Sangele CURS

7/30/2019 Sangele CURS

http://slidepdf.com/reader/full/sangele-curs 1/79



Transport : gaze, substanţe nutritive, produşi de degradare

Reglarea pH-ului şi osmozei

Menţinerea temperaturii corpului

Protecţia imună

Formarea cheagului



Sângele Ţesut conjunctiv cu matrice extracelulară

fluidă Celule

Eritrocite, leucocite Fragmente celulare

Plachete sanguine

Plasma (matricea fluidă)

Volum: ~ 5 l (8% din greutatea normală)



Compoziţia sângelui



Plasma

Fluid de culoare gălbuie, în care sunt: a) suspendate celulele şi plachetele b) dizolvaţi compuşii organici si electroliţii

Compoziţia: 91% apă 7% proteinele săruri anorganice, ioni, compuşi azotaţi,

gaze respiratorii

Plasma fară fibrinogen se numeşte ser



Populaţii celulare

ERITROCITE

HEMATII

GLOBULE ROSII

NEUTROFILE ACIDOFILE BAZOFILE

GRANULOCITE

POLIMORFONUCLEARE

MONOCITE LIMFOCITE

AGRANULOCITE

MONONUCLEARE

LEUCOCITE

GLOBULE ALBE

TROMBOCITE

PLACHETE SANGUINE



ş

Terminologie Metode de examinare a sângelui (frotiu, citometrie) Hematiile:

Număr, durata de viaţă, funcţie Morfologie clasică şi ultrastructură

Modificări ale morfologiei si tinctorialităţii în cursulunor boli

Plachetele: Număr, durata de viata, funcţie Morfologie clasică si ultrastructură

Modificări în cursul unor boli



Tehnici microscopice pentru

studiul sângelui

Tehnica frotiului Tehnica numărătorii absolute Studiul electronomicroscopic al leucocitelor şi

trombocitelor

Microscopia în contrast de fază şivideoînregistrarea a leucocitelor vii în sângeproaspăt sau în camere umede

Marcarea cu anticorpi monoclonali şi sortarea

unor populatii celulare folosind citometria in flux



Metoda frotiului



Eritrocite - terminologie

“hemat(o)”-, “haemat(o)”- (Gr. Haima, gen.Haimatos) - sânge

“eritro”- (Gr. erythros) - roşu

“cit” (cytos) – (Gr. kytos) - celulă



Eritrocitele - număr:

5 milioane/ mm3 la bărbat

4,5 milioane / mm3

la femeie 6-7 mil/ mm3 la nou născuţi.

Variaţiile numerice Poliglobulie - creştere numerică

Anemie - scădere numerică



Eritrocitele - formă:

discocit

disc biconcav



Modificări ale formei eritrocitelor

Modificările de formă – poikilocitoză Fiziologică

Patologică



Poikilocitoză



Sferocite Eritrocite cu formă rotundă

fără zona palidă centrală

Se asociază cu:

Sferocitoza ereditara Anemie hemolitică Celule transfuzate Arsuri severe






Sferocite şi echinocite – SEM



Stomatocite Eritrocite cu defect de

culoare, cu regiunea

centrală mai palidă, înformă de “gură”; Se asociază cu:

Stomatocitoza

ereditară Alcoolism Boli de ficat

Artefacte Rh negativ




Eliptocite/ovalocite Eritrocite în forma de ţigară

(eliptocite) sau în formă deou (ovalocite)

Se asociază cu: Eliptocitoza ereditară sau

ovalocitoză Talasemia major

Anemia prin deficit de fier Anemiile megaloblastice

Anemiile mieloftizice




Acantocite Eritrocite cu proiecţii

neregulate, variabile ca formă,număr, laţime şi lungime

Se asociază cu: Abetalipoproteinemie

Boli severe de ficat Splenectomie

Malabsorbţie Hipotiroidie

Deficit de vitamina E




Codocite Eritrocite cu dispoziţia

hemoglobinei î n “ţintă”, şi,uneori cu formă de clopot

Se asociază cu: Hemoglobinopatii

Talasemie Anemie prin deficit de fier

Spelenectomie Boala hepatică obstructivă




Drepanocite Eritrocite cu forma alungita,

cu terminatii ascutite; pot ficurbate sau in forma de S;

Se asociaza cu:

Hemoglobinopatia S(siclemie)




Dacriocite (celule “ în formă de lacrimă”) Eritrocite în formă pară sau de

picatură, pot avea o singură

proiecţie ascuţită

Se asociază cu: Mielofibroza cu metaplazie

Talasemii Anemiile mieloftizice

Alte cauze de hematopoiezaextramedulara

Carenţe marţiale




Schizocite Eritrocite fragmentate; pe frotiu

sunt prezente multe tipuri deeritrocite, adeseori cu prelungiriascuţite

Se asociază cu: Anemia hemolitică

microangiopatică Arsurile severe Purpura tromocitopenică

trombotică Reacţia de respingere a

grefei renale




Eritrocitele - dimensiuni:

7,5 m în stare uscată

8,5 m în stare proaspătă

Normocite

Dimensiuni comparabile cu ale nucleului unuilimfocit



Variaţiile de diametru

Anizocitoză

Fiziologică

Patologică



Modificări ale dimensiunii

eritrocitelor

Microcite

Se asociază cu: Anemie prin deficit de fier

Anemie sideroblastică

Talasemie minor Intoxicaţie cu plumb Unele hemoglobinopatii




eritrocitelor Macrocite

Se asociază cu:

Boli de ficat Deficienţa de vitamina

B12

Deficienţa de folat Vârsta f. fragedă (nou-

născut)




eritrocitelor

Megalocite

Se asociază cu:

Anemia megaloblastică

prin deficienţa de

vitamina B12 saudeficienţa de folat

Consum de droguri




eritrocitelor Populaţie dimorfică de

eritrocite

Se asociază cu: Transfuzia Sindroamele

mielodisplazice Anemiile prin deficit de

vitamina B12 sau folat,sau de fier, precoce, în

cursul tratamentului



Eritrocitele - culoare: Roşu portocaliu în coloraţia MGG Eritrocite normocrome



Normocite

(eritrocite normocrome)

Policromazie asociată cu: Hemoragii acute sau

cronice Hemoliza Tratament eficient al unei

anemii Vârsta fragedă (n.n.)

Modificări de culoare ale

eritrocitelor



Modificări de culoare ale

eritrocitelor Hipocromie

eritrocite palide, încărcare deficitară cu

hemoglobină care este dispusă spre periferie -

anulocite Se asociază cu:

carenţe de fier

diseritropoieză



Incluziuni

î n eritrocite Corpii Howell - Jolly Incluziuni de culoare albastru

închis spre violet Formă rotund-ovalară, de obicei

unice Compoziţie – ADN (1 cromozom)

Se asociaza cu: Spelenectomia Hiposplenismul


Anemia hemolitică



Incluziuni

î n eritrocite Granulatii eritrocitare bazofile

Numeroase granule de culoare închisă, spre violet, distribuiteuniform

Compozitie: ARN

Se asociaza cu: Intoxicatia cu Pb

Talasemia Sinteza anormală a hemului



Incluziuni î n eritrocite Corpii Pappenheimer Granulaţii albastru închisdistribuite uniform într-un

singur grup la periferia

celulei Compozitie: fier Se asociaza cu:

Splenectomie Anemia hemolitica

Anemia sideroblastica Anemia megaloblastica

Hemoglobinopatii



Incluziuni

î n eritrocite Inele Cabot Anse sau inele albastru

închis până la violet Numar/celulă: 1-2 Compoziţie: resturi ale

fusului de diviziune

Se asociază cu: Sindroame

mielodisplazice




Modificări ale formei

şi culorii eritrocitelor

Grupare în fişicuri Eritrocite aşezate asemenea

monezilor într-un fişic Se asociază cu:

Concentraţii crescute deglobuline şi/sau paraproteine

Autoaglutinare Dispariţia limitelor individuale

vizibile ale eritrocitelor Se asociază cu:

Reacţii antigen-anticorp



Imaturitatea citoplasmei

Reticulocitele



Membrana eritrocitară Natură lipoproteică + glicocalix

Lipide 30% pc sm c + ps pea

Proteine 50-52% Glucide 18%



Citoscheletul membranei



Forma hematiei şi

osmolaritatea plasmei

Liză osmotică Crenelare osmotică



Grupele sanguine Determinate de antigene (aglutinogene) de pe

suprafaţa hematiei

Anticorpii (aglutinine) se leagă la antigeneleeritrocitare producând: aglutinarea hemoliza hematiilor

Grupele sanguine din



Grupele sanguine dinsistemul ABO



Sistemul Rh

Studiat pe maimuţele Rhesus Rh pozitivi: au antigenul Rh pe suprafaţa

hematiei Rh negativi: nu au antigenul prezent

Boala hemolitică a nou-născutului (HDN) Mama produce anticorpi anti-Rh care

traversează placenta şi produc aglutinarea şi

hemoliza hematiilor fetale



Eritroblastoza fetală



Citoplasma hematiei Conţine:

Hemoglobina 33%

Lactat dehidrogenaza (glicoliza anaerobă) Enzime ale şuntului pentozic :Glu-6-P

dehidrogenaza, fosfogluconat dehidrogenaza ATP-aza

Anhidraza carbonică



Hemoglobina

Formată din: 4 molecule de

globină

4 molecule de hemcare conţine

protoporfirină IX şi

Fe2+ necesar în

transportul O2



Forme de hemoglobină

circulantă Hemoglobina formează comuşi labili cu:

O2 - oxihemoglobina

CO2 - carbaminohemoglobina

Hemoglobina formează comuşi compuşi stabili,ireversibili cu: CO formează carboxihemoglobina

cu substanţele oxidante methemoglobina



Sinteza hemoglobinei1. Sinteza globinei în RER

2. Sinteza protoporfirinei IX3. Legarea Fe la protoporfirină cu formarea

hemului4. Unirea globinei cu hemul



Degradarea hemoglobinei



Tipuri de hemoglobină

normală

Hb A1

2 2 HbA2 2 2

Hb F 2 2 fetală Hb Gower 2 2 embrionară



Hemoglobinopatii1. Prin anomalii ale genelor structurale (calitative) Defecte în lanţurile beta

HbS – Glu din poziţia 7 înlocuit cu Val HbC – Glu din poziţia 7 înlocuit cu Lys HbG – Glu din poziţia 7 înlocuit cu Gly HbE – Glu din poziţia 26 înlocuit cu Lys

Defecte în lanţurile alfa HbI – Lys din poziţia 17 înlocuit cu Glu

2. Prin anomalii ale genelor reglatoare(cantitative): sindroame talasemice



Ciclul de viaţă al eritrocitelor



Parametrii eritrocitari folosiţi în

practica medicală





Trombocitele Dimensiuni: 2-4 m pe frotiu

Cel mai mic element figurat

Forma: elipsoidală sau de lentilă biconvexă în stare

proaspătă

Crenelate în stare uscată în sângele periferic se întâlnesc plachete inactive

şi plachete activate capabile de contractilitate şi

secreţie.



Plachetele sanguine Origine:

iau naştere prinfragmentarea unor celule

mari, poliploide, denumitemegacariocite, din maduvaosoasă hematogenă

Sunt fragmente de

citoplasmă, prin urmaresunt anucleate



Structura plachetelor Formate doar din citoplasmă şi membrană La M.O. apar două zone:

una periferică constituită din citoplasmă hialină - hialomer

o zonă centrală, cu aspect fin granulat -granulomer



Ultrastructura plachetelor

Hialomerul - citoschelet dezvoltat format din

microtubuii şi microfilamente. Microtubulii sunt grupaţi într -un fascicul inelar (bandă

inelară) situat sub membrana plasmatică

Microfilamentele hialomerului - filamentele detrombostenină sunt implicate în retracţia cheagului.

Hialomerul mai conţine microfilamente de actină,

puţine de miozină, şi foarte puţine detropomiozină.



Ultrastructura plachetelor Hialomerul –

Prezinta 3 sisteme canaliculare, de la exterior spreinterior:

Sistem canalicular deschis - tubi care comunica cuinvaginarile membranei plachetare, favorizand schimbuldintre mediul intern si mediul extern.

Sistem tubular dens - tubi anastomozati asezati ca un inel inhialomer. Pot fi tubi ai RE.

Sistem marginal reprezentat de un inel de microtubuli care

mentin forma celulei. Exista proteine speciale cu rol in coagulare: trombostenina factorul III plachetar factorul IV plachetar



Structura plachetelor



Ultrastructura plachetelor Granulomerul granulele X, cele mai mici (150-200 nm în diametru) sunt

lizozomi ce conţin hidrolize acide;

granule , mai mari (250-300 nm) au matrice densă în fluxul deelectroni; conţin ADP - principalul factor agregant, adrenalină, serotonină, Ca, TX A2, trombospondina, PG, factorul VIII(Willebrand).

granule dense (corpi denşi), cu diametru mare (400 nm) ceconţin:

- tromboglobulină cu efect antiheparinic,- fibrinogen plachetar;

- f actor de creştere plachetar ce stimulează proliferarea şi

creşterea fibroblastelor şi a miocitelor netede din pereţii

vasculari.



Membrana plachetară lipoproteică, mozaicată, cu glicocalix la exterior.

are frecvente invagină

ri care comunică

cusistemul canalicular deschis prin intermediulcăroră se fac schimburi bidimensionale.

emite prelungiri cu care se deplaseaza.

are receptori pentru factorii plasmatici cu rol încoagularea sangelui.



Plachete activate

SEM

TEM



TopicsPlasma vs. ser

Incidence

Acts of violence

Risk factorsConsequences

Treatment

Conclusions



TopicsPlasma vs. ser

Incidence

Acts of violence

Risk factorsConsequences

Treatment

Conclusions





Microscopieelectronică de

transmisie



Hemostaza

Oprirea sângerării Previne pierderea excesivă de sânge prin

spasm vascular: vasoconstricţia vasului lezat Formarea dopului plachetar

Coagulare sau formarea cheagului



Coagularea

Etape Activarea

protrombinazei Conversia

protrombinei latrombină Transformarea

fibrinogenului în

fibrină Căi

Extrinsecă

Intrinsecă



Formarea cheagului

F ţi



Func ţia

plachetelor în coagulare in trei etape: Aderarea la peretele lezat Agregarea la locul leziunii Metamorfoza vascoasa



Aderarea

Plachetele se lipesc de endoteliul vaselorlanga locul lezat si lipirea este favorizata de

colagenul din peretele vasului cu care stabilesclegaturi.



Agregarea

Reprezintă formarea de grupuri de plachetela locul de lezare. Aceasta este favorizată de

colagen şi alţi componenti din plachete:serotonina, ADP, ATP, tromboxanul A2, Ca2+.



Metamorfoza vâscoasă

Trombocitele isi modifica forma si structura,

acumuleaza apa, endomembranele se rup sicontinutul veziculelor se raspandeste in toatacitoplasma dandu-i un aspect vascos,astructurat. Apoi membrana plachetara se rupe

si intreg continutul citoplasmic se raspandesteincepand procesul de coagulare.

F d l i l h t



Formarea dopului plachetar



Fibrinoliza Dizolvarea cheagului prin activitatea plasmineicare hidrolizează fibrina



SÂNGELE

Documents

Sangele CURS