arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/septembrie/13.09...arpmgl.anpm.ro

1 Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”

LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR

PUSE LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR

EFECTUATE PE AMPLASAMENTUL STUDIAT , DE CATRE

ECHIPA DE ELABORARE A RAPORTULUI DE EVALUARE ADECVATA .

RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR

FURNIZATE REVINE BENEFICIARULUI


Elaborator: biolog CATALIN STANCIU – inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, EA– conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009. Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009: Nr. crt

Numele Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:

1 Ing. Lavinia Mihai RM, RIM 2 Andreea Buhociu Persoana de contact: Lavinia Mihai Telefon: 0241.645.234; 0726247019 Fax: 0241.645.134 E-mail: [email protected]


A.1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL ANALIZAT A.1.1. Denumire

„MODERNIZARE SI REABILITARE TRAMA STRADALA, COMUNA ISTRIA, JUDEŢUL CONSTANTA" A.1.2. Descriere

Dezvoltarea judeţului Constanta si a reţelei de localităţi trebuie sa stimuleze zonele ramase in

urma si sa ofere şanse echivalente de dezvoltare a localităţilor.

Din punct de vedere al condiţiilor de viata, al locuirii, al accesului la un loc de munca, al

veniturilor, al satisfacerii nevoilor fundamentale, diferentele intre o mica aşezare si oraş ar trebui sa fie

minime. In acest context transporturile si circulaţia ,asigurând o funcţie generalizata, constituie un

element principal de coeziune al sistemului de localităţi.

Dezvoltarea echilibrata a teritoriului presupune creerea de axe si noduri secundare, care sa

contracareze efectele masivei concentrări si aglomerări a axelor majore existente

Lucrările de amenajare constau intr-o impietruire realizata cu un sistem rutier minim funcţional,

protejat prin îmbrăcăminte asfaltica, si au in vedere si rezolvarea scurgerii si evacuării apelor pluviale, cu

descărcarea lor in zone depresionare.

In perioada anotimpurilor ploioase, drumurile devin impracticabile circulaţiei rutiere, ca urmare

a degradărilor existente pe carosabilul drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect .Se constata

deasemenea o lipsa totala de amenajare in profil longitudinal ceea ce creează in anumite zone stagnări

importante de ape meteorice (fagase, siroiri, etc.) ce pot afecta proprietăţile locatarilor.

Drumurile ce se intersectează cu drumurile asfaltate nu au un sistem de dirijare a apelor

meteorice ceea ce creează depuneri de pamant pe carosabilul drumurilor judeţene si comunale, in special

in anotimpul ploios perturbând fluenta traficului prin creearea de porţiuni de mâzga. Deasemenea străzile

cu imbracaminte asflaltica ce fac obiectul prezentului proiect precum si cele cu zestre de piatra sunt in

stare avansate de degradarep rezentând, gropi, fagase si faiantari ceea ce face impracticabila circuaitia pe

aceste străzi.

Configuraţia topografica a terenului nu permite dirijarea si evacuarea eficienta a apelor meteorice

de pe aplasament, ceea ce creaza zone de băltiri ale apelor meteorice, neexistand posibilitatea evacuării

acestora de pe amplasament.

Pe întreaga perioadă de construcţie a proiectului, se va acorda o atenţie deosebită măsurilor de

protecţie a mediului prin utilizarea vehiculelor şi utilajelor aflate în stare bună de funcţionare. Vor fi

adoptate soluţiile care să afecteze cât mai puţin populaţia din localităţile învecinate, biodiversitatea

Revervatiei Biosfera Delta Dunarii si a tuturor factorilor de mediu.


Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii si variantele

constructive de realizare, varianta optima

Traseul drumurilor ce fac obiectui prezentului proiect se înscrie pe traseul existent intre limitele

proprietăţilor si a punctelor fixe intalnite pe traseu (conform planuri situaţie)

Traseul drumurilor au fost proiectat pentru viteza de 25-50 km/ora funcţie de razele de racordare

in plan. In curbele cu raze mici, limita de viteza va fi de 25km/ora.

Traseul drumului urmăreşte configuraţia terenului naturai cu mici corecturi care tin seama de

unele caracteristici existente.

Profilul longitudinal

Se menţionează ca realizarea profilului longitudinal ,studiat in baza ridicărilor topografice a fost

condiţionat de existenta unor puncte obligatorii întâlnite pe traseu

Linia roşie pe baza cotelor minime urmăreşte pe cat posibil declivitatile existente drumului

existent. Caracteristicile geometrice proiectate se incadreaza in prevederile STAS 863-85

S-a urmărit pe cat posibil ca in profilul in lung sa se păstreze panta naturala a terenului, pentru a

evita volume de terasamente suplimentare si pentru a exista o buna corelare cu cotele puctelor fixe

întâlnite pe traseu. Razele de racordare in plan vertical au valori cuprinse intre 1000 m si 3000m

Profilul transversal

Drumurile se vor amenaja pe traseul existent păstrând limitele fronturilor construite existente si a

punctelor fixe (stâlpi ,cămine etc). Panta transversala va fi gen „acoperiş „cu valoarea de 2,5% îndreptata

spre exteriorul carosabilului.

Drumurile se vor realiza cu un profil transversal caracteristic alcătuit din:

• carosabil cu lăţimea de 4.0-5.50 m corespunzător a doua fire de circulaţie, cate unui pe sens, in

conformitate cu prescripţiile legislaţiei in vigoare (Ord.Guvern nr. 43/97si 45/98 ) si cu importanta

funcţionala a drumului - clasa tehnica IV-V.

Drumurile ce fac obiectul prezentului proiect se vor amenaja dupa cum urmează:

• STRĂZI CU ZESTRE DE PIATRA.


Soluţia propusa : Scarificare, aport de piatra 5-10 cm si reprofilare pentru realizarea elementelor

geometrice in plan, profil longitudinal, profil transversal in conformitate cu STAS 863/85 si STAS

10144/1,2,3 - 91; Partea carosabila va avea profilul transversal forma de „acoperiş" cu înclinarea de 2.50

% spre exterior; Realizarea stratului de macadam de 10,0cm si a stratului de uzura din imbracaminte

asfaltica de 5,00 cm BA16.

• STRĂZI TOTAL NEAMENAJATE inclusiv DRUMUL DE LEGĂTURA LA CETATE -

aflate la stadiul de pamant:

Soluţia propusa : Sistematizarea integrala a zonei drumului prin lucrări de terasamente,

realizarea cotelor proiectate in profil longitudinal si transversal. Dupa execuţia patului drumului se trece

la realizarea sistemului rutier dimensionat corespunzător categoriei funcţionale si anume: 10.00cm

grosime substrat de nisip, 20.00 cm grosime fundaţie piatra sparta, 10.00cm grosime macadam si

imbracaminte asfaltica BA16 de 5,00 cm grosime.

Se menţionează ca pentru drumul de legătura la Cetate se va realiza un prism din anrocamente

pentru ridicarea cotei 1.00 m pe o lungime de 1500.00 ml (tronsonul limitrof lacului Istria).

Limitrof acostamentelor se vor realiza rigole pentru dirijarea si evacuarea apelor meteorice spre

zonele depresionare sau receptorii pluviali existenţi in zona. In zonele de intersecţie (unde a fost cazul)

pentru continuitatea rigolelor, s-au prevăzut podeţe tubulare Dn600. Drumurile se vor realiza cu un profil

transversal caracteristic alcătuit din:

• carosabil cu lăţimea de 3.50-5.50 m corespunzător a unu sau doua fire de circulaţie, cate

unul pe sens ,in conformitate cu prescripţiile legislaţiei in vigoare (Ord.Guvern nr.

43/97si 45/98 ) si cu importanta funcţionala a drumului -clasa tehnica V.

• încadrarea carosabilului se va realiza cu acostamente de 0.50m latime pietruite cu

10.00cm piatra pe un substrat de nisip de 5.00cm.

Carosabilul se va amenaja cu un sistem rutier dimensionat corespunzător categoriei funcţionale si

va fi alcătuit din următoarele straturi constante:

Pentru tronsoanele neamenajate, la stadiul de pamant:

-5,0 cm imbracaminte asfaltica(BA 16)

-10,0 cm macadam ordinar

-20,0 cm fundaţie piatra sparta

-10.0 cm substrat de nisip

Pentru tronsoanele cu pietruire existenta amenajarea, consta intr-o scarificare pe min 5.00cm si

reprofilare cu aport de piatra de min 8.00cm

-5.0 cm imbracaminte asfaltica(BA 16)

-10.0 cm macadam ordinar


Razele de racordare vor fi in conformitate cu legislaţia in vigoare, sporind astfel vizibilitatea si

facilitând scurgerea ordonata a apelor pluviale.

Standardele care reglementează executarea suprastructurii străzilor calitatea si recepţia sunt cele

in vigoare (STAS-6400/84; SR 179/95 ; SR 662/2002;SR 667/2001; SR-174/2002-1si2; STAS

175/87;STAS 1589/89; STAS 2900/89; STAS 863/85; SR EN 933-2/98 Ord.Guvern nr43/28.08.1997 si

.45/27.01.1998)

Dupa terminarea execuţiei se va realiza semnalizare verticala prin montarea indicatoarelor de

circulaţie.

A.1.3. Obiectivele planului

Proiectul completează iniţiative locale deja finanţate sau in curs de finanţare. Astfel, autorităţile publice locale din Istria răspund prin acţiuni concrete obiectivelor stabilite prin Strategia de Dezvoltare Locala a comunei care isi propune „imbunatatirea calităţii vieţii in localitatea Istria si creşterea nivelului de trai prin incurajarea diversificării activităţilor economice si sprijinirea celor care activează in mediul rural, in condiţiile unei dezvoltării durabile pe termen lung".

Atragerea investiilor, precum si atragerea si reţinerea lucratorilor calificaţi care sa se implice in diversificarea activităţilor economice, se pot realiza numai in contextul unei infrastructuri solide si complete, a unor servicii publice care sa acopere nevoile tinerilor familii, de educaţie si îngrijire a copiilor, astfel incat preocuparea acestora sa se îndrepte spre munca. Mediul general al Comunei Istria este incurajator in acest sens datorita prezentei unor factori stimulatori ai dezvoltării economice, cum ar fi Cetatea Histria - monument istoric de interes european, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, activităţi agricole susţinute, iar populaţia, inclusiv grupele de vârsta pana la 34 ani si de copii, inregistreaza trenduri pozitive, tinerii fiind atraşi prin politici concrete de reţinere in Comuna Istria (ex. improprietariri gratuite). Toate aceste iniţiative sunt abordate cu respectarea legislaţiei in vigoare si a politicilor europene in domeniu! protecţiei mediului si dezvoltării durabile, a egalităţii de şanse si non-discriminarii, a promovării societăţii informaţionale

Asigurarea circulaţiei rutiere pe tot parcursul anului in vederea deservirii principalelor obiective,

impune necesitatea amenajării unor cai de acces al căror traseu se suprapune pe drumurile existente ale

localităţii.

Străzile ce urmează a fi amenajate si care fac obiectul prezentului proiect, sunt stabilite de către

Consiliul Local al comunei Istria si sunt in limitele PUG.

Străzile deteriorate sau neamenajate devin greu circulabile atât pentru populaţie, cât şi pentru

autovehicule.

Conform analizelor efectuate in rândul populaţiei localităţii Istria, s-a constatat ca situaţia

străzilor deterioarete are implicaţii la nivelul întregii circulaţii de autovehicule, pe diferite nivele

interdependente:


• La nivelul factorului uman afectează siguranţa populaţiei, mobilitatea acesteia, confortul

acesteia, costurile de diferite tipuri (energetice prin carburanţi si emisie de noxe, de timp, de

intretinere, toate acestea reprezentând in final costuri băneşti);

• La nivelul factorului economic afectează transportul de mărfuri (cu toate consecinţele

implicate) si turismul (cu toate consecinţele implicate).

Fundamentarea necesităţii si oportunităţii lucrărilor de investiţii privind „Modernizare si

reabilitare trama stradala, comuna Istria, judeţul Constanta" au la bază studiile de teren inclusiv

studiul geotehnic, elaborate pentru drumurile solicitate în temă.

In localitatea Istria , creşterea numărului de autovehicule, a sarcinii pe osie, se consumă anual

fonduri importante pentru lucrări de întreţinere si reparaţie precum si a lucrărilor de semnalizare rutieră. .

A.2. LOCALIZARE GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

a. Zona si amplasamentul;

Comuna ISTRIA se desfăşoară pe stânga si pe dreapta drumului judeţean DJ 226, pe o lungime de

1.350 km. Localitatea se Învecinează cu:

la Nord = localitatea Sinoe si Mîhai Viteazu;

la Sud = localitatea Sacele ;

la Est = lacul Sinoe;

la Vest = localitatea Tariverde si Cogealac.

Localitatea Istria dispune de o reţea de drumuri cu o lungime totala de 30.035 km, formata din:

- drumuri asfaltate = 0.44 k m;

- drumuri pietruite = 18.00 km;

- drumuri de pamant = 11.595 km.

Spre est, ramificaţia DJ 226 A face legătura intre DJ 226 si localitatea Nuntaşi, la o distanta de 2.2

km, iar spre vest , aceeaşi ramificaţie face legătura cu Cetatea Histria, la o distanta de DJ 226 de cca. 6.8

km.

Accesul rutier către si dinspre Istria se face pe DJ 226 si DJ 226A pentru localitatea Nuntaşi.Cele

mai apropiate localităţi sunt:

- Năvodari = 30 km , sud ( DJ 226 );

- Cogealac = 15 km , vest ( DJ 226A );

- Constanta = 50 km , sud ( DJ 226 ).

Accesul feroviar se face prin halta Istria care se afla la 7 km distanta - nord - de localitatea Istria,


si la 13 km distanta - nord - de localitatea Nuntaşi.

Legătura intre halta CF si localitatea Istria este asigurata de drumul comunal DC 78 si DJ 226, si

intre halta si Nuntaşi este asigurata de DC 78, DJ 226 si DJ 226A.

Linia de CF Constanta - Tulcea este atat pentru transportul de persoane cat si pentru transport

marfa.

b. Statutul juridic al terenului care urmează a fi ocupat;

Suprafaţa straziilor ce fac obiectul prezentului proiect este cuprinsa in limitele suprafeţei studiului

de sistematizare la faza P.U.G. având legaturi funcţionale cu străzile existente in zona.

Terenul este liber si nu implica lucrări colaterale ,de natura provizorie .desfiinţări sau devieri de

instaiatii Amplasamentul drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect este situat in intravilanul si

extravilanul localităţii Istria si Nuntaşi pe teren ce aparţine domeniului public.

c. Situatia ocupărilor definitive de teren-intravila n/extravilan;

Ocuparea suprafeţei drumurilor este definitiva, traseul acestora se defasoara pe trasee existente ,in

intravilan , iar suprafeţele ocupate sunt explicitate in tabelul de la cap "Principalii indicatori tehnico-

economici- pct.4"

d. Studii de teren

- studii topografice , sistem de referinţa STEREO 70; Studii topografice privind cotele de nivel si

amplasamentul strazilor (releveul) sunt detaliate in planşa atasata studiului de fezabilitate.

- studiu geotehnic, raport geotehnic

Coordonatele proiectului sunt atasate ca anexa prezentului studiu de evaluare adevata si

prezinta coordonatele tuturor strazilor din comuna Istria, din satul Nuntasi si drumul de legatura cu Cetatea Histria care urmeaza a fi reabilitate sau modernizate.

Evaluare A

A.3. MOPLANU Modificaal investit - Durata

Nr.crt

1 Stu

2 Pro3 Or

4 As

I Or

Adecvata pentru

Fig. A

ODIFICĂULUI PRO

rile fizice ce tiei

de realizare

Denumire acti

udii topo/geo

oiectare, avize , rganizare licitaţii

sistenta tehnica

rganizare de şant

u proiectul “ A

A.2.1. Ampla

ĂRILE FIZOPUS

decurg din i

e a investitie

ivitate

1 2

acorduri

i

tier

menajarea si r

asarea drumu

ZICE CE D

mplementare

ei este de 18

2 3 4 5

reabilitare tram

ului de legatu

DECURG

ea programul

luni

6 7 8 9

ma stradala, c

ura pana la C

G DIN IMP

lui sunt preze

Anull

Luna

9 10 11

comuna Istria- j

Cetatea Histr

PLEMEN

entate in graf

12 13 14

judeţul Consta

ria

NTAREA

ficul de realiz

15 16 1

9 anta”

zare

17 18


11.1 Obiect 01.-Drumuri Istria

II.2 Obiect 02.-Drumuri

Nuntaşi

II.3 Obiect 03.-Drum legătura

Capacitati fizice si valorice ale proiectului - Lungimea totala a drumurilor - 14.389 km - Latime platforma drum – 5.5-10.0 - din care : - cu 3,5 m latime – 1554,34 m - cu 4,5 m latime – 1282,27 m - cu 5,0 m latime – 2439,07 m

- cu 5,5 m latime – 9108,93 m (inclusiv drumul de legatura) Latime acostamente – 0.5 m*2 sau 0,75 m*2 Podete Dn 600 mm – 35 buc; 315 ml

STRADA Lungime ml

Latime ml S caros mp

S acost mp

Terasam. mc

Anroc. ml

Podeţe 600 buc

L podeţe ml

Localitatea ISTRIA

Liniştii 544.14 4.50 2569.61 544.139 0,00 0,00 1.00 9.00

Sabinelor 1166.13 5.50 6643.84 1166.127 0,00 0,00 3.00 27.00

Bisericii 526.59 3.50 2047.61 526.587 0,00 0,00 1.00 9.00

Daciei 266.97 4.50 1306.40 266.971 0,00 0,00 2.00 18.00

Cişmelei 476.16 4.50 2152.30 476.16 0,00 0,00 3.00 27.00

Stanelor 485.12 3.50 1827.19 485.121 0,00 0,00 1.00 9.00

Vadului 657.12 5.00 3518.46 657.115 0,00 0,00 1.00 9.00

Tractorului 542.63 3.50 1886.05 542.631 0,00 0,00 2.00 18.00

Recoltei 908.05 5.00 4540.25 908.05 2270.13 0,00 4.00 36.00

Sălciei 418.63 5.00 2126.79 418.631 0,00 0,00 2.00 18.00

Prunilor 455.27 5.00 2346.59 455.271 0,00 0,00 1.00 9.00

Total 6446.80 30965.08 6446.803 2270.13 0,00 21.00 189.00

Localitatea Nuntaşi

Salcâmilor 1137.79 5.50 6407.78 1137.791 0.00 0,00 2.00 18.00

Sălciilor 470.67 5.50 2579.57 470.669 0.00 0,00 1.00 9.00

Căminului 418.31 5.00 2079.88 418.308 0.00 0,00 1.00 9.00

Liniştii 291.62 5.50 1591.82 291.623 0.00 0,00 1.00 9.00

Carierei 256.33 5.50 1463.11 256.33 0.00 0,00 2.00 18.00


Bisericii 442.00 5.00 2280.37 441.997 0.00 0,00 2.00 18.00

3016.72 16402.53 3016.718 0.00 0,00 9.00 81.00

Drum legătura Istria-Cetatea Histria

Drum leg 4926.08 5.50 27093.46 7389,12 13550.000 1500,00 5.00 45.00

Total 4926.08 27093.46 7389.12 13550.000 1500,00 5.00 5.00

Total Gen. 14389.60 74461.07 16852.64 15820.125 1500,00 35.00 315.00

In faza de organizare a santierului se va elabora un inventar al mijloacelor de productie si

necesarul de utilaje care trebuie folosite in diferitele etape pentru implementarea investitiei

Lucrarile sunt planificate si se vor desfasura conform codurilor de bune practici in constructii si

implica urmatoarele lucrari periculoase luate in considerare excavari, terasamente, realizarea de cofraje,

fundatii, zidărie în fundaţie.

Se va elabora un inventar al agentilor chimici periculosi in baza fiselor tehnice de securitate a

materialelor folosite.

Lucrările proiectate ce urmează a se realiza nu introduc efecte negative suplimentare asupra

solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafaţa, vegetatiei, faunei sau din punct de vedere al

zgomotului si peisajului.

Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrărilor de intretinere

vor apărea unele influente favorabile asupra factorilor de mediu cat si din punct de vedere economic si

social.

In ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambiant, lucrările ce fac obiectul

prezentului proiect nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situaţia actuala, ci dimpotrivă un

efect pozitiv.

Pentru asigurarea fluentei traficului rutier si pietonier, se vor amenaja intersecţiile din trama

stradala, respectând categoria funcţionala a fiecărei străzi.

Î n acest mod se va asigura o trama stradala completa prin densitatea si gradul de ocupare al

terenului corelata in plan orizontal si pe verticala in condiţii de eficienta estetica si economica. A.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECTULUI PROPUS

Din categoria resurselor naturale necesare implementarii fac parte lemnul, nisipul, balastul si

solul, toate avand caracter regenerabil.

Lemnul este utilizat la realizarea cofrajelor la elevatii, a structurilor plane si structurilor curbe.

Acesta provine de la societati comerciale specializate, iar odata cu finalizarea lucrarilor va fi refolosit ca

si combustibil pentru instalatiile de ardere pe lemn.

Nisipul si pietrele, necesare pentru realizarea stratului izolator din fundamentul drumului si

pentru realizarea fundatiei de la baza drumului, provenite de la statia de concasare-sortare a agregatelor

minerale, vor fi folosite la realizarea lucrarilor de ridicare a terasamentelor. Caracterul nepericulos al

Evaluare A

acestor tip

organizari

So

proiectulu

realizarea

reduse si i

A.5. REARIEI IMPLE

Lo

Natura 20

Dunarii.

aceste situ

Dr

lungime d

lungime

Rezervat

mare part

Biosfera D

Adecvata pentru

puri de mate

ii de santier.

olul va fi fo

ui, la realizar

a terasamentel

in afara RBD

ESURSELNATURA

EMENTAR

ocalitatea Istr

000 ROSPA

Strazile care

uri.

rumul care le

de 4630 se su

de 3990 m

ia Biosfera D

te cu granita

Delta Dunar

u proiectul “ A

eriale permit

olosit in pro

rea fundatiei

lor. Depozitar

DD.

LE NATURALE PROTREA PLA

ria se invecin

0031 Delta D

se vor mode

eaga comuna

uprapune cu s

se suprapun

Delta Dunari

a Sitului Natu

rii, asa cum es

menajarea si r

depozitarea l

ocesele de co

drumului, la

rea provizorie

RALE CETEJATE,

ANULUI

neaza cu Rez

Dunarii si C

erniza din int

Istria si Ceta

itul ROSPA

e partial cu

ii, tinand con

ura 2000 RO

ste reprezenta

reabilitare tram

lor temporara

onstructie si

a nivelarea ta

e a pamantulu

E VOR FI PENTRU

zervatia Bio

omplexul Ra

teriorul comu

atea Histria ar

0031 Delta D

situl Natura

nt ca in aceast

OSCI0065 D

at in figura de

ma stradala, c

a, pe durata

de moderni

aluzurilor (un

ui excavat se

EXPLOAU A FI UT

osfera Delta

azim – Sinoe

unei Istria si

re o lungime

Dunarii si Co

a 2000 ROS

ta zona grani

Delta Dunari

e mai jos.

comuna Istria- j

realizarii pro

izare a drum

nde va fi caz

e va realiza pe

ATATE DITILIZATE

Dunarii pre

e si cu situl R

a satului Nu

totala de 492

omplexul Ra

SCI0065 Del

itele Rezarva

ii se suprapu

judeţul Consta

oiectului, în c

murilor din c

zul), precum

e suprafete ca

IN CADRE LA

ecum si cu si

ROSCI0065

untasi nu afec

26 m din care

azim – Sinoe

lta Dunarii

atiei se suprap

une cu Rezer

12 anta”

cadrul

cadrul

m si la

at mai

RUL

iturile

Delta

cteaza

e pe o

e; pe o

si cu

pun in

rvatia


Acest proiect nu este un proiect pentru exploatarea resurselor naturale, practic se vor face lucrari

de terasare, fundatii si santuri a drumurilor existente. Se vor putea folosi in cadrul implementarii

proiectului piatra si nisipul rezultate din lucrari de decopertare a drumurilor actuale prin terasare si cele

rezultate din excavatii ale drumurilor din cadrul proiectului.

A.6. EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE PROIECT A.6.1. Emisii de poluanți în atmosfera

Lucrările desfăşurate pentru modernizarea drumurilor de acces vor respecta normele în

vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, PSI, protecţia mediului, precum şi normele de

sănătate.

Carburantul necesar (motorina) pentru alimentarea utilajelor (excavator, buldozer) va fi

depozitat în 1-2 butoaie metalice cu capacitatea de 200 I sau canistre de 20I. Capacitatea maximă

depozitată va fi de 200 l, iar depozitul va fi o baracă metalică tip vagon cu platforma

impermeabilizată, pozitionata pe amplasamentul organizarii de santier.

Desfasurarea lucrarilor se va face conform codurilor de bune practici in constructii, pe

etape, functie de natura lucrarilor si nu concomitent, astfel ca zonele de lucrari vor avea un

caracter temporar si nu vor afecta semnificativ locuitorii din zona.

Principalele surse de poluare a aerului datorate implementarii proiectului sunt:

• vehicule rutiere utilizate pentru transportul materialelor de constructie al altor echipamente,

• utilaje pentru diferite activităţi de construcţie-montaj;

• manipularea materialelor de construcţie aflate sub formă de pulberi.

• activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal, decaparea

straturilor de pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in corpul drumului din pamant

si balast, executia sistemului rutier, santurilor, etc

Poluanţii caracteristici acestor surse sunt: particule în suspensie, NOX, CO, COVtot ; în

urma folosirii nisipului pentru fundatii , are loc o emisie necontrolată de particule în suspensie. O

emisie semnificativă de particule în suspensie poate apare şi în timpul decopertarii , terasarii si

cilindrarii drumurilor, datorită antrenării prafului (în special în perioadele secetoase). O altă sursă

potenţială de poluare a aerului poate fi constituită de emisiile de particule în suspensie în timpul

manevrării nisipului, datorită antrenării eoliene (în special în timpul perioadelor secetoase) , la


descarcarea si manipularea acestuia.

Emisiile de NOX CO, COVtot pot proveni şi de la gazele de eşapament rezultate în timpul

operaţiilor de săpare, excavare, terasare şi executia santurilor.

Sursele de poluare a aerului sunt surse nedirijate şi necontrolate nu se poate determina o

concentraţie la emisie pentru poluaţii specifici.

Dispersia poluanţilor în atmosferă şi implicit variaţia concentraţiilor acestora la o anumită

distanţa faţă de sursa de emisie depinde de factori meteorologici care caracterizează mediul în care

are loc emisia.

A.6.2. Emisii de zgomot și vibrații

Lucrarile de constructie comporta urmatoarele surse importante de zgomot si vibratii:

procesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate, operarea grupurilor de utilaje si

echipamente cu diferite functiuni, traficul intre organizarea de santier si punctele de lucru.

Amplasamentul acestor organizarii de santier ar trebui sa fie proiectat in extravilanul localitatilor

astfel incat impactul asupra zonelor rezidentiale sa fie minim.

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, in cadrul punctelor de lucru pe diferite

sectoare si pe durate limitate in timp, nivelul de zgomot poate atinge valori mari, depasind 90

dB(A)

Principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor.

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, datorita

deplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. A doua sursa

de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru

transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se presupune ca vor fi

folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40

tone. Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucru.

A.6.3. Emisii în apa supraternă sau subternă

In perioada de constructie a structurii rutiere sursele posibile de poluare a apelor sunt


cauzate de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarile de santier. Astfel

principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de:

- apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari;

o apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier

o scurgerile accidentale rezultate in urma activitatii utilajelor si mijloacelor de transport;

o manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a

utilajelor in apropierea lacurilor Sinoe si Istria, zone pe unde trece drumul de pamant care

se va moderniza, poate conduce la producerea unor deversari accidentale.

O data cu amenajarea tramei stradale vor fi rezolvate si scurgerea si evacuarea apelor

meteorice de pe amplasamentul drumurilor prin realizarea unor pante longitudinale si

transversale ce vor permite descarcarea acestora spre rigole si in zone depresionare (de obicei in

firele de vale regularizate, lipsite de interes, sau spre receptorii pluviali din zona. Se mentioneaza

ca in zonele depresionare se vor realiza podete trubulare unde este cazul. In aceste rigole este

interzisa deversarea de ape menajere. A.6.4. Emisii în sol si subsol

In perioada de modernizare a tramei stradale sursele de poluare a solului sunt reprezentate prin:

o prima sursa de poluare a solului este reprezentata de circulatia utilajelor grele si

mijloacelor de transport dinspre si in bazele de productie, organizarile de santier. Rezulta

poluanti atat de la arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cat si de la functionarea

utilajelor in fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanti care prin intermediul

mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata

solului si conduce la modificari structurale ale profilului de sol.

defectiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanti, reparatii utilaje, sau accidente

care pot genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune in sol, conducand de asemenea

la modificari structurale ale solului.

Statiile de asfalt prin utilizarea de combustibili lichizi pentru incalzirea agregatelor,

topirea bitumului pot reprezenta surse de poluare a solului

Deseurile rezultate atat in procesele tehnologice, cat si cele menajare prin depunerea pe

suprafata solului pot conduce la contaminarea acestuia


In perioada de operare a drumului sursele de poluare a solului sunt reprezentate prin:

Traficul rutier genereaza NOx, SO, SO2, CO, metale grele care prin intermediul

atmosferei se pot depune pe suprafata solului conducand la contaminarea acestuia.

Apele meteorice care spala poluantii de pe platforma drumului se pot depune pe suprafata

solului si ulterior se pot infiltra in apele subterane afectand in mod special apele freatice, sau de

suprafata in zona lacurilor Istria si Sinoe.

Deseurile rezultate din trafic daca nu sunt gestionate in mod corespunzator, prin

depunerea acestora pe suprafata solului pot produce poluarea acestuia

A.6.4. Potentiale efecte date de gestiunea deseurilor

Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate

Deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităţilor de executie a proiectului de

modernizare trama stradala (codificate conform HG nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii

deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa

2) sunt următoarele:

1) Deseuri inerte si deseuri acceptate in depozitele de deseuri nepericuloase:

o 15.01.07 Ambalaje de sticla; o 17.01.01 Beton; o 17.01.07 Amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice fara o continut de substante periculoase; o 17.05.04 Pamant si pietre fara continut de substante periculoase; o 17.05.08 Resturi de balast; o 15.01.01 Ambalaje de hartie si carton; o 15.01.02 Ambalaje de materiale plastice; o 15.01.03 Ambalaje de lemn; o 16.01.03 Anvelope scoase din uz; o 16.01.17 Metale feroase; o 16.01.19 Materiale plastice; o 16.06.05 Baterii si acumulatori; o 17.03.02 Asfalturi; o 17.04.05 Fier si otel; o 17.04.11 Cabluri; o 20.01.01 Hartie si carton;

In organizarea de santier se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor


acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese

de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane si asfalt etc.

In urma lucrarilor de terasamente, materiale rezultate din sapaturile in debleu urmaza a fi

utilizate in totalitate in ramblee. In cazul in care rezulta un exces, pamantul este transportat local

intr-un depozit si nivelat.

2) Deseuri toxice si periculoase

Deşeuri acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri periculoase, ce pot rezultata in

faza de executie:

o 13.02.03 Uleiuri sintetice de motor; o 13.07.01 Ulei combustibil şi combustibil diesel.

Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (pentru

baterii) necesar functionarii utilajelor, precum cele din vopseaua pentru marcajul rutier.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare

avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate. Aceiasi procedura

se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc.

Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in

utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor

Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de

antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o

evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si

transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

Pentru perioada de functionare

Pe perioda functionarii pot rezulta accidental deseuri datorat traficului local din sate (ex.

deseuri menajere, ambalaje, etc.) precum si deseuri periculoase (combustibili, uleiuri).

Deasemenea vor rezulta si deseuri din lucrarile de intretinere a strazilor


Modul de gospodărire a deşeurilor

Pentru realizarea eficientă şi organizarea optimă a colectării şi transportului deşeurilor şi

materialelor reciclabile se va avea în vedere alegerea unui sistem adecvat de colectare.

Se recomandă colectarea de tip selectiv, în recipiente speciale alese în funcţie de tipurile

şi cantităţile de deşeuri generate.

Tabel: Modul de gospodarire al deseurilor pe perioada de constructie si operare Tip deşeu Mod de colectare/evacuare Observatii Ambalaje de sticla Ambalaje de hârtie şi carton Ambalaje de materiale plastice Materiale plastice Hârtie şi carton

În interiorul incintei organizării de şantier se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu pubele având inscripţionate vizibil tipul deşeului. Se vor colecta temporar în incintă şi valorifică integral prin unităţi specializate prestări servicii.

Se vor păstra evidenţe sticte privind datele calendaristice, cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate.

Deşeuri de lemn metale feroase metale neferoase fier şi oţel cabluri

Colectarea acestor deşeuri va fi efectuată selectiv, depozitate temporar în spaţii special amenajate în incintă şi vor fi valorificate integral prin unitatile specializate.

Se vor păstra evidenţe sticte privind datele calendaristice, cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate.

Anvelope scoase din uz În cadrul spaţiilor de depozitare pe categorii ale deşeurilor va fi rezervată o suprafaţă şi anvelopelor. Se recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini antreprenorului sa-i fie solicitată prezentarea cel puţin a unei soluţii privind eliminarea acestor deşeuri către o unitate economică de valorificare.

Deşeuri tipice pentru organizările de şantier din România.

Acumulatori uzaţi Materialele cu potenţial periculos atât asupra mediului cât şi a manipulanţilor. Vor fi stocate şi depozitate corespunzător, sub cheie în vederea valorificării. Se va păstra o evidenţă stictă.

Vor fi predate unităţilor de recuperare specializate.

Deşeuri materiale de construcţii (beton, amestecuri de materiale

Apariţia acestei categorii de deşeuri implică o abordare specifică. Din punct de vedere al potenţialului


de construcţii, resturi de balast, asfalturi, pământ şi pietre fără conţinut de substanţe periculoase).

contaminat aceste deşeuri nu ridică probleme deosebite (fiind vorba în special de resturi de beton, mixture asfaltice). În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode: Valorificarea locală în pavimentul drumurilor de exploatare; Depunerea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare; Utilizarea ca material inert în cadrul depozitelor de deşeuri comunale utilizate în zonă.

Deşeurile menajere din trafic, deşeurile vegetale de la întreţinerea taluzurilor şi deşeuri solide de la deznisipatoare in perioada iernii.

Aceste deşeuri se colectează în activitatea de întreţinere a strazilor amenajate şi se elimină prin transport cu vehicule primariei, la depozitele de deşeuri convenite cu autorităţile locale pentru protecţia mediului.

Se încadrează în activitatea curentă de întreţinere a drumurilor.

A.7. CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA PROIECTULUI

Străzile ce urmează a fi amenajate si care fac obiectul prezentului proiect, sunt stabilite de

către Consiliul Local al comunei Istria si sunt in limitele PUG, terenul aflându-se pe domeniul

public al comunei Istria si a satului Nuntasi.

Realizarea lucrărilor nu necesită exproprieri, suprafaţa ocupată de drumurile care vor fi

modernizate si reabilitate este de 744461.07 mp din care 30965.08 sunt pe teritoriul localitatii

Istria, 16402.53 sunt reprezentate de strazile din Nuntasi iar 27093 este suprafata ocupata de

modernizarea drumului de legatura spre Cetate.

Suprafata totala a acostamentelor aferente drumurilor modernizate sau reabilitate este de

16852,64 mp din care pe teritoriul localitatii ISTRIA acestea insumeaza 6446,80 mp, in

localitatea NUNTASI – 3016,71 mp, iar aferenta drumului de legatura este de 7389,12 mp. Doua

dintre drumurile din cadrul proiectului – Drumul de legatura si Strada Recoltei, sunt la stadiul de

pamant, fapt ce necesita si lucrari de terasamente, fiind nevoie de un volum de pamant de

15820,12 mc. Acesta va rezulta din escavarile din cadrul proiectului, de la surplusul de sapatura


din zonele de debleu iar daca va fi nevoie de un volum suplimentar, atunci se vor foloisi

materiale coezive (de tip loes) sau necoezive din cadrul unor gropi de imrpumut noi sau unele

existente. Gropile de imrumut noi vor fi aprobate de catre executantul lucrarilor conform

normelor si reglementarile in vigoare, iar executia lor se va face fara a compromite stabilitatea

masivelor naturale, fara a le expune eroziunii cauzate de apele de suprafata sau subterane.

Deasemena nu se vor realiza gropi de imprumut in cadrul siturilor Natura 2000 cu care se

suprapune proiectul, si nici cu Rezervatia Biosfera Delta Dunarii. Gropile de imprumut vor fi

refacute dupa exploatare, stratul de pamant vegetal va fi executat pe toata suprafata acestora.

In zona drumului de legătura Istria - Cetate Histria pe o lungime de aproximativ 1500 m

se vor executa anrocamente de suprainaltare cu un H= 1.00 m pentru ridicarea si protejarea

drumului in zona lacului Istria, restul structurii ramând aceeaşi ca in primul caz.

Suprafata de teren aferenta organizarii de santier nu poate fi cuantificata in acest stadiu de

proiectare. In conformitate cu legislatia in vigoare, amplasarea organizarii de santier si suprafata

acesteia este stabilita de castigatorii licitatiei pentru executarea lucrarilor. Pentru aceste suprafete

exista obligatia contractuala, asumata de constructor in fata proprietarului terenului, de a readuce

aceste suprafete la folosinta initiala, sau in circuitul productiv.

Chiar daca la aceasta etapa a proiectului nu se poate preciza cu exactitate amplasamentul

organizarii de santier, se considera ca aceasta nu se va amplasa pe malul lacurilor Istria sau

Sinoe, si nici in cadrul siturilor Natura 2000 - ROSCI0065 si ROSPA0031 si a Rezervatiei

Biosfera Delta Dunarii.

Evaluare A

Fig. A.7.

Fig. A.7.

Adecvata pentru

.2. Aspect de

.3. Aspect de

u proiectul “ A

e pe drumul

e vegetatie c

menajarea si r

de lagatura p

care margine

reabilitare tram

pana la Ceta

este drumul d

ma stradala, c

atea Histria

de legatura

comuna Istria- jjudeţul Consta

21 anta”

Evaluare A

Fig. A.7.

A.8. SEPROIE

Imdezafectatraseelor biodivers

A.9. DUPROIE Durata d 1. Organ2. Realiz3. Recepţ4. Recepţ

Adecvata pentru

.4. Drumul d

ERVICII SECTULUI

mplementarearea/reampla

de cai fersitatii.

URATA CECTULUI

de realizare a

izarea procezarea investiţţia la terminţia finală

u proiectul “ A

de legatura la

SUPLIME

ea proiectuasarea de corate sau dru

CONSTRUCARE FA

a investitiei e

edurilor de acţiei

narea lucrăril

menajarea si r

a intrarea in

ENTARE S

ului propus onducte de gumuri, etc

UCŢIEI, FACE OBIE

este de 18 lu

chiziţie

lor

reabilitare tram

RBDD

SOLICITA

nu necesgaze naturalecare sa rep

FUNCŢIONECTULUI

uni. Etapele p

ma stradala, c

ATE DE I

sita serviciie, linii de inprezinte un

NRII, DEI PLANU

principale de

comuna Istria- j

IMPLEME

i suplimennalta tensiun

impact sup

ZAFECTULUI PRO

e realizare a

judeţul Consta

ENTARE

ntare cum ne, modificaplimentar a

ĂRII OPUS

a proiectului

22 anta”

A

sunt: ari ale supra

sunt:


Nr.c Denumire

activitate Anul

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 1 18

1 Studii topo/geo

2 Proiectare, avize , acorduri

3 Organizare licitaţii 4 Asistenta tehnica I Organizare de

11.1 Obiect 01.-Drumuri Istria

II.2 Obiect 02.-Drumuri Nuntaşi

II.3 Obiect 03.-Drum legătura

• Valoarea totala din care C+M

Valoarea totala a obiectivului cu T.V.A. este de : 12402.735 mii lei preturile si normele de deviz ale lunii ianuarie 2011 ) echivalent la 2912.739 mii Euro

Din care C+M (inclusiv OS)= 8288.584 mii lei echivalent la 1946.545 mii EURO

Nota :S-a lucrat cu valoarea de lei / Euro 4.2581 /12.01.2011

• Eşalonarea investiţiei 3 luni proiectare, studii topo, geo 3 luni organizare procedura licitaţie 12 luni execuţia lucrărilor

• Durata de realizare

- Anul I - 5084.100 mii lei, reprezentând 1193.980 mii Euro

- Anul II - 4918.100 mii lei, reprezentând 1155.000 mii Euro

Durata de execuţie medie a investititei este de 18 luni conform graficului de eşalonare

(propunere) a investiţiei de mai sus, (urmarind ca graficul de eşalonare a investiţiei sa se completeze dupa

licitaţie si cunoaşterea antreprenorului).


A.10. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI (ÎN CAZUL ÎN CARE AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SOLICITĂ ACEST LUCRU)

Descrierea lucrărilor proiectate

Rezistenta complexului rutier este data de natura materialelor ce intra in opera capabile pentru a prelua solicitările la intindere si forfecare date de vehicule. Aceste materiale sunt produse de cariera si balastiera de provenienţa naturala. Prin caracteristicile lor sunt de natura indestructibila .

Pentru străzile cu pietruire existenta, amenajarea consta intr-o scarificare cu aport de piatra de max 10.0cm, execuţia unui strat de macadam si îmbrăcăminte asfaltica

Realizarea străzilor ce fac obiectul prezentului proiect implica executarea unor lucrări cu caracter specific grupate astfel:

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Terasamentele au rolul de a susţine suprastructura drumuriîor ele trebuie sa fie stabile, durabile usor de întreţinut. Pentru drumurile ce fac obiectul prezentului proiect lucrările de terasamente se vor executa pentru realizarea rigolelor.

Durabilitatea si stabilitate terasamentelor se asigura prin :

o calitatea buna a terenului de fundaţie

o materiale corespunzătoare folosite la execuţie

o evacuarea apelor de suprafaţa si a celor subterane

o compactarea corespunzătoare a pământului

La execuţia lucrărilor de terasamente se disting următoarele categorii de lucrări:

o lucrări pregătitoare

o lucrări de baza

o lucrări de finisare Înainte de începerea lucrărilor de baza întotdeauna este necesar sa se execute o serie de

lucrări care au ca scop aducerea terenului natural, pe lăţimea zonei drumului la starea de a fi săpat sau de a putea primi umplutura de pamant.

Dupa terminarea operaţiilor pregatitoare, se trece la executarea lucrărilor de baza adică a lucrărilor de terasamente propriu-zise care constau in săparea pamatului din debleuri, încărcarea, transportul si nivelarea pământului î n rambleu, compacatrea pământului. Lucrările de terasamente se executa aproape in întregime mecanizat.


Săpaturile se vor executa pe traseul drumurilor, stratul decapat având o grosime variabila cuprinsa intre 0,30- 0,50m. Pământul rezultat va fi încărcat si transportat local intr-un depozit unde va fi nivelat.

Stabilitatea terasamentului (patul drumului) se asigura prin gradul de compactare ce se va obţine prin minimum 10 treceri suprapuse cu ruloul compresor static autopropulsat de 10-12 t. Lucrările de terasamente se vor executa pe traseu! străzii, inclusiv pe zonele adiacente .

LUCRĂRI DE REALIZARE A CAROSABILULUI

Dupa efectuarea săpaturilor pentru realizarea casetei sistemului rutier se va trece la

executarea straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier. Carosabilul se va amenaja cu un sistem rutier dimensionat corespunzător categoriei funcţionale ( tinand cont ca drumurile din intravilanul localităţilor nu sunt supuse unui trafic greu .intens si permanent) si va fi alcătuit din următoarele straturi constante:

o o scarificare pe min.5.00cm si aport de piatra pentru reprofilare de 10.00cm, 10.00cm macadam ordinar si covor asfaltic 5 cm BA16

Traseele acestor drumuri se desfăşoară pe terenuri stabile unde de-a lungul anilor nu s-au

constatat fenomene de alunecări active, prăbuşiri, mişcări. Mai mult nu au probleme de gelivitate in care drumurile sa sufere degradări datorita fenomenelor de inghet-dezghet.

Carosabilul se va amenaja cu un sistem rutier dimensionat corespunzător categoriei funcţionale (tinand cont ca drumurile ce urmează a fi amenajate nu sunt supuse unui trafic greu jntens si permanent) si va fi alcătuit din următoarele straturi constante:

> Pentru tronsoanele neamenajate, la stadiul de pamant:

- 5.0cm îmbrăcăminte asfaitica(BA 16) - 10.0cm macadam ordinar - 20.0cm fundaţie piatra sparta - 10.0cm substrat de nisip

> Pentru tronsoanele cu pietruire existenta amenajarea, consta intr-o scarificare pe

min 5.00cm si reprofilare cu aport de piatra de min 8.00cm

- 5.0cm imbracaminte asfaltica(BA 16) - 10.0cm macadam ordinar


In zona drumului de legătura Istria - Cetate Histria pe o lungime de aproximativ 1500 m se vor executa anrocamente de suprainaltare cu un H= 1.00 m pentru ridicarea si protejarea drumului in zona lacului Istria, restul structurii ramând aceeaşi ca in primul caz.

Fundaţia din piatra sparta se aşterne intr-un singur strat in grosime ce va depasi 25%-30% grosimea prevăzuta dupa cilindrare urmează apoi cilindrarea la uscat pana la încleştare, dupa care se face impanarea cu split sort 16-25 mm.

Compactarea se executa prin deplasarea utilajelor linear fara serpuiri iar fâşiile succesive de compactare sa se suprapună pe minim 20 cm.

Denivelările care se produc in timpul compactării stratului de fundaţie se corectează cu materiale de aport de acelaşi tip si se compactează.

Procesul tehnologic de execuţie a macadamului este similar cu cel al fundaţiei din piatra sparta. Execuţia macadamului se va realiza pe fundaţii corespunzător dimensionate, stabile si verificate, eventual in circulaţie de cel puţin o luna de zile. Macadamul realizat corect verificat si curăţat de praf si noroi, se amorsează cu 0.7-1,0kg/mp bitum.

Îmbrăcămintea bituminoasa este alcătuita dintr-un singur strat in grosime totala de 5.0 cm beton asfaltic fin bogat in criblura. Înainte de asternerea mixturii, stratul suport de macadam trebuie bine curăţat. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelări, se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafaţa stratului suport trebuie sa fie uscata.

La executarea imbracamintilor bituminoase se va amorsa stratul suport cu bitum tăiat -60% bitum, 40% white spirt. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de 100m. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in următoarele condiţii:

-strat de uzura peste strat de legătura, cand stratul se executa ia interval mai mare de trei zile de la execuţia stratului de legătura.

In funcţie de compactitatea stratului suport se pot folosi 0.3-0.5 kg/mp material de amorsat. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii bituminoase.

Punerea in opera a mixturii asfaltice va trebui sa fie efectuata cu un finisor capabil de a le repartiza fara sa producă segregarea lor respectand profilele si grosimile fixate. Asternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat pentru străzile de clasa tehnica III si care asigura o precompactare. In cazul lucrărilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Dupa asternere, acestea se vor cilindra cu ruloul compresor de 10-12t, imediat pana ce temperatura nu coboară sub 120°C.

Locurile inaccesibile (in lungul bordurilor in jurul gurilor de scurgere si a căminelor) se vor compacta cu maiul de mana. Reluarea lucrului dupa întrerupere impune executarea unei tăieturi (muchie vie) in rostul de lucru si badijonarea cu suspensie de bitum filerizat.

Dupa executarea stratului de uzura se procedează la inchiderea porilor suprafeţei prin răspândirea de 2-3 kg/mp nisip de 0-3 mm bitumat cu 2-3% bitum, dupa care se cilindreaza. Suprafaţa stratului suport pe care se aşterne imbracamintea bituminoasa trebuie sa fie uscata.


Imbracamintile asfaltice se vor executa de preferinţa in anotimpul călduros lucrul oprindu-se cand se înregistrează temperaturi ale aerului sub + 5° C .

Dupa cum am menţionat lucrările de amenajare a drumurilor au in vedere si o rezolvare privind scurgerea si evacuarea apelor pluviale cu descărcarea lor in zone depresionare lipsite de interes sau spre receptorii pluviali din zona. Astfel in zonele depresionare se vor realiza podeţe tubulare din beton din tuburi PREMO cu Dn 600mm

A.11. CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PLANUL PROPUS SI CARE POT AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

Consecinţa nivelului scăzut si a slabei calităţi a infrastructurii teritoriuiui a echipării si dotării locaiitatilor in cea mai mare parte a judeţului, valorificarea potenţialului economic, turistic, cultural, etnografic se afla mult sub posibilităţile reale ale acestui teritoriu.

In acest sens dezvoltarea localităţilor componente ale comunei Istria precum si diversificarea activităţilor economice, devoltarea agroturismuiui, preluarea si comercializarea produselor agricole, investiţiile in exploatatiile agricole sunt afectate de lipsa unei infrastructuri rutiere minim funcţionala care sa asigure legaturi cu drumurile naţionale si comunale (DJ226,DJ226A,DC78) si in continuare cu restul teritoriului ,in punctele de interes economic si social.

Reţeaua de drumuri naţionale si comunale [DJ226,DJ226A,DC78) ce tranzitează localitatea Istria este parte integrata in Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Constanta (PATJ) si rezolva la nivelul cerinţelor actuale si de perspectiva legaturi directe si prin intermediul altor cai rutiere cu toate localităţile judeţului si restul teritoriului.

Deasemena proiectul propus de primaria Istria „Amenajarea si reabilitare drumuri comuna Istria- judeţul Constanta” prin amenajarea „Drumului de legatura la cetate” este in stransa relationare cu un alt proiect in derulare, denumit „PE URMELE ARGONAUTILOR”.

În ultimii ani, în industria turismului se manifesta o orientare a turistilor catre forme alternative turismului de masa, bazate pe întoarcerea catre natura si valorile culturale autentice. Evolutia ascendenta a ecoturismului si turismului cultural este influentata de dorinta tot mai mare a societatii urbane, dependenta de birouri, de a fi mai activa. Mobilitatea accentuata a turistilor, care prefera sa circule dintr-un loc în altul, cercetând si descoperind noi atractii turistice, contribuie la necesitatea crearii de produse turistice competitive pe piata locala si nationala.

În acest context, Unitatea administrativ-teritoriala Istria lanseaza proiectul „Pe urmele argonautilor – promovarea traseului turistic Constanta, Istria, Cheile Dobrogei”, cod SMIS 19424, finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013, Axa Prioritara 5 „Dezvoltarea durabila si promovarea turismului”, Domeniul Major de interventie 5.3 „Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, în scopul cresterii atractivitatii României


ca destinatie turistica”, în baza contractului de finantare nr.1228/14.02.2011 încheiat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului în calitate de Organism Intermediar pentru turism, în numele si pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional.

Scopul proiectului este de a pune în valoare biodiversitatea si patrimoniul cultural-istoric al zonei Istria-Cheile Dobrogei, în cadrul traseului tematic “Pe urmele argonautilor”, printr-o campanie de promovare unitara, adaptata tendintelor turistice nationale. Traseul tematic se adreseaza turistilor-excursionisti, interesati în a trai o experienta culturala, tendinta manifestata din ce în ce mai mult la nivel global si national. Proiectul urmareste crearea unei identitati culturale a zonei Istria – Cheile Dobrogei pe plan local si national, cresterea competitivitatii ofertei turistice locale prin implementarea unui sistem eficient de promovare si exploatare a ecoturismului si turismului cultural si retinerea turistilor prin informare turistica, urmarindu-se astfel un impact zonal si o coordonare a eforturilor de dezvoltare.

Deasemenea imapctul cumulatativ se va resimti in zona datorita prezentei drumului Judetea DJ 226 A care face accesul dinspre Nuntasi spre Istria si a activitatilor desfasurate in zona traseului drumului modernizat dinspre comuna Istria si Cetatea Istria.

Activitatile inregistrate sunt reprezentate de traficul rutier de pe DJ 226A, de exploatarea stuficola aflata la aproximativ 2 NE de drumul modernizat, de activitatea de pescuit datorita prezentei fermei piscicole; activitatea de turism datorita prezentei Cetatii Istria si a includerii acestui traseu in cadrul proiectului de promovare a zonei Istria – Cheile Dobrogei in cadrul proiectului “Pe Umele Argonautilor”. A.12. ALTE INFORMAŢII RELEVANTE Nu este cazul


B.1. Date privind aria naturală protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului Nota: Descrierea s-a bazat pe datele din Formularele Standard Natura 2000 ale siturilor analizate, precum si pe datele din publicatia Ariile de Importanta Avifaunistica1. In analiza posibilului impact s-au luat in considerare habitatele si speciile de interes comunitar, speciile migratoare listate in Anexele Conventiei Bonn, speciile periclitate la nivel global, speciile de pe Listele Rosii Europene si Nationale. Rezultatele obtinute in urma cercetarii si monitorizarii au fost astfel raportate si la aceste date. Zona viitorului plan „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” este situat parţial pe teritoriul ariei protejate ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, şi ROSCI0065 Delta Dunării. Descrierea generala a ariilor naturale protejate de interes comunitar

B.1.1. ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie Nota: Proiectul Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta se suprapune cu aceasta arie naturala protejata pe o lungime de 4628,77 m, dintr-un total de 4926,08 m, ceea ce reprezinta o suprafata de 2,55 ha.

Situl este localizat între 44° 54’8” latitudine nordică şi 28° 54’3” longitudine estică.

Înălţimea terenului în sit variază între 0 şi 137 metri, cu o medie de 4 metri altitudine. Din punct de vedere al zonării pe bioregiuni a Europei, situl se află în zone ce corespund bioregiunilor Stepică şi Pontică. Din punct de vedere administrativ, 83% din suprafaţa sitului se află pe teritoriul judeţului Tulcea, în timp ce doar 9,7%, respectiv 1% se află pe teritoriile judeţelor Constanţa, respectiv Galaţi. Habitatele găzduite de sit au următoarea podere procentuală:

- 13% estuare, lagune; - 11% râuri, lacuri; - 49% mlaştini, turbării - 4% Pajişti naturale, stepe - 18% culturi (teren arabil) - 5% păduri de foioase

Complexul lacustru Razim Sinoe este înglobat în unitatea geografică a Deltei Dunării, fiind reprezentat pe teritoriul judeţului Constanţa prin lacurile Sinoe, Istria, Nuntaşi-Tuzla. Complexul lacustru este mărginit de mai multe grinduri marine, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Grindul Saele. În sit sunt incluse şi ruinele celei mai vechi dintre cetăţile de epocă greacă din Dobrogea, Cetatea Histria.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 97

1 Papp T., Fântână C. (editori), 2008 – Ariile de Importanţă Avifaunistică din Romania – publicaţie comună a S.O.R./BirdLife România (http://iba.sor.ro/aia_in_romania.htm) şi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii “Grupul Milvus”Naturii “Grupul Milvus”


b) număr de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151 c) număr de specii periclitate la nivel global: 17

Situl este important pentru populaţiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Pelecanus crispus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Pelecanus onocrotalus, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Asio flammeus, Coracias garrulus, Alcedo attis.

De asemenea, în perioada de migraţie, aici poti fi întâlnite şi următoarele specii: Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erytropus, Limosa limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Phalaropus fulicarius, Tringa nebularia, Vanellus vanellus, Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba,, Anas crecca, Calidris temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus. În cazul următoarelor specii de păsări, situl este foarte important pentru iernat: Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser, Anas strepera.

Tabelul B.1.1 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Specia Formular Natura 2000

Formular AIA

Perechi Rezidente

Cuibărit Iernat Pasaj

Criterii in baza carora s-a desemnat AIA

Accipiter brevipes P A R

Acrocephalus melanopogon A P 10000-12000 p

C6 Alcedo atthis P P 1500-1700 p C6 Anas clypeata A P 5500-6000 i C3 Anas crecca A P 9000-20000i C3 Anas penelope A P 6500-8000 i C3

Anas platyrhynchos A P 23500-82000 i

C3 Anas strepera A P 1200-5500 i C3

Anser albifrons A P 12000-100000 i

C3 Anser anser A P 6500-15000 i C3 Anser erythropus P P 10-30 i C1, C6 Aquila clanga P P 8-14 i C1, C6 Aquila heliaca P A 1-3 i Aquila pomarina P A 200-300 i


Ardea purpurea P P 230-450 p C2, C6 Ardeola ralloides P P 2000-2400 p C2, C6Asio flammeus A P 12-20 p C6

Aythya ferina A P 24000-38000 i

C3 Aythya fuligula A P 63000-7450 i C3 Aythya nyroca P P 3800-4200 p C1, C2, C6 Botaurus stellaris P P 1550-1650 p C2, C6 Branta ruficollis P P 7000-24000 i C1, C2, C6 Bucephala clangula A P 410-520 i C3 Burhinus oedicnemus P P 44-60 p C6Buteo rufinus P A 4-5 p

Calidris alpina A P 10000-17000 i C3

Calidris ferruginea A P 8000-9000 i C3Calidris minuta A P 4000-8000 i C3 Charadrius alexandrinus P P 90-120 p 450-520 i C2, C6 Chlidonias hybridus P P 2300-2500 p C2, C6 Chlidonias niger A P 20-80 p C6 Ciconia ciconia P P 80-90 p C6 Ciconia nigra P A 2-5 p

Circaetus gallicus P A R Circus aeruginosus P P 300-400 p C6 Circus cyaneus P A R Circus macrourus P A R Circus pygargus P P 2-3 p C6 Coracias garrulus P P 360-420 p C1, C6Cygnus columbianus bewickii

P A 1-4 i Cygnus cygnus P P 340-1270 i C2, C6 Cygnus olor A P 3600-5300 i C3Dendrocopos medius P A R Dendrocopos syriacus P A RC Dryocopus martius P A RC Casmerodius alba P P 320-360 p 620-870 i C2, C6 Egretta garzetta P P 1700-2500 p C2, C6 Emberiza hortulana P A R Eudromias morinellus A P 12-89 i C6 Falco cherrug P P 1-2 p C1, C6 Falco columbarius P P 20-60 i C6 Falco naumanni P P 1-3 p C6 Falco peregrinus P A R Falco vespertinus P P 2220-340 p C1, C2, C6

Fulica atra A P 22000-34000 i

C3


Gallinago media P P 4000-6500 i C6 Gavia arctica P A RC

Gavia stellata P A RC Gelochelidon nilotica P P 8-12 p 320-350 i C2, C6 Glareola pratincola P P 420-540 p C2, C6 Haliaeetus albicilla P P 26-28 p C2, C6 Hieraaetus pennatus P A R Himantopus himantopus P P 220-370 p 1400-2200 i C2, C6Ixobrychus minutus P P 3000-3500 p C2, C6 Lanius collurio P A RC C Lanius minor P A R C

Larus canus A P 9000-12000 i C3

Larus genei P P 20-70 i C6 Larus melanocephalus P P 220-360 p C2, C6

Larus minutus P P 10000-12000 i C2, C6

Larus ridibundus A P 20000-50000 i C3

Limicola falcinellus A P 700-950 i C3 Limosa lapponica P A 1-5 i

Limosa limosa A P 10000-15000 i C1, C3

Lullula arborea P A V R Melanocorypha calandra P A RC Mergus albellus P P 2100-3800 i C2, C6 Mergus merganser A P 120-180 i C3 Milvus migrans P A 6-7 p C6 Netta rufina A P 540-2470 i C3Numenius arquata A P 3000-6000 i C3 Numenius tenuirostris P P 1-3 i C1 Nycticorax nycticorax P P 2660-3200 p C2, C6 Oenanthe pleschanka P P 12-24 p C6 Oxyura leucocephala P P 1-4 i C1 Pandion haliaetus P A RC

Pelecanus crispus P P 320-410 p C1, C2, C6 Pelecanus onocrotalus P P 3560-4160 p C2, C6

Phalacrocorax carbo A P 3000-7000 i 21000-28000 i C3

Phalacrocorax pygmeus P P 8700-9500 p 4000-6500 i 4000-6500 i C2, C6 Phalaropus lobatus P P 700-1200 i C6

Philomachus pugnax P P 13000-18000 i C6

Picus canus P A R Platalea leucorodia P P 360-440 p C2, C6 Plegadis falcinellus P P 2000-3200 p C2, C6 Pluvialis apricaria P P 120-300 i C6


Porzana parva P P 2000-3000 p C2, C6 Porzana porzana P P 300-400 p C2, C6Porzana pusilla P A V Puffinus yelkouan P P 20-1000 i C2, C6 Recurvirostra avosetta P P 220-280 p 800-1200 i C2, C6 Sterna albifrons P P 160-220 p C2, C6 Sterna caspia P P 120-140 i C2, C6 Sterna hirundo P P 1800-2300 p C2, C6Sterna sandvicensis P P 20-60 p 1200-3000 i C2, C6 Sylvia nisoria P A R RC Tadorna tadorna A P 800-1200 i C3 Tringa erythropus A P 750-12000 i C3 Tringa stagnatilis A P 600-700 i C3

Tringa totanus A P 3500-12000 i C3

Xenus cinereus P A 1-3 i

Acest sit este desemnat si ca Arie de Importanta Avifaunistica (AIA) – RO081 Delta Dunarii. Situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe si AIA RO081 Delta Dunarii se suprapun in proportie de 98,5%.

Tabel B.1.2 Suprafata ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe in

comparatie cu AIA RO081 Delta Dunarii

Cod

AIA

Denumire

AIA

Suprafata

AIA (ha)

Cod SPA Denumire

SPA

Sprafata

SPA (ha)

Suprafata

AIA

acceptata

(ha)

Suprafata

AIA

exclusa

(ha)

Suprapunere

AIA/SPA

(%)

Suprafata

non-AIA

inclusa in

SPA (ha)

RO081 Delta

Dunarii

515580 ROSPA0031 Delta

Dunarii si

Complexul

Razim -

Sinoe

512380,6 508439,57 4969,39 98,5 8714,8

Aria de Importanta Avifaunistica RO081 Delta Dunarii a fost desemnata in baza criteriilor de selectie a siturilor C1, C2, C3, C4 si C6

2.

2 C1 – Specii periclitate la nivel global; C2 – Concentratii de specii amenintate la nivelul Uniunii Europene; C3 – Specii migratoare neamenintate la nivelul Uniunii Europene; C4 – Concentratii mari de pasari (cel putin 1% din populatia migratoare); C6 – Specii amenintate la nivelul Uniunii Europene.

Eva

aluare Adecva

Fig. B.RO081

acvatice

balta, fi

- intenstradiţionefectuar- schimca cosit- bracon- deseca- cositu- indust-distrug- deranj- ardere- reglare- electro- turism- ampla- înmulţ

ata pentru proi

1.1 SuprapDelta Duna

În perioadae. În perioadaiind sit RAMVulnerabilisificarea agnale în agrirea lucrărilo

mbarea habittul sau păşunaj; area zonelor

ul în perioadtrializare şi gerea cuiburjarea păsărilea vegetaţieiea cursuriloocutare şi co

mul in masa;asare de geţirea necont

iectul “ Amen

unerea ROarii

a de migraţi

a de migraţiMSAR. itatea situlugriculturii –icultură inteor numai cutatului semi

unatul;

r umede prida de cuibărextinderea zrilor, a pontlor in timpui (a miriştii

or râurilor; oliziune in l; eneratoare etrolată a spe

ajarea si reab

SPA0031 D

ie prin aces

e situl gazd

i rezidă din– schimbarensivă, cu m

u utilaje şi mi-natural (fâ

in canalizareire; zonelor urbtei sau a puiul cuibăritulşi a pârloag

linii electric

eoliene; eciilor invaz

bilitare trama

Delta Dunar

st sit trec in

duieşte mai m

n următoarelrea metodemonocultur

maşini; fâneţe, păşun

e de-a lungu

bane; ilor; lui (colonii)gelor);

ce;

zive;

stradala, com

rii si Comp

ntre 470000

mult de 20.

le activităţi:elor de culi mari, folo

ni) datorită

ul râurilor, p

);

muna Istria- ju

plexul Razi

0 – 950000

000 de exem

: ltivare a teosirea exces

ă încetării a

pe zone de

udeţul Consta

im - Sinoe

de specii d

mplare de p

erenurilor dsivă a chim

activităţilor

şes, în turbă

34 anta”

cu AIA

de pasari

păsări de

din cele micalelor,

agricole

ării;


- defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari; - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc; - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.); - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes; - reglarea cursurilor râurilor; - arderea stufului în perioada de cuibărire; - navigaţie. B.1.2. ROSCI0065 Delta Dunării Nota: Proiectul Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta se suprapune cu aceasta arie naturala protejata pe o lungime de 3987,77 m, dintr-un total de 4926,08 m, ceea ce reprezinta o suprafata de 2,18 ha.

Situl este localizat între 44° 54’6” latitudine nordică şi 28° 55’19” longitudine estică. Înălţimea terenului în sit variază între 0 şi 229 metri, cu o medie de 1 metru altitudine. Din punct de vedere al zonării pe bioregiuni a Europei, situl se află în zone ce corespund bioregiunilor Stepică şi Pontică.

Din punct de vedere administrativ, 93% din suprafaţa sitului se află pe teritoriul judeţului Tulcea, în timp ce doar 7%, respectiv se află pe teritoriul judeţelui Constanţa. Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 45° N (deci la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord) cu meridianul de 29° E, aproximativ între delta propriu-zisă şi Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei. Caracteristicile generale ale sitului: - 15 % estuare şi lagune - 12 % râuri, lacuri - 52 % mlaştini, turbării - 4 % pajişti naturale, stepe - 10 % culturi (teren arabil) - 5 % păduri de foiase - 2 % stâncării, zone sărace în vegetaţie

O caracteristică importantă este şi aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime şi 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfăşurare latitudinală, de la influenţe uşor oceanice, în vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat. Această poziţie a Dunării, cu drenarea prin afluenţii săi, a două formaţiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii şi Carpaţii, are influenţe uneori până la determinare, a regimului hidrologic în zona de vărsare, adică asupra deltei. Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării luăm în considerare Marea Neagră în care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platformă continentală extinsă) şi dinamica apei (maree, seişe, curenţi, valuri), vom descifra mai uşor procesele de consolidare şi evoluţie, în timp, a teritoriului deltaic. Faţă de condiţiile care favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunării în Marea Neagră s-au întrunit cel puţin patru condiţii şi anume: existenţa golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară platforma continentală (şelful) care are adâncimi de câţiva metri la ţărm şi se adânceşte treptat spre povârnişul continental până la 180 – 200 m pe o distanţă de 180 km; amplitudinea mică a mareelor, între 9 – 11 cm; curenţi litorali care aduc material aluvionar din ţărmul nord-vestic şi îl blochează pe cel dunărean; cantitatea apreciabilă de aluviuni transporate de


Dunăre. Aceste condiţii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi încadrată atât la forma triunghiulară cât şi la cea barată (prin cordonul iniţial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartiţiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversităţii ridicate a florei şi faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziţia geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum şi influenţele refugiilor estice, mai pronunţate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influenţă a avut şi specificul genezei Deltei Dunării. Se ştie că aceasta şi-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre şi terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.

Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat în marea regiune palearctică (ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii şi Asia fără India şi Indochina), subregiunea euromediteraneană.

Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, şi anume districtul Delta Dunării. Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce priveşte Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparţinând atât regiunilor marine litorale cât şi celor pelagice. Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine şi costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenţă din cele mediteraneene şi estice.

Delta Dunării, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, respectiv, un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) şi până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi până la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării frapează încă prin densitatea ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influenţe antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafeţe naturale în terenuri silvice, piscicole şi agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariţie a unor specii de plante şi animale. Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu siguranţă mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut şi după înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic şi nici teritorial.Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale, dintre care circa 1530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %;


cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură).

Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol. Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei fac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)

Tabel B.1.3. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 1 B A B B Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B A B B Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 0,8 A B A A Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) 0,2 B A B B Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare 1 B C B B Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului 1 A A B B Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase 1 B A B B Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1 A A A A Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 1 B C B B Dune mobile embrionare (în formare) 1 B A B B Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri) 5 A A A A Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A Depresiuni umede intradunale 1 A A A A Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 1 A A A A Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 10 A B A A Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 2 A A A A Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 1 A A A A Stepe ponto-sarmatice 1 A C A APajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 1 B C B B Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 0,0001 A A B B Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofilede la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 30 A A A A Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B


Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B B B B Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 1 B A B B Lagune costiere 2 B A B B Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 3 A A A A Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 C C B C Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 0,002 C C B C

Tabel B.1.4. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specia Populaţie: Rezidentă Sit Pop. Conservare Izolare Global

Marsilea quadrifolia R A B C B Aldrovanda vesiculosa R A B C B Centaurea jankae R A B A B Centaurea pontica V A B A B Echium russicum R C A C A

Tabel B.1.5. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Lycaena dispar RC B B C B Osmoderma eremita P C B C B Theodoxus transversalis R B B B B Ophiogomphus cecilia P A B C B Morimus funereus R D Arytrura musculus R A B C B Catopta thrips R B B C B Colias myrmidone P B B C B Coenagrion ornatum P? C B C B

Tabel B.1.6. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specia Populaţie: Rezidentă Reproducere

Sit Pop. Conservare Izolare Global

Gobio albipinnatus C B A C A Aspius aspius C A A C A Rhodeus sericeus amarus P B A C A Misgurnus fossilis C A A C A Sabanejewia aurata RC A B C B Cobitis taenia RC A B C B Gymnocephalus schraetzer C A B B B Zingel streber P B B C B Pelecus cultratus RC A B C B Zingel zingel P B B C B


Alosa pontica C A B C B Gobio kessleri V D Gymnocephalus baloni RC A A B A Alosa tanaica RC A B C B Umbra krameri R A B B B

Tabel B.1.7. Specii de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specia Populaţie: Rezidentă

Sit Pop. Conservare Izolare Global

Bombina bombina C A A C A Triturus dobrogicus RC A B B A

Tabel B.1.8. Specii de reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Testudo graeca R C B B B Emys orbicularis RC A B C A Vipera ursinii R A A A A

Tabel B.1.9. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Mustela eversmannii V B B B B Vormela peregusna V C B B B Spermophilus citellus P C B C B Lutra lutra R A B C B Mustela lutreola R A B B B

Alte specii importante de floră şi faună Plantae: Alyssum borzaeanum, Anacamptis pyramidalis, Artemisia arenaria, Asperula setulosa, Astrodaucus littoralis, Cakile maritima ssp. Euxina, Camphorosma monspeliaca, Carex secalina, Centaurium spicatum, Centaurium spicatum, Convolvulus lineatus, Convolvulus persicus, Corispermum marschallianum, Crambe marítima, Eryngium maritimum, Euphorbia paralias, Frankenia hirsuta, Groenlandia densa, Heliotropium curassavicum, Hottonia palustris, Limonium meyeri, Melilotus arenaria,, Merendera sobolifera, Myriophyllum spicatum, Nuphar lútea, Nymphaea alba, Onosma arenaria, Orchis coriophora ssp. Fragrans, Orchis laxiflora ssp. elegans, Orchis morio,, Petunia parviflora,


Phragmites australis, Plantago cornuti, Polygonum amphibium, Polypogon monspeliensis, Potentilla pedata, Ranunculus aquatilis, Ruppia cirrhosa, Ruppia marítima, Saccharum strictum, Salvinia natans, Scolymus hispanicus, Silene thymifolia, Stachys marítima, Syrenia montana, Trapa natans, Zygophyllum fabago. Nevertebrate: Bagrada stolata, Crypsinus angustatus, Geotomus elongatus. Geotomus punctulatus, Leprosoma inconspicuum, Melanocoryphus tristrami, Menaccarus arenicola, Ochetostethus nanus, Odontoscelis fuliginosa, Odontoscelis hispidula, Pachybrachius fracticollis, Pachybrachius fracticollis, Paramysis intermédia, Paramysis kessleri, Pterocuma pectinatum, Saga pedo, Sciocoris homalonotus, Stagonomus bipunctatus, Stibaropus henkei, Tholagmus flavolineatus. Pisces: Carassius auratus auratus, Carassius carassius, Chalcalburnus chalcoides mento, Esox reichertii, Leuciscus borysthenicus, Leuciscus idus, Neogobius syrman, Perca fluviatilis, Sander lucioperca, Sander volgensis, Silurus soldatovi, Umbra krameri, Vimba vimba. Amphibia: Bufo bufo, Hyla arborea, Pelobates syriacus, Triturus vulgaris, Pelobates fuscus, Rana ridibunda. Reptilia: Coronella austriaca, Eremias arguta, Podarcis taurica, Lacerta agilis Aves: Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Anas crecca, Anas querquedula, Aquila clanga, Ardea purpúrea, Asio otus, Aythya fuligula, Aythya nyroca, Buteo buteo, Carduelis spinus, Chlidonias niger, Circus aeruginosus, Circus pygargus, Cuculus canorus, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Emberiza schoeniclus, Falco peregrinus, Gallinago gallinago, Himantopus himantopus, Lanius collurio, Limosa limosa, Merops apiaster, Numenius arquata, Nycticorax nycticorax, Oriolus oriolus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Porzana porzana, Remiz pendulinus, Sterna albifrons, Tringa glareola, Turdus iliacus, Upupa epops, Acrocephalus paludicola, Anas clypeata, Anas penélope, Anser erythropus, Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya ferina, Aythya marila, Botaurus stellaris, Buteo lagopus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Circus macrourus, Clangula hyemalis, Cygnus cygnus, Dendrocopos minor, Egretta alba, Emberiza melanocephala, Falco naumanni, Falco vespertinus, Gallinula chloropus, Ixobrychus minutus, Limosa lapponica, Mergus albellus, Miliaria calandra, Numenius phaeopus, Oenanthe oenanthe, Pelecanus crispus, Phalacrocorax carbo sinensis, Philomachus pugnax, Plectrophenax nivalis, Porzana parva, Rallus aquaticus, Scolopax rusticola, Tringa erythropus, Tringa ochropus, Turdus merula, Vanellus vanellus. Mammalia: Canis aureus, Erinaceus concolor concolor, Lepus europaeus, Micromys minutus, Mus spicilegus, Mustela erminea aestiva, Mustela nivalis, Neomys anomalus, Sorex araneus Vulnerabilitate:

În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic.Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în


special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat de stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD (caracuda, linul, văduviţa).

În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în marş sau în staţionare, pe braţele Dunării(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele: Km107 de pe braţul Sfântu Gheorghe şi de pe Dunăre la mila 45. Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire şi hrănire.


B.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a planului, menţionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Proiectul „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Lungimea cu care se suprapune proiectul cu aria protejata amintita, este de 4628,77 m, ceea ce va reprezenta dupa implementarea proiectului o suprafata de 2,55 ha. De asemenea, proiectul „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” se suprapune si cu situl ROSCI0065 Delta Dunarii; lungimea cu care se suprapune proiectul cu aria protejata amintita, este de 3987,53 m, ceea ce va reprezenta dupa implementarea proiectului o suprafata de 2,19 ha. Trebuie mentionat ca cei 3987,53 m de drum reabilitat in ROSCI0065 Delta Dunarii se suprapun si peste ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe.

Amfibieni

Tabel B.2.1 – Specii de amfibieni observate in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”

Denumire stiintifica Denumire populara Statut de conservare conform Legii 49/2011

Bombina bombina Izvoras cu burta rosie Anexa 31, Anexa 4a

Hyla arborea Brotacel Anexa 4a2

Bufo viridis Broasca raioasa verde Anexa 4a

Rana ridibunda Broasca mare de lac Anexa 5a3

Pelobates syriacus balcanicus Broasca sapatoare siriaca Anexa 4a

Triturus vulgaris vulgaris Tritonul comun Anexa 4b4 Bombina bombina

Este o specie care se gaseste in si pe langa bazine statatoare mari sau mici, permanente sau temporare (lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri, etc.), in care se reproduce. Prefera bazinele putin adanci sau marginile lacurilor mai mari; in afara perioadei de reproducere traieste pe uscat. Se intalneste de la 0 la 400 m altitudine. Spre limita superioara a distributiei sale altitudinale se intalneste cu specia inrudita Bombina variegata, cu care poate hibrida ocazional (de exemplu in Podisul Transilvaniei).

Efectivul acestei specii depaseste probabil cateva sute de mii. Reproducerea are loc din lunile martie-aprilie si pana in luna august.

1 Anexa 3: Specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie avifaunistica 2 Anexa 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale si plante care necesita o protectie stricta 3 Anexa 5A: Specii de interes comunitar. Specii de plante si animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management 4 Anexa 4B: Specii de interes national. Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta


Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in Lacul Istria, in lunile aprilie-mai.

Hyla arborea

Este o specie arboricola, ce traieste in paduri, zone cu tufisuri si stufarisuri; prefera padurile strabatute de ape. Pentru reproducere are nevoie de balti mai adanci, cu vegetatie bogata. Este intalnit de la 0 la 1000 m altitudine.

Efectivul acestei specii depaseste probabil cateva sute de mii. Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai-iunie.

Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in stufarisul din Lacul Istria, in lunile aprilie-mai.

Bufo virdis

Este o specie putin pretentioasa; traieste in regiuni stepice, inierbate, pietroase, nisipoase, dar si in mlastini, paduri, zone cu tufisuri, zavoaie, lunci, de la 0 la 1200 m altitudine. Este o specie rezistenta la uscaciune; se reproduce in balti, baltoace, lacuri sau cursuri line de apa, si chiar in ape salmastre; duce o viata terestra si nocturna. Tolereaza bine impactul antropic, traind adesea in asezari omenesti.

Efectivul acestei specii depaseste probabil cateva sute de mii. Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai-iunie.

Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, atat in pasuni, cat si pe malul Lacului Istria, in perioada de reproducere, in lunile aprilie-mai.

Rana ridibunda Este o specie predominant acvatica, preferand lacurile mari si adanci. Hiberneaza in apa ingropata in mâl. Este foarte sensibila la scaderea concentratiei de oxigen. Este activa atat ziua cat si noaptea. Traieste numai in imediata vecinatate a apei, preferand balti sau lacuri permanente si adanci. Este frecvent intalnita si pe malul apelor curgatoare mari. Efectivul este ridicat, dar deoarece cantitati foarte mari de broaste sunt comercializate sau utilizate in invatamant, in anumite zone existenta populatiilor poate fi periclitata. Reproducerea dureaza din martie pana in mai. Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in Lacul Istria, in tot cursul anului.

Pelobates syriacus balcanicus

Este o specie sapatoare; prefer regiuni cu vegetatie psamofila si soluri nisipoase, in care se ingroapa. Pentru reproducere are nevoie de lacuri sau balti mai adanci, intinse, limpezi si cu vegetatie putin abundenta; in afara scurtului sezon de reproducere, adultii traiesc pe uscat si sunt activi noaptea. Efectivul acestei specii este probabil sub zece mii de indivizi.

Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, atat in pasuni, cat si pe malul Lacului Istria, in perioada de reproducere, in lunile aprilie-mai.


Triturus vulgaris vulgaris

Este o specie intalnita in vecinatatea unor bazine statatoare mari sau mici, permanente sau temporare (lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri, etc.), in care se reproduce. Prefera ca in jurul apelor sa existe posibilitati ample de adapostire (stuf, papuris, arbori, tufisuri, pietre, etc.); in afara perioadei de reproducere traieste pe uscat, desi unele exemplare raman in apa tot anul (exista si populatii neotenice, de pilda in Delta Dunarii, ce traiesc in apa tot timpul anului); poate hiberna in apa sau pe uscat. Se intalneste de la 0 la 1900 altitudine.

Efectivul acestei specii depaseste probabil cateva sute de mii. Reproducerea are loc in lunile martie-iunie.

Specia a fost identificata in vecinatatea amplasamentului, in zonele cu stufaris din Lacul Istria, in lunile mai-iulie. Reptile

Tabel B.2.2 – Specii de reptile observate in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”

Denumire stiintifica Denumire populara Statut de conservare conform Legea 49/2011

Emys orbicularis Broasca testoasa de apa Anexa 3, Anexa 4a

Testudo graeca ibera Testoasa de uscat dobrogeana Anexa 3, Anexa 4a

Lacerta viridis Guster verde Anexa 4a

Podarcis taurica Soparla de iarba Anexa 4a

Natrix natrix Sarpe de casa

Natrix tessellata Sarpe de apa Anexa 4a

Dolichophis caspius Sarpe rau Anexa 4a, Anexa 4b

Emys orbicularis

Este o specie ce prefera apele statatoare si lin curgatoare, pana la circa 700 m altitudine. Femela depune 6-10 oua intr-un cuib sapat pe malul apelor. Se hraneste cu viermi, raci, melci, broaste si pesti.

Efectivul acestei specii este probabil de ordinul zecilor de mii. Reproducerea are loc in lunile martie-aprilie, uneori si mai tarziu. Aceasta specie a fost observata pe malul Lacului Istria.

Testudo graeca ibera

Este o specie intalnita in paduri, stepe, regiuni cu tufisuri si stancarii, uneori si pe nisipuri. Azi arealul este mult restrans, fiind eliminata din cea mai mare parte a fostului sau areal romanesc. Femela depune ouale (cate 2-10) in cate 2-3 cuiburi sapate in pamant afanat.

Efectivul acestei specii este probabil sub 5000 mii de exemplare. Reproducerea are loc in lunile mai-iunie, rar si mai tarziu. Aceasta specie a fost observata in proximitatea cetatii Histria.

Lacerta viridis


Este o specie intalnita in special in tufarisuri, preferand marginile padurilor. Masculul are gusa albastra, putand fi astfel usor de recunoscut. Consuma insecte. La scurt timp dupa imperechere (luna mai) femela depune chiar si 20 de oua. Pui eclozeaza dupa aproximativ doua luni. Efectivul acestei specii este probabil de ordinul sutelor de mii.

Reproducerea are loc in lunile mai-iunie. Aceasta specie a fost observata intr-o zona de pasune, la Movilele Dese. Podarcis taurica

Este o specie intalnita pe terenuri inierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase, pante descoperite sau cu vegetatie arbustiva rara, paduri rare, poieni si liziere, marginea culturilor agricole si uneori si in ele; ocupa chiar si biotopi modificati de om (taluzuri artificiale, terasamente, etc.). Efectivul acestei specii este probabil, de ordinul sutelor de mii.

Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Aceasta specie a fost identificata la fiecare iesire pe teren incepand cu luna aprilie. A fost observata in pajistile pasunate si suprapasunate, in terenurile agricole, cat si pe drumurile de exploatare. Se poate aprecia ca populatia este viabila si stabila, fiind observate exemplare din ambele sexe in toate stadiile de dezvoltare. Natrix natrix

Este o specie intalnita in zone umede si cu vegetatie deasa. Se hraneste in special cu broaste si soareci. Pentru imperechere se pot strange intr-un loc zeci de exemplare. Efectivul acestei specii este probabil de ordinul sutelor de mii.

Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai-iunie-iulie. Aceasta specie a fost identificata pe malul Lacului Istria. Natrix tessellata

Este o specie intalnita in si pe langa ape statatoare sau curgatoare permanente, dulci, salmastre sau sarate; inoata si in mare. Efectivul acestei specii este probabil de ordinul sutelor de mii.

Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Aceasta specie a fost identificata pe malul Lacului Istria. Dolichophis caspius (sin. Coluber caspius)

Este o specie intalnita in stepe si silvostepe, liziere, pante, viroage cu loess sau stancarie, raristi de foioase, luminisuri, tufarisuri, terenuri pietroase cu arbori sau arbusti; a fost gasit si in ruine. Efectivul acestei specii este probabil, de ordinul miilor.

Reproducerea are loc in lunile mai-iunie. Specia a fost observata in zona Movilele Dese, din vecinatatea proiectlui. Din observatiile facute, se poate aprecia ca este o populatie viabila, stabila, fiind identificati numerosi


masculi, femele mature si juvenili. Populatia identificata la Movilele Dese are legatura cu populatia din zona Cetatii Histria.

Pasari

Tabel B.2.3 – Specii de pasari observate in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”

Nr. Crt. Denumire stiintifica Denumire populara Statut de conservare conform Legii 49/2011

1 Podiceps cristatus Corcodel mare

2 Phalacrocorax carbo Cormoran mare

3 Pelecanus onocrotalus Pelican comun 3

4 Pelecanus crispus Pelican cret 3

5 Nycticorax nycticorax Starc de noapte 3

6 Egretta garzetta Egreta mica 3

7 Casmerodius albus Egreta mare 3

8 Ardea cinerea Starc cenusiu

9 Ardea purpurea Starc rosu 3

10 Ciconia nigra Barza neagra 3

11 Ciconia ciconia Barza alba 3

12 Plegadis falcinellus Tiganus 3

13 Platalea leucorodia Lopatar 3

14 Cygnus olor Lebada de vara

15 Cygnus columbianus Lebada mica

16 Cygnus cygnus Lebada de iarna 3

17 Anser albifrons Garlita mare

18 Anser anser Gasca de vara

19 Branta ruficollis Gasca cu gat rosu 3

20 Tadorna ferruginea Califar rosu 3

21 Tadorna tadorna Califar alb

22 Anas penelope Rata fluieratoare

23 Anas strepera Rata pestrita

24 Anas crecca Rata mica

25 Anas platyrhynchos Rata nare

26 Anas clypeata Rata lingurar

27 Aythya ferina Rata cu cap castaniu

28 Aythya nyroca Rata rosie 3

29 Pernis apivorus Viespar 3

30 Milvus migrans Gaie neagra 3

31 Haliaeetus albicilla Codalb 3

32 Circaetus gallicus Serpar 3

33 Circus aeruginosus Erete de stuf 3

34 Circus cyaneus Erete vanat 3

35 Circus macrourus Erete alb 3


36 Circus pygargus Erete sur 3

37 Accipiter gentilis Uliu porumbar

38 Accipiter nisus Uliu pasarar

39 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte 3

40 Buteo buteo Sorecar comun

41 Buteo rufinus Sorecar mare 3

42 Buteo lagopus Sorecar incaltat

43 Aquila pomarina Acvila tipatoare mica 3

44 Aquila clanga Acvila tipatoare mare 3

45 Hieraaetus pennatus Acvila mica 3

46 Pandion haliaetus Uligan pescar 3

47 Falco tinnunculus Vanturel rosu 4b

48 Falco vespertinus Vanturel de seara 3

49 Falco columbarius Soim de iarna

50 Falco subbuteo Soimul randunelelor 4b

51 Falco cherrug Soim dunarean 3

52 Falco peregrinus Soim calator 3

53 Perdix perdix Potarniche

54 Coturnix coturnix Prepelita

55 Phasianus colchicus Fazan

56 Himantopus himantopus Piciorong 3

57 Recurvirostra avosetta Ciocintors 3

58 Burhinus oedicnemus Pasarea ogorului 3

59 Glareola pratincola Ciovlica ruginie 3

60 Charadrius dubius Prundaras gulerat mic

61 Pluvialis apricaria Ploier auriu 3

62 Pluvialis squatarola Ploier argintiu

63 Vanellus vanellus Nagat

64 Philomachus pugnax Bataus

65 Gallinago gallinago Becatina comuna

66 Scolopax rusticola Sitar de padure

67 Limosa limosa Sitar de mal

68 Numenius arquata Culic mare

69 Tringa erythropus Fluierar negru

70 Tringa totanus Fluierar cu picioare rosii

71 Tringa nebularia Fluierar cu picioare verzi

72 Tringa ochropus Fluierar de zavoi

73 Philomacus pugnax Bataus 3

74 Larus melanocephalus Pescarus cu cap negru 3

75 Larus minutus Pescarus mic 3

76 Larus ridibundus Pescarus razator

77 Larus canus Pescarus sur

78 Larus cachinnans Pescarus caspic

79 Sterna nilotica Pescarita razatoare 3


80 Sterna caspia Pescarita mare 3

81 Sterna hirundo Chira de balta 3

82 Chlidonias hybrida Chirighita cu obraz alb 3

83 Chlidonias niger Chirighita neagra 3

84 Chlidonias leucopterus Chirighita cu aripi albe

85 Columba palumbus Porumbel gulerat

86 Streptopelia decaocto Gugustiuc

87 Cuculus canorus Cuc

88 Athene noctua Cucuvea 4b

89 Asio otus Ciuf de padure

90 Caprimulgus europaeus Caprimulg 3

91 Apus apus Drepnea neagra

92 Merops apiaster Prigorie 4b

93 Coracias garrulus Dumbraveanca 3

94 Upupa epops Pupaza 4b

95 Jynx torquilla Capintortura 4b

96 Melanocorypha calandra Ciocarlie de baragan 3

97 Calandrella brachydactyla Ciocarlie de stol 3

98 Galerida cristata Ciocarlan

99 Lullula arborea Ciocarlie de padure 3

100 Alauda arvensis Ciocarlie de camp

101 Riparia riparia Lastun de mal

102 Hirundo rustica Randunica

103 Hirundo daurica Randunica roscata

104 Delichon urbica Lastun de casa

105 Anthus campestris Fasa de camp 3

106 Anthus trivialis Fasa de padure

107 Anthus pratensis Fasa de lunca

108 Anthus cervinus Fasa rosiatica

109 Motacilla flava Codobatura galbena 4b

110 Motacilla citreola Codobatura cu cap galben 4b

111 Motacilla cinerea Codobatura de munte 4b

112 Motacilla alba Codobatura alba 4b

113 Troglodytes troglodytes Ochiuboului

114 Erithacus rubecula Macaleandru 4b

115 Phoenicurus ochruros Codros de munte 4b

116 Phoenicurus phoenicurus Codros de padure 4b

117 Saxicola rubetra Maracinar mare

118 Saxicola torquata Maracinar negru

119 Oenanthe isabellina Pietrar rasaritean

120 Oenanthe oenanthe Pietrar sur

121 Oenanthe pleschanka Pietrar negru 3

122 Turdus pilaris Cocosar

123 Turdus philomelos Sturz cantator


124 Acrocephalus palustris Lacar de mlastina

125 Acrocephalus scirpaceus Lacar de stuf

126 Acrocephalus arundinaceus

Lacar mare

127 Hippolais pallida Frunzarita cenusie

128 Phylloscopus collybita Pitulice mica 4b

129 Phylloscopus trochilus Pitulice fluieratoare 4b

130 Parus caeruleus Pitigoi albastru

131 Parus major Pitigoi mare

132 Panurus biarmicus Pitigoi de stuf 4b

133 Oriolus oriolus Grangur 4b

134 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic 3

135 Lanius minor Sfrancioc cu frunte neagra

3

136 Lanius excubitor Sfrancioc mare

137 Lanius senator Sfrancioc cu cap rosu

138 Pica pica Cotofana

139 Corvus monedula Stancuta

140 Corvus frugilegus Cioara de semanatura

141 Corvus corone cornix Cioara griva

142 Corvus corax Corb 4b

143 Sturnus vulgaris Graur

144 Sturnus roseus Lacustar 4b

145 Passer domesticus Vrabie de casa

146 Passer hispaniolensis Vrabie negriciosa 4b

147 Passer montanus Vrabie de camp

148 Fringilla coelebs Cinteza

149 Fringilla montifringilla Cinteza de iarna

150 Carduelis chloris Florinte 4b

151 Carduelis carduelis Sticlete 4b

152 Carduelis spinus Scatiu 4b

153 Carduelis cannabina Canepar 4b

154 Plectrophenax nivalis Pasarea omatului 4b

155 Emberiza citrinella Presura galbena

156 Emberiza hortulana Presura de gradina 3

157 Emberiza schoeniclus Presura de stuf

158 Emberiza melanocephala Presura cu cap negru 4b

159 Miliaria calandra Presura sura 4b

Pe amplasamentul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” si in vecinatatea acestuia au fost observate 159 de specii de pasari. Dintre acestea 54 de pasari sunt enumerate in Anexa 3 a Legii 49/2011.

Evaluare A

Date dinteres in formDelta D

O suprareabilitaROSPAdin sup(Figura

Figura Istria- juNotă: haperimetrureabilitar

ConformSinoe, afie suntin perimcomuna

1.

Adecvata pentru

espre prezcomunitar

mularul staDunarii si C

afata de 3,24are trama st

A0031 Deltaprafata situa B.2.1.).

B.2.1. Amudetul Consasura bleu – u ROSCI0065re trama strada

m formularaceasta arie t cuibaritoarmetrul, sau a Istria- jude

Burhinus ostradala, coMovilele Dsubstrat pie

u proiectul “ Am

zenţa, localr prezente pandard al Complex Ra

4 ha (pe o ltradala, coma Dunarii s

ului Natura

mplasarea pstanta” faţă

perimetru R5 Delta Dunarala, comuna Is

rului standaa fost dese

re in aceastaimediata veetul Constan

oedicnemus omuna Istri

Dese. Speciaetros, unde

menajarea si re

lizarea, poppe suprafaţariei naturazim-Sinoe

ungime de muna Istria-si Complex

2000 ROS

proiectului de ROSPA

ROSPA0031 Drii; linie galbstria- judetul C

ard al situlumnata pentra arie protejecinatate anta”:

– în perimia- judetul a preferă caexistă sufic

eabilitare trama

pulaţia şi eţa şi în imerale proteje

4628,77 m)judetul Co Razim-SinSPA0031 D

„AmenajarA0031 Delta

Delta Dunaribenă – drum Constanta”.

ui ROSPA0ru conservajata. Dintre proiectului

metrul proiConstanta”

a locuri de ciente locuri

a stradala, com

ecologia spediata vecinate de inte

) din perimenstanta” se

noe. Zona rDelta Duna

re si reabila Dunarii si ii si Complexmodernizat d

0031 Deltaarea a 49 de

acestea, urm„Amenajar

iectului „A”, cuibăreştcuibărit zo

i în care ex

muna Istria- jud

peciilor şi/snătate a plaeres comun

etrul proiectsuprapune

respectiva rarii si Com

litare tramaComplex Rx Razim-Sino

din cadrul pro

a Dunarii sie specii, carematoarele 4re si reabilit

Amenajare ste o singurone ierboaseemplarele s

deţul Constanta

sau habitatanului, mennitar ROSP

tului „Amencu suprafat

reprezinta 0mplex Razim

a stradala, Razim-Sinoe

oe; hasura moiectului „Am

i Complex e fie sunt re4 specii cuibtare trama s

si reabilitarră pereche e aride, incsă aibă posi

50 ”

telor de nţionate PA0031

najare si ta sitului 0,0006% m-Sinoe

comuna e. magenta –

menajare si

Razim-ezidente, baresc si stradala,

re trama în zona lusiv cu ibilitatea


de a se ascunde. În general este o pasăre gregară, uneori fiind prezente mai multe perechi cuibăritoare în aceeaşi zonă. Este o specie activă mai ales în timpul nopţii, care se hrăneşte predominant cu insecte, ocazional şi cu vertebrate de talie mică.

2. Ciconia ciconia (Barza alba) – doua perechi cuibaresc pe stalpii de Linie Electrica Aeriana in intravilanul localitatii Istria, spre iesirea vestica a acesteia. Specie de talie mare care cuibăreşte în majoritatea cazurilor în localităţi (sporadic şi în copaci sau alte structuri înalte din afara localităţilor). Se hrăneşte cu insecte de talie mare şi diferite specii de vertebrate de talie mică (amfibieni, reptile, mamifere).

3. Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) – o pereche cuibareste in zona fermei piscole proprietate privata de langa prezentul proiect. Specia prefera toate zonele in care se gasesc trupuri de padure, hatisuri, paduri cu poieni si mult subarboret, de asemenea de-a lungul vailor unde se afla vegetatie subarborescenta sau arbustiva, incepand de la nivelul marii pana in zona golurilor subalpine. Se hraneste cu larve si adulti de insecte, soareci si uneori chiar cu pasarele si soparle.

4. Melanocorypha calandra (Ciocarlia de Baragan) – un numar relativ mic de perechi cuibaresc in zona numita Movilele Dese, la o distanta de peste 35-40 m fata de drum. Specia preferă ca zone de cuibărit habitatele deschise şi culturile agricole. În perioada de cuibărit este solitară şi teritorială, în alte perioade ale anului este are comportament gregar. Se hrăneşte cu insecte şi seminţe.

5. Coracias garrulus (Dumbraveanca) – 3 perechi apartinand acestei specii cuibaresc in stalpii de Linie Electrica Aeriana. Specia preferă regiunile deschise, de stepă şi silvostepă, cuibărind în scorburi, crăpături din maluri abrupte etc. Se hrăneşte cu insecte, rozătoare, amfibieni, păsări de talie mică.

Celelalte 44 de specii cuibaritoare sau sedentare din situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe nu cuibaresc in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” si nici in zonele din imediata vecinatate. Speciile respective sunt:

Ardea purpurea – in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” au fost observate numeroase exemplare in perioada de primavara si vara care se hraneau si tranzitau in zona proiectului, pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specie iubitoare a zonelor inundabile cu vegetatie bogata, mai ales stuficola; cuibareste pe sol, in stuf, pe tufe de rachita, arbori, clocind de obicei in colonii, singur sau mixte. Se hraneste cu amfibieni, rozatoare, peste, pui de pasari, ocazional cu popandai.

Aythya nyroca – în timpul migraţiilor exemplare sporadice tranzitează perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie rar observata. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera mai ales lacurile litorale, Delta Dunarii, apele linistite interioare cu vegetatie bogata. Cuibareste mai ales in scorburi, captusite in care femela depune intre 7 si 12 oua. Se hraneste cu plante acvatice, seminte, radacini.

Buteo rufinus – in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” au fost observate in perioada de primavara si vara exemplare care se hraneau si tranzitau in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia este adaptată


zonelor de stepă şi silvostepă, cuibărind solitar pe diferite suporturi înalte (pereţi stâncoşi, copaci, clădiri părăsite, stâlpi de medie şi înaltă tensiune etc.).

Chlidonias hybridus – in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” au fost observate in perioada de primavara, toamna si vara exemplare care se hraneau si tranzitau in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera apele dulci din lunca Dunarii si interioare, cloceste in colonii; cuibareste pe suprafata apei in plante acvatice sau stuf. Se hraneste cu vietuitoare acvatice, larve si adulti de insecte.

Ciconia nigra – în timpul migraţiilor exemplare sporadice tranzitează perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia este de talie mare, care cuibăreşte în copaci înalţi, de obicei din interiorul pădurilor. Se hrăneşte cu insecte de talie mare şi diferite specii de vertebrate de talie mică.

Circus aeruginosus – specia a fost observata deseori in perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fie in tranzit, fie in cautare de hrana. Mai multe perechi folosesc frecvent zona in cautare de hrana. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia cuibăreşte solitar, în stufărişuri. De regulă, migrează tot solitar. Se hrăneşte cu vertebrate de talie mică (paseriforme şi micromamifere), eventual cu cadavre.

Circus pygargus – un numar mic de exemplare a fost observat in timpul migratiilor tranzitand zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe sau mai la nord de acest sit. Specia preferă pentru cuibărit tufe înalte şi copaci (uneori cuibărind şi pe sol în apropierea acestora) atât din apropierea zonelor umede, cât şi pajişti sau culturi agricole. Se hrăneşte în zone cu vegetaţie joasă, cu insecte de talie mare sau vertebrate de talie mică (şopârle şi micromamifere).

Casmerodius albus – (sin. Egretta alba) specie relativ comuna in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor; Uneori poate fi observata si in perioada de iarna. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera intinderile mari de stuf, zonele linistite. Isi construieste cuibul pe stuf vechi sau in salcii joase. Se hraneste cu pesti mici, insecte, serpi si amfibieni.

Egretta garzetta – specie relativ comuna in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor. Este cunoscut faptul ca specia cuibareste in zona. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera baltile mari, zonele inundabile bogate in stuf, cuibul amplasandu-l pe trestie sau in arbori, clocind in colonii mixte. Se hraneste cu vietuitoare acvatice (mai ales broaste si insecte).


Emberiza hortulana – un numar mic de exemplare a fost observat in timpul migratiilor tranzitand zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia cuibăreşte de regulă în zone deschise, cu vegetaţie ierboasă relativ înaltă, preferând habitate cu tufe rare şi vecinătatea pădurilor. Se hrăneşte cu insecte, melci şi seminţe.

Falco cherrug – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata. Specia are obiceiul de a ocupa cuiburile parasite ale altor specii de pasari rapitoare mari, sau sa le goneasca pe acestea. Hrana este formata in mod deosebit din pasari, pe care le captureaza din zbor.

Falco vespertinus – un numar mic de exemplare a fost observat in timpul migratiilor tranzitand zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia preferă habitatele mozaicate, cuibărind colonial în pâlcuri de copaci (foloseşte cuiburile de ciori de semănătură, uneori şi cuiburi de coţofene) şi hrănindu-se în zone deschise. Consumă predominant insecte şi vertebrate terestre de talie mică (şopârle, paseriforme, micromamifere etc.).

Gelochelidon nilotica – specie relativ comuna in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor. Este cunoscut faptul ca specia cuibareste in zona. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera lagunele litorale, clocind in colonii mixte. Cuibareste in vegetatie joasa de saraturi. Se hraneste cu insecte, insa si mici rozatoare si soparle.

Glareola pratincola – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia cloceste de-a lungul lagunelor Marii Negre si in unele zone de pe Dunare. Prefera apropierea zonelor umede salmastre, uneori chiar sarate. Cuibareste in colonii pe nisipuri, namol uscat, terenuri agricole. Se hraneste cu insecte pe care le prinde chiar si din zbor.

Haliaeetus albicilla – exemplare sporadice au fost observate tranzitând zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” (de exemplu, în toamna anului 2010 a fost înregistrat un singur exemplar în această zonă cu ocazia deplasărilor pe teren). Specia cuibăreşte în Delta Dunării (probabil şi în alte zone de-a lungul văii Dunării) pe copaci înalţi. Se hrăneşte cu peşti şi păsări, deseori consumând şi cadavre.

Himantopus himantopus – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specie prezenta mai ales in zona lacurilor litorale, lunca si


baltile Dunarii, in colonii, izolat sau in asociere cu alte specii. Se hraneste cu insecte acvatice, gasteropode si crustacee mici.

Lanius minutus – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia preferă pentru cuibărit rariştile de păduri, tufărişurile, chiar şi zonele antropizate (grădin, vii), hrănindu-se cu insecte şi melci, dar ocazional consumă şi vertebrate de talie mică (paseriforme, rozătoare).

Larus melanocephalus – în timpul migraţiilor exemplare sporadice tranzitează perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Cuibăreşte colonial în zone umede (lacuri). Se hrăneşte cu nevertebrate (de regulă, cu insecte).

Lullula arborea – un număr mic de exemplare a fost observat şi în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară tranzitând zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie foarte rar observata. Specia preferă lizierele sau poienile pădurilor, cuibăreşte în tufe şi se hrăneşte cu insecte.

Milvus migrans – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Este o specie care cuibăreşte solitar în zone forestiere, dar în alte perioade ale anului manifestă un comportament gregar (inclusiv migrând în grupuri). Se hrăneşte cu păsări de talie mică, micromamifere, lilieci, dar consumă şi cadavre, peşti etc.

Nycticorax nycticorax – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specie iubitoare a zonelor umede intinse cu vegetatie bogata, mai ales in lunca si delta Dunarii, insa uneori si pe cursurile afluentilor mai principali. Se hraneste cu mormoloci, pesti mici, larve si insecte, rozatoare.

Pelecanus crispus – specie rara in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera zonele umede, intinse, cu multa apa, de asemenea cele inundate. Se hrăneşte cu peşte.

Pelecanus onocrotalus – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată in perioada estivala cat si în perioadele de migraţie, un număr mare de exemplare tranzitând această zonă. Exemplarele aparţin efectivului cuibăritor din situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia cuibăreşte colonial în zonele umede, în locuri izolate, la distanţă de localităţi. Se hrăneşte cu peşte.


Platalea leucorodia – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera zonele cu stuf cu ape intinse si putin adanci. Se hraneste numai cu fauna acvatica (zooplankton) filtrata cu ajutorul ciocului, uneori si tipari.

Plegadis falcinellus – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, neclocitoare, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera baltile mari, linistite mai ales din Delta Dunarii; cuibareste in colonii asociat cu alte specii de starci. Se hraneste in mod deosebit cu lipitori, insecte si mici vietuitoare acvatice.

Recurvirostra avosetta – specie relativ comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specia prefera apropierea apelor si zonele umede deschise, prezenta in Dobrogea, in zona lacurilor litorale si a baltilor mari. Se hraneste cu crustacee, viermi policheti, larve de Chironomidae.

Sterna hirundo – specie comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata atat in perioada estivala, cat si in perioada migratiilor, in special pe malul Lacului Istria. Exemplarele observate cuibaresc probabil in situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe. Specie frecventa in toate zonele umede, cuibarind in colonii simple sau mixte. Se hraneste cu diverse specii acvatice, insecte, crustacee, moluste si pestisori.

Dintre speciile nominalizate ca fiind cuibăritoare sau rezidente în situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe nu au fost observate în zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” următoarele 17 specii:

1 Alcedo atthis 10 Oenanthe pleschanka

2 Ardeola ralloides 11 Phalacrocorax pygmeus

3 Botaurus stellaris 12 Picus canus

4 Charadrius alexandrinus 13 Porzana parva

5 Dendrocopos medius 14 Porzana porzana

6 Dendrocopos syriacus 15 Sterna albifrons

7 Dryocopus martius 16 Sterna sandvicensis

8 Falco naumanni 17 Sylvia nisoria

9 Ixobrychus minutus

Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 13 specii care iernează în respectivul sit Natura 2000. Dintre acestea, următoarele 5 specii au fost observate în zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”:


Aquila clanga – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata.

Branta ruficollis – specie comuna in apropierea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, specia fiind observata numai in perioada hivernala, innoptand in special pe Lacului Nuntasi si Lacul Sinoie.

Cygnus columbianus bewickii – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata.

Cygnus cygnus – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, fiind un oaspete de iarna obisnuit, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie rar observata.

Falco columbarius – în perioada hiemală, în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar observata.

Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având efective care iernează în situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe nu au fost observate în zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” următoarele 8 specii:

1 Anser erythropus 5 Gavia stellata

2 Egretta alba 6 Mergus albellus

3 Falco peregrinus 7 Oxyura leucocephala

4 Gavia arctica 8 Phalacrocorax pygmeus

Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 30 specii care tranzitează respectivul sit Natura 2000 cu ocazia migraţiilor. Dintre acestea, următoarele 16 specii au fost observate în zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”:

Accipiter brevipes – în perioadele de migraţie exemplare sporadice tranzitează zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie foarte rar observata in zona. Cuibareste in copaci, in padurile de foioase rare, la marginea padurii, cuibul captusindu-l cu frunze verzi. Se hraneste cu insecte si diferite animale mici.

Aquila pomarina – în perioadele de migraţie exemplare sporadice tranzitează zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie rar observata in zona. Cuibareste pe liziere de paduri aflate in zone cu lacuri, in


arbori, dar nu pe varful acestora. Se hraneste cu mamifere mici, pasari, broaste, soparle, serpi, insecte si hoituri proaspete.

Circaetus gallicus – în perioadele de migraţie exemplare sporadice tranzitează zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie rar observata in zona. Cuibareste in paduri foarte rare ce au in apropiere terenuri libere insorite unde poate gasi hrana preferata (serpi, soparle dar si broaste, soareci, insecte mari si moi, etc.).

Circus cyaneus – în perioadele de migraţie exemplare sporadice tranzitează zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind o specie relativ comuna in zona. În perioada de iarnă, zone invecinate proiectului pot servi drept cartiere de hranire pentru aceasta specie. Specia preferă zonele deschise (pajişti, terenuri agricole), unde se hrăneşte cu mamifere de talie mică, păsări etc.

Circus macrourus – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie rar observata. Circus macrourus cuibăreşte pe sol, în zone cu vegetaţie ierboasă înaltă. Specia se hrăneşte în zone deschise cu păsări de talie mică, micromamifere, sporadic şi cu reptile.

Gelochelidon nilotica – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie relativ comuna in zona. Specia prefera lagunele litorale, clocind in colonii mixte. Cuibareste in vegetatie joasa de saraturi. Se hraneste cu insecte, insa si mici rozatoare si soparle.

Hieraaetus pennatus – un număr mic de exemplare a fost observat şi în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară tranzitând zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, fiind in general o specie rar observata. Specia preferă pădurile rare, cuibărind solitar în copaci înalţi. Hieraaetus pennatus se hrăneşte preponderent cu mamifere de talie mică, păsări şi reptile.

Himantopus himantopus – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie relativ comuna in zona. Specie prezenta mai ales in zona lacurilor litorale, lunca si baltile Dunarii, in colonii, izolat sau in asociere cu alte specii. Se hraneste cu insecte acvatice, gasteropode si crustacee mici.

Lanius collurio – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr foarte mic de exemplare tranzitând această zonă, in special exemplare imature. Specia preferă pentru cuibărit habitatele cu multe tufe, hrănindu-se cu insecte, dar ocazional consumă şi vertebrate de talie mică (şopârle, micromamifere).


Lanius minor – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă. Exemplarele aparţinând efectivului cuibăritor din situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe, tranzitează şi se hrănesc în perimetrul prezentului proiect. Specia preferă pentru cuibărit rariştile de păduri, tufărişurile, chiar şi zonele antropizate (grădin, vii), hrănindu-se cu insecte şi melci, dar ocazional consumă şi vertebrate de talie mică (paseriforme, rozătoare).

Larus minutus – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie comuna in zona. Cuibareste in zonele umede linistite, putin adanci, singur sau in asociere cu alte specii de pescarus sau chire. Se hraneste cu insecte, larve de chironomide si alte vietuitoare mici acvatice

Pandion haliaetus – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie rar observata in zona. Cuibareste mai ales in regiunile nordice, folosind pentru cuib varful copacilor sau sau stanci izolate. Se hraneste cu peste.

Philomachus pugnax – în perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” şi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioadele de migraţie, un număr mare de exemplare tranzitând această zonă in timpul migratiilor. Cuibăreşte în nordul continentului, in locuri cu vegetaţie joasă din zone umede (mlaştini, bălţi). În timpul migraţiilor şi în perioada nupţială manifestă un comportament gregar. Se hrăneşte cu nevertebrate.

Pluvialis apricaria – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie rar observata in zona. Cuibareste in nordul Eurasiei, preferand plajele lacurilor mari salmastre si sarate.

Recurvirostra avosetta – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie relativ comuna in zona. Specia prefera apropierea apelor si zonele umede deschise, prezenta in Dobrogea, in zona lacurilor litorale si a baltilor mari. Se hraneste cu crustacee, viermi policheti, larve de Chironomidae.

Sterna caspia – exemplarele aparţinând acestei specii tranziteaza zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” în timpul migraţiilor de toamnă şi primăvară, fiind o specie relativ comuna in zona. Prefera apropierea coastelor marii, cloceste in colonii, instalandu-si cuibul pe sol sau pe nisipuri lipsite de vegetatie. Se hraneste cu diferite vietuitoare mici acvatice, peste mic

Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având efective care tranzitează situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe nu au fost observate în

Evaluare A

zona prurmătoa

Date dinteres in formDelta D O suprareabilitaROSCI2000 RO

Figura Istria- juNotă: haDunarii reabilitar

Adecvata pentru

roiectului „Aarele 14 spe

1 Aquila h

2 Charad

3 Gallinag

4 Larus g

5 Limosa

6 Lullula

7 Numeniespre prezcomunitar

mularul staDunarii

afata de 2,79are trama st0065 Delta OSPA0031

B.2.2. Amudetul Consasura magentasi Complex

re trama strada

u proiectul “ Am

Amenajare ecii:

heliaca drius alexango media

genei lapponica arborea

ius tenuiroszenţa, localr prezente pandard al

9 ha (pe o ltradala, com

a Dunarii. Z Delta Duna

mplasarea pstanta” faţă a – perimetruRazim-Sinoe;ala, comuna Is

menajarea si re

si reabilitar

drinus

tris lizarea, poppe suprafaţariei natur

ungime de muna Istria-Zona respectarii si Comp

proiectului de ROSCI0

u ROSCI0065; linie galbenstria- judetul C

eabilitare trama

re trama str

9101121314

pulaţia şi eţa şi în imerale protej

3987,53 m)judetul Co

tiva repreziplex Razim

„Amenajar0065 Delta 5 Delta Dunană – drum mConstanta”.

a stradala, com

radala, com

8 Phalacr

9 Phalaro

0 Porzana

1 Puffinus

2 Sterna s

3 Sylvia n

4 Xenus cecologia sp

ediata vecinjate de int

) din perimenstanta” se inta 0,0006%-Sinoe (Fig

re si reabilDunarii.

arii; hasura blmodernizat din

muna Istria- jud

muna Istria-

rocorax pygopus lobatusa pusilla s yelkouansandvicensisnisoria inereus

peciilor şi/snătate a plateres comu

etrul proiectsuprapune

% din supragura B.2.2.)

litare trama

leu – perimetn cadrul proi

deţul Constanta

judetul Co

gmeus s

s

sau habitatanului, men

unitar ROS

tului „Amencu suprafatafata sitului).

a stradala,

tru ROSPA00iectului „Ame

59 ”

nstanta”

telor de nţionate SCI0065

najare si ta sitului i Natura

comuna

031 Delta enajare si


Dintre speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065 Delta Dunarii, în perimetrul şi în imediata vecinătate a proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” au fost identificate cu ocazia investigaţiilor din perioada 2010 – 2011 urmatoarele specii: Plante:

Dintre cele cinci specii de plante (dintre care doua specii acvatice), in zona de studiu nu a fost identificata nici una dintre aceste specii.

Nevertebrate:

In formularul standard al sitului sunt enumerate noua specii de nevertebrate (o specie de gasteropod, doua specii de libelule, doua specii de coleoptere si patru specii de lepidoptere – doua specii de fluturi de zi si doua specii de fluturi de noapte). Dintre aceste specii nu a fost observata decat o specie de fluturi de zi in zona de studiu, si anume Lycaena dispar.

Pesti:

In formularul standard al sitului sunt enumerate 15 specii de pesti de interes comunitar. Dupa STARAS, 1995 in zona Histria sunt prezente nu mai putin de 43 de pesti, dintre care doar 10-12 sunt considerate ca fiind frecvente. Marea majoritate a speciilor sunt de talie mica, fara deosebita importanta economica. Studiul nu a vizat si aceasta grupa faunistica, intrucat este exclusiv acvatica, iar proiectul de fata, nu va efecta in nici un fel ecosisteme acvatice.

Amfibieni:

Specia Bombina bombina a fost observata pe malul Lacului Istria. Specia Triturus dobrogicus nu a fost observata in decursul investigatiilor.

Reptile:

Specia Emys orbicularis a fost observata in repetate randuri in Lacul Istria. De asemenea specia Testudo graeca ibera a fost identificata in proximitatea proiectului (la Cetatea Histria). Specia Vipera ursinii renardi nu a fost identificata in zona de studiu, dar este cunoscut faptul ca pe Grindul Chituc exista o populatie apartinand acestei specii.

Mamifere:

Specia Spermophilus citellus a fost observata in repetate randuri in proximitatea proiectului. Este cunoscut faptul ca pe Grindul Saele specie Mustela eversmannii este prezenta, insa specia nu a fost observata in decursul studiului. Vidra (Lutra lutra) este prezenta in zona (***, 2000) insa nici aceasta nu a fost observata in timpul studiului. De asemenea, in aceeasi situatie se afla si speciile Vormela peregusna si Mustela lutreola. Faptul ca acestea nu au fost observate se datoreaza faptului ca speciile au populatii mici, slab reprezentate, atat in trecut, si cu atat mai mult in prezent, cand impactul antropic este foarte ridicat asupra acestor specii.

Habitate:

Din cele 29 de tipuri de habitate prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii, in zona proiectului au fost identificate doua tipuri de habitate:


- Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition (cod Natura 2000: 3150) si, - Comunitati cu Salicornia si alte specii care colonizeaza terenuri umede si nisipoase (cod Natura 2000: 1310). Habitatul “Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition” a fost identificat in partea de sud, sud-vest si estul proiectului, iar habitatul “Comunitati cu Salicornia si alte specii care colonizeaza terenuri umede si nisipoase” a fost identificat in sudul proiectului.

Tipul de habitat “Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition” este prezent pe suprafete intinse in perimetrul cuprins intre Istria – Sinoie – Baia – Lunca – Jurilovca. De asemenea, pe intreg cuprinsul sitului Natura 2000, acest tip de habitat se intinde pe suprafete foarte mari. Tipul acesta de habitat nu va fi afectat, intrucat lucrarile se vor realiza pe drumul de exploatare existent, drum care se afla limita acestui tip de habitat.

Tipul de habitat “Comunitati cu Salicornia si alte specii care colonizeaza terenuri umede si nisipoase” este prezent pe suprafete mari, in zona de sud a proiectului, dar per amsamblu, ocupa suprafete mult mai mici decat tipul de habitat anterior descris, in situl ROSCI0065 Delta Dunarii. Tipul acesta de habitat nu va fi afectat, intrucat proiectul nu se suprapune cu acest tip de habitat.

Proiectul se suprapune cu diferite tipuri de habitate (conform Corine Land Cover):

- mlastini interioare (“inland marshes”) – echivalentul (local) al habitatului de interes comunitar Natura 2000 “Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition”; - mlastini saraturate (“salt marshes”) - echivalentul (local) al habitatului de interes comunitar Natura 2000 “Comunitati cu Salicornia si alte specii care colonizeaza terenuri umede si nisipoase”; - pasuni; - terenuri agricole;

Evaluare A

Figura Istria- juNotă: haalbastră moderniz

Adecvata pentru

B.2.3. Amudetul Cons

asura rosie – te– mlastini sa

zat din cadrul

u proiectul “ Am

mplasarea pstanta” faţă erenuri agricoaraturate (“sal proiectului „

menajarea si re

proiectului de tipurile

ole neirigate; halt marshes”);„Amenajare si

eabilitare trama

„Amenajarde habitate hasura galben; hasura verdi reabilitare tr

a stradala, com

re si reabil(conform C

na – mlastini ide – pasuni (rama stradala

muna Istria- jud

litare tramaCorine Landinterioare (“in(“pastures”); , comuna Istr

deţul Constanta

a stradala, d Cover). nland marshes

linie magentria- judetul Co

62 ”

comuna

”); hasura ta - drum onstanta”.


B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile narurale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

In zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” si in imediata vecinatate a acestuia, au fost identificate pana in prezent:

- 55 specii de pasari de interes comunitar, nominalizate in Anexa 3 a Legii 49/2011, din 157 de specii de pasari observate in total;

- 1 specie de amfibian (Bombina bombina), nominalizata in Anexa 3 a Legii 49/2011, si 3 specii (Hyla arborea, Bufo viridis si Pelobates syriacus), nominalizate in Anexa 4 a Legii 49/2011;

- 2 specii de reptile (Emys orbicularis si Testudo graeca ibera) nominalizate in Anexa 3 a Legii 49/2011 si 4 specii de reptile nominalizate in Anexa 4 a Legii 49/2011;

- 1 specie de mamifer de interes comunitar (Spermophilus citellus) nominalizat in Anexa 3 a Legii 49/2011.

- 2 tipuri de habitat natural de interes comunitar nominalizat in Anexa 21 a Legii 49 /2011.

Tabel B.3.1. Lista speciilor de pasari de interes comunitar nominalizate in Anexa 3 a Legii 49/2011, identificate in zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”.

Nr. Crt. Denumire stiintifica

Nr. Crt. Denumire stiintifica

1 Pelecanus onocrotalus 29 Pandion haliaetus 2 Pelecanus crispus 30 Falco vespertinus 3 Nycticorax nycticorax 31 Falco columbarius 4 Egretta garzetta 32 Falco cherrug 5 Casmerodius albus 33 Falco peregrinus 6 Ardea purpurea 34 Himantopus himantopus 7 Ciconia nigra 35 Recurvirostra avosetta 8 Ciconia ciconia 36 Burhinus oedicnemus 9 Plegadis falcinellus 37 Glareola pratincola

10 Platalea leucorodia 38 Pluvialis apricaria 11 Cygnus columbianus bewickii 39 Philomacus pugnax 12 Cygnus cygnus 40 Larus melanocephalus 13 Branta ruficollis 41 Larus minutus 14 Tadorna ferruginea 42 Sterna nilotica 15 Aythya nyroca 43 Sterna caspia 16 Pernis apivorus 44 Sterna hirundo 17 Milvus migrans 45 Chlidonias hybrida 18 Haliaeetus albicilla 46 Chlidonias niger 19 Circaetus gallicus 47 Caprimulgus europaeus

1 Anexa 2: Tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare

Evaluare A

Pelecan

Pelecanbaza trocomunaonocrotacestei

Relaţia

- ROSPproiectuComple

Distribu

CuibăreBiosfertranzit ţării, de(în altenumai îÎn zonatrama Constancuibăreaceastă hranire.

Notă. puntrecut; polConstanta

Adecvata pentru

20 Circu21 Circu22 Circu23 Circu24 Accip25 Buteo26 Aquila27 Aquila28 Hiera

nus onocrot

nus onocrotofică se gaa Istria- judtalus se aflăspecii este r

speciei Pel

PA0031 Deului sunt dexul Razim-

uţia speciei

eşte în preei Delta Duau fost ob

e regulă în se locuri exîn situaţii exa proiectulu

stradala, nta”, speciaşte, exemp

zonă în .

ncte galbene – zligonul rosu ind

a”.

u proiectul “ Am

us aeruginosus cyaneus us macrouruus pygargus piter brevipeo rufinus a pomarinaa clanga

aaetus penna

talus

talus are rolasesc in vedetul Constă in perioadridicata în a

lecanus ono

elta Dunăriidin popula-Sinoie;

Pelecanus

ezent numaunării, dar eservate şi îsudul şi sudxemplare sxcepţionale)ui „Amenaja

comuna a Pelecanusplarele obs

perioada

zone în care estedică zona de am

menajarea si re

sus

us

es

a

atus

l de controlcinatatea panta”. Ţinâ

da estivala înaceastă zonă

ocrotalus cu

şi Compleaţia care c

onocrotalus

ai în Rezerefective aflaîn alte zond-estul Romsporadice a) (Fig. B.3.1are si reabiIstria- ju

s onocrotaluservate foloestivala p

e certă prezenţamplasare a proie

eabilitare trama

44555555

l al populaţiroiectului „

ând cont den zona proieă.

u ariile natur

exul Razim cuibăreşte î

s

rvaţia ate în

ne ale mâniei ajung 1.). ilitare udetul us nu osind

pentru

FiPe

a speciei cuibărectului „Amenaj

a stradala, com

48 Coracia49 Melano50 Caland51 Lullula 52 Anthus 53 Lanius 54 Lanius 55 Emberiz

iilor locale „Amenajaree faptul că ectului, con

rale de inter

- Sinoie: eîn situl RO

ig. B.3.1. Zelecanus onitoare; puncte njare si reabilitar

muna Istria- jud

as garrulus ocorypha cadrella brachy

arborea campestris collurio minor za hortulan

de peşti. Spe si reabilitun număr

nsiderăm că

res comunit

exemplareleOSPA0031

Zone de semnocrotalus înnegre – zone în re trama stradal

deţul Constanta

alandra ydactyla

na

pecii care cotare trama mare de Pefuncţia eco

tar învecinat

e observate Delta Du

mnalare alen România.care a cuibărit

la, comuna Istri

64 ”

onstituie stradala, elecanus ologică a

te:

în zona unării şi

e speciei numai în ia- judetul

Evaluare A

Pelecan

Pelecantrofică Istria- juin perioredusa î

Relaţia


Distribu

CuibăreBiosfertranzit pde regulocuri situaţii În zonatrama Constancuibăreaceastă

Notă. puntrecut; polConstanta

Nyctico

NycticoamfibieproiectuŢinând estivalaacestei

Relaţia


Adecvata pentru

nus crispus

nus crispus se gasesc inudetul Cons

oada estivalîn această z

speciei Pel


uţia speciei

eşte în prei Delta Dpot fi obser

ulă în sudul exemplare excepţionala proiectulu

stradala, nta”, specşte, exemzonă în per

ncte galbene – zligonul rosu ind

a”.

orax nyctico

orax nycticoeni, pesti si ului „Amencont de fap

a, cat si in pspecii este r

speciei Nyc


u proiectul “ Am

are rol de cn vecinatatestanta”. Ţina în zona p

zonă.

lecanus crisp


Pelecanus

ezent numDunării, dar

rvate şi în şi sud-estulsporadice

le) (Fig. B.3ui „Amena

comuna cia Peleca

mplarele obrioada estiva

zone în care estdică zona de am

orax

orax are romamifere m

najare si reptul că un nperioada parelativ redu

cticorax nyc


menajarea si re

control al poea proiectul

nând cont deproiectului,

spus cu ariil


crispus

mai în Rezefective af

alte zone al României

ajung nu3.2.). ajare si rea

Istria-anus crispbservate fala pentru h

te certă prezenţmplasare a proie

ol de contrmici. Speciieabilitare t

număr relativasajului în

usa în aceast

cticorax cu


eabilitare trama

opulaţiilor llui „Amenae faptul că uconsiderăm

e naturale d


zervaţia flate în

ale ţării, (în alte mai în

abilitare judetul

pus nu folosind hranire.

FiPe

ţa speciei cuibăectului „Amena

rol al popui care consttrama stradv scazut de zona proiectă zonă.

ariile natura


a stradala, com

locale de peajare si reabun număr m

m că funcţia

de interes co


ig. B.3.2. Zelecanus criăritoare; puncteajare si reabilita

ulaţiilor loctituie baza tdala, comun

Nycticoraxctului, cons

ale de intere


muna Istria- jud

eşti. Specii cbilitare tram

mic de Pelececologică a

omunitar înv

exemplareleOSPA0031

Zone de semispus în Rom negre – zone îare trama strada

cale de nevtrofică se gana Istria- jx nycticoraxsiderăm că

es comunita

exemplareleOSPA0031

deţul Constanta

care constitma stradala,

anus crispua acestei sp

vecinate:


mnalare alemânia. în care a cuibărala, comuna Ist

vertebrate aasesc in vecjudetul Conx se află in pfuncţia eco

ar învecinate


65 ”

tuie baza comuna

us se află pecii este


e speciei

rit numai în tria- judetul

acvatice, cinatatea nstanta”. perioada

ologică a

e:


Evaluare A

Distribu

CuibăreDelta DinterioruBanat, Muntencursul TransilvÎn zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca

Notă. punproiectulu

Egretta

EgrettaSpecii reabilitanumăr rspecia ecologi

Relaţia - ROSPproiectuComple

DistribuCuibăreDelta Ddin inteInsula bazinul a MuresÎn zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca


Adecvata pentru

uţia speciei

eşte în prezDunării, preul tarii, mInsula Mic

niei, Moldovinferior

vaniei (Fig.a proiectulu

stradala, nta”, speciaşte, exemzonă în per

a loc de pas

ncte galbene – ui „Amenajare s

a garzetta

a garzetta acare const

are trama srelativ scazutranziteaza că a acestei

speciei EgrPA0031 Deului sunt dexul Razim-

uţia speciei eşte în prinDunării, preeriorul tarii:Mica a BPrutului, su

sului, Crisana proiectulu


a loc de pas


u proiectul “ Am

Nycticorax

zent în Recum si in p

mai ales in ca a Brailva (Larga Jal Siretu

. B.3.3.). ui „Amena

comuna a Nycticor

mplarele obrioada estivsaj.

zone în care esi reabilitare tra

are rol de ctituie baza stradala, cout de Egret

zona in ni specii este

retta garzettelta Dunăriidin popula-Sinoie;

Egretta garncipal în Reecum si in : lacurile di

Brailei, lacuudul Oltenina si Banat ui „Amena

comuna cia Egret



menajarea si re

x nycticorax

ezervaţia Bpuncte dispa

Campia deei, estul siJijia, lunca

ului) si C

ajare si reaIstria-

rax nycticobservate fvala pentru h

este certă prezeama stradala, co

ontrol al potrofică se

muna Istriata garzettanumar relarelativ mar

ta cu ariile n şi Comple

aţia care c

rzetta ezervaţia Bmai multe

in estul Muuri si elestei, lunca in(Fig. B.3.4

ajare si reaIstria-

tta garzetbservate fvala pentru


eabilitare trama

x

iosferei arate in e Vest, i sudul Prului,

Campia

abilitare judetul rax nu

folosesc hranire,

FiNy

enţa speciei cuomuna Istria- ju

opulaţiilor gasesc in

a- judetul Cse află in p

ativ mare zre în această

naturale de exul Razim cuibăreşte î

Biosferei puncte

unteniei, tee din ferioara

4.). abilitare

judetul tta nu folosind hranire,

FiEg


a stradala, com

ig. B.3.3. Zycticorax nyuibăritoare; polidetul Constanta

locale de nn vecinatateConstanta”. perioada estizona proiecă zonă.

interes com- Sinoie: e

în situl RO

ig. B.3.4. Zgretta garzeuibăritoare; polidetul Constanta

muna Istria- jud

Zone de semycticorax înigonul rosu inda”.

nevrtebrate ea proiectuŢinând co

ivala, dar inctului, cons

munitar înveexemplareleOSPA0031

Zone de semetta în Romigonul rosu inda”.

deţul Constanta

mnalare alen România. dică zona de a

acvatice si ului „Amenont de faptun perioada psiderăm că

ecinate: e observate

Delta Du

mnalare aleânia. dică zona de a

66 ”

e speciei

amplasare a

broaste. najare si ul că un pasajului ă funcţia


e speciei

amplasare a

Evaluare A

Casmer

CasmeramfibieproiectuŢinând estivalaacestei

Relaţia


Distribu

CuibăreDunăriila LargmijlociuB.3.5.).În zonatrama Constancuibăreaceastă rareori pasaj.

Notă. punprezenţa scomuna Is

Ardea p

Ardea pmamife„Amenafaptul cperioadcă funcţ

Relaţia


Adecvata pentru

rodius albus

rodius albueni, serpi si ului „Amencont de fap

a, cat si in pspecii este r

speciei Cas


uţia speciei

eşte în Ri, si insular ga Jijia, Sau si in In a proiectul

stradala, nta”, specşte, exemzonă în pein perioada

ncte galbene – zspeciei cuibăritostria- judetul Co

purpurea

purpurea arere mici. Sajare si reabcă un numă

da pasajului ţia ecologic

speciei Ard


u proiectul “ Am

s – (sin. Egr

s are rol dmamifere m

najare si reptul că un nperioada parelativ redu

smerodius a


Casmerodi

Rezervaţia in interioru

atchinez, bansula Mica

lui „Amenacomuna

ia Casmemplarele ob

rioada estiva hivernala

zone în care esoare; poligonul onstanta”.

re rol de coSpecii care abilitare tramăr relativ sspecia tran

că a acestei

dea purpure


menajarea si re

retta alba)

e control amici. Speciieabilitare tnumăr relatasajului în

usa în aceast

albus cu arii


ius albus

Biosferei ul tarii (iazaltile de pe

a Brailei

ajare si reaIstria-

rodius albbservate fvala pentru a, dar si ca

ste certă prezen rosu indică zon

ontrol al poconstituie

ma stradalascazut de Aziteaza zonspecii este r

ea cu ariile n


eabilitare trama

al populaţiili care consttrama stradtiv scazut dzona proiectă zonă.

ile naturale


Delta zurile de e Prutul ). (Fig.

abilitare judetul

bus nu folosind hranire,

a loc de

FiCa

nţa speciei cuibna de amplasar

pulaţiilor lobaza trofi

, comuna IArdea purpua in numar relativ ridic

naturale de


a stradala, com

lor locale dtituie baza tdala, comunde Casmeroctului, cons

de interes c


ig. B.3.5. Zasmerodiusăritoare; semn

re a proiectului

ocale de peică se gasestria- judetuurea se aflrelativ mar

cata în aceas

interes com


muna Istria- jud

de nevertebrtrofică se gana Istria- jodius albus siderăm că

comunitar în

exemplareleOSPA0031

Zone de sem albus în Rode întrebare – „Amenajare si

esti, amfibieesc in veciul Constantlă in perioare zona proistă zonă.

munitar înve

exemplareleOSPA0031

deţul Constanta

rate acvaticasesc in vecjudetul Conse află in pfuncţia eco

nvecinate:


mnalare aleomânia. zone în care esreabilitare tram

eni, pui de pinatatea prota”. Ţinând ada estivalaectului, con

ecinate:


67 ”

ce, pesti, cinatatea nstanta”. perioada

ologică a


e speciei

ste posibilă ma stradala,

pasari si oiectului cont de

a, dar in nsiderăm


Evaluare A

Distribu

CuibăreDelta Dinteriorusa de razonelordiminua(Fig. B.În zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca


Ciconia

CiconiamamifeproiectuŢinând estivalaproiectu

Relaţia - ROSPproiectlRazim-

DistribuEste o sa ţării, rară în zproiectustradalaspecia cAerianamulte mzonă înmomen

Notă. cercproiectulu

Adecvata pentru

uţia speciei

eşte în prezDunării, prul tarii; foaaspandire s-r umede, area numer.3.6.). a proiectulu


a loc de pas


a ciconia

a ciconia arere de talie mului „Amen

cont de faa, dar in pului, consid

speciei CicPA0031 Delui sunt din Sinoie;

uţia speciei specie prezeaproape ex

zonele monului „Amena, comuna cuibăreşte pa (doua pemii de exemn funcţie

nt.

curi galbene– zui „Amenajare s

u proiectul “ Am

Ardea purp

zent în Rerecum si iarte rar in -a restrans pceea ce

rica a pop

ui „Amenacomuna

cia Ardeamplarele ob

rioada estivsaj.


re rol de comică. Specinajare si reaptul că unperioada paerăm că fun

conia ciconielta Dunării

populaţia c

Ciconia cicentă în cea xclusiv în

ntane (Fig. Bnajare si reIstria- jude

pe stalpi de erechi), efemplare trande condiţ

one în care estesi reabilitare tra

menajarea si re

purea

ezervaţia Bin balti mTransilvanipe masura aa determi

pulatiei clo

ajare si reaIstria-

a purpurebservate fvala pentru h


ontrol al popiile care coneabilitare t

n număr relasajului spencţia ecolog

ia cu ariile n şi Comple

care cuibăre

conia mai mare plocalităţi, fB.3.7.). În zeabilitare tretul ConstanLinie Elect

fective de nzitând aceiile meteo

e certă prezenţaama stradala, co

eabilitare trama

iosferei ari din ia. Aria asanarii inat si citoare.

abilitare judetul

ea nu folosind hranire,

FiAr


pulaţiilor lonstituie baztrama stradlativ scazutecia tranzitgică a aceste

naturale de exul Razim eşte în situl

parte fiind zona ama nta” trica mai

eastă de

Fig. BCicon

a speciei cuibăriomuna Istria- ju

a stradala, com

ig. B.3.6. Zrdea purpuruibăritoare; polidetul Constanta

ocale de insa trofică au

dala, comunt de Ciconiteaza zona ei specii este

interes com- Sinoie: eROSPA003

B.3.7. Zonenia ciconiaitoare; poligonudetul Constanta

muna Istria- jud

Zone de semrea în Româigonul rosu inda”.

ecte mari, au densitate rna Istria- jia ciconia

in numar e relativ mi

munitar înveexemplarele31 Delta Du

e de semnalaîn România

ul rosu indică loa”.

deţul Constanta


amfibieni, rredusă în pejudetul Conse află in p

foarte maca în aceast

cinate: e observate unării şi Co

are ale speca. ocul de amplasa

68 ”

e speciei

amplasare a

reptile şi erimetrul nstanta”. perioada

are zona tă zonă.

în zona omplexul

ciei

are a

Evaluare A

Ciconia

Ciconiavertebra„Amenafaptul cconside

Relaţia


Distribu

Cuibăredar si in(Fig. B(observDunăriifisei staÎn zonatrama Constanexempldoar ca


Plegadi

PlegadiSpecii reabilitanumăr pasajuluridicata

Relaţia


Adecvata pentru

a nigra

a nigra areate de talie majare si reabcă un numerăm că func

speciei Cic

PA0031 Deului sunt prexul Razim-

uţia speciei

eşte în judetn judetele C

B.3.8.), precvatie propri şi Compleandard). a proiectulu

stradala, nta”, speciaarele obserloc de pasa


is falcinellu

is falcinellucare const

are trama srelativ marui în zona

a în această z

speciei Pleg


u proiectul “ Am

e rol de comica. Speci

abilitare trammăr foarte m

cţia ecologi

conia nigra

elta Dunăriirobabil, din -Sinoie;

Ciconia nig

tul Arad, VCluj, Murescum si in rie) si ROexul Razim

ui „Amenacomuna

a Ciconia nirvate folosaj.


us

us are rol detituie baza stradala, core de Plegaproiectuluizonă.

gadis falcin


menajarea si re

ontrol al poii care constma stradalamic de Cicică a acestei

cu ariile nat

şi Complepopulaţia c

gra

Valcea, Doljs, Harghita sMuntii Ma

OSPA0031 – Sinoie (co

ajare si reaIstria-

igra nu cuibsind această


e control al ptrofică se

muna Istriaadis falcine, consideră

nellus cu ari


eabilitare trama

opulaţiilor tituie baza t, comuna I

conia nigrai specii este

turale de in

exul Razim care cuibăre

, Sibiu, si Salaj acinului

Delta onform

abilitare judetul

băreşte, ă zonă

FiCi


populaţiilorgasesc in

a- judetul Cellus se aflăm că funcţ

iile naturale


a stradala, com

locale de trofică se gastria- judetu tranziteaza redusa (pra

teres comun

- Sinoie: eeşte în situl

ig. B.3.8. Ziconia nigrauibăritoare; polidetul Constanta

r locale de ln vecinatateConstanta”. ă in perioadţia ecologic

e de interes


muna Istria- jud

nevertebratasesc in vecul Constanta zona in actic nula) î

nitar învecin

exemplareleROSPA00

Zone de sema în Românigonul rosu inda”.

ipitori si neea proiectuŢinând co

da estivala,că a acestei

comunitar î

exemplareleOSPA0031

deţul Constanta

te de talie cinatatea prota”. Ţinând perioada p

în această zo

nate:

e observate 31 Delta D

mnalare aleia. dică zona de a

evertebrate aului „Amenont de faptu, cat si in pi specii este

învecinate:


69 ”

mare si oiectului cont de

asajului, onă.

în zona Dunării şi

e speciei

amplasare a

acvatice. najare si ul că un perioada e relativ


Evaluare A

Distribu

CuibăreDelta Dpuncte Brailei,In trecudin lunB.3.9.).În zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca


Platalea

PlataleaSpecii reabilitanumăr pasajuluacestei

Relaţia - ROSPproiectuComple

Distribu

CuibăreDelta DMuntenLarga JÎn zonatrama Constancuibăreaceastă dar si ca


Adecvata pentru

uţia speciei

eşte în preDunării, si s

din Dobro Moldova –

ut era prezengul Dunar a proiectul

stradala, nta”, specşte, exemzonă în pe

a loc de pas


a leucorodi

a leucorodicare const

are trama srelativ mar

ui stationeaspecii este r

speciei PlaPA0031 Deului sunt dexul Razim-

uţia speciei

eşte în preDunării, In

niei – laculJijia (Fig. B.a proiectulu

stradala, nta”, specişte, exemzonă în per

a loc de pas


u proiectul “ Am

Plegadis fa

ezent în Resporadic in gea (Parch– lunca Pruent si in unrii si chiar

lui „Amenacomuna

ia Plegadmplarele oerioada estivsaj.

zone în care esoare; poligonulonstanta”.

ia

ia are rol dtituie baza stradala, core de Plata

aza doar catrelativ redu

atalea leucoelta Dunăriidin popula-Sinoie;

Platalea le

zent în Rensula Mical Amara, n.3.10.). ui „Amena

comuna ia Platalea



menajarea si re

alcinellus

ezervaţia Bafara acesteş), Insula

utului si larele bazine r din Bana

ajare si reIstria-

dis falcinelbservate vala pentru


de control atrofică se

muna Istriaalea leucorteva zile in

usa în aceast

rodia cu ari şi Comple

aţia care c

ucorodia

ezervaţia Ba a Brailenordul Mold

ajare si reaIstria-

a leucorodbservate fvala pentru


eabilitare trama

Biosferei teia; alte

Mica a rga Jijia. acvatice at (Fig.

abilitare judetul

llus nu folosind hranire,

FiPl


al zooplanktgasesc in

a- judetul Crodia se afzona proie

tă zonă.

iile naturaleexul Razim cuibăreşte î

Biosferei i, estul dovei –

abilitare judetul

dia nu folosind hranire,

FiPl


a stradala, com

ig. B.3.9. Zlegadis falcăritoare; semn

re a proiectului

tonului si rn vecinatateConstanta”. flă in perioectului, cons

e de interes - Sinoie: e

în situl RO

ig. B.3.10. Zlatalea leucuibăritoare; polidetul Constanta

muna Istria- jud

Zone de seminellus în Rde întrebare – „Amenajare si

rareori a poea proiectuŢinând co

oada estivasiderăm că

comunitar îexemplareleOSPA0031

Zone de secorodia în R

igonul rosu inda”.

deţul Constanta

mnalare aleRomânia.

zone în care esreabilitare tram

opulatiilor dului „Amenont de faptuala, iar in p

funcţia eco

învecinate: e observate

Delta Du


dică zona de a

70 ”

e speciei


de tipari. najare si ul că un perioada

ologică a


e speciei

amplasare a

Evaluare A

Cygnus

Cygnuscereale „Amenafaptul cconside

Relaţia - ROSPproiectuRazim-

Distribu

IerneazDelta Dlungul DÎn zonatrama Constanaceastă hranire,noptii.

Notă. Supsuprafata blinii punctreabilitare

Cygnus

CygnusconsumproiectuŢinând perioadnula) în

Relaţia

- ROSPproiectuRazim-

Distribu

Adecvata pentru

s cygnus

s cygnus arepaioase rasajare si reabcă un num

erăm că func

speciei CygPA0031 Deului sunt dinSinoie;

uţia speciei

a în prezeDunării, InsDunarii (Figa proiectulu

stradala, nta”, specia

zonă în , dar si ca

prafata portocableu – zone in ctate galbene –

e trama stradala

s columbian

s columbianma si cerealeului „Amencont de fap

da hivernalan această zon

speciei Cînvecinate:

PA0031 Deului sunt dinSinoie;

uţia speciei

u proiectul “ Am

e rol de cosarite. Speciabilitare trammăr relativ cţia ecologi

gnus cygnuselta Dunăriin populaţia

Cygnus cyg

ent în Rezesula Mica ag. B.3.11.). ui „Amenaj

comuna a Cygnus perioada h

a loc de o

alie – zone in ccare specia ierndirectii princip

a, comuna Istria

us bewickii

nus bewickiie paioase rasnajare si reptul că un nu, considerămnă.

Cygnus colu

elta Dunăriin populaţia

Cygnus col

menajarea si re

ontrol al veii care constma stradalamic de Cy

ică a acestei

s cu ariile n şi Complecare iernea

gnus

ervaţia Bioa Brailei s

jare si reabIstria- ju

cygnus folhivernala p

odihna pe t

care specia cuibneaza; suprafatapale de migratiea- judetul Const

i

i are rol de sarite. Speceabilitare tumăr foartem că funcţia

umbianus

şi Complecare iernea

lumbianus b

eabilitare trama

getatiei subtituie baza t, comuna I

Cygnus cygni specii este

aturale de inexul Razim aza în situl

osferei i de-a

bilitare udetul loseste pentru timpul

FiCy

bareste vara; sa galbena – zone; sageata rosieanta”.

control al cii care constrama strade mic de Cyga ecologică

bewickii cu

exul Razim aza în situl

bewickii

a stradala, com

bmerse si dtrofică se gastria- judetunus se află relativ redu

nteres comu- Sinoie: e

ROSPA003

ig. B.3.11.ygnus cygnuuprafata albast

ne in care speciae indică locul d

vegetatiei sstituie baza dala, comungnus columa acestei sp

u ariile na

- Sinoie: eROSPA003

muna Istria- jud

diverse ierbasesc in vecul Constantă doar in pusa în aceas

unitar învecexemplarele31 Delta Du

Harta de dus în zona vtra – zone in ca poate fi obser

de amplasare a p

submerse sitrofică se gna Istria- j

mbianus bewpecii este fo

aturale de

exemplarele31 Delta Du

deţul Constanta

uri dar concinatatea prota”. Ţinând perioada histă zonă.

cinate: e observate unării şi Co

distributie avest-palearccare specia estervata in timpul mproiectului „Am

i diverse ierasesc in vecjudetul Con

wickii se aflăoarte redusa

interes co

e observate unării şi Co

71 ”

nsuma si oiectului cont de

ivernala,

în zona omplexul

a speciei ctica. e rezidenta; migratiilor; menajare si

rburi dar cinatatea nstanta”. ă doar in a (practic

omunitar

în zona omplexul

Evaluare A

IerneazBiosferÎn zonatrama Constanbewickispecia Cîn perioloc de o


Branta

Branta cereale „Amenafaptul cfuncţia

Relaţia - ROSPproiectuRazim-

Distribu

IerneazDelta Dlungul DÎn zonatrama Constanaceastă hranire,noptii.


Tadorn

Adecvata pentru

a în preei Delta Dua proiectulu

stradala, nta”, specii, este obseCygnus cygoada hivernodihna pe tim


e trama stradala

ruficollis

ruficollis apaioase rasajare si reab

că un numărecologică a

speciei BraPA0031 Deului sunt dinSinoie;

uţia speciei

a în prezeDunării, sudDunarii (Figa proiectulu

stradala, nta”, specia

zonă în , dar si ca

ncte bleu – zonui „Amenajare s

a ferruginea

u proiectul “ Am

ezent doarunării (Fig. Bui „Amenaj

comuna cia Cygnuervata in st

gnus si folosnala pentru mpul noptii


a, comuna Istria

are rol de csarite. Speciabilitare tramr mare de Bra acestei spe

anta ruficollelta Dunăriin populaţia

Branta rufi

ent în Rezdul Campieg. B.3.13.). ui „Amenaj

comuna a Branta ru

perioada a loc de o

ne în care este si reabilitare tra

a

menajarea si re

în RezeB.3.12.). jare si reab

Istria- jus columbtoluri asociseste aceasthranire, dari.


ontrol al veii care constma stradalaranta ruficoecii este rela

lis cu ariile şi Complecare iernea

ficollis

zervaţia Bioi Romane s

jare si reabIstria- j

uficollis folhivernala

odihna pe

certă prezenţaama stradala, co

eabilitare trama

ervaţia

bilitare judetul bianus iata cu ă zonă r si ca

FiCy


egetatiei sutituie baza t, comuna Iollis se află ativ mare în

naturale deexul Razim aza în situl

osferei si de-a

bilitare judetul loseste pentru timpul

FiPl

a speciei in timomuna Istria- ju

a stradala, com

ig. B.3.12.ygnus c. bewuprafata albast

ne in care speciae indică locul d

ubmerse si dtrofică se gastria- judetudoar in peri

n această zon

e interes com- Sinoie: e

ROSPA003

ig. B.3.13. Zlatalea leuc

mpul iernii; poldetul Constanta

muna Istria- jud

Harta de dwickii în zotra – zone in ca poate fi obser

de amplasare a p

diverse ierbasesc in vecul Constantioada hivernnă.

munitar înveexemplarele31 Delta Du

Zone de secorodia în R


deţul Constanta

distributie ana vest-pale

care specia estervata in timpul mproiectului „Am

buri dar concinatatea prota”. Ţinând nala, consid

ecinate: e observate unării şi Co


dică zona de a

72 ”

a speciei earctica. e rezidenta; migratiilor; menajare si

nsuma si oiectului cont de

derăm că

în zona omplexul

e speciei

amplasare a

Evaluare A

TadornconstitustradalaTadorncateva zaceastă

Relaţia

- ROSPproiectuComplenomina

Distribu

CuibăreRazim-DobrogÎn zonatrama Constancuibăreaceastă hranire,


Aythya

Aythya gasesc judetul perioadpasajuluredusa î

Relaţia


Adecvata pentru

a ferrugineuie baza troa, comuna a ferruginezile in zonazonă.

speciei Tad

PA0031 Deului apartinexul Razimalizată);

uţia speciei

eşte în preSinoie, pre

gei (Fig. B.3a proiectulu

stradala, nta”, specişte, exemp

zonă în , dar si ca lo


nyroca

nyroca are in vecinataConstanta”

da estivala (ui stationeaîn această z

speciei Ayt

PA0031 Deului apartinexul Razim-

u proiectul “ Am

ea are rol dofică se gasIstria- jude

ea se află ia proiectului

dorna ferrug

elta Dunăriin unei pop

m-Sinoie (de

Tadorna fe

zent în Coecum si in 3.14.). ui „Amenaj

comuna ia Tadornaplarele ob

perioada oc de pasaj.


rol de contatea proiect”. Ţinând co(cuibaritul sza in zona p

zonă.

thya nyroca

elta Dunăriin unei pop-Sinoie;

menajarea si re

de control asesc in vecetul Constain perioadai, consideră

ginea cu ari

şi Complepulaţii care esi în fişa

erruginea

omplexul lasudul extr


a ferruginebservate fo

estivala


trol al vegetului „Ameont de faptuspeciei este proiectului,

cu ariile na

şi Complepulaţii care

eabilitare trama

al vegetatieiinatatea pro

anta”. Ţinânestivala, ia

ăm că funcţi

iile naturale

exul Razim cuibăreşte

standard N

agunar rem al

bilitare judetul ea nu olosind pentru

FiTa


etatiei acvatenajare si rul că un num

presupus, dconsiderăm

aturale de in

exul Razim cuibăreşte

a stradala, com

i si animaleoiectului „And cont dear in perioaia ecologică

e de interes

- Sinoie: eîn situl R

Natura 2000

ig. B.3.14. Zadorna ferru

uibăritoare; polidetul Constanta

tice. Specii reabilitare tmăr foarte mdar inca ned

m că funcţia

nteres comu

- Sinoie: eîn situl R

muna Istria- jud

elor mici acAmenajare e faptul că ada pasajulă a acestei s

comunitar î

exemplareleROSPA00310 a acestui

Zone de seuginea în R


care constitrama stradamic de Aythydovedit dire

a ecologică

unitar înveci

exemplareleROSPA0031

deţul Constanta

cvatice. Spesi reabilitarun număr

lui stationeaspecii este r

învecinate:

e observate 1 Delta Du

sit specia


dică zona de a

ituie baza trala, comunya nyroca sect), iar in pa acestei sp

inate:

e observate 1 Delta Du

73 ”

ecii care re trama

mic de aza doar redusa în


nu este

e speciei

amplasare a

rofică se na Istria- se află in perioada

pecii este


Evaluare A

Distribu

CuibăreDelta lacuriledezvoltin sud-eÎn zonatrama Constanexemplperioadpasaj.


Pernis a

Pernis avertebra„Amenafaptul cconside

Relaţia

- ROSPproiectuComplenomina

Distribu

Cuibăremai rar observasi MaraÎn zonatrama Constancuibăreaceastă


Adecvata pentru

uţia speciei

eşte în prezDunarii, I

e/elestele mate stufarisuestul tarii (Fa proiectulu

stradala, nta”, specia arele observ

da estivala p


apivorus

apivorus arate de talie majare si reabcă un număerăm că func

speciei Per

PA0031 Deului fac parexul Razimalizată);

uţia speciei

eşte cu prein cea mon

ata cuibarinamures (Figa proiectulu

stradala, nta”, specşte, exempzonă doar c


u proiectul “ Am

Aythya nyr

zent în ReInsula Mic

mari ale tariiuri. In gene

Fig. B.3.15.)ui „Amena

comuna a Aythya nyrvate folosin

pentru hrani


re rol de conmica. Speci

abilitare tramăr foarte mcţia ecologi

rnis apivoru

elta Dunăriirte, din pop

m-Sinoie (în

Pernis apiv

ecadere in ntana sau d

nd in Ardea. B.3.16.).

ui „Amenajcomuna

cia Pernisplarele obca loc de pa


menajarea si re

roca

ezervatia Bica a Brai, acolo underal mai fre).

ajare si reaIstria-

roca nu cuibnd această zre, dar si ca


ntrol al popii care constma stradala

mic de Pernică a acestei

us cu ariile n

şi Complepulaţii care n fişa stan

vorus

zona colinde campie. Aal, Crisana,


s apivorusservate fo

asaj.


eabilitare trama

iosferei ailei si de sunt ecventa

abilitare judetul

băreşte, zonă în a loc de

FiAy


pulaţiilor loctituie baza t, comuna I

nis apivorusi specii este

naturale de

exul Razim nu cuibăre

ndard Natu

nara si A fost Banat

bilitare udetul s nu

olosind

FiPe


a stradala, com

ig. B.3.15. Zythya nyrocuibăritoare; polidetul Constanta

cale de insetrofică se gastria- judetus tranziteaz foarte redu

interes com

- Sinoie: eesc în situl ura 2000 a

ig. B.3.16. Zernis apivoruibăritoare; polidetul Constanta

muna Istria- jud

Zone de seca în Român


ecte (mai alasesc in vecul Constantza zona in usa în aceas

munitar înve

exemplareleROSPA003a acestui s

Zone de serus în Româigonul rosu inda”.

deţul Constanta

mnalare alenia. dică zona de a

es Hymenocinatatea prota”. Ţinând perioada p

stă zonă.

cinate:

e observate 31 Delta Dsit specia


74 ”

e speciei

amplasare a

optere) si oiectului cont de

asajului,

în zona unării şi nu este

e speciei

amplasare a

Evaluare A

Milvus

Milvus (pesti, ase gasejudetul tranziteredusa (

Relaţia


Distribu

Cuibărecampie In prezsecolulurapitoarTarnaveB.3.17.)În zonatrama Constancuibăreaceastă


Haliaee

Haliaeeconsum„Amenafaptul chiverna

Relaţia


Adecvata pentru

migrans

migrans aramfibieni, rsc in vecinConstanta”

eaza zona in(nulă) în ac

speciei Mil


uţia speciei

eşte in pasi deal, dar

ent este o ui era cea mre din tara. e, Dunare). a proiectulu

stradala, nta”, specşte, exemzonă doar c


etus albicilla

etus albicilmand si cada

ajare si reabcă un număala, consider

speciei Hal


u proiectul “ Am

e rol de conreptile, passnatatea proie”. Ţinând n perioada pceastă zonă.

lvus migran


Milvus mig

aduri batranr mai ales iraritate, du

mai numerosCuibareste , inclusiv

ui „Amenacomuna

cia Milvumplarele ob

ca loc de pa


a

lla are rol avre. Speciiabilitare tramăr foarte mrăm că func

liaeetus alb


menajarea si re

ntrol al popseriforme siectului „Amcont de fapasajului, c.

ns cu ariile n


grans

ne de foioin paduri de

upa ce la insa specie depe Mures,

in delta

ajare si reaIstria-

us migranbservate fasaj.


de controli care constima stradala

mic de Halicţia ecologic

bicilla cu ari


eabilitare trama

pulaţiilor loi chiar cu hmenajare si aptul că unconsiderăm

naturale de i


oase la e lunca.

nceputul e pasare Crisuri,

a (Fig.

abilitare judetul

ns nu folosind

FiM


l al populaituie baza tr, comuna Iiaeetus albică a acestei

iile naturale


a stradala, com

cale de inseoituri). Spereabilitare

n număr focă funcţia

interes com


ig. B.3.17. ZMilvus migraăritoare; semn

re a proiectului

aţiilor localrofică se gastria- judetuicilla au fospecii este

e de interes


muna Istria- jud

ecte si verteecii care contrama strad

oarte mic decologică a

munitar învec

exemplareleROSPA00

Zone de seans în Româ

de întrebare – „Amenajare si

le de pestiasesc in vecul Constant

ost observatredusa în ac

comunitar î

exemplareleROSPA00

deţul Constanta

ebrate de tanstituie bazdala, comunde Milvus a acestei sp

cinate:


mnalare aleânia.


i si pasari, cinatatea prota”. Ţinând te doar in pceastă zonă

învecinate:


75 ”

alie mica a trofică

na Istria- migrans

pecii este


e speciei


deseori oiectului cont de

perioada .


Evaluare A

Distribu

CuibărDelta Dpopulateste poamonte (Fig. B.În zonatrama Constancuibăreaceastă

Notă. punprezenţa sstradala, c

Circaet

Circaetbroaste,proiectuŢinând perioadaceastă

Relaţia

- ROSPproiectuDunării

Distribu

CuibăreobservaTransilvMoldovÎn zonatrama Constancuibăreaceastă


Adecvata pentru

uţia speciei

reşte in preDunarii (fiintii clocitoarsibil sa ma

de Delta .3.18.). a proiectulu

stradala, nta”, specişte, exempzonă ca loc

ncte rosii – zonespeciei tot timpcomuna Istria- j

tus gallicus

tus gallicus, soareci sului „Amen

cont de fada pasajului

zonă.

speciei Cir

PA0031 Deului apartini şi Complex

uţia speciei

eşte mai alat in perioadvaniei, in Mvei (Fig. B.3a proiectulu

stradala, nta”, specşte, exempzonă doar c


u proiectul “ Am

Haliaeetus

zent in Reznd cunoscue de circa z

ai existe catDunarii, in

ui „Amenajcomuna

ia Haliaeeplarele obc de pasaj, s

e în care este cpul anului; poliudetul Constan

are rol desi insecte. najare si reaptul că uni, consideră

rcaetus galli

elta Dunăriin probabil, xul Razim-S

Circaetus g

les in Dobrda de reprod

Muntii Banat3.19.). ui „Amenaj

comuna ia Circaetplarele obca loc de pa


menajarea si re

albicilla

zervatia Biuta existentzece perechteva perechn lungul D


etus albicilbservate fosi hranire (ra

ertă prezenţa spigonul verde innta”.

e control al Specii careeabilitare t

n număr foăm că func

icus cu ariil

şi Compleunor popu

Sinoie;

gallicus

rogea, dar ducere si intului si in C


tus gallicubservate foasaj.


eabilitare trama

osferei ta unei hi), dar hi si in Dunarii

bilitare judetul lla nu olosind ar).

FiHa

peciei tot timpundică zona de a

populaţiiloe constituietrama stradarte mic dţia ecologic

le naturale d

exul Razim ulaţii care n

a fost n S si E Carpatii

bilitare judetul us nu olosind

FiCi


a stradala, com

ig. B.3.18. ZHaliaeetus al

ul anului; semnamplasare a pro

or locale dee baza trofdala, comune Circaetuscă a aceste

de interes co

- Sinoie: enu cuibăres

ig. B.3.19. Zircaetus galuibăritoare; polidetul Constanta

muna Istria- jud

Zone de selbicilla în Rn de întrebare – oiectului „Amen

e reptile dafică se gasna Istria- js gallicus tei specii es

omunitar înv

exemplarelesc în situl

Zone de sellicus în Roigonul rosu inda”.

deţul Constanta


zone în care esnajare si reabil

ar se hranessesc in vecjudetul Contranziteaza te redusa (

vecinate:

e observate ROSPA003

mnalare alemânia. dică zona de a

76 ”

e speciei

ste posibilă litare trama

ste si cu cinatatea nstanta”. zona in

(nulă) în

în zona 31 Delta

e speciei

amplasare a

Evaluare A

Circus a

Circus Speciile„Amenafaptul crelativ conside

Relaţia

- ROSefectivutranzitecomuna

Distribu

Specia joasă alDelta Dalte zo(Dobroga TranOltenie„Amenacomunacuibărezone de

Notă. cercspeciei estjudetul Co

Circus c

Circus reptile. „Amenafaptul cin perioacestei

Relaţia

- ROSefectivutranzite

Adecvata pentru

aeruginosus

aeruginosue care conajare si reab

că doar un nredus se af

erăm că func

speciei Cir

PA0031 Dului cuibăriează şi se ha Istria- jude

uţia speciei

cuibăreşte îltitudine ale

Dunării, darone din gea), în estunsilvaniei, i (Fig. B.3ajare si ra Istria- jşte, exempl

e hranire si t

curi – careuri dte certă; careul onstanta”.

cyaneus

cyaneus arSpeciile ca

ajare si reabcă doar un noada de iarnspecii este r

speciei Cir

PA0031 Dului care traează si zona

u proiectul “ Am

s

s are rol denstituie babilitare tramnumăr mic dflă în zona cţia ecologi

rcus aerugin

Delta Dunăitor din situ

hrănesc în petul Constan

Circus aeru

în stufărişure ţării, fiindr este constapartea sudul MoldoveBanat, C

3.20.). În reabilitare judetul Colarele obsertranzitând a

de 2500 km2 în rosu indică loc

re rol de coare constitubilitare tramnumăr mic dna este relatirelativ ridic

rcus cyaneus

Delta Dunăanziteaza sproiectului

menajarea si re

e control al aza trofică ma stradala, de Circus ae

proiectuluiică a acestei

nosus cu ari

ării şi Comul ROSPAperimetrul pnta”;

uginosus

rile din zond mai frecveant prezentăd-estică a ei, partea cerişana şi zona proietrama str

onstanta”, rvate stabiliaceastă zonă

care cuibăritul cul de amplasar

ontrol al pouie baza tro

ma stradala, de Circus civ comun în

cată în aceas

s cu ariile n

ării şi Comitul ROSPAi;

eabilitare trama

populaţiilorau densit

comuna Isteruginosus i in perioadi specii este

ile naturale

mplexul Ra0031 Deltaproiectului

nele de entă în ă şi în ţării

entrală sudul

ectului radala, specia

indu-si ă.

FigCirc

speciei este prre a proiectului

opulaţiilor lofică au decomuna Ist

cyaneus se an zona proiestă zonă.

naturale de i

mplexul RaA0031 Delt

a stradala, com

r locale de ptate ridicattria- judetul(2 perechi) da pasajulu relativ ridi

de interes c

azim - Sina Dunării ş„Amenajare

. B.3.20. Zcus aerugin

robabilă; buline„Amenajare si

locale de pensitate riditria- judetulaflă pentru ectului, con

interes comu

azim - Sinta Dunării

muna Istria- jud

paseriformetă în vecinl Constanta”cuibaresc in

ui, cat si in cată în acea

comunitar în

noie: exemşi Complexe si reabilit

Zone de semnosus în Rome – careuri de 25

reabilitare tram

paseriforme,icată în perl Constanta”perioade sc

nsiderăm că

unitar învec

noie: exemşi Complex

deţul Constanta

e şi micromnatatea pro”. Ţinând con zona, si uperioada d

astă zonă.

nvecinate:

mplarele apxul Razim tare trama

mnalare alemânia. 500 km2 în care

ma stradala, com

, micromamrimetrul pro”. Ţinând cocurte (în tran

funcţia eco

cinate:

mplarele apxul Razim

77 ”

mamifere. oiectului ont şi de

un numar de iarnă,

parţinând - Sinoie stradala,

e speciei

e cuibăritul muna Istria-

mifere şi oiectului ont şi de nzit) dar

ologică a

parţinând - Sinoie

Evaluare A

Distribu

Circus pasaj predomregulă îdin perprivind În zonatrama Constansporadiobserva

Notă. Supalbastra – in timpul Istria- jude

Circus p

Circus micromproiectuŢinând scurte (este red

Relaţia - ROSefectivupot tran

DistribuSpecia necultiv(stepice(Moldosudul ţăB.3.22)reabilitajudetul exemplîn funcţ

Notă. cercspeciei afcomuna Is

Adecvata pentru

uţia speciei

cyaneus est(Fig. B.3.

minant în peîn zone de şrioada de cuibăritul sa proiectul

stradala, nta”, speciace tranzit

ate si in peri

prafata portocazone in care spmigratiilor; sagetul Constanta”

pygargus

pygargus mamifere şi ului „Amencont şi de

(numai în trdusă în acea

speciei CirPA0031 D

ului care cunzita zona pr

uţia speciei este prezen

vate), cu vee), fie umova), sud-esării (Munte. În zona are trama

Constantaarele sporadţie de condi

curi galbene– zflată în tranzit; stria- judetul Co

u proiectul “ Am

Circus aeru

te oaspete d21.), obse

erioada octoşes şi deal. vară, însă

speciei în ţalui „Amena

comuna a nu cuibătând aceaioada de iar

lie – zone in cpecia poate fi ogeata rosie indi”.

are rol dreptile. Spe

najare si refaptul că d

ranzit) în zoastă zonă.

rcus pygarguDelta Dunăuibareste în roiectului;

Circus pygntă în câmpegetaţie ierb

mede (în lutul (Dobrog

enia şi suduproiectuluistradala,

a”, specia dice tranzitâiţiile meteo

zone în care estpoligonul rosu

onstanta”.

menajarea si re

uginosus

de iarnă şi spervat în Rombrie – apExistă şi senu există

ară. ajare si re

Istria-ăreşte, exemastă zonă,rna.

care specia cuibobservata tot timcă locul de am

de control eciile care eabilitare t

doar un numona proiectu

us cu ariile ării şi Com

situl ROSP

gargus pii (cultivatboasă, fie uunci) din gea, Bărăga

ul Olteniei) i „Amenaja

comuna Inu cuibă

ând aceastăde moment

te certă prezenţu indică locul

eabilitare trama

pecie de România prilie, de emnalări

dovezi

abilitare judetul

mplarele , fiind

FigCirc

bareste vara; sumpul anului; su

mplasare a proie

al populaţconstituie b

trama stradmăr mic de ului, consid

naturale demplexul RaPA0031 De

e sau uscate

estul an) şi (Fig.

are si Istria- ăreşte, ă zonă t.

FiCi

ţa speciei cuibăde amplasare a

a stradala, com

. B.3.21. Hcus cyaneusuprafata bleu –

uprafata galbenactului „Amenaj

ţiilor localebaza trofică

dala, comunCircus pyg

derăm că fun

e interes comazim - Sinelta Dunării

ig. B.3.22. Zircus pygargăritoare; cercuria proiectului „

muna Istria- jud

Harta de ds în zona ve– zone in care a – zone in carejare si reabilitar

e de insecă au densitana Istria- jgargus se ancţia ecolog

munitar învenoie: exem şi Comple

Zone de semgus în Romi verzi – zone î

„Amenajare si r

deţul Constanta

distributie aest-palearctispecia ierneazae specia poate fre trama strada

cte cu taliate ridicată judetul Conaflă pentru pgică a acest

ecinate: mplarele apexul Razim

mnalare ale mânia.

în care este cerreabilitare tram

78 ”

a speciei ica. a; suprafata fi observata ala, comuna

e mare, în zona

nstanta”. perioade tei specii


speciei

rtă prezenţa ma stradala,

Evaluare A

Circus m

Circus reptile. „Amenafaptul ctranzit) această

Relaţia

- ROSefectivutranziteConstan

Distribu

Specia naturaleapropiejoasă d(DobrogB.3.23.)reabilitajudetul exemplzonă îmomen


Accipite

Accipitecare cotrama smic de ecologi

Relaţia

- ROSPproiectuDunării

Adecvata pentru

macrourus

macrourus Speciile ca

ajare si reabcă doar un

în zona przonă.

speciei Cir

PA0031 Dului care traează si zona nta”;

uţia speciei

a fost obse şi semerea bălţilor)din estul (Mgea, Bărăga). În zona are trama

Constantaarele spor

în funcţie nt.

curi verzi – zoui „Amenajare s

er brevipes

er brevipesonstituie bastradala, com

Accipiter că a acestei

speciei Acc

PA0031 Deului apartini şi Complex

u proiectul “ Am

are rol de are constitubilitare tramnumăr mic roiectului, c

rcus macrou

Delta Dunăanzitează sproiectului

Circus mac

servată în minaturale ) din regiun

Moldova) şian, sudul Mproiectului stradala,

a”, specia radice tran

de condiţ


are rol de za trofică smuna Istria-brevipes tr

i specii este

cipiter brevi

elta Dunăriin probabil, xul Razim-S

menajarea si re

control al puie baza tro

ma stradala, de Circus

considerăm

urus cu ariil

ării şi Comitul ROSPAi „Amenajar

crourus

zona păşu(mai rar

nile cu altitui sud-estul

Munteniei) („Amenaja

comuna Isnu cuibăr

nzitând aceţiile meteo


control al se gasesc i- judetul Coranziteaza nulă în ace

ipes cu ariil

şi Compleunor popu

Sinoie;

eabilitare trama

populaţiilor ofică au decomuna Istmacrouruscă funcţia

e naturale d

mplexul RaA0031 Deltre si reabili

unilor r în udine ţării

(Fig. are si stria- reşte, eastă o de

FiCi

a speciei aflatăomuna Istria- ju

populaţiiloin vecinatatonstanta”. Ţzona in pe

eastă zonă.

le naturale d

exul Razim ulaţii care n

a stradala, com

locale de pensitate riditria- judetulse află penecologică

de interes co

azim - Sinta Dunării tare trama s

ig. B.3.23. Zircus macroă în tranzit; poldetul Constanta

or insecte sitea proiectuŢinând conterioada pas

de interes co

- Sinoie: enu cuibăres

muna Istria- jud

paseriformeicată în perl Constanta”ntru perioada acestei sp

omunitar înv

noie: exemşi Complexstradala, com

Zone de seourus în Romligonul rosu inda”.

i diferite anului „Ament de faptul ajului, con

omunitar înv

exemplarelesc în situl

deţul Constanta

e, micromamrimetrul pro”. Ţinând code scurte (npecii este re

vecinate:

mplarele apxul Razim muna Istria

mnalare alemânia. dică locul de a

nimale micinajare si recă un numă

nsiderăm că

vecinate:

e observate ROSPA003

79 ”

mifere şi oiectului ont şi de numai în edusă în


a- judetul

e speciei

amplasare a

i. Specii eabilitare ăr foarte ă funcţia

în zona 31 Delta

Evaluare A

Distribu

Cuibăreobservadiferite MuntenÎn zonatrama Constancuibăreaceastă


Buteo r

Buteo rtalie mi„Amenafaptul cconside

Relaţia


Distribu

PrincipaDobrogşi în in(Fig. „Amenacomunacuibăreîn funcţ

Notă. cercspeciei afcomuna Is

Adecvata pentru

uţia speciei

eşte mai aleat in periopuncte din

nia (Fig. B.3a proiectulu

stradala, nta”, specişte, exempzonă doar c


rufinus

rufinus are rică. Speciileajare si reabcă un numerăm că func

speciei But

PA0031 Dului cuibăriează şi se poa Istria- jude

uţia speciei

ala regiunegea, dar indnteriorul ţăB.3.25.). ajare si a Istria- juşte, exemplţie de condi

curi galbene– zflată în tranzit; stria- judetul Co

u proiectul “ Am

Accipiter b

es in Dobroada de re

Banat, cent3.24.). ui „Amenaj

comuna ia Accipiteplarele obsca loc de pa


rol de contre care const

abilitare trammăr foarte m

cţia ecologi

teo rufinus c

Delta Dunăitor din situot hrăni în etul Constan

Buteo rufin

e de cuibărdivizi solitarării, inclusi

În perimreabilitare

udetul Conslarele tranziiţiile meteo

zone în care estpoligonul rosu

onstanta”

menajarea si re

brevipes

rogea, dar aproducere trul Ardealu

are si reabiIstria- ju

er brevipeservate folasaj.


rol al popultituie baza ma stradalamic de Butică a acestei

cu ariile nat

ării şi Comul ROSPAperimetrul nta”;

nus

rire a speciri ajung ocv în Trans

metrul proitrama st

stanta” speitând aceastde moment

te certă prezenţu indică locul

eabilitare trama

a fost si in

ului si

ilitare udetul es nu losind

FiAc


laţiilor locatrofică au d, comuna Iteo rufinusi specii este

turale de int

mplexul Ra0031 Deltaproiectului

iei este azional silvania iectului tradala,

ecia nu tă zonă t.

FiBu

ţa speciei cuibăde amplasare a

a stradala, com

ig. B.3.24. Zccipiter brevăritoare; semn

re a proiectului

ale de insectdensitate ridstria- judetutranziteaza

foarte redu

teres comun

azim - Sina Dunării ş

„Amenajar

ig. B.3.25. Zuteo rufinusăritoare; cercuria proiectului „

muna Istria- jud

Zone de sevipes în Rode întrebare – „Amenajare si

te mari, repdicată în peul Constanta zona in usă în aceast

nitar învecin

noie: exemşi Complexre si reabili

Zone de ses în Românii verzi – zone î

„Amenajare si r

deţul Constanta

mnalare alemânia. zone în care esreabilitare tram

ptile şi mamrimetrul prota”. Ţinând perioada ptă zonă.

nate:

mplarele apxul Razim itare trama

mnalare aleia. în care este cerreabilitare tram

80 ”

e speciei


mifere de oiectului cont de

asajului,


e speciei

rtă prezenţa ma stradala,

Evaluare A

Aquila c

Aquila constitustradalaAquila acestei

Relaţia


Distribu

Există aRomanidoveditdisparutB.3.26.)În zonatrama Constanexempldoar ca


Aquila p

Aquila pmari, pridicatăjudetul pomarinfuncţia

Relaţia

- ROSPtranziteproiectu

Distribu

Specia forestie

Adecvata pentru

clanga

clanga are uie baza troa, comuna I

clanga traspecii este r

speciei Aqu


uţia speciei

afirmatii poia. In anii t in Transilvt, cuiburil). a proiectul

stradala, nta”, speciaarele obseloc de pasa


pomarina

pomarina epăsări şi maă în perime

Constanta”na se află pecologică a

speciei Aqu

PA0031 Deează situl Rului „Amen

uţia speciei

cuibăreşte ere de şes (F

u proiectul “ Am

rol de conofică se gasstria- judetunziteaza zoredusa (prac

uila clanga

elta Dunăriin probabil, e-Sinoie;

Aquila clan

otrivit carora1970 cuiba

vania. Ulterle fiind

lui „Amenacomuna

a Aquila clarvate folos

aj.


este un prădamifere de

etrul proiect”. Ţinând cpentru perioa acestei spe

uila pomari

elta DunăriiROSPA0031najare si reab

Aquila pom

în pădurileFig. B.3.27

menajarea si re

ntrol al popsesc in vecul Constantona in perictic nulă) în

cu ariile na

şi Compleefectivului

nga

a specia cuiaritul specierior aceste pabandonate

ajare si reIstria-

anga nu cuisind aceast


dător cu roltalie mică

tului „Amecont şi de ade reduse

ecii este red

na cu ariile

i şi Comple1 Delta Dunbilitare tram

marina

e din Carpa.). În zona

eabilitare trama

ulaţiilor mainatatea prota”. Ţinând oada pasaju

n această zo

aturale de in

exul Razim care iernea

ibărea in ei a fost pasari au e (Fig.

abilitare judetul

ibăreşte, tă zonă

FiAq


l de controlă. Speciile cenajare si r

faptul că (numai în t

dusă în aceas

naturale de

exul Razimnării şi Com

ma stradala,

aţi şi din zoproiectului

a stradala, com

amifere micoiectului „Acont de fapului, consid

onă.

nteres comun

- Sinoie: ează în situl

ig. B.3.26. Zquila clangaă în tranzit; poldetul Constanta

l al populaţcare consti

reabilitare tdoar un nu

tranzit) în zstă zonă.

e interes com

m - Sinoie: mplexul Racomuna Ist

onele colina„Amenajar

muna Istria- jud

ci, pasari, bAmenajare ptul că un nderăm că f

nitar învecin

exemplareleROSPA003

Zone de sea în Românligonul rosu ina”.

ţiilor locale tuie baza t

trama stradaumăr relationa proiect

munitar înv

o parte dinazim - Sinotria- judetul

are înalte, mre si reabili

deţul Constanta

broaste. Spesi reabilitar

număr foartefuncţia eco

nate:


mnalare alenia.

dică zona de a

de şopârletrofică au dala, comuniv redus detului, consid

ecinate:

n exemplaroie tranzitea Constanta”

mai puţin înitare trama

81 ”

ecii care re trama e mic de logică a


e speciei

amplasare a

, insecte densitate

na Istria- e Aquila derăm că

rele care aza zona ”;

n zonele stradala,

Evaluare A

comunacuibăreaceastă momen

Fig. BAquila pNotă. cerccuibăritoaspeciei afla proiectuIstria- jude

Hieraae

Hieraaerozătoar„Amenafaptul ctranzit) această

Relaţia

- ROSPtranzitezona pr

Distribu

Actual, Transilvmasivulcâteva probabizona ptrama Constancuibăreaceastă de mom


Adecvata pentru

a Istria- juşte, exempzonă în fu

nt.

.3.27. Zonpomarina încuri galbene– z

are; cercuri verlată în tranzit; pului „Amenajaretul Constanta”

etus pennat

etus pennare. Speciileajare si reab

că doar un nîn zona przonă.

speciei Hie

PA0031 Deează situl ROroiectului „A

uţia speciei

specia vaniei, velui Bucegi,zone ale

il şi în Deltaroiectului „stradala,

nta”, Hieşte, exempzonă în fu

ment.


u proiectul “ Am

udetul Consplarele spouncţie de c

ne de semnn România.zone în care esrzi – zone în poligonul rosu ire si reabilitare”.

us

tus are role care constbilitare tramnumăr mic droiectului, c

eraaetus pen

elta DunăriiOSPA0031 Amenajare s

Hieraeetus

cuibăreştestul Mo, subcarpaţDobrogei ca Dunării (F„Amenajarecomuna I

eraaetus pplare sporaduncţie de co

zone în care esoare; poligonul onstanta”..

menajarea si re

stanta”, speoradice traondiţiile m

nalare ale ste certă prezencare este certăindică locul de e trama stradala

l de controtituie baza t

ma stradala, de Hieraaetconsiderăm

nnatus cu ar

i şi CompleDelta Dună

si reabilitare

pennatus

te în eoldovei, zţii meridioncontinentaleFig. B.3.28)e si reabiliIstria- judpennatusdice tranzitondiţiile m

ste certă prezenrosu indică loc

eabilitare trama

ecia nu anzitând

meteo de

speciei

nţa speciei ă prezenţa amplasare a, comuna

ol al popultrofică au dcomuna Ist

tus pennatucă funcţia

riile natural

exul Razimării şi Compe trama stra

estul zona nali, e şi ). În itare detul

nu tând eteo

Fig. Hiera

nţa speciei cuibcul de amplasar

a stradala, com

laţiilor locadensitate ridtria- judetul

us se află peecologică

le de interes

m - Sinoie: plexul Razimadala, comu

B.3.28. Zoaeetus pennăritoare; semn re a proiectului

muna Istria- jud

ale de reptdicata în perl Constanta”entru perioaa acestei sp

s comunitar

o parte dinm - Sinoie t

una Istria- ju

one de semnatus în Rom


deţul Constanta

tile, paserifrimetrul pro”. Ţinând co

ade scurte (npecii este re

învecinate:

n exemplartranziteaza udetul Const

mnalare alemânia. zone în care esreabilitare tram

82 ”

forme şi oiectului ont şi de numai în edusă în

:

rele care sporadic tanta”;

e speciei


Evaluare A

Pandion

Pandiontrofică Istria- jutranzitefoarte re

Relaţia


Distribu

A cuibdecenii cuibarinrara de În zonatrama Constancuibăreaceastă


Falco v

Falco vrozătoarridicataConstanfaptul cridicat drelativ r

Relaţia

- ROSPefectivutranziteIstria- ju

Adecvata pentru

n haliaetus

n haliaetusse gasesc inudetul Cons

eaza zona inedusa în ace

speciei Pan


uţia speciei

barit rar in uliganul

nd, ramanapasaj (Fig. a proiectul



vespertinus

vespertinus re. Specii

a în zona prnta”, asadarcă specia Fde exemplaridicată în a

speciei Fal

PA0031 Dului cuibăriează şi se hrudetul Cons

u proiectul “ Am

s are rol den vecinatatestanta”. Ţinn perioada peastă zonă.

ndion haliae


Pandion ha

Romania. pescar nu

and pentru B.3.29.).

lui „Amenacomuna

cia Pandiomplarele oca loc de pa


are rol de cmai comunroiectului „r exemplare

Falco vesperare tranziteaaceastă zonă

lco vespertin

Delta Dunăritor din siturănesc în zostanta”;

menajarea si re

e control aea proiectulnând cont depasajului, c

etus cu ariil


aliaetus

In ultimea mai fo

Romania o

ajare si reIstria-

on haliaeobservate asaj.


control al pne de insec

„Amenajare ele aceasteirtinus cuibaaza zona, că.

nus cu ariile

rii şi Comul ROSPA

ona proiectu

eabilitare trama

l populaţiillui „Amenae faptul că uconsiderăm

le naturale d

exul Razim care tranzit

le patru ost gasit o pasare

eabilitare judetul

etus nu folosind

FiPa


populaţiilor cte, şopârlesi reabilita

i specii potareste in zoonsiderăm

e naturale d

mplexul Raz0031 Delta

ului „Amena

a stradala, com

lor de pesteajare si reabun număr focă funcţia

de interes co

- Sinoie: eteaza situl

ig. B.3.29. Zandion haliaă în tranzit; poldetul Constanta

locale de ie, paseriforare trama stt stabili zononă, iar incă funcţia

de interes co

zim - Sinoa Dunării şajare si reab

muna Istria- jud

e. Specii cbilitare tramoarte mic deecologică a

omunitar înv

exemplareleROSPA003

Zone de seaetus în Roligonul rosu ina”.

nsecte, şoprme şi rozătradala, comne de hranin perioada pecologică a

omunitar înv

oie: exempşi Complexbilitare tram

deţul Constanta

are constituma stradala, e Pandion ha acestei sp

vecinate:


mnalare alemânia. dică zona de a

ârle, paseriătoare au dmuna Istria-ire. Ţinând pasajului una acestei sp

vecinate:

larele care xul Razim ma stradala,

83 ”

uie baza comuna

haliaetus pecii este


e speciei

amplasare a

forme şi densitate - judetul cont de

n numar ecii este

aparţin - Sinoie comuna

Evaluare A

Distribu

În Rodisconti(Dobrogsudul Ocentralăzona ptrama Constanexemplaceastă


Falco c

Falco cSpecii reabilitanumăr ffuncţia

Relaţia

- ROSPNatura reabilita

Distribu

Specia Fapare roctombobservalivezi dÎn zonastradalanu cuiaceastă momen

Notă. Supalbastra – in timpul Istria- jude

Adecvata pentru

uţia speciei

omânia, spinuă, cuibgea, BărăgOlteniei, Că a Transiproiectului

stradala, nta”, Falcoare tranzitzonă.


columbarius

columbariuscare const

are trama sfoarte mic ecologică a

speciei Fal

PA0031 Del2000 sunt

are trama st

uţia speciei

Falco columregulat în orie – marti

at în terenurdin zonele coa proiectulua, comuna ibăreşte, ex

zonă în nt.

prafata portocazone in care spmigratiilor; sagetul Constanta”

u proiectul “ Am

Falco vesp

pecia are bărind în gan), în e

Câmpia de ilvaniei (Fi„Amenajarcomuna

o vespertitând sau


s

s are funcţitituie baza stradala, code Falco co

a acestei spe

lco columba

lta Dunării probabil c

tradala, com

Falco colum

mbarius estorice regiuie (Fig. B.3ri deschise, olinare şi deui „AmenajIstria- judexemplarele funcţie de

lie – zone in cpecia poate fi ogeata rosie indi”.

menajarea si re

ertinus

o răspâsud-estul

estul MoldVest şi p

ig. B.3.30.re si reabi

Istria- juinus cuibărhranindu-s


ia de contrtrofică se

muna Istriaolumbariusecii este foa

arius cu arii

şi Complexcele care aumuna Istria-

mbarius

te oaspete dune a ţării 3.31.). De o

cu pâlcuri e şes. are si reabietul Consta

sporadicee condiţiile

care specia cuibobservata tot timcă locul de am

eabilitare trama

ândire ţării

dovei, partea ). În

ilitare udetul reşte, e in

FigFal


rol al populgasesc in

a- judetul C folosesc zo

arte redusa în

ile naturale

xul Razim -u fost obsejudetul Con

de iarnă, carîn perioad

obicei a fosde păduri ş

ilitare tramanta”, specie tranzitâne meteo d

FigFal

bareste vara; sumpul anului; su

mplasare a proie

a stradala, com

. B.3.30. Zolco vespertinuibăritoare; polidetul Constanta

laţiilor de pn vecinatateConstanta”. ona in perion această zo

de interes c

Sinoie: exeervate în zonstanta”;

re da st şi

ma ia d

de

. B.3.31. Zlco vespertinuprafata bleu –

uprafata galbenactului „Amenaj

muna Istria- jud

one de semnnus în Romigonul rosu inda”.

păsări de taea proiectuŢinând co

oada hivernonă.

comunitar în

emplarele cona proiectu

Zone de semnus în Rom– zone in care a – zone in carejare si reabilitar

deţul Constanta

nalare ale spmânia.

dică locul de a

alie medie ului „Amenont de faptunala, consid

nvecinate:

are ierneazăului „Amen

mnalare alemânia.

specia ierneazae specia poate fre trama strada

84 ”

peciei

amplasare a

şi mică. najare si ul că un derăm că

ă în situl najare si

e speciei

a; suprafata fi observata ala, comuna

Evaluare A

Falco c

Falco cSpecii trama smic de a aceste

Relaţia


Distribu

CuibareDunariichiar indupa ceprezentMacinuÎn zonatrama Constanexempldoar ca


Falco p

Falco pcare costradalaFalco pacestei

Relaţia


Distribu

In ultimcert sauRodnei.Gurghiu

Adecvata pentru

cherrug

cherrug arecare constit

stradala, comFalco cherr

ei specii este

speciei Fal


uţia speciei

ea in modi, precum sn Banat. Ce se consid, specia cui

ului (Fig. B.a proiectul

stradala, nta”, speciaarele obseloc de pasa

ncte rosii – zonui „Amenajare s

peregrinus

peregrinus aonstituie baza, comuna Iperegrinus tspecii este f

speciei Fal


uţia speciei

mele deceniiu probabil, s. Sunt obseului, Apuse

u proiectul “ Am

e rol de contuie baza trmuna Istria-rug tranzitee foarte redu

lco cherrug

elta Dunării probabil, e-Sinoie (con

Falco cher

d constant si in campiaCuibaritul aderase ca spibarind in st.3.32.). lui „Amena

comuna a Falco chervate folos

aj.

ne în care este csi reabilitare tra

are rol de coza trofică sstria- judetutranziteaza foarte redus

lco peregrin


Falco pereg

i specia a ins-a diminuarvate uneorni, Obcinele

menajarea si re

ntrol al poprofică se g- judetul Co

eaza zona inusa în aceas

cu ariile na

şi Compleefectivului cnform fisei

rrug

in delta sa din sudula fost recopecia dispatancariilor M

ajare si reIstria-

rrug nu cuisind aceast

certă prezenţa ama stradala, co

ontrol al pose gasesc iul Constantzona in pe

sa în această

nus cu ariile


grinus

nregistrat uat: Ţibău, peri pasari adue Bucovine

eabilitare trama

pulaţiilor degasesc in zoonstanta”. Ţn perioada pstă zonă.

aturale de in

exul Razim care cuibarestandard a s

si lunca l tarii si

onfirmat, aruse, in Muntilor

abilitare judetul

ibăreşte, tă zonă

FiFa

speciei tot timpomuna Istria- ju

pulaţiilor din zona prota”. Ţinând erioada pasaă zonă.

e naturale de

exul Razim care iernea

un declin pre Bistrita Multe, in timpi (Fig. B.3.3

a stradala, com

e pasari (stona proiectuŢinând contpasajului, co

nteres comu

- Sinoie: eesc în situl sitului);

ig. B.3.32. Zalco cherrugpul anului; polidetul Constanta

e pasari (peoiectului „Acont de fap

ajului, cons

e interes com

- Sinoie: eaza în situl

ronuntat, iarMoldoveneas

pul verii, in33.).

muna Istria- jud

tancute, gaiului „Ament de faptul onsiderăm c

unitar înveci

exemplareleROSPA00

Zone de seg în Românigonul verde ina”.

e care le prinAmenajare ptul că un nsiderăm că

munitar înv

exemplareleROSPA003

r numarul csca, Bistritan muntii: C

deţul Constanta

ite, porunbenajare si recă un numă

că funcţia e

inate:


mnalare alenia. ndică zona de a

nde in zborsi reabilitar

număr foartefuncţia eco

vecinate:


cazurilor dea Muresuluialimani, Hă

85 ”

ei, rate). eabilitare ăr foarte cologică


e speciei

amplasare a

r). Specii re trama e mic de

ologică a


cuibarit i, Muntii ăghimaş,

Evaluare A

Apare DobrogÎn zonatrama Constancuibăreaceastă


Himant

HimantcrustaceproiectuŢinând perioadeste rela

Relaţia

- ROSPproiectlRazim-

Distribu

Este o DunariiMurighMuntenlungul Magurezona ptrama Constanfost obspasaj.


Adecvata pentru

mai des ingea. a proiectul


ncte rosii – zonui „Amenajare s

topus himan

topus himanee mici. Sului „Amencont de fap

da estivala, ativ ridicata

speciei Him

PA0031 Delui sunt din Sinoie;

uţia speciei

specie cuibi, Complex

hiol, Beibugniei (Ianca, Dunarii in

ele, Corabiaproiectului

stradala, nta” speciaservata hran


u proiectul “ Am

n pasaj si

lui „Amenacomuna

cia Falcomplarele oca loc de pa

ne în care este csi reabilitare tra

ntopus

ntopus are peciile carnajare si reptul că Himdar in perio

a în această

mantopus hi

elta Dunăriipopulaţia c

Himantopu

baritoare inxul Lagungeac), unel

Plopu) si amonte de

a, Izvoare) „Amenajacomuna

a Himantopnindu-se da


menajarea si re

iarna mai

ajare si reIstria-

o peregrinobservate asaj.

certă prezenţa ama stradala, co

rol de conte constituieabilitare tmantopus hoada pasajuzonă.

imantopus c

şi Complecare cuibăre

us himantop

n Dobrogea nar Razim-le balti din

cateva zoe Calarasi (Fig. B.3.3

are si reaIstria-

pus himantoar si in prio


eabilitare trama

ales in

eabilitare judetul

nus nu folosind

FiFa

speciei tot timpomuna Istria- ju

trol al popue baza trotrama stradimantopus

ului, conside

cu ariile natu

exul Razim eşte în situl

pus

(Delta -Sinoie, n estul

one din (Turnu

34.). În abilitare

judetul opus a

oada de

Fig. BHima


a stradala, com

ig. B.3.33. Zalco peregrpul anului; polidetul Constanta

ulaţiilor locfică au de

dala, comuneste specie

erăm că fun

urale de int

- Sinoie: eROSPA003

B.3.34. Zonantopus him

itoare; poligonudetul Constanta

muna Istria- jud

Zone de seinus în Romigonul verde ina”.

cale de inseensitate ridina Istria- je clocitoare ncţia ecolog

teres comun


ne de semnamantopus în

ul rosu indică loa”.

deţul Constanta

mnalare alemânia. ndică zona de a

ecte, gasteroicată în pejudetul Conin zona, se

gică a acest

nitar învecin


alare ale speRomânia.

ocul de amplasa

86 ”

e speciei

amplasare a

opode si erimetrul nstanta”. e află in ei specii

nate:

în zona omplexul

eciei

are a

Evaluare A

Recurvi

Recurvisi larveperimetConstanaflă in pspecii e

Relaţia


Distribu

Este o Muntenlungul DimportaRazim-RomanaAmara DunariiB.3.35.)reabilitajudetul hranind


Burhinu

Burhinumăsură baza trostradalaBurhinuin perioscazută

Relaţia

- ROSPvecinataComple

Adecvata pentru

irostra avos

irostra avose de Chirotrul proiectnta”. Ţinândperioada es

este relativ r

speciei Rec


uţia speciei

specie cuibniei, probabDunarii in aante colonSinoie si ba a fost gasi Ianca si

i cuibareste ). În zona are trama

Constantadu-se dar si


us oedicnem

us oedicnemmai mică)

ofică au dea, comuna Ius oedicnemoada estivala

în această z

speciei Bur

PA0031 Datea proiecexul Razim

u proiectul “ Am

setta

setta are roonomidae. Stului „Amed cont de fastivala, dar iridicata în a

curvirostra


Recurviros

baritoare inbil si in caamonte de Cii se aflaaltile invec

asit cuibarin alte catevalanga Turnproiectulustradala,

a” specia ain prioada d


mus

mus este un având rol

ensitate ridistria- judetu

mus cuibarea si a pasajuzonă.

rhinus oedic

elta Dunărctului tranzi- Sinoie;

menajarea si re

l de controlSpeciile caenajare si aptul că Recin perioada ceastă zonă

avosetta cu


tra avosetta

n Dobrogeaateva puncCalarasi. Cea in Comcinate. In Cnd la Balta a lacuri. Innu Magureleui „Amenaj

comuna a fost obsde pasaj.


prădător cude reglare

icată în perul Constantaesc in zona, ului, consid

cnemus cu a

rii şi Compiteaza şi se

eabilitare trama

l al populaţare constitu

reabilitare curvirostra

pasajului, ă.

u ariile natur


a

a, estul cte din ele mai

mplexul Campia

Alba, n lunca e (Fig. jare si Istria-

servata

Fig. BRecu


u rol de cona populaţii

rimetrul proa”. Ţinând si un numa

derăm că fun

ariile natura

plexul Raze pot hrani

a stradala, com

ţiilor localeuie baza tro

trama straavosetta esconsiderăm

rale de inter

- Sinoie: eROSPA003

B.3.35. Zonrvirostra avitoare; poligonudetul Constanta

ntrol al popuilor de rozăoiectului „Acont şi de far relativ rencţia ecolog

ale de intere

zim - Sinoi in situl R

muna Istria- jud

de crustacofică au deadala, comute specie cl

m că funcţia

res comunit


ne de semnavosetta în Rul rosu indică loa”.

ulaţiilor locătoare. SpecAmenajare faptul că doedus se află gică a aceste

es comunitar

oie: exemplROSPA003

deţul Constanta

ee, viermi pensitate riduna Istria- locitoare in ecologică a

tar învecinat


alare ale speRomânia. ocul de amplasa

cale de insecciile care cosi reabilitarar un număîn zona pro

ei specii est

r învecinate

larele obse1 Delta Du

87 ”

policheti dicată în

judetul zona, se a acestei

te:

în zona omplexul

eciei

are a

cte şi (în onstituie re trama ăr mic de oiectului te relativ

e:

rvate în unării şi

Evaluare A

Distribu

Dobrogconstituspeciei,Muntenproiectustradalaspecia Bhranind


Glareol

Glareolbaza trostradalaspecie cfuncţia

Relaţia


Distribu

Este o (mai allacuri dvalea Dincerta „AmenacomunaGlareolperioad

Notă. cercprezenţa scomuna Is

Adecvata pentru

uţia speciei

gea continenuie principa, fiind însniei şi Oltenului „Amena, comuna Burhinus o

du-se.


la pratincol

la pratincolofică au dea, comuna Iclocitoare inecologică a

speciei Gla


uţia speciei

specie cuibles Compledin NE MuDunarii, in

(Fig. B.3ajare si ra Istria- jla pratinc

da estivala d

curi galbene– zspeciei cuibăritostria- judetul Co

u proiectul “ Am

Burhinus o

ntală şi zonealele locurisă semnalaniei (Fig. Bnajare si r

Istria- judoedicnemus


la

la are rol deensitate ridistria- judetun zona, se aa acestei spe

areola prati


Glareola p

baritoare inexul Razim

unteniei. Pren amonte d3.37.). În reabilitare judetul Coola a fos

dar si in prio

zone în care estoare; poligonul onstanta”.

menajarea si re

oedicnemus

ele aride dini de cuibărat şi din B.3.36.). Înreabilitare detul Consa fost obs

ste certă prezenrosu indică loc

e control al picată în perul Constantaaflă in perioaecii este rela

ncola cu ari


ratincola

n Dobrogea m-Sinoie) sezenta actude Calarasizona proietrama str

onstanta”st observa

oada de pasa

te certă prezenrosu indică loc

eabilitare trama

n deltă rit ale sudul

n zona trama

stanta” servata

Fig. Burh

nţa speciei cuibcul de amplasar

populaţiilorrimetrul proa”. Ţinând ada estivalaativ ridicată

iile naturale


estica siunele uala pe i, este ectului radala, specia

ata in aj.

Fig. BGlare

ţa speciei cuibăcul de amplasar

a stradala, com

B.3.36. Zoinus oedicnăritoare; semn re a proiectului

r locale de ioiectului „Acont de fapt

a, dar in peră în această

e de interes

- Sinoie: eROSPA003

B.3.37. Zoneola pratincăritoare; semn re a proiectului

muna Istria- jud

one de semnemus în Ro


insecte. SpeAmenajare tul că Glare

rioada pasajzonă.

comunitar î


ne de semnacola în Romde întrebare –„Amenajare si

deţul Constanta

mnalare aleomânia.


eciile care cosi reabilitareola pratincului, consid

învecinate:


alare ale spemânia.


88 ”

e speciei


onstituie re trama cola este derăm că

în zona omplexul

eciei


Evaluare A

Pluviali

Pluvialicaracter„Amenafaptul ctranzit) această

Relaţia

- ROSPproiectuSinoie;

Distribu

Specia perioadfrecvenlungul proiectustradalaspecia exemplîn funcţ

Fig. BPluviali


Philoma

Philomacaracter„Amenafaptul cscurte (este rela

Relaţia


Distribu

Adecvata pentru

is apricaria

is apricariaristice zoneajare si reabcă doar un n

în zona przonă.

speciei Plu

PA0031 Deului tranzite

uţia speciei

este prezedele de pant în regiuni

Dunarii ului „Amea, comuna

Pluvialis arele sporaţie de condi

.3.38. Haris apricaria


e trama stradala

acus pugnax

achus pugnristice zoneajare si reabcă efectivel(numai în trativ mare în

speciei Phi


uţia speciei

u proiectul “ Am

a

a are rol de lor umede. bilitare tramnumăr mic roiectului, c

uvialis apric

elta Dunăriieaza implic

Pluvialis ap

entă în Roasaj, fiind ile din est ş(Fig. B.3

najare si Istria- judapricaria

adice tranzitiţiile meteo

ta de dista în zona ve


a, comuna Istria

x

nax are rol dlor umede.

abilitare tramle de Philoranzit) în zon această zo

ilomachus p


Philomachu

menajarea si re

control al Specii care

ma stradala, de Pluviali

considerăm

caria cu arii

şi Complecit şi situl

pricaria

omânia numsemnalată

şi sud-est da3.38.). În reabilitare

detul Consnu cuib

tând aceastde moment

ributie a st-palearcti


de control alSpecii care

ma stradalaomachus puona proiectuonă.

pugnax cu a


us pugnax

eabilitare trama

populaţiilore constituie comuna Ist

is apricariacă funcţia

ile naturale

exul Razim ROSPA003

mai în ă mai ar si in

zona trama

stanta”, băreşte, ă zonă t.

speciei ca.


l populaţiiloe constituie , comuna I

ugnax sunt ului, consid

ariile natural

exul Razim ROSPA003

a stradala, com

r locale de baza trofic

tria- judetula se află penecologică a

de interes c

- Sinoie: e31 Delta D

uprafata albastne in care speciae indică locul d

or locale debaza troficstria- judetufoarte mar

derăm că fun

le de interes


muna Istria- jud

nevertebrată se gasesc l Constanta”ntru perioada acestei sp

comunitar în

exemplareleDunării şi C

tra – zone in ca poate fi obser

de amplasare a p

e nevertebraă se gasesc ul Constanti, dar se afncţia ecolog

s comunitar


deţul Constanta

te în speciaîn zona pro

”. Ţinând code scurte (necii este re

nvecinate:

e observate Complexul

care specia estervata in timpul mproiectului „Am

ate în speciaîn zona pro

ta”. Ţinând flă pentru pgică a acest

r învecinate


89 ”

al a celor oiectului ont şi de numai în edusă în

în zona Razim -

e rezidenta; migratiilor; menajare si

al a celor oiectului cont de

perioade tei specii

:

în zona Razim -

Evaluare A

Specia perioadzonelorsud-est „AmenaIstria- pugnax tranzitâmeteo d

Fig. BPhiloma

Notă. Supgalbena – „Amenaja

Larus m

Larus mŢinând perioadacestei

Relaţia


Distribu

În Romnord-estranzit aţării (înţării) („Amenacomunacuibăreaceastă momen

Notă. cerproiectulu

Adecvata pentru

este prezdele de pasajr ţării, mai

(Fig. Bajare si reajudetul C

nu cuibăând aceastăde moment.

B.3.39. Haachus pugn

prafata portoca– zone in care sare si reabilitare

melanoceph

melanocephcont şi de

de scurte (nspecii este r

speciei Lar

PA0031 Dului cuibăriează şi se pa Istria- jude

uţia speciei

mânie cuibărstul Dobrogau fost obs

n special în p(Fig. B.3.4ajare si ra Istria- judşte, exempzonă în fun

nt.

rcuri galbene– ui „Amenajare s

u proiectul “ Am

zentă în aj, fiind sem

frecvent înB.3.39.). Îabilitare traonstanta”, ăreşte, exeă zonă în

arta de dax în zona v

lie – zone in cspecia poate fi oe trama stradala

alus

alus are role faptul că numai în trredusă în ac

rus melanoc

Delta Dunăitor din situpot hrăni îetul Constan

Larus mela

reşte într-unei, însă exeervate şi înpartea sudic40.). În zreabilitare detul Constlarele sporncţie de con


menajarea si re

România mnalată din m

n regiunile n zona

ama stradalspecia Ph

emplarele funcţie de

distributie vest-palearc

care specia cuibobservata in tim

a, comuna Istria

l de controldoar un nuanzit) în zoceastă zonă.

cephalus cu

ării şi Comul ROSPAîn zona prnta”;

anocephalus

n singur loemplare aflan alte regiuncă şi sud-estona proiectrama stra

tanta” speciadice tranzndiţiile mete


eabilitare trama

numai în majoritatea din est şi

proiectului la, comuna hilomachus numeroase condiţiile

a speciei ctica.

bareste vara; sumpul migratiiloa- judetul Const

l al populaţiumăr mic dona proiect.

ariile natur

mplexul Ra0031 Deltaoiectului „A

s

c din ate în ni ale tică a ctului adala, ia nu

zitând eo de

Fig. BLarus

enţa speciei cuiomuna Istria- ju

a stradala, com

uprafata bleu –or; sageata rosietanta”.

iilor locale de Larus mtului, consi

rale de inter

azim - Sina Dunării şAmenajare

B.3.40. Zons melanocepibăritoare; polidetul Constanta

muna Istria- jud

– zone in care e indică locul d

de insecte melanocephaiderăm că f

res comunita


si reabilita

ne de semnaphalus în Rigonul rosu inda”.

deţul Constanta

specia ierneazade amplasare a

şi alte nevealus se aflăfuncţia eco

ar învecinat

mplarele apxul Razim are trama

alare ale speRomânia. dică locul de a

90 ”

a; suprafata proiectului

ertebrate. ă pentru logică a

te:


eciei

amplasare a

Evaluare A

Larus m

Larus mcont de pasajulu

Relaţia

- ROSefectivutranziteIstria- ju

Distribu

În RomDunariisi pe DSpecia proiectustradalaexemplnu clocaceastă numar m


Sterna n

Sterna mici. Ţperioadecologi

Relaţia


Distribu

Adecvata pentru

minutus

minutus are faptul că L

ui, consider

speciei Lar

PA0031 Dului cuibăriează şi se hrudetul Cons

uţia speciei

mânia cuibări si CompleDunare la este in exti

ului „Amena, comuna Iarele observ

cesc, specia zonă în

mare.


nilotica

nilotica areinând cont

da estivala, că a acestei

speciei Ster


uţia speciei

u proiectul “ Am

rol de contarus minutu

răm că funcţ

rus minutus

Delta Dunăitor din siturănesc în zostanta”;

Larus minu

reşte în Dobexul RazimCălăraşi (Findere de a

najare si reastria- judetuvate in peritranzitând perioada


e rol de conde faptul cdar in per

i specii este

rna nilotica


Sterna nilo

menajarea si re

trol al popuus este o spţia ecologic

cu ariile na

ării şi Comul ROSPA

ona proiectu

utus

brogea (Delm-Sinoie), dFig. B.3.41areal. În zonabilitare tramul Constantioada estivade asemenpasajului


ntrol al popă Sterna ni

rioada pasajrelativ ridic

a cu ariile na


otica

eabilitare trama

ulaţiilor locaecie des int

că a acestei

aturale de in

mplexul Ra0031 Delta

ului „Amena

lta dar 1.). na

ma ta” ala nea

în

Fig. BLarus


ulaţiilor loclotica este jului (efectcată în acea

aturale de in


a stradala, com

ale de insectalnita in pespecii este r

nteres comu

azim - Sina Dunării şajare si reab

B.3.41. Zons minutus în


cale de insespecie clocitive relativ astă zonă.

nteres comu


muna Istria- jud

cte şi alte nrioada estivrelativ ridic

unitar înveci

noie: exemşi Complexbilitare tram

ne de semnan România. e – careuri de 25

reabilitare tram

ecte dar şi sitoare in zomari), con

unitar învec


si reabilita

deţul Constanta

nevertebratevala, dar in pcata în aceas

inate:

mplarele apxul Razim ma stradala,

alare ale spe

500 km2 în carema stradala, com

soparle si rona, este intnsiderăm că

inate:


91 ”

. Ţinând perioada stă zonă.

parţinând - Sinoie comuna

eciei


rozatoare talnita in ă funcţia


Evaluare A

În RomCompleputine RomaniobservaB.3.42.)reabilitajudetul exemplîn funcţ

Notă. punspeciei cuIstria- jude

Sterna c

Sterna Ţinând (numai relativ s

Relaţia


Distribu

În Romzona CpreferanB.3.43.)reabilitajudetul exemplzonă înmomen


Adecvata pentru

mânie cuibăexului Lag

date asupia, dar fama cu regul). În zona are trama

Constanarele obserţie de condi

ncte negre – zonuibăritoare; polietul Constanta”

caspia

caspia are cont şi de fîn tranzit)

scazută în a

speciei Ster


uţia speciei

mânie cuibăomplexuluind apropier). În zona pare trama

Constanta”arele obsern funcţie d

nt.


u proiectul “ Am

ăreşte in nugunar Razimpra cuibari

milii de adularitate in

proiectulustradala,

nta” spervate tranzitiţiile meteo

ne în care a cuiigonul rosu indi”.

rol de contfaptul că doîn zona pro

această zonă

rna caspia c


Sterna casp

ăreşte in ni Lagunar Rrea coasteloproiectului „stradala, co” specia nrvate tranzde condiţii


menajarea si re

umar mic inm-Sinoie. itului speculti cu juve

Dobrogeaui „Amenaj

comuna cia cuibtând aceastăde moment

ibărit numai în ică zona de am

trol al popuoar un număoiectului, că.

cu ariile nat


pia

numar mic Razim-Sinoor marii (F„Amenajareomuna Istrnu cuibăreşzitând aceasile meteo


eabilitare trama

n zona Exista

ciei in enili se

(Fig. jare si Istria-

băreşte, ă zonă t.

Fig. BStern

trecut; semn dmplasare a proie

ulaţiilor locaăr mic de Stonsiderăm

turale de int

exul Razim ROSPA003

in oie, ig.

e si ia- şte, stă de

Fig. BStern


a stradala, com

B.3.42. Zonna nilotica înde întrebare galbctului „Amenaj

ale de neveterna caspiacă funcţia

teres comun


B.3.43. Zonna caspia în


muna Istria- jud

ne de semnan România.ben – zone în cjare si reabilita

ertebrate acva se află penecologică a

nitar învecin


ne de semnan România.

e – careuri de 25reabilitare tram

deţul Constanta

alare ale spe. care este posibiare trama strada

vatice şi pentru perioada acestei sp

nate:


alare ale spe


92 ”

eciei

ilă prezenţa ala, comuna

este mic. de scurte ecii este

în zona Razim -

eciei


Evaluare A

Sterna h

Sterna mic. Ţiintalnitafuncţia

Relaţia


Distribu

În RomComplelungul bazinul (Fig. „Amenacomunacuibăreaceastă de mom


Chlidon

ChlidonŢinând perioadecologi

Relaţia


Adecvata pentru

hirundo

hirundo areinând cont a in perioadecologică a

speciei Ster


uţia speciei

mânie cuibărexului LaguDunarii inhidrograficB.3.44.).

ajare si rea Istria- juşte, exemplzonă în fu

ment.


nias hybrida

nias hybridcont de fap

da estivala, că a acestei

speciei Chl


u proiectul “ Am

e rol de conde faptul c

da estivala, a acestei spe

rna hirundo


Sterna hiru

reşte cu preunar Razim

n amonte dc al Siretulu

În zonaeabilitare tudetul Conlarele obseruncţie de co


a

da are rol dptul că Chldar in per

i specii este

lidonias hyb


menajarea si re

ntrol al popcă Sterna hdar in perio

ecii este rela

o cu ariile n


undo

ecadere in zm-Sinoie, dde Calarasiui si Muresua proiecttrama stradnstanta” sprvate tranzitondiţiile me


de control lidonias hybrioada pasaj

relativ ridic

brida cu arii


eabilitare trama

pulaţiilor lohirundo esteoada pasajuativ ridicată

aturale de in


zona de-a , in ului. tului dala, ecia tând eteo

Fig. BStern


al populaţibrida este sjului (efectcată în acea

ile naturale


a stradala, com

ocale de de e specie cloului (efectivă în această

nteres comu


B.3.44. Zonna hirundo îrobabilă; buline„Amenajare si

iilor locale specie clocitive relativ astă zonă.

de interes c


muna Istria- jud

nevertebraocitoare comve relativ mzonă.

unitar învec


si reabilita

ne de semnaîn Româniae – careuri de 25

reabilitare tram

de de nevitoare in zo

mari), con

comunitar în


si reabilita

deţul Constanta

ate acvatice muna in zo

mari), consid

cinate:


alare ale spe. 500 km2 în care

ma stradala, com

vertebrate ana, este int

nsiderăm că

nvecinate:


93 ”

şi peste ona, este derăm că


eciei


acvatice. talnita in ă funcţia


Evaluare A

Distribu

În RomBiosfera lungubazinul Muresuteritoria„Amenacomunacuibărehranind


Chlidon

Chlidonmic si aintalnitaecologi

Relaţia

- ROSefectivutranzitecomunanomina

Distribu

În RomBiosfera lungubazinul MuresuTransilv„Amenacomunacuibărehranind


Adecvata pentru

uţia speciei

mânie cuibărei Delta Duul Dunarii

hidrografului. (Fig. Bala si numajare si a Istria- şte, exemp

du-se in acea


nias niger

nias niger aamfibieni. Ţa in perioadcă a acestei

speciei Chl

PA0031 Dului cuibăriează şi se pa Istria- judalizată);

uţia speciei

mânie cuibărei Delta Duul Dunarii

hidrografului, in tvaniei (Fig.ajare si a Istria- şte, exemp

du-se in acea


u proiectul “ Am

Chlidonias

reşte cu preunarii, in Ca

in amontfic al SirB.3.45.). Spmerica. În

reabilitare judetul Clarele obseasta zona.


are rol de cŢinând cont da estivala, i specii este

lidonias nig

Delta Dunăitor din situpot hrăni î

detul Consta

Chlidonias

reşte cu preunarii, in Ca

in amontfic al Sirtrecut si . B.3.46.). Îreabilitare judetul Clarele obseasta zona.


menajarea si re

hybrida

ecadere Rezampia Romae de Calaretului dar ecie in exp

zona protrama s

Constanta”rvate tranz


control al pde faptul cădar in periorelativ ridic

ger cu ariile

ării şi Comul ROSPAîn zona pranta” (în fiş

niger

ecadere Rezampia Romae de Calaretului dar

in DeprÎn zona pro

trama sConstanta”rvate tranz


eabilitare trama

zervatia ana, de-rasi, in

si al pansiune oiectului stradala,

specia itând si

Fig. BChlid


populaţiilor ă Chlidoniaoada pasajucată în acea

naturale de

mplexul Ra0031 Deltaoiectului „Aşa standard

zervatia ana, de-rasi, in

si al resiunea oiectului stradala,

specia itând si

Fig. BChlid


a stradala, com

B.3.45. Zondonias hybrrobabilă; buline„Amenajare si

locale de das niger esteului (efectivastă zonă.

e interes com


d Natura 20

B.3.46. Zondonias niger


muna Istria- jud

ne de semnarida în Rome – careuri de 25

reabilitare tram

de nevertebe specie cloce mari), con

munitar înve


si reabilita00 a acestu

ne de semnar în Român


deţul Constanta

alare ale spemânia.


rate acvaticcitoare in zonsiderăm că

ecinate:


ui sit specia

alare ale speia.


94 ”

eciei


ce, peste ona, este ă funcţia


a nu este

eciei


Evaluare A

Caprim

Caprimbaza troIstria- jeuropaespecii e

Relaţia

- ROSPproiectu(în fişa

Distribu

In ultimpronuntRomanaprobabieste redÎn zonatrama Constancuibăreaceastă


Coracia

Coraciacele de în perimConstanzona si este foa

Relaţia


Adecvata pentru

mulgus europ

mulgus europofică se gasjudetul Coneus tranzite

este foarte re

speciei Cap

PA0031 Deului apartin standard N

uţia speciei

mele deceniitat; cuibarea, Moldovil mult madat in harta (a proiectulu

stradala, nta”, speciaşte, exempzonă doar c


as garrulus

as garrulusamfibieni ş

metrul prointa”. Ţinândtranziteaza

arte redusa î

speciei Cor

PA0031 Dului cuibăriează şi se ha Istria- jude

u proiectul “ Am

paeus

paeus are rsesc in zonnstanta”. Ţieaza zona inedusa în ace

primulgus e

elta Dunăriiprobabil, u

atura 2000

Caprimulgu

i specia a ineste in Dova, Transili raspandit (Fig. B.3.47ui „Amenaj

comuna a Caprimulgplarele obca loc de pa


s are rol de şi de paseriiectului „Ad cont de fazona in per

în această zo

racias garru

Delta Dunăitor din situhrănesc si etul Constan

menajarea si re

rol de contrna proiectuluinând cont n perioada eastă zonă.

europaeus c

şi Compleunor efectiva acestui sit

us europaeu

nregistrat unobrogea, Clvania si

la campie7.). ajare si reab

Istria- jgus europabservate foasaj.


control al forme. Specmenajare s

aptul că un rioada pasajonă.

ulus cu ariil


eabilitare trama

rol al popuui „Amenajde faptul cpasajului, c

cu ariile natu

exul Razim ve care cuibt specia nu e

us

n declin Campia

Banat; e decat

bilitare judetul

aeus nu olosind

FiCa


populaţiilorciile care co

si reabilitarenumăr foartjului, consid

le naturale d

mplexul Ra0031 Deltaroiectului „

a stradala, com

ulaţiilor de jare si reabcă un număconsiderăm

urale de inte

- Sinoie: ebaresc în zoeste nomina

ig. B.3.47. Zaprimulgus robabilă; buline„Amenajare si

r locale de onstituie bae trama strte mic de Cderăm că fu

de interes co

azim - Sina Dunării ş„Amenajare

muna Istria- jud

insecte. Spbilitare tramăr foarte mcă funcţia

eres comuni

exemplareleona central-nalizată);

Zone de seeuropaeus


insecte, rozaza trofică aradala, com

Coracias gauncţia ecolog

omunitar în


si reabilit

deţul Constanta

pecii care coma stradala, mic de Capr

ecologică a

itar învecin

e observate nordica a D

mnalare aleîn România500 km2 în care

ma stradala, com

zătoare, şi au densitate

muna Istria-rrulus cuibgică a acest

nvecinate:

mplarele apxul Razim tare trama

95 ”

onstituie comuna

rimulgus a acestei

ate:

în zona Dobrogei

e speciei a. e cuibăritul

muna Istria-

eventual e ridicată - judetul areste in tei specii


Evaluare A

Distribu

Specia câmpie ţării (Ccolinare(MoldoOltenieTransilvrespectiproiectuElectric


Melano

MelanocomuniMelanoconside

Relaţia


Distribu

Melanozona deţării, cuB.3.49.)reabilitaConstanMelanoDese, aproxim

Notă. buli„Amenaja

Adecvata pentru

uţia speciei

este prezedin sud-est

Câmpia de e joase din

ova, Dobri). Există vania, însăiva regiuneului specia cca Aeriana.


ocorypha ca

ocorypha caităţilor de vocorypha caerăm că func

speciei Mel

PA0031 Dului cuibăriează si cuibaudetul Cons

uţia speciei

ocorypha cae câmpie şiuibărind ma). În zonaare trama stnta” cuibocorypha c

in perioadmativ 10 per

ine – careuri deare si reabilitare

u proiectul “ Am

Coracias g

entă mai altul (BărăganVest), resp

estul, sud-erogea, Mşi semnalără nu maie (Fig. B.cuibareste,


alandra

alandra are vegetaţie iealandra cucţia ecologi

lanocoryph

Delta Dunăitor din situaresc in zonstanta”;

Melanocory

alandra estei colinară j

ai ales în cua proiectulutradala, comăresc put

calandra, îda estivalarechi.

e 2500 km2 în e trama stradala

menajarea si re

garrulus

les în zonen, Deltă) şi pectiv în z

estul şi suduMuntenia,

ri ale speci cuibăreş.3.48.). În in stalpi de


rol de conerboasă. Ţi

uibareste inică a acestei

a calandra

ării şi Comul ROSPAna proiectul

rypha caland

e prezentă njoasă din suulturi agricoui „Amena

muna Istria-tine perecîn zona Ma fiind ob

care cuibăritul a, comuna Istria

eabilitare trama

ele de vestul zonele ul ţării

sudul ciei în te în

zona e Linie

FigCor


ntrol al popinând cont n zona si i specii este

cu ariile na

mplexul Ra0031 Deltalui „Amena

dra

numai în ud-estul

ole (Fig. ajare si - judetul chi de Movilele bservate

FigMel

speciei este cea- judetul Const

a stradala, com

. B.3.48. Zracias garrurobabilă; buline„Amenajare si

pulaţiilor locde faptul

tranziteaza foarte redu

aturale de in


. B.3.49. Zlanocoryphaertă; careul rosutanta”.

muna Istria- jud

Zone de semulus în Rome – careuri de 25

reabilitare tram

cale de insecă un numzona in p

usa în aceast

nteres comu


Zone de sema calandrau indică locul d

deţul Constanta

mnalare alemânia.


ecte şi de rmăr foarte perioada ptă zonă.

unitar înveci


mnalare aleîn România

de amplasare a

96 ”

e speciei


reglare a mic de

asajului,

inate:


e speciei a. proiectului

Evaluare A

Calandr

Calandrpopulaţcomunifaptul cestivalaacestei

Relaţia

- ROSefectivutranziteIstria- jnomina

Distribu

Cuibărearide, c(Fig. B.reabilitaConstanbrachydobservapasajulu


Lullula

Lullula se gaseConstanin perio(practic

Relaţia

- ROSPproiectu

Adecvata pentru

drella brachy

drella brachyţiilor de artităţilor de vcă un număa in zona si specii este f

speciei Cal

PA0031 Dului cuibăriează si cuibajudetul Co

alizată);

uţia speciei

eşte în Dobu vegetaţie .3.50.). În zare trama stnta” este pdactyla sa ata in perioaui.


arborea

arborea arsc in zona pnta”. Ţinândoada pasajuc nula) în ac

speciei Lul

PA0031 Deului apartin

u proiectul “ Am

ydactyla

ydactyla estropode (în

vegetaţie ierăr foarte mtranziteaza

foarte redus

landrella br

Delta Dunăitor din situaresc in zon

onstanta” (î

Calandrella

brogea, fiindstepică şi î

zona proiecttradala, com

posibil ca scuibareas

ada estivala


e rol de conproiectului d cont de faului, considceastă zonă.

llula arbore

elta Dunăriiprobabil, u

menajarea si re

ste o specie n special înrboasă (mai

mic de Melaa zona in pesa în această

rachydactyl

ării şi Comul ROSPAna proiectulîn fişa sta

a brachyda

d prezentă în culturile atului „Amenmuna Istria-specia Calasca, aceasta, cat si in p


ntrol al popu„Amenajar

aptul că un nderăm că fu

ea cu ariile n

şi Compleunor efective

eabilitare trama

granivoră n perioada p

ales primăanocoryphaerioada pasă zonă.

la cu ariile n


andard Natu

ctyla

în zone agricole najare si - judetul andrella a fiind

perioada

FigCal


ulaţiilor de e si reabilitnumăr foartuncţia ecolo

naturale de

exul Razim e care cuiba

a stradala, com

şi insectivoprimăvară tăvara timpura calandraajului, cons

naturale de i

azim - Sina Dunării şajare si reabura 2000

. B.3.50. Zlandrella brrobabilă; buline„Amenajare si

insecte. Spetare trama ste mic de Luogică a ace

interes com

- Sinoie: earesc în zon

muna Istria- jud

oră, având futârzie – variu şi toamnau fost obssiderăm că

interes com

noie: exemşi Complexbilitare trama acestui

Zone de semrachydactylae – careuri de 25

reabilitare tram

ecii care constradala, comullula arborestei specii

munitar înve

exemplarelea central-no

deţul Constanta

funcţia de coară) şi de rna). Ţinândservate in pfuncţia eco

munitar învec

mplarele apxul Razim ma stradala, sit specia

mnalare alea în Român500 km2 în care

ma stradala, com

nstituie bazmuna Istria-rea tranzitea

este foarte

cinate:

e observate ordica a Dob

97 ”

ontrol al reglare a d cont de perioada

ologică a

cinate:

parţinând - Sinoie comuna nu este

e speciei nia. e cuibăritul

muna Istria-

za trofică - judetul aza zona e redusa

în zona brogei;

Evaluare A

Distribu

Specia Banat, Cdoua rcuibarirdealuri B.3.51.)În zonatrama Constancuibărefolosind


Anthus

Anthus populaţcomunifaptul cperioadaceastă

Relaţia


Distribu

Specia altitudinpartea Dobrogregulat Banat şproiectustradalaspecia Afiind obin perio


Adecvata pentru

uţia speciei

cuibareste Campia Roregiuni liprea speciei;

impadurite). a proiectulu

stradala, nta”, specşte, exempd această zo


campestris

campestrisţiilor de artităţilor de vcă un numărda pasajului

zonă.

speciei Ant


uţia speciei

este prezne ale ţărisud-estică

gea) şi estuşi în parteaşi sudul Olteului „Amena, comuna Anthus cam

bservata ataoada pasajul


u proiectul “ Am

Lullula arb

in Dobrogmana si Mo

psesc date ; cuibarestee, mai rar

ui „Amenajcomuna

cia Lullulaplarele spoonă doar ca


s este o stropode (în

vegetaţie ierr foarte mici, consideră

thus campes

Delta Dunăitor din situaresc in zonstanta” (în f

Anthus cam

zentă în zii, fiind ma ţării (C

ul Moldovea centrală a eniei (Fig. najare si rIstria- jud

mpestris cuat in perioadlui.


menajarea si re

borea

gea, Transiloldova din

cu privie pe podis

la munte


a arborearadice obsloc de pasaj


specie grann special înrboasă (mai c de Anthusăm că func

stris cu ariil

ării şi Comul ROSPAna proiectulfişa standard

mpestris

zonele de mai frecvenCâmpia Băr

i, dar cuibTransilvanB.3.52.). Înreabilitare detul Constuibareste, acda estivala,


eabilitare trama

lvania, aceste ire la suri si

(Fig.

bilitare udetul a nu ervate

aj. FiLu


nivoră şi inn perioada p

ales primăs campestrisţia ecologic

le naturale d

mplexul Ra0031 Deltalui „Amenad Natura 20

joasă ntă în răgan, ăreşte

niei, în n zona trama tanta” ceasta cat si

FigAnt


a stradala, com

ig. B.3.51. Zullula arborrobabilă; buline„Amenajare si

nsectivoră, primăvară tăvara timpurs cuibarestecă a aceste

de interes co

azim - Sina Dunării şajare si reab000 a situi sp

. B.3.52. Zthus campesrobabilă; buline„Amenajare si

muna Istria- jud

Zone de serea în Româe – careuri de 25

reabilitare tram

având funtârzie – variu şi toamne in zona si ei specii es

omunitar în

noie: exemşi Complexbilitare trampecia nu est

Zone de semstris în Rome – careuri de 25

reabilitare tram

deţul Constanta

mnalare aleânia. 500 km2 în care

ma stradala, com

ncţia de coară) şi de rna). Ţinândtranziteaza

ste foarte re

nvecinate:

mplarele apxul Razim ma stradala, te nominaliz

mnalare alemânia.


98 ”

e speciei


ontrol al reglare a d cont de a zona in edusa în


zată);

e speciei


Evaluare A

Lanius

Lanius mai co„Amenaexemplfoarte mconside

Relaţia


Distribu

Este o mai frecţării („Amenacomunacolluriofiind oestivala

Notă. buli„Amenaja

Lanius

Lanius ocazionpaserifotrama sstabili zaflă pense stabiredusă î

Relaţia

- ROSefectivucuibarestradala

Adecvata pentru

collurio

collurio areomune de ajare si rearele aceasmic de Lanerăm că func

speciei Lan


uţia speciei

specie larg cventă în zo(Fig. B.3.ajare si a Istria- judo cuibaresteobservata a, cat si in p

ine – careuri deare si reabilitare

minor

minor are nal şi cele dorme şi rozstradala, cozone de hrantru perioadilesc in zonîn această z

speciei Lan

PA0031 Dului cuibărisc, tranzite

a, comuna Is

u proiectul “ Am

e rol de coninsecte, şoeabilitare ttei specii p

nius colluriocţia ecologi

nius collurio

Delta Dunăitor din situaresc in zonstanta”;

Lanius coll

răspândită onele de de53.). În reabilitare

detul Constae in numar

sporadic erioada pas

e 2500 km2 în e trama stradala

rol de conde paseriforzătoare au domuna Istriaanire. Ţinânde scurte (nuna pentru azonă.

nius minor c

Delta Dunăitor din situează şi se stria- judetu

menajarea si re

ntrol al popuopârle şi rotrama strad

pot stabili zo cuibaresteică a acestei

o cu ariile n

ării şi Comul ROSPAna proiectul

lurio

în Românieal şi de câm

zona protrama s

anta” speciafoarte mic, atat in pajului.

care cuibăritul a, comuna Istria

ntrol al porme şi mamdensitate rida- judetul

nd cont şi dumai în trana cuibari, co

cu ariile nat

ării şi Comul ROSPAhrănesc în

ul Constanta

eabilitare trama

ulaţiilor locozătoare audala, comu

zone de hrae in zona si specii este

naturale de i


ia, fiind mpie ale oiectului stradala, a Lanius

aceasta perioada

FigLan

speciei este cea- judetul Const

opulaţiilor lmifere de tadicata în zoConstanta”e faptul că

nzit) în zonaonsiderăm c

turale de int

mplexul Ra0031 Delta

zona proia”;

a stradala, com

ale de insecu densitate una Istria-

anire. Ţinânsi tranziteaz foarte redu

interes comu


. B.3.53. Znius collurioertă; careul rosutanta”.

ocale de inalie mică. Sona proiect, asadar exdoar un nu

a planului sică funcţia e

teres comun

azim - Sina Dunării şiectului „A

muna Istria- jud

cte, şopârle ridicata în

judetul Cnd cont de fza zona in usa în aceast

unitar învec


Zone de semo în Româniu indică locul d

nsecte şi aSpecii mai tului „Amenxemplarele umăr redus i doar un nuecologică a

nitar învecin


Amenajare s

deţul Constanta

şi rozătoaren zona proConstanta”,faptul că unperioada ptă zonă.

cinate:


mnalare aleia. de amplasare a

alte nevertebcomune de najare si reaceastei spde Lanius m

umar mic dea acestei sp

nate:

mplarele apxul Razim si reabilitar

99 ”

e. Specii oiectului , asadar n număr asajului,


e speciei

proiectului

brate, şi insecte,

eabilitare pecii pot minor se e perechi ecii este

parţinând - Sinoie re trama

Evaluare A

Distribu

Este o sşi de câzonele d„Amenacomunaredus ddoar dproiectu


Emberiz

Emberizcomuniaflă doareabilitaconside

Relaţia

- ROSefectivutranzitaConstan

Distribu

Specia ejoase d(Dobrogfiind prrespecti(Fig. Bsi reabjudetul exemplîn funcţ


Adecvata pentru

uţia speciei

specie frecvâmpie ale ţde şes) (Figajare si a Istria- jude exemplardoua perecului.


za hortulan

za hortulanităţilor de var sporadicare trama serăm că func

speciei Em

PA0031 Dului cuibărita zona prointa”;

uţia speciei

este frecvendin sudul (Ogea) şi estrezentă şi îniv cuibărind

B.3.55.). În bilitare tram

Constantaarele sporaţie de condi


u proiectul “ Am

Lanius min

vent întâlnitţării (fiind g. B.3.54.). Î

reabilitare udetul Consre tranziteazchi cuibare


na

na are funcvegetaţie ier, pe perioatradala, comcţia ecologi

beriza hortu

Delta Dunător din situiectului „Am

Emberiza h

ntă în zonelOltenia, Mutul ţării (pn zpna Band sporadic zona proie

ma stradalaa”, specia

adice tranziiţiile meteo


menajarea si re

nor

ă în zonele mai numerÎn zona pro

trama sstanta” un ză această zesc in per


cţia de conrboasă. Ţinâde scurte (nmuna Istriaică a acestei

ulana cu ari

ării şi Comul ROSPA00menajare s

hortulana

e de şes şi cuntenia), suodişul Mol

natului şi Cşi în Transctului „Ama, comuna a nu cuibitând aceastde moment


eabilitare trama

de deal roasă în oiectului stradala,

număr zonă, si rimetrul

FiLa


ntrol al popând cont denumai în tr- judetul Ci specii este

iile naturale

mplexul Ra031 Delta Di reabilitare

colinare ud-estul ldovei),

Crişanei, silvania

menajare Istria-

băreşte, tă zonă t.

FiEm


a stradala, com

ig. B.3.54. Zanius minorrobabilă; buline„Amenajare si

pulaţiilor dee faptul că ranzit) în zoonstanta” ş redusă în a

e de interes

azim - SinDunării şi Ce trama str

ig. B.3.55. Zmberiza horrobabilă; buline„Amenajare si

muna Istria- jud

Zone de ser în Românie – careuri de 25

reabilitare tram

e nevertebrspecia Embona proiectşi în număr această zonă

comunitar î

noie: exemComplexul radala, com

Zone de sertulana în Re – careuri de 25

reabilitare tram

deţul Constanta

mnalare aleia. 500 km2 în care

ma stradala, com

rate şi de rberiza hortutului „Amen

mic de exeă.

învecinate:

mplarele apRazim - Si

muna Istria-



100 ”

e speciei


reglare a ulana se najare si emplare,

parţinând inoie pot - judetul

e speciei


Evaluare A

Bombin

Bombinzilei. Ţzona prconside

Relaţia

- ROSCcare sun

Distribu

Specia atitudinproiectucomunabombinaprilie-m

Fig. B.bombinNotă. romde 25 kmcontinue; „AmenajaConstanta

Pelobat

Pelobatnopţii. Ţzona prconside

Relaţia

- ROSCcare sun

Distribu

Specia existândnord-vetrama sfrecven

Adecvata pentru

na bombina

na bombinainând cont roiectului „Aerăm că func

speciei Bom

CI0065 Delnt prezente

uţia speciei

este prezenni mai miciului „Amena Istria- juna este obmai in Lacu

3.56. Zonena în Dobrogmburi – careuri m2 cu date dup

poligonul roare si reabilita”.

tes syriacus

tes syriacusŢinând conroiectului „Aerăm că func

speciei Pel


uţia speciei

este prezend şi din câteestică a Câmstradala, comnt in lunile m

u proiectul “ Am

a are rol dede faptul c

Amenajare cţia ecologi

mbina bomb

lta Dunării: în situl RO

Bombina b

nta în cea mi de 400 mnajare si reudetul Conservata fre

ul Istria.

e de semnalgea. de 25 km2 cu dpa 1990; patrasu indică loctare trama st

s

s are rol dent de faptul Amenajare cţia ecologi

lobates syria


Pelobates s

nt în valea eva locuri dmpiei Bărăgmuna Istria

martie-aprili

menajarea si re

e control al că specia Bsi reabilitar

ică a acestei

bina cu ariil

exemplareSCI0065 D

ombina

mai mare pm (Fig. B.3eabilitare trstanta”, specvent in

lare ale spe

date pana in 199ate – careuri dcul de amplastradala, comun

e control alcă specia Psi reabilitar

ică a acestei

acus cu arii

exemplareSCI0065 D

syriacus

Dunării, zodin zone intgan (Fig. B.a- judetul Cie-mai in ap

eabilitare trama

populaţiiloBombina bomre trama stri specii este

le naturale d

ele observatelta Dunări

parte a tarii3.56.). În zorama stradaecia Bomblunile mar

eciei Bomb

90; buline – carde 25 km2 cu sare a proiectna Istria- jud

l populaţiiloPelobates syre trama stri specii este

le naturale


ona completerioare ale .3.57.). În z

Constanta”, propierea La

a stradala, com

or locale dembina nu pradala, com moderată î

de interes co

te în zona pi;

, la ona ala,

bina rtie-

bina

reuri date tului detul

or locale deyriacus nu pradala, com moderată î

de interes c

te în zona pi;

exului lagunplatoului d

zona proiecspecia Pelo

acului Istria

muna Istria- jud

e nevertebraprezinta efe

muna Istria- jîn această zo

omunitar în

proiectului

e nevertebraprezinta efe

muna Istria- jîn această zo

comunitar în

proiectului

nar, litoraludobrogean, rtului „Ameobates syriaa si Lacului

deţul Constanta

ate active îective imporjudetul Cononă.

nvecinate:

aparţin pop

ate active îective impojudetul Cononă.

nvecinate:

aparţin pop

ul marin, serespectiv di

enajare si reacus este oSinoie.

101 ”

în cursul rtante in nstanta”,

pulaţiilor

în cursul rtante in nstanta”,

pulaţiilor

emnalări in partea eabilitare observata

Evaluare A

Fig. B.3syriacusNotă. romcareuri dedate conti„AmenajaConstanta

Bufo vir

Bufo vircat si iimportaConstan

Relaţia

- ROSCcare sun

Distribu

Specia atitudinproiectucomunaobservaapropie

Fig. B.3DobrogNotă. rom25 km2 cupoligonul reabilitare

Hyla ar

Hyla arnopţii cimportaConstan

Relaţia

- ROSCcare sun

Adecvata pentru

3.57. Zone ds în Dobrog

mburi – careurie 25 km2 cu datinue; poligonulare si reabilitaa”.

ridis

ridis are rolin timpul zante in zonanta”, consid

speciei Buf


uţia speciei

este prezenni de pana ului „Amea Istria- judeata frecvenerea Lacului

3.58. Zone gea. mburi – careuri u date dupa 19

rosu indică e trama stradala

rborea

rborea are cat si in timante in zonanta”, consid

speciei Hyl


u proiectul “ Am

de semnalargea. i de 25 km2 cute dupa 1990; p rosu indică loare trama stra

l de control zilei. Ţinâna proiectuluiderăm că fun

fo viridis cu


Bufo viridis

nta în cea la 1700

enajare si etul Constannt in luni Istria si La

de semnala

de 25 km2 cu d990; patrate – locul de amp

a, comuna Istria

rol de conmpul zilei. Ţa proiectuluiderăm că fun

la arborea c


menajarea si re

re ale specie

u date pana in patrate – careucul de amplasa

adala, comuna

al populaţind cont de i „Amenajancţia ecolog

u ariile natur

exemplareSCI0065 D

s

mai mare m (Fig. Breabilitare nta”, specianile martiacului Sinoi

are ale speci

date pana in 19careuri de 25

plasare a proiea- judetul Const

ntrol al popuŢinând conti „Amenajancţia ecolog

cu ariile nat

exemplareSCI0065 D

eabilitare trama

ei Pelobates

1990; buline –uri de 25 km2 cuare a proiectulu

Istria- judetu

iilor locale dfaptul că

are si reabiligică a aceste

rale de inter


parte a taB.3.58.). În

trama stra Bufo viride-aprilie-mae.

iei Bufo vir

990; buline – cakm2 cu date c

ectului „Amenanta”.

ulaţiilor loct de faptul

are si reabiligică a aceste

turale de int


a stradala, com

s

– u

ui ul

de nevertebspecia Bufoitare trama sei specii est

res comunit

te în zona pi;

arii, la zona

radala, dis este ai in

idis în

areuri de continue; najare si

cale de nevcă specia H

itare trama sei specii est

teres comun

te în zona pi;

muna Istria- jud

brate active fo viridis nustradala, comte moderată

tar învecinat

proiectului

vertebrate aHyla arborestradala, comte ridicată în

nitar învecin

proiectului

deţul Constanta

atat în cursu prezinta muna Istriaîn această z

te:

aparţin pop

active atat îea prezinta muna Istrian această zo

nate:

aparţin pop

102 ”

ul nopţii efective

a- judetul zonă.

pulaţiilor

în cursul efective

a- judetul onă.

pulaţiilor

Evaluare A

Distribu

Specia oriundeproiectucomunaeste obapropie

Fig. B.3în DobrNotă. rom25 km2 cucercul rosutrama stra

Emys or

Emys olarve dimportaConstan

Relaţia

- ROSCcare sun

Distribu

Specia oriundeproiectucomunaorbiculain toam

Fig. BorbiculaNotă. rom25 km2 cucercul rosutrama stra

Testudo

Testudoacestoraproiectuconside

Relaţia

Adecvata pentru

uţia speciei

este prezee gaseste haului „Amena Istria- judbservata freerea Lacului

3.59. Zone rogea.

mburi – careuri du date dupa 19u indică locul d

adala, comuna I

rbicularis

orbicularis ade amfibienante in zonanta”, consid

speciei Emy


uţia speciei

este prezee gaseste haului „Amena Istria- aris este ob

mna in aprop

B.3.60. Zonaris în Dob

mburi – careuri du date dupa 19u indică locul d

adala, comuna I

o graeca

o graeca area). Ţinând ului „Amenerăm că func

speciei Tes

u proiectul “ Am

Hyla arbor

enta în ceaabitat adecvnajare si

detul Constaecvent in lui Istria si La

de semnala

de 25 km2 cu d990; patrate – cde amplasare a stria- judetul C

are rol de cni. Ţinând a proiectuluiderăm că fun

ys orbicula


Emys orbic

enta în ceaabitat adecvnajare si judetul C

bservata frecpierea Lacul

ne de semrogea. de 25 km2 cu d

990; patrate – cde amplasare a stria- judetul C

e rol de regcont de fa

najare si recţia ecologi

studo graeca

menajarea si re

rea

a mai marvat (Fig. Breabilitare anta”, speciunile marti

acului Sinoi

are ale speci

date pana in 199careuri de 25 kproiectului „Amonstanta”.

control al pocont de fai „Amenajancţia ecolog

ris cu ariile

exemplareSCI0065 D

cularis

a mai marvat (Fig. Breabilitare

Constanta”, cvent din prlui Istria si L

mnalare ale

date pana in 199careuri de 25 kproiectului „Amonstanta”.

glare al comaptul că speeabilitare tică a acestei

a cu ariile n

eabilitare trama

re parte a B.3.59.). În

trama straia Hyla arbie-aprilie-me.

iei Hyla arb

90; buline – carkm2 cu date comenajare si reab

opulaţiilor aptul că spare si reabiligică a aceste

e naturale de


re parte a B.3.60.). În

trama straspecia E

rimavara si Lacului Sin

e speciei E

90; buline – carkm2 cu date comenajare si reab

munitatilor decia Testudtrama stradi specii este

naturale de i

a stradala, com

tarii, zona

adala, borea

mai in

borea

reuri de ontinue; bilitare

locale de npecia Emys itare trama sei specii est

e interes com

te în zona pi;

tarii, zona

adala, Emys pana

noie.

Emys

reuri de ontinue; bilitare

de plante (cdo graeca pdala, comun scazută în

interes comu

muna Istria- jud

nevertebrate orbiculari

stradala, comte ridicată în

munitar înv

proiectului

consumand prezinta efena Istria- jaceastă zon

unitar învec

deţul Constanta

acvatice siis prezinta muna Istrian această zo

vecinate:

aparţin pop

frunzele si ective mici judetul Connă.

cinate:

103 ”

i pesti si efective

a- judetul onă.

pulaţiilor

fructele in zona

nstanta”,

Evaluare A

- ROSCcare sun

Distribu

Specia oriundeproiectucomunagraeca in aprop

Fig. B.graeca Notă. romde 25 km2

cercul roreabilitare

Podarc

Podarcde neve

Relația

- ROS„Amenapopulaț

Distribu

În Romsud-estinumai îsudul MPorțilorpopulațB.3.62.)proiectucomunanecultiv

Notă. rom25 km2 cucomuna Is

Lacerta

Adecvata pentru


uţia speciei

este prezee gaseste haului „Amena Istria- jueste observ

pierea Cetat

.3.61. Zoneîn Dobroge

mburi – careuri 2 cu date dupa 1su indică locu

e trama stradala

is taurica

is taurica aertebrate.

speciei Pod

SCI0065 Dajare si rețiilor din situ

uția speciei

mânia speciaică a țării (în câteva lMunteniei r de Fier, reții și în par). Specia ului „Amena Istria- vate (parloa

mburi – careuri u date continuestria- judetul Co

a viridis

u proiectul “ Am


Testudo gra

enta în ceaabitat adecvnajare si rudetul Convata din pritii Histria.

e de semnaea.

de 25 km2 cu d1990; patrate – ul de amplasa

a, comuna Istria

are rol de co

darcis tauri

Delta Dunăreabilitare tul ROSCI00

Podarcis ta

a este preze(platoul conocuri din cși Oltenie

lativ recent rtea nord-ve

este prenajare si rea

judetul Cage) dar și in

de 25 km2 cu de; poligonul roonstanta”.

menajarea si re

exemplareSCI0065 D

aeca

a mai marevat (Fig. B.reabilitare tnstanta”, simavara si p

alare ale s

date pana in 19careuri de 25 kare a proiectu

a- judetul Const

ontrol al pop

ca cu ariile

rii: exemptrama stra065 Delta D

aurica

entă mai alentinental docomplexul lei, respectifiind semn

estică a Crezentă în abilitare tram

Constanta”n terenuri cu

date pana in 199su indică locul

eabilitare trama


e parte a t.3.61.). În ztrama stradspecia Testpana in toam

speciei Test

990; buline – cakm2 cu date contului „Amenajaanta”.

pulațiilor lo

naturale de

larele obsedala, comu

Dunării;

es în parteaobrogean șilagunar), îniv în zona

nalate câtevaișanei (Fig

perimetrulma stradala

în zoneleultivate.

FiPo

90; buline – cal de amplasare

a stradala, com

te în zona pi;

tarii, zona dala, tudo mna

tudo

areuri tinue;

are si

ocale de ins

e interes com

ervate în una Istria-

a i n a a . l , e

ig. B.3.62. Zodarcis taurareuri de 25 km

a proiectului „

muna Istria- jud

proiectului

ecte, ocazio

munitar înve

nordul si judetul C

Zone de serica în Dob

m2 cu date dupa „Amenajare si

deţul Constanta

aparţin pop

onal și a alt

ecinate:

vestul proConstanta”

mnalare alerogea. 1990; patrate –reabilitare tram

104 ”

pulaţiilor

or grupe

oiectului aparțin

e speciei

– careuri de ma stradala,

Evaluare A

Lacertaneverteb

Relația

- ROSC„Amenapopulaț

Distribu

În RomexceptiaDeltei viabila afectata

Fig. B.viridis îNotă. romde 25 kmcontinue; „AmenajaConstanta

Dolicho

Dolichoamfibie

Relația

- ROSCreabilitaROSCI

Distribu

În RomMoldovextrem in cultu

Adecvata pentru

a viridis are brate.

speciei Lac

CI0065 Delajare si rețiilor din situ

uția speciei

mânia speciaa arcului caDunarii (Fexistă in z

a de implem

.3.63. Zoneîn Dobrogea

mburi – careuri m2 cu date dup

poligonul roare si reabilita”.

ophis caspiu

ophis caspiueni.

speciei Dol

CI0065 Deare trama s0065 Delta

uția speciei

mânia speciavei si in Dode rar (Fig.

urile agricole

u proiectul “ Am

rol de cont

certa viridis

lta Dunăriieabilitare tul ROSCI00

Lacerta vir

a este prezenarpatic, a Mig. B.3.63.zona Cetatimentarea p

e de semnaa. de 25 km2 cu dpa 1990; patrasu indică loctare trama st

us (sin. Colu

us are rol d

lichophis ca

elta Dunăristradala, coDunării;

Dolichophi

a este prezeobrogea. In . B.3.64.). Oe si tumulii

menajarea si re

trol al popul

s cu ariile na

: exemplaretrama stra065 Delta D

ridis

ntă in toate Muntilor Ap). O populii Histria, d

proiectului.

alare ale sp

date pana in 199ate – careuri dcul de amplastradala, comun

uber caspiu

de control a

aspius cu ar

i: exemplaomuna Istri

is caspius

entă in sudDobrogea s

O populație din zona, p

eabilitare trama

lațiilor loca

aturale de in

ele observadala, comu

Dunării;

zonele tariipuseni dar slație stabiladar fara a.

peciei Lace

90; buline – carde 25 km2 cu sare a proiectna Istria- jud

us)

al populațiil

riile naturale

arele observa- judetul

dul Banatuluse intalnestestabila si v

putand fi ast

a stradala, com

ale de insect

nteres comu

ate în norduna Istria-

i cu si a a si a fi

erta

reuri date tului detul

lor locale d

e de interes

vate in zonConstanta”

ui, sudul Me ceva mai viabila existtfel afectata

muna Istria- jud

te, ocaziona

unitar învec

si vestul p judetul C

de reptile, ro

comunitar

na proiectuaparțin po

Munteniei si frecvent, in

tă in zona Ca de implem

deţul Constanta

al și a altor g

inate:

planului proConstanta”

ozatoare și

învecinate:

ului „Amenopulațiilor d

Olteniei, sn rest fiind

Cetatii Histrimentarea pro

105 ”

grupe de

oiectului aparțin

chiar de

najare si din situl

sud-estul observat ia, dar si

oiectului.

Evaluare A

Fig. B.3caspiusNotă. rom25 km2 cupoligonul reabilitare

Spermop

Spermopfaptul creabilitaa aceste

Relaţia

- ROSCcare sun

Distribu

Specia frecven(Dobrogviabile Oltenierespecti(Fig. Bsi reabjudetul este obsuprafet

Notă. pun„Amenaja

Adecvata pentru

3.64. Zone s în Dobrogemburi – careuri du date dupa 19

rosu indică le trama stradala

ophilus citel

ophilus citelcă specia Teare trama stei specii este

speciei Spe


uţia speciei

Spermophilntă în reggea contineexistând ş

i, vestul iv în câtev

B.3.65.). În bilitare tramConstanta”servata in ztele cu pasu

ncte roşii – zoare si reabilitare

u proiectul “ Am

de semnalaea. de 25 km2 cu d

990; patrate – clocul de ampl

a, comuna Istria

llus

llus are rol estudo graectradala, come ridicată în

ermophilus c


Spermophi

lus citellus giunile dinentală şi Bşi în sudul Banatului,

va zone dizona proie

ma stradala”, specia Spezona Cetatiune din zona

one în care ese trama stradala

menajarea si re

are ale spec

date pana in 199careuri de 25 klasare a proieca- judetul Const

de reglare aca prezinta muna Istria-n această zo

citellus cu a

exemplareSCI0065 D

lus citellus

este o spen sud-estu

Bărăgan), pMuntenieinordul C

in estul Mectului „Ama, comuna ermophilus ii Histria caa Movilele D

ste certă prezea, comuna Istria

eabilitare trama

ciei Dolicho

90; buline – carkm2 cu date coctului „Amenajanta”.

a comunităţefective ins judetul Conă.

ariile natura


ecie mai ul ţării populaţii i, sudul

Crişanei, Moldovei menajare

Istria- citellus

at si pe Dese.

FiSp

nţa speciei; poa- judetul Const

a stradala, com

ophis

reuri de ontinue; ajare si

ţilor de vegesemnate in zonstanta”, co

ale de intere

te în zona pi;

ig. B.3.65. Zpermophilus

oligon verde intanta”.

muna Istria- jud

etaţie ierbozona proieconsiderăm c

es comunitar

proiectului

Zone de sems citellus în

ndică locul de

deţul Constanta

asă. Ţinândtului „Amecă funcţia e

r învecinate

aparţin pop

mnalare ale România.

e amplasare a

106 ”

d cont de najare si cologică

e:

pulaţiilor

speciei

proiectului


Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310)

Acest tip de habitat natural de interes comunitar este prezent pe o suprafață de circa 1476,4 ha în vecinatatea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, care fac parte in totalitate din situl Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării.

Sunt formaţiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, în special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizează porţiunile mâloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate marine sau interioare. Thero Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.

Acest tip de habitat este reprezentat de doua suptipuri:

15.11 – Pajişti de brâncă (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori săricică (Salsola spp.). Formaţiuni ce colonizează zonele mâloase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate costiere şi bazinele sărăturate continentale. 15.14 – Comunităţi central eurasiatice de Crypsis: formaţiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizează zonele mâloase în curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor şi mlaştinilor sărăturate (15.A) din Eurasia, din regiunea Panonică până în Extremul Orient.

In Romania acest tip de habitat natural este reprezentat doar de subtipul 15.11.

Relaţia tipului de habitat natural de interes comunitar Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) cu ariile naturale de interes comunitar învecinate:

- ROSCI0065 Delta Dunării: suprafața din vecinatatea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” este parte a terenurilor acoperite cu același tip de habitat natural din perimetrul sitului ROSCI0065 Delta Dunării.

Tipul de habitat Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) este răspândit pe grindurile maritime din cadrul Rezervatiei Biosferei delta Dunarii.

În perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” acest tip de habitat natural de interes comunitar este prezent în partea sudică a acestuia, fara a fi afectata de lucrarile de amenajare si modernizare a drumurilor.

Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150)

Acest tip de habitat natural de interes comunitar este prezent pe o suprafață de circa 444,53 ha în vecinatatea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”, care fac parte in totalitate din situl Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării.

Sunt lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru verzui, mai mult sau mai puţin tulburi, în mod special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunităţi din


Hydrocharition ce plutesc liber la suprafaţă sau, în ape adânci, deschise, cu asociaţii de broscariţă (Magnopotamion).

Relaţia tipului de habitat natural de interes comunitar Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150) cu ariile naturale de interes comunitar învecinate:

- ROSCI0065 Delta Dunării: suprafața din vecinatatea proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” este parte a terenurilor acoperite cu același tip de habitat natural din perimetrul sitului ROSCI0065 Delta Dunării.

Tipul de habitat Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150) este răspândit in toata tara acolo unde exista ape stagnante sau foarte lin curgatoare.

În perimetrul proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” acest tip de habitat natural de interes comunitar este prezent în partea sudică si estica a acestuia, fara a fi afectata de lucrarile de amenajare si modernizare a drumurilor.

Salicornia maritima – conform Traian Săvulescu et all., 1952 în monografia Flora Republicii Populare Române, Vol. I (Ed. Academiei R.P.R.) în flora României nu exista decat o singura specie a genului Salicornia, si anume Salicornia herbacea ca specie validă a taxonului Salicornia europaea ssp. herbacea. Variabilitatea speciei este ridicată, fiind citate (la acea dată) trei varietăţi:

varietatea prostrata (Pallas, 1803 descria acest taxon ca specie validă, nu ca varietate), având ca areal de răspândire malul lacului Tăbăcărie din Constanţa;

varietatea stricta (Willdenow, descria acest taxon ca specie validă, nu ca varietate), având ca areal de răspândire Dobrogea – în Delta Dunării, si Transilvania – Turda;

varietatea patula (J. Duval-Jouve, 1868 descria acest taxon ca specie validă, nu ca varietate), având ca areal de răspândire Dobrogea.

Această monografie, chiar dacă a fost redactată în anul 1952, este încă valabilă, având informaţii corecte si de necontestat.

De asemenea, conform I. Prodan si Al. Buia, 1966 in Flora mică ilustrată a României, Ediţia a V-a (Ed. Agro-Silvică) în flora României este menţionată doar specia Salicornia herbacea, precum şi asociaţia din care face parte Salicornietum europeae.

Pentru a putea fi la curent cu sistematica europeană însă, este necesar să consultăm o altă monografie, recunoscută la nivel mondial şi european drept cea mai exactă şi completă monografie (până la această dată), Flora Europaea. Conform Tutin, T. G.; Burges, N.A. et all., 2007 - Flora Europaea, Cambridge University Press, Cambridge, Editia a II-a, tiparul III, Volumul I, specia Salicornia maritima nu este menţionată în Europa. Tot odata speciile Salicornia europaea si Salicornia herbacea sunt considerate sinonime. De asemenea, specia Salicornia europaea are statut de grup, fiind format din următorii taxoni:


Salicornia europaea (sin. Salicornia herbacea) – cu distribuţie în N-V Europei, probabil si în alte părţi, cu patru varietăţi: stricta, patula, brachystachya, simonkaiana;

Salicornia obscura – cu distribuţie în V Europei;

Salicornia ramosissima - cu distribuţie în V Europei şi regiunea vest mediteraneană;

Salicornia prostrata - cu distribuţie în Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Rusia (partea europeană a fostei U.R.S.S. – părţile sud-vestice şi sud-estice).

Aşadar, varietatea prostrata din cadrul monografiei lui Traian Săvulescu et all., 1952, are acum rang de specie, Salicornia prostrata, în cadrul monografiei lui Tutin, T. G.; Burges, N.A. et all., 2007, fiind de altfel şi singura specie menţionată din România.

Cercetând şi mai departe în analele botanicii, am descoperit faptul ca specia Salicornia maritima (conform S.L. Wolff, R.L. Jefferies, 1987 – Taxonomic status of diploid Salicornia europaea (s.l.) (Chenopodiaceae) in northeastern North America, Canadian Journal of Botany, 65:(7) 1420-1426) este o specie nouă pentru ştiinţă, recent descrisă chiar de autorii articolului mai sus menţionat, in anul 1987, pe baza diferenţelor rezultate în urma procesului de electroforeză, a diferenţelor morfologice şi biogeografice, din nord-estul Americii! Specia Salicornia maritima împreună cu specia Salicornia borealis a fost desprinsă din grupul Salicornia europaea senso largo, după ce a fost comparată cu specia Salicornia europaea senso stricto din Europa, Salicornia ramosissima şi Salicornia rubra ambele specii tot din Europa. Mergând mai departe, Gudrun Kadereit, Peter Ball et all., 2007 in lucrarea intitulată A taxonomic nightmare comes true: phylogeny and biogeography of glassworts (Salicornia L., Chenopodiaceae) din publicatia Taxon 56 (4), 1143-1170, a descoperit ca specia Salicornia maritima (din nord-estul Americii) face parte din aceeaşi cladă diploidă monofiletică, cu Salicornia ramosissima din Europa. Aşadar, Gudrun Kadereit, Peter Ball et all., ridică specia Salicornia ramosissima la nivel de cladă, pe baza analizelor genetice. Totodata, clada Salicornia ramosissima, îşi are originile în grupul Salicornia europaea. Clada Salicornia ramosissima şi grupul Salicornia europaea au legături foarte strânse cu clada sud-africană Salicornia pachystachya.

Studiile sunt complexe şi se bazează pe tehnologii de vârf ale ingineriei genetice, precum electroforeza, dar şi analize genotipice şi fenotipice/morfologice, ecologice, biogeografice şi paleobotanice.

Aşadar, specia Salicornia maritima este prezentă, nota bene, doar pe continentul Nord American! Mai exact in regiunea de nord-est a Statelor Unite ale Americii şi sud-estul Canadei! Nicidecum specia este prezentă în zona Istria pe amplasanentul studiat, aşa cum se menţionează in cadrul adresei nr 8319/05.09.2011 că aceasta specie ar fi fost intalnită în urma vizitei pe amplasament efectuată de reprezentanții Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din Tulcea, nici măcar în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sau România sau nici chiar în Europa sau regiunea Eurasiatică! Doar clada Salicornia ramosissima, din care face parte şi Salicornia maritima, conform celor mai recente studii genetice, are un areal mai răspândit (Marea Baltică şi nord-vestul Germaniei, Arhipelagul Britanic, nordul si sudul Franţei, Spania, dar nu şi România!) (vezi hartile de mai jos). Specia nefiind mentionata in

Evaluare A

Anexeleromaneirelevan

Fig. B.3din Am

Adecvata pentru

e directiveleasca de ment sa mai an

3.66.A. Harmerica de No

u proiectul “ Am

lor europenediu (Legeanalizam imp

rta de distribord (modific

menajarea si re

ne de protea 49/2011 ppactul asupra

butie a speccat după Gu

eabilitare trama

ectia mediulpentru aproba acestei sp

ciei Salicornudrun Kader

a stradala, com

lui (Directibarea OUGecii.

nia maritimreit, Peter B

muna Istria- jud

iva HabitatG 57/2007)

ma precum şBall et all., 2

deţul Constanta

e) sau in lconsideram

i alte specii2007)

110 ”

legislatia m ca este

i şi clade

Evaluare A

Fig. B.3de Nord

*Salico(specie Tutin, TCambriemericiSalicornparte diverde deuropaeendemiadiacen

Fig. B.3veneta î

Drept uîntrucâtanalizatConstan

În ceea Natura 49/2011va fi ne1310 – nisipoas

Adecvata pentru

3.66.B. Hard (modificat

rnia venetade interes

T. G.; Burgidge, Editia i, Salicorniania dolichoin grupul S

devine gălbuea din zonica şi se gas

nte.

3.67.ADistrîn Italia (htt

urmare, cont specia nu tă a proiecnta”.

ce priveşte2000 al ari

1 pentru apreutru, deoare

Comunităţse, ba poat

u proiectul “ Am

rta de distrit după Gudr

a – conformcomunitar

ges, N.A. ea II-a, tipar

a stricta sspostachya (GSalicornia puie în perio

na Istria. Cseşte în nor

ribuţia specitp://luirig.al

nsiderăm căexistă nici

ctului „Am

e specia Saliei naturale robarea OUece proiectuţi cu Salicote fi chiar

menajarea si re

ibutie a cladrun Kaderei

m studiilor prioritar) n

et all., 200rul III, Volup. decumben

Gudrun Kadeprocumbensoada verii ş

Conform acerd-estul Itali

iei Salicornltervista.org

ă este irelevmăcar în f

menajare si

licornia eurprotejate R

UG 57/2007,ul nu se sup

ornia şi altepozitiv, de

eabilitare trama

dei Salicornit, Peter Bal

româneşti şnu exista in7 - Flora umul I, specns şi Salicoereit, Peter s. O caracteşi a toamneeleiaşi pubiei, în „Lagu

nia g)

Fig. Bveneta

vant sa mai flora sponta

reabilitare

ropaea, speROSCI0065, observată îprapune cue specii anuoarece, oda

a stradala, com

nia ramosisll et all., 200

şi internaţion flora spoEuropaea, cia Salicornrnia lutesceBall et all.

eristică a acei, aspect nelicatii, maiuna Veneta

B.3.67.B. Dîn Europa (

analizam iană a Rom

trama stra

ecie nemenţ5 Delta Duîn zona de s

u habitatul auale care coată cu regle

muna Istria- jud

ssima in Eu07)

onale speciaontană a R

Cambridgenia veneta îmens fac part., 2007), cacestei specieobservat lai sus menţia” – Laguna

Distribuţia (http://luirig

impactul asmâniei, cu at

adala, com

ţionată în fnării, şi nicstudiu, consacestei specolonizează tementarea

deţul Constanta

uropa şi în A

a SalicorniaRomâniei! C

e Universitmpreună Sate dintr-o alare la rândui este faptua grupul Saionată, spe

a Veneţia şi

speciei Sag.altervista.o

supra acestetât mai mult

muna Istria-

formularul ci în Anexesiderăm că icii, cod Natuterenurile ucirculaţiei

111 ”

America

a veneta Conform ty Press, alicornia tă cladă,

ul ei face ul că din alicornia ecia este

coastele

alicornia org)

ei specii, t în zona judetul

standard ele Legii impactul ura 2000 umede şi în zona,

Evaluare A

habitatuîşi va m

Fig. B.3cu drum

În imagSalicornprevede

comuni Habita

(pajişti Aceste un ameîn explobotanic

vegetalesunt să

Adecvata pentru

ul care astăzmări chiar su

3.68. – Paiemul de acces

gine, se obsenia şi alte em că se va

Alte habitaitar identif

te antropiz Sub aceastăputernic rutipuri de hastec de speoatare nu re. Fiind vorbae valoroaseărace în spe

u proiectul “ Am

zi este distruuprafaţa. Ac

enjeniş de ds la ferma p

ervă zona înspecii anu

renatura în

ate identificficate si des

zate (comun

ă denumire uderalizate abitate sunt cii stepice ceprezintă un

a de habitat lipsesc. Deecii de ace

menajarea si re

us consecveceastă zonă

drumuri in vpiscicola, ca

n care se ciruale care curmătorii a

cate in zonscrise anter

nităţi antro

sunt cuprindatorită pălipsite de v

comune, den pericol la

te antropizaeoarece tereest fel, obs

eabilitare trama

ent de vehicare o supraf

vecinatatea zare vor fi ren

rculă fără recolonizeazăani după imp

na de studiurior in prez

opice)

nse tipurile ăşunatului, valoare conse specii rude adresa bio

ate, speciileenurile agricservaţiile no

a stradala, com

culele care tfaţă cuprins

zonei de jonnaturate in u

estricţii în hă terenurile plementarea

u in afara czentul rapo

de habitate culturi agr

servativă, flerale şi segediversităţii,

e de importacole sunt lipoastre s-au

muna Istria- jud

trec pe acolsă între 0,25

nctiune a drurma implem

habitatul 13umede şi

a proiectulu

celor doua hort

afectate dericole, supraflora şi vegeetale. Prin u cel puţin d

anţă conserpsite de veg

concentrat

deţul Constanta

lo, se va ren5 şi 1 ha.

rumului momentarii pro

310 – Comunisipoase,

ui.

habitate de

e intervenţiaafeţe de pî

etaţia specifurmare, pundin punct de

rvativă şi asgetaţie spont în zona p

112 ”

natura, si

odernizat oiectului

unităţi cu şi care

e interes

a omului îrloagă,). fică fiind nerea lor e vedere

sociaţiile ntană sau pajiştilor


ruderalizate, unde se doreşte amplasarea de turbine eoliene. S-a urmărit cu atenţie dacă nu există specii de plante valoroase infiltrate din zonele de stepă învecinate.

În pajiştile stepice secundare degradate (ruderalizate) au fost observate următoarele asociaţii vegetale:

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970; Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) I. Pop 1977; Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957;

Asociaţia vegetală Artemisio austriacae-Poetum bulbosae este o comunitate vegetală

care se instalează rapid pe terenuri degradate sau păşunate intensiv. Este edificată de speciile codominante Artemisia austriaca (AD 4) şi Poa bulbosa (AD 2), împreună cu numeroase specii însoţitoare: Botriochloa ischaemum, Eryngium campestre, Teucrium polium subsp. capitatum, Eragrostis minor, Echium vulgarae, Cychorium intybus, Chondrilla juncea, Thymus pannonicus, Centaurea diffusa, Echium italicum, Scleranthus perennis, Erysimum diffusum, Plantago lanceolata, Xeranthemum annuum, Setaria viridis, Sideritis montana, Consolida regalis, Agropyron cristatum subsp. pectinatum, Medicago minima, Trifolium campestre, Reseda lutea, Verbena officinalis, Descurainia sophia, Cardaria draba, Artemisia annua, Lycopsis orientalis, Papaver rhoeas, etc. Acoperirea proiectivă a asociaţieie este de 80-90%.

Asociaţia Botriochloetum ischaemi este o asociaţie stepică secundară care se

instalează de regulă în zonele colinare dar şi pe suprafeţe plane afectate de păşunat. Prezintă o acoperire ridicată (90-100%) şi o compoziţie floristică bogată în specii stepice. Prezenţa speciilor ruderale şi segetale indică ruderalizarea asociaţiei, de obicei ca urmare a păşunatului intensiv.

Specia dominată şi de recunoaştere este Botriochloa ischaemum (AD 4-5). Ea se asociază cu numeroase alte specii: Bromus hordeaceus, Thymus pannonicus, Sideritis montana, Eryngium campestre, Artemisia austriaca, Xeranthemum annuum, Euphorbia segueriana, Echium vulgare, Echium italicum, Cichorium intybus, Teucrium polium, Consolida regalis, Reseda lutea, Tribulus terestris, Cynodon dactylon, Sisymbrium orientale, Linaria genistifolia, Teucrium chamaedrys, Linum austriacum, Centaurea diffusa, Galium humifusum, Sinapis arvensis, etc.

Asociaţia Cynodonto-Poetum angustifoliae este o asociaţie vegetală de pajişti

degradate sau de margini de drumuri, prezentă în zona de interes. Prezintă de regulă o acoperire proiectivă ridicată (90-100%) şi este complet lipsită de valoare conservativă.

Speciile de recunoaştere ale asociaţiei sunt Cynodon dactylon (AD 4) şi Poa angustifolia (AD 2). La acestea se adugă numeroase specii însoţitoare: Bromus squarrosus, Bromus hordeaceus, Bromus tectorum (orzul şoarecelui), Elymus repens (pir târâtor), Artemisia austriaca, Artemisia vulgaris, Daucus carota, Xeranthemum annuum (imortele), Botriochloa ischaemum, Achillea setacea, Cichorium intybus, Erysimum diffusum, Stipa capillata (pâlcuri rare), Carduus acanthoides (ciulin), Chondrilla juncea, Linaria genistifolia, , Medicago falcata, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Reseda lutea, Setaria viridis (mohor), Conyza canadensis, Salsola ruthenica, Sinapis arvensis, Convolvulus arvensis (volbură), Brassica rapa (rapiţa), Canabis sativa (cânepa), Diplotaxis muralis, Centaurea diffusa, Stachys annua, Carduus nutans, Convolvulus arvensis, etc.

In ceea ce priveşte speciile de plante identificate în zona pajiştilor degradate, nu au

fost observate rarităţi floristice sau asociaţii vegetale valoroase care ar impune măsuri speciale de conservare. Acest aspect este important ţinând cont de faptul că o parte a drumului


traverseaza prin astfel de tipuri de habitate. Prin urmare nu se pune problema periclitării unor specii de plante deosebite în cursul lucrărilor de modernizare.

Culturile agricole

Aproximativ 1500 m de drum traverseaza prin habitat de culturi agricole (grîu, orz, floarea soarelui). Fiind vorba de agroecosisteme nu putem vorbi de fitodiversitate în adevăratul sens al cuvântului. Plantele spontane sunt puţine, cantonate fie la marginea loturilor, fie între acestea. Sunt în general buruieni de culturi agricole, fără valoare conservativă, în amestec cu puţine plante stepice migrate dinspre pajiştile apropiate.

Intre culturi şi pe marginea drumului de pământ se dezvoltă buruienişuri formate dintr-un amestec de specii ruderale şi segetale, fără valoare conservativă, pe care o vom descrie în cele ce urmează. Fiind vorba de agroecosisteme, gradul de antropizare al zonei este ridicat şi prin urmare nu putem vorbi de ecosisteme naturale în această zonă.

Pe marginea culturilor agricole au fost observate buruienişuri formate preponderent din următoarele specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă o bordură între drumul de acces şi culturile agricole, în special cele de orzoaică şi de grâu, Xanthium italicum – specie invazivă de origine nord-americană comună la margini de drumuri şi culturi, Tribulus terrestris (colţii babei) – formează pâlcuri întinse la marginea lanurilor de păioase, Amaranthus retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai ales la marginea culturilor de rapiţă, Conyza canadensis – plantă invazivă prezentă la marginea culturilor şi a drumuli de pământ, Brassica nigra (muştar negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiană comună în culturi agricole, Reseda lutea – plantă ruderală comună la margini de drumuri, Avena sativa (ovăz) – plantă infiltrată din culturi învecinate.

Alte plante ruderale sau segetale observate la marginea culturilor, dar în număr mai mic de indivizi, sunt: Sorghum halepense (costrei), Bromus squarrosus, Chenopodium album (spanac sălbatic), Rapistrum perenne, Lepidium perfoliatum, Matricaria inodora (muşeţel prost), Papaver rhoeas (mac de câmp), Consolida regalis (nemţişor), Lathyrus tuberosus (oreşniţă), Cichorium intybus (cicoarea), Heliotropium europaeum (vanilie sălbatică), Stachys annua (jaleş), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Calepina iregularis, Descurainia sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul cocorului)- exemplare fructificate, Solanum nigrum (zârna), Anagalis arvensis ssp. coerulea (scânteiţă), Galium humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Bassia scoparia (mături), Melilotus albus (sulfina albă), Stellaria media (rocoina), Rubus caesius (mur), Cuscuta sp. (torţel) – specie parazită. Specii precum Medicago sativa (lucerna) se infiltrează din culturile învecinate.

Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf şi la călcare, situate pe drumurile de acces sau în imediata vecinătate: Polygonum aviculare (troscot), Sclerochloa dura, Portulaca oleracea (iarba grasă), Hordeum murinum (orzul şoarecelui), Matricaria discoidea, Convolvulus arvensis (volbura).


Pe marginea drumului de pamant au fost observate fitocenoze cu Agropyron repens (pir târâtor), Lolium perenne (iarba de gazon), Cynodon dactylon (pir digitat), Bromus tectorum (obsiga), Arrhenatherum elatius (ovăscior). Dintre speciile stepice care se dezvoltă în mod obişnuit în pajişti dar pot migra şi în culturile învecinate, au fost remarcate la marginea culturilor: Myosotis arvensis (nu-mă-uita), Daucus carota (morcovul sălbatic), Torilis arvensis, Crepis foetida, Achillea setacea (coada şoricelului), Tragopogon dubius, Artemisia absinthium (pelin), Centaurea diffusa, Bromus tectorum (obsiga), Plantago lanceolata (pătlagina) şi Xeranthemum annuum (imortele). Aceste plante sunt prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la margini de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate. Nici una dintre ele nu prezintă valoare conservativă, fiind plante comune în zona stepei şi a silvostepei.

Specii precum Carthamus lanatus, Centaurea solstitialis, Carduus acanthoides (scai), Carduus nutans (ciulinul bărăganului), Cirsium arvensae (pălămida), Onopordon acanthium (scai măgăresc) formează adevărate hăţişuri la marginea drumurilor de acces în timpul sezonului estival, când ajung la maturitate.

Pe micile suprafeţe cu vegetaţie stepică dintre culturi sau în pârloage (terenuri în prezent necultivate) se remarcă un amestec de specii stepice şi plante ruderale, caracteristic pajiştilor secundare. Dominante în aceste tipuri de pajişti sunt speciile: Xeranthemum anuum (imortele), Artemisia austriaca (peliniţa), Bromus squarrosus (obsigă), Daucus carota ssp. carota (morcov sălbatic), Centaurea diffusa, Euphorbia segueriana (alior),. Alte specii de plante observate în componenţa acestor pajişti sunt: Artemisia absinthium (pelin), Crepis foetida, Medicago lupulina (lucerna galbenă), Trifolium repens (trifoi alb târâtor), Achillea collina (coada şoricelului), Verbascum phlomoides (lumânărică), Cichorium intybus (cicoare), Bromus tectorum, Bromus sterilis, Torilis arvensis, Tribulus terrestris (colţii babei), Consolida regalis (nemţişor), Echium italicum, Echium vulgarae (limba şarpelui), Sisymbrium arvensis, Galium humifusum, Euphorbia niceensis (laptele câinelui), Lactuca serriola (planta busolă), Anagalis arvensis (scânteiţa), Ballota nigra, Papaver dubium (mac de câmp), Sisymbrium orientale, Plantago lanceolata (pătlagină cu frunze înguste). Aceste plante sunt prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la margini de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate.

Ruderalizarea acestor pajişti, consecinţă a păşunatului, este indicată de abundenţa unor specii nitrofile precum: Agropyron repens (pir târâtor), Datura stramonium (mătrăguna), Chenopodium album, Bassia scoparia (mături), Melilotus albus (sulfina albă), Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Artemisia annua, Chamomilla recutita (muşeţel), Matricaria inodora (muşeţel prost), Erysimum diffusum, Stellaria media (rocoina), Arctium lappa (brusture), Brassica nigra (muştar negru), Cannabis ruderalis (cânepa), Polygonum aviculare, Lepidium draba (urda vacii), Plantago media (pătlagină), Plantago major.


B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

In zona proiectului de proiectul “Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta” au fost identificate urmatoarele specii de interes comunitar (nominalizate in Anexele 3 si 4A a Legii 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007):

- 55 specii de pasari de interes comunitar (vezi Tabel B.3.1.) - 1 specie de amfibieni (Bombina bombina) - 2 specii de reptile (Emys orbicularis si Testudo graeca ibera) - 1 specie de mamifere (Spermophilus citellus) - 2 tipuri de habitat (Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza

terenurile umede si nisipoase (1310) si Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150)) (pe Anexa 2)

Statutul de conservare a acestora este urmatoarea:

Pelecanus onocrotalus

La nivel național specia Pelecanus onocrotalus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată ca favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Pelecanus onocrotalus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie migratoare periclitată (în conformitate cu Legea 13 / 1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /

1998); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în

conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);

Pelecanus crispus

La nivel național specia Pelecanus crispus este considerată ca având statut de “critic periclitată”. La nivel european are statut de ”specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată ca favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Pelecanus crispus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie migratoare periclitată (în conformitate cu Legea 13 / 1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000;


- specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 / 1998);

- specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);

Nycticorax nycticorax

La nivel național specia Nycticorax nycticorax este considerată ca având statut de “vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Nycticorax nycticorax are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Egretta garzetta

La nivel național specia Egretta garzetta este considerată ca având statut de “periclitată. La nivel international are statut de ”Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).

Din punct de vedere legislativ, Egretta garzetta are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Casmerodius albus

La nivel național specia Casmerodius albus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Casmerodius albus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /

1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în



Ardea purpurea

La nivel național specia Ardea purpurea este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Ardea purpurea are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Ciconia nigra

La nivel național specia Ciconia nigra este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”specie rară”.

- Din punct de vedere legislativ, Ciconia nigra are următorul statut: - - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /

1998); - - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în

conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).

Ciconia ciconia

La nivel național specia Ciconia ciconia este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”specie aflată în stare favorabilă”, însă din cauză că nu a ajuns în urma creșterii din ultimii ani la mărimea populației existente în urmă cu mai multe decenii, este inclusă în categoria ”depleted”.

Din punct de vedere legislativ, Ciconia ciconia are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /

1998);


- specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Plegadis falcinellus La nivel național specia Plegadis falcinellus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie în declin (declining)”.

Din punct de vedere legislativ, Plegadis falcinellus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Platalea leucorodia La nivel național specia Platalea leucorodia este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”specie rara”. Din punct de vedere legislativ, Platalea leucorodia are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Cygnus columbianus bewickii La nivel național specia Cygnus columbianus bewickii este considerată ca având statut de nu a fost inca evaluata, nu sunt suficiente date. La nivel european are statut de ”specie vulnerabila”. Din punct de vedere legislativ, Cygnus columbianus bewickii are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994;




Cygnus cygnus La nivel național specia Cygnus cygnus nu este incadrata pe listele rosii conform Cartea Rosie a vertebratelor din Romania. La nivel european are statut de ”secured” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă). Din punct de vedere legislativ, Cygnus cygnus are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Branta ruficollis La nivel național specia Branta ruficollis este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”specie vulnerabila”. Din punct de vedere legislativ, Branta ruficollis are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Tadorna ferruginea La nivel național specia Tadorna ferruginea este considerată ca având statut de “specie critic periclitată”. La nivel european are statut de ”specie vulnerabila”. Din punct de vedere legislativ, Tadorna ferruginea are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000;

specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);


Aythya nyroca La nivel național specia Aythya nyroca este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie vulnerabilă ”.

Din punct de vedere legislativ, Aythya nyroca are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Pernis apivorus La nivel național specia Pernis apivorus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată ca stabilă).

Din punct de vedere legislativ, Pernis apivorus are următorul statut:




Milvus migrans La nivel național specia Milvus migrans este considerată ca având statut de “specie periclitată critic”. La nivel european are statut de ”vulnerabil”.

Din punct de vedere legislativ, Milvus migrans are următorul statut:


1998). - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în

conformitate cu cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);

Haliaeetus albicilla


La nivel național specia Haliaeetus albicilla este considerată ca având statut de “specie periclitată critic”. La nivel european are statut de “specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind totuși relativ favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Haliaeetus albicilla are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie migratoare periclitată (în conformitate cu Legea 13 / 1998); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Circaetus gallicus La nivel național specia Circaetus gallicus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de ”specie rară” (aflată și într-un ușor declin, deci per ansamblu starea de conservare este nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Circaetus gallicus are următorul statut:




Circus aeruginosus La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Circus aeruginosus este relativ stabilă. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Circus aeruginosus are următorul statut:


1998);


- specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).

Circus cyaneus

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată. La nivel european are statut de ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Circus cyaneus are următorul statut:




Circus macrourus

La nivel național specia Circus macrourus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are de asemenea statut de ”specie periclitată” (starea de conservare este nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Circus macrourus are următorul statut:

- pecie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Circus pygargus

La nivel național specia Circus pygargus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Circus pygargus are următorul statut:





Accipiter brevipes La nivel național specia Accipiter brevipes este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. De asemenea, la nivel european are statut de ”specie vulnerabilă”.

Din punct de vedere legislativ, Accipiter brevipes are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în

conformitate cu O.U.G. 57 / 2007). Aquila pomarina La nivel național specia Aquila pomarina este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie în declin”.

Din punct de vedere legislativ, Aquila pomarina are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Aquila clanga

La nivel național specia Aquila clanga este considerată ca având statut de “specie critic periclitată”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”endangered”.

Din punct de vedere legislativ, Aquila clanga are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în



Pandion Heliaetus

La nivel național specia Pandion Heliaetus este considerată ca având statut de “specie vulnerabila”. La nivel european are statut de “specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Pandion Heliaetus are următorul statut:



Hieraaetus pennatus

La nivel național specia Hieraaetus pennatus este considerată ca având statut de “specie periclitată critic”. La nivel european are statut de “specie rară” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Hieraaetus pennatus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Buteo rufinus

La nivel național specia Buteo rufinus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie vulnerabilă”.

Din punct de vedere legislativ, Buteo rufinus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Falco columbarius


La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația efectivelor de Falco columbarius care iernează în România este relativ stabilă. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Falco columbarius are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /

1998);

Falco vespertinus

La nivel național specia Falco vespertinus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “specie vulnerabilă” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Falco vespertinus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Falco cherug

La nivel național specia Falco cherug este considerată ca având statut de “specie critic periclitată”. La nivel european are statut de “endangered”.

Din punct de vedere legislativ, Falco cherug are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Falco peregrinus

La nivel național specia Falco peregrinus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de “secured”.

Din punct de vedere legislativ, Falco peregrinus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994;



Himantopus himantopus

La nivel național specia Himantopus himantopus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de “secured”.

Din punct de vedere legislativ, Himantopus himantopus are următorul statut:



Philomachus pugnax

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația efectivelor de Philomachus pugnax observate în România este relativ stabilă. La nivel european are statut de ”în declin” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată ca nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Philomachus pugnax are următorul statut: - specie protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei comercializare intră sub incidența Legii 69 / 1994; - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000; - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /

1998);

Burhinus oedicnemus

La nivel național specia Burhinus oedicnemus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie vulnerabilă”.

Din punct de vedere legislativ, Burhinus oedicnemus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Glareola pratincola


La nivel național specia Glareola pratincola este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ” specie in declin - declining”.

Din punct de vedere legislativ, Glareola pratincola are următorul statut: - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Larus melanocephalus

La nivel național specia Larus melanocephalus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Larus melanocephalus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13/1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Pluvialis apricaria

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Pluvialis apricaria are următorul statut:



Larus minutus

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată. La nivel european are statut de ”secure” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Larus minutus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993);



Sterna nilotica

La nivel național specia Sterna nilotica este considerată ca având statut de “specie critic periclitată”. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie vulnerabilă”.

Din punct de vedere legislativ, Sterna nilotica are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Sterna caspia

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, insa la nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie rara”.

Din punct de vedere legislativ, Sterna caspia are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /



Sterna hirundo

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, insa la nivel european (per ansamblu) are statut de ”secured” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind favorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Sterna hirundo are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care face obiectul acordurilor internaționale (în conformitate cu Legea 13 /




Childonias hybrida

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, insa la nivel european (per ansamblu) are statut de ”depleted”.

Din punct de vedere legislativ, Childonias hybrida are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000;

specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007).

Chlidonias niger

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, insa la nivel european (per ansamblu) are statut de ”depleted”.

Din punct de vedere legislativ, Chlidonias niger are următorul statut:


1998); - specie care intră sub incidența Legii nr. 89 / 2000 - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Caprimulgus europaeus

Starea de conservare a speciei nu a fost evaluată nici la nivel european (specia este inclusă temporar în categoria ”depleted”), nici la nivel național.

Din punct de vedere legislativ, Caprimulgus europaeus are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Coracias garrulus


La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Coracias garrulus este relativ stabilă. La nivel european are statut de ”specie vulnerabilă” (per ansamblu, starea de conservare este nefavorabilă).




Lullula arborea

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Lullula arborea este relativ favorabilă. La nivel european are statut de ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată stabilă).

Din punct de vedere legislativ, Lullula arborea are următorul statut:

- specie protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Calandrella brachydactyla

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Calandrella brachydactyla este relativ stabilă. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie în declin”.

Din punct de vedere legislativ, Calandrella brachydactyla are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Melanocorypha calandra

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Melanocorypha calandra este stabilă. La nivel european are statut de ”declining” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Melanocorypha calandra are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993);



Anthus campestris

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Anthus campestris este relativ stabilă. La nivel european (per ansamblu) are statut de ”specie în declin”.

Din punct de vedere legislativ, Anthus campestris are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Lanius collurio

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Lanius collurio este favorabilă. La nivel european are statut de ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Lanius collurio are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Lanius minor

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Lanius minor este nefavorabilă. La nivel european are statut de ”în declin” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind considerată nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Lanius minor are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Emberiza hortulana

La nivel național starea de conservare a speciei nu a fost evaluată, însă datele disponibile sugerează că situația populațiilor de Emberiza hortulana este relativ stabilă. La nivel


european a fost incadrată la categoria ”depleted” (per ansamblu starea de conservare a speciei fiind nefavorabilă).

Din punct de vedere legislativ, Emberiza hortulana are următorul statut: - specie protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea Ariilor de Protecție Specială (în


Bombina bombina

La nivel național specia Bombina bombina este considerată ca având statut de “specie aproape amenintata”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).

Din punct de vedere legislativ, Bombina bombina are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (în


Hyla arborea

La nivel național specia Hyla arborea este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).

Din punct de vedere legislativ, Hyla arborea are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);

Pelobates syriacus

La nivel național specia Pelobates syriacus este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).

Din punct de vedere legislativ, Pelobates syriacus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011


Bufo viridis


La nivel național specia Bufo viridis este considerată ca având statut de “specie aproape amenintata”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).

Din punct de vedere legislativ, Pelobates syriacus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993);

specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);

Emys Orbicularis

La nivel național specia Emys Orbicularis este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “Near threatened” (categoria speciilor ”aproape amenintate”).

Din punct de vedere legislativ, Emys Orbicularis are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (în


Testudo Graeca

La nivel național specia Testudo graeca este considerată ca având statut de “specie periclitată”. La nivel european are statut de “Vulnerable” (categoria speciilor ”vulnerabile”).

Din punct de vedere legislativ, Testudo Graeca are următorul statut:

- specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (în


Podarcis taurica

La nivel național specia Podarcis taurica este considerată ca având statut de “specie aproape amenintata”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).

Din punct de vedere legislativ, Podarcis taurica are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011


Lacerta viridis


La nivel național specia Lacerta viridis este considerată ca având statut de “specie aproape amenintata”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).

Din punct de vedere legislativ, Lacerta viridis are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011


Coluber (Dolichophis) caspius

La nivel național specia Coluber (Dolichophis) caspius este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “Least Concern” (categoria speciilor cu ”prioritate redusă”).

Din punct de vedere legislativ, Coluber (Dolichophis) caspius are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993);

specie care necesită protecție strictă (în conformitate cu Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007);

Spermophilus citellus

La nivel național specia Spermophilus citellus este considerată ca având statut de “specie vulnerabilă”. La nivel european are statut de “Vulnerable” (categoria speciilor ”vulnerabile”).

Din punct de vedere legislativ, Spermophilus citellus are următorul statut: - specie strict protejată (în conformitate cu Legea 13 / 1993); - specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (în


În zona proiectului “Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta” există doua tipuri de habitate naturale de interes comunitar: Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (codul Natura 2000 a tipului de habitat este 1310) si Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (codul Natura 2000 a tipului de habitat este 3150).


Statut de conservare la nivel european: protejat ca tip de habitat natural de interes conservativ. Statut de conservare la nivel național: protejat ca tip de habitat natural de interes conservativ.


Starea actuală de conservare a tipului de habitat natural de interes conservativ este nefavorabilă din cauza mijloacelor de transport care traversează zona ilegal si fara ca circulatia sa fie reglementata in vreun fel.

Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (codul Natura 2000 a tipului de habitat este 3150)

Statut de conservare la nivel european: protejat ca tip de habitat natural de interes conservativ. Statut de conservare la nivel național: protejat ca tip de habitat natural de interes conservativ.

Starea actuală de conservare a tipului de habitat natural de interes conservativ este favorabilă.

Evaluare A

B.5. Dnumeriestimathabitat

Pelecan

natural

ROSPANatura onocrotdimensiindicate

Procenimplem

Români

si reabIstria- cuibăreacest pde 48 %dar implem

Pelecanmare pepe term

Pelecan

de inter

ROSPANatura Conformefectivestandard

Adecvata pentru

Date privinică a popultiv al poptului este su

nus onocrot

Evoluţia nle de intere

A0031 Delta2000 a ac

talus. Confiunile efecte în fişa stan

ntul estimatmentare a P

În Europa ia este de 35

În zona prbilitare tram

judetul Cşte, exempl

proiect repr% din efectiv

fara a mentarea pr

Suprafaţa nus onocrotentru a asigu

men lung.

nus crispus

Evoluţia nres comuni

A0031 Delta2000 a acesm estimărilelor care cud;

u proiectul “ Am

nd structulaţiei în cad

pulatiei unuficient de

talus

numerică aes comunita

a Dunării cestui sit, înform estimătivelor carendard;

tiv al popuPP

există între560 – 4260

roiectului „ma stradalaonstanta” larele care

rezentând avul cuibărit

fi afecroiectului.

habitatulutalus este sura menţine

numerică a itar

a Dunării stui sit, în Rlor ulterioaruibăresc, res

menajarea si re

ra şi dinadrul ariei n

nei specii mare pentr

a populaţiiar

şi complexn ROSPA0ărilor ulterioe cuibăresc,

ulaţiei apar

e 4.100 şi perechi de

„Amenajare a, comuna specia nu tranzitează

aproximativ tor din ţară, ctate de

ui speciei suficient de erea speciei

populaţiilo

şi complexROSPA003re publicărispectiv care

eabilitare trama

amica popnaturale prafectate dru a asigur

ilor de Pe

xul lagunar 0031 cuibăroare publică respectiv

rţinând spe

5.100 perecPelecanus

Fig. B.5.1.Pelecanus o

or de Pelec

xul lagunar 1 cuibăresci H.G. nr.

e tranzitează

a stradala, com

pulatiilor drotejate de e impleme

ra menţiner

elecanus on

Razim - Sresc 3560 –ării H.G. ncare tranzit

eciei Peleca

chi cuibăritonocrotalus

Tendinţa de onocrotalus d

canus crisp

Razim - Sc 320 – 410 1284/2007, ă situl sunt

muna Istria- jud

de specii interes comentarea plrea speciei

nocrotalus

Sinoie: conf– 4160 perr. 1284/200tează situl

anus onocr

toare. Efects.

evoluţie numdin România şi

pus în cadru

Sinoie: confperechi de în ROSPAsimilare ce

deţul Constanta

afectate (emunitar, prlanului, supe termen

în cadrul

form fişei srechi de Pe07, în ROSsunt simila

rotalus în z

tivul cuibăr

merică a populi Europa.

ul ariilor n

form fişei sPelecanus

A0031 dimeelor indicate

136 ”

evoluţia rocentul uprafaţa

lung)

l ariilor

standard elecanus PA0031

are celor

zona de

ritor din

laţiilor de

naturale

standard crispus.

ensiunile e în fişa

Evaluare A

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiect

Pelecanpentru termen

Fig. B.5.

Nyctico

natural

ROSPANatura nycticor

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplreprezenefectivuafectate

Nycticomare pepe term

Fig. B.5.

Adecvata pentru

ntul estimamentare a P

În Europa ia este de 40

În zona proare trama stConstanta”arele carereprezentân

ctivul cuibăafectate

tului. Suprafaţa

nus crispus a asigura lung.

2. Tendinţa de

orax nyctico

Evoluţia nle de intere


rax.


În Europa ia este de 65În zona proare trama sConstanta”

arele care tntând aproul cuibăritore de implemSuprafaţa

orax nycticoentru a asig

men lung.

3. Tendinţa de

u proiectul “ Am

ativ al popPP

există între00 – 550 pe

oiectului „Atradala, com” specia nu e tranzitend aproximăritor din ţar

de impl

habitatulueste suficiemenţinerea

e evoluţie num

orax

numerică aes comunita

a Dunării estui sit, în

tiv al popuPP

există între 500 – 8000 oiectului „Astradala, co” specia nutranzitează aximativ der din ţară, dmentarea p

habitatuluorax este gura menţin

e evoluţie num

menajarea si re

pulaţiei ap

e 1.600 şi erechi de Pe

Amenajare simuna Istria- cuibăreşte

ează acestativ de 1 %ră, dar faralementarea

ui specieient de mare

speciei pe

merică a popu

a populaţiar

şi complexn ROSPA0

ulaţiei apar

63.000 şi perechi de

Amenajare smuna Istria

u cuibăreşteacest proiec

e 4,5 % didar fara a fproiectului.ui speciesuficient d

nerea specie

merică a popu

eabilitare trama

parţinând s

2.000 perecelecanus cri

i - , t

% a a

i e e

ulaţiilor de Pel

iilor de Ny

xul lagunar 031 cuibăre

rţinând sp

87.000 pereNycticorax si a- e, ct in fi ei de ei

ulaţiilor de Nyc

a stradala, com

speciei Pel

chi cuibăritispus.

lecanus crispu

Nycticorax n

Razim - Sesc 2660 –

peciei Nycti

echi cuibărinycticorax

cticorax nyctic

muna Istria- jud

lecanus cr

toare. Efect

us din Români

nycticorax

Sinoie: conf– 3200 pere

icorax nyct

itoare. Efec.

corax din Rom

deţul Constanta

rispus în z

tivul cuibăr

ia şi Europa.

în cadrul

form fişei sechi de Ny

ticorax în z

ctivul cuibăr

mânia şi Europ

137 ”

zona de

ritor din

ariilor

standard ycticorax

zona de

ritor din

pa.

Evaluare A

Egretta

interes

ROSPANatura

Procenimplem

Români

Constanaproximimplem

menţine

Casmer

de inter

ROSPANatura

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplreprezenefectivuafectate

Casmerpentru termen

Fig. B.5.

Adecvata pentru

a garzetta

Evoluţia ncomunitar

A0031 Delta2000 a aces


În Europa ia este de 25În zona pronta” speciamativ de 6mentarea pr

Suprafaţa herea speciei

rodius albus




În Europa ia este de 90În zona proare trama sConstanta”

arele care tntând aproul cuibăritore de implemSuprafaţa

rodius albusa asigura lung.

4. Tendinţa de

u proiectul “ Am

umerică a r

a Dunării stui sit, în R

ativ al poPP

există între 500 – 3000 oiectului „A

a nu cuibăr66,6 % dinroiectului. habitatului s pe termen

s – (sin. Egr

umerică a itar


ativ al popPP

există între 00 – 1100 poiectului „Astradala, co” specia nutranzitează aoximativ der din ţară, dmentarea p

habitatulus este suficmenţinerea

e evoluţie num

menajarea si re

populaţiilo

şi complexROSPA0031

pulaţiei ap

24.400 şi 3perechi de

Amenajare reşte, exemn efectivul

speciei Egrelung.

retta alba)

populaţiilo


pulaţiei apa

11.000 şi 2perechi de CAmenajare smuna Istria

u cuibăreşteacest proiece 21 % didar fara a proiectului.ui specieient de mar

a speciei p

merică a popu

eabilitare trama

or de Egret

xul lagunar 1 cuibăresc

parţinând

34.100 pereEgretta garsi reabilitar

mplarele carcuibăritor

etta garzett

or de Casm


arţinând s

24.000 pereCasmerodiussi a- e, ct in fi ei re pe

ulaţiilor de Cas

a stradala, com

tta garzetta

Razim - S1700 – 250

speciei E

echi cuibărirzetta. re trama st

re tranziteazdin ţară,

ta este sufic

merodius alb

Razim - S320 – 360 p

speciei Cas

echi cuibăris albus.

smerodius alb

muna Istria- jud

în cadrul a

Sinoie: conf00 perechi d

Egretta gar

itoare. Efec

tradala, comză acest prdar fara

cient de ma

bus în cadr

Sinoie: confperechi de C

smerodius

itoare. Efec

bus din Român

deţul Constanta

ariilor natu

form fişei sde Egretta ga

rzetta în z

ctivul cuibăr

muna Istria-roiect repre

a fi afec

are pentru a

rul ariilor n

form fişei sCasmerodiu

albus în z

ctivul cuibăr

nia şi Europa.

138 ”

urale de

standard arzetta.

zona de

ritor din

- judetul ezentând ctate de

a asigura

naturale

standard us albus.

zona de

ritor din

Evaluare A

Ardea p

interes

ROSPANatura

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplacestui de 2 %dar implem

Ardea ppentru termen

Fig. B.5.

Ciconia

interes

ROSPANatura Conform100 - 12situl în

Procenimplem

Români

Constandin tara0,2 % d

Adecvata pentru

purpurea




În Europa ia este de 85În zona proare trama stConstanta”arele careproiect rep

% din efectivfara a

mentarea prSuprafaţa purpurea ea asigura lung.

5. Tendinţa de

a ciconia


A0031 Delta2000 a acesm estimărilo20 perechi dtimpul migr


În Europa eia este formÎn zona pronta” specia a, iar exempdin efectivul

u proiectul “ Am

umerică a r


ativ al poPP

există între 50 – 1000 p

oiectului „Atradala, com” specia nu e estiveazăprezentând avul cuibărit

fi aferoiectului.

habitatulueste suficienmenţinerea

e evoluţie num

umerică a r

a Dunării stui sit, în Ror ulterioarde Ciconia raţiilor;

ativ al poPP

există între mat din cca 4

oiectului „Acuibăreşte, plarele carel cuibăritor

menajarea si re

populaţiilo


pulaţiei ap

29.000 şi 4perechi de A

Amenajare simuna Istria- cuibăreşteă in zonaaproximativtor din ţarăectate de

ui specieint de mare

speciei pe

merică a popu

populaţiilo

şi complexROSPA0031e publicăriiciconia, iar

pulaţiei ap

180.000 şi 24.000 – 5.00Amenajare efectivul cu

e estivează din ţară, da

eabilitare trama

or de Ardea


parţinând

42.000 pereArdea purpui - , a v , e

i e e

ulaţiilor de Ard

or de Cicon

xul lagunar 1 cuibăresc i H.G. nr. 1r un număr d

parţinând

220.000 per00 perechi.si reabilitaruibatitor repin zona ace

ar fara a fi

a stradala, com

a purpurea

Razim - S230 – 450 p

speciei A

echi cuibăriurea.

dea purpurea

nia ciconia

Razim - Sîntre 80 şi 9284/2007, îde 45.000 –

speciei C

rechi cuibăr

re trama stprezentand estui proiecafectate de

muna Istria- jud

în cadrul a

Sinoie: confperechi de A

rdea purp

itoare. Efec

din România

în cadrul a

Sinoie: conf90 perechi dîn situl ROS– 60.000 exe

Ciconia cic

ritoare. Efec

tradala, com0,04% din t reprezentâ

e implemen

deţul Constanta

ariilor natu

form fişei sArdea purpu

purea în z

ctivul cuibăr

şi Europa.

ariilor natu

form fişei sde Ciconia SPA0031 cuemplare tra

conia în z

ctivul cuibă

muna Istria-efectivul cuând aproxim

ntarea proie

139 ”

urale de

standard urea.

zona de

ritor din

urale de

standard ciconia. uibăresc

anzitează

zona de

ăritor din

- judetul uibaritor mativ de ectului.

Evaluare A

menţine

Fig. B.5populaţiiEuropa.

Ciconia

interes

ROSPANatura Conformdimensi500 – 1

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiectSuprafanigra easigura lung.

Fig. B.5.

Adecvata pentru

Suprafaţa herea speciei

5.6. Tendinţalor de Cicon

a nigra


A0031 Delta2000 a ace

m estimăriiunea efecti.000 exemp


În Europa ia este form În zona proare trama sConstanta”

arele care treprezentân


tului. aţa habitateste suficie

menţinere

7. Tendinţa de

u proiectul “ Am

habitatului s pe termen

a de evoluţinia ciconia d

numerică a r

a Dunării estui sit, în ilor ulterioivului cuibăplare tranzit

ativ al poPP

există întremat din cca 1

oiectului „Astradala, com” specia nutranzitează znd aproximăritor din ţa

de imp

tului specient de marea speciei

e evoluţie num

menajarea si re

speciei Cicolung.

ie numerică din România

populaţiil

şi complexROSPA00

oare publicăritor este stează situl în

opulaţiei a

e 7.800 şi 1160 – 250 pAmenajare smuna Istria

u cuibăreştezona acestu

mativ de 2 %ară, dar farplementare

iei Ciconire pentru

pe termen

merică a popu

eabilitare trama

onia ciconi

a şi

or de Cico

xul lagunar 31 cuibăres

cării H.G. imilar celuin timpul mi

aparţinând

12.000 pereerechi. si a- e, ui % a a

a a n

ulaţiilor de Cic

a stradala, com

a este sufic

onia nigra î

Razim - Ssc între 2 ş

nr. 1284/i indicat în graţiilor;

d speciei C

echi cuibări

conia nigra din

muna Istria- jud

cient de ma

în cadrul a

Sinoie: confşi 5 perechi/2007, în fişa standar

Ciconia n

toare. Efect

n România şi

deţul Constanta

are pentru a

ariilor natu

form fişei si de Ciconisitul ROSrd, iar un nu

igra în z

tivul cuibăr

Europa.

140 ”

a asigura

urale de

standard a nigra. PA0031 umăr de

ona de

ritor din

Evaluare A

Plegadi

de inter

ROSPANatura falcinel

Procenimplem

Români

si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafafalcinelasigura lung.

Fig. B.5.

Platalea

de inter

ROSPANatura leucoro

Procenimplem

Români

Constanreprezenimplem

Adecvata pentru

is falcinellu



llus.


În Europa ia este form În zona p

bilitare tramjudetul Cşte, exempacestui p

mativ de tor din ţară,lementarea

aţa habitatullus este suf

menţinere

8. Tendinţa de

a leucorodi



odia.


În Europa ia este form În zona prnta” speciantând aprox

mentarea pr

u proiectul “ Am

us

umerică a itar


ativ al popPP

există între mat din cca 2proiectului „ma stradal

Constanta” larele care proiect re12 % din, dar fara aa proiectuluului specieficient de mea speciei

e evoluţie num

ia

umerică a itar


ativ al popPP

există întremat din cca 1roiectului „Aa nu cuibximativ de roiectului.

menajarea si re

populaţiilo

şi complexROSPA003

pulaţiei apa

16.000 şi 22.500 – 3.50„Amenajarela, comuna

specia nutranzitează

eprezentândn efectivua fi afectateui. ei Plegadis

mare pentru ape termen

merică a popu

populaţiilo

şi complexn ROSPA00

pulaţiei apa

e 8.900 şi 11.100 – 1.50Amenajare

băreşte, exe11 % din ef

eabilitare trama

or de Plegad


arţinând s

22.000 pere00 perechi.e a u ă d

ul e

s a n

ulaţiilor de Ple

or de Platal


arţinând s

15.000 pere00 perechi.si reabilita

emplarele fectivul cuib

a stradala, com

dis falcinel

Razim - Sc între 2.000

peciei Pleg

echi cuibări

egadis falcinel

lea leucorod

Razim - Sesc între 36

speciei Plat

echi cuibări

are trama stcare tranzbăritor din

muna Istria- jud

llus în cadr

Sinoie: conf0 şi 3.200 p

gadis falcin

itoare. Efec

llus din Româ

dia în cadr

Sinoie: conf60 şi 440 p

talea leuco

toare. Efect

tradala, comzitează zonţară, dar fa

deţul Constanta

rul ariilor n

form fişei sperechi de P

nellus în z

ctivul cuibăr

ânia şi Europa

rul ariilor n

form fişei sperechi de P

orodia în z

tivul cuibăr

muna Istria-na acestui ara a fi afec

141 ”

naturale

standard Plegadis

zona de

ritor din

.

naturale

standard Platalea

zona de

ritor din

- judetul proiect

ctate de

Evaluare A

Suprafamenţine

Fig. B.5populaţiişi Europa

Cygnus

interes

ROSPANatura cygnus.

Procenimplem

este for

reabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiectSuprafacygnus asigura lung.

Fig. B.5.

Cygnus

ariilor

Adecvata pentru

aţa habitatuerea speciei

5.9. Tendinţalor de Platala.

s cygnus




În Europa ermat din cca În zona proare trama sConstanta”

arele care ireprezentânctivul hiver

afectate tului. aţa habitat

este suficimenţinere

10. Tendinţa d

s columbian

Evoluţia nnaturale de

u proiectul “ Am

ului speciei pe termen

a de evoluţieea leucorodia

numerică a r


ativ al poPP

există aproxa 2.000 – 4.5oiectului „Astradala, com” specia nuiernează in nd aproximarnant din ţa

de imp

tului specient de maea speciei

de evoluţie nu

us bewickii

numerică ae interes co

menajarea si re

Platalea llung.

e numerică a din Români

populaţiilo


opulaţiei a

ximativ 65.500 indiviziAmenajare smuna Istria

u cuibăreştezona acestuativ de 12 %

ară, dar farplementare

iei Cygnuare pentru

pe terme

umerică a pop

i

a populaţiiomunitar

eabilitare trama

leucorodia

a ia

or de Cygn

xul lagunar 031 ierneaz

aparţinând

000 de indi. si a- e, ui % ra ea

us a

en

ulaţiilor de Cy

ilor de Cy

a stradala, com

este suficie

nus cygnus

Razim - Sză între 340

speciei C

ivizi. Efect

ygnus cygnus

ygnus colu

muna Istria- jud

ent de mar

în cadrul a

Sinoie: conf0 şi 1270 in

Cygnus cyg

ivul care ie

din România

mbianus b

deţul Constanta

re pentru a

ariilor natu

form fişei sndivizii de

gnus în z

erneaza in R

şi Europa.

bewickii în

142 ”

asigura

urale de

standard Cygnus

zona de

România

cadrul

Evaluare A

ROSPANatura columb

Procenzona de

este for

reabilitajudetul exemplproiect fara a proiectSuprafacolumbmare pepe term

Fig. B.5.

Branta

interes

ROSPANatura ruficoll

Procenimplem

este for

ConstanobservahivernaimplemSuprafaruficollasigura lung.


Adecvata pentru

A0031 Delta2000 a a

ianus bewic

ntul estimate implemen

În Europa ermat din cca În zona proare trama sConstanta”

arele hiverpot fi obsefi afecta

tului. aţa habitatianus bewientru a asig

men lung.

11. Tendinţa d

ruficollis



lis.


În Europa ermat din cca În zona prnta” speciaate pana laat, dar farmentarea praţa habitatlis este sufic

menţinere

5.12. Tendinţalor de Branta

u proiectul “ Am

a Dunării acestui sit, ckii.

tiv al popuntare a PP

există aproxa 1 – 6 indivoiectului „Astradala, co” specia nurnante in zervate in tote de imp

tului specickii este gura menţin

de evoluţie nu

umerică a r


ativ al poPP

există aproxa 4.300 - 21roiectului „Aa nu cuibăra 88% dinra a fi aroiectului. tului specicient de maea speciei

a de evoluţiea ruficollis din

menajarea si re

şi complexîn ROSPA

ulaţiei apa

ximativ 23.vizi. Amenajare smuna Istria

u cuibăreştezona acestuotalitate, daplementare

ciei Cygnusuficient d

nerea specie

umerică a pop

populaţiilo

şi complexROSPA003

opulaţiei a

ximativ 27..500 indivizAmenajare reşte, exemn efectivul

afectate de

iei Brantaare pentru ape termen

e numerică an România şi

eabilitare trama

xul lagunar A0031 iern

arţinând sp

000 de ind

si a- e, ui ar ea

us de ei

ulaţiilor de Cy

or de Brant

xul lagunar 31 iernează

aparţinând

000 de indzi (conformsi reabilita

mplarele hivl e

a a n

a i

a stradala, com

Razim - Snează între

peciei Cygn

ivizi. Efect

ygnus c. bewic

ta ruficollis

Razim - Să între 7.000

d speciei

ivizi. Efectm ***, 2004)are trama stvernante in

muna Istria- jud

Sinoie: conf1 şi 4 in

nus columb

ivul care ie

ckii din Româ

în cadrul a

Sinoie: conf0 şi 24.000

Branta ru

ivul care ie). tradala, comn zona ace

deţul Constanta

form fişei sndivizi de

bianus bew

erneaza in R

ânia şi Europa

ariilor natu

form fişei sindivizi de

uficollis zo

erneaza in R

muna Istria-stui proiec

143 ”

standard Cygnus

wickii în

România

a.

urale de

standard e Branta

ona de

România

- judetul t pot fi

Evaluare A

Tadorn

de inter

ROSPANatura estimărperechi în timpu

Procenimplem

Români

si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafaferrugina asigulung.

Fig. B.5.

Aythya

interes

ROSPANatura nyroca.

Procenimplem

Români

Adecvata pentru

a ferruginea


A0031 Delta2000 a acesilor ulterioade Tadorn

ul migraţiilo


În Europa ia este form În zona pr

bilitare tramjudetul Cşte, exemplacestui p


aţa habitatunea este suf

ura menţine

13. Tendinţa d

nyroca




În Europa ia este form

u proiectul “ Am

a

umerică a itar

a Dunării stui sit, în Rare publicăa ferrugineor;

tiv al popPP


roiectului „ma stradal

Constanta” larele care proiect re8 % din dar fara a

a proiectuluului specieficient de mrea speciei

de evoluţie nu

numerică a r


ativ al poPP


menajarea si re

populaţiilo

şi complexROSPA003ării H.G. nrea, iar un nu

pulaţiei apa

19.000 şi 320 – 25 pere„Amenajarea, comunaspecia nutranzitează

eprezentândn efectivula fi afectateui. ei Tadornamare pentru

pe termen

umerică a pop

populaţiilo

şi complexROSPA00

opulaţiei a

12.000 şi 5500 – 6500

eabilitare trama

or de Tador

xul lagunar 1 specia Tar. 1284/200umăr de apr

arţinând sp

33.000 pereechi. e a u ă d l e

a u n

ulaţiilor de Ta

or de Aythy


aparţinând

18.000 pere0 perechi.

a stradala, com

rna ferrugin

Razim - Sadorna ferru07, în situl roximativ 4

peciei Tad

echi cuibări

adorna ferrug

ya nyroca î

Razim - Ssc între 380

speciei A

echi cuibări

muna Istria- jud

nea în cadr

Sinoie: confuginea nu cROSPA003

400 exempla

dorna ferru

itoare. Efec

ginea din Rom

în cadrul a

Sinoie: conf00 şi 4200

Aythya nyr

itoare. Efec

deţul Constanta

rul ariilor n

form fişei suibareste. C31 cuibăresare tranzitea

uginea în z

ctivul cuibăr

mânia şi Europ

ariilor natu

form fişei sperechi de

roca în z

ctivul cuibăr

144 ”

naturale

standard Conform sc 1 - 2 ază situl

zona de

ritor din

a.

urale de

standard e Aythya

ona de

ritor din

Evaluare A

si reabIstria- cuibăresau trareprezenefectivuafectateSuprafanyroca asigura lung.

Fig. B.5.

Pernis a

interes

ROSPANatura estimăr30 indiv

Procenimplem

Români2.600 p

si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafaapivoruasigura lung.

Fig. B.5.

Adecvata pentru


judetul Cşte, exempanzitează zntând aproxul cuibăritore de implemaţa habitat

este suficimenţinere

14. Tendinţa d

apivorus


A0031 Delta2000 a aceilor ulterioavizi de Pern


În Europa eia este form

perechi. În zona pr


mativ de 0tor din ţară, lementarea

aţa habitatus este sufic

menţinere

15. Tendinţa d

u proiectul “ Am


Constanta” plarele carezona acestximativ de r din ţară, dmentarea ptului speciient de marea speciei

de evoluţie nu

umerică a r

a Dunării stui sit, în Rare publicărnis apivorus

ativ al poPP

există între mat din cc

roiectului „ma stradala

Constanta” larele care proiect re0,25 % din

dar fara aa proiectulutului specicient de maea speciei

de evoluţie nu

menajarea si re

„Amenajarela, comuna

specia nue estiveazatui proiect0,1 % din

dar fara a fiproiectului.iei Aythyare pentru ape termen

umerică a pop

populaţiilo

şi complexROSPA003rii H.G. nr. s;

pulaţiei ap

110.000 şi ca 2.000 –

„Amenajarea, comunaspecia nutranzitează

eprezentândn efectivul

a fi afectateui. iei Pernis

are pentru ape termen

umerică a pop

eabilitare trama

e a u a t n i

a a n

ulaţiilor de Ay

or de Perni

xul lagunar 31 specia Pe

1284/2007

parţinând

160.000 per–

e a u ă d l e

s a n

ulaţiilor de Pe

a stradala, com

ythya nyroca d

is apivorus

Razim - Sernis apivor

7, situl ROS

speciei P

rechi cuibăr

ernis apivorus

muna Istria- jud

din România ş

în cadrul a

Sinoie: confrus nu este

SPA0031 es

Pernis apiv

ritoare. Efec

s din România

deţul Constanta

şi Europa.

ariilor natu

form fişei sprezenta. C

ste tranzitat

vorus în z

ctivul cuibă

a şi Europa.

145 ”

urale de

standard Conform t de 20 -

zona de

ăritor din

Evaluare A

Milvus

interes

ROSPANatura

Procenimplem

Români

ConstanreprezenimplemSuprafamenţine

Haliaee

de inter

ROSPANatura albicilla

Procenimplem

Români

si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafaalbicillaasigura lung.

Fig. B.5.

Adecvata pentru

migrans





mentarea praţa habitatuerea speciei

etus albicilla



a.


În Europa ia este form În zona pr

bilitare tramjudetul Cşte, exempacestui p


aţa habitatua este sufic

menţinere

16. Tendinţa d

u proiectul “ Am

umerică a r


ativ al poPP

există între mat din cca 5roiectului „Aa nu cuibximativ de roiectului. ului speciei pe termen

a

umerică a itar


ativ al popPP

există întremat din cca 2


Constanta” larele care proiect re

3% din dar fara a

a proiectuluului speciei cient de maea speciei

de evoluţie nu

menajarea si re

populaţiilo


pulaţiei ap

25.900 şi 250 – 100 perAmenajare

băreşte, exe2% din efe

i Milvus mlung.

populaţiilo


pulaţiei apa

e 5.000 şi 28 – 33 pere„Amenajarela, comuna


eprezentândefectivul

a fi afectateui. Haliaeetus

are pentru ape termen

umerică a pop

eabilitare trama

or de Milvu


parţinând

29.000 pererechi. si reabilita

emplarele ectivul cuib

migrans est

or de Halia


arţinând s

6.600 perecechi. e a u ă d l e

s a n

ulaţiilor de Ha

a stradala, com

us migrans

Razim - Sîntre 6 şi 7

speciei M

echi cuibări

are trama stcare tranzăritor din ţa

te suficien

eetus albici

Razim - Sesc între 26

speciei Hal

chi cuibărit

Haliaeetus albi

muna Istria- jud

în cadrul a

Sinoie: confperechi de M

Milvus mig

itoare. Efec

tradala, comzitează zonară, dar fa

nt de mare

illa în cadr

Sinoie: conf6 şi 28 per

liaeetus alb

toare. Efect

cilla din Rom

deţul Constanta

ariilor natu

form fişei sMilvus migr

grans în z

ctivul cuibăr

muna Istria-na acestui ra a fi afec

pentru a

rul ariilor n

form fişei sechi de Ha

bicilla în z

tivul cuibăr

mânia şi Europ

146 ”

urale de

standard rans.

zona de

ritor din

- judetul proiect

ctate de

asigura

naturale

standard aliaeetus

zona de

ritor din

a.

Evaluare A

Circaet

de inter

ROSPANatura date can

Procenimplem

Români

ConstanreprezenimplemSuprafamenţine

Circus a

Evoluţiinteres

ROSPANatura aeruginROSPA

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiectSuprafaaerugina asigulung. Fig. B.5.

Adecvata pentru

tus gallicus


A0031 Delta2000 a acesntitative des



mentarea praţa habitatuerea speciei

aeruginosus

ia numericcomunitar


nosus. ConA0031 dime


În Europa ia este estim În zona prare trama sConstanta”

arele care treprezentân


tului. aţa habitanosus este sura menţine

17. Tendinţa d

u proiectul “ Am

numerică a itar

a Dunării stui sit, în Rspre aceasta

ativ al popPP

există întremat din cca 8roiectului „Aa nu cuibximativ de roiectului. ului speciei pe termen

s

că a populr

a Dunării cestui sit, înnform estimensiunea efe

ativ al popPP

există întremat la cca 1roiectului „Astradala, co” specia nutranzitează nd aproximăritor din ţa

de imp

atului specsuficient de erea specie

de evoluţie nu

menajarea si re

populaţiilo

şi complexROSPA003a specia.

pulaţiei ap

e 4.450 şi 80 – 100 perAmenajare

băreşte, exe1% din efe

Circaetus lung.

aţiilor de

şi complexn ROSPA0mărilor ultectivului cui

pulaţiei apa

e 93.000 şi 1.700 – 2.500Amenajare omuna Istriu cuibăreştzona acest

mativ de 0,2%ară, dar farplementare

ciei Circumare pentr

ei pe terme

umerică a pop

eabilitare trama

or de Circa

xul lagunar 1 specia Ci

parţinând s

5.150 perecrechi. si reabilita

emplarele ectivul cuib

gallicus e

Circus aeru

xul lagunar 0031 cuibărterioare puibăritor este

arţinând s

140.000 per0 perechi. si a- te, tui % ra ea

us ru en

ulaţiilor de Ci

a stradala, com

aetus gallic

Razim - Sircaetus gal

speciei Cir

chi cuibărit

are trama stcare tranzăritor din ţa

este suficien

uginosus în

Razim - Sresc între 3ublicării H.e similar cel

speciei Circ

rechi cuibăr

ircus aerugino

muna Istria- jud

cus în cadru

Sinoie: confllicus este ra

rcaetus gal

toare. Efect

tradala, comzitează zonară, dar fa

nt de mare

n cadrul a

Sinoie: conf300 şi 400 .G. nr. 12lui indicat în

cus aerugin

ritoare. Efec

osus din Rom

deţul Constanta

ul ariilor n

form fişei sara, fara a f

llicus în z

tivul cuibăr


e pentru a

ariilor natu

form fişei sperechi de

284/2007, n fişa standa

nosus în z

ctivul cuibă

mânia şi Europa

147 ”

naturale

standard fi oferite

zona de

ritor din

- judetul proiect

ctate de

asigura

urale de

standard e Circus în situl ard;

zona de

ăritor din

a.

Evaluare A

Circus c

Evoluţicomuni

standardcyaneusiernează

Procenimplem

Româniexempl

reabilitajudetul exemplproiect efectivutranziteRomâniimplem

cyaneusasigura

Fig. B.5.

Circus p

Evoluţicomuni

standardpygargucuibărittranzita

Procenimplem

efectivu

Adecvata pentru

cyaneus

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20s. Conform ă un număr


În Europa eia sau tranzare. În zona prare trama

Constantaarele care reprezentân

ul prezent ează, fie aia), dar f

mentarea prSuprafaţa hs este sufimenţinerea

18. Tendinţa d

pygargus

ia numericitar

ROSPA003d Natura 2us. Conformtor din situat de un num


În Europa eului cuibărit

u proiectul “ Am

ă a popula

31 Delta D000 a acestuestimărilorde 150 – 20

ativ al poPP

există între zitează ţara n

roiectului „stradala, c

a” specia ntranzitează

nd mai puţîn ţară (fie

a celui carfara a firoiectului. habitatului icient de ma speciei pe

de evoluţie nu

ă a populaţ

31 Delta D2000 a acem estimărilol ROSPA00

măr de 500 –

ativ al popPP

există între tor este ince

menajarea si re

aţiilor de Ci

Dunării şi ui sit, ROSr ulterioare 00 exempla

opulaţiei a

32.000 şi 5nu a fost es

„Amenajarecomuna Istnu cuibăreă zona aceţin de 1% e a celui cre ierneazăi afectate

speciei Cirmare pentrutermen lung

umerică a pop

ţiilor de Ci

Dunării şi estui sit, înor ulterioar031 este sim– 800 exemp

pulaţiei ap

35.000 şi 6ert, dar se co

eabilitare trama

ircus cyane

complexul SPA0031 es

publicării Hare;

parţinând

9.000 perectimat, dar p

e si tria- eşte, estui

din care ă în

de

rcus u a g.

ulaţiilor de Ci

ircus pygarg

complexul n ROSPA00re publicăriimilară celeplare în tim

parţinând

65.000 pereconsideră că

a stradala, com

eus în cadr

lagunar Rste tranzitat H.G. nr. 12

speciei C

chi cuibăritoprobabil este

ircus cyaneus

gus în cadr

lagunar R031 cuibărei H.G. nr. 1

ei indicate împul migraţi

speciei Ci

chi cuibăritoar exista 12

muna Istria- jud

rul ariilor n

azim - Sinde un num

84/2007, în

Circus cyan

oare. Efective format din

din România

rul ariilor n

azim - Sineşc 2 – 3 1284/2007, în fişa staniilor;

Circus pyga

oare. În Ro2 perechi cu

deţul Constanta

naturale de

noie: conformăr redus den situl ROS

neus în z

vul care iernn mai multe

a şi Europa.

naturale de

noie: conforperechi desituaţia efe

dard, dar s

argus în z

mânia dimeuibăritoare.

148 ”

e interes

rm fişei e Circus PA0031

zona de

nează în e sute de

e interes

rm fişei e Circus ectivului itul este

zona de

ensiunea

Evaluare A

si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde impl

Circus pentru termen

Fig. B.5.

Circus m

Evoluţiinteres

standardmacroueste tran

Procenimplem

efectivu

si reabIstria- cuibăretranzitepuţin de(fie a ccare ierafectate

Circus pentru termen

Fig. B.5.

Adecvata pentru

În zona pbilitare tram

judetul Cşte, exempacestui p

mativ de tor din ţară,lementareaSuprafaţa pygargus ea asigura lung.

19. Tendinţa d

macrourus

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 20

urus. Confornzitat de un


În Europa ului cuibărit În zona p

bilitare tramjudetul Cşte, exemp

ează acest pe 1% din efcelui care trnează în Re de implemSuprafaţa macrourus a asigura lung.

20. Tendinţa d

u proiectul “ Am

proiectului „ma stradal

Constanta” larele care proiect re8 % din

, dar fara aa proiectulu


de evoluţie nu

că a populr

31 Delta D000 a acesturm estimări

n număr de 5

ativ al popPP

există întretor este inceroiectului „ma stradal

Constanta” plarele sporplan reprezfectivul pretranzitează, omânia), damentarea p


de evoluţie nu

menajarea si re



eprezentândn efectivua fi afectateui. ui specieent de mare

speciei pe

umerică a pop

laţiilor de

Dunării şi ui sit, ROSilor ulterioa50 – 60 exe

pulaţiei ap

e 310 şi 1.ert, dar se co„Amenajarela, comuna

specia nuradice care

zentând maiezent în ţară

fie a celuiar fara a fi

proiectului.ui specieient de mare

speciei pe

umerică a pop

eabilitare trama

e a u ă d

ul e

i e e

ulaţiilor de Ci

Circus ma

complexul SPA0031 esare publicărmplare în ti

parţinând s

200 perechonsideră că e a u e i ă i

fi i e e

ulaţiilor de Ci

a stradala, com

ircus pygargu

acrourus în

lagunar Rste tranzitat rii H.G. nr. impul migra

speciei Cir

hi cuibăritoaar exista 6

ircus macrour

muna Istria- jud

us din Români

n cadrul a

azim - Sinde un num1284/2007,

aţiilor;

rcus macro

are. În Romperechi cuib

rus din Român

deţul Constanta

ia şi Europa.

riilor natu

noie: conformăr redus de

, situl ROS

ourus în z

mânia dimebăritoare.

nia şi Europa.

149 ”

urale de

rm fişei e Circus PA0031

zona de

ensiunea

Evaluare A

Accipite

de inter

ROSPANatura rara, far

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplacest pldin efecare traîn Romimplem

Accipitepentru termen

Fig. B.5.

Buteo r

Evoluţicomuni

Natura ROSPAROSPAfişa stan

Procenimplem

Româniperechi

Adecvata pentru

er brevipes



ra a fi oferit


În Europa ia este estim În zona proare trama sConstanta”

arele sporalan reprezenctivul prez

anzitează, fimânia), dar mentarea pr

Suprafaţa er brevipesa asigura lung.

21. Tendinţa d

rufinus

ia numericitar

ROSPA0032000 este

A0031. ConA0031 situandard;


În Europa ia a fost estcuibăritoar

u proiectul “ Am

numerică a itar

a Dunării estui sit, în te date canti

ativ al popPP

există întremat la cca 60oiectului „Astradala, co” specia nuadice care ntând mai pent în ţară

fie a celui cfara a fi

roiectului. habitatulu

este suficimenţinerea

de evoluţie nu

că a popula

31 Delta Dindicat fa

nform estiaţia efective

ativ al poPP

există întretimat în 200re.

menajarea si re

populaţiilo

şi complexROSPA00

itative desp

pulaţiei ap

e 3.200 şi 0 – 100 perAmenajare smuna Istria

u cuibăreştetranziteaz

puţin de 1%(fie a celu

care ierneazafectate d

ui specieient de mara speciei p

umerică a pop

aţiilor de B

Dunării şi captul că 4 mărilor ult

elor de Bute

opulaţiei a

e 8.700 şi 104 la cca 6

eabilitare trama

or de Accip

xul lagunar 031 specia Are aceasta s

parţinând

7.700 perecechi. si a- e, ză % ui ză de

ei re pe

ulaţiilor de Ac

Buteo rufinu

complexul l– 5 perec

terioare pueo rufinus c

aparţinând

15.000 pere5 – 110 per

a stradala, com

piter brevip

Razim - SAccipiter brspecia.

speciei Ac

chi cuibărit

ccipiter brevip

us în cadru

lagunar Razchi de Buteublicării Hcuibăritoare

d speciei B

echi cuibărirechi, dar p

muna Istria- jud

pes în cadru

Sinoie: confrevipes este

ccipiter bre

toare. Efect

pes din Român

ul ariilor n

zim - Sinoieo rufinus

H.G. nr. 12este simila

Buteo rufi

toare. Efectprobabil în ţ

deţul Constanta

ul ariilor n

form fişei se o specie d

evipes în z

tivul cuibăr

nia şi Europa.

naturale de

ie: în fişa scuibăresc

284/2007, ară celei ind

finus în z

tivul cuibărţară sunt ma

150 ”

naturale

standard de pasaj

zona de

ritor din

.

e interes

standard în situl în situl

dicate în

ona de

ritor din ai multe

Evaluare A

reabilitajudetul exemplproiect efectivuafectate

rufinus asigura

Fig. B.5.

Aquila c

Evoluţicomuni

standardclanga.

Procenimplem

Români

Constanreprezenefectivuafectate

Aquila pentru termen


Adecvata pentru

În zona prare trama

Constantaarele care reprezentân

ul cuibăritoe de implemSuprafaţa heste sufic

menţinerea

22. Tendinţa d

clanga

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20


În Europa ia este estimÎn zona pronta” speciantând aproul hivernante de implemSuprafaţa clanga es

a asigura lung.

5.23. Tendinţalor de Aquil

u proiectul “ Am

roiectului „stradala, c” specia ntranzitează

nd aproximar din ţară, mentarea phabitatului cient de ma speciei pe

de evoluţie nu

că a popula

31 Delta D000 a acestu

ativ al poPP

există întrmat la cca 0 oiectului „Aa nu cuiboximativ dt in sit, damentarea p

habitatuluste suficienmenţinerea

a de evoluţiela clanga din

menajarea si re

„Amenajareomuna Istrnu cuibăreş

zona acesativ de 2% ddar fara a

proiectului.speciei Bu

mare pentrutermen lung

umerică a pop

aţiilor de A

Dunării şi ui sit, în RO

opulaţiei a

re 810 şi 1– 2 perechi

Amenajare băreşte, exede 7% dinar fara a fproiectului.ui specient de mare

speciei pe

e numerică an România ş

eabilitare trama

e si ria- şte, stui din a fi teo

u a g.

ulaţiilor de Bu

Aquila clang

complexul OSPA0031

aparţinând

1100 pereci. si reabilitaremplarele n fi i e e

a şi

a stradala, com

uteo rufinus d

ga în cadru

lagunar R iernează în

speciei A

hi cuibărito

re trama stcare tranz

muna Istria- jud

din România şi

ul ariilor n

azim - Sinntre 8 şi 14

Aquila cla

oare. Efect

tradala, comzitează zon

deţul Constanta

i Europa.

naturale de

noie: confor4 indivizi de

anga în z

tivul cuibăr

muna Istria-na acestui

151 ”

e interes

rm fişei e Aquila

ona de

ritor din

- judetul proiect

Evaluare A

Aquila p

Evoluţiinteres

Natura ROSPAROSPAindicate

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplacest pdin efectranziteRomâni

pomarinasigura

Fig. B.5.

Hieraae

Evoluţiinteres

standardROSPAeste tran

Procenimplem

Români

Adecvata pentru

pomarina

ia numericcomunitar

ROSPA0032000 este i

A0031. ConA0031 situae în fişa stan


În Europa ia este formÎn zona prare trama

Constanta”arele sporlan reprezectivul prezeează, fie a ia) Suprafaţa hna este sufmenţinerea

24. Tendinţa d

etus pennat

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2

A0031. Connzitat de 50


În Europa ia este estim

u proiectul “ Am

că a populr

31 Delta Dndicat faptunform estiaţia efectivendard;

ativ al popPP

există între mat din cca 2roiectului „stradala, co” specia nradice careentând mai nt în ţară (fcelui care

habitatului sficient de ma speciei pe

de evoluţie nu

us

că a popular

31 Delta D2000 a acesnform invest0 – 80 exem

tiv al popuPP

există întremat la 30 – 8

menajarea si re

laţiilor de

Dunării şi coul că 200 –mărilor ultelor de Aq

pulaţiei ap

14.000 şi 2.500 - 2.80„Amenajare omuna Istrnu cuibăreşe tranziteapuţin de 1

fie a celui cacuibareste

speciei Aqumare pentrutermen lung

umerică a pop

aţiilor de H

Dunării şi stui sit, Hietigaţiilor ult

mplare de Hi

ulaţiei apa

e 4.400 şi 80 perechi.

eabilitare trama

Aquila po

omplexul la300 exemp

terioare puquila pomar

parţinând


si ria- şte, ază 1% are în

uila u a g.

ulaţiilor de Aq

Hieraaetus

complexul eraaetus peterioare puberaaetus pe

arţinând sp

8.900 perec

a stradala, com

omarina în

agunar Razplare de Aquublicării Hrina aflate

speciei Aq

echi cuibări

quila pomarin

pennatus î

lagunar Rennatus tranblicării H.Gennatus în p

peciei Hier

chi cuibărit

muna Istria- jud

n cadrul ar

zim - Sinoiuila pomari

H.G. nr. 12în tranzit

quila poma

itoare. Efec

na din Români

în cadrul a

azim - Sinnzitează în

G. nr. 1284/perioada mig

raaetus pen

toare. Efect

deţul Constanta

riilor natu

ie: în fişa sina tranzitea284/2007, este simila

arina în z

ctivul cuibăr

ia şi Europa.

ariilor natu

noie: confornumăr red

2007, ROSgraţiilor;

nnatus în z

tivul cuibăr

152 ”

urale de

standard ază situl în situl

ară celei

zona de

ritor din

urale de

rm fişei dus situl PA0031

zona de

ritor din

Evaluare A

Constanacest p12,5% celui ccuibareplauzibaflate încuibăre

Hieraaemare pepe term

Fig. B.5.

Pandion

Evoluţiinteres

standardROSPA

Procenimplem

Pandion

reabilitajudetul fiind obtranzitea fi proiect

Pandionpentru termen

Fig. B.5.

Adecvata pentru

În zona pronta” specia plan reprezdin efectivu

care tranzitste în Romil să presun tranzit facsc în alte ţăSuprafaţa etus pennaentru a asig

men lung.

25. Tendinţa d

n haliaetus

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2

A0031.


În Europa n haliaetus În zona proare trama sConstanta”

bservate doează zona ac

afectate tului. Suprafaţa n haliaetusa asigura lung.

26. Tendinţa d

u proiectul “ Am

oiectului „Anu cuibăreş

zentând maul prezent îează, fie amânia), de

upunem că c parte din pări.

habitatulatus este gura menţin

de evoluţie nu

că a populr

31 Delta D2000 a ace

ativ al popPP

există întrnu mai cuib

oiectului „Astradala, com” specia nuoua exemplcestui proie

de imp

habitatulu este suficimenţinerea

de evoluţie nu

menajarea si re

Amenajare şte, specia nai puţin dîn ţară (fie a celui careşi este m

exemplarelpopulaţii car

ui specisuficient dnerea speci

umerică a pop

laţiilor de

Dunării şi estui sit, Pa

pulaţiei ap

re 7.600 şibareste. Amenajare smuna Istria

u cuibăreştelare care aect, dar farplementare

ui specieient de mara speciei p

umerică a pop

eabilitare trama

si reabilitarnu cuibăreştde

a re ai le re

ei de ei

ulaţiilor de Hi

Pandion h

complexul andion hal

parţinând s

i 11.000 p

si a- e,

au ra ea

ei re pe

ulaţiilor de Pa

a stradala, com

re trama stte, exempla

Hieraaetus pen

haliaetus în

lagunar Rliaetus tran

speciei Pan

perechi cuib

andion haliae

muna Istria- jud

tradala, comarele sporad

natus din Rom

n cadrul a

azim - Sinnzitează în

ndion hali

băritoare. I

tus din Român

deţul Constanta

muna Istria-dice care tra

mânia şi Europ

riilor natu


iaetus în z

In România

nia şi Europa.

153 ”

- judetul anzitează

pa.

urale de

rm fişei dus situl

zona de

a specia

.

Evaluare A

Falco v

Evoluţiinteres

standardFalco ROSPAnumăr d

Procenimplem

Români

si reabIstria- cuibărezona acpana ladin ţarimplemSuprafavespertia asigulung.

Fig. B.5.

Falco c

Evoluţiinteres

standardcolumbROSPAfişa stan

Procenimplem

Adecvata pentru

vespertinus

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2vespertinus

A0031 cuibăde 2000 – 3


În Europa ia este estimÎn zona pr

bilitare tramjudetul Cşte, exempl

cestui proieca 12,5% diră, dar far

mentarea praţa habitatinus este su

ura menţiner

27. Tendinţa d

columbarius

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2arius. Con

A0031 dimendard;


u proiectul “ Am

că a populr

31 Delta D000 a acess. Conformăresc 300 -000 exemp

ativ al popPP

există între mat la cca 1roiectului „ma stradalaonstanta” larele care ct atingand n efectivulra a fi afroiectului. tului spec

uficient de mrea speciei

de evoluţie nu

s

că a populr

31 Delta D000 a aces

nform estimensiunea efe

ativ al popPP

menajarea si re

laţiilor de

Dunării şi stui sit, în Rm estimăril- 350 pereclare în timp

pulaţiei ap

26.000 şi 3.300 – 1.600Amenajare a, comuna specia nu tranzitează efective de cuibăritor fectate de

iei Falco mare pentru

pe termen

umerică a pop

laţiilor de

Dunării şi tui sit, în Rmărilor ultectivului ca

pulaţiei ap

eabilitare trama

Falco vesp

complexul ROSPA003lor ulterioachi de Falcpul migraţiil

parţinând


ulaţiilor de Fa

Falco colu

complexul ROSPA003terioare puare iernează

arţinând s

a stradala, com

pertinus în

lagunar R31 cuibărescare publicăco vespertinlor;

speciei Fa

echi cuibări

alco vespertin

umbarius în

lagunar R1 iernează

ublicării Hă în acest s

speciei Fal

muna Istria- jud

n cadrul ar

azim - Sinc între 220ării H.G. nnus, situl fi

alco vesper

itoare. Efec

nus din Român

n cadrul a

azim - Sin20 – 60 ex

.G. nr. 12it este simi

lco columb

deţul Constanta

riilor natu

noie: confor şi 340 pernr. 1284/2ind tranzita

rtinus în z

ctivul cuibăr

nia şi Europa.

ariilor natu

noie: conforxemplare d284/2007, ilar celui in

barius în z

154 ”

urale de

rm fişei rechi de 007, în at de un

zona de

ritor din

urale de

rm fişei de Falco în situl

ndicat în

zona de

Evaluare A

În EuroefectivuÎn zoreabilitajudetul exemplproiect din efecafectateSuprafacolumbasigura

Fig. B.5.

Falco c

Evoluţicomuni

standardcherrug

Procenimplem

Români

reabilitajudetul fiind otranzitacare trade implSuprafacherrugasigura lung.

Fig. B.5.

Adecvata pentru

opa există înul care ierneona proiecare trama

Constanta”arele care reprezentân

ctivul hivere de implemaţa habitaarius este smenţinerea

28. Tendinţa d

cherrug

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20g.


În Europa ia este estimÎn zona proare trama stConstanta”

observat uat zona acesanziteaza zlementarea

aţa habitatg este sufic

menţinere

29. Tendinţa d

u proiectul “ Am

ntre 31.000ează în ţară ctului „Astradala, co” specia ntranzitează nd aproximrnant in sit, mentarea patului speuficient de

a speciei pe

de evoluţie nu

că a popula

31 Delta D000 a acest

ativ al poPP

există întrmat la cca 5 oiectului „Atradala, com” specia nu un exemplstui proiect.zona nu vora proiectulutului spec

cient de maea speciei

de evoluţie nu

menajarea si re

0 şi 49.000 variază întrmenajare omuna Istrnu cuibăreş

zona acesmativ de 0,1

dar fara aproiectului.eciei Falmare pentrutermen lung

umerică a pop

aţiilor de F

Dunării şi tui sit, în R

opulaţiei a

re 360 şi – 10 perech

Amenajare simuna Istria- cuibăreştear care a. Efectiveler fi afectateui. ciei Falcoare pentru a

pe termen

umerică a pop

eabilitare trama

perechi cure 400 – 150

si ria- şte, stui 1% a fi lco u a g.

ulaţiilor de Fa

Falco cherru

complexul ROSPA0031

aparţinând

540 perechhi. i - , a e e

o a n

ulaţiilor de Fa

a stradala, com

uibăritoare. Î00 exempla

alco columbar

ug în cadru

lagunar R1 cuibăresc

speciei F

hi cuibărito

alco cherrug d

muna Istria- jud

În Româniaare.

rius din Româ

ul ariilor n

azim - Sinîntre 1 şi 2

Falco cher

oare. Efecti

din România ş

deţul Constanta

a nu cuibăr

ânia şi Europa

naturale de

noie: confor2 perechi d

rrug în z

ivul cuibăr

şi Europa

155 ”

reşte, iar

a.

e interes

rm fişei de Falco

ona de

ritor din

Evaluare A

Falco p

Evoluţiinteres

standardROSPA

Procenimplem

În Euroeste estiÎn zonreabilitajudetul exemplproiect din efeca fi proiectSuprafaperegrina asigulung.

Fig. B.5.

Himant

Evoluţide inter

standardHimant

Procenimplem

Români

Adecvata pentru

peregrinus

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura

A0031.


opa există înimat la cca na proiectare trama stConstanta”arele care trreprezentân

ctivul cuibaafectate

tului. aţa habitatnus este su

ura menţine

30. Tendinţa d

topus himan

ia numericres comuni

ROSPA003d Natura 2topus himan


În Europa ia este estim

u proiectul “ Am

că a populr

31 Delta D2000 a ac

ativ al popPP

ntre 12.000 8 – 15 exemtului „Amtradala, com” specia nu ranzitează znd aproxim

aritor din tarde impl

tului specuficient de merea speciei

de evoluţie nu

ntopus

că a populaitar

31 Delta D000 a aces

ntopus.

tiv al popuPP

există între mat la cca 40

menajarea si re

laţiilor de

Dunării şi cestui sit,

pulaţiei ap

şi 25.000 pmplare.

menajare simuna Istria- cuibăreştezona acestui

mativ de 7%ra, dar faralementarea

ciei Falcomare pentrui pe termen

umerică a pop

aţiilor de H

Dunării şi stui sit, în R

laţiei aparţ

37.000 şi 600 – 600 pe

eabilitare trama

Falco per

complexul Falco pere

parţinând

erechi cuibă

i - , i

% a a

o u n

ulaţiilor de Fa

Himantopus

complexul ROSPA003

ţinând spec

64.000 pereerechi.

a stradala, com

regrinus în

lagunar Regrinus ier

speciei Fa

ăritoare. Ef

alco peregrinu

s himantop


ciei Himan

echi cuibări

muna Istria- jud

n cadrul ar

azim - Sinrnează în

alco peregr

fectivul cuib

us din Român

us în cadru

azim - Sinc între 220

ntopus hima

itoare. Efec

deţul Constanta

riilor natu


rinus în z

băritor din R

nia şi Europa.

ul ariilor n

noie: confor şi 370 per

antopus în z

ctivul cuibăr

156 ”

urale de

rm fişei dus situl

zona de

România

naturale

rm fişei rechi de

zona de

ritor din

Evaluare A

si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritde implSuprafahimantoa asigulung.

Fig. B.5.

Recurvi

Evoluţiinteres

standardRecurvi

Procenimplem

Români

ConstanreprezenefectivuafectateSuprafaRecurvimare pepe term

Fig. B.5populaţiiRomânia

Adecvata pentru

În zona pbilitare tram

judetul Cşte, exemplacestui p


aţa habitatulopus este suura menţine

31. Tendinţa d

irostra avos

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2irostra avos


În Europa ia este estim În zona prnta” speciantând aproul cuibăritore de implemaţa hairostra avoentru a asig

men lung.

5.32. Tendinţlor de Rec

a şi Europa

u proiectul “ Am

proiectului „ma stradal

Constanta” larele care proiect re

8% din, dar fara aa proiectulului speciei Huficient de merea speciei

de evoluţie nu

setta

că a popular

31 Delta D000 a acessetta.

tiv al popuPP

există între mat la cca 30roiectului „Aa nu cuibăoximativ der din ţară, dmentarea pabitatului setta este

gura menţin

a de evoluţicurvirostra

menajarea si re


specia nuestivează ineprezentând

n efectivua fi afectateui. Himantopusmare pentrui pe termen

umerică a pop

aţiilor de R

Dunării şi stui sit, în R

ulaţiei apar

38.000 şi 500 – 500 peAmenajare ăreşte, exee 10% din

dar fara a fproiectului.

speciesuficient de

nerea specie

e numerică avosetta din

eabilitare trama

e a u n d

ul e

s u n

ulaţiilor de Hi

Recurvirostr

complexul ROSPA003

rţinând sp

57.000 pereerechi.

si reabilitamplarele cn fi

ei e

ei

a n

a stradala, com

Himantopus him

ra avosetta


eciei Recur

echi cuibări

are trama stcare estivea

muna Istria- jud

mantopus din

în cadrul a

azim - Sinc între 220

rvirostra av

itoare. Efec

tradala, comază in zon

deţul Constanta

România şi E

ariilor natu

noie: confor şi 280 per

vosetta în z

ctivul cuibăr


157 ”

Europa

urale de

rm fişei rechi de

zona de

ritor din

- judetul proiect

Evaluare A

Burhinu

Evoluţiinteres

Natura ROSPAROSPAcelei ind

Procenimplem

Români

Constanexemplacestui aproximcuibăritafectateproiect

Burhinumare pspeciei

Fig. B.5.

Glareol

Evoluţiinteres

Natura ROSPA

Procenimplem

Români

Adecvata pentru

us oedicnem

ia numericcomunitar

ROSPA0032000 este in

A0031. ConA0031 situadicate în fiş


În Europa ia este formÎn zona pronta” specarele care

proiemativ de tor din ţae de tului. Suprafaţa us oedicnempentru a pe termen l

33. Tendinţa d

la pratincol

ia numericcomunitar

ROSPA0032000 este in

A0031.


În Europa ia este form

u proiectul “ Am

mus

că a popular

31 Delta Dndicat faptunform estiaţia efectiveşa standard;

tiv al popuPP


oiectului „Acia nu

estivează ect rep2,5% din

ară, dar fimple

habitatulumus este su

asigura mlung.

de evoluţie nu

la

că a popular

31 Delta Dndicat faptu

ativ al popPP


menajarea si re

aţiilor de B

Dunării şi cul că 44 – 6mărilor ultelor de Bur

ulaţiei apar

46.000 şi 7400 - 800 peAmenajare cuibăreşte,

in zona prezentând

efectivul fara a fi ementarea

ui speciei uficient de menţinerea

umerică a pop

aţiilor de G

Dunării şi cul că 420 – 5

pulaţiei apa

10.000 şi 450 - 800 pe

eabilitare trama

Burhinus oe

complexul l60 perechi dterioare purhinus oedi

rţinând sp

78.000 pereerechi. si reabilitar

ulaţiilor de Bu

Glareola pr

complexul l540 perechi

arţinând s

18.000 pereerechi.

a stradala, com

edicnemus î

lagunar Razde Burhinusublicării Hicnemus cu

peciei Burh

echi cuibări

re trama st

urhinus oedicn

ratincola în

lagunar Razi de Glareo

peciei Gla

echi cuibări

muna Istria- jud

în cadrul a

zim - Sinois oedicnemu

H.G. nr. 12uibăritoare î

hinus oedicn

itoare. Efec

tradala, com

nemus din Ro

n cadrul a

zim - Sinoila pratincol

reola prati

itoare. Efec

deţul Constanta

ariilor natu

ie: în fişa sus cuibăresc284/2007, în sit este

nemus în z

ctivul cuibăr

muna Istria-

omânia şi Euro

ariilor natu

ie: în fişa sla cuibăresc

incola în z

ctivul cuibăr

158 ”

urale de

standard c în situl în situl similară

zona de

ritor din

- judetul

opa.

urale de

standard c în situl

zona de

ritor din

Evaluare A

reabilitajudetul exemplacestui de 32,5ţară, dimplem

Glareolmare pepe term

Fig. B.5.

Pluviali

Evoluţiinteres

Natura ROSPA

Procenimplem

Pluviali

Constanexemplacestui de 20%situl, implem

Pluvialipentru termen

Fig. B.5.

Adecvata pentru

În zona proare trama stConstanta”arele careproiect rep

5% din efdar fara

mentarea prSuprafaţa la pratincoentru a asig

men lung.

34. Tendinţa d

is apricaria

ia numericcomunitar

ROSPA0032000 este i

A0031.


În Europa is apricariaÎn zona pronta” specarele care proiect rep

% din efecdar fara

mentarea prSuprafaţa is apricariaa asigura mlung.

35. Tendinţa d

u proiectul “ Am

oiectului „Atradala, com” specia nu e estiveazăprezentând afectivul cui

a fi afroiectului.

habitatuluola este sugura menţine

de evoluţie nu

a

că a populr

31 Delta Dindicat faptu

ativ al popPP

există întrea nu cuibareoiectului „Acia nu

tranziteazprezentând activul care

a fi afroiectului.

habitatulua este suficiemenţinerea

de evoluţie nu

menajarea si re

Amenajare simuna Istria-

cuibăreşte,ă in zonaaproximativibăritor dinfectate de

ui specieiuficient deerea speciei

umerică a pop

laţiilor de

Dunării şi cul că 120 –

pulaţiei ap

e 460.000 şeste. Amenajare

cuibăreşte,ză in zonaaproximativ

tranziteazafectate de

ui specieient de marespeciei pe

umerică a pop

eabilitare trama

i - , a v n e

i e i

ulaţiilor de Gl

Pluvialis a

complexul l– 300 indivi

arţinând s

şi 740.000

si reabilitar, a v a e

i e e

ulaţiilor de Pl

a stradala, com

lareola pratin

apricaria în

lagunar Razizi de Pluvi

speciei Plu

perechi cui

re trama st

luvialis aprica

muna Istria- jud

ncola din Rom

n cadrul a

zim - Sinoiialis apricar

uvialis apri

ibăritoare.

tradala, com

aria din Româ

deţul Constanta

mânia şi Europ

ariilor natu

ie: în fişa sria tranzitea

icaria în z

In România

muna Istria-

ânia şi Europa

159 ”

pa.

urale de

standard aza situl

zona de

a specia

- judetul

a.

Evaluare A

Philoma

Evoluţiinteres

standardde Phipublicărperioad

Procenimplem

cuibăreexempl

Constanexemplreprezenefectivu(exempdin popţări).

Philomamare speciei

Fig. B.5.

Larus m

Evoluţiinteres

standardmelanoROSPA

Procenimplem

Adecvata pentru

acus pugnax

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 20ilomachus prii H.G. nr

da completăr


În Europa şte specia, are. În zona pronta” specarele care trntând aproul care larele aflatpulaţia car

Suprafaţa achus pugnpentru a pe termen l

36. Tendinţa d

melanoceph

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2cephalus.

A0031 cuibă


u proiectul “ Am

x

că a popular

31 Delta D000 a acestupugnax în

r. 1284/200rii fişei stan

tiv al popuPP

există întrînsă într-u

oiectului „Acia nu ranzitează aoximativ 1

tranziteate în tranzitre cuibăreş

habitatulunax este su

asigura mlung.

de evoluţie nu

alus

ă a popular

31 Delta D000 a acestConform ăresc 160 –

tiv al popuPP

menajarea si re

aţiilor de P

Dunării şi ui sit, ROSP

perioadele7 în situl R

ndard a situl

ulaţiei apa

re 200.000 un sezon de

Amenajare cuibăreşte,

acesta zona16 % din ază ţara t fac parte şte în alte

ui speciei uficient de menţinerea

umerică a pop

aţiilor de La

Dunării şi tui sit, în Restimărilor200 perech

ulaţiei apar

eabilitare trama

Philomachu

complexul PA0031 este de migrROSPA003lui;

arţinând sp

şi 510.00e migraţie

si reabilitar

ulaţiilor de Ph

arus melan

complexul ROSPA003r ulterioarehi de Larus m

rţinând spe

a stradala, com

us pugnax î

lagunar Rte tranzitat draţie. Confo1 situaţia s

peciei Philo

0 perechi probabil tr

re trama st

hilomachus pu

nocephalus

lagunar R1 cuibăresce publicărimelanoceph

eciei Larus

muna Istria- jud

în cadrul a

azim - Sinde 13.000 –

form investspeciei este

omachus p

cuibăritoarec prin ţar

tradala, com

ugnax din Rom

în cadrul a

azim - Sinc 220 – 360ii H.G. nhalus;

s melanocep

deţul Constanta

ariilor natu

noie: confor– 18.000 extigaţiilor ule similară c

ugnax în z

e. În Romă cel puţin

muna Istria-

mânia şi Euro

ariilor natu

noie: confor0 perechi dnr. 1284/20

phalus în z

160 ”

urale de

rm fişei xemplare lterioare

celei din

zona de

mânia nu n 20.000

- judetul

pa.

urale de

rm fişei de Larus 007, în

zona de

Evaluare A

Români

reabilitajudetul exemplproiect din efecfi afecta

melanopentru termen

Fig. B.5.

Larus m

Evoluţicomuni

standardde Laru

Procenimplem

minutus

reabilitajudetul exemplproiect din efecafectate

minutusasigura

Fig. B.5

Adecvata pentru

În Europa eia este formÎn zona prare trama

Constantaarele care ereprezentân

ctivul cuibăate de implSuprafaţa hcephalus ea asigura lung.

37. Tendinţa d

minutus

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20us minutus î


În Europa es nu cuibareÎn zona proare trama s

Constanta”arele care treprezentân

ctivul care te de implemSuprafaţa hs este suficmenţinerea

5.38. Tendinţ

u proiectul “ Am

există între mat din cca 2roiectului „stradala, c” specia nestivează innd aproximăritor din ţarlementareahabitatului este suficie

menţinere

de evoluţie nu

că a popula

31 Delta D000 a acestuîn perioadel

ativ al poPP

există între este. oiectului „Astradala, co” specia nutranzitează nd aproximtranziteaza, mentarea phabitatului scient de ma speciei pe

ţa de evoluţi

menajarea si re

120.000 şi 3250 perechi„Amenajareomuna Istrnu cuibăreşn zona aces

mativ de 3,2ră, dar fara

a proiectuluspeciei Larent de m

ea speciei

umerică a pop

aţiilor de L

Dunării şi ui sit, ROSPle de migraţ

opulaţiei a

24.000 şi 5

Amenajare omuna Istriu cuibăreştzona acest

mativ de 20dar fara a

proiectului.speciei Laru

mare pentru termen lung

ie numerică

eabilitare trama

320.000 per.

e si ria- şte, stui 2% a a ui. rus

mare pe

ulaţiilor de La

arus minut

complexul PA0031 estţie.

aparţinând

8.000 perec

si ia- te, tui % fi us a

g.

a populaţiilo

a stradala, com

rechi cuibăr

arus melanoce

tus în cadru

lagunar Rte tranzitat d

speciei L

chi cuibărito

or de Larus

muna Istria- jud

ritoare. Efec

ephalus din R

ul ariilor n

azim - Sinde 10.000 –

Larus min

oare. In Rom

minutus din

deţul Constanta

ctivul cuibă

România şi Eur

naturale de

noie: confor– 12.000 ex

utus în z

mânia speci

România şi

161 ”

ăritor din

ropa.

e interes

rm fişei xemplare

ona de

ia Larus

i Europa.

Evaluare

Geloche

Evoluţiinteres

standardnilotica

Procenimplem

Români


Gelochemare pepe term


Sterna c

Evoluţicomuni

standardSterna c

Procenimplem

caspia n

e Adecvata –

elidon nilot

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 20

a.


În Europa ia este formÎn zona pronta” speciantând aprox

mentarea prSuprafaţa elidon niloentru a asig

men lung.

5.39. Tendinţalor de Ge

a şi Europa.

caspia

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20caspia în pe


În Europa enu cuibares

– P.U.Z. Amen

tica (sin. Ste

că a popular


tiv al popuPP


oiectului „Aa nu cuibăximativ de roiectului.

habitatuluotica este sgura menţine

a de evoluţieelochelidon

că a popula

31 Delta D000 a acesterioadele de

ativ al poPP

există între te.

najare si rea

erna nilotica

aţiilor de G


ulaţiei apa

12.000 şi 212 - 50 pereAmenajare ăreşte, exe8% din efe

ui specieisuficient deerea speciei

e numerică anilotica din

aţiilor de S

Dunării şi tui sit, ROSe migraţie.

opulaţiei a

4.700 şi 9.

bilitare tram

a)

Gelochelido

complexul OSPA0031 c

arţinând sp

22.000 pereechi. si reabilitarmplarele c

ectivul cuib

i e i

a n

Sterna casp

complexul SPA0031 e

aparţinând

.300 perech

ma stradala, c

on nilotica î

lagunar Rcuibăresc 8

peciei Geloc

echi cuibări

re trama stcare estiveaăritor din ţa

ia în cadru

lagunar Reste tranzita

d speciei S

hi cuibăritoa

comuna Istria

în cadrul a

azim - Sin – 12 perec

chelidon n

itoare. Efec

tradala, comază in zonară, dar fa

ul ariilor n

azim - Sinat de 120 –

Sterna cas

are. In Rom

a‐ judetul Co

ariilor natu

noie: conforchi de Geloc

nilotica în z

ctivul cuibăr


naturale de

noie: confor140 exemp

spia în zo

mânia specia

162 onstanta

urale de

rm fişei chelidon

zona de

ritor din

- judetul proiect

ctate de

e interes

rm fişei plare de

ona de

a Sterna

Evaluare

reabilitajudetul exemplproiect din efecfi afproiect

Sterna pentru termen

Fig. B.5.

Sterna h

Evoluţicomuni

standardhirundo

Procenimplem

Români

reabilitajudetul exemplacestui de 1,2%dar farproiect

Sterna pentru termen

Fig. B.5.

e Adecvata –

În zona proare trama stConstanta”arele care trreprezentânctivul care tfectate tului. Suprafaţa caspia esa asigura lung.

40. Tendinţa d

hirundo

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20o.


În Europa eia este formÎn zona proare trama sConstanta”

arele careproiect rep

% din efectira a fi afecttului. Suprafaţa hirundo ea asigura lung.

41. Tendinţa d

– P.U.Z. Amen

oiectului „Atradala, com” specia nu ranzitează znd aproximatranziteaza,de impl

habitatulute suficienmenţinerea

de evoluţie nu

ă a popula


ativ al poPP

există între 2mat din cca 5oiectului „Atradala, com

” specia nue estiveazăprezentând ivul cuibăritate de imp

habitatuluste suficienmenţinerea

de evoluţie nu

najare si rea

Amenajare simuna Istria- cuibăreştezona acestuiativ de 14% dar fara alementarea

ui specieint de mare

speciei pe

umerică a pop

aţiilor de St


opulaţiei a

270.000 şi 55.500 – 7.50

Amenajare smuna Istria

u cuibăreşteă in zonaaproximativtor din ţară

plementarea

ui specient de mare

a speciei pe

umerică a pop

bilitare tram

i - , i

% a a

i e e

ulaţiilor de St

terna hirun

complexul OSPA0031 c

parţinând

570.000 per00 perechi.si a- e, a v ă, a

ei e e

ulaţiilor de St

ma stradala, c

terna caspia d

ndo în cadr

lagunar Rcuibăresc 1.

speciei S

rechi cuibăr

terna hirundo

comuna Istria

din România ş

rul ariilor n

azim - Sin.800 – 2.300

Sterna hiru

ritoare. Efec

din România

a‐ judetul Co

i Europa.

naturale de

noie: confor0 perechi de

undo în z

ctivul cuibă

şi Europa.

163 onstanta

e interes

rm fişei e Sterna

zona de

ăritor din

Evaluare

Chlidon

Evoluţiinteres

standardChlidon

Procenimplem

Români


Chlidonmare pepe term

Fig. B.5populaţiişi Europa

Chlidon

Evoluţiinteres

standard

Procenimplem

Români

Constan

e Adecvata –

nias hybrida

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2nias hybrida


În Europa ia este formÎn zona pronta” speciantând aprox

mentarea prSuprafaţa

nias hybridentru a asig

men lung.

5.42. Tendinţalor de Chlidoa.

nias niger

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 20


În Europa eia este formÎn zona pronta” specia

– P.U.Z. Amen

a

că a populr

31 Delta D2000 a acesa.

ativ al popPP


oiectului „Aa nu cuibăximativ de 0roiectului.

habitatuluda este su

gura menţine

a de evoluţieonias hybrida

că a popur


ativ al popPP


oiectului „Aa nu cuibă

najare si rea

aţiilor de

Dunării şi stui sit, în

pulaţiei apa

42.000 şi 8.000 – 12.0Amenajare ăreşte, exe0,25% din e

ui specieiuficient deerea speciei

e numerică adin România

laţiilor de

Dunării şi ui sit, specia

pulaţiei ap

83.000 şi 11.200 – 2.50Amenajare ăreşte, exe

bilitare tram

Chlidonias

complexul ROSPA00

arţinând s

87.000 pere000 perechisi reabilitarmplarele c

efectivul cui

i e i

a a

Chlidonia

complexul a Chlidonias

parţinând

170.000 per00 perechi.si reabilitarmplarele c

ma stradala, c

hybrida în

lagunar R031 cuibăre

speciei Chl

echi cuibări. re trama stcare estiveaibăritor din

as niger în

lagunar Rs niger nu s

speciei Ch

rechi cuibăr

re trama stcare estivea

comuna Istria

n cadrul a

azim - Sinesc 2.300 –

lidonias hy

itoare. Efec

tradala, comază in zonţară, dar fa

n cadrul ar

azim - Sinse regaseste

hlidonias n

ritoare. Efec

tradala, comază in zon

a‐ judetul Co

ariilor natu

noie: confor– 2.500 per

ybrida în z

ctivul cuibăr

muna Istria-na acestui ara a fi afe

riilor natu

noie: conforin acesta.

niger în z

ctivul cuibăr


164 onstanta

urale de

rm fişei rechi de

zona de

ritor din

- judetul proiect

ctate de

urale de

rm fişei

zona de

ritor din

- judetul proiect

Evaluare

reprezenimplem

Chlidonpentru termen


Caprim

Evoluţiinteres

standard

Procenimplem

din Rom

ConstanreprezenefectivuVadu, amoarte acestei impact,proiectu

Caprimmare pepe term

Fig. B.5.

e Adecvata –

ntând aproxmentarea pr

Suprafaţa nias niger ea asigura mlung.

5.43. Tendinţalor de Chlido

mulgus europ

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 20


În Europa emânia este fÎn zona pronta” speciantând mai ul cuibăritoau fost obs

pe carosspecii po

cu ocului. Suprafaţa

mulgus europentru a asigu

men lung.

44. Tendinţa d

– P.U.Z. Amen

ximativ de roiectului.

habitatulueste suficienmenţinerea

a de evoluţieonias niger din

paeus

ă a populaţr


tiv al popuPP

există între format din coiectului „Aa nu cuib

putin de or din ţarăservate trei sabil, asadate fi mancazia imp

habitatulupaeus este sura menţine

de evoluţie nu

najare si rea

1% din efe

ui speciei nt de mare speciei pe

e numerică a n România şi

ţiilor de Ca

Dunării şi ui sit, specia

ulaţiei apar

470.000 şicca 12.000 –Amenajare băreşte, exe

0,1% din ă. In zona

exemplare dar asupra nifestat un plementarii

ui speciei suficient de erea speciei

umerică a pop

bilitare tram

ectivul cuib

aprimulgus

complexul a Caprimulg

rţinând spe

i 1.000.000 – 15.000 pesi reabilitaremplarele

ulaţiilor de Ca

ma stradala, c

ăritor din ţa

europaeus

lagunar Rgus europae

eciei Caprim

perechi cuierechi. re trama stcare tranz

aprimulgus eu

comuna Istria

ară, dar fa

s în cadrul a

azim - Sineus nu este n

mulgus eur

ibăritoare. E

tradala, comzitează zon

uropaeus din R

a‐ judetul Co

ra a fi afec

ariilor natu

noie: confornominalizat

ropaeus în z

Efectivul cu


România şi Eu

165 onstanta

ctate de

urale de

rm fişei ta.

zona de

uibăritor

- judetul proiect

uropa.

Evaluare

Coracia

Evoluţiinteres

standardCoraciaROSPA

implem

Români

Constanexemplacestui aproximcuibăritafectateproiect

Coraciamare pspeciei

Fig. B.5.

Melano

Evoluţide inter

standardcuibăritROSPA

Procenimplem

cuibărit

e Adecvata –

as garrulus

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2as garrulus

A0031 cuibă

Procentul mentare a P

În Europa eia este estimÎn zona pronta” sparele care

proiemativ de tor din ţae de tului. Suprafaţa as garrulupentru a pe termen l

45. Tendinţa d

ocorypha ca


ROSPA003d Natura 20toare relativ

A0031 dime


În Europa tor din Rom

– P.U.Z. Amen

că a populr

31 Delta D000 a acess. Conformăresc între 5

estimativ aPP

există între mat la cca 4oiectului „Apecia c

cuibaresc ect rep0,1% din

ară, dar fimple

habitatuluus este suf

asigura mlung.

de evoluţie nu

alandra

că a populaitar

31 Delta D000 a acest

v comună. Censiunea efe

tiv al populPP

există întrmânia este es

najare si rea

laţiilor de

Dunării şi stui sit, în Rm estimăril500 şi 600 p

al populaţie

53.000 şi 1.600 – 6.500Amenajare cuibăreşte,

in zona prezentând

efectivul fara a fi ementarea

ui speciei ficient de menţinerea

umerică a pop

aţiilor de M

Dunării şi tui sit, în RConform estectivului cui

laţiei aparţ

re 10.000.0stimat la cca

bilitare tram

Coracias g

complexul ROSPA003lor ulterioa

perechi de C

ei aparţinâ

110.000 per0 perechi. si reabilitar

ulaţiilor de Co

Melanocoryp

complexul ROSPA0031timărilor ulibăritor este

ţinând spec

000 şi 24.a 85.000 –

ma stradala, c

garrulus în

lagunar R31 cuibărescare publică

Coracias gar

ând speciei

rechi cuibăr

re trama st

oracias garru

pha caland

lagunar R1 Melanocolterioare pube similar cel

ciei Melano

000.000 pe105.000 per

comuna Istria

n cadrul a

azim - Sinc între 360ării H.G. nrrulus;

Coracias g

ritoare. Efec

tradala, com

ulus din Româ

dra în cadru

azim - Sinorypha calablicării H.Glui indicat în

ocorypha ca

erechi cuibrechi.

a‐ judetul Co

riilor natu

noie: confor şi 420 pernr. 1284/2

garrulus în

ctivul cuibăr

muna Istria-

ânia şi Europa.

ul ariilor n

noie: conforandra este oG. nr. 1284/2n fişa standa

alandra în

băritoare. E

166 onstanta

urale de

rm fişei rechi de

2007, în

zona de

ritor din

- judetul

.

naturale

rm fişei o specie 2007, în ard;

zona de

Efectivul

Evaluare

Constanaproximse mancu impl

Melanode marspeciei


Calandr

Evoluţide inter

Natura

Procende impl

cuibărit

Constanaproximcuibăritacestei oarecarproiectu

Calandrde marspeciei


e Adecvata –

În zona pronta” specia mativ de 0,1nifeste un olementarea pSuprafaţa

ocorypha care pentru ape termen l

.46. Tendinţalor de Mela

a şi Europa.

drella brachy


ROSPA0032000 a situl

ntul estimatlementare

În Europa tor din RomÎn zona pronta” specia mativ de tor din ţară.

specii se impact odului. Suprafaţa

drella brachyre pentru pe termen l

5.47. Tendinţalor de Calan

a şi Europa.

– P.U.Z. Amen

oiectului „Acuibăreşte,

1% din efecoarecare impproiectului.

habitatulualandra estea asigura mlung.

a de evoluţie nocorypha ca

ydactyla

ă a populaitar

31 Delta Dlui ROSPA

tiv al popua PP

există întmânia este fo

oiectului „Acuibăreşte, 0,1% din

Este posiba se mandata cu imp

habitatuluhydactyla esa asigura lung.

a de evoluţiendrella brach

najare si rea

Amenajare exemplarel

ctivul cuibărpact odata

ui speciei e suficient menţinerea

numerică a alandra din

aţiilor de Ca

Dunării şi c0031 specia

ulaţiei apar

tre 7.300.0ormat din ccAmenajare exemplarel

n efectivulil ca asupranifeste unplementarea

ui specieiste suficientmenţinerea

e numerică ahydactyla din

bilitare tram

si reabilitarle care cuibritor din ţar

alandrella b

complexul la nu este no

rţinând spe

000 şi 14.0ca 10.000 –si reabilitar

le care cuibl a n a

i t a

a n

ma stradala, c

re trama staresc in zonră. Este pos

brachydacty

lagunar Razominalizată;

eciei Calan

000.000 pe12.000 per

re trama staresc in zon

comuna Istria

tradala, comna acestui pibil ca asup

tyla în cadr

zim - Sinoi

ndrella brac

erechi cuibrechi. tradala, comna acestui p

a‐ judetul Co

muna Istria-proiect reprepra acestei s

rul ariilor n

ie: în fişa s

chydactyla

băritoare. E

muna Istria-proiect repre

167 onstanta

- judetul ezentând specii sa

naturale

standard

în zona

Efectivul

- judetul ezentând

Evaluare

Lullula

Evoluţicomuni

standardfoarte ra

Procenimplem

din Rom

si reabIstria- cuibărezona acputin dedin ţarimplemSuprafaarboreaasigura lung.

Fig. B.5.

Anthus

Evoluţiinteres

Natura ROSPA

e Adecvata –

arborea

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20ara si rara in


În Europa emânia este eÎn zona pro

bilitare tramjudetul Coşte, exemplcestui proiee 0,01% diă, dar far

mentarea praţa habitatua este sufici

menţinere

48. Tendinţa d

campestris

ia numericcomunitar

ROSPA0032000 a ace

A0031. Con

– P.U.Z. Amen

ă a popula

31 Delta D000 a acestun perioada p

ativ al poPP

există între estimat la ccoiectului „A

ma stradalaonstanta” slarele care tect reprezenn efectivul ra a fi afroiectului. ului specieient de mara speciei p

de evoluţie nu

că a populr

31 Delta Dstui sit specnform esti

najare si rea

ţiilor de Lu

Dunării şi ui sit, în ROpasajului.

pulaţiei ap

1.300.000 şca 65.000 –Amenajare a, comuna specia nu tranziteaza ntând mai cuibăritor

fectate de

ei Lullula re pentru a pe termen

umerică a pop

laţiilor de

Dunării şi ccia Anthus mărilor ult

bilitare tram

ullula arbor

complexul OSPA0031 L

parţinând

şi 3.300.00087.000 per

ulaţiilor de Lu

Anthus ca

complexul lcampestris terioare pu

ma stradala, c

rea în cadr

lagunar RLullula arbo

speciei L

0 perechi curechi.

ullula arborea

ampestris în

lagunar Raznu este nom

ublicării H

comuna Istria

rul ariilor n

azim - Sinorea este o

ullula arb

uibăritoare. E

a din România

n cadrul a

zim - Sinoiminalizată c

H.G. nr. 12

a‐ judetul Co

naturale de

noie: conforspecie cuib

borea în z

Efectivul cu

a şi Europa.

riilor natu

ie: în fişa sca fiind pre284/2007,

168 onstanta

e interes

rm fişei băritoare

zona de

uibăritor

urale de

standard ezentă în în situl

Evaluare

ROSPAreprezen

Procenimplem

din Rom

Constanexemplacestui aproximcuibăritasupra aoarecarimplem

Anthus mare pspeciei

Fig. B.5.

Lanius

Evoluţicomuni

standardrelativ culterioacuibăre

Procenimplem

cuibărit

e Adecvata –

A0031 Anthuntând mai p


În Europa emânia este cÎn zona pronta” sparele care

proiemativ de 0tor din ţaracestei spece impa

mentarea proSuprafaţa

campestrispentru a pe termen l

49. Tendinţa d

collurio

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20comună, re

are publicărsc, respectiv


În Europa tor din Rom

– P.U.Z. Amen

us campestrpuţin de 2%

ativ al popPP

există între cuprinsă întroiectului „Apecia c

cuibaresc ct rep

0,01% din ră. Este pcii sa se maact odaoiectului.

habitatuluis este sufasigura m

lung.

de evoluţie nu

ă a popula

31 Delta D000 a acestuspectiv esterii H.G. nrv care tranz

ativ al poPP

există întmânia este es

najare si rea

ris este o sp% din efectiv

pulaţiei ap

1.000.000 şre cca 150.0Amenajare cuibăreşte,

in zona prezentând

efectivul posibil ca anifeste un ata cu

i speciei ficient de menţinerea

umerică a pop

aţiilor de La

Dunării şi ui sit, în ROe o specie cr. 1284/200

zitează situl

opulaţiei a

tre 6.300.0stimat la cca

bilitare tram

pecie cuibărvul cuibărito

arţinând s

şi 1.900.000000 şi 200.0si reabilitar

ulaţiilor de An

anius collu

complexul OSPA0031 Lcomună în p07, în ROsunt simila

parţinând

000 şi 13.0a 1.380.000

ma stradala, c

ritoare relatior din ţară;

speciei Ant

0 perechi cu000 perechire trama st

nthus campest

rio în cadr

lagunar RLanius colluperioada miSPA0031

are celor ind

speciei L

000.000 pe0 – 2.600.00

comuna Istria

iv comună,

thus camp

uibăritoare. E.

tradala, com

tris din Româ

rul ariilor n

azim - Sinurio este o igraţiilor. Cdimensiunil

dicate în fişa

Lanius coll

erechi cuib00 perechi.

a‐ judetul Co

numărul pe

pestris în z

Efectivul cu

muna Istria-

ânia şi Europa.

naturale de


Conform estle efectivela standard;

lurio în z

băritoare. E

169 onstanta

erechilor

zona de

uibăritor

- judetul

.

e interes

rm fişei băritoare timărilor lor care

zona de

Efectivul

Evaluare

si reabIstria- cuibărein zonaproximcuibăritde impl

Lanius pentru termen

Fig. B.5.

Lanius

Evoluţicomuni

standardrară, republicărrespecti

Procenimplem

din Rom

si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritafectateproiect

Lanius pentru termen

Fig. B.5.

e Adecvata –


judetul şte, exemp

na acestui mativ de 0tor din ţară, lementareaSuprafaţa collurio esa asigura mlung.

50. Tendinţa d

minor

ia numericitar

ROSPA003d Natura 20spectiv esterii H.G. nriv care tranz


În Europa emânia este eÎn zona pr


mativ de 0tor din ţae de tului. Suprafaţa minor est

a asigura mlung.

51. Tendinţa d

– P.U.Z. Amen

roiectului „ma stradala

Constantaplarele care

proiect re0,01% dindar fara a

a proiectuluhabitatulu

ste suficienmenţinerea

de evoluţie nu

că a popula

31 Delta D000 a acestue o specie cr. 1284/200zitează situl

ativ al poPP

există între estimat la ccroiectului „ma stradalaonstanta” larele care proiect re0,01% din

ară, dar fimple

habitatulute suficientmenţinerea

de evoluţie nu

najare si rea

„Amenajare a, comuna a” specia e cuibaresc eprezentând n efectivul fi afectate ui. ui speciei nt de mare

speciei pe

umerică a pop

aţiilor de L

Dunării şi ui sit, în ROcomună în 07, în ROl sunt simila

opulaţiei a

620.000 şica 364.000 –Amenajare a, comuna specia nu tranziteaza prezentând

n efectivul fara a fi ementarea

ui speciei t de mare speciei pe

umerică a pop

bilitare tram

ulaţiilor de La

Lanius mino

complexul OSPA0031 perioada mSPA0031 dare celor ind

aparţinând

i 1.500.000 – 857.000 p

ulaţiilor de La

ma stradala, c

anius collurio

or în cadru

lagunar RLanius min

migraţiilor. Cdimensiunildicate în fiş

d speciei L

perechi cuiperechi.

anius minor di

comuna Istria

din România

ul ariilor n

azim - Sinnor este o Conform esle efectivelşa standard;

Lanius mi

ibăritoare. E

in România şi

a‐ judetul Co

a şi Europa.

naturale de


stimărilor ullor care cu

inor în zo

Efectivul cu

i Europa.

170 onstanta

e interes

rm fişei băritoare lterioare uibăresc,

ona de

uibăritor

Evaluare

Emberiz

Evoluţiinteres

standardcuibăritROSPA

Procenimplem

cuibărit

si reabIstria- cuibărezona aproximcuibăritafectateproiect

Emberizmare pepe term

Fig. B.5.

Bombin

Evoluţiinteres

nominaROSCIde răsplimită d

Procenimplem

e Adecvata –

za hortulan

ia numericcomunitar

ROSPA003d Natura 2toare rară.

A0031 dime


În Europa tor din RomÎn zona pr


mativ de 0tor din ţae de tului. Suprafaţa za hortulaentru a asigu

men lung.

52. Tendinţa d

na bombina

ia numericcomunitar

ROSCI006alizată ca 0065 a aces

pândire caredintre platou


– P.U.Z. Amen

na

că a popular

31 Delta D2000 a aceConform e

ensiunea efe

tiv al popPP

există întmânia este esroiectului „ma stradalaonstanta” larele care proiect re0,01% din

ară, dar fimple

habitatuluna este suura menţine

de evoluţie nu

că a populr

5 Delta Dufiind comstei specii (e cuprinde ul continent

ativ al popPP

najare si rea

aţiilor de E

Dunării şi estui sit, înestimărilor ectivului cui

ulaţiei apa

tre 5.200.0stimat la cca„Amenajare a, comuna specia nu tranziteaza

eprezentând n efectivul fara a fi ementarea

ui speciei uficient de erea speciei

umerică a pop

laţiilor de

unării: în fmună, fără

(formată dingrindurile al dobrogea

pulaţiei ap

bilitare tram

Emberiza h

complexul n ROSPA0ulterioare

ibăritor este

arţinând sp

000 şi 16.0a 125.000 –

ulaţiilor de Em

Bombina b

fişa standarfurnizarea

n cateva micomplexulu

an şi comple

arţinând s

ma stradala, c

hortulana î

lagunar R0031 Ember

publicării e similar cel

peciei Emb

000.000 pe– 255.000 pe

mberiza hortu

bombina în

rd Natura 2unor dat

ii de exempui lagunar, exul laguna

speciei Bom

comuna Istria

în cadrul a

azim - Sinriza hortulH.G. nr. 1

lui indicat în

beriza hort

erechi cuiberechi.

ulana din Rom

n cadrul a

2000 a aceste cantitativplare) este ddelta propr

ar.

mbina bom

a‐ judetul Co

ariilor natu

noie: conforlana este o1284/2007, n fişa standa

tulana în z

băritoare. E

mânia şi Europ

riilor natu

stui sit speve. Populadistribuită priu-zisă şi

mbina în z

171 onstanta

urale de

rm fişei o specie

în situl ard;

zona de

Efectivul

pa.

urale de

ecia este aţia din pe o arie zona de

zona de

172 Evaluare Adecvata – P.U.Z. Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria‐ judetul Constanta

Efectivul din România a acestei specii este estimată la peste o suta de mii de exemplare.

În zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” specia este prezentă in partea de sud si est a acestuia, numărul exemplarelor reprezentând cca 1% din populaţia ţării.

Suprafaţa habitatului speciei Bombina bombina este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.

Emys orbicularis

Evoluţia numerică a populaţiilor de Emys orbicularis în cadrul ariilor naturale de interes comunitar

ROSCI0065 Delta Dunării: în fişa standard Natura 2000 a acestui sit specia este nominalizată ca fiind relativ comună, fără furnizarea unor date cantitative. Populaţia din ROSCI0065 a acestei specii (formată din cateva mii de exemplare) este distribuită pe o arie de răspândire care cuprinde Dunarea, grindurile complexului lagunar, delta propriu-zisă şi zona de limită dintre platoul continental dobrogean şi complexul lagunar.

Procentul estimativ al populaţiei aparţinând speciei Emys orbicularis în zona de implementare a PP

Efectivul din România a acestei specii este estimată la cateva zeci de mii de exemplare.

În zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” specia este prezentă in partea de sud si est a acestuia, numărul exemplarelor reprezentând cca 0,5% din populaţia ţării.

Suprafaţa habitatului speciei Emys orbicularis este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.

Testudo graeca

Evoluţia numerică a populaţiilor de Testudo graeca în cadrul ariilor naturale de interes comunitar

ROSCI0065 Delta Dunării: în fişa standard Natura 2000 a acestui sit specia este nominalizată ca fiind rară, fără furnizarea unor date cantitative. Populaţia din ROSCI0065 a acestei specii (formată din zeci de exemplare) este distribuită pe o arie de răspândire care cuprinde zona Cetatii Histria.

Procentul estimativ al populaţiei aparţinând speciei Testudo graeca în zona de implementare a PP

Efectivul din România a acestei specii este estimată la maxim cinci mii de exemplare.


În zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta” specia este prezentă in partea de sud si est a acestuia, numărul exemplarelor reprezentând cca 2,5% din populaţia ţării.

Suprafaţa habitatului speciei Testudo graeca este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.

Spermophilus citellus

Evoluţia numerică a populaţiilor de Spermophilus citellus în cadrul ariilor naturale de interes comunitar

ROSCI0065 Delta Dunării: în fişa standard Natura 2000 a acestui sit specia este nominalizată ca fiind prezentă, fără furnizarea unor date cantitative. Populaţia din ROSCI0065 a acestei specii (formată din câteva sute de exemplare) este distribuită de-a lungul limitei platoului continental dobrogean, pătrunzând sporadic şi pe acele grinduri din complexul lagunar care au zone de contact direct cu platoul continental.

Procentul estimativ al populaţiei aparţinând speciei Spermophilus citellus în zona de implementare a PP

Efectivul din România a acestei specii este estimată la cca 15.000 de exemplare. În zona proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul

Constanta” specia este prezentă în partea estică a acesteia, numărul exemplarelor reprezentând intre 0,5 si 1 % din efectivul existent în ţară.

Suprafaţa habitatului speciei Spermophilus citellus este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.


Evoluţia tipului de habitat de interes comunitar în cadrul ariilor naturale de interes comunitar

ROSCI0065 Delta Dunării: conform fişei standard Natura 2000 a acestui sit, acest tip de habitat de interes comunitar reprezintă cca 1% din suprafaţa ROSCI0065. Suprafata acestui tip de habitat nu se va micsora odata cu implementarea proiectului.

Procentul estimativ al suprafeţei cu tipul de habitat 1310 prezent în zona de implementare a PP

Tipul de habitat natural de interes comunitar Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) nu se suprapune cu proiectul, nefiind afectat de activităţile planificate pentru implementarea acestui proiect.


Suprafaţa Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) este suficient de mare pentru a asigura menţinerea acestui tip de habitat natural pe termen lung la nivelul care exista în momentul aderării României la Uniunea Europeană.

Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150)

Evoluţia tipului de habitat de interes comunitar în cadrul ariilor naturale de interes comunitar

ROSCI0065 Delta Dunării: conform fişei standard Natura 2000 a acestui sit, acest tip de habitat de interes comunitar reprezintă cca 10% din suprafaţa ROSCI0065. Suprafata acestui tip de habitat nu se va micsora odata cu implementarea proiectului.

Procentul estimativ al suprafeţei cu tipul de habitat 3150 prezent în zona de implementare a PP

Tipul de habitat natural de interes comunitar Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition (3150) se suprapune cu proiectul, nefiind nefiind insa afectat de activităţile planificate pentru implementarea acestui proiect, intrucat in zona drumul deja exista, acesta fiind doar modernizat.

Suprafaţa Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (1310) este suficient de mare pentru a asigura menţinerea acestui tip de habitat natural pe termen lung la nivelul care exista în momentul aderării României la Uniunea Europeană.


B.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Proiectul Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria – județul Constanța :

- se suprapune parţial cu situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie - o suprafaţă de 32401,39 mp din perimetrul proiectului reprezentat de drumul de legatura spre Cetate care va avea o latime de 5,5m si inca 1,5 m reprezentat de acostamente si rigole, se suprapune cu suprafaţa ariei protejate de interes comunitar ROSPA0031;

- se suprapune parţial cu situl ROSCI0065 Delta Dunării si cu Rezervatia Biosfera Delta Dunrii cu care are granita comuna in aceasta zona pe o suprafaţă de 27912,71 mp din perimetrul proiectului reprezentat de drumul de legatura spre Cetate pe o lungime de 3987,53 m, se suprapune cu suprafaţa ariei protejate de interes comunitar ROSCI0065;

ROSCI0065 Delta Dunării

Din punct de vedere al categoriilor utilizate la stabilirea tipului de utilizare a terenurilor (Corine Land Cover) situl ROSCI0065 Delta Dunării este dominat de mlaştini şi turbării (52% din suprafaţa sitului), pondere importantă având şi alte tipuri de zone umede, cum sunt cele din categoria estuarelor şi lagunelor (15% din suprafaţa sitului), respectiv a râurilor şi lacurilor (10% din suprafaţa sitului), în timp ce dintre zonele terestre tipice sunt încadrate la categoria terenurilor arabile (10% din suprafaţa sitului), a pădurilor de foioase (5% din suprafaţa sitului), a pajiştilor naturale şi stepelor (4% din suprafaţa sitului) şi stâncăriilor şi altor tipuri de terenuri mai sărace în vegetaţie (2% din suprafaţa sitului).

Dintre tipurile de habitate de interes comunitar din situl ROSCI0065 Delta Dunării, cea mai mare pondere o au Comunităţile de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin (6430) (acestea sunt distribuite pe 30% din suprafaţa sitului). Acest tip de habitat este reprezentat de comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor pădurilor, asociaţiile caracteristice aparţinând ordinelor Glechometalia hederacea şi Convolvuletalia sepium).

În situl ROSCI0065 Delta Dunării o pondere importantă are tipul de habitat de interes comunitar Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition (3150) (tip de habitat care acoperă cca 10% din suprafaţa sitului). Acest habitat natural include lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis – albastru-verzui, bogat în baze dizolvate, cu pH de regulă mai mare de 7, asociaţiile caracteristice fiind cele ale alianţelor Hydrocharition şi Magnopotamion.

Tipul de habitat Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri) (2130*) de asemenea ocupă zone întinse în situl ROSCI0065 Delta Dunării, acoperind cca 5% din suprafaţa ariei protejate). Acest tip de habitat de interes conservativ prioritar este reprezentat de dune fixatem stabilizate şi colonizate de vegetaţie de tipul pajiştilor nchise, de pajişti deschise formate din specii anuale sau dominată de muchi şi licheni, conţinutul de calcar al


substratului reducându-se în paralel cu desfăşurarea succesiunii acestui tip de habitat spre dune ”brune”.

O pondere relativ importantă o are şi tipul de habitat de interes comunitar Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba (92A0), acesta acoperind cca 3% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării. Aceste păduri de luncă multistratificate sunt dominate de Salix alba şi Salix fragilis (uneori şi de alte specii ale genului), alte specii caracteristice pentru acest tip de habitat fiind cele din genurile Populus, Ulmus, Alnus, Acer, Fraxinus, în unele locuri şi Tamarix, respectiv speciile Quercus robur, Q. pedunculiflora etc.

Următoarele două tipuri de habitate naturale de interes comunitar acoperă câte 2% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării:

- Lagune costiere (1150*) – habitatul este prezent în complexul lagunar Razelm – Sinoe şi zona Zătoanelor, însă condiţii tipice lagunare se mai întâlnesc în special în partea sudică a complexului. Salinitatea mediului acvatic este variabilă, limita dintre apele cu conţinut diferit de săruri dizolvate putându-se deplasa sub influenţa vântului. Vertebrate caracteristice acestui tip de habitat de interes conservativ prioritar sunt Percarina demidoffi, Pelecus cultratus, speciile genurilor Mugil, Lisa şi Alosa, respectiv reptilele Emys orbicularis şi Natrix tessellata.

- Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (3260) – aceste cursuri de apă (uneori asociat cu comunităţile de Butomus umbellatus de pe maluri) este caracterizat prin prezenţa vegetaţiei submerse sau natante din alianţele Ranunculion fluitantis şi (la niveluri scăzute ale apei) Callitricho-Batrachion.

Tipurile de habitate de interes comunitar care ocupă câte 1% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării sunt următoarele:

Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare (1110): În sectorul românesc al Mării Negre habitatul se găseşte fie sub forma unor nisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajişti de Zostera, fie ca nisipuri medii sub formă de dune submarine, fie ca nisipuri fine de mică adâncime, fie ca nisipuri bine calibrate, fie ca nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de valuri, fie ca galeţi infralitorali sau aşa-zisa ”camca” de la gurile Dunării;

Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului (1210): Habitatul 1210 este reprezentat de plante anuale sau anuale şi perene, care ocupă depozite de material grosier transportat de curenţi marini şi pietrişuri bogate în materie organică azotată;

Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase (1310): habitatul este reprezentat de formaţiuni compuse (deseori predominant) din specii anuale (mai ales din familia Chenopodiaceae, din genul Salicornia, graminee), care colonizează zone mâloase sau nisipoase periodic inundate ale mlaştinilor sărăturate marine;

Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) (1410): habitatul este format din diverse comunităţi vest-pontice de Juncetalia maritimi, asociaţii


caracteristice fiind Juncetum littoralis-maritimi, Juncetum littoralis, Juncetum maritimi şi Teucrio-Schoenetum nigricantis;

Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (1530*): habitatul este prezent în stepe, depresiuni, lacuri de suprafaţă şi malştini sărăturate ponto-sarmatice, care sunt influenţate puternic de un climat cu temperaturi extreme (inclusiv ariditate estivală). Îmbogăţirea în săruri a solului se datorează evaporării apei freatice în cursul verii. Vegetaţia halofitică, tipică habitatului, este formată din comunităţi de plante din depresiuni şi stepe sărăturate, uscate, pajişti sărăturate umede şi comunităţi de plante anuale din lacuri sărate, periodic inundate, cu zonare caracteristică;

Dune mobile embrionare (în formare) (2110): habitatul este reprezentat de formaţiuni costiere care constituie primele stadii ale formării dunelor, ca ondulaţii sau suprafeţe de nisip înălţate ale plajei nebătute de valuri sau de o bordură situată la baza dinspre mare a dunelor înalte;

Dune cu Hippophae rhamnoides (2160): habitatul este reprezentat de formaţiuni de cătină albă, care sontituie un stadiul premergător colonizării forestiere în depresiuni interdunale (uscate sau umede);

Depresiuni umede intradunale (2190): habitatul este reprezentat de depresiuni umede ale sistemelor de dune, fiind habitate bogate în specii, vulnerabile la scăderea nivelului pânzei freatice;

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea (3130): habitatul este reprezentat de vegetaţia scundă perenă (acvatică sau amfibie) a malurilor de lacuri, iazuri şi bălţi, sau de vegetaţia scundă anuală, amfibie pionieră, a zonei ecotonale apă-uscat, pe soluri sărace în nutrienţi;

Ape dure oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara (3140): habitatul este reprezentat de lacuri şi bălţi relativ bogate în baze dizolvate (pH deseori de 6 – 7) sau de ape în general albastre-verzui, lipezi, sărace în nutrienţi, dar bogate în baze (pH peste 7), care au pe fund un covor de carofite (Chara şi Nitella).

Lacuri distrofice şi iazuri (3160): habitatul este reprezentat de lacuri şi iazuri naturale cu apă brună (datorite turbei şi acizilor humici), de regulă pe soluri turboase în mlaştini sau terenuri cu evoluţie naturală spre turbării.

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention (3270): habitatul este reprezentat de malurile nămoloase ale râurilor, cu vegetaţie anuală, pionieră, nitrofilă dominată de asociaţii din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.;

Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri (6260*): habitatul este reprezentat de formaţiuni dominate de greaminee perene, înalte sau de înălţime medie, sau plante care acoperă lacunar terenul, în asociaţie cu comunităţi de terofite dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe;

Stepe ponto-sarmatice (62C0*): includ tipuri de vegetaţie din alianţele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion şi Pimpinello-Thymion zygioidi. Acest tip de habitat natural care cuprinde asociaţiile din alianţa Pimpinello-Thymion zygioidi este considerat endemic pentru Dobrogea. Suprafeţele cu acest tip de habitat, dar cu asociaţii din celelalte alianţe, şi care sunt distribuite în afara Dobrogei nu sunt considerate stepe tipice, ele fiind rezultatul procesului de stepizare consecutivă defrişării pădurilor;

Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) (6410): habitatul este prezent pe soluri cu umiditate variabilă, sărace în nutrienţi; se


dezvoltă pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate în specii (Eu-molinion) sau se dezvoltă pe soluri mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu excepţia pajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate;

Pajişti aluviale din Cnidion dubii (6440): habitatul este reprezentat de pajişti aluviale cu regim natural de inundare, în condiţii climatice continentale până la subcontinentale;

Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) (6510): habitatul este reprezentat de fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate.

Tipul de habitat Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (91F0) acoperă 0,8% din ROSCI0065 Delta Dunării şi este reprezentat de păduri din specii lemnoase de esenţă tare, situate pe depozite aluviale recente din zone inundate regulat (albia majoră a râurilor sau zone joase expuse inundării din pânza freatică). Speciile lemnoase dominante fac parte din genurile Fraxinus, Ulmus sau Quercus, fiind şi stratul de subarboret bine dezvoltat.

Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) (92D0) sunt prezente doar pe 0,2% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării, fiind reprezentate de galerii arborescente, tufărişuri de cătină roşie şi formaţiuni lemnoase de talie mică, situate de-a lungul apelor curgătoare.

Vegetaţia forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (91AA) acoperă 0,002% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării şi conform clasificării PALHAB acest habitat corespunde subtipurilor Păduri tracice de stejar pufos şi cărpiniţă şi Păduri moesiace de stejar pufos, care sunt păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens (deseori şi Quercus virgiliana) din sud-estul şi sudul României, fiind habitate forestiere extrazonale, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale ale alianţei Quercion frainetto (respectiv a alianţei Carpinion illirycum).

Tipul de habitat Tufărişuri de foioase pontosarmatice (40C0*) acoperă numai 0,001% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării şi este caracteristic zonei de stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi sarmatică şi zonei pădurilor stepice de stejari şi arţar tătăresc (41.7422), respectiv a pădurilor stepice subeuxinice (41.743). Speciile care diferenţiază acest tip de habitat natural de alte tipuri asemănătoare sunt Astragalus spruneri, Chamaecytisus jankae, Crepis sancta şi Paeonia tenuifolia

Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion (6420) acoperă numai 0,0001% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării şi sunt reprezentate de pajişti umede cu graminee înalte şi ţipirig, extinzându-se de-a lungul litoralului, mai ales în sistemele de dune.

Tipul de habitat Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus (7210*) este prezent pe numai 0,001% din suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării şi apare în depresiuni la contact cu specii emerse ale unor lacuri sau ca stadii de succesiune în pajişti umede. Sunt în contact cu vegetaţie de tip Caricion davallianae sau stufăriş.


În habitatele de interes comunitar (dar şi în cele care nu sunt vizate de Directiva Habitate) din situl ROSCI0065 Delta Dunării există o diversitate deosebită de specii. Astfel, numai în perimetrul R.B.D.D. (care este inclus în ROSCI0065) au fost identificate: - cca 1100 specii de cormofite (plante superioare)(până în anul 1990), dintre care 955

specii spontane, după 1990 fiind reconfirmată prezenţa a 903 specii şi subspecii – dintre care 382 specii fiind nominalizate în Lista Roşie a speciilor sălbatice din R.B.D.D., inclusiv cele patru specii strict protejate prin Legea 13 / 1993 (Marsilea quadrifolia, Aldrovanda vesiculosa, Salvina natans şi Trapa natans), respectiv două specii endemice (Centaurea jankae şi Centaurea pontica);

- 2306 specii de insecte (în perioada 1990 – 2000), dintre care şi speciile protejate Lycaena dispar, Proserpinus proserpina, Isophya dobrogensis, Saga pedo;

- 135 specii de peşti, distribuţia acestora în funcţie de tipul ecosistemelor acvatice fiind următoarea: 52 specii pe Dunăre şi cele trei braţe principale, 51 specii pe lacuri şi canale, 27 specii în melele, 2 specii în bălţile salmastre litorale, 73 specii în apele marine litorale;

- 10 specii de amfibieni; - 11 specii de reptile; - 320 specii de păsări, dintre care 174 specii cuibăresc pe teritoriul ariei protejate; - 44 specii de mamifere.

Relaţiile intra- şi interpopulaţionale ale speciilor, respectiv cele interspecifice dintre acest număr mare de specii, precum şi a acestora cu factorii de biotop au creat şi menţin integritatea ariei naturale de interes comunitar. Caracteristicile arealografice, biologice şi ecologice, respectiv funcţiile ale speciilor care sunt prezente şi în zona proiectului “Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria – județul Constanța” au fost detaliate în secţiunile corespunzătoare (anterioare) ale prezentului raport.

ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie

Din punct de vedere al categoriilor utilizate la stabilirea tipului de utilizare a terenurilor (Corine Land Cover) situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie este dominat de mlaştini şi turbării (49% din suprafaţa sitului), pondere importantă având şi alte tipuri de zone umede, cum sunt cele din categoria estuarelor şi lagunelor (13% din suprafaţa sitului), respectiv a râurilor şi lacurilor (11% din suprafaţa sitului), în timp ce dintre zonele terestre tipice sunt încadrate la categoria terenurilor arabile (18% din suprafaţa sitului), a pădurilor de foioase (5% din suprafaţa sitului) şi a pajiştilor naturale şi stepelor (4% din suprafaţa sitului).

Conform calculelor analitice o suprafaţă de 457.369 ha din situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie se suprapune cu situl ROSCI0065 Delta Dunării. Având în vedere că zonele din perimetrul ROSPA0031, care nu sunt incluse în ROSCI0065, sunt terenuri agricole, considerăm că relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0031 sunt similare celor detaliate în cazul sitului ROSCI0065.


B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Atât pentru ROSPA0031, Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, cât şi pentru ROSCI0065 Delta Dunării, administrarea este încredinţată - A.R.B.D.D.-Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, organism care este obligat prin planul de management să asigure integritatea şi conservarea acestor arii naturale protejate.

Astfel, obiectivele de conservare ale ROSPA0031, Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie şi ROSCI0065 Delta Dunării sunt următoarele:

Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) are ca obiective principale în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei conservarea şi protejarea patrimoniului natural cu valoare ştiinţifică deosebită şi promovarea utilizării durabile a resurselor productivităţii ecosistemelor naturale, reconstrucţia ecologică a unor habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de 1989. Planul de management discutat şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al RBDD conţine 35 obiective şi 87 proiecte, grupate în patru categorii şi anume:

- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unor forme de cooperare şi promovare a rezervaţiei;

- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselor naturale (agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură, lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism);

- Obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior;

- Obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei, cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei.

Acest plan de management a fost pus în aplicare şi se derulează de către ARBDD, cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de cercetare, universităţi, companii specializate (Apele Române, Romsilva), societăţi comerciale, Consiliului Judeţean Tulcea şi cu sprijinul nedimensionat al populaţiei locale.

Printre obiectivele cu caracter permanent menţionăm:

- modelarea şi îmbunătăţirea regimului hidrologic;

- cunoaşterea funcţionării ecosistemelor;

- cunoaşterea biodiversităţii;


- supravegherea proceselor morfologice costiere;

- valorificarea durabilă a resurselor naturale regenerabile şi reglementarea activităţilor economice, cu deosebire a celor tradiţionale;

- reconstrucţia ecosistemelor deteriorate;

- evaluarea şi limitarea fenomenelor de poluare şi a hazardelor naturale şi antropice;

- dezvoltarea sistemului informaţional şi a monitoringului integrat;

- informarea şi educaţia ecologică a publicului şi a populaţiei locale;

- conservarea şi valorificarea specificului etno-cultural a populaţiei locale;

- cooperarea cu organizaţiile interne şi internaţionale.

Pentru conservarea biodiversităţii au fost elaborate şi sunt în curs de realizare planuri speciale de management pentru 7 zone cu regim de protecţie integrală şi anume: Roşca – Buhaiova, Periteaşca – Leahova, Letea, Caraorman, Răducu, Capul Doloşman, Rotundu.

Principalele atribuţii ale ARBDD.

Exercitarea atribuţiunii de autoritate de mediu pe întreg teritoriul rezervaţiei este forma prin care ARBDD controlează desfăşurarea activităţilor economice şi sociale, urmărind ca acestea să se desfăşoare în condiţiile protecţiei mediului înconjurător, a eliminării impactului antropic asupra ecosistemelor naturale deltaice:

- Evaluează starea ecologică a patrimoniului natural, organizează cercetarea ştiinţifică, asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversităţii;

- Identifică, delimitează şi propune delimitarea şi declararea zonelor funcţionale;

- Stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice;

- Evaluează starea resurselor naturale şi nivelul de valorificare a acestora, în acord cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

- Exercită atribuţiunile de autoritate de mediu în perimetrul rezervaţiei;

- Sprijină şi protejează activitîţile economice tradiţionale ale populaţiei locale;

- Avizează planurile de amenajare a teritoriului.

În ceea ce priveşte proiectul Amenajare și reabilitare tramă stradală, comuna Istria – județul Constanța:

- 4628,78 m din lungimea proiectului se suprapune cu suprafaţa sitului ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie;


- 3987,53 m din lungimea proiectului se suprapune cu suprafaţa sitului ROSCI0065 Delta Dunării;


B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce in viitor

Starea de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar poate fi apreciată pe baza următoarelor caracteristici:

- starea de conservare a speciilor pentru a căror conservare a fost desemnat oficial respectiv sit de interes comunitar; - starea de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare a fost desemnat oficial respectivul sit de interes comunitar.

Starea de conservare a speciilor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate de interes comunitar s-a evaluat pe baza următorului criteriu:

- gradul de conservare a caracteristicilor habitatului care este important pentru asigurarea viabilităţii (supravieţuirii pe termen lung a speciei), respectiv posibilităţile de refacere ale acestuia (dacă este cazul).

B.8.1. Starea de conservare a speciilor de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0065 Delta Dunarii

B.8.1.1 Mamifere

Specia Starea de Conservare in ROSCI0065

Starea de Conservare in zona Proiectului

Tendinte Recomandari

Mustela eversmannii Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin Monitorizare

Vormela peregusna Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin Monitorizare

Spermophilus citellus Buna Buna Stabila Monitorizare

Lutra lutra Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin

Monitorizare

Mustela lutreola Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin

Monitorizare

B.8.1.2 Amfibieni si reptile




Bombina bombina Excelenta Buna Declin Monitorizare

Testudo graeca buna Buna Declin Monitorizare

Emys orbicularis Buna Buna Declin Monitorizare

Vipera ursinii Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu Declin

Monitorizare

Triturus dobrogicus Buna Nu a fost observata in zona de studiu Declin

Monitorizare


B.8.1.3 Pesti




Gobio albipinnatus Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Aspius aspius Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Rhodeus sericeus amarus Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Misgurnus fossilis Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Sabanejewia aurata Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Cobitis taenia Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Gymnocephalus scraetzer Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Zingel streber Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Pelecus cultratus Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Zingel zingel Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Alosa pontica Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Gobio kessleri Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Gymnocephalus baloni Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Alosa tanaica Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Umbra krameri Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

B.8.1.4 Nevertebrate




Lycaena dispar Buna Buna Stabila Monitorizare

Osmoderma eremita Buna Nu este specific zonei de studiu - -

Theodoxus transversalis Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Ophiogomphus cecilia Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare

Morimus funereus Buna Nu este specific zonei de studiu - -

Arytrura musculus Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Catopta thrips Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Colias myrmidone Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Coenagrion ornatum Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

B.8.1.5 Plante





Marsilea quadrifolia Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare

Aldrovanda vesiculosa Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare

Centaurea jankae Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare

Centaurea pontica Buna Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare

Echium russicum Excelenta Nu a fost observata in zona de studiu ? Monitorizare

B.8.2. Starea de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar din cadrul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie

Specia Starea de Conservare in ROSPA0031



Accipiter brevipes Buna Buna

Declin Monitorizare

Alcedo atthis Buna Nu a fost observata in zona de studiu

Stabila Monitorizare

Anser erythropus Buna Nu a fost observata in zona de studiu

Declin Monitorizare

Aquila clanga Buna Buna

Declin Monitorizare

Aquila heliaca Buna Nu a fost observata in zona de studiu

Declin Monitorizare

Aquila pomarina Buna Buna Declin Monitorizare

Ardea purpurea Buna Buna Stabila Monitorizare

Ardeola ralloides Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Aythya nyroca Buna Buna Declin Monitorizare

Botaurus stellaris Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Branta ruficollis Buna Buna

Declin Monitorizare

Burhinus oedicnemus Buna Buna Stabila Monitorizare

Buteo rufinus Buna Buna Stabila Monitorizare

Charadrius alexandrinus Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Chlidonias hybridus Buna Buna Stabila Monitorizare

Ciconia ciconia Buna Buna Stabila Monitorizare

Ciconia nigra Buna Buna Stabila Monitorizare

Circaetus gallicus Buna Buna


Circus aeruginosus Buna Buna Stabila Monitorizare

Circus cyaneus Buna Buna Declin Monitorizare

Circus macrourus Buna Buna Declin Monitorizare

Circus pygargus Buna Buna Declin Monitorizare

Coracias garrulus Buna Buna Stabila Monitorizare

Cygnus columbianus bewickii Buna Buna

? Monitorizare


Cygnus cygnus Buna Buna


Dendrocopos medius Buna Nu este specific zonei de studiu

- -

Dendrocopos syriacus Buna Nu este specific zonei de studiu

- -

Dryocopus martius Buna Nu este specific zonei de studiu

- -

Casmerodius alba Buna Buna Stabila Monitorizare

Egretta garzetta Buna Buna Stabila Monitorizare

Emberiza hortulana Buna Buna Stabila Monitorizare

Falco cherrug Buna Buna

Declin Monitorizare

Falco columbarius Buna Buna Declin Monitorizare

Falco naumanni Buna Nu a fost observata in zona de studiu

Declin Monitorizare

Falco peregrinus Buna Buna

Declin Monitorizare

Falco vespertinus Buna Buna Declin Monitorizare

Gallinago media Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Gavia arctica Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Gavia stellata Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- -

Gelochelidon nilotica Buna Buna Stabila Monitorizare

Glareola pratincola Buna Buna

Declin Monitorizare

Haliaeetus albicilla Buna Buna

Declin Monitorizare

Hieraaetus pennatus Buna Buna Declin Monitorizare

Himantopus himantopus Buna Buna Stabila Monitorizare

Ixobrychus minutus Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Lanius collurio Buna Buna Stabila Monitorizare

Lanius minor Buna Buna Stabila Monitorizare

Larus genei Buna Nu a fost observata in zona de studiu

- Monitorizare

Larus melanocephalus Buna Buna Stabila Monitorizare

Larus minutus Buna Buna


Limosa lapponica Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Lullula arborea Buna Buna - -

Melanocorypha calandra Buna Excelenta Stabila Monitorizare

Mergus albellus Buna Nu este specific zonei de studiu


Milvus migrans Buna Buna Declin Monitorizare

Numenius tenuirostris Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Nycticorax nycticorax Buna Buna Stabila Monitorizare

Oenanthe pleschanka Buna Nu este specific zonei de studiu

- -

Oxyura leucocephala Buna Nu a fost observata in zona de Declin Monitorizare


studiu

Pandion haliaetus Buna Buna

Declin Monitorizare

Pelecanus crispus Buna Buna Declin Monitorizare

Pelecanus onocrotalus Buna Buna Stabila Monitorizare

Phalacrocorax pygmeus Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Phalaropus lobatus Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Philomachus pugnax Buna Buna Stabila Monitorizare

Picus canus Buna Nu este specific zonei de studiu

- -

Platalea leucorodia Buna Buna Stabila Monitorizare

Plegadis falcinellus Buna Buna Stabila Monitorizare

Pluvialis apricaria Buna Buna Stabila Monitorizare

Porzana parva Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Porzana porzana Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Porzana pusilla Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Puffinus yelkouan Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Recurvirostra avosetta Buna Buna Stabila Monitorizare

Sterna albifrons Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Sterna caspia Buna Buna Stabila Monitorizare

Sterna hirundo Buna Buna Stabila Monitorizare

Sterna sandvicensis Buna Nu a fost observata in zona de studiu


Sylvia nisoria Buna Nu a fost observata in zona de studiu

? Monitorizare

Xenus cinereus Buna Nu a fost observata in zona de studiu


B.8.3. Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0065 Delta Dunarii

Gradul de conservare a caracteristicilor structurale şi funcţionale ale habitatelor naturale de interes comunitar din situl ROSCI0065 Delta Dunării este următoarea:

- Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);

- Lagune costiere: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);


- Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);

- Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);

- Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);

- Dune mobile embrionare (în formare): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabilă cu efort mediu);

- Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Dune cu Hippophae rhamnoides: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Depresiuni umede intradunale: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabilă cu efort mediu);

- Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Lacuri distrofice şi iazuri: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);

- Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;


- Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Tufărişuri de foioase pontosarmatice: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabilă cu efort mediu);

- Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);

- Stepe ponto-sarmatice: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);

- Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);

- Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Pajişti aluviale din Cnidion dubii: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);

- Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere realizabile cu efort mediu);

- Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu);

- Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabilă cu efort mediu);

- Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;


- Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba: caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare excelentă, fără să fie nevoie de luarea în considerare a eventualelor posibilităţi de refacere;

- Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae): caracteristicile structurale şi funcţionale ale habitatului au un grad de conservare bună, (în cazul în care acestea ar fi afectate - cu posibilităţi de refacere uşoară sau realizabile cu efort mediu).

B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

Nu este cazul

B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar

Nu este cazul

192 Studiul de Evaluare Adecvata pentru proiectul “ Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”

C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Categoriile de impact şi criteriile de evaluare a efectelor semnificative au fost stabilite

pe baza principiilor precauţionare din domeniul conservării naturii, în vederea conformării la respectarea prevederilor din legislaţia curentă din domeniul protecţiei mediului.

Astfel, categoriile de impact utilizate la evaluarea efectelor implementării proiectului ” Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta” sunt redate în Tabelul C.1. Tabelul C.1. Categorii de impact potenţial al proiectului ” Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”

Categoria de impact Descriere 1. impact pozitiv semnificativ efect pozitiv de lungă durată sau permanent al activităţilor

sau infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu

2. impact pozitiv efect pozitiv (inclusiv temporar) al activităţilor sau a infrastructurii realizate în cadrul proiectului asupra factorilor/elementelor de mediu

3. impact neutru nu există efecte sau efectele pozitive şi negative se compensează reciproc, rezultând o situaţie finală de echilibru între cele două tipuri de efecte

4. impact negativ nesemnificativ

efect negativ minor (şi/sau temporar) asupra factorilor / elementelor de mediu

5. impact negativ efect negativ de scurtă durată sau reversibilă asupra factorilor / elementelor de mediu

6. impact negativ semnificativ efect negativ de lungă durată, permanent sau ireversibil asupra factorilor / elementelor de mediu

Tipurile de impact nominalizate în Tabelul C.1. pot fi pe termen scurt, mediu sau/şi lung, permanente sau temporare, directe sau indirecte, rezidual si/sau cumulativ. Pentru identificarea tipului şi posibila cuantificare a mărimii efectelor potenţial semnificative asupra mediului a activitatii rezultate in urma modernizarii si reabilitarii tramei stradale din comuna Istria si satul Nuntasi si a modernizarii drumului spre Cetate s-au stabilit criteriile listate în Tabelul C.2.

Tabelul C.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţial semnificative ale planului proiectului ” Amenajarea si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judeţul Constanta”

Criteriul de evaluare Comentarii Modificarea habitatelor - suprafaţa sau structura

- atenţie specială acordată tipurilor de habitate nominalizate în Legea 49/2011

Modificarea biotopurilor şi biocenozelor - suprafaţa sau structura - atenţie specială acordată biotopurilor şi


biocenozelor naturale Modificarea populaţiilor de plante sălbatice - dimensiunea suprafeţei de distribuţie

- caracteristicile populaţionale (densitate etc.) - atenţie specială acordată speciilor de interes conservativ

Modificarea habitatelor populaţiilor de animale sălbatice

- atenţie specială acordată speciilor de interes conservativ

Modificarea populaţiilor de faună sălbatică - caracteristicile populaţionale (densitate etc.) - dinamica spaţială şi temporală a populaţiilor locale - atenţie specială acordată speciilor de interes conservativ

Modificări ale zonelor pentru reproducere, creştere, hrănire, odihnă şi/sau iernare

- atenţie deosebită acordată în cazul unor efecte ireversibile

Măsuri pentru managementul biodiversităţii - posibile acţiuni de gestionare a situaţiei în scopul reducerii potenţialului impact negativ

C.I. TIPURI DE IMPACT IDENTIFICATE

C.I.1. IMPACTUL DIRECT SI INDIRECT

Impactul direct se va produce pe durata lucrarilor de constructie, care au urmatoarea derulare:

Lucrari de terasamente Lucrari de realizare a carosabilului

o Pentru tronsoanele neamenajate – la stadiul de pamant o Pentru tronsoanele cu pietruire existenta

Terasamentele se executa doar pentru drumurile neamenajate, cele la stadiul de pamant si anume strada Recoltei si drumul spre Cetate.

In urmatoarele randuri se va analiza imapctul pe care il are modernizarea drumului spre Cetate, deoarece acesta traverseaza situri Natura 2000 si o parte din zona tampon a RBDD. Restul strazilor din cadrul proiectului se regasesc in totalitate in intravilan si nu vor avea impact asupra biodiversitatii din siturile de importanta comunitara.

Lucrarile de terasament se vor executa mecanizat, iar suprafata afectata va fi cea reprezentata de latimea finala a drumului, fara a se afecta major zonele adiacente drumului. Astfel suprafata de teren definitiv afectata in cazul drumului spre Cetate va fi cea ocupata de suprafata carosabila si acostamente – 34482,12 mp iar temporar se presupune ca pe lungimea de 4926.08 aferenta drumului spre cetate se va afecta in jur de 1 m (0,5 pe ambele parti ale drumului) reprezentate activitatile rezultate din constructie aproximativ 5000 mp.

Dupa executarea terasarii se va veni cu un substrat de nisip de 10 cm apoi 20 cm fundatie de piatra sparta, macadam ordinar – 10 cm dupa care 5 cm imbracaminte asfaltica


(BA16). Toate aceste paturi succesive se vor asterne mecanizat, pentru un impact cat mai mic a zonelor adiacente.

Drumul spre Cetate actualmente are latimi cuprinse intre 3-5 m, dar nu se poate spune cu certitudine suprafata ocupata de drumul actual deoarece acest drum fiind de pamant fara fundare, la fiecare ploaie se afectau zonele din imprejurimi, pentru accesul in siguranta a vehiculelor. Astfel in urma modernizarii se va reglementa traficul prin aceasta zona fara a mai fi afectate suprafete adiacente.

Suprafata de 34482.12 mp ~ 3,45 ha face parte din zona tampon Zmeica-Sinoe si din limita perimetrului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii. Rezervaţia Biosferei ”Delta Dunării”, declarată prin Legea 82 / 1993, are o suprafaţă de 580.000 ha, zonele funcţionale ale rezervaţiei fiind stabilite prin H.G. 248 / 1994, astfel: zone cu regim de protecţie integrală – 50.600 ha, zone tampon – 223.300 ha, zone economice – 306.100 ha. Astfel aceasta suprafata afectata reprezinta 0.0005 % din suprafata totala aferenta R.B.D.D. respectiv 0.0015% din zonele tampon ale rezervatiei fara a afecta zonele cu regim de protectie integrala.

Lucrarile de modernizare a drumului spre cetate vor avea un impact negativ nesemnificativ deoarece acestea nu vor afecta semnificativ nici o specie si nici un habitat de interes comunitar, deoarece aceste habitate si specii de flora sau fauna de interes comunitar nu se regasesc in imediata apropiere a drumului reabilitat.

Impactul direct asupra biodiversitatii se manifeste prin poluare fizică - generată de activităţile de săpare a şanţurilor, a lucrarilor de terasamente şi de zgomotul produs de traficul rutier în zona strazilor din cadrul proiectului si prin poluare chimică - generată de substanţele emanate de către motoarele cu combustie internă, substanţe petroliere provenite din accidente rutiere, precum şi efectul pe care soluţiile folosite pentru mentenanţă pe timp de iarnă drumului îl au asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinătate

Efectul indirect asupra ecosistemelor este reprezentat de alterarea biologică a

habitatelor disponibile pentru speciile adiacente drumului (efectul de margine).

Deoarece lucrarile se executa in perimetrul RBDD, acestea vor fi monitorizate permanent pentru a se evita defrisari accidentale de teren si acces neautorizat in alte zone decat cele aferente proiectului.

Pamantul excavat in exces, nu se depoziteaza lateral drumului tinand cont de sensibilitatea zonei analizate, ci acesta va fi transportat in alte locuri special amenajate in afara rezervatiei.

Suprafata de teren afectată temporar in perioada de constructii, va fi reecologizata la finalizarea lucrarilor de modernizare.


Impactul direct si indirect al proiectului de reabilitare a drumului spre Cetate, consideram ca este negativ nesemnificativ, atat pentru habitate cat si pentru speciile pentru care au fost instituite în aria protejată cu care se suprapune proiectul.

C.I.2. IMPACTUL PE TERMEN SCURT, MEDIU SI LUNG

Impactul pe termen scurt si mediu se va manifesta asupra speciilor de pasari cuibaritoare in zona proiectului, datorita zgomotului si a prezentei omului in perioada de constructie. Consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ. Pentru ca impactul sa fie cat mai mic, recomandam ca lucrarile sa aiba loc in perioada autumnala, cand toate pasarile vor avea puii mari si apţi de zbor, ba chiar multe dintre acestea vor fi plecate deja spre zonele de iernat din sudul bioregiunii palearctice.

In ceea ce priveste speciile de amfibieni si reptile, consideram ca impactul pe termen scurt va fi negativ nesemnificativ. Daca lucrarile vor avea loc in perioada autumnala, si recomandam acest lucru, impactul va fi netru/nul, deoarece toate aceste specii se retrag in diverse ascunzişuri pentru a hiberna

In ceea ce priveste speciile de mamifere de talie, impactul negativ nesemnificativ, ba chiar neutru/nul daca lucrarile se vor desfasura in perioada autumnala, cand aceste specii vor fi deja in hibernare.

In ceea ce priveste speciile de talie mare de pasari si mamifere, impactul va negativ nesemnificativ spre neutru pe termen scurt. Singurul impact identificat este prezenta omului in zona pe timpul zilei, ceea ce ar putea schimba comportamentul acestora, si drept consecinta acestea ar evita zona in perioada constructiei (o perioada de maxim doua-trei saptamani).

Pe termen mediu si lung impactul se va mentine asupra terenurilor ocupate de drumul propriu-zis. Datorita faptului ca drumurile exista deja, noutatea constand doar in amenajarea lui, consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ, intrucat nu vor fi afectate habitate de interes comunitar. In ceea ce priveste impactul pe termen mediu si lung asupra amfibienilor (Bufo viridis, Pelobates syriacus si probabil Pelobates fuscus) consideram ca impactul va fi de asemenea negativ nesemnificativ, tocmai datorita conformatiei terenului. Aceste specii au o viata terestra, dar in perioada de reproducere au nevoie de ochiuri de apa pentru a-si depune ponta. Asadar, primavara, amfibienii vin din zonele cu pasuni si tumuli spre apa, pentru a-si depune ponta. In urma studiilor efectuate am observat ca aceste specii prefera mai degraba sa isi depuna ponta in lacul Sinoie in defavoarea lacului Istria, pentru ca malurile lacului Sinoie sunt sinuoase, iar cele ale lacului Istria prezinta faleze inalte de pana la sase metri inaltime.

In ceea ce priveste impactul pe termen mediu si lung asupra reptilelor, consideram ca acesta va fi de asemenea negativ nesemnificativ. Locurile unde au fost observate cele mai


multe reptile (Movilele Dese) sunt la o distanta relativ mare fata de drum, si de aceea consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ. Niciodata in timpul monitorizarilor nu au fost observate specii de interes comunita pe drumul de pamant existent.

In ceea ce priveste speciile de pasari de talie mica de interes comunitar (fasa de camp (Anthus campestris), ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra) consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ. Un numar foarte mic de perechi cuibaresc in zona Movilele Dese. In urma studiilor am constatat, ca in conditiile actuale ale traficului, aceste specii pastreaza o distanta de siguranta intre drum si locul de cuibarit. De asemenea, speciile de ciocarlii si fase de camp nu sunt caracteristice malurilor apelor, iar proiectul in cauza, urmeaza a fi implementat pe malul Lacului Instra si un tronson pe un dig amenajat intre lacul Istria si lacul Sinoie.

In ceea ce priveste speciile de pasari de talie mica caracteristice zonelor cu stufaris (speciile genului Acrocephalus, Locustella, Cettia cetti, Panurus biarmicus, etc.) impactul va fi negativ nesemnificativ. Acestea sunt specii strict adaptatate zonelor cu stufarisuri, si sunt vazute rareori in afara acestora. Facand comparatie cu drumul DJ226A deja existent in vecinatate, putem afirma ca impactul asupra acestui grup de pasari, este nul. Pe parcursul monitorizarilor nu au fost observate specii de pasari care sa fi fost lovite de autovehicule.

In ceea ce priveste mamiferele de talie mica de interes comunitar (Spermophilus citellus - popandau) consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ. Zonele unde specia a fost observata (Cetatea Histria si Movilele Dese) sunt la o distanta relativ mare de drumul prognozat a se construi in zona. Mai mult consideram ca aceasta specie nu va fi afectata de acest drum, deoarece rutele pe care se deplaseaza aceasta specie au urmatoarea directie: adapost/galerie – cultura agricola. Specia isi petrece timpul in jurul galeriilor de pe pasuni sau din tumuli, si isi cauta hrana in apropierea zonele agricole. Asadar, zonele agricole se afla la nord de pasunea din zona Movilele Dese (deci traseul se desfasoara pe directia nord-sud) iar drumul se afla in partea vestica a pasunii cu Spermophilus citellus, neintersectandu-se deci cu treseul speciei in cauza. De asemenea, specia nu a fost observata niciodata pe malul lacului Istria in timpul monitorizarilor.

In ceea ce priveste impactul pe termen mediu si lung asupra speciilor de pasari si mamifere de talie mare, consideram ca impactul va fi negativ nesemnificativ spre neutru. Speciile de pasari de talie mare au o acuitate vizuala ridicata si de aceea consideram ca impactul/coliziunea cu autovehiculele va fi neutru. Pe drumurile judetene, cu acces limitat si cu limita de viteza limitata impactul datorat coliziunii cu autovehiculele este minim chiar nul. Facand comparatie cu drumul DJ226A deja existent in vecinatate, putem afirma ca impactul asupra acestui grup este nul. Pe parcursul monitorizarilor nu au fost observate specii de pasari sau mamifere de talie mare, care sa fi fost lovite de autovehicule.

Pe termen lung asa-zisul efect de supraînălţare a drumului, care se constituie ca un dig în zona inundabilă ceea ce va conduce la restrângerea zonei umede în perioadele ploioase, implicit la restrângerea habitatului de hrănire, reproducere al diferitelor specii, considerăm că


este inexistent. Pornind de la comuna Istria şi până în dreptul Lacului Istria, avem de-a face cu o zonă arabilă, o zonă relativ aridă, care se află la extremitatea nordică a zonei umede a Lacului Istria, până la care apa, în sezonul ploios, nu ajunge niciodată. Din acest loc şi până la graniţa sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării (care se suprapune cu cea a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării), drumul nu se va constitui ca un dig în zona inundabilă ceea ce va conduce la restrângerea zonei umede în perioadele ploioase, deoarece malul Lacului Istria este o faleză, care are o înălţime cuprinsă între 1 şi 6 m înălţime. Aşadar, drumul nu va fi un dig calea apelor, mai mult decât este în prezent malul Lacului Istria. De la graniţa sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării si până la drumul unde se va face joncţiunea (la ferma piscicolă) circulaţia se face pe un dig, construit in perioada anilor 1950-1960, iar drumul va fi construit pe acest dig. Aşadar, efectul de îndigire nu se va manifesta odată cu implementarea proiectului, mai mult decât se manifestă în prezent. În concluzie, nu va avea loc o restrângere a habitatului de hrănire şi reproducere a diferitelor specii de faună, din zona de implementare a proiectului „Amenajare si reabilitare trama stradala, comuna Istria- judetul Constanta”.

C.I.3. IMPACTUL DIN FAZA DE CONSTRUCTIE, DE OPERARE SI DE DEZAFECTARE

Perioada de constructie

Impactul pe perioada constuctiei este un impact pe termen scurt, teporar, de

aproximativ 8-9 luni si se va exercita asupra componentelor de mediu (apa, aer sol, vegetatie,

fauna). Impactul va fi mai intens in primele luni cand se vor executa lucrarile de excavatie,

terasamente, si a traficului de mare tonaj. In aceasta perioada utilajele si autovehiculele nu

vor functiona pe toata perioada zilei, doar in timpul programului si nu in fiecare zi.

Programul de lucru va fi 5 zile pe saptamana, si numai in timpul zilei, noaptea fiind oprita

orice activitate. In perioadele de imperechere si clocire a pasarilor, lucrarile vor fi sistate daca

va fi cazul, pentru a nu perturba fauna.

Perioada de exploatare si intretinere

Exploatarea strazilor din comuna Istria si a satului Nuntasi si a drumului de legatura spre cetate va avea impact nesemnificativ in ceea ce priveste habitatele si speciile pentruc are au fost desemnate siturile ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii.

Fragmentarea habitatlor acestor situri este nesemnificativa, tinand cont de faptul ca drumul spre cetate este un drum existent, el fiind doar reabilitat. Dimpotriva reabilitarea


acestui drum va scadea impactul actual asupra habitatului Salicornia, prin faptul ca se reglementeaza circulatia, din sat pana la cetate si vor dispare celelalte drumuri temporare pe care le utilizeaza localnicii.

Speciile de pasari care tranziteaza zona, chiar daca sunt intr-un numar foarte mare nu vor fi afectate, deoarece activitatea care se desfasoara si anume traficul, nu este o activitate noua. Singurul aspect potential negativ ar putea fi reprezentat de accidentarea acestora.

C.I.4. IMPACTUL REZIDUAL

Consideram ca impactul rezidual asupra habitatelor va fi negativ nesemnificativ, in faza de constructie, pe o suprafata de aproximativ 3,95 ha reprezentat de suprafata afectate de contructie de 3.45 ha plus suprafata afectata temporar de inca 0,5 ha.

Habitatele din zona de studiu dupa terminarea lucrarilor de executie se vor reface pe suprafata afectata temporar ramanand insa cele 3,45 ha aferente drumului modernizat.

Daca in cadrul proiectului nu se va tine cont de masurile de minimizare al impactului, impactul rezidual ar putea fi negativ pe alocuri. De exemplu de montarea de parapeti sau garduri pentru a impiedica accesul necontrolat in zonele sensibile din RBDD, impactul asupra habitatelor 1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase si 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition va ramane, deoarece oamenii au tendinta de a folosi pe cat posibil scurtaturi pentru a ajunge la destinatie.

Deasemenea daca nu se vor impune limitari ale vitezei pe drumul modernizat si panouri informative , tinandu-se cont de faptul ca drumul traverseaza o parte din Rezervatie, este posibil sa fie afectate mult mai multi indivizi de fauna in incercarea lor de a traversa, pe unde este posibil, acest drum.

Activitatile care se deruleaza in zona se vor derula in continuare, doar ca accesul spre aceste activitati se va face pe un drum la stadiul de pamant cu un impact asupra biodiversitatii.

In cadrul Studiului sunt enumerate mult mai multe masuri de minimizare care reduc la minim impactul pe care acest proiect de modernizare il asupra biodiversitatii.

In faza de operare, impactul va fi neutru asupra habitatelor pe alocuri chiar pozitiv, prin reglementarea traficului si circulatia pe o suprafata curata, fara emisii de praf in atmosfera.


C.I.4. IMPACTUL CUMULATIV

Imapctul cumulatativ se va resimti in zona datorita prezentei drumului Judetea DJ 226 A care face accesul dinspre Nuntasi spre Istria si a activitatilor desfasurate in zona traseului drumului modernizat dinspre comuna Istria si Cetatea Istria.

Activitatile inregistrate sunt reprezentate de traficul rutier de pe DJ 226A, de exploatarea stuficola aflata la aproximativ 2 NE de drumul modernizat, de activitatea de pescuit datorita prezentei fermei piscicole; activitatea de turism datorita prezentei Cetatii Istria si a includerii acestui traseu in cadrul proiectului de promovare a zonei Istria – Cheile Dobrogei in cadrul proiectului “Pe Umele Argonautilor” derulat de Primaria Comunei Istria.

Unul din scopurile modernizarii acestui drum este de acces direct din comuna Istria spre Cetate, printr-o zona extraordianr de frumoasa, un acces facil in zona Movilele Dese unde se regaseste o aglomerare de tumuli care reprezinta morminte ale capeteniilor din perioada

O data cu modernizarea drumului nu se poate vorbi de o intensificare majora a traficului, ci doar de o reglementare a aaccesului in aceasta zona, micsorandu-se impactul asupra biodiversitatii.

Activitatea stuficola aflata in exploatare in jurul lacului Sinoe, este ampalsat la aproximativ 2 Km Nord-Est fata de drumul modernizat. Accesul spre aceasta activitate se face pe drumuri de exploatare, insa nu se poate cumula aceasta activitate cu activitatea de modernizare al acestui drum deoarece activitatea de recoltare a stufului este preponderent iarna, cand lacul este inghetat. Deasemena incarcarea stufului pentru comercializare se face preponderent in aceeasi perioada cu recoltarea. Activitatea de exploatare stuficola nu este evaluata la nivel de SCI Delta Dunarii la punctul 6 din fisa sitului, pentru a analiza impactul cumulat fata de SCI Natura 2000.

Activitatea piscicola derulata in cadrul fermei piscicole existente in zona in acest moment este abandonata, ferma fiind parasita. Pe viitor nu se cunoaste evolutia acestei ferme, insa putem spune ca activitatea de pescuit in zona se va derula doar local de mica anvergura, fara o exploatare industriala si nu genereaza un impact cumulativ.

Pentru perioada de exploatare a drumului modernizat se considera ca nu va avea impact global cumulativ asupra factorilor de mediu si a biodiversitatii

C.II. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI

Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor indicatori-cheie cuantificabili:

C.II.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale

speciilor de interes comunitar

Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

Proiectul Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria – județul Constanța :


- se suprapune parţial cu situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie - o suprafaţă de 32401,39 mp din perimetrul proiectului reprezentat de drumul de legatura spre Cetate care va avea o latime de 5,5m si inca 1,5 m reprezentat de acostamente si rigole, se suprapune cu suprafaţa ariei protejate de interes comunitar ROSPA0031;

- se suprapune parţial cu situl ROSCI0065 Delta Dunării si cu Rezervatia Biosfera Delta Dunrii cu care are granita comuna in aceasta zona pe o suprafaţă de 27912,71 mp din perimetrul proiectului reprezentat de drumul de legatura spre Cetate pe o lungime de 3987,53 m, se suprapune cu suprafaţa ariei protejate de interes comunitar ROSCI0065;

Literatura de specialitate existenta la nivel european si mondial indica faptul ca principalele efecte pe care le poate avea un parc eolian asupra pasarilor si de care trebuie sa se tina cont in mod special la evaluarea impactului, sunt:

a) Perturbarea/deranjul b) Pierderea de habitat c) Efectul de bariera d) Fragmentarea habitatelor

a) Perturbarea speciilor de fauna, modificarea sau pierderea habitatului cauzate de modernizarea drumului spre Cetate

In urma implementarii proiectului Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria – județul Constanța se pierde o suprafata de habitat de 3,4482 ha (reprezentand lungimea drumului de 4926 m cu o latime de 7 m).

Suprafata de habitat pierdut in cadrul ariei naturale protejate ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este de 3,2401 ha ceea ce reprezinta 0,00063% din suprafata sitului.

Suprafata de habitat pierdut in cadrul ariei naturale protejate ROSCI0065 Delta Dunării (respectiv Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) este de 2,7912 ha ceea ce reprezinta 0,000619% din suprafata sitului.

In urma modernizarii acestui drum, in conditii de trafic intens, se va forma o zona de deranj cu latimea de 50 m de o parte si de alta a drumului. In aceasta zona speciile de pasari vor evita sa mai cuibareasca. Astfel suprafata de habitat de cuibarire se va reduce cu aproximativ 49,26 ha.

Astfel suprafata de cuibarire pierduta din ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este de 46,2877 ha, ceea ce reprezinta 0,009% din situl Natura 2000.

Suprafata de cuibarire pierduta din ROSCI0065 Delta Dunării (si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) este de 39,8753 ha, ceea ce reprezinta 0,0088% din situl Natura 2000.

Perturbarile pot avea caracter temporar fiind determinate de prezenta activitatii umane in vecinatatea drumului in timpul constructiei. Acest lucru se intampla de obicei in zonele unde activitatea umana este redusa inainte de implementarea proictului.


Analiza posibilului impact asupra grupelor de fauna identificata in zona de studiu s-a facut pe urmatoarele grupe, si anume: nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari, mamifere si alte specii de interes comunitar luand in considerare toate tipurile de impact descrise mai sus.

Impactul asupra habitatelor

Prin modernizarea drumului spre Cetate la inceput se vor modifica suprafetele ocupate de vegetatie specifica agriculturii pe o lungime de 1500 m vegetatie de pasune degradata pe o lungime de aproximativ 1200 m si vegetatia specifica habitatului “Lacuri eutrofe naturale naturale cu vegetatie de Magnopotamion si Hydrocharition” pe o lungime de aproximativ 1500m, restul de aproximativ 800 m sunt habitate antropizate. Aceasta modificare va fi temporara, de scurta durata, reversibila, si condusa eficient va genera imbunatatirea habitatelor din zona, diminuand gradul de afectare a zonelor adiacente drumului. Consideram ca, pe de o parte suprafata este restransa, pe de alta parte asociatiile vegetale si habitatele actuale sunt intr-un stadiu avansat de degradare – respectiv pasunile din zona, neadapostind specii de plante si animale de interes comunitar, fiind deja cu un grad ridicat de ruderalizare. Prin urmare amenajarea drumului nu va afecta resursele de biodiversitate, deoarece ele nu sunt cantonate in acest perimetru.

Mai mult amenajarea drumului poate avea pe termen lung un impact pozitiv fiind posibil ca in urma amenajarii si a reglementarii noului acces spre Cetate dinspre satul Istria, sa se refaca habitatele afectate temporar de accesul neautorizat al vehiculelor, mai ales in apropierea Cetatii Histria unde exista un paienjenis de drumuri temporare exact prin habitatul de “Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase” .

Având în vedere însa inexistenta habitatelor cu valoare de conservare mare in zonele imediat apropiate de derularea poriectului, apreciem ca impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.

Impactul prognozat asupra populatiilor de plante si animale

• Modificarea/reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, sunt determinate în general prin modificarea habitatelor si se diferentiaza punctual la fiecare grup de fauna.

• Zona fiind apropiata de localitate, odata cu cresterea impactului asupra habitatelor si speciilor prezente în zona, prin circulatia oamenilor, prin activitatile specifice agriculturii si cresterii animalelor domestice, pasunatul, o reactie normala a acestora a fost de retragere catre zonele mai putin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat cu prezenta omului si a activitatilor pe care acestia le desfasoara, astfel ca in habitatele din zona se evidentiaza prezenta speciilor ruderale.

• Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populatii de flora si fauna supuse presiunii antropice si impactului. In faza de santier putinele animale din zona vor fi supuse unui impact redus. Habitatul de stufaris invecinat va prelua cu usurinta indivizii de fauna si se vor retrage din zona adiacenta santierului.


Impactul asupra nevertebratelor

Speciile de nevertebrate sunt foarte sensibile la impact în primele stadii de dezvoltare, respectiv stadiul de ou, stadiul larvar si stadiul de pupa. Dar zona nu include habitate sensibile si cu specificitate ridicata pentru nevertebrate de interes comunitar. În ceea ce priveste vertebratele, impactul ar fi maxim în perioada de reproducere si în primele stadii de dezvoltare.

In faza de deschidere a santierului se va manifesta impactul cel mai puternic asupra habitatului, prin decopertarea terenului circulatia utilajelor. Cu toate acestea restrangerea de habitate va fi pe suprafete reduse, decopertarile vor fi efectuate progresiv, implicand restrangeri minime si de asemenea progresive a unor specii de nevertebrate, fungi, plante. Putine populatii ale nevertebratelor (moluste, crustacei, larve si adulti de insecte) cu mobilitate scazuta vor fi afectate prin distrugere. Impactul desi prezent, nu va fi iremediabil, ci va fi compensat ulterior prin renaturarea zonei si refacerea habitatelor cu posibilitatea speciilor de fauna de a reveni.

Datorita faptului ca majoritatea speciilor din zona de impact sunt specii comune, cu populatii mari si nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un anume habitat de interes conservativ, ce ar putea fi distrus la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

Impactul asupra vertebratelor

Pentru principalele principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urmatorul impact:

1) Amfibieni

Speciile de amfibieni identificate si prezente în zona de studiu sunt strâns legate de zonele umede si marginile lacurilor. Afectarea acestora, modificarea lor, determina restrangerea populatiilor de amfibieni. In perioada premergatoare derularii santierului este necesara inventarierea si relocarea posibilelor exemplare de amfibieni din aceasta zona si in cele invecinate pentru a nu fi distruse de amenajarea santierului.

Impactul asupra amfibienilor este redus, cu atat mai mult cu cat pe suprafetele vizate de modernizarea drumului, nu sau inregistrat exemplare, iar numarul celor vazute pe suprafetele imediat invecinate a fost mic (3-4 exemplare). Majoritatea exemplarelor sunt cantonate in habitatele situate de-a lungul malurilor lacului, care nu vor suferi modificari.

La fel ca la toate speciile dar mai ales pentru cele acvatice, inclusiv pentru amfibieni, o importanta componenta a impactului este constituita de poluarea datorata: accidentelor rezultate din trafic, managementul defectuos al hidrocarburilor, managementul defectuos al deseurilor care pot fi eliminate si deversate in zonele din Rezervatie.

Una dintre cele mai importante cauze a aparitiei si permanentizarii impactului, care afecteaza toate speciile si habitatele din zona RBDD este constituit chiar de neaplicarea, sau aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului.

Vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii prin:


- evitarea traversarii malurilor lacurilor cu masini, tractoare, utilaje agricole - evitarea surparii malurilor lacurilor, - evitarea ajungerii de sol, de roca, sau imbracaminte asfaltica sau orice tipuri de

deseuri in lacurile Istria si Sinoe - conservarea habitatelor intalnite in zonele adiacente lacurilor ca reserve de

biodiversitate pentru renaturarea teritoriului de referinta consecutive amenajarii drumului spre Cetatea.

2) Reptile

Reptilele n-au fost observate in perimetrul amenajarii, sunt slab reprezentate în zonele adiacente, dar totusi prezente Reptilele nu sunt afectate nici de activitatea derulata pe santier.

În special serpii sunt ucisi de cele mai multe ori de catre oameni. Actiuni de constientizare a muncitorilor asupra faptului ca speciile de serpi din zona sunt inofensive si contribuie la echilibrul natural si asupra nevoii de a-i reloca daca apar accidental in perimetrul santierului.

3) Pasari Pasarile, fiind specii cu o mobilitate ridicata, si nesemnalandu-se cuiburi in zona de

impact, vor avea mai putin de suferit de pe urma amenajarii drumului spre cetate. Datorita faptului ca nu exista specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, si ca habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel local, regional si/sau national.

În concluzie se poate prognoza o „mutare” la scara locala a speciilor de pasari din zonele cu habitate deteriorate sau distruse catre zonele din jur cu habitate care ofera conditii mai bune de viata numite habitate „receptori”. Si în cazul pasarilor impactul negativ poate fi datorat si de neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului.

4) Mamifere Mamiferele din aceasta zona sunt slab reprezentate, exceptand specia Spermofilus

citellus care a fost observat in zona de studiu in repetate randuri, insa galeriile acestora sunt distribuite pe pasunea de la Movilele Dese cu care se invecineaza proiectul de amenajare a drumului spre Cetate. Modernizarea drumului spre Cetate nu va afecta in mod semnificativ galeriile sau populatia de popândăi. Specia Spermofilus citellus are o populatie stabila, instalata numai in locuri deschise, in care presiunea antropica si a pradatorilor (pasari rapitoare si mamifere carnivore) este foarte mare. Acestia nu intra in zonele umede - stufarisuri si nici in culturile agricole, cel mult se instaleaza la marginea culturilor, acolo unde terenurile au fost recent destelenite, mai precis in campurile agricole dimprejurul Movilelor Dese.

Poluarea cu hidrocarburi descrisa la amfibieni este parte a impactului negativ si în cazul mamiferelor. Si în cazul mamiferelor impactul negativ poate fi datorat si de neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului.

Efectul de bariera


Infrastructura nou construita afecteaza natura in mod direct si indirect. Prezenta fizica a drumurilor in natura creeaza noi habitate de margine, altereaza dinamica hidrologica a zonei si distruge procesele naturale si habitatele. In plus infrastructura si traficul implica un efect de bariera pentru toate animalelor salbatice terestre, iar traficul autovehiculelor cauzeaza moartea a mii de inivizi pe an. Aceasta situatie descrisa mai sus apare in situatia unor proiecte noi de constructie a unor drumuri sau cai ferate.

Pentru a intelege mai bine efectul de bariera pe care il provoaca un drum, vom face o descriere a acestui efect asa cum reiese dintr-un studiu condus de Andreas Seiler de la Grimsö Wildlife Research Station, Dept. of Conservation Biology, University of Agricultural Sciences, Riddarhyttan, Sweden – “Ecological Effects of Roads”

Efectul de bariera contribuie in primul rand la fragmentarea habitatelor. Bariera datorata infrastructurii distruge procesele naturale cum ar fi curgerea naturala a apelor subterane, afecteaza dispersia plantelor si inhiba deplasarea animalelor.

Efectul de bariera asupra biodiversitatii rezulta dintr-o combinatie de efecte si anume efecte de deranjare si evitare a faunei, obstacol fizic, mortalitate datorata traficului care toate la un loc reduc numarul de traversari asupra acestei bariere.

Deranjarea faunei datorita zgomotului traficului, poluarea, miscarea propriu-zisa a vehiculelor si activitatea oamenilor pot indeparta multe specii fata de coridoarele realizate de constructia unui drum nou. Suprafata drumului, rigolele, terasamentele, gardurile, toate la un loc pot realiza o bariera fizica in fata animalelor, impiedicandu-le astfel traversarea. Mortalitatea cauzata de trafic reduce numarul de indivizi care reusesc cu succes sa traverseze bariera cauzata de drum. Majoritatea brierelor cauzate de infrastructura nu blocheaza complet miscarea-deplasarea animalelor, dar reduce cantitativ numarul de traversari.

Efectul de bariera este o functie non-liniara intre intensitatea traficului, latimea drumului, caracteristicile laturilor drumului, comportamentul animalelor si sensibilitatea acestora la deranj. Intensitatea traficului si viteza vehiculelor au cea mai mare influenta in efectul de bariera pe care il cauzeaza constructtia unui drum nou.

Müller and Berthoud (1994) au sugerat o distinctive intre 5 categorii (tipuri) de drumuri in functie de infrastrutura/intensitatea traficului si tianandu-se cont de efectul de bariera pe care acesta il creeaza asupra biodiversitatii:

1) acces local sau drumuri de service cu un trafic usor pot servi doar ca un filtru partial in deplasarea faunei salbatice. Aceste drumuri pot avea un efect de bariera limitat asupra nevertebratelor si eventual va indeparta mamiferele mici in incercarea de a traversa prin spatii deschise.

2) Caile ferate si drumurile publice cu un trafic sub 1000 de vehicule/zi pot cauza mortalitatea animalelor doar accidental, si exercitaun efect de bariera sau evitare asupra speciilor mici, dar procesul de traversare al mamiferelor nu este in totalitate impiedicat.

3) Drumurile intermediare cu un trafic intre 1000-5000 de vehicule/zi deja impun un efect de bariera serios pentru unele specii. Zgomotul indus de trafic si miscarea vehiculelor pot avea un efect de intimidare asupra mamiferelor mici si asupra unor mamifere mari. Crestere efectului de bariera per total se

Studiul comuna

Figura bariera liniar panimale

de panaputem scalitatii

de Evaluara Istria- jude

datra

4) Dr50spanfun

5) Auimsalse om

C.1. Modeal drumulu

pana cand zelor care inc

Conform aca in 80-100 spune ca sei infrastructu

re Adecvataeţul Consta

atoreaza aceafic/zi. rumurile ma000 – 10000eciilor tere

nimalelor sanctie crescautostrazile s

mpun o barlbatica, precapropie de

morate.

el teoretic i. O data cuzgomotul scearca sa tra

cestei categde vehicule

e va inregisurii, atata ti

a pentru pronta”

estui efect d

ari – drumu0 de vehicueste. Din aalbatice moatoare cu cresi drumurileriera de necum si trafie drum iar

care ilustreu cresterea tsi miscarea averseze.

gorisiri drume/zi pe ambstra o crestemp cat nece

oiectul “ Ame

de intimidar

uri nationaleule/zi creea

acest punct rtalitatea inesterea nume expres cu

etrecut pentcul dens carcele care i

eaza relatia traficului, nu

autovehicu

mul spre Cetele sensuri.ere a niveluesitatea de f

enajarea si

re si nu din

e, europene,aza un efect

datorita efndivizilor c

marului de auu un trafic dtru aproximre indeparteincearca sa

intre intenumarul de iulelor au u

tate este un . O data cu ului de trafifolosire a dr

reabilitare

n cauza cre

, cu un trafit de barierafectului de auzata de tutovehiculede peste 10

mativ toate eaza majorit

traverseze

nsitatea trafiindivizi omoun efect de

drum primamodernizaric, ci doar lrumului nu

trama strad

sterii volum

c greu estima asupra ma

intimidaretrafic numaelor 0000 de veh

speciile dtatera speciin majorit

ficului si eforati in traf respingere

ar, cu un trarea acestui dla o imbunva creste.

205 dala,

mului de

mat intre ajoritatii e asupra ai este o

hicule/zi de fauna ilor care tate sunt

fectul de fic creste e asupra

afic usor drum nu atatire a

Studiul comuna

Figura presupuincearca

drumuluNuntasi


C.2. Situus de 80 - 1a sa traverse

O alta situaui DJ 226 i.

Figura C.2


uatia in caz100 vehiculeze drumul

atie de efecA care fac

2. Impactul

a pentru pronta”

zul drumulle/zi conforpot fi omor

ct de barierace legatura

cumulat cu

oiectul “ Ame

lui modernirm graficulurati datorita

a in cazul aa intre DJ 2

u drumul ex

enajarea si

izat spre Cui de mai s

a traficului d

acestui drum226 si Cet

xistent DJ 22

reabilitare

Cetate; astfeus 0,8 - 1%

din zona.

m este repreatea Histria

26 A

trama strad

el pentru u% din indiv

ezentat de pa in drepul

206 dala,

un trafic izii care

prezenta l satului


Drumul actual spre cetate DJ 226 A dupa cum se observa si din imaginea alaturata este la distanta destul de mare de drumul actual, in jur de 3,6 km. Traficul de pe aceste drumuri nu depasesc mai mult de 100 – 150 de vehicule zilnic.

Constructia noului drum insa nu va aduce un trafic in plus zonei, ci doar va reglementa accesul din sat spre Cetate, pe un drum deja existent, si folosit de catre localnici si cativa turisti.

Propunerea beneficiarului prin modernizarea acestui drum, este de a reglementa in zona accesul, de a micsora impactul asupra biodiversitatii prin transformarea unui drum de pamant in drum asflatat, in spiritul dezvoltarii durabile, respectand toate masurile de minimizare al impactului pe care un astfel de drum il are asupra habitatelor din perimetrul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii.

Intradevar comunitatea locala face eforturi mari in a promova turistic zona Istria, creând astfel programe turistice, precum proiectul finantat din fonduri europene “PE URMELE ARGONAUTILOR”. Proiectul va implementa o campanie de promovare a traseului turistic, cuprinzând Constanta, Istria si Cheile Dobrogei, unde in cadrul proiectului se vor realiza filme de promovare turistica a obiectivelor din zona Istria-Cheile Dobrogei, website-ul traseului turistic, precum si 22 de panouri informative amplasate in apropierea obiectivelor turistice de pe traseu, pentru o mai buna orientare a turistilor-vizitatori.

Modernizare acestui drum face parte din proiectul mai sus mentionat deoarece se face accesul dinspre Cetate al turistilor catre satul Istria unde se afla un monument istoric unic in Romania – Biserica Sfanta Treime din Istria, monument de arhitectura.

C.II.2. FRAGMENTAREA HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR

Fragmentarea consideratii teoretice

Procesul de fragmentare a habitatelor precum si efectul fragmentarii asupra faunei salbatice a fost mult in detaliu analizat in zonele forestiere si in habitatele de agricultura (Harris, 1984). Din aceste studii se paote desprinde o definitie a fragmentarii ca fiind o separare a unei arii continue in fragmente mai mici si dispersate. O data cu cresterea gradului de fragmentare, rezultatul si anume fragmenele individuale vor deveni mult prea mici sau prea izolate unele de altele, ca sa reprezinte un suport pentru speciile dependente de habitatul fragmentat.

Fragmentarea reduce cantitatea de habitat disponibil faunei salbatice pentru supravietuire, fapt care conduce spre o diminuae a populatiei si a numarului de specii care pot trai in acest ecosistem. Studii empirice asupra fragmentarii habitatelor datorita exploatarii forestiere sugereaza faptul ca o pierdere de peste 80 % din ecosistemul respectiv implica extinctia brusca a habitatului (Anden, 1994).

Deja la o distrugere a 60% din habitat, restul care ramane poate deveni prea izolat pentru a putea coexista ca un ecosistem.

Studiul comuna

investitcreste ri

si de aForman“densitaprin addrumulu

terenuluanaliza

Figura Cpierderiisolareahabitat adecvatextincti

“densitahabitat.mai creconcluzdrumura redusnealtera

corelateimpact.


In zonele ie, alt impaiscul de ext

Semnificatiamplitudinen(1997) a ate a drumu

daugarea unui.

Densitatea ui. De aceesi efectul u

C. 4. ilustrai de habitaa populatiei(zona alba)

t remanenteia populatie

S-au derulaatea drumul De exempleat haite inzionat o scailor in zona

s habitatul ate. Asa cum r

e pentru a a


in care graact care va ctinctie locala

ia fragmentea efectuluisugerat ca

urilor” intr-onor informat

drumurilorea va fi foaurbanizarii, a

are a procesat datorita e. O data cu ) este reduse, intr-un fini locale.

at cateva stului” care aulu un studiu

n arii unde adere a indiva. Modelul ldisponibil

reiese din aanaliza frag

a pentru pronta”

adul de fracauza un efa al acestui

tarii este stri de barier

unitate deo arie analiztii privind

r intr-o zoarte dificil al agricultur

sului de fragefectului decresterea d

sa ca marimnal vor dev

udii in care u sustinut mu derulat in

densitatea vizilor de elui arata ca lal elanului

aceasta desgemntarea h

oiectul “ Ame

agmentare fect de barihabitat/eco

rans legata ra, de cante masura azata. Aceastdensitatea

ona este usde evaluat rii, turismul

gmentare dae deranj (e

densitatii drume si si devveni mult pr

au fost desatematic prMinesota adrumurilor

lan (Cervusla o densitatcu 50 %

scriere exishabitatelor ia

enajarea si

este in juruera nou pri

osistem.

de ecologiatitatea si ca fragmentta unitate dtraficului, v

sor relationefectul sin

lui sau al va

atorita infraexemplificatumurilor invine inaccerea mici si

scrise punctrezenta speca observat cr depasea 0s canadensiste a drumurdin cat ar

ta o multitar fiecare s

reabilitare

ul acestor n construct

a speciei si alitatea habtarii utiliza

de masura poviteza vehic

nata cu tipngular al inanatorii.

astructurii. Dt in desen

ntr-o zona, zesibila. Fragi prea izola

te critice in ciilor de fauca lupii din 0,45 km/kms) o data cu rilor de 1,2 pfi fost pote

tudine de fpecie raspu

trama strad

praguri, ortia unui dru

depinde foabitatelor di

area termenoate fi imbuculelor sau

pul de folonfrastructuri

Drumurile ccu culoare

zona nederagmentele deate pentru a

unitatea deuna salbatica

aceasta zonm2 . Alte s

cresterea dpana la 1,9 entialul ace

factori careunde diferit

208 dala,

rice alta um poate

are mult in zona. nului de unatatita

latimea

osina al ii fara a

cauzeaza e gri) si anjata de e habitat

preveni

e masura a intr-un na nu au studii au densitatii

km/km2 ele zone

e trebuie la acest

Studiul comuna

aceasta

Figura C

DJ 226 psicicolKm2 in 0.27 kmhabitateintr-o zLacuri habitatuterenurpana 10zona de

zona Mfragmen


In cazul cosituatie o d

C.5. densit

Pentru anal A, 10,3 kmla si DJ 226zona vor e

m/km2. Efeelor si a spezona tampo

eutrofe nului “1310 rile umede 000 vehicule studiu.

Nu putem vMovilelor D

ntare natura


oncret al mdensitate a d

atea drumur

liza s-a alesm din DJ 226A si 4,9 kmexista 27 kmectul de baeciilor, tinanon. Cum amaturale cu Comunitsi nisipoas

le/zi se poa

vorbi de o fese pentru

ala a terenul

a pentru pronta”

modernizarii drumurilor in

rilor pe o su

un patrat c26 1,1 Km m drumul pm de infrastrariera analind cont si dem mai spusu vegetatie ati cu salse”. Deasemate estima

fragmentarea ajunge sp

lui, faleza la

oiectul “ Ame

drumului dn zoan ceta

uprafata de

cu laturile dedrumul cu ropus spre ructura. Ceeizat anterioe faptul ca ds drumul es

de tip Malicornia si mnea corelaun impact

e a populatiepre Lacul Iacului in ace

enajarea si

de acces sptii Histria.

100 Km2 in

e 10 km/10 portocaliu

modernizarea ce inseam

or nu este drumul esteste situat pagnopotam

alte specat acest facnesemnifi

ei de amfibIstria, deoaea zona este

reabilitare

pre Cetate s

n zona de an

km care cucare face l

re. Astfel lamna o densun efect s

e construit lae limita ha

mion sau Hcii anuale ctor cu un tcativ asupr

ieni care traarece in acee de aproxim

trama strad

se poate ca

naliza Istria

uprinde 10,7egatura intr

a o suprafatasitate de drusemnificativa limita hababitatului de

Hydrocharitcare colo

trafic foartera biodivers

anziteaza drel loc existamativ 5-6 m

209 dala,

alcula in

7 km din re ferma a de 100 umuri de v asupra bitatelor, e “3150 tion”, a

onizeaza e mic de sitatii in

rumul in a deja o

m.

Studiul comuna

poate onaturala

de lac cnivelul de nivelo lungimactuala,habitatustufaris


Fig. C. 6. Zobserva din a a falezei. Drumul in

cu aproximalacurilor. Inlul lacurilorme de 1500, unde drumul distrus d.


Zona Moviimagine fa

zona de sepativ 1 m. In n aceasta zor, pentru pro

0 m se va afmul de pam

de prezenta

a pentru pronta”

ilele Dese ualeza este fo

parare a laccontinuare

ona intradevotejarea drufecta zona umant are 4drumului s

oiectul “ Ame

unde falezaoarte inalta

curilor Sinoepe o lungim

var se va suumului. Dupumeda pe o 4 m. Prin msecundar, c

enajarea si

a este supralimita stufu

e si Istria eme de aprox

uprainalta drpa cum se vlatime de d

modernizarecare travers

reabilitare

ainaltata natfului este cu

ste situat peximativ 150rumul cu ap

vede si in imde 3-4 m in pea acestui eaza parale

trama strad

tural. Dupa u mult sub

e un dig ina00 m drumuproximativ

maginea alatplus fata dedrum se va

el prin habi

210 dala,

cum se inltimea

altat fata ul este la 1 m fata turata pe e situatia a reface itatul de

Studiul comuna

aproxim

sau garpentru alocul unlegaturaimpiedianuale distrusa

dispusefolosite

4000 mestimat evacuar


Fig. C.7. mativ 1 m fa

Pentru a prduri de proa traversa inde drumula intre fermica intrarea care colon

a de paienje

Pe toata lune in zonele e de populat

Pentru situam prin SCI

la 0.0003rea apelor d


Reprezentaata de

roteja habitaotectie pentrilegal zonell actual mo

ma piscicolailegala in

nizeaza terenisul de dru

ngimea drumdepresionar

tia de amfib

C.II.3. SC

atia drumulDelta Duna

31% prin lde pe drum,

a pentru pronta”

area portiun

atul in zoneru a impiedle protejate.odernizat sea si DJ 226

zona de nienurile umumuri care a

mului de 40re care preiieni pentru

CHIMBARI

lui de legatuarii, procenlargirea drutinand cont

oiectul “ Ame

nii de dru

ele foarte sedica iesirea . Deasemene termina siA. Aici est

isipuri cu “ede si nisipau distrus co

000 m sunt iau apele ma tranzita d

I IN DENS

ura spre Cetntul din supumurilor sit de faptul c

enajarea si

um unde s

ensibile se vehiculelor

na aceasta mi se inteapate necesara “Comunitatpoase” caromunitatile

propuse mometeorice, adrumul.

SITATEA P

tatea Histriaprafata habii realizareaca drumul a

reabilitare

e va supr

propune mr de pe caromasura va ta in drumulmontarea p

ti cu salicore in acest m

de salicorn

ontarea a 5 aceste podet

POPULAT

a care traveitatului carea de rigoleactual are in

trama strad

ainalta dru

ontarea de osamentul dtrebui folosl existent cparapetilor pornia si altmoment estnia.

podete DNte fiind foa

IILOR

erseaza aproe va fi piere si santurintre 3 si 4 m

211 dala,

umul cu

parapeti drumului sita si in are face pentru a te specii e partial

600 mm arte usor

oximativ rdut este i pentru

m si va fi


modernizat pana la 5,5 m (latimea drumului asfaltat), la care se adauga inca 1,5 m acostamentele si rigolele drumului, in final acesta va avea o latime totala de 7 m.

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar, va fi neutru deoarece in aproprierea drumurilor respectiv acostamentele acestora nu se regasesc cuiburi ale speciilor de interes comunitar .

Fragmentarea habitatelor ramine aceasi deoarece acest drumur exista si era folosit de aproximativ 50 de ani, el constituind deja bariere de netrecut pentru diferite specii.

Nu se vor identifica schimbari in densitatea populatiilor deoarece lucrarile vor avea loc doar pe drumurile deja existente fara a mai fi nevoie de santiere temporare de antrepriza suplimentare in interiorul habitatelor care ar conduce la diminuarea densitatii speciilor.

C.II.4. SCARA DE TIMP PENTRU INLOCUIREA SPECIILOR/HABITATELOR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Pentru a se putea stabili scara de timp necesara inlocuirir speciilor/habitatelor trebuiesc coroborate rezultatele evaluarilor starii initiale a speciilor si habitatelor naturale afectate de implementarea proiectului, cu cele de monitorizare post copnstructie a drumului modernizat.

Dupa modernizarea acestui drum care va reglementa accesul intr-o zona sensibila si daca se va tine cont de toate masurile propuse prin acest studiu zonele afectate de drumurile adiacente care nu se vor mai folosi se vor renatura in cel mult doia ani.

C.II.5. INDICATORI CHIMICI-CHEIE CARE POT DETERMINA MODIFICARI LEGATE DE RESURSELE DE APA SAU DE ALTE RESURSE NATURALE, CARE POT DETERMINA MODIFICAREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE UNEI ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Avand in vedere ca prin modernizarea drumului spre Cetate nu se vor genera poluanti care sa afecteze factorii de mediu, dimpotriva modernizarea acestui drum de pamant va micsora impactula supra aerului si a habitatelor adiacente cu pulberi sedimentabile, praf care este antrenat de miscarea vehiculelor, nu se impune stabilirea unor indicatori chimici-cheie. Impactul dat de emisiile de noxe provenite de la autovehicule este nesemnificativ, tinant cond de traficul foarte slab existent in zona.

Pentru a demonstra cele spuse privind traficul slab, s-a facut un recensamant de circulatie in una din zilele in care evaluatorii au efectuat monitorizarea necesara in cadrul acestui studiu, recensamant care a durat 4 ore in intervalul 10:00-14:00.

Studiul comuna

sustine

Fig. C.8


Recensamaideea de tra

8. traficul in


antul a fostafic foarte s

nregistrat pe

a pentru pronta”

t facut in clab.

e Drumul D

oiectul “ Ame

comparatie

DJ 226 A pe

enajarea si

cu drumul

sensul dins

reabilitare

existent D

spre DJ 226

trama strad

DJ 226 A p

si Cetatea H

213 dala,

pentru a

Histria

Studiul comuna

Fig. C.9226

Fig. C.9


9 traficul in

9. traficul in


nregistrat pe

nregistrat p

a pentru pronta”

e Drumul D

e drumul ca

oiectul “ Ame

DJ 226 A p

are urmeaza

enajarea si

pe sensul di

a a se moder

reabilitare

inspre Ceta

rniza, pe am

trama strad

atea Histria

mbele sensu

214 dala,

spre DJ

uri


C.II.6. EVALUAREA IMPACTULUI PROPUS

Literatura de specialitate abundă în studii ce tratează problematica efectului pe care il au drumurile asupra faunei/florei. Studiul de faţă se doreşte a fi o abordare sintetică şi practică a principalelor efecte pe care reabilitarea unui drum îl are asupra habitatelor/speciilor adiacente.

Întrucât nu există suficiente studii ştiinţifice care tratează în mod distinct relaţia lucrări de reabilitare drumuri şi efectul acestora asupra florei şi faunei am considerat oportună adaptarea principalelor efecte datorate reabilitării unui drum la metodologia de evaluare a impactului asupra mediului în cazul construcţiei unui drum nou.

După Seiler, A., 2002 principalele efecte negative si pozitive asupra ecosistemelor datorate infrastructurii rutiere şi pot fi clasificate astfel:

1. Pierderea de habitate – construcţia, reabilitarea unui drum şi lucrările din

vecinătatea acostamentului, implică în mod direct pierdere de suprafeţe de teren şi

implicit pierderea de habitate; Modificarea fizica a terenurilor adiacente drumurilor au

effect disturbator si un efect de bariera care contribuie la fragmentarea habitatelor

datorat infrasructurii.

2. Poluare directă şi indirectă - prezenţa drumurilor afectează în mod direct mediul din

punct de vedere fizic, chimic şi în consecinţă, indirect, alterează disponibilitatea

habitatelor pentru numeroase specii de plante şi animale pe o suprafaţă mult mai mare

decât cea efectiv ocupată de drum;

3. Mortalitatea - traficul rutier determină numeroase decese în rândul faunei care

utilizează habitatele din vecinătatea drumul, ori cele care traverseaza drumurile;

4. Efectul de barieră – pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare

drumurile constituie bariere de netrecut care au ca urmare izolarea populaţiilor.

5. Deasemena un astfel de proiect poate avea si efecte positive de genul Efectului de

coridor – acostamentele drumurilor pot totusi sa ofere refugii, habitate noi sau pot

servi drept coridoare pentru circulaţia faunei sălbatice. Aceste efecte benefice ale

infrastructurii sunt o provocare majoră pentru planificatori şi biologi in procesul de

proiectare a unor infrastructure noi. In cazulacestui proiect nu se poate vorvi de

proiectarea unui drum nou atata timp cat ele exista, inclusive drumul de legatura spre

Studiul comuna

asupra

efectul

fi clasif

1.

2.

3.

care a ffolosite

greu demajori interfer


Cetate, care

agricultori.

Fig. C.10.

biodiversita

de margine

Căile pe ca

ficate astfel

Poluare fi

terasamente

proiectului;

Poluare ch

internă, sub

soluţiile fo

speciilor/ha

Efectul ind

pentru spec

Astfel pote

fost declarate pentru săpa

Zgomotul ee măsurat cde poluare.ează în mod


e chiar daca

Reprezent

atii: transfo

, de bariera

are „Poluare

(Jaarsma, e

izică: gene

e şi de zgo

;

himică: gen

bstanţe petr

olosite pen

abitatelor di

direct asup

ciile adiacen

nţialii poluat situl de prarea şanţuri

este un agencomparativ . Păsările pd direct cu c

a pentru pronta”

a este la sta

tarea schem

ormarea si p

si evitare, m

ea directă şi

et al. 2006):

erată de ac

omotul pro

nerată de su

oliere prove

ntru menten

in imediata

pra ecosiste

nte drumulu

atori care protecţie avifilor şi a lucr

nt de disturbcu noxele

par a fi foarcomunicare

oiectul “ Ame

diul de pam

matica al ce

pierderea ha

mortalitatea

indirectă” a

ctivităţile d

odus de tra

ubstanţele e

enite din ac

nanţă pe t

vecinătate;

emelor: alte

ui (efectul d

ot afecta înfaunistică serarilor de te

bare care seşi praful, arte sensibileea intrespec

enajarea si

mant, acesta

elor 5 efect

abitatelor; d

a datorata tr

acţionează a

de săpare

aficul rutier

emanate de

ccidente rut

timp de ia

erarea biolo

e margine).

n mod directe regăsesc înrasamente –

e disipează acesta este ce la zgomoifică prin in

reabilitare

a este des fo

te ecologice

disturbarea

raficului si e

asupra spec

a şanţurilo

r în zona s

către moto

iere, precum

arnă drumu

ogică a hab

t speciile den zgomotul– constructi

mult în medconsiderat u

otul traficuluntremediul s

trama strad

olosit de loc

e ale infras

datorita po

efectul de co

iilor/habitat

or, a lucrar

strazilor din

oarele cu co

m şi efectul

ului îl au

bitatelor dis

e păsări ţintl produs de ie in general

diu, deşi estunul dintreui, deoarecsunetelor şi

216 dala,

calnici si

structurii

oluarii si

oridor

telor pot

rilor de

n cadrul

ombustie

l pe care

asupra

ponibile

tă pentru utilajele l.

te foarte factorii e acesta în acest


mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and Floppen, 1994).

Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Dacă pe marginea drumului se găsesc habitate rare care lipsesc din restul sitului, densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne constante chiar dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen, 1981, Warner, 1992, Meunier et al. 1999).

În cazul de faţă, calitatea habitatului nu va avea de suferit, proiectul analizat propune modernizarea/reabilitarea unor drumuri deja existente. Prin urmare nu se va modifica nivelul de decibeli generat de traficul rutier, iar impactul asupra speciilor de păsări prioritare va fi minim.

In câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a acestuia, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de măsurare. Limitele maxim admisibile, pe baza cărora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se referă la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. Se estimeaza ca in conditii normale de functionare, pentru lucrarile de modernizare, nivelele de zgomot in zona de lucru vor varia intre 70-100dB.

Pentru situatia drumului de legatura spre Cetatea Histria care traverseaza aproximativ 4000 m prin SCI Delta Dunarii, procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut este estimat la 0.00031% prin largirea drumurilor si realizarea de rigole si santuri pentru evacuarea apelor de pe drum, tinand cont de faptul ca drumul actual are intre 3 si 4 m si va fi modernizat pana la 5,5 m (latimea drumului asfaltat), la care se adauga inca 1,5 m acostamentele si rigolele drumului, in final acesta va avea o latime totala de 7 m.

Impactul prevăzut este nesemnificativ din cauza că investiţia va fi executată pe acostamentul drumului deja existent, în cadrul sitului, repectiv din motiv că activităţile de modernizare/reabilitare sunt reduse în timp şi amploare.

Prin respectarea masurilor de reducere a impactului propuse prin acest studiu, lucrarile de moderizare/reabilitare a tramei stradale din comuna Istria si a drumului de legatura pana la Cetatea Histria nu vor afecta efectivele populationale actuale ale speciilor analizate in Capitolul B si nici habitatul 1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase sau habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition.


In concluzie dezvoltarea proiectului de modernizare/reabilitare a tramei stradale din comuna Istria inclusiv drumul de legatura spre Cetatea Histria va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversităţii în general şi asupra Siturilor Natura 2000


D. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

In vederea protejarii impotriva poluarii aerului, solului, subsolului si a biodiversitatii in cadrul proiectului de modernizare si reabilitare a tramei stradale din comuna Istria, satul Nuntasi si drumul de legatura la Cetate se impun urmatoarele respectarea mai multor masuri de reducere al impactului, asa cum sunt descrise in urmatorul Plan de management al Mediului, plan care va fi preluat de catre constructor si beneficiar pe perioada de constructie si utilizare a acestor drumuri.


Măsuri de reducere a impactului în timpul etapei de constructie

Problema de mediu

Măsuri de reducere a impactului Responsabil

implementare Supraveghere Observaţii

Ape de suprafata, ape subterane, sol

-minimizarea suprafeţei de teren perturbată de lucrările de construcţie; se recomandă utilizarea pe cât posibil a facilităţilor existente: drumuri, pamant din escavatii, gropi de imprumut deja existente si operabile - minimizarea suprafeţei de sol decopertate sau de pe care se înlătură vegetaţia; -solul rezultat de la decopertarea terenului va fi depozitat controlat pe amplasament şi va fi utilizat după finalizarea construcţiei pentru recopertare, pe cât posibil în aceleaşi locaţii de unde provine; - refacerea solurilor perturbate temporar imediat după finalizarea lucrărilor; - Prevenirea scurgerilor accidentale de combustibili. Alimentarea cu carburant se va face pe platforme special amenajate. - Interzicerea spalarii utilajelor de-a lungul lacurilor si in arealele sensibile SCI, SPA si RBDD -utilizarea exclusivă a drumurilor special construite pentru a rezista la greutatea şi volumul transportului. Drumurile neamenajate special vor fi utiliazte doar în caz de urgenţă;

Constructor/ Beneficiar investiţii

Beneficiar investiţii

Planul de management al mediului

Zgomot din activitatea de construncţii-

montaj

-restricţii referitoare la orele de lucru pe perioada zilei sau a anului astfel încât impactul zgomotului să fie cât mai mic; Constructor


Planul de management al proiectului

-utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru echipamente şi izolare fonică acolo unde este posibil; Constructor



- temporizarea traficului vehiculelor grele pe drumurile publice doar în orele neaglomerate, pentru a nu se crea ambuteiaje şi pentru a minimiza impactul asupra comunităţii locale.

Constructor Beneficiar investiţii

Planul de management al transporturilor

- atunci când este fezabil, activităţile generatoare de zgomot vor fi planificate să se desfăşoare în acelaşi timp; Constructor



Pulberi (Praf)

- excavaţii supravegheate; -acoperirea materialelor de construcţie şi a depozitelor de pământ şi pietriş dacă acestea sunt surse de emisii în


-Planul de management al mediului


atmosferă; -acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură cu prelate şi/sau instalarea de structuri de tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a formarea unei cruste care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;


- Planul de management al transporturilor


-menţinerea solului, pietrişului, materialului de umplutură umede în timpul încărcării/descărcării şi trasportului; -instruirea muncitorilor în vederea manipulării materialelor şi a molozului în timpul construcţiei pentru a reduce emisiile fugitive; -încărcarea materialelor în camioane se va face astfel încât să se minimizeze pierderile(scurgerile de material) între depozit şi camion;

Constructor


- Planul de management al transporturilor

-asigurarea protecţiei resurselor ecologice importante prin implementarea de zone de protecţie în scopul evitării perturbării neintenţionate;

Constructor/ Supervizor de

mediu



Floră şi faună

- identificarea speciilor protejate şi strict protejate, endemice, incluse in lista rosie naţionala si in convenţii internaţionale (inclusiv cele de la Berna, Bonn şi cea privind biodiversitatea); -strămutarea speciilor protejate acestora în arealul rezervaţiei în care se regăsesc condiţii identice de sol; - Supravegherea zonei şi asigurarea identificării şi protejării speciilor de animale importante

Constructor



-refacerea vegetaţiei in zona de impact -întocmirea şi implementarea unui plan de control al plantelor invazive care pot să apară pe terenurile afectate de activităţile de construcţie; -evitarea răspândirii plantelor invazive, non-native prin menţinerea vehiculelor şi echipamentelor curate şi utilizarea pentru refacerea terenurilor doar a materialor de provenienţă cunoscută;




- instruirea muncitorilor cu privire la prezenţa resurselor importante din zonă şi la importanţa protecţiei acestora; -instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau perturbării vieţii sălbatice, în special în cursul sezonului de reproducere; -adoptarea de măsuri care reduc atractivitatea sitului pentru păsări răpitoare, încă din faza de proiectare; - montarea de parapeti sau garduri in zonele sensibile ale drumului pentru a impiedica acccesul necontrolat al localnicilor in zonele cu habitate protejate - montarea de panouri informative pentru limitarea vitezei in zona RBDD




Gestionarea materialului excavat

- întocmirea şi implementarea unui plan de management al apei pluviale care să asigure conformarea cu reglementările în vigoare şi prin care să se prevină migrarea în afara sitului a apelor pluviale contaminate sau eroziunea solului; -nu vor fi distruse/ alterate sistemele de drenaj existente (în special cele naturale), mai ales în zonele sensibile cum ar fi solurile erodabile sau pantele abrupte;


-Planul de management al proiectului

-monitorizarea adecvată a activităţii de construcţie pentru a elimina posibilitatea de contaminare a acviferului; Constructor



-Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor -Evacuarea excavaţiilor în exces, după examinarea corespunzătoare, la depozite de deşeuri inerte;



Sănătatea populaţiei şi a personalului

-managementul tehnic şi al resurselor corect executat.


-Plan de management SSM

Mediu ambiant -monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului Constructor



Peisaj

-ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii- montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;




Deşeuri si substante periculoase

- întocmirea unei liste exhaustive de materiale periculoase ce vor fi utilizate, stocate, transportate sau depozitate în timpul activităţilor de construcţie;



Plan de management al substanţelor periculoase

- depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi autorizate în acest sens; -depozitele temporare de substanţe periculoase- deşeurile periculoase, comustibili sau alte substanţe



- Plan de management al deşeurilor

-întocmirea unui plan de intervenţie şi prevenire a scurgerilor pentru locaţiile de depozitare a deşeurilor periculoase -în cazul unor scurgeri accidentale de sustanţe periculoase sau deşeuri periculoase, cazul va fi investigat, documentat, se vor lua măsuri de corecţie a cauzei şi vor fi analizate efectele asupra sănătăţii şi siguranţei populaţie şi asupra biodiversităţii;



- Proceduri poluări accidentale

Măsuri de reducere a impactului în timpul etapei de operare

Problema de mediu

Măsuri de reducere a impactului Responsabil

implementare Supraveghere Observaţii

Impact vizual -Păstrarea drumului în stare tehnică bună Proiectant Beneficiar investiţii

Floră şi faună

-Refacerea vegetaţie in zona de impact. Beneficiar investiţii Autoritatea competentă


-protejarea faunei şi avifaunei întâlnită local Autoritate cu atribuţii în acest sens

Autoritatea competentă -Planul de management al

mediului

Deşeuri -Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor de către firme autorizate

Beneficiar investiţii Autoritatea competentă

-Plan de management al deşeurilor

Mediu ambiant

-monitorizarea factorilor de mediu posibil a fi afectaţi

Beneficiar investiţii/ Autoritatea competentă

Autoritatea competentă -Plan de monitorizare a

factorilor de mediu


Modernizarea tramei stradale din interiorul localitatilor Istria si Nuntasi nu afecteaza

habitate naturale, insa pentru modernizarea drumului spre Cetate este nevoie sa se tina cont de urmatoarele masuri de reducere a impactului; astfel, pentru impactul direct pe termen scurt se recomandă ca activităţile de amenajare şi construcţie a drumului spre cetatea Histria să se efectueze într-un mod controlat şi planificat ţinând cont de următoarele aspecte:

1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de vedere, lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor netrebuind să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcţie, se recomandă ca

lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: acestea nu se vor depozita in arealul Rezervatiei

sau a siturilor Natura 2000 ci se vor desemna şi amenaja locuri dedicate in afara arealelor sensibile, pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale de acţiune în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

4. calitatea lucrărilor: lucrările de reabilitare a drumului spre Cetate trebuie să fie de o

calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaţii sau intervenţii neplanificate care pot avea un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;

5. planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat

un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;

Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate acivitatile care se vor derula pe perioada constructiei să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul QHSE elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de transporturi pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate, iar viteza de deplasare a acestora să fie cât mai redusă, astfel încât să genereze un minim de pulberi şi să aibă un deranj cât mai mic asupra biodiversităţii locale.

De asemenea, la faza de excavare a pamantului si a lucrarilor de terasamente, care au loc in habitate naturale sau pasuni (fie acestea si degradate), sa se aiba in vedere ca pamantul decopertat sa nu fie depozitat pe habitatul natural/ pasune, ci sa fie transportat imediat intr-o


zona special amenajata de depozitare a pamantului si a altor materiale, din cadrul organizarii de santier, pentru a nu mari impactul asupra habitatelor si mai ales a speciilor de mamifere de interes comunitar (ex. Spermophillus citellus), care au galerii in aceste tipuri de habitate.

Se va stropi cu apa pamantul escavat, zonele paltformelor de santier pentru a diminua emisiile de particule in atmosfera;

Pentru a minimiza impactul constructiei drumului spre Cetate asupra habitatelor naturale se propune desemnarea de suprafete de protectie in jurul habitatelor din zona si din apropiere si ingradirea lor temporara prin amplasarea de panouri sau plase care sa ecraneze emisiile de praf si noxe din functionarea utilajelor

De-a lungul drumului se propune stabilizarea si inerbarea taluzurilor cu vegetatie locala, ia la sfarsitul executiei modernizarii drumului se va realiza reconstructia ecologica a tuturor zonelor adiacente afectate si aducerea la caracteristicile initiale.

Pe perioada executiei lucrarilor se va monitoriza derularea acestora in scopul limitarii impactului asupra habitatelor din siturile Natura 2000 si din Rezervatia Biosfera Delta Dunarii; in scopul prevenirii deteriorarii habitatelor floristice si faunistice, a indivizilor diferitelor grupuri de animale, nevertebrate si vertebrate din zonele afectate sau limitrofe.

Măsuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung:

Dupa modernizarea strazilor din cadrul proiectului se va resimti o ameliorare a calitatii factorilor de mediu si sociali, astfel:

- In urma realizarii proiectului se va inregistra o reducerea de accidente prin imbunatatirea conditiilor de trafic, adica descongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie si marirea gradului de siguranta a circulatiei.

- Proiectul va avea un impact pozitiv asupra bunurilor materiale a proprietatilor locatarilor prin modernizarea accesului rutier si prin creearea sistemul de dirijare al apelor meteorice care facea aceste strazi impracticabile in perioadele anotimpurilor ploioase.

- Reabilitarea tramei stradale din comuna Istria si satul Nuntasi nu va afecta ape de suprafata sau subterane decat temporar in perioada lucrarilor, dar prin proiect vor fi luate măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea scurgerilor accidentale care ar putea polua apa subterană.

- se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea publicului asupra importanţei ecologice a obiectivului;

- se vor realiza plantaţii rutiere pentru protecţia solului. Pe perioada de functionare a drumului amenajat spre Cetate nu se va resimti un aport

in impactul asupra biodiversitatii, deoarece traficul nu se va inteti pe acest drum, dimpotriva se va resimti o usoara ameliorare a poluarii existente, prin trasarea clara a drumului de acces si prin micsorarea emisiilor de praf, rezultate mai ales in periaodele de seceta. In urma modernizarii nu va exita o fragmentare a habitatelor, tinand cont de existenta drumului de pamant folosit de localnici de mai bine de 50 de ani.

Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu şi lung

Impactul indirect pe termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi, reprezentate de activităţile de transport. Astfel, se recomandă ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare şi construcţie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul


HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de transporturi pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate, iar viteza de deplasare a acestora să fie cât mai redusă, astfel încât să genereze un minim de pulberi şi să aibă un deranj cât mai mic asupra biodiversităţii locale.

Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activităţilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu, fiind necesară implementarea lor pe toată durata de activitate a drumurilor modernizate.

Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure resursele necesare implementării lor corespunzătoare.

D.1. CALENDARUL IMPLEMENTARII SI MONITORIZARII MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

Persoanele juridice responsabile de implementarea măsurilor de reducere a impactului

sunt beneficiarii.

Tabelul D.2. Calendarul implementarii şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Nr. Crt. Măsura Perioada Responsabil Observaţii

1

Lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu; Perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrarilor nu trebuie sa depaseasca intervalul orar 09.00 – 17.00.

exclus perioada 15 mai – 20 iunie, titulari

Se va evita suprapunereacu perioadelefoarte active din zi pentruspeciile de păsări identificate

2

Se vor amenaja spaţii pentru depozitarea materialelor de construcţi , numai în interiorul organizării de şantier.

pe perioada de construcţie titulari

3

Se va achiziţiona material absorbant pentru înlăturarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol şi apă.

pe perioada de construcţie titulari

4

Deşeurile menajere vor fi depozitate selectiv, într-un spaţiu special amenajat şi vor fi predate societătilor autorizate.

pe perioada de construcţie şi funcţionare titulari

5

Se va evita deplasarea utilajelor grele în afara drumurilor care se vor moderniza, mai ales in zona drumului de legatura cu Cetatea.

în perioada de construcţie titulari


6

Depozitarea materialului excavat se va realiza pe orizonturi pedologice, pentru a se reutiliza în reconstrucţia ecologica a zonei afectata de construcţie.

in perioada de constructie titulari

7

Se vor informa administraţia locala (Primaria Istria) cu privire la identificarea în urma monitorizării a unor specii şi habitate rare pe suprafaţa localităţilor

în timpul procedurii de reglementare titulari


E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

Metodologia de lucru folosită în studiul florei

Inventarierea florei s-a realizat de-a lungul unor transecte, alese astfel încât să străbată

toate strazile din cadrul proiectului şi tipurile de vegetaţie din aceste zone. Determinarea taxonilor şi denumirea lor s-a realizat cu ajutorul unor cărţi sau

determinatoare precum “Flora ilustrată a României” (Ciocârlan, 2000) sau Flora României (Săvulescu et al., 1950-1972)..

Acolo unde a fost cazul, s-a adăugat la caracterizarea taxonului categoria sozologică, în conformitate cu Listele Roşii naţionale (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), Cartea Roşie a plantelor vasculare din România (Dihoru et Negrean, 2009), Lista Roşie IUCN a speciilor periclitate (2008), Legea 49/2011, legislaţia internaţională (Directiva 92/43/EEC, Convenţia de la Berna).

Metodologia de lucru folosită în studiul asociaţiilor vegetale

Sudiul asociaţiilor vegetale din zona de interes s-a realizat prin metoda transectelor, care constă în parcurgerea unor itinerarii care acoperă toate strazile din cadrul proiectului. Transectele urmaresc strazile din interiorul localitatilor dar in principal s-a axat pe drumul de legatura spre Cetate, cel care traverseaza habitate de interes conservativ, şi permit observarea modificărilor pe care vegetaţia le suferă de-a lungul unor gradienţi ai mediului. Parcurgerea transectelor a permis identificarea asociaţiilor vegetale şi realizarea de releveuri la nivelul diferitelor fitocenoze.

Tehnica efectuării releveurilor (a ridicărilor fitocenologice) şi a grupării lor în tabele de asociaţie respectă principiile metodologice ale şcolii central-europene, ţinând cont de recomandările autorilor Borza, Boşcaiu (1965), Doina Ivan (1979) şi Cristea (1991, 1993).

Releveurile au fost realizate în cadrul unor suprafeţe de probă (quadrate), delimitate în porţiunile mai omogene ale fitocenozelor din punct de vedere al fizionomiei, reliefului şi solului. S-a lucrat cu suprafeţe de probă de dimensiuni variabile, între 10-100 m2 în funcţie de tipul vegetaţiei şi de configuraţia terenului. În toate cazurile însă, suprafaţa de probă a fost cel puţin de mărimea ariei minime (10m2).

În releveurile efectuate s-au notat următoarele date: numărul releveului, mărimea suprafeţei de probă (m2), înălţimea medie a vegetaţiei (cm), acoperirea substratului de către vegetaţie (cm) şi data efectuării releveurilor.

Prin gruparea releveurilor din fitocenoze asemănătoare ca structură şi compoziţie floristică, au rezultat tabelele de asociaţie. Descrierea asociaţiilor vegetale a fost realizată pe seama unui număr variabil de releveuri în funcţie de complexitatea vegetaţiei.

Valoarea cantitativă a fiecăreia dintre speciile componente ale fitocenozelor studiate, a fost apreciată prin intermediul indicelui de abundenţă-dominanţă, conform scării Braun-Blanquet (după Borza, Boşcaiu, 1965). Această scară cu şase trepte se prezintă astfel:

+ = indivizi rari cu grad de acoperire foarte mic;

1 = indivizi numeroşi dar cu acoperire mică sau rari dar cu acoperire mare;


2 = indivizi foarte numeroşi sau acoperire de 10-25% din suprafaţa de probă;

3 =acoperire de 25-50% din suprafaţa de probă, numărul indivizilor este indiferent;

4 = acoperire de 50-75% din suprafaţa de probă, numărul indivizilor este indiferent;

5 = acoperire de 75-100% din suprafaţa de probă, număr de indivizi indiferent;

Acoperirea substratului este exprimată în procente şi este expresia gradului de încheiere al vegetaţiei.

Asociaţiile vegetale identificate au fost denumite în conformitate cu prevederile Codului de nomenclatură Fitosociologică (Barkman, Moravec, Rauschert, 1986) şi precizările sintaxonomice din Notions fundamentales de phytosociologie (Géhu, Rivas Martinez, 1981).

Clasificarea asociaţiilor vegetale în unităţi cenotaxonomice de rang superior, s-a făcut după lucrările “Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România” (Sanda, Popescu, Barabaş, 1988), “Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România” (Sanda, Popescu, Stancu, 2001) şi „Dune vegetation of the Bulgarian Black Sea coast” (Tzonev et al., 2005).

Metodologia de lucru folosită în studiul faunei

Pentru speciile de fauna s-a efectuat, dupa caz: a) O evaluare calitativa (inventariere) a speciilor prezente; b) O evaluare cantitativa a populatiilor prezente prin metoda transectelor acive (ex.

pasari) În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei

de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

Studiul asupra faunei a fost efectuat conform următorului tabel, funcţie de perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată: Tabel E.1. Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării pentru pasari si alte grupe de fauna in paralel Categorie faunistica/ activitate ecologica

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

Păsări cuibăritoare Păsări sedentare Păsări de pasaj


Păsări care iernează Amfibieni Reptile Lilieci Mamifere (altele decat liliecii)

Legenda : Perioada optimă Perioada favorabilă

Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă încât să se poată efectua monitorizări

atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor particularităţilor zonei de studiu. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu.

În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.

Pentru studiul faunei si intocmirea listei de specii din zona acestui proiect au fot realizate observatii pe toata lungimea viitoarelor trasee, concomitent cu studii pe toata zona Istria-Nuntasi-cetatea Histria, monitorizari care au inceput inca din anul 2010.


F. MONITORIZARE

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se

propune ca o persoana desemnata de antreprenorul general sa efectueze o monitorizare

periodica a performantelor activitatii cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea

cu normele impuse prin legislatia actuala.

Monitorizarea factorilor de mediu se va face atat in perioada de executie cat si in

perioada de functionare (operare).

In perioada de constructie se prevede monitorizarea periodica, in functie de gradul de

avansare al lucrarilor executate, in aceasta perioada monitorizarea desfasurandu-se asftel:

Etapa initiala, de stabilire a calitatii actuale a factorilor de mediu care vor fi

monitorizati, respectiv:

- Solul prin prelevarea unei probe de pe traseul drumului modernizat spre Cetate.

Se vor examina metalele grele si produsele petroliere, ca poluanti specifici

activitatii de transport rutier.

- Aerul prin prelevare de probe de pe traseul strazilor din cadrul proiectului, in

dreptul localitatilor Istria si Nuntasi, precum si in dreptul Cetatii Histria. Se vor

examina urmatorii parametrii: SOx, NOx, amoniacul, pulberile totale in suspensie

si pulberile sedimentabile.

- Zgomotul va fi masurat in dreptul localitatilor Istria si Nuntasi, precum si in

dreptul Cetatii Histria

- Apa subterana si de suprafata din lacurile Istria si Sinoe care marginesc drumul

de legatura spre Cetate si din fantanile locuintelor apropiate de drumurile care

urmeaza a se moderniza/reabilita.

- Se vor examina indicatorii chimici generali, inclusiv metalele grele si substantele

extractibile.

In perioada de constructie se monitorizeaza factorii de mediu: sol, apa, zgomot si

vibratii prin masuratori in teren, prelevare de probe si analize efectuate in urmatoarele

puncte:

- fiecare strada din cadrul proiectului, inclusiv drumul de legatura catre Cetate

- organizarea de santier


Planul de monitorizare a biodiversităţii in faza de construcţie / montaj/operare

Avand in vedere faptul ca unul din strazile care se modernizeaza/reabiliteaza din

cadrul proiectului traverseaza pe o lungime de aproximativ 4000 m Situri Natura 2000 si

Rezervatia Biosfera Delta Dunarii – zona tampon trebuie monitorizata foarte strict activitatea

de constructie acestuia, modul in care se vor gestiona materiile prime utilizate, deseurile

rezultate, astfel incat efectul asupra biodiversitatii siturilor Natura 2000 si a RBDD si asupra

locuitorilor din zona sa fie cat mai redus.

Spre deosebire de alte proiecte, monitorizarea mediului este mai importanta in faza de

realizare a investitiei si nu in faza de functionare avand in vedere potentialul impact asupra

diferitelor componente ale mediului (apa, aer, vegetatie, fauna etc).

Pe perioada de realizare a investitiei se vor efectua determinari calitative si cantitative

a factorilor de mediu si se va verifica modul in care s-a aplicat proiectul, conform

specificatiilor prevazute si aprobate in actele de reglementare emise de institutiile in cauza,

iar pe de alta parte se va verifica eficienta masurilor de minimizare in atingerea scopului

urmarit. Astfel de verificari implica inspectii fizice (amplasarea infrastructurii, materiale de

constructii, depozitarea deseurilor) sau masuratori (asupra emisiilor si imisiilor), folosind

aparatura specifica si metode profesionale de prelucrare si interpretare, gradul de afectare a

vegetatiei si a habitatelor pe care le traverseaza drumul spre Cetate, starea habitatelor

speciilor avifaunistice prezente in zona, bioritmul faunei din Rezervatie.

Pe perioada de functionare a strazilor din cadrul proiectului se va monitoriza calitatea

factorilor de mediu prin determinari anuale a nivelului de zgomot produs de autovehiculele

care tranziteaza zona, calitatea apelor pluviale rezultate de pe trama stradala, starea

habitatelor si faunei din zona drumului de legatura spre Cetate. De asemenea se va monitoriza

gradul de refacere a vegetatiei afectata de organizarea de santier, si de zonele adiacente

afectate temporar de modernizarea/reabilitarea drumului spre Cetate

202 Evaluare Adecvata – Proiect. Amenajare și reabilitare trama stradală, comuna Istria-județul Constanța

CONCLUZII

Consecinţa nivelului scăzut si a slabei calităţi a infrastructurii teritoriuiui.a echipării si dotării localitatilor in cea mai mare parte a judeţului, valorificarea potenţialului economic, turistic-cultural, etnografic se afla mult sub posibilităţile reale ale acestui teritoriu.

In acest sens dezvoltarea localităţilor componente ale comunei Istria precum si diversificarea activităţilor economice, devoltarea agroturismuiui, preluarea si comercializarea produselor agricole, investiţiile in exploatatiile agricole sunt afectate de lipsa unei infrastructuri rutiere minim funcţionala care sa asigure legaturi cu drumurile naţionale si comunale (DJ226,DJ226A,DC78) si in continuare cu restul teritoriului, in punctele de interes economic si social.

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Constanta, comuna Istria este menţionata ca localitate rurala cu funcţiuni mixte, agricole si de transport. Din punct de vedere turistic, comuna Istria este binecuvântata cu un trecut istoric unic in România.

Din păcate, însă, în ultimul timp, această parte a turismului constănţean a fost dată uitării. Românii şi străinii veneau la Constanţa doar pentru a face plajă şi baie în Marea Neagră. Acum insa a crescut numărui vizitatorilor care au trecut pragul muzeelor şi vechilor cetăţi.

Reţeaua de drumuri naţionale si comunale [DJ226,DJ226A,DC78) ce tranzitează localitatea Istria este parte integrata in Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Constanta(PATJ) si rezolva la nivelul cerinţelor actuale si de perspectiva legaturi directe si prin intermediul altor cai rutiere cu toate localităţile judeţului si restul teritoriului.

Lucrările de amenajare constau intr-o impietruire realizata cu un sistem rutier minim funcţional, protejat prin îmbrăcăminte asfaltica, si au in vedere si rezolvarea scurgerii si evacuării apelor pluviale, cu descărcarea lor in zone depresionare.

In perioada anotimpurilor ploioase, drumurile devin impracticabile circulaţiei rutiere, ca urmare degradărilor existente pe carosabilul drumurilor ce fac obiectul prezentului proiect. Se constata deasemenea o lipsa totala de amenajare in profil longitudinal ceea ce creează in anumite zone stagnări importante de ape meteorice (fagase,siroiri,etc.) ce pot afecta proprietăţile locatarilor.

Drumurile ce se intersectează cu drumurile asfaltate nu au un sistem de dirijare a apelor meteorice ceea ce creează depuneri de pamant pe carosabilul drumurilor judeţene si comunale, in special in anotimpul ploios perturbând fluenta traficului prin creearea de porţiuni de mâzga. Deasemenea străzile cu imbracaminte asflaltica ce fac obiectul prezentului proiect precum si cele cu zestre de piatra sunt in stare avansate de degradare .prezentând, gropi, fagase si faiantari ceea ce face impracticabila circulatia pe aceste străzi.

Configuraţia topografica a terenului nu permite dirijarea si evacuarea eficienta a apelor meteorice de pe amplasament, ceea ce creaza zone de băltiri ale apelor meteorice, neexistand posibilitatea evacuării acestora de pe amplasament


Asigurarea circulaţiei rutiere pe tot parcursul anului in vederea deservirii principalelor obiective, impune necesitatea amenajării unor cai de acces al căror traseu se suprapune pe drumurile existente ale localităţii.

Conform analizelor efectuate in rândul populaţiei localităţii Istria , s-a constatat ca situaţia străzilor deteriorate are implicaţii la nivelul întregii circulaţii de autovehicule, pe diferite nivele interdependente: • La nivelul factorului uman afectează siguranţa populaţiei, mobilitatea acesteia, confortul acesteia, costurile de diferite tipuri (energetice prin carburanţi si emisie de noxe, de timp, de intretinere, toate acestea reprezentând in final costuri băneşti); • La nivelul factorului economic afectează transportul de mărfuri (cu toate consecinţele implicate) si turismul (cu toate consecinţele implicate).

In localitatea Istria, creşterea numărului de autovehicule, a sarcinii pe osie, consumă anual fonduri importante pentru lucrări de întreţinere si reparaţie precum si a lucrărilor de semnalizare rutieră.

In urma EXPERTIZEI TEHNICE, a străzilor care vor fi reabilitate si modernizate prin proiect a rezultat ca acestea se afla intr-o stare tehnica rea.

Datorită condiţiilor grele de trafic, mijloacele de transport care tranzitează sau

deservesc zona sunt deteriorate, producându-se astfel cheltuieli inutile şi risipă de combustibil

Şanse reduse de atragere a investiţiilor in zona, influenţate si de dificultăţile de circulaţie in interiorul localiatii.

Ca o concluzie a ceea ce am prezentat anterior, se poate spune ca, creşterea deteriorării străzilor (carosabil, marcaje, semnalizare) cu toate implicaţiile care apar, este direct proporţionala cu reducerea şanselor de atragere a investiilor in zona.

Conform analizei SWOT a Regiunii Sud - Est, o oportunitate a acestei regiuni este: creşterea cererii de servicii destinate persoanelor si firmelor si creşterea numărului de investiţii care pot determina o creştere a competitivitatii prin transfer tehnologic si inovare; existenta unui potenţial productiv ridicat in agricultura si piscicultura - locul II la nivel naţional ca suprafaţa agricola si cel mai important potenţial piscicol la nivel naţional; transferul traficului de mărfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferata, maritim/fluvial si aerian; atragerii turiştilor si investitorilor starini prin imbunatatirea imaginii localităţilor rurale. Amenajarea si modernizarea de străzi in comuna Istria va contribui la imbunatatirea imaginii acestei localităţi si implicit, la atragerea turiştilor si investitorilor.

Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu. Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîmpădurite, zone care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate.

Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de


ameliorare a terenurilor afectate. La execuţia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.

Beneficiarii lucrărilor de investiţii, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor.

Drumurile, prin lucrările de exploatare şi întreţinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, întreruperea căilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu altă destinaţie productivă. Pe durata exploatării şi întreţinerii drumurilor se vor respecta măsurile de protecţie a mediului în conformitate cu legislaţia în vigoare:

- se vor menţine în bună stare de funcţionare amenajările antipoluante şi de protecţie a mediului;

- se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea publicului asupra importanţei ecologice a obiectivului;

- se vor realiza plantaţii rutiere pentru protecţia solului.

Finalizarea proiectului, amplasat in zona tampon a RBDD, va avea un efect benefic asupra protejarii habitatului natural din cadrul Rezervatiei si a ROSCI0065 prin inlaturarea circulatiei directe prin sit cu toate efectele favorabile pe care le antreneaza privind

managementul conservarii ariei protejate.

Reabilitarea drumului de legatura catre Cetate dureaza o perioada limitata, aproximativ 9 luni, dupa care durata de utilizare este de cel putin 50 de ani.

Drumul reabilitat este amplasat intr-o zona cu vegetatie minima. Terenul afectat de pe laturile drumului existent va fi compensat cu suprafata de teren care se va reface datorita accesului controlat din sat pana la Cetate, care va reglementa accesul prin zonele unde a fost identificat habitatul 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase.

Concluzia generală care se desprinde din prezenta analiză este aceea nu se aduc neajunsuri habitatelor si speciilor de interes comunitar prezentate in cadrul studiului de Evaluare Adecvata, suprafata afectata de reabilitarea si modernizarea drumurilor din cadrul proiectului fiind nesemnificativa in raport cu suprafata protejata si cu situatia actuala.


Lista bibliografica selectiva utilizată la elaborarea raportului

1. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

2. BOTNARIUC N., TATOLE V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România.

260 p, Muzeul Nat. de Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucuresti.

3. BRUNO BRUDERER, SHAI BLITZBLAU & DIETER PETER. Migration and flight behaviour of Honey buzzards Pernis apivorus in southern Israel observed by radar, Swiss Ornthological Institute and Israel Wader Reaseaech Gropup, Carmel Field Coast Study Center.

4. CARACOTA, Dumitrache (Prof.univ.dr.), CARACOTA, Constantin Razvan

(Ec.drd.) - Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive

5. CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrata a României. Pterydophyta et Spermatophyta. Bucuresti: Edit. Ceres.

6. Ciocârlan (V.), 1994 – Flora Deltei Dunării. Cormophyta. 115 pagini. Editura Ceres, Bucureşti.

7. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 35-39.

8. CIOCHIA V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Ed. Ştiinţifica,

Bucureşti.

9. COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timisoara: Edit. Balcanic.

10. Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora

României – lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

11. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,

2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.

12. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCă-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ I.A.- „Habitatele din România Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti 2005.


13. GAFTA D., MOUNTFORD O. (coord.), Alexiu V., Anastasiu Paulina, Barbos M., Burescu P.,Coldea G., Drăgulescu C., Fagaraş M., Goia Irina, Groza G., Micu D., Mihăilescu Simona, Moldovan Oana, Nicolin Alma, Niculescu Mariana, Oprea A., Oroian Silvia, Paucă-Comănescu Mihaela, Sârbu I., Şuteu Alexandra 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Cluj-Napoca: Edit. Rosprint ISBN 978-973-751- 697-8. Pp. 101.

14. HOTKER H., (2006) – The impact of repawering of wind farms on birds and bats Michael-Otto-Institut im NABU – Research and Education Centre for Wetlands and Birds Protection, Bergenhusen.

15. Kadereit, Gudrun, Ball, Peter et all., 2007 – A taxonomic nightmare comes true:

phylogeny and biogeography of glassworts (Salicornia L., Chenopodiaceae) publicatia Taxon 56 (4), pp. 1143-1170

16. Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia

Romaniei, I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642.

17. MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BARBOS M., NICOLIN A., NICULESCU M. & OPREA A. 2008. Natura 2000 în România. Habitats Fact Sheets. Bucuresti: Ministry of Environment and Sustainable Development.

18. Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania –

Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

19. Munteanu Dan, Weber Peter, 2005 – REZULTATELE MONITORINGULUI DE

IARNA AL GASTELOR SALBATICE DIN ROMANIA IN PERIOADA 1988-1999, SCRIPTA ORNITOLOGICA ROMANIAE, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca

20. Murariu, Dumitru, Stanciu, Catalin-Razvan, 2009 – Data on the presence of the

species Mesocricetus newtoni (Nehring, 1898) (Mammalia: Muridae: Cricetinae) in Dobrogea (Romania), Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa”, Vol. LII, pp. 363-369, Bucuresti

21. Negrean G., 2001. Lista Roşie a plantelor din România existente în pajişti,

inclusiv endemite şi subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57), in Ghid pentru identificarea şi inventarierea pajiştilor seminaturale din România, Sârbu Anca (ed) & Coldea Gh., Sârbu I., Negrean G., 2001, Ed. “alo Bucureşti!, Bucureşti.

22. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru Gh., Sanda V., Mihăilescu

S., 1994. Lista roşie a plantelor superioare din România, Bucureşti, Studii, Sinteze, Documente de Ecologie, 1: 1-52.


23. Oţel (V.), 2007 – Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. 481 pagini. Editura C.I.T.D.D., Tulcea.

24. PAP. T & FÂNTÂNA C. 2008. Ariile de Importanţa Afivaunistică din România

(Importand Bird Areas in România). Publicaţie comună Societatea Ornitologica Română/BirdLife Romania si Asociatia pentru protectia Pasarilor si Naturii “Grupul Milvus”.

25. PAPAZOGLOU CLAIRIE, KREISER K., WALICZKY Z., BURFIELD I., (2004)

Birds in the European Union: a status assessment. BirdLife International publication supported by the European Commission, the Netherlands Ministry of Agriculture, Nature and Food Quality and BirdLife/Vogelbescherming Nederland.

26. PETRESCU M. 2007. Dobrogea şi Delta Dunării. Conservarea florei şi faunei,

Tulcea.

27. Prodan, I. si Buia, Al., 1966 – Flora mică ilustrată a României, Ediţia a V-a, Ed. Agro-Silvică

28. Săvulescu, Traian et all., 1952 – Flora Republicii Populare Române, Vol. I,

Bucuresti, Ed. Academiei R.P.R. pp. 570-572

29. SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol I, Non- Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York.

30. SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol

II, Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York.

31. Tutin, T. G.; Burges, N.A. et all., 2007 - Flora Europaea, Cambridge University Press, Cambridge, Editia a II-a, tiparul III, Volumul I, pp. 121-123

32. SÜAREZ F., GARZA V., & MORALES M. B., (2002) – Habitat use of two

sibilig species, the short-toed Calandrella Brachydactyla and the Lesser Shorth-Toed C. rufescens Larks, in Mainland Spain, Ardeola 49(2), p. 259 – 272.

33. YOSEF REUVEN, Fornasari L., TRYJANOWSKI P., et al. 2003, Diferential

spring migration of adults and juvenile Levant Sparrowhawks (Accipiter brevipes) through Eilat, Israel, J. Raptor Res., Vol 37 (1), p. 31-36 The Raptor Research Foundation, Inc.

34. ANDREAS SEILER, 2001, Ecological Effects of Roads ; A review; Introductory Research Essay, Department of Conservation Biology

35. PAUL A. KASELOO, 2006. Synthesis of noise effects on wildlife populations. IN: Proceedings of the 2005 International Conference on Ecology and Transportation, Eds. Irwin CL, Garrett P, McDermott KP. Center for Transportation and the Environment, North Carolina State University, Raleigh, NC: pp. 33-35.


36. DAVIDE GENELETTI, 2002, Biodiversity Impact Assessment of roads: an approach based on ecosystem rarity; Department of Civil and Environmental Engineering (DICA), University of Trento, Via Mesiano, 77, 38100 Trento, Italy

37. D. PALOMINO, L.M. Carrascal, 2007 Threshold distances to nearby cities and roads influence the bird community of a mosaic landscape; biological conseravation 140 - pag 100 –109

38. SILVIA ROSA, 2004, Assessing direct and indirect effects of roads: underpass crossing effectiveness and indirect effects on small mammal communities; Utah Cooperative Fish and Wildlife Research Unit Department of Forestry, Range, and Wildlife Science Utah State University, Logan UT

39. Wolff, S.L., Jefferies, R.L., 1987 – Taxonomic status of diploid Salicornia

europaea (s.l.) (Chenopodiaceae) in northeastern North America, Canadian Journal of Botany, 65:(7) pp.1420-1426

40. ***, 1993 – Lege privind constituirea Rezervaţiei Biosferei ”Delta Dunării”. ÎN:

Monitorul Oficial al României, anul V, nr. 283, partea 1, paginile 1 – 5. Bucureşti.

41. ***, 1994 – Hotărârea Guvernului României nr. 248 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82 / 1993 privind constituirea Rezervaţiai Biosferei ”delta Dunării”. ÎN: Monitorul Oficial al României, anul VI, nr. 168. Bucureşti.

42. ***, 2000 – Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din rezervaţia Biosferei

Delta Dunării – România / The Red List of plant and animal species from the Danube Delta Biosphere Reserve – Romania (editor: Vasile Oţel). 132 pagini. Editura ”Fundaţia Aves”, Odorehiu Secuiesc.

43. ***, 2008 – Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei (editori: Petre Gâştescu şi

Romulus Ştiucă). 400 pagini. Editura CD Press, Bucureşti.

44. ***, 2008c – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315. Bucureşti.

45. **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983;

46. ****Convenţia privind conservarea vieţii salbatice şi a habitatelor naturale din

Europa (Berna) ratificată de România prin Legea nr. 13 din 1993.

47. ****Convenţia de la Bonn privind conservarea speciilor sălbatice migratoare de animale salbatice, ratificata de România prin Legea 13 din 1998.

48. ****Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea

habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi flora sălbatică (versiunea 01.01.2007).


49. ****Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30

noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor salbatice (versiunea 26.01.2010).

50. ****LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 - Judeţul Constanţa,

Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (in Romanian)

51. ****Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a

siturilor de importanţa comunitară, ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

52. ****Hotărârea Guvernului României nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de

protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr. 739, paginile 2 – 8. Bucureşti.

53. ****Ordinul ministrului mediului şi dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţa comunitară, ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315. Bucuresti.

54. ****ORDONANŢA DE URGENŢA 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, M.Of.nr.442 din 29 iunie 2007.

55. **** Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

56. EUNIS DATABASE – European topic Centre of Biological Diversity, European

Natura Information System.

Documents

arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/septembrie/13.09...arpmgl.anpm.ro