STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPM...pentru protectia mediului: Evaluare Adecvată 6 Studiu de Evaluare Adecvat ă – Plan Urbanistic General al ora șului Techirghiol L1D - LOCUIN

CÎRNAT MARIAN-JAN PFA

Consultan�ă de mediu

Elaborator inregistrat in Registrul national al elaboratorilor de studii

pentru protectia mediului: Evaluare Adecvată

1 Studiu de Evaluare Adecvată – Plan Urbanistic General al orașului Techirghiol

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Pentru

”Planul Urbanistic General al ora şului Techirghiol”

Titular: PRIMARIA ORASULUI TECHIRGHIOL Elaborator: CIR NAT MARIAN-JAN PFA 2011






CUPRINS:

A) INFORMAșII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBĂRII 4 A.1.Informașii privind planul 4 A.2. Localizarea geografica si administrativa 11 A.3. Modificarile fizice ce decurg din plan 12 A.4. Resursele naturale necesare implementarii planului 13 A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale 13 A.6. Emisii si deseuri generate de plan 13 A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului 14 A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului 15 A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului si esalonarea perioadei de implementare a planului 15 A.10.Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului 16 A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului 17 A.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar 17 A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului 17 B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI 18 B1. Descrierea zonei de studiu 18 B.2.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile ce pot fi afectate prin implementarea planului 21 B.3. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar 22 B.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate și distributia acestora 38 B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 48 B.6. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 52 B.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 61 B.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 66 B.9. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor 66 B.10. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei natural protejate de interes comunitar 70 B11. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar 70






C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI 71

C.1.Impactul direct si indirect 71 C.2. Impactul pe termen scurt sau lung 72 C.3.Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare 72 C.4. Impactul rezidual 72 C.5. Impactul cumulativ 72 C.6. Evaluarea semnificatiei impactului 73

C.6.1.Procentul din suprafata habitatului ce va fi pierdut prin implementarea proiectului si Procentul din suprafata habitatului folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar 75

C.6.2.Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 75 C.6.3.Schimbari in densitatea populatiei 76 C.6.4.Scara de timp pentru inlocuirea speciilor /habitatelor afectate de implementare

proiectelor 76 C.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau alte resurse naturale care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii de interes comunitar 76 C.8. Evaluarea impactului planului propus 76

C.8.1. Evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului 80

C.8.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului 87 D) MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 90 E) METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 95 F) ALTERNATIVELE PLANULUI 98 G) MONITORIZARE 100

BIBLIOGRAFIE 103 ANEXE 105






A. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII A.1. Informa �ii privind planul:

� Denumirea planului: ”Planul Urbanistic General al ora şului Techirghiol”

� Descrierea planului: Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcŃiilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan, cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al localităŃii. Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaŃială economico -socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecŃia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit. Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol a avut la bază o serie de documente şi studii, după cum urmează:

� Planul de amenajare a teritoriului judeŃean (PATJ-ConstanŃa) din care se poate desprinde poziŃia oraşului Techirghiol în cadrul judeŃului, în special în domeniile căi de comunicaŃie, potenŃial economic şi uman, locul în ierarhizarea funcŃională a localităŃilor judeŃului;

� PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE CONSTANłA- reavizat în mai 2010;

� Agenda Locală 21 – Planul de Dezvoltare Durabilă a Oraşului Techirghiol; � Cadastru intravilan, ortofotoplanuri în coordonate STEREO 70, lucrări

topografice de bornare a perimetrului intravilan propus; � Studiu geotehnic elaborat de S.C. GEOFORAJ S.R.L. ConstanŃa; � Date statistice comunicate de către DirecŃia JudeŃeană de Statistică; � Planuri urbanistice de detaliu şi zonale aprobate de Consiliul Local al

oraşului Techirghiol; � Date conŃinute în Normative de specialitate ( norme naŃionale sau europene)

privind gradul de dotare a zonelor şi subzonelor. Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol se axează pe cinci domenii principale, prezentate atât din punct de vedere al stadiului actual al dezvoltarii cât si din punct de vedere al propunerilor de dezvoltare urbanistică şi reglementărilor:

� Cadrul natural şi protecŃia mediului; � CirculaŃii; � Echiparea tehnico-edilitară: alimentarea cu apă, canalizare, alimentarea cu

gaze naturale, telecomunicaŃii, reŃele de distribuŃie petrol; � Modul de ocupare a terenului şi zonificarea funcŃională (reglementări, bilanŃ

teritorial); � Obiective de utilitate publică: circulaŃia terenurilor, patrimoniu cultural.






Ca urmare a temei de proiectare, intravilanul propus, s-a stabilit de comun acord cu Primăria oraşului Techirghiol şi cu Consiliul Local al oraşului, Ńinând cont de necesităŃile actuale, de solicitările locuitorilor, dar şi de posibilităŃile de atragere a factorilor de propulsare şi dezvoltare a oraşului, în conformitate cu PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE CONSTANłA - reavizat în Mai 2010- Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Techirghiol. Ca urmare, teritoriul intravilan al oraşului a fost majorat cu suprafeŃe de teren, necesare dezvoltării localităŃii pe o perioadă până în anul 2020. În acest sens, Consiliul Local a emis Avizul de oportunitate, prin Hotărârea Consiliului Local Techirghiol nr. 47 din 30.03.2009.

Conform Planului Urbanistic General al oraşului Techirghiol teritoriul va fi divizat în

următoarele zone, subzone şi unităŃi teritoriale de referinŃă: C- ZONA CENTRALĂ- ZONA MULTIFUNCłIONALĂ FORMATǍ DIN FUNCłIUNI

DIFERENłIATE, ÎN SPECIAL FĂCÂND PARTE DIN CATEGORIA INSTITU łIILOR PUBLICE ŞI SERVICIILOR.

C.P. SUBZONA CENTRAL Ă SITUATA ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTEJARE A

VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL-URBANISTICE ŞI SIT NATURA 2000- SE APLICĂ PREVEDERILE REGULAMNTULUI DE INTERVEN łIE ÎN ZONE PROTEJATE.

C.A. SUBZONA CENTRAL Ǎ SITUATǍ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE IS SUBZONA INSTITUłII SI SERVICII PUBLICE ISP SUBZONA INSTITUłII SI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE

PROTEJATE L ZONA DE LOCUIT ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE L1 SUBZONA LOCUIN łELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM

P+2 NIVELURI: L1A - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI,

SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCELĂRI TRADIłIONALE/SPONTANE; L1B - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE; L1C - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE ÎN ENCLAVE NECONSTRUITE DIN PERIMETRU INTRAVILAN EXISTENT; L1CP - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE ÎN ENCLAVE NECONSTRUITE DIN PERIMETRU INTRAVILAN EXISTENT ÎN ZONE PROTEJETE;






L1D - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN ;

L2 SUBZONA LOCUIN łELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE

ÎN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDEN łIALE A - ZONA DE ACTIVITĂłI PRODUCTIVE ŞI SERVICII A1 - SUBZONA UNITĂłILOR MICI ŞI MIJLOCII PRODUCTIVE , DE SERVICII ŞI

DEPOZITARE A2 - SUBZONA UNITĂłILOR DE SERVICII TURISM ŞI SǍNǍTATE, CU REGIM

DE ÎNǍLłIME P+2-P+4 E şi parŃial P+8E. A3 - SUBZONA UNITĂłILOR DE SERVICII TURISM ŞI SǍNǍTATE, CU REGIM

DE ÎNǍLłIME P+2-P+4 E . V - ZONA SPAłIILOR VERZI V1- SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT- PARCURI,

GRĂDINI, SCUARURI, PRECUM ŞI PLANTAłII DE ALINIAMENT ALE ARTERELOR PRINCIPALE SAU SECUNDARE, PLANTAłII AFERENTE PROMENADELOR PIETONALE, AMENAJĂRI LOCALE AMBIENTALE.

V2P -SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT -PARCURI,

GRĂDINI, SCUARURI, PRECUM ŞI PLANTAłII DE ALINIAMENT ALE ARTERELOR PRINCIPALE SAU SECUNDARE, PLANTAłII AFERENTE, PROMENADELOR PIETONALE, AMENAJĂRI LOCALE AMBIENTALE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE-SIT NATURA 2000.

V3- SUBZONA SPAłIILOR VERZI PENTRU SPORT ŞI AGREMENT . V4P- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – PE TERENURI ÎN

INTRAVILAN SITUATE ÎN PERIMETRUL DE PROTECłIE SIT NATURA 2000. V5P- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – PE TERENURI ATRASE

ÎN INTRAVILAN ÎN PERIMETRUL DE PROTECłIE SIT NATURA 2000. T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE DEZAFECTATǍ, PROPUSǍ

PENTRU RECONVERSIE FUNCłIONALǍ Tex – ZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE ÎN EXTRAVILAN






G - ZONA DE GOSPODǍRIE COMUNALǍ G.1 -SUBZONA CONSTRUCłIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PENTRU GOSPODĂRIE

COMUNALĂ G.2 -SUBZONA CIMITIRELOR S - ZONA CU DESTINAłIE SPECIALĂ

UnităŃi Teritoriale de Refein Ńă ( UTR) Definirea unei anumite unităŃi teritoriale de referinŃă este determinată de trei

parametri: (1) funcŃiunile dominante admise cu sau fără condiŃionări; (2) regimul de construire (ocuparea terenului, gradul de utilizare a terenului); (3) înălŃimea maximă admisă. Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor

regulamentului şi deci, este necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR. Conform legislaŃiei în vigoare documentaŃia de urbanism poate fi iniŃiată pentru a fi admise derogări de la reglementările de urbanism, doar în baza unui studiu de oportunitate aprobat conform legii de Consiliul Local, prin care se vor stabili condiŃiile întocmirii planului urbanistic precum şi suprafaŃa ce urmează a fi studiată şi reglementată.

Pentru toate unităŃile teritoriale de referinŃă se mai adaugă un criteriu de diferenŃiere a reglementărilor: respectiv situarea într-o zonă protejată.

UnităŃile teritoriale de referinŃă, au fost stabilite astfel: U.T.R. nr. 1. C- ZONA CENTRALĂ - ZONA CENTRALĂ - CONłINÂND FUNCłIUNI ŞI

ECHIPAMENTE CU CARACTER DE CENTRALITATE ŞI REPREZENTATIVITATE, POLARIZATOARE ALE INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL

Tipuri de zone şi subzone funcŃionale care se întâlnesc în cadrul zonei centrale a

0raşului Techirghiol: C.P. - SUBZONA CENTRAL Ă SITUATA ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE A

VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL-URBANISTICE SI SIT NATURA 2000 C.A. - SUBZONA CENTRAL Ă SITUATA ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE IS- SUBZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE ISP- SUBZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE

PROTEJATE






U.T.R. nr. 2. Acest UTR cuprinde tot perimetrul intravilan compact al oraşului Techirghiol. Tipuri

de subzone funcŃionale care se întâlnesc : IS- ZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE ISp- ZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN łELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM

P+2 NIVELURI: L1a - locuinŃe individuale şi colective mici, cu maxim P+2 niveluri, situate în afara

zonei protejate, pe parcelări tradiŃionale/spontane; L1b - locuinŃe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul

zonei Protejate; L1c - locuinŃe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în enclave

neconstruite din perimetru intravilan existent; L1cp - locuinŃe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în enclave

neconstruite din perimetru intravilan existent în zone protejate; L1d - locuinŃe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile

extinderi ale perimetrului intravilan ; L2- SUBZONA LOCUIN łELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE

ÎN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDEN łIALE V - ZONA SPAłIILOR VERZI V1 SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT- parcuri,

grădini, scuaruri, precum şi plantaŃii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantaŃii aferente promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale.

V2 - SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT -parcuri,

grădini, scuaruri, precum şi plantaŃii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantaŃii aferente, promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale situate în zone protejate-SIT NATURA 2000.

V3- SUBZONA SPAłIILOR VERZI PENTRU SPORT ŞI AGREMENT V4p- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – pe terenuri în intravilan

situate în perimetrul de protecŃie SIT NATURA 2000.






V5p- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – pe terenuri atrase în intravilan situate în perimetrul de protecŃie SIT NATURA 2000.

A - ZONA DE ACTIVITĂłI PRODUCTIVE ŞI SERVICII A1 - SUBZONA UNITĂłILOR MICI ŞI MIJLOCII PRODUCTIVE , DE SERVICII ŞI

DEPOZITARE A2 - SUBZONA UNITĂłILOR DE SERVICII TURISM ŞI SǍNǍTATE, CU REGIM

DE ÎNǍLłIME P+2-P+4 E şi parŃial P+8E. A3 - SUBZONA UNITĂłILOR DE SERVICII TURISM ŞI SǍNǍTATE, CU REGIM

DE ÎNǍLłIME P+2-P+4 E . T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE, propusă pentru reconversie

funcŃională. G - ZONA DE GOSPODǍRIE COMUNALǍ G.1 -SUBZONA CONSTRUCłIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ G.2 -SUBZONA CIMITIRELOR S - ZONA CU DESTINAłIE SPECIALĂ U.T.R. nr. 3. Trup independent introdus în intravilan în vederea realizării unui cartier rezidenŃial,

cu funcŃiune dominantă –locuire- şi funcŃiuni complementare. Reglement ările generale şi specifice acestei subzone se vor aplica prin

întocmirea şi aprobarea unui PUZ, conform legisla Ńiei în vigoare şi vor fi cele din CAPITOL II- punctele 1,-2,-3,-4,-5,-6,-7, din regul amentul local de urbanism.

U.T.R. nr. 4. Trup independent introdus în intravilan în vederea realizării unui cartier rezidenŃial,

cu funcŃiune dominantă –locuire- şi funcŃiuni complementare. Reglement ările generale şi specifice acestei subzone se vor aplica prin

întocmirea şi aprobarea unui PUZ, conform legisla Ńiei în vigoare şi vor fi cele din CAPITOL II- punctele 1,-2,-3,-4,-5,-6,-7, din regul amentul local de urbanism.






� Obiectivele planului:

Analizand Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Techirghiol, se evidenŃiază următoarele priorităŃi de dezvoltare durabilă:

• Dezvoltarea turismului şi sectorului terŃiar; • Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung; • ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaŃii şi energie; • Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii

sociale şi dezechilibrelor sociale; • Conformarea progresivă a standardelor de mediu din Uniunea Europeană, pe care

România va trebui să le atingă în 2017.

Pentru realizarea acestor priorităŃi este stabilită următoarea listă de proiecte (PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE CONSTANłA, capitolul III-PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE):

� Reabilitarea şi modernizarea tramei stradale; � Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi

canalizare; � Creşterea activităŃii turistice pe lacul Techirghiol; � Reabilitarea şi modernizarea Sanatoriului Balnear de Recuperare Techirghiol; � Amenajarea unei Grădini Botanice; � Reabilitarea şi modernizarea Teatrului de Vară; � Reabilitarea şi modernizarea drumului Techirghiol- Eforie; � Reabilitarea şi modernizarea drumului Techirghiol- Agigea; � Reabilitarea şi modernizarea Casei de Cultură Techirghiol; � Reabilitarea, modernizarea şi extinderea iluminatului public în Techirhiol; � Reabilitarea si reamenajarea arhitecturala a zonei centrale a orasului; � Construirea de locuinŃe sociale în oraşul Techirghiol; � Amenajarea de noi spaŃii verzi şi de recreere; � Realizarea unui sistem modern de irigaŃii al spaŃiilor verzi în oraş; � Construirea unei noi pieŃe agro-alimentare în oraşul Techirghiol; � Construirea unei staŃii de sortare şi transfer a deşeurilor.

La nivelul teritoriului oraşului Techirghiol, este necesar, a se extinde teritoriul intravilan

şi a dezvolta amenajările urbanistice, pentru crearea cadrului legal necesar pentru realizarea proiectelor prioritare, dezvoltarea şi creşterea atractivităŃii localităŃii. Optimizarea relaŃiilor cu teritoriul, va urmări obiectivele generale şi priorităŃile de dezvoltare durabilă a oraşului Techirghiol şi face referire la următoarele aspecte:

� Valorificarea cadrului natural şi a resurselor; � PoziŃia oraşului în reŃeaua judeŃului şi în mod special în cadrul Zonei Metropolitane

ConstanŃa; � Organizarea circulaŃiei şi transporturilor; � RelaŃia de vecinătate cu litoralul Mării Negre şi cu localităŃile învecinate.

(Pentru detalii specifice vezi- PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE CONSTANłA-STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILǍ A ORAŞULUI TECHIRGHIOL).






A.2. Localizarea geografic ă �i administrativ ă:

Oraşul Techirghiol este situat în extremitatea de sud-est a României (jud. ConstanŃa), la 16 km de municipiul ConstanŃa, aproape de Marea Neagră (3 km) și se învecinează cu:

- comuna Agigea –la Nord; - comuna Tuzla- la Sud; - orașul Eforie- la Est; - comuna Topraisar – la Vest.

Accesul către oraş se face pe DN 38 sau prin drumul judeŃean ce leagă staŃiunea Eforie Nord de Techirghiol (pe lângă lac). Este singura stașiune de pe litoral profilată exclusiv pe tratamentul balnear, pentru afecșiunile reumatismale și ginecologice.

În partea de est a oraşului se află lacul Techirghiol, cel mai mare lac, de pe teritoriul României cu apă sărată şi nămol saprofelic. Lacul Techirghiol, zona limitrofă, faleza şi o parte din teritoriul administrativ din partea de sud a teritotiului administrativ, precum şi o zonă din perimetrul intravilan al oraşului în partea de est şi sud, sunt cuprinse în SITUL NATURA 2000 (perimetrul sitului este delimitat pe planul de încadrare în teritoriu) delimitat prin HG nr. 1284 din 24/10/2007, în anexa nr.1-Lista ariilor de protecŃie specială avifaunistică, lacul Techirghiol are număr de cod ROSPA0061-cu protecŃie 100% din






suprafaŃă, iar Unitatea teritorial administrativă Techirghiol cu protecŃie pe 24% din suprafaŃa teritoriului unităŃii administratrative. Scopul delimitării acestei arii de protecŃie este asigurarea conservării tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor pentru care au fost desemnate conform OUG 57/2007, anexele 2 si 3.

Ultimele studii referitoare la lac evidenșiază următoarele date: � rezerva de namol- aproximativ 620.000mc (796.000t); � consumul mediu existent-8.000mc/an; � fenomenul de peloidogeneză, în condiŃii normale de echilibru biochimic al lacului,

produce cca.75.000t/an; � prin fenomenul de degradare naturală se pierd cca. 60.000t/an; � rezultă o acumulare medie de cca.15.000t/an; � cantitatea maximă exploatabilă luată în calcul cu recuperare de 75% este de

70.000t/an=190t/zi-poate asigura, la un consum mediu de 10Kg/zi/procedură şi 1Kg/zi/persoană pentru băi reci, următoarele capacităŃi: tratament sanatorial=18.00 locuri- 365 zile (67.000t) şi băi reci= 30.000 locuri- 100 zile (3.000t).

A.3. Modific ările fizice ce decurg din plan �i care vor avea loc pe durata

diferitelor etape de implementare a acestuia: Amplasarea noilor obiective, prevăzute în cadrul Planului Urbanistic General, se va

face numai după întocmirea unui PUZ sau PUD, însoțit în general ți de un studiu de impact asupra mediului.

A.3.1 Modificări fizice în etapa de construcție- amenajare : - pregătirea amplasamentului și a organizării de șantier; - lucrări de excavare și realizare a fundașiei; - lucrări de amenajare căi de acces. A.3.2 Modificari fizice în etapa de exploatare-funcționare : In general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate

temporar (organizarea de șantier, săpătură fundașii etc.), precum și o urbanizare a terenurilor agricole acolo unde se dorește a se realiza noi amenajări urbanistice.

Planul Urbanistic General va asigura un cadru unitar privind posibilităŃile de dezvoltare în context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei. Reglementările configurativ-spaŃiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecŃia mediului. Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:

� O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luate la nivel de PUZ;

� DirecŃii antagonice de actiune datorita lipsei unei viziuni unitare

Lipsa/neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităŃi importante de considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUG al Oraşului Techirghiol crează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra opŃiunilor privind dezvoltarea zonei.






A.4. Resursele naturale necesare implementarii planulu i

Pentru implementarea planului este necesara modificarea destinatiei terenurilor din extravilanul orasului, în majoritate terenuri agricole și izolat zone degradate de păşune.

A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la imple mentarea planului In cadrul planului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSPA0061”Lacul Techirghiol”.

A.6. Emisii �i de�euri generate de plan (în apa, în aer, pe suprafa �a unde sunt depozitate de �eurile) �i modalitatea de eliminare a acestora

A.6.1. Emisii ți dețeuri generate în perioada de construcție-amenajare

Pentru perioada de construcșie-amenajare deșeurile preconizate pot fi clasificate astfel : - menajere și/sau asimilabile acestora ; - deșeuri din materiale de constructie; - plastic (din ambalaje, cabluri etc.) - metalice ( de la armaturi si utilajele de pe șantier ale căror piese se pot defecta) - anvelope, acumulatori ; - uleiuri uzate, alte produse petroliere ; - hartie,carton ( din activitășile desfășurate în cadrul organizării de șantier) .

A.6.2. Emisii ți dețeuri generate în perioada de funcționare-exploatare

In timpul funcșionării obiectivelor prevăzute a se realiza în cadrul Planului Urbanistic General pot să apară următoarele categorii de deșeuri: - deseuri municipale; - deseuri de echipamente electrice si electronice; - deseuri de materiale inerte; - deseuri reciclabile (hartie, carton, plastic, etc.).

A.6.3. Managementul dețeurilor

În oraşul Techirghiol există în prezent locuri de depozitare necontrolată a deşeurilor, cu raspândire destul de restrânsa însă. Dezvoltarea viitoare a zonei va trebui să Ńină cont de necesitatea implementării unui sistem de management integrat al deşeurilor. Deseurile generate vor fi gestionate, în condișii de sigurantă, în conformitate cu legislașia în vigoare. Astfel, se vor amenaja spașii pentru colectarea selectivă a deșeurilor ( PET, Hartie/carton, menajer, metalice).

A.6.4. Eliminarea ți reciclarea deseurilor






Eliminarea și reciclarea deșeurilor reciclabile ( PET , hartie, carton, metalice, acumulatori și anvelope uzate) se va face prin contractarea unor firme specializate și autorizate în desfășurarea unor astfel de activităși . Eliminarea deșeurilor menajere se va face prin contractarea acestui serviciu cu o firmă specializată și autorizată de către autoritatea de mediu . A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru executia planului BILANłUL TERITORIAL AL ORAŞULUI TECHIRGHIOL

Teritoriul intravilan propus, precum şi bilanŃul zonelor funcŃionale sunt următoarele:

Tabel: BilanŃul suprafeŃelor corespunzătoare diferitelor categorii de folosinŃă pentru cea actuală şi cea propusă prin PUG

EXISTENT PROPUS

ZONE FUNCłIONALE SUPRAFAłA

ha

PROCENT % din total intravilan

SUPRAFAłA

ha

PROCENT % din total intravilan

LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE

188,40 47,79 400,18 62,57

UNITǍłI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 10,00 2,54 --- ---

UNIT. AGRO_ZOOTEHNICE 40,87 10,37 --- ---

UNITǍłI PRODUCTIVE ŞI SERVICII

--- --- 3,38 0,53

INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 11,00 2,79 24,09 3,77

TRANSPORT total din care: 59,34 10,54 74,65 11,67 RUTIER 50,55 12,87 74,65 FEROVIAR 8,06 2,04 --- --- AERIAN --- --- --- --- NAVAL --- --- --- --- SPAłII VERZI; SPORT; AGREMENT 34,19 8,67 109,00 17,03

CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE 9,50 2,41 9,50 1,49

GOSPODǍRIE COMUNALǍ-CIMITIRE

8,30 2,11 8,30 1,30

DESTINAłIE SPECIALA 6,00 1,52 6,00 0,94 TERENURI LIBERE 22,88 5,80 --- --- TERENURI NEPRODUCTIVE 4,50 1,14 4,50 0,70

TOTAL INTRAVILAN 394,25 100% 639,60 100%






Ca urmare a temei de proiectare, intravilanul propus, s-a stabilit de comun acord cu

Primăria oraşului Techirghiol şi cu Consiliul Local al oraşului, Ńinând cont de necesităŃile actuale, de solicitările locuitorilor, dar şi de posibilităŃile de atragere a factorilor de propulsare şi dezvoltare a orasului, în conformitate cu PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE CONSTANłA- reavizat în Mai 2010- Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Techirghiol. Ca urmare, teritoriul intravilan al oraşului a fost majorat cu suprafeŃe de teren, necesare dezvoltării localităŃii pe o perioadă până în anul 2020. În acest sens, Consiliul Local a emis Avizul de oportunitate, prin Hotărârea Consiliului Local Techirghiol nr. 47 din 30.03.2009. Suprafe Ńe introduse în intravilan:

� Parcela situata în nord-vestul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent obiect PUZ aprobat de Consiliul Local;

� Parcela A 106/3,4,5 situată în vestul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent obiect PUZ aprobat de Consiliul Local;

� Parcela (1)-1A, situată în vestul oraşului, trup independent, obiect PUZ aprobat de Consiliul Local;

� Parcela A 105/25/1 şi A 105/29, situată în sud-vestul oraşului, trup independent, obiect PUZ aprobat de Consiliul Local;

� Parcela situată în sud-vestul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent, la sud de fosul CAP, solicitată de Consiliul Local;

� Parcele situate în sudul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent, delimitate în partea de sud de De 240/1, solicitate de Consiliul Local;

� Parcele situate în sud-estul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent, de la drumul de exploatare DE270 către vest, solicitate de Consiliul Local;

� Parcele situate în sud-estul oraşului, delimitate în partea de est de malul lacului la sud de baraj şi lac apă dulce, iar la vest şi nord de drumuri de exploatare, solicitate de Consiliul Local;

A. 8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de in alta tensiune etc., mijloacele de constructie necesare), respectiv modalitatea în car e accesarea acestor servicii

suplimentare poate afecta integritatea ariei natura le de interes comunitar

Planul supus avizării nu necesită servicii suplimentare de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înaltă tensiune , modificări traseu drumuri de existente ( De, DC, DJ ) , căi ferate etc.

A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii pl anului si esalonarea perioadei de implementare a planului

Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic General este 10—12 ani.






A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat a l implementarii planului

În perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic General - 10—12 ani se poate aprecia că economia oraşului se va dezvolta valorificând condiŃiile favorabile existente şi potenŃialul natural al lacului Techirghiol.

Activit ăŃi industriale – nu vor avea o pondere semnificativă în dezvoltarea economică a oraşului, aceasta rămânând la stadiul de mică industrie, nepoluantă.

Depozitare şi construc Ńii - se vor moderniza şi vor avea o creştere economică funcŃie de gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a oraşului(construcŃii de locuinŃe, dotări, institiŃii, turism, echipare edilitară).

Agricultura –se preconizează o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea diversificată a teritoriului agricol, inclusiv a activităŃilor ce prezintă interes turistic.

Dezvoltarea activit ăŃilor balneo turistice şi de agrement – valorificarea potenŃialului terapeutic al nămolului sapropelic şi a apei sărate din lac.

Dimensionarea capacităŃii bazelor balneo-turistice, trabuie să Ńină seama de cantităŃile maxime de nămol ce poate fi utilizat zilnic, în limita capacităŃii naturale de generare şi regenerare a lacului.

Dezvoltarea activităŃilor din această ramură, este prioritară pentru oraş şi va avea un aport semnificativ la dezvoltarea economică a acestuia.

Alte activit ăŃi -prest ări servicii - dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaŃie şi pentru viitoarea dezvoltare în domeniul balneo-turistic.

În măsura în care vor apărea investitori, pe teritoriul administrativ sunt destule posibilităŃi de amplasare a noi obiective, practic din orice domeniu. Totuşi, anumite categorii de obiective s-ar putea amplasa şi în extravilan (staŃii de benzină, unităŃi agroindustriale, etc.) bineînŃeles numai după scoaterea terenului din circuitul agricol şi obŃinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare.

Transporturile şi circula Ńia, reprezintă o funcŃie urbană generalizată şi în consecinŃă trebuie sş Ńină cont de aspecte variate: comportament individual şi social, evoluŃia preferinŃelor privind locuirea, utilizarea timpului liber, natura distracŃiilor, etc. Aceste aspecte au consecinŃe directe asupra mobilităŃii, a circulaŃiei rutiere şi transporturilor. Pentru fundamentarea circulaŃiei, este necesară întocmirea unui studiu de circulaŃie pentru a cuprinde perspectiva anului 2010-2020, luând în calcul noul teritoriu intravilan.

Transportul în comun - această activitate, este realizată de operatori privaŃi şi se va dezvolta o data cu extinderea oraşului şi cu dezvoltarea zonelor aferente turismului, balneo-turismului şi zonelor de sport şi agrement.






A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului (in cazul in care autoritatea

competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru) Nu este cazul.

A. 12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este in procedura d e evaluare si care poate afecta

aria naturala protejata de interes comunitar

Nu este cazul.

A. 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea co mpetenta pentru protectia mediului

Nu s-au solicitat informatii suplimentare fata de prevederile Ordinului MMP nr.19/2010.






B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE IN TERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PP

B.1 Descrierea zonei de studiu

Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor. De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităŃii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.

Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăŃie şi diversitate, datorată în principal varietăŃii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităŃilor climatice precum şi a particularităŃilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere. Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecŃie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 6 specii endemice.

Speciile de ihtiofaună de interes naŃional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naŃional care necesită o protecŃie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de importanŃă naŃională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr de 2 taxoni.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:

� 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenŃi în Dobrogea;

� 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor de peşti prezenŃi în Dobrogea.

Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna României. În funcŃie de gradul de protecŃie, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi una endemică. Speciile de amfibieni de interes naŃional, reprezentate printr-un singur taxon intră în categoria speciilor care necesită o protecŃie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:






� 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenŃi în Dobrogea;

� 7 specii care necesită protecŃie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenŃi în Dobrogea;

� 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenŃi în Dobrogea.

Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeŃului reprezintă aproximativ 70% din cea a Ńării. Speciile de reptile de interes naŃional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecŃie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel:

� 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea;

� 13 specii de reptile care necesită protecŃie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea.

Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanŃă conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al compoziŃiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate. Speciile de păsări de interes naŃional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecŃie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel:

� 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecŃie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

� 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

� 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

� 15 specii a căror comercializare este permisă în condiŃii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea.

Clasa Mammalia , reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaŃi






numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanŃi ai Fam.Mustelidae. Speciile de mamifere de interes naŃional se împart în două categorii:

� 5 specii care necesită o protecŃie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere;

� specii de importanŃă naŃională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:

� 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere;

� 27 specii de animale care necesită protecŃie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere;

� 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere.

Biodiversitatea în cadrul amplasamentului

Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabel în comparaŃie cu datele înregistrate în cadrul zonei de studiu.

Gradul de conservare a speciilor Grupe de specii

Nr. total de

specii Specii

vulnerabile Specii rare

Specii periclitate

Specii endemice

Specii stabile

Specii observate pe amplasament

Peşti 180 12 6 18 6 138 0 Amfibieni 12 3 - 2 1 6 0 Reptile 28 8 4 5 3 8 1 Păsări 287 75 12 36 8 156 77 Mamifere 80 31 3 9 6 31 3 TOTAL 587 129 25 70 24 339 81

Tabel – Diversitatea faunei dobrogene

În cazul reptilelor, a fost identificată o singură specie, şi anume: şopârla de câmp (Podarcis taurica), aceasta având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei însă foarte restrânsă în cadrul sitului ROSPA 0061 Lacul Techirghiol, datorită prezenșei cu precădere a habitatelor acvatice.

În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 77 de specii dintre care de oaspeŃi de vară, 26 specii sedentare, 19 specii oaspeŃi de iarnă şi 17 specii de pasaj, Ńinând cont că unele specii sunt prezente atât ca specii cuibăritoare cât şi ca specii de pasaj sau de iarnă.






Din rândul mamiferelor, ca urmare a analizei probelor directe (observarea unor exemplare) şi indirecte (precum identificarea vizuinilor, a urmelor, ingluviilor şi/sau excrementelor) au fost identificate patru specii, şi anume șoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele de câmp (Lepus europaeus) şi vulpea roşcată (Canis vulpes). B.2 Date privind aria naturala protejata de interes com unitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP

De menŃionat este faptul că perimetrul propus pentru lotizare este cuprins în situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol.

Situl de protecŃie specială ROSPA0061 Lacul Techirghiol se întinde pe o suprafaŃă de 3.035,00 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice - pontice, cu o altitudine medie de 12 m (variind între 0 şi 80 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează:

Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaŃa sitului (%) Râuri, lacuri N06 511, 512 44 Mlaștini, turbării N07 411, 412 4 Culturi (teren arabil) N12 211 - 213 36 Pășuni N14 231 4 Alte terenuri arabile N15 242, 243 10 Alte terenuri artificiale N23 1xx 2

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38; număr de alte specii migratoare, listate în anexele ConvenŃiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 50; număr de specii periclitate la nivel global: 5.

Situl este de asemenea important în perioada de migraŃie pentru următoarele specii:






Larus minutus Sterna albifrons Philomachus pugnax Larus melanocephalus Pelecanus onocrotalus Ciconia ciconia Charadrius alexandrinus

Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: Oxyura leucocephala Branta ruficollis Anser erythropus Larus minutus Phalacrocorax pygmaeus Cygnus cygnus Mergus albellus Anser albifrons Larus ridibundus Podiceps nigricollis

În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităŃi ale sitului, acestea sunt reprezentate de o vulnerabilitate crescută datorită activităŃilor de pescuit, vânătoare/braconaj, precum și cele de turism și activitășile agricole din zonele învecinate.

B.3 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe supraf ata si in imediata vecinatate a

PP, mentionate in formularul standard al ariei natu rale protejate de interes comunitar

Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată

cu particularităŃile floristice şi asociaŃiile fitocenologice (particularităŃi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului. CombinaŃia şi interacŃiunea tuturor acestor factori determinanŃi stabileşte distribuŃia elementelor faunistice precum şi delimitarea graniŃelor populaŃiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire al speciilor, variind de la o răspândire uniformă la una de tip insular, în funcŃie şi de adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de combinaŃia acestor factori. Astfel, datorită prezenșei în majoritate a terenurilor agricole în zona de studiu, s-a putut constata, ca urmare a monitorizărilor efectuate, că biodiversitatea specifică este relativ scăzută, însă distribușia elementelor faunistice este relativ uniformă, ale căror populașii se întind pe suprafeșe mari în cadrul tuturor terenurilor agricole.

Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult sau mai puŃin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în regnul animal există o delimitare a speciilor funcŃie de gradul acestora de adaptabilitate la condiŃiile de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie în parte. Așadar, și în cazul zonei de studiu, sunt prezente specii cu






un grad mare de specializare pentru habitatele agricole, așa cum este cazul speciilor de ciocârlii și a fâsei de câmp, dar și specii nespecializate, cu un mare grad de adaptabilitate la diferite tipuri de habitate, așa cum este cazul vrăbiilor și a speciilor din Familia Corvidae.

Nivelul de specializare este dat de preferinŃa pentru anumite habitate pentru cuibărit, preferinŃa pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj Aşadar, cu cât o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict de anumite condiŃii de mediu (tip de habitat, particularităŃi geografice şi geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina dificultăŃi mai mari în ocuparea unor nişe ecologice, consistând astfel din populaŃii restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populaŃiilor local şi într-un final riscului de dispariŃie. Pe de altă parte, cu cât o specie este mai puŃin specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe ecologice şi stabili populaŃii semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o distribuŃie uniformă şi populaŃii stabile, care asigură un bun fond genetic necesar perpetuării speciei. Astfel de specii sunt: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuŃa (Corvus monedula), coŃofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care, odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemănătoare. De asemenea, unele din speciile periclitate nu suportă învecinarea cu habitatele antropizate şi activităŃile antropice aşa că, chiar dacă habitatul lor nu a fost distrus, datorită deranjului, acestea vor abandona acest areal. O altă cauză care afectează speciile cu un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forŃează aceste specii să caute un microclimat corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scăzută.

Perimetrul cuprins în PUG, și dorit a fi trecut în intravilan, este reprezentat în majoritate de terenuri agricole, cu o singură zonă izolată de pășune la est și sud-est de localitatea Techirghiol. Totuşi, în cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate acvatice specifice sitului SPA, acestea fiind situate doar în vecinătatea estică a prezentului plan.

Din punct de vedere geologic, perimetrul face parte din formaŃiunea Podişul Negru-Vodă, formaŃiuni cu structuri calcaroase triasice ce aparŃin Masivului Sud Dobrogean, aşa cum reiese de altfel şi din imaginea de mai jos.






Elementele geologice reprezentate de elemente calcaroase sunt slab evidenŃiate doar pe unele zone care sunt expuse acŃiunii factorilor climatici.

Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 – 11oC), precipitaŃii reduse (în jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale şi secete frecvente, bate frecvent CrivăŃul, geros iarna şi uscat vara.

Datorită tuturor acestor factori mai sus menŃionaŃi, distribuŃia faunei în perimetrul parcului eolian precum şi zonele adiacente este relativ redusă şi restrânsă în general la anumite grupuri faunistice cu o bună adaptabilitate şi un grad scăzut de specializare, specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate în cadrul tabloului faunistic din România.






Păsările oaspeŃi de vară

Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 45 specii de păsări oaspeŃi de vară (inclusiv cele sedentare) în zona de studiu (perimetrul PUG + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic din România (a se vedea Tabelul Nr. 2 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu).

În ceea ce priveşte prezenŃa speciilor de păsări cuibăritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol, șinând cont că situl SPA nu are importanșă pentru specii de păsări cuibăritoare, s-a verificat doar prezenșa unor specii de păsări de importanșă pentru zona Dobrogei. În zona de studiu au fost identificate 25 de specii cuibăritoare din totalul celor 45 de specii, dintre acestea doar 5 specii făcând parte din Anexa 1 a Directivei Păsări, și anume: 1. Ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus): acesta este o specie, care după

cum îi spune și numele, este destul de des întâlnită în grădini și parcuri în interiorul localitășilor, sau în anumite zone de pădure. În zona de studiu a fost observată o singură pereche în grădinile din interiorul localitășii Techirghiol, nefiind astfel vorba de o populașie răspândită uniform pe întreaga zonă, motiv pentru care această specie este necaracteristică zonei;

2. Ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha calandra): este o specie de ciocârlie des întâlnită pe terenurile agricole din Dobrogea, aceasta fiind de departe cea mai importantă regiune din România pentru acestă specie. Datorită prezenșei în majoritate a terenurilor agricole în zona de studiu, s-a identificat o populașie uniform distribuită în această zonă, fiind observate în medie aproximativ de 30 de exemplare/zi, ceea ce dovedește prezenșa unei populașii nu foarte numeroase, nesemnificativă pentru populașia din Dobrogea (< 1%) însă cu o distribușie uniformă;

3. Fâsa de câmp (Anthus campestris): este o specie adaptată habitatelor de pășune în principal, dar și terenurilor agricole, astfel că a fost identificată și în zona de studiu, având o distribușie uniformă, însă nu foarte abundentă, datorită mediei de 6-12 exemplare/zi identificate. Astfel, în zona de studiu există o populașie cu distribușie uniformă pe întreg teritoriul, însă nu foarte abundentă, fiind astfel nesemnificativă pentru populașia din Dobrogea (< 1%);

4. Sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio): este o specie adaptată habitatelor de pășune sau terenuri agricole, cu vegetașie de arbuști, necesare hrănirii și cuibăritului său, și care datorită prezenșei unor astfel de habitate în zona de studiu, a fost identificat ca și specie cuibăritoare într-un număr de 3 perechi, fapt care denotă faptul că zona de studiu nu este foarte prielnică acestei specii, care a re o prezenșă izolată, nefiind vorba despre o populașie cu o distribușie uniformă. Astfel, această specie nu este caracteristică zonei de studiu, dar cuibărește în număr mic datorită prezenșei izolate






a unor habitate prielnice, fiind complet nesemnificativ numărul identificat în zona de studiu fașă de populașia totală din Dobrogea;

5. Presura de grădină (Emberiza hortulana): este o specie adaptată habitatelor de pășune sau terenurilor agricole situate în vecinătatea acestora, și care, datorită existenșei unor zone izolate prielnice, a fost identificată ca specie cuibăritoare și în zona de studiu. Totuși, datorită efectivelor reduse identificate (doar 2 perechi cuibăritoare), precum și distribușiei lor izolate, zona de studiu nu reprezintă o zonă prielnică, astfel că această specie nu este caracteristică zonei de studiu, fiind cel mult o specie accesorie, total nesemnificativă pentru populașia totală din Dobrogea.

Un aspect important este acela că în zona de studiu precum şi în zonele situate în

jurul acesteia nu sunt prezente colonii ale unor specii de păsări de mari dimensiuni cum ar fi pelicanii, stârcii, etc., deoarece acestea sunt strict limitate de prezenŃa unor întinderi mari de apă şi vegetaŃie specifică (galerii de sălcii) care nu se regăsesc în această zonă. Singurele specii de mari dimensiuni care pot fi prezente în zona de studiu sunt reprezentate pe de o parte de speciile răpitoare iar pe de altă parte de berze sau unele specii de stârci.

În cazul primei categorii, deşi în zona de studiu ar putea fi prezente animale care reprezintă o potenŃială sursă de hrană, numărul păsărilor răpitoare care utilizează această zonă ca una de hrănire este extrem de redus, aproape inexistent, din următoarele motive:

� Absenșa unor specii precum popândăul, care prezintă sursa principală de hrană; � Deranj destul de mare în zonă datorită activităŃilor agricole practicate; � DistanŃă relativ mare a acestei zone faŃă de arealul de cuibărit; � PrezenŃa unor arealuri de hrănire optime în alte zone; � Nu sunt specii coloniale ci solitare.

În cazul berzelor, acestea preferă cu precădere zoele situate de-a lungul cordonului

inundabil al Dunării, zone în care pot fi întâlnite între 5 şi 15 cuiburi într-o singură localitate (cum este cazul unor localităŃi precum Isaccea, Revărsarea din Jud. Tulcea). De menŃionat este faptul că berzele cuibăresc aproape exclusiv în interiorul localitălor pe stâlpi sau coşurile caselor, iar datorită particularităŃilor amplasamentului, precum şi lipsa unor localităŃi în imediata vecinătate a acestuia, prezenŃa berzelor este posibilă doar pe parcursul migraŃiei, fapt dovedit şi ca urmare a monitorizării zonei.

Ca urmare a acestor particularităŃi, şi anume, lipsa unor colonii de păsări, potenŃialul foarte scăzut al zonei ca zonă de hrănire, nu a fost identificat niciun traseu semnificativ de deplasare între zonele de cuibărit şi hrănire.

Singurele specii care în zona de studiu au o bună reprezentare sunt reprezentate de ciocârlii, care se hrănesc și cuibăresc în zona de studiu, rândunica (Hirundo rustica) care se hrăneşte în zona de studiu, precum şi speciile din Familia Corvidae (ciorile). Toate aceste specii comune au o răspândire uniformă pe tot teritoriul Dobrogei dar şi a întregii Ńări, astfel că populaŃiile de aici sunt nesemnificative faŃă de populaŃiile la nivel naŃional.






Păsările de pasaj (migraŃia)

Cea de-a două categorie Ńintă de păsări pentru zona de studiu este cea a păsărilor migratoare care pot tranzita zona de studiu pe parcursul pasajului de primăvară sau toamnă.

Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.

Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata “obstacolele” naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie.






Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de “palnie”. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii.

Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.

Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.

Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare:






Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan g lobal

Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraŃie europene sunt următoarele:

� Ruta Scandinaviei de Sud � Ruta Baltică � Ruta Trans Iberică � Ruta Central Mediterană � Via Pontica (partea vestică a Mării Negre) � Ruta Trans Caucaziană

Ruta de migraŃie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre

cele mai semnificative rute de migraŃie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraŃie Via Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaŃa Europei folosesc această rută de migraŃie. Studiile efectuate asupra migraŃiei păsărilor diurne au demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezintă aproximativ 60% din populaŃia europeană a acestei specii, până la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile âipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de şoimuleŃi de seară (Falco vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează această rută de migraŃie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex), pelicanul creŃ (Pelecanus onocrotalus), acvila Ńipătoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu






zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a lungul coastei Mării Negre pe perioada migraŃiei.

Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.

Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.

Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.

Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.

Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958 ):






Toamna

Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;

Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala.

Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.

Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume : drumul sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii, drumul est-elbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocori zboara usor peste intinderi mari de ape (mari), munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita. Primavara

Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara.

Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata rigid si






formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale: Regimul hidrografic al Dunarii. Situatia climatica a anului respectiv.

Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasil ucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari. De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele ru te:

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite

de monitorizare care să poată reda toate particularităŃile de pasaj (direcŃii de deplasare, culoare de migraŃie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraŃionale.

În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcŃiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraŃiei în vederea stabilirii importanŃei eventualelor rute de migraŃie ce traversează zona de studiu. În figura de mai jos se poate observa dinamica migraŃiei pe teritoriul Dobrogei, dinamică ce relevă faptul că perimetrul propus pentru lotizare este situat între principalele rute de migraŃie (linii roşii), fapt susŃinut şi de numărul foarte redus de păsări observate în perioadele de migraŃie (mai puŃin de 30 de exemplare), număr ce pentru perioada migraŃiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare şi care demonstrează că zona de sudiu nu are importanŃă din punct de vedere al migraŃiei, nefiind traversată nici măcar de rute secundare de migraŃie.






Figura 1 – Dinamica migraŃiei în Dobrogea

Deşi perimetrul este situat în vecinătatea unei rute principale de migraŃie, nu s-au identificat efective importante de păsări migratoare, iar cele prezente tranzitează zona de studiu la altitudini considerabile, de peste 300 de metri, aşa cum este caracteristic şi rutei de migraŃie din zona Babadag (drumul pontic). Totuşi, ca în cazul întregului teritoriu din Dobrogea, există efective reduse de păsări care deviază de la rutele de migraŃie, în special păsări imature, fiind posibil astfel de observat specii migratoare pe aproximativ întreaga suprafaŃă a Dobrogei. În ceea ce priveşte speciile migratoare care tranzitează zona de studiu, acestea urmează direcŃia N → S, fapt ce demonstrează că sunt păsări care utilizează culoarul Delta Dunării – Dealul Mare – Dealul Denis Tepe – Pădurea Babadag (ruta Via Pontica sau drumul pontic).






Datorită suprafeŃei relativ mari a zonei de studiu s-au ales două puncte fixe din care s-a efectuat monitorizarea migraŃiei, acestea asigurând o bună acoperire atât a zonei

perimetrului propus cât şi a zonelor adiacente. Aceste puncte sunt schiţate ca un punct

galben în imaginea de mai jos, acoperind ambele extreme ale perimetrului şi asigurând în

acelaşi timp o excelentă vizibilitate asupra habitatelor acvatice învecinate. Săgeţile roşii

indică direcŃia de pasaj a păsărilor migratoare identificate pe perimetrul propus pentru

lotizare, aceasta reprezentând o extremitate a rutei principale de migraţie, cu exemplare

sporadice de păsări care s-au desprins din aceasta. Majoritatea exemplarelor migratoare tranzitează zona de studiu la altitudini cuprinse fie între 10 – 30 metri sau 300 – 500 de

metri. De asemenea, nu a fost identificată o rută de migraţie a speciilor de păsări de mici

dimensiuni precum passeriformele, astfel că zona nu reprezintă o rută de migraţie a

acestora. De menșionat este și faptul că punctele fixe de monitorizare a migrașiei au fost astfel alese încât să fie în apropierea apei, pentru a putea identifica eventuale pasaje ale unor specii de păsări adaptate ecosistemelor acvatice și pentru care situl SPA este considerat important, deplasările în cadrul pasajului ale acestora fiind cu predilecșie pe direcșia N → S, existând însă și unele trasee secundare de legătură între litoralul mării și lac, schișate în imagine cu linii galbene mai subșiri.






Speciile de păsări de pasaj identificate ca urmare a monitorizării sunt menŃionate în tabelul cu lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu.

În ceea ce priveşte speciile de păsări de pasaj pentru care este important situl Natura 2000, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenŃei / absenŃei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obŃinut următoarele date: Pescărușul mic (Larus minutus): este o specie care cuibărește cu precădere în zonele din Delta Dunării și lacurile învecinate, și care migrează de-a lungul cordonului litoral, astfel că datorită învecinării zonei de studiu cu lacul Techirghiol și implicit zona litorală, au fost identificate 40 de exemplare ale acestei specii pe perioada migrașiei, cu predilecșie pe direcșia N-E → S-V, la altitudini cuprinse între 5 și 15 metri, având totuși o frecvenșă relativ redusă (a fost identificat doar în 5 din cele 16 monitorizări ale migrașiei, adică în 31.25% din probe); Chira mică (Sterna albifrons): aceasta este o specie care preferă zonele litorale, în special cele reprezentate de grindul Chituc, grindul Lupilor sau zona Sacalin, și care în zona de






studiu nu a fost identificată, deși pe parcursul migrașiei nu este exclusă prezenșa sa, dar în numere restrânse, șinând cont că preferă să migreze strict de-a lungul zonei litorale; Bătăușul (Philomachus pugnax): această specie de limicolă preferă zonele mlăștinoase din Delta Dunării și zonele umede din lunca Dunării, și care migrează de-a lungul zonei litorale, cu precădere în largul coastei, iar datorită particularitășilor nefavorabile ale zonei de studiu această specie nu a fost identificată, deși, prezenșa sa nu este exclusă în totalitate; Pescărușul cu cap negru (Larus melanocephalus): este o specie care pe perioada migrașiei se deplasează de-a lungul întregii zone litorale fără excepșie, inclusiv pe deasupra localitășilor și a terenurilor agricole, putând fi observat astfel cu ușurinșă, efective considerabile ale acestei specii adunându-se în zona lacustră a lacului Techirghiol. În zona de studiu au fost identificate aproximativ 81 de exemplare ale acestei specii, cu o direcșie a migrașiei predominant de la nord la sud, la altitudini mari, cuprinse între 50 și 300 de metri, unele exemplare oprindu-se pe lacul Techirghiol, în zona cu apă salmastră, dintre cele două diguri. Totuși, ca și în cazul pescărușului mic (Larus minutus), frecvenșa acestei specii în zona de studiu pe perioada migrașieie a fost destul de redusă, fiind observată doar în 3 din cele 16 monitorizări efectuate pe perioada migrașie, având astfel o valoare de 18.75% din totalul probelor; Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie care cuibărește exclusiv în Delta Dunării și care migrează de-a lungul cordonului litoral, putând fi observat inclusiv în zone urbane. Totuși, în zona de studiu nu a fost identificată această specie, deși prezenșa sa pe perioada migrașiei este foarte posibilă, datorită prezenșei în numere mari de-a lungul cordonului litoral; Barza albă (Ciconia ciconia): este o specie larg răspândită în România, care preferă zonele umede, iar care pe parcursul migrașiei poate fi observată în majoritatea zonelor din Dobrogea, totuși efective mai mari ale acestei specii putând fi observate în cadrul principalelor rute de migrașie. În zona de studiu a fost identificată acestă specie ca specie de pasaj însă în număr extrem de mic, probabil fiind păsări locale, care cuibăresc în vecinătate, și care au pornit în pasaj; Prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus): este o specie care cuibărește pe dunele de nisip și plajele naturale, inclusiv cele din localitatea Constanșa, și care migrează de-a lungul cordonului lateral, motiv pentru care este posibilă prezenșa sa în perioada de migrașie, dar datorită particularitășilor nefavorabile din zona de studiu, aceasta nu a fost observată; Păsările oaspeŃi de iarnă Cea de-a treia categorie distinctă de păsări este cea reprezentată de către păsările care iernează pe teritoriul Dobrogei. Dintre aceste specii cea mai mare importanŃă o prezintă populaŃiile de gâşte care iernează în număr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativă, fiind periclitată pe plan mondial.






În ceea ce priveşte speciile de păsări oaspeŃi de iarnă pentru care este important situl Natura 2000, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenŃei / absenŃei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obŃinut următoarele date: Rașa cu cap alb (Oxyura leucocephala): este o specie exclusiv oaspete de iarnă, care ierna cu precădere în perimetrul lacului Techirghiol, în special în zona salmastră dintre diguri, datorită prezenșei larvelor chironomide ce reprezintă principala sursă de hrană, dar al cărei efectiv a scăzut drastic în ultimii ani, fiind ierni în care a fost absentă, datorită, în principal, a activitășilor piscicole întreprinse în zona salmastră a lacului. În zona de studiu, deși aceasta se învecinează cu habitatele acvatice din zona salmastră, nu a fost identificată această specie, în ultimii ani de altfel, fiind absentă cu desăvârșire pe lacul Techirghiol (Marian Cîrnat – date personale); Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis): este o specie care împreună cu gârlișa mare (Anser albifrons) utilizează lacul Techirghiol ca zonă de odihnă pe perioada iernii, când alte zone preferate precum complexul Razim – Sinoe sunt complet îngheșate. Totuși, în ultimii ani, datorită activitășilor de exploatare piscicolă, ca în cazul majoritășii speciilor de păsări care iernează pe lac, efectivul s-a redus drastic, datorită deranjului, preferând în schimb lacurile Shabla și Durankulak sau habitatele acvatice din Balta Ialomișei până în apropierea localitășii Călărași. În zona de studiu s-au identificat exemplare ale acestei specii, care tranzitau zona, amestecate în stoluri de gârlișă mare, însă numărul acestora este nesemnificativ fașă de efectivele care obișnuiau să fie în zonă cu ani în urmă, înainte de existenșa exploatării piscicole, și anume peste 5000 de indivizi (Marian Cîrnat – date personale). Astfel, ca urmare a monitorizărilor din teren, au fost observate mai pușin de 100 de exemplare/zi, cu o frecvenșă redusă, de 50% din totalul probelor; Gârlișa mică (Anser erythropus): aceasta este o specie accidentală în Dobrogea, dar care poate sosi împreună cu stolurile de gârlișă mare, fiind ani în care sunt identificate exemplare răzleșe ale acestei specii, ultima consemnare fiind în februarie 2009, în zona lacului Murighiol, unde trei exemplare zburau într-un stol de gâște cu gât roșu (Marian Cîrnat – date personale). În zona de studiu nu a fost identificată această specie; Pescărușul mic (Larus minutus): această specie iernează în zonele umede din Dobrogea, însă în zona de studiu a fost identificată doar ca specie de pasaj, pe perioada iernii nefiind identificată, prezenșa sa nefiind însă exclusă pe suprafașa lacului Techirghiol din vecinătatea zonei de studiu; Cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus): este o specie care este prezentă tot timpul anului în zona lacului Techirghiol, inclusiv iarna, însă preferă zonele de apă dulce din coada lacului și cele cu apă salmastră dintre baraje, motiv pentru care, în zona de studiu, a fost observat doar în zbor, tranzitând zona între litoralul mării și zona dulce și salmastră a lacului; Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): este o specie care iernează în toate zonele umede din Dobrogea, în număr relativ mare (mai mult de 1000 exemplare) și care în zona de studiu a fost observată doar în zbor, în vecinătatea lacului, în medie între 3 și 7 indivizi, cu o frecvenșă de 40% din totalul probelor;






Ferestrașul mic (Mergus albellus): este o specie care iernează cu precădere în Delta Dunării, dar când apa de acolo îngheașă, se deplaseayă spre sud în căutarea apelor neîngheșate, iar dat fiind că lacul Techirghiol, prin particularitășile sale, nu îngheașă așa repede, acesta poate fi observat și aici. În zona de studiu totuși, nu a fost identificat deși zona de studiu se află și în vecinătatea a lacului; Gârlișa mare (Anser albifrons): este una dintre cele mai comune și numeroase specii oaspeși de vară, putând fi observată în zona complexului Razim – Sinoe și pe terenurile cultivate, unde se hrănește. În zona de studiu au fost observate exemplare doar tranzitând în zbor, deoarece această specie este foarte retrasă și precaută, nesuportând apropierea oamenilor, motiv pentru care preferă să se hrănească pe terenuri cultivabile ferite, cu o bună vizibilitate de jur împrejur, ceea ce nu poate găsi în zona de studiu. Totuși, fașă de anii anteriori, numărul indivizilor acestei specii a scăzut constant, fapt dovedit și de monitorizările din iarna anului 2009, nefiind observate mai mult de 2500 de exemplare; Pescărușul râzător (Larus ridibundus): este o specie foarte comună în Dobrogea, cu un caracter sedentar, fiind observată practic în toate zonele din vecinătatea apei, fie Dunăre, fie zone lacustre sau Marea Negră. Din acest motiv, acesta este prezent și în zona lacului Techirghiol, unde efective considerabile se hrănesc și se odihnesc, inclusiv pe perioada iernii. În zona de studiu au fost identificate exemplare ale acestei specii fie în zbor, fie odihnindu-se la marginea lacului, fie hrănindu-se la groapa de gunoi a localitășii, aici fiind de altfel cele mai mari efective, alături de pescărușul argintiu (Larus cacchinans); Corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis): este o specie care cuibărește în numere mari în Delta Dunării și zonele umede adiacente și care, pe perioada iernii, preferă aceleași zone, iar când acestea îngheașă preferă litoralul mării și lacul Techirghiol. În zona de studiu nu au fost observate efective ale acestei specii, ele fiind exclusiv pe lac, dată fiind ecologia sa. B.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristi ce) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

Ca urmare a identificării tuturor speciilor de păsări în cadrul zonei de studiu, specii

descrise în capitolul B.5., precum şi a efectivelor acestora în cadrul zonei de studiu, s-au efectuat analize statistice în vederea stabilirii importanŃei şi distribuŃiei acestora în cadrul zonei de studiu pentru a putea cuantifica importanŃa şi semnificaŃia zonei de studiu pentru speciile de interes comunitar enumerate în cadrul sitului ROSPA 0061 Lacul Techirghiol. Indicatorii folosiŃi pentru determinarea şi cuantificarea importanŃei zonei de studiu, precum şi pentru stabilirea speciilor de păsări caracteristice zonei, sunt:

� abundenŃa totală; � abundenŃa relativă (dominanŃa); � frecvenŃa (constanŃa); � indicele de semnificaŃie ecologică (indicele Dzuba).






B.3.1. Abunden Ńa (A)

Reprezintă numărul total al indivizilor unei specii dintr-o anumită zonă. Acest indicator se exprimă în valoare absolută, servind la calcularea altor tipuri de indici. In funcŃie de abundenŃă, speciile pot fi rare, relativ comune, abundente, foarte abundente. AbundenŃa se poate reprezenta grafic foarte sugestiv, pe abscisă se trece numărul de exemplare iar pe ordonată speciile. In general, în orice biocenoză există mult mai putine specii abundente decât specii foarte rare.

B.3.1.1. Abundenţa speciilor de păsări oaspeţi de vară

După cum se poate observa din graficul abundenţei, speciile de păsări dominante

sunt reprezentate de specii comune precum ciocârliile, vrăbiile, pescărușul râzător,

pescărușul argintiu, rândunica și speciile din Fam. Corvidae, acestea reprezentând mai

mult de 50% din totalul exemplarelor identificate.






B.3.1.2. Abundenţa speciilor migratoare

Din grafic se poate observa că cele mai abundente specii migratoare sunt cele

reprezentate de șorecarul comun, pescărușul cu cap negru, pescărușul mic și codobatura galbenă.

B.3.1.3. Abundenţa speciilor oaspeţi de iarnă






Cele mai abundente specii de păsări pe perioada iernii sunt reprezentate de

populaţiile de grauri și specii ale Fam. Corvidae, urmate de gâsca de vară, pescărușul

râzător, pescărușul argintiu și vrabia de casă, toate acestea fiind specii comune, indicatori ai zonelor antropizate. B.3.2. Dominan Ńa (D)

Acest indicator este folosit în cazul când probele prelevate sunt calitative (caz în care se foloseşte estimarea vizuală) sau se calculează pornind de la abundenŃă. In fapt, dominanŃa exprimă aşa-numita abundenŃă relativă a unei specii, reprezentând raportul dintre efectivele unei specii şi suma efectivelor celorlalte specii din aria studiată.

NoŃiunea de dominanŃă este relativ independentă de mijloacele de prelevare a probelor şi reprezintă un indicator a productivitătii, arătând care este procentul fiecărei specii din totalul celor prezente într-o anumită biocenoză.

In funcŃie de valoarea procentului, speciile se împart în funcŃie de dominaŃă în: D1 - specii subrecedente, când procentul este de sub 1,1 %; D2 - specii recedente, când procentul este cuprins între 1,2 - 2 %; D3 - specii subdominante, când procentul este cuprins între 2,1 - 5 %; D4 - specii dominante, când procentul este cuprins între 5,1 - 10 %; D5 - specii eudominante, când procentul este > 10,1 %.






B.3.2.1. Dominanţa speciilor de păsări oaspeţi de vară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 specii oaspeţi de vară, în

cadrul zonei de studiu avem doar 15.5% specii dominante și eudominante (Alauda arvensis, Passer domesticus, Larus ridibundus, Larus cacchinans, Hirundo rustica, și Melanocorhypha calandra, toate specii foarte comune), mai mult de 50% fiind specii subrecedente (în rândul cărora intră și majoritatea speciilor de interes comunitar), conform cu următoarea distribuŃie: D1 - specii subrecedente: 23 specii; D2 - specii recedente: 4 specii; D3 - specii subdominante: 11 specii; D4 - specii dominante: 6 specii; D5 - specii eudominante: 1 specii.

B.3.2.2. Dominanșa speciilor de păsări migratoare






Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 17 de specii migratoare identificate pe parcursul migraŃiei de toamnă în cadrul zonei de studiu avem 35.3% specii dominante și eudominante mai mult de 30% fiind specii subrecedente, conform cu următoarea distribuŃie: D1 - specii subrecedente: 2 specii; D2 - specii recedente: 4 specii; D3 - specii subdominante: 5 specii; D4 - specii dominante: 3 specii; D5 - specii eudominante: 3 specii.

B.3.2.3. Dominanţa speciilor de păsări oaspeși de iarnă






Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeși de iarnă, în cadrul zonei de studiu avem 17.78% specii dominante și eudominante (reprezentate de specii foarte comune), mai mult de 50% din specii fiind subrecedente (inclusiv specii de păsări de interes comunitar pentru ROSPA 0061), conform cu următoarea distribuŃie:

D1 - specii subrecedente: 11 specii; D2 - specii recedente: 13 specii; D3 - specii subdominante: 13 specii; D4 - specii dominante: 5 specii; D5 - specii eudominante: 3 specii.

B.3.3. Constan Ńa sau Frecven Ńa (C, F)






Acest indicator exprimă continuitatea unei specii într-un anumit teritoriu. Este vorba de data aceasta de un indicator de tip structural, reprezentând raportul procentual dintre numărul de probe în care apare o anumită specie şi numărul total de probe analizate.

In funcŃie de valoarea constanŃei în probe, speciile se pot împărŃi în următoarele categorii:

C1 - specii accidentale - prezente în 1 - 25 % din probe; C2 - specii accesorii- prezente în 25,1 - 50 % din probe; C3 - specii constante - prezente în 50,1 - 75 % din probe; C4 - specii euconstante - prezente în 75,1 - 100 % din probe.

Pe lângă aceste categorii, se pot întâlni şi alte variante de clasificare a speciilor în

funcŃie de constanŃă. Astfel este cazul când speciile sunt împărŃite în caracteristice de ordinul I, II sau III, ori în specii abundente (subîmpărŃite la rândul lor în specii expansive, localizate şi foarte localizate) şi specii puŃin abundente (care la rândul lor pot fi difuze, dispersate şi puŃin comune).

B.3.3.1. Frecvenţa speciilor oaspeţi de vară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeţi de vară, în

cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuŃie:






C1 - specii accidentale – 0 specii; C2 - specii accesorii – 8 specii; C3 - specii constante – 7 specii; C4 - specii euconstante – 30 specii.

B.3.3.2. Frecvenţa speciilor migratoare

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 17 de specii migratoare, în cadrul

zonei de studiu avem următoarea distribuŃie:


B.3.3.3. Frecvenţa speciilor oaspeţi de iarnă






Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeţi de iarnă, în

cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuŃie:


B.3.4. Indicele de semnifica Ńie ecologic ă (W, indicele Dzuba)

Reflectă relaŃia dintre indicatorul structural (constanŃa) şi cel productiv (dominanŃa), arătând poziŃia unei specii într-o biocenoză. In funcŃie de acest indice se poate realiza o ierarhie a speciilor dintr-o anumită arie cercetată.

După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii: W1 - când indicele ale valori < 0.1 % - specii subrecedente; W2 - când indicele are valori cuprinse între 0.1 şi 1 % - specii recedente; W3 - când indicele are valori cuprinse între 1.1 şi 5 % - specii subdominante; W4 - când indicele are valori cuprinse între 5.1 şi 10 % - specii dominante; W5 - când indicele are valori > 10 % - specii eudominante.






In categoria W1 sunt incluse speciile accidentale, W2 şi W3 cuprind specii accesorii, iar W4 şi W5 includ specii caracteristice biocenozei din care au fost prelevate probele.

B.3.4.1. Indicele de semnificaţie ecologică a speciilor oaspeţi de vară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeţi de vară, în

cadrul zonei de studiu avem doar 15.5% specii caracteristice, restul fiind specii accidentale și accesorii, fapt care coincide cu valorile dominașei, conform cu următoarea distribuŃie: W1 - specii subrecedente (accidentale) – 6 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 16 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 16 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 6 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 1 specii.

B.3.4.2. Indicele de semnificaţie ecologică a speciilor migratoare






Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 17 de specii migratoare, în cadrul

zonei de studiu avem 11.7% specii caracteristice, restul fiind specii accidentale și accesorii, valori mai mici decât cele ale dominanșei datorită unei rate scăzute a frecvenșei, conform cu următoarea distribuŃie: W1 - specii subrecedente (accidentale) – 1 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 7 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 7 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 1 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 1 specii.

B.3.4.3. Indicele de semnificaţie ecologică a speciilor oaspeţi de iarnă






Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeţi de iarnă, în

cadrul zonei de studiu avem doar 17.78% specii caracteristice, restul fiind specii accidentale și accesorii, fapt care coincide cu valorile dominașei, conform cu următoarea distribuŃie: W1 - specii subrecedente (accidentale) – 11 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 13 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 13 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 5 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 3 specii.






B.5 Statutul de conservare a speciilor si habitatel or de interes comunitar

Denumire ştiin Ńific ă Anexa I – Directiva P ăsări Cod Euring Statut de conservare

Phalacrocorax carbo PHACAR NON-SPEC

Phalacrocorax pygmaeus √ PHAPYG SPEC 1

Ardea cinerea ARDCIN NON-SPEC

Ardea alba √ ARDALB NON-SPEC

Ciconia ciconia √ CICCIC SPEC

Cygnus cygnus √ CYGCYG NON-SPECEW

Anser anser ANSANS NON-SPEC

Anser albifrons ANSALB NON-SPEC

Branta ruficollis √ BRARUF SPEC 1W

Anas platyrhynchos ANAPLA NON-SPEC

Aythya ferina AYTFER SPEC 2

Pernis apivorus √ PERAPI NON-SPECE

Circus aeruginosus √ CIRAER NON-SPEC

Circus cyaneus √ CIRCYA SPEC 3

Circus pygargus √ CIRPYG NON-SPECE

Accipiter nisus ACCNIS NON-SPEC

Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC

Buteo rufinus √ BUTRUF SPEC 3

Buteo lagopus BUTLAG NON-SPEC

Aquila pomarina √ AQUPOM SPEC 2

Falco tinnunculus FALTIN SPEC 3

Falco columbarius √ FALCOL NON-SPEC

Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC

Perdix perdix PERPER SPEC 3

Coturnix coturnix COTCOT SPEC 3

Fulica atra FULATR NON-SPEC

Vanellus vanellus VANVAN SPEC 2

Tringa erythropus TRIERI SPEC 3

Tringa nebularia TRINEB NON-SPEC

Larus canus LARCAN SPEC 2

Larus fuscus LARFUS NON-SPECE

Larus cachinnans LARCAC NON-SPECE

Larus ridibundus LARRID NON-SPECE

Larus melanocephalus √ LARMEL NON-SPECE

Larus minutus √ LARMIN SPEC 3

Sterna hirundo √ STEHIR NON-SPEC

Columba livia COLLIV NON-SPEC






Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC

Cuculus canorus CUCCAN NON-SPEC

Athene noctua ATHNOC SPEC 3

Coracias garrulus √ CORGAR SPEC 2

Upupa epops UPUEPO SPEC 3

Dendrocopos major DENMAJ NON-SPEC

Dendrocopos syriacus √ DENSYR NON-SPECE

Melanocorypha calandra √ MELCAL SPEC 3

Galerida cristata GALCRI SPEC 3

Alauda arvensis ALAARV SPEC 3

Eremophila alpestris EREALP NON-SPEC

Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3

Delichon urbica DELURB SPEC 3

Motacilla alba MOTALB NON-SPEC

Motacilla flava MOTFLA NON-SPEC

Anthus campestris √ ANTCAM SPEC 3

Turdus pilaris TURPIL NON-SPECEW

Phylloscopus collybita PHYCOL NON-SPEC

Sylvia communis SYLCOM NON-SPECE

Saxicola rubetra SAXRUB NON-SPECE

Oenanthe oenanthe OENOEN SPEC 3

Parus ater PARATE NON-SPEC

Parus major PARMAJ NON-SPEC

Parus caeruleus PARCAE NON-SPECE

Lanius collurio √ LANCOL SPEC 3

Garrulus glandarius GARGLA NON-SPEC

Pica pica PICPIC NON-SPEC

Corvus monedula CORMON NON-SPECE

Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC

Corvus cornix CORNIX NON-SPECE

Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3

Emberiza hortulana √ EMBHOR SPEC 2

Miliaria calandra MILCAL SPEC 2

Fringilla coelebs FRICOE NON-SPECE

Carduelis chloris CARCHL NON-SPECE

Carduelis spinus CARSPI NON-SPECE

Carduelis carduelis CARCAR NON-SPEC

Carduelis cannabina CARCAN SPEC 2

Passer domesticus PASDOM SPEC 3

Passer montanus PASMON SPEC 3






Clasificarea speciilor de păsări de interes european (SPEC)

Statutul European de Periclitare: E – Periclitată V – Vulnerabilă R – Rară D – În declin L – Localizată Ins – Date insuficiente S – Stabilă O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnată şi pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de această categorie în vederea clasificării SPEC

Toate speciile de păsări din Europa

Specii periclitate pe plan mondial

Specii care nu sunt periclitate pe plan mondial

Statut nefavorabil de conservare

(E, V, R, D, L, Ins)

Statut favorabil de conservare

(S)

SPEC 1

Concentrată în Europa

Ne-concentrată în Europa

Concentrată în Europa

Ne-concentrată în Europa

SPEC 2 SPEC 3 SPEC 4 Non-SPEC






Lista criteriilor şi a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de păsări

Criteriu: Dimensiunea/Trendul populaŃiei europene < 250 perechi < 2,500 perechi

< 10,000 perechi

> 10,000 perechi

Declin semnificativ PERICLITATĂ PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ Declin moderat PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ ÎN DECLIN Fără declin PERICLITATĂ VULNERABILĂ RARĂ STABILĂ

În completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi în Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dacă mai mult de 90% din populaŃie se regăseşte doar în 10 locaŃii sau mai puŃine. Notă: Criteriile pentru populaŃiile din sezonul de iarnă folosesc niveluri ale populaŃiilor de pasaj de mai puŃin de 1,000, 10,000, şi 40,000 de exemplare ca şi echivalenŃe pentru datele din tabel, respectiv 250, 2,500 şi 10,000 folosite pentru speciile cuibăritoare

Datorită datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor de păsări, declinul populaŃiilor de iarnă sunt luate în considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae, Charadriidae şi Scolopacidae

Clasificarea Statutului European de Periclitare Toate limitele populaŃiilor se referă la estimările minime ale acestora. Date insuficiente Specie suspectată de a fi încadrată ca Localizată, În Declin, Rară, Vulnerabilă sau Periclitată, dar nu există date suficiente pentru atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar şi provizoriu. Categoriile următoare sunt evidenŃiate în ordinea crescătoare a gradului de periclitare. Stabil ă PopulaŃie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate. Speciile cu populaŃii stabile au un Statut Favorabil de Conservare. Localizat ă PopulaŃie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de 90% din populaŃie care se regăseşte doar în 10 sau mai puŃine locaŃii (Arii de ImportanŃă Avifaunistică). În declin PopulaŃie cu un declin moderat şi care conŃine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna. Rară PopulaŃie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar care conŃine mai puŃin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-europeană; sau, populaŃia europeană de iarnă sau întreaga populaŃie de pasaj este mai mică de 40,000 de păsări, şi deci, datorită susceptibilităŃii populaŃiilor mici, sunt în pericol de: distrugerea structurii socială; pierderea diversităŃii genetice; fluctuaŃii masive ale populaŃiilor; persecuŃie, deranj şi interferenŃe antropice.

Vulnerabil ă Fiecare din următoarele: PopulaŃie cu un declin semnificativ şi care conŃine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna; PopulaŃie cu un declin moderat şi populaŃie care conŃine mai puŃin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-europeană; PopulaŃie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conŃine mai puŃin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-europeană. Periclitat ă Fiecare din următoarele: PopulaŃie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3) şi care conŃine mai puŃin de 10,000 perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-europeană, sau populaŃie care conŃine mai puŃin de 40,000 de păsări iarna; PopulaŃie cu un declin moderat şi populaŃie care conŃine mai puŃin de 250 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-europeană, sau, populaŃie europeană de iarnă sau întreaga populaŃie de pasaj mai mică de 10,000 de păsări; PopulaŃie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conŃine mai puŃin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-europeană sau, populaŃie europeană de iarnă sau întreaga populaŃie de pasaj mai mică de 1000 de păsări, şi deci supusă unui pericol datorită susceptibilităŃii populaŃiilor mici faŃă de factorii descrişi.






B.6 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale prot ejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afect ate de implementarea PP,

suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung)

În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut

realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au identificat în total 77 de specii de păsări care sunt împărŃite în următoarele categorii: Păsări oaspeŃi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 19 de specii de păsări, dintre care 13 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 19 de specii oaspeŃi de vară identificate, 6 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. DistribuŃia acestor 19 de specii de păsări oaspeŃi de vară este evidenŃiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeŃi de vară funcŃie de gradul de protecŃie






Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeŃi de vară

Graficul 3 – AbundenŃa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor cuibăritoare Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 26 specii, dintre care doar 12 specii sunt prezente ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 26 specii sedentare, doar o specie se regăsește în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Toate celelalte specii sunt în exclusivitate doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. DistribuŃia acestor 26 de specii sedentare este evidenŃiată şi în graficele de mai jos:






Graficul 1 – Ponderea speciilor sedentare funcŃie de gradul de protecŃie

Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare

Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 17 specii exclusiv de pasaj, dintre care 10 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a fost în medie de 10-50 exemplare / zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaŃiile totale ale acestor specii. Mai jos sunt evidenŃiate grafic particularităŃile acestor specii de pasaj:






Graficul 1 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcŃie de gradul de protecŃie

Păsări oaspeŃi de iarnă: din această categorie au fost identificate 19 specii, dintre care 6 se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări oaspeŃi de iarnă a fost în medie de 200 - 500 exemplare / zi, peste 85% fiind reprezentate de specii din Fam. Corvidae, restul fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaŃiile totale ale acestor specii ce iernează în Dobrogea. Mai jos sunt evidenŃiate grafic particularităŃile acestor specii oaspeŃi de iarnă:

Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeŃi de iarnă funcŃie de gradul de protecŃie






Ca urmare a implementării programului de monitorizare s-au putut identifica de asemenea toate particularităŃile legate de prezenŃa speciilor de interes comunitar menŃionate în cadrul sitului ROSPA0061 Lacul Techirghiol, datele colectate putând asigura analiza statistică pentru definirea unor aspecte precum prezenŃa / absenŃa speciei, dinamica sa în cadrul zonei de studiu funcŃie de ecologia sa, tipurile de habitat ce pot asigura locuri de cuibărit şi/sau hrănire.

În tabelul următor se poate observa o comparaŃie între datele speciilor de interes comunitar, menŃionate în cadrul sitului ROSPA0061 Lacul Techirghiol, şi speciile de păsări de interes comunitar care au fost identificate în zona de studiu, subliniind astfel diferenŃele legate de prezenŃa sau absenŃa lor în cadrul amplasamentului, dinamica şi densitatea lor sau statutul de conservare.

POPULAłIA (i=indivizi; p=perechi)

Rezident ă Cuibărit Iernat Pasaj SPECIA

1 2 1 2 1 2 1 2

Popula Ńia în zona de studiu

Habitat prielnic în zona de studiu

Alcedo atthis - - - - 1i - - - 0% Nu

Anser erythropus - - - - 10i - - - 0% Da

Ardea purpurea - - - - - - 4i - 0% Nu

Ardeola ralloides - - - - - - 20i - 0% Nu

Asio flammeus - - - - 1i - - - 0% Nu

Botaurus stellaris - - - - 1-2i - - - 0% Nu

Branta ruficollis - - - - 7000i 0-80i - - 1.14% Da

Buteo rufinus - - - 0-1i 1i 0-1i - - 100% Nu

Charadrius alexandrinus - - - - - - 20i - 0% Nu

Chlidonias hybridus - - - - - - 30i - 0% Nu

Chlidonias niger - - - - - - 30i - 0% Nu

Ciconia ciconia - - - 0-4i - - 1300i 0-3i 0.3% Nu

Circus aeruginosus - - - - 3i 0-1i - 0-4i 66.66% Nu Circus cyaneus - - - - 3i 0-1i - 0-2i 33.33% Da Circus macrourus - - - - - - 2i - 0% Nu

Cygnus cygnus - - - - 40i 0-7i - - 17.5% Nu

Dendrocopos syriacus - - 4p 0-2i - - - - 25% Nu

Egretta alba - - - - 34i - - 0-1i 0% Nu

Egretta garzetta - - - - - - 10i - 0% Nu

Falco columbarius - - - - 1i 0-1i - - 100% Da

Falco peregrinus - - - - 1i - - - 0% Nu

Gavia arctica - - - - 3i - - - 0% Nu

Himantopus himantopus - - 30p - - - - - 0% Nu

Ixobrychus minutus - - 10-12p - - - - - 0% Nu

Lanius collurio - - 6p 0-5i - - - - 41.66% Nu

Lanius minor - - 8p - - - - - 0% Nu

Larus melanocephalus - - - - - - 600i 0-35i 5.83% Nu

Larus minutus - - - - - - 5200i 0-14i 0.27% Nu

Melanocorypha calandra - - 20p 25-50i - - - - 125% Da






unde, 1 – reprezintă speciile de păsări de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului Natura 2000, 2 – reprezintă speciile de păsări de interes comunitar identificate în cadrul zonei de studiu

De asemenea, coloana care prezintă procentajul populaŃiei unei anumite specii în cadrul zonei de studiu, indică procentajul populaŃiei identificate în zona de studiu comparativ cu numărul total de indivizi ai aceleiaşi specii identificaŃi în tot situl SPA, conform datelor din formularul standard.

Astfel se poate observa că din totalul de 37 de specii de interes comunitar, în zona de studiu au fost identificate doar 14 specii, ceea ce reprezintă 37.83% din totalul speciilor de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0061 Lacul Techirghiol, însă din aceste 13 specii prezente, doar două specii sunt caracteristice zonei de studiu, și prezente ca specii cuibăritoare (ciocârlia de Bărăgan și sfrânciocul roșiatic), ceea ce demonstrează că zona de studiu are o bună reprezentativitate doar pentru 2.7% din speciile importante din cadrul sitului ROSPA 0061 Lacul Techirghiol, restul speciilor fiind specii accidentale, care au fost observate doar tranzitând în zbor zona de studiu. În ceea ce priveşte efectivele populașiilor acestor 13 specii identificate, acestea se situează între 0.3% şi 125% din numărul total al populașiilor acestor specii în cadrul sitului Natura 2000. Totuși, în cazul majoritășii speciilor, doar cel mult 15% din populașiile lor, identificate în zona de studiu, sunt efective care au fost identificate în perimetrul sitului Natura 2000, datorită faptului că zona de studiu se suprapune cu situl SPA doar pe 15% din suprafașă, astfel că majoritatea efectivelor populașiilor de păsări de interes comunitar identificate sunt situate în afara suprafeșei sitului SPA. Astfel, procentajele foarte ridicate comparativ cu efectivele populașiilor din cadrul sitului SPA, în unele cazuri de peste 100% (Melanocorhypha calandra – 125%) nu reprezintă o supraevaluare a efectivelor acestor specii din cadrul sitului SPA, ci doar faptul că efectivele identificate în zona de studiu sunt superioare sau semnificative comparativ cu situl SPA, ănsă efectivele identificate pe suprafașa sitului SPA reprezintă doar maxim 15% din efectivele totale identificate, astfel că și procentajele sunt mult inferioare, după cum urmează:

Mergus albellus - - - - 1800i - - - 0% Nu

Nycticorax nycticorax - - - - - - 10i - 0% Nu

Oxyura leucocephala - - - - 800i - - - 0% Nu

Pelecanus onocrotalus - - - - - - 100-120i - 0% Nu

Phalacrocorax pygmeus - - - - 800i 7-15i - - 1.87% Nu

Philomachus pugnax - - - - - - 100i - 0% Nu

Pluvialis apricaria - - - - - - 30i - 0% Nu

Sterna albifrons - - - - - - 20i 0% Nu






Astfel, se poate observa că doar 3 specii depășesc procentul de 10% din totalul

populașiilor lor cuprinse în formularul standard Natura 2000. Totuși, în cazul a două dintre ele (Buteo rufinus și Falco columbarius) acest lucru se datorează prezenșei în zonă a unui număr mic de exemplare (între 1 și 2 exemplare), dar care au o mobilitate sporită, astfel că acealeași exemplare pot fi identificate pe o suprafașă mare, dar nefiind vorba despre specii cuibăritoare sau populașii locale, ci doar exemplare sporadice în căutarea hranei. În ceea ce privește cea de-a treia specie (Melanocorhypha calandra), aceasta este prezentă într-un procent ridicat deoarece porșiunea din situl SPA care se suprapune cu zona de studiu este reprezentată de terenuri agricole, habitat preferat al acestei specii, care reprezintă însă doar 2% din suprafașa totală a sitului SPA., respectiv aproximativ 25% din suprafașa care găzduiește întreaga populașie de ciocârlie de Bărăgan (Melanocorhypha calandra) menșionată în formularul standard, și cuprinzănd 18.75% din totalul populașiei menșionate în formularul standard, ceea ce dovedește că populașia din cadrul sitului SPA are o distribușie relativ uniformă pe terenurile agricole cuprinse în sit. În cazul altor specii menŃionate în formularul standard se observă că dacă acestea sunt menŃionate ca fiind cuibăritoare sau rezidente, în zona de studiu au fost observate doar ca specii migratoare sau altfel, după cum este și cazul egretei mari care este menșionată ca oaspete de iarnă, însă în zona de studiu a fost identificată ca specie migratoare. łinând cont de acest procentaj redus de specii, a faptului că zona de studiu nu prezintă habitate acvatice caracteristice sitului SPA, precum şi a faptului că habitatul de terenuri agricole din zona de studiu este prielnic doar pentru 13.5% din totalul speciilor de interes comunitar menŃionate în formularul standard, putem menŃiona că funcŃiile ecologice ale speciilor de interes comunitar cu zona de studiu şi, implicit, perimetrul de lotizat sunt minime, nefiind caracteristice celor din cadrul sitului Natura 2000. Majoritatea acestor funcŃii ecologice şi relașii cu habitatul zonei de studiu se limitează strict la tranzitarea zonei în deplasările dintre locurile de cuibărit şi cele de hrănire, sau în cadrul pasajului. Toate speciile de interes comunitar care se regăsesc în zona de studiu se află izolate, la marginea arealului lor din cadrul sitului Natura 2000, cu excepșia ciocârliilor, care sunt

SPECIA Popula�ia în cadrul zonei de studiu

Popula Ńia în perimetrul sitului

SPA (parte din zona de studiu)

Branta ruficollis 1.14% 0.17%

Buteo rufinus 100% 15%

Ciconia ciconia 0.3% 0.04%

Circus aeruginosus 66.66% 9.9%

Circus cyaneus 33.33% 4.9%

Cygnus cygnus 17.5% 2.6%

Dendrocopos syriacus 25% 3.75%

Falco columbarius 100% 15%

Lanius collurio 41.66% 6.2%

Larus melanocephalus 5.83% 0.8%

Larus minutus 0.27% 0.04%

Melanocorypha calandra 125% 18.75%

Phalacrocorax pygmeus 1.87% 0.28%






mai prezente pe aceste habitate agricole decât pe cele caracteristice sitului SPA Lacul Techirghiol.

În plus, niciuna din speciile de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol nu este prezentă ca specie cu o dominanșă, constanŃă și semnificașie ecologică mare, motiv pentru care nu sunt prezente ca specii (eu)dominante sau (eu)constante, nefiind astfel caracteristice zonei de studiu, conform analizelor statistice efectuate în cadrul capitolului B.3., și transpuse în următorul tabel

SPECIA Dominanta Constanta Indice Dzuba

Alcedo atthis 0 0 0

Anser erythropus 0 0 0

Ardea purpurea 0 0 0

Ardeola ralloides 0 0 0

Asio flammeus 0 0 0

Botaurus stellaris 0 0 0

Branta ruficollis D1 C2 W2

Buteo rufinus D1 C2 W1

Charadrius alexandrinus 0 0 0

Chlidonias hybridus 0 0 0

Chlidonias niger 0 0 0

Ciconia ciconia D1 C3 W2

Circus aeruginosus D1 C2 W1

Circus cyaneus D1 C2 W1

Circus macrourus 0 0 0

Cygnus cygnus D1 C2 W1

Dendrocopos syriacus D1 C3 W2

Egretta alba D2 C2 W2

Egretta garzetta 0 0 0

Falco columbarius D1 C2 W1

Falco peregrinus 0 0 0

Gavia arctica 0 0 0

Himantopus himantopus 0 0 0

Ixobrychus minutus 0 0 0

Lanius collurio D1 C3 W2

Lanius minor 0 0 0






După cum se poate observa în tabel, doar 14 specii (37.83%) din totalul celor 37 menșionate în formularul standard sunt prezente în zona de studiu, iar acestea au următoarele particularităși în ceea ce privește indicatorii analitici precum dominașa, constanșa și indicele Dzuba (indicele de semnificașie ecologică):

1. Dominanșa: cele 14 specii prezente se împart în specii subrecedente (valori mai mici de 1,1% = 9 specii), specii recedente (valori între 1.1 și 2% = 1 specie), specii subdominante (valori între 2 și 5% = 1 specie), specii dominante (valori între 5 și 10% = 1 specie) și specii eudominante (valori peste 10% = 2 specii);

2. Frecvenșa: cele 14 specii se împart în specii accidentale (specii prezente în maxim 25% din probe = 1 specie), specii accesorii (specii prezente în maxim 50% din probe = 8 specii), specii constante (prezente în maxim 75% din probe = 3 specii) și specii euconstante (prezente în 75 – 100% din probe = 2 specii);

3. Indicele Dzuba: cele 14 specii se împart în specii subrecedente, caracteristice

speciilor accidentale (valori mai mici de 0.1% = 5 specii), specii recedente, caracteristice speciilor accesorii (valori între 0.1 și 1% = 6 specii), specii subdominante, caracteristice tot speciilor accesorii (valori între 1 și 5% = 2 specii) și specii dominante (valori între 5 și 10% = 1 specie).

Analizând astfel cei trei indicatori analitici, putem observa că speciile de importanșă

comunitară menșionate în formularul standard nu sunt caracteristice zonei de studiu, ele fiind reprezentate de specii accidentale și accesorii, cu dominanșă scăzută, singurele specii care face excepșie, fiind caracteristice zonei de studiu, implicit terenurilor agricole, fiind ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha calandra) care are o valoare mare atât a dominanșei cât și a frecvenșei și indicelui Dzuba, cât și pescărușul cu cap negru (Larus melanocephalus), care deși are o valoare mare a dominanșei, datorită frecvenșei reduse, are o valoare mică a indicelui de semnificașie ecologică, fapt ce denotă o specie necaracteristică zonei sau cu o populașie nesemificativă pentru arealul studiat.

Larus melanocephalus D5 C1 W3

Larus minutus D5 C2 W3

Melanocorypha calandra D4 C4 W4

Mergus albellus 0 0 0

Nycticorax nycticorax 0 0 0

Oxyura leucocephala 0 0 0

Pelecanus onocrotalus 0 0 0

Phalacrocorax pygmeus D3 C4 W2

Philomachus pugnax 0 0 0

Pluvialis apricaria 0 0 0

Sterna albifrons 0 0 0






Speciile caracteristice zonei de studiu, aşa cum se observă în capitolul B.3., sunt reprezentate de specii de păsări comune, precum speciile din Fam. Alaudidae, Corvidae sau specii precum graurul, vrabia de casă şi porumbelul domestic, care sunt specii adaptate habitatelor artificiale, antropizate, fiind chiar specii indicator ale acestor tipuri de habitate. În afara speciilor adaptate habitatelor agricole, majoritatea celorlalte specii, aşa cum s-a mai menŃionat, sunt specii identificate doar tranzitând zona de studiu în deplasările dintre locurile de cuibărit şi cele de hrănire.

În ceea ce privește celelalte elemente faunistice, reprezentate de speciile de reptile și mamifere identificate, așa cum s-a descris în capitolele anterioare, s-a identificat o singură specie de reptile, și anume şopârla de câmp (Podarcis taurica), având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei. În cadrul zonei de studiu, această specie a fost identificată aproape uniform pe întreg teritoriul studiat, dovedind o distribușie relativ uniformă, ușor diminuată pe terenurile agricole, dar cu populașii stabile, neizolate, dovedind astfel larga răspândire pe întreg teritoriul Dobrogei.

În cazul speciilor de mamifere, ca urmare a analizei probelor directe (observarea unor exemplare) şi indirecte (precum identificarea vizuinilor, a urmelor, ingluviilor şi/sau excrementelor) au fost identificate trei specii, şi anume şoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele de câmp (Lepus europaeus) şi vulpea roşcată (Canis vulpes). În ceea ce privește șoarecele de câmp (Microtus arvalis), acesta are o distribușie mai mare în cadrul zonelor cu terenuri agricole, fiind mult mai restrâns, aproape inexistent în zonele de pășuni, astfel că populașiile acestei specii sunt în majoritate restrânse în zonele cu terenuri agricole, acolo unde efectivele sunt stabile și cu o distribușie uniformă. În ceea ce privește iepurele de câmp (Lepus europaeus) și vulpea roșcată (Canis vulpes) aceste două specii sunt prezente atât în habitatele agricole cât și cele de pășune, fiind interconectate datorită relașiei de tip pradă – prădător. În același timp, aceste specii nu sunt deranjate de vecinătatea zonelor antropizate, astfel că distribușia lor, inclusiv în zone cu terenuri agricole (care reprezintă doar zone de hrănire pentru ambele specii) este relativ uniformă și stabilă.

B.7 Relatiile structurale si functionale care creea za si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

RelaŃiile structurale şi funcŃionale care crează şi menŃin integritatea ariilor naturale

sunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici (factorii geologici (solul, rocile), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori mecanici (flux, reflux, curenŃi, cutremure), factori fizici (temperatură, lumină, apă, aer) şi factori chimici (compoziŃia aerului, a apei, a solului)) şi biocenză (ce reprezintă întreaga diversitate elementelor vii, precum flora şi fauna, dar şi relaŃiile acestora intra şi interspecifice).

FuncŃiile habitatului identificat în zona de studiu pentru speciile de interes comunitar au fost descrise la capitolele B.2 şi B.3., unde s-au detaliat preferinŃele speciilor de interes comunitar pentru acest tip de habitat identificat. De asemenea, în funcŃie de suprafaŃa acestuia precum şi de amplasamentul său, s-au detaliat particularităŃile care au stat la






baza densităŃii şi distribuŃiei restrânse a speciilor de interes comunitar în cadrul habitatului de pajişti identificat în zona de studiu.

În plus, în baza indicatorilor analitici descriși și analizași în capitolele anterioare, s-a putut evalua indicele de afinitate cenotică (Coeficientul Jaccard).

Coeficientul Jaccard reflectă legăturile existente între speciile unei biocenoze date, în cazul nostru reprezentată de culturi agricole. In funcŃie de valorile acestui indice, pot fi identificate cu precizie speciile caracteristice, acestea având afinităŃile cele mai mari. Metoda poate fi aplicată şi la perechi de specii, urmărindu-se valoarea indicelui pentru aceeaşi pereche de specii dar în cazul unor biocenoze diferite.

În tabelele de mai jos este reprezentat indicele de afinitate cenotică (indicele Jaccard) pentru toate categoriile de păsări și anume, păsări oaspeși de vară, migratoare și oaspeși de iarnă:






Afinitatea cenotică a speciilor oaspeși de vară






Afinitatea cenotică a speciilor oaspeși de iarnă






Afinitatea cenotică a speciilor migratoare

Din reprezentarea tabelară a indicelui de afinitate cenotică (indicele Jaccard) se

poate observa că speciile care prezintă o afinitate sporită faŃă de biocenoza prezentă în zona de studiu sunt cele care se regăsesc în triunghiul din stânga sus, ele fiind reprezentate de altfel de speciile care au avut cea mai bună reprezentare şi în reprezentările grafice ale indicilor precedenŃi (abundenŃă, dominanŃă, frecvenŃă şi indicele Dzuba). Pe lângă aceste specii, se mai pot observa şi alte specii cu afinitate cenotică mare, dar care sunt prezente în zona de mijloc sau în triunghiul din dreapta jos a tabelului, acestea fiind specii a căror afinitate cenotică mare este pentru asociaŃii sau biocenoze vecine, altele decât cea prezentă în zona de studiu, fapt ce dovedeşte şi prezenŃa lor inconstantă şi în număr extrem de mic.

În final, analizând graficele de afinitate cenotică putem observa că speciile de interes comunitar menșionate în formularul standard nu au o bună reprezentare în ceea ce privește afinitatea cenotică, acestea situându-se cel mult la mijlocul graficului, singura excepșie, ca și în cazul analizei celorlalși indicatori, fiind ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha calandra), care împreună cu alte specii ale Fam. Alaudidae reprezintă speciile caracteristice zonei de studiu, putând fi folosite ca și specii indicator ale unor astfel de habitate artificiale reprezentate de culturile agricole.






B.8 Obiectivele de conservare a ariei naturale prot ejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol se află în custodia Direcșiei

Apelor Dobrogea Litoral, însă nu există niciun plan de management dezvoltat pentru această zonă.

B.9 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu

(perimetru + zone adiacente) precum şi date referitoare la importanŃa populaŃiilor lor locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru fiecare specie în parte, conform cu criteriile din Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006, după cum urmează:

Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie: POPULAłIA: reprezintă mărimea şi densitatea populaŃiei speciei prezente din zona de studiu în raport cu populaŃiile prezente pe teritoriul naŃional.

Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităŃii relative a populaŃiei

în zona de studiu cu cea la nivel naŃional. Acest ultim aspect este, în general, dificil de evaluat. Măsura optimă ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populaŃia din zona de studiu/populaŃia de pe teritoriul naŃional. Astfel, se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos:

A: 100%>P>15% B: 15%>P>2% C: 2%>P>0%

În plus, în toate cazurile în care o populaŃie din specia respectivă este prezentă în zona de studiu evaluată într-o proporŃie nesemnificativă, ea trebuie inclusă în a patra categorie: D: populaŃie nesemnificativă. CONSERVAREA: reprezintă gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităŃile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii: i)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie; ii)posibilităŃile de refacere. Criteriul i) presupune o evaluare globală a trăsăturilor habitatului în ceea ce priveşte cerinŃele biologice pentru o specie dată. Trăsăturile legate de dinamica populaŃiei sunt






printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atât de animale cât şi de plante. Trebuie să se evalueze structura habitatului şi unele trăsături abiotice. "Cea mai bună expertiză" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel: I: elemente în stare excelentă, II: elemente bine conservate, III: elemente în stare medie sau parŃial degradată În cazurile în care se acordă subclasa "I: elemente în stare excelentă" sau "II: elemente bine conservate", criteriul ar trebui clasificat în totalitate ca "A: conservare excelentă" respectiv "B: conservare bună", indiferent de clasificarea la celălalt sub-criteriu.

În cazul sub-criteriului ii), care se ia în considerare doar dacă elementele sunt în medie sau parŃial degradate, se foloseşte o abordare adăugând o evaluare a viabilităŃii populaŃiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este: I: refacere uşoară II: refacere posibilă cu efort mediu, III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii este: A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea posibilităŃii de refacere, B: conservare bună = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea posibilităŃii de refacere, = elemente în stare medie sau parŃial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I), C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaŃii. IZOLAREA: reprezintă gradul de izolare a populaŃiei prezente în zona de studiu faŃă de aria de răspândire normală a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură aproximativă a contribuŃiei unei populaŃii date la diversitatea genetică a speciilor pe de o parte şi a fragilităŃii acestei populaŃii pe de altă parte. Folosind o abordare simplistă, se poate spune că pe măsură ce o populaŃie este mai izolată faŃă de răspândirea ei naturală, pe atât ea are o contribuŃie mai mare la diversitatea genetică a speciei, şi în consecinŃă, termenul "izolare" trebuie considerat în context mai larg, aplicându-se în egală măsură endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietăŃilor/raselor şi sub-populaŃiilor unei metapopulaŃii. În acest context trebuie folosită următoarea clasificare: A: populaŃie (aproape) izolată, B: populaŃie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuŃie, C: populaŃie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. GLOBAL: reprezintă evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a însuma criteriile anterioare şi pentru a evalua alte trăsături ale zonei de studiu considerate ca relevante pentru o specie dată. Aceste trăsături pot varia de la o specie la alta şi pot include activităŃi umane din zona de studiu sau din zonele învecinate care ar putea influenŃa starea de






conservare a speciei, managementul solului, protecŃia juridică a sitului, relaŃiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat şi specie etc. "Cea mai bună expertiză' va fi fi utilizată la această evaluare globală, cu următorul sistem de ierarhizare: A: valoare excelentă B: valoare bună, C: valoare considerabilă

TABEL NR. 2 - LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN ZONA DE STUDIU

POPULAłIA (i=indivizi) SPECIA

Rezidentă OaspeŃi de vară

OaspeŃi de iarnă

Pasaj PopulaŃia Conservare Izolare Global

Phalacrocorax carbo 0-30i - - - D A C C

Phalacrocorax pygmaeus - - 7-15i - D A B C

Ardea cinerea - - - 0-4i D A B C

Ardea alba - - - 0-3i D A C C

Ciconia ciconia - 0-4i - 0-3i D A C C

Cygnus cygnus - - 0-7i - C A C C

Anser anser - - 12-147i - D A C C

Anser albifrons - - 0-87i - D A C C

Branta ruficollis - - 0-20i - C A A C

Anas platyrhynchos - - 24-59i - D A C C

Aythya ferina - - 27-57i - D A C C

Pernis apivorus - - - 0-2i D A C C

Circus aeruginosus - - 0-1i 0-4i D A C C

Circus cyaneus - - 0-1i 0-2i D A C C

Circus pygargus - - - 0-1i D A C C

Accipiter nisus 0-2i - - - D A C C

Buteo buteo - - 1-3i 0-16i D A C C

Buteo rufinus 0-1i - - - D A C C

Buteo lagopus - - 0-1i - D A C C

Aquila pomarina - - - 0-1i D A C C

Falco tinnunculus 2-4i - - - D A C C

Falco columbarius - - 0-1i - D A C C

Falco subbuteo - - - 0-2i D A C C

Perdix perdix - 7-25i - - D A C C

Coturnix coturnix - 6-33i - - D A C C

Fulica atra - - 14-29i - D A C C

Vanellus vanellus - - - 0-4i D A B C

Tringa erythropus - - - 0-3i D A B C

Tringa nebularia - - - 0-2i D A B C

Larus canus - - 0-11i - D A B C

Larus fuscus - - 0-5i - D A B C

Larus cachinnans 35-66i - - - D A C C

Larus ridibundus 34-78i - - - D A C C






Larus melanocephalus - - - 0-35i C A C C

Larus minutus - - - 0-14i C A C C

Sterna hirundo - - - 0-2i D A B C

Columba livia 22-33i - - - D A C C

Streptopelia decaocto 12-24i - - - D A C C

Cuculus canorus - 0-1i - - D A C C

Athene noctua 0-1i - - - D A C C

Coracias garrulus - 0-3i - - D A C C

Upupa epops - 0-4i - - D A C C

Dendrocopos major 0-3i - - - D A C C

Dendrocopos syriacus 0-2i - - - C A C C

Melanocorypha calandra - 31-48i - - A A C C

Galerida cristata 14-26i - - - D A C C

Alauda arvensis - 70-94i - - D A C C

Eremophila alpestris - - 0-5i - D A A C

Hirundo rustica - 24-52i - - D A C C

Delichon urbica - 14-26i - - D A C C

Motacilla alba - 12-21i - - D A C C

Motacilla flava - - - 0-7i D A C C

Anthus campestris - 7-14i - - D A C C

Turdus pilaris - - 0-27i - D A C C

Phylloscopus collybita - 0-3i - - D A B C

Sylvia communis - 0-11i - - D A C C

Saxicola rubetra - 0-11i - - D A C C

Oenanthe oenanthe - 3-8i - - D A C C

Parus ater - - 0-5i - D A C C

Parus major - - 0-9i - D A C C

Parus caeruleus - - 0-3i - D A C C

Lanius collurio - 1-5i - - C A C C

Garrulus glandarius 0-2i - - - D A C C

Pica pica 3-21i - - - D A C C

Corvus monedula 11-132i - - - D A C C

Corvus frugilegus 17-219i - - - D A C C

Corvus cornix 4-22i - - - D A C C

Sturnus vulgaris 8-240i - - - D A C C

Emberiza hortulana - 0-2i - - D A C C

Miliaria calandra - 5-16i - - D A C C

Fringilla coelebs 0-19i - - - D A C C

Carduelis chloris 0-11i - - - D A C C

Carduelis spinus - - 0-32i - D A C C

Carduelis carduelis 0-38i - - - D A C C

Carduelis cannabina 0-44i - - - D A C C

Passer domesticus 34-58i - - - D A C C

Passer montanus 14-24i - - - D A C C






B.10 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate

de interes comunitar

Situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol este posibil a fi supus unor presiuni şi ameninŃări a habitatului şi/sau speciilor prezente, ca urmare a unor fenomene naturale sau activităŃi antropice.

În ceea ce priveşte fenomenele naturale, acestea pot fi de două tipuri, şi anume:

1. Fenomene biotice: reprezentate de apariŃia unor specii invazive ce pot altera condiŃiile actuale, sau variaŃii mari ale unor elemente floristice şi/sau faunistice ce pot crea dezechilibre în cadrul ecosistemului;

2. Fenomene abiotice: reprezentate de alunecări de teren, cutremure, eroziune, inundaŃii, toate aceste fenomene putând destabiliza ecosistemul actual.

Referitor la activităŃile antropice, acestea sunt multiple, dup cum urmează:

1. ActivităŃi agricole: acestea pot afecta biodiversitatea pe perioada lucrărilor sezoniere efectuate pe terenuri sau prin micşorarea habitatelor naturale situate în vecinătatea terenurilor agricole;

2. Creşterea animalelor şi păşunatul: acestea pot afecta biodiversitatea prin distrugerea habitatelor naturale ca urmare a păşunatului intensiv şi abuziv şi prin deranjarea speciilor cuibăritoare şi limitarea zonelor acestora de cuibărit;

3. Plantarea artificială: plantarea unor specii alohtone poate dăuna semnificativ prin înlocuirea habitatelor naturale specifice cu unele artificiale, necaracteristice, ducând astfel la alterarea şi schimbarea întregii biodiversităŃi a zonei respective;

4. ActivităŃi de pescuit, vânătoare şi cules: aceste activităŃi pot avea un impact semnificativ atunci când este vorba de vânătoare, care crează un deranj semnificativ în zonele în care se desfăşoară şi, de asemenea, poate cauza moartea unor specii protejate, iar în cazul activităŃilor de cules, acestea pot duce la alterarea condiŃiilor unor specii de plante prin colectarea unor părŃi ale acestora (flori, frunze, rădăcini etc.) sau a unor specii de animale, prin colectarea sau uciderea acestora (reptile, mamifere, păsări etc) sau distrugerea cuiburilor lor;

5. ActivităŃi extractive şi miniere: aceste activităŃi pot avea un efect semnificativ asupra habitatelor naturale, care odată cu exploatarea sunt îndepărtate total, ducând la diminuarea pe termen mediu a habitatelor naturale prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului unor specii;

6. Infrastructură, transport şi comunicaŃii: acestea pot avea efecte de diminuare a suprafeŃelor unor habitate naturale prin amenajarea, extinderea drumurilor de exploatare sau pot afecta în mod direct speciile de păsări prin amenajarea unor trasee de cabluri aeriene ce pot cauza moartea violentă a acestora;

B.11 Alte aspecte relevante pentru aria naturala pr otejata de interes comunitar Nu este cazul






C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

În ceea ce priveşte identificarea şi evaluarea impactului, se vor analiza posibilele efecte semnificative ale prezentului proiect în funcŃie de tipul de impact posibil a fi înregistrat.

Tipurile de impact sunt date funcŃie de parametrii faŃă de care se face raportarea, şi anume în funcŃie de:

1. Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) şi lung (mai mult de 5 ani);

2. Aria de aplicare: impact singular al proiectului şi impact cumulativ al proiectului

împreună cu alte proiecte şi planuri relevante din vecinătate;

3. Efect exercitat: impact direct şi indirect.

C1. Impactul direct �i indirect

În vederea identificării tuturor efectelor posibile a fi exercitate de către prezentul plan asupra mediului este necesară inclusiv identificarea tuturor activităŃilor specifice, astfel încât, în funcŃie de relaŃia activitate – efect potenŃial exercitat să se poată identifica toată gama de impacturi asociate.

Totuşi datorită specificului prezentului plan, şi anume schimbarea destinaŃiei unor terenuri din extravilan în intravilan, nu există niciun impact direct asociat acestei iniŃiative, deoarece nu presupune activităŃi directe, în perimetrul propus, ci doar iniŃiative legislative şi documentaŃii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct asupra sitului SPA. Totuşi, datorită faptului că odată trecută în intravilan suprafaŃa propusă, vor avea loc o serie de modificări ce presupun investiŃii în vederea dezvoltării şi amenajării noii zone intravilane, în conformitate cu propunerile prezentate în capitolele anterioare.

Astfel, prezentul plan, poate avea un impact indirect asupra sitului SPA, motiv pentru care este necesară evaluarea impactului acestor propuneri. Totuşi, datorită faptului că acestea sunt doar propuneri generale, fără a fi tratate individual şi în detaliu, evaluarea impactului asociat fiecărei categorii de propunere de dezvoltare dorită, va trebui să se efectueze la momentul în care se va decide implementarea lor, şi toate detaliile legate de implementare sunt cunoscute, deoarece momentan nu există detalii care să ajute la evaluarea nivelului de deranj, a nivelului emisiilor în atmosferă sau gradul de afectare a solului, apei sau biodiversităŃii locale.

La momentul actual, aceste propuneri de dezvoltare pot fi evaluate doar prin prisma poziŃionării lor în relaŃie cu situl ROSPA 0061 Lacul Techirghiol, asupra căruia pot exercita un impact negativ. Astfel, funcŃie de localizarea acestor propuneri de amenajare, reabilitare sau construcŃii, ele pot exercita un impact negativ asupra sitului SPA sau pot să nu aibă absolut nicio influenŃă asupra acestuia.






C2. Impactul pe termen scurt sau lung

Impactul pe termen scurt este posibil a fi ușor negativ asupra zonelor naturale care vor fi prinse în planul de dezvoltare, fiind exercitat de activitășile de construcșie și amenajare a investișiilor propuse prin PUG, însă datorită prezenșei în principal a habitatelor artificiale, reprezentate de terenuri agricole, nivelul deranjului va fi minim, cu un puternic caracter de reversibilitate.

În ceea ce privește impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de către

dezvoltările și investișiile propuse prin PUG și care vor înlocui definitiv habitatele inișiale, reprezentate în majoritate de terenuri agricole.

C3. Impactul din faza de construc �ie, de operare �i dezafectare

Impactul în faza de construcșie va fi exercitat asupra habitatelor unde se vor efectua lucrări de construcșie și/sau amenajare a investișiilor propuse prin PUG. În faza de operare acesta va fi prezent doar ca urmare a prezenșei investișiilor ce vor înlocui definitiv habitatele inișiale, fără a se mai exercita în zonele afectate parșial, pe termen scurt, în timpul fazelor de construcșie, restrângându-se astfel fașă de faza inișială. În ceea ce privește faza de dezafectare, datorită duratei mari de existenșă a amenajărilor urbane, precum și a variabilitășii lor, nu se poate prognoza cu certitudine momentul acestei faze precum și particularitășile ei, însă de obicei aceasta se desfășoară pe termen scurt, pe perioada demolărilor sau a reamenajărilor, astfel încât impactul în această fază va fi localizat și limitat. C4. Impactul rezidual Impactul rezidual este prezentat în cadrul capitolului C6., ca urmare a analizei tuturor tipurilor de impacte prognozate a fi posibile, precum și a interacșiunii dintre acestea și factorii de mediu identificași. Totuși, prognozăm că impactul rezidual va fi negativ dar nesemnificativ atât pe termen scurt (faza de construcșie sau amenajare), cât și pe termen mediu și lung (faza de funcșionare sau operare). C5. Impactul cumulativ

În vederea identificării efectelor de tip cumulat a fost necesară stabilirea limitelor în

cadrul cărora se analizează aceste efecte de tip cumulat, în vederea evaluării adecvate a acestor efecte, limite care în cazul prezentului plan sunt reprezentate de limita administrativă a localităŃii Techirghiol, precum şi zonele situate în imediata vecinătate a lacului Techirghiol.

De asemenea, planurile şi proiectele care au fost luate în considerare pentru evaluarea efectelor semnificative, singulare sau cumulate, sunt reprezentate de trecerile unor terenuri în intravilan, pentru impactul de tip direct, iar pentru impactul indirect au fost luate în considerare şi evaluate atât trecerile terenurilor în intravilan cât şi activităŃile agricole






datorită faptului că implică activităŃi de transport prin zone naturale. De asemenea, posibilităŃile de cumulare a potenŃialelor efecte asupra mediului pentru diferite proiecte şi planuri din zona delimitată, sunt reprezentate de fapt de acele fluxuri din fiecare activitate specifică a unui plan, fluxuri care în punctele în care se intersectează pot da naştere unor efecte de tip cumulat

Aceste puncte de intersecŃie a fluxurilor tuturor planurilor şi proiectelor prezente în interiorul zonei delimitate, ce reprezintă limitele de aplicare a evaluării efectelor de tip cumulat, reprezintă de altfel puncte critice de control, unde este necesară evaluarea efectelor pentru a le identifica pe cele care împreună dau naştere unui efect de tip cumulat, superior efectelor individuale. Evaluând aceste puncte critice de control, sunt identificate toate activităŃile specifice planurilor şi proiectelor care sunt responsabile pentru efectele de tip cumulat asupra mediului. În cazul prezentului plan, punctele critice sunt acele intersecŃii de fluxuri în zonele situate în imediata vecinătate a lacului.

Odată identificate toate activităŃile specifice prezentului proiect şi efectele potenŃiale asupra mediului asociate lor, acestea au fost cuantificate în vederea identificării celor semnificative, conform matricei de impact descrisă mai jos în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. C6. Evaluarea semnifica �iei impactului Toate efectele potenŃiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este supusă evaluării impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final. Această valoare este dată de următoarea formulă de calcul: Impact = ConsecinŃă x Probabilitate Evaluarea consecinŃelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform următoarei matrice:

Descrierea consecin Ńelor ( Se vor lua în calcul tot timpul consecinŃele maxim previzibile)

Valoare Grad de afectare Consecin Ńa riscului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0061

5 Dezastruos DispariŃia a 76 – 100% din specii sau reducerea populaŃiilor locale cu acelaşi procent

4 Foarte serios DispariŃia a 51 – 75% din specii sau reducerea populaŃiilor locale cu acelaşi procent

3 Serios DispariŃia a 26 – 50% din specii sau reducerea populaŃiilor locale cu acelaşi procent

2 Moderat DispariŃia a 11 – 25% din specii sau reducerea populaŃiilor locale cu acelaşi procent

1 Nesemnificativ DispariŃia a 0 – 10% din specii sau reducerea populaŃiilor locale cu acelaşi procent






Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere 5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine 4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent 3 Probabil Efectul va apare cu frecvenŃă redusă 2 Improbabil Efectul va apare ocazional 1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental

Matricea de impact Matricea de impact, calculată în funcŃie de probabilitatea apariŃiei pericolului şi a consecinŃelor maxim previzibile, se prezintă astfel:

MATRICEA DE IMPACT PROBABILITATE

INEVITABILĂ 5 5 10 15 20 25 FOARTE PROBABILĂ 4 4 8 12 16 20 PROBABILĂ 3 3 6 9 12 15 IMPROBABILĂ 2 2 4 6 8 10 FOARTE IMPROBABILĂ 1 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

CONSECINłE

NE

SE

MN

IFIC

AT

IVE

MO

DE

RA

TE

SE

RIO

AS

E

FO

AR

TE

S

ER

IOS

E

DE

ZA

ST

RU

OA

SE

Analiza nivelului impactului este făcută în funcŃie de consecinŃele şi probabilitatea fiecărui efect identificat Ńinând cont şi de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate în vederea evaluării finale. Produsul acestor două caracteristici este definit ca nivel al impactului final. Valoarea impactului este reprezentată după cum urmează:






NIVEL IMPACT

SEMNIFICATIV (de la 15 la 25)

MODERAT (de la 5 la 12)

NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)

De asemenea, funcŃie de tipul impactului, şi anume pozitiv sau negativ, numerotarea acestuia se va face cu semnul ”-” pentru impactul negativ, respectiv cu semnul ”+” pentru impactul pozitiv.

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majoră a speciilor şi populaŃiilor locale, cu şanse minime de refacere a echilibrului iniŃial chiar şi pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativă a speciilor şi a populaŃiilor locale a acestora, a cărui caracter de ireversibilitate este scăzut, refacerea stării iniŃiale a mediului fiind posibilă însă de-a lungul unei perioade îndelungate.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minimă a componentelor naturale, inclusiv a speciilor şi populaŃiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel încât refacerea stării iniŃiale are loc de la sine, pe o perioadă mică de timp, fără eforturi suplimentare. C.6.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatil e de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Procentul din suprafaŃa totală a habitatelor prioritare care va fi pierdut este 0%, fiind astfel nesemnificativ; Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este sub 2%, deci nesemnificativ; C.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunita r Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente): în zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar motiv pentru care valoarea procentuală a fragmentării acestora este 0%; Durata sau persistenta fragmentarii: nu sunt prezente datorită lipsei habitatelor prioritare, de interes comunitar;






Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar: durata perturbării speciilor de interes comunitar este reprezentată de durata de viaŃă a zonei de locuinŃe plus perioada de renaturare a zonei iniŃiale; C.6.3. Schimbari in densitatea populatiilor Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata): schimbările în densitatea populaŃiilor de păsări de interes comunitar este nesemnificativă, şi având un potenŃial mare de reversibilitate; C.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/ha bitatelor afectate de implementarea proiectului Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP: este reprezentata de perioada necesara pentru ca acestea sa revina la stadiul iniŃial, care în acest caz, dacă măsurile de reducere a impactului sunt luate în considerare, este reprezentata de perioada de construcŃie şi amenajare a zonei din vecinătatea lacului; C.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina m odificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determin a modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunit ar Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: gradul de salinitate al apei lacului, nivelul poluanŃilor confrom NTPA-001. C.8. Evaluarea impactului proiectului propus

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaŃi de numărul de specii afectat pe de o parte, şi de numărul de indivizi ai populaŃiilor locale afectaŃi pe de altă parte, aceştia permiŃând cuantificarea consecinŃelor aşa cum au fost descrise mai sus. Alături de aceşti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajută la evaluarea finală a nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor. Astfel, în punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distribuŃiei şi densităŃii speciilor de păsări, a căror rezultate au fost enunŃate în capitolul anterior, şi care au fost utilizate pentru evaluarea activităŃilor şi a efectelor acestora, atât singulare cât şi cumulate, asupra biodiversităŃii.

Astfel, funcŃie de poziŃionarea propunerilor de dezvoltare a zonei propuse în intravilan prin noul PUG, activităŃile specifice lor pot avea un impact asupra sitului SPA sau pot să nu aibă absolut nicio influenŃă asupra acestuia, după cum urmează:






Tipul propunerii / activit ăŃii Impactul asupra sitului SPA

Reabilitarea tramei stradale existente

Nu se exercită niciun impact asupra sitului SPA datorită faptului că aceste lucrări se vor efectua în zone deja antropizate, care nu sunt situate în imediata vecinătate a lacului, şi care nu vor influenŃa astfel în niciun fel biodiversitatea sau starea fizică a lacului.

Amenajarea unor noi căi de acces (străzi) în zonele introduse în intravilan

Există posibilitatea exercitării unui impact negativ pe termen scurt prin posibilitatea executării unor lucrări în vecinătatea lacului, precum şi pe termen mediu şi lung, prin creşterea traficului în vecinătatea lacului.

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare

ActivităŃile edilitare ce presupun reabilitarea reŃelelor nu exercită niciun impact asupra sitului SPA datorită faptului că aceste lucrări se vor efectua în zone deja antropizate, care nu sunt situate în imediata vecinătate a lacului, şi care nu vor influenŃa astfel în niciun fel biodiversitatea sau starea fizică a lacului. Totuşi, reabilitarea reŃelei de canalizare va avea un uşor impact pozitiv datorită unei mai bune gestionări a apelor uzate, evitând astfel deversarea acestora în apele lacului.

Extinderea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare

ActivităŃile ce presupun extinderea reŃelelor de apă şi canalizare se vor realiza pe terenuri care actual au destinaŃie de terenuri agricole, astfel că nu se afectează habitate naturale, iar lucrările se vor efectua şi în zone situate în vecinătatea lacului, motiv pentru care pot exercita un uşor impact negativ prin deranjul exercitat pe perioada amenajării. Totuşi, odată realizat, sistemul de canalizare va afea un uşor impact pozitiv prin colectarea apelor uzate şi evitarea deversarii lor în apele lacului, precum şi prin colectarea apelor pluviale, contribuind astfel la combaterea fenomenului de îndulcire a lacului, care pune în pericol biodiversitatea şi compoziŃia bio-chimică a apei lacului.

Creşterea activităŃii turistice în zonă

Aceasta presupune amenajări turistice în vecinătatea lacului care pot avea un impact negativ pe perioada construcŃiei dar şi pe perioada de funcŃionare, prin sporirea traficului şi a activităŃilor antropice pe malul lacului.






Reabilitarea si modernizarea Sanatoriului Balnear de Recuperare Techirghiol

Această propunere presupune activităŃi care se vor efectua în vecinătatea lacului, motiv pentru care poate avea un impact negativ asupra biodiversităŃii lacului Techirghiol, dar şi a stării fizice a lacului.

Amenajarea unei Gradini Botanice

Deoarece această propunere se doreşte a fi amenajată în vecinătatea lacului, poate avea un uşor impact asupra lacului pe termen scurt, pe perioada amenajării, urmând ca ulterior, să exercite un uşor impact pozitiv, prin asigurarea unor noi locuri de cuibărit pentru alte specii decât cele identificate în prezent, contribuind astfel la sporirea diversităŃii specifice a zonei, dar şi prin asigurarea unei bariere semi-naturale în calea poluării fonice urbane.

Reabilitarea si modernizarea Teatrului de Vara

ActivităŃile de reabilitare se vor efectua în interiorul localităŃii, astfel că nu vor influenŃa în niciun fel biodiversitatea lacului sau starea fizică a acestuia.

Reabilitarea si modernizarea drumului Techirghiol- Eforie

Lucrările de reabilitare şi modernizare a drumului se vor efectua în zone situate la minim 300 de metri distanŃă faŃă de lac, unde deja există infrastructuri de drumuri, astfel că acestea nu vor avea nicio influenŃă asupra biodiversitătii sau stării fizice a lacului.

Reabilitarea si modernizarea drumului Techirghiol- Agigea

Lucrările de reabilitare şi modernizare a drumului se vor efectua în zone care nu sunt în vecinătatea lacului, în zone antropizate unde deja există infrastructuri de drumuri, astfel că acestea nu vor avea nicio influenŃă asupra biodiversitătii sau stării fizice a lacului.

Reabilitarea si modernizarea Casei de Cultura Techirghiol


Reabilitarea si reamenajarea arhitecturala a zonei centrale a orasului


Reabilitarea iluminatului public din localitate

ActivităŃile de reabilitare se vor efectua în interiorul localităŃii, astfel că nu vor influenŃa în






niciun fel biodiversitatea lacului sau starea fizică a acestuia.

Extinderea iluminatului public în zonele nou intrate în intravilan

Deoarece dezvolatrea zonei intravilane include şi zonele din vecinătatea lacului, extinderea iluminatului public şi în aceste zone poate avea un impact negativ asupra biodiversităŃii prezente pe lac, prin deranjul pe perioada nopŃii dat de lumina artificială.

Construirea de locuinŃe sociale în oraşul Techirghiol

Deoarece construirea de locuinŃe se poate realiza şi în zone învecinate lacului, acestea pot avea un impact negativ funcŃie de poziŃionare, legare la sistemul de canalizare sau modalitate de construcŃie.

Amenajarea de noi spatii verzi si recreere

Deoarece noile spaŃii verzi se vor amenaja cu precădere în vecinătatea lacului, acestea pot avea un impact asupra mediului prin modificarea habitatelor iniŃiale şi sporirea activităŃilor şi traficului antropic în zonă.

Realizarea unui sistem modern de irigatii al spatiilor verzi in oras

Această propunere, dacă este realizată pe spaŃiile verzi din vecinătatea lacului, poate avea un impact negativ asupra compoziŃiei apelor lacului prin prisma contribuŃiei apelor de irigaŃie la fenomenul de îndulcire a apei.

Construirea unei noi piete agro-alimentare in orasul Techirghiol

Construirea pieŃelor presupune activităŃi în zone antropizate, care nu sunt situate în imediata vecinătate a lacului, astfel că nu vor influenŃa în niciun fel biodiversitatea sau starea fizică a lacului.

Construirea unei staŃii de sortare si transfer a deseurilor

Datorită prezenŃei deja a gropii de gunoi în vecinătatea localităŃii şi a lacului, aceasta are un impact negativ prin contaminarea lacului cu deşeuri antrenate de factorii de mediu. Odată cu reamenajarea şi modernizarea spaŃiului de depozitare a deşeurilor, impactul prezent se va diminua, iar prin asigurarea staŃiei de sortare şi transfer, se va asigura recuperarea acelor deşeuri reciclabile, ceea ce va duce la diminuarea cantităŃilor de deşeuri eliminate final în groapa de gunoi, contribuind astfel la o diminuare a impactului deja prezent în zonă, această investiŃie fiind astfel benefică.






C.8.1.Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, în vederea identificării celor

ce pot avea efecte negative asupra sitului SPA, conform matricei de impact, şi în funcŃie de caracteristicile biodiversităŃii din zonele supuse dezvoltării şi zonele învecinate acestora, precum şi de posibilităŃile şi de gradul de intersectare între biodiversitatea locală şi activităŃile asociate fiecăreia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate, aşa cum sunt descrise în tabelele următoare, pentru fiecare propunere de dezvoltare în parte: 1. Reabilitarea tramei stradale:

Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung Impact Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1

În ceea ce priveşte impactul acestor activităŃi de reabilitare a tramei stradale,

deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 2. Amenajarea unor noi căi de acces (străzi) în zonele introduse în intravilan



Deoarece lucrările de amenajare a unor noi căi de acces presupun afectarea

ireversibilă a suprafeŃelor ocupate de căile de acces, precum şi a nivelului sporit de zgomot şi trafic din zonă, probabilitatea apariŃiei unui impact negativ în cazul căilor de acces situate în vecinătatea lacului este destul de mare, însă datorită faptului că habitatele afectate sunt habitate artificiale reprezentate de terenuri agricole, precum şi ca urmare a particularităŃilor de distribuŃie a biodiversităŃii specifice sitului SPA, nivelul consecinŃei impactului este nesemnificativ, astfel că impactul potenŃial al acestor activităŃi pe termen scurt este nesemnificativ. În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu, acesta este identic cu impactul pe termen lung datorită prezenŃei aceloraşi tipuri de activităŃi, reprezentate de exploatarea drumurilor şi activităŃile de întreŃinere a acestora. Nivelul impactului direct în aceste două cazuri este nesemnificativ, foarte improbabil şi cu consecinŃe nesemnificative (-1) deoarece odată construite, drumurile nu mai exercită niciun impact asupra zonelor învecinate, singurul impact fiind cel de ocupare a habitatelor iniŃiale, dar pentru că acestea sunt reprezentate de terenuri agricole, consecinŃele sunt nesemnificative. Impactul indirect pe termen mediu şi lung este dat de traficul efectuat pe aceste drumuri, care, funcŃie de volum şi intensitate, poate avea un impact uşor superior






celui direct, însă deoarece este probabil, consecinŃele sunt nesemnificative, astfel că acesta se situează în jurul valorii de „-3”, fiind de asemenea nesemnificativ.

În ceea ce priveşte impactul cumulat, deoarece în vecinătate nu există alte planuri sau proiecte similare, acesta este identic cu impactul de tip singular. 3. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare



În ceea ce priveşte impactul acestor activităŃi de reabilitare a tramei stradale,

deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 4. Extinderea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare



În ceea ce priveşte activităŃile de extindere a reŃelelor de apă şi canalizare, acestea

vor presupune trasee subterane de conducte, care necesită operaŃiuni de excavare a solului în vederea amplasării acestora, urmate de acoperirea la loc cu materialul decopertat, fiind executate cu precădere în imediata vecinătate sau chiar suprapunându-se cu infrastructura de drumuri. Astfel, se vor afecta pe termen scurt habitatele traversate de aceste trasee de conducte, însă consecinŃele sunt nesemnificative datorită gradului mare de reversibilitate, deoarece habitatele sunt afectate de excavaŃii doar pe termen scurt, ulterior revenindu-se la starea iniŃială, dar şi datorită faptului că acestea sunt reprezentate de terenuri agricole, care nu susŃin populaŃii semnificative caracteristice sitului SPA, nivelul impactului pe termen scurt fiind astfel nesemnificativ. Deoarece profilul activităŃilor legate de aceste reŃele de apă şi canalizare este identic, impactul pe termen mediu şi lung este de asemenea identic, şi având o probabilitate foarte mică de apariŃie, doar accidental, iar consecinŃele apariŃiei sunt moderate, astfel că valoarea finală a impactului pe termen mediu şi lung este „-2”, fiind deci nesemnificativ. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular.






5. Creşterea activităŃii turistice în zonă:



Această stimulare a turismului în zonă se va realiza prin amenajarea de spaŃii

turistice în vecinătatea lacului, astfel că pe perioada de construcŃie şi amenajare există o probabilitate destul de mare a unui impact negativ asupra biodiversităŃii lacului, însă datorită faptului că nivelul consecinŃelor asociate este destul de mic deoarece aceste lucrări se vor efectua în partea antropizată a lacului, din interiorul localităŃii, unde biodiversitatea specifică lacului este foarte redusă, reprezentând mai puŃin de 10% din biodiversitatea totală. Din aceste considerente, impactul pe termen scurt este evaluat la „-3”, fiind astfel nesemnificativ. În ceea ce priveşte activităŃile pe termen mediu şi lung, acestea sunt identice şi sunt reprezentate de activităŃile turistice, pe perioada estivală. Astfel, impactul pe termen mediu şi lung este identic, putând fi exercitat ca urmare a activităŃilor turistice şi de agrement, însă deoarece se desfăşoară doar pe perioada estivală, când lacul Techirghiol are o biodiversitate minimă, probabilitatea impactului este scăzută, iar consecinŃele sunt minime, astfel că acesta are valoarea de „-1”, fiind nesemnificativ pentru biodiversitatea specifică a lacului.

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de planuri sau proiecte, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 6. Reabilitarea si modernizarea Sanatoriului Balnear de Recuperare Techirghiol



ActivităŃile de reabilitare şi modernizare se vor efectua în vecinătatea lacului, iar pe

termen scurt, datorită unei probabilităŃi destul de crescute a apariŃiei unui impact negativ, dar a unei consecinŃe de nivel nesemnificativ, evaluarea finală a impactului pe termen scurt este „-3”, fiind deci nesemnificativ. Pe termen mediu şi lung, nivelul impactului va reveni în limitele impactului actual, activităŃile sanatoriului balnear, prin specificul lor, neavând influenŃe asupra biodiversităŃii lacului decât în mod accidental, fiind astfel încadrat la „-1”, deci nesemnificativ.

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de planuri sau proiecte de reabilitare şi modernizare, impactul cumulat este identic cu impactul singular.






7. Amenajarea unei Gradini Botanice



Amenajarea grădinii botanice în zonele din vecinătatea lacului poate avea un uşor

impact negativ prin activităŃile de amenajare şi construcŃie a grădinii, probabilitatea apariŃiei impactului fiind destul de ridicată, ănsă datorită unui nivel nesemnificativ al consecinŃelor, valoare finală a impactului pe termen scurt este „-3”, caracteristică unui impact nesemnificativ. Pe termen mediu şi lung, specificul activităŃilor din perimetrul grădinii au un potenŃial scăzut de apariŃie a unui impact negativ, cu consecinŃe nesemnificative, astfel că valoarea impactului pe termen mediu şi lung este „-1”, caracteristică unui impact nesemnificativ.

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de planuri sau proiecte de reabilitare şi modernizare, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 8. Reabilitarea şi modernizarea Teatrului de Vară



În ceea ce priveşte impactul acestor activităŃi de reabilitare şi modernizare a

teatrului de vară, deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 9. Reabilitarea si modernizarea drumului Techirghiol- Eforie




drumului, deoarece acestea se execută în vecinătatea localităŃii şi la minim 300 de metri de lac, în zone antropizate, unde deja sunt amplasate drumuri, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular.






10. Reabilitarea si modernizarea drumului Techirghiol- Agigea




drumului, deoarece acestea se execută în vecinătatea localităŃii şi la distanŃă mare de lac, în zone antropizate, unde deja sunt amplasate drumuri, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 11. Reabilitarea si modernizarea Casei de Cultura Techirghiol



În ceea ce priveşte impactul acestor activităŃi de reabilitare şi modernizare a Casei

de Cultura, deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 12. Reabilitarea si reamenajarea arhitecturala a zonei centrale a orasului




de Cultura, deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 13. Reabilitarea iluminatului public din localitate









de Cultura, deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 14. Extinderea iluminatului public în zonele nou intrate în intravilan



ActivităŃile necesare pentru extinderea iluminatului public, inclusiv modalitatea de

amplasare a cablurilor, pentru zonele din vecinătatea lacului, au o probabilitate destul de ridicată de a genera un impact negativ asupra lacului, dar nivelul consecinŃelor nu este semnificativ, motiv pentru care valoarea acestui potenŃial impact pe termen scurt este de „-3”, fiind astfel nesemnificativ. Pe termen mediu şi lung, datorită funcŃionării iluminatului artificial în zonele din vecinătatea lacului, acesta poate crea un disconfort al biodiversităŃii lacului, astfel că datorită probabilităŃii destul de ridicate precum şi a consecinŃelor moderate, valoare impactului potenŃial este de „-6”, fiind astfel un impact moderat necesar a fi diminuat prin măsuri specifice.

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 15. Construirea de locuinŃe sociale în oraşul Techirghiol



Construirea locuinŃelor în vecinătatea lacului poate avea un impact negativ, atât pe

termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung. Pe termen scurt impactul este rezultat din activităŃile de construcŃie şi amenajare a locuinŃelor, care are o probabilitate destul de ridicată şi consecinŃe medii, valoarea acestuia fiind de „-6”, caracteristică unui impact moderat. În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu şi lung, acesta este datorat activităŃilor domestice din cadrul locuinŃelor, având astfel consecinŃe inferioare impactului pe termen scurt, valoare sa fiind „-3”, caracteristică unui impact nesemnificativ.

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular.






16. Amenajarea de noi spatii verzi si recreere



Amenajarea unor noi spaŃii verzi presupune alterarea particularităŃilor habitatelor

iniŃiale, astfel că poate avea un impact negativ asupra lacului în zonele situate în vecinătatea acestuia, şi care se doresc a se amenaja ca spaŃii verzi. Totuşi, datorită particularităŃilor de habitat, şi anume prezenŃa în majoritate a terenurilor agricole sau a unor zone degradate de păşune, deşi probabilitatea apariŃiei unui impact negativ este prezentă, datorită nivelului nesemnificativ al consecinŃelor, prin prisma diversităŃii scăzute în aceste zone, valoarea finală a impactului pe termen scurt este „-3”, fiind astfel un impact nesemnificativ. Pe termen mediu şi lung, specificul spaŃiilor verzi nu implică activităŃi, fiind spaŃii care cel mult sunt întreŃinute periodic, astfel că nivelul impactului acestora asupra lacului, implicit a sitului SPA, este nesemnificativ, având valoarea maximă de „-1”.

Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 17. Realizarea unui sistem modern de irigatii al spatiilor verzi in oras




de Cultura, deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. Totuşi, în cazul amenajării unor sisteme de irigaŃii în zonele de spaŃii verzi din vecinătatea lacului, există probabilitatea ca apa din irigaŃii să ajungă în apele lacului, exercitând astfel un impact negativ asupra acestuia, dar probabilitatea este redusă, iar consecinŃele sunt nesemnificative, motiv pentru care impactul are valoarea „-1”, deci este nesemnificativ. 18. Construirea unei noi piete agro-alimentare in orasul Techirghiol




de Cultura, deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic






antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular. 19. Construirea unei staŃii de sortare si transfer a deseurilor


Singular -2 -2 -1 +1 -1 +1 Cumulat -2 -2 -1 +1 -1 +1

Prin construirea staŃiei de sortare, într-o zonă puternic degradată cum este zona de

depozitare a deşeurilor, se va putea exercita un impact negativ pe termen scurt, pe durata lucrărilor de construcŃie, însă valoarea acestuia este „-2”, datorită probabilităŃii scăzute şi a consecinŃelor nesemnificative. Pe termen mediu şi lung, datorită specificului staŃiei de sortare, şi anume acela de separare şi reciclare a deşeurilor, cantităŃile de deşeuri eliminate final la groapa de gunoi vor scădea astfel că va exista un management mai bun a zonei de depozitare deşeuri, minimizând nivelul actual înregistrat al impactului negativ, astfel că impactul indirect pe termen mediu şi lung al staŃiei de sortare este uşor pozitiv (+1).

Se poate observa astfel, că toate propunerile de proiecte în vederea dezvoltării zonei nu pot avea asociate impacturi semnificative asupra lacului şi implicit a sitului SPA, singurele care au potenŃiale impacturi fiind cele efectuate în zonele din vecinătatea lacului, şi doar pe termen scurt, pe durata lucrărilor de construcŃie şi amenajare, ulterior nivelurile impacturilor revenind la limite minime.

Concluzionând analiza tipurilor de impact identificate, se observă că în principal, activităŃile care pot avea efecte negative asupra mediului sunt activităŃile de construcŃie şi amenajare, efectuate pe termen scurt, în zonele din imediata vecinătate a lacului, dar care prin adoptarea unor măsuri specifice se vor încadra în limitele impacturilor negative minime, nesemnificative pentru situl Natura 2000. C.8.2.Evaluarea impactului rezidual dupa implementa rea masurilor dereducere a impactului

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere / eliminare a impactului pentru

fiecare din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung, singulare şi cumulate), matricea impacturilor identificate se va schimba, ca urmare a re-evaluării acestora. Conform re-evaluării, matricea impacturilor va afişa impactul rezidual rezultat ca urmare a implementării măsurilor de reducere / eliminare a impacturilor iniŃiale. Astfel, comparativ se poate observa cum evoluează matricea dacă măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt implementate:






Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Lista activit ăŃilor

propuse Impact

A B A B A B A B A B A B Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 1 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 2 Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 +1 -1 +1 -1 -1 3 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 +1 -1 +1 -1 -1 Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -2 -1 -2 -1 -1 -1 4 Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -2 -1 -2 -1 -1 -1 Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 5 Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 6 Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 7 Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 8 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 9 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 10 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 11 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 12 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 13 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -3 -1 -3 -1 -6 -3 -1 -1 -6 -3 -1 -1 14 Cumulat -3 -1 -3 -1 -6 -3 -1 -1 -6 -3 -1 -1 Singular -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 15 Cumulat -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 16 Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 17 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 18 Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 Singular -2 -1 -2 -1 -1 -1 +1 -1 -1 -1 +1 -1 19 Cumulat -2 -1 -2 -1 -1 -1 +1 -1 -1 -1 +1 -1

unde, A - evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere / eliminare a impactului; B - evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere / eliminare a impactului;






Astfel, dacă se implementează măsurile de reduce / eliminare a impactului propuse,

se poate observa că nivelul impactului rezidual scade şi se încadrează în limita impactului de tip nesemnificativ în cazul tuturor tipurilor de impact.

Măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea impactului vizat.

Astfel, conform tuturor aspectelor analizate şi menŃionate putem spune că pe perioadă scurtă, medie şi lungă impactul negativ rezidual poate avea valori nesemnificative, însă acest lucru trebuie asigurat şi prin evaluarea impactului fiecărui proiect în sine, la momentul implementării sale, Ńinând cont de toate aspectele şi detaliile necesare realizării sale.






D. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

Toate măsurile stabilite în prezentul capitol sunt măsuri generale, aplicabile în primul rând poziŃionării prezentului plan vizavi de situl Natura 2000, şi cuprinzând recomandări în ceea ce priveşte cadrul general în care se va permite implementarea proiectelor propuse în cadrul Planului Urbanistic General, urmând ca măsurile specifice fiecărui proiect în parte, să fie stabilite punctual, în funcŃie de evaluarea impactului fiecărui proiect în parte, la momentul implementării lui.

Astfel, se recomandă ca, în primul rând, toate proiectele propuse în cadrul PUG-ului care implică activităŃi de construcŃie, lucrări de amenajare în imediata vecinătate a lacului Techirghiol, să se desfăşoare pe toată durata anului, cu excepŃia perioadei octombrie – martie, perioadă când lacul Techirghiol prezintă cea mai mare importanŃă din punct de vedere al biodiversităŃii, deoarece este un loc preferat al speciilor de păsări oaspeŃi de iarnă adaptate ecosistemelor acvatice. Prin această măsură, se asigură că activităŃile de construcŃie şi lucrările de amenajare şi biodiversitatea specifică sitului Natura 2000 nu se intersectează în mod direct, astfel încât nivelul impactului rezidual este nesemnificativ, având o valoare minimă (-1). Pentru toate celelalte proiecte, care nu se implementează în imediata vecinătate a lacului, se recomandă ca fazele de construcŃie şi amenajare să fie derulate în perioade care să nu se suprapună cu perioadele de cuibărire a păsărilor şi creştere a puilor (mai - iulie), putându-se derula inclusiv pe perioada migraŃiei de toamnă şi a iernii.

Pentru speciile de reptile și mamifere identificate în zona de studiu nu este

necesară implementarea unor măsuri de diminuare a impactului deoarece acesta este nesemnificativ, singurul moment când există un deranj minor este pe durata fazelor de

construcţie, dar care nu va afecta nici ireversibil și nici semnificativ populaţiile locale. În

plus, datorită răspândirii uniforme pe tot teritoriul Dobrogei a acestor specii, populaţiile

locale ale acestora sunt nesemnificative faţa de cele naţionale, fiind necesară eliminarea






a mai mult de 50% din populaţiile locale ale acestora înainte de a fi nevoie de programe

de intervenţie și planuri de măsuri.

Se recomandă ca pentru minimizarea impactului asupra mediului, amplasamentul

PUG să fie respectat aşa cum a fost propus în acest proiect, iar odată cu terminarea funcŃionării acestuia, se recomandă ca activităŃile de refacere şi renaturare a habitatului inŃial să se efectueze Ńinând cont de particularităŃile biodiversităŃii identificate ca urmare a monitorizării zonei de studiu, astfel încât starea iniŃială a mediului să fie restabilită, totuşi preferabil ca zone de pajişti naturale şi nu terenuri cultivabile.

De asemenea, se recomandă ca activităŃile de transport să utilizeze doar infrastructura de drumuri deja existente minimizând astfel zona de influenŃă a speciilor de păsări autohtone şi păstrând la minim nivelul impactului, iar pentru zonele în care se vor trasa noi drumuri, aceste activităŃi să se efectueze etapizat şi nu concomitent, pe mai multe sectoare, pentru a menŃine un nivel minim al impactului asupra biodiversităŃii.

În vederea evitării generării unor cantităŃi mari de praf ca urmare a transportului sau a activităŃilor de construcŃie, pe perioada de amenajare se recomandă ca să asigure stropirea suficientă cu apă a drumurilor precum şi a zonelor de amenajare, în vederea minimizării cantităŃilor de pulberi generate în atmosferă.

Pentru diminuarea impactului asupra solului se impun următoarele măsuri: � executarea tuturor reparaŃiilor şi reviziilor utilajelor pe platforme impermeabile; � îndepărtarea imediată a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele în

exploatare, prin folosirea de materiale absorbante ce vor fi apoi depozitate în locuri special amenajate;

� alimentarea utilajelor cu carburanŃi şi lubrifianŃi doar pe o platforma de garare şi întreŃinere adecvată care să prevină scurgerea acestora în substrat;

� gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere.

În vederea minimizării impactului pe termen scurt, asociat activităŃilor de construcŃie, amenajare, reamenajare sau modernizare, se recomandă ca acestea să se efectueze într-un mod controlat şi planificat Ńinând cont de următoarele aspecte:

1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de vedere, lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor netrebuind să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;






2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcŃie, se recomandă ca

lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna şi amenaja

locuri dedicate pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale de acŃiune în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

4. calitatea materialelor: se recomandă ca materialele utilizate în procesul de

construcŃie să poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul închiderii zonei de locuit, cantitatea de deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuit fie prin reciclare sau refolosire, să fie minimă. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odată cu expirarea duratei de viaŃă, se recomandă achiziŃionarea de produse superior calitativ, care au o durată de viaŃă superioară, contribuind de asemenea la generarea minimă de deşeuri nereciclabile;

5. calitatea lucrărilor: lucrările efectuate trebuie să aibă ca rezultat încadrarea

complexului în peisajul înconjurător, în conformitate cu regulile de urbanism impuse, dar nu se vor restrânge neapărat doar la acestea. De asemenea, lucrările trebuie să fie de o calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaŃii sau intervenŃii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;

6. planificarea lucrărilor: pentru activităŃile de construcŃie şi amenajare trebuie elaborat

un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conŃină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanŃa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspect putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;

7. dezafectarea zonei: Ńinând cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar

cu cele de construcŃie, se va Ńine cont de aspectele mai sus menŃionate, iar după înlăturarea tuturor construcŃiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament, în vederea restabilirii condiŃiilor iniŃiale.

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate transporturile

necesare pe perioada de amenajare şi construcŃie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de transporturi pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate, iar viteza de deplasare a acestora să fie cât mai redusă, astfel încât să genereze un minim de pulberi şi să aibă un deranj cât mai mic asupra biodiversităŃii locale.






Referitor la dezvoltarea zonelor din imediata vecinătate a lacului, se recomandă ca în

partea de sud şi sud-est a perimetrului, de la malul lacului, pe un culoar de de 150 de metri lăŃime şi pe o distanŃă de aproximativ 2000 de metri de-a lungul malului, se vor restricŃiona orice investiŃii şi construcŃii, cu excepŃia celor pentru asigurarea unor spaŃii verzi, deoarece această porŃiune a lacului găzduieşte constant pe perioada iernii populaŃii de păsări adaptate ecosistemelor acvatice, care ar putea fi afectate de eventuale construcŃii permanente şi trafic uman mai intens. În rest, toate celelalte zone din vecinătatea lacului, pot fi utilizate pentru investiŃiile propuse în plan, deoarece fie sunt situate în zone antropizate fie nu sunt zone retrase, adăpostite, astfel încât biodiversitatea specifică sitului SPA este minimă sau chiar absentă, nefiind astfel exercitat vreun impact negativ semnificativ. În imaginea de mai jos este schișată cu galben zona restricșionată:

De asemenea, inclusiv extinderea reșelei de iluminat se recomandă să șină cont de zona de restricșie de 2000 de metri de-a lungul malului, situată în partea de sud-est a planului, în vederea evitării amplasării de stâlpi pentru iluminat public pe acest sector, pentru a nu determina un deranj suplimentar, pe timpul nopșii, pentru păsările care iernează pe lac.






În ceea ce priveşte amenajarea de locuinŃe în vecinătatea lacului, datorită specificului activităŃilor din zonele de locuit, acestea pot avea un impact asupra mediului prin distrugerea habitatelor naturale, zgomot, poluare. Totuşi, în cazul prezentului perimetru, nu sunt distruse habitate naturale prioritare ci habitate artificiale reprezentate de culturi agricole, unde diversitatea specifică este redusă şi reprezentată de specii cu o bună adaptabilitate la factorii antropici. Astfel, în vederea minimizării impactului, deşi acesta se situează la un nivel nesemnificativ, se recomandă respectarea legislaŃiei în domeniul protecŃiei mediului în privinŃa gestiunii deşeurilor, a gestionării apelor uzate, astfel încât să nu aducă modificări lacului Techirghiol situat în imediata vecinătate.

În plus, se recomandă ca toate apele uzate, atât menajere cât și pluviale să fie colectate în sistemul de canalizare și deviate către stașia de epurare, urmând ca ulterior să fie deversate în receptorii naturali balta Tuzla și Marea Neagră, evitând astfel deversarea de ape în lacul Techirghiol, în vederea minimizării fenomenului de îndulcire a apei lacului, care contribuie într-un mod negativ la distribușia și calitatea nutrienșilor a fitoplanctonului și zooplanctonului specific, precum și a celorlalte componente biotice și abiotice a biocenozei prezente pe lacul Techirghiol. De altfel, toate lucrările de reabilitare și extindere a reșelei de canalizare propuse prin noul PUG sunt benefice pentru integritatea lacului, determinând astfel un impact ușor pozitiv fașă de situașia actuală. În plus, prin eliminarea unor terenuri din circuitul agricol, se minimizează cantitatea apelor meteorice care se scurg în acvifer și ulterior în albia lacului, minimizându-se încă o dată aportul de apă dulce și contribuind în mod pozitiv la refacerea stării naturale a lacului.

De asemenea, pentru orice activităŃi de agrement şi/sau recreere cu ambarcaŃiuni pe lac, se recomandă ca acest lucru să fie permis doar cu ambarcaŃiuni nemotorizate, iar pe perioada de iarnă, când lacul Techirghiol prezintă o importanŃă sporită pentru păsări, acest tip de activităŃi să fie interzis cu desăvârşire, ca de altfel orice activitate care ar presupune deplasarea pe lac. În plus, se recomandă ca toate construcŃiile ridicate să se încadreze cât mai durabil în peisajul înconjurător prin adoptarea unei singure nuanŃe pentru faŃade (culoare în acord cu zona naturală învecinată), respectarea şi limitarea regimului de înălŃime pentru a nu obtura eventuale trasee şi căi de pasaj a populaŃiilor locale de păsări, precum şi eficientizarea termică a construcŃiilor în vederea minimizării consumului de resurse şi a cantităŃii de CO2 eliberat în atmosferă.

În afara acestor metode de reducere enumerate nu se impune implementarea altora suplimentare deoarece, prin particularităŃile sale, perimetrul supus lotizării se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA 0061 Lacul Techirghiol, însă pe o suprafaŃă mică, de la marginea sitului SPA, într-o zonă care nu este foarte productivă din punct de vedere atât a speciilor de păsări prezente, precum şi a efectivelor acestora, singura zonă unde se pot observa uneori păsări caracteristice sitului SPA fiind zona de sud-vest a planului, reprezentată de zona salmastră a lacului, cuprinsă între cele două baraje, si care este cea mai productivă din punct de vedere al biodiversităŃii, care porneşte din locul în care se termină delimitarea prezentului plan.

Toate măsurile de reducere a impactului se recomandă a se aplica etapizat, conform activităŃilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung fiind necesară implementarea lor pe toată durata de viașă a zonei de locuit.






Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure regulile necesare implementării lor corespunzătoare. E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILO R PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFE CTATE

În vederea obŃinerii unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului supus lotizării. În acest sens s-au stabilit necesităŃile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul PUG-ului precum şi zonele adiacente în funcŃie de speciile de păsări monitorizate.






Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obŃinute să reflecte situaŃia reală de pe amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeŃi de iarnă. În acest sens, datorită faptului că perimetrul este cuprins în situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol, s-a monitorizat inclusiv prezenŃa / absenŃa speciilor de păsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaŃiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obŃinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenŃierea distribuŃiei speciilor pe toată suprafaŃa zonei de studiu.

ObservaŃiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apŃi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenŃa sau absenŃa unei specii în zona de interes.






Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităŃile de pasaj (direcŃii de deplasare, culoare de migraŃie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraŃionale.

Studiul asupra faunei a fost efectuat conform următorului tabel, funcŃie de perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată:

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Păsări cuibăritoare Păsări sedentare Păsări de pasaj Păsări care iernează Amfibieni Reptile Mamifere

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării Legenda : Perioada optimă Perioada favorabilă

Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua

monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraŃie, în vederea identificării tuturor particularităŃilor zonei de studiu. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

� păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

� păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraŃie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraŃie;

� păsări oaspeŃi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

� păsări sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi a celor care iernează.

În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost

monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.






F. ALTERNATIVELE PLANULUI

Elaborarea Planului Urbanistic General al oraşului Techirghiol a reprezentat un

proces de durată. ObŃinerea variantei de plan supusă evaluării de mediu nu s-a realizat prin selectarea unei alternative ci prin remodelarea succesivă a primei versiuni de plan. În formularea obiectivelor şi măsurilor / direcŃiilor de acŃiune propuse s-a Ńinut cont de:

� TendinŃele de dezvoltare manifestate în ultimii ani; � OpŃiunile şi limitările privind potenŃialul de dezvoltare al zonei; � ExistenŃa în zona analizată a ariei protejate Lacul Techirghiol, rezervaŃie

naturală de importanŃă avifaunistică şi sit Ramsar. � Nevoile şi opŃiunile comunităŃii; � CerinŃele planurilor şi programelor locale / judeŃene / regionale / naŃionale.






La selectarea variantei finale a Planului Urbanistic General s-a Ńinut de asemenea cont de condiŃiile şi cerinŃele avizelor obŃinute din partea autorităŃilor interesate. Principalele condiŃii şi limitări sunt prezentate în urmatorul tabel.

Tabel: CondiŃii şi limitări impuse de avizele obŃinute prntru P.U.G.

Emitent Nr. aviz Data emiterii

Data expirării Limitări/ Măsuri

S.C. RAJA S.A. CONSTANłA

Adresa nr.29/2365

18.05.2010 -analizarea sutuaŃiei surselor proprii ( puŃurile P1, P3 şi „sonda) actualmente insuficiente; -dezvoltarea surselor Techirghiol sau BiruinŃa/ sau înlocuirea conductei de aducŃiune Dn 600 mm PREMo de la sursa BiruinŃa până la Rezervor Techirghiol/ sau executarea unei conducte de aducŃiune Dn 500 mm între Complexul de înmagazinare pompare apă ConstanŃa Sud şi Rezervor Techirghiol; -propuneri de alimentare cu apă (noi surse) pentru zonele lotizate şi pentru zonele ce urmează să fie introduse în intravilan.

ROMTELECOM S.A.

Aviz tehnic nr.403/2010

03.05.2010 03.05.2011 -nu se recomandă mutarea sau devierea instalaŃiilor subterane de telecomunicaŃii din amplasament; -se solicită rezervarea de spaŃii în domeniul public (trotuare, alei, spaŃii verzi) pentru realizarea instalaŃiilor de telecomunicaŃii ale viitoarelor obiective.

ENEL DISTRIBUłIE

Aviz de amplasament nr.10050384

31.05.2010 21.04.2011 -respectarea distanŃelor minime faŃă de LEA si LEC; -în zonele de protecŃie ale LEA nu se vor depozita materiale, pamânt din






săpături, echipamente, etc.

G. MONITORIZARE În plus, suplimentar faŃă de aceste măsuri, se recomandă implementarea unui program de monitorizare a biodiversităŃii pe fazele de construcŃie a fiecărui proiect propus prin PUG, pentru a putea observa evoluŃia biodiversităŃii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniŃial se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare următorul program de monitorizare: Program de monitorizare






Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniŃiale şi a potenŃialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, în vederea corelării datelor deja obŃinute, astfel încât să poată releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente în zona de studiu, şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeŃi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeŃi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra perimetrului propus pentru lotizare, mamifere, precum şi evoluŃia acestora ca urmare a implementării prezentului plan. łinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două metode distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face Ńinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul următor:

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Păsări cuibăritoare Păsări sedentare Păsări de pasaj Păsări care iernează Amfibieni Reptile Mamifere

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii Legenda : Perioada optimă Perioada favorabilă

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alŃi factori externi pot influenŃa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenŃa negativ calitatea datelor obŃinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraŃie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraŃie;

3. păsări oaspeŃi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.






Planul de monitorizare al faunei va conŃine mai multe particularităŃi funcŃie de gruparea taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul următor, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUN Ă GRUPARE

TAXONOMICĂ OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaŃiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităŃilor de amenajare prin organizarea durabilă a planului de construcŃie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări pe perioada de construcșie și amenajare;

3. Planificarea etapelor de construcŃie astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obŃinute din programul de monitorizare

2. EvidenŃierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniŃial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraŃiei în perimetrul de lotizat cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata construcșiilor, în vederea asigurării unor condiŃii optime de pasaj.

1. Completarea datelor actuale cu cele obŃinute din programul de monitorizare

2. EvidenŃierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniŃial

Păsări oaspeŃi de iarnă

1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaŃiilor de gâşte în sectorul lor de iernare;

1. Completarea datelor actuale cu cele obŃinute din monitorizare

Mamifere 1. Monitorizarea speciilor de mamifere

rezidente precum şi a celor care pot tranzita perimetrul în căutarea hranei

1. Completarea datelor actuale cu cele obŃinute din monitorizare

SuprafaŃa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaŃa

perimetrului PUG-ului, la care se adaugă zonele învecinate care conŃin acelaşi tip de






habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinŃă între situaŃia iniŃială din cadrul perimetrului şi cea finală, reprezentată de funcŃionarea zonei de locuit. În funcŃie de datele colectate din zona perimetrului şi zonele martor, eventualele diferenŃele dintre datele analizate vor evidenŃia evoluŃia biodiversităŃii din perimetrul supus lotizării odată cu funcŃionarea şi ulterior închiderea acestuia.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activităŃilor şi evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 15% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.

Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor raporta semestrial către autorităŃile competente la sfârşitul fiecărui stagiu din programul de monitorizare, iar la finalizarea lucrărilor de construcșie se va înainta un raport final. BIBLIOGRAFIE

1. Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania – Editie revizuita, Targu Mures, 2008.

2. Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. - Biodiversitatea si ocrotirea

naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426, 2007.

3. Botnariuc N., Tatole V. - Cartea Rosie a vertebratelor din România. 260 p, Muzeul Nat. de Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucuresti, 2005.






4. Botnariuc, N. - „ Conceptia si metoda sistemica în biologia generala”, Editura

Academiei Române, Bucuresti, 1992.

5. Bleahu, M. - Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii. Edit.National, Bucuresti, p. 355-374, 2004.

6. Ciochia, V. - Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, p. 36-37, 1984.

7. Ciochia V. - Pasarile clocitoare din România, atlas, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1992.

8. Ciochia V. - Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare, Ed. Pelecanus, Brasov, 2001.

9. Ciocarlan, V. - „Flora ilustrata a României”-Editura Ceres ,Bucuresti, 2000.

10. Constantin ION, Alexandru DOROșENCU, Emanuel BALTAG, Lucian BOBOACĂ

Migrația paseriformelor în estul României, 2009;

11. Cristurean, I. - „Originea si evolutia plantelor în conceptii moderne”, în „Biologia generala”, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,1983.

12. Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris I.A. - „Habitatele

din România”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti, 2005.

13. Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris I.A. - „Habitatele din România Modificari conform amendamentelor propuse de România si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti, 2005.

14. Donia N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S. & Biris I - Ariile de

Importanta Afivaunistica din România (Importand Bird Areas in Romania). Publicatie comuna Societatea Ornitologica Româna si Asociatia ”Grupul Milvus”, Ed. Târgul-Mures (editie revizuita), 2008.

15. E. J. M. Hagemeijer and M. J. Blair – The EBCC Atlas of European Breeding Birds:

Their distribution and abundance, 1997.

16. Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe , Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, 2007.

17. Heath, M. F. And Evans, M. I. – Important Bird Areas in Europe: Priority Sites for

Conservation, 2007.

18. HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 în România.






19. Ivan, D. - „Fitocenologia si vegetatia RSR”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1976.

20. Marian CÎRNAT – Date personale nepublicate;

21. Mihai Petrescu - Dobrogea si Delta Dunarii -conservarea florei si habitatelor,

Tulcea, 2007.

22. Natural History Museum, London – Atlas of Bird Migration, 2007.

23. Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315. Bucuresti.

24. Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol, întocmit de către S.C. ARHIPLUS S.R.L. FOCŞANI

25. Papazoglou C., Kreiser K., Waliczky Z., Burfield I. - Birds in the European Union: a

status assessment. BirdLife International publication supported by the European Commission, the Netherlands Ministry of Agriculture, Nature and Food Quality and BirdLife/Vogelbescherming Nederland, 2004.

26. Raportul privind starea mediului in judetul Constanta , Agentia pentru Protectia

Mediului Constanta, 2009.

27. Vadineanu, A. - Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, p. 7, 2000.

28. William J. SUTHERLAND – The conservation handbook: research, management

and policy, 2000.






ANEXE

Documents

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPM...pentru protectia mediului: Evaluare Adecvată 6 Studiu de Evaluare Adecvat ă – Plan Urbanistic General al ora șului Techirghiol L1D - LOCUIN