1 · Web viewDocumentaţia sistemului de management al calităţii cuprinde: manualul calităţii, procedurile sistemului de management al calităţii şi instrucţiunile de lucru

1

CUPRINS

1. PLANIFICAREA EVALUĂRII...............................................................................................3

2. EXEMPLE DE ITEMI........................................................................................................11

2.1. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ.................................................................................12

2.2. ITEMI PERECHE.......................................................................................................14

2.3. ITEMI DUALI...........................................................................................................16

2.4. ITEMI DE COMPLETARE...........................................................................................16

2.5. ITEM STRUCTURAT.................................................................................................19

2.6. ITEMI REZOLVARE DE PROBLEME............................................................................19

2.7. ESEU STRUCTURAT.................................................................................................27

3. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ......................................................................................33

4. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL....................................................................................46

2

1. PLANIFICAREA EVALUĂRII

3

Profilul: TehnicDomeniul: Materiale de construcţiiCalificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramiciiModulul: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICEClasa: a XI-a, rută directăCompetențe: 15.1. Descrie structura silicaţilor15.2. Prezintă efectele termice care însoțesc transformările silicaților15.3. Explică transformările fizico-chimice din sistemele de silicați15.4. Aplică noţiunile de chimia silicaţilor la studiul maselor ceramice15.5. Aplică noţiunile de chimie a silicaţilor la studiul maselor pentru obţinerea sticlei

PRINCIPALELE COMPETENŢE CHEIE EUROPENE VIZATECompetenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie

Rezultate şcolare Conținuturi Obiectivele evaluăriiTipuri

Cunoştinţe(date, fapte, concepte, definiţii)

Structura silicaţilor: cristalină, vitroasă, coloidală

Efecte termice care însoţesc transformările silicaţilor: căldura specifică, căldura de formare, căldura de reacţie, căldura de transformare polimorfă, căldura de topire/solidificare

Echilibre termice. Legea fazelor.

Transformări fizico- chimice: topire, solidificare, transformări polimorfe, descompuneri termice, deshidratare

Componenţi oxidici: silicea, calcea, magnezia, alumina, oxidul feric

1. Să enumere tipurile de structuri ale silicaţilor tehnici

2. Să caracterizeze structurile silicaţilor tehnici

3. Să definească efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor

4. Să enunţe legea fazelor5. Să explice transformările fizico-

chimice din sistemele de silicate6. Să caracterizeze componenţii

oxidici ai silicaţilor7. Să prezinte transformările fizico-

chimice suferite de materiile prime în timpul topirii sticlei şi al arderii produselor ceramice

Capacităţi de aplicare a cunoştinţelor

Metode de obţinere: răcire bruscă/lentă, dispersarea

Proprietăţile structurilor silicaţilor: izomorfismul, polimorfismul, izotipia, devitrificarea, hidratarea şi deshidratarea silicaţilor cristalini, coagularea, peptizarea, tixotropia, şi cristalizarea sistemelor

1. Să indice metodele de obţinere şi proprietăţile structurilor cristaline, vitroase şi coloidale

2. Să efectueze calcule în vederea determinării efectelor termice care însoţesc transformările silicaţilor

3. Să aplice legea fazelor în sistemele de silicaţi studiate

4. Să reprezinte diagramele de stare

4

coloidale de silicaţi Diagrame de stare ale

sistemelor unare, binare, ternare

Aplicarea legii fazelor în sistemele de silicaţi

Chimia maselor ceramice Chimia sticlelor

ale diverselor sisteme de silicaţi5. Să studieze fenomenele care au loc

la încălzire, respectiv la răcire în sistemele de silicaţi

6. Să aplice noţiunile de chimia silicaţilor la studiul maselor ceramice

7. Să aplice noţiunile de chimia silicaţilor la studiul amestecurilor pentru obţinerea sticlei

Capacităţi intelectuale

Caracteristicile silicaţilor tehnici

Diagrame de stare: sistem unar, sistem binar cu eutectic(elementar); sistem binar cu compus chimic congruent; sistem binar cu compus chimic incongruent în prezenţa fazei lichide; sistem binar cu compus chimic incongruent în prezenţa fazei solide; sisteme binare cu transformări polimorfe în fază lichidă şi solidă, sistem ternar cu eutectic (elementar)

Mecanismul topirii/solidificării în sistemele de silicaţi

Calculul compoziţiei amestecurilor de materii prime pentru obţinerea maselor ceramice şi sticlelor.

1. Să analizeze structurile silicaţilor tehnici în corelaţie cu proprietăţile acestora

2. Să analizeze efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor

3. Să interpreteze diagramele de stare ale diverselor sisteme de silicaţi

4. Să analizeze sistemele concrete de silicaţi caracteristice pentru industria sticlei şi ceramicii

5. Să efectueze calculul compoziţiei amestecului de materii prime pentru masele ceramice, glazuri şi diverse tipuri de sticle

Trăsături de personalitate

1. Să prezinte capacitatea de a colabora cu membrii echipei

2. Să participare activ la soluţionarea situaţiilor ivite

3. Să manifeste receptivitate la feed-back, utilizându-l în comunicare

4. Să prezinte obiectivitate în autoevaluare.

5

Forme de evaluare

Competențe evaluate Rezultatele învățării Contexte / locul

de evaluare

Resursele evaluării Metode / instrumente de

evaluareMateriale De timp

Evaluare inițială

Modulul: Materii prime şi materiale~ Prezintă tipurile de

materii prime şi materiale din industria sticlei şi ceramicii

~ Descrie caracteristicile de bază ale materiilor prime

Defineşte materiile prime şi materialele necesare obţinerii sticlei şi ceramicii

Clasifică materiile prime după destinaţie şi rolul în procesul tehnologic

Enumeră caracteristicile de baza ale materiilor prime

Prezintă caracteristicile materiilor prime reprezentative pentru industria sticlei şi a ceramicii

În clasă Test de evaluare iniţială, barem de corectare şi notare

S1 Probă scrisă Test de evaluare

Evaluare remedială S2 Studiu de cazEvaluare formativă

15.1 Descrie structura silicaţilor

Enumeră tipurilor de structuri ale silicaţilor( cristaline, vitroase, coloidale);

Aplică metodele de obţinere a structurilor silicaţilor (răcirea lentă/bruscă, dispersarea);

Caracterizează structurile silicaţilor;

Explică transformările structurilor silicaţilor (polimorfismul, izomorfismul,

În clasă În

laboratorul tehnologic

aparatura de laborator specifică

mostre de materii prime

mostre de silicaţi obţinute aplicând metodele

S2-

S5

chestionarea orală observarea

sistematică investigaţia probe scrise probă practică autoevaluarea inter-evaluarea test de evaluare fişe de

autoevaluare

6

hidratarea şi deshidratarea silicaţilor cristalini, coagularea, peptizarea, tixotropia, şi cristalizarea sistemelor coloidale de silicaţi);

indicate fişe de lucru fişe de autoevaluare fişe de

observare/ evaluare a probei practice

test de evaluare formativă, barem de corectare şi notare

fişe de inter-evaluare

fişe de observare a probei practice

Evaluare remedială a competenţei 15.1– Săptămâna 6 Studiu de caz15.2 Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor

Enumeră efectele termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor;

Explică modalităţile prin care se determină cantitativ efectele termice;

Enunţă legea echilibrului fazelor în sistemele de silicaţi;

Aplică legea fazelor în sistemele de silicaţi;

În clasă fişe de lucru fişe de autoevaluare fişe de

observare test de

evaluare formativă, barem de corectare şi notare

S6-

S10


sistematică investigaţia probe scrise autoevaluarea inter-evaluarea test de evaluare fişe de

autoevaluare fişe de inter-

evaluare

7

fişe de observare

Evaluare remedială a competenţei 15.2– Săptămâna 11 Investigaţia15.3 Explică transformările fizico-chimice din sistemele de silicaţi

Reprezintă grafic diagramele de stare a sistemelor de silicaţi

Explică procesul de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi

Explică procesul de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi

Caracterizează componenţii oxidici principali ai silicaţilor

Interpretează diagramele de stare a unor sisteme concrete


observare pentru lucrul în echipă

2 teste de evaluare formativă, barem de corectare şi notare

S11-

S20




evaluare fişe de observare

Evaluare remedială a competenţei 15.3 – Săptămâna 17,21 - Fişă de evaluare Probă scrisă15.4 Aplică noţiunile de chimie a silicaţilor la studiul maselor ceramice

Enumeră tipurile de produse ceramice

Caracterizaează materiile prime principale necesare obţinerii maselor ceramice

Explică transformările fizico-chimice care au loc în timpul procesului de ardere al maselor ceramice

Calculează compoziţia


observare test de

evaluare formativă, barem de corectare şi

S23-S26 chestionarea orală observarea


autoevaluare

8

amestecului de materii prime pentru masele ceramice

notare fişe de inter-evaluare

fişe de observareEvaluare remedială a competenţei 15.4 –Săptămâna 27 - Fişă de evaluare Probă scrisă15.5 Aplică noţiunile de chimie a silicaţilor la studiul maselor pentru obţinerea sticlei

Enumeră tipurile de produse din sticlă

Caracterizează materiile prime principale necesare obţinerii sticlei

Explică transformările fizico-chimice care au loc în timpul procesului de topire al amestecului de materii prime

Calculează compoziţia amestecului de materii prime pentru obţinerea sticlei


observare test de

evaluare formativă, barem de corectare şi notare

S27-

S30




evaluare fişe de observare

Evaluare remedială a competenţei 15.5. – Săptămâna 31 InvestigaţiaEvaluare sumativă

Competenţele 15.1 şi 15.2

Test sumativ S13 Probă scrisă

Evaluare remedială S14 Studiu de cazCompetenţa 15.3 Test sumativ S22 Probă scrisăEvaluare remedială S23 InvestigaţiaToate competențele modulului

Test sumativ S32 Probă scrisă

Evaluare remedială S33 Studiu de cazGRAFIC DE EVALUARE

9

S 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1

4 15 16 17 18 19 20 21 22 2

3 24 25 26 27 28 29 30 31 3

2 33

Ti

T1 C1

T2 C2

T3 C3

T4 C3

T5 C4

T6 C5

TS

ReEv

10

2. EXEMPLE DE ITEMI

11

2.1. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

Domeniul: Materiale de construcțiiCalificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramiciiModulul: Asigurarea calitățiiClasa a XII-aCompetențe:10.1. Descrie conceptele de asigurarea calității, controlul calității şi sisteme de asigurarea calității10.2. Utilizează documentele sistemului calității.10.3. Utilizează procedurile de audit al calitățiiObiectivele evaluării: Să explice conceptele de calitate, caracteristici de calitate, management al calităţii, conform

standardelor de calitate româneşti, europene şi internaţionale Să explice conceptul de audit al calităţii Să indice scopurile în care se realizează auditul Să specifice scopul documentelor folosite la audit Să indice documentele sistemului calităţii

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU Toate subiectele sunt obligatorii Timpul efectiv de lucru este de 10 minute. Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 10 puncte.

Pentru fiecare din enunţurile de mai jos, scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. ( 2 x5=10 puncte)

1. Probabilitatea ca un produs să funcţioneze fără defectări, un interval de timp dat, în condiţiile de utilizare prevăzute, reprezintă definiţia:a) calităţii industrialeb) disponibilităţiic) fiabilităţiid) mentenabilităţii;

2. Auditurile care au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire generală în cadrul propriei firme sunt:a) audituri externe;b) audituri interne;c) audituri de certificare;d) audituri de supraveghere.

3. În categoria înregistrărilor referitoare la calitate se încadrează:a) diagrama Ishikawa b) diagrama Paretoc) histograma defectelord) nota de recepţie

12

4. Ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale organizaţiei în domeniul calităţii, precum şi resursele şi mijloacele necesare realizării lor, reprezintă:a) ţinerea sub control a calităţii;b) planificarea calităţii;c) asigurarea calităţii;d) îmbunătăţirea calităţii.

5. Dovezile de audit se obţin prin: A) interviuri cu persoanele implicate; B) rezultatele anterioare auditului; C) examinarea documentelor referitoare la calitate; D) observarea directă a activităţilor. Menţionaţi combinaţia corectă din următoarele variante:a) ABC;b) ABD;c) ACD.d) BCD;

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE10 puncte

Item 1 2 3 4 5Răspuns c b d b c

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

13

2.2. ITEMI PERECHE

Domeniul: Materiale de construcţiiCalificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramiciiModulul: Fabricarea produselor din industria sticleiClasa a XII-a, ruta directăCompetența 2: Descrie proprietățile produselor din industria sticleiObiectivele evaluării:

Să prezinte proprietăţile produselor din industria sticlei Să asocieze proprietăţile sticlei cu tipul de proprietate


1. În coloana A sunt indicate tipurile de proprietăţi ale sticlei, iar în coloana B sunt indicate proprietăţile sticlei. Scrieţi, pe foaia de răspuns, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. ( 2 x5=10 puncte)

A. Tipuri de proprietăţi ale sticlei B. Proprietăţi ale sticlei1. proprietăţi chimice2. proprietăţi electrice3. proprietăţi fizico-mecanice4. proprietăţi optice5. proprietăţi termice

a. căldura specificăb. fragilitateac. refracţiad. rezistenţa la şoc termice. rezistivitateaf. stabilitatea chimică

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

10 puncte

A. Tipuri de proprietăţi ale sticlei 1 2 3 4 5B. Proprietăţi ale sticlei f e b c a


14

Domeniul: Materiale de construcţiiCalificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramiciiModulul: Materii prime în industria sticlei şi a ceramiciiClasa a XI-aCompetenţa 2: Descrie materiile prime utilizate în industria ceramicii Obiectivul evaluării:

Să asocieze materiile prime cu componenţii principali ai acestora, pe baza caracteristicilor materiilor prime


2. În coloana A sunt indicate materii prime utilizate în industria ceramicii, iar în coloana B sunt indicaţi componenţii principali ai materiilor prime. Scrieţi, pe foaia de răspuns, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

( 2 x5=10 puncte)

A Materii prime B Componenţii principali ai materiilor prime1. argilă2. caolin3. dolomită4. feldspat5. nisip cuarţos

a) alumino-silicaţi ai metalelor alcalineb) caolinitc) carbonat de calciu şi minerale argiloased) carbonat dublu de calciu şi magneziue) dioxid de siliciu liberf) silicaţi de aluminiu hidrataţi


10 puncte

A Materii prime 1 2 3 4 5B Componenţii principali ai materiilor prime f b d a e


15

2.3. ITEMI DUALI

Domeniul: Materiale de construcțiiCalificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramiciiModulul: Asigurarea calitățiiClasa a XII-aCompetența:10.2. Utilizează documentele sistemului calității.Obiectivele evaluării: Să indice documentele sistemului calităţii Să caracterizeze documentele sistemului calităţii


Stabiliți valoarea de adevăr pentru afirmațiile de mai jos, notând pe foaia de răspuns în dreptul cifrei corespunzătoare enunțului, litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat, sau litera F, dacă apreciați că enunțul este fals. In cazul în care considerați că enunțul este fals, reformulați astfel încât să devină adevărat. (14 puncte)

1. Forma de prezentare a procedurilor documentate, numărul şi volumul acestora diferă în funcţie de mărimea firmei, specificul activităţii, domeniul de aplicare şi structura prevăzută în Manualul Calităţii.

2. Documentaţia sistemului de management al calităţii cuprinde: manualul calităţii, procedurile sistemului de management al calităţii şi instrucţiunile de lucru şi alte documente referitoare la sistemul de management al calităţii

3. Manualul calităţii prezintă modalitatea specifică de desfăşurare a unei activităţi sau a unui proces.

4. Responsabilitatea redactării şi administrării manualului calităţii revine directorului întreprinderii

5. Procedura documentată „Acţiuni preventive” prezintă modul cum se desfăşoară şi controlează procesul prin care se identifică cauzele care au determinat produse neconforme, precum şi totalitatea acţiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.


14 puncte1-A2-A3-FReformularea: Procedura prezintă modalitatea specifică de desfăşurare a unei activităţi sau a unui proces. 4-FReformularea: Responsabilitatea redactării şi administrării manualului calităţii revine şefului compartimentului calitate5-F

16

Reformularea: Procedura documentată „Acţiuni corective” prezintă modul cum se desfăşoară şi controlează procesul prin care se identifică cauzele care au determinat produse neconforme, precum şi totalitatea acţiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.

Se acordă câte 2 puncte pentru stabilirea valorii de adevăr şi cîte 2 puncte pentru reformularePentru răspuns greşit se acordă 0 puncte

17

2.4. ITEMI DE COMPLETARE

Domeniul: Materiale de construcţiiCalificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramiciiModulul: Operaţii şi utilaje în industria sticlei şi a ceramiciiClasa a XI-aCompetenţa 3: Fasonează produsele din sticlă şi ceramicăObiectivul evaluării:

Să prezinte principiul procedeelor de fasonare a produselor din sticlă şi ceramică


Scrieți pe foaia de răspuns informația care completează spațiile libere, astfel încât enunțul să fie corect 2x3 puncte

1. Procedeul de fasonare prin …………………….. se utilizează la obţinerea farfuriilor din faianţă.

2. Ambalajele din sticlă se fasonează prin ............................. pe maşini semiautomate.


6 puncte1-strunjire2-suflarePentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

18

2.5. ITEM STRUCTURAT

Domeniul: Materiale de construcţiiCALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICIIMODULUL: Operaţii de pregătire a materiilor prime din industria materialelor de construcţii UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Măcinarea materiilor primeClasa a IX-aCompetenţe vizate:Rezultatul învăţării 1: Descrie operaţiile de pregătire a materiilor primeDeprinderi:

1. Asocierea materiilor prime cu operaţiile de pregătire necesare2. Corelarea materiilor prime cu metoda de lucru adecvată3. Definirea operaţiilor de pregătire a materiilor prime4. Prezentarea metodelor şi condiţiilor de realizare a operaţiilor de pregătire a materiilor

primeObiectivele evaluării :

să analizeze metodele de măcinare să identifice şi să caracterizeze procedeele de măcinare


Rezolvați pe foaia de răspuns, cerințele de mai jos: 20 puncteSe dă următoarea schemă:

A. Transcrieţi pe foaia de răspuns şi completaţi schema dată 6 pB. Identificaţi procedeul de măcinare schematizat 2 p C. Analizaţi procedeul de măcinare identificat 12 p


Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit de barem. Se vor puncta orice alte formulări şi modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

14 puncteA. 6 puncteSe acordă câte 1 pentru fiecare element corect indicat: alimentare cu materie primă, utilaj de măcinare, separator, produs măcinat, refuz şi 1 punct pentru trasarea corectă a săgeţilor indicatoare.Pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 p

19

B. 2 puncteProcedeul continuu în circuit închisPentru răspuns corect şi complet se acordă 2 p, pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 p

C. 12 puncte(2p) Utilajul de măcinare este urmat de o instalaţie de sortare.(3p) Materialul măcinat trece printr-o sită; refuzul de pe sită este reintrodus în moară pentru măcinare, iar ce trece prin sită şi are deci dimensiunea dorită, urmează mai departe fluxul tehnologic.(2p) Produsul măcinat are o granulometrie uniformă.(2p) Randamentul măcinării este mare.(1p) Economie de energie(2p) Procedeul cel mai recomandabil din punct de vedere tehnic şi economic

Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat, pentru răspuns parţial corect sau complet se acordă jumătate din punctajul indicat, pentru lipsa răspunsului se acordă 0 p

20

2.6. ITEMI REZOLVARE DE PROBLEME

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICIIMODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICECLASA: a XI-aUNITATEA DE ÎNVĂŢARE: CHIMIA MASELOR CERAMICECompetenţe vizate:Competenţa 4: Aplică noţiunile de chimia silicaţilor la studiul maselor ceramiceObiectivul evaluării: să efectueze calculul compoziţiei amestecului de materii prime pentru masele ceramice

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Timpul efectiv de lucru este de 20 minute. Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 20 puncte.

Pentru obţinerea unui produs ceramic având compoziţia chimică: 75% SiO2, 20% Al2O3 şi 5% alcalii, se utilizează un amestec de materii prime: caolin, feldspat, nisip, ale căror compoziţii chimice sunt date în următorul tabel:

Materii prime % PC % SiO2 % Al2O3 % AlcaliiCaolin 10 60 30 -

Feldspat 1 64 15 20Nisip - 100 - -

Calculaţi compoziţia procentuală a amestecului de materii prime pentru masa ceramică din care urmează a se obţine produsul având compoziţia chimică indicată.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE


Punctajul este distribuit astfel ׃ 4p – pentru notarea cu x, y, z a proporţiilor de caolin, feldspat, nisip

x – caoliny – feldspatz – nisip

6p – pentru scrierea şi întocmirea sistemului de ecuaţiipentru caolin 60x + 64y + 100z = 75pentru feldspat 30x + 15y = 20pentru nisip 20y = 5

10p – pentru rezolvarea sistemului de ecuaţii20y = 5 y = 5/20=0,25y = 0,25

21

30x + 15 * 0,25 = 2030x + 3,75 = 2030x + 3,75 = 20; 30x = 20 – 3,75; 30x = 16,25x = 16,25/30x = 0,5460 * 0,54 + 64 * 0,25 + 100z = 7532,4 +16 +100z = 75100z = 26,6z = 0,26

x = 0,54y = 0,25z = 0,26

- pentru caolin 0,54 *100 54%- pentru feldspat 0,25*100 25%- pentru nisip 0,26*100 26%

Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctaj ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

22

Domeniul: Materiale de construcţiiCALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICIIMODULUL: Materii prime şi materiale UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Măcinarea materiilor primeClasa a IX-aCompetenţe vizate:Rezultatul învăţării 2: Descrie caracteristicile de bază ale materiilor primeRezultatul învăţării 3: Prelevează probe de materii primeRezultatul învăţării 4: Efectuează analize fizice ale materiilor primeCompetenţa cheie: Realizează calcule simple (Comunicare şi numeraţie)

Obiectivele evaluării : să identifice materiile prime pe baza caracteristicilor acestora să preleveze probe în acord cu procedurile de lucru, utilizând dispozitivele adecvate de

prelevare să selecteze aparatura corespunzătoare tipului de analiză indicat să pregătească corespunzător locul de muncă să efectueze analizele tehnice conform procedurii de lucru să efectueze calculele şi să interpreteze rezultatele

PROBĂ PRACTICĂ – DE LABORATOR


Timpul efectiv de lucru este de 90 minute. Pentru rezolvarea corectă a sarcinii de lucru se acordă 90 puncte. Se acordă 10 puncte

din oficiu

SARCINI DE LUCRU

1. Identificaţi pe baza caracteristicilor de aspect materia primă care constituie proba primită

2. Efectuaţi determinarea umidităţii materiei prime care constituie proba primită aplicând procedura cunoscută

3. Completaţi fişa de laborator de mai jos: Fişa de laboratora) Indicaţi materia primă care constituie proba. b) Indicaţi etapele parcurse la efectuarea analizei .c) Indicaţi parametrii de lucru precum şi valorile pe care le-aţi ales pentru aceştia.d) Indicaţi relaţia de calcul, semnificaţia termenilor care intervin şi calculaţi umiditatea probei

analizate.

23



Criteriul de evaluare Realizarea criteriului de evaluare PunctajIdentificarea materiei prime

Indicarea corectă pe fişa de lucru a materiei prime care constituie proba (nisip, caolin, feldspat, dolomită, calcar)

7 puncte

Pregătirea locului de muncă şi selectarea ustensilelor şi aparaturii de lucru

Ustensile şi aparatura necesară~ balanţă~ etuvă~ exsicator~ sticlă de ceas~ spatulă~ cleşte

8 puncte

Prelevarea probelor Respectarea procedurii de lucru (metoda sferturilor), şi utilizarea dispozitivelor adecvate

10 puncte

Efectuarea analizei conform procedurii de lucru

Efectuarea corectă a cântăririlor (vasul gol, proba umedă, proba uscată)Stabilirea şi fixarea corectă a parametrilor de lucru la etuvăUscarea probei în etuvă până la masă constantăRăcirea probei în exsicator

25 puncte

Respectarea normelor de SSM în laboratorul tehnologic

Purtarea echipamentului de lucru şi de protecţie (halat, mănuşi termoizolante)Respectarea regulilor legate de manipularea echipamentelor electrice şi a vaselor de sticlă

10 puncte

Completarea fişei de laborator

Etape~ prelevarea probei~ cântărirea vasului gol~ cântărirea probei umede~ uscarea probei în etuvă până la masă constantă~ răcirea probei în exsicator~ cântărirea probei uscate

10 puncte

Parametrii de lucru la etuvă:Temperatura: 105-110 oCDurata de uscare: 30 minute

5 puncte

Calculul umidităţiiU=(m1-m2)*100 / m1 unde:m1= masa materialului umed supus uscării, în gramem2= masa materialului uscat la masă constantă, în grameEfectuarea corectă a calculelor cu datele obţinute în urma efectuării determinării

15 puncte

Total puncte 90

Pentru realizarea în totalitate a criteriului de evaluare se acordă punctajul indicat, pentru realizarea parţială se acordă jumătate din punctajul indicat, pentru nerealizarea lui se acordă 0 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu

24

Domeniul: Materiale de construcţiiCalificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramiciiModulul: Operaţii şi utilaje în industria sticlei şi a ceramiciiClasa a XI-aCompetenţa: Glazurează produsele ceramiceObiectivele evaluării:

Să indice procedeul de glazurare adecvat produsului care face obiectul sarcinii de lucru Să prezinte procedura de lucru la glazurare Să deservească utilajele de glazurare specifice sarcinii de lucru Să respecte normele de SSM generale şi specifice locului de muncă

PROBĂ PRACTICĂ

Executați glazurarea unui produs tip ceaşcă


Procedeul de glazurare şi produsul se aleg în funcţie de dotarea tehnică din atelierul şcoală/ de la agentul economic.

Timpul efectiv de lucru este de 60 minute. Pentru rezolvarea corectă a sarcinii de lucru se acordă 90 puncte. Se acordă 10

puncte din oficiu


Se va completa următoarea fişă de observaţie/evaluare

FIŞA DE OBSERVAŢIE/EVALUAREA ELEVULUI DE CĂTRE TUTORE/CADRU DIDACTIC COORDONATOR DE PRACTICĂ

(conform ORDIN nr.3539/14.03.2012)

Nume elev :…………………………………………Clasa: a XI-aModulul: Operații şi utilaje în industria sticlei şi a ceramicii

COMPETENŢE EVALUATE NIVELUL COMPETENŢELOR DOBANDITE1 PUNCTAJACORDAT

1(2p)

2(3p)

3(4p)

4(5p)

5(6p)

Competenţe tehniceIndicarea procedeului de glazurare aplicatPrecizarea principiului procedeului de glazurare

1 Legendă: 5 - foarte mare; 4 - mare; 3 - satisfăcător; 2 - mic; 1 - nesatisfăcător25

Pregătirea corespunzătoare a produselor şi glazurii în vederea efectuării operaţiei de glazurareExplicarea construcţiei şi funcţionării instalaţiilor pentru glazurareExploatarea instalaţiilor pentru glazurarea produselor ceramice în condiţii de securitate a munciiRespectarea procedurii de lucru la glazurareCalitatea semifabricatelor glazurate

Competenţe de comunicare şi organizareEficienţă în comunicarea verbal şi non-verbalăEficienţă în executarea activităţilor practiceCapacitatea de a-şi asuma responsabilităţi şi de a rezolva cu succes sarcinile primiteCapacitatea de adaptare la situaţiile întâlnite şi de a le rezolva corectIntocmirea documentaţiilor aferente activitaţilor de practică

Competenţe de încadrare într-o structură organizatorică de muncăRespectarea normelor de disciplină a muncii (regulamente interne) şi de protecţie a munciiPunctualitateCapacitatea de a stabili bune relaţii şi de a lucra în echipă

Punctaj totalNota

Data ...............................................Semnătură tutore,........................................................................Semnătură cadru didactic coordonator,.......................................

Pentru stabilirea notei se va proceda astfel: Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 5 se acordă 6 puncte Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 4 se acordă 5 puncte Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 3 se acordă 4 puncte Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 2 se acordă 1 puncte Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 1 se acordă 2 puncte Se însumează punctele acumulate pentru cele 15 competenţe dobândite şi se adună cele 10

puncte din oficiu. Nota se obţine prin împărţirea punctajului total la 10.

2.7. ESEU STRUCTURAT

26

Calificarea: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICIIModulul: Operaţii de pregătire a materiilor prime din industria materialelor de construcţii Clasa: a IX-aUnitatea de învăţare: Măcinarea materiilor primeCompetenţe vizate:

Rezultatul învăţării 2: Prezintă construcţia şi funcţionarea utilajelor de pregătire a materiilor primeDeprinderi:1. Identificarea utilajelor2. Prezentarea utilajelor3. Identificarea părţilor componente ale utilajelor4. Descrierea construcţiei utilajelor5. Explicarea funcţionării utilajelor

Obiectivele evaluării : să explice principiul măcinării într-o moară cu bile să prezinte elementele constructive ale morilor cu bile şi rolul acestora să explice modul de funcţionare a morii cu bile în funcţie de tipul constructiv să prezinte particularităţile morilor cu bile în funcţie de domeniul de utilizare


Toate subiectele sunt obligatorii Pentru efectuarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 30 puncte. Timpul efectiv de lucru este de 30 minute.

Realizați un eseu cu titlul „Mori cu bile“, ținând cont de următorul plan de idei:1. Principiul de funcţionare 4 puncte2. Rolul elementelor constructive ale morii 12 puncte3. Caracteristicile corpurilor de măcinare 9 puncte4. Particularităţile morilor cu bile utilizate în industria ceramică 5 puncte



1. 4 punctePrincipiul de funcţionare

Măruntirea se realizează prin efectul combinat de lovire şi frecare a materialului de către corpuri de măcinare, ce se află libere într-un tambur orizontal Materialul este măcinat datorită rotirii corpului cilindric şi mişcării corpurilor de măcinare, care sunt ridicate pe o anumită înălţime în interiorul acesteia, apoi cad lovind şi frecând între ele bucăţile de material

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4 p, pentru răspuns parţial corect sau complet se acordă 2 p, pentru lipsa răspunsului se acordă 0 p

2. 12 puncte27

Corpul morii – se execută din tablă, este umplut parţial cu corpuri de măcinare şi cu materialul supus măcinării; se roteşte cu o anumită turaţie astfel încât bilele să se ridice până la o anumită înălţime, după care să se desprindă şi în cădere să asigure acţiunea de măcinare.

Blindajele sau căptuşeala morii – asigură protecţia corpului metalic al morii contra uzurilor de lovire şi frecare

Pereţii despărţitori – separă camerele morii în cazul morilor compartimentate; are rol de organ de clasare, materialul supus măcinării putând trece prin orificiile peretelui doar după atingerea unui anumit grad de fineţe

Fusuri – elemente de fixare a morii în lagăre. Corpurile de măcinare – lovesc şi freacă bucăţile de material prin cădere de la o înălţime ce

permite desprinderea lor de tambur. Sistemul de acţionare – imprimă morii o mişcare de rotaţie şi cuprinde un ansamblu de

mecanisme.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele 6 elemente constructive indicate, pentru răspuns parţial se acordă câte un punct pentru fiecare dintre cele 6 elemente, pentru lipsa răspunsului se acordă 0 puncte

3. 3x3=9 puncteCorpuri de măcinare

Formă Sfere, cilindri, discuri, cuburi, piramide Forma cea mai adecvată: cubică sau cilindrică Forma folosită în practică: sferică

Dimensiuni Se aleg în funcţie de mărimea morii şi granulometria dorită Bile de dimensiuni mici asigură o măcinare fină În practică se combină trei dimensiuni pentru aceeaşi încărcătură: bile mari, bile mijlocii, bile mici pentru a se realiza o aşezare cât mai compactă a lor

Cantitatea O cantitate mare de bile conduce la o durată a măcinării redusă dar la consum de energie mai ridicat Cantitatea de bile introdusă depinde de fineţea impusă pulberii Raportul bile: material trebuie optimizat prin corelarea fineţii de măcinare, durata procesului, productivitatea utilajului şi uzura elementelor de măcinare şi a căptuşelii morii

Pentru răspuns corect şi complet se acordă câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele 3 caracteristici indicate, pentru răspuns parţial se acordă câte 2 pentru fiecare dintre cele 3 caracteristici pentru lipsa răspunsului se acordă 0 puncte

4. 5 puncteParticularităţile morilor cu bile din industria ceramică:

măcinarea se realizează pe cale umedă în moara tubulară procedeul de măcinare este cel discontinuu Grad de umplere 60-70%: bile + material + apă

28

Materialul din care se confecţionează căptuşeala şi bilele: silex, porţelan feldspatic, porţelan superaluminos, cauciuc

Durata măcinării depinde de: fineţea produsului finit şi natura materialului

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p, pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 p

29

Domeniul: Materiale de construcţiiCalificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramiciiModulul: Fabricarea produselor din industria ceramiciiClasa a XII-a, ruta directăCompetenţa 4: Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria ceramicii bruteObiectivele evaluării:

Să prezinte caracteristicile cărămizilor normale pline Să indice materiile prime utilizate la fabricarea cărămizilor normale pline Să prezinte particularităţile tehnologice de fabricare a cărămizilor normale pline


1. Întocmiți un eseu cu titlul „Obținerea cărămizilor normale pline” după următoarea structură de idei: 45 puncte

a. Caracteristicile cărămizilor normale pline. (6p)b. Materiile prime folosite la fabricarea cărămizilor normale pline. (9p) c. Prelucrarea materiilor prime. (15p) d. Particularităţi tehnologice la fasonarea, uscarea şi arderea produselor. (9p) e. Modernizări la descărcarea-balotarea produselor. (6p)


Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit de barem. Se vor puncta orice alte formulări şi modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

(45puncte) a. (6 puncte)(3p) Cărămizile normale pline fac parte din categoria produselor de ceramică brută, obţinute prin prelucrarea argilelor comune şi având ciob poros (capacitate de absorbţie a apei de peste 6%) şi colorat.(3p) Cărămizile normale pline au o formă geometrică de paralelipiped şi dimensiuni modulare: lăţimea este, de obicei, egală cu jumătate din lungime. Muchiile şi suprafeţele trebuie să fie drepte şi fără ştirbituri. De asemenea trebuie să aibă o porozitate de maxim 20% . Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.b. (9 puncte)(6p) Materia primă de bază pentru întreaga gamă de produse din ceramică brută este argila comună, uşor fuzibilă. În amestec cu ea, se utilizează diverse adaosuri degresante sau combustibile.Argila fuzibilă utilizată în industria de ceramică brută, este o masa pământoasă, constituită dintr-o complexitate de minerale argiloase, impurificate cu diverse resturi de minerale.

30

Culoarea, în stare crudă, variază de la galben la brun, în funcţie de impurităţile de fier sau mangan ce intră în structura ei. Datorită acestora şi după ardere, ciobul rămîne cu o culoare galben -roşcată, culoare ce o imprimă şi produsului finit.Argilele utilizate în ceramica brută, trebuie să aibă o plasticitate medie, iar contracţia la uscare, să nu depăşească 8%, deoarece cele cu plasticitate prea ridicată au contracţia mare, între 10-12 şi chiar 14%, lucru ce dăunează tehnologiei.(3p) Pentru corectarea proprietăţilor de plasticitate, pentru intensificarea uscării şi arderii produselor în masă, se introduc, de regulă, diferite adaosuri.Pentru ca produsele să nu se deformeze şi să nu se fisureze la uscare, în argilă se introduc degresanţi care îi micşorează plasticitatea, şi care sunt: nisipul, cioburile de produs sau şamota. Nisipul este frecvent întrebuinţat, însă nu trebuie să conţină fracţiuni pulverulente. Adaosurile combustibile, îndeplinesc şi ele rol de degresanţi. Se foloseşte în mod curent rumeguşul şi se trece la extinderea folosirii şlamurilor de cărbune.Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.c. (15 puncte)(3p) Faza de prelucrare a materiei prime are mare importanţă în obţinerea de produse bune, deoarece ea prezintă o structură compactă, stratificată, neuniformă. Deci, problema constă în distrugerea texturii naturale a argilei, amestecarea uniformă cu impurităţile cunoscute, umezirea până la obţinerea unei paste plastice şi în omogenizarea acestei paste.Procedeul cel mai simplu de prelucrare a argilei este macerarea.Argila proaspăt extrasă se depozitează în halde, unde se supune, un timp îndelungat, acţiunii factorilor atmosferici. Pentru o mai bună macerare, depozitele de macerare se lasă în timpul iernii pentru a se expune la acţiunea de îngheţ-dezgheţ.(3p) Prelucrarea argilei macerate, cuprinde următoarele operaţii:

- dozarea materiilor prime;- mărunţirea materiilor prime;- umezirea;- omogenizarea amestecurilor.

Metoda plastică de prelucrare, are drept scop, transformarea materiilor prime într-o pastă de consistenţă normală, având umiditatea de 18—24% în scopul fasonării.(2p) Pentru asigurarea proporţiilor dintre materiile prime componente ale reţetei de fabricaţie, se execută dozarea gravimetric sau volumetric. Cel mai frecvent se utilizează dozarea volumetrică cu alimentatoare cutie.(4p) În scopul prelucrării mai bune a argilei, ea se mărunţeşte utilizând diverse utilaje, cele mai utilizate fiind colergangurile şi valţurile zdrobitoare.Colergangurile mărunţesc şi amestecă materialele în cazul când acestea au dimensiunea până la 5—6 mm. În acest utilaj, se face şi corecţia de apă, în vederea obţinerii umidităţii pastei convenabile, fasonării, respectiv între 15—25%.Valţurile sunt larg răspîndite la prelucrarea materiilor prime ceramice. Ele sunt de mai multe feluri:

- Valţuri zdrobitoare – sfărâmă bulgării de dimensiuni mari, de 250—300 mm, aducându-i la granulaţia de 30—40 mm.

- Valţuri separatoare - Valţuri grosiere – macină bulgării de la 30-40 mm, aducându-i la granulaţia de 5-7 mm.- Valţuri fine – macină bulgării de la 5-7 mm, aducându-i la granulaţia de 1-3 mm.

De obicei se utilizează aceste utilaje în cascadă: colergang → valţ grosier → valţ fin.

31

(3p) Materia primă mărunţită este transportată într-un depozit de maturare şi odihnă. În acest depozit, ce are o capacitate de depozitare pentru circa 15 zile, are loc omogenizarea umidităţii amestecului de materii prime.Apoi acesta se extrage din depozit cu un excavator - elindă şi este transportat prin intermediul benzilor transportoare, la fasonare.Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.d. (9 puncte) (4p) Fasonarea produselor se realizează în general pe prese vacuum, forma fiind dată de filiere cu profil corespunzător. Aceste prese sunt calculate pentru a funcţiona la o umiditate a pastei de 20-22%. Cărămizile normale se fasonează de obicei pe cale umedă, prin extrudere, cu ajutorul preselor melc, alimentarea făcându-se prin intermediul unui malaxor. La capătul presei se montează filiera, prin care în timpul funcţionării presei iese calupul de argilă, care are secţiunea profilului dorit.În funcţie de lungime, calupul este tăiat cu ajutorul unei dispozitiv numit masă de tăiere. Tăierea trebuie să fie la aceleaşi dimensiuni, iar suprafeţele de tăiere, să fie drepte, netede, fără defecte sau deformări. Cărămizile sunt apoi preluate şi transportate la uscătorii. (2p) Uscarea cărămizilor normale se face în uscătorii naturale, deasupra cuptorului sau în uscătorii artificiale, de tip cameră sau tunel. După uscare, cărămizile pline sunt transportate la ardere. (3p) Arderea se efectuează în cuptoare tunel, cu funcţionare continuă, la temperaturi de circa 950-1000oC. Pentru fiecare cuptor se stabileşte o curbă de ardere precisă, caracteristică pastei din care sunt fasonate produsele supuse arderii. Curba de ardere indică variaţia temperaturii pe toată lungimea cuptorului, zona de preîncălzire fiind în general egală cu zona de răcire.Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.e. (6 puncte)Descărcarea blocurilor ceramice de pe vagonetul cuptorului tunel se face cu ajutorul stivuitorului cu furci, fapt pentru care încărcarea vagonetului se face lăsându-se în stivă locuri pentru pătrunderea furcilor. Mecanizarea operaţiilor de descărcare a permis mecanizarea operaţiei de depozitare. Pachetele preluate de pe vagonet, sunt depozitate pe o platformă betonată. Pentru livrarea produselor pachetizat, se foloseşte balotarea pachetelor, care se face prin rigidizarea muchiilor cu nişte colţare din PVC şi apoi fixarea lor pe palete cu fier balot. Astfel, unitatea ce se manipulează, nu mai este bucata de cărămidă, ci pachetul, ce asigură o productivitate sporită la transport.Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

32

3. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

33

MATRICEA DE SPECIFICAŢII

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICIIMODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICECLASA: a XI-aUNITATEA DE ÎNVĂŢARE: TERMOCHIMIA SILICAŢILOR TEHNICICompetenţe vizate:Competenţa 2: Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilorCriterii de performanţă Enumerarea efectelor termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor; Explicarea modalităţilor prin care se determină cantitativ efectele termice; Enunţarea legii echilibrului fazelor în sistemele de silicaţi; Aplicarea legii fazelor în sistemele de silicaţi;

Competenţa 3: Explică transformările fizico-chimice din sistemele de silicaţiCriterii de performanţă Reprezentarea grafică a diagramelor de stare a sistemele de silicaţi Explicarea procesului de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi Explicarea procesului de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi Caracterizarea componenţilor oxidici principali ai silicaţilor Interpretarea diagramelor de stare a unor sisteme concrete

Obiectivele evaluării : să definească efectele termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor să explice modul în care se determină cantitativ efectele termice; să enunţe şi să aplice legea fazelor în sistemele de silicaţi să explice procesul de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi să explice procesul de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi să caracterizeze componenţii oxidici ai silicaţilor să interpreteze diagramele de stare a unor sisteme concrete

TEST SUMATIV (pe unitate de învăţare)

34

Nivelurile din Taxonomia

Bloom/ Andreson

Teme/Continuturi/

Concepte-cheie/Unități

tematice

A-si amintiIdentificare

a unor concepte,

date, relaţii, categorii specifice

disciplinei de studiu

A intelegeCompararea/ Clasificarea unor date, proprietăţi, fenomene,

fapte caracteristice disciplinei de

studiu

A aplicaIlustrarea,

Exemplificarea, Descrierea

unor fenomene,

procese, situaţii

concrete, proprietăţi specifice

disciplinei de studiu

A analizaAnalizarea

unor fenomene,

fapte, procese,

situaţii care abordează

problematica disciplinei

A evaluaUtilizarea/ Aplicarea

unor cunostinţe specifice

disciplinei de studiu în

rezolvarea unor situatii

problemă

A creaCrearea/

Realizarea/ Construirea/ Planificarea/

Concluzionarea asupra unor

fenomene, procese,

situaţii care abordează

problematica disciplinei

Total itemi Punctaj

nr % nr %

1. Efecte termice

1Item cu alegere dualăI.2.B2p

1Item cu alegere multiplă

I.1.D2p

1Item de tip

perecheI.3

10p

1Item

rezolvare de probleme

II.210p

4 20% 24 p 26,66%

2. Echilibre termice. Legea fazelor


I.1.A2p


I.1.B2p

1Item de

completareII.1.A

2p

3 15% 6 p 6,66%

35

3. Sisteme unare

1Item cu

alegere dualăI.2.A4p

1Întrebare

structuratăII.3.B

6p

1Întrebare

structuratăII.3.A

2p

1Întrebare

structuratăII.3.C

2p

4 20% 14 p 15,55%

4. Sisteme binare

1Item de

completareII.1.B

2p

1Item cu

alegere dualăI.2.C4p

1Item


III.18p

1Item


III.24p

1Item


III.36p

1Item


III.412p

6 30% 36 p 40%

5. Componenţi oxidici


I.1.C2p


I.1.E2p

1Întrebare cu răspuns scurt

II.46p

3 15% 10 p 11,11%

Total itemi 3 4 5 4 3 1 20 100%

90 p + 10p

din oficiu

100%

% 15% 20% 25% 20% 15% 5% 100%

36

Numele şi prenumele Data

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

MODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICEUnitatea de învăţare: TERMOCHIMIA SILICAŢILOR TEHNICICLASA a XI-aCALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII

Toate subiectele sunt obligatorii Pentru efectuarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 90 puncte. Se acordă 10 puncte din

oficiu Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.

Subiectul I 30 puncteI.1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. 5x2 puncte

A. Echilibrele termice se bazează pe legea echilibrului fazelor, formulată pentru prima dată dea) Gibbsb) Lavoisierc) Le Chatelierd) Zachariasen

B. Factorii fizici care stabilesc echilibrul unui sistem se numesc :a) componenţib) constituenţi mineralogicic) fazed) grade de libertate

C. Cuarţul, tridimitul şi cristobalitul sunt forme polimorfe ale:a) Al2O3

b) CaOc) MgOd) SiO2

D. În următoarea ecuaţie termodinamică: β - cuarţ α - cuarţ ± Q, Q reprezintă:

a) căldura de formareb) căldura de reacţiec) căldura de transformare polimorfăd) căldura specifică

E. Compusul oxidic cu proprietăţi abrazive întâlnit în silicaţii tehnici este:a) aluminab) calceac) magneziad) silicea

37

I.2. Stabiliți valoarea de adevăr pentru afirmația de mai jos, notând pe foaia de răspuns litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat, sau litera F, dacă apreciați că enunțul este fals. In cazul în care considerați că răspunsul este fals, reformulați astfel încât să devină adevărat.

10 puncteA. Sistemul unar Al2O3 prezintă 8 forme polimorfeB. Căldura de topire se determină cu calorimetrulC. Într-un sistem binar cu compuşi incongruenţi în fază solidă, formarea şi

descompunerea compusului incongruent are loc la o temperatură superioară temperaturii eutectice

I.3. În coloana A sunt indicate efectele termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor, iar in coloana B definițiile acestora. Notați pe foaia de răspuns asociarea fiecărei cifre din coloana A cu litera corespunzătoare din coloana B. 5x2puncte

A. Efecte termice B. definiţie1. căldura de formare2. căldura de reacţie3. căldura de topire4. căldura de transformare

polimorfă5. căldura specifică

a. cantitatea de căldură care însoţeşte fenomenul de topireb. cantitatea de căldură necesară unui gram de substanţă pentru a-şi

ridica temperatura cu 1ºCc. cantitatea de căldură care însoţeşte fenomenul de cristalizared. cantitatea de căldură de trecere de la o formă polimorfă la altae. căldura care se absoarbe sau se degajă când 2 substanţe compuse

reacţionează între elef. căldura care se degajă la formarea unui compus din elementele

sale

Subiectul II 30 puncteII.1. Scrieți pe foaia de răspuns informația care completează spațiile libere, astfel încât enunțul să fie corect 2x2puncte

A. Legea fazelor se aplică sub forma ...................................... pentru procesele tehnologice ale silicaţilor tehnici care au loc numai la presiune atmosferică, deoarece acest parametru rămâne practic constant.

B. Compuşii ..................... sunt compuşii chimici care se descompun la încălzire; ei nu au puncte de topire.

II.2. Calculați căldura specifică a silicatului monocalcic (M=120,15), cunoscând căldurile atomice pentru Si=3,2 cal; O=4 cal 10 puncteIndicaţie: Se vor explica termenii care apar în formula de calcul utilizată la rezolvarea problemei.

II.3. Scrieți pe foaia de răspuns, rezolvarea cerințelor de mai jos: 10 puncteConsiderăm un sistem unar al cărui component suferă fenomene de topire-solidificare. A. Să se reprezinte diagrama de stare 2 puncteB. Să se aplice legea fazelor la încălzire. 6 puncteC. Să se interpreteze diagrama de stare 2 puncte

II.4. Unul dintre componenții oxidici întâlniți în sistemele de silicați este alumina. Precizați domeniile de utilizare şi justificați alegerea pe baza proprietăților Al2O3 6 puncte

Subiectul III 30 puncteConsiderăm diagrama unui sistem binar cu compus polimorf (componentul A prezintă 2 forme polimorfe) în prezenţa fazei lichide, ilustrată în figura de mai jos.

39

1. Transcrieţi pe foaia de răspuns şi completaţi diagrama sistemului binar cu elementele care lipsesc. (8 puncte)

2. Comparaţi temperatura de transformare polimorfă cu temperatura eutectică. Justificaţi răspunsul. (4 puncte)

3. Explicaţi fenomenele care au loc la încălzirea amestecului M în momentul atingerii temperaturii eutectice. Aplicaţi legea fazelor la această temperatură. (6 puncte)

4. Analizaţi fenomenele care au loc la temperatura de transformare polimorfă, atât la încălzirea cât şi la răcirea amestecului M. (12 puncte)


MODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICEUnitatea de învăţare: TERMOCHIMIA SILICAŢILOR TEHNICICLASA a XI-aCALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII


Subiectul I. 30 puncteI.1. 10 puncte A-a , B-d ,C-d, D-c, E-aPentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p, pentru răspuns greşit se acordă 0 puncte.

I.2. 10 puncteA-F A. Reformularea: Sistemul unar SiO2 prezintă 8 forme polimorfeB-A C-FReformularea: Într-un sistem binar cu compuşi incongruenţi în fază solidă, formarea şi descompunerea compusului incongruent are loc la o temperatură inferioară temperaturii eutecticeSe acordă câte 2 puncte pentru stabilirea valorii de adevăr şi 2 puncte pentru reformulare

I.3 10 puncte1-f, 2-e, 3-a, 4-d,5-bPentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p, pentru răspuns greşit se acordă 0 puncte.

Subiectul II. 30 puncte

II.1 2x2 puncteA – F+G=C+1B - incongruentPentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p, pentru răspuns incomplet sau greşit se acordă 0 puncte.

II.2 10 puncte (2p) formula silicatului monocalcic este CaO * SiO2

(2p) Csp= (xCa1 + yCa2 +...+zCan)/M(3p) unde: Ca1 , Ca2 , ..., Can reprezintă căldurile atomice ale atomilor substanţei respective

M reprezintă masa moleculară a substanţei respectivex, y, z reprezintă numărul atomilor de acelaşi fel

(1p) Ca are Ca =6,2 cal(2p) Csp= (6,2 + 3,8 +3x4)/120,15 =22/120,15=0,183 cal/g*gradPentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul indicat, pentru răspuns incomplet sau parţial corect se acordă jumătate din punctaj, iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

40

II.3 10 puncteA. Diagrama sistemului unar 2 puncte

Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat ; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctaj ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

B. 6 puncte(2p) La încălzirea la o temperatură inferioară temperaturii de topire sistemul unar prezintă o sungură fază, şi anume faza solidă. Aplicând legea fazelor F+ G= C+1 şi înlocuind 1+G=1+1 rezultă G=1, sistemul este monovariant deci are libertatea de a-şi ridica temperatura.(2p) La punctul de topire sistemul cu un singur component (C=1) are două faze F=2 o fază solidă şi una lichidă. Deci F+G = C+1 sau 2+G = 1+1 ⇒G=0, deci sistemul nu are nici un grad de libertate adică nu există decât o singură temperatură la care cele două faze pot coexista şi se spune ca sistemul este invariant. (2p) Dacă una din faze dispare, de exemplu faza solidă (topire completă), ⇒ F=1 – faza lichidă, atunciaplicînd legea fazelor F+ G= C+1 sau 1+G=1+1 rezultă G=1. Dacă G = 1, sistemul este monovariant ceea ce înseamnă că după dispariţia fazei solide, topitura are libertatea de a-şi ridica temperatura.


C. 2 punctePentru a trece un corp din stare solidă în stare lichidă trebuie să i se dea o anumită cantitate de caldură, iar când topitura se solidifică ea degajă căldura consumată la topire. Cât durează procesul de topire, temperatura sistemului rămâne constantă, apoi creşte din nou. La temperatura de topire coexistă faza solidă şi faza lichidă.Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat ; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctaj ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

II.4. 6 puncteUtilizările aluminei:

(2p) fabricarea materialelor abrazive, datorită durităţii sale ridicate (9 pe scara Mohs) (2p) fabricarea materialelor refractare şi superrefractare, datorită punctului de topire

foarte ridicat – 2050 oC (1p) ca pietre preţioase (rubin, safir) (1p) la fabricarea lagărelor pentru ceasornice

41


Subiectul III. 30 puncte1. Diagrama sistemului binar cu compus polimorf în prezența fazei lichide - 8 puncte

Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 1p.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.2. 4 puncte(2 p.) Temperatura de transformare polimorfă este mai mare decât temperatura eutectică. (2 p.) Transformarea polimorfă are loc în prezenţa fazei lichide; aceasta se formează la temperatura eutectică, care este cea mai joasă temperatură de topire din sistem.Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

3. 6 puncte(2 p.) La încălzirea amestecului M la o temperatură inferioară temperaturii eutectice, amestecul este format din 2 faze solide: forma polimorfă β a componentului A şi componentul B.(2 p.) La temperatura eutectică to

e începe să se topească componentul B, iar sistemul prezintă 3 faze: βA + B + liq. (2 p.) Aplicând legea fazelor F+G=C+1 şi înlocuind: 3+G=2+1, rezultă G=0 , sistemul este invariant, deci temperatura va rămâne constantă până la completa topire a componentului B.Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

4. 12 puncte(2 p.) La încălzirea amestecului M, la o temperatură superioară temperaturii eutectice, dar inferioară temperaturii de transformare polimorfă, sistemul este format din 2 faze: forma polimorfă βA stabilă la temperatură joasă şi liq. (2 p.) La temperatura de transformare polimorfă are loc transformarea polimorfă βA → αA, iar sistemul prezintă 3 faze: βA + αA + liq. (2 p.) Aplicând legea fazelor F+G=C+1 şi înlocuind: 3+G=2+1, rezultă G=0 , sistemul este invariant, deci temperatura va rămâne constantă până la completa transformare a formei polimorfe βA în forma polimorfă αA.(2 p.) La răcirea amestecului M, la o temperatură superioară temperaturii de transformare polimorfă, sistemul este format din 2 faze: forma polimorfă αA, stabilă la temperatură ridicată şi liq.

42

1- Liq2- A3- Liq4- A5- temperatura de transformare polimorfă6- temperatura eutectică7- temperatura de topire a componentului B în

stare pură8- componentul A

(2 p.) La temperatura de transformare polimorfă are loc transformarea polimorfă αA → βA, iar sistemul prezintă 3 faze: αA + βA + liq. (2 p.) Aplicând legea fazelor F+G=C+1 şi înlocuind: 3+G=2+1, rezultă G=0 , sistemul este invariant, deci temperatura va rămâne constantă până la completa transformare a formei polimorfe αA în forma polimorfă βA.Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

43

Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramiciiModulul: Chimia sistemelor silicaticeUnitatea de învăţare: Termochimia silicaţilor tehnici

FIȘA DE RĂSPUNS

NUMELE SI PRENUMELE:....................................................................NOTA ACORDATĂ:...............................................................................

Subiectul

Rezolvare Punctaj Punctaj realizat

I.1.A 2I.1.B 2I.1.C 2I.1.D 2I.1.E 2

I.2.A 4

I.2.B 2

I.2.C 4

I.3 1- ; 2- ; 3- ; 4- ; 5- . 10II.1.A 2II.1.B 2

II.2

10

II.3.A

2

II.3.B 6

44

II.3.C

2

II.4

6

III.1

1. 82.3.4.5.6.7.8.

III.2

4

III.3

6

III.4

12

TOTAL 90

45

4. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL

46

ANALIZA REZULTATELOR

Evaluarea constituie principalul reper al nivelului de pregătire al elevilor şi sursa de informaţii pentru o analiză obiectivă a competenţelor, cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite de elevi într-o anumită perioadă de formare. Sunt de asemenea surse de informare a părinţilor cu privire la activitatea şcolară a elevilor.

Evaluarea este un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii instructiv educative cu:

obiective planificate ceea ce determină evaluarea calităţii rezultate anterioare ceea ce determină evaluarea progresului resurse utilizate ceea ce determină evaluarea eficienţei.

Scopul evaluării este de orienta şi optimiza procesul educativ, şi, ca urmare, realizarea unor evaluări periodice este absolut necesară. Evaluările periodice permit depistarea disfuncţionalităţilor în procesul de învăţare şi informaţii privind un plan de remediere a acestora.

Planul remedial prezentat în continuare a fost elaborat în urma aplicării unui test de evaluare sumativă la clasa a XI-a, pentru o unitate de învăţare. În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape:

Identificarea aspectelor care trebuie remediate Diagnoza Stabilirea cauzelor Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)

A. IDENTIFICAREA ASPECTELOR CARE TREBUIE REMEDIATE

Identificarea acestor aspecte a presupus aplicarea unui test de evaluare sumativă, cu diferite tipuri de itemi, pentru unitatea de învăţare „Termochimia silicaţilor tehnici” din cadrul modulului Chimia sistemelor silicatice (clasa a XI-a, calificarea Tehnician în industria sticlei şi ceramicii, domeniul Materiale de construcţii) .

Competenţe vizate:Competenţa 2: Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilorCriterii de performanţă Enumerarea efectelor termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor; Explicarea modalităţilor prin care se determină cantitativ efectele termice; Enunţarea legii echilibrului fazelor în sistemele de silicaţi; Aplicarea legii fazelor în sistemele de silicaţi;

Competenţa 3: Explică transformările fizico-chimice din sistemele de silicaţiCriterii de performanţă Reprezentarea grafică a diagramelor de stare a sistemele de silicaţi Explicarea procesului de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi Explicarea procesului de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi Caracterizarea componenţilor oxidici principali ai silicaţilor Interpretarea diagramelor de stare a unor sisteme concrete

Conținuturi

47

Efecte termice Echilibre termice. Legea fazelor. Sisteme unare Sisteme binare Componenţi oxidici

Obiectivele evaluării : să definească efectele termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor să explice modul în care se determină cantitativ efectele termice; să enunţe şi să aplice legea fazelor în sistemele de silicaţi să explice procesul de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi să explice procesul de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi să caracterizeze componenţii oxidici ai silicaţilor să interpreteze diagramele de stare a unor sisteme concrete

La elaborarea testului am avut în vedere următoarele aspecte:

itemii elaboraţi să asigure evaluarea întregului conţinut vizat, printr-o distribuire relativ proporţională a numărului de itemi pe fiecare unitate de conţinut în funcţie de complexitatea şi timpul alocat acestor conţinuturi prin planificarea evaluării;

respectarea cerinţelor referitoare la întocmirea unui test de evaluare sumativă, adică elaborarea unor itemi distribuiţi pe cele 6 niveluri cognitive corespunzătoare competenţelor de evaluat (A-şi aminti, A înţelege, A aplica, A analiza, A evalua, A crea);

itemii corespunzători nivelelor cognitive superioare (A analiza, A evalua, A crea) au un grad mediu de dificultate, adecvat elevilor liceelor tehnologice şi colectivului clasei evaluate.

48

49

MATRICEA DE SPECIFICAŢIIMODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICECLASA: a XI-aUNITATEA DE ÎNVĂŢARE: TERMOCHIMIA SILICAŢILOR TEHNICITest sumativ

Nivelurile din Taxonomia

Bloom/ Andreson

Teme/Continuturi/

Concepte-cheie/Unități

tematice

A-si aminti A intelege A aplica A analiza A evalua A crea

Total itemi Punctaj

nr % nr %

1. Efecte termice

1Item cu alegere dualăI.2.B2p


I.1.D2p

1Item de tip

perecheI.3

10p

1Item


II.210p

4 20% 24 p 26,66%

2. Echilibre termice. Legea fazelor


I.1.A2p


I.1.B2p

1Item de

completareII.1.A

2p

3 15% 6 p 6,66%

3. Sisteme unare

1Item cu

alegere duală

1Întrebare

structurată

1Întrebare

structurată

1Întrebare

structurată

4 20% 14 p 15,55%

I.2.A4p

II.3.B6p

II.3.A2p

II.3.C2p

4. Sisteme binare

1Item de

completareII.1.B

2p

1Item cu

alegere dualăI.2.C4p

1Item


III.18p

1Item


III.24p

1Item


III.36p

1Item


III.412p

6 30% 36 p 40%

5. Componenţi oxidici


I.1.C2p


I.1.E2p

1Întrebare cu răspuns scurt

II.46p

3 15% 10 p 11,11%

Total itemi 3 4 5 4 3 1 20 100%

90 p + 10p

din oficiu

100%

% itemi 15% 20% 25% 20% 15% 5%Total punctaj 6 p 12 p 28 p 14 p 18 p 12 p

% punctaj 6,66% 13,33% 31,11% 15,55% 20% 13,33%

După aplicarea şi corectarea testului, rezultatele elevilor au fost consemnate intr-un tabel centralizator, care conţine punctajul obţinut de fiecare elev pe fiecare item (Tabel 1).

Itemii au fost grupaţi în tabel pe niveluri cognitive, aşa cum rezultă din matricea de specificaţii. Nu s-au luat în considerare punctele acordate din oficiu. (Tabel 2)

Punctajele din tabel au fost convertite în plusuri şi minusuri, într-un alt tabel (Tabel 3), astfel: s-au marcat cu semnul (+) itemii la care elevul a răspuns corect (itemi la care a obţinut mai mult de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv) şi cu semnul (-) itemii la care nu a răspuns mulţumitor (itemi la care elevii au obţinut jumătate sau mai puţin de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv, având în vedere şi nivelurile cognitive corespunzătoare itemilor).

51

Tabel 1

Nr. Crt Numele şi prenumeleI.1 I.2 I.3 II.1 II.2 II.3 II.4 III Total NotaA B C D E A B C A B A B C 1 2 3 4

2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 10 2 6 2 6 8 4 6 12 901 Arcana Paula 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 8 2 6 2 5 8 4 6 10 85 9,502 Barabaş Raluca Maria 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 8 2 6 2 5 8 4 6 12 87 9,703 Burian Paul Andrei 2 2 2 2 2 2 2 2 10 2 2 6 2 6 2 4 8 4 6 12 80 9,004 Cezar Maria Magdalena 2 2 2 2 2 4 2 2 10 2 2 4 2 6 2 4 8 2 4 8 72 8,205 Cîrstea Lida Denisa 2 2 0 2 0 2 2 2 8 2 2 0 2 6 0 2 7 2 4 5 52 6,206 Creţu Neluţu 2 0 2 2 0 2 2 2 8 2 2 0 2 4 0 3 7 2 4 8 54 6,407 Demeter Cristina 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 6 2 6 2 3 8 4 6 8 79 8,908 Dilo Violeta Antonela 2 2 2 2 0 2 2 4 8 2 2 0 2 4 0 3 7 2 4 8 58 6,809 Dragne Calipsian Armant 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 6 2 6 2 3 8 4 4 8 77 8,70

10 Faur Viorel Sabin 2 2 2 2 2 4 2 4 8 2 2 2 2 4 2 2 7 2 4 6 63 7,3011 Holom Alin Dorel 2 2 2 2 2 4 2 4 8 2 2 4 2 6 2 4 8 2 6 8 74 8,4012 Horvat Paula Cristina 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 8 2 6 2 5 8 4 6 8 83 9,3013 Horvath Roxana 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 6 2 6 2 5 8 4 4 8 79 8,9014 Lupu Georgiana Crinela 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 4 2 6 2 4 8 4 4 8 76 8,6015 Mihai Irma Andreea 2 2 2 2 2 2 2 4 8 2 2 2 2 6 2 4 8 2 4 6 66 7,6016 Piri Oana Maria 2 0 2 2 0 2 2 2 8 2 2 2 2 4 2 4 7 2 4 5 56 6,6017 Pitică Ioana Mirela 2 0 2 2 0 2 0 2 8 2 2 0 2 4 2 3 6 2 4 6 51 6,1018 Pora Ovidiu Marcel 2 2 2 2 2 2 2 4 8 2 2 2 2 6 2 4 6 2 4 5 63 7,3019 Seleş Alin Cornel 2 2 2 2 2 2 2 2 8 2 2 2 2 4 2 3 7 2 4 8 62 7,2020 Stanciu Paula Diana 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 8 2 6 2 4 8 4 6 10 84 9,4021 Toader Dumitru Silviu 2 2 2 2 2 4 2 4 8 2 2 6 2 6 2 4 8 4 4 8 76 8,6022 Trifan Rareş Vasile 2 2 2 2 2 2 2 4 8 2 2 4 2 4 2 3 8 4 4 6 67 7,70

52

Tabel 2

REZULTATE - TEST SUMATIV-CLASA XI-C

TOTALMODULUL : Chimia sistemelor silicatice

Nr. Crt

Numele şi prenumele

A-ŞI AMINTI A ÎNŢELEGE A APLICA A ANALIZA A EVALUA A I.1A

I.2.B

II.1.B

I.1.C

I.1.D

I.2.A

I.2.C

I.1.B

I.1.E I.3 II.3

BIII.1

II.1.A

II.3.A

II.4

III.2

II.2

II.3.C

III.3 III.4

2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 6 4 1 2 6 12 901 Arcana Paula 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 5 4 8 2 6 10 852 Barabaş Raluca 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 5 4 8 2 6 12 873 Burian Paul An 2 2 2 2 2 2 2 2 2 10 6 8 2 2 4 4 6 2 6 12 804 Cezar Magdalena 2 2 2 2 2 4 2 2 2 10 6 8 2 2 4 2 4 2 4 8 725 Cîrstea Denisa 2 2 2 0 2 2 2 2 0 8 6 7 2 2 2 2 0 0 4 5 526 Creţu Neluţu 2 2 2 2 2 2 2 0 0 8 4 7 2 2 3 2 0 0 4 8 547 Demeter Cristina 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 3 4 6 2 6 8 798 Dilo Antonela 2 2 2 2 2 2 4 2 0 8 4 7 2 2 3 2 0 0 4 8 589 Dragne Calipsian 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 3 4 6 2 4 8 77

10 Faur Viorel Sabin 2 2 2 2 2 4 4 2 2 8 4 7 2 2 2 2 2 2 4 6 6311 Holom Alin Dorel 2 2 2 2 2 4 4 2 2 8 6 8 2 2 4 2 4 2 6 8 7412 Horvat Paula 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 5 4 8 2 6 8 8313 Horvath Roxana 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 5 4 6 2 4 8 7914 Lupu Georgiana 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 4 4 4 2 4 8 7615 Mihai Andreea 2 2 2 2 2 2 4 2 2 8 6 8 2 2 4 2 2 2 4 6 6616 Piri Oana Maria 2 2 2 2 2 2 2 0 0 8 4 7 2 2 4 2 2 2 4 5 5617 Pitică Mirela 2 0 2 2 2 2 2 0 0 8 4 6 2 2 3 2 0 2 4 6 5118 Pora Ovidiu 2 2 2 2 2 2 4 2 2 8 6 6 2 2 4 2 2 2 4 5 6319 Seleş Alin Cornel 2 2 2 2 2 2 2 2 2 8 4 7 2 2 3 2 2 2 4 8 6220 Stanciu Diana 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 4 4 8 2 6 10 8421 Toader Silviu 2 2 2 2 2 4 4 2 2 8 6 8 2 2 4 4 6 2 4 8 7622 Trifan Rareş 2 2 2 2 2 2 4 2 2 8 4 8 2 2 3 4 4 2 4 6 67

53

Tabel 3

REZULTATE - TEST SUMATIV-CLASA XI-C

TOTALMODULUL : Chimia sistemelor silicatice

Nr. Crt

Numele şi prenumele

A-ŞI AMINTI A ÎNŢELEGE A APLICA A ANALIZA A EVALUA A I.1.A

I.2.B

II.1.B

I.1.C

I.1.D

I.2.A

I.2.C

I.1.B

I.1.E I.3 II.3.

BIII.1

II.1.A

II.3.A II.4 III.

2II.2

II.3.C

III.3 III.4

2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 6 4 1 2 6 12 901 Arcana Paula + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 852 Barabaş Raluca + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 873 Burian Paul + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 804 Cezar Magdalena + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 725 Cîrstea Denisa + + + - + + + + - + + + + + - + - - + - 526 Creţu Neluţu + + + + + + + - - + + + + + + + - - + + 547 Demeter Cristina + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 798 Dilo Antonela + + + + + + + + - + + + + + + + - - + + 589 Dragne Calipsian + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 77

10 Faur Sabin + + + + + + + + + + + + + + - + - + + + 6311 Holom Alin + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 7412 Horvat Paula + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 8313 Horvath Roxana + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 7914 Lupu Georgiana + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 7615 Mihai Andreea + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 6616 Piri Oana + + + + + + + - - + + + + + + + - + + - 5617 Pitică Mirela + - + + + + + - - + + + + + + + - + + + 5118 Pora Ovidiu + + + + + + + + + + + + + + + + - + + - 6319 Seleş Alin + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 6220 Stanciu Diana + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 8421 Toader Silviu + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 7622 Trifan Rareş + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 67

TOTAL PLUSURI 22 21 22 21 22 22 22 19 17 22 22 22 22 22 20 22 9 19 22 19

54

B. Diagnoza

Din Tabelul 3, analizând totalurile pe fiecare semn (+ sau -) şi pe fiecare nivel cognitiv se identifică nivelul performanţei elevilor, raportată la acele niveluri cognitive evaluate.Constatări:

analiza rezultatelor confirmă gradul de dificultate mediu al testului incapacitatea de a folosi cunoştinţele acumulate pentru rezolvarea unor situaţii

concrete incapacitatea de a face transfer incapacitatea de a face analize(elevii Cîrstea Denisa, Creţu Neluţu, Faur Sabin, Dilo

Antonela, Mihai Andreea, Pitică Mirela); incapacitatea de a interpreta (elevii Cîrstea Denisa, Creţu Neluţu, Faur Sabin, Dilo

Antonela, Pitică Mirela, Seleş Alin); Din analiza răspunsurilor elevilor la itemii subiectivi sau semiobiectivi, s-a constat o

nesatisfăcătoare însuşire a vocabularului de specialitate în cazul mai multor elevi (elevii Cîrstea Denisa, Creţu Neluţu, Faur Sabin, Dilo Antonela, Piri Oana, Pitică Mirela);

Itemii tip rezolvare de problemă, care au presupus un calcul matematic(II.2, II.3.B, III.3, III.4), nu au fost rezolvaţi satisfăcător de mai mulţi elevi, deci se constată deficienţe referitoare la utilizarea formulelor şi regulilor de calcul matematic;

Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea şi a capacităţii de utilizare şi aplicare a cunoştinţelor specifice modulului; s-a constatat că sunt elevi care au demonstrat o slabă capacitate de aplicare a cunoştinţelor specifice disciplinei în rezolvări de situaţii problemă (Cîrstea Denisa, Pitică Mirela, Pora Ovidiu);

Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea şi a capacităţii de utilizare şi aplicare a cunoştinţelor specifice modulului; s-a constatat că elevii au deficienţe în structurarea planului de rezolvare a problemelor şi de utilizare a unităţilor de măsură (elevii Faur Sabin, Mihai Andreea, Piri Oana, Pora Ovidiu, Seleş Alin), sau chiar a necunoaşterii acestora (elevii Cîrstea Denisa, Creţu Neluţu, Faur Sabin, Dilo Antonela, Pitică Mirela);

C. Stabilirea cauzelorCauze:

mediul de provenienţă al elevilor: elevi cu posibilităţi materiale scăzute, elevi ai căror părinţi sunt şomeri, elevi cu părinţi dezinteresaţi de şcoală;

factori individuali: nivel redus de cunoştinţe din clasele anterioare(calcul matematic, corelarea mărime fizică-unitate de măsură, transformarea unităţilor de măsură în multipli şi submultipli), capacitate scăzută de memorare, neînţelegerea conceptelor predate, dificultăţi de comunicare; dificultăţi de concentrare; absenteismul datorat faptului că elevii sunt nevoiţi să muncească, elevi cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă (sindrom Down)

D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa şi/ sau elev)Ţinând cont de cauzele identificate, se impune luarea unor măsuri remediale, măsuri

care să permită şi elevilor care au întâmpinat dificultăţi să-şi îmbunătăţească rezultatele şcolare. Se vor antrena în aceste activităţi suplimentare şi ceilalţi elevi ai clasei, cei cărora le sunt necesare activităţi de aprofundare şi de îndrumare pentru o structurare logică a rezolvării itemilor. Acest plan este prezentat mai jos.

55

PLAN REMEDIAL Modulul: Chimia sistemelor silicaticeCLASA a XI-a CProfesor: ing. Cismaş Silvia Manuela Anul şcolar 2012-2013

Nume elev Decalaje identificatePrioritate(care sunt

urgenţele?)

Activitatea remediala(ce trebuie făcut

concret?)

Intervalul de timp

(până când?)

Persoana responsabilă

(de către cine?)

Resurse(de ce avem nevoie)

~ Cîrstea Denisa,

~ Creţu Neluţu

~ Faur Sabin~ Dilo

Antonela~ Pitică

Mirela~ Seleş Alin

~Asimilarea defectuoasă a cunoştinţelor de specialitate

~Neînsuşirea termenilor tehnici

~Acoperirea golurilor în cunoştinţe

~Dezvoltarea unui limbaj ştiinţific/ tehnic de specialitate corespunzător

~Utilizarea metodelor de învăţare centrate pe elev, utilizarea unor strategii de predare care să ţină cont de stilurile de învăţare ale elevilor;

~Învăţarea în contexte practic- aplicative

~Exerciţii de învăţare logică a conţinuturilor

~Activităţi de învăţare repetitive

~Activităţi de învăţare în grup

~Întocmirea plan conspect

~Întocmirea unor glosare cu termeni tehnici

~Ori de cîte ori este nevoie, tot anul şcolar

~Profesorul de discipline tehnologice - ing. Cismaş Silvia Manuela

~Cărţi de metodică specialitate

~Prezentări Power Point cu exemple de planuri-conspect lecţii de specialitate

~Dicţionare, inclusiv tehnice,

~Internet

~Cîrstea Denisa

~Deficienţe de atenţie şi

~Identificarea metodelor

~Fişe cu teste. ~Tot anul, cel puţin o datǎ pe

~Consilierul psihopedagogic

~Teste de specialitate

~Faur Sabin~ Holom

Alin~Pora

Ovidiu

concentrare, de înţelegere

alternative de predare-învăţare, a stilurilor de învăţare

sǎptǎmânǎ

~Cîrstea Denisa

~Creţu Neluţu

~Dilo Antonela

~Piri Oana~Pitică

Mirela~~

~Pregătire deficitară datorată absenteismului (elevi angajaţi la un agent economic de profil)

~Stabilirea unui program de recuperare a rămânerilor în urmă

~Măsuri de recuperare a materiei: meditaţii de specialitate având ca scop explicarea noţiunilor teoretice neînsuşite;

~Rezolvarea de exerciţii practice şi studii de caz care să dezvolte capacitatea de aplicare a cunoştinţelor specifice disciplinei

~Tot anul, cel puţin o datǎ pe sǎptǎmǎnǎ

~Profesorul de discipline tehnologice – ing. Cismaş Silvia Manuela

~Prezentări Power Point cu exemple de planuri-conspect lecţii de specialitate

~Exerciţii cu probleme de specialitate

~Colectivul clasei

~Deficienţe referitoare la utilizarea formulelor şi regulilor de calcul matematic Slabă aplicare a cunoştinţelor specifice disciplinei în rezolvări de probleme

~Capacitatea scăzută de analiză

~Calcularea corectă în scris, respectând algoritmul de calcul Îmbunătăţirea capacităţii de înţelegere a termenilor şi de aplicare a formulelor de calcul specifice

~Exerciţii de calcul scris Rezolvarea de exerciţii practice, studii de caz şi rezolvare de probleme care să dezvolte capacitatea de analiză şi aplicare a cunoştinţelor specifice disciplinei

~Tot anul, o datǎ pe sǎptǎmǎnǎ

~Profesorul de discipline tehnologice - ing. Cismaş Silvia Manuela

~Exerciţii cu probleme de specialitate

57

şi selectare a datelor relevante din sarcinile de lucru.

~Stabilirea algoritmului de rezolvare a problemelor.

~Utilizarea unităţilor de măsură.

calificării

Pentru elevii care au obținut rezultate bune, în scopul încurajării performanţei se vor aplica:- Exerciţii pentru dezvoltarea gândirii critice- Sarcini de lucru diferenţiate în funcţie de nivelul de achiziţii anterioare şi a cunoştinţelor dobândite.

58

Documents

1 · Web viewDocumentaţia sistemului de management al calităţii cuprinde: manualul calităţii, procedurile sistemului de management al calităţii şi instrucţiunile de lucru