RIM SC Centrul Regional de Colectare Cereale SRL Gropeni ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/Iunie... · productiei vegetale din productia zonei. Infiintarea fermelor

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Proiect: „CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE” -

S.C. CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CEREALE S.R.L., COMUNA GROPENI, JUDETUL BRAILA.

Beneficiar: S.C. CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CERE ALE S.R.L., Municipiul Braila, str. Pietatii, nr 2, Bl A1, Sc 1, Ap 78, judetul Braila. Intocmit: PFA Georgescu P. Lucian

Mai 2011

„CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE” - SC CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CEREALE SRL

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Page 2 of 147 PFA Lucian P. GEORGESCU

Cuprins

1. Informatii generale .......................................................................................................................5 1.1. Informatii despre titularul proiectului ..................................................................................5 1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu ..................................................................................................................5 1.3. Denumirea proiectului..........................................................................................................5 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia ..........................................................6

1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa..........................................................................7 1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului ..............................................................9

1.5. Durata etapei de functionare...............................................................................................19 1.6. Informatii privind productia ...............................................................................................19 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ............................19 1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ...........................................................................................................................................20 1.9. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica..........................................................................25 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ..................................................................................................................25

2. Procese tehnologice....................................................................................................................26 2.1. Procese tehnologice de productie .......................................................................................26 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere..............................................................................................................31 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile ......................................................................................................................................31 2.2. Activitati de dezafectare..........................................................................................................38

3. Deseuri .......................................................................................................................................39 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora .............................................................................................................................42 4.1 APA........................................................................................................................................42

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului .........................................................42 4.1.2. Alimentarea cu apa.....................................................................................................44 4.1.3. Managementul apelor uzate........................................................................................46 4.1.4. Prognoza impactului...................................................................................................65 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului..............................................................................66

4.2. Aerul........................................................................................................................................68 4.2.1 Date generale.....................................................................................................................68 4.2.2 Surse si poluanti generati ..................................................................................................69 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ............................................................................................74 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului.....................................................................................76

4.3 Solul .........................................................................................................................................78 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate, densitate). ...................................................................................................................................78 4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona......................................78 4.3.3 Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice ............................78 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate ...........................................................................................79 4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti ........................................................79 4.3.6 Sursele de poluare a solului...............................................................................................79 4.3.7. Prognoza impactului.........................................................................................................80



4.3.8 Masuri de diminuare a impactului.....................................................................................84 4.4. Geologia subsolului............................................................................................................85

4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament.................................................................85 4.4.2. Impactul prognozat.....................................................................................................87

4.5. Biodiversitatea....................................................................................................................88 4.5.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. ..................................................88 4.5.2. Efectele anticipate prin implementarea proiectului, asupra populatiilor de pasari, pentru care a fost desemnat aria naturala protejata ROSPA 0040 - Date relevante despre specii si cuantificarea impactului anticipat...........................................................................................95 4.5.3. Masuri pentru diminuarea impactului produs asupra ariei naturale protejate ..........115 4.5.4. Ariile de protectie de interes comunitar SCI............................................................116 4.5.5. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor.............117 4.5.6. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie.......................................................119 4.5.7. Rute de migrare ........................................................................................................119 4.5.8. Informatii despre speciile locale de ciuperci ............................................................119 4.5.9. Impact prognozat......................................................................................................119

4.6. Peisajul .............................................................................................................................121 4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ......................121 4.6.2. Impactul prognozat...................................................................................................121 4.6.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural............................................................121 4.6.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor................121 4.6.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor......................................................................................................122 4.6.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare ..........................................................................................122 4.6.7. Masuri de diminuare a impactului............................................................................122

4.7. Mediul social si economic................................................................................................122 4.7.1. Evaluarea mediul social si economic .......................................................................122 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului............................................................................123

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural..............................................................123 4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale ....................123 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice ..........................................................................123

5. Analiza alternativelor ...............................................................................................................124 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului 124

5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu............124

6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. ........126 6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a porcilor ..127

7. Situatii de risc...........................................................................................................................130 7.1. Riscuri naturale ................................................................................................................130 7.2. Accidente potentiale.........................................................................................................130 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului........................................................................................................................................131 7.4. Planuri pentru situatii de risc............................................................................................131



7.5. Masuri de prevenire a accidentelor...................................................................................132 7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect.........................................132

8. Descrierea dificultatilor............................................................................................................133 9. Rezumat fara caracter tehnic ....................................................................................................134

9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc. 134 9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului .................................136 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ................................................................................137 9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu........................................140 9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului...............142 9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact....................................................................................................143

10. Surse de informare................................................................................................................144 11. LISTA ABREVIERILOR.....................................................................................................146

ANEXE



1. Informatii generale

1.1. Informatii despre titularul proiectului

SC CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CEREALE SRL, Braila, str. Pietatii, nr 2, Bl A1, Sc 1, Ap 78, judetul Braila, tel/fax: 0239684688/0239681150.

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

Georgescu P. Lucian, persoana fizica autorizata, instcrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 152, avand competenta de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM (raport de emdiu), RIM (raport privind impactul asupra mediului, BM (bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate) si EA (evaluarea adecvata).

Telefonul si faxul persoanei de contact: mobil: 0721 10 05 03; tel. 0236319329; fax. 0236319329, E-mail: [email protected], [email protected]

1.3. Denumirea proiectului

„ Construire ferma de reproductie suine” - SC CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CEREALE SRL, com Gropeni, T 178, P 1293, jud. Braila.

Scopul evaluarii de mediu Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura, va evidentia posibilele

surse de poluare si efectele pe care le pot determina, pe baza carora se va mentiona necesitatea de a fi luate masuri care sa contracareze eventualele efecte negative.

Analiza activitatilor si a contextului in care acestea se desfasoara permite identificarea si estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe baza carora se vor mentiona masurile care le contracareaza pe cele negative.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileste efectele ce vor rezulta din impactul activitatii care urmeaza a fi desfasurata in cadrul investitiei, denumita „CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE”, asupra mediului, precum si asupra factorului social si economic.

Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au in vedere stabilirea urmatoarelor:

• modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea factorilor de mediu prin desfasurarea activitatii;

• nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major;

• modul de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia mediului;

• masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului. Conform H.G. nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private, Anexa 1,



obiectivul de investitii se incadreaza la punctul 17. Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor având cel putin: a) 900 de locuri pentru scroafe.

In urma parcurgerii acestei etape, conform Ordinului MMP nr. 135/2010, s-a stabilit necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului.

Raportul privind impactul asupra mediului a fost intocmit conform recomandarilor din Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare aprobat prin Ordinul MAPM nr. 863/2002.

La intocmirea Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului au fost analizate urmatoarele documente:

• Contract de concesiune nr. 1704/19.032008 a terenului de la Primaria Comunei Gropeni, Judetul Braial;

• Adresa emisa de ARPM Galati, privind raspunsul la solicitarea de obtinere a acordului de mediu pentru proiectul propus;

• Certificat de Urbanism nr. 234/05.10.2010 „Construire ferma de reproductie suine”;

• Avize si notificari ale autoritatilor judetului Braila (Electrica S.A., Transgaz S.A. Medias);

• Acceptul nr. 1500 din 01.10.2009 al S.C. Vegetal Trading S.R.L. pentru asigurarea utilitatilor pentru S.C. Centrul Regional de Colectare Cereale S.R.L.;

• Plan amplasare in teritoriu (scara 1:25000); • Plan de incadrare in zona (scara 1:10000); • Plan de situatie – Scara -1:1000; • Plan de situatie cu amplasarea retelelor de utilitati, surse de apa si receptori

ape uzate (scara 1:1000); • Memoriu de prezentare; • Documentul de Referinta BAT/BREF - Cele mai bune tehnici disponibile in

cresterea intensiva a pasarilor si porcilor (versiunea iulie 2003).

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizarii proiectului - „CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE” - are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice deficitare in special pe sectorul dezvoltarii fermelor zootehnice si valorificarea productiei vegetale din productia zonei.

Infiintarea fermelor de crestere a suinelor va contribui direct la reducerea importurilor de carne de porc, utilizarea furajelor rezultate din productia agricola autohtona cu efecte economice pozitive pentru cultivatorii din zonele adiacente.

Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta infrastructurii necesare unei ferme de reproductie a porcilor, si anume: sursa de alimntare cu apa si rete de canalizare, statia de epurare a apelor uzate si platforma de



stabilizare/mineralizare a namolului de epurare, filtru sanitar si capacitati de eliminare a deseurior de origine animala (a mortalitilor) conform preverilor sanitar–veterinare. Toate aceste avantaje cat si costurile mici implicate pentru constructia fermei de reproductie datorita valorificarii infrastructurii existente cat si utilizarea unor suprafete de teren mult mai mici in comparatie cu fermele de profil, ar putea reprezenta un avantaj semnificativ in alegerea acestei variante de amplasament. In plus, beneficiarul se afla in procedura de pregatire a cererii de finantare pentru fonduri structurale. Implementarea proiectului va imbunatati rata atragerii fondurilor nerambursabile de la UE, va crea locuri de munca si va utiliza in mod favorabil potantialul economic si social al zonei.

1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa

Amplasamentul obiectivului propus „CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE” aflat in folosinta S.C. CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CEREALE S.R.L., este situat in extravilanul localitatii Gropeni, judetul Braila, Tarlaua 178, Parcela 1293. Proiectul propus se afla linga complexul de crestere a porcilor apartinind SC VEGETAL TRADING SRL, com Tufesti, T5, P1, 16, 20, 21, la limita administrativa a celor doua commune, respectiv la limita de vecinatate a celor doua amplasamente.

Suprafata de teren pe care se va realiza investitia este conform Certificatului de urbanism nr. 234 din 05.10.2010 in extravilanul Comunei Gropeni, cu folosinta actuala de teren arabil.

Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt: • la Nord – teren viran si teren arabil. Comuna Gropeni se afla la o

distanta de cca. 3 km; • la Est – se afla orezaria Gropeni, apartinind ADS (concesionata catre

S.C. VEGETAL TRADING S.R.L.) si fluvial Dunarea la cca 6,2 km; • la Sud - teren arabil. Comuna Tufesti se afla la o distanta de cca. 6,5 km; • la Vest – se afla terenuri agricole. Comuna Valea Cinepii se afla la o

distanta de cca. 5 km. Topografia amplasamentului se evidentiaza printr-o usoara panta a terenului,

de la Sud la Nord, diferenta de nivel fiind de aproximativ 1 m. Accesul auto si pietonal la ferma se va asigura din drumul DJ 212 care face

legatura intre Comunele Gropeni si Tufesti. Amplasamentul destinat realizarii proiectului se va bransa la urmatoarele retele

de utilitati: • alimentare cu apa din reteaua de distributie localitatea Gropeni; • alimentare cu energie electrica.

Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt: S teren = 36258 mp; S ocupata de constructii va fi de S = 2691,05 mp; P.O.T. existent = 00,00 %;



P.O.T. propus = 26,97 %; C.U.T. existent = 00,00; C.U.T. propus = 00,27. Caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din

loessuri cu adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate realizarii proiectului. Comportarea in timp a constructiilor va fi buna in special prin masurile initiale de protectie care vor fi luate pentru amplasamentul fermei:

• halele vor fi realizate din materiele usoare (panouri termoizolate pe structura metalaica);

• nu exista surse de apa care sa puna in pericol stabilitatea constructiilor; • amplasamentul va fi prevazut cu trotuare de garda de jur imprejurul

constructiilor si santrui de garda pentru evacuarea apelor din precipitatii.

Figura nr. 1-1 Planul de amplasare al obiectivului



1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului Pe amplasamentul situat in localitatea Gropeni se va amenaja o Ferma de

reproductie a suinelor, proiect ce se va derula in doua faze: • I – etapa de constructie a lucrarilor prevazute in proiectul tehnic; • II – punere in functiune a fermei de reproductie a suinelor. Procesele parcurse in faza de constructie a proiectului , ce vor fi parcurse

pentru realizarea investitiei „CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE”, sunt:

Lucrari de constructii a 4 hale, dupa cum urmeaza: • Hala maternitate cu suprafta de 1404 mp; • Hala gestatie libera cu suprafata de 1638 mp; • Hala gestatie imobilizanta cu suprafata de 1134 mp; • Hala tineret cu suprafata de 2088mp; • Amplasarea instalatiilor si utilajelor specifice fermei in interiorul si

exteriorul celor 4 hale.

Lucrari de montaj care vor cuprinde: • executare instalatii electrice; • iluminat artificial interior; • amplasarea utilajelor in cele 4 hale; • conectarea sistemului de automatizare; • alimentarea cu utilitati; • racordare la reteaua de canalizare interna a fermei.

Constructiile propuse a fi realizate se vor desfasura pe o suprafata totala de

36258,00 mp, amplasarea fiecarei constructii fiind evidentiata in Anexa – Planul de situatie 1:1000. Proiectul de investitie prevede urmatoarele lucrari: Constructia a patru hale cu capacitatea proiectata de 1106 locuri pentru scroafe si 3696 locuri pentru cresterea tineretului. Halele vor fi constructii tip si vor avea urmatoarele dimensiuni:

- hala maternitate cu suprafta de 7m x 18m = 1404 mp; - hala gestatie libera cu suprafata de 91m x 18 m = 1638 mp; - hala gestatie imobilizanta cu suprafata de 63m x 18 m = 1134 mp; - hala tineret cu suprafata de 116 x 18 m = 2088mp.



Suprafata totala construita a celor patru hale va fi de S = 6264 mp. 1. Sistemul de adapostire (halele de crestere) a porcilor va fi realizat din constructii de zidarie cu fundatii din beton armat, cu inchiderile perimetrale pana la cota de streasina si acoperisul executate din panouri termoizolante cu grosimea de 80 mm, si care vor fi montate pe o structura din grinzi metalice. Halele vor fi prevazute cu pardoseala perforata realizata in intregime din gratare din plastic (PVC) pentru maternitate si gestatie, respectiv din beton pentru hala de tineret. Sub pardoseala va fi amenajata o cuva (bazin) din beton pe toata suprafata halei in care va fi stocata apa tehnologica si dejectiile care vor fi colectate in vederea evacuarii. Bazinul de colectare a dejectiilor de sub pardoseala va avea o sectiune dreptunghiulara, si va fi racordat la un canal transversal, din care dejectiile vor fi descarcate in reteaua interioara de canalizare a fermei si apoi in statia de epurare existenta pe amplasamentul S.C. Vegetal Trading S.R.L., Comuna Tufesti, T 5, P1, 16, 20, 21, Judetul Braila. Fiecare hala va fi prevazuta cu compartimente in care se vor afla boxe pentru cazarea porcilor. Repartizarea compartimentelor petru fiecare hala va fi conform tabelului 1.4-1 Tabel – 1-1 Capaciatea de productie a fermei

Tipul halei Numarul de

compartimente Numarul de boxe/comp

Numarul de locuri

Capacitatea proiectata a halei

(numarul de locuri)

Maternitate 4 54 boxe/comp 54 locuri/comp 216 locuri

Gestatie libera 3 20 boxe/comp 9 locuri/boxa 540 locuri

Gestatie imobilizata 2 175 boxe/comp 1 locuri/boxa 350 locuri

TOTAL maternitate 1106 locuri Tineret 7 24 boxe/comp 22 locuri/comp 3696 locuri

TOTAL 4802 locuri

Procesul de hranire, microclimatul si ventilatia in interiorul fiecarei hale va fi comandat de catre un calculator de proces. Furajele vor fi adus de la FNC-ul S.C. VEGETAL TRADING S.R.L. urmand a fi depozitate intr-un siloz (buncar) amplasat in exteriorul fiecarei hale. Umplerea buncarelor se va face cu camioane dotate cu sistem de incarcare pneumatic sau in forma de spirala. Furajele vor fi transportate prin intermediul unei spirale actionate electric, care va pleca din partea inferioara a fiecarui buncar catre banda transportoare si sistemul de distributie pozitionat in interiorul cladirii. Extragerea furajului va fi controlata de senzorii de capacitate ai sistemului de extragere, activate de cererea de hrana. Halele vor fi echipate cu sisteme de distributie, care vor transporta furajul catre dispersoarele de volum, pozitionate la nivelul pardoselii in boxele de crestere. Ultima hranitoare va fi prevazuta cu un senzor pentru detectarea prezentei sau absentei furajului in buncar. Sistemul de adapare si medicatie va fi constituit din conducte de P.V.C., iar in fiecare boxa va fi instalata câte o adapatoare prevazuta cu suzeta din inox.



Controlul climatului intern al halelor va fi controlat prin intermediul unui sistem de ventilatie la putere scazuta, respectiv printr-un sistem de ventilatie la presiune negativa, controlat de un micro-procesor pe baza inregistrarii permanente a temperaturii si umiditatii. Aerul atmosferic va fi atras in cladire prin guri de admisie amplasate la nivelul peretilor longitudinali (deasupra geamurilor) si va fi eliminat prin guri de ventilatie amplasate la nivelul acoperisului. Gurile de aspiratie si ventilatoarele vor fi prevazute cu un sistem de deschidere in caz de urgenta, controlat termic, iar deschiderea va face gradual in functie de temperatura. Incalzirea halelor va fi realizata cu generatoare de aer cald care vor functiona cu gaz metan. Iluminatul in hale va fi natural, prin ferestrele laterale, prevazute cu jaluzele pentru impiedicarea patrunderii pasarilor si artificial cu lampi de interior sau cu tuburi de neon cu puterea de 2 x 36 W. Biosecuritatea in cadul fermei va fi realizata prin filtrul sanitar al S.C. Vegetal Trading S.R.L., Comuna Tufesti, T 5, P1, 16, 20, 21, Judetul Braila, iar asistenta sanitara-veterinara pentru bunastarea animalelor va fi asigurata de acelasi medic veterinar. 2. O gospodarie de apa potabila care va asigura necesarul de apa tehnologica si care va constitui totodata rezerva de apa a fermei. Gospodaria de apa va fi prevazuta cu un rezervor din beton armat, semi-ingropat, cu o capacitatea de 2000 mc si o statie de pompare cu hidrofor. Alimentarea cu apa va fi realizata prin bransament din reteaua de distributie cu apa potabila a Comunei Gropeni, Judetul Braila. Apa potabila va fi pompata in rezervorul tampon de 2000 mc, si care va asigura un debit si o presiune constanta de apa pentru intreaga ferma. Sistemul de canalizare intern al fermei va prelua apele uzate tehnologice de la hale urmand ca acestea sa fie epurate la statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L., Comuna Tufesti, T 5, P1, 16, 20, 21, Judetul Braila. In interiorul fermei vor fi realizate trasee de conducte pentru colectarea apelor reziduale aferente fiecarei hale. Aceste trasee vor fi realizate in lungul cailor de acces, topografia permitand o curgere naturala, fara alte interventii, catre statia de epurare (statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila). Apele uzate rezultate din procesul de productie al fermei vor fi epurate in statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila. Statia de epurare a apelor uzate este alcatuita din: Treapta primara de epurare mecano – chimica:

- cu doua filtre parabolice de tip VTPS 2000 cu o capacitate de 80 mc/h, suprafata de filtrare 2,8 mp si diametrul ochiurilor 0,5 mm si care au rolul de a separa partea lichida de cea solida din apele uzate (dejectiile evacuate prin sistemul de canalizare);

- 4 paturi de deshidratare – fermentare cu L = 50m si l = 16m; - un bazin de omogenizare cu volumul de V = 87,5 mc (10 x 2,5 x 3,5) m;



- instalatie de flotatie si decantare tip WWL 30, capabila, in combinatie cu sistemul de floculare tip REDOX, sa reduca concentratia poluantilor din apele uzate cu cca. 80 %, inclusiv a indicatorilor CBO5/CCO. Instalatia de flotatie tip WWL 30 se compune din: sistem de flotatie propriu-zis; instalatie automata de pretratare chimica; si instalatie automata de control a pH-ului.

Treapta de epurare biologica care consta din: - 2 bazine de contact/mixare cu volumul (V = 200 mc fiecare); - 2 bazine de aerare circulare concentrice (V = 3,400 mc fiecare). Bazinul

interior constituie bazinul de denitrificare, iar cel exterior - bazinul de aerare, echipate cu sistem de aerare de adâncime, sistem de masura si control a cantitatii de OD, mixere pentru denitrificare, unitate automata pentru preparare polielectrolit, sistem de recirculare intre denitrificare si aerare, pompa de alimentare pentru sistem de flotatie a namolului.

- un sistem de recuperare a namolului biologic, alcatuit din 2 module de flotatie WWL50 si 2 centrifuge de namol;

- un sistem de evacuare a apei epurata biologic, sistem de recirculare si evacuare a namolului in exces.

Namolul din decantorul primar este purjat zilnic in paturile de deshidratare namol. Acestea sunt in numar de 4 cu o capacitate de 180 mc fiecare. Ciclul de functionare a unui pat este de 45 de zile dupa care se lasa la scurgere, deshidratare si stabilizare, mineralizare si realizare a conditiilor pentru transformarea namolului in fertilizant natural in procesul de fertilizare a solului. Cantitatea de namol cu umiditatea de 90% stocata lunar in patul de deshidratare se ridica la 80 mc/luna. Namolul deshidratat este depozitat pe o platforma betonata cu patru celule (compartimente), cu suprafata S = 4602 mp si V = 11400 mc. Apele pluviale care vor fi colectate de pe acoperisuri, de pe platformele si caile de acces amenajate vor fi evacuate gravitational in afara fermei. Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului va fi realizata printr-un bransament la reteaua electrica din zona. In interiorul cladirilor distributia energiei electrice se va face cu un tablou de-racord trifazat–conexiunea echipamentelor si utilajelor fiind realizata prin cabluri electrice Fy montate ingropat in tuburi de protectie din PVC. Protectia la scurt circuit si suprasarcina va fi realizata de sigurantele automate cu care va fi dotat panoul electric. Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii frigorifice, transportoare melcate, sisteme de asigurare a furajelor si a apei in halele suinelor. De asemenea, ferma de reproductie va fi prevazuta cu un gard de beton care va delimita incinta amplasamentului si drumuri de acces interioare.

Tabelul nr. 1.4-2 Obiective in cadrul proiectului

Constructie Dotari Caracteristici constructive Conformare cerinte

BAT/BREF

Hala maternitate

Sistemul de crestere (adapostire) In boxele individuale cu dimensiuni de 2,0m x 0,60m x 0,65m scroafele sunt aduse pentru fatare si alaptare. Fiecare boxa este prevazuta cu sistem de alimentare/hranire si adapare. In aceste boxe scroafele se misca liber avand insa un spatiu pentru alaptare, iar purceii au un spatiu special destinat locuirii. Sistemul de crestere corespunde BREF ILF capitolul 2.3.1.2. Sistemul de evacuare a dejectiilor Scroafele aflate in stadiul de maternitate vor sta pe pardoseala din PVC perforata (in proportie de 100 %.), cu bazin de colectare a dejectiilor prevazut cu perna de apa si sistem cu vacuum (recomandata ca tehnica BAT –capitolul 4.6.2.2.) Evacuarea frecventa a dejectiilor in reteaua de canalizare se va realiza prin canalele de spalare aflate sub pardoseala. Sistemul de evacuare a dejectiilor corespunde BREF ILF capitolul 2.6.1 si este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.9.1). Controlul climatului in hale Sistemul de ventilatie/climatizare semiautomata este prevazut cu sistem de tubulatura si ventilatoare, care functioneaza pe principiul ventilatiei mixte prin subpresiune. Aerul curat intra liber pe orizontala pe gurile de admisie care sunt amplasate pe peretii longitudinali ai halei. Evacuarea aerului viciat se realizeaza prin intermediul cosurilor de ventilatie amplasate pe un rand pe acoperisul halelor. Debitul de aer va fi reglat in functie de anotimp prin intermediul ferestrelor (ferestre cu deschidere in sus vara, respectiv cu deschidere in jos iarna). Sistemul

- capacitatea proiectata a halei: 216 locuri pentru scroafe, 54 de locuri/compartiment, 54 de boxe/compartiment, 4 compartimente/hala de maternitate.

- suprafata construita a halei: Sc = 1404 mp - lungime: L = 78,23 m - latime: l = 18 m - inaltime utila (interioara, la streasina): Hstreasina =

3,90 m; - inaltime la coama: Hcoama = 5,50 m; - volum perna de apa: 561,6 mc

Da




BAT/BREF

de corespunde BREF ILF capitolul 2.3.2.2. Incalzirea halelor se realizeaza cu aeroterme care vor functiona cu gaz metan. Sitemul de hranire si alimentare cu apa Hranirea va fi realizata prin intermediul unui dispozitiv automat de hranire la boxe (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.3.3.2.). Apa potabila pentru adaparea animalelor va fi asigura prin intermediul unor retele interioare, prevazute la capat cu dispozitiv de adapare tip suzeta (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.3.3.3.) Dupa pregatirea furajelor in FNC-ul aflat in afara amplasamentului fermei, acestea vor fi transportate in vederea stocarii in buncarele aflate in exteriorul fiecarei hale de productie (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.4.).

Hala gestatie libera

Sistemul de crestere (adapostire) Hala de gestaie este alcatuita din doua compartimnte, despartite intre ele de o camera tampon, iar fiecare compartimnt este prevazut cu cate o aleiee. Sistemul de crestere corespunde BREF prevazut in capitolul 2.3.1.1. si este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.6.1.2.), utilizand pardoseala din PVC perforata in proportie de 100 %. Sistemul de evacuare a dejectiilor Scroafele gestante vor sta pe pardoseala din PVC perforata, cu bazin de colectare a dejectiilor prevazut cu perna de apa si sistem cu vacuum (recomandata ca tehnica BAT –capitolul 4.6.2.2.). Evacuarea frecventa a dejectiilor in reteaua de canalizare se va realiza prin canalele de spalare aflate sub pardoseala. Sistemul de evacuare a dejectiilor

capacitatea proiectata a halei: 540 locuri (nr. total de locuri), 9 locuri/boxa, 20 boxe/compartiment, 3 compartimente/hala). - suprafata construita: Sc = 1638 mp - lungime: L = 90,90 m - latime: l = 18 m - inaltime utila (interioara, la streasina): Hstreasina

= 3,90 m - inaltime la coama: Hcoama = 5,50 m - volum perna de apa: 655,2 mc

Da




BAT/BREF

corespunde BREF ILF capitolul 2.6.1 si este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.9.1). Controlul climatului in hale Sistemul de ventilatie/climatizare semiautomata este prevazut cu sistem de tubulatura si ventilatoare, care functioneaza pe principiul ventilatie mixte prin subpresiune. Aerul curat intra liber pe orizontala pe gurile de admisie are sunt amplasate pe peretii longitudinali ai halei. Evacuarea aerului viciat se realizeaza prin intermediul cosurilor de ventilatie amplasate pe un rand pe acoperisul halelor. Debitul de aer va fi reglat in functie de anotimp prin intermediul ferestrelor (ferestre cu deschidere in sus vara, respectiv cu deschidere in jos iarna). Sistemul de corespunde BREF ILF capitolul 2.3.2.2. Incalzirea halelor se realizeaza cu aeroterme care vor functiona cu gaz metan. Sitemul de hranire si alimentare cu apa Hranirea va fi realizata prin intermediul unui dispozitiv automat de hranire la boxe (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.3.3.2.). Apa potabila pentru adaparea animalelor va fi asigura prin intermediul unor retele interioare, prevazute la capat cu dispozitiv de adapare tip suzeta (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.3.3.3.) Dupa pregatirea furajelor in FNC-ul aflat in afara amplasamentului fermei, acestea vor fi transportate in vederea stocarii in buncarele aflate in exteriorul fiecarei hale de productie (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.4.).




BAT/BREF

Hala gestatie imobilizanta

Sistemul de crestere (adapostire) Hala de gestaie imobilizanta va fi alcatuita din doua compartimnte, despartite intre ele de o camera tampon cu S=49,75 mp, iar fiecare compartimnt va fi prevazut cu cate o aleiee. Sistemul de crestere corespunde BREF prevazut in capitolul 2.3.1.1. si este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.6.1.9.), utilizand pardoseala perforata in proportie de 100%. Sistemul de evacuare a dejectiilor Scroafele gestante vor sta pe pardoseala din PVC perforata, cu bazin de colectare a dejectiilor prevazut cu perna de apa si sistem cu vacuum. Evacuarea frecventa a dejectiilor in reteaua de canalizare se va realiza prin canalele de spalare aflate sub pardoseala. Sistemul de evacuare a dejectiilor corespunde BREF ILF capitolul 2.6.1 si este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.9.1). Controlul climatului in hale Sistemul de ventilatie/climatizare semiautomata este prevazut cu sistem de tubulatura si ventilatoare, care functioneaza pe principiul ventilatie mixte prin subpresiune. Aerul curat intra liber pe orizontala pe gurile de admisie are sunt amplasate pe peretii longitudinali ai halei. Evacuarea aerului viciat se realizeaza prin intermediul cosurilor de ventilatie amplasate pe un rand pe acoperisul halelor. Debitul de aer va fi reglat in functie de anotimp prin intermediul ferestrelor (ferestre cu deschidere in sus vara, respectiv cu deschidere in jos iarna). Sistemul de corespunde BREF ILF capitolul 2.3.2.2. Incalzirea halelor se realizeaza cu aeroterme care vor functiona cu gaz metan.

capacitatea proiectata a halei: 350 locuri (nr. total de locuri), 1 locuri/boxa, 175 boxe/compartiment, 2 compartimente/hala). - suprafata construita: Sc = 1096,35 mp - lungime: L = 63,23 m - latime: l = 18 m - inaltime utila (interioara, la streasina): Hstreasina

= 3,90 m - inaltime la coama: Hcoama =5,50 m - volum perna de apa: 438,54 mc

Da




BAT/BREF

Sitemul de hranire si alimentare cu apa Hranirea va fi realizata prin intermediul unui dispozitiv automat de hranire la boxe (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.3.3.2.). Apa potabila pentru adaparea animalelor va fi asigura prin intermediul unor retele interioare, prevazute la capat cu dispozitiv de adapare tip suzeta (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.3.3.3.) Dupa pregatirea furajelor in FNC-ul aflat in afara amplasamentului fermei, acestea vor fi transportate in vederea stocarii in buncarele aflate in exteriorul fiecarei hale de productie (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.4.).

Hala tineret

Sistemul de crestere (adapostire) Sistemul de crestere corespunde BREF ILF capitolul 2.3.1.3. si este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.6.1.2.). Sistemul de evacuare a dejectiilor Tineretul va sta pe pardoseala din PVC perforata, cu bazin de colectare a dejectiilor prevazut cu perna de apa si sistem cu vacuum. Evacuarea frecventa a dejectiilor in reteaua de canalizare se va realiza prin canalele de spalare aflate sub pardoseala. Sistemul de evacuare a dejectiilor corespunde BREF ILF capitolul 2.6.1 si este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.9.1). Controlul climatului in hale Sistemul de ventilatie/climatizare semiautomata este prevazut cu sistem de tubulatura si ventilatoare, care functioneaza pe principiul ventilatie mixte prin subpresiune. Aerul curat intra liber pe orizontala pe gurile de admisie are sunt amplasate pe peretii longitudinali ai

capacitatea proiectata a halei: 3696 locuri (nr. total de locuri), 22 locuri/boxa, 24 boxe/compartiment, 7 compartimente/hala). - suprafata construita: Sc = 2000,84 mp - lungime: L = 116,23 m - latime: l = 18 m - inaltime utila (interioara, la streasina): Hstreasina

= 3,90 m - inaltime la coama: Hcoama = 5,50 m - volum perna de apa: 800,33 mc

Da




BAT/BREF

halei. Evacuarea aerului viciat se realizeaza prin intermediul cosurilor de ventilatie amplasate pe un rand pe acoperisul halelor. Debitul de aer va fi reglat in functie de anotimp prin intermediul ferestrelor (ferestre cu deschidere in sus vara, respectiv cu deschidere in jos iarna). Sistemul de corespunde BREF ILF capitolul 2.3.2.2. Incalzirea halelor se realizeaza cu aeroterme care vor functiona cu gaz metan. Sitemul de hranire si alimentare cu apa Hranirea va fi realizata prin intermediul unui dispozitiv automat de hranire la boxe (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.3.3.2.). Apa potabila pentru adaparea animalelor va fi asigura prin intermediul unor retele interioare, prevazute la capat cu dispozitiv de adapare tip suzeta (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.3.3.3.) Dupa pregatirea furajelor in FNC-ul aflat in afara amplasamentului fermei, acestea vor fi transportate in vederea stocarii in buncarele aflate in exteriorul fiecarei hale de productie (sistemul corespunde BREF ILF capitolul 2.4.).

Pentru punerea in functiune si desfasurarea activitatilor specifice fermei de reproductie a suinelor se vor derula urmatoarele procese tehnologice:

• probe tehnologice a instalatiilor si utilajelor; • aprovizionarea cu materii prime; • punerea in functiune a obiectivului – Ferma de reproductie a

surinelor.

Tabelul nr. 1.4-3 Dotari tehnologice auxiliare ale fermei

Dotari Caracteristici

Alimentare apa potabila Rezervor de apa potabila din beton armat

semiingropat cu V = 2000 mc.

Sistem de canalizare Retea de canalizare interna cu lungimea de 200 m

Panou alimentare energie electrica Racord trifazat 380V

1.5. Durata etapei de functionare

Ferma de reproductie a suinelor din localitatea Gropeni, va functiona o perioada nedeterminata de timp in functie de cerinta de tineret de inlocuire pentru fermele de crestere a porcilor, de conditiile economico-sociale generale, de existenta conditiilor legale de functionare precum si de strategia de dezvoltare pe termen lung a proprietarului.

1.6. Informatii privind productia

Tabelul nr. 1.6-4 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea

anuala Denumirea

Cantitatea anuala

Furnizor

Tineret* 3696 Gaze naturale - -

Scroafe** 1106 Benzine - -

Energie electrica 380V

20 kW/h Electrica SA

Braila Energie termica - - Motorina - - Altele - -

*) = numar de suine/serie; **) efectiv anual matca reproductie;

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Principalele materii prime si materiale auxiliare (raportate la produsele finite rezultate: 3696 capete tineret/serie). Pentru fiecare categorie de suine (greutate



corporala) vor fi utilizate diferite categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare a furajului/greutate conform tabelului:

Tabelul nr. 1.7-5 Necesar materii prime ferma crestere suine

Nr. crt.

Denumire Categorie suine

(greutate corporala) Natura chimica/compozitie

Cantitati Mod de depozitare

1. Nutreturi combinate

Perioada I (10-30) kg Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17% Scroafe gestatie/alaptare: Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65%

Perioada I – 1,2 kg/zi/cap

Scroafe gestatie/alaptare: 3.2 kg/zi/cap

Buncare exterioare cate unul in dreptul fiecarei hale cu capacitatea de 6 mc/buncar.

2. Apa

PerioadaI crestere tineret (10-30) kg - 2-3 l/zi/cap Scroafe gestatie - 10 -15 l/zi/cap Scroafe lactatie - 20-25 l/zi/cap

32 mc/zi total apa pentru adapat suine

Inmagazinarea apei se va realiza intr-un rezervor tampon din beton armat cu capacitatea de 2000 mc.

3. Medicamente si vaccinuri

Cca 1000 kg /an Cabinet veterinar, de unde sunt ridicate si aduse in ferma numai in momentul utilizarii.

4. Dezinfectanti

� hidroxid de calciu (lapte de var) Ca(OH)2

� sulfat de cupru (piatra vanata) CuSO4·5H2O

Cca 2000 kg/an Sunt aduse in ferma numai in momentul utilizarii (filtru sanitar de 2 ori/an).

1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa



Tabelul nr. 1.8-6 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere Pe zone rezidentiale, de recreere

sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Tip

ul p

olua

rii

Sursa de poluare Numarul surselor

de poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si m

ediu

)

polu

are

de fo

nd

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protectie/ restrictie

aferente obiectivului,

conform legislatiei in vigoare

Fara masuri de

eliminare/ reducere a

poluarii

Cu implementarea masurilor de

eliminare/ reducere a poluarii

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Perioada de constructie Trafic rutier (utilaje si

autovehicule de transport) emisii

specifice activitatilor de transport, particule de

praf

CMA STAS 12574-87

- da

Verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor aflate in dotare

Pol

uare

atm

osfe

rica

Transportul si descarcarea materialelor de constructie (pulberi,

COV etc.)

CMA STAS 12574-87

- da Pulberi antrenate de curentii atmosferici

in zonele vecine

Acoperirea materialelor in timpul transportului

Depozitarea necontrolata a materiilor prime si

materialelor, a deseurilor

Functie de numarul utilajelor si autovehiculelor care vor fi utilizate in cadrul organizarii de santier

Ord. MAPPM 756/1997

- da

Respectarea conditiilor impuse in urma organizarii de santier, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare-descarcare

Pol

uare

a so

lulu

i

Scurgeri de produse petroliere

Functie de starea tehnica a utilajelor si masinilor

MAPPM 756/1997

- da

Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnica realizata in mod regulat Schimburile de ulei se realizeazade catre persoane instruite/autorizate



Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Tip

ul p

olua

rii


de poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si m

ediu

)

polu

are

de fo

nd

Pe

zona

obi

ectiv

ului




Fara masuri de


poluarii




Pol

uare

a fo

nica

Functionarea utilajelor

Functie de numarul utilajelor utilizate in cadrul organizarii de santier

STAS 10009/88

da Monitorizarea nivelului de zgomot

Scurgeri accidentale de produse petroliere

In cazul aparitiei unor poluari accidentale in perioada organizarii de santier

NTPA 002/2002

da


Pol

uare

a ap

ei

Acumulari de ape pluviale

In functie de nivelul precipitatiilor

NTPA 002/2002

da

Mentinerea/intretinerea rigolelor pentru dirijarea apelor pluviale catre exteriorul amplasamentului

Perioada de functionare

Pol

uare

a ae

rulu

i

Utilaje, masini de transport

Utilaje si autovehicule ce vor realiza aprovizionarea cu materii prime

CMA STAS 12574-87

- da Monitorizarea starii tehnice a utilajelor






Tip

ul p

olua

rii


de poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si m

ediu

)

polu

are

de fo

nd

Pe

zona

obi

ectiv

ului




Fara masuri de


poluarii




Hale de crestere a porcilor

Bazine colectare a dejectii, statia de epurare

Platforma de mineralizare a namolului

de la statia de epurare

4 hale de crestere a porcilor

Ord. 536/1997 STAS 12574-

87 da

Perdea vegetala perimetrala

amplasamentului si statiei de epurare pentru limitarea

impactului asupra sanatatii populatiei.

Folosirea inhibitorilor de

miros.

Monitorizarea imisiilor in aerul inconjurator. Mentinerea nivelului optim al pernei de apa pentru inhibarea proceselor degradative si limitarea producerii gazelor rezultate prin fermentatie

Depozitarea necontrolata a materiilor prime si

materialelor, a deseurilor rezultate.

MAPPM 756/1997

da

Respectarea conditiilor impuse in functionarii instalatiei, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare- descarcare

Pol

uare

a so

lulu

i

Scurgeri de produse petroliere

Functie de starea tehnica a utilajelor si masinilor ce vor realiza aprovizionarea sau achizitionarea de produse finite

MAPPM 756/1997

da







Tip

ul p

olua

rii


de poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si m

ediu

)

polu

are

de fo

nd

Pe

zona

obi

ectiv

ului




Fara masuri de


poluarii




Traficul rutier Functie de numarul autovehiculelor care vor tranzita amplasamentul

STAS 10009/88

da Monitorizarea starii tehnice a utilajelor ce vor tranzita amplasamentul

Pol

uare

a fo

nica

Functionarea utilajelor

Utilajelor utilizate in cadrul activitatii de functionare a Fermei de crestere suine

STAS 10009/88

da Monitorizarea nivelului de zgomot produs de catre utilaje.

Pol

uare

a ap

ei

Evacuarea necontrolata a apelor uzate tehnologice

In cazul aparitiei unor poluari accidentale in perioada de functionare prin eliminarea apelor in receptori naturali

NTPA 001/2002

da

Mentinerea intr-o stare buna de functionare a sistemului de epurare si a bazinului colector a apelor uzate tehnologice



1.9. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Nu este cazul.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

In ceea ce priveste alternativele care ar fi implicat alegerea unui alt ampalsament pentru ferma nu a fost luate in calcul, avand in vedere ca se doreste ca ferma de reproductie sa deserveasca cu precadere activitatea S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila (sa constituie ca o capacitate de rezerva). Totodata, titularul a dorit ca prin valorificarea infrastructurii existente in zona, sa reduca semnificativ costurile pe care constructia fermei de reproductie ar fi presupus-o.

Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta utilitatilor in vecinatatea amapalsamantului fermei (vecinatatea cu S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila), si implicit costurile mult mai mici pentru construirea unei ferme de reproductie a suinelor.

De asemenea, caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din loessuri cu adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate finalizarii proiectului ferma de reproductie a suinelor. Amplasamentul ales asigura masuri de protectie pentru functionarea proiectului:

• stratul acvifer nu pune in pericol stabilitatea constructiilor; • elevatia amplasamentului este mai mare decat elevatia zonei asigurand protectia

impotriva inundatiilor; • activitatile predominate in zona amplasamentului analizat sunt reprezentate de

activitati preponderent zootehnicie si agricole (activitati de cultivare a cerealelor);

• amplasamentul este situat in extravilanul Comunei Gropeni la o distanta de 3000 m fata de zona rezidentiala (aceasta fiind ce mai aproiata zona rezidentiala).



2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de productie

Cele 4 hale vor fi constructii din zidarie cu fundatii din beton armat, cu inchiderile perimetrale pana la cota de streasina si acoperisul executat din panouri termoizolante cu grosimea de 80 mm, si care vor fi montate pe o structura din grinzi metalice. Cladirile vor avea un regim de inaltime de P cu o inaltime maxima de 5,50 m. Suprafata amplasamentului fermei va fi de 36266 mp. Halele vor fi prevazute cu pardoseala perforata realizata in intregime din gratare din plastic (PVC) pentru maternitate si gestatie, respectiv din beton pentru hala de tineret. Sub pardoseala va fi amenajata o cuva (bazin) din beton armat impermeabilizat pe toata suprafata halei in care va fi stocata apa tehnologica si dejectiile care vor fi colectate in vederea evacuarii (conform tehnologiei de crestere a porcinelor prezentata in documntele de referinta BAT/BREF). Bazinul de colectare a dejectiilor de sub pardoseala halei va avea o sectiune dreptunghiulara, si va fi racordat la un canal transversal, din care dejectiile vor fi descarcate in reteaua interioara de canalizare a fermei si apoi in statia de epurare existenta pe amplasamentul S.C. Vegetal Trading S.R.L., Comuna Tufesti, T 5, P1, 16, 20, 21, Judetul Braila. Fiecare hala va fi prevazuta cu compartimente in care se vor afla boxe pentru cazarea porcilor.

Ferma de reproductie a suinelor va functiona in regim de aproximativ 2 cicluri de productie/an, un ciclu de productie avand o durata de cca 160 zile, inclusiv perioada necesara igienizarii halelor si vidului sanitar. Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de 10-30 kg, cu un consum specific de cca. 2,4-2,6 kg furaj/kg carne porc.

Procesul tehnologic al fermei este de reproductie a suinelor in sistem intensiv industrial, in flux continuu. Anual din activitatea fermei de reprodctie va rezulta un numar de 7392 capete de tineret (3696 capete tineret/serie).

Ferma de reproductie a suinelor va fi impartita in urmatoarele sectoare: • sectorul de maternitate – va detine o hala cu 4 compartimente (boxe

colective), 54 de boxe/compartiment, 54 de locuiri/compartiment, capacitatea proiectata de 216 locuri/hala. Hala va fi populata cu scroafe si scrofite gestante.

• sectorul de gestatie libera – va detine o hala cu 3 compartimente (boxe colective), 20 boxe/compartiment, 9 locuri/boxa, cu capacitatea proiectata de 540 locuri/hala. Halele vor fi populate cu scroafe si scrofite gestante.

• sectorul gestatie imobilizanta – va detine o hala cu cate 2 compartimente, 175 boxe/compartiment, 1 loc/box, cu capacitatea proiectata de 350 locuri. Halele vor fi populate cu scroafe si scrofite gestate.

• sectorul tineret – va detine o hala cu 7 compartimente, 24 boxe/compartimente, 22 locuri/compartiment, cu capacitatea proiectata de 3696



capete de tineret. Halele vor fi populate cu purcei intarcati cu varsta de 30 de zile.

Fluxul tehnologic din ferma de reproductie a suinelor Procesul tehnologic din cadrul fermei de reproductie a suinelor se va desfasura

dupa cum urmeaza: • faza de monta; • faza de gestatie; • faza de maternitate; • faza de crestere a tineretului;

Monta scroafelor – se face artificial, insamantarea efectivului matca se face cu material seminal achizitionat de la producatori autorizati, apoi acestea sunt cazate in boxe individuale timp de 18 zile.

Gestatia - dupa perioada de asteptare scroafele sunt mutate in boxe colective pe perioada de gestatie, cate 2-3 intr-o boxa, unde sunt mentinute o perioada de 110 zile.

Maternitatea - dupa perioada de gestatie urmeaza spalarea, deparazitarea si transferarea efectivului matca in unul din cele 216 locuri ale halei de maternitate. Dupa fatare, purceii sunt tinuti cu scoafele o perioada de 25-30 de zile la maternitate, apoi purceii sunt intarcati.

Cresterea tineretului - purceii, cu o greutate de 7-10 kg (cu varsta de 30 de zile) sunt mutati din maternitate in hala pentru cresterea tineretului. Dupa intarcare scroafele vor fi mutate in compartimentul de asteptare iar dupa 5-7 zile de la intarcare se reia ciclul tehnologic de la insamantare. Compartimentul „maternitate” este curatat mecanic, dezinfectat, varuit, intervalul de la depopulare pana la o noua populare fiind de circa 14 zile. Productia de purcei din cadrul fermei va fi asigurata dintr-un efectiv de 1106 capete scroafe matca.



Figura nr. 2.-1 Schema fluxului tehnologic din ferma de reproductie a suinelor.

Hranirea suinelor consta in alimentarea acestora in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistem de „hrana permanenta”. Pe culoarul central al boxelor va fi pozitionat sistemul suspendat de hranire automata, iar fiecare boxa fiind dotata cu o hranitoare circulara. Hrana este transportata din buncarul situat in exteriorul halei, automat, in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc.

Adapatorile sunt prevazute cu sistem de adapare tip “suzeta”, care elimina pierderile de apa si implicit duce la scaderea cantitatilor de dejectii lichide. Fiecare boxa va fi dotata cu patru suzete pentru adapare, doua pozitionate pe peretele opus hranitoarei, iar doua vor fi incorporate pe partile laterale ale acesteia. Sistemul automat de hranire va contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente, pentru situatiile in care se impune medicatia, fie preventiva, fie curativa a animalelor.

In perioada de reproducere si cazare a suinelor, se utilizeaza doua retete de hranire a acestora, dupa cum urmeaza:

• Reteta de hranire pentru scoafe gestatie/maternitate; • Reteta pentru suine avand greutatea cuprinsa intre 10 si 30 kg.

Pentru cresterea suinelor pe un ciclu de productie de la o greutate de 10 kg la o greutate de 30 kg – greutate, este necesara o cantitate de 36 kg de hrana/cap suina/ciclu.



Tabel nr. 2-1 Retete hranire suine si nivele nutrienti

Nutreturi combinate – Reteta hrana Cantitate furaj/zi/cap

PerioadaI (10-30) kg Ca: 0,70-0,90%

P total: P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%

1,2 kg/zi/cap

Scroafe gestatie/alaptare: Ca: 0,65-0,90

P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%

3,2 kg/zi/cap

Evacuarea dejectiilor rezultate in urma cresterii suinelor in cadrul fermei se face

in bazinele de dejectii amplasate sub halele de crestere a porcilor si care sunt prevazute cu un nivel (perna) de apa la cota – 0,40 m fata de nivelul finit al pardoselii si un volum total de 2545,67 mc (volum raportat pentru cele 4 hale).

Bazinul de colectare a dejectiilor de sub hala este executat din beton armat, impermeabilizat, este construit pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica, a apei in amestec cu dejectiile, in cazul in care, potential pot aparea fisuri in fundatia halei. Exteriorul bazinului de dejectii este imbracat cu o geomembrana, care asigura protectia solului si subsolului, precum si protectia impotriva patrunderii apei din mediul exterior, in bazin. Totalul volumului de apa (perna de apa) din nivelul bazinelor de dejectii aferente halelor de crestere a porcilor va fi de aproximativ 2545,67 mc (volum raportat pentru cele 4 hale).

Apele uzate provenite de la cele patru hale, impreuna cu dejectiile, vor fi colectate in reteaua de canalizare interna a fermei de reproductie si transportate la statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila.

In prezent, in statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila, sunt deversate apele uzate tehnologice si menajere de la urmatoarele ferme de crestere a porcilor:

• S.C. VEGETAL TRADING S.R.L. Comuna Tufesti, Tarlaua 2, Parcela 45-51, Judetul Braila - cu capacitatea proiectata de 38550 locuri;

• S.C. Vegetal Trading S.R.L. Com. Tufesti, Tarlaua 6, Parcelele 2-11/2, 2-11/3, 2-11/4, Judetul Braila - cu capacitatea proiectata de 11520 locuri. Statia de epurare este prevazuta cu:

Treapta primara de epurare mecano – chimica: - cu doua filtre parabolice de tip VTPS 2000 cu o capacitate de 80 mc/h,

suprafata de filtrare 2,8 mp si diametrul ochiurilor 0,5 mm si care au rolul de a



separa partea lichida de cea solida din apele uzate (dejectiile evacuate prin sistemul de canalizare);

- 4 paturi de deshidratare – fermentare cu L = 50m si l = 16m; - un bazin de omogenizare cu volumul de V = 87,5 mc (10 x 2,5 x 3,5) m; - instalatie de flotatie si decantare tip WWL 30, capabila, in combinatie cu

sistemul de floculare tip REDOX, sa reduca concentratia poluantilor din apele uzate cu cca. 80 %, inclusiv a indicatorilor CBO5/CCO. Instalatia de flotatie tip WWL 30 se compune din: sistem de flotatie propriu-zis; instalatie automata de pretratare chimica; si instalatie automata de control a pH-ului.





Namolul din decantorul primar este purjat zilnic in paturile de deshidratare namol. Acestea sunt in numar de 4 cu o capacitate de 180 mc fiecare. Ciclul de functionare a unui pat este de 45 de zile dupa care se lasa la scurgere, deshidratare si stabilizare, mineralizare si realizare a conditiilor pentru transformarea namolului in fertilizant natural in procesul de fertilizare a solului. Cantitatea de namol cu umiditatea de 90% stocata lunar in patul de deshidratare se ridica la 80 mc/luna. Namolul deshidratat este depozitat pe o platforma betonata cu patru celule (compartimente), cu suprafata S = 4602 mp si V = 11400 mc. Apele pluviale colectate de pe acoperisuri, de pe platformele si caile de acces amenajate sunt evacuate gravitational in afara fermei.

Colectarea, transportarea si imprastierea namolului de la statia de epurare pe terenurile agricole se face de doua ori pe an. Perioadele optime de imprastiere a acestora sunt: toamna, dupa recoltare si primavara, inainte de insamantare.

Igienizare halelor si utilajelor Dupa depopulare, halele intra in perioada de vid sanitar, in care are loc curatirea,

spalarea si igienizarea acestora.



Procesul de igienizare al halelor si utilajelor consta intr-o succesiune de activitati, dupa cum urmeaza:

• sunt evacuate animalele din adapost/hala; • sunt scoase de sub tensiune retelele electrice din spatiului in care urmeaza a se

executa igenizarea; • se umezeste - cu apa sub presiune - intreaga suprafata vizata a fi igenizata; • se executa o curatire mecanica cu perii si dispozitive de ras/raclat suprafete; • dejectiile animaliere se scurg in bazinul de dejectii, amplasat sub pardoseala

(gratarele) halei; • sunt executate reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie; • se aplica solutii de dezinfectare; • se realizeaza dezinfectia cu lapte de var si substante de tipul: aldekol, virkons,

etc. 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si

echipamentelor necesare; alternative avute in vedere Nu este cazul 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiectul propus „Construire

ferma de reproductie suine” sunt: • Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of

Poultry and Pigs, July 2003; • Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from

storage, January 2005; • References Document on the General Principles of Monitoring, July 2003. • Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere a suinelor”

va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul tehnologic de crestere a suinelor. Selectia materiilor prime In ferma vor fi aplicate recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care vor

asigura in dejectii un continut scazut de azot si fosfor. Astfel: • operatorul va mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a

consumurilor de materii prime si materiale auxiliare; • furajele pentru hranirea porcilor vor fi preparate in conformitate cu

recomandarile BAT. Pentru fiecare categorie de animale vor fi folosite



categorii de nutret combinat (furaj), astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate.

Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestibilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.

Tabel nr. 2-2 Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret.

Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap

“Ferma de reproductie suine” Cerinte BAT

Tineret suine (10-30) kg

1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90%


1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55%

Proteina bruta: 15-17%

Scroafe monta/gestatie Scroafe alaptare cu purcei

3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90


2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi

P total: 0.60 – 0.70 Proteina bruta 17.5 – 19.5%

Utilizarea eficienta a apei In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata

aplicand urmatoarele recomandari BAT: � consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele

societatii; � igienizarea adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa sub presiune; � se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor; � se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor

constatate.



Tabel nr. 2-3 Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind consumul de apa in cadrul fermei:

Activitatea in cadrul fermei

Cerinte BAT Consum apa in cadrul „Fermei de crestere suine”

Actiuni privind conformarea cu BAT

Adaparea se face cu siteme tip „suzeta” in halele de maternitate, gestatie libera, gestatie imobilizanta si tineret. Alimentarea cu apa se realizeaza din reteaua de distributie a localitatii Gropeni prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon. Consumul de apa este contorizat. Operatiile de spalare a halelor sub jet de presiune si dupa caz refacerea pernei de apa dupa fiecare ciclu de crestere.

Consum mediu pentru adapat animale: • 2-3 l/zi/animal pentru

tineret • 10-22 l/zi/animal

pentru scroafe gestante • 25-40 l/zi/animal

pentru scroafe lactante

Perioada de crestere a tineretului (10-30) kg - 2-3 l/zi/cap Scroafe la gestante - 10-15 l/zi/cap Scroafe la lactatie - 20-25 l/zi/cap

Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet cu presiune a gratarelor boxelor dupa fiecare ciclul de productie.

Sistemele de crestere a suinelor Sistemele de adapostire pentru suine (scroafele pentru monta si gestatie, scroafele

cu purcei si purceii in crestere-tineret) din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita echiparii halelor:

• Boxe cu pardoseala complet perforata din PVC (pentru maternitate si gestatie) si din beton (pentru tineret), echipate cu bazin de colectare a dejectiilor cu nivel de apa pentru limitarea emisiilor de amoniac si a mirosului;

• sistem de eliminare frecventa a dejectiilor la ferme (boxe crestere); Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a

suinelor, proiectarea boxelor si a sistemelor de adapostire s-au realizat pe baza urmatoarelor principii:

• reducerea suprafetelor de dejectii emitente prin utilizarea de podele complet perforate de plastic si beton (cu timp mic de cadere a dejectiilor);

• bazine de colectare a dejectiilor cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a asigura colectarea rapida a dejectiilor in apa.

• nivelul corespunzator al pernei de apa de 0,4 m va asigura o inhibare temporara a emisiilor si a mirosurilor;



• ventilatie semiautomata a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei temperaturi scazute a dejectiilor;

• eliminarea periodica a dejectiilor din bazinele de colectare catre statia de epurare care va deservi ferma;

• aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii dejectiilor.

Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor

Datorita tehnologiei de colectare a dejectiilor (solide si lichide) in „perna de apa” aflat in bazinul de sub pardoseala halei si a metodologiei de transport si separare mecanica a dejectiilor in statia de epurare/platforma de stocare precum si a tehnologiilor de administrare a namolului de epurare (a fractiei solide), se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor si mineralizarea lor, tehnologie care este in concordanta cu cerintele BAT. Dejectiile (solide si lichide) rezultate de la cresterea porcilor vor fi evacuate din halele de crestere odata cu apa aflata sub pardoseala halei, in care vor fi colectate dejectiile. Apele uzate rezultate de la spalarea halelor vor fi colectate prin intermediul sistemului de canalizare prevazut la fiecare hala, urmand a fi dirijate catre reteaua de canalizare exterioara formata din colector central comun celor 4 hale si camine de vizitare, de unde vor fi descarcate in reteau de canalizare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila in vederea epurarii.

Din separarea mecanica a apei uzate colectate, se va produce o fractiune solida care este usor de transportat si care va fi folosita pentru prelucrarea ulterioara, compostare, evaporare si uscare (mineralizare), respectiv o fractie lichida care va fi epurata in statia de epurare. O data cu separatia fractiei solide se va realiza si separarea nutrientilor ceea ce va presupune o emisie scazuta de amoniac. Depozitarea fractiei solide pe platforma va avea ca efect compostarea acesteia. Platforma betonata va fi utilizata pentru depozitarea temporara a dejectiilor, si va asigura stocarea pe perioadele cand nu exista posibilitatea livrarii/administrarii namolului de epurare catre beneficiari. Platforma este prevazuta cu rigole pentru drenarea apelor rezultate in urma deshidratarii namolului si care sunt conectate la reteau de canalizare a fermei in vederea preluarii/deversarii acestora in statia de epeurare. Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate in legislatia nationala. Conform analizelor efectuate pentru monitorizarea curenta a activitatii S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila, apele epurate evacuate se incadreaza in limitele prevazute de NTPA 001/2002, pentru parametrii analizati.

Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu va fi cultivat.



Tehnologiile de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole Tehnologiile de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare

aplicarii pot varia in functie de: • tipul si natura dejectiilor; • utilizarea si structura terenului de aplicare; • conditii meteorologice;

Avand in vedere nominalizarea comunei Gropeni in lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati (Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole), s-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare a dejectiilor in cadrul fermei cum ar fi:

• epurararea apelor uzate se realizeaza in trepte cu separarea fractiei solide si depozitarea pentru mineralizare pe o platforma betonata si sistem de tratare/epurare a fractiei lichide;

• separarea nutrientilor prin separarea mecanica a fractiilor; • denitrificarea eficienta a continutului de nitriti si nitrati ai fractiei lichide; • stocarea pe o perioada de minim 5 luni–6 luni a namolului de epurare

asigurandu-se o mineralizare eficienta cu emisii scazute in NH3; • omogenizarea namolului ce urmeaza a fi aplicat pe terenurile agricole cu

alti fertilizatori; • imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul

solului, conditiile climatice si utilizarea terenului. Tabel nr. 2-4 Estimarea pierderilor de NH3

Tehnica de stocare a namolului de epuare Factor de emisie NH3 (kg/cap/an)

Pierdere (%) NH3

Depozitarea fractiei solide (a namolului de epurare) pe platforma betonata

2,1 20-25

Epurarea fractiei lichide (a apelor uzate)

- 40-45

Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnologies (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala.

Utilizarea namolului de la statia de epurare (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea prevederilor Ord. MMGA nr. 344/2004 - Ord. MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii



cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr. 242/2005 - Ord. MAPDR 197/2005.

Tabel nr. 2-5 Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor si al apelor uzate

Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare

BAT (Da/ Nu)

1 2 3 a) Stocarea dejectiilor solide

Exista prevazuta o platforma de depozitare amenajata, pentru depozitarea temporara a dejectiilor solide.

In fermele de crestere a porcilor se impune sa fie mentinute dejectiile solide/namolul de epurare in forma uscata pentru a reduce emisiile de amoniac si pentru o mai usoara manevrare sau manipulare (BREF ILF Sectiunea 2.5.2.). De obicei se utilizeaza un spatiu de depozitare, cu pat impermeabil. Capacitatea depozitului trebuie sa fie suficienta pentru pastrarea namolului pana la aplicarea pe terenurile agricole (BREF ILF Sectiunea 2.5).

Da

b) Aplicarea dejectiilor

Nu este o activitate proprie fermei.

BAT este (BREF ILF Sectiunea 5.1): 1. Cantitatea de namol de epurare aplicat trebuie sa tina

cont de necesitatile prognozate ale culturilor in ce priveste azotul si fosforul precum si de aportul acestora din sol si ingrasamintele aplicate.

2. Trebuie sa se tina cont de caracteristicile terenului: panta, tipul de sol, conditii climatice, ploaie, irigatii, practici agricole si de folosire a terenului, asolament

3. Namolul nu va fi aplicat pe teren atunci cand campul este saturat cu apa, inundat, inghetat, acoperit cu zapada.

4. Namolul nu va fi aplicat pe terenuri cu panta accentuata sau pe cele din apropierea cursurilor de apa.

5. Aplicarea namolului trebuie sa tina cont de vecinatati pentru a evita neplacerile din cauza mirosurilor (sa nu se aplice in timpul zilei, sa se evite zilele de weekend si de sarbatoare, sa se tina cont de directia vantului.

Nu se poate stabili

c) Stocarea si tratarea apelor de uzate tehnologice Colectarea in sistemul de canalizare al fermei si descarcare in statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. comuna Tufesti, T 5, Judetul Braila.

Apele uzate, care inseamna amestecul de ape de spalare, ape menajere si ape pluviale care au fost contaminate cu dejectii, pot fi epurate sau utilizate ca atare pentru irigarea terenurilor agricole. In fermele de porci, de obicei, efluentul lichid (apa uzata) este stocata in bazine si gospodarita separat, fie este epurata. Daca se stocheaza separat, apa uzata poate fi 1) aplicata pe teren prin masini de irigat cu rata/debit redus sau 2) tratata intr-o instalatie de epurare a apelor reziduale (BREF ILF

Da



Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare

BAT (Da/ Nu)

1 2 3 sectiunea 2.12). Se va tine cont de urmatoarele conditii: - la tratarea in statii de epurare cu evacuarea efluentului in

receptorii naturali: respectarea tuturor reglementarilor nationale cu privire la protectia apelor impotriva poluarii cu poluantii specifici;

- la stocarea in rezervoare si aplicarea pe camp: respectarea reglementarilor comunitare privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

Tabel nr. 2-6 Valorile limita de emisie la deversarea apelor epurate in emisar (Fluviul Dunarea)

Valori limita

Parametru (unitatea de masura) UM Tehnici

alternative propuse de

titular*

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai

bune practici de mediu

Consum de energie kW/an - Consum de apa m3/zi -

pH 6,5-8,5 6-9 -

Materii in suspensii MTS mg/l 60 <50 -

CBO5 mg/l 25 <25 -

CCO-Cr mg/l 125 <125 -

Azot amoniacal mg/l 10 <50 -

Substante extractibile cu solventi organici

mg/l 20 -

Fosfor total mg/l 1 0,4-5 -

Detergenti sintetici mg/l 0,5 <10 -

Azot total mg/l 10 -

Fenoli antrenabili cu vaporii de apa

mg/l 0,3 -

Reziduu filtrat la 1050C mg/l 2000 -

Poluanti in apa

Cloruri mg/l 500 -

Nota: * valori stabilite tinand cont de NTPA 001/2005 – HG 188/2002 modificat si completat prin HG nr. 352/2005. S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila detine Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 182 din 15.10.2009, in baza carei au fost stabilite VLE pentru apele care sunt deversate in Fluviul Dunarea.



2.2. Activitati de dezafectare

In conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, art. 6 alin. (1):

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4." Constructiile se vor debransa de la utilitati numai cu acordul detinatorului de retele de apa, energie electrica, gaze.

Investitia analizata se doreste a fi durabila, fiind proiectata pentru o perioada de functionare cat mai lunga, insa, in momentul in care investitia nu va mai satisface necesitatile beneficiarului si se va dori schimbarea destinatiei de baza a terenului se vor efectua lucrari de dezafectare si demolare in sensul invers de punere in opera a acestora, pentru care se va respecta legislatia de protectia mediului in vigoare la momentul dezafectarii.



3. Deseuri 3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea

deseurilor Surse de generare a deseurilor in perioada de constructie In etapa de constructie a fermei, vor rezulta deseuri specifice organizarii de

santier, rezultate ca urmare a lucrarilor de constructie, amenajare hale si montaj a instalatiilor si utilajelor. Din activitatile de amenajare a halelor de crestere a porcilor si montajul utilajelor vor rezulta urmatoarele deseuri:

• deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton, tencuieli; • deseuri metalice, fractii metalice; • deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton; • deseuri menajere – din activitati igienico-sanitare ale personalului angajat.

Deseurile rezultate din activitatea de constructie si deseurile

municipale/menajere vor fi colectate selectiv si eliminate prin firme autorizate. Surse de generare deseuri in perioada de functionare a obiectivului In urma activitatilor desfasurate in cadrul fermei de crestere a suinelor pe

amplasament vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: • Deseuri menajere municipale (20 03 01), deseuri ce sunt depozitate in container tip

Europubela si sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate autorizate specializate.

• Dejectii animaliere (02 01 06) – sunt colectate separat prin sistemul bazinelor de colectare a dejectiilor dotate cu perna de apa, sunt epurate si depozitate pe fractii in bazinele de colectare respectiv pe platforma betonata.

• Deseuri de medicamente neutilizate, degradate sau expirate, ambalajele de deseuri periculoase-substante folosite la dezinsectie si deratizare (18 02 02*).

Sunt deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea contaminarii. Aceste deseuri periculoase stocate in recipiente etanse sunt depozitate in cadrul filtrului sanitar si sunt predate societatilor specializate pentru neutralizarea lor. Deseurile de medicamente vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de catre serviciul veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea materialelor cu respectarea reglementarilor legale.

• Deseuri de tesuturi animale (02 01 02) - cadavre rezultate in urma mortalitatii efectivelor de animale pot prezinta un risc potential in constituirea focarelor de imbolnavire a animalelor sau a oamenilor sunt stocate in lada frigorifica, in incinta sub filtru sanitar si protectie. Aceste deseuri periculoase sunt predate unei companii specializate in incinerarea deseurilor de tesuturi animale cu respectarea reglementarilor legale.



• DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) (16 02 14) – rezultate ca urmare a casarii, defectarii, scoaterii din uz a instalatiilor sau componentelor din instalatii electronice si electrice sunt colectate separat si stocate intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator. Evidenta gestiunii deseurilor va fi tinuta de catre personalul fermei si monitorizata

de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Tabelul nr. 3-1 Managementul deseurilor in cadrul proiectului

Managementul deseurilor kg/an Denumirea

deseului*)

Cantitate generata

kg/an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deseului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate

periculoasa**)

Colectare

V E R

Perioada constructie/amenajare Municipale 1000 SL 20 03 01 - europubele - E1 -

200 S 15 01 01 200 S 15 01 02 1000 S 15 01 03

Ambalaje

150 S 15 01 06

- spatii

special amenajate

R5 -

S 17 04 05 Deseuri metalice

500 S 17 04 07

- spatii

special amenajate

R4 -

Moloz la amenajare

1000 S 17 09 04 - -

Reintroducere in sistemul de

sistematizare a amplasamentului

-

Perioada de functionare Municipale 2000 SL 20 03 01 - europubele - E1 -

Dejectii animaliere

4317,95 mc/an

SL 02 01 06 Bazin stocare dejectii

V10 -

Deseuri de medicamente

- S 18 02 02* H6 H9

spatii special

amenajate - E10 -

Deseuri de tesuturi animale

2000 SL 02 01 02 - Lada

frigorifica Filtru sanitar

- E10 -

DEEE - S 16 02 14 - Spatiu special

amenajat R4 - -

*deseu periculos; V-valorificata, E- eliminata; R-ramas pe stoc. Clasificarea metodelor utilizate in conform Ord. 78/2000 privind regimul deseurilor.

Surse de generare a deseurilor in perioada de dezafectare a obiectivului Din activitatile de dezafectare/demolare a halelor si a utilajelor componente vor rezulta urmatoarele deseuri:



• deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton, tencuieli;

• deseuri metalice, fractii metalice; • deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton; • deseuri menajere–din activitati igienico-sanitare ale personalului angajat.

Deseurile rezultate din activitatea de demolare/dezafectare vor fi colectate selectiv si eliminate prin firme autorizate.

3.2. Prognozarea impactului Deseurile rezultate vor fi stocate temporar, in spatii special amenjate, pe platforme

betonate, in conditii corespunzatoare, astfel incat sa nu influenteze desfasurarea activitatilor pe amplasament.

Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza in conformitate cu legislatia specifica in vigoare, astfel:

• pe platforme betonate si acoperite/descoperite; • spatii special amenajate pentru deseurile periculoase; • in containere transportabile, butoaie metalice; • in spatii inchise si acoperite.

3.3. Masuri de diminuare a impactului Societatea va realiza un plan de gestionare a deseurilor, generate pe amplasament,

in care se va specifica denumirea deseului produs, codul deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata, destinatia deseului, precum si stocul existent la sfarsitul anului.

Prin masurile luate inca din faza de proiectare a proceselor tehnologice desfasurate in cadrul proiectului, poluarea datorata generarii deseurilor se considera a fi situata in domeniul nesemnificativ.

Atat in perioada de constructie, in faza de functionare cat si in faza de dezafectare societatea va lua toate masurile necesare, astfel incat eliminarea si valorificarea deseurilor se realizeaza controlat, fara a duce la poluarea mediului inconjurator, astfel incat nu se preconizeaza un impact direct si semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deseuri de catre firmele specializate.

In cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) - Unelte electrice si electronice, societatea va realiza reciclarea acestora, conform H.G. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a acestora se realizeaza intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.



4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

Activitatea de crestere intensiva a porcilor determina aparitia unor fenomene

negative, directe sau indirecte asupra mediului cum ar fi: poluarea aerului (NH3, H2S, SO2, NOx), eutrofizarea (N, P), afectarea stratului de ozon, producerea efectului de sera (CO2, CH4, N2O), perturbari ale ambientului local (miros, zgomot), cresterea continutului de metale grele in sol. Datorita cunoasterii tot mai profunde a diferitelor cauze ale acestor fenomene, a avut loc o sporire a atentiei acordate aspectelor de mediu asociate cresterii intensive a porcilor.

Aspectul cheie este strans legat de procesul natural de viata si anume de faptul ca animalele metabolizeaza hrana si elimina restului de nutrienti prin dejectii.

Din punct de vedere ecologic, eficienta cu care porcii transforma hrana in energie, viteza de crestere si alimentatia sunt foarte importante.

Pentru a se asigura ca cerintele nutritionale sunt indeplinite, se obisnuieste in mod frecvent ca animalele sa fie hranite cu nutrienti in exces. Totodata, emisiile de amoniac in mediul inconjurator sunt in mare parte o consecinta a acestui dezechilibru.

Figura nr. 4-1 Consumul, utilizarea si pierderile in productia de porci

(conform BAT/BREF)

Calitatea si compozitia dejectiilor, repspectiv modul in care sunt gestionate si depozitate acestea sunt factori determinanti pentru nivelele de emisii in cazul cresterii intensive a porcilor.

4.1 APA 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre. Reteaua hidrografica a



judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente. Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita. Raul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent raul Buzau, care uda teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri. Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului Braila, raul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii. In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 ha, Plopu 300 ha, Lutul Alb 357 ha). O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 ha, Ciineni 74 ha, Ciulnita 92 ha). Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 ha, Japsa Plopilor 76 ha), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).

Figura nr. 4-2 Reteaua hidrografica a zonei



Nivelul hidrostatic al apei freatice in zona amplasamentului obiectivului de

investitie, este situat la adancimie mare (>10 m), neinfluentand profilul solului. 4.1.2. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa potabila se va realiza din reteua comunei Gropeni, prin

intermediul unei gospodarii de apa (punct de racordare) care va fi prevazut cu: un rezervor tampon si o pompa pentru distributia apei potabile in reteaua interna a fermei, iar. Gospodaria de apa va fi amplasata pe latura estica a amplasamentului iar distributia acesteia in reteaua interna se va realizeaza prin pompare.

Regimul de functionare al fermei va fi de: 365 zile/an si 24 ore/zi. Pe amplasament in afara de sursa de alimentare cu apa din reteau comunei

Gropeni nu exista alte instalatii de captare ex: foraje sau captare de apa. Instalatii de tratare – nu se face tratare. Instalatia de aductiune si inmagazinare a apei potabile va fi prevazuta cu:

rezervor tampon 2000 mc, pompa distributie, si o conducta alimentare din PHDE cu lungimea de 310 m.

Reteaua de distributie a apei potabile: conducta magistrala cu lungimea de 310 m.

Alimentarea cu apa tehnologica (industriala) – nu este cazul Modul de folosire a apei Apa pe amplasament va fi utilizata in urmatoarele scopuri:

� spalarea – igienizarea unor utilaje si a incintelor/halelor de crestere a suinelor; � necesarul potabil/consumul animalelor; � pentru evacuarea dejectiilor din halele de crestere.

Norme de consum de apa

� pentru reproducerea si cresterea suinelor: • Perioada I de crestere tineret (10-30) kg - 2-3 l/zi/cap • Scroafe gestatie - 10-15 l/zi/cap • Scroafe lactatie - 20-25 l/zi/cap

� igienizarea si curatarea halelor - 0,2 mc/cap/an; � nivel apa bazine colectare dejectii (perna apa) - 0,4 m.



Tabel 4-1. Volumul de apa al pernei de apa din halele de crestere a porcilor

Halele de crestere Suprafata

[m2]

Volumul de apa utilizat pentru perna de apa

[m3] Sectorul de maternitate 1404 702

Sectorul de gestatie 1638 819 Sectorul de gestatie imobilizanta 1134 567

Sectorul tineret 2088 1044 Volumul total al pernei de apa 3132

NOTA: volumul total de apa al pernei de apa necesar pentru un ciclu de productie

4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de prelevare

Pentru alimentarea cu apa a fermei de crestere a porcilor nu se va utiliza apa din sursa proprie, necesarul fiind asigurat din reteaua de distributie cu apa potabila al comunei Gropeni, judetul Braila.

4.1.2.2. Instalatii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnica Se va realiza o conducta de aductiune din PHDE cu lungimea de 100 m si care va fi racordata la reteaua de distributie a apei din comuna Gropeni. Reteaua de alimentare cu apa va fi prevazuta cu un rezervor tampon cu capacitatea de 2000 mc dotat cu pompa pentru a asigura un debit la presiune constanta urmand ca din acesta sa se realizeze distributia in reteaua din incinta fermei care va avea o lungime de 310 m.

4.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa Pentru alimentarea cu apa a fost aleasa varianta bransarii in reteaua de distributie a comunei Gropeni din urmatoarele motive:

• nu exista o alta sursa sigura de alimentare cu apa potabila in zona; • costuri reduse pentru realizare sistemul de bransare si distributie a apei potabile in cadrul fermei; • sursa de apa potabila necontaminata.

4.1.2.4. Masuri de inbunatatire a alimentarii cu apa Apa potabila va indeplini conditiile de potabilitate conform prevederilor legale

stabilite prin STAS 1342- Apa potabila. Masurile adoptate pe amplasament de catre titularul activitatii sunt reprezentate de:

• instituirea de zone de protectie sanitara in jurul rezervorului de apa si a conductelor de transport;

• controlul riguros al calitatii si al consumului de apa.



4.1.2.5. Informatii privind calitatea apei folosite: indicat ori fizici, chimic, microbiologici

Alimentarea cu apa potabila se va realiza din reteaua comunei Gropeni iar calitatea apei corespunde din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici si microbiologici.

4.1.2.6. Motivarea folosirii apei subterane in scopuri productive Nu este cazul.

4.1.2.7. Alti utilizatori de apa, curenti sau prognozati, in zona de impact a activitatii propuse

In zona analizata alti utilizatorii care folosesc aceasi sursa de apa sunt reprezentati de locuitorii si agentii economici din comuna Gropeni.

4.1.3. Managementul apelor uzate In cadrul fermei de reproductie a porcilor apa va fi utilizata pentru:

- spalarea – igienizarea unor utilaje si a incintelor/halelor de crestere a suinelor; - consumul animalelor; - pentru evacuarea dejectiilor din halele de crestere.

Asa cum s-a mentionat in Capitolul 2. Procese tehnologice, in activitatea de reproducere a porcilor care se va desfaura pe amplasament se vor utiliza tehnici comparabile cu cele mai bune tehnici disponibile (B.A.T.).

Bilantul consumului de apa in cadrul activitatii de crestere a porcilor este prezentat in Tabelul nr. 4-4 Bilantul consumului de apa, totodata fiind prezentate si consumurile de apa estimate ca urmare a aplicarii tehnicilor propuse in cadrul proiectului de catre titularul activitatii. Consumurile de apa estimate in cadrul proiectului se bazeaza pe rezulatele mentionate in literatura de specialitate cat si pe exemplele prezentate in documentul de referinta B.A.T./B.R.E.F.

Consumul de apa estimat prin aplicarea tehnicilor propuse de titularul activitatii

Consumul de apa pentru ferma de reproductie a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de productie) crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul de apa pentru cresterea porcilor are o influenta clara asupra volumului si calitatii dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 5-6 litri pe cap/zi, crescand pana la 8 l/cap/zi, cu cresterea greutatii in viu.

Consumul de apa necesar procesului tehnologic de reproductie a suinelor se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu pe stadiile de productie conform tabelului:



Tabelul nr. 4-2 Consumul de apa necesar in procesul tehnologic

Categorie suine Capacitate

locuri Stadiile de productie

Consumul de apa l/zi/cap

Perioada unui ciclu de productie exprimat in

zile

Gestatie libera 540 gestatie 10 - 15 110

Gestatie imobilizanta 350 gestatie 10 - 15 110

Maternitate 216 maternitate 20 - 25 30

Tineret porcin (10-30 kg) 3696 crestere 2 - 3 30

Consumul de apa estimat pentru gestatie (matca 890 scroafe) este de 12,5

l/zi/cap rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic 890 x 12,5 = 11125 l apa/zi = 11,125 mc/zi; Consum total de apa ciclu: 11,125 x 110 = 1223,75 mc/ciclu; Consum total anual de apa (2 cicluri de crestere) : 1223,75 x 2 = 2447,50 mc Consumul mediu de apa estimat pentru maternitate (matca 216 scroafe) este de

22,5 l apa/zi/cap (valoarea include apa de baut), rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic 216 x 22,5 = 4860 l apa/zi = 4,86 mc/zi; Consum total de apa ciclu: 4,86 x 30 = 145,8 mc/ciclu; Consum total anual de apa (2 cicluri de crestere) : 145,8 x 2 = 291,6 mc Consumul mediu de apa necesar cresterii tineretului de inlocuire este de 2,5 l

apa/zi/cap rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic 3696 x 2,5 = 9240 l apa/zi = 9,24 mc/zi; Consum total de apa ciclu: 9,24 x 30 = 277,2 mc/ciclu Consum total anual de apa (2 cicluri de crestere) : 277,2 x 2 = 554,4 mc Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul efectivul maxim existent de 4802 capete

(1106 scroafe si 3696 tineret) la un moment dat in cadrul fermei consumul maxim zilnic total de apa potabila va fi de 25,225 mc/zi.

Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de

crestere (boxelor) a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor.

In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de plastic si beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalare. Conform BAT volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:



Tabelul nr. 4-3 Consumul de apa pentru curatenie

Categorie Consum apa pentru

curatenie

suine 0,07 – 0,3 mc/cap/an

Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent

la un moment dat in cadrul fermei de crestere a suinelor este de 1106 scroafe (matca) si 3696 capete tineret. Luand in calcul un consum de apa potabila de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta:

Consum total anual de apa (2 cicluri de crestere) : 4802 x 0,2 mc = 960,4 mc Consum total de apa ciclu: 960,4 : 2 = 480,2 mc/ciclu Consum total de apa zi: 480,2 : 160 zile = 3,00125 mc/zi.

Consumul de apa necesar bazinelor de colectare dejectii este estimat la 3132

mc/ciclu – aproximativ 6,8 – 7 mc/zi.



Tabelul nr. 4-4 Bilantul consumului de apa (conform prevederilor Ordinului MAPAM 863/2002)

Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata

Consum industrial

Pentru compensarea pierderilor in sistemele

cu circuit inchis

Proces tehnologic Sursa de

apa (furnizor)

Consum total de apa

(coloanele 4,10,11)

Total [m3/zi]

Consum menajer Apa

subterana Apa de

suprafata Apa

subterana Apa de

suprafata

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

Observatii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

546,75

25,22

- - - - - - -

480,2 3,00 - - - - - - -

Crestere suine: -adapare; -spalare – igienizare utilaje si pardoseli; -bazine colectare dejectii.

Reteua de alimntare

cu apa apotabila a comunei Gropeni

3132 7,00 - - - - - - -

TOTAL 4158,95 35,22

4158,95

- - - - - - -



4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Sursele de generare a apelor uzate in faza de constructie a proiectului In timpul perioadei de constructie, pe amplasament vor lucra aprox. 40 de

persoane. Apa uzata rezultata de la personalul lucrator va fi de 0,8 m3/zi (având in vedere apa uzata specifica produsa de 20 l/persoana/zi). Calitatea acestei ape uzate este tipica apei uzate menajere. In prezent nu exista facilitati de epurare si depozitare a apei uzate pe amplasament. Acesta este motivul pentru care urmeaza a fi asigurate toalete ecologice transportabile pentru angajatii ce vor luca in perioada de constructie, prin obligatie contractuala. Nu exista surse de contaminare estimate pentru apa pe durata perioadei de constructie.

Sursele de generare a apelor uzate in faza de dezafectare/demolare a proiectului

In timpul perioadei de dezafectare/demolare a proiectului vor rezulta ape uzate menajere specifice activitatti de santier desfasurate. Ca si in faza de constructie vor fi asigurate toalete ecologice transportabile pentru angajatii ce lucreaza in perioada de dezafectare/demolare a proiectului. Nu exista alte surse de contaminare estimate pentru apa pe durata perioadei de dezafectare.

Sursele de generare a apelor uzate in faza de functionare a fermei Sursele de generare a apelor uzate in cadrul fermei sunt reprezentate de: - Ape uzate colectate de la halele de crestere a porcilor (dejectii lichide si

solide amestecate cu apa); - Ape pluviale.

In mod curent din activitatea de crestere a porcilor rezulta urmatoarele tipuri de dejectii:

- dejectii lichide, la care continutul solid este de aproximativ 0 -10%; se vor regasi in decantoare, bazinele de aerare, platformele de evaporare si uneori pe platformele de deshidratare a namolului;

- dejectii semisolide, la care continutul solid este de 10-20%; se vor regasi pe fundul decantoarelor;

- dejectii solide, la care continutul solid poate atinge 20-25% sau chiar mai mult; se vor regasi pe paturile de deshidratare sub forma de namol.



In cazul analizat, apele uzate provenite de la cele patru hale, impreuna cu dejectiile, vor fi colectate in reteaua de canalizare interna a fermei de reproductie si transportate la statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila. In prezent, in statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila, sunt deversate apele uzate tehnologice si menajere de la urmatoarele ferme de crestere a porcilor:


• S.C. Vegetal Trading S.R.L. Com. Tufesti, Tarlaua 6, Parcelele 2-11/2, 2-11/3, 2-11/4, Judetul Braila - cu capacitatea proiectata de 11520 locuri.

Statia de epurare a apelor uzate este alcatuita din: Treapta primara de epurare mecano – chimica:










Namolul din decantorul primar este purjat zilnic in paturile de deshidratare a namolului. Acestea sunt in numar de 4 cu o capacitate de 180 mc fiecare. Ciclul de functionare a unui pat este de 45 de zile dupa care se lasa la scurgere, deshidratare si stabilizare, mineralizare si realizare a conditiilor pentru transformarea namolului in fertilizant natural in procesul de fertilizare a solului. Cantitatea de namol cu umiditatea de 90% stocata lunar in patul de deshidratare se ridica la 80 mc/luna. Namolul deshidratat este depozitat pe o platforma betonata cu patru celule (compartimente), cu suprafata S = 4602 mp si V = 11400 mc.

4.1.3.2. Cantitati si caracterisitici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)

Apele uzate evacuate din cadrul fermei sunt reprezentate din dejectiile evacuate in sistem lichid care includ, apele pluviale si cele din igienizarea spatiilor tehnologice (halele de crestere).

Caracteristici cantitative. - In documentele care prezinta cele mai bune tehnici disponibile privind

activitatea evaluata (BAT/BREF), se mentioneaza ca nu exista foarte multe date disponibile pentru a putea aprecia cantitatile de apa utilizate pentru igienizarea spatiilor de productie (halele de crestere);

- Calculul cantitatii de apa pluviala se estimeaza avand in vedere cantitatea specifica de 0,5 mc/mp/an stabilita la nivelul intregii tari prin normativ;

- Cantitatea si caracteristicile apelor cu dejectii depind in mare masura de caracteristicile dejectiilor. Acestea depind la randul lor de tipul de hrana, modalitatea de hranire, de sistemul aplicat de colectare si evacuare a dejectiilor. Ape uzate - dejectiile Consumul de apa pentru ferma de reproductie a suinelor depinde in primul

rand de perioada (stadiu de productie) crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul de apa pentru cresterea porcilor are o influenta clara asupra volumului si calitatii dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 4-8 litri pe cap/zi, crescand pana la 10 l/cap/zi, cu cresterea greutatii in viu. In general productia de balegar creste, dar are loc si o scadere a procentajului de continut uscat din cauza consumului crescut de apa.

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare.



Tabelul nr. 4-5 Cantitatea de dejectii (dejectii solide, urina, dejectii amestecate) rezultata din activitatea de crestere a porcilor (raportata pentru fiecare categorie de porci)

Productie (kg/cap/zi)

Productie in m3/cap Categorie de

porci Dejectii Urina

Dejectii amestecate

luna an

Scoroafe gestante 2,4 2,8-6,6 5,2-9 0,16-0,28 1,9-3,3

Scoroafe cu purcei

5,7 10,2 10,9-15,9 0,43 5,1-5,8

Tineret 1 0,4-0,6 1,4-2,3 0,04-0,05 0,5-0,9

Porci de sacrificat 80-120 kg

2 1-2,1 3-7,2 0,09-0,13 1,1-1,5

Porci de sacrificat - 160 kg

- - 10-13 - -

Scroafe tinere 2 1,6 3,6 0,11 1,3

Pe baza informatiilor mai sus prezentate, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment dat in cadrul fermei de reproductie a suinelor este de 1106 scroafe (matca) si 3696 capete tineret. Luand in calcul valorile medii pentru cantitatile de dejectii prevazute in tabelul 4-5, valori prevazute in Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a porcilor si pasarilor - (BREF), Comisia Europeana, versiunea iulie 2003, capitolul 3.3.1.2., tabel 3.27, s-a stabilit cantitatea de dejectii rezultata de la efectivele aflate in ferma pe durata unui ciclu de productie.

Astfel in urma extrapolarii pe datele prevazute in BAT/BREF a fost calculata valoarea medie a cantitatii de dejectii raportata in mc/cap/luna. Pe baza acestor factori s-a determinat volumul dejectiilor rezultate ca urmare a productiei de suine pe un ciclu (160 zile).



Volumul dejectiilor din ferma de reproductie Maternitate – scroafe cu purcei 216 capete de scroafe cu purcei x 0,43 mc/cap/luna = 92,88 mc/ciclu de productie x 2 cicluri/an = 185,76 mc Gestatie libera si gestatie imobilizanta (540 capete scroafe gestatie libera + 350 capete scroafe gestatie imobilizanta) x 0,22 mc/cap/luna = 195,8 mc/ciclu de productie x 10 luni (2 cicluri de productie) = 1958 mc/an Tineret porcin (10-30 kg) 3696 capete tineret x 0,045 mc/cap/luna = 166,32 mc/ciclu de productie x 2 luni (2 cicluri de productie) = 332,54 mc/an Volumul total dejectiilor – 2476,40 mc/an Volum nivel de apa (perna de apa) in bazinele de colectare a dejectiilor este estimat la 3132 mc/ciclu–nivelul de apa fiind realizat inaintea inceperii ciclului de productie.

Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate rezultate ca urmare a igenizarii spatiilor (boxelor) de crestere a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor s-au utilizat factori de consum prevazuti in documentul de referinta BAT. In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de plastic si beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalare.

Tabel 4-6 Volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:

Categorie Consum apa curatenie

suine 0,07 – 0,30 mc/cap/an

Luand in calcul un consum de apa potabila de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta: Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine (spalare pardoseli boxe) este:

V = 4802 x 0,2 mc/zi/cap = 960,4 mc/an; Volum ape uzate pe ciclu productie: 960,4 : 2 = 480,2 mc/ciclu

Volumul total ape uzate rezultate este: 445 mc + 480,2 mc + 3132 mc = 4067,2 mc/ciclu

Ferma de reproductie va fi deservita de filtrul sanitar al fermei S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila.



Tabelul nr. 4-7 Bilantul apelor uzate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare Totalul apelor

uzate generate menajere industriale pluviale

in acest obiectiv

catre alte obiective

Sursa apelor uzate

[m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [l/s] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an]

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Cresteea porcilor

Sistemul de colectare a

apelor uzate - dejectii

TOTAL

22,59 8134,4 - - 22,59 8134,4 - - - - -



4.1.3.3. Regimul graficul generarii apelor uzate Regimul de generare a apelor uzate tehnologice va fi discontinuu, respectiv cel

al generarii dejectiilor lichide va fi continuu. Evacuarea dejectiilor lichide din halele de crestere a porcilor se va realiza in sistem discontinuu, respectiv in functie de gradul de generare al emisiilor gazoase cat si al gradului de suportabilitatate al animalelor, fara a dauna cresterii si sanatatii.

4.1.3.4. Refolosirea apelor/recircularea apelor In proiectul de investitie titularul nu a prevazut refolosirea/recircularea apelor

uzate. Totusi, pentru reducerea cantitatii de apa uzata rezultata din activitatea fermei vor fi aplicate urmatoarele masuri:

� igienizarea halelor se va realiza utilizandu-se apa la presiune inalta; � detectarea scurgerilor si interventia imediata pentru inlaturarea cauzelor

producerii acestora; � verificarea periodica a instalatiilor care asigura alimentarea cu apa in hale.

4.1.3.5. Sistemul de colectare a apelor uzate Apele uzate de pe amplasamentul fermei vor fi colectate intr-o retea de

canalizare interioara si vor fi transportate la statia de epurare a S.C. Vegetala Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila. De asemnea, sistemul de canalizare va fi prevazut cu camine de vizitare necesare intretinerii si decolmatarii.

Apele pluviale (conventional curate) vor fi colectate prin intermediul unui sistem de rigole si al platformelor betonate dispuse de-a lungul drumurilor/aleilor carosabile, urmand a fi directionate in afara amplasamentului fermei datorita diferentei mari de nivel existente pe latura de est, nord-est.

4.1.3.6. Locul de descarcare al apelor uzate neepurate/epurate in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptorii naturali

Apele uzate tehnologice (ape amestecate cu dejectii lichide) vor fi descarcate in reteaua de canalizare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila, urmand ca dupa epurare acestea sa fie evacuate printr-o conducta cu lungimea de 6,5 km in Fluviul Dunarea.



4.1.3.7. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective economice

Pentru evacuarea apelor uzate tehnologice din ferma de reproductie, exista acceptul nr. 1500/01.10.2010 al S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila.

4.1.3.8. Indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti

Cei mai importanti indicatori pentru apele uzate care rezulta din fermele de crestere a porcilor sunt:

- materiile totale in suspensii (MTS); - substante volatile; - consumul chimic de oxigen (CCO), care reprezinta cantitatea de oxigen

necesar pentru oxidarea substantelor organice; - consumul biochimic de oxigen (CBO5), care exprima cantitatea de

substanta organica, prin oxigenul folosit de microorganisme pentru oxidarea biochimica a acesteia.

Tabelul nr. 4-8 Caracteristicile fizico-chimice ale apei uzate

provenite de la fermele de porci Indicator Cantitate kg/Greutate viu/zi

Suspensii (total) 4,48 CCO 3,94 – 5,78 CBO5 1,90 – 2,30

Azot total 0,350 Fosfor total 0,074

4.1.3.9. Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si metoda de epurare folosinta Apele uzate rezultate din procesul de productie al fermei vor fi epurate in statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila.

Apele uzate provenite de la cele patru hale, impreuna cu dejectiile, vor fi colectate in reteaua de canalizare interna a fermei de reproductie si transportate la statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila.

In prezent, in statia de epurare a S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila, sunt deversate apele uzate tehnologice si menajere de la urmatoarele ferme de crestere a porcilor:




• S.C. Vegetal Trading S.R.L. Com. Tufesti, Tarlaua 6, Parcelele 2-11/2, 2-11/3, 2-11/4, Judetul Braila - cu capacitatea proiectata de 11520 locuri.

Statia de epurare a apelor uzate este prevazuta cu: Treapta primara de epurare mecano – chimica:








Namolul din decantorul primar este purjat zilnic in paturile de deshidratare namol. Acestea sunt in numar de 4 cu o capacitate de 180 mc fiecare. Ciclul de functionare a unui pat este de 45 de zile dupa care se lasa la scurgere, deshidratare si stabilizare, mineralizare si realizare a conditiilor pentru transformarea namolului in fertilizant natural in procesul de fertilizare a solului. Cantitatea de namol cu umiditatea de 90% stocata lunar in patul de deshidratare se ridica la 80 mc/luna. Namolul deshidratat



este depozitat pe o platforma betonata cu patru celule (compartimente), cu suprafata S = 4602 mp si V = 11400 mc. Volumele de apa evacuate sunt inregistrate de un apometru cu ultrasunete. Apa epurata se va incadra in indicatorii de calitate prevazuti de NTPA 001, H.G. nr. 188/2002, modificat si completat cu H.G. nr. 352/2005 urmand a fi evacuata gravitational in Fluviul Dunarea prin Bratul Cremenea printr-o conducta de PHDE cu Dn=250 mm si cu lungimea de 6,5 km.

Breviarul de calcul pentru cantitatea de apa uzata evacuata si capacitatea de epurare a statiei de epurare a S.C. VEGETAL TRADING S.R.L. Comuna Tufesti, T 5, Judetul Braila este prezentat in Anexa nr. B.

4.1.3.10. Gospodarirea namoluluii

Namolul rezultat de la statia de epurare reprezinta o sursa importanta de ingrasamant natural cu care pot fi fertilizate terenurile agricole. Namolul proaspat are umiditatea de 75-85 % fiind greu de transportat si administrat pe teren, respectiv cel de pe paturile de uscare are umiditate de 20 % fiind posibila utilizarea lui ca ingrasamant. Pe langa avantaje, utilizarea namolului ca ingrasamant are si unele incoveniente:

- umiditatea ridicata ingreuneaza transportul si distribuirea pe terenurile agricole;

- capacitatea de fermentare redusa, datorita continutului scazut in substante energetice;

- poate contine agenti patogeni, cu posibilitatea raspandirii unor boli infecto-contagioase. Inconvenintele cu privire la utilizarea namolului ca fertilizant pentru terenurile

agricole sunt inlaturate prin aplicarea practicii deshidratarii si mineralizarii namolului rezultat pe platforma betonata proiectata in cadrul fermei.

Titularul activitatii de crestere a porcilor va trebui sa utilizeze namolul de epurare de pe platforma de deshidratare la fertilizarea terenurilor agricole.

Obligatiile producatorilor de namol conform Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, sunt urmatoarele:

- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii despre eventualii poluanti existenti in namol;

- sa identifice utilizatorul si suprafetele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care intrunesc conditiile necesare utilizarii namolului, pe baza studiilor pedologice intocmite la cererea producatorului de catre oficiile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (O.S.P.A.);



- sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a acestuia;

- sa asigure transportul si imprastierea namolului; - sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii conditiilor

initiale de eliberare a permisului de imprastiere, la schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul refuza ulterior namolul;

- sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in cazul neobtinerii autorizatiei de imprastiere a acestuia sau in cazul in care nu gaseste loc de imprastiere;

- sa tina la zi registrele cu: � cantitatile produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru agricultura; � compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii specificati in

tabelul nr. 1.2. (Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura);

� tipul de tratament efectuat; � numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a

namolurilor; � sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se

gasesc in registrele de evidenta; � sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al

solului pe care s-a aplicat namolul. Totodata, generatorul de namol trebuie sa furnizeze periodic utilizatorului de

namol informatii cu privire la cantitatea disponibila si caracteristicile acestuia: pH, umiditate, pierdere la calcinare, carbon organic total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc.

Pentru utilizarea namolului ca fertilizant pentru sol, generatorul de namol va trebui sa respecte urmatoarele conditii:

- trebuie avute in vedere necesitatile nutritionale ale plantelor penttru care se realizeaza fertilizarea;

- sa nu se degradeze solurile si apele de suprafata; - valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de epurare

trebuie sa fie mentinuta la valori peste 6,5. In documentele BAT/BREF si literatura de specialitate se gasesc o serie de

informatii cu privire la continutul de metale grele in dejectiile de la suine. Avand in vedere ca unele metale grele indeplinesc si functia de microelemente necesare pentru nutritia plantelor, acestea manifesta toxicitate numai cand sunt administrate in cantitati mari.



Chiar daca metale grele se gasesc in cantitati mici in sol, cand ajung in hrana, chiar si in cantitati reduse, se acumuleaza treptat in organismele animalelor sau oamenilor, si uneori, in decurs de cativa ani, pot sa duca la aparitia de imbolnaviri (in cazul depasirii concentratiilor limita).

Dejectiile rezultate de la animale, datorita continutului ridicat de materie organica, precum si a altor elemente nutritive precum fosforul, potasiul si microelementele, sunt considerate ca o sursa de substante fertilizante foarte utile pentru sol.

Tabelul nr. 4-9 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile de la porci [mg/kg] conform BAT–Germania 1995.

Tipul dejectiilor Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Predominant lichide 0,5–1,8 2,2–14,0 250-759 11–32,5 7,0–18,0 691–1187 Solide 0,43 11,0 740 13 - 1220

Stratificate uscate 0,2–0,3 < 0,1–7,7 48-78 7,1– 9,0 6,0–8,4 330-456

Stratificate umede - - 32-50 - - 192-300

Tabelul nr. 4-10 Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform BAT/BREF – (Belgia, 2001).

Cd Cr Cu Ni Pb Zn Tipul dejectiilor pH

mg/kg materie uscata

semisolide 8,5 0,60 12,1 603,0 23,4 < 5 1285,0

semisolide 7,9 0,60 11,3 580,8 22,3 - 1164,0

semisolide 8,9 0,63 7,6 292,0 21,9 - 861,6

semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8

semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447,0 semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290,0 22,0 - 955,3

semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017,0

semisolide 8,4 0,86 12,3 1226,0 25,4 - 1666,0

semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159,0

semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171,0

stratificate 7,2 < 0,5 < 0,5 99,3 14,5 - 543,3

stratificate 6,5 - 6,3 48,4 14,5 - 536,0

calcinate 6,4 - < 0,5 147,1 7,7 - 465,9

calcinate 6,0 - - 132,4 16,5 - 454,2

calcinate 6,3 - - 53,8 16,9 - 279,9



Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale acestora.

Breviarul de calcul pentru cantitatea de dejectii rezultate/ciclu de crestere a suinelor

Cantitatea de dejectii variaza in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si de stadiile de productie cu procesul tipic de metabolism asociat.

Procesul tehnologic al fermei de reproducere a suinelor se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu conform tabelului:

Tabel nr. 4-11 Durata unui ciclu de productie

Categorie suine Capacitate

capete Stadii productie

Perioada zile

Gestatie libera 540 gestatie 110

Gestatie imobilizanta 350 gestatie 110

Maternitate 216 maternitate 30

Tineret porcin (10-30 kg)

3696 crestere 30

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile

in cresterea intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare.



Tabelul nr. 4-12 Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor rezultate din fluxul tehnologic de crestere al porcilor

Raport apa/furaj Ratie

(kg/porc/zi) Productie dejectii

mc/porc/an

Continut fractie solida in

dejectii (%) 1.9:1 0,88 13,5 2.0:1 0,95 12,2 2.2:1 1,09 10,3 2.4:1 1,23 8,9 2.6:1

2.03

1,38 7,8

Astfel in urma extrapolarii datelor prevazute in documntele BAT/BREF

(Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a porcilor si pasarilor - (BREF), C.E., versiunea iulie 2003), au rezultat urmatoarele canitati de dejectii: volumul total dejectiilor – 2476,40 mc/an

Prin urmare volumele de dejectii care intra pe ciclul de productie in statia

de epurare de la ferma de reproductie (SC CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CEREALE SRL) este de 1238,2 mc/ciclu.

Continutul mediu in substanta uscata a dejectiilor evacuate din hale este calculat conform tabelului 3.14 din documentul de referinta BAT. Dupa separarea partii solide, dejectiile vor avea un continut in substanta uscata de cca. 10 % (cu circa 20 % umiditate). Volumul partii solide Vs (namol) separate pe ciclul de productie va fi calculat conform formulei:

Vs = (total: 1238,2 mc/ciclu x 0,1) = 123,82 mc/ciclu. Breviarul de calcul pentru cantitatea de dejectii rezultate/ciclu de crestere

a suinelor rezultate de la fermele: S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Jud. Braila – cu capacitatea de 80000 locuri; S.C. VEGETAL TRADING S.R.L. Comuna Tufesti, Tarlaua 2, Parcela 45-51, Judetul Braila - cu capacitatea proiectata de 38550 locuri; S.C. Vegetal Trading S.R.L. Com. Tufesti, Tarlaua 6, Parcelele 2-11/2, 2-11/3, 2-11/4, Judetul Braila - cu capacitatea proiectata de 11520 locuri; este prezentat in Anexa B.



Pentru depozitarea fractie solide pentru un timp de stationare de 6 luni (perioada in concordanta cu prevederile BAT/BREF si a Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole) s-a proiectat o plaforma deshidratare cu suprafata S = 4602 mp si capacitatea totala de V = 11400 mc.

Concentratia medie a fractiei solide, dupa deshidratare (mineralizare) timp de cca. 6 luni pe platforma, va fi de cca. 80 %.

In aceasta situatie, volumul fractiei solide rezultate dupa perioada de deshidratare (6 luni), va fi de:

Vfs = 123,82 mc/ciclu x 0,8 = 99,056 mc/ciclu; Vfs = 99,056 volum fractie solida deshidratata.

4.1.3.11. Incarcarea cu poluanti a apelor evacuate (conform NTPA 002 sau 001/2002, dupa caz) Apele evacuate din statia de epurare in receptorul natural se vor incadra in indicatorii de calitate prevazuti de NTPA 001, H.G. nr. 188/2002, modificat si completat cu H.G. nr. 352/2005. In autorizatia de gospodarire a apelor nr. 182 din 15.10.2009 sunt prevazuti indicatorii de calitate ai apelor uzate in punctul de evacuare. Tabel 4-13 Limitele maxime admise ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate.

Indicatorii de calitate

U.M.

Valoarea admisibila (NTPA 001/2005)

pH - 6,5-8,5 Materii totale in suspensie mg/l 60

CBO5 mg/l 25 CCO-Cr mg/l 125

Azot amoniacal mg/l 3 Azotiti mg/l 37,00 Azotati mg/l 2,00

Reziduu filtrat la 105 0C mg/l 2000 Azot total mg/l 15

Fosfor total mg/l 2,00 Fenoli antrenabili cu vaporii de apa

mg/l 0,3

Cloruri mg/l 500 Detergenti sintetici mg/l 0,5

Substante extractibile cu solventi organici

mg/l 20

Fosfati mg/l 600



4.1.3.12. Receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau a celor neepurate. Deversarea apelor epurate de la statia de epurare va fi realizata printr-o conducta cu lungimea de 6,5 km in Dunare.

4.1.4. Prognoza impactului

4.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Pentru exploatarea fermei de reproductie a porcilor nu se va prelua apa din

foraje, iar titularul activitatii are in vedere utilizarea unei tehnologii si tehnici de exploatare care au in vedere utilizarea unei cantitati reduse de apa, respectiv reducerea debitului de apa provenita din reteaua de distributie a comunei Gropeni.

4.1.4.2. Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbarile previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrogeologice ale amplasamentului

Nu este cazul.

4.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

Calitatea apelor Dunarii nu se va modifica esential dupa evacuarea apelor din statia de epurare avand in vedere ca acestea se vor incadra in limitele impuse de NTPA 001, H.G. nr. 188/2002, modificat si completat cu H.G. nr. 352/2005.

4.1.4.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta provocat de apele uzate generate si evacuate

Nu este cazul. (Nu vor fi evacuate ape uzate in corpurile de apa de suprafata).

4.1.4.5. Folosinte de apa (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate

Nu este cazul.



4.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)

In situatia in care nu va fi asigurata capacitatea de stocare a dejectiilor lichide prevazuta in tehnoogia de epurare, respectiv a unei capacitati de rezerva (capcitate tampon) in cazul ploilor torentiale extreme exista riscul aparitei unor posibile descarcari accidentale. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti. Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (Fluviul Dunarea) nu va fi posibila, avand in vedere distanta dintre amplasamantul fermei si fluviul Dunarea. Tinand cont de distanta de 6,5 km pana la Dunare probabilitatea producerii poluarii corpurilor de apa prin descarcari accidentale este foarte redusa.

Masuri pentru prevenirea si reducerea consecintelor Avand in vedere amplasamentul ales pentru dezvoltarea proiectului, cu cota de

inaltime peste nivelul albiei majore si a zonei predispuse la inundatie nu se preconizeaza un risc de poluare accidentala.

4.1.4.7. Impactul transfrontier Nu este cazul. 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului 4.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apa Nu este cazul. 4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de

apa si a zonelor de mal ale acestora Pe cele trei laturi ale amplasamentului platformei de deshidratare a namolului

se vor construi canale de garda pentru preluarea scurgerilor din drenare (in cazul ploilor torentiale sau al unor incidente de functionare). Scurgerile vor fi dirijate catre statia de epurare.

4.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie

hidrologica, conform H.G. 101/1997 In zona amplasamentului fermei sau la mai putin de cca. 250 m nu exista

lucrari de captare, constructii si instalatii de alimentare cu apa potabila, zacaminte de ape minerale sau namoluri terapeutice.



4.1.5.4. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa sunt necesare

urmatoarele masuri: � stocarea apelor uzate (dejectii lichide) se realizeaza numai in bazine

impermeabilizate ale statiei de epurare; � verificarea periodica a volumului de apa uzata stocata in bazinele statiei de

epurare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a acestora;

� construirea de canale de garda pe latura platformei de deshidratare a namolului, canale ce se vor conecta la statia de epurare.

� imprastierea namolul de epuare se va realiza cu sisteme moderne si cu respectarea stricta a urmatoarelor prevederi:

o imprastierea se va realiza numai in baza permisului de imparastiere obtinut in baza Studiului Agrochimic realizat de O.J.S.P.A. – Braila si care stabileste cantitatea optima de N si P pentru terenurile agricole;

o Codul Bunelor Practici Agricole, care stabileste perioadele si conditiile optime de imprastiere;

o Ord. M.M.G.A. nr. 344/2004 si Ord. M.A.P.D.R. nr. 708/2004, modificat si completat de Ord. 27/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura;

o Toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea poluarii apelor freatice si de suprafata cu nitrati proveniti din surse agricole.

o monitorizarea calitatii apei din freatice si a solului: in acest scop se realizeazadoua foraje de observatie amplasate pe directia de curgere a apei, astfel: unul in amonte si unul in aval fata de statia de epurare a apei.

Masuri de diminuare a impactului in perioada de constructie si dezafectare/demolare amplasament

Pentru aceste perioade, prin conditii contractuale se vor lua masuri ce urmeaza a fi intreprinse pentru a preveni contaminarea apei:

• un spatiu special amenajat pentru depozitarea deseurilor; • un depozit pentru materialele care urmeaza a fi utilizate pentru

constructii; • toaletele ecologice pentru personalul implicat in lucrarile de constructii

si dezafectare;



• facilitati cu statii de spalare pentru vehiculele care utilizeaza drumurile publice dupa parasirea zonei;

• pancarte de avertizare in toate locurile ce par a fi periculoase, atât timp cat sunt implicate aspecte de mediu si de sanatatea populatie;

• masuri adecvate de prevenirea raspândirii materialelor (sol, argila, deseuri sau materiale de constructii) in zonele publice in alte locuri unde sanatatea sau mediul ar putea reprezenta risc.

4.2. Aerul 4.2.1 Date generale 4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona.

Temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor

Clima in zona amplasamentului este temperat-continentala, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu veri calduroase si ierni reci, marcate adesea de viscole. Precipitatiile medii anuale insumeaza cantitati cuprinse intre 359 mm si 455 mm, respectiv temperaturile medii anuale variaza intre 90C si 110C. Iernile sunt reci, inasprite adeseori de crivat, iar verile calde si secetoase. Vanturile predominante (Crivatul) bat cu o frecventa mai mare dinspre N-E (18,3 %), urmate de cele dinspre N-V (17,1%), dinspre E (15,2 %) si dinspre N (13 %), cu viteze medii anuale cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s.

4.2.1.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile

existente in zona, surse de poluare dirijate si nedirijate. Nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului. Amplasamentul fermei se afla in partea de sud-est a comunei Gropeni, intr-o zona inconjurata de terenuri agricole, terenuri virane, drumuri de exploatare si comunale, si activitati zootehnice. In trecut destinatia amplasamntului a fost de teren arabil, in zona nefiind surse de poluare a aerului, iar activitatile desfasurate nu au fost cu impact asupra mediului. Amplasamentul destinat realizarii proiectului se afla linga complexul de crestere a porcilor apartinind S.C. VEGETAL TRADING S.R.L. comuna Tufesti, T5, P1, 16, 20, 21, Judetul Braila (la limita administrativa a celor doua comune fiind practic si la limita de vecinatate a celor doua amplasamente).

Distanta fata de zonele locuinte este urmatoarea: • cca. 3 km spre nord fata de comuna Gropeni; • cca. 6,5 km spre sud fata de comuna Tufesti; • cca. 5 km spre vest fata de comuna Valea Cinepii.



Principalele surse de emisie pentru factorul de mediu aer sunt reprezentate de mirosurile generate de activitatea de crestere a porcilor care se desfasoara in zona si mirosurile de la statia de epurare a apelor uzate (dejectii) si de la platforma de stocare/deshidratare a namolului (fractia solida).

Pe latura de est, la o distanta de aproximativ 6,5 km fata de amplasamentul fermei se afla Fluviul Dunarea.

4.2.2 Surse si poluanti generati 4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici

aferente obiectivului Sursele de poluare identificate in timpul executiei lucrarilor de

modernizare/transformare a cladirlor. In perioada realizarii lucrariilor de amenajare a fermei, principalele surse de

poluare a aerului sunt: • mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale de

constructie, evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament); • lucrarile de constructie propriu-zise.

Sursele de poluare identificate in peroada de exploatare a fermei In perioada de functionare a fermei de porci sursele de polaure a aerului sunt:

• halele pentru cresterea porcilor; • traficul autovehiculelor care deservesc activitatea din cadrul fermei; • statia de epurare; • imprastierea dejectiilor/fertilizarea terenurilor agricole.

Halele pentru cresterea porcilor Dejectiile proaspete rezultate din activitatea de crestere a porcilor sunt mai

putin ofensive din punct de vedere al emisiilor de poluanti decat cele aflate in descompunere.

In situatia in care dejectiile se acumuleaza in interiorul halelor de crestere pe o perioada mai mare de 3-5 zile, din descompunerea anaeroba a acestora va rezulta o cantitate mai mare de emisii de amoniac. Un mediu cald si umed contribuie la intensificarea mirosurilor, chiar daca temperatura si umiditatea pot fi controlate prin intermediul sistemelor de ventilatie. In cazul halelor de crestere a porcilor, emisia are loc prin spatiile ferestrelor prevazute cu fante pentru ventilatie, respectiv prin hornurile din acoperis, in acest acaz tipul sursei de poluare a aerului fiind variata (sursa de suprafata si punctuala).



Statia de epurare Bazinele de la statia de epurare si platformele de deshidratare a namolului de

epurare au o suprafata mare de evaporare si acest lucru implica un potential semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de mirosuri, pana cand substantele si procesele biologice se stabilizeaza. Apa uzata rezultata de la fermele de porci, tratata si stocata in statia de epurare, este in general concentratǎ, iar supraincarcarea temporarǎ a acestor structuri, mareste potentialul de eliberare a mirosurilor care rezulta din stocarea namolului si sunt considerate minore si inofensive, datorita activitatii bacteriilor anaerobe.

Statia de epurare cu capacitatea de 500 m3/zi reprezinta o importanta sursa de emisii atmosferice, de tip sursa de suprafata, formata din urmatoarele componente:

• un bazin de omogenizare cu volumul de V=87,5 mc (10 x 2,5 x 3,5) m; • 2 bazine de contact/mixare cu volumul (V=200 mc fiecare); • 2 bazine de aerare circulare concentrice (V=3,400 mc fiecare); • 4 paturi de deshidratare – cu o capacitatea de 180 mc fiecare (L=50m si

l=16m); • platforma de deshidratare cu suprafata-S=4602 mp si volumul-V=11400 mc. Aplicarea namolului de epurare pe terenurile agricole Metodele de aplicare a dejectiilor rezultate de la porci sunt in general

reprezentate de: imprastierea pe suprafata solului, incorporarea si injectia acestora in sol. Fiecare metoda de aplicare a dejectiilor are un potential diferit din punct de vedere al generarii mirosurilor, dar fiecare poate deveni la randul ei o sursa importanta de mirosuri daca nu se respecta tehnologia de aplicare/incorporare a dejectiilor in sol).

Tehnologia de imprastiere a dejectiilor la suprafata solului reprezinta cel mai mare potential de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt dispersate pe o suprafata mare.

Metoda de incorporare in sol, imediat dupa imprastierea la suprafata, reduce riscul de aparitie a mirosurilor. Injectarea in sol, in zona radacinilor culturilor agricole, are cel mai mic potential de generare a mirosurilor dintre toate metodele utilizate. Din practica curenta, se considera ca injectarea si incorporarea dejectiilor in sol reduce eliberarea mirosurilor cu 90%.

De asemenea, sursa de poluare ca urmare a utilizarii metodei de imprastiere pe sol este de tip suprafata.

In tabelul 0-1 sunt prezentate principalele surse de emisii si poluantii specifici ai aerului generati din activitatea desfasurata in cadrul fermelor de crestere a porcilor.



Tabelul nr. 4-14 Sursele de emisii si poluantii specifici ai aerului rezultati din activitatea de reproductie a porcilor.

Poluanti Surse de emisii

NH3 Hale de crestere a porcilor, depozitarea si imprastierea dejectiilor CH4 Depozitarea si tratarea dejectiilor N2O Depozitarea si imprastierea dejectiilor CO2 Instalatii de incalzire si transport in cadrul fermei H2S Depozitarea si imprastierea dejectiilor

pulberi Depozitarea hranei pentru cresterea animalelor

Pe amplasamenul analizat nu sunt prevazute surse stationare dirijate.

Tabelul nr. 4-15 Surse mobile

Poluanti si debite masice (g/h) Denumirea sursei

1 2 3 ….

Nesemnificativ: nu este cazul sa fie luat in considerare.



Tabelul nr. 4-16 (partea I) – Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate Denumirea activitatii, sectorului, procesului tehnologic,

codul activitatii*

Denumire Consum/ productie

Timp de

lucru anual,

ore

Poluanti generati

Poluanti coduri,

dupa caz

Cantitati de poluanti

generate t/an

Denumire Inaltime

m

Diametrul interior la

varf al cosului m

Viteza m/s

Temperatura °C

Debit volumic /

debit masic

m3/s g/s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Halele de crestere a porcilor

7680 12

Statia de epurare

7680 4 Ferma de reproductie

suine Platforma de deshidratare

a namolului de epurare (a

fractiei solide).

7680

NH3 N2O CH4



Tabelul nr. 4-16 (partea a II-a) – Surse stationare de poluare a aerului, poluantii generati si emisi

Dimensiuni si coordonate X,Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) Cantitati de poluanti

emisi

Sursa de suprafata Sursa punctuala sau inceputul sursei

liniare (m)

Sfarsitul sursei linare (m) Centrul de

simetrie (m) Lungime

m Latime

m Suprafata sursei (m2)

Poluanti/debite masice

Anual

Denumirea activitatii, sectorului, procesului tehnologic,

codul activitatii*

Denumire

X Y X Y X Y g/s t/ an

1 2 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Halele de crestere a porcilor Statia de epurare

Ferma de reproductie

suine Platforma de deshidratare

a namolului de epurare

(fractiei solide)

- - - - - - 98,20 51,90 5096,58 Lipsa de informatii.

NOTA: Coloanele 23 si 24 se vor completa numai pentru sursele liniare si de suprafata. Se va utiliza sistemul de coordonate geografic. In cazul in care nu este posibil, se va utiliza un sistem de coordonate relativ, stabilit pe harta topografica a zonei in care se va amplasa obiectivul, indicandu-se coordonatele geografice ale originii sistemului ales.



74

Surse de poluare a aerului in faza de dezafectare/demolare a obiectivului Lucrarile de dezafectare implica operatiuni care reprezinta surse de emisii de

praf in aer. Aceste operatiuni includ: lucrari de terasament, demolare constructii, decopertarea la suprafata a solului.

Eroziunea eoliana reprezinta o sursa suplimentara de praf. Eroziunea vântului are loc datorita prezentei zonelor neacoperite, care sunt supuse actiunii vântului pentru o anumita perioada de timp.

Principalele activitati care reprezinta surse de emisii a prafului sunt: - lucrarile de dezafectare; - lucrarile de excavare; - lucrarile de demolare constructii. In afara acestor surse de praf, de asemenea exista surse de poluare cu emisii

specifice motoarelor cu combustie interna (vehiculele care transporta deseurile rezultate din demolari si meterialele dezafectate).

Indiferent de tipul lor, utilajele si vehiculele cu motoare Diesel si gazele evacuate in aer, contin toata gama de poluanti specifici pentru motoarele cu ardere interna: oxizi de azot, compusi organici volatili ne-etalici, metan, oxizi de carbon, amoniac si macroparticule.

Gama de poluanti organici si anorganici evacuati in aer prin gazele eliminate de vehicule contin substante cu diferite niveluri de toxicitate. Astfel in afara de poluantii obisnuiti (NOx, SO2, CO, particule) exista protoxid de azot (N2O) si NH3. Toate vehiculele vor respecta normele de emisii in vigoare.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului 4.2.3.1 Calculul concentratiilor de poluanti (imisii) utilizand modelarea

matematica a dispersiei poluantilor in atmosfera In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra

factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie. Tinand cont de urmatoarele aspecte:

- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare atmosferica; - natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea unui

volum de trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si periculoase; se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in perioada de executie a lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus.

In perioada functionarii fermei de reproductie a suinelor, poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica curenta a demonstrat ca prin introducerea in ratia de harana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje



75

combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii hranei cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a gradului emisiilor de poluanti.

Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de starea fiziologica a organismului.

Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt indepartate in mod frecvent.

In tabelul 4.2.3.1-1 este prezentat nivelul emisiilor de poluati exprimat in [kg/an/animal] in fermele din Italia si Olanda, 1999.

Tabelul nr. 4-17 Nivelul emisiilor de poluati exprimat in [kg/an/animal]

Nivel de CH4 Nivel de N2O Nivel de NH3 Specia Greutatea minim maxim minim maxim minim maxim

Scroafe > 30 kg 00,9 01,10 00,05 02,40 02,10 4

Nivelul emisiilor de NH3 variaza intr-o mare masura in functie de conditiile

din boxele de crestere a porcilor, respectiv emisiile din boxele in care se afla mai multe animale au valori cuprinse intre 3,12 (Danemarca) si 3,70 (Italia, 2001) kg NH3/cap/an.

In general majoritatea emisiilor rezulta din descompunerea anaeroba a dejectiilor, iar acestea sunt generate in timpul degradarii/descompunerii materiei organice de catre microorganisme.

In tabelul 4.2.3.1-1, sunt prezentate valorile inregistrate pentru emisiile de NH3 ca urmare a aplicarii diferitelor tehnici/tehnologii de depozitare a dejectiilor semisolide exprimate in [kg/cap/an].

Tabelul nr. 4-18 Valorile inregistrate pentru emisiile de NH3

Specia Tehnici de depozitare NH3 Pierdere de NH3

Bazine deschise pentru stocare

0,08 -

Porci

Depozitarea urinei - 40 - 50

Cantitea de emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare sunt prezentate in tabelul Tabel nr. 4.2.3.1-2



76

Tabelul nr. 4-19 Emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare a dejectilor (Italia 2001, kg/cap/an).

Specia Tehnici de depozitare Factorul

NH3 Pierdere de NH3

Bazine deschise de stocare a dejectiilor solide 0,08 -

Bazine pentru de depozitarea urinei - 40 - 50

Dejectiile semisolide din bazinele supraterane 02,1 10 Porci

Dejectiile semisolide din iazuri indiguite - 10

4.2.3.2 In cazul poluantilor mutageni si cancerigeni evaluarea riscului

potential pentru sanatatea populatiei 4.2.3.2-1 Descrierea modelului/modelelor de calcul utilizat/utilizate Avand in vedere urmatoarele aspecte:

- pentru halele de productie nu se poate defini un tip clar al sursei de emisie; - pentru sursele de suprafata (decantoare, platforma de deshidratare): nu sunt

informatii privind debitul emisiei, nici chiar in documentele BAT/BREF; Se poate afirma ca in aceasta etapa, in cadrul proiectului nu exista informatii

pertinente pentru a putea realiza o modelare a dispersiei poluantilor. 4.2.3.2-2 Datele de intrare in model Nu este cazul. 4.2.3.2-3 Dimensiunile si coordonatele ariei in care se calculeaza dispersia Nu este cazul. 4.2.3.2-4 Informatii despre poluarea de fond a aerului Nu exista poluare de fond a aerului in zona amplasamentului. 4.2.3.2-5 Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei in cazul

poluantilor mutageni si cancerigeni. Din activitatea fermei de crestere a porcilor, emisiile rezultate nu contin tipuri

de poluanti mutageni si cancerigeni care ar putea avea un potential asupra sanatatii populatiei din zona.

4.2.4 Masuri de diminuare a impactului 4.2.4.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului, epurarea gazelor

emise Solutiile tehnice prevazute in cadrul fermei au fost necesare doar pentru halele

de crestere a porcilor in cazul evacuarilor emisiilor, in acest sens s-au prevazut sisteme semiautomte de ventilatie combinate cu cele naturale.



77

4.2.4.2 Instalatii propuse pentru controlul emisiilor Fiecare hala de crestere a porcilor va fi prevazuta cu un sistem de ventilatie

semiautomat, iar pentru a diminua producerea efectului de sera se va realizeaza o perdea vegetala conform recomandarilor din Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a gainilor si pasarilor, (BREF) si a Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti specifici zonei. In general se recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor sau a fermei de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a platformelor de deshidratare/uscare a namolului care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon.

4.2.4.3 Masuri de eliminare a poluarii aerului in conditii de dispersie

nefavorabile Zona in care se afla ferma de crestere a porcilor nu este predispusa la calm

atmosferic pe durate mari de timp, iar conditiile specifice zonei de lunca permit existenta curentilor de aer pe toata perioada anului. Directia vantului este predominanta dinspre N, NE, respectiv dinspre zona locuita spre ferma de suine.

4.2.4.4 Zona de protectie sanitara (ZPS) In cazul de fata, pentru obiectivul analizat a fost emis avizul Directiei de

Sanatate Pubilica Braila conform caruia sunt indeplinite conditiile prevazute de reglementarile in vigoare.

4.2.4.5 Alte masuri de diminuare a impactului asupra aerului in zona In afara masurilor tehnice de protectie a aerului mai sus prezentate, titularul

activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata de zonele locuite. Masurile de protectie ale aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt prezentate mai jos:

- Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de crestere a porcilor va fi un sistem inchis, prevazut cu bazine de colectare a dejectiilor (dejectii lichide si solide), agitarea dejectiilor realizandu-se numai in perioada de golire a acestora, respectiv in perioada de vid sanitar in care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un nou ciclu de crestere.

- Statia de epurare este conceputa astfel incat procesul de fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri sa fie cat mai redusa.

- Pentru imprastierea namolului de epurare pe terenurile agricole se vor utiliza utilaje speciale pentru imprastierea fertilizantilor, care vor asigura



78

incorporarea rapida si eficienta a namolului de epurare stabilizat in terenul arabil. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada de

constructie si dezafectare a amplasamentului Prin clauze contractuale se vor stabili urmatoarele: - Masuri organizatorice; - Inspectia zilnica a locatiei; - Utilaje performante priviind emisiile si zgomotele; - Umectari in timpul verii pentru limitarea prafului in atmosfera; - Prevenirea accidentelor cu pierderi de poluanti; - Managementul adecvat al deseurilor; - In cazuri speciale, in situatii periculoase, constructorul va stopa toate

activitatile si va cere retragerea lucratorilor si echipamentelor;

4.3 Solul 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie

granulometrica, permeabilitate, densitate). Litologia depozitelor de suprafata din Lunca Dunarii, pe care s-a format si

evoluat invelisul de sol existent in zona amplasamentului, este diferit in functie de particularitatile reliefului. Astfel, pe suprafetele mai inalte sunt depozite fluviatile carbonatice, cu consistenta nisipolutoasa – lutonisipoase, in ariile depresionare largi depozite fluviolacustre cu consistenta carbonatice lutoase – lutoargiloase, iar in intermicrodepresiuni depozite carbonatice cu consistenta lutoargiloas–argiloase. Tipurile de sol existente in zona sunt solurile cenusii inchise si cernoziomurile levigabile (slab, moderat si puternic), la care se adauga pe areale mai restranse litosoluri si cernoziomuri carbonatice. In restul zonei sunt intalnite cernoziomuri levigabile, instalate pe loessurile de varsta cuaternara. Aceste tipuri de soluri sunt caracteristice formatiunilor intens drenate (cu orizontul freatic foarte adanc) si au o constitutie lutoasa si luto-argiloasa. Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil si factori de fertilitate, fiind dependente de factorii meteo-climatici. Grosimea acestor soluri variaza intre 2,0 si 3,5 m, iar din punct de vedere al aciditatii, solurile din zona au un pH in general neutru, cuprins intre 6,5 si 7.

4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona Nu s-au realizat investigatii cu privire la conditiile chimice, activitatea

biologica si poluarea in zona a solului. 4.3.3 Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii

geotehnice Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se afla intr-o zona

seismica unde acceleratia terenului este ag = 0,20 g in functie de conditiile de teren



79

descrise de o perioada de colt de Tc = 0,7 s in conformitate cu prevederile “Codului de proiectare seismica” P 100/1992.

4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate In zonele din vecinatatea fermei de reproductie a porcilor se gasesc terenuri

agricole, pe care se cultiva in principal cereale.

Figura 4-3 Utilizarea terenurilor

4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti Calitatea solului in zona analizata se incadreaza in valori normale pentru

indicatorii determinati iar rezultatele inregistrate ca urmare a masuratorilor realizate pentru probele de sol au fost urmatoarele:

- reactia solului este in general neutra; - cantitatea de potasiu la adancimi de 5 cm este in exces iar la 30 de cm este

foarte buna; - valorile pentru cantitatea de azot sunt mari, respectiv pentru cele de fosfor

sunt foarte bune.

4.3.6 Sursele de poluare a solului Sursele de poluare a solului in perioada de constructie/amenajare a

amplasamentului sunt reprezentate in principal de: - scurgerile accidentale de produse petroliere de la utilajele/autovehiculele care

vor deservi organizarea de santier;



80

- depozitarea necontrolata a materialelor, respectiv a deseurilor rezultate in spatii neamenajate sau direct pe sol. In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor, principalele surse de

polaure a solului sunt reprezentate de: - statia de epurare si platforma de deshidratare a namolului de epurare; - apa uzata epurata si namolul rezultat in urma procesului de epurare care este

utilizat ca fertilizant pentru terenurile agricole; - depozitarea necontrolata/necorespunzatoare a diferitelor deseuri, materii

prime si materiale utilizate in procesul de productie; - nerespectarea unor tehnologii adecvate cat si a perioadei de aplicare a

dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole. Sursele de poluare a solului in perioada de dezafectare/demolare a

amplasamentului sunt reprezentate in principal de: - scurgerile accidentale de produse petroliere de la utilajele/autovehiculele care

vor deservi organizarea de santier; - depozitarea necontrolata a materialelor, respectiv a deseurilor rezultate in

demolari/dezafectari. 4.3.7. Prognoza impactului 4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este

decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului. Locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului

Proiectul de investitie prevede lucrari de decopertare a solului, iar lucrarile de amenajare se realizeaza numai pe amplasamentul prevazut in proiect. Suprafata de teren decopertata va fi de aproximativ S = 10019,05 mp.

4.3.7.2 Impactul prognozat cauzat de poluare. Acumulari si migrari de

poluanti in sol In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra

factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor poluarii

In perioada de functionare a fermei de reproductie a porcilor, poluarea solului poate fi cauzata/determinata de aparitia unor defectiuni la statia de epurare a apelor care la randul lor ar putea favoriza aparitia unor poluari accidentale la nivelul solului.



81

Impactul cauzat de deversarea apelor uzate si/sau dejectii lichide, este determinat in primul rand de canitatea deversata, respectiv de concentratia/calitatea acestora.

Totodata, utilizarea irationala in agricultura a produselor reziduale rezultate din procesul de epurare a apelor uzate pentu fertilizarea solului/terenurilor, cat si aplicarea unor tehnologiii neadecvate tipului de sol sau de cultura poate contribui la aparitia unor fenomene negative, respectiv la poluarea solului.

In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare al plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor uzate rezultate din epurare poate contribui la aparitia fenomenului de salinizare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita utilizarii dejectiilor sau namolului de epurare ca fertilizant, in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind reprezentate de: modificarea pH-ului, contaminarea solului cu metale grele si agenti patogeni.

Contaminarea solului cu metale grele Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3,

si anume: Fe, Mn, Ni, Zn, - nutrienti, si Cd, Hg, Pb - care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin toxice pentru micro-organisme, plante si animale in momentul in care concentratia acestora o depaseste pe cea admisa. In tabelul nr 4-19 sunt prezentate concentratiile de metale grele exprimate in [mg/kg], inregistrate in practica pentru dejectiile de la porci (Germania – 1995). Concentratia de metale grele identificate in dejectiile suinelor conform B.A.T./B.R.E.F. (Belgia 2001) sunt prezentate in tabelul 4-20.

Tabelul 4-19 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile suinelor

Tipul dejectiilor Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Semilichide 0,5–1,8 2,2–14,0 250-759 11–32,5 7,0–18,0 691–1187

Solide 0,43 11,0 740 13 - 1220

Stratifcate - uscate 0,2–0,3 < 0,1–7,7 48-78 7,1–9,0 6,0–8,4 330-456

Stratificate - umede - 32-50 - - 192-300



82

Tabelul nr. 4-20 Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform

BAT/BREF – (Belgia, 2001).

Cd Cr Cu Ni Pb Zn Tipul dejectiilor pH

mg/kg materie uscata semisolide 8,5 0,60 12,1 603,0 23,4 < 5 1285,0

semisolide 7,9 0,60 11,3 580,8 22,3 - 1164,0

semisolide 8,9 0,63 7,6 292,0 21,9 - 861,6

semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8

semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447,0

semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290,0 22,0 - 955,3

semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017,0

semisolide 8,4 0,86 12,3 1226,0 25,4 - 1666,0

semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159,0

semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171,0

stratificate 7,2 < 0,5 < 0,5 99,3 14,5 - 543,3

stratificate 6,5 - 6,3 48,4 14,5 - 536,0

calcinate 6,4 - < 0,5 147,1 7,7 - 465,9

calcinate 6,0 - - 132,4 16,5 - 454,2

calcinate 6,3 - - 53,8 16,9 - 279,9

Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la

concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.


Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale plantelor.

Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care

consta in scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la grabirea fenomenului de acidifiere a solului sunt:

- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului; - aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;



83

- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;

- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor. Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul acestuia. Se

poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare cu nitrati este mai mare. Simptomele acidifierii solului se manifiesta numai atunci cand ajung in recolte, avand un impact negativ cu precadere fenomenul manifestandu-se mai ales in cazul culturilor de cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere), fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii consumatorilor (om si animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o serie de nutrienti devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol.

Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in

considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la animlale se pot transmite omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om.

Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii: - bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si

Chlamydia); - mycoplasma, fungi si protozoare.

Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc: - cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda

intermediara pentru a atinge stadiu infestant; - geothelminthes–parzitii intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la

stadiul infestant.

4.3.7.3 Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii

Lucrarile prevazute in cadrul proiectului de investitie cat si cele care se vor desfasura ulterior nu vor determina astfel de efecte.

4.3.7.4 Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor Proiectul de investitie nu presupune modificarea factorilor care determina

aparitia eroziunii solului.



84

4.3.7.5 Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii,

vulnerabilitatii si rezistentei acestora Modificari cu privire la activitatea biologica, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei solului nu apar in incinta obiectivului, in proiect fiind prevazute ca toate zonele nefunctionale sa fie amenajate ca spatii verzi. Pentru terenurile pe care se va utiliza namolul si apa din statia de epurare, distribuirea rationala a acestora va contribui la cresterea fertilitatii solului. Elementele nutritive din dejectiile animalelor imbunatatesc structura solului, ii maresc capacitatea de retinere a apei, ii diminueaza posibilitatea de erodare, ii imbunatatesc aerisirea si au un efect pozitiv pentru microorganismele din sol. Dejectiile aplicate pe sol in cantitati excesiv de mari pot afecta proprietatile acestuia cum ar fi: permeabilitatea, capacitatea de retinere a apei si continutul de oxigen. Pentru exploatatiile agricole, se impune ca inainte de administrarea dejectiilor/namolului de epurare pe terenuri sa se intocmeasca periodic cartarea pedologica a terenurilor pe care se vor aplica dejectiile si stabilirea concentratiilor optime ale substantelor fertilizante, in baza unui Program de fertilizare.

4.3.7.6 Impactul transfrontier

Nu este cazul.

4.3.8 Masuri de diminuare a impactului

4.3.8.1 Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat

Nu este cazul.

4.3.8.2 Masuri de diminuare a poluarii si impactului

In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:

a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor: - amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a

deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri deosebite, se realizeaza numai pe platforma betonata;

- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;

- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor instalatiei de epurare;

- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol;



85

- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de fertilizare.

b) Masuri de diminuare a impactului

- aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile de produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante pe sol, va fi decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol vegetal;

- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol, inclusiv a dejectiilor;

- utilizarea namolului deshidratat si a apelor epurate biologic la fertilizarea/irigarea solului se va face pe baza unui Plan de fertilizare si a Studiului agrochimic.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului in faza de dezafectare Pentru perioada de dezafectare se vor aplica urmatoarele masuri pentru a preveni contaminarea solului:

• un depozit special pentru depozitarea deseurilor; • pancarte de avertizare in toate locurile ce par a fi periculoase, atât timp cat

sunt implicate aspecte de mediu si de sanatatea populatiei; • masuri adecvate de prevenire a raspândirii materialelor (sol, argila, deseuri

sau materiale din demolari) in zonele publice in alte locuri unde sanatatea sau mediul ar putea reprezenta risc.

4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament 4.4.1.1. Compozitia subsolului Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecintele poluarii, cu

influenta si asupra subsolului. Intre factorii de mediu, solul are o importanta majora, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul de acumulare.

In general, un kg de sol contine: • substante minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum; • aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum; • apa (inclusiv substante dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.

Modificarile care se produc in sol, ca urmare a impactului poluantilor, se reflecta asupra celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie – apa – animale – oameni. In functie de natura si intensitatea impactului si de insusirile native fizice si chimice ale solurilor, amploarea modificarilor este diferita.



86

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica Nu este cazul. 4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane In mod similar componentei sol, prezentata in capitolul anterior. 4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor Nu este cazul. 4.4.1.5. Calitatea subsolului Amplasamentul zonei studiate apartine din punct de vedere geomorfologic

unitatii numita Lunca Dunarii. In aceste zone nu exista resurse de substante minerale solide care pot fi

valorificate rentabil. In restul suprafetei comunei se gasesc depozite loessoide si aluviuni nevalorificabile.

Figura nr. 4.4-4 Geologia zonei Pentru amplasamentul destinat proiectului, situat in comuna Gropeni, judetul

Braila, s-a realizat un studiu geotehnic in vederea stabilirii conditiilor de fundare a obiectelor de constructie aferente investitiei ce urmeaza a fi puse in opera (ferma crestere suine).



87

Studiul geotehnic elaborat in baza prevederilor NP 074/2007 „Normativ

privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice ale terenului de fundare” are ca scop prezentarea datelor referitoare la succesiunea litologica, nivelul panzei freatice si conditiile in care sunt fundate constructiile obiectivului.

In vederea stabilirii conditiilor de fundare de pe amplasament s-au realizat prospectiuni pe teren ce au avut la baza 3 foraje pana la adancimea 8 m la cota terenului. In urma analizei caracteristicilor terenului s-a evidentiat urmatoarea stratificatie:

• [0 – 0,80 m] - strat superficial de pamant vegetal cu grosimea de 0,8 m; • [0,80 – 6,00 m] - strat de loess galben; • [6,00 – 8,00 m] - strat de loess nisipos. 4.4.1.6. Resursele subsolului - prospectate preliminar si comprehensiv,

preconizate si detectate Nu este cazul. 4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale Nu este cazul. 4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zone de

recreere sau peisaj Nu este cazul. 4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica Nu este cazul. 4.4.1.10. Procese geologice-alunecari de teren, eroziuni, zone carstice,

zone predispuse alunecarilor de teren Nu este cazul. 4.4.2. Impactul prognozat Prin procesul tehnologic de reproductie a suinelor datorita masurilor luate inca

din faza de proiectare a sistemelor de crestere precum si managementul corect al deseurilor rezultate de pe amplasament, nu se produc degradari ale solului si subsolului. Constructia si amenajarea fermei de reproductie a suinelor pe suprafetele de teren destinate proiectului nu implica luarea de masuri privind conservarea stratului vegetal.

Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a suprafetelor cu potential de degradare prin:

• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de retinere a prafului;



88

• plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul complexului cu efect de stabilizare a solului;

• irigarea si conservarea stratului vegetal existent; • suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea lucrarilor. Namolul de la statia de epurare (fractia solida) dupa mineralizare se vor uiliza,

cu rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie se realizeaza conform prevederilor BAT/BREF, precum si a Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si amenajare a amplasamentului precum si masurile luate in perioada de functionare a „fermei de reproductie a suinelor” se considera ca impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se incadreaza in domeniul NESEMNIFICATIV.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice Nu este cazul. 4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediul geologic asupra elementelor

mediului – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotopuri etc, produse de proiectul propus

Nu este cazul. 4.4.2.3. Impactul transfrontier Nu este cazul. 4.4.2.4. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul. 4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini,

zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. In contextul reglementarilor actuale nationale si internationale privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este foarte important ca aceste aspecte si efectele potential semnificative asupra mediului datorate realizarii proiectului propus sa fie identificate inca din faza de proiectare pentru a fi luate masurile ce se impun pentru prevenirea. reducerea si compensarea impactului potential creat.



89

Pentru realizarea unei evaluari cat mai concise asupra biodiversitatii zonei de

implementare a proiectului au fost luate in considerare si prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Pasari", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii in reteaua nationala Natura 2000). Principalele arii naturale protejate identificate in vecinatatea amplasamentului propus pentru realizarea investitiei:

• ROSPA 0040 – Dunarea Veche – Bratul Macin aflata la o distanta de 23 km; • RO SCI 0005 - Balta Brailei aflata la o distanta de 6,5 km.

Identificarea si situarea ariilor naturale protejate fata de amplasamentul proiectului propus sunt evidentiate in figura: 4.3.1-1

Figura nr. 4.5-5 Localizarea amplasamentului studiat in raport cu zonele

protejate invecinate



90

ROSPA0040 Dunarea Veche – Bratul Macin – declarat conform Hotararii

1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania se intinde pe teritoriul administrativ a 3 judete :

• Judetul Constanta: Ciobanu (8%), Garliciu (42%), Harsova (7%), Saraiu (<1%);

• Judetul Braila : Frecatei (14%), Marasu (1%); • Judetul Braila : Caracaliu (14%), Cerna (1%), Daeni (24%), Greci (<1%),

Macin (6%), Gropeni (27%), Peceneaga (17%), Smardan (2%), Topolog (4%), Turcoaia (27%). Situl este localizat conform coordonatelor geografice Latitudine N44º59'1''

/Longitudine E28º9'14'' si are o suprafata totala de 18759.2 hectare fiind amplasat in totalitate in regiunea biogeografica de stepa.

Zona sitului este predominata de pasune, terenuri agricole, luciu de apa si paduri de foioase desfasurate in genereal de-a lungul cursului de apa (Bratul Macin). Habitatele prezente sunt foarte variate.

Speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

(Directiva „Pasari”) pentru care a fost desemnata aria protejata: o A402 Accipiter brevipes; o A293 Acrocephalus melanopogon; o A229 Alcedo atthis; o A255 Anthus campestris; o A089 Aquila pomarina; o A029 Ardea purpurea; o A060 Aythya nyroca; o A021 Botaurus stellaris; o A396 Branta ruficollis; o A215 Bubo bubo; o A133 Burhinus oedicnemus; o A403 Buteo rufinus; o A243 Calandrella brachydactyla; o A224 Caprimulgus europaeus; o A138 Charadrius alexandrinus; o A196 Chlidonias hybridus; o A031 Ciconia ciconia; o A030 Ciconia nigra; o A080 Circaetus gallicus; o A081 Circus aeruginosus; o A082 Circus cyaneus; o A083 Circus macrourus;

o A084 Circus pygargus; o A231 Coracias garrulus; o A429 Dendrocopos syriacus; o A236 Dryocopus martius; o A026 Egretta garzetta; o A379 Emberiza hortulana; o A097 Falco vespertinus; o A321 Ficedula albicollis; o A320 Ficedula parva; o A075 Haliaeetus albicilla; o A092 Hieraaetus pennatus; o A131 Himantopus himantopus; o A338 Lanius collurio; o A339 Lanius minor; o A176 Larus melanocephalus; o A177 Larus minutus; o A246 Lullula arborea; o A242 Melanocorypha calandra; o A073 Milvus migrans 4-5; o A023 Nycticorax nycticorax; o A533 Oenanthe pleschanka; o A094 Pandion haliaetus 20;



91

o A019 Pelecanus onocrotalus; o A393 Phalacrocorax pygmeus; o A151 Philomachus pugnax; o A234 Picus canus; o A034 Platalea leucorodia; o A032 Plegadis falcinellus; o A120 Porzana parva; o A132 Recurvirostra avosetta; o A195 Sterna albifrons 34; o A193 Sterna hirundo 400; o A307 Sylvia nisoria; o A166 Tringa glareola.



92

Importanta sitului ROSPA0040 Dunarea Veche – Bratul Macin este generata de prezenta in zona a populatiilor cuibaritoare a speciilor:

• Coracias garrulus (dumbraveanca) – 120 – 130 perechi; • Falco vespertinus (vanturelul de seara) – 22-34 perechi; • Aythya nyroca (rata rosie) – 30–50 perechi; • Accipiter brevipes (uliu cu picioare scurte) cu un numar redus de indivizi - 12-14 perechi; • Anthus campestris (fasa de camp) – 350-400 perechi; • Lanius minor (sfrancioc cu fruntea neagra) – 120 perechi; • Lanius collurio (sfrancioc rosu) - 400 perechi; • Calandrella brachydactyla (Ciocarlie de stol) - 20 perechi; De asemeni Situl ROSPA 0040 este important in perioada de migratie pentru

speciile: pelecanus crispus, accipiter brevipes, branta ruficollis, pelecanus onocrotalus, phalacrocorax pygmaeus. Deoarece in perioada de migratie situl nu gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, acesta nu se regaseste in lista siturilor RAMSAR, nefiind un posibil candidat pe viitor.

Totodata, situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor prezentate in fisa sitului, se mentioneaza urmatoarele categorii:

• Numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari a Consiliului European: 63; • Numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Conventia de la Bonn): 55; • Numar de specii periclitate la nivel global: 7;

Tabelul nr. 4-21 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

COD Specie Populatie rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Conservare Izolare Global

A402 Accipiter brevipes 12-15 p 30 i B A C A A293 Acrocephalus

melanopogon R D B C C

A229 Alcedo atthis 110-140 p C C C B A255 Anthus campestris 350-400 p C A C B A089 Aquila pomarina 40 i D B C B A029 Ardea purpurea 30-50 p C B C B A060 Aythya nyroca 30-50 p C B C B

A021 Botaurus stellaris 12-15 p B A B B A396 Branta ruficollis 30 i C B C B

A215 Bubo bubo 2 i C A C B A133 Burhinus oedicnemus 12-20 p C B C B

A403 Buteo rufinus 8-11 p C A C A A243 Calandrella brachydactyla 20 p C A C B A224 Caprimulgus europaeus 50-70 p C C C B



93

A138 Charadrius alexandrinus 4 p C B C B A196 Chlidonias hybridus 460-500 p B B C B

A031 Ciconia ciconia 24 p 1200 i D B C B A030 Ciconia nigra 4 p D B C B

A080 Circaetus gallicus 5-6 p C A B A A081 Circus aeruginosus 12-30 p D B C C

A082 Circus cyaneus 50-60 i C B C B A083 Circus macrourus 20 i C B C A A084 Circus pygargus 1 p 60 i C A C A A231 Coracias garrulus 120-130 p B A C B

A429 Dendrocopos syriacus 70-80 p C A C B A236 Dryocopus martius 15-20 p D C C C

A026 Egretta garzetta 320-380 p C B C B A379 Emberiza hortulana 120-130 p C B C B A097 Falco vespertinus 22-34 p C B C B A321 Ficedula albicollis 200 i D B C B

A320 Ficedula parva 200 i D B C B A075 Haliaeetus albicilla 1 p 20-30 i C A B B A092 Hieraaetus pennatus 5 i C B B B

A131 Himantopus himantopus 24 p C B C B

Nota:

Situatie populatie “A” – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului cu populatie de 100 >/= p > 15%; “B” – specia este bine reprezentata la nivelul sitului 15 >/= p > 2%; “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2 % din populatia la nivel national; “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media, la nivel national (nesemnificativa la nivel national); RO SPA 0005 - Balta Brailei – declarat conform Hotararii 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania se intinde pe teritoriul administrativ a 3 judete :

• Judetul Ialomita: Giurgeni (2%) • Judetul Braila: Bertestii de Jos (38%), Braila (18%), Chiscani (29%), Gropeni

(13%), Marasu (5%), Stancuta (35%) • Judetul Constanta: Hârsova (1%)

Situl este localizat conform coordonatelor geografice Latitudine N 44º 59' 51'' /Longitudine E 27º 54' 31'' si are o suprafata totala de 20460,4 hectare fiind amplasat in totalitate in regiunea biogeografica de stepa.

Zona sitului este predominata de pasune, terenuri agricole, luciu de apa si paduri de foioase desfasurate in genereal de-a lungul cursului de apa (Bratul Macin). Habitatele prezente sunt foarte variate.

Speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

(Directiva „Pasari”) pentru care a fost desemnata aria protejata:



94

A229 Alcedo atthis A089 Aquila pomarina A029 Ardea purpurea A024 Ardeola ralloides A060 Aythya nyroca A021 Botaurus stellaris A396 Branta ruficollis A196 Chlidonias hybridus A031 Ciconia ciconia A030 Ciconia nigra A081 Circus aeruginosus A231 Coracias garrulus A122 Crex crex A027 Egretta alba A026 Egretta garzetta A097 Falco vespertinus A127 Grus grus A075 Haliaeetus albicilla A022 Ixobrychus minutus A073 Milvus migrans A023 Nycticorax nycticorax A393 Phalacrocorax pygmeus A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus A193 Sterna hirundo

RO SPA 0005 - Balta Brailei este important in perioada de migratie pentru

speciile: branta ruficollis si phalacrocorax pygmaeus. Deoarece in perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20000 de exemplare de pasari de balta, acesta se regaseste in lista siturilor RAMSAR, nefiind un posibil candidat pe viitor.

Totodata, situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor prezentate in fisa sitului, se mentioneaza urmatoarele categorii:

• Numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari a Consiliului European: 26; • Numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Conventia de la Bonn): 72; • Numar de specii periclitate la nivel global: 6.

Tabelul nr. 4-22 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE

COD Specie Populatie rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Conservar

e Izolare

Global

A229 Alcedo atthis 30 p 200 i D B C A A089 Aquila pomarina C B C B A029 Ardea purpurea 80-90p D B C A A024 Ardeola ralloides 300-400 p C B C A A060 Aythya nyroca 50-70p C B C A A021 Botaurus stellaris 10-40 p D B C A A396 Branta ruficollis 200i C B C A A196 Chlidonias hybridus 180 p C B C A A031 Ciconia ciconia 4p 48i D B C A



95

A030 Ciconia nigra 2 i 6-7p D B C A A081 Circus aeruginosus 24 p C B C A A231 Coracias garrulus 25-30 p D B C A A122 Crex crex 20 p C B C A A027 Egretta alba 70-80 p C B C A A026 Egretta garzetta 420-480 p C B C A A097 Falco vespertinus 200i C B C A A127 Grus grus 44i C B C A A075 Haliaeetus albicilla 2p C B C A A022 Ixobrychus minutus 70-80 p C B C A A073 Milvus migrans 2 p C B C A A023 Nycticorax nycticorax 250-350p C B C A A393Phalacrocorax pygmeus 100p C B C A A034 Platalea leucorodia 80-120p C B C A A032 Plegadis falcinellus 60-70p B B C A A193 Sterna hirundo 200 p D B C A

Nota:

Situatie populatie “A” – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului cu populatie de 100 >/= p > 15%; “B” – specia este bine reprezentata la nivelul sitului 15 >/= p > 2%; “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2 % din populatia la nivel national; “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media, la nivel national (nesemnificativa la nivel national);

4.5.2. Efectele anticipate prin implementarea proiectului, asupra populatiilor de pasari, pentru care a fost desemnat aria naturala protejata ROSPA 0040 si RO SPA 0005 - Balta Brailei - Date relevante despre specii si cuantificarea impactului anticipat

Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) – ordinul Falconiforme familia Accipitridae.

Specie de pasare rapitoare diurna cu efective mai numeroase in Europa de est, la nivelul Europei inregistrandu-se aprox. 3 600-5 800 perechi.

In aria naturala protejata populatia se afla in conservare excelenta fiind semnalate 12-15 perechi in perioada de cuibarit si aprox. 30 indivizi in pasaj, numarul acestora fiind reprezentativ la nivel national.

Specia este caracterizata ca oaspete de vara, migratia realizandu-se in stoluri (10-30 pasari, uneori mai multi) incepand cu luna septembrie si intoarcere in luna aprilie- inceputul lunii mai.



96

Habitat Habitatele caracteristice dezvoltarii speciei sunt reprezentate de paduri de-a

lungul zonelor umede (rauri, mlastini) ce pot asigura necesarul de hrana cat si locuri de cuibarit. Se hraneste cu pasari si mamifere mici, insecte si ocazional cu lilieci.

Conservarea speciei Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia

acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”. De asemeni specia este inclusa in conventia „CITES”.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei Zona destinata realizarii proiectului este caracterizata printr-o zona cu

functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de hranire. In urma observatiilor pe teren nu au fost semnalati indivizi ai speciei Accipiter brevipes in pasaj sau locuri de cuibarire a acestora. Avand in vedere specificul proiectului (ferma porci), si amplasarea acesteia la o distanta considerabila de arealul speciei, nu se prognozeaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Pascarus albastru (Alcedo atthis) - Ordinul Coraciiforme, familia Alcedinidae.

La nivel eurpean efectivul de pasari s-a refacut dupa o perioada in care aceasta pasare era o specie periclitata finnd estimata o populatie 160000-320000 indivizi (Bird Life International). Populatia este puternic influentata de conditiile climatice din perioada de cuibarit si iernat. In functie de conditiile iernii specia migreaza in zonele sudice fiind prezenta pe coasta mediteraneana a Africii in perioada Octombrie – Aprilie.

La nivelul ariei naturala protejata ROSPA 0040 populatia de pescarusi albastri se afla in conservare buna fiind semnalate 110-140 perechi. Specia nu are o reprezentativitate mare in sit, numarul indivizilor prezenti in aria protejata reprezinta mai putin de 2% din populatia de pescarus albastru inregistrata la nivel national.

Habitat Habitatele specifice dezvoltarii speciei sunt reprezentate de maluri ale apelor

curgatoare si statatoare unde gaseste hrana formata in principal din pesti, crustacee, mormoloci si insecte acvatice.

Conservarea speciei Specia are un areal foarte mare de prezenta la nivel global estimat la 10 000

000 km2. Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.



97


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de hranire. In urma observatiilor pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu au fost semnalati indivizi ai speciei Alcedo atthis in pasaj sau locuri de cuibarire a acestora. Specificul proiectului si lucrarile efectuate nu genereaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Fasa de camp (Anthus campestris) – Ordinul Passeriforme, Familia Motacillidae

Populatia nationala este stabila, si este estimata 150,000-200,000 de perechi cuibaritoare. Populatia europeana este un pic mai mare de 1 milion de perechi, astfel Romania gazduieste unul din cele mai importante populatii europene.

Cele 350-400 de perechi cuibaritoare din aria protejata nu reprezinta o populatie mare cu importanta pe plan national, dar este importanta pe plan regional. Numarul indivizilor prezenti in aria protejata reprezinta mai putin de 2% din populatia de Anthus campestris inregistrata la nivel national. Specia este foarte bine conservata in sit datorita prezentei habitatelor specifice si lipsa agriculturii intensive.

Habitat Fasa de camp prefera zone deschise si uscate ce includ dune de nisip, zone

aride cu vegetatie joasa. Dieta speciei consta in insecte si seminte(iarna). Conservarea speciei La nivel global specia este prezenta pe un areal foarte mare estimat la 10 000

000 km2. Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata – specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de hranire, astfel nu se genereaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente. In urma observatiilor pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu au fost semnalati indivizi ai speciei Alcedo atthis in pasaj sau locuri de cuibarire a acestora in vecinatatea obiectivului

Starc rosu (Ardea purpurea) - Ordinul Ciconiiformes , Familia Ardeidae

Oaspete de vara la noi in tara, specie protejata, amenintata cu disparitia pe scara globala. Cele 30-50 de perechi cuibaritoare din aria protejata reprezinta mai putin de 2% din populatia inregistrata la nivel national. Specia este in conservare redusa.



98

Habitat Specia este prezenta pe timpul verii in regiunile mlastinoase si baltile din

Delta Dunarii, toamna migrand catre partile vestice ale Asiei si Africa. Dieta este serpi, soparle.

Conservarea speciei La nivel global specia este prezenta pe un areal foarte mare estimat la 10 000

000 km2. Populatia globala este estimata la 270000 – 570000 indivizi (Wetlands International 2002). Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata – specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei Prin natura proiectului propus nu se vor produce pierderi ale zonelor umede

specifice habitului acestei specii. De asemeni nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente de starc rosu.

Rata rosie (Aythya nyroca) – Ordinul Anseriforme , Familia Anatidae Specie amenintata pe scara globala. Extrem de rara in Romania. Romania

detine cea mai mare populatie clocitoare din Europa, respectiv cca. 8000 de perechi. In aria naturala protejata ROSPA 0040 populatia se afla in conservare redusa

fiind semnalate 30-40 perechi in perioada de cuibarit numarul acestora fiind nereprezentativ la nivel national. Numarul indivizilor prezenti in aria protejata reprezinta mai putin de 2% din populatia de Aythya nyroca inregistrata la nivel national.

Habitat Specia este concentrata in zona apelor curgatoare, baltilor si a lacurilor bogate

in stufaris si vegetatie submersibila si plutitoare. Se hraneste cu plate acvative, frunze, radacini si seminte, ocazional cu nevertebrate acvatice, anfibieni si pesti mici scufundandu-se.

Conservarea speciei Rata rosie este clasificata ca specie periclitata – NT – near Theatened conform

IUCN – lista rosie. De asemeni este listata in Anexa I si II a Convetiei pentru specii migratoare (Conventia Bonn), anexa III Cenventia Berna (conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa), anexa I a Directivei Pasari si anexa 2 a Acordului privin conservarea pasarilor acvatice migratoare.


specifice habitului acestei specii. De asemeni nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea arealului de hranire, cuibarire sau declinul populatiei existente de rata rosie.



99

Buhai de balta (Botaurus stellaris) - Ordinul Ciconiiforme, Familia Ardeidae

Specie migratoare (oaspete de vara) cu o populatie estimata in Europa de 19000- 43000 perechi. Cele 350-400 de perechi cuibaritoare din aria protejata nu reprezinta o populatie mare cu importanta pe plan national, dar este importanta pe plan regional. Numarul indivizilor prezenti in aria protejata reprezinta mai putin de 2% din populatia de Anthus campestris inregistrata la nivel national. Specia este foarte bine conservata in sit.

Habitat Pasare solitara ce cuibareste in stufarisuri intinse, fiind foarte rar vazuta de

catre om. Partial diurn, buhaiul de balta poate fi observat in general dimineata si seara in drumul sau catre locurile de pescuit. Primavara se gaseste in multe balti cu stufarisuri din tara, Delta Dunarii fiind locul preferat. Toamna, migreaza in tinuturile nordice, de est si centrale ale Africii si in sud-vestul Asiei, unde ierneaza. In unele ierni blande, ramin si la noi unele exemplare. Buhaiul de balta este foarte flexibil in privinta hranei care este formata din amfibieni, insecte, peste darBitterns are fairly eclectic and flexible in their choice of food, which is psi pasari mai mici si mamifere.

Conservarea speciei La nivel global specia este prezenta pe un areal foarte mare estimat la 10 000

000 km2. Populatia globala este estimata la 110000 – 340000 indivizi (Wetlands International 2002). Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata – specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.


specifice habitatului acestei specii. De asemeni nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente de buhai de balta.

Gasca cu gatul rosu (Branta Ruficollis) – Ordinul Anseriforme , Familia Anatidae

Specie strict protejata, vulnerabila pe intregul sau areal datorita modificarilor regimului agricol inzonele de iernat, dezvoltarii industriale in zonele de cuibarit si vanatorii. Gasca cu gat rosu este o specie amenintata la nivel global care, datorita scaderii dramatice a numarului de exemplare intervenita dupa anul 2000, a fost desemnata ca specie periclitata (Endangered) pe Lista Rosie a IUCN.

In aria naturala protejata ROSPA 0040 populatia se afla in conservare buna fiind semnalate aprox. 30 indivizi in pasaj, numarul acestora fiind reprezentativ la nivel national.



100

Habitat Oaspete de iarna ce poposeste pe lacurile mai mari pentru odihna, aici fiind

ferita de pradatori. In timpul zilei zboara in cautarea hranei, in stoluri mixte cu garlita mare, spre culturile agricole, unde prefera sa manance boabele de cereal ramase dupa recoltat. Prefera terenurile intinse cu deschidere si vizibilitate buna.

Conservarea speciei Specie periclitata, inclusa in lista rosie a speciilor vulnerabile – IUCN 2007,

Anexa II conventia CITIES, Anexa I si II a Convetiei pentru specii migratoare (Conventia Bonn), anexa III Cenventia Berna (conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa), anexa I a Directivei Pasari si anexa 2 a Acordului privin conservarea pasarilor acvatice migratoare AEWA .

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei Prin natura proiectului nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea

arealului de hranire si declinul populatiei de gasca cu gat rosu.

Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) - Order Charadriiformes, Family Burhinidae

Este o specie rezidenta, larg raspandita in zona de sud a Europei. In aria naturala protejata ROSPA 0040 populatia se afla in conservare redusa

fiind semnalate 12-20 perechi in perioada de cuibarit, numarul acestora reprezinta mai putin de 2% din populatia de Burhinus oedicnemus inregistrata la nivel national.

Habitat Din punct de vedere al habitatului, specia prefera zonele cu iarba joasa la

marginea culturilor agricole, hranindu-se cu larve, insecte si seminte. Conservatia speciei Specia are un areal mare de raspandire estimat la 1000000-10000000 km2.

Populatia la nivel european este estimata la 46000-78000 perechi. Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata – specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei Prin natura proiectului nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea

arealului de hranire si declinul populatiei de „ Burhinus oedicnemus”.

Sorecar mare (Buteo rufinus), Ordinul Falconiforme, Family Accipitridae

Arealul de prezenta a speciei Buteo rufinus se intinde din sud-estul Europei pana Orientul Mijlociu si China. In Europa populatia de sorecar mare este estimata la 1000-2000 perechi. Este o specie rapitoare partial migratoare in functie de zonele in care este prezenta. In aria naturala protejata ROSPA 0040 populatia se afla in conservare excelenta fiind semnalate 8-11 perechi in perioada de cuibarit, numarul



101

acestora reprezinta mai putin de 2% din populatia de Buteo rufinus inregistrata la nivel national.

Habitat Specia sorecar mare prefera arealele de stepa arida si semi-desertica. Vaneaza

in spatii deschise unde poate sa-si urmareasca prada din zbor sau de pe sol. Dieta consta in mamifere mici, reptile si insecte.

Conservatia speciei Specia are un areal mare de raspandire estimat la 1000000-10000000 km2.

Populatia la nivel global este estimata la 100.000-1.000.000 indivizi (Ferguson-Lees et al. 2001). Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata – specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei Prin natura proiectului propus nu se vor produce pierderi ale zonelor specifice

habitatului acestei specii. De asemeni nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente de sorecar mare.

Ciocarlie de stol (Calandrella brachydactyla)- Ordinul Passeriforme Family Alaudidae

Ciocarlia de stol este o specie migratoare (oaspete de vara) foarte raspandita in Europa unde populatia este estimata la peste 15- 20 milioane perechi (EBCC Atlas of European Breeding Birds). Majoritatea populatiilor existente in Romania, 6000-8000 de perechi ciubaresc in zonele agricole si in habitatele de stepa din Dobrogea. Ele sunt prezente in tara noastra din mai pana in octombrie. In perioada rece specia migreaza in zonele mai calde (Nordul Africii). In aria naturala protejata ROSPA 0040 populatia se afla in conservare excelenta fiind semnalate 20 perechi in perioada de cuibarit, numarul acestora reprezintand mai putin de 2% din populatia de Ciocarlie de stol inregistrata la nivel national.

Habitat Prefera terenurile cu iarba mare. Locurile ideale pentru cuibarit sunt acoperite

cu vegetatie inalta de 15-40 cm situate in apropierea locurilor de hranire. Este de asemeni prezenta si la marginea terenurilor agricole care asigura sursa principala de hrana.

Conservatia speciei Specia are un areal mare de raspandire estimat la 10.000.000 km2. Populatia la

nivel european este estimata la 79,000,000-160,000,000 indivizi (BirdLife International). Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata – specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.



102


habitatului acestei specii. De asemeni nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente de ciocarlie de stol.

Caprimulg (Caprimulgus europaeus) - Ordinul Caprimulgiformes, Familia Caprimulgidae

Caprimulgiforme (Mulge-Capre) este un ordin de pasari cu specii foarte raspandite care se pot intalni pe tot globul cu exceptia continentului Antarctida. In Europa Centrala traiesc numai speciile Caprimulgus europaeus si Caprimulgus ruficollis. Caprimulgii sunt pasari active noaptea si in perioada crepusculara. Habitatele din acest sit nu sunt foarte bune pentru dezvoltarea speciei de caprimulg,aici cuibareste o populatie mica de 70-90 perechi, cu importanta si conservare redusa pe plan national.

Habitat Este o specie rara a regiunilor paduroase dechise, aride cu poieni si raristi.

Prefera padurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetatia de stepa cu tufisuri sau copaci mici, dar este semnalata si in apropierea mlastinilor mai uscate sau langa paduri tinere. Evita padurile mari, inchise. Cuibaeste in zonele de deal cu vegetatie mozaica: are nevoie de paduri pentru cuibarit si de terenuri agricole cu vegetatie naturala pentru hranit.

Conservatia speciei Specia are un areal mare de raspandire estimat la 10.000.000 km2. Populatia la

nivel european este estimata la 930.000-2,100,000 indivizi (BirdLife International). Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata – specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.


habitatului acestei specii. De asemeni nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente de caprimurg.

Prundaras de saratura (Charadrius alexandrinus) Ordinul Charadriiforme, familia Charadriidae

Este o specie cu raspandire mare in Europa mai ales in zonele de coasta din vestul si estul Europei. Populatia la nivel European este estimata la 35000 perechi. Populatia sitului este fooarte mica, identificandu-se un numar de 4 perechi cu importanta si conservare redusa pe plan national datorita si tipului de habitat prezent in aria protejata cu nu asigura o dezvoltare a speciei.



103

Habitat Habitatele specifice speciei sunt desemnate de zonele de coasta ce includ

tarmuri nisipoase, lagune, si zone mlastinoase saraturate. Prundarasul de saratura se hraneste cu nevertebrate acvatice si terestre incluzand crustacee, moluste, si insecte. Populatiile ce cuibaresc in interior regiunii continentale se hranesc in principal cu insecte.

Conservatia speciei Specia are un areal mare de raspandire mondial estimat la 1,000,000-

10,000,000 km². Populatia la nivel mondial este estimata la 280,000-460,000 individuals (Wetlands International 2002). Conform IUCN – lista rosie a speciilor vulnerabile, la nivel mondial populatia acestei specii nu este in declin fiind declarata – specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.


habitatului acestei specii. De asemeni nu vor rezulta factori indusi care sa duca la micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente de prundaras de saratura.

Chirighita cu obrajii albi (Chlidonias hybridus) – Ordinul Charadriiforme, Familia Laridae

La nivel european populatia speciei a suferit un declin intre anii 1970 – 1990 ajungan la 87000 perechi. Oaspete de vara, chirighita este specie comuna zonelor cu lacuri din delta dar si in zonele umede din Dobrogea. Impreuna cu populatiile existente din delta si din Complexul lagunar Razelm – Sinoe, specia numara intre 6000-10000 perechi pe intreg teritoriul national. In aria naturala protejata ROSPA 0040 populatia se afla in conservare buna fiind semnalate 400 - 500 perechi in perioada de cuibarit, numarul acestora fiind reprezentativ la nivel national.

Specia este caracterizata ca oaspete de vara, migratia realizandu-se in stoluri mari incepand cu luna septembrie si intoarcere in luna aprilie- inceputul lunii mai.

Habitat Pasare acvatica ce prefera zonele mlastinoase, baltile, lacurile bogate in

vegetatie acvatica. Dieta se bazeaza in principal pe insecte, pesisori, mormoloci. Cuibareste in perioada mai – iunie in colonii de pana la 100 perechi.


acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”. De asemeni specia este inclusa in conventia „CITES”.


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de



104

hranire. In urma observatiilor pe teren nu au fost semnalati indivizi ai speciei in pasaj sau locuri de cuibarire a acestora. Avand in vedere specificul proiectului (ferma porci), si amplasarea acestuia la o distanta considerabila de arealul speciei, nu se prognozeaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Barza alba (Ciconia ciconia) - Ordinul Ciconiiformes Familia Ciconiidae

Barza alba europeana are o raspandire mare in Europa, America, Nordul Africii, Asia Mica si Orientul mijlociu. Conform ultimului recensamant international al berzei albe, numarul total al perechilor de berze albe de pe Pamant se situeaza in jurul cifrei de 500000 – 520000 (Wetlands International 2002). Populatia speciei a scazut continuu de la inceputul secolului trecut, efectivul stabilizandu-se doar in ultimele doua decenii. Conform fisei sitului in aria naturala protejata ROSPA 0040 au fost semnalate 24 perechi in perioada de cuibarit si aproximativ 1200 indivizi in pasaj cu importanta si conservare redusa pe plan national.

Habitat Pasare acvatica care traieste pe langa mlastini sau pe margine baltilor. Dieta

este formata din broaste, pesti si mici pasari sau mamifere. Se hranesc in camp si in locuri deschise, in general unde exista umiditate; pasind cumpanit in apele putin adanci sau pe solul pajistilor, de unde culeg mici vertrebrate si artropode.

Construieste cuibul pe acoperisuri, cosuri stalpi, in general zone inalte. Se alimenteaza in camp si locuri deschise, unde exista umiditate. Toamna berzele europene zboara in stoluri spre sud, in Africa, si primavara obisnuiesc sa se intoarca la acelasi cuib abandonat cu sase luni in urma. In general, folosesc un singur cuib mai multi ani la rand. Specie migratoare, migreaza toamna spre zonele tropicale din Africa si Orientul mijlociu.


acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de hranire. Avand in vedere specificul proiectului (ferma porci) nu se prognozeaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Barza neagra „cocostarc negru” (Ciconia nigra) - Ordinul Ciconiiformes Familia Ciconiidae

Specie raspandita in centrul si sudul Europei si in tinuturile palearctice ale Asiei. In Romania specia este oaspete de vara, unde cuibareste din martie pana in



105

octombrie. Conform fisei sitului in aria naturala protejata ROSPA 0040 au fost semnalate 4 perechi in perioada de cuibarit cu conservare redusa,la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national);

Habitat Este o pasare tipica padurilor de foioase sau amestec, din zonele de deal si

depresiuni, unde exista habitate umede de unde se hraneste. Cuibul il construieste in paduri, pe arbori de dimensiuni mari. In afara perioadei de reproducere o intalnim si in zone deschise, inclusiv pe bazine piscicole de unde se recolteaza pestele. Ca si barza alba, este migratoare, dar se grupeaza de obicei in stoluri mai mici. Fiind rara si periclitata in Europa, necesita protectie stricta.


acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”. Specia este listata In Anexa II a conventiei CITIES, anexa II a Conventiei CMS, listata in Acordul African-Euroasiatic a Pasarilor Acvatice (AEWA).



Serparul european (Circaetus gallicus) – Order Falconiformes Family Accipitridae;

Specia se raspandeste pe o mare parte din Sud-estul Europei, nordul Africii, Asia centrala si Orientul mijlociu. Populatia la nivel european se situeaza la un numar de 3000 – 4500 perechi si este stabil. Conform fisei sitului in aria naturala protejata ROSPA 0040 au fost semnalate 5-6 perechi in perioada de cuibarit cu conservare foarte buna a speciei. La nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national;

Habitat Habitatul speciei este reprezentat de la paduri dese la zone deschise, aride cu

vegetatie inalta si mica. In general prefera habitate mixte ce combina zone deschise cu populatie mare de reptile si palcuri de copaci pentru cuibarit. Circaetus gallicus este pasare rapitoare care vaneaza in special serpi si alte reptile.


acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”. Specia este listata in Anexa II a conventiei CITIES.



106



Erete De Stuf (Circus Aeruginosus) - Order Falconiformes Family Accipitridae

Specia ocupa in mare parte zonele mlastinoase din nordul Africii si Eurasia. Cele din sud si sud-vestul continentului sunt sedentare, dar cele din nord si nord est migreaza in anotimpul rece catre Nordul Africii. Sunt estimate un numar de 10000 perechi in Europa.

Conform fisei sitului in aria naturala protejata ROSPA 0040 au fost semnalate 12-30 perechi in perioada de cuibarit cu o conservare buna a speciei. La nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national).

Habitat Traieste prin preajma baltilor, mai comun fiind in Delta Dunarii. Cuibareste in

stuf. Depunerea pontei are loc spre sfirsitul lunii aprilie. Iarna, migreaza in Africa centrala si de nord-vest, precum si in sud-vestul Asiei. In iernile blande se intalnesc la noi unele exemplare nordice.


acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”. Specia este listata in Anexa I a Directivei Pasari si anexa II a Conventiei de la Berna.


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei, cuibarire si locuri de hranire. Avand in vedere specificul proiectului (ferma porci) nu se prognozeaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Erete vinat (circus cyaneus) – Ordinul Falconiformes, Familia Accipitridae

Specia ocupa o mare diversitate a habitatelor prezente in America de nord, America de sud, Eurasia. Populatia nordica migreaza in anotimpul rece in zonele sudice. Populatia la nivel european este estimata la 4400 perechi (EBCC Atlas of European Breedind Birds). Conform fisei sitului in aria naturala protejata ROSPA 0040 au fost semnalate 50-60 indivizi in pasaj. La nivelul sitului indivizii identificati



107

in pasaj au o conservare si densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national).

Habitat Pasare apitoare diurna (oaspete de iarna) ce prefera intinderile terenurilor

agricole si pasuni fiind in cautare de rozatoare pentru hrana. Nu exista informatii bine fundamentate cu privire la efectivele care ierneaza in Romania.


acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”. Specia este listata in Anexa II a conventiei CITIES si anexa I a Conventiei CMS a carei scop e sa protejeze efectivele existente.



Eretele alb (Circus macrourus) este o pasare migratoare, rapitoare care apartine de familia „Accipitridae”, din ordinul „Falconiformes”.

Toamna pasarile migreaza spre Europa de Sud, Africa de Est la sud de Sahara si Asia de Sud Vest, India, Birmania. Global populatia de erete alb este in declin, in special in Europa unde numarul acestora a scazut drastic pana la 30% intre anii 1970 si 1990. Declinul populatiei este asa de semnificativ incat acesta practic nu se mai intalneste in tari ca Moldova, Belarus, Romania.

Conform fisei sitului in aria naturala protejata ROSPA 0040 au fost semnalate 20 indivizi in pasaj. La nivelul sitului indivizii identificati in pasaj au o conservare si densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national).

Habitat Eretele alb cuibareste rar in Romania, arealul lui de raspandire fiind tinuturile

de stepa, smarcuri din sud-estul Europei, ca si regiunile din Dobrogea. Pasarea are cuibul pe sol, in apropierea apelor. Specia se hraneste cu rozatoare mici si pasarele, uneori consuma si soparle sau insecte. Pasarea vaneaza in timpul unui zbor planat la inaltime mica, revirul ei de vanatoare fiind relativ mic.


acestei specii este in declin fiind declarata - specie cu risc (periclitata) „NT - Near Threatened ”. Specia este strict protejata fiind listata in Anexa II a Conventiei CITIES, Anexa II a Conventiilor de la Bonn si Berna, Anexa I a Directivei Pasari.



108


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de hranire. Specia nu a fost semnalata pe amplasament si in vecinatatea acestuia datorita lipsei habitatelor specifice dezvoltarii speciei si a populatiei foarte mici in Romania. Avand in vedere specificul proiectului (ferma porci) nu se prognozeaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Eretele sur (Circus pygargus) - Ordinul Falconiformes Familia Accipitridae

Populatia speciei in Uniunea Europeana este de 6100 perechi ce reprezinta cam 20% din totalul indivizilor inregistrati in Europa. Specia a prezintat in trecut mari fluctuatii ale populatiei dar in ultimul timp s-a stabilizat. Populatia globala nu este cunoscuta dar se estimeaza la 150000 – 200000 indivizi (Birdlife International, 2004).

Conform fisei sitului in aria naturala protejata ROSPA 0040 au fost semnalate 1 pereche in cuibarit si 60 indivizi in pasaj. La nivelul sitului indivizii identificati au o conservare foarte buna si densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national).

Habitat Cuibareste in mlastini, pajisti, culturi agricole, plantatii tinere de conifere.

Prada o constituie mici mamifere, rozatoare, dar si pasari mici. Specie migratoare isi petrece iernile in Nordul Africii.


acestei specii nu este in declin fiind declarata - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”. Specia este protejata fiind listata in Anexa I a Directivei Pasari, Anexa II a Conventiiei de la Bonn.


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de hranire. Specia nu a fost semnalata pe amplasament si in vecinatatea acestuia datorita lipsei habitatelor specifice dezvoltarii speciei si a populatiei foarte mici in Romania. Avand in vedere specificul proiectului (ferma porci) nu se prognozeaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Dumbraveanca (Coracias garrulus) – Ordinul Coraciiforme, Familia Coraciidae

Este o pasare migratoare (oaspete de vara) din familia „Coraciidae” care are Specie raspandita mai ales in Europa de Sud, Europa Rasariteana Spania, coasta



109

mediteraneana. In Romania dumbraveanca poate fi intanita numai in timpul sezonului cald, in toata tara in afara regiunilor de munte. Conform fisei sitului in aria naturala protejata ROSPA 0040 au fost semnalate 120 -130 perechi. La nivelul sitului indivizii identificati au o conservare buna si cu o densitate reprezentativa fata de media la nivel national.

Habitat Dumbraveanca prefera luminisurile de la liziera padurilor ca si pasunile sau

fanetele unde traiesc de obicei un numar mare de insecte. In prezent poate fi intalnita si in parcurile mai mari. Pasarea are cuibul in apropierea apelor unde sapa galerii in malurile din argila, gresie sau loess. In lipsa hranei se apropie si de asezarile omenesti. Este o pasare activa ziua, hrana principala a ei o constituie insectele (paduchi de plante, gandaci, libelule, lacuste, urechelnite), amfibii reptile mici pe care le pandesc, numai in timpul migratiei consuma si vegetale (in special fructe). La sosirea anotimpului rece pasarile migreaza spre sud in regiunile din sud sau sud-estul Africii iernand in regiunile de desert, semidesert, savana din Sahel, tari ca Somalia

Conservarea speciei Dupa datele IUCN este considerata in prezent o specie „Near Threatened” (in

traducere „Aproape periclitata”). Scaderea numarului de pasari a fost explicata prin schimbarea climei, agricultura intensiva, reducerea spatiilor care erau habitatul dumbravencii. Specia este listata in Anexa II a conventiei pentru migrarea speciilor (CMS).


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de hranire. Specia nu a fost semnalata pe amplasament si in vecinatatea acestuia iar prin natura proiectului nu se prognozeaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Ciocanitoare de gradini (Dendrocopos syriacus) Ordinul Piciforme, Familia Picidae

A patruns de mai multe decenii in tara noastra, venind din sud. Traieste indeosebi in tinuturile joase si mai ales in vecinatatea asezarilor omenesti. Ponta este depusa prin luna mai, in scorburi sapate in trunchiurile arborilor. Este o specie sedentara. In aria naturala protejata ROSPA 0040 populatia se afla in conservare excelenta fiind semnalate 70-80 perechi in perioada de cuibarit, cu densitate care reprezinta mai putin de 2 % din populatia la nivel national.

Ciocanitoare neagra (Dryocopus martius) – Ordinul Piciforme, Familia Picidae

Ciocanitoarea neagra poate fi intalnita in marea majoritate a teritoriilor impadurite ale Europei de Vest si Asiei. In aria naturala protejata ROSPA 0040



110

populatia se afla in conservare buna fiind semnalate 15-20 perechi in perioada de cuibarit, cu densitate foarte mica nesemnificativa la nivel national.

Habitate Traiesc atat in paduri de foioase cat si in cele de rasinoase, unde copacii cresc

la o anumita distanta intre ei, in zonele netulburate. Se pare ca prefera padurile de fag si brad, dar cuibul poate fi gasit ocazional si in plopi batrani si pini. in afara acestor paduri, ciocanitoarea neagra poate fi intalnita si in parcurile deschise, daca isi gaseste copacul potrivit pentru cuib. Ciocanitorile se hranesc indeosebi cu furnici pe care le aduna din copaci, vii sau moarte. De pe sol aduna larvele insectelor; cu ciocul puternic si drept sapa gauri in trunchiul copacilor putreziti, in cautarea insectelor ce traiesc acolo.

Conservarea speciei Aceste specii de ciocanitori au un areal mare de prezenta cu un factor de

acoperire de 10,000,000 km². Reprezinta o populatie foarte mare estimata la 1,500,000-2,900,000 indivizi in Europa (BirdLife International), speciile nu sunt in declin fiind evaluate din punct de vedere al extinctiei ca - specii cu risc redus (nepericlitate) „LC - least concern”.


functiuni industriale fiind lipsita de habitate specifice dezvoltarii speciei si locuri de hranire. Specia nu a fost semnalata pe amplasament si in vecinatatea acestuia iar prin natura proiectului nu se prognozeaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente.

Egreta mica – (Egretta garzetta) – Ordinul Ciconiiforme, Family Ardeidae

Specie de pasare acvatica (oaspete de vara) aflata continua crestere datorita incetarii vanarii. In Romania este raspandita mai ales in Delta Dunarii, sudul si estul tarii. Populatia prezenta in sit se afla in conservare buna fiind semnalate 320-380 perechi in perioada de cuibarit, cu densitate foarte mica la nivel national (populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2 % din populatia la nivel national).

Habitat Este pasare rara, cuibarind in special in Delta Dunarii, in colonii mixte formate

din cuiburi apartinand mai multor specii, precum: cormoran mic, starc galben, starc de noapte etc, indeosebi in salciile pitice, ascunse in masa stufului. Prefera zonele umede, formate din mlastini, lacuri etc. Cuibul este construit in general in arbori sau arbusti, uneori pe stuf. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre Marea Mediterana.

Conservarea speciei Specia are un areal mare de prezenta cu un factor de acoperire intre 1,000,000

si 10,000,000 km². Reprezinta o populatie mare in Europa ce este estimata la 640,000-3,100,000 indivizi (Wetlands International 2002), specia nu este in declin



111

fiind evaluata din punct de vedere al extinctiei ca - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei Lucrarile propuse in faza de constructie si exploatare a proiectului nu

genereaza un impact asupra speciei prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente. Specia nu a fost semnalata pe amplasament si in vecinatatea acestuia.

Presura de gradina (Emberiza hortulana) Ordinul Passeriforme, familia Emberizidae.

Populatia la nivel european este foarte mare, estimata la 5.200.000 perechi. Este intalnita pe tot cuprinsul Europei si in vestul Asiei. In Uniunea Europeana sunt estimate un numar de 300.000 indivizi, ponderea cea mai mare aflandu-se in Spania (cca. 75%). In aria naturala protejata ROSPA 0040 populatia se afla in conservare buna fiind semnalate 130 perechi in perioada de cuibarit, cu reprezentativitate mica la nivel national. Habitat

Prefera zonele de stepa cu pilcuri de copaci situate langa cursurile de apa. Se hraneste in principal cu nevertebrate si seminte in afara perioadei de cuibarit. Toamna si primavara migreaza pe distante foarte mari petrecandusi anotimpul rece in zona sub-Sahariana a Africii.

Conservarea speciei Specia are un areal mare de prezenta cu un factor de acoperire de 10,000,000

km². Reprezinta o populatie mare in Europa ce este estimata la 10,000,000-32,000,000 indivizi (BirdLife International), specia nu este in declin fiind evaluata din punct de vedere al extinctiei ca - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.



Vanturel de seara (Falco vespertinus) – Ordinul Falconiformes, Familia Falconidae

Vanturelul de seara este o specie monotipica foarte activa in orele de crepuscul. Aria de raspandire se intinde din Europa centrala-estica pana in Asia. Populatia din Bazinul Carpatic este considerata cea mai vestica. Populatia globala este estimata la 26.000-39.000 de perechi, majoritatea carora se afla in stepele rusesti. Ucraina, Romania si Ungaria mai fac parte din tarile unde exista o populatie insemnata de vanturel de seara. Populatia din Romania se desparte in doua (cea din vestul respectiv sud-estul tarii), si se estimeaza la 1200-1600 de perechi, in



112

descrestere permanenta.Vanturelul de seara e o specie migratoare, parasesc Europa in perioada septembrie-octombrie migrand pe fronturi largi prin Estul Apropiat si Regiunea Mediteraneana pana ajung prin noiembrie pe savanele din sudul Africii, unde raman pana in februarie. Populatia speciei prezenta in sit se afla in conservare buna fiind semnalate 22 - 34 perechi in perioada de cuibarit, cu densitate foarte mica la nivel national (populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2 % din populatia la nivel national).

Habitat Specie tipica de campie, care prefera zonele deschise ce alterneaza cu palcuri

de copaci, dumbravi. Ii convin habitatele de stepa si silvostepa, dar nu-i displac nici terenurile arabile. Hrana principala al vanturelului de seara o constituie insectele, in special lacuste, cosasi, libelule si gandaci. Dintre vertebrate captureaza soparle, broaste, micromamifere, pasari cantatoare de talie mica. Vanturelul de seara este singura specie de pasare rapitoare din aceasta regiune care cuibareste atat colonial, cat si solitar. Similar cu celelalte specii de soimi vanturelul de seara nu-si construieste cuib, ci cuibaresc in cuiburile altor pasari, in special ciori.

In perioada de dupa cresterea puilor (august-octombrie) pasarile hoinaresc, de obicei in regiuni populate si in perioada de cuibarit, dar uneori apar in forma de invazie in Europa de Vest sau chiar de Nord.

Conservarea speciei Pe listele lui IUCN vanturelul de seara este evaluat ca specie cu risc „aproape

de a fi periclitat” (Near threatened). In Romania specia este una protejata „a carei conservare necesita desemnarea ariilor de protectie speciala avifaunistica” – fiind in Anexa I a Directivei de Pasari si Anexa II a Conventiei CITIES.


genereaza un impact asupra speciei – Vanturel de seara, prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente. Specia nu a fost semnalata pe amplasament si in vecinatatea acestuia.

Muscarul gulerat (Ficedula albicollis) - Ordinul Passeriforme, familia Muscicapidae

In Romania distributia muscarului guleral este uniforma in padurile din zona deluroasa. Niciunde nu este prezent in numar mare, dar il intalnim oriunde, unde sunt paduri de foioase in stare apropiata de cea naturala. Astfel se distribuie pe Podisul Transilvaniei si Moldovei si in Subcapati. Populatia din Romania este estimata intre 460.000 - 712.000 de perechi cuibaritoare si este aparent stabila. In sit specia nu a fost semnalata in perioada de cuibarit dar au fost identificati un numar de 200 indivizi aflati in pasaj.



113

Habitat Muscarul gulerat este o specie, care traieste obligatoriu in paduri inchise.

Cuibareste destul de frecvent in padurile de foioase cu poieni si subarboret, in gradini si parcuri cu vegetatie densa. Isi construieste cuibul exclusiv in scorburi.

Conservarea speciei Specia are un areal mare de raspandire si reprezinta o populatie de cca.

24.000.000 – 39.000.000. indivizi in Europa (BirdLife International). Pe listele lui IUCN muscarul gulerat este evaluat ca specie cu fara risc „nepericlitata” (Least Concern).


genereaza un impact asupra speciei de muscar gulerat, prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente. Specia nu a fost semnalata pe amplasament si in vecinatatea acestuia.

Muscar mic – (Ficedula parva) – Ordinul Passeriforme, Familia Muscicapidae

Distributia acestei specii la nivel national nu este uniforma, fiind localizati indivizi in anumite zone ale tarii cu paduri naturale, umede si abrupte, unde local este abundent. Populatia din Romania este estimata intre 360.000 - 512.000 de perechi cuibaritoare si este aparent stabila.

Habitat Cuibareste in padurile cu frunze cazatoare sau de amestec, cu vegetatie

luxurianta, umbroase, cu subarboret des. Favorizeaza zonele mai abrupte si mai umede ale padurilor, de cele mai multe ori il intalnim in apropierea paraurilor sau izvoarelor.

Conservarea speciei Specia are un areal mare de raspandire si reprezinta o populatie de cca.

6,400,000-9,200,000 indivizi in Europa (BirdLife International). Pe listele lui IUCN muscarul gulerat este evaluat ca specie cu fara risc „nepericlitata” (Least Concern).

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona potential afectata

de proiect neafectand direct si indirect specia si declinul acesteia.

Codalb (Haliaeetus albicilla) - Ordinul Falconiformes, familia Accipitridae

Specia are cea mai mare raspandire in Delta Dunarii unde cuibareste in special pe grindurile mari impadurite, Letea si Caraorman. In ultimii ani a fost semnalat si in padurile din Oltenia, in preajma marilor lacuri de acumulare de pe Olt, precum si in judetele Arad si Galati. Este o pasare sedentara fiind intalnita si observata tot timpul anului, iarna numarul codalbilor creste datorita migratiei exemplarelor ce cuibaresc in zona nordica si ierneaza in Delta Dunarii si Dobrogea. In aria naturala protejata



114

ROSPA 0040 populatia se afla in conservare excelenta fiind semnalate 1 pereche in perioada de cuibarit si aprox. 20 - 30 indivizi in pasaj, numarul acestora fiind reprezentativ la nivel national.

Habitat Este o pasare rapitoare legata de apa ce prefera tarmuri izolate, zone umede,

inundate (delte). Cuibul este masiv construit din crengi si refacut in fiecare primavara, asezat in copaci inalti sau pe stanci. Hrana este reprezentata in principal din peste si starvuri dar mai prinde si pasari mici, reptile sau mici mamifere (rozatoare).

Conservarea speciei Pe listele lui IUCN codalbul este evaluat ca specie cu risc minim

„nepericlitata” (Least Concern). In Romania specia este una protejata „a carei conservare necesita desemnarea ariilor de protectie speciala avifaunistica” – fiind inscrisa in Anexa I a Directivei de Pasari , Anexa I a Conventiei CITIES, Anexa I Conventia de la Bonn si Anexa II a Conventiei de la Berna.


genereaza un impact asupra speciei – codalb, prin micsorarea arealului de hranire si cuibarire sau declinul populatiei existente. Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona potential afectata de proiect, specia nefiind semnalata pe amplasament si in vecinatatea acestuia.

Acvila mica (Hieraaetus pennatus) - Ordinul Falconiforme, familia Accipitridae

Cea mai mica acvila europeana, cat un sorecar este intalnita in paduri cu copaci cu frunze cazatoare, cu luminisuri si poieni, de obicei in regiuni montane mai joase, dar si la campie. Specie migratoare (oaspete de vara) este intalnita in sud-vestul si estul Europei unde reprezinta cam jumatate din populatia mondiala. Populatia din Uniunea Europeana este estimata la 2450-4950 perechi. Populatia speciei prezenta in sit se afla in conservare redusa fiind semnalati 5 indivizi in pasaj, populatie nereprezentativa pentru aria naturala protejata.

Habitat Prefera zonele impadurite limitrofe zonelor umede. Se hraneste cu mamifere

mici, nevertebrate, amfibieni. Specie migratoare isi petrece anotimpurile reci in sudul Europei si Nordul Africii. Conservarea speciei

Specia are un areal mare de prezenta cu un factor de acoperire de 10,000,000 km². Reprezinta o populatie mare ce este estimata la 10000 -100,000 indivizi (Ferguson-Lees et al. 2001), specia nu este in declin fiind evaluata din punct de vedere al extinctiei ca - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”. Nu sunt cunoscute masuri de conservare a speciei la nivel mondial.



115



Piciorongul (Himantopus himantopus) – OrdinulCharadriiforme, familia Recurvirostridae

Specie rara, adaptata climatului cald cu lagune, mlastini, delte, locuri saraturate, concentrata la noi in tara in special in Delta Dunarii si valea Dunarii. La noi este oaspete de vara, cuibarind in special in Delta Dunarii, migrand in toamna catre regiunea mediterana. Populatia speciei prezenta in sit se afla in conservare redusa fiind semnalate 24 perechi in perioada de cuibarit, cu densitate foarte mica la nivel national (populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2 % din populatia la nivel national).

Habitat Prefera mlastini eutrofe cu apa putin adanca (maximum 20-25 cm) cu plaje

nisipoase sau maloase si vegetatie joasa: smarcuri pe tarmurile apelor lent curgatoare, iazuri abandonate in curs de renaturare. Isi construeste cuibul in zone libere pe pamant, aproape de apa.

Conservarea speciei Specia are un areal mare de prezenta cu un factor de acoperire de 10,000,000

km². Reprezinta o populatie mare in Europa ce este estimata la 360,000-2,300,000 indivizi (Wetlands International 2002), specia nu este in declin fiind evaluata din punct de vedere al extinctiei ca - specie cu risc redus (nepericlitata) „LC - least concern”.



4.5.3. Masuri pentru diminuarea impactului produs asupra ariei naturale

protejate Din punct de vedere a avifaunei unui sit NATURA 2000, cel mai semnificativ impact il reprezinta pierderea habitatelor specifice speciilor. Avand in vedere distanta amplasamentului fermei, fata de situl RO SCI 0005 - Balta Brailei (aflata la o distanta de 6,5 km) si ROSPA 0040 – Dunarea Veche – Bratul Macin (aflata la o distanta de 23 km) nu sunt necesare masuri de ameliorare a impactului si nu trebuiesc intreprinse masuri de compensare pentru habitate.



116

De asemeni in timpul executarii lucrarilor de constructie si exploatare a proiectului nu anticipam o fragmentare a habitatelor care ar putea avea un impact semnificativ asupra populatiilor speciilor de desemnare.

4.5.4. Ariile de protectie de interes comunitar SCI Siturile de Importanta Comunitara (SCI) reprezinta acele arii care, in regiunea

sau in regiunile biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate si Directiva Pasari si care pot contribui astfel semnificativ la coerenta retelei Natura 2000 si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea sau regiunile biogeografice respective.

Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, sit-urile de importanta comunitara ar trebui sa corespunda zonelor din areal din care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii.

Avand in vedere ca in vecinatatea implementarii proiectului „CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE” com. Gropeni, jud. Braila se afla situl de Importanta Comunitara ROSCI 0012 – Bratul Macin cu importanta speciala din punct de vedere al protectiei mediului, in continuare se va prezenta descrierea caracteristicilor naturale ale ariei protejata precum si prognozarea problemelor de mediu relevante in situatia realizarii proiectului.

Prezentare Situri de importanta comunitara Bratul Macin, Cod ROSCI 0012 declarat ca sit de importanta comunitara

prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007 (poz. 12 Anexa 1) are o suprafata totala de 10,303 ha si apartine regiunilor administrative ale judetelor Braila (44%), Constanta (13%) si Braila (43%). Suprafatele unitatilor administrativ teritoriale cuprinsa in sit (pe teritoriul judetului Braila) sunt reprezenate de comunele: Caracaliu (14%), Daeni (11%), Greci (mai mic de 1%), Macin (6%), Gropeni (10%), Peceneaga (7%), Smardan (2%), Turcoaia (27%).

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanta comunitara, habitatele si speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanta comunitara, sunt:

• 3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

• uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea; • 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de

Chara; • 3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice;



117

• 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin;

• 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis);

• 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba; Situl prezinta importanta in primul rand pentru conservarea habitatului “92A0

- Salix alba and Populus alba galleries”, ce ocupa aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafata habitatului la nivel national. Habitatul este reprezentat pe suprafete mai mult sau mai putin reduse si prin arborete asupra carora nu s-au facut interventii silvice, inca de la formare, suprafete ce pot fi considerate paduri vigine (in prezent sau potentiale). Pe locul secund ca importanta se situeaza habitatul prioritar “62C0* - Ponto-Sarmatic steppes”, ce ocupa o suprafata de aproximativ 4% din suprafata nationala a habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri balane (asociatia Agropyretum pectiniformae), intalnite in tara predominant in Dobrogea, si stepe petrofile pe sisturi paleozoice (asociatia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) incadrate in alianta endemica pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcus, 1999).

Specii de interes (flora si fauna) pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara

Specii de amfibieni si reptile: • 1188 - Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie); • 1220 - Emys orbicularis (Broasca testoasa de apa); • 1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creasta dobrogean) Specii de pesti: • 1130 - Aspius aspius (Avat); • 1149 - Cobitis taenia (Zvarluga); • 2511 - Gobio kessleri (Petroc); • 1145 - Misgurnus fossilis (Tipar); • 2522 - Pelecus cultratus (Sabita); • 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare). • 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta). Specii de plante: • 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta) Alte specii importante de flora si fauna: • Echinops ritro ssp. Ruthenicus (tatarnica); • Thymus zygioides (cimbrisor mic).

4.5.5. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia

speciilor. Identificarea habitatelor din zona de realizare a proiectului s-a facut utilizand

metoda de identificarea a habitatelor de intindere mare pe baza ortofotoplanurilor



118

zonei, identificarea speciilor de plante caracteristice habitatelor prezente fiind realizata pe teren.

In urma investigatiilor in zona destinata realizarii proiectului de investitie „Infiintare ferma crestere suine” comuna Gropeni nu au fost identificate habitate prioritare si specii de interes comune ariilor protejate invecinate enumerate anterior.

Amplasamentul este localizat la o distanta de 6,5 km fata de fluviul Dunarea, pe partea stanga a bratului Cremenea, in sud-estul comunei Gropeni. Zona este dominata de terenuri agricole – proprietati particulare si terenuri virane.

Descrierea habitatelor prezente in zona de realizare a proiectului cat si in vecinatatea imediata a acestuia s-a realizat conform schemei de clasificarea si identificarea a habitatelor, utilizata in lucrarea „Habitatele din Romania - Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005”.

In urma observatiilor pe teren apar bine diferentiate in mod evident doua zone cu tipuri de formatiuni vegetale majore:

• Agroecosistemele dezvoltate in vederea practicarii agriculturii intensive identificate in extravilanul localitatii Gropeni.

• Comunitati ruderale (antropice) dezvoltate mai ales in zona cailor de acces (drumuri exploatare agricola) pe amplasament si de-a lungul cailor de comunicatie rutiere.

Agroecosistemele sunt evidentiate in principal prin formatiuni vegetale specifice speciilor de plante cultivate (culturi de cereale) dar si printr-o serie de specii de plante clasificate drept daunatori (plante perene):

• Agropyron repens (pir tarator) - Increngatura:Magnoliophyta; Clasa: Liliopsida; Ordinul: Poales; Familia: Poaceae; Genul: Elytrigia; Specia: Agropyron repens;

• Cynodon dactylon (pir gros) - Increngatura: Magnoliophyta, Clasa: Liliopsida, Ordinul: Poales, Familia: Poaceae, Genul: Cynodon, Specia: Cynodon dactylon;

• Amaranthus retroflexus (stir)- Increngatura: Magnoliophyta; Clasa: Magnoliopsida; Ordinul: Caryophyllales; Familia: Amaranthaceae; Genul: Amaranthus; Specia: Amaranthus retroflexus;

• Convolvulus arvensis (volbura, rochita randunicii)- Increngatura: Magnoliophyta; Clasa: Magnoliopsida; Ordinul: Solanales; Familia: Convolvulaceae; Genul: Convolvulus; Specia: Convolvulus arvensis. Prezenta taxonilor caracteristici acestor specii de plante identificate pe

terenurile agricole nu este foarte mare, acestea regasindu-se izolate in grupuri mici (10-20 plante) intrucat lucrarile agricole sunt efectuate in special pentru inlaturarea acestor specii considerate daunatoare pentru culturile agricole.



119

Habitate specifice comunitatilor ruderale au fost observate in zona vecinatatii proiectului fiind dezvoltate de-a lungul cailor de comunicatie in special de-a lungul DJ 212 a drumurilor comunale si a terenurilor virane invecinate clasificanduse dupa speciile de plante identificate astfel:

R8701 - Comunitati antropice din lungul cailor de comunicatie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria si Marrubium vulgare. Majoritatea plantelor caracteristice acestor fitocenoze sunt inalte depeste 50–60 cm si realizeaza o acoperirede 70–80%. Speciile frecvent intalnite sunt: Artemisia vulgaris, Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis, Ballota nigra. Habitatul are o valoare conservativa redusa.

R8702 - Comunitati antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans si Centaurea calcitrapa. Valoarea conservativa a acestor specii este redusa ca urmare a raspandirii in densitate mare pe terenuri agricole nelucrate.

R8704 - Comunitati antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major. Majoritatea plantelor componente sunt de talie mica, caracterizate prin speciile: Lolium perenne, Lepidiumruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor. In cadrul acestor fitocenoze sunt semnalate si specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum si Syntrichia ruralis.

Fauna este reprezentata in special prin animale caracteristice speciilor de rozatoare (soarece de camp, popandau, iepure etc). Dintre pasari pe langa cele caracteristice ariei de protectie speciala ROSPA 0040 si ROSPA 0005 mai sunt intalnite si specii larg raspandite cum sunt: vrabia, porumbelul, randunica, cioara de semanatura, sitari, gugustiuci, turturele, prepelite, randunele, pitigoi, lastuni etc.

4.5.6. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie Nu este cazul. 4.5.7. Rute de migrare Nu este cazul. 4.5.8. Informatii despre speciile locale de ciuperci Nu este cazul. 4.5.9. Impact prognozat La alegerea amplasamentului fermei s-a tinut cont de conditiile de mediu –

clima, relief, reteaua hidrografica prezenta in zona, caracteristicile solului, cat si de costurile mici pentru constructia obiectivelor prevazute in proiect avand in vedere asigurarea utilitatilor de catre S.C. Vegetal Trading S.R.L. Comuna Tufesti, T5, Judetul Braila. Adaposturile/halele de crestere a porcilor, statia de epurare si



120

platforma de depozitare a fractiei solide (a namolului de epurare) sunt principalele surse de poluare in special a atmosferei si implicit a factorilor care ar putea cauza un posibil impact asupra biodiversitatii zonei.

Prin masurile constructive in ceea ce priveste adaposturile proiectate cu sisteme de ventilatie artificiala si ventilatie naturala ce realizeaza dispersia poluantilor in atmosfera se asigura fara a disturba semnificativ biodiversitatea zonei si zonele locuite. In alegerea amplasamentului un argument important a fost reprezentat de topologia terenului: lipsa depresiunilor, a vailor inchise si a zonelor cu frecvente inversiuni termice, precum si a terenurilor expuse eroziunii si a vanturilor dominante pe directia teritoriilor locuite.

De asemenea, in vecinatatea proiectului nu sunt prezente grupari de obiective care elimina in atmosfera poluantii ce-si potenteaza prin combinare sau amestec, actiune succesiva, efectul nociv asupra biodiversitatii.

4.5.7.1 Impact transfrontier Nu este cazul. 4.5.7.2 Masuri de diminuare a impactului In urma investigatiilor asupra habitatelor prezente in zona si vecinatatea

amplasamentului proiectului propus (Construire ferma de reproductie suine) putem concluziona ca biodiversitatea zonei este redusa si puternic controlata antropic.

Pentru a limita impactul asupra biodiversitatii zonei se propun urmatoarele masuri cu privire la:

• deseurile rezultate ca urmare a constructiei si functionarii fermei de reproductie a suinelor, vor fi colectate selectiv in pubele inchise, depozitate intr-un loc special amenajat pentru a nu atrage efectivele de pasari aflate in zona sau dezvoltarea unor familii de rozatoare;

• activitatile propuse in cadrul proiectului se vor executa in limita spatiul desemnat (amplasamentul fermei de reproductie a suinelor) fara a implica vecinatatea amplasamentului;

• evitarea aparitiei si/sau propagarii epidemiilor prin prezenta filtrului sanitar si a masurilor luate in cazul animalelor decedate care vor fi eliminate in conditiile specifice impuse de normele sanitar veterinare. In privinta biodiversitatii zonei prin realizarea proiectului nu se prevad

modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.), plaje, etc, si nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure. De asemenea, nu se vor realiza modificarea/distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei speciilor: speciilor de plante sau animale incluse in Cartea Rosie, specii



121

locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare, modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica.

Executia si operarea activitatilor poiectului propus se va face cu respectarea masurilor privind limitarea degradarii florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc), in zona adiacenta.

Implementarea proiectului si operarea lui pe arealul analizat nu va influenta dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale, nu va modifica/distruge rutele de migrare.

In urma evaluarii se considera ca impactul indus de realizarea investitiei asupra ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TERESTRE va fi nesemnificativ, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, a modului de lucru si de eliminare controlata a deseurilor.

4.6. Peisajul 4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea

acestuia A. Caracteristicile si geomorfologia reliefului Amplasamentul zonei studiate apartine din punct de vedere geomorfoogic

Luncii Dunarii (situata paralel cu Fluviul Dunarea - Bratul Cremenea). Soulurile existente sunt soluri aluvionare formate in conditiile unui regim de

lunca cu inundatii periodice variate, fapt ce se reflecta in stratificarea materialului aluvional.

In aceste zone nu exista resurse de substante minerale solide care pot fi valorificate rentabil. In restul suprafetei comunei se gasesc depozite loessoide, sisturi verzi si aluviuni nevalorificabile.

B. Caracteristicile retelei hidrologice In zona amplasamentului pe latura estica, la o distanta de aproximativ 4000 m

se afla fluviul Dunarea. C. Zone impadurite in arealul amplasamentului Nu este cazul. 4.6.2. Impactul prognozat Nu este cazul. 4.6.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural Nu este cazul. 4.6.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor.

Nu este cazul.



122

4.6.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ

(paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor.

Nu este cazul. 4.6.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din difer ite locuri de

observare; numarul si diversitatea punctelor de observare Amplasamentul evaluat se afla langa drumul DJ 212 si este vizibil din toate

directiile si este in afara traficului turistic. A. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului

Nu se vor face modificari cu privire la utilizarea terenului. B. Explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus

Tabelul nr. 4.6-23 Utilizarea terenului pe amplasament

Suprafata [ha]

Utilizarea terenului Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

In agricultura: - teren arabil - gradini - pasuni

- - -

36266,00 mp

- -

- - -

Paduri - - - Drumuri - - -

Zone construite (curti, suprafata construita)

Suprafata construita

S = 00 mp

Suprafata construita

totala propusa Sc = 10019,05 mp

-

Ape - - - Alte terenuri:

- vegetatie plantata - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

- - - -

- - - -

- - - -

TOTAL 0 mp 36266,00 mp

4.6.7. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul.

4.7. Mediul social si economic 4.7.1. Evaluarea mediul social si economic

a) Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice/populatiei locale



123

Nu este cazul. b) Numarul de locuitori in zona de impact

Nu este cazul. Distantele fata de zonele locuite este de 3 km pentru Comuna Gropeni, 6,5 km pentru Comuna Tufesti si 5 km pentru Comuna Valea Cinepii.

c) Locuitori permanenti si vizitatori Nu este cazul.

d) Caracteristicile populatiei in zona de impact Nu este cazul.

e) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale Ca urmare a aparitiei proiectului, impactul acestuia asupra activtatii economice

va fi pozitiv, asigurandu-se conditiile de dezvoltare economica ale zonei si contributia la cresterea nivelului de taxe colectate la bugetul local. Se vor crea locuri de munca si implicit conditiile de viata ale populatiei se vor imbunatati.

f) Impactul potential al proiectului asupra activitati lor economice Pozitiv.

g) Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata din zona Datorita distantelor relativ mari fata de asezarile umane nu se preconizeaza un

impact potential negativ asupra conditiilor de viata din zona proiectului. Masurile constructive luate inca din faza de proiectare a obiectivului privind spatiile de crestere a suinelor prevazute cu nivel de apa pentru inhibarea mirosurilor, si amplasamentul statiei de epurare si a platformei de deshidratare a namolului, cat si realizarea unei perdele vegetale perimetrale amplasamentului, vor contribui la o diminuare a impactului principalilor factori de stres asupra locuitorilor din zona.

h) Informatii despre rata imbolnaviriilor Nu este cazul.

i) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor Pozitiv: contribuie, prin taxele platite, la cresterea bugetului local si prin

anagajarea de persoanal. 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul. 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si

culturale Nu este cazul. 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice Nu este cazul.



124

5. Analiza alternativelor 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment

pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului

Din punct de vedere al alegerii amplasamentului Proiectul are in vedere construirea unei ferme de reproductie a suinelor pe un

amplasament aflat in prelungirea complexului de porci care aprtine S.C. Vegetal Trading S.R.L. Com. Tufesti, T 5, Jud. Braila. Avand in vedere necesitatea unor spatii de crestere si reproducere a suinelor, suplimentare celor aflate la complexul de porci al S.C. Vegetal Trading S.R.L., cat si limitarile pe care amplasamentul le oferea pentru dezvoltarea de noi capacitati de productie, s-a considerat ca fiind oportuna extinderea fermei in partea de nord. Totodata, a fost valorificata posibilitatea utilizarii utilitatilor aflate la limita acestuia, astfel incat nu s-a pus problema analizarii unui alt amplasament alternativ.

Totodata, prin construirea fermei de reproductie a suinelor se doreste valorificarea potentialul agricol ridicat al zonei, o valorificare corespunzatoare a productiei de cerealale si crearea unor noi locuri de munca. Construirea fermei va contribui si la dezvoltarea productiei interne de animale si implicit la dezvoltarea economiei care, in cele din urma, se va regasi in nivelul de trai al populatiei.

Din punct de vedere al momentului ales pentru demararea investitiei Din acest punct de vedere este chiar recomandata urgentarea realizarii

proiectului, care va avea un efect pozitiv pentru zona analizata. Tinind cont ca se preconizeaza atragerea unor resurse financiare provenite din fondurile structurale este necesara accelerarea termenelor cu respectarea conditiilor legale.

Din punct devedere al solutiilor tehnice si tehnologice Procesul tehnologic, sistemul de crestere propus in proiect, tipurile de

echipamente si modul de colectare, evacuare si tratare a dejectiilor sunt in concordanta cu cele mai bune tehnici disponibile (tehnici prevazute in documentele de referinta BAT/BREF) privind cresterea intensiva a porcilor. Tehnologia de crestere a porcilor cat si tehnicile propuse in cadrul proiectului de investitie sunt considerate a fi cele mai bune pentru prevenirea poluarii, asigurandu-se totodata un echilibru intre beneficiul realizat prin pastrarea unui mediu curat si costurile financiare necesare aplicarii acestor tehnici.

5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitate a, viabilitatea si

eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu

Marimea, durata si reversibilitatea impactului Daca se vor aplica masurile prevazute in studiul privind evalaurea impactului

asupra mediului, aparitia unui impact negativ este tinuta sub control, in limitele



125

prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In situatia in care efectele asupra mediului sunt reversibile, acestea vor fi importante si se pot manifesta cu precadere asupra apelor de suprafata si asupra terenurilor agricole, prin initierea si/sau accentuarea proceselor de salinizare, acidifiere si imbogatirea cu metale grele in cazul solului, respectiv de eutrofizare in cazul apelor de suprafata, respectiv contaminarea cu agenti patogeni, in cazul apelor de orice natura si chiar a solului.

Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibila, in functie de marimea impactului, pe termene mai scurte dar si foarte lungi, aceasta fiind determinat si de promptitudinea interventiei si categoria masurilor aplicate de catre titularul investitiei.

Pe de alta parte nu trebuie pirdut din vedere faptul ca tratarea solului agricol cu ingrasaminte naturale afecteaza in mod direct si pozitiv capacitatea de productie a acestuia cu un efect indirect negativ mult inferior fertilizantilor de sinteza.

Eficienta masurilor de reducere a impactului asupra mediului Masurile de prevenire si interventie in vederea reducerii impactului asupra

mediului, sunt viabile si vor fi prezentate la capitolul de concluzii si recomandari. Totusi, este important de mentionat faptul ca viabilitatea masurilor de prevenire si interventie scade semnificativ daca efectul poluarii va fi cumulativ.



126

6. Monitorizarea 6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor

de constructie. In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport al

agregatelor si materialelor pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea organizarii de santier cu facilitati igienico-sanitare si, nu in ultimul rand, gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier, indepartarea diferitelor resturi de materiale de constructie care vor rezulta in urma lucrarilor de constructie.

Pentru un management bun al lucrarilor, in cadrul organizarii de santier se va impune adoptarea urmatoarelor masuri:

- Marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii perimetrului afectat de constructie;

- Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier; - Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare,

obligand conducatorii auto sa reduca viteza si sa acorde o atentie speciala circulatiei in zona;

- Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de timpii de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire (beton, ciment) corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor. De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, dat fiind schimbarile de clima si conditii atmosferice inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii 15 ani. Se va elimina astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util.

- Asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din cadrul organizarii de santier;

- Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de alimentare cu apa potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri sociale, containere pentru strangerea deseurilor);

- Pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al betoanelor sau altor materiale, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de pamant sau a altor reziduuri din santier;

- Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se realizeaza o umectare mai intensa a suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in cazul pulverizarii de var praf;



127

- La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele.

Alte tipuri de monitorizare necesare a fi realizate in perioada organizarii

de santier: - Epurarea apelor uzate se va face prin: utilizarea toaletelor ecologice, solutie

care pentru perioada de constructie este cea mai eficienta atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al protectiei mediului; decantarea suspensiilor in bazine decantoare si evacuarea fazei lichide (eventual recircularea apei spre aceeasi folosinta);

- Instalatiile pentru fabricarea betoanelor de ciment si a betoanelor asfaltice vor utiliza tehnologie moderna care permite retinerea poluantilor;

- Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin: santuri in lungul drumurilor, platforme cu deversare catre exteriorul amplasamentului datorita pantelor amplasamentului;

- Colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele periculoase vor fi depozitate in locuri special amenajate, pentru a reduce la minim riscul producerii unei poluari accidentale a mediului acvatic. Se recomanda refacerea amplasamentului/amplasamentelor care vor fi

eliberate de constructii, umplerea cu pamant a gropilor rezultate si nivelarea terenului, unde va fi posibil terenul liber se va insamanta cu gazon.

6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functio narii fermei de

reproductie a porcilor In perioada de functionare a fermei de reproductie a porcilor, se

recomanda monitorizarea factorilor de mediu din zona de influenta a amplasamentului, dupa cum urmeaza:

- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate se realizeaza prin determinari fizico-chimice asupra apelor epurate cat si a celor subterane din zona amplasamentului.

- analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de influenta a fermei, avandu-se in vedere mai ales valorile indicatorilor amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi, urmarindu-se variatia acestora in functie de anotimp. Punctele de determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului fermei, pe fiecare directie a amplasamentului (N, E, S, V).

- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinari fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele de observatie (foraje de monitorizare) de la statia de epurare.



128

- monitorizarea solului prin determinari ale indicatorilor de calitate la platforma de stocare a namolului.

- monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului. - monitorizarea cantitatilor de deseuri si a modului de valorificare si

eliminare a acestora. Frecventa de monitorizare si controlul indicatorilor de calitate se

realizeaza dupa cum urmeaza: Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate vor fi monitorizati inainte de

deversarea in emisar (Fluviul Dunarea) a apelor epurate. Se recomanda ca ori de cate ori se va realiza deversarea apelor epurate, sa se faca numai dupa realizarea in prealabil a analizelor parametrilor fizico-chimici ai apelor care urmeaza a fi evacuate.

Pentru monitorizarea indicatorilor de calaitate ai apelor subterane se vor preleva ape din cele doua foraje de observatie aflate la statia de epurare si vor fi efectuate analize ale calitatii apei freatice, vor fi identificate eventualele modificari in timp - determinari fizico – chimice si microbiologice.

In perioada de realizare a proiectului se vor monitoriza imisiile de poluanti in aer la limita amplasamentului realizandu-se masuratori anuale pentru imisiile de poluanti la: amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi.

Pentru indicatorii analizati, masuratorile privind valorile limita de imisie se realizeaza la limita amplasamentului, conform prevederilor din STAS 12574/87.

Se va urmari anual evolutia indicatorilor de calitate ai solului pe pe amplasamentul fermei tinandu-se cont de efectul proiectului de investitie, urmarindu-se totodata si modificarile aparute la nivelul acestuia.

Pentru investigarea probelor de sol se va tine cont de prevederile Ordinului 757/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, analizandu-se urmatorii indicatori: pH; continutul total de saruri solubile; continutul in bicarbonati (HCO3

-); continutul in substanta organica si humus. In perioada derularii proiectului este necesar sa se monitorizeze tasarile solului

care ar putea apare in perioada de realizare a lucrarilor. Distributia namolului de epurare pe terenurile arabile in vederea fertilizarii, se

va realizeaza conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Dozele unitare in baza carora se vor adminstra dejectiile stabilizate, vor fi idicate pe baza analizelor dejectilor si ale solului realizate in studiul agrochimic intocmit de Oficul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Braila.

Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observatie (puturi freatice) in scopul identificarii posibilelor contaminari-infiltrari in sol a diferitelor substante.



129

Pentru probele de apa din forajele de observatie se vor analiza urmatorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfati, azotati, amoniu, CCOCr, substante extractibile, fenoli, CBO5.

Monitorizarea zgomotului se realizeaza la limita amplasamentului, conform prevederilor STAS 10009/88. Valoarea admisa a zgomotului la limita incintei, nu va depasi nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.

Activitatile de demolare - dezafectare de pe amplasament nu vor trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca limitele de presiune (Leq) prevazute de STAS 10009/88, de 60 dB(A) Cz 45, in timpul zilei si 40 dB(A) Cz 35 in timpul noptii.

Se vor monitoriza fluxurile de deseuri generate din activitatea de crestere a porcilor, cantitatile rezultate, modul de colectare si depozitare al acestora.

In mod obligatoriu se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri si caracteristicile acestora cu privire la compozitia fizica si chimica in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

In vederea depozitarii/eliminarii deseurilor rezultate din activitatea de demolare-dezafectare se vor respecta cu strictete prevederile cuprinse in Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005. Se realizeaza o caracterizare fizico-chimica a fiecarui tip de deseu dupa care se va decide destinatia acestuia.

Nota: Beneficiarul lucrarilor va fi obligat sa raporteze catre autoritatea pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efecte negative inregistrate prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea pentru protectia mediului in maxim 12 ore. Rezultatele determinarilor efectuate vor fi concretizate intr-un registru pe toata perioada de realizare a monitorizarii.



130

7. Situatii de risc 7.1. Riscuri naturale In general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinati de:

potentialul seismic corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reteaua hidrografica, clima, gradul de acoperire cu vegetatie, compozitia solului si dispunerea straturilor geologice.

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari categorii de hazarde naturale:

a) endogene: - eruptiile vulcanice (nu este cazul); - cutremurele (activitate intensa in zona).

b) exogene: - biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): potential moderat; - geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu a fost identificat un astfel

de potential pe amplasment sau in zona adiacenta complexului imobiliar; - astrofizice: neaplicabil; - hidrologice (inundatiile): nu este cazul; - climatice: nesemnificativ; - biofizice (focul): potential moderat.

7.2. Accidente potentiale S-au identificat urmatoarele zone unde pot aparea sau se poate produce un

impact asupra factorilor de mediu in perioada functionarii fermei de crestere a porcilor:

Tabelul nr. 7.2-1 Situatii de risc

Tipul de accident potential

Consecintele accidentului

Statia de epurare si bazinele de stocare/

deshidratare a dejectiilor.

In situatia in care nu se va asigura un volum efectiv necesar pentru stocarea si epurarea apelor uzate, si nu se va tine cont de recomandarile cu privire la stocarea apelor uzate vor exista deversari pe terenurile adiacente statiei de epurare, cu efecte directe asupra solului, subsolului, panzei freatice si apele de suprafata.

Sistemul de colectare si epurare a apelor uzate cu dejectii.

Aparitia unor fisuri in conductele de colectare, a peretilor, a platformei, a componentelor statiei de epurare care pot duce la aparitia unor infiltratii, cu efecte directe asupra solului, subsolului si panzei freatice.



131

Tipul de accident potential

Consecintele accidentului

Transformatoarele, generatorul de curent si instalatiile electrice.

In situatia aparitiei unui incendiu sau a unei explozii, factorii de mediu afectati pot fi aerul, solul si sanatatea salariatilor.

Zona de depozitare a deseurilor.

Aceasta poate reprezenta un risc numai la depunerea necontrolata a deseurilor, factorii de mediu afectati fiind solul, subsolul, apa de suprafata si eventual apa freatica.

Cauzele principale ale producerii unor accidente in cadrul fermei sunt

reprezentate in principal de: eroarea umana, avarii ale instalatiilor si/sau a componentelor tehnologice, operarea incorecta a instalatiilor sau componentelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati naturale.

7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului

Avand in vedere profilul activitatii care se va desfasura pe amplasamentul fermei, tehnicile aplicate, substantele si cantitatile utilizate, tipurile de deseuri care rezulta din activitate si modul de gestionare a acestora, recomandarile facute, se poate afirma ca probabilitatea producerii unui accident industrial cu impact semnificativ asupra mediului este foarte redusa. Totusi, cel mai grav accident care s-ar putea produce in cadrul fermei poate fi reprezentat de evacuarile si/sau deversarile necontrolate (in cazul aparitei ploilor torentiale de lunga durata, in cazul unui volum insuficient pentru stocarea apelor si/sau dejectiilor) ale apei uzate cu dejectii ce pot contamina solul/subsolul/freaticul si chiar apele de suprafata.

7.4. Planuri pentru situatii de risc

Operatorul fermei va trebui sa intocmeasca un plan de prevenire a poluarilor accidentale si interventie in cazul poluarilor accidentale, in care vor fi prevazute o serie de masuri dupa cum urmeaza: blocarea sistemului de canalizare/canale utilizate pentru colectarea si transportul apelor uzate din cadrul fermei; in cazul avariei sau nefunctionarii unor componente ale statiei de epurare sau atingerea unui volum maxim de stocare a apelor uzate in bazine (aceasta situatie nu include volumul tampon perevazut pentru statia de epurare) respectiv atingerea unui volum maxim de stocare a dejectiilor in platforma de depozitare/deshidratare a dejectiilor.



132

In planurile mai sus mentionate se va descrie modul de prevenire, de actiune in cazul aparitiei unei poluari accidentale, echipamentul de interventie, respectiv vor trebui stabilite responsabilitatile persoanelor abilitate pentru interventia in situatii de risc.

Procedurile mentionate in planurile mai sus mentionate vor fi elaborate in conformitate cu cerintele legislative in vigoare, urmarindu-se in acelasi timp alte actiuni si schimbari care pot sa asigure o buna desfasurare a activitatii in cadrul fermei.

7.5. Masuri de prevenire a accidentelor

In scopul prevenirii accidentelor in cadrul fermei se vor lua urmatoarele masuri: - verificarea periodica a starii retelelor de canalizare si a canalelor, a

functionarii corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor din statia de epurare;

- construirea de canale de garda in jurul platformelor de stocare a namolului de epurare;

- conectarea canalelor de garda la sistemul de epurare a apelor uzate si/sau la bazinul de stocare.

7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect

Nu este cazul.



133

8. Descrierea dificultatilor

In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de investitie „Construire ferma de reproductie suine”, amplasat in comuna Gropeni, judetul Braila, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau practice.



134

9. Rezumat fara caracter tehnic 9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a

explicatiilor stiintifice etc. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Necesitatea realizarii proiectului - „CONSTRUIRE FERMA DE

REPRODUCTIE SUINE” - are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice deficitare in special pe sectorul dezvoltarii fermelor zootehnice si valorificarea productiei vegetale din productia zonei.

Infiintarea fermelor de crestere a suinelor va contribui direct la reducerea importurilor de carne de porc, utilizarea furajelor rezultate din productia agricola autohtona cu efecte economice pozitive pentru cultivatorii din zonele adiacente.

Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta infrastructurii necesare unei ferme de reproductie a porcilor, si anume: sursa de alimntare cu apa si rete de canalizare, statia de epurare a apelor uzate si platforma de stabilizare/mineralizare a namolului de epurare, filtru sanitar si capacitati de eliminare a deseurior de origine animala (a mortalitilor) conform preverilor sanitar–veterinare. Toate aceste avantaje cat si costurile mici implicate pentru constructia fermei de reproductie datorita valorificarii infrastructurii existente cat si utilizarea unor suprafete de teren mult mai mici in comparatie cu fermele de profil, ar putea reprezenta un avantaj semnificativ in alegerea acestei variante de amplasament. In plus, beneficiarul se afla in procedura de pregatire a cererii de finantare pentru fonduri structurale. Implementarea proiectului va imbunatati rata atragerii fondurilor nerambursabile de la UE, va crea locuri de munca si va utiliza in mod favorabil potantialul economic si social al zonei. Amplasamentul obiectivului si adresa

Amplasamentul obiectivului propus „CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE” aflat in folosinta S.C. CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CEREALA S.R.L., este situat in extravilanul localitatii Gropeni, judetul Braila, Tarlaua 178, Parcela 1293. Proiectul propus se afla linga complexul de crestere a porcilor apartinind SC VEGETAL TRADING SRL, com Tufesti, T5, P1, 16, 20, 21, la limita administrativa a celor doua commune, respectiv la limita de vecinatate a celor doua amplasamente.

Suprafata de teren pe care se va realiza investitia este conform Certificatului de urbanism nr. 234 din 05.10.2010 in extravilanul Comunei Gropeni, cu folosinta actuala de teren arabil.



135

Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt: • la Nord – teren viran si teren arabil. Comuna Gropeni se afla la o

distanta de cca. 3 km; • la Est – se afla orezaria Gropeni, apartinind ADS (concesionata catre

S.C. VEGETAL TRADING S.R.L.) si fluvial Dunarea la cca 6,2 km; • la Sud - teren arabil. Comuna Tufesti se afla la o distanta de cca. 6,5 km; • la Vest – se afla terenuri agricole. Comuna Valea Cinepii se afla la o

distanta de cca. 5 km. Topografia amplasamentului se evidentiaza printr-o usoara panta a terenului,

de la Sud la Nord, diferenta de nivel fiind de aproximativ 1 m. Accesul auto si pietonal la ferma se va asigura din drumul DJ 212 care face

legatura intre Comunele Gropeni si Tufesti. Amplasamentul destinat realizarii proiectului se va bransa la urmatoarele retele

de utilitati: • alimentare cu apa din reteaua de distributie localitatea Gropeni; • alimentare cu energie electrica.

Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt: S teren = 36258 mp; S ocupata de constructii va fi de S = 2691,05 mp; P.O.T. existent = 00,00 %; P.O.T. propus = 26,97 %; C.U.T. existent = 00,00; C.U.T. propus = 00,27. Caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din

loessuri cu adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate realizarii proiectului. Comportarea in timp a constructiilor va fi buna in special prin masurile initiale de protectie care vor fi luate pentru amplasamentul fermei:

• halele vor fi realizate din materiele usoare (panouri termoizolate pe structura metalaica);

• nu exista surse de apa care sa puna in pericol stabilitatea constructiilor; • amplasamentul va fi prevazut cu trotuare de garda de jur imprejurul

constructiilor si santrui de garda pentru evacuarea apelor din precipitatii. Descrierea etapelor de realizare a proiectului

Pe amplasamentul situat in localitatea Gropeni se va amenaja o Ferma de reproductie a suinelor, proiect ce se va derula in doua faze:

• I – etapa de constructie a lucrarilor prevazute in proiectul tehnic; • II – punere in functiune a fermei de reproductie a suinelor.



136

Procesele parcurse in faza de constructie a proiectului , ce vor fi parcurse pentru realizarea investitiei „CONSTRUIRE FERMA DE REPRODUCTIE SUINE”, sunt:

Lucrari de constructii a 4 hale, dupa cum urmeaza: • Hala maternitate cu suprafta de 1404 mp; • Hala gestatie libera cu suprafata de 1638 mp; • Hala gestatie imobilizanta cu suprafata de 1134 mp; • Hala tineret cu suprafata de 2088mp; • Amplasarea instalatiilor si utilajelor specifice fermei in interiorul si

exteriorul celor 4 hale. Lucrari de montaj care vor cuprinde:

• executare instalatii electrice; • iluminat artificial interior; • amplasarea utilajelor in cele 4 hale; • conectarea sistemului de automatizare; • alimentarea cu utilitati; • racordare la reteaua de canalizare interna a fermei.

Constructiile propuse a fi realizate se vor desfasura pe o suprafata totala de 36258,00 mp, amplasarea fiecarei constructii fiind evidentiata in Anexa – Planul de situatie 1:1000. Proiectul de investitie prevede urmatoarele lucrari: Constructia a patru hale cu capacitatea proiectata de 1106 locuri pentru scroafe si 3696 locuri pentru cresterea tineretului. Halele vor fi constructii tip si vor avea urmatoarele dimensiuni:

- hala maternitate cu suprafta de 7m x 18m = 1404 mp; - hala gestatie libera cu suprafata de 91m x 18 m = 1638 mp; - hala gestatie imobilizanta cu suprafata de 63m x 18 m = 1134 mp; - hala tineret cu suprafata de 116 x 18 m = 2088mp.

Suprafata totala construita a celor patru hale va fi de S = 6264 mp. 9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si,

daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului

� Metodologiile descrise in: H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; Ordinul nr. 863/2002 privind



137

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

� Incertitudini Semnificative: nu este cazul.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului 9.3.1. Factorul de mediu apa In situatia in care nu va fi asigurata capacitatea de stocare a dejectiilor lichide

prevazuta in tehnoogia de epurare, respectiv a unei capacitati de rezerva (capcitate tampon) in cazul ploilor torentiale extreme exista riscul aparitei unor posibile descarcari accidentale. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti. Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (Fluviul Dunarea) nu va fi posibila, avand in vedere distanta dintre amplasamantul fermei si fluviul Dunarea. Tinand cont de distanta de 6,5 km pana la Dunare probabilitatea producerii poluarii corpurilor de apa prin descarcari accidentale este foarte redusa.

9.3.2. Factorul de mediu aer In perioada realizarii lucrarilor de constructie a fermei, impactul asupra

factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie.

In perioada de functionare a fermei de reproductie a suinelor, poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica a demonstrat ca prin introducerea in ratia de harana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii substantelor nutritive cat si a accentuarii tranzitului intestianal, contribuind in acest mod la o crestere a gradului emisiilor de poluanti.

Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de starea fiziologica a organismului.

Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt indepartate in mod frecvent.



138

9.3.3. Factorul de mediu sol In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra

factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor care au cauzat poluarea.

In perioada de functionare a fermei de reproductie a porcilor, poluarea solului poate fi cauzata/determinata de aparitia unor defectiuni la statia de epurare a apelor care la randul lor ar putea favoriza aparitia unor poluari accidentale la nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea apelor uzate si/sau dejectii lichide, este determinat in primul rand de cantitatea deversata, respectiv de concentratia/calitatea acestora.

Totodata, utilizarea irationala in agricultura a produselor reziduale rezultate din procesul de epurare a apelor uzate pentu fertilizarea solului/terenurilor, cat si aplicarea unor tehnologiii neadecvate tipului de sol sau de cultura poate contribui la aparitia unor fenomene negative, respectiv la poluarea solului.

In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare a plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor uzate epurate poate contribui la aparitia fenomenului de saraturare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita utilizarii dejectiilor ca fertilizant in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind reprezentate de: acidifierea solului, contaminarea cu metale grele si agenti patogeni.

Contaminarea solului cu metale grele Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3,

si anume: Fe, Mn, Ni, Zn, - nutrienti, si Cd, Hg, Pb – care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin toxice pentru micro-organisme, plante si animale in momentul in care concentratia acestora o depaseste pe cea admisa.

Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.



139


Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale acestora.

Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care

consta in scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la modificarea pH-ului solului sunt:

- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului; - aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf; - acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre

bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase; - nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor

plantelor. Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul solului. Se

poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare cu nitrati este mai mare. Simptomele acidifierii solului se manifiesta numai atunci cand ajung in recolte, avand un impact negativ cu precadere in cazul culturilor de cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere), fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii consumatorilor (om si animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o serie de nutrienti devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol.

Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in

considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la animale se pot transmite omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om.

Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii: - bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si

Chlamydia); - mycoplasma, fungi si protozoare.

Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:



140

- cestodelor si nematodelor-paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a atinge stadiu infestant;

- geothelminthes–paraziti intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul infestant.

9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu 9.4.1. Factorul de mediu apa Tehnicile prevazute in cadrul proiectului de investitie vor avea in vedere

consumuri de apa cat mai mici, respectiv incadrarea in recomandarile cerintelor BAT/BREF.

Pe laturile amplasamentului platformelor de deshidratare a namolului sunt canale de garda pentru preluarea scurgerilor accidentale (in cazul ploilor torentiale sau al unor incidente de functionare). Apele de la platforma de stocare a dejectiilor vor fi preluate in statia de epurare prin intermediul retelei de canalizare.

Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa sunt necesare urmatoarele masuri:

� stocarea apelor uzate (dejectii lichide) se realizeaza numai in bazine impermeabilizate ale statiei de epurare;

� verificarea periodica a volumului de apa uzata stocata in bazinele statiei de epurare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a acestora;

� construirea de canale de garda pe latura platformei de deshidratare a namolului, canale ce se vor conecta la statia de epurare.

� imprastierea namolul de epuare se va realiza cu sisteme moderne si cu respectarea stricta a urmatoarelor prevederi:

o imprastierea se va realiza numai in baza permisului de imparastiere obtinut in baza Studiului Agrochimic realizat de O.J.S.P.A. – Braila si care stabileste cantitatea optima de N si P pentru terenurile agricole;

o Codul Bunelor Practici Agricole, care stabileste perioadele si conditiile optime de imprastiere;

o Ord. M.M.G.A. nr. 344/2004 si Ord. M.A.P.D.R. nr. 708/2004, modificat si completat de Ord. 27/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura;

o Toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea poluarii apelor freatice si de suprafata cu nitrati proveniti din surse agricole.

o monitorizarea calitatii apei din freatice si a solului: in acest scop se realizeazadoua foraje de observatie amplasate pe directia de curgere a apei, astfel: unul in amonte si unul in aval fata de statia de epurare a apei.



141

Masuri de diminuare a impactului in perioada de constructie si dezafectare/demolare amplasament

Pentru aceste perioade, prin conditii contractuale se vor lua masuri ce urmeaza a fi intreprinse pentru a preveni contaminarea apei:

• un spatiu special amenajat pentru depozitarea deseurilor; • un depozit pentru materialele care urmeaza a fi utilizate pentru

constructii; • toaletele ecologice pentru personalul implicat in lucrarile de constructii

si dezafectare; • facilitati cu statii de spalare pentru vehiculele care utilizeaza drumurile

publice dupa parasirea zonei; • pancarte de avertizare in toate locurile ce par a fi periculoase, atât timp

cat sunt implicate aspecte de mediu si de sanatatea populatie; • masuri adecvate de prevenirea raspândirii materialelor (sol, argila,

deseuri sau materiale de constructii) in zonele publice in alte locuri unde sanatatea sau mediul ar putea reprezenta risc.

9.4.2. Factorul de mediu aer Fiecare hala de crestere a porcilor va fi prevazuta cu un sistem de ventilatie

semiautomat, iar pentru a contracara producerea efectului de sera se realizeaza o perdea vegetala conform recomandarilor documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor sau a fermei de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a platformelor de deshidratare/uscare a namolului care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon.

Zona in care se afla ferma de crestere a porcilor nu este predispusa la calm atmosferic pe durate mari de timp, iar conditiile specifice zonei de lunca permit existenta curentilor de aer pe toata perioada anului. Directia vantului este dominanta dinspre NE, respectiv dinspre zona locuita spre ferma de suine.

In afara masurilor tehnice de protectie ale aerului mai sus prezentate, titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata de zonele locuite. Masurile de protectie a aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt prezentate in continuare:

- Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de crestere a porcilor va fi un sistem inchis, prevazut cu bazine de colectare a dejectiilor (dejectii lichide si solide), agitarea dejectiilor realizandu-se numai in perioada de golire a acestora, respectiv in perioada de vid sanitar in care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un nou ciclu de crestere.



142

- Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri sa fie cat mai redusa.

9.4.3. Factorul de mediu sol In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri: a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor:

- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri deosebite, se realizeaza numai pe platforma betonata;

- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;

- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor instalatiei de epurare;

- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol;

- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de fertilizare.

b) Masuri de diminuare a impactului - aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile de

produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante pe sol, va fi decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol vegetal;

- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol, inclusiv a dejectiilor;

- utilizarea namolului deshidratat la fertilizarea solului se va face pe baza unui Plan de fertilizare si a Studiului agrochimic.

9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului

asupra mediului Avand in vedere o serie de aspecte precum: amplasamentul proiectului si

solutiile de proiectare aplicate, cat si masurile adoptate pentru prevenirea si reducerea impactului asupra factorilor de mediu, se poate aprecia ca proiectul nu va avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Din perspectiva celor prezentate mai sus, se poate afirma ca proiectul nu va avea un impact semnifictiv asupra componentelor din Aria protejata ROSPA 0005–Balta Mica a Brailei avand in vedere distanta de 6,5 km fata de aceasta.



143

Pentru activitatea care se va desfasura pe amplasament, impactul de mediu va fi cel specific activitatilor de crestere a porcilor, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, a modului de lucru si eliminare controlata a deseurilor.

Proiectul de investitie „Construire ferma de reproductie suine” nu va implica un impact semnificativ de mediu care ar putea sa se cumuleze cu cel datorat activitatilor derulate in vecinatate.

9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Activitatea desfasurata ca urmare a realizarii proiectului de investitie nu va afecta in sens negativ populatia din zona. Prin crearea de noi locuri de munca, investitia va determina o imbunatatire a conditiilor de viata si sociale, dar si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor comunei Gropeni. Distanta fata de asezarile umane (cel putin 3000 m), directia predominanta a vanturilor N, NE precum si masurile constructive luate inca din faza de proiectare a obiectivului privind spatiile de crestere a suinelor, prevazute cu „perna de apa” pentru inhibarea mirosurilor, amplasarea statiei de epurare si a platformei de deshidratare a namolului in cel mai indepartat punct al amplasamentului, realizarea unei perdele vegetale, vor contribui la o diminuare a impactului principalilor factori de stres asupra locuitorilor din zona.



144

10. Surse de informare *** Documentatia pusa la dispozitie de catre reprezentantii SC CENTRUL REGIONAL DE COLECTARE CEREALE SRL; *** Raportul Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Braila in Anul 2008; *** Rapoarte ale Institutului National de Statistica; *** H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului; *** Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private *** Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. *** Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru

cresterea intensiva a porcilor si pasarilor, (BREF), Comisia Europeana, versiunea iulie 2003.

*** Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1270/2005; *** Codul de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1234/2006.

FUHN, I., ST. VANCEA, 1960 – Amphibia, in Fauna Romaiei, Vol XIV, Fascicula 1, 288 pp. Editura Academiei R.P. Romane;

FUHN, I., ST. VANCEA, 1961 – Reptilia: (testoase, soparle, serpi), in Fauna Romaiei, Vol XIV, Fascicula 2, 352 pp. Editura Academiei R.P. Romane;

MURARIU, D ., 2000 – Mammalia: Insectivora, in Fauna Romaiei, Vol XVI, Fascicula 1, 128 pp. Editura Academiei Romane; POPESCU, A., D. MURARIU, 2001 – Mammalia: Rodentia, in Fauna Romaiei, Vol XVI, Fascicula 2, 214 pp. Editura Academiei Romane;

MURARIU, D ., 2004 – Mammalia: Lagomorpha, Cetacea, Artiodactyla, Perissodactyla, in Fauna Romaiei, Vol XVI, Fascicula 4, 209 pp. Editura Academiei Romane;

Bibby, C., Jones, M. and Marsden, S. 1998 – Bird Surveys, Expedition Field Techniques – Published by the Expedition Advisory Centre, London;

Forsman, D. 1999, The raptors of Europe and the middle East, T& D Poyser SEO 1999, Programa migres, Seguimentedo de la migration en el estrecho ano 1999, SEO Madrid

Svenson, L., Grant, P. J., 1999 – Bird Guide – Harper Collins, London; Bavaru. A.. Godeanu. S., Butnaru Gallia. Bogdan. A. 2007. Biodiversitatea

si ocrotirea naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426; Bleahu. M. 2004. Area lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia

naturii. Edit. National, Bucuresti, p. 355-374;



145

Ciochia. V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 36-37;

Vadineanu. A. 2000. Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, p. 7; *** Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania -Editie revizuita, Targu Mures, 2008; Victor Ciochia - Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, Brasov, 2001.



146

11. LISTA ABREVIERILOR

APM Agentia pentru Protectia Mediului ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile BREF Documentul de Referinta BAT

CE Comisia Europeana CMA Concnetratie medie admisa COV Compusi Organici Volatili EWC Codul European al Deseurilor EWC Catalogul European al Deseurilor HG Hotarare de Guvern

IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor ONG Organizatii Non Guvernamentale

SDFEE Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice UE Uniunea Europeana

VLE Valorile Limita de Emisie



147

12. ANEXA

A. PLANURI DE SITUATIE Plan de incadrare in zona – Scara 1:10000 Plan de situatie - Scara 1:1000 Plan de situatie cu retele alimntare cu apa, canalizare si energie - Scara 1:1000 Plan hala maternitate – Scara 1:200 Plan hala gerstatie libera – Scara 1:200 Plan hala tineret – Scara 1:200 Plan hala gestatie imobilizanta – Scara 1:200 Plan rezervor de apa – Scara 1:100

B. BREVIAR DE CALCUL

Breviarul de calcul privind cantitatea de apa necesara pentru ferma de reproductie a suinelor Breviarul de calcul pentru cantitatea de apa uzata evacuata si capacitatea de epurare a statiei de epurare Breviarul de calcul pentru cantitatea de dejectii rezultate/ciclu de crestere a suinelor

Documents

RIM SC Centrul Regional de Colectare Cereale SRL Gropeni ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/Iunie... · productiei vegetale din productia zonei. Infiintarea fermelor