Tema: CompoziTema: Compoziţia sîngelui, grupele ţia sîngelui, grupele sangvinesangvine

Sîngele, limfa şi lichidul interstiţial alcătuiesc Sîngele, limfa şi lichidul interstiţial alcătuiesc mediul intern al organismului, asigurînd mediul intern al organismului, asigurînd homeostazia necesară activităţii celulelor, prin homeostazia necesară activităţii celulelor, prin menţinerea constantă a componenţei şi menţinerea constantă a componenţei şi proprietăţilor lor fizico-chimice.proprietăţilor lor fizico-chimice.

Sîngele este un lichid care circulă continuu printr-Sîngele este un lichid care circulă continuu printr-un sistem închis de vase sangvine, îndeplinind un sistem închis de vase sangvine, îndeplinind diverse funcţii de transport, de respiraţie, de diverse funcţii de transport, de respiraţie, de reglare şi de protecţie.reglare şi de protecţie.

Volumul total al sîngelui din organismul uman Volumul total al sîngelui din organismul uman constituie circa 5 — 6,5% din masa corpului. constituie circa 5 — 6,5% din masa corpului. Compoziţia chimică a sîngelui: plasma şi Compoziţia chimică a sîngelui: plasma şi elementele figurateelementele figurate

SSîîngelengele

SSîîngele (ngele (latinălatină sanguissanguis) este o varietate de ) este o varietate de ţţesut conjunctiv fluid care cu ajutorul esut conjunctiv fluid care cu ajutorul sistemului circulatorsistemului circulator transportă necesarul la nivelul ţesuturilor corpului. transportă necesarul la nivelul ţesuturilor corpului.

SSîîngele este format din:ngele este format din:

-55-60% plasma ( 90% apa -55-60% plasma ( 90% apa şşi 10% substani 10% substanţăţă uscata ) uscata )-40-45% elemente figurate eritrocite -40-45% elemente figurate eritrocite

leucociteleucocite

trombocitetrombocite

I.Structura şi proprietăţi:

Plasma care nu mai conţine factorii de coagulare este numit ser sangvin acesta se obţine prin centrifugarea sângelui după coagulare.Serul conţine 90 % apă, factori de creştere care nu sunt prezenţi în plasmă, 7 % proteine, restul sunt electroliţi şi hormoni.Culoarea galbenă a serului se datorează bilirubinei.

Elementele figurate:

Numărul pe μl (milimetru3) sînge

•Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Bărbaţi

•Leucocite 6.000–8.000 Granulare  Bazofile10–100

Eozinophile40–400

Neutrophile2.500–7.500

Agranulare

Limfocite1.500–3.500

Monocite200–800

•Trombocite 300.000

De la stânga la dreapta: globulă roşie de sânge,

trombocită, limfocită (globulă albă de sânge)

1.Eritrocitele (globulele roşii; hematiile):

-au forma de disc biconcav

-sunt anucleate la maturitate

-au culoare roşie dată de hemoglobină

-transportă gaze respiratorii

-durata medie de viaţă este de aproximativ 120 de zile

-procesul de distrugere se numeşte hemoliza şi se realizează în: ficat, splină, maduva oaselor.

-procesul de formare a eritrocitelor se numeste eritropoieza şi se realizeaza în maduva roşie.

4,5-5,0 mil. femei;

5,0-5,5 mil. bărbaţi

2.Leucocitele(globulele albe)2.Leucocitele(globulele albe)

•Neutrofile

•Sunt între 6000-8000/mm 3 de sînge

•Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode

•Dupa prezenţa sau absenţa granulaţiilor în citoplasmă se clasifică în :

A. GRANULARE

•Bazofile-1%;20-60/mm3

-celule sferice cu nucleu lobat

-au in citoplasmă granulaţii care se colorează

în albastru în prezenţa coloranţilor bazici

-intervin în stadii tardive ale inflamaţiilor

•Eozinofile -2-4%;100-400/mm3

-celule sferice cu nucleu bilobat

-au granulaţii ce devin roşii cu coloranţi acizi

-numarul lor creşte la boli alergice şi parazitare

-65%;

-3000-7000/mm3

-au granulaţii ce devin roz cu coloranţi neutri

-ajung primele la ţesutul afectat şi fagocitează microbii

CLASIFICARECLASIFICARE

granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofilegranulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile agranulocite : monociteagranulocite : monocite

limfocitelimfocite

Formula leucocitarăFormula leucocitarăAdult Copil - 1 anAdult Copil - 1 an

Segmentate Segmentate neutrofile neutrofile 52 - 74% 25 – 40% 52 - 74% 25 – 40% eozinofile eozinofile 0 - 4% 1 – 4%0 - 4% 1 – 4% bazofile bazofile 0 – 1% 0 - 1%0 – 1% 0 - 1%Limfocite 25 – 35% 50 – 70%Limfocite 25 – 35% 50 – 70%Monocite Monocite 11 – 8% 1 - 8% – 8% 1 - 8%

B. AGRANULARE- Limfocite B- interacţionează cu antigenele produc 2 linii de celule: unele care produc anticorpi altele sunt limfocite de memorie care prelungesc imunitatea faţă de acel antigen.Această proprietate stă la baza vaccinării.

-Limfocite T- nu produc anticorpii ci recunosc celulele corpului care au fost invadate şi produc şi ele 2 linii; o linie stimulează activitatea altor celule T şi B ,distrug celulele corpului invadate de agresori şi o a doua linie reprezentată de celule T cu memorie.

-Monocite-macrofage de fagocitare; pot parăsi vasul de sange şi participa la atacul agresorilor.

Macrofag Limfocite

3.TrombociteleSunt între 150.000-300.000/mm3 de

sîngeSunt fragmente citoplasmatice

provenite din celule precursoare numite megacariocite.

Contin factori ai coagularii

Omul prezintă 4 grupe de sînge:

•Pe suprafţa hematiilor se pot afla antigene(aglutinogeneglutinogene) notate cu A şi B În plasmă se pot gasi anticorpi(aglutinine)notaţi cu α sauβ.Aglutininele nu trebuie să ajungă în contact cu aglutinogenele de acelaşi fel deoarece se produce aglutinarea şi liza hematiilor.

GrupaGrupa AglutinogAglutinogeneene

AABB

AglutininAglutininee

OO nu nu nunu αα si siββ

AA dada nunu ββ

BB nunu DaDa αα

ABAB dada dada nunu

Sistemul RhSistemul Rh Sistemul Sistemul RhesusRhesus factor factor - prescurtarea Rh provine de la o specie de maimu - prescurtarea Rh provine de la o specie de maimuţţe (e (RhesusRhesus) la care s-a descris prima dat) la care s-a descris prima datăă factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele roglobulele roşşii umane au fost ii umane au fost îîmparmparţţite ite îîn doua tipuri: cele care posedn doua tipuri: cele care posedăă antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) şşi cele care nu posedi cele care nu posedăă acest antigen acest antigen (Rh negative). Persoanele care au acest factor (Rh negative). Persoanele care au acest factor îîn sn sîînge se numesc Rh pozitive nge se numesc Rh pozitive şşi reprezinti reprezintăă circa 85% din popula circa 85% din populaţţie, iar restul persoanelor de 15% care nu au ie, iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negative. acest factor se numesc Rh negative. ÎÎn mod normal nu existn mod normal nu existăă anticorpi anticorpi (aglutinine anti-Rh) (aglutinine anti-Rh) îîn serul uman care sn serul uman care săă aglutinizeze propriile globule ro aglutinizeze propriile globule roşşii ale ii ale persoanelor Rh pozitive. Dar persoanelor Rh pozitive. Dar îîn cazul unei transfuzii cu sn cazul unei transfuzii cu sîînge de la o persoannge de la o persoanăă Rh pozitivRh pozitivăă, la o persoa, la o persoanănă Rh negativ Rh negativăă, , îîn corpul acestei persoane se produc n corpul acestei persoane se produc îîn mod artificial anticorpi anti-Rh, care cu ocazia unei a doua transfuzii cu sn mod artificial anticorpi anti-Rh, care cu ocazia unei a doua transfuzii cu sîînge nge Rh pozitiv, produc aglutinarea globulelor roRh pozitiv, produc aglutinarea globulelor roşşii ale donatorului, cu complicaii ale donatorului, cu complicaţţii ii grave. Acelagrave. Acelaşşi lucru se poate i lucru se poate îîntampla ntampla şşi ci cîînd o femeie Rh negativa este nd o femeie Rh negativa este îînsarcinatnsarcinatăă, copilul fiind Rh pozitiv. , copilul fiind Rh pozitiv.

Cu ocazia sarcinii, a naCu ocazia sarcinii, a naşşterii, a avortului, sterii, a avortului, sîîngele copilului trece prin ngele copilului trece prin placentplacentăă îîn sangele mamei dn sangele mamei dîînd nand naşştere la anticorpi anti-Rh. Iar tere la anticorpi anti-Rh. Iar îîn timpul celei de-n timpul celei de-a doua sarcini acea doua sarcini aceşşti anticorpi ai mamei se combinti anticorpi ai mamei se combinăă cu globulele ro cu globulele roşşii ale ii ale ffăătului pe care le distruge (tului pe care le distruge (hemolizahemoliza), provocandu-i ), provocandu-i ictericter si si anemieanemie grav gravăă. . Daca Daca şşi mama i mama şşi soi soţţul ul suntsunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil.

De asemenea, dacDe asemenea, dacăă ambii so ambii soţţi sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-i sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh Rh şşi daca nu exista nici un fel de urmi daca nu exista nici un fel de urmăări neplacute pentru copil. O mamri neplacute pentru copil. O mamăă Rh negativRh negativăă care are un so care are un soţţ Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv pozitiv îîn 85% din cazuri n 85% din cazuri şşi unui copil Rh negativ i unui copil Rh negativ îîn 15% din cazuri. Dacn 15% din cazuri. Dacăă copilul este Rh negativ, ca copilul este Rh negativ, ca şşi mama, nu are nici o importani mama, nu are nici o importanţăţă pentru pentru nanaşşterile urmatoare. Dar dacterile urmatoare. Dar dacăă copilul este Rh pozitiv (ca copilul este Rh pozitiv (ca şşi tati tatăăl) atunci el l) atunci el poate cu ocazia primei napoate cu ocazia primei naşşteri steri săă--şşi imunizeze mama (Rh negativi imunizeze mama (Rh negativăă) cu ) cu anticorpi anti-Rh ca anticorpi anti-Rh ca şşi i îîn cazul unei transfuzii cu sn cazul unei transfuzii cu sîînge Rh pozitiv. In acest nge Rh pozitiv. In acest caz, copiii Rh pozitivi nascucaz, copiii Rh pozitivi nascuţţi ulterior vor avea de suferit de complicai ulterior vor avea de suferit de complicaţţiile iile amintite. De aceea, toate femeile gravide trebuie sa-amintite. De aceea, toate femeile gravide trebuie sa-şşi faci facăă analiza pentru analiza pentru factorul Rh, iar factorul Rh, iar îîn cazul n cazul îîn care ele sunt Rh negative trebuie sa-n care ele sunt Rh negative trebuie sa-şşi faci facăă Rh-ul Rh-ul şşi soi soţţii. Daca soii. Daca soţţii sunt Rh pozitivi, atunci ele sunt luate ii sunt Rh pozitivi, atunci ele sunt luate îîn evidenn evidenţăţă pentru pentru observaobservaţţie ie şşi i tratamenttratament îîn vederea pren vederea preîîntntîîmpinmpinăării complicarii complicaţţiilor ce ar iilor ce ar putea apare la copii. Tot putea apare la copii. Tot îîn scopul pren scopul preîîntntîîmpinmpinăării acestor complicarii acestor complicaţţii se ii se determina Rh-ul la fetele care urmeazdetermina Rh-ul la fetele care urmeazăă sa fac sa facăă transfuzie de s transfuzie de sîînge. Dacnge. Dacăă ele sunt Rh negative trebuie sele sunt Rh negative trebuie săă primeasc primeascăă un s un sîînge identic. Pentru cnge identic. Pentru căă dac dacăă primesc sprimesc sîînge Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh, care vor actiona nge Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh, care vor actiona asupra copilului atunci casupra copilului atunci cîînd vor fi gravide. nd vor fi gravide. ÎÎn unele situan unele situaţţii, mama Rh ii, mama Rh negativnegativăă cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai îîn sn sîînge nge ci ci şşi chiar i chiar îîn n laptelapte, , îîn acest caz se contraindicn acest caz se contraindicăă alaptarea alaptarea..