Sem 2 Geologia Zacamintelor de Hidrocarburi Complet

8/13/2019 Sem 2 Geologia Zacamintelor de Hidrocarburi Complet

http://slidepdf.com/reader/full/sem-2-geologia-zacamintelor-de-hidrocarburi-complet 1/269

PARTEA INTÎl

PETROLUL Şl GAZELE NATURALE

1. BITUMENELE NATURALE

Prin bitumin natural se defineşte un amestec complex şi variabil dehidrocarburi gazoase, lichide şi solide, şi după gradul de predominare aunei faze bitumenele naturale pot fi lichide, gazoase sau solide.

1.1. ORIGINEA BITUMENELOR

Bitumenele naturale sînt foarte răspîndite în scoarţa terestră, în spe-cial in rocile sedimentare şi, în acest caz, sînt considerate că au origineorganică externă!. "ai rar, bitumenele sînt întîlnite şi în rocile meta-morfice şi eruptive şi în acest caz s-a considerat că au origine anorga-nica sau minerală internă!# prezenţa lor în aceste roci pune problemaexistenţei unei legături genetice cu acestea. $. "razec, prin analogie cuconcepţia asupra provenienţei apelor din scoarţa terestră, a numit bitu-menele din prima categorie hidrocarburi vadoase şi pe cele din categoriaa doua hidrocarburi juvenile.

1.1.1. BITUMENE DE ORIGINE ANORGANICĂ(MINERALA SAU INTERNA)

%oate bitumenele din această categorie, fie ele în stare gazoasă, li-chidă sau solidă, sînt legate de activitatea vulcanică şi trebuie conside-rate ca un produs de degazeificare a magmei. &e menţionează, spreexemplificare, că fumerolele vulcanilor 'ezuviu şi (tna conţin ),*+metan.

în magma în curs de consolidare sau în magma consolidată sînt maricantităţi de substanţe volatile în soluţii şi, adeseori, se găsesc şi hidro-carburi. înd magma se răceşte repede, ea conţine o mare cantitate degaze care n-au putut fi eliminate complet, spre deosebire de cazul cîndmagma se consolidează lent, în adîncime, şi gazele eliminate se dizolvătreptat în soluţiile apoase care se ridică spre suprafaţă, prin fisuri, şiaung chiar la suprafaţă sub formă de izvoare termo-minerale. în cursulascensiunii soluţiilor apoase, din acestea se depune o parte din substan-ţele minerale conţinute formîndu-se filoane, dar odată cu mineralele sesepară şi hidrocarburile conţinute. $. "razec, plecînd de la această ob-servaţie, a auns la concluzia că există hidrocarburi în zăcămintele fi-loniene. Produsele de degazeificare a magmei pot aunge la suprafaţăsub formă de gaz carbonic asociat cu o cantitate mică de metan formîndmofetele. înd consolidarea magmei are loc la suprafaţă, produsul de-gazeificării se degaă sub formă de fumerole.



1.1.2. BITUMENE DE ORIGINE ORGANICA (EXTERNA)

în anumite condiţii, substanţa organică din rocile sedimentare setransformă în hidrocarburi care impregnează aceste roci.

în lipsa oxigenului, materia organică, prin bituminizare se transformăîn bitumen şi prin incarbonizare, în cărbune. Procesul de incarbonizareare loc în trei faze/ turbificare, humificare şi incarbonizare propriu-zisă.în prima fază, de turbificare, celuloza, sub acţiunea bacteriilor anae-robe, se descompune în bioxid de carbon, metan, apă şi acizi solubili înapă. în această fază, substanţa vegetală, parţial transformată, reacţio-nează cu acizii şi dă naştere la turbă. în cea de a doua fază, de humifi-care, lignina este atacată de acizi şi transformată în acizi humici, careapoi trec în bitumene, iar în ultima fază, de incarbonizare, prin elimi-narea apei şi a gazelor din humină, se aunge la formarea cărbunilor humici. 0leiurile, cerurile şi răşinile care rămîn, se transformă în bitu-mene, din care se degaează cele volatile, iar cele fixe, rămîn în masahuminei şi astfel rezultă cărbuni mai mult sau mai puţin bituminoşi.

1.2. BITUMINIZAREA

Pe fundul apelor stătătoare dulci, sălcii sau sărate, în lipsa oxigenu-lui, are loc descompunerea materiei organice, în special a grăsimilor, dincare rezultă, în afară de metan, şi alte hidrocarburi, amoniac, hidrogensulfurat etc. în procesul de bituminizare, soluţiile saline contribuie lasaponificarea grăsimilor, iar silicea coloidală, argilele, etc, au rol decatalizator şi reţin produsele obţinute din descompunerea grăsimilor,ferindu-le de contactul cu oxigenul. Primul produs de transformare amateriei organice, depus pe fundul apelor sălcii sau sărate, este, dupăPolonie 1*2+!, sapropelul, caracterizat ca un mîl unsuros, cu miros greu,format din materia organică în putrefacţie şi mîl mineral.

1.3. CLASIFICAREA BITUMENELOR NATURALE

3 clasificare a bitumenelor naturale trebuie să ţină seama fie de le-gătura genetică de derivare naturală a diferiţilor compuşi şi materia

primă din care rezultă, fie de starea fizică a lor, fie de legăturile fizi-co-chimice dintre bitumene şi roci. ele mai cunoscute clasificări, după

principiile enumerate sint cele întocmite de h. (ngler, 4. 4oefer şi$. "razec.

lasificarea h. (ngler. în această clasificare, chimică-genetică, auto-rul pleacă de la anabitumene, considerate ca primul produs de trans-formare a materiei organice, în urma unui proces de fermentaţie anae-robă, şi deosebeşte cinci clase de bitumene şi anume/

1! Anabitumene 5 amestec de materie organică în diferite stadii detransformare şi de materie organică netransformată. în compoziţia ana-

bitumenelor intră grăsimi, acizi graşi, parafine fosile, ozocherită, asfaltetc.)! Polibitumene 5 produse de polimerizare şi de oxidare a anabitu-

menelor, insolubile la rece în solvenţii hidrocarburilor.



+! Catabitumene 5 produse rezultate din depolimerizarea anabitu-menelor. atabitumenele sînt reprezentate prin bitumenelo mobile aleşisturilor bituminoase şi sînt solubile în solvenţii hidrocarburilor.

6! Ecgonobitumene 5 care rezultă din depolimerizarea ana-poli-ca-tabitumenelor, sînt solubile în solvenţii hidrocarburilor şi reprezentate

prin bitumenele din petrolul brut şi gazele naturale.7! Oxibitumene 5 produşi de oxidare a petrolului asfaltul, ozo-

cherita etc!.lasificarea 4oefer. 8utorul, după starea fizică a bitumenelor, a deo-sebit trei grupe/ 5 bitumene gazoase gazele naturale!, 5 bitumene li-chide petrolul!, 5 bitumene solide asfaltul, ozocherita, parafina etc!.

lasificarea $. "razec ţine seama de legăturile fizico-chimice dintre bitumene şi roci şi consideră două grupe de bitumene/ libere şi fixe. 9ingrupa bitumenelor libere fac parte hidrocarburile gazoase, lichide şi so-lide care ocupă porii rocilor fără să fie legate de sedimentul mineral.(le sînt solubile în solvenţii hidrocarburilor, la rece, şi pot fi extrase

prin încălzire şi presiune. 9in grupa bitumenelor fixe sau nelibere fac parte hidrocarburile care sînt intim legate de sedimentul mineral. (lesînt insolubile în solvenţii hidrocarburilor şi nu pot fi extrase decît prindistilare la temperaturi de peste +22:.

1.4. RELATIA DINTRE BITUMENE Şl CĂRBUNI

între incarbonizare 5 procesul de formare al cărbunilor 5 care seface pe seama materiei vegetale 5 şi bituminizare, la care iau parteatît grăsimile organismelor animale cît şi ale organismelor vegetale, estegreu să se traseze o limită. 9atorită faptului că, în natură, materia su-

pusă procesului de transformare nu este complet diferenţiată, între bi-tumene şi cărbuni sînt termeni intermediari. a mod de geneză, cărbunii

bituminoşi fac trecerea între incarbonizare şi bituminizare, prin aceeacă bitumenele din aceşti cărbuni îşi au originea în uleiurile, cerurile şirăşinile materiei vegetale. Pentru bitumene se poate admite că materiavegetală a luat parte la formarea lor, dar nu în exclusivitate, spre deo-

sebire de cărbuni, unde teoria originii vegetale este valabilă, în modexclusiv.

1.5. TIPURI PRINCIPALE DE BITUMENE NATURALE

Petrolul ţiţeiul! este un amestec natural, lichid şi inflamabil, de hidro-carburi gazoase, lichide şi solide, în care hidrocarburile gazoase şi so-lide sînt dizolvate în hidrocarburile lichide, formînd soluţii sau suspensiicoloidale. în studiul zăcămintelor de petrol prezintă o deosebită impor-tanţă, din punct de vedere teoretic şi practic, cunoaşterea tipurilor de

petrol şi în această direcţie se cunosc o serie de clasificări, dintre carese menţionează clasificarea ;arpatică< a prof. . reangă 1*=1!, carecaracterizează ţiţeiurile prin două trăsături chimice de bază/

1! ompoziţia fondului de hidrocarburi.)! Proporţia componenţilor/ ceară, compuşi de natură asfaltică, com-

puşi cu sulf şi distilat pînă la )22:.

9



ompoziţia fondului de hidrocarburi, respectiv totalitatea hidrocarburilor conţinute în ţiţei este dată de indicii structurali

o/ rt o/ rt o/ rt /ov-Jp> /o*-1 A-» /o'" A'

care exprimă distribuţia carbonului în structuri P 5 >?o carbon pa-

rafinic, 'fcf 5 'o carbon naftenic, 'o@ 5 :?o carbon aromatic!.aracterizarea calităţii ţiţeiului prin însuşirile de interes practic seface prin indicii de calitate: co?2 ceară!, ro?2 răşiniA :?o asfaltene!, s:?2

sulf!, do?2 distilat în greutate pînă la )22:!.9upă compoziţia fondului de hidrocarburi au fost separate şapte clase

de ţiţeiuri, definite şi delimitate pe baza variaţiei valorilor indicilor structurali, ţinîndu-se seama de modul cum influenţează caracterul chi-mic general componentele generale cunoscute cantitativ prin aceşti in-dici/

. Clasa de ţiţeiuri parafinice o?2C pDE).. Clasa de ţiţeiuri parafinnajtneice :?2 pD72# p ACvD-*2.. lasa de ţiţeiuri parafinaromatice pD72# P-4?2C6 D*2.'. Clasa de ţiţeiuri parafinnajtenaromatice PD72# C ! "C l #$

o/0c;4>io.'. Clasa de ţiţeiuri parafinaromatonaftenice :?o p D72# F6 DF'#o?2c#vD12.

'. lasa de ţiţeiuri naftenaromatice o?2 pG72# 'oH DH.'. Clasa de ţiţeiuri aromatonajtenice o?2C pG72# o?o C% A D IH.lasa 5 ţiţeiuri parafinice 5 a fost definită numai prin caracte-

rul parafinic, care predomină cu mult faţă de celelalte o? 2 pDE)!. înclasele şi , pe lîngă caracterul parafinic, predominant, este impor-tant şi caracterul naftenic sau cel aromatic şi ţiţeiurile sînt denumite

parafin-naftenice sau parafin-aromatice.lasele ' şi ' sînt definite prin toate cele trei caractere, cel para-

finic fiind predominant. ndicii :?o .v şi o? 2 C, sînt ambii mai mari ca 12.Jiţeiurile sînt parafin-naften-aromatice sau parafin-aromato-naftenice,

după cum primul indice este mai mare sau mai mic decît ultimul.lasele ' şi ' conţin ţiţeiuri în care carbonul parafinic este comparativ mult scăzut :?2 pG72!, scăderea fiind marcată în denumirileclaselor# ţiţeiurile se numesc naften-aromatice sau aromato-naftenice,după raportul de mărime al indicilor structurali corespunzători.

în aceeaşi clasă, ţiţeiurile se deosebesc prin valorile indicilor de ca-litate, pe baza cărora au fost delimitate caracterele/ neceros cG)# ceroscD)#. puţin ru&inos rG12# r'&inos 12DrG)7 rK o?2 răşini A o?o asfaltene!#asfaltos LMD)7# nesulfuros sG2,7# sulfuros sD2,7. 0n ţiţei întruneşte nu-mai trei din cele şapte caractere menţionate, ceea ce a dus la definireaa 1) grupe de ţiţeiuri/

5 ceroase 5 puţin răşinoase 5 nesulfuroase# 5 ceroase 5 puţin răşinoase 5 sulfuroase# 5 ceroase 5 răşinoase 5 sulfuroase#

5 ceroase 5 răşinoase 5 nesulfuroase# 5 ceroase 5 asfaltoase nesulfuroase# 5 ceroase 5 asfaltoase 5 sulfuroase# 5 neceroase 5 puţin răşinoase 5 nesulfuroase# 5 neceroase 5 puţin răşinoase 5 sulfuroase#

10



5 neceroase 5 răşinoase 5 nesulfuroase# 5 neceroase 5 răşinoase 5 sulfuroase# 5 neceroase 5 asfaltoase 5 nesulfuroase# 5 neceroase 5 asfaltoase 5 sulfuroase.Nezultatele analizei de clasificare se exprimă prin formula de clasi-

ficare care conţine clasa, indicii structurali, grupa şi indicii de calitate,în exemplul dat se menţionează indicii structurali pentru ţiţeiurile din

oligocenul de la Oeamăna şi anume/ p =+# H )2# H 1E, respectiv,fac parte din clasa parafin-naften-aromatice, iar după indicii de calitatecK+,7# rK7,=# sK2,1)# dK6),+>?2# face parte din grupa ceroase-pu-ţin răşinoase-nesulfuroase.

Oazele naturale sînt produse ale descompunerii materiei organice înabsenţa oxigenului şi în afară de metan ele conţin şi alte gaze. în depozitele sedimentare din ;formaţiunea cu gaze< din Bazinul %ransilva-niei, zăcămintele de gaze conţin în general/ 46 *5**!# Q 2,)5 2,!# 2) 2,--2,*o?2!# 4e 2,221!.

0nele zăcăminte de gaze din Bazinul %ransilvaniei au concentraţiiîn metan pînR la **,* şi sînt însoţite de cantităţi mici de etan, butan, propan, care nu depăşesc ordinul zecimilor de procente şi de hidrocarburi lichide uşoare pentani, hexani, heptani! a căror concentraţie va-riază în urul miimilor de procente. 9e regulă, în cantităţi de ordinul

zecimilor sau sutimilor de procente se întîlneşte dioxidul de carbon şiazotul, dar se cunosc şi zăcăminte cu conţinut ridicat de dioxid de carbon, cum sînt unele zăcăminte situate în partea de est a Bazinului %ran-silvaniei uşmed, Benţid, %ărceşti, Sirtuş! şi în Bazinul Panonian Piş-colt, iocaia59iosig!, în ambele cazuri zăcămintele sînt situate în apropierea eruptivului neogen. "etanul în cantităţi foarte mici se găseşteşi în rocile eruptive sticloase şi în gazele produse de activitatea vulca-nică şi post-vulcanică. 0n conţinut ridicat de 2) se întîlneşte în ţaranoastră şi în zăcămintele de gaze sub care sînt orizonturi de lignit încurs de degazeificare ca, de exemplu, zăcămintele din dacian din 9e- presiunea Precarpatică!.

Oazele naturale se împart în/ 5 ga(e neasociate, care se găsesc ca gaze libere în condiţii iniţiale

ale unui zăcămînt ce nu conţine petrol#

5 ga(e di(olvate, care în condiţii iniţiale de zăcămînt se găsesc di-zolvate în petrol#

5 ga(e asociate care se găsesc sub formă de gaze libere fie în ace-laşi strat cu petrolul, dar formînd un cap de gaze gaz-cap!, fie că segăsesc în orizonturile superioare ale unei formaţiuni geologice şi subele sînt zăcăminte de petrol şi în acest caz ele formează ;cupole de gaze<boite de gaze!.

Oazele libere din zăcămintele de gaze sînt ;gaze sărace<, spre deo-sebire de gazele asociate cu petrolul şi care conţin între +2 şi )22 g ga-zolină?m+ şi se numesc ;gaze bogate<, care se dezbenzCmează înainte dea fi folosite prin ardere.

Oazele care sînt asociate zăcămintelor de petrol pe lîngă metan E25 *2!, mai conţin etan )5E!, propan )56!, butan 7o?;!, 2) 2,7!,4)& pînă la + şi azot )o?2.

Smoala este produs rezultat din oxidarea şi răşinificarea petroluluinaftenic şi uneori formează lacuri $acul Brea din nsulele %rinidad şi$acul Bermudez din 'enezuela!.

11



8sfaltul este un amestec de hidrocarburi grele şi petrol oxidat. &eîntîlneşte ca impregnaţii în gresii, calcare fisurate, nisipuri şi, uneori,sub formă de dop de asfalt care are rolul de rocă protectoare pentruzăcămîntul de petrol cum este cazul zăcămîntului de petrol de la &o-lonţ din subzona externă a flişului!. 8sfalt se mai găseşte în ţara noas-tră în nisipurile panoniene de la 9erna Bihor! şi în nisipurile dacieneşi ponţiene de la "atiţa Prahova!.

8sfaltitul este un bitumen mai compact decît asfaltul, cu varietăţile/ bitumenul de Iudeea, gilsonitul, grahamitul, albertitul, manacul şi Turt-zelitul.

(lateritul este o varietate de asfaltit ce are proprietatea de a fielastic.

Parafinele fosile sînt produse ce provin din petrolurile parafinoase şisint mai importante două varietăţi/ hatchetita şi ozocherita ceara de pă-mînt!# ultima se găseşte în ţara noastră pe Pîrîul lui %udorache, afluental 'ăii &lănicului de "oldova.

Uisturile bituminoase piroşisturile! sînt roci pelitice ce conţin polibitumene. 8ceste roci, în afară de substanţele bituminoase cu care sîntimpregnate şi care sînt solubile la cald în solvenţii petrolului, conţin, în

procent mai mare, şi o materie organică, insolubilă, numită Verogen,

considerată prin compoziţia ei ca un produs al unei bituminizări incom- plete a materiei organice.9upă natura sedimentului mineral şisturile bituminoase pot fi/

5 argiloase, ca, de exemplu, şisturile disodilice din oligocenul ar- paţilor 3rientali#

5 silicioase, în general de culoare neagră-brună, cum sînt şisturilemenilitice din oligocenul arpaţilor 3rientali#

5 calcaroase, de culoare roşcată sau brună-ncagră şi din această ca-tegorie fac parte WuVersitele din calcarele ordoviciene din N.&.&. (stonă#

5 marnoase, din care fac parte şi marnele albe bituminoase din oli-gocenul arpaţilor 3rientali#

5 cărbunoase, care prezintă caractere ca ale cărbunilor bituminoşi.Uisturile bituminoase, în general, prin distilare la temperaturi de

7725=22: dau un procent de peste +2 substanţe volatile, care princondensare trec în ulei de şist şi ape amoniacale. 0leiul de şist conţine peste E2 hidrocarburi nesaturate grele şi are o densitate cuprinsă în-tre 2,E752,*72. Uisturile bituminoase prezintă importanţă prin aceeacă ele formează obiectul unor explorări şi exploatări, în vederea obţi-nerii uleiului de şist, folosit drept combustibil energetic. în ţara noas-tră prezintă interes, în această privinţă, în special şisturile liasice de la8nina care conţin între ) şi )2 ulei de şist şi a căror valorificare casursă de hidrocarburi este luată în considerare. onţinuturi mai mici deulei de şist, respectiv de )57, au şisturile disodilice din oligocen care,de asemenea, vor fi valorificate.

Uisturile bituminoase sînt exploatate ca surse de ulei de şist în0.N.&.&., N. P. hineză şi N. S. Oermania şi sînt zăcăminte de astfel deşisturi şi în alte ţări.

3 atenţie deosebită trebuie acordată valorificării şisturilor bitumi-noase şi nisipurilor bituminoase. Uisturile bituminoase ocupă locul aldoilea, în categoria resurselor energetice, primul loc fiind deţinut decărbuni, aşa după cum reiese în cele menţionate mai os.

12



(stimări asupra structurii rezervelor şi resurselor de combustibiliNezerve1 ! Nesurse) !

ărbuni 6E,+ E*,7Petrol 1),6 ,6Oaze naturale =,1 ),7Uisturi bituminoase +6,) *,=

&e apreciază că hidrocarburile conţinute în resursele posibil exploa-tabile de şisturi bituminoase şi nisipuri bituminoase reprezintă 722 mi-liarde tone petrol, respectiv de peste ),7 ori mai mari sînt resursele po-sibil a fi exploatate pentru petrol. ele mai mari resurse se găsesc în8merica de Qord şisturi bituminoase în &.0.8. şi nisipuri bituminoasei-. anada, unde se estimează că numai zăcămîntul de la 8thabasca con-ţine mai mult petrol decît toate structurile petrolifere cunoscute pînă în

prezent, pe glob!. în tabelul 1 se prezintă estimaţiile făcute asupra re-

)abelul *

Estimaţii asupra resurselor mondiale de isturi !ituminoase i nisipuri !ituminoase"conţinut util#* miliarde tone

Nesurse identificate Nesurse ipoteticeMM

îl

8frica8merica de Qord8merica de &ud8sia(uropa3ceania%otal mondial

17,1=2,=a!16,212,*a!121,2

a!)+),21)6,2),)2,*2,)+7*,+

b!72,b+2,+17,7b+==,=

b!)6=,26*E,27E7,2

+1,2 b!1 +6*,2

M &înt avute în vedere atit resursele considerate în prezent exploatabile eco-nomic cît şi cele considerate în prezent neexploatabile economic.

MM Nesurse neidentificate, dar posibile din punct de vedere geologic, în zone încare s-au făcut prospecţiuni geofizice.

a! cantităţi reduse# b! nu există estimaţii.

5 randament în petrol/ 2,652,1 l?Vg# 5 randament în petrol/ 2,152,26 l?Vg.



surselor mondiale ce ar putea fi obţinute din şisturile şi nisipurile bitu-minoase. u toate că exploatarea şisturilor bituminoase este costisitoare,iar procesul de prelucrare a acestora este destul de poluant, trecerea lavalorificarea potenţialului energetic al şisturilor bituminoase ca şi a nisi-

purilor bituminoase este de foarte mare importanţă, în prezent.

1.6. ORIGINEA PETROLULUI Şl A GAZELOR NATURALE

3riginea petrolului şi a gazelor naturale a preocupat oamenii deştiinţă încă de la umătatea secolului trecut. Problema care s-a pus ul-terior, a fost aceea de a se explica originea hidrocarburilor din acumu-lările industriale şi nu ivirile de hidrocarburi din rocile eruptive şi me-tamorfice. în general, chimiştii au susţinut originea anorganică mine-rală! a hidrocarburilor, iar geologii, originea organică. unoaşterea ori-ginii hidrocarburilor are importanţă practică deoarece permite diriarealucrărilor de prospecţiuni şi explorări în regiunile în subsolul cărora ar fi zăcăminte industriale de hidrocarburi.

în cazul originii organice, aceste lucrări sint legate de regiuni cu depozite sedimentare şi nu de regiunile unde apar la suprafaţă roci erup-tive sau metamorfice.

1.6.1. IPOTEZA ORIGINII ANORGANICE (MINERALE)

8ceastă ipoteză se bazează, în general, pe rezultatele obţinute în laborator, admiţîndu-se ca hidrocarburile s-au format în scoarţa terestrăca urmare a unor reacţii chimice asemănătoare cu cele din laborator.

Berthelot 1==! a obţinut hidrocarburi de tipul celor din petrol, înurma acţiunii acidului carbonic asupra metalelor alcaline, la tempera-turi înalte, în prezenţa vaporilor de apă.

în urma rezultatelor obţinute prin cercetări de laborator 9. . "en-deleev 1EE! a formulat o ipoteză, după care petrolul este de origină

pur minerală, el formîndu-se în regiunile profunde ale scoarţei terestre,în urma reacţiei vaporilor de apă supraîncălziţi cu carburi metalice.9in reacţia dintre acizi sau apă cu carburi metalice fierbinţi au fost,

de asemenea, obţinute hidrocarburi lichide . '. 4ariciVov şi 4. "ois-san!. 4. "oissan 1*=!, prin acţiunea acetilenei asupra metalelor reduseSe, o, Qi etc.! a obţinut hidrocarburi lichide bogate în benzină.

Prin hidrogenarea la rece a acetilenei, în prezenţa Se şi Qi redus,&abatier şi &anderens 1*21! au obţinut hidrocarburi forminice, la tem-

peraturi de )22: au obţinut hidrocarburi naftenice, iar la temperaturide circa +22: au obţinut hidrocarburi ciclice nesaturate. 8utorii au con-siderat că se pot obţine toate tipurile de hidrocarburi, funcţie de na-tura catalizatorului.

în urma rezultatelor obţinute în laborator, au considerat şi ei că înscoarţa terestră există condiţii de a se forma hidrocarburi. 8cetilena şi

hidrogenul din scoarţa terestră provin în urma acţiunii apei asupra carburilor metalice sau asupra metalelor alcaline.încălzind etilena, sub presiune, în prezenţa unor catalizatori, patiev

a obţinut petrol, iar %ropsch şi Sr. Sischer au obţinut hidrocarburi, de

14



la cele mai uşoare, pînă la cele cu masă moleculară mare, din oxid decarbon şi hidrogen chimic pur, la presiuni înalte şi în prezenţa unor ca-talizatori Se, o!. 9e asemenea şi aceşti autori au considerat că existăcondiţii în scoarţa terestră să se formeze hidrocarburi.

BoutignX şi '. 8. &oVolov au considerat că petrol se poate obţine prin acţiunea emanaţiilor radioactive asupra metanului, în mediu fără

aer. (i au estimat că 1 Vm+

de rocă poroasă, cu un conţinut mediu deelemente radioactive, impregnată cu 46, sub o presiune de 1 222 daQ?m),ar putea da în 122 milioane de ani, circa 1 milion tone hidrocarburi li-chide.

Primul geolog romRn care s-a ocupat de originea petrolului, Or. o- bălcescu 1)E!, plecînd de la prezenţa dovedită, că fumerolele conţinmetan, a admis ipoteza originii vulcanice a acumulărilor de hidrocar-

buri, concepţie la care s-a alăturat un alt geolog romRn, O. "unteanu-"urgoci 1*)=!. 8ceastă concepţie a fost susţinută în ultimii ani şi dealţi cercetători, ca/ $a oste, $ent şi PhXălla. u toate că ipoteza ori-ginii organice a petrolului şi gazelor a fost acceptată de geologii dintoate ţările cu o industrie petroliferă dezvoltată şi cu o mare experienţăin lucrările de prospecţiuni şi explorare, inclusiv de marea maoritatea geologilor din 0.N.&.&., totuşi ipoteza originii anorganice a fost re-luată în discuţie între 1*7751*7* şi apoi în 1*=E mi 0.N.&.&. de către

Q. 8. Wudreavţev, P. Q. WropotVin şi '. P. Porfiriev care consideră că petrolul s-a format din compuşii carbonului şi hidrogenului de originemagmatică.

P. Q. WropotVin subliniază prezenţa, în corpurile cosmice şi în ga-zele emanate de vulcani, a compuşilor de carbon şi hidrogen. 9upă Q. 8.Wudreavţev şi P. Q. WropotVin, acumulările de petrol şi gaze sînt can-tonate în zonele marilor dislocaţii din fundament şi în zonele fracturi-lor de adîncime. '. P. Porfiriev, care iniţial a susţinut originea orga-nică, ulterior a acceptat ipoteza după care hidrocarburile din petrol îşiau sursa în masele magmatice, de unde, de-a lungul zonelor de frac-turi, aung pînă în depozitele sedimentare unde, în rocile poros-per-meabile, formează zăcăminte de hidrocarburi. 8ceşti troi geologi mai

aduc ca argument în spriinul originii anorganice, prezenţa hidrocarburilor în învelişul extern al altor planete.

9upă cum va reieşi din cele ce urmează, ipoteza originii anorganiceminerale! nu are argumente puternice care s-o impună şi, totodată, nu

poate răspunde obiecţiunilor care i se aduc.în concluzie se poate considera că ipoteza originii anorganice, con-

siderată în sens larg, cuprinde următoarele ipoteze/ a carburilor, a ra-dioactivităţii, a vulcanismului magmatic şi cosmică.

Argumente &i contraargumente privind originea anorganic'. în spriinul originii anorganice minerale! se aduc următoarele argumente/

5 prezenţa unor zăcăminte industriale de hidrocarburi, cantonate înrocile eruptive şi metamorfice fisurate#

5 posibilităţile de migrare a hidrocarburilor, produse de magmă,de-a lungul unor mari fracturi şi de care sînt legate zone de acumulare#

5 prezenţa 'a, Qi, o, considerate a fi de origine internă, în com- poziţia petrolului#

17



5 emanaţiile de gaze ale vulcanilor noroioşi, consideraţi de unii cer-cetători, că au legături cu vulcanismul magmatic.

ontraargumente/ 5 zăcămintele industriale din rocile eruptive sau metamorfice fisu-

rate s-au format întotdeauna în urma unui proces de migraţie din în-velişul sedimentar#

5 se cunosc fracturi de mare anvergură de-a lungul cărora s-a deplasat magma şi s-au format lanţuri vulcanice, dar de care nu sînt le-gate zăcăminte de petrol, ca, de exemplu, în ţara noastră, $anţul 4ăr-ghita-ăliman#

5 prezenţa vanadiului, nichelului şi altor metale în cenuşa ţiţeiu-rilor nu este un argument în spriinul originii minerale, deoarece sînt

plante care au proprietatea de a concentra unele metale, ca de exemplu vanadiu#

5 vulcanii noroioşi sînt semne ale degradării zăcămintelor de hi-drocarburi şi emanaţiile de gaze ale acestora n-au legătură cu vulcanis-mul magmatic#

5 pînă în prezent, prin forae, n-au fost întîlnite carburi ale meta-lelor alcaline sau alcalino-teroase care au fost folosite în laborator pen-

tru obţinerea de hidrocarburi sintetice la temperaturi mai mari de )72:,ce nu sînt însă compatibile cu prezenţa dovedită a porfirinelor.

1.6.2. IPOTEZA ORIGINII ORGANICE

încă din secolul al Y'-lea au fost emise ipoteze privind origineaorganică a petrolului, care accepta formarea acestuia pe seama plante-lor sau a animalelor.

&estapalov 1E*6! era adeptul originii animale, iar ienVel 1E)7! şi4acVe 1E*6! susţineau originea mixtă animală şi vegetală!. ". '. $o-monosov 1E7E51E=+! şi Berlondingen 1EE! au căutat să explice for-marea petrolului prin distilarea naturală a cărbunilor.

în secolul al YlY-lea, aceste ipoteze au fost completate pe bază de

noi date de laborator. 8stfel, $aurent 1=+! a obţinut hidrocarburi for-menice prin distilarea acizilor graşi într-un curent de vapori de apăsupraîncălziţi, iar Zarren şi &torber 1=7!, prin distilarea săpunului dinulei de ficat de morun au obţinut, un amestec de hidrocarburi asemănă-tor ţiţeiurilor formenice. h. (ngler şi 4. 4oefer 1!, distilînd uleide ficat de morun şi alte substanţe grase, animale şi vegetale, la o pre-siune de )225)72 Q?m- şi la o temperatură de +=256)2:, au obţinuthidrocarburi gazoase şi hidrocarburi lichide de tipul petrolurilor for-menice, naftenice şi benzenice. Prin distilarea unui sapropel din algemonocelulare luat dintr-o lagună de pe ţărmul "ării Baltice, h. (ngler a obţinut )6,6 hidrocarburi lichide parafinoase şi 16,=o?2 hidrocarburigazoase. Nezultate identice cu ale lui h. (ngler au obţinut şi $ahman,9aX şi "arcusson prin distilarea uleiului din ficat de morun, ulei demăsline, ulei de rapiţR şi ceară de albine. &thal 1**! a obţinut hidro-

carburi din mîluri cu diatomee, iar WaliţVi 1*1=!, în urma experienţe-lor făcute în laborator, a considerat că algele marine reprezintă materia primă exclusivă pentru obţinerea petrolului. 9e asemenea, "ailhe 1*))!, prin hidrogenarea uleiurilor animale sau vegetale, sub acţiunea unui ca-

16



talizator hidrogenat şi deshidratării a obţinut diferite tipuri de ţiţeiuri.9in albuminoide, la presiuni de + 222 Q?m) şi temperaturi de 172:,în prezenţa silicaţilor de aluminiu, '. P. Baturin a obţinut hidrocarburi.4. 4oefer, Q. 9. [elinsVi, N. [uber, 4oppe &eXler şi Sr. Sischer au ară-tat, prin experienţe de laborator că, ceara, grăsimile şi răşinile din planc-tonul marin, formează materia primă pentru petrol, iar celuloza şi Cio-mi celuloza pot genera numai metan şi dioxid de carbon.

0nii cercetători, ca/ Pctonie 1*2+!, O. ". "ihailovsVi 1*2=!, 4 4oe-fer 1*2E!, Q. . 8ndrusov 1*2!, . ". OubVin 1*1=51*+)! au susţi-nut originea mixtă animală şi vegetală!, iar $. "razec 1*))! a arătatimportanţa planctonului marin ca materie primă pentru petrol.

în concluzie se poate considera că toţi componenţii substanţelor or-ganice, ca/ grăsimi, celuloză, hemiceluloză, proteine etc, contribuie laformarea hidrocarburilor naturale. Orăsimile vegetale şi animale repre-zintă materia primă pentru formarea petrolului, celuloza şi lignina sîntla baza formării cărbunilor, iar albuminele şi hidraţii de carbon au rolsecundar, contribuind, prin produsele lor, la formarea hidrocarburilor.

în prezent se cunosc o serie de argumente de ordin fizico-chimic şigeologic în spriinul originii organice a petrolului, admisă de marea ma-

oritate a cercetătorilor din secolul YY. Argumente de ordin fi(icochimic. în compoziţia chimică a ţiţeiului

intră o serie de elemente şi combinaţii care confirmă originea lor or-ganică şi anume/

5 azotul este prezent fie liber, ca amoniac, fie sub formă de com- puşi organici complecşi, din grupa piridinei şi a chinoleinei. 8zotul poate proveni şi din emanaţiile vulcanice, dar numai ca gaz liber sau subformă de compuşi binari şi nu în combinaţii complexe, care sînt pro-

prii numai compuşilor organici# 5 sulful este întîlnit în petrol, fie liber, fie sub formă de 4)&, tio-

fene sau mercaptani şi provine din descompunerea unor albuminoide# 5 oxigenul este întîlnit în componenţa compuşilor organici ca acizi

naftenici, acizi graşi şi aromatici, derivaţi ai colesterinei şi fitosterinei,

o substanţă echivalentă colesterinei, caracteristica regnului vegetal# 5 colesterina se întîlneşte în regnul animal în ficat, creier şi nerviuscaţi, în peşte, carne!. olesterina şi fitosterina determină activitateaoptică a petrolului#

5 fosforul, pus în evidenţă în unele petroluri, ca, de exemplu, încele din alifornia, unde este în proporţie de 2,21, provine din ma-teria primă organică din care s-a format petrolul.

5 porfirinele, descoperite de 8. %reibs în 1*+6, sînt substanţe cu ostructură complexă cu patru nuclee de piroli în moleculă şi conţin Seşi 'a. 8u fost puse în evidenţă, în petrol, patru tipuri de porfir ine,denumite 1, ), + şi 6. Porfirinele 1 şi ) sînt de origine vegetală şi pro-vin din transformarea clorofilei, iar + şi 6 sînt de origine animală şi

provin din hemină şi au următoarele denumiri/

1! desoxofileritro-etioporfirină#)! desoxofileritrina#+! mesoetioporfirina#6! mesoporfirina.

) 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi 17



8 %reibs, care a studiat petrolurile din toate regiunile de pe glob,cunoscute la timpul respectiv, a găsit că aproape umătate din cele ana-lizate conţin între 2,226 şi 2,) mg porfirine la 122 g petrol, iar cealaltă

umătate conţine de la 2,6 la 6 mg?122 g petrol. Q-au fost găsite petro-luri cu un singur tip de porfirine, dar cele de origine vegetală sînt încantitate mai mare decît cele de origine animală, cu toate că sînt mai

puţin rezistente la oxidare şi la descompunere sub acţiunea căldurii,fapt ce atestă contribuţia mai mare a materiei vegetale, faţă de cea ani-mală, la formarea petrolului. (le nu sînt stabile la temperaturi mai maride )72:, ceea ce arată că petrolul s-a format la temperaturi mai micide )72:. 9acă se ia în considerare faptul că timpul geologic poate mic-şora temperatura necesară de reacţie, se poate admite că temperaturala care au avut loc procesele de formare a petrolului n-a depăşit )72.

în ţara noastră, studii asupra porfirinelor din ţiţeiurile romRneşti aufost făcute de 8na Uerbănescu 1*=!, care a constatat o scădere a con-ţinutului de porfirine la ţiţeiurile din pliocen faţă de cele din oligocen.8u fost puşi în evidenţă derivaţi ai clorofilei din grupa porfirinelor dinunele şisturi bituminoase ca şi în unele asfalturi.

în mîlul din "area Qeagră, luat de la adîncimca de *22 m, . Wins- burg-Waraghiceva şi W. Nodionova 1*+=! au pus în evidenţă substanţe

organice în proporţie de +7, din care circa 12o?2 erau solubile în ben-zină, dînd culoarea verde, ca a clorofilei.Porfirine au fost puse în evidenţă de Zeber 1*7151*77! în substan-

ţele bituminoase din sedimentele recente ale "ării de 8zov. Prezenţa porfirinelor în petrol atestă că mediul în care a avut loc bituminizareaa fost reducător şi nu oxidant, deoarece ele sînt sensibile la oxidare şiîn prezenţa oxigenului s-ar fi distrus#

5 hormonii, în petrol, s-au găsit în cantităţi mici, şi ca exemplu semenţionează dextronele-hormoni separaţi din uleiul de palmier şi floride salcie#

5 resturi de organisme ca cele de alge, spori, cărbuni etc, sau pro-duse din transformarea substanţei organice, sînt, de asemenea, argu-mente în spriinul originii organice a materiei prime de petrol.

Argumente de ordin geologic: 5 lipsa unei legături genetice întrezăcămintele de petrol şi rocile eruptive şi metamorfice. 9in studiul ză-cămintelor de petrol reiese că între ariile de răspîndire ale zăcăminte-lor de petrol şi ale dezvoltării rocilor eruptive şi metamorfice nu sîntraporturi geologice care să ateste că ele sînt legate din punct de ve-dere genetic. &e cunosc în scoarţa terestră roci eruptive şi metamorficefisurate în care sînt acumulări de petrol, dar în acest caz petrolul esteîn zăcămînt secundar, el a migrat din cuvertura sedimentară, după cefundamentul eruptiv sau metamorfic a căpătat însuşiri de rocă-rezervor#

5 originea apelor de zăcămînt care, după $. "razec, reprezintă res-turi ale apelor bazinelor sedimentare în care au avut loc procesele de

bituminizare. 8pele sărate din zăcămintele de petrol conţin clorură desodiu, precum şi brom şi iod. odul provine d#n materia organică din

care a rezultat petrolul, iar bromul şi clorura de sodiu arată origineamarină a acestor ape. O. "acovei consideră că apele de zăcămînt pre-vin din apa de constituţie a organismelor vii şi sînt un argument pen-tru originea organică a petrolului.

1



2. !ORMAREA PETROLULUI Şl A GAZELOR NATURALE

8dmiţîndu-se că petrolul şi gazele naturale sînt de origine organicăse pune problema cunoaşterii următoarelor principale probleme/ 1! ma-teria primă organică din a cărei transformare s-au format hidrocarbu-rile# )! condiţiile geologice în care au avut loc acumularea şi conser-varea materiei organice# +! procesele de transformare a materiei orga-nice în hidrocarburi naturale.

2.1. MATERIA PRIMA

"ateria primă organică din a cărei transformare au rezultat bitu-menele îşi are principala sursă în fito şi zooplanctonul marin şi sal-mastru, la care se mai adaugă contribuţia, mai redusă, adusă de orga-nismele superioare marine şi cea de a treia sursă, de valoare mai mică,

reprezentată de domeniul continental, prin produsele provenite din des-compunerea substanţelor vegetale.

2.1.1. MATERIA PRIMA ORGANICA !URNIZATA DE !ITOPLANCTON

Sitoplanctonul, sursa cea mai importantă de materie primă organicăeste reprezentată prin alge unicelulare, cum sînt diatomeele, prin fla-gelate.

în planctonul unor mări se dezvoltă cantităţi foarte mari de algeceea ce face ca apa să ia culoarea algelor respective. &e cunosc zonecu un fitoplancton bogat, ca de exemplu în "area Noşie, unde se dez-voltă peridineele şi chromaceele. 8rhipelagul ndiilor unde se dezvoltă

oscilăriile, iar în unele mări, diatomeele cunosc o foarte mare dezvol-tare. &-a estimat că o diatomee, dacă ar avea condiţii favorabile dedezvoltare, ar putea să se înmulţească atît de repede încît în opt zilesă formeze o masă egală ca volum cu planeta noastră. 9iatomeele con-ţin, în pustulele lor, ulei sub formă de globule şi s-a estimat că circa72o?2 din volumul diatomeelor este format din globule de ulei. în ca-zul cînd ele aung în apă dulce, din cauza presiunii osmotice din pus-tule, acestea se sparg, punînd în libertate globulele de ulei. 0nii geologiamericani consideră că diatomeele au format materia primă organică

pentru o mare parte din zăcămintele de petrol din alifornia. în pe-reţii celulelor algei Elaeophton s-a observat o cantitate de ulei sau sub-stanţă uleioasă. "ase gelatinoase de diatomee, din care se degaă oxi-gen, rezultat prin fotosinteză, formează ;"are &porco< din 8driatica.

9atorită dezvoltării fitoplanctonului, acesta produce, prin fotosinteză,cantităţi foarte mari de substanţă organică şi oxigenul degaat în urmaacestui proces, foloseşte dezvoltării vieţii animale şi vegetale.

9upă &. 8. [ernov, fitoplanctonul din zona eufotică, care are o gro-sime de circa 2 m, poate da anual =2 miliarde tone de carbon organic.

Planctonul, după P. '. &mith, produce anual pe platformele conti-nentale între 1 şi ),7 Vg substanţă organică deshidratată pe metru pă-trat.

"# 1$



2.1.2. MATERIA PRIMA ORGANICA !URNIZATA DE ZOOPLANCTON

a sursă de materie primă, în afară de plancton este nectonul carefurnizează în special peşti. a exemplu care să ilustreze contribuţianectonului, prin peşti, la formarea materiei prime organice, se menţio-nează că în anul 1*), în zona de întîlnire a curentului $abradorului

cu curentul Oolfstream, în apropierea insulei %erra Qova, s-a produsmoartea, în masă, a peştilor şi stratul de cadavre de peşti se întindea pe o lungime de 722 Vm, o lăţime de 122 Vm şi avea o grosime de 1,2 m.9e asemenea, organismele bentonice, ca/ moluşte, corali etc. formeazăo sursă de materie organică dar mai puţin importantă, din punct de ve-dere cantitativ, comparativ cu fitoplanctonul şi nectonul.

0nul din principalele argumente că regnul animal din mediul marina fost sursa materiei prime organice din care s-a format petrolul esteasocierea hidrocarburilor cu depozitele sedimentare, bogate în fosile.&e consideră că o parte din ţesuturile organismelor au fost descompuseşi transformate în hidrocarburi, rămînînd numai scheletele sub formăde fosile. în spriinul acestei concepţii este faptul că s-au găsit fosile

pline cu lichide ce au o compoziţie asemănătoare petrolului.0n argument deosebit de important în spriinul concepţiei că ma-

teria organică din a cărei transformare s-a format petrolul este furni-zată de regnul animal din mediu marin este bogăţia vieţii din acestmediu.

2.1.3. MATERIA ORGANICA NEMARINA

&ursa de materie organică nemarină, cea mai însemnată, se consi-deră că o formează substanţele de humus, ca/ acidul humic H4H3g!,acidu$geic )24,)3E! şi acidul ulmic )o4163f!!, care rezultă din des-

compunerea lentă a ligninei. în regiunile de mlaştină, mai ales în mlaş-tinile de la tropice se formează cantităţi mari de acid humic, care sîntaduse, de către apele curgătoare, în oceane, sub formă de soluţii sau dedispersii coloidale.

&chimbarea de temperatură şi amestecul de apă dulce cu apă să-rată pot cauza precipitarea materialului organic.

4asemann a demonstrat relaţia din punct de vedere genetic dintre petrol şi humus. (l a descompus asfalt şi hidrocarburi din unele zăcă-minte situate de-a lungul Sloridei şi a stabilit că hidrocarburile dinaceste zăcăminte conţin acid humic.

8nalizele de laborator au stabilit că în formarea hidrocarburilor na-turale, un rol important îl au, în primul rînd, lipoidele, reprezentate

prin grăsimi, ceruri, răşini şi albuminele, reprezentate prin proteineşi proteide, după care urmează hidraţii de carbon, prin celuloză, hemi-celuloză şi lignină. $ipoidele şi albuminele au un rol primordial în for-marea hidrocarburilor, datorită atît cantităţii cît şi uşurinţei de a setransforma în hidrocarburi.

&tudiile diferitelor sedimente au furnizat informaţii asupra conţi-nutului lor în organisme şi în special asupra compoziţiei materiei or-ganice pe care aceste sedimente le conţin.

20



2.2. CONDIIILE GEOLOGICE DE ACUMULARE A MATERIEI ORGANICE

ondiţiile geologice de acumulare a materiei organice, din a căreitransformare au rezultat hidrocarburile, au fost şi sînt realizate în re-

giuni lipsite de oxigen. 8ceste regiuni sînt întîlnite în lagune, fiorduri,golfuri, unele delte şi, în general, în mările interne, separate de ocean prin praguri înalte submarine. în aceste regiuni are loc o stratificare aapei şi păturile de apă de la fund sînt lipsite de oxigen.

Sulda a reprezentat secţiunea schematică a unei lagune care întru-neşte condiţiile de acumulare, conservare şi transformare a materiei or-ganice, în schema respectivă, în mare, sînt separate două pături de apă.n pătura de apă superioară, aerată, bogată în plancton şi necton, şi cuo salinitate normală, are loc o intensă şi selecţionată viaţă planctonicăfig. 1!. $aguna este în legătură cu oceanul sau marea deschisă prinstrîmtori şi cînd pragul submarin este scufundat, datorită mişcărilor deoscilaţie, pătura superioară de apa a lagunei primeşte un aport de apă

bogată în placton şi necton din marea deschisă sau din ocean. Pragul

submarin poate fi exondat, tot datorită mişcărilor de oscilaţie, ceea ceduce la întreruperea temporară a legăturii cu marea deschisă sau cuoceanul. în acest caz, datorită evaporării intense a apei, salinitatea creşteşi organismele mor în masă. adavrele organismelor din plancton cadîn cea de a doua pătură de apă, lipsită de oxigen, cu salinitate mărită,saturată cu 4o& produs de bacteriile desulfurante şi care asigură ca-racterul reducător al mediului. în această pătură în care sînt bacteriianaerobe, organismele planctonice moarte intră în descompunere, înspecial sub acţiunea acestor bacterii, punîndu-se în libertate 2) şi 4)&care se dizolvă în apele de pe fund. Prin coborirea pragului submarinse reia legătura cu marea deschisă sau cu oceanul de unde vine un nouaport de apă odată cu organisme vii şi acest proces se poate repeta,

ceea ce duce la o acumulare intensă de materie organică. 3dată cu ma-teria organică, în lagună se depun şi sedimente minerale fine care aung pe fundul ei. &edimentul trebuie să fie abundent şi să asigure protecţiaşi îngroparea rapidă a substanţei organice. &edimentele formează mîluricare pot fi argiloase, marnoase. silicioase, calcaroase şi, mai rar, căr-

bunoase. 8ceste mîluri bogate în substanţă organică, parţial descom- pusă, numite sapropeluri, în urma unor procese de diageneză devin rocigeneratoare de hidrocarburi. în perioadele cînd laguna este închisă, da-torită unei salinizări puternice, ca urmare a unei intense evaporări,

peste sapropel poate fi întîlnită sare.

21

-ig. *. &ecţiunea schematică a unei lagune în care poate avea loc for-marea bitumenelor/

* 5 apă bogată în plancton, cu salinitate normală# 5 apă lipsită de oxigen,

cu salinitate ridicată, cu 4H&, în care nu trăiesc vieţuitoare# + 5 sapropel.



9e asemenea, în lagune se observă o asociere a depozitelor sedimen-tare în care este materie organică, cu evaporite reprezentate prin do-lomite sau anhidrite sau cu formaţiuni de recife.

%rebuie menţionat că numai o foarte mică parte din cantitatea dematerie organică din lagună aunge să se depună pe fundul ei în sedi-mentele minerale care formează mîluri. în mările deschise resturile or-

ganismelor sînt descompuse chiar de la suprafaţă şi pînă la adîncimeaunde este prezent oxigenul.în zonele de şelf, distanţa parcursă de cadavrele organismelor pînă

la fund este mai mică şi, de aceea, ele aung în proporţie mult mai mareîn sediment. 9acă în largul oceanelor, de la adîncimi de peste 1 222 m,după estimările făcute, aung la fund numai 2,2)52,27 din totalulmateriei organice provenită din plancton, în zona seifului continentalse depune între ) şi 7o?2 din cantitatea totală de materie organică din

plancton, respectiv de circa 122 ori mai multă materie organică. 0n fac-tor important în determinarea condiţiilor de acumulare şi conservare amateriei organice îl constituie forma bazinului şi relieful fundului ba-zinului.

ondiţii optime de acumulare şi de conservare a materiei organice

pot avea loc în ape de mică adîncime şi în lipsa curenţilor, într-un me-diu reducător de sedimentare a unui material abundent care, în ge-neral, poate să compenseze scufundarea fundului bazinului, sedimentce proteează de oxigen materia organică supusă transformării. "area

Qeagră, pe fundul căreia 8. 9. 8rhanghelsVi a găsit mîluri cu pînă la+7 substanţă organică, întruneşte condiţiile unui bazin în care pot săaibă loc acumularea, conservarea şi transformarea materiei organice înhidrocarburi.

2.3. PROCESELE DE TRANSFORMARE A MATERIEI ORGANICE

Procesele de transformare a materiei organice trebuie studiate înlegătură cu condiţiile geochimice de transformare a acesteia, cu rolul

bacteriilor, cu rolul sedimentului mineral şi al radioactivităţii rocilor în transformarea materiei organice.

2.%.1. CONDI&IILE GEOC'IMICE DE TRANS!ORMAREA MATERIEI ORGANICE N BAZINELE DE SEDIMENTARE

%ransformarea materiei organice, în bazinele de sedimentare, se poate face în următoarele condiţii geochimice/ 1! în prezenţa oxigenu-lui# )! cu acces limitat de oxigen# +! în lipsa totală a oxigenului.

2.%.2. TRANS!ORMAREA MATERIEI ORGANICE IN PREZEN&A OXIGENULUI

8ceastă transformare are loc în cazul depunerii materiei organiceîn bazine nu prea adînci şi în care, datorită unei circulaţii active, areloc aerarea apei. în aceste condiţii are loc oxidarea materiei organice,care trece în produse gazoase ce se pierd fie în atmosferă fie în apelede circulaţie.

22



2.%.%. TRANS!ORMAREA MATERIEI ORGANICEIN CONDI&IILE ACCESULUI LIMITAT DE OXIGEN

8ceste condiţii sînt întîlnite în lacuri, lagune şi mlaştini nu preaadinei, cînd lipseşte o circulaţie activă a apei. în afară de oxigenul con-ţinut de materia organică, acesta mai este adus fie de particulele mi-

nerale, fie datorită aerării stratului de apă. 3xigenul transformă pro-dusele cele mai puţin stabile ale materiei organice întîlnite la suprafaţasedimentului care au rezultat datorită acţiunii bacteriilor anaerobe. însedimentul fin, situat în adîncime, unde nu este aflux de oxigen, trans-formarea materiei organice se face în condiţii anaerobe. Produsele li-chide şi gazoase se pot pierde în lipsa unui înveliş protector, iar pro-dusele solide formează roci fine, solide, care mai tîrziu devin şisturi

bituminoase.

2.%.4. TRANS!ORMAREA MATERIEI ORGANICEIN CONDI&IILE UNEI LIPSE TOTALE A OXIGENULUI

8ceste condiţii sînt întîlnite în bazinele care se adîncesc destul derepede şi, uneori, şi în bazinele care se scufundă mai lent. în primulcaz, descompunerea materiei, într-un mediu anaerob reducător este multmai activă la început, iar lichidele şi gazele care rezultă din acest pro-ces migrează în rocile permeabile din complexele sedimentare, unde sevor forma acumulări de hidrocarburi. elelalte bitumene vor fi reţi-nute de sedimentele fine, care în timp devin şisturi bituminoase.

înd scufundarea bazinului este lentă sau în cazul cînd au loc ridi-cări şi scufundări ale acestuia şi lipseşte un înveliş protector, bitumi-nizarea materiei organice este încetinită şi se pot pierde produsele ga-zoase şi lichide.

2.%.. ROLUL BACTERIILOR

în procesul de transformare a materiilor organice se disting douăstadii şi anume/ biochimic şi geochimic.

în primul stadiu, biochimic, transformarea materiei organice se facesub influenţa bacteriilor anaerobe care reduc sulfaţii şi descompun al-

buminele, celuloza şi acidul lactic. a rezultat al acestui proces de trans-formare se degaă 4,, 2), Q4+, 4 şi Q liber.

ercetările lui [o Bell pe o carotă mecanică, luată din depozite se-dimentare marine care imediat după ce a fost extrasă conţinea )2 mg de hi-drocarburi lichide la 122 g probă, pentru ca ele să dispară, în cea maimare parte, după cîteva zile, atestă capacitatea unor bacterii de a des-compune hidrocarburile.

în cel de al doilea stadiu, geochimic, care este de durată mult maimare decît primul stadiu, transformarea materiei organice se face subinfluenţa presiunii, temperaturii şi timpului şi acest stadiu corespundefazei de distilare a produselor rezultate din stadiul biochimic, bacterial.

în general, s-ar putea admite rolul bacteriilor în procesul de trans-formare a materiei organice în produşi mai apropiaţi de petrol stadiu

biochimic! şi producerea de hidrocarburi de petrol, prin procese de hi-drogenare, la presiuni de cîteva sute de atmosfere şi la temperaturicorespunzătoare adîncimilor respective, dar în general sub )22: sta-diu geochimic!.

2%



&-ar putea afirma că procesul de formare a petrolului este un pro-ces biochimic în stadiul iniţial de transformare a materiei organice, careîn timp, trece într-un proces-stadiu mai îndelungat, geochimic, cînd seformează hidrocarburi de petrol, în urma unor procese de hidrogenarece au loc la temperaturi sub )22:.

Procesele de transformare care au loc în stadiul biochimic uşureazătransformările din stadiul geochimic.

24



O. $. &tadniVov şi '. P. Baturin, plecînd de la diferiţi componenţide bază ai materiei organice, au întocmit scheme de transformare bio-chimice şi geochimice ale acestora în hidrocarburi de petrol. 9upă O. $.&tadniVov, lipoidele, prin grăsimi, care reprezintă sursa principală a ma-teriei organice din care rezultă hidrocarburi de petrol, prin saponificaretrec în acizi graşi, care, mai departe, trec în cetone, iar acestea prin

hidrogenare dau hidrocarburi de petrol tab. )!. 9upă Baturin, albu-minele, prin proteine, reprezintă sursa principală. 8cestea prin hidrolizăse separă în aminoacizi inferiori, uşor solubili în apă şi aminoacizi su-

periori, greu solubili. 8minoacizii superiori cu lignina ar da un produscare se poate transforma în hidrocarburi parafinice, naftenice, aroma-tice, printr-un proces de distilare la temperaturi nu prea mari 1225 172:! tab. )! şi la presiuni de cîteva sute atmosfere.

3 altă schemă biochimică a fost întocmită de Winsburg-Waraghiceva,după care rolul principal în formarea hidrocarburilor de petrol îl augrăsimile. 9upă această schemă hidraţii de carbon şi albuminele, prinacizii graşi inferiori, trec în gaze, iar grăsimile, prin acizii graşi supe-riori şi acizii naftenici trec în hidrocarburi de petrol tab. +!.

Tabelul /Sc$ema de trans%ormare a materiilor or&anice dup' (ins!ur&-(ara&$iceva

"ateria organică

4idraţi de carbon Orăsimi 8lbumine

4*

8păl

Oaze

Oaze 8pă8minoacizisuperiorigreu solubiliin apă

8cizi graşiinferiori

8cizi graşisuperiori

8cizi graşiinferiori

&ulnesficG

#/Dstanţeaponi-ibile

C -8cizi naftenici

Oaze Oaze

4idrocarburide petrol

2



în problema genezei petrolului trebuie menţionat că după unii cer-cetători tipurile de petrol diferă după compoziţia chimică a materieiorganice din care s-au format. &-a considerat că, iniţial, toate petrolu-rile au avut un caracter parafinic din care s-au diferenţiat toate cele-lalte tipuri. 9ar s-a emis şi ipoteza că, iniţial, ele au avut un caracter

parafino-naftenic, iar după alţi cercetători, un caracter pregnant nafte-

no-aromatic.9upă 8. S. 9obriansVi 1*=+! care a dat o schemă de transformarea petrolului în zona de catageneză, petrolul naftenic-aromatic trece evo-lutiv la tipul parafinic, exclusiv datorită temperaturii. Problema trans-formării petrolului primar nu este încă elucidată şi în continuare esteîn atenţia cercetătorilor. 9upă . Beca, '. $azarovici, 9. Prodan 1*+!,cauza principală care a conclus la prezenţa diferitelor tipuri de ţiţeiuriconstă în proprietatea de adsorbţie selectivă a unor zeoliţi care au reţi-nut într-un anumit procent unele tipuri de hidrocarburi.

2.%.6. ROLUL SEDIMENTULUI MINERAL

3dată cu substanţa organică, în bazinul de sedimentare, se depuneşi sedimentul mineral, ce formează mîluri, care proteează această sub-stanţă de accesul oxigenului. &ubstanţa organică astfel proteată su-feră, sub influenţa bacteriilor procesul de descompunere.

". W. %aXlor a arătat importanţa pe care o au mîlurile argiloase în procesele de transformare biochimice anaerobe. (l a considerat că argilacalcică adusă de către fluvii în mări, trece în argilă sodică prin înlo-cuirea calciului cu sodiu şi, în continuare, argila sodică, în contact cuapele dulci, se transformă în argilă hidrolizată, devenind impermea-

bilă, în acest fel argilele se transformă în roci protectoare care oprescaccesul oxigenului, favorizînd astfel procesul de descompunere a sub-stanţei organice în condiţii anaerobe şi produsele de transformare seacumulează în sedimente, în cazul cînd în apele bazinului nu sînt cu-

renţi, respectiv sedimentul nu este deranat. 9ar teoria lui ". W. %aX-lor a fost criticată deoarece nu explică în ce mod argila sodică din apamării aunge din nou în contact cu apa dulce.

&edimentul mineral, de asemenea, în procesele do transformare geo-chimică a materiei organice are rolul de catalizator. B. %issot 1*==!consideră că argilele pe lîngă rolul de catalizator au şi rolul de a ab-sorbi materia organică, încetinind astfel procesul de oxidare a acesteia.

2.%.7. IN!LUEN&A RADIOACTI+ITĂ&II ROCILOR N TRANS!ORMAREAMATERIEI ORGANICE IN PROCESUL DE !ORMARE A 'IDROCARBURILOR

ercetările întreprinse în direcţia cunoaşterii fenomenelor radioac-tive care influenţează transformarea materiei organice în procesul de

formare a hidrocarburilor a format încă cu zeci de ani în urmă o preo-cupare a oamenilor de ştiinţă şi în această direcţie se cunosc rezulta-tele obţinute de Wohlhorster 1*)6!, "und şi Woch 1*)6!, $ind, Bard-Tell, OlocVer 1*)=51*+2!, Nogers 1*+2!, &oVolov 1*+=!, . Z. &he-

pard 1*6=!, 4ess 1*6E! şi alţii.ercetările privind rolul radioactivităţii în transformarea compuşi-

lor organici în hidrocarburi au avut la bază constatarea că rocile gene-ratoare şi unele roci rezervor prezintă radioactivitate. 9upă cum estecunoscut, în general, argilele şi marnele, datorită cantităţii mari de ma-terii organice conţinute, sînt considerate ca roci generatoare de hidro-

)=



carburi şi, în plus, ele au dovedit o radioactivitate mult mai mare, comparativ cu nisipurile, gresiile şi calcarele argiloase sau marnoase şiaceastă constatare trebuie luată în considerare.

în urma analizelor făcute din punct de vedere al proprietăţilor ra-dioactive, Nussell 1*67! a constatat că marnele din paleozoic au, în me-die, o radioactivitate mai mare decît marnele din terţiar şi că, în ge-

neral, astfel de diferenţe există între formaţiunile mai vechi şi mai noi.în urma cercetărilor făcute în laborator de $ind şi alţii asupra reac-ţiilor care au loc între particulele a, i şi razele emise în timpul dezin-tegrării spontane a elementelor radioactive şi materiile organice, s-aauns la concluzia că dezintegrările radioactive care au loc pot provocadescompunerea compuşilor organici în hidrocarburi. în argile, marne,calcare impure, nisipuri şi gresii asociate cu minerale grele!, substanţeorganice, ape de zăcămînt, se găsesc elementele radioactive principaleuraniu, thoriu, potasiu!, sub formă de izotopi activi ai 0 #1 , ale căror vi-teze de dezintegrare şi energie, pe care o emite, sub forma de particule

p şi raze E este mai mică decît a particulelor ot emise de uraniu şi tho-riu.

în urma bombardării cu particule a a acizilor graşi, ca de exempluacidul palmitic 174+i334!, s-au obţinut hidrocarburi parafinice, iar prin bombardarea acidului naftenic cu particule a, a rezultat o hidro-carbură ciclică ciclohexan!. Nezultatele obţinute sînt semnificative, de-oarece anumiţi acizi graşi au fost identificaţi în materiile organice dindepozitele sedimentare. 9ar, avînd în vedere că eficacitatea acestui pro-ces este redusă şi viteza de transformare a materiei organice este foartemică, este necesar un timp geologic destul de îndelungat pentru a seforma pe această cale zăcăminte de hidrocarburi. Prin bombardarea me-tanului şi a altor hidrocarburi gazoase cu particule a, a rezultat unmare procent de hidrogen şi de hidrocarburi nesaturate. 8celeaşi studiifăcute asupra hidrocarburilor lichide au arătat procente similare de hi-drogen şi o cantitate ceva mai mare de hidrocarburi nesaturate, cu toate

că acestea nu sînt întîlnite în petrolurile brute decît în cantităţi neîn-semnate.9upă $ind, la presiunile şi temperaturile din zona superioară a scoar-

ţei terestre şi în prezenţa unei cantităţi mici de energie chimică, oricecompus din seria parafinelor poate fi transformat în hidrocarburi com-

plexe, întîlnite în petrol. 8utorul consideră că în afară de energia chi-mică pot interveni şi alte energii, cum ar fi descărcările electrice, ra-diaţiile a şi radiaţiile ultraviolete.

9ar posibilităţilor de transformare a materiilor organice sub influ-enţa radioactivităţii s-au adus obiecţiuni şi una din obiecţiuni constăîn aceea că sub influenţa radiaţiilor g are loc spargerea atomului dehidrogen din petrol ceea ce ar fi însemnat ca în cursul erelor geolo-

gice, sub acţiunea acestor radiaţii, conţinutul de hidrogen sa fi crescutşi respectiv să se fi format ţiţeiuri din ce în ce mai grele, cu un raportmare între hidrogen şi carbon. în realitate, la transformarea materiilor organice, a avut loc o creştere progresivă a acestui raport. 3 a douaobiecţiune care se aduce posibilităţii de transformare a materiilor or-ganice sub influenţa radioactivităţii constă în aceea că sînt unele marnenegre, foarte radioactive aparţinînd unor formaţiuni geologice vechi,care conţin şi resturi organice. a exemplu sînt date marnele de 8u-trim-hattanooga-Zoodford din mississippianul şi devonianul superior .tiin &.0.8., care au un conţinut ridicat de materii organice, cu excepţia

27



cîtorva zone în care sînt acumulate gaze naturale iar conţinutul de pe-trol este minim sau nul. 9acă procesele de transformare a materiilor organice sub influenţa radioactivităţii ar fi avut loc încă din devonian,ar fi fost de aşteptat ca astfel de marne să nu mai conţină de loc ma-terii organice sau să fie în cantitate foarte mică.

Sără însă a se exclude posibilitatea ca zonele în care sînt acumu-

lări de gaze naturale s-ar datora unor procese radioactive, neregulari-tatea acestor acumulări, care nu sînt în concordanţă cu uniformitatearadioactivităţii şi cu conţinutul ridicat în materii organice ale marnelor respective, sînt indicii însă că aceste acumulări de gaze s-ar putea da-tora şi altor cauze.

în procesul de transformare a materiei organice, trebuie de men-ţionat că, dacă iniţial rolul temperaturii era acceptat, în timp s-a con-siderat că temperaturile mai mari de )22: nu sînt compatibile cu pre-zenţa porfirinelor în petrol, care ar fi fost distruse.

%. !ORMAREA ZĂCĂMINTELOR DE PETROL Şl DE GAZE

Sormarea zăcămintelor de petrol şi de gaze este condiţionata de/*+ existenţa rocilor mame generatoare! de hidrocarburi# + posibili-tăţile de migrare a hidrocarburilor de la roca mamă la roca rezervor magazin!# /+ existenţa rocilor rezervor, care să aibă capacitatea de acu-mulare a hidrocarburilor# #+ existenţa rocilor protectoare care determinăşi proteează închiderea acumulărilor de petrol sau de gaze în cuprin-

sul rezervoarelor# 7! existenţa unui aranament structural tectonic!, stra-tigrafie sau litologic, care să menţină hidrocarburile lichide sau gazoaseîntr-un echilibru stabil.

$ipsa uneia din aceste cinci condiţii împiedică formarea unui zăcă-mînt de hidrocarburi. (xistenţa unora din aceste cinci condiţii poate fi

pusă în evidenţă încă din etapa de prospecţiune a unei suprafeţe însubsolul căreia este probabil sau posibil să existe zăcăminte de hidro-carburi. %oate cele cinci condiţii sînt bine cunoscute în etapa de ex-

plorare şi, mai ales, în etapa de exploatare.

3.1. ROCI!MAMĂ "GENERATOARE#

Prezenţa acestor roci dă indicaţii asupra existenţei unui facies decare ar fi posibil sau probabil să fie legate zăcăminte de hidrocarburiîntr-o regiune.

Prin roci mamă de hidrocarburi se definesc rocile care s-au formatdin sedimentul mineral depus odată ca materie organică, în bazinul desedimentare, şi din a cărei transformare au rezultat bitumene naturalelibere şi fixe. Nocile-mamă se caracterizează prin aceea că sînt fine,uneori şistoase, de regulă de culoare închisă, cafenie-brună, din cauza

bitumenelor fixe, sînt lipsite de schelete calcaroase, care au fost dizol-

2



vate de acidul carbonic rezultat din procesul de descompunere a ma-teriei organice. 0nele roci-mamR conţin schelete de microorganisme si-licioase şi prezintă eflorescente de sulfaţi şi cristale mici de pirită. înzonele de afloriment, adesea, rocile-mamă sînt însoţite de izvoare sul-furoase, feruginoase, sărate.

8ceste roci se mai caracterizează prin/ conţinutul în substanţe orga-

nice şi bitumene, compoziţia granulometrică, culoarea, volatibilitatea'!, cantitatea de substanţă volatilă ce se extrage din rocă. conţinutulîn carbon, coeficientul de reductibilitate, conţinutul de a2+, raportulîntre conţinutul de carbon şi conţinutul de azot, raportul între conţi-nutul de azot şi coeficientul de reductibilitate, raportul între conţinutulde carbon şi coeficientul de reductibilitate, raportul între volatilitate şicoeficientul de reductibilitate. 8ceste caractere uneori sînt destul de greude precizat.

Nocile-mamă de hidrocarburi, uneori, sînt foarte greu de identificatşi această problemă a format şi formează obiectul unor cercetări.

Pentru identificarea rocilor-mamă au fost elaborate o serie de me-tode, dintre care unele par să conducă, uneori, la unele concluzii mai

puţin sigure.

P. 9. %rasV şi 4. Z. Patnode 1*6)!, pentru identificarea rocilor-mamă au propus folosirea unui indice numeric ;numărul lui %rasV şiPatnode<, reprezentat prin raportul 122 ! / 2, în care/ ! reprezintă con-ţinutul în azot al rocii# 2 5 puterea reducătoare a rocii, exprimată prinnumărul de cm+ de acid cromic cu concentraţie de 6, neutralizat de122 g rocă. înd ;numărul lui %rasV şi Patnode< este mai mic de 7,rocile analizate sînt roci-mamă, sînt posibil roci-mamă rocile pentrucare acest număr este de =5E şi nu sînt roci mame, acele roci pentrucare ;numărul %rasV şi Patnode< este mai mare de . %rebuie făcutămenţiunea că ;numărul %rasV şi Patnode< variază atît cu faciesul geo-chimic al rocii, cît şi cu litofaciesul şi structura rocii. 9e asemenea,azotul nu este caracteristic pentru bitumene, în general, ceea ce acon-dus pe 8. Perrodon să considere că metoda ;%rasV şi Patnode<, nu are

un domeniu mare de aplicabilitate.8lte metode de identificare a rocilor-mamă sînt prezentate succint,menţionîndu-se numai concepţia de la care s-a plecat.

"etoda $ouis-Whalifeh 1*7! are la bază puterea reducătoare 2 arocii raportată la proporţia de carbon organic din rocă. în timp, autoriiau completat metoda, luînd în considerare corelaţia dintre raportul men-ţionat şi procentul de carbon neoxidat din rocă. 9in această corelaţiereiese că rocile-mamă se deosebesc de cele ce n-au această calitate prinvalori mai mari ale raportului 23C organic, estimate între 1 şi 1,), va-lori care cresc cu cît scade procentul de carbon neoxidat.

"etoda BraX-(vans 1*=1!, pornind de la analiza hidrocarburilor dinmîlurile marine actuale şi a hidrocarburilor din petrol, consideră căo rocă-mamă se caracterizează printr-un raport parafine impar?n-para-fine par, aproape de 1, cum este în petrol. 8ceeaşi autt\ri, mai tîr-ziu 1*=7!, au în vedere ;indicele de preferinţă al carbonului<, careexprimă gradul de convertire a materiei organice în hidrocarburi şicare variază invers proporţional cu raportul dintre materia organicăsolubilă şi totalul materiei organice din roca studiată. în cazul cînd larocile studiate, acest indice are valori mari, se consideră că materiaorganică din roca respectivă s-a transformat în proporţie mare în hi-drocarburi. 9upă această metodă, ca de altfel şi după altele, se poate

2$



face o etalonare a rocilor considerate a fi roci-mamR, pe anumite pro-file lito-stratigrafice, pe bazine.

"etoda O. %. Phillippi 1*7=51*=7! pleacă de la observaţia că rocilemamă au un conţinut, în general, redus de hidrocarburi, în cele treistări fizice, şi acestea sînt reprezentate în cantitate proporţională cuconţinutul de Verogen.

"etoda $. 8. Oulianova 1*=)! consideră ca roci-mamă, acele rocicare se caracterizează printr-o culoare neagră, cenuşie sau verzuie, cuun conţinut de peste 2,7 carbon organic, de peste 2,7 sulf, de 2,)5 2,+ clor, de 15) fier solubil în acid clorhidric, lipsite de sulfaţisau dacă se găsesc, sînt în proporţii foarte mici, conţin fracţiuni de pro-cent în substanţe bituminoase şi raportul ?Q are valori cuprinse între17 şi 62.

9upă metoda '. &imaneV 1*=)! rocile-mamă se caracterizează prinvalori mari ale ;coeficientului de bituminozitate<, care reprezintă gra-dul de transformare a bitumenelor reziduale şi hidrocarburi.

"etoda 4. N. Oaertner 5 4. 4. &chmitz 1*=+! a luat în conside-rare analiza termică diferenţiată a rocilor care au un conţinut mare dematerie organică, atît solubilă, cît şi insolubilă. Prin arderea a diferiteroci organice ca, roci bituminoase, petrol, din depozite sedimentare dediferite vîrste şi cărbuni, în absenţa oxigenului, au obţinut curbe ca-racteristice pentru aceste roci. urbele termice obţinute pentru rocile

bituminoase, care sînt roci-mamă, sînt asemănătoare curbelor termiceale petrolului, iar cele ale rocilor bituminoase care nu sînt roci-mamă,sînt asemănătoare cu cele ale cărbunilor humici.

"aoritatea metodelor presupune analize de mare detaliu, spre deo-sebire de metoda 4. N. Oaertner şi 4. 4. &chmitz 1*=+!, care consi-derăm că este mult mai simplă, iar rezultatele ei interesante, în specialcînd se bazează pe un număr foarte mare de analize.

3 atenţie deosebită a fost acordată şi în ţara noastră posibilităţilor de identificare a rocilor-mamă, iniţial de $. "razec, O. "acovei, . Po-

pescu-'oiteşti şi alţii, iar în ultimii ani de '. erchez şi &. 8nton1*=E!, ". Silipescu care au studiat un număr mare de carote meca-nice formate din şisturi negre cretacice, şisturi menilitice şi disodiliceoligocene, roci considerate, în unanimitate, ca roci generatoare de hi-drocarburi. &-au determinat ;numărul %rasV şi Patnode<, conţinutul încarbon organic, în materie organică, în asfaltene, în sulf piritic şi însulf total, în fier, în azot, valoarea p4, puterea reducătoare a materieiorganice şi a materiei minerale etc.

în concluzie, pînă în prezent nu s-a reuşit să se conceapă o metodăcare să se fi impus, prin rezultate general valabile, în identificarea ro-cilor-mamă.

(xemple de roci-mamu. 9upă natura sedimentului mineral, rocile-mamă pot fi argiloase, silicioase, calcaroase, marnoase şi, într-o maimică măsură, cărbunoase.

4locimam' argiloase. 8cestea sînt dezvoltate, în grosimi apreciabileşi sînt întîlnite în aproape toate subdiviziunile stratigrafice, clin paleo-zoic pînă în ncozoic. a exemple de roci-mamă argiloase de care sîntlegate zăcăminte de hidrocarburi se menţionează slratele de Ohio, dindevonianul cîmpurilor 8ppalachiene, slratele de 0oi0ara din urasiculsuperior, din regiunea Wirghiză, stratele de 0opa din cretacicul mediual regiunii 0ral-(mba, şisturile argiloase din formaţiunea ;$a $una-,din cretacicul din 'enezuela, şisturile argiloase bituminoase din creta-

%0



cicul Bazinului "unţilor &tîncoşi, şisturile argiioase bituminoase dincretacicul din "aroc, stratele de "aiVop, din oligocen superior 5 mio-cen inferior, din regiunea Wubanului şi a "ării Qegre 0.N.&.&.! şi al-tele. &e cunosc, de asemenea, roci-mamă argiloase care nu au putut ge-nera acumulări industriale de hidrocarburi, deoarece n-au existat con-diţiile de formare a zăcămintelor şi ca exemple se menţionează/ stra

tele de 0u5ers din silurianul Platformei Nuse, şisturile bituminoase dincarboniferul din &coţia, şisturile bituminoase din permianul de la 8u-turi Sranţa!, şisturile bituminoase din triasicul din %irol 8ustria!, şis-turile bituminoase din liasicul de la 8nina.

2oci mam's6idoase. 8ceste roci au o răspîndire mult mai redusă de-cît rocile-mamă argiloase, dar sînt întîlnite pe grosimi mari şi, ca exem-

plu, se menţionează stratele de 7ontere din miocenul mediu din ali-fornia# şisturile menilitice din oligocenul din ţara noastră.

2ocimam' calcaroase. Neprezentate prin calcare şi dolomite, acestea,în foarte multe cazuri, datorită cavernelor şi fisurilor pe care le au la

partea superioară, prezintă şi calitatea de roci rezervor. 8ceste tipuri deroci sînt întîlnite mai ales în regiunile de platformă, în paleozoic şi me-

zozoic. a exemple, dintre cele mai cunoscute roci-mamă calcaroase semenţionează calcarele de %renton şi Qiagara &.0.8.! din ordovician, cal-carul de &pindletop din permianul superior, întîlnit în cap rocV-ul domu-rilor de sare din bazinul golfului "exic, în regiunile %exas şi $ouisiana,calcarele din 3ntario şi 3nondago din devonian anada!, calcarul de %a-masopo din cretacicul inferior şi mediu, tot din bazinul golfului "exic,calcarul de 8smari din oligocenul şi miocenul inferior din bazinul Oolfu-lui Persic, calcarul recifal din miocenul bazinului "ării Noşii şi altele.

2ocimam' c'rbunoase. &înt mai puţin răspîndite şi sînt reprezentate prin cărbuni bituminoşi, avînd în vedere că între cărbuni şi petrol sîntlegături genetice, legate de amestecul materiilor prime în bazinul de se-dimentare, ceea ce lasă să se întrevadă posibilitatea că şi cărbunii bitumi-noşi pot fi consideraţi ca roci-mamă, de petrol. &înt cunoscute astfel de

roci-mamă în carboniferul din 8nglia, în oligocenul şi miocenul din regiu-nea 8ssam ndia!, în Birmania, în ndonezia. &înt zăcăminte de petrolîn care sînt şi strate de cărbuni lignit! şi care n-au nici o legătură gene-tică cu acumulările de petrol, care se află în zăcămînt secundar, cum estecazul zăcămintelor de petrol din dacianul [onei utelor 9iapire N.&.N.!.

în zăcămintele de petrol şi gaze din ţara noastră, ca exemple de rocigeneratoare de hidrocarburi, se menţionează în Platforma "oesică, înordovician, silurian şi devonian inferior, argilele negre sau cenuşii, în de-vonianul superior dolomitele bituminoase cu piritizări, şi în triasicul me-diu, intercalaţiile de dolomite din anisian ca şi dolomitele şi argilelenegre din ladinian, şisturile cu Posidonia din urasic, argilele, calcarele bi-tuminoase şi dolomitice din cretacic. 9e asemenea, se consideră roci-

mamă, intercalaţiile pelitice din sarmaţian, meoţian, ponţian şi dacian de pe unele structuri. în Platforma "oldovenească sînt cunoscute ca roci-mamă argilele din silurian, argilele negre şi marnele din tortonian şi mar-nele din sarmaţian. în 9epresiunea Bîrladului şi Promontoriul Qord-9obrogean sînt considerate roci generatoare calcarele negre din triasic,argilele din dogger, intercalaţiile pelitice din tortonian, sarmaţian, meo-ţian. Pentru zăcămintele de gaze din Bazinul %ransilvaniei sînt considerateca roci generatoare argilele, marnele din tortonian, buglovian, sarmaţianşi sporadic din panonian şi în special şisturile cu radiolari din tortonian.în Bazinul Panonian sînt considerate ca roci-mamă, calcarele bituminoase,

+1



marnele şi argilele din triasic, şisturile marno-argiloase din cretacic, argi-lele şi marnele de culoare închisă din tortonian, sarmaţian şi pliocenulinferior. în Bazinul "aramureşului sînt considerate roci-mamă, şisturilemenilitice, şisturile disodilice, marnele şi argilele bituminoase din seriile

bituminoase inferioară şi superioară din oligocen. în subzona Slişului pa-leogen sînt considerate roci-mamă şisturile menilitice şi disodilice oligo-

cene, iar din aceeaşi unitate, în "oldova, şi marnele albe bituminoase. în[ona "iocenă din "oldova, pe lîngă şisturile menilitice şi disodilice dinoligocen, sînt considerate ca roci-mamă, intercalaţiile pelitice din helve-tian, buglovian, sarmaţian şi, în special, marnele cu radiolari din torto-nian. în [ona utelor 9iapire, pe lîngă şisturile bituminoase din helve-ţian, buglovian, sarmaţian, şisturile cu radiolari din tortonian, sînt consi-derate ca posibil roci generatoare şi intercalaţiile pelitice din meoţian,

ponţian, dacian şi levantin.%oate intercalaţiile pelitice din formaţiunile geologice în care au fost

puse în evidenţă zăcăminte de hidrocarburi, în 9epresiunea Oetică, sîntconsiderate ca roci generatoare de hidrocarburi.

în concepţia nouă însă se admite de maoritatea geologilor prezenţa

rocilor generatoare în toate formaţiunile geologice în care sînt zăcăminte,respectiv se admite autohtonia zăcămintelor din depozitele sedimentare.8ceasta conduce, în general, la prezenţa numai a formaţiunilor petrolifereşi nu şi a seriilor petrolifere care s-au format în urma unor procese demigraţie, ele fiind lipsite de roci generatoare, cum de altfel pînă în ulti-mii ani se admitea, în special pentru zăcămintele din pliocen!.

3.2. MIGRAI PETROLULUI Şl A GAZELOR

"aoritatea ipotezelor referitoare la formarea zăcămintelor de hidro-carburi atribuie un rol important migraţiei petrolului şi gazelor, definită

ca procesul de deplasare a hidrocarburilor din roca generatoare în cares-au format pînă în rezervoarele naturale unde se acumulează şi formeazăzăcăminte. 9ivergenţele care există între unele ipoteze se referă la origi-nea rocilor-mamă, la existenţa unei migraţii a hidrocarburilor în interio-rul rezervoarelor şi la cauzele care determină acest proces de deplasare.

oncepţia privind existenţa unui proces de migraţie a hidrocarburilor se bazează pe observaţii asupra ivirilor naturale, care de altfel reprezintăfaza finală a acestuia şi duce la degradarea zăcămintelor. unoaşterea pro-cesului de migraţie a hidrocarburilor impune, în primul rînd, cunoaşte-rea factorilor datorită cărora are loc acest proces.

%.2.1. !ACTORII MIGRA&IEI

8reutatea sedimentelor. 9atorită greutăţii sedimentelor, rocile se com- pactizează şi, ca urmare, fluidele din porii rocilor caută să se deplasezeşi acest proces începe încă din faza de sedimentare şi se continuă şi dupăce sedimentele s-au transformat în rocă. încă din faza lui de formare,mîlul bituminos este stors şi componenţii fluizi din acesta caută să se de-

plaseze spre periferia bazinului, unde atit greutatea sedimentelor, cît şi presiunea sînt mai mici.

32



Cre&terea temperaturii. 9atorită scufundării bazinului, ca urmare agreutăţii sedimentelor, are loc o creştere a temperaturii care produce o di-latare atît a rocilor cît şi a gazelor, petrolului şi a apei conţinute în aces-tea. Sluidele, dilatîndu-se mai mult decît rocile, tind să se deplaseze spreregiuni cu temperaturi mai oase. Petrolul, datorită temperaturilor mari,

poate să treacă în stare gazoasă, iar la circa 622: să treacă în stare de vapori şi astfel el poate migra mai uşor, aungînd în scoarţă la nivele supe-rioare unde se condensează. 9atorită temperaturilor înalte, presiuneacreşte, atracţia capilară descreşte, viscozitatea se micşorează şi petrolul

poate migra şi în stare lichidă, spre regiuni cu presiuni mai mici. Acţiunea apelor de circulaţie. 9atorită forţelor orogenice are loc atît

cutarea stratelor, cît şi deplasarea apelor subterane din regiunile de sin-clinal spre flancurile cutelor anticlinale sau bolţile acestora şi care, înmişcările lor, antrenează şi hidrocarburile. în anumite condiţii de tem-

peratură şi presiune, apa poate dizolva o cantitate mai mare sau mai micăde hidrocarburi pe care le poate transporta în soluţie.

$a temperaturi mai oase apa eliberează din nou hidrocarburile, care

se separă după greutăţile lor specifice şi plutesc deasupra apei, formînd picături mari, care, prin contopire, dau naştere la mase de petrol şi gazeşi acestea, sub presiunea apei, pot fi împinse şi dacă în drumul lor întîl-nesc o capcană se poate forma o acumulare de petrol şi de gaze.

"unn, Nich şi alţi geologi au căutat să demonstreze rolul exclusiv alfactorului hidraulic în deplasarea hidrocarburilor. în realitate acesta esteînsoţit de factorul gravitaţional, care determină separarea şi flotarea pe-trolului şi a gazelor deasupra apei, după greutatea lor specifică.

Sactorul gravitaţional nu poate fi însă considerat ca un factor unic almigraţiei, numai dacă deplasarea hidrocarburilor se face într-un rezervor lipsit de apă şi, în acest caz, în virtutea greutăţii lor specifice, petrolulocupă flancurile cutei anticlinale, iar gazele, bolţile acesteia, dar astfel decazuri sînt mai rare. 9eplasării gazelor şi petrolului sub acţiunea gravi-taţiei i se opune forţa de frecare şi aceea a atracţiei capilare, în cazul cîndmişcarea se face sub formă de picături izolate. Sorţa de frecare este ne-însemnată în cazul unor viteze de deplasare mici şi poate fi negliată.8tracţia capilară este cu atît mai mare cu cît porii rocilor sînt mai mici.9eci, migraţia liberă este condiţionată de factorul hidraulic, separarea, defactorul gravitaţional, iar forţa de frecare şi atracţia capilară nu fac decîtsă însoţească atît mişcarea fluidelor, cît şi redistribuirea lor în cuprinsulrezervoarelor naturale. 9atorită deplasării apelor în rezervoarele naturale,zăcămintele de hidrocarburi pot fi deformate sau chiar deplasate în di-recţia curgerii apelor, funcţie de panta hidraulică. în cazul unei pante

hidraulice slabe are loc numai o slabă înclinare a suprafeţei contactuluiapă-petrol, pentru ca în cazul unei pante hidraulice accentuate, să aibăloc atît înclinarea suprafeţei contactului apă-petrol cît şi deplasarea par-ţială a acumulărilor de petrol. înd panta hidraulică este mare are locdeplasarea suprafeţei contactului gaze-apă şi deplasarea petrolului şi acu-mularea lui pe flanc, în legătură cu o deformare structurală a rezervoru-lui, care serveşte drept capcană.

(fectele curgerii apelor în rezervoarele naturale sînt totdeauna pre-zente în zăcămintele legate de capcane structurale cu înclinări mici fig. )!.

+ 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi %%



na/ural $.$$$$ Apă

Rezervor naiural

-ig. . (fectele deplasării apelor în rezervoarele naturale/a 5 în cazul unei pante hidraulice slabe# b 9 în cazul unei pante hi-

draulice accentuate# c 5 în cazul unei pante hidraulice mari.

în cazul unui rezervor uniform permeabil, care se prezintă sub formaunui monoclin ondulat în trepte antticlinale de altitudini crescînde, care sesuccedă din centrul bazinului către marginile acestuia, şi deplasarea apei

împreună cu gazele şi petrolul se face în sus pe înclinarea stratelor, este posibilă acumularea diferenţiată a gazelor şi a petrolului în aceste cap-cane, în acest caz, gazele şi petrolul se pot acumula în capcanele profun-de, care sînt primele întîlnite sau în capcanele intermediare, ca poziţiestructurală, iar în capcanele cele mai ridicate structural să fie reţinutănumai apa fig. +!.

Z. . OussoT 1*76! a explicat această acumulare diferenţiată ca ur-mare a unui proces de migratie lentă a fluidelor din centrul bazinului spre

bordura lui, în care are loc separarea gravitaţională a gazelor în capcanasituată spre centrul bazinului şi, după ce acesta a fost saturat cu gaze. înurmătoarea capcană se separă petrolul şi gazele care au mai rămas, apoinumai petrol, iar în ultimele aunge numai apa. în figura / se prezintă

trei stadii succesive ale acumulării diferenţiate a petrolului şi gazelor.8ceastă acumulare diferenţiată care contravine regulei de repartizare ahidrocarburilor conform teoriei anticlinale, are importanţă în explorări

prin faptul că acestea nu trebuie limitate numai la capcanele ridicatestructural şi fiind necesară cercetarea prin forae şi a capcanelor pro-funde. 8cestei teorii i se aduce critica în sensul că, apa prezentă în cap-canele cele mai ridicate structural şi-ar avea originea în apele meteorice.

%.2.2. CAILE DE MIGRATIE

ăile de migratie a petroluluişi gazelor în scoarţa terestră sînt

porii şi fisurile din roci, zonele defisuri ce apar în rocile compactedin bolţile cutelor anticlinale, zo-nele de zdrobire ce apar datorităfracturilor, suprafeţele de discor-danţă, faliile şi fracturile.

în cazul migraţiei prin porii ro-cilor se pot deosebi două cazuri/

%4

Gaze

-ig. /. 8cumularea diferenţiată a ţiţeiuluişi a gazelor Z. . OussoT 1*76!/

* 5 gaze# + 5 petrol# + 5 apă.



1! migraţia prin porii subcapilari cazul rocilor fine, pelitice, greu per-meabile!, care are loc prin difuziune moleculară sau capilară#

)! migraţia prin porii supracapilari cazul rocilor uşor permeabile!,care are loc liber, nleexistînd forţe capilare care să se opună mişcării.

"igraţia este mai uşoară prin fisurile rocilor, care în general for-mează spaţii supracapilare. în fisurile unor roci se cunosc depuneri de as-

falt, smoală sau ozocherită, ceea ce dovedeşte migraţia prin fisuri. Srac-turile şi faliile care de regulă sînt însoţite de o reţea de fisuri, care uşu-rează deplasarea hidrocarburilor, sînt căi foarte bune în migraţie. Saliile,cînd sînt etanşe, pot împiedica migraţia hidrocarburilor.

7igraţia n afara re(ervorului natural începe încă din faza de depuneresi acumulare a sedimentelor şi se continuă în mîlul bituminos şi în sedi-mentele fine ce acoperă acest mîl, pe direcţiile de cea mai slabă rezistenţă."igraţia în afara rezervorului, prin rocile pelitice, se face prin difuziunemoleculară şi capilară. în procesul de migraţie în afara rezervorului se

produc şi transformări în compoziţia hidrocarburilor, datorită fracţionăriifizico-mecanice# hidrocarburile mai grele formează acumulări în parteainferioară a seriilor petrolifere, iar hidrocarburile mai uşoare formează

acumulări în partea superioară a acestor serii. 7igraţia hidrocarburilor n interiorul re(ervorului natural se facedatorită factorului hidraulic, iar separarea lor în interiorul capcanei se facegravitaţional.

în rezervoarele cu permeabilitate mare, separarea se face datorită fac-torului gravitaţional, spre deosebire de rezervoarele puţin permeabile,unde, din cauza permeabilităţii diferite, separaţia fluidului se face subacţiunea forţelor capilare. 8pa se concentrează în părţile greu permeabileale rezervorului.

%.2.%. STAREA !IZICA A 'IDROCARBURILOR IN TIMPUL MIGRA&IE,

în timpul migraţiei, hidrocarburile se pot deplasa sub mai multe forme/

5 petrol cu gaze în soluţie# 5 vapori. 4idrocarburile în stare de vapori migrează prin difuziune

prin porii fini ai rocilor nesaturaţi cu apă şi, ridieîndu-se la nivele supe-rioare în scoarţa terestră, aung la zone cu presiuni mai mici, unde se con-densează#

5 molecule sau pelicule moleculare, cînd hidrocarburile se pot deplasan masa apei din roci sau a rocilor prin difuziune. Peliculele de petrol potînveli peliculele de apăC şi migrează împreună prin fisurile sau porii ro-cilor#

5 emulsii, deplasare ce poate avea loc atît timp cît tensiunile super-ficiale ale componentelor respective sînt apropiate ca să poată forma emul-sii la temperaturi ridicate. 8tît în interiorul cît şi în afara rezervorului, în

procesul de migraţie, emulsiile se pot desface, iar gazele, petrolul şi apa seacumulează în strate diferite, dînd naştere la acumulări separate de apă, petrol şi gaze sau la amestecuri ale acestora.

în procesul de migraţie pot avea loc modificări în compoziţia petroluluidatorită atît unor procese fizice de filtrare, cît şi unor procese chimice,cauzate de acţiunea rocilor prin care filtrează. în cazul unui proces de fil-trare prin roci greu permeabile are loc o fracţionare fizică a petrolului,ciL torită reţinerii de către mineralele argiloase a fracţiunilor grele, care seacumulează în orizonturile inferioare, spre deosebire de fracţiunile maiuşoare, care, deplasîndu-se mai repede, se acumulează în orizonturile su-

"- %



perioare ale profilului lito-stratigrafic al unui zăcămînt. 0n exemplu cla-sic de fracţionare, citat într-o serie de lucrări de specialitate, se cunoaşteîn helveţianul structurii %escani, din [ona "iocenă clin "oldova, unde dela *22 m adîncime în os, ţiţeiul are culoarea neagră şi o greutate specificămare, pentru ca între *22 şi 1 222 m adîncime, ţiţeiul să fie de culoare

brun-verzuie, iar greutatea specifică creşte cu adîncimea, în schimb de la

suprafaţă pînă la 122 m adîncime, ţiţeiul are o greutate specifică mai mică,are culoare glben-deschis şi este benzinos.9e asemenea, compoziţia petrolului se poate schimba şi după punerea

lui în loc, în urma unor procese chimice legate de reacţia de. polimeri-zare, de hidrogenare şi de desulfurare a apelor de zăcămînt. Predominarea

parafinelor 5 hidrocarburi mai bogate în hidrogen 5 în tiţeiurile can-tonate în formaţiuni geologice vechi paleozoice!, s-ar explica prin exis-tenţa unui proces de hidrogenare determinat de unele procese radioactiveşi se deosebesc de tiţeiurile din formaţiunile mezozoice şi neozoice unde

parafinele sînt în procente mai scăzute.9atorită reacţiei de desulfurare, în care intervin bacteriile anaerobe,

tiţeiurile mai uşoare, prin oxidare, devin mai grele. 0nele procese fizice

filtrarea! şi unele procese chimice desulfurarea! au tendinţa să îmbogă-ţească tiţeiurile cantonate în formaţiuni mai vechi şi la adîncimi mari, înhidrocarburi mai grele, spre deosebire de alte procese chimice, ca hidro-genarea, care îmbogăţesc tiţeiurile în hidrocarburi mai uşoare.

%.2.4. !ORMELE DE MIŞCARE A 'IDROCARBURILOR N PROCESUL DE MIGRA&IE

9upă formele de mişcare a hidrocarburilor, migraţia poate fi prin di-fuziune moleculară, capilară şi liberă şi în cele ce urmează se face carac-terizarea acestor forme.

Sormele de mişcare ahidrocarburilor in aracterizarea formelor de mişcaremigraţie

"igraţia prin difu-ziunea moleculară

în virtutea atracţiei moleculare, granulele rocilor peliticesaturate cu apă sînt învelite de strate de apă, care, încontact unul cu altul, formează o masă de apă. Oazele şi petrolul se deplasează de la o moleculă la alta în stare demolecule sau pelicule moleculare. Petrolul sub formă de pelicule înconoară bule de gaze foarte mici care se de- plasează prin masa apei din roci şi în urma tasării roci-lor, sub greutatea sedimentelor, apa este împinsă şi, odatăcu ea, gazele şi petrolul. Pentru ca un zăcămînt să nufie supus distrugerii prin difuziune, trebuie să aibă unînveliş cu un coeficient de difuzie foarte mic, ca deexemplu argilele îmbibate cu apă.

"igraţia capilară 8ceastă formă de migraţie are loc sub acţiunea forţelor capilare, dar avînd în vedere că mecanismul deplasăriigazelor şi petrolului sub acţiunea forţelor capilare nueste încă suficient cunoscut, se poate presupune căaceastă formă de migraţie nu se poate face la distanţemari şi nu poate avea un rol preponderent în procesulde migraţie, care să ducă la formarea zăcămintelor.

"igraţia liberă "igraţia liberă se defineşte a fi deplasarea fluidelor prinrocile permeabile care obişnuit formează rezervoare na-turale, precum şi prin fisuri sau falii deschise.

+=



Criterii de clasificare a proceselor de migraţie a hidrocarburilor. în ve-derea unui studiu sistematic al proceselor de migraţie a hidrocarburilor,s-a pus oportunitatea unei clasificări a materialelor cunoscute în legăturăcu această problemă. 9intre cele mai cunoscute clasificări se menţioneazăcele întocmite de W. Wreci Oraf 1*++!, '. . lling 1*++!, S. $ehX 1*+=!,N. [uber 1*+E!, ;8sociaţia americană a geologilor petrolişti< 1*+! şi .3. Brod 1*6E!. 0ltimul a elaborat o clasificare pe următoarele criterii/

1! forma de mişcare şi scara la care se face deplasarea fluidelor tab. 6!#

)abelul #

lasificarea proceselor de migraţie după scara migraţiei,funcţie de factorii structurali şi stratigrafie] locali şi regionali

&cara migraţiei Sactorii care controlează migraţia

;ocal', care se referă la depla-

sarea fluidelor în cadrul structu-rilor şi duce la formarea ('c'mintelor şi a structurilor petroliferesau ga(eifere. "igraţia la scarălocală însoţeşte întotdeauna pro-cesul de migraţie regională.

Sactori

structu-rali

5 în limitele ridicărilor struc-

turale izolate# 5 în legătură cu faliile dinmonoclinalele şi anticlinaleleizolate.

Sactoristrati-grafici

5 în legătură cu zonele deschimbări locale de lito-facies#

5 de-a lungul suprafeţelor dediscordanţe stratigrafice lo-cale.

/ 2egional', care are loc la scarăF regională si duce la formarea mai multor structuri petrolifere sau ga(eifere vecine între ele şi le-gate prin una din particularităţilestructurale sau lito-stratigraficeregionale. 8cest proces de migra-ţie poate cuprinde depresiuni dedimensiuni mari şi duce la for-marea (onelor de acumulare.

Sactoristructu-rali

5 în legătură cu monoclinale-le şi zonele anticlinale deimportanţă reşională#

5 în legătură cu faliile regio-nale.

Sactoristrati-grafie]

5 de-a lungul suprafeţelor dediscordanţe stratigrafice re-gionale#

5 în legătură cu zonele deschimbare regională a facie-surilor.

)! complexul rocilor în care se face deplasarea, căile şi direcţia miş-cării fluidelor tab. 7!.

&pre deosebire de celelalte clasificări ale proceselor de migraţie, clasi-ficarea întocmită de . 3. Brod are avantaul că foloseşte termeni adec-vaţi acestor procese. 8ceastă clasificare poate servi ca material de bază

pentru studiu şi comparaţia proceselor de migraţie a hidrocarburilor, învederea, pe cît posibil, a cunoaşterii fenomenelor care au condus la for-marea fiecărui zăcămînt, cercetat în parte.

%7



)abelul 7

lasificarea proceselor de migraţie după căile şi direcţia mişcării

Selurilemigraţiei

"igraţia în afara rezervoruluiprin roci greu permeabile!

"igraţia în cuprinsulrezervorului prin rociuşor permeabile!

. Saţă decomplexulrocilor încare se facemigraţia

<ingenetic' dininteriorul forma-ţiunii care însoţeş-te procesul de de- punere a sedimen-telor şi de transfor-mare a substanţeiorganice îngropateîn sedimente!

Epigenetic' ceare loc dupătransformareasedimentului înrocă, atît în cuprinsul, cît şiîn afara for-maţiunii petro-lifere!

în inte-riorul re-zervoare-lor strati-forme separate deroci impermea- bile

n rezervoa-re formatedin roci per-meabile ne-separate deroci slab permeabile

. 9upă tipul căilor de migraţie

Prin capilarecapilară!

Prin falii şi fi-suri fisurală!

Prin pori Prin fisurifisurală!

^ ^ ^>. 9upădirecţiamigraţiei

$aterală are loc atît în afara, cît şi în cuprinsul rezervorului!

'erticală are loc atît în afara cît şi în cuprinsul rezervorului!

3.3. ROCI REZER%OR "MAGAZIN#

Nocile care pot să înmagazineze cantităţi însemnate de hidrocarburi şi pe care, cel puţin în parte, le pot ceda, se numesc roci rezervor, magazinsau colectoare.

apacitatea de înmagazinare a acestor roci depinde de caracterelefizico-geologice ale lor, exprimate prin coeficienţi de porozitate, de per-meabilitate, de saturaţie. Oradul de saturaţie cu gaze, petrol sau apă, estecondiţionat de porozitate şi de permeabilitate. aracterele fizico-geologiceale rocilor formează obiectul de studiu al displinei ;Sizico-chimia zăcă-mintelor de hidrocarburi<, astfel că în cele ce urmează se vor prezenta, înspecial, tipuri de roci rezervor. $egat de porozitate, se reaminteşte că oricerocă sedimentară elastică prezintă pori, chiar marnele şi argilele au unvolum total de spaţii goale, chiar mai mare decît al nisipurilor şi pietri-şurilor, în unele cazuri. Nocile compacte, cînd sînt fisurate sau cînd pre-zintă cavităţi pot îndeplini rolul de rocă rezervor.

Suncţia de rocă rezervor este condiţionată de posibilitatea de circu-laţie a fluidelor în masa rocii şi nu orice rocă cu un volum mare de pori poate avea această funcţie# ea depinde de diametrul porilor care pot fi principali singenetici! sau secundari epigenetici!.

Porii principali =singenetici+ sînt formaţi odată cu roca şi sînt repre-zentaţi prin spaţiile dintre granulele de nisip, de intervalele dintre pla-nele de stratificaţie sau în cazul rocilor eruptive, de golurile care au rezul-tat în urma eliberării gazelor.

Porii secundari =epigenetici+ apar după ce roca s-a format şi ei pot fireprezentaţi prin caverne, fisuri, ce au rezultat datorită acţiunii apelor de

3&



circulaţie, cristalizării, mişcărilor tectonice, eroziunii sau contracţiei ro-cilor.

a exemple tipice de roci rezervor se menţionează nisipurile şi gre-siile mai slab cimentate şi, mai rar, microconglomeratele, conglomerateleşi pietrişurile. alcarele şi dolomitele, cînd sînt fisurate, vacuolare, au

porozitate şi permeabilitate mari şi, uneori, în roca respectivă se for-mează zone de mare porozitate şi permeabilitate. Qisipurile bine sortateau porozităţi mai mari faţă de cele nesortate.

Porozitatea variază în afară de structură şi în funcţie de gradul de ci-mentare şi compactizare, după cum reiese din cele ce urmează/

5 roci eruptive 2,2751,+2# 5 şisturi marnoase şi argiloase 2,7251,72# 5 calcare şi dolomite 2,725++,2# 5 nisipuri 1,)572o?2# 5 gresii +,75)*,2# 5 argile şi marne circa # 5 nisipuri din dacian N.&.N.! circa +7#

5 nisipuri din moţian N.&.N.! circa )7#9ar, nu orice rocă care are un volum mare de pori poate fi rocă re-

zervor, ea trebuie să fie şi permeabilă. Permeabilitatea rocilor rezervor variază în limite foarte mari, după cum urmează/ roci cu permeabilitatefoarte bună 12251 222 m9!, cu permeabilitate bună 125122 m 9!, cu

permeabilitate slabă 1512 m 9!.'alorile porozităţii şi permeabilităţii rocilor magazin pot fi mărite

datorită recristalizării, dizolvării cimentului, brecifierii sau pot fi micşo-rate datorită cimentării şi compactizării. Permeabilitatea perpendiculară

pe stratificaţie este mai mică, iar paralelă cu stratificaţia este mai mare.Permeabilitatea se poate micşora şi în funcţie de natura fluidului carecurge prin strat, ca, de exemplu, în cazul gazelor, ca urmare a fenomenu-lui de absorbţie în spaţiile dintre granulele rocii. în cazul ţiţeiului are loco micşorare a permeabilităţii, datorită depunerii hidrocarburilor grele subformă de corpuri solide, iar apa pură poate hidrata rocile politice din rocarezervor, contribuind astfel la micşorarea permeabilităţii. &aturaţia în ţiţeiscade în rocile rezervor cu granule nesortate şi cu un conţinut de argile.

(xemple de roci rezervor din unităţile structurale din ţara noastră, încare sînt zăcăminte de hidrocarburi/

<ub(ona Extern' a -li&ului paleogen din 7oldova: gresia de $ucăceşti,gresia de WliTa, gresia de WliTa din orizontul de tranziţie, din orizontul&upraVliTa, ca şi intercalaţiile de gresie de WliTa din orizontul marnelor albe bituminoase, al menilitelor inferioare şi superioare şi al disodilelor inferioare şi superioare, din oligocen, gresia de %arcăn din eocen, gresiiledin sarmaţianul Bazinului omăneşti.

>ona -li&ului din 7untenia: în eocenul Pintenului de 4omorîciu, gre-sia de %arcău şi tot gresii în eocenul Pintenului de 'ăleni, în oligocen, înPintenul de 4omorîciu, gresia de Susaru, iar în pintenIul de 'ăleni, gresiade WliTa inferioară şi superioară# nisipurile şi gresiile lenticulare din stra-tele de Podul "orii.

>ona 7iocen' din 7oldova: gresia de WliTa din oligocen, nisipuri şigresii în helveţian stratele de %escani!, nisipuri şi gresii în buglovianstratele de 8ndreiaşu!, nisipuri şi gresii în sarmaţian.

%$



>ona Cutelor ?iapire: pe structurile din partea de nord, la contactul cuPintenul de 'ăleni, rezervoarele sînt formate din nisipuri şi gresii meo-ţian, helveţian şi oligocen!, în [ona utelor 9iapire propriu-zisă, în hel-veţian, buglovian, sarmaţian, meoţian, dacian şi levantin, din nisipuri şigresii# nisipuri şi nisipuri marnoase în ponţian, microconglomerate în sar-maţian Boldeşti!, nisipuri grosiere în levantin.

?epresiunea 8etic': gresii în eocen şi oligocen, nisipuri grosiere şi mi-croglomerate în burdigalian, nisipuri şi gresii conglomeratice în helveţian,nisipuri şi gresii în tortonian, nisipuri, nisipuri grosiere şi gresii în sarma-ţian şi nisipuri şi gresii în meoţian.

@a(inul Panonian: zonele alterate ale fundamentului cristalin, conglo-meratele şi gresiile din helveţian şi tortonian, pietrişurile, gresiile şi nisi-

purile din pliocen. @a(inul 7aramure&idui: gresia de Borşa. @a(inul )ransilvaniei: nisipuri, nisipuri marnoase, marne nisipoase şi

gresii în tortonian, buglovian, sarmaţian şi, uneori, şi în panonian. Platforma 7oldoveneasc': gresii în tortonian, nisipuri în buglovian şi

nisipuri şi gresii în sarmaţian.

?epresiunea @rladului: calcare în triasic, gresii în urasic dogger! şigresii şi nisipuri în sarmaţian. Promontoriul !ord?obrogean: gresii în paleozoic, gresii şi nisipuri în

tortonian, sarmaţian şi meoţian. Platforma 7oesic': calcare fisurate şi poroase în devonian, conglome-

rate, gresii în permo-triasic inferior, gresii silicioase în triasicul inferior,dolomite, dolomite microgranulare, gresii dolomitice în triasicul mediu,calcare, dolomite, gresii în triasicul superior, gresii, nisipuri în liasic-dog-ger, gresii silicioase în dogger, calcare, calcare fisurate, dolomite înmalm-neocomian, calcare microcristaline fisurate, calcare cretoase, cal-care microcristaline fisurate şi vacuolare, gresii glauconitice în neoco-mian, calcare şi marnocalcare fisurate, calcare fisurate, calcare micro-

cristaline, calcare oolitice, grezoase, cretoase, microcristaline fisurate şivacuolare, pseudoolitice, calcarenite, gresii glauconitice în cretacicul in-ferior# calcare în apţian, calcare fisurate, grezoase, pseudoolitice, gresiimarnoase, gresii silicioase, calcaroase, glauconitice, nisipuri, nisipuri glau-conitice în albian# calcare cretoase în tortonian, gresii calcaroase, nisi-

puri, nisipuri marnoase, marne grezoase, calcare cretoase, calcare gre-zoase, calcare microcristaline în sarmaţian. Oresii, nisipuri, nisipurimarnoase, gresii oolitice în meoţian# nisipuri, marne nisipoase şi marnegrezoase în ponţian şi nisipuri în dacian.

9upă cum reiese din cele de mai sus, chiar pentru un acelaşi tip derezervor granular sau carbonatat sînt mai multe varietăţi de roci. Nocilerezervor formează rezervoare care pot avea forma de strate, de unde şidenumirea acestora de rezervoare stratiforme, delimitate în acoperiş şiculcuş de roci impermeabile. 8ceste rezervoare, din punct de vedere lito-logic, în general, sînt omogene. 9e asemenea, rezervoarele se pot prezentaca formaţiuni de roci masive, formate de cele mai multe ori din calcarevacuolare, fisurate sau din nisipuri sau gresii şi a căror grosime este mareîn raport cu întinderea şi au în acoperiş roci impermeabile, iar în culcuş,apă tabulară. 8ceste rezervoare, din punct de vedere litologic, pot fi omo-gene şi neomogene. Nezervoarele pot fi şi sub formă de lentile de roci po-rospermeabile delimitate din toate părţile de roci impermeabile sau deroci slab acvifere sau parţial de roci impermeabile, parţial de roci sub-

40



acvifere. 8ceste rezervoare pot avea şi forme neregulate, ca zone fisurate,în roci compacte şi delimitate din toate părţile de roci compacte sau finfisurate, cu apă.

3.4. ROCI FROTECTOARENocile protectoare sînt rocile care au rolul de a protea zăcămintele de

hidrocarburi de degradare. (le sînt impermeabile, suficient de groase, plastice şi rezistente la deformări.

8ceste roci închid rezervoarele în mod diferit, funcţie de tipul aces-tora, în cazul rezervoarelor stratîforme boltite, închiderea lor de cătrerocile protectoare are loc atît în acoperişul, cît şi culcuşul patul! acestora,iar în cazul rezervoarelor ecranate închiderea lor are loc pe suprafeţelede discontinuitate tectonică, stratigrafică sau litologică, spre deosebire derezervoarele delimitate litologic, care sînt închise de ur împreur.

a exemple tipice de roci protectoare se cunosc argilele şi marnele, înspecial argilele hidrolizate, şisturile argiloase, silicioase, gresiile şi calca-rele compacte, lipsite de fisuri şi întîlnite pe întinderi mari. 9epozitelehalogene, prin sare, anhidrit, gips, de grosimi şi întinderi suficient de mari

pot fi, de asemenea, roci protectoare pentru acumulările de hidrocarburi.0neori stratele productive sînt erodate şi petrolul din zona de aflori-

ment se asfaltizează, formîndu-se un dop de asfalt care are rol de rocă protectoare pentru zăcămîntul de petrol cantonat în aceleaşi strate, dar situate mai os structural.

în ţara noastră, rocile protectoare, în general, sînt reprezentate prinargile şi marne, miocenul cu sare sau printr-un dop de asfalt, cum este ca-zul zăcămintelor de petrol din oligocenul structurii &olonţ.

9e asemenea, datorită rocilor protectoare, o formaţiune geologic' încare sînt cantonate zăcăminte de hidrocarburi poate fi împărţită pe com

plexe, iar acestea, pe ori(onturi sau straturi. ntercalaţiile de roci protec-toare, groase de 657 m pot să realizeze o izolare etanşă a stratelor pro-ductive, cu presiuni diferite şi dau posibilitatea unei exploatări separate şiselective. ntercalaţiile de roci impermeabile dintre complexe şi, uneori,chiar cele dintre straturile acestora, dau posibilitatea unor corelări a dia-grafiilor profilelor sondelor pe întinderi mari, respectiv dau posibilitatea

punerii în evidenţă, destul de uşor, a unor obiective de exploatare.

3.5. CAPCANEea de a cincea condiţie pentru formarea zăcămintelor de petrol şi de

gaze este impusă de existenţa unui aranament tectonic, stratigrafie saulitologic în care sînt prinse hidrocarburile într-un echilibru stabil, de undeşi numele acestui aranament de capcană.

Sactorii tectonici structurali!, stratigrafici şi litologici, în general, ac-ţionează simultan şi influenţa predominantă, în timp, a unuia dintre aceş-tia, determină tipul capcanei. nfluenţele factorilor orogenetici şi epiro-genetici în formarea capcanelor sînt sintetizate în tabelul =.

41



)abelul

)n%luenţa %actorilor oro&enetici i epiro&cnctici in %ormarea capcanelor

Sactorii Nezultatele acţiunii factorilor orogenetici şi epirogenetici

%ipul capcanelor Negiuni incare seîntîlnesc

3rogene-tici

8nticlinale"onoclinaleSalii

%ectonică, formată princutarea rezervorului%ectonică, formată prinfalierea rezervorului

utate

(piro-genetici

8nticlinale aplatizate %ectonică, formată prin boltirea slabă a rezer-vorului

Platformă

%ransgresiuni şi regre-siuni care dau naştere

la/a! discordanţe stratigra-fice b! efilări stratigrafice ca-re au loc între fazăde regresiune şi o fa-ză de transgresiunec! variaţii de facies

&tratigrafică, formată caurmare a acoperirii dis-

cordante a rezervoruluide roci impermeabile$itologică, formată prinînchiderea litologică arezervorului efilat sau prin delimitare litologică,din toate părţile

utate şi de platformă

apcanele litologice pot fi singetice sau epigenetice. Primele pot să seformeze în timpul acumulării depozitelor sedimentare, ca urmare a varia-

ţiilor de facies. apcanele epigenetice se formează în timpul transformăriidepozitelor sedimentare în rocă, datorită diagenezei.

4. !ACTORII Şl SEMNELE DEGRADĂRII ZĂCĂMINTELORDE PETROL Şl GAZE

4.1. FACTORII DEGRADĂRII ZĂCĂMINTELOR DE PETROL Şl GAZE

Sormarea ca, de altfel, şi degradarea zăcămintelor de petrol şi gaze nusînt, de cele mai multe ori, decît rezultatele unor procese de migraţie ahidrocarburilor în scoarţa terestră. înd în scoarţa terestră are loc o cir-culaţie intensă a apelor, procesele de migraţie a hidrocarburilor pot ducechiar la o distrugere a zăcămintelor, dacă învelişul protector a fost erodat.&pre deosebire de petrol, gazele sînt deplasate mult mai greu, aceasta da-torită densităţii lor care este mult mai mică. Oazele sînt antrenate de apănumai în cazul cînd sînt dizolvate în aceasta.

42



9in cele cunoscute pînă în prezent, se consideră că factorii care ducla degradarea zăcămintelor de hidrocarburi pot fi/ mecanici, geochimici,

biochimici şi industriali. -actorii mecanici. 8ceşti factori sînt rezultatul acţiunilor forţelor oro-

genice şi epirogenice care pot, în anumite condiţii, să provoace distruge-rea aranamentelor structurale în care sînt cantonate zăcămintele de hi-drocarburi. Sormaţiunile geologice cutate şi exondate aungînd la supra-faţă sînt supuse unor procese de eroziune care, uneori, pot fi atît de mariîncît, în afară de învelişul protector al zăcămintelor, sînt erodate şi rocilerezervor şi chiar rocile generatoare de hidrocarburi, în parte. 0n astfel deexemplu de distrugere a zăcămintelor este cunoscut în ţara noastră, în

partea de nord a subzonei interne a flişului din "oldova, unde eroziuneaa auns pînă la şisturile negre bituminoase, considerate ca roci generatoarede hidrocarburi. în unele cazuri datorită forţelor epirogenice, zăcămintele

pot aunge pînă la adîncimi mari, unde, la temperaturi mari, sînt supusemetamorfismului şi sînt distruse.

Sactorii mecanici s-au manifestat în special în regiunile cutate vechişi sînt în curs de dezvoltare în regiunile mai tinere.

&pre deosebire de regiunile cutate, în regiunile de platformă, din cauzalipsei, în general, a aflorimentelor, a accidentelor tectonice de mare an-vengură, care sînt rare şi înclinărilor mici ale stratelor, care fac ca depla-sarea apelor subterane să fie lentă, procesele de distrugere ale zăcăminte-lor sînt încetinite. în aceste regiuni, zăcămintele de hidrocarburi sînt bineconservate, ceea ce a dat posibilitatea existenţei acestora din cambrian

pînă în depozitele sedimentare tinere. -actorii geochimici. 9atorită acţiunilor sulfaţilor din apele de circulaţie

subterane, zăcămintele de hidrocarburi pot fi distruse. Jiţeiul din diferi-tele orizonturi ale unui zăcămînt, alimentat de aceeaşi sursă, poate diferidin punctul de vedere al compoziţiei chimice şi al greutăţii specifice. &întstructuri ale căror orizonturi superioare conţin un ţiţei cu o greutate spe-

cifică mare şi în care sînt compuşi ai sulfului, iar orizonturile inferioareconţin un ţiţei uşor, respectiv au o greutate specifică mică. 9acă proceselede oxidare a hidrocarburilor au loc la limita dintre petrol şi apă, este po-sibil ca, în timp, zona de petrol cuprinsă între apă şi capul de gaze să fiedistrusă sau mult micşorată şi, uneori, întreruptă datorită unui proces dedegradare datorat sulfaţilor din zăcămîntul de petrol.

-actorii biochimici. în procesele chimice de degradare a zăcămintelor de petrol intervin şi bacteriile anaerobe desulfurante, care dau naştere la

procese ce duc la asfaltizarea petrolului. -actorii industriali ai degradării zăcămintelor sînt determinaţi de eroritehnice ce pot avea loc atît în foraul sondelor cît şi în exploatarea zăcă-

mintelor de hidrocarburi. în timpul foraului sondelor, dintre erorile ce

^t apărea şi care pot duce la degradarea prematură a zăcămintelor semenţionează/ 5 blocarea stratelor productive datorită folosirii unor fluide de fora

neadecvate sau unor imperfecţiuni în cimentarea coloanelor, ceea ce poateduce la inundarea prematură a unor orizonturi productive.

în exploatarea zăcămintelor pot avea loc erori care să ducă la degra-darea prematură a zăcămintelor, datorită perforării eronate a unui inter-val, în sensul că s-a luat în considerare, în intervalul fixat şi porţiuni dinHtratele inundate şi stratele cu gaze, adiacente.

în cazul cînd au loc adiţionări de strate cu presiuni foarte diferite, ţi-ţeiul din stratul cu presiune mare invadează stratul cu presiune mică.

4#



9egradarea zăcămintelor are loc, uneori, şi datorită exploatării strate-lor cu raţie gaze-ţiţei foarte mare şi a stratelor din cupola de gaze a unuizăcămînt de petrol.

4.2. SEMNELE DEGRADĂRII ZĂCĂMINTELOR

DE PETROL Şl GAZE&emnele degradării zăcămintelor de hidrocarburi pot fi active şi în

acest caz denumite indici activi sau pot fi inactive, şi se numesc indicifosili de degradare. ndicii activi arată că procesul de degradare a zăcă-mintelor are loc şi în prezent şi aceste semne indici! se pot repeta, spredeosebire de indicii inactivi a căror activitate nu se reînnoieşte, ea a avutloc în trecut şi a lăsat semne la suprafaţa scoarţei terestre.

unoaşterea acestor semne indici! la suprafaţa scoarţei terestre poate pune problema cercetării zăcămintelor de hidrocarburi din adîncime, învederea stabilirii unei legături a acestora cu semnele de la suprafaţă. încazul cînd nu este o comunicaţie între zăcămîntul din adîncime, şi semnele

de la suprafaţă datorită, de exemplu, unei falii etanşe care separă mare parte din zăcămînt, pot avea loc activităţi de explorare sau de exploatare.%oate semnele de degradare sînt luate în considerare în lucrările de pros-

pecţiuni şi explorare şi interpretate cît mai corect posibil în ceea ce pri-veşte legătura lor cu zăcămintele din adîncime şi, respectiv, perspectivelesubsolului suprafeţei cercetate.

nidicii activi de degradare sînt/ emanaţiile de gaze, vulcanii noroioşi,ivirile de ţiţei.

Emanaţiile de ga(e, reprezentate, în general, prin metan, se manifestăla suprafaţa scoarţei terestre fie violent, cînd gazele filtrează cu intermi-tenţă prin fisuri sau falii, fie lent, cînd filtrează prin porii rocilor. în afarăde metan, cînd provin din zăcămintele de petrol, gazele conţin în cantităţimici şi hidrocarburi superioare. Oazele pot ieşi şi de sub apă, manifes-

tîndu-se sub formă de bule şi, în acest caz, metanul provine din putrezi-rea unor substanţe organice, pe fundul mlaştinilor şi este cunoscut subnumele de ;gaz de baltă<, fără însă să fie un semn de degradare. $ocurileunde apar emanaţiile de gaze sînt lipsite de vegetale, iar emanaţiile sîntcunoscute sub numele de ;focuri nestinseMC sau ;focurii vii<. în ţara noas-tră se cunosc focuri nestinse la $opătari, pe <'alea &lănicului de Buzău, la8ndreiaşu, pe 'alea "ilcovului, la 4îra, pe 'alea 3ituzului. "anifes-tări puternice de gaze se cunosc în ran, raV, în sud-estul %urciei şi înregiunea "ării aspice.

Bulcanii noroio&i se formează, în general, de-a lungul faliilor, liniilor de încălecare sau axelor cutelor anticlinale, cînd gazele din adîncime seaflă sub un nivel hidrostatic şi în mişcarea lor ascensională antrenează apa

care înmoaie rocile pelitice ce aung la suprafeţe sub forma unui noroi defora. $a suprafaţă gazele se eliberează iar materialul adus se depune subforma unor conuri în urul craterului format, de unde, prin asemănarecu vulcanii şi numele de vulcani noroio&i dat acestor aglomerări de ma-terial ce seamănă cu fluidul de fora. onurile acestor vulcani pot aveaînălţimi de la cîţiva centimetri pînă la peste E22 m Peninsula 8pşeron 5 $%.N.&.&.!. în ţara noastră se cunosc vulcani noroioşi la Pîcle Buzău!. &tu-diul materialului adus la suprafaţă prezintă interes deoarece dă informaţiiasupra formaţiunilor geologice atinse de degradare. Saptul că în uneleregiuni unde apar vulcani noroioşi sînt şi zăcăminte de hidrocarburi, cum

44



este cazul şi la noi în ţară zona Pîcle!, se explică prin aceea că structurilerespective sînt formate din mai multe blocuri separate de falii etanşe,

Mel că zăcămintele sînt conservate, nefiind afectate de degradare. 4virile de ţiţei. 8ceste iviri apar fie în legătură cu faliile sau cu liniile

de încălecare, fie cu zonele de fisuri, cum este cazul unora dintre acestezone situate în bolţile cutelor anticlinale. 8ceste iviri au debite, în general,foarte mici, dar se cunosc în 8merica de Qord iviri care au debite de sutede litri pe zi.

Jiţeiurile parafinoase se cunosc unieori şi după irizaţiile pe care leformează cu apa. rizaţiile formate de ţiţeiurile parafinoase se caracteri-zează prin aceea că lovite, ele se desfac în fîşii cu marginile rotunde, spredeosebire de irizaţiile produse de humaţii ferici, care se întîlnesc înochiurile de apă de prin păduri şi care lovite, se desfac în fragmente col-ţuroase.

)ndicii inactivi %osili de degradare sînt/ ivirile de asfalt şi de ozo-cherita.

Asfaltul provine din oxidarea ţiţeiurilor naftenice şi cînd ivirile deîiţeiuri naftenice sînt mari şi condiţiile topografice permit, se formează

adevărate lacuri de asfalt $acul &ahalin 5 0.N.&.&., $acul Brea 5 nsula %rinidad!. &e cunosc impregnaţii de asfalt în nisipuri, gresii şi cal-care care fac obiectul unor exploatări, cum sînt zăcămintele de asfalt învalcare la 'al de %ravers (lveţia! şi la &eXssel Sranţa!, iar la noi în ţarăsint zăcăminte de asfalt în nisipurile şi gresiile pliocene la "atiţa Pra-hova! şi 9erna Bihor!.

3zocherita şi alte parafine fosile se formează prin degradarea ţiţeiurilor parafinoase. 8pariţii de ozocherita la noi în ţară se cunosc pe Pîrîul lui%udorache, afluent al 'ăii &lănic-"oldova. mportante zăcăminte de ozo-c$erite se cunosc în 0.N.&.&. la &tarunia şi BorXslaT, precum şi în &.0.8.,in PensXlvania.

în afară de indici activi şi fosili mai sînt şi indici indirecţi de degradare

şi anume/ izvoarele de ape sărate şi izvoarele de ape sulfuroase.zvoarele de apă sărate, spre deosebire de celelalte ape sărate, conţiniod, brom şi acizi naftenici. zvoarele de ape sulfuroase îşi au originea înoxidarea sulfurilor din roci sau provin în urma reducerii sulfaţilor subacţiunea hidrocarburilor. 4idrogenul sulfurat rezultat este luat în soluţiede apele de circulaţie care alimentează izvoarele sulfuroase de la supra-faţă. Prezenţa hidrocarburilor în acest proces indică legătura izvoarelor sulfuroase cu procesele de distrugere a hidrocarburilor, fie ele diseminatesau acumulate în roci.

. LEGILE GEOLOGICE ALE ACUMULĂRII PETROLULUIŞl GAZELOR NATURALE.

BAZINELE PETROLI!ERE Şl GAZEI!ERE

Problema legilor care guvernează răspîndirea zăcămintelor de petrolşi gaze în scoarţa terestră a format şi formează o preocupare a geolo-gilor petrolişti. a urmare a acestei preocupări a apărut şi necesitatea

4



raionării teritoriilor scoarţei terestre în subsolul cărora au fost descoperite sau sînt probabile sau posibile zăcăminte de petrol şi de gaze.

[ăcămintele de petrol şi de gaze sînt situate în subsolul acelor re-giuni din scoarţa terestră care au funcţionat, un timp geologic de_/ de îndelungat, ca depresiuni. Pentru formarea, acumularea şi conser-varea petrolului şi a gazelor, condiţia fundamentală este scufundarea

prelungită a regiunii în care a avut loc o astfel de acumulare, regiuneîn care tendinţa de scufundare şi îngropare a sedimentelor predominaatît în timpul mişcărilor de oscilaţii mici, cit şi în timpul mişcărilor demare anvergură ale scoarţei. &cufundarea este favorabilă formării hi-drocarburilor atîta timp cît zăcămintele nu se vor afla în condiţii detemperatură şi presiuni înalte, care să distrugă şi sa disperseze hidro-carburile.

încercări de raionare a teritoriilor petrolifere şi gazeifere sigure, probabile sau posibile, care au funcţionat ca depresiuni, au fost făcute încădin cea de-a doua umătate a secolului trecut, iniţial pe criterii geo-grafice şi, ulterior, pe criterii geologice.

în anul 1*2) $. "razec a demonstrat raţiunea raionării zăcăminte-

lor de hidrocarburi din ţara noastră pe criterii geologice. unoscîndu-seunele particularităţi din punct de vedere geologic ale răspîndirii zăcă-mintelor de hidrocarburi s-au schiţat legi după care să se poată cor.G-dera că a avut loc răspîndirea zăcămintelor în scoarţa terestră în legă-tură cu zonele geotectonice. niţial, în raionarea geotectonică a apăru/termenul de provincie petrolifer' &i ga(eijer' ce definea regiunea insubsolul căreia erau zăcăminte. în timp, s-a pus în evidenţă grupareaconstantă a acumulărilor de hidrocarburi în legătură cu zonele struc-turale sau cu zonele de discordanţe stratigrafice sau de efilare regionalăa complexelor sedimentare în profilul cărora sînt roci rezervor şi a apă-rut termenul de (on' de acumulare. Năspîndirea zonelor de acumulareîn diferite regiuni de scufundare intensă în structura actuală a scoar-ţei a servit drept criteriu pentru a considera acest fel de regiuni drept

ba(in petrolifer şi ga(eifer . 3. Brod, 1*7+!.Pentru a se putea stabili răspîndirea acumulărilor de petrol şi ga)eîn scoarţa terestră este necesar să se cunoască proporţia şi trăsăturilecaracteristice ale bazinelor petrolifere şi gazeifere. Năspîndirea constantaîn orice bazin a zăcămintelor de hidrocarburi este determinată atît destructura actuală a acestuia, cît şi de delimitarea lui geomorfologicR.

. 3. Brod a pus la baza clasificării bazinelor petrolifere şi gazeiferecriterii geotectonice şi geomorfologice. 8utorul a definit prin bazin pe-trolifer şi gazeifer o regiune închisă do intensă scufundare şi de lungidurată a scoarţei terestre de care sînt legate zone de acumulare de pe-trol şi gaze. Pe baza criteriilor menţionate, toate regiunile închise şiscufundate ale scoarţei terestre pot fi împărţite în trei grupe principale

de bazine.9in prima grupă fac parte bazinele din depresiunile de platforma,care, din punct de vedere tectonic, sînt legate de acele sectoare alescoarţei terestre care se află în faza de dezvoltare platformică. 9e celemai multe ori aceste bazine sînt mărginite de versanţii ridicărilor bol-tite platformice sau de zonele de ridicare, îngropate şi dispuse liniar,în unele cazuri, delimitarea bazinului, pe porţiuni relativ mici, este fă-cută de edificii muntoase preterţiare, nivelate.

în grupa a doua de bazine sînt cuprinse regiunile premuntoase, descufundare a scoarţei terestre şi, în acest caz, bazinele sînt mărginite de

46



o parte de- edificii muntoase, respectiv de un versant cutat, iar de cealal-tă parte, de un versant de platformă.

în a treia grupă de bazine sînt cuprinse bazinele intramuntoase, va-riate atît din punctul de vedere al poziţiilor lor geotectonice, cit şi din

punctul de vedere al dezvoltărilor geologice în timp.unoaşterea trăsăturilor caracteristice ale tipurilor de bazine petro-

lifere şi gazeifere trebuie să servească drept criteriu principal în apre-cierea perspectivelor petrolifere şi gazeifere a teritoriilor scoarţei te-restre şi raionarea acestora pe baza sistematizării datelor geologice sădea posibilitatea cunoaşterii legilor care diriează distribuţia zăcămin-telor de hidrocarburi, problemă studiată încă din primele stadii ale dez-voltării geologiei petrolului.

5.1. BAZINELE PETROLIFERE Şl GAZEIFERE DE PLATFORMA

8ceste bazine prezintă o serie de caractere care le deosebesc de ce-lelalte două grupe principale de bazine şi anume/

5 depozitele sedimentare ale acestor bazine, care în general sîntde dimensiuni foarte mari, au înclinări mici, pe întinderi regionale#

5 din profilul geologic al depozitelor sedimentare, numai o foartemică parte apare la zi, din care cauză suprafeţele de pătrundere a apeide la suprafaţă, în adîncime, sînt foarte reduse ca dimensiuni#

5 zăcămintele de hidrocarburi sînt legate genetic de complexele deroci sedimentare formate în stadiul platformic de dezvoltare a sectoa-relor considerate ale scoarţei terestre#

5 zăcăminte de hidrocarburi în rocile metamorfice sau cristaline fi-surate ale fundamentului platformei pot fi întîlnite numai în cazul cîndgazele şi petrolul au migrat în acestea din rocile sedimentare care for-mează cuvertura fundamentului#

5 formarea zonelor structurale, caracterizate, în general, de cutelargi sau de alte ridicări ale depozitelor sedimentare, este legată, deregulă, de mişcările diferenţiale ale fundamentului platformei. Bazinele

petrolifere şi gazeifere de platformă cuprind două subgrupe/o! bazine legate de depresiunile din părţile centrale ale platformelor#=! bazine legate de depresiunile marginale ale platformelor.

@a(inele legate de depresiunile din p'rţile centrale ale platformelor se caracterizează prin/

5 complexele de roci sedimentare din depresiunile platformice si-tuate în zonele centrale ale platformelor s-au format, de regulă, în ba-zine epicontinentale#

5 acumularea depozitelor sedimentare, a căror grosime este relativredusă are loc, de regulă, relativ încet, iar presiunea şi temperaturacresc odată cu adîncimea şi această creştere, care depinde în mod strictde grosimea depozitelor sedimentare, este relativ mică#

5 procesul de descompunere a materiilor organice îngropate, înso-ţi M. de formarea de bitumene, are loc relativ încet, ca urmare a celor menţionate mai sus#

5 oscilaţiile fundului depresiunii ca şi a nivelului de eroziune, în părţile centrale ale platformelor au loc încet, iar faciesul de acelaşi tipacoperă zone mari şi prezintă slabe variaţii atît în timp cît şi în spaţiu,ceea ce face ca diferenţierea suprafeţelor de care sînt legate acumulări

4'



de hidrocarburi să aibă loc într-un interval de timp mai îndelungat/ 5 greutatea relativ mică a depozitelor sedimentare, care în gene-

ral sînt de grosimi mici, limitează deplasarea hidrocarburilor prin psubcapilari ai rocilor slab permeabile#

5 procesele tectonice sînt de intensitate slabă şi, ca urmare, p` \<C -lităţile de dezvoltare a fisurilor şi fracturilor deschise sînt puţin favo-

rabile, ceea ce limitează migraţia liberă a hidrocarburilor, dar aceastacontribuie la conservarea acumulărilor de hidrocarburi formate# 5 zonele de acumulare, clin părţile centrale ale depresiunilor, -

de cele mai multe ori legate de boltiri platformice sau de alte ridCcare complică nivelele structurale, precum şi de suprafeţele de discor-danţe stratigrafice şi de zonele de efilare a colectorilor#

5 fundamentul acestor depresiuni, din părţile centrale ale plaţi r-melor, este format adeseori din roci cristaline de vîrstă cambrianR sadin roci metamorfozate în timpul mişcărilor paleozoice şi, ca urmare,hidrocarburile sînt întîlnite în roci de vîrstă paleozoică, groase de ) 22+ 222 m, uneori atingînd 6 222 m şi care formează cuvertura fundametului.

Bazinele "ichian şi llinois, clin platforma nord-americană se ci-tează ca exemple tipice de astfel de bazine. @a(inele legate de depresiunile marginale ale platformelor se carac-

terizează prin/ 5 sînt legate de regiuni mari, formate din elemente geotectonice

variate# 5 fundamentul lor are o constituţie complexă şi, în limitele regiur.ii

principale a bazinului, este scufundat pînă la peste 12 222 m, iar diferitele zone ale bazinului este de vîrstă diferită#

5 grosimea depozitelor sedimentare care umplu bazinul este foartemare şi intervalul stratigrafie de care sînt legate acumulările de hidro-carburi diferă de la un sector la altul al bazinului#

5 zonele de acumulare sînt variate şi se cunosc şi zone legate dedomuri de sare.

a exemple tipice de astfel de bazine se menţionează Bazinul Qord"area aspică şi Bazinul Oolfului "exic.

a o varietate a bazinelor marginale de platformă pot fi considerate bazinele cu fundament vechi, relativ slab scufundat, ca în cazul bazi-nelor situate de-a lungul Oolfului Ouineei şi în "adagascar.

5.2. BAZINELE PETROLIFERE Şl GAZEIFERE PREMUNTOASE"DE A%ANFOSE#

8ceste bazine prezintă următoarele caracteristici/

5 sînt asimetrice, de o parte fiind delimitate de un versant îngust,de regulă puternic înclinat şi reprezentat de cele mai multe ori princutele frontale ale unui edificiu muntos, iar de cealaltă parte de #nversant slab înclinat care reprezintă deseori un vast monoelin de plat-formă, complicat de cute anticlinale slab înclinate#

5 formarea şi conservarea acumulărilor de hidrocarburi de pe ver-santul de platformă au fost determinate de aceleaşi condiţii ca şi indepresiunile de la periferia bazinelor de platformă#

5 formarea zonelor de acumulare de petrol şi gaze pe versantulcutat al bazinului a avut loc fie în etapa dezvoltării geosinclinaiului

4&



iin sectorul respectiv al scoarţei terestre, fie ulterior după ce s-a ter-at formarea acestui sector.

în etapa dezvoltării geosinclinalului din sectorul respectiv, îngropa-rea şi transportarea materiilor organice a avut loc în condiţiile uneicumulări rapide a unor complexe groase de sedimente, în care pre-/< -mină componenţii terigeni. 8dîncimile mari de scufundare a com-Cxelor sedimentare de grosimi mari provoacă o creştere foarte marea temperaturii şi presiunii care contribuie la accelerarea descompuneriimateriilor organice, respectiv la formarea bitumenelor#

5 procesele tectonice intense şi presiunea litostatică mare deter-ină migraţia hidrocarburilor# 5 oscilaţiile frecvente ale fundului bazinului şi ale nivelului de ero-

ciune duc la schimbări de transformare a materiilor organice şi de acu-mulare a bitumenelor rezultate#

5 deplasarea continuă a regiunilor de maximă scufundare, apariţiair noi pante structurale şi a noi depresiuni duc la deplasarea zone-lor de acumulare#

5 zonele de acumulare de petrol şi gaze de pe versantul cutat al

azinului sînt legate de forme structurale, reprezentate prin zonele an-tielinale frontale mari ale edificiilor cutate cît şi prin zonele de acu-mulare legate de suprafeţe de discordanţe şi de efilare a colectorilor.

9upă vîrstă depunerilor de care sînt legate, în. aceste bazine s-au separat două subgrupe şi anume/

<ubgrupa ba(inelor terţiare, formate în legătură cu apariţia edifi-ciilor terţiare, 5 la care se disting două varietăţi. 9epozitele sedimen-tare care umplu aceste bazine sînt, mai ales, de vîrstă mezozoică şi ter-ţiară. a exemple de astfel de bazine se menţionează bazinele 8uita-nian, 8zov-uban, Oolful 8rabic Persic! etc. 3 varietate de bazine estereprezentată prin bazinele localizate în cele mai mobile sectoare ale-roarţei care pot fi considerate ca geosinclinale actuale, şi ca exemplu,

He citează Bazinul "editeraneean de est.<ubgrupa ba(inelor preterţiare, formate în legătură cu apariţia edi-ficiilor preterţiare şi care cuprinde un număr relativ mic de bazine da-torită faptului că marea maoritate a avanfoselor edificiilor preterţiareintrat, în timp, în componenţa teritoriilor de platformă care se carac-terizeazăprintr-un relief de cîmpie. în această subgrupă se studiazăacele avanfose preterţiare la care s-a păstrat delimitarea muntoasă, ex-

primată în relief, şi printre acestea se pot deosebi varietăţi care se dife-renţiază după vîrsta depunerilor.

ea mai mare răspîndire o au avanfosele edificiilor cutate în mezo-zoic. a exemplu se citează Bazinul 'est anadian. "ai rar s-au păs-trat bazinele premuntoase ale edificiilor paleozoice, din cauză că, în

marea lor maoritate, edificiile paleozoice au fost aproape complet nive-late şi respectiv au intrat în componenţa platformelor. a exemple se pot cita bazinele "ezen-WamsV, 8ppalaşian şi altele.

5.3. BAZINELE PETROLIFERE Şl GAZEIFERE INTRAMUNTOASE

aracterele generale ale acestor bazine sînt/ 5 delimitate din toate părţile de munţi de vîrstă şi origine diferită# 5 în părţile marginale ale acestor bazine, condiţiile de sedimen-

tare, de formare a bitumenelor şi zăcămintelor de hidrocarburi sînt ade-

x 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi

6*



seori asemănătoare cu cele din versantul cutat al bazinelor premun-toase, iar condiţiile din părţile centrale sînt de cele mai multe ori ase-mănătoare cu condiţiile întîlnite în bazinele de platformă.

9upă vîrsta edificiilor muntoase care le mărginesc, bazinele dinaceastă grupă se subdivid în/

@a(ine ale c'ror limite muntoase snt formate din edificii de cut'ri

tinere. 8ceastă subgrupă, după caracterele geotectonice ale depunerilor,cuprinde două tipuri de bazine şi anume/ un tip din care fac parte ba-zinele legate de sinclinale şi grabene relativ mici şi un tip care se re-feră la vastele depresiuni interne, plate, sau la sectoare ale acestora.Siecare tip are două varietăţi/ prima varietate se referă la bazinele in-tramuntoase legate de sectoarele actualelor geosinclinale sau de sec-toarele mobile ale scoarţei terestre, iar a doua varietate priveşte depre-siunile intramuntoase delimitate de edificiile cutate în terţiar.

Bazinele intramuntoase ale edificiilor de cutări tinere sînt umpluteîn special cu depozite sedimentare care au adesea o grosime de 2225 12 222 m şi sînt mai ales de vîrstă terţiară şi în mai mică măsură mezo-zoice. [onele de acumulare din părţile interioare ale bazinului se asea-mănă cu zonele bazinelor de platformă şi cu cele de pe marginile plat-

formice ale bazinelor de avanfose, iar zonele de acumulare de pe ver-santul cutat seamănă, de regulă, cu zonele de pe marginea cutată a ba-zinelor de avanfosă. a exemplu de astfel de bazine se menţioneazăBazinele $os 8ngeles, 'entura, din partea de vest a aliforniei.

a exemple de depresiuni intramuntoase ale edificiilor cutate în ter-ţiar şi formate ca efect al diverselor grabene sau depresiuni şi de caresînt legate bazine intramuntoase, se poate menţiona Bazinul olumbian,Bazinul 'ienez 5 "orav etc. 9rept exemplu de bazin intramuntos, măr-ginit de edificii cutate tinere şi format prin efectul unui masiv medianîntr-un sector mobil al scoarţei terestre, se poate da Bazinul &ud "a-rea aspică#

@a(ine ale c'ror limite muntoase snt formate de elemente structurale şi ca exemplu de depresiuni delimitate de elemente structurale me-

zozoice se menţionează Bazinele "unţilor &tîncoşi.%ot din această subgrupă sînt considerate că fac parte, uneori, şi bazinele insuficient studiate.

Bazinele petrolifere şi gazeifere, din toate cele trei grupe, după struc-tură pot fi cu structură relativ simplă sau cu structură relativ complexă,iar după încadrare, aceasta poate fi la suprafaţă, mai mult la suprafaţă,în mare parte îngropată, parţial subacvatică şi în mare parte subacvatică.

(xemple de bazine de platformă/ 5 cu structură relativ simplă şi încadrate la su-

prafaţă 5 Nin#

5 cu structură relativ simplă şi încadrare mai multla suprafaţă 5 Wîzîl-Wum# 5 cu structură relativ simplă şi încadrare parţial

subacvatică 5 %aiTan# 5 cu structură relativ simplă şi încadrare în mare

parte subacvatică 5 'estul 8ustra-liei#

5 Oolful Ouineea#

0



5 cu structură relativ complexă şi încadrare maimult la suprafaţă

5 cu structură relativ complexă şi încadrare înmare parte îngropată

5 cu structură relativ complexă şi încadrare în

mare parte subacvatică

(xemple de bazine pe avanfose premuntoase!/ 5 cu structură relativ simplă şi încadrare mai mult

la suprafaţă

5 cu structură relativ complexă şi încadrare maimult la suprafaţă

5 cu structură relativ simplă şi încadrare în mare

parte îngropată 5 cu structură relativ complexă şi încadrare în

mare parte subacvatică

(xemple de bazine intramuntoase/

5 cu structură relativ simplă şi încadrare la su- prafaţă

5 cu structură relativ simplă şi încadrare parţialsubacvatică

5 cu structură relativ complexă şi încadrare la su- prafaţă

5 cu structură complexă şi încadrare parţial sub-acvatică

5 Qord (uro- pean#

5 Qord aspic#

5 Bahia# 5 &ergipe-8la-

goas.

5 Qord Precar- patic#

5 %iman-Pecio-ra#

5 Preandinentral#

5 Bengal# 5 8lasVa de

Qord.

5 %huringian# 5 %ransilvaniei# 5 "endoza#

5 'est (nglez,&ud 8ustra-lian, 8lasVade &ud#

5 Panonian,3rdos#

5 (st "area Qeagră#

5 "arocan.

. 3. Brod prin clasificarea întocmită a căutat că delimiteze bazinele petrolifere şi gazeifere cunoscute şi probabile şi, pe măsură ce se vor obţine noi date, în special din zonele subacvatice, desigur că se vor

pune în evidenţă noi caracteristici ale bazinelor şi vor fi probabil şicazuri cînd unele bazine mai puţin cercetate în prezent vor fi reconsi-derate ca poziţie în clasificarea întocmită. Naionarea făcută permite schi-ţarea principalelor legi care diriează răspîndirea acumulărilor de pe-trol şi gaze în scoarţa terestră.

4* 1



Pentru o cît mai bună cunoaştere a principalelor caractere ale bazi-nelor petro-gazeifere, în special în ceea ce priveşte delimitarea lor, ti-

purile de zone de acumulare şi răspîndirea acestora în cadrul unui ba-zin ca şi varietatea obiectivelor de exploatare, în cele ce urmează, se

prezintă într-o formă succintă exemple de bazine de platformă, pre-muntoase şi intramuntoase.

5.4. E(EMPLE DE BAZINE PETROLIFEREŞl GAZEIFERE PE GLOB

Bazine de platformă. @a(inul !ord 7area Caspic'. 8cest bazin, si-tuat la marginea sud-estică a platformei ruse, este, atît din punct devedere stratigrafie, cît şi tectonic, un bazin petro-gazeifer complex.

în partea de nord şi de nord-vest bazinul este mărginit de bomba-mentul 'olga-0ral al platformei ruse şi fundamentul în această partea bazinului este precambrian, acoperit de un înveliş format din depo-

zite devoniene, carbonifere şi în parte permiene, depozite în care sîntzăcăminte de petrol şi de gaze. Bazinul este împărţit de catena 0zenii-ciVinsV, care se consideră a fi prelungirea vestică a zonei anticlinale-lor din regiunea Neazan 5 3hlebininsV, în două. Partea de nord a ba-zinului este cunoscută sub numele de 9epresiunea 0zenii-rghiz sauBuzuluV!, iar cea de-a doua parte, la sud de catena 0zenii-ciVinsV, re-

prezintă o altă depresiune de întindere foarte mare. în 9epresiunea0zenii-rghiz, cea mai mare importanţă, în ceea ce priveşte capacita-tea petro-gazeiferă, o au depozitele carbonifere şi permiene. în depre-siunea sudică, învelişul sedimentar are o grosime ele circa 1) 222 m şiîn depozitele permiene ale acestuia sînt numeroase domuri de sare deunde şi numele acestei depresiuni de regiunea aspică cu domuri desare. 8ceastă regiune are o ramificaţie, care nu este decît avanfosa baş-

Viră a 0ralului, care delimitează în est şi sud-est acest bazin şi în alecărei depozite permiene sînt zăcăminte de petrol şi gaze. în partea desud, Bazinul Qord "area aspică este delimitat de o barieră îngropată,reprezentată prin zone formate din depozite paleozoice cutate, dispuseliniar.

"ari zone de acumulare de petrol şi de gaze cu zăcăminte foarte bogate sînt situate pe marginile de nord, nord-vest şi nord-est ale ba-zinului, aici fiind situate marile zăcăminte din BaşViria, %ataria, dinregiunile Wuibişev, &aratov şi altele. în profilul lito-stratigrafic al aces-tor regiuni, rocile-mamă din devonian, carbonifer şi permian sînt re-

prezentate printr-o serie de complexe pelitice de culoare cenuşie. în partea de nord a bazinului cele mai bogate zăcăminte sînt cantonate

în devonian şi care formează zone de acumulare legate de efilarea re-gională a colectorilor nisipoşi, de mare grosime. 8lte zone de acumu-lare sînt legate de ridicări platformice, de foarte mari întinderi, carecomplică versanţii bombamentului 'olga-0ral, cunoscut în unele lucrărişi sub numele de bombamentul %ătar şi ale căror zăcăminte sînt can-tonate şi în carbonifer şi uneori şi în permian. Pe marginea de vest a

bazinului, în regiunile &aratov şi 'olvograd, zonele de acumulare au bogate zăcăminte de petrol şi gaze în devonian şi carbonifer. 9ar, ză-căminte de petrol şi gaze, mult mai mari, se găsesc în partea de sud aregiunii Wuibîşev, în zone de acumulare care complică marginea nord-

52



vestică a 9epresiunii 0zenii-rglliz. 9e asemenea, pe toată întinderea/ei periferice a depresiunii 0zenii-rghiz sint zone de acumulare de

.rol şi gaze, formate din brachianticlinale şi care au ca obiective dexploatare devonianul, carboniferul şi permianul. Qumeroase zăcăminte

petrol şi gaze sînt legate de domurile de sare din această depre-siune, în ceea ce priveşte depozitele mezozoice, acestea s-au dovedit

roductive, în special, în partea de sud-est a bazinului, în regiuneaECmba, între fluviile 0ral şi (mba şi pe marginea de vest a bazinului.

&e consideră că, condiţiile de acumulare a petrolului şi gazelor din<. #/zinul Qord "area aspică seamănă cu cele din Bazinul Oolfului "o-

rile, ca de altfel şi în cazul altor bazine, ceea ce a impus şi impune, în"itinuare, obligativitatea sistematizării datelor geologice care caracte-

zează legile geologice generale ale răspîndirii zăcămintelor de petrol aze în scoarţa terestră.

@a(inul )aian. Partea terestră a acestui bazin se întinde în vestulsulei %aiTan şi este delimitată de lanţuri muntoase. Bazinul este um-

lut cu depozite paleogene şi neogene cu o grosime estimată! de 222 m. 8ceste depozite formează o serie de cute anticlinale dispuse

/H.iar şi de oare sînt legate zăcăminte de petrol şi gaze. ele mai multe-tructuri au fost descoperite în partea de nord-vest a bazinului. Noci-.H-mamă sînt reprezentate prin argile, prezente atît în miocen cît şi în

rliocen, iar rocile rezervor sînt, în general, reprezentate prin gresii. @a(inul Best Australian =Carnarvon+, situat pe litoralul de vest al'.istraliei, se deschide în 3ceanul ndian şi este delimitat terestru, la

!rd, sud şi est de zone de apariţie la suprafaţă a &cutului 8ustralian.9in punct de vedere stratigrafie sînt întîlnite depozite de roci sedimen-/are aparţinînd intervalului stratigrafie ce ţine de la paleozoic pînă lamezozoic inclusiv. Nezultate de producţie se cunosc în special în cre-tacic, cu zăcăminte cantonate în gresii, şi în urasic, unde obiectivul de

exploatare îl formează argilele fisurate. @a(inul 8olfului 8uineea se întinde de-a lungul litoralului 3ceanu-

lui 8tlantic, în care de altfel se deschide şi este delimitat la est şi nordie lanţuri muntoase. Peste fundamentul compartimentat al bazinelor

.rmează învelişul sedimentar aparţinînd intervalului stratigrafie mezo-zoic-neozoic. 9in punct de vedere tectonic, bazinul se caracterizează prin-

/r-o tectonică foarte complicată. 8u fost descoperite structuri atît peiscat cît şi sub apele 3ceanului 8tlantic, precum şi regiunile deltelor

Yiger, [air, uanza. ele mai multe structuri şi de mare capacitate pe-M.ro-gazeiferă au fost descoperite în 9elta Qigerului şi în zona alăturatăcestuia, în 3ceanul 8tlantic şi care are ca obiectiv de exploatare rocile

#ranulare ale depozitelor miocene. @a(inul 7ichigan se situează pe teritoriul statului "ichigan, întin-indu-se pe aproape tot teritoriul lui. (l este delimitat la nord de ver-tul sudic al &cutului anadian, la &&' de versanţii bolţii incinnatti

Li de ramificaţiile acesteiaC Bolta SindlaX, Bolta WanVaVee şi Bolta<essamin!, iar la nord-vest de Bolta Zisconsin. Sundamentul acestui

#azin, format din şisturi cristaline, în partea cea mai scufundată a ba-cului este situat la o adîncime de circa 6 222 m şi este acoperit de unvelit sedimentar format din depozite cambriene, ordoviciene, silurie-

e, devoniene şi carbonifere deasupra cărora urmează depozite cua-` mare. Nocile-mamă din profilul lito-stratigrafic al bazinului sînt con-#derate argilele negre din ordovician, silurian, devonian superior şi car-

%



bonifer inferior, iar rocile rezervor sînt formate din calcarele ordovicieneşi devoniene şi gresiile carbonifere. 9in punct de vedere tectonic, acest

bazin, mai mult sau mai puţin simetric, nu este complicat. [onele deacumulare, formate în general din brachianticlinale, lungi de circa Vm şi late de 15+ Vm, se situează atît în partea centrală a bazinului,cît şi pe marginea lui, fiind legate de monoclinale. [ăcămintele sînt în

general de tip masiv, în proeminenţe structurale şi biogene, formate dincalcare recifale şi delimitate litologic, în lentile care nu depăşesc 12 m.3biectivele de exploatare, pentru petrol şi gaze, sînt cantonate în calca-rele din ordovician, devonian mediu şi în gresiile din carbonifer.

@a(inul 4llinois intern de est! este delimitat la nord de Bolta Zis-consin, la nord-est de Bolta WanVaVee, la nord-est de Bolta "ississippi,la sud de scufundarea estică a Bolţii 3zarV, la sud-est şi vest de Bol-ţile $incoln şi 3zarV, la est de Bolta incinnati, iar la sud-est de anti-clinalul Qash viile, precum şi de o serie de fracturi din zona de confluen-ţă a fluviilor 3hio şi "ississippi. Peste fundamentul precambrian ur-mează depozite paleozoice, de la cambrian pînă la carbonifer inclusiv,care însumează o grosime de circa ) E22 m. ntervalul stratigrafie de

la cambrian pînă la devonian inclusiv se caracterizează prin depozitecarbonatate, iar carboniferul, prin nisipuri şi argile, cu intercalaţii decărbuni. Noci-mamă sînt considerate complexele argiloase negre şi com-

plexele de calcare bituminoase, iar rocile rezervor sînt formate din calcare,gresii şi nisipuri de vîrstă carboniferă şi calcare de vîrstă devoniană şi,mai rar, se întîlnesc roci rezervor carbonatate şi în paleozoicul inferior.9e aceste roci rezervor sînt legate zăcămintele de petrol şi gaze dinacest bazin. în partea de nord a bazinului au fost puse în evidenţă oserie de ridicări îngropate de care sînt legate cute anticlinale care for-mează zone de acumulare, cum este marea zonă $a &alle, cu zăcămintede tip masiv, în proeminenţe structurale, de eroziune şi biogene, iar în

partea de sud-est a bazinului, zăcămintele sînt legate de lentile de ni-sip, lungi şi înguste, care s-au format în legătură cu vechile albii ale

rîurilor. @a(inul 8olfului 7exic. 8cest bazin se situează în partea de sud-est

a &.0.8., pe teritoriul statelor %exas, $ouisiana, 8rVansas, "ississippi,8labama, pe teritoriul "exicului şi în parte al ubei şi o mare partea lui este situată sub apele Oolfului "exic. în partea de nord-vest estemărginit de sistemul cutat ZaVita, la nord de versantul sudic al bomba-mentului 3zarV, în spre est de o serie de fracturi şi intruziuni care-1 des-

part de bazinul llinois. în vest, în extremitatea de nord, bazinul estedelimitat de bombamentul BRnd, iar în extremitatea sudică, de zonelede ridicare oncho-$lano şi "arathon care-1 separă de Bazinul Permian.în continuare, spre sud, în "exic, limita vestică a bazinului este formatăde sistemul cutat &ierra "adre 3riental, iar la sud, în regiunea sistemu-

lui %ehuantepeV şi a Peninsulei uVatan, este mărginit de &ierrele din8merica entrală. $a sud-est delimitarea este făcută în zona de adîn-cimi mici dintre peninsula uVatan şi uba care închide versantul sud-estic al depresiunii Oolfului "exic. Partea de nord a limitei vestice esteformată de boltirile Sloridei şi prelungirea îngropată în lanţul hercinical 8ppalaşilor. a limită nord-estică este considerat versantul sudical bombamentului incinati. [onele de acumulare de petrol şi gaze dinacest bazin sînt legate atît de unele mari accidente tectonice, cît şi deefilarea regională şi acoperirea discordantă a colectorilor de pe margi-nile marilor ridicări. apacitatea petro-gazeiferă este legată de interva-

4



ul stratigrafie urasic-cuaternar. Pe coasta de vest a Oolfului "exic sîntne de acumulare legate de diapirismul sării, iar în "exic, este zona de

acumulare ,.entura do aur<, legată de o ridicare îngropată, întinsă şi..Hustă, formată din calcare recifale cretacice. Pe teritoriul "exicului de

la nord la sud sînt cunoscute depresiunile Burgos, %ampico-%uxpan, 'e-racruz, "acuspana-ampeche şi &alina cu zăcăminte cantonate în cre-

tacic, pleogen şi miocen. @a(inul @ahia, situat în nord-estul Braziliei, este legat de un graben/<.-L pe marginea de est a scutului brazilian. $a vest este delimitat de fa-lia "arao, în est de falia &alvador, în nord de ridicări ale depozitelor cretacice, iar în sud se prelungeşte în Oolful %odos os &antos şi, prinacesta, în 3ceanul 8tlantic. în ansamblu, din punct de vedere tectonic,se prezintă sub forma unui monoclin înclinat spre sud-est şi care este/ arte compartimentat. [onele de acumulare de pe uscat şi cele sub-acvatice sînt legate fie de cute anticlinale, fie de monoclinale şi au caoiectiv de exploatare cretacicul.Bazine premuntoase. @a(inul ADuitanian, din vestul Sranţei, este de-limitat la nord, nord-est şi est de "asivul 8rmorican, "asivul entral şi

"asivul "ontagne Qoir, iar în sud, de "unţii Pirinei. Sundamentul cu-tat al bazinului, format din depozite ale paleozoicului inferior, are unnveliş din depozite carbonifere, permiene, mezozoice, neozoice şi cuater-nare. 'ersantul nordic al bazinului, cu înclinări mici, are caracter de plat-/ rmă şi este lat de )225)72 Vm, iar versantul sudic, cutat, lat de cîţivazeci de Vilometri, este complicat, în adîncime, din punct de vedere tecto-nic, de diapirismul sării. [ăcămintele de petrol şi gaze sînt cantonate, înspecial, în urasic şi cretacic, în rezervoare formate din calcare, dolomite,nisipuri şi gresii şi subordonat în paleogen, în rezervoare nisipoase.

@a(inul A(ovCuban este delimitat la nord de masivul cristalin ucrai-nian şi de prelungirea lui scufundată, la est, de marginea vestică a ri-dicării &tavropol, delimitare care se continuă pînă spre versantul sudical aucazului, iar la vest, în limitele rimeii, se învecinează cu bazinul

din nordul "ării Qegre. în acest bazin, pronunţat asimetric, se distinge omargine nordică, de platformă, slab înclinată, o zonă axială, scufundată,umplută cu depozite terţiare şi cuaternare şi o margine sudică puternicînclinată. Pe versantul sudic sînt o serie de cute anticlinale cu o tecto-nică complicată, dispuse linear şi care formează zone de acumulare. Sun-damentul bazinului este format din depozite precambriene şi paleozoicedeasupra cărora urmează pe versantul nordic depozite mezozoice a căror grosime este estimată la 1+ 222 m şi, în continuare, depozite neozoice,

pentru ca pe versantul sudic, platformic, învelişul mezozoic să aibă o rosime de numai 1 222 m. în limitele părţii caucaziene al Bazinului8zov-uban sînt următoarele regiuni petro-gazeifere/ ubanul de 'est,ubanul de (st, (isV-Nasşevat şi Nostov-&alsV, iar în zona conugării

edificiilor muntoase ale rimeei şi ale aucazului este regiunea petro-Hazeiferă Werci. în regiunea ubanului de 'est, zăcămintele de petrol şigaze sînt cantonate în intervalul stratigrafie cretacic-pliocen, principalele

icăminte fiind în intervalul paleogen-neogen. &tructurile formează zonede acumulare structurale dar sînt şi zone de acumulare legate de efilarearegională a colectoarelor. [ăcămintele sînt, în general, stratiforme bol-tite şi stratiforme ecranate litologic. în regiunea ubanului de (st, ză-lămintele de petrol şi gaze sînt cantonate în urasic, cretacic şi eocen şi,in afară de zone de acumulare stratigrafice legate de discordanţe, sînt şi.<zone de acumulare legate de efilarea regională a colectoarelor, zăcămin-

77



tele fiind de tip stratiform boltit, ecranat litologic şi delimitat litoli şfic.în celelalte regiuni obiectivul principal de exploatare îl formează cre-tacicul şi maoritatea zăcămintelor sînt stratiforme boltite. în regiuneaWerci, zăcămintele legate de structuri diapire, cantonate în principal îndepozitele miocene, sînt de mai mică importanţă.

@a(inul 8olfului Arab =Persie+, pronunţat asimetric, este delimitat

la nord şi nord-est de edificiul muntos %aurus, spre est şi sud, de edi-ficiul muntos [agros, la vest de versantul de est al scutului 8rab, lasud de o proeminenţă a fundamentului platformei 8rabe, iar la sud-estse scufundă în spre partea de sud a raVului şi pe litoralul şi sub apelegolfului. în acest bazin, unul din cele mai bogate clin lume, se deose-

besc două mari regiuni/ una pe marginea cutată şi una pe margineade platformă. 9e întindere foarte mare, ocupă partea de nord-vest a%urciei şi &iriei, şi în continuare spre sud, este situat în ran, raV, 8ra-

bia &audită, WuTeit, [ona Qeutră, @atar, nsula Bahrein, (miratele8rabe. Pe marginea cutată a bazinului sînt zone de acumulare, legatede cute asimetrice, în %urcia, &iria, raVul de nord, şi în partea de sud-vest a ranului. în %urcia obiectivele de exploatare sînt cantonate în

paleozoic, triasic, cretacic, în &iria, în calcarele cretacicului superior, urasicului şi triasicului, iar în raV, în calcarele cretacicului şi oligo-cenului. ea mai mare structură din raVul de nord este structura Wir-VuV, lungă de circa 112 Vm şi lată de +,E Vm, ai cărui colectori sînt re-

prezentaţi printr-o serie de calcare, puternic fisurate, groasă de +26 m.în ran obiectivul de exploatare îl formează calcarul de 8smari oli-gocen superior 5 miocen inferior!, care are o grosime de circa +22 m.Pe marginea de platformă a bazinului sînt structuri legate de ridicăriale platformei, în raVul de sud, WuTeit, [ona Qeutră, Bahrein, @atar,8rabia &audită, (miratele 8rabe şi sub apele golfului şi au ca principalobiectiv de exploatare calcarele şi nisipurile urasicului şi cretacicului.0nele structuri au zăcăminte de petrol şi în paleozoic. în 8rabia &au-dită este marea zonă de acumulare OhaTar, care are o lungime de circa

))7 Vm şi este formată din cute anticlinale dispuse liniar. @a(inul @engal. &ituat pe cursul inferior al fluviilor Oange şi Brah-maputra, se deschide, în partea lui de sud, în Oolful Bengal, iar la nord,est şi vest este delimitat de edificii muntoase. Pe marginea cutată a

bazinului, în special, au fost puse în evidenţă, în neogen, o serie decute anticlinale, dispuse liniar şi de care sînt legate zăcăminte de pe-trol şi gaze în oligocen şi miocen.

@a(inul Appala&ian, situat în partea de nord a Platformei Qord-8mericană, este delimitat la nord-vest de versantul bombamentului in-cinatti, la nord şi nord-est de elemente structurale ale &cutului ana-dian, la sud de un mare element structural, iar la sud-est de sistemulcutat 8ppalachian. Peste fundamentul precambrian urmează depozite

paleozoice cambrian, silurian, devonian, carbonifer, permian! care în-sumează o grosime de circa = 22 m şi în profilul lito-stratigrafic al aces-tor depozite rocile-mamă sînt reprezentate prin calcare bituminoase însilurian şi devonianul superior şi prin şisturi argiloase-bituminoase îndevonianul inferior şi mediu. ntervalul stratigrafie cambrian-devonianinferior se caracterizează prin calcare şi gresii, iar restul intervalului,

prin gresii, nisipuri şi argile. [onele de acumulare de pe marginea cu-tată a bazinului sînt legate de cute anticlinale înguste, ca de altfel siîn zona axială a bazinului, unde se consideră că sînt legate de dislo-caţiile fundamentului. Pe marginea platformică a bazinului, zonele de

6



..cumulare sînt legate de efilarea regională a colectoarelor. în general,zăcămintele de petrol sînt localizate în zona axială a bazinului, iar ză-cămintele de gaze, de-a lungul marginii cutate a bazinului şi în parteade nord-vest a marginii platformice.

@a(inul BestCanadian este situat între versantul vestic al &cutu-lui anadian şi edificiul cutat, în mezozoic, al "unţilor &tîncoşi. Peste

fundamentul precambrian urmează depozite paleozoice şi mezozoice careînsumează o grosime de circa 6 222m, din care 1 722 m au depozitelecretacice. 3biectivele principale de exploatare sînt colectorii carbonataţicC./n devonian şi colectorii nisipoşi din cretacicul superior şi, de impor-ta subordonată, cei calcaroşi din carbonifer. Pe versantul platfor-m/c al- bazinului sînt zone de acumulare legate de efilarea rezervoare-lor nisipoase ale cretacicul ui superior, în sus, pe înclinarea regională astratelor de pe versantul &cutului anadian şi zone de acumulare legatede boltiri formate din calcare recifale. Pe versantul vestic, cutat, al ba-zinului, structurile petrolifere sînt legate de cutele frontale din sistemul"unţilor &tîncoşi. [ăcămintele de pe versantul cutat al bazinului sîntcantonate în calcarele carbonifere dintr-o serie de structuri răsturnate

şi încălecate, de tectonică complexă. @a(inul Alas5a de !ord, situat în nordul Peninsulei 8lasVa are ocu- pată partea nordică de marginea Platformei 8rctice. Peste fundamen-tul cristalin urmează depozite mezozoice care descriu o serie de cute$tnticlinale îngropate de care sînt legate zăcăminte de petrol, cantonatein cretacic.Bazine intramuntoase. @a(inul Biene(7orav este legat de un gra-

ben de direcţie nord-est5sud-est. Părţile centrale, scufundate, ca şi su-dică, ale acestui bazin ocupă partea de est a 8ustriei, iar prelungirealui nordică se întinde în partea de vest a N. &. ehoslovacia. (ste în-cadrat la nord-est de arpaţii 8puseni, la est de arpaţii "ici, la vestde 8lpii alcaroşi şi de zona flişului şi la sud-est de lanţurile muntoase$eitha şi Nosalien. Peste fundamentul cristalin urmează învelişul sedi-mentar format din depozite mezozoice si ale flişului cretacic superior şi paleogen, puternic compartimentate, acoperite de depozite neogene,>.are prezintă variaţii de grosime şi de facies. 8ceste depozite sedimen-tare au cea mai mare grosime în partea centrală, scufundată, a bazi-nului şi sînt de grosime mai mică pe marginile acestuia. în afară defaliile care determină grabenul, de care este legat acest bazin, mai sînto serie de falii care compartimentează bazinul în zone cu condiţii dife-rite în ceea ce priveşte posibilităţile de formare a zăcămintelor de hi-drocarburi. [ăcămintele de petrol şi gaze din bazinul 'ienez-"orav de

pe teritoriul 8ustriei sînt legate de depozite ce aparţin mezozoicului, paieogenului, miocenului şi pliocenului. Nocile rezervor, în mezozoic,sînt formate din dolomite, dolomite brecifiate, calcare, în paleogen, din

gresii glauconitice fisurate, iar în miocen şi pliocen, din gresii şi nisipuri. [ăcămintele sînt stratiforme boltite, stratiforme ecranate strati-grafie şi litologic, delimitate litologic şi de tip masiv, legate de cute an-ticlinale, brachianticlinale şi monoclinale care formează mai multe zone//L acumulare. Pe teritoriul N. &. ehoslovacia, în acest bazin, au fost^ în evidenţă structuri petrolifere şi gazeifere legate în special de

brachianticlinale şi au ca obiectiv de exploatare flişul paleogen, helve-tianul, tortonianul şi sarmaţianul. [ăcămintele, în general, sînt strati-/ rme boltite, ecranate tectonic, iar pe unele structuri sînt delimitate logic.

7



@a(inul Best Engle(, situat în centrul părţii de vest a "arii Britaniieste umplut cu depozite paleozoice de care este legată capacitatea pe-tro-gazeiferă. &e consideră drept rocă-mamă cărbunii bituminoşi dincarbonifer, care au o mare răspîndire în acest bazin compartimentat.

@a(inul Est 7area !eagr', situat pe litoralul "ării Qegre din regiu-nea Oruziei de 'est, se întinde în mare parte sub apele mării, iar par-

tea centrală a acestuia este delimitată de edificiile cutate ale rimeei,aucazului "are, aucaznlui "ic şi ale &istemului Pontic.în acest bazin umplut cu depozite mezozoice, obiectivele de exploa-

tare sînt legate de miocen. @a(inul <ud 7area Caspic' este delimitat la nord şi nord-vest de

edificiile cutate de aucazului "are şi de pragul structural 8pşeron,la sud şi sud-est, de edificiile cutate ale aucazului "ic, (lburs şi Wo-

pet-9agh, la vest de horstul &uram, în care apar la suprafaţă şisturimetamorfice şi intruziuni de granit, iar la est este delimitat de zona deîmbinare a edificiilor cutate ale "arelui Balhan şi Wopet-9agh. Bazi-nul ocupă cea mai mare parte din estul %ranscaucaziei, depresiunea su-dică a aspicii, în întregime, şi suprafeţe foarte mari ale împiei %urV-

meniei de vest. Pe marginea de nord-est a bazinului, unde au fost des-coperite bogate zăcăminte de petrol şi gaze, profilul lito-stratigrafic ceurmează fundamentului precambrian este format din depozite mezozoicece au grosimea estimată la 17 222 m şi în care predomină nisipurile şiargilele şi parţial calcarele, întîlnite în special în cretacic şi paleogen.8cumulări bogate de petrol şi gaze sînt legate de complexul nisipos-ar-gilos al pliocenului. în partea sud-estică, scufundată, a aucazului "are,sînt zone de acumulare formate din brachianticlinale complicate de frac-turi, diapirism şi vulcani noroioşi care se răsfiră ca un evantai şi sînt,în parte, situate în apele "ării aspice. 0n număr mare de structuriau fost descoperite în regiunea Peninsulei 8pşeron. 9e asemenea înafară de zonele de acumulare structurale, sînt zone legate de efilarearegională a colectoarelor din complexul productiv.

@a(inul 7arocan =Atlasul de Best+ este încadrat la est de edificiulmuntos al 8tlasului "ilociu, în nord de cel al Nifului, la sud de cel al8tlasului înalt, iar la vest se deschide în 3ceanul 8tlantic. Peste fun-damentul precambrian urmează depozitele mezozoicului şi neozoicului,care, în general, au grosimi mai mici în partea centrală a bazinului, în"eseta "arocană, unde fundamentul paleozoic-precambrian este mai ri-dicat, între "eseta "arocană şi delimitarea muntoasă sînt depresiunile"arraVech, %adla şi Nharb. în depresiunea "arraVech, situată în par-tea de sud a bazinului, acumulările sînt legate de cute anticlinale ca-racterizate printr-o tectonică complicată şi cantonate în urasic. 9epre-siunea %adla este situată în partea de est a bazinului şi posibilităţile deformare a zăcămintelor de hidrocarburi ca şi de descoperire a acestoraformează încă o problemă. 9epresiunea Nharb, situată între Nif, 8tlasul"ilociu şi "eseta este umplută cu depozite sedimentare ce aparţin in-tervalului stratigrafie mezozoic-pliocen şi care aung la o grosime decirca + 222 m. [ăcămintele descoperite în această depresiune au colec-tori din fundament pînă în miocen şi diferit reprezentaţi ca, de exem-

plu/ graniţe fisurate şi fracturate, gresii şi şisturi cloritoase fine, frac-turate şi fisurate-cavernoase, dolomite şi brecii dolomitice, gresii şi cal-care, calcare şi marne fisurate, nisipuri şi marne nisipoase. &e cunosczone de acumulare legate de ridicarea fundamentului paleozoic-precam-



brian sau de falii. &tructurile se caracterizează printr-o tectonică foartecomplicată.

@a(inul <udAustrali an se întinde pe litoralul de sud-est al 8ustra-liei şi se deschide în sud şi sud-est în "area %asmaniei. (ste umplutcu depozite paleozoice, mezozoice şi neozoice, iar capacitatea petrogazei-feră este legată de neozoic şi mezozoic.

@a(inele 7unţilor <tnco&i, cunoscute sub numele de Big 4orn, PoT-der Niver, Zind Niver, Oreen Niver, 4anna, $aramie, Qorth ParV,0inta, Piceance reeV, Paradox, &an $uis, &an Iuan, BlacV "esa şiWaiparoTits, se situează total sau parţial pe teritoriul statelor "on-tana, 9aVota de Qord şi de &ud, ZXoming, 0thah, olorado, 8rizonaşi QeT "exico. 8ceste bazine sînt separate atît de ridicări muntoase,cît şi de mari elemente structurale. "aoritatea bazinelor "unţilor &tîn-coşi sînt asimetrice, axele lor sînt deplasate către marginea de nord saucătre cea de vest. în aceste bazine, umplute cu depozite paleozoice, me-zozoice şi neozoice care, uneori, au o grosime de circa 12 222 m, au fost

puse în evidenţă o serie de zone de acumulare dintre care unele legatede cute anticlinale şi brachianticlinale, altele de efilarea colectoarelor,

pe marginile bazinelor, altele de linii de şariae, de masive de recifi saude o zonă sinclinală cum este cazul zonei de acumulare din zona sin-clinală a bazinului &an Iuan. apacitatea petro-gazeiferă a acestor ba-zine este legată de aproape întreg intervalul stratigrafie de la cambrian

pînă la terţiar inclusiv şi, în unele cazuri, şi de rocile fisurate ale fun-damentului.

@a(inele ;os Angeles &i Bentura s-au format ca urmare a efectuluidiferitelor scufundări sau grabene, în sectoarele actualelor geosinclinalesau în sectoarele extrem de mobile ale scoarţei terestre. 8ceste bazinesînt situate pe litoralul 3ceanului Pacific al 8mericii de Qord, în par-tea de nord a aliforniei şi sînt încadrate la nord-est, nord şi sud decatenele cutate californiene, iar în partea de vest se întind în zona 3cea-

nului Pacific. Partea terestră a bazinelor, respectiv partea estică a aces-tora, este umplută cu depozite de vîrstă cretacică şi terţiară, ce au ogrosime, estimată, de 17 222 m, din care cea mai mare parte aparţincelor terţiare şi, în special, celor neogene, predominant nisipoase şi ar-giloase. 3biectivele principale de exploatare sînt cantonate în neogenîn al cărui profil lito-stratigrafic rocile-mamă de petrol sînt formatedin şisturi argiloase bituminoase, iar rocile rezervor, din gresii şi, în

parte, din diferite varietăţi de argilete şi şisturi silicioase fisurate. Peunele structuri sînt acumulări de petrol şi în rocile fisurate ale fun-damentului. &tructurile sînt legate de brachianticlinale dispuse linear şi linear în culise, formînd zone de acumulare. 9e asemenea, sînt zonede acumulare formate dintr-o serie de cute anticlinale legate de marile

fracturi de pe marginile bazinelor, precum şi zone de acumulare legatede efilarea regională şi acoperirea discordantă a colectoarelor, de-a lun-gul marginilor bazinelor. u toate că aceste bazine nu sînt de dimen-siuni prea mari, datorită potenţialului lor petro-gazeifer, fac parte dincategoria marilor bazine ale globului.

@a(inele din Alas5a de <ud 5 &aint (lias şi al Oolfului ooV nlet,situate de-a lungul litoralului de sud al Peninsulei 8lasVa, sînt înca-drate parţial de edificii cutate. în regiunea Watalla din Bazinul &aint(lias, a cărui încadrare muntoasă se situează sub apele Oolfului 8lasVa,s-a exploatat petrol din gresiile şi argilele fisurate din oligocenul me-c. 5 miocenul mediu. în bazinul Oolfului ooV nlet sînt zone de acu-

7*



mulare formate din cute anticlinale dispuse liniar în culise, sub apelegolfului, altele sînt parţial terestre, parţial subacvatice şi au ca obiec-tiv de exploatare formaţiunile geologice din baza mezozoicului.

@a(inul Columbian =7agdalena+ este situat într-o depresiune îngustă,cuprinsă între ordilierele estică şi centrală ale 8nzilor, din parteanord-vestică a 8mericii de &ud şi se întinde pe cursul milociu al rîu-

lui "agdalena. Sundamentul estimat la o adîncime de peste 12 222 meste format din depozitele mezozoice calcaroase, groase de circa 6 222 mşi din depozite terţiare, groase de circa 222 m şi formate, în special,din complexe argilo-nisipoase şi conglomerate. Nocile-mamă sînt repre-zentate, în cretacic, prin argile şi marnocalcare bituminoase, iar în pa-leogen, prin argile negricioase. 8cumulările de hidrocarburi sînt can-tonate în calcarele cretacice şi, în special, în gresiile paleogene. &truc-turile, reprezentate prin cute anticlinale faliate, dispuse liniar şi liniar în culise, formează zone de acumulare pe marginea de est şi pe mono-clinalul de pe marginea de vest a bazinului.

6. CLASI!ICAREA ZĂCĂMINTELOR DE 'IDROCARBURI

lasificarea zăcămintelor de hidrocarburi este absolut necesară pen-tru tratarea ştiinţifică a problemelor ce privesc proiectarea explorării şiîn special a exploatării zăcămintelor.

niţial, încă din a doua umătate a secolului trecut, la baza clasificăriizăcămintelor de hidrocarburi au stat criterii genetice. Pe baza acestor cri-terii, în anul 1, 4oefer a împărţit zăcămintele de hidrocarburi în pri-

mare şi secundare.Prin ('c'mnt primar 4oefer definea zăcămîntul cantonat în rezervoa-rele din cuprinsul unei formaţiuni în care sînt şi roci generatoare dehidrocarburi, iar prin ('c'mnt secundar, zăcămîntul care s-a format înurma unui proces de migraţie, din afara formaţiunilor cu roci-mamă, res-

pectiv hidrocarburile sînt cantonate în rezervoarele din formaţiuni lip-site de roci-mamă.

lasificarea genetică a fost preluată de ". . 8bramovici 1*2!, Q. 'assoievici 1*+2!, O. "acovei 1*+!.

în prezent clasificările genetice, nu pot fi folosite, deoarece încă nuse cunoaşte o metodă cu autorul căreia să poată fi identificate cu toatăsiguranţa rocile generatoare de hidrocarburi.

în schimb, criteriul structural tectonic!, s-a dovedit adecvat scopuluiurmărit şi el stă la baza a numeroase clasificări structurale.

în 1*2) $. "razec clasifică zăcămintele de hidrocarburi în două maricategorii/

5 zăcăminte legate de regiuni puţin dislocate# 5 zăcăminte legate de regiuni puternic dislocate.în perioada 1*)251*+), pe lîngă criteriul structural, în noile clasifi-

cări este întîlnit şi criteriul stratigrafie şi se dezvoltă clasificarea structu-ral-stratigrafică. în aceeaşi perioadă, "c. ollough introduce şi noţiunea

=2



de ;capcană<. în timp, au fost elaborate un număr apreciabil de clasifi-cări ale zăcămintelor de hidrocarburi, ceea ce denotă importanţa teore-tică şi în special practică a acestei probleme. "ai cunoscute sînt clasifi-cările întocmite de/ lapp 1*)*!# 8bramovici 1*+2, 1*+!# OubVin 1*+),1*+E!# Zilsonn 1*+6,1*61,1*6)!# Idanov şi 'îsoţVi 1*62, 1*61!# 4eald1*62!# Wudreavţev 1*61!# 4eroX 1*61!# Wornfeld 1*6+!# "onet 1*61!#&anders 1*6+!# $ovelX 1*6+!# Zilhelm 1*67!# $everson 1*+=, 1*61. 1*76,1*==!# Brod 1*+=, 1*71!# "ircinV 1*7+!# 0spensVaia 1*77, 1*71!# Slan-drin 1*77!# "artin 1*=6, 1*=1!# Ouillemont 1*=6!# 3sadVo 1*=!# Oabri-eleant 1*E2!# 8lexin şi alţii 1*E1!# Nittenhouse şi alţii 1*E)!.

8ceste clasificări au fost posibile numai după ce au fost precizate no-ţiunile de rezervor, colector, capcană, zăcămînt, structură şi zonă de acu-mulare.

Prin re(ervor natural se defineşte un recipient natural de a căruistructură depinde capacitatea de acumulare a hidrocarburilor şi posibili-tatea de a le ceda, în parte.

Prin colector se defineşte partea cea mai ridicată structural a rezer-vorului, în care sînt acumulate hidrocarburile, iar aranamentul structu-

ral tectonic!, stratigrafie sau litologic în care hidrocarburile sînt ;prinse<Cîntr-un echilibru stabil, defineşte noţiunea de capcan'.

Prin ('c'mnt, în sens restrîns, se înţelege o acumulare elementară de petrol sau de gaze, închisă şi izolată, care are o extindere limitată la mă-rimea şi forma colectorului, exploatată în condiţii tehnice şi de eficienţăeconomică actuală sau de perspectivă. în cuprinsul unui complex petro-lifer sau gazeifer, fiecare colector reprezintă o acumulare elementar' dacăeste izolat de acumulările din imediata lui apropiere.

9e asemenea, mai multe colectoare care comunică între ele, au acelaşicontur acvifer şi aceeaşi delimitare litologică, tectonică sau stratigrafică,care le izolează de acumulările vecine, reprezintă o acumulare elementar'.

în sens larg, un ('c'mnt poate cuprinde mai multe acumulări izolate

de petrol sau de gaze, care au aceeaşi geneză, raportată la aceeaşi sursăde alimentare cu hidrocarburi. a exemplu de zăcămînt în sens larg se poate menţiona orice formaţiune geologică în care sînt acumulări de hi-drocarburi şi care poate cuprinde unul sau mai multe complexe.

Prin structur' ga(eifer', petrolifer' sau ga(opetrolifer' se defineşteorice structură geologică care cuprinde într-o formaţiune sau în mai multeformaţiuni geologice, zăcăminte de hidrocarburi legate de acelaşi tip saude diferite tipuri de capcane. a exemple de structuri din ţara noastrăse poate menţiona structura gazeiferă (rnei din Bazinul %ransilvaniei,-tructura 8riceşti din zona cutelor diapire, structura iureşti din Plat-forma "oesică etc. >ona de acumulare se referă la mai multe structuriHazeifere, petrolifere sau gazo-petrolifere, vecine între ele şi legate fie

de un factor structural regional, fie de efilarea la scara regională a forma-ţiunilor geologice, în general, pe marginea bazinelor, fie de discordanţestratigrafice regionale. [ona de acumulare reprezintă cel mai mare ele-ment din cuprinsul unui bazin de care sînt legate zăcăminte de hidro-carburi.

în ţara noastră, ca de altfel şi în alte ţări, este folosită, în special, cla-sificarea întocmită de . 3. Brod care, după forma rezervoarelor naturale,a deosebit trei grupe de zăcăminte, zăcăminte stratiforme, zăcăminte ma-sive şi zăcăminte delimitate litologic şi după tipul capcanei a stabilit sub-grupele de zăcăminte, genurile după particularităţile capcanei, iar speciilesau varietăţile, după modul de închidere a colectoarelor. 9e asemenea,

61



s-a mai considerat încă o grupă de zăcăminte intermediare, combinate,mixte, sau de trecere de la o grupă la alta de zăcăminte.

. 3. Brod, după raporturile dintre gaze, petrol şi apă din cuprinsulrezervoarelor naturale, a mai întocmit o clasificare a zăcămintelor dehidrocarburi în categorii şi clase.

9upă clasificarea lui 8. . $everson, zăcămintele se împart în struc-

turale, stratigrafice şi combinate.în ultimii ani se discută tot mai mult despre noi tipuri de zăcăminte,care sînt puse destul de greu în evidenţă, de unde şi numele acestor ză-căminte de discrete, subtile sau ascunse.

6.1. CLASIFICAREA ZĂCĂMINTELOR DUPĂ FORMA REZER%ORULUIŞl TIPUL CAPCANEI

6.1.1. GRUPA ZĂCĂMINTELOR STRATI!ORME

8ceste zăcăminte sînt cantonate în rezervoare naturale ce au formăde strat şi grosimea şi litologia de întinderi mari, în raport cu par-tea ocupată de hidrocarburi şi sînt limitate în acoperiş şi culcuş de rociimpermeabile. [ăcămintele stratiforme, după condiţiile de apariţie şi ti-

purile capcanelor care condiţionează formarea acumulărilor de hidro-carburi, se împart în două subgrupe/ zăcăminte stratiforme boltite şi ză-căminte stratiforme ecranate.

6.1.1.1. Z)*)+,-/l/ 0,+/ l,/

8pariţia capcanei în cuprinsul acestor rezervoare este determinatăde cutarea stratelor.

Sormarea zăcămintelor este determinată de presiunea apei în susulstratului care împinge şi închide hidrocarburile în capcană.aractere generale ale zăcămintelor stratiforme boltite/

5 sînt cuprinse în rezervoare naturale ce au forma de strat şi sîntdelimitate în culcuş şi acoperiş de roci greu permeabile şi păstrează ca-racterul de strat, grosimea şi litologia pe întinderi mari, faţă de parteaocupată de hidrocarburi, care formează colectorul#

5 cînd sînt compartimentate de falii în blocuri, între forma boitei şiconturul zăcămîntului există o asemănare care face ca forma zăcămîntu-lui în plan să fie, în general, o elipsă, iar în secţiune verticală să aparăca o acumulare de boltă în care hidrocarburile şi apa s-au separat dupăgreutăţile specifice, apa marginală închizînd conturul zăcămîntului, maimult sau mai puţin, după izobata stratului#

5 într-un zăcămînt boltit cu o permeabilitate bună şi uniformă, li-mita apă-petrol urmăreşte în general izobata stratului, devierile de laizobata stratului fiind influenţate de înclinarea, grosimea stratelor şi degradul de variaţie a permeabilităţii rezervorului. 8pa poate avea un rolactiv, deplasîndu-se în sus pe înclinarea stratului sau uneori, are un rol

pasiv. înd se spriină atît pe acoperişul, cît şi pe culcuşul rezervorului,apa este marginală. înd rezervorul are o grosime mare şi o înclinaremică, apa se spriină numai pe acoperiş şi, în acest caz este tabular'.

62





-ig. F. închiderea şi contu-rul zăcămîntului masiv de

boltă/l 5 suprafaţa petroliferă fărăapă# ) 5 suprafaţa petroliferăcu apă tabulară# i 5 închi-derea efectivă# g 5 grosimearezervorului.

înd închiderea efectivă a zăcămintelor este mai mare decît grosimea re-zervorului limita petrol-apă sau gaze-apă poate să aibă contur dublu,unul la acoperişul zăcămîntului şi altul la culcuşul zăcămîntului. în acestultim caz, în plan orizontal se proiectează un contur interior şi un con-tur exterior fig. 6!, sau un singur contur cînd se proiectează limita res-

pectivă la umătatea distanţei dintre acoperiş şi culcuş. în cazul cînd în-chiderea efectivă a zăcămîntului este egală sau mai mică decît grosimearezervorului, conturul interior nu mai apare şi zăcămîntul are apă tabu-lară fig. 7!. nchiderea efectiv' a ('c'mntului se referă la intervalul din-tre axa colectorului şi izobata conturului acvifer, iar închiderea teo-retică a zăcămîntului se defineşte prin distanţa dintre axa colectorului

şi izobata cea mai oasă care se închide în urul axului, pe boltă, pe falii, pe discordanţe sau pe linia de efilare a rezervorului. $a zăcămintele stra-tiforme boltite, puternic accidentate, cînd săritura faliei este mai maredecît grosimea stratelor, limita apă-petrol diferă de la un bloc la altul.9acă în fiecare bloc există cîte un cap de gaze, fiecare bloc este indepen-dent din punct de vedere hidrodinamic, dar din punct de vedere struc-tural face parte din zăcămîntul respectiv#

5 zăcămîntul stratiform boltit neaccidentat, cu intercalaţii dese deroci impermeabile, prezintă pentru fiecare strat o limită apă-petrol sauapă-gaze şi, în secţiunea verticală, această limită se prezintă pentru totzăcămîntul sub forma unei linii în zigzag#

5 zăcămintele stratiforme boltite din cuprinsul unui anticlinal dintr-oregiune cutată sînt pronunţat boltite şi, adeseori, compartimentate de fa-lii, spre deosebire de cele din regiunile de platformă unde bolţile cutelor au înclinări mici şi în general nu sînt faliate. înd sînt compartimentatede falii, acestea sînt, uneori, de mare anvergură, aungînd chiar pînă lafundament#

5 în regiuni cu o tectonică legată de diapirismul sării, zăcămintelestratiforme boltite pot fi afectate de falii. în cazul unei cute anticlinalelegate de diapirismul profund se pot forma zăcăminte stratiforme boltitenesau! accidentate de falii#

5 în cazul unei diapirism exagerat, zăcămintele sînt ecranate peflancurile sării, iar în cazul cînd rezervorul se efilează în sus, pe flancu-rile masivului de sare, zăcămintele sînt ecranate litologic.

=+



-ig. #. închiderea şi conturulzăcămîntului stratiform de

boltă/a 5 în secţiune# b 5 în plan#i 5 închiderea efectivă# g 9 gro-simea rezervorului# C = 9 conturulinterior# C f 5 conturul exterior#* 5 suprafaţa petroliferă fărăapă# ) 5 suprafaţa petroliferă cuapă de talpă# + 5 apă marginală.



-ig. F. închiderea şi contu-rul zăcămîntului masiv de

boltă/l 5 suprafaţa petroliferă fărăapă# ) 5 suprafaţa petroliferăcu apă tabulară# i 5 închi-derea efectivă# g 5 grosimearezervorului.

înd închiderea efectivă a zăcămintelor este mai mare decît grosimea re-zervorului limita petrol-apă sau gaze-apă poate să aibă contur dublu,unul la acoperişul zăcămîntului şi altul la culcuşul zăcămîntului. în acestultim caz, în plan orizontal se proiectează un contur interior şi un con-tur exterior fig. 6!, sau un singur contur cînd se proiectează limita res-

pectivă la umătatea distanţei dintre acoperiş şi culcuş. în cazul cînd în-chiderea efectivă a zăcămîntului este egală sau mai mică decît grosimearezervorului, conturul interior nu mai apare şi zăcămîntul are apă tabu-lară fig. 7!. nchiderea efectiv' a ('c'mntului se referă la intervalul din-tre axa colectorului şi izobata conturului acvifer, iar închiderea teo-retică a zăcămîntului se defineşte prin distanţa dintre axa colectorului

şi izobata cea mai oasă care se închide în urul axului, pe boltă, pe falii, pe discordanţe sau pe linia de efilare a rezervorului. $a zăcămintele stra-tiforme boltite, puternic accidentate, cînd săritura faliei este mai maredecît grosimea stratelor, limita apă-petrol diferă de la un bloc la altul.9acă în fiecare bloc există cîte un cap de gaze, fiecare bloc este indepen-dent din punct de vedere hidrodinamic, dar din punct de vedere struc-tural face parte din zăcămîntul respectiv#

5 zăcămîntul stratiform boltit neaccidentat, cu intercalaţii dese deroci impermeabile, prezintă pentru fiecare strat o limită apă-petrol sauapă-gaze şi, în secţiunea verticală, această limită se prezintă pentru totzăcămîntul sub forma unei linii în zigzag#

5 zăcămintele stratiforme boltite din cuprinsul unui anticlinal dintr-oregiune cutată sînt pronunţat boltite şi, adeseori, compartimentate de fa-lii, spre deosebire de cele din regiunile de platformă unde bolţile cutelor au înclinări mici şi în general nu sînt faliate. înd sînt compartimentatede falii, acestea sînt, uneori, de mare anvergură, aungînd chiar pînă lafundament#

5 în regiuni cu o tectonică legată de diapirismul sării, zăcămintelestratiforme boltite pot fi afectate de falii. în cazul unei cute anticlinalelegate de diapirismul profund se pot forma zăcăminte stratiforme boltitenesau! accidentate de falii#

5 în cazul unei diapirism exagerat, zăcămintele sînt ecranate peflancurile sării, iar în cazul cînd rezervorul se efilează în sus, pe flancu-rile masivului de sare, zăcămintele sînt ecranate litologic.

=+



+lasi%icarea ,'c'mintelor stra-ti%orme !oltite. în subgrupa zăcă-mintelor stratiformc boltite, inde-

pendent de regiunile geologice dincare fac parte, au fost separatetrei genuri de zăcăminte şianume/

>'c'minte stratijorme neaccidentate, care au două specii/

5 zăcăminte stratiforme bolti-te cu bolta slab pronunţată fig =!#

5 zăcăminte stratiforme boltite cu bolta bine pronunţată fig. #.

>'c'minte stratijorme boltite slab accidentate, necompartimentate nblocuri tectonice separate. $a acest gen de zăcăminte au fost distinsedouă specii/

5 zăcăminte compartimentate de falii epianticlinale care au bolţileafectate de falii ce nu depăşesc limitele zăcămîntului. &ăritura faliei estemai mică decît grosimea stratului şi nu provoacă, în plan, deplasarealimitei apă-petrol#

5 zăcăminte stratiforme boltite slab accidentate, compartimentate defalii ce depăşesc limitele zăcămîntului. în cazul cînd stratele din blocurilecompartimentate nu mai sînt în contact între ele, datorită intercalaţiilor impermeabile, rezervoarele respective se comportă ca rezervoare inde-

pendente. >'c'mintele stratiforme boltite compartimentate de falii n blocuri

tectonice separate. $a acest gen de zăcăminte au fost separate două specii/ 5 zăcăminte stratiforme boltite, puternic accidentate, cu bolţi com-

partimentate de falii epianticlinale. Nezervoarele din compartimentele de-terminate de falii epianticlinale, chiar cînd decalaul este numai cu puţinmai mare decît grosimea stratului productiv, se comportă, în procesulexploatării, ca rezervoare separate. Saliile depăşind limitele rezervoare-lor separate de intercalaţii marnoase se comportă ca falii etanşe#

5 zăcăminte puternic accidentate, cu bolţi compartimentate de faliicare depăşesc limitele zăcămîntului. 8ceste zăcăminte sînt compartimen-

64

-ig. =. [ăcămint stratiform slab boltit/ 5 gaze# 5 petro # 5 ap # 5 roc m-

permea e.



-ig.E.[ăcămintstratiform

pute

rnic boltit/

a 5reprezentarea însecCiunetransvers

ală aunul

zăcămintstratiform puternic boltit# b

5reprezent

area în plan

orizontal#l9lG 9direcţia

sec-ţiunii# i

5izobate

construitela

acoperişul

rezervorului# 8

5 apă# P 5

petrol#l.a.p. 5limita

apă?petrol.



-ig.

a 9 i9r



H. [Rcămînt stratiiCorm boltit puternic compartimentat de o falienormală/

reprezentarea în secCiune transversală# b 5 reprezentarea în plan orizontal# 5 direcţia secţiunii# i 5 izobate construite la acoperişul rezervorului# A 9 apă#P5 petrol# l.a.p. 5 limita apă?petrol# - 5 falie normală.

-ig. I. [Rcămînt stratiform boltit puternic compartimentat de ofalie inversă/

a 5 reprezentarea în secţiune transversală/ b 5 reprezentarea în planorizontal# 4 5 4 5 direcţia sec<iunii/ i 5 izobate construite la acoperişul

rezervorului# A 5 apă# P 5 petrol# l.a.p. 9 limita apă?petrol.

tate de falii în blocuri independente care se comportă diferit în timpulexploatării fig. , fig. *, fig. 12!.

ro!lemele eplor'rii ,'c'mintelor strati%orme !oltite. Problemele ex- plorării preliminare a zăcămintelor stratiforme boltite se referă la/

5 stabilirea poziţiei axului cutei anticlinale la adîncimea zăcămîn-tului, avînd în vedere că asimetria mai mult sau mai puţin accentuatăa cutei face ca zăcămîntul să fie deplasat faţă de verticala axului de lasuprafaţă. în regiunile cutate, zăcămîntul este deplasat spre flancul mai

puţin înclinat al cutei, iar în regiunile de platformă, frecvent, zăcămîn-tul este deplasat spre flancul mai înclinat al cutei. Pentru explorarea pre-liminară a acestor zăcăminte se proiectează cîte trei sonde pe fiecare pro-fil transversal. în cazul structurilor neaccidentate de exemplu cazul do-murilor!, se proiectează cele două profile de sonde încrucişate, respec-tiv o sondă pe axul cutei pus în evidenţă prin prospecţiuni, cîte o sondă

7 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi 7



-ig. *1. [ăcămînt stra-tiiCorm boltit puterniccompartimentat de o fa-lie normală şi de o fa-lie inversă/a 5 reprezentarea în sec-ţiune transversală# b 9 reprezentarea în plan# 494G

5 direcţia secţiunii# i 5 izobate construite la aco- perişul rezervorului# A 5 apă# P 5 petrol# l.a.p. 9 limita apă?petrol# Pi 5 fa-lie normală# - 5 falie in-versă.

pe fiecare flanc şi cîte o sondă pe fiecare periclin. în cazul cînd sînt falii,discordanţe sau efilări ale stratelor productive, numărul sondelor de explorare preliminară este, în general, mai mare#

5 cunoaşterea variaţiei grosimii stratelor din cuvertura zăcămîntului,în special pe baza datelor de fora, cît şi a variaţiei grosimii şi litofaciesu-lui rezervoarelor#

5 caracteristicile colectoarelor şi fluidelor pe întreg zăcămîntul pe boltă, flancuri, pe pericline!.

ondiţionat de rezultatul obţinut de la sonda amplasată pe ax, se fo-rează locaţiile de pe flancuri şi pericline. 9e asemenea forarea locaţii-lor pe un profil este condiţionată de rezultatele obţinute de la sondelede pe profilul precedent, în cazul cînd nu sînt, între aceste profile de son-

de, falii etanşe. 9acă s-au găsit gaze în boltă şi apă pe un flanc nu se ex-clude existenţa ţiţeiului pe periclinele cutei. Suncţie de rezultatele obţi-nute prin foraul de explorare preliminară se proiectează foraul de con-turare.

6.1.1.2. Z)*)+,-/l/ 0,+/ /*-/

Apariţia capcanei este determinată de existenţa ecranului, care poatefi tectonic, stratigrafie sau litologic. în cazul zăcămintelor stratiformeecranate tectonic, ecranul taie şi închide rezervorul în sus pe înclinarealui prin o rocă impermeabilă. Partea faliată a formaţiunii productive iacontact cu o rocă impermeabilă. Pentru zăcămintele stratiforme ecranate

stratigrafie, mişcările epirogenice combinate cu cele orogenice sînt facto-rii principali ai ecranului stratigrafie care acoperă discordant, prin roci puţin impermeabile, stratele retezate de eroziune ale rezervoarelor în careîşi face apariţia capcana. în ceea ce priveşte zăcămintele stratiforme ecra-

66



nate litologic, factorul litologic duce la formarea capcanei, prin trecereagradată de la un facies grosier la vin facies pelitic. în depunerile legatede zonele de luptă dintre uscat şi apă, în vecinătatea liniei de ţărm, areloc o schimbare de litofacies, care poate fi locală sau regională. &chimbă-rile liniei de ţărm, influenţate de mişcările pe verticală, sînt însoţite nunumai de o variaţie de litofacies, dar şi de o efilare a rezervoarelor.

Sormarea zăcămintelor este determinată de presiunea apei în susulstratului, care împinge şi închide hidrocarburile în capcană, iar punereaîn loc a zăcămintelor are loc după apariţia ecranului. 9acă, în timp, înurma reluării mişcărilor tectonice, au apărut falii, într-o acumulare de

boltă sau monoclinală, zăcămîntul ecranat tectonic se poate forma după producerea faliei, ca rezultat al redistribuirii hidrocarburilor în interio-rul rezervoarelor.

aractere generale ale zăcămintelor stratiforme ecranate/ 5 cuprind zăcămintele de hidrocarburi formate într-un rezervor stra-

tiform care, în afară de pat şi acoperiş, formate din roci impermeabile au,în partea superioară, un ecran care determină apariţia capcanei#

5 în partea inferioară a rezervorului, închiderea zăcămîntului este

făcută de apă, care se spriină pe acoperişul şi patul rezervo- -?Crului.

lasificarea zăcămintelor stratiforme ecranate. orespun-zător celor trei tipuri de zăcă-minte, se deosebesc trei genuride zăcăminte şi anume/

>'c'minte stratiforme ecranate tectonic, care au două spe-cii/

a! zăcăminte ecranate de ofalie simplă fig. 11 şi fig. 1)!#



b! zăcăminte ecranate de ofalie cu structură complexă, ca-zul zăcămintelor ecranate deroci intrusive sau de masive desare fig. 1+!.

>'c'minte stratiforme ecranate stratigrafie, la care au fostdeosebite, de asemenea douăspecii/

5

67

-ig. *. a 5 reprezentarea în secţiune a unuirezervor stratiform ecranat tectonic, de o fa-lie simplă# b 5 reprezentarea în plan orizon-tal# ?5 B 5 direcţia secţiunii# i 5 izobate

construite la acoperişul rezervorului# i.f 5 izobatele faliei# i.f.r. 5 intersecţia faliei cuacoperişul rezervorului# - 5 falie.

-ig. **. [ăcămînt strati-form ecranat tectonic de o

l,/ 0,+7l)8* 9 petrol# ) 5 apă# / 9 rociimpermeabile# - 9 falie.



-ig. */. [ăcămînt strati form ecra-nat de o falie cu structură com- plexă datorită rocilor intrusiveregiunea %ampico-%uxpan, "e-xic!.

-ig. *#. [ăcămînt stratiformecranat de o suprafaţă de dis-

cordanţă plană d:1 5 petrol# ) 5 apă# + 5 roci

impermeabile.

a 5 reprezentarea în secţiune/ 49r 5 direcţiasecţiunii# b 9 reprezentarea în plan orizontal#i 5 izobate construite la acoperişul rezervo-rului# i.d. 9 izobatele discordanţei# i.d.r. 5 in-

tersecţia discordantei cu acoperişul rezervoru-lui.

5 zăcăminte ecranate de o suprafaţă de discordantă plană fig. 16 şifig. 17!#

5 zăcăminte ecranate de o suprafaţă de discordanţă complexă, la< caresuprafaţa de discordanţă taie fie capete de strat, fie zăcăminte stratiforme

boltite în zona lor de boltă fig. 1=!# >'c'minte stratiforme ecranate litologice, la care, după modul de efi-

lare a rezervoarelor, se deosebesc două specii# 5 zăcăminte stratiforme ecranate prin efilarea rectilinie a rezervoare-

lor fig. 1E şi fig. 1!# 5 zăcăminte stratiforme ecranate prin efilarea curbilinie a rezer-

voarelor, în formă de feston fig. 1*!. 9in această categorie fac parte şizăcămintele ecranate de dopuri de asfalt.a exemple de zăcăminte stratiforme ecranate tectonic se pot men-

ţiona zăcămintele din monoclinalele din zona cutelor diapire şi 9epresiu-nea Oetică, iar ca exemple de zăcăminte stratiforme ecranate stratigrafie,se citează zăcămintele din prepliocenul unităţilor mai sus menţionate.

a exemplu de zăcămînt ecranat litologic prin efilarea rectilinie arezervorului se citează zăcămîntul din complexul sarmaţian ' de peflancul de nord al structurii Jicleni din 9epresiunea Oetică.

6



-ig. *. [ăcămînt strati-form ecranat de o supra-faţă de discordanţă com-

plexă structura 4ausVir-chen, bazinul 'ienez-"o-rav!/* 5 petrol# ) 5 gaze.

-ig. *J. [ăcămintestrati forme ecranatelitologic prin efilarearectilinie a rezervo-rului /* 5 petrol# ) 5 apă.

ro!lemele eplor'rii ,'c'mintelor strati%orme ecranate. Principala problemă a explorării zăcămintelor stratiforme ecranate constă în pune-rea în evidenţă a zacamîntului, în partea cea mai ridicată structural acapcanei, în apropierea ecranului tectonic, stratigrafie sau litologic cîtşi mai os pe flanc, pentru cunoaşterea conturului acvifer.

Pe baza informaţiilor obţinute prin prospecţiunile geofizice, cartareageologică şi, dacă este cazul, şi după datele foraului structural de pros-

pecţiune, se dă o reprezentare aproximativă a formei rezervorului cît şia ecranelor şi se amplasează sonde, în general, în număr de trei, pe pro-file transversale care au ca obiective precizarea ecranului, a grosimii şiformei rezervorului, iar în faza de explorare preliminară au ca obiectivdescoperirea zacamîntului. 0nele sonde amplasate mai os structural vor

-ig. *H. Nezervor ecranat litologic/a 5 reprezentarea în secţiune# b 5 reprezentarea in plan orizontal# 49r 5 di-recţia secţiunii# i 5 izobate a acoperi-şul rezervorului# i.p. 5 izopachite# e.l. 5 ecran litologic.

-ig. *I. [ăcăminte stratiformeecranate litologic prin efilareacurbilinie în formă de feston! a

rezervorului/* 5 pe.rol# ) 5 apă.

=*



putea pune în evidenţă conturul acvifer sau vor cădea în zona de apă,sau alte sonde amplasate mai sus structural vor putoa găsi partea infe-rioară a rezervorului sau vor depăşi linia ecranului, ceea ce face ca ce-lelalte forae să fie condiţionate de primele rezultate obţinute. Suncţie derezultatele explorării preliminare urmează explorarea de conturare, etapăîn care ordinea de săpare a sondelor este condiţionată de rezultatele ob-

ţinute în explorarea preliminară.

6.1.2. GRUPA ZĂCĂMINTELOR MASI+E

8ceste zăcăminte studiate iniţial ca zăcăminte cu formă neregulată,au fost separate de . 3. Brod 1*62! ca o grupă aparte, în urma cercetă-rilor făcute asupra zăcămintelor din Platforma Nusă legate de proeminen-ţele unor serii groase de roci neseparate de roci impermeabile.

8pariţia capcanei în cazul acestor zăcăminte este legată de cauzelece determină formarea proeminenţelor şi care pot fi tectonice, de eroziunesau biogene. Proeminenţele tectonice se formează în urma boltirii roci-

lor masive, boltiri însoţite de fisurarea rocilor care capătă însuşiri derezervor natural şi care permit deplasarea liberă a fluidelor. apcana,în cazul proeminenţelor de eroziune, se formează în condiţiile supuneriirocilor compacte, acţiunii agenţilor de eroziune ce dau naştere unui relief de eroziune ale cărui proeminenţe, datorită agenţilor externi de distru-gere, capătă însuşiri de rezervor natural, prin formarea unor zone de

permeabilitate şi porozitate mărită. în ceea ce priveşte formarea capca-nei în proeminenţe de calcare biogene, aceasta are loc cînd calcarele bio-gene, supuse mult timp acţiunii agenţilor externi şi procesului de circu-laţie şi de spălare a apelor capătă însuşiri de rezervor natural prin for-marea unor zone de permeabilitate şi porozitate mărită.

în toate cele trei cazuri, rocile respective după ce au căpătat însu-şiri de rezervor natural, datorită mişcărilor epirogenice sînt îngropate şiacoperite de roci impermeabile.

Sormarea zăcămintelor are loc după scufundarea proeminenţelor şiacoperirea lor de roci impermeabile, datorită împingerii pe verticală ahidrocarburilor de către apă în capcană. Sorma zăcămîntului este datăde forma stratelor impermeabile din acoperiş.

aracterele generale ale acestor zăcăminte pot fi rezumate astfel/ 5 sînt cantonate în rezervoare naturale groase, omogene din punct

de vedere litologic, formate fie din roci de tip granular, compacte, fisu-rate, fie din roci de tipul calcarelor şi dolomitelor, fie de tipul rocilor me-tamorfice sau eruptive ce au zone de porozitate şi permeabilitate măriteîn urma unor procese de diageneză#

5 pot fi cantonate şi în rezervoare alcătuite din roci stratificate ne-

omogene, de natură litologică diferită 5 gresii, calcare fisurate, conglo-merate slab cimentate, gipsuri fisurate şi dolomite în cazul zăcămintelor în preeminenţe de eroziune!, în care, în urma unor procese tectonice saude eroziune, s-au format zone de permeabilitate şi porozitate mărite, ne-separate de roci impermeabile ca de altfel şi la rezervoarele omogene.

5 apa, petrolul şi gazele sînt separate după suprafeţe plane, care taieîntreaga masă a rezervorului, indiferent de natura litologică a rocilor/

5 în timpul exploatării, rezervorul masiv se comportă ca un rezer-vor unic, avînd aceleaşi suprafeţe de contact apă-pctrol şi gaze-petrol petoată întinderea proeminenţelor izolate sau grupate#

70



5 în rezervoarele omogene din punct de vedere litologic, ca şi încele neomogene, sînt zone de mareşi mică permeabilitate, funcţie de ca-re şi debitele sondelor sînt diferite#

5 apa se deplasează pe vertica-lă, de la talpă spre acoperişul rezer-vorului şi avansarea limitei apă-pe-trol poate varia uneori pentru unelezone ale rezervorului de la orizon-tală, datorită variaţiei permeabilităţii.

+lasi%icarea ,'c'mintelor masive. 9upă cauzele care determină for-marea proeminenţelor, zăcămintele masive se împart în trei subgrupe/

>'c'minte masive n proeminenţe tectonice, subgrupă la care s-au deo-sebit două genuri de zăcăminte/

5 zăcăminte masive în proeminente nefaliate, cu rezervor omogenfig. )2 şi fig. )1!#

5 zăcăminte masive în proeminenţe separate de falii, cu rezervor omogen fig. ))!.

Siecare gen din aceste zăcăminte, fie ele faliate sau nefaliate, cuprinde, după structura rezervorului, care poate fi omogenă sau neomo-genă, cîte două specii.

a exemple de zăcăminte masive în proeminenţe tectonice din regiunicutate se menţionează zăcămintele din seria calcarelor de 8smari ran!,

-ig. *. [ăcămînt masiv, în rezervor omogen/a 5 reprezentarea în secţiune# b 5 reprezentarea in plan ori-zontal# ?5?C 5 direcţia secţiunii# i 5 izobate la acoperişul zR-cRmîntului# P 5 petrol# A 5 apă# l.a.p. 5 limita apă?petrol

tabulară.

-ig. . [ăcămînt masiv în proemi-nenţă tectonică, în rezervor omogen fa-

liat/1 5 petrol# ) 5 apă# + 5 roci impermea-

bile# l.a.p. 5 limită apă-petrol tubulară.

'1

-ig. 1. [ăcămînt masiv în proemi-nenţă tectonică nelaliată, în rezer-

vor omogen/* 5 petrol# ) 5 apă# + 5 roci im-

permeabile.



iar din regiuni de platformă, zăcă-mintele din calcarele namuriene dinPlatforma Nusă.

>'c'minte masive n proeminenţe de ero(iune, ca de exemplu ză-cămîntul din structura Noberson

5 &.0.8. fig. )+ şi fig. )6!.

>'c'minte masive n proeminenţede calcare biogene, la care se deose-

besc două genuri/- zăcăminte masive în proeminenţe izolate fig. )7!#

5 zăcăminte masive în proeminenţe grupate, ca de exemplu zăcămin-tele din masivele de calcare biogene din BaşViria 0.N.&.&.! fig. )=!.

[ăcămintele masive se întîlnesc în regiunile cutate, dar predominăîn regiunile de platformă.

în ţara noastră se cunosc zăcăminte de tip masiv în Platforma "oe-

sică şi de trecere de la stratiforme boltite la zăcăminte de tip masiv, 5 ca de exemplu în oligocenul subzonei externe a flişului paleogen din"oldova, unde limita apă5petrol este tabulară din cauza discontinuităţiiintercalaţiilor impermeabile.

Problemele explorării zăcămintelor masive. 8ceste probleme se re-feră la litologia rezervorului, la lipsa intercalaţiilor impermeabile, la va-riaţia porozităţii şi permeabilităţii rezervorului, la condiţiile de zăcă-mînt ale ţiţeiului şi gazelor, şi la adîncimea la care este întîlnîtR limitaapă5petrol tabulară, pusă în evidenţă prin )5+ sonde şi caracteristică

pentru aceste zăcăminte.9acă în cazul proeminenţelor tectonice, conturul zăcămîntului este,

în general, de formă ovală, în cazul zăcămintelor legate de proeminenţele

de eroziune şi, uneori, şi în cazul zăcămintelor legate de proeminenţe biogene, forma conturului zăcămîntului este sinuoasă, datorită neregula-

72

-ig. /. [ăcămînt masiv în proemi-nentă de eroziune structura Nober-son 5 &.0.8.!/

* 5 petrol# ) 5 apă.



-ig. #.Nezerv

ormasiv

în proemi

nenţăde

eroziun

e/a 5reprezentarea însecţiune# b 5

reprezentarea în plan#

49f 9direcţia

secţiunii#* 5

petrol# 5 apă# + 5 roci

impermea-

bile# i

5izobatela

acoperişul

zăcămîntului#

l.a.p. 5limitaapR-

petroltabulară.



-ig. . [ăcămînt masiv în proeminenţede calcare biogene grupate, cu acelaşi

acvif ci-ti 5 reprezentarea în secţiune# b 9 repre-zentarea în plan# l9lG 5 direcţia secţiunii#* 5 petrol# 5 apă# / 5 roci impermea-

bile#l.a.p. 9

limita apă-petrol tabulara.ritaţilor formelor rezervoarelor din relieful de eroziune, acoperite deroei impermeabile. Pentru un zăcămînt masiv, de gaze, presiunea iniţială

poate să rezulte din primele cîteva sonde, iar debitele de gaze ale son-delor variază mai puţin de la o zonă la alta a rezervorului masiv decîtdebitul de ţiţei, funcţie şi de porozitatea efectivă. (xplorarea acestor ză-căminte pune problema forării cîtorva sonde, în vederea cunoaşterii li-mitei gaze5apă tabulară, a formei rezervorului, precum şi a valorii me-dii a porozităţii efective şi a presiunii zăcămîntului.

&pre deosebire de zăcămintele de gaze, debitul sondelor pentru zăcă-mintele de ţiţei care depinde şi de porozitatea efectivă şi permeabilita-tea colectorului variază mult în cazul rezervoarelor omogene şi foarte

mult în cazul rezervoarelor neomogene. Nezervoarele neomogene ridicădificultăţi în conturarea zonelor diferit productive ale zăcămîntului şiimpune săparea unui număr mare de sonde, ceea ce face ca explorareasă însoţească adesea exploatarea.

6.1.%. GRUPA ZĂCĂMINTELOR DELIMITATE LITOLOGIC

8pariţia capcanei este determinată fie de prezenţa lentilelor şi cor-doanelor de nisipuri macrogranulare sau gresiilor slab consolidate, deli-mitate litologic de roci impermeabile sau de nisipuri cu porii fini, dato-rită variaţiei de litofacies din cuprinsul stratului respectiv, fie de pre-zenţa zonelor de porozitate şi permeabilitate mărite ale rocilor compacte.

Sormarea zăcămintelor de petrol sau de gaze din rezervoarele delimi-tate litologic, care de regulă se găsesc închise în formaţiunea mamă de

petrol,H ca zăcăminte primare, poate fi explicată prin trecerea hidrocarbu-rilor, în urma tasării, clin rocile politice în intercalaţiile macrogranulare,unde se acumulează. %recerea hidrocarburilor din porii fini în zone cu

permeabilitate şi porozitate mărite şi acumularea lor în aceste zone seface sub acţiunea apei.

aracterele generale ale acestor zăcăminte pot fi rezumate astfel/ 5 au o răspîndire locală şi sînt legate de zone izolate de forme ne-

regulate formate din nisipuri şi gresii, zone de mare permeabilitate şi porozitate ale rocilor metamorfice, sau uneori, ale rocilor eruptive fi-surate, ale masivelor de calcare şi dolomite înconurate de roci nesatu-

7%

Sifir. )7. [ăcămînt masiv în proemi-nenţă izolată formată din calcare

biogene/* 5 petrol# 5 ap'.

-ig. . [ăcămînt masiv în proeminenţede calcare biogene grupate, cu acelaşi

acvifer/a 9 reprezentarea în secţiune# b 9 repre-zentarea în plan# l94G 5 direcţia secţiunii#* 9 petrol# 9 apă# / 5 roci impermeabile# l.a.p. 5 limita apă-petrol tabulara.



rate cu hidrocarburi sau în cazul calcarelor înconurate de roci mai pu-ţin saturate cu petrol, iar uneori cu apă#

5 fiecare rezervor reprezintă cîte o acumulare izolată# 5 apa din aceste zăcăminte, atunci cînd există, serveşte ca pat zăcă-

mîntului, ea fiind inactivă şi nivelul ei diferă de la un rezervor la altul# 5 rezervoarele, de regulă, sînt situate în părţile mai ridicate struc-

tural ale formaţiunii în care sînt cuprinse, fie acestea zonele bolţilor an-ticlinale, fie părţile ridicate structural ale monoclinalelor.[ăcămintele delimitate litologic sînt întîlnite atît în acumulările de

petrol şi gaze de tip stratiform boltit, în ale căror rezervoare nisipoase,datorită unei variaţii de litofacies, sînt lentile de nisip grosier, fie înzăcămintele de tip masiv, formate din calcare şi dolomite, în zonele demare permeabilitate ale acestora.

lasificarea zăcămintelor delimitate litologic. [ăcămintele delimitatelitologic, după raportul dintre rezervoare şi rocile care le delimitează, sîntîmpărţite în următoarele trei subgrupe/

5 zăcăminte delimitate de roci acvifere fig. )E!# 5 zăcăminte delimitate de roci impermeabile fig. )!#

5 zăcăminte delimitate parţial de roci acvifere, parţial de roci impermeabile fig. )*!.Siecare din primele două subgrupe au cîte două genuri, după carac-

terul colectorului nisipos sau calcaros! şi după originea lui de exemplu/ lentile de nisipuri cu granulaţie mare, delimitate de nisipuri finesau argile, zone de mare porozitate şi permeabilitate din calcare, dolo-mite şi roci metamorfice sau eruptive, sau acumulările din rocile poros-

permeabile, formate pe seama unui relief erodat. a exemplu din primasubgrupă, din regiunea de platformă, se poate menţiona zăcămîntul dinlentilele cu granulaţie mare incluse în gresia acviferă de ;o sută de pi-cioare< din PensXlvania &.0.8.! fig. )E!.

a exemplu de zăcăminte din subgrupa a doua, din regiunea cutată,se menţionează zăcămîntul din zona de porozitate mărită a serpentine-

lor din structura WuroVaTa Iaponia! fig. +2!#9in subgrupa a treia, ca exemplu se menţionează zăcămîntul din ori-zontul 856 din microrelieful gresiilor namuriene din Platforma Nusă.

%ot din grupa zăcămintelor cu forme neregulate mai fac parte şi ză-cămintele în formă de şiret sau cordon, ele tipul cordoanelor litorale, acelor din pragurile deltice sau aluvionare, din paleovăi, umplute cu roci

poros-permeabile.a exemple de zăcăminte delimitate litologic din structurile petroli-

fere şi gazeifere din ţara noastră se menţionează zăcămintele lentiliforme

-ig. J. [ăcăminte delimitate li- -ig. H. [ăcăminte delimitate li-tologic de roci acvifere/ tologic de roci impermeabile/

1 5 gaze# 5 petrol# + 5 nisip ac- 1 5 gaze# ) 5 petrol# / 5 argilă#vifer# 6 5 roci impermeabile. # 5 apă.

74



-ig. I. [ăcăminte delimitatelitologic parţial de roci acvi-

ferc, parţial de roci imper-meabile/* 5 petrol# ) 5 apă# + 5 roci

impermeabile.



-ig. /1. [ăcăminte delimitate litolo-gic, structura WuroVaTa Iaponia!/

1 5 în lentile de nisip# 5 în zonelede porozitate mărită ale serpentinelor#

+ 5 roci impermeabile.

din sarmaţianul şi tortonianul structurii 0rşi, din 9epresiunea Oetică şi

zăcămintele lentiliforme din sarmaţianul structurii Noman-&ecuieni dinPlatforma "oldovenească.Probleme puse în explorarea zăcămintelor delimitate litologic. 9eter-

minarea tipului de zăcămînt se face pe baza datelor de producţie ce ca-racterizează raportul dintre petrol, gaze şi apă, cît şi pe baza datelor cecaracterizează litologia rocilor ce înconoară rezervorul.

Pentru o cît mai bună delimitare a rezervorului se impune executareade microcarota sau de carota amplificat şi un studiu de detaliu al ca-rotelor mecanice extrase din zona respectivă.

în general, aceste zăcăminte din punct de vedere industrial rar au oimportanţă mare. (le produc datorită energiei gazelor din petrol şi înultima fază produc în regim gravitaţional.

9atorită faptului că aceste zăcăminte nu se pot identifica, uneori, prea uşor, multe dintre ele au fost descrise destul de sumar, ceea ce afăcut să se creadă că sînt rare, deşi ele sînt întîlnite atît în regiuni cu-tate, cît şi în regiuni de platformă. 8ceste zăcăminte pot fi considerate cafăcînd parte din aşa-numita categorie a zăcămintelor subtile ascunse,discrete!.

8vînd în vedere că zăcămintele delimitate litologic se caracterizează printr-o mare neregularitate a repartiţiei lor atît în suprafaţă, cît şi înadîncime, este destul de greu să se dea criterii pentru explorarea lor.

n general, orientarea lucrărilor de explorare ţine seama de zonele deridicare structurală ale cutelor anticlinale, monoclinalelor, discordanţelor şi efilărilor rezervoarelor din diferite etae structurale. în primaetapă, sondele de referinţă sînt amplasate într-o reţea largă şi după ces-au descoperit colectoarele delimitate litologic se sapă sonde amplasatela distanţe mici, care încadrează zona productivă. &uprafeţele exploratetrec în exploatare, pe măsură ce s-a descoperit zăcămîntul, fără o prea-labilă conturare a lor.

6.1.4. ZĂCĂMINTE COMBINATE (INTERMEDIARE DE TRECERE MIXTE)

8ceste zăcăminte prezintă caractere mixte, de trecere, de la o grupăsau subgrupă de zăcăminte stratiforme!, la alta.

în clasificarea zăcămintelor combinate . Beca, 1*E7! s-a ţinut seama

de caracterele de grupă pentru zăcămintele masive şi delimitate litologicşi de caracterele de grupă şi de subgrupă, în cazul zăcămintelor strati-forme fig. +1!. în această clasificare zăcămîntul a fost considerat în ge-

7



neral, în sens larg, format din mai multe colectoare şi numai rar în sensrestrîns exemple date în figurile +1, =, )7, a, )=, b şi )E, b+.

[ăcămintele combinate se cunosc în aproape toate regiunile gazei-fere şi petrolifere din ţara noastră.

6.1.. ZĂCĂMINTE SUBTILE (DISCRETE ASCUNSE)

in această grupă fac parte . Beca, 1*+! zăcămintele lentiliforme,zonele de mare permeabilitate şi porozitate ale rocilor sedimentare com-

pacte, zonele de alterare şi de fisurare ale reliefurilor eruptive îngro- pate şi metamorfice şi altele. 3 altă problemă care formează preocupă-rile geologilor petrolişti, ca şi în cazul zăcămintelor subtile, este aceea astructurilor. 8tît pentru zăcămintele subtile cît şi pentru structurileascunse s-a întocmit cîte o clasificare a acestora . Bcca, 1*+! cuexemplificări din ţară şi străinătate.

6.2. CLASIFICAREA ZĂCĂMINTELOR DUPĂ RELAIA DINTRE GAZEPETROL Şl APĂ IN INTERIORUL REZER%OARELOR NATURALE

Nelaţiile dintre gaze, petrol şi apă în interiorul rezervoarelor naturalesînt în funcţie de permeabilitatea rezervorului, de starea fizică a fluide-lor în condiţiile de zăcămînt, de formele iniţiale şi finale de energie alezăcămîntului. . 3. Brod a împărţit zăcămintele, după conţinutul de gaze,în categorii şi acestea, la rîndul lor, au fost împărţite în clase, după ro-lul apei. 9upă conţinutul de gaze s-au stabilit patru categorii de zăcă-minte şi anume/

5 zăcăminte pur gazeifere# 5 zăcăminte de petrol cu cap de gaze primar# 5 zăcăminte de petrol bogate în gaze dizolvate# 5 zăcăminte de petrol sărace în gaze dizolvate.

9upă rolul apei, fiecare categorie s-a împărţit în trei clase de zăcă-minte şi anume/ 5 zăcăminte cu apă activă, cantonate, în general in rezervoare uşor

permeabile# 5 zăcăminte cu apă inactivă, cantonate în rezervoare cu permeabili-

tate mai slabă, aceasta datorită fie unei schimbări primare de litofacies,fie unei schimbări secundare, prin cimentare#

5 zăcăminte lipsite de apă liberă zăcămintele delimitate litologic!.Sorma iniţială de energie pentru zăcămintele de gaze este dată de

gaze şi împingerea de apă, în cazul zăcămintelor cu apă activă, iar pen-tru zăcămintele cu apă inactivă şi lipsite de apă liberă, este dată degaze. Sorma finală de energie pentru toate cele trei clase este dată degaze.

Pentru zăcămintele de petrol cu cap de gaze primar, forma iniţială deenergie la cele cu apă activă este dată de gaze şi împingere de apă, iarla celelalte două clase este dată de gaze. Sorma finală de energie estegravitaţională pentru toate cele trei clase de zăcăminte.

Pentru zăcămintele de petrol bogate în gaze dizolvate, prima clasă areforma iniţială de energie dată de gazele dizolvate şi împingere de apă,iar pentru celelalte două clase, este dată de gazele dizolvate. Sorma fi-nală de energie pentru toate clasele este gravitaţională.

Pentru categoria zăcămintelor de petrol sărace în gaze dizolvate, formainiţială de energie, pentru clasa zăcămintelor cu apă activă, este dată de

E=



S?c,C. /*. [ăcămin01 combinate clasilicare . Bcca, 1*Eo!/8 5 gaze# P 9 petrol# 8 5 apă.



împingerea de apă, iar pentru celelalte două clase, cît şi forma finalăde energie, pentru toate clasele, este gravitaţională.

în ceea ce priveşte corelaţia dintre clase şi grupele de zăcămînt, lazăcămintele stratiforme, masive şi de trecere de la stratiforme la masive,apa poate să fie activă sau inactivă, şi sînt lipsite de apă liberă zăcă-mintele delimitate litologic.

8ceastă clasificare a zăcămintelor este necesară pentru evaluarea ză-cămintelor nou descoperite, pentru modul de exploatare a sondelor şi azăcămîntului în totalitatea lui.

7. ZONELE DE ACUMULARE

8şa după cum au fost definite, zonele de acumulare reprezintă ele-mentele cele mai mari din cadrul unui bazin gazeifer, petrogazeifer sau

petrolifer. . 3. Brod 1*6E, 1*=2!, '. (. 4ain 1*76! şi Q. . 0spensVaia1*=E! au acordat atenţie structurii zonelor de acumulare şi ţinînd seamaşi de clasificările făcute de autorii menţionaţi, . Beca 1*E6! a deosebitcinci tipuri de zone de acumulare şi anume/ structurale, stratigrafice,litologice, exostructurale şi astructurale.

[onele de acumulare exostructurale sînt legate de masivele recifale,iar cele astructurale, de zone de alterare diagenetică şi epigenetică a ro-cilor. ele mai numeroase zone de acumulare sînt cele de tip structural,care pot fi formate, în cea mai mare parte, din structuri de acelaşi tip,respectiv din anticlinale, brachianticlinale, domuri etc, sau pot fi com-

binate mixte!, formate din structuri de diferite tipuri domuri şi anti-clinale# anticlinale şi monoclinale# anticlinale, brachianticlinale şi do-

muri etc!.9e asemenea sînt zone de acumulare legate de suprafeţe de discor-danţe stratigrafice regionale şi zone de acumulare legate de efilarea re-gională a rocilor colectoare.

3 deosebită importanţă pentru amplasarea cît mai bună a foraelor de mare adîncime este cunoaşterea zonelor de acumulare suprapuse şiaici s-au separat şase tipuri . Beca-1*E=! şi anume/ stratigrafică,structurală-litologică, structurală-astructurală, litologică-structurală, lito-logică-stratigrafică, litologică-astructurală. 9ar, sînt cazuri cînd pot fiîntîlnite mai multe zone de acumulare suprapuse, în special cele de tipstratigrafie, uneori în număr de patru şi chiar cinci.

în vederea unei cît mai bune orientări a lucrărilor de prospecţiuni şiexplorare prezintă o deosebită importanţă modul de distribuţie în planorizontal a structurilor, care formează zone de acumulare.

9in acest punct de vedere se cunosc 12 grupe de zone de acumulareşi anume/ lineare# lineare în culise!# sub formă de arc# de evantai# cercîntrerupt# terestre-subacvatice lineare# subacvatice lineare în culise!#subacvatice lineare# subacvatice în evantai şi terestre-subacvatice înevantai.

unoaşterea distribuţiei zonelor de acumulare ca şi a zonelor de acu-mulare suprapuse, sînt de o deosebită importanţă în estimarea, după

primele rezultate, a perspectivelor bazinelor respective, atît în extin-dere, pe orizontală cît şi în adîncime, pe verticală.

7



PARTEA A DOUA

URMĂRIREA !ORA/ELORDIN PUNCT DE +EDERE GEOLOGIC

&. CAROTA/UL MECANIC. REPERE STRATIGRA!ICE

&.1. SCOPUL CAROTA:ULUI MECANIC.CAROTELE MECANICE NEORIENTATE ORIENTATE

LATERALE PROBELE DE DETRITUS

0rmărirea foraelor din punct de vedere geologic se face prin execu-tarea unor lucrări speciale în gaura de sondă şi una din aceste lucrăriconstă în extragerea de carote mecanice. u autorul carotelor mecaniceîn special ca şi al probelor de detritus se poate cunoaşte profilul lito-stra-tigrafic al structurii, în zona unui fora, iar, în timp, în urma forauluimai multor sonde, al structurii în totalitatea ei. %ot cu autorul carotelor mecanice se obţin informaţii care stau la baza interpretării tectoniciistructurii, precum şi informaţii privind existenţa zăcămintelor de hidro-carburi, aşa după cum se va vedea din cele ce urmează.

arotele mecanice pot fi neorientate, orientate şi laterale. 9intre aces-tea, numai primele şi ultimele carote menţionate se extrag în prezent,deoarece carotele mecanice orientate au fost înlocuite cu lucrări de pan-dametrie. în interpretarea tectonicii unei structuri sau a unui zăcămînt,carotele mecanice dau informaţii despre înclinarea stratelor, spre deose-

bire de operaţia de pandametrie care dă şi direcţia orientării înclinăriistratelor, informaţie obţinută şi prin carotele mecanice orientate. &e impuneca descrierea unei carote mecanice să fie udicios şi corect făcută, pentrua se putea face, în final, corelări ale diferitelor profile lito-stratigraficeale sondelor de pe aceeaşi structură. Siecare porţiune dintr-o carotă sedescrie separat dacă diferă din punct de vedere litologic sau al culorii,se menţionează înclinarea stratelor şi se analizează din punct de vedere

paleontologic, în vederea determinării vîrstei geologice. 9e asemenea, semenţionează dacă rocile poros-permeabile din carota respectivă după

reacţiile pe care le dau cu solvenţii hidrocarburilor indică prezenţa saulipsa acestora. 0neori, dacă este cazul, se menţionează prezenţa oglinzilor feţelor! de fricţiune. 9upă o analiză sumară a carotelor, făcută uneorichiar imediat după ce au fost extrase, ea este detailată în laborator, din

punct de vedere litologic, paleotologic, petrografic şi petrofizic.arotele mecanice se extrag funcţie de gradul de documentare care

este determinat de categoriile şi sarcinile sondelor. $a sondele de pros- pecţiuni ca şi la cele de explorare, datorită problemelor ce urmează să fierezolvate prin aceste sonde, carotele mecanice sînt în număr mai mare,spre deosebire de sondele de exploatare, cînd zăcămîntul se consideră



cunoscut. $a fixarea numărului de carote ce trebuie extrase de la sondelede prospecţiuni sau de explorare, trebuie să se ţină seama şi de valorileînclinării stratelor obţinute de la primele carote extrase dintr-o forma-ţiune. 8stfel, la înclinări pînă la circa 72: se iau carote, din formaţiunile

probabile sau posibile productive, din 72 în 72 de m şi în cazul cîndvaloarea înclinării stratelor depăşeşte =25E2:, se iau carote din circa

122 în 122 m. n cazul cînd la o sondă de prospecţiune sau de explorare,în baza unei carote extrase sînt raci poros-permeabile cu hidrocarburise va carota în continuare în mod obligatoriu, pe toată grosimea inter-valului de roci poros-permeabile cu hidrocarburi.

&pre deosebire de carotele neorientate care, uneori, pot fi extrase înnumăr mare, numai din roci impermeabile, carotele laterale dau posibili-tatea de a obţine informaţii asupra intervalelor poros-permeabile, dupădiagrafia geofizică de sondă, care n-au fost carotate. ntervalele de undevor fi luate, din peretele găurii de sondă, aceste carote, sînt fixate dupădiagrafia geofizică de sondă. 8ceste carote, a căror lungime este de circa+ cm şi diametrul de circa 1 cm, dau informaţii asupra litologiei rocilor şi, după caz, dacă acestea sînt purtătoare de hidrocarburi. 0neori prin

această metodă nu se obţin informaţiile scontate, fie datorită faptului căturta formată de fluidul de fora este destul de groasă şi carota nu aducedeloc rocă, fie datorită faptului că roca este dură şi, de asemenea, nu se

poate extrage nimic.9ocumentarea privind profilul lito-stratigrafic al unei sonde se mai

poate obţine şi cu autorul probelor de detritus, care la sondele de pros- pecţiuni şi explorare pot fi luate din ) în ) m sau chiar continui. 0neoriîn probele de detritus sînt şi macrofosile de talie mică, bine conservate şicare pot da informaţii preţioase asupra vîrstei geologice a formaţiuniitraversate de un fora. 0rmărindu-se şi analizîndu-se cu atenţie aceste

probe se pot obţine, uneori, informaţii preţioase, ca de exemplu prezenţa pentru prima dată a unor fragmente de gresii îmbibate cu hidrocarburi,ceea ce pune problema extragerii imediate a unei carote mecanice. 9e

asemenea, cu autorul lor putem să luăm cunoştinţă de monotonia din punct de vedere litologic a unei formaţiuni geologice, de exemplu, a uneiformaţiuni exclusiv marnoase. %ot cu autorul lor pot fi urmărite prinforae de explorare şi în special prin foraele de exploatare, reperele stra-tigrafice, caracteristice unui zăcămînt, şi care prezintă o deosebită impor-tanţă în corelarea profilelor lito-stratigrafice ale foraelor. $a descrierea

probelor de detritus se menţionează procentual, fragmentele de roci de-scrise din punct de vedere litologic.

9acă la sondele de prospecţiuni şi explorare numărul carotelor meca-nice şi al operaţiilor de pandametrie trebuie să fie suficient de mare

pentru ca documentarea geologică să fie cît mai completă, la sondele deexploatare, în general, nu se extrag carote mecanice, iar probele de detri-

tus se iau numai pe intervale limitate la circa )2 m, înainte de fiecarelimită stratigrafică estimată, pentru verificarea acesteia, operaţie caredă rezultate foarte bune, avînd în vedere că pe o structură cunoscută,cu un număr suficient de sonde sînt şi repere stratigrafice care dau posi-

bilitatea urmăririi foraelor.în ultimii ani, instalaţiile de fora pentru sondele de prospecţiuni sau

de explorare sînt dotate cu ;&taţii geoservices< care au aparatură pentrucontrolul şi urmărirea procesului de fora şi pentru determinarea carac-teristicilor geologo-fizice ale formaţiunilor geologice traversate. 8stfel se

pot cunoaşte, în orice moment, parametrii de fora apăsarea pe sapă,

0



turaţia, debitul şi presiunea pompelor, viteza de avansare a sapei, adîn-cimea sondei etc!, caracteristicile fluidului de fora greutatea specifică,viscozitatea, filtratul, turta, gelaţia, tixotropia etc!, conţinutul în hidro-carburi al fluidului de fora, temperatura şi rezistivitatea fluidului defora. Pe baza analizelor carotelor mecanice în timpul foraului se sta-

bilesc caracteristicile geologo-fizice ale formaţiunilor geologice traver-

sate se pot face determinări privind litologia rocilor, conţinutul de car- bonaţi, porozitatea, permeabilitatea, saturaţia în apă interstiţială şi con-ţinutul în hidrocarburi.

&taţiile geoservices au calculatoare electronice pentru prelucrarea ra- pidă şi interpretarea cantitativă a datelor obţinute. în urma prelucrărilor,toţi parametrii de fora şi caracteristicile fizico-geologice ale rocilor foratesînt reprezentate grafic, în funcţie de adîncime.

&.2. GRADUL DE DOCUMENTARE PRIN CAROTE MECANICEFUNCIE DE CATEGORIILE Şl SARCINILE FORA:ULUI

Soraele care intervin în etapa a doua a prospecţiunilor, în aşa numita prospecţiune detailată, sînt forae structurale în suprafaţă! şi forae dereferinţă în adîncime!. 8ceste forae, care, uneori, după caz, sînt folositeşi în prima etapă a prospecţiunilor sînt absolut necesare pentru lămuri-rea posibilităţilor de existenţă a zăcămintelor de hidrocarburi legate de zonade acumulare dintr-un sector al unui bazin probabil sau posibil petrolifer sau gazeifer.

&arcinile foraului structural, extins în suprafaţă, constau în a cerceta particularităţile stratigrafice discordanţe!, litologice variaţii de facies,efilări! şi tectonice cute, falii! ca elemente geologice de care sînt legate

posibilităţile de existenţă a capcanelor şi care nu sînt suficient cunoscutedupă cercetările geologice şi geofizice din etapa de prospecţiune

prealabilă.Soraul de referinţă are sarcina de a da informaţii atît asupra profi-lului lito-stratigrafic în adîncime, cît şi asupra condiţiilor de geneză şide acumulare a hidrocarburilor, respectiv de a se obţine informaţii pri-vind rocile-mamă, rocile rezervor, rocile protectoare, lacunele stratigra-fice, discordanţele, efilările, accidentele tectonice, structurile în pînză,structurile îngropate, problemele de hidrogeologie etc. 8ceste forae dauinformaţii şi asupra raporturilor dintre unităţile tectonice mari şi careinteresează structura cercetată, în ansamblul ei.

Pe baza informaţiilor obţinute prin aceste forae se poate proiectaforaul de explorare şi se pot delimita în adîncime şi, uneori, în supra-faţă, obiectivele sondelor de explorare şi, totodată, numărul sondelor de

explorare preliminară.Soraele de explorare a structurilor prospectate au sarcina de a des-coperi zăcăminte de petrol şi gaze industriale şi de a contura suprafeţele

productive. &ondele de explorare forate în prima etapă sînt sonde deexplorare preliminară şi au sarcina de a descoperi zăcăminte industriale,iar sondele forate în etapa a doua sînt sonde de explorare de conturarea zăcămintelor industriale. nformaţiile obţinute prin foraele de explorarestau la baza proiectării exploatării zăcămintelor, respectiv a sondelor deexploatare. (tapele explorării se pot, uneori, suprapune în timp, pentruunele zone ale unei structuri geologice. %oate aceste sarcini nu pot fi duse

K 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi &1



la îndeplinire fără executarea riguroasă a programului de documentaregeologică bazat pe executarea a o serie de operaţii speciale şi, în moddeosebit, prin extragerea de carote mecanice. (ste cunoscut faptul că înregiuni noi, diagrafiile geofizice de sondă sînt subordonate carotauluimecanic, care stă la baza interpretării corecte a acestora.

&.3. METODE DE CERCETARE A CAROTELOR MECANICE

"etodele de cercetare a carotelor mecanice şi a probelor de detritus pot fi macroscopice şi microscopice.

arotele mecanice sînt analizate din punct de vedere litologic, paleon-tologic, petrografic, geochimic şi petrofizic tab. E!. &înt cazuri cînd

)abelul J

BULETIN DE ANALIZA

<onda L de explorarearota mecanică, marşul 22527 mK7m, recuperatK+,2 m.'îrsta formaţiunii/ limita meoţian 5 miocen

7eoţian

1. Anali(a litologic'

1,72 m 5 marnă cenuşie, fină, cu rare filme de nisip marnos cenuşiu deschis, cu bobul fin, slab micafer.

1,62 m 5 marnă cenuşie, fină, slab micaferă, cu filme de nisip marnos brun, cu bobul fin.

C2,12 m 5 gresie fină cu ciment calcitic-argilos, fosiliferă.2,17 m 5 marnă cenuşie, fină, cu filme de nisip marnos, brun închis.

Neacţie bună la $@, 16, 4234+ 5 filmele de nisip brune.înclinare nedeterminabilă.

). Anali(a paleontologic'

a. "acrofaunistică/$amelibranchiateOasteropode.)alie mic'ongeria novorossica &inz.%heodoxus sp. 5 fragment4Xdrobia vitrella 5 &tef.4Xdrobia sp.Pseudomnicola sarmatica 4eV.'alvata simplex SucVs.

b. "icrofaunistică/Xprideis heterostigma sublitoralis PoV. )2 ex.$exoconcha sp. 6.$eptocXtere praebauana freuentis &tancieva. 7 ex.andona parallela pannonica [al.Oasteropode, fragmente3ase de peşti

32



oncreţiuni ovoidale calcaroaseoncreţiuni neregulate de pirită.8sociaţia cu Xprideis

7iocen

1. Anali(a litologic'

2,27 m 5 marnă cenuşie cu treceri spre brună, fină, compactă, fin micaferă.înclinare nedeterminabilă.


a. "acrofaunistică/ steril.

b. "icrofaunistică/Olobotruncana linnaeana dC3rb! = ex.Olobotruncana arca ush. + ex.

Praeglobotruncana ordinaria &ubb! + ex.4eterohelix globulosa (hrenberg! 7 ex.Olobigerina bulloides dC3rb 12 ex.Olobigerina inseuispira &ubb 7 ex.Olobigerina ciperoensis Bolii + ex.Olobotrotalia crassata ush! ) ex.Olobigerinoides trilobus Neuss! + ex.(ponides schreigersi dC3rb! ) ex.enosphaera vesparia 4aecVel 7 ex.Prisme din cochilii de nocerami 5 frecvent

+. Anali(a petrografic'

&ecţiunea 1/ marn' microgre(oas'. Sondul rocii este constituit dintr-o masă decalcit microcristalin în amestec intim cu argila în care sînt prinse granule detri-tice de cuarţ aleuritic şi fin psamitic. Noca prezintă pigmentaţii rare cu aglomeratefine de pirită şi substanţă organică însoţită parţial de pirită. onţinutul îna2+/ 67o?o.

&ecţiunea )/ gresie fin' fosilifer' cu ciment calciticargilos. 9etritusul mineralal rocii este reprezentat în general prin granule fin psamitice de cuarţ la care seasociază subordonat lamele fine de muscovit, clorit, biotit, mai rar feldspaţi pla-gioclazi. în masa rocii se remarcă frecvente resturi de microorganisme calcaroasediagenizate. onsolidarea detritusului mineral se realizează printr-un ciment de tip bazai alcătuit din calcit microcristalin impurificat cu argilă. Noca este pigmentată0 limonit şi hematit.

6. Anali(a geochimica

Noca/ marnă microgrezoasă&ubstanţă organică solubilă în cloroform, <?o n.2E6&ubstanţă organică solubilă în alcool benzenic, :?GM 2,1+

rtoca/ gresie fină cu ciment calcitic-argilos&ubstanţa organică solubilă în cloroform, :?o 2,2+&ubstanţă organică solubilă în alcool benzenic, 2,2E7

6# %



7. Anali(a petrofi(ic'

Noca/ marnă microgrezoasă9ensitate/ ),12&usceptibilitate magnetică de masă K 7 u e m x 12-O!

Noca/ gresie fină cu ciment calcitic-argilos

9ensitate/ ),++&usceptibilitate magnetică de masă K + u - e m x 12-fi!

analiza paleontologică este numai palinologică, lipsind macro şi micro-fosilele tab. !. înd carota respectivă este sterilă şi din punct de vedere palinologic, ea este studiată microscopic pentru identificarea aşa-numi-telor minerale grele monazit, disten, granaţi etc.! cu autorul cărora potfi puse în evidenţă orizonturi reper, necesare în corelarea profilelor lito-stratigrafice ale foraelor.

..P.P.O&ecţii de cercetare Bucureşti

)abelul H

B0$(%Q 9( 8Q8$[8 Qr. )&onda nr. 72)2 Sinta 5 %rustul Petrol Ploieşti

arota mecanică. 8dîncime = )725= )77 K 7 m (ş K 2,*2 m'irsta formaţiunii/ namurian palinologic!

1. Anali(a litologic'"icrogresie cu ciment argilo-silicios, cenuşie cu slabe reflexe verzui închise cu

fine paiete de muscovit şi biotit, frecvente resturi cărbunoase, fine concreţiuni de pirită şi rare intercalaţii de gresie cu ciment silicios-cloritic, cenuşie cu bobul fin,cu paiete de muscovit, biotit şi clorit şi rare şi foarte mici fragmente cărbunoase, bine cimentată.

Nare oglinzi în fricţiune.Neacţie negativă la $@ şi cu $, şi 4/,334+

înclinarea +: stratificaţie ondulată în gresie!.


a. macrofaunistică/ steril b. microfaunistică/ steril

5 ) secţiuni subiţiri 5 sterile 5 1 preparat dezagregare chimică/ steril

c. palinologică/ingulizonates sp. onvolutispora usitata PlaXford.%ripartites vetustus &chemei. 'arrucosisporites sp.%ripartites ianthina Butt Zill. alamospora sp.Pollisporcs nitidus 4orst! &ull, Punctatisporites sp.&avitrisporites nux Butt. Zill! &ull. $eiosphaeridis sp.

+. Anali(a petrografic'

"icrogresie cu ciment argilo-silicios"aterialul detritic 5 subangular şi de dimensiuni aleuritice 5 este alcătuit

predominent din granule de cuarţ, paiete de muscovit şi biotit iar sporadic, frag-mente de cuarţite. imentul rocii este reprezentat prin argilă şi subordonat silice.

&e menţionează frecvente agregate de substanţă cărbunoasă 5 organică.



resie %in' eu eiment silicios-cloritic

"aterialul detritic 5 in maoritate fin psamitic .şi subangular este alcătuit dingranule de cuarţ, lamele de muscovit, biotit şi clorit, rare granule de feldspaţi sisporadice fragmente litice.

imentul rocii este silicios-cloritic, cu totul local observindu-se agregate argi-loase şi sericit.

&e menţionează, de asemenea, cuburi de substanţă cărbunoasă 5 organică.

6. Anali(a geochimic'

&ubstanţă organică solubilă în cloroform/ urme.&ubstanţă organică solubilă în ale. benzen/ urme.

7. Anali(a petrofi(ic'Noca/ gresie argilo-silicioasă.9ensitate/ ,/.&usceptibilitate magnetică de masă/ K16,2 u e m - x 125 rD!.

&.4. REPERE STRATIGRAFICE IMPORTANTA LOR IN DOCUMENTAREAGEOLOGICĂ IN TIMPUL Şl DUPĂ TERMINAREAFORA:ULUI SONDELOR

Neperele stratigrafice litologice şi paleontologice! prezintă o deosebităimportanţă în studiul unui zăcămînt, în totalitatea lui şi, respectiv, alunei structuri, începînd de la documentarea geologică din timpul forauluisondelor.

Prin reper lltologic se înţelege, în general, orice intercalaţie de rocăavînd o poziţie stratigrafică constantă în cuprinsul unei formaţiuni geolo-gice, delimitată în acoperiş şi culcuş de roci diferite din punct de vederelitologic, sau al culorii rocii, cînd litologia este aceeaşi. Neperul litologic

cînd se pune în evidenţă numai prin caracterul litologic şi nu al culoriirocii are caracterul de reper geologo-geofizic deoarece are modul luicaracteristic şi constant de înregistrare pe curbele diverşilor parametrifizici, în condiţii similare de înregistrare.

în afară de repere litologice mai sînt şi repere paleontologice repre-zentate fie prin macrofosile caracteristice conducătoare!, fie prin asociaţiimicrofaunistice caracteristice, fie prin microfloră caracteristică repre-zentată, în general, prin spori şi polen fosili, constante ca poziţie stra-tigrafică.

9in literatura de specialitate, mai puţin bogată în această problemăşi în special din observaţiile obţinute din studiul a numeroase profilelito-stratigrafice şi geofizice de pe un mare număr de zăcăminte clin ţaranoastră, considerăm 9. Prodan! că reperele stratigrafice aparţin la treicategorii şi pot fi clasificate în/

5 repere geologo-geofizice litologice şi geofizice!# 5 repere paleontologice macro şi micropaleontologice micro-faună

şi microfloră!# 5 repere complexe geologo-geofizice şi paleontologice!.9intre aplicaţiile reperelor stratigrafice în studiul zăcămintelor de

hidrocarburi se menţionează/ 5 fixarea limitelor dintre etaele geologice, în cazul cînd reperele

respective marchează aceste limite# 5 punerea în evidenţă a părţii superioare, respectiv a capacului unor

complexe dintr-o formaţiune productivă#



5 fixarea adîncimii finale a unor sonde, în special de exploatare# 5 fixarea, în cuprinsul unei formaţiuni geologice, a adîncimilor de

unde pot fi extrase carote mecanice, cînd în profilul sondei se cunosccîteva repere#

5 tratarea fluidului de fora, în timp util, dacă este cazul, după apa-riţia unor repere situate în apropierea unei formaţiuni productive#

5 punerea în evidenţă a accidentelor tectonice, în special în cazulcînd un reper a fost tubat şi este din nou întîlnit în carotele mecanicesau în detritus#

5 identificarea reperelor litologice pe diagrafia de sondă# 5 corelări ale profilelor de sondă în totalitatea zăcămîntului# 5 folosirea reperelor, după corelarea profilelor de sondă, în construc-

ţia secţiunilor geologice, pe care în general se trec acestea. Prezintă im- portanţă dacă se menţionează şi categoria din care fac parte reperele respective, ceea ce dă posibilitatea urmăririi lor în corelările regionale#

5 punerea în evidenţă uneori, în cuprinsul unui zăcămînt, a variaţii-lor de litofacies#

5 într-un stadiu avansat al exploatării unui zăcămînt, pe care s-au

identificat un număr mare de repere geologo-geofizice, diagrafia de sondăstandard poate să înlocuiască cu succes extragerea de carote sau analizadetritusuliii pentru documentare privind prezenţa reperelor, cu condiţiasă nu existe o mare variaţie de litofacies, care să aducă la modificăriimportante în litologia formaţiunilor geologice#

5 corelări pe distanţe mari, în cadrul unor zone de acumulare, respectiv a unor corelări regionale, aceasta numai în cazul unor repereconstante la scară regională, deoarece sînt şi unele repere, în generalgeologo-geofizice, care pot fi întîlnite numai local, nu depăşesc cadrulunei structuri, datorită variaţiei de litofacies.

în cele ce urmează se prezintă exemple de repere stratigrafice, dintrecare unele sînt menţionate pentru prima dată, din fiecare din cele treicategorii citate, dintre care desigur sînt de dorit reperele complexe geo-

logo-geofizice şi paleontologice!, care chiar în cazul unor înregistrări mai puţin clare pe carotagul electric standard, din motive tehnice sau încazul unei variaţii de litofacies, reperul respectiv poate fi identificat

paleontologic.

.4.1. REPERE GEOLOGO*GEO!IZICE (LITOLOGICE Şl GEO!IZICE)

9intre acestea se menţionează/ 5 capacul complexului ". din meoţianul structurilor Jintea-Băicoi-

Sloreşti, format de o gresie oolitică, bine individualizat pe diagrafia decarota electric#

5 capacul complexului ". o din meoţianul structurii "ărginenidin [ona utelor 9iapire, caracterizat printr-un orizont de gresie oolitică

bine individualizat pe diagrafia carotaului electric standard# 5 tuful de 4ădăreni din buglovianul Bazinului %ransilvaniei, bine

pus în evidenţă pe diagrafia de sondă, pe ambele curbe ale carotauluielectric, prin rezistivitate aparentă mică şi P.&. electropozitiv fig. +)!.8cest reper este întîlnit la scară regională, în întregul bazin#

5 orizontul marnelor albe bituminoase din &ubzona (xternă a SlisuluiPaleogen din "oldova, prezent pe structurile Oeamăna fig. ++!, Piatrarăpată fig. +6!, "ihoc fig. +7!, &olonţ fig. +=!, &tăneşti, "odîrzăufig. +E!, [emeş fig. +! şi altele din această subzonă#

6



Sifif. +). %uful de 4ădăreni.

Sig. //. 3rizontul mar-nelor albe 5 structura

Oeamăna.



-ig. /#. 3rizontulmarnelor albe 5

structura Piatrarăpată.



-ig. /F. 3rizontulmarnelor albe 5

structura "ihoc.

-ig. /. 3rizontul mar-nelor albe 5 struc-

tura &olonţ.

-ig. /J. 3rizontul marne-lor albe 5 structura "o-

dîrzău.

-ig. /H. 3rizontulmarnelor albe 5

structura [emeş

5 orizontul calcarelor brun-roşcate cu pete gălbui şi verzui ce carac-terizează malmul de pe structurile lancu Iianu, &pineni, iureşti fig. +*!

&i altele din Platforma "oesică# 5 orizontul de gips din tortonianul structurii "ărgineni din zona

Noman-&ecuieni din Platforma "oldovenească fig. 62!# 5 reperul scaun de la limita cenomanian-turonian din Platforma

"oesică. 8cest reper se identifică printr-o rezistivitate mai mică decîta zonelor adiacente cu o inflexiune caracteristică fig. 61!, de unde şinumele.

9e asemenea în practica de şantier, prin corelări, în profilul lito-stra-tigrafic al unui zăcămînt pot fi puse în evidenţă repere reprezentate prin/

7



Sig. +*. 3rizontul calcarelor brun-roşcate din malmul de pe struc-turile &pineni, ancu Iianu, iurcşti/

N 5 reper din malm.

-ig. #1. 3rizontul de gips din tortonianul-structurii-"ărgincni zona-Noman-&ecueni!/ 2 5 reper.

5 orizonturi sau pachete de strate de diferite grosimi, de roci poros- permeabile delimitate de roci impermeabile în culcuş şi acoperiş#

5 pachete de roci impermeabile, constante şi ele ca grosime şi pozi-ţie stratigrafică, şi delimitate în acest caz de roci cu rezistivitaţi mari#

5 repere situate la limita dintre două etae geologice diferite ca lito-logie.

a exemple de astfel de repere litologice se pot menţiona/ 5 orizonturi de roci poros-permeabile delimitate în culcuş şi acoperişde roci impermeabile fig. 6)!#

5 orizonturi de argile, marne sau alte roci impermeabile, de grosimiconstante, delimitate de asemenea în culcuş şi acoperiş de roci poros-per-meabile#

5 orizonturi de gipsuri, anhidrite sau cărbuni, delimitate de pachetede roci cu înscrieri diferite pe diagrama carotaului electric standard#

5 limita dacian-ponţian fig. 6+!.

-ig. #*. Neperul scaun de la limita cenomanian-turonian dinPlatforma "oesică.



-ig. #. 3rizonturi de roci poros-permeabile delimitate în acoperiş şiculcuş de roci impermeabile.

Pe unele structuri, în prezent însă foarte puţine la număr, au fost puse în evidenţă repere după diagrafia de radioactivitate. 8stfel, se recu-noaşte reperul de radioactivitate gamma natural de la partea superioarăa unui pachet de roci colectoare din albianul unor structuri din Platforma"oesicR fig. 66!.

&înt repere litologice care nu pot fi identificate decît prin analiza

carotelor mecanice sau a probelor de detritus, deoarece se caracterizează prin criteriul ;culoare<, fiind delimitate în acoperiş şi culcuş de roci cuaceeaşi litologie, ca de exemplu/

5 intercalaţia de marnă galbenă dintre complexele ". a şi ". bde pe structura "ărgineni [ona utelor 9iapire!, delimitată în culcuş şiacoperiş de marne vineţii#

5 intercalaţia de marnă verzuie din complexul ". de pe structuraBoldeşti, întîlnită la circa +12 m de limita P?" şi delimitată în culcuş şiacoperiş de marne vineţii.

8stfel de repere pot fi bine urmărite prin studiul detritusului, dupăforarea unui număr de sonde şi, respectiv, după o mai bună estimare aintervalului unde ar putea fi întîlnite.

Sig. 6+. $imita dacian-ponţian.

.4.2. REPERE PALEONTOLOGICE

2epere macrop'leontologice: 5 orizontul marno-nisipos cu foarte multe 4Xdrobii, din complexul

". al meoţianului de pe structura Boldeşti, situat la circa )E2 m delimita P?"#

&9



5 în ponţianul din [ona "iopliocenă dintre 'a-lea Buzăului şi 'alea 9îmboviţei, care este în gene-ral marnos, pe unele structuri avînd însă şi inter-calaţii de nisipuri, orizonturile superior şi milociu

ale ponţianului pot fi bine identificate prin macro-fosile şi anume/ orizontul superior se caracterizează prin Balenciennius anullatus, Phllicardium planum,iar orizontul milociu prin Congeria rumana şi Con

geria rhomboidaea.3rizontul inferior după cum s-a menţionat, se

caracterizează prin Paradacna =Cardium+ abichi şi Paradacna =Cardium+ len(i.

2epere micropaleontologice: 5 zona micropaleontologică corespunzătoare

complexului marnotufaceu al tortonianului inferior din [ona "iopliocenă de la vest de 'alea Buzăului.8sociaţia caracteristică acestei zone este formată din

Condorbulina universa Medlitsch5a, 8lobigerina bulloides dGOrbign Neuss!, 8lobigerinoides rubrusdC3rbignX!, 8lobigerinoides conglobatus Neuss!,8loborotalia scitula BradX!, Orbulina universadC3rbignX!.

în Bazinul %ransilvaniei limita sarmaţian-pano-nian este făcută de zona cu Elphidium crespinae. [o-nele adiacente din acoperiş şi culcuş sînt formate dinasociaţii diferite, ceea ce conferă zonei menţionatecalitatea de reper. 8stfel de repere sînt numeroaseîn special în miocen, paleogen şi în unele depozitegeologice mai vechi decît acestea.

.4.%. REPERE COMPLEXE (GEOLOGO*GEO!IZICEŞl PALEONTOLOGICE)

în această categorie de repere sînt incluse/ 5 reperul de P.&. electropozitiv al marnelor pi-

ritizate cu Paradacna =Cardium+ abichi şi Paradacna=Cardium+ len(i, situat la circa 175)2 m de limitaP-" fig. 67!, din [ona "iopliocenă dintre 'aleaBuzăului şi 'alea 9îmboviţei.

5 orizontul gresiei cu Congeria novorossica care

marchează limita P-", în special pe unele structuridin [ona "iopliocenă dintre 'alea Buzăului şi 'alea9îmboviţei.

*2

-ig. #F. Neperul de pe curba deP.&. la orizontul marnelor piritizate.



8vînd în vedere importanţa deosebită pe care o prezintă reperelestratigrafice în urmărirea foraului unei sonde şi în descifrarea stratigra-fiei şi tectonicii unei structuri şi ţinînd seama de valoarea lor regională,

problema acestor repere rămîne deschisă. Prin urmărirea şi cercetareaatentă a carotelor mecanice şi a detristului pot fi puse în evidenţă penoile structuri petrolifere şi gazeifere noi repere.

$. !ACTORII GEOLOGI CARE DETERMINĂPROGRAMUL DE CONSTRUC&IE AL SONDELOR

în faza de proiectare a unei sonde, respectiv înainte de începereaforaului, se stabileşte programul de construcţie al sondei, funcţie de difi-cultăţile ce se consideră a fi întîlnite în timpul foraului# se stabilescnumărul de coloane şi diametrul acestora, adîncimile la care se introducşi înălţimea de cimentare a fiecărei coloane, precum şi diametrul sapelor.8vînd în vedere că din costul total al unei sonde, cheltuielile care pri-vesc programul de construcţie reprezintă circa )7, este recomandabil,

pe cît posibil, ca numărul de coloane prevăzute să fie bine motivat. încazul sondelor de prospecţiune sau de explorare, de mare adîncime, pro-gramul de construcţie poate avea mai multe coloane, dar în timp, cîndstructura respectivă trece în etapa de exploatare, numărul de coloane

poate fi redus, avînd în vedere că se cunosc o serie de posibilităţi de aremedia unele dificultăţi, fără să mai fie nevoie de tubarea unei sau chiar a unor coloane.

Srecvent, factorii geologici care determină programul de construcţiesînt/

5 prezenţa unor zone de mari dificultăţi, ca/ strîngeri de gaură frec-vente şi pe intervale mari, dărîmări de strate şi pierderi totale de circu-laţie, întîlnite nu de rare ori, în legătură cu unele mari accidente tec-tonice#

5 prezenţa unui masiv de sare sau prezenţa unei intercalaţii groasede sare în profilul lito-stratigrafic al sondei#

5 formaţiuni geologice ce conţin fluide cu presiuni mari# 5 formaţiuni geologice formate din roci slab consolidate, foarte în-

clinate şi deschise pe intervale mari# 5 pachete de roci, de grosimi mari, în care au loc pierderi totale

ale fluidului de fora ca în cazul calcarelor vacuolare şi puternicfisurate!.Suncţie de factorii geologici şi de gradienţii de presiune şi de fisurare,

se cunosc mai multe programe de construcţie, dintre care se dau cîtevaexemple.

9acă pentru foraul de apă se poate tuba o singură coloană, pentrusondele de petrol sau de gaze, programul de construcţie cuprinde cel

*1



puţin două coloane şi anume/ o coloană de ancora şi o coloană de exploatare. 8cest program de construcţie este cunoscut şi sub numele de program cu coloan' unic'. &înt cazuri, mai rare însă, cînd pentru son-dele de petrol, de mică adîncime, se tubează numai o coloană de ex-

ploatare.oloana de ancora, după caz, închide pînzele de ape freatice, conso-

lidează zona de la suprafaţă sau închide sarea, dacă sonda este ampla-sată pe sare şi se estimează că la adîncimi nu prea mari, se iese dinsare. 8ceastă coloană se cimentează pînă la suprafaţă şi se fixează laadîncimi care pot fi de la cîteva zeci de metri, pînă la =225E22 m sau

peste, funcţie de adîncimea finală a sondei.Suncţie de dificultăţile ce se estimează, de gradienţii de presiune şi

de fisurare ce urmează a fi întîlniţi, între coloana de ancora şi coloanade exploatare pot fi tubate una, două sau trei coloane intermediare.%ubarea unor coloane intermediare sau a celor de exploatare, se poateface şi sub forma de coloane pierdute care pot fi întregite pînă la supra-faţă. oloanele pierdute simplifică programul de construcţie al unei sondeşi ele sînt folosite în cazul sondelor de adîncime medie care prezintă

dificultăţi în fora sau în cazul sondelor de mare adîncime.în exemplul de la figura 6= se arată un program de construcţie careare coloana de ancora de )1*,2E7 mm 7? in! tubată la adîncimea de7)2 m şi care închide dacianul cu presiune scăzută, aceasta în vederea

prevenirii eventualelor pierderi de fluide de fora şi coloana de 1+*,E mm7 1?) in! de exploatare, care se tubează la talpa sondei şi este cimentată

pe aproape toată lungimea.0n program de construcţie cu o coloană intermediară este dat în figu-

ra 6E. oloana de ancora de +E6,=7 mm 1+ +?6 in! este tubată la limitaoligocen-miocen cu sare, coloana intermediară de )1*,2E7 mm 7? in!închide miocenul cu sare, iar o coloană pierdută de 16=,27 mm 7 +?6 in!închide obiectivul de exploatare al sondei.

în figura 6 se dă un exemplu de construcţie al unei sonde cu douăsau trei coloane intermediare şi pentru care iniţial au fost făcute treivariante. în prima variantă, programul de construcţie al sondei are o



-ig. #. Program de con-strucţie al unei sonde cu

o coloană unică.



-ig. #J. Program de con-strucţie al unei sondecu o coloană interme-

diară.





SieL. 67. Program de construcţie al unei sonde cu două coloane intermediare în treivariante!.



coloană de ancora de 6E+,2E7 mm 1 7? in! cimentată la zi, o primăcoloană intermediară de ++*,E mm 1+ +? in! care închide ponţianul, meo-ţianul şi umătatea superioară a intervalului stratigrafie helveţian-burdi-galian, ceea ce asigură continuarea foraului. 8ceastă coloană este cimen-tată, de asemenea, la zi. 8 doua coloană intermediară cie )66,7 mm* 7? in! cimentată la zi închide umătatea inferioară a intervalului stra-

tigrafie helveţian-burdigalian. u o coloană pierdută de 1EE, mm E in!cimentată pe toată lungimea se închide sarea, după care se prevede ocoloană de exploatare combinată de 116,+ mm Y 1+*,E mm 6 1?) in Y7 1?) in! cimentată pînă la limita helveţian-meoţian.

'arianta a doua este asemănătoare cu prima cu deosebirea că sareaeste închisă de o coloană pierdută de 1*+,=E mm E 7? in!, iar coloanade exploatare este de 1+*,E mm 7 1?) in!.

'arianta a treia are numai două coloane intermediare, prima de)66,7 mm * 7? in! şi a doua de 1EE, mm E in! care închide atît parteainferioară a intervalului stratigrafie helveţian-burdigalian şi sarea, iar coloana de exploatare este de 1EE, mm E in!. 'arianta a treia a fostluată în considerare la proiectarea programului de construcţie al sondei

respective care este o sondă de referinţă şi care are ca obiectiv oligocenulşi o parte din eocen. &-a considerat că prin folosirea celor mai adecvatemăsuri tehnologice se pot folosi numai două coloane intermediare, renun-ţîndu-se la coloana pierdută prevăzută de cele două variante.

10. METODELE DE CORELARE ALE PRO!ILELORLITO*STRATIGRA!ICE ALE !ORA/ELOR

Pentru a cunoaşte cît mai bine profilul lito-stratigrafic al unui zăcă-mînt, în totalitatea lui, respectiv al unei structuri, se pune problema co-relării, pe cît posibil, a tuturor profilelor lito-stratigrafice ale foraelor şi aceasta poate să se facă mai uşor în cazul cînd se cunosc o serie derepere stratigrafice. 8ceste corelări stau la baza paralelizării stratelor traversate de forae, dar cu condiţia ca eventualele variaţii de facies săfie în mică măsură prezente.

&înt cazuri cînd formaţiunile geologice traversate de forae, pînă laintrarea în complexele poros-permeabile, care fac obiectivul sondei, să fieîn întregime formate din argile şi lipsite de orice fel de repere, chiar şi

de repere geofizice bine evidenţiate. în aceste cazuri se poate recurgela calcinarea carotelor care, în urma acestei operaţii, îşi schimbă culoarea,funcţie de compoziţia lor. omparînd curbele de variaţie a culorilor se

pot face corelări pe anumite intervale, deci corelarea acestora se face dupăculoare. 9e asemenea, profilele lito-stratigrafice ale foraelor pot fi core-late şi după diagrama vitezei mecanice, cu condiţia ca sondele să fie forateabsolut în aceleaşi condiţii. 'ariaţiile vitezei mecanice legate de litologie

pot fi luate în considerare, în mare, pe intervale ale profilelor lito-stra-tigrafice ale foraelor. u această metodă se pot obţine corelări în specialîn zone de platformă, slab înclinate şi neaccidentate.

$4



-ig. #I. (xemplu de falie inversă cu repetiţie! pusă în evidenţă prin corelarea carotaelor electrice standard.

;



-ig. F1. (xemplu de falie normală cu lipsa! pusă în evidenţă prin corelarea carotaelor electrice standard.



orelarea profilelor lito-stratigrafice ale foraelor, se face în mod cu-rent cu diagrafia geofizică de sondă şi în special cu diagamele carotaelor electrice standard. Pentru o cît mai bună corelare a profilelor este absolutnecesar ca iniţial să se coreleze profilul mecanic tip al zăcămîntului cudiagrama carotaului electric şi, după ce au fost identificate pe aceastădiagramă modurile de înscriere a stratelor, pot fi corelate cu mult succesdiagramele de carota electric, fără să se mai ţină seama de profilul me-canic. dentificînd pe diagrama electrică o serie de repere litologice cărorale corespund repere geofizice şi ţinînd seama de reperele paleontologice,cu autorul diagrafiei geofizice de sondă se pot face corelări şi paraleli-zări de formaţiuni geologice. 9e asemenea, cu autorul diagrafiei geofi-zice de sondă, o formaţiune geologică poate fi împărţită pe complexe şistrate orizonturi! poros-permeabile, probabil sau posibil productive, se

pot pune în evidenţă accidentele tectonice, variaţiile de facies, tipurile decapcană.

în figura 6* se prezintă corelarea diagrafiilor carotaelor electrice atrei sonde situate pe aceeaşi secţiune, împărţirea complexului bazai dinsarmaţian pe strate orizonturi! şi punerea în evidenţă a unei falii in-

verse cu repetiţie! în sonda +, care a găsit stratul orizontul! a de douăori. în figura 72 este evidenţiată în sonda /, o falie normală cu lipsă!care n-a întîlnit stratul orizontul! b.

9e asemenea, cu diagrafiile geofizice se pot face corelări pe distanţemari cu condiţia ca în succesiunea stratelor respective să fie pe cît posibilunele repere geofizice constante ca poziţie în profilele lito-stratigraficeale foraelor şi bineînţeles ca mod de înscriere.

11. SEC/IUNI GEOLOGICE Şl 'R/I

11.1. ÎNTOCMIREA SECIUNILOR GEOLOGICE

Printr-o secţiune geologică construită după datele obţinute prin foraese redă în plan vertical succesiunea formaţiunilor geologice ale unei struc-turi. Pentru a întocmi o secţiune geologică cît mai aproape de situaţiareală pe baza datelor obţinute prin forae se impune a se ţine seama deurmătoarele/

1! amplasarea sondelor pe hartă să corespundă întocmai situaţiei de peteren#)! altitudinea elevaţia! sondelor să fie măsurată exact#+! limitele geologice dintre formaţiuni sau orizonturile reper să fie

luate după diagrafiile geofizice de sondă, după ce acestea au fost binefixate şi corelate între ele, să fie constante, pe întreaga structură. încazul cînd aceste limite stratigrafice sau orizonturi reper sînt fixate ero-nat în cel puţin o sondă, apar interpretări eronate. înd limitele strati-grafice sau orizonturile reper sînt luate din profilele mecanice, în cazulcînd în secţiunea ce urmează să fie construită sînt şi sonde vechi, lipsitede diagrafii geofizice, limitele sau reperele trebuie să fie identificate şi

E 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi

*E



pe diagrafiile geofizice ale sondelor vecine, din punct de vedere calitativ,respectiv după modul de înscriere. în general însă, această situaţie, la noiîn ţară este întîlnită din ce în ce mai rar#

6! se recomandă să fie folosite în construcţia unei secţiuni geologiceun număr de 1251) sonde sau chiar mai mare, funcţie de mărimea struc-turii, deoarece în acest caz se poate obţine o imagine cît mai aproape derealitate a tectonicii structurii pe direcţia pe care ea se construieşte. încazul cînd numărul de sonde dintr-o secţiune geologică este mic şi dis-tanţa între sonde este foarte mare, prin construcţie se va obţine numai oschiţă a structurii respective pe direcţia profilului unde a fost construităşi numai, în timp, prin forarea de noi sonde, pentru acelaşi interval deadîncime, imaginea tectonicii este mai aproape de realitate#

7! dacă unele sonde sînt deviate, deviaţiile acestora în plan vertical şiorizontal să fie bine redate, respectiv pe secţiune şi pe hartă#

=! pe harta pe care sînt trecute sondele se trasează direcţiile secţiuni-lor ce vor fi construite şi ele vor fi, în general, perpendiculare pe direcţiastructurii, paralele între ele, mai puţin oblice şi, de regulă, se construiesc

mai multe secţiuni transversale decît longitudinale sau oblice, deoarecesecţiunile transversale pun mai bine în evidenţă stilul tectonic al struc-turii în totalitatea ei#

E! stabilirea scărilor verticale şi longitudinale la care vor fi construitesecţiunile geologice. 8ceste scări se aleg egale, pentru a nu se obţine oimagine deformată a structurii. în cazul în care distanţa dintre sondeeste relativ mică în raport cu adîncimile sondelor, ca şi în cazul în caresecţiunea cuprinde grupuri de sonde foarte distanţate între ele, iar încli-nările stratelor sînt foarte mari, cele două scări se diferenţiază şi acestlucru se indică în legenda secţiunii respective#

! se recomandă ca direcţiile secţiunilor geologice să treacă prin cîtmai multe sonde, iar sondele care nu se situează pe linia de secţiune, se

proiectează paralel cu direcţia stratelor, dar cu condiţia ca aceste sondesă nu se situeze la distanţe foarte mari. (ronat se proiectează sondele perpendicular pe direcţia secţiunii fig. 71!#

*! cînd sondele sînt deviate se ţine seama şi de deviaţia sondelor în plan orizontal marcîndu-se pe direcţia secţiunii, proiecţia amplasamen-tului sondei, proiecţia reperului şi talpa sondei fig. 7)!.

&ecţiunile geologice se construiesc, în general, pe hîrtie milimetrică, pe care se reprezintă nivelul de referinţă, în general acesta fiind consi-derat nivelul mării, printr-o linie orizontală trasată pe toată lungimeasecţiunii şi pe această linie se marchează, prin puncte, poziţia în caresondele intersectează direcţia secţiunii.

9in aceste puncte, de pe linia de referinţă, se măsoară, la scara sec-ţiunii, altitudinea sau elevaţia fiecărei sonde şi din unirea punctelor carereprezintă altitudinile sondelor se obţine profilul morfologic, care, funcţiede numărul sondelor şi de distanţa dintre ele, este cît mai aproape de

profilul morfologic real. "ăsurătorile făcute deasupra liniei de referinţăau valori pozitive, iar măsurătorile făcute sub linia de referinţă sînt adîn-cimi, cu valori negative. 9in punctele în care sondele intersectează liniade referinţă se duc verticale, dacă sondele sînt săpate vertical, iar dacăsondele sînt deviate, traseul sondelor se abate de la verticală cu atît maimult cu cît valoarea unghiului de deviaţie este mai mare. &e impune catraseele găurilor de sonde deviate să fie corect trecute pe secţiune, astfel

$



-ig. F*. Proiectarea son-delor pe linia de sec-

ţiune. 494G 5 linie de secţiune#*, , /, #, 7 9 sonde să- pate vertical# at 5 proiec-ţie eronată a sondei pedirecţia secţiunii# a" 5 pro-iecţie corectă a sondei ) pedirecţia secţiunii# bi 5 pro-iecţie eronată a sondei / pe direcţia secţiunii# b) 5 proiecţia corectă a sondei/ pe direcţia secţiunii.



-ig. F. Proiecţia son-delor deviate pe linia

de secţiune/ 494G 5 linie de secţiune#8, B, , ?, E, 9 sonde# 2 9 reper# r 5 proiecţiareperului pe linia de sec-ţiune# ) 5 talpa sondei#t 5 proiecţia tălpii pe li-nia de secţiune.încît la stabilirea limitelor dintre etaele geologice să se aibă în vedere

pierderile de înălţime fig. 7+!.Pe traseele găurilor de sondă se trec limitele dintre etaele geologice,

reperul sau reperele fixate în urma corelărilor făcute, după diagrafiilegeofizice de sondă, înclinarea stratelor obţinută din carotele mecaniceneorientate şi din pandametrie, laadîncimile unde au fost executateaceste operaţiuni speciale. 9e asemenea,se marchează adîncimile unde au fost

puse în evidenţă accidente tectonice,cunoscute în urma corelării diagrafiilor

geofizice de sondă. %oate adîncimile privind atît limitele dintre etaele geo-logice, carotele mecanice şi oricare alterezultate obţinute prin orice operaţiispeciale se măsoară de la suprafaţă,respectiv se ia în considerare şi alti-tudinea. &înt structuri pe care se în-tîlnesc limitele dintre formaţiunile geo-logice deasupra nivelului de referinţă.nterpretarea datelor trecute pe trasee-le sondelor începe prin unirea limite-lor geologice întîlnite de acestea şi careau aceeaşi valoare stratigrafică.

în cazul unor cute neaccidentate,interpretarea datelor este mai uşor 7# $$

-ig. F/. %rasarea profilului sondelor deviate pe linia de secţiune/

, , , , N son e# 9 ta pa son-e # t 5 pro ec a t p pe n a esec une# r 5 poz a reperu u n p anor zonta # r 5 poz a reperu u n p anvert ca .



de făcut, deoarece se admite că limitele dintre etaele geologice sînt pa-ralele şi respectivele etae geologice au aceeaşi grosime.

ar sînt cazuri, destul de frecvente, cînd grosimile formaţiunilor geologice variază, fie datorită unor accidente tectonice, fie datorită unor cauze stratigrafice determinate de nedepunerea unor pachete de strate,ca şi în cazul unei structuri legate de o paleovale. în acest ultim caz,interpretarea datelor după primele sonde este mai dificilă şi impune oexperienţă în interpretare.

u cît numărul informaţiilor marcate pe traseele sondelor este maimare, cu atît interpretarea este mai aproape de realitate. în cazul unor accidente tectonice acestea sînt urmărite de-a lungul tuturor formaţiu-nilor geologice traversate de forae şi identificate în fiecare sondă. &întşi cazuri cînd pot fi întîlnite accidente tectonice numai pe anumite inter-vale fără să fie identificate de-a lungul tuturor formaţiunilor geologice,dar orice accident tectonic trebuie interpretat, indiferent de întinderea lui.

în cazul sondelor de prospecţiune sau de explorare preliminară, cîndnumărul sondelor de cele mai multe ori se reduce la una singură, se potda două sau chiar trei alternative de interpretare, urmînd ca informaţiileulterioare ce se vor obţine de la viitoarele sonde, să confirme una din elesau să se aungă la o altă interpretare.

în cazul construcţiei secţiunilor geologice pentru o structură în exploatare se recomandă ca să fie trecute pentru fiecare sondă şi diagrafiilegeofizice, perforaturile şi rezultatele obţinute, dopurile de ciment, limitelede apă-petrol şi petrol-gaze dacă este cazul. 9e asemenea, trebuie puseîn evidenţă tipurile de capcane. în cazul sondelor de prospecţiune sau deexplorare preliminară pe diagrafiile geofizice se trec, de asemenea, per-foraturile, rezultatele de producţie obţiunte, dopurile de ciment.

u autorul secţiunilor geologice se poate cunoaşte tectonica uneistructuri, se pot estima pentru sondele ce urmează să fie forate adînci-

mile la care vor fi întîlnite formaţiunile geologice, respectiv limitele din-tre acestea, grosimea lor, adîncimea unde vor fi întîlnite accidente tec-tonice sau eventual un masiv sau o lamă de sare, precum şi intervalelede mari dificultăţi în fora.

în cazul cînd sînt trecute şi diagrafiile geofizice şi rezultatele de pro-ducţie sub forma formulelor de producţie, secţiunile geologice sînt de unreal folos în cunoaşterea cît mai bună a posibilităţilor fiecărei sonde, înceea ce priveşte operaţiile de adiţionări sau de retrageri la alte strate saucomplexe. 9e asemenea, dacă într-o secţiune geologică este inclusă şi osondă care n-a atins adîncimea finală şi, din motive tehnice, a fost aban-donată şi dacă sondele vecine au descoperit un zăcămînt, se poate pune

problema resăpării sau adîncirii ei 5 dacă starea tehnică a sondei per-

mite executarea acestor lucrări.

11.2. <ARI STRUCTURALE

4ărţile structurale numite şi hărţi cu izobate reprezintă proiecţia în plan orizontal a intersecţiilor dintre suprafaţa unui reper bine definit pediagrafiile geofizice, pe întreg zăcămîntul, cu plane orizontale echidis-tante şi ele sînt absolut necesare în studiul unui zăcămînt în totalitatealui sau chiar numai pentru un sector al acestuia.

1==



-ig. FF. 4artă cu izobate, în cazul unei -ig. FJ. 4artă cu izobate în cazul uneicute anticlinale faliată de o falie normală cute simetrice,cu lipsă!.

pe hartă urma buzei superioare şi urma buzei inferioare şi între proiecţiaurmelor celor două buze, reperul, cum este normal, nu va apărea, el fiindfaliat. 0rmele faliilor de pe fiecare secţiune se unesc între ele pe hartăşi se obţine direcţia faliei în plan orizontal fig. 77!. în acest caz urma

buzei superioare prezintă nişte liniuţe îndreptate în direcţia bloculuiscufundat.

102





-ig. FI. 4artă cu izobate, cu sonde deviate la care s-a marcatadîncimea reperului pentru care s-au construit izobate.

11.3. <ARI DE PRODUCIE

4ărţile de producţie sînt hărţi structurale pe care sînt trecute re-zultatele de producţie obţinute dintr-o formaţiune productivă, dintr-uncomplex, sau dintr-un strat. în cazul unei formaţiuni geologice pro-ductive care nu are decît un singur complex sau strat productiv, se în-tocmesc hărţi de producţie pentru acest complex sau strat. 9e aseme-nea, se întocmesc hărţi de producţie pentru o formaţiune care are maimulte complexe productive, exploatate separat sau simultan.

&înt cazuri cînd pe harta respectivă sînt trecute şi rezultatele de producţie obţinute de la alte obiective, din diferite formaţiuni produc-tive.

1=4





106



-ig. /. storicul de producţie al unei sonde, pe diagrama de carotaelectric.

mulele de producţie, limitele gaze-petrol şi petrol-apă, tipurile de cap-cane. 8ceste secţiuni-armonice pun în evidentă şi variaţiile de facies

fig. =6!.

11.4. ALTE <>R?I CARE CARACTERIZEAZĂ UN ZACAMÎNT

Pentru a pune în evidenţă variaţia diferitelor mărimi fizice ale ză-cămîntului se construiesc o serie de hărţi prin metoda interpolării de-oarece, uneori, numărul de informaţii este redus. în dreptul fiecăreisonde se trece valoarea parametrului care interesează şi se unesc prinlinii punctele de aceeaşi valoare izolinii!. 9intre hărţile caracteristicecare se întocmesc se menţionează cîteva.

1='



-ig. #. 8rmonică de carotae electrice cu formule de producţie.



6arta cu i(opachite izopace! reprezintă variaţia grosimii unui strat productiv de la o sondă la alta. &e poate lua în considerare fie grosi-mea totală, fie grosimea efectivă sau grosimea saturată cu ţiţei sau cugaze a unui complex sau a unui strat. în figura =7 se prezintă un frag-ment de hartă cu izopachite, care a fost întocmită luînd în consideraregrosimea efectivă a stratului, măsurată pe verticală, pe curba de P.&.,la umătatea distanţei de la linia marnelor. Pentru stratele poros-per-meabile subţiri se ia în considerare 1?+ de la linia marnelor. în exem-

plul dat se pune în evidenţă direcţia de efilare a stratului respectiv.ind se construiesc izopachite pentru un complex, se însumează grosi-mile, pe verticală, ale tuturor stratelor poros-permeabile din complexulrespectiv.

6arta cu i(obare. u autorul acestei hărţi se pune în evidenţă va-riaţia presiunii zăcămîntului a presiunii statice! şi pentru a fi întoc-mită este necesar ca presiunea zăcămîntului să fie măsurată în sondelede exploatare în aceeaşi perioadă, pentru ca valorile să corespundă laaceeaşi dată de referinţă. Prin compararea hărţilor cu izobare întocmitela diferite date se poate constata cum s-au produs schimbările de pre-siune de la o etapă la alta de exploatare, pe zăcămîntul respectiv.

Pentru un strat poros-permeabil se mai pot întocmi h'rţi cu i(operme,care indică variaţiile permeabilităţii stratului respectiv sau se întocmescharţi cu i(oporo(it'ţi care indică schimbările de porozitate.





Probe de sit ă : din 2m în 2m de Ia 1830m pină la talpa sondei orole me!ani!e" #e va luo o !orolă me $!oni!a in bazo levantinului% una în boz ada!ianului &t uno Ia intrarea în meo'ion"(imitele (/) &i )/P vor 'i urmărite

prin probele de sităarota* ele!tri!" arota* ele!tri! stan$dard la adîn!imea 'ina/ă" +RR pentru,elve-ian si meoiian". ă sur ă tori de devia -ie " #e va măsura

deviat io orientată din +m in 100 m" #e vaurmări !a sonda să realizeze o devia-iede 2/n pe dire!-ia de 308 )i'i!ult ă -i" #tr îneri de aură in pan ,an"

-ig. J. omanda geologo-tehnică pen-

tru o sondă de exploatare format mic!.

etc!. 8cest miniprogram poate fi în-tocmit şi pentru sondele de referinţăsau de explorare, in special cînd elesînt în subordinea aceluiaşi inginer de fora.

11.5.2. FIŞE DE REPARAIE

9eseori sondele sînt oprite din producţie pe o durată de timp maimică sau mai mare. &înt unele opriride durată mai mică, cunoscute subnumele de intervenţii la sonde, ca-re fac parte din aşa-numita catego-rie a operaţiilor curente de exem-

plu/ lucrări de schimbare a instala-ţiilor de fund, uzate, curăţirea per-

foraturilor de depuneri de nisip, pa-rafină, fluid de fora, cimentareaunui interval perforat total sau par-ţial în vederea izolării sursei de apăetc!. 3pririle de durată mai marefac parte din categoria aşa-numite-lor lucr'ri capitale ca, de exemplu/resăparea găurii de sondă, de la oanumită adîncime, datorită unor cau-ze tehnice care nu mai dau posibili-tatea ca sonda respectivă să producăîn bune condiţii, sau adîncirea uneisonde, dacă situaţia tehnică a aces-teia permite, pentru unele obiectivece prezintă interes etc. Pentru aces-

111

te operaţii ca şi pentru retragereasau revenirea la un orizont productiv, cimentarea parţială a unui inter-val şi altele, se întocmesc aşa-numitele fişe de reparaţie.3 fişă de reparaţie, în general, cuprinde/

1! istoricul de producţie al sondei respective, de la prima perfora-tură şi pînă la stadiul cînd se face reparaţia respectivă#

)! posibilităţile de producţie, care se prevăd a fi obţinute în urma programului de reparaţie propus#+! estimarea producţiei care se consideră că va fi obţinută în urma

efectuării programului propus#6! programul de lucru ce urmează să fie executat#7 echipamentul necesar operaţiei propuse.în fişa de reparaţie se trece şi programul de construcţie al sondei,

înălţimea de cimentare a fiecărei coloane, intervalele perforate, dopu-rile de ciment şi, dacă este cazul, adîncimea unde coloana sau coloanelesint turtite.



Pentru întocmirea unei fişe de reparaţie trebuie să se cunoască po-ziţia izobatică pe structură a sondei respective faţă de sondele vecineîn producţie şi debitul acestora de la intervalul sau intervalele pentrucare se execută reparaţia. Pentru o cît mai bună documentare privind

posibilităţile de producţie ce se estimează a fi obţinute prin operaţiuni

de cimentare parţială a intervalului sau prin operaţiuni de adiţionări,retrageri sau adîncire se impune a se construi o secţiune geologică 5 ar-monică de carotae electrice prin zona sondei respective, şi în care săfie inclusă şi sonda respectivă. Pe diagramele carotaelor electrice alesondelor incluse în secţiunea respectivă se trec perforaturile tuturor sondelor şi rezultatele de producţie obţinute, redate sub forma formu-lelor de producţie.

(ste recomandabil să fie întocmită o secţiune geologieă-armonicădeoarece astfel se pot pune bine în evidenţă, limitele apă?petrol şi

petrol?gaze, sau gaze?apă pentru orizonturile sau complexele care ne in-teresează, tipurile de zăcămînt, eventualele accidente tectonice, precumşi variaţiile de facies, dacă este cazul.

9atorită unei cît mai bune interpretări a posibilităţilor pe care le prezintă zăcămîntul respectiv, prin sonda studiată, operaţiile care se exe-cută pe baza programului de reparaţie prezintă o deosebită importanţă

pentru exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi. în unele cazuri, în spe-cial pentru zăcămintele vechi, lucrările de reparaţii capitale pot duce ladescoperirea de zăcăminte de hidrocarburi cantonate în orizonturi ne-

perforate şi încă neinundate, şi care n-au fost luate în considerare latimpul respectiv.

3 atenţie deosebită trebuie acordată tipurilor de capcane, în legăturăcu posibilităţile de a se descoperi noi orizonturi productive, în formaţiu-

nile zăcămintelor vechi.Pentru exemplificări se dau cîteva exemple de fişe de reparaţie, care privesc diferite cazuri/

5 noi posibilit'ţi de producţie prin efectuarea unei operaţii de retra gere la un alt complex anexa 1!#

5 repunerea n producţie a unor ori(onturi &i, n funcţie de re(ultatele obţinute, propuneri de adiţion'ri sau retragerii la alte ori(onturianexa )!#

5 i(olarea apei sau reducerea procentului de ap' cu care produce o sond', prin cimentarea parţial' a intervalului perforat anexa +!#

5 cimentarea sub presiune a perforaturilor, n vederea i(ol'rii vii

turilor de ap' s'rat', urmat' de reperforarea restului de interval, prinefectuări de probe selective şi repunerea sondei în producţie anexa 6!#

5 res'parea unei sonde care are coloana deteriorat' &i este situat'ntro (on' productiv' anexa 7!#

5 adncirea unei sonde a cărei situaţie tehnică permite, pentru unobiectiv care în zona sondei n-a fost încercat, dar s-a dovedit productivîn zone adiacente, ceea ce impune a fi cunoscute posibilităţile obiectivu-lui respectiv şi în zona sondei studiate. în urma unor rezultate bune de

112



producţie se pune în valoare o suprafaţă ce trebuie luată în considerarefie prin săpare de noi sonde, fie, dacă este cazul, prin resăpări sau adîn-ciri de sonde vechi anexa =!.

11..%. !IŞA (MEMORIU) DE ABANDONARE

A UNEI SONDE DIN !ORA/ SAU DIN EXPLOATARE

&ondele de prospecţiune, explorare sau exploatare pot fi abandonatedin fora sau din exploatare din cauze de ordin geologic sau tehnic. îngeneral, sînt abandonate din fora sondele de prospecţiune şi de explo-rare. auzele geologice care pot duce la astfel de decizii constau, în ge-neral, în neconcordanţa dintre profilul lito-stratigrafic estimat şi infor-maţiile obţinute prin documentarea geologică din foraul sondelor res-

pective. a exemple de astfel de neconcordanţe, care duc la abandona-rea unei sonde din fora, se menţionează/

5 prezenţa unui masiv de sare, sau a unui orizont de sare, de gro-sime foarte mare, care în profilul lito-stratigrafic estimat al sondei nu

era prevăzut sau, dacă era, avea grosimea mult mai mică. 8ceastă situa-ţie schimbă nefavorabil posibilităţile de a fi întîlnit obiectivul pentrucare urma să se foreze sonda#

5 prezenţa fundamentului cristalin la adîncimi mici, faţă de estimă-rile făcute, ceea ce face ca formaţiunile în care ar fi fost posibil sau

probabil să se fi întîlnit zăcăminte de hidrocarburi, să lipsească# 5 lipsa din profilul lito-stratigrafic al sondei forate a rocilor-colec-

toare cu hidrocarburi.Suncţie de factorii geologici pot interveni şi unele cazuri tehnice care

să conducă la abandonarea unei sonde din fora ca, de exemplu/ pier-deri catastrofale ale fluidului de fora, pe intervale foarte mari, şi im-

posibilitatea de a fi înlăturate aceste dificultăţi. în prezent însă, numă-rul sondelor abandonate din cauza tehnice, din fora, este din ce în cemai mic, datorită progresului tehnic în foraul sondelor, ca de altfel şial sondelor oprite din cauze geologice, datorită amplasării acestora nu-mai după o udicioasă interpretare a lucrărilor de prospecţiune. în ceeace priveşte sondele de exploatare, numărul acestora abandonate dinfora, este foarte mic şi el se datoreşte fie unei variaţii pronunţate defacies şi, ca urmare, nu mai sînt întîlnite rocile colectoare în formaţiu-nea sau formaţiunile geologice care formează obiectul sondei, fie unuiaccident tectonic nesesizat iniţial, caz mai rar întîlnit şi care a plasatsonda într-un bloc tectonic inundat.

în toate cazurile se impune ca, după abandonarea sondelor din fora,să se întocmească o fişă memoriu! în care să se arate toată documenta-

ţia obţinută în timpul foraului şi interpretarea dată pe baza acesteia.n cazul amplasării de noi locaţii, memoriul respectiv, însoţit de descrie-rea tuturor carotelor mecanice, diagrafiile geofizice executate, a secţiu-nilor geologice cu deviaţia sondei sau sondelor respective şi de un frag-ment de hartă structurală, în situaţia unui zăcămînt în exploatare, seimpune, în vederea reinterpretării zonei respective şi nu puţine au fostsituaţiile cînd următoarele forae de prospecţiune, explorare sau deexploatare au dat rezultatele scontate.

3 sondă poate fi abandonată din exploatare, în cazul cînd nu maisînt posibilităţi de adiţionări sau de retrageri la alte orizonturi produc-

+ 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi 11%



tive. înainte de a se hotărî aceasta, se impune întocmirea de secţiunigeologico-armonice de carotae electrice pe direcţia mai multor sonde,în care să fie cuprinsă şi sonda respectivă cu formulele de producţie,limitele apă?petrol sau petrol?gaze, dacă este cazul, pe complexe sau ori-zonturi, tipurile de zăcămRnt şi un fragment de hartă de producţie.8ceastă parte grafică poate să scoată uneori în evidenţă, în special în

cazul zăcămintelor vechi, prezenţa unor intervale neperforate în totali-tatea lor sau chiar a unor strate neluate în considerare, după diagrafiageofizică şi care, în alte sonde, mai os pe structură, să fie productive.

în cazul cînd nu mai este absolut nici o posibilitate de a fi exploatatăo sondă, se întocmeşte o fişă memoriu! de abandonare, în care se aratălipsa oricărei posibilităţi de exploatare şi se anexează partea graficămenţionată.



PARTEA A TREIA

REGIUNILE PETROLI!ERE Şl GAZEI!EREDIN ROMNIA

Potenţialul de rezerve de petrol, posibil de pus în evidenţă şi de va-lorificat are două componente de bază/ prima componentă o formeazărezervele posibile de descoperit în urma lucrărilor de fora, amplasate

pe baza rezultatelor prospecţiunilor geofizice şi, în special, ale celor seis-mice# a doua componentă este reprezentată de rezervele ce urmează a fiobţinute prin tehnologii de exploatare perfecţionate, care să ducă lacreşterea factorului de recuperare.

în legătură cu prima componentă a potenţialului de rezerve de petroltrebuie menţionat că subsolul regiunilor noastre petrolifere este inegalcunoscut la adîncimi mai mari decît + 722 m şi, ca urmare, în prezent sînt

programate sonde pentru adîncimi de peste + 722 m, iar unele chiar pentru adîncimi de peste = 2225E 222 m într-un viitor nu prea înde- părtat vor fi programate forae pentru adîncimi de 12 222 m!.

Principala sarcină de creştere a rezervelor de petrol şi de gaze încincinalul actual se fundamentează pe executarea unui foarte mare vo-lum de lucrări de prospecţiuni seismice şi forae la adîncimi din ceîn ce mai mari şi în condiţii geologice complicate.

ea de-a doua componentă a potenţialului de petrol impune ca, înafară de metodele convenţionale îmbunătăţite inecţia de apă cu schim-

barea liniilor de curgere, splălarea cu apă după inecţie de gaze, inecţiaciclică de apă!, metode în curs de aplicare la 7+o?2 din zăcămintele dinţara noastră, cu rezultate satisfăcătoare, să se aplice şi metode noi,dintre care se menţionează/

5 inecţia cu abur, aplicată la zăcăminte cu ţiţei vîscos, situate lacirca 72 m adîncime, metodă care a dat rezultate bune pe structurile"oreni, 'idele şi &uplacu de Barcău#

5 combustia subterană, în curs de extindere în zonele 'idcle-Bălăriaşi &uplacu de Barcău#

5 inecţia de apă cu polimeri care a dat rezultate bune la zăcămîn-tul din meoţianul structurii 9răgăeşti#

5 dezlocuirea miscibilă cu soluţii micelare, prevăzută a fi aplicatăla un număr mare de zăcăminte#

5 inecţia de 2), aplicată în prezent numai la cîteva zăcăminte şi prevăzută a fi extinsă# 5 inecţia de substanţe alcaline, tensioactive sau alţi agenţi activi

cu care s-au obţinut rezultate încuraatoare pe structura Băi coi# 5 metodele petrominiere, care se bazează pe drenaul gravitaţional

prin galerii şi sonde subterane ascendente şi descendente, în curs deexperimentare la meoţianul de la mina &ărata "onteoru, la un orizont

11



inferior celui exploatat încă din anul 1*)7. 9e asemenea, s-au făcut stu-dii în vederea aplicării acestor metode şi la alte zăcăminte vechi, situatela mică adîncime "oreni, 3chiuri, Buştenari, Berea, &olonţ!.

în prezent, metodele de mărire a factorului de recuperare a ţiţeiuluise aplică industrial şi experimental la circa )22 zăcăminte, astfel că s-a obţinut, pe

baza aplicării lor, o producţie suplimentara anuala de 1,7 milioane tone

ţiţei.9e asemenea, o atenţie deosebită se va acorda reactivării unor sondesuspendate sau chiar abandonate, de pe structurile vechi, în urma re-interpretărilor posibilităţilor acestora pe baza informaţiilor obţinute prinforarea unor noi sonde.

Pe o serie de structuri, unele sonde, datorită stării lor tehnice, vor fi înlocuite. 3 atenţie deosebită se va acorda utilizării intensive a fon-dului de sonde existent şi îmbunătăţirii regimului lor de exploatare. învederea unei cît mai eficiente proiectări a exploatării zăcămintelor, seva acorda toată atenţia studiului tipurilor de capcane şi în special acapcanelor subtile. Pentru o amplasare udicioasă a foraelor de mareadîncime, o atenţie deosebită se va acorda studiului zonelor de acumularesuprapuse prezente în unele unităţi structurate din ţara noastră în care

s-au descoperit zăcăminte de hidrocarburi şi a caracterisiticlor acestora.9in cele prezentate anterior reiese importanţa cunoaşterii repartizăriimarilor unităţi structurale de care sînt legate zăcăminte de hidrocarburi.

%eritoriul ţării noastre se împarte, din punct de vedere geologic, îndouă domenii de unităţi structurale maore şi anume/ domeniul cutatşi domeniul platformic fig. =!.

9in domeniul cutat fac parte/ arpaţii 3rientali, arpaţii "eridionali,"unţii 8puseni şi depresiunile aferente/ 9epresiunea Precarpatică,9epresiunea Bazinul! Panonian, 9epresiunea Bazinul! "aramureşuluişi 9epresiunea Bazinul! %ransilvaniei.

9in domeniul platformic fac parte/ Platforma "oldovenească, 9epre-siunea Bîrladului, Promotoriul Qord-9obrogean, Platforma "oesică şi9obrogea.

Negiunile petrolifere şi gazeifere legate de domeniul cutat sînt si-tuate în/ 9epresiunea Precarpatică, Bazinul Panonian, Bazinul "aramu-reşului numai petrol! şi Bazinul %ransilvaniei, unde pînă în prezentsînt numai gaze.

în domeniul platformic regiunile petrolifere şi gazeifere sînt situateîn/ Platforma "oldovenească, 9epresiunea Bîrladului, Promotoriul

Qord-9obrogean şi Platforma "oesică.9e dată recentă 1*E*! a fost descoperit primul zăcămînt de hidro-

carburi pe platforma continentală romRnească a "ării Qegre.

12. DEPRESIUNEA PRECARPATICĂ

9epresiunea Precarpatică este cuprinsă între zona cristalino-mezozoicăa lanţului carpatic şi platformele din faţă şi este delimitată la exte-rior de falia pericarpatică de-a lungul căreia formaţiunile cutate aledepresiunii încalecă peste cele de platformă.

116



-ig. H. 0nităţile structurale din Nomania. cu zăcăminte de hidrocarburi/.3. 5 arpaţii 3rientali# ( 5 (ruptiv# ". 5 arpaţii "eridionali# ".8. 5 "unţii 8pu-seni# &.[.S.. 5 &ubzona Slişului retacic# &.[.S.P. 5 &ubzona Slişului Paleogen# [.". 5 [ona "iocenă din "oldova# [..9. 5 [ona utelor 9iapire# 9.O. 5 9epresiunea Oetică#B.P. 5 Bazinul Panonian# B.%. 5 Bazinul %ransilvaniei# 9.". 5 9epresiunea "aramure-şului# P."o. 5 Platforma "oldovenească# 9.B. 5 9epresiunea Birladului# P.Q.9. 5 Pro-montoriul Qord-9obrogean# P.". 5 Platforma "oesică.

9rept limită internă a depresiunii este considerată, în arpaţii 3rien-tali, o linie de încălecare de-a lungul căreia flişul carpatic se afundăsub zona cristalino-mezozoică, iar în arpaţii "eridionali contactul de-vine normal formaţiunile depresiunii transgradează peste margineazonei cristalino-mezozoice!.

9epresiunea Precarpatică este cunoscută, în unele lucrări, şi subnumele de ;8vanfosă arpatică< cu cele două flancuri ale ei, unul internşi altul extern. în fundamentul flancului extern depozitele molasei su-

perioare stau peste depozitele mezozoice şi paleozoice de platformă.&e consideră că cele două flancuri sînt delimitate de falia pericarpatică.

9epresiunea Precarpatică cuprinde [ona Slişului ntern şi (xtern!şi [ona Qeogenă, ultima incluzînd [ona "iocenă din "oldova, [ona u-telor 9iapire şi 9epresiunea Oetică fig. =!.

12.1. ZONA FLIŞULUI

[ona Slişului situată la est de [ona ristalino-"ezozoică a arpaţi-lor 3rientali, este formată din depozite cretacice şi paleogene şi are olăţime de circa )7 Vm la sud de 'alea "oldovei şi de circa E2 Vm înzona 'rancea.

9upă vîrsta depozitelor din care este formată şi după facies, aceastăzonă se împarte în două subzone/ &ubzona Slişului retatic ntern! şi&ubzona Slişului Paleogen (xtern!.

11'



12.1.1. SUBZONA FUSULUI CRETACIC(INTERN)

8ceastă subzonă este forma-tă din trei unităţi vest-internă,est-internă şi medio-internă!,

din care se consideră că ar pre-zenta unele perspective pentruacumulări de hidrocarburi nu-mai unitatea medio-internă, de-limitată în vest de o mare frac-tură şi în est de linia tectonică8udia.

9epozitele cretacicului infe-rior ale acestei unităţi sînt for-mate din marnocalcare, gresii

-ig. I. ndicaţii de petrol din &ubzona Sii- grosiere, şisturi negre bitumi-şul.ui ntern. noase şi gresii glauconitice, iar cele ale cretacicului superior,

din marne şi gresii cenuşii şi marne roşii şi albicioase.ndicaţiile de petrol din această unitate, numită şi pn(a &isturilor

negre, care încalecă peste depozitele din faţă, sînt legate de şisturilenegre bituminoase.

9intre aceste indicaţii de petrol se menţionează cele de la &adova,Breaza, Poorîta, &lătioara, &tulpicani, unde au avut loc şi încercări deexploatări dar cu rezultate foarte slabe fig. =*!.

12.1.2. SUBZONA FUSULUI PALEOGEN "E(TERN#

8ceastă subzonă este formată din depozite ce aparţin cretacicului, paleogenului şi miocenului.

retacicul formează fundamentul acestei subzone şi este alcătuit, în bază, din şisturi negre şi gresii cu intercalaţii de conglomerate, deasupraurmînd o alternanţă de marnocalcare, gresii, calcare şi calcare grezoasecu intercalaţii de marne vineţii-cenuşii.

Paleogenul este format din paleocen, eocen şi oligocen, care prezintămari variaţii de litofacies, atît pe direcţie longitudinală, cît şi laterală.

Paleocenul este întîlnit fie printr-o alternanţă de gresii cafenii, fie prin marne vineţii-cenuşii, uneori bituminoase. Eocenul este, în general, format din două complexe care, de aseme-

nea, prezintă mari variaţii de litofacies şi, în special, complexul inferior.9e la interior spre exterior, de-a lungul arpaţilor 3rientali, pînăla 'alea Buzăului, s-au separat cinci unităţi sau subunităţi! stratigrafice/

5 unitatea internă sau a gresiei de %arcău# 5 unitatea intermediară sau a gresiei de %azlău# 5 unitatea marginală internă# 5 unitatea marginală externă# 5 unitatea submarginală.în unitatea internă, complexul inferior al eocenului, cunoscut şi sub

numele de ori(ontul gresiei de )arc'u, format din bancuri groase de circa+ m de gresii calcaroase cenuşii-albăstrui, prezintă, spre interiorul unită-ţii, intercalaţii de marne roşii, iar spre exteriorul unităţii, intercalaţii deorizonturi de conglomerate.

11



*"

în unitatea intermediară, complexul inferior este format dintr-o alter-nanţă de bancuri de gresie de %arcău cu gresii calcaroase, marne cenu-şii-albicioase, calcare cenuşii şi marne cu fucoide. în unităţile marginal

internă şi externă, gresia de %arcău este înlocuită de calcare şi marno-calcare pentru ca în unitatea submarginală acest complex să conţină şiintercalaţii de conglomerate cu elemente verzi.

omplexul superior al eocenului, în toate cele cinci unităţi, este for-mat din marne verzi şi roşii cu intercalaţii de gresii fin micacee, succe-siune cunoscută sub numele de stratele de Plopu. $a partea superioară aacestui complex urmează stratele de Bisericani, complex de marne negreşistoase, micacee, slab nisipoase cu intercalaţii de gresii silicioase.

Oligocenul. în succesiunea oligocenului, de os în sus, se întîlnescurmătoarele orizonturi/

5 gresia de $ucăceşti, de culoare alb-galbenă, uneori marnoasă# 5 orizontul şisturilor menilitice inferioare format, în ba?ă, din şis-

turi marnoase, slab bituminoase, foioase, pe care sînt schelete şi solzi de peşte =7eletta crenata+, iar în spre partea superioară se intercalează me-nilite roci silicioase, bituminoase, brun-negricioase!#

5 orizontul marnelor albe bituminoase, de culoare cafenie pe spăr-tură proaspătă şi albă pe suprafeţele de alterare#

5 orizontul şisturilor disodilice inferioare, format din şisturi argi-loase-marnoase, negricioase, foarte subţiri, cu rozete de gips, eflorescentede sulfaţi şi schelete şi solzi de peşti şi intercalaţii de gresie de WliTa.8cest orizont este întîlnit peste orizontul marnelor albe în primele patruunităţi stratigrafice.

în unitatea submarginală, orizontul şisturilor disodilice este invadatde conglomerate cu elemente verzi/

5 orizontul gresiei de WliTa, silicioasă, albicioasă, uneori slab găl- buie, în care sînt intercalaţii de şisturi disodilice, care predomină în par-tea inferioară a orizontului#

5 orizontul &upraVliTa# 5 orizontul şisturilor disodilice superioare# 5 orizontul şisturilor menilitice superioare# 5 orizontul de tranziţie.începînd din orizontul menilitelor inferioare şi superioare, al marne-

lor albe bituminoase, al disodilelor inferioare şi superioare, ca şi în ori-Xontul de tranziţie sînt orizonturi de gresie. 8ceste toate orizonturi nusînt întîlnite pe toate structurile.

3 succesiune a acestor orizonturi, aproape completă, este întîlnită pestructura "odîrzău fig. E2!.

Orosimea acestor orizonturi variază chiar pe aceeaşi structură, cumeste cazul structurii Oropile lui [aharache, unde grosimea gresiei de$ucăceşti este de )75+2 m, grosimea orizonturilor marnelor albe bitu-minoase şi a menilitelor inferioare variază între )2 şi 2 m, grosimeaorizontului şisturilor disodilice inferioare variază între +2 şi 122 m, iar cea a orizontului gresiei de WliTa, cu cele trei complexe W Wn şi Wm!,între )22 şi +72 m. 3rizonturile şisturilor disodilice şi menilitice supe-rioare însumează o grosime de circa E2 m, care pe unele structuri atingechiar 1)2 m.

în ceea ce priveşte orizontul &upraVliTa, pe structurile unde este în-tîlnit, are o grosime ce variază între 62 şi 2 m, iar orizontul de tranziţie,o grosime de circa 72 m.

11$



&înt structuri, aşa cum s-a menţionat, pecare lipsesc unele orizonturi ca, de exemplu/

pe structura %oporu-hilii orizontul gresieide $ucăceşti, al marnelor albe bituminoase,al disodilelor inferioare şi, parţial, orizontulde tranziţie.

"iocenul este întîlnit sub forma de depozite cu sare, marne, argile, gresii, anhidritşi, uneori, gipsuri.

ni &ubzona Slişului Paleogen, din punctde vedere tectonic, se separă două unităţi/unitatea pînza! de %arcău sau mediomarginal', de care sînt legate zăcăminte de hidro-carburi şi care, de-a lungul unei linii tecto-nice, încalecă peste cea de-a doua unitate,unitatea =pn(a+ marginal' =extern'+ sau autohton, de care aparţin cele mai importantezăcăminte de hidrocarburi şi aceasta, la rîn-dul ei, ia contact cu depresiunea din faţaarpaţilor 3rientali, tot de-a lungul unei li-nii de încălecare.

în pînza medio-marginală se întîlnesctoate tipurile de cute/ cute anticlinale sime-trice, cute anticlinale asimetrice, cute falii.

în ansamblul ei, unitatea marginală se prezintă ca un anticlinorium, format din cuteanticlinale şi cute-solzi, deversate de la vestcătre est.

12.1.2.1. C-@,,,l/ @/ +/ )*)+,-/l

@/ ,@*,

2ocilemam' sînt reprezentate prin şistu-rile menilitice, şisturile disodilice şi marnelealbe bituminoase.

2ocile re(ervor sînt reprezentate prin gresia de $ucăceşti, gresia deWliTa, gresia din orizontul de tranziţie, &upraVliTa, gresiile intercalateîn orizontul marnelor albe bituminoase, al menilitelor inferioare şi supe-rioare şi al disodilelor inferioare şi superioare. în afară de oligocen, peunele structuri $eorda, omăneşti-Podei, 9ărmăneşti, Păcuriţa! s-au do-vedit bune roci rezervor şi gresia de %arcău din eocen şi nisipurile şigresiile din sarmaţianul bazinului post-tectonic omăneşti.

2ocile protectoare sînt reprezentate fie de depozitele din pînza me-dio-marginală, care proteează zăcămintele din oligocenul unităţii externe,fie, pe unele structuri, de miocenul cu sare sau de zona asfaltizată a gre-siei de WliTa ce apare la suprafaţă, ca la &olonţ5&tăneşti. [ăcăminteledin oligocen sînt, în general, stratiforme boltite cu trecere spre masive,limita petrol-apă fiind tabulară.

în general structurile sînt legate de cute solzi Ohelinţa, $epşa, &lă-nic-Băi, 9ofteana-Bogata, 9ofteniţa, erdac, Oeamăna, [emeş-ilioaia şi

120

<cor o * F 111

-ig. E2. Profilul electric tip oli-gocen 5 "odîrzău.



altele!, dar sînt şi unele structuri legate de cute anticlinale simetrice0ture-"oineşti oraş, ucuieţi, "ihoc şi altele!, de cute anticlinale asi-metrice Oropile lui [aharache, hilii-'est, 8rşiţa, Srumoasa, &lănic-Se-răstrău, sau de brachianticlinale %azlăul "are!.

12.1.2.2. Al,-,+/-/ 0*l/ "-/ @/ *+l/#

<tructurile se pot grupa pe o serie de aliniamente, dispuse în general. pe direcţia Q5& fig. E1!, şi de care sînt legate zone de acumulare. încadrul acestor aliniamente sînt caracterizate o serie de structuri.

-ig. J*, &tructurile gazeifere şi petro-gazeifere din &ubzona SlişuluiPaleogen şi [ona "iocenă din "oldova/

l 5 Oeamăna# 5 Oropile lui [aharache# + 5 hilii-'est# # 5 %aşbuga#7 5 %aşbuga-&ud# = 5 hilii-(st# E 5 ilioaia-'est/ H 5 [emeş# * 5 "oi-neştl-'est# *1 5 $eorda# ** 5 omăneşti# * 9 8rşiţa# */ 5 Soaie5%azlău5"o-dirzău5Piatra-răpată5"oineşti# *# 5 'ăsieşti- 'est# *F 5 9ărmRneşti# * 5 Sru-moasa# *J 5 &olonţ50ture-"oineşti53raş# < 5 'ăşiesti-(st# *I 5 %azlăul "are#1 9 "ihoc# * 5 ucuieţi# 5 9ofteniţa# / 5 &lRnic Băi# # 5 Qineasa#F 5 Păcuriţa# 5 erdac-'est# J 5 erdac-entru# H 5 $epşa# I 5 er-dac-(st# /1 5 $arga# /* 5 9oftana# 5 &lănic/ // 5 Sierăstrău# /# 5 Ohe-linţa# +7 5 împeni-'est# / 5 împeni# +E 5 %escani# /H 5 aşin# /I 5 împuri.

121



Aliniamentul )2 Oeamăna.<tructura 8eam'na fig. E)! este o cută-solz, foarte compartimentată.

0nele sonde amplasate pe unitatea medio-marginală traversează mioce-nul cu sare, apoi oligocenul, după care intră în eocenul unităţii externe.[ăcămintele de petrol sînt cantonate în eocen, gresia de WliTa, complexul

&upraVliTa şi orizontul de tranziţie.Aliniamentul ))2 helinţaAliniamentul )))2 Oropile lui [aharache 5 hilii 'est-%aşbuga.<tructura ChiliiBest este un anticlinal foarte compartimentat, care,

de-a lungul unui accident tectonic longitudinal, încalecă cuta %oporu.8cumulările de petrol sînt în gresia de $ucăceşti, în gresiile intercalateîn orizontul marnelor albe bituminoase, în gresia de WliTa şi în orizontulde tranziţie fig. E+!.

<tructura )a&buga pare a fi legată de cute solzi suprapuse cu o tec-tonică foarte complicată şi care încalecă oligocenul de la ilioaia-'est şioligocenul de la [emeş. &înt zăcăminte de petrol în gresia de WliTa şi în

orizontul de tranziţie fig. E6!.

@is

-ig. E). &ecţiune geologică prin structura Oeamăna.

122



-ig. J#. &ecţiune geologică prin structura %asbuga



8liniamentul '/ hilii5%oporu5ilioaia-'est59oftăniţa5&lănic-Băi.

8liniamentul '/ Sruntea omanului5[emeş5"oineşti-'est5$eor-da5omăneşti.

<tructura >eme&. 9easupra orizontului breciei tectonice s-a pus înevidenţă un solz care corespunde cutei solz faliate ilioaia (st şi sub ori-

zontul brecciei tectonice s-a pus în evidenţă un alt solz faliat care corespunde structurii [emeş. [ăcăminte de petrol sînt în gresia de WliTa şiorizontul de tranziţie fig. E7!.

8liniamentul '/ 8rşiţa5Soaie5%azlău5"odîrzău5"oineşti5'ăsi-eşti-'est 5 9ărmăneşti 5 Qineasa.

<tructura Ar&iţa este o cută asimetrică, cu flancul estic foarte compartimentat, iar flancul vestic încălecat, de-a lungul brecciei, de struc-tura hillii. &e exploatează gresia de WliTa, complexul &upraVliTa şi ori-zontul de tranziţie, în care sînt zăcăminte de petrol fig. E=!.

<tructura )a(l'u este legată de o cută solz, faliată, deversată spre estşi se exploatează, ca şi la "oineşti, gresia de $ucăceşti, gresiile din ori-zontul menilitclor inferioare, al marnelor albe bituminoase, gresia de

WliTa, complexul &upraVliTa şi orizontul de tranziţie v. fig. E7!.<tructura 7oine&ti, de asemenea, este legată de o cută solz deversatăde la vest la est, iar acumularea de la "oineşti-3raş, de o cută anticli-nală faliată, cu flancul vestic scufundat fig. EE!.

$a "oineşti sînt zăcăminte de petrol în gresia de $ucăceşti, gresia deWliTa, gresia de tranziţie şi sarmaţian.

<tructura ?'rm'ne&ti. Peste eocenul de %arcău, faliat şi flancat destratele de Plopu, gresia de $ucăceşti, marnele albe bituminoase, disodi-lele inferioare si gresia de WliTa, urmează discordant sarmaţianul fig. E!.&înt zăcăminte de petrol în sarmaţian, eocen şi gresia de WliTa.

<tructura !ineasa este o cută solz, slab deversată spre est cu zăcă-minte de petrol în orizontul de tranziţie fig. E*!.

8liniamentul '/ Srumoasa5&olonţ50ture5Piatra răpată5"oi-neşti-3raş 5 'ăsieşti-(st 5 Păcuriţa 5 erdac-'est 5 erdac-en-tru 5 $cpşa.

<tructura -rumoasa este un anticlinal asimetric faliat, cu flancul esticmult mai scufundat. 3rizonturile WliTa şi &upraVliTa formează un sin-gur complex din care se exploatează petrol, ca şi din orizontul de tran-ziţie fig. 2!.

8liniamentul '/ %azlăul "are.<tructura )a(l'ul 7are se prezintă sub forma unui brachianticlinal

larg, faliat pe ambele flancuri. Pe această structură sînt zăcăminte degaze în toate complexele de pe intervalul stratigrafie care cuprinde gre-sia de $ucăceşti, gresia de WliTa şi gresiile din orizonturile disociilelor superioare şi din orizontul de tranziţie fig. 1!.

8liniamentul Y/ "ihoc5ucuieţi.<tructura 7ihoc este legată de o cută anticlinală cu flancul estic mult

mai scufundat de-a lungul unui accident tectonic. [ăcăminte de petrolsînt în gresia de WliTa şi gaze în orizontul de tranziţie fig. )!.

8liniamentul Y/ erdac-(st.8liniamentul Y/ $arga59ofteana5&lănic5Sierăstrău.<tructura ;arga se caracterizează printr-o serie de solzi deversaţi de

la vest către est. [ăcămintele de petrol sînt cantonate în gresia de WliTaşi &upraVliTa fig. +!.

124



12



-ig. J. &ecţiune geologică prin structura 8rşiţa.



127



-ig. JH. &ecţiune geologică prin structura 9ărmăneşti.





-ig. H*. &ecţiune geologică prin structura%azlăul "are.

Fig. 82. Secţiune &eolo&ic' prin structura 3i$oc.



-ig. H/. &ecţiune geologică prin structura $arga.

Fig. 84. Secţiune &eolo&ic' prin structura o%teana.

1%1



-ig. HF. &ecţiune geologică prinstructura &lănic.

<tructura ?ofteana este o cută anticli-nală cu flancul vestic foarte faliat de faliitransversale şi longitudinale şi care în-calecă peste solzul Bogata. [ăcăminte de

petrol sint în intervalul stratigrafie care

cuprinde orizontul gresiei de $ucăceşti,orizontul gresiei de WliTa şi orizontul detranziţie fig. 6!.

<tructura <l'nic este o cută-solz, cuflancul estic încălecat de cel vestic, şi încare n-au fost traversate toate orizontu-rile oligocenului. [ăcămintele de petrolsînt cantonate în orizontul de tranziţiefig. 7!.

<tructura -ier'str'u este o cută anti-clinală faliată pe ambele flancuri şi cuorizonturile oligocenului într-o succesiune

-ig. H. &ecţiune geologică prin structura Sierăstrău.

1+)



aproape completă. [ăcăminte de petrol sînt în gresia de WliTa şi &upra-VliTa, care formează un singur orizont şi în orizontul de tranziţiefig. =!.

&tructuri petrolifere au fost descoperite şi în bazinul post-tectonicomăneşti unde, peste paleogen, format din orizontul gresiei de %arcău,în bază, şi din orizontul stratelor de Plopu, la partea superioară, ur-

mează oligocenul şi, discordant, sarmaţianul şi meoţianul. în afară deeocen şi oligocen sînt zăcăminte de petrol şi în sarmaţian pe structurile/"oineşti, $eorda, omăneşti, Podeiu, 9ărmăneşti.

12.1.2.3. D,,*l), - ?

9intre dificultăţile care pot fi întîlnite în foraul sondelor atît înunitatea medio-marginală, cit şi în unitatea marginală se menţionează/

5 pierderi de circulaţie la suprafaţă, care au loc în eocen şi oligo-cen cînd acestea sînt formate din gresii fisurate. Pierderile sînt combă-tute cu materiale de blocare şi cimentări repetate cu ciment uşor, după

care intervalul respectiv se închide prin tubarea unei coloane de ancora# 5 strîngeri şi dărîmări de găuri de sondă în eocen şi senonian, îndreptul zonelor argiloase de multe ori brecifiate!, precum şi contaminăriale fluidului de fora cu calcit. 8ceste dificultăţi pot fi înlăturate prinmărirea densităţii fluidului de fora şi prin tratamente pentru anihilareaionului de calciu#

. 5 pierderi de fluid de fora în gresia de %arcău %aşbuga, hilii-'est!sau viituri de apă dulce Oeamăna-Qord!#

5 dărîmări şi ocniri ale pereţilor găurii de sondă, pe unele structuri,la traversarea miocenuiui cu sare. Sluidele de fora se mineralizează pro-vocînd dificultăţi în formaţiunile geologice ce urmează a fi traversatestrîngeri de gaură, prinderi de garnitură!. în general, aceste dificul-tăţi sînt eliminate prin închiderea miocenuiui cu sare cu o coloană in-termediară şi înlocuirea fluidului de fora mineralizat cu fluide nemino-ralizate, după care se continuă foraul#

5 oligocenul provoacă dificultăţi la traversare, prin pierderi do fluidde fora mai ales pe structurile depletate! şi prin gazeificări ale aces-tuia, în zonele cu gresii ale oligocenului există pericolul prinderii gar-niturii de fora prin lipire, atunci cînd densitatea fluidului de fora de-

păşeşte 1,)7 Vg?dm+. înd se interceptează oligocenul în zonă inundată,sub presiune, au loc viituri de apă sărată#

5 la traversarea eocenului, în calcarele de 9oamna se produc difi-cultăţi în timpul foraului, datorită viiturilor de apă sărată, gazeificăriifluidului de fora, precum şi eventualelor pierderi ale fluidului de fo-ra. Pentru traversarea eocenului se utilizează fluide grele, cu densitatea

pînă la 1, Vg?dm+, în funcţie de structură.9e asemenea, una din dificultăţile de fora care se întîlneşto, în spe-

cial, în zona flişului, este aceea a necesităţii foraului diriat, impusă dedouă cauze principale şi anume/

5 tendinţa normală de deviere a găurii de sondă, ca urmare a al-ternanţei mari a stratelor şi a înclinării mari a acestora, aungînd une-ori pînă la =25E2:. %endinţa de înclinare a acestora are un pronunţatcaracter de direcţie nord-est#

133



5 morfologia terenului fiind foarte complicată, este imposibil să seamplaseze locaţiile în poziţii sud-vestice, faţă de poziţia de talpă, pen-tru a se fora pe tendinţa naturală de deviere.

9eoarece poziţia de talpă a sondelor este impusă de gabaritul de fund,maoritatea sondelor se forează diriat cu turbina, cu restricţii de apăsare,fapt care conduce la micşorarea vitezelor de fora, respectiv la mărirea

timpului de săpare a sondelor.

12.1.2.4. D,,*l), - /*,/

9intre dificultăţile ce pot fi întîlnite în timpul extracţiei se menţio-nează/

5 ruperea prăinilor de pompare datorită înclinării mari a găurilor de sondă, cu schimbări de azimut situaţie întîlnită pe maoritateastructurilor!#

5 depuneri de nisip [emeş, "oineşti-3raş, 9ărmăneşti!# 5 blocarea stratelor după fisurare Oropile lui [aharache, hilii-'est,

[emeş, "ihoc!#

5 punerea în producţie a multor sonde se face greu, datorită blo-cării stratului productiv cu fluid de fora.

12.1.2.5. P/07/*,/ @/ -, )*)+,-/

[cna de prim interes este Ohelinţa5omandau şi, de asemenea, pre-zintă interes zona 8său unde s-a descoperit şi pus în exploatare recentun zăcămînt la adîncimea de 7 +22 m, cît şi investigarea în continuarea paleogenului şi eventual a altor formaţiuni mai vechi din toată sub-zona externă.

în tabelul * se dau structurile şi formaţiunile geologice productivedin subzona externă a flişului din "oldova.

12.1.3. ZONA FLIŞULUI DIN MUNTENIA

9e la 'alea Buzăului spre vest, cretacicul subzonei interne a flişu-lui prezintă variaţii de litofacies, el fiind caracterizat printr-o alternanţăde marnocalcare, marne cenuşii, care în mare parte sînt înlocuite demarne roşii, iar subzona externă a flişului se fragmentează în două marianticlinale ce formează Pintenul de 4omorîciu, situat la interior, şi Pin-tenul de 'ăleni, situat la exterior. 8ceşti pinteni se afundă sub cuver-tura neogenă şi prin cîteva apariţii sporadice mai pot fi urmăriţi pînăla vest de 'alea 9îmboviţei.

9epozitele neogene pătrund şi între aceste două anticlinale formînd

sinclinalul cuveta! de &lănic, la nord de Pintenul de 4omorîciu, şi sin-clinalul cuveta! de 9rana, între cei doi pinteni.9e la 'alea Buzăului spre vest, din cele cinci unităţi stratigrafice

separate de-a lungul arpaţilor 3rientali di n "oldova, din eocen esteîntîlnită numai unitatea internă, a gresiei de %arcău, eu trei faciesuri/

5 faciesul de nord faciesul de Uotrile!, format dintr-o alternanţăde marne albicioase cu gresii calcaroase şi calcare#

5 faciesul median din Pintenul de 4omorîciu!, format din bancurigroase de gresie de %arcău cu intercalaţii de argile negricioase şimarne cenuşii#

1%4



)abelul I

&tructurile şi formaţiunile geologice productive din subzona externă a flişuluidin 3oldova

HHHH SormaţiuneaHH productivă

&tructura CH.2

iB

)c

1

( o c e n

O r e s i a d e

$ u c R c e ş t i

" e n i l i t e

i n f e r i o a r e

" a r n e a l b e

b i

t u m i n o a s e

9 i s o d i l e

i

n f e r i o a r e

O r e s i e d e

W l i T a

- o m p l e x u l

s u p r a W l i T a

9 i s o d i l e

s u p e r i o a r e

" e n i l i t e

s

u p e r i o a r e

3ri-zon-tul

detran-ziţie

) + 6 7 = E * 12 li

Oeamăna ^ ^ ^ Ôropile lui [aharache ^ ^ ^hilii-'est ^ ^ ^

%aşbuga ^ ^%oporu5liilii ^ ^Srumoasa ^ ^ ^

[emes5ilioaia ^8rşiţa

^

^

s ^

Soaie5%azlău5"odîrzău5 Piatra răpaţii5"oineşti

^ ^%arcau.!

^ ^ ^ ^ ^

%azlăul "are GM ucuieţi _>>r ^"ihoc ----- ^0ture5"oinesti-3raş ^ ^&olonţ5&tăneşti - - - - ^

omăneşti5Podei ^

^

^

^ ^$eorda ^

^

^9ărmăneşti ^ Qineasa ^9ofteniţa ^&lănic-Băi ^'ăsiesti ^ ^ ^ ^Păcuriţa ^ ^

$arga ^ ---- ^

9ofteana5Bogata ^ ^ ^ ^&lănic5Serăstrău ^ êrdac ^ ^$epşa Ôhelinţa ^3dula ^

1%



5 faciesul de sud din Pintenul de 'ăleni! format dintr-o alternanţăde gresii, marne şi argile negricioase.

3ligocenul de la <'alea Buzăului spre est este întîlnit sub două facie-suri şi anume/ faciesul de Pucioasa, în Pintenul de 4omorîciu şi facie-sul gresiei de WliTa, în Pintenul de 'ăleni.

3ligocenul din Pintenul de 4omorîciu este format, de os în sus, dinurmătoarele orizonturi/

5 orizontul menilitelor inferioare# 5 orizontul şisturilor disodilice inferioare# 5 orizontul stratelor de Pucioasa, cel mai dezvoltat, format din-

tr-o alternanţă de marne, argile cenuşii şi gresii calcaroase grosiere gre-sia de Susaru! în care sînt şi intercalaţii de marne şi calcare sideritice#

5 orizontul stratelor de 'ineţişu, format dintr-o alternanţă de mar-ne şi gresii calcaroase compacte#

5 orizontul menilitelor şi disodilelor superioare.3ligocenul din Pintenul de 'ăleni este format de os în sus din/

5 orizontul menilitelor inferioare# 5 orizontul şisturilor disodilice inferioare#

5 orizontul gresiei de WliTa inferioară alternanţă de gresii de Wli-Ta şi şisturi disodilice cu marne argiloase de tip Pucioasa!# 5 orizontul gresiei de WliTa superioară gresia de Buştenari!, for-

mat din strate de gresie de WliTa, slab cimentată şi şisturi disodilice# 5 orizontul şisturilor menilitice superioare şi al diatomitelor, for-

mat din şisturi disodilice, diatomite şi intercalaţii de menilite.ondiţiile de formare a zăcămintelor de hidrocarburi sînt/Pentru cretacic aceste condiţii sînt realizate de prezenţa rocilor-mamă,

rezervor şi protectoare ca şi a unei capcane.Noca-mamă este reprezentată prin şisturile argiloase negre.Noca-rezervor este alcătută din gresii calcaroase şi calcare grezoase.Noca-protectoare este reprezentată prin intercalaţiile de marne ce-

nuşii.Pentru eocenul din Pintenul de 4omorîciu, prezent prin facies me-

dian, aceste condiţii sînt realizate de/ 5 roca-mamă, reprezentată de argilele negricioase/ 5 roca-rezervor, reprezentată prin gresia de %arcău# 5 roca-protectoare reprezentată prin toate intercalaţiile de marne

cenuşii.Pentru eocenul din Pintenul de 'ăleni condiţiile de formarea zăcă-

mintelor de hidrocarburi sînt realizate de/ 5 roca-mamă, prin argilele negricioase# 5 roca-rezervor, prin gresii#

5 roca protectoare, prin marne.Pentru oligocenul din Pintenul de 4omorîciu/ 5 roca-mamă este reprezentată prin şisturile menilitice şi disodilice

superioare şi inferioare# 5 roca-rezervor este reprezentată prin gresia de Susaru# 5 roca-protectoare este reprezentată prin orizontul stratelor de 'i-

neţişu şi prin marnele din stratele de Pucioasa.Pentru oligocenul din Pintenul de 'ăleni/

5 rocile-mamă sînt reprezentate prin şisturile menilitice şi disodi-lice inferioare şi superioare#

136



-ig. HJ. &tructurile petro-gazeifere şi gazeifere din pintenul de 4omo-rîciu, de 'ăleni, uveta de 9rana şi de la contactul zonei miopliocene

cu Pintenul de 'ăleni/* 5 zvoarele# 5 Poseşti# + 5 ărbuneşti# # 9 &urani# 7 5 Predeal5&ărari#= 5 3păriţi# E 5 opăceni# H 9 osminele# * 5 Buştenari# *1 5 'îrful 9ră-

gănesei# **, * 5 'îrfuri-'işineşti# */ 5 'ulcana# *# 9 &tîrmini.

5 rocile rezervor sînt reprezentate prin gresia de WliTa inferioarăşi superioară precum şi prin nisipurile şi gresiile lenticulare din stra-tele de Podul "orii#

5 rocile protectoare sînt reprezentate prin marnele din stratele dePodul "orii şi prin orizontul de diatomite.

&-au obţinut unele rezultate de producţie de gaze şi petrol din cîtevastructuri de dimensiuni mici fig. E!, atît din eocenul Pintenului de 4omo-rîciu, cît şi din oligocenul Pintenului de 'ăleni. 9e asemenea, s-au dove-dit productive şi helveţianul şi meoţianul din cuvertura neogenă. în afarăde rezultatele obţinute din zona celor doi pinteni, s-au obţinut rezultate

de producţie de petrol din meoţian pe structura Poseşti, care este un mo-noclin faliat, format din pliocenul cuvetei de 9rana fig. !. &tructurileosminele &tîrmini, 'îrfuri-'işineşti şi ătiaşu se prezintă sub forma unor

1%7

-ig. HH. &ecţiune geologică prin structura Poseşti.



-ig. HI. &ecţiune geologică prinstructura osminele.

Om ±

m i



-ig. I1. &ecţiune geolo-gică prin structura z-

voarele.

cute anticlinale faliate fig. *!, iar structura zvoarele se prezintă ca unmonclin fig. *2!.

în tabelul 12 se dau structurile şi formaţiunile geologice productivedin Pintenul de 4omorîciu, uveta de 9rana şi Pintenul de 'ăleni.

%abelul *1

&tructurile şi formaţiunile geologice productive din Pintenul de 4omorîciu,uveta de 9rana şi Pintenul de 'ăleni

Pintenul de 4omorîciu uveta de9rana

Pintenul de 'ăleni

&tructura zvoa-re

ă-tiaşu

'Rr-furi

&tîr-mini 'ul-

canaPoseşti osminele Buştenari

Sormaţiu-

nea pro-

(ocen (ocen

în-chi-să!

(ocen

^

(ocen (ocen "eoţian

^3ligocen^

4eiveţian

^3ligocen^

"eoţian

4eiveţian^3ligocen^

12.2. ZONA MIOCEN> DIN MOLDO%A

8ceastă zonă este situată între zona flişului arpaţilor 3rientali şi falia pericarpatică. Peste fundamentul acestei zone, format în oligocen, ur-

mează miocenul, iar de la 'alea %rotuşului se adaugă şi pliocenul, reprezentat prin toate cele patru etae şi avînd, în general, aceleaşi ca-ractere litologice ca şi depozitele pliocene din [ona utelor 9iapire.

în tabelul 11 se prezintă profilul lito-stratigrafic sumar al depozitelor miocene din această zonă.

13&



)abelul **

Profilul lito-stratigrafic al depozitelor miocene din [ona "iocenR din "oldova

(ta &ubeta &curtă caracterizare din punct de vedere litologic

&arma-ţian hersonian

Bassarabian

'olhinian

alcare lumachelice.alcare colitice şi lumachelice cu intercalaţii de con-glomerate şi gresii."arne cu intercalaţii sau alternanţă cu gresii cu tro-vanţi sau gresii colitice.

Buglovian "arne cu intercalaţii subţiri de şisturi argiloase bitu-minoase# gresii slab consolidate şi nisipuri stratelede 8ndreiaşu!.

%ortonian 3rizontul marnelor cu &pirialis. 3rizontul şisturilor curadiolari. 3rizontul breciei sării. 3rizontul marnelor tufacee cu globigerine si al tufurilor în care sînt in-tercalate gresii calcaroase gresii de Năchitaşu!.

4elveţian "arne cenuşii cu intercalaţii de gipsuri, tufuri daci-tice şi uneori nisipuri sau strate subţiri de gresiistratele de împeni!.Oresii şi nisipuri cu intercalaţii de marne roşii stra-tele de %escani!.

Burdigalian onglomerate de Pleşu şi de Pietricica, în care pre-domină elemente de şisturi verzi de tip dobrogean,subordonat conţinînd şi elemente de tip carpatic, ar-coze, gnaise etc.

8cvitanian "arne şi argile verzi, cu intercalaţii de gresii verzicalcaroase şi gipsuri. C

Sundamentul este format din oligocen, care se cunoaşte în unele zoneca de exemplu/ anticlinalui Pleşu, unde este prezent prin marnele albe bi-tuminoase, anticlinalui Pietricica, unde apar menilitele, la iortea undeapare gresia de WliTa invadată de conglomerate cu elemente verzi.

între marginea externă a flişului în vest! şi falia pericarpatică în est!,în depozitele miocene au fost puse în evidenţă o serie de cute anticlinalefaliate, brachianticlinale, monoclinale, separate de sinclinale largi.

12.2.1. CONDI&IILE DE !ORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE 'IDROCARBURI

Nocile-mamă sînt prezente prin şisturile menilitice şi disodilice din oli-gocen, intercalaţiile pelitice din helveţian, buglovian şi sarmaţian şi şistu-rile cu radiolari din tortonian.

Nocile-rezervor sînt întîlnite în oligocen gresia de WliTa! în helve-ţian nisipuri şi gresii 5 stratele de %escani!, în buglovian nisipuri şigresii 5 stratele de 8ndreiaşu! şi sarmaţian nisipuri şi gresii!.

1%$



-ig. I*. &ecţiune geologică prin structura împeni.

Nocile protectoare sînt formate de toate intercalaţiile impermeabile dinoligocen, helveţian, buglovian şi sarmaţian.

%ipul zăcămintelor/ stratiforme, boltite, compartimentate, stratiformeecranate tectonic şi stratigrafie.

Pînă în prezent au fost puse în evi-denţă zăcăminte de hidrocarburi în oli-gocen, helveţian, buglovian şi sarmaţian!la nord de 'alea %rotuşului, pe cutele an-ticlinale faliate împeni fig. *1! şi îm-

peni-'est, şi pe branchianticlinalul faliat%escani fig. *)!, iar la sud de 'alea %ro-tuşului, pe monoclinalul aşin şi pe cutafaliată împuri-'izantea.

în tabelul 1) se dau structurile şi for-maţiunile geologice productive din zonamiocenă din "oldova.

12.2 2. DI!ICULTĂ&I IN !ORA/

n helveţian au loc strîngeri şi dărîmăride gaură, iar în zonele depletate au loc

pierderi de fluid de fora.în burdigalian au loc lipiri ale garni-

turii de fora în dreptul zonelor grezoasela densităţi ale fluidelor de fora mai maridecît 1,)+ Vg?dm+ şi din cauza forabili-tăţii reduse ce are loc în acest eta se pro-duce îmbătrînirea găurii de sondă.

140

-ig. I. &ecţiune geologică prinstructura %escani.



)abelul *

Structurile i %ormaţiunile &eolo&ice productive din ona 3iocen'

Q. SormaţiuneaDv productivă&tructura HHHH

3ligocen 4elvetian Buglovian &arma# lan

împeni ^

impeni-'est ^

%escani ^ ^

+ain ^

+5mpuri67i,antea ^

12.2.%. PERSPECTI+E DE NOI ZĂCĂMINTE

Prim interes prezintă de a fi investigate, în continuare, depozitele mio-cene helvetian, buglovian, sarmaţian! în perspectiva descoperirii de noizăcăminte, cît şi oligocenul.

12.3. ZONA CUTELOR DIAPIRE

8ceastă zonă, situată în faţa arpaţilor 3rientali şi cunoscută şi subnumele de >ona 7iopliocen', este cuprinsă între 'alea &lănicului deBuzău şi 'alea 9îmboviţei şi după datele obţinute prin forae, ea încalecăde-a lungul faliei pericarpatice Platforma "oesică, din faţă, datorită ac-ţiunii de subîmpingere spre nord a acesteia. 8ceastă zonă se reazemă cuflancul nordic pe [ona Slişului Paleogen şi cu flancul sudic pe Platforma"oesică. ntre 'alea &lănicului de Buzău şi 'alea ricovului &ărat, res-

pectiv în partea de est a zonei miopliocene, sînt cute-falii deversate spresud sau chiar spre nord şi în axul lor apar lame de sare sau diapire, dar numai în zona de la vest de ricovul &ărat se întîlnesc cute diapire tipice.

în sens strict, [ona utelor 9iapire este cuprinsă între 'alea rico-vul &ărat, în est, 'alea 9îmboviţei, în vest, cei doi pinteni, de 'ăleni şi4omorîciu, în nord, şi falia pericarpatică, de pe direcţia "izil, Oura Uuţii,

Qord-Oăieşti în sud. 9iapirismul a fost denumit, explicat şi definit pentru prima dată în ţara noastră de $. "razec 1*17!. 8ceastă zonă este umplu-tă cu depozite miocene şi pliocene ce au ca substrat depozite paleogene/ab. 1+!. a urmare a subîmpingerii Platformei "oesice sub [ona "io-

pliocenă, sondele din apropierea contactului Platformei "oesice cu [ona"/o-Pliocenă au întîlnit şi depozite mai vechi, mezozoice şi paleozoice,de platformă.

141



%abelul */

ro%ilul lito-strati&ra%ic din ona +utelor iapire

&eria,eta

&curta caracterizare din punctde vedere litologic 3bservaţii

$evantin Pietrişuri, nisipuri şi gresiislab cimentate cu intercalaţiide marne.

9acian

Qisipuri, gresii slab cimenta-te cu intercalaţii de marne ce-nuşii-vineţii, albăstrui, nisipoase, fin micacee, argile slabnisipoase şi orizonturi de lig-nit, variabile ca număr şi gro-sime. $a partea superioarăsînt prezente intercalaţii denisipuri grosiere, iar la parteainferioară predomină nisipurifine.

&-a dovedit, în general, pro-ductiv de petrol, pe structurileunde a fost străbătut de sareJintea5Băicoi, "oreni5Oura3cniţei, 3chiuri!, în timp ce pe structurile unde sarea arămas la nivele inferioare, submeoţian 8riceşti, "ărgineni,

Orădana, Sinta, "ăneşti-'lă-deni, Oheboaia ş.a.! s-a do-vedit productiv de gaze, ex-cepţie făcînd de la aceastadacianul din blocul centralal structurii Bucşani unde produce petrol. Pe unelestructuri, unde dacianul a fostgăsit productiv, a fost sepa-rat, în bază, complexul 9ră-der, deasupra acestuia comple-xul "oreni, iar restul complexelor productive au fostcuprinse în aşa-numitul complex ;9acian nedivizat< Jin-

tea-Băicoi!. n dacianul struc-turii "oreni, dovedit foarte bun productiv, s-au separat de os în sus următoarele complexe/ 9răder, "oreni, 9acianntermediar, Oross şi 9aciansuperior.9răderul de pe flancul sudical structurii "oreni a fostîmpărţit în trei orizonturi.

Ponţian

"arne argiloase, marne vine-ţii-albăstrui, aschioase şi une-ori intercalaţii de nisipuri.

&e cunosc intercalaţii de ni-

sipuri pe linia diapirismul re-vărsat şi pe linia diapirismul profund criptodiapir!, Păcu-reţi, "ăgurele, Plopeasa, Băr- buncesti, Podenii 'echi!.



"eoţian

3rizontul superior este formatdin marne fin nisipoase, fin

micacee, nisipuri şi gresii cal-caroase, fin micacee, uneorigresii slab conglomeratice. 3ri-

8cest eta geologic ca şi dealtfel dacianul a format şiformează un obiectiv impor-tant în exploatare în aceastăzonă. "eoţianul în partea deest, la Berea, are o grosimede circa E22 m şi cuprinde

două complexe " şi " .iar mai spre vest, la Boldeşti,aunge la circa +72 m gro-

142



)abelul */ continuare!

&eria,eta

&curtă caracterizaredin punct de vedere litologic 3peraţii

"eoţian

zontul inferior se caracteri-

zează prin marne cenuşii-al- bRstrui, marne cenuşii nisipoase, gresii calcaroase şi gre-sii calcaroase colitice.

sime şi cuprinde trei comple-xe productive cunoscute desus în os sub numele de/ " ,"-intermediar şi " . n con-tinuare, spre vest, cele treicomplexe productive se întîl-nesc pînă în regiunea 'ăiiPrahova, pentru ca la vest deaceastă vale, deşi grosimeameoţianului scade, aungînd la172 m, se mai separă încăun complex, respectiv se deo-sebesc patru complexe/ " ," , "-intermediar şi " .Pe unele structuri intercala-ţiile de marnă separă com-

plexul bazai în alte complexe,acesta fiind cazul complexului" în care s-au separatcomplexele " -a şi " l-b"ărgineni! şi " -c Buc-şani!. Orosimea meoţianuluiaunge în continuare, sprevest, la %eiş, la circa 122 mşi numărul complexelor se re-duce la trei deoarece " este depus sub un facies mar-nos, deşi pe unele diagrame

ale carotaelor electrice con-tinuă să fie marcat

&armaţian "arne vineţii-verzui, în alter-nanţă cu nisipuri şi gresii cal-caroase, slab verzui, de-asu-

pra cărora urmează marnecalcaroase verzui, calcare ver-zui, gresii slab conglomeratice,nisipuri şi calcare colitice cuintercalaţii de marnă verzuieşi şisturi calcaroase bitumi-



noase.

Buglovian "arne vineţii, albăstrui, finmicacee, fin nisipoase cu in-tercalaţii subţiri de argile şinisipuri, gresii calcaroase, slabcimentate, bancuri de nisipurişi orizonturi de gips fibros.&e întîlnesc şi şisturi calca-roase bituminoase, cu aspectdisodiliform.




&eria,eta

&curtă caracterizaredin punct de vedere litologic

3peraţii

%ortonian 3rizontul marnelor cu <pirialis.

3rizontul marnelor cu radio-lari format din şisturi argi-loase foioase de tipul şisturilor disodilice, cu intercalaţii mar-no-calcaroase, uneori silicifia-te, în care sînt radiolari.3rizontul ;breciei sării<, for-mat din Cmarne argiloase, deregulă bituminoase şi sărate.n acest orizont se întilnescdepozite de sare sarea de &lă-nic-Prahova, %elega, impina,Predeal-&ărari!.3rizontul tufurilor cu globi-gerine, format din tufuri da-

citice ce au intercalaţii demarne albe tufacee cu un con-ţinut mare de globigerine.

4elveţian "arne cenuşii micacee, nisipoase, cu intercalaţii subţiride marne roşii la partea supe-rioară."arne roşii micacee, nisipoaseîn umătatea inferioară. nafară de intercalaţii de nisipuri şi gresii cenuşii micacee,mai sînt şi intercalaţii de

gipsuri, tufuri dacitice şi,uneori, şisturi marnoase, fo-ioase, cu aspect disodiliform şişisturi calcaroase bituminoase.

Burdigalian 8lternanţă de gresii grosierecenuşii şi roşii-cărămizii cuconglomerate. Bine reprezen-tat la Brebu conglomeratelede Brebu! şi la &chiuleşti lin-gă 'ălenii de "unte.

8cvitanian "arne vineţii, şisturi bitumi-noase foioase, cu aspect diso-diliform, de culoare neagră,cu intercalaţii de gips şi cal-care şistoase-bituminoase, acoperite uneori cu eflorecenţede sulfaţi. &e întîlnesc mani-festaţii saline şi uneori chiar depozite de sare. 8cest etaeste, după unii geologi, con-siderat ca făcînd parte din paleogen!.

144




&aria,eta

&curtă caracterizaredin punct de vedere litologic 3bservaţii

3ligocen n acest eta, de os în sus,sînt întîlnite următoarele ori-

zonturi/ meni li te, şisturi diso-dilice, gresia de WliTa infe-rioară, stratele de Podul "o-rii, orizontul gresiei de WliTasuperioară şi, la partea supe-rioară, un orizont de meniliteşi diatomite.

(ocen 8lternanţă de gresii şi marnă.

12.%.1. CONDI&IILE DE !ORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE 'IDROCARBURI 2ocilemam' din [ona utelor 9iapire sînt reprezentate prin şistu-

rile menilitice şi disodilice oligocene, şisturile argiloase din stratele dePodul "orii, şisturile bituminoase cu aspect disodiliform din acvitanian,şisturile calcaroase bituminoase din helveţian, şisturile cu radiolari dintortonion, şisturile calcaroase bituminoase din buglovian şi sarmaţian.

9e asemenea, sînt considerate roci-mamă, pe unele structuri, rocile pe-litice din meoţian, ponţian, dacian şi levantin.

2ocile re(ervor sînt de tip granulaiM, respectiv sînt reprezentate prinnisipuri, nisipuri marnoase şi gresii. în sarmaţianul structurii Boldeşti sîntroci rezervor şi microconglomeratele.

2ocile protectoare. Nocile pelitice care au avut rolul de roci-mamă de

hidrocarburi, după ce au îndeplinit acest rol, s-au tasat şi au devenit roci protectoare.

8dmiţîndu-se prezenţa rocilor generatoare de hidrocarburi în toateetaele geologice în care sînt zăcăminte, respectiv admiţîndu-se că petro-lul este în zăcămînt primar şi acesta s-a format în urma migraţiei la-terale a hidrocarburilor, nu este nici o legătură între sare şi formareazăcămintelor. &area fiind impermeabilă, nu sînt argumente pentru a seconsidera că hidrocarburile au migrat pe verticală, pe lîngă pereţii sării,dintr-o formaţiune geologică mai veche în una mai nouă, ca, de exem-

plu, din oligocen în meoţian sau dacian.$egătura dintre zăcămintele de hidrocarburi şi diapirismul sării este

de natură mecanică# sîmburii de sare au contribuit la formarea capcane-

lor fie prin formarea cutelor anticlinale, mai mult sau mai puţin compar-timentate, fie prin formarea ecranelor pe flancurile cutelor anticlinalestrăpunse de sare.

)ipul ('c'mintelor. [ăcămintele din pliocen sînt stratiforme boltite,compartimentate sau ecranate tectonic# zăcămintele din oligocen, helve-ţian, buglovian şi sarmaţian sînt de tip stratiform, ecranate stratigrafie. înaceastă zonă, în urma prospecţiunilor geologice, geofizice şi în special alrezultatelor obţinute prin forae, au fost puse în evidenţă o serie de struc-turi diapire dispuse linear, în culise, care formează zone structurale ma-

ore, paralele cu lanţul carpatic şi de care sînt legate zone de acumulare pentru petrol şi gaze.

12 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi

14



-ig. I/. &tructurile petro-gazeifere şi gazeifere din [ona "iopliocenă/1 5 ărbuneş ti # ) 5 &uran i# + 9 Predeal5&ărari/ # 5 3păriCi/ 7 5opăceni# = 5 impina5Nuncu/ E 5 Buştcnari# H 5 virful 9răgăne-sei# * 5olibaşi# 125 3cniţa# ** 5 'alea Neşca/ * 5 Olodeni# */ 9 9oiceşti5Uotinga/ *# 5 9olani/ 17 5 8postolaehe# * 5 Păcurett#*J 9 "ăgurele# 1 5 Jintea# *I 9 Băicoi# 1 5 Sloreşti# * 5 ăiineşti# 9 &iliştea5"aureni/ / 9 Silipeşti/ # 9 "oreni#)7 5 Oura 3cn iţei # 9 Năzvad# J 5 'iforîţa# H 9 3chiuri# I 9 %eiş# +2. 5 9ragomireşti/ +1 _ 9răgăeşti 9epresiunea Oetică!#/ 9 $udeşti 9epresiunea Oetică!/ // 9 Podenii 'echi# +6 5 Boldeşti/ +7 5 8riceşti# += 5 "ărgineni# +E 5 Bucşani/ /H 5 Brăteşti#/I 9 Uuta &eacă 9epresiunea Oetică!# #1 9 obia 9epresiune Oet 0R! / #* 9 8rbRnaşi/ # 9 Beciu/ #/ 9 P V- 0D/ ## 9 Plopeasa#67 5 Ber ea# # 9 Bărbunccşti# 6E 5 Orădana/ #H 5 &ărata "onteoru# #I 9 "alu Noşu/ 72 5 eptura/ 71 5 %ătaru/ 7) 5 hiţorani#7+ 5 'lădeni5"ftneşti# 76 5 Brazi# 7.r D 5 "arceşti - Ohcbuaia/ r,=i 9 S i n f a / <iE 5 Oura Uuţi i 9epresiuni- Oetică!# 7 5 Bilciureşti

"Pl+ M......,*H#.





<tructura Cimpina fig. *E! se prezintă sub forma unui monoclin faliatcu zăcăminte de petrol în oligocen, helveţian şi meoţian.

<tructura 8ura ?r'g'nesei fig. *! este reprezentată tot printr-un mo-noclin faliat, foarte înclinat, cu zăcăminte de petrol în oligocen, helveţian

şi meoţian.<tructura Birjul ?r'g'nesei fig. **! este tot un monoclin, în al cărui

meoţian este cantonat un mic zăcămînt de petrol.<tructura <c'io&i fig. 122! este legată de o cută falie cu un zăcămînt

de mică importanţă în meoţian.

14

O 11m -ig. I. &ecţiune geologică prin struc-tura "ăgurele, sectorul "ălăieşti.

-ig. IJ. &ecţiune geologică prin structura impina.



-ig. IH. &ecţiune geologică prin struc- -ig. *11. &ecţiune geologică prin struc-tura Oura 9răgănesei. tura &căioşi.

<tructura Coliba&i fig. 121! este un monoclin faliat cu zăcăminte de petrol în meoţianul flancului sudic şi în meoţianul flancului nordic, demică adîncime.

<tructura Ocniţa fig. 12)! este o structură tipică, legată de dispirismulrevărsat. &area în ridicare a adus la suprafaţă depozite mioplocene întîl-nite pe flancul de sud al structurii.

<tructura Aninoasa fig. 12+! se prezintă ca o slabă boltire, pe fondulunui sinclinal prins între cuta de la %eiş-'iforîta, la sud, şi cuta dela Uotînga, la nord. în meoţian este cantonat un zăcămînt de petrol.

16*



-ig. *1#. &ecţiune geologică prin structura -ig. *1F. &ecţiune geologică prinJintea meoţian!M structura Băicoi meoţian!.

el de-al doilea aliniament, situat la sud de primul, este aliniamentulunde pe unele structuri sarea este sub cuaternar şi el corespunde zoneide acumulare a cutelor diapire exagerate.

9in această zonă de acumulare fac parte structurile/ Jintea, Băicoi,

Sloreşti, ălineşti, Silipeşti-&iliştea 9ealului-Silipeştii de Pădure, "oreni,Oura 3cniţei, Năzvad, 3chiuri, %eiş-'iforîta, 9ragomireşti.<tructurile Qintea@'icoi fig. 126512E!. Pe aceste structuri zăcăminte

de petrol au fost puse în evidenţă în meoţian şi dacian. &armaţianul s-adovedit, de asemenea, productiv de petrol, pe o zonă mai restrînsă, laJintea.

<tructura -lore&ti fig. 12!. Pe această structură s-a dovedit productivnumai meoţianul în care sînt cantonate zăcăminte de petrol şi gaze peflancul sudic.

<tructura -ilipe&ti<ili&tea ?ealului 5 -ilipe&tii de P'dure fig. 12*!.n sectorul Silipeştii de Pădure s-au pus în evidenţă zăcăminte de petrolîn helveţian, meoţian şi dacian, iar în sectorul Silipeşti-&iliştea, numai

in meoţian.<tructura 7oreni fig. 112!. Pe această structură sînt zăcăminte de petrol în helveţian, meoţian, dacian şi levantin.

<tructura 8uraOcniţei fig. 111!, ca şi structurile Băicoi, "oreni,3chiuri, este un alt exemplu de diapirism exagerat, cu zăcăminte de pe-trol cantonate în aceleaşi etae geologice ca şi la "oreni.

<tructura 2'(vad fig. 11)! cuprinsă între falia 'alea "orţii în est, şifalia "ahalaua, în vest, are zăcăminte de petrol în meoţian şi de maimică importanţă în dacian. 9e asemenea, în zonele de periclin s-a dove-dit productiv de petrol şi helveţianul.

11



Sig. 12=. &ecţiune geologică prin structura -ig. *1J. &ecţiune geologică prin struc-Băicoi dacian!. tura Băicoi-'est dacian!.

-ig. *1I. &ecţiune geologică prin structu-rile Silipeşti-&iliHtoa-Silipeştii de Pădure.

-ig. *1H. &ecţiune geologică prinstructura Sloreşti.

-ig. **1. &ecţiune geologică prinstructura "oreni.

12



-ig. ***. &ecţiune geologică prin structura Oura 3cniţei.111mi---------1

-ig. **. &ecţiune geologică prin structura Năz- -ig. **/. &ecţiune geologică prinvad. structura 3chiuri.

<tructura Ochiuri fig. 11+! este o cută anticlinală străpunsă de sare, pînă la suprafaţă, cu zăcăminte de petrol în helvetian, meoţian, dacian şilevantin.

<tructura )ei&Biforta v. fig. 12+!, cuprinsă între falia %eiş şi falia"ahalaua, este o cută anticlinală cu flancul nordic mai scufundat şi cel su-dic dezvoltat şi compartimentat# zăcăminte de petrol sînt cantonate în hel-vetian şi meoţian, iar de gaze, în dacian.

8liniamentul al treilea, mai la sud, este aliniamentul pe care în unele

structuri sarea este sub nivelul meoţianului şi el corespunde zonei de acu-mulare a cutelor diapire atenuate. 9in această zonă fac parte structurile/8riceşti, "ărgineni, Bucşani şi Brăteşti.

<tructura Arice&ti fig. 116! este un brahianticlinal faliat cu zăcămintede petrol în buglovian, de petrol şi gaze în meoţian şi de gaze în dacian şilevantin.

1%



-ig. **#. &ecţiune geologică prin

structura 8riceşti.



-ig. **F. &ecţiune geologică prin struc-tura "ărgineni.

<tructura 7'rgineni fig. 117! este un anticlinal faliat, cu flancul sudicmai scufundat, cu zăcăminte de hidrocarburi cantonate în buglovian pe-trol!, în meoţian petrol şi gaze! şi în dacian gaze!.

<tructura @uc&ani fig. 11=! este un brachianticlinal faliat, cu zăcă-minte de petrol şi gaze în meoţian şi dacian.

<tructura @r'te&ti fig. 11E! se prezintă ca o slabă boltire, faliată, cumici acumulări de gaze în dacian. Soraul de mare adîncime a întîlnit de-

pozitele de platformă.8liniamentul al patrulea, cel mai sudic, este format din structuri cu

sarea rămasă la adîncimi mai mari şi el corespunde zonei de acumulare adiapirismului profund criptodiapir!.

14 -ig. **. &ecţiune geologică prin structura Bucşani.



Sip. 1)E. &ecţiune geologică prin structura Brăteşti.

C -r





-ig. *. &ecţiune geologică prinstructura %ătaru.

<tructura 8r'jdana fig. 1)1! este o cută anticlinalR foarte compartimentată, cuzăcăminte de petrol şi gaze în mcoţian şi de gaze, în dacian.

<tructura )'taru fig. 1))! este o cută faliată, cu zăcăminte de petrol in meoţian, îngeneral, cu rezultate modeste, limitată la periclinul vestic al structurii.

<tructura 7alu2o&u fig. 1)+! reprezintă extinderea estică a structurii eptura-0rlaţi unde ponţianul conţine gaze şi petrol.

<tructura CepturaRrlaţi fig. 1)6! este un anticlinal asimetric, foartecompartimentat, cu zăcăminte de petrol şi gaze în meoţian.

<tructura Chiţorani fig. 1)7! reprezintă extinderea vestică a structurii eptura-0rlaţi cu zăcăminte de petrol şi gaze în meoţian.

<S -ig. **. &ecţiune geologică prin struc-tura Orădana.



-ig. */. &ecţiune geologică prin structura "alu Noşu.



Sig. 1)6. &ecţiune geologică prin structura 0rlaţi-eptura.

16



-ig. *F. &ecţiune geologică prin structura hiţorani.



-ig. *. &ecţiune geologică prin structura Boldeşti.

<tructura @olde&ti fig. 1)=! este o cută anticlinală faliată, cu flancul nordic maicăzut şi uşor încălecat de flancul sudic# zăcămintele sînt cantonate în sarmaţian şimeoţian petrol! şi în dacian şi levantin gaze!.

<tructura Podenii Bechi fig. 1)E! are un stil tectonic asemănător cu al structurii

Boldeşti# în meoţian sînt zăcăminte de petrol şi gaze, iar în ponţian, de gaze.<tructura -inta fig. 1)! se prezintă sub forma unei slabe boltiri cu zăcămintede gaze în dacian şi meoţian. Soraul de mare adîncime executat la Sinta a întîlnitdepozite de platformă, rămînînd cu talpa în carbonifer.

<tructura 8heboaia fig. 1)*! prezintă acelaşi stil tectonic ca şi structura Sinta şiare zăcăminte de gaze în dacian şi meoţian.

9in cele prezentate rezultă că, în [ona utelor 9iapire, în afară de structurilegate de diapirismul sării, sînt şi cute anticlinale faliate Pă-cureţi, Silipeşti,8rbănaşi, Berea, eptura-0rlaţi, hiţorani, Boldeşti, Podenii-'echi, "ărgineni,"ăneşti, 'lădeni ş.a.!., monocline împina, Oura-9răgănesei, 'îrful 9răgăneseiş.a.!, cute-falii 8postolache, &cRioş

-ig. **. &ecţiune geologică prin structura Podenii-'echi.



-ig. *H. &ecţiune geologică prin structura Sinta.

17



-ig. *I. &ecţiune geologică prin structurile Oheboaia-Sin-ta-Bilciureşti.

ş.a.!. 9e asemenea, se întîlnesc slabe boltiri pe fondul unor sinclinale, cum este cazulstructurilor Orădana şi 8ninoasa, care se prezintă ca o slabă boltire în cadrul unuisinclinal cuprins între cuta %eiş-'iforîta în sud şi cuta 'alea Noşca-9oiceşti-Uotînga,în nord.

<tructura 7atiţa, de asemenea, se prezintă ca un sinclinal tectonizat, care se ridicăşi se îngustează de la vest la est. în ceea ce priveşte repartizarea în suprafaţă a

zăcămintelor de hidrocarburi se constată/ pe aliniamentul de nord, al diapirismuluirevărsat împina, Oura 9răgănesei, olibaşi, Olodeni! sînt numai zăcăminte de petrol, pe aliniamentul diapirismului exagerat Jintea-Băicoi, "oreni, Oura-3cniţei!sînt zăcăminte de petrol cu cap de gaze, iar pe al treilea aliniament, al diapirismuluiatenuat 8riceşti, "ărgineni, Bucşani! au fost puse în evidenţă zăcăminte de petrol dedimensiuni reduse şi cu cupole mari de gaze, precum şi strate cu gaze.

Pe ultimul aliniament, al diapirismului profund, s-au pus în evidenţă, în general,zăcăminte de gaze "ăneşti, 'lădeni, Brazi, Srasin, Sinta, Oheboaia!.

în partea de nord a [onei "iopliocene, în apropierea contactului acesteia cuPintenul de 'ăleni, mai este un aliniament de structuri care în general, secaracterizează prin cute anticlinale faliate, ce au flancul sudic înclinat şi încălecat şi auca obiectiv principal de exploatare oligocenul Pintenului de 'ăleni.

<tructura C'rbune&ti<urani fig. 1+2! este la nivelul oligocenului o cutăanticlinală faliată, deasupra căreia miopliocenul formează un sin-

1 -ig. */1. &ecţiune geologică prin structura ărbuneşti-&ud-&urani.





-ig. */. &ecţiune geologică prin structura opăceni.

-ig. *//. &ecţiune geologică prin structura 3păriţi.



-ig. */#. &ecţiune geologică prin structurile Buşte-nari-Nuncu.

clinal faliat şi flancat de sare. [ăcămintele sînt cantonate în oligoeen, helveţian şimeoţian.

<tructura Predeal<'rari fig. 1+1! este o cută falie cu zăcăminte în orizonturileWliTa superioară şi Podul "orii.

<tructura Cop'ceni fig. 1+)! este tot o cută falie cu zăcăminte în oli-gocenulflancului nordic şi în oligocenul şi meoţian ui flancului sudic încălecat.

<tructura Op'riţi fig. 1++!. Pe această cută anticlinală faliată sînt zăcăminte înorizonturile WliTa inferioară, Podul "orii şi WliTa superioară.

<tructura @u&tenari2uncu. &e exploatează meoţianul, helveţianul şi oligocenulfig. 1+6!. 8ceastă cută anticlinală este străpunsă de sare şi se consideră că Nuncu&ud face parte din zona cutelor diapire.

12.%.%. DI!ICULTĂ&I IN !ORA/

în levantin şi dacian, pe unele structuri, au loc pierderi ale fluidului de fora în partea superioară a acestor etae. Pentru prevenirea şi remedierea acestor dificultăţise utilizează un fluid de fora uşor, cu filtrat redus, în dreptul zonelor exploatabile.

în ponţian au loc strîngeri de gaură, tendinţe de manşonare sau prindere agarniturii de fora. Pentru combaterea se utilizează, în general, fluide de fora tratateîn mod special, pentru evitarea umflării marnelor. %ot în ponţian, pe unele structuri,se menţionează gazeificări ale fluidului de fora şi se întîlnesc, ca de exemplu, pestructura "ăgurele, gra-dienţi mari de presiune şi temperatură. Pentru remediereaacestor dificultăţi se recomandă îngreuierea fluidelor de fora sau folosirea fluidelortip ;inhibitiv cu humat de calciu<, cu greutăţi specifice mari, şi stabile la temperaturiridicate, precum şi folosirea unor burlane supradimensionate în grosime. 9easemenea, în ponţian, se întîlnesc şi tendinţe naturale de deviere a găurii de sondă,

pentru combaterea cărora se folosesc ansambluri de fund cu stabilizatori.

în meoţian se menţionează pierderi ale fluidelor de fora, mai ales în cazulzăcămintelor de mică adîncime, depletate, precum şi în unele zone noi de exemplustructura Brăteşti!. Pentru combaterea acestor dificultăţi se utilizează fluide de forauşoare, cu filtrate reduse, sau emulsie inversă, precum şi materiale de blocare.

160



'ariaţiile dese de facies, în special tendinţele de marnizare întîlnite în meoţian,ca şi înclinările mari ale stratelor, conduc la strîngeri de gaură.

9atorită faptului că zăcămintele de ţiţei şi gaze din pliocen sînt, în general, înfaza de exploatare avansată, iar traversarea miooenului impune folosirea fluidelor defora grele, pe multe structuri pliocenul este închis cu o coloană intermediară.

în sarmaţian s-au întîlnit gradienţi de presiune diferiţi Bucşani!, frecvente

manifestări de ape sărate şi gazeificări. (ste necesară folosirea fluidelor de fora cugreutate specifică ridicată şi tratate pentru evitarea blocării stratelor productive. %otîn sarmaţian au loc strîngeri de gaură în zonele de marnizare datorită variaţiilor defacies.

în tortonianul cu sare se produc strîngeri de gaură, dărîmări ale pereţilor găurii desondă şi contaminarea fluidului de fora, ceea ce impune folosirea de fluide de forasuprasaturate, cu greutăţi specifice ridicate, eventual emulsie inversă.

în helveţian se întîlnesc frecvente variaţii ale gradientului de presiune şitemperatură şi se recomandă folosirea unor fluide de fora cu greutăţi specifice marisau tratate în vederea evitării blocării stratelor productive. 9atorită variaţiilor defacies marnizărilor!, au loc strîngeri de gaură şi tendinţe de prindere a garniturii defora. Pe unele structuri, tot în helveţian, se produc pierderi ale fluidelor de fora.

în oligocen, la adîncimi mici şi medii, se produc strîngeri de gaură în funcţie deînclinările stratelor şi se utilizează un fluid de fora tratat, cu filtrat redus sau fluidede fora tip emulsie inversă. $a adîncimi mari apar dificultăţi datorită gradienţilormari de presiune şi de temperatură şi aceasta impune folosirea de fluide tip emulsieinversă, cu greutăţi specifice mari.

în oligocen se mai întîlnesc şi manifestări de ape sărate, precum şi uşoaregazeificări.

12.%.4. DI!ICULTĂ&I N EXPLOATARE

n helveţian şi dacian, în zăcămintele depletate şi cu ţiţei asfaltos, exploatarea seface prin combustie sau inecţie cu abur.

în cazul viiturilor de nisip şi a inundărilor premature, care duc la defectareacoloanei de exploatare, se aplică consolidări, se folosesc filtre de nisip, coloane deexploatare şliţuite. în timpul exploatării, poate avea loc turtirea coloanelor în dreptul

ponţianului şi pentru prevenirea acestor dificultăţi se indică folosirea unor coloane cugrosimi mari de perete, cimentate pe toată lungimea lor.

în ponţianul productiv, poate avea loc blocarea stratelor productive, ceea ceimpune executarea de acidizări, fisurări şi uneori reperforări.

Pe unele structuri, în meoţian, apar dificultăţi legate de viituri de nisip ce pot fi prevenite prin consolidarea stratelor, folosirea de filtre sau de noi coloane deexploatare. în cazul blocării stratelor se aplică acidizări sau se fac reperforări.

&armaţianul prezintă dificultăţi în exploatare cauzate de permeabilităţi ridicate,conţinut mare de 2+a şi inundări premature şi în aceste ca,uri se aplică tratamente

şi acidizări.4elveţianul cu înclinări mari, cu viituri de nisip şi zone de marni,are obligă la

tratamente şi acidizări în vederea deblocării stratelor.

161





)abelul *# =continuare+ [onade acumulare de pe aliniamentul cutelor diapire exagerate



16%



12.4. DEPRESIUNEA GETICA

9epresiunea Oetică este situată în faţa arpaţilor "eridionali şi se întinde de la 'alea9îmboviţei pînă la 9unăre, iar în sud, pînă la falia pericarpatică, de pe direcţia Oura-Uutii

5 Bibeşti 5 9robeta-%urnu &e-verin şi depozitele geologice care umple această unitate,atît cit se cunoaşte pînă în prezent, aparţin intervalului stratigrafie cretacic-pliocen tab.1=!.

în urma lucrărilor de prospecţiuni geofizice prin forae au fost puse în evidenţă o seriede elemente structurale reprezentate prin cute anti-clinale care predomină ca, de exemplu/%g. Iiu aşi!, 8lunu, olibaşi, &trîmba-Nogoelu, Bustuchini, &ocu, Jicleni, Bîlteni,"erişani, Băbeni, [ătreni, 4urezani-Piscu &tearului, Uuta &eacă, &iliştea, ireşu!, prin

brachianticlinale ca, de exemplu/ Soleşti, Boţeşti, olibaşi, &ăpun ari, Orădiştea,NomRneşti-Noşiile!, prin hemianticlinale %ămăşeşti! sau mo-noclinale ca, de exemplu/Bala, ăzăneşti!. &înt şi unele elemente structurale deosebite, respectiv mai rar întîlnite şidintre acestea se menţionează structura 9obreşti ce se prezintă ca o slabă boltire pe fondulunui sinclinal care separă anticlinalul de la &uţa-&eacă-Olîmbocelul de brachianticlinalulBoţeşti. &e întîlnesc şi cute diapire numai în sud-estul depresiunii pe linia &lătioarele darfără ca diapirismul să aibă un rol important în tectonica structurilor din această depresiune.

12.4.1. CONDI&IILE DE !ORMARE A ACUMULĂRILOR DE 'IDROCARBURI

2ocimam'. ntercalaţiile pelitice din senonian, eocen, oligocen, bur-digalian,helveţian, tortonian, sarmaţian şi meoţian sînt considerate roci-mamă. 9intre acestea roci-mamă tipice, se menţionează şisturile cu ra-diolari din tortonian şi şisturile argiloase

bituminoase din sarmaţian. 2oci re(ervor. în formaţiunile geologice cunoscute pînă în prezent productive, rocile

rezervor sînt prezente prin gresii eocen şi oligocen!, nisipuri grosiere şimicroconglomerate burdigalian!, nisipuri şi gresii

164

)abelul *F

&tructurile şi formaţiunile geologice productive de la contactul[onei "iopliocene cu Pintenul de 'ăleni



)abelul *ro%ilul lito-strati&ra%ic din epresiunea etie'

&istem sauserie

&erie saueta &curtă caracterizare din punct de vedere litologic

Pliocen $evantin Pietrişuri, alternanţă de argile vineţii, nisipuri şi gresii, în careuneori se întîlnesc şi intercalaţii de strate subţiri de lignit.

9acian 8lternanţă de marne argiloase vineţii, nisipuri şi gresii cuintercalaţii de strate de lignit.

Ponţian "arne vineţii compacte, mai nisipoase la partea superioară aacestui eta, unde sînt, local, şi orizonturi de nisipuridovedite productive Oalicea, olibasi, 'ata!.

"eoţian "arne cenuşii nisipoase# marne vineţii, nisipuri şi gresiifriabile. n partea de est a depresiunii, meo-ţianul are ogrosime de la cîţiva metri pînă la cîteva zeci de metri, iar peunele structuri lipseşte Boţeşti!. ntre 'alea 3ltului şi 'aleaIiului are o grosime de circa 622 m şi prezintă marivariaţii de litofacies.

"iocen &armaţian 8lternanţă de marne, nisipuri şi gresii şi, uneori, intercalaţii deargile foioase bituminoase.0neori intercalaţii de conglomerate sau de calcare. Pe unelestructuri a fost traversat pe grosimi de cîteva sute de metri.

Badenian 5 "arne cu &pirialis, 5 şisturi cu radiolari, ntre 'alea 3ltului 5 orizontul breciei sării, şi 'alea ernei. 5 tufuri dacitice# 5 marne grezoase albăstrui, 1 $a vest de 5 conglomerate şi gresii verzui. I 'alea 3ltului.

4elveţian Qisipuri, nisipuri grosiere, gresii, gresii conglomeratice,conglomerate şi microconglomerate cu intercalaţii de marne şiargile cenuşii. %raversat pe grosimi de cîteva sute de metri peunele structuri.

Burdigalian 8lternanţă de gresii cu microconglomerate, nisipurigrosiere, marne şi argile.

8cvitanian "arne roşcate gipsifere şi marne cenuşii nisipoase cu intercalaţiide gipsuri.

^ aleo&en 3ligocen "arne de tip Pucioasa cu intercalaţii de şisturi diso-dilice,conglomerate şi gresii. $a partea superioară, intercalaţii denisipuri şi marno-calcare.

(ocen Oresii gălbui friabile în alternanţe cu marne şi argile, gresiicalcaroase şi calcare grezoase, conglomerate.

/-,,, &enonian onglomerate mărunte, gresii cenuşii, marne şi argile cenuşii,local intercalaţii de calcare recifale.

16





167



12.4.2.2. Al,-,+/-l S+ ! RJ?/l ! Cl,, ! Al- ! Fl/, 07/ %l*/l/ ! B/, * +,,*, /0,*

Bl/-, ! ,*l/-, ! S* ! B0*,-, 07/ CHH-/,

<tructura Coliba&i fig. 1+E! este un anticlinal compartimentat de o serie de falii şi în

a cărui boltă pînă la limita dacian?ponţian se schiţează un mic sinclinal.în helveţian sondele traversează un orizont nisipos după care urmează un orizont deconglomerate. Pe această structură, helveţianul şi sarmaţianul sînt productive de gaze şi

petrol, iar meoţianul este productiv de gaze.

<tructura Alunu este tot o cută anticlinală fig. 1+!, pe care sondele au traversatdepozite ce aparţin pliocenului, sarmaţianului şi helveţianu-lui. în helveţianul roşuinferior! se întîlnesc două orizonturi de conglomerate, respectiv ori(ontulconglomeratelor superioare 4v. '! şi ori(ontul conglomeratelor inferioare 4v. '!,separate de orizonturi nisipoase şi marno-nisipoase.

4elveţianul s-a dovedit productiv de gaze şi petrol, iar meoţianul numai de gaze.

<tructura Blcele fig. 1+* şi 162! este o cută anticlinală la nivelul depozitelor paleogene deasupra cărora urmează depozite helveţiene, torto-niene şi pliocene ce iautoate, forma dată de oligocen, formînd însă un mic sinclinal ce flanchează cuta de

paleogen, şi punînd în evidenţă paleo-relieful postoligocen, generat de existenţa unei văi,la timpul respectiv. 3ligocenul produce petrol, iar helveţianul produce petrol şi gaze.

<tructura @ilteni fig. 161! şi structura Qicleni fig. 16)! sînt cute anti-clinale faliate,separate între ele de o şa şi care prezintă în pliocen un mic

-ig. */J. &ecţiune geologică prin structura o-libaşi.





-ig. *#1. &ecţiune geologică prin structura 'îl-cele-(st.

sinclinal ce maschează, în adîncime, bolta din sarmaţian şi helveţian. Pe aceste structuris-au dovedit productive de petrol sarmaţianul şi helve-ţianul şi de gaze şi petrol,meoţianul.

<tructura @ustuchini este tot o cută anticlinală compartimentată de falii transversaleşi longitudinale în mai multe blocuri tectonice fig. 16+!. în burdigalian sînt zăcăminte de

petrol, iar în helveţian şi sarmaţian sînt zăcămimte de petrol şi gaze.<tructura Rr&i. Pe această cută slab înclinată, depozitele sarmaţianului şi

tortonianului prezintă mari variaţii de litofacies şi ca urmare rezervoarele sînt lentiliformefig. 166!. în sarmaţian şi tortonian sînt zăcăminte de petrol, iar în meoţian, de gaze.

170

-ig.*/I &ecţiune geologică prin structura 'îlcele.



-ig. *#*. &ecţiune geologică prin structura Bîlteni.





-ig. *#/. &ecţiune geologică prin structura Bustuchini.





<tructura @'beni fig. 167!. înhelveţianul de pe această cutăanticlinală faliată, care reprezintăobiectivul principal de exploatare,au fost separate trei orizonturi/

orizontul inferior care este îngeneral grezos şi subordonatmicroconglomc-ratic, cu intercalaţiide marne roşii, orizontul superior,gre-zos-nisipos cu intercalaţii demarne cenuşii şi trecerea de laorizontul inferior la cel superior seface gradat litologic, zonă cecorespunde şi caracterizeazăorizontul intermediar, în helveţianulintermediar şi în cel inferior sîntzăcăminte de petrol, iar în

helveţianul superior de gaze.<tructura <'punari fig. 16=! se prezintă sub forma unui brachianticlinal, la nivelul oli-gocenului, care-i flancat de hel-veţian,deasupra căruia urmează cuvertura de pliocen, din care lipseşte meoţianul.3ligocenul este productiv de gaze şi petrol, iar eocenul, de petrol.

<tructura 7eri&ani?r'ganu fig. 16E! este o cută anticlinală puterniccompartimentată de falii, care în general sînt aproape verticale. 9atorită variaţieimari de litofacies a helveţianului, separarea acestuia pe complexe este destul degreu de făcut. în oligocen şi helveţian sînt zăcăminte de petrol.

Sig. 16=. &ecţiune geologică prin structura &ăpunari.

17

0 100m

-ig. *#F. &ecţiune geologică prin structuraBăbeni.



-ig. *#*. &ecţiune geologică prin structura "erişani-9răganu.

-ig. *#H. &ecţiune geologică prin structura 9răgăcşti.

Omt

-ig. *#I. &ecţiune geologică prin structura Oalicea-(st.



<tructura ?r'g'e&ti fig. 16! este situată la limita dintre [ona "io-pliocenă şi9epreziunea Oetică. în unele lucrări este considerată ca făcînd parte din [ona"iopliocenă şi reprezintă, după unele interpretări, un mo-noclin faliat, după alteinterpretări, un sinclinal faliat ce are tendinţa de ridicare spre nord. Pe aceastăstructură meoţianul este productiv de petrol şi gaze.

<tructura 8alicea fig. 16*!. în zona Oalicea-(st, ponţianul este depus direct

peste sarmaţian şi helveţian şi este productiv de gaze ponţianul şi helveţianul.

12.4.2.3. Al,-,+/-l </-, ! ZH/-, ! SlH,/l/ !CHl,-/, KO? K Gl+*/l K BJ, ! L@/,

<tructura >'treni fig. 172! este un brachianticlinal compartimentat de faliilongitudinale şi transversale într-o serie de blocuri tectonice, cu zăcăminte de gazeîn meoţian şi sarmaţian.

>ona Cocu fig. 171! face parte din anticlinoriul &lătioarele-Ooleşti-Olîmbocelu-&trîmbu, sectorul &lătioarele. Pe flancul nordic produce helveţianulcare prezintă zone de marnizări, iar pe flancul sudic produc meoţianul, sarmaţianul

şi helveţianul.

-ig. *F*. &ecţiune geologică prin structura ocu.



1''





-ig. *FF. &ecţiune geologică prin structura &trîmbu.

>ona C'line&tiOarja fig. 17+! reprezintă flancul sudic al anticlinoriului de pedirecţia Piteşti-Ooleşti şi se prezintă ca un monoclin faliat cu zăcăminte în meoţiangaze şi petrol! şi în helveţian petrol!.

&tructura Olîmbocelu fig. 176!. "eoţianul acestei cute anticlinale în zona deapex şi pe flancul nordic are o grosime de cîţiva metri, el fiind format numai dintr-unstrat de nisip cu grosimea de circa E m, pentru ca pe flancul sudic să aungă la o

grosime de circa E2 m şi numărul stratelor nisipoase să crească. în helveţian, care prezintă zone de marnizare, sînt zăcăminte de petrol. >ona <trmbu fig. 177! este un detaliu al anticlinoriului de pe direcţia

&lătioarele-Olîmbocelu-Bogaţi cu zăcăminte de petrol în helveţian.

12.4.2.4. Al,-,+/-l D)J- ! Cl,- ! O/, ! % !L/@/-, K C, !Ş!S/*H

<tructura Ote&tiPoboru fig. 17=! este o cută anticlinală slab boltită şi puţincompartimentată, cu zăcăminte de petrol în meoţian.

<tructura Bata fig. 17E!. în zona de apex a acestei structuri care este un

brachianticlinal faliat, helveţianul suportă meoţianul, iar pe flancuri se interpunesarmaţianul şi tortonianul. în meoţian, care formează obiec-

445 ##67

-ig. *F. &ecţiune geologică prin structura 3teşti-Poboru.

12# 17$



-ig. *FJ. &ecţiune geologică prin structura 'ata.

tivul de exploatare şi care se îngroaşă pe flancuri aungînd la o grosime de circa

1)2 m, s-au identificat complexe nisipoase separate între ele de intercalaţiimarnoase şi numerotate din bază de la * la =. omplexele la 7 se interpun, îngeneral, între * şi pe flancul sudic şi pe pericline şi, de regulă, se efilează în spreapex, iar în unele blocuri nu sînt identificate. 9in punct de vedere al producţieiaceste complexe se caracterizează prin/ complexele * şi au petrol şi cap de gaze,complexul / are numai petrol, cu excepţia unui singur bloc unde are şi cap de gaze,iar complexele F şi conţin gaze libere. &înt însă şi blocuri tectonice unde comple-xele *, F şi au petrol şi cap de gaze, complexele şi / se efilează, iar complexul# nu se identifică, iar într-un bloc tectonic, complexele *, F şi sînt numai cu gaze,iar celelalte complexe nu sînt identificate.

<tructura Cobia fig. 17!. Pe acest anticlinal faliat de pe direcţia $eor-deni-obia-Uuţa &eaca s-au dovedit productive de petrol helveţianul, sar-maţianul şi

meoţianul.

10

-ig. *FH. &ecţiune geologică prin structura o-bia-&ud.



12.4.2.5. Al,-,+/-l B,/, ! Bl*/-, K S,l,/ !C,/K G Ş,,

<tructura <ili&teaClre&u fig. 17*!, situată aproape de limita dintre 9epresiuneaOetică şi platformă, este o cută anticlinală foarte slab boltită cu zăcăminte de petrol

şi gaze în meoţian.<tructura 8ura Uuţii fig. 1=2! este un brachianticlinal faliat, situat la vest de rîul9îmboviţa şi considerată de unii geologi ca făcînd parte din [ona "iopliocenă darfără să fie aduse argumente în spriinul acestei încadrări. (a se situează pe margineade sud a depresiunii şi sub depozitele miocene urmează depozite ale cretaciculuisuperior din platformă. Pe această structură, în meoţian, sînt zăcăminte de gaze.

9e dată recentă, au mai fost descoperite zăcăminte pe structura 9ră-ganu-ălina,în partea de sud a depresiunii, în apropiere de falia peri-carpatică, în doggerul din

platformă gaze şi condensat!. 9e asemenea au fost puse în evidenţă la oseşti, gazeîn eocen, la Baiculeşti petrol şi gaze în helveţian şi petrol în helveţian, la %utana.

-ig. *FI. &ecţiune geologică prin structura &iliştea-ireşu.

Fig. *1. &ecţiune geologică prin structura Oura Uuţii.

1&1







)abelul *J =continuare+

i '. 8liniamentul 4urezani5[ătreni5ocu5&lătioarele5ălineşti 3ara5Olîmbooelu5Bogaţi5&trîmbu5$udeşti

B. 8liniamentul 9răganu5ălina53teşti Poboru5'ata5$eordeni5obia5Uuţa5&eacă

'. 8liniamentul Bibeşti5Bulbuceni5&iliştea5ireşu5Oura Uuţii



1%. BAZINUL PANONIAN

8cest bazin intramuntos reprezintă, pe teritoriul ţării noastre, partea de est amarelui Bazin Panonian ce ocupă aproape întreaga suprafaţă a N.P. 0ngaria şi partea

de nord a N.&.S. ugoslavia.Pe teritoriul ţării noastre se întinde pînă la arpaţii "eridionali ai Banatului şi

"unţii 8puseni.Peste fundamentul cristalin, care reprezintă un relief de eroziune ce coboară în

trepte de la est la vest, formînd o serie de creste îngropate, urmează depozitesedimentare, care nu sînt aceleaşi pe toată întinderea bazinului de pe teritoriul ţăriinoastre şi legat de aceasta s-au separat trei mari zone/

5 zona de sud, unde peste fundamentul cristalin străpuns local de mase eruptiveurmează depozite de vîrstă miocenă şi pliocenă. zolat, sub depozitele miocene, au fostîntîlnite şi depozite ce aparţin cretacicu-lui superior şi eocenului#

5 zona centrală, delimitată de ridicarea cristalinului cland-&alonta şi de prelungirea spre vest a "unţilor Plopiş, unde fundamentul cristalin este acoperit

sporadic de depozite ce aparţin permianului şi mezozoicului, miocenului tortonian,sarmaţian! şi pliocenului#

5 zona de nord, situată la nord de prelungirea "unţilor Plopiş, unde pestedepozitele cretacice şi paleogene urmează depozite miocene şi plio.-cene.

Prin forae s-au obţinut informaţii asupra litologiei şi stratigrafiei depozitelorsedimentare şi asupra fundamentului cristalin ţabH-i-!r

)abelul 18

ro%ilul lito-strati&ra%ic din 8a,inul anonian

(ră, serie &erie, eta 3bservaţiuni,metri-grosime

uaternar 9epozite aluvionare )122 m pe structura Soeni.1 E25) 2E2 m pe structura

Oiulvaz şi %ere-mia# E225 1 222 m pe structura"oraviţa# 1)+25+ 22m pe structura &ocodor 5 hişineu-riş# E251+2 m la 9erna# 1622 51722 m la &atu"are# 25162 m la[alău.

PliocenPanonian!

$evantinPano-9acian nian supe-rior

Pietrişuri .şi nisipuri custratificaţie încrucişată,cu intercalaţii de marne. Qisipuri cu intercalaţii deargile, marne şi strate delignit.

PliocenPanonian!

PonţianPanonian inferior "eoţian

8lternanţă de argile, marneşi nisipuri cenuşii, uneoricon-glomeratice. "arne şinisipuri grosiere.

1



)abelul *H =continuare+(ră, serie &erie, eta 3bservaţiuni,

metri-grosime

&armaţian 8lternanţe de nisipuri,gresii, marne şi u-neori

microconglo-merate.

întîlnit prin forae la&andra, herestur,

Borş, "ădăraş etc.8re o grosime ce variazăde la +25=72 m.

"iocen %ortonianul >ona de nord: alter-nanţe de marne, gresii şinisipuri, uneori calcare cu

;ithothamnium. >ona de sud: conglo-merate, marne şi nisipuri.

irca =22 m grosime,întîlnit prin forae la"ădăraş, 8bră-muţ,Borş, iocaia, &ăcuienietc.

întîlnit prin forae laalacea, &atchinez,Uandra, heresturetc.

4elveţianBurdigalian

8lternanţă de gresii,microconglomerate, marneşi argile de culoareroşie.

întîlnit prin forae la"ădăraş, "oraviţaetc. 8re o grosimede circa )72 m.

Paleogen (ocen >ona de nord: alter-nanţă de gresii, marne şiargile.

>ona de sud: breciicalcaroase, conglo-

merate, gresii grosiereşi argile.

întîlnit prin forae la Qisipeni, Pişcolt pe 1222 m grosime.

+22 m grosime.

retacic retaciculsuperior

>ona de nord: gresiicalcaroase, marne, cuintercalaţii de gresiicenuşii, subţiri.

>ona de sud: argilecenuşii, gresii şi în bazăconglomerate.

8re o grosime de circa*22 m şi ar reprezentasenonianul

9ezvoltat sub formă de petice.

retacicul

inferior

>ona de nord: alter-

nanţă de gresiiglauconitice, şisturiargiloase negre, con-,glomerate şi calcare cuorbitoline apţian superior

5 albin!. >ona central':calcare recifalebarremian!

întîlnit prin forae la

Pişcolt, 8brămuţ,hişlaz. +22 mgrosime, întîl-nite la Biharea, Borşetc.

Iurasic alcare cenuşii-negricioase, compacte/calcare dolomitice.

ntîlnite prin forae la&întandrei, %oboliuetc.

16



(ră, serie &erie, eta 3bservaţiuni,metri-grosime

%riasic >ona de nord: conglomerate ce stau direct pe cristalin structura "inai Bravu!. >ona central': conglomerate în bază!, gresii,argile şi şisturi argiloase cu dia-claze de anhidritşi gips, care suportă dolomite şi calcare, parţial

bituminoase

ntîlnite prin forae la%oboliu, Borş etc.

Sundamentul cristalin este format din filite, cuarţite,micaşisturi cloritoase, şisturi sericito-cloritoase amfi-bolice,gnaise, precum şi din roci eruptive ca/ graniţe, granodiorite,diorite, diabaze, melafire.

ntîlnit prin forae la&andra, &atchinez,'ariaş, iocaia etc.

-ig. **. &tructurile petro-gazeifere şi gazeifere din BazinulPanonian/

* 5 &înmartin# 9 alacea# + 5 &atchinez# # 5 Uandra# 7 5 'ariaş# = 5 %omnatec# E 5 %eremia "are# H 5 herestur-&ud# I 5 herestur# *1 5 herestur-Qord# ** 9Pordeanu# * 5 %urnu# */ 9 &întana# *# 9 Borş# 17 5 "ihai Bravu# * 9 iocaia# *J 5 &îniob# *H 9 &u-placu de Barcău# *I 5 &ăcuieni# 1 9 8brămuţ# * 9 urtuiuşeni# 5 Pişcolt# )+ 5 "oftinu "are# # 9 "ădăraş# F 5 ărei# 5 'iişoara# J 5Biled# H 5 Qădlac# I 9 &alonta# /1 5 8lioş# /* 5 &ar-văzel# / 5 &înpetruOerman# ++ 5 Pecica# /# 9 9umbrăviţa# +7 5 Uei-

tin.

17





5 de ridicări maore/ structura %urnucare reprezintă o ridicare maoră separatăde două sinclinalo în trei boltiri! sauridicarea maoră %eremia-herestur,formată din patru boltiri/ %eremia,herestur-&ud, herestur şi herestur-

Qord!#

5 de blocuri tectonice "oftinu,

Borş!# 5 de zone de boltiri/ alacea-

&atchinez, &andra şi 'ariaş fig. 1==!,ultima fiind o apofiză care se desprindedin bolta anticlinală alacea#

5 de pericline/ %eremia care de fapteste periclinul de nord al ridicării "oVrindin N.&.S. ugoslavia!.

13.1. CONDIIILE DE FORMARE A ZĂCĂMINTELORDE <IDROCARBURI

2ocimama sînt considerate calcarele bituminoase, marnele şi argilele de culoareînchisă din triasic, şisturile marno-argiloase din cretacic, argilele şi marnele deculoare închisă din tortonian, sarmaţian şi pliocen inferior.

2oci re(ervor. [onele alterate ale fundamentului cristalin Uandra, &atchinez,'ariaş, %urnu, herestur, Pordeanu, iocaia!, conglomeratele şi gresiile dinhelveţian şi tortonian alacea, Uandra, &atchinez, 'ariaş, herestur, 8brămuţ,Borş!, pietrişurile, gresiile şi nisipurile din pliocenul panonianul! inferior alacea,&atchinez, %urnu, %eremia, &uplacu de Barcău!.

2oci protectoare. %oate intercalaţiile impermeabile din coloana lito-stratigrafică.)ipul ('c'mintelor. [ăcămintele sînt stratiforme de boltă, stratiforme ecranate

tectonic, stratigrafie sau litologic, delimitate litologic sau de tip masiv, ultimul ca încazul zăcămintelor din fundamentul alterat, care de cele mai multe ori formeazăaceeaşi unitate din punct de vedere hidrodi-namic cu miocenul sau pliocenul dincuvertura sedimentară. [ăcămintele de hidrocarburi descoperite pînă în prezent sîntcantonate în zonele alterate ale fundamentului, în tortonian, sarmaţian, miocen şi

pliocenul panonianul! inferior, iar pentru unele structuri se menţionează ca obiect deexploatare miocenul datorită faptului că există o continuitate de sedimentare întretortonian şi sarmaţian şi deliminarea acestor două etae geologice este greu de făcut.

Pe unele structuri, atît în fundament, cît şi în pliocen, s-au găsit acumulări de 2),care are origine internă şi care se exploatează odată cu gazele. 8dîncimea sondelordin Bazinul Panonian variază de la 2 la 172 m &uplacu de Barcău!, pînă la peste +222 m.

1&9

-ig. *. &ecţiune geologică prin structura

'ariaş.



1$0)abelul *I

&tructurile şi formaţiunile geologice productive din Bazinul Panonian





1$2Profilul lito-stratigrafic din Bazinul "aramureşului

)abelul 1



)abelul 1. =continuare+

&erie &erie,eta

&curtă caracterizare din punct devedere litologic

3bservaţiuni,grosime m!

retacic &enonian "arne roşii, cenuşii şi verzui.

enoma-nian

Oresii, conglomerate.

Iurasic Iurasiculsuperior

alcare.

Sundamentul cristalin compartimentat în blocuri tectonice ridicate şi scufundate.

14.1. CONDIIILE DE FORMARE AZĂCĂMINTELOR DE <IDROCARBURI

nteresează din acest punct de vedere oligocenul în care este cuprinsă atît rocarezervor cît şi roca mamă.

2ocamam' este reprezentată prin şisturile menilitice, disodilice, marnele şiargilele bituminoase din seria bituminoasă inferioară şi superioară.

2oca re(ervor. Pînă în prezent, în acest bazin, s-a dovedit productiv numaioligocenul, roca-rezervor fiind gresia de @or&a.

2oci protectoare. %oate intercalaţiile de marne şi argile din gresia de Borşa.)ipul ('c'mintelor. [ăcămintele de petrol sînt stratiforme boltite,

compartimentate şi stratiforme ecranate tectonic.ndicaţii de existenţa petrolului în Bazinul "aramureşului se cunosc de multă

vreme pe 'alea zei şi prima menţiune asupra unui izvor sărat, iodurat, care conţine şi petrol, datează din anul 1+*. în anul 1E2, localnicii extrăgeau, prin puţuri, pînă lacirca +22 Vg petrol, iar între anii 1*+51*22 s-au săpat primele sonde la &ăcel, adîncide 1775=77 m. 0lterior, sondele forate pe această structură fig. 1=! au atinsadîncimi de peste 1 22 m.

3 activitate de explorare mai susţinutăa avut loc după anul 1*72, dar rezultatelede producţie obţinute au fost slabe, datorită

permeabilităţii foarte mici a gresiei de Bor şa, cape formează singurul obiectiv de ex ploatare din acest bazin. în afară de structura &ăcel mai sînt cunoscute şi structurile pig

&ălişte, 9ragomireşti, eud. prin structura &ăcel.

1+ 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi 193



14.2. DIFICULTĂI IN FORA:

în timpul foraului se întîlnesc dificultăţi în argilele tectonizate din seria de 'aleaarelor care, uneori, prind garnitura de fora.

14.3. DIFICULTĂI IN E(PLOATARE

8ceste dificultăţi se datoresc permeabilităţii foarte mici a gresiei de Borşa, ceea cea impus executarea unor operaţii de acidizări şi fisurări hidraulice.

14.4. PERSPECTI%E DE NOI ZĂCĂMINTE

Perspective de a se descoperi noi zăcăminte sînt legate de investigarea, în

continuare, a oligocenului, precum şi cunoaşterea capacităţii petro-ga-zeifere acelorlalte depozite sedimentare.

15. BAZINUL TRANSIL%ANIEI

Bazinul %ransilvaniei este un bazin intramuntos, încadrat de arpaţii 3rientali,arpaţii "eridionali, "unţii 8puseni, "unţii $ăpuşului şi Nodnei. Peste fundamentulcristalin al bazinului, care formează o serie de zone ridicate şi scufundate, urmeazădiscordant şi discontinuu depozite permotriasice, urasice, cretacice, paleogene şimiocene inferioare, după care în continuare urmează depozite ce aparţin tortonianului,

buglovia-nului, sarmaţianului şi panonianului pliocenului!.în zonele scufundate, grosimea sedimentarului este de peste = 222 m, în timp ce pe

zonele ridicate grosimea lui nu atinge )22 m.în tabelul )1 este dat profilul lito-stratigrafic al depozitelor sedimentare din Bazinul

%ransilvaniei.

în ceea ce priveşte tectonica bazinului aceasta este diferită şi de la exteriorul lainteriorul bazinului se deosebesc trei zone/ 5 zona externă formată din strate neogene care se reazemă pe cadrul muntos al

bazinului şi înclină uşor către interiorul bazinului. 8ceste strate se prezintă, înansamblu, ca o bordură necutată sau slab cutată ce a fost pusă în evidenţă în părţile desud, de vest şi de nord ale bazinului#

5 zona cutelor diapire care se situează la interiorul primei zone, formată din cutediapire, dispuse pe direcţia 3cna "ureşului 5 3cna &ibiului 5 "ercheaşa 5 $ueta

5 Praid 5 &ovata 5 Beclean 5 9e.

194



Tabelul 21

ro%ilul lito-strati&ra%ic din 8a,inul 9ransilvaniei

&erie, eta &curtă caracterizare din punct devedere litologic

3bservaţii, grosimea m!

PliocenPanonian!

8lternanţă de marne şi nisipuricu rare şi subţiri intercalaţii detufuri andezi-dice şi mai rar decalcare dolomitice şi uneori deconglomerate. n bază, într-un

pachet de marne şis-toase esteintercalat tuful de Bazna.

8re o grosime de circa =225*22 m.9upă continuitatea de sedimentaredintre depozitele sarma-ţiene şi

panoniene, ca şi după prezenţa uneimicrofaune meo-ţiene deasupra tufuluide Bazna se poate considera că sîntdepozite meoţiene şi în continuare şidepozite ponţiene, identificate faunistic.

&armaţian >ona cu Elphidium crespinae:marne, marne nisipoase cu

intercalaţii de nisipuri şi stratesubţiri de calcare. 8lternanţăde marne, nisipuri şi tufuridacitice, marne cenuşii şi nisipuricu intercalaţii de calcaredolomitice la partea superioarăşi de tufuri, la parteainferioară.)uful de <Vrm'&el: marnenisipoase cu intercalaţii denisipuri.)uful de Rrca: nisipuri,marne cenuşii compacte,nisipuri cu intercalaţii de marnă şimarnă nisipoasă, în bază, tuful deOhiriş.

8re o grosime de circa 1 1=2 m.Orosimea maximă circa 1 722 m în

regiunea &ighişoara5Bălăuşeri. nregiunea de nord, sud şi sud-est, însarmaţian, se menţionează local şiconglomerate, iar în regiunea oocna

5%urda58iud şi 3cnişoara5Bla,gresii dure.$imita superioară a sarmaţianului a fostfixată la nivelul zonei cu Elphidiumcrespinae, în locul tufului de Baznacare este cu circa 725+22 m deasupraacestei zone.

Buglovian )uful de 8hiri&: alternanţă denisipuri şi marne nisipoase cuintercalaţii de marne compacte,tufuri dacitice şi sporadic degresii curbicorticale. $a )62m sub tuful de Ohiriş este tufulde 4ădRreni, un reper seismic şielectric regional.%uful de Borşa5%urda5 clod.

8re o grosime de circa E22 m.Orosimea maximă circa 1 +22 m înregiunea "ica5&îngeorgiu de Pădure.n regiunea de nord-vest cuprinde şiconcreţiuni gre-zoase, iar în regiunea3cnişoara5Bla, cuprinde şi concreţiunicalcaroase foarte dure.

%ortonian Qisipuri şi marne nisipoase cu<pirialis.Uisturi argiloase brune-ne-gricioase cu radiolari.

irca +22 mgrosime.irca 12 mgrosime.%ortonianul afost întîlnit prinforae

Bine dezvoltat pe bordura de vest,tortonianul este

reprezentat prin-tr-unfacies litoral detritic,

caracterizat prin pietrişuri şi con-



1$6 )abelul W =continuare+





)abelul * =continuare+

&erie, eta &curtă caracterizare din punctde vedere litologic

3bservaţii,grosime m!

Paleocen 8rgile vărgate seria infe-rioară! şi soluri lateritice.

n nord-vestul şi nordul bazinului, înregiunea Iibou, seria argilelor vărgate

are o grosime de peste 1E22 m şi esteformată dintr-un orizont roşu de circa1 222 m grosime, un orizont de calcarede apă dulce de circa 622 m grosime,iar la partea superioară este un orizontvărgat gros tot de 622 m.

n regiunea lu-Qapoca, seria argilelorvărgate are o grosime de circa 172 m.

retacic re-tacicsupe-rior

"arne şi argile ce-nuşii, negricioase,gresii, conglomerate#

Prin forae a fost întîlnit la Bu-neşti,Puini, 8lămor, Silitelnic, precum şi pe alte domuri, pe o grosime de circa 122m.

re-tacicinfe-rior

alcare cu orbitoline#"arne negricioase şicenuşii, argile brune cuintercalaţii deconglomerate şi gresii seconsideră că aceastăsuccesiune aparţine

barre-mianului-apţianu-lui!.onglomerate şi marnenegricioase compacte.

întîlnit prin forae la Orînari, BRnd,8lămor. $a 8lămor cre-tacicul calcarosaparţine albianu-lui şi a fost întîlnit pe ogrosime de circa 672 m.

Iurasic alcare gălbui, compacte ntîlnit în foraul de la BRnd.

%riasic 8lternanţă de marne roşii,argile cenuşii şi verzui cudiabaze#

alcare şi şisturi argiloase.

întîlnit prin foraul de la băneşti, între )==2 şi ) 7 m adîncime. $a 8gnita5 Ohieasa este format din conglomerate

roşcate, marnocalcare, calcare şi dolo-mite.

Permian Uisturi cloritoase limonitizate şiconglomerate cu elemente deşisturi cristaline

ntîlnit prin foraul de la băneşti laadîncimea de ) 7 m.

Sundamentul cristalin este format din şisturicloritoase, sericitoase, cuarţite, mica-şisturi.

întîlnit prin forae la &tănceni, 9aia,Benţid, Orînari, &ic, 8iud, 9îra,Pogăceaua, Ourghiu, $u-erdiu.

1$



5 zona centrală, formată din domuri Sîntînele, &ărmăşel, Uincai, 0lieş, $uduş,9elenii, etatea de Baltă, Păingeni, %g. "ureş, Qadeş, opşa "ică şi altele!, anticlinaleBeudiu, (nciu, Orebeniş, ucerdea şi altele! şi brachianticlinale [ăul de împie,&înger, 9umbrăvioara şi altele!.

(lementele structurale din zona centrală sînt rezultatul acţiunii sării din tortonian.

în general, stratele acestor forme structurale, înconurate din toate părţile desinclinale, au înclinări mici 15*:!. 9e exemplu, pe domul Puini, înclinările sînt de 15 6:, pe domul &ărmăşel de 1: +C5=:, pe domul $uduş de )56:, pe domul Uincai de 65 E:, pe domul Păingeni de 75=:, pe domul hedia de +5*:. &e cunosc şi cazuri cîndînclinările stratelor au valori mai mari şi variabile. 8stfel, pe brachianticlinalul &înger,înclinările au valori între şi 67:, iar pe domul etatea de Baltă se întîlnesc înclinări de1: +2C57:, dar uneori şi de E517:. Pe domul Buneşti-riţ se întîlnesc valori de 651E:,iar în adîncime de 175+):. în afară de forme structurale simetrice sînt şi formestructurale asimetrice ce au un flanc mai înclinat Uincai, [ăul de împie şi altele!. Pînăîn prezent se cunoaşte cu certitudine, că numai anticlinalul Nuşi, ale cărui strate auînclinări de 12562:, este faliat, celelalte forme structurale de care sînt legate zăcămintede gaze nu prezintă accidente tectonice.

15.1. CONDIIILE DE FORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE GAZE

8ceste condiţii sînt legate de prezenţa rocilor-mamă, rocilor rezervor, rocilor protectoare şi a capcanelor.

2ocilemam'. 8cestea sînt reprezentate prin argilele şi marnele din tortonian, buglovian, sarmaţian şi panonian şi în special prin şisturile cu radiolari tortonian!. 9e

asemenea, trebuie luate în considerare şi şisturile bituminoase ale stratelor de leanda"are oligocen!. 2ocile re(ervor sînt reprezentate de nisipurile, nisipurile marnoase, marnele

nisipoase şi gresiile din tortonian, buglovian, sarmaţian şi local şi din panonian. 9ar înafară de acestea, calitatea de roci rezervor a mai fost pusă în evidenţă, prin probe de

producţie, şi pentru alte etae geologice şi anume/ în burdigalian şi helveţianmicroconglomerate, nisipuri şi gresii!, în oligocen nisipuri şi gresii! şi în eocen gresii,nisipuri şi calcare! deşi au avut rezultate negative.

2ocile protectoare: toate intercalaţiile impermeabile care separă şi proteeazăcomplexele şi stratele purtătoare de gaze.

în formaţiuni mai vechi, în care se cunosc roci rezervor, dar care pînă acum au datapă sărată la probele de producţie sînt, de asemenea, roci protectoare. 8stfel, în bazatortonianului este sarea şi stiva de strate argiloase, în miocenul inferior intercalaţiile demarne şi argile care se mai întîlnesc şi în oligocen şi eocen, unde pot fi luate înconsideraţie şi bancurile de gips, în ceea ce priveşte această calitate.

1**



)ipul ('c'mintelor. în afară dezăcăminte stratifor-me boltite seîntîlnesc şi zăcăminte stratiformeecranate litologic, delimitatelitologic şi zăcăminte combinatezăcăminte stratiforme boltite cutrecere spre zăcăminte masive!foarte rar ecranate stratigrafieorunca-Qord în bugloviansuperior! şi tectonic L! pe domul

ernuţ. &tructurile gazeifere dinBazinul %ransilvaniei fig. 1=*!, în

funcţie de gradul de eroziune al panonianului şi al formaţiunii cu gaze au fost împărţiteîn trei grupuri pe care le prezentăm în cele ce urmează. 9upă unii autori, după acelaşicriteriu structurile gazeifere au fost împărţite în cinci grupuri.

15.2. GRUPURILE DE STRUCTURI GAZEIFERE8rupul de nord cuprinde structuri gazeifere de mare altitudine şi eroziune care, în

general, au axa orientată pe direcţia Q'-&(. a exemplu de structuri gazeifere dinacest grup se menţionează/ Beudiu, (nciu, Puini, Buza, &trugureni, Sîntînele, [ăul deîmpie fig. 1E2!, &înger, Bogata de "ureş, &înmartin, Bozed şi altele.

9in cauza eroziunii din seria gazeiferă a structurilor din acest grup lipsesc 72251222 m.

8rupul central, de medie altitudine şi eroziune din care, din seria gazeiferă lipsesc1225)72 m, cuprinde structuri ce au axa orientată, aproximativ, pe direcţia (-'etatea de Baltă, Bazna!.

-ig. *I. &ecţiune geologică prin Bazinul%ransilvaniei.



Ap' XP% <Hv Apa

-ig. *J1. &ecţiune geologică prin structura [ău-Uăulia.

2==



8rupul sudestic, de mică altitudineşi eroziune, unde seria ga-zeiferă are unînveliş de pano-nian pe alocuri parţialerodat (r-nei, orunca, Silitelnic şialtele!

în partea de sud şi de est a cuvetei,structurile au, în general, axa orientată pe direcţia Q5& şi prezintă, unele dintreele, dezar-monii intraformaţionale, careau determinat o deplasare a axuluistructurilor, de la verticală, cuadîncimea. 9upă o nouă concepţie 9.Prodan! structurile gazei-fere sînt dispuse pe aliniamente lineare, lineare în culise, unele aliniamente prezentînd,

probabil, ramificaţii. 9ezarmoniile intraformaţionale, in partea de est a bazinului seîntîlnesc în special la limitele dintre etaele geologice ce aparţin formaţiunii cu gaze.9acă în grupul de nord dezar-monii vizibile se cunosc numai pe patru structuri Puini,Uincai, Bogata de "ureş şi 'aidei!, în grupul central, numai pe domul Bazna, în schimbîn grupul sud-estic, se întîlnesc pe nouă structuri 9umbrăvioara, fig. 1E1!, Silitelnic,

Qadeş, opşa "ică, Qoul &ăsesc, Sirtuşu, &îngeorgiu de Pădure fig. 1E)!, Ohineşti-%rei&ate, Oălăţeni!. Pe domul Bogata de "ureş fig. 1E+! axa se deplasează la orizonturileinferioare, de la vest către est. $a Silitelnic care în sarmaţian este un brachianticlinal dedirecţie (Q(-'&', cu două culminaţii, în buglovian şi tortonian se configurează treiculminaţii, datorită dezarmoniei intraformaţionale. Pe domul Bazna, orientat est-vest,apexul se deplasează, în adîncime, către sud, tot datorită dezarmoniei intraformaţionale.9omul Qoul &ăsesc la suprafaţă este orientat

-ig. *J. &ecţiune geologică prin structura &îngeorgiu de Pădure.

-ig. *J*. &ecţiune geologică prin structura9umbrăvioara.

Om 4



201





-ig. *JF. &tructurile gazeifere din Bazinul %ransilvaniei /1 5 Beudiu# ) 5 (nciu# + 5 &trugureni# # 5 Puini# 7 5 Buza# = 5Slntînele# E 5 &ărmăşel# 5 răieşti5(r-cea# * 5 Bozed# *1 5&înmartin# ** 5 0lieş# * 9 Uin-cai# */ 5 Orebeniş# *# 5 [ăul de împie#17 5 &ăulia# * 5 9obra# *J 5 $uduş# *H 9 &îngcr# *I 5 clănzel# 1 9'aidei# * 5 &ăuşa# 5 Bogata# / 5 $echinţa5ernuţ# # 5 ucerdea#F 5 9elenii &aroş!# 5 etatea de Baltă/ J 5 Bazna# H 5 %ăuni# I 5 $unca# /1 5 Pă-ingeni# /* 5 'oivodeni# / 9 băneşti# ++ 5 9umbră-vioara# /# 5 %eleae# +7 5 (rnei# / 5 %îrgu "ureş# +E 5 orunca# /H 58căţari# /I 9 "iercurea Qiraului# #1 5 9ămieni# #* 5 "ăgherani/ # 5Ohineşti5%rei &ate# #/ 5 Oăl7Ccni# ## 5 &uveica# #F 5 &îngeorgiu dePădure# # 5 uşmed# #J 5 Silitelnic# #H 5 $aslăul "are# #I 5 Prod-&eleuş# 72 5 Uoimuş# 71 5 Qadeş# F 9 Sirtuşu# F/ 9 %ărceşti# F# 9Benţid# 77 5 hedia# 7= 5 (liseni/ 7E 5 risturu# 7+ 5 Brădeşti# 7* 5

Beia# 1 5 Buneşti5 riţ# * 9 9aia5%elina# 9 Qoul &ăsesc# =+ 5opşa "ică# # 5 Petiş/ =7 5 'îrghiş/ 5 Nuşi# =E 5 lim-bav# H 5Pipea# I 9 Porumbenii "ici# J1 9 hedia-(st# E1 5 &imioneşti# E) 5"edişor.

15.3. DIFICULTĂI IN FORA:

9intre dificultăţile întîlnite în timpul foraului se menţionează/)endinţe accentuate de deviere care pot duce la formarea de găuri-cheie!,

datorită înclinărilor mari ale stratelor în special în cazul structurilor asimetrice,situaţii întîlnite pe structurile Orebeniş şi 'aidei. în astfel de cazuri se aplică unregim de fora restrictiv, cu apăsări mici şi se folosesc ansambluri de fund rigidizate.

Excav'ri exagerate ale pachetelor de strate mVnioase din tortonian. 8stfel de

situaţii au fost întîlnite la 'oivodeni, Sîntînelc şi altele.8ceste excavări exagerate ale pereţilor găurii de sondă duc la o calitate slabă aoperaţiilor de cimentare. în aceste zone nu se poate realiza o viteză ascensională decimentare corespunzătoare unui regim de curgere laminar şi din această cauză nu se

poate dezlocui fluidul de fora astfel ca laptele de ciment să vină în contact direct cu peretele găurii de sondă.

2=3





ro%ilul lito-strati&ra%ic din lat%orma 3oldoveneasc'

Tabelul 22

20



)abelul continuare!

&erie &erie, eta, &curtă caracterizare din punctde vedere litologic


Iurasic 8rgile şi marne vişinii cu intercalaţii deanhidrit, marne, calcare, conglomerate

breccioase roşietice urasic superior!

"arne, calcare, în alternanţă cu gresiisilicioase şi calcaroase urasicul mediu!

arbonifer 8lternanţă de nisipuri, marne, argile şi gresiicuarţifere

întîlnit în partea de vest a platformei

9evonian alcare, gresiiroşcate rasna!

alcav e Oresiiroşcate Noman!

irca )22 m grosime

&ilurian alcare, gresii calcaroase şi argiloase,gresii cuarţitice şi şisturi argiloase dure

n partea de est a platformei este predo-minant calcaros, iar în

partea de nord-vest esteargilos-bitu-minos.Orosimea poate trece de 1)22 m.

Precambriancambrian-

ordovician!

Uisturi argiloase-negricioase şi gresii cenuşii sauroşietice, parţial argiloase dure, cu intercalaţii de

şisturi argiloase bituminoase.

aracterizează partea denord-vest a platformei şi

arc circa =22 m grosimeîntîlnit prin forae la aşi!.

direcţia sud-Bacău5Oăiceana5Olăvăneşti5Qeguleşti5Bîrlad5"urgeni, undeia contact cu 9epresiunea Bîrladului, la sudul căreia se află Promontoriul Qord-9obrogean. Peste fundamentul acestei platforme urmează învelişul sedimentarformat din depozite precambriene, siluriene, devoniene, carbonifere, urasice,cretacice, eocene, miocene şi pliocene tab. ))!.

Sundamentul platformei este diferit/ în partea de nord-vest este format dinmicaşisturi, paragnaise, graniţe granitul roşu întîlnit prin foraul de la %odireni!,iar în partea de sud-est, din şisturi verzi care s-ar părea că încalecă fundamentulmetamorfozat.

Platforma "oldovenească se prezintă, în ansamblu, ca un monoclin ce coboarăîn trepte de-a lungul unor falii, spre vest şi sud, fiind încălecat de depozitelesarmato-pliocene ale 8vanfosei arpatice. Pe fondul acestui monoclin, prin

prospecţiuni geofizice, au fost puse în evidenţă o serie de slabe boltiri, mainumeroase în eocen şi mai puţin numeroase în mezozoic şi de care sînt legatestructuri gazeifere, petrolifere şi gazo-petrolifere fig. 1E=!.

206



-ig. *J. &tructurile pctro-gazeifere şi gazeifere dinPromontoriul Qord-9obrogean, 9epresiunea Bîrladului

şi Platforma "oldovenească/a 5 Promontoriul Qord-9obrogean# * 5 ndependenţa/ ) 5 Srumuşiţa#+ 5 &uraia# # 5 "atca# 7 5 Jepu# b 9 9epresiunea Bîrladului/ * 54omocea# 9 4uruieşti# / 9 Qe-guleşti# # 5 OlRvăneşti/ 7 5Oăiceana# = 5 onteşti# c 5 Platforma "oldovenească/ * 5 Noman5 &ecuieni# ) 5 "ărgineni# / 5 uediu# 6 5 "ălini# 7 5'alea &eacă# = 5

Srasini.

16.1. CONDIIILE DE FORMARE A ACUMULĂRILORDE <IDROCARBURI

2ocimam'. Pot fi considerate roci-mamă şisturile bituminoase pre-siluriene,argilele bituminoase siluriene, argilele şi marnele tortoniene şi marnele sarmaţiene.

2ocile re(ervor. 8cestea sînt formate de gresiile tortoniene, nisipurile buglovieneşi nisipurile şi gresiile din baza sarmaţianului.

2='



-ig. *JJ. &ecţiunea geologică prin structura Noman5&ecuieni.





16.3. PERSPECTI%E DE NOI ZĂCĂMINTE

[ona de prim interes este investigarea în continuare a tortonianului încălecat dedepozitele de fliş [ona Srasin-uediu!. 9e asemenea, se va putea pune problemainvestigării depozitelor mezozoice.

în tabelul )+ se dau structurile şi formaţiunile geologice productive din Platforma"oldovenească.

)abelul /

&tructurile şi formaţiunile geologice productivedin Platforma "oldovenească

&tructura %ortonian Bugiovian &armaţian

Bacău

Noman-&ecuieni Gj`

"ărgineni GM

uediu ^

"ălin GM^ v

'alea &eacă

Srasin ^

1'. DEPRESIUNEA BIRLADULUI ŞlPROMONTORIUL NORD!DOBROGEAN

9epresiunea Bîrladului este cuprinsă între Promontoriul Qord-9obro-gean,îngropat la QQ' de Oalaţi, şi Platforma "oldovenească, de care este delimitată de unsistem de falii de pe direcţia sud Bacău5Oăicea-na5orbeasca5Olăvăneşti5

Qeguleşti5BRrlad5"urgeni fig. 1E=!.9epresiunea Bîrladului reprezintă prelungirea pe teritoriul ţării noastre a

9epresiunii Predobrogene din sudul N.&.&. "oldoveneşti de care este separată de oridicare transversală situată de-a lungul 'ăii Prutului,

210





)abelul # continuare!

Serie &erie, eta,subeta

&curtă caracterizare din punctde vedere litologic


Iurasic "arne bariolate în alternanţă cu gresii, calcare, dolo-mite şiintercalaţii de anhidrit, considerate ca aparţi-nînd malmului în

partea de nord a depresiunii!

%riasic &uperior "arne şi argile cărămizii-vişinii cu intercalaţii de gresii roşcate şianhidrit.

"ediu şiinferior

alcare albe, negre şi roşcate uneori breccioase, cu intercalaţii demarne cenuşii şi gresii calcaroase roşii-vio-lacee cu vine de calcit.

Paleozoic Oresii silicioase, conglomerate cu elemente mici, şisturi verzui,argilite.

coboară înspre 9epresiunea Precarpatică şi se ridică către 'alea Prutului. Promontoriul Qord-9obrogean corespunde prelungirii spre Q' a 9o-brogei de Qord, între cursurileinferioare ale Uiretului şi Prutului, pe sub depozitele neogene şi mai vechi, şi reprezintă3rogenul Qord-9obrogean. [ona de afundare a Promontoriului Qord-9obrogean are locîntre structurile Jepu, la nord, şi 8dud la sud, şi respectiv între aceste două structuri se

poate considera delimitarea dintre 9epresiunea Bîrladului şi Promontoriul Qord-9obrogean. în zona Promontoriului Qord-9obrogean fundamentul cristalin 5nt:lnit laSrumuşiţa, la circa E22 m adîncime, este acoperit de pliocen şi local se interpune şi

sarmaţianul iar în 9epresiunea Bîrladului, peste fundament urmează depozite paleozoice, puţin mai bine cunoscute, mezozoice, paleogene, miocene şi pliocenc tab. )6!.

1'.1. CONDIIILE DE FORMARE AZĂCĂMINTELOR DE <IDROCARBURI

2ocilemam' sînt reprezentate prin calcarele negre din triasiac, argilele din dogger,intercalaţiile pelitice din tortonian, sarmaţian şi meoţian.

2ocile re(ervor sînt formate din calcare triasic!, gresii dogger!, gresii şi nisipuritortonian, sarmaţian şi meoţian!.

2ocile protectoare sînt prezente prin toate intercalaţiile impermeabile din profilullito-stratigrafic.

)ipuri de ('c'minte: stratiforme boltite şi ecranate tectonic ndependenţa!,lentiliforme Olăvăneşti! sau combinate.

&tructurile descoperite pînă în prezent sînt legate fie de slabe boltiri puse în evidenţă pe fondul Promontoriului Qord-9obrogean ndependenţa, "atca!, fie de anticlinalefoarte slab boltite/ Olăvăneşti fig. 12!, Oăiceana fig. 11!, de monocline &uraia!, de

pinteni structurali Jepu, fig. 1)! sau de blocuri tectonice Qeguleşti!. Pe cele mai multestructuri au fost întîlnite zăcăminte de hidrocarburi în sarmaţian, pe un număr mai

212





redus în tortonian şi meoţian şi numai pe una în urasic şi triasic. &ondele au adîncimicuprinse între =72 m ndependenţa! şi peste ) )22 m "atca! sau chiar peste 6 222 monteşti!.

1'.2. DIFICULTĂI IN FORA:9ificultăţi în fora se întîlnesc în tortonian, unde fluidul de fora este contaminat de

anhidrit, iar în tortonianul grezos au loc pierderi de circulaţie la densităţi ale fluidelor defora de peste 1,) Vg?dm+. &armaţia-nul dă mai puţine dificultăţi şi ele constau în strîngeride gaură. în plio-cen, dificultăţile constau, pe uncie structuri, în dărîmări ale pereţilorgăurilor de sondă.

1'.3. DIFICULTĂI ÎN E(PLOATARE

Pe unele structuri au loc, în timpul deschiderii stratelor, blocarea acestora cufluide de fora.

1'.4. PERSPECTI%E DE NOI ZĂCĂMINTE

[ona de prim interes este onteşti, pentru posibilităţile petrolifere ale depozitelormezozoice, iar în depresiunea Promontoriului Qord-9obrogean prezintă interesinvestigarea, în continuare, a depoitelor paleozoice şi ale miocenului.

în tabelele )7 şi )= se dau structurile şi formaţiunile geologice productive din9epresiunea Bîrladului şi Promontoriul Qord-9obrogean.

)abelul F

&tructurile şi formaţiunilegeologice productive din9epresiunea Bîrladului

)abelul

Structurile i %ormaţiunile &eolo&iceproductive din romontoriul

ord-o!ro&ean

&tructura Iurasic%riasic

&arma-ţian

8d ud54omocea

4uruieşti ^

Qeguleşti ^

Olăvănesti

Oăiceana cond.

onteşti ^

&tructura

Paleo-zoic

%orto-nian

&arma-ţian

"eo-ţian

ndependenţa <*=

Srumuşiţa Y

&uraia = <*

"atca <*= <*=

Jepu = = %t

214





Tabelul 27

ro%ilul lito-strati&ra%ic din lat%orma 3oesic'



&istem &erie Partea de vest Partea de est

(ta &curtă caracterizaredin punct devedere litologic

&curtă caracterizaredin punct devedere litologic

1 ) + 6 7

Qeogen Pliocen $evantin9acian

Pietrişuri, argile,

marne şi intercalaţii decărbuni. 8lternanţă demarne şi nisipuri,argile, gresii, mi-croconglomerate şicărbuni.

Pietrişuri, argile, marne

şi intercalaţii decărbuni. 8lternanţă demarne şi nisipuri,argile, gresii,microconglome-rate şicărbuni.

Ponţian "arne, nisipuri şimarne nisipoase.

"arne, nisipuri,gresii şi marnenisipoase

"eoţian 8lternanţă de nisipuri

fine, gresii calcaroase,gresii oolitice şimarne.

8lternanţă de nisipuri

fine, gresii calcaroase,gresii oolitice şi marne

"iocen &ar-ma-ţian

&upe-rior

8lternanţă de gresiişi marne.

8lternanţă de t gresiişi marne f

"ediunferior

8lternanţă de gresii,marne şi nisipuri. Pezone mai ridicate sîntgresii calcaroase şicalcare.

8lternanţă de gresii,marne şi nisipuri. Pezonele mai ridicate sîntşi gresii calcaroase şicalcare

Buglovian ( x o n dare

%ortoniansuperior

"arne, nisipuri, gresii,conglomerate, calcareşi dolomite, local, în bază anhidrite.

"arne şi nisipuri, gresiişi anhidrite.

%ortonian4elveţianBurdigalian

8cvitanian

( x o n dare

Paleo-gen

3ligocen ( x o n dare

&uperior ( x o n dare

217



)abelul J continuare!

1 ) + 6 7

Paleogen (ocen "ediu "arne cenuşii-verzuicu intercalaţii demarno-calcare şi gresiisud de raiova!

nferior ( x o n dare

Paleocen

reta-cic retacicsuperior

9anian

& e n o n i n

i a n"aastri-

chtianalcare cretoase cuintercalaţii de marne şi

calcare grezoase.

&enonianul a fostidentificat, ca şi in

partea de vest, numai prin maastrichtian şisantonian. 0neori estecomplet erodat.

ampanian

&antonian alcare grezoasesilexuri, tufite.

oniacian

retacicmediu8lbian-

%uronian!

%uronian 8lternanţă de marne şiargile cu marno-calcare cenuşii.

H8lternanţă de f marneşi argile C cu frecvente in-tercalaţii de calcare şimarnocal-care.

enomanian lC"arne, marnocal-Icare, gresii.

n general marne.

8lbian-'raconian

"arne, nisipuri fine,glauconitice. ndepresiunea Noşioriintercalaţii de calcare.$a vest de 'alea Iiuluilipseşte.

n locul marnelor aparcalcare. $ipseşte la0rziceni, la est de careapare în facies nisiposglauconi-tic, cum estede altfel întîlnit si înzona 4îrlesti-Olavacioc,unde în zona de trecerede la marne la calcaresînt gresii şi nisipuriglauconitice.

8 1 b i a n&uperior

"ediu"arne cu cepha-lopode

Qisipuri glauconitice,marne şi gresiiglauconitice.

nferior ( x o n dare

21



)abelul * continuare!

1 ) + 6 7

reta-cic

retacicinferior

a 7

s3o

8pţianBarremian4auterivian

'alanginianBerriasian

8pţianul uneorilipseşte. alcare, pealocuri marno-

calcare, marne.

alcare detriticeorganogene cenuşii

Iurasicsuperior

"alm %ithonic alcare şi dolo-mite

alcare şi dolo-mite

Wimmeri-digian3xfordian

alcare fine, cenuşiideschise, parţialnoduloase.

alcare oolitice şidolomite.

Iurasicmediu

u

O

--

tac

3

@

omplexsuperior

alloviansuperior alcare noduloaseroşii brune.

alcare şi dolo-mite.

allovianinferior

"arne, marno-calcare

omplexul superiormarnos lipseşte laest de Bucureşti.

Batonianinferior Baociansuperior

"arne şi marno-argile cenuşii-ne-gricioase cuconcreţiuni de pirităşi diaclaze de calcit.

omplexinferior

Baocianinferior

8lternanţă de gresiicu nisipuri,intercalaţii de argileşi marno-argilecenuşii sau brune. nunele zone,intercalaţii de calcareorgano-gene şi deconglomerate

8rgile negricioase cuintercalaţii de nisipuriălăraşi!. alcar

brun.

Iurasic

inferior

$iasic

superior

8alenian 8rgile şi marne

argiloase aracal!

Probabil absent

%oarcian alcare şi marno-calcare cenuşii-negricioase. 0neoricalcare organogenecu intercalaţii subţiride gresii cenuşii-deschise

$iasicWeuper

( x o n d a r e

21$




1 ) + 6 7

u 2hetian

!orian

D+

> "arne, Qisipuri,gresii argile brune.

"arne, Qisipuri, argile brune-

cărămizii şi gresii

&u- a armian +. Qisipuri, 8lternanţe de ni- pe- a ?* gresii sipuri, argile nerior +C t?/- ar ile cenu ii ricioase-cenu ii

k # 3 2.)<-aDc?)

&trehaia,Balota, $eu,9ăbuleni, Qegreni,iureşti,'laşin,4îrlesti!.

şi gresii

n nord 5 alcare galbene-

L $adinian argile, marne,gresii cal-caroase,calcare, dolomi-te, curgeri de

brune# dolomuc

%ria- lavă.sic ii a Dcd n sud 5 al- (x/ &oldanu,

L I ternan ă de ălăre i."e- _ .; ar ile anhi-diu 2

.el

6M

?drite, eventualsare, calcare,dolo-

^

nfe- 21t?s

+%+

8nisian 2151

2

27 2!

mite &egar-cea,Brădeşti, şalniţa,$eu, 3porelu,3ptaşi, iureşti,'idele,Olavacioc,artoani!.9ezvoltareredusă. 8rgile bru-ne-ciocolatii

rior c cain

i

Zerfenian cu intercalaţiide gresii,

marne ro ca- p te, nisipuri şi

cuarţite roz.

mfia 1

8lternanţă 1 8rgile brune-vi-

de marne, inii în alternan-Permo- Per- [echstein ^t-i argile, nisi- ă cu gresii şitriasic mian 2 uri i resii ro ii-vi inii

#?/^ de culoare nisipuri silicioase2 ro ie sau circa )22 m ro-.7 brună-vişi- sime!# nisipuri şi' nie. gresii silicioase

220



)abelul * continuare!

1 ) @ 6 7

ntercalaţii deconglomeratecomparabile cu

cele de tip'eru-cano. $aetate pestecalcarele di-

brun-roşcate şicenuşii-gălbui +22m grosime!# argile şi

marne compacte brun-cărămizii cuin tercalaţii de an-hidrit ernavo-

Drt nan iene ur- dă obadin . &e-cs mează con- ria ro ie inferioa-o lomerate . ră li se te în zo-

i n %

e

r

i negricioase cuelemente decuarţite, calcarevinete simarno-

na iochina.

Permo- Per- [echstein ar ile în al-triasîc mian 3 ti

a ti

2!

ternanţă cucalcare vinete şimarnă roşie. 9o-lomite .şi an-hidriteiureşti!.(rupţii por-firice Bi-beşti,Balş, &pineni,3ptaşi, ă-lugăreni, 'i-dele, zvoru,artoani,Petresti, orbii

"ari!.

-

<tephanian "arne şi argile cuintercalaţii

8lternanţă demarno-argile bi-

&u erior Zestfalian subţiri de gresii şicalcare.

tuminoase cu gresiifine negri-

"ediu Qamurian $a partea superioarăintercalaţii de cărbuni,în sud predominăargile şi cărbuni

cioase, cărbuni şicalcare negreălăreţi!# argile

brune-cenuşii.omana, Qegru

'odă!. &tephanianul8r etoaia, Nă-arboni- cari, Peretu, 'la- nu a fost încă

fer şin, Peris!. dovedit.i 'isean alcarinite brune- alcare organo-

gălbui cu intercalaţiide calcare

gene, calcarecriptocristaline,

nferior fin ranulare calcarinite do-9inanţian! uneori pseudo-

olitice, brun-ne-lomite, calcaresilicifiate ălă-

%ournaisian gricioase etate,Nîcari, Brădeşti,Săureşti, "itro-f\n

raşi!.

221




1 ) + 6 7

9evo-nian

&uperior

"ediu

Sammenian

Srasnian

Oivetian

(ifelian

9olomite bituminoasecu piriti-zări. alcareor-ganogene. nter-

calaţii de anhi-drit,gipsuri, argile şi gresii.9olomite 9îrvari,Balş, ancu Iia-nu,iureşti!.Oresii silicioase cenuşiicu intercalaţii deşisturi argiloase, micro-gresii sau conglo-merate.

alcare, în partedolomitizate, cuintercalaţii de

anhidrit, gipsuri şiintercalaţii subţiri deargile brun închise şigresii 8mara, Bordei'erde, "angalia!.Prezenţa famme-nianului încă nu a fostdovedită

nferior oblentian

Oedinian

8rgilite negricioase,uneori roşcate.etate, iureşti-&ud!.

8rgilite negri-cioase anca,omana, "an-galia!.

&ilurian&uperior

"ediu

nferior

Oresii dure şi argilitenegre sau cenuşii&trehaia, $eu, Balş,"itro-fan, Qegreni,3ptaşi!.

Uisturi argiloasenegricioase cuintercalaţii de gresii cudiaclaze de calcit cu pirizitări anca, Bordei'erde, obadin!.

3rdovi-cian

8rgilite cu intercalaţiide gresii silicioase,gresii cuarţitice brun-roşcate, cuarţite negre&trehaia, apul9ealului, ancuIianu!.

8rgilite cu intercalaţiide gresii silicioase,gresii cuarţitice, cuar-ţite negre anca,3prişeneşti, Bordei'erde, "angalia!.

ambrian Qecunoscut Qecunoscut

-undament Uisturi cristaline cu intruziuni magnetice de tipgranitic şi gabroic $eu, 9ioşti, Priseaca, 3ptaşi, 3porelu,"ogoşeşti!.

Uisturi verzi anca,Bordei 'erde, Berteşti,&cheiu, Piua Pietrei,"edgidia!.

222



-ig. *H#. &tructurile petro-gazeifere din Platforma "oesică/* 5 Bibeşti5Bulbuceni# 5 'îrteu5&toeniţa# / 5 "elineşti# # 5 Brădeşti# 7 5 &fîrcea# 9 PitulaCi# E 5 Săureşti# 7 5 ancu Iianu# * 5 &iminic# =a+ 5

Onerceşti# b! 5 "alu "are c!. *1 5 &treeşti/ ** 5 9eleni# * 5 3porelu# 1+ 5 onstantineşti# *# 5 spineni# 17 5 Qegreni# * 9 ieşti# *J 5 iureşti-Qord#*H 9 Birla ăldRraru# *I 5 iureşti-&ud5%ufeni# 1 5 alin-deru# * 5 Nîca# 5 &iliştea5Oumcşti/ / 5 iolăneşti# # 5 Oliganu# F 9 4umele# 5Necea# J 9 'ultureanca# H 5 9răghineasa# I 5 9umbrava-Qord# /1 9 9umbrăveni# /* 5 Utefan cel "are5zvoru# / 5 Popeşti5Palanga# // 5 %ătăreşti#/# 5 Uclaru# +7 5 Olavacioc# += 5 Broşteni# +E 5 Ologogoveanu# /H 5 Preaba# /I 9 Uopîrlcşti5Bacea# #1 9 4îrleşti# #* 5 BrătRşani# # 5 %alpa# #/ 9osmeşti# ## 9 Bleeşti# 67 5 oşoaia# # 5 'idele a! # 5 Bălăria# tD! # #J 9 artoani# #H 5 "îrşa# #I 9 roitori# 72 5 Brîncoveanu# F* 5 %itu# F 9&erdanu# F/ 5 orni# F# 5 Bilciureşti# FF 5 orbii-"ari5 Petreşti# F 5 &ud-orbii-"ari# FJ 5 &toeneşti5ăscioarele# F H 9 Bolintin 9eal# 7* 5Orădinari/ 1 9 Buturugeni/ * 5 Brftga-diru# 5 Oorneni# / 9 Qovaci 9umitrana# # 9 opRceni/ F 9 Popeşti/ 5 Berceni# J 9 Periş# H 5 "oara'lăsia/ =.* 5 pasărea/ J1 9 ozieni# E1 5Bălăceanca# E) 5 Postăvari# E+ 5 ăţelu# J# 5 leana# E7 5 %îrgu-Sierbinţi/ E= 5 0rdcenl# EE 5 "anasia# E 5 "alu# E* 5 3rezu# H1 5 Bărăitaru# H* 9&inaia# H 9 Oîrbovi# H/ 9 $ipăneşti# H# 9 Brăgareasa/ 7 5 o-lelia-Qord# H 9 olelia-&ud# E 5 Qicoleşti# HH 5 8mara# * 5 Padina/ I1 9 Iugureanu-Origorescu-ireşu# I* 9 Siliu# I 9 'ictoria# I/ 5 Berteşti# I# 5 &tancuţa# *7 5 &cheiu/ *7 5 Bordei-'crde-$işoteanca/ IJ 5 Plopu# IH 5 3prişeneşti# II 9Bobocu# *11 9 Noşioru# *1* 5 Boldu# *1 5 Ohergheasa/ *1/ 9 Balta-8lbă# *1# 9 "itrofan# *1F 5 "amu# *1 5 'işina.



tare şi sînt, în general, de direcţia est-vest şi de-a lungul lor platforma se scufundă întrepte pe direcţia sud-nord.

în afară de falia pericarpatică, de-a lungul căreia depozitele miocene inferioaresau chiar cele paleogene ale 9epresiunii Pericarpatice încalecă peste depozitelesarmaţianului inferior sau ale tortonianului Platformei "oesice, sînt numeroase faliide direcţie est-vest, întîlnite la diferite nivele în succesiunea depozitelor sedimentareşi au format, în general, ecrane în procesul de migraţie a hidrocarburilor, de ele fiindlegate multe structuri.

9intre aceste falii se menţionează cele de pe direcţiile/ 5 Brădeşti, Qegreni5Brîncoveanu5&erdanu5Periş# 5 iureşti Qord-ăldăraru# 5 iureşti &ud-iolăneşti5Bragadiru5ozieni# 5 iolăneşti &ud-'idele5Bălăria# 5 opăceni5Postăvari# 5 Bărăitaru5&inaia# 5 Sierbinţi50rziceni5Iugureanu# 5 leana5olelia5Qicoleşti# 5 Bobocii5Boldu# 5 Noşiorii5Ohergheasa5Balta 8lbă.9e asemenea, mai sînt falii de direcţie nord-sud falia Pleniţa, falia 3ltului, falia

%îrgu Sierbinţi5Belciugatele! sau de direcţie nord vest-sud 5 est Peceneaga5 amena, apidava53vidiu!. în urma lucrărilor de prospecţiuni geofozice, în speciala celor seismice, au fost executate forae şi în anul 1*7= s-a descoperit primulzăcămînt de petrol din platformă, pe structura iureşti, pentru ca numărul structurilordescoperite pînă în prezent să depăşească 122 fig. 16!.

1&.1. CONDIIILE DE FORMARE A ZĂCĂMINTELORDE <IDROCARBURI

2ocilemam'. în ordovician, silurian şi devonian inferior sînt considerate ca rocigeneratoare, argilitele negre sau cenuşii, în devonianul superior, dolomitele

bituminoase cu piritizări, în triasicul mediu muschel-ValV!, intercalaţiunile dedolomite din anisian, ca şi intercalaţiile de do-lomite şi argile din ladinian sînt deasemenea considerate ca roci-mamă de hidrocarburi.

Uisturile cu Posidonia din urasic &i intercalaţiile de argile, calcare argiloase şicalcarele dolomitice din cretacic au aceeaşi calitate ca de altfel şi intercalaţiile de

pelite din tortonian, sarmaţian, meoţian, ponţian şi dacian din structurile unde s-audescoperit zăcăminte de hidrocarburi.

2ocile re(ervor sînt date în tabelul ). 2ociprotectoare. Nolul de roci protectoare îl au, în general, toate intercalaţiile

de roci pelitice impermeabile, reprezentate prin argilite, argile şi marne. 9easemenea, sînt considerate ca roci protectoare şi intercalaţiile de anhidrit devoniansuperior, permian, triasic mediu!.

)ipuri de ('c'minte. în afară de zăcăminte combinate, sînt întîlnite toate celelaltetipuri de zăcăminte, dintre care se dau numai cîteva exemple/

5 zăcăminte stratiforme boltite/ ponţian 5 structurile Ohergheasa Boldu,Noşioru#

224



)abelul H

Noci rezervor exemple!

9evonian alcare fisurate şi poroase Bibeşti-Bulbuceni!

Permo-triasicinferior Brecci, conglomerate, gresii Bibeşti-Bulbuceni!

%riasic inferior Oresii silicioase 3porelu, onstantineşti!

%riasic mediu 9olomite "elineşti, Brădeşti, 3porelu, onstantineşti!, do-lomitemicrogranulare, gresii dolomitice ieşti!

%riasic superior alcare, dolomite iureşti-Qord!, iureşti-&ud!

$iasic-9ogger Oresii, nisipuri Săureşti!

9ogger Oresii silicioase ancu Iianu, &imnic-Oherceşti, 3porelu,onstantineşti, &pineni, Qegreni, iureşti-Qord, iureşti-&ud,"itrofan!

"alm-Qeocomian alcare, dolomite iureşti-Qord!alcare fisurate iureşti-&ud, 'ultureanca, 9răghineasa!

Qeocomian alcare microcristaline fisurate Utefan cel "are, Bleeşti! alcarecretoase Bleeşti!alcare microcristaline fisurate şi vacuolare &erdanu! Oresiiglauconitice Bleeşti, &erdanu!

retacic inferior alcare şi macrocalcare fisurate 4umele!alcare fisurate 9umbrava-Qord, Periş, $ipăneşti, 3prişe-neşti! alcare microcristaline %alpa, Brăgăreasa, 'idele-BRlăria!alcare oolitice %alpa! alcare grezoase %alpa! alcare cretoase'idele-Bălăria! alcare microcristaline fisurate şi vacuolare orbii"ari-Petreşti! alcare pseudoolitice Brăgăreasa! alcarenite 0rziceni,$ipăneşti! Oresii glauconitice orbii "ari-Petreşti!

8pţian alcare olelia-Qord!

8lbian alcare fisurate 'ultureanca, 9răghineasa, 9umbrava-Qord,roitori! alcare grezoase iolănesti, Utefan cel "are, Olavacioc, Olo-goveanu, Uopîrleşti-Bacea, Brîncoveanu! alcare pseudooliticeOlavacioc!

17 5 Oeologia zăcămintelor de hidrocarburi 22



)abelul H continuare!

8lbron Oresii marnoase iolăneşti, Olavacioc. 4îrleşti! Oresii silicioase Utefan cel"are!Oresii calcaroase Utefan cel "are, Uopîrleşti-Bacea, 4îrleşti! Oresiiglauconitice Ologoveanu, olelia-Qord! Qisipuri Utefan cel "are, olelia Qord!

Qisipuri glauconitice Ologoveanu, Padina, Iugureanu-Origorescu-ireşu!

&enonian alcare cretoase iureşti-Qord, Brăgăreasa, Padina, Iugu-reanu-Origorescu-i re.şu! alcare grezoase Brăgăreasa, Iugureanu-Origorescu-ireşu! Oresii calcaroase Brăgăreasa, Padina, Iugureanu-Origorescu-ireşu!

%ortonian alcare, gresii olelia-&ud!

&armaţian Oresii calcaroase ancu Iianu, 'ultureanca, 9răghineasa, Uopîrleşti-Bacea,9umbrava-Qord, Utefan cel "are, Broş-teni, Preaba, 'idele-Bălăria,artoani, %alpa, Bleeşti, Orădinari, orbii "ari-Petreşti, &toenesti-ăscioarele, Bragadiru. ăţelu, 0rziceni, Iugureanu-Origorescu-ireşu,Bordei-'erde, $işcoteanca! Qisipuri Bibeşti-Bulbuceni, ancu Iianu, Utefan cel "are, Uopîrleşti-Bacea,Bleeşti, osoaia, 'idele-Bălăria, artoani, Orădinari, Bragadiru, Qovaci-9umitrana, ăţelu, 0rziceni! Qisipuri marnoase Bordei-'erde, $işcoteanca!#"arne grezoase Orădinari!

alcare cretoase Iugureanu, 3prişeneşti!#alcare grezoase %alpa, Siliu!alcare microcristaline Bordei-'erde, $işcoteanca!

"eoţian Oresii şi nisipuri &imnic-Oherceşti, &trăeşti, 9eleni, %alpa, Perişoru,3prişeneşti!# Qisipuri Bleeşti, artoani, Postăvari, orni, Bilciureşti, &inaia, Oîrbovi,Padina!# Qisipuri marnoase Bibeşti-Bulbuceni!#Oresii oolitice 3prişeneşti!#

Ponţian Qisipuri &imnic-Oherceşti, Bobocu, Boldu, Noşioru, Oher-gheasa! "arne nisipoase Noşiori, Ohergheasa! "arne grezoase Noşioru!

9acian Qisipuri "oara 'lăsia!.

226



5 zăcăminte stratiforme ecranate tectonic/ sarmaţian 5 structurile Petreşti, orbii"ari 5 Poiana, &toeneşti 5 ăscioarele, Olavacioc, ar-toani, Baciu, 9umitrana#

5 zăcăminte stratiforme ecranate litologic/ sarmaţian 5 structurile 'idele, ponţian 5 structurile Ohergheasa, Boldu#

5 zăcăminte delimitate litologic/ ponţian 5 structurile Ohergheasa, Boldu,

meoţian Bordei 'erde 5 3prişeneşti# 5 zăcăminte- masive/ devonian 5 structura Bibeşti, triasic 5 structurile Brădeşti,ieşti, albian 5 structurile 9umbrava-&ud, &iliştea-Qord 5 iolăneşti. &înt cazuri cînddouă zăcăminte suprapuse de-a lungul unei discordanţe stratigrafice formează unzăcămînt comun ca, de exemplu, devonianul şi triasicul pe structura Bibeşti, doggerul şitriasicul pe structura 3porelu.

1&.2. ALINIAMENTE STRUCTURALE "ZONE DE ACUMULARE#

în Platforma "oesică se pot considera o serie de zone structurale, în general lineare,

în culise, de direcţie est-vest, unele eşalonate de-a lungul unor accidente tectonice şi decare sînt legate zone de acumulare, dintre care unele pare să prezinte ramificaţii. &înt şistructuri care în stadiul actual al lucrărilor de explorare sînt în afara zonelor menţionatemai os. 9e asemenea, unele din zonele enumerate 5Y'! pot fi discutabile.

în cele ce urmează, în cadrul celor mai multe zone se face o succintă caracterizare aunor structuri dar vor fi caracterizate şi unele structuri care în prezent nu fac parte încădintr-o zonă de acumulare bine definită.

<tructura @ibe&ti 5 @ulbuceni fig. 17! cunoscută în unele lucrări şi sub numele destructura Bibeşti 5 %urburea sau Bibeşti 5 %urburea 5 Bulbuceni este situată lacontactul dintre Platforma "oesică şi 9epresiunea Oetică. 9iscordant în aceastăstructură peste devonian urmează permo-triasicul şi, în continuare, de asemenea,

discordant, tortonianul, în continuare sarmaţianul şi pliocenul în succesiune normală. înafară de zăcămintele de petrol din devonian, permotriasic din depozitele de platformăsînt şi zăcăminte în sarmaţianul şi meoţianul din depresiune.

. ona structural' 8r'deti 3elineti6'ureti cu rami%icaţie pe direcţia structurilor )ancu-Jianu6eleni.

<tructura @r'de&ti fig. 1=! este legată de o paleovale paleoiul!, cu zăcăminte întriasicul inferior, mediu şi superior.

<tructura 4ancu Mianu fig. 1E! este o cută anticlinală foarte compartimentată defalii, puse în evidenţă, unele pînă la partea superioară a al-bianului, altele pînă la limitameoţian-ponţian.

[ăcămintele de hidrocarburi sînt cantonate în triasic mediu gaze, petrol!, în dogger

gaze, condesat, petrol!, în sarmaţian şi meoţian gaze!.. Ba sud-est de prima ,on' structural' se poate considera ,ona Cporelu6+onstantineti6+ieti care s-ar continua spre Oliganu şi are oramificaţie din care fac parte structurile 'ultureanca fig. 1! 9răghi-msa fig. 1*! şi 'işineşti 5 roitori fig. 1*2!.

Pe aceste cute anticlinale, foarte slab înclinate şi faliate, sînt zăcăminte de petrol înmalm-neocomian, în albian i în sarmaţian la 'ultureanca i 9rRghineasa şi de petrol, înalbian, la roitori.

." 221



-ig. *HF. &ecţiune geologică prin structura Bibeşti-Bulbuceni.

-ig. *H. &ecţiune geologică prin structura Brădeşti.- 11.

- #11

! 00$

- H11

*111*11

*#11*11*H1111111#1111

22 -ig. *HJ. &ecţiune geologică prin structura ancu Iianu.

13n#



-ig. *HH. &ecţiune geologică prin structura 'ultureanca. -ig. *HI. &ecţiune geologică prin structura 9răghineasa.

DD



+ 900mi-------------1

-ig. *I1. &ecţiune geologică prin structura roitori.

. 3 altă zonă structurală s-ar întinde de la vest de Brădeşti şi s-ar continua pînă la falia Sierbinţi-Belciugatele, zonă din care fac parte structurile/ &fîrcea

5 Pitulaţi 5 &imnic 5 îrcea 5 "alu "are 5 Oher-ceşti 5 &latina 5 Qegreni 5

Necea 5 9umbrava 5 Broşteni 5 Brîn-coveanu 5 &erdanu 5 spre Periş.<tructurile <imnic fig. 1*1!, îrcea fig. 1*)! şi "alu "are fig. 1*+! se prezintă

sub forma unor slabe boltiri faliate şi se pare să lipsa unor depozite ale cretaciculuisuperior s-ar datora unei paleovai. [ăcămintele de hidrocarburi sînt cantonate îndogger petrol! şi în ponţian gaze!.

<tructura ?umbrava fig. 1*6! este o cută anticlinală compartimentată de faliilongitudinale şi transversale, cu zăcăminte de petrol în cretacic inferior, albian şisarmaţian.

-ig. *I*. &ecţiune geologică prin structura &imnic.

2%0



-ig. *I. &ecţiune geologică prin structura îrcea.

-ig. *I/. &ecţiune geologică prin structura "alu "are.

-ig. *I#. &ecţiune geologică prin structura 9umbrava-&ud.

2%1



- Cr.inf.

r -ig. *IF.

&ecţiune geologică

prin structura

Brîncoveanu.

&tructurile Brîncoveanu fig. 1*7! şi &erdanu 1*=! sînt două cute anti-clinaleslab înclinate, cu zăcăminte de petrol în albian, în prima structură şi tot de petrol, înapţian, în a doua.

&tructura Periş fig. 1*E! este un monoclin faliat, slab înclinat, cu zăcăminte de petrol în cretacicul inferior şi de gaze în sarmaţian şi meoţian.

'. ona etreti6+or!ii 3ari6oiana cu rami%icaţie spre sud +or!ii3ari6Stoeneti6+'scioarele68olintin eal.

<tructura Petre&ti 5 Corbii 7ari 5 Poiana fig. 1*! este formată din treicute anticlinale, slab schiţate, cunoscute sub numele de la vest la est/ Petreşti,orbii "ari şi Poiana. în ansamblu, structura se prezintă la nivelul pliocenului caun monoclin faliat. &înt zăcăminte de petrol în cretacicul inferior şi de petrol şigaze în sarmaţian, atît la Petreşti, cît şi la orbii "ari şi Poiana.

2%2

-ig. *I. &ecţiune geologică prin structura &erdanu.









-ig. 1*. &ecţiune geologică prin structura Olavacioc.



-ig. 1. &ecţiune geologică prir structura iuresti-Qord.

D@?



-ig.1/.&ecţiunegeologică prinstructur aartoani-(st







-ig. 1H. &ecţiune geologică prin structura 'idele.

-ig. 1I. &ecţiune geologică prin structura 9umitrana.

Fig. *1. &ecţiune geologică prin -ig. **. &ecţiune geologică prin structurastructura Bărăitaru. 0rziceni.



240

-ig. *. &ecţiune geologică prii structura Padina.





-ig. *#. &ecţiune geologică prin structuraOhergeasa.

-ig. *F. &ecţiune geologică prin structura 3prişeneşti.



-ig. *. &ecţiune geologică prin structura Bordei 'erde. 1= 5 Oeologia

zăcămintelor de hidrocarburi



241



<tructura @'r'itaru fig. )12! este legată de un monoclin cu zăcăminte de gazeîn sarmaţian şi meoţian.

Y. ona ier!inţi6Fr,iceni65r!ovi68r'&'reasa6adina6Ju&u-reanu6iliu.

<tructura Rr(iceni fig. )11! se prezintă sub forma unui monoclin faliat cu

zăcăminte de petrol în cretacicul inferior şi sarmaţian şi de gaze în meoţian.<tructura Padina fig. )1)! este legată de o cută slab exprimată la nivelul

sarmaţianului, faliată în zona axială şi care are forma de monoclin în pliocen.[ăcămintele de hidrocarburi sînt cantonate în albian şi seno-nian petrol! şi întortonian, sarmaţian şi meoţian gaze!.

<tructura Mugureanu fig. )1+! este un monoclin faliat cu zăcăminte de petrol şigaze în albian, de petrol în senonian şi sarmaţian şi de gaze în meoţian.

Y. ona )leana63alu6+olelia6icoleti.

G))). ona 8o!ocu68oldu.

G)7. ona Hoioru6$er&$easa68alta Al!'.

<tructura 8hergheasa fig. )16! este un brachianticlinal cu zăcăminte de gazecantonate în cinci complexe din ponţian.

între faliile Peceneaga5amena şi apidava53vidiu au fost puse în evidenţăo serie de structuri. 9intre acestea se menţionează structurile 3prişeneşti şi Bordei'erde.

<tructura Opri&ene&ti fig. )17! este un monoclin faliat cu zăcăminte de petrolîn cretacicul inferior, sarmaţian şi meoţian şi de gaze în meoţian.

<tructura @ordei Berde fig. )1=! este o cută anticlinală foarte compar-timentată, cu zăcăminte de petrol şi gaze în meoţian şi care prezintă o accentuatăvariaţie de litofacies.

1&.3. DIFICULTĂI IN FORA:

Ponţianul din partea nord-estică a Platformei "oesice, dezvoltat în faciesnisipos, cu acumulări de gaze, se traversează cu fluide de fora cu filtrate reduse darcu densităţi mari deoarece gradientul de presiune normal este depăşit.

în meoţian au loc gazeificări ale fluidelor de fora pe unele structuri, ca/ Periş,0rziceni, Oîrbovi, Brăgăreasa, &inaia, Bărăitaru şi se folosesc fluide de fora,

tratate, cu densităţi de 1,+2251,622 Vg?dm+

. %ot în meoţian se semnalează şi pierderi de circulaţie cum este cazul structurii Bălăria la adîncimea de 6225722 m.Pentru continuarea foraului se închide meoţianul prin tubare.

&armaţianul, în facies marnos-nisipos, prezintă dificultăţi prin reducereagreutăţii specifice a fluidului de fora, iar în facies nisipos, grezos-

242



calcaros, prezintă un gradient mare de presiune şi aceasta impune folosirea unor fluidede fora cu densităţi mari. în sarmaţianul bazai de pe structura %alpa au loc pierderi decirculaţie şi se forează, în acest caz, cu circulaţie pierdută. 9upă traversareasarmaţianului, pe unele structuri se tubează o coloană intermediară.

în cretacic, în faciesul calcaros, pe structurile orbii-"ari şi altele, au loc pierderi de

circulaţie şi se forează cu circulaţie pierdută pînă la adîncimea finală.în albian, pe structura 4îrleşti, se întRlnesc ţineri de gaură în urul adîncimilor de 122251 122 m şi în acest caz se tratează fluidul de fora şi se corectează gaura peintervalul respectiv.

Pe structura 3porelu au loc pierderi lente de fluid de fora în se-nonian.

1&.4. DIFICULTĂI ÎN E(PLOATARE

n poţianul productiv din cauza zonelor de marnizare se aplică tratamente sau seexecută reperforări în vederea deblocării stratelor.

Pe unele structuri, în ponţian, sînt posibile viituri de nisip cu ape sărate cu caractereruptiv. în cretacicul superior senonian!, pe structura Brăgăreasa, la punerea în

producţie, avînd în vedere caracterul calcaros al colectorului, se impune aplicarea detratamente.

în cretacicul inferior, rocile colectoare au caracter nisipos-glauconitic, grezos-calcaros, compact sau fisurat şi se întîlnesc dificultăţi în exploatare datorită viiturilor denisip sau compactităţii colectoarelor, ceea ce impune consolidări, spălări, acidizări şitratamente.

în cazul colectoarelor calcaroase fisurate, apar dificultăţi din cauza inundărilor

premature, impunîndu-se deseori izolări în baza perfora-turilor.

1&.5. POSIBILITĂI DE NOI ZĂCĂMINTE

[onele de prim interes sînt 'îrteu 5 &toeniţa, Bibeşti 5 Bulbuceni. 9e asemenea,ar prezenta interes zona Berteşti 5 &tăncuţa prin formaţiunile geologice dovedite

productive.în alte zone investigaţiile vor fi făcute în vederea cunoaşterii în continuare a

capacităţii depozitelor paleozoice şi mezozoice ca şi a posibilităţilor sarmaţianului şimeoţianului.

[ăcămîntul de petrol descoperit în anul 1*E* în platforma continentalăromRnească a "ării Qegre îndreptăţeşte continuarea lucrărilor de explorare.

în tabelul )* se dau structurile şi formaţiunile geologice productive din Platformă"oesică.

1?»



Documents

Sem 2 Geologia Zacamintelor de Hidrocarburi Complet