UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MANUALUL CALITĂŢII

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

CUPRINS

INTRODUCERE. Structura şi conţinutul Manualului Calităţii ………………………….. 7

CAPITOLUL I

CALITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ŞI CULTURA CALITĂŢII: REPERE TEORETICE ŞI METODOLOGICE

I.1. Mişcarea europeană pentru calitatea învăţământului superior: amploare şi conţinut 11

I.2. Conceptele de calitate a învăţământului superior şi cultura calităţii ……………… 16

I.3. Mijloacele evaluării calităţii învăţământului: metodologii, regulamente, proceduri, criterii, standarde, indicatori ……………………………………………………….

21

CAPITOLUL II

NORME JURIDICO-LEGISLATIVE ALE IMPLEMENTĂRII ŞI EVALUĂRII CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

II.1. Standarde internaţionale (ISO) şi Directive ale Comisiei Europene privind

calitatea …………………………………………………………………………….

29

II.2. Norme din legislaţia românească ………………………………………………… 35

II.3. Norme interne ale calităţii învăţământului. Precizări ale Preşedintelui şi Rectorului Universităţii Spiru Haret privind calitatea învăţământului şi cercetării ştiinţifice ...

40

CAPITOLUL III

STRATEGIA UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET ÎN DOMENIUL CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI.

SISTEMUL INTERN DE EVALUARE A CALITĂŢII

III.1. Declaraţia Preşedintelui şi Rectorului Universităţii Spiru Haret privind calitatea ... 53

III.2. Strategia şi politicile Universităţii Spiru Haret în domeniul calităţii ……………… 54

III.3. Codul etic al Universităţii Spiru Haret ……………………………………………. 57

III.4. Politica asigurării calităţii programelor de studii universitare ……………………. 63

III.5. Politica asigurării calităţii activităţii didactice ……………………………………. 65

III.6. Politica privind studenţii şi serviciile sociale studenţeşti …………………………. 66

III.7. Sistemul intern de evaluare a calităţii ……………………………………………... 69

CAPITOLUL IV METODOLOGII, PROCEDURI, CRITERII, STANDARDE ŞI INDICATORI ALE CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LA CICLUL I – STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

IV.1. Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă …………………. 77

IV.2. Procedura Conţinutul şi calitatea programelor de studiu (cod 4/1) ………………. 90

IV.3. Procedura Plan de învăţământ (cod 4/2) ………………………………………….. 95

IV.4. Procedura Programa analitică (cod 4/3) ………………………………………….. 101

IV.5. Procedura Evaluarea disciplinei de studiu (cod 4/4) ……………………………… 105

IV.6. Procedura Activităţi de predare a cursurilor (cod 4/5) ……………………………. 114

IV.7. Procedura Activităţi de seminarizare şi aplicative (cod 4/6) ……………………… 120

IV.8. Procedura Practica de specialitate (cod 4/7) ……………………………………… 126

IV.9. Procedura Rezultatele învăţării (cod 4/8) …………………………………………. 133

IV.10. Procedura Activitatea secretariatelor facultăţilor la ciclul I - studii universitare de licenţă (cod 4/9) ……………………………………………………………………

136

IV.11. Procedura Documentele de studii (cod 4/10) ……………………………………… 143

IV.12. Procedura Stat de funcţii (cod 4/11) ………………………………………………. 146

CAPITOLUL V

METODOLOGII, REGULAMENTE, PROCEDURI, CRITERII, STANDARDE ŞI INDICATORI

ALE PREGĂTIRII PEDAGOGICE A STUDENŢILOR

V.1. Calitatea învăţământului pentru pregătirea personalului didactic ………………… 169

V.2. Programul pregătirii studenţilor pentru cariera didactică ………………………….. 173

V.3. Procedura Conţinutul, organizarea, desfăşurarea şi finalizarea programului de pregătire didactică (cod 5/12) ……………………………………………………..

177

V.4. Metodologia organizării şi desfăşurării examenului de finalizare a Programului de pregătire pentru profesiunea didactică ……………………………………………..

180

V.5. Procedura Activitatea de practică pedagogică (cod 5/13)…………………………. 187

V. 6. Regulament privind activitatea de practică pedagogică …………………………… 194

CAPITOLUL VI

PROCEDURI, REGULAMENTE, STANDARDE ŞI INDICATORI ALE CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LA CICLURILE

DE STUDII DE MASTERAT ŞI DOCTORAT

VI.1. Procedura Calitatea învăţământului la ciclul de studii universitare de masterat (cod 6/14) …………………………………………………………………………..

203

VI.2. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor de masterat ……………. 207

VI.3. Procedura Calitatea învăţământului la ciclul de studii universitare de doctorat (cod 6/15) ………………………………………………………………………….

219

VI.4. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat la Universitatea Spiru Haret ……………………………………………………….

230

CAPITOLUL VII

PROCEDURI, METODOLOGII, REGULAMENTE, CRITERII, STANDARDE ŞI INDICATORI ALE ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

VII.1. Procedura de elaborare a strategiei de cercetare ştiinţifică şi a programului

anual de cercetare (cod 7/16) …………………………………………………..…

249

VII.2. Regulament privind cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret …………... 252

VII.3. Statutul organizării şi funcţionării cercetării ştiinţifice în Universitatea Spiru Haret …………………………………………………………………………

257

VII.4. Metodologia evaluării calităţii în cercetarea ştiinţifică a Universităţii Spiru Haret 266

VII.5. Procedura Analiza activităţii de cercetare ştiinţifică la nivelul catedrei şi facultăţii (cod 7/17) …………………………………………………………………………..

270

VII.6. Schema Raportului privind cercetarea ştiinţifică anuală ………………………… 273

VII.7. Procedura internă de ierarhizare a facultăţilor Universităţii Spiru Haret privind obiectivele de cercetare ştiinţifică şi cercetare (cod 7/18)…………………………

276

VII.8. Procedura Identificare, evaluare, recunoaştere a centrelor de cercetare (cod 7/19) 279

VII.9. Procedura Obţinerea finanţării din instrumente structurale (cod 4/20)…………… 282

CAPITOLUL VIII

EVALUAREA PERFORMANŢELOR CADRELOR DIDACTICE

VIII.1. Regulament privind evaluarea multicriterială a performanţelor cadrelor didactice .. 291

VIII.2. Procedura Evaluarea multicriterială a personalului didactic (cod 8/21)………….. 296

CAPITOLUL IX

PERCEPŢIA DE CĂTRE STUDENŢI A PERFORMANŢELOR ÎN ACTIVITĂŢILE DE PREDARE, SEMINARIZARE

ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

IX.1. Procedura de evaluare a activităţii didactice de către studenţi (cod 9/22)………. 315

IX.2. Rezultatele evaluării activităţii didactice de către studenţi ……………………….. 322

CAPITOLUL X

EVALUAREA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PE DOMENIILE SALE PRINCIPALE

X.1. Procedura Evaluarea calităţii învăţământului pe domenii: capacitatea

instituţională; eficacitatea educaţională; managementul calităţii (cod 7/16)……..

331

X.2. Regulament privind evaluarea calităţii la diferite niveluri ……………………….. 337

X.3. Evaluarea calităţii la diferite niveluri prin raportare la domeniul evaluat ………… 339

X.4. Conceptul de e-learning la Universitatea Spiru Haret ……………………………. 358

X.5. Metodologia organizării şi desfăşurării examinării folosind Platforma Blackboard 363

CAPITOLUL XI

AUDITUL INTERN

XI.1. Procedura Auditul intern al calităţii (cod 22)……………………………………. 371

ÎNCHEIERE.

Obiectivul fundamental şi direcţiile principale de activitate a comisiilor calităţii …………………………………………………………………..

379

INTRODUCERE

STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL MANUALULUI CALITĂŢII

Elaborarea şi publicarea Manualului Calităţii constituie un nou pas în implementarea

şi îmbunătăţirea culturii calităţii la Universitatea Spiru Haret.

Acest manual a fost conceput într-o structură amplă, care să fie consonantă structurii

şi problematicii actuale a Universităţii şi facultăţilor sale componente, tuturor formelor de

învăţământ, bazată pe modelul TQM (Total Quality Management). Scopul principal în

funcţie de care este tratată întreaga problematică a manualului îl reprezintă eforturilor tuturor

componentelor comunităţii universitare pentru ca studenţii – viitori absolvenţi – să obţină

cunoştinţele proprii societăţii cunoaşterii, care să-i pregătească pentru performanţe superioare

pe piaţa muncii şi în societate. Manualul nu urmăreşte atât abordarea unor probleme teoretice

ale asigurării calităţii şi ale culturii calităţii, prezentate doar sintetic în primul capitol, cât,

mai ales, clarificarea metodologiilor, procedurilor, regulilor implementării şi îmbunătăţirii

culturii calităţii la unităţile de bază, catedre, departamente, facultăţi şi, desigur, şi la nivelul

Universităţii, atât cât metodologiile calităţii şi legislaţia privind calitatea învăţământului în

ţara noastră le cer şi le impun.

Imprimarea unui caracter pragmatic modului de structurare şi de abordare a

problematicii calităţii a constituit, aşadar, o preocupare a Manualului Calităţii. Ţinând cont de

ponderea pe care o ocupă în structura generală a învăţământului din Universitate ciclurile I, II şi

III de învăţământ, s-a acordat un spaţiu preferenţial prezentării metodologiilor, procedurilor,

criteriilor, standardelor şi indicatorilor de performanţă la aceste trei cicluri. Tratarea acestor căi şi

mijloace de reglementare şi implementare a culturii calităţii este realizată într-o manieră care

permite structurilor calităţii de la nivelul de bază, adică cel al catedrelor şi facultăţilor, să aibă

modele, pe care, preluându-le şi adaptându-le la specificul fiecăreia, să poată proceda la

implementarea cerinţelor cuprinse în aceste modele în activitatea proprie de analiză şi evaluare a

calităţii procesului de învăţământ pe care aceste unităţi o gestionează.

De regulă, mijloacele asigurării calităţii şi ale culturii calităţii au fost elaborate pentru

a fi aplicate îndeosebi la învăţământul la zi, dar şi la cel cu frecvenţă redusă şi la distanţă,

ţinând cont, desigur, de specificul acestora.

Un spaţiu amplu este acordat în Manual analizei problematicii calităţii la ciclul I

studii universitare de licenţă. În acest spaţiu se prezintă criteriile, indicatorii, standardele,

procedurile, regulamentele de implementare şi evaluare a calităţii învăţământului aplicabile

diferitelor componente ale procesului de învăţământ – programe de studii (planuri de

învăţământ, programe analitice), programarea şi desfăşurarea activităţii didactice (cursuri,

seminarii, lucrări practice), autoevaluarea şi evaluarea colegială a cadrelor didactice, practica

de specialitate şi practica pedagogică, documentele universitare.

Întrucât toate facultăţile Universităţii şi-au asumat, ca misiune, organizarea şi

desfăşurarea procesului de învăţământ şi totodată realizarea cercetării ştiinţifice, în Manual,

Departamentul de management al cercetării ştiinţifice analizează şi expune „tehnologia”

îmbunătăţirii calităţii cercetării ştiinţifice în variatele sale aplicaţii: modul de organizare şi

funcţionare a cercetării ştiinţifice la Universitatea Spiru Haret, procedura de elaborare a

strategiei de cercetare ştiinţifică la nivelul catedrei şi facultăţii. Menţionăm totodată ca fiind

foarte importantă pentru analiza calităţii cercetării ştiinţifice procedura internă de ierarhizare

a facultăţilor Universităţii Spiru Haret în funcţie de obiectivele, indicatorii şi punctajul de

ierarhizare a facultăţilor. Acelaşi rol îl are şi procedura privind atestarea de către CNSIS a

Analelor Facultăţilor Universităţii, care operează prin excelenţă cu indicatori de calitate a

materialelor publicate şi ai prestigiului autorilor.

Informaţii utile şi analize pertinente asupra calităţii sunt cuprinse şi în celelalte

capitole ale Manualului.

Asimilarea conţinutului Manualului Calităţii de către cadrele didactice şi de către

studenţi şi intensificarea, pe această bază, a eforturilor continue spre calitate vor aduce,

neîndoielnic, beneficii tuturor membrilor comunităţii noastre universitare şi, în primul rând,

studenţilor – beneficiarii şi participanţii la asigurarea îmbunătăţirii calităţii învăţământului,

cât şi cadrelor didactice în rolul lor de promotori ai calităţii procesului de învăţământ.

Publicarea şi utilizarea Manualului o anumită perioadă de timp, observaţiile şi

propunerile care vor fi primite vor permite să fie îmbunătăţite în continuare, odată cu

calitatea şi eficienţa procesului de învăţământ, înseşi calitatea şi eficacitatea Manualului.

CALITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

SUPERIOR ŞI CULTURA CALITĂŢII:

REPERE TEORETICE ŞI METODOLOGICE

I.1. Mişcarea europeană pentru calitatea învăţământului superior: amploare şi conţinut I.2. Conceptele de calitate a învăţământului superior şi cultura calităţii I.3. Mijloacele evaluării calităţii învăţământului:metodologii, regulamemnte, proceduri, criterii, standarde, indicatori

Calitatea în învăţământul superior: repere teoretice şi eforturi de

asigurare a calităţii într-o universitate românească

Intrarea Europei în efervescenţa preocupărilor de făurire a noii societăţi – societatea

cunoaşterii, proces stimulat de Strategia Lisabona a Uniunii Europene, din anul 2000, care îşi

propunea drept obiectiv de a deveni cea mai competitivă şi dinamică economie, bazată pe

cunoaştere, capabilă de o creştere durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o

mai mare coeziune socială, precum şi de Carta de la Bologna, adoptată de rectorii

universităţilor europene în septembrie 1998, care chema la crearea unui spaţiu european

comun în domeniul învăţământului superior – a generat în majoritatea ţărilor continentului o

intensă preocupare pentru perfecţionarea învăţământului şi ridicarea eficienţei sale astfel

încât acesta să devină un factor esenţial de realizare a unui salt calitativ al competitivităţii

Europei în confruntarea cu celelalte culturi şi civilizaţii contemporane.

Inspirate de tradiţiile lor multiseculare, de chemările şi îndemnurile de la Bologna şi

Lisabona, universităţile europene şi-au reunit forţele, constituindu-se într-o reţea de

organizaţii continentale având drept obiectiv dezvoltarea unei veritabile culturi a calităţii

învăţământului superior, care, implementată în activitatea lor de zi cu zi, să contribuie la

ridicarea spectaculoasă a parametrilor specifici ai acestei activităţi la înălţimea cerinţelor noii

societăţi, a dorinţei şi aşteptărilor naţiunilor europene.1

La rândul lor, universităţile româneşti sunt profund implicate în cunoaşterea şi

aprofundarea conceptelor teoretice de calitate, de cultura calităţii, de bune practici, a

conţinuturilor acestor concepte, a căilor şi mijloacelor de implementare şi de ridicare, pe

această baza a învăţământului şi cercetării ştiinţifice la standarde de calitate şi

competitivitate, conforme realizărilor contemporane de vârf.

1 Organizaţii europene de asigurare a calităţii: ENQA – European Network for Quality

Assurance in Higher Education, sediu: Helsinki; EUA – European University Association, Bruxelles; EURASHE – European Association of Institution of Higher Education; ESIB – The National Unions of students in Europe, Bruxelles; ECA – European Cooperation for accreditation, CEC NETWORK – Central And Eastern European Network of quality assurance-Viena.

I.1. MIŞCAREA EUROPEANĂ PENTRU CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR:

AMPLOARE ŞI CONŢINUT

În noiembrie 2007, cel de-al doilea Forum European pentru asigurarea calităţii învăţământului reunea

în splendidele amfiteatre ale Universităţii Sapienza din Roma cinci sute de reprezentanţi ai unor prestigioase

universităţi europene, deopotrivă din vest şi est, din nordul şi sudul continentului, pentru a dezbate căile şi

mijloacele aprofundării strategiilor de asigurare a calităţii, de amplificare a culturii europene, de ridicare a

calităţii în învăţământul superior. Participanţii reprezentau, de fapt, elita europeană a specialiştilor în

problematica vastă şi dinamică a asigurării calităţii în cele aproximativ 4.000 de universităţi şi instituţii de

cercetare, câte numără astăzi bătrânul continent.

Între participanţi se înscriau şi reprezentanţii universităţilor româneşti, inclusiv ai

Universităţii Spiru Haret, în prezent cea mai mare universitate din România.

Amploarea şi profunzimea discuţiilor asupra modalităţilor de dezvoltare şi

implementare a culturii calităţii, de ridicare pe o treaptă nouă, superioară a parametrilor

calităţii şi eficienţei învăţământului european evidenţiau, de fapt, stadiul atins şi potenţialul

imens al unei veritabile mişcări europene pentru calitate, care, la început firavă, a devenit

astăzi un puternic factor propulsor al culturii şi civilizaţiei europene, al capacităţii

competitive a continentului faţă de celelalte forţe şi culturi contemporane.

Fără să aibă o istorie prea îndelungată, mişcarea pentru asigurarea calităţii

învăţământului european are totuşi rădăcini puternice în dezvoltarea de-a lungul secolelor a

ştiinţei şi învăţământului pe continent. De fapt, ştiinţa şi învăţământul modern s-au născut în

Europa. Astăzi, în miile de universităţi şi institute europene lucrează zi de zi peste 400.000 de

cercetători; 1,5 milioane de oameni activează în domeniul cercetării-dezvoltării; statele

europene îşi propun să sporească în termen scurt investiţiile în cercetare-dezvoltare până la

3% din Produsul Intern Brut.

Pentru realizarea idealului Europei de a avea rolul de lider în epoca cunoaşterii, se

impune înainte de orice să se realizeze parametrii calitativi de vârf în ştiinţă, cultură şi

învăţământ.

Acest obiectiv istoric ambiţios a fost generat de-a lungul ultimelor decenii de

activitatea bogată a universitarilor şi cercetătorilor ştiinţifici, de acţiunile perpetue ale celor

mai bune universităţi europene pentru perfecţionarea propriei lor activităţi, de cerinţele unor

organizaţii internaţionale, iar în prezent de activitatea neîntreruptă a unei veritabile reţele de

asociaţii şi uniuni europene, de regulă entităţi nonprofit, ce reunesc reprezentanţi ai

universităţilor din toate ţările europene, devenite lideri ai mişcării contemporane pentru

asigurarea calităţii învăţământului superior.

Identificarea înaltei calităţi şi a bunelor practici în domeniul calităţii s-a aflat de mulţi

ani pe agenda organizaţilor internaţionale. Astfel, Reţeaua Internaţională a Agenţiilor de

Asigurare a Calităţii (INQAAHE) a dezbătut şi aprobat, în 1999, sistemul mărcilor de

calitate al Agenţiilor de asigurare a calităţii, pentru ca instituţiile de învăţământ superior să

ştie care agenţie îndeplineşte condiţiile de evaluare a calităţii. Totodată, a formulat criteriile

de bună practică pentru agenţiile de evaluare a calităţii. Au funcţionat totodată Asociaţia

Internaţională a Preşedinţilor de Universităţi (IAUP); Consiliul pentru Acreditarea

Învăţământului Superior din SUA (CNEA).

Iniţiative demne de semnalat în domeniul calităţii au fost întreprinse în comun de

către OECD şi de UNESCO pentru elaborarea liniilor directoare ale promovării

internaţionale a calităţii învăţământului superior, recunoscând în cadrul acestuia şi furnizorii

instituţionali de educaţie bazaţi pe profit, precum şi învăţământul la distanţă şi alte prestaţii

nontradiţionale.

O probă a maturităţii crescânde a agenţiilor internaţionale de evaluare a calităţii

învăţământului o constituie preocuparea lor pentru sporirea propriei credibilităţi prin

parcurgerea de către ele însele a procesului intern şi extern de evaluare a calităţii. Această

preocupare a devenit evidentă prin recomandarea de către Reţeaua Europeană pentru

Asigurarea Calităţii Învăţământului Superior (ENQA), cu ocazia seminarului de la Sitges-

Spania din februarie 2003, ca Agenţiile membre ale ENQA să fie supuse unui proces ciclic

de evaluare externă a activităţilor desfăşurate, la fiecare cinci ani.

Principiile acestei evaluări ciclice ar trebui să fie: agenţiile oficial constituite ca

agenţii naţionale recunoscute de statele semnatare ale Cartei Bologna trebuie evaluate pe

baze naţionale, respectându-se astfel principiul subsidiarităţii, chiar dacă ele acţionează

dincolo de graniţele ţării respective; agenţiile nerecunoscute oficial optează, la dorinţa lor, să

fie evaluate de către agenţii externe de certificare a calităţii; evaluarea (externă) trebuie să

urmeze autoevaluării de către un panel de experţi independenţi şi unui raport publicat al

acestora.

O altă organizaţie europeană implicată în procesul de promovare a calităţii

învăţământului este Asociaţia Europeană a Instituţiilor Europene de Învăţământ superior

(EURASHE)2. Scopul organizaţiei, conform statutului său, este „promovarea intereselor

profesionale ale instituţiilor de învăţământ superior în statele membre ale UE şi în alte ţări

europene care sunt fie publice, fie finanţate de către autorităţile publice ale statelor membre”.

EURASHE îşi propune: să promoveze cooperarea transnaţională între membrii săi; să

ofere membrilor săi o platformă pentru schimb de informaţii, proiecte şi puncte de vedere

privind dezvoltarea viitoare a învăţământului superior; să stimuleze cooperarea dintre

instituţiile din cadrul şi din afara UE; să dezvolte cooperarea cu alte organizaţii.

În octombrie 2007, EURASHE, în cooperare cu unele universităţi din Scoţia şi Kazahstan, a organizat

simpozionul euroasiatic asupra asigurării calităţii în învăţământul superior, constituind un element al proiectului

Tempus, intitulat „Dimensiunea externă a procesului Bologna”. Pentru 2008, planul de activitate al EURASHE

cuprinde acţiuni în cadrul Anului European al Dialogului Intercultural menite să stimuleze înţelegerea identităţii

europene comune pe deasupra diferenţelor, sensibilităţilor şi realităţilor existente.

La începutul anilor 2000, în Europa şi-au făcut simţită prezenţa activă şi alte

organizaţii implicate în promovarea acţiunilor de asigurare a calităţii învăţământului superior:

Asociaţia Europeană a Universităţilor (EUA); Uniunea Europeană a studenţilor (ESIB);

este în curs de a-şi dezvolta activitatea Registrul European al Agenţiilor de Asigurare a

Calităţii. În 2001, EURASHE, EUA, ESIB şi ENQA s-au constituit într-un grup menit să le

sporească forţa şi influenţa în cultura şi învăţământul european. Grupul este organizatorul

Forumurilor europene de asigurare a calităţii învăţământului superior. În ce priveşte

Asociaţia Europeană a Universităţilor (EUA), creată în anul 2001, trebuie subliniat că ea a

dezvoltat de-a lungul anilor proiecte viguroase şi eficiente de clarificare a conţinutului şi

modalităţilor de implementare a conceptelor de asigurare a calităţii în învăţământul superior

şi de cultură a calităţii.3

În cooperare cu ENQA, EURASHE şi ESIB, EUA a participat, la cererea miniştrilor

din ţările semnatare ale Procesului de la Bologna, la dezvoltarea unui set acceptat de

standarde, proceduri şi linii orientative de asigurare a calităţii în învăţământul superior.

Împreună cu aceleaşi organizaţii menţionate, ea a luat parte la acţiunea de examinare atentă a

2 Fondată în 1990 la Patras, în Grecia, ca organizaţie nonprofit, al cărei secretariat îşi are

sediul la Bruxelles; vezi eurshe@eurashe.eu. 3 La elaborarea proiectului privind cultura calităţii au participat şi şapte universităţi

româneşti: Universitatea Bucureşti; Universitatea Babeş-Bolyai; Universitatea din Piteşti; Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrarea Afacerilor; Universitatea Alexandru Ioan Cuza; Universitatea Ovidius, Constanţa; Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (vezi Embeding quality culture in higher education, EUA, 2007)

agenţiilor ori instituţiilor de acreditare şi la pregătirea intrării în funcţiune a Registrului

European al Agenţiilor de Asigurare a Calităţii.

Raportul privind standardele şi liniile orientative ale asigurării calităţii învăţământului

superior în spaţiul european al învăţământului 4 a fost elaborat şi înaintat miniştrilor

Procesului Bologna, care l-au solicitat, în 2005. Raportul conţine: contextul, obiectivele şi

principiile; standardele europene şi liniile orientative pentru asigurarea internă şi externă a

calităţii în învăţământul superior; standardele europene şi liniile orientative pentru asigurarea

externă a calităţii Agenţiilor de evaluare.

EUA a iniţiat şi realizat, de asemenea, proiectul „Creativitatea în învăţământul

superior”5, cofinanţat prin programul Socrates al Comisiei Europene. Proiectul reprezintă o

activitate exploratorie pentru a spori înţelegerea conceptului de creativitate şi a contribui

astfel la avansul societăţii europene a cunoaşterii. La elaborarea lui au participat 32 de

instituţii de învăţământ superior din 21 de ţări, printre care şi România, reprezentând

profilurile disciplinare diferite (artă, tehnică, ş.a.). Participanţii au examinat un şir de condiţii

care pot promova ori obstrucţiona creativitatea în legătură cu următoarele teme: instituţiile de

învăţământ superior, organizaţiile nonguvernamentale şi guvernele; creativitatea instituţiilor

de învăţământ superior: structuri şi mod de conducere.

În legătură cu Forumurile Europene de Asigurare a Calităţii în Învăţământul

Superior amintite mai sus, menţionăm că au avut loc până la sfârşitul anului 2007 două:

primul forum şi-a desfăşurat lucrările la München, Germania; cel de-al doilea a avut loc în

noiembrie 2007 la Roma, Italia. Iniţiativa acestor forumuri s-a născut din constatarea că

discuţiile legate de procedurile de asigurare a calităţii au loc în interiorul graniţelor aceloraşi

ţări, şi nu la nivel european. Fiind limitate la etalonarea procedurilor agenţiilor de evaluare a

calităţii, dezbaterile sunt de fapt naţionale, neţinând cont de experienţele europene în

dezvoltarea şi asigurarea calităţii învăţământului superior.

Forumul European de la München şi-a concentrat dezbaterile asupra problemelor

interne ale calităţii, care au fost examinate sub forma studiilor de caz.

Cel de-al doilea Forum European, de la Roma, şi-a propus drept obiective să ajungă

la o înţelegere asupra modului în care să fie implementate standardele europene şi liniile

orientative, să evidenţieze factorii de succes şi obstacolele întâmpinate; să se înţeleagă

implicaţiile acestei implementări şi să se evidenţieze impactul şi consecinţele neintenţionate;

4 Vezi Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education

Area, Helsinki, Finland, 2007 5 Creativity in Higher Education, Report on the EUA Creativity Project 2006-2007

să se discute asupra instrumentelor specifice, cum sunt evaluarea studenţilor, evaluarea

cadrelor didactice, evaluarea curriculei universitare etc.; să se exploreze interdependenţele

dintre standardele europene şi liniile orientative, precum şi unele dintre instrumentele

aplicării lor.

La acest al doilea Forum, Delegaţia Universităţii Spiru Haret a prezentat o

comunicare, într-una din sesiunile plenare, în care s-a referit la Actualitatea unor preocupări

de intensificare a cooperării europene pentru perfecţionarea sistemului de asigurare a

calităţii. S-a menţionat că, în prezent, în România, există condiţii favorabile pentru

generalizarea aplicării metodelor şi experienţelor avansate în învăţământul superior. Au fost

evidenţiate competiţia puternică pe piaţa educaţiei, care se face simţită în prezent, precum şi

dezvoltarea impetuoasă a învăţământului particular, care, nefiind tributar unor experienţe

vechi, depăşite, este deschis unei ample cooperări internaţionale pentru dezvoltarea şi

aplicarea noii culturi europene a educaţiei, pentru generalizarea celor mai bune metode şi

instrumente ale sistemului de asigurare a calităţii. S-a prezentat totodată experienţa

Universităţii Spiru Haret în îmbunătăţirea calităţii, îndeosebi prin folosirea pe scară largă a

mijloacelor informatice în tehnologia predării lecţiilor, a însuşirii lor de către studenţi şi a

procedurilor de evaluare a cunoştinţelor. S-a exprimat opinia că în acest ultim domeniu există

un câmp larg de cooperare cu celelalte universităţi europene. Posibilităţi de strânsă cooperare

există în ce priveşte perfecţionarea procesului de învăţământ la alte forme ale acestuia, şi

anume învăţământul la distanţă, învăţământul pe parcursul întregii vieţi (long live learning

education), la învăţământul la ciclul doi – masterat şi la doctorat.

I.2. CONCEPTELE DE CALITATE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR

ŞI CULTURA CALITĂŢII 6 În lucrările de specialitate se subliniază dificultăţile formulării unei definiţii a calităţii învăţământului

unanim acceptată, dificultate generată de mai multe cauze. Între acestea se evidenţiază eterogenitatea

instituţiilor de învăţământ, ce se deosebesc ca experienţă, profile, misiuni asumate, relativitatea conceptului în

funcţie de experienţa celor care îl formulează, de diversitatea culturilor din care aceştia provin.

Aceste aprecieri nu înseamnă că nu s-au făcut eforturi pentru a formula contururile

conceptului de calitate a învăţământului. Aceste eforturi s-au materializat în două categorii de

6 Vezi 1) EUA, Quality culture in European universities: a bottom up approach. Report on

the three rounds of the anality culture project; publications@eua.be. 2) EUA, EURASCHE, ESIB, ENQA, SOCRATES. Embeding creativity culture in higher education. A selection of papers from the „European Forum for Quality Assurance”. Studiul citează, din bibliografia prezentată, un număr de 182 de lucrări dedicate calităţii de către un număr şi mai mare de autori specializaţi în acest domeniu.

abordări: una se concentrează asupra definirii calităţii prin prisma rezultatelor

învăţământului; cea de-a doua priveşte calitatea prin prisma proceselor care duc la calitate,

adică a organizării şi conducerii instituţiilor de învăţământ, a temeiniciei programelor şi

planurilor de învăţământ, a nivelului şi modului de realizare a cursurilor şi a altor materiale

didactice, a măiestriei didactico-pedagogice a corpului profesoral, a efectelor cercetării ştiinţifice.

Izvorâte din aceste moduri de abordare, există în prezent cel puţin şase definiţii ale

calităţii învăţământului: calitatea ca excelenţă, privită în raport cu îndeplinirea standardelor

existente; calitatea ca perfecţionare, concept ce mută centrul de greutate dinspre standardele

de rezultate caracteristice primei definiţii spre standardele de proces; calitatea ca aspect

potrivit pentru scop, privind calitatea în raport cu misiunea instituţiei de învăţământ;

calitatea ca valoare pentru bani, apreciată din punctul de vedere al beneficiarilor săi în

termenii recuperării investiţiilor făcute; calitatea ca transformare a beneficiarilor, privită ca

întărire a răspunderii studenţilor faţă de procesul de învăţare; calitatea ca şi control punitiv

ori răsplată pentru nivelul realizat.

Aceste definiţii, schiţate încă la începutul anilor ’907, nu au încetat să fie interpretate

în termeni foarte diferiţi în anii care au urmat.

Definirea calităţii ca valoare pentru bani a fost interpretată ca fiind o povară pentru beneficiari.

Calitatea ca aspect potrivit pentru scop a început să fie interpretată ca o dorinţă a managementului, ca o teorie a

jocurilor, ca pregătire a terenului pentru evaluarea externă a învăţământului; calitatea ca excelenţă putea să

prefaţeze ritualul utilizării procedurilor şi standardelor pentru a satisface mai degrabă cerinţele evaluărilor

externe decât dimensiunile şi obiectivele interne ale procesului de învăţământ.

Pentru aprecierea corectă a conceptului de calitate a învăţământului, credem că cele

două tipuri de abordări menţionate şi definiţiile ce li se asociază trebuie reunite şi pe această

bază să poată fi stabilit conţinutul multivalent al acestui concept. Calitatea, în această

viziune, este o stare a învăţământului ale cărui rezultate corespund unor standarde ce asigură

beneficiarilor săi şanse favorabile de angajare pe piaţa muncii, iar odată angajaţi, aceştia se

încadrează rapid în exigenţele înalte ale activităţii la locurile de muncă, deschizând chiar un

nou orizont de abordare şi soluţionare a problemelor specialităţilor în care acţionează.

Realizarea unei calităţi ridicate a procesului de învăţământ este condiţionată direct de

structura planului şi programelor de învăţământ şi de corespondenţa dintre acestea şi

realizările de vârf ale ştiinţei şi tehnicii din fiecare moment al dezvoltării istorice, de

7 Harvey, L., Greend, D., 1993, „Defining quality, Assesment and Evaluation in higher education”, în volumul Embedding quality culture in higher Education, EUA, 2007

complementaritatea dintre aceste programe şi modul în care ele realizează prin intermediul

cursurilor, seminariilor şi metodelor de evaluare în raport cu cerinţele vieţii reale, ale

practicii social-economice existente. Mesajul esenţial al conceptului de calitate rămâne,

aşadar, importanţa sa primordială pentru utilizatorii politicii de calitate, faptul că profesorii şi

studenţi sunt cei care o realizează, că eficienţa învăţământului depinde de angajamentul

acestor protagonişti în raport cu rigorile pe care le degajă conceptul respectiv.

În practică, este mai important cum defineşte fiecare participant la procesul de

învăţământ calitatea activităţii pe care o prestează. În ţările europene se întâlnesc, într-adevăr,

definiţii distincte asupra calităţii învăţământului, iar universităţile, fiecare în parte, au

elaborat definiţii specifice în funcţie de misiunea pe care şi-au asumat-o, de resursele de care

dispun, de cerinţele beneficiarilor educaţiei.

În România, Legea 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului

nr.75/20058 prezintă o definiţie tehnică şi de reglementare prin care se asigură înţelegerea

comună şi unitară a termenului, potrivit căreia „calitatea educaţiei constă în ansamblul de

caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite

aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate”.

Alături de această definiţie, Cadrul naţional de asigurare a calităţii în Educaţie şi Formare

Profesională operează cu alte două definiţii9: una formulată de Cadrul European al Asigurării

Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională, potrivit căreia „calitatea în educaţie şi formare

profesională nu este doar un aspect tehnic, ci depinde de obiective specifice, realizate în diferite

unităţi de timp”; a doua definiţie, adoptată în cadrul programelor E.U.Phare de modernizare a

învăţământului profesional şi tehnic, face precizări asupra calităţii ca „nivel de satisfacţie în

raport cu sfera de educaţie şi formare profesională, stabilită prin conformitate la standarde şi prin

atingerea unui nivel de excelenţă aşteptată, realizate de beneficiari şi de alte părţi interesate”.

În ce priveşte acest Manual al calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice la

Universitatea Spiru Haret, el defineşte calitatea învăţământului nostru universitar ca fiind o

stare a învăţământului care îl face atractiv, accesibil şi eficient pentru candidaţii provenind

din toate categoriile şi straturile sociale ale populaţiei, inclusiv pentru cei care lucrează în

străinătate, printr-o curriculă universitară consonantă cu cerinţele de specialişti ale societăţii,

prin asigurarea de resurse de învăţare şi activităţi didactice suficiente având un nivel ştiinţific

corespunzător, oferindu-le condiţii de pregătire în concordanţă cu cerinţele standardelor

existente, cu realizările contemporane ale dezvoltării ştiinţifice, cu exigenţele specializărilor

8 „Monitorul Oficial”, nr. 334/ 13 aprilie 2005 9 Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, nr. 4889/09.08.2006

alese, creând astfel premise favorabile de angajare a absolvenţilor pe piaţa muncii, de

încadrare a lor în timp scurt în exigenţele locurilor de muncă.

Referitor la cultura calităţii, dezbaterile care au avut loc până în prezent au ajuns la

înţelegerea culturii calităţii ca fiind un concept ce se referă la sistemul organizaţional orientat

permanent spre sporirea calităţii, caracterizat prin două elemente distincte: o sumă de valori

cultural-psihologice, credinţe, aşteptări şi angajamente comune faţă de calitate, iar pe de altă

parte, un element structural managerial având drept scop coordonarea eforturilor individuale

în vederea sporirii calităţii.

Primul element, cel cultural-psihologic, se referă la membrii comunităţii universitare,

în timp ce elementul structural/managerial se referă la instituţie. Într-o cultură a calităţii

autentică, aceste două elemente sunt legate printr-o bună comunicare, prin discuţii şi procese

de anticipare la nivel instituţional. Studii naţionale de calitate au identificat autonomia

instituţională drept condiţia esenţială a unei culturi mature a calităţii.

În legătură cu implementarea culturii calităţii într-o instituţie, s-au detaşat un set de

bune practici care pot asigura succesul în eforturile spre calitate. Planificarea strategică este

identificată ca un factor principal în implementarea culturii calităţii. Conţinutul strategiei

trebuie să fie legat de misiunea instituţiei, prezentată în mod clar pentru a evita obiective

contradictorii, nerealiste. Punctul de pornire ar trebui să-l constituie o analiză a punctelor

slabe şi a celor forte din activitatea instituţiei, care să reflecte interesele membrilor de frunte

din colectivul universitar, alături de cei ai consiliului universităţii (Analiza SWOT). Această

analiză trebuie urmată de elaborarea Planului strategic, document sintetic conţinând

misiunea, domeniile şi principalii indicatori cantitativi ai activităţii instituţiei. Acest

document strategic trebuie însoţit de planuri de dezvoltare anuală, de planul mijloacelor

financiare necesare implementării lor în practică. Trebuie subliniat că îmbunătăţirea calităţii

prin crearea culturii calităţii nu se poate realiza cu fonduri puţine, iar costurile legate de

neglijarea calităţii trebuie să fie recunoscute. Cu timpul, lipsa fondurilor suficiente pentru

măsurile de calitate poate compromite misiunea instituţională. Investiţia în calitate trebuie

considerată indispensabilă pentru orice instituţie de învăţământ superior.

Constituirea structurilor calităţii este un element esenţial în bunele practici ale

implementării calităţii. Formarea unei categorii de profesionişti în asigurarea calităţii este o

direcţie ce se face simţită în prezent în tot mai multe universităţi, aceştia conlucrând cu

cadrele universitare angajate în asigurarea calităţii. Înfiinţarea Comisiilor calităţii s-a dovedit

soluţia cea mai fiabilă în procesul de implementare şi evaluare a calităţii, în timp ce Biroului

de evaluare a calităţii îi revine rolul esenţial în sprijinirea procesului de evaluare a calităţii şi

de realizare a măsurilor de îmbunătăţire necesare. Comisii ale calităţii pot fi organizate atât la

nivelul instituţiei, cât şi în cadrul fiecărei facultăţi şi catedre.

Comisia de calitate trebuie să dezvolte o permanentă comunicare cu structurile

organizatorice ale instituţiei, cu toţi membrii comunităţii universitare, pentru a evita izolarea şi a

crea în instituţii un climat de masă favorabil promovării calităţii procesului de învăţământ.

Sistemele de pilotare, de raportare şi control10 ocupă, de asemenea, un loc important

între instrumentele bunelor practici ale implementării calităţii.

Angajamentul faţă de calitate este un element central de natură culturală al bunelor

practici. Acesta urmăreşte să dezvolte la membrii comunităţii hotărârea de a participa activ la

îndeplinirea şi îmbunătăţirea obiectivelor asigurării calităţii învăţământului.

Procesele interne şi externe de evaluare a calităţii sunt alte elemente esenţiale ale

bunelor practici.

Conducerea instituţiei are o funcţie centrală în implementarea şi funcţionarea culturii

calităţii. Ea trebuie să creeze condiţii pentru introducerea şi promovarea sistemului calităţii,

pentru dezvoltarea relaţiilor cu personalul şi monitorizarea calităţii.

Implicarea studenţilor în dezvoltarea culturii calităţii este, de asemenea, deosebit de

importantă. Această implicare variază de la completarea unor formulare de evaluări didactice

până la participarea la organismele de luare a deciziilor.11

Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de

dezvoltare a capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe

de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de

educaţie satisface standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă, aşadar, capacitatea

unei organizaţii furnizoare de educaţie de a oferi programe de educaţie în conformitate cu

standardele comunicate. Asigurarea calităţii este centrată preponderent pe rezultate, care, în

cele din urmă, exprimă cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile acumulate, formate în decursul

absolvirii unei programe de studiu. În asigurarea calităţii educaţiei se pune accentul pe trei

domenii fundamentale12 de organizare şi funcţionare a instituţiei furnizoare, şi anume:

capacitatea instituţională, exprimând coerenţa sistemului propriu de comunicare şi

10 Sistemul de pilotare colectează datele în cursul fazelor de implementare a calităţii, le

prelucrează şi întocmeşte fişe de rezultate ale performanţei folosite pentru elaborarea de măsuri de înlăturare a eventualelor obstacole ivite şi asigurare a succesului implementării calităţii. Sistemul de raportare organizează membrii comunităţii pentru realizarea concluziilor reieşite din analiza datelor culese de sistemul de pilotare. Sistemul de control, alcătuit din conducătorul instituţiei şi managerul calităţii, întocmesc Raportul de analiză anuală a calităţii, pe care îl înaintează consiliului de administraţie.

11 Problema implicării studenţilor este prezentată în capitolul IX al Manualului. 12 Metodologia de evaluare externă, 2006, p.12-13

administrare, caracterul adecvat al resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării

stabile şi pe termen lung şi al resurselor umane cerute de realizarea misiunii şi obiectivelor

stabilite; eficacitatea educaţională, concretizată în modul de organizare şi desfăşurare a

proceselor de predare, învăţare şi cercetare, tehnicile şi metodele folosite, modul de selecţie a

studenţilor şi personalului didactic, astfel încât să se obţină acele rezultate în învăţare sau în

cercetare pe care instituţia şi le-a propus prin misiunea asumată; managementul calităţii,

centrat pe acele strategii, structuri, tehnici şi operaţii care permit realizarea performanţelor în

asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Managementul se concentrează deci asupra

modului de gestionare de către instituţie a calităţii tuturor activităţilor sale.

I.3. MIJLOACELE EVALUĂRII CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI: METODOLOGII,

REGULAMENTE, PROCEDURI, CRITERII, STANDARDE, INDICATORI

În vederea organizării şi realizării procesului de asigurare a calităţii, instituţia se foloseşte de

relaţiile ce se stabilesc între următoarele componente: domenii, criterii, proceduri, standarde şi

indicatori de performanţă13. Acestea reprezintă baza de referinţă pentru managementul calităţii

învăţă-mântului, oferind totodată cadrul de realizare a bazelor de date şi informaţii pe care instituţia le

utili-zează pentru monitorizarea internă şi pe care îşi construieşte dosarele de evaluare externă a

calităţii.

Procedurile reprezintă „a şti să faci” o anumită activitate, etapele ce trebuie parcurse,

într-o succesiune dată, pentru a realiza o activitate de calitate (de predare, de seminarizare, de

practică de specialitate) sau pentru a elabora un anumit produs caracteristic (plan de învăţământ,

programă analitică, stat de funcţii, de evaluare a performanţelor personalului etc.), precum şi

mijloacele folosite pentru realizarea obiectivului asumat.

Criteriile sunt specifice fiecăruia dintre domeniile prezentate mai sus şi reprezintă un aspect

fundamental de organizare şi funcţionare a unei instituţii furnizoare de calitate. În România,

primului domeniu menţionat anterior, cel privind capacitatea instituţională, îi corespund criteriul

structurile instituţionale, administrative şi manageriale şi criteriul baza materială. Cel de-al

doilea domeniu, eficacitatea educaţională, are drept criterii conţinutul programelor de studiu,

rezultatele învăţării, activitatea de cercetare ştiinţifică şi activitatea financiară a organizaţiei.

Celui de-al treilea domeniu, managementul calităţii, îi revin, în calitate de criterii, strategii şi

proceduri pentru asigurarea calităţii; proceduri privind iniţierea, monitorizarea programelor de

13 Prezentarea conţinutului acestora este făcută în Hotărârea Guvernului nr.1418, din

28 octombrie 2006, pentru aprobarea Metodologiei de evaluare externă a standardelor, a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă a ARACIS.

studiu; proceduri de evaluare a rezultatelor învăţării; proceduri de evaluare periodică a calităţii

corpului profesoral; accesibilitatea resurselor adecvate învăţării; baza de date, actualizată

sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii; transparenţa informaţiilor de interes public

cu privire la programele de studii, certificate, diplome şi calificări oferite; funcţionalitatea

structurilor de asigurare a calităţii educaţiei.

Fiecărui criteriu îi corespund standardele. Standardul reprezintă descrierea cerinţelor

formulate în termeni de reguli sau rezultate, adresate unui nivel minim obligatoriu de realizare a

unei activităţi în educaţie.

Standardele de referinţă descriu cerinţele ce definesc un nivel optim de realizare a unei

activităţi de către o organizaţie furnizoare de calitate pe baza bunelor practici existente la nivel

naţional sau internaţional.

Indicatorii de performanţă reprezintă o apreciere a nivelului, o măsură a realizării unei

activităţi în cadrul instituţiei faţă de standardele şi standardele de referinţă stabilite.

Aşa, de pildă, primului criteriu menţionat la domeniul „capacitatea instituţională”, şi

anume cel privind structurile instituţionale, administrative şi manageriale, îi revin ca standarde

cel puţin două: misiune, obiective şi integritate academică şi conducere şi administraţie. La

rândul lui, primul standard – misiune, obiective şi integritate academică – este măsurat prin

indicatorii: misiune şi obiective, integritate academică, răspundere şi responsabilitate publică.

La fel se prezintă corelaţiile dintre criterii, standarde şi indicatori14 şi în cazul domeniului

2 şi domeniului 3 menţionate anterior.

Standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă exprimă cerinţele de

calitate ale activităţilor unei instituţii de învăţământ superior care solicită să fie autorizată să

funcţioneze provizoriu, să fie acreditată ori să-i fie certificată periodic, la intervale de 5 ani, calitatea

academică a serviciilor de învăţământ şi cercetare. Aceasta semnifică obţinerea încrederii publice, a

beneficiarilor săi, direcţii privind temeinicia cunoştinţelor şi deprinderilor transmise şi formate.

Constatarea nivelului calităţii activităţii instituţiei de învăţământ superior se face prin

intermediul evaluării interne şi externe a activităţii desfăşurate de unităţile de învăţământ cu

studentul, prin care se urmăreşte îndeosebi cunoaşterea rezultatelor obţinute.

Componenta internă a evaluării şi asigurării calităţii academice (autoevaluarea) este

esenţială pentru managementul calităţii. Această formă de autoevaluare este efectuată de însăşi

instituţia furnizoare de educaţie şi constă în examinarea multicriterială a măsurii în care

programele de studii şi instituţia furnizoare de educaţie îndeplinesc standardele de calitate prin

14 Lista completă a corelaţiilor dintre domenii, criterii, standarde şi indicatori caracteristică legislaţiei româneşti privind calitatea învăţământului este prezentată în Anexă.

care se satisfac aşteptările beneficiarilor. Evaluarea internă presupune elaborarea şi coordonarea

procedurilor şi activităţilor de asigurare a calităţii învăţământului şi întocmirea unui raport anual de

evaluare privind calitatea educaţiei în instituţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor

beneficiarilor prin afişare sau publicare şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern al calităţii.

Evaluarea externă a calităţii se face de către o Agenţie autorizată pentru evaluarea

calităţii şi cuprinde: evaluarea capacităţii instituţionale a organizaţiei furnizoare de educaţie;

evaluarea eficacităţii educaţionale a organizaţiei furnizoare de educaţie; evaluarea

managementului calităţii la nivel instituţional; evaluarea calităţii programelor de studii oferite;

aprecierea concordanţei dintre evaluarea internă şi situaţia reală comparativă transinstituţională a

unui aceluiaşi tip de program oferit de diferite organizaţii furnizoare de educaţie.

Aceste două componente de evaluare a calităţii – internă şi externă – conferă instituţiilor

de învăţământ autorizarea funcţionării provizorii şi acreditarea.

În România, pentru evaluarea externă a învăţământului universitar a fost înfiinţată

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS). Aceasta face

demersuri pentru înscrierea în registrul european al agenţiilor de asigurare a calităţii, supunându-

se, ea însăşi, periodic, procedurilor de acreditare instituţională.

Universitatea Spiru Haret şi-a însuşit, în decursul existenţei sale de 18 ani, conceptele de

calitate şi cultură a calităţii, de îmbunătăţire a calităţii, bunele practici, care i-au îndrumat paşii în

eforturile permanente pentru asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii. În Universitate au fost create

structurile de bază ale implementării şi îmbunătăţirii calităţii educaţiei – Comisia de calitate pe

universitate, Comisii de calitate pe facultăţi, Comisia de etică, Departamentul de asigurare

a calităţii şi Oficiul de audit al calităţii. Aceste structuri acţionează în strânsă colaborare cu

structurile organizatorice ale instituţiei, cu studenţii, reuşind împreună să creeze un climat de

masă favorabil implementării şi îmbunătăţirii calităţii.

Totodată, ele aprofundează cunoaşterea mijloacelor de asigurare a calităţii, folosind

pertinent criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă în analiza şi evaluarea rezultatelor

obţinute de student, de celelalte componente participante la procesul de educaţie. Rezultatul

acestor analize ale calităţii a constat în stabilirea de măsuri pentru îmbunătăţirea sistematică a

parametrilor calitativi ai învăţământului.

În acest sens, menţionăm, drept rezultate, îmbunătăţirea substanţială a planurilor de

învăţământ şi a programelor analitice ale cursurilor. Facultăţile au renovat din temelii planurile de

învăţământ, făcându-le compatibile cu cele ale marilor universităţi europene şi americane. Faţă

de un număr total de 35-40 de discipline, cât conţinea înainte planul de învăţământ al ciclului I,

studii universitare de licenţă, numărul acestora s-a redus în medie la 14-16 discipline,

eliminându-se repetările, introducerile nefolositoare în abordarea fiecărei discipline, concentrând

atenţia studenţilor asupra problemelor centrale ale contemporaneităţii – teoretice şi practice.

S-au revăzut bibliografiile recomandate la fiecare curs, accentul fiind pus pe studierea

lucrărilor fundamentale la fiecare domeniu de specializare, dându-se o atenţie sporită studiului

individual al studenţilor.

Activităţile tutoriale, consultaţiile, răspunsurile la întrebările studenţilor au dobândit o

pondere crescândă în procesul de învăţământ, folosindu-se intensiv în acest scop posturile proprii

de televiziune şi radio.

Conţinutul seminariilor s-a îmbunătăţit sensibil odată cu folosirea pe scară largă a

mijloacelor informatice în ilustrarea şi argumentarea problemelor puse în discuţie.

Tematica practicii de specialitate desfăşurate în instituţii şi firme a fost revăzută, ca şi

modul de organizare a acesteia.

În fine, aşa cum vom arăta în continuare, s-a produs aproape o revoluţie în metodele de

evaluare a cunoştinţelor.

Universitatea Spiru Haret este pe cale de a se identifica şi cu asumarea unor direcţii

inovative, de excelenţă, în dezvoltarea calitativă a învăţământului. Între acestea menţionăm

diseminarea învăţământului său superior către cele mai diverse categorii şi straturi sociale,

inclusiv spre păturile cele mai sărace ale societăţii şi spre comunităţile româneşti din străinătate,

puternic atrase de calitatea programelor de învăţământ pusă în evidenţă şi transmise de către

studenţii şi absolvenţii săi, a folosirii pe scară largă a mijloacelor informatice în desfăşurarea

principalelor momente/verigi ale învăţământului – lecţii, dezbateri, consultaţii. Este singura

universitate din România care, prin televiziunea şi radioul proprii, asigură săptămânal

transmiterea a zeci de ore de consultaţii, de răspunsuri la întrebările studenţilor, de mese rotunde,

pe probleme esenţiale ale culturii şi învăţământului pe plan european şi naţional. În prezent,

Universitatea dispune de unul din cele mai moderne sisteme contemporane de evaluare a

cunoştinţelor studenţilor prin intermediul utilizării Platformei Blackboard.

Asociată la această direcţie inovativă, aplicarea consecventă a recomandărilor Procesului

Bologna prin introducerea până la capăt, în toate programele, a sistemului celor trei cicluri de

învăţământ, prin asigurarea transparenţei totale privind condiţiile organizării şi funcţionării

acestor cicluri, a creat Universităţii Spiru Haret o mare audienţă şi atractivitate în rândurile

opiniei publice, ale beneficiarilor de învăţământ, ceea ce a avut drept rezultat afluirea puternică a

candidaţilor spre porţile sale, transformarea sa în cea mai mare universitate românească. Astfel,

Universitatea Spiru Haret se încadrează perfect într-una din caracteristicile esenţiale ale

dezvoltării învăţământului superior contemporan, tendinţa spre masificare.

Anexă

CORELAŢIILE ÎNTRE DOMENII, CRITERII, STANDARDE ŞI INDICATORI

Domenii Criterii Standarde Indicatori de performanţă

IP.A.1.1.1. Misiune şi obiective IP.A.1.1.2. Integritate academică IP.A.1.1.3. Răspundere şi responsabilitate publică

A.1. Structurile instituţionale administrative şi manageriale

S.A.1.1. Misiunea, obiective şi integritate academică S.A.1.2. Conducere şi administraţie

IP.A.1.2.1. Sistemul de conducere IP.A.1.2.2. Management strategic IP.A.1.2.3. Administraţie eficace

A. Capacitatea instituţională A.2. Baza materială S.A.2.1. Patrimoniu,

dotare, resurse financiare alocate

IP.A..2.1.1. Spaţii de învăţământ, cercetare şi pentru alte activităţi IP.A.2.1.2. Dotare IP.A.2.1.3. Resurse financiare IP.A.2.1.4. Sisteme de acordare a burselor şi altor forme de sprijin material pentru studenţi IP.B.1.1.1. Principii ale politicii de recrutare şi admitere IP.B.1.1.2. Practici de admitere

B.1. Conţinutul programelor de studiu

S.B.1.1. Admiterea studenţilor S.B.1.2. Structura şi prezentarea programelor de studiu

IP.B.1.2.1. Structura programelor de studiu IP.B.1.2.2. Diferenţiere în realizarea programelor de studiu IP.B.1.2.3 Relevanţa programelor de studiu

B.2. Rezultatele învăţării

S.B.2.1. Valorificarea calificării universitare obţinute

IP.B.2.1.1. Valorificarea prin capacitatea de a se angaja în domeniul de competenţă al calificării universitare IP.B.2.1.2. Valorificarea calificării prin continuarea studiilor universitare IP.B.2.1.3. Nivelul de satisfacţie a studenţilor în raport cu dezvoltarea profesională şi personală asigurată de Universitate. IP.B.2.1.4. Centrarea pe student a metodelor de învăţare IP.B.2.1.5. Orientarea în cariera studenţilor

B.3 Activitatea de cercetare

S.B.3.1. Programe de cercetare

IP.B.3.1.1. Programarea cercetării IP.B.3.1.2. Realizarea cercetării IP.B.31.3. Valorificarea cercetării

B. Eficacitatea educaţională

B.4. Activitatea financiară a organizaţiei

S.B.4.1. Buget şi contabilitate

IP.B.4.1.1. Repartizarea cheltuielilor IB.4.1.2 Contabilitate IB.4.1.3. Auditare şi răspundere publică

Domenii Criterii Standarde Indicatori de performanţă

C.1. Strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii

S.C. 1.1. Structuri şi politici pentru asigurarea calităţii

IP.C.1.1.1. Organizarea sistemului de asigurare a calităţii IP.C.1.1.2. Politici şi strategii pentru asigurarea calităţii

C.2. Proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate

S.C. 2.1. Aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studiu şi diplomelor ce corespund calificărilor

IP.C.2.1.1 Existenţa şi aplicarea regulamentului privitor la iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studiu IP.C.2.1.2 Corespondenţa dintre diplome şi calificări

C.3. Proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării

S.C. 3.1. Evaluarea studenţilor

IP.C.3.1.1. Universitatea are un regulament privind examinarea şi notarea studenţilor care este aplicat în mod riguros şi consecvent. IP.C.3.1.2. Integrarea examinării în proiectarea predării şi învăţării pe cursuri şi programe de studiu

C.4. Proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral

S.C. 4.1. Calitatea personalului didactic şi de cercetare

IP.C.4.1.1. Raportul dintre numărul de cadre didactice şi studenţi IP.C.4.1.2. Evaluarea colegială IP.C.4.1.3. Evaluarea personalului didactic de către studenţi IP.C.4.1.4. Evaluarea de către managementul universităţii

C.5. Accesibilitatea resurselor adecvate învăţării

S.C. 5.1. Resurse de învăţare şi servicii studenţeşti

IP.C.5.1.1. Disponibilitatea resurselor de învăţare IP.C. 5.1.2. Predarea ca sursă a învăţării IP.C.5.1.3. Programe de stimulare şi recuperare IP.C.5.1.4. Servicii studenţeşti

C. Managementul

calităţii

C.6. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea calităţii

S.C. 6.1. Sisteme de informaţii

IP.3.6.1. Baze de date şi informaţii

C.7. Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite

S.C. 7.1. Informaţie publică

IP.3.7.1. Oferta de informaţii publice

C.8. Funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii

S.C. 8.1. Structura instituţională de asigurare a calităţii educaţiei este conformă prevederilor legale şi îşi desfăşoară activitatea permanent

IP.C.8.1.1. Comisia coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii

CAPITOLUL II

NORME JURIDICO-LEGISLATIVE

ALE IMPLEMENTĂRII ŞI EVALUĂRII

CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

II.1. Standarde internaţionale (ISO) şi Directive ale Comisiei Europene privind calitatea II.2. Norme din legislaţia românească II.3. Norme interne ale calităţii învăţământului. Precizări ale Preşedintelui şi Rectorului Universităţii Spiru Haret privind calitatea învăţământului şi cercetării ştiinţifice

În acest capitol prezentăm extrase succinte din recomandări ale Comisiei Europene,

Hotărâri de Guvern şi legi adoptate în România, prevederi ale Cartei Universităţii Spiru

Haret şi analize ale Preşedintelui şi Rectorului Universităţii Spiru Haret, prof. univ. dr.

Aurelian Ghe. Bondrea, privind asigurarea calităţii procesului de învăţământ. Capitolul nu îşi propune să prezinte exhaustiv prevederile documentelor menţionate, ci mai

degrabă are în vedere orientarea cititorului către studierea fiecăruia din aceste documente pentru a

cunoaşte în totalitate conţinutul lor privind asigurarea calităţii învăţământului şi totodată pentru a

înţelege conţinutul şi raţionalitatea manualului de faţă.

II.1. STANDARDE INTERNAŢIONALE (ISO) ŞI DIRECTIVE ALE COMISIEI EUROPENE PRIVIND CALITATEA

ISO 9000: descrie principiile fundamentale ale S.M.C15 şi specifică terminologia

pentru S.M.C.

ISO 9001: specifică cerinţele pentru S.M.C. atunci când o organizaţie are nevoie să-şi

demonstreze capabilitatea de a furniza produse care îndeplinesc cerinţele clientului şi ale

reglementărilor aplicabile şi urmăreşte să crească satisfacţia clientului.ISO 9004: furnizează

linii directoare care iau în considerare atât eficacitatea, cât şi eficienţa S.M.C. Scopul acestui

standard îl constituie îmbunătăţirea performanţelor organizaţiei, creşterea satisfacţiei

clienţilor şi a altor părţi interesate.ISO 19011: furnizează îndrumări la auditarea S.M.C. şi a

mediului.

Împreună, acestea formează un ansamblu coerent de standarde pentru S.M.C. care

facilitează înţelegerea mutuală în comerţul naţional şi internaţional.

SR EN ISO 9001: 2001

Acest standard se adresează tuturor companiilor ce doresc să-şi îmbunătăţească

performanţa şi competitivitatea pe piaţa naţională şi internaţională.

Beneficiile sunt:

− de ordin intern: se asigură aplicarea sistemului de management al calităţii în mod

permanent;

− de ordin extern: creşterea încrederii clienţilor, îmbunătăţirea imaginii,

îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă, identificarea unor instrumente eficiente de marketing etc.

Standardul menţionat îşi propune:

15 Sistemul de Management al Calităţii

− identificarea proceselor desfăşurate, a modului de desfăşurare şi a legăturilor

dintre ele (procese de management, de asigurare a resurselor, de realizare a serviciilor şi de

monitorizare);

− documentarea Sistemului de Management al Calităţii prin Manualul Calităţii,

proceduri de sistem, proceduri şi instrucţiuni de lucru;

− stabilirea modului de elaborare, verificare, aprobare a documentelor şi nivelurile

de responsabilitate implicate, precum şi a regulilor de difuzare şi retragere a documentelor;

− stabilirea regulilor de efectuare a modificărilor în documente şi date;

− stabilirea regulilor privind documentele externe;

− precizarea cerinţelor referitoare la identificarea, păstrarea, protecţia, retragerea şi

arhivarea înregistrărilor calităţii, a căror menţinere demonstrează funcţionarea Sistemului de

Management al Calităţii.

Standardul promovează adoptarea unei abordări a managementului calităţii bazate pe

proces în elaborarea, implementarea şi îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de management

al calităţii, în vederea creşterii satisfacţiei clientului prin îndeplinirea cerinţelor acestuia.

Dacă se doreşte ca o organizaţie să funcţioneze cât mai bine, eficient, atunci ea

trebuie să identifice şi să administreze totalitatea proceselor interne şi externe intercorelate,

astfel accentuându-se importanţa:

− identificării şi satisfacerii cerinţelor;

− nevoii de a evalua procesele în funcţie de valoarea adăugată;

− obţinerii de rezultate în ceea ce priveşte performanţa şi eficacitatea fiecărui

proces;

− îmbunătăţirii continue a proceselor pe baza unor evaluări obiective.

Pentru ca o organizaţie să fie administrată şi să funcţioneze cât mai bine, este necesar

ca aceasta să fie coordonată şi verificată în mod sistematic şi transparent. Succesul poate

rezulta din implementarea şi menţinerea unui sistem de management care este proiectat în

vederea îmbunătăţirii continue a performanţei, luând în considerare nevoile tuturor părţilor

interesate.

Astfel, cele opt principii de management al calităţii trebuie să devină instrumente

manageriale esenţiale în buna administrare a unei afaceri:

1. Orientarea către client. Principala preocupare a unei organizaţii este să încerce să

satisfacă şi să depăşească mereu aşteptările clientului privind produsele şi serviciile furnizate

acestuia şi implică:

– înţelegerea tuturor nevoilor şi aşteptărilor clienţilor cu privire la produse şi servicii,

caracteristicile acestora, preţ etc.;

– asigurarea unui echilibru între modul de abordare a nevoilor clienţilor şi modul de

abordare a nevoilor celorlalte părţi interesate (proprietari, personalul organizaţiei, furnizori,

comunitatea locală, societatea în general);

– comunicarea acestor nevoi şi aşteptări în întreaga organizaţie;

– evaluarea satisfacţiei clienţilor pentru îmbunătăţirea continuă a rezultatelor;

– managementul relaţiilor cu clienţii.

2. Leadership. Liderii vor fundamenta unitatea între scopul şi orientarea strategică a

unei organizaţii, vor trebui să creeze şi să menţină mediul intern în vederea implicării totale a

personalului în realizarea tuturor obiectivelor, ceea ce presupune:

− existenţa unor persoane care acceptă o direcţionare, o orientare din partea

liderilor;

− distribuţia inegală a puterii de decizie între membrii grupului condus şi lider, în

favoarea acestuia din urmă;

− abilitatea de a utiliza diferite forme de exercitare a puterii decizionale pentru a

influenţa membrii grupului în comportamentul lor şi în desfăşurarea activităţilor.

3. Implicarea personalului. Angajaţii de la toate nivelurile reprezintă elementul

central al unei organizaţii şi implicarea totală a acestora permite ca abilităţile lor să fie

valorificate pentru maximizarea beneficiilor organizaţiei, impunând:

− asumarea răspunderii în rezolvarea problemelor;

− implicarea activă în identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire;

− punerea în valoare a competenţelor, cunoştinţelor şi experienţei;

− concentrarea asupra satisfacerii nevoilor clienţilor.

4. Abordarea bazată pe proces. Atunci când toate activităţile şi resursele

organizaţiei sunt conduse ca procese, rezultatele vor fi optime, iar aceasta presupune:

− definirea proceselor şi identificarea datelor de intrare şi ieşire;

− identificarea interferenţelor proceselor cu entităţile funcţionale ale organizaţiei;

− evaluarea riscurilor posibile, a consecinţelor şi impactului proceselor asupra

clienţilor, furnizorilor şi altor părţi interesate;

− stabilirea clară a responsabilităţilor şi autorităţilor privind managementul

proceselor.

5. Abordarea managementului ca sistem. Presupune identificarea, înţelegerea şi

conducerea sistemului de procese intercorelate ale organizaţiei în realizarea obiectivelor

stabilite, contribuind la asigurarea eficacităţii şi eficienţei acesteia.

6. Îmbunătăţirea continuă a produselor şi serviciilor. Ca obiectiv permanent al

organizaţiei, va fi posibilă numai prin îmbunătăţirea continuă a proceselor organizaţiei, din

fiecare etapă a ciclului de viaţă al produsului/serviciului, începând cu studiile de marketing

pentru identificarea cerinţelor clienţilor şi până la asigurarea utilizării corespunzătoare a

produselor/serviciilor. Rolul esenţial va reveni angajaţilor, care trebuie să se preocupe

permanent de îmbunătăţirea activităţilor pe care le desfăşoară.

7. Abordarea bazată pe fapte în luarea deciziilor, deoarece deciziile eficiente se

bazează pe analiza datelor şi informaţiilor, începând cu etapa identificării clienţilor şi a

cerinţelor de produs şi până la evaluarea satisfacţiei acestora.

8. Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorul; prin politica sa în domeniul calităţii,

organizaţia trebuie să-şi definească „principiile coordonatoare” pe care le promovează în

relaţiile cu toţi partenerii săi, în încercarea tuturor părţilor de a crea plus-valoare.

Comisia Europeană, Un posibil cadru european al calificărilor în perspectiva

învăţării pe parcursul întregii vieţi (Comisia Europeană, Bruxelles, 8.7.2005, SEC (2005)

957, document de lucru) În acest document se arată că rolul sistemului european al calificărilor este de a furniza o

perspectivă metodologică şi conceptuală comună care să orienteze cooperarea şi interacţiunea între

cadrele calificărilor la nivel european, naţional şi sectorial.

Într-un paragraf separat se precizează că rezultatele învăţării pot fi descrise din perspectiva a 3

tipuri: cunoştinţe, deprinderi, competenţe generale. Rezultatele învăţării sunt combinate, formând un

descriptor de nivel al învăţării. Acest descriptor este prezentat în 8 niveluri comune de referinţă şi se

bazează pe analiza progresiei celor 3 tipuri ale învăţării. În primele 5 niveluri se prezintă rezultate

învăţării în învăţământul preuniversitar. Descriptorii 6,7 şi 8 sunt consacraţi rezultatelor învăţării în

universităţi:

• 6. Situaţiile de învăţare sunt de obicei instabile la nivelul 6 şi solicită

soluţionarea unor probleme complexe în timpul procesului de învăţare. Sunt multipli factori

care interacţionează, aceasta însemnând că schimbarea din cadrul contextului de învăţare este

imprevizibilă. Învăţarea este deseori la nivel ridicat de specializare. Învăţarea pentru

calificările profesionale corespunzătoare nivelului 6 se desfăşoară în instituţii de învăţământ

superior. Totuşi, situaţiile de muncă furnizează, de asemenea, un context deosebit de

solicitant, ceea ce face ca organismele sectoriale şi profesionale să recunoască rezultatele

învăţării obţinute la locul de muncă. Învăţarea la nivelul 6 se bazează pe cunoştinţele din

învăţământul secundar superior şi, fiind sprijinită de manuale avansate, include în mod

obişnuit cunoştinţele cele mai avansate din domeniul de studiu respectiv. Persoanele care

lucrează ca experţi sau în poziţii manageriale dobândesc aceste calificări. Calificările

corespunzătoare nivelului 6 sunt asociate cu primul ciclu de pregătire din învăţământul

superior structurat conform Procesului Bologna.

Experţii conduc procesul de învăţare fie prin predare dirijată, fie prin pregătire

practică asistată. Cei care învaţă au control limitat asupra conţinutului formal şi a metodelor

utilizate, dar aşteptările sunt ca ei să manifeste autonomie în cercetare şi să fie capabili să

răspundă problemelor care apar. Asigurarea calităţii este, de regulă, realizată prin evaluări

ale experţilor asociate cu cerinţe procedurale instituţionalizate, de obicei implicând şi

controlul unei terţe părţi.

Calificările corespunzătoare nivelului 6 permit accesul la angajare în poziţii care

presupun responsabilităţi manageriale. Acest nivel permite, de asemenea, continuarea

studiilor şi prin învăţământ superior.

• 7. Situaţiile specifice de învăţare sunt nefamiliare şi solicită rezolvarea unor

problemele care implică multipli factori ce interacţionează, iar o parte din aceştia nu sunt

previzibili. Numeroşi factori sunt în schimbare, făcând contextul de învăţare complex şi

imprevizibil. Învăţarea este de obicei înalt specializată. Învăţarea în contexte formale pentru

calificările corespunzătoare nivelului 7 se desfăşoară de obicei în instituţii specializate din

învăţământul superior. Învăţarea presupune cunoştinţe şi un nivel de înţelegere bazat pe sau

în continuarea nivelului 6 de calificare.

Organismele sectoriale şi profesionale oferă recunoaşterea rezultatelor învăţării

specifice acestui nivel dobândite în contexte de muncă. Experţii seniori şi managerii

dobândesc aceste calificări. Calificările corespunzătoare nivelului 7 sunt asociate cu ciclul al

doilea de pregătire din învăţământul superior, conform Procesului Bologna.

Procesul de învăţare este de obicei asociat cu activităţi independente realizate în

colaborare cu alte persoane având acelaşi nivel de calificare sau chiar mai ridicat. Este

inclusă şi posibilitatea de a realiza sarcini de muncă sau de studiu în funcţie de nevoile

personale. Este de aşteptat ca acela care învaţă să îndrume persoane ce lucrează la nivel înalt

în cadrul domeniului respectiv. Asigurarea calităţii la acest nivel este de regulă realizată de

experţi prin peer evaluation, precum şi prin respectarea cerinţelor procedurale

instituţionalizate.

Calificările nivelului 7 permit acces la angajare şi progres în carieră în domeniul de

specialitate (sau într-unul similar). Acestea permit continuarea studiilor specializate în cadrul

învăţământului superior.

• 8. Situaţiile de învăţare pentru calificările corespunzătoare nivelului 8 sunt noi

şi solicită rezolvarea problemelor care implică interacţionarea unor factori multipli, dintre

care unii sunt în schimbare, ceea ce face ca mediul de învăţare să fie complex şi imprevizibil.

Procesul de învăţare se desfăşoară într-un domeniu foarte specializat.

Studiul pentru aceste calificări se desfăşoară mai ales în instituţii de învăţământ

superior specializate. Cei care învaţă şi care dobândesc o calificare de nivel 8 au demonstrat

înţelegerea domeniului de studiu şi stăpânirea capacităţilor şi a metodelor de cercetare

asociate acelui domeniu. Calificările corespunzătoare nivelului 8 sunt asociate cu ciclul al

treilea de pregătire din învăţământul superior, conform Procesului Bologna. Învăţarea la acest

nivel este aproape independentă de programele de învăţare în contexte formale şi se

desfăşoară prin acţiuni proprii îndrumate de alţi experţi cu un înalt nivel de calificare.

Persoanele care lucrează la acest nivel vor pregăti deseori colaboratorii pentru a dobândi

niveluri mai ridicate de expertiză.

Asigurarea calităţii este de regulă efectuată de experţi prin acţiuni de peer review şi

prin respectarea cerinţelor procedurale instituţionalizate. Calificările corespunzătoare

nivelului 8 furnizează acces la angajarea în domenii specializate şi progres în carieră pentru

cei angajaţi deja în profesii care solicită capacităţi de cercetare, activităţi academice şi

leadership.

II.2. NORME DIN LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ

Legea învăţământului nr. 84 din 24 iulie 1995

În art. 89, se afirmă că „autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii

personale şi publice pentru calitatea întregii activităţi didactice si de cercetare ştiinţifică pe

care o desfăşoară instituţia respectivă de învăţământ superior”.

În art. 148, legea precizează că evaluarea învăţământului universitar şi postuniversitar

se asigură prin forme specifice, în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu normele

autonomiei universitare. Totodată, se recomandă aplicarea creditelor transferabile atât în

cadrul aceleiaşi instituţii sau unităţi de învăţământ, cât şi între instituţii sau unităţi de

învăţământ, din ţară şi din străinătate.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României privind asigurarea calităţii, nr. 75/2005

(„Monitorul Oficial” din 20 iulie 2005)

Calitatea educaţiei este definită în Ordonanţă ca fiind ansamblul de caracteristici ale unui

program de studiu şi ale furnizorului acestuia prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor,

precum si standardele de calitate.

Capitolul 1, Dispoziţii generale, defineşte principalele categorii legate de calitatea educaţiei:

educaţia; organizaţia furnizoare de educaţie; programul de studii; beneficiarii direcţi ai educaţiei;

beneficiarii indirecţi; cadrul naţional al calificărilor; măsurile prin care se asigură calitatea educaţiei;

conţinutul evaluării calităţii; controlul calităţii educaţiei; acreditarea furnizoare de calitate.

Capitolul 2, Metodologia asigurării calităţii, tratează termenii care exprimă rezultatele

învăţării, componentele metodologiei asigurării calităţii: criterii, standarde şi standarde de referinţă;

indicatori de performanţă; calificări; procesele prin care se asigură calitatea în educaţie; domeniile de

asigurare a calităţii.

Capitolul 3, Asigurarea internă a calităţii, precizează: formarea comisiei de evaluare şi

asigurare a calităţii la nivelul fiecărei organizaţii furnizoare, responsabilitatea în cadrul acesteia,

componenţa comisiei şi faptul că membrii săi nu pot îndeplini funcţii de conducere în instituţia

respectivă, cu excepţia persoanei care asigură conducerea operativă; atribuţiile comisiei pentru

evaluarea şi asigurarea calităţii.

Capitolul 4, Evaluarea externă a calităţii, precizează conţinutul evaluării; organizaţiile care

asigură evaluarea externă-ARACIS şi ARACIP; structura organizatorică a acestora, atribuţiile lor. Se

precizează totodată că, potrivit principiului subsidiarităţii, instituţiile de învăţământ superior acreditate

au dreptul de a solicita evaluarea externă a calităţii, fie de ARACIS, fie de altă agenţie europeană.

Capitolul 5, Acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor de studiu,

menţionează că orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se

supune procesului de evaluare şi acreditare. În învăţământul superior, acreditarea se face la nivelul

structurilor instituţionale pentru fiecare program din ciclul de licenţă care duce la o calificare

universitară distinctă; acreditarea înseamnă parcurgerea a 2 etape succesive: autorizare de funcţionare

provizorie şi acreditarea; conţinutul procedurii de autorizare provizorie; conţinutul procedurii de

acreditare.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii

educaţiei, nr. 87/2006 (MO din 13 aprilie 2006)

Această lege defineşte ce este organizaţia furnizoare de educaţie; cine sunt beneficiarii

direcţi; ce este cadrul naţional al calificărilor, corelat cu cel european corespunzător.

Legea precizează ce reprezintă calitatea educaţiei, evaluarea calităţii educaţiei, asigurarea

calităţii, controlul calităţii, educaţiei şi îmbunătăţirii calităţii educaţiei.

Defineşte acreditarea ca fiind modalitatea de asigurare a calităţii prin care se certifică

respectarea standardelor pentru funcţionarea organizaţiilor furnizoare de educaţie si a programelor lor

de studii.

Precizează că la nivelul fiecărei instituţii furnizoare de educaţie din România se înfiinţează

Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, care adoptă o strategie şi un regulament de

funcţionare cu un conducător desemnat şi care are o anumită componenţă-reprezentanţi ce au atribuţii.

Se fac precizări cu privire la ARACIS şi ARACIP. ARACIP-ul este alcătuit din 15 membri ale

căror atribuţii sunt precizate de lege.

Se arată că procesul de evaluare şi acreditare în condiţiile legii, care prevede că evaluarea şi

acreditarea în învăţământul preuniversitar se fac la nivelul structurilor instituţionale pentru fiecare nivel

de învăţământ, se desfăşoară la nivelul structurilor instituţionale pentru fiecare program din ciclul de

licenţă, iar programele specifice ciclurilor de studii de masterat şi doctorat se supun evaluării externe,

în vederea acreditării.

Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive: autorizarea de

funcţionare provizorie, care acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza,

după caz, admiterea la studii, şi acreditarea, care acordă şi dreptul de a emite diplome, certificate şi

alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, de a organiza examen

de absolvire, licenţă, masterat, doctorat.

Legea menţionată tratează standardele naţionale specifice şi atribuţiile furnizorului de

educaţie.

Hotărârea Guvernului nr. 1418 din 23 octombrie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de

evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de

performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior,

Metodologia se aplică începând cu anul universitar 2006-2007 pentru:

– autorizarea funcţionării provizorii a noilor programe de studii universitare de licenţă iniţiate

şi propuse de instituţiile de învăţământ acreditate;

– autorizarea funcţionării provizorii a furnizorilor de învăţământ superior care iniţiază

programe de studii universitare de licenţă şi a programelor universitare de licenţă pe care aceştia le

iniţiază;

– acreditarea instituţiilor organizatoare de studii universitare de masterat;

– acreditarea acelor programe de studii şi a instituţiilor de învăţământ superior care au ajuns în

acest stadiu pe baza aplicării prevederilor Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de

învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată.

Metodologia cuprinde: principiile asigurării calităţii, domeniile asigurării calităţii, precizarea

semnificaţiei termenelor; organizaţia furnizoare de educaţie; programul de studii; autorizarea

funcţionării provizorii; acreditarea; standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă

pentru asigurarea calităţii şi acreditarea; managementul calităţii.

Metodologia realizată o sinteză pe domenii a criteriilor, standardelor şi indicatorilor de

performanţă pentru asigurarea calităţii.

Ordinul Mec nr. 3928 din 21 aprilie 2005 privind asigurarea calităţii serviciilor

educaţionale în instituţiile de învăţământ superior

Cuprinde următoarele prevederi:

1. Fiecare instituţie de învăţământ superior din România acreditată sau autorizată să

funcţioneze provizoriu este principalul responsabil pentru calitatea serviciilor educaţionale de

formare iniţială şi continuă, precum şi pentru asigurarea calităţii. Managementul calităţii este

o componentă definitorie a politicii instituţionale şi a strategiei de dezvoltare pentru fiecare

furnizor de servicii educaţionale.

2. Instituţia de învăţământ superior dezvoltă, până la încheierea anului universitar

2004-2005 şi aplică începând cu anul universitar 2005-2006, propriul sistem de asigurare a

calităţii, având componente diferenţiate pe cicluri şi programe de studii, cu respectarea

prevederilor prezentului ordin.

3. Rectorul instituţiei de învăţământ superior este direct responsabil pentru

managementul calităţii. El poate delega competenţele de conducere operativă a sistemului de

asigurare a calităţii unui prorector, sub a cărui îndrumare îşi desfăşoară activitatea Comisia

pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, formată din 5-9 membri. Prorectorul este membru de

drept al Comisiei.

4. Membrii Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt numiţi de Senatul

universităţii. Ei nu pot îndeplini funcţii de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ

superior – cu excepţia prorectorului coordonator – şi nici într-o altă instituţie de învăţământ.

Comisia cuprinde într-un număr relativ egal:

a) reprezentanţi ai corpului profesoral;

b) reprezentanţi ai celor mai performanţi studenţi;

c) reprezentanţi ai celor mai buni absolvenţi;

d) reprezentanţi ai angajatorilor.

5. Misiunea Comisiei este aceea de a implementa Hotărârea Senatului cu privire la

asigurarea calităţii şi de a elabora Raportul anual cu privire la asigurarea calităţii. Comisia

propune constituirea de structuri operaţionale de monitorizare şi evaluare periodică a calităţii

programelor sau activităţilor la nivelul facultăţilor şi/sau al departamentelor.

6. Activitatea Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii este asistată de un

serviciu de specialitate; o parte din posturile acestui serviciu pot fi acoperite în regim de

cumul de activităţi şi de către persoane din corpul profesoral al instituţiei de învăţământ

superior.

7. La nivelul instituţiei de învăţământ superior, sistemul de asigurare a calităţii

cuprinde principii referitoare la următoarele aspecte:

a) politicile, strategiile şi procedurile pentru asigurarea calităţii;

b) metodologiile de aprobare, monitorizare şi evaluare periodică a programelor de

studii şi a calificărilor acordate;

c) metodologia de evaluare a studenţilor;

d) asigurarea calităţii corpului profesoral;

e) evaluarea resurselor de învăţare şi a sprijinului oferit studenţilor în formarea lor;

f) organizarea bazei de date care permite autoevaluarea internă;

g) publicarea periodică de informaţii cu privire la calitatea programelor de studii

oferite.

8. Raportul anual cu privire la asigurarea calităţii reprezintă principalul document

care este prezentat când se solicitã evaluarea externă a unui program de studii sau a întregii

instituţii de învăţământ superior. Acest raport este o precondiţie obligatorie pentru orice

demers de obţinere a finanţării de bază sau a finanţării complementare.

9. Un exemplar este înaintat Direcţiei Generale a Învăţământului Superior, împreună

cu planul strategic de dezvoltare instituţională.

10. Instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu, Direcţia

Generală a Învăţământului Superior, Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Superior

şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice în Învăţământul Superior pun în aplicare

prevederile acestui ordin.

Ordinul M.E.C. nr. 4492 (MO din 6 iulie 2005) privind promovarea eticii

profesionale în universităţi

Toate instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze

provizoriu au obligaţia de a elabora, dezbate şi adopta până la data de 20 decembrie

2005, propriul Cod de etică universitară.

Codul de etică universitară cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi

normelor morale pe care consimt să le respecte şi să le urmeze membrii comunităţii

academice în activitatea lor profesională. El stabileşte standardele de etică profesională pe

care o comunitate universitară îşi propune să le urmeze şi penalizările care se pot aplica în

cazul încălcării acestora.

Codul contribuie la coeziunea membrilor universităţii şi la formarea unui climat

universitar bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte, la creşterea prestigiului

universităţii.

Codul de etică universitară este un document obligatoriu care întregeşte Carta

universităţii.

Instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu

au obligaţia să înfiinţeze, până cel târziu la 1 octombrie 2005, o Comisie de etică

universitară, subordonată Senatului universitar, conform prevederilor prezentului ordin.

Comisia de etică universitară are ca principale atribuţii: a) elaborarea Codului de etică

universitară; b) analiza şi soluţionarea reclamaţiilor şi sesizărilor referitoare la abaterile de la

etica universitară; c) prezentarea unui raport anual în faţa Senatului.

Comisia de etică este formată din 5-9 membri cu prestigiu profesional şi autoritate

morală, reprezentând, în părţi relativ egale, cadrele didactice, studenţii şi personalul

nedidactic. Reprezentantul Compartimentului juridic al instituţiei de învăţământ superior face

parte de drept din Comisia de etică universitară.

Comisia de etică este propusă şi aprobată de Senatul universitar. Nu pot fi membri în

Comisia de etică persoanele care ocupă funcţii de conducere în instituţia de învăţământ

superior la nivel de universitate sau facultate. Probleme ale calităţii mai sunt cuprinse în: HG 88/2005 privind organizarea studiilor

universitare de licenţă; OMEC 3235/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare

de licenţă.

II.3. NORME INTERNE ALE CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI. PRECIZĂRI ALE PREŞEDINTELUI ŞI RECTORULUI

UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET PRIVIND CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Din cuvântările Preşedintelui şi Rectorului Universităţii prof. univ.

dr. Aurelian Ghe. Bondrea la deschiderea anului universitar:

2005-2006

La toate aceste manifestări internaţionale din sfera educaţiei, Universitatea Spiru

Haret s-a bucurat de un interes şi atenţie deosebite din partea organizatorilor şi celorlalţi

participanţi, a publicului larg. Au fost apreciate infrastructura competitivă de care dispune

Universitatea, tehnologiile moderne utilizate în procesul de învăţământ – televiziunea

proprie, vasta reţea de calculatoare de ultimă generaţie racordată la Internet, cartea tipărită

etc. –, înfăptuirile în domeniul învăţământului la distanţă, considerat, de pe acum,

învăţământul viitorului, standardele înalte ale activităţii academice, toate contribuind decisiv

la realizarea unui învăţământ performant, racordat la cele mai noi evoluţii în sfera educaţiei

pe plan mondial. Alăturându-se celor 525 de universităţi care au semnat, până acum, Magna Charta Universitatum,

chemată să susţină, în prezent şi în viitor, vocaţia plurivalentă a universităţii, instituţia noastră s-a angajat să

respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, să răspundă eficient provocărilor

generate de trecerea la societatea cunoaşterii, de globalizare.

Din acest an, reforma se aplică şi instituţiilor de învăţământ superior din România, având ca finalitate

înfăptuirea următoarelor obiective de importanţă majoră:

1. Convergenţa, compatibilitatea şi comparabilitatea programelor de studii;

2. Extinderea şi perfecţionarea sistemului de credite transferabile;

3. Colaborarea în emiterea şi recunoaşterea diplomelor de studii universitare;

4. Promovarea mobilităţii studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor;

5. Promovarea valorilor europene.

Grija şi interesul constante faţă de studenţi, faţă de problemele lor, au stat permanent în atenţia conducerii Universităţii Spiru Haret şi a Fundaţiei România de Mâine. Concomitent cu crearea unor condiţii de studiu, odihnă, recreere deosebite, prin Hotărârea Consiliului director al Fundaţiei România de Mâine au fost acordate burse de merit tuturor studenţilor de la forma de învăţământ la zi, care au obţinut medii între 9 şi 10. Numai în ultimii 3 ani, efortul financiar în acest scop se ridică la circa 7 miliarde lei. Ca urmare a rezultatelor remarcabile obţinute în pregătirea profesională în anul universitar precedent, peste 350 de studenţi de la forma de învăţământ de zi vor beneficia de burse de merit, în acest an universitar.

2006-2007

Universitatea Spiru Haret a reuşit să-şi sporească, an de an, atractivitatea şi să se impună

în conştiinţa publică datorită concepţiei clare cu privire la rolul şi rostul învăţământului, ştiinţei şi

culturii la sfârşit de veac XX şi început de nou secol şi mileniu. Ea continuă valoroasele tradiţii

ale învăţământului românesc, iniţiate de chiar mentorul spiritual al Universităţii noastre, marele

om de ştiinţă, patriot şi reformator social Spiru Haret.

Împletirea organică, armonioasă dintre dimensiunea ştiinţifică, instructiv-educativă şi cea

socială, răspunsul adecvat la necesităţile economico-sociale ale României, asigurarea accesului la

pregătire superioară pentru categoriile sociale cu resurse materiale modeste, un corp profesoral de

valoare, o bază materială de excepţie, un management performant sunt câteva din atributele care

au făcut din Universitatea Spiru Haret un justificat pol de atracţie.

2007-2008

Obiectivul fundamental pe care ni l-am propus pentru anul academic 2007–2008 este

creşterea continuă a calităţii procesului de învăţământ, acesta fiind şi ţelul Declaraţiei de la

Bologna, semnată, în anul 1999, şi de România. După cum se cunoaşte, calitatea se referă, în

principal, la următoarele:

1. îndeplinirea garantată a unor standarde si criterii de bază;

2. capacitatea de a stabili obiective si de a le atinge într-un context diversificat;

3. abilitatea de a satisface cererile si aşteptările beneficiarilor direcţi si indirecţi ai

procesului educaţional;

4. înclinaţia către excelenţă.

În această viziune, pentru Universitatea Spiru Haret, calitatea înseamnă îmbunătăţire

şi dezvoltare, axate pe efortul continuu în vederea perfecţionării permanente, accentuând

responsabilitatea instituţiei noastre de a-şi folosi cât mai bine autonomia instituţională şi

libertatea academică, conferite prin lege.

Realizarea calităţii se constituie, în acest fel, în nucleul ethos-ului academic şi al ideii

că personalul nostru didactic universitar ştie cel mai bine ce este calitatea.

Totodată, Universitatea Spiru Haret abordează calitatea ca transformare, care este o

perspectivă puternic centrată pe student. Calitatea este considerată, de această dată, ca proces

de schimbare în cadrul căruia cu cât este mai bună o instituţie de învăţământ superior, cu atât

îsi atinge mai bine scopul de a oferi studenţilor cunoştinţe, abilităţi, aptitudini specifice şi

atitudini care le vor permite să muncească şi să trăiască într-o societate bazată pe cunoaştere

şi aceasta trebuie să fie societatea românească.

Pornind de aici, Comisiile pentru asigurarea internă a calităţii de la nivelul

Universităţii şi al facultăţilor, constituite deja, vor trebui să aibă, în atenţie, cu precădere

următoarele aspecte:

1. definitivarea şi validarea procedurilor pentru asigurarea calităţii;

2. monitorizarea şi revizuirea periodică a curriculei universitare;

3. evaluarea studenţilor;

4. asigurarea calităţii corpului profesoral;

5. resursele de învăţare şi asistenţă acordată studenţilor;

6. sistemul informaţional.

De fapt, ne aflăm într-un moment de răscruce, când se repune problema educaţiei, în

termeni adecvaţi timpului în care trăim. Rezolvarea ei nu mai este posibilă fără a concepe

cunoaşterea pe care o transmit universităţile ca „rezolvare creativă de probleme”, şi nu ca o

simplă reproducere de cunoştinţe existente. Totodată, soluţionarea acestei probleme necesită

regândirea programelor universitare în direcţia formării celor 4 capacităţi de bază ale

specialistului de astăzi şi de mâine:

1. capacitatea de a abstractiza;

2. capacitatea de a gândi sistematic o problemă;

3. capacitatea de a testa soluţiile;

4. capacitatea de a comunica în limbi moderne si de a folosi noile tehnici informaţionale.

Intervenţia pregătită de Preşedintele şi Rectorul Universităţii Spiru Haret,

prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea pentru dezbaterile din cadrul reuniunii Aplicarea

Procesului de la Bologna şi punerea în practică a LMD în Europa Centrală şi de Est. Mizele

şi perspectivele reformelor (Chişinău, 28 februarie – 1 martie 2008).

Intervenţia mea în cadrul dezbaterilor din această secţiune, consacrată problematicii

asigurării calităţii, practicilor de evaluare şi abilitare în diferite culturi, în contextul

implementării Procesului Bologna, al creării unui spaţiu european al învăţământului superior

şi cercetării ştiinţifice, având ca finalitate creşterea caracterului performant şi a calităţii

învăţământului superior, are în vedere câteva aspecte principiale, dar şi constatări rezultate

din experienţa Universităţii Spiru Haret în acest domeniu.

Semnatară a Magna Charta Universitatum, Univesitatea Spiru Haret s-a angajat

plenar, începând cu anul de învăţământ 2005–2006, în aplicarea Procesului Bologna, ale

cărui obiective, între altele, sunt reprezentate de armonizarea structurilor de învăţământ, şi nu

a conţinuturilor – după cum sublinia Lesley Wilson, secretarul general al Asociaţiei

Universităţilor Europene –, şi asigurarea calităţii în învăţământul superior.

Ca şi dumneavoastră, cei aflaţi aici, şi eu consider că ne aflăm într-un moment de

răscruce, când se repune problema educaţiei în termeni adecvaţi timpului în care trăim.

Rezolvarea ei nu mai este posibilă fără a concepe cunoaşterea, pe care o transmit

universităţile, ca „rezolvare creativă de probleme”, şi nu ca simplă reproducere de cunoştinţe

existente. În acelaşi timp, soluţionarea acestui aspect major necesită regândirea programelor

universitare în direcţia formării celor 4 capacităţi de bază ale specialistului de astăzi şi de

mâine, şi anume:

• capacitatea de abstractizare;

• capacitatea de gândire sistematică a unei probleme;

• capacitatea de testare a soluţiilor;

• capacitatea de comunicare în limbi moderne şi de utilizare a tehnologiilor

informaţionale.

Strâns legată de această problemă şi esenţial implicată în rezolvarea ei se află

calitatea.

După cum se cunoaşte, calitatea academică – concept multidimensional, dinamic şi

structurat pe mai multe niveluri, corelat cu cadrul contextual al unui model educaţional, cu

misiunea şi obiectivele instituţiei, ca şi cu standardele specifice din interiorul unui sistem,

program, discipline date – se referă, în principal, la:

• îndeplinirea garantată a unor standarde şi niveluri de performanţă (benchmark-uri)

minime;

• capacitatea de a stabili, într-un context diversificat, obiective şi de a le atinge;

• abilitatea de a satisface cererile şi aşteptările beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai

procesului educaţional;

• înclinaţia către excelenţă.

În această viziune, pentru Universitatea Spiru Haret – instituţie de învăţământ

superior liberă, deschisă, autonomă atât din punct de vedere academic, cât şi economico-

financiar, persoană juridică de drept privat, având în structura sa 30 de facultăţi, 49 de

specializări, 59 programe de masterat şi cca 300.000 de studenţi şi masteranzi, înscrişi la

formele de învăţământ de zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă – calitatea înseamnă:

• îmbunătăţire şi dezvoltare; calitatea este axată pe efortul continuu în vederea

îmbunătăţirii permanente, cu accent pe responsabilizarea instituţiei de învăţământ superior de

a-şi folosi cât mai bine autonomia instituţională şi libertatea academică. Obţinerea calităţii, în

această accepţie, se constituie ca parte centrală a ethos-ului academic şi a ideii că personalul

didactic este cel mai în măsură să aprecieze ce este calitatea;

• transformare; preocupările pentru calitate exprimă conţinutul întregului proces de

învăţământ, centrat pe student. În acest caz, calitatea este înţeleasă ca proces de schimbare în

cadrul căruia cu cât este mai bună, competitivă o instituţie de învăţământ superior, cu atât ea

îşi atinge mai bine scopul de a oferi beneficiarilor procesului educaţional cunoştinţe,

aptitudini specifice şi atitudini care să le permită să trăiască şi să muncească într-o societate

bazată pe cunoaştere;

• satisfacţie a beneficiarilor – studenţi, masteranzi, doctoranzi, altfel spus absolvenţii

celor 3 cicluri – licenţă, masterat, doctorat, dar şi a familiilor lor, a societăţii, în general.

Calitatea este înţeleasă, de această dată, ca fiind strâns legată de exigenţele crescânde ale

pieţei muncii.

Pornind de aici, asigurarea şi controlul calităţii academice dobândesc aspectul unui

proces continuu, adaptat la specificul instituţional, în cadrul căruia rezultatele şi

performanţele academice se îmbunătăţesc permanent.

Strategia calităţii are în vedere ca obiectiv de maximă însemnătate generarea unei

culturi a calităţii. Faptul de a fi conştient de importanţa calităţii în învăţământul superior şi de

a-ţi asuma un angajament în favoarea ei, împreună cu o solidă cultură a documentării şi

managementul eficient al acestei calităţi (prin proceduri de asigurare a calităţii), constituie

„ingredientele” culturii calităţii. Pe măsură ce elementele calităţii se schimbă şi evoluează,

acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu sistemul integrat de valori, comportamente, atitudini

şi angajamente legate de calitate.

Corelată strâns cu problema calităţii se află chestiunea evaluării, proces general de

analiză critică şi sistematică ce conduce la concluzii şi recomandări privind calitatea într-o

instituţie sau calitatea unui program de învăţământ superior. Aceasta se realizează prin

proceduri interne şi externe.

Aici apare, însă, o problemă, iar ea a fost sintetizată magistral de comisarul european

pentru educaţie, Jan Figel, care sublinia: „Evaluarea calităţii actului educaţional trebuie să

treacă din sarcina statului, care o găseşte adesea suficientă, în gestiunea unor organisme

independente acreditate şi stabile, care să exercite acest proces foarte transparent. Statul

trebuie să investească în politici care să conducă spre calitate, dar nu organismele sale să o şi

controleze. Statul trebuie să aibă, însă, experţi capabili să analizeze indicatorii de calitate.

Atât! Restul este conflict de interese şi aceasta este politica Comisiei pe care o transmitem

statelor membre”.

Aşadar, organisme independente, acreditate, stabile, transparente trebuie să asigure

evaluarea externă a calităţii. Numai în acest mod se poate asigura imparţialitatea, se poate

ajunge la o apreciere corectă a universităţilor, se poate vorbi, cu adevărat, de asigurarea şi

controlul calităţii în învăţământul superior.

Programul managerial al Rectorului Universităţii Spiru Haret pentru perioada 2004-

2008

Principalele obiective strategice şi direcţii prioritare de acţiune: 1. Creşterea calităţii procesului de învăţământ

− Permanent proces de autoevaluare;

− Actualizarea curriculei universitare;

− Structurarea mai bună a disciplinelor pe ani de studiu;

− Reexaminarea ponderii acordate diferitelor discipline;

− Revederea şi reactualizarea programelor analitice;

− Creşterea conţinutului practic aplicativ al procesului didactic;

− Reevaluarea modului de desfăşurare a practicii de profil a studenţilor;

− Actualizarea permanentă a conţinutului cursurilor şi materialelor didactice;

− Promovarea unor stiluri şi metode moderne de predare şi utilizare a noilor

tehnologii în procesul de educaţie;

− Diversificarea şi aprofundarea specializării absolvenţilor printr-o ofertă amplă şi

variată de programe de pregătire postuniversitară – studii aprofundate, masterat, doctorat. 2. Amplificarea şi diversificarea activităţii de cercetare ştiinţifică

− Implicarea, în mai mare măsură, în proiecte şi programe de cercetare ştiinţifică

finanţate de fonduri naţionale şi internaţionale (granturi ale MEC şi ale Academiei Române,

programe Phare, Socrates, Leonardo da Vinci, Erasmus);

− Realizarea de activităţi ştiinţifice şi de consultanţă;

− Participarea la manifestări ştiinţifice în universitate şi în afara ei;

− Accentuarea şi intensificarea efortului publicistic;

− Desfăşurarea unei susţinute activităţi de marketing cu privire la piaţa cercetării

ştiinţifice,

− Crearea unui cadru stimulativ pentru desfăşurarea activităţii cercurilor ştiinţifice

ale studenţilor;

− Stimularea diferenţiată a cadrelor didactice şi studenţilor, în raport cu participarea

şi aportul la activitatea de cercetare ştiinţifică. 3. Consolidarea cadrului şi climatului organizaţional

− Stimularea şi promovarea, în continuare, a spiritului de echipă şi a muncii în

colective mixte;

− Îmbunătăţirea conlucrării între titularii de discipline, asistenţi şi preparatori;

− Promovarea pluralismului opiniilor, dezbaterea şi confruntarea constructivă de

idei pe diferite probleme teoretice, metodologice şi practice;

− Realizarea unei mai bune comunicări între diferitele structuri organizaţionale şi

manageriale, precum şi între cadrele didactice şi studenţi;

− Promovarea şi susţinerea desfăşurării unor manifestări cu caracter cultural-

educativ şi sportiv. 4. Perfecţionarea profesională, promovarea şi dezvoltarea potenţialului uman

− Îmbunătăţirea metodelor de evaluare a performanţelor individuale ale cadrelor

didactice şi stimularea diferenţiată a acestora;

− Continuarea politicii de stabilizare şi încurajare a personalului didactic tânăr. 5. Intensificarea participării cadrelor didactice ale Universităţii la acţiuni menite

să promoveze imaginea Universităţii Spiru Haret în mediul academic, economic şi social

− Prezenţa mai activă a cadrelor didactice în unităţi de învăţământ preuniversitar;

− Diversificarea unor relaţii şi mai strânse cu instituţiile mass-media;

− Dezvoltarea unui sistem de comunicare interinstituţional, capabil să asigure un

contact permanent cu mediul economic şi societatea civilă. 6. Monitorizarea modului de inserţie a absolvenţilor Universităţii pe piaţa muncii

− Estimarea numărului de absolvenţi care au reuşit să găsească un loc de muncă;

− Evaluarea numărului de absolvenţi care se încadrează pe posturi corespunzătoare

specializările absolvite. 7. Amplificarea şi diversificarea relaţiilor internaţionale

− Extinderea contactelor şi a partenerilor în mediul academic internaţional;

− Identificarea şi participarea la proiecte şi programe susţinute financiar de

organisme internaţionale, publice şi private. 8. Consolidarea şi modernizarea continuă a bazei materiale

− Investirea, în continuare, a unor resurse financiare importante în aparatură,

echipamente şi noi tehnologii în scopul creşterii calităţii procesului educaţional;

− Construirea Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine pe bază de

credite externe şi din resurse proprii.

Carta Universităţii Spiru Haret (extrase) Capitolul I. Misiunea şi obiectivele Universităţii

Art. 3. Pentru îndeplinirea misiunii sale, Universitatea a stabilit următoarele

obiective:

− modernizarea permanentă a procesului de învăţământ, prin perfecţionarea programelor de

studii universitare, în strânsă corelaţie cu progresul societăţii bazate pe cunoaştere, cu cerinţele vieţii

economico-sociale;

− asumarea principiului calităţii în întreaga activitate desfăşurată în Universitate;

− dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică, prin implicarea plenară a cadrelor

didactice, cercetătorilor şi studenţilor şi realizarea de parteneriate în acest domeniu cu

universităţi, institute de cercetare ştiinţifică, unităţi economico-sociale etc. din ţară şi din

străinătate;

− autoevaluarea/evaluarea periodică a activităţii didactice şi ştiinţifice, având în

vedere standardele şi indicatorii de performanţă care asigură calitatea procesului de

învăţământ şi a cercetării ştiinţifice;

− promovarea şi dezvoltarea programelor de mobilităţi naţionale şi internaţionale

ale studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor;

− afirmarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii universitare pe plan

naţional şi internaţional. Capitolul II. Principii de organizare şi funcţionare

Art. 8(1). Universitatea acţionează pentru formarea unei culturi a calităţii,

promovând şi asigurând standardele de calitate în domeniile educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

(2) Periodic, Universitatea evaluează modul de îndeplinire a standardelor de calitate şi

a indicatorilor de performanţă proprii.

Art. 9. Principiul înaltei competenţe profesionale are în vedere selectarea,

promovarea, stimularea resurselor umane, pornind de la capacităţile profesionale recunoscute

şi probate, de la contribuţiile valoroase în activitatea didactică şi ştiinţifică, în celelalte

sectoare de activitate ale Universităţii.

Titlul III. Structuri academice şi competenţe decizionale

Capitolul I. Catedra şi Facultatea

Secţiunea 1. Catedra

Art. 33 (2). Catedra are următoarele atribuţii principale

b) evaluează şi aprobă programele analitice ale disciplinelor de studii şi ale

activităţilor de pregătire practică, întocmite de cadrele didactice titulare de discipline;

c) stabileşte modalităţile de evaluare a cunoştinţelor studenţilor, pe discipline de

studiu, în concordanţă cu metodologia aprobată de Senatul universitar.

Secţiunea a 3-a. Consiliul facultăţii

Art. 37.

d) întocmeşte rapoartele de autoevaluare în vederea autorizării funcţionării provizorii

şi acreditării programelor de studiu;

e) stabileşte criterii şi standarde pentru evaluarea personalului didactic şi de cercetare

ştiinţifică, precum şi pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor didactice şi de cercetare

ştiinţifică vacante, cu respectarea celor stabilite de Senatul Universităţii;

f) efectuează evaluarea activităţii şi de cercetare ştiinţifică din facultate şi stabileşte

măsuri pentru perfecţionarea acesteia.

Secţiunea a 4-a. Biroul executiv al facultăţii

Art. 40. Biroul executiv al facultăţii are următoarele atribuţii:

b) evaluează, periodic, activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică a facultăţii şi

prezintă Consiliului concluzii şi măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii.

Capitolul II. Departamentul

Art. 47. În cadrul Universităţii sunt organizate şi funcţionează următoarele

departamente:

Departamentul pentru învăţământ la distanţă; Departamentul pentru învăţământ cu

frecvenţă redusă; Departamentul pentru programe de masterat care urmăresc asigurarea

calităţii procesului educaţional oferit prin intermediul formei şi desfăşurat la nivel de

masterat; Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, în cadrul căruia este

organizat şi funcţionează Centrul de Consiliere şi Orientare în carieră; Departamentul pentru

tehnologia informaţiei (IT); Departamentul pentru studiul limbilor străine, care organizează,

prin Centrul de Limbi Străine, cursuri intensive, pe nivele de cunoştinţe, finalizate cu

certificate de competenţă lingvistică.

Capitolul III

Secţiunea a 3-a. Senatul Universităţii

Art. 59

m) aprobă sistemul propriu al Universităţii de asigurare a calităţii educaţiei.

Secţiunea a 8-a. Consilii şi comisii în interesul învăţământului

Art. 79. În cadrul Universităţii, funcţionează următoarele consilii şi comisii:

a) Comisia pentru evaluarea internă a calităţii procesului de învăţământ elaborează

propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei, coordonează aplicarea procedurilor şi

metodologiei de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de Senatul universitar, colaborează

cu agenţii specializate în domeniu, întocmeşte, anual, un raport de evaluare internă cu privire

la calitatea educaţiei în Universitate.

CAPITOLUL III

STRATEGIA UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET

ÎN DOMENIUL CALITĂŢII

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI. SISTEMUL INTERN

DE EVALUARE A CALITĂŢII

III.1. Declaraţia Preşedintelui şi Rectorului Universităţii Spiru Haret privind calitatea III.2. Strategia şi politicile Universităţii Spiru Haret în domeniul calităţii III.3. Codul etic al Universităţii Spiru Haret III.4. Politica asigurării calităţii programelor de studii universitare III.5. Politica asigurării calităţii activităţii didactice

III.6. Politica privind studenţii şi serviciile sociale studenţeşti III.7. Sistemul intern de evaluare a calităţii

III.1. DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI ŞI RECTORULUI UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET

PRIVIND CALITATEA

Ca instituţie de învăţământ superior particular, nonprofit, persoană juridică de drept privat şi

de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ, ce funcţionează în cadrul Fundaţiei

România de Mâine, Universitatea Spiru Haret îşi întemeiază misiunea, obiectivele şi ansamblul sistemului

de asigurare şi de evaluare a calităţii pe concepţia potrivit căreia calitatea educaţiei şi învăţământului

constituie modalitatea prin intermediul căreia se asigură oportunităţile necesare beneficiarilor săi –

studenţi, masteranzi, doctoranzi – pentru a obţine nivelul de pregătire şi de formare profesională promis

şi proiectat, în toate componentele structurale şi funcţionale ale universităţii.

În acest sens, ea urmăreşte ca predarea, învăţarea, evaluarea, suportul material şi logistic şi toate

celelalte oportunităţi de învăţare, instruire şi formare, oferite beneficiarilor, să fie efective şi

corespunzătoare, în raport cu standarde academice recunoscute, cu un referenţial de indicatori şi de

proceduri de evaluare în domeniul educaţiei şi învăţământului, împărtăşite de către organismele

naţionale şi internaţionale de specialitate.

Pentru realizarea acestor obiective, conducerea Universităţii, a facultăţilor şi departamentelor,

întreaga comunitate academică a membrilor Universităţii situează în centrul preocupărilor eforturile de

asigurare a eficienţei şi calităţii interne a educaţiei şi învăţământului pe care le oferă, în vederea realizării

lor la nivelul standardelor adoptate şi al obiectivelor planificate.

În acelaşi timp, Universitatea acţionează în domeniul calităţii din perspectiva relaţiilor dintre

societate şi educaţie, accentuând asupra eficienţei interfeţei dintre rezultatele activităţii sale, necesităţile

şi aspiraţiile comunităţilor sociale şi umane şi exigenţele dinamicii structurilor profesionale şi

ocupaţionale, ale pieţei muncii, precum şi ale dezvoltării vieţii sociale.

Înglobând avantajele calităţii interne şi ale interfeţei educaţiei şi învăţământului cu societatea,

Universitatea îşi propune să asigure calitatea viitoare a educaţiei, depunând eforturi pentru a răspunde

necesităţilor viitoare, atât ale indivizilor, cât şi ale comunităţilor sociale, locale şi naţionale, precum şi

provocărilor noului mediu economic, social, politic, tehnologic, faţă de noile generaţii ce vor trăi şi munci

în era globalizării şi a societăţilor cunoaşterii şi informatizării, în mileniul III.

Obiectivul final al strategiei, politicilor, planurilor, programelor şi activităţilor consacrate

asigurării calităţii ale Universităţii îl constituie formarea unor specialişti de înaltă calificare profesională,

socială şi umană, capabili să înveţe, să muncească şi să trăiască într-o lume multidimensională şi

multinivelară, evoluând în ritmuri din ce în ce mai alerte, mutual dependentă de relaţii, schimburi,

colaborări internaţionale, capabili să participe la dezvoltarea cunoaşterii umane, a tehnologiei şi a

economiei, dincolo de ţări şi societăţi anume, în condiţiile creşterii globale a alianţelor, competiţiilor

internaţionale şi a integrării multiculturale.

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

III.2. STRATEGIA ŞI POLITICILE UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET ÎN DOMENIUL CALITĂŢII

Consideraţii generale

În orice demers uman, calitatea s-a impus şi se impune ca o condiţie sine qua non a progresului, a dezvoltării,

cu atât mai mult în domeniul educaţional, care este chemat să asigure forţa intelectuală a dezvoltării. A investi

în educaţie înseamnă a crea condiţii pentru dezvoltare – adevăr recunoscut de multă vreme. Investiţia în epoca

actuală trebuie orientată prioritar spre realizarea unui învăţământ de calitate, performant, menit să genereze şi să

cultive creativitatea, capacitatea de inovare şi gândirea prospectivă, orizontul de cunoaştere şi înţelegere a

fenomenelor şi proceselor dezvoltării umane pentru a se putea oferi soluţii în cele mai variate domenii de

activitate.

Sursa esenţială a patrimoniului intelectual al oricărei societăţi o constituie

învăţământul, centrat pe performanţă şi calitate, orientat spre viitor, apt să răspundă

exigenţelor profesionale actuale şi de perspectivă.

Strategia dezvoltării umane în condiţiile procesului de integrare europeană a fost

regândită şi adecvată noilor realităţi socio-politice, tehnologice, ştiinţifice şi culturale

europene. Au crescut rolul şi importanţa educaţiei, s-au accentuat exigenţele faţă de oferta

educaţională a sistemului de învăţământ, pe primul plan situându-se performanţa şi calitatea.

Internetul şi tehnologia informatică s-au generalizat, inaugurând era accesului nelimitat la

informaţie. Bibliotecile virtuale desfid distanţele, piaţa ofertei de cunoaştere şi servicii

academice.

Strategia Universităţii în domeniul calităţii

În conceperea, elaborarea şi adoptarea strategiei calităţii, Universitatea Spiru Haret porneşte de la realitatea

obiectivă a epocii contemporane, potrivit căreia asigurarea calităţii, eficienţei, performanţei şi competitivităţii

constituie o direcţie fundamentală de acţiune pentru toate categoriile şi tipurile de organizaţii sociale, inclusiv

pentru organizaţiile şi instituţiile de învăţământ şi educaţie.

Coordonatele majore ale acestei strategii sunt cele afirmate, adoptate şi înscrise în documentele internaţionale

referitoare la Procesul Bologna: Declaraţia comună asupra armonizării structurii sistemului european de

învăţământ superior de la Paris, Sorbona din 25 mai 1998, comunicatele finale ale întrunirilor miniştrilor

învăţământului şi educaţiei de la Bologna (mai, 1998), Praga (mai, 2001), Berlin (mai, 2003), Bergen (mai,

2005), precum şi prevederile Magna Charta Universitatum, ale căror principii şi valori sunt împărtăşite de

Parlamentul şi Consiliul Europei, prin Comitetul de miniştri şi Comitetul de Organizare interguvernamental pe

problemele Învăţământului Superior şi Cercetării. La care se adaugă Hotărârea de guvern 75/2005, aprobată prin

Legea 87/2006 şi celelalte acte normative legale în vigoare.

Axul referenţial esenţial al strategiei calităţii la Universitatea Spiru Haret îl constituie

„beneficiarii” (interni şi externi), cu întregul lor univers al necesităţilor, trebuinţelor,

aşteptărilor şi idealurilor care le configurează, atât viaţa individuală, cât şi viaţa socială,

destinele lor.

La temelia strategiei, politicilor şi programelor de asigurare şi promovare a calităţii

Universităţii Spiru Haret se situează un ansamblu de principii şi obiective generale, şi

anume:

− asigurarea calităţii constituie o direcţie prioritară de acţiune, în misiunea şi

obiectivele de ansamblu ale Universităţii şi ale tuturor componentelor sale structurale şi

funcţionale;

− corelarea concepţiei, conţinutului strategiei, politicilor şi programelor calităţii cu

concepţia generală şi cu strategia dezvoltării Universităţii pe termen mediu şi lung;

− realizarea calităţii în fiecare componentă şi în ansamblul sistemului de activitate al

Universităţii;

− asigurarea calităţii pe întregul traiect şi în toate etapele proceselor de producere a

calităţii, începând de la calitatea intenţiilor transpunerii lor în proiecte şi programe de

activitate, realizarea acestora, evaluarea, atestarea şi certificarea calităţii rezultatelor lor, până

la finalizarea acestora de către beneficiari;

− realizarea calităţii la cele mai înalte niveluri ale cunoaşterii ştiinţifice, ale

dezvoltării tehnologice şi ale evoluţiei sociale, pe baza valorificării cât mai bune a resurselor

de imaginaţie, creaţie şi inovaţie, ale tuturor membrilor Universităţii;

− formarea şi cultivarea unei autentice şi solide culturi a calităţii la toţi membrii

comunităţii academice şi la ceilalţi angajaţi ai Universităţii;

− deplasarea accentului dinspre preocupările pentru costurile calităţii şi inspectarea

calităţii spre identificarea şi utilizarea celor mai adecvate şi mai eficiente metode şi mijloace

de îmbunătăţire continuă a calităţii prin asigurarea convergenţei tuturor acţiunilor individuale

ale angajaţilor pentru atingerea acestor obiective.

Pârghiile principale prin intermediul cărora strategia calităţii adoptată urmează a fi

implementată sunt următoarele:

− afirmarea clară a identităţii misiunii şi obiectivelor Universităţii în contextul

dezvoltării accelerate şi inedite a ştiinţei, tehnologiei, culturii şi sistemelor economico-sociale

şi politice, în condiţiile internaţionalizării, integrării şi globalizării contemporane;

− garantarea libertăţii academice în procesele de învăţământ şi în activitatea de

cercetare ştiinţifică, a libertăţii de expresie şi de acţiune, de investigaţie nelimitată în

eforturile de descoperire şi de diseminare a cunoaşterii şi adevărului;

− afirmarea autonomiei universitare ca un angajament independent faţă de misiunea

culturală şi socială a Universităţii, în termenii unor strategii şi politici proprii de acţiune,

benefice din punct de vedere atât intelectual, moral, educaţional, cât şi managerial;

− realizarea responsabilităţilor educaţionale, culturale şi sociale ale Universităţii, prin

parteneriate adecvate şi eficiente cu toate organizaţiile, instituţiile sociale şi cu societatea în

ansamblul său, în vederea sporirii contribuţiei Universităţii la identificarea celor mai eficiente

modalităţi de soluţionare a problemelor fundamentale, imediate şi de perspectivă ale societăţii;

− armonizarea autonomiei procesului de învăţământ şi a sistemului cercetării ştiinţifice cu

răspunderea şi performanţa managerială a calităţii, bazată pe respect şi nediscriminare şi

disponibilitate faţă de necesităţile şi cerinţele tuturor membrilor comunităţii academice;

− crearea unor mecanisme, organisme şi structuri instituţionale ale calităţii, atât la

nivel managerial general, cât şi la niveluri subordonate (facultăţi, departamente,

compartimente, servicii etc.).

III.3. CODUL ETIC AL UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET

PRINCIPII GENERALE

Universitatea Spiru Haret este o instituţie complexă, ale cărei scopuri implică atât

recunoaşterea şi respectarea drepturilor individuale ale membrilor săi, cât şi acceptarea unor

îndatoriri şi responsabilităţi faţă de instituţia universitară din partea acestora şi a întregii

colectivităţi.

Conştientă de funcţia socială şi formativă a instituţiei universitare, Universitatea Spiru

Haret reflectă valorile care stau în mod real la baza cercetării ştiinţifice, a învăţământului şi a

altor multiple activităţi universitare, imprimându-le acestora propria sa activitate în scopul

promovării onoarei şi renumelui Universităţii, al creării unei ambianţe de dialog deschis,

relaţii interpersonale corecte, deschidere şi schimburi cu comunitatea ştiinţifică

internaţională, educarea şi instruirea persoanei sub toate aspectele.

Universitatea Spiru Haret cere membrilor săi, profesori, cercetători, personal tehnic-

administrativ şi studenţi, ca în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin, în raport de funcţiile şi

responsabilităţile asumate atât la nivel individual, cât şi în cadrul organelor colective, să

respecte, să apere şi să promoveze valorile fundamentale ale instituţiei universitare, între care

amintim:

– demnitatea umană;

– promovarea libertăţii şi a drepturilor fundamentale;

– responsabilitate, manifestată prin cunoaşterea şi îndeplinirea îndatoririlor faţă de

comunitate;

– onestitate, integritate, competenţă, seriozitate;

– cunoaşterea şi stimularea studiilor şi a cercetării ştiinţifice;

– refuzul oricărei discriminări, valorificarea tuturor meritelor persoanei, dar şi a

diferenţelor de ordin individual sau cultural;

– echitate, imparţialitate, colaborare deschisă şi transparenţă.

Universitatea Spiru Haret se identifică atât cu valorile apărate de Constituţia

României, – Dreptul la învăţătură (art. 32), Accesul la cultură (art. 33) –, cât şi cu principiile

fundamentale conţinute în Magna Charta Universitatum, principii regăsite şi în Carta

Universităţii Spiru Haret.

Prezentul Cod Etic nu se substituie legii, el se adaugă dispoziţiilor normative

aplicabile tuturor membrilor care aparţin comunităţii Universităţii Spiru Haret şi din care

derivă drepturi şi obligaţii.

1. LIBERTATEA ACADEMICĂ

Universitatea Spiru Haret se angajează să creeze o ambianţă care să favorizeze ideea

de libertate şi de autonomie individuală, înţeleasă ca o premisă absolut necesară în vederea

unei cât mai bune desfăşurări a procesului de învăţământ, dezvoltarea competenţei, a unei cât

mai ample cercetări şi explorări intelectuale, obiectivul final al tuturor acestor demersuri

fiind cunoaşterea.

În exercitarea libertăţii academice, membrii Universităţii sunt obligaţi la o conduită

onestă şi responsabilă, inclusiv prin adoptarea de măsuri autodisciplinare destinate să

ilustreze în faţa comunităţii ştiinţifice şi chiar a societăţii metodologia utilizată, rezultatele

obţinute, impactul etic al cercetărilor.

Pe de altă parte, membrii Universităţii sunt obligaţi să respecte hotărârile academice

cu caracter organizatoric luate în scopul eficientizării şi transparenţei activităţii universitare.

2. AUTONOMIA PROFESIONALĂ

Universitatea Spiru Haret promovează un mediu propice exercitării autonomiei profesionale. Ea

asigură exercitarea dreptului de a concepe, modifica, extinde sau perfecţiona programele de studiu şi de

cercetare. Fiecărui membru al Universităţii i se garantează dreptul de a lua şi de a aplica decizii în privinţa

propriei cariere academice şi profesionale.

3. PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ŞI PLAGIATUL

Membrii comunităţii universitare sunt obligaţi să respecte toate normele în materie de proprietate

intelectuală şi plagiat.

Autorul unei lucrări, angajat al Universităţii, este obligat să nu o folosească în scopuri

private şi să menţină rezerva asupra rezultatelor incluse în lucrare până în momentul

publicării acesteia.

Universitatea Spiru Haret consideră că proprietatea intelectuală trebuie să contribuie

la dezvoltarea şi bunăstarea Universităţii.

Plagiatul este definit ca atribuire, parţială sau totală, către sine sau un alt autor, a

cuvintelor, ideilor, cercetărilor sau descoperirilor unei alte persoane cu omiterea citării

surselor.

Activităţile academice cu importanţă ştiinţifică desfăşurate în colectiv trebuie să

indice, dacă acest lucru este cerut în mod expres, ce parte sau părţi îi revin fiecărui

colaborator. În cadrul fiecărui grup este de datoria coordonatorului:

– să promoveze condiţiile care permit fiecărui participant să lucreze potrivit propriei

integrităţi, onestităţi, competenţe, libertăţi;

– să valorifice meritele individuale şi să identifice responsabilităţile fiecărui

participant;

– să stimuleze dialogul, colaborarea, argumentaţia, dezvoltarea ideilor şi abilităţilor

personale, critica, mai ales în desfăşurarea activităţilor ştiinţifice de graniţă sau care impun

un criteriu metodologic complex şi/sau multidisciplinar.

4. DREPTATEA ŞI ECHITATEA

Toţi membrii Universităţii au dreptul să fie trataţi cu înţelegere, respect şi consideraţie egale şi să nu fie

discriminaţi, direct sau indirect, pe motive care ţin de religie, sex, orientare sexuală, convingeri personale,

aspect fizic şi culoarea pielii, limbă, origini etnice sau sociale, cetăţenie, condiţii de sănătate, graviditate, opţiuni

legate de familie, vârstă.

Există discriminare directă atunci când, pentru unul sau mai multe motive invocate la

alineatul precedent, o persoană este, a fost sau va fi tratată mai puţin favorabil decât o alta

aflată într-o situaţie similară.

Există discriminare indirectă atunci când o dispoziţie, un criteriu sau o procedură,

aparent neutre, pot dezavantaja anumite categorii de persoane individualizate pe baza

factorilor enumeraţi la primul alineat, cu excepţia când o atare dispoziţie, criteriu sau

procedură sunt justificate obiectiv de o finalitate legitimă, iar mijloacele folosite pentru

îndeplinirea acesteia sunt corespunzătoare şi absolut necesare.

În scopul asigurării unei egalităţi depline între diversele aspecte ale vieţii universitare, principiul

nediscriminării nu interzice însă adoptarea sau menţinerea unor măsuri specifice destinate să evite sau să

compenseze eventualele dezavantaje create dintr-un motiv sau altul şi care au fost enunţate la primul alineat.

Universitatea Spiru Haret va adopta măsuri ferme pentru egalitate de şanse la

angajare, la studii şi la programe, pentru eliminarea conflictelor de interese, pentru

prevenirea şi combaterea oricărei forme de corupţie, favoritism şi împotriva discriminării de

orice natură.

5. MERITUL ŞI PROFESIONALISMUL

Universitatea Spiru Haret asigură recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea

meritelor personale şi colective care conduc la împlinirea menirii sale academice: dedicarea

faţă de profesie şi studiu, faţă de instituţie şi membrii comunităţii academice, cultivarea

creativităţii şi talentului, eficienţei şi performanţei.

Universitatea Spiru Haret creează un mediu propice pentru educare, instruire,

cercetare şi competitivitate:

– dezvoltă programe academice la standarde înalte, capabile să conducă la evoluţia

cunoaşterii, la formarea specialiştilor competitivi şi la creşterea prestigiului în cercetare;

– încurajează şi recompensează orientarea spre calitate ştiinţifică şi pedagogică, în

mod deosebit spre excelenţă, a profesorilor, cercetătorilor, studenţilor şi a programelor de

studii şi cercetare;

– cultivă iniţiativa şi curiozitatea ştiinţifică,

– acţionează împotriva imposturii, amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi

plafonării;

– descurajează comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsă de

amabilitate, dezinteres.

6. TRANSPARENŢA

Universitatea Spiru Haret respectă principiul transparenţei tuturor categoriilor de

informaţii care interesează membrii comunităţii universitare, potenţialii candidaţi,

absolvenţii, instituţiile cu care colaborează şi publicul larg, asigurând o informare consistentă

şi corectă. Prin aceasta va facilita egalitatea de şanse în competiţie şi va asigura accesul

echitabil la resursele universitare. Universitatea Spiru Haret interzice ascunderea, falsificarea

sau denaturarea informaţiilor la care au dreptul membrii săi şi publicul larg. Excepţie fac

informaţiile rezervate.

Toţi membrii Universităţii sunt obligaţi:

– să respecte discreţia în cazul persoanelor sau instituţiilor, în situaţia în care

Universitatea deţine informaţii protejate în legătură cu ele;

– să nu divulge date sau informaţii rezervate, dacă fac parte din structurile

Organelor Academice. Membrii Universităţii au obligaţia să dea o motivaţie adecvată şi obiectivă tuturor hotărârilor

importante adoptate, inclusiv acelea care grevează asupra poziţiei sau carierei altor membri ai Universităţii,

precum şi acelea având ca obiectiv descrierea sau promovarea unor activităţi formative noi.

7. FOLOSIREA NUMELUI ŞI REPUTAŢIEI UNIVERSITĂŢII

Toţi membrii Universităţii sunt obligaţi să respecte instituţia, prin urmare să nu aducă

nicio atingere reputaţiei acesteia.

Nu îi este permis unui membru al Universităţii.

– să utilizeze în mod impropriu numele Universităţii;

– să se folosească de reputaţia Universităţii, asociind-o cu activităţi profesionale,

îndatoriri, obligaţii sau alte activităţi externe, chiar dacă acestea nu sunt plătite:

– să exprime puncte de vedere strict personale folosindu-se de numele Universităţii.

8. UTILIZAREA RESURSELOR UNIVERSITĂŢII

Membrii Universităţii trebuie să utilizeze resursele în mod responsabil şi cu multă

grijă, astfel încât să poată justifica toate cheltuielile şi să elaboreze, la cererea Universităţii, o

documentaţie adecvată sau o dare de seamă detaliată.

Nu îi este permis unui membru să utilizeze sau să atribuie unor persoane sau instituţii

străine aparatura de cercetare, spaţiile sau resursele umane ale Universităţii în scopuri

personale şi/sau pentru scopuri diferite de acelea ale instituţiei universitare, sau în orice caz

fără aprobarea acesteia din urmă.

9. ABUZUL PROPRIEI POZIŢII

Nu îi este permis unui membru al Universităţii să utilizeze, direct sau indirect,

autoritatea propriei poziţii academice sau a funcţiei deţinute în scopul de a forţa alţi membri

ai Universităţii să execute servicii avantajoase pentru el, în cazul în care acestea nu sunt

obligaţii juridice pentru cei din urmă. Abuzul poate surveni şi în cazul unor comportamente

aflate în evident contrast cu spiritul normelor şi regulamentelor Universităţii.

10. ALTE ABUZURI

Universitatea Spiru Haret interzice orice manifestare şi formă de hărţuire, exploatare,

umilire, dispreţ, ameninţare sau intimidare.

Nu se permit atitudini misogine, rasiste, şovine, xenofobe şi hărţuirea sexuală, care

lezează demnitatea umană.

11. CADOURI ŞI BENEFICII

Membrii Universităţii sunt obligaţi să nu solicite şi să refuze orice propunere de

cadouri sau beneficii destinate să influenţeze, fie şi indirect, buna desfăşurare a activităţilor

universitare.

Membrii pot accepta propunerile privind: întâlniri culturale, vizite sau congrese,

simpozioane publice, cu condiţia ca acestea să nu influenţeze, nici măcar indirect, buna

desfăşurare a activităţilor universitare.

12. INTEGRITATEA RELAŢIEI PROFESOR-STUDENT

Cadrele didactice demonstrează respectul pentru studenţi ca indivizi şi aderă la

propriile roluri de formatori intelectuali şi consilieri. Cadrele didactice depun eforturi

susţinute pentru cultivarea unui comportament academic, pentru evaluarea corectă a

studenţilor, în raport cu adevăratele merite ale acestora, pentru protejarea libertăţii academice

a acestora.

Cadrele didactice trebuie să evite orice exploatare, hărţuire, discriminare a studenţilor.

DISPOZIŢII FINALE

Este de datoria profesorilor, a cercetătorilor, a personalului tehnic-administrativ, a

studenţilor şi a oricărui alt membru al Universităţii:

– să ia act de prezentul Cod;

– să se familiarizeze cu normele de conduită protejate de prezentul Cod;

– să se adreseze Comisiei etice pentru a obţine sfaturi referitoare la aplicarea

prezentului Cod sau în legătură cu comportamentul potrivit în funcţie de cazurile concrete

acoperite de prezentul Cod;

– să respecte prezentul Cod şi să semnaleze cu promptitudine Comisiei etice

conduitele îndoielnice.

Violarea prezentului Cod poate constitui motiv de sancţiuni disciplinare din partea

organelor competente.

În vederea aplicării prezentului Cod, în Universitatea Spiru Haret funcţionează

Comisia de Etică Universitară, care îşi desfăşoară activitatea în baza „Regulamentului de

Organizare şi Funcţionare” aprobat de Biroul Senatului.

Comisia de Etică:

– are funcţie consultativă, de cercetare şi de control, cu respectarea normelor din

prezentul Cod;

– promovează, în cazurile în care este posibil, rezolvarea pe cale amiabilă a

eventualelor controverse;

– poate propune organelor competente măsuri disciplinare faţă de cei care nu îşi

îndeplinesc obligaţiile;

– supune organelor competente propunerile de revizuire a prezentului Cod.

Documentele Comisiei de Etică trebuie să fie bine fundamentate.

Este de datoria Universităţii să promoveze popularizarea cât mai amplă a prezentului

Cod prin intermediul publicaţiilor, comunicărilor, simpozioanelor, activităţilor didactice,

precum şi prin orice alt mijloc considerat potrivit în acest scop.

Universitatea intervine cu promptitudine şi prin orice mijloc în vederea aplicării

prezentului Cod, mai ales în cazurile în care acest lucru devine absolut necesar.

III.4. POLITICA ASIGURĂRII CALITĂŢII PROGRAMELOR DE STUDII UNIVERSITARE

În concordanţă cu Declaraţia Preşedintelui şi Rectorului Universităţii Spiru Haret

privind calitatea şi cu strategia calităţii Universităţii Spiru Haret, politica asigurării calităţii

programelor de studii are ca obiective principale modernizarea continuă a conţinutului

studiilor universitare, din perspectiva noilor paradigme ale educaţiei şi învăţământului,

generate de transformarea societăţilor contemporane în societăţi bazate pe cunoaştere şi

informatizare.

Sursele, finalităţile şi conţinutul studiilor universitare sunt derivate din stadiul actual

şi tendinţele evoluţiei cunoaşterii ştiinţifice, progresului tehnic, a culturii şi a dezvoltării

sociale, şi anume:

− creşterea masivă a volumului cunoştinţelor sistematice despre natură, societate şi

om, concretizate în noi paradigme, teorii, concepte, metode şi tehnici de investigaţie

ştiinţifică;

− multiplicarea unor noi direcţii şi perspective inedite de abordare a realităţilor

naturale, sociale şi umane şi geneza unor noi „puncte de creştere” a ştiinţei şi tehnologiei;

− trecerea de la dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice prin diferenţiere şi specializare la

integrarea ştiinţelor, multidisciplinaritate şi interdisciplinaritate;

− generalizarea şi creşterea rapidă a uzurii morale a cunoştinţelor, tehnicilor şi

tehnologiilor şi necesitatea permanentizării învăţării pe parcursul întregii vieţi;

− corelarea conţinutului general şi al disciplinelor specifice de studii cu exigenţele

noi generate de restructurările profunde, economice, sociale şi politice contemporane, cu

noile forme de organizare a vieţii sociale, noul conţinut al muncii, noile structuri şi dinamici

ale profesiilor şi ale ocupaţiilor;

− asigurarea păstrării unităţii dintre studiile universitare şi cultură, atât în vederea

promovării valorilor culturale autentice, cât şi pentru ca absolvenţii Universităţii să devină

agenţi activi în procesele de creaţie culturală şi de noi modele culturale în societate.

Implementarea unui asemenea conţinut al studiilor urmează să se concretizeze în:

− formarea capacităţilor de generare de noi cunoştinţe, tehnologii, tehnici de

investigaţie ştiinţifică, de creaţie şi inovaţie permanentă;

− obţinerea „pragului relevant” de deprinderi şi competenţe de bază şi asigurarea

concordanţei dintre cunoştinţele, însuşirile şi abilităţile formate şi exigenţele generate de

mobilitatea profesională contemporană şi de schimbarea continuă a ocupaţiilor, metodelor de

muncă şi organizaţională;

− pregătirea absolvenţilor pentru a-şi putea planifica singuri modul de combinare a

învăţării, muncii şi a vieţii private şi de familie;

− asigurarea accesului la informaţii şi cunoştinţe de ultimă oră, cultivarea motivaţiei

şi aptitudinilor de a utiliza în mod inteligent aceste resurse în nume propriu sau în folosul

comunităţii sociale şi umane;

− formarea studenţilor pentru „cetăţenia activă”, respectiv, participare eficientă la

viaţa socială şi politică în evoluţie permanentă, la şansele şi la riscurile cu care se confruntă

în viaţă;

− formarea lor pentru obţinerea unui status şi a unui rol economico-social care să le

asigure independenţa vieţii individuale, respectul de sine şi bunăstarea – cheia calităţii vieţii.

Modalităţile, căile şi mijloacele realizării acestor obiective se regăsesc în toate componentele şi în organizarea curriculumului disciplinelor de studiu, în produsele curriculare (planurile de învăţământ, programele analitice, cursurile universitare, sintezele şi suporturile de curs, ghidurile şi îndrumătoarele de studiu, seturi multimedia, soft-uri educaţionale etc.) şi în toate componentele activităţilor didactice, de cercetare ştiinţifică şi în celelalte activităţi educative şi formative din Universitate.

III.5. POLITICA ASIGURĂRII CALITĂŢII ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Având în vedere principiile Cartei universitare şi aplicarea Strategiei Universităţii

Spiru Haret pentru asigurarea calităţii procesului de învăţământ, politicile privind activitatea

didactică vizează:

– Procesul de predare – învăţare – evaluare se desfăşoară conform metodologiei şi

normelor de calitate elaborate de catedrele de specialitate, având în vedere următoarele

componente: programe de studiu; managementul procesului de predare – învăţare

(programe analitice); strategia de predare, resursele de învăţare; tutoriat şi consultaţii;

elaborarea itemilor pentru probele de evaluare.

– Evaluarea studenţilor se desfăşoară conform metodologiei şi normelor de calitate

elaborate de fiecare cadru didactic, în acord cu particularităţile evaluării computerizate.

Calitatea procesului de învăţământ este asigurată prin:

a) definirea unui domeniu coerent de pregătire pentru fiecare facultate şi

armonizarea acestor domenii în cadrul ofertei Universităţii;

b) identificarea oportunităţii programelor de studii (specializărilor) şi adaptarea

structurală a ofertei universitare;

c) identificarea cerinţelor şi aşteptărilor reale ale mediului socio-economic privind

competenţele absolvenţilor fiecărui program de studiu (specializări), corelarea

acestora cu experienţa Universităţii şi cu practica internaţională (europeană);

d) întocmirea de planuri de învăţământ şi programe analitice adecvate;

e) identificarea şi aplicarea celor mai bune practici de ţinere sub control şi

îmbunătăţire continuă a procesului de învăţământ (predare-învăţare, urmărire şi

sprijinire a progresului realizat de studenţi şi evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor

dobândite de aceştia);

f) introducerea unor criterii şi proceduri de evaluare a calităţii pe toate segmentele

procesului de învăţământ;

g) introducerea unui feed-back de la studenţi, absolvenţi şi angajatori, privind

structura şi calitatea activităţii didactice şi îmbunătăţirea permanentă a acesteia.

Responsabilităţile specifice în domeniul politicii activităţii didactice revin prorectorului coordonator al

activităţii didactice la nivelul Biroului Senatului Universităţii, decanilor sau prodecanilor facultăţilor şi şefilor

de catedră.

În ansamblul lor, aceste responsabilităţi se referă la:

− elaborarea, dezbaterea şi aprobarea planurilor de învăţământ, a programelor cursurilor şi a statelor

de funcţiuni ale catedrelor şi facultăţilor (departamentelor);

− analiza conţinutului studiilor şi formularea de propuneri cu privire la necesitatea şi oportunitatea

unor noi specializări, inclusiv postuniversitare;

− programarea activităţilor didactice şi întocmirea orarelor;

− asigurarea condiţiilor necesare şi verificarea desfăşurării tuturor activităţilor didactice (cursuri,

activităţi seminariale, de laborator etc.) potrivit programărilor aprobate;

− planificarea şi desfăşurarea ordonată a sesiunilor de examene, inclusiv de licenţă şi a activităţilor

de evaluare, indiferent de formele în care se realizează acestea;

− asigurarea tuturor categoriilor de resurse de învăţare (cursuri, materiale didactice, cărţile necesare

în biblioteci etc.);

− planificarea şi desfăşurarea practicii de specialitate şi pedagogice, potrivit prevederilor planurilor

de învăţământ şi programelor disciplinelor de practică;

− propunerile de scoatere la concurs a posturilor vacante, promovările profesionale şi ale

personalului pentru suplinirea posturilor vacante.

III.6. POLITICA PRIVIND STUDENŢII ŞI SERVICIILE SOCIALE STUDENŢEŞTI

În elaborarea şi implementarea acestei politici, Universitatea Spiru Haret porneşte de la

următoarele principii şi realităţi fundamentale:

– societăţile contemporane au devenit, în mare măsură, societăţi ale cunoaşterii şi

informatizării;

– ele sunt societăţi în care modelele muncii, organizării, acţiunii şi desfăşurării vieţii

sociale, modul de trai al oamenilor se schimbă radical, în ritmuri din ce în ce mai rapide şi

mai inedite. În acest context este necesară constituirea unor programe şi reţele flexibile, care să răspundă

în mod adecvat noilor necesităţi ale indivizilor, organizaţiilor sociale şi societăţii în general şi care să

asigure condiţiile pentru ca toţi membrii societăţii să poată participa la procesele de învăţare, de la

vârsta copilăriei, pe tot parcursul vieţii, astfel încât aceştia să poată contribui eficient la dezvoltarea

competitivă a economiei şi la bunăstarea socială generală a naţiunii.

Pe această bază, Universitatea Spiru Haret şi-a stabilit ca obiective: − asigurarea condiţiilor necesare pentru realizarea accesului egal la studii universitare al

tuturor celor calificaţi pentru acestea, dintr-o dublă perspectivă: societatea are nevoie de valorificarea

disponibilităţilor şi talentelor tuturor membrilor săi, ceea ce implică nu numai accesul propriu-zis la

învăţare a studenţilor, ci şi, mai ales, pregătirea acestora, prin studii universitare, pentru a fi în măsură

să se bucure de toate oportunităţile pe care le oferă viaţa fiecăruia în parte;

− transformarea Universităţii într-o veritabilă „comunitate a învăţării”, care să inspire şi să

sprijine pe toţi „actorii” ei – profesori, manageri şi echipe manageriale şi, evident, studenţi – să înveţe

toţi, în permanenţă, inclusiv unii de la alţii, în beneficiul reciproc al tuturora;

− centrarea întregului efort de obţinere a performanţei, calităţii şi excelenţei învăţării pentru

satisfacerea tuturor categoriilor de necesităţi ale studenţilor, oricine ar fi ei şi oricând au nevoie de

sprijin, pentru a-şi îndeplini obligaţiile pe care le au şi pentru a progresa în procesele de pregătire

profesională, socială, morală şi umană, în general;

− crearea unui mediu sănătos de învăţare, care să ofere studenţilor facilităţile, sprijinul şi

resursele de natură să conducă la formarea aptitudinilor esenţiale necesare pentru construcţia unei

viziuni corecte şi realiste asupra vieţii de succes în cadrul societăţilor în care trăiesc şi vor trăi în viitor;

− angajarea intimă, simpatetică şi productivă a Universităţii în satisfacerea

necesităţilor, aspiraţiilor şi idealurilor comunităţilor şi societăţilor în care funcţionează, prin

reproiectarea adecvată a funcţiilor sale specifice, de învăţare, cercetare, extensiune

universitară şi a serviciilor educaţionale pe care le oferă tuturor beneficiarilor săi.

Realizarea unui asemenea set de obiective şi idealuri implică transpunerea în practică

a unui sistem coerent de programe şi de acţiuni concrete, adecvate fiecărui obiectiv în parte

şi ansamblului lor.

Astfel, problemele accesului la învăţământ trebuie să fie abordate şi soluţionate în

lumina unor necesităţi şi realităţi ale vieţii sociale contemporane, şi anume: − universităţile de succes sunt datoare să ofere posibilităţi reale, pentru dezvoltarea

intelectuală şi socială tuturor persoanelor care dispun de resursele intelectuale şi de motivaţia necesare

pentru a avea succes în activitate, muncă şi viaţă;

− aspiranţii potenţiali la studii universitare trebuie să fie identificaţi cât mai de timpuriu, să

fie sprijiniţi în dezvoltarea lor intelectuală, astfel încât atunci când ajung la vârsta şi etapa în care pot

candida pentru a intra în universitate să fie în măsură să răspundă cu succes exigenţelor standardelor de

acces la studiile universitare;

− pentru aceasta, Universitatea îşi propune să îşi îmbunătăţească relaţiile cu şcolile elementare

şi secundare, stabilind parteneriate cu acestea pentru ca să obţină creşterea numărului de elevi, capabili

să acceadă la învăţământul superior.

În acelaşi timp, Universitatea îşi stabileşte, pe baze temeinic elaborate, exigenţele

pentru admitere, insistând asupra corelaţiilor dintre exigenţele sale şi nivelul de pregătire a

candidaţilor, căutând să identifice noi căi şi modalităţi de „judecare” a meritului şi de

identificare a potenţialului real de dezvoltare superioară, complexă, a candidaţilor.

Cuvântul de ordine în această privinţă îl constituie luarea în considerare a

„diversităţii” situaţiilor în care se află candidaţii şi extinderea procesului de admitere, prin

care, pe de o parte, să se poată depăşi obstacolele care, foarte adesea, marchează abilităţile şi

pregătirea reală a candidaţilor, iar pe de altă parte, să se identifice cât mai multe şi mai

eficiente căi de reliefare a experienţei de învăţare a candidaţilor şi factorii socio-economici,

de ordin familial, de mediu de provenienţă, culturali etc. care îi diferenţiază.

Crearea unui mediu sănătos de învăţare presupune, în ceea ce îi priveşte pe studenţi,

asigurarea condiţiilor necesare pentru formarea unei experienţe optime de învăţare a fiecărui

student prin: − reîntărirea obligaţiilor şi angajării studenţilor în procesele de învăţare, în special în primii

ani de studii, concomitent cu întărirea legăturilor dintre pregătire şi carieră;

− plasarea responsabilităţii învăţării asupra studenţilor, cu condiţia asigurării tuturor

oportunităţilor şi mijloacelor de învăţare necesare, inclusiv de angajare în programe de cercetare

ştiinţifică, de nivel adecvat.

Concordant cu aceste obiective, Universitatea îşi organizează întregul sistem de servicii sociale

studenţeşti, începând cu satisfacerea condiţiilor de cazare şi servire a mesei, servicii de sănătate, centrul

de consiliere şi orientare în carieră şi de asistenţă personalizată a studenţilor pentru rezolvarea tuturor

problemelor cu care aceştia se confruntă în Universitate, servicii de protecţie şi securitate a studenţilor,

cadrelor didactice, vizitatorilor etc. şi de menţinere a ordinii în Universitate şi Campusul universitar;

continuând cu bibliotecile şi serviciile de informare şi documentare ştiinţifică, spaţiile de care dispun şi

dotările lor (săli de lectură şi studii, foaiere pentru odihnă, locuri de fumoar, servicii computerizate de

multiplicare etc.); organizaţiile profesionale, de interese speciale (radioclub, televideoclub, cluburi

sportive etc.), publicaţiile studenţeşti; serviciile şi facilităţile de recreere, loisir şi programe sociale

(concerte, filme, călătorii, excursii, dansuri, expoziţii şi alte activităţi similare); facilităţi pentru stabilirea

şi promovarea relaţiilor studenţeşti interuniversitare, naţionale şi internaţionale.

III.7. SISTEMUL INTERN DE EVALUARE A CALITĂŢII

I. Baza legală şi aspecte generale

Conform Legii nr. 88/1993 (cu modificările din 1990/Legea nr. 361), evaluarea academică se

realizează prin evaluare internă, în cadrul instituţiei respective, şi prin evaluare externă (art. 3 (4)).

Această lege este completată şi de Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în 1997, şi Legea privind

Statutul personalului didactic nr. 158/1997. Carta Universităţii cuprinde, de asemenea, aspecte privind

calitatea în Universitatea Spiru Haret.

În cadrul intern se elaborează, de către comisia de specialitate, rapoarte de evaluare

pentru fiecare specializare care solicită autorizarea sau acreditarea, conform criteriilor şi

standardelor cuprinse în lege la capitolul II (art. 19-27) şi Ghidul ARACIS.

Criteriile se referă la domeniile fundamentale de organizare specifice învăţământului

superior (personal didactic, conţinut, bază materială, cercetare, structuri instituţionale şi

manageriale), iar standardele indică nivelurile minime obligatorii autorizării sau acreditării.

– Cadrele didactice

• Pentru autorizare, 70% din posturile didactice trebuie să fie constituite conform

normelor legale, acoperite cu cadre titularizate şi 20% cadre cu titlu de

conferenţiar şi profesor, cu normă de bază sau asociate (art. 20 (2), (3)).

• Pentru acreditare, se cer 50% din posturi acoperite cu cadre cu norma de bază

sau post rezervat, titularizate, şi din acestea 20% profesori şi conferenţiari (art.

20 (4)). Personalul de conducere să aibă normă de bază şi să fie profesor sau

conferenţiar, titulari.

• Cadrele didactice au obligaţia de a elabora cursuri, sinteze, caiete de lucrări

practice, tratate ştiinţifice etc., iar instituţia trebuie să asigure editarea acestora.

• Cadrele didactice trebuie să desfăşoare cercetare ştiinţifică în procent de 25%

normă.

– Planurile de învăţământ şi programele analitice

• Planurile de învăţământ trebuie să conţină discipline obligatorii, opţionale şi

facultative (conform standardelor CNSSIS) ordonate pe semestre şi ani de

studii. Planurile cuprind şi modalităţi de evaluare a cunoştinţelor, practică,

examen de licenţă etc.

• Programele analitice, alcătuite de şefii de discipline şi aprobate de catedră, se

întocmesc conform aceloraşi standarde ale CNSSIS.

– Studenţii

• Formaţiunile de studiu (serii, grupe, subgrupe) respectă normele legale de

organizare.

• Pentru acreditare, primele trei promoţii de absolvenţi trebuie să promoveze

licenţa în proporţie de minimum 51% din absolvenţi.

II. Activităţi interne privind managementul calităţii

1. Măsuri organizatorice

La nivelul fiecărei facultăţi se constituie o comisie (conform cu Legea nr. 87/2006).

Această comisie trebuie să monitorizeze şi să asigure permanent monitorizarea şi

implementarea criteriilor şi standardelor de calitate, prin:

• vizite la cursuri, seminarii şi lucrări practice; se fac aprecieri imediate asupra celor

sesizate şi, eventual, propuneri de îndreptare;

• analize, în catedre sau consiliul facultăţii, module de lecţii, cursuri, lucrări

practice etc.;

• discuţii cu studenţii privind predarea cursurilor şi efectuarea seminariilor

(chestionare neiscălite);

• analize comparate privind modul de notare la examene, practicat de diferite cadre

didactice;

• analize privind modul de întocmire a subiectelor şi grilelor de examen;

• analize privind calitatea practicii de specialitate şi pedagogice;

• întocmirea unor baremuri minime de elaborare a lucrărilor practice;

• analize privind relevanţa programelor şi temelor de cercetare ştiinţifică,

îndeplinirea şi valorificarea cercetării;

• analiza modului cum cercetarea ştiinţifică se reflectă în cursuri şi în activităţi

practice.

Semestrial, fiecare consiliu profesoral va analiza, într-o şedinţă specială, aspecte ale

calităţii învăţământului în facultatea sau specialitatea respectivă.

2. Măsuri calitative privind recrutarea cadrelor didactice

Concursul reprezintă forma cea mai sigură de selectare a unui candidat pe postul ce

urmează a fi ocupat. Condiţia de bază a reuşitei constă în seriozitatea comisiei de concurs,

dar şi în nivelul candidaţilor. Grilele actuale de punctaj folosite, în special pentru conferenţiar

şi profesor, nu au dat totdeauna rezultate concludente.

Facultăţile Universităţii Spiru Haret pun accent pe două direcţii: prima direcţie –

atragerea la concurs a unor cadre didactice tinere, dar valoroase de la Universitatea Spiru

Haret sau de la alte universităţi sau a unor cadre din cercetare cu un palmares ştiinţific

deosebit şi a doua direcţie – atragerea unor absolvenţi cu medii de cel puţin 9,00 pentru

posturile de asistent recomandaţi de personalităţi ştiinţifice.

3. Principiile generale ale politicii Universităţii de asigurare a calităţii

a) Asigurarea calităţii constituie o direcţie prioritară de acţiune în misiunea şi

obiectivele de ansamblu ale Universităţii;

b) Corelarea concepţiei şi a criteriilor calităţii Universităţii Spiru Haret cu concepţia

generală şi cu strategia dezvoltării învăţământului superior pe termen mediu şi lung, în toate

componentele structurale şi funcţionale ale acestuia;

c) Calitatea constituie obiectivul comun al tuturor membrilor Universităţii, de la

conducerea superioară până la nivelul fiecărui angajat, din toate compartimentele de

activitate ale Universităţii;

d) Realizarea calităţii pe întregul traiect şi ansamblu al sistemului de activitate, începând de la

calitatea intenţiei, transpunerea ei în proiecte şi programe de activitate, realizarea programelor,

evaluarea, atestarea şi certificarea rezultatelor şi a calităţii lor, până la finalizarea şi valorificarea lor de

către beneficiari;

e) Realizarea calităţii la cele mai înalte niveluri ale cunoaşterii ştiinţifice, ale dezvoltării

tehnologice şi ale evoluţiei sociale, pe baza valorificării cât mai bune a resurselor de gândire creativă,

imaginaţie şi inovaţie ale membrilor Universităţii;

f) Calitatea este indicatorul sintetic şi factorul propulsor fundamental al eficienţei, performanţei

şi al asigurării competitivităţii în toate tipurile de organizaţii şi instituţii sociale contemporane;

g) Elaborarea şi implementarea în etape a sistemului propriu de asigurare a calităţii în funcţie de

evoluţia Universităţii ca organizaţie şi instituţie de învăţământ superior privată, în cadrul

sistemului naţional de învăţământ şi al spaţiului european al învăţământului superior.

4. Calitatea la Universitatea Spiru Haret în etapa autorizării şi acreditării unor

specialităţi

În această etapă, obiectivele şi activităţile subiacente politicilor şi sistemelor de

asigurare a calităţii au fost realizate concomitent, în cadrul strategiilor şi al politicii generale

a Universităţii, vizând organizarea, structurarea, funcţionarea şi consolidarea Universităţii în

ansamblul său.

Din perspectiva principiilor şi obiectivelor generale şi specifice ale politicilor

instituţionale de calitate, în această etapă au fost îndeplinite principiile, obiectivele, criteriile,

indicatorii şi standardele de evaluare a calităţii, concretizate în:

a) definirea clară, precisă şi realistă a caracterului, a extensiunii Universităţii şi a

celor mai generale intenţii ale sale ce au justificat organizarea şi funcţionarea sa, cu o

identitate proprie în sistemul naţional de învăţământ;

b) crearea unor instrumente şi mecanisme de consolidare a instituţiei şi a identităţii

proprii, în condiţiile schimbătoare ale mediului exterior;

c) constituirea şi consolidarea unei structuri instituţionale adecvate misiunii,

obiectivelor şi funcţionării eficiente a tuturor componentelor organizaţionale ale instituţiei;

d) asigurarea unei consecvenţe şi consistenţe reale vizând armonizarea conţinutului,

procesului de învăţământ cu misiunea şi obiectivele declarate ale unităţii: proiectarea

curriculum-ului şi a procesului de învăţământ în ansamblu în concordanţă cu stadiul actual de

dezvoltare a ştiinţei, tehnologiei şi culturii, cu realizările gândirii şi cunoaşterii umane

contemporane, asigurarea unui echilibru optim, în studiu, între ştiinţele umaniste, naturale şi

sociale, atât în programele generale, specializate, cât şi în cele de profil, concomitent cu

flexibilitatea şi deschiderea permanentă a conţinutului şi procesului de învăţământ spre

formele inovative, alternative, complementare şi competitive de dezvoltare;

e) existenţa unui corp didactic cu calificări universitare atestate şi în număr suficient

pentru îndeplinire a misiunilor şi obiectivelor unităţii, dovedind competenţă şi etică

desăvârşită în îndeplinirea sarcinilor încredinţate; sistem eficient de recrutare, numire,

promovare şi asigurare a stabilităţii personalului didactic, în concordanţă cu prevederile

legale de nediscriminare şi de asigurare a unor şanse egale de angajare; asigurarea unui

climat propice pentru îndeplinirea performantă a îndatoririlor corpului profesoral (siguranţă,

salarii corespunzătoare, program de beneficii bine proiectat, care să ţină pasul cu schimbarea

condiţiilor economice, siguranţa contractului de angajare etc.);

f) existenţa unor politici clare de cercetare ştiinţifică, asigurarea unui sistem

organizaţional şi instituţional specializat de cercetare: institute, centre, laboratoare sau alte

facilităţi specializate de cercetare, asigurarea infrastructurii materiale adecvate unei activităţi

de cercetare performante (spaţii, dotări etc.); existenţa unui personal de cercetare şi

angrenarea personalului didactic în munca de cercetare; asigurarea mijloacelor financiare

necesare desfăşurării unei activităţi ştiinţifice competitive;

g) existenţa unei politici clare de recrutare a studenţilor în acord cu misiunea şi

obiectivele unităţii, asigurarea capacităţilor optime de cuprindere a studenţilor recrutaţi,

asigurarea unei arii stabile de recrutare a studenţilor şi orientarea lor către specializările

solicitate de piaţa muncii, stabilirea raţională a duratei studiilor, a accesului la universitate

conform cerinţelor Cartei Bologna;

h) existenţa unei puternice infrastructuri, a unor spaţii şi echipamente adecvate pentru

susţinerea obiectivelor instituţiei, satisfacerea cerinţelor studenţilor, dotarea corespunzătoare

a sălilor de studiu, laboratoarelor şi a celorlalte categorii de spaţii pentru învăţământ, atât ca

număr, dimensiuni, cât şi din punct de vedere al exigenţelor ergonomice şcolare şi

universitare, corelarea tuturor acţiunilor de întreţinere, dezvoltare, modernizare etc., a

spaţiilor, echipamentelor, dotărilor, cu cerinţele şi obiectivele modernizării şi creşterii

eficienţei planurilor, programelor şi procesului de învăţământ;

i) asigurarea disponibilităţilor de resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea

obiectivelor şi susţinerea programelor, prezente şi viitoare; deţinerea controlului deplin

asupra stabilităţii resurselor financiare şi evitarea presiunilor sau influenţelor nedorite din

partea unor surse externe de finanţare; administrarea cu prudenţă, în mod economicos şi

eficient, a resurselor financiare, cu respectarea permanentă a prevederilor legale şi

contractuale; efectuarea cu regularitate a controlului resurselor şi tranzacţiilor financiare, de

către personalul calificat şi acreditat, competent, de către serviciile de specialitate proprii şi

externe.

CAPITOLUL IV

METODOLOGII, PROCEDURI, CRITERII,

STANDARDE ŞI INDICATORI

ALE CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

LA CICLUL I – STUDII UNIVERSITARE

DE LICENŢĂ

IV.1. Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă IV.2. Procedura Conţinutul şi calitatea programelor de studiu (cod 4/1) IV.3. Procedura Plan de învăţământ (cod 4/2) IV.4. Procedura Programa analitică (cod 4/3) IV.5. Procedura Evaluarea disciplinei de studiu (cod 4/4) IV.6. Procedura Activităţi de predare a cursurilor (cod 4/5)

IV.7. Procedura Activităţi de seminarizare şi aplicative (cod 4/6) IV.8. Procedura Practica de specialitate (cod 4/7) IV.9. Procedura Rezultatele învăţării (cod 4/8) IV.10. Procedura Activitatea secretariatelor facultăţilor la ciclul I - studii universitare de licenţă (cod 4/9)

IV.11. Procedura Documentele de studii (cod 4/10) IV.12. Procedura Stat de funcţii (cod 4/11)

Pentru asigurarea şi evaluarea calităţii învăţământului la ciclul I de studii universitare

de licenţă, se foloseşte un sistem de metodologii, proceduri, standarde şi indicatori de

performanţă.

Metodologiile reprezintă programe sintetice, coerente, etapizate de realizare a unei

activităţi didactice: de admitere, de evaluare a cunoştinţelor, de utilizare a mijloacelor

informatice în procesul de învăţământ şi cercetare etc.

Procedurile reprezintă know-how-ul – a şti cum să faci o anumită activitate: de

elaborare şi implementare a unui program de studii, a unei lecţii, de predare a unui curs etc.

Standardele descriu cerinţele ce definesc un sistem optim de realizare a unei

activităţi.

Indicatorii reprezintă o apreciere a nivelului de realizare a unei activităţi. Ei privesc:

planurile de învăţământ şi programele analitice, studenţii, personalul didactic, activitatea de

cercetare ştiinţifică.

Sistemul are ca obiectiv evaluarea periodică a activităţilor didactice şi de cercetare

ştiinţifică din perspectiva asigurării calităţii la standarde superioare. În acest context, ansamblul procedurilor, indicatorilor şi metodologiile stabilite este conceput

pentru realizarea tuturor tipurilor de evaluări: informatica sumativă şi formativă, ca bază pentru

programele de menţinere şi de îmbunătăţire continuă a calităţii.

IV.1. METODOLOGIA ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII

UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

1. Introducere

Metodologia prezintă succint etapele admiterii în ciclul de studii universitare de

licenţă la toate formele de învăţământ: modul de organizare a admiterii, condiţiile de

admitere, situaţiile standard de desfăşurare şi de validare a admiterii, alte precizări şi

dispoziţii finale.

Admiterea se organizează pe domenii de studii de licenţă la specializările acreditate şi

autorizate ale Universităţii Spiru Haret, în funcţie de exprimarea opţiunilor de către

candidaţii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al Universităţii.

Candidaţii la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă trebuie să fie

absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat.

În cadrul Metodologiei sunt enumerate documentele necesare înscrierii la admitere, precum

şi taxele de înscriere, situaţiile de scutire a plăţii acesteia, de scutire a plăţii ambelor taxe (de

înscriere şi de şcolaritate) pentru candidaţii care au obţinut distincţii la olimpiadele şi

concursurile naţionale şi internaţionale.

Se precizează locaţiile unde se desfăşoară înscrierea şi admiterea, precum şi

elementele şi situaţiile standard de desfăşurare şi de validare a admiterii.

Taxele anuale de şcolarizare sunt diferenţiate pe facultăţi, specializări şi forme

de învăţământ.

2. Abrevieri

SU – Senatul Universităţii

BSU – Biroul Senatului Universităţii

BCP – Biroul Consiliului Profesoral

CAU – Comisia de Admitere pe Universitate

CAF – Comisia de Admitere pe Facultate

3. Documente de referinţă

− Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare;

− Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare de licenţă;

− Hotărârea de Guvern nr. 1175/2005 privind organizarea studiilor

universitare de licenţă;

− Ordinul MEC nr. 308/12.02.2007 privind criteriile generale de organizare şi

desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă, de masterat

şi de doctorat;

− Carta Universităţii Spiru Haret;

− Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă la

Universitatea Spiru Haret în anul universitar 2007-2008.

4. Descrierea activităţilor şi responsabilităţi

Activităţi/Etape Răspunde Mod de desfăşurare/termene

0 1 2 1. Numirea comisiei de admitere pe universitate şi facultăţi

Rector, SU, BSU şi BCP – Comisiile sunt compuse din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membri

2. Stabilirea programului Rector şi – Conform metodologiei

general de admitere Definirea criteriilor interne de admitere şi a anexelor necesare

Preşedinte CAU Preşedinte CAU

(Anexele: IV.1.1.; IV.1.2.)

3. Elaborarea şi difuzarea Ghidului admiterii şi a altor materiale de informare

– Pliante, afişe, pagini informative în Opinia Naţională, în cotidiene şi reviste centrale şi locale, emisiuni speciale la tvRM şi Radio România de Mâine etc. – Cu cel puţin trei luni înainte de desfăşurarea admiterii CAU şi CAF

4. Pregătirea corpurilor de clădiri şi a sălilor pentru înscrierea candidaţilor

Decan şi CAF – La facultăţile cu profil vocaţional

5. Validarea testelor de aptitudini (la unele facultăţi şi specializări)

Decan şi CAF – Conform Metodologiei de admitere (Anexa IV.1.)

6. Rezolvarea contestaţiilor

5. Cerinţe metodologice ale admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă

Nr. crt. Cerinţe

a. Se aplică în aceleaşi condiţii la toate formele de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

b. Se organizează pe domenii de studii de licenţă şi pe specializări, în anumite perioade de timp.

c. Conţin normele trecerii de la învăţământul liceal la învăţământul superior.

d. Enumeră documentele necesare înscrierii, pe diferite categorii de candidaţi.

e. Precizează cuantumul taxei pe facultăţi şi specializări, precum şi facilităţile acordate unor categorii de candidaţi.

f. Precizează locaţiile unde se desfăşoară înscrierea candidaţilor.

g. Descrie modul de desfăşurare a admiterii şi de validare a acestuia.

6. Criterii de admitere în ciclul de studii universitare de licenţă

Nr. crt. Criterii

a. Existenţa unui plan strategic al Universităţii pentru desfăşurarea admiterii

b. Constituirea sau existenţa specializărilor care permit admiterea şi care aplică exigenţele desfăşurării studiilor universitare de licenţă

c. Respectarea întocmai a condiţiilor generale şi specifice de înscriere a candidaţilor

d. Parcurgerea tuturor etapelor desfăşurării admiterii

e. Validarea rezultatului admiterii în strânsă concordanţă cu desfăşurătorul admiterii

7. Standarde şi indicatori pentru admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă

Indicatori de performanţă Nr. crt.

Standarde generale

Standarde de referinţă

Încredere deplină

Încredere Lipsă de încredere

– Structuri instituţionale, administrative şi manageriale

1 Capacitate instituţională

– Baza materială (patrimoniu, dotare, resurse financiare)

– Structura şi conţinutul programelor de studiu

2 Eficacitate educaţională

– Diferenţiere în realizarea programelor de studiu

– Iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate

– Evaluarea periodică a calităţii personalului didactic şi de cercetare

– Transparenţa informaţiilor cu privire la programele de studiu

3 Managementul calităţii

– Utilizarea platformei e-learning Blackboard

Anexă

METODOLOGIA ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

(PE EXEMPLUL ANULUI UNIVERSITAR 2007–2008)

În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu

modificările ulterioare;

În conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor

universitare;

În temeiul Hotărârii de Guvern nr. 1175/2005 privind organizarea studiilor

universitare de licenţă şi aprobarea listei domeniilor şi specializărilor din cadrul acestora şi a

Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 308 din 12.02.2007 privind criteriile

generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă, de

masterat şi de doctorat pentru anul 2007–2008,

Senatul Universităţii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:

I. ORGANIZAREA ADMITERII

Art. 1. (1) La Universitatea Spiru Haret admiterea în anul universitar 2007-2008 se

organizează pe domenii de studiu prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 88/2005, la

specializările acreditate şi autorizate şi în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului

Educaţiei şi Cercetării nr. 308 din 12.02.2007 privind criteriile generale de organizare şi

desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă, de masterat şi de doctorat

pentru anul 2007-2008.

II. CANDIDAŢII LA ADMITERE

(2) Pot candida la admiterea în învăţământul superior, în ciclul de studii universitare

de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

(3) Admiterea se organizează pentru toate formele de învăţământ: zi, învăţământ la

distanţă (ID), învăţământ cu frecvenţă redusă (FR).

Art. 2. (1) Înscrierile pentru admitere se fac la secretariatele facultăţilor, la sediul

central al Universităţii şi la Centrele Teritoriale pentru învăţământ la distanţă.

(2) Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele:

– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinţă eliberată de

liceu, pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2007, în original;

– certificatul de naştere, în copie (xerox);

– certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);

– adeverinţă medicală tip;

– copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric personal;

– 3 fotografii tip buletin de identitate;

– adeverinţă de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru

cei care urmează a doua facultate);

– un dosar plic.

(3) Candidaţii absolvenţi de liceu ai promoţiei 2007, care au promovat examenul de

bacalaureat, se pot înscrie pentru admitere pe baza Adeverinţei eliberate de liceu, în care se

precizează media generală şi notele obţinute la probele susţinute, până la dobândirea

diplomei de bacalaureat.

Art. 3. Admiterea se organizează în perioada iulie-septembrie. Programul, modul de

organizare şi alte informaţii privind admiterea sunt aduse la cunoştinţa celor interesaţi de

către conducerea Universităţii şi a facultăţilor, prin presa centrală şi locală, prin posturile de

Televiziune şi Radio România de Mâine, prin revista Opinia Naţională, prin Internet, prin

afişare la fiecare facultate şi prin Centrele teritoriale pentru învăţământ la distanţă.

Art. 4. Absolvenţii cu diplomă de învăţământ superior de scurtă durată (Colegii

universitare, Institutele pedagogice de trei ani) pot continua, cu aprobarea Preşedintelui

Universităţii, studiile în ciclul universitar de licenţă, în cadrul profilului studiat iniţial sau

apropiat. Ei sunt înscrişi, de regulă, în anul II, cu obligaţia susţinerii examenelor de diferenţă

corespunzătoare, stabilită de Senatul universităţii.

Art. 5. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 RON.

(2) Fiii de ţărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri, aflaţi în întreţinerea părinţilor,

sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere.

Această facilitate se acordă:

– candidaţilor fii de ţărani, în baza adeverinţei eliberate de primăria comunei unde

domiciliază părinţii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;

– candidaţilor fii de cadre de didactice, în temeiul unei adeverinţe eliberate de şcoala

unde funcţionează părintele;

– candidaţilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună;

– candidaţilor fii de şomeri, în temeiul unei adeverinţe care să ateste statutul de şomer

al părintelui.

(3) De asemenea, sunt scutiţi de taxa de admitere şi taxele de şcolarizare candidaţii

care au obţinut premii la olimpiadele naţionale, olimpiadele şi concursurile internaţionale.

III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

Art. 6. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza diplomei de

bacalaureat, a fişei-chestionar şi a unui interviu. În fişa-chestionar candidatul

consemnează date personale, informaţii despre preferinţe şi performanţe şcolare, motivele

care stau la baza deciziei de a opta pentru o anumită specializare etc.

(2) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport,

limbi şi literaturi, relaţii internaţionale şi studii europene, facultăţile organizează teste de

aptitudini, teste de cunoştinţe, teste de limbă, probe practice ş.a. În aceste cazuri, facultăţile

vor formula în prealabil (până la sfârşitul lunii aprilie) conţinutul testelor respective.

(3) Pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, decanatele facultăţilor propun

comisia de admitere şi comisia de rezolvare a contestaţiilor.

(4) Fişa-chestionar se semnează de cadrele didactice membre ale comisiei de admitere

care au realizat interviul.

(5) Rezolvarea contestaţiilor este de competenţa comisiei de contestaţii stabilite de

facultate, ale cărei decizii sunt definitive.

(6) Rezultatele admiterii se comunică după susţinerea interviului şi, după caz, a

testelor de aptitudini şi validarea lor de către decanul facultăţii şi de comisia de contestaţii pe

facultate.

(7) Înmatricularea studenţilor în anul I se face pe baza deciziei Preşedintelui

Universităţii, în conformitate cu rezultatele admiterii.

IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIŢII FINALE

Art. 7 (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2007-2008 se stabilesc în

următoarele moduri:

Specializarea ZI ID; FR

Drept; Administraţie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; Finanţe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaţionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; Istorie; Relaţii internaţionale şi studii europene; Matematică; Informatică.

Artele spectacolului de teatru; Educaţie fizică şi sportivă; Kinetoterapie şi motricitate specială; Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura străină B; Arhitectură.

Medicină veterinară.

(2) Prezenta Metodologie pentru admiterea în ciclul de studii universitare de

licenţă în anul universitar 2007–2008 a fost aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret

la data de 15 martie 2007.

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

Anexă

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Instituţie de învăţământ superior particular acreditată

Înfiinţată prin Legea nr. 443/5.07.2002 Rezultat admitere,

________________

Semnătura cadrului didactic,

membru al Comisiei de admitere____________________

Data ________________

FIŞĂ – CHESTIONAR

pentru admitere la

FACULTATEA _____________________________________________________

SPECIALIZAREA __________________________________________________

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT __________

I. Date de identificare Subsemnatul (a) __________________________________________________________, fiul

(fiica) lui ______________________________, de profesie _______________________, având

ocupaţia ______________________ şi al ____________________________________, de profesie

______________________, având ocupaţia ______________________________ născut(ă) la data de

____________________________, în localitatea ______________________, judeţul/sectorul

_________________________, cetăţenia _________________________, naţionalitatea

________________, solicit înscrierea pentru admiterea în anul I de studiu.

Act de identitate: B.I. (C.I.) Seria _______, nr. ______________________________,

eliberat de _______________________, la data

____________________________________, cod numeric personal (CNP)

___________________________________ .

Domiciliul stabil: localitatea _____________________________________________,

judeţul/sectorul _____________________, strada _______________________, nr._____,

blocul ___, scara ___, etajul __, apartamentul ___, telefon ________, E-mail ____________.

Starea civilă: ______________________

Ocupaţia: _________________________

Locul de muncă: _____________________________, telefon ________________

II. Date privind studiile liceale

Anul absolvirii liceului şi localitatea _______________________________________

Media generală la examenul de bacalaureat: ________________

Achitat taxa de admitere :

Chitanţa nr. ________, din _____________________________________

Secretar admitere, _________________________________________________

(Se completează de către secretariat)

Care au fost disciplinele din liceu care v-au plăcut cel mai mult? De ce?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

__________________________________________________________

Care au fost disciplinele, predate în liceu, la care aţi obţinut cele mai bune rezultate ?

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

_____________________________________________________________

Aţi participat, în liceu, la olimpiade şcolare sau concursuri de creaţie?

_____________

Dacă da, la ce nivel şi cu ce rezultate? __________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

_________________________________________

III. Opţiuni, motivaţii şi date privind admiterea în învăţământul superior

Ce v-a determinat să vă înscrieţi la Universitatea Spiru Haret? __________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

___________________________________

Cine v-a recomandat această universitate? __________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

_________________________________________

De ce aţi ales această facultate?

__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________

Care sunt aşteptările dumneavoastră de la facultatea pe care vreţi să o urmaţi?

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

________________________________

IV. Posibilităţi şi preferinţe privind informarea şi pregătirea 1. Ştiţi să folosiţi calculatorul?

Da

Nu Aveţi acces la calculator?

Da, am calculator personal

Da, utilizez calculatorul de la serviciu

Da, în Internet-Caffé

Nu 3. Aveţi posibilitatea să utilizaţi INTERNET-ul?

Da

Nu

4. Recepţionaţi, în zona de reşedinţă, postul de televiziune universitar şi cultural

România de Mâine (TvRM)?

Da

Nu

*

* * În cazul declarării mele ca admis(ă) la Universitatea Spiru Haret, mă oblig să achit, imediat sau

în maximum 10 zile, taxa de şcolarizare (prima rată / integral).

Am luat cunoştinţă că, în caz contrar, Universitatea Spiru Haret nu-mi

garantează locul ocupat.

Data Semnătura

___________________________________________

DOCUMENTE DEPUSE LA DOSAR

Nr.

crt. Denumirea actului Original Copie

Semnături secretar şi

candidat(ă)

1. Diploma de bacalaureat (echivalent)

2. Adeverinţa de bacalaureat

3. Certificat de naştere

4. Certificat de căsătorie

5. Buletin / carte de identitate

6. Adeverinţă medicală

7. Fotografii

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 4/1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: PROCEDURA CONŢINUTUL ŞI

CALITATEA PROGRAMELOR DE STUDIU

Ediţia 1,

Revizia…

IV.2. PROCEDURA CONŢINUTUL ŞI CALITATEA PROGRAMELOR DE STUDIU (cod 4/1)

Cod: 4/1

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Programul de studii universitare, la nivelul Universităţii şi la nivelul fiecărei

facultăţi, în parte, este proiectat şi implementat ţinând seama de exigenţele pe care le

ridică, faţă de specialiştii cu studii universitare, schimbările şi transformările ce se

înregistrează în toate componentele fundamentale – economice, sociale, politice,

ştiinţifice, tehnologice şi culturale – ale societăţilor contemporane, care au devenit, în

mare măsură, societăţi ale cunoaşterii şi informatizării.

Programele sunt structurate şi se realizează potrivit cerinţelor normative ale

legislaţiei naţionale de învăţământ, cuprinzând discipline de studii fundamentale, de

specialitate, complementare, obligatorii, opţionale şi facultative. Ele sunt subordonate

obiectivului esenţial al învăţământului, de a asigura cunoştinţele, abilităţile şi

competenţele specifice, corespunzătoare calificărilor profesionale solicitate de stadiul

actual şi de perspectivele evoluţiei societăţii europene şi ale globalizării.

În acelaşi timp, programele de studiu urmăresc să asigure compatibilitatea

studiilor oferite de Universitatea Spiru Haret cu planurile şi programele de studii din

celelalte state ale Uniunii Europene şi din alte state ale lumii, potrivit sistemului

european de credite transferabile.

Prin conţinutul lor, problemele de studiu vizează asigurarea unei solide pregătiri

de specialitate, teoretice, practice şi aplicative, armonioase, care să le permită

studenţilor şi absolvenţilor facultăţilor Universităţii să se integreze corespunzător în

viaţa profesională activă şi să participe eficient la viaţa socială şi practică în continuă şi

inedită schimbare şi transformare.

2. Definiţii

a) Programul de studii universitare (specializarea) constă în ansamblul de

discipline de studii oferite de un furnizor de educaţie având ca obiectiv realizarea unor

activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică, coordonate cu misiunea instituţiei de

învăţământ superior şi cu cadrul naţional al calificărilor.

b) Autorizarea de funcţionare provizorie acordă dreptul de a desfăşura procesul

de învăţământ şi de a organiza, după caz, admiterea la studii.

c) Acreditarea acordă, alături de drepturile conferite prin autorizare, şi dreptul

de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului şi de a organiza, după caz, examen de licenţă, masterat,

doctorat.

3. Abrevieri

A.F.P = autorizare de funcţionare provizorie

A = acreditare

P.S. = program de studiu

4. Documente de referinţă

– Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată şi completată;

– Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi

recunoaşterea diplomelor;

– Legea nr. 443/5 iulie 2002, privind înfiinţarea Universităţii Spiru Haret;

– Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea

calităţii educaţiei;

– Hotărârea de guvern nr. 1418/11.10.2006 privind Metodologia de evaluare

externă, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a ARACIS;

– S.R.I.S.O 8402/1995 – Managementul şi asigurarea calităţii.

5. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi (Etape) Răspunde Mod de desfăşurare – Termene

1. Conţinutul programelor de studiu

Senatul Universităţii

– Proiectarea şi implementarea programelor de studii în concordanţă cu stadiul actual şi cu tendinţele evoluţiei cunoaşterii ştiinţifice, progresului tehnic, a culturii şi dezvoltării economico-sociale şi politice; – promovarea programelor de studii multidisciplinare, interdisciplinare şi transdisciplinare; – păstrarea unităţii dintre studiile universitare şi cultură; – asigurarea formării studenţilor şi absolvenţilor pentru participare eficientă la viaţa economică şi evoluţie permanentă.

2. Eficienţa educaţională. Structura şi relevanţa programelor de studii

Prezentarea fiecărui PS sub forma unui pachet de documente care să includă: – obiective generale şi specifice; – planul de învăţământ cu ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studiu ECTS şi cu disciplinele ordonate succesiv în timpul de

Activităţi (Etape) Răspunde Mod de desfăşurare – Termene

şcolarizare; – programele tematice sau fişele disciplinelor incluse în planul de învăţământ, respectiv rezultatele învăţării exprimate în forma competenţelor specifice care sunt realizate de o disciplină; – modul de examinare şi de evaluare la fiecare disciplină, ţinând cont de rezultatele planificate; – modul de organizare şi conţinuturile examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifică asimilarea competenţelor cognitive şi profesionale care corespund standardelor profesionale. Precizări privind adaptarea programelor de studiu, unitare ca structură pentru toate formele de învăţământ (la zi, la distanţă), în funcţie de metodele şi de mijloacele utilizate la fiecare formă de învăţământ. Pentru învăţământul la distanţă, indicatorul se diferenţiază în funcţie de studiu individual, activităţile tutoriale directe şi independente, activităţi asistate. Relevanţa programelor de studii în funcţie de: − ritmul dezvoltării; − cunoaşterea din domeniile de specialitate; − cerinţele pieţei muncii; − standardele profesionale şi ocupaţionale. Popularizarea programelor de studii şi a oportunităţilor/alternativelor oferite de Universitate şi facultăţi: − afişe; − anunţuri scrise în Opinia Naţională; − emisiuni la Televiziunea România de Mâine.

3. Planuri de învăţământ, programele analitice

Decanatele, comisiile şi facultăţile

− Elaborarea de planuri de învăţământ, programe analitice şi structuri de activitate didactică (cursuri, seminarii, activităţi practic etc.) echilibrate; − Structura activităţii didactice pe semestre, cursuri, pe forme de învăţământ; − Sisteme de evaluare a pregătirii echivalente, la cursurile de ZI, FR, ID cu examene, colocvii, stagii de practică etc.;

4. Studenţii − Identificarea timpurie şi sprijinirea viitorilor candidaţi la studii universitare; − Acces liber, nediscrimanatorii la studii; − Regulament privind activitatea profesională a studenţilor; − Sistem propriu şi regulament pentru acordările burselor studenţeşti de merit; − Asigurarea unui mediu optim de învăţare şi plasarea responsabilităţii învăţării asupra studenţilor, cu asigurarea tuturor oportunităţilor şi mijloacelor de învăţare necesare;

Activităţi (Etape) Răspunde Mod de desfăşurare – Termene

− Asigurarea tuturor serviciilor sociale studenţeşti la standarde superioare; − Reglementări privind modalităţile de promovare, transfer şi conferire a diplomelor de studii.

5. Cercetarea ştiinţifică

− Program de cercetare la nivelul Universităţii; − Planuri de cercetare proprii ale facultăţilor şi departamentelor Universităţii, înscrise în aria ştiinţifică a domeniului de licenţă; − Unităţi de cercetare: centre, institute, laboratoare recunoscute, cu personal propriu de cercetare şi valorificarea rezultatelor cercetării, atât în procesul de învăţământ, cât şi prin publicaţii, rapoarte de cercetare, manifestări ştiinţifice proprii, în colaborare şi internaţionale; − Angajarea studenţilor în programe de cercetare ştiinţifică de nivel adecvat.

6. Infrastructura

− Spaţii de învăţământ proprii în Bucureşti şi în Centrele de învăţământ din teritoriu (cca 100.000 m2); − Dotarea modernă, atât a spaţiilor de învăţământ, cât şi a spaţiilor de cazare şi de servire a mesei de către studenţi; − Dotarea sistemului de biblioteci, începând cu biblioteca centrală a Universităţii şi continuând cu bibliotecile facultăţilor; − Post propriu de televiziune creat special pentru facilitarea accesului la studii al unui număr cât mai mare de tineri, modernizarea didacticii universitare şi ridicarea calităţii procesului de învăţământ; − Publicaţie proprie, Opinia Naţională, săptămânal de informaţie şi de idei de larg interes, publicând studii tematice, dezbateri ştiinţifice, consultaţii şi materiale documentare în sprijinul activităţii studenţilor.

7. Personalul didactic

Elaborarea şi aplicarea unor politici de personal care să asigure: – acoperirea integrală a necesarului de personal didactic; – structura de specialitate şi de vârstă adecvată la nivelul Universităţii şi al fiecărei facultăţi în parte; – structura de grade didactice (profesori, conferenţiari, lectori, asistenţi, preparatori), potrivit normativelor legate în vigoare; – personalul didactic propriu, în proporţie de 80%, titularizat în învăţământ cu normă de bază în Universitate şi cu pregătire pedagogică atestată; – elaborarea cursurilor şi a celorlalte lucrări necesare procesului de învăţământ, de către titularii de disciplină şi editarea lor de către Editura şi Complexul tipografiei proprii ale Universităţii.

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII Cod: 4/2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii Procedura: PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Ediţia 1,

Revizia…

IV.3. PROCEDURA PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT (cod 4/2)

Cod: 4/2 Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură constituie un ghid de îndrumare în activitatea de elaborare,

fundamentare, coordonare, actualizare şi aprobare a unui plan de învăţământ. Rezultatul

aplicării acestei proceduri îl constituie, evident, un plan de învăţământ pentru un ciclu de

învăţământ, specific fiecărei specializări. Procedura este aceeaşi pentru toate formele de

învăţământ (zi, frecvenţă redusă sau la distanţă). Procedura este însoţită de regulamentul de

aplicare şi de metodologia (standardele) de evaluare a calităţii.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Planul de învăţământ reprezintă ansamblul activităţilor programate de instruire şi

evaluare reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului şi al desfăşurării

lor în timp, în vederea formării unui specialist cu diplomă recunoscută;

Programe sau fişe ale disciplinelor, în care sunt formulate: tematica predării şi

învăţării şi practicile asociate predării, învăţării şi evaluării;

Organizarea studenţilor şi a personalului didactic în perioada de realizare a

programului de studii;

Sistemul de asigurare a calităţii academice a activităţilor de realizare a programului

de studii.

2.2. Abrevieri

DF = Disciplină fundamentală

DS = Disciplină de specialitate

DC = Disciplină complementară

DO = Disciplină obligatorie

DOPT = Disciplină opţională

DFAC = Disciplină facultativă

DAC = Departamentul de asigurare a calităţii

ECTS = Credite de studiu transferabile în sistemul european

PI = Plan de învăţământ

3. Documente de referinţă

– SR EN ISO 9000/2001. Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale

şi vocabular.

– SR EN ISO 9001/2001. Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.

– Ghidul activităţilor de evaluare a calităţii programelor de studii universitare şi a

instituţiilor de învăţământ superior, ARACIS, 2006.

– Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista

indicatorilor de performanţă a ARACIS, ARACIS, Bucureşti, 2006. – Legislaţia în vigoare.

4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

1. Fundamentarea planului de învăţământ − Stabilirea structurii planului de învăţământ conform cerinţelor de acreditare − Elaborarea variantei preliminare a planului de învăţământ − Discutarea şi îmbunătăţirea planului de învăţământ Stabilirea obiectivelor generale şi particulare pentru fiecare disciplină din cadrul specializării respective

Coordonator specializare Coordonator specializare Şef catedră Coordonator specializare Şef catedră

Formular preliminar al planului de învăţământ Şedinţe de lucru la nivelul catedrelor implicate şi în colectivul specializării Înregistrarea obiectivelor în fişa disciplinei

2. Verificarea şi finalizarea planului de învăţământ − Verificarea realizării obiectivelor, conform cerinţelor de acreditare, pentru fiecare disciplină în parte şi pe ansamblul planului de învăţământ Definitivarea fişei (programei) disciplinei la nivelul catedrelor implicate în specializarea respectivă

Coordonator specializare Şef catedră Coordonator Şef catedră

Se evidenţiază, dacă este cazul, eventualele suprapuneri şi lipsuri în raport cu obiectivele specializării şi cu cerinţele de acreditare Formularul final al planului de învăţământ

3. Aprobarea planului de învăţământ Şef catedră Coordonator specializare

După validarea planului de învăţământ în şedinţa de catedră, acesta se aprobă în şedinţa Consiliului Facultăţii şi se vizează de către Decan. În final este vizat de către Rectorul Universităţii.

4. Modificarea planului de învăţământ – Iniţierea planului de învăţământ – Elaborarea variantei modificate – Verificarea variantei modificate şi finalizarea planului de învăţământ – Aprobarea planului de învăţământ

Coordonator specializare Coordonator specializare Şef catedră Coordonator specializare Şef catedră

Pe baza evaluării periodice sau a unor sesizări venite de la factorii interesaţi, coordonatorul specializării iniţiază modificarea planului de învăţământ. Formular preliminar al noului plan de învăţământ Formular final al noului plan de învăţământ

Anexă

Ane

xă

Regulament de aplicare a procedurii Planului de învăţământ

I. Definiţii şi termeni de bază utilizaţi în prezentul regulament

1. Structura formativă a planului de învăţământ se referă la modul de distribuire a

cunoştinţelor formative (disciplină, pachet de discipline, module şi specializări).

Structura temporală a planului de învăţământ se referă la planificarea în timp a

procesului de formare (săptămână, semestru, an, ciclu, perioadă totală de formare).

2. Disciplina este elementul formativ de bază şi reprezintă activităţi unitare atribuite

unui conţinut formativ distinct. Disciplina este constituită din activităţi de curs (prelegeri),

seminar, laborator, teme individuale, practică etc. Fiecare disciplină are o durată totală de

minim un semestru, conţine o formă de evaluare, în urma căreia studentul primeşte o notă

finală şi acumulează un număr de credite asociate disciplinei.

Planul de învăţământ trebuie să cuprindă discipline fundamentale, discipline de

specialitate şi discipline complementare. La rândul lor, acestea sunt grupate în discipline

obligatorii, discipline opţionale şi discipline facultative, în conformitate cu cerinţele

normative specifice pe domenii stabilite pe plan naţional.

3. Trunchiul reprezintă structura formativă iniţială, de bază, comună mai multor

specializări.

4. Ramura reprezintă o porţiune din planul de învăţământ desprinsă din trunchi, formată

din totalitatea disciplinelor obligatorii şi opţionale care alcătuiesc o direcţie de specializare.

5. Traiectoria reprezintă traseul format din trunchi şi ramuri, ales de student, în cadrul

planului de învăţământ, pentru obţinerea unei diplome universitare în calificarea dorită.

6. Opţionalitatea reprezintă proprietatea planului de învăţământ potrivit căreia se pot

face opţiuni.

II. Reguli generale

1. Disciplinele de studiu din planurile de învăţământ sunt prevăzute într-o succesiune

logică şi au în vedere îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) definirea şi delimitarea precisă a competenţelor generale şi de specialitate pe

domenii de studii universitare de licenţă, în corelaţie cu competenţele corespunzătoare ale

studiilor universitare de masterat;

b) compatibilitatea cu cadrul de calificări naţional;

c) compatibilitatea cu planurile şi programele de studii similare din celelalte state ale

UE şi din alte state ale lumii, ponderea disciplinelor fiind exprimată în credite de studii

ECTS.

2. În programele analitice ale disciplinelor din planul de învăţământ sunt precizate:

a) obiectivele disciplinei;

b) conţinutul tematic de bază;

c) numărul de ore de curs, de seminar şi activităţi aplicative;

d) numărul de credite de studii ECTS:

e) semestrul de studiu;

f) sistemul de evaluare a studenţilor

g) bibliografia minimală.

3. Nomenclatorul disciplinelor din planul de învăţământ trebuie să corespundă

programului de studii şi să fie conform cu misiunea declarată.

4. Planul de învăţământ anual trebuie structurat pe două semestre a câte 14 săptămâni,

cu 20+28 ore/săptămână, pentru ciclul I de studii universitare de licenţă.

5. Pentru fiecare an universitar sunt prevăzute câte 60 credite de studiu transferabile

în sistemul european (ECTS), pentru disciplinele obligatorii şi cele opţionale. Punctele de

credit aferente disciplinelor facultative sunt peste cele 30 ale semestrului respectiv.

6. Disciplinele facultative se încheie cu probă de verificare.

7. Raportul dintre numărul de ore de curs şi cele privind activităţile didactice aplicative trebuie să fie de 1/1, cu o abatere admisă de +/– 20%.

8. În programul de studii universitare de licenţă pentru care s-au elaborat planuri de învăţământ sunt prevăzute stagii de practică de 2-3 săptămâni pe an, precum şi stagii pentru elaborarea lucrării de licenţă, la ultimul an de studii.

9. Pentru stagiile de practică, instituţia de învăţământ superior încheie convenţii de colaborare sau alte documente cu unităţile de baze de practică, în

care se precizează: a) locul şi perioada desfăşurării practicii;

b) modul de organizare şi îndrumare; c) responsabilii din parte a instituţiei de învăţământ şi ai bazei de practică; la

unele specializări, practica poate fi itinerantă sau „de teren”. 10. Cel puţin 50% din formele de verificare ale disciplinelor de studii

prevăzute în planul de învăţământ sunt examene. III. Reguli specifice

În funcţie de specificul fiecărui program de studiu, facultăţile pot completa prezentul regulament cu articole noi, conform legislaţiei în vigoare.

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII Cod: 4/3

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii Procedura: PROGRAMA ANALITICĂ

Ediţia 1,

Revizia…

IV.4. PROCEDURA PROGRAMA ANALITICĂ (cod 4/3)

Cod: 4/3 Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură constituie un ghid de îndrumare şi coordonare a activităţilor de

elaborare (fundamentare, verificare, modificare şi aprobare) a unei programe analitice pentru

disciplinele din planul de învăţământ, indiferent de tipul şi caracterul acestora (discipline

fundamentale, de specialitate sau complementare, respectiv obligatorii, opţionale sau

facultative).

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Procedura reprezintă un mod specific de efectuare a unei activităţi sau a unui proces.

Programa analitică constituie documentul care cuprinde capitolele şi subcapitolele

care se predau în cadrul unei discipline şi tematicile orelor de aplicaţii.

Fişa disciplinei cuprinde informaţii sintetice privind disciplina:

a) numărul orelor de curs şi al celor de seminar;

b) obiectivele cursului;

c) conţinutul tematic al cursului;

d) conţinutul tematic al seminariilor sau al aplicaţiilor şi al laboratoarelor;

e) bibliografia;

f) titularul;

g) tehnici de predare;

h) modul de evaluare;

i) anul de studiu şi semestrul.

Cursul universitar reprezintă lucrarea didactică de bază pentru pregătirea teoretică a

studenţilor. El trebuie să includă informaţiile în structura prevăzută de programa analitică, în

concordanţă cu obiectivele disciplinei şi cu tehnicile de predare prevăzute în fişa disciplinei.

Îndrumarul de laborator, de proiect, culegerea de probleme sunt lucrări didactice

tipărite în vederea susţinerii pregătirii practice a studenţilor. Acest tip de lucrări trebuie să

cuprindă metodologiile de lucru, aplicaţii practice şi studii de caz, proiecte şi probleme

rezolvate, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor etc., în concordanţă deplină cu obiectivele

generale şi cu cele specifice fiecărei discipline.

2.2. Abrevieri

PA = programa analitică

FD = fişa disciplinei

SC = şef catedră

TD = titular de disciplină

CS = coordonator specializare

PI = plan de învăţământ

3. Documente de referinţă

− SR EN ISO 9000/2001. Sisteme de management al calităţii. Principii

fundamentale şi vocabular.

− SR EN ISO 9001/2001. Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.

− Ghidul activităţilor de evaluare a calităţii programelor de studii universitare şi a

instituţiilor de învăţământ superior, ARACIS, 2006.

− Metodologia de evaluare externă standardele, standardele de referinţă şi lista

indicatorilor de performanţă a ARACIS, ARACIS, Bucureşti, 2006. − Legislaţia în vigoare.

4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi/Etape Răspunde Mod de desfăşurare/termene

1. Elaborarea PA şi FD 1.1. Formularea şi transmiterea solicitării către catedra prestatoare 1.2. Nominalizarea de către catedră a titularului de curs şi a celui de seminar 1.3. Elaborarea PA preliminare a disciplinei 1.4. Verificarea şi îmbunătăţirea PA preliminare 1.5. Includerea PA preliminare în FD şi transmiterea acesteia la facultatea care a adresat solicitarea

CS SC TD SC SC, TD

Pornind de la structura PI, se formulează în scris solicitările către diversele catedre prestatoare, ţinând seama de cerinţele de acreditare şi de cele ale calităţii. Se menţionează anul la care are loc predarea, semestrul, numărul de ore de curs şi de seminar, numărul de credite. În funcţie de cerinţele facultăţii care a adresat solicitarea şi de gradul de încărcare a cadrelor didactice, SC nominalizează cadrele didactice corespunzătoare.

2. Aprobarea PA şi FD 2.1. Analiza consistenţei, coerenţei şi convergenţei FD în raport cu obiectivele specializării 2.2. Definitivarea PA şi FD 2.3. Aprobarea PA şi Fd

CS CS, SC SC

3. Modificarea/actualizarea programei analitice şi fişei disciplinei 3.1. Iniţierea modificării/actualizării 3.2. Analiza modificărilor dorite 3.3. Aprobarea modificărilor

CS, TC CS, SC, TD

Se analizează la nivelul facultăţii şi se înlătură eventualele suprapuneri şi paralelisme Redactarea formei finale a fişelor disciplinelor Se aprobă în şedinţă de catedră şi se vizează

CS

de către Decan. În urma unor evaluări proprii sau a unor se-sizări, titularul cursului sau CS iniţiază mo-dificarea/actualizarea FD sau numai a PA. Colectivul disciplinei analizează şi efectuează modificările, în concordanţă cu cerinţele de acreditare şi cu cele care decurg din solicitarea primită. Se semnează de CS şi SC şi se vizează de către Decanul facultăţii.

Regulament de aplicare a procedurii Programa analitică

I. Definiţii şi termeni de bază utilizaţi în prezentul regulament

1. Disciplina este elementul formativ de bază şi reprezintă activităţi unitare atribuite

unui conţinut formativ distinct. Disciplina este constituită din activităţile de curs (prelegeri),

seminar, laborator, teme individuale, practică etc. Fiecare disciplină are o durată totală de

minim un semestru, conţine o formă de evaluare, în urma căreia studentul primeşte o notă

finală şi acumulează un număr de credite asociate disciplinei.

Planul de învăţământ trebuie să cuprindă disciplinele fundamentale, disciplinele de

specialitate şi disciplinele complementare. La rândul lor, acestea sunt grupate în discipline

obligatorii (impuse), discipline opţionale (la alegere) şi discipline facultative, în

conformitate cu cerinţele normative specifice pe domenii stabilite pe plan naţional.

2. Creditele de studii sunt valori numerice convenţionale, prin care se măsoară şi se

exprimă volumul normal de muncă pretins studentului pentru învăţarea cunoştinţelor,

deprinderilor şi capacităţilor la disciplinele cuprinse în planul de învăţământ.

II. Reguli generale 1. Toate disciplinele din planul de învăţământ au programe analitice, inclusiv activitatea practică, sunt

prevăzute cu forme de evaluare şi au un număr de credite.

2. Volumul de muncă depus de un student la zi pe perioada unui an academic se

echivalează cu 60 de credite de studiu transferabile în sistemul european (ECTS), pentru

disciplinele obligatorii şi cele opţionale.

3. Programa analitică a unei discipline se structurează pe semestre, urmărind o

încărcare corespunzătoare atât a orelor de predare, cât şi a celor de seminar sau lucrări

practice şi de laborator.

4. Programa analitică preliminară se întocmeşte de titularul (titularii) de curs, se

discută în catedră, se definitivează pe baza eventualelor observaţii, se aprobă în şedinţa de

catedră şi se vizează de decan.

5. Responsabilitatea pentru conţinutul şi calitatea programei analitice revine

titularului (titularilor) de disciplină şi şefului de catedră.

6. Programa analitică se actualizează anual.

III. Reguli specifice

În funcţie de specificul fiecărui program de studiu, facultăţile pot completa prezentul

regulament cu articole noi, conform legislaţiei în vigoare.

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 4/4

UNIVERSITATEA SPIRU

HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: EVALUAREA DISCIPLINEI

DE STUDIU

Ediţia 1,

Revizia…

IV.5. PROCEDURA EVALUAREA DISCIPLINEI DE STUDIU (cod 4/4)

Cod: 4/4 Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ.dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este elaborată pentru a sta la baza evaluării periodice a disciplinelor de

studiu, în vederea actualizării în conformitate cu progresul ştiinţei şi adaptării la exigenţele

profesionale de perspectivă, în contextul programului de studiu.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Disciplină de studiu – formă de prelucrare didactică (psihologică şi pedagogică) a

unui domeniu ştiinţific, tehnologic, cultural sau a unei arii problematice cu relevanţă la

nivelul facultăţilor din cadrul universităţii.

Program de studiu – ansamblul de activităţi şi de mijloace care ghidează parcursul

studenţilor în scopul obţinerii diplomei de licenţă sau masterat, în domeniul sau/şi

specializarea aleasă; ansamblul de discipline sau teme coerent articulate în jurul unor

obiective instructiv-educative bine definite.

Planul de învăţământ – document oficial, reglator şi strategic, ce reflectă filosofia şi

politica educaţională a sistemului de învăţământ superior, în care se structurează conţinutul

învăţământului pe niveluri, profile şi tipuri de şcolaritate.

Conţinutul disciplinei de studiu – un corp de cunoştinţe, valori şi atitudini

concretizate în programele de învăţământ specifice diferitelor discipline şi diferenţiate în

funcţie de scopurile şi obiectivele stabilite la nivelul facultăţilor şi al specializărilor alese.

3. Abrevieri

DS = Disciplină de studiu

PS = Program de studii (nou sau existent)

CU/PI = Curricula universitară/Planul de învăţământ

4. Documente de referinţă

− SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii; − Legea învăţământului nr. 84/1995;

− Legea nr. 87/10.04.2006, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005

privind asigurarea calităţii educaţiei;

− Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor

de performanţă a ARACIS;

− Ghidul de evaluare a calităţii programelor de studii universitare şi a instituţiilor de

învăţământ superior;

− HG privind organizarea studiilor universitare de licenţă;

− HG privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat.

5. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi/Etape Răspunde Mod de desfăşurare/termene

1. Introducerea unei DS în curricula universitară 1.1. Desemnarea titularului disciplinei 1.2. Elaborarea programei analitice a DS 1.3. Completarea fişei disciplinei

Decanul Facultăţii/ directorul departamentului Titularul disciplinei Titularul disciplinei Şeful de catedră

Decizia privind introducerea unei DS în planul de învăţământ al unui program de studiu existent sau nou revine decanului. Această decizie se bazează pe analiza documentaţiei privind PS elaborate şi susţinute de catedră. Ca urmare a îndeplinirii procedurilor de aprobare a PS, disciplina de studiu primeşte un cod…….şi credite aferente. Titlul disciplinei este propus……… şi confirmat……………… Titularul disciplinei elaborează programa analitică a DS astfel încât aceasta să corespundă profilului şi specializării, precum şi misiunii asumate prin PS.

2. Analiza periodică a DS 2.1. Evaluarea din perspectiva locului şi a ponderii disciplinei în cadrul CU 2.2. Evaluarea DS din perspectiva conţinutului

Şeful de catedră Şeful de catedră, titularul disciplinei Titularul disciplinei

Titularul disciplinei completează fişa disciplinei anual şi o depune. Anual – conform recomandărilor ARACIS –, în cadrul catedrelor/colectivelor pe discipline se realizează analiza disciplinelor fundamentale, a disciplinelor de specialitate în domeniu şi profil, precum şi a disciplinelor complementare. Şeful catedrei iniţiază periodic-conform metodologiei ARACIS – punerea în discuţie, în cadrul plenului catedrei, a actualităţii şi oportunităţii studiului unei discipline în cadrul unui program de studiu.

3. Revizuirea periodică a conţinutului şi documentelor DS

Analiza va viza raportul între evoluţiile recente ale domeniului şi profilului, standardele specifice şi ponderea disciplinei în cadrul programului de studii. În baza programei analitice şi a fişei disciplinei elaborate de titularul disciplinei şi supuse atenţiei plenului catedrei, se analizează conţinutul din perspectiva concordanţei cu evoluţia ştiinţei, tehnologiei; artei etc., cu misiunea asumată a programului de studiu, cu rolul DS în cadrul programului, cu standardele de performanţă. De asemenea, se urmăreşte dacă documentele curriculare elaborate (programa, fişa, suportul de curs) sunt corectate şi completate (sunt menţionate obiectivele, conţinutul de bază, sistemul de evaluare, bibliografia minimală). Anual, titularul disciplinei va revedea conţinutul DS şi documentele curriculare aferente.

Anexă

FIŞA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DOMENIUL DE LICENŢĂ

SPECIALIZAREA Anul universitar Forma de învăţământ

II. DENUMIRE

DISCIPLINĂ

III.

Codul disciplinei IV.

Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă (se marchează cu x) V. Structură disciplinară (nr. ore) Semestrul Curs

(nr. ore/săpt. şi total

nr. ore/sem.)

Seminar (nr. ore/săpt.

şi total nr. ore/sem.)

Laborator (nr. ore/săpt.

şi total nr. ore/sem.)

Lucrări practice (nr. ore/săpt. şi

total nr. ore/sem.)

Proiecte (nr. ore/săpt.

şi total nr. ore/sem.)

I II

VI. Semestrul Număr credite I II

VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. 2. 3. etc.

VIII. CONŢINUT TEMATIC Capitole, subcapitole, paragrafe

IX. TEME SEMINAR (Dacă este cazul)

X. LUCRĂRI DE LABORATOR (Dacă este cazul)

XI. LUCRĂRI PRACTICE (Dacă este cazul)

XII. PROIECTE (Dacă este cazul)

XIII. Forma de evaluare Examen Colocviu Verificare

pe parcurs Lucrări practice

Laborator Proiecte

XIV. Bibliografie

Obligatorie minimală Suplimentară Facultativă

XV. Metode didactice (clasice / moderne)

(Dacă este cazul)

Data Titular disciplină

___________________

REGULAMENT PRIVIND EVALUAREA DISCIPLINEI DE STUDIU

În baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare,

În baza Legii nr. 128/12.07.1997 privind Statutul personalului didactic,

În baza Hotărârii Guvernului României nr. 238/31.03.2000 privind aprobarea Normelor

metodologice pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului didactic din

învăţământul superior,

În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii

educaţiei,

În baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3928/21.04.2005 privind asigurarea

calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior,

În baza Cartei Universităţii Spiru Haret,

Senatul emite prezentul Regulament:

Art. 1. Prezentul regulament stabileşte principiile, metodele şi criteriile pe baza cărora se va

efectua evaluarea unei discipline de studiu.

Art. 2. Evaluarea periodică a disciplinelor de studiu se realizează în vederea reactualizării în

conformitate cu progresul ştiinţei şi adaptării la exigenţele profesionale de perspectivă, în contextul

programului de studii.

Art. 3. Evaluarea periodică a disciplinei de studiu se va desfăşura sub conducerea catedrei sau

departamentului.

Art. 4. Evaluarea disciplinei de studiu va viza calitatea conţinutului şi a documentelor

curriculare aferente (programa, suportul de curs etc.). Evaluarea se realizează pe baza criteriilor privind

aprecierea suportului de curs, a criteriilor privind aprecierea recomandărilor bibliografice şi a

criteriilor privind aprecierea metodelor utilizate de cadrele didactice (subiecte de examen, proiecte,

referate).

Art. 5. Prin evaluare se acordă calificativele foarte bine, bine, satisfăcător şi nesatisfăcător.

Obţinerea calificativului foarte bine sau bine înseamnă îndeplinirea criteriului.

Art. 6. Evaluarea se consideră pozitivă dacă toate criteriile sunt îndeplinite fără să se facă

echivalări de la un criteriu la altul.

Art. 7. În urma evaluării, se pot propune următoarele calificative:

− insuficient (I): programa nu corespunde cerinţelor minime de calitate;

− suficient (S): programa este realizată la un nivel minim acceptabil;

− bine (B): programa corespunde cerinţelor medii de calitate;

− foarte bine (FB): programa corespunde unor cerinţe ridicate;

− excelent (EX): programa este realizată la nivel maxim posibil, conţinând elemente noi,

originale.

Art. 8. Evaluarea disciplinei de studiu se va face în fiecare an universitar şi va fi urmată de

revizuirea anuală a conţinutului documentului.

Art. 9. Evaluarea disciplinei de studiu are un caracter intern, dar şi extern, pentru acreditarea

programelor de studii.

Art. 10. Anexele fac parte integrantă din prezentul regulament.

Art. 11. Prezentul Regulament a fost aprobat de Senatul Universităţii Spiru Haret.

Anexă

Documente de desfăşurare şi aplicare a procedurilor

1. Evaluatorul va aprecia disciplina de studiu în conformitate cu ghidul disciplinei, un

instrument (o broşură) structurat după cum urmează:

− statutul disciplinei de studiu;

− numărul de credite al disciplinei;

− prezentarea obiectului de studiu, a valorilor disciplinei respective;

− obiectivele generale ale acesteia;

− obiectivele pe ani de studiu;

− programa analitică;

− temele propuse spre studiere;

− succesiunea temelor;

− activităţile de învăţare şi exerciţiile recomandate;

− gradul de accesibilitate a materiei;

− raportul între informativ şi formativ la nivelul disciplinei de studiu (raportul dintre

teorie şi practică);

− capacităţile de transfer ce se formează prin intermediul disciplinei de studiu;

− metodologia şi demersurile pedagogice sugerate, însoţite de materialul didactic şi de

mijloacele pedagogice necesare pentru activităţile de învăţare propuse;

− metodele şi instrumentele de evaluare continuă a studenţilor;

− nivelul de performanţă (minim, mediu, maxim) în atingerea rezultatelor învăţării.

2. Analiza SWOT

Puncte tari ale disciplinei (Strenght)

Puncte slabe ale disciplinei (Weakness)

Oportunităţi (Opportunities)

Ameninţări (Threats)

3. Criterii pentru evaluarea disciplinei de studiu a) Criterii pentru evaluarea silabusului

Evaluatorul va calcula proporţia reprezentată de criteriile care au fost satisfăcute. Criteriile

care nu au fost atinse vor fi discutate la secţiunea comentarii.

− conţinutul cursului este un suport adecvat pentru alte cursuri;

− conţinutul cursului este organizat adecvat, în concordanţă cu nivelul de

pregătire a studenţilor;

− succesiunea temelor abordate este logică;

− obiectivele cursului sunt suficient de bine precizate pentru a constitui un ghid

util în selectarea şi organizarea activităţilor de curs;

− obiectivele cursului sunt în concordanţă cu profilul cursului;

− modelele didactice utilizate sunt în concordanţă cu obiectivele fixate;

− cursul este adecvat nivelului de pregătire a studenţilor;

− espectanţele privind performanţele studenţilor sunt clar precizate;

− sarcinile de lucru date studenţilor sunt de dificultate adecvată;

− standardele utilizate în evaluare şi notare sunt clar comunicate;

− orice prerechizite necesare pentru parcurgerea cursului sunt clar precizate. b) Criterii de apreciere a recomandărilor bibliografice

Evaluatorul va calcula proporţia reprezentată de criteriile care au fost satisfăcute. Criteriile care

nu au fost atinse vor fi discutate la secţiunea comentarii.

− include referinţe recente şi actuale în domeniu;

− acoperă conceptele de bază ale conţinutului cursului;

− reflectă o selecţie informată a surselor bibliografice;

− include nume de autori recunoscuţi în domeniu;

− solicită o cantitate acceptabilă de timp şi efort pentru a fi parcursă;

− este eşalonată la intervale regulate pe tot parcursul cursului;

− stimulează intelectual studenţii prin solicitarea unor deprinderi cognitive

complexe (problematizate, raţionament deductiv, raţionament inductiv);

− bibliografia obligatorie este însoţită de suport material (copii xerox ale

articolelor/capitolelor recomandate);

− este în concordanţă cu resursele existente în biblioteci.

c) Criterii de apreciere a metodelor de evaluare utilizate de cadrele didactice (subiecte pentru

examen, proiecte, referate)

Din totalul criteriilor prezentate, evaluatorul va calcula proporţia celor care au fost satisfăcute.

Criteriile care nu au fost atinse vor fi discutate la secţiunea comentarii.

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 4/5

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii Procedura: ACTIVITATEA DE

PREDARE A CURSURILOR

STUDENŢILOR

Ediţia 1,

Revizia…

IV.6. PROCEDURA ACTIVITĂŢI DE PREDARE A CURSURILOR (Cod 4/5)

Cod: 4/5

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.: Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este elaborată pentru a sta la baza organizării şi desfăşurării

cursurilor şi activităţilor de predare. Potrivit evoluţiilor recente ale mediilor academice,

principalele activităţi aferente profesiunii academice sunt predarea şi

cercetarea/creaţia.

Prezenta procedură vizează exclusiv componenta predare a cursurilor.

Privită ca un instrument de asigurare a calităţii, procedura are drept scop

oferirea de informaţii utile pentru cadrele didactice în vederea perfecţionării activităţii

de predare şi a procesului de învăţământ în ansamblul său.

Procedura include principalele etape ale activităţii de predare în conexiune

directă cu procesul, conţinutul şi rezultatele activităţii didactice, atât a titularilor de

disciplină, cât şi a întregului corp academic al facultăţilor şi al Universităţii.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Predarea şi activităţile aferente constau din: pregătirea academică a cursurilor,

cunoaşterea conţinutului disciplinei predate, abilităţi de comunicare, implicarea/

interesul pentru predare, calitatea produselor de predare.

2.2. Abrevieri

AP – Activitate de predare

AAP – Activităţi aferente de predare

FSAP – Factori specifici activităţii de predare

FavAP – Fişă de autoevaluare a activităţii de predare

CevCC – Chestionar de evaluare a calităţii cursului

3. Documente de referinţă

− SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

− Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările

ulterioare;

− Legea nr. 87/10.04.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă

a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

− Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de

referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a ARACIS;

− Carta Universităţii Spiru Haret.

4. Descrierea activităţilor şi responsabilităţi

Activităţi/Etape Răspunde Mod de desfăşurare/Termene

0 1 2 1. Pregătirea şi organizarea cursurilor

Titularii de disciplină

a) Claritatea obiectivelor cursului (enunţate în programa analitică) şi a obiectivelor fiecărei teme de predare; b) Organizarea materialului predat (logica internă a predării unui curs, organizarea pe unitatea de timp a materiei); c) Frecvenţa utilizării unor metode care facilitează învăţarea (exemplu, simulări, aplicaţii, alte metode specifice fiecărei discipline); d) Adaptarea cursului în funcţie de feed-back-urile primite de la studenţi (ex.: cadrul didactic

universitar realizează că ceva „nu este în ordine” cu o anumită temă sau concept, din punctul de vedere al studentului, şi îşi reajustează cursul).

2. Cunoaşterea conţinutului disciplinei

Titularii de disciplină

a) Corectitudinea ştiinţifică a informaţiilor vehiculate; b) Relaţiile şi transferul cunoştinţelor predate cu alte cursuri sau spre alte discipline conexe; c) Integrarea rezultatelor de cercetare recente în cursul predat; d) Răspunsuri adecvate la întrebările studenţilor.

3. Abilităţi de comunicare

Titularii de disciplină

a) Claritatea expunerii, din punctul de vedere al receptorului; b) Retorica adecvată.

4. Relaţiile cu studenţii Titularii de disciplină

a) Disponibil şi punctual la orele de consultaţii; b) Onestitate şi atitudine pozitivă în relaţiile cu studenţii; c) Utilitatea comentariilor pe care le face la seminarii, referate sau lucrările de diplomă, aşa cum este percepută de studenţi.

5. Calitatea produselor de predare

Titularii de disciplină

a) Calitatea sillabus-ului şi a altor materiale de curs remise studenţilor; b) Dovezi ale efortului de inovare curriculară; c) Indici ai reuşitei academice a cursurilor (exemplu: cantitatea de cunoştinţe dobândite la curs, câştigarea unor competiţii ştiinţifice studenţeşti, obţinerea unor burse de cercetare, publicarea unor articole etc.).

6. Feed-back-ul activităţii de predare

Titularii de disciplină şi reprezentanţii studenţilor

a) Caracter stimulativ; b) Caracter intelectual; c) Caracter solicitant / suprasolicitant; d) Aspecte pozitive ale predării; e) Aspecte negative sau limitative ale predării; f) Sugestii de îmbunătăţire a predării.

Anexă

FIŞA DE AUTOEVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PREDARE

Planul de autoevaluare şi perfecţionare a activităţii didactice este un

instrument prin care cadrul didactic se autoevaluează şi îşi jalonează

direcţiile de autoperfecţionare didactică. El are următoarele componente:

1) Autoevaluarea competenţelor de predare;

2) Un scurt rezumat al aspectelor pozitive ale activităţii didactice, precum şi al celor

care necesită îmbunătăţiri;

3) O schiţă a unui plan de îmbunătăţire a activităţii didactice;

4) Un rezumat al rezultatelor obţinute de la ultima autoevaluare în ceea ce priveşte

perfecţionarea activităţii didactice.

Întrucât aceste componente sunt independente, cadrul didactic poate recurge doar la

una dintre ele, ignorând pe celelalte.

NUMELE ŞI PRENUMELE…………………………………………………………

FACULTATEA/DEPARTAMENTUL……………………………………………..

SPECIALIZARE………………………………………………………………………

DISCIPLINE PREDATE……………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………….

DATA COMPLETĂRII FavAP………………………………………………………

Anexă

CHESTIONAR DE EVALUARE A CALITĂŢII CURSULUI Facultatea / Specializarea__________________________________

Disciplina_______________________________________________

Anul de studii_________________

Titularul de curs_______________________________________________

Rezultatele acestui chestionar vor permite titularului de curs (profesor, conferenţiar,

lector) să cunoască felul în care studenţii evaluează cursul său şi să găsească, dacă e cazul,

posibilităţi de ameliorare.

Vă mulţumim pentru sinceritate; chestionarul este anonim.

Marcaţi cu „x”, pentru fiecare afirmaţie, căsuţa care corespunde opiniei dvs. şi

adăugaţi sugestiile suplimentare la sfârşit. Standard Indicatori Insuficient Suficient Bine Foarte

bine Excelent

1. Obiectivele cursului sunt clar definite.

2. Conţinutul cursului este bine structurat.

3. Noţiunile fundamentale sunt suficient explicare.

4. Materialul predat este bine documentat (bibliografie relevantă).

I. Conţinut

5. Cursul este important pentru formarea dvs. profesională.

6. Titularul de curs utilizează diverse metode de predare / învăţare.

7. Suportul didactic (scheme, diapozitive etc.) permite să se înţeleagă esenţialul.

8. Exprimarea verbală a titularului de curs (vocabular, ritm, intonaţie etc.) permite să se înţeleagă esenţialul.

9. Expresia nonverbală a titularului de curs (privire, mimică, gestică etc.) este adecvată.

II. Organizare / Prezentare

10. Timpul este folosit eficient.

11. Titularul de curs prezintă materia clar şi interesant.

III. Stimulare intelectuală

12. Titularul de curs se bazează pe cunoştinţele dvs. prealabile.

IV. Interacţiune Profesor/student

13. Posibilităţile de a lua contact cu titularul de curs sunt satisfăcătoare.

V. Evaluare 14. Titularul de curs manifestă obiectivitate la evaluare.

Daţi o apreciere globală a cursului IN S B FB EX

Notă: I = Insuficient, S = Suficient, B = Bine, FB = Foarte bine; Ex = Excelent

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 4/6.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii Procedura: ACTIVITĂŢI DE

SEMINAR ŞI APLICATIVE

Ediţia 1,

Revizia…

IV.7. PROCEDURA ACTIVITĂŢI DE SEMINARIZARE ŞI APLICATIVE (Cod 4/6)

Cod: 4/6

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.: Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este elaborată în vederea organizării şi desfăşurării eficiente

a activităţilor de seminarizare şi aplicative. Ea vizează aprofundarea unor teme şi

probleme prezentate în cadrul cursurilor şi urmăreşte sprijinirea studenţilor în

însuşirea cunoştinţelor teoretice din cursuri, formarea şi dezvoltarea abilităţilor de

operare cu bagajul de cunoştinţe însuşit, precum şi a competenţelor de valorificare în

activităţile practice a conţinutului ştiinţific al disciplinelor predate şi seminarizate.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Activităţi de seminarizare şi aplicative = forme şi tipuri de activitate didactică de

explicitare şi aprofundare a conţinutului disciplinelor predate, având drept obiectiv

pregătirea studenţilor în vederea însuşirii şi integrării în profesiunea aleasă. 2.2. Abrevieri

ASA = Activităţi de seminarizare şi aplicative

FEA = Fişă de evaluare a postului de asistent

CECS = Chestionar de evaluare a calităţii seminarului 3. Documente de referinţă

− SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

− Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare;

− Legea nr. 87/10.04.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului

nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

− Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista

indicatorilor de performanţă a ARACIS;

− Carta Universităţii Spiru Haret.

4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţi

Activităţi/Etape Răspunde Mod de desfăşurare/Termene

0 1 2 1. Pregătirea seminariilor şi a activităţilor practice

Asistenţii

a) Stabilirea bibliografiei şi a materialelor didactice; b) Organizarea corespunzătoare a activităţilor şi materialelor didactice utilizate; c) Modul de desfăşurare a activităţilor şi

formele de lucru utilizate (dezbateri, referate, lucrări tematice de laborator, lucrări practice etc.).

2. Conţinutul activităţilor de seminarizare

Asistenţii a) Definirea clară a obiectivelor activităţii şi corelarea lor cu obiectivele generale şi specifice ale predării disciplinei; b) Relevanţa, utilitatea şi aplicabilitatea conţinutului activităţilor de seminarizare; c) Gradul de adecvare a metodelor utilizate şi de stimulare intelectuală a studenţilor.

3. Corelarea activităţilor de seminarizare cu cele de predare

Asistenţii a) Corelarea conţinutului activităţilor cu obiectivele şi conţinutul cursurilor; b) Motivarea activităţii studenţilor în cadrul seminariilor şi laboratoarelor; c) Stimularea participării şi a gândirii creative a studenţilor;

4. Caracterul complementar al problematicii activităţii de seminarizare cu cea a cursurilor

Asistenţii a) Completarea problematicii cursurilor cu elemente şi probleme specifice disciplinelor care nu au putut fi tratate în curs; b) Dezbaterea ultimelor achiziţii ale cercetării ştiinţifice; c) Stabilirea de sarcini suplimentare de studiu impuse de exigenţele aprofundării cunoaşterii problemelor.

5. Relaţia dintre aspectele teoretice şi cele aplicative ale seminariilor

Asistenţii a) Relevanţa conţinutului teoretic al seminariilor; b) Aplicabilitatea conţinutului teoretic însuşit; c) Actualitatea şi utilitatea conţinutului activităţilor.

6. Caracterul formativ al activităţilor de seminarizare şi aplicative

Asistenţii a) Formarea şi dezvoltarea gândirii critice, divergente şi creative a studenţilor; b) Formarea unor scheme de gândire şi de acţiune productive; c) Formarea de abilităţi şi competenţe de aplicare practică a pregătirii obţinute în asimilarea specificului disciplinelor.

Anexă

FIŞA DE EVALUARE

PENTRU POSTUL DE ASISTENT

Numele şi prenumele titularului………………………………………………………...

Funcţia………………………………

Facultatea……………………………

Catedra………………………………

Fişa postului nr………………………

Perioada de evaluare………………….

NOTĂ:

• Se acordă calificative (de la 0 = nesatisfăcător la 5 = foarte bine, pentru fiecare

criteriu)

• Punctajul criteriului = ponderea criteriului x calificativ propus

• Punctajul final = suma punctajelor criteriilor

Nr. crt.

Criteriu de evaluare Ponderea criteriului

A

Calificativ propus de şeful

de catedră şi avizat de decan (de la 0 la 5)–

B

Punctajul criteriuluiA x B

1 Elaborare de materiale didactice

5% max. 0,25

2 Cercetare ştiinţifică

25% max. 1,25

3 Activitate cu studenţii

25% max. 1,25

4 Recunoaştere naţională

5% max. 0,25

5 Activitate în comunitatea academică

30% max. 1,50

6 Participare la dezvoltarea instituţională

10% max. 0,50

PUNCTAJ FINAL (max. 5):……………..

Anexă

CHESTIONAR DE EVALUARE A CALITĂŢII SEMINARULUI

Facultatea / Specializarea__________________________________

Disciplina_______________________________________________

Anul de studii_________________

Asistentul_______________________________________________

Rezultatele acestui chestionar vor permite asistentului să cunoască felul în care

studenţii evaluează seminariile şi să găsească, dacă e cazul, posibilităţi de ameliorare. Vă

mulţumim pentru sinceritate; chestionarul este anonim.

Marcaţi cu „x”, pentru fiecare afirmaţie, căsuţa care corespunde opiniei dvs. şi

adăugaţi sugestiile suplimentare la sfârşit.

Standard Indicatori Insuficient Suficient Bine Foarte Bine

Excelent

1. Obiectivele seminariilor sunt clar definite.

2. Conţinutul asigură realizarea obiectivelor.

3. Asistentul utilizează diverse metode de predare / învăţare.

I. Conţinut / Organizare

4. Indicaţiile pentru realizarea activităţilor sunt clar definite.

5. Asistentul motivează activităţile studenţilor.

6. Comentariile asistentului stimulează succesul studenţilor.

II. Stimulare intelectuală

7. Asistentul stimulează gândirea creativă a studenţilor.

8. Asistentul încurajează activismul studenţilor.

9. Asistentul respectă ideile, opiniile studenţilor.

III. Interacţiune asistent/student

10. Asistentul ajută studenţii să înfrunte dificultăţile.

IV. Sarcini suplimentare

11. Sarcinile suplimentare sunt utile.

12. Criteriile de evaluare sunt clare.

V. Evaluare

13. Asistentul manifestă obiectivitate la evaluare.

Daţi o apreciere globală seminariilor FB S B FB EX

Notă: I = Insuficient, S = Suficient, B = Bine, FB = Foarte bine; EX = Excelent

Sugestii, precizări suplimentare:

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

________________________________________

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 4/7. UNIVERSITATEA SPIRU

HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: PRACTICA DE

SPECIALITATE

Ediţia 1,

Revizia…

IV.8. PROCEDURA PRACTICA DE SPECIALITATE (cod 4/7)

Cod: 4/7

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.: Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este un ghid de îndrumare în activitatea de proiectare, desfăşurare

şi valorificare a practicii de specialitate a studenţilor din ciclul de licenţă (trei ani) şi

răspunde integral cerinţelor exprimate în criteriile de calitate, în standardele şi indicatorii de

performanţă şi în standardele specifice ale unei arii universitare sau ale unui program de

studii universitare, elaborate de ARACIS pe baza HG 865/2006 şi HG 1418/2006 şi aprobate

în şedinţa din 17 noiembrie 2006.

Procedura prezintă obiectivele şi conţinutul activităţii practice din ciclul I de licenţă,

comun tuturor specializărilor, şi totodată unele exemplificări privind standardele academice

specifice de practică de specialitate ale unor arii disciplinare sau programe de studii

universitare care vor trebui întregite de către cadrele didactice titulare la aceste specializări şi

programe. Sunt menţionate totodată lucrările şi documentele întreprinse şi elaborate de

student în perioada de practică, modul de evaluare a muncii depuse în această perioadă.

2. Obiectivele practicii de specialitate

Practica de specialitate se desfăşoară în decursul a 90 de ore (3 săptămâni x 5 zile x 6 ore =

90 ore) şi se organizează la toate formele de învăţământ (ZI, FR, ID), de regulă în semestrul IV (anul II). La

unele specializări se poate organiza şi după semestrul II.

Obiectivele practicii sunt: formarea studentului, ca viitor specialist într-un anumit domeniu de

activitate, un bun cunoscător al conţinutului şi specificului organizării, desfăşurării şi finalizării activităţilor

proprii domeniului respectiv, al modalităţii de elaborare şi prezentare a situaţiilor/rapoartelor ce se întocmesc,

de organizare şi exploatare a sistemelor informatice necesare funcţionării optime a activităţilor desfăşurate.

Practica de specialitate contribuie la desăvârşirea abilităţilor şi competenţelor

profesionale necesare pentru ocuparea posturilor specifice din activitatea ce urmează a fi

îndeplinită de absolventul ciclului de licenţă la locul de muncă. În perioada de practică, luând

cunoştinţă de experienţa celor care lucrează în locurile de desfăşurare a acesteia, studentul îşi

însuşeşte aspectele pragmatice ale viitoarei profesii, modalităţile aplicării cunoştinţelor

teoretice la rezolvarea problemelor ce constituie conţinutul activităţilor specifice domeniului

de activitate în care lucrează.

3. Conţinutul practicii de specialitate Întrucât practica de specialitate se realizează atât pe parcursul procesului didactic, cât şi în perioade

distincte în instituţii (firme, domenii, sectoare etc.), conţinutul ei se adecvează cerinţelor cadrului specific în

care se realizează.

Activităţi/Etape Răspunderi Mod de desfăşurare

1. Optimizarea planului de învăţământ, asigurarea raportu-lui 1/1 (±20%) între orele de curs şi activităţile didactice aplicative şi stabilirea pe ani de studiu a perioadelor şi tipului de practică

Şefii de catedră Titularii de curs

• Analiza experienţei practicii de specialitate din anii precedenţi elaboră-rii noului plan de învăţământ şi formu-larea concluziilor de care trebuie ţinut seama; • Precizarea tipului de practică şi a semestrelor în care se desfăşoară;

2. Etapele şi conţinutul practicii: a) în cadrul facultăţii b) la locul de practică c) în facultate

Titularul de curs şi titularul activităţii practice Consiliul facultăţii Responsabilul din partea entităţii (firmă, instituţie etc.) Responsabilul cu practica din partea facultăţii Responsabilul cu practica şi tutorele de an, precum şi responsabilul cu practica al entităţii respective

– elaborarea programei analitice a practicii de specialitate care precizează conţinutul acesteia şi punerea sa la dispoziţia studentului; – precizarea caracteristicilor şi speci-ficităţii domeniului practicii; – elaborarea programei analitice a practicii şi aprobarea ei; – cunoaşterea organizării, atribuţiilor şi activităţii compartimentului în care se realizează practica; – însuşirea „tehnologiei”, a opera-ţiunilor cerute de realizarea obiectului activităţii; – cunoaşterea fluxurilor şi circuitelor din cadrul entităţii, a suportului informaţional al acestora; – participarea împreună cu angajaţii entităţii la derularea unor activităţi, la prelucrarea şi interpretarea informa-ţiilor, la elaborarea unor planuri ori alte materiale şi documente specifice; – notarea zilnică în Caietul de practică a informaţiilor culese, a activităţilor înde-plinite, a dificultăţilor întâmpinate şi a soluţiilor găsite pentru depăşirea acestora; – elaborarea unei lucrări de sinteză pe o temă recomandată de catedre ori pe o temă ce sintetizează concluziile studen-tului asupra faptelor şi proceselor studiate; – evaluarea performanţelor activităţii desfăşurate de către compartimentul respectiv; – colocviu de practică şi notarea calităţii acestuia cu note între 10 şi 1.

4. Documentele pentru organizarea, derularea şi evaluarea practicii Conţinutul documentelor prilejuite de organizarea, derularea şi evaluarea practicii de specialitate este

în mare măsură determinat de specificul acesteia.

Experienţa din Universitatea Spiru Haret ilustrează că unele documente împreună cu

conţinutul lor sunt comune tuturor (sau majorităţii) facultăţilor din Universitate.

Denumire document Conţinut Cine îl elaborează şi răspunde

a) contractul (convenţia) de practică

– locul de desfăşurare a practicii; – numărul de studenţi participanţi; – tipul de activităţi întreprinse; – orarul zilnic de activitate; – obligaţiile studenţilor şi ale facultăţii; – modalităţile de evaluare a practicii; – numele responsabilului cu practica din partea entităţii şi al locului unde se desfăşoară efectiv practica;

– se încheie între facultate şi entitatea de practică (firmă, instituţie etc.); – responsabilul cu practica al facultăţii şi persoana desemnată de entitate; – perioada de practică şi durata acesteia.

b) caietul de practică∗ – date de identificare a entităţii unde se desfăşoară practica; – organigrama entităţii de practică: locul sectorului de practică în entitatea de practică; – prezentarea activităţilor compartimentului în care se realizează practica şi a relaţiilor între compartimente;

– se elaborează de către catedră, pe ale cărei cursuri se grefează practica. Răspunde titularul (titularii) de curs; – se completează de către studenţii care efectuează practica;

c) lucrarea de practică – descrierea sintetică a lucrărilor elaborate de către student; – xerocopii aprobate de către responsabilul de practică al entităţii ale unor documente, situaţii statistice etc., reprezentative pentru locul de muncă respectiv; – prezentarea principalelor aspecte ale activităţii analizate de către student, concluziile personale desprinse şi propunerile făcute;

– studentul care efectuează practica;

d) adeverinţa de practică – este semnată de conducerea unităţii care confirmă

– se eliberează de către unitatea bază de practică – conducerea

∗ Cele mai bune caiete de practică explicitează metodologia fiecărei lucrări indicate şi

formatul lucrării, precizări făcute de titularul cursului (cursurilor) care au tangenţă cu conţinutul practicii respective.

efectuarea practicii de specialitate; – indică locul, durata şi responsabilităţile studentului; – arată calificativul obţinut de student (foarte bine, bine, suficient, insuficient);

unităţii;

e) aprecierea generală a îndrumătorului de practică din partea facultăţii

– se vor menţiona cunoştinţele ce au putut fi acumulate de student prin efectuarea practicii;

– responsabilul cu practica;

f) proba orală – constă în verificarea de către Comisie a conţinutului caietului de practică şi ale lucrării de practică şi desfăşurarea unei discuţii cu studentul asupra conţinutului lucrării de practică, precum şi a altor probleme legate de conţinutul practicii efectuate.

– responsabilii de practică din partea facultăţii şi entităţii de practică, precum şi un reprezen-tant al catedrei care gestionează cursurile pe care se grefează activitatea practică.

5. Practica de specialitate pentru studenţii de la formele FR şi ID

Fiind o disciplină cerută şi inclusă în suplimentul la diplomă, practica de specialitate

este obligatorie şi pentru studenţii cursurilor ID şi FR. Ţinând cont că aceşti studenţi sunt

angajaţi în câmpul muncii, unde desfăşoară activităţi practice, procedura se aplică în mod

specific în cazul lor.

Specificitatea organizării desfăşurării practicii în aceste cazuri constă în următoarele:

1) pentru majoritatea acestor studenţi, practica se desfăşoară la locurile lor de muncă;

2) tematica practicii elaborată de către titularul (titularii) de cursuri este valabilă şi

pentru aceşti studenţi;

3)obiectivul fundamental al practicii îl constituie facilitarea înţelegerii legăturii dintre

conţinutul disciplinelor studiate şi cel al activităţii practice pe care o desfăşoară şi stabilirea

convergenţelor sau a unor eventuale divergenţe între cele două activităţi;

4) precizarea de către student a temei lucrării de practică, axată de regulă pe

activitatea efectivă desfăşurată; tema se comunică şi se aprobă de către catedră prin

responsabilul de practică. Titlul lucrării este însoţit de prezentarea planului lucrării, inclusiv a

unei succinte precizări a conţinutului principalelor activităţi efectuate de către student la locul

său de muncă. Lucrarea şi aceste precizări sunt evaluate şi notate de către comisia de

practică.

Anexă

FIŞA DE CALCUL A PUNCTAJULUI ACORDAT CRITERIILOR DE EVALUARE A CALITĂŢII

Scală de evaluare Nr. crt.

Denumire criteriu/indicator de performanţă

1 insuficient

(neîncredere)

2 suficient

(încredere)

3 bine

(încredere deplină)

4 foarte bine

5 excelent

Număr puncte acumu-

late

Periodici-tatea

evaluării criteriului

1. Capacitate instituţională • Facultatea asigură, pe bază de contract, accesul tuturor studenţilor la stagii de practică

< 50%

50-60%

60-80%

80-90%

90-100%

Anual, după

perioada de

contracta-re a

bazelor de practică

• Există o structură managerială la nivel de facultate care gestionează practica de specialitate

Nu Da, dar nu

funcţionează corespunzător.

Da, există

coordonare între

persoanele responsabile.

Anual

• Există personal administrativ desemnat să asigure evidenţa efectuării stagiilor de practică

Nu Da, dar este o sarcină de serviciu auxiliară.

Da, există personal cu sarcină de

bază.

Anual

2 Bază materială • Există dotare cu tehnică de calcul pentru evidenţă

Nu Da, dar nu este

special dedicată.

Da, există dotare.

Semes-trial

3. Eficacitate educaţională • Elaborarea materialelor didactice pentru practica de specialitate

Nu

Da, dar incomplet.

Da, sunt elaborate detaliat toate materialele didactice

(regulament de practică, instrucţiuni de protecţia muncii, caiet de practică editat etc.).

Anual

• Existenţa programei analitice pentru

Da, dar incompletă.

Completă, dar nu se fac referiri la

Completă, furnizează

toate detaliile

Anual

practica de specialitate

necesitatea realizării unui

proiect.

privind întocmirea

proiectului şi completarea caietului de

practică. • Editarea şi

tipărirea caietului de practică

Nu Da, dar tiraj subdimensionat

Da, tiraj acoperitor

Semes-trial

• Existenţa unei evidenţe a calificativelor acordate studenţilor de către entitatea unde au desfăşurat practica

Nu Da, evidenţă clasică

neinformatizată

Da, informatizată,

permite extragerea de

rapoarte statistice.

Semes-trial

• Valorificarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în urma stagiului de practică

Nu există o evidenţă

privind acest criteriu.

Da, există o evidenţă a absolvenţi-

lor, însă doar cu rol

informativ, slab detaliată.

Da, există o evidenţă a

absolvenţilor încadraţi în domeniul în

care au efectuat practica.

Anual

4. Nivelul de apreciere al studenţilor privind organizarea şi eficienţa practicii

Mai puţin de 50%

apreciază favorabil.

60-70% apreciază favorabil.

Peste 70% apreciază favorabil.

Sondaj anual pe bază de

chestionar

5 Consilierea în carieră– asigurată la nivel de facultate în vederea pregătirii CV, scrisorii de intenţie, identificării job-ului pentru care sunt calificaţi etc.

Nu Da, există un birou unde

cadrele didactice asigură

permanenţa, însă numai un număr redus

beneficiază de consultaţii.

Da, există un birou unde

cadrele didactice asigură

permanenţa şi un număr semnificativ beneficiază

de consiliere.

Anual

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 4/8

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii Procedura: REZULTATELE

ÎNVĂŢĂRII

Ediţia 1,

Revizia…

IV.9. PROCEDURA REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII (Cod 4/8)

Cod: 4/8

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Aprobat Data Pag. cu

modificări Nume Semnătura Nume Semnătura

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic este o instituţie abilitată să

asigure pregătirea pedagogică, psihologică şi metodică a studenţilor şi a absolvenţilor de

învăţământ superior care optează pentru profesiunea de cadru didactic. Rezultatele învăţării

(cunoştinţe, competenţe, abilităţi) sunt valorificate prin faptul că permit absolvenţilor să se

angajeze în sistemul de învăţământ naţional, să continue studiile universitare în ciclul

următor şi să se dezvolte profesional din perspectiva educaţiei permanente (lifelong

learning).

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Rezultatele învăţării sunt înţelese astăzi ca un ansamblu structurat de cunoştinţe,

capacităţi şi competenţe (cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare); în sensul cel mai

general, acestea permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme

caracteristice unui domeniu. După Declaraţia de la Bologna (1999), Conferinţa de la Praga

(2001), Comunicatul de la Berlin (2003), aceste concepte au cunoscut o permanentă

restructurare, reflectând schimbările intervenite în înţelegerea realizării educaţiei. Astfel,

cunoştinţele acumulate de un student la sfârşitul parcurgerii unui program de studii nu sunt

abordate în sine, ca o sumă de informaţii, ci sunt transpuse în relaţie cu un set de competenţe

generale şi competenţe profesionale, cu valori şi cu atitudini.

2.2. Abrevieri

RÎ = Rezultatele învăţării

2.3. Documente de referinţă

− Ordinul MEN nr. 3345/25.02.1999 cu privire la reforma formării iniţiale

pentru carieră didactică;

− Precizările nr. 39076/22.10.2001 pentru aplicarea Ordinul MEN nr.

3345/1999, cu privire la noul curriculum pentru formarea profesorilor.

− Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru

Pregătirea Personalului Didactic aprobat prin Ordinul Ministrului Învăţământului nr.

4346/11.07.1996 şi completat cu Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr.

3345/25.02.1999, cu privire la reforma formării iniţiale, de pregătire a specialiştilor pentru

carieră didactică.

− Ordinul MEC nr. 4161 din 12.06.2003 privind înfiinţarea DPPD în cadrul

Universităţii Spiru Haret.

− Ordinul MEC nr. 3263/28.02.2001 privind organizarea şi desfăşurarea

programelor de perfecţionare periodică a personalului didactic.

− Ordinul MEC nr. 4796/19.10.2001 privind organizarea şi funcţionarea

sistemului de perfecţionare periodică a personalului didactic şi didactic auxiliar din

învăţământul preuniversitar.

− Ordinul MEC nr. 4343/17.06.2005 privind aprobarea programului de studii.

3. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi / etape Răspunde Mod de desfăşurare / Termene

A. Valorificarea prin capacitatea de a se angaja pe piaţa muncii

Coordonatorul activităţilor didactice pe facultate

A.1. Identificarea numărului de absolvenţi care au avut rezultate pozitive la examenele naţionale de ocupare a posturilor didactice în învăţământul preuniversitar şi sunt angajaţi în învăţământ în termen de doi ani de la data absolvirii A.2. Calcularea procentului de reuşită

Termen: după fiecare examen de titularizare B.Valorificarea calificării prin continuarea studiilor universitare

Fiecare titular de curs B.1. Identificarea, pentru fiecare promoţie, a numărului de absolvenţi care sunt admişi la studii universitare de masterat în domeniul ştiinţelor educaţiei B.2. Calcularea procentului de admitere a studenţilor

Termen: după fiecare doi ani C. Nivelul de satisfacţie a studenţilor în raport cu dezvoltarea profesională şi personală

Fiecare titular de curs

C.1. Aplicarea unui chestionar de opinie privind mediul de învăţare oferit de către DPPD şi privind propriul lor traseu de învăţare

C.2. Centralizarea datelor obţinute; concluzii şi măsuri de ameliorare, acolo unde este cazul

Termen: după fiecare curs; la absolvire

D. Centrarea pe student a metodelor de învăţare

Conform programului Centrului de Consiliere şi Orientare în Carieră

D.1. Proiectarea metodelor şi a mediilor de învăţare centrate pe student, cu mai puţin accent asupra responsabilităţii tradiţionale de a transmite doar informaţii (relaţia dintre student şi profesor este una de parteneriat, în care fiecare îşi asumă responsabilitatea atingerii rezultatelor învăţării)

Termen: la fiecare curs/activitate cu studenţii

D.2. Rezultatele învăţării sunt explicate şi discutate cu studenţii din perspectiva relevanţei acestora pentru dezvoltarea lor.

Termen: la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare

D.3. Folosirea de către cadrele didactice a platformei blackboard – a resurselor/posibilităţilor oferite de noile tehnologii (exemplu: e-mail, grupuri de discuţii web, pagina personală de web pentru tematică, bibliografie, resurse în format electronic şi dialog cu studenţii), dar şi a altor materiale auxiliare: tablă, flipchart, videoproiector, fişe de lectură ş.a.

Termen: la fiecare curs

E. Orientarea în carieră a studenţilor

E.1. Organizarea de activităţi de consiliere cu studenţii care solicită îndrumarea/tutoriatul

E.2. Stabilirea unui număr de ore de permanenţă la dispoziţia studenţilor (decani, prodecani, tutori, îndrumători de an ş.a.)

Termen: lunar

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 4/9

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: ACTIVITATEA SECRETARIATELOR FACULTĂŢILOR LA CICLUL I STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

Ediţia 1, Revizia…

IV.10. PROCEDURA ACTIVITATEA SECRETARIATELOR FACULTĂŢILOR LA CICLUL I -

STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ (cod 4/9)

Cod: 4/9

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.: Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere Aceste cerinţe sunt concepute pentru a sta la baza analizei activităţii secretariatelor. Rezultatele

calităţii activităţii în secretariat se concretizează prin:

− calitatea personalului încadrat la secretariatele facultăţilor, în urma ocupării posturilor prin

concurs, selecţionarea fiind cu precădere din rândul absolvenţilor de învăţământ superior;

− perfecţionarea continuă a pregătirii personalului secretariatelor, pentru cunoaşterea

reglementărilor legale în domeniul învăţământului superior, însuşirea cunoştinţelor în utilizarea

metodelor moderne de informare şi comunicare cu studenţii;

− dimensionarea optimă a colectivelor secretariatelor în funcţie de numărul studenţilor şi

specificul facultăţilor;

− organizarea timpului de lucru al secretariatelor, astfel încât studenţii să beneficieze, în bune

condiţii, de sprijinul acestora. 2. Documente de referinţă − acte normative din domeniul învăţământului superior: Hotărâri de Guvern, Ordine MECT.,

alte reglementări legale în vigoare;

− hotărâri ale Senatului Universităţii Spiru Haret şi ale Biroului Senatului Universităţii Spiru

Haret;

− regulamentul de activitate profesională a studenţilor;

− regulamentul de ordine interioară;

− fişă-post secretariat.

3. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi/etape Răspunde Mod de desfăşurare/Termene

1. Admiterea în învăţământul superior 1.1. Publicitate

Secretariat

Universitate Secretariate

facultăţi

Perioada iunie-septembrie – Afişarea la avizierul facultăţii şi pe internet a informaţiilor complete privind admiterea, conform hotărârii Senatului Universităţii – Tipărirea de pliante publicitare, fişe chestionar, fişe înscriere, contracte

1.2. Stabilirea colectivelor de secretariat în vederea efectuării înscrierilor pentru admiterea în învăţământul superior

Secretariat Universitate Secretari şefi

facultăţi

– Programarea pe zile a colectivelor de secretariat pe toată perioada înscrierilor – Organizarea spaţiilor pentru înscriere – Instructajul colectivelor pentru buna desfăşurare a înscrierilor candidaţilor, informaţii competente, operative

1.3. Înscrierea candidaţilor pentru admiterea în învăţământul superior

Secretariat Universitate Secretariate

facultăţi

Perioada iunie – septembrie – Primirea dosarului personal de la candidat – Verificarea şi semnarea fişei chestionar

– Verificarea chitanţei de achitare a taxei, în vederea înscrierii – Verificarea actelor de studii şi a celorlalte documente existente la dosar, pregătirea acestora şi a celorlalte probe prevăzute de metodologia admiterii, în vederea susţinerii interviului – Verificarea fişelor de înscriere şi a contractelor de studii, completate de candidaţii admişi, care au achitat taxa de şcolarizare (Rata 1 sau integral) – Gestionarea dosarelor tuturor candidaţilor admişi – Completarea şi păstrarea în bune condiţii a dosarelor personale ale candidaţilor admişi

2. Înmatricularea studenţilor 2.1. Se efectuează în anul I, sub număr matricol unic, pentru studenţii care au achitat taxa de şcolarizare parţial sau integral, precum şi a studenţilor transferaţi şi a celor care au aprobare de continuare de studii

Secretariat

Universitate Secretariate

facultăţi

Luna octombrie – Introducerea în baza de date în format electronic a candidaţilor admişi care au achitat taxa de şcolarizare integral sau parţial, pe facultăţi, specializări, forme de învăţământ – Întocmirea tabelelor nominale pe specializări, forme de învăţământ cu candidaţii înscrişi în anul I, în vederea acordării deciziei de înmatriculare de către rector – Înmatricularea studenţilor transferaţi şi întocmirea fişelor de diferenţă. – Carnet de student – completare, semnare, viză, eliberare sub semnătură

3. Alcătuirea avizierului

3.1. Se întocmesc, separat, pe facultăţi,

specializări, forme de învăţământ, ani de

studii

Secretariate

facultăţi Secretari ani

1 octombrie – Se afişează tabelele nominale, în ordine alfabetică, cu studenţii din fiecare an de studiu, separat pe serii şi grupe – Se afişează: regulamentul de activitate profesională a studenţilor, structura anului universitar, planurile de învăţământ, programele orare, diverse instrucţiuni etc.

4. Registre matricole 4.1. Se completează la fiecare promoţie, cu

începere din anul I de studiu, separat pe

facultăţi, specializări, forme de învăţământ

Secretar şefi

facultăţi Secretari ani

Semestrul I – După acordarea numărului matricol – unic –, se completează, pentru fiecare student, baza de date în format electronic, cu toate datele sociale, acte de studii, decizie de înmatriculare, planuri de învăţământ pe ani de studiu, separat pe specializări, forme de învăţământ. – La sfârşitul fiecărui an de studiu se vor trece notele obţinute, din cataloage, în care cadrul didactic

titular a consemnat şi datat sub semnătură rezultatul obţinut de student, precum şi unele menţiuni speciale privind desfăşurarea şcolarizării.

5. Registre evidenţe taxe

5.1. Se întocmesc la fiecare început de an

universitar, separat pe specializări, forme de învăţă-mânt, ani de

studii (până la introducerea evidenţei electro-nice a situaţiei

achitării taxelor)

Secretari ani

Luna octombrie – Primirea fişelor de înscriere şi a contractelor de studii, verificarea achitării taxelor, conform chitanţei prezentate – Scrierea, în ordine alfabetică, a studenţilor înscrişi pe specializări, forme de învăţământ, ani de studii – Întocmirea periodică a situaţiilor statistice referitoare la achitarea taxelor de şcolarizare – Întocmirea tabelelor nominale cu studenţii care nu au achitat taxele, în vederea respectării punctului III, Clauze speciale, prevăzute în Contractul anual de studii, semnat de către studenţi la fiecare început de an universitar

6. Cataloage 6.1. Se întocmesc în format electronic pentru fiecare semestru în parte, pentru fiecare disciplină din planurile de învăţământ pe facultăţi, specializări, ani de studii, forme de învăţământ

Secretari ani

Luna decembrie – Se actualizează baza de date în format electronic. – Se verifică exactitatea statutului fiecărui student înscris în catalog (promovat, repetent, transferat etc.). – Pe parcursul sesiunilor de examene de iarnă şi vară, se extrag din baza de date în format electronic, conform programului instalat, cataloage cu rezultatele finale obţinute de studenţi, care vor fi înmânate cadrelor didactice titulare pentru validarea, prin semnătură şi dată, a fiecărei note în parte. – Se întocmesc cataloage pentru examenele de diferenţă. – Se afişează rezultatele obţinute, la toate disciplinele, pe internet, studentul având posibilitatea vizualizării acestora.

7. Centralizatoare note

7.1. Se întocmesc la începutul fiecărui an universitar, pe facultăţi, forme de învăţământ, ani de studii.

Secretari ani

Luna octombrie – Întocmirea în sistem electronic a centralizatoarelor de note, în care sunt consemnaţi studenţii care au fost admişi în anul I, cei care îndeplinesc condiţiile de promovare, în ani superiori, numai dacă au achitat taxa de şcolarizare parţial sau integral, au completat fişe de înscriere şi au semnat contractul anual de studii – Transcrierea notelor din cataloage

după fiecare sesiune de examen (iarnă, vară, toamnă) – Finalizarea situaţiei şcolare pentru fiecare student, după sesiunea din toamnă, conform reglementărilor în vigoare

8. Studenţi străini Secretariat Universitate

Secretariate facultăţi

Lunile octombrie – noiembrie – Verificarea documentelor de studii, susţinerea interviului în vederea admiterii, sub rezerva aprobării date de MEC (conform Ordinului MEC nr. 4501/16.06.2003) – Înaintarea dosarului la MEC pentru obţinerea aprobării – Eliberarea adeverinţelor pentru obţinerea vizelor de reşedinţă, studenţilor care au achitat taxa integral

9. Burse de merit Secretari şefi facultăţi Secretari

ani Secretariat

Universitate

Luna octombrie – Întocmirea tabelelor nominale cu studenţii de la învăţământul de zi, care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea de bursă, în conformitate cu regulamentul de acordare a burselor şi cu ultimele reglementări aprobate de Senatul Universităţii, separat pe facultăţi, specializări, ani de studii – Înaintarea propunerilor pentru aprobare – După aprobarea de către rector a deciziilor pentru acordarea burselor, se afişează tabele nominale cu studenţii respectivi. – Se întocmesc diplome, care se înmânează studenţilor într-un cadru festiv.

10. Planificarea examenelor conform structurii anului universitar 10.1. Se finalizează şi se afişează la avizierul facultăţii şi pe internet, cu cel puţin 2 săptămâni înaintea începerii sesiunii de examen 10.2. Afişarea la avizierul facultăţii şi pe internet a tematicii disciplinelor de examene

Secretari şefi facultăţi Secretari

ani

Lunile ianuarie, mai, august – Se solicită cadrelor didactice titulare precizarea datei susţinerii examenelor/coloviilor. – Se fixează sălile, corelându-se programarea disciplinelor de la toţi anii de studiu. – Afişarea, la avizier şi pe internet, a programării examenelor. – Consultarea şi actualizarea permanentă a tabelelor nominale cu studenţii care au achitat taxa de şcolarizare la termenele fixate, în vederea respectării clauzelor speciale prevăzute în contractul anual de studii, semnat de student la începutul fiecărui an universitar – Urmărirea zilnică a susţinerii examenelor

– Primirea cataloagelor după trecerea rezultatelor obţinute de studenţi, verificarea semnării şi datării fiecărui rezultat de către cadrele didactice titulare – Urmărirea participării studenţilor la examenele restante şi la examenele de diferenţă prin primirea cererii, evidenţa achitării taxelor pentru restanţe şi diferenţe – După încheierea fiecărei sesiuni de examene, se descarcă notele din cataloage în centralizatoarele de note. – Afişarea şi actualizarea, la avizier şi pe internet, a rezultatelor obţinute în sesiunile de examen – După sesiunea din august-septembrie se finalizează situaţia şcolară pentru fiecare student în parte.

11. Întocmirea şi eliberarea adeverinţelor solicitate de studenţi, rezolvarea operativă şi competentă a tuturor solicitărilor studenţilor şi ale altor persoane (ghişeu, telefoane, e-mailuri ş.a.)

Secretari ani Secretari şefi

facultăţi

Permanent – Verificarea statutului studentului – Primirea cererilor din partea studenţilor şi înaintarea lor spre aprobare – Completarea adeverinţelor solicitate, semnarea, înregistrarea, eliberarea acestora solicitanţilor, clasarea cererilor la dosarul personal – Respectarea programului de lucru la ghişeu – Consultarea zilnică a poştei electronice şi rezolvarea operativă şi competentă a tuturor solicitărilor, respectând cu stricteţe etica profesională

12. Statistici Octombrie-noiembrie (S.C. 6.1, S.C. 6.2.); Periodic – statistici solicitate de conducerea Universităţii – Culegerea datelor solicitate din evidenţe – Centralizarea datelor – Întocmirea, semnarea şi expedierea lor

13. Suplimentul la diplomă

Secretari şefi facultăţi

Secretariat Universitate

Sfârşitul ciclului I şi II de studiu – După transcrierea în Registrul matricol a notelor obţinute de studenţi la sfârşitul fiecărui an universitar, după promovarea tuturor anilor de studiu, se întocmesc de către secretarele care răspund de seriile respective, suplimente la diploma de licenţă, conform formularului tipizat aprobat de MEC. – Secretarii şefi de facultate împreună cu secretarii de ani verifică şi răspund

sub semnătură de exactitatea datelor şi notelor înscrise în suplimentul la diploma de licenţă. – Documentele respective sunt înaintate pentru semnături: decanilor facultăţilor, secretarului şef universitate şi preşedintelui/rector Universităţii Spiru Haret. – Se anexează la dosarul de înscriere depus de absolvent, în vederea susţinerii examenului de licenţă.

14. Examen de licenţă

Secretari şefi facultăţi Secretari

de ani

Iunie-august; februarie-martie – Dacă examenul constă în susţinerea a două probe, se procedează la întocmirea şi afişarea listei orientative de teme pentru lucrările de licenţă/diplomă (în anul anterior celui final) – Afişarea tematicii la proba Cunoştinţe fundamentale şi de specialitate – Întocmirea tabelelor nominale cu absolvenţii care au promovat examenul la o limbă străină de circulaţie internaţională (conform planurilor de învăţământ) şi înaintarea lor către Centrul de Limbi Străine în vederea întocmirii atestatelor de limbă (necesare completării dosarelor pentru înscrierea la examenul de licenţă/diplomă) – Tipărirea formularelor necesare examenului de licenţă – Afişarea la avizierul facultăţilor şi pe internet a perioadelor de înscriere la licenţă şi a documentelor necesare întocmirii dosarului – Verificarea documentelor depuse de absolvenţi – Programarea susţinerii examenului de licenţă şi repartizarea pe săli a celor înscrişi – Întocmirea tabelelor centralizatoare cu numele absolvenţilor înscrişi – Întocmirea dosarului de sală (formulare tipizate, liste, legitimaţii) – Convocarea cadrelor didactice pentru supraveghere – Întocmirea cataloagelor pentru examenul de licenţă/diplomă – Repartizarea pe comisii a celor înscrişi în vederea susţinerii lucrării de licenţă/diplomă – Afişarea rezultatelor la lucrarea scrisă, primirea contestaţiilor şi

afişarea rezultatelor – Afişarea rezultatelor finale la licenţă – Întocmirea şi eliberarea adeverinţelor absolvenţilor, cu sau fără examen de licenţă – Întocmirea şi înaintarea documentelor finale, către departamentul Acte de studii, în vederea eliberării diplomei de licenţă/diplomă – Întocmirea şi eliberarea, certificatelor de absolvire la cerere, a absolvenţilor fără examen de licenţă/diplomă

15. Arhiva Secretari şefi Secretari facultăţi

Secretariat Universitate

Anual – Setarea documentelor – pe diverse probleme, conform nomenclatorului de arhivare – Predarea, cu proces-verbal, a documentelor către biroul Arhivă al U.S.H., în conformitate cu metodologia aprobată – Selectarea documentelor în conformitate cu nomenclatorul de arhivare, în vederea topirii documentelor expirate

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 4/10

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: DOCUMENTELE DE

STUDII

Ediţia 1,

Revizia…

IV.11. PROCEDURA DOCUMENTELE DE STUDII (cod 4/10)

Cod: 4/10

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.: Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere Activitatea acestui serviciu are drept scop completarea şi eliberarea actelor de studii pentru

absolvenţii Universităţii care au promovat examenul de licenţă, disertaţia de masterat, examenul de

absolvire a modulului de pregătire a personalului didactic.

2. Definiţie

Activitatea de elaborare a actelor de studii face parte dintre activităţile obligatorii ale

Universităţii Spiru Haret.

3. Documente de referinţă:

− Regulamentul privind regimul actelor de studii în România elaborat de

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

− Actele normative în vigoare cu privire la nomenclatoarele domeniilor

şi specializărilor din învăţământul universitar, precum şi a titlurilor acordate

absolvenţilor.

4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activitate Răspunderi Mod de desfăşurare/termene

1. Studierea Regulamentului privind regimul actelor de studii în România elaborat de MECT

Toţi membrii colectivului

Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea în mod riguros a prevederilor regulamentului

2. Stabilirea conţinutului actelor de studii

Şef serviciu Stabilirea titlurilor obţinute, a domeniilor şi specializărilor licenţiaţilor şi absolvenţilor de master, cu avizarea Rectoratului şi respectând prevederile legale în vigoare la momentul respectiv

3. Aprovizionarea cu formularele de acte de studii

Şef serviciu Implicarea directă în stabilirea necesarului de formulare ale actelor de studii în colaborare cu Secretariatul general al Universităţii Asigurarea aprovizionării acestor formulare de la producătorul SC Romdidac SA

4. Cunoaşterea situaţiei examenelor de licenţă

Şef serviciu Legătura permanentă cu Secretariatul general al Universităţii pentru a se cunoaşte situaţia examenelor de licenţă şi de master susţinute pe sesiuni şi facultăţi, numărul promovaţilor Legătura permanentă cu DPPD pentru cunoaşterea situaţiei absolvenţilor care au promovat examenul final al acestui departament

5. Primirea documentelor necesare întocmirii actelor de

Şef serviciu Legătura cu secretariatele tuturor facultăţilor pentru primirea dosarelor

studii absolvenţilor licenţiaţi Primirea şi verificarea cataloagelor de examen

6. Completarea actelor de studii Toţi membrii colectivului

Completarea actelor de studii se face cu respectarea prevederilor Regulamentului privind regimul actelor de studii

7. Semnarea actelor de studii completate

Şef serviciu Asigurarea semnării actelor de studii de către persoanele autorizate

8. Eliberarea actelor de studii Toţi membrii colectivului

Actele de studii se eliberează doar titularului sau unui reprezentant al acestuia, împuternicit prin Procură notarială.

9. Păstrarea actelor de studii, a timbrului sec şi a sigiliului

Şef serviciu Respectarea prevederilor Regulamentului actelor de studii privind păstrarea mătcilor (cotoarelor) actelor de studii ridicate, a diplomelor necompletate pe fiecare serie pentru eliberarea unor duplicate

10. Raportarea anuală a situaţiei actelor completate

Şef serviciu Raportul privind actele de studii completate se întocmeşte anual, o dată cu încheierea completării tuturor diplomelor dobândite în anul respectiv. Raportarea se face pe facultăţi, urmărind evoluţia începând cu anul 2003, primul an în care s-au eliberat acte de studii la Universitatea Spiru Haret.

Subordonare

Serviciul acte de studii este subordonat direct Rectorului; către Rectorat se fac toate

raportările privind întreaga activitate desfăşurată.

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 4/11

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: STAT DE FUNCŢII Ediţia 1, Revizia…

IV.12. PROCEDURA STAT DE FUNCŢII (cod 4/11)

Cod: 4/10

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.: Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură constituie un ghid de îndrumare în activitatea de elaborare,

fundamentare, coordonare, actualizare şi aprobare a unui stat de funcţii al personalului

didactic şi documentelor conexe acestuia. Pe baza documentelor normative în vigoare,

precum şi a obiectivelor proprii ale Universităţii Spiru Haret, s-a întocmit prezenta

procedură, cuprinzând principalele reguli şi recomandări care trebuie avute în vedere la

întocmirea Statelor de funcţii ale personalului didactic şi Fişelor posturilor pentru un an

universitar.

Conform Art.79 (1) din Legea privind Statutul cadrelor didactice nr. 128/1997, în

atribuţiile cadrelor didactice ale Universităţii intră următoarele categorii de activităţi:

A. Activităţi didactice de predare, de seminarizare şi lucrări practice, de instruire

practică şi de evaluare, inclusiv pregătirea acestora, conform planurilor de învăţământ ale

specializărilor şi programelor analitice ale disciplinelor din aceste planuri, denumite şi

activităţi normate în Statul de funcţiuni;

B. Activitatea de pregătire ştiinţifică şi metodică şi alte activităţi în interesul

învăţământului;

C. Activităţi de cercetare ştiinţifică, de dezvoltare, de proiectare. Prezenta procedură

cuprinde principalele reguli şi recomandări care trebuie avute în vedere la întocmirea Statelor

de funcţii ale personalului didactic şi Fişelor posturilor pentru un an universitar.

2. Definiţii

Stat de funcţii – documentul în care sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile

didactice ocupate sau vacante, specificându-se funcţiile didactice corespunzătoare şi numărul

săptămânal de ore convenţionale repartizate pe ore de curs, seminarii, laboratoare, lucrări

practice sau proiecte, practică de specialitate şi activităţi echivalente acestora, la disciplinele

din planul de învăţământ.

Titular de disciplină – persoana cu calificare corespunzătoare care prestează orele

didactice de curs la o disciplină, cu responsabilitate asupra tuturor activităţilor aferente

disciplinei.

Colaborator – persoana cu calificare corespunzătoare care prestează ore didactice de

aplicaţii la o disciplină.

3. Documente de referinţă

− SR EN ISO 9000/2001. Sisteme de management al calităţii. Principii

fundamentale şi vocabular;

− SR EN ISO 9000/2001. Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;

− Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin

Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare;

− Ghidul activităţilor de evaluare a calităţii programelor de studii universitare şi

a instituţiilor de învăţământ superior, ARACIS, 2006;

− Metodologia de evaluare externă, standardele de referinţă şi lista indicatorilor

de performanţă a ARACIS, 2006;

− Legea nr. 128/1997 privind Statutul cadrelor didactice;

− Carta Universităţii Spiru Haret;

− Alte reglementări şi norme juridice în vigoare. 4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Nr. crt

Activităţi/Etape Executantul/

termenul

Organismul sau persoana care

avizează/aprobă

1. Stabilirea cifrelor de şcolarizare pe facultate, specializări şi ani de studii

Conducerea executivă a facultăţii

Senatul Universităţii Consiliul facultăţii

2. Stabilirea formaţiilor de studii pentru fiecare specializare şi an de studii

Secretariatul facultăţii

Conducerea executivă a facultăţii

3. Elaborarea notelor de comandă către catedre

Secretariatul facultăţii

Conducerea executivă a facultăţii

4. Întocmirea fişelor personale de acoperire a activităţii de cercetare ştiinţifică în anul universitar…../…..

Cadrele didactice din fiecare catedră

Şefii catedrelor Conducerea executivă a facultăţii

5. Întocmirea fişelor sintetice de acoperire a activităţii de cercetare ştiinţifică în anul universitar…../….. de către cadrele

Secretariatele catedrelor

Şefii catedrelor Conducerea executivă a facultăţii

didactice din fiecare catedră

6. Discutarea şi aprobarea în catedre a strategiei de distribuire a sarcinilor didactice pentru anul universitar…../….., inclusiv a cererilor cadrelor didactice care solicită menţinerea în activitate conform Art. 129 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic

Cadrele didactice din fiecare catedră şi şefii catedrelor

7. Primirea de cereri de prestare a activităţilor didactice la alte specializări din Universitate

Şefii catedrelor Şefii catedrelor Conducerea executivă a facultăţii

8. Întocmirea listei disciplinelor catedrei fără completarea titularului

Şefii catedrelor Şefii catedrelor. Conducerea executivă a facultăţii

9. Analiza acoperirii cu titulari Titularii şi şefii catedrelor

Şefii catedrelor. Conducerea executivă a facultăţii

10. Rezolvarea activităţilor rămase neacoperite

Titularii şi şefii catedrelor

Şefii catedrelor. Conducerea executivă a facultăţii

11. Acoperirea cu colaboratori Titularii şi şefii catedrelor

Şefii catedrelor. Conducerea executivă a facultăţii

12. Întocmirea Statelor de funcţii ale personalului didactic pentru anul universitar…../…..

Şefii catedrelor Conducerea executivă a facultăţii

13. Întocmirea Fişelor posturilor pentru anul universitar…./….. şi a Fişei sintetice de acoperire a normelor în anul universitar 2005-2006

Cadrele didactice din fiecare catedră şi şefii catedrelor

Conducerea executivă a facultăţii

14. Avizarea şi aprobarea Statelor de funcţii ale personalului didactic şi Fişelor posturilor pentru anul universitar…../…., inclusiv aprobarea

Consiliul facultăţii Senatul Universităţii

cererilor cadrelor didactice care solicită menţinerea în activitate conform Art. 129 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic

15. Întocmirea Stat plată cu ora/cumul Şefii catedrelor Conducerea executivă a facultăţii

16. Întocmirea listei personalului didactic conform statelor de funcţiuni

Şefii catedrelor Conducerea executivă a facultăţii

17. Întocmirea fişelor de evaluare a performanţelor profesionale ale cadrelor didactice în anul universitar ……/…..

Cadrele didactice din fiecare catedră şi şefii catedrelor

Conducerea executivă a facultăţii

Anexă UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FIŞA POSTULUI

A. Secretar şef facultate _________________________________ B. Facultatea_________________________________________ C. Cerinţe: studii superioare D. Relaţii: este subordonat funcţional şi ierarhic secretarului şef universitate, conducerii

facultăţii şi conducerii Universităţii

E. ATRIBUŢII

1. Participă, în limita competenţelor sale, la soluţionarea, de către Consiliul facultăţii şi catedrele de specialitate, a problemelor legate de organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în facultate.

2. Organizează activitatea în cadrul secretariatului facultăţii prin repartizarea

secretarelor pentru desfăşurarea activităţii pe specializări, forme de învăţământ şi ani de studii, coordonează şi controlează modul în care secretarele de facultate îşi îndeplinesc atribuţiile.

3. Coordonează rezolvarea tuturor solicitărilor studenţilor – în timpul stabilit de conducerea facultăţii (ghişeu), prin e-mail şi alte situaţii urgente, speciale etc.

4. Răspunde de respectarea, cu stricteţe, de către întregul colectiv al secretariatului, a Regulamentului de ordine interioară al Universităţii.

5. Asigură respectarea, de către secretare, a hotărârilor privind organizarea admiterii la studii de licenţă si programe de masterat:

• Instruieşte colectivul secretariatului pentru însuşirea şi aplicarea corectă a metodologiei de desfăşurare a înscrierilor candidaţilor la admitere şi asigură şi verifică afişarea informaţiilor complete referitoare la aceste activităţi, conform hotărârii Senatului universitar.

• Urmăreşte respectarea reglementărilor legale privind înscrierea candidaţilor la admitere.

• Solicită întocmirea documentelor, în timp util, în vederea acordării deciziei de înmatriculare a studenţilor şi masteranzilor.

6. Urmăreşte alcătuirea şi actualizarea în permanenţă, a bazei de date în sistemul

Paradox privind evidenţa nominală studenţilor şi masteranzilor după achitarea ratei I a taxei de şcolarizare. Centralizează, într-un calculator, baza de date, unică, primită de la toate secretarele din sistemul PARADOX pentru a putea fi trimisă la website pentru accesarea site-lui de către studenţi.

7. Urmăreşte înscrierea datelor personale şi a rezultatelor şcolare ale studenţilor şi masteranzilor în Registrul Matricol.

8. Coordonează eliberarea în timp util, a carnetelor de student şi a legitimaţilor de transport.

9. Asigură şi verifică afişarea, la avizierul facultăţii şi pe Internet, înainte de începerea anului universitar, a planurilor de învăţământ, grupelor de studiu, programelor orare ş.a.

10. Asigură buna planificare a examenelor în sesiunile programate, conform structurii anului universitar.

- Urmăreşte încărcarea, de către secretarele de facultate, a datelor studenţilor pe Platforma Blackboard şi pe site-ul Universităţii Spiru Haret.

11. Verifică întocmirea la timp a cataloagelor, elaborate în cadrul Departamentului IT, pentru toate disciplinele prevăzute în planul de învăţământ şi semnarea lor de către titularul de disciplină.

12. Răspunde de transcrierea corectă a notelor, datarea şi completarea tuturor rubricilor din catalog de către cadrul didactic titular.

13. Adoptă măsuri pentru respectarea hotărârii Senatului Universităţii privind participarea la examene numai a studenţilor care au achitat taxa de şcolarizare, sau de diferenţe, restanţe.

14. Răspunde şi participă la întocmirea documentelor referitoare la înscrierea la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie, în toate sesiunile, conform structurii anului universitar, prin:

• afişarea din timp a tematicii la proba Cunoştinţe fundamentale şi de specialitate;

• asigură şi răspunde de întocmirea corectă a Suplimentelor la Diplomă, a tuturor documentelor eliberate de secretariat;

• răspunde de trimiterea la Biroul Acte de studiu, în timp util, conform reglementărilor în vigoare, a tuturor documentelor necesare întocmirii diplomei de licenţă/master;

• asigură corectitudinea întocmirii adeverinţelor de absolvire cu examen de licenţă/diplomă şi eliberarea acestora;

• întocmirea cataloagelor pentru examenul de licenţă/diplomă; • întocmirea tabelelor cu candidaţii care au promovat examenul de

licenţă/diplomă şi afişarea lor; • afişarea rezultatelor soluţionării contestaţiilor. 15. Completarea şi eliberarea, la cerere, a Certificatelor de absolvire fără examen de

licenţă. 16. Răspunde de corectitudinea întocmirii situaţiilor statistice de început şi sfârşit de

an, solicitate de Institutul Naţional de Statistică. Răspunde de aprovizionarea Secretariatului şi Decanatului cu rechizite. 17. Organizează şi răspunde de arhivarea şi predarea la Arhiva Universităţii, conform

nomenclatorului aprobat, a tuturor documentelor din cadrul facultăţii respective. 18. Răspunde de întocmirea, în timp util, a tuturor lucrărilor solicitate de conducerea

facultăţii şi de rectorat. 19. Răspunde de păstrarea, în bune condiţii, a tuturor documentelor din secretariat: • planuri de învăţământ • state de funcţiuni (catedre, facultate, specializări) • formaţiuni de studiu • componenţa Consiliului facultăţii şi Comisiei calităţii • programe orare • programe analitice • reglementări taxe de studiu

• regulamente de activitate profesională a studenţilor, de licenţă, masterat, diverse metodologii

• admitere studenţi, concurs cadre didactice • programări examene, cursuri de sinteză, licenţă/diplomă,

disertaţie • structura anului universitar • decizii de înmatriculare • statistici diverse, corespondenţă, instrucţiuni, legi, hotărâri de

guvern • Statutul personalului didactic • Legi şi Ordine MECT în vigoare etc. • Registrul de proces-verbale ale Consiliului facultăţii 20. Asigurarea unei atitudini civilizate, competente, marcate de o desăvârşită

solicitudine a tuturor secretarelor în raport cu cadrele didactice, studenţi, părinţi ş.a. 21. Urmăreşte folosirea eficientă a timpului de lucru al secretarelor, conform cu

regulamentul de ordine interioară al Universităţii Spiru Haret. 22. Sesizează conducerea facultăţii asupra unor nereguli constatate în desfăşurarea

activităţii din facultate. 23. Prezintă operativ conducerii facultăţii propunerile şi sugestiile secretariatului

privind perfecţionarea activităţii facultăţii, pe baza observaţiilor şi propunerilor studenţilor.

Anexă UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FIŞA POSTULUI

F. Secretar facultate _________________________________ G. Facultatea_________________________________________ H. Forma de învăţământ: ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI I. Cerinţe: studii medii/superioare J. Relaţii: este subordonat funcţional şi ierarhic secretarului şef (adjunct), conducerii

facultăţii

K. ATRIBUŢII 1. Admiterea – (iunie-iulie + august-septembrie):

– afişarea şi verificarea afişării la avizierul facultăţii şi pe Internet a informaţiilor complete privind admiterea, conform hotărârii Senatului Universităţii;

– înscrierea candidaţilor pentru admitere (verificarea documentelor depuse de candidat pentru înscriere);

– întocmirea dosarului de admitere: • liste candidaţi admişi/înscrişi;

– alcătuirea bazei de date Paradox privind candidaţii admişi şi completarea acesteia după achitarea ratei I a taxei de şcolarizare – în anul I; transmiterea bazei de date Paradox secretarului şef în vederea încărcării acestora pe site-ul Universităţii.

2. Întocmirea tabelelor nominale cu candidaţii înscrişi în anul I (după completarea fişei de înscriere şi a contractului de studiu), în vederea acordării deciziei de înmatriculare de către rector.

3. Înmatricularea în Registrul matricol a studenţilor din anul I (conform deciziei de înmatriculare) după acordarea numărului matricol – unic – completarea datelor de identificare şi a disciplinelor din planul de învăţământ pentru anul I (după 1 octombrie).

4. Înmatricularea studenţilor transferaţi conform Regulamentului privind activitatea profesională a studenţilor (după 1 octombrie).

5. Întocmirea fişelor de diferenţă pentru studenţii repetenţi, reluări de studii, transferaţi, conform planurilor de învăţământ ale seriei respective.

6. Evidenţa studenţilor străini. 7. Carnete student (completare, semnare, viză, eliberare – sub semnătură). 8. Întocmirea în ordine alfabetică a tabelelor nominale cu studenţii din fiecare

an de studii – separat pe serii şi grupe (după 30 septembrie). 9. Actualizarea şi completarea bazei de date Paradox pentru anii II-III; transmiterea

bazei de date Paradox secretarului şef în vederea încărcării acestora pe site-ul Universităţii. 10. Întocmirea formaţiunilor de studiu necesare statelor de funcţiuni. 11. Afişarea, verificarea afişării programelor orare la avizier şi Internet şi

înştiinţarea cadrelor didactice.

12. Întocmirea şi completarea registrului pentru evidenţa taxelor şcolare, separat pentru fiecare an de studiu, după ce studenţii au achitat rata I, au completat contractul anual de studii şi fişa de înscriere (1 octombrie). Evidenţa achitării ratelor II şi III conform prevederilor contractului anual de studii.

– Pregătirea datelor statistice privind achitarea taxelor şcolare în vederea raportării periodice la conducerea Universităţii.

13. Întocmirea centralizatoarelor de evidenţa notelor. 14. Planificarea sesiunilor de examene, separat pentru fiecare an în parte:

– fixarea sălilor pentru examene; – afişarea şi verificarea afişării programării examenelor – cu cel puţin 2

săptămâni înaintea începerii sesiunii, la avizierul facultăţii şi pe Internet; – afişarea pe Internet a subiectelor şi întrebărilor pentru examene cu cel puţin 20

zile înainte de examen; – încărcarea datelor de identificare ale studenţilor pe platforma Blackboard; – întocmirea cataloagelor pentru semestrele I şi II, conform planurilor de

învăţământ, în cadrul Departamentului IT; – întocmirea tabelelor cu studenţii care nu au achitat taxa şcolară – pentru a nu

fi primiţi în examene şi anexarea acestora la cataloage; – urmărirea zilnică a susţinerii examenelor; – predarea şi primirea cataloagelor de la cadrele didactice titulare după semnarea

rezultatelor de la examene; – verificarea după fiecare sesiune de examene a trecerii, datării şi semnării

notelor în cataloage de către cadrele didactice titulare; – descărcarea notelor din cataloage în centralizatoare pentru evidenţa

rezultatelor; – afişarea şi actualizarea, după fiecare sesiune de examene, a notelor din

cataloage pe Internet. 15. Situaţia promovărilor finale – după sesiunea din toamnă; consemnarea acestor

date în Registrul matricol. 16. Urmărirea participării la examenele restante şi a examenelor de diferenţă:

– înregistrarea cererii studentului; – întocmirea listelor pe discipline; – evidenţa achitării taxelor pentru restanţe şi diferenţe; – înmânarea cataloagelor – cadrelor didactice; – urmărirea trecerii notelor în cataloage; – transcrierea rezultatelor în centralizatoarele de note.

17. Întocmirea tabelelor nominale cu studenţii care îndeplinesc condiţiile şcolare pentru primirea de burse, în conformitate cu Regulamentul privind acordarea burselor.

18. Afişarea tematicii la proba Cunoştinţe fundamentale şi de specialitate. 19. Înscrierea la examenul de licenţă/diplomă – sesiunile februarie-martie şi iunie-

august : − întocmirea tabelelor nominale cu absolvenţii care au promovat examenul la o

limbă străină de circulaţie internaţională (conform planurilor de învăţământ) şi înaintarea lor către Centrul de Limbi Străine în vederea eliberării Atestatelor de Limbă (necesare completării dosarelor pentru înscrierea la examenul de licenţă/diplomă).

− primirea şi verificarea documentelor din dosarele absolvenţilor care solicită înscrierea la examenul de licenţă/diplomă;

− întocmirea de Suplimente la Diplomă; pentru promoţiile anterioare promoţiei 2006 se întocmesc Foi matricole (dactilografierea, verificarea cu Registrul matricol şi semnarea acestora);

− întocmirea tabelelor centralizatoare cu numele absolvenţilor înscrişi; − întocmirea adeverinţelor de promovare a examenului de licenţă/diplomă. 20. Pregătirea dosarelor absolvenţilor care au promovat examenul de

licenţă/diplomă pentru a fi predate la Departamentul acte de studii, în vederea întocmirii şi eliberării diplomei de licenţă/absolvire.

21. Completarea Situaţiei statistice de sfârşit de an şi a Situaţiei statistice de început de an, solicitate de Institutul Naţional de statistică, pe 26 octombrie şi 1 noiembrie.

22. Întocmirea, înregistrarea şi eliberarea de adeverinţe solicitate de studenţi. 23. Primirea, completarea şi eliberarea sub semnătură a legitimaţiilor de transport.

24. Întocmirea diverselor lucrări solicitate de conducerea facultăţii şi Rectorat. 25. Clasarea la dosarele studenţilor a cererilor, a fişelor de înscriere şi a contractelor.

26. Rezolvarea cu promptitudine şi competenţă a tuturor solicitărilor studenţilor – în timpul programului stabilit de conducerea facultăţii (ghişeu), prin e-mail şi alte situaţii urgente, speciale etc.

27. Respectarea cu stricteţe a Regulamentului de ordine interioară. 28. Arhivă

– setarea documentelor – pe diverse probleme, conform Nomenclatorului de arhivare;

– predarea cu proces-verbal a documentelor către Biroul Arhivă al Universităţii Spiru Haret.

29. Documente obligatorii în păstrare la secretariat: – planuri de învăţământ; – cataloage; – Registre matricole; – Centralizatoare de note; – programe analitice; – documente licenţă; – regulament de activitate profesională a studenţilor; – regulament de acordare a burselor; – metodologii de susţinere a examenelor; – concurs de admitere; – programe orare; – grafic cu ocuparea spaţiilor cu activităţi didactice; – programări sesiune de examene; – structură an universitar; – statistici diverse, corespondenţă, instrucţiuni; – Statutul personalului didactic; – Legi şi Ordine MECT în vigoare etc.

30. Toate atribuţiile de mai sus sunt valabile şi pentru Programele de Masterat. 31. Prezintă operativ secretarei şefe toate observaţiile, sugestiile şi propunerile

studenţilor, în vederea informării conducerii facultăţii cu privire la aceste observaţii şi propuneri.

Anexă UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FIŞA POSTULUI

L. Secretar facultate _________________________________ M. Facultatea_________________________________________ N. Forma de învăţământ: ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ O. Cerinţe: studii medii/superioare P. Relaţii: este subordonat funcţional şi ierarhic secretarului şef (adjunct), conducerii

facultăţi

Q. ATRIBUŢII 1. Admiterea – (iunie-iulie + august-septembrie):

– afişarea la avizierul facultăţii şi pe Internet a informaţiilor complete privind admiterea, conform hotărârii Senatului Universităţii;

– înscrierea candidaţilor pentru admitere (verificarea documentelor depuse de candidat pentru înscriere);

– întocmirea dosarului de admitere: • liste candidaţi admişi/înscrişi;

– alcătuirea bazei de date Paradox privind candidaţii admişi şi completarea acesteia după achitarea ratei I a taxei de şcolarizare – în anul I; transmiterea bazei de date Paradox secretarului şef în vederea încărcării acestora pe site-ul Universităţii.

2. Întocmirea tabelelor nominale cu candidaţii înscrişi în anul I (după completarea fişei de înscriere şi a contractului de studiu), în vederea acordării deciziei de înmatriculare de către rector.

3. Înmatricularea în Registrul matricol a studenţilor din anul I (conform deciziei de înmatriculare), după acordarea numărului matricol – unic –, completarea datelor de identificare şi a disciplinelor din planul de învăţământ pentru anul I (după 1 octombrie).

4. Înmatricularea studenţilor transferaţi conform Regulamentului privind activitatea profesională a studenţilor (după 1 octombrie).

5. Întocmirea fişelor de diferenţă pentru studenţii repetenţi, reluări de studii, transferaţi, conform planurilor de învăţământ ale seriei respective.

6. Carnete student (completare, semnare, viză, eliberare – sub semnătură). 7. Întocmirea în ordine alfabetică a tabelelor nominale cu studenţii din fiecare

an de studiu – separat pe serii (după 30 septembrie). 8. Actualizarea şi completarea bazei de date Paradox pentru anii II-V, transmiterea

bazei de date Paradox secretarului şef în vederea încărcării acestora pe site-ul Universităţii. 9. Întocmirea formaţiunilor de studiu, necesare statelor de funcţiuni. 10. Planificarea şi afişarea programării cursurilor de sinteză (conform structurii

anului universitar), la avizier şi Internet; înştiinţarea cadrelor didactice. 11. Întocmirea şi completarea registrului pentru evidenţa taxelor şcolare, separat

pentru fiecare an de studiu, după ce studenţii au achitat rata I, au completat contractul anual

de studii şi fişa de înscriere (1 octombrie); evidenţa achitării ratelor II şi III conform prevederilor contractului anual de studii.

– Pregătirea datelor statistice privind achitarea taxelor şcolare în vederea raportării periodice la conducerea Universităţii.

12. Întocmirea centralizatoarelor de evidenţa notelor. 13. Planificarea sesiunilor de examene, separat pentru fiecare an în parte:

– fixarea sălilor pentru examene; – afişarea programării examenelor – cu cel puţin 2 săptămâni înaintea

începerii sesiunii la avizierul facultăţii şi pe Internet; încărcarea datelor de identificare ale studenţilor pe platforma BB;

– afişarea, pe Internet, a subiectelor şi întrebărilor pentru examene cu cel puţin 20 zile înainte de examen;

– întocmirea cataloagelor pentru semestrele I şi II, conform planurilor de învăţământ, în cadrul Departamentului IT;

– întocmirea tabelelor cu studenţii care nu au achitat taxa şcolară – pentru a nu fi primiţi în examene şi anexarea acestora la cataloage;

– urmărirea zilnică a susţinerii examenelor; – predarea şi primirea cataloagelor de la cadrele didactice titulare după semnarea

rezultatelor de la examene; – verificarea după fiecare sesiune de examene a trecerii, datării şi semnării

notelor în cataloage de către cadrele didactice titulare; – descărcarea notelor din cataloage în centralizatoare pentru evidenţa

rezultatelor; – afişarea şi actualizarea, după fiecare sesiune de examene, a notelor din

cataloage pe Internet. 14. Situaţia promovărilor finale după sesiunea din toamnă; consemnarea acestor

date în Registrul matricol. 15. Urmărirea participării la examenele restante şi a examenelor de diferenţă:

– înregistrarea cererii studentului; – întocmirea listelor pe discipline; – evidenţa achitării taxelor pentru restanţe şi diferenţe; – înmânarea cataloagelor – cadrelor didactice; – urmărirea trecerii notelor în cataloage; – transcrierea rezultatelor în centralizatoarele de note.

16. Afişarea tematicii la proba Cunoştinţe fundamentale şi de specialitate. 17. Înscrierea la examenul de licenţă/diplomă – sesiunile februarie-martie şi iunie-

august: – întocmirea tabelelor nominale cu absolvenţii care au promovat examenul la o

limbă străină de circulaţie internaţională (conform planurilor de învăţământ) şi înaintarea lor către Centrul de Limbi Străine în vederea eliberării Atestatelor de Limbă (necesare completării dosarelor pentru înscrierea la examenul de licenţă/diplomă);

– primirea şi verificarea documentelor din dosarele absolvenţilor care solicită înscrierea la examenul de licenţă/diplomă;

– întocmirea de Suplimente la Diplomă; pentru promoţiile anterioare promoţiei 2006 se întocmesc Foi matricole (dactilografierea, verificarea cu Registrul matricol şi semnarea acestora);

– tabele centralizatoare cu numele absolvenţilor înscrişi; – întocmirea adeverinţelor de promovare a examenului de licenţă/diplomă.

18. Pregătirea dosarelor absolvenţilor care au promovat examenul de licenţă/diplomă pentru a fi predate la Departamentul acte de studii, în vederea întocmirii şi eliberării diplomei de licenţă/absolvire.

19. Completarea Situaţiei statistice de sfârşit de an şi a Situaţiei statistice de început de an, solicitate de Institutul Naţional de statistică, pe 26 octombrie şi 1 noiembrie.

20. Întocmirea, înregistrarea şi eliberarea de adeverinţe solicitate de studenţi. 21. Întocmirea diverselor lucrări solicitate de conducerea facultăţii şi Rectorat. 22. Clasarea la dosarele studenţilor a cererilor, fişelor de înscriere şi contractelor.

23. Rezolvarea cu promptitudine şi competenţă a tuturor solicitărilor studenţilor – în timpul programului stabilit de conducerea facultăţii (ghişeu), prin e-mail şi alte situaţii urgente, speciale etc.

24. Respectarea cu stricteţe a Regulamentului de ordine interioară. 25. Arhivă

– setarea documentelor – pe diverse probleme, conform Nomenclatorului de arhivare;

– predarea cu proces verbal a documentelor către Biroul Arhivă al Universităţii Spiru Haret.

28. Documente obligatorii în păstrare la secretariat: – cataloage; – Registre matricole; – Centralizatoare de note; – regulament de activitate profesională a studenţilor; – metodologii de susţinere a examenelor; – concurs de admitere; – programări sesiune de examene; – structură an universitar; – statistici diverse, corespondenţă, instrucţiuni; – Legi şi Ordine MECT în vigoare etc.

29. Prezintă operativ secretarei şefe toate observaţiile, sugestiile şi propunerile studenţilor, în vederea informării conducerii facultăţii cu privire la aceste observaţii şi propuneri.

Anexă UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FIŞA POSTULUI

R. Secretar facultate _________________________________ S. Facultatea_________________________________________ T. Forma de învăţământ: ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ U. Cerinţe: studii medii/superioare V. Relaţii: este subordonat funcţional şi ierarhic secretarului şef (adjunct), conducerii

facultăţii

W. ATRIBUŢII 1. Admiterea – (iunie-iulie + august-septembrie):

– afişarea la avizierul facultăţii şi pe Internet a informaţiilor complete privind admiterea, conform hotărârii Senatului universităţii;

– înscrierea candidaţilor pentru admitere: • verificarea documentelor depuse de candidat pentru înscriere; • preluarea cu proces verbal de predare-primire a dosarelor candidaţilor

admişi de la Centrele Teritoriale ID – în ordine alfabetică; • Preluarea cu proces verbal de predare-primire de la Centrele Teritoriale

ID a fişelor de înscriere şi a contractelor anuale de studii (pentru anul I)– în ordine alfabetică;

– întocmirea dosarului de admitere:

• liste candidaţi admişi/înscrişi;

– alcătuirea bazei de date Paradox privind candidaţii admişi şi completarea acesteia după achitarea ratei I a taxei de şcolarizare – în anul I; transmiterea bazei de date secretarului şef în vederea încărcării acestora pe site-ul universităţii..

• Preluarea bazei de date Paradox de la Centrele Teritoriale ID a candidaţilor admişi şi înscrişi, verificarea, actualizarea şi corelarea permanentă cu CTID.

2. Întocmirea tabelelor nominale cu candidaţii înscrişi în anul I (după

completarea fişei de înscriere şi a contractului de studiu), în vederea acordării deciziei de înmatriculare de către rector.

3. Înmatricularea în Registrul matricol a studenţilor din anul I (conform deciziei de înmatriculare), după acordarea numărului matricol – unic –, completarea datelor de identificare şi a disciplinelor din planul de învăţământ pentru anul I (după 1 octombrie).

4. Înmatricularea studenţilor transferaţi conform Regulamentului privind activitatea profesională a studenţilor (după 1 octombrie).

5. Întocmirea fişelor de diferenţă la studenţii repetenţi, reluări de studii, transferaţi, conform planurilor de învăţământ ale seriei respective; trimiterea acestora la CTID.

6. Carnete student: • completare, semnare, ştampilare şi vizare; • expedierea prin Departamentul ID la CTID.

7. Întocmirea în ordine alfabetică a tabelelor nominale cu studenţii din fiecare

an de studiu (după 30 septembrie). • preluarea cu proces verbal de predare-primire de la Centrele Teritoriale ID a

fişelor de înscriere şi a contractelor anuale de studii – în ordine alfabetică (pentru anii II-III).

8. Actualizarea şi completarea bazei de date Paradox pentru anii II-III; corelarea cu

CTID; transmiterea bazei de date secretarului şef în vederea încărcării acestora pe site-ul Universităţii.

9. Întocmirea şi completarea registrului pentru evidenţa taxelor şcolare, separat pentru fiecare an de studiu, după ce studenţii au achitat rata I, au completat contractul anual de studii şi fişa de înscriere (1 octombrie). Evidenţa achitării ratelor II şi III conform prevederilor contractului anual de studii.

– Primirea periodică de la CTID a tabelelor nominale cu studenţii care au achitat taxa de şcolarizarea (ratele I, II şi III);

– Pregătirea datelor statistice privind achitarea taxelor şcolare în vederea raportării periodice la conducerea Universităţii.

10. Întocmirea centralizatoarelor de evidenţa notelor. 11. Planificarea sesiunilor de examene, separat pentru fiecare an în parte:

– fixarea sălilor pentru examene; – preluarea de la CTID a programării examenelor, verificarea şi afişarea pe

Internet; – afişarea programării examenelor – cu cel puţin 2 săptămâni înaintea

începerii sesiunii la avizierul facultăţii şi pe Internet; – afişarea pe Internet a subiectelor şi întrebărilor pentru examene cu cel puţin 20

zile înainte de examen; – încărcarea datelor de identificare ale studenţilor pe platforma Blackboard; – întocmirea cataloagelor pentru semestrele I şi II, conform planurilor de

învăţământ în cadrul Departamentului IT; – întocmirea tabelelor cu studenţii care nu au achitat taxa şcolară – pentru a nu

fi primiţi în examene şi anexarea acestora la cataloage; – urmărirea zilnică a susţinerii examenelor; – predarea şi primirea cataloagelor de la cadrele didactice titulare după semnarea

rezultatelor de la examene; – verificarea după fiecare sesiune de examene a trecerii, datării şi semnării

notelor în cataloage de către cadrele didactice titulare; – descărcarea notelor din cataloage în centralizatoare pentru evidenţa

rezultatelor;

– afişarea şi actualizarea, după fiecare sesiune de examene, a notelor din cataloage pe Internet.

12. Situaţia promovărilor finale după sesiunea din toamnă; consemnarea acestor

date în Registrul matricol. 13. Urmărirea participării la examenele restante şi a examenelor de diferenţă:

– înregistrarea cererii studentului; – întocmirea listelor pe discipline; – evidenţa achitării taxelor pentru restanţe şi diferenţe; – înmânarea cataloagelor – cadrelor didactice; – urmărirea trecerii notelor în cataloage; – transcrierea rezultatelor în centralizatoarele de note.

14. Afişarea tematicii la proba Cunoştinţe fundamentale şi de specialitate;

trimiterea acesteia la CTID. 15. Înscrierea la examenul de licenţă/diplomă – sesiunile februarie-martie şi iunie-

august : − întocmirea tabelelor nominale cu absolvenţii care au promovat examenul la o

limbă străină de circulaţie internaţională (conform planurilor de învăţământ) şi înaintarea lor către Centrul de Limbi Străine în vederea eliberării Atestatelor de Limbă (necesare completării dosarelor pentru înscrierea la examenul de licenţă/diplomă) ;

− primirea şi verificarea documentelor din dosarele absolvenţilor care solicită înscrierea la examenul de licenţă/diplomă (inclusiv de la CTID);

− întocmirea Suplimente la Diplomă; pentru promoţiile anterioare promoţiei 2006 se întocmesc Foi matricole (dactilografierea, verificarea cu Registrul matricol şi semnarea acestora);

− tabele centralizatoare cu numele absolvenţilor înscrişi; − întocmirea adeverinţelor de promovare a examenului de licenţă/diplomă.

16. Pregătirea dosarelor ale absolvenţilor care au promovat examenul de

licenţă/diplomă pentru a fi predate la Departamentul acte de studii, în vederea întocmirii şi eliberării diplomei de licenţă/absolvire.

17. Completarea Situaţiei statistice de sfârşit de an şi a Situaţiei statistice de început de an, solicitate de Institutul Naţional de statistică, pe 26 octombrie şi 1 noiembrie.

18. Întocmirea, înregistrarea şi eliberarea de adeverinţe solicitate de studenţi. 19. Întocmirea diverselor lucrări solicitate de conducerea facultăţii şi Rectorat.

20. Clasarea la dosarele studenţilor a cererilor, a fişelor de înscriere şi a contractelor. 21. Rezolvarea cu promptitudine şi competenţă a tuturor solicitărilor studenţilor –

în timpul programului stabilit de conducerea facultăţii (ghişeu), prin e-mail şi alte situaţii urgente, speciale etc.

22. Respectarea cu stricteţe a Regulamentului de ordine interioară. 23. Arhivă

– setarea documentelor – pe diverse probleme, conform Nomenclatorului de arhivare;

– predarea cu proces-verbal a documentelor către Biroul Arhivă al Universităţii Spiru Haret.

24. Documente obligatorii în păstrare la secretariat:

– planuri de învăţământ; – cataloage; – registre matricole; – centralizatoare de note; – programe analitice; – licenţă; – regulament de activitate profesională a studenţilor; – metodologii de susţinere a examenelor; – concurs de admitere; – programări sesiune de examene; – structură an universitar; – statistici diverse, corespondenţă, instrucţiuni; – Legi şi Ordine MECT în vigoare etc.

31. Prezintă operativ secretarei şefe toate observaţiile, sugestiile şi propunerile

studenţilor, în vederea informării conducerii facultăţii cu privire la aceste observaţii şi propuneri.

Anexă UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FIŞA POSTULUI

X. Secretar facultate _________________________________ Y. Facultatea_________________________________________ Z. Forma de învăţământ: ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ CTID AA. Cerinţe: studii medii/superioare BB. Relaţii: este subordonat funcţional şi ierarhic secretarului şef (adjunct),

conducerii facultăţii

CC. ATRIBUŢII

1. Admiterea – (iunie-iulie + august-septembrie): – afişarea la avizierul Centrelor Teritoriale ID a informaţiilor complete privind

admiterea, conform hotărârii Senatului universităţii; – înscrierea candidaţilor pentru admitere:

• verificarea documentelor depuse de candidat pentru înscriere; • predarea cu proces-verbal de predare-primire a dosarelor candidaţilor

admişi (în ordine alfabetică) la Centrele Teritoriale ID la secretariatele facultăţilor (la secretara care răspunde de CTID respectiv);

• predarea cu proces-verbal de predare-primire a fişelor de înscriere şi a contractelor anuale de studii, în ordine alfabetică (pentru anul I) la secretariatele facultăţilor (la secretara care răspunde de CTID respectiv);

• recuperarea actelor de studii în original de la candidaţii înscrişi pe baza adeverinţelor de absolvire şi predarea cu proces-verbal la secretariatele facultăţilor (la secretara care răspunde de CTID respectiv).

– întocmirea dosarului de admitere:

• liste candidaţi admişi/înscrişi pe facultăţi şi specializări;

– alcătuirea bazei de date Paradox privind candidaţii admişi şi completarea acesteia după achitarea ratei I a taxei de şcolarizare – în anul I.

• Trimiterea bazei de date Paradox a candidaţilor admişi şi înscrişi, verificarea, actualizarea şi corelarea permanentă cu facultăţile.

• Răspunde de corectitudinea şi exactitatea datelor introduse în baza de date Paradox.

2. Primirea, verificarea şi predarea (la secretariatele facultăţilor) a documentelor

studenţilor care solicită transferul, însoţite de cererea aprobată de Rectorul universităţii în

original, inclusiv pentru studenţii care se transferă de la un centru teritorial la altul (după 1 octombrie).

3. Primirea fişelor de diferenţă de la secretariatele facultăţilor pentru studenţii repetenţi, cei care solicită reluarea studiilor, sau cei transferaţi, conform planurilor de învăţământ ale seriei respective, şi informarea acestora asupra modalităţii susţinerii lor.

4. Carnete student • primirea carnetelor de la secretariatele facultăţilor (prin intermediul

Departamentul ID); • eliberarea carnetelor sub semnătură.

5. Primirea tabelelor nominale cu studenţii din fiecare an de studiu (după 30

septembrie). • predarea cu proces verbal de predare-primire a fişelor de înscriere şi a

contractelor anuale de studii (în ordine alfabetică), pe facultăţi, specializări, pentru anii de studii II-III.

6. Actualizarea şi completarea bazei de date Paradox pentru anii II-III (inclusiv a

studenţilor transferaţi, repetenţi etc.), corelarea cu facultăţile. • răspunde de corectitudinea şi exactitatea datelor introduse în baza de date

Paradox. 7. Întocmirea, completarea şi înaintarea la secretariatele facultăţilor a tabelelor

nominale cu evidenţa taxelor şcolare: • separat pentru fiecare facultate, specializare şi ani de studiu, după ce

studenţii au achitat rata I, au completat contractul anual de studii şi fişa de înscriere (1 octombrie);

• evidenţa achitării ratelor II şi III conform prevederilor contractului anual de studii;

– trimiterea periodică la secretariatele facultăţilor a tabelelor nominale cu studenţii care au achitat taxa de şcolarizare (ratele I, II şi III);

– pregătirea şi trimiterea la secretariatele facultăţilor a datelor statistice privind achitarea taxelor şcolare în vederea raportării periodice la conducerea Universităţii.

8. Planificarea sesiunilor de examene, separat pentru fiecare facultate, specializare şi an

în parte. − fixarea sălilor pentru examene; − trimiterea programării examenelor la secretariatele facultăţilor pentru

verificare şi afişare pe Internet; − afişarea programării examenelor, cu cel puţin 2 săptămâni înaintea

începerii sesiunii la avizierul CTID; − întocmirea tabelelor cu studenţii care nu au achitat taxa şcolară – pentru

a nu fi primiţi în examene; − urmărirea zilnică a susţinerii examenelor.

9. Urmărirea participării la examenele restante şi la examenele de diferenţă:

– înregistrarea cererii studentului; – întocmirea listelor pe discipline; – evidenţa achitării taxelor pentru restanţe şi diferenţe.

10. Primirea şi afişarea tematicii la proba Cunoştinţe fundamentale şi de

specialitate a examenului de licenţă. 11. Înscrierea la examenul de licenţă – sesiunile februarie-martie şi iunie-august : – primirea şi verificarea documentelor din dosarele absolvenţilor care solicită

înscrierea la examenul de licenţă; – predarea cu proces-verbal de predare-primire la secretariatele facultăţilor a

dosarelor celor înscrişi la examenul de licenţă; – primirea tabelelor cu candidaţii care au promovat examenul de licenţă şi

afişarea lor.

12. Întocmirea, înregistrarea şi eliberarea de adeverinţe solicitate de studenţi. 13. Întocmirea diverselor lucrări solicitate de conducerile CTID, ale facultăţilor şi de Rectorat.

14. Rezolvarea cu promptitudine şi competenţă a tuturor solicitărilor studenţilor – în timpul programului stabilit de conducerea Universităţii (ghişeu), prin e-mail şi alte situaţii urgente, speciale etc.

15. Respectarea cu stricteţe a Regulamentului de ordine interioară . 16. Documente obligatorii în păstrare la secretariat:

− regulament de activitate profesională a studenţilor; − metodologii de susţinere a examenelor; − concurs de admitere; − programări sesiune de examene; − structură an universitar; − statistici diverse, corespondenţă, instrucţiuni; − Legi şi Ordine MECT în vigoare etc.

17. Prezintă operativ secretarei şefe toate observaţiile, sugestiile şi propunerile

studenţilor, în vederea informării conducerii facultăţii cu privire la aceste observaţii şi propuneri.

CAPITOLUL V

METODOLOGII, REGULAMENTE,

PROCEDURI, CRITERII, STANDARDE

ŞI INDICATORI ALE PREGĂTIRII

PEDAGOGICE A STUDENŢILOR

V.1. Calitatea învăţământului pentru pregătirea personalului didactic V.2. Programul pregătirii studenţilor pentru cariera didactică V.3. Procedura Conţinutul, organizarea, desfăşurarea şi finalizarea programului de pregătire didactică (cod 5/12) V.4. Metodologia organizării şi desfăşurării examenului de finalizare a Programului de pregătire pentru profesiunea didactică V.5. Procedura Activitatea de practică pedagogică (cod 5/13) V.6. Regulament privind activitatea de practică pedagogică

V.1. CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

Conceperea, proiectarea şi implementarea sistemului calităţii pentru pregătirea personalului didactic

la Universitatea Spiru Haret sunt inspirate şi puse de acord cu Legea generală a învăţământului nr. 84 / 1995

revizuită, completată şi republicată, Legea nr. 128 / 1997, privind Statutul personalului didactic, Legea nr.

87 / 2006 de aprobare cu modificări a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75 / 12 iulie 2005 privind

asigurarea calităţii educaţiei, precum şi cu:

− Convenţia de la Salamanca privind referenţialele pentru crearea şi evaluarea

curriculum-ului programelor de pregătire a studenţilor;

− Reuniunea miniştrilor educaţiei de la Berlin (2003) privind definirea şi implementarea

sistemului naţional de asigurare a calităţii în învăţământul superior;

− Standardele, ghidurile şi procedurile „Asociaţiei Europene pentru Asigurarea Calităţii

în învăţământul superior”.

Concomitent, formarea pentru cariera didactică la Universitatea Spiru Haret este concordantă cu

„Sistemul European de Credite Capitalizabile şi Transferabile”, menit să faciliteze mobilitatea

studenţilor între universităţile ţărilor europene şi cu cele ale „Asociaţiei Europene de Asigurare a

Calităţii în Învăţământul Superior”.

1. Principiile asigurării calităţii în învăţământul pentru pregătirea personalului didactic

Ansamblul componentelor sistemului de asigurare a calităţii pregătirii

personalului în Universitatea Spiru Haret este întemeiat pe următoarele principii

generale:

a) cunoaşterea, înţelegerea şi adoptarea de către toţi membrii Departamentului pentru

Pregătirea Personalului Didactic a aceleiaşi accepţiuni a conceptului de „calitate a

învăţământului şi educaţiei”, ca bază pentru toate elementele sistemului de asigurare a

calităţii în cadrul D.P.P.D.;

b) determinarea riguroasă a „obiectivelor calităţii”, ca elemente-cheie ale „producerii şi

evaluării calităţii”;

c) adoptarea celor mai valide principii, structuri şi modalităţi de implementare şi de

menţinere a sistemului calităţii în cadrul Departamentului pentru Pregătirea

Personalului Didactic;

d) corecta abordare şi tratare a problemelor, criteriilor, indicatorilor şi standardelor

calităţii în pregătirea pentru cariera didactică a studenţilor;

e) depăşirea convingerii că, pentru a obţine calitate, este necesar doar să inspectăm, să

testăm, să măsurăm şi să evaluăm segmentul ultim al proceselor de „producere” a

calităţii, trecând pe primul plan principiul că, pentru a obţine calitate, munca trebuie

să fie corect şi bine făcută şi că recunoaşterea contribuţiei fiecărui membru al

organizaţiei la succesul, eficienţa şi performanţa organizaţiei este pârghia esenţială în

acest domeniu;

f) utilizarea unui sistem de indicatori, cantitativi şi calitativi, obiectivi, de evaluare,

recunoscuţi şi împărtăşiţi de organismele naţionale şi internaţionale acreditate, în

stadiul actual de dezvoltare a societăţilor cunoaşterii şi informatizării.

2. Domeniile asigurării calităţii în învăţământul pentru pregătirea personalului didactic

Potrivit misiunii, obiectivelor şi statutului Departamentului pentru Pregătirea

Personalului Didactic, domeniile de asigurare a calităţii învăţământului pentru pregătirea

personalului didactic sunt:

a) pregătirea psihologică, pedagogică, didactică, practică şi sociomanagerială iniţială,

concomitentă cu studiile de specialitate ale studenţilor, care, pe lângă licenţa de

specialitate, optează şi pentru profesiunea didactică;

b) acelaşi tip de pregătire pentru absolvenţii ciclului de studii universitare de licenţă care

nu au urmat programul de pregătire pentru cariera didactică pe parcursul studiilor

universitare;

c) pregătirea aprofundată pentru cariera didactică a tuturor absolvenţilor studiilor

universitare de licenţă care doresc să obţină dreptul de a profesa în învăţământul

preuniversitar, pe toate treptele acestuia (primar, gimnazial şi liceal);

d) formarea managerială a cadrelor de conducere, îndrumare şi control din învăţământul

preuniversitar.

Coordonatele sistemului de asigurare şi evaluare a calităţii al Departamentului derivă

din elementele de competenţă şi indicatorii de performanţă rezultaţi din atribuţiile obligatorii

şi din luarea în considerare a ansamblului sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei

didactice şi se structurează, după cum urmează:

a) Competenţe generale:

− nivelul pregătirii ştiinţifice, de specialitate obţinut şi recunoscut prin diplomele de licenţă,

masterat şi doctorat;

− cunoştinţele şi competenţele specifice obţinute prin parcurgerea disciplinelor înscrise în

planul de învăţământ al modulelor de pregătire pentru profesia didactică;

− capacitatea de a transpune conţinuturile ştiinţifice, de specialitate în unităţi didactice de

predare – învăţare, potrivit capacităţilor diferenţiate de asimilare ale elevilor, studenţilor,

pe diferitele niveluri de învăţământ;

− capacitatea de a transpune coerent şi creativ documentele curriculum-ului şcolar în

principalele documente de proiectare didactică (planificările anuale, proiectele unităţilor

de învăţare, proiectele de lecţii etc.);

− modalităţile şi eficienţa organizării, conducerii şi realizării proceselor de predare-învăţare

şi a activităţilor educativ-formative în activităţile didactice, în cele extradidactice şi

extraşcoală;

− capacitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii, în vederea realizării unor

proiecte, programe şi activităţi cu caracter multi– şi interdisciplinar;

− abilităţi şi competenţe de autoevaluare şi de înţelegere a feed-back-ului, în proiecţia

dezvoltării profesionale, umane şi sociale viitoare.

b) Competenţe profesionale:

− cunoaşterea temeinică a modalităţilor de organizare şi funcţionare a unităţilor de

învăţământ şi a principalelor tipuri de activităţi din unitate: conducerea, procesul de

învăţământ, programele şi activităţile de perfecţionare a personalului, activitatea de

consiliere şcolară şi de orientare a carierei etc.;

− cunoaşterea şi realizarea principalelor sarcini, atribuţii şi responsabilităţi şi, exercitarea

corectă a drepturilor pe care le reuneşte profesia de cadru didactic;

− organizarea eficientă a activităţii instructiv-educative, adoptarea de strategii didactice

adecvate conţinuturilor şi finalităţilor, obiectivelor şi rezultatelor proiectate ale

proceselor instructiv-educative;

− utilizarea celor mai eficiente resurse didactice, adaptate obiectivelor de învăţare şi de

formare propuse;

− valorificarea în predare a unor situaţii practice relevante, semnificative, atât pentru

însuşirea cunoştinţelor teoretice, cât şi pentru valorificarea practică a acestora;

− adoptarea celor mai eficiente strategii, programe şi acţiuni de evaluare corectă şi

obiectivă a rezultatelor obţinute de elevi şi studenţi, ca bază pentru dezvoltarea şi

perfecţionarea activităţii profesionale viitoare.

c) Competenţe de comunicare şi relaţionale:

− capacitatea de comunicare interindividuală, intra şi interinstituţională şi organizaţională;

− abilităţi în stabilirea şi promovarea contactelor personale prin cunoaşterea şi respectarea

normelor şi a mecanismelor relaţiilor dintre subiectele comunicării: emiţătorii şi

receptorii;

− cunoaşterea şi abilităţile de valorificare a mecanismelor, tehnicilor şi modalităţilor de

colaborare cu celelalte categorii de actori implicaţi în procesele de învăţământ şi educaţie

(cadrele didactice, de conducere, familie, comunităţile sociale şi umane în care îşi

desfăşoară activitatea, mediul social din care provin studenţii ş.a.);

− capacitatea de a realiza şi promova relaţii cu alte instituţii şi organizaţii educaţionale, de

cercetare ştiinţifică, culturale, de comunicare de masă etc.

d) Competenţe psiho-sociale:

− cunoaşterea şi valorizarea particularităţilor individuale şi de grup ale studenţilor şi ale

celorlalţi interlocutori, în vederea realizării sarcinilor şi obiectivelor activităţii didactice,

sociale, culturale, cetăţeneşti;

− priceperea în motivarea şi stimularea studenţilor în eforturile de învăţare, în formarea

deprinderilor de muncă şi activitate intelectuală, de cercetare ştiinţifică;

− realizarea unui climat pozitiv de colaborare şi cooperare în procesele de instruire şi

educare ale studenţilor;

− competenţe în gestionarea şi soluţionarea tensiunilor şi a stărilor conflictuale în toate

ipostazele ce se întâlnesc în cadrul instituţional intern şi în afara acestuia şi adoptarea de

conduite eficiente pentru depăşirea situaţiilor de criză;

− promovarea unui climat de responsabilitate şi de încredere prin metodele şi tehnicile

specifice de autocontrol psiho-comportamental.

e) Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale:

− nivelul abilităţilor de a lucra eficient prin intermediul sistemului actual al tehnicilor

informaţionale;

− capacitatea de organizare, sistematizare şi sintetizare a informaţiilor şi crearea de baze de

date specifice, utile activităţii didactice;

− valorificarea acestor informaţii şi date în concordanţă cu necesităţile proceselor de învăţare şi

cu realităţile specifice ale mediului educaţional în care îşi desfăşoară activitatea;

− utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale computerizate, pentru eficientizarea şi

asigurarea calităţii ansamblului activităţii didactice şi educaţionale.

f) Competenţe de apreciere şi evaluare a rezultatelor activităţii didactice:

− elaborarea de strategii, programe şi acţiuni eficiente, de apreciere obiectivă şi evaluare a

rezultatelor activităţii didactice;

− selectarea, adecvată necesităţilor specifice, a instrumentelor de evaluare existente;

− proiectarea şi realizarea unor instrumente proprii de evaluare;

− sintetizarea informaţiilor şi crearea bazelor de date cu privire la cunoştinţele, abilităţile şi

competenţele dobândite de studenţi prin procesele de învăţare;

− identificarea rezultatelor pozitive, a limitelor şi dificultăţilor în obţinerea rezultatelor

proiectate, ca bază pentru noi măsuri de asigurare a sporirii eficienţei şi ridicării calităţii,

instruirii şi formării „beneficiarilor” serviciilor educaţionale oferite de Departamentul

pentru Pregătirea Personalului Didactic.

V.2. PROGRAMUL PREGĂTIRII STUDENŢILOR PENTRU CARIERA DIDACTICĂ

Concomitent cu asimilarea disciplinelor de specialitate, în cadrul studiilor universitare de

licenţă, facultatea, împreună cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, asigură prin

programul de pregătire pentru cariera didactică formarea iniţială psihopedagogică, metodică şi practică

a studenţilor care doresc să obţină dreptul de a practica o profesiune didactică în învăţământ.

Participarea la Program este facultativă şi implică:

a) înscrierea la Program de la începutul anilor de studii;

b) participarea la cursurile înscrise în planul de învăţământ al Programului pe

parcursul anilor de studii (I, II, III) şi promovarea tuturor formelor de evaluare

stabilite prin planul de învăţământ;

c) promovarea integrală a probelor înscrise în portofoliul de evaluare finală cu care

se finalizează Programul;

d) suportarea taxelor de pregătire la Program, aprobate de Senatul Universităţii.

Absolvirea Programului se finalizează cu obţinerea unei Adeverinţe de absolvire

însoţită de o anexă a situaţiei şcolare, care conferă posesorului, conform reglementărilor în

vigoare, dreptul de a ocupa posturi didactice în învăţământul preuniversitar.

Planul de învăţământ al Programului şi tematica disciplinelor modulului de formare

psihopedagogică – 30 de credite, valabil începând cu anul universitar 2005 – 2006.

Conţinutul şi tematica disciplinelor înscrise în plan cuprind următoarea problematică:

– Psihologia educaţiei (disciplină obligatorie): specificul studiului psihologiei

educaţiei; dezvoltarea psihică şi educaţia; formarea şi dezvoltarea personalităţii;

elemente de psihologia învăţării; succesul şi insuccesul şcolar şi social;

dimensiunile psihologice ale activităţii profesorului; orientarea carierei şi metode

de cunoaştere psihologică a elevilor (E, Sem. 1 – An I).

– Pedagogie I (Fundamentele pedagogiei + Teoria şi metodologia curriculum-ului (disciplină obligatorie): pedagogia şi sistemul ştiinţelor educaţiei; formele educaţiei; domeniile

educaţiei; sistemul instituţional al educaţiei: învăţământul instituţionalizat; curriculum-ul –

concepte fundamentale; componentele curriculare; produsele curriculare; evaluarea curriculum-

ului (E, Sem. 2 – An I).

– Pedagogie II (Teoria şi metodologia instruirii + Teoria şi metodologia evaluării (disciplină

obligatorie): procesul de învăţământ şi instruire; metode de învăţământ; esenţa şi conţinutul

principalelor metode de învăţământ şi instruire; proiectarea activităţii didactice; stiluri de comunicare

didactică şi competenţe educaţionale ale personalului didactic; semnificaţia evaluării randamentului

şcolar; tipologia demersurilor evaluative; metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; calitatea şi

eficienţa instrumentelor de evaluare educaţională (E, Sem. 1 – An II).

– Didactica specialităţii (disciplină obligatorie): locul şi rolul Didacticii specialităţii în pregătirea

iniţială a viitorilor profesori; optimizarea procesului de predare-învăţare la disciplinele de

specialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum; procesul de învăţământ: structură,

funcţionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate; evaluarea şi construirea

instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor; rolul catedrei şi al cabinetului de

specialitate în sistemul activităţii didactice; profesorul şi ora de dirigenţie; demersuri creative şi

inovative în Didactica de specialitate (Cv, Sem. 2 – An II).

– Practica pedagogică: cunoaşterea documentelor curriculare oficiale şi a celor elaborate de şcoală,

precum şi a activităţilor instructiv-educative din şcoală; cunoaşterea sistemului de activităţi

didactice, educaţionale, administrative al unităţilor de învăţământ; constituirea demersurilor şi

strategiilor didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor disciplinelor de studii; efectuarea /

exersarea unor operaţii şi acţiuni componente ale procesului de instruire şi educare; desfăşurarea

lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale; analiza şi autoanaliza activităţilor didactice şi educative şi

integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale (Cv, Sem. 1 + Sem. 2 –

An III).

– Sociologia educaţiei: Sociologia educaţiei ca disciplină ştiinţifică; societate şi educaţie; sistemul

social instituţional al educaţiei; ştiinţa, tehnologia şi cultura, educaţia şi învăţământul; coordonate

sociologice ale continuităţii şi permanentizării educaţiei; eficienţa economico-socială şi umană a

educaţiei; viitorul educaţiei. evoluţii şi tendinţe în sistemele educaţionale contemporane

(Cv, Sem. 1 – An III).

– Management educaţional: managementul ca ştiinţă. Esenţa şi obiectivele managementului;

funcţii, activităţi şi roluri manageriale; tipologia, competenţele şi calificările manageriale; unităţile

şi organizaţiile educaţionale, ca organizaţii întemeiate pe cunoaştere; general şi specific în

managementul educaţional; managementul sistemului instituţional al învăţământului şi educaţiei;

managementul calităţii şi al calităţii totale în domeniul educaţiei şi învăţământului; politici

educaţionale; conducerea procesului de schimbare şi a inovaţiilor în sistemul educaţional, (E,

Sem. 1 – An III).

Înscrierea studenţilor admişi din anul I la Program se face odată cu înscrierea în anul I

de studiu sau, cel mai târziu, în perioada 25 septembrie – 5 octombrie 2006. Înscrierile se fac, pe

bază de cerere (formular tip), la secretariatele facultăţilor sau la secretariatul Departamentului

pentru Pregătirea Personalului Didactic, din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, et. V, camera 511.

Ane

xă

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 5/12

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: Conţinutul, organizarea, desfăşurarea şi finalizarea programului de pregătire didactică

Ediţia 1, Revizia…

V.3. PROCEDURA CONŢINUTUL, ORGANIZAREA, DESFĂŞURAREA ŞI FINALIZAREA

PROGRAMULUI DE PREGĂTIRE DIDACTICĂ (cod: 5/12)

Cod: 5/12 Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Aprobat Data Pag. cu

modificări Nume Semnătura Nume Semnătura

Preşedinte şi Rector

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Definiţii

Programul de pregătire psihopedagogică pentru profesiunea didactică se finalizează

printr-o evaluare finală a pregătirii, în faţa unor comisii, pe baza unui portofoliu de evaluare

validat cu 8 credite, în perspectiva compatibilizării învăţământului românesc cu cel european. Comisia de evaluare este formată, de regulă, dintr-un profesor de pedagogie sau psihologie care a

predat aceste cursuri la facultăţile din care provin candidaţii; profesorul care a predat didactica specialităţii

şi/sau cel care a coordonat şi a condus practica pedagogică. În comisie mai pot fi invitaţi profesorii mentori din

unităţile în care candidaţii au efectuat practica.

Portofoliul de evaluare este format din documente care să demonstreze dobândirea

competenţelor-cheie prevăzute de Standardele pentru profesia didactică:

Lucrarea de absolvire: lucrare de sinteză (proiect pedagogic-sinteză) pe o temă, la

alegere, cu asentimentul unui profesor de specialitate, din domeniul:

– psihologiei educaţiei;

COMPETENŢE COMPONENTELE PORTOFOLIULUI

A. Cunoaşterea documentelor curriculare şi şcolare pe care se fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic

1. Plan de învăţământ; 2. Programa şcolară; 3. Manualul şcolar; 4. Alte manuale auxiliare (curriculum-suport); 5. Catalogul clasei (structura); 6. Caietul dirigintelui (cuprins); 7. Proiectul anual de activitate educativă (dirigenţie); 8. Activităţi în cadrul catedrei de specialitate (exemple).

B. Elaborarea documentelor de proiectare didactică

1. Planificare calendaristică anuală; 2. Proiectul unei unităţi de învăţare; 3. Trei proiecte de lecţie la diferite tipuri de lecţie (dobândire de cunoştinţe, sistematizare-consolidare-recapitulare, formare de priceperi şi deprinderi, evaluare, mixtă); 4. Proiectul orei de dirigenţie; 5. Proiectul unei activităţi extraşcolare sau Proiectul unei ore din CDS (curriculum la decizia şcolii).

C. Mijloace de învăţământ necesare în: a) activitatea de predare-învăţare

1. Fişe de învăţare eficientă (pentru lecţiile de dobândire de cunoştinţe); 2. Fişe de exerciţii – consolidare, îmbogăţirea vocabularului de specialitate (pentru lecţiile de recapitulare); 3. Fişe de activităţi de formare intelectuală a elevilor (pentru lecţiile de formare de priceperi şi deprinderi). Notă: Fişele pot prezentate pe folii pentru retroproiector sau în format electronic (slide-uri, în PowerPoint).

b) activitatea de evaluare

4. Probe de evaluare formativă, sumativă, cu utilizarea tuturor categoriilor de itemi de evaluare; 5. Fişe de prelucrare a rezultatelor evaluării şcolare; 6. Materiale care să ateste utilizarea metodelor de evaluare alternative (portofoliu, proiectul, brainstorming, referatul, studiul de caz, problematizarea etc.).

D. Capacitatea de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar)

1. Fişă de caracterizare psihopedagogică a unui elev; 2. Chestionar de cunoaştere a intereselor elevilor (aplicat la o clasă de elevi).

E. Capacitatea de autoperfecţionare, de autoevaluare şi de integrare a feedback-lui în proiecţia personală a dezvoltării profesionale

– Note de formare continuă şi studiu individual: 1. Fişe de asistenţă la ore; 2. Dovezi de autoperfecţionare (fişe de lectură, articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice); 3. Analiza comparativă a două manuale alternative, de specialitate; 4. Eseu despre activitatea didactica desfăşurată şi/sau despre profesia de cadru didactic

– pedagogiei (teoria şi metodologia curriculum-ului, teoria şi metodologia instruirii,

teoria şi metodologia evaluării);

– didacticii aplicate la disciplinele de specialitate;

– activităţii educative prevăzut în curriculum şcolar (inclusiv la decizia şcolii);

– organizării şi managementului unităţilor şcolare şi proceselor instructiv-educative.

Evaluarea finală constă în:

A. Proba de prezentare a portofoliului

Durata probei de susţinere a portofoliului de absolvire: 5 minute pentru prezentare,

plus 5 – 7 minute pentru întrebări pe marginea componentelor portofoliului.

B. Proba de verificare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, pe

baza prezentării unei lucrări de sinteză (proiect pedagogic-sinteză) pe o

temă, la alegere

Organizarea prezentării:

– scurtă introducere, obiective propuse;

– prezentarea detaliată a cuprinsului lucrării de absolvire, sublinierea originalităţii în

redactarea sa, menţionarea unor aspecte relevante, dificultăţi legate de realizare /

implementare / experimentare;

– rezultate, concluzii (aspecte originale, avantaje, limite, direcţii de dezvoltare).

Pentru susţinere video – videoproiector sau retroproiector, se recomandă prezentarea

în PowerPoint (cu text, scheme, figuri, scanări din portofoliu/lucrare, care să fie comentate

prin susţinere), minim 8 pagini.

În cadrul evaluării finale, candidatul trebuie să demonstreze că a asimilat cunoştinţele

teoretice prevăzute de programele de studiu, că este în măsură să le valorifice la disciplinele

de specialitate, pe baza experienţei dobândite prin intermediul practicii pedagogice efectuate.

V.4. METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII EXAMENULUI DE

FINALIZARE A PROGRAMULUI DE PREGĂTIRE PENTRU PROFESIUNEA

DIDACTICĂ

I. INTRODUCERE

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic organizează periodic examene

de finalizare a Programului de pregătire pentru profesiunea didactică, pentru obţinerea

Certificatului de absolvire, cu perceperea unei taxe aprobate de Senatul Universităţii. Organizarea şi desfăşurarea examenului de finalizare a Programului de pregătire pentru

profesiunea didactică, în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, se bazează pe

prevederile cuprinse în următoarele acte normative:

– Legea nr. 84 din 24 iulie 1995, Legea învatamântului (republicată în Monitorul

Oficial al României nr. 606 din 10 decembrie 1999), Art. 68.

– Ordinul Ministrului Învăţământului nr. 4346/11.07 1996, privind Regulamentul de

organizare şi funcţionare a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic.

– Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr 3345/25.02.1999, cu privire la reforma

formării iniţiale, de pregătire a specialiştilor pentru cariera didactică.

– Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4343 din 17 iunie 2005, cu privire

la aprobarea programului de studii în vederea obţinerii certificatului de absolvire a

Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic.

– Precizările nr. 39076/22.10.2001 pentru aplicarea Ordinului MEN

nr. 3345/1999, cu privire la noul curriculum pentru formarea profesorilor.

– Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru

Pregătirea Personalului Didactic aprobat prin Ordinul Ministrului Învăţământului

nr. 4346/11.07 1996 şi completat cu Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale

nr. 3345/25.02.1999, cu privire la reforma formării iniţiale, de pregătire a specialiştilor

pentru cariera didactică.

Metodologia de faţă ia în considerare prevederile cuprinse în:

– Carta Universităţii Spiru Haret (art.13-15, 71.7);

– Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, art. 56-65;

– Metodologia organizării şi desfăşurării examenelor de finalizare a studiilor –

examen de licenţă/diplomă/desertaţie nr. 709 din 22.03.3007.

Examenul de finalizare a Programului de pregătire pentru profesiunea didactică –

evaluarea finală – se organizează, conform metodologiei de faţă, astfel:

1) într-o singură sesiune, sesiunea de vară (lunile iunie-iulie), pentru absolvenţii

studiilor universitare cu licenţă ai anului în curs, indiferent de specializare şi forma de

învăţământ (învăţământul de zi, învăţământul cu frecvenţă redusă şi învăţământul la distanţă),

dar nu mai târziu de data examenului de licenţă;

2) în două sesiuni (lunile ianuarie şi mai), pentru absolvenţii promoţiilor anterioare ai

Universităţii Spiru Haret şi ai altor universităţi, înscrişi în cadrul studiilor comasate ale

Programului de pregătire pentru profesiunea didactică.

Aprobarea pentru înscrierea la evaluarea finală a Programului de pregătire pentru

profesiunea didactică a absolvenţilor şcolarizaţi de alte universităţi de stat sau particulare se

acordă de către directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, cu

respectarea reglementărilor legale în vigoare.

II. CONŢINUTUL EXAMENULUI DE FINALIZARE

A PROGRAMULUI DE PREGĂTIRE PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICĂ

Potrivit prevederilor legale în vigoare şi în perspectiva compatibilizării

învăţământului românesc cu cel european, Programul de pregătire psihopedagogică pentru

profesiunea didactică se finalizează printr-o evaluare finală a pregătirii, în faţa unei comisii,

pe baza unui portofoliu de evaluare validat cu 8 credite.

Comisiile de evaluare sunt formate, de regulă, dintr-un profesor de pedagogie sau de

psihologie, titulari ai Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic; profesorul de

didactica specialităţii şi/sau cel care a coordonat şi a condus practica pedagogică. În comisie

mai pot fi propuşi şi profesori mentori din unităţile în care au efectuat candidaţii practica

pedagogică.

Evaluarea finală se va realiza pe baza unui portofoliu didactic şi a unei lucrări de

sinteză, respectiv:

a) prezentarea unui portofoliu didactic format din lucrările efectuate de candidaţi pe

parcursul studiilor şi din documente care să demonstreze dobândirea competenţelor-cheie

prevăzute de standardele pentru profesia didactică;

b) susţinerea unui proiect pedagogic de sinteză (lucrare de sinteză) pe o temă, la

alegere, din domeniul psihologiei educaţiei, pedagogiei, didacticii aplicate, sociologiei

educaţiei sau managementului educaţional. Prin această probă, candidaţii trebuie să

demonstreze că au asimilat cunoştinţele teoretice prevăzute de programele de studii şi că sunt

în măsură să le valorifice la disciplinele de specialitate, pe baza experienţei dobândite prin

intermediul practicii pedagogice efectuate;

c) autoreferat∗ asupra lucrării de absolvire, care să cuprindă: scurtă introducere,

obiective propuse; prezentarea cuprinsului lucrării de absolvire, sublinierea originalităţii în

redactarea sa, menţionarea unor aspecte relevante, dificultăţi legate de realizare /

implementare / experimentare; rezultate, concluzii (aspecte originale, avantaje, limite, direcţii

de dezvoltare).

III. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

EXAMENULUI DE FINALIZARE A PROGRAMULUI

DE PREGĂTIRE PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICĂ

a) Evaluarea finală a programului pentru studenţii cursurilor de ZI şi pentru cei

de la FR şi ID din Bucureşti se va desfăşura, ca şi până în prezent, pe facultăţi sau pe grupe

de facultăţi, în perioada de la încheierea sesiunii de examene a studenţilor din anul IV de

studii până la/concomitent cu examenul de licenţă, pe baza unei programări corelate cu

programarea examenelor de licenţă.

b) Întrucât, începând cu sesiunea de vară 2007, licenţa se desfăşoară on-line, fără

deplasarea candidaţilor de la cursurile FR şi ID din teritoriu la sediile facultăţilor la care sunt

înscrişi, examenul final al Programului de pregătire a personalului didactic se va realiza, de

asemenea, fără deplasarea candidaţilor, pe baza examinării şi notării de către comisii a

portofoliului de evaluare şi a lucrărilor de sinteză, transmise la facultăţi de către centrele

teritoriale ID sau de către absolvenţi. Modalităţile de transmitere pot fi: poştal (prin sistemul

Prioripost) sau electronic (e-mail, CD, USB – card de memorie).

c) Secretariatele facultăţilor şi cele ale centrelor teritoriale ID vor verifica situaţia

şcolară a fiecărui absolvent la disciplinele din planul de învăţământ al Programului pentru

pregătirea personalului didactic, precum şi situaţia achitării taxelor pe ani de studii şi le vor

transmite la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic cu cel puţin 2 săptămâni

înaintea examenului de evaluare finală.

d) Situaţiile transmise de secretariate la Departamentul pentru Pregătirea

Personalului Didactic vor conţine informaţii centralizate într-un tabel cuprinzând: facultatea,

∗ Numai în cazul absolvenţilor de la învăţământul la distanţă şi învăţământul frecvenţă redusă

din teritoriu, în sesiunea de vară a anului în curs.

nume şi prenume, plata taxelor, situaţia promovării disciplinelor, inclusiv menţionarea

examenelor echivalate, în cazul celor înscrişi la continuare de studii.

e) Comisiile de evaluare finală, aprobate de conducerea Universităţii, vor

transmite rezultatele evaluării până la data de 15 iulie, astfel încât absolvenţii care doresc să

poată participa la concursurile de ocupare a posturilor vacante din învăţământul

preuniversitar, potrivit calendarului acestor concursuri, aprobat prin ordin al Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

f) Evaluarea portofoliului şi a lucrării de absolvire se face de către Comisia de

evaluare, potrivit standardelor precizate în Anexă. Nota minimă de promovare a examenului

este 7 (şapte). Rezultatele evaluării finale vor fi comunicate, prin afişare la aviziere, în

termen de cel mult 48 ore de la încheierea examenului.

IV. DISPOZIŢII FINALE

Universitatea Spiru Haret eliberează Certificate de absolvire după 6 luni de la

încheierea examenului de evaluare finală a Programului de pregătire pentru profesiunea

didactică. Până la eliberarea Certificatului de absolvire, Departamentul pentru Pregătirea

Personalului Didactic eliberează, la cerere, adeverinţe prin care se certifică promovarea

examenului de evaluare finală.

Anexă

STANDARDE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE

Abilităţile şi competenţele dobândite la încheierea programului de pregătire iniţială

pentru pregătirea didactică vor fi evaluate pe baza următoarelor standarde minimale (nota 7)

– maximale (nota 10):

Standardul 1: Cunoaşterea documentelor curriculare pe care se întemeiază

organizarea şi conducerea procesului didactic

minim: – Programa şcolară; – Manualul şcolar;

– Alte manuale auxiliare (curriculum-suport).

maxim: – Planul de învăţământ din şcoala în care a efectuat practica

pedagogică;

– Programa şcolară a disciplinei şcolare;

– Manualul şcolar;

– Alte manuale auxiliare (curriculum-suport);

– Catalogul clasei;

– Caietul dirigintelui (cuprins);

– Proiectul anual de activitate educativă (dirigenţie);

– Activităţi în cadrul catedrei de specialitate (exemple). Standardul 2: Elaborarea documentelor de proiectare didactică

minim: – Planificarea calendaristică anuală;

– Proiectul unei unităţi de învăţare (la aceeaşi disciplină şi la aceeaşi clasă la care s-a

întocmit planificarea anuală);

– Proiectul de lecţie (lecţia să facă parte din unitatea de învăţare proiectată).

maxim: – la îndeplinirea condiţiilor minime, se adaugă:

– Trei proiecte de lecţie la diferite tipuri de lecţie (dobândire de cunoştinţe,sistematizare-

consolidare-recapitulare, formare de priceperi şi deprinderi,evaluare, mixtă);

– Proiectul orei de dirigenţie;

– Proiectul unei activităţi extraşcolare sau Proiectul unei ore din CDS(curriculum la

decizia şcolii).

Standardul 3: Demonstrarea abilităţilor şi a competenţelor de utilizare şi de

valorificare a mijloacelor de învăţământ necesare în activitatea de predare-învăţare

minim: – fişe cu sarcini de învăţare (fişe de lectură, concepte-cheie, relaţii între

concepte şi noţiuni ş.a. pentru lecţiile de dobândire de cunoştinţe, lecţiile

mixte);

maxim: – la îndeplinirea condiţiilor minime, se adaugă:

– fişe de exerciţii – de consolidare a cunoştinţelor, cu sarcini algoritmice

(respectarea unor etape de rezolvare, paşi cunoscuţi) şi euristice (de

descoperire), exerciţii de îmbogăţire a vocabularului de specialitate,

aplicaţii (pentru lecţiile de recapitulare, de formare de priceperi şi

deprinderi, lecţii mixte).

Notă: în măsura în care candidatul dispune de mijloace moderne de învăţământ,

fişele pot fi prezentate pe folii pentru retroproiector (slide-uri în PowerPoint) sau în

format electronic (dischetă, CD, USB, card de memorie).

Standardul 4: Demonstrarea abilităţilor şi a competenţelor de utilizare şi de

valorificare a mijloacelor de învăţământ necesare în activitatea de evaluare

minim: – Probe de evaluare formativă, sumativă, cu utilizarea tuturor

categoriilor

de itemi de evaluare;

– Fişe de prelucrare a rezultatelor evaluării şcolare;

maxim: – la îndeplinirea condiţiilor minime, se adaugă:

– Materiale care să ateste utilizarea metodelor de evaluare alternative

(portofoliu, proiectul, brainstorming, referatul, studiul de caz,

problematizarea etc.).

Standardul 5: Capacitatea de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul

şcolar)

minim: – Fişă de caracterizare psihopedagogică a unui elev;

maxim: – la îndeplinirea condiţiilor minime, se adaugă:

– Chestionar de cunoaştere a intereselor elevilor (aplicat la o clasă de

elevi).

Standardul 6: Capacitatea de autoperfecţionare, de autoevaluare şi de integrare

a feedback-lui în proiecţia personală a dezvoltării profesionale

minim: – note de formare continuă şi studiu individual:

– Fişe de asistenţă la ore;

– Dovezi de autoperfecţionare (fişe de lectură, articole, studii, recenzii,

lucrări metodico-ştiinţifice);

maxim: – la îndeplinirea condiţiilor minime, se adaugă:

– Analiza comparativă a două manuale alternative, de specialitate;

– Eseu despre activitatea didactică desfăşurată şi/sau despre profesia de

cadru didactic. Standardul 7: Demonstrarea asimilării şi valorificării

cunoştinţelor didactice şi de specialitate (teoretice şi practice)

prevăzute de programele de studiu

minim: – o lucrare de sinteză (proiect pedagogic-sinteză) pe o temă, la alegere, pe

subiectele programelor analitice ale cursurilor din planul de învăţământ al

programului de pregătire pentru profesiunea didactică

maxim: – la îndeplinirea condiţiilor minime, se adaugă: Autoreferat asupra

lucrării

de absolvire:

− scurtă introducere, obiective propuse;

− prezentarea cuprinsului lucrării de absolvire, sublinierea originalităţii

în

redactarea sa, menţionarea unor aspecte relevante, dificultăţi legate de

realizare / implementare / experimentare;

− rezultate, concluzii (aspecte originale, avantaje, limite, direcţii de

dezvoltare).

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 5/13

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: ACTIVITATEA DE PRACTICĂ

PEDAGOGICĂ

Ediţia 1,

Revizia…

V.5. PROCEDURA ACTIVITATEA DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ (cod 5/13)

Cod: 5/13 Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Toate achiziţiile acumulate prin studiul disciplinelor de specialitate, socio-psiho-

pedagogice şi didactice sunt mai bine înţelese şi devin durabile prin cunoaşterea nemijlocită

a ambianţei şcolare (procesul de învăţământ) şi extraşcolare (activităţi para/perişcolare). Mai

mult, prin practică, toate cunoştinţele şi competenţele dobândite sunt activate, combinate şi

adaptate la situaţii şi contexte particulare mediului şcolar concret. Obiectivele, conţinuturile şi formele de organizare a activităţii de practică pedagogică sunt

stabilite în funcţie de formarea succesivă a unor competenţe solicitate de profesiunea didactică, plecând

de la următoarele principii-nucleu, principii care exprimă concepţia actuală asupra conţinutului specific

al profesiei didactice şi asupra calităţilor unui bun profesor:

− cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului şi al didacticii disciplinei pe care o predă;

− cadrul didactic cunoaşte elevul şi îl asistă în propria dezvoltare;

− cadrul didactic este membru al comunităţii;

− cadrul didactic are o atitudine reflexivă;

− cadrul didactic este promotor al unui sistem de valori în concordanţă cu idealul educaţional.

Pentru studenţii care se pregătesc să devină şi cadre didactice, aceste principii-nucleu

trasează liniile călăuzitoare în tot ceea ce fac pentru însuşirea profesiunii didactice, iar

practica pedagogică este activitatea reprezentativă în acest sens.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Practica pedagogică este una din activităţile obligatorii, făcând parte din trunchiul

comun al disciplinelor care asigură pregătirea iniţială pentru cariera didactică. Practica

pedagogică a studenţilor este activitatea organizată de către cadre didactice universitare şi

profesori-mentori, printr-un parteneriat Universitate-Inspectorat Şcolar, Facultate-Şcoală de

aplicaţie. Obiectivele intermediare şi specifice, tipurile de activităţi şi formele de organizare a

acestora se subordonează obiectivului general al practicii pedagogice: învăţarea şi exersarea

profesiunii didactice.

Activitatea de practică pedagogică este cuprinsă, de regulă, în norma didactică a

titularului de curs Didactica specialităţii.

2.2. Abrevieri

PP = practică pedagogică

2.3. Documente de referinţă

− SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

− Art. nr. 68 din Legea Învăţământului nr. 84/1995;

− Ordinul M.E.N. nr 3345/25.02.1999 cu privire la reforma formării iniţiale pentru

cariera didactică;

− Precizările nr. 39076/22.10.2001 pentru aplicarea Ordinului MEN nr. 3345/1999,

cu privire la noul curriculum pentru formarea profesorilor;

− Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru

Pregătirea Personalului Didactic aprobat prin Ordinul Ministrului Învăţământului

nr. 4346/11.07.1996 şi completat cu Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr.

3345/25.02.1999, cu privire la reforma formării iniţiale, de pregătire a

specialiştilor pentru cariera didactică.

3. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi / etape Răspunde Mod de desfăşurare / Termene

A. Cunoaşterea documentelor curriculare şi şcolare pe care se fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic

Coordonatorul activităţii de practică pedagogică din Universitate Cadrul didactic mentor

Întâlnire cu directorul unităţii de învăţământ şi cu profesorii-mentori şi diriginţi

Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitate şi/sau întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate

Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului de învăţământ

Activităţi de practică observatorie (asistenţă la ore)

Activităţi de practică în asistenţă Discuţii de analiză în urma orelor

asistate COMPONENTELE PORTOFOLIULUI: 1. Plan de învăţământ 2. Programa şcolară 3. Manualul şcolar 4. Alte manuale auxiliare (curriculum-suport) 5. Catalogul clasei (structura) 6. Caietul dirigintelui (cuprins) 7. Proiectul anual de activitate educativă (dirigenţie) 8. Activităţi în cadrul catedrei de specialitate (exemple)

9. Fişe de asistenţă la lecţiile demonstrative, Anul III, sem. 5

2. Elaborarea documentelor de proiectare didactică

Coordonatorul activităţii de practică pedagogică din Universitate Cadrul didactic mentor

Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de lecţie

Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienţă cu alte unităţi de învăţământ de profil ş.a.

Participarea la o şedinţă a Comisiei metodice

Proiectarea şi realizarea unei lecţii de probă.

Colocviul pentru notarea activităţii de PP

COMPONENTELE PORTOFOLIULUI: 1. Planificare calendaristică anuală 2. Proiectul unei unităţi de învăţare 3. Trei proiecte de lecţie la diferite tipuri de lecţie (dobândire de cunoştinţe, sistematizare-consolidare-recapitulare, formare de priceperi şi deprinderi, evaluare, mixtă) 4. Proiectul orei de dirigenţie 5. Proiectul unei activităţi extraşcolare sau Proiectul unei ore din CDS (curriculum la decizia şcolii). Anul III, sem. 5

3. Elaborarea mijloacelor de învăţământ necesare în: a. activitatea de predare-învăţare

Coordonatorul activităţii de practică pedagogică din Universitate Cadrul didactic mentor

Conceperea unui material didactic personal, absolut necesar în predarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate Asumarea rolului de manager al

procesului educaţional

COMPONENTELE PORTOFOLIULUI: 1. Fişe de învăţare eficientă (pentru lecţiile de dobândire de cunoştinţe) 2. Fişe de exerciţii – consolidare, îmbogăţirea vocabularului de specialitate (pentru lecţiile de recapitulare) 3. Fişe de activităţi de formare intelectuală a elevilor (pentru lecţiile de formare de priceperi şi deprinderi) Notă: Fişele pot fi prezentate pe folii

pentru retroproiector sau în format electronic (slide-uri, în PowerPoint).

b. activitatea de evaluare Coordonatorul activităţii de practică pedagogică din Universitate Cadrul didactic mentor

1. Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţi elevii, şi cu caracter diferenţiat 2. Probe de evaluare formativă, sumativă, cu utilizarea tuturor categoriilor de itemi de evaluare 3. Fişe de prelucrare a rezultatelor evaluării şcolare 4. Materiale care să ateste utilizarea metodelor de evaluare alternative (portofoliu, proiectul, brainstorming, referatul, studiul de caz, problematizarea etc.) Anul III, sem. 5 şi sem. 6 Colocviul pentru notarea activităţii de PP

4. Activităţi de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar)

Coordonatorul activităţii de practică pedagogică din Universitate Cadrul didactic mentor

Activitatea de consiliere şi de orientare Analiza rubricilor Fişei de caracterizare

psihopedagogică Participarea la unele activităţi

extracurriculare planificate, derulate cu elevii

COMPONENTELE PORTOFOLIULUI:

1. Fişă de caracterizare psihopedagogică a unui elev 2. Chestionar de cunoaştere a intereselor elevilor (aplicat la o clasă de elevi) Anul III, sem. 6 Colocviul pentru notarea activităţii de PP2

5. Activităţi de (auto)evaluare a capacităţii de autoperfecţionare, de autoevaluare şi de integrare a feedback-lui în proiecţia personală a dezvoltării profesionale

Coordonatorul activităţii de practică pedagogică din Universitate Cadrul didactic mentor

Discuţii de analiză a lecţiei de probă Colocviul pentru notarea activităţii de PP2

1. Proiectele lecţiilor susţinute 2. Fişe de evaluare a lecţiilor semnate de profesorul mentor 3. Raport de (auto)evaluare asupra practicii pedagogice 4. Fişe de asistenţă la ore 5. Dovezi de autoperfecţionare (fişe de lectură, articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice) 6. Analiza comparativă a două manuale alternative, de specialitate 7. Eseu despre activitatea didactică desfăşurată şi/sau despre profesia de cadru didactic Anul III, sem. 6

Notă: Caietul de practică pedagogică, precum şi celelalte componente de portofoliu

sunt semnate şi evaluate de către cadrul didactic universitar şi sunt restituite studenţilor.

Rapoartele efectuate de către profesorii mentori, precum şi rapoartele de autoevaluare

vor fi îndosariate şi păstrate în arhiva DPPD o perioadă de 2 ani.

Anexă

EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE 1

Componentele portofoliului raportate la obiectivele intermediare

şi specifice ale activităţii de practică pedagogică 1

Componentele portofoliului Obiectivul vizat

1. Fişele de asistenţă, cuprinzând însemnările din timpul orelor

prevăzute a fi asistate

1.(1.-6.),

2.1.(1.-8.)

2. Două proiecte didactice la două tipuri de lecţie, pe baza a

două Fişe de asistenţă

2.2.1.

3. Planificarea anuală 1.3., 1.4

2.2.2.

4. Proiectul unei unităţi de învăţare în două variante 1.(3.-6.), 2.2.4.

5. Probe de evaluare aplicate în clasă 2.4.5.

6. Modele de fişe de activitate utilizate la clasă şi alte materiale

didactice auxiliare

2.1.4-5, 5.1., 5.3

7. Fişa psihopedagogică a unui elev (opţional). 3.6

Se recomandă studenţilor să consulte şi să studieze cu atenţie documentele şcolare

programatice: curriculum, plan de învăţământ, manuale, alte materiale/manuale auxiliare,

documentele catedrei de specialitate şi să se implice în confecţionarea de material didactic

necesar lecţiilor, exersând şi latura utilizării optime a mijloacelor de învăţământ (folii

transparente, videoproiector, soft-uri educaţionale etc.) în cadrul lecţiilor.

Anexă

EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE 2

Componentele portofoliului raportate la obiectivele intermediare şi specifice ale activităţii de practică pedagogică 2

Componentele portofoliului Obiectivul vizat

1. Proiectele de lecţie pentru lecţiile de probă (1-2) 2.2.1.

2. Proiectul de lecţie pentru lecţia finală 2.2.5, 2.3.(1.-14)

3. Materialul didactic utilizat la lecţiile predate (planşe, fişe de

lucru, fişe de evaluare, soft educaţional ş.a.)

5.4.

4. Fişele de evaluare pentru lecţiile predate care să includă

aprecierea profesorului mentor

2.2., 2.3., 2.4., 3, 4.

5. Autoaprecierea lecţiei (motivarea obiectivelor formulate, a

strategiilor didactice folosite pentru atingerea obiectivelor, a

tehnicilor de evaluare utilizate în vederea testării atingerii

obiectivelor)

4.(1-2)

6.

Cel puţin un proiect pentru activităţi educative (lecţii de

dirigenţie, excursie-vizită, cercuri de creaţie etc.)

2.2.7, 5.5., 5.6.

7. Fişe de asistenţă la lecţiile finale ale colegilor de grupă, pe

baza cărora s-a făcut analiza lecţiilor

5.1.,

2.1.(1.-8.)

V.6. REGULAMENT

PRIVIND ACTIVITATEA DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

În baza ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

În baza Art. nr. 68 din Legea Învăţământului nr. 84/1995;

În baza Legii 288/2004 privind organizarea studiilor universitare;

În baza Ordinului M.E.N. nr 3345/25.02.1999 cu privire la reforma formării iniţiale

pentru cariera didactică;

În baza Precizărilor nr. 39076/22.10.2001 pentru aplicarea Ordinului MEN nr.

3345/1999, cu privire la noul curriculum pentru formarea profesorilor;

În baza Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru

Pregătirea Personalului Didactic aprobat prin Ordinul Ministrului Învăţământului nr.

4346/11.07 1996 şi completat cu Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr.

3345/25.02.1999, cu privire la reforma formarii iniţiale, de pregătire a specialiştilor pentru

cariera didactică;

Senatul Universităţii Spiru Haret emite prezentul Regulament:

Art. 1. Prezentul regulament stabileşte obiectivele, conţinutul, structura, durata şi

organizarea practicii pedagogice, drepturile şi obligaţiile celor implicaţi în organizarea /

realizarea practicii pedagogice, evaluarea rezultatelor practicii pedagogice.

Art.2. Practica pedagogică este una din activităţile obligatorii, făcând parte din trunchiul

comun al disciplinelor care asigură pregătirea iniţială pentru cariera didactică. Practica

pedagogică a studenţilor este activitatea organizată de către cadre didactice universitare şi

profesori-mentori, printr-un parteneriat Universitate-Inspectorat Şcolar, Facultate-Şcoală de

aplicaţie.

Art.3. Obiectivul general al practicii pedagogice constă în învăţarea şi exersarea profesiunii

didactice. Obiectivele intermediare şi specifice, tipurile de activităţi şi formele de organizare

a acestora se subordonează obiectivului general.

3.1. Practica pedagogică, parte integrantă a procesului de învăţământ, are următoarele

obiective intermediare:

1. cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi

conducerea procesului didactic;

2. efectuarea şi exersarea unor acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza

pregătirii teoretice de psihologia educaţiei, pedagogie, didactică a specialităţii;

3. formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în

vederea tratării diferenţiate a acestora;

4. cultivarea abilităţilor şi a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare a

rezultatelor autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării profesionale;

5. implicarea în realizarea unor activităţi complementare lecţiilor desfăşurate în

şcoală şi în afara şcolii.

3.2. Obiectivele specifice ale activităţii de practică pedagogică sunt detaliate pe

fiecare obiectiv intermediar.

Art. 4. Conţinutul practicii pedagogice este determinat de funcţiile pe care le exercită

studentul practicant pe parcursul celor două semestre de practică pedagogică – profesor la o

disciplină/două discipline de specialitate şi profesor diriginte:

− Întâlnire cu directorul unităţii de învăţământ şi cu profesorii-mentori şi diriginţi;

− Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitate şi/sau întâlniri cu şefii

catedrelor de specialitate;

− Construirea unui profil de competenţe al cadrului didactic;

− Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului de învăţământ;

− Activităţi de practică observatorie (asistenţă la ore);

− Activităţi de practică în asistenţă;

− Discuţii de analiză în urma orelor asistate;

− Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităţi de învăţare

din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de

lecţie;

− Conceperea unui material didactic personal, absolut necesar în predarea unei lecţii/sistem

de lecţii la disciplina de specialitate;

− Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS (curriculum la decizia şcolii);

− Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienţă cu alte unităţi de

învăţământ de profil ş.a.;

− Participarea la o şedinţă a Comisiei metodice;.

− Asumarea rolului de manager al procesului educaţional,

− Activităţi de proiectare didactică;

− Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţi elevii, şi cu caracter

diferenţiat.

− Proiectarea şi realizarea unei lecţii de probă;

− Discuţii de analiză a lecţiei de probă;

− Activitatea de consiliere şi de orientare;

− Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică;

− Participarea la unele activităţi extracurriculare planificate, derulate cu elevii.

Art. 5. Structura şi durata practicii pedagogice sunt în conformitate cu planul de învăţământ al

DPPD, structurat la nivelul celor două module.

5.1. În cadrul modulului I – cursurile de ZI, FR, ID sunt cu durata de trei ani, pe durata

cursului de licenţă – practica pedagogică se desfăşoară în anul III, semestrul 5 şi semestrul 6,

având 3 ore săptămânal (84 ore total), 5 credite.

5.2. În cadrul modulului II – după obţinerea diplomei de licenţă şi anterior susţinerii examenului

de definitivat, cu durată de doi ani – , practica pedagogică se desfăşoară numai cu studenţii care

nu au funcţionat în învăţământ în perioada dintre parcurgerea modulului I şi înscrierea la modulul

II, în anul II, semestrul 3, având 3 ore săptămânal (42 ore total), 3 credite.

Art.6. Organizarea practicii pedagogice

6.1. În conformitate cu Ordinul Ministrului nr 3312/23.02.1998 şi 3345/25.02.1999, cadrele

didactice mentori de practică pedagogică, care îndrumă practica pedagogică a studenţilor, vor

avea activitatea respectivă inclusă în norma didactică.

6.2. Unităţile şcolare în care se efectuează practica pedagogică vor fi stabilite în colaborare

cu Inspectoratul şcolar în raza căruia se desfăşoară activitatea. Prin colaborarea dintre

Inspectoratul şcolar şi DPPD se vor înfiinţa şcoli-pilot şi unităţi de aplicaţie.

6.3. Studenţii practicanţi sunt repartizaţi pentru practica pedagogică la cadre didactice cu

experienţă recunoscută la catedra în specialitatea respectivă (gradul I, sau, acolo unde nu

există alte soluţii, grad didactic II).

6.4. Într-o subgrupă de practică nu pot fi cuprinşi în acelaşi timp mai mult de 8-10 studenţi;

efectivul de studenţi aflaţi în practică pedagogică nu poate fi mai mare de 12 studenţi

simultan la o clasă.

6.5. Pentru îndrumarea practicii pedagogice a studenţilor, sporul acordat cadrelor didactice

din şcoli se calculează în conformitate cu reglementările financiare aflate în vigoare.

Art. 7. Principalele atribuţii ale cadrului didactic – mentor:

− foloseşte mijloace de comunicare adecvate situaţiilor concrete în vederea realizării

scopurilor educaţionale şi în raport cu conţinutul comunicării;

− utilizează feed-back-ul în comunicare:

− identifică sursele potenţiale de disfuncţionalitate;

− stabileşte, împreună cu practicantul/stagiarul, la începutul practicii pedagogice/de

stagiatură, un set de reguli care să prevină disfuncţionalităţile ce pot apărea la un moment

dat;

− anunţă criteriile unice de evaluare la începutul activităţii de stagiatură şi de practică

pedagogică, pentru a preîntâmpina posibilele elemente de subiectivism;

− stabileşte clasele şi tipurile de lecţii care să asigure o diversitate de niveluri educaţionale

şi de activităţi didactice;

− comunică practicanţilor / stagiarilor orarul activităţilor didactice;

− alcătuieşte orarul de practică pedagogică /de stagiatură şi informează persoanele

implicate;

− urmăreşte ca proiectul didactic să includă toate componentele specifice unui proiect

ştiinţific;

− verifică dacă este respectată în proiect concordanţa dintre obiectivele propuse, conţinutul

ce trebuie predat, strategiile didactice, structura lecţiei şi instrumentele de evaluare;

− urmăreşte alocarea corectă a timpului necesar fiecărei activităţi din proiectul didactic, în

funcţie de nivelul de vârstă şi de cunoştinţele elevilor;

− asistenţa în elaborarea proiectului scade treptat, pe măsură ce practicantul/stagiarul

câştigă experienţă;

− propune variante de îmbunătăţire a proiectului didactic;

− dezvoltă la practicanţi /stagiari capacitatea de a face analiza critică a lecţiei;

− feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecţiei observate;

− în discutarea lecţiei observate este încurajată reliefarea aspectelor pozitive;

− facilitează depistarea şi explicarea conceptelor neînţelese de studenţii practicanţi/stagiari;

− activitatea studenţilor practicanţi/stagiarilor este permanent raportată la obiectivele

practicii pedagogice şi ale perioadei de stagiatură;

− transmite observaţiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului

practicant/stagiarului:

a) observaţiile sunt obiective, fără prejudecăţi şi comentarii subiective, focalizate pe

activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului;

b) observaţiile oferă studenţilor practicanţi/stagiarilor posibilitatea de a ajunge la propriile

concluzii şi soluţii prin intermediul reflectării; c) observaţiile facilitează explorarea de către

studenţi şi stagiari a propriei gândiri şi dezvoltarea propriei teorii în ceea ce priveşte

predarea;

− analizează şi evaluează activitatea didactică a studenţilor practicanţi/stagiarilor pe baza

unor standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la începutul

practicii pedagogice/stagiaturii;

− încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;

− întocmeşte rapoarte de analiză a activităţii studenţilor practicanţi/stagiarilor: evaluarea

realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidenţiază competenţele

profesionale pe care trebuie să le deţină în momentul respectiv studentul practicant/stagiarul.

Art. 8. Principalele atribuţii ale coordonatorului universitar:

− asigură baza legală a organizării activităţii de practică pedagogică (protocol de

colaborare, adrese şcoală, convenţii civile cu profesorii-mentori);

− solicită profesorului-mentor ajutorul metodic necesar;

− realizează instructajul de practică pedagogică pentru studenţi;

− explică obiectivele practicii pedagogice şi acordă suport didactic şi metodic pentru

realizarea lor;

− asigură colaborarea studenţilor cu administraţia şcolii, profesorul-mentor, respectiv cu

dirigintele-îndrumător;

− acordă studentului practicant suportul metodic necesar;

− asistă la orele predate de studentul-practicant şi asigură analiza lor;

− verifică frecvenţa studenţilor la practica pedagogică;

− evaluează activitatea studentului în calitate de profesor şi în calitate de diriginte.

Art. 9. Atribuţiile studenţilor practicanţi sunt detaliate prin obiectivele specifice ale practicii

pedagogice .

Art. 10. Evaluarea activităţii de practică pedagogică constă într-un colocviu organizat la

sfârşitul fiecărui semestru de practică pedagogică, colocviu la care studenţii îşi vor prezenta

Portofoliul de practică.

10.1. Aprecierea se face cu note de la 1 la 10, pe baza fişei de evaluare a lecţiei. Nota

se consemnează în Catalog şi în Foaia matricolă, condiţionând promovarea anului de studiu.

Notele mai mici de 7 determină refacerea lecţiilor de probă.

10.2. Structura portofoliului de practică pedagogică răspunde cerinţelor pentru

evaluarea finală, la absolvirea modulului I. Acestea se regăsesc împărţite pe cele două

semestre, în funcţie de opţiunea evaluatorului universitar.

10.2.1. Evaluarea după primul semestru de practică pedagogică.

Nota la colocviul de la sfârşitul primului semestru (CV6) reflectă, în

primul rând, capacitatea de a recunoaşte şi de a recepta date importante

privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea procesului de învăţământ

(date consemnate în Grila de observaţie şi Fişele de asistenţă, cu diferite

sarcini de observare). Opţional, poate fi cerută şi capacitatea de a identifica

date importante privind cunoaşterea elevilor (Fişa psihopedagogică).

10.2.2. Nota la colocviul de la sfârşitul celui de-al doilea semestru16 reflectă, în primul

rând, aptitudinile practice de predare în clasă.

Art. 11. Dispoziţii finale

(1) Organizarea practicii pedagogice, amplasarea ei în contextul procesului de formare

iniţială pentru cariera didactică, obiectivele, durata, structura sunt determinate de

documentele reglatorii specifice Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic.

(2) Regulamentul este valabil pentru toţi studenţii, indiferent de forma de învăţământ la care

îşi fac studiile.

16 În al doilea semestru, practica pedagogică poate fi organizată sub formă de practică

pedagogică comasată.

(3) Studenţii care n-au finalizat practica pedagogică la data colocviului, din cauza unor

motive întemeiate, pot solicita prelungirea termenelor de realizare a practicii, fără

întreruperea cursurilor universitare.

(4) Toţi factorii implicaţi în organizarea practicii îşi vor îndeplini funcţiile în conformitate cu

precizările actualului Regulament.

(5) Regulamentul desfăşurării practicii pedagogice intră în vigoare din momentul aprobării

de către Senatul Universităţii, responsabili de îndeplinirea lui fiind coordonatorii universitari

pentru activitatea de practică pedagogică şi Departamentul pentru Pregătirea personalului

Didactic.

CAPITOLUL VI

PROCEDURI, REGULAMENTE

STANDARDE ŞI INDICATORI

ALE CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

LA CICLURILE DE STUDII

DE MASTERAT ŞI DOCTORAT

VII.1. Procedura Calitatea învăţământului la ciclul de studii universitare de masterat VI.2. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor de masterat VI.3. Procedura Calitatea învăţământului la ciclul de studii universitare de doctorat VI.4. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat la Universitatea Spiru Haret

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 6/14

UNIVERSITATEA SPIRU

HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

LA CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE

MASTERAT

Ediţia 1,

Revizia…

VI.1. PROCEDURA CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LA CICLUL DE STUDII

UNIVERSITARE DE MASTERAT (cod 6/14) Cod: 6/14

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Studiile universitare de masterat asigură fie aprofundarea în domeniul studiilor de

licenţă sau într-un domeniu apropiat, fie obţinerea de competenţe complementare în alte

domenii, precum şi dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică.

Programul de masterat reprezintă al doilea ciclu al studiilor universitare şi asigură

aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea

capacităţilor de cercetare ştiinţifică şi constituie o bază de pregătire obligatorie pentru studiile

doctorale” (art. 3 din H.G. nr. 404 din 29 martie 2006).

Prezenta procedură reprezintă un ghid de îndrumare în activitatea de proiectare,

acreditare, desfăşurare şi finalizare a programelor de masterat, ca ciclul II al studiilor

universitare.

În elaborarea procedurii au fost luate în considerare criteriile de calitate, indicatorii şi

standardele de performanţă elaborate de ARACIS.

Asigurarea calităţii învăţământului în cadrul studiilor universitare de masterat

reprezintă o prioritate pentru Universitate, iar procedura se va aplica la nivelul facultăţilor, al

catedrelor de specialitate şi al tuturor titularilor de disciplină implicaţi.

Procedura cuprinde descrierea şi responsabilităţile privind:

a) iniţierea, aprobarea şi acreditarea programelor de masterat, ca ciclul II al

studiilor universitare;

b) monitorizarea şi evaluarea internă periodică a activităţii desfăşurate în cadrul

programelor de masterat.

PROCEDURA DE INIŢIERE, APROBARE ŞI ACREDITARE

A PROGRAMELOR DE MASTERAT

Programele de studii universitare de masterat sunt coordonate de catedrele de

specialitate, facultate şi departament sau centre de cercetare.

Orice titular de curs, având cel puţin gradul didactic de lector/şef de lucrări şi titlul

ştiinţific de doctor, poate iniţia şi propune un program de masterat în specialitatea sa. Procedura elaborată are următoarele obiective:

• să ajute iniţiatorii la elaborarea şi prezentarea documentaţiei de autoevaluare a

programelor de studii în vederea înaintării la ARACIS;

• să oblige coordonatorii programelor de studii la analiza, împreună cu studenţii,

absolvenţii şi angajatorii, a actualităţii şi utilităţii programelor de studii propuse;

• să permită evaluatorilor interni şi externi efectuarea unor evaluări corecte şi operative.

Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi/Etape Responsabilităţi Mod de desfăşurare

1. Analiza oportunităţii iniţierii unui program de masterat

Colectiv de iniţiativă Analiza tendinţelor pe piaţa muncii Documentare – programe de

masterat similare în ţară şi pe plan internaţional Analiza capacităţii interne de

acoperire a specializării cu titulari de disciplină, cadre proprii

2. Elaborarea planului de învăţământ (proiect)

Coordonator program de master Colectiv catedre de specialitate Titulari de disciplină

Completarea formularului planului de învăţământ Propunerea disciplinelor de

studiu, în acord cu specializarea şi tipul de masterat Respectarea prevederilor

legale privind numărul de puncte de credit pe semestru /program

3. Analiza, îmbunătăţirea şi aprobarea proiectului planului de învăţământ

Colectiv catedra de specialitate Discutarea argumentelor didactice şi ştiinţifice care au stat la baza propunerii Verificarea respectării cerin-ţelor ARACIS privind structura, durata studiilor, numărul punctelor de credit etc. Încorporarea propunerilor de

îmbunătăţire a planului Asigurarea cu personal

didactic conform prevederilor HG nr. 404/2006

4. Întocmirea, discutarea şi aprobarea programelor analitice

Titularii de disciplină Colectiv catedră de specialitate Coordonator program de masterat

Titularul de disciplină foloseşte formularul din Macheta programei analitice . Se discută, se revizuiesc şi se

aprobă programele analitice în şedinţă de catedră.

5. Elaborarea raportului de autoevaluare

Coordonator program de masterat Comisia de autoevaluare Departament coordonare masterat Decan Şefi de catedră

Se respectă îndrumările ARACIS privind conţinutul rapor-tului de autoevaluare. Se elaborează anexele rapor-

tului de autoevaluare.

6. Întocmirea, analiza, revizuirea şi aprobarea conţinutului dosarului propunerii programului de studiu

Coordonator program Colectiv catedră Consiliul Facultăţii Departament coordonare masterat

Se verifică dacă dosarul este complet, dacă respectă cerinţele. ARACIS şi se aprobă înaintarea acestuia la ARACIS în vederea obţinerii acreditării.

7. Depunere dosar Departament contabilitate Departament coordonare masterat

Plata serviciilor de evaluare ale ARACIS. Procedura se încheie cu

depunerea dosarului de acreditare.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII, DESFĂŞURĂRII, MONITORIZĂRII ŞI EVALUĂRII PROGRAMELOR DE MASTERAT

Introducere

Studiile universitare de masterat asigură fie aprofundarea în domeniul studiilor de

licenţă sau într-un domeniu apropiat, fie obţinerea de competenţe complementare în alte

domenii, precum şi dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică.

Obiective

În conformitate cu prevederile legale, studiile de masterat constituie o etapă premergătoare a studiilor doctorale, ceea ce impune dezvoltarea unor proceduri de asigurare a calităţii care să asigure pregătirea corespunzătoare a masteranzilor, din rândul cărora se vor selecta viitorii doctoranzi. Procedura privind desfăşurarea activităţii în cadrul programelor de masterat urmăreşte evidenţierea conţinutului fiecărei etape a parcursului, formulând cerinţe calitative obligatoriu de îndeplinit, responsabilităţile fiecăruia dintre factorii implicaţi: cadre didactice, conducerea facultăţii şi masteranzi.

Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi/Etape Responsabilităţi Mod de desfăşurare 1. Prezentarea ofertei educaţionale publicului ţintă

Decan facultate organizatoare Coordonator program de masterat Responsabil publicitate TvRM Responsabil publicitate Opinia Naţională webdesigner

Model pliant

2. Admiterea Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor de masterat

3. Programarea activităţilor didactice

Orar online

4. Comunicarea masterand-titular disciplină. Tutorat

Sincronă/Asincronă – indicatori de performanţă a a sistemelor de comunicare

5. Organizarea practicii de specialitate

6. Activitatea de cercetare în colective mixte (masteranzi-cadre didactice) şi valorificarea rezultatelor acesteia

vezi HG nr. 404/2006

7. Finalizarea studiilor – disertaţia

vezi HG nr. 404/2006

8. Constituirea comunităţii absolvenţilor

Constituirea bazei de date în vederea urmăririi încadrării în specialitate, a performanţelor în continuarea cercetării în vederea recrutării şi selecţiei doctoranzilor

VI.2. REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

STUDIILOR DE MASTERAT

PREAMBUL În baza acreditării, prin Legea nr. 443 din 5 iulie 2002, Universităţii Spiru Haret i s-a

conferit dreptul de a organiza, cu respectarea reglementărilor legale, programe de studii de

masterat, după cum urmează: studii universitare de masterat (cf. Legii 288/2004) şi studii

postuniversitare de masterat (cf. Legii nr. 84/1995), în specializările acreditate ale

studiilor universitare de licenţă.

În temeiul Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, ale Legii nr. 88/1993,

republicată, ale Legii nr. 2/2008 privind modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995

republicată, art. 70, alin. (3): „Universităţile acreditate, supuse periodic evaluării

instituţionale, pot decide, prin hotărâre a senatului, înfiinţarea, conţinutul şi oportunitatea

programelor de masterat, de doctorat şi de studii postuniversitare, cuprinse în domeniile

ştiinţifice ale universităţii”, s-a elaborat şi aprobat în Senatul Universităţii Spiru Haret

prezentul Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor de masterat.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a aprobat, la solicitarea Senatului, începând cu anul

de învăţământ 2003-2004, organizarea, în cadrul facultăţilor acreditate din Universitatea

Spiru Haret, a studiilor postuniversitare de masterat pentru programele de studii existente

şi aprobate prin proceduri anterioare şi a avizat 59 de programe de master.

Universitatea Spiru Haret organizează şi un număr de 65 de programe de masterat în

cadrul studiilor universitare de masterat, ciclul II Bologna, care au fost discutate de către

consiliile facultăţilor organizatoare şi aprobate prin hotărârea Senatului Universităţii.

Studiile postuniversitare de masterat au o durată de trei semestre, conduc la

obţinerea a 90 de puncte de credit (ECTS) şi se adresează absolvenţilor cu diplomă de licenţă

sau echivalentă ai studiilor de lungă durată (de 4 ani).

Studii universitare de masterat, ciclul II Bologna, au o durată de patru semestre,

conduc la obţinerea a 120 de puncte de credit (ECTS) şi se adresează absolvenţilor cu

diploma de licenţă ai ciclului I de studii universitare, cu durata de 3 ani (cf. Legii 288/2004),

precum şi absolvenţilor cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai studiilor universitare de

lungă durată (cf. Legii 84/1995).

Programele de masterat au menirea de a asigura aprofundarea în domeniul studiilor

de licenţă sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică şi

constituie, aşa cum se preconizează în Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor

universitare şi H.G. nr. 404/2006 privind organizarea studiilor de masterat17, o bază

pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale.

Prin programele de masterat, Universitatea Spiru Haret oferă absolvenţilor de studii

universitare, cu diplomă de licenţă, posibilitatea de a adânci laturi semnificative ale

specializării, dobândită în facultate, şi de a-şi lărgi orizontul teoretico-ştiinţific şi tehnic al

profesiunii cu noi cunoştinţe, cu achiziţiile relevante din spaţiul ştiinţei şi culturii

contemporane. Studiile de masterat asigură fie aprofundarea în domeniul studiilor de

licenţă sau într-un domeniu apropiat, fie obţinerea de competenţe complementare în

alte domenii, precum şi dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică [H.G. nr.

404/2006, art 3 (2)].

Prin modul în care sunt concepute planurile de învăţământ ale masteratelor şi sunt

elaborate programele analitice ale disciplinelor de studiu, prevăzute în planurile de

învăţământ, se urmăreşte ca studiile de masterat:

● să formeze şi/sau să dezvolte abilităţi superioare de cercetare independentă şi

utilizare eficientă a informaţiei;

● să dezvolte capacitatea de a valorifica, în situaţii şi contexte noi, bagajul de

cunoştinţe teoretico-aplicative acumulate;

● să formeze capacitatea de a lucra în echipă (îndeosebi în sistem pluri– şi

interdisciplinar);

● să stimuleze capacitatea de evaluare şi autoevaluare;

● să formeze capacitatea de a concepe proiecte şi a le derula, să stimuleze

iniţiativa şi spiritul antreprenorial, preocuparea pentru obţinerea calităţii şi să cultive

voinţa de a reuşi;

● să stimuleze interesul teoretic şi practic pentru problemele noi, pe care le ridică

astăzi cunoaşterea ştiinţifică în domeniul specializării absolvite, practica profesională,

integrarea în Uniunea Europeană şi să determine o implicare, în cunoştinţă de cauză, la

rezolvarea acestor probleme;

● să dezvolte capacitatea de a acţiona independent şi creativ în abordarea şi

soluţionarea problemelor şi de a exprima rezultatele activităţii sale argumentat, coerent şi

convingător.

În organizarea şi desfăşurarea studiilor de masterat, accentul principal se pune pe

studiul individual, orientat şi îndrumat de cadrele didactice, pe munca individuală

17 Termenul studii de masterat folosit în cuprinsul prezentului Regulament se referă la studiile postuniversitare de masterat şi la studiile universitare de masterat ciclul II Bologna.

sistematică, astfel încât să se asigure angajarea manifestă, deliberată şi pe termen lung a

fiecărui participant la studiile de master în direcţia propriei dezvoltări profesionale,

ştiinţifice şi moral-cetăţeneşti. În această perspectivă, masteratul devine cadrul adecvat

pentru conştientizarea însemnătăţii autoperfecţionării şi autodepăşirii prin efort şi studiu

sistematic , precum şi pentru asimilarea de noi metode, procedee şi tehnici de cercetare

ştiinţifică şi de soluţionare a problemelor.

Universitatea Spiru Haret promovează interdisciplinaritatea în studiile de

masterat.

CAP. I. ADMITEREA LA STUDIILE DE MASTERAT

Art. 1. Studiile de masterat sunt delimitate prin proceduri distincte de admitere,

organizare şi finalizare consemnate în metodologii proprii, elaborate şi aprobate anual şi

constituie o etapă pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale.

Art. 2. Domeniile în care Universitatea Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ

superior acreditată, poate organiza studii de masterat sunt domeniile studiilor

universitare de licenţă.

Art. 3. La Universitatea Spiru Haret, studiile de masterat se organizează în regim cu

taxă. Cuantumul taxei de organizare şi desfăşurare a admiterii, precum şi a taxei de

şcolarizare se stabileşte anual de către Senatul Universităţii.

Art. 4. Accesul la studiile de masterat se realizează pe baza concursului de

admitere. Prin Decizie a Rectorului Universităţii se numeşte Comisia de admitere la

masterat pentru fiecare specializare, formată, de regulă, din 3 membri, din care unul este

numit preşedinte.

Art. 5. Înscrierile pentru admiterea la masterat se fac în luna septembrie a fiecărui an.

Art. 6. Pentru înscrierea la admitere se depune la secretariatul facultăţii organizatoare

a masteratului sau la Centrele Teritoriale pentru învăţământ la distanţă ale Universităţii Spiru

Haret un dosar, care cuprinde următoarele:

● Cerere tip de înscriere la admitere;

● Diploma de licenţă, în original;

● Diploma de bacalaureat, copie legalizată;

● Curriculum vitae;

● Certificat de naştere, copie legalizată;

● Certificat de căsătorie, copie legalizată (dacă este cazul);

● Copie (xerox) a Buletinului de identitate sau a Cărţii de identitate;

● Adeverinţă medicală;

● 3 fotografii tip B.I.

Art. 7. Pentru o mai bună cunoaştere a candidaţilor înscrişi la admitere la studii de

masterat, candidaţii pot prezenta, facultativ, în dosarul de admitere, pe lângă documentele

menţionate mai înainte, un scurt memoriu de activitate profesională şi ştiinţifică, o

scrisoare de intenţie (de cel mult 4-5 pagini), în care să motiveze opţiunea pentru programul

respectiv de masterat, precum şi alte documente în măsură să susţină interesul şi

realizările candidatului în domeniul legat de programul de studii masterale, pe care doreşte

să-l urmeze.

Art. 8. Pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii la studiile de masterat, se percepe

o taxă, care se stabileşte, în fiecare an, de către Senatul Universităţii.

Art. 9. Admiterea la masterat constă în:

● analiza de către Comisia de admitere a documentelor existente în dosarul de

admitere;

● participarea candidatului la un interviu în cadrul căruia Comisia de admitere

evaluează motivaţia opţiunii sale pentru programul respectiv de studii de masterat,

activitatea sa profesională, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată, informarea bibliografică

vizând specializarea masteratului şi actualitatea acesteia, disponibilitatea candidatului pentru

cercetare ştiinţifică independentă etc.;

● în funcţie de specificul specializărilor de masterat se pot organiza teste de

cunoştinţe (pe baza unei tematici şi a unei bibliografii comunicate în prealabil candidaţilor),

teste de limbă, teste de aptitudini, precum şi alte forme de testare a pregătirii candidatului,

a disponibilităţilor sale sau a vocaţiei pentru domeniul respectiv de masterat.

● fiecare facultate organizatoare poate stabili condiţii şi criterii specifice de

admitere. Acestea vor fi aduse la cunoştinţă candidaţilor, în timp util, prin afişare pe pagina

de Internet a facultăţii.

Art. 10. Rezultatul admiterii la studiile de masterat se comunică, prin afişare şi prin

Internet, în cel mult 24 de ore de la încheierea acesteia.

Art. 11. Pe baza rezultatelor la admitere, se efectuează, prin Decizia Preşedintelui şi

Reactorul Universităţii, înmatricularea masteranzilor şi înscrierea lor în Registrul matricol.

Art. 12. Studiile de masterat se desfăşoară pe baza unui contract de studii masterale

încheiat între masterand şi Universitate. În contract sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile

fiecărei părţi implicate în studiile de masterat, astfel încât să fie realizate cerinţele de

asigurare a calităţii.

CAP. II. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

STUDIILOR DE MASTERAT

Art. 13. Studiile de masterat se organizează în Universitatea Spiru Haret de către

facultăţile şi specializările acreditate.

Art. 14. Studiile postuniversitare de masterat (90 ECTS) se organizează conform

procedurilor anterioare de avizare de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se desfăşoară

în continuare şi în anul universitar 2008-2009. Studiile universitare de masterat, ciclul II

Bologna (120 ECTS), aprobate prin hotărâre a Senatului Universităţii (Legea nr. 2/2008, art.

70, alin. 3), funcţionează începând cu anul universitar 2008-2009.

Art. 15. Planurile de învăţământ ale programelor de studii de masterat cuprind atât

discipline de cunoaştere avansată în cadrul programului de studii de masterat, cât şi modulele

de pregătire complementară necesară pentru o inserţie rapidă a absolventului de studii de

masterat pe piaţa muncii.

Art. 16. Prin programele analitice ale disciplinelor prevăzute în planul de

învăţământ, ca şi prin regulamentele proprii ale facultăţilor privind studiile masterale, se

stabilesc cunoştinţele generale, cunoştinţele de specialitate, competenţele generale,

abilităţile cognitive, competenţele de specialitate pe care le vizează, ca obiective generale

şi specifice, fiecare program de studii de masterat.

Art. 17. Planul de învăţământ al unui program de studii de masterat prevede 12 –14

ore de activitate didactică săptămânală; fiecare disciplină este prevăzută semestrial cu o

formă de verificare (Examen, Colocviu, Verificare pe parcurs) şi are alocat un număr de

puncte de credit, în conformitate cu criteriile stabilite prin Sistemul European de Credite

Transferabile (ECTS).

Art. 18. Numărul examenelor într-un semestru trebuie să reprezinte cel puţin

jumătate din numărul total al formelor de verificare din semestrul respectiv.

Art. 19. Ultimele 2-4 săptămâni din ultimul semestru al masteratului sunt prevăzute

exclusiv pentru definitivarea lucrării de disertaţie.

Art. 20. Durata unui semestru de studiu este de 14 săptămâni. Fiecărui semestru i

se alocă un număr de 30 de puncte de credit.

Art. 21. Durata totală cumulată a ciclului I – studii universitare de licenţă şi a ciclului

II Bologna, studii universitare de masterat, trebuie să corespundă obţinerii a cel puţin 300

puncte de credit.

Art. 22. Titularii de curs pot fi cadrele didactice cu gradul de profesor universitar,

conferenţiar universitar sau lector/şef de lucrări care au obţinut titlul de doctor.

Art. 23. Programele de studii de masterat se organizează şi se desfăşoară ca

învăţământ de zi şi on-line. Studiile de masterat on-line în cadrul Universităţii Spiru Haret

beneficiază de platforma informatică necesară (Blackboard™).

Platforma informatică Blackboard™ respectă integral criteriile şi standardele de

calitate stabilite prin legislaţia în vigoare.

Pentru evaluarea pregătirii masteranzilor, fiecare facultate, ca entitate organizatoare a

studiilor de masterat, „este autorizată să stabilească propriile reguli de evaluare a

masteranzilor şi criteriile specifice de promovare a probelor din cadrul programului de

pregătire universitară de masterat“.

Art. 24. Examenele se susţin în sesiunile prevăzute în structura fiecărui an universitar

(de iarnă, de vară şi de toamnă), colocviile se programează, de regulă, în presesiune.

Prezentarea la examene şi colocvii este condiţionată de achitarea, la termenele prevăzute, a

taxei corespunzătoare de şcolarizare.

Art. 25. Examenele se desfăşoară, în conformitate cu reglementările stabilite de către

consiliile facultăţilor organizatoare de masterat. La masteratele on-line se vor folosi

metodele de evaluare computerizate, formele de comunicare şi verificare a pregătirii

prin dialog profesor-masterand oferite de Platforma Blackboard™. În verificarea, prin

examene sau colocvii, a pregătirii masteranzilor se va pune accentul pe dezbaterea

problemelor şi dialogul profesor-student, testându-se mai ales măsura asimilării creative a

bibliografiei, capacitatea de corelare şi sinteză a cunoştinţelor, de folosire a acestora în

soluţionarea de probleme.

Art. 26. Promovarea unui examen sau colocviu în cadrul studiilor de masterat este

condiţionată de obţinerea cel puţin a notei 5 (cinci).

Art. 27. Examenele şi colocviile nepromovate în sesiunile din semestrul I, II şi III,

programate conform planului de învăţământ, se pot susţine, cu aprobarea conducerii

facultăţii, în ultimul semestrul, cu achitarea unei taxe stabilite de Senatul Universităţii.

Art. 28. Trecerea în anul al II-lea de masterat (respectiv, în semestrul al III-lea al

programului de masterat) are drept condiţie obţinerea pe parcursul primelor două semestre a

cel puţin 60% din numărul total de credite (60), prevăzute pentru semestrul I şi semestrul

al II-lea ale programului de masterat.

Art. 29. În situaţia în care, la sfârşitul programului de studii, masterandul nu obţine

numărul de puncte de credit preconizat prin planul de învăţământ (90 – 120 de puncte de

credit), examenele şi colocviile restante se pot susţine, în baza unei cereri, aprobate de

conducerea facultăţii şi cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii, în următoarele 2

semestre.

Art. 30. Retragerea de la programele de masterat se aprobă de Preşedintele şi

Rectorul Universităţii.

Art. 31. Studenţii transferaţi de la alte universităţi sunt înmatriculaţi prin decizia

Preşedintelui şi Rectorului Universităţii în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării

contractului de studii între student şi universitate. Se aprobă transferări o singură dată pe an,

numai pentru masteranzii care au parcurs cel puţin un semestru la facultatea/universitatea de

unde se transferă. Dacă s-au parcurs discipline cu acelaşi conţinut, conform programei

analitice, se va recunoaşte nota obţinută. În caz contrar, se vor susţine examene de diferenţă

la disciplinele respective, cu achitarea în prealabil a taxelor aferente.

Art. 32. Masteranzii care la absolvire doresc să ocupe posturi didactice în învăţământ,

trebuie să opteze pentru parcurgerea unui modul de pregătire psihopedagogică, corespunzător

unui număr de 30 sau 60 de credite, în funcţie de absolvirea sau nu a modulului opţional de

pregătire psihopedagogică din planul de învăţământ al studiilor universitare de licenţă,

precum şi a domeniului în care viitorii absolvenţi doresc să lucreze: învăţământul primar şi

gimnazial, respectiv învăţământul liceal sau universitar.

Art. 33. Programul de pregătire a masterandului conţine şi o componentă de

cercetare ştiinţifică sau creaţie vocaţională, în concordanţă cu specificul domeniului de

studii, care se desfăşoară astfel:

a) Masterandul realizează activitatea de cercetare ştiinţifică sau creaţie vocaţională în

echipe din care pot face parte masteranzi, doctoranzi, cadre didactice, cercetători.

b) Prin programele analitice ale disciplinelor (fişele disciplinelor de studiu), titularul

disciplinei formulează/propune teme de cercetare pentru masteranzii din domeniul

tematic al disciplinei pentru care aceştia pot opta. La nivelul Programului de studiu,

se stabilesc de comun acord cu masteranzii temele de cercetare (pe echipe şi

individuale), care, apoi, se avizează de conducerea facultăţii, la propunerea

catedrelor. c) Activitatea de cercetare a masteranzilor este inclusă, ca parte componentă, în planul de cercetare

al catedrei/departamentului/facultăţii.

d) Fiecare masterand îşi stabileşte, sub îndrumarea unui cadru didactic desemnat de

conducerea Programului, un program de cercetare sau creaţie vocaţională, care

acoperă întreaga perioada de studii masterale.

e) Masterandul poate schimba tema din programul de cercetare sau creaţie vocaţională o

singură dată în timpul studiilor de masterat. Schimbarea se poate aproba numai în

cadrului aceluiaşi domeniu de studii în care a fost înmatriculat masterandul, fără

modificarea duratei ciclului de studii de masterat.

Art. 34. Studiile de masterat fac obiectul prevederilor de asigurare internă şi

externă a calităţii stabilite pe baza bunelor practici europene.

Comisia de calitate de la nivelul Universităţii iniţiază şi organizează Comisia pentru

asigurarea calităţii în cadrul studiilor de masterat, formată din 5-7 membri. Comisia

elaborează şi supune aprobării Senatului standardele, normele, măsurile şi procedurile proprii

ale Universităţii Spiru Haret în vederea obţinerii, menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii

învăţământului masteral, precum şi activităţile de autoevaluare a calităţii în diversele

componente ale studiilor de masterat.

Art. 35. Facultăţile organizatoare de studii de masterat se pot asocia, pentru a realiza

studii masterale în cooperare, cu alte instituţii, din ţară sau străinătate, organizatoare de studii

de masterat.

CAP. III. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

Art. 36. Cursanţii înscrişi la studiile de masterat beneficiază de următoarele drepturi

şi facilităţi:

a) participarea la activităţile didactice, ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive, care se

desfăşoară în Universitate;

b) dreptul de acces în platforma de e-Learning Blackboard şi de utilizare a tuturor

facilităţilor programului informatic.

c) solicitarea de consultaţii şi alte forme de asistenţă academică din partea cadrelor

didactice;

d) implicarea în programele de cercetare ştiinţifică ale catedrelor şi facultăţilor,

participarea la colectivele complexe de cercetare (cadre didactice, cercetători,

studenţi), la programele de cercetare inter şi multidisciplinară, precum şi la

cercetările concrete, de teren organizate de facultăţi;

e) participarea cu lucrări proprii, la sesiunile de comunicări ştiinţifice ale facultăţilor

şi institutelor de cercetare sau la alte manifestări ştiinţifice, organizate în

Universitatea Spiru Haret;

f) publicarea de studii originale în Analele Universităţii Spiru Haret, de articole şi

puncte de vedere în revista Opinia Naţională;

g) exprimarea opiniilor personale în cadrul dezbaterilor şi al altor programe

organizate de Televiziunea România de Mâine;

h) acces la întregul fond documentar al Universităţii, la toate bibliotecile din

facultăţi, precum şi la biblioteca virtuală a Universităţii şi facultăţilor;

i) achiziţionarea de manuale, cursuri universitare şi alte tipuri de lucrări apărute în

Editura Fundaţiei România de Mâine, cu o reducere de 30% faţă de preţul de

librărie;.

j) acces gratuit la Clubul Universităţii Spiru Haret şi la Baza sportivă a Fundaţiei

România de Mâine;

k) acces la Cantina Restaurant a Universităţii.

Art. 37. Participanţii la programele de masterat au obligaţia:

a) de a se pregăti sistematic şi de a participa activ la activităţile didactice

organizate în cadrul studiilor de masterat;

b) de a satisface integral cerinţele preconizate prin programele analitice ale

disciplinelor de studiu;

c) de a studia şi adânci bibliografia recomandată;

d) de a aloca, în conformitate cu sistemul de credite, timpul necesar pentru studiul

individual;

e) de a elabora şi prezenta la termen lucrările prevăzute la disciplinele de studiu

(referate, studii de caz, proiecte, eseuri etc.);

f) de a respecta Carta Universităţii Spiru Haret, Regulamentul de ordine

interioară şi Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea studiilor de

masterat, precum şi alte hotărâri şi reglementări, adoptate de Senatul

Universităţii, privind procesul didactic, munca ştiinţifică şi activitatea în spaţiile

de învăţământ, în biblioteci şi săli de lectură la Clubul Universităţii, în cămine

etc.;

g) de a promova valorile academice şi normele civice în spaţiul universitar;

h) de a manifesta grijă şi răspundere faţă de bunurile puse la dispoziţia studenţilor

şi a masteranzilor de către Universitate;

i) de a achita, în termenele stabilite, taxa de şcolarizare. Întârzierile în achitarea

taxei de şcolarizare se penalizează.

CAP. IV FINALIZAREA STUDIILOR LA MASTERAT

Art. 38. Studiile de masterat se încheie cu susţinerea publică a unei disertaţii.

Art. 39. Tema disertaţiei se stabileşte de către conducătorul de disertaţie împreună cu

masterandul şi se corelează cu programul de pregătire de masterat, cu domeniul de

competenţă al conducătorului de disertaţie, cu programele de cercetare şi politica

instituţională ale facultăţii şi Universităţii. Tema disertaţiei se aprobă de conducerea facultăţii

sau departamentului în care se desfăşoară studiile respective de masterat.

Art. 40. Conducătorul de disertaţie poate fi oricare dintre cadrele didactice ale

programului respectiv de studii masterale.

Art. 41. Temele lucrărilor de disertaţie şi îndrumătorii ştiinţifici ai lucrărilor se

stabilesc şi se aprobă cel mai târziu în prima lună a semestrului al II-lea de studii.

Art. 42. Disertaţia trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei

abordate, să conţină elemente de originalitate, să dovedească spiritul creativ al autorului,

disponibilităţile sale de identificare, abordare şi soluţionare creativă a problemelor

teoretice şi practice pe care le ridică problematica disertaţiei, efortul de documentare şi

cercetare, capacitatea de analiză şi sinteză, de asimilare, integrare şi relaţionare a

cunoştinţelor noi cu fondul tradiţional de cunoştinţe din domeniul respectiv.

Art. 43. Disertaţia se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de disertaţie.

În cazul disertaţiilor redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, susţinerea

publică se poate face în respectiva limbă.

Art. 44. Comisiile de disertaţie se stabilesc pe programe de master, prin Decizia

Preşedintelui şu Rectorul Universităţii, la propunerea consiliilor facultăţilor. Comisia de

disertaţie va fi alcătuită din minimum 3 cadre didactice, cu grad didactic de profesor sau

conferenţiar universitar, din care unul este numit preşedinte al comisiei. Secretarul comisiei

poate fi lector sau asistent universitar. Preşedintele Comisiei de disertaţie este un

reprezentant al conducerii facultăţii, desemnat de Senatul universitar.

Art. 45. În fiecare an universitar, susţinerea disertaţiei se poate organiza în două

sesiuni: de iarnă (ianuarie-februarie) şi de vară (iunie-august). Pentru organizarea şi

desfăşurarea susţinerii disertaţiei se percepe o taxă, stabilită anual de Senatul Universităţii.

Art. 46. La susţinerea disertaţiei se pot înscrie şi prezenta cursanţii care au obţinut

integral volumul de credite prevăzut prin planul de învăţământ al programului de studii de

masterat.

Art. 47. Prezentarea disertaţiei trebuie să evidenţieze contribuţiile masterandului în

realizarea ei şi elementele de originalitate.

Art. 48. Rezultatele evaluării disertaţiei se exprimă prin note de la 1 la 10, ca

medie aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al Comisiei.

Art. 49. Pentru promovarea disertaţiei, masteranzii trebuie să obţină cel puţin

media 6.

Art. 50. În cazul nepromovării disertaţiei, candidatul se poate prezenta la o a doua

sesiune, după ce a integrat modificările recomandate de comisie şi a achitat taxa de disertaţie

stabilită de Senatul universităţii.

Dacă şi la a doua susţinere a disertaţiei masterandul nu obţine medie de promovare,

acesta va primi un certificat de absolvire a programului de studii de masterat şi foaia

matricolă.

Art. 51. Pentru înscrierea la susţinerea disertaţiei, candidatul prezintă un dosar care

cuprinde:

• cerere de înscriere la susţinerea disertaţiei (formular tip);

• copie legalizată după certificatul de naştere;

• copie legalizată după diploma de bacalaureat;

• diplomă de studii universitare de lungă durată (licenţă/diplomă), în original;

• chitanţa care atestă achitarea, la casieria Universităţii, a taxei de susţinere a

disertaţiei;

• un exemplar din lucrarea de disertaţie, însoţită de referatul cadrului didactic care a

îndrumat elaborarea disertaţiei.

Art.52. Înscrierea candidaţilor la examenul de disertaţie se efectuează cu cel puţin 15

zile înainte de data anunţată pentru susţinerea lucrării de disertaţie.

Art.53. În baza promovării disertaţiei, se eliberează, în termen de 6 luni, Diploma de

master / de studii de masterat, în specializarea masteratului absolvit, cu achitarea taxei

corespunzătoare.

Preşedinte şi Rector, Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod: 6/15

UNIVERSITATEA SPIRU

HARET

Departamentul Asigurarea

Calităţii

Procedura: PROCEDURA CALITATEA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LA CICLUL DE

STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT

Ediţia 1,

Revizia…

VI.3. PROCEDURA CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LA CICLUL DE

STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT (cod 6/15) Cod: 6/15

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

I. Introducere

Doctoratul constituie ciclul superior de studii universitare a cărui finalitate este

dezvoltarea cunoaşterii prin cercetare ştiinţifică originală.

Organizarea şi desfăşurarea studiilor de doctorat sunt reglementate prin HG nr.

567/2005, iar prin Ordinul 4843/2006 ministrul Educaţiei a aprobat domeniile

universitare de doctorat, sistemul de criterii şi metodologia de evaluare a instituţiilor de

învăţământ superior pentru aprobarea organizării studiilor universitare de doctorat.

Pentru a deveni Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat

(I.O.S.U.D.), instituţia de învăţământ superior respectivă trebuie să fie acreditată

potrivit legislaţiei în vigoare şi să îndeplinească trei criterii; capacitate instituţională,

eficacitate educaţională şi managementul calităţii. Doctoratul are două componente;

a) program de pregătire avansată bazat pe studii universitare avansate;

b) program de cercetare ştiinţifică.

Doctoratul poate fi de două tipuri : doctorat ştiinţific şi doctorat profesional.

II. Obiective

Doctoratul ştiinţific se organizează în următoarele domenii fundamentale: ştiinţe

sociale şi politice, ştiinţe economice, ştiinţe umaniste, ştiinţe ale naturii, ştiinţe juridice,

ştiinţe exacte, arhitectură şi urbanism, ştiinţe medicale, şi se bazează pe creaţie şi

cercetare ştiinţifică avansată, contribuind la dezvoltarea de cunoştinţe, competenţe şi

abilităţi cognitive. Acestea conferă absolventului de studii doctorale capacitatea:

• de a înţelege sistematic domeniul de studiu şi de a utiliza metodele de cercetare

asociate domeniului respectiv,

• de a concepe şi implementa un proiect de cercetare şi de a face managementul

cercetării în condiţiile respectării deontologiei profesionale;

• de a contribui la progresul cunoaşterii prin cercetare originală cu impact naţional

şi internaţional, demonstrată prin publicaţii ştiinţifice;

• de analiză critică, evaluare şi sinteză a unor idei noi şi complexe;

• de comunicare cu comunitatea profesională şi cu societatea civilă în contextul

domeniului său de cercetare;

• de a contribui la promovarea dezvoltării tehnologice, sociale şi culturale în

contextul unei societăţi şi economii bazate pe cunoaştere.

Universitatea Spiru Haret promovează interdisciplinaritatea în studiile universitare

de doctorat, pe de o parte, prin colaborarea între catedrele universităţii, pe de altă parte,

prin colaborarea cu institute de cercetare şi universităţi din ţară şi străinătate.

Doctoratul profesional se bazează pe cercetare-analiză ştiinţifică a propriei

performanţe artistice sau sportive a doctorandului, realizată cel puţin la nivel naţional.

Doctoratul profesional se organizează în domeniile cuprinse în domeniile fundamentale:

arte, cultură fizică şi sport şi conferă absolventului de studii doctorale capacitatea;

• de a înţelege sistematic, comprehensiv, domeniul profesional şi de a utiliza

metodele profesionale avansate asociate domeniului respectiv;

• de a concepe şi implementa un proiect de cercetare a performanţelor profesionale

artistice sau sportive şi de a face manageriatul acestuia cu respectarea

deontologiei profesionale;

• de a contribui la dezvoltarea practicii profesionale de valoare naţională şi

internaţională;

• de analiză critică, evaluare şi sinteză a unor idei noi şi complexe asociate practicii

profesionale sau creaţiei artistice proprii;

• de comunicare cu comunitatea profesională şi cu societatea civilă în domeniul de

expertiză. Prezenta procedură îşi propune să constituie un ghid de orientarea atât în etapa premergătoare, cea a

iniţierii, propunerii şi acreditării IOSUD şi a conducătorilor de doctorat, cât şi pe parcursul celor două

programe: cel de pregătire avansată şi cel de cercetare ştiinţifică. III. Descrierea procedurii

III.1. Procedura de acreditare IOSUD

Activităţi/Etape Responsabilităţi Mod de desfăşurare

1. Dovedirea capacităţii instituţionale

– Carta universitară corespunde tuturor reglementărilor legale în vigoare

• Se formează o comisie de analiză şi actualizare periodică a Cartei universitare.

– acreditarea centrelor de cercetare în domeniul de doctorat solicitat

• Se întocmeşte documentaţia cerută de CNCSIS, se supune discutării şi aprobării Consiliului facultăţii; se discută şi se aprobă în Senatul USH .

– elaborarea planului strategic de dezvoltare a universităţii

• Se va avea în vedere procedura.

– activitatea administrativă şi managerială corespunzătoare

• Se va proceda la analiza activităţii manageriale şi administrative pe baza criteriilor de performanţă economico-

financiare.

– asigurarea resurselor umane ce pot fi implicate în studii universitare de doctorat

• Se calculează ponderea profesorilor şi conferenţiarilor titulari (cel puţin 50% din totalul posturilor).

– asigurarea bazei materiale • Se evaluează baza de documentare pt. domeniul în care se solicită IOSUD (lucrări de specialitate, manuale, cărţi, reviste de specialitate, conectare Internet-analiză întocmită de departamentul IT, difuzarea cărţii, Editura FRM, bibliotecă). • Se face inventarul spaţiilor de învăţământ, al dotărilor moderne pentru comunicare şi al dotării laboratoarelor destinate studiilor avansate de doctorat, se compară cu standardele europene, se întocmeşte un raport scris.

– demonstrarea vizibilităţii la nivel naţional

• Existenţa unui buletin ştiinţific acreditat CNCSIS (Analele USH) se numeşte un colectiv de redacţie care să îngrijească apariţia periodică a publicaţiei având cu precădere articole din domeniul organizării doctoratului. • Organizarea anuală de manifestări ştiinţifice cu tematică în domeniul respectiv de doctorat.

– demonstrarea vizibilităţii la nivel internaţional

• Întocmirea anuală a situaţiei statistice privind participarea cu lucrări publicate la evenimente ştiinţifice internaţionale • Organizarea unei conferinţe ştiinţifice anuale în domeniul de doctorat • Lansarea de programe tip visiting professor

– conţinutul programelor de studii universitare avansate de doctorat

• Evaluarea periodică de către comisia de calitate a conţinutului, nivelului ştiinţific şi actualităţii informaţiilor transmise • Calcularea gradului de valorificare a cercetărilor ştiinţifice proprii

– evaluarea calităţii activităţii de cercetare

• Se vor urma etapele descrise în procedura privind cercetarea ştiinţifică, se întocmeşte un raport de evaluare.

2. Autoevaluarea eficacităţii educaţionale

– analiza promovabilităţii • Comisia întocmeşte un raport de analiză a promovabilităţii pentru ultimele 3 promoţii la programele de master organizate din domeniul de doctorat. • Se realizează analiza compatibilităţii internaţionale a programelor de studii dezvoltate de universitate– raport anual.

3. Asigurarea unui adecvat management al calităţii

– funcţionarea corespunzătoare a structurilor managementului calităţii la nivel de facultăţi şi universitate

• Se realizează o evaluare anuală a modului de derulare a activităţilor specifice managementului calităţii.

– asigurarea concordanţei cu recomandările ENQA

• Se realizează o analiză comparativă în vederea evaluării măsurii în care sunt înglobate în manualul calităţii şi sunt transpuse în practică recomandările ENQA-anual.

– asigurarea calităţii programelor de studii

• Se realizează o revizuire periodică a programelor de studii universitare

– evaluarea periodică a prestaţiei cadrelor didactice

• aplicarea sistemului de evaluare a cadrelor didactice prevăzut în procedura......

– confirmare/reconfirmarea calităţii de conducător de doctorat pentru profesorii titulari

• se depun documentele necesare la CNATDCU

4. Întocmirea dosarului în vederea acreditării IOSUD

– se realizează dosarul IOSUD, respectând cerinţele HG567/2005 şi ale OMEC 4843/2006

• se realizează raportul de autoevaluare, având ca anexe documentele prezentate în prezenta procedură la punctele 1-3

5. Depunerea dosarului IOSUD

6. Pregătirea în vederea vizitei comisiei evaluatorilor

III.2. Procedura de organizare şi desfăşurare a programului de studii universitare avansate în cadrul Şcolilor Doctorale

Activităţi/Etape Responsabilităţi Mod de desfăşurare

1. Înfiinţarea Şcolii Doctorale

– se propune Senatului USH înfiinţarea Şcolii Doctorale.

• se întocmeşte un raport care sintetizează: acreditarea IOSUD, confirmarea conducătorilor de doctorat, propunerea pentru Director al Şcolii Doctorale, precum şi Consiliul Şcolii Doctorale – conform Regulamentului

2. Admiterea − se anunţă public oferta de locuri pentru programul de studii universitare de doctorat, precum şi conţinutul dosarului de înscriere − organizarea concursului de admitere– colocviu − organizarea examenului de competenţă lingvistică

• realizarea pliantului publicitar cu prezentarea ofertei educaţionale • publicarea în mass-media a ofertei şi a condiţiilor de admitere • întocmirea fişei de înscriere-tip • realizarea contractului de studii de doctorat

3. Programul de pregătire superioară avansată

− durata: 2 semestre − structura planului: discipline obligatorii şi opţionale, de cunoaştere avansată şi complementare − planul cuprinde două module: modul de pregătire de specialitate (2 sem/3-4 discipline) şi modul de pregătire complementară (elaborarea unui proiect de cercetare ştiinţifică sub îndrumarea conducătorului de

• elaborarea planului de învăţământ pentru programul de pregătire superioară avansată • propunerea disciplinelor de către forul conducătorilor de doctorat • discutarea şi aprobarea disciplinelor complementare de către catedra în care este integrat doctorandul • elaborarea programelor analitice pentru modulul de pregătire de specialitate, analiza lor şi aprobarea de către catedra şi Consiliul Şcolii doctorale

doctorat) • propunerea şi aprobarea listei temelor pentru proiectele de cercetare ştiinţifică – conducători de doctorat, catedră, Consiliul Şcolii Doctorale

– evaluarea doctoranzilor • se va stabili numărul de puncte de credit transferabile aferente fiecărei discipline promovate • Universitatea, prin conducerea Şcolii Doctorale, va stabili propriile reguli de evaluare a doctoranzilor şi criteriile specifice de promovare a probelor

– susţinerea unui proiect de cercetare pentru promovarea doctorandului în programul de cercetare ştiinţifică

• tema proiectului se stabileşte de către conducătorii de doctorat împreună cu doctorandul – se completează

– se numeşte comisia de evaluare a proiectului

• comisia este propusă de conducătorul de doctorat şi este aprobată de conducerea Şcolii Doctorale

– rezultatele evaluării proiectului • se acordă un calificativ: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”. Calificativele „foarte bine” şi „bine” permit promovarea direct în programul de cercetare ştiinţifică, calificativele „satisfăcător” şi „nesatisfăcător” presupun ca doctorandul să facă un nou proiect care să fie supus unei noi evaluări

III.3. Procedura de organizare şi desfăşurare a programului de cercetare ştiinţifică în cadrul Şcolilor Doctorale

Activităţi/Etape Responsabilităţi Mod de desfăşurare

1. Programul de cercetare ştiinţifică

– durata, 4 semestre • Se organizează în domeniul de cercetare prin care s-a consacrat conducătorul de doctorat.

– cercetarea ştiinţifică se bazează pe metode de cercetare cantitativă şi calitativă agreate de comunitatea ştiinţifică

• Se stabilesc şi se anunţă metodele de cercetare agreate – fişa activităţii de cercetare la doctorat.

– îndrumarea doctorandului • Programul de cercetare ştiinţifică se realizează sub îndrumarea conducătorului de doctorat, în cadrul unei echipe de cercetare ştiinţifică formată cu acordul conducerii Şcolii Doctorale.

– acceptarea proiectului de cercetare

• proiectul de cercetare este acceptat de conducătorul de doctorat. • proiectul, odată acceptat, devine tema pentru realizarea tezei de doctorat.

– desfăşurarea programului de cercetare ştiinţifică

• PCS se poate desfăşura în cadrul Universităţii Spiru Haret, în Institute ale Academiei Române, în alte institute de

cercetare din ţară şi străinătate care au încheiat parteneriate cu USH.

– rezultatele intermediare ale cercetării

• Se depun 3-4 rapoarte ştiinţifice, iar Comisia de examinare a proiectului de cercetare ştiinţifică analizează, evaluează şi aprobă publicarea dacă nivelul ştiinţific este adecvat.

– programul de cercetare ştiinţifică se finalizează prin susţinerea tezei de doctorat.

• Se elaborează şi se aduc la cunoştinţă cerinţele privind conţinutul şi forma tezei de doctorat– fişa cerinţelor obligatorii privind conţinutul tezei de doctorat. • Se stabilesc condiţiile de depunere a tezei de doctorat. • Se stabilesc documentele anexe ale depunerii tezei de doctorat. • Comisia de doctorat evaluează teza de doctorat, iar concluziile se consemnează în fişa tezei de doctorat. • Se desemnează referenţii ştiinţifici oficiali, din ţară şi/sau străinătate care, în urma evaluării tezei de doctorat, elaborează şi depun referatele de analiză. • Se alcătuieşte programul şedinţei de susţinere a tezei de doctorat. • Deliberarea Comisiei – pe baza prezentării tezei, a conţinutului referatelor de analiză şi pe baza dezbaterilor; prin vot majoritar simplu. Comisia acordă unul dintre calificativele „foarte bine”, „bine”, şi „satisfăcător”. • Hotărârea Comisiei de doctorat este anunţată public celor interesaţi şi comunităţii academice

– conferirea titlului de doctor şi eliberarea diplomei

Anexă

FIŞA DE CALCUL AL PUNCTAJULUI ACORDAT CRITERIILOR DE EVALUARE A CALITĂŢII

– programe de masterat -

Scală de evaluare Nr.

crt. Denumire

criteriu/indicator de performanţă

1 insuficient

(I)

2 suficient

(S)

3 bine (B)

4 foarte bine (Fb)

5 exce-lent (Ex)

Număr puncte acumu-

late

Periodici-tatea

evaluării criteriului

1. • Capacitatea instituţională • Facultatea dispune de spaţii de învăţământ dotate corespunzător, special amenajate pentru activitatea la masterat.

Nu are spaţii suficiente

Spaţiile

există, dar se folosesc şi

pentru activităţile din

ciclul de licenţă.

Spaţii proprii pentru

masterat, special dotate,

respectând standardele

mp/masterand

Anual

• Dotarea sălilor de curs şi laboratoarelor cu echipamente tehnice de învăţare, predare, comunicare

Da, dar insuficientă

Da, sălile de curs dispun de echipamente

Da, sălile de curs şi

laboratoarele dispun de tehnică IT modernă şi integrată.

Anual

• Există dotare cu tehnică de calcul, conexiune la internet etc. a laboratorului de cercetare.

nu Da, dar nu este

special dedicată.

Da, există dotare modernă care

asigură accesul tuturor

masteranzilor.

Semestrial

• Există o structură managerială la nivel de facultate care gestionează calitatea activităţii didactice la masterat.

nu Da, funcţionează corespunzător.

Da, există

coordonare între

persoanele responsabile.

Semestrial

• Există personal administrativ desemnat să asigure evidenţa masteranzilor şi a problemelor acestora.

nu Da, dar este o sarcină de serviciu auxiliară.

Da, există personal cu sarcină de

bază.

Anual

• Există resurse financiare adecvate pentru susţinerea activităţii didactice şi de cercetare în cadrul programului de masterat.

Da, dar nu există o evidenţă

diferenţiată (buget la nivel de USH)

Da, există evidenţiate

separat veniturile şi

cheltuielile pe facultate.

Da, există evidenţiate

separat veniturile şi

cheltuielile pe facultate şi

chiar pe cicluri de

studii universitare.

Semestrial

2. Eficacitate educaţională • Elaborarea materialelor didactice pentru disciplinele incluse în planul de învăţământ

nu

Da, dar incomplet.

Da, sunt elaborate detaliat toate materialele didactice

pentru toate disciplinele şi sunt editate înainte de începerea

anului universitar.

Semestrial

• Calitatea admiterii - se aplică o politică transparentă a admiterii, se face marketing universitar.

Da, dar nu se face

publicitate suficient.

Da, există un plan de

marketing de promovare a

ofertei educaţionale

elaborat cu cel puţin 6 luni

înainte admiterii.

Anual

• Număr candidaţi înscrişi

< decât numărul de

locuri disponibile

> cu 10% max. mai

mare decât numărul de

locuri

> 50% decât numărul de locuri; arată interesul faţă

de specializarea propusă şi validarea

acesteia de către

operatorii economici.

Anual, după

încheierea perioadei

de înscriere

• Programul de studiu se prezintă sub forma unui pachet de documente, care prezintă şi obiectivele, planul de învăţământ, programele analitice etc.

Nu Da, există broşură care

prezintă programele de

studii pe ansamblu.

Da, există ghid+broşură care include

toate informaţiile

despre programul de

studii.

Anual

• Există resurse de documentare disponibile pentru masteranzi.

Nu suficiente şi nu la toate disciplinele

Există surse bibliografice,

dar nu şi o bibliotecă

specializată.

Există surse de

documentare pentru toate disciplinele,

în tirajul necesar, şi o bibliotecă

specializată.

Anual

• Analiza colegială a activităţii cunoaşterii, transmise şi asimilate de masteranzi

Nu Da, există un chestionar

pentru culegerea

informaţiilor

Da, se organizează semestrial un

sondaj, pe bază de

chestionar, în rândul

masteranzilor şi profesorilor şi se prezintă

rezultatele sub formă de

raport Consiliului facultăţii.

Semestrial

• Raportul dintre numărul masteranzilor înscrişi şi numărul absolvenţilor

>1 =1 <1 La finalizarea ciclului de

studii

• Ponderea calificativelor obţinute la susţinerea disertaţiei

Majoritatea < 7

Majoritatea 7-8

Majoritatea 9-10

La finalizarea ciclului de

studii

• Există resursele financiare, logistice şi umane necesare desfăşurării activităţii de cercetare la masterat.

Nu Minime Suficiente pentru o activitate de cercetare continuă conform programelor strategice aprobate

Anual

• Rezultatele cercetării sunt valorificate.

Nu Da, parţial Da, în totalitate

Anual

3. • Nivelul de apreciere al doctoranzilor privind organizarea şi eficienţa activităţii ştiinţifice şi de cercetare la masterat

Mai puţin de 50%

apreciază favorabil.

60-70% apreciază favorabil.

Peste 70% apreciază favorabil

Sondaj anual pe bază de

chestionar

4. • Există elaborate şi aplicate politici şi strategii specifice pentru asigurarea calităţii în cadrul programelor de masterat.

Nu Da, există un sistem de evaluare a efectelor aplicării acestora.

Anual

5. • Există constituită şi funcţionează o comisie de calitate pe facultate având atribuţii specifice pentru gestiunea programelor de masterat.

Nu Da, există o comisie de

calitate pentru masterat.

Da, există şi funcţionează o subcomisie

de calitate care are

responsabili-tăţi privind calitatea la masterat.

Anual

TOTAL

VI.4. REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT

LA UNIVERSITATEA SPIRU HARET

I. PRINCIPII GENERALE

Universitatea Spiru Haret organizează studii universitare de doctorat în conformitate cu

prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, Legii nr. 2/2008 privind modificarea Legii învăţământului

nr. 84/1995 republicată, art. 70 alin (3): „universităţile acreditate, supuse periodic evaluării instituţionale,

pot decide, prin hotărâre a senatului, înfiinţarea, conţinutul şi oportunitatea programelor de masterat, de

doctorat şi de studii postuniversitare, cuprinse în domeniile ştiinţifice ale universităţii”, Legii nr. 288/2004

privind organizarea studiilor universitare şi ale Ordinului nr. 3315/2008 privind criteriile generale de

organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă, de masterat şi de doctorat

pentru anul universitar 2008 – 2009.

În baza autonomiei universitare, cu respectarea prevederilor legale, prezentul

Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat stabileşte

reguli proprii referitoare la admitere, organizarea şi desfăşurarea studiilor doctorale,

finalizarea studiilor doctorale, drepturile şi obligaţiile conducătorilor de doctorat şi a

doctoranzilor.

Studiile universitare de doctorat organizate la Universitatea Spiru Haret respectă, în

acelaşi timp, standardele europene conform cărora doctoratul constituie al treilea ciclu al

studiilor universitare, având ca scop aprofundarea cunoaşterii prin cercetare ştiinţifică şi

contribuţie personală originală.

În cadrul Universităţii Spiru Haret, programul de studii doctorale are două

componente:

(1) un program de pregătire universitară avansată;

(2) un program de cercetare ştiinţifică.

Studiile doctorale se desfăşoară sub îndrumarea unui conducător de doctorat din

cadrul Universităţii Spiru Haret şi se finalizează prin susţinerea publică de către

doctorand a tezei de doctorat.

Studiile doctorale se desfăşoară pe baza unui contract încheiat între

Universitatea Spiru Haret, doctorand şi conducătorul de doctorat, în limba română sau

într-o limbă de circulaţie internaţională, la cererea doctorandului, conform contractului de

studii doctorale. Doctorandul va asigura o traducere în limba română pentru activităţile

publice din cadrul programului de doctorat care nu se desfăşoară în limba română, cu o

săptămână înainte de activitatea respectivă.

Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe pe motive temeinice, cu

aprobarea conducerii Universităţii Spiru Haret, atât în cadrul programului de pregătire

universitară avansată, cât şi în cadrul programului de cercetare ştiinţifică, pe o perioadă

de cel mult 2 ani, conform legii.

Universitatea Spiru Haret organizează două tipuri de doctorat: doctorat ştiinţific

şi doctorat profesional.

Doctoratul ştiinţific se organizează în următoarele domenii fundamentale: ştiinţe

sociale şi politice, ştiinţe economice, ştiinţe umaniste, ştiinţe ale naturii, ştiinţe juridice,

ştiinţe exacte, arhitectură şi urbanism, ştiinţe medicale, şi se bazează pe creaţie şi

cercetare ştiinţifică avansată, contribuind la dezvoltarea de cunoştinţe, competenţe şi

abilităţi cognitive. Acestea conferă absolventului de studii doctorale capacitatea:

• de a înţelege sistematic domeniul de studiu şi de a utiliza metodele de cercetare

asociate domeniului respectiv;

• de a concepe şi implementa un proiect de cercetare şi de a face managementul

cercetării în condiţiile respectării deontologiei profesionale;

• de a contribui la progresul cunoaşterii prin cercetare originală cu impact naţional

şi internaţional, demonstrată prin publicaţii ştiinţifice;

• de analiză critică, evaluare şi sinteză a unor idei noi şi complexe;

• de comunicare cu comunitatea profesională şi cu societatea civilă în contextul

domeniului său de cercetare;

• de a contribui la promovarea dezvoltării tehnologice, sociale şi culturale în

contextul unei societăţi şi economii bazate pe cunoaştere.

Universitatea Spiru Haret promovează interdisciplinaritatea în studiile universitare

de doctorat, pe de o parte, prin colaborarea între catedrele Universităţii, iar pe de altă

parte, prin colaborarea cu institute de cercetare şi universităţi din ţară şi străinătate.

Doctoratul profesional se bazează pe cercetare-analiză ştiinţifică a propriei

performanţe artistice sau sportive a doctorandului, realizată cel puţin la nivel naţional.

Doctoratul profesional se organizează în domeniile cuprinse în domeniile fundamentale:

arte, cultură fizică şi sport şi conferă absolventului de studii doctorale capacitatea:

• de a înţelege sistematic, comprehensiv, domeniul profesional şi de a utiliza

metodele profesionale avansate asociate domeniului respectiv;

• de a concepe şi implementa un proiect de cercetare a performanţelor profesionale

artistice sau sportive şi de a face manageriatul acestuia cu respectarea

deontologiei profesionale;

• de a contribui la dezvoltarea practicii profesionale de valoare naţională şi

internaţională;

• de analiză critică, evaluare şi sinteză a unor idei noi şi complexe asociate practicii

profesionale sau creaţiei artistice proprii;

• de comunicare cu comunitatea profesională şi cu societatea civilă în domeniul de

expertiză.

În cazul doctoratului interdisciplinar, îndrumarea se realizează de 2 conducători

de doctorat din domenii relaţionate, care concură la realizarea programului original de

cercetare propus de doctorand şi aprobat de Universitatea Spiru Haret. Cei 2 conducători

de doctorat pot aparţine Universităţii Spiru Haret sau altor instituţii de învăţământ

superior sau institute de cercetări partenere.

Studiile de doctorat se pot organiza şi în cotutelă internaţională, cu respectarea

legislaţiei specifice din fiecare ţară participantă. Universitatea Spiru Haret, care

înmatriculează iniţial doctorandul, are rolul principal, iar instituţia care participă în

cotutelă la organizarea şi desfăşurarea doctoratului are rolul de cotutelă. Titlul ştiinţific

de doctor va fi recunoscut de către autorităţile de resort din cele două ţări în conformitate

cu prevederile legale din fiecare ţară.

Candidatul la studiile universitare de doctorat trebuie să promoveze un examen de

competenţă lingvistică pentru o limbă de circulaţie internaţională. Competenţa lingvistică

este atestată printr-un certificat de competenţă lingvistică, în urma susţinerii unui examen

de competenţă lingvistică la Centrul de Limbi Străine din cadrul Universităţii Spiru

Haret. Certificatul de competenţă lingvistică nu este necesar în cazul în care candidatul a

obţinut un certificat internaţional valabil de tip Cambridge (FCE, CAE, CPE), TOEFL;

DALF, DELF; ZMP, ZOP; CELI, CILS; DELE, CBEN.

II. Organizarea şi desfăşurarea studiilor doctorale Forma de organizare a studiilor universitare de doctorat în cadrul Universităţii

Spiru Haret este cu frecvenţă şi fără frecvenţă, în regim cu taxă.

Numărul de locuri se stabileşte de Senatul Universităţii pe baza legislaţiei în

vigoare şi cu respectarea cerinţelor de asigurare a calităţii. Atât pentru forma de studii

doctorale cu frecvenţă, cât şi pentru forma fără frecvenţă se organizează admitere, în

condiţiile legii.

Cele două componente ale ciclului de studii universitare de doctorat – programul

de studii universitare avansate şi programul de cercetare ştiinţifică – sunt obligatorii

pentru ambele forme de învăţământ. Forma de învăţământ poate fi schimbată pe parcursul

ciclului de studii doctorale potrivit prevederilor prezentului Regulament şi clauzelor

contractului de studii doctorale. Pentru doctoranzii de la forma fără frecvenţă, durata

programului de pregătire universitară avansată se poate prelungi, la cerere, cu 1 an. Taxa

de studii se reevaluează proporţional cu numărul de credite care pot fi obţinute de

doctorand în fiecare semestru.

1. Programul de pregătire universitară avansată asigură pregătirea doctorandului

în cadrul şcolilor doctorale şi are loc pe parcursul a 2 semestre, pe baza planului de

învăţământ aprobat de Senatul Universităţii. Planul de învăţământ cuprinde atât discipline

de cunoaştere avansată în domeniul de studii de doctorat, cât şi module de pregătire

complementară. Disciplinele obligatorii se propun de un for al conducătorilor de doctorat

şi se aprobă de Senat. Disciplinele complementare se propun de către conducătorul de

doctorat şi se aprobă de catedra în care este integrat doctorandul pe perioada studiilor

universitare de doctorat.

Programul de pregătire universitară avansată cuprinde un modul de pregătire de

specialitate şi un modul de pregătire complementară.

Pregătirea de specialitate este constituită dintr-un modul de pregătire de două

semestre, cu aprofundarea a 3-4 discipline din oferta şcolilor doctorale ale Universităţii

Spiru Haret.

Modulul de pregătire complementară se concretizează prin elaborarea unui proiect

de cercetare ştiinţifică, sub îndrumarea conducătorului de doctorat.

În cadrul programului de pregătire universitară avansată se utilizează sistemul de

credite transferabile. Programul este astfel conceput, încât doctorandul să poată realiza

minimum 30 de credite transferabile în fiecare din cele două semestre şi se încheie cu

susţinerea publică a proiectului de cercetare ştiinţifică elaborat de doctorand în vederea

realizării tezei de doctorat. Cunoştinţele dobândite de doctoranzi şi proiectul de cercetare

ştiinţifică sunt evaluate de o comisie de examinare, formată din conducătorul de doctorat

şi încă doi specialişti din cadrul Universităţii Spiru Haret, având cel puţin funcţia de

conferenţiar universitar. Componenţa comisiei este propusă de către conducătorul de

doctorat şi este aprobată de Rectorul Universităţii Spiru Haret.

Evaluarea cunoştinţelor doctoranzilor se face numai în perioada sesiunilor de

examinare programate şi prin formele stabilite în planul de învăţământ. Rezultatul

evaluărilor se exprimă prin unul dintre următoarele calificative: „Foarte Bine”, „Bine”,

„Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător”. În cazul obţinerii calificativului „Satisfăcător” sau

„Nesatisfăcător”, doctorandul prezintă în termen de o lună un nou proiect. Dacă nici la

susţinerea noului proiect, nu obţine calificativul „Foarte Bine” sau „Bine”, doctorandul

este exmatriculat de la studiile universitare de doctorat, prin decizia Preşedintelui şi

Rectorului Universităţii, şi primeşte un certificat de absolvire a programului de pregătire

universitară avansată din cadrul ciclului de studii universitare de doctorat.

2. Programul de cercetare ştiinţifică are o durată de 3-4 semestre şi este organizat

în domeniul de cercetare prin care s-a consacrat conducătorul de doctorat. În cazul

doctoratului profesional, cercetarea ştiinţifică se aplică performanţelor profesionale

artistice sau sportive proprii. Doctorandul este admis în programul de cercetare ştiinţifică

după susţinerea publică a unui proiect de cercetare ştiinţifică, la care obţine calificativul

„Foarte Bine” sau „Bine” şi cel puţin 40 de credite transferabile din programul de

pregătire universitară avansată. Programul de cercetare ştiinţifică se realizează sub

îndrumarea unui conducător de doctorat, în cadrul unei echipe de cercetare ştiinţifică şi se

finalizează prin elaborarea tezei de doctorat. Tema proiectului de cercetare se stabileşte

de către conducătorul de doctorat împreună cu doctorandul şi se corelează cu programul

de pregătire universitară avansată.

Rezultatele intermediare ale programului de cercetare sunt prezentate de

doctorand prin 3 referate de cercetare ştiinţifică. Eşalonarea susţinerii referatelor

ştiinţifice de cercetare pe semestre se propune de conducătorul de doctorat şi se aprobă de

conducerea catedrei. Evaluarea referatelor ştiinţifice se face de către o comisie de

examinare alcătuită din conducătorul de doctorat, preşedintele comisiei, şi minim alţi 4

specialişti desemnaţi de şeful catedrei în care este integrat doctorandul. Rezultatele

evaluărilor se exprimă prin unul dintre următoarele calificative: „Foarte Bine”, „Bine”,

„Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător”. Referatul ştiinţific este admis numai dacă s-a obţinut

calificativul „Foarte Bine” sau „Bine”. În cazul respingerii referatului ştiinţific,

doctorandul trebuie să refacă referatul şi să îl susţină din nou în faţa aceleiaşi comisii, în

termen de 30 de zile de la data primei susţineri. Calificativul este propus de către

conducătorul de doctorat şi va fi adoptat cu majoritatea simplă a voturilor membrilor cu

titlu de doctor prezenţi. La finalul programului de cercetare, doctorandul susţine, în

catedră, forma propusă a tezei. Programul de cercetare ştiinţifică se finalizează cu

susţinerea publică a tezei de doctorat.

III. Admiterea la studiile universitare de doctorat

Admiterea candidaţilor la studiile universitare de doctorat se face prin concurs

organizat anual de Universitatea Spiru Haret înainte de începerea anului universitar.

Concursul de admitere la doctorat constă într-un colocviu pe probleme specifice domeniului

de studii respectiv şi un examen de competenţă lingvistică pentru o limbă de circulaţie

internaţională. Examenul de competenţă lingvistică pentru cetăţenii români se susţine la

Centrul de Limbi Străine din cadrul Universităţii Spiru Haret, iar pentru cetăţenii străini se

pot organiza cursuri pregătitoare de limba română în cadrul Centrului de Limbi Străine

menţionat.

În cazul doctoratului profesional, performanţa profesională proprie în domeniul

artistic sau sportiv, cel puţin de nivel naţional, este o condiţie obligatorie pentru admitere.

Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat

numai absolvenţii studiilor universitare de masterat. Absolvenţii învăţământului universitar

cu diplome de licenţă sau echivalente, eliberate până în anul absolvirii primei promoţii de

licenţă, organizată conform Legii 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, au

dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat fără să fi

absolvit ciclul de studii masterale.

Actele necesare pentru înscrierea la concursul de admitere la doctorat sunt următoarele:

a) fişa de înscriere tip;

b) chitanţa de achitare a taxei de înscriere la admiterea la doctorat;

c) curriculum vitae;

d) lista lucrărilor ştiinţifice publicate;

e) copie legalizată după certificatul de naştere;

f) copie legalizată după certificatul de căsătorie (dacă e cazul);

g) copie legalizată după diploma de bacalaureat;

h) copie legalizată după diploma de licenţă şi copie xerox după foaia matricolă de la

studiile de lungă durată;

i) copie legalizată după diploma de studii aprofundate sau de masterat şi copie xerox

după foaia matricolă corespunzătoare (dacă e cazul);

j) copie după cartea de identitate;

k) scrisoare de motivaţie pentru pregătirea prin doctorat în domeniul ales;

l) atestat/certificat de cunoaştere a unei limbi străine de circulaţie internaţională,

conform reglementărilor în vigoare.

Concursul de admitere constă într-un colocviu pe baza unei tematici anunţate de

conducătorul de doctorat cu cel puţin două luni înainte de data concursului, în cadrul

căruia se analizează şi preocupările ştiinţifice ale candidatului, aptitudinile de cercetare şi

tema propusă de acesta pentru teza de doctorat. Sunt declaraţi admişi în ordinea

descrescătoare a mediilor obţinute şi în limita locurilor scoase la concurs, candidaţii care

au obţinut media 8.

Validarea rezultatelor concursului de admitere la studii universitare de doctorat şi

înmatricularea candidaţilor se face prin decizia Preşedintelui şi Rectorului Universităţii

Spiru Haret.

IV. Şcolile doctorale În calitate de instituţie organizatoare de doctorat, Universitatea Spiru Haret organizează şcoli

doctorale, corespunzător domeniilor de doctorat, a căror activitate este îndrumată şi coordonată de

Comisia Senatului pentru problemele doctoratului.

Senatul Universităţii Spiru Haret aprobă, la propunerea facultăţilor, înfiinţarea de

şcoli doctorale şi stabileşte facultăţile în subordinea cărora funcţionează aceste şcoli.

Şcolile doctorale au ca scop asigurarea, perfecţionarea şi extinderea pregătirii atestate prin

diploma de master, prin activităţi de predare, seminarizare, evaluare, cercetare ştiinţifică,

valorificare a cercetării ştiinţifice, proiectare, creaţie artistică, potrivit specificului

domeniului de doctorat.

Criteriile de înfiinţare a unei şcoli doctorale sunt următoarele:

a) existenţa unor conducători de doctorat recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional

pentru merite ştiinţifice deosebite;

b) o dotare şi resurse de informare ştiinţifică corespunzătoare efectuării în cele mai

bune condiţii a cercetării ştiinţifice în domeniu;

c) există legături cu mediul ştiinţific, economic, cultural şi social care contribuie la

realizarea obiectivelor şcolilor doctorale;

d) există acorduri de doctorate în cotutelă în domeniul respectiv.

Disciplinele de specialitate sunt propuse de conducătorii de doctorat din domeniu, se

avizează anual de către Consiliul profesoral al facultăţii în subordinea căreia funcţionează

şcoala doctorală şi se aprobă de către Senatul Universităţii Spiru Haret.

Titularii disciplinelor din cadrul şcolilor doctorale sunt profesori universitari sau cercetători

ştiinţifici gradul I, cu largă recunoaştere naţională şi apreciaţi pe plan internaţional.

Activitatea fiecărei şcoli doctorale este făcută cunoscută prin Internet, săptămânalul „Opinia

Naţională”, broşuri etc. Se organizează periodic sesiuni de comunicări ştiinţifice pentru

doctoranzi, la care pot participa şi alţi tineri cercetători.

În cazul doctoratelor în cotutelă cu un conducător de doctorat din afara Universităţii

Spiru Haret, doctoranzii din Universitatea Spiru Haret pot urma şcolile doctorale şi la

instituţia parteneră, conform acordurilor încheiate între Universitatea Spiru Haret şi istituţia

respectivă.

V. Drepturile şi obligaţiile doctorandului Persoana admisă la doctorat are, pe întreaga durată a studiilor universitare de doctorat,

calitatea de doctorand, asimilată potrivit reglementărilor legale, celei de asistent de cercetare

pe perioada programului de pregătire universitară avansată şi celei de cercetător ştiinţific pe

perioada programului de cercetare ştiinţifică.

Doctorandul îşi desfăşoară activitatea, pe perioada studiilor universitare de

doctorat, pe baza unui contract de studii doctorale încheiat între Universitatea Spiru

Haret, doctorand şi conducătorul de doctorat.

Pe parcursul ciclului de studii doctorale, forma de învăţământ poate fi schimbată

la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat şi cu aprobarea

Senatului, şi cu recunoaşterea creditelor şi calificativelor obţinute de doctorand în cadrul

programului de studii doctorale. Doctorandul se poate transfera numai după ce şi-a

îndeplinit integral obligaţiile stabilite de planul de învăţământ şi de contractul de studii

doctorale.

Transferul de la forma cu frecvenţă la forma fără frecvenţă se poate aproba numai

în perioada programului de pregătire universitară avansată.

Doctorandul are dreptul de a solicita conducerii Universităţii Spiru Haret schimbarea

conducătorului de doctorat, dacă acesta nu a respectat clauzele contractului de studii

doctorale sau este indisponibil pentru o perioadă mai lungă de un an. Conducerea

Universităţii Spiru Haret aprobă schimbarea conducătorului de doctorat în urma unei analize

la nivelul catedrei în care a fost integrat doctorandul pentru studiile universitare de doctorat.

Doctorandul are dreptul să solicite o singură dată schimbarea temei de doctorat în timpul

programului de cercetare ştiinţifică, pe baza susţinerii unui nou proiect de cercetare ştiinţifică

apeciat ca foarte bun, cu condiţia ca noua temă să se încadreze în acelaşi domeniu în care a

fost înmatriculat doctorandul. Schimbarea temei tezei de doctorat se aprobă de colegiul

academic pe baza avizului scris al conducătorului de doctorat.

Orice întrerupere a doctoratului se aprobă de Preşedintele şi Rectorul Universităţii Spiru Haret, la

cererea doctorandului, şi cu avizul conducătorului de doctorat, iar durata desfăşurării doctoratului

se prelungeşte corespunzător cu perioadele cumulate ale întreruperilor.

Doctoranzii care îndeplinesc toate obligaţiile de studiu şi cercetare prevăzute în contract

şi susţin cu succes teza de doctorat primesc titlul de doctor în domeniul de studiu abordat.

VI. Conducătorul de doctorat

Conducătorul de doctorat poate fi profesor universitar sau cercetător ştiinţific

gradul I, cu titlul de doctor în domeniul respectiv. Conducătorul de doctorat se propune

de către catedra de specialitate, se aprobă de către Consiliul facultăţii şi se validează de

către Senatul Universităţii Spiru Haret.

Senatul Universităţii Spiru Haret primeşte şi trimite spre avizare la C.N.A.T.D.C.U.

numai acele candidaturi pentru calitatea de conducător de doctorat care au primit avizul catedrei

în cadrul căreia candidatul doreşte să activeze în această calitate, avizul Consiliului profesoral al

facultăţii din care face parte această catedră şi avizul Senatului Universităţii Spiru Haret.

Conducătorul de doctorat îşi desfăşoară activitatea în Universitatea Spiru Haret

care l-a propus sau în instituţii partenere. După pensionare, conducătorul de doctorat nu

mai poate primi spre îndrumare doctoranzi. La încetarea contractului de muncă la

Universitatea Spiru Haret, conducătorul de doctorat îşi pierde această calitate, iar

doctoranzii acestui conducător de doctorat sunt redistribuiţi altor conducători de doctorat

din cadrul Universităţii Spiru Haret.

Numărul de doctoranzi pe care îi poate îndruma concomitent un conducător de

doctorat este de maximum 15.

În cazul doctoratului interdisciplinar, îndrumarea se poate realiza de doi conducători

de doctorat din domenii relaţionate, care concură la realizarea programului de cercetare

propus de doctorand şi aprobat de Universitatea Spiru Haret. Dacă cei doi conducători de

doctorat îşi desfăşoară activitatea în două universităţi diferite, Universitatea Spiru Haret

încheie un acord de cotutelă cu universitatea unde îşi desfăşoară activitatea cel de al doilea

conducător de doctorat.

VII. Elaborarea, susţinerea tezei de doctorat şi conferirea titlului de doctor Teza de doctorat se elaborează în cadrul programului de cercetare ştiinţifică, la finalul

căruia doctorandul susţine în catedră forma propusă a tezei.

În cazul doctoratului ştiinţific, teza de doctorat trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică

avansată a temei abordate, să conţină elemente de originalitate în dezvoltarea şi soluţionarea

temei, precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora.

În cazul doctoratului profesional, teza de doctorat trebuie să cuprindă analiza ştiinţifică a

unei performanţe profesionale proprii din domeniul artistic sau sportiv, cel puţin de nivel

naţional, şi să scoată în evidenţă elementele de originalitate specifice domeniului abordat.

Teza de doctorat poate fi redactată într-o limbă de circulaţie internaţională dacă:

− doctorandul a obţinut aprobarea în acest sens, conform prezentului Regulament;

− doctoratul este organizat în cotutelă şi acordul de organizare în cotutelă a studiilor

doctorale stabileşte limba în care se redactează teza.

Dacă teza este redactată într-o limbă de circulaţie internaţională, doctorandul asigură un

rezumat al tezei în limba română.

Aprobarea de către Rectorat a susţinerii publice a tezei de doctorat se acordă în următoarele

condiţii:

a) depunerea la Serviciul doctorate a 3 exemplare din teză, a referatului cu avizul

favorabil al conducătorului de doctorat (sau al celor 2 conducători de doctorat, în

cazul doctoratelor în cotutelă) şi a sintezei analizei preliminare efectuate de

catedra sau colectivul de cercetare în care activează conducătorul de doctorat, în

care se recomandă susţinerea publică a tezei de doctorat;

b) depunerea a trei exemplare ale rezumatului tezei în limba română şi ale celui

într-o limbă de circulaţie internaţională;

c) depunerea unei sinteze a tezei de doctorat, în limba română, care va fi inclusă

în raportul anual despre desfăşurarea doctoratului la Universitatea Spiru Haret.

Teza de doctorat este supusă unei analize preliminare, în cadrul catedrei de

specialitate sau al colectivului de cercetare, înainte de a fi propusă evaluării de către membrii

Comisiei de doctorat.

Comisia de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat, avizată de decanul

facultăţii şi aprobată de preşedintele şi rectorul Universităţii Spiru Haret şi este alcătuită

din:

1. preşedintele comisiei, reprezentantul Rectorului;

2. conducătorul de doctorat;

3. trei referenţi oficiali, specialişti cel puţin cu grad de conferenţiar universitar

sau cercetător grad I, dintre care doi îşi desfăşoară activitatea în afara

Universităţii Spiru Haret.

Dacă, în urma analizei preliminare, teza de doctorat nu obţine avizul favorabil al

catedrei, doctorandul trebuie să o completeze sau să o refacă, ţinând seama de observaţiile

primite. Noua formă a tezei se supune unei noi analize preliminare în catedră, la termenul

stabilit de conducătorul de doctorat cu avizul conducerii catedrei.

În cazul doctoratului în cotutelă, cu un conducător de doctorat din afara Universităţii

Spiru Haret, comisia de doctorat va cuprinde reprezentanţi ai ambelor instituţii. Preşedintele

Comisiei va fi, în aceast caz, un reprezentant al conducerii instituţiei unde are loc susţinerea

publică a tezei de doctorat.

Referenţii oficiali vor depune referatele de analiză la Serviciul doctorate în termen de cel

mult 30 de zile de la primirea tezei de doctorat.

Teza de doctorat se susţine în şedinţă publică, în faţa comisiei de doctorat, la o dată şi

într-o locaţie afişată de Serviciul doctorate la Decanatul facultăţii, cu cel puţin 15 zile înainte

de data stabilită pentru susţinere de către preşedintele comisiei de doctorat.

Înainte de afişarea datei şi locului susţinerii publice a tezei, aceasta se depune la dispoziţia

publicului spre consultare în biblioteca facultăţii respective, iar cele două rezumate ale tezei

(în limba română, sau într-o limbă de circulaţie internaţională, după caz) se publică în format

electronic pe site-ul Universităţii Spiru Haret.

Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenţa a 4 din cei 5 membri ai

comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a conducătorului de doctorat şi a

preşedintelui comisiei sau reprezentantul acestuia.

Şedinţa de susţinere a tezei se desfăşoară astfel:

a) doctorandul prezintă conţinutul tezei;

b) conducătorul/ii de doctorat şi referenţii oficiali prezintă referatele;

c) dezbaterea ştiinţifică şi profesională a tezei de doctorat cu participarea

doctorandului, a membrilor comisiei de doctorat şi a specialiştilor aflaţi în

sală.

În urma susţinerii publice, comisia de doctorat deliberează asupra calificativului pe

care urmează să îl acorde: fiecare membru al comisiei acordă un calificativ: „Foarte Bine”,

„Bine” sau „Satisfăcător”. Calificativul se supune la vot şi devine hotărârea întregii comisii,

după întrunirea majorităţii voturilor exprimate de membrii comisiei.

Preşedintele comisiei de doctorat comunică auditoriului calificativul acordat de

comisia de doctorat. Dacă teza a primit calificativul „Foarte Bine” sau „Bine”, preşedintele

comunică şi hotărârea comisiei de acordare a titlului de doctor şi de a înainta

C.N.A.T.D.C.U. această hotărâre spre validare.

În cazul atribuirii calificativului „Satisfăcător”, comisia de doctorat va preciza

elementele de conţinut care trebuie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o

nouă susţinere în termen de 6 luni. Dreptul de refacere şi o nouă susţinere publică a tezei de

doctorat se acordă numai o singură dată.

Conferirea titlului de doctor se face prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, la

propunerea C.N.A.T.D.C.U. Diploma de doctor se eliberează de Universitatea Spiru Haret pe

baza acestui ordin.

Înmânarea diplomei de doctor se face de către rectorul Universităţii Spiru Haret într-o

ceremonie publică. Data dobândirii titlului de doctor înscrisă pe diplomă este data susţinerii

publice a tezei de doctorat.

Diploma de doctor se redactează în limbile română şi engleză şi se eliberează pe baza

ordinului ministrului educaţiei şi cercetării.

VIII. Dispoziţii finale

Organizarea concursului de admitere la studiile universitare de doctorat, înscrierea

doctoranzilor, redactarea contractelor de studii doctorale şi semnarea acestora de către

doctoranzi, evidenţa îndeplinirii de către doctoranzi a obligaţiilor din programul de

pregătire universitară avansată şi programul de cercetare ştiinţifică sunt în sarcina

Serviciului doctorate din cadrul Universităţii Spiru Haret.

Anexă

FIŞA DE CALCUL AL PUNCTAJULUI ACORDAT

CRITERIILOR DE EVALUARE A CALITĂŢII

-doctorat-

(Aceeaşi fişă ca la masterat – vezi pag. 226)

METODOLOGIE

PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ADMITERII

LA STUDIILE UNIVERSITARE DE DOCTORAT (extrase)

Organizarea studiilor universitare de doctorat la Universitatea Spiru Haret are la bază

prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale

Legii nr. 2/2008 privind modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995 republicată, art. 70 alin (3):

„universităţile acreditate, supuse periodic evaluării instituţionale, pot decide, prin hotărâre a senatului,

înfiinţarea, conţinutul şi oportunitatea programelor de masterat, de doctorat şi de studii postuniversitare,

cuprinse în domeniile ştiinţifice ale universităţii”; Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului

didactic, cu modificările şi completările ulterioare; Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor

universitare, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinului MECT nr. 3315/28.02.2008, precum şi

Regulamentul Universităţii Spiru Haret privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de

doctorat.

Capitolul I . PRINCIPII GENERALE

Art. 1. (1) Doctoratul constituie ciclul superior de studii universitare şi are două componente: un

program de pregătire bazat pe studii universitare avansate (2 semestre) şi un program de cercetare ştiinţifică.

(2) La Universitatea Spiru Haret se organizează doctorat ştiinţific şi doctorat profesional.

Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 2 alin (3) HG 567/2007, Universitatea Spiru Haret

organizează studii universitare de doctorat pentru următoarele domenii fundamentale şi de doctorat:

− Ştiinţe exacte: Matematică, Informatică

− Ştiinţe ale naturii: Geografie

− Ştiinţe umaniste: Filologie

− Ştiinţe juridice: Drept, Administraţie Publică

− Ştiinţe economice: Marketing, Management, Contabilitate, Economie,

− Ştiinţe sociale şi politice: Sociologie, Psihologie, Filosofie, Istorie, Ştiinţe politice,

Ştiinţele Comunicării

− Ştiinţe medicale: Medicină veterinară

− Artă

Art. 3 …………..

Art. 4. Organizarea studiilor universitare de doctorat la Universitatea Spiru Haret se realizează

sub forma: doctorat cu frecvenţă şi doctorat fără frecvenţă.

Art. 5.

(1) Doctoratul la Universitatea Spiru Haret se desfăşoară, de regulă, în limba română.

(2) Durata studiilor universitare de doctorat este de trei aniîn condiţii speciale, durata poate fi

prelungită cu 1-2 ani, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 6. Admiterea candidaţilor la doctorat, indiferent de forma la care se organizează, se face prin

concurs, pe baza rezultatelor obţinute la absolvirea studiilor de licenţă şi la examenul de admitere la

doctorat.

Concursul de admitere la doctorat se organizează în luna octombrie pentru toate domeniile, la

sediile din Bucureşti ale instituţiei organizatoare.

Art. 7. La admiterea la ciclul de studii universitare de doctorat pot candida cetăţenii statelor

membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei

Elveţiene în aceleaşi condiţii ale legii.

Art. 8. Concursul de admitere la doctorat conţine o serie de probe specifice domeniului de studiu

respectiv şi un examen de competenţă lingvistică pentru o limbă de circulaţie internaţională. Examenul

de competenţă lingvistică pentru cetăţenii români se susţine la Centrul de Limbi Străine din cadrul

Universităţii Spiru Haret, iar pentru cetăţenii străini se pot organiza cursuri pregătitoare de limba

română în cadrul Centrului de Limbi Străine menţionat.

Art. 9. Examenul de competenţă lingvistică se susţine la Centrul de Limbi Străine ce

funcţionează în cadrul Universităţii Spiru Haret. Pentru candidaţii care au obţinut în ultimii 2

ani calendaristici un certificat de competenţă lingvistică cu recunoaştere internaţională,

examenul de competenţă lingvistică nu mai este necesar.

Art. 10. În cazul doctoratului profesional, performanţa profesională proprie în

domeniul artistic şi/sau sportiv, cel puţin de nivel naţional, este o condiţie obligatorie pentru

admitere.

Art. 11. Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de

doctorat numai absolvenţii studiilor universitare de masterat. Absolvenţii învăţământului

universitar cu diplome de licenţă sau echivalente, eliberate până în anul absolvirii primei

promoţii de licenţă organizată conform Legii 288/2004 privind organizarea studiilor

universitare, au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de

doctorat fără să fi absolvit ciclul de studii universitare de masterat.

Art. 12. Actele necesare pentru înscrierea la concursul de admitere la doctorat sunt

următoarele:

a) fişa de înscriere tip;

b) chitanţa de achitare a taxei de înscriere la admiterea la doctorat;

c) curriculum vitae;

d) lista lucrărilor ştiinţifice publicate;

e) copie legalizată după certificatul de naştere;

f) copie legalizată după certificatul de căsătorie (dacă e cazul);

g) copie legalizată după diploma de bacalaureat;

h) copie legalizată după diploma de licenţă şi copie xerox după foaia matricolă de

la studiile de lungă durată;

i) copie legalizată după diploma de studii aprofundate sau de masterat şi copie

xerox după foaia matricolă corespunzătoare (dacă e cazul);

j) copie după cartea de identitate;

k) scrisoare de motivaţie pentru pregătirea prin doctorat în domeniul ales;

l) atestat/certificat de cunoaştere a unei limbi străine de circulaţie internaţională,

conform reglementărilor în vigoare.

Art. 13 Concursul de admitere constă într-un colocviu–interviu, pe baza unei

tematici anunţate de conducătorul de doctorat, în cadrul căruia se analizează preocupările

ştiinţifice ale candidatului, aptitudinile de cercetare şi relevanţa temei propuse pentru teza

de doctorat. Candidaţii declaraţi admişi sunt anunţaţi prin afişare la avizier şi pe internet.

Art. 14. Validarea rezultatelor admiterii la studii universitare de doctorat şi

înmatricularea candidaţilor, care au reuşit la concurs, se fac prin decizia Rectorului

Universităţii Spiru Haret.

Prezenta metodologie a fost aprobată în şedinţa Senatului Universităţii Spiru

Haret.

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

CAPITOLUL VII

PROCEDURI, METODOLOGII,

REGULAMENTE, CRITERII, STANDARDE

ŞI INDICATORI ALE ORGANIZĂRII ŞI

DESFĂŞURĂRII CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE

VII.1. Procedura de elaborare a strategiei de cercetare ştiinţifică

şi a programului anual de cercetare (cod 7/16) VII.2. Regulament privind cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret VII.3. Statutul organizării şi funcţionării cercetării ştiinţifice în Universitatea Spiru Haret VII.4. Metodologia evaluării calităţii în cercetarea ştiinţifică a Universităţii Spiru Haret VII.5. Procedura Analiza activităţii de cercetare ştiinţifică la nivelul catedrei şi facultăţii (cod 7/17) VII.6. Schema Raportului privind cercetarea ştiinţifică anuală VII.7. Procedura internă de ierarhizare a facultăţilor Universităţii Spiru Haret privind obiectivele de cercetare ştiinţifică şi cercetare (cod 7/18) VII.8. Procedura Identificare, evaluare, recunoaştere a centrelor de cercetare (cod 7/19) VII.9. Procedura Obţinerea finanţării din instrumente structurale (cod 4/20)

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 7/16

UNIVERSITATEA SPIRU

HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: PROCEDURĂ DE ELABORARE

A STRATEGIEI DE CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ ŞI A PROGRAMULUI ANUAL

DE CERCETARE

Ediţia 1,

Revizia…

VII.1. PROCEDURA DE ELABORARE A STRATEGIEI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

ŞI A PROGRAMULUI ANUAL DE CERCETARE (cod 7/16)

Conţinutul: Modul de redactare a strategiei şi programului de cercetare – aspecte

organizatorice, etape (termene) de elaborare, de analiză, de evaluare, responsabilităţi

Cod: 7/16

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este concepută pentru a sta la baza mecanismului de redactare a

strategiei de cercetare şi a programului anual de cercetare. 2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Planul de cercetare ştiinţifică este întocmit anual de catedre, centre şi institute ca

unităţi ale organizării cercetării ştiinţifice din universitate.

Strategia de cercetare ştiinţifică este un document strategic pe termen lung, întocmit de

fiecare facultate, centre şi institute, care se axează în special pe descrierea obiectivelor strategice de

cercetare pe termen lung, a obiectivelor specifice şi a măsurilor pentru realizarea acestora. 2.2. Abrevieri

PCS = planul de cercetare ştiinţifică

SCS = strategia de cercetare ştiinţifică 3. Documente de referinţă

• SR ISO 8402/1995 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii; Ghidul activităţilor

de evaluare a calităţii, Aracis, 2006;

• Regulament privind cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret;

• Ghidul pentru obţinerea de fonduri structurale nerambursabile şi Schema unui

proiect – la http://www.fonduri-structurale.ro .

4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi / etape Răspunde Mod de desfăşurare / Termene

1. Realizarea strategiei de cercetare ştiinţifică a Universităţii

Institutele şi Departamentul de

cercetare ştiinţifică al Universităţii

Strategia de cercetare ştiinţifică este realizată la fiecare 5 ani. Strategia de cercetare la nivel de universitate se realizează prin sinteza strategiilor de facultate. Strategia trebuie să cuprindă:

− misiune; − viziune; − valori; − analiza SWOT; − obiectiv strategic; − obiective generale; − obiective specifice (extrase din

strategiile propuse de facultăţi); − în anexă: strategiile de cercetare

ştiinţifică ale facultăţii). Strategia este analizată în şedinţa secretarilor ştiinţifici ai facultăţilor şi

aprobată de preşedintele şi rectorul USH. 1.1. Realizarea strategiei de cercetare pe facultate

Decanul şi managerul cu

cercetarea ştiinţifică al Consiliului de

facultate

Strategia trebuie să cuprindă: – analiza SWOT; – obiectiv strategic; – obiective specifice; – măsuri de realizare a obiectivelor.

1.2 Aprobarea strategiei de cercetare pe facultate

Strategia este asumată de Consiliul de facultate şi înaintată Institutului de care aparţine şi departamentului de cercetare al Universităţii.

2. Elaborarea planului de cercetare ştiinţifică pe facultate (catedre şi centre)

Planul se realizează anual (până pe 15 noiembrie). Planul se discută cu şeful de catedră şi este avizat de acesta.

2.1. Realizarea de către fiecare cadru didactic a propriului plan de cercetare

Fiecare cadru didactic al catedrei

(Art. 23 a) din Carta Universităţii Spiru

Haret

Planul cuprinde : – teme de contract (faze, etape); teme fundamentale/ aplicative; – cursuri noi sau total refăcute, alte materiale didactice specifice şi deosebite; – participări cu comunicări la sesiuni; ştiinţifice naţionale şi internaţionale etc.

2.2. Realizarea unui plan general sintetic pe catedre şi pe Centre de cercetare

Şeful catedrei Directorul Centrului

În plan se evidenţiază, centralizat, temele de cercetare ştiinţifică ce vor fi în atenţia catedrei şi/sau a centrului, anul următor momentului de referinţă.

2.3. Aprobarea planului general-sintetic în catedre şi Centre

Şeful catedrei (Carta, art. 32, h, e) Directorul centrului

Planul se discută şi se aprobă în catedră şi în Centru până pe data de 20 noiembrie.

2.4. Realizarea planului de facultate

Decanul şi Managerul cu

cercetarea ştiinţifică al Consiliului de

facultate

Planul se realizează prin sinteza rapoartelor şefilor de catedră. Planul trebuie să cuprindă: – teme de contract (tipul de contract, beneficiar, valoare, termene, colectiv de lucru, directori); – teme fundamentale (importanţă, finanţare, colectiv, şef colectiv); – teme aplicative (unde se aplică, finanţare, colectiv, şef colectiv); – teme individuale (autor, finanţare, executant, importanţă); – teme de masterat (responsabili); – teme de doctorat (autor, titlu). În planul de cercetare al catedrelor pot fi incluse şi teme ale lucrărilor de disertaţie (master) şi chiar de licenţă.

2.5. Aprobarea planului de facultate

Decanul şi managerul cu

cercetarea ştiinţifică al Consiliului de

facultate

Planul este asumat de Consiliul de facultate şi înaintat Institutului de care aparţine, dar şi Departamentului de cercetare al universităţii, până la data de 10 decembrie.

Notă: Planurile de cercetare şi strategia cercetării ştiinţifice vor fi îndosariate şi păstrate în

arhiva facultăţii (la managerul cu cercetarea ştiinţifică). Câte o copie a acestora va fi transmisă,

pentru arhivare, Institutului şi Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al Universităţii.

VII.2. REGULAMENT PRIVIND CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

ÎN UNIVERSITATEA SPIRU HARET

PREAMBUL

Legea Învăţământului nr. 84/ 1995, republicată în 1999, are în structura ei o secţiune

specială (secţiunea a 5-a) consacrată cercetării ştiinţifice în învăţământul superior

(art. 80-82), în care, la art. 80 (4), se precizează în mod expres că „activitatea de cercetare

ştiinţifică constituie unul din criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic

şi, după caz, poate completa norma didactică”, menţionându-se totodată că organizarea

cercetării ştiinţifice se desfăşoară în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii

de cercetare ştiinţifică şi în alte moduri, prin regulament aprobat de senatul universitar. Legea

privind Statutul personalului didactic nr. 158 din 16 iulie 1997 prevede, între atribuţiile

personalului didactic din învăţământul superior, „activităţi de cercetare ştiinţifică, de

dezvoltare tehnologică, activităţi de proiectare şi creaţie artistică, potrivit specificului” 79

(1, c).

În spiritul prevederilor legale, Carta Universităţii Spiru Haret (2007), la Art. 2,

precizează misiunea dezvoltării activităţii de cercetare ştiinţifică (al. B) şi Art. 3 d), e), i) şi

j); se adaugă Art. 9, Art. 21 b, c, d şi j; Art. 22 b, c, d; Art. 23 a; Art. 33 (1) şi (2) e, h; Art. 34

(2); Art. 35 (4); Art. 37 a, f, k; Art. 40 b; Art. 42 (4) b; Art. 46 (1) şi (2); Art. 77 g; Art. 79 b;

Art. 88; Art. 119 (1) şi (2) şi Organigrama (Institutele de cercetare).

Universitatea Spiru Haret promovează cercetarea ştiinţifică în coordonatele stabilite

prin iniţiativa Aria Europeană a Cercetării; totodată, Universitatea îşi declară

disponibilitatea participării la „piaţa internă a cercetării”, coordonându-şi activitatea cu

politica şi activităţile naţionale de cercetare.

Prezentul Regulament ţine seamă de Statutul Organizării şi Funcţionării Cercetării Ştiinţifice

în USH şi se completează cu Metodologia evaluării calităţii în cercetarea ştiinţifică a USH.

I. ORGANIZARE ŞI CONŢINUT

Art. 1. Activitatea de Cercetare ştiinţifică este componenta principală şi obligatorie

a activităţii universitare şi a procesului de inovare în Universitatea Spiru Haret. Norma de

cercetare a fiecărui cadru didactic este cuprinsă în totalul normei didactice în proporţie de

25%.

Art. 2. (1) Unitatea de bază a organizării activităţii de cercetare ştiinţifică din

Universitate o constituie catedra şi centrul de cercetare, care întocmesc anual (an

calendaristic) planul de cercetare ştiinţifică. Acesta trebuie să cuprindă:

− teme de contract (tipul de contract, beneficiar, valoare, termene, colectiv de

lucru, director);

− teme fundamentale (importanţă, finanţare, colectiv, şef colectiv);

− teme aplicative (unde se aplică, finanţare, colectiv, şef colectiv);

− teme individuale (autor, finanţare, executant, importanţă);

− teme de masterat;

− teme de doctorat (autor, titlu);

− cursuri şi alte materiale didactice (autor, titlu).

Planul de cercetare, aprobat de Consiliul de Facultate, se înaintează, în copie, la Institutul de care aparţine şi la Departamentul de Cercetare Ştiinţifică (până la 10 decembrie).

(2) În planul de cercetare al catedrelor pot fi incluse şi teme ale lucrărilor de

disertaţie (master) şi chiar de licenţă.

(3) Pentru contracte externe şi pentru rezolvarea unor probleme fundamentale şi

practice de cercetare ştiinţifică se pot realiza şi unităţi sau structuri distincte de cercetare-

dezvoltare, create la nivelul catedrelor, facultăţilor sau Universităţii (centre, colective,

institute).

Art. 3. (1) Centrele de Cercetare Ştiinţifică se înfiinţează la nivelul catedrelor,

facultăţilor sau Universităţii, la iniţiativa unor cadre didactice cu vastă experienţă ştiinţifică,

şi sunt avizate de Consiliile Facultăţilor sau de Biroul Senatului, după caz, şi aprobate de

Senatul Universităţii, pe baza unei documentări scrise. Facultăţile trebuie să depună eforturi

pentru realizarea a cel puţin un centru de cercetare ştiinţifică recunoscut, care să funcţioneze

cu permanenţă.

(2) Centrele de Cercetare au ca obiect principal de activitate cercetări fundamentale,

aplicative şi activităţi de consultanţă. (3) Centrele de Cercetare pot fi acreditate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

(CNCSIS) sau de alte foruri autorizate. În urma evaluării de către CNCSIS, ele primesc niveluri de

competenţă, inclusiv „de excelenţă”. Centrele de Cercetare neacreditate reprezintă unităţi recunoscute şi

aprobate instituţional (de către Universitate).

(4) Centrul de Cercetare este condus de un director, iniţiatorul centrului, care are

întreaga responsabilitate organizatorică, ştiinţifică şi financiară a contractelor de cercetare.

(5) Colectivele de cercetare sunt formaţiuni mai mici decât Centrul, în interiorul

Centrului sau separat, constituite în vederea realizării unei teme punctuale de cercetare

fundamentală sau aplicativă, sau a unui contract limitat.

Art. 4. Rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică se analizează semestrial (în

iunie şi noiembrie), la nivelul catedrelor, facultăţilor şi institutelor şi, anual, la nivelul

Universităţii. Rapoartele asupra cercetării se depun, în copie, la Departamentul de

Cercetare Ştiinţifică al Universităţii până la 10 decembrie.

Analiza anuală a cercetării ştiinţifice se desfăşoară în felul următor:

– fiecare cadru didactic depune la catedră, până la 15 noiembrie, o autoevaluare,

rezultatele principale ale cercetării pe anul în curs, articole şi cărţi apărute în anul respectiv,

participări cu comunicări la sesiuni ştiinţifice etc.), care va fi contrasemnată, cu aprecieri

calitative şi cantitative, de către şeful catedrei;

– şeful catedrei întocmeşte un raport general-sintetic, în finalul căruia evidenţiază

îndeplinirea individuală a planului de cercetare, eventual în procente şi în sens calitativ,

propunând calificative individuale şi unele măsuri, chiar pecuniare (diminuarea salariului cu

până la 25% pe 1 – 3 luni sau mai mult), pentru cei care nu au îndeplinit planul de cercetare

ştiinţifică sau mărirea normei didactice până la 16 ore. Raportul se discută şi se aprobă în

catedră, până la 30 noiembrie;

– rapoartele şefilor de catedre vor fi sintetizate de către managerul cu cercetarea

ştiinţifică al Consiliului de Facultate într-un „raport de facultate”, care va conţine şi

propuneri (inclusiv de sancţionare). Raportul va fi discutat şi asumat de Consiliul de

Facultate, până la 7 decembrie, şi va fi înaintat Universităţii până la 10 decembrie;

– rapoartele (catedre şi facultate), procesele-verbale de analiză, autoevaluarile,

rezumatele temelor cercetate sau lucrările în întregime, copie de pe coperta cărţilor şi

programele sesiunilor ştiinţifice, vor fi îndosariate şi păstrate la facultate (managerul cu

cercetarea ştiinţifică) pe ultimii 5 ani.

Art. 5. Rezultatele cercetării se concretizează în:

a) soluţii de modernizare şi creştere a eficienţei economice sau de alt tip, însoţite de

documentaţii;

b) cărţi, cursuri, tratate şi monografii;

c) comunicări ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional;

d) articole publicate în volume ale manifestărilor ştiinţifice sau în reviste de

specialitate;

e) prezentări şi mese rotunde la televiziunea România de Mâine.

Art. 6. La nivelul Universităţii, al facultăţilor şi catedrelor se organizează anual

sesiuni ştiinţifice. Se pot organiza, din iniţiativa facultăţilor, şi alte manifestări ştiinţifice, cu

aprobarea preşedintelui şi rectorului.

Art. 7. Universitatea susţine apariţia revistei Analele Universităţii Spiru Haret, pe

serii. Secretarul ştiinţific al Consiliului de Facultate, împreună cu catedrele, vor face eforturi

permanente pentru asigurarea calităţii articolelor publicate, pentru apariţia regulată a revistei

şi acreditarea acesteia de către CNCSIS, la nivel C şi apoi B.

Art. 8. Universitatea susţine activitatea de cercetare ştiinţifică a studenţilor,

masteranzilor şi doctoranzilor, care se desfăşoară sub diverse forme:

a) proiecte, lucrări de licenţă sau diplomă, studii de caz etc.;

b) programe / proiecte coordonate de către cadrele didactice în cadrul colectivelor şi

centrelor de cercetare ştiinţifică;

c) cercuri ştiinţifice studenţeşti organizate de catedre;

d ) referate şi teme de doctorat.

II. ORGANE DE CONDUCERE ŞI ATRIBUŢII

Art. 9. (1) Activitatea de cercetare ştiinţifică din Universitate este gestionată de către

Departamentul de Management al Cercetării Ştiinţifice, subordonat Senatului

Universităţii şi preşedintelui şi rectorului.

(2) Departamentul este condus de un Consiliu Ştiinţific, compus conform Statutului

organizării şi funcţionării cercetării ştiinţifice în USH şi este coordonat de către prorectorul

cu activitatea ştiinţifică. Conducerea executivă o exercită directorul si directorul adjunct al

Departamentului.

(3) Consiliul Ştiinţific se întruneşte anual sau semestrial, conducerea operativă fiind

asigurată de prorectorul de resort şi de conducerea Departamentului.

Art. 10. (1) Departamentul de Management al Cercetării Ştiinţifice are

următoarele atribuţii:

a) asigură logistica pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, în special pentru cea

inclusă în cadrul normei didactico-ştiinţifice şi pentru granturi;

b) raportează anual asupra cercetării ştiinţifice;

c) participă la analizele privind cercetarea ştiinţifică efectuate de către Institute şi de

Consiliile de Facultate.

(2) Departamentul de Cercetare Ştiinţifică îşi poate crea în componenţa sa colective

de cercetare ca unităţi specializate.

Art. 11. Institutul de Cercetare, organizat conform Organigramei Cartei, grupează

şi coordonează mai multe facultăţi.

Art. 12. Catedra şi Consiliul de Facultate iniţiază, coordonează şi sancţionează prin

calificative cercetarea ştiinţifică. Managerul cu cercetarea ştiinţifică, sub coordonarea

decanului, asigură logistica cercetării ştiinţifice în facultate şi răspunde solicitărilor venite din

partea Universităţii.

Art. 13. Fiecare program (proiect) sau contract de cercetare este condus şi administrat

de către un director.

III. RECOMPENSE ŞI STIMULENTE

Art. 14. Activitatea de cercetare ştiinţifică se evidenţiază în curriculum vitae al

autorului şi constituie criteriul principal de apreciere a valorii profesionale a personalului

didactic sau de cercetare şi, după caz, poate completa norma didactică. Catedrele evaluează,

prin analiză, activitatea ştiinţifică a fiecărui membru la sfârşitul anului calendaristic.

Beneficiul din contractele de cercetare se repartizează, de principiu, astfel: 40%

pentru plata membrilor colectivului de cercetare, 30% pentru dotări necesare activităţii de

cercetare, 10% cheltuieli administrative şi 20% venituri la bugetul instituţiei.

Art. 15. Pentru ocuparea posturilor didactice de conferenţiar, profesor şi chiar de

lector, ca şi pentru atribuirea dreptului de conducere de doctorat, activitatea de cercetare

ştiinţifică este criteriu prioritar (conform HG nr. 567/2005 şi Ordinului MEC din M.O. partea

I, nr. 318/10.04.2006).

Art. 16. Participarea la manifestările ştiinţifice din ţară sau străinătate poate fi

sprijinită financiar. Cererile sunt avizate de şeful de catedră şi de decan şi se aprobă de rector.

IV. NORME ADMINISTRATIVE

Art. 17. (1) Finanţarea cercetării ştiinţifice din Universitatea Spiru Haret

beneficiază de mecanismul mixt, normă didactică şi contract cu diferiţi beneficiari.

(2) Finanţarea pe bază de normă didactică se realizează în condiţiile în care

activităţile de cercetare ştiinţifică reprezintă o componentă obligatorie a normei didactice

(Art. 1). În mod excepţional, finanţarea se poate face şi pe bază de normă de cercetare,

aprobată de rector.

Art. 18. Pentru fiecare program / proiect delimitat ca obiect de grant sau de contract

se elaborează de către directorul acestuia un buget de venituri şi cheltuieli de care este direct

răspunzător în faţa beneficiarilor şi a Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al

Universităţii.

Art. 19. Fiecare grant / contract constituie obiect distinct de evidenţă în contabilitate.

Art. 20 Prezentul regulament va fi adus la cunoştinţă tuturor cadrelor didactice de

către şefii de catedre.

Prezentul Regulament a fost actualizat şi aprobat în şedinţa Senatului Universităţii

Spiru Haret.

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

VII.3. STATUTUL ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

ÎN UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Capitolul 1. Prevederi generale

Art.1. Activitatea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret (USH) are drept obiective

cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicativă, activităţi de consultanţă, expertiză şi alte

servicii ştiinţifice. Cercetarea ştiinţifică în USH se circumscrie cercetării colective şi

individuale. Cercetarea individuală se referă mai ales la teme de doctorat şi masterat, dar şi

la teme în care unele cadre didactice s-au specializat sau sunt în curs de specializare. Temele

colective se realizează în cadrul centrelor şi Institutelor de cercetare ale USH.

Art. 2. La baza organizării şi funcţionării activităţii de cercetare ştiinţifică în USH

stau următoarele acte normative:

− Legea învăţământului;

− Ordonanţa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării

activităţii de cercetare – dezvoltare;

− Statutul cadrului didactic;

− Carta USH;

− Strategia de cercetare ştiinţifică a Universităţii Spiru Haret;

− Regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi finanţarea cercetării ştiinţifice

în USH.

Capitolul 2. Organizarea activităţii

Art. 3. Activitatea de cercetare se desfăşoară în Centre de cercetare şi în Institute

de cercetare potrivit schemei de organizare şi funcţionare a activităţii de cercetare ştiinţifică.

Art. 4. Centrele de cercetare funcţionează la nivelul catedrelor şi facultăţilor, iar

institutele, la nivelul Universităţii.

Art. 5. Centrele de cercetare sunt grupate pe institute de cercetare (potrivit

organigramei USH). Institutele au personalitate juridică.

Întreaga activitate ştiinţifică a centrelor de cercetare şi institutelor de cercetare

ştiinţifică este condusă la nivel de USH de un Consiliu Ştiinţific (cu rol consultativ) şi de

un Departament de Management al cercetării (cu rol executiv). Preşedintele Consiliului

este preşedintele şi rectorul USH. Activitatea de cercetare la nivel USH este coordonată de

prorectorul cu cercetarea ştiinţifică.

Capitolul 3. Centrele de cercetare

Art. 6. Centrele de cercetare reprezintă unităţi recunoscute şi aprobate instituţional la

nivelul Senatului USH. Ele pot fi acreditate ca şi centre de excelenţă de Ministerul

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin CNCSIS, primind anumite niveluri de competenţă.

Art. 7. Centrele de cercetare sunt conduse de un Consiliu Ştiinţific, subordonat

Consiliului de facultate şi Institutului. Din Consiliu fac parte: directorul Centrului (iniţiatorul

centrului), şeful catedrei şi unii şefi ai colectivelor de cercetare. Consiliul Ştiinţific este

format din 3 – 5 membri aprobaţi de Consiliul de facultate. Consiliul organizează aducerea la

îndeplinire a prevederilor, ordinelor şi instrucţiunilor care privesc activitatea centrelor, emise

de preşedintele USH. Consiliul îşi elaborează propriul regulament de funcţionare al centrului

şi propriul program de cercetare.

Art. 8. Centrele pot desfăşura următoarele activităţi: studii şi cercetare fundamentală,

cercetare aplicativă, prestări servicii, studii de formare continuă, instruire şi perfecţionare,

consultanţă, informare – documentare în domeniul de cercetare declarat în statutul Centrului

şi în domenii conexe, conform competenţei ştiinţifice şi tendinţei de dezvoltare a ştiinţei.

Activitatea de cercetare poate fi finanţată sau nefinanţată de o terţă parte sau mai multe.

Art. 9 Activitatea de cercetare ştiinţifică finanţată se desfăşoară, pe baza de contract,

prin intermediul programelor, subprogramelor, temelor de cercetare – dezvoltare şi

activităţilor cuprinse, după caz, în:

a. Programe naţionale de cercetare ştiinţifică, precum şi managementul acestora;

b. Programe de cercetare ştiinţifică finanţate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior;

c. Teme de cercetare ştiinţifică şi consultanţă, contracte cu societăţi comerciale,

organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţara şi din străinătate;

d. Programe instituţionale coordonate de Biroul Senatului USH şi finanţate din

fonduri proprii;

e. Programe instituţionale coordonate de Departamentul de Cercetare Ştiinţifică;

f. Programe departamentale coordonate de catedre şi facultăţi, care cuprind şi

cercetări individuale finanţate;

g. Programe la nivel teritorial (regional, local).

Art. 10. Masteranzii şi doctoranzii îşi desfăşoară cea mai mare parte a activităţii de

cercetare prin intermediul Centrului.

Art.11. Centrele colaborează, sau cel puţin se informează reciproc, cu alte centre

similare din ţară şi din străinătate.

Capitolul 4. Institutele de cercetare

Art. 12. Institutele de cercetare sunt instituţii de drept privat cu personalitate juridică

aflate în subordinea Universităţii Spiru Haret; institutele coordonează cercetarea unui grup

de facultăţi ale USH.

Art. 13. Sediul Institutelor este în municipiul Bucureşti, plasate în imobilele

proprietate USH sau FRM. Sediul acestora se transmite din administrarea USH în

administrarea Institutului. Predarea-preluarea acestui spaţiu se face pe bază de protocol

încheiat între instituţiile interesate.

Art. 14. Institutele de cercetare sunt conduse de un Consiliu Ştiinţific. În componenţa

Consiliului intră, alături de directorul şi directorul executiv al Institutului, directorii centrelor

grupate în Institutul respectiv. Atribuţiile şi sarcinile Institutului se stabilesc prin regulament

propriu de organizare şi funcţionare şi se aprobă prin ordin al preşedintelui şi rectorului

USH.

Art. 15. Institutele funcţionează cu un director, director executiv, contabil

(economist), jurist şi o secretară.

Art. 16. Institutele de cercetare desfăşoară următoarele activităţi:

a) fixează strategia şi direcţiile principale de dezvoltare ale cercetării ştiinţifice în

USH în domeniile de activitate pe care Institutele le gestionează, îngrijindu-se ca acestea să

se încadreze în priorităţile naţionale, europene şi internaţionale ale cercetării ştiinţifice;

b) analizează şi propun Departamentului de management al cercetării şi,

respectiv, Consiliului de Cercetare Ştiinţifică al USH spre avizare tematica programelor de

cercetare ale centrelor aferente şi ale Institutelor;

c) analizează şi propun spre avizare Departamentului de management al

cercetării şi, respectiv, Consiliului de Cercetare Ştiinţifică al USH tematica anuală de

cercetare;

d) evaluează anual, din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, activitatea

centrelor aferente şi propunerile de dezvoltare în perspectivă;

e) organizează şi iau măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin

din programele şi proiectele de cercetare ştiinţifică ale Universităţii;

f) identifică şi colectează fonduri extrabugetare pentru cercetarea ştiinţifică;

g) stabilesc condiţiile de evaluare specifice domeniilor lor de activitate;

h) colaborează sau cel puţin se informează reciproc cu alte institute similare din

ţară şi din străinătate;

i) răspund de disciplina generală şi de punerea în practică a orientărilor USH în

materie de cercetare ştiinţifică;

j) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi

funcţionare al Institutului sau invocate de rector (preşedinte) şi Departamentul cercetării;

k) întocmesc bugetul de venituri şi cheltuieli, care se supune spre aprobare

preşedintelui USH;

l) reprezintă centrele şi facultăţile, pe domeniile cercetării, în raport cu USH;

m) analizează şi fac recomandări în privinţa calităţii Analelor ştiinţifice.

Capitolul 5. Departamentul de management al cercetării

Art. 17. Departamentul de management are rol executiv în schema organizării

cercetării ştiinţifice a USH. Se compune din două compartimente: compartimentul

cercetării; compartimentul de informare, cooperare şi diseminare a rezultatelor cercetării;

acestea sunt conduse de câte un şef de compartiment.

Art. 18. Departamentul de Management al cercetării este condus de un director, un

director adjunct şi are în componenţă şefii celor două compartimente, un contabil şef, un

consilier juridic şi o secretară.

Art. 19. Departamentul de Management al cercetării are drept atribuţii:

a) asigură logistica, consilierea şi informaţiile necesare structurilor din Universitate

pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, în special pentru cea finanţată de USH;

b) facilitează informarea cu privire la granturile de cercetare ştiinţifică oferite de

organisme internaţionale, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, C.N.C.S.I.S., agenţi

economici etc.;

c) sprijină cadrele didactice şi cercetătorii din Universitate pentru elaborarea

documentaţiilor de participare la competiţii şi obţinerea de granturi/contracte de

finanţare a activităţii de cercetare ştiinţifică de la ministere, agenţii guvernamentale şi

neguvernamentale, agenţi economici etc. din ţară şi străinătate;

e) asigură logistica derulării corespunzătoare a contractelor de cercetare ştiinţifică

interne şi internaţionale, precum şi a proiectelor de cercetare ştiinţifică nefinanţate,

dezvoltând competenţele în domeniul managementului proiectelor;

f) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea executivă a centrelor şi Institutelor

de cercetare;

g) coordonează activitatea ştiinţifică de masterat – doctorate;

h) diseminează rezultatele cercetării din USH;

i) colaborează cu alte universităţi, instituţii abilitate prin lege, în vederea cooperării în

materie de cercetare ştiinţifică.

Capitolul 6. Consiliul cercetării ştiinţifice în USH

Art. 20. Întreaga activitate de cercetare ştiinţifică este coordonată de Consiliul

cercetării ştiinţifice, al cărui preşedinte este rectorul USH.

Art. 21. În Consiliul cercetării intră prorectorul cu cercetarea ştiinţifică, directorul şi

directorul adjunct al Departamentului de management al cercetării, directorii institutelor de

cercetare şi câte doi directori de cercetare de fiecare institut, numiţi de Institutele

coordonatoare ale acestora.

Art. 22. Consiliul cercetării ştiinţifice are în principal următoarele atribuţii:

− stabileşte strategia activităţii ştiinţifice din cadrul USH;

− analizează propunerile de teme de cercetare;

− analizează anual rezultatele cercetării;

− stabileşte criteriile de evaluare a proiectelor depuse pentru finanţare;

− stimulează şi sprijină organizarea de manifestări ştiinţifice;

− promovează, în exterior, rezultatele obţinute în domeniul cercetării;

− prezintă, prin prorectorul cu cercetarea, rezultatele cercetării în Senat.

Capitolul 7. Recompense şi stimulente

Art. 23. Activitatea de cercetare ştiinţifică se evidenţiază în curriculum vitae al

autorului şi constituie criteriu principal de apreciere a valorii profesionale a personalului

didactic sau de cercetare şi completează valorile normei didactice (25%).

Art. 24. Personalul care participă la realizarea temelor de cercetare finanţate este

remunerat în conformitate cu normele legale şi cu Regulamentul de cercetare al USH, din

sursele prevăzute şi aprobate în devizele temelor sau fazelor, la capitolul manoperă.

Capitolul 8. Normative administrative

Art. 25. (1) Finanţarea cercetării ştiinţifice în Centrele şi Institutele de cercetare

beneficiază de mecanismul mixt, creat în acest sens de regulamentele în vigoare, care prevăd

finanţarea pe bază de normă didactică (25%) şi finanţarea distinctă pe bază de contracte cu

diferiţi terţi (beneficiari).

(2) Finanţarea pe bază de normă didactică se realizează în condiţiile în care cercetarea

ştiinţifică reprezintă o componentă obligatorie a normei didactice.

Art. 26. Cheltuielile Centrelor şi Institutelor de cercetări se finanţează din veniturile

realizate pe bază de contracte/granturi, alte activităţi ale centrului şi din contribuţii ale USH.

Art. 27. Pentru fiecare program/proiect delimitat ca obiect de grant sau de contract se

elaborează, de către directorul programului, un buget de venituri şi cheltuieli de care este

direct răspunzător în faţa beneficiarilor, finanţatorilor, Institutului şi a Consiliului Ştiinţific al

Cercetării.

Art. 28. (1) Fiecare grant, proiect, contract, sau manifestare ştiinţifică constituie

obiect distinct de evidenţiat în contabilitatea institutelor USH.

(2) Materializarea cheltuielilor (procurare de mijloace pentru dotare, materiale

consumabile, efectuarea unor servicii, plata salariilor, deplasării etc.) se efectuează prin grija

compartimentelor de specialitate ale USH.

(3) Toate fondurile băneşti primite pentru finanţarea granturilor şi contractelor de

cercetare ştiinţifică sunt păstrate în cont distinct la bancă, fiind utilizate în regim de

autofinanţare.

Art. 29. Cercetătorii Centrelor şi Institutelor îşi asumă obligaţia de a respecta normele

deontologice şi prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la drepturile de autor de a respecta

proprietatea de licenţiere.

Art. 30. Nerespectarea prevederilor legale privind modul de cheltuire a fondurilor

destinate cercetării ştiinţifice atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, materială sau

administrativă a directorului Centrului si Institutului de Cercetare, şi/sau, după caz, a

directorului de proiect, temă sau fază.

Art. 31. Prezentul statut poate fi modificat de Consiliul Cercetării la propunerea

Departamentului.

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

Ane

xă

VII.4. METODOLOGIA EVALUĂRII CALITĂŢII

Ane

xă

ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

A UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET

(în conformitate cu Ordonanţa de Guvern nr. 75/2005

privind asigurarea calităţii în educaţie, modificată prin Legea 87/2006,

cu metodologia ARACIS, publicată în H.G. din M.O. nr. 865/23 oct. 2006

şi H.G. nr. 1418/11.10.2006, cu documentele „Procesului Bologna”

privind asigurarea calităţii academice şi în conformitate cu

Regulamentul privind cercetarea ştiinţifică al Universităţii Spiru Haret

reactualizat în 2007)

Preambul

Odată cu transformările intervenite în învăţământul superior şi având în vedere

„Declaraţia de la Bologna” (1999), întâlnirile ulterioare ale miniştrilor învăţământului (de la

Praga, 2001, Berlin, 2003, Bergen, 2005), poziţionarea Universităţii în Spaţiul European al

Învăţământului Superior, se impune încadrarea în Registrul ENQA (European Network for

Quality Assurance Education), respectiv asigurarea evaluării interne (cât şi externe) a calităţii

academice a cercetării ştiinţifice, componentă de bază a procesului de învăţământ, inclusiv în

domeniul predării.

1. Principii fundamentale în abordarea calităţii în cercetare

− Referire permanentă la nivelurile de calitate ale cercetării ştiinţifice europene şi

internaţionale şi la cerinţele dezvoltării durabile a României în cadrul UE.

− Responsabilitate instituţională şi individuală (universitate, institute, facultate,

catedre, centre şi colective de cercetare, institute, fiecare cadru didactic).

− Aprofundarea şi specializarea pe anumite domenii, probleme, obiective etc. în care

cercetătorul să fie recunoscut pe plan naţional şi european.

− Identitate individuală şi instituţională (la nivel de centru, catedră, facultate etc.)

marcate de rezultate şi performanţe în cercetare pe anumite domenii, probleme, consultanţă etc.

− Cooperarea intradisciplinară şi interdisciplinară în cadrul instituţiei, cu alte

instituţii şi specialişti din ţară şi pe plan internaţional, prin diferite tipuri de contracte sau alte

înţelegeri.

− Îmbunătăţirea permanentă a managementului şi calităţii cercetării ştiinţifice la

nivel de catedre, facultăţi şi universitate, cu accent pe formarea unei culturi a calităţii.

− Autoevaluarea semestrială şi anuală, la catedre şi consiliu de facultate, a calităţii

cercetării, pe bază de documente concrete şi cu aprecieri calitative individuale (pe baza unor

standarde şi indicatori de referinţă); evaluarea anuală la nivelul Universităţii.

2. Domeniile asigurării calităţii în cercetare

Sunt trei domenii stabilite de Legea nr. 87/2006, Art.10, notate cu A,B,C.

A. Capacitatea instituţională (organizare coerentă, conducere şi administrare, bază

materială şi resurse umane, toate realizate în funcţie de misiunea şi obiectivele asumate).

B. Eficacitatea cercetării, demonstrată prin rezultate concrete, clar formulate şi

evaluate prin seturi de criterii.

C. Managementul calităţii cercetării (strategii, obiective, planuri de cercetare, tehnici,

sisteme de informaţii în cercetare).

Evaluarea şi asigurarea calităţii, pe cele trei domenii, se fac de către Comisia pentru

evaluarea calităţii numită de Consiliul facultăţii (3-5 conferenţiari şi profesori), care prezintă

şi raportul semestrial (în luna iunie) şi anual (până la 15 decembrie), dar şi de Institute şi

Departamentul de Management al Cercetării.

3. Criterii, standarde şi indicatori de performanţă

− Criteriile (notate cu 1,2,3, respectiv A.1., B.1. etc.) reprezintă aspecte

fundamentale de organizare (şi funcţionare) a cercetării în facultate (şi universitate); ele se

referă la fiecare dintre cele trei domenii şi se concretizează prin câte un set de standarde.

− Standardele (notate cu S) definesc nivelul sau rezultatele minime obligatorii

(Min) privind realizarea unei cercetări şi se concretizează într-un set de indicatori de

performanţă. Există şi standarde de referinţă (optimale) folosite la nivel naţional, european

sau mondial (Legea nr. 87, 2006, Art. 9, c).

− Indicatorul de performanţă (notat cu IP) este un instrument de măsurare a gradului

de realizare a obiectivului de cercetare, raportat la un standard. Scara variază de la un nivel

minim acceptabil până la un nivel maxim de referinţă identificabil (prescurtat: Min sau Ref 1,

Ref 2 etc.), sau se propune: insuficient (cu penalizări), suficient (cu sau fără unele completări),

bine, foarte bine, excelent (în mod special pentru unele contracte de tip grant ş.a.).

Facultăţile (Consiliile profesorale) stabilesc propriile standarde de referinţă, precum şi

indicatorii de performanţă, care se actualizează anual, sau cel puţin la un ciclu de patru ani

(odată cu planul strategic instituţional). Pentru cercetarea plătită intern (de Universitatea

Spiru Haret), se va ţine cont de valoarea de 25% din salariul fiecărui cadru didactic.

4. Criterii şi standarde privind domeniul „Capacitatea instituţională” aplicabile

cercetării

− Catedrele şi consiliul profesoral trebuie să facă dovada, prin documente, a

modului de conducere şi de orientare a cercetării ştiinţifice. Aceasta se rezumă în raportul

semestrial şi anual, plus documentele însoţitoare şi îndosariate anual.

− Facultatea dispune de un plan strategic de cercetare, orientat pe termen lung (4 –

5 ani), şi de planuri operaţionale anuale de cercetare.

− Planul de cercetare ţine seama şi de baza materială a laboratoarelor, centrelor de

cercetare etc., obiectivele cercetării, prevăzute în planul strategic, de antrenarea în cercetare a

tuturor cadrelor, doctoranzilor, a masteranzilor şi a unor studenţi.

5. Criteriul B.3. Activitatea de cercetare S.B.3.1. Programe de cercetare

Instituţia şi facultăţile au o strategie pe termen lung şi programe pe termen mediu şi

scurt care se referă la obiectivele, proiectele şi rezultatele aşteptate ale cercetării, precum şi la

resursele realizate. Trebuie să existe un ethos şi o cultură a cercetării şi preocupări pentru

valorificarea rezultatelor cercetării; catedrele şi facultăţile sunt obligate să ia măsuri concrete

pentru implementarea unei culturi a cercetării.

Indicatori de performanţă

IP.B.3.1.1. Programarea cercetării

Min: Să existe o strategie pe termen lung şi programe pe termen mediu şi scurt

privind cercetarea, adoptate de Senat şi Consiliile facultăţilor, odată cu specificarea

practicilor de obţinere şi de alocare al resurselor de realizare şi a modalităţilor de

valorificare. Interesele de cercetare sunt predominant instituţionale.

Ref. 1: Programarea cercetării ţine cont de cerinţele dezvoltării pe plan naţional şi se

realizează în cadrul naţional, în privinţa competitivităţii şi valorificării. Cercetarea este

releventă predominant naţional.

Ref. 2: Programarea şi realizarea cercetării sunt raportate la cadrul european şi

global.

IP.B.3.1.2. Realizarea cercetării şi indicatorii de performanţă

Min: Cercetarea dispune de resurse financiare, logistice şi umane suficiente pentru a

realiza obiectivele propuse.

Ref.1: Există un climat şi o cultură academică puternic centrate pe cercetare, atestate

de numărul granturilor de cercetare, de publicaţii şi de transferul cognitiv şi tehnologic prin

consultanţă, parcuri ştiinţifice etc. Există şcoli doctorale pentru formarea tinerilor cercetători.

Ref. 2: Există certificarea îndeplinirii unor standarde de calitate sau excelenţă în

cercetarea ştiinţifică, din punctul de vedere al organizării, urmăririi desfăşurării proiectelor

de cercetare, avizării interne a rezultatelor şi eliminării practicilor neconforme cu etica,

precum reproducerea fără permisiune a rezultatelor obţinute de alţi cercetători, plagiat,

nerespectarea normelor de bioetică etc.

IP.B.3.1.3. Valorificarea cercetării

Min: Cercetarea este valorificată prin: publicaţii pentru scopuri didactice, publicaţii

ştiinţifice, transfer tehnologic prin centre de consultanţă, parcuri ştiinţifice sau alte structuri

de valorificare, realizarea unor produse noi etc. Fiecare cadru didactic şi cercetător are anual cel

puţin o publicaţie sau o realizare didactică sau ştiinţifică. Instituţia participă prin mass media în

diseminarea rezultatelor cercetării.

Ref. 1: Rezultatele cercetării sunt apreciate la nivel naţional prin premii, citări, cotări,

recenzii etc. Publicaţiile, patentele, lucrările de anvergură etc. sunt menţionate în baze de date

internaţionale.

Fiecare Consiliu de facultate (şi catedră) adoptă conţinuturi şi exigenţe proprii pentru fiecare

indicator de performanţă, prin care evaluează şi codifică cercetarea ştiinţifică a fiecărui cadru didactic.

6. Fişa personală de acoperire anuală a autorităţii de cercetare

A se vedea Procedura 25 – Stat de funcţiuni

7. Conform Legii privind Statutul personalului didactic (MO, an IX, nr. 158, 16

iulie 1997), Art. 81(2). „Norma personalului didactic care nu desfăşoară activităţi de

cercetare ştiinţifică sau echivalentă acesteia se majorează cu până la 4 ore convenţionale, fără

a depăşi 15 ore convenţionale.”

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII Cod: 7/17 UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii Procedura: PROCEDURA ANALIZA

ACTIVITĂŢII DE CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ

LA NIVELUL CATEDREI ŞI

FACULTĂŢII

Ediţia 1,

Revizia…

VII.5. PROCEDURA ANALIZA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

LA NIVELUL CATEDREI ŞI FACULTĂŢII (cod 7/17) Cod: 7/17

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Obiective:cunoaşterea semestrială şi mai ales anuală a îndeplinirii planului de

cercetare atât cantitativ (conform Regulamentului), cât şi calitativ, conform Metodologiei, la

toate nivelurile (individual, catedră, centru de cercetare, institut şi universitate); propuneri de

îmbunătăţire conform unei analize Swot prevăzute în Strategie şi efectuarea unei clasificări

interne (stimulative), conform cu Procedura (Fişa).

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este concepută pentru a sta la baza analizei rezultatelor activităţii

de cercetare ştiinţifică. Rezultatele cercetării se concretizează în: (a) soluţii de modernizare şi

creştere a eficienţei economice sau de alt tip, însoţite de documentaţii; (b) cărţi, cursuri,

tratate şi monografii; (c) comunicări ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional; (d) articole

publicate în volume ale manifestărilor ştiinţifice sau în reviste de specialitate; (e) prezentări şi

mese rotunde la televiziunea România de Mâine.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Activitatea de cercetare ştiinţifică este componenta principală şi obligatorie a

activităţii universitare şi a procesului de inovare în USH.

Norma de cercetare a fiecărui cadru didactic este cuprinsă în totalul normei

didactice în proporţie de 25%.

2.2. Abrevieri

ACS = Activitate de cercetare ştiinţifică

a. Documente de referinţă

– SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

– Regulament privind cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret; Statutul

Organizării şi Funcţionării Cercetării în USH; Metodologia evaluării calităţii în cercetarea

ştiinţifică a Universităţii Spiru Haret.

Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi / etape Răspunde Mod de desfăşurare / Termene

1. Analiza rezultatelor ACS la nivelul catedrelor şi facultăţilor 1.1. Realizarea de fiecare cadru didactic a unei autoevaluări

Fiecare cadru didactic al catedrei

Analiza se realizează semestrial (în iunie şi noiembrie). Rapoartele asupra cercetării se depun în copie la Institute şi Departamentul de cercetare ştiinţifică al Universităţii. Autoevaluarea conţine rezultatele principale ale ACS, articole şi cărţi, participări la sesiuni ştiinţifice etc. Autoevaluarea este contrasemnată cu aprecieri de către şeful catedrei. Autoevaluarea trebuie realizată până la 15 mai, respectiv 15 noiembrie.

1.2. Realizarea unui raport general sintetic pe catedre

Şeful catedrei În raport se evidenţiază îndeplinirea individuală a planului de cercetare, propunându-se calificative individuale şi măsuri, chiar pecuniare (diminuarea salariului cu până la 25% pe 1 – 3 luni) pentru cei care nu au îndeplinit planul de cercetare ştiinţifică (conform metodologiei).

1.3. Aprobarea raportului general-sintetic în catedre

Şeful catedrei Raportul se discută şi se aprobă în catedră până la 30 mai, respectiv 30 noiembrie.

1.4. Realizarea raportului de facultate Managerul cu cercetarea ştiinţifică

Raportul de facultate se realizează prin sinteza rapoartelor şefilor de catedre. Raportul va conţine şi propuneri, inclusiv de sancţionare.

1.5. Aprobarea raportului de facultate Managerul cu cercetarea ştiinţifică

Raportul este discutat din perspectiva standardelor calităţii activităţii de cercetare ştiinţifică descrise în Metodologie. Raportul este asumat de Consiliul de facultate şi înaintat Universităţii, până la data de 10 mai, respectiv 10 decembrie.

2. Analiza rezultatelor la nivelul institutelor

Directorul executiv al Institutului

Raportul se realizează semestrial, sintetic la nivel de Institut şi cu concretizări pe facultăţi, catedre, centre şi problemele (contractele) abordate în cercetare.

3. Analiza rezultatelor ACS la nivelul Universităţii

Departamentul de cercetare ştiinţifică al Universităţii

Raportul de cercetare ştiinţifică la nivelul Universităţii este realizat anual.

3.1. Realizarea raportului de universitate Departamentul de management al

Cercetării ştiinţifice al Universităţii

Raportul de Universitate se realizează prin sinteza rapoartelor de facultate. Raportul este analizat în şedinţa managerilor cu cercetarea ştiinţifică ai facultăţilor şi aprobat de rectorul USH, până la sfârşitul lunii februarie.

Notă: Rapoartele (catedre şi facultate), procesele-verbale de analiză, autoevaluările,

rezumatele temelor cercetate sau lucrările în extenso, copie de pe coperta cărţilor, programele

sesiunilor ştiinţifice etc. vor fi îndosariate şi păstrate în arhiva facultăţii (managerul cu

cercetarea ştiinţifică) pe o perioadă de 5 ani.

VII.6. SCHEMA RAPORTULUI PRIVIND

CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ANUALĂ

A. Personal angrenat în cercetarea ştiinţifică

A1 Număr cadre didactice cu normă de bază

A2 – din care, antrenate în activitatea de cercetare

A3 Fondul anual de salarii (RON) dedicat cercetării

(25% din salariul normei de bază)

A4 Venituri obţinute din activitatea de cercetare (RON)

A5 Număr studenţi antrenaţi în acţiuni de cercetare

A6 Număr masteranzi antrenaţi în activitatea de cercetare

A7 Număr centre de cercetare (operaţionale)

A8 – din care, acreditate de Senat sau de CNCSIS

A9 Număr colective de cercetare (câte în centre şi câte separat)

Precizare:

Activitatea de cercetare ştiinţifică a fiecărui cadru didactic va fi analizată în catedre şi în

Consiliul facultăţii pe baza grilei de evaluare, respectiv fişa personală. Fiecare cadru didactic va

primi pentru activitatea de cercetare un calificativ (insuficient, suficient, bine, foarte bine, excelent).

B. Cercetare pe bază de contract

B1 Număr contracte de cercetare

B2 – din care, cu mediul în afaceri

B3 – din care, cu administraţia publică (centrală / locală)

B4 Număr contracte de cercetare pentru care facultatea este titular de

contract

B5 Număr contracte de cercetare în care facultatea participă ca

membru în echipa de cercetare

B6 Valoarea contractelor de cercetare (RON)

B7 Număr cadre didactice antrenate în contractele de cercetare

B8 Număr masteranzi antrenaţi în contractele de cercetare

B9 Număr studenţi antrenaţi în contractele de cercetare

B10 Număr contracte cercetare pentru rectorat

C. Cercetare pe bază de granturi

C1 Număr proiecte de granturi propuse

C2 Număr granturi câştigate

C3 Număr teme cercetare finanţate prin granturi CNCSIS

C4 – din care tip A

C5 – din care tip At

C6 – din care tip A – cons

C7 – din care tip Td

C8 Valoare contracte CNCSIS (RON)

C9 Număr teme cercetare finanţate prin granturi ale Academiei

Române

C10 Valoare granturi ale Academiei Române (RON)

C11 Număr teme cercetare finanţate de MEdC prin planul sectorial şi

planul naţional de cercetare-dezvoltare

C12 Valoare contracte finanţate de MEdC (RON)

C13 Număr teme cercetare finanţate prin CEEX

C14 Valoare contracte CEEX (RON)

C15 Număr contracte de cercetare internaţională

C16 Valoare contracte cercetare internaţională (RON)

C17 Număr cadre didactice antrenate în granturi

C18 Număr masteranzi antrenate în granturi

C19 Număr studenţi antrenaţi în granturi

D. Rezultate ale cercetării

D1 Număr cursuri editate

D2 Număr teme majore de cercetare abordate de cercuri

D3 Număr teme majore de cercetare abordate de colective

D4 Număr teme individuale

D5 Număr teme de doctorat

D6 Număr cărţi publicate

D7 – din care, în străinătate

D8 Număr articole publicate

D9 – din care, în reviste cotate ISI

D10 Număr articole publicate în reviste cotate CNCSIS

D11 Număr articole publicate în străinătate

E. Anale

E1 Număr Anale editate în anul ........

E2 Număr articole / studii cuprinse în Anale

E3 – din care, în limbi străine

E4 Acreditată (A), Neacreditată (N), Pierdut acreditarea (P)

F. Sesiuni ştiinţifice

F1 Număr sesiuni ştiinţifice ale cadrelor didactice

F2 Număr comunicări prezentate în cadrul sesiunilor ştiinţifice

F3 – din care ale cadrelor didactice ale USH

F4 Număr de sesiuni ştiinţifice studenţeşti

F5 Număr participări la sesiuni ştiinţifice, simpozioane internaţionale

F6 Număr participări la sesiuni ştiinţifice, simpozioane naţionale

G. Cercetare ştiinţifică studenţească

G1 Număr cercuri

G2 Număr şedinţe organizate de cercuri

G3 Număr comunicări prezentate

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 7/18

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea

Calităţii

Procedura: PROCEDURA INTERNĂ DE

IERARHIZARE A FACULTĂŢILOR

UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET PRIVIND

OBIECTIVELE DE CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ ŞI CERCETARE

Ediţia 1,

Revizia…

VII.7. PROCEDURA INTERNĂ DE IERARHIZARE A FACULTĂŢILOR

UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET PRIVIND OBIECTIVELE DE CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ ŞI CERCETARE (cod 7/18)

Obiectiv: Cunoaşterea situaţiei cantitative şi calitative a facultăţilor, a centrelor de

cercetare şi a resurselor umane în cercetare, pe baza unui punctaj propriu. Cod: 7/18

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

â

Nr. crt.

Obiective şi indicatori Număr de obiective şi puncte

Punctaj total pe obiectiv

1. Centre de cercetare • Dacă sunt acreditate de Senatul USH se acordă 2 puncte per centru. • Dacă sunt acreditate de CNCSIS se acordă 6 puncte per centru.

…………………

…………………

…………………

…………………

2. Evaluarea cadrelor didactice (documentaţia care să demonstreze rezultatele evaluărilor trebuie să fie parte a dosarului cercetării). • Dacă 100% din cadrele didactice au primit calificative pentru activitatea de cercetare „Foarte Bine” şi „Excelent”, se acordă 10 punte. • Dacă 50% din totalul cadrelor didactice au primit calificativele „Suficient” şi „Bine”, iar 50% „Foarte Bine” şi „Excelent”, se acordă 5 punte. • Dacă 50% din totalul cadrelor didactice au primit calificativul „Insuficient”, se acordă 0 puncte.

număr cadre …...........

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

3. Contracte de cercetare (cu mediul de afaceri sau cu administraţia publică) • Dacă facultatea este titular de contract, se acordă 10 puncte per contract. • Dacă facultatea este numai membru în echipa de cercetare, se acordă 5 puncte per contract.

număr contracte ….....

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

4. Granturi (punctaj minim, dacă facultatea este membră, şi punctaj maxim, dacă facultatea este titular de grant):

– se acordă 10- 15 puncte per proiect grant propus, dar necâştigat;

– se acordă 20-25 puncte per grant câştigat cu finanţare CNCSIS (fie de tip A, At, A-cons, Td), cu finanţare Academia Română, cu finanţare MedC;

– se acordă 20-25 puncte per grant finanţare CEEX;

– se acordă 30- 35 puncte per grant câştigat finanţat internaţional.

număr granturi ….....

………………….

…..………………

…………………

…………………

………………… …………………

…………………

…………………

…………………

5. Rezultate ale cercetării − se acordă 4 – 8 puncte per curs editat prima oară în funcţie de originalitate; − se acordă 2 puncte per curs reeditat; − se acordă 2 puncte pentru referate ştiinţifice prezentate şi admise în cadrul temelor de doctorat; − se acordă 8 puncte per temă de

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

doctorat (material finisat/ depus / admis); − se acordă 8 puncte per carte publicată (în afara cursurilor) în edituri acreditate; − se acordă 2 puncte per carte publicată în edituri neacreditate; − se acordă 15 puncte per carte publicată în străinătate; − se acordă 7 puncte per tema cercetare colectivă abordată de cercuri/ colective de cercetare; − se acordă 5 puncte per temă individuală de cercetare (material finisat/ depus); − se acordă 2 puncte per articol publicat în reviste, volume neacreditate; − se acordă 5 puncte per articol publicat în revista CNCSIS; − se acordă 10 puncte per articol publicat în străinătate; − se acordă 20 puncte per articol publicat în revista ISI.

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

6. Anale − se acordă 3 puncte per Anale editată în anul respectiv – neacreditată; − se acordă 10 puncte per Anale editată în anul respectiv – acreditată.

…………………

…………………

…………………

………………… 7. Sesiuni ştiinţifice

− se acordă 5 puncte per sesiune ştiinţifică organizată; − se acordă 7 puncte per simpozion naţional organizat de facultate; − se acordă 12 puncte per simpozion internaţional organizat de facultate.

…………………

…………………

…………………

…………………

…………………

………………… 8. Cercetare ştiinţifică studenţească

– se acordă 2 puncte per cerc ştiinţific studenţesc (nu mai mult de 2 cercuri pe specialitate).

…………………

…………………

9. Cercetare ştiinţifică masterat – câte 1 punct pentru fiecare temă cu rezultat ştiinţific publicat în rezumat în Anale

…………………

…………………

10. Total puncte pe facultate

…………………

…………………

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 7/19

UNIVERSITATEA SPIRU

HARET

Departamentul Asigurarea

Calităţii

Procedura: PROCEDURĂ IDENTIFICARE,

EVALUARE, RECUNOAŞTERE A

CENTRELOR DE CERCETARE

Ediţia 1,

Revizia…

VII.8. PROCEDURA IDENTIFICARE,

EVALUARE, RECUNOAŞTERE A CENTRELOR DE CERCETARE (cod 7/19)

Conţinut:paşii de urmat şi documentaţia necesară acreditării de către Senatul USH a

centrelor de cercetare ştiinţifică şi ca centre de excelenţă de către CNCSIS.

Cod: 7/19

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este concepută pentru a sta la baza identificării şi organizării

centrelor de cercetare ştiinţifică în vederea acreditării de către Senat şi ca centre de excelenţă

ştiinţifică de către CNCSIS. Identificarea, evaluarea şi recunoaşterea centrelor de cercetare

au la bază competiţia organizată la nivelul Universităţii şi competiţia la nivel naţional,

organizată de CNCSIS.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Centrele de cercetare ştiinţifică pot funcţiona în cadrul catedrelor sau ca unităţi

distincte sau departamente pe lângă catedre, facultăţi sau la nivel de Universitate. În funcţie

de complexitatea activităţilor, pot fi organizate institute de cercetare pe lângă facultăţi şi la

nivelul universităţii.

2.2. Abrevieri

CC = centru de cercetare

3. Documente de referinţă

SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

Metodologia de identificare, evaluare şi recunoaştere a centrelor de cercetare.

4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi / etape Răspunde Mod de desfăşurare / Termene

1. Autoevaluarea CC 1.1. Întocmirea dosarului de

autoevaluare

Director CC

Dosarul conţine următoarele date structurale: definirea CC; domeniul de cercetare în care centrul se doreşte recunoscut; potenţialul uman implicat în programele de cercetare; programele de pregătire postuniversitară (masterat, doctorat), susţinute de CC; resursele materiale şi infrastructura de care dispune centrul de cercetare; mod de organizare şi statut de funcţionare ale CC; cartea de muncă a membrilor echipei centrului şi elemente definitorii ale calităţii cercetării materializate în rezultate ale colectivului în domeniul cercetării din ultimii cinci ani. Rezultatele vor fi prezentate sub forma anexelor din formularul de aplicaţie.

1.2. Formularea cererii de identificare şi recunoaştere a

Director CC În interval de o lună de la momentul lansării competiţiei

CC 1.3. Întocmirea fişei

universitate

Director CC Fişa universitate este semnată de rectorul universităţii, ştampilată şi datată. La întocmirea fişei se foloseşte formularul fişa universitate.

1.4. Depunerea la CNCSIS a dosarului cu

documentaţia de autoevaluare

Director CC În interval de o lună de la momentul lansării competiţiei

2. Analiza autoevaluărilor 2.1. Verificarea formularelor de aplicaţie şi selectarea dosarelor eligibile

Responsabilii comisiilor de specialitate CNCSIS

Dacă o propunere de CC este considerată incompletă, formularul de aplicaţie nu se primeşte.

2.2. Evaluarea în teren a CC Comisia desemnată de

experţi evaluatori

Scopul vizitei este evaluarea calităţii cercetării în CC, folosind criterii specifice şi date concrete care le susţin, în raport cu aspectele declarate în propunerea înaintată la CNCSIS.

2.2.1. Planificarea vizitei CNCSIS, CC evaluare

CNCSIS informează CC asupra perioadei şi a componenţei echipei de evaluare. Directorul centrului are obligaţia de a achita taxa de evaluare şi de a transmite CNCSIS informaţii necesare procesului de evaluare.

2.2.2. Vizita de evaluare propriu-zisă

Comisia desemnată de

experţi evaluatori

O vizită de evaluare durează maxim 3 zile. Comisia de evaluare studiază documentele centrului (cercetări realizate, rezultate obţinute, publicaţii, resurse de cercetare), întâlneşte membrii centrului, completează fişa de evaluare.

2.2.3. Realizarea raportului individual de evaluare şi a raportului final al comisiei de evaluare

Comisia desemnată de

experţi evaluatori

Rapoartele individuale se focalizează pe aprecierea fiecărui punct din fişa de evaluare. Raportul final include evaluarea CC. Un exemplar din acest raport, un exemplar din rapoartele individuale şi fişele de evaluare sunt adăugate la aplicaţia depusă la CNCSIS. Un exemplar al raportului final este transmis CC.

2.2.4. Întâlnirea finală cu directorul CC şi reprezentantul universităţii (rector, prorector)

Comisia desemnată de

experţi evaluatori

Întâlnirea, în finalul vizitei, are scopul de a prezenta rezultatele vizitei.

3. Ierarhizarea centrelor de cercetare şi propunerea centrelor de excelenţă

CNCSIS Acţiunea se realizează potrivit metodologiei de identificare, evaluare si recunoaştere a centrelor de cercetare noi şi de reevaluare a CC recunoscute anterior de CNCSIS şi a ghidului de evaluare pentru CC

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 4/20

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea

Calităţii Procedura: PROCEDURA OBŢINEREA

FINANŢĂRII DIN INSTRUMENTE

STRUCTURALE

Ediţia 1,

Revizia…

VII.9. PROCEDURA OBŢINEREA FINANŢĂRII

DIN INSTRUMENTE STRUCTURALE (cod 4/20)

Cod: 4/20

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este concepută pentru a descrie procesul de obţinere a finanţării

din instrumentele structurale.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Autoritate de management – ministere implicate care elaborează şi coordonează

programe operaţionale.

Organism intermediar – ministere, agenţii, agenţii de dezvoltare regională care

îndeplinesc sarcini delegate de autoritatea de management.

2.2. Abrevieri

PO = program operaţional

PC = program complement aferent PO

AM = autoritate de management

OI = organism intermediar

3. Documente de referinţă

PROGRAM OPERAŢIONAL

AUTORITATE DE MANAGEMENT

ORGANISME INTERMEDIARE

Creşterea Competitivităţii Economice

Ministerul Economiei şi Finanţelor

ANIMMC, MEdC, ANT MCTI, MEC – Direcţia Energie

Transport Ministerul Transporturilor 8 Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului

Protecţia Mediului Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

ANOFM MEdC –Inspectorate şcolare judeţene

Dezvoltare Regională 8 Agenţii de Dezvoltare Regională

Dezvoltarea Resurselor Umane

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

Asistenţă Tehnică Cooperare teritorială europeană – Cooperare transfrontalieră

Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale

Coordonate ale instituţiilor din România implicate în instrumentele structurale

ale Uniunii Europene

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR – Autoritatea de Management

pentru Cadrul de Sprijin Comunitar

Programe operaţionale sectoriale

a. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

Obiectivul general al POS DRU constă în dezvoltarea capitalului uman şi creşterea

competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi a învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa

muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite de participare pe o piaţă a forţei de muncă

modernă, flexibilă şi inclusivă.

AXA PRIORITARĂ 1 – Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii

economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

AXA PRIORITARĂ 2 – Învăţarea pe tot parcursul vieţii şi piaţa muncii

AXA PRIORITARĂ 3 – Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor

AXA PRIORITARĂ 4 – Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

AXA PRIORITARĂ 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare

AXA PRIORITARĂ 6 – Promovarea incluziunii sociale

AXA PRIORITARĂ 7- Asistenţa tehnică

b. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice

Obiectivul general al POS – Creşterea Competitivităţii Economice îl constituie

creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de

productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o

creştere medie a productivităţii de cca. 5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel

de aproximativ 55% din media UE.

AXA PRIORITARĂ 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie;

AXA PRIORITARĂ 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru

competitivitate;

AXA PRIORITARĂ 3 – Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele

privat şi public;

AXA PRIORITARĂ 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în

aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice;

AXA PRIORITARĂ 5 – Asistenţă Tehnică.

c. Programul Operaţional Sectorial Transport

Obiectivul general al POS Transport constă în promovarea, în România, a unui sistem

de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a

persoanelor şi bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel

naţional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României.

AXA PRIORITARĂ 1 – Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în

scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de

transport ale UE;

AXA PRIORITARĂ 2 – Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naţionale de

transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport

durabil;

AXA PRIORITARĂ 3 – Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii

protecţiei mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor;

AXA PRIORITARĂ 4 – Asistenţă Tehnică pentru POS-T.

d. Programul Operaţional Sectorial de Mediu

Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între

Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere

cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu

luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”. AXA PRIORITARĂ 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată;

AXA PRIORITARĂ 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi

reabilitarea siturilor contaminate istoric;

AXA PRIORITARĂ 3 – Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor

climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea

ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai poluate;

AXA PRIORITARĂ 4 – Un sistem de management adecvat pentru protejarea naturii;

AXA PRIORITARĂ 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor

naturale în zonele cele mai expuse la risc;

AXA PRIORITARĂ 6- Asistenţă Tehnică.

e. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Obiectivul general al POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative îl reprezintă

creşterea eficienţei administraţiei publice.

AXA PRIORITARĂ 1 – Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului

ciclului de politici publice;

AXA PRIORITARĂ 2 – Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor

publice, cu accentul pus pe descentralizare;

AXA PRIORITARǍ 3 – Asistenţă tehnică pentru sprijinirea implementării PO.

f. Programul Operaţional Regional

Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice,

sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi

resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea

condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în

special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

AXA PRIORITARĂ 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de

creştere;

AXA PRIORITARĂ 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale;

AXA PRIORITARĂ 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale;

AXA PRIORITARĂ 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local;

AXA PRIORITARĂ 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului;

AXA PRIORITARĂ 6 – Asistenţă tehnică.

g. Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică

Obiectivul general al Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică este acela de a

asigura sprijinul necesar procesului de coordonare şi implementare sănătoasă, eficientă,

eficace şi transparentă a instrumentelor structurale în România.

AXA PRIORITARĂ 1: Sprijin în implementarea instrumentelor structurale şi

coordonarea programelor;

AXA PRIORITARĂ 2: Dezvoltări viitoare şi sprijin în funcţionarea Sistemului Unic

Informatic de Management;

AXA PRIORITARĂ 3: Diseminarea informaţiei şi promovarea instrumentelor

structurale.

4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi / etape Răspunde Mod de desfăşurare / Termene

1. Se studiază Programele Operaţionale (PO) şi Programele Complement (PC) aferente fiecărui PO.

Cadre didactice

2. Beneficiarii eligibili completează cererea de finanţare şi anexele solicitate de Autoritatea de Management (AM).

Cadre didactice

Documente necesare:

− analiza economico-financiară;

− analiza de risc;

− studiul de fezabilitate;

− proiectul tehnic;

− autorizaţie de construcţie;

− aviz de mediu;

− evaluarea strategică de mediu;

− documente de confirmare a cofinanţării;

− detalii privind contribuţia în natură;

− documentele contabile ale firmei;

− cazierul fiscal al persoanei autorizate să depună cererea de finanţare şi al persoanei responsabile pentru proiect;

− adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat.

3. Documentaţia este discutată şi aprobată în şedinţa de catedră.

Managerul cu

cercetarea ştiinţifică

4. Cererea de finanţare este trimisă Organismelor Intermediare (OI) sau AM.

− formularul trebuie să fie dedicat domeniului respectiv. OI va oferi asistenţă celor ce vor face propuneri de proiect;

− formularul va conţine cererea de finanţare +ghidul de completare.

Cadre didactice

− formularul va fi disponibil pe

Internet la OI.

− instrucţiunile vor fi disponibile

pe site-ul AM sau OI.

5. Propunerea de proiect se înscrie într-un sistem de date digital care este constituit şi într-o bază de date pentru propuneri de proiecte.

6. După completarea fişierului electronic, se obţin şi înştiinţarea de recepţie a aplicaţiei, cât şi numărul de referinţă sub care a fost înregistrată în sistem.

7. Se cercetează conformitatea administrativă a cererii de finanţare cu procedurile interne ale AM.

8. Verificarea eligibilităţii Criteriile de eligibilitate sunt descrise pentru fiecare PO.

9. Evaluarea tehnică şi financiară se face după o grilă de evaluare care va fi pusă la dispoziţia beneficiarului împreună cu aplicaţia.

10. Aprobarea proiectului şi semnarea contractului de finanţare

CAPITOLUL VIII

EVALUAREA PERFORMANŢELOR

CADRELOR DIDACTICE

VIII.1. Regulament privind evaluarea multicriterială a performanţelor cadrelor didactice VIII.2. Procedura Evaluarea multicriterială a personalului didactic (cod 8/21)

VIII.1. REGULAMENT PRIVIND EVALUAREA MULTICRITERIALĂ

A PERFORMANŢELOR CADRELOR DIDACTICE

În baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările

ulterioare, a Legii nr. 128/12.071997 privind Statutul personalului didactic; Hotărârii

Guvernului României nr. 238/31.03.2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru

evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului didactic din învăţământul

superior; Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii

educaţiei, În baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3928/21.04.2005 privind

asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământul superior, Cartei

Universitare a Universităţii Spiru Haret,

Senatul emite prezentul Regulament:

Art. 1. Prezentul regulament stabileşte principiile, metodele şi criteriile pe baza cărora

se va efectua evaluarea activităţii didactice (componenta predare) a personalului didactic

academic al Universităţii.

Art. 2. Evaluarea periodică a calităţii activităţii de predare se referă la cunoştinţele de

specialitate, capacitatea didactică de transmitere a cunoştinţelor către studenţi şi deontologia

profesională a fiecărui cadru didactic implicat în procesul de formare a studenţilor şi

cursanţilor, indiferent de forma de învăţământ (cu prezenţă în campus sau ID) şi indiferent de

nivelul serviciului educaţional (licenţă, masterat, doctorat, formare continuă).

Art. 3. Evaluarea periodică a calităţii activităţii de predare a personalului didactic are

un caracter complex şi integrator şi se va desfăşura sub conducerea şefului de catedră.

Art. 4. Evaluarea calităţii activităţii de predare a personalului didactic se face pe baza

următoarelor criterii: pregătirea şi organizarea cursurilor, cunoaşterea comprehensivă a

disciplinei predate, abilităţi de comunicare, pasiunea în predarea disciplinei, disponibilitatea

în relaţiile cu studenţii, calitatea exprimării studenţilor, calitatea produselor de predare.

Art. 5. Criteriile de evaluare se concretizează într-un raport de sinteză ce cuprinde

informaţiile şi aprecierile din următoarele surse: autoevaluarea activităţii didactice, evaluarea

din partea colegilor (peer review), evaluarea din partea studenţilor şi evaluarea din partea

şefului de catedră.

Art. 6. Prin evaluare se acordă calificativele excelent, foarte bine, bine, satisfăcător.

Obţinerea calificativelor excelent, foarte bine sau bine înseamnă îndeplinirea criteriului.

(1) Raportul de sinteză va prezenta distinct activitatea desfăşurată în perioada ce a

succedat ultimei evaluări.

(2) Prin autoevaluare, fiecare cadru didactic va furniza informaţii cu privire la propria

activitate care îl individualizează în colectiv prin excelenţă didactică.

(3) Aprecierea colegială se poate face prin şedinţe publice de catedră/departament sau

prin chestionare. Prin informaţiile culese în cadrul aprecierii colegiale se vor urmări cu

precădere aspectele deontologiei profesionale şi calităţii personale în raport cu membrii

colectivului.

(4) Evaluarea studenţilor reprezintă o componentă importantă în formarea unei opinii

corecte despre performanţa profesională şi morală a fiecărui cadru didactic şi se face prin

chestionare.

(5) Evaluarea şefului de catedră/departament va evidenţia gradul de îndeplinire a

standardelor de performanţă prin raportarea la fişa postului corespunzător gradului didactic şi

funcţiei deţinute de fiecare membru al colectivului, precum şi prin raportarea la cerinţele de

funcţionare optimă a catedrei/departamentului respectiv. Evaluarea se poate face prin fişe

standardizate.

(6) Indiferent de funcţia administrativă sau managerială deţinută în cadrul

Universităţii, toate cadrele didactice vor fi evaluate, potrivit criteriilor de evaluare.

Art. 7. Autoevaluarea se face pentru activitatea din anul universitar încheiat.

Art. 8. Grila de autoevaluare se completează personal de fiecare cadru didactic

(autoevaluare).

Art. 9. Evaluarea se consideră pozitivă dacă toate criteriile sunt îndeplinite fără să se

facă echivalări de la un criteriu la altul.

At. 10. În urma evaluării, se pot propune următoarele concluzii şi măsuri:

− excelent;

− foarte bine, dacă toate criteriile sunt îndeplinite;

− bine, cu recomandări de îmbunătăţire a activităţii;

− satisfăcător, cu recomandări pentru îndeplinirea unor criterii şi propunerea

următoarei date de reevaluare;

− nesatisfăcător, cu monitorizare pe termen de 6 luni pentru îndeplinirea unor

criterii şi propunerea următoarei date de reevaluare;

− nesatisfăcător la repetarea evaluării, cu anularea deciziei de ocupare a

postului didactic.

Art. 11. Rezultatul final al evaluării interne va fi comunicat de către Comisiile de

evaluare, în termen de 5 zile, Departamentului pentru Asigurarea Calităţii, care îl va face

public şi îl va comunica în scris persoanei evaluate.

Art. 12. Evaluarea cadrelor didactice se va face în fiecare an universitar. Evidenţa

evaluării va fi gestionată de Departamentul pentru Asigurarea Calităţii.

Art. 13. Conducerile catedrelor vor realiza planificarea evaluării periodice, pentru

fiecare an.

Art. 14. Evaluarea calităţii activităţii de predare desfăşurate de cadrele didactice se

poate efectua şi la cerere, înaintea termenului stabilit prin programarea la nivelul catedrei, în

următoarele cazuri:

− pentru ocuparea prin concurs a unui post didactic;

− pentru acordarea unor premii sau distincţii anuale;

− pentru obţinerea unor gradaţii şi stimulente salariale;

− pentru acele persoane care doresc sau cărora li se cere, ca excepţie, să se

evalueze.

Art. 15. Evaluarea calităţii activităţii tuturor cadrelor didactice are un caracter intern,

iar pentru conferirea titlurilor de conferenţiar, profesor şi a calităţii de conducător de

doctorat, şi unul extern (de către comisiile şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,

Diplomelor şi Certificatelor Universitare – CNATDCU).

Art. 16. Rezultatele evaluărilor vor fi analizate şi validate la nivelul Consiliilor

facultăţilor sau al Senatului, după caz.

Art. 17. Cadrele didactice au dreptul să conteste rezultatul evaluării în termen de 10

zile de la comunicarea sa, cu menţiunea argumentată a celor contestate.

Art. 18. Dacă evaluarea presupune candidatura mai multor persoane pe o poziţie

(didactică sau de premiere), pentru departajarea în cazul îndeplinirii cumulative a criteriilor,

se poate folosi o grilă de punctaj aprobată de Biroul Senatului.

Anexă

CRITERII DE EVALUARE INTERNĂ A ACTIVITĂŢII DE PREDARE

A PERSONALULUI DIDACTIC

Criteriile următoare exprimă dimensiunile competenţei didactice:

1. Pregătirea şi organizarea cursurilor. Această abilitate se exprimă, în principal,

prin:

a) claritatea obiectivelor cursului (enunţate în programa analitică) şi a obiectivelor

fiecărei teme de predare;

b) organizarea materialului predat (logica internă a predării unui curs, organizarea pe

unitate de timp a materiei);

c) frecvenţa utilizării unor metode care facilitează învăţarea (exemple, simulări,

aplicaţii, alte metode specifice fiecărei discipline);

d) adaptarea cursului în funcţie de feed-back-urile primite de la studenţi (exemplu:

profesorul realizează că ceva „nu e în ordine” cu o anumită temă sau concept, din punctul de

vedere al studentului îşi reajustează cursul).

2. Cunoaşterea comprehensivă a disciplinei predate, care se exprimă, prioritar,

prin:

a) corectitudinea ştiinţifică a informaţiilor vehiculate;

b) relaţiile şi transferul cunoştinţelor predate cu alte cursuri sau spre alte discipline

conexe;

c) integrarea rezultatelor de cercetare recente în cursul predat;

d) răspunsuri adecvate la întrebările studenţilor.

3. Abilităţi de comunicare, manifeste prin:

a) claritatea expunerii, din punct de vedere al receptorului;

b) retorica adecvată.

4. Pasiunea pentru predarea disciplinei, vizibilă în:

a) entuziasmul şi dinamismul cu care se predă o anumită temă sau sunt integrate noile

rezultate ale cercetării;

b) capacitatea de a-i motiva pe studenţi şi de a le stimula curiozitatea intelectuală;

c) cursul e resimţit de studenţi ca o provocare intelectuală, ca o experienţă majoră de

învăţare.

5. Disponibilitatea şi relaţiile cu studenţii:

a) disponibil şi punctual la orele de consultaţii;

b) onestitate şi atitudine pozitivă în relaţiile cu studenţii,

c) utilitatea comentariilor pe care le face la seminarii, referate sau lucrările de

diplomă, aşa cum e percepută de studenţi.

6. Calitatea examinării studenţilor, operaţionalizată prin:

a) corectitudinea evaluării,

b) utilizarea unor metode adecvate de evaluare;

c) distribuţia relativ gaussiană a notelor studenţilor;

d) examinarea are în vedere aspectele relevante ale disciplinei.

7. Calitatea produselor de predare, exprimată prin:

a) calitatea silabusului şi a altor materiale de curs remise studenţilor;

b) dovezi ale efortului de inovare curriculară;

c) indici ai reuşitei academice ale cursanţilor (exemplu: cantitatea de cunoştinţe

dobândite la curs, câştigarea unor competiţii ştiinţifice studenţeşti, obţinerea unor

burse de cercetare, publicarea unor articole etc.).

Evaluarea calităţii activităţii didactice este sintetizată de şeful

catedrei/departamentului într-un raport anual privind activitatea de predare la nivelul

departamentului catedrei.

Evaluarea se rezumă la informaţii şi aprecieri din următoarele surse:

(a) autoevaluarea activităţii didactice făcută de către candidat;

(b) evaluarea din partea colegilor;

(c) evaluarea studenţilor;

(d) lista de manuale şi alte activităţi didactice realizate de către candidat.

Concluzia se exprimă în calificativele: „Excelent”, „Foarte Bine”, „Bine”,

„Satisfăcător”, „Nesatisfăcător”. Standardul minim: obţinerea calificativului „Bine”.

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod 8/21

Ediţia 1, Revizia 1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea

Calităţii

Procedura: EVALUAREA

MULTICRITERIALĂ A

PERSONALULUI DIDACTIC Pagina…..din……

VIII.2. PROCEDURA EVALUAREA MULTICRITERIALĂ

A PERSONALULUI DIDACTIC (cod 8/21)

Cod:8/21 Denumire:

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.: Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere

Această procedură este elaborată pentru a sta la baza evaluării personalului academic.

Potrivit evoluţiilor recente ale mediilor academice, principalele activităţi aferente profesiunii

academice sunt predarea, cercetarea/creaţia şi serviciile profesionale. Prezenta procedură

vizează exclusiv componenta predare.

Privită ca o certificare a calităţii, evaluarea personalului didactic al Universităţii are

drept scop oferirea de informaţii utile pentru profesori – în vederea perfecţionării activităţii,

pentru instituţie – în vederea întemeierii deciziilor de personal şi pentru studenţi – în scopul

oferirii informaţiilor utile despre un anumit curs (efortul solicitat, tipul notării).

Principalele surse privind evaluarea personalului academic trebuie să includă toate

persoanele aflate în contact direct cu procesul, conţinutul şi rezultatul activităţii didactice,

respectiv studenţii, colegii de breaslă şi autoevaluarea.

Mijloacele de evaluare trebuie să combine evaluarea calitativă cu cea cantitativă; în

consecinţă se vor utiliza: aprecierile scrise (exemplu: scrisori de recomandare, întrebări

deschise), chestionarele, interviurile, observaţii ale activităţii didactice, portofoliul academic.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Predarea şi activităţile aferente (= pregătirea cursurilor, evaluarea studenţilor,

consultaţii etc.) ocupă aproximativ 60% din totalul activităţii unui cadru didactic.

Componenta didactică, ca element important al predării, are o natură

multidimensională. Cei mai relevanţi factori pentru determinarea acesteia ţin de: cunoaşterea

comprehensivă a disciplinei predate, pregătirea şi organizarea cursurilor, abilităţile de

comunicare, nivelul implicării/interesului pentru predarea disciplinei, disponibilitatea în

relaţiile cu studenţii, calitatea exprimării studenţilor şi calitatea produselor de predare.

Autoevaluarea activităţii didactice reprezintă o descriere completă a muncii

personale şi a efortului intelectual aflat în spatele acestei prestaţii, respectiv: aspecte ale

sarcinii de predare, criteriile de predare, obiectivele cursului, planul de curs şi strategiile de

predare, pertinenţa mijloacelor de evaluare utilizate etc.

2.2. Abrevieri

AP – activitate de predare

Ev – evaluare

Av – autoevaluare

CevS – chestionarul de evaluare a activităţii de predare (AP) destinat studenţilor

Fav – Fişa de autoevaluare a AP

OEv – Oficiul de Evaluare

3. Documente de referinţă

− SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;

− Legea învăţământului nr. 84/1995;

− Legea nr. 87/10.04.2006, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

− Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista

indicatorilor de performanţă a ARACIS. 4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi/etape Răspunde Mod de desfăşurare/Termene

1. Autoevaluarea activităţii de predare

Fiecare cadru didactic

Autoevaluarea AP se realizează anual, pe baza Fav, în scopul jalonării direcţiilor de autoperfecţionare didactică. Av. vizează: 1) autoevaluarea competenţelor de predare; 2) un scurt rezumat al aspectelor pozitive ale activităţii didactice, precum şi a celor care necesită îmbunătăţiri; 3) o schiţă a unui plan de îmbunătăţire a activităţii didactice; 4) un rezumat al rezultatelor obţinute de la ultima autoevaluare în ceea ce priveşte perfecţionarea activităţii didactice. Fav. va fi depusă până la data de 15 mai la conducerea facultăţii/departamentului.

2. Evaluarea activităţii de predare de către colegi

Evaluarea AP de către colegii de breaslă se va face la solicitarea conducerii facultăţii sau departamentului pentru a fundamenta decizii legate de promovare sau titularizare. Evaluarea constă în aprecieri scrise sub forma scrisorilor de recomandare, din partea a cel puţin trei specialişti din acelaşi domeniu academic sau profesional cu persoana evaluată, de la instituţii diferite.

3. Evaluarea activităţii de predare de către studenţi

Responsabilul cu evaluarea AP din cadrul Departamentului pentru Asigurarea Calităţii Conducerile facultăţilor şi departamentelor

Evaluarea AP de către studenţi se realizează pentru fiecare profesor şi la fiecare disciplină în parte pe baza CevS, semestrial – cu trei săptămâni înainte de începerea sesiunii de examene. Toate cadrele didactice şi toţi studenţii sunt informaţi cu privire la scopul şi demersul activităţii de evaluare a AP.

USH 3.1. Colectarea informaţiilor privind AP de la studenţi

Cev sunt administrate în sălile de curs, în timpul orelor obişnuite de curs şi în circumstanţe normale (nu în situaţii informare sau în etape de examinare a studenţilor). Profesorul sau o persoană desemnată de către facultate distribuie formularele, citeşte instrucţiunile de administrare şi solicită unui student să strângă formularele completate. Persoana desemnată cu administrarea chestionarelor le va prelua de la studentul desemnat să le colecteze, le va introduce într-un plic care va fi sigilat şi apoi va preda plicul oficiului de evaluare al Universităţii.

3.2. Raportarea şi interpretarea informaţiilor din CEvS

Informaţiile CevS sunt prelucrate statistic şi interpretate în cadrul Oev. Rezultatele evaluărilor vor fi oferite profesorilor evaluaţi numai după terminarea examenelor şi afişarea notelor. La cerere, Oev poate oferi sprijin suplimentar cadrelor didactice evaluate pentru utilizarea informaţiilor în scop formativ.

4. Analiza activităţii de predare la nivelul facultăţii/departamentului

Analiza va consemna o serie de date legate de procesul de evaluare a activităţii de predare a cadrelor didactice ale departamentului/facultăţii, date disponibile în urma evaluărilor studenţilor, colegilor şi a autoevaluărilor – în cadrul Oev şi la nivelul facultăţii.

5.1. Elaborarea raportului anual privind evaluarea activităţii de predare la nivelul facultăţii/departamentului

Secretarul Consiliului de facultate

Raportul se va axa pe evidenţierea consecinţelor informative, formative şi normative ale acestor evaluări, şi nu pe critica persoanelor. De asemenea, raportul va putea conţine, dintr-o perspectivă pozitivă, numele celor mai apreciaţi profesori şi poate propune calificative individuale şi chiar măsuri salariale.

5.2. Aprobarea raportului de facultate

Secretarul Consiliului de facultate

Raportul este discutat din perspectiva standardelor calităţii activităţii de predare. Raportul este asumat de consiliul de facultate şi înaintat până la data de 30 mai.

6. Analiza activităţii de predare la nivelul universităţii 6.1. Elaborarea raportului de universitate

Raportul de Universitate se realizează prin sinteza rapoartelor de facultate. Raportul este analizat în şedinţa decanilor (reprezentanţilor) facultăţilor şi aprobat de rectorul Universităţii Spiru Haret.

Notă: Rapoartele, autoevaluările, aprecierile scrise etc. vor fi îndosariate şi păstrate în

arhiva facultăţii/departamentului (secretarul ştiinţific) pe o perioada de 5 ani.

Chestionarele aplicate studenţilor, rapoartelor la nivelul universităţii etc. vor fi îndosariate şi

păstrate în arhiva Oficiului de evaluare o perioadă de 5 ani.

Anexă

Raportul anual privind evaluarea activităţii de predare

Facultatea/Departamentul………………………

Catedra…………………………………………

Nr. crt.

Numele şi prenumele Grad didactic Punctaj obţinut Observaţiile raportului (se fac aprecieri urmărind dimensiunile competenţei didactice)

1.

2.

3.

Concluzii şi propuneri: ……………………………………………………………..

Dimensiunile competenţei didactice

1. Pregătirea şi organizarea cursurilor. Această abilitate se exprimă, în principal,

prin:

a) claritatea obiectivelor cursului (enunţate în programa analitică) şi a

obiectivelor fiecărei teme de predare;

b) organizarea materialului de predat (logica internă a predării unui curs,

organizarea pe unitatea de timp a materiei);

c) frecvenţa utilizării unor metode care facilitează învăţarea (exemple, simulări,

aplicaţii, alte metode specifice fiecărei discipline);

d) adaptarea cursului în funcţie de feed-back-urile primite de la studenţi

(exemplu: profesorul realizează că ceva „nu e în ordine” cu o anumită temă

sau concept, din punctul de vedere al studentului şi îşi reajustează cursul).

2. Cunoaşterea comprehensivă a disciplinei predate, care se exprimă, prioritar,

prin:

a) corectitudine ştiinţifică a informaţiilor vehiculate;

b) relaţiile şi transferul cunoştinţelor predate cu alte cursuri sau spre alte

discipline conexe;

c) integrarea rezultatelor de cercetare recente în cursul predat;

d) răspunsuri adecvate la întrebările studenţilor.

3. Abilităţi de comunicare, manifestate prin:

a) claritatea expunerii, din punct de vedere al receptorului;

b) retorică adecvată.

4. Pasiunea pentru predarea disciplinei, vizibilă în:

a) entuziasmul şi dinamismul cu care se predă o anumit temă sau sunt integrate

noile rezultate de cercetare;

b) capacitatea de a-i motiva pe studenţi şi de a stimula curiozitatea intelectuală;

c) cursul e resimţit de studenţi ca o provocare intelectuală, ca o experienţă

majoră de învăţare.

5. Disponibilitatea şi relaţiile cu studenţii:

a) disponibil şi punctual la orele de consultaţii;

b) onestitatea şi atitudinea pozitivă în relaţiile cu studenţii;

c) utilitatea comentariilor pe care le face la seminarii, referate sau lucrările de

diplomă, aşa cum e percepută de studenţi.

6. Calitatea exprimării studenţilor, operaţionalizată prin:

a) corectitudinea evaluării;

b) utilizarea unor metode adecvate de evaluare;

c) distribuţia relativ gaussiană a notelor studenţilor;

d) examinarea are în vedere aspectele relevante ale disciplinei.

7. Calitatea produselor de predare, exprimată prin:

a) calitatea silabusului şi a altor materiale de curs remise studenţilor;

b) dovezi ale efortului de inovare curriculară;

c) indici ai reuşitei academice ale cursanţilor (exemplu cantitatea de cunoştinţe

dobândite la curs, câştigarea unor competiţii ştiinţifice studenţeşti, obţinerea

unor burse de cercetare, publicarea unor articole etc.).

Anexă

Facultatea…………………………………

Specializarea……………………………..

EVALUAREA MULTICRITERIALĂ A PERFORMANŢELOR

CADRELOR DIDACTICE

1. Profesor, conferenţiar

Nr. crt

Criterii de evaluare

Indicatori de performanţă Cantitate Puncte Pondere criteriu

1. Introducerea unor cursuri noi, pe direcţii academice şi ştiinţifice neabordate anterior

1 2

3+

3 4 5

2. Cursuri universitare proprii, cu grad înalt de originalitate

1 2

3+

3 4 5

3. Suporturi de studiu pentru seminarii, laboratoare, proiecte

1 2

3+

3 4 5

1 Suport didactic pentru

studenţi

4. Manuale şi alte materiale pentru învăţământul preuniversitar

1 2

3+

3 4 5

25%

1. Cărţi, monografii, tratate (inclusiv cursuri publicate în edituri recunoscute)

1 2+

2 3

25%

2. Capitole în lucrări 1-2 3+

1 2

3. Studii, articole publicate în reviste de specialitate, preponderent ISI

1 2

3-5 6-10 10+

1 2 3 4 5

2. Cercetare ştiinţifică

4. Conferinţe/lucrări de sinteză/comunicări la manifestări ştiinţifice recunoscute

1 2

3-5 6-10 10+

1 2 3 4 5

5. Studii publicate în urma unor conferinţe naţionale şi internaţionale

1 2

3-5 6-10 10+

1 2 3 4 5

6. Brevete omologate, produse sau metode aplicate

Da 5

7. Premii ştiinţifice sau diplome de excelenţă în cercetare ştiinţifică

Da 5

8. Granturi câştigate prin competiţie

Da 5

9. Contracte de cercetare ştiinţifică

Da 5

10. Rapoarte de cercetare ştiinţifică

1 2

3+

3 4 5

1. Profesor invitat pentru prelegeri la universităţi de prestigiu

Da 5

2. Membru în academii de ştiinţă şi artă

Da 5

3. Membru în societăţi ştiinţifice şi profesionale

Da 5

4. Membru în comisii de doctorat

Da 5

5. Membru în colectivele de redacţie ale unor reviste

Da 5

6. Membru în comitete internaţionale de program

Da 5

7. Membru în echipe de expertizare/evaluare a procesului educaţional

Da 5

8. Membru în echipe de expertizare/evaluare a calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice

Da 5

9. Membru în consilii naţionale de specialitate

Da 5

3.

Recunoaştere naţională şi

internaţională

10. Organizator de manifestări ştiinţifice

Da 5

Activitatea cu studenţii

1. Evaluarea cadrelor didactice de către studenţi

10%

1+ 5

4.

2. Conducerea unor cercuri ştiinţifice studenţeşti sau îndrumare în elaborarea de comunicări la sesiuni ştiinţifice ale studenţilor.

10 20

21-50 51-100 100+

1 2 3 4 5

5. 1. Numărul lucrărilor de licenţă conduse

1-5 6-10 11-15 16+

2 3 4 5

15%

Activitatea în comunitatea academică

2. Comunicări la sesiunile ştiinţifice ale Universităţii

1 2 3 4

5+

1 2 3 4 5

Punctaj obţinut:

Total puncte = (total puncte criteriul 1 x pondere criteriul 1/100) + (total puncte

criteriul 2 x pondere criteriul 2/100) + (total puncte criteriul 3 x pondere criteriul 3/100) +

(total puncte criteriul 4 x pondere criteriul 4/100) + (total puncte criteriul 5 x pondere

criteriul 5/100).

Anexă

PUNCTAJ PENTRU INDICATORII DE PERFORMANŢĂ

Profesor, conferenţiar

Nr. crt

Criterii de evaluare

Indicatori de performanţă

UM Cantitate Puncte Pondere criteriu

1. Introducerea unor cursuri noi, pe direcţii neabordate anterior

Cursuri 1 2

3+

3 4 5

2. Cursuri universitare proprii, cu grad înalt de originalitate

Cursuri 1 2

3+

3 4 5

3. Suporturi de studiu pentru seminarii, laboratoare, proiecte

Cursuri 1 2

3+

3 4 5

1. Elaborarea de materiale didactice

4. Manuale şi alte materiale pentru învăţământul preuniversitar

1 2

3+

3 4 5

25%

Cărţi de autor 1 2+

2 3

1. Cărţi, monografii, tratate (inclusiv cursuri publicate în edituri recunoscute)

Capitole în cărţi

1-2 3+

1 2

25%

2. Studii publicate în colecţii şi reviste de specialitate

Studii/articole 1 2

3-5 6-10 10+

1 2 3 4 5

3. Conferinţe/lucrări de sinteză/comunicări la manifestări ştiinţifice recunoscute

Comunicări 1 2

3-5 6-10 10+

1 2 3 4 5

2. Cercetare ştiinţifică

4. Lucrări publicate în volumele unor conferinţe naţionale şi internaţionale

Lucrări publicate

1 2

3-5 6-10 10+

1 2 3 4 5

5. Brevete omologate, produse sau metode aplicate

da 5

6. Premii ştiinţifice sau diplome de excelenţă în cercetarea ştiinţifică

Da 5

7. Granturi câştigate prin competiţie

Da 5

8. Contracte de cercetare ştiinţifică

Da 5

9. Rapoarte de cercetare ştiinţifică

Rapoarte 1 2

3+

3 4 5

1. Profesor invitat pentru prelegeri la universităţi de prestigiu

Da 5

2. Membru în academii de ştiinţă şi artă

Da 5

3. Membru în societăţi ştiinţifice şi profesionale

Da 5

4. Membru în comisii de doctorat

Da 5

5. Membru în colectivele de redacţie ale unor reviste

Da 5

6. Membru în comitete internaţionale de program

Da 5

7. Membru în echipe de expertizare/evaluare a procesului educaţional

Da 5

8. Membru în echipe de expertizare/evaluare a calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice

Da 5

9. Membru în consilii naţionale de specialitate

Da 5

3. Recunoaştere naţională şi

internaţională

10. Organizator de manifestări ştiinţifice

Da 5

1. Evaluarea cadrelor didactice de către studenţi

10%

Cercuri 1+ 5

4. Activitatea cu studenţii

2. Conducerea unor cercuri ştiinţifice studenţeşti sau îndrumare în elaborarea de comunicări la sesiuni ştiinţifice ale studenţilor.

Studenţi 10 20

21-50 51-100 100+

1 2 3 4 5

1. Numărul lucrărilor de licenţă conduse

Lucrări în medie, anual

1-5 6-10 11-15 16+

2 3 4 5

15% 5. Activitatea în comunitatea academică

2. Comunicări la sesiunile ştiinţifice ale Universităţii

Comunicări 1 2 3 4

5+

1 2 3 4 5

Punctaj obţinut:

Total puncte = (total puncte criteriul 1 x pondere criteriul 1/100) + (total puncte

criteriul 2 x pondere criteriul 2/100) + (total puncte criteriul 3 x pondere criteriul 3/100) +

(total puncte criteriul 4 x pondere criteriul 4/100) + (total puncte criteriul 5 x pondere

criteriul 5/100).

Anexă

Facultatea……………………………

Specializarea………………………….

EVALUAREA MULTICRITERIALĂ A PERFORMANŢELOR

CADRELOR DIDACTICE

Lector

Nr. crt.

Criterii de evaluare

Indicatori de performanţă Cantitate Puncte Pondere criteriu

1. Introducerea unor cursuri noi, pe direcţii neabordate anterior

1 2

4 5

2. Cursuri universitare proprii, cu grad înalt de originalitate

1 2

4 5

3. Suporturi de studiu pentru seminarii, laboratoare, proiecte

1 2

4 5

1 Suport didactic pentru

studenţi

4. Manuale şi alte materiale pentru învăţământul preuniversitar

1 2

4 5

30%

1

3 1. Cărţi, monografii, tratate (inclusiv cursuri publicate în edituri recunoscute) 1-2

3+ 1 2

25%

2. Cursuri universitare proprii, cu grad înalt de originalitate.

1 2

3+

3 4 5

3. Studii publicate în reviste de specialitate, preponderent ISI

1 2

3-5 6+

2 3 4 5

2. Cercetare ştiinţifică

4. Conferinţe/lucrări de sinteză/comunicări la manifestări ştiinţifice recunoscute.

1 2

3-5 6+

2 3 4 5

5. Lucrări publicate în volumele unor conferinţe naţionale şi internaţionale

1 2

3-5 6+

2 3 4 5

6. Brevete omologate, produse sau metode aplicate

Da 5

7. Premii ştiinţifice sau diplome de excelenţă în cercetare ştiinţifică

Da 5

8. Granturi câştigate prin competiţie

Da 5

9. Contracte de cercetare ştiinţifică

Da 5

10. Rapoarte de cercetare ştiinţifică

1 2

3+

3 4 5

1. Prelegeri la universităţi de prestigiu

2. Membru în academii de ştiinţă şi artă

3. Membru în societăţi ştiinţifice şi profesionale

Da 5

4. Membru în comisii de doctorat 5. Membru în colectivele de redacţie ale unor reviste

Da 5

15%

6. Membru în comitete internaţionale de program

7. Membru în echipe de expertizare/evaluare a procesului educaţional

8. Membru în echipe de expertizare/evaluare a calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice

9. Membru în consilii naţionale de specialitate

Da 5

3. Recunoaştere naţională şi

internaţională

10. Organizator de manifestări ştiinţifice

Da 5

4. Activitatea cu studenţii

1. Evaluarea cadrelor didactice de către studenţi

15%

1+ 5 2. Conducerea unor cercuri ştiinţifice studenţeşti sau îndrumare în elaborarea de comunicări la sesiuni ştiinţifice ale studenţilor.

10 20

21-50 51-100 100+

1 2 3 4 5

1. Numărul lucrărilor de licenţă conduse

1-5 6-10

11-15 16+

2 3 4 5

15%

2. Comunicări la sesiunile ştiinţifice ale Universităţii

1 2 3 4

5+

1 2 3 4 5

5. Activitatea în comunitatea academică

3. Participarea la alte activităţi 1

Punctaj obţinut:

Total puncte = (total puncte criteriul 1 x pondere criteriul 1/100) + (total puncte criteriul 2 x

pondere criteriul 2/100) + (total puncte criteriul 3 x pondere criteriul 3/100) + (total puncte

criteriul 4 x pondere criteriul 4/100) + (total puncte criteriul 5 x pondere criteriul 5/100).

Anexă

Proiect

Facultatea…………………………….

Specializarea………………………….

EVALUAREA MULTICRITERIALĂ A PERFORMANŢELOR

CADRELOR DIDACTICE

Asistent

Nr. crt

Criterii de evaluare

Indicatori de performanţă

Cantitate Puncte Pondere criteriu

1. Cursuri universitare (coautor)

1+ 5

3. Suporturi de studiu pentru seminarii, laboratoare, proiecte

1 2

3+

3 4 5

1. Elaborare de materiale didactice

4. Manuale şi alte materiale pentru învăţământul preuniversitar

1 2

3+

3 4 5

1 3 1. Lucrări de autor

1 2+

1 2

25%

2. Studii publicate în colecţii şi reviste de specialitate

1 2

3-5 6

2 3 4 5

3. Conferinţe/lucrări de sinteză/comunicări la manifestări ştiinţifice recunoscute.

1 2

3-5 6+

2 3 4 5

4. Lucrări publicate în volumele unor conferinţe naţionale şi internaţionale

1 2

3-5 6+

2 3 4 5

5. Brevete omologate, produse sau metode aplicate

Da 5

2. Cercetare ştiinţifică

6. Premii ştiinţifice sau diplome de excelenţă în cercetare ştiinţifică

Da 5

7. Granturi câştigate prin competiţie

Da 5

8. Contracte de cercetare ştiinţifică

Da 5

9. Rapoarte de cercetare ştiinţifică

1 2

3+

3 4 5

1. Membru în societăţi ştiinţifice şi profesionale

Da 5

2. Membru în colectivele de redacţie ale unor reviste recunoscute

3. Recunoaştere naţională şi

internaţională

3. Organizator de manifestări ştiinţifice

Da 5

10%

1. Conducerea unor cercuri ştiinţifice studenţeşti sau îndrumare în elaborarea de comunicări la sesiuni ştiinţifice ale studenţilor∗

1 2-4 5+

2 4 5

15% 4. Activitatea cu studenţii

2. Numărul de studenţi înscrişi la seminariile aferente postului de bază

50-60 61+

4 5

1. Comunicări la sesiunile ştiinţifice

1 2 3 4

5+

1 2 3 4 5

15% 5. Activitatea în comunitatea academică

2. Participarea la alte evenimente

1

Punctaj obţinut:

Total puncte = (total puncte criteriul 1 x pondere criteriul 1/100) + (total puncte

criteriul 2 x pondere criteriul 2/100) + (total puncte criteriul 3 x pondere criteriul 3/100) +

(total puncte criteriul 4 x pondere criteriul 4/100) + (total puncte criteriul 5 x pondere

criteriul 5/100).

∗ Studenţii îndrumaţi (în medie anual)

CAPITOLUL IX

PERCEPŢIA DE CĂTRE STUDENŢI

A PERFORMANŢELOR ÎN ACTIVITĂŢILE

DE PREDARE, SEMINARIZARE

ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

IX.1. Procedura de evaluare a activităţii didactice de către studenţi (cod 9/22) IX.2. Rezultatele evaluării activităţii didactice de către studenţi

DCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 9/22

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Departamentul Asigurarea

Calităţii

Procedura: PROCEDURA DE EVALUARE

A ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE

DE CĂTRE STUDENŢI

Ediţia 1,

Revizia…

IX.1. PROCEDURA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE

DE CĂTRE STUDENŢI (cod 9/22)

Cod: 9/22

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Scopul activităţii

Scopul acestei proceduri este de a prezenta modul de organizare şi regulile de

desfăşurare a activităţii de evaluare a personalului didactic de către studenţi.

2. Domeniu de aplicare

Procedura se aplică în cadrul Universităţii Spiru Haret în scopul cunoaşterii

percepţiei studenţilor privind calitatea activităţii didactice realizate de personalul didactic în

cadrul sarcinilor didactice înscrise în fişa postului.

3. Documente de referinţă

− Legea învăţământului nr. 84/1995 (modificată şi republicată, cu modificările şi

completările ulterioare);

− Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic;

− Carta Universităţii Spiru Haret;

− Hotărârea de Guvern nr. 238/31.03.2000 privind aprobarea Normelor

metodologice pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului

didactic din învăţământul superior;

− Hotărârea de Guvern nr. 1418/11.10.2006 pentru aprobarea Metodologiei de

evaluare externă a standardelor, a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de

performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior;

− SR ISO IWA 2:2006;

− Ghidul activităţilor de evaluare a calităţii programelor de studii universitare şi

a Instituţiilor de învăţământ superior, aprobat de Consiliul ARACIS la 17.11.2006.

4. Definiţii, termeni şi abrevieri

Termenii sunt în conformitate cu hotărârile adoptate în cadrul CQ al Universităţii

Spiru Haret. În prezenta procedură sunt utilizate următoarele abrevieri şi definiţii:

• Evaluarea personalului didactic de către studenţi constituie un proces,

prevăzut de lege, în cadrul căruia se culeg şi se prelucrează informaţii de la studenţi în scopul

cunoaşterii performanţelor individuale ale personalului didactic din învăţământul superior. În

cele ce urmează, sintagma evaluare P/S va desemna întregul demers.

• În cadrul acestei proceduri, prin cadru didactic se înţelege o persoană care

conduce o activitate didactică integrală (pe parcursul unui semestru, eventual modular), în

componentele ei de curs şi/sau aplicaţii.

• MQ- Managementul calităţii;

• PMQ.ECD-S – Procedura de management al calităţii de evaluare a cadrelor

didactice de către studenţi;

• AI – Activitatea de învăţământ;

• CEAQ – Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii;

• CU – Curricula universitară (cuprinde: PPUL şi PCS);

• PPUL- Planul de pregătire universitară pentru licenţă;

• PCS -Planul de cercetare ştiinţifică;

• CECU – Comisia de elaborare a CU;

• CF – Consiliul facultăţii;

• CCF- Comisia Calităţii pe facultate;

• RC – Responsabilul Calităţii;

• PS – Program de studii (nou sau existent);

• CA – Comisia Academică (de învăţământ).

5. Descrierea activităţii

Principii generale

1. Efectele normative se reflectă în formularea unei aprecieri calitative cuantificabile,

la nivelul facultăţii/departamentului şi universităţii, ca o componentă a evaluării generale

anuale a performanţelor profesionale individuale ale personalului didactic din Universitatea

Spiru Haret.

2. Efectele funcţionale ale evaluării se reflectă în autoreglarea continuă a calităţii

prestaţiei didactice a cadrului didactic, în sensul îmbunătăţirii ei continue.

3. La nivelul Universităţii evaluarea P/S este coordonată de Prorectorul Didactic

4. La nivelul facultăţii/departamentului evaluarea P/S se realizează efectiv, conform

prezentei proceduri, sub conducerea decanului/directorului, de către Biroul Consiliului

facultăţii/departamentului.

5. Datele primare, datele prelucrate şi rezultatele finale ale evaluării P/S au caracter

confidenţial în relaţia directă rector–decan/director–şef de catedră/director–cadru didactic

evaluat. În orice relaţie, datele privind o persoană evaluată în cadrul evaluării P/S au caracter

secret.

6. Evaluarea P/S vizează calitatea actului didactic prestat de cadrul didactic, calitate

exprimată în gradul de compatibilitate al acestuia cu aşteptările studenţilor. Funcţia evaluării

constă în orientarea activităţilor de (auto)formare continuă a cadrului didactic în sensul

creşterii calităţii activităţii educative.

7. Evaluarea P/S se desfăşoară în baza unui proiect unic la nivel de universitate, cu

instrumente proprii Universităţii, şi are un caracter transparent, în sensul că studenţii cunosc

implicaţiile normative şi funcţionale ale rezultatelor evaluării cadrului didactic.

8. Premisele morale ale evaluării P/S privesc următoarele principii:

– prezumţia de onestitate şi respect reciproc între toţi participanţii la procesul de

evaluare: cadre didactice, studenţi şi personalul implicat în prelevarea şi prelucrarea datelor

şi în elaborarea rezultatelor finale;

– confidenţialitatea tuturor datelor primare şi intermediare şi a rezultatelor finale ale

evaluării.

9. Evaluarea P/S presupune buna cunoaştere a activităţii cadrului didactic de către

student, bazată pe experienţe educaţionale comune.

10. În scop personal sau organizaţional, cadrul didactic şi/sau şeful de catedră pot

folosi şi alte demersuri de evaluare a prestaţiei educaţionale proprii sau a organizaţiei (după

caz), în vederea cunoaşterii pe parcurs a impresiilor şi opiniilor studenţilor.

5.2. Reguli de organizare

11. Evaluarea se realizează de către studenţi în condiţii de anonimat. Cadrul didactic

evaluat nu are acces direct sau indirect la identitatea evaluatorului.

12. Sunt invitaţi să participe la evaluarea unui cadru didactic numai acei studenţi care

au frecventat minimum 40% din activităţile didactice realizate de un cadru didactic evaluat.

13. Sesiunea de evaluare se popularizează printr-un anunţ tip, la nivel de

facultate/departament, care se referă la prezenta procedură şi în care se precizează perioada,

locul de desfăşurare, metoda şi mijloacele de realizare a evaluării P/S.

14. Biroul Consiliului facultăţii/departamentului administrează acţiunile de evaluare

P/S în sensul pregătirii logistice (echipamente şi programe de calcul, săli etc.) şi

organizatorice (personal responsabil şi competent) şi al exercitării conducerii directe a

întregii desfăşurări a evaluării.

15. Studenţii au libertatea de a participa sau nu la evaluarea P/S şi de a face aprecieri

fără a avea obligaţia de a evalua toate cadrele didactice cu care au lucrat în perioada la care

se raportează evaluarea.

16. Sunt interzise acţiunile de manipulare, condiţionare sau de influenţare directă sau

indirectă a studenţilor în libera exprimare a opiniilor proprii.

17. Decanul/directorul facultăţii/departamentului sau, pe baza unei hotărâri exprese a

Biroului Consiliului facultăţii/departamentului, şeful de catedră comunică, în forma unei fişe

confidenţiale individuale, fiecărui cadru didactic evaluat rezultatul obţinut de acesta, în

cadrul unei discuţii confidenţiale constructive, orientată spre realizarea creşterii continue a

calităţii prestaţiei didactice a cadrului didactic.

18. Datele primare, datele prelucrate şi datele statistice (exceptând informaţiile

privind identitatea studenţilor) pot fi utilizate în scopuri socialmente dezirabile: cercetare,

management organizaţional, marketing educaţional sau instituţional etc.

19. Procedura de evaluare P/S se avizează de Biroul Consiliului facultăţii,

departamentului, se aprobă de Senatul Universităţii Spiru Haret şi are o valabilitate de

utilizare de minim trei ani consecutivi. Pe baza acestei experienţe urmează să se formuleze

propuneri de îmbunătăţire a procedurii. Orice modificare a procedurii de evaluare P/S aflate

în uz conduce la o nouă procedură de evaluare P/S care intră şi se menţine în vigoare în

condiţiile precizate mai sus.

5.3. Realizarea evaluării P/S 20. În cadrul Universităţii Spiru Haret, evaluarea P/S se realizează după cum urmează:

(1) Sesiunea de evaluare se organizează în fiecare an universitar, în semestrul al II-lea

(martie–mai), la nivel de facultate/departament.

(2) Procesul de evaluare P/S se realizează, sub conducerea decanului/directorului, de către

membrii Biroului Consiliului facultăţii/departamentului şi şefii de catedră din cadrul

facultăţii/departamentului, care primesc sarcini precise în cadrul procesului.

(3) Pentru activităţi bine definite şi în funcţie de volumul de date care urmează a fi

culese şi prelucrate, Biroul Consiliului facultăţii/departamentului poate aproba nominal şi

participarea altor persoane din cadrul facultăţii/departamentului, cărora li se fixează atribuţii

precise de ordin organizatoric, tehnic şi administrativ.

(4) Instruirea personalului implicat în procesul de evaluare P/S, conform alin. (2) şi

(3), se realizează la începutul sesiunii de către decanul/directorul facultăţii/departamentului.

(5) Sarcinile fiecărei persoane implicate în activităţile de evaluare P/S, conform alin.

(2) şi (3) se înscriu în fişa postului.

(6) Instrumentul de culegere a datelor este „Chestionarul de evaluare a personalului

didactic de către studenţi”, elaborat la nivel de Universitate.

(7) Datele brute se centralizează şi se prelucrează cantitativ la nivelul Biroului

Consiliului facultăţii/departamentului, care gestionează baza de date, asigură prelucrarea

statistică chestionarelor evaluării şi elaborează rezultatele finale individuale.

21. Evaluarea P/S se desfăşoară în următoarele etape:

(1) Prin decizie a Biroului Executiv se aprobă declanşarea şi calendarul de

desfăşurare a procesului de evaluare P/S.

(2) Biroul Consiliului facultăţii/departamentului, sub conducerea

decanului/directorului, aplică măsurile logistice şi organizatorice pentru culegerea datelor

primare conform chestionarului şi în condiţiile asigurării anonimatului studenţilor

respondenţi şi pentru desfăşurarea evaluării P/S.

(3) La nivelul Biroului Consiliului facultăţii/departamentului se prelucrează datele, se

elaborează rezultatele finale şi se întocmesc:

a) fişa individuală confidenţială a rezultatelor evaluării personalului didactic de

către studenţi, în două exemplare, cu rezultatele finale conform întrebărilor de

chestionar, cu precizarea numărului de studenţi respondenţi şi a numărului de

studenţi din formaţia de studiu participantă la activitatea didactică prestată de

cadrul didactic evaluat;

b) documentul cumulativ secret, pe catedră/departament al rezultatelor evaluării

personalului didactic de către studenţi, în două exemplare tipărite şi două

exemplare în format electronic, cu rezultate consemnate în toate fişele

confidenţiale individuale.

(4) Câte un exemplar al fişelor confidenţiale individuale şi câte un exemplar al

documentelor cumulative secrete rămân la dispoziţia decanului/directorului

facultăţii/departamentului. Acestea se utilizează pentru realizarea unor analize statistice, fără

divulgarea unor rezultate individuale nominale, în scopul fundamentării măsurilor individuale

şi globale de îmbunătăţire continuă a calităţii activităţii educative în facultate/departament.

(5) Câte un exemplar al fişelor confidenţiale individuale se înmânează, cu semnătură

de primire pe al doilea exemplar, fiecărui cadru didactic evaluat.

(6) Documentele cumulative secrete (câte un exemplar tipărit şi câte un exemplar în

format electronic) se transmit rectorului în plic sigilat. Acestea se utilizează pentru realizarea

unor analize statistice, fără divulgarea rezultatelor individuale nominale, în scopul

fundamentării unor măsuri punctuale şi globale de îmbunătăţire continue a calităţii activităţii

educative în universitate.

6. Responsabilităţi

Senatul Universităţii:

– aprobă procedura;

– aprobă reviziile procedurii.

Rectorul Universităţii:

– impune aplicarea procedurii.

Consiliul academic – Prorector cu activitatea didactică:

– elaborează, verifică, modifică, avizează procedura;

– monitorizează aplicarea procedurii.

Consilierul CEAQ:

– verifică procedura.

Responsabilul de proces:

– întocmeşte, difuzează, modifică, retrage procedura.

Decani, şefi de catedră, directori de departamente:

– aplică procedura.

7. Modificări

Responsabilitatea pentru prezenta procedură şi a formularelor anexe revine

preşedintelui CEAQ. Pentru modificarea acestei proceduri este responsabil preşedintele

CEAQ. Modificările sunt supuse validării Senatului.

UNIVERSITATE SPIRU HARET

FACULTATEA ……………………

IX.2. REZULTATELE EVALUĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE

DE CĂTRE STUDENŢI

Pentru intervalul de la ...............până la..........

Numărul de studenţi din facultate …….... Numărul de studenţi respondenţi ……..

Numărul de cadre didactice care predau în facultate ……….

Numărul de cadre didactice evaluate …….........

Medie individuală / criteriu

Criterii Nr.

crt.

NUMELE ŞI

PRENUMELE

Funcţia

didac-

tică 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Perform.

individ.

medie

Cadre didactice din catedra Performanţa medie

1

2

n

Cadre didactice din catedra Performanţa medie

n+1

Data: Decan, [numele şi prenumele] [semnătura]

Întocmit, [numele şi prenumele]

[semnătura]

Anexă

CHESTIONAR

DE EVALUARE DE CĂTRE STUDENŢI A ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Prezentul material urmăreşte evaluarea calitătii activităţii didactice în cadrul Facultăţii

................................................................................................... în scopul îmbunătăţirii

acesteia. Pentru aceasta solicităm obiectivitate şi sinceritate în completarea chestionarului.

Denumirea

disciplinei:_____________________________________________________________

Se evaluează: Curs____ S/L/Lp_____ Se va completa cu X ce se evaluează: curs sau D/L/Lp

Titularul cursului

(Prof.dr./Conf.dr./Lect.dr./drd.):__________________________________________

Titularul S=seminarului/L=laboratorului/LP=lucrari practice (Prof.dr./Conf.dr./Lect.dr./drd./Asist.drd./Asist.)

An de studiu _____________ ________________________________________ (Numele persoanei care a asistat la completarea chestionarului) (Semnătura)

==================================================================

=

Rugăm ca la fiecare din întrebările de mai jos (fiecare linie din tabel) să completaţi câte un X în căsuţa

corespunzătoare uneia dintre variantele de răspuns, care vi se pare mai apropiată de realitate.

Mulţumim!

1. Care au fost participarea dumneavoastră fizică la curs şi coparticiparea la seminar,

laborator, proiect?

% 90 80-90 70-80 50-70 sub 50

Curs

Seminar

Laborator

Lucrări practice

* = nu sunt prevăzute ore de acest fel; %= se apreciază ponderea prezenţei faţă de total ore în program.

2. Vi s-au prezentat şi sunt clare: I) Scopul şi utilitatea disciplinei în cadrul pregătirii pe care

o primiţi în facultate? II) Legăturile diferitelor părţi cu discipline anterioare şi ulterioare?

III) Aplicabilitatea practică a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în cadrul disciplinei?

a. da, şi sunt excelente; b. da, şi sunt foarte bune; c. da, şi sunt bune; d. da, sunt suficiente,

e. nu, sunt insuficiente

a b c d e

I)

II)

III)

3. În ce măsură: I) Cursul şi-a atins scopul şi şi-a relevat utilitatea? II) Cursul v-a stârnit

interesul pentru domeniul disciplinei? III) Aţi constatat corelaţii pozitive cu alte discipline?

IV) Aţi constatat suprapuneri cu alte discipline, privind materia parcursă?

a. da, în mod excelent; b. da, foarte bine; c. da, bine, d. da, suficient, e. nu, insuficient.

a b c d e

I)

II)

III)

IV)

4. Cu privire la materialele care să vă faciliteze procesul de învăţare: I) Titularul de curs v-a

indicat bibliografia? II) Există curs/cursuri tipărit(e) ? III) Vi s-au pus la dispoziţie exemple,

aplicaţii, studii de caz în timpul cursului/S/L/Lp? IV) Vi s-au pus la dispoziţie întrebări de

autoevaluare?

a. da, şi sunt excelente; b. da, şi sunt foarte bune; c. da, şi sunt bune; d. da, sunt suficiente,

e. nu, sunt insuficiente

a b c d e

I)

II)

III)

IV)

5. Apreciaţi calitativ următoarele aspecte ale prestaţiei titularului cursului: I) organizarea şi

prezentarea materiei; II) coerenţa informaţiei transmise; III) stilul şi atractivitatea

prezentării; IV) transmiterea cunoştinţelor utilizabile în practică asociate disciplinei; V)

preocuparea pentru fixarea cunoştinţelor; VI) stilul interactiv şi încurajarea întrebărilor şi

discuţiilor pe probleme teoretice şi practice; VII) încurajarea studiului individual:

a. excelentă; b. foarte bună; c. bună; d. suficientă; d. insuficientă.

a b c d e

I)

II)

III)

IV)

V)

VI)

VII)

6. Criteriile de apreciere şi notare a studenţilor au fost formulate?

a. da, la începutul activităţii şi sunt clare; b. da, pe parcursul activităţii; c. da, la sfârşitul

activităţii; d. nu au fost formulate.

a b c d e

7. Sugestiile dumneavoastră privind îmbunătăţirea procesului didactic, precum şi

îmbunătăţirea procesului de evaluare a activităţii didactice, inclusiv cele privind acest

chestionar:

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________ ==============================================================================

=

Date pentru prelucrare statistica: Vârsta ______ ani; Localitatea de domiciliu_________________; Angajat/Patron/Somer/Neangajat____

__Data_____________

Anexă

Chestionar pentru evaluarea cadrelor didactice de către studenţi

(vă rugăm să răspundeţi la toate întrebările)

Data

Codul disciplinei Denumirea disciplinei

Titular de curs

Apreciaţi cu o notă de la 0 la 5 următorii indicatori de calitate:

I. Cursul

1. Obiectivele cursului sunt clare

2. Conţinutul cursului este clar diferenţiat de alte cursuri

3. Cursul este bine structurat

4. Exemplele prezentate clarifică noţiunile teoretice

5. Sunt evidenţiate legături cu alte cursuri

II. Titularul de curs

6. Expunerea este clară

7. Pe parcursul prelegerii există dialog cu studenţii privind materialul prezentat

8. Modul de comunicare suscită interesul studenţilor pentru materialul prezentat

9. Gradul de dificultate este adecvat cu pregătirea mea anterioară

10. Modul de examinare este corect iar notarea este obiectivă

Am participat la un număr de ______ prelegeri.

Aprecieri:

III. Aplicaţii (laborator/seminar/proiect)

1. Aplicaţiile sunt bine concepute şi structurate

2. Aplicaţiile contribuie la înţelegerea materialului predat la curs

3. Conţinutul aplicaţiilor este diferenţiat de conţinutul aplicaţiilor altor discipline

4. Aparatura şi dispozitivele utilizate contribuie la realizarea scopului aplicaţiilor

IV. Titularul de aplicaţii

Titular de aplicaţii

5. Referatele sunt bine concepute

6. Pe durata aplicaţiilor este asigurată îndrumarea din partea cadrului didactic

7. Modul de comunicare suscită interesul studenţilor pentru conţinutul aplicaţiilor

8. Notarea studenţilor la aplicaţii este obiectivă

Aprecieri:

CAPITOLUL X

EVALUAREA CALITĂŢII

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PE DOMENIILE

SALE PRINCIPALE

X.1. Procedura Evaluarea calităţii învăţământului pe domenii: capacitatea instituţională; eficacitatea educaţională; managementul calităţii (cod 7/16) X.2. Regulament privind evaluarea calităţii la diferite niveluri X.3. Evaluarea calităţii la diferite niveluri prin raportare la domeniul evaluat

X.4. Conceptul de e-learning la Universitatea Spiru Haret

X.5. Metodologia organizării şi desfăşurării examinării folosind Platforma Blackboard

DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITĂŢII

Cod: 7/16

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: PROCEDURA EVALUAREA

CALITĂŢII DIFERITELOR DOMENII

Ediţia 1, Revizia…

X.1. PROCEDURA EVALUAREA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PE DOMENII: CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ;

EFICACITATEA EDUCAŢIONALĂ;

MANAGEMENTUL CALITĂŢII (cod 7/16)

Cod: 7/16

Denumire:

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.:

Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector, Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

1. Introducere Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă sunt aplicate în asigurarea calităţii

şi în acreditare. Acestea sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior şi de către

ARACIS, după cum urmează: a) reprezintă baza de referinţă pentru managementul calităţii

din instituţiile de învăţământ superior; b) oferă cadrul de construcţie a bazelor de date şi

informaţii pe care instituţiile le pot utiliza pentru monitorizarea internă şi demonstrarea

externă a stării asigurării calităţii academice; c) sunt utilizate de către ARACIS în procesul de

evaluare şi asigurare externă a calităţii, în vederea acreditării şi a dezvoltării unei culturi a

calităţii.

Totodată, nivelul standardelor de referinţă variază de la un domeniu de licenţă la altul

şi de la un tip de instituţie de învăţământ superior la alta. Formularea standardelor de

referinţă este de competenţa instituţiei pe baza experienţei proprii de a configura standardele

şi indicatorii europeni de performanţă. Acestea trebuie înţelese ca standarde proprii, pe care

instituţia şi le propune şi îşi asumă obligaţia să le realizeze în concordanţă cu strategia sa de

asigurare a calităţii.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă descriu

cerinţele de calitate ale activităţilor unei organizaţii furnizoare de educaţie care solicită să fie

autorizată să funcţioneze provizoriu, ale unei instituţii de învăţământ superior acreditate care

solicită autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea unui nou program de studii sau ale

unei instituţii de învăţământ superior acreditate care solicită evaluarea externă a stării calităţii

educaţiei oferite. Standardele corespund, în mod diferenţiat, domeniilor şi criteriilor de

asigurare a calităţii educaţiei, iar indicatorii de performanţă măsoară gradul de realizare a

unei activităţi prin raportare la standarde.

Standardele sunt formulate în termeni de reguli sau rezultate şi definesc nivelul

minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în

termeni generali sub forma unui enunţ şi se concretizează într-un set de indicatori de

performanţă. Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi domenii.

Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de

realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la

un standard. Indicatorii de performanţă identifică acele rezultate care variază de la un nivel

minim acceptabil până la un nivel maxim identificabil. Nivelul minim al indicatorilor de

performanţă corespunde cerinţelor unui standard. Nivelurile maxime corespund standardelor

de referinţă, sunt opţionale şi diferenţiază calitatea din instituţii în mod ierarhic progresiv.

Setul de corespondenţe între structura şi activităţile unei organizaţii care intenţionează să

devină sau este deja instituţie de învăţământ superior şi principalele cerinţe care corespund

standardelor, standardelor de referinţă şi indicatorilor de performanţă este determinat de

relaţiile dintre criterii, standarde şi indicatori de performanţă.

Criteriile se referă la fiecare dintre cele trei domenii stabilite prin lege şi reprezintă

aspectele fundamentale de organizare şi funcţionare a unei organizaţii furnizoare de educaţie.

Fiecărui criteriu îi corespunde un set de standarde. Rolul criteriilor este de:

− a orienta instituţiile în autoevaluarea calităţii cu scopul de a-şi aprecia propriile

rezultate şi performanţe în mod independent precum şi pentru a identifica domeniile în care

să corecteze sau să-şi îmbunătăţească performanţele;

− a oferi un cadru pentru elaborarea rapoartelor instituţionale de autoevaluare;

− a oferi baza evaluării externe;

− a institui un cadru comun de referinţă pentru asigurarea calităţii şi pentru

acreditare.

Valoarea indicatorilor de performanţă ai unui standard variază de la nivelul minim

acceptabil, în funcţie de care se conferă statutul de autorizare, respectiv de acreditare sau se

menţine acest statut, până la un nivel de referinţă pe care fiecare instituţie îl adoptă în mod

independent, inclusiv pe baza comparării sale cu alte instituţii similare din ţară sau din

străinătate.

Standardul este astfel definit încât, prin indicatori săi de performanţă, să corespundă

nivelului minim acceptabil. Pentru aplicarea standardului, acestuia i se asociază un set de

indicatori de performanţă.

Un indicator este menit să identifice acele rezultate care variază de la un nivel minim

acceptabil (Min) până la un nivel maxim identificabil (Ref1, Ref2, etc.). Variaţia de la minim

la maxim este specificată pe baza experienţelor din domeniu ale mai multor universităţi din

ţară şi din Spaţiul European al Învăţământului Superior.

Evaluarea calităţii într-o instituţie se face în cele trei domenii precizate prin lege

(Domeniul A – Capacitatea instituţională, Domeniul B – Eficacitatea educaţională,

Domeniul C – Managementul calităţii), pe baza informaţiilor corespunzătoare standardelor şi

indicatorilor de performanţă.

Domenii, criterii, standarde, indicatori de performanţă

Domeniile, criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă aplicaţi în asigurarea

calităţii şi în acreditare sunt asociate cu seturi de standarde, iar fiecărui standard îi corespund

indicatori specifici de performanţă. Cerinţele sau valorile unui indicator de performanţă

variază de la nivelul minim(Min) obligatoriu la un nivel de referinţă (Ref.) recomandat,

pentru care instituţia poate opta sa-şi stabilească un nivel superior acestuia prin propriile

standarde de referinţă.

2.2. Abrevieri A – Domeniul A: Capacitatea instituţională

B – Domeniul B: Eficacitatea educaţională

C – Domeniul C: Managementul calităţii

Cr. – Criteriul

S- Standard

I.P. Indicator de Performanţă

2.3. Documente de referinţă

− Ordinul MEC nr. 3928/21.04.2005 privind asigurarea calităţii serviciilor

educaţionale în instituţiile de învăţământ superior;

− Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

75/2005 (privind asigurarea calităţii educaţiei);

− Ordinul MEC nr. 4343/17.06.2005 privind aprobarea programului de studii;

− CEDEFOP (2004) şi grupul de lucru Bologna privitoare la cadrul

certificărilor, februarie 2005, p. 39;

− Comisia Europeană, Bruxelles, 8.7.2005, SEC (2005) 957, document de lucru

al Comisiei Europene, Un posibil cadru european al calificărilor în perspectiva învăţării pe

parcursul întregii vieţi.

3. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

- Verificarea concordanţei dintre programele de studiu şi a competenţelor precizate în

funcţie de standardele profesionale specifice

Activităţi/etape, Criterii, Standarde

Răspunde Mod de desfăşurare/Termene

DOMENIUL A: CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ Criteriul A.1. – Structurile instituţionale, administrative şi manageriale S.A. 1.1. Misiune, obiective şi integritate academică S.A.1.2. Conducere şi administraţie Criteriul A.2. Baza materială S.A. 2.1.Patrimoniu, dotare, resurse financiare alocate

Universitatea formulează propria misiune şi stabileşte obiectivele pe care le urmăreşte în concordanţă cu un set de valori de referinţă. Universitatea poate dovedi că respectă şi apară libertatea academică a personalului şi studenţilor şi funcţionează în condiţii de autonomie universitară şi de responsabilitate şi răspundere publică pentru educaţia oferită şi resursele utilizate în acest scop. Universitatea dispune de acel patrimoniu care contribuie în mod eficace la realizarea misiunii şi a obiectivelor fixate.

DOMENIUL B: EFICACITATEA EDUCAŢIONALĂ

Criteriul B.1. Conţinutul programelor de studiu S.B.1.1. Admiterea studenţilor S.B.1.2. Structura şi prezentarea programelor de studii Criteriul B.2. Rezultatele învăţării S.B.2.1. Valorificarea calificării universitare obţinute Criteriul B.3. Activitatea de cercetare ştiinţifică S.B.3.1. Programe de cercetare

Universitatea formulează propria politică de recrutare şi admitere a studenţilor şi o aplică în mod transparent şi riguros, respectând principiul egalităţii şanselor tuturor candidaţilor, fără nicio discriminare. Programele de studii sunt detaliat formulate în funcţie de rezultatele aşteptate prin învăţare şi care corespund unei calificări universitare. Cunoştinţele, competenţele şi abilităţile dobândite sunt suficiente pentru a permite absolvenţilor să se angajeze pe piaţa muncii, să dezvolte o afacere proprie, să continue studiile universitare în ciclul următor şi să înveţe permanent. Universitatea are o strategie pe termen lung şi programe pe termen mediu şi scurt care se referă la obiectivele, proiectele şi rezultatele aşteptate ale cercetării, precum şi la resursele de realizare. Există un ethos şi o cultură a cercetării şi preocupării pentru valorificarea rezultatelor cercetării.

Criteriul B.4. Activitatea financiară a organizaţiei S.B.4.1. Buget şi contabilitate

Universitatea dispune de un buget propriu de venituri şi cheltuieli şi de o contabilitate adecvată, organizată la nivel de instituţie, pentru gestionarea financiară a activităţii de învăţământ superior şi cercetare, cod fiscal şi cont la bancă, altele decât cele ale fundaţiei sau asociaţiei în cadrul căreia funcţionează.

C. MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Criteriul C.1. Strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii S.C.1.1. Structuri şi politici pentru asigurarea calităţii Criteriul C.2. Proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate S.C.2.1. Aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studiu şi diplomelor ce corespund calificărilor Criteriul C.3. Proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării S.C. 3.1. Evaluarea studenţilor Criteriul C.4. Proceduri de evaluarea periodică a calităţii corpului profesoral S.C. 4.1. Calitatea personalului didactic şi de cercetare Criteriul C.5. Accesibilitatea resurselor adecvate învăţării S.C. 5.1. Resurse de învăţare şi servicii studenţeşti Criteriul C.6. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii

Structurile, politicile şi strategiile creează cadrul instituţional pentru dezvoltarea şi monitorizarea efectivă a calităţii, pentru consacrarea unei culturi a calităţii şi pentru îmbunătăţirea continuă a standardelor de calitate. În Universitate există un regulament privitor la iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a fiecărui program de studiu şi a diplomelor emise, iar acesta este aplicat în mod riguros şi consecvent. Examinarea şi notarea studenţilor se fac pe baza de criterii, regulamente şi tehnici care sunt riguros şi consecvent aplicate. Universitatea dispune de acel personal didactic care, ca număr şi ca bază de funcţionare, trebuie să fie adecvat numărului total al studenţilor, în funcţie de domeniu, iar în privinţa calificărilor trebuie să corespundă specificului programelor de studii şi obiectivelor de calitate pe care şi le-au fixat. Resursele şi serviciile oferite studenţilor sunt suficiente, adecvate şi relevante pentru facilitarea învăţării şi pentru asigurarea unei vieţi studenţeşti de calitate. Universitatea colectează, prelucrează şi analizează date şi informaţii privind starea calităţii educaţiei şi a vieţii studenţilor în spaţiul universitar.

S.C.6.1. Sisteme de informaţii Criteriul C.7. Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite S.C.7.1. Informaţie publică Criteriul C.8. Funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii S.C.8.1. Structura instituţională de asigurare a calităţii educaţiei este conformă prevederilor legale şi îşi desfăşoară activitatea permanent.

Transparenţa publică a datelor şi informaţiilor, în formă tipărită şi în formă electronică, despre toate calificările şi programele de studii, actualitatea, corectitudinea şi validitatea acestor informaţii, trebuie demonstrate permanent. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii a fost înfiinţată, are structura şi desfăşoară activităţile prevăzute prin regulament în vigoare.

X.2. REGULAMENT PRIVIND EVALUAREA CALITĂŢII

LA DIFERITE NIVELURI

În baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările

ulteriore,

În baza Legii nr. 128/12.07.1997 privind Statutul personalului didactic,

În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea

calităţii educaţiei,

În baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3928/21.04.2005 privind

asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior,

În baza Metodologiei privind evaluarea şi asigurarea externă a calităţi, autorizarea de

funcţionare provizorie şi acreditarea programelor de studiu şi a instituţiilor de învăţământ

superior conform HG. nr. 1418/2006 modificată,

În baza Cartei Universităţii Spiru Haret, se elaborează prezentul Regulament:

Art. 1. Prezentul regulament stabileşte principiile, metodele şi criteriile pe baza

cărora se va efectua evaluarea calităţii la diferite niveluri.

Art. 2. Evaluarea periodică a domeniilor calităţii la diferite niveluri se realizează în

vederea actualizării în conformitate cu progresul ştiinţei şi adaptării la exigenţele

profesionale de perspectivă, în contextul programului de studii.

Art. 3. Evaluarea periodică a calităţii la diferite niveluri se va desfăşura sub

conducerea comisiilor din Universitate, respectiv din cadrul catedrei sau departamentului.

Art. 4. Evaluarea calităţii la diferite niveluri în Universitate se face în cele trei

domenii precizate prin lege, pe baza informaţiilor corespunzătoare standardelor şi

indicatorilor de performanţă specifice acestora: Domeniul A – Capacitatea instituţională,

Domeniul B – Eficacitatea educaţională, Domeniul C – Managementul calităţii.

Art. 5. Prin evaluare se acordă calificativele: excelent, foarte bine, bine, satisfăcător

şi nesatisfăcător. Obţinerea calificativelor excelent, foarte bine, bine şi suficient înseamnă

îndeplinirea criteriului.

Art. 6. Evaluarea se consideră pozitivă dacă toate criteriile sunt îndeplinite fără să se

facă echivalări de la un criteriu la altul.

Art. 7. În urma evaluării, se pot propune următoarele concluzii şi măsuri:

− excelent se acordă dacă toate criteriile sunt îndeplinite şi există şi elemente de noutate;

− foarte bine, dacă toate criteriile sunt îndeplinite;

− bine, cu recomandări de îmbunătăţire;

− suficient, cu recomandări pentru îndeplinirea unor criterii şi propunerea următoarei date

de reevalure;

− insuficient, cu monitorizare pentru îndeplinirea unor criterii şi propunerea următoarei date

de reevaluare.

Art. 8. Evaluarea calităţii la diferite niveluri se va face în fiecare an universitar şi va

fi urmată de revizuirea anuală a conţinutului documentelor caracteristice domeniilor

respective.

Art. 9. Evaluarea calităţii la diferite niveluri are un caracter intern, dar şi extern,

pentru acreditarea programelor de studii.

Art. 10. Prezentul Regulament a fost aprobat de Senatul Universităţii Spiru Haret.

X.3. EVALUAREA CALITĂŢII LA DIFERITE NIVELURI PRIN RAPORTARE LA DOMENIUL EVALUAT

Domeniul A – Capacitatea instituţională

Evaluare prin calificative Criteriul – standardul evaluat Excelent Foarte

BineBine Satisfăcător Nesatis-

făcător Criteriul A.1. Structurile instituţionale, administrative şi manageriale S.A.1.1. Misiune, obiective şi integritate academică

IP.A.1.1.1. Misiune şi obiective

Min: Universitatea este înfiinţată şi funcţionează conform legii. Universitatea are o Cartă Universitară ale cărei prevederi sunt concordante cu legislaţia naţională şi cu principiile Spaţiului European al Învăţământului Superior şi sunt cunoscute de membrii comunităţii universitare. Misiunea şi obiectivele asumate de universitate o individualizează în sensul naţional de învăţământ superior prin claritate, distincţie şi specificitate. Ref: Prin formulare şi mod de realizare, misiunea şi obiectivele Universităţii o individualizează în Spaţiul European al Învăţământului Superior.

IP.A.1.1.2. Integritate academică Min.: Universitatea are un Cod al eticii şi integrităţii academice prin care apară valorile libertăţii academice, autonomiei universitare şi integrităţii etice şi dispune de practici şi mecanisme clare. Ref 1: Universitatea nu numai că are un astfel de cod şi practici asociate, dar controlează şi poate face dovada aplicării lor, cu privire la activităţile de conducere, cercetare, predare sau examinare. Rezultatele acestui control sunt făcute publice şi rapoartele de autoevaluare şi sunt publicate pe site-ul instituţiei.

IP.A.1.1.3. Răspundere şi responsabilitate publică Min: Universitatea practică auditare internă pe baza unui regulament, structurat pe principalele domenii ale activităţii universitare pentru a se asigura că angajamentele pe care şi le-a asumat sunt respectate riguros, în condiţii de transparenţă publică. Ref. 1: Auditarea internă se realizează efectiv, periodic şi pe o bază reglementată intern, la nivel de universitate şi de compartimente şi priveşte domeniile financiar-contabil, ale integrităţii academice, ale predării, examinării şi cercetării. Anual se publică un raport de audit academic, dezbătut în Senat şi se elaborează un plan de ameliorare.

339340

S.A.1.2. Conducere şi administraţie I.P.A. 1.2.1. Sistemul de conducere Min: Universitatea are un sistem de conducere şi un regulament de funcţionare internă care respectă reglementările legale de vigoare. Mecanismul de alegere a reprezentanţilor studenţilor în consilii, senate şi alte structuri, este clar descris în Carta Universitară şi în regulamente interne. Aceasta este democratic şi transparent, nediscriminatoriu şi nu limitează dreptul studenţilor de a reprezenta şi de a fi reprezentanţi. Ref. 1: Sistemul de conducere şi regulamentul de funcţionare internă utilizează şi sisteme informaţionale şi de comunicare, de tip Internet şi Intranet, care implică membrii comisiei universitare, inclusiv studenţii, şi răspund intereselor publice. Universitatea are un sistem de conducere universitară coerent, integrat şi transparent şi care se bazează pe o administraţie eficace, adaptată misiunii şi obiectivelor asumate.

IPA. 1.2.2. Managementul strategic Min: Universitatea are un plan strategic cu un orizont de cel puţin patru ani şi planuri operaţionale anuale care sunt cunoscute de membrii comunităţii universitare şi sunt aplicate conform unor practici şi mecanisme de urmărire riguroasă. Ref. 1: Planul strategic este elaborat pe termen lung, mediu şi scurt, este actualizat anual sau în funcţie de evoluţia şi contextul învăţământului superior şi este urmărit consecvent în realizarea şi evaluarea performanţelor conducerii şi administraţiei.

IPA.1.2.3. Administraţie eficace Min: Universitatea dispune de o administraţie care respectă reglementările legale în vigoare, este eficace în privinţa organizării, numărului şi calificării personalului şi funcţionează riguros prin serviciile oferite comunităţii universitare. Ref. 1: Universitatea dispune de o administraţie eficace şi riguroasă şi are mecanisme de control şi de dezvoltare continuă a performanţelor administraţiei. Ref. 2: Nivelul de informatizare al administraţiei este compatibil cu cel din spaţiul european.

Criteriul A.2. Baza materială S.A.2.1.1. Patrimoniu, dotare, resurse financiare alocate

IPA.2.1.1. Spaţii de învăţământ, cercetare şi pentru alte

activităţi

Min: Respectând diferenţele dintre formele de învăţământ (la zi, cu frecvenţă redusă şi la distanţă) şi, respectiv, obiectivele activităţilor de cercetare, Universitatea asigură spaţii de învăţământ şi cercetare care corespund specificului său, prin săli de predare, laboratoare didactice şi centre ce cercetare, în concordanţă cu normele tehnice, de siguranţă şi igienico-sanitare în vigoare. Calitatea acestora este evaluată în funcţie de suprafaţă, volum, starea tehnică, numărul total de studenţi, numărul de personal didactic şi de cercetare, diferenţiate pe domenii, programe de studii şi instituţional prin raportare la normele menţionate. Indicatorul se referă şi la spaţiul de căminizare şi la alte spaţii oferite studenţilor pentru activităţi sociale, culturale sau sportive. Ref. 1: Pe lângă spaţiile existente, Universitatea dispune de planuri de dezvoltare şi de planuri de investiţii realiste, dependente de dezvoltarea preconizată şi de planuri de investiţii realiste, dependente de veniturile previzionate.

IPA 2.1.1. Dotare Min: Sălile de predare/seminarizare dispun de echipamente tehnice de învăţare, predare şi comunicare care facilitează activitatea cadrului didactic şi receptivitatea fiecărui student. Laboratoarele au dotarea necesară pentru efectuarea lucrărilor practice înscrise în programele analitice, iar laboratoarele de cercetare dispun de echipamente şi mijloace de funcţionare corespunzătoare exigenţelor minime. Ref. 1: Dotarea sălilor de curs/seminar şi a laboratoarelor didactice şi de cercetare corespunde stadiului actual de dezvoltare a cunoaşterii ştiinţifice şi este comparabilă cu cea din universităţile dezvoltate din Europa şi cu bunele practici internaţionale.

IP.A.2.1.3. Resurse financiare Min: Universitatea demonstrează că dispune de surse de finanţare şi de resurse financiare suficiente, pe termen scurt (anual) şi în perspectivă (pentru minim trei/patru ani succesivi), pe care le alocă pentru a realiza în mod adecvat misiunea şi obiectivele pe care şi le-a fixat. Universitatea dispune de un buget anual realist şi de un buget pe trei/patru ani, precum şi de politici financiare pe termen scurt şi mediu, cu referire la sustenabilitatea financiară. Ref.1: Pe lângă asigurarea necesarului curent, universitatea dispune de rezerve financiare consistente,

341342

de surse diversificate de finanţare şi de rigoare în planificarea şi definirea politicilor de investiţii şi de gestiune financiară

IP.A.2.1.4. Sistemul de acordare a burselor şi altor forme de sprijin material pentru studenţi Min: Universitatea are un Regulament de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţi, pe care îl aplică în mod consecvent. Bursele sunt acordate din alocaţii de la bugetul de stat şi din resurse proprii. Ref. 1: Proporţia resurselor proprii ale instituţiei în fondul de burse este de minim 10%. Ref. 2: Proporţia resurselor proprii ale instituţiei în fondul de burse este de minim 20%.

Domeniul B – Eficacitatea educaţională

Evaluare prin calificative Domeniul evaluat Excele

nt Foarte bine

Bine Satisfăcător Nesatisfăcător

Criteriul B.1 – Conţinutul programelor de studiu S.B.1.1. Admiterea studenţilor

IP.B.1.1.1. Principii ale politicii de admitere la programele de studiu oferite de instituţie Min: Universitatea aplică o politică transparentă a recrutării şi admiterii studenţilor, anunţată public cu cel puţin 6 luni înainte de aplicare. Marketingul universitar promovează informaţii reale şi corecte, indicând posibilităţile de verificare şi confirmare. Admiterea se bazează exclusiv pe competenţele academice ale candidatului şi nu implică niciun fel de criterii discriminatorii.

IP.B.1.1.2. Practici de admitere Min: Admiterea într-un ciclu de studii universitare se face numai pe baza diplomei de studii precedente, liceale sau superioare, ţinând cont de ordinea ierarhică a mediilor de absolvire. Ref. 1: Admiterea la studii se bazează pe un set de criterii combinate în care rezultatele la examenul de admitere deţin o pondere de cel puţin 50% pentru fiecare program de studii. Ref. 2: Admiterea la studii se face numai pe baza de examen.

S.B.1.2. Structura şi prezentarea programelor de studii

IP.B.1.2.1. Structura programelor de studii Min: Fiecare program de studii/specializare din cadrul

343

universităţii se bazează pe corespondenţa dintre rezultatele în învăţare, respectiv cercetare în cazul masteratului sau doctoratului, şi calificarea universitară. Un program de studii este prezentat sub forma unui pachet de documente care include: obiectivele generale şi specifice ale programului; planul de învăţământ cu ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studiu ECTS şi cu disciplinele ordonate succesiv în timpul de şcolarizare; programele tematice sau fişele disciplinelor incluse în planul de învăţământ, respectiv rezultatele în învăţare exprimate în forma competenţelor cognitive, tehnice sau profesionale şi afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplină; modul de examinare şi evaluare la fiecare disciplină, ţinând cont de rezultatele planificate; modul de organizare şi conţinuturile examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifică asimilarea competenţelor cognitive şi profesionale care corespund calificării universitare. Ref.1: Fiecare program de studii este prezentat conform pachetului standard menţionat, dar realizarea programelor de studii se face la nivel de Universitate prin cooperarea interfacultăţii şi cu alte universităţi, facilitându-se mobilitatea studenţilor, pe baza unei proceduri de recunoaştere a creditelor de studiu. Numărul de credite ECTS este alocat fiecărei discipline conform „Ghidului de utilizare al ECTS”. Structura programelor de studii este flexibilă şi permite fiecărui student să-şi aleagă un traseu propriu de învăţare potrivit cu aptitudinile şi interesele sale. Cel puţin 30% din totalul de credite cumulate la sfârşitul programelor de studii de către un student provine de la discipline liber alese. IP.B.1.2.2. Diferenţiere în realizarea programelor de

studii Min: Programele de studii sunt unitare ca structură, indiferent de forma de învăţământ (la zi, cu frecvenţă redusă şi la distanţă), dar se diferenţiază în realizarea în funcţie de mijloacele utilizate în forma de învăţământ. Pentru învăţământul cu frecvenţă redusă şi pentru cel la distanţă indicatorul se diferenţiază în mod corespunzător. Ref. 1: Realizarea programelor de studii, în funcţie de forma de învăţământ, este monitorizată şi fundamentată prin structuri interne specializate de tip „centru de analiză şi dezvoltare pedagogică” în care se dezvoltă tehnologii pedagogice novatoare şi eficiente. Ref. 2: Conţinutul programelor de studii se reînnoieşte

344

permanent prin introducerea cunoştinţelor noi, rezultate din cercetarea ştiinţifică, inclusiv cea proprie.

IP.B.1.2.3. Relevanţa programelor de studii Min: Relevanţa cognitivă şi profesională a programelor de studii este definită în funcţie de ritmul dezvoltării cunoaşterii şi tehnologiei din domeniu şi din cerinţele pieţei muncii şi ale calificărilor. Universitatea dispune de mecanisme pentru analiza colegială anuală a activităţii cunoaşterii transmise şi asimilate de studenţi şi pentru analiza schimbărilor care se produc în profilurile calificărilor şi în impactul acestora asupra organizării programului de studiu. Ref. 1: Programele de studii sunt revizuite periodic pe baza analizelor colegiale împreună cu studenţi, cu absolvenţi şi cu reprezentanţi ai angajatorilor.

Criteriul B.2. Rezultatele învăţării S.B.2.1. Valorificarea calificării universitare obţinute

IP. B.2.1.1. Valorificarea prin capacitatea de a se angaja pe piaţa muncii Min: Universitatea urmăreşte cariera absolvenţilor săi printr-un sistem propriu organizat în acest scop

Ref.1: Cel puţin 50% dintre absolvenţi sunt angajaţi în termen de doi ani de la data absolvirii la nivelul calificării universitare. Ref.2: Mai mult de 70% din absolvenţii sunt angajaţi în termen de doi ani de la data absolvirii la nivelul calificării universitare.

IP.B.2.1.2. Valorificarea calificării prin continuarea studiilor universitare

Min: Cel puţin 20% dintre absolvenţii ultimelor două promoţii ale studiilor universitare de licenţă sunt admişi la studii universitare de masterat, indiferent de domeniu. Procentul va creşte, pe domenii, odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare de masterat, inclusiv din punctul de vedere al susţinerii financiare a ciclului II – masterat, aprobarea modificărilor fiind de competenţa Consiliului ARACIS şi se face publică cu cel puţin şase luni înainte de începerea unui nou an universitar. Ref. 1: Cel puţin 50% dintre absolvenţii ultimelor două promoţii sunt admişi la studii universitare de masterat, indiferent de domeniu. Pentru profesiile reglementate din domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie se aplică indicatori specializaţi, cu luarea în considerare a pregătirii prin

345346

rezidenţiat. IP.B.2.1.3. Nivelul de satisfacţie al studenţilor în raport cu dezvoltarea profesională şi personală asigurată de Universitate Min: Mai mult de 50% dintre studenţi apreciază pozitiv mediul de învăţare/dezvoltare oferit de către Universitate şi propriul lor traseu de învăţare. Ref. 1: Mai mult de 75% dintre studenţi apreciază pozitiv mediul de învăţare/dezvoltare oferit de către Universitate şi propriul lor traseu de învăţare. IP.B.2.1.4. Centrare pe student a metodelor de învăţare Min: Principala responsabilitate a cadrului didactic este proiectarea metodelor şi a mediilor de învăţare centrate pe student, cu mai puţin accent asupra responsabilităţii tradiţionale de a transmite doar informaţii. Relaţia dintre student şi profesor este una de parteneriat, în care fiecare îşi asumă responsabilitatea atingerii rezultatelor învăţării. Rezultatele învăţării sunt explicate şi discutate cu studenţii din perspectiva relevanţei acestora pentru dezvoltarea lor. Cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii de transmitere a cunoştinţelor (exemplu: e-mail, pagina personală de web pentru tematică, bibliografie, resurse în format electronic şi dialog cu studenţii) şi materiale auxiliare adecvate; Ref. 1: Cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar şi/sau se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predării. Acestea au, pe lângă competenţele de instruiere/predare, şi competenţe de consiliere, monitorizare şi facilitare a proceselor de învăţare. În universitate se desfăşoară o activitate continuă de identificare, dezvoltare, testare, implementare şi evaluare a unor tehnici noi de învăţare eficace, incluzând aici noile aplicaţii ale calculatoarelor şi ale tehnologiei informaţiei. Programele de studiu sunt integrate cu stagii de practică şi cu implicarea studenţilor în proiecte de cercetare. Cadrele didactice asociază studenţii la activitatea de predare (prin întrebări din sală, scurte prezentări, experimente demonstrative), iar procesul de predare este orientat după ritmul şi modul de învăţare al studenţilor. Strategia de predare are în vedere şi nevoile studenţilor cu disabilităţi. Ref. 2: Instituţia creează medii şi experienţe de învăţare care conduc studenţii să descopere şi să creeze ei înşişi cunoaştere, cadrele didactice se

preocupă de dezvoltarea intelectuală a studentului, evitând reducerea predării la un simplu transfer de cunoştinţe.

IP.B.2.1.5. Orientarea în carieră a studenţilor Min: Profesorii au ore de permanenţă la dispoziţia studenţilor şi personalizează îndrumarea la cererea studentului. Există îndrumători sau tutori de an sau alte forme de asociere între un profesor şi un grup de studenţi. Ref. 1: Există o structură pentru orientarea studenţilor la alegerea cursurilor şi a carierei, la nivelul fiecărei facultăţi. Se practică tutoriatul colegial între studenţi din anii mai mari şi ceilalţi. Profesorii menţin legătura cu studenţii prin e-mail şi prin cel puţin 2 ore de consultaţie săptămânal.

Criteriul B.3. – Activitatea de cercetare ştiinţifică S.B.3.1. Programe de cercetare+ IP.B.3.1.1.1. Programarea cercetării Min: Strategia pe termen lung şi programele pe termen mediu şi scurt privind cercetarea sunt adoptate de Senat şi Consiliile facultăţilor, odată cu specificarea practicilor de obţinere şi de alocare a resurselor, de realizare a modalităţilor de valorificare. Interesele de cercetare sunt predominant instituţionale. Ref. 1: Programarea cercetării ţine cont de şi se realizează în cadrul naţional, în privinţa competitivităţii şi valorificării. Cercetarea este relevantă predominant naţional. Ref. 2: Programarea şi realizarea cercetării sunt raportate la cadrul european şi global.

IP.B.3.1.2. Realizarea cercetării Min: Cercetarea se desfăşoară în conformitate cu normele de etică profesională şi dispune de resurse financiare, logistice şi umane suficiente pentru a se realiza obiectivele propuse. Ref. 1: Există un climat şi o cultură academică puternic centrate pe cercetare, atestate de numărul granturilor de cercetare, de publicaţii şi de transferul cognitiv şi tehnologic prin consultanţă, parcuri ştiinţifice etc. Există şcoli doctorale pentru formarea tinerilor cercetători. Ref. 2. : Există certificarea îndeplinirii unor standarde de calitate sau excelenţă în cercetarea ştiinţifică, din punctul de vedere al organizării, urmăririi desfăşurării

347 348

proiectelor de cercetare, avizării interne a rezultatelor şi eliminării practicilor neconforme cu etica, cum sunt reproducerea fără permisiune a rezultatelor obţinute de alţi cercetători, plagiat, nerespectarea normelor de bioetică. IP.B.3.1.3. Valorificarea cercetării Min: Cercetarea este valorificată prin: publicaţii pentru scopuri didactice, publicaţii ştiinţifice, transfer tehnologic prin centre de consultanţă, parcuri ştiinţifice sau alte structuri de valorificare, realizarea unor produse noi etc. Fiecare cadru didactic sau cercetător publică anual cel puţin o lucrare ştiinţifică sau didactică. Instituţia participă prin mass-media în diseminarea rezultatelor cercetării. Ref. 1: Rezultatele cercetării sunt apreciate la nivel naţional prin premii, citări, cotări etc. Publicaţiile, patentele, lucrările de anvergură etc. sunt menţionate în baze de date internaţionale. În domenii cum sunt Ştiinţele medicale, Ştiinţele agricole, Ştiinţele tehnice, Arhitectură, Urbanism etc. în care rezultatele cercetării sunt valorificate şi prin proiecte pe baza cărora se dezvoltă noi produse, se execută lucrări de dezvoltare a infrastructurii sau pentru protecţia mediului, se vor lua în considerare şi aceste rezultate.

Criteriul B.4. – Activitatea financiară a organizaţiei S.B.4.1. Buget şi contabilitate IP.B.4.1.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli Min: Universitatea dispune de un buget anual de venituri şi cheltuieli aprobat de Senat, care este respectat în mod riguros. Cheltuielile ocazionate de plata salariilor la o instituţie de învăţământ superior nu trebuie să depăşească în fiecare an acel procent din totalul veniturilor care îi asigură o funcţionare sustenabilă. Pentru obţinerea acreditării, instituţia de învăţământ superior trebuie să facă dovada că în perioada funcţionării provizorii a utilizat cel puţin 30% din veniturile obţinute în fiecare an din taxele studenţilor pentru investiţii în baza materială proprie. Taxele şcolare ale studenţilor sunt calculate în concordanţă cu costurile medii de şcolarizare pe an universitar din învăţământul public finanţat de la buget la studiile universitare de licenţă, masterat sau doctorat similare şi sunt aduse la cunoştinţă studenţilor prin diferite mijloace de comunicare. Studenţii sunt informaţi despre posibilităţile de asistenţă financiară din partea instituţiei şi despre modul de utilizare a taxelor. După trei cicluri de şcolarizare ulterioare înfiinţării prin lege, instituţia de învăţământ superior trebuie să facă

dovada că dispune în proprietate de cel puţin 70% din spaţiile de învăţământ cu toate dotările necesare acestora.

IP.N.4.1.2. Contabilitate Min: Pentru obţinerea şi pentru conservarea statutului de acreditare, instituţia trebuie să facă dovada organizării şi funcţionării contabilităţii proprii la nivel de instituţie, prin registrul inventar, bilanţul contabil, contul de execuţie bugetară şi raportul de gestiune, din care rezultă că cheltuielile efectuate sunt în concordanţă cu legislaţia în vigoare, veniturile încasate şi destinaţia lor, precum şi caracterul nonprofit al instituţiei. Ref. 1: Activitatea de contabilitate este informatizată şi permanent transparentă.

IP.B.4.1.3. Auditare şi răspundere publică Min: Pentru obţinerea şi conservarea statutului de acreditare, instituţia face proba auditării interne şi externe a activităţii sale financiare. Bilanţul contabil, contul de execuţie bugetară şi rezultatele auditării externe a situaţiilor financiare sunt făcute publice în urma analizei efectuate de Senat.

Domeniul C – Managementul calităţii

Evaluare prin calificative Domeniul evaluat

(cât de bine s-a evaluat)

Excelent

Foarte Bine

Bine

Satisfăcător Nesatisfăcător

Criteriul C.1. – Strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii S.C.1.1. Structuri şi politici pentru asigurarea calităţii IP.C.1.1.1. Organizarea sistemului de asigurare a calităţii Min: Conducerea Universităţii şi conducerile celorlalte structuri Universitare se implică

349 350

permanent în asigurarea calităţii. În Universitate există o comisie centrală şi comisii pe programe de studii care lucrează în mod integrat. Ref.1. În Universitate se promovează la toate nivelurile o cultură a calităţii în învăţământ. Ref.2. În Universitate sunt dezvoltate activităţi de stabilire de repere calitative şi cantitative (benchmarking) prin comparaţie cu alte universităţi din ţară şi străinătate care sunt implementate pentru evaluarea, monitorizarea şi asigurarea calităţii. IP.C.1.1.2. Politici şi strategii pentru asigurarea calităţii Min: Există un program de politici ale Universităţii centrate pe calitate şi sunt precizate mijloacele de realizare. Universitatea elaborează anual o analiză privind aspectele pozitive şi negative ale asigurării interne a calităţii (analiza de tip SWOT), pe care o face publică. Ref.1: Programul de politici centrate pe calitate are precizate termenele, obiectivele, mijloacele şi resursele necesare. Ref. 2: Politicile şi strategiile de asigurare a calităţii sunt activate în fiecare compartiment şi stimulează participarea fiecărui membru al corpului didactic şi de cercetare, precum şi a studenţilor. Criteriul C.2. – proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică

a programelor şi activităţilor desfăşurate SC.2.1. Aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii şi diplomelor ce corespund calificărilor P.C.2.1.1. Existenţa şi aplicarea regulamentului privitor la iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii Min: Regulamentul există şi se aplică. Ref. 1: Regulamentul este asociat cu un sistem de monitorizare a programelor de studii, pe bază de informaţii şi date. Ref. 2: Regulamentul şi monitorizarea sunt asociate cu evaluări periodice, cel puţin anuale, ale calităţii pe fiecare program de studii şi pe instituţie.

IP.C.2.1.2. Corespondenţa dintre diplome şi calificări

Min: Programele de studii şi diplomele sunt elaborate şi emise în funcţie de cerinţele calificării universitare. Ref. 1: Programele de studii sunt revizuite periodic pentru a corespunde dinamicii pieţei calificărilor universitare şi profesionale. Ref. 2: Programele de studii şi diplomele sunt revizuite prin comparaţie europeană şi internaţională pe baza unui set de nivele profesionale de reper (benchmarks) Criteriul C.3. – Proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării

S.C.3.1. Evaluarea studenţilor IP.C.3.1.1. Universitatea are un regulament, privind examinarea şi notarea studenţilor care este aplicat în mod riguros şi consecvent. Min: Există un astfel de regulament precum şi proceduri specifice de cunoaştere şi aplicare consecventă de către titulari de cursuri şi studenţi. La examinare participă, pe lângă titularul cursului, cel puţin încă un alt cadru didactic de specialitate. Ref. 1: Regulamentul există, împreună cu procedee/tehni-ci/metode detaliate de aplicare, sub forma unui pachet de tehnici/metode de examinare a studenţilor, care sunt aduse în mod consecvent la cunoştinţa tuturor celor implicaţi. Ref. 2: Regulamentul şi pachetul de procedee/tehnici/metode de examinare sunt completate de un sistem în care la examinarea participă şi un examinator extern (din afara instituţiei). IP.C.3.1.2. Integrarea examinării în proiectarea predării şi învăţării, pe cursuri şi programe de studiu Min: Fiecare curs este astfel proiectat încât să îmbine predarea, învăţarea şi examinarea. Procedeele de examinare şi evaluare a studenţilor sunt centrate pe rezultatele învăţării şi anunţate studenţilor din timp şi în detaliu. Ref. 1: Evaluarea diagnostică, formativă şi sumativă asigură continuitatea şi consecvenţa în învăţare.

351352

Ref. 2: Evaluarea stimulează studenţii pentru învăţare creativă, manifestată prin elaborarea de lucrări independente bazate pe cunoştinţe însuşite riguros.

Criteriul C.4. – Proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral S.C. 4.1. Calitatea personalului didactic şi de cercetare IP.C.4.1.1. Raportul dintre numărul de cadre didactice şi studenţi Min: În funcţie de specificul programului de studii, Universitatea stabileşte acel raport, pe care îl consideră optim pentru obiectivele şi nivelul propriu al calităţii academice, între numărul de cadre didactice titulare cu norma de bază în Universitate şi numărul total de studenţi înmatriculaţi. În evaluarea calităţii se consideră că un cadru didactic are norma de bază într-o singură universitate. Ref. 1: Raportul optim dintre numărul de cadre didactice şi numărul de studenţi se fixează în funcţie în funcţie de calitatea predării şi învăţării, dar şi în funcţie de calitatea cercetării. Ref. 2: În stabilirea raportului sunt avute în vedere niveluri superioare ale calităţii predării, învăţării şi cercetării, prin comparaţie cu universităţi performante din ţară şi din străinătate. Sunt aplicate consecvent procedee de stabilire a unui set de nivele profesionale de reper (benchmarking) şi sunt realizate comparaţii. IP.C.4.1.2. Evaluarea colegială Min: Evaluarea colegială este organizată periodic, fiind bazată pe criterii generale şi pe performanţe colegiale. Ref. 1: Evaluarea colegială este obligatorie şi periodică. Există, pentru fiecare catedră şi departament, o comisie de evaluare anuală a performanţelor didactice şi de cercetare ale fiecărui cadru didactic/cercetător şi un raport anual privind calitatea personalului didactic şi de cercetare.

IP.C.4.1.3. Evaluarea personalului didactic de către studenţi

353354

Min: Există un formular de evaluare de către studenţi a tuturor cadrelor didactice, aprobat de Senat, care se aplică opţional după fiecare ciclu semestrial de instruire şi ale cărui rezultate sunt confidenţiale, fiind accesibil doar decanului, rectorului şi persoanei evaluate. Ref. 1: Evaluarea de către studenţi este obligatorie. Rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenţi sunt discutate individual, prelucrate statistic, pe catedre, facultăţi şi univer-sitate, şi analizate la nivel de facultate şi universitate în vederea transparenţei şi a formulării de politici privind calitatea instruirii. IP.C.4.1.4. Evaluarea de către managementul

Universităţii Min: Cadrul didactic se autoevaluează şi este evaluat de către şeful de catedră. Ref.1. Universitatea dispune de un formular de evaluare anuală multicriterială a fiecărui cadru didactic şi de un sistem de clasificare a performanţelor în predare, cercetare şi servicii aduse instituţiei şi comunităţii. Promovarea personalului didactic depinde de rezultatele evaluării, în care sunt avute în vedere şi rezultatele evaluării colegiale şi ale celei făcute de studenţi.

Criteriul C.5. – Accesibilitatea resurselor adecvate învăţării SC.5.1. Resurse de învăţare şi servicii studenţeşti

IP.C.5.1.1.1. Disponibilitatea resurselor de învăţare Min: Universitatea asigură resurse de învăţare (manuale, tratate, referinţe bibliografice, crestomaţii, antologii) pentru fiecare program de studiu în biblioteci, centre de resurse etc., în format clasic sau electronic şi gratuit. Biblioteca Universităţii trebuie să dispună, pe lângă accesul electronic, de un număr corespunzător de volume din ţară şi străinătate şi de abonamente la principalele reviste de specialitate din ţară şi străinătate pentru fiecare program de studiu. Fiecare bibliotecă are un program şi resurse de procurare a cărţilor şi revistelor. Ref. 1: Raportul dintre resursele de învăţare disponibile şi studenţi este astfel stabilit încât fiecare student să aibă acces liber la orice

resursă, conform obiectivelor şi cerinţelor programelor de studiu.

IP.C.5.1.2. Predarea ca sursă a învăţării Min: Fiecare cadru didactic dispune de strategii actualizate de predare pentru fiecare curs, conforme cu programul de studiu, caracteristicile studenţilor, forma de învăţământ şi criteriile de calitate predefinite. Ref. 1: Universitatea dispune de un laborator de analiză, cercetare şi formulare de strategii novatoare de predare/învăţare care implică personalul didactic şi studenţi. IP.C.5.1.3. Programe de stimulare şi recuperare Min: Universitatea dispune de programe de stimulare a studenţilor cu performanţe înalte în învăţare şi de recuperare a celor cu dificultăţi în învăţare. Ref. 1: În Universitate există programe de tutoriat suplimentare, oferite de toate cadrele didactice din Universitate, la care studenţii se pot înscrie.

IP.C.5.1.4. Servicii studenţeşti Min: Universitatea dispune de un număr minim de servicii sociale, culturale şi sportive pentru studenţi, cum sunt: spaţii de cazare pentru cel puţin 10% din studenţi, bază sportivă, diferite servicii de consiliere, care au o administraţie eficientă. Ref. 1: Universitatea oferă servicii variate studenţilor şi dispune de programe speciale pentru asigurarea unei vieţi studenţeşti de calitate, pe care le monitorizează şi le evaluează periodic. Criteriul C.6. Baza de date, actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii

S.C.6.1. Sisteme de informaţii IP.C.6.1.1. Baze de date şi informaţii Min: Universitatea are un sistem informatic care facilitează colectarea, prelucrarea şi analiza datelor şi informaţiilor relevante pentru evaluarea şi asigurarea instituţională a calităţii. Ref. 1: Pe lângă datele şi informaţiile privitoare la starea instituţională a calităţii, Universitatea adună informaţii despre starea calităţii în alte universităţi din ţară şi din

355356

străinătate, cu care se compară şi pe baza cărora formulează în mod diferenţiat repere (benchmarks).

Criteriul C.7. – Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite S.C. 7.1. Informaţie publică IP.C.7.1.1. Oferta de informaţii publice Min: Universitatea şi toate facultăţile ei trebuie să ofere informaţii şi date, cantitative şi/sau calitative, actuale şi corecte, despre calificările, programele de studiu, diplomele, personalul didactic şi de cercetare, facilităţile oferite studenţilor şi despre orice aspecte de interes pentru public, în general, şi pentru studenţi, în special. Ref. 1: Informaţia oferită public de Universitate este comparabilă, cantitativ şi calitativ, cu cea oferită de universităţile din Spaţiul European al Învăţământului Superior.

Criteriul C.8. Funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii SC.8.1. Structura instituţională de asigurare a calităţii educaţiei este conformă prevederilor legale şi îşi desfăşoară activitatea permanent.

IP.C.8.1.1. Comisia coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii. Min: Procedurile şi activităţile de evaluare privind calitatea educaţiei au fost elaborate şi aprobate de Senatul Universitar. Comisia elaborează raportul anual de evaluare internă şi îl face public prin afişare sau publicare, inclusiv în format electronic, şi formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei. Ref. 1: Universitatea implementează permanent măsurile de îmbunătăţire a calităţii educaţiei propuse de comisie şi colaborează cu alte universităţi din ţară sau din străinătate pentru identificarea şi adoptarea bunelor practici în domeniile de calitate.

357

X.4. CONCEPTUL DE E-LEARNING LA UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Universitatea Spiru Haret utilizează pentru susţinerea procesului de învăţământ şi pentru

evaluarea cunoştinţelor studenţilor săi platforma de e-learning Blackboard – cel mai performant

sistem computerizat de e-learning, motiv pentru care este folosit la ora actuală în peste 3600 de

universităţi din întreaga lume.

În esenţa sa, platforma de e-learning Blackboard oferă conectivitate, comunicaţie,

colaborare, distribuţie de conţinut, context şi competenţă, deoarece se bazează pe tehnologia

informaţiei, care conectează om cu om şi om cu informaţie/cunoştinţă, prin intermediul unor

reţele de calculatoare configurate corespunzător, oferind fiecăruia cel mai potrivit conţinut, la

momentul de timp solicitat. Participanţii înrolaţi în procesul de învăţare distribuit folosesc World

Wide Web (WWW), e-mail, un sistem de management al învăţării şi o soluţie de colaborare în

timp real de tip clasă virtuală, pentru a accesa conţinutul multimedia disponibil şi pentru a

comunica între ei. În mod tipic, sunt cuprinse aici unele forme de interactivitate, ca, de exemplu,

interacţiunea on-line între cursant şi cadrul didactic îndrumător sau interactiv prin televiziune.

Prin intermediul platformei e-learning Blackboard, se desfăşoară o învăţare distribuită

susţinută de tehnologia digitală, la distanţă sau în sala de curs, acoperind un set larg de aplicaţii

şi procese educaţionale de tipul învăţare asistată de calculator, învăţare bazată pe internet. Drept

urmare, plaforma e-learning Blakboard poate fi descrisă din două perspective, una pedagogică

şi alta tehnologică.

Din punct de vedere pedagogic, platforma e-learning Blackboard reprezintă o

metodă de predare, instruire şi învăţare bazată pe reţele de calculatoare şi tehnologii

multimedia, care asigură transferul accelerat de informaţii, cunoştinţe, tehnici de înţelegere şi

modalităţi de interpretare a acestora de la profesor la cursant oriunde, oricând şi la cerere, cu

scopul de a obţine rapid rezultate performante, accelerând astfel procesul educaţional.

Din punct de vedere tehnologic, platforma e-learning Blackboard reprezintă

procesul de predare, instruire şi învăţare, care cuprinde autorizarea, distribuţia, evaluarea şi

managementul conţinutului cursurilor sau altor materiale cu caracter didactic, realizat prin

folosirea tehnologiilor digitale de comunicaţie şi multimedia.

Într-un dicţionar de termeni on-line Kaplan-Leiserson, se defineşte e-learning-ul ca

noţiune ce „acoperă o arie largă de aplicaţii şi procese, precum învăţarea bazată pe Web,

învăţarea cu ajutorul calculatorului, clasele virtuale şi colaborarea digitală. Include

transmiterea materialelor (de învăţare) prin intermediul internetului, casetelor

audio/video, sateliţilor, TV interactiv şi CDROM”.

Dacă dorim o definiţie mai simplă, putem spune că e-learning-ul constă în

modalitatea de învăţare interactivă în care materialele necesare studiului sunt disponibile

on-line şi care oferă un răspuns imediat legat de activitatea de învăţare a studentului.

Comunicarea on-line cu persoane reale (instructori, profesori, colegi etc.) poate să apară sau nu.

De regulă, în e-learning se acordă o importanţă mai mare materialelor de învăţare (conţinutului)

decât comunicării între studenţi şi instructori.

De multe ori, termenul de e-learning este utilizat greşit ca fiind sinonim cu educaţia a

distanţă. Trebuie însă specificat că termenul de educaţie la distanţă acoperă un spectru mult mai

larg de servicii decât termenul de e-learning. De regulă, companiile ce oferă servicii de tip

e-learning se concentrează mai mult asupra dezvoltării şi prezentării de conţinut, în timp ce

instituţiile dedicate educaţiei la distanţă, prin programe de învăţare on-line, acoperă întreg

spectrul de servicii educaţionale.

Figura 1. Forme de învăţare În context educaţional, e-learning înseamnă folosirea noilor tehnologii multimedia şi

a internetului pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării şi procesului de evaluare. Internetul

poate fi privit ca o „fereastră” către lume, prin care profesori şi studenţi din diferite şcoli şi ţări

pot intra în legătură unii cu alţii, pot schimba informaţii, pot explora noi arii de cunoaştere.

Folosind internetul, profesorii pot face schimb de materiale didactice, pot explora noi concepte,

pot avea acces la informaţii şi la date din domeniul lor de activitate, la aplicaţii software şi

simulatoare virtuale, pot participa la realizarea de proiecte internaţionale. Pentru studenţi,

internetul poate fi privit ca un instrument util care să-i motiveze pentru învăţare, încurajând

independenţa şi autonomia, eliminând barierele comunicaţionale, rasiale sau dizabilităţi

locomotorii.

Conceptul de e-learning aduce multiple avantaje organizaţiilor educaţionale care

folosesc aceasta tehnologie, printre care se numără:

• Timp scurt de formare profesională. Cursurile predate în cadrul unui modul de e-

learning sunt dense, concentrându-se pe esenţial. Cursantul are la dispoziţie exemple practice care îl

ajută să înţeleagă problematica studiată şi să asimileze cu uşurinţă informaţia primită. • Eficienţă. S-a dovedit că informaţiile sunt înţelese mai uşor datorită prezentării multimedia. • Flexibilitate. Cursantul poate să-şi facă propriul program de curs, nefiind condiţionat de clasicul

program al profesorului. Ritmul de învăţare nu este impus decât de capacitatea sa de a asimila. • Modularizare. Cursurile sunt împărţite în module, fiecare modul are la sfârşit un test de evaluare

(care în funcţie de curs îi poate permite să treacă mai departe). La începutul şi la sfârşitul cursurilor

există teste pentru a putea vedea nivelul de cunoştinţe al studentului. • Măsurabilitate. Prin rezolvarea unui test, se poate măsura progresul avut până la un anumit moment

de timp. Din punct de vedere al conţinutului, mediul e-learning este format din cursuri,

ghiduri pentru studiu, baza de date distribuită de cunoştinţe, suportul on-line şi modalităţi

de instruire asincronă sau sincronă.

Baza de date distribuită de cunoştinţe constă din legături la materiale încărcate pe Web

site-uri, însoţite de explicaţii şi îndrumări interactive de căutare şi de identificare a anumitor

teme. Reprezintă cea mai accesibilă şi mai facilă formă de bibliotecă şi/ sau librărie, care pune la

dispoziţia tuturor un volum foarte mare de cunoştinţe din toate domeniile de activitate, gratis, în

cadrul unor programe de instruire organizate sau contra cost.

Suportul on-line constă în forumuri, grupuri de discuţii (chat rooms), buletine de ştiri

on-line, email-uri sau aplicaţii de mesagerie similare celor Microsoft sau Yahoo Messenger.

Fiind mai interactiv decât baza de date de cunoştinţe, suportul on-line oferă celor interesaţi

posibilitatea de a pune întrebări şi de a primi răspunsuri, chiar şi imediat.

Instruirea asincronă constă în învăţarea individuală, bazată pe materialele disponibile

pe Blackboard, pe CD-ROM sau în reţele de calculatoare de tip intranet sau internet. Poate fi

total independentă, prin legăturile la materiale de referinţă din baza de date, de cunoştinţe sau

poate include şi comunicarea cursant- cadru didactic îndrumător, prin buletine de ştiri on-line,

grupuri de discuţii on-line şi e-mail-uri.

Instruirea sincronă se realizează în timp real, prin comunicarea directă a participanţilor

la procesul de instruire, într-un anumit interval de timp dintr-o perioadă prestabilită (săptămâni,

luni sau chiar ani), prin internet, conferinţe audio sau video, telefonie mobilă sau televiziune

interactivă.

În funcţie de conţinutul său, e-learning poate fi:

• Cu materiale de învăţare şi predare elaborate de specialişti (Hypertext, multimedia,

conţinuturi interactive);

• Tele-învăţare/predare simultană (Chat, videoconferină, clase virtuale);

• Învăţare asincronă.

Mediul e-learning Blackboard cuprinde, în principiu, trei elemente:

• platforma e-learning;

• resursele e-learning;

• utilizatorii acestora.

Platforma e-learning constă în suportul hardware şi software, indispensabil unui

sistem electronic de predare, instruire şi învăţare.

Utilizatorii sunt cei care folosesc resursele dezvoltate pe platforma e-learning.

Resursele e-learning cuprind toate datele de interes în mediul e-learning şi sunt formate

din cunoştinţe, informaţii şi strategii.

Cunoştinţele reprezintă toate resursele de cunoaştere, din toate domeniile, necesare

cursanţilor pe durata întregului proces de învăţare. Fiecare domeniu de cunoaştere constă dintr-un

set de cursuri, fiecare curs cuprinzând mai multe categorii de cunoştinţe. O categorie de

cunoştinţe cuprinde, la rândul ei, mai multe tipuri de cunoştinţe, fiecare cu conţinutul său, cu

obiectivul său şi cu destinaţia către un anumit nivel de pregătire a cursantului. Tipul de cunoştinţă

reprezintă cea mai mică şi mai importantă unitate de cunoaştere pe care şi-o pot însuşi studenţii în

mediul e-learning Blackboard.

Informaţiile definesc identitatea şi rolul unui utilizator care foloseşte o resursă în mediul

e-learning. În funcţie de rolul său în mediul e-learning, un utilizator poate fi cursant, profesor,

evaluator, tutore sau administrator. Cursantul este utilizatorul cunoştinţelor, cel mai important

furnizor de informaţii de identificare a sa şi a rolului său în procesul de instruire şi cel căruia i se

adresează strategia de predare. În mediul e-learning, fiecare cursant este identificat prin

informaţii personalizate (CNP, parolă de acces, nume etc.) şi are definite preferinţe pentru diferite

metode de studiu, nivel de pregătire şi date de evaluare. Rezultatul evaluării se bazează pe

strategia curentă de predare şi o determină pe următoarea. Profesorul este furnizorul de

cunoştinţe destinate cursantului şi creatorul strategiei de predare, precum şi furnizorul

informaţiilor de autentificare a rolului său în mediul e-learning. Administratorul este furnizorul

informaţiilor de autentificare şi autorizare a rolului său de asigurare a funcţionării normale a

sistemului e-learning, el nefiind legat direct de procesul de predare.

Strategiile se definesc ca fiind metode de predare, învăţare şi evaluare inteligente, folosite

în mediul e-learning pentru instruirea adaptată la complexitatea obiectivelor educaţionale cerute

de mediul general din societatea actuală, la specificul fiecărei forme de învăţământ (cursuri de zi,

frecvenţă redusă sau deschis la distanţă) şi la particularităţile de comportament ale cursanţilor

care aleg, pentru completarea sau definitivarea studiilor, una dintre aceste forme. Succesul unei

strategii e-learning necesită analiza, proiectarea, dezvoltarea şi implementarea unor strategii de

învăţare luând în calcul problemele cursanţilor determinate de vârstă şi de posibilităţile lor de

comunicare directă (prin intermediul sălii de curs) sau indirectă (prin folosirea tehnologiilor

digitale de comunicaţie) cu profesorul, precum şi formele moderne de instruire (predare, învăţare

şi evaluare) care includ clase şi/ sau clase virtuale, instruire profesională bazată pe Web

desfăşurată în medii distribuite, care folosesc sisteme asincrone şi/ sau sincrone de învăţare. Resursele e-learning, ca resurse moderne de învăţare, oferă cursanţilor aflaţi la distanţă, la ei acasă

sau la locul lor de muncă, posibilitatea de a studia folosind o gamă variată de cursuri şi materiale didactice

distribuite în format electronic, pe platforma Blackboard, prin CD- ROM, Website, videoconferinţe, e-mail

sau prin canale radio- TV. Acestea pot fi consultate direct sau on-line, pot fi imprimate la cerere (Print On

Demand-POD), pot fi ascultate, vizualizate sau înregistrate, oriunde, de oriunde şi oricând.

Introducerea Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiei în educaţie, prin folosirea

internet-ului, ca mijloc didactic, oferă o perspectivă largă studenţilor asupra a ceea ce înseamnă

învăţarea şi permite oricărei persoane să obţină toate informaţiile necesare direct, acasă sau la

locul de muncă. În acelaşi timp, internetul permite desfăşurarea unui proces complex de evaluare

on-line a cunoştinţelor acumulate, fără obligativitatea comunicării directe profesor – student.

Utilizarea tehnologiilor moderne în educaţie prezintă avantaje cum ar fi: accesul rapid la

informaţie, flexibilitate, separarea în timp şi spaţiu, posibilitate simplă de comunicare între

profesori, cercetători şi studenţi, posibilitate de evaluare on-line.

Figura 2. Modalităţi de transmitere a informaţilor

În concluzie, rezultatele obţinute prin utilizarea formei de învăţare la distanţă,

bazată pe platforma de e-learning Blackboard, sunt net superioare celor obţinute prin

utilizarea formelor de învăţare clasice, tradiţionale.

Având în vedere că viitorul în educaţie va fi bazat în mare parte pe libertatea de a alege o

formă de învăţământ accesibilă în raport cu necesităţile fiecărei persoane, care să înlăture

barierele fizice şi mentale, dezvoltarea formei de învăţământ la distanţă bazată pe e-learning

devine cu certitudine o prioritate a învăţământului modern actual.

X.5. METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII EXAMINĂRII

FOLOSIND PLATFORMA BLACKBOARD

Universitatea Spiru Haret utilizează pentru evaluarea cunoştinţelor studenţilor săi

platforma de e-learning Blackboard, cel mai performant sistem computerizat de evaluare folosit

în prezent în peste 3600 de universităţi din întreaga lume.

Trecerea la examinarea computerizată bazată pe platforma e-learning Blackboard,

reprezintă o etapă calitativă superioară a procesului de instruire şi de evaluare a cunoştinţelor

studenţilor, asigurând creşterea competitivităţii Universităţii Spiru Haret şi încadrarea acesteia în

rândul celor mai performante universităţi din România, din Europa şi de pe plan mondial.

Principalele etape ale procesului de organizare şi desfăşurare a examinării folosind

platforma e-Learning Blackboard sunt următoarele:

1. PREGĂTIREA PLATFORMEI DE EVALUARE

Departamentul IT împreună cu specialiştii producătorului asigură instalarea şi

configurarea corespunzătoare a platformei e-learning Blackboard astfel încât să permită

examinarea tuturor studenţilor Universităţii Spiru Haret pe durata sesiunilor de examene

programate.

Departamentul IT realizează implementarea şi configurarea corespunzătoare a reţelelor de

calculatoare, în vederea asigurării conectivităţii serverelor platformei e-learning Blackboard cu

centrele de evaluare computerizată a studenţilor care sunt distribuite în teritoriu.

Departamentul IT asigură accesul controlat al utilizatorilor, cadre didactice, personal

tehnico-operativ şi studenţi, la resursele platformei de e-learning Blackboard. Practic, asigură

accesul în sistemul de evaluare numai din locaţiile autorizate pentru evaluare, identificarea lor

făcându-se pe bază de adrese IP. 2. INSTRUIREA CADRELOR DIDACTICE, A SECRETARIATELOR TEHNICO-

OPERATIVE ŞI A STUDENŢILOR PENTRU EXAMINAREA

COMPUTERIZATĂ

Departamentul IT al Universităţii Spiru Haret asigură permanent asistenţa de specialitate

necesară pentru instruire la facultăţi şi Centrele ID.

Cadrele didactice titulare de disciplină şi personalul din Secretariatele tehnico-operative

pot participa zilnic la activităţi de informare şi instruire cu privire la examinarea computerizată

folosind platforma e-learning, în laboratoarele de informatică de la sediul fiecărei facultăţi,

precum şi în Laboratorul Departamentului IT dedicat perfecţionării pregătirii în domeniu, la

sediul central al Universităţii Spiru Haret.

3. CONFIGURAREA SETURILOR DE ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMINAREA

COMPUTERIZATĂ ŞI ÎNCĂRCAREA LOR PE PLATFORMA E-LEARNING

BLACKBOARD

Sarcina stabilirii întrebărilor pentru evaluarea computerizată revine direct titularului de

disciplină.

Unitatea de bază de examinare este setul de întrebări.

Un set de întrebări conţine un număr corespunzător de întrebări stabilit de titularul de

disciplină.

Întrebările care intră în componenţa seturilor sunt extrase aleatoriu de către programul

Blackboard din fondul total de întrebări aferent disciplinei, fond care a fost încărcat de către

titularul de disciplină, cu avizul conducerii facultăţii.

Fiecare set de întrebări va fi configurat cu următoarele date:

1. Denumirea facultăţii;

2. Anul de studiu/semestru;

3. Denumirea disciplinei de examen;

4. Numele, prenumele şi gradul didactic al titularului de disciplină;

5. Întrebările (în număr stabilit direct de titularul de disciplină);

6. Timpul alocat studenţilor pentru formularea răspunsurilor la întrebări (max. 30 min.).

Întreaga operaţie de configurare şi compunere a seturilor de întrebări se realizează la

facultăţi.

Decanul facultăţii răspunde împreună cu cadrele didactice titulare de discipline de

elaborarea în timp util a resurselor de examinare-evaluare, la calitatea ştiinţifică şi volumul

corespunzător, precum şi de disponibilizarea acestora pentru încărcarea în Platforma Blackboard.

Încărcarea pe Platforma Blackboard a fondului de întrebări în format electronic se

execută cu asistenţa Departamentului IT.

4. ÎNCĂRCAREA DATELOR DE IDENTIFICARE ALE STUDENŢILOR PE PLATFORMA E-

LEARNING BLACKBOARD

Datele de identificare ale studenţilor, preluate din programul de evidenţă studenţi sunt

transferate pe platforma e-learning Blackboard, prin grija secretariatelor tehnico-operative de la

facultăţi.

Secretarul Şef al Universităţii monitorizează acţiunea în ansamblu şi dispune, prin

secretariatele de la facultăţi, măsuri de actualizare şi corelare a datelor de identificare a

studenţilor.

Pentru cazurile de studenţi omişi sau înregistraţi ulterior se respectă procedura definită de

facultăţi, Departamentul IT şi Secretarul Şef, respectiv de cuprindere operativă a acestora în liste,

şi reprogramarea susţinerii examenului, pe cât posibil în conexiune cu intervalul de bază,

programat în aceeaşi zi, la altă oră convenită.

5. INTRODUCEREA DATELOR DE SUSŢINERE A EXAMENELOR PE PLATFORMA

E-LEARNING BLACKBOARD

Facultăţile, împreună cu Centrele ID, definitivează datele (programarea) pentru susţinerea

examenelor la fiecare disciplină în parte. Aceste date sunt setate (precizate) în testele de

examinare prin grija secretariatelor facultăţilor.

Examenele se desfăşoară efectiv în intervalul orar din programare. Perioada de

disponibilitate a testului trebuie să fie acoperitoare (posibil chiar pe întreaga zi de lucru) în

funcţie de programul facultăţilor, al Centrelor ID, după caz, în corelaţie cu fusul orar.

Directorul Centrului ID are obligaţia:

• să se asigure că întreaga infrastructură din dotare (calculatoarele şi legătura la

internet) sunt operaţionale. Ca atare, în permanenţă, accesul la Platforma

Blackboard şi serviciul e-mail trebuie să fie verificate şi să fie operaţionale;

• să definitiveze în timp util, împreună cu conducerea fiecărei facultăţi şi cu fiecare

titular de disciplină, programarea examenelor aferente sesiunilor de iarnă, vară,

toamnă sau restanţe;

• să asigure, după grafic, personalul Centrului ID pentru asistenţă şi supraveghere la

examinări;

• să convoace studenţii ID la susţinerea examenelor, la orele programate din data

(ziua) şi în intervalul de timp în care este asigurat accesul în Platforma Blackboard.

De regulă, activitatea de examinare se va organiza pe grupuri de studenţi, în funcţie de

numărul calculatoarelor disponibile în dotare.

Durata de evaluare-examinare alocată unui grup este, de regulă, de max. 30 min., cu

interval de timp corespunzător între grupuri, pentru activităţi de organizare a accesului şi ieşirii

studenţilor din sala de examinare. 6. MODUL DE DESFĂŞURARE PRACTICĂ A EXAMINĂRII

a) Faza pregătitoare

Se întocmesc liste cu studenţii, extrase din programul de evidenţă a studenţilor, în care

sunt precizate CNP (Codul Numeric Personal), numele şi prenumele studentului, precum şi

parola de acces la Platforma Blackboard în paranteze dreptunghiulare (pătrate). Parola, de

regulă, este primul prenume al mamei, scris cu majuscule.

Listele vor fi utilizate pentru marcarea prezenţei la examene şi rezolvarea situaţiilor în

care studentul nu dispune de propriile date de acces.

Listele cuprind studenţii care au achitat ratele, conform contractului de studiu.

b) Derularea examinării

Evaluarea se realizează pe calculator. Studentul se prezintă în sala de examinare unde

deschide pagina de internet a Universităţii Spiru Haret la adresa www.spiruharet.ro.

Apasă butonul Evaluare Blackboard şi cu această ocazie se deschide fereastra pentru

autentificare, respectiv pentru introducerea codului de acces (username), care este CNP-ul, şi a

parolei (password), care este primul prenume al mamei, scris cu majuscule şi fără diacritice.

Sistemul este configurat în aşa mod încât susţinerea unui examen nu se poate face decât

din locaţiile amenajate şi autorizate pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi.

În cazul încercării de a susţine un examen din alt loc decât cel autorizat, studentului i se

prezintă un mesaj împreună cu indicaţia de a se prezenta la una din locaţiile corespunzătoare.

Numai rezultatul unui test susţinut deja poate fi vizualizat de oriunde.

Pe ecran, în partea stânga, se apasă pe primul buton din coloana de butoane, respectiv pe

butonul Declaraţie în legătură cu plata taxelor de şcolarizare şi se completează cu răspuns

corespunzător („DA” sau „NU”).

Dacă studentul este în situaţia de a alege varianta „NU”, sistemul nu permite accesul

acestuia la susţinerea examenului.

Dacă opţiunea este „DA”, studentul, în continuare, alege butonul care indică Anul de

studii şi forma de învăţământ în care este înmatriculat.

Se apasă pe butonul respectiv şi apare automat (se întâlneşte/se găseşte) denumirea

disciplinei pentru care a fost programată susţinerea examenului.

În continuare, studentul accesează testul, care este generat automat de serverul central

prin alegerea aleatoare a unui număr prestabilit de întrebări (20) din fondul total de întrebări,

publicat în prealabil pe internet, în Avizierul Virtual.

Modul de selecţie a întrebărilor, precum şi numărul lor sunt aceleaşi pentru toţi studenţii.

Studentul procedează la alegerea răspunsurilor pe care le consideră corecte din Setul de

întrebări prezentate pe ecran.

Cu 1 minut înainte de expirarea timpului alocat (care a fost precizat iniţial de către

titularul de disciplină), studentul primeşte automat pe ecran un mesaj de avertizare. După

primirea acestui mesaj, studentul trebuie să apese butonul Submit. În urma acestei acţiuni, pe

ecranul monitorului se va obţine afişat procentajul de răspunsuri corecte la întrebările de

examinare, care poate fi între 0% şi 100%.

Totodată, la apăsarea butonului Submit, rezultatul examinării este salvat în Serverul

central de unde, instantaneu, poate fi vizualizat imediat de către titularul de disciplină.

La sfârşitul fiecărei zile, sau la finalul examenului, secretariatul tehnico-operativ al

facultăţii extrage de pe Platforma Blackboard notele de la fiecare disciplină şi le transferă în

programul de evidenţă a studenţilor, cu ajutorul căruia se editează Catalogul, în care, în dreptul

numelui fiecărui student, este precizat CNP-ul şi este înscrisă electronic nota obţinută.

La finalizarea examenului, cataloagele cu notele obţinute şi tipărite se înaintează

profesorilor titulari de discipline pentru validarea finală prin semnături, iar rezultatele se transmit

spre ştiinţă la Centrele ID, pe Facultate, an de studiu, disciplină şi studenţi, fiind afişate operativ

în Avizierul Virtual pe Internet. Rezultatul obţinut de fiecare student poate fi văzut prin accesarea

Platformei Blackboard prin accesarea acesteia cu datele personale (CNP şi parolă) de oriunde şi

oricând.

7. ALTE PRECIZĂRI

Fiecare laborator destinat desfăşurării procesului de examinare a studenţilor este echipat

cu camere Video IP pentru supravegherea în direct a activităţii. Înregistrarea în format digital a

imaginilor din sălile de examinare se realizează prin intermediul Reţelei Private Virtuale

instalate.

În situaţii obiective, când apar dificultăţi tehnice – operaţionale (întreruperi de energie, de

internet, blocaje tehnice ş.a.), care sunt documentate şi justificate, şi afectează folosirea

Platformei Blackboard, este contactat imediat Decanul Facultăţii pentru obţinerea de teste de

examinare din setul de rezervă în format ExamView Pro, respectând Metodologia aprobată şi

cunoscută, cu precizările din Adresa nr. 187/25.01.2006.

Conducerea fiecărei facultăţi desfăşoară activităţi de concretizare a tutoriatului.

Fiecare cadru didactic titular de disciplină monitorizează la sediul facultăţii, în sala de

examinare, desfăşurarea examinării-evaluării la disciplina sa.

Conducerea facultăţii stabileşte distinct graficul cu personalul din secretariatul tehnico-

operativ care asigură derularea practică, efectivă a examinării-evaluării la toate disciplinele, în

cele mai bune condiţii.

Cadrele didactice titulare de disciplină pot elabora un număr suplimentar de întrebări/seturi

de întrebări care se transmit periodic, pe parcursul semestrului/anului universitar către studenţii

din Centrele ID. Întrebările sunt folosite de către studenţi şi cadre didactice în procesul de

autoevaluare şi verificare pe parcurs a cunoştinţelor acumulate.

Prevederile prezentei Metodologii se extind corespunzător şi pentru studenţii de la

formele de zi şi frecvenţă redusă.

Pentru orice dificultate metodică sau disfuncţie de comunicare, de natură tehnică sau de

operare a evaluării-examinării, conducerea şi secretariatele tehnico-operative ale facultăţilor,

respectiv directorii şi secretariatele Centrelor ID au obligaţia să se adreseze imediat

Departamentului ID şi Departamentului Informatică (IT) pentru intervenţii şi remedieri în

vederea asigurării bunei desfăşurări a sesiunii de examene.

CAPITOLUL XI

AUDITUL INTERN

XI.1. Procedura Auditul intern ale calităţii (cod 22)

DOCUMENTELE SISTEMULUI

CALITĂŢII

Cod : 22

Ediţia 1, Revizia 1

UNIVERSITATEA SPIRU

HARET

Departamentul Asigurarea Calităţii

Procedura: AUDITURI

INTERNE ALE CALITĂŢII

Pagina…..din……

XI.1. PROCEDURA AUDITUL INTERN AL CALITĂŢII (cod 22)

Cod: 22

Nr. pagini:

Nr. pagini anexe:

Exemplar nr.: Evidenţa modificărilor

Modificat Verificat Data Pag. cu modificări

Nume Semnătura Nume Semnătura

Aprobat

Preşedinte şi Rector,

Prof. univ. dr. Aurelian Ghe. Bondrea

I. Introducere Prezenta procedură descrie cerinţele şi responsabilităţile privind stabilirea şi menţinerea

unui sistem planificat de audituri interne în scopul de a verifica dacă activităţile legate de calitate

şi rezultatele aferente sunt conforme cu reglementările activităţilor, proceselor,

produselor/serviciilor, documentelor şi înregistrărilor sistemului calităţii din Universitate.

2. Definiţii şi abrevieri

2.1. Definiţii

Definiţiile termenilor specifici se regăsesc în standardul SR ISO 8402/1995 – Managementul

calităţii şi asigurarea calităţii. Vocabular.

Auditul calităţii: examinare sistematică şi independentă în scopul de a determina dacă

activităţile referitoare la calitate şi rezultatele aferente sunt conform procedurilor calităţii şi

satisfac dispoziţiilor prestabilite. De asemenea, se evaluează dacă aceste dispoziţii sunt

implementate afectiv şi sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor. Auditurile se

aplică sistemului calităţii sau unor elemente ale acestuia: procese sau servicii din

Universitate.

Observaţie a auditului calităţii: constatare a faptelor, făcută în cursul unui audit al

calităţii şi susţinută de dovezi obiective.

Auditor al calităţii: membru al echipei de audit intern.

Auditor şef: un auditor al calităţii desemnat să conducă un audit al calităţii.

2.2. Abrevieri

DAC - Departamentul cu Asigurarea Calităţii

CA - Oficiul auditat

3. Documente de referinţă

SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii. Vocabular;

SR ISO 9001/1995 – Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea calităţii în proiectare,

dezvoltare, producţie, montaj şi service;

Standardul SR ISO 100011-1/1994 – Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii. Partea I:

Auditare;

Standardul SR ISO 10011-2/1993 – Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii. Partea I: Criterii de

calificare pentru auditorii sistemelor calităţii.

4. Descrierea activităţilor şi a responsabilităţilor

Activităţi/Etape Răspunde Mod de desfăşurare/termene 1. Planificarea Auditului de Calitate

Prorector al AC

AC planifică auditarea compartimentelor Universităţii, întocmind Planificarea auditului intern al calităţii (F01-P.17.03), desemnează persoana în funcţia de Auditor Şef şi întocmeşte Lista auditorilor interni.

2. Pregătirea auditului

Auditor şef

Auditorul Şef întocmeşte Planul de audit intern (F02-P.17.03) în două exemplare . Exemplarul nr. 1. este transmis compartimentului ce urmează a fi auditat, iar exemplarul nr. 2 este folosit de Auditorul Şef în timpul auditului şi transmis apoi AC spre arhivare. Planul de audit intern se aprobă de către Porerectorul AC.

2.2. Stabilirea şi instruirea membrilor echipei de audit

Auditorul Şef selectează membrii echipei de audit şi organizează pregătirea acestora.

2.3. Elaborarea documentelor de lucru

Auditul este condus în baza unui Chestionar de audit (F05-17.03) întocmit de către auditor pentru elementele de sistem care i-au fost repartizate spre auditare, sub coordonarea Auditorului Şef.

3. Efectuarea auditului

Auditor Şef

Scopul şedinţei de deschidere a auditului este: a) prezentarea membrilor echipei de audit; b) prezentarea domeniului şi obiectivelor auditului; c) prezentarea pe scurt a activităţilor şi procedurilor ce urmează să fie utilizate pentru efectuarea auditului; d) confirmarea că sunt disponibile resursele şi facilităţile necesare echipei de audit; e) confirmarea orei şi datei pentru şedinţa de încheiere şi pentru toate şedinţele pe parcurs ale echipei de audit cu conducerea; f) clarificarea oricăror detalii ale Planului de Audit intern. Echipa de audit intern colectează dovezile obiective prin interviuri, examinare de documente şi observare a tuturor activităţilor din zona auditată şi consemnează rezultatele care semnalează neconformităţi, chiar dacă nu sunt cuprinse în Chestionarul de audit. Şeful compartimentului auditat asigură accesul echipei de audit la documente, standarde, instrucţiuni, proceduri ale sistemului calităţii etc. RAC din cadrul compartimentului însoţeşte echipa de audit, cooperează cu auditorii în vederea realizării obiectivelor auditului. Echipa de audit desfăşoară următoarele activităţi: a) verificarea conformitatea aplicării sistemului calităţii; b) verifică utilizarea în formă valabilă; c) verifică însuşirea şi aplicarea procedurilor în zona auditată; d) verifică circulaţia corectă şi controlată a înregistrărilor de calitate.

3.3. Şedinţa de încheiere

La această şedinţă, împreună cu conducerea compartimentului auditat, se convine asupra neconformităţilor existente (F06-P17.03) şi se stabileşte termenul de rezolvare a acestora.

4. Întocmirea raportului de audit

Auditor şef

Se întocmeşte Raportul de audit intern (F03-P.17.03), în două exemplare: exemplarul nr. 1 se arhivează la AC şi exemplarul nr. 2 se arhivează la compartimentul auditat.

5. Elaborarea acţiunilor

Auditor Şef

În baza concluziilor din Raportul de audit intern, Auditorul Şef propune conducerii Universităţii spre aprobare acţiuni

corective corective conform P14.01. După aprobare, Raportul de acţiuni corective este transmis compartimentului auditat şi DAC care efectuează înregistrarea acestuia (F01-P.14.01).

Anexă

Universitatea Spiru Haret Compartimentul audit intern al calităţii

FORMULAR 01

Planificarea auditului intern al calităţii Anul:

Luna Nr.

crt. COMPARTIMETNUL

AUDITAT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Anexă Universitatea Spiru Haret Compartimentul audit intern al calităţii

FORMULAR 02

Plan de audit intern PLAN DE AUDIT INTERN NR……………/…………..

Compartimentul auditat: Perioada auditului: Tipul auditului: planificat de urmărire neplanificat Componenţa echipei de audit: Documente de referinţă Nr. crt.

Perioada Activitatea /Compartimentul Elementele sistemului calităţii

Difuzare: Planul de audit intern a fost întocmit în 2 exemplare şi se difuzează la: Ex. 1: Ex. 2: Data prezentării Raportului de audit intern: Elaborat, Auditor Şef Numele: Semnătura: Data: Aprobat, Prorector AC Numele: Semnătura:

Anexă

Universitatea Spiru Haret Compartimentul audit intern al calităţii

FORMULAR 03

Raport de audit intern

RAPORT DE AUDIT INTERN NR……………………../ PLAN AUDIT nr.:……………….

Compartimentul auditat: Perioada auditului: Tipul auditului: planificat de urmărire neplanificat Componenţa echipei de audit: Documente de referinţă: Persoane contactate:

Observaţiile echipei de audit:

Concluzii:

Difuzare: Raportul de audit intern a fost întocmit în ……………exemplare şi se difuzează la: Ex. 1: Ex. 2: Auditor Şef: (numele şi prenumele/semătura)

Data:

Anexă

FORMULARUL 04

Registru documente de audit intern

Nr. plan de audit Data Tip audit Compartiment auditat

Auditor şef

Nr. Raport Audit

Nr. Raport de acţiuni corective

Anexă

FORMULARUL 05

Chestionar de audit intern

Compartiment auditat Auditor Şef: Echipa de audit: Referinţă : Elemente SC:

Legendă: Doc: prevăzut în documente C: corespunde NI: necesită îmbunătăţire NC: nu corespunde NA: neaplicabil

Nr. cr.t

ÎNTREBARE Doc Aplicare

DA NU C NI NC NA Obs

Anexă

Universitatea Spiru Haret Compartimentul audit intern al calităţii

FORMULAR 06

Raport de neconformitate

RAPORT NECONFORMITATE

Nr.: Data: Ex. Nr.:

A. Iniţiat în urma: Raport de audit Raport de neconformitate Reclamaţii Altele B. Paragraf standard: Tip conformitate: C. Departament implicat: D. Denumirea neconformităţii: E. Auditor şef: F. Raportare implementare acţiune corectivă/preventivă Acţiune membri: Termn: Responsabil: Data:

G. Comentarii Constatarea realizării acţiunii corective/preventive:

Responsabil DAC: Semnătura: Data:

ÎNCHEIERE

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL ŞI DIRECŢIILE PRINCIPALE DE ACTIVITATE A COMISIILOR CALITĂŢII

Pe baza experienţei proprii şi a „bunelor practici” ce s-au dezvoltat în ultimii ani în România, ca şi pe plan european, Universitatea Spiru Haret a creat un sistem instituţional propriu de asigurare, implementare şi audit al calităţii, care se află în stare de funcţionare de câţiva ani. Acest sistem este alcătuit din două subsisteme:

a) Subsistemul managerial al Universităţii, constituit din organismele de conducere

a activităţii academice şi cele de conducere a activităţii economico-administrative de la

nivelul Universităţii, facultăţilor, departamentelor, catedrelor, institutelor de cercetare.

Componentele sale sunt: Senatul Universităţii, Biroul Senatului, Consiliul executiv,

Rectoratul, Consiliile facultăţilor, Birourile lor executive, conducerile departamentelor,

catedrelor, institutelor de cercetare. În aceste organisme activează în prezent circa 400

de cadre, dintre cele mai bine pregătite şi mai eficiente în conceperea şi îndeplinirea

programelor de activitate ale structurilor respective.

b) Subsistemul propriu-zis al calităţii, format din Preşedintele şi Rectorul

Universităţii, care deleagă anumite responsabilităţi ale conducerii operative, unui prorector,

Comisia de Calitate pe Universitate şi Comisiile de calitate pe facultăţi, Institute de cercetare,

Direcţii generale, Oficiul de Audit al calităţii.

Fiecare dintre aceste subsisteme pune în centrul activităţii sale realizarea obiectivului

fundamental de asigurare a calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice, a funcţionării

subsistemului calităţii şi evaluării activităţii diferitelor structuri ale Universităţii.

Obiectivul strategic fundamental al activităţii sistemului instituţional al calităţii îl

constituie asigurarea unei pregătiri de specialitate temeinice a studenţilor, masteranzilor şi

doctoranzilor, viitori specialişti, la nivelul standardelor şi indicatorilor de performanţă

optime, înzestrarea lor cu o gândire creativă, inovativă, cu un orizont cultural ridicat, propriu

societăţii cunoaşterii, care să poată fi cu uşurinţă absorbiţi de piaţa muncii, să se încadreze

rapid în exigenţele locurilor de muncă, să contribuie la ridicarea pe o treaptă superioară a

activităţii organismelor cărora le vor aparţine.

Realizarea acestui obiectiv impune asigurarea însuşirii de către studenţi a tuturor

cunoştinţelor teoretice şi practice necesare formării şi dezvoltării capabilităţilor cerute de

viitoarele lor locuri de muncă, prin perfecţionarea tuturor activităţilor şi proceselor didactice

şi ştiinţifice în vederea înzestrării studenţilor cu o gândire analitică, critică, inovativă,

creatoare, cu ştiinţa găsirii soluţiilor pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor ce apar, a

perfecţionării funcţionării structurilor în care activează, prin asigurarea trecerii de la un

învăţământ preponderent reproductiv la unul preponderent creativ-inovativ. În egală măsură,

realizarea obiectivului strategic fundamental menţionat necesită dezvoltarea la studenţi a

capacităţii de interacţiune şi comunicare ca parteneri, inclusiv în limbi străine de largă

circulaţie, în vederea augumentării posibilităţilor de depăşire în comun a disfuncţiilor şi

contradicţiilor care apar în funcţionarea sistemelor social-economice.

Îndeplinirea obiectivului strategic precizat mai sus impune ca în Programele de

activitate pe termen lung, mediu şi scurt ale organismelor subsistemului propriu-zis al

calităţii – Comisiile de calitate şi Departamentul calităţii şi Oficiul de audit al calităţii – să-şi

găsească locul, direcţii de acţiune şi prevederi care să asigure realizarea sa integrală.

Program de activitate al comisiilor de calitate ale Universităţii şi facultăţilor

A. Pe termen lung şi mediu: − Formarea şi dezvoltarea unei culturi a calităţii prin realizarea de studii, conferinţe,

work-shop-uri etc. în unităţile de învăţământ şi cercetare ale Universităţii, precum şi

participarea la acţiuni similare organizate de alte universităţi din ţară şi din străinătate, ca şi

la acţiuni ale organizaţiilor europene ale calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice. − Studierea permanentă a mijloacelor realizării unei calităţi înalte a învăţământului şi cercetării

ştiinţifice, a criteriilor, standardelor şi indicatorilor utilizaţi pentru evaluarea calităţii de alte universităţi de

prestigiu din ţară şi din străinătate.

− Asigurarea cunoaşterii normelor din legislaţia naţională şi europeană privind

problematica învăţământului superior şi a calităţii sale şi asigurarea reflectării cerinţelor

acestor norme de către unităţile Universităţii.

− Analiza semestrială a evoluţiei calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice folosind

standardele şi indicatorii de calitate optimi şi precizând îmbunătăţirile sau deficienţele

existente.

− Analiza implicării studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în ridicarea calităţii

învăţământului, a participării lor în organismele de management ale calităţii învăţământului şi

cercetării ştiinţifice.

− Analiza calităţii activităţii economico-administrative a Universităţii şi a impactului

acesteia asupra calităţii funcţionării de ansamblu a Universităţii

B. Pe termen scurt:

− Implementarea sistemului calităţii în toate activităţile didactice şi ştiinţifice ce

se desfăşoară în Universitate.

− Difuzarea Manualului Calităţii către facultăţi, catedre, departamente, institute

de cercetare, direcţii generale.

− Elaborarea, actualizarea şi ţinerea permanentă în actualitate a documentelor

sistemului de management al calităţii: strategia calităţii (a Universităţii şi a facultăţilor);

regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de calitate; sistemul instituţional al

calităţii; deciziile de înfiinţare a comisiilor şi a sistemului instituţional; planurile de activitate

pe termen lung şi mediu şi planul operaţional; Codul eticii, la nivelul Universităţii şi

facultăţilor; planul de activitate al Departamentului de Orientare în carieră; celelalte

regulamente precizate în Manualul Calităţii.

− Organizarea de dezbateri, de către comisiile de calitate, în colectivele în care

acţionează, cu privire la problematica asigurării calităţii cursurilor, prelegerilor, activităţilor

practice etc., prin raportare la indicatorii şi standardele optime stabilite.

− Elaborarea, pe baza Manualului Calităţii, a unui sistem propriu, dar armonizat

cu cel precizat în Manual, de indicatori, standarde ale evaluării performanţelor colectivelor

de muncă ale unităţilor respective.

− Asigurarea instruirii personalului cu responsabilităţi în acest domeniu, a

pregătirii de auditori interni şi externi, asigurarea schimbului de experienţă şi a colaborării cu

parteneri din ţară şi străinătate.

− Monitorizarea permanentă a curriculei universitare, a planurilor de învăţământ

şi a programelor analitice şi corelarea lor interdisciplinară, eliminarea paralelismelor,

compatibilizarea cu planurile de învăţământ ale unor universităţi cu prestigiu recunoscut.

− Stabilirea de către comisiile de calitate a propriilor reprezentanţi (responsabili

ai calităţii) în anii, seriile de învăţământ, grupele de studenţi, compartimentele institutelor de

cercetare prin intermediul cărora se implementează şi se monitorizează calitatea

învăţământului. Elaborarea în fiecare an a unui raport privind nivelul calităţii activităţii lor,

îmbunătăţirile survenite în anul respectiv, lipsurile constatate şi măsurile stabilite pentru

înlăturarea acestora.

− Realizarea acestor măsuri impune următoarele atribuţii ale membrilor

comisiilor de calitate:

• Prorectorii, membri ai comisiei, monitorizează elaborarea programelor de calitate

de la nivelul facultăţilor de care răspund şi informează operativ comisia de calitate în

ansamblu privind îmbunătăţirile survenite, lipsurile constatate;

• Secretarul executiv al comisiei ţine legătura permanentă cu structurile sistemului

calităţii, centralizează datele şi informaţiile care sunt difuzate de către acest sistem şi le aduce

la cunoştinţa întregii comisii, gestionează documentele calităţii de la nivelul comisiei pe

Universitate şi controlează existenţa acestor documente la nivelul comisiilor pe facultăţi;

participă la analiza în comisie a problemelor esenţiale ale învăţământului şi cercetării

ştiinţifice, organizează sintetizarea acestora şi pune la dispoziţia celor interesaţi aceste

sinteze.

B. Oficiul de Audit al calităţii:

– Întocmeşte planul anual de audit al calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice,

organizează auditarea semestrială a 1-2 sectoare de activitate (domenii) de învăţământului,

cercetării ştiinţifice şi activităţii economico-financiare a instituţiei, întocmeşte rapoarte

semestriale de constatări şi le pune la dispoziţia Preşedintelui şi Rectorului Universităţii şi a

Comisiei de Calitate18. Programul de activitate al fiecărei structuri din sistemul calităţii va

cuprinde, în afara ofertei de teme reţinute din această listă, şi alte teme şi probleme rezultate

din constatările proprii.

18 Aceste măsuri nu sunt limitative, ele pot să fie completate cu altele, care ţin de specificul şi experienţa fiecărui sector de activitate.

Autori:

Membrii Comisiei de Calitate a Universităţii Spiru Haret din perioada 2005-2007:

Prof. univ. dr. Constantin Mecu – coordonator Prof. univ. dr. doc. Grigore Posea Prof. univ. dr. Aurelian A. Bondrea Prof. univ. dr. Gheorghe Bică Prof. univ. dr. Ştefan Costea Prof. univ. dr. Gheorghe Duda Prof. univ. dr. Manuela Epure Prof. univ. dr. Ioan Gâf-Deac Prof. univ. dr. Grigore Nicola Prof. univ. dr. Ion Rebedeu Prof. univ. Alexandru Mureşan Conf. univ. dr. Emilia Bondrea Conf. univ. dr. Aurel Cazacu Conf. univ. dr. Mariana Rudăreanu Conf. univ. dr. Daniela Ştefănescu Ing. drd. Iustin Andronie

Au mai colaborat: Prof. univ. dr. Elena Doval Prof. univ. dr. Ion Petrescu Lector univ. drd. Ruxandra Vasilescu Masterand Vasilica Silvia Neamu Inginer Emil Popescu

Maria Mihalache

Antonia Enciu

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008

Editură acreditată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Universitatea Spiru Haret – Manualul calităţii învăţământului şi cercetării

ştiinţifice. – Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008 ISBN 978-973-163-248-3

378

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv

autorului/autorilor.

Redactor: Constantin FLOREA Tehnoredactor: Marcela OLARU

Silvia Vasilica NEAMU Coperta: Cornelia PRODAN

Bun de tipar: 4.06.2008; Coli tipar: 24

Format: 8/61 × 86

Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr. 58, Bucureşti, Sector 6

Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro