Studiu de evaluare adecvatăarpmcj.anpm.ro/files/arpm cluj-napoca_reglementari/eapuini.pdf · Studiu de evaluare adecvată privind investiţia Prelungire colector Grup 6 Puini –

Studiu de evaluare adecvată

privind investiţia

Prelungire colector Grup 6 Puini – S.C. Ţaga

Amplasament: loc, Puini şi Ţaga, Jud. Cluj

August 2011

22

Studiu realizat de: S.C. NATURALNET S.R.L. Responsabili:

Sándor Attila, Msc, biolog Domşa Cristian, MSc, ecolog Lészai István, MSc, biolog

Experţi independenţi: Havadtői Krisztina, expert botanist

Beneficiar:

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE GAZE NATURALE ROMGAZ S.A., SUCURSALA TÂRGU MUREŞ

44

CUPRINS

Introducere ............................................................................................................................................ 5 Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării ...................................................................... 6

1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului ....................................................................... 6 1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior .......................................... 6 1.3. Descrierea proiectului .......................................................................................................... 6 1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza ................................................................... 34 1.5. Informaţii despre materiile prime ....................................................................................... 34 1.6. Localizarea proiectului ....................................................................................................... 35 1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare ................... 35 1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului ...................................................... 36 1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ....................................................................................... 36 1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora ................... 36

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului .................................................................................................................................. 40 2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona afectată de proiect ....................................................................................................................................... 40 2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea acestuia ............ 43 2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului ................................................... 46 2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ............................... 47 2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect ......................................................... 48 2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar ................................................................. 48 2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate în planul de management .............................................................................................................................. 49 2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes comunitar ................ 49 2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar . 49

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului ............................................................................. 50 3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe termen scurt şi lung cauzate de implementarea planului ............................................................................................................. 50 3.2. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie, operare şi dezafectare ................................................................................................................................ 51 3.3. Evaluarea impactului cumulativ ......................................................................................... 51

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului ................................................................................ 53 4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru componentele afectate de implementarea proiectului ...................................................................................... 53 4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului ........................................ 53 4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare ....................... 53

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate .......................................................................................................... 54 5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor ......................................................... 54 5.2. Descrierea dificultăţilor ...................................................................................................... 55

Colectivul de evaluare ......................................................................................................................... 55 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .......................................................................................................... 68 ANEXE ............................................................................................................................................... 69

55

Introducere

Scopul prezentului studiu

Acest studiu a fost realizat pentru a evalua impacturile proiectului Prelungire colector Grup 6 Puini – S.C. Ţaga din extravilanul comunei Geaca şi Ţaga, judeţul Cluj, asupra biodiversităţii cu accent deosebit asupra speciilor şi habitatelor protejate, având în vedere că realizarea proiectului se va desfăura în interiorul ariei protejate de interes comunitar ROSCI0099 - Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor. În redactarea documentaţiei s-a ţinut cont de prevederile Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar precum şi prevederile legislaţiei în vigoare.

Beneficiarul investiţiei:

SUCURSALA NAŢIONALĂ DE GAZE NATURALE ROMGAZ S.A., SUCURSALA TÂRGU MUREŞ

Proiectantul:

ing. Lia Olaru, ing. Emil Danciu

Informaţii despre autorul atestat al studiului:

SC NATURALNET SRL

REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, Nr. 396/14.04.2011, RM, RIM, BM, EA.

sediul social: Sat Dumbrava nr. 46, comuna Căpuşu Mare, jud. Cluj

adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca

ecol. DOMŞA CRISTIAN

biol. LÉSZAI ISTVÁN

biol. SÁNDOR ATTILA

telef / fax: 0364 113 677

e-mail: [email protected]

www.natnet.ro

6

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării

1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului

Prelungire colector Grup 6 Puini – S.C. Ţaga

Titular: SUCURSALA NAŢIONALĂ DE GAZE NATURALE ROMGAZ S.A., SUCURSALA TÂRGU MUREŞ

Proiectant general : ing. Lia Olaru, ing. Emil Danciu

Obiectivul general al proiectului il constituie asigurarea cadrului legal de implementare a proiectului „Prelungire colector Grup 6 Puini – S.C. Ţaga”.

1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior

Beneficiarul va asigura documentaţia completă şi va prezenta toate actele şi avizele obţinute pentru demararea investiţiei.

1.3. Descrierea proiectului

Obiectul şi necesitatea lucrării

La colectorul grup 6 Puini – Aspiraţie Ţaga, datorită vechimii (cca. 50 ani) şi terenului mlăştinos pe care îl traversează, în ultimii ani au apărut defecţiuni frecvente care produc poluări ale solului şi pierderi de gaze.

Justificarea lucrării:

Ca urmare se va construi o conductă colectoare care leagă grupul 6 Puini de colectorul Puini Nord. De asemenea se vor muta: SLC-ul, GRM-ul, panoul de măsură şi căsuţa operator de la Panoul de măsură (situat la aproximativ 600 de metri de grup) la grupul 6 Puini.

Mai este necesar a se construi instalaţia tehnologică pentru sondele 3 Puini, 6 Puini şi legarea lor la grupul 6 Puini. La grup se va construi separatorul subteran 12 ¾ şi panou de măsură gaz pentru sonda 10 Puini iar separatorul subteran al sondei 9 Puini se va muta în grup şi se va înlocui în cazul în care se va dovedi că este deteriorat.

7

Descrierea lucrărilor:

Conductă colectoare grup 6 Puini – colector Puini Nord

Pentru ca gazele din grupul 6 Puini să poată ajunge în Aspiraţie Ţaga, este necesară execuţia unei conducte colectoare care să facă legătura între grupul 6 Puini şi colectorul Puini Nord. Pentru dimensionarea conductei colectoare s-a luat în calcul o valoare a debitului de 30.000 Nmc/zi.

Pentru calculul de rezistenţă şi diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 25 bar şi o presiune de regim de 2,2 bar.

Luându-se în calcul datele de mai sus, ţinându-se cont de principiul căderilor de presiune/costuri, a rezultat că pentru execuţia conductei colectoare se va adopta ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile SR EN 10208-2+AC, cu dimensiunile 168,3 x 4,5mm, L 245 NB, iar lungimea traseului este L=1425 m.

Conform breviarelor de calcul pentru firul conductei şi pentru subtraversarea de drum, dimensiunile pentru ţeava conductei colectoare sunt următoarele:

• 168,3 x 4,5mm, L=1357m;

• 168,3 x 5mm, L= 68m;

Total L=1425m

La plecarea din grupul 6 Puini va fi prevăzut un descărcător de presiune Dn 50 în interiorul grupului.

Colectorul va fi prevăzut cu 1 robinet de secţionare RSP Dn 150 pn 25 – STAS 1054 -80, cu două descărcătoare Dn 50, la conectarea cu colectorul Puini Nord. Este necesară împrejmuirea acestora pe o suprafaţă de 2x2=4mp.

Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota de 1,1 m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a conductei.

Tipul şi dimensiunile ţevii din care va fi executată conducta colectoare au fost alese pe baza datelor din tema de proiectare, aplicând criteriul căderilor de presiune minime de-a lungul conductei şi având în vedere şi considerente economice.

Pentru montajul conductei mai sunt necesare şi un număr de 9 coturi de ţeavă dimensionate astfel:

- 1 buc. coturi de ţeavă la 90 grade (R=5D) 168 x 7 OLT 35 K STAS 8804/3-92;

- 6 buc. coturi de ţeavă la 45 grade (R=5D) 168 x 7 OLT 35 K STAS 8804/3-92.

8

- 1 buc. coturi de ţeavă la 90 grade (R=1,5D) 114 x 6 OLT 35 K STAS 8804/2-92;

- 1 buc. coturi de ţeavă la 90 grade (R=5D) 114 x 6 OLT 35 K STAS 8804/3-92;

Curbele utilizate nu trebuie sa prezinte defecte (fisuri, suprapuneri, exfolieri, urme de deteriorari mecanice, sufluri, incluziuni, etc.), precum si deformari locale care sa conduca la neîncadrari în tolerantele admise pentru diametrul exterior si grosimea de perete.

Conducta colectoare, armăturile aferente, instalaţiile proiectate, vor fi supuse probelor de presiune. Probele de presiune se vor face pentru toată instalaţia proiectată, (vezi capitolul “Controlul calităţii execuţiei. Probe de presiune”).

Traseul conductei colectoare se încadrează în clasa 1 de locaţie.

Scoaterea de sub presiune şi golirea gazului în zona de lucru se va face de către personalul secţiei de producţie Ţaga, pe baza unui program de manevre întocmit de şeful secţiei Ţaga în colaborare cu Serviciul Producţie şi aprobat de conducerea Sucursalei Tg. Mureş.

După terminarea lucrărilor şi efectuarea probelor de presiune, umplerea conductelor cu gaze şi punerea sub presiune se va face de către personalul secţiei de producţie Ţaga, pe baza unui program de manevre întocmit de şeful secţiei Ţaga în colaborare cu Serviciul Producţie şi aprobat de conducerea Sucursalei Tg. Mureş.

Desfăşurarea procesului tehnologic de execuţie a conductei se compune din următoarele faze:

Preluarea traseului de către constructor: traseul conductei materializat pe planurile din proiect va fi transpus în teren prin marcare şi predat la constructor pe bază de proces verbal, în prezenţa beneficiarului.

Realizarea culoarului de lucru: pe lungimea conductei colectoare, lăţimea culoarului de lucru, conform “NORME TEHNICE pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale” va fi de 10 m.

Organizarea lucrului pe traseul conductei se va face pe culoarul prevăzut.

Izolarea anticorozivă exterioară a materialului tubular

Acoperirile de protecţie împotriva coroziunii la exteriorul şi/sau interiorul ţevii se vor executa din polietilenă, în conformitate cu reglementările DIN 30670.

Terasamente pentru montarea conductei:

Date constructive :- conform “ NORME TEHNICE pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”:

9

- adâncimea de pozare = 1,1 m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a

- conductei ( adâncime ce asigură pozarea conductei sub zona de îngheţ)

- lăţimea şanţului de pozare 0,9 m.

Tehnologie de execuţie:

- se va decapa stratul vegetal şi se va depozita de o parte a şanţului,

- se sapă şanţul până la adâncimea menţionată prin îndepărtarea stratului steril ce se va depozita de cealaltă parte a şantului.

Prescripţii de execuţie:

- săparea şanţurilor se va face manual şi mecanizat, în funcţie de configuraţia şi natura

- terenului, de aglomeraţia de reţele subterane;

- şanţul se va executa cu fundul drept, fără denivelări, cu pereţii fără asperităţi, pentru a nu deteriora izolaţia conductei la coborârea în şanţ şi pentru a asigura o rezemare continuă a conductei de pământ;

- în cazul unor terenuri pietroase care ar putea deteriora izolaţia conductei se va aşterne un strat de pământ sau nisip peste pietre.

Asamblarea ţevilor:

- colectorul proiectat face legătura între Grupul 6 Puini şi Colectorul Puini Nord şi se asamblează prin sudură;

- toate materialele ce concură la realizarea unei conducte vor fi recepţionate şi verificate de către unitatea constuctoare dacă acestea corespund prevederilor proiectului şi dacă sunt însoţite de certificate de calitate conform legii. Unitatea constructoare va organiza păstrarea certificatelor de calitate şi înregistrarea acestora astfel ca pe baza schemei de montaj acestea să fie accesibile tuturor celor în drept să le consulte. La recepţia lucrărilor aceste certificate se predau în conţinutul cărţii construcţiei, răspunderea păstrării lor trecând în sarcina beneficiarului.

- unităţile constructoare răspund de calitatea sudurilor executate şi sunt obligate ca la lucrările de montaj să folosească:

• procedee de sudare omologate ;

10

• sudori calificaţi şi autorizaţi în conformitate cu prescripţiile ISCIR, RNR, STAS 9532, API 1104, ASME cod sect.IX, sau alte prescripţii echivalente sau acoperitoare faţă de una din normele prezentate mai sus

- condiţiile tehnice de acceptabilitate a sudurilor la conductele de gaze vor fi în conformitate cu API 1104, CR 20-85 sau I27-82 ;

- schimbările de direcţie ale conductei, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical se vor face prin curbe sudate la 90° sau 45° ;

- schimbările de direcţie în plan orizontal se vor marca prin borne;

- se borneză traseul colectorului la o distanţă de 200 m ;

- calitatea sudurii va fi verificată prin control nedistructiv şi va fi garantată de unitatea

- constructoare prin certificat de calitate. Metoda de control prin gamagrafiere.

- frecvenţa contolului nedistructiv al sudurilor va fi nu mai puţin de:

• pentru clasa 1 şi 2 de locaţie :

- 25% din numărul îmbinărilor sudate realizate prin rotirea ţevii

- 100% din numărul îmbinărilor sudate realizate în poziţie fixă a ţevii.

• pentru clasa 3 de locaţie :



• pentru clasa 4 de locaţie :



- unitatea constructoare va verifica 100% îmbinările sudorilor începători şi a celor noi angajaţi la cel puţin primele 100 îmbinări realizate.

- Pentru îmbinări sudate de formare a firului conductei care nu pot fi supuse unui test de probă de presiune se impune:

1. control vizual şi dimensional 100%

11

2. control cu lichide penetrante sau particule magnetice 100%

3. control cu ultrasunete sau radiaţii penetrante 100%.

- toate sudurile care sunt controlate trebuie să corespundă cerinţelor de acceptabilitate din API 1104 sau CR 20-85.

- pe lângă controlul nedistructiv calitatea sudurii se va controla în mod continuu vizual şi dimensional de personalul calificat al unităţii care realizează lucrarea.

- pentru sudurile de poziţie executate în şanţ se va asigura spaţiul necesar de minim 0,5 m de jur împrejurul conductei, astfel ca sudorul să poată executa îmbinarea în condiţii corespunzătoare în gropile de poziţie realizate prin săpare în pereţi şi fundul ţanţului.

- tronsoanele de conductă care compun traversarea vor fi supuse unei probe de rezistenţă, hidraulic la sol la 1,4 prmax înainte de montare, durata acestei probe va asigura inspecţia vizuală a tronsoanelor şi se recomandă să nu depăşească 30 min. de la atingerea presiunii de probă. După montarea şi cuplarea în fir, tronsonul respectiv va fi supus la proba depresiune prescrisă pentru firul conductei.

- Pe durata execuţiei lucrative constructorul este dator să păstreze interiorul conductei curat.

Cuplarea conductelor scoase din functiune (fara presiune)

Cuplarea conductelor prin depresurizare se va realiza prin practicarea unui orificiu în corpul conductei care are diametrul cel mai mare.

Pentru eliminarea scăpărilor de gaze la locul interventiei de cuplare, se interzice orice lucrare de interventie la conductele scoase din functiune (de sub presiune) pâna ce nu s-au luat cel putin urmatoarele masuri de siguranta:

a. montarea unor cosuri de evacuare a eventualelor emanatii de gaze, cu diametrul nominal Dn 50 si înaltimea minima de 2 m, cu respectarea distantelor de siguranta fata de obiectivele învecinate. Cosurile se monteaza la distanta de minim 20 m amonte si aval de locul de interventie.

b. introducerea în conducta, de o parte si de alta a locului de interventie, a unor obturatoare sferice (baloane gonflabile), sau alte tipuri de obturatoare pentru evitarea trecerii gazului (provenit din formarea pungilor reziduale) spre zona de lucru.

c. instruirea personalului calificat de interventie, conform normelor specifice de protectia muncii si PSI.

12

d. executarea orificiului în vederea introducerii obturatorului sferic se face între zona de lucru si cos. Distanta între orificiu si cos este între 1 şi 2 m.

Întarirea orificiilor pentru cuplarea conductelor

În cazul practicarii pe o conducta a unor orificii pentru realizarea unui racord, interconectari sau alte ramificatii, se prevad solutii de întarire a conductei în zona orificiilor care trebuie sa tina cont de tensiunile din peretele conductei în timpul si dupa realizarea orificiului. Metoda recomandata pentru consolidarea conturului orificiilor consta în aplicarea la exterior a unui inel de întarire (inel de consolidare). Inelul de întarire se va dimensiona conform metodei compensarii.

Inelele de întarire, de regula, se confectioneaza dintr-o singura bucata. Se admit si inele executate din doua jumatati care se vor suda la montarea racordului. Se recomanda executia inelelor de întarire din aceeasi marca de otel din care este confectionata conducta pe care acestea se monteaza, sau dintr-o clasa de otel echivalenta. Când caracteristicile de rezistenta ale otelului utilizat la confectionarea inelului de întarire au valori mai mici decât cele prevazute pentru conducta, sectiunea inelului se va mari proportional cu valoarea raportului dintre limitele minime de curgere ale celor doua oteluri. Nu se admite micsorarea suprafetei de întarire daca pentru inel se utilizeaza un otel cu caracteristici de rezistenta superioare otelului conductei pe care acesta se monteaza.

Pentru verificarea etanseitatii îmbinarii sudate dintre racord si conducta, precum si pentru asigurarea aerisirii în timpul operatiilor de sudare, fiecare inel de întarire se prevede cu o gaura de control filetata. Daca inelul de întarire este executat din doua jumatati sudate, fiecare jumatate trebuie prevazuta cu cel putin o gaura de control. Gaura de control se va amplasa în afara sectiunii longitudinale a conductei, conform Anexei nr. 12(din NORME TEHNICE pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale).

Dupa proba de rezistenta găurile de control se vor astupa cu piese demontabile din otel. Nervurile sau guşeele folosite la racordari au numai rol de rigidizare si nu de întarire a orificiului realizat pentru o ramificatie.

Anexele nr.13, 14 si 15(NORME TEHNICE) prezinta solutiile tipice de întarire si sudurile ce trebuie executate; pentru a micsora concentrarea tensiunilor în colturi se recomanda cordoane în colt concave.

Racordurile se executa la unghiuri de 90 grade.

Teurile forjate sau sudate se recomanda sa fie folosite cu respectarea conditiilor

din Anexa nr. 16(NORME TEHNICE).

Cuplarea celor două colectoare se face conform Anexei nr.14(NORME TEHNICE).

13

Completarea izolaţiei pe traseu:

- se curăţă porţiunea de aplicare a izolaţiei, în jurul îmbinărilor,

- se completează izolaţia în jurul îmbinărilor, apoi se verifică cu defectoscopul electric cu scântei, continuitatea izolaţiei.

Lansarea conductei în şanţ:

- lansarea conductei în şanţ se va face exclusiv mecanizat, utilizând lansatorul TL4,

- conducta se prinde în chingi de pânză căptuşite cu material moale pentru a proteja izolaţia exterioară,

- nu se vor târâ conductele pe fundul şanţului; deplasarea longitudinală va fi făcută în afara şanţului.

Astuparea şanţurilor :

- se va aşeza întâi stratul de steril, iar apoi stratul fertil,

- umplerea şanţului se va face în straturi subţiri, cu pământ mărunt şi prin compactare după fiecare strat,

- se prevăd lucrări pentru refacerea cadrului natural astfel încât, după terminarea execuţiei lucrărilor, terenul să se aducă la profilul iniţial.

- la astuparea şanţului se va avea în vedere protejarea izolaţiei conductei pentru a nu o deterioara cu corpuri tari,

- compactarea pământului în spaţiile de lângă conductă se va face astfel încât să se evite deteriorarea izolaţiei conductei,

- nu se vor astupa şanţurile vara, între orele 10:30-16:30, când conducta este foarte încălzită de soare.

Încrucişări cu alte reţele:

La intersectarea conductei cu alte conducte de gaz se va avea în vedere :

- lucrările în zona de încrucişare cu alte conducte se vor executa cu deosebită grijă pentru a nu le deteriora,

- între conductele de gaz se va păstra o distanţă pe orizontală de minim 0,6 m,

14

- conducta proiectată se va amplasa deasupra conductelor de gaz existente la o distanţă pe verticală de minim 100 mm,

La executarea lucrărilor în zona liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune, utilajele

utilizate se vor amplasa astefel încât în timpul manevrării lor, faţă de orice parte a sarcinii să se asigure distanţe limită conform prescripţiilor în vigoare : 20 kV - 2 m, LEA 110 kV – 3 m.

Se interzice traversarea aeriană a unei conducte de gaze sub liniile electrice aeriene.

Înainte de începerea lucrărilor în zonele cu cabluri sau linii electrice se va stabili oportunitatea unor întreruperi de tensiune şi asigurării asistenţei tehnice pe parcursul execuţiei lucrărilor.

Subtraversare drum cu colectorul

Execuţia conductei colectoare implică subtraversarea drumului comunal Dc 34 ce duce în localitatea Puini(vezi plan de situaţie). Traversarea se face subteran, la o adâncime de 1,5 m de la suprafaţă.

Subtraversarea drumul se va face prin poziţionarea conductei colectoare într-un tub de protecţie din ţeavă Φ 323,9 X 7,1mm SR EN 10208-2+AC, de lungime L=12 m. Pentru execuţia conductei colectoare în zona subtraversărilor de drumuri se va adopta ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile SR EN 10208-2+AC, cu dimensiunile 168,3 x 5 mm, L 245 NB, iar lungimea va fi L = 68 m pentru o subtraversare.

La subtraversarea respectivă principalele operaţii sunt:

- săparea gropilor de poziţie de-o parte şi de alta a drumului;

- pregătirea tronsonului: asamblarea ţevilor, control, completarea izolaţiei, protejarea cu distanţiere din plastic;

- etanşarea capetelor tubului de protecţie;

- săparea perpendicular pe axul drumului şi poziţionarea tubului de protecţie;

- montare priză de potenţial;

- montare aerisitor;

- astuparea gropilor de poziţie în straturi succesive, ultimul fiind stratul de teren fertil şi aducerea drumului la starea iniţială;

15

- bornarea conductei.

Obs. Se vor face toate operaţiile pentru subtraversare astfel încât drumul subtraversat să poată fi adus la starea iniţială în cel mai scurt timp.

Lucrări în punctul de cuplare cu colectorul Puini Nord

Pentru cuplarea colectorului nou proiectat cu colectorul Puini Nord este necesar un teu redus 219 x 168. În imediata vecinătate a acestui punct se va monta un robinet cu sertar 1NCSM-150-530 STAS 1054 Pn 25 cu două descărcătoare de presiune.

Pentru a se putea executa lucrările propuse în proiect, se impune ocuparea definitivă a unei suprafeţe de 4 mp ce va fi împrejmuită.

Împrejmuirea se va executa cu panouri bordurate de 2x2,5m, fiind prevăzută şi o portiţă de intrare.

Stâlpii noi în număr de 5 se vor confecţiona din ţeavă de extracţie Ф73x5,51-tubing refolosibil. S-au luat în calcul aproximativ 3 m tubing refolosibil pentru fiecare stâlp.

Stâlpii vor fi curăţaţi de eventuala rugină şi apoi vopsiţi împreună cu panourile la fel cu împrejmuirea existentă la grup.

Instalaţia tehnologică de suprafaţă a sondei 3 Puini

Sonda 3 Puini se va lega la grupul 6 Puini şi are instalaţia tehnologică alcătuită din:

- cap de erupţie de 2 1/2" x 140 bari (existent);

- ventil colţar la capul de erupţie (existent);

- dispozitiv TPL(existent);

- conducta de aducţiune gaz de la sondă la grup, Φ 2.7/8”, L = 670 m

(vezi plan de situaţie)

- instalaţia tehnologică la grup.

Execuţia conductei de aducţiune a sondei 3 Puini

16

Conducta de aducţiune a sondei va fi executată din ţeavă de extracţie cu capete neîngroşate Φ73 (2.7/8”) x 5,51 mm, J 55, SR EN 11960/2002 (înlocuieşte STAS 824-88), L = 670 m.

Pentru execuţia conductei de aducţiune a sondei 3 Puini se va folosi tubing recuperat din sonde, pus la dispoziţie de beneficiar. Tubingul va fi verificat şi probat conform Proiectului nr. 30/2008 „Reguli şi metode pentru verificarea calităţii ţevilor de extracţie recuperate din sonde în vederea utilizării la execuţia conductelor de aducţiune cu dimensiuni de φ 73,0 mm x 5,51 mm” anexat prezentei documentaţii.


Tipul şi dimensiunile ţevii din care va fi executată conducta de aducţiune au fost alese pe baza datelor din tema de proiectare, aplicând criteriul căderilor de presiune minime de-a lungul conductei şi având în vedere şi considerente economice.

Pentru debitul de 8.200 Nmc/zi şi presiunea în rampa grupului de 9 bar, panoul se montează cu diafragma de Φ 13 mm., şi va putea măsura debite de la 10.279 Nmc/zi la 5.308 Nmc/zi.

Pentru debitul de 9.500 Nmc/zi şi presiunea în rampa grupului de 3,5 bar, panoul se montează cu diafragma de Φ 17 mm., şi va putea măsura debite de la 11.791 Nmc/zi la 6.089 Nmc/zi.

Desfăşurarea procesului tehnologic de execuţie a conductei se va realiza conform fazelor descrise în cazul conductă colectoare grup 6 Puini – colector Puini Nord (vezi mai sus), cu câteva diferenţe:

Asamblarea ţevilor:

- conducta de aducţiune se asamblează prin înfiletare;

- schimbările de direcţie ale conductei, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical se vor face prin curbe filetate la 90° sau 45° şi din elasticitatea conductei;

- pentru înfiletare se aşează tronsoanele de ţeavă axial şi se înfiletează cu mâna pentru a prinde filetul corect, după care se va stânge cu cleştele cu lanţ.

- toate materialele ce concură la realizarea unei conducte vor fi recepţionate şi verificate de către unitatea constuctoare dacă acestea corespund prevederilor proiectului şi dacă sunt însoţite de certificate de calitate conform legii. Unitatea constructoare va organiza păstrarea certificatelor de calitate şi înregistrarea acestora astfel ca pe baza schemei de montaj acestea să fie accesibile tuturor celor în drept să le consulte. La

17

recepţia lucrărilor aceste certificate se predau în conţinutul cărţii construcţiei, răspunderea păstrării lor trecând în sarcina beneficiarului.

- schimbările de direcţie în plan orizontal se vor marca prin borne;

- tronsoanele de conductă care compun traversări vor fi supuse unei probe de rezistenţă, hidraulic la sol la 1,4 prmax înainte de montare, durata acestei probe va asigura inspecţia vizuală a tronsoanelor şi se recomandă să nu depăşească 30 min. de la atingerea presiunii de probă. După montarea şi cuplarea în fir, tronsonul respectiv va fi supus la proba de presiune prescrisă pentru firul conductei.

- Pe durata execuţiei lucrative constructorul este dator să păstreze interiorul conductei curat.

Instalaţia tehnologică din grup a sondei 3 Puini

- separator tip 12 3/4" x 12 3/4" x 64 bari echipat cu evacuator automat de lichide

- panou de măsură gaz Dn 50 mm, pn 25 bar, echipat cu portdiafragmă Dn 50 pn 25 ( cu schimbare rapidă a discului) şi CONTOR electronic cu calculator de debit MULTISTREAM pentru măsurători tehnologice cu 6 linii de măsurare;

Obs. Primul robinet de pe panou spre sondă este Dn 50 Pn 64 bar.

1. Separatorul de lichide se va monta în grup, pe aducţiunea sondei şi este subteran, de tip 12 3/4” x 12 3/4” x 64 bari. Se va executa un racord pentru colectarea apelor reziduale separate de la partea inferioară a separatorului, la rampa colectoare de impurităţi a grupului.

Acest racord va fi executat din ţeavă Ф 60,3 x 5mm SR EN 10208-2+AC, L=1m. De aici apele reziduale vor fi evacuate în bazinul de stocare care se montează la grup.

Separatorul se monteazã prin sudurã pe conducta de aducţiune gaze. Adâncimea de pozare a separatorului este datã de adincimea de pozare a conductei de aducţiune.

Şanţul pentru montarea separatorului va avea dimensiuni care să permită accesul pentru efectuarea operaţiilor de sudură.

Manipularea separatorului pentru montarea in şanţ se va face cu macaraua.

Separatorul se va proteja împotriva coroziunii prin izolaţie intaritã. Dupã montarea separatorului în şanţ şi legarea la conducta de aducţiune, se va face controlul îmbinarilor executate, se reface izolaţia în zona îmbinãrilor, apoi se umple şanţul cu pământ şi se reface terenul.

18

2. Panoul de măsură are rolul de a măsura parametrii gazului: presiune, temperatură, debit.

Elementele principale ale panoului de măsură sunt:

- cupon de măsurare a gazului cu diafragmă;

- armături şi accesorii;

Dimensionarea elementelor componente ale panoului de măsură s-a făcut conform ISO 5167.

Avându-se în vedere datele din tema de proiectare (presiuni şi debite), s-au făcut calcule de dimensionare a panoului de măsură, a diafragmei şi de alegere a contorului electronic. Breviarele de calcul sunt ataşate prezentei documentaţii.

Toate elementele panoului de măsură sunt dimensionate pentru presiunea nominală de 25 bari.

Presiunea şi temperatura se vor măsura cu manometru şi termometru montate pe panou.

Panoul se va executa din ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile Ф 60,3 x 5 mm – SR EN 10216-3, iar tronsoanele amonte - aval de elementul de măsură vor avea următoarele dimensiuni:

Amonte 14 x 52,3 = 733,2 mm Se adoptă 1000 mm

Aval 7 x 52,3 = 366,1 mm Se adoptă 500 mm

Cuponul de măsurare a debitului cu diafragmă se compune din port diafragmă Dn 50-pn 25 echipată cu o diafragmă ce va putea fi schimbată.


Pentru debitul de 9.500 Nmc/zi şi presiunea în rampa grupului de 3,5 bar, panoul se montează cu diafragma de Φ 17 mm, şi va putea măsura debite de la 11.791 Nmc/zi la 6.089 Nmc/zi.

Panoul va fi echipat cu contor electronic prevăzut cu panou solar şi modem GSM pentru transmiterea datelor la distanţă.

Desfăşurarea procesului tehnologic de execuţie a panoului de măsură al sondei se compune din următoarele faze:

19

- confecţionarea şi montarea tronsonului de măsurare debite amonte şi aval, din ţeavă de Dn 50 ( 60,3 x 5 mm ) SR EN 10216-3 material P275 NL1, - 2,5 ml,

- echiparea cu flanşe cu gît Dn 50, Pn 25,respectiv Pn64 cu etanşare PU, SR ISO 7005-1/2000, - 6 buc.,

- echiparea port – diafragmei cu flanşe cu gît Dn 50, Pn 25 cu etanşare PU, SR ISO 7005-1/2000, - 2 buc.,

- controlul prin gamagrafiere a sudurilor, executate în proporţie de 100 %,

- montarea robineţilor Dn 50, Pn 25,respectiv Pn64 STAS 1054 – 80, - 2 buc.,

- montarea robinetului de reţinere cu clapetă Dn 50, pn 25, STAS 2502-80,

- executarea locaşurilor pentru tecile termometrice la 5 D aval de faţa amonte a diafragmei şi executarea tecii termometrice, 2 buc.,

- montare coturi de 90º STAS 8804 / 2 - 1992, 60 x 4, - 1 buc.,

- montare teu redus STAS 8804/6, 219 x 114 x 8, - 1 buc.;

- execuţia ocolitorului;

- montarea îmbinărilor electroizolante Dn 50 Pn 25, respectiv Pn 64, STAS 7335 / 7 - 87, - 2 perechi.,

- execuţia legăturii panoului sondei la rampa colectoare a grupului,

- săparea locaşului pentru suportul de conductă a sistemului de măsură, cu dimensiunea de 400 x 400 x 1000 mm, 1 buc.,

- săparea locaşului pentru fundaţia suportului calculator, 1 buc.,

- turnarea fundaţiei pentru suportul de conductă pentru sistemul de măsurare, 400 x 400 x 1000 mm, 1 buc,

- turnarea fundaţiei pentru suport calculator, 1 buc.,

- montarea robinetelor de izolare 1 / 2”, din oţel inox, 2 buc.,

- montarea manifoldului cu cinci căi şi a elementelor de legătură,

- montarea contorului electronic de gaz cu calculator de debit MULTISTREAM pentru măsurători tehnologice cu şase linii de măsurare

20

- montarea stîlpului suport pentru antenă şi panoul solar de alimentare cu energie electrică,

- montarea modemului şi antenei pentru transmiterea datelor la distanţă,

- montarea prizelor de impuls din ţeavă inox de 16 x 1,5, STAS 10358 - 88, 2 buc. cu respectarea prescripţiilor de montaj SR ISO 2186 – 1997, care prvăd o înclinarea a prizelor mai mare de 1 : 12 şi să fie cît mai scurte,

- montarea împămîntării electrice de protecţie a sistemului de măsură şi a înregistratorului electronic,

- probe de presiune şi probe tehnologice,

- vopsire de protecţie a componentelor sistemului de măsurare,

- nivelarea terenului aferent sistemului de măsură,

- recepţia lucrărilor executate.

Instalaţia tehnologică de suprafaţă a sondei 6 Puini

Deoarece sonda 6 Puini debitează împreună cu sonda 10 Puini, este necesar ca acestea să fie despărţite.

Sonda 6 Puini se va lega la grupul 6 Puini şi are instalaţia tehnologică alcătuită din:

- cap de erupţie de 2 1/2" x 210 bari (existent);

- ventil colţar la capul de erupţie (existent);

- dispozitiv TPL(existent);

- conducta de aducţiune gaz de la sondă la grup, Φ 2.7/8”, L = 85 m

- instalaţia tehnologică la grup.

Execuţia conductei de aducţiune a sondei 6 Puini


21

Pentru execuţia conductei de aducţiune a sondei 6 Puini se va folosi tubing recuperat din sonde, pus la dispoziţie de beneficiar. Tubingul va fi verificat şi probat conform Proiectului nr. 30/2008 „Reguli şi metode pentru verificarea calităţii ţevilor de extracţie recuperate din sonde în vederea utilizării la execuţia conductelor de aducţiune cu dimensiuni de φ 73,0 mm x 5,51 mm” anexat prezentei documentaţii.


Tipul şi dimensiunile ţevii din care va fi executată conducta de aducţiune au fost alese pe baza datelor din tema de proiectare, aplicând criteriul căderilor de presiune minime de-a lungul conductei şi având în vedere şi considerente economice.




Aceste instalaţii sunt aceleaşi ca şi cele descrise la sonda 3 Puini, cu câteva diferenţe:

La panoul de măsură:



Panoul va fi echipat cu contor electronic prevăzut cu panou solar şi modem GSM pentru transmiterea datelor la distanţă.

Beciul sondei

La sonda 6 Puini este necesar a se executa lucrări de amenajare a beciului sondei. Prin construirea beciului sondei, se elimină posibilitatea apariţiei la suprafaţă în zona capului de erupţie a gazelor de suprafaţă, gaze generatoare de accidente. Totodată se facilitează disiparea în sol a apelor pluviale acumulate pe timpul ploilor, în zona capului de erupţie. Apele pluviale vor fi conduse spre un dren de disipare. Gazele vor fi conduse de acelaşi dren către o conductă de aerisire.

22

Împrejmuire cap erupţie

În momentul de faţă împrejmuirea existentă la capul de erupţie al sondei 6 Puini este într-o stare dezastruoasă.

Capul de erupţie al sondei 6 Puini este necesar a se împrejmui cu panouri bordurate dinplasă de sârmă pe stâlpi metalici, pe o suprafaţă de 6 m x 4 m = 24 mp. Împrejmuirea se va proteja contra intemperiilor prin grunduire şi vopsire (stâlpii – maro, iar panourile – bronz argintiu).


Deoarece pentru sonda 6 Puini se proiectează instalaţie tehnologică separată, deci nu va produce pe aceeaşi instalaţie cu sonda 10 Puini, pentru aceasta din urmă se va executa instalaţia tehnologică în grup:


- panou de măsură gaz Dn 50 mm, pn 25 bar, echipat cu portdiafragmă Dn 50 pn 25 ( cu schimare rapidă a discului) şi CONTOR electronic cu calculator de debit MULTISTREAM pentru măsurători tehnologice cu 6 linii de măsurare;

Aceste instalaţii sunt aceleaşi ca şi cele descrise la sonda 3 Puini, cu câteva diferenţe:

La panoul de măsură:



Instalaţia tehnologică a sondei 9 Puini

Sonda 9 Puini are separatorul subteran de lichide la o distanţă de aproximativ 40 m degrupul 6 Puini. Deoarece instalaţia tehnologică a acestei sonde a fost făcută în urmă cu aproximativ 50 de ani, se va înlocui separatorul în cazul în care la execuţia lucrării se apreciazăcă nu mai poate funcţiona în instalaţie. Prin proiect se prevede montarea separatorului la grupla fel cu celelalte. În acest caz conducta de aducţiune a sondei 9 Puini este necesar a seprelungi.

23


Pentru execuţia conductei de aducţiune a sondei 6 Puini se va folosi tubing recuperat din sonde, pus la dispoziţie de beneficiar. Tubingul va fi verificat şi proba conform Proiectului nr. 30/2008 „Reguli şi metode pentru verificarea calităţii ţevilor de extracţie recuperate din sonde în vederea utilizării la execuţia conductelor de aducţiune cu dimensiuni de φ 73,0 mm x 5,51 mm” anexat prezentei documentaţii.


Tipul şi dimensiunile ţevii din care va fi executată conducta de aducţiune au fost alese pe baza datelor din tema de proiectare, aplicând criteriul căderilor de presiune minime de-a lungu conductei şi având în vedere şi considerente economice.

Împrejmuirea care se găseşte la separatorul sondei 9 Puini, adică cei 8 m, portiţa şi cei 8 stâlpi se vor refolosi pentru împrejmuirea din zona rezervorului de stocare.



- panou de măsură gaz (existent).

1. Separatorul de lichide – a se vedea specificaţiile de la sonda 3 Puini.

2. Panoul de măsură al sondei 9 Puini există montat la grup şi este necesar a fi tăiat la 200mm de nivelul solului şi ridicat mai apoi la 800 mm faţă de sol pentru a fi la fel cu celelalte panouri din grup. Se va racorda la rampa proiectată suprateran printr-un teu la fel cu celelalte panouri. Se va construi şi suportul pentru susţinerea panoului.


Sonda 120 Puini are separatorul subteran de lichide în grup şi are panou de măsură al sondei. Acest panou trebuie tăiat la aproximativ 200 mm de la nivelul solului, ridicat la 800 mm faţă de sol şi cuplat în rampa supraterană printr-un teu redus.

- separatorul tip 12 3/4" x 12 3/4" x 64 bari va fi echipat cu evacuator automat de lichide

24

Instalaţii şi construcţii la grupul 6 Puini

Instalaţii grup 6 Puini

A. Rampa colectoare gaz executată din ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile Ф 219,1 x 6,3 mm, SR EN 10216-3, material P 275 NL1, L = 6 m. Asamblarea se face prin sudură.

Rampa va fi montată în soluţie aeriană, pe suporţi, la o înălţime de 800 mm faţă de nivelul solului.

Suporţii se vor executa din ţeavă de 114,3 x 800 mm şi un reazem din tablă curbată de 8 x 120 x 150 mm. Ţeava de susţinere va fi încastrată într-o fundaţie din beton de 400 x 400 x 1000 mm.

Rampa grupului se va racorda la colectorul proiectat Ф 6” ce face legătura între grupul 6 Puini şi colectorul Puini Nord, punând astfel în legătură grupul cu sistemul de colectare a gazului.

B. Rampa colectoare ape reziduale, există la grupul 6 Puini.

C. Panoul de măsură al grupului 6 Puini. Va fi mutat de la locaţia actuală la grupul 6 Puini.

D. Montare S.L.C. la grup 6 Puini. Separatorul S.L.C. Dn80 Pn25 va fi mutat de la locaţia actuală la grupul 6 Puini şi va fi intercalat între rampa de gaz a grupului şi în amonte de panoul de măsură proiectat al grupului 6 Puini.

Legăturile separatorului cu rampa de gaz şi panoul de măsură al grupului vor fi supraterane şi se vor realiza astfel :

• de la rampa de gaz a grupului Φ219,1x6,3 mm cu ajutorul a două reducţii concentrice se ajunge la Φ88,9mm, se montează robinetele de izolare ale separatorului (robinete cu sertar Dn 100 Pn 25, STAS 1054-80) şi ocolitorul, iar la ieşire se rămâne la suprafaţă şi cu ajutorul unei reducţii concentrice se ajunge la Φ 60,3, care este diametrul ţevii panoului de măsură al grupului.

În cazul în care separatorul va fi oprit pentru curăţire sau din alte motive, atunci gazul va circula pe ocolitor.

Separatorul va fi fixat pe o fundaţie din beton armat cu dimensiunea 1000mm x 800 mm x 1200mm, cu conexpand M16 x 230mm (4 buc.).

Se va construi o fundaţie pentru fixarea suportului (teava Dn 50) ocolitorului, cu dimensiunea 400 mmx 400 mm x 1100 mm. Materiale folosite: oţel beton OB 37, beton fundaţie B150.

25

Conductele de legătură ale separatorului se vor executa din ţeavă de oţel P275NL1, SR EN 10216-3, cu diametrul φ 88,9 mm x 6,3 mm (total cca. 7,5m).

De la racordul de evacuare ape reziduale al separatorului se proiecteazã o conductã de transport pânã la conducta de evacuare ape reziduale existentă în grup. Se va folosi o reducţie de la 1’’ la 2’’, iar conducta se va executa din ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile L 210 GA, SR EN 10208-1, cu diametrul Φ 60,3 mm x 3,6 mm şi o lungime de cca 9 m.

Pe această conductă va fi montat un robinet cu clapă 25/450x50 STAS 2502/80 pentru a împiedica, dacă va fi nevoie, circulaţia apelor reziduale în sens invers.

Conducta va fi îngropată la 1,1 m de la nivelul solului la generatoarea ei superioară.şi va fi izolată la exterior (izolaţie de tip normală).

Partea supraterană a instalaţiei de evacuare ape reziduale se va izola cu saltea de vată minerală, protejată cu tablă zincată de 0,75 mm.

Pentru accesul la instalatiile proiectate se vor monta trotuare din dale de beton, pe un patde nisip de 5 cm. Suprafata totală este de 4 mp.

Construcţii şi amenajări grup 6 Puini

A. Căsuţa dublă operator tip container compusă din cabina operator şi atelier. Aceasta se va muta de la locaţia actuală la locaţia stabilită prin proiect şi figurată în planşa nr.03-04.

Fundaţia se va executa din beton armat B100, cu armături din OB37, Ф 8 mm. Talpa fundaţiei va fi orizontală, situată la cota -1,00 m faţă de nivelul solului, conform desen.

În jurul containerului se va amenaja o platformă din pavele.

Pavelele de beton vor fi aşezate pe un strat de nisip de 10 cm.

În jurul platformei se va monta o bordură din beton.

Containerul se va aşeza pe fundaţie cu ajutorul macaralei. Se va avea grijă ca acesta să nu se deterioreze la montaj.

Pentru alimentarea cu gaz combustibil a căsuţei operator se va proiecta o conductă de gaz ce leagă GRM-ul de căsuţa operator.

Aceasta se va executa din ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile Ф 60,3 x 5 mm, SR EN 10208-2+AC, material L 245 NB, L=92 m.

26


Montajul conductei se va face prin sudură, ţeava va fi izolată pe exterior cu polietilenă respectând prescripţiile de izolare anticorozivă a materialului tubular din prezentul proiect.

Pe lungimea conductei de alimentare cu gaz a căsuţei operator, lăţimea culoarului de lucru, conform “NORME TEHNICE pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale” va fi de 10 m.

Amplasare robinet de siguranţă la sonda 8 Puini

Sonda 8 Puini (abandonată) are infiltraţii de apă sărată în spatele colanei de ancoraj.

Apele au fost captate cu un dren şi dirijate spre evacuator de unde sunt stocate în rezervorul de polstif de 20 mc. în vederea evacuării cu vidanja la Staţia de injecţie Ţaga.

Instalaţia de gaz metan pentru acţionarea evacuatorului are doar robinet de manevră.

Este aşadar necesar, montarea unui robinet de siguranţă pe conducta de alimentare cu gaz metan, cuprins în prezentul proiect.

Robinetul se va monta îngropat, în împrejmuirea existentă în zona robinetului de secţionare de pe colectorul existent(vezi planşa nr. 03-35).

Se va monta un robinet cu sertar Dn50 Pn25 (1 NCSM-50-530 STAS 1054).

Legarea căsuţei operator tip container la sistemul de energie electrică

Căsuţa operator tip container conţine instalaţie electrică la interior. Aceasta se va branşa la reţeaua electrică existentă în zonă.

B. Instalaţia de alimentare cu gaz combustibil este compusă din grup de reglare – măsurare în cofret şi o conductă de alimentare cu gaz a caloriferului, respectiv a căsuţei operator.

GRM are următoarele caracteristici:

- Pintrare gaz = 3,5 - 9 bar;

- Pieşire gaz = 0,5 bar;

- Q = 1,02 mc/h.

27

Conducta de alimentare cu gaz combustibil se execută din ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile Ф 60,3 x 4 mm, SR EN 10208+AC, material L 245 NB. Se va executa o conductă de la GRM cu lungimea de 92 m.

Pantru alimentarea căsuţei operator este necesară reducerea presiunii gazului de la 0,5 la 0,02 bari şi aceasta se va realiza prin montarea unui regulator de presiune pentru debite mici cu dimensiunile racordurilor 3/4" - 3/4".

Cele două încăperi ale containerului sunt dotate cu convectoare de gaz (0,51 mc/h, câteunul în fiecare încăpere).

C. Utilităţi la grup: fântână şi hazna uscată;

Fântână : se va executa din tuburi de beton prefabricate. Suprafaţa exterioară betonată se va sclivisi. Fântâna va fi prevăzută cu o suprastructură din lemn şi cu capac.

Se va păstra acoperită în mod permanent pentru a se evita pătrunderea de corpuri străine în interior.

Hazna uscată : pereţii exteriori se executã din scândurã de Ф 1", cu feţele rindeluite. Stâlpii, grinzile şi cãpriorii se executã din lemn de brad având secţiunea transversalã de 8 cm. Scheletul de lemn va fi fixat pe o placã din beton armat.

Groapa de scurgere va fi consolidatã prin zidãrie cu cãrãmidã plinã.

D. Amenajări la grup : împrejmuiri, trotuare şi borduri

Grupul 6 Puini se va extinde în felul următor:

• 140,57 mp pentru locaţia nouă în care se va muta căsuţa operator;

• 43,73 mp pentru zona aferentă habei de etalonare şi rezervorului de stocare a lichidelor;

• 42,5 mp pentru zona aferentă poligoanelor sondelor.

Împrejmuiri: Împrejmuirile ce vor rezulta în urma execuţiei proiectului sunt specificate în planşa reprezentând „Plan de situaţie grup 6 Puini - situaţia proiectată”, şi având în vedere că împrejmuirea de la separatorul vechi al sondei 9 se refoloseşte, pe total grup arată în felul următor:

• împrejmuire mutată L=16,5m, 11 stâlpi(se vor considera stâlpi noi) şi 1 portiţă;

• împrejmuire nouă L=79,4m, 32 stâlpi şi 1 portiţă;

28

• suprafaţă trotuar S=37,5 mp;

• borduri trotuar L=77m.

Împrejmuirile vor fi executate din panouri bordurate din plasă de sârmă şi stâlpi metalici, şi vor avea câte o portiţă de intrare.

Împrejmuirea de la haba de etalonare(aproximativ 20m) va fi demolată şi transportată la sediul secţiei.

Trotuare şi borduri: pentru accesul la obiectivele grupului se vor construi trotuare din dale prefabricate de beton, pe un pat de nisip de 8 cm grosime, împărţit în cîmpuri de 50 x 50 cm2.

Suprafaţa totală a trotuarelor este S=37,5 mp, iar bordurile pentru trotuar vor fi în lungime de L=77m.

Execuţia lucrărilor

Verificarea materialelor

Se vor utiliza numai materiale verificate, în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor tehnice prevăzute şi corespondenţa cu standardele sau normele prevăzute în proiect.

Materiale utilizate:

- ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile Ф 168,3 x 4,5 mm, SR EN

- 10208-2+AC, material L 245 NB;

- ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile Ф 168,3 x 5 mm, SR EN

- 10208-2+AC, material L 245 NB;

- ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile Ф 323,9 x 7,1 mm, SR EN

- 10208-2+AC, material L245 NB;

- robinet Dn 50, Pn 25, STAS 1054 – 80,

- robinet Dn 50, Pn 64, STAS 1054 – 80,

29

- flanşe cu gît Dn 50, Pn 25 cu etanşare PU, SR ISO 7005-1/2000,

- flanşe cu gît Dn 50, Pn 64 cu etanşare PU, SR ISO 7005-1/2000,

- coturi de 90º

- (R=5D) STAS 8804 / 3 - 1992, 168 x 7,

- coturi de 45º

- (R=5D) STAS 8804 / 3 - 1992, 168 x 7,

- coturi de 90º

- (R=1,5D) STAS 8804 / 2 - 1992, 114 x 6,

- teu 219x168x8 STAS 8804/6 OLT 35K,

- teu 219x114x8 STAS 8804/6 OLT 35K,

- reducţie C 114 x 8 / 60 x 6,

- reducţie C 168 x 10 / 114 x 8,

- îmbinare electroizolantă Dn 50 Pn 25, STAS 7335 / 7 - 87,

- îmbinare electroizolantă Dn 50 Pn 64, STAS 7335 / 7 - 87,

La executarea îmbinărilor prin sudură, se vor verifica caracteristicile de sudabilitate ale ţevilor. Armăturile montate pe conducta de gaz vor avea certificate de calitate, din care să rezulte că sunt fabricate pentru gaze naturale, la parametrii corespunzători: presiune, temperatură, compoziţia gazelor.

Programul de execuţie a lucrărilor

În prima fază se vor stabili şi marca zonele de lucru:

- traseul colectorului proiectat

- traseul conductelor de aducţiune proiectate.

Constructorul va stabili un program de execuţie a lucrărilor având în vedere prezentarea acestora în capitolul 2.

Controlul calităţii execuţiei. Probe de presiune

30

Punerea în funcţiune a instalaţiilor, construcţiilor executate se va face numai după recepţia lucrărilor. Probele şi verificările necesare a fi executate se vor face de către constructor, în prezenţa delegaţilor beneficiarului.

Lucrările executate se vor verifica şi recepţiona calitativ după un program întocmit.

Curăţirea conductelor

Conducta se curăţă tronson cu tronson cu ajutorul unui piston, inclusiv sudura de întregire a tronsoanelor.

Probe de presiune

Conducta colectoare ce face legătura între grupul 6 Puini şi colectorul Puini Nord, va fi supusă la probe de presiune, în conformitate cu prevederile privind “NORME TEHNICE pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”. Se vor executa probe de presiune în următoarele etape:

• proba preliminară cu aer

• proba de rezistenţă cu apă

• proba de etanşeitate cu aer

Probele preliminare: presiunea de probă = 5-7 bar, durata minimă a încercării = 1 oră

Proba de rezistenţă: se va face pentru toată instalaţia rezultată deci pe lungimea de 1425 m.

- presiunea de probă = 1,2 x presiunea maximă (Pstaticamax cond colectoare = 25 bar);

- durata minimă = 6 ore de la stabilizarea presiunii şi egalizarea temperaturii fluidului cu cea a solului.

Proba de etanşeitate:

- presiunea de probă = presiunea maximă;

- durata minimă a încercării = 24 ore de la egalizarea temperaturii fluidului din conductă cu cea a solului.

Conductele de aducţiune până la ventilul colţar din grup va fi supusă la probe de presiune, în conformitate cu prevederile privind “NORME TEHNICE pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”. Se vor executa probe de presiune în următoarele etape:

31


• proba de rezistenţă cu apă


Probele preliminare: presiunea de probă = 5-7 bar, durata minimă a încercării = 1 oră

Instalaţiile tehnologice din grup, de la primul robinet de pe panoul fiecărei sonde dinspre sondă până la rampă inclusiv, vor fi supuse la probe de presiune, în conformitate cu prevederile SR EN 13480-5, aliniat 9.3.2-2 respectiv 9.3.2-3 privind „Cerinţe de bază pentru încercarea de presiune hidrostatică”, respectiv „Cerinţe specifice pentru încercarea de presiune hidrostatică”.

Se vor executa probe de presiune în următoarele etape:


• proba de rezistenţă cu aer


Instrucţiuni privind exploatarea şi verificarea conductelor

Exploatare

Exploatarea conductelor de gaze va cuprinde în principal:

• asigurarea funcţionării la parametri stabiliţi prin proiect (presiune, temperatură etc.), fiind interzisă depăşirea valorilor limită prestabilite;

• supravegherea traseului în scopul evitării execuţiei unor construcţii care nu respectă

• distanţele minime de siguranţă faţă de conductă, prevăzute în normativele în vigoare;

• asigurarea intervenţiilor operative în cazurile de apariţie a unor neetanşeităţi;

• asigurarea funcţionării instalaţiilor de protecţie catodică;

• repararea defectelor şi avariilor ivite la conductă şi instalaţiile anexe ale acesteia;

32

• anunţarea conducerii ierarhice în cazul apariţiei unor defecte care nu pot fi remediate operativ.

Exploatarea conductelor se va efectua numai cu personal calificat. În timpul exploatării, precum şi în cazul intervenţiilor, personalul va purta în mod obligatoriu echipamentul de protecţie prevăzut de normativele în vigoare.

Urmărirea funcţionării conductelor se va face cu aparatura indicatoare şi înregistratoare şi prin instalaţiile de automatizare aparţinând conductei respective.

Verificări

În timpul exploatării conductele vor fi supuse unor verificări executate de către unitatea deţinătoare a conductei care constau în:

• revizii exterioare;

• încercări de presiune.

Revizia exterioară se execută în timpul exploatării la intervale fixate prin planul de revizii şi constă în:

• verificarea vizuală a traseului conductei pe porţiuni de traseu, o dată pe săptămână;

• verificarea vizuală a instalaţiilor de protecţie catodică cel puţin o dată pe an.

În situaţii excepţionale (calamităţi) verificarea vizuală se face permanent, pe toată durata acestor situaţii în zonele periclitate.

În timpul exploatării, verificările instalaţiilor de protecţie anticorosivă vor fi efectuate de electricieni autorizaţi şi specializaţi în măsurători electrometrice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Umplerea cu gaze naturale a conductelor

La punerea conductelor în funcţiune, evacuarea aerului cu ajutorul gazelor naturale, se face cu respectarea cel puţin a următoarelor măsuri de siguranţă:

• gazele naturale se introduc prin unul din capetele conductei iar aerul se evacuează pe tronsoane delimitate de robinete, încărcându-se treptat conducta cu gaze;

• aerul se evacuează numai prin refulatoarele de la capătul opus direcţiei de curgere

33

• a gazelor naturale;

• debitul de gaz trebuie să asigure o evacuare moderată a aerului; acest debit trebuie menţinut neântrerupt, până la evacuarea totală a aerului.

Operaţiile necesare punerii conductelor în funcţiune se realizează de către operatorul conductei pe baza unui program special.

Organizare de şantier

Utilaje şi echipament tehnologic. Materiale

Organizarea de şantier se propune a se face în zona grupului 6 Puini şi în zona punctului de interconectare cu colectorul Puini Nord.

Pentru depozitarea uneltelor de lucru şi obiectelor personale ale muncitorilor, se prevede amplasarea temporară, în zona organizării de şantier, a unei barăci transportabile.

Depozitarea materialului tubular, necesar execuţiei lucrărilor, se va face în culoarul de 10 m afectat pentru montarea conductei colectoare.

Depozitarea în perioadele de repaus a utilajelor de gabarit mare, necesare pentru execuţia lucrărilor, se va face în zona propusă organizării de şantier, şi în suprafaţă aferentă grupului 6 Puini.

Protejarea lucrărilor excutate. Protejarea materialelor în şantier

În şantier şi pe teren, materialele vor fi acoperite împotriva intemperiilor cu folii de material plastic. Conductele poziţionate subteran se vor proteja contra coroziunii prin izolare cu polietilenă, conform prescripţiilor prezentate anterior. Se va avea în vedere protejarea izolaţiei conductelor în timpul încărcării, transportului, descărcării şi manevrării acestora. Instalaţiile tehnologice montate aparent, se vor proteja contra coroziunii prin grunduire şi vopsire în două straturi.

Utilităţi şi căi de acces

Accesul la locaţia lucrărilor se va face pe DJ 151 până în localitatea Sărmăşel, apoi pe DJ 109C până în localitatea Sucutard şi pe urmă pe drumul comunal Dc34 până la grupul 6 Puini.

Curăţenia în şantier

34

În şantier se va asigura igiena mediului. Toate gunoaiele şi resturile menajere vor fi strânse în containere de gunoi amplasate într-un loc special amenajat şi apoi transportate la groapa de gunoi a localităţii pe raza căreia se desfăşoară lucrările.

Recepţia lucrărilor

La terminarea lucrărilor se va întocmi un proces verbal de recepţie a lucrărilor de construcţii, instalaţii şi montaj utilaje conform prevederilor Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora aprobat prin HG 273/1994 şi a Regulamentului de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie aprobat prin HG 51 din 5 februarie 1996 şi a prevederilor din proiect.

1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza

Pentru dimensionarea conductei colectoare s-a luat în calcul o valoare a debitului de 30.000 Nmc/zi. Pentru calculul de rezistenţă şi diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 25 bar şi o presiune de regim de 2,2 bar.

Exploatarea gazelor naturale în zona amplasamentului se desfăşoară în condiţiile reglementate de avizele de specialitate, şi nu fac obiectul prezentului studiu.

1.5. Informaţii despre materiile prime

Nu se vor utilize materii prime exploatate în perimetrul amplasamentului. Toate utilajele vor fi aduse de către Beneficiar şi partenerii acestuia.

Conform temei de proiectare, pentru execuţia conductei colectoare se va adopta ţeavă de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile SR EN 10208-2+AC, cu dimensiunile 168,3 x 4,5mm, L 245 NB, iar lungimea traseului este L=1425 m. La plecarea din grupul 6 Puini va fi prevăzut un descărcător de presiune Dn 50 în interiorul grupului. Colectorul va fi prevăzut cu 1 robinet de secţionare RSP Dn 150 pn 25 – STAS 1054 -80, cu două descărcătoare Dn 50, la conectarea cu colectorul Puini Nord.

Conducta de aducţiune a sondei va fi executată din ţeavă de extracţie cu capete neîngroşate Φ73 (2.7/8”) x 5,51 mm, J 55, SR EN 11960/2002 (înlocuieşte STAS 824-88), L=670m.

Echipamentele şi piesele folosite sunt descrise la cap. 1.3.

35

Număr Latitudine N (Y) Longitudine E (X)1 601220 4270772 601219 4270483 601247 4270494 601335 4269725 601512 4267776 601623 4266967 601789 4265818 601906 4265089 602108 42643610 602278 426441

1.6. Localizarea proiectului

Conductele, elementele necesare funcţionării sondelor şi aparatura de măsură se vor monta în extravilanul localităţilor Puini (comuna Geaca) şi Ţaga (comuna Ţaga), judeţul Cluj, conform planului de situaţie realizat de proiectant, detaliate la cap. 1.3. Lucrările vor intersecta drumul comunal Dc 34 ce duce în localitatea Puini (vezi harta de încadrare).

Coordonatele geografice ale locaţiei conductei sunt prezentate în tabelul de mai jos (coordonatele punctelor de-a lungul conductelor):

Tabelul 1. Coordonatele traseului ales pentru montarea conductei în proiecţie naţională Stereo 70

1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare

În zona montării conductei va fi afectat fizic doar culoarul de lucru (vegetaţia şi solul) pe o lăţime de 10 m, din care va fi săpat doar culoar şanţului pe o lăţime de 90 cm, şi pe o lungime de 1425 m în cazul conductei colectoare grup 6 Puini – colector Puini Nord. În cazul celorlalte conducte care se vor monta, lucrările se vor desfăşura fie la marginea drumului (conducta de aducţiune gaz de la sonda 3 la grup), fie în interiorul grupurilor de sonde sau în imediata vecinătate a acestora (conducta de aducţiune a sondei 6 Puini, prelungirea conductei de aducţiune a sondei 9 Puini, conductă de gaz pentru alimentarea instalaţiei de încălzire a căsuţei operator, separatoare de licihide, aparatură de măsură, împrejmuiri, trotuare, etc.)

Suprafaţa totală a intervenţiilor prin săparea şanţurilor este de circa 2200 mp. Conductele se vor poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota de 1,1 m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a conductei.

Solul va fi depozitat doar temporar şi va fi refolosit pe viitor. Se va decoperta solul în blocuri fertile dreptunghiulare de dimensiuni între 20 – 50 cm latura. Aceste blocuri vor fi depozitate la marginea şanţului, iar după terminarea lucrărilor se vor aşeza la loc, astfel încât vegetaţia să se regenereze natural.

36

Modificările ce decurg pe amplasament sunt doar temporare, deoarece conductele vor fi acoperite cu pământul excavat, şi blocurile de sol vor fi reaşezate după astuparea şanţului. Pământul rămas în surplus după astuparea şanţului va fi transportat de către executant şi depozitat în afara ariei protejate.

1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului

Dată fiind natura investiţiei, se vor transporta resurse naturale neregenerabile (gaze naturale). Nu se vor folosi resurse naturale din jurul amplasamentului.

1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Prin lucrările de amplasare a conductelor de transport gaze nu se vor exploata, în sine, resurse naturale. Exploatarea gazelor naturale la grupurile de sonde din zona investiţiei sunt reglementate de avizele de specialitate, şi se desfăşoară conform legii. Aceste activităţi de exploatare nu fac obiectul prezentului studiu.

1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora

Protecţia calităţii apelor

Deoarece în perioada de constructie şi în cea de functionare şi mentenanţă nu se utilizează apa şi nu se generează ape uzate, precum şi poluanţi care să afecteze negativ cursurile de apă din apropiere sau apele subterane, instalaţiile prevăzute de acest proiect nu prezintă pericol de poluare a apelor.

Se vor lua totuşi măsuri de prevenire a poluării accidentale generate în perioada de construcţie.

Se va evita descărcarea în cursurile de apă sau direct pe sol a oricăror tipuri de materiale şi substanţe, indiferent de forma de agregare, sau a deşeurilor. Pe masură ce acestea sunt generate se va trece la colectarea imediată a acestora în saci menajeri care se vor depozita în mijloacele de transport utilizate.

În timpul funcţionării normale, conducta de transport gaze nu prezintă pericol de poluare a apelor. Pentru prevenirea corodării premature a conductei şi apariţia spargerilor s-au luat următoarele măsuri suplimentare:

37

- prevederea de echipamente/materiale corespunzătoare presiunilor maxime de lucru şi verificarea acestora pe baza calcului de rezistenţă conform normativelor în vigoare;

- controlul calităţii ţevilor; - controlarea îmbinărilor;

În cazul în care se produce poluarea accidentală a apelor de suprafaţă, trebuie luate următoarele măsuri:

- să se anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestora

- închiderea imediată a sursei de poluare, pentru limitarea întinderii zonei poluate; - colectarea poluantului (în măsura în care acesta este posibil); - limitarea întinderii poluării cu ajutorul digurilor.

Protecţia aerului

Instalaţia de transport a gazelor şi construcţiile anexe prevăzure de acest proiect nu prezintă surse potenţiale de poluare a aerului. Sistemul de transport este etanş şi nu există posibilitatea evacuării accidentale a gazelor transportate. În timpul realizării investiţiei singurele emisii în atmosferă sunt cele produse de motoarele autovehiculelor şi utilajelor din dotarea firmei constructoare.

Impactul gazelor de ardere, provenite de la motoarele acestora, asupra aerului atmosferic, este practic foarte redus. Limitarea preventivă a emisiilor din autovehicule se face prin condiţiile tehnice impuse la omologarea acestora şi pe toată durata de utilizare a acestora, prin inspecţiile tehnice periodice obligatorii.

În condiţiile de funcţionare normală şi de respectare a instrucţiunilor de proiectare, de transport a gazelor şi construcţiile anexe nu va afecta factorul de mediu aer.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Instalaţia propusă nu prezintă surse de zgomot şi vibraţii. Pe perioada de construcţie şi montaj se vor utiliza fireşte o serie de utilaje şi scule specifice unor astfel de operaţii care, în mare parte, sunt generatoare de zgomot şi/sau vibraţii.

Se vor utiliza: • autocamioane / basculante • autobetoniere • excavatoare sau miniexcavatoare etc.

38

Toate acestea se vor constitui fireşte în surse de zgomot şi/sau vibraţii pe perioada desfăşurării lucrărilor de construire. Se va asigura starea tehnică corespunzătoare a tuturor utilajelor, şi se va respecta un plan de lucru prin care sursa de zgomot şi vibraţii să fie redusă în timp şi în intensitate. Se vor respecta normativele din proiectul tehnic şi legislaţia privind protecţia muncii pentru a reduce la minim efectul zgomotului şi vibraţiilor asupra muncitorilor.

În ceea ce priveşte speciile protejate, aceste vibraţii nu prezintă un impact semnificativ, deoarece sunt limitate în timp. Se recomandă respectarea interdicţiei de construire în perioada aprilie -iulie, sezonul de reproducere pentru majoritatea speciilor protejate.

Protecţia împotriva radiaţiilor

Dată fiind natura investiţiei propuse (instalaţie de transport a gazelor naturale şi instalaţii tehnologice de suprafaţă), considerăm că nu există surse de radiaţii, în consecinţă nu există posibilitatea apariţiei acestui factor poluant.

Protecţia solului

Impactul asupra solului este permanent, dar strict localizat pe suprafata destinată construirii instalaţiilor anexe sondei. În cazul instalării conductei, solul va fi excavat pe lungimea de lucru, la o adâncime de 1,1 m (în cazul traseului principal) şi 1,5 m (în cazul subtraversării drumului comunal), iar la finalizarea instalării va fi reaşezat peste conductă. Blocurile de sol fertil cu vegetaţie de la suprafaţă vor fi reaşezate în poziţia originală. Astfel impactul va fi redus la minim, şi ca durată şi ca intensitate.

Sursele de poluanţi accidentali pentru sol şi subsol sunt minimizate datorită lucrărilor şi dotărilor prevăzute. Lucrările şi dotările prevăzute pentru protecţia solului şi a subsolului sunt următoarele:

− asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite atât pentru evitarea scurgerilor de carburanţi şi lubrifianţi cât şi pentru minimizarea emisiilor în aerul atmosferic;

− evitarea ocupării de terenuri suplimentare faţă de cele incluse în proiect, iar în situaţile când acest lucru se impune din considerente de natură pur tehnică, minimizarea lor

− depozitarea pe suprafeţe minime a volumelor rezultate din decopertări şi săpături;

− nu se vor depozita nici un fel de deseuri direct pe pământ, necontrolat şi se vor evita orice scurgeri accidentale direct pe sol

− readucerea suprafeţelor aferente accesurilor provizorii la starea iniţială, prin lucrări de copertare cu sol vegetal fertil;

39

Gospodărirea deşeurilor

Tipuri de deşeuri:

În urma activităţilor pentru realizarea investiţiei pot rezulta, în principal, următoarele tipuri de deşeuri:

− deşeuri de ambalaje

− deşeuri menajere.

Modul de gospodărire al deşeurilor:

Deşeurile de ambalaje sunt colectate de către executant, sortate şi predate spre valorificare, pe bază de contract, unei firme de profil.

Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele şi evacuate prin grija executantului.

Realizarea lucrărilor vor fi monitorizate de beneficiar pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcţionali şi a reglementărilor legale aplicabile privind protecţia mediului înconjurător.

Prezentele reglementări nu sunt limitative. Dacă la execuţia lucrării sau în exploatare apar probleme legate de protecţia mediului, constructorul şi clientul vor stabili măsuri care să respecte legislaţia în vigoare şi să preîntâmpine poluarea.

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

În procesul tehnologic de exploatare nu sunt utilizate substanţe toxice sau periculoase.

1.11. Utilizarea terenului

În momentul de faţă în zona implementării proiectului utilizarea terenului este de utilitate agricolă şi păşune. Suprafeţele învecinate sunt ocupare de terenuri agricole, păşuni, respectiv păduri de foioase.

Terenul aferent grupurilor de sonde este utilizat conform avizelor de specialitate.

40

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului

2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona afectată de proiect

În zona implementării proiectului se află situl de importanţă comunitară ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor. Investiţia propusă este astfel aproape în întregime pe suprafaţa acestui sit Natura 2000 (cu excepţia instalaţiilor anexe din zona de pornire a conductei ce se află în afară – la sud de limita sitului – drumul comunal 34 Sucutard - Puini). Considerăm că evaluările în ceea ce priveşte biodiversitatea şi speciile de interes comunitar trebuie să se raporteze la această arie.

Proiectul analizat prevede conductă colectoare care leagă grupul 6 Puini de colectorul Puini Nord. De asemenea se vor muta : SLC-ul, GRM-ul, panoul de măsură şi căsuţa operator de la Panoul de măsură (situat la aproximativ 600 de metri de grup) la grupul 6 Puini.

Mai este necesar a se construi instalaţia tehnologică pentru sondele 3 Puini, 6 Puini şi legarea lor la grupul 6 Puini. La grup se va construi separatorul subteran 12 ¾ şi panou de măsură gaz pentru sonda 10 Puini iar separatorul subteran al sondei 9 Puini se va muta în grup şi se va înlocui în cazul în care se va dovedi că este deteriorat.

Suprafaţa de lucru este de aproximativ 2200 mp, majoritatea acestei suprafeţe va fi doar temporar afectată. Din lungimea conductei principale (1425 m), majoritatea este la nord de drumul comunal spre Puini (care constituie limita sudica a ROSCI0099), adică aproximativ 1400 de metri. A doua conductă ca lungime (670 m) va fi amplasat de-alungul drumului comunal, la marginea acestuia. Celelalte elemente ale investiţiei sunt reduse ca suprafaţă afectată, şi se află în grupul de sonde, respectiv în vecinătatea acestora, fără a afecta semnificativ habitatele din sit. Acest lucru înseamnă că principala influenţă negativă asupra ROSCI0099 va fi în zona de instalare a conductei de aducţiune, fiind afectată vegetaţia şi solul (conducta va fi poziţionată la 1,1 m adâncime) de-a lungul traseului.

Descrierea sitului de interes comunitar: ROSCI0099 - Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor a fost desemnat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 în suprafaţă de 1784 ha.

Situl este alcătuit din mai multe părţi distribuite în bazinul hidrografic al Fizeşului, la vest de cursul pârâului Fizeş (stânga tehnică a râului). În totalitatea lui, situl ROSCI0099 are o diversitate de habitate foarte complexă, întâlnindu-se lacuri cu zonele umede asociate, stufăriş, pajişti stepice şi zone împădurite. În general, fiecare din părţile separate componente ale sitului sunt centrate pe un anumit tip de habitat.

Porţiunea în care va fi făcută investiţia de faţă este situată în partea centrală a ROSCI0099, la nord de pârâul Puini şi la vest de lacul Ţaga. Porţiunea discutată are o

41

suprafaţă totală de aproximativ 596 de hectare (din totalul de 1784 ha al sitului). Habitatele componente ale acestei suprafeţe sunt cele de pădure, reprezentând aproximativ 50% din componenţă (cu tipuri de păduri ca 51 – Amestecuri de gorun cu tei pucios, carpen (şleauri), 53 – gorunete cu carpen şi 61 – Goruneto – stejărete cu carpen), pajişti cu influenţe stepice şi alocuri cu vegetaţie abundentă de tufărişuri, reprezentând aproximativ 30% iar restul, teren agricol (cu multe suprafeţe abandonate). Din totalul suprafeţei forestiere, aproximativ 7% sunt reprezentate de situl prioritar 91H0 * Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens, 10% sunt reprezentate de habitatul prioritar 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., iar 10% sunt reprezentate de 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.

Traseul conductei prevăzute prin prezentul proiect traversează doar porţiuni de terenuri agricole cultivate (prima treime) şi restul traseului propus este situat pe teren ruderal, pe care asociaţiile xerofile sunt într-o stare medie de regenerare. Detalii despre porţiunile afectate sunt prezentate în paragraful 2.2.

Calitate şi importanţă: Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala foarte bine conservată reprezentata prin:

- diversitatea mare de vârste si dimensiuni;

- prezenţa regenerarii naturale a stejarului pufos (mai ales tendinţa de extindere a stejarului pufos);

- diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum: Carex humilis, Euphorbia cyparissias, Cynanchum vincetoxicum, Asparagus officinalis, Gallium sp., Brachipodium sylvaticum, etc.

- prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: cer (Quercus cerris), gorun (Quercus petraea), jugastru (Acer campestre), sorb (Sorbus torminalis), cires pasaresc (Prunus avium), artar tatarasc (Acer tataricum), par paduret (Pyrus piraster), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces (Rosa canina), paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), calin (Viburnum lantana) etc.

Vulnerabilitate: Situl prezintă un grad de accesibilitate foarte mare, fiind străbătut de o serie de drumuri de pământ. Astfel accesul se poate face atât pe culme, dinspre localitatea Săcălaia, cât şi pe la baza sitului, prin mai multe locuri. Nu s-au constatat taieri ilegale. Situl este inclus intr-un masiv forestier extins si nu este supus presiunilor antropice

Situl a fost atribuit în administrare la Asociaţia Educaţional-Ecologică Ecotransilvania în parteneriat cu Asociaţia Ecochoice.

Caracteristici generale ale siturilor

Habitate Corine LandCover:

42

Râuri, lacuri 4% N06 511, 512

Mlaştini, turbării 10% N07 411, 412

Culturi (teren arabil) 11% N12 211 - 213

Păşuni 15% N14 231

Alte terenuri arabile 11% N15 242, 243

Alte terenuri arabile 17% N15 242, 243

Păduri de foioase 24% N16 311

Păduri de conifere 2% N17 312

Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 6% N26 324

Tip de proprietate:

Proprietăţi private şi de stat.

Pentru aria protejată de interes comunitar ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor, formularul standard Natura 2000 conţine următoarele date:

Tipuri de habitate prezente în sit:

Cod Denumire habitat Procent din total1530 * Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 103150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition 5

6240 * Pajişti stepice subpanonice 306430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin 1

91H0 * Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens 791Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 1040A0 * Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 1091I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 10

43

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

4008 Triturus vulgaris ampelensis

1188 Bombina bombina

1193 Bombina variegata

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

4011 Bolbelasmus unicornis

1083 Lucanus cervus

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

4067 Echium russicum

2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea acestuia

Zona amplasamentului este situată într-una din suprafeţele individuale care alcătuiesc corpul sitului ROSCI0099, şi anume în porţiunea estică (zona cuprinsă între localităţile Puini – la sud, Sântejude – la vest, Ţaga – la nord şi valea Fizeşului la est). Această porţiune este acoperită în proporţie de 50% de păduri, restul fiind reprezentat de culturi agricole şi terenuri agricole abandonate (ruderalizate). Conducta propriu – zisă nu va ajunge în zonele forestiere şi va fi montată pe suprafaţa următoarelor tipuri generale de habitate:

− prima treime a traseului conductei se află pe terenuri agricole, în prezent folosite pentru cultivarea cerealelor.

− restul traseului propus este situat pe teren ruderal, pe care asociaţiile xerofile sunt într-o stare medie de regenerare. Astfel se găseşte un amestec al speciilor caracteristice comunităţilor antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra (R8703) (Lepidium draba, Artemisia sp., Stachys germanica) şi a celor caracteristice pajiştilor ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha).

În zona amplasamentului sunt prezente urmatoarele specii şi habitate de interes comunitar:

44

Specii din lista standard a sitului:

4067 Echium russicum J. F. GMEL. (Boraginaceae) Capul şarpelui

Descrierea plantei: Plantă erbacee bianuală, cu tulpina înaltă de 30-90 cm, neramificată, cilindrică, acoperită cu peri setiformi albi, rigizi, la bază tuberculaţi şi cu peri scurţi şi moi. Frunzele sunt liniar lanceolate; cele bazale formează o rozetă. Inflorescenţa este lungă de 25 – 30 cm, cilindrică, alcătuită din flori scurt pedicelate, roşii. Corola ajunge până la 17 mm lungime, iar tubul acesteia depăşeşte de două ori lungimea caliciului. Staminele şi stigmatul ies mult din corolă. Fructul este reprezentat de 4 nucule cu pericarpul pronunţat zgrăbunţos. Înfloreşte în mai-iulie. Se deosebeşte de celelalte specii ale genului Echium de la noi prin culoarea corolei. La Echium italicum corola este albă sau alb-roşietică, iar la Echium vulgare corola este albastră. Înflorire: VI.-VIII.

Staţiunea: Xeromezofită, subtermofilă, originară din stepele vest-siberiene. Creşte prin pajişti şi tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului. S-a semnalat şi din pajişti de stâncărie cu caracter stepic, edificate în special de gramineele Stipa pulcherrima, S. tirsa, S. capillata.

Răspândirea generală: Este o specie xerofilă şi termofilă, originară din stepele vest-siberiene, arealul actual de răspândire întinzându-se prin Caucaz până în Europa Centrală şi Peninsula Balcanică.

Habitate din lista standard a sitului:

Tufărişuri subcontinentale peripanonice (40A0*, habitat prioritar).

Acest tip de habitat este reprezentat de tufãrişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi pãducel (Crataegus monogyna) (R3122), sau tufărisuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana) (R3131) este răspândit în 30% din suprafaţa sitului de interes comunitar. Tufărişurile de porumbar şi păducel se pot caracteriza cu dominanţa acestor două specii, în afara cărora se poate întâlni Euonymus europaeus, Ligustrum vulgare, Rubus caesius, Rosa sp. , şi alcătuieşte fâşii dense, de 1,5 - 2 m înălţime.

Tufărişurile de migdal pitic sunt aproape monodominate de Prunus nana, şi cu câteva exemplare de Stipa sp., Elymus repens, Teucrium chamaedrys. Alcătuiesc tufărşuri dense de 50 – 60 cm sunt răspândite pe o suprafaţă foarte redusă.

91Y0* (Păduri dacice de stejar şi carpen)

Acest tip de habitat acoperă 10% din suprafaţa sitului. Este reprezentat în cea mai mare parte prin pãduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen

45

(Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii (R4124). Acest tip de habitat este răspândit în Podşul Transilvaniei, în etajul nemoral. Startul arborilor este compus din gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus sylvatica), şi cîteva exemplare de Acer campestre, Pyrus pyraster, Sorbus torminalis. În stratul arbuştiv se pot întâlni Ligustrum vulgare, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Evonymus europaeus, Sambucus nigra, iar în stratul ierbos se găsesc Stellaria holostea, Asarum europaeum, Galium odoratum, Lathyrus vernus, Mercurialis perennis, Sanicula europaea.

Alte specii de interes comunitar, absente din lista standard a sitului.

În urma vizitelor pe teren au fost identificate şi alte specii de interes comunitar, care nu sunt prezente, totuşi, în lista standard a sitului. Totuşi, conform legislaţiei specifice, aceste specii trebuie prezentate ca atare. De asemenea, considerăm ca trebuie avute în vedere în evaluarea impacturilor şi elaborarea măsurilor / recomandărilor de reducere a acestora. Astfel, au fost identificate următoarele specii:

A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio

A246 - Ciocârlie de pădure - Lullula arborea

A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio

Habitat: Specia ocupă o gamă largă de habitate preferând zonele deschise, adeseori cultivate, cu tufişuri cu spini şi luminişuri. Alege pentru cuibărit zone unde se întind fânaţe, păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei.

Ecologie: Este o specie migratoare, iernând în zona tropicală a Africii, în estul şi sudul continentului. Primăvara ajunge în România în aprilie - mai. Îşi construieşte cuibul în desişuri la 0,5-2 m de sol în arbuşti de Rosa, Prunus, Crataegus, etc. Depune 5-6 ouă care variază foarte mult ca şi culoare: roz, brun, gălbui, verzui, roşcate stropite întotdeauna spre partea rotundă cu pete întunecate. Doar femela cloceşte. Perechea depune 2-3 ponte pe an. Ca şi celelalte specii de sfrâncioci, manifestă un pronunţat comportament de pasăre răpitoare, iar hrana este diversificată, constând din insecte de talie mijlocie şi mare (coleoptere), amfibieni, reptile (şopârle), chiar mamifere mici şi păsări.

Distribuţie: Este o specie tipică stepei şi silvostepei. În România o găsim în locuri deschise cu arbuşti de Rosa, Prunus, şi Crataegus, de multe ori şi în preajma culturilor agricole. Niciodată nu poate fi găsit în interiorul pădurilor.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 1.380.000 - 2.600.000 de perechi (43% din populaţia UE).

46

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. Mai multe perechi au fost localizate la liziera pădurii, şi în zona acoperită de tufăriş, la aproximativ 100 – 400 m de locul amplasării viitoarei conducte.

A246 - Ciocârlie de pădure - Lullula arborea

Habitat: Preferă zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraţi, liziere, crânguri şi dumbrăvi, apare regulat în zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Este prezentă în special în zone colinare şi depresiuni dar şi în zone muntoase de altitudine mică şi mijlocie. Larg răspândită în România, însă abundenţa locală diferă semnificativ între diferitele zone ale ţării.

Ecologie: Perioada de reproducere începe odată ce păsările revin în ţară în luna aprilie. Masculul cântă în zbor, în timp ce descrie un zbor ondulat mai pronunţat decât ciocârlia de câmp. De asemenea, cântă şi stând pe stâlpi sau în vârful copacilor. Femela depune 3-5 ouă în cuiburi confecţionate în adâncituri săpate în pământ, de regulă în vegetaţia de la lizieră sau la baza arborilor. Se hrănesc pe sol, cu diverse specii de insecte şi cu seminţe.

Distribuţie: Este o specie predominant europeană, cu o distribuţie până în Iran şi în sudul Turkmenistanului în Asia şi nord-vestul Africii. Preferă climatul temperat şi mediteranean, cuibărind la liziere şi în zonele împădurite. Specie migratoare, populaţiile nordice şi central Europene migrează şi cartierele lor de iernare în se suprapun cu arealul populaţiilor din sudul Europei, care sunt sedentare.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciată la 65000 - 87000 de perechi (7 % din populaţia UE).

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia este dispersată în sit în locurile unde găseşte habitatul caracteristic. În apropierea locului investiţiei au fost observate 3 perechi teritoriale, ce au teritoriu care se suprapune cu traseul conductei.

2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului

În ceea ce priveşte situl ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor, lucrările de montare a conductei vor afecta temporar terenuri arabile şi păşuni ruderalizate cu valoare de conservare redusă.

Conform descrierilor tehnice, proiectul nu include nici o intervenţie asupra vegetaţiei forestiere. În consecinţă, considerem că habitatele forestiere din cadrul sitului ROSCI0099 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor (habitatul prioritar 91H0 * Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens, habitatul prioritar prioritar 91I0 *

47

Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. şi 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.) şi speciile dependente de aceste habitate, nu vor înregistra impact negativ.

În ceea ce priveşte restul habitatelor, conducta străbătând habitate de pajişte şi teren agricol, considerăm că impactul va fi unul redus ca intensitate şi limitat ca perioadă de timp. Terenurile agricole (atât cele active cât şi cele ruderalizate) au o importanţă extrem de redusă din punct de vedere conservativ. În consecinţă impactul asupra acestora este redus şi poate afectua doar activităţile economice.

De asemenea, zona de habitat „40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice” prin care va trece parţial conducta, va fi afectată temporar pe o scară foarte redusă. Având în vedere lăţimea redusă a benzii afectate şi a faptului că pătura fertilă de sol (cu vegetaţie) va fi excavată şi reaşezată la final în poziţia iniţială, considerăm că impactul va fi unul redus ca intensitate şi suprafaţă şi limitat ca întindere în timp.

Specia de plantă identificată Echium russicum (prezentă în lista standard a sitului) a fost localizată în apropierea traseului conductei, însă în densitate foarte redusă, datorită faptului că majoritatea terenurilor strabătute sunt fie agricole active fie ruderale. Pentru reducerea impactului este recomandată păstrarea vegetaţiei existente pe cât posibil, precum şi decopertarea solului fertil în blocuri ce vor fi reaşezate în poziţia originală, odată cu finalizarea lucrărilor.

În cazul speciei Lullula arborea, având în vedere că nu va fi afectată vegetaţia din liziera pădurii, considerăm că impactul este inexistent.

În cazul speciei Lanius collurio, având în vedere că intervenţia asupra tufărişurilor (zonele de cuibărit) este minimă (şi în plus în zonă tufărişurile sunt destul de abundente, în unele cazuri prea compacte pentru optimul speciei), considerăm că impactl va fi minim. Totuşi, recomandăm efectuarea lucrărilor în afara perioadei de reproducere, lunile mai – iulie.

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Conform fişei standard a sitului ROSCI0099 - Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor, elaborată în anul 2007, speciile pentru care situl a fost desemnat au stare de consevare medie spre bună, inclusiv în zona de implementare a proiectului. Se constată un grad mediu al presiunii antropice, zona fiind puţin populată. Nu există însă nici un fel de studii detaliate privind starea de conservare actuală sau dinamica speciilor / habitatelor de interes comunitar, pentru a evalua cu exactitate starea acestora. Totuşi, în urma vizitelor în teren, nu s-au înregistrat activitaţăţi antropice susceptibile a avea influenţe negative majore.

48

Bineînţeles că statutul de conservare favorabilă a unei populaţii se apreciază după un şir de studii şi observaţii efectuate într-o perioadă de mai mulţi ani, metodă care nu a putut fi aplicată în cazul realizării prezentului studiu.

Nu există studii mai recente în zona de implementare a proiectului care să reevalueze starea actuală de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Având în vedere faptul constatat în urma vizitei la amplasament, şi anume că în zona învecinată habitatele se găsesc într-o stare relativ bună de conservare, considerăm că acest lucru nu s-a schimbat semnificativ de la elaborarea fişelor standard a siturilor în discuţie. Totuşi, putem aminti ca factori cu influenţă negativă păşunatul intensiv (pe arii totuşi reduse) şi extinderea accetuată a tufărişurilor, în detrimentul habitatelor de pajişte, inclusiv a celor valoroase (cu specii de plante stepice).

Pe viitor, în procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor efectua cercetări complexe care vor evidenţia starea de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare, şi managamentul necesar pentru păstrarea sau îmbunătăţirea gradului de conservare.

2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect

Având în vedere că speciile de interes comunitar identificate în jurul amplasamentului din cadrul sitului nu vor fi afectate semnificativ şi în mod direct de implementarea proiectului, nu se poate vorbi de o evoluţie probabilă a situaţiei datorită investiţiei. Totuşi atragem atenţia, că amplasamentul oferă loc de hrană/cuibărit pentru diferite specii de interes comunitar din sit. De aceea considerăm imperativ necesar interzicerea folosirii în viitor a insecticidelor sau altor chimicale cu efect similar cu efect generalizat, respectiv, refacerea în totalitate a vegetaţiei prin reaşezarea blocurilor de sol fertil.

2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar

În zona implementării proiectului integritatea sitului nu este afectată de lucrări sau planuri curente. Întreţinerea infrastructurii necesare extracţiei gazelor naturale este una din activitatăţile principale în zonă, şi se desfăşoară fără a crea probleme privind integritatea ariei.

În cazul investiţiei care face obiectul acestui studiu, prin natura ei, nu pune în nici un fel în pericol integritatea siturilor discutate, datorită dimensiunilor reduse şi deranjului minim cauzat.

49

2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate în planul de management

Până în prezent, aria de interes comunitar în cadrul căreia se va implementa proiectul în discuţie nu are un plan de management elaborat, aprobat sau în implementare. Totuşi, dată fiind natura investiţiei, acesta nu are prevăzută nici o acţiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de management în direcţia conservării biodiversităţii.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes comunitar

Conform fişei standard, speciile pentru care situl a fost desemnat se află într-o stare de conservare relativ bună. Totuşi, nu există studii recente la nivel de sit care să reevalueze starea de conservare a habitatelor.

Cu toate că la nivelul sitului, activităţile antropice au o intensitate moderată, majoritatea habitatelor sunt influenţate de activităţile antropice, mai ales a activităţilor tradiţionale (de ex. păşunat), cultivării plantelor şi a managementului forestier.

2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar

În zona studiată există mai multe presiuni antropice asupra ariilor de interes comunitar, care nu fac obiectul de studiu al lucrării de faţă – cum ar fi reabilitare de drumuri, construcţii în zone extravilane şi abandonarea lucrărilor agricole în zone de pajişti şi exploatare forestieră. Totuşi, aceste lucrări ar putea avea efect asupra habitatelor şi speciilor descrise, aflate în preajma locaţiei de implementare a proiectului.

50

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe termen scurt şi lung cauzate de implementarea planului

Pe termen scurt prognozăm existenţa următoarelor impacturi:

• suprafaţa de sol şi implicit vegetaţia va fi afectată local prin săparea şanţului şi amplasării conductei, pe o suprafaţă de circa 2200 mp. Având în vedere habitatele agricole existente (teren ruderal, terenuri arabile), precum şi suprafaţa redusă a habitatelor de pajişte afectate, considerăm că impactul va fi minim.

Pe termen lung prognozăm existenţa următoarelor impacturi:

• pe suprafaţa afectată de lucrările de montare, după finalizarea lucrărilor, există posibilitatea apariţiei de plante invazive, care ar putea afecta ecosistemele valoroase din zonă. În cazul în care situaţia este monitorizată şi au loc intervenţii la timp, impactul poate fi considerat redus.

• existenţa pe termen lung a unor structuri artificiale (conducte îngropate în pământ) – impact minim, considerând că nu există surse de poluare, şi conductele vor fi în întregime îngropate sub pământ

• impactul datorat prezenţei umane (muncitori) şi creşterea traficului motorizat şi pietonal – acest impact se rezumă la lucrările de montare şi activităţile de întreţinere, impact minim deoarece zona circulată de către localnici şi este vizitată ocazional de echipe de întreţinere, fără a cauza un deranj semnificativ asupra speciilor şi habitatelor comunitare

Ca urmare nu se constată:

• afectarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar pentru care situl ROSCI0099 a fost desemnat

• modificarea suprafeţei zonelor împădurite produsă din cauza proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipurilor de pădure

• distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roşie;

• distrugerea populaţiei de plante sau animale de interes conservativ ridicat; • modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică; • degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea

solului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.), • alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, amfibieni, reptile,

nevertebrate; • modificări în dinamica resurselor de specii de vânat

51

• modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, contra frigului;

• alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci;

• impact transfrontieră.

Totodată se constată:

• deranjul cauzat de prezenţa umană, mai ales pe perioada realizării construcţiilor

• modificări locale asupra vegetaţiei de tip pajişte, prin decopertare, săpare şi manevrare a solului

3.2. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie, operare şi dezafectare

Pentru perioada de construcţie impacturile au fost cuantificate la punctul anterior. În concluzie putem afirma că impacturile generate de această investiţie, pe perioada construcţiei sunt reduse. Dacă se respectă normele şi regulamentul prezentat de Beneficiar, respectiv, impactul se rezumă la decopertarea temporară a solului pe o suprafaţă de aproximativ 2200 mp.

Pentru perioada de operare, având în vedere natura investiţiei (faptul că nu există surse de emisii poluante, elemente mobile ale construcţiilor, iar habitatele şi speciile de interes comunitar nu vor fi afectate de construcţii şi activităţi) considerăm că impacturile vor fi inexistente.

3.3. Evaluarea impactului cumulativ

Având în vedere că în zona studiată există o reţea întreagă de sonde şi conducte utilizate pentru extracţia gazelor naturale, impactul cumulativ s-a analizat ţinând cont de aceste sturcturi. Analiza s-a făcut într-un perimetru de 500 de m în jurul investiţiei (în cazul conductei, analiza s-a făcut pe o fâşie de teren cu lăţimea de 1000 m de-alungul acesteia, cu conducta situată la mijlocul acestei fâşii). În perimetrul astfel identificat sunt păduri, terenuri arabile, fâneţe şi păşuni.

Se consideră că această investiţie este nesemnificativă din punctul de vedere al cumulării impactului. Pe de o parte sondele şi structurile existente nu prezintă surse de deranj pentru speciile protejate, pe de altă parte prin investiţia studiată nu se vor crea elemente de infrastructură (drumuri, clădiri) noi, iar conducta îngropată nu va exercita un

52

impact asupra speciilor protejate. Astfel, considerăm că nu există impact cumulativ pe teritoriul studiat.

Totuşi, pe viitor, se poate formula recomandarea ca în zona imediat învecinată activităţile antropice să fie atent monitorizate în vederea controlului privind abandonarea deşeurilor şi exploatările ilegale de pădure.

53

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru componentele afectate de implementarea proiectului

- reparaţiile utilajelor şi mijloacelor de transport în afara incintelor specializate legale va fi interzisă;

- efectuarea decopertării în blocuri a solului fertil de pe suprafaţa de lucru (în blocuri cu grosime de 20 cm, pe toată lăţimea suprafeţei de lucru) care să fie reaşezate după finalizarea lucrărilor de foraj;

- toate suprafeţele a căror suprafaţă (învelişul vegetal) a fost afectat, vor fi refăcute şi vor fi redate folosinţelor iniţiale;

- Evitarea distrugerii arborilor, pajiştilor, tufişurilor şi arbuştilor din perimetrul şi din jurul perimetrului de montare a sondei;

- Planificarea lucrărilor în afara perioadelor ploioase (pentru evitarea distrugerii solului adiacent conductei prin intervenţia utilajelor)

- Planificarea lucrărilor în afara perioadei mai – iulie, atât pentru speciile de păsări de interes comunitar cât şi pentru speciile de plante de interes conservativ.

- În cazul apariţiei unor specii de plante invazive, acestea se vor elimina prin metode specifice (cosit, smuls, săpat), recomandate de un specialist botanist

4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului

Considerăm necesară monitorizarea locaţiei pentru a evita apariţia unor specii de plante invazive (de exemplu Amorpha fructicosa).

4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare

Având în vedere natura proiectului şi localizarea acesteia – şi datorită faptului că nu vor fi afectate nici o specie şi nici un habitat de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat, nu considerăm necesare propunerea de astfel de măsuri.

.

54

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor

Pentru habitate:

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. Au fost consultate toate materialele bibliografice disponibile care conţin informaţii specifice legate de distribuţia habitatelor ţintă la nivelul ariei studiate.

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren pentru evaluarea habitatelor. În cadrul acestei etape, colectarea datelor s-a făcut prin parcurgerea zonei amplasamentului, dar şi a zonelor învecinate din situl Natura 2000 studiat, în funcţie de caracteristicile şi distribuţia fiecărui tip de habitat. Numărul, forma şi mărimea eşantioanelor de vegetaţie necesare pentru fiecare habitat s-a stabilit în concordanţă cu caracteristicile structurale (variabilitatea) habitatelor studiate.

4. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

Pentru speciile de amfibieni şi insecte existente pe suprafaţa amplasamentului:

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. În această etapă au fost compilate toate informaţiile existente despre locaţia studiată. Pe de o parte s-au adunat informaţiile anterioare existente despre speciile de haepetofaună şi păsări înregistrate în zonă. Pe de altă parte s-au adunat informaţiile despre habitate necesare studiului propus (varietatea habitatelor, distribuţia lor, asocierea speciilor ţintă cu habitatele folosite etc.).

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

55

3. Etapa de ieşire pe teren (colectarea datelor) a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse.

Colectarea datelor s-a facut organizat pe grupuri de specii, bazat pe tipurile de monitoring specifice fiecărui grup conform literaturii de specialitate, prin metoda: acoperire totală – datorită faptului că suprafaţa de studiu este una destul de redusă.

4. Etapa de pelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

Pentru celelalte specii:

S-a folosit acoperirea totala, adică parcurgerea zonei posibil afectate de instalarea conductei precum şi zonele adiacente, identificându-se speciile şi cuantificându-se principalele impacturi posibile.

5.2. Descrierea dificultăţilor

Pe parcursul realizării studiului a fost dificilă accesarea informaţiei privind biodiverisitatea în zona studiată. Sursele recent publicate sunt extreme de rarea iar evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a speciilor şi a habitatelor de interes comunitar – nu au fost făcute. Ca urmare, informaţiile folosite în cadrul acestui studiu provin din surse mai vechi, oficiale şi din studiile recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru prezentul proiect.

Colectivul de evaluare a constat din: biolog Sándor Attila biolog Lészai István László ecolog Cristian Domşa biolog Havadtői Krisztina

56

CURRICULUM VITAE 1. Nume: Sandor

2. Prenume: Attila D.

3. Data si locul nasterii: 17.11.1973, Sovata 4. Nationalitate: română, etnie maghiară

5. Starea civila: căsătorit

6. Educatie:

Institutie (Data)

Data: 2000-2003

De la (luna / an)

Pana la (luna / an)

Calificare sau Diploma obtinuta

Universitatea din Debrecen, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii , Departamentul de Evoluţie şi de Biologie Umană / programul de doctorat

Institutie (Data)

Data: 1998 - 1999

De la (luna / an) 1998

Pana la (luna / an) 1999


Central European University, Budapest, Ungaria. Master’s degree in Environmental Sciences and Policy / diplomă Msc

Institutie (Data)

Data: 1994 – 1998

De la (luna / an) 1994

Pana la (luna / an) 1998


Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie, specializarea Biologie

7. Limbi straine: (Apreciati pe o scara de la1 la 5: de la 1 = Excelent la 5 = De baza)

Limba Citit Vorbit Scris

Engleză 1 1 1

Maghiară 1 1 1 Franceză 3 5 5 Franceză 3 5 5

8. Membru al unor corpuri/asociatii profesionale:

57

Society for Conservation Biology, Raptor Research Foundation, Magyar Madártani Egyesület, European Ornithologists’ Union 9. Alte aptitudini (calculator, etc): MS Word, Excel, Access, Outlook, PowerPoint, Internet, SPSS, Route, etc. 10. Pozitia profesionala actuala: Phd 11. Vechimea la locul actual de muncă: 2 ani 12. Calificări relevante pentru proiect: - avizare, evaluarea cererilor de avize de mediu - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - directive UE - planuri de dezvoltare locală, verificarea acestora, consiliere - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - aptitudini manageriale şi financiare - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate - prezenţă în diverse foruri ştiinţifice 13. Experienţa specifică în regiune:

Tara Data (de la.. pana la) Numele si descrierea pe scurt a proiectului

14. Experienta profesionala :

Perioada Locatia Compania Pozitia Descrierea atributiilor 2009 - prezent

Căpuşu Mare, jud. Cluj

Expert independent

Evaluator de mediu

Redactare studii de evaluare a impactului şi evaluări adecvate pentru planuri şi programe

2007 – august 2009

Târgu Mureş

APM Mureş consilier - avizare, evaluarea cererilor de avize de mediu, reglementări, controale pe teren, evaluări, studii de impact, - energie, sol, resurse naturale, păduri şi minerit - poluări, epurarea apelor (evaluare impact şi consiliere) - elaborare şi verificare proiecte normative

58

Perioada Locatia Compania Pozitia Descrierea atributiilor - raportare - directive UE - planuri de dezvoltare locală, verificarea acestora, consiliere - elaborare propuneri de proiecte şi managementul proiectelor

2003 - 2006

Cluj - Napoca

Societatea Ornitologică Română

Director conservare

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, INTERREG) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - aptitudini manageriale şi financiare - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate - prezenţă în diverse foruri ştiinţifice - reprezentant din partea României la diverse întâlniri şi grupuri de lucru la nivelul UE

2001 - 2003

Cluj - Napoca

Societatea Ornitologică Română

Coordonator proiecte

- coordonatorul Monitorizării Păsărilor Comune - reprezentantul român al programului Păsări ca şi indicatori biologici

2000 - 2001

Deva Parcul Naţional Retezat

Biolog, expert biodiversitate

- evaluări de bază şi monitoring - reglementări - planuri de monitoring şi de management

15. Alte informatii relevante:

- coautor (2 cărţi), co-editor (2 cărţi), autor (2 capitole, 25 articole ştiinţifice, 52 prezentări la conferinţe

59

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Lészai / István László Adresă(e) Nr. 5/24, Aleea Padiş, 400452, Cluj-Napoca, România

Telefon(oane) Mobil: +4 0742 462 765 E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 27.05.1981

Sex M

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Ecologie / Conservarea biodiversităţii

Experienţa profesională

Perioada 2007 – prezent Funcţia sau postul ocupat biolog, consultant de mediu Activităţi şi responsabilităţi

principale - evaluări de specialitate în cadrul ariilor protejate din reţeauaNatura 2000, capitole biodiversitate pentru diverse investiţii în situri natura 2000, elaborare studii de impact şi evaluări adecvate - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al

proiectelor (PHARE; LIFE, POS Mediu) - activităţi de traducere, organizatorice şi de secretariat

Numele şi adresa angajatorului SC NaturalNet SRL Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Consultanţă în protecţia mediului

Perioada 2005 - 2007

Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte

60

Activităţi şi responsabilităţi principale

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, POS Mediu, AFM, GEF, Defra, etc) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Conservarea biodiversităţii

Perioada 2004 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte, voluntar Activităţi şi responsabilităţi

principale - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (AFM, GEF, Fundaţia ptr. Parteneriat, etc) - activităţi legate de custodia unei arii protejate (Fânaţele Clujului) - activităţi manageriale - campanii de mediu, strângeri de semnături, etc

Numele şi adresa angajatorului Asociaţia Transilvania Verde Tipul activităţii sau sectorul de

activitate ONG de mediu, voluntariat, conservarea biodiversităţii

Educaţie şi formare

Perioada 2004 - 2005 Calificarea / diploma obţinută diplomă Msc în ştiinţele mediului şi politici de mediu

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

ştiinţele mediului, politici de mediu, economia mediului, dezvoltare durabilă

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Central European University, Budapest, Ungaria

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Master în ştiinţele mediului, Msc

Perioada 2000 - 2004 Calificarea / diploma obţinută diplomă de licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

zoologie, morfologia plantelor şi a animalelor, citologie, anatomie, botanică, genetică, ecologie, etc.

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie


Licenţiat, Bsc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Maghiară – limba maternă, Română – limba vorbită la nivel de limbă maternă

61

Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2

Utilizator experime

ntat

Germană B2 Utilizator

independent B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent A2 Utilizator elementar A2

Utilizator elementa

r (*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale • excelentă capacitate de comunicare, adaptare cu uşurinţă la diverse situaţii şi medii multiculturale – calitate dobândită în cadrul experienţei de muncă în Statele Unite ale Americii şi în cadrul programului de masterat, desfăşurat într-un mediu internaţional la Facultatea Central Europeană de la Budapesta

• spirit de echipă

Competenţe şi aptitudini organizatorice

• capacitate de coordonore a unor proiecte care implică mai multe componente şi o echipă eterogenă

• capacitate de comunicare cu diverşi factori interesaţi pentru obţinerea unui obiectiv comun

• capacitate de sinteză • capacitate de a lucra într-un mediu multidisciplinar

Competenţe şi aptitudini tehnice Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare medie/ medium qualification) Fotografie / realizare şi tehnoredactare a imaginilor pentru diferite scopuri comerciale, ştiinţifice sau artistice

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Microsoft Office / Open Office Adobe Photoshop, Adobe Lightroom şi programe afiliate

62

Informaţii suplimentare Proiecte

Conservarea biodiversitatii prin promovarea turismului rural in microregiunea Sanpaul - Badeni, sit potential Natura 2000 (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare potenţial ecoturistic, promovare (turistică) a unei microregiuni, înfiinţare arii protejate, conservarea biodiversităţii, promovare şi management arii protejate Investigarea prezenţei dropiei în România (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare efectiv dropii în România, cooperare cu parteneri din Ungaria şi Serbia pentru conservarea speciei Estimarea populaţiei cuibăritoare de dumbrăveancă (Coracias garrulus) în România(Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare la nivel naţional a populaţiei, mediatizare Fânaţele Clujului: reluarea activităţilor de management al unei rezervaţii neglijate Biodiversitatea la Fânaţele Clujului: implicare şi mediatizare (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: management arii protejate Protecţia florei valoroase din Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: evaluare habitate şi specii, dezvoltarea unor activităţi de management, mediatizare

Competenţe şi aptitudini artistice Realizarea fotografiilor şi prelucrarea acestora în scop artistic

Permis(e) de conducere Categoria B şi C, obţinute în anul 1999

63

Europass Curriculum Vitae


Nume / Prenume Domşa / Cristian Adresă(e) Str. Şomcutului Nr. 286, 405200 Dej, CJ, România

Telefon(oane) 004 0364 113 677 Mobil 004 0740 242 978 Fax(uri) 004 0364 113 677

E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 1978 Aprilie 09

Sex Masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Ecologie / Conservarea biodiversităţii


Perioada Octombrie 2009 - Prezent Funcţia sau postul ocupat Studii Doctorale Activităţi şi responsabilităţi

principale Cercetare în domeniul distribuţiilor populaţionale la păsări pentru teza de doctorat

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Cercetare

Perioada Martie 2007 – Septembrie 2008

Funcţia sau postul ocupat Forest Officer Activităţi şi responsabilităţi

principale Coordonarea proiectului Bulgaro– Român de cartare a pădurilor (pentru Romania)


activitate Conservare

Perioada Decembrie 2004 – Martie 2007

Funcţia sau postul ocupat GIS and Database Manager

64

Activităţi şi responsabilităţi principale

Lucru la desemnarea ariilor protejate (Reţeaua Natura 2000), analiza datelor spaţiale, dezvoltarea bazelor de date GIS



Perioada Octombrie 2003 – Decembrie 2004

Funcţia sau postul ocupat Coordonator de proiect Activităţi şi responsabilităţi

principale Coordonarea proiectului de conservare pentru „Rezervaţia Naturală Lacul Ştiucii”, finanţat de EEconet şi Stichting DOEN Olanda




Perioada Octombrie 2008 – Iunie 2011 Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie (în curs de obţinere)

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Distribuţia spaţială a speciilor de păsări bazată pe programul român de monitorizare a speciilor comune de păsari

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie


Doctor în Biologie / PhD

Perioada Decembrie 2004 Calificarea / diploma obţinută Operator GIS (nivel avansat)


dobândite

Curs GIS


formare

ESRI România


Nu are

Perioada Octombrie 2002 – Iunie 2003

Calificarea / diploma obţinută Masterat în Ecologie Disciplinele principale studiate /

competenţe profesionale dobândite

Ecologie sistemică şi conservarea biodiversităţii



65

formare Nivelul în clasificarea naţională

sau internaţională Master / MSc

Perioada Octombrie 1998 – Iunie 2002 Calificarea / diploma obţinută Licenţă


dobândite

Ecologie şi protecţia mediului


formare



Licenţiat / BSc


Limba(i) maternă(e) Română ă

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1

Franceză Independent user B1 Independent

user B1 Independent user B1 Independent

user B1 Independent user B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Bun organizator şi aptitudine pentru lucrul în echipă

Competenţe şi aptitudini tehnice

Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare înaltă / high qualification) Identificarea speciilor de plante şi a habitatelor (calificare medie / medium qualification)


Utilizator IT (avansat) Suită Office (Microsoft, OpenOffice) Baze de date (Acces, Filemaker, OppenOffice Base) GIS (ArcGIS) Photoshop, GIMP

Permis(e) de conducere Categoria B

66

Curriculum vitae Europass


Nume / Prenume Havadtői Krisztina Emese Adresă(e) str. Borsos Tamás nr. 5, Târgu-Mureş, 520065

Adresă temporară str. B. P. Haşdeu nr. 45, Cluj-Napoca Telefon(oane) Mobil: 0747812741

E-mail(uri) [email protected] Naţionalitate(-tăţi) maghiară

Data naşterii 20.12.1986. Sex F


Perioada iulie – septembrie 2010. Funcţia sau postul ocupat voluntar în evaluarea a zece arii protejate din Munţii Trascău Activităţi şi responsabilităţi

principale evaluarea tipurilor de habitate, întocmirea unor liste de specii

Numele angajatorului SC NaturalNet SRL Sectorul de activitate protecţia mediului

Perioada iunie – august 2010. Funcţia sau postul ocupat voluntar în evaluarea habitatelor din zona proiectului RMGC Activităţi şi responsabilităţi

principale evaluarea tipurilor de habitate, întocmirea unor liste de specii

Numele angajatorului Călin Hodor Sectorul de activitate protecţia mediului


Perioada 2010- Calificarea / diploma obţinută -


formare

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie, Secţia Utilizarea şi protecţia resurselor biologice


MSc

Perioada 2005-2008 Calificarea / diploma obţinută absolvent


formare

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie, Secţia Biologie

67


BSc


Limba(i) maternă(e) maghiară

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

Limba română B1 Independent user B1 Independent


user B1 Independent user

Limba engleză B1 Independent user B1 Independent


user B1 Independent user

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale cooperare în grupuri multidisciplinare, coordonarea grupurilor mici de studenţi


MS Office, internet, STATISTICA 6.0 for Windows

Permis(e) de conducere cat. B

Informaţii suplimentare 2010 – Bursa Milvus: Sugár Szilárd, Havadtői Krisztina: Preferinţa de habitate pe scară mare a orbeţilor (Spalx sp.) pe Câmpia Transilvaniei şi Dealurile Clujului 28.06.2010. – 08.07.2010. – coordonarea grupurilor de studenţi pe parcursul practicii de teren de ecologie la Turulung-Vii 07.08.2010. – participare la simpozionul de protecţia mediului în cadrul programului Expo Târnava la Sângeorgiu de Pădure: „Sumar despre pajiştile xeromezofile din Câmpia Transilvaniei”

68

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

***, 2007, Formularul standard Natura 2000 a sitului ROSCI0099 - Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor

Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005:

Habitatele României. Editura Technică Silvică. Bucureşti. Csűrös, Şt., Resmeriţă I., Káptalan M. Cs. şi Gergely I. (1961): Contribuţii la cunoaşterea

pajiştilor din Cîmpia Transilvaniei şi unele consideraţiuni cu privire la organizarea terenului. Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Seria Biol., 2.: 15-61

Gafta, D., Mountford, O. eds., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România. Risoprint. Cluj-Napoca.

Manley, P.N.; Van Horne, B.; Roth, J.K.; Zielinski, W.J.; McKenzie, M.M.; Weller, T.J.; Weckerly, F.W.; Vojta, C. 2006. Multiple species inventory and monitoring technical guide. Gen. Tech. Rep. WO-73. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Washington Office. 204 p.

Bibby C.J., Burgess N.D. et Hill D.A., 2000: Bird Census Techniques. - Academic Press, London, 2nd edition.

Bibby C., Jones M., Marsden S., 1998: Expedition Field Techniques. - Bird Surveys. Expedition Advisory Centre, Royal Geographical Society, London.

Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L. et Borchers D.L., 2001: Introduction to Distance sampling: estimating abundance of biological populations. - Oxford University Press, Oxford.

Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279.

Gibbons D.W. et Gregory R.D., 2005: Birds. In: Sutherland W.J. [ed.]: Ecological Census techniques: a handbook. - Cambridge University Press, Cambridge, 2nd edition.

Gilbert G., Gibbons D.W. et Evans J., 1998: Bird Monitoring Methods - a manual of techniques for key UK species. - RSPB, Sandy.

Seiler, A., G. Veenbaas 1999. Landscape fragmentation due to Infrastructure. Presentation, IALE World Congress 1999, Snowmass, Colorado

Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford.

Underhill L. et Gibbons D., 2002: Mapping and monitoring bird populations; their conservation uses. In: Norris K. et Pain D. [eds.]: Conserving bird biodiversity; general principles and their application. - Cambridge University Press, Cambridge: 34-60.

69

ANEXE

ANEXA I. - Hărţi* (hărţile din acest studiu sunt oferite cu titlu gratuit)

Fig. 1. Harta de încadrare a proiectului şi relaţia cu ariile naturale protejate de interes comunitar.

Fig. 2 Harta detaliată a zonei proiectului

70

ANEXA II. - Fotografii

Planşa 1, 2, – fotografii de-alungul traseului ales pentru montarea conductei

Documents

Studiu de evaluare adecvatăarpmcj.anpm.ro/files/arpm cluj-napoca_reglementari/eapuini.pdf · Studiu de evaluare adecvată privind investiţia Prelungire colector Grup 6 Puini –