4
STRATEGII ÎN PROMOVAREA CALITĂŢII In ultimul timp strategia în afaceri a devenit o noţiune cheie a economiei de piaţă. Strategia de promovare a calităţii este o componentă importantă a reuşitei afacerilor. Exista patru tipuri de strategii de promovare a calităţii : 1. aruncă în luptă toate resursele pe care le ai 2. loveşte acolo unde nu există nimic 3. găsirea şi ocuparea unei breşe tehnologice 4. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei pieţe sau ale unei industrii Aceste strategii nu se exclud reciproc. De obicei se pot combina două sau trei în una singură. Aruncă în luptă toate resursele pe care le ai Acesta este felul în care îşi explică victoriile un general federal din timpul războiului civil din America. In strategia sa, omul de afaceri tinde spre supremaţie, dacă nu chiar spre o dominare a noii pieţe sau a unor noi industrii. Aceasta strategie nu înseamna crearea unei afaceri noi imediat, deşi acesta este scopul, dar tinde de la început spre o poziţie de conducere. Este strategia cea mai puţin previzibilă, necruţătoare şi nu admite greşeli. Cu această strategie nu există o a doua şansă. Dacă reuşeşte recompensele sunt mari ; dacă nu merge de la început atunci nu va merge deloc. Loveşte acolo unde nu este nimeni Conceptul de imitaţie creatoare conţine o contradicţie: ceea ce este creator trebuie să fie şi original iar imitaţia nu este creatoare. Şi totuşi cei doi termeni sunt potriviţi pentru că descriu o strategie în substanţa ei. Omul de afaceri nu face ceva ce a făcut deja altcineva 1

Strategii În Promovarea Calităţii

Embed Size (px)

DESCRIPTION

jh

Citation preview

STRATEGII N PROMOVAREA CALITII

In ultimul timp strategia n afaceri a devenit o noiune cheie a economiei de pia. Strategia de promovare a calitii este o component important a reuitei afacerilor.Exista patru tipuri de strategii de promovare a calitii :1. arunc n lupt toate resursele pe care le ai 2. lovete acolo unde nu exist nimic3. gsirea i ocuparea unei bree tehnologice4. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piee sau ale unei industriiAceste strategii nu se exclud reciproc. De obicei se pot combina dou sau trei n una singur.

Arunc n lupt toate resursele pe care le ai

Acesta este felul n care i explic victoriile un general federal din timpul rzboiului civil din America. In strategia sa, omul de afaceri tinde spre supremaie, dac nu chiar spre o dominare a noii piee sau a unor noi industrii. Aceasta strategie nu nseamna crearea unei afaceri noi imediat, dei acesta este scopul, dar tinde de la nceput spre o poziie de conducere. Este strategia cea mai puin previzibil, necrutoare i nu admite greeli. Cu aceast strategie nu exist o a doua ans. Dac reuete recompensele sunt mari ; dac nu merge de la nceput atunci nu va merge deloc.

Lovete acolo unde nu este nimeni

Conceptul de imitaie creatoare conine o contradicie: ceea ce este creator trebuie s fie i original iar imitaia nu este creatoare. i totui cei doi termeni sunt potrivii pentru c descriu o strategie n substana ei. Omul de afaceri nu face ceva ce a fcut deja altcineva dar consider c inovaia sa este mai buna dect ceea ce au fcut predecesorii si n domeniu.Strlucitul practician al acestei strategii este IBM, dar strategia este folosit i de Procter & Gamble pentru obinerea supremaiei pe piaa spunului, detergentului i a articolelor de toalet.Imitatorul creator privete produsele sau serviciile din punctul de vedere al cumprtorului.Computerul personal produs de IBM este practic identic d.p.d.v. al caracteristicilor tehnice cu cel produs de APPLE dar IBM a oferit de la nceput programe i soft-uri. Apple a pstrat modul tradiional de distribuire a componentelor n vreme ce IBM, rupnd legtura definitiv cu propriile tradiii, i-a dezvoltat tot felul de canale de distribuire, magazine de specialitate sau de vnzare cu amnuntul. A nlesnit astfel cumprarea i folosirea produselor de ctre consumatori.Imitaia creatoare ncepe cu pieele, nu cu produsele. Se concentreaz asupra pieei i este dirijat de aceasta.

Breele tehnologice

Toate strategiile discutate pn acum aspir la conducerea sau dominarea pieei n vreme ce strategia breei tehnologice aspir la deinerea monopolului ntr-o zon limitat. Aceasta tinde s-i fac pe cei care o practic imuni la concuren i imposibil de provocat. Cei care practic aceast strategie se aleg cu bani. Cel mai important lucru n aceast strategie este s fi foarte discret n ciuda faptului c produsul este esenial procesului.Exist trei moduri distincte de abordare a acestei strategii: strategia barierei strategia calificrii n specialitate strategia pieei STRATEGIA BARIEREIEx. Firma Alcon a obinut o enzim folosit n chirurgia oftalmologic. De ndat ce aceast enzim a fost folosit i patentat, a avut o poziie de bariera. Nici un chirurg nu mai lucreaz fr ea.Indiferent ct ar cere compania Alcon pentru ea, preul enzimei este nesemnificativ fa de costul operaiei. Este foarte puin probabil ca vreun chirurg sau un spital s se ntrebe ct cost. Piaa total pentru acest preparat este foarte mic (cca. 50 milioane $ anual) nct nu a meritat efortul de a obine un produs competitiv. Nu s-ar fi fcut mai multe operaii la ochi chiar dac ar fi existat un produs mai ieftin, deci un concurent n-ar fi putut face altceva dect s scad preul pentru toat lumea ceea ce i-ar fi adus un beneficiu mai mic.

Schimbarea valorilor i a caracteristicilor

In aceast situaie strategia nsi este o inovaie. Este posibil ca produsul sau serviciul la care se refer s existe de mult timp, aa cum este de exemplu serviciul potal care are o vechime de aproape 2000 ani. Strategia, ns, transforma acest produs sau serviciu vechi n ceva nou, i schimba valoarea, utilitatea i caracteristicile economice. Din punct de vedere fizic nu este nimic nou. Din punct de vedere economic exist ceva diferit i nou. Scopul acestei strategii este crearea unui client. Acesta este ultimul scop al unei firme cu activitate economic i se poate realiza n patru moduri diferite:1. crend utilitate2. prin sistemul de preuri3. prin adaptarea la realitatea economic i social a clientului4. prin livrarea a ceea ce reprezint valoarea pentru client.

Ani de zile numele americanului King Gillette a onorat ambalajul fiecrei lame de ras Gillette vndut n toata lumea. Aparatul de ras Gillette nu era mai bun dect altele i fabricarea lui cost chiar mai mult dar productorul nu a vndut aparatul ci, pur i simplu, l-a oferit pentru o sum care reprezenta 1/5 din costul de fabricaie dar l-a proiectat astfel nct s nu poat fi folosit dect cu lamele produse de el. Acestea l costau cam 1 cent/buc. dar le vindea cu 5 ceni/buc. Pentru c puteau fi folosite de 6-7 ori, un brbierit costa mai puin de 1 cent, adic mai puin de 1/10 din costul unei vizite la brbier.Ceea ce a fcut Gillette a fost s stabileasc un pre pentru ceea ce cumpra clientul, adic brbieritul i nu pentru ceea ce face productorul. In final, clientul companiei Gillette a pltit mai mult dect ar fi pltit dac ar fi cumprat un alt aparat de ras de 5 $ i alte tipuri de lame de 1-2 ceni. Clienii lui Gillette tiau asta. Sistemul folosit de acesta era neles de ei.Practicnd acest sistem de preuri se pltete de fapt ceea ce reprezint valoare pentru client i nu ceea ce reprezint costuri pentru furnizor.

1

2