214
0 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL „AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – RETEAUA ISTRIA II” BENEFICIAR: S.C.EOLICA DOBROGEA TWO SRL COMUNA ISTRIA JUDETUL CONSTANTA

arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

  • Upload
    others

  • View
    18

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

0

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL

„AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – RETEAUA ISTRIA II”

BENEFICIAR: S.C.EOLICA DOBROGEA TWO SRL COMUNA ISTRIA

JUDETUL CONSTANTA

Page 2: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

1

INTRODUCERE

de evaluare a efectelor asupra mediului.

ii tuturor efectelor determinate de aplicarea

: - te nedorite -

optime -

-un fel sau altul .

-un viitor apropiat sau mai

Evaluarea impactului efectiv de mediu asupra unui amplasament are rolul de a furniza

I ISTRIA de pe teritoriul administrativ al

Elaborarea actualului Studiude Evaluare a Impactului asupra Mediului s- :

;

; Legea Prote ;

;

n Legea 84/2006; H.G. Nr.856 din 16-08- ; H.G.Nr.349 din 21-04-2005 H.G Nr.128 din 14-02-

prin HG Nr.268/2005 ;

Page 3: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

2

H.G. Nr. 435 din 08-04-2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului

H.G.Nr.188 din 28-02-2002 –;

Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – ; Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind

protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;

154/2008 – Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Legea Nr5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate

Pentru - uri agreate pe plan

S.C. MD PRIM PROIECT SRL

; Alte studii de specialitate;

Page 4: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

3

CAPITOLUL I INFORMATII GENERALE

1.1 Denumirea proiectului

CENTRALE ENERGETICE EOLIENE--II (CEE)

1.2 Date despre titularul proiectului Beneficiarul prezentului proiect care are ca obiect producerea energiei electrice din

SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL strada Solidaritatii, Nr. 3, (camera 3), Bl. K2, Sc. B, Et.1Ap. 27, telefon 0241/486090, Fax 0241/486099.

SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL J13/371/2008, CUI RO 23186019.

Prezentul Proiect Centrale Energetice Eoliene Istria II, - numite in continuare CEE Istria II, se face

SC EOLICA DOBROGEA TWO SRL

proiectare-cercetare C-TECH SRL, proiectului realizarea unei CEE formata din 21 turbine eoliene.

localitatiiIstria, în partea de nord al acestuia, localitate

ea energiei electrice utilizând surse -I

1.3 Date despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

asupra mediului La realizarea studiului de impact au participat urmatorii evaluatori/experti: Ing. Lavinia Mihai – auditor/evaluator de mediu din anul 2002, inregistrata la

pentru studii de evaluare a impactului asupra mediului.

Page 5: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

4

Biolog Stanciu Catalin – evaluator mediu in formare, inscris in

mediului, la pozitia 106 la data de 17.09.2010.

Evaluarea biodiversitatii din cadrul acestui studiu este intocmita de specialistii Institutul National de Cercetare si Dezvoltare „Delta Dunarii” - Tulcea in cadrul proiectului „Studii de impact asupra mediului pentru parcuri eoliene planificate a se amplasa in zona centrala a Dobrogei” conform contractului 362/2008 incheiat intre SC Eolica Dobrogea si INCDD Tulcea

Persoana de contact: Lavinia Mihai, Evaluator/Auditor mediu, firma SC C-TECH SRL,

tel: (0241)486.094 fax:(0241)645.134 mobil:0762.247.019 [email protected]

1.4 Date despre proiect

1.4.1 proiectului

Proiectul consta in instalarea si exploatarea a 21 turbine eoliene tip Gamesa G87/ Gamesa

G90, cu o putere de 2,0 MW per turbina, puterea totala fiind de 42 MW, precum si instalarea

produsa va fi livrata in s prin intermediul unei statii de conexiuni substatia Istria si va fi livrata in system prin Statia Tariverde.

Amplasametul CEE IS-II, este pe mai multe parcele de teren agricol precum si terenuri neproductibile - pasuni, situate î

si –42,8 m.

1.4.2 Scopul proiectului

parc compus din 21 42 125,706 MWh anual.

C-Tech SRL ________________ J13/3376/2008

RO 24498230 Str Farului nr.10, Constanta

Page 6: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

5

În scopul îndeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto

443/2003), România a adoptat Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie.

surse regenerabile de energie, pr. Proiectul

Directiva

acoperire din surse regenerabile a 22,1% din consumul de electricitate al Uniunii Europene

Energie – SRE din România este prezentat în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 SURSA

60 PJ 1,2 TWh

teoretic) 23 TWh

Energie hidrodin care sub 10 MW

36 TWh 3,6 TWh

318 PJ

7 PJ

contribuie la:

competitivitate;

1.4.3 Amplasamentul grupurilor generatoare de eoliene

Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor

- :

Page 7: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

6

La Nord – terenuri agricole Istria, drumul de exploatare agricola De

prin centru amplasamentul CEE IS-II, iar la aproximativ 350 m comuna Istria; La Sud – terenuri agricole Istria

/10comuna Nunta i;

La Est – lacul Istria;

La Vest – intre Medgidia si Tulcea la o distanta de aproximativ 1,5 km, precum si DN 22 Constanta-Tulcea la aproximativ 0,3 Km ;

Fig. 1.1. Amplasare turbine IS_II in varianta DEM (Model de Elevatie digitala)

Tabel 1.2: Amplasarea turbinelor din cadrul proiectului IS_I

Distante intre Turbinele Eoliene

Denumirea turbinei

Altitudine (Z)

Cea mai apropiata turbina

Altitudine (Z)

Distanta pe orizontala

Distanta masurata in diametri ai rotorului

m m IS_II_6 30.7 IS_II_7 51.9 657 7.6 IS_II_7 51.9 IS_II_8 51.3 504 5.8 IS_II_8 51.3 IS_II_9 50.6 452 5.2

Page 8: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

7

IS_II_9 50.6 IS_II_8 51.3 452 5.2 IS_II_10 49.2 IS_II_9 50.6 456 5.2 IS_II_11 58.7 IS_II_12 68.1 443 5.1 IS_II_12 68.1 IS_II_11 58.7 443 5.1 IS_II_13 66.1 IS_II_12 68.1 462 5.3 IS_II_14 56.1 IS_II_15 65.8 611 7 IS_II_15 65.8 IS_II_18 58.9 576 6.6 IS_II_16 60 IS_II_17 63.3 489 5.6 IS_II_17 63.3 IS_II_16 60 489 5.6 IS_II_18 58.9 IS_II_19 70 464 5.3 IS_II_19 70 IS_II_20 75 445 5.1 IS_II_20 75 IS_II_19 70 445 5.1 IS_II_21 85.6 IS_II_22 94.8 490 5.6 IS_II_22 94.8 IS_II_21 85.6 490 5.6 IS_II_23 107.3 IS_II_22 94.8 533 6.1 IS_II_24 110 IS_II_23 107.3 642 7.3 IS_II_25 82.5 IS_II_21 85.6 645 7.4 IS_II_26 78 IS_II_24 110 717 8.2

Coordonatele amplasamentului sunt date, pe turbine, in sistem stereo 1970 conform

tabelului din varianta finala de plan aprobata prin avizul de mediu 63/29.09.2010: Tabel 1.3. Amplasarea turbinelor in coordonate STEREO 70 Turbina eoliana Y X

IS_II-6 346822.165 793854.760 IS_II-7 347250.286 793355.251 IS_II-8 347582.014 792975.015 IS_II-9 347918.931 792673.904 IS_II-10 348239.760 792349.006 IS_II-11 347941.139 791862.746 IS_II-12 347642.110 792190.539 IS_II-13 347283.304 792482.547 IS_II-14 347015.176 791913.647 IS_II-15 347399.507 791437.911 IS_II-16 348204.865 791426.941

Page 9: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

8

IS_II-17 348355.958 790961.086 IS_II-18 347520.364 790874.268 IS_II-19 347892.671 790597.212 IS_II-20 348221.356 790297.476 IS_II-21 348244.206 789580.495 IS_II-22 348581.413 789224.930 IS_II-23 348893.084 788792.334 IS_II-24 348481.018 788523.662 IS_II-25 347688.129 789252.178 IS_II-26 347626.260 788306.837

Fig. 1.2. Amplasare turbine IS_II – imagine 3D

Reguli de amplasare

zona de protectie este delimitata pe teren de conturul fundatiei pilonilor de sustinere, la care se adauga 0,2 m de jur-imprejur

centralele eoliene se vor amplasa fata de retelele electrice la cel putin inaltimea pilonului plus lungimea palei

Page 10: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

9

centralele eoliene se vor pozitiona fata de drumul judetean la cel putin distanta reprezentata de elementele centralei (pilon + pala) plus 3 m pentru siguranta

grupurile generatoare eoliene se vor pozitiona unele fata de altele, in interiorul parcelei in baza unor studii de specialitate Tabel 1.4. DISTANTE DE SIGURANTE aferente instalatiilor eoliene

Denumirea obiectivului invecinat cu centrala eoliana

Distanta de siguranta -m-

Cea mai apropiata turbina

Distanta -m-

Drumuri publice de interes national sau de interes

judetean

H*2) + 3 m*3) 150 m

Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale,

drumuri de utilitate privata

*5) *6) 47 m

Cai ferate H *2) + 3 m *7) 150 m

LEA H * 2) + 3 m 150 m

Centrale eoliene * 8) *9) 632 m

Linii aeriene de TC H * 2) + 3 m 150 m

Conducte supraterane de fluide inflamabile

H * 10) + 3 m*11) 167 m

Instalatii de extractie petrol si gaze naturale, de pompare

petrol, statii de reglare masurare gaze naturale

H * 10) + 3 m*11) 167 m

Poduri H * 2) + 3 m* 12) 150 m / 47 m

ISraje, diguri H * 2) + 3 m 150 m

Cladiri locuite H * 13) 302 m / 150 m

Cladiri cu substante inflamabile

H * 2) + 3 m 150 m

Aeroporturi *14) Instalatii de emisie receptie TC *14)

Locuri si cladiri istorice *14) Zone cu flora sau/si fauna

protejate *14)

Terenuri de sport omologate H * 2) + 3 m 150 m

Parcaje auto pe platforme in aer liber

H * 2) + 3 m 150 m

LEGENDA Tc : telecomunicatii

Page 11: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

10

NOTE: *2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei. *3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50m. *5) Egala cu o lungime de pala, dar nu mai putin de 30m. *6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza. *7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m. *8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma ) apartinand altui

operator economic. *9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai

apropiat apartinand celeilalte ferme eoliene va fi egala cu 7 x diametrul celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant

*10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei. *11) Daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la ingradire. *12) Dupa caz, se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece un drum

national, un drum judetean sau o cale ferata, tinandu-se seama si de notele 3) si 7), respectiv o distanta egala cu o lungime de pala , dar nu mai putin de 30m, daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privata.

*13) Inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu acurdul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza.

*14) Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate in certificatul de urbanism.

In continuare Figura 1.3. prezinta distantele in situatia reala a proiectului de amplasament propus pentru Istria II – Tabel 1.4.

Tabel 1.4 Distantele in situatia reala a proiectului de amplasament

Denumirea obiectivului Cea mai aproiata turbina

Distanta -m-

DN 22 IS_II-23 241,78 Lacul Istria IS_II-6 2327,94

IS_II-17 116,62 LEA IS_II-6 191,68

IS_II-23 1525,30 Istria IS_II-6 733,27

IS_II-14 2871,21 Tariverde IS_II-26 2007,89 Lungimea N-S 1825,78 Lungimea E-V 5817,63

Page 12: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

11

Figura 1.3 , lacul

1.5 Durata de constructie si de functionare

Perioada de realizare a parcului eolian va fi de aproximativ 12 luni dar constructia efectiva se intinde pe 6 luni, conform graficului de realizare propus prin proiect. Durata

biodiversitate.

Page 13: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

12

Lu

na 1

Lu

na 2

Lu

na 3

Lu

na 4

Lu

na 5

Lu

na 6

A

CT

IVIT

AT

I S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S1

0 S1

1 S1

2 S1

3 S1

4 S1

5 S1

6 S1

7 S1

8 S1

9 S2

0 S2

1 S2

2 S2

3 S2

4 IN

FRA

STR

UC

TU

RA

Lu

crar

i de

cons

trii

Cai

de

acce

s, dr

umur

i si

plat

form

e

Ex

cava

rea

fund

atiil

or

Cof

raju

l si a

rmat

urile

m

etal

ice

Cal

adire

de

cont

rol

Subs

tatie

Tr

anse

e ca

blur

i

T

UR

BIN

E EO

LIE

NE

Alim

enta

rea

echi

pam

ente

lor

Mon

taj m

ecan

ic

Mon

taj e

lect

ric

INFR

AST

RU

CT

UR

A

EL

EC

TR

ICA

C

ablu

ri te

rest

re

Lini

i ter

estre

de

med

ie

tens

iune

Li

nii d

e co

nexi

une

si

fibra

opt

ica

PUN

ER

EA

IN

FUN

CT

IUN

E

Turb

inel

e eo

liene

Li

nia

de m

edie

tens

iune

si

subs

tatia

T

OT

AL

Page 14: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

13

se înlocuiesc generatoarele eoliene la expirarea duratei lor de utilizare.

terenurilor. Pe toata perioada de constructie si aproximativ doi ani dupa punerea in functiune a CEE

Istria II se continua monitorizarea biodiversitatii incepute inca din anul 2008.

1.6 Informatii privind productia si resursele folosite pentru producerea energiei necesare activitatilor

Proiectul are drept scop realizarea unei Centrale Energetice Eoliene pentru producerea de

21 turbine de 2 MW avand o capacitate totala de 42 MW.

într-amplasamentului.

Sigura sursa regenerabila utilizata pentru productia energiei electrice pe perioada

functionarii este vantul. Pe perioada unui an calendaristic CEE Istria II produce o cantitate de energie de

aproximativ 125,706 de MWh, dupa cum rezulta si din calculul de eficienta redat in tabelul 1.5 si pentru fiecare turbina in parte in Tabel 1.6.

Tabel 1.5. Calculul productiei de energie al CEE Istria II

Proiect

Productie anuala totala

Total -10%

Productie medie anuala

pe turbina Medie - 10%

Eficienta CEE

Factor de capacitate

Factor de capacitate -

10%

Istria II- 21

turbine

[MWh] [MWh] [MWh] [MWh] [%] [%] [%]

125'706 113'136 5'986 5'387 95.1 34.1 30.7

Tabel 1.6. Energia anuala calculata pentru 21 turbine eoliene ce dezvolta in total o putere de 42 MW. Tip Turbina GAMESA G87/2000 kW

Page 15: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

14

Turbina

Energie anuala CEE

Total

Total-10%

Eficienta Viteza medie a vantului

MWh MWh % m/s IS_II_6 6099.4 5489 98 7 IS_II_7 6260.6 5635 96 7.2 IS_II_8 5493.6 5349 93.9 7.1 IS_II_9 5725.5 5153 92.9 7 IS_II_10 5693.6 5124 94.4 6.9 IS_II_11 5806.4 5226 93.9 7 IS_II_12 5993.8 5394 92.4 7.2 IS_II_13 6142.7 5528 93.1 7.3 IS_II_14 5997.1 5397 94.8 7.1 IS_II_15 6024.6 5422 94.2 7.1 IS_II_16 5745.8 5171 94.4 7 IS_II_17 5793.1 5214 95.1 7 IS_II_18 5808.5 5228 93.8 7 IS_II_19 5899.3 5309 93.9 7.1 IS_II_20 5984.9 5386 95.8 7.1 IS_II_21 6052.1 5447 96 7.1 IS_II_22 6060.2 5454 95.6 7.1 IS_II_23 6238.1 5614 97.3 7.2 IS_II_24 6351.3 6716 97.1 7.3 IS_II_25 6053.4 5448 95.8 7.1 IS_II_26 6032.7 5429 98.3 7

Tabelul 1.7. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

RESURSE FOLOSITE ÎN

Denumirea Denumirea Furnizor Energie

În medie, circa 6000 MWh/an de la o

tipul precizat în proiect

Energie maximum 17 kW pentru

un generator eolian, când acesta este oprit.

energiei electrice

Page 16: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

15

1.7

vopsele. Resurse naturale utilizate pentru implementarea proiectului propus sunt reprezentate de

materiile prime necesare la execu – nisi

de luni. În mod normal, uleiul de transformator ut

riale absorbante de depoluare.

Pe perioada de functionare mai pot apare materii prime sau materiale din desfasurarea activitatii de mentenanta sau reparatii ale echipamentelor generatorului de energie sau ale turbinei in sine (reparatii ale palelor, revopsire.. etc). Pot aparea, accidental, reparatii ale cablurilor subterane, retelelor optice.

1.8

Zgomot, mai ales de la generatoarele eoliene;

generatorului (la 100 m deasupra terenului).

1.9 iunilor titularului

elemente principale:

Page 17: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

16

Impactul asupra oamenilor; Impactul asupra mediului; -economice.

Alternativele de proiectare a parcului eolian sunt cele cu privire la: Tipul de generatoare eoliene;

Considerente economice;

e, începând -

eolian.

în cadrul

-a dovedit a avea cel mai mic impact asupra mediului (prin -au

Procedura SEA pentru avizarea PUZ-ului –

Procedura de avizare din partea Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii –

. 52/02.09.2010, favorabil, pentru

1.10

Conform Certificatului de Urbanism C.U. nr. 12/25.05.2010 si a Planului Urbanistic

General pe amplasamentul studiat pentru amplasarea CEE terenul are destinatia de teren arabil, pasune, neproductiv si teren cu destinatie speciala – drumuri de exploatare. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus amplasarea nici unei functiuni. Terenul are o importanta economica medie fiind cultivat cu cereale. Valoarea economica a zonei este data de productivitatea terenurilor cultivate cu cereale.

Pentru zona aflata in studiu in vederea amplasarii obiectivului ,,CEE ISTRIA II”– au fost elaborate anterior documentatiile de urbanism la nivel de Plan urbanistic Zonal pentru

Page 18: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

17

reteaua in Istria II zona fiind regelementata functional pentru amplasare turbine eoliene, cu restrictiile de rigoare conform Normei tehnice ANRE privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice nr. 4/2007

– ie:

Zona de lucru a rotorului, un cerc cu raza de lungimea palei turbinei + 3 ml în

plan orizontal a elicei turbinei. Amplasarea turbinei se face în conformitate cu certificatul de urbanism astfel

terenurile.

do

lor existente determinate astfel:

noile turbine eoliene ce vor fi amplasate

înaltimea mai mare de 8 ml.

-un cablu îngropat la 1,5 ml adâncime.

de aceasta constând în:

-

Page 19: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

18

1.11

putea ajunge la fiecare generator eolian. In zona exista drumul comunal DJ 226 care leaga Constanta de Mihai Viteazu precum

si drumurile de exploatare din zona. In zona exista o linie electrica aeriana, un canal de irigatii HCN si calea ferata care leaga

Medgidia de Tulcea. Zona nu dispune de alte structuri de echipare edilitara. Parcul eolian va avea propria

structura de dotari edilitare care inseamna drumuri de exploatare. Echiparea edilitara a zonei este dimensionata si determinata de tipul functiunii care se

amplaseaza. Reteaua energetica de centrale eoliene va fi un producator de energie electrica, energie care va trebui transportata de la fiecare turbina spre punctul de conexiuni sau statia de transformare, care va asigura parametrii specifici de preluare a energiei electrice produsa, in sistemul national de transport al energiei electrice.

Sistemul colector de energie Sistemul colector interior al CEE Istria II cu o putere de 42 MW, va fi construit din mai

multe linii electrice subterane (LES) de 20 colectoare care va avea celule de 20

kV din Substatia 20/220 kV Istria. De aici prin linii electrice aeriene se va face lagatura la statia de transformare 220/400 Tariverde.

Sistemul de control

în bu

I

- mm2 îngropat la 1

aerogeneratoarele, pilonii aerogeneratoarelor si pilonii meteorologici,

Page 20: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

19

compartimentele de control ale aerogeneratoarelor, conductorul neutru al ecranul cablurilor subterane de medie tensiune al sistemului colector, neutrul transformatoarelor de putere, neutrul transformatoarelor de servicii auxiliare, întreruptoarele,

Cablurile electrice subterane vor

conform legilor în vigoare.

ea acestora cu energie

Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare. Reteaua electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor de executie cat si perioada de functionare.

1.12

proiectului

Amplasamentul CEE IS-II, este pe mai multe parcele de teren agricol precum si terenuri neproductibile sa

Page 21: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

20

Tabelul 1.8. Tabel centralizator CEE Istria II

Y (EST) X ( Nord) SOLA / LOT

TITLU DE PROPRIETATE

Raportul Juridic cu Proprietarul

6 IS_II-6 346822.17 793854.76 A 50/5Most. Rotaru

Ene Contract de Superficie

si Servituti Conexe 5.00

7 IS_II-7 347250.29 793355.25 PS 42 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 47.27

8 IS_II-8 347582.01 792975.01 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 76.30

9 IS_II-9 347918.93 792673.90 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 76.30

10 IS_II-10 348239.76 792349.01 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 76.30

11 IS_II-11 347941.14 791862.75 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 76.30

12 IS_II-12 347642.11 792190.54 PS 42 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 47.27

13 IS_II-13 347283.30 792482.55 A 45/8Most. Rotaru

Ene Contract de Superficie

si Servituti Conexe 7.06

14 IS_II-14 347015.18 791913.65 A 45/5Scoala

Generala Istria Contract de Superficie

si Servituti Conexe 12.70

15 IS_II-15 347399.51 791437.91 A 1262/111 Ionete IonContract de Superficie

si Servituti Conexe 4.50

16 IS_II-16 348204.87 791426.94 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 76.30

17 IS_II-17 348355.96 790961.09 PS 41 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 76.30

18 IS_II-18 347520.36 790874.27 A 1265/102 Gheorghita Ion Contract de Superficie

si Servituti Conexe 4.55

19 IS_II-19 347892.67 790597.21 NP(FM) Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 3.60

20 IS_II-20 348221.36 790297.48 NP Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 6.40

21 IS_II-21 348244.21 789580.50 A1267/5Anghel

ConstantinContract de Superficie

si Servituti Conexe 1.00

22 IS_II-22 348581.41 789224.93 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 65.36

23 IS_II-23 348893.08 788792.33 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 65.36

24 IS_II-24 348481.02 788523.66 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 65.36

25 IS_II-25 347688.13 789252.18 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 65.36

26 IS_II-26 347626.26 788306.84 PS 1261 Consiliu LocalContract de Superficie

si Servituti Conexe 65.36

TOTAL 233.74

Nr.crt.Denumire Centrala Eoliana

COORDONATE AX TURBINAsistem proiectie Stereo 70

DATE DE IDENTIFICARE CADASTRALESuprafata

Ha

Page 22: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

21

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru :

Tabelul 1.9. Bilant teritorial

NR. CRT

SUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %

1 SUPRAFATA STUDIATA2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU

CONTRACT DE SUPERFICIE233,740 18,581 233,740 18,581

3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL, PASUNE

1.253,676 99,661 1.242,499 98,773

4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0,000 0,000 0,0588 0,005

5 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE EXISTENTE

4,260 0,339 0,000 0,000

6 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE MODERNIZATE

0,000 0,000 6,391 0,508

7 SUPRAFATA PLATFORME DE MONTAJ SI DRUMURI DE EXPLOATARE NOI

0,000 0,000 8,988 0,715

8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV DIN CIRCUITUL AGRICOL

0,000 0,000 11,177 0,889

1257,9363

EXISTENT PROPUNEREBILANT TERITORIAL

Conform Bilantului teritorial elementele proiectului – drumurile de exploatare,

drumuri de acces, trasee cabluri, in raport cu ariile Protejate si pasunile naturale si seminaturale din cadrul proiectului sunt detaliate dupa cum urmeaza :

1. Drumurile de exploatare

Drumurile de exploatare din cadrul proiectului au o lungime de 10650 ml cu o suprafata de 4,26 Ha. Acestea se vor reabilita fata de situatia actuala de 4 m latime cu inca 2 metri avand in medie o latime de 6 m.

Drumurile de exploatare traverseaza in majoritate terenuri agricole, si doar 5214 m traverseaza pasuni naturale sau seminaturale terenuri neproductive (NST, NP). Drumurile care traverseaza pasunile sunt des folosite, tinand cont ca in zona se regasesc mai multe stane de oi.

In raport cu situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, drumurile nu se regasesc in totalitate in interiorul sitului Natura 2000, 3064 m aflandu-se in afara acestuia si 7585 m se suprapun cu situl Natura 2000. Toate drumurile se afla la distanta mare de situl ROSCI 0065 Delta Dunarii.

Pasunile identificate in zona de studiu se intind pe o suprafata de 285,73 ha si sunt caracterizate in Capitolul 4 al prezentului studiu. Astfel cei 5214 m de dum de exploatare care traverseaza aceste pasuni vor ocupa ocupa definitiv, dupa modernizare, o

Page 23: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

22

suprafata adiacenta de 1,0428 ha ceea ce reprezinta 0,369 % din suprafata pasunilor naturale si seminaturale din zona de studiu.

Din modernizarea drumurilor ce se suprapun cu situl Natura 2000, 7585 ml

(2*7585 ml) se va ocupa definitive o suprafata de 1,51 ha din cadrul sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, ceea ce reprezinta 0,29 *10-4% suprafata ocupata din cadrul sitului Natura 2000 pentru modernizarea drumurilor de exploatare.

2. Caile de acces, platformele de montaj

Caile de acces catre turbine se construiesc de la zero, impreuna cu platformele de montaj si fundatiile turbinelor.

Platformele de montaj sunt de diferite modele in functie de caracteristicile terenului. Suprafata totala a drumurilor de acces si a platformelor de montaj va fi afectata definitiv de lucrari de amenajare.

Astfel pentru constructia drumurilor de acces si a platformelor de montaj a 16 turbine care se afla in pasuni naturale sau seminaturale,turbinele IS_II-7, IS_II-8, IS_II-9 si IS_II-10, IS_II-11, IS_II-12, IS_II-13, IS_II-16, IS_II-17, IS_II-19, IS_II-20, IS_II-22, IS_II-23, IS_II-24, IS_II-25, IS_II-26, se vor ocupa definitiv 6,61 ha din suprafata pasunilor si anume 2,31 %.

O parte din suprafata studiata se regaseste in interiorul sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe ceea ce inseamna ca drumurile de acces si platformele ocupa definitiv o suprafata de 6,192 ha respectiv 12,08*10-4 % din suprafata sitului Natura 2000. Turbinele care se suprapun cu situl Natura 2000 sunt IS_II-8, IS_II-9, IS_II-10, IS_II-11, IS_II-12, IS_II-16, IS_II-17, IS_II-18, IS_II-19, IS_II-20, IS_II-21, IS_II-22, IS_II-23, IS_II-25, IS_II-26,

Drumurile de acces ale turbinelor au o lungime de 5041,7 m si sunt repartizate astfel:

Drumul de acces catre turbina IS_II-6 are 194 m si traverseaza integral terenuri agricole.

Accesul catre turbina IS_II-7 are o lungime de 108 m traversand atat terenuri arabile cat si pasuni (pe o lungime de 51 m).

Drumurile de acces catre turbinele IS_II-8, IS_II-9 si IS_II-10 au o lungime de 1177,66 m si tranveseaza integral pasuni. Turbinele sunt amplasate in pasuni cat mai aproape de marginea cu terenurile agricole, pentru a pastra cat mai mult din caracterul natural al pasunilor.

Drumurile de acces catre turbinele IS_II-11, IS_II-16 si IS_II-17 au o lungime de 1219,81 m si tranveseaza integral pasuni.

Drumurile de acces catre turbinele IS_II-15 si IS_II-18 au o lungime de 996,08 m si tranveseaza integral terenuri agricole.

Accesul catre turbina IS_II-19 are o lungime de 80 m si traverseaza integral pasunea.

Drumul de acces catre turbina IS_II-20 are o lungime de 72,29 m si traverseaza integral pasunea.

Page 24: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

23

Drumul de acces catre turbina IS_II-21 are 39,42 m si traverseaza integral terenuri agricole.

Accesul catre turbine IS_II-22 are o lungime de 272,46 m si traverseaza integral pasunea.

Drumurile de acces catre turbinele IS_II-23, IS_II-24, IS_II-25, IS_II-26 au 202,37 m, 19,24 m, 54,95 m respectiv 605,42 m si traverseaza integral pasuni.

3. Construirea fundatiilor turbinelor

Fundatiile celor 21 turbine ocupa temporar o medie de 400 mp aferent fiecarei turbine iar in final doar 28 mp ocupa definitiv fiecare turbina, reprezentata de suprafata inelului suprateran si trotuarul care inconjoara turnul turbinei.

Astfel cele 16 turbine situate in interiorul pasunilor naturale sau seminaturale ale proiectului vor ocupa temporar 16*400 mp ceea ce reprezinta 0,64 ha din suprafata pasunilor de 285,73 ha respectiv 0,22 % iar definitiv vor ocupa doar 16*28mp ceea ce reprezinta 0,044 ha respectiv 0,015 % din suprafata pasunilor.

Din suprafata sitului Natura 2000 cele 15 fundatii vor ocupa temporar 15*400mp ceea ce inseamna 0,60 ha respectiv 1,17 *10-4 % din suprata sitului iar definitiv suprafata afectata de constructia inelului suprateran va fi de 15*28mp ceea ce inseamna 0,042 ha respectiv 0,08*10-4% din suprafata sitului.

4. Amplasarea cablurilor subterane (LES)

Cablurile subterane sunt amplasate de-a lungul drumurilor de acces nou construite

si a drumurilor de exploatare modernizate pentru pe o lungime de aproximativ 16894,45 m. Sapaturile pentru montarea cablurile subterane se efectueaza mecanizat, si au o adancime de 1,5 m si o latime de 0,80 m, fara a afecta definitiv o suprafata in plus fata de cea folosita pentru amenajarea cailor de acces. Temporar ocupa o suprafata adiacenta drumurilor de 1,35 ha.

5. Organizarea de santier

Organizarea de santier se va amplasa in doua locatii una pe o pasune degradata situata in dreptul turbinei nr. 7 pe o suprafata de 3000 mp, reprezentata de o suprafata ocupata temporar. Cea de-a doua organizare de santier va fi situate in dreput turbine nr. 24 pe o suprafata de 3000 mp in zona adiacenta drumului de exploatare existent, o suprafata intens folosita, fiind acces din DN 22 iar pasunea este foarte degradata. Organizarile de santier sunt situate in afara sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe.

- . - -

-

Page 25: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

24

natural. Toate echipamentele modulare, platformele, cont

amplasamentului. Bilantul teritorial raportat la suprafetele ocupate permanent sau temporar din

suprafata pasunilor naturale si seminaturale si situl ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe se rezuma astfel:

Page 26: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM

“A

mpl

asar

e C

entra

le E

nerg

etic

e Eo

liene

– R

etea

ua Is

tria

II”

25

Tabe

l 1.1

0. B

ilant

ul te

ritor

ial i

n ra

port

cu a

riile

pro

teja

te s

i hab

itate

le n

atur

ale

Ele

men

t /

activ

itate

a

proi

ectu

lui

m

oder

niza

re/c

onst

ruct

ie

peri

oada

con

stru

ctie

i

Perm

anen

t (h

a)

Tem

pora

r (h

a)

din

supr

afat

a pa

suni

lor

natu

rale

si

sem

inta

rale

(2

85,7

3 ha

)

din

SPA

RO

SPA

00

31 D

elta

D

unar

ii si

Com

plex

ul

Raz

im S

inoe

(5

1238

0,6

ha)

din

supr

afat

a pa

suni

lor

natu

rale

si

sem

inta

rale

din

SPA

RO

SPA

00

31 D

elta

Dun

arii

si C

ompl

exul

R

azim

Sin

oe

Dru

m a

cces

ex

isten

t ce

va

fi m

oder

niza

t

1065

0*6

m

6,39

0

5214

*2 m

1,

0428

ha

0,36

%

7585

*2m

1,

51 h

a 0,

29*1

0-4%

0

0

Dru

m n

ou

de a

cces

Pl

atfo

rme

tehn

olog

ice

turb

ine

8,98

83

0 6,

61 h

a 2,

31%

6,

192

ha

12,0

8*10

-4%

0

0

Fund

atiil

e tu

rbin

elor

21

*28m

0,

0588

21

*400

m

0,84

16*2

8m

0,04

48 h

a 0,

015%

15*2

8m

0,04

2 0,

08*1

0-4%

16*4

00m

0,

64 h

a 0,

22%

15*4

00m

0,

6 ha

1,

17*1

0-4%

T

rase

e su

bter

ane

de

cabl

u 0

1689

4,45

*0,8

m

1,35

0

0

1081

9.16

m*0

,8m

0,

86 h

a 1,

68*1

0-4%

O

rgan

izar

e 0

2*0,

3 0,

6 0

0 2*

0,3

0,6

ha –

0.2

1%

0

TO

TA

L

15,4

31 d

in

care

11

,177

1 ha

oc

upat

a de

no

ul p

roie

ct

2,79

ha

7,

7016

ha-

2,69

%

7,74

4 ha

0,

0004

%

1,24

ha

- 0,4

3%

1,46

ha

0,00

03%

Page 27: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

26

CAPITOLUL II PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 Alcatuirea constructiva a grupului generator Grupul generator eolian este echipamentul care asigura transformarea forteivantului in

energie electrica. Fiecare grup generator eolian se sprijina pe un pilon metalic alcatuit din trei tronsoane conice cu diametre si grosime variabile ale peretelui pentru structura. Pe tronsonul superior este montata nacela, in interiorul careia se afla generatorul si pe care este montat rotorul. Pilonul este incastrat in fundatia grupului generator eolian, realizata din beton armat. Grupul generator eolian este echipat cu un rotor prevazut cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie, de forta vantului. Caracteristici generale si conditii climatice ale proiectului:

Tip Rotor cu trei pale cu ax orizontal Controlul puterii Varianta unghi pala Putere nominala 2000kW

Nacela si rotorul certificate dupa LS: DIBt 3, IEC 2a HS: IEC 1 b

Temperatura ambianta -20...+30C Optiuni pentru versiunea climaterica calda -20...+40C

Viteza vantului pentru pornire 4m/s Viteza nominala vant LS:

HS: Viteza de intrerupere 25 m/s

Durata teoretica de viata 20 ani

Turnul - este o constructie metalica tip tubular conic, de 100 m inaltime, intre fundatie si

butuc. Acesta are rolul de a sustine grupul generator eolian si de a asigura accesul in perioada de operare precum si pentru intretinere si reparatii. ste protejat contra coroziunii, conform prevederilor din ISO 12944. Pilonul este o constructie modulara din tubulatura metalica pentru facilitatea transportului si a montarii echipamentelor. In interiorul pilonilor se monteaza atat reteaua de distributie a energiei electrice produse de grup generator eolian, cat si scarile de acces spre nacela. In segmentul de baza, care se incastreaza in fundatie se monteaza urmatoarele echipamente: transformatorul, dispozitivele de conexiune, tabloul de comanda si control.

Nacela - Carcasa nacelei este fabricata din fibra de sticla. Accesul se face din turn pe la

baza nacelei. Acoperisul este echipat cu senzorii de vant (anenometru)si lumini de balizaj.

la generatorul electric.

Page 28: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

27

Generatorul are o putere nominala de 2 MW, un voltaj de 690V si o frecventa de 50/60 Hz. Grupul generator eolian este echipat cu un generator asincron cu 4 poli si mecanism de unduire. Generatorul este prevazut cu un sistem special de control care permite grupului generator eolian sa opereze la viteze variabile. Acesta reduce fluctuatiile de putere in sistem precum si minimizarea incarcarilor pe anumite componente ale grupului generator eolian. De asemenea, sistemul optimizeaza productia de energie la viteze mici ale vantului. Aceasta tehnologie permite controlul factorului de putere reactiva al grupului generator eolian intre 0,96 inductiv si 0,98 capacitiv masurat pe partea de joasa tensiune.

Transformatorul este tri-fazat, uscat tip capsula special concepute pentru turbinele eoliene. Tensiunea la iesire poate avea valori de la 6.6 kV la 34.5 kV. Transformatorul se gaseste intr-un compartiment separate la partea din spate a nacelei, fiind izolat de restul componentelor printr-o placa metalica. Fiind de tip uscat, riscul de incendiu este minim. In plus, transformatorul include masurile necesare pentru evitarea deteriorarii. Localizarea transformaorului in interiorul nacelei previne pierderile electrice cauzate de lungimea cablurilor de joasa tensiune si reduce impactul vizual.

Rotoruleste montat pe arborele principal al grupului generator eolian si are in capatul exterior, butucul rotorului in care sunt montate cele trei pale ale grupului generator eolian.

Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G87 Tabel 2.1.

Caracteristica Valoare Diametru 87 m Numar de pale 3 Suprafata de rotatie 5,945 m2 Interval de viteza al rotorului 9 – 19 rot/min Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic

Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G90 Tabel 2.2.

Caracteristica Valoare Diametru 90 m Numar de pale 3 Suprafata de rotatie 6,362 m2 Interval de viteza al rotorului 9 – 19 rot/min Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic Anemometrul

respectiv oprirea turbinei eoliene când

Page 29: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

28

Fig. 2.1. Turbina eoliana

Fig. 2.2. Nacela

Page 30: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

29

1. Pale 2. Butuc 3. Mecanismul hidraulic 4. Capacul axului 5. Axul mecanismului 6. Sistemul de control activ 7. Turnul 8. Axul principal cu doua mansoane 9. Amortizoarele 10. Cutia de viteza 11. Mecanismul principal de franare 12. Cadru de sprijin al nacelei 13. Sistemul de transmisie 14. Gerator cu dubla alimentare 15. Transformator 16. Anemometru si vana de vant 17. Sistemul de comanda principal 18. Invelisul nacelei 19. Unitatea hidraulica Fundatia turbinei eoliene Fundatia grupului generatoar eolien are rolul de a sustine turnul (pilonul), rotorul,palele

si nacela cu toate echipamentele si de a transmite solului incarcarilesecifice mentionate, fara a produce deformatii care sa compromita functionareain siguranta a lucrarii (fara a depasii capacitatea portanta a terenului de fundare).

In cazul de fata fundarea grupului generator eolian se va realiza prin intermediul unui bloc de beton armat, un paralelipiped cu suprafata bazei de 20,0 X 20 m si inaltimea de 2,59 m. Legatura la central se face prin intermediul unui cilindru cu diametru de 4 m si inaltimea de 1.15 m. Cilindruldin beton al fundatiei iese deasupra terenului cu 35 cm. (pentru grupul generator Gamesa G90).

2.3. Tabel 2.3. -

MATERIAL T100 M UNITATE DE

Beton HM 20 25,6 m3

Beton HA 30 418 m3

500 S 44100 kg

Page 31: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

30

Fig. 2.3. Consideratii tehnice ale fundatiei unei turbine eoliene

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul acestuia.

Pentru fixarea pilon

- -

- -

at cu diametrul de 60cm. La fiecare

- -

circulari cu diametrul de 100cm.

2.2 Conexiunea electrica Fiecare grup generator eolian este prevazut cu cate un post de transformare dela 690 V la

20.000 V care este amplasat in nacela grupului eolian. Conexiunile electrice e, se face prin cabluri electrice subterane

Page 32: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

31

16894.45 pentru a nu afecta integtraversare;

(LEA);

i vor fi semnalizate conform legilor în vigoare.

Descrierea tehnica a proiectului In zona localitatii Istria se vor construi doua parcuri eoliene (IS_I, IS_II) avand in

componenta un numar de 29 turbine eoliene. Energia furnizata de aceste centrale eoliene va fi evacuata in SEN printr-o statie de

transformare ce o va construi Eolica Dobrogea SRL, in parteneriat cu Iberdrola Renewables statia Tariverde 220/400 kV. Proiectul acestei statii a fost aprobat de catre APM Constanta prin acordul de mediu nr. 1823 RP/31.05.2010.

Cele trei parcuri eoliene: IS_I si IS_II, IS-S se vor conecta la o substatie de transformare 20/220 kV Istria conform planului din Figura 2.4.

Page 33: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

32

Figura 2.4. Amplasare Substatie electrica 20/220 kV Istria in raport cu CEE Istria I si CEE Istria II

Prin intermediul transformatoarelor de tensiune (3x45MVA) 20/220kV, puterea produsa se va transfera la bara de 220kV a statiei, iar de acolo prin LEA 220kV se va face racordul in statia 220/400kV TARIVERDE. Delimitarea instalatiilor se va realiza la clemele de racordarea LEA 220 kV la noua celula de 220 kV destinata racordarii CEE ISTRIA.

Acestea constau in montarea unei noi cellule de linie si a grupului de masurare a energiei electrice aferent acestei celule, inclusiv toate lucrarile necesare integrarii acestora in instalatiile existente.

Statia tip exterior cu dimensiuni aproximative 100x100 m si va consta in: transformatoare de putere; celule de transformator; celula linie; corp de comanda.

Aparatele si materialele electrice folosite in cadrul celulei sunt: - aparate de conectare, ca: intrerupatoare, separatoare, separatoare de sarcina,

sigurante, etc. (inclusiv dispozitivele lor de actionare); - transformatoare; - bobine de compensare si de reactanta; - descarcatoare; - conductoare isolate sau neizolate; - izolatoare; - cleme, armature etc. - stalpi. Legatura la Sistemul Electroenergetic National se va face prin intermediul

unei linii aeriene (LEA) de 220 kV, iar legatura cu parcurile eoliene se va face prin intermediul liniilor electrice subterane (LES).

Linia electrica subterana in cablu LES 20 kV, care va transporta energia electrica produsa in cadrul centralei electrice eoliene Istria II pana la punctul de racordare este de aproximativ 0,2 km.

Page 34: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

33

Fig. 2.5. Pozare cabluri Toate echipamentele primare, secundare si de telecontrol, precum si materialele ce se

vor monta in statia 20/220 kV vor respecta specificatiile unificate si omologarile Enel.

Page 35: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

34

Proiectul de statie cu liniile electrice aferente va ocupa o suprafata de 4 ha. Dispunerea constructiva a instalatiilor electrice este aleasa astfel incat:

- respecta masurile prevazute in prescriptiile de proiectare a instalatiilor electrice; - permite efectuarea lucrarilor de deservire a instalatiilor cu dispozitive si utilaje

mecanizate; - evita posibiliatea producerii si extinderii incendiilor; - in caz de necessitate se poate face scoaterea partial de sub tensiune a instalatiei,

in vederea executarii unor lucrari, cu respectarea masurilor prevazute in “Norme de protectie a muncii pentru instalatii electrice” – PE119.

Toate lucrarile ce se vor executa vor trebui sa corespunda din punct de vedere calitativ (material, dimensiuni, cote de plan si cote de nivel etc.) prevederilor din documentatia de proiectare si din reglementarile tehnice in vogoare. Nerespectarea acestora poate conduce la neacceptarea lucrarilor.

Elementele de constructii se vor realiza astfel incat sa nu fie necesare rectificari, spargeri, gauriri la fata locului.

Furnizorul/ executantul lucrarii va intocmi programul de asigurare a calitatii, care va include:

- structura de organizare; - obligatiile si responsabilitatile personalului desemnat sa asigure calitatea

lucrarilor; sistemul de procurare, receptive si verificare a materialelor; - sistemul de asigurare a calitatii executiei lucrarilor; - sistemul de control al documentatiei; - lista cu procedure administrative si de lucru necesare pentru indeplinirea si

verificarea cerintelor privind calitatea. Furnizorul/ executantul lucrarii va intocmi si un plan al calitatii, care va tine cont de

urmatoarele: - structura lucrarilor propuse si programul de realizare; - obligatiile si responsabilitatile personalului desemnat sa asigure calitatea

lucrarilor; - inspectia materialelor livrate; - referinte la procedurile de asigurare a calitatii specific fiecarui tip de activitate; - verificari finale si teste. Lucrarile de constructii, arhitectura si instalatii se vor proiecta si executa in accord cu

gruparea pe categorii indicate in cele ce urmeaza.

Page 36: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

35

Fig. 2.6. Model statie conexiuni Istria

Legatura cu pamantul Elementele care se conecteaza la pamant sunt: turnul transformatorul grupului generator eolian armatura fundatiei controlerul

2.3 Drumurile de acces

îndep

entru fiecare caz în parte.

,98

Pentru transportarea de la drumul public amenajat (DJ 226) pe locul de amplasare a 10650,88

6,39 ha.

Page 37: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

36

S-

- Macaralele,

-

În nici un caz o schi16 m.

inferioare ale pilonilor de 4,3 m diametru), vor fi necesare asigurea transportarii lor de echipe de

-40 cm), pe drumuri netede, iar în

transportul. Structura sistemului rutier a drumurilor

cea a nacelei (150 principale (500 -700 t) în cazul drumurilor interioare ale parcului.

drumurile interioare ale parcului, va fi de minim 4 Kg/cm2 (aprox. 0,4 -se ac

de 3 m pentru drumurile între aero-generatoare.

diferitelor straturi conform normativelor în vigoare

98% sau mai mult.

30

Raza curbelor

or fi fixate pe platforma în

Page 38: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

37

Figura 2.7.1

Figura 2.7.2

m.

Drumuri de acces în parc Platforma drumurilor de acces în parc va fi de 7 m, ceea ce presupune 6 m parte

carosabila, incadrata cu acostamente stanga-dreapta de 0.50

Drumuri interioare ale parcului

Page 39: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

38

demontare a macaralei principale l

+ 12 7x7 m2, fiecare 24 m î

Figura 2.7.3

( în sensul progresului montajului macaralei ).

de lucru de 2 Kg/cm2 (aprox. 0.2 m adâncime, pentru

De asemenea vor fi cât ma

acesta. La drumurile interioare acostamentele stanga-dreapta de 0.50

Drumul va avea o parte carosabila de 6 m pentru transportul unui pilon de 100 m

Platformele Dimensiunile platformelor pentru montarea pilonilor de 100 m vor fi:

Platformele intermediare - Standard: 30 m x 35 m + 5 m x 50 m

- Speciale 1ª: 44 m x 44 m + 5 m x 50 m Platformele finale

- Standard: 35 m x 40 m - Speciale 1ª: 44 m x 49 m

Page 40: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

39

Structura sistemului rutier al platformelor

Pentru platforme se vor distinge pe de-

drumuri. În zonele de colectare se vor amplasa diferitele elemente ale aero-generatoarelor pentru

platformele. -

mentinându- -6 m. Gradul de compactare va fi astfel încât dens % .

- Kg/cm -

-6 m.

suporte cele specificate. În zonele de colectare nu este necesar strat din material granular.

va realiza în straturi de 30

elor va avea o înclinare între 0,2 1 - -

acces. %, pentru a putea

- -

esplanadei va fi peste 90 cm deasupra nivelului cel mai înalt posibil al pânzei freatice. Dimensiunile platformelor intermediare

m. m.

-generator.

drumului de acces la acestea.

Page 41: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

40

mai mare de 16 m. În caz contrar se va amplasa cât de central posibil în zona de lucru a

m x 50 m, recomandabil în partea

Piciorul fund

Zonele de lucr

m. Colectarea

ntru

-ar putea realiza montajul.

Figura 2.7.4: Dimensiunile plataformei intermediare pentru piloni de 100

Standard.

Page 42: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

41

Figura 2.7.5

Standard.

Figura 2.7.6

piloni de 100 m

fi de 44 m x 44 m pentru piloni de 100 cu dru

Page 43: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

42

m x 35 m, reprezentând

m x 35 m x 44 m.

Figura 2.7.7: Dimensiunile platformei intermediare pentru piloni de 100

Speciale 1ª

Figura 2.7.8: Colectarea materialelor pentru piloni de 100 ª.

Dimensiunile platformelor finale

Page 44: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

43

cu 5 în cazul platformelor intermediare.

îndeplinite: m.

m.

standard pentru platformele intermediare. âlnie sau semi-

Figura 2.7.9:

Page 45: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

44

Figura 2.7.10

Standard.

Figura 2.7.11

restul zone de colectare.

Page 46: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

45

Figura 2.7.12

1ª.

Figura 2.7.13 peciale 1ª.

Sectiuni trasversale ale tipului de platforma paralela cu drumul in functie de natura terenului – teren natural.

Page 47: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

46

Figura 2.7.14. Platforma paralela cu drumul interior cu teren natural de tip debleu

Figura 2.7.14. Platforma paralela cu drumul interior cu teren natural de tip rambleu

Figura 2.7.14. Platforma paralela cu drumul interior cu teren natural de tip mixt

Nota:

A – Cale de 6 m latime

A’ - Platforma de 25 m latime

Page 48: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

47

B – Strat de piatra Sparta 0.25 m grosime sort 63-80 in concordanta cu SR 667/2001;

C - Strat de piatra Sparta 0.20 m grosime sort 63-80 in concordanta cu SR 667/2001;

D – Pamant stabilizat cu ciment 0.20 cm grosime;

E – compactarea terenului natural: - minim 0.50m depozite loess;

- minim 0.50m depozite de argila

Trasee în cadrul parcului

S-a proiectat 4560 m.

Se vor proiecta aceste drumuri cu o platforma de 7 6 acostamente stanga-dreapta de 0.50 m. Pe zona curbelor se vor prevedea sup

% iar panta

este de 0,2 generatoarelor eoliene.

i drumurilor proiectate pe teren. Se va realiza o

realiza în straturi de 30 %.

Urmatorul strat se va realiza din material granular în grosime de 50 cm. Materialul granular se va compacta în straturi de 25 %.

-a considerat ca

patul drumului are un CBR 5 (fig 2.7.17, fig. 2.7.18., fig. 2.7.19) .

Page 49: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

48

Figura 2.7.17. Detalii drumuri, sectiune transversala prin teren natural de tip debleu

Figura 2.7.18. Detalii drumuri, sectiune transversala prin teren natural de tip mix

Figura 2.7.19. Detalii drumuri, sectiune transversala prin teren natural de tip rambleu

Nota:

A – Cale de 6 m latime

Page 50: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

49

A’ - Platforma de 25 m latime

B – Strat de piatra Sparta 0.25 m grosime sort 63-80 in concordanta cu SR 667/2001;

C - Strat de piatra Sparta 0.20 m grosime sort 63-80 in concordanta cu SR 667/2001;

D – Pamant stabilizat cu ciment 0.20 cm grosime;

E – compactarea terenului natural: - minim 0.50m depozite loess;

- minim 0.50m depozite de argila

Analiza rezultatelor

Se va adopta una din solutiile prezentate mai jos. Cele 2 variante corespund din punct de vedere al capacitatii portante:

Varianta 1: Material granular 25 cm; Material granular 25 cm; Pamant bun de fundare în grosime de 1.00 m.

Varianta 2: Macadam 10 cm; Material granular 35 cm; Pamant stabilizat (20 cm) Pamant bun de fundare în grosime de 0.5 m.

Din punct de vedere

Macadam (10 cm)

Material granular (35 cm)

Pamant stabilizat (20 cm)

50 cm)

Drenajul

Sistemul de drenaj este dimensionat pentru a colecta apele pluviale provenind de pe platforma

beton la capete – Fig. 2.7.20.

Page 51: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

50

Fig. 2.7.20. sectiune transversala prin podet tubular pentru scurgerea apelor pluviale.

Panta în podete este de minim 2 %, iar diametrul interior al tuburilor este 30 cm.

Iluminatul public

iluminat public.

2.4 Organizarea de santier Organizarea de santier se va amplasa pe pasunea situata in dreptul turbinei IS_II-7 pe o

suprafata de 3000 mp, iar cea de-a doua organizare de santier este situata pe pasunea din dreptul turbinei IS_II-24.

Amplasarea organizarilor de santier este reprezentata in Figura 2.8.

Page 52: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

51

Fig. 2.8. Amplsarea organizarilor de santier aferente proiectului CEE Istria II

-

muncitori. Pu

- -un service

-

or se va face într-

- Acestea

vor fi depozitate in containere speciale, care ulterior vor fi predate catre valorificatori autorizati.

natural. Toate echipa

Page 53: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

52

2.5

Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de functionare care se apreciaza a fi dupa 20- - dezafectarea turbinelor vechi si restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele noi, în urmatoarele

a) Dazafectarea centralei electrice eoliene necesita urmatoarele lucrari: - dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene si pilonului cu recuperarea

sivalorificarea metalelor si in general a materialelor refolosibile; - demolarea fundatiilor si utilzarea betonului rezultat pentru diferite amenajari - recuperarea si valorificarea cablurilor electrice; - umplerea/nivelarea gropii fundatiei si refacerea covorului vegetal. b) Inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesita mai

putineinterventii

semnificativ zona.

Page 54: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

53

CAPITOLUL III DESEURI

3.1 Generalitati

obiectivului vor rezulta:

ansamblului de producerea energiei electrice din

- cod 20 01 01/15 01 01; - cod 20 01 38/15 01 03; - cod 20 01 39/15 01 02; -

cod 16 02; - cod16 06;

Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special

amenajate in incinta de santier, selectate si evacuate periodic la depozitele existente sau, dupa caz, reciclate. Organizarea de santier va cuprinde facilitate pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete ecologice intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori din santier.Se prevede o toaleta ecologica la fiecare grup generator eolian in constructie.

Antreprenorul are obligatia, conform HG 856/2002 sa tina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile cuprinse in HG 856/2002.

Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii vor fi reciclate in

umpluturi, nivelari si ca material inert.

Page 55: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

54

Tabelul 3.1. CANTITATEA

Folie PE 160 m2 Carton 50 m2

50 m2 Lemn 15 kg Styropor 2 m3

5 kg Resturi de cablu 10 kg

1 kg Ambalaje 10 kg

10 kg 3.2

- menajere sau asimilabile ; - metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta

pentru activitatea de

- betoane daca nu se respecta graficele de lucru ;

- deseuri de lemn rezultate din activitatea curenta de pe santier ; - anvelope,acmulatori,uleiuri uzate, motorina si alte produse petroliere uzate ; - cartoanele, hartia din activitatile de birou in cadrul organizarii de santier. In conformitate cu privind depozitarea deseurilor,

deseurilor menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele. Aceste deseuri, periodic, vor fi transportate in conditii de siguranta lde comun acord cu APM Constanta.In acest sens, se impune tinerea unei evidente stricte privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si mijloacele de transport utilizate.

Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar in incinta amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate.

Deseurile materiale de constructii nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluarii mediului. In perioada de executie aceste deseuri impreuna cu deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmand a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea de alei si spatii de parcare, pe alte amplasamente,

nea utilizare nu au utilitate la exploatarea Parcurilor eoliene. Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca lemn

de foc pentru populatie. Acumulatorii uzati cu potential ridicat de poluarea mediului vor fi stocati si pastrati

corespunzator in vederea valorificarii lor prin unutatile specializate.

Page 56: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

55

Anvelopele uzate reprezinta una din principalele probleme ale unui santier. Acestea vor fi depozitate in locuri special amenajate. In prezent aceste anvelope uzate sunt achizitionate si valorificate de Lafarge Romcim Medgidia.

3.3 Turbine Eoliene

Aciv

activitate sunt: uleiuri uzate; or; piese de schimb(mai rar); ambalaje rezultate de la inlocuire unor piese; ambalajele materialelor consumabile.

sporadic.

r parcului, sunt preluate de

economic.

3.4 Managementul deseurilor

- Prin implementarea proiectului pentru

firme autorizate în domeniu. i- montaj vor fi sub

prin

Page 57: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

56

CAPITOLUL IV

IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1 BIODIVERSITATEA

4.1.1 A CEE Istria II este localizat în sud-estul României, în partea central-

(Fig. 4.1) (Fig. 4.2).

Fig. 4.1. Localizarea proiectului CEE Istria II în harta ecoregiunilor din România (modificat

]) CEE Istria II.

Page 58: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

57

Fig. 4.2. Localizarea proiectului CEE Istria II în harta bioregiunilor europene din

***, 2008c]) CEE Istria II.

CEE Istria II de 15.570 km2 2 2) [***, 1994a] (Fig. 4.3Razim- Sinoe.

nord- -est), având

cu altitudini mai mici de 200 m [ ]. Din punct de vedere fizico-geografic,

-[ 4].

-Casimcei (Fig. 4.3) [ ]. at, mai ales

acoperite de loess (în partea de sud) [ ].

Page 59: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

58

Fig. 4.3. Localizarea proiectului CEE Istria II [***, 1979a])

CEE Istria II. Zonele marginale ale Dobrogei de Nord amplasate între altitudini de 25-150 m

[ ]. Proiectul CEE Istria II

Stipa ucrainicastepe cu Agropyron pectiniforme” [ ] (Fig. 4.4.).

Page 60: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

59

Fig. 4.4. Harta

])

– stepe cu Stipa ucrainica, în Dobrogea în complexe cu stepe petrofile; – stepe cu Agropyron pectiniforme.

CEE Istria II 1257 analitic, cu ajutorul softului ArcView 3.1), majoritatea

-vest de comuna Istria, la nord satul

– Tulcea) (Fig. 4.5).

Page 61: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

60

Fig. 4.5. Localizarea CEE Istria II.

: linie neagr – limita perimetrului CEE Istria II; cercuri albastre – centrale eoliene; linie – DJ 226 in dreapta imaginii si DN22 in stanga imaginii; line portocalie

– – – cale

Din cele 1257,93 ha ale perimetrului CEE Istria II

Fig. 4.6).

Page 62: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

61

Fig. 4.6. CEE Istria II.

: linie poligoane verzi – neagr – limita perimetrului CEE Istria II. CEE Istria II au fost identificate 84 specii de cormofite (Tabel 4.1

Tabel 4.1

CEE Istria II

Page 63: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

62

1. Achilea coarctata Poiret 2. Achillea setacea Waldst. et Kit. 3. Adonis vernalis L. 4. Agropyron cristatum (L.) Gaertn. 5. Ajuga genevensis L. 6. Ajuga laxmannii (L.) Bentham 7. Ajuga chamaepytis (L.) Schreber 8. Alchemilla vulgaris L. 9. Anagallis arvensis L. 10. Artemisia austriaca Jacq. 11. Artemisia campestris L. 12. Bassia prostrata (L.) G.Beck 13. Brassica rapa L. 14. Bromus arvensis L. 15. Bromus commutatus Schrad. 16. Bromus tectorum L. 17. Capsella bursa-pastoris (L.)Medik. 18. Cardaria draba (L.) Desv. 19. Carduus acanthoides L. 20. Carduus thoermeri Weinm. 21. Centaurea diffusa Lam. 22. Centaurea solstitialis L. 23. Cerastium semidecandrum L. 24. Chondrilla juncea L. 25. Cichorium inthybus L. 26. Cirsium arvense (L.)Scop. 27. Consolida regalis 28. Coronilla varia L. 29. Covolvulus arvensis L. 30. Crocus reticulatus Steven 31. Cuscuta europaea L. 32. Cynodon dactylon L. 33. Dactylis glomerata L. 34. Daucus guttatus Sibth. & Sm. subsp.

zahariadii Heywood 35. Dichanthium ischaemum (L.) Roberty 36. Digitaria sanguinalis (L.) Scop. 37. Echinops sphaerocephalus L. 38. Echium italicum L. 39. Echium vulgare L. 40. Erodium cicutarium L. 41. Eryngium campestre L. 42. Euphorbia seguieriana Necker 43. Festuca valesiaca Schleich. ex Gaudin

44. Galium rubioides L. 45. Galium verum L. 46. Goniolimon besseranum (Schult. ex

Rchb.) Kusn. 47. Heliotropium currasavicum L. 48. Hieracium pilosella L. 49. Hordeum geniculatum All. 50. Hypericum perforatum L. 51. Knautia arvensis (L.) Coult. 52. Kohlrauschia prolifera (L.) Kunth 53. Lathyrus tuberosus L. 54. Lepidium perfoliatum L. 55. Lepidium ruderale L. 56. Linaria vulgaris Mill. 57. Lotus corniculatus L. 58. Marrubium peregrinum L. 59. Medicago minima (L.) L. 60. Melilotus officinalis (L.) Pall. 61. Nigella arvensis L. 62. Onopordum acanthium L. 63. Phleum pratense L. 64. Plantago lanceolataL. 65. Poa bulbosa L. 66. Potentilla argentea L. 67. Potentilla recta L. 68. Rubus caesius L. 69. Salvia nemorosa L. 70. Sanguisorba minor Scop. 71. Saxifraga paniculata Miller 72. Scorzonera cana (C.A.Mey.) O.Hoffm. 73. Sisymbrium loeselii L. 74. Stipa capillata L. 75. Stipa pennata L. 76. Taraxacum officinale Weber 77. Teucrium chamaedrys L. 78. Teucrium polium L. 79. Thymus pannonicus All. subsp.

pannonicus 80. Trifolium arvense L. 81. Verbascum lanatum Schrad. 82. Vicia hirsuta (L.) Gray 83. Picris hieracioides L. 84. Xeranthemum annuum L.

Page 64: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

63

Fig. 4.7. Echium vulgare Fig. 4.8. Teucrium polium CEE Istria II - Botriochloetum (Dichantietum) ischaemi (Kist.1937) Pop 1977 xeranthemetosum annui Sanda et all. 2000 - Hordeetum hystricis Wendelbg.1934 - Bromo-Cynodonetum I.Pop 1970 -Medicagini minimae-Festucetum valesiacae Wagner 1941 -Artemisio austriacae-Poetum bulbosae Pop 1970 -Artemisio austriacae-Poetum bulbosae Pop 1970 cynodontetosum (Turcu 1959) I.Pop1970 - Cynodonti-Poetum angustifoliae Rapaics ex Soo 1957

dominant este habitatul 34.92 Stepe ponto-sarmatice (cu Dichantium ischaemum etc.) (conform Palearctice din 1999) care nu are corespondent în clasificarea

[***, 2007]: - stepe ponto-de cca 50 ha, din care

energetice).

În perimetrul CEE Istria II sunt prezente specii de nevertebrate comune zonelor stepice

-ecosisteme. Dintre nevertebrate, cele mai

ortopterele (de ex. Dociostaurus brevicollis – Fig. 4.9 – , Acrida ungarica, Gryllus campestris, Oedipoda caerulescens etc.), lepidopterele (Colias croceus, Iphiclides podalirius, Papilio machaon, Pieris rapae, Macroglossa stellatarum, Carcharodus alceae (speciile familiilor Scarabeidae, Coccinellidae, Chrysomelidae etc.). Alte specii comune pe

Page 65: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

64

ordinelor Heteroptera (de ex. Eurydema oleracea, Pyrrhocoris apterus), Mantodea (Mantis religiosa) etc. – noiembrie 2009 nu au fost identificate specii de nevertebrate de interes conservativ perimetrul CEE Istria II. O specie ma CEE Istria II, este

Argiope lobata (Fig. 4.10perimetrului CEE Istria II. Specia Argiope lobata Ddoar în sud-

Fig. 4.9.Dociostaurus brevicollis Fig. 4.10.Argiope lobata – noiembrie 2009 au fost observate

CEE Istria II. Câteva exemplare de Bufo viridis în Rana ridibunda

-

lor de amfibieni observate în perimetrul CEE Istria II

- Bufo viridis): 13 / 1993 [***, 1993a]),

***, 2007]); - broasca mare de lac (Rana ridibunda):

legii 13 / 1993 [***, 1993a]),

***, 2007]). Pelobates fuscus cei (Hyla arborea Pelobates syriacus), având

CEE Istria II, ele fiind frecvente în zona malului lacului Istria, aflat la o distanta de circa 2 km a limitei estice a

Page 66: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

65

Dintre speciile de reptile, în perimetrul CEE Istria II Podarcis taurica Lacerta agilis).

Fig. 4.11.Podarcis taurica Fig. 4.12.Lacerta agilis Podarcis taurica – Fig. 4.11

(L. agilis – Fig. 4.12 -a

(arealul acestei specii intinzandu- perimetrului CEE Istria II. perimetrul CEE Istria II

- Podarcis taurica): 13 / 1993 [***, 1993a]),

***, 2007]); - Lacerta agilis): specie 1993 [***, 1993a]),

***, 2007]).

Natrix natrix Natrix tessellata), în CEE Istria II

caNatrix tessellata) a fost

observat în canalul de irigare, într- nord-vest de comuna Istria, la doar 3,5 km nord de limita perimetrului CEE Istria II -a lungul

În perimetrul CEE Istria II, în perioada 2008 - 2009

Anexa Istria 2.1). Dintre acestea 54 de specii sunt nominalizate în Anexa nr. 3 ***, 2007a], iar 26 specii sunt

***, 2007a] (Fig. Istria 2.13).

Page 67: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

66

57 / 2007 [***, 2007a] [***, 2008b]. Spe ***, 2007a],

CEE Istria II (Anexa Istria 2.2). Din

***, 2007a], iar 5 specii sunt nominalizate în Anexa nr. 4B ***, 2007a]. Celelalte 8 specii de

în perimetrul CEE Istria II în Anexa Nr. 3 a O.U.G. 57/2007 :

1. (Burhinus oedicnemusîn perimetrul CEE Istria II. o distanta de aproximativ 2,5 km fata de

-a - 5 exemplare ale acestei

specii h -CEE Istria II;

2. (Melanocorypha calandra

ale turbinelor. celor 21 centrale eoliene;

3.Ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla

2 perechi

4.Fâsa de câmp (Anthus campestris

13,14,16, 17, 19, 20, 21, 22, 23 5. (Emberiza hortulana

a proiectului CEE Istria II. Teritoriile celor 8 perech

- Falco tinnunculus) în perimetrul CEE Istria II, în anul 2006

Page 68: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

67

La sud-colonie de prigorii (Merops apiaster -

a loess- -

amenajat în acest scop). În perimetrul CEE Istria II a fost identificata Upupa epops

aproximativ 1,5 km de perimetrul CEE Istria II Miliaria calandra

CEE Istria II

(Anexa Istria 2.3).

Fig. 4.13.

perimetrul CEE Istria II.

- Ciconia ciconia, - Burhinus oedicnemus - Buteo rufinus, -

Hieraaetus pennatus Falco vespertinus -

– dar nu în limitele acesteia.

Burhinus oedicnemus), în anul 2008 au fost observate cu regularitate 2 - - 4, dar

50%

16%

34%

123

Specii Anexa 4 O.U.G.57/2007

Specii Anexa 3 O.U.G.57/2007

Page 69: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

68

perimetrului care nu fac parte din situl Natura 2000 Razim – Sinoie. Exemplarele celorlalte 16 specii care au fost observate tranzitând zona în perioada

Pelecanus onocrotalus), Pelecanus crispus), Casmerodius albus), Egretta garzetta), Platalea leucorodia),

erete de stuf (Circus aeruginosus), piciorong (Himantopus himantopus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), Glareola pratincola), Larus melanocephalus Sterna hirundo Chlidonias hybrida),

Coracias garrulus), Melanocorypha calandra), ciocîrlie de stol (Calandrella brachydactyla Emberiza hortulana) observate tranzitând zona ocazional

ROSPA0031.

Hieraaetus pennatus Falco vespertinus), Buteo rufinus) Burhinus oedicnemus Coracias garrulus), care au

l speciei de

C- care au traversat

perimetrul CEE Istria II - u fost observate doar în zona

de perimetrul CEE Istria II. - maxim 800 exemplare de pelican comun (Pelecanus onocrotalus)

- r a fost

Pelecanus crispus

au fost exemplare izolate care se

-a lungul malului vestic al

Lacului Istria. -se, 5 exemplare de erete de stuf (Circus aeruginosus)

-e studiu, sunt cuprinse între 1 - 150 m.

În cazul berzei albe (Ciconia ciconia), au fost observate zilnic exemplarele care

când au sosit. Traseele locale ce-

-se de- stria, pe

se ara).

Page 70: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

69

Buteo rufinus)

- Falco vespertinus

Pica pica). Cinci exemplare au fost - CEE

Istria II -au

Falco subbuteo- CEE Istria II.

Coracias garrulus): perimetrului studiat, la aproximativ 2 km de acesta, în imediata apropiere a Lacului Istria. CEE Istria II stoluri de ciocârlii de câmp (Alauda arvensis Melanocorypha calandra(Calandrella brachydactyla

– 100 de indivizi) ne

afara perimetrului CEE Istria II, - ROSPA0031”Delta

– Sinoie”. Emberiza hortulana)

Miliaria calandra), fiind înregistrate câte 7 – -se pe 1

.

Larus melanocephalusperimetrului CEE Istria II. Anexa Istria 2.4), dintre care 52 sunt nominalizate în Anexa nr. 3 a O.U.G. nr. 57 / 2007.

Page 71: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

70

Fig. 4.14.

Sinoie- : – –

care s- – locurile de amplasare ale centralelor – limita perimetrului CEE Istria II.

Dintre speciile migratoare cu zbor planat cele mai mari numere au fost înregistrate

Ciconia ciconia) Pelecanus onocrotalus). În

rca 600 care au traversat perimetrul . În cazul pelicanului

a platoului -

astfel încât cele mai mari efective au fost înregistrate de-de 1,8 – 2,3 kmfata de perimetrului CEE Istria II.

-vestul lacului,

Page 72: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

71

Fig. 4.15.

Sinoie- : – –

care s- – centrale energetice eoliene Istria 1; – limita perimetrului CEE Istria II. CEE Istria II. Larus -septembrie-perimetrul CEE Istria II. în care au f

- 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor perioade au fost

Marea majoritate a speciilor Motacilla, Anthus, Alauda Oenanthe au fost

CEE Istria II.care aceste specii au fost observate a fost de maxim 50 de metri.

Page 73: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

72

Fig. 4.16.

de intersectare a acestora. total 24 de specii de

Anexa Istria 2.5.), dintre care 17 specii sunt nominalizate în Anexa 3 a O.U.G.57/2007.

Viespar (Pernis apivorus)–

zonele umede aferente acestuia, spre sud.

s-a fost mult mai mic decât toamna. Perioada în

în partea es în

CEE Istria II, în zona Movilei Istria. Milvus migrans) – fost observat în timpu CEE Istria II,în zona

Page 74: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

73

Codalb (Haliaeetus albicilla) – în cazul acestei specii nu s-a putu-

-se sau traversând zona Lacului Is

estica a CEE Istria II si malul Lacului Istriametri. Circaetus gallicus) –

specia a fost

CEE Istria II, în a

Erete de stuf (Circus aeruginosus)–

sunt reprezentate de exemplare care vânau sau tranzitau zona la altitudini mici, de maxim 150 de metri. De la mijlocul

- ut la

altitudine mai mare de 400 - 500 de metri. Circus cyaneus) -

la mijloc de aprilie. Cel mai adesea exemplarele observate au trecut la altitudine de 50 - 200 de metri. Erete alb (Circus macrourus)-

CEE Istria II. CEE Istria II

rar (1 - - 300

de metri. Erete sur (Circus pygargus)-

-a înregistrat -

Uliu porumbar (Accipiter gentilis)– CEE Istria II, pe malul Lacului

Istria.

Page 75: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

74

Accipiter nisus)-

altitreduse, mai ales de- -

e a lunii martie. Uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes)-

Buteo buteo) – în timpul migrasubspecia Buteo buteovulpinus. -septembrie – început de octombrie. Numere mici de exemplare juvenile au fost observate

i început de decembrie. Majoritatea exemplarelor au traversat perimetrul CEE Istria II

Buteo rufinus) - în cazul acestei specii nu s-

-

Buteo lagopus) – de exemplare începând cu luna

am înregistrat-o la mijlocul lunii aprilie. Aquila pomarina)– exemplar -1000 de metri. Aquila clanga)–

– CEE Istria II, la începutul lunii Istria. Hieraaetus pennatus)–

Vultur pescar (Pandion haliaetus)-

CEE Istria II

Falco tinnunculus) – se pot

veritabile. Falco vespertinus)– în perioada d

Falco columbarius) - luna octombrie mai ales în zonele agricole cuprinse în CEE Istria II. Falco subbuteo) – Efectivele cele mai mari s- CEE Istria II. Falco cherrug)– în apropierea limitei estice a CEE Istria II.

Page 76: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

75

Falco peregrinus) – - 2009.

ob timpul unei zile s- -3 ore -2

CEE Istria II

indivizilor.

Branta ruficollis) Anser albifrons), - a Istria, în afara CEE Istria II (Fig.

4.17.

CEE Istria II, Vadu- - -Istria la vest. mare (Anser albifrons), 8 - Anser anser2 - Branta ruficollis) in partea de sud-est a amplasamentului CEE Istria II, la est de drumul judetean ce leaga localitatea Sacele de comuna Istria. Anexa Istria 2.6), dintre care 14 specii sunt nominalizate în Anexa 3 a O.U.G. nr. 57 / 2007. tranzitand zona din partea de est a perimetrului CEE Istria II. (Cygnus cygnus Cygnus columbianus bewickii

Cygnus cygnus - Sinoie au crescut

a 400 de exemplare de lebede de Cygnus cygnus).

Cygnus columbianus bewickii Cygnus cygnuscentralelor eoliene zona Complexului Lagunar Razim Sinoie [Ciochia, 2001].

Page 77: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

76

Fig. 4.17. -Istria în iarna 2008-

verzi – –

cercuri roz – zonele de înoptare; cercuri albastre – – albastre – locul de amplasare a centralelor

eoliene; linie neagra – limita CEE Istria II.

Circus cyaneus), patru exemplare de erete de stuf (Circusaeruginosus) Buteo rufinus), Buteo lagopus)

Accipiter nisus) Falco columbarius) Falco tinnunculus).

stabili

În data de 3 decembrie (Pelecanus crispus) care au traversat prin partea de est a proiectului prin zona de siguranta a centralei eoliene nr. 6, pe -SSV (de-a lungul malului Lacului Istria). Dintre mamifere, CEE Istria II

Spermophilus citellus Talpa europaea), orbete mic (Spalax leucodon), respectiv vulpi (Vulpes vulpes), iepuri de câmp (Lepus capensis Capreolus capreolus), arici (Erinaceus concolor CEE Istria II (la o distanta de

Page 78: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

77

(Meles meles). De Vormela peregusna).

Canis aureus) – aproape de CEE Istria II În perimetrul CEE Istria II -

-vest de CEE Istria II. 4.1.2 Caracterizarea siturilor Natura 2000 situate in zona de amplasament si in vecinatatea ei

CEE Istria II se invecineaza cu ROSCI0065 “Delta Dunarii” si a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii situat la o distanta de 763 m. Proiectul se afla la cca 10,5 km de limita

-

– – . CEE Istria II

-DoCEE Istria II

542 ha [***, 2008c],

-

i de arii protejate europene Natura 2000 din cauza

***, 2008c]:

- 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat - 1150* - Lagune costiere; - 1210 - - - 1310 - Salicornia nisipoase; - 1410 - Juncetalia maritimi); - 1530* - -sarmatice; - 2110 - Dune mobile embrionare (în formare); - 2130* - - 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides; - 2190 - Depresiuni umede intradunale; - 3130 - Littorelletea uniflorae

Isoëto-Nanojuncetea; - 3140 - Chara; - 3150 - Lacuri eutrofe Magnopotamion sau Hydrocharition; - 3160 - - 3260 - Ranunculion fluitantis Callitricho-Batrachion; - 3270 - Râuri cu malur Chenopodion rubri Bidention;

Page 79: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

78

- 40C0* - - 6260* - -pontice pe nisipuri; - 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; - 6410 - Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); - 6420 - Molinio-Holoschoenion; - 6430 -

- 6440 - din Cnidion dubii; - 6510 - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); - 7210* - Cladium mariscus; - 91AA - - - 91F0 - Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); - 92A0 - Salix alba Populus alba; - 92D0 - Nerio-Tamaricetea Securinegion tinctoriae) Dintre tipurile de habitate de interes conservativ, numai stepe ponto-sarmatice (cod

CEE Istria II. Toate zonele cu stepe ponto-50 ha) din perime

sitului ROSCI0065 (cca 40 ha în zona dintre centralele

).

au fost facute privind locul de amplasare a centralei perimetrul CEE Istria II

platformelor de lucru. Situl -Sinoie”),

***, 2008b-

special pe10,5 km, respectiv de cca 10 km) a CEE Istria II

CEE Istria II nu are impact asupra speciilor de

-CEE Istria II,

-Sinoe”.

***, 2008b]:

Page 80: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

79

A402 Accipiter brevipes A229 Alcedo atthis A042 Anser erythropus A090 Aquila clanga A404 Aquila heliaca A089 Aquila pomarina A029 Ardea purpurea A024 Ardeola ralloides A060 Aythya nyroca A021 Botaurus stellaris A396 Branta ruficollis A133 Burhinus oedicnemus A403 Buteo rufinus A138 Charadrius alexandrinus A196 Chlidonias hybridus A031 Ciconia ciconia A030 Ciconia nigra A080 Circaetus gallicus A081 Circus aeruginosus A082 Circus cyaneus A083 Circus macrourus A084 Circus pygargus A231 Coracias garrulus A037 Cygnus columbianus bewickii A038 Cygnus cygnus A238 Dendrocopos medius A429 Dendrocopos syriacus A236 Dryocopus martius A027 Egretta alba A026 Egretta garzetta A379 Emberiza hortulana

A511 Falco cherrug A098 Falco columbarius A095 Falco naumanni A103 Falco peregrinus A097 Falco vespertinus A154 Gallinago media A002 Gavia arctica A001 Gavia stellata A189 Gelochelidon nilotica A135 Glareola pratincola A075 Haliaeetus albicilla A092 Hieraaetus pennatus A131 Himantopus himantopus A022 Ixobrychus minutus A338 Lanius collurio A339 Lanius minor A180 Larus genei A176 Larus melanocephalus A177 Larus minutus A157 Limosa lapponica A246 Lullula arborea A242 Melanocorypha calandra A068 Mergus albellus A073 Milvus migrans A159 Numenius tenuirostris A023 Nycticorax nycticorax A533 Oenanthe pleschanka A071 Oxyura leucocephala

A094 Pandion haliaetus A020 Pelecanus crispus A019 Pelecanus onocrotalus A393 Phalacrocorax pygmeus A170 Phalaropus lobatus A151 Philomachus pugnax A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus A140 Pluvialis apricaria A120 Porzana parva A119 Porzana porzana A121 Porzana pusilla A464 Puffinus yelkouan A132 Recurvirostra avosetta A195 Sterna albifrons A190 Sterna caspia A193 Sterna hirundo A191 Sterna sandvicensis A307 Sylvia nisoria A167 Xenus cinereus A119 Porzana porzana A121 Porzana pusilla A464 Puffinus yelkouan A132 Recurvirostra avosetta A195 Sterna albifrons A190 Sterna caspia A193 Sterna hirundo A191 Sterna sandvicensis A307 Sylvia nisoria A167 Xenus cinereus

Page 81: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

80

Figura Istria 4.18. Amplasarea CEE Istria II -Sinoie”.

: linie albastru deschis – -Sinoe”; puncte rosii – locurile de amplasare ale centralelor eoliene; linie rosie – limita perimetrului CEE Istria II.

de 580.000 ha [***, 1993b

– 50.600 ha, zone tampon – 223.300 ha, zone economice – 306.100 ha [***, 1994b

R.B.D.D. au fosuperioare), dintre care 955 specii spontane [Ciocârlan, 1994

– dintre care 382 specii fiind nominalizate în p***, 2000], inclusiv cele patru specii strict protejate

prin Legea 13 / 1993 (natans Centaurea jankae Centaurea pontica). Speciile de

Aldrovanda vesiculosa

Page 82: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

81

Centaurea jankae ( Centaurea pontica Echium russicum Marsilea quadrifolia Dintre nevertebrate, cele mai multe specii sunt din grupul insectelor: în perioada 1990 – 2000 a fost reco ***, 2000Lycaena dispar, Proserpinus proserpina, Isophya dobrogensis, Saga pedoteritoriul R.B.D.D. a speciilor Arytrura musculus, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Colias

transversalis a reprezentat un criteriu pentru includerea R.B.D.D. în situl de interes comunitar ***, 2008c].

Din cele 17 specii de amfibieni din R.B.D.D. [***, 2000

creast Triturus dobrogicus Bombina bombina). ***, 2000

Vipera ursinii mari ale Emys orbicularis) –

uscat dobrogene – Testudo graeca***, 2008c].

***, 2008]. Din punct de

Pelecanus onocrotalus –

– Pelecanus crispus), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) etc. Dintre mamifere, 44 specii au fost observate pe teritoriul R.B.D.D., din punct de vedere

- Mustela lutreola), vidra (Lutra lutra Mustela eversmannii Vormela peregusna)

Spermophilus citellus) [***, 2008c].

i i ROSCI0065 Fig. 4.19).

R.B.D.D.

Page 83: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

82

Fig. 4.19. . linie verde deschis – limita ; linia verde inchis – limita

; – limita proiectului CEE Istria II; puncte rosii – locul de amplasare a turbinelor eoliene în cazul proiectului CEE Istria II. 4.1.3. CEE Istria II

– pentru

Razim- Sinoie Suprapunerea proiectului CEE ISTRIA II cu situri Natura 2000

impactului asupra acestora s-a realizat pe întreg perimetrul de 1257,93 ha a proiectului CEE ISTRIA II elor câte unui cerc cu raza de 600 m în jurul

n zonele invecinate proiectului –

proiectului ului proiectului

În ceea ce CEE ISTRIA II ie : -Sinoie”. Din cele 1257.93 ha

ale proiectului CEE ISTRIA II 799.39 ha (63,54

Page 84: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

83

sitului -Sinoie” (Fig. 4.20). Situl ROSPA0031 ”Delta - proiectului aflat

- 15% din

Fig. 4.20. proiectului CEE ISTRIA II cu situl Razim-Sinoie”.

linie verde – limita -Sinoie” – – limita proiectului CEE ISTRIA II; poligon galben – proiectului CEE ISTRIA II care

-Sinoie”; puncte portocalii – locul de amplasare a turbinelor eoliene din cadrul proiectului CEE ISTRIA II. CEE Istria II

- Sinoie [***, 2008b 1. Pelecanus crispus - CEE Istria II. În majoritatea cazurilor

au fost exemplare izolate

.

2. Aythya nyroca - CEE Istria II.

3. Falco vespertinus - CEE Istria II.

Page 85: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

84

4. Phalacrocorax pygmeus - CEE Istria II.

5. Ciconia nigra - CEE Istria II.

6. Ciconia ciconia - etrul CEE

afara sitului Natura 2000 R -Sinoie”.

7. Buteo rufinus - CEE Istria II.

8. Gelochelidon nilotica - CEE Istria II.

9. Plegadis falcinellus - CEE Istria II.

10. Egretta garzetta - CEE Istria II.

11. Burhinus oedicnemus - Cele doua rind pe

fragmentare mai ridicat, acestea fiind zone din care s-au fost observate cu regularitate 2 - 5 exemplare ale acestei spe -se în zona

12. Nycticorax nycticorax - CEE Istria II;

13. Egretta alba - CEE Istria II.

14. Recurvirostra avosetta - CEE Istria II;

15. Ardeola ralloides - CEE Istria II;

16. Sterna albifrons - CEE Istria II;

17. Porzana porzana - CEE Istria II;

18. Haliaeetus albicilla - CEE Istria II;

19. Sterna hirundo - CEE Istria II.

20. Larus melanocephalus - CEE Istria II;

21. Himantopus himantopus - CEE Istria II;

22. Glareola pratincola - CEE Istria II;

23. Pelecanus onocrotalus - specia nu c CEE Istria II. În perioada -

1, sau survolând zo -

Page 86: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

85

24. Platalea leucorodia - CEE Istria II;

25. Ixobrychus minutus - CEE Istria II;

26. Charadrius alexandrinus - CEE Istria II;

27. Chlidonias hybridus - CEE Istria II;

28. Circus aeruginosus - CEE Istria II;

29. Circus pygargus - CEE Istria II;

30. Dendrocopos syriacus - CEE Istria II;

31. Dendrocopos medius - CEE Istria II;

32. Dryocopus martius - specia nu CEE Istria II;

33. Ardea purpurea - CEE Istria II;

34. Botaurus stellaris - CEE Istria II;

35. Emberiza hortulana – zonele cultivate CEE Istria II.

ale centralelor eoliene nr. 6, 7, trul CEE

-Sinoie;

36. Falco cherrug - CEE Istria II;

37. Falco naumanni - CEE Istria II;

38. Asio flammeus - CEE Istria II;

39. Lanius minor – CEE Istria II;

40. Lanius collurio – CEE Istria II.

41. Lullula arborea - imetrul CEE Istria II;

42. Melanocorypha calandra -

eoliene. Teritoriile celor 18 perechi se suprapun celor 21 -

-Sinoie;

43. Milvus migrans - erimetrul CEE Istria II;

44. Oenanthe pleschanka - CEE Istria II;

45. Picus canus - CEE Istria II;

Page 87: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

86

46. Coracias garrulus - CEE Istria II;

47. Alcedo atthis - CEE Istria II.

- Sinoie este important în perioada

[***, 2008b]: 1. Phalacrocorax pygmeus - CEE Istria II;

2. Gelochelidon nilotica – CEE Istria II

3. Larus minutus – CEE Istria II în perioadele de

4. Sterna caspia - CEE Istria II

Lacului Istria, la 6 la o distanta de aproximativ 2,5 km;

5. Sterna sandvicensis - CEE Istria II;

6. Philomachus pugnax – CEE Istria II. Efective reduse au fost observate tranzitând în perioada

la proiectului la o distanta de aproximativ 2,5 km;

7. Circaetus gallicus -

CEE Istria II, în a doua

8. Circus cyaneus - putând fi observ

la mijloc de aprilie. Cel mai adesea exemplarele observate au trecut la altitudine de 50-200 de metri;

9. Recurvirostra avosetta - CEE Istria II

10. Himantopus himantopus - CEE Istria II e

11. Charadrius alexandrinus- CEE Istria II

12. Puffinus yelkouan - CEE Istria II;

13. Aquila pomarina - CEE Istria II

Page 88: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

87

14. Aquila heliaca - CEE Istria II;

15. Accipiter brevipes - specia a CEE Istria II. Un

16. Phalaropus lobatus - CEE Istria II

17. Larus genei - CEE Istria II;

18. Pluvialis apricaria - CEE Istria II în perioadele de

19. Tringa stagnatilis - CEE Istria II;

20. Tringa erythropus - CEE Istria II

21. Limosa limosa - CEE Istria II

22. Larus ridibundus - din lunile iulie - - octombrie au fost CEE Istria II.

e au fost (4 - 5

zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor perioade au fost observate doar

23. Numenius arquata - CEE Istria II în perioadele de

24. Calidris minuta - CEE Istria II;

25. Anas clypeata - lui CEE Istria II

26. Calidris alpina - CEE Istria II;

27. Calidris ferruginea - CEE Istria II;

28. Phalacrocorax carbo - CEE Istria II

29. Tringa totanus - CEE Istria II în perioadele de

30. Phalaropus fulicarius - CEE Istria II

31. Phalaropus lobatus - CEE Istria II;

32. Tringa nebularia - CEE Istria II î

Page 89: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

88

33. Vanellus vanellus - CEE Istria II;

34. Larus canus - CEE Istria II. În perioad

35. Gallinago gallinago - CEE Istria II în perioadele de iune

36. Calidris alba - CEE Istria II;

37. Anas crecca - CEE Istria II în perioadele de

38. Calidris temminckii - CEE Istria II

39. Arenaria interpres - CEE Istria II;

40. Chlidonias leucopterus - la limita esti proiectului la o distanta de aproximativ 2,5 km;

41. Charadrius hiaticula - CEE Istria II;

42. Charadrius dubius - CEE Istria II în perioadele de

43. Anser fabalis - CEE Istria II;

44. Anas querquedula - CEE Istria II. Specia a fost la

proiectului la o distanta de aproximativ 3 km;

45. Tringa ochropus - CEE Istria II.

la

46. Anas acuta - CEE Istria II;

47. Larus cachinnans - Din lunile iulie - - octombrie au fost CEE Istria II.

- 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor perioade au fost observate doar

48. Larus fuscus - CEE Istria II.

49. Lymnocryptes minimus - CEE Istria II;

50. Mergus serrator - CEE Istria II;

Page 90: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

89

51. Limicola falcinellus - CEE Istria II;

52. Xenus cinereus - CEE Istria II;

53. Sylvia nisoria - n perimetrul CEE Istria II;

54. Porzana pusilla - CEE Istria II;

55. Pandion haliaetus - CEE Istria II.

fost observate traversând perimetrul amplasamentului, în dreptul Movilei Istria, în timpul

56. Numenius tenuirostris - CEE Istria II;

57. Lullula arborea - CEE Istria II

58. Limosa lapponica - etrul CEE Istria II;

59. Lanius minor - CEE Istria II

60. Porzana pusilla - CEE Istria II;

61. Lanius collurio - CEE Istria II

62. Hieraaetus pennatus -

63. Galinago media - specia nu a fost observ CEE Istria II;

64. Circus macrourus -

CEE Istria II.

- 3

speciei. Cel mai adesea exemplarele observate au trecut la o altitudine de 50 - 300 de metri.

S -

[***, 2008b]: 1. Anser erythropus - CEE Istria II;

Page 91: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

90

2. Aquila clanga - CEE Istria II la

al lacului Istria;

3. Branta ruficollis - de 5 zile au fost observate în total Branta ruficollis) -

nord- CEE Istria IIla

proiectului la o distanta de aproximativ 2,5 km;

CEE Istria II, -Corbu

- -Istria la vest. - Branta ruficollis a

proiectului la o distanta de aproximativ 1000 m(Anser albifrons - Anser anser);

4. Phalacrocorax pygmeus - CEE Istria II;

5. Cygnus cygnus -

de exemplare;

6. Egretta alba - CEE Istria II;

7. Mergus albellus - CEE Istria II;

8. Cygnus columbianus bewickii -

9. Falco columbarius –

10. Falco peregrinus –

11. Gavia arctica - speci CEE Istria II;

12. Gavia stellata - CEE Istria II;

13. Oxyura leucocephala - CEE Istria II;

14. Netta rufina - CEE Istria II;

15. Aythya ferina - CEE Istria II;

16. Aythya fuligula - CEE Istria II;

Page 92: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

91

17. Anser anser - în lunile -Anser anser Anser

albifrons - Branta ruficollis a proiectului la o distanta de aproximativ 1000 m

18. Anas strepera - CEE Istria II la o distanta de peste 3 km.

proeictului CEE Istria II,

asupra avifaunei va fi nesemnificativ.

4.1.4. ii zonei de interes

”CEE Istria II” sunt redate în Tabelul 4.2.

Tabelul 4.2. CEE Istria II

Categoria de impact Descriere 1. impact pozitiv semnificativ

sau infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu

2. impact pozitiv efect pozitiv (inclusiv temporar) al infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu

3. impact neutru

între cele dou 4.impact negativ nesemnificativ

elementelor de mediu 5. impact negativ

/ elementelor de mediu 6. impact negativ semnificativ

asupra factorilor / elementelor de mediu Tipurile de impact nominalizate în Tabelul 4.2. lung, permanente sau temporare, directe sau indirecte.

CEE Istria II s-au stabilit criteriile listate în Tabelul 4.3.

Page 93: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

92

Tabelul 4.3. CritCEE Istria II

Criteriul de evaluare Comentarii

Modificarea habitatelor - - nominalizate în O.U.G. 57 / 2007

- - biocenozelor naturale

- - ensitate etc.) - conservativ

- conservativ

- - locale - conservativ

- ducere,

- efecte ireversibile

-

CEE ISTRIA II

CEE

ISTRIA II -

-

- detaliilor legate de teritoriil

- probabilitatea riscului de coliziune s-a realizat prin calcularea s

CEE ISTRIA II; - de

Page 94: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

93

ArcView 3.1) care include CEE Istria II

respectiv o p

28 m2. În cazul celor 15 centrale 448 m2

(16 * 28 m2). de 400 m2 16 centrale eoliene este de 6400 m2, din care 448 m2

5952 m2

cu o suprafata de 6,61 ha , NST-uri NP-uri care sunt terenuri agricole lasate in parloaga.

Tot in zona ocupata de aceste terenuri sunt pozitionate si cele doua organizari de santier cu o suprafata de 3000 m2. Terenurile propuse sunt caracterizate de pasuni degradate. Organizarea situata in dreptul turbinei 7 este situata in apropierea satului la aproximativ 700 m de limita satului. Ce-a de-a doua organizare de santier pentru care s-a optat in cadrul proiectului este pozitionata in dreptul turbinei 24, de-a lungul drumului de exploatare existent, o zona de acces din DN 22, intens antropizata.

proiectului CEE Istria II : - vor fi afectate pe termen lung (permanent) 7,7061 ha ceea ce reprezinta 2,69% din

suprafata pasunilor din zona studiata ucru precum si extinderea drumurilor de

exploatare care traverseaza aceste pasuniseminaturale care NU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate);

- vor fi afectate pe termen mediu 1,24 ha -

diferite tipuri de habitate seminaturale care NU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate).

- impactul CEE Istria I asupra habitatelor de interes conservativ este nesemnificativ, neutru, fiind afectate numai terenuri cu tipuri de habitate care nu sunt de interes conservativ

Efectele asupra speciilor de nevertebrate

identificate în teren în perimetrul CEE Istria IIproiectului asupra acestora este nesemnificativ (eventual neutru).

Page 95: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

94

-

proiectului CEE Istria II poate fi cel mult negativ nesemnificativ. speciile identificate sunt comun

CEE Istria II este nesemnificativ.

Efectele asupra speciilor de amfibieni CEE Istria II ar putea avea pe termen scurt

Bufo viridis -montaj a centralelor eoliene). Pe termen

lung Bufo viridis -a lungul drumuri

Exemplare de Rana ridibunda -a lungul canalului de

montaj, respectiv a celor de

Bufo viridis

CEE Istria II Bufo viridis ârâul de pe Valea Istria - în

-, dar majoritatea au ca loc de reproducere malurile lacului Istria, eventual a golfurilor situate de-a lungul malului vestic al lacului Sinoe. În cazul speciei Rana ridibunda vocea are rol important în comportamentul teritorial al

-a lungul pârâulu - nr. 10 -

centralelor eoliene ale CEE Istria II este mult inferior pragului de zgomoRana ridibunda

canalul de irigare). CEE Istria II asupra amfibienilor este nesemnificativ.

Efectele asupra speciilor de reptile

CEE Istria II impact negativ nesemnificativ, de

Page 96: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

95

termen scurt Podarcis taurica), respectiv

Lacerta agilis -a lungul pârâului din Valea Istriei – unde nu se

CEE Istria II sunt prezente în total probabil cca 300 – 400 exemplare de Podarcis taurica

***, 2005], în Podarcis taurica (Fig. 4.21). Ca urmare,

termen scurt) proiectul CEE Istria II poate afecta o parte Podarcis taurica. Având în vedere aceste aspecte,

cât În cazul speciei Lacerta agilis CEE Istria II va

– Lacerta agilis), dintre care probabil 5 – 10 ar putea fi

platfo – 60 de exemplare) sunt prezente de-

eoliene. Într- Lacerta agilis) de pe malul lacului Istria (la o distanta de peste 1,5 km fata de extremitatea estica a CEE Istria II), unde nu

elor

Lacerta agilis),

INCDDD – Tulceimpactul proiectului CEE Istria II nesemnificativ, chiar neutru.

Page 97: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

96

Fig. 4.21. Podarcis taurica ***, 2005])

CEE Istria II – zone de semnalare ale speciei Podarcis taurica; punct negru – Podarcis taurica probabil

În cazul implementarii proiectului CEE Istria II,impactul pe termen scurt asupra exemplarelor de Podarcis taurica neutru. De asemenea,

impact pozitiv Podarcis taurica

Lacerta agilis care actual este prezent mai ales de-a lungul pârâului din Valea Istria. În cazul altor specii de reptile eventual prezente în perimetrul proiectului CEE Istria II,

estea de Natrix natrix, Natrix tessellata,

Emys orbicularisspecie Coluber caspius (zona de langa malul lacului lacului Istria, in partea de est a drumului judetean DJ226, ce leaga localitatea Sacele de comuna Istria).

registrate în perimetrul CEE Istria II

Page 98: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

97

de infrastructura din CEE Istria II este nesemnificativ.

Materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perimetrul proiectului CEE Istria II

Anthus campestris), ciocârlan (Galerida cristata) pietrar sur (Oenanthe oenanthe).proiectul poate avea un impact pozitiv semnificativperimetrul CEE Istria II.

Calandrella brachydactyla) Emberiza hortulana) în perimetrul respectiv. Ca urmare,

impact negativ, dar pe termen mediu impact pozitiv

CEE Istria II.

impact pozitiv pentru aceste specii, dar poate reprezenta un impact negativ semnificativ

Falco tinnunculus) Buteo buteo)(Buteo lagopus) Buteo rufinus).

- impactul

18. O form -

ferente centralelor eoliene. CEE Istria II sunt adaptate la zone supuse practicilor agricole intensive. Pe termen scurt, singurele surse de zgomot care pot determina o schi

nivelului centralele eoliene ale prezentului proiect

CEE Istria II. Spre deosebire de zgomotul generat de utilajele

Page 99: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

98

impactul va fi nesemnificativ

CEE Istria II.

perimetrul proiectului CEE ISTRIA II

CEE ISTRIA II a

Guide 8 x 30 (produs de Swarowski Opt-

de zbor c

Efectele asupra speciilor de mamifere

negativ Spermophilus citellus perimetrul CEE Istria II, mai concret ascentralele eoliene nr. 7 – 10 – 16 – 15 - În perimetrul de implementare al proiectului CEE Istria II aproximativ 70 exemplare de Spermophilus citelluscentralele eoliene nr. 7 – 10 – 16 – 15 –

Dintre acestea, în cazul implementariiproiectului CEE Istria II cca 20 de exemplare vor fi 15 – 20

– 10 – 16 – 15 – 13).

- ***, 2005], în Spermophilus citellus (Fig. 4.22.).

În cazul implementarii, proiectul CEE Istria II ar putea eventual afecta cca 15 – 20 de exemplare de Spermophilus citellus impact nesemnificativ asupra speciei, iar pe termen scurt poate avea impact negativ nesemnificativ Spermophilus citellus.

Page 100: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

99

Fig. 4.22. Spermophilus citellus în România (modificat ***, 2005])

CEE Istria II – zone de semnalare ale speciei Spermophilus citellus. CEE Istria II,

nesemnificativ

- Meles meles

CEE Istria II ta nu are impact de niciun fel asupra speciei Meles meles.

motiv consider CEE Istria II ar putea avea pe termen lung un slab impact pozitiv. În perimetrul proiectului CEE Istria II de lilieci (chiroptere). Cu toate acestea

Page 101: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

100

negativ nesemnificativ.

CEE ISTRIA II

(volumul nr. XVI, fascicula 3 a seriei monografice Fauna Românproiectului LIFE 00NAT/RO/7187 - Europene – prin programul LIFE Natura), de Institutul de Speologie ”Emil Racovi ” al

Murariu D., Gheorghiu V. -

– Sinoe – Grindul Lupilor, care au vizat atât

CEE ISTRIA II.

Detalii privind aspecte legate de coliziuni ale liliecilor cu palele centralelor eoliene ”vortex”

– nord-forestiere compacte

– i multe zeci CEE ISTRIA II

lilieci, s-

CEE ISTRIA II ulte zeci de km de zonele cu coloniile cunoscute CEE

ISTRIA II impact relevant/semnificativ. CEE Istria II

n domeniul celor generate de elementele

Page 102: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

101

CEE Istria II asupra mamiferelor este nesemnificativ. În Tabelul 4.4

Tabelul 4.4.

Efectul / impactul general Habitate naturale de interes conservativ

impact nesemnificativ

nesemnificativ Nevertebrate nesemnificativ Amfibieni Reptile impact negativ nesemnificativ, pe termen scurt

(Lacerta agilis) / slab impact pozitiv pe termen lung (Podarcis taurica)

impact negativ nesemnificativ

Mamifere negativ semnificativ impact pozitiv pe termen lung

CONCLUZIE CEE Istria II areimpact nesemnificativasupra asupra elementelor de biodiversitate.

Mentionam ca impactul asupra speciilor de pasari va fi doar un impact negativ minor, nesemnificativ pe perioade scurte de timp; pe perioadele de conditii atmosferice nefavorabile si anume ceata, pl

. De asemenea ca si concluzie generala, impactul asupra biodiversitatii

din vecinatatea ARBDD este considerat un impact negativ nesemnificativ catre neutru .

terestre sunt prezentate sistematizat în tabelul Istria 4.5.

Page 103: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

102

Tabelul 4.5. –

ETAPA DE

ETAPA DE

ecologice importante prin implementarea

X

Minimizarea suprafetelor de teren

emisiilor de pulberi.

X

X

autovehiculelor. X X

ale zilei sau anului (cuibarire, migratie masiva).

X

gol. X X

mult posibil pentru a minimiza

X

Reconstrucgolurilor, nivelarea terenurilor

stabilizare)

X

Utilizarea cablurilor subterane (LES) de-a lungul cailor de acces si a drumurilor modernizate, pentru a micsora impactul asupra biodiversitatii.

X

Instruirea muncitorilor cu privire la

X X

Prevenirea scurgerilor de combustibil,

folosite.

X X

turbinelor eoliene.

X

Page 104: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

103

În cazul unor accidente, uleiul sau

îndepartate cu materiale absorbante de depoluare în cel mai scurt timp.

X X

Nu se vor utiliza pesticide pentru

vor fi ocupate de proiect

X

celelalte componente ale parcului vor fi

natural va fi readus la parametrii initiali folosind sol, vegetatie autohtona pentru evitarea introducerii unor plante/specii invazive

Dezafectare

4.2 APA

Apele de suprafata

hidrografia va fi

caracter intermitent, de asemenea prin lacuri si lagune. –În zona de amplasament a CEE Istria II

,4 ei CEE. Amplasamentul CEE Istria analizat este situat

Apele subterane Apele subterane Constanta sunt constituite in rezerve limitate

Alimentarea cu apa Pentru functionarea centralei electrice eoliene, nu este necesara alimentarea cu apa. In perioada de executie, procesele tehnologice la fronturile de lucru nu necesita

alimentarea cu apa. Betoanele se prepara la statia centrala de betoane, de unde transporta la amplasamentul grupului generator eolien, urmand sa se descarce direct in fundatia pilonului.

Page 105: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

104

Pentru uz menajer, in perioada de executie, apa potabila se asigura de la cisterna si de la butelii tip Fantana. Se prevad toalete ecologice pentru nevoi igienico-sanitare.

Managementul apelor uzate Surse de generare a apelor uzate in perioada de constructive Activitatile de constructii-montaj ale agregatelor eoliene din zona centralei electrice

eoliene Istria I, nu genereaza ape uzate. Tehnologia de executie adoptata, nu implica utilizarea apei in frontul de lucru al

grupurilor generatoare eoliene: Excavatiile pentru fundatii si pregatirea armaturilor nu implica utilizarea apei

nici generarea apelor uzate; Pregatirea platformelor tehnologice si a drumurilor de acces nu necesita

utilizarea apei; Betoanele care necesita apa tehnologica se prepara la fabricarea de betoane cea

mai apropiata si sunt transportate la locul de punere in opera folosind utilajele corespunzatoare. Apa potabila se aduce la frontul de lucru (amplasamentul grupului generator eolian) in

butelii tip Fantana, iar pentru nevoi igienico-sanitare se utilizeaza toalete ecologice. Trebuie mentionat ca personalul angajat ca personalul angajat este cazat in localitati, nu la santier.

Surse de generare a apelor uzate in perioada de operare Centralele eoliene, in perioada de operare, nu genereaza ape uzate tehnologice si nici

menajere. Din punct de vedere tehnologic, generatorul este racit cu apa in sistem inchis si se

verifica functionarea corecta in cadrul lucrarilor de mentenanta anuale. Centrala eoliana este monitorizata electric si nu are angajati pentru supraveghere si

intretinere care sa genereze ape uzate menajere. Prognozarea impactului Impactul asupra apelor in perioada de constructie

deci nu vor rezulta ape uzate. In perioada de executie a lucrarilor de constructie proiectate, potentialele surse de

poluare pentru factorul de mediu apa care pot genera impact sunt: pierderi accidentale de carburanti de la utilajele folosite la executia lucrarilor,

poluantul caracteristic fiind produsele petroliere; pierderi accidentale de materiale folosite la executia lucrarilor (in principal lapte

de ciment din betonul utilizat la realizarea fundatiilor pilonilor), poluantul caracteristic este cimentul (laptele de ciment);

descarcari accidentale (sau voite) de betoane sau ape uzate din spalarea tobelor betonierelor, care polueaza solul si prin infiltratie, apa subterana.

Page 106: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

105

Pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces si punctual, la frontul de lucru constituit in jurul fundatiei fiecarui pilon. In consecinta, impactul va fi limitat la suprafete reduse din perimetrul parcului eolian, pe drumurile de acces si pe platformele de montaj.

de la WC-uri (toalete ecologice), vor fi transportate la o statie de epurare. se

– Impactul asupra apelor in perioada de functionare In proiect nu se prevede alimentarea cu apa pentru operatiile de exploatare a parcului

eolian. Functionarea generatoarelor eoliene si a statiei de transformare nu necesita apa. Prin

urmare, nu vor rezulta ape uzate.

rele. Rezulta ca functionarea parcului eolian nu are impact negativ asupra apelor. Efecte negative asupra apelor s-ar putea produce doar în caz de scurgeri accidentale de

În cazul analizat, impactul asupra apelor subterane este nesemnificativ, deoarece: Amplasamentul proiectului este într-

Nu se ut

Masuri de diminuare a impactului Constructia centralelor eoliene prezinta urmatoarele particularitati: Lucrarile la grupurile generatoare eoliene sunt de constructii-montaj cu o esalonare

precisa, respectiv: realizarea drumurilor de acces si platformelor tehnologice de montare; sapatura mecanizata pentru fundatia pilonilor; pozarea armaturii pentru fundatia pilonului; turnarea betonului in fundatie; transportul subansamblelor centralei eoliene la platforma de lucru; montarea modulelor pilonului si echipamentelor centralei eoliene; pozarea cablurilor; ecologizarea zonei prin indepartarea sterilului, a deseurilor si ambalajelor

dinconstructie. Lucrarile nu necesita numar mare de personal muncitor. Personalul muncitor este cazat in localitatile apropiate sau in organizarile de santier si

nu sunt necesare dotari pentru cazare si asigurarea mesei la frontul de lucru. Se asigura toalete ecologice si pubele pentru deseuri de tip menajer. Alimentarea cu apa se asigura prin cisterna si butelii tip Fantana. Activitatile de constructii mentionate nu genereaza cantitati semnificative de deseuri sau

ape uzate, astfel incat nu s-au prevazut masuri pentru protectia apelor impotriva poluarilor

Page 107: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

106

potentiale cu produse petroliere sau cu materii in suspensie provocate de pierderi accidentale pe durata executiei lucrarilor.

In concluzie la realizarea lucrarilor nu apare o poluare semnificativa a retelei hidrografice naturale si nici a apelor subterane.

In consecinta, nu sunt necesare instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate, fiind suficiente numai masurile de natura organizatorica, respectiv:

manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite scaparile si imprastierea acestora pe sol, alimentarea utilajelor de transport se va face numai la statiile de produse petroliere;

manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite, astfel incat sa se evite dizlocarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

eliminarea deseurilor tehnologice pe masura producerii acestora. In perioada de exploatare a lucrarilor proiectate nu sunt prevazute masuri de protectie a

factorului de mediu apa, acesta fiind neafectat de functionarea obiectivului. 4.3 AERUL

Conditii de clima si meteorologice din zona

continental-marin si

friguroase, marcate adeseori de viscole puternice în arealul -

Regimul de temperaturi ale

izoterma de 11oC. Temperatura înregistrat în ultimii ani valori mai mari de 11°C.

- a anului este intre 22 si 23°C, valori

– Istria este

: Tabel 4.6. Variatia temperaturii in locatia Istria pe un an de masuratori

Anul 2009 5m medie [°C] 5m min [°C] 5m max [°C] Ianuarie 1.6 -9.9 12.9 Februarie 3.1 -4.5 16.4 Martie 5.7 -1.4 16.7 Aprilie 11.4 2.2 23.4 Mai 17.1 8.8 28.7 Iunie 21.9 13.0 31.2

Page 108: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

107

Iulie 25.0 16.7 36.7 August 22.8 15.2 29.2 Septembrie 19.4 10.8 27.6 Octombrie 13.8 -0.1 27.8 Noiembrie 9.3 -1.1 16.9 Decembrie 2.6 -10.9 15.2 Media anuala 12.8

Figura 4.24. Variatia temperaturii in locatia Istria pe un an de masuratori Nebulozitatea se

190. Î NEBULOZITATEA -12 ore pe zi.

timp acestea -

litoralului, chiar sub 400mm.

cursul verii.

- 40-50 mm - 25-35 mm

Îdoi ani

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

Average Temp

Min Temp

Max Temp

Page 109: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

108

ctiv 400mm anual,

-a caracterizat în ultimii doi ani cu o medie de 284 mm. perioada 1901-2000) este de 11,4

0C.

Fig. 4.25. în perioada 1901-2000

0

5

10

15

20

25

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

luna

Tem

pera

tura

[C]

-5

0

5

10

15

20

25

30

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

luna

Tem

pera

tura

[C]

200620011999

Page 110: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

109

Fig. 4.25. în anii 1999, 2001, 2006

Fig. 2.26. -

1901-2000

Fig. 4.27.

pentru anii 1999, 2001, 2006

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIluna

0

20

40

60

80

100

120

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIluna

200620011999

Page 111: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

110

Regimul eolian

3,5 m/s. Î

- -

În marea majoritate - 75,1% furtunile înregistrate in zona

mari durate medii. 33 ore - din NE, 31 ore - -138 ore cu V>10 m/s - in perioada 16-22 februarie 1979.

i este evidenta gruparea furtunilor, 71,1% din totalul celor cu durata peste 12 ore in perioada rece a anului, octombrie-martie.

-est de

Tabel 4.7. Variatia vitezei medii a vantului in locatia Istria pe un an de masuratori

Anul 2009 40m medie [m/s] 40m max (10min)

[m/s] 40m max (rafale2s )

[m/s] Ianuarie 7.0 16.5 19.5 Februarie 6.9 18.3 22.1 Martie 6.5 14.5 19.1 Aprilie 6.0 13.8 20.2 Mai 5.4 14.3 17.9 Iunie 5.2 14.9 21.0 Iulie 6.5 21.2 26.0 August 5.4 14.8 18.7 Septembrie 6.9 14.7 18.3 Octombrie 6.8 22.4 26.8 Noiembrie 6.1 15.5 18.7 Decembrie 7.6 20.5 23.3 Media anuala 6.3

Page 112: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

111

Figura 4.28. Variatia vitezei medii a vantului in locatia Istria pe un an de masuratori

Figura 4.29. Modelare WindPRO a mediei vitezei vantului dupa masuratorile effectuate cu ajutorul stalpilor de masuratori meteorlogice din Istria

Amplasarea turbinelor din cadrul proiectului Istria I conforma modelarii de vant, dupa maximul eolian al zonei.

Calitatea aerului-fondul de poluare existent Poluarea aerului este una dintre cele mai grave probleme, întrucât poate avea efecte atât

incluzând: acidifierea

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

Wind speed 40m

Wind speed 40m

Page 113: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

112

uare cu

Conform ordinului 1269/2008 privind

745/2002 pri

sublista 3.1.- sunt mai mici evaluare” 2 10);

sublista 3.3.- sunt mai mici dec pentru

2 6H6). Impactul asupra aerului atmosferic

DOBROGEA TWO SRL sunt: Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu

enzina;

intervenii în special în faza de

crea o poluare semnifica

- 700 m de localitatea ISTRIA.

6

Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din

.

beri în suspensie.

Page 114: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

113

carburantului. Pulberi în suspensie mai pot proveni de la

Tabelul 4.8.

NOx CO PM NH3 N2O CH4 NM-VOC 48.8 15.8 2.29 0.007 1.30 0.17 7.08

fi instalat poate avea efect asupra caracteristicilor câmpului

emisiilor totale de dioxid

le.

altor factori de mediu. Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuarea impactului in perioada de executie Poluarea atmosferei se datoreaza manevrarii si transportului materialelor de constructie

si subansamblelor grupului generator eolian, la care se adauga lucrarile de excavatii pentru fundatia pilonilor; din acesata cauza se recomanda umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase in vederea limitarii degajarii pulberilor.

Se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport sa aibe facute reviziile tehnice, iar alimentarea cu combustibil sa se faca cu respectarea conditiilorpentru protectia factorilor de mediu (sol si aer). Cel mai recomandabil este ca utilajele de transport sa se alimenteze cu carburanti la statiile PECO.

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare.

Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii, tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.

Page 115: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

114

Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in afara amplasamentului. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru de la grupurile generatoare eoliene alimentarea se poate face cu autocisterne, dar in puncte care sa fie in afara emisiilor de praf.

Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul lucrarilor de terasamente vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

Depozitele temporare de pamant excavat trebuie limitate la max.2 m inaltime. Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a

se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sase obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament. Transportarea pamantului excavat trebuie efectuata in mijloace de transport acoperite de prelate.Camioanele

Deasemenea o masura de reducere a emisiile fugitive de praf rezultate din traficul rutier

Masuri de diminuarea impactului in perioada de exploatare In exploatare, parcul eolian nu se constituie in sursa de poluare a aerului, nu produce si

nu emite poluanti in atmosfera, motiv pentru care nu se prevad masuri de protectie a factorului de mediu aer, acesta nefiind afectat de lucrarile realizate.

Temperatura la care se opereaza si etanseitatea echipamentelor care utilizeaza uleiuri pentru racire si ungere nu conduce la formarea compusilor organici volatili.

Rotirea elicei grupului generator eolian are ca efect ventilarea aerului din apropierea generatorului eolian care are si efecte benefice asupra biodiversitatii din vecinatatea amplasamentului.

Noxele care se emit in atmosfera din circulatia vehiculelor de intretinere/interventie sunt nesemnificative intrucat frecventa interventiilor specificata de fabricant este de cel mult 2/an.

4.4 SOLUL Caracteristicile solurilor dominante Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est, pe fundalul carora

s-au format local soluri intrazonale . Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana ocupand cea mai mare

parte din suprafata judetului. Pe teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri:

carbonatic, castaniu de padure, ciocolatiu si cambrice. Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile, solurile hidromorfe, solurile aluvio-

coluviale si rendzinele. Pe suprafete foarte mici, insular, izolate mai pot fi intalnite randzinele, rogosolurile, nisipurile si litisolurile.

Page 116: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

115

-

hai Viteazul, Fântânele, Istria, Sitorman s.a.

I Poluarea solului reprezint

solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om. Intrucat solul este un sistem naturala carui complexitate o depaseste pe cea a aerului si a apei, poluarea ii afecteaza proprietatile si fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu se pot elimina din el decat prin descompunere naturala (proces foarte lent sau imposibil).

Structura solului

Nivelul I- surse de poluare permanente; Nivelul II- de poluare; Nivelul III- surse de poluare indirecte:

ificarea pH-ului;

S ai solurilor, in aceasta situatie pot fi:

drumurile de acces, paltformele si fundatiile. unor

Poluarea solului în cazul : ; Etapa de utilizare a CEE construit pentru producerea energiei electrice

proiectul

Page 117: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

116

ci de deseuri care rezulta din aceste activitati.

In acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si personalul executant necesar.

Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea proiectului punui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane.

platformei de

acces, de asemenea din moluzul rezulta- montaj.

-

-

Poluarea solului în etapa a-II-

din

-

Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie In faza de constructie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuatprin: realizarea lucrarilor in mod riguros conform proiectului, cu respectareasuccesiunii

fazelor de constructie, cotelor si tuturor elementelor prevazute deproiectant; manipularea cu atentie, conform reglementarilor, a substantelor, materialelorsi

carburantilor utilizati pentru realizarea lucrarilor;

Page 118: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

117

etansarea oricarui rezervor de stocare a combustibililor si carburantilor(alimentarea cu carburant se recomanda a se realiza in afaraamplasamentului);

interzicerea efectuarii de reparatii la utilajele si vehiculele ce isi desfasoaraactivitatea, in zonele decopertate sau a altor zone unde se poate produceantrenare in subteran a diverse produse ce se constituie in poluanti;

indepartarea imediata a stratului de sol daca s-a constatat poluare locala aacestuia, eliminand astfel posibilitatea infiltrarii substantelor in subteran sidepozitarea lui in containere pana la depoluare;

realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere alfacilitatilor si protectiei mediului;

prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctelede lucru;

in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si acviferul freatic;

evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale, etc.;

colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii si unde este cazul, valorificarea acestora;

evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai atent verificate.

Se impune, de asemenea, ca platformele de lucru, de pregatire a betoanelor si a altor dotari necesare perioadei de constructie, sa fie cu atentie amenajate pentru a nu afecta solul si subsolul.

Conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentru managementul deseurilor produse in amplasamente, pentru a evita poluarea solului.

Dintre acestea fac parte urmatoarele: Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa

obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.

Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea stricta a normelor legale specifice.

Manipularea vopselelor si combustibililor sau a altor substante de natura chimica, astfel incat sa se evite scaparile si imprastierea acestora pe sol.

Transportul si depozitarea corespunzatoare a deseurilor rezultate din constructii, evitandu-se pierderile pe traseu si alegerea corespunzatoare a depozitului.

Constructorul are de asemenea, obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate temporar.

Masuri de diminuare a impactului in perioada de exploatare In perioada de exploatare a grupurilor generatoare nu se genereaza poluanti pentru sol si

subsol. Activitatile de intretinere si revizii pot genera poluanti pentru sol prin stocarea pieselor uzate care au fost schimbate, eventual prin schimburile de ulei si material de gresaj.

Page 119: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

118

Recomandam adoptarea unor masuri organizatorice pentru intretinerea / mentinerea corespunzatoare a starii solului si subsolului, respectiv:

Eliminarea prin valorificare a pieselor uzate rezultate din activitatea de intretinere a echipamentelor centralei electrice eoliene;

Eliminarea oricarui tip de deseu care ar putea afecta calitatea solului; Intretinerea corespunzatoare a cailor de acces la grupurile generatoare eoliene

(refacerea drumurilor, santurilor de colectare a apelor pluviale); Colectarea si eliminarea deseurilor (majoritatea de tip menajer) depozitate

necontrolat de vizitatori (turisti) sau de locuitorii din zona;

4.5 Impactul umbrei si a efectului de flickering a turbinelor asupra zonelor locuite

de umbra sau efectul de flickering al turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

in baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare

versanti) fiecarei turbine

mai dezavantajoasa (worst/case”), când:

unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la valori mai

mici se considera un impact nul). fig. 4.30.

turbine precum si efectele de licarire (flickering) în cea mai dezavantajoasa situatie este de 0

Impactul potential Rotirea palelor turbinei în perioadele însorite va duce la crearea unei umbre alternante.

probabilitatea producerii unui

Page 120: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

119

turbin

zile, impactul datorat umbrei alternante este perceput maxim 20 minute într-

Tabel 4.9. locuite din

Locatie Cel mai rau caz posibil Valori asteptate

Umbra (Ore/An)

Umbra (Zile/an)

Umbra (Ore/Zi)

Umbra (Ore/An)

Istria Est 9h 47min 49 0h 20min 2h 19min Istria Vest 20h 45min 81 0h 25min 5h 09min Tariverde 0h 0 0h 0h

Figura 4.30. Impactul umbrei si al efectului de flickering al turbinelor din CEE Istria I cumulat cu CEE Istria II – modelare WindPRO

Page 121: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

120

Fig 4.31. turbinelor din CEE Istria I cumulat cu CEE Istria II

case de

-

-materiale necesare: stoluri, obloane etc, pentru reducerea sau eliminarea expunerii la umbra

Pent

alternante deoarece nu s-- max. 20 ore/an. În

4.6 Impactul zgomotului turbinelor asupra zonelor locuite

Zgomotul ambiental, definit prin HG 321/2005, modificat HG 674/2007, anexa 1, art. 20, ca fiind "

Page 122: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

121

factor de monitorizare privind calitatea mediului. HG 674/2007 transpun

acest poluant pri nivelul de presiune ponderat A, continuu echivalent, LA,eqnivelului de zgomot, cu ajutorul unui sonometru.

În prezent în România, la fel

în HG 674/2007

ac

amplasamentul de realizare a CEE ISTRIA II, respectiv în perioada de

a. Perioada de executie

CEE ISTRIA II,

- zgomot la sursa ; - zgomot în câmp apropiat ; - Zgomotul în câ

sunt prezentate date referitoare la zgomotul produs de diferite utilaje

impact inevitabil

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice asociate (tab. nr. 4.10) :

Tabel 4.10 Puterea acustica emisa de utilajele folosite in cadrul organizarii de santier Nr. crt. Utilajul Puterea acustica asociata (Lw)

1 Buldozere 110

Page 123: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

122

2 Vole 112 3 Excavatoare 117 4 Compactoare 105 5 Finisoare 115 6 Basculante 107

la 100dB (A ) pentru anumite intervale de timp.

antier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

–montaj a Turbinelor eoliene sunt ste zgomote pot

atinge nivelul de 100-

timp, efectul acesteia asupra factorilor de mediu din zo

ISTRIA face de asemenea acest gen de impact nesemnificativ.

acceptat de locuitorii din Istria.

b. In perioada de functionare a turbinelor

generat de:

carcasele tehnologice ale acestor echipam

de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-diferite în raport cu:

- puterea turbinei; - viteza vântului; -

alcul a

Page 124: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

123

Figura 4.32. scara zgomotului

ria

al zgomotului

Parc. moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea

la nivelul rotorului turbinei eoliene zgomotul (presiunea sunetului) 104 dB (A),

În cazul în care vântul bate în d-

echivalent cu zgomotul normal dintr-

În conc

mediu în domeniu.

standardului “ISO 9613-2 Acoustics - Attenuation of sound during propagation outdoors" sunt

Page 125: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

124

Fig. 4.33. Nivelul de zgomot Istria I cumulat cu Istria II

Page 126: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

125

ui de zgomot sunt prezentate în tabelul 4.11.

Tabelul 4.11 – ETAPA DE

ETAPA DE

existente în zona amplasamentului, acolo unde este posibil.

X X

-7,00 cu

zgomot (50 dB ziua la limita paarcului.

X X

Alegerea amplasamentului parcului

X X

autotransformatoarelor s se

zgomot s fie conform normativelor în vigoare.

X

Sistemul Gamesa NRS pentru controlul emisiilor acustice. X

monitorizare a zgomotului, pe

respectarea nivelului de zgomot stabilit prin normativele în vigoare.

X

In perioada de executie, poluarea sonora poate fi redusa prin realizarea lucrarilor cu

utilaje performante care sunt astfel construite incat sa se incadreze in limitele impuse privind zgomotul generat.

De asemenea, pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor constructorul nu va lucra in zilele libere si de sarbatori, iar in zilele de lucru isi va adapta programul astfel incat sa respecte orele de odihna ale locuitorilor din zona.

Trebuie mentionat ca activitatile de constructii – montaj pentru cea mai mare parte a grupurilor generatoare eoliene se desfasoara la distante mari fata de zonele locuite si in consecinta efectul zgomotului asupra factorilor de mediu se aprecieaza ca nesemnificativ.

In perioada de exploatare, pentru reducerea poluarii sonore generate de centralele

eoliene s-au adoptat urmatoarele masuri:

Page 127: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

126

alegerea amplasamentului centralelor electrice eoliene astfel incat sa nu fie in imediata apropiere a zonelor locuite;

alegerea grupurilor generatoare eoliene care sunt prevazute de fabricant cu masuri de minimizare a poluarii sonore printre care mentionam : profilul palelor permite reducerea

palelor; arborii de transmisie sunt prevazuti cu amortizoare pentru limitarea vibratiilor; antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor;

De asemenea, se mentioneaza ca noul concept privind palele rotorului impune noi standarde cu privire la generarea, intensitatea zgomotului si minimizarea stresului. Datorita designului modificat, palele folosesc, si zona interna a rotorului, crescand considerabil productia de energie. Noile lamele ale rotorului sunt mai rezistente si furnizeaza un curent de aer uniform de-a lungul intregii lungimi a profilului palelor.

Tipul palelor a fost de asemenea, gandit astfel incat sa se ia in considerare intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar lanivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate efficient dinproiectul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata farapierdere de energie cauzata de turbulente.

4.7 PEISAJUL

Impactul vizual în cazul parcurilor eoliene de dimensiuni similare cu ale proiectului

Fantanele. Tariverde, Nuntasi, iar pe toata partea estica a proiectului se intinde Rezervatia Biosfera Delta Dunarii.

Amplasamentul CEE ISTRIA II este într-

4.7.1. Analiza elementelor de peisaj

Zona terenurilor agricole -a lungul

ce în

lane de teren, la -un relief fragmentat cu multe dealuri cu

altitudini de pana la 100 m ex. - 117,4 m Movila Istria, între 30 70 m. Dealurile mai importante din zona sunt Movila Istria – 117,4m, Dealul Istria 74, 3m, Dealul Tariverde – 51,9m din sud-vestul amplasamentului. E

jurul pa

Page 128: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

127

Zona de pasuni denivelate. Su

de max. 3 m. – 0,7 km, Mihai

Viteazu – 8,4 km, Sinoe – 8,7 km, Fantanele – 5,2 km, Tariverde – 2 km, Nuntasi – 3 km. -a lungu

sau de-

m

Zona Rezervatiei Delta Dunarii o zona importanta din punct de vedere peisagistic.

argumente puternice în favoarea includerii deltei pe lista zonelor în care este

– istoric cu numeroase vestigii arheologice, elem -specifice deltei.

programe turistice de observare a unei anumite componente a mediului. Alte zone sensibile din punc de vedere peisagistic Pe o raza de 10 km, in afara Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii nu se mai regasesc alte

Proiectul Istria I se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe.

La o distanta de aproximativ 6 Km se regaseste situl arhelorogic Cetatea Histria care este considerat un punct de atractie turistica, dar care nu va fi afectata de implementarea proiectului.

4.7.2. Impactul asupra peisajului

In perioada constructiei

montate, diverse materiale.

Page 129: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

128

impactul asupra peisajului este unul temporar (de aproximativ

a seminificativ.

Chiar daca in Istria este limitata la est de Rezervatia Biosfera Delta Dunarii cu complexul lagunar Razim-Sinoe,

Generatoarele eoliene vor schimba aspectul vizual al peisajului spre orizont. În timp, este de amenilor cu noul peisaj.

-a ajuns în tarile unde Centralele de Energie Eolina sunt prezente în peisaj de multi ani promovare ca

Page 130: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

129

IMA

GIN

I AM

PLA

SAR

E T

UR

BIN

E

Fi

gura

4.3

4.M

odel

area

impa

ctul

ui v

isua

l a p

roie

ctul

ui Is

tria

II V

eder

e di

nspr

e sa

tul N

unta

si

Page 131: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM

“A

mpl

asar

e C

entra

le E

nerg

etic

e Eo

liene

– R

etea

ua Is

tria

II”

130

Figu

ra 4

.35.

Mod

elar

ea im

pact

ului

vis

ual a

pro

iect

ului

Istr

ia II

. Ved

ere

dins

pre

DN

22

Page 132: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

131

tilizarea de materiale cu culori în acord cu peisajul.

transport, minimizându-pe perioade scurte de timp de cel mult un an. Dupa finalizarea constructiei se vor reduce

-a

max. 5- fie afectate în

(în zonele unde solul a fost decopertat, se va reumple cu sol de pe amplasament – unde este în

celorlalte componente ale proiectului) Pe perioada functionarii nu putem spune ca ar exita niste masuri pertinente de micsorare

a imapctului vizual datorita faptului ca terenul din imprejurimi este plat pe distante foarte mari, vizibilitatea fiind foarte buna. Totusi cu distanta figurile turbinelor se estompeaza, datorita coloritsicii folosite pentru turbinele Gamesa care minimizeaza contrastul cu cerul. Turbinele sunt vopsite cu un tip de vopsea care absorb radiatiile, conform standardelor internationale, limitandu-se astfel efectul de flicarire care poate fi observat in jurul parcului.

de tip tubular, va produce impact vizual mai redus dec -plane.

Oricum orice metoda prezentata mai sus, nu reduce semnifcativ impactul visual dat de turbine care, dupa cum am mai spus, sunt structuri adaugate cadrului natural. Zona nefiind o zona des folosita de turisti veniti pentru relaxare, cei care ar putea ajunge in zona sunt cei care viziteaza cetatea Istria, sau care vin in zona lacurilor Sinoe, Istria pentru pescuit, sau alte activitati. Localnicii chestionati de-a lungul timpului sunt in favoarea acestor proiecte, nefiind perturbati de imaginea data de turbine.

4.8 POPULATIA, MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

de 2612 de locuitori.

Page 133: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

132

Fig. 4.36-

resimte mai pregnant decât în zonele urbane.

ales în cele rurale unde disponibilitate Construirea unui drum sau modernizarea unuia existent va duce la schimbarea

– cu impact preponderent pozitiv. De exemplu, pavarea unui

S- -economic al proiectelor eoliene.

puternic dezvoltat pe structura proiectelor

locale pot încorpora elemente de turism în proiectul eolian astfel:

2607

2618

2612

2600

2602

2604

2606

2608

2610

2612

2614

2616

2618

2004 2005 2006

Page 134: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

133

Organizarea de excursii prin parcurile eoliene;

es pentru anumite categorii sociale.

viitorul industriei electrice. -a dezvoltat ideea de „eco-turism în parcurile

fundal se pot dezvolta programe turistice

Impactul asupra constructorilor, populatiei

ce.

în acest scop.

ste necesar pentru

i.

coborâre.

Page 135: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

134

într-

L

obiectelor peste

transportate în containere destinate special pentru acest scop, iar comunicarea cu operatorul

Pentru manipula

specific. i,

etelor este conceput pentru a preveni cauzarea

unui incendiu. Pentru caz de incendiu,

Masuri de diminuare a impactului Efectele semnificative asupra comunitatilor umane apar in perioada de constructie a

centralei electrice eoliene. Masurile propuse pentru diminuarea acestor efecte sunt: Stabilirea judicioasa a traseelor utilajelor pentru transport cu gabarit deposit pentru

a evita conflictele de circulatie;

Page 136: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

135

Efectuarea lucrarilor de constructie cu respectarea perioadelor de odihna pentru locuitori;

In general impactul este pozitiv asupra economiei locale astfel ca nu se impugn masuri de reducere al impactului

In perioada de exploatare, atat pentru protectia comunitatii umane cat si pentru protectia grupurilor generatoare eoliene de vandalizare este necesara prevederea de imprejmuiri individuale pentru fiecare agregat.

Sunt necesare panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in apropierea grupuri genaratoare eoliene.

Trebuie mentionat ca centrala electrica eoliana prezinta atractie turistica si din acest motiv se recomanda includerea acesteia in circuitul turistic organizat, in vederea protectiei vizitatorilor (“curiosilor”). Riscuri asociate cu turbinele eoliene

ele de gheata pot fi aruncate de palele turbinelor aflate in miscare sau se pot desprinde de pe componenetele stationare ale turbinelor, punând in

Majoritatea turbinelor sunt dotate cu sisteme de degivrare, tocmai pentru a împiedica aceste fenomene.

Efectul campului electromagnetic

Câmpuri electromagnetice (CEM) din jurul CEE pot proveni de la liniile de conectare la

Liniile electrice de conexiune sunt similare cu alte linii electrice si genereaza un nivel

electric de 15kV/m,care induc -0,2 mA cu

e 50kV.

faunei din zona de montaj.

Page 137: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

136

-

ul cu palele turbinelor,

-un longeron metalic undele electromagnetice.

a turbinei.

care se poate rezolva printr-

Analizand efectele constructiei si functionarii CEE din zona de amplasament Istria I se poate spune ca nu exista efecte negative asupra populatiei dat fiind ca parcul de turbine are o distanta de siguranta fata de zonele populate, distanta la care toti acesti factori nu nu afecteaza. Fulgere si Incendii

Datorita inaltimii mari a turbinelor fulgere reprezinta cei mai mari inamici. Majoritatea

Page 138: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

137

Figura 4.37 Protectia anti fulger si incendiu asupra nacelei

predispuse la riscul de electrocutare su

-

frec – cum ar fi uleiul.

4.9 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL

CULTURAL

lista monumentelor istorice

Page 139: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

138

A

Tabel 4.12. Valori culturale

Cod RAN

Denumire Categorie Tip Localitate Cronologie

62018.01 Situl arheologic de la Histria. Pe malul lacului Sinoe la 5 km SE de com. Istria

Locuire

Com. Istria

Sec. VII-VIII a.C., sec.V-VI d.C.

62048.01

V al satului

Locuire

Sat.

com.Istria

Latene, sec.VI-IV a.C.

62039.02

“Movilele Dese” la 1,5 km de NV lac Sinoe pe promontoriu

Locuire civi

Com. Istria Latene sec. VI-V a.C.

62039.04 la Istria.În dreptul

Locuire

Com. Istria sec.IV-VII a.C.

6239.03 Histria “Bent” în vatra satului

Locuire

Com. Istria Latene, sec. VI-V a.C.

62039.05

1,5 km SE de sat

Locuire

Co. Istria Neolitic/mil.IV a.C.

62039.06 la V de lacul Sinoe,la N de valul care

Locuire

Com. Istria Neolitic, mil. IV a.C.

62039.07 Istria “Drumul vacii” la 600 m de sat

Com.Istria II-III

62048.02

Locuire

Sat.

com. Istria II-III

62048.03

Locuire

Sat.

com. Istria sec. IV-II a.C.

62048.04 Sat.

Page 140: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

139

circa 100 m SV de

spre Histria cu DJ -Mihai

Viteazu

com. Istria I-II d.C.

62048.05 -

Locuire

com. Istria

Epoca romano--

VI d.C.

mari de amplasamentul propus. Pentru prezentul PUZ Amplasare CEE Istria I 953/26.08.2010. Pentru supravegherea

-a incheiat un contract cu societatea ELARH SRL Constanta pentru a

Impactul asupra patrimoniului

de limitare a emisiilor în aer vor avea efect de prevenire a impactului asupra obiectivelor de patrimoniu.

În

4.10 Impactul cumulat si de bariera a proiectului CEE Istria II

CEE Istria I CEE Istria II. Spre nord- CEE Fântânele Est -proiectului CEE Istria II. piat parc eolian (CEE Cogealac XV 6,06 CEE Istria II. Spre sud- -eolian (CEE -proiectului CEE Istria II.

Page 141: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

140

CEE 6 CEE

Istria II. CEE Istria II

Fig. 4.38. Dispunerea proiectului CEE Istria II planuri/proiecte energetice din

regiunea Istria – Cogealac – Sacele. : puncte galbene – turbine eoliene din CEE Istria II; puncte albastru deschis – turbine

eoliene din CEE Istria I; puncte albastre – turbine eoliene din CEE Fântânele Est; puncte cyan – turbine eoliene din CEE Fântânele Vest; puncte de culoare rosii – turbine eoliene din CEE Cogealac 15; puncte roz – turbine eoliene din CEE ; puncte de culoare verde – turbine eoliene din CEE . Efectul de ”baraj” al CEE Istria II Elementele mobile ale celor 21 centrale eoliene ale proiectului CEE Istria II fiecare în parte pe cca 5942 m2

aproximativ de- -sud: -

Page 142: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

141

- nr. 17 - Ca urmare, din

CEE Istria IIlelor eoliene este de cca 5942 m2

m2

ntre 2 (5.700 m

În cazul implementarii proiectului, efectul de baraj al CEE Istria II

-a lungul celor 5,57 km pe -vest.

Astfel:

- energetice de centrale eoliene Istria II

eolian Fantanele Est – realizat de SC Monsson Alma SRL/CEZ) este o disde cca 5800 metri;

- Istria II 2300 metri.

Fantanele Est

6 km (= 5,8 km + 5,57 km + 2,3 km)

60.000 m2 (13.6060.000 m2, elementele mobile ale

centralelor eoliene din numai 7,76%

cu elementele mobile ale centralelor eoliene.

cumulata a terenurilor din diferite planuri/proiecte care se suprapun cu perimetrul siturilor Natura 2000

Dintre proiectele de central energetic eoliene -Sinoie” (Fig. 4.36):

Page 143: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

142

- CEE BAIA Ixul Razim-Sinoie”;

- CEE BAIA III-Sinoie”;

- CEE ISTRIA I în -Sinoie”;

- CEE ISTRIA II 257-Sinoie”.

CEE BAIA I

CEE BAIA III -

“ -Sinoie” este în total de 1517,111 ha. 2.788,161

Complexul Razim- Tabel 4.13.. Suprafata proiectelor care se suprapun cu situl Natura 2000

Abreviere proiecturi

CEE Baia I + Baia II

CEE Istria I

CEE Istria II

TOTAL

suprapune cu ROSCI0031 (ha)

1517,111 471,66 799,39 2.788.161

-

-

Page 144: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

143

Fig. 4.39. planurilor/proiectelor ROSPA0031 -Sinoie”.

linie verde – limita -Sinoie”; linia – – limita planului CEE

Baia I; linia roz – limita planului CEE BAIA III – a proiectului CEE ISTRIA I; linia portocalie – CEE ISTRIA II; poligoane galbene –

-Sinoie”.

Page 145: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

144

CAPITOLUL V ANALIZA ALTENATIVELOR

5.1 Alternativa 0 “Fara Proiect” Alternativa “Fara Proiect” este constituita din situatia actuala cand, amplasamentul

necultivat. In cazul neimplementarii proiectului de construire a CEE Istria II, calitatea factorilor de

mediu si socio-economici ramane neschimbata. Populatia din zona nu va beneficia de oportunitatile privind crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea economica a localitatii, atragerea de potententiali investitori.

cond De asemenea, nu se beneficieaza de capacitatea de 42 MW producere energie electrica

bile – combustibili fosili – mediu ce recurg de aici: emisii de SO2 (precursor al ploilor acide), oxizi de azot (precursor al

Se renunta si la obiectivele de atractie turistica, reprezentate de grupurile generatoare

eoliene.

Din perimetrul studiat al CEE Istria II 22,7% (285.73 pasuni, NST-uri si NP-uri,

a 16 turbine eoliene.

m, în jurul turnului) va fi de 28 m2. În cazul celor 16 448 m2 (16 * 28 m2).

de 400 m2, în cazul celor 21 centrale eolien 8400 m2. 6 centrale eoliene planificate a se realiza în habitate naturale

6.400 m2, din care 448 m2 (reprez 5952 m2

8,98 ha. În cazul

.280

Page 146: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

145

30,51 de drumurile de exploatare). În cazul celor 16

6,61 ha.

proiectului CEE Istria II: - nu ar fi afectate pe termen lung (permanent) 7,7016 ha

nacelei, trotuarul afere , precum si extinderea drumurilor de exploatare existente) habitate seminaturale care NU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate);

- nu ar fi afectate pe termen mediu 5952 -

diferite tipuri de habitate seminaturale care NU sunt de interes conservativ (inclusiv terenuri degradate);

proiectului CEE Istria II, flora

7,7016 ha termen lung

de lucru, precum si extinderea drumurilor de exploatare existente 5952 m2 -

-

Dintre amfibieni, neimplementarea proiectului CEE Istria II ar putea reprezenta evitarea

-montaj a centralelor eoliene. Pe termen vor -

crearea unor noi refugii de-

Dintre speciile de reptile neimplementarea proiectului CEE Istria II ar putea reprezenta

proiectului, pentru

Cateva turbine

drumuri de exploat pe terenuri agricole. Ca urmare din punct de vedere al avifaunei, neimplementarea proiectului CEE

opierea de parcul

Page 147: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

146

deranjului. -

care apar în perioarespective.

Neimplementarea proiectului CEE

Neimplementarea proiectului CEE

folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perim

câmp (Anthus campestris), ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla), ciocârlan (Galerida

Neimplementarea proiectului CEE -

drumurilor nemodernizate din perimetrul CEE dimensiuni

corporale reduse.

-le cu beneficiile economi

5.2 Alternativa 1 – implementarea proiectului Istria II – 12 Turbine

Analiza alternativelor de amplasare a CEE ISTRIA I ia în elemente:

-

Page 148: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

147

eolian existent in zona, masurat cu tehnici corespunzatoare, pe perioada de 18 luni consecutive. Pe baza analizei acestui element a rezultat ca pe amplasamentul analizat se pot monta un maxim de 26 turbine eoliene.

- II. Impactul asupra populatiei din localitatile invecinate a fost evaluat pe baza curbelor de zgomot si a umbrei generate de numarul si asezarea turbinelor in teren, curbe care s-au obtinut cu ajutorul programului WINDPRO. Pentru perioada de constructie s-a luat in considerare posibilitatile de poluare fonica si a aerului determinata de utilajele de constructie cu ajutorul datelor existenta in literatura de specialitate. In acelasi mod s-a procedat si pentru materialele de constructie utilizate la realizarea proiectului. Trebuie mentionat ca datele din literatura de specialitate nu au luat in considerare performantele actuale ale tehnicii din constructii care sunt mult imbunatatite.

- Impactul asupra principalilor factori de mediu; Inca de la inceputul derularii procesului tehnic s-au avut in vedere toti factorii mai sus mentionati si anume fezabilitatea proiectului din punct de vedere economic, eliminarea impactul aupra populatiei precum si un impact cat mai scazut asupra factorilor de mediu. Din acest motiv proiectul a trecut prin mai multe alternative de proiectare.

- -economice. S-a estimat inca de la inceput ca pe termen mediu si lung si chiar pe termen scurt

conditiile social economice ale zonei se imbunatatesc in urma implementarii proiectului.Veniturile extra-bugetare atrase la bugetul local al comunei Istria, crearea de noi locuri de munca, superficia platita pentru terenurile ocupate temporar sau permanent , precum si continutul local al investitiei estimat la circa 5-8% vor genera un efect benefic asupra economiei locale.S-a avut in vedere si experienta similara a unor state din UE cu procent ridicat de energie eoliana in consumul general de energie.

.

Figura 5.1. Alternativa 1 – Implementarea proiectului Istria I – 12 Turbine Acest proiect a fost acceptat din punct de vedere al fezabilitatii de productie si economice,

tinad cont de numarul mare de turbine – 26, dispuse pe punctele de maxim eolian al zonei. Impactul asupra factorilor de mediu, insa, nu poate fi acceptat datorita proximitatii fata de lacul Istria – situat la 670 m de cea mai estica turbina care cuprinde foarte multe puncte de hranire pentru pasarile care innopteaza pe lac au dus la concluzia unui impact negativ semnificativ pe

Page 149: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

148

termen scurt, mediu si lung asupra biodiversiatii locale.

Totodata un numar mai mare de turbine dispuse pe o suprafata de aproximativ 1647,71 ha, implica un

impact mult mai mare asupra factorului de mediu sol, prin reducerea suprafetelor afectate de constructii pentru amenajarea drumurilor de exploatare, a cailor de acces noi construite si a platformelor de montaj aferente celor 26 de turbine.

5.3 Amplasament Optim

Prezenta alternativa de amplasament a fost aleasa in urma evaluarilor strategice in

cadrul procedurii SEA si a fost considerata optima indeplinind toate conditiile si constrangerile impuse de normele si reglementarile nationale.

Fig. 5.2. Varianta optima de proiect

5.4 Alternative tehnologice

Astfel au fost alese turbine moderne avand urmatoarele caracterisitici din punct de

vedere constructiv: transformatoare situate in interiorul turbinei, pentru a scadea amprenta la sol,

precum si pentru a elimina constructiile adiacente, constructii care pot fi folosite ca „posturi de

Page 150: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

149

diametrul rotorului mai redus de la 100 m la 87/90 m, ceea ce implica o suprafata aeriana maturata de miscarea de rotatie a palelor cu 20 % mai mica, micsorand astfel efectul de bariera.

o inaltime mai mare a turnului turbinei de la 78 la 100 scade impactul de lovire asupra pasarilor care folosesc inaltimi de zbor pana in 50 m, in perioadele de hranire.

tot ca o alternativa tehnica, au fost alese aceste turbine tinandu-se cont si de posibilitatile tehnice de supravietuire in conditii meteo extreme

turbine moderne care au posibilitatea reglarii pasului si a turatiei turbinei, acestea avand o viteza de rotatie foarte scazuta eliminand impactul de lovire a pasarilor, acestea putand sa zboare chiar printre pale,

Aceste aspecte enumerate mai sus au fost identificate si utilizate din experienta tarilor cu istorie in domeniul energiei eoliene.

5.5 -montaj Investitorul propune realizarea proiectului într-

sezon

Analiza al –

- zonele învecinate;

Impactul asupra avifaunei;

5.6 Concluzie Proiectul propus a trecut astfel, prin etape succesive de evaluare din punct de

vedere tehnic avand in vedere, deasemenea si diminuarea impactului asupra mediului.

Page 151: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

150

CAPITOLUL VI MONITORIZARE

Monitorizarea se va desfasura pe periaoda derularii lucrarilor de constructie si a functionarii proiectului CEE Istria II.

supravegherea, prognozarea, cilor

”. Pe perioada constructiei CEE Istria II se vor analiza datele calitative si cantitative a

urmatorilor parametri/factori de mediu iar rezultatele se vor regasi in rapoarte lunare/semestriale care vor fi inaintate autoritatilor competente de mediu.

6.1 Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de executie 6.1.1.Pentru monitorizarea factorilor de mediu se propune urmatorul plan: Tabel 6.1. Plan de monitorizare a factorilor de mediu in perioada

constructie/montaj din cadrul proiectului CE Istria II

Nr. Crt

Factor / Aspect de mediu

Impactul analizat Metoda de analiza

1 Gestiunea deseurilor

Managementul deseurilor pe amplasament

Se vor incheia contracte de eliminare a deseurilor separate selectiv cu valorificatori autorizati Se completeaza lunar/ semestrial/anual raportul privind gestiunea deseurilor cf HG 865/2002

2 Zgomot Se monitorizeaza poluarea generata de zgomotul utilajelor prezente pe amplasament si a lucrarilor care se executa

Masuratorile vor fi efectuate de laboratoare autorizate RENAR cf ISO 17025 Masuratorile se efectueaza la limita CEE Istria II catre zonele locuite (in apopiere de comuna Istria si satul Sinoe)

3 Aerul Se analizeaza poluarea aerului datorita noxelor emise de utilajele de pe amplasament si datorita pulberilor sedimentabile

Analiza pulberilor sedimentabile cu prelevare de 30 zile /trimestru Analize calitative de imisii de SO2 si NO2

Page 152: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

151

4 Sol Se monitorizeaza poluarea solului cu metale grele sau HC

Pentru o analiza calitativa a impactului asupra solului se efectueaza o analiza de sol inaintea inceperii constructiei in zona organizarii de santier si la sfarsitul constructiei, dupa ce se vor indeparta toate deseurile de constructie si se vor reface zonele afecate temporar.

6.1.2. Pentru monitorizarea Biodiversitatiise propun urmatoarele aspecte:

-

eoliene (cabluri de transport al curentului electric). - nte, acestea vizând pe de o partea flora

Durata

Activitatea de înregistrare a datelor -

– -

- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la

Interpretarea datelor

CEE Istria II

a)

- Stepe ponto-sarmatice) localizate

]) prezente în aceste habitate.

Elementele redate în Tabelul 6.2.

Page 153: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

152

Tabelul 6.2. infrastructurii din proiectul CEE Istria II Structura biocenozelor Efect / impact / alte cauze

ale tipului de

- vehiculelor, de practicile agricole etc. - - climatice) -

cantitative - vehiculelor, de practicile agricole etc. - - climatice) -

specii de interes conservativ

fenologie - vehiculelor, de practicile agricole etc. - - climatice, presiunea din partea unor specii concurente, ierbivore etc.) - puse

b) Monitorizarea faunei

(cum este Argiope lobatacrepusculare, nocturne etc. – de ex. Bufo viridis, Pelobates sp.), sau care sunt prezente într-un

redate în Tabelul 6.3. Tabelul 6.3. Plan de monitorizare a faunei în perioada de a

infrastructurilor din proiectul CEE Istria I

Structura biocenozelor Efect / impact / alte cauze

- - dinamica

- vehiculelor, de practicile agricole etc. -

Page 154: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

153

- cauze naturale (de ex.

- cazul)

locale - - periodicitatea unor fenomene

locale

- vehiculelor, de practicile agricole etc. - - cauze naturale (de ex.

intra- - cazul)

specii de interes conservativ - -

care

-

- vehiculelor, de practicile agricole etc. - depozitare materiale de

- cauze naturale (de ex.

intra- - cazul)

6.2

Deoarece pe perioada functionarii CEE Istria II singurul impact este cel asupra biodiversitatii se recomanda doar monitorizarea acestui aspect .

pe care o au infrastructurile aferente acestora (drumuri de acces, eventual cablurile subterane de transport al curentului electric).

Planul este form

CEE Istria II. Durata

e- Activitatea de înregistrare a datelor

Page 155: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

154

- –

- proiect;

- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la

decesului exemplarelor respective. În cazul

printre turbinele eoliene etc.).

eventualul deranj (la aferente acestora.

ngajat al firmei care

pentru remedierea eve

CEE Istria II

a)

- Stepe ponto-sarmatice) localizate

Olte ]) prezente în aceste habitate. Elementele în Tabelul 6.4.

infrastructurii din proiectul CEE Istria II

Structura biocenozelor Efect / impact / alte cauze

-

-

vehiculelor etc.) -

Page 156: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

155

climatice) -

cantitative

-

- acti

- climatice) -

specii de interes conservativ fenologie -

- activitatea

- climatice, presiunea din partea unor specii concurente, ierbivore etc.) -

b) Monitorizarea faunei

(cum este Argiope lobatacrepusculare, nocturne etc. – de ex. Bufo viridis, Pelobates sp.), sau care sunt prezente într-un

Tabelul 6.5.

Tabelul 6.5. infrastructurilor din proiectul CEE Istria II

Structura biocenozelor

Efect / impact / alte cauze

- - expansiunea sau regresia unor specii

-

-

vehiculelor etc.) - climatice) -

caracteristici de - -

Page 157: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

156

locale - periodicitatea unor

- agricole, actvehiculelor etc.) -

-

- specii de interes conservativ

- -

perechi

-

-

- actici

vehiculelor etc.) -

-

-

6.3 II

6.3.1 Monitorizarea

-v

caracteristice în zonei studiate. În cazul habitatelor, atât a celor de interes conservativ (62C0* - Stepe ponto-sarmatice)

Habitatul de interes conservativ prioritar (62C0* - Stepe ponto-sarmatice) este distribuit

50 ha, din care cc

perimetrului CEE Istria II. Determinarea speciilor se poate realiza cu ajutorul cheilor de determinare din pude specialitate autohtone [Ciocârlan, 2000; volumele seriei monografice Flora R.P.R., vol. 1 - 11].

Page 158: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

157

6.3.2 Monitorizarea nevertebratelor

Dintre grupele de nevertebrate, este nevoie dar de monitorizarea insectelor mai ales

– octombrie. ,

determinare în teren este dificil de realizat se va face cu ajutorul fileului entomologic. de specialitate autohtone [volumele seriei monografice Fauna R.P.R., Fauna R.S.R. Fauna României].

6.3.3 Monitorizarea amfibienilor

Bufo viridis,

Pelobates fuscus, P. syriacusîntervalul orar 20,00 – -

],

metodele utilizate la nivelul Uniunii Europene (art. 17 a Directivei Habitate) pentru ar.

În perioada martie – Rana ridibunda Bufo viridis de-alte specii de amfibieni (Pelobates fuscus, Pelobates syriacus, eventual Hyla arborea).

CEE Istria II (Bufo viridis Rana ridibunda), respectiv a (Pelobates fuscus, Pelobates syriacus, eventual Hyla arboreanevoie de imobilizarea lor.

de specialitate autohtone [ ].

6.3.4 Monitorizarea reptilelor În cazul CEE Istria II Podarcis taurica Lacerta agilis), identificate n prezent în perimetrul proiectului. metri2 (Fig. Istria 6.10) dispuse de-

- d - sau paralele cu o cale de acces).

Page 159: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

158

de control de 250 metri2

nte în releveu, nebulozitatea, specificul substratului,

Fig. Istria 6.1. 2 [Török, 1998].

CEE Istria II

Podarcis taurica: martie – -

Lacerta agilis: aprilie – -

de-a lungul drumurilor nemodernizate (fsectorul Istria –

CEE Istria II tualelor exemplare de:

Lacerta viridis: aprilie –

12; Lacerta trilineata: aprilie – septembrie,

-a lungul drumurilor nemodernizate.

Page 160: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

159

Natrix natrix: aprilie –

Natrix natrix: aprilie –

Coluber caspius: perioada de monitorizare este mai – septembrie, fiind vizate în primul rând zon Spermophilus citellus) – de Coluber caspius;

Elaphe quatorlineata: perioada de monitorizare este mai – septembrie, fiind vizate mai

Vancea, 1961]. În cazul tuturor speciilor identificate în perimetrul CEE Istria II vor fi furnizate date

locale. conforme cu metodele utilizate la nivelul Uniunii Europene (art. 17 a Directivei Habitate) pentru

6.3.5 Monitorizarea ornitofaunei

- perimetrul CEE Istria II -

- evaluarea efectivelor speciilor de interes conservativ care folosesc zona pentru

-

-numita

investigat.

seminaturale.

întâlnirii unui sto

respectiv.

Page 161: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

160

Se vor în

-amiaza la ora 17.

6.3.6 Metode folosite în cazul speciilor prezente în zona perimetrului în perioada de

- - de pe culturile agricole). Aceste observatii indirecte pot furniza în primul

-

6.3.7 Burhinus oedicnemus

metri. lunii iunie. D

tecul este redat

caprimulg (Caprimulgus europaeus -CEE Istria II. (Anthus campestris

-mai se vor identifica teritoriile de

Teritoriile perechilor identificate se vor marca cu ajutorul GPS-

perimetrul CEE Istria II.

Page 162: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

161

de specialitate [ ].

6.3.8 Monitorizarea mamiferelor În perimetrele investigate monitoringul speciilor de mamifere se -a lungul

cercetare. exemplarelor. e locuri vizate de monitorizarea speciilor din perimetrul CEE Istria II

Spermophilus citellus: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie, fiind CEE Istria II;

Meles meles: perioada de monitorizare este martie – octombrie, fiind investigattot perimetrulCEE Istria II. În cazul speciilor de rare, de interes conservativ, care au fost observate în zone învecinate cu perimetrul CEE Istria II exemplare de:

- Mesocricetus newtoni: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie; - Vormela peregusna: perioada de monitorizare este aprilie – septembrie, fiind

În cazul liliecil

ultrasunete. Determinarea speciilor se poate realiza cu ajutorul cheilor de determinare din

].

Page 163: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

162

CAPITOLUL VII SITUATII DE RISC

7.1 Riscuri naturale In ultimii ani au fost inregistrate importante pagube materiale si umane datorita efectelor

producerii unor fenomene naturale distructive inregistrate in arealele de producere cu suprafete de teren tot mai extinse repartizate pe intreg teritoriul Ramaniei.

In cadrul riscurilor naturale potentiale in zona de amplasament al centralei electrica eoliane, mentionam:

Inghetul – poate avea ca efect depunerea de gheata pe palele grupului generator eolian. Exista riscul de desprindere a unor bucati de gheata de pe pale si proiectarea acestora in zonele invecinate;

Fenomenele electrice atmosferice (fulgerele, trasnetele) – pot provoca incedii; Fenomenele meteorologice extreme (vijelii, tornade, rafale de vant) – pot

provoca rupturi de pale cu riscul de prabusirea grupului generator electric eolian. In zona de amplasament al parcului eolian nu exista riscuri naturale de inundatii si nu au fost semnalate alunecari de teren.

7.2 Riscuri tehnologice

7.2.1 Accidente potentiale in perioada de executie Strict legat de executie, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe santierelede

constructii, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie, acestea fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati:

lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; circulatia pe drumurile de acces; incendii din felurite cauze; electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura; inhalatii de praf sau de gaze; explozii ale buteliilor de oxigen sau ale altor recipiente, de la depozitarea de

substante inflamabile; striviri de elemente in cadere; prabusiri de excavatii.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporara sau definitiva. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea finalizarii lucrarilor.

O alta categorie de accidente in aceasta perioada, poate avea loc in legatura cu populatia din zonele invecinate, datorita concentrarilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din

Page 164: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

163

zonele afectate de lucrari. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrari neterminate sau in curs de realizare, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare.

Securizarea locatiilor santierelor este necesara pe toata perioada de constructie a obiectivelor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora.

Riscuri, pot de asemenea, sa apara in activitatile de constructii propriu zise: deversari accidentale de substante folosite pe santiere; mobilizarea unor surse secundare, subterane de poluare in perioada de excavatii,

cu efecte negative asupra contaminarii solului si chiar a apelor de suprafata; afectarea unor indivizi din populatia rozatoare mici si insecte la executia

lucrarilor la fundatiile pilonilor. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si

respectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei. Este necesar de asemenea, sa se impuna constructorului intocmirea unui Plan de

minimizare a posibilelor riscuri cu care, potential, se poate confrunta in perioada de executie (conform Anexa).

7.2.2 Accidente potentiale in perioada de exploatare

Riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei

si mediului inconjurator prin exploatarea grupurilor generatoare eoliene este redus. Constructiile proiectate nu utilizeaza si nu produc substante poluante cu impact asupra mediului sau factorului uman. Singura posibilitate care poate fi luata in considerare este prabusirea pilonilor datorita fundatiei prost executate sau nerespectarii conditiilor impuse in exploatare.

Factorii de risc cei mai importanti in exploatare sunt: riscuri naturale: cutremur; fenomenele meteorologice de intensitate extrema (precipitatii torentiale urmate

de eroziuni, furtuni cu viteza vantului foarte mare). 7.3 Masuri de prevenire a accidentelor

7.3.1 Masuri de prevenire in faza de constructie

EÓLICA.

-

Page 165: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

164

Astfel, se va avea în vedere : Utilizarea în star

impune aceasta; - vor

reducerea efectelor acestora;

7.3.2 Masuri de prevenire in perioada de exploatare Pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot urma situatiilor de risc mentionate anterior, se recomanda urmatoarele: exploatarea lucrarilor in stricta conformitate cu prevederile documentatiilor si

regulamentelor de exploatare, asigurarea elementelor tehnice si geometriceale constructiilor; realizarea lucrarilor de monitorizare si intretinere conform normelor specifice

fiecarei constructii; semnalarea din timp a eventualelor deficiente aparute, remedierea operativa a acestora;

instituirea unei proceduri de control si verificare periodica, cu inregistrare si raportare a evolutiei tuturor constructiilor energetice proiectate; semnalarea situatiilor neprevazute aparute; solutionarea si remedierea operativa a acestora; responsabilizarea personalului desemnat sa efectueze aceste controale

verificarea pe baza unui program a fundatiei pilonilor si a echipamentelor de urmarire a comportarii in timp.

Page 166: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

165

CAPITOLUL VIII

DESCRIEREA DIFICULTATILOR

un parc eolian nu a permis observarea

Evaluarea impactului a decurs fara dificultati importante datorita colaborarii cu echipa

de proiectare, cu specialistii de biodiversitate INCDD si cu beneficiarii investitiei care au pus problemele de mediu in topul prioritatilor.

Page 167: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

166

CAPITOLUL IX

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 Date generale

procedura EIA pentru proiectul EOLIENE - -II. probleme de mediu ce po

CEE constituit din 21 turbine eoliene tip GAMESA G90-2,0MW cu o capacitate de 2,0

.

Bilantul teritoria propus: Tabel 9.1. Bilant teritorial CEE Istria II

NR. CRT

SUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %

1 SUPRAFATA STUDIATA2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU

CONTRACT DE SUPERFICIE233,740 18,581 233,740 18,581

3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL, PASUNE

1.253,676 99,661 1.242,499 98,773

4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0,000 0,000 0,0588 0,005

5 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE EXISTENTE

4,260 0,339 0,000 0,000

6 SUPRATAFA DRUMURI DE EXPLOATARE MODERNIZATE

0,000 0,000 6,391 0,508

7 SUPRAFATA PLATFORME DE MONTAJ SI DRUMURI DE EXPLOATARE NOI

0,000 0,000 8,988 0,715

8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV DIN CIRCUITUL AGRICOL

0,000 0,000 11,177 0,889

1257,9363

EXISTENT PROPUNEREBILANT TERITORIAL

parcuri eoliene. Acest ansamblu eolian este situat in imediata vecinatate a altui ansamblu eolian si anume Mihai

Page 168: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

167

vecinatatea cu Rezervatia Biosfera Delta Dunarii.

9.2 Impactul prognozat asupra mediului

O definitie sintetica a evaluarii impactului de Mediu asa cum se regaseste ea in literatura de specialitate, ar fi ca acesta are ca obiectiv fundamental investigarea cu caracter stiintific a efectelor multiple si complexe, momentane si potentiale a unor activitati permanente ori temporare, distinct asupra factorilor de mediu si a mediului in ansamblul sau, dar si asupra altor factori cum sunt cei sociali, culturali, economici si chiar politici.

In conformitate cu legislatia romaneasca, care a preluat Aquis-ul Comunitar, evaluarea de impact se realizeaza in trei etape:

- La emiterea autorizatiei de mediu prin Bilantul de Mediu si Studiul de evaluare a Riscului, pe baza de recoltari de probe din teren, analize de laborator, alte metode care sa furnizeze marimi fizice concrete si cat mai exacte, privind efectul activitatii respective in functie, comparate cu acelasi sistem de valori dinainte de inceperea activitatii respective.

In acest fel se pot obtine evaluari concrete in marimi fizice pentru unii din factorii de mediu, dar din pacate nu asupra mediului in ansamblul sau.

- La emiterea acordului de mediu prin Raportul de Evaluare a Impactului intocmit pe baza examinarii unei documentatii cu caracter tehnic care se bazeaza pe informatii, privind situatia mediului inainte de inceperea activitatii si de estimari privind efectul ei dupa incepere.

- La emiterea avizului de mediu prin Raportul de evaluare a impactului produs de un plan sau program, document cu caracter preliminar si care nu se bazeaza pe masuratori, analize sau determinari nici macar prealabile.

prevederilor proiectului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre -un

sistem de analiza si corelare a lor, utilizand Matricea Leopold bine cunoscuta si folosita in practica, care de altfel 863/2002, Anexa 2, Tabel 4.

In cadrul evaluarii s-a tinut cont de cele doua alternative importante si anume Alternativa 0 – fara implemetarea proiectului, si alternativa finala aprobata prin PUZ si analizata in cadrul acestui studiu denumita Alternativa optima, care tine cont de toata masurile de reducere a impactului propuse. Astfels-a întocmit un tabel in care s-au înscris pe linie

impactului descris pe parcursul acestui capitol.

impactului Proiectului CEE Istria-II. Pentru explicitarea in detaliu a modului cum s-a facut evaluarea, prin utilizarea

matricelor Leopold, prezentam in continuare efecte asupra Mediului si aspecte de Mediu afectate, procedura de acordare a punctelor pozitive si negative pe o scara de la 1-5.

Page 169: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

168

A) Evaluarea impactului asupra mediului Alternativa 0– fara implementarea

proiectului Puncte pozitive

1) Pentru sol s-au acordat 0 puncte deoarece nu vor exista modificari pozitive la nivelul solului, situatia ramanand neschimbata

2) Pentru aer – s-au acordat 0 puncte 3) Pentru apa – s-au acordat 0 puncte 4) – s-au acordat 0 puncte 5) Persoanal – 6) Peisaj – se poate acorda 2 punct deoarece peisajul va ramane neschimbat pastrandu-se

caracterul rustic, linistit al zonei. 7) pentru biodiversitate – puncte deoarece biodiversitatea isi va urma cursul,

neexistand factori perturbatori

Puncte negative

1) – neimplementarea proiectului, situatia ramanand neschimbata

2) pentru sol - s-au acordat 1 punct deoarece cursul actual este de scadere a calitatii solurilor datorita faptului ca multe terenuri sunt nelucrate din lipsa de fonduri ale localnicilor, multe dintre ele transformandu-se intr-o parloaga, scazandu-le calitatile de terenuri agricole.

3) pentru aer - se acorda 1 punct deoarece calitatea aerului se va degrada atata timp cat se va continua cu productia de energie din surse clasice. Deasemena lipsa infrastructurii moderne creeaza emisii de pulberi in atmosfera.

4) pentru valori materiale, economice si sociale – se acorda 3 puncte, situatia persoanelor care traiesc in mediul rural in Romania este aproape de limita saraciei, zona este defavorizata economic neexistand investitii care sa sporeasca veniturile comunitatii locale, infrastructura va ramane nemodernizata atata timp cat la bugetul local nu vor exista venituri din investitii private.

5) – vecinatate inregistreaza un trend de imbatranire, neimplementarea proiectului nu mai da posibilitatea cresterii calitative a vietii. Tinerii sunt obligati sa „migreze” catre zonele urbane in vederea crearii unui confort personal imbunatatit.

6) pentru patrimoniul cultural – 7) pentru personal – se acord

nu vor fi lucrariin zona analizata 8) gestiunea deseurilor –

colectare selectiva a deseurilor 9) pentru peisaj – e deoarece zona este nedezvoltata economic, iar

aspectul cladirilor este imbatranit, neingrijit. Chiar daca in zona Istria sunt cateva puncte turistice (cetatea Histria, limita RBDD), acestea nu sunt puse in evidenta si deci nu atrag noi turisti.

Page 170: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

169

10) pentru biodiversitate – pasunatul excesiv va influenta calitatea biodiversitatii pasunilor prezente in zona.

B) Evaluarea impactului asupra mediului pentru Alternativa optima de implementare a proiectului

Puncte pozitive

1) Pentru sol - s-au acordat 1 punct intrucât prin amenajarea terenurilor din jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii, asigurându-se si o

2) Pentru aer – s-au acordat 4 puncte deoarece în sine folosirea turbinelor eoliene la

producerea de energie verde are un impact pozitiv semnificativ asupra aerului, indirect

3) ale – s-au acordat 4 puncte prin modernizarea infrastructurii

racordarii parcuprocurarea serviciilor de internet

4) Pentru sanatate – s-au acordat 1 punct deoarece prin cresterea posibilitatilor financiare si a statutului economic al zonei se vor imbunatatii serviciile – scoala, dispensar, politie, pompieri care vor avea posibilitatea de modernizare. Totodata crearea de noi locuri de munca permanente si calificate vor da posibilitatea si tinerilor sa ramana si sa se dezvolte in zona rurala.

5) Persoanl –

6) Peisaj – se pot acorda 2 puncte pentru efectul vizual creat de „ordonat” pe care îl

7) Gestiunea deseurilor – se acorda 2 puncte deoarece prin aceasta investitie se creeaza

ideea de ecologism, si se poate implementa si in aceste zone rurale managementul deseurilor si colectarea selectiva a acestoraatata timp cat aceste servicii se vor folosi in cadrul investitiei

8) pentru biodiversitate – cresterea popula

si pe termen lung deoarece prin acest proiect se pot indeplini cateva din obiectivele de mediu transpuse prin Directivele habitate si pasari:

a. Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale protejate riile Natura 2000,

b. speciilor,

Page 171: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

170

c.

d. Dezvoltarea unor programe de cercetasistemelor ecologice,

e.

f.

g.

Pucte negative

1) –

2) pentru sol - s-au acordat 2 puncte deoarece in perioada de constructie în special se

3) pentru aer - se acorda 1 punct ca urmare a noxelor produse de utilajele folosite în cadrul

4) –

l vântului, deasemenea pe perioadele de ger-

5) pentru personal –

6) pentru peisaj –

impact vizual asupra cadrului natural, iar pe termen lung datorita turbinelor care sunt l

7) gestiunea deseurilor –

8) pentru biodiversitate – accidental, un

optima de implementare a proiectului. Dupa cum se vede si din analiza impactelor negative acestea sunt in majoritate

temporare, de scurta durata existente doar pe perioada derularii constructiei. Evaluarea s-

Termen scurt reprezinta perioada de constructii, termen mediu este reprezentat de perioada de exploatare pana la prima revizie tehnica generala (aproximativ 5 ani) – perioada de functionare initiala, iar termenul lung reprezinta perioada de timp pana la scoaterea din functiune.

Page 172: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

171

deosebita si va permite pentru astefel pentru o focusare pe aceste aspecte în fazele ulterioare de ii CEE Istria II.

In acest fel s-

Raportulde Impact de Mediu s-

documentatii.

Page 173: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

172

Proi

ectu

lui C

EE

IST

RIA

II

A

SPEC

TE D

E M

EDIU

A

FEC

TATE

POTE

NTI

ALE

LE E

FECT

E SE

MN

IFIC

ATI

VE

ASU

PRA

MED

IULU

I

Alte

rnat

iva

0 –

fara

pro

iect

Alte

rnat

iva

opitm

a de

impl

emen

tare

a

proi

ectu

lui

Pozi

tiv

Neg

ativ

Po

zitiv

N

egat

iv

1. S

olul

0 1

1 2

2. A

pa

- -

1

3. A

erul

0

1 4

1

4. V

alor

i eco

nom

ice,

mat

eria

le

si so

cial

e 0

3 4

0

5. S

anat

atea

um

ana

0

1 1

1

6. P

atrim

oniu

l cu

ltura

l 0

0 0

0

7. P

erso

nal

0

0 2

1

8. P

eisa

jul

2

2 2

2

9.G

estiu

nea

dese

urilo

r

- 2

2 1

10.B

iodi

vers

itate

3 2

2 2

Tota

l 5

11

18

11

Page 174: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

173

pe termen lung – genera 42

doar 11,17 222,57 ha si contractata prin superficie de la proprietarii de fapt ai terenurilor, poate fi

În ciuda efectelor pozitive semnificative pe care le va genera proiectul, în perioadele de

stente;

vor genera impacte negative locale pe termen scurt care se vor manifesta asupra solului, apelor, biodiveristatii de pe amplasament.

– inevitabile.

Impactele inevitabile pe termen lung

Vizibilitatea turbinelor cu variatii mici de altidtudine.

în jurul turbinelor – impact moderat spre nesemnificativ în zona receptorilor din comuna Istria

(în total 11,17 ha) din care 7,74 ha din situl Natura 2000 – 0,0004 % si 7,70 ha din pasunile naturale si seminaturale – 2,69 % din suprafata totala ocupata de aceste pasuni, NST-uri, NP-uri

prin coliziune cu palele turbinei.

fie pozitiv.

9.3

,,ENERGETICE EOLIENE - ISTRIA-II’’pot constitui riscuri pentru calitatea

Page 175: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

174

Istria II

respectarea unui program de luc

departe de receptorii sensibili

- de

12574/1998 emisiile fugitive de praf rezultate din

traficul rutier.

aer.

lementa zone de

Se vor minimizarea cat mai mult posibil suprafetelor de teren afectate si se vor folosi

tehnici pentru reducerea emisiilor de pulberi Se va evita depozitarea

ectia muncii.

biodiversitatii masiva).

Page 176: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

175

de proiect Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de

producatorilor.

exploatare moderniz

habitatelor prezente in zona. Pentru protejarea faunei se impune supravegherea z

firme spe

se vor raporta catre autoritatile competente de mediu;

- Reducerea impactului din acest punct de vedere se poate face prin:

asigurarea unui acolo unde este nevoie (pe

elaborarea proie

utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente

constructii; semnalizarea din timp a eventualeacestora;

Page 177: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

176

Toate aceste aspecte de regasesc intr-un Plan de Management al Mediului intocmit de constructor care va descrie liniile generale care trebuie a fi urmate pentru a avea un impact cat mai mic asupra mediului, si a tine sub control toate riscurile posibil sa apara.

Page 178: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM

“A

mpl

asar

e C

entra

le E

nerg

etic

e Eo

liene

– R

etea

ua Is

tria

II”

177

PLA

N D

E M

AN

AG

EM

EN

T D

E M

EDIU

Faza

Asp

ectu

l de

med

iu

M

asur

i de

redu

cere

R

espo

nsab

ilita

ti in

stitu

ti ona

le

Com

enta

rii (

ex:

impa

ctur

i sec

unda

re)

Inst

alar

e Fu

ncio

nare

I. Ex

ecut

ie

Col

ecta

rea a

pelo

r uz

ate

(men

ajer

e)

Pent

r u e

vacu

area

ape

lor

rezi

dual

e m

enaj

ere

se

va

folo

si o

sta

tie d

e ep

urar

e de

m

ici

dim

ensi

uni,

pent

ru 1

-4 p

erso

ane.

Proi

ecta

nt

Exec

utan

t B

enef

icia

r Se

vor

res

pect

a in

dica

torii

pre

vzut

i în

NTP

A 0

01/2

002

si

NTP

A00

2/20

02

D

eseu

rile

Se

prev

ede

pla

ta u

nei t

axe

pen

tru

amba

laje

le/d

eseu

rile

de

am

bala

je a

le e

chip

amen

telo

r.D

eseu

rile

se

cole

ctea

za

pe

cate

gorii

si

se

elim

ina

catr

e fir

me

auto

rizat

e

Proi

ecta

nt

Exec

utan

t B

enef

icia

r

So

lul s

i sub

solu

l Pe

ntru

pro

tect

ia so

lulu

i si a

ape

lor

subt

eran

e se

re

aliz

eaza

siste

m d

e dr

enaj

e ap

a pl

uvia

l în

co

nfor

mita

te c

u no

rmel

e si

pres

crip

tiile

act

uale

în

vig

oare

.

Proi

ecta

nt

Exec

utan

t B

enef

icia

r

Te

ren

si v

eget

atie

af

ecta

te

La f

inal

ul l

ucra

rilor

de

con

struc

tii -

mon

taj

se v

a pr

oced

a la

rea

cope

rirea

cu

pam

ant

vege

tal a

zon

elor

afe

ctat

e tem

pora

r

Proi

ecta

nt

Exec

utan

t B

enef

icia

r

G

ener

are

de z

gom

ot

în ti

mpu

l luc

raril

or

de c

onst

ruct

ie

În c

ontra

ctul

cu

exec

utan

tul s

e va

pre

vede

a ex

ecut

area

lucr

arilo

r pe

timpu

l zile

i, cu

evi

tare

a de

pasi

rii li

mite

lor n

orm

ate

de z

gom

ot (5

0dB

zi

ua s

i 40d

B n

oapt

ea) l

a lim

ita o

rgan

izar

ii de

sa

ntie

r, co

nf. O

rdin

Min

. San

atat

ii nr

. 536

/97,

O

MSS

/MSF

nr.

508/

932/

2002

Proi

ecta

nt

Exec

utan

t B

enef

icia

r G

rafic

de

desf

asur

are

a lu

crar

ilor

si b

ulet

ine

mas

urat

ori d

e zg

omot

la

limita

CEE

II.F

unct

iona

re

Zgom

otul

A

chiz

itio

nare

a un

or e

chip

amen

te c

u ni

vel r

edus

de z

gom

ot î

n fu

nctio

nare

con

form

sta

ndar

delo

rin

tern

atio

nale

Proi

ecta

nt

Exec

utan

t B

enef

icia

r bu

letin

e an

uale

de

mas

urat

ori d

e zg

omot

la

limita

CEE

B

iodi

vers

itate

a

Ref

acer

ea

cadr

ului

na

tura

l co

nfor

mca

ract

eris

ticilo

r in

itial

e du

pa

final

izar

ealu

crar

ilor s

i pun

erea

in fu

nctiu

ne a

turb

inel

or.

Men

tiner

ea

calit

atii

biod

iver

sita

tii

prin

aplic

area

m

asur

ilor

prop

use

in

cadr

ulpr

ezen

tulu

i stu

diu

de im

pact

Proi

ecta

nt

Con

tract

or/

subc

ontra

ctan

ti

Ben

efic

iar

Plan

ul d

e m

onito

rizar

e si

com

plet

area

unu

i ra

port

annu

al c

are

se

pred

a au

tori

tatil

or

com

pete

nte

Page 179: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

178

9.4 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra Mediului

-

Astfel de proiecte, cu toate beneficiile pe care le aduc, tot nu pot fi considerate 100 %

ecologic

în limite admisibile, încadrându- urabile - “Principiul -a conturat în cadrul dezbaterilor privind

semnificative in productia de energie verde.

energie;

tehnologie energet

al 8-cunoscute de mii de ani.

Deoarece problemele legate de po

problem

surse eoliene, reduce direct impactul asupra factorului de mediu aer, prin eliminarea emisiilor

iminând emisiile poluante specifice altor metode. Turbinele eoliene un produc nici un fel de poluare asupra factorilor de

CEE Istria II în varianta optima, cu 21 de turbine,

-

Page 180: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

179

norm

monitorizare eventualul impact

Pentru a vedea cu adevarat care este impactul pe care il poate avea CEE Istria II asupra

de timp;

antropice au sau nu un efect I are

impact nesemnificativ asupra elementelor de biodiversitate. Mentionam ca impactul asupra speciilor de pasari va fi doar un impact negativ minor,

nesemnificativ pe perioade scurte de timp; pe perioadele de conditii atmosferice nefavorabile si

De asemenea ca si concluzie generala, impactul asupra biodiversitatii din vecinatatea

ARBDD este considerat un impact negativ nesemnificativ catre neutru.

asupra mediului, mai precis as– vânt, avantajul este clar cel al energiei

im

curpins între 10000- , pe cand un numar de 97,5-975 milioane sunt omorâte prin coliziune cu ferestrele, între 5-50 milioane mor din cauza

pisici)

cadrul proiectului CEE Istria I

conserva ca atare.

Page 181: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

180

BIBLIOGRAFIE

1. Mark Z. Jacobson, 2009 “Review of solutions to global warming, air pollution, and

energy security” – Energy and Environmental Science, nr. 2, 148 – 173

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83

3. Prof.univ.dr. Dumitrache CARACOTA, Ec.drd.Constantin Razvan CARACOTA -

Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive

4. T. AMBROS, V. ARION, A. GUTU, I. SOBOR, P. TODOS, D. UNGUREANU -

Surse regenerabile de energie, Manual, Chisinau, Ed."Tehnica - Info", 1999, 434 pag

5. EWEA Wind Energy – The Facts

6. http://www.wind-energy-the-facts.org

7. www.energie-eoliana.com

8. Martin A. Abraham, 2009 - Announcing Environmental Progress and Sustainable

Energy - College of Science, Technology, Engineering, and Mathematics, Youngstown

State University, One University Plaza, Youngstown, OH 44555,- Published online 27

February 2009 in Wiley InterScience

9. Alexandros Dimitropoulos, Andreas Kontoleon - Assessing the determinants of local

acceptability of wind-farm investment: A choice experiment in the Greek Aegean

Islands - Energy Policy 37 (2009) 1842–1854

10. Jessica B.Grahama, JanetR.Stephenson, IngaJ.Smith - Public perceptions of wind

energy developments: Case studies from New Zealand - Energy Policy 37 (2009)

3348–3357

11.

Monitorul

Oficial al României – 32.

12.

România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr. 739, paginile 2 – 8.

13. -2020-2030

-

Page 182: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

181

14. **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ;

15. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 -

Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (in Romanian)

16.

Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului

17.

României –

Botanice, -1994: 173-197.

18. -

19. ul tezei de

20.

-

ârbu Anca (ed) & Coldea Gh., Sârbu

21.

Documente de Ecologie, 1: 1-52.

22. Chamberlain, D., E., Rehfish, M., R., Fox, A., D., Desholm, M., Anthony, Sarah, J.

2006. The effect of avoidance rates on bird mortality predictions made by wind turbine

collision risk models. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 198-202.

23. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, p. 35-39.

24. Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm. Biology

Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

25. Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques for

counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review.

BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

26. Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farms on

birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Page 183: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

182

27. Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov, M. 1997. Dobrogea-Romania,

The Main Wintering Area for Branta ruficollis (Red-breasted Goose). Analele Stiintifice

ale Institutului Delta Dunarii, Tulcea, p. 79-96.

28. Madders, M., Whitfield, D., Ph. 2006. Upland raptors and the assessment of wind farm

impacts. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 35-56.

29. Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia Romaniei,

I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642.

30. Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania –

Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp.

307.

Lista bibli

biodiversitatea

31. Bruun (B.), Delin (H.), Svensson (L.), 1999 – –

Determinator ilustrat. 320 pagini. Edit. Octopus Publishing Group Ltd.

32. Ciocârlan (V.), 1994 –

33. Ciocârlan (V.), 2000 –

34. (M.), Paspaleva (M.), Mikuska (J.), Mikuska (T.), bankovics

(A.), Kalidova (E.), Darolova (A.), Dick (G.), Vidal (A.), 2001 –

35. – Pract

36. – Amfibienii din România.

Determinator. 100 pagini. Editura Ars Docend

37. Decu (V.), Murariu (D.), Gheorghiu (V.), 2003a – Chiroptere din România. Ghid

re

Page 184: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

183

38. - –

39. Fuhn (I.), 1960 – Amphibia. ÎN: Fauna R.P.R., volumul 14, fascicula 1. 288 pagini.

40. –

41. Heyer (W. R.), Donelly (M. A.); Mcdiarmid (R. W.), Hayek (L.-A. C,), Foster (M. S.),

1994 - Measuring and Monitoring Biological Diversity. Standard Methods for

Amphibians. 364 pagini. Smithsonian Institution Press, Washington.

42. Murariu (D.), 2000 – Insectivora. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 1,

paginile 1 –

43. Murariu (D.), 2004 –

specii actuale). ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 4, paginile 1 – 209.

Editura Academiei Române

44. Murariu (D.), Munteanu (D.), 2005 – Carnivora. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol.

XVI, fasc. 5, paginile 1 –

45. Oltean (M.), Negrean G.), Popescu (A.), Roman (N.), Dihoru (G.), Sanda (V.),

(S.), 1994 –

-

Academia-

46. –

Editura C.I.T.D.D., Tulcea.

47. Popescu (A.), Murariu (D.), 2001 – Rodentia. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol.

XVI, fasc. 2, paginile 1 –

48. – România. Prezentare geog

49. Valenciuc (N.), 2002 – Chiroptera. ÎN: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, fasc. 3,

paginile 1 –

50. * * *, 1952 – FLORA R.P.R., vol. I. (red. princ.

51. * * *, 1953 –

Page 185: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

184

52. * * *, 1955 –

i

53. * * *, 1956 –

54. * * *, 1957 –

55. * * *, 1958 – FLORA R.P.R., vol. VI. (red. princ. A

56. * * *, 1960 –

57. * * *, 1961 –

i

58. * * *, 1964 – FLORA R.P.R., vol. IX. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,

59. * * *, 1965 – FLORA R.P.R., vol. X. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,

60. * * *, 1966 – FLORA R.S.R., vol. XI. (red. Acad. E. I. Nyárády). Edit. Acad. R.P.R.,

61. ***, 1979a – Atlasul Republicii Socialiste România. Editura Academiei R.S.R.,

62. ***, 1993a –

ÎN: Monitorul Oficial al Româniie, anul V, nr. 62, paginile 1 –

63. ***, 1993b –

Monitorul Oficial al României, anul V, nr. 283, partea 1, paginile 1 –

64. ***, 1994a –

65. ***, 1994b –

66. ***, 2000 –

– România / The Red List of plant and animal species from the Danube Delta

Page 186: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

185

Biosphere Reserve –

Aves”, Odorehiu Secuiesc.

67. ***, 2005 –

Tatole). 260 pagini. Tip

68. ***, 2007a –

Monitorul Oficial al României, partea –

69. ***, 2008 – –

70. ***, 2008b – ariilor

Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr. 739,

paginile 2 –

71. ***, 2008c –

Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 –

Page 187: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

186

ANEXE Anexa Istria 2.1

- 2009 în perimetrul CEE Istria II

a b c d e f g h i j k l m n o p

Nr.

crt

.

Rom

ania

(est

imar

e pe

rech

i)

% d

in p

opul

atia

Rom

ânia

%

din

pop

ulat

ia c

are

sezo

nul h

iem

al

% d

in p

opul

atia

- Sin

oie

– Si

noie

l Raz

im –

Sin

oie

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(BiE

2)

Stat

utul

spec

iilor

in E

urop

a (B

iE2)

AEW

A

1 Podiceps cristatus

20000-30000 6.67-6.67 25-49 — S III

2 Phalacrocorax carbo

18000-20000 5.81-5.41 25-49 — S III

3 Pelecanus onocrotalus

3500-4000

85.37-78.43

5.45-3.64 5-24 3560-

4160 3 3 R I II I; II Da

4 Pelecanus crispus 400-550 25-27.5 0.67-

1.09 25-49 320-410 3 1 R I II I; II Da

5 Nycticorax nycticorax

6500-8000 10.32-9.2 5-24 2660-

3200 3 3 H I II

6 Egretta garzetta 4000-5000 5.88-5.32 5-24 3 — S I II

7 Casmerodius albus 900-1100 8.18-4.58 2.91-

4.35 <5 620-870 3 — S I II II Da

8 Ardea cinerea 3500-4500 1.67-1.55 5-24 — S III

9 Ardea purpurea 850-1000 2,2-2,5 5-25 230-450 3 3 (D) I II II Da

10 Ciconia nigra 160-250 2.05-2.08 50-74 2-5 3 2 R I II II Da

11 Ciconia ciconia 4000-5000 2.22-2.27 75-94 80-90 3 2 H I II II Da

12 Plegadis falcinellus

2500-2800

15.63-12.73 <5 2000-

3200 3 3 (D) I II II Da

13 Platalea leucorodia

1100-1500 12.36-10 50-74 360-

440 3 2 R I II II Da

14 Cygnus olor 750-1000 0.87-0.83 50-74 — S II/2 III II Da

15 Cygnus columbianus - - 0-0.02 5-24 W 1-4 3

W VU I II II Da

16 Cygnus cygnus - - 3.08-4.74

50-74 W 340-

1270 3 —W S I II II Da

17 Anser albifrons - - 6-11.82 5-24 — S II/2; III/2 III II Da

18 Anser anser 1000-1300 0.83-0.68 25-49 — S II/1;

III/2 III II Da

19 Branta ruficollis - - 15.93-21.5 >95 W 7000-

24000 3 1W VU I II I; II Da

20 Tadorna ferruginea 20-25 0.11-0.08 39957 3 3 (VU

) I II II Da

Page 188: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

187

a b c d e f g h i j k l m n o p

21 Tadorna tadorna 120-160 0.29-0.25 25-49 — S II II Da

22 Anas penelope - - 0.03-0.06

50-74 W —

W S II/1; III/2 III II Da

23 Anas strepera 3500-5000 5.83-5.21 5-24 3 (H) II/1 III II Da

24 Anas crecca 2-20 0-0 5-24 (S) II/1; III/2 III II Da

25 Anas platyrhynchos

120000-200000 3.64-3.92 5-24 — (S) II/1;

III/1 III II Da

26 Anas clypeata 250-350 0.15-0.17 5-25 3 (D) II/1; III/2 III II Da

27 Aythya ferina 15000-20000 7.14-4.55 50-74 2 (D) II/1;

III/2 III II Da

28 Aythya nyroca 5500-6500

45.83-36.11 25-49 3 1 (VU

) I III I; II Da

29 Pernis apivorus 2000-2600 1.82-1.63 75-94 3 — (S) I II II

30 Milvus migrans 120-160 0.19-0.16 5-24 3 3 (VU) I II II

31 Haliaeetus albicilla 28-33 0.56-0.5 50-74 3 1 R I II I; II

32 Circaetus gallicus 220-300 2.62-2.31 25-49 R 3 3 (R) I II II

33 Circus aeruginosus

1700-2500 1.83-1.79 25-49 300-

400 3 — S I II II

34 Circus cyaneus - - 5-24 R 3 3 H I II II

35 Circus macrourus 0-6 0-0.5 25-49 R 3 1 (EN

) I II II

36 Circus pygargus 0-12 0-0.02 50-74 3 — S I II II

37 Accipiter gentilis

5000-7000 3.13-3.33 25-49 — S II II

38 Accipiter nisus 1200-1400 0.35-0.31 25-49 — S II II

39 Accipiter brevipes 60-100 1.88-1.3 75-94 R 3 2 (VU

) I II II

40 Buteo buteo 28000-34000 3.94-2.83 25-49 — S II II

41 Buteo rufinus 65-110 0.75-0.73 5-24 3-5 3 3 (VU) I II II

42 Buteo lagopus - - 0.72-0.57 5-24 — (S) II II

43 Aquila pomarina

2500-2800

17.86-14.74 >95 200-

300 3 2 (D) I II II

44 Aquila clanga 0-2 0-0.18 25-49 8-14 3 1 EN I II I; II

45 Hieraaetus pennatus 80-120 1.82-1.35 25-49 R 3 3 (R) I II II

46 Pandion haliaetus - - 5-24 RC 3 3 R I II II

Page 189: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

188

a b c d e f g h i j k l m n o p

47 Falco tinnunculus

10000-14000 3.03-2.8 5-24 4

b 3 D II II

48 Falco vespertinus

1300-16000 5-41.03 25-49 3 3 (VU

) I II II

49 Falco columbarius 400-1500 1.29-3.06 5-24 20-60 — (S) I II II

50 Falco subbuteo 3200-4000 4.51-3.33 5-24 4

b — (S) II II

51 Falco cherrug 5-10 1.39-1.85 <5 1-2 3 1 EN I II II

52 Falco peregrinus 8-15 0.07-0.06 5-24 R 3 — S I II II

53 Perdix perdix 120000-180000 7.5-5.81 25-49 3 VU

II/1; III/1

III

54 Coturnix coturnix

160000-220000 5.71-4.68 5-24 3 (H) II/2 III II

55 Phasianus colchicus

200000-300000 5.88-6.38 5-24 — (S) II/1;

III/1 III

56 Crex crex 44000-60000 3.38-3 50-74 3 1 H I II II

57 Himantopus himantopus 400-600 - 220-

370 1400-2200 3

58 Recurvirostra avosetta 300-500 - 220-

280 800-1200 3

59 Burhinus oedicnemus 400-800 0.87-1.03 25-49 3 3 (VU

) I II II

60 Glareola pratincola 450-800 4.5-4.44 5-24 3 3 D I II II Da

61 Charadrius dubius

3000-5000 2.73-2.08 25-49 — (S) II II Da

62 Pluvialis apricaria - - 50-74 120-

300 3 — (S) I;

II/2; III/2

III II Da

63 Pluvialis squatarola - 0-0 <5 — (S) II/2 III II Da

64 Vanellus vanellus

40000-60000 2.35-2.14 50-74 2 VU II/2 III II Da

65 Philomachus pugnax - - 50-74 3000-

18000 2 (D) I; II/2 III II Da

66 Gallinago gallinago 150-350 0.02-0.02 5-24 3 (D) II/1;

III/2 III II Da

67 Scolopax rusticola

6000-9000 0.33-0.14 25-49 3 (D) II/1;

III/2 III II

68 Limosa limosa 60-80 0.06-0.06 50-74 2 VU II/2 III II Da

69 Numenius arquata 40-60 0.02-0.02 50-74 2 D II/2 III II Da

70 Tringa erythropus - 0-0 5-24 3 (D) II/2 III II Da

71 Tringa totanus 800-1200 0.29-0.2 50-74 2 D II/2 III II Da

Page 190: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

189

a b c d e f g h i j k l m n o p

72 Tringa nebularia - - 5-24 — S II/2 III II Da

73 Tringa ochropus 5-10 0-0 1.62-3.41 25-49 — S II II Da

74 Larus melanocephalus 120-250 0.1-0.08 100 3 — S I II II Da

75 Larus minutus - - 25-49 10000 - 12000 3 3 (H) I II

76 Larus ridibundus

14000-16000 0.93-0.73 50-74 — (S) II/2 III

77 Larus canus - 0-0 0.55-8.57 50-74 2 (H) II/2 III

78 Larus cachinnans

3500-5000 1.13-0.86 50-74 — S II/2 III

79 Sterna nilotica 12-50 0.1-0.23 25-49 320-350 3 3 (VU

) I II II Da

80 Sterna caspia - - 5-24 120-140 3 3 R I II II Da

81 Sterna hirundo 5500-7500 2.04-1.32 25-49 1800-

2300 3 — S I II II Da

82 Chlidonias hybrida

8000-12000

19.05-13.79 25-49 2300-

2500 3 3 H I II

83 Chlidonias niger 1200-2500 1.45-1.47 25-49 3 3 (H) I II II Da

84 Chlidonias leucopterus 40-80 0.05-0.04 25-49 — (S) II II Da

85 Columba palumbus

12000-16000 0.13-0.09 75-94 — S

II/I; III/I

86 Streptopelia decaocto

400000-800000 8.51-7.27 25-49 — S II/2 III

87 Cuculus canorus 400000-800000 9.52-9.3 25-49 — S III

88 Athene noctua 40000-60000 7.14-4.62 25-49 4

b 3 (D) II

89 Asio otus 70000-120000

18.42-14.81 25-49 — (S) II

90 Caprimulgus europaeus

12000-15000 2.55-1.5 50-74 3 2 (H) I II

91 Apus apus 10000-12000 0.14-0.07 25-49 — (S) III

92 Merops apiaster 15000-20000 3.13-2 25-49 4

b 3 (H) II II

93 Coracias garrulus

4600-6500 8.68-5.91 50-74 360-

420 3 2 VU I II II

94 Upupa epops 24000-42000 2.7-2.47 5-24 4

b 3 (D) II

95 Jynx torquilla 28000-36000 4.83-2.77 25-49 4

b 3 (D) II

Page 191: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

190

a b c d e f g h i j k l m n o p

96 Melanocorypha calandra

85000-105000 0.85-0.44 25-49 RC 3 3 (D) I II

97 Calandrella brachydactyla

10000-12000 0.14-0.09 5-24 3 3 D I II

98 Galerida cristata

220000-312000 6.11-4.11 25-49 3 (H) III

99 Lullula arborea 65000-87000 5-2.64 75-94 3 2 H I III

100 Alauda arvensis 460000-850000 1.15-1.06 25-49 3 (H) II/2 III

101 Riparia riparia 55000-80000 1.02-0.84 5-24 3 (H) II

102 Hirundo rustica 800000-1000000 5-2.78 5-24 3 H II

103 Hirundo daurica 160-240 0.16-0.06 5-24 — (S) II

104 Delichon urbica 120000-220000 1.21-0.92 25-49 3 (D) II

105 Anthus campestris

150000-220000 15-11.58 25-49 3 3 (D) I II

106 Anthus trivialis 600000-850000 2.22-2.02 25-49 — S II

107 Anthus pratensis - - 75-94 — (S) II 108 Anthus cervinus - - 5-24 — (S) II

109 Motacilla flava 800000-1200000

10.13-8.57 25-49 4

b — (S) II

110 Motacilla citreola 5-24 4

b — (S) II

111 Motacilla cinerea

340000-385000

45.95-24.06 5-24 4

b — S II

112 Motacilla alba 1500000-1900000

11.54-7.31 5-24 4

b — S II

113 Troglodytes troglodytes

860000-1240000 3.74-3.1 5-24 — S II

114 Erithacus rubecula

1854000-2670000 4.31-3.22 75-94 4

b — S II II

115 Phoenicurus ochruros

240000-410000 6-4.66 25-49 4

b — S II II

116 Phoenicurus phoenicurus

160000-190000 2.35-1.19 50-74 4

b 2 (H) II II

117 Saxicola rubetra 715000-882000

13.24-8.82 75-94 — (S) II II

118 Saxicola torquata

164000-240000 8.2-5.22 5-24 — (S) II II

119 Oenanthe isabellina 500-700 0.02-0.01 5-24 — (S) II II

120 Oenanthe oenanthe

225000-343000 4.89-2.64 25-49 3 (D) II II

121 Oenanthe pleschanka 680-750 2.13-0.54 5-24 12-24 3 — (S) I II II

Page 192: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

191

a b c d e f g h i j k l m n o p

122 Turdus pilaris 64000-78000 0.46-0.33 75-94

W —W (S) II/2 III II

123 Turdus philomelos

1420000-2150000 7.1-5.97 50-74 — S II/2 III II

124 Acrocephalus palustris

450000-650000

14.06-9.56 75-94 — (S) II II

125 Acrocephalus scirpaceus

800000-1300000 29.63-26 50-74 — S II II

126 Acrocephalus arundinaceus

145000-260000 9.67-8.97 25-49 — (S) II II

127 Hippolais pallida

6000-8000 0.18-0.12 25-49 3 (H) II II

128 Phylloscopus collybita

980000-1600000 3.27-2.67 25-49 4

b — S II II

129 Phylloscopus trochilus

60000-85000 0.11-0.09 25-49 4

b — S II II

130 Parus caeruleus 840000-1100000 4.2-2.5 75-94 — S II

131 Parus major 1850000-2600000 4.02-2.86 25-49 — S II

132 Oriolus oriolus 680000-890000 20-12.54 25-49 4

b — S II

133 Lanius collurio 1380000-2600000 21.9-20 25-49 RC C 3 3 (H) I I

134 Lanius minor 364000-857000

58.71-57.13 50-74 R C 3 2 (D) I II

135 Lanius excubitor 14000-17000 5.6-4.25 5-24 3 (H) II

136 Lanius senator 40-80 0.01-0.01 50-74 2 (D) II

137 Pica pica 624000-780000 8.32-4.11 25-49 — S II/2

138 Corvus monedula

250000-400000 4.81-2.67 50-74 — (S) II/2

139 Corvus frugilegus

350000-420000 3.5-2.33 25-49 — (S) II/2

140 Corvus corone cornix

240000-320000 3.43-1.88 25-49 — S II/2

141 Corvus corax 24000-35000 5.33-3.61 25-49 4

b — S III

142 Sturnus vulgaris 840000-1224000 3.65-2.19 25-49 3 D II/2

143 Sturnus roseus 250-24000

0.43-11.43 25-49 4

b — S II

144 Passer domesticus

1200000-3400000 1.9-2.62 25-49 3 D

145 Passer hispaniolensis

125000-254000 4.46-4.1 25-49 4

b — (S) III

146 Passer montanus

1354000-2873000 5.21-5.99 25-49 3 (D) III

Page 193: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

192

Abrevierile din Anexa Istria 2.1. a - Nr. crt.; b - c - (perechi); d – ; e -

; f – procentul din g -

- Sinoie (conform Anexa 4 a H.G. nr. 1284 / 2007); h – – Sinoie

(conform Anexa 4 a H.G. nr. 1284 / 2007); i - – Sinoie (conform Anexa 4 a H.G. nr. 1284 / 2007); j - specie

k – Categoria SPEC (BiE2); l – Statutul speciilor la nivel european (BiE2); m – n – specie care

o – p – spe

2000). - coloana j:

3

4b : Specii

a b c d e f g h i j k l m n o p

147 Fringilla coelebs

2450000-6300000 1.88-2.63 50-74 — S III

148 Fringilla montifringilla - - 25-49 — S III

149 Carduelis chloris

850000-910000 6.07-2.84 75-94 4

b — S II

150 Carduelis carduelis

887000-964000 7.39-3.32 25-49 4

b — S II

151 Carduelis spinus 24000-65000 0.24-0.36 75-94 4

b — S II

152 Carduelis cannabina

780000-1100000 7.8-3.93 50-74 4

b 2 D II

153 Plectrophenax nivalis 5-24 4

b (S) II

154 Emberiza citrinella

760000-890000 4.22-2.87 50-74 — (S) II

155 Emberiza hortulana

125000-255000 2.4-1.59 50-74 R 3 2 (H) I III

156 Emberiza schoeniclus

580000-745000

12.08-8.47 25-49 — S II

157 Emberiza melanocephala 29-45 0-0 50-74 4

b 2 (H) II

158 Miliaria calandra

940000-1200000 11.9-5.45 50-74 4

b 2 (D) III

Page 194: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

193

- coloana k (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern):

1 :

2 :

3 :

4 : Acele speci

– : Specii -o

w – - coloana l (

S – -

vare favorabil R – -

VU – - -

-

-

EN – –

-

- e

-

D – Declin - re de 10000

H – ( ) – Statut provizoriu - coloana m: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 – - coloana n:

Page 195: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

194

II – III – - coloana o: I – II – - coloana p: Da –

Page 196: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

195

Anexa Istria 2.2. CEE Istria II

a b c d e f g h i j k l m

Nr.

crt

.

Nr.

per

echi

obs

erva

te în

per

imet

rul

Istr

ia 2

(est

imar

e pe

rech

i)

Eur

opa

Efe

ctiv

e c

u–

Sino

ie

(Ane

xa4

HG

1284

/200

7)O

.U.G

. 57/

2007

Cat

egor

ia S

PEC

(BiE

2)

Stat

utul

spec

iilor

in E

urop

a (B

iE2)

1 Coturnix coturnix 8 160000-220000 5.71-4.68 5-24 3 (H) II/2 III II 2 Burhinus oedicnemus 3 400-800 0.87-1.03 25-49 3 3 (VU) I II II 3 Charadrius dubius 1 3000-5000 2.73 - 2.08 25-49 — (S) II II 4 Merops apiaster 10 15000-20000 3.13-2 25-49 4b 3 (H) II II 5 Upupa epops 2 24000-42000 2.7-2.47 5-24 4b 3 (D) II 6 Melanocorypha calandra 18 85000-105000 0.85-0.44 25-49 RC 3 3 (D) I II 7 Calandrella brachydactyla 12 10000-12000 0.14-0.09 5-24 3 3 D I II 8 Galerida cristata 5 220000-312000 6.11-4.11 25-49 3 (H) III 9 Alauda arvensis 18 460000-850000 1.15-1.06 25-49 3 (H) II/2 III

10 Anthus campestris 16 150000-220000 15-11.58 25-49 3 3 (D) I II 11 Motacilla flava 16 800000-1200000 10.13-8.57 25-49 4b — (S) II 12 Motacilla alba 1 1500000-1900000 11.54-7.31 5-24 4b — S II 13 Oenanthe isabellina 2-3 500-700 0.02-0.01 5-24 — (S) II II 14 Oenanthe oenanthe 4 225000-343000 4.89-2.64 25-49 3 (D) II II 15 Pica pica 0-1 624000-780000 8.32-4.11 25-49 — S II/2 16 Passer montanus 6 1354000-2873000 5.21-5.99 25-49 3 (D) III 17 Emberiza hortulana 8 125000-255000 2.4-1.59 50-74 R 3 2 (H) I III 18 Miliaria calandra 16 940000-1200000 11.9-5.45 50-74 4b 2 (D) III

Abrevierile din Anexa Istria 2.2.

- coloana g : R – rar; RC – relativ comun.

- coloana h: 3 : Specii nominalizate în Anexa 3 a

4B necesit - coloana i:

2 :

3 :

Page 197: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

196

– : -

- coloana j:

S – - localizate. Speciile Sigure au un Statut de Conservare favorabil

VU – - - -

-

D – Declin - 0000 de

H – ( ) – Statut provizoriu - coloana k: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 – - coloana l: II – III – - coloana m: I –

II –

Page 198: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

197

Anexa Istria 2.3. CEE Istria II dar au fost observate traversând sau

- a b c d e f g h i j k l m

Nr.

crt

.

Den

umir

e

Popu

latia

car

e

Rom

ania

(est

imar

e pe

rech

i)

% d

in p

opul

atia

Rom

ânia

% d

in p

opul

atia

Eur

opa

Ane

xa 4

HG

12

84/2

007

RO

SPA

0031

Del

ta

Com

plex

ul R

azim

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(B

iE2)

Stat

utul

spec

iilor

in

Eur

opa

(BiE

2)

Bern

a

Bonn

AEW

A

1 Phalacrocorax carbo 18000-20000 5.81-5.41 25-49 — S III

2 Pelecanus onocrotalus 3500-4000 85.37-78.43 5-24 3560-4160 3 3 R I II I; II Da

3 Pelecanus crispus 400-550 25-27.5 25-49 320-410 3 1 R I II I; II Da 4 Egretta garzetta 4000-5000 5.8 - 5.3 5-24 3 — S I II 5 Casmerodius albus 900-1100 8.18-4.58 <5 3 — S I II II Da 6 Ardea cinerea 3500-4500 1.67-1.55 5-24 — S III 7 Ciconia ciconia 4000-5000 2.22-2.27 75-94 80-90 3 2 H I II II Da 8 Platalea leucorodia 1100-1500 12.36-10 50-74 360-440 3 2 R I II II Da 9 Cygnus olor 750-1000 0.87-0.83 50-74 — S II/2 III II Da 10 Tadorna tadorna 120-160 0.29-0.25 25-49 — S II II Da 11 Anas strepera 3500-5000 5.2 - 5.8 5-24 3 (H) II/1 III II Da

12 Anas platyrhynchos 120000-200000 3.6 - 3.9 5-24 — (S) II/1; III/1 III II Da

13 Anas querquedula 3000-5000 25-49 3 (D) II/1 III II Da 14 Circus aeruginosus 1700-2500 1.83-1.79 25-49 300-400 3 — S I II II 15 Buteo rufinus 65-110 0.75-0.73 5-24 3-5 3 3 (VU) I II II 16 Hieraaetus pennatus 80-120 1.3 - 1.8 25-49 3 3 (R) I II II 17 Falco tinnunculus 10000-14000 3.03-2.8 5-24 4b 3 D II II 18 Falco vespertinus 1300-16000 5-41.03 25-49 3 3 (VU) I II II 19 Falco subbuteo 3200-4000 4.51-3.33 5-24 4b — (S) II II

20 Perdix perdix 120000-180000 7.5-5.81 25-49 3 VU II/1; III/1 III

21 Coturnix coturnix 160000-220000 5.71-4.68 5-24 3 (H) II/2 III II

22 Phasianus colchicus 200000-300000 5.88-6.38 5-24 — (S) II/1; III/1 III

23 Himantopus himantopus 400-600 5-25 220-370 3 I II II Da

24 Recurvirostra avosetta 300-500 25-49 220-280 3 I II II Da

25 Burhinus oedicnemus 400-800 0.87-1.03 25-49 3 3 (VU) I II II

26 Glareola pratincola 450-800 4.5-4.44 5-24 3 3 D I II II Da 27 Charadrius dubius 3000-5000 2.73-2.08 25-49 — (S) II II Da 28 Vanellus vanellus 40000-60000 2.14 - 2.35 50-74 2 VU II/2 III II Da

Page 199: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

198

Anexa Istria 2.3. CEE Istria I dar au fost observate traversând sau

-

a b c d e f g h i j k l m 29 Limosa limosa 60-80 0.06-0.06 50-74 2 VU II/2 III II Da 30 Numenius arquata 40-60 0.02 - 0.02 50-74 2 D II/2 III II Da 31 Tringa erythropus - 0 - 0 5-24 3 (D) II/2 III II Da 32 Tringa totanus 800-1200 0.29-0.2 50-74 2 D II/2 III II Da 33 Tringa nebularia - - 5-24 — S II/2 III II Da 34 Tringa ochropus 5-10 1.6 - 3.4 25-49 — S II II Da

35 Larus melanocephalus 120-250 0.1-0.08 100 3 — S I II II Da

36 Larus ridibundus 14000-16000 0.93-0.73 50-74 — (S) II/2 III 37 Larus cachinnans 3500-5000 1.13-0.86 50-74 — S II/2 III 38 Sterna hirundo 5500-7500 2.04-1.32 25-49 1800-2300 3 — S I II II Da 39 Chlidonias hybrida 8000-12000 13.8 - 19 25-49 2300-2500 3 3 H I II Da

40 Streptopelia decaocto 400000-800000 8.51-7.27 25-49 — S II/2 III

41 Cuculus canorus 400000-800000 9.52-9.3 25-49 — S III 42 Athene noctua 40000-60000 7.14-4.62 25-49 4b 3 (D) II 43 Merops apiaster 15000-20000 3.13-2 25-49 4b 3 (H) II II 44 Coracias garrulus 4600-6500 8.68-5.91 50-74 360-420 3 2 VU I II II 45 Upupa epops 24000-42000 2.7-2.47 5-24 4b 3 (D) II

46 Melanocorypha calandra 85000-105000 0.85-0.44 25-49 RC 3 3 (D) I II

47 Calandrella brachydactyla 10000-12000 0.14-0.09 5-24 3 3 D I II

48 Galerida cristata 220000-312000 6.11-4.11 25-49 3 (H) III 49 Alauda arvensis 460000-850000 1.15-1.06 25-49 3 (H) II/2 III 50 Riparia riparia 55000-80000 1.02-0.84 5-24 3 (H) II 51 Hirundo rustica 800000-1000000 5-2.78 5-24 3 H II 52 Delichon urbica 120000-220000 1.21-0.92 25-49 3 (D) II 53 Pica pica 624000-780000 8.32-4.11 25-49 — S II/2 54 Corvus monedula 250000-400000 4.81-2.67 50-74 — (S) II/2 55 Corvus frugilegus 350000-420000 3.5-2.33 25-49 — (S) II/2

56 Corvus corone cornix 240000-320000 3.43-1.88 25-49 — S II/2

57 Corvus corax 24000-35000 5.33-3.61 25-49 4b — S III 58 Sturnus vulgaris 840000-1224000 3.65-2.19 25-49 3 D II/2 59 Passer domesticus 1200000-3400000 1.9-2.62 25-49 3 D 60 Passer montanus 1354000-2873000 5.21-5.99 25-49 3 (D) III 61 Carduelis chloris 850000-910000 6.07-2.84 75-94 4b — S II 62 Carduelis carduelis 887000-964000 7.39-3.32 25-49 4b — S II 63 Carduelis cannabina 780000-1100000 7.8-3.93 50-74 4b 2 D II 64 Emberiza hortulana 125000-255000 2.4-1.59 50-74 R 3 2 (H) I III 65 Miliaria calandra 940000-1200000 11.9-5.45 50-74 4b 2 (D) III

Page 200: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

199

Abrevierile din Anexa Istria 2.3. a - Nr. crt.; b - c - (perechi); d – ; e -

f - - Sinoie (conform Anexa 4 a H.G. nr. 1284 / 2007);g -

h – Categoria SPEC (BiE2); i – Statutul speciilor la nivel european (BiE2); j – k –

l – m –

(legea 89 / 2000). - coloana g: 3 : Specii nominalizate în Anex

4b de plante care - coloana h:

1 :

specii periclitate pe plan mondial. 2 :

3 :

– : -

- coloana i:

S – -

R – -

VU – - -

-

-

D – Declin -

H – înainte de declin; ( ) – Statut provizoriu

Page 201: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

200

- coloana j: I – II/2 – - coloana k: II – 13/1993); III –

- coloana l: I – II – 8); - coloana m: Da –

Page 202: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

201

Anexa Istria 2.4. - 2009 în zona

CEE Istria II a b c d e f g h i j

Nr.

crt

.

Den

umir

e

Ane

xa 4

HG

12

84/2

007

RO

SPA

0031

Del

t

Com

plex

ul

Raz

im -

Sino

ie

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(B

iE2)

Stat

utul

spec

iilor

in

Eur

opa

(BiE

2)

Ber

na

Bon

n

AE

WA

1 Podiceps cristatus — S III 2 Phalacrocorax carbo — S III 3 Pelecanus onocrotalus 3 3 R I II I; II Da 4 Pelecanus crispus 3 1 R I II I; II Da 5 Nycticorax nycticorax 3 3 H I II 6 Egretta garzetta 3 — S I II 7 Casmerodius albus 3 — S I II II Da 8 Ardea cinerea — S III 9 Ciconia nigra 3 2 R I II II Da

10 Ciconia ciconia 3 2 H I II II Da 11 Plegadis falcinellus 3 3 (D) I II II Da 12 Platalea leucorodia 3 2 R I II II Da 13 Anser albifrons — S II/2; III/2 III II Da 14 Anser anser — S II/1; III/2 III II Da 15 Branta ruficollis 3 1W VU I II I; II Da 16 Tadorna ferruginea 3 3 (VU) I II II Da 17 Tadorna tadorna — S II II Da 18 Anas penelope —W S II/1; III/2 III II Da 19 Anas strepera 3 (H) II/1 III II Da 20 Anas crecca (S) II/1; III/2 III II Da 21 Anas platyrhynchos — (S) II/1; III/1 III II Da 22 Anas clypeata 3 (D) II/1; III/2 III II Da 23 Aythya ferina 2 (D) II/1; III/2 III II Da 24 Aythya nyroca 3 1 (VU) I III I; II Da 25 Pernis apivorus 3 — (S) I II II 26 Milvus migrans 3 3 (VU) I II II 27 Haliaeetus albicilla 3 1 R I II I; II 28 Circaetus gallicus R 3 3 (R) I II II 29 Circus aeruginosus 3 — S I II II 30 Circus cyaneus R 3 3 H I II II 31 Circus macrourus R 3 1 (EN) I II II 32 Circus pygargus 3 — S I II II 33 Accipiter gentilis — S II II

Page 203: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

202

Anexa Istria 2.4. - 2009 în zona

CEE Istria II

a b c d e f g h i j 34 Accipiter nisus — S II II 35 Accipiter brevipes R 3 2 (VU) I II II 36 Buteo buteo — S II II 37 Buteo rufinus 3 3 (VU) I II II 38 Buteo lagopus — (S) II II 39 Aquila pomarina 200-300 3 2 (D) I II II 40 Aquila clanga 3 1 EN I II I; II 41 Hieraaetus pennatus R 3 3 (R) I II II 42 Pandion haliaetus RC 3 3 R I II II 43 Falco tinnunculus 4b 3 D II II 44 Falco vespertinus 3 3 (VU) I II II 45 Falco columbarius — (S) I II II 46 Falco subbuteo 4b — (S) II II 47 Falco cherrug 3 1 EN I II II 48 Falco peregrinus 3 — S I II II 49 Perdix perdix 3 VU II/1; III/1 III 50 Coturnix coturnix 3 (H) II/2 III II 51 Crex crex 3 1 H I II II 52 Himantopus himantopus 1400-2200 3 53 Recurvirostra avosetta 800-1200 3 54 Burhinus oedicnemus 3 3 (VU) I II II 55 Glareola pratincola 3 3 D I II II Da 56 Charadrius dubius — (S) II II Da

57 Pluvialis apricaria 120-300 3 — (S) I; II/2; III/2 III II Da

58 Pluvialis squatarola — (S) II/2 III II Da 59 Vanellus vanellus 2 VU II/2 III II Da 60 Philomachus pugnax 3000-18000 2 (D) I; II/2 III II Da 61 Gallinago gallinago 3 (D) II/1; III/2 III II Da 62 Scolopax rusticola 3 (D) II/1; III/2 III II 63 Limosa limosa 2 VU II/2 III II Da 64 Numenius arquata 2 D II/2 III II Da 65 Tringa erythropus 3 (D) II/2 III II Da 66 Tringa totanus 2 D II/2 III II Da 67 Tringa nebularia — S II/2 III II Da 68 Tringa ochropus — S II II Da 69 Larus melanocephalus 3 — S I II II Da 70 Larus minutus 10000-12000 3 3 (H) I II 71 Larus ridibundus — (S) II/2 III

Page 204: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

203

Anexa Istria 2.4. - 2009 în zona

CEE Istria II (continuare de pe pagina

a b c d e f g h i j 72 Larus canus 2 (H) II/2 III 73 Sterna nilotica 320-350 3 3 (VU) I II II Da 74 Sterna caspia 120-140 3 3 R I II II Da 75 Sterna hirundo 3 — S I II II Da 76 Chlidonias hybrida 3 3 H I II 77 Chlidonias niger 3 3 (H) I II II Da 78 Chlidonias leucopterus — (S) II II Da 79 Cuculus canorus — S III 80 Caprimulgus europaeus 3 2 (H) I II 81 Apus apus — (S) III 82 Merops apiaster 4b 3 (H) II II 83 Coracias garrulus 3 2 VU I II II 84 Upupa epops 4b 3 (D) II 85 Jynx torquilla 4b 3 (D) II 86 Calandrella brachydactyla 3 3 D I II 87 Lullula arborea 3 2 H I III 88 Alauda arvensis 3 (H) II/2 III 89 Riparia riparia 3 (H) II 90 Hirundo rustica 3 H II 91 Hirundo daurica — (S) II 92 Delichon urbica 3 (D) II 93 Anthus campestris 3 3 (D) I II 94 Anthus trivialis — S II 95 Anthus pratensis — (S) II 96 Anthus cervinus — (S) II 97 Motacilla flava 4b — (S) II 98 Motacilla citreola 4b — (S) II 99 Motacilla cinerea 4b — S II 100 Motacilla alba 4b — S II 101 Troglodytes troglodytes — S II 102 Erithacus rubecula 4b — S II II 103 Phoenicurus ochruros 4b — S II II 104 Phoenicurus phoenicurus 4b 2 (H) II II 105 Saxicola rubetra — (S) II II 106 Saxicola torquata — (S) II II 107 Oenanthe isabellina — (S) II II 108 Oenanthe oenanthe 3 (D) II II 109 Oenanthe pleschanka 3 — (S) I II II 110 Turdus pilaris —W (S) II/2 III II

Page 205: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

204

Anexa Istria 2.4. - 2009 în zona

CEE Istria II

a b c d e f g h i j 111 Turdus philomelos — S II/2 III II 112 Acrocephalus palustris — (S) II II 113 Acrocephalus scirpaceus — S II II

114 Acrocephalus arundinaceus — (S) II II

115 Hippolais pallida 3 (H) II II 116 Phylloscopus collybita 4b — S II II 117 Phylloscopus trochilus 4b — S II II 118 Parus caeruleus — S II 119 Parus major — S II 120 Oriolus oriolus 4b — S II 121 Lanius collurio C 3 3 (H) I II 122 Lanius minor C 3 2 (D) I II 123 Lanius excubitor 3 (H) II 124 Lanius senator 2 (D) II 125 Sturnus vulgaris 3 D II/2 126 Sturnus roseus 4b — S II 127 Passer hispaniolensis 4b — (S) III 128 Fringilla coelebs — S III 129 Fringilla montifringilla — S III 130 Carduelis chloris 4b — S II 131 Carduelis carduelis 4b — S II 132 Carduelis spinus 4b — S II 133 Carduelis cannabina 4b 2 D II 134 Emberiza citrinella — (S) II 135 Emberiza hortulana 3 2 (H) I III 136 Emberiza schoeniclus — S II 137 Emberiza melanocephala 4b 2 (H) II 138 Miliaria calandra 4b 2 (D) III

Abrevierile din Anexa Istria 2.4. a - Nr. crt.; b - c -

– Sinoie; d - O.U.G. 57/2007; e - Categoria SPEC (BiE2); f - Statutul speciilor în Europa (BiE2); g – specii

h - Berna (legea 13/1993); i - 13/1998); j – specii ca coloana c: R – rar; RC – relativ comun;

Page 206: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

205

- coloana d: 3

4b

- coloana e (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern – SPEC):

1 :

specii periclitate pe plan mondial. 2 :

3 :

– : -

- coloana f (

S – -

în R – -

VU – - -

-

iernea -

E – -

-

-

-

D – Declin -

H – ( ) – Statut provizoriu - coloana g: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 –

Page 207: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

206

- coloana h: II – III – - coloana i: I – a 13/1998); II – - coloana j: Da –

Page 208: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

207

Anexa Istria 2.5. - 2009

în zona CEE Istria II

a b c d e f g h i j

Nr.

crt

.

HG

128

4/20

07

RO

SPA

0031

Del

ta

Com

plex

ul

Raz

im -

Sino

ie

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(BiE

2)

Stat

utul

spe

ciilo

r in

E

urop

a (B

iE2)

1 Viespar Pernis apivorus 3 — (S) I II II 2 Milvus migrans 3 3 (VU) I II II

3 Codalb Haliaeetus albicilla 3 1 R I II I; II

4 Circaetus gallicus R 3 3 (R) I II II 5 Erete de stuf Circus aeruginosus 3 — S I II II 6 Circus cyaneus R 3 3 H I II II 7 Erete alb Circus macrourus R 3 1 (EN) I II II 8 Erete sur Circus pygargus 3 — S I II II 9 Uliu porumbar Accipiter gentilis — S II II

10 Accipiter nisus — S II II

11 Uliu cu piciore scurte Accipiter brevipes R 3 2 (VU) I II II

12 Buteo buteo — S II II 13 Buteo rufinus 3 3 (VU) I II II 14 Buteo lagopus — (S) II II

15 Aquila pomarina 200-300 3 2 (D) I II II

16 mare Aquila clanga 3 1 EN I II I; II

17 Hieraaetus pennatus R 3 3 (R) I II II 18 Vultur pescar Pandion haliaetus RC 3 3 R I II II 19 Falco tinnunculus 4b 3 D II II 20 Falco vespertinus 3 3 (VU) I II II 21 Falco columbarius — (S) I II II

22 rândunelelor Falco subbuteo 4b — (S) II II

23 Falco cherrug 3 1 EN I II II 24 Falco peregrinus 3 — S I II II

Anexa Istria 2.5.

- coloana d: R – rar; RC – relativ comun; - coloana e:

Page 209: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

208

3

4b

- coloana f (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern – SPEC):

1 : management bine planificat

specii periclitate pe plan mondial. 2 :

3 :

– : -

- coloana g (

S – Sig -

R – -

VU – - -

- popula

-

EN – -

-

-

-

D – Declin -

H – înainte de declin; ( ) – Statut provizoriu - coloana h: I – II/1 – II/2 – III/1 – specie nomi III/2 –

Page 210: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

209

- coloana i: II – III – a Berna (legea 13/1993);

- coloana j: I – II –

Page 211: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

210

Anexa Istria 2.6. - 2009 în zona CEE Istria II

a b c d e f g h i j k l m

Nr.

crt

.

Popu

latia

car

e

(est

imar

e in

divi

zi)

Efec

tive

iern

are

Ane

xa 4

HG

12

84/2

007

RO

SPA

0031

Del

ta

Com

plex

ul R

azim

- Si

i%

din

pop

ulat

ia

in R

omân

ia

% d

in p

opul

atia

in E

urop

a

O.U

.G. 5

7/20

07

Cat

egor

ia S

PEC

(B

iE2)

Stat

utul

spec

iilor

in

Eur

opa

(BiE

2)

Bern

a

Bon

n

AEW

A

1 Podiceps cristatus - — S III 2 Phalacrocorax carbo - — S III 3 Pelecanus onocrotalus 12-40 3 - 5 3 3 R I II I; II Da 4 Pelecanus crispus 20-50 0.7 - 1 3 1 R I II I; II Da 5 Casmerodius albus 250-1000 620-870 3 - 4 3 — S I II II Da 6 Ardea cinerea - - — S III 7 Cygnus olor - - — S II/2 III II Da 8 Cygnus columbianus 1-6 1-4 0 - 0.02 5-24 W 3W VU I II II Da 9 Cygnus cygnus 2000-4500 340-1270 3 - 4.74 50-74 W 3 —W S I II II Da

10 Anser albifrons 66000-260000 6 - 12 — S II/2;

III/2 III II Da

11 Anser anser - - — S II/1; III/2 III II Da 12 Branta ruficollis 4300-21500 7000-24000 16 - 21.5 >95 W 3 1W VU I II I; II Da 13 Tadorna ferruginea - - 3 3 (VU) I II II Da 14 Tadorna tadorna - - — S II II Da

15 Anas penelope 500-1500 0.03 - 0.06 50-74 W —W S II/1; III/2 III II Da

16 Anas strepera - - 3 (H) II/1 III II Da 17 Anas crecca - - (S) II/1; III/2 III II Da 18 Anas platyrhynchos - - — (S) II/1; III/1 III II Da 19 Anas clypeata - - 3 (D) II/1; III/2 III II Da 20 Aythya ferina - - 2 (D) II/1; III/2 III II Da 21 Aythya nyroca - - 3 1 (VU) I III I; II Da 22 Haliaeetus albicilla - - 3 1 R I II I; II 23 Circus aeruginosus - - 3 — S I II II 24 Circus cyaneus - - 3 3 H I II II 25 Accipiter gentilis - - — S II II 26 Accipiter nisus - - — S II II 27 Buteo buteo - - — S II II 28 Buteo rufinus - - 3 3 (VU) I II II 29 Buteo lagopus 500-2000 0.7 - 0.6 — (S) II II 30 Falco tinnunculus - - 4b 3 D II II 31 Falco columbarius - 20-60 - — (S) I II II 32 Falco peregrinus - R - 3 — S I II II

33 Perdix perdix - - 3 VU II/1; III/1 III

34 Phasianus colchicus - - — (S) II/1; III/1 III

35 Pluvialis apricaria - - 3 — (S) I; II/2; III/2 III II Da

Page 212: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

211

Anexa Istria 2.6. - 2009 în zona CEE Istria II

a b c d e f g h i j k l m 36 Pluvialis squatarola - - — (S) II/2 III II Da 37 Vanellus vanellus - - 2 VU II/2 III II Da 38 Tringa ochropus 60-300 1.6 - 3.4 — S II II Da 39 Larus ridibundus - - — (S) II/2 III 40 Larus canus 5000-120000 0.5 - 8.6 2 (H) II/2 III 41 Larus cachinnans - — S II/2 III 42 Columba palumbus - — S II/I; III/I 43 Streptopelia decaocto - — S II/2 III 44 Athene noctua - 4b 3 (D) II 45 Asio otus - — (S) II 46 Melanocorypha calandra - 3 3 (D) I II 47 Galerida cristata - 3 (H) III 48 Alauda arvensis - 3 (H) II/2 III 49 Anthus pratensis - — (S) II 50 Motacilla cinerea - 4b — S II 51 Troglodytes troglodytes - — S II 52 Erithacus rubecula - 4b — S II II 53 Turdus merula - — S II/2 III II 54 Turdus pilaris - 75-94 W —W (S) II/2 III II 55 Turdus philomelos - — S II/2 III II 56 Parus caeruleus - — S II 57 Parus major - — S II 58 Lanius excubitor - 3 (H) II 59 Pica pica - — S II/2 60 Corvus monedula - — (S) II/2 61 Corvus frugilegus - — (S) II/2 62 Corvus corone cornix - — S II/2 63 Corvus corax - 4b — S III 64 Sturnus vulgaris - 3 D II/2 65 Passer domesticus - 3 D 66 Passer montanus - 3 (D) III 67 Fringilla coelebs - — S III 68 Fringilla montifringilla - — S III 69 Carduelis chloris - 4b — S II 70 Carduelis carduelis - 4b — S II 71 Carduelis spinus - 4b — S II 72 Carduelis cannabina - 4b 2 D II 73 Plectrophenax nivalis 4b (S) II 74 Emberiza citrinella - — (S) II 75 Emberiza schoeniclus - — S II 76 Miliaria calandra - 4b 2 (D) III

Page 213: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

212

Abrevierile din Anexa Istria 2.6. a - Nr. crt.; b - c - d – – Sinoie” (conform Anexei 4 a H.G. 1284 / 2007); e – Europa; f – g - specii nominalizate în anexele O.U.G. 57 / 2007; h - Categoria SPEC (BiE2); i - Statutul speciilor în Europa (BiE2); j – k - de la Berna; l - specii nominalizate î m -

coloana f: w – - coloana g: 3

4b

- coloana h (statutul de conservare a speciilor - Species of European Conservation Concern - SPEC):

1 :

specii periclitate pe plan mondial. 2 :

3 :

– : -

w –

- coloana i (

D – Declin -

H –

R – -

S – - e favorabil

VU – - -

Page 214: arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/7.01...arpmgl.anpm.ro

RIM “Amplasare Centrale Energetice Eoliene – Reteaua Istria II”

213

- sau 40000 indivizi care

-

( ) – Statut provizoriu - coloana j: I – II/1 – II/2 – III/1 – III/2 – - coloana k: II – III – - coloana l: I – II – - coloana m: Da –