Revista de pie Experientiala Nr 22

5/12/2018 Revista de pie Experientiala Nr 22

1/41


2/41

COLEGJUL DIRECTOR

.. DIRECTORIolanda Mitrofan

REDACTOR SEFVictor Badea

REDACTOR ADJUNCTPaula Dumitru

PROCESARE COMPUTERIZATASI DESIGN

Ovidiu-Alexandru PopCOPERTA

Catalin AndreiGRAFlCA"

INTERIOR SI COPERT AZeno G O Z Q

MEMBRIl CONSULTANTI DEONOARE Al COLEGIULUI DE

REDACrlEprof.dr Anca MunteanutTimis)

dr.Richard Meyer/Franta)dr. Andre Moreau (Be/gia)

dr. Fancis Macnab (Australia)'pslhoter: Aimme Hoffbeck (Franta)psihoter: Franaiise Burton (Fran/a)

prof.univ.dr.Bernard Chouvier(Univ. Lyonn, Fran/a)

~TlPO GRA FIESITeCH SRL Craiova

lSSN 1453-634X

U' NFUClJS TERAPEunc

-Umbra ca vehicol transgenerational, P Y ( 1 l univ.dr: Iolanda Mitrofan,Psihoterapeut drd. Cristina Denim Stoica _-Cand 0 floare aduce primavara,Psihoterapeut drd, Ana - Maria Dinisoae 1-Dansul - contact psihoterapeutic cu universul interior al prescoiarului,Psiholog Irina Dubalaru pag U6-0 mumie infasata, Cons ..scol. Cristina Popescu ag.:08~ '.

COI'IL, CUI'LU, FA~ILTE ..

-Creativitatea relaiionala din perspectiva psihodrarnatica,Psiholog drd., Dana Constantinescu p,ag.l 0 ',-Adolescentri ~i formarca idenlita( ii de sex-rot,Psiholog drd, Elena Anghe! _

EXPERIENTA COTIIlIANULUI

-Poate fi singuratatea un stil de viara?Asist. univ, eli: Laurentin Mitrofan _-Control si sens, Psiholog Seramis SAS. M D. _-A avea IO CH I tau - reper a l i nt cg ra ri i p si ho -s oc ia !c ,Psiholog, drd. Victor Badea _-Rea.itatile paralclc lncursiuni psihologice in realitatca virtualji ajocurilor pecomputer, Psiholog Seramis SAS. MD. _

MF.TAI'Ol tA I SIMBOL

-Automodelarca rnciaforica, Psiholog Logofetopo! Avramescu Coste!__ pag.24-Incercarea Labirintului, Psiholog A/in Cristinel Cotigd. M.D. pag.26

ATELIER EXPERIENTIAL

-Obiectivele Tcrapeut ice in NLP, Asist. univ. drd. CilliI!in Nedelcea pag.28-Strategii de explorarc ~isuslincre a clientului toxicudepcudcnt,Psihoterapeut Ioana Stancu _-Debut terapeutic, Cons. Diana Deliu _

PAGINA DE INFOI~MATIJ ~I ANUNTURI

-Info lMl'ORTANT-Oferte ~iperspective SPER .

Revista ~tiinlitidi deschisa publicului larg edirata de SPERSocletatea de Psihoterapie ExperienpalA Romani!

sub egidaAsocill liei Psihologilor din Romania ~ia

Colcgiului Censilier ilor ~i Psihorerapcutilnr din ROlnan i aIn colaborare ell

Catedra de Studii Aprofundate in Psihodiagnostic ~iPsihoterapie,Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti iC e ntr ul d e D ez vo lta re P ers on al a, C on si li er e ~iP si ho re ra pi e E xp eri en ti al a a 1

Universi talii din Bucuresti


3/41

Focus TERAPEUT I

Umbra ca vehicultransgenerational

Aparent ceea ce menfine impreuna membrii uneifamilii sunt miturile familiale, ritualurile si regulile, caresetransmit de la 0 generatie 1aalta. Ce este, insa, dincolode aceste mituri, ritualuri ~i reguli? Legaturile complexecareleaga fiecare membru al unei familii de generatia carea precedat-o j~i pun amprenta pe relatiile acestuia cu ceicare fac parte din spatiul sau de viata. Ele se exercita prinmecanisme, in cea mai mare parte, inconstiente dar ~iprinmecanisme constiente, Legaturile intre eopii ~iparintii lorsunt fundamentale. Copiilor le sunt transrnise problemeleramase nerezolvate in inconstientul parintilor ~i al inain-tasilor lor. Partea de umbra a inconstientului familialdevine mana destinului in viata urmasilor unei familii,La un moment dat, imi descopar niste temeri irationale,care nu se origineaza in nici un fel in trecutul meu, Darede ce mi-am ales meseria pe care mi-am ales-a? De cemi-am ales un anumit partener? Printr-o analiza a proprieigenogra rne ve ti descoperi ca nu v-ati ales intampHitor pro-pria rneserie, iar temerile pe care Ieaveti nu sunt straine detrecutul inaintasilor vostri. "Fantomele" care se transmit,din generatie In generatie, odata cu umbra familiala, nutrebuie impodobite cu 0 aura mistica, "Fantoma", concept-cheie In psihogenealogie, este un continut psihicinconstient "mostenit" de la inainta~i. Acest continut psi-hie nu tine de istoria personala a individului, ci tine deistoria sa familiala, Sabine Hargous intr-un text despresamanii din Anzi menticneaza credinta lor cit "boala per-sonificata trebuie infruntata precum un dusrnan In carne ~icase. Ea este adesea identificata eu un batran al comu-nitatii. II Aceasta credinta se coreleaza cu rnodul in careeste descrisa "fantoma" in abordarea transgenerationala.De multe art, boala unei persoane poate fi legata de

Prof. univ, dr , Io1anda MitrofanPsihoterapeut drd, Cristina. Denisa Stoica

loialitatea fata de un maintas, jar cazurile descrise de AnneAncelin Schutzenberger sunt relevante,Umbra fami1iala contine toate fricile, temerile, slabi-ciunile ~isecretele legate de acestea, dar contine ~isolutia,Prin analiza genogramei din perspectiva TerapieiUnificarii , am observat ca fiecare familie are una sau maimulte teme care se mentin transgenerational. Unul dintrescopurile acestei analize ar fi identificarea patteruurflorrepetitive ~i a scenar.ii1or de viata specifice unei familiiprecum ~i identificarea temei careia i se subordoneazaacestea. Temele care caracterizeaza 0 familie la unmoment dat, sunt corelate cu miturile ~i ritualurile fami-liale care au prezervat familia. Inriidi'icinare vs,dezrad acin are, puterevs. slabicfuue, sunt terne tipicecare se transmit transgenerational, d e fiecare data tntr-una1t plan, prin patternuri repetitive sau expresie simbolicasomatica, De exemplu, in familia lui N. una dintre temeleprincipale este ioriidiicinarevs. dezriidacina.re. Unuldintre strabunicii ei pleaca in America pentru a seimbogati, cu intentia de a se intoarce in tara ~i a-si ridica 0casu (nevoia de inradaeinare), Acest strabunie se intearcein tara, insa banii se cheltuie, rara ca el sa reuseasca sa. seaseze, Calatoria Lu i i~i pierde sensul, I n g en era ti a u rma-toare apare un bunic care lntr-o noapte rataceste drumul.Calul care ducea caruta in care se afla acest bunic s-ainvartit toata noaptea in cere, Ceea ce au primit generatiileurmatoare din aceasta intamplare a fast ca.in, urma acesteiexperiente, bunicul si-a pierdut mintile (si-a pierdut sen-sui). Acest bunk reia, de fapt, "miscarea" inaintasului sau,mergand lara sens, invartindu-se in cere. Mai tarziu, inunnatoarea generatie tatalui lui N. j se amputeaza unpicior (piciorul drept). Dupa cum se observa tern aiorlidacinare vs, dezrad.acinare, specifics aeestei farniliise reia din generatie in generatie, dar 1aniveluri diferite, Inultima. generatie sunt afectate picioarele, care sunt stans

1


4/41

Q

o c ulegate de tema inradacinarii. "Orice boala este semnifica-tiva. Cea a piciorului dezvaluie un start gresit pe caleacresterii, "(Anick de SouzeneUe, pag 100, 1999)o alta terna des lriW.Lnitain analizele pe care le-arnfacut este sliibiciune vs, putere, Asumarea sau ne-asumarea puterii Intr-o farnilie, neacceptarea slabiciuniisau abuzul de putere reprezinta subteme ale acesteia.Transmisia umbrei In raport cu aceasta tema este foarte

evidenta, De cele rnai multe ori, copiii preiau umbraparintilor lor dandu-le sansa sa se mai confiunte 0 data euumbra familiei. S. are 0 dificultate In a-si asuma un anu-mit statut, in urma analizei genogramei sale reiese ca infamilia lui, posedarea puterii a constituit 0 problema deviata si de moarte, S i pe linie materna si pe linie paternadetinerea averii a fost i'nsotita de crima ~i violenta. Ceanume is-a transmis lui prin umbra familiala? A aveaputere, a detine avere poate lnsernna moartea.o problema des corelata cu tema sliibiciune vs putereeste dependents de substanta, Familia lui F. este 0 farniliein care mitul familiei ideale functioneaza foarte bine. Con-form principiului polaritatii puterea asociata unui astfel demit este insotita de slabiciune, Familia tatalui nu a accep-tat-o niciodata pe mama lui F. , considerand-o "nedemna''pentru acesta familie, Tata} rupe legaturile cu familia sa .idevine alcoolic. Intr-o astfel de familie partea de slabi-ciune este conceputa in partea de secret a familiei, inpartea de umbra. Este yorba de ceva care nu trebuie sa iasala iveala fiindca in acest mod ar fi amenintata existentafamiliei. Se inmmpll'i.,InSa, ca acest secret sa se manifestein viata familiei. 0 toxicodependenta, 0 boala, un acci-dent. Evitarea confruntarii cu umbra familiala duce lainstalarea repetitiei, Un exemplu de astfel de repetitie sepoate intalni in cazul lui E. care este toxicodependent.Tatal ~imama lui sunt "parinti model" asa cum au fost"copii model" ~i "elevi model". Tatal a avut in tinerete unepisod de toxicomanie. Era dependent de tutun sifaceaabuz de alcool, Era perioada In care ar fi putut iesi dinrolul "copil cuminte" corelat cu scenariul familial "Nu este

smomentul sa cresti 1 . " . (vezi "Relatii-ca?cana 'ill familiatoxicomanului'', Ed. SPER, 2002) Strategia lui de a facefata acelui episod necator de toxicornanie a fost aceea dereveni in rolul de "copil cuminte", Acest moment a coin-cis ~icu 0 blocare a cresterii firesti. P a m 1 8 varsta de 40de ani tatal lui E. nu a reusit sa-si asume rolul de tala ~j desot In mod adecvat. Mai rnult, si-a dezvoltat 0 strategie dea evita asumarea acestor roluri care consta illcrize de astmbronsic. Fiul sau adolescent devine toxicoman dandu-i,Inca 0 data, sansa de a-si asurna rolul de adult. Asadar,printr-un comportarnent repetitiv, fiul U pune in situatiasa-~i asume rolul de adult l,>ide tata, n pune in situatia s arepare.Startul gresit pe calea cresterii despre care vorbeaAnnick de Souzenelle se poate transmite peste generatii.in acest mod, umbra devine vehicol transgenerational ~iceea ce duce cu ea se poate manifesta, dupa cum am rn aisugerat, prin comportamente repetitive sau boli somatice.Acestea sunt, intotdeauna, subordonate unei teme carecorespunde sensului existential al unei familii ~icare poatefi idenrificata prin analiza genogramei din perspectivaTerapiei Unificarii.

BlBLIOGRAFTEHargous, Sabine -Les appeleurs d'ames, Albin Michel, Paris,1985Neuburger,Robert-Le mythe familial, ESF, Paris, 1989Schutzenberger, Ancelin, Anne-Aie, mes aieux I, La Meridi-enne, Desclee deBrouwer, Paris, 1993Souzcnelle, Annick - Simbolismul corpului uman, Ed. AmI lT-cord, Bucuresti, 1999Tisseron, Serge-No~' secrets defamllle, Ramsay, Paris, 1999


5/41

e~-o! :

i.

T AR p u Tc c A N D 0 JFJLO ARB ADUCCJB PRIMA. V AJEtA- studiu de caz -

Se intampla uneori, drag coleg intr-ale psihoterapiei,sa primesti in cabinet un client nou, ~i efectuand anam-neza, sa te intrebi "oare de cat timp are nevoie aceasta per-soanii pentru a-si depa~i problema I problernele?", eelputin a~a m-am lntrebat eu tn timp ce 0 ascultam de d-na.D .. 49 de ani, in timp ce en irni povestea despre starile eidepresive, de altfel diagnasticate ea stare ~ide un psihia-tru ce-i daduse ~i tratament medieamentos. Fusese dia-gnosticata cu nevroza anxios - depresiva in anul 1996,urrnase tratamentul un an de zile ~i,cand doctorul i-a sus-pendat, a purut renunja la Mianserin, dar nu ~i la Anxilan.Deci, din 1997, ramasese dependenta de acest medica-ment, iar starile ei emotionale ~i somatice nu evoluaseraprea mult in sens pozitiv, 0 anumita ameliorate a starii desanatate fizica s-a produs In 1999, cand a suportar 0 his-terectomie totala, dar psihic era la fel de "leguma" ca ~iinainte de diagnosticarea nevrozei.

D-na. D. avea 0 mina trista, un ten cenusiu, 0 privirede "caine batut", care imp!ora mila, vorbea cu 0 oarecaredificultate (ritm sacadat ~i dificultati de concentrare siexprimare); 0 postura cazuta ~j lipsita de tonus; mimicaredusa, de tip plangare]. Am continuat anamneza, convin-sa fiind ca 0 VOl vedea pe aceasta clienta rnult timp deacum incolo.Provenea "dintr-o farnilie de tlirani saraci dinOltenia", fiind cea rnai mica d.intre cei doi copii; au fastcrescuti de bunica, mama fiind surda din nastere, "Mese-riaei" acolo "era de a invala bine'', ceea ce ~ifacuse,Liceull-a racut la Bucuresti, unde a stat pe la rude, mutan-du-se de la una la alta pentru ca nicaieri "nu era bine'',Aceasta a fost 0 perioada foarte dificila din viata ei,pIangea ~isuferea mult, aruncandu-se in Inva~atur l1pentrua avea bursa sa-~i cumpere manuale. Am investigat trecu-tul ei marital: cele doua casatorii, dificultatile din actualafamilie - cu sotul, Cll soacra (mai ales), cu fiul (14 ani),serviciile pe care Ie-a schimbat ~ice satisfactii I insatis-factii a incercat in fiecare, mai ales la ultimul (secretaradirectorului unui spital din Bucuresti), inainte de a renuntala munca,

Persoana foarte scciabila, a renuntat treptat Ia toaterelatiile de prietenie pe care Ie avusese din adolescenta inclipa in care a intrat in familia D. - genu! de familie unde

Psih, drd. Ana - Maria Diniscae

"nu se chefuia"; treptat - treptat, a renuntat 1atot ceea ce 0definea doar -doar va fi acceptata in noua familie -recunostea eil a suferit foarte rnult, rnai ales pentru c a erarejectata de soacra ("motivul" rejectiei: casatoria ante-rioara + divortul =femeie usoara). Acceptarea a venit doarcdata ell aparipa copilului, fiindca era.baiat, dupa 9 ani dela casatorie. Initial ea a rejectat copilul, pe care IlU ~i-ldorea, dar l-a pastrat fiind amenintata de sol ca 0 . vadenunta la Militie daca va tneerca sa-l avorteze, apoi aintrat in relatie de fuziune cu baiatul, fuziune cafe se re-simjea chiar ~ifn rnomenrul primei consultatii (foloseacelebrul plural fuzional "noi" atunci cand vorbea despreactiunile baiatului). Sotul se simtea exolus- ~ise arunca inmunca, fiind un adevsrat workaholic, era foarte gelos, aca-parant ~idur, critic eu baiatul.

S-a conturat astfel profilul unei persoane hipersensi-bile, cu 0 marcata tendinta la somatizare (mecanism defen-siv ce debutase spectaculos in adolescenta, cand lunar tre-buia chemata salvarea pentru a-i face injectii ca s a iseopreasca vomismentele continue ce aveau lac eu ocaziafiecarei menstre), cu.nevoi afective puternice. Rana prin-cipala s-a dovedit a fi insecurizarea, a puternica nevoie deapartenenta, pentru satisfacereacareia era dispusa sii to-lereze multe tipuri de abuz, inclusiv sa se auto-abuzeze,ignorandu-si ~ireprimandu-si propriile nevoi, dorinte silnclinatii. Obiectivul initial al terapiei a fast tratarea depre-siei ~ia dependentei medicarnentoase - cu mijloace strictpsihologice.. * A doua ~edintii a debutat sub auspicii optirniste,d-na. D. afisand 0mina evidentluminoasa, un tonus mairidicat ~i declarand cii de la ~edinta trecuta a capatat malmulta energie, Miscarile erau mal rapide, de asemeneag1'mdirea mult mai fluenta, ii era si teama sa-~i declarestarea de bine, din superstitie - sa nu fie prea devreme, Aavut initiative - s a Iasa din casal! cu. sotul ~icopilul, samearga la rnanichiura ~i pedichiura, cu cbefll, nu dinobligatie, Am primit cu placere relatarea ei, dar cu rezerva- lmi imaginam caeste genul de efect Placebo al terapiei,acea remisie speetaculoasa a simptomului care are 0durata efemera, pana la prima conrrarietate ce atingeclien-tul in rana sa centrals.

I

3


6/41

4

o c uAcest lucru se ~iintamplase In siiptamana scursa, dar

efeetul de "legumizare", cum l-a numit ea, fusese de mullrnai scurta durata ~i intensitate, Ceea ce i-l provocasefusese prezenta "tupeista" a unui coleg de-al baiatului ei intirnpul iesirii lor la McDonalds. Baiatul cu pricina se"daduse mare cu banii", parintilor' in fata unui alt colegssrac, dar "plin de bun - sim], care rnunceste mult .i'i'nvata",Identificares cu baiatul sarac era absolut evidenta~i a recunoscut-o U 9 0 r . Mergdnd pe firul istoriei sale devia~a, am ajuns intr-un moment cand ea insa~i fusese"nedreptatita" (a.se citi "umilita'') de directorul scolii, un"idol" pentru ea, care "a trantit-o de la premiul I , in clasaa IVa,pentm a-l lua alta cu bani". Se remarca similaritateacelor 2 situatii. De atunci, ea.nu suporta umilinta - candeste expusa la acest tip de situatiise legumizeaza.

Ajunsa in acest punet fierbinte, i-am propus tehnicascaunului gol din gestalt t .erapie, penrru finalizarea afa-cerii, A intrat cu stangncie in siruatie, dar odata pornita nus-a rnai oprit pana.nu "i-a spus d-Iui director tot ce a simtiten atunci si cum i s-ar f parut normal s a se poarte el", Lasrar$it, s-a sirnpt u~urata ~jmandra cila putut sa-i spun a totce avusese pe suflet.

Tot restul sedinjei am desfasurat impreuna ghemulconflictului nevrotic dintre nevoia de a fi ocrotitii (pozitieinfantiHi)- teama de a fiumiUtli sau jignita. (ceea ce liseint!impll! frecvent adultilor care raman blocati Intr-opozitie infantila, pe care ceilalti nu 0 sesizeaza / nu 0Intretin), Mergand pe acest fir, a constientizat faptul ca Inambele casatorii a intrat In relatii de tip dominant (inprima, ea era parintele, in cea de-a doua sotul si-a asumatrolul de parinte, dar de parinte autoritar ~icritic - "dar 0ocrotea! "). Am impins mai departe find constientizarilor,ridicand problema consecintelor acestui tip de relatii , Adescoperit astfel legatura dintre granitele ei poroase (uncopil cu nevoie de prctectie - nu-i asa? - are graniteporoase) si pierderile ei energetice, care se soldeaza cusenzatia de legumizare. Strategia ei (de asemenea,nevrotica) de a rezolva acest conflict nevrotic era aceea dea deveni utili celorlalti - cand suntem utili cuiva acea per-soana nu ne mai jigneste, nu-i asa? Numai ca, tot stra-duindu-se sa Ie fie utila celorlalti, amea sa Ie setisfaeanevoile ignordndu-le, bine-nteles, pe ale sale rezuItatul eraacelasi: epuizarea sau - cum 0 numea ea - Iegurnizarea,Cere vicios, declo Tnehei sedinta trasandu-i ca sarcinaterapeutica sa se gandeasca mai rnult laea, la ce simte, cega.nde~te, ce-.i.place ~i ee nu-i place etc. La sflir~it, candtoemai dadea s a iasa pe u~a, i~i ia la revedere de la minespilllandu-n1i "Samt mana, doamna doctorl". Am maioprit-o putin, at:entionand-o asupra instantei de eopil incare tocmai se plasase ~i restabilind raportul: "suntem doiadulp, 'in relatie de In egaJ la egal, deci un astfel. de saluteste total nepotrivit In plus, sunt d-ra psibolog, uu d-na.doctor",. i-am mentionateu.* In a treia ~edinta continua sa declare ca are energiein continuare, ceea ce se ~i vede in limbajul ei nonverbalAduce exemple concretel:n acest seIls: a mai renuntat Lanimicurile gospodare~ti, a meeput sa alba initiative de

5petrecere a timpului liber, se duce singura sa-~i cumperelucrurile de care are nevoie, cornunica mai mult cu sOJ:UI,simte nevoia de afectivitate, a reusit sa-i faca fata.fiului eiintr-o cearta ~i sa nu se mai deprime ca lnainte (a dejucatstilul manipulativ al fiului), 0 alta dovada important! a.granitei care se construia: mergand la scoala, profesoarade marematica a fiului a facut un comentariu la adresa luipe care ea l-a interpretat eronat, ca fiind malitios, Impre-una am reanalizat comentariul profesoarei, descoperindastfel ~ialte posibile semnificatii ale acestuia, nu neaparat-malitioase, Dar ceea ce este important este faptul c~ inciuda interpretarii eronate, nu s-a mai simtit daramata,cum S-3r fi simtit anterior.

Un alt prcgres important: a reusit sa amine ell 45 deminute priza de Anxilan ~i,in loc S3 ia priza de Xanax apreferat sa iasa afara ~i sa se plimbe. A reinceput saciteasca - a mare placere a ei,Am punctat faptul ea a-p face plaeere = a facelucruri care-ti aduc placere, care te hranesc emotional ~ispiritual si a nu te lasa lnvadat de emotil negativeatunci cand intalnqti obstacole/advcrsitsti in mediulinconjurator constituie doua indicatoare importante alesanatatii mintale.

Eram sincer uimita de evolutia ei atat de rapida ~ii-am comun:icat acest feedback, hnpreuna ell ipoteza ea,foarte probabil, resursele ei erau la suprafata si aveanevoie numai de putin "vant la pupa" pentru a le accesa ~ia re-porni Inviatl1cu fruntea sus. Imaginea care-mi vine inrninte acum este cea a unei gerbere care se apleaca subgreutatea propriei corole, dar daca-i imbraci tija intr-ofolie de staniol ramane dreapta,Aflate in acest punet, am purcesla stabilirea ~idefinirea obiectivului sau de lucru eu sine insi1~i:sa aibilpersnnalitate, a hotarat ea. in termeni operationali obiec-tivulse detalia astfe\:sa ia decizii pentru ea insa~i, sa-9iexprime nevoile, sentimentele, punctele de vedere ~ipozitia ei in situatie.* La a patra ~edinta vine cu aceeasi dispozitie, caredevine din ce in ce mai stabile, Ea insa~i este uimita deenergia pe care a are. Beneficiaza de ajutorul discret elsotului, care 0 incurajeaza sa se autonomizeze ~ise abtinede la orice critica, el fiind 0 personalitate foarte critica,

Am discutat 0 buna bucata din ~edinta despre relatiaeu fiul ei de 14 ani, stabilind lrnpreuna 0 strategie dedeblocare a stilului lui manipnlativ: el incepea s a urle la eairnediat ce nu-i convenea ceva. lnainte, de iodata ce elflicea asta, ea ceda sau flicea ce-i cernse eLAm gbidat-o sadescopere care at putea. fi consecin~le pe viitor,pellITUbaiat, ale acestui comportament - incapacitatea de a toleraopozitia, lipsa de limite ~iinvadarea personalitiitii de catreacest stH manipulativ, deci dificultap de stabilire a lInorrelatii autentice. Apoi am invitat-o sa gaseasca so]utii deblocare a acestei strategii. Initial se oprise la un raspuns tipironie sau chiar umilitor. Am repus pc tapet problema eoo-seci.nteior acestui tip de raspuns - a eon~tientizat rapidnocivitatea lui. I n final, am stabilit de comnn acord 0strategie de trasare a granitelor in diada parinte - eopB, a


7/41

T AR. .

unor responsabilitati fire$ti pentru un brunt de 14 ani. Ij ialegerea unor sanctiuni adeevate pentru situatiile deopozitie. Pentru a reduce riscurile de opozitie san deescaladare a unui comportement provocator am SIatuit-osa-i explice, in prealabil, ce anume a stat la baza felului eide a fi anterior, schimbarea prin care trece ~ice anume i~ip ro pu n e p en tru v ii to r.

Deoarece din discursulei reiesea foarte clar nevoiade a delimita viata ei treeuta de cea noua, care se mani-festii 8tat de putemic In ea, i-am propus s a realizeze uncolaj din pietre si scoici care s a reprezinte simbolic aceastatransformare, Viata ei trecuta a fost reprezentata de 0 seriede scoici miei ~ipietricele toate de culoare inchisa, pragulde trecere a Iost reprezentat de 0 piatra mare, iar viataviitoare de 0 sene de pietre ~i scoici albe, I-am sugerat s a.includa In reprezentarea ei ~i obiectivul pc care ~i1-a sta-bilit la ~edinta anterioara ~ia ales "0 scoica deschisa, mare~i luminoasa" care ilustra starea ei de bine, de sigurantii ~ide deschidere catre ceilalti. I-am cerut s a asocieze fiecll.reipietre si scoici un eveniment din viataei si, in final, pen-tru a inchide gestaltul, am folosit tehnica metapozitiilor,

p E u TA mai soHcitat 0singura. ~edinta, a cincea, dar pentru

un motiv pe care ea-l considera aparte (de fapt, se lncadraperfect in peisajul depresiei =urie intoarsii catre sine): erafurioasa pe sot, cu care avusese 0 alterca;ie pe tema uneioferte de lucru pe care 0 primise ea ~iel nu vroia ca ea sase lntoarcaJa lucru, Scopul sedintei a fost descarcareafuriei pe care a resizntea f a r a de sot, eeea ce a adus lasuprafata multe amintiri neplacute din relatia lor. Amanalizat impreuna strategia sotului de a 0 izola, strategiefamilial a . , de altfel, Iii cum anume sa faea fata pentru a-simentine autonomia proaspat ca~tigatii.

Aspectele pozitive se mentineau: cand el a jignit-o,asta n-a rnai dezarmat-o, ci a ripostar, iar pentru a adorminu mai avea nevoie de pastile,

A incheiat terapia aflrmand e a deocamdata nu malsi r n r e nevoia de ajurcr; dar el i d a c a va resimti vreodatanevoia de a mai sta de yo rb a, rn a va contacta, Din luna mai~ip a n a in prezent nu a rnai solicitat 0 alta consultatie,

I

5


8/41

6

o c u 5DANSUL - CONTACT P'SIHOTERAPEUTICCU UNIVERSUL INTERIOR ALPRE~COLARULUI ?

Dintotdeauna muzica, dansul, desenul san pictura,teatrul au vorbit celo rlalti d esp re o m ~idespre su:fletul sau,Empiric sau stiintific, arta a vindecat 91icontinua sa vin-dece, sa lmbogateasca, sa dezvolte ~isa uneasca.D ln tr -o p al eta de realitati care definesc serrmificatiaprofunda a vietii, fiecaruia dintre noi ise arata una, celormai putin norocosi poate nici una; eu am ales din toatedansul, san poate ca.elm-a ales. A~a cum spunea VicenteMarrero," intre viata ~idans nu exista ruptura ... Dan-sill nu este altceva decat viata insa~i in cele mai origi-Dale forme ale sale.,; Daasul ne cornunica multelueruri pe care nici 0 ~tiinta nu Ie poate comunica, EIface vwbilli leges prima, "nomos't-ul vietli, Un nomospe care euvlntele nu-I pronunta ~i nu- l fonllulcllza. I naceasta sUi misterul sau"(I).

Dansul, fiind 0 activitate cu 0 baza instinctiva,izv(lriit din profunzimile sufletului, va reflecta blocajele,cauzele anumitor probleme psihice pe care individul nu Iepoate verbaliza. Trebuie precizat ca in dans-terapie"miscarea devine dans in masura in care privitorul a con-sidera astfel" (2). Ea poate varia de la micromiscareablinuita In nemiscare pana Jamiscarile ample, de 13miscarinestructurate 1 3 pasi desfasurap in spatiu, rnai generalacceptati ca dans, Chiar daca nu este yorba de dans in sen-sui clasic al termenului, muzica este de cele mai multe oriun suport necesar,

Terapia prin dans si miscare, a carei prernisa esteaceea ca " trupul refleeta stlirile emotiouale internesi caschimbarile in comportamentul de miscare pot duce 13schirnbari in psihic, astfel promovand slinatatea si dez-voltarea'' (3), constituie 0 metoda valoroasa, mai ales inlueml cu copiii, care nu si-an insusit inca modaliUiti com-plexe de exprimare verbala a trairilor lor. Prin ea se poateactiona atat pentru arneliorarea unor manifestari dezadap-tative, dlt ~ipentru optimizarea comportamentului. Pentruadaptarea la specificul varstei este necesara lmbinareaexercitiilor dans-terapeutice ell alte genuri de activiti~i:joe de rol, desen.jocuri cu reguli, tehnici proiective, astfelasigurandu-se gradul de diversificare necesar evitariirnonotoniei si pierderii interesului din partea subiectilor,

De la aceste premise a pornit ideea studiului pe carel-am realizat pe doua grupuri de copii prescolari, de 5-6ani, cu manifestari dezadaptative (in special agresivitate ~ianxietate). A fost luat in calcul in principal cornportamen-

Psiholog Irina Dubalaru

tul din cadrul grupei de copii din care acestia faceau parte,Numarul subiectilor este relativ restrans - ]2, deoarecestudiul nu s-a dorit a fi 0 cercetare cantitativa, ci 0' incer-care de a adapta metodele dans-terapeutice, in generefolosite pentru persoane adulte, la specificul prescola-rita~ii, de a construi un program coerent care sa atragacopiii si, implicit, sa produca modificari vizibile In com-portamentul acestora. Luerarea poate eonstitui punct deplecare pentru experimente mai ample.

Abordarea terapeutica este una experientiala centratape experienta traita, iar stilul hdero\ui de grup este demembru activ al acestuia, care va orchestra activitatea ~iva utiliza experimente creative pentru a ajuta membrii s aexperimenteze ~i sa inteleagii semnificatia comporta-mentelor lor

Structurarea programului terapeutic se bazeaza petraducerea in comportamente observabile a celor douatipuri de p rob lems- a g re si v it at ea ~ianxietatea- ~i corelareaacestora astfel incat sa fie posihila abordarea copiilor ingrupuri rnixte (dupa criteriul conduitei deviante), Asadasedintele sunt centrate pe abordarea unui aspect specific,d up a c um u rm eaz a:

/)edinta J: Adunarea ~i cunoasterea reci.procil(sa,-i ajutam pe copii sa se cunoasca, sa devina constientide scopulgrupului, de programul ~i co ntin u tu l sau ; s a sta-b ilim reg u lile in tern e de f un cti on are a g ru p ul ui , sa prezen-tam m od ul de reco mpen sare al conduitelor p ozi ti ve , si i n edestindern);

Sedinta 2: Imagines de sine- imaginea corpora1A~iImaglnea sociala (clarificam faptul ca fieca:repersoanaare caracteristici fizice asemanatoare cu ale celorlalti, darsi ttasaturj specifice care odiferenliaza ~i 0 fac unica; deasemenea, ne propunem sa ii ajutam sa inleleagll.~ifaptulell.fiecare dintre noi are un loc tntre ceilalti oameni care auanumite asteptari de la noi a~a cum ~j no] avem de la ei.Exercitiul proiectiv din program va releva rnodul in carecopiii se autopercep ~i cum iipercep pe partenerii deaceeasi varsta.),

~edinla 3: Exprimarea clara a sentimenteler- malales tearna, rurie (recunoasterea unor moduri de expri-mare a sentimentelor ~i iovata.rea lor prin imitape, expri-marea verbalaa ceea ce simt astfel incet ceilalti sll-i r o t e -leaga; de asemenea, vorn experimenta ce simtim atuncicand intram in relatie cu cellalti, dar ~icand iesim din


9/41

T ARrelatii);

~ediRta 4: Competente sociale- acceptarea dife-rentelor lotre oameni, eooperare, prletenle (scopulacestei sedinte este clarificarea faptului ea oamenii suntdiferiti, dar fiecare are valoarea sa; ei trebuie sa inteleagaideea de prietenie, sa.colaboreze 'in realizarea unei sarcini,sa fie uniti in fata perieolelor externe);

Sedlnta 5: Competente sociale- succes/ insucces,managemcntulsentimentel.or de neintegrare ~ilzolare(subliniem modalitati de a ca~tiga eu "gratie'' ~ide a pierdetara a suferi, de ameLiorare a imaginii pe care ceilalti 0 audespre persoana mea);

Sedinta 6: Competente sociale- mana.gementulfurrel, relaxare, autocontrol (tnvatarea unor modalitatide eontrolare a pornirilor, de exprimare a furiei in moduridiferite; invapim sa ne relaxam);

Sedin~a 7: "Sa De slmttm in siguranta ~i sa Deamuzam" (ne propunem sa Ie aratam copiilor ca i~i potstabili spatiul lor personal unde pot prirni doar pe cine vor,sa stabilim ea exista persoane care-i pot ajuta daca cinevaIe vrea raul; dorim sa cream un climat de buna-dispozitie~isigurantll);1)edinta 8: ModalWiti de afirmarea comporta-mentului ~i a achizitiilor proprU pozitive (incurajareaapropierii, integrarii intre copii, dobdndirea sentimentuluide apartenenta la grup, lnsusirea unor modalita]i deautorecompensare In cazulunor reusite ~idiscutarea senti-mentelor legate de succes);

Sedinta 9: Despartlrea ~i revtzulrea tuturoraspecteler Iuate in discutie in dmpulprogramului (tre-cereatn revista ~i Intarirea lucrurilor invatate, a ca~ti-gurilor; recompensarea eelor care au participat p a r r a lafinal).

Programul de lucru pentru fiecare ~edinla a fost struc-tural pe: objective, activitatile propriu-zise cu incadrarealor in timp, materiale necesare pentru sesiunea respectiva.Metodele terapeutice difera de la exercitii introductive(plansa cu vremea, cartonasele cu expresii emotionale),tehnici projective (desert, teatru cu papusi, modelaj Inplastelina), la jocuri motorii ("ciori ~iciocarlii'', jocuri eucercuri, cu mingea, "jocul sardinelor" etc.) ~i,[n principal,tehniei dans-terapeutice (incalzirea diferitelor segmenteale corpului, miscare in diade, triade, exteriorizarea furiei,relaxare pe fond rnuzical, dans liber cu schimbarea rit-murilor muzicale etc..), Trebuie sa precizez ca nu a lipsitun sistem dar de reguli pe care l-am formulat impreuna cuei ~i,de asemenea, modalitati de recompensare- "pedeap-sa."(bazate pe jetoane ell inimioare diferentiate intre fetite~ibaietei, pe care le puteau ca~tiga.sau pierde ~i cu care lafinal puteau "cumpara" obiecte mai mult sau mal putinvaloroase, plus curcubeul cu patratele colorate pentrufiecare comportement pczitiv).

Ca un exemplu de adaptare a metodelor la varstasubiectilor , as vrea sa amintesc faptul ca.oglindirea com-portamentului subiectului in corpul terapeutului sau almembrilor grupului, considerata a fi foarte importantapentru evolutia pozitiva a acestuia si intens utilizata in

p E Tcazul adultilor, a fast "lnlocuita" eu reflectarea directaintr-o cglinda reala, asezata pe unul dintre peretiiincaperii. Aceasta metoda concreta a permis copiilor sa-~iobserveeomportamentu] obiectivat, beneficiind de unfeed-back pe care colegii lor nu ar fi avut maturitatea sa ilofere.

Concluziile privind rezultatele terapiei sunt incuraja-toare. Scorurile mari pe care Ie aveau in faza de pretestarela adaptarea dupa ehestionarul Nisonger (pt. agresivitatesi, respectiv, anxietate) s-au redus considerabil laposttestare, relatarile cadrelor didactice ~iobservatiiledirecte asupra subiectilor conflrmand asteptarile,Analizand comparativ cele doua eategorii de conduitaproblematicacam observat ca asupra subiectilor anxlosiprogramul perapeutic a avut influente mal pronuntate,ameliorarile fiind remarcabile. Probabil ca 0 accentuare atehnicilor de management al furiei, de descarcare a tensi-unilor intr-un viitor program va aduce influen]e la fel deevidente ~iasupra copiilor agresivi.In incheiere vom reaminti ca multiplele avantaje pecare le are terapia prin dans si miscare pot asigura indi-vizilor, mai ales tntr-o perioada a transformarilor multipleasa cum este copilaria, suportul necesar pentru evitareablocajelor de orice fel ~i realizarea deplina a potentia-litatilor native. Astfel; la nivel fizic, dans-terapia aducebeneficiile exercitiului fizic- irnbuniita1irea starii de sana.-tate, buna dispozitie, coordonare ~i tonus muscular refa-cut; la nivel mental, ea poate intari potentialul cognitiv,memoria, motivatia; la nivel emotional, aduce bucurie ~iincredere in propria persoana, este un sprijin in explorareafuriei, a frustrarii, a pierderii ~ia altor prohleme greu abor-dabile pe eale verbals (4).

1. Marrero, Vicente, (19'59), "El Enigma de Espana en 1'1danza espaiiola", Madrid .. "Biblioteca del pensamiento actu-al";2. Star Tribune, 31.10;200.1, apuiL R Levy3. Payne, Helen, (1992), "D.MT- Theory and Practice",Londra: Routledge! Tavistock;4. Internet, *** din www.wholehealthmd.com5. Mitro/an, Iolanda, (2000), "Terapia prln limhaje univer-sale- experienta de aft sunet, ritm, miscare" (p. 340) in "Ori-ensare experi:entiaJii 1 1 1 . psihoterapie", Bucuresti: S.P.E.R ..;6. Geldard,David & Cathryn, (2001), "Working with Chil-dren in Groups". New York: Palgrave

I

7
http://www.wholehealthmd.com/http://www.wholehealthmd.com/


10/41

8

o c u s, , . . . f . . . . t 'wim u ill 1 e 1 n a ~, a a

-studiu de caz-Prima parte

... Slii in picioare, cu talpi le apropiate, cu bratele incrucisatepe piepr. ..

G: Eu sunt 0 mumie ... i n fa ea ta . ..T: Cum te simti tu, ca "mumie infa~aUi"?G: Ma simt ritu. .. pentru el inu rn a po t miscalSimbolul "mumiei" r n a trimite cu gandulla. trupurile irnbal-

samate dupa 0 anumita metoda ~i eu respectarea unui ritual dis-tinct, trupurile faracnilor si ale dettmitarilor din Egiptul ant ic,Termenul aflat in relatie directa cu operatia de "mumificare''efectuata asupra celor morti, declanseaza in mine a serie de gan-duri si intrebari ... Miscarea inseamna viata, dezvoltare, acti-une ... Ori, folosirea termenurui de "mumie" poate simboliza 0stare opusa: starea de irnobilizare pe care este constrans sa 0accepte in urma rigorilor familiei, starea de "nemiscare" ... poatechiar de moarte, de mortif icare afectiva, mai rnult, psihologica,",Dar de ce "0 murnie inJa~ata"?l ...

AI putea fiyorba de 0 trauma trAita cu ani in urma, cand erabelelus, sau chiar inca din perioada intrauterina ... Dal Eo ipotezacare se coreleaza ell 0 seric de informati i ofcri te de mama lui G.In interviul preliminar, aceasta mi-a povestit ell l-a nascut post-rnatur, cu 3 si l.ptamani dupa termenul anticipat de medic. Desifatul implinise 9 lunisi 2-3 sliptamilni, manifestarile firesti pen-tru acea data a sarcini i erau discrete, de 0 rnai redusa arnploare;deci, pasivitatea ~ine-miscarea sunt inscrise in memoria sa COf-porala inca lnainte de a se naste ... A nu fi...sau a fi?!

G. are 11 ani, este elev in clasa a-IV -il~ia fest seleetat pen-tru a face parte dintr-un grup de 9 copii, avand varste apropiate(11-12 ani). Acest grup a fost indus intr-un program care avea caobiectiv dezvoltarea ~i optimizarea comportamentului copiilorcu dificultati de integrare, prin utilizarea metodelor experientialede grup. ProgramuL a inclus 12 sesiuni (2 sesiuni/saptaman1i.) is-a desfasurat pe perioada 1.04,2003 - 27.05,2003. Aces! pro-gram a fost elaborat In urrna evaluarii psihologice initiale, cu aju-torul metodei observatiei, a inrerviului preliminar (in eadrulcaruia s-a reaHzat anamneza) ~iprin aplicarea \illOr teste proiec-tive.

Achizitiile dobandite de copii in cadrul programului dedezvoltare personals au fost evaluate in final pe baza uneigrilede observarie, completate 1nurma vizionarii casetelor video, printeste project ive aplicate copilului (testul arboreta;, desenul/ami/iet) ~iprin intennediul unei fi.~ede autoev!lluare a progre-selor obtinute.

Prezentllrea cazuluiEvaluarea ini#aliiG manifesta dificultati de exprimare verbaIa, orala ~iserisa,ce se accentuau cand era emoli.onat, nervos sau obosit. I n astfelde momente, atat in famille, cat ~i la ~coalii,.comunicarea orala5e bloca, capilul utili;.;and in exees limbajul corporal (a.pelll la

Consilier scolar Cristina. Popescu

miscari uneori haoticeale mainilor, capului, trunohiului) pentrua oo mu nic a c u c eila lti, A c este d ific ulta ti au c on du sl a i ns ta la re aunei anxietati de relatie, laprobleme de a vorbi in public, eu atiitmai mult ell.cdtreactiile colegilor Sa l In astfel de mcmente eraude r id ic u li za re , am uz am ent zgomotos ~iexcesiv, ironie. Suparat ,contrariat, derutat de colegi i sai in incercarea de a -s i e xp rimascn tim en tcle, copilu l deven ea m ai anxios, ia r in ce pac ita rea sa d ea comunica se accentua treptat. Ulterior renunta, neputin\a ~irevolta lasiind loc tristetii,

In i nt er vi ul p re limi n ar am observat cii mama rnanifesta 0atitudine hiperprotectoare, iar in unele mornente devine de-adreptul criticista, atragftdu-i atentia pentru modul tn care sU i sauvo rb este , co ntro lan du -i si co re ctsn du -i p erm an en t c om po rta me n-tul verbal ~i nonverbal. Vorbind despre primii ani de viala aibaiatului, mama relateaza faptul ca, de la varsta de 6 Iuni p!na.la4 ani, copilul a crescut in Tumu Severin eu bunici i ~istrabunica,acestia preluand rolul de parinti de substitutie. Cand G. ai:mplil1it.4 ani s-a rnutat in Bucuresti, alaturi de patin!ii naturali,intr-un astfel de tip de familie extinsa, in care coexistau 4 gene-ratii, este ttresc s a aparii confuzii intergenerationale, G. isaadreseaza mamei sale folosindu-i prenumele, in limp costrabunicii ii spune "mama". Uneori S6 formeaza aliante psiho-logice intre baiat si marna naturala tmpotriva strabqnicii, tie dindorinta mamei de a-si recupera autoritatea materna, tie e llraspuns la anumite interdictii exagerate ale batranei,Referindu-ae L a prirnii ani de viata ai copilului, marna sapovesteste ca, in eiuda programului riguros de somn ~ialimen-tatie asigurat de strabunica, baiatul a crescut pana la un an ~ijurnatatemai rnult in [arc, tn fa~a televizorului (fiind consesnsastfel de timpuriu "sa invete" pasivitatea). Copilul experi-menteaza de timpuriu frustrarea in conduita exploratorie, con-strangerile si conformarea fata de ccrintele adultilor, acest see-nariu menpnandu-se constant si dupa. mutarea in Bucuresti.

Viata lui G, se desfasoard In baza unui tiparriguros struc-turat de suabunica sa, cere, prin interven~iile pero\anente, tilimiteaza initiativele ~i incercarile de dobandire a unui nivelminim de autonornie (!limbraca, il dezbraca, ii da sa:manance,Iiprecizeaza clipa de clipa ce.cum ~: icand are voie sli faea). Astfelcopilul invaja ea nu estebine "sa faca'' , oi "sa astepte": sa a~teptepermisiunea de a face ceva sau sa astepte sa ise faca, Tipul demama" castratoare " pe care 11reprezinta strabunica este oferit~ide marna ~i de bunica biiiatului, eu efect de anulare a identitaliicopilului, de blocare a evolu\iei acestuia. Fiind privat deprezen\atatalui sau (aflat in Bucure~ti), ~iavand drept unica prezenti[ mas-culina pe bunicul sau, acesta devine "tatiil de substitutie". Ulteri-or, ehiar ~i dupa :mutarea luturor in Bucure~ti, bun'icul r a r o a n . esingura prezenta masculina constant:!. , un model ce il insote~!epermanent pe baiat, deoarece tatalnatural continuA sa fie absentfi.zic(din cauza serviciului), dar ~ipsihologie.

Din neferi.cire Insa, modelul mascuhn oferit de burrie estc


11/41

T AReel al unui parinte neimplicatIn via]a farniliei, batranul fiindimobilizat la pat din cauza unui accident cerebral survenit candG. avea 7 ani . Dupa 3 ani, bunicul rnoare, iar G. incepe samanifeste tulburari respiratorii ~i simptorne specifice rinitei,Aces t fapt r n -a d e te rm i nat s a f ormu le z i po te za e a blocajul in res-piratie a fost general. de lipsa "aerului' ', elementul aer fiind iden-(ifrcal cu masculmitatea. Moarrea bunicului (care asrfel nu maipoate respira) este preluata si asurnata metaforic de G. care, niciel "n u mai poate respira", in mod sirn bolic, baiatu l in vata siH il J a: ia sd i. s u fe r in t a, s ta rea de doliu psihologic, gasind 0 alta forma.de exprimare decat cea naturala. Este 0 cale prin care el i~ideplaseaza in mod nevrotic tensiunea si durerea generate demoartea bunicului, exteriorizandu-le simptomatic, prin rinita, inplus, am presupus ea G."nu poate respira" ~ipentru ea aerul atarde necesar vietii este rarefiat si impur, plin de praf(praJ-piimant-mama). "Pamantul" pulverizat In particule infinite de praf poatesimboliza aceaste prezente sufocante ale rnamei, bunicii sistrabunicii, prezente ce Ii blocheza respiratia atunci cand nu maleste aer (moartea bunicului, absenta constanta). Nu putem inspi-ra la nesIar~it praf pe nari! Astfel, rinita devine un simptomrnetaforic ce exprima opozitia, resingerea "ofertei" castratoare,sufocante a propriului mediu familial, "oferta" transfigurata inpraful invadant ce-i blocheaza narile,

Tn i anua ri e 2003 (dupa cinci luni de la decesul bunicului),mama semnaleaza instalarea unei strari de apatie, tristete, a uneilipse de chef (lipsa elanului vi tal) a baiatului, a ti lt f at a de acti-vitaple zilnice, dar si fali!'de cele care, anterior, constituiau 0 pre-ocupare extrem de plncuta pentru G.:.desenul ~ipictura. La soli-citarile mamei, ingrijorata de starea emotionala a baiatului(simptome depresive), i-am aplicat testul arborelui, test care aadus 0 serie de informatii referitoare la sentirnentele inconstienteale baiatului fala de sine, la rolul autoperceput, la nevoile ~idifi-cultatile traite, Aceste informatii au corelat cu datele obtinute incadrul evaluari i ini tiale realizate doua luni rnai tarziu, cand amreluat aplicarea testului arborelui ~iam constatat 0 continuitate Inabordarea unor clemente: in ambcle desene incepe eu radacina,motivand ell. ea este "cea care asigura viata copacului"; trun-chiul, extrem de mare i gros in primul desen, este acum mai bineeonturat, realizand un echilibru intre proporliile radacinii,trunchiului ~i ramurilor, echilibru ce corespunde realitlilii dinnatura. Crengilc constituie "maini" alecopacului, jar frunzele,care inilial erau simboluri ale vietH, semn eli arborele e viu",devin demente estetice care, In plus, . reflecta nu nu.mai aceastanevoie de viata (indicator al starii de mortificare putemic re-sim(ita), ci ~inevoia de a fi apreciat ~ivalorizat. Numaml frun-zelor este foarte mare, exprimand 0 preocupare accentuata a luiG pentru reliefarea prezentei lor (elemente de obsesivi tate).Intteg arborele a fast desenat extrern de minu\ios, conturul luiHind exprimat in linii fine, u~or trasate. Singurele clemente dese-nate prinlr-o apasare viguraasa a creionului pe hiirtie: au fostfrunzele innegri te (indicator al anxietii ti i)~i dispusein varfulcrengilor contorsionate, iar eel de al doilea element trasat in modaccentual a fost a linie desenata pe truncb:i la 0 distan\a de circaun centimetru de radacina. Bii.iatul a explicat prezen\a acesteilinii afirmlind ca ea arata ca "pomul a fost taiat 0 data" (initialat'i:rma c a "a fost tlilat demal multe ori de catre oameni care auvrul sa. raca mobila din el", ulterior se eorecteazii . ~i decide ciidaar "0 singura data"). Motivul "talerii" a. fos! acela ca "era celmai sanafos copac ~ioamelltl vroiau sa faea mabila buna" Fricacea mai profunda a copaeului este aceea de a nu fi taiat din nou,penbu ca "nu e bine sa fiu un eopac laja! de mai multe ori,deoarece la un moment dat mi se poate tfua chiar radacina. ~i nua sa.mal pot sa cresc ... "Testul Desenlll familiei exprima atat atitudinea sa fata de

p u Tmernbrii familiei, c a t si perceptia personala asupra roluri lorjucate de acestia, Un prim element observat este ca 'in desenultuturor persoanelor din familie, Gineepe cu picioarele (asa cumin testul arborelui incepe cu radacini le), aspect ce ar putea indi-ca ata! interesul deosebit pentru tot ce presupune nevoia lui derniscare, de actiune, de a iesi dintr-o situatie blocanta, dar sinevoia de stabilitate ~iechiiibru emotional; astfel, eiernentele deinceput in cadrul desenului sunt chiar cele care ancoreaza,

Personajele sunt plasate pe un rand, tara legatura intre ele(indicator a1 distantei afeetive percepute), iar ptimul persona]desenat este indentificat initial de G. en fiind "marna"; in tirnp cedesena trasaturile fetei se razgande~te afirmand ca este "bunica'',pentru ea in final sa.hotarasca de fapt ca e "strabunica" (confuzieintre generatii), Dimensiunile acesteia sunt mult rnarite, aceastasupraevaluare exprimand modul de perceptie a rolului strabuniciiin farnilie: ea este personajul "de care ascultam cu totii, a fostprima care m-a ingrijit inca, de cand cram bebelus, e buna dar eprea iubitoare ... "

Un element important ll consti tuie omiterea voluntara dindesen atat a propriei persoane, cat ~i a bunicii, ca 0 modalitateprin care G., culpabilizat de aceasta pentru ca "a sari t prea multin pat", se autopedepseste, El se elimina din familie si 0sanctioneaza In acelasi In acelasi timp si pe bunica sa, autoareamorala a interdictiilor ~iconstrangerilor,

Numele dat farniliei sale, "Familia Snur", are 0 sernnificatieafectiva ce retlecta nevoia existentei unor aliante emotionale Incadrul familiei sale; in acelasi timp "snurul" poate simboliza sinevoia sa de structurare a unei relatii hranitoare cu parin(ii ~ibunicii pe baza unci cornunicari autenticevPentru ca in modcotidian G. comunica extrem de anevoios, cu permanente bloca-je sau "noduri", acest "snur" exprima rnetaforic nevoia fireasca abaiatului pentru 0 relatie calda in care se impletesc nevoile,dorintele, emotiile si gandurile exprimate, comunicate natural detoti mernbrii farniliei, "Snurul" este in acelasi limp si 0 intre-patrundere, un liant al mesajelor comunicate in farnilie; astfel, G.11atentioneaza simbolic c1lvrea sa comunice, ca are nevoie saofere, nu nurnai sa primeasca ~ica, prin aceasta, are nevoie sasimta ca este inclus, ca.apart ine farniliei, ca face parte din acestII~nU_T!'(continuare in numiirlliviitor)

I

9


12/41

10

o I L I c uC C r r e l l1 b i . ' r i t l l t ~ 1 l r ~ [ l l p G J 1 l l 1 i l l 1r u n]perspectivl psJ ih .ord l.n lmll ticl i

Conceptul de ereativitate relationals ma preocupa demult ~i am sentimentul c a voi rnai zabovi 0 vreme asupralui. Pentru el i ne nastem ca urmare a unei relatii, ne dez-voltarn intr-un sistem de relatii si suntem in pennanenta tnrelatii, ered el i e important sa Dedescoperim ~i s a ne cul-tivam resursele necesare.unor relatii sanatoase.

inteleg prin creatlvitate relationala atitudinea ~iapti-tudinea de a-ti depasi impasurile relationale si de a-ti opti-miza relatiile In acord cuceeace esti in fiecare moment.Aceasta presupune renuntarea la retete sau la repetareaunor scenarii care s-au dovedit functionale la un momentdat, dar care in prezent nu mai sunt eficiente sau chiar pro-due suferinta, Este yorba, asadar, despre 0 aplicatie a ere-ativitatii in relatii,

Depasirea unui impas relational sau optimizarea uneirelatii presupune, desigur, 0 dit mal profunda cunoastere,capacitatea de a constientiza ce se intampla cu tine, cucelalalt, care e contextul in care se desta~oara 0 relatie.Dar, dupa cunoastere, pasul urmator e schimbarea, adicafolosirea tuturor luerurilor pe care Ie ~tii(nu numai in senscognitiv, ci si emotional, motivational, relational) pentru ate re-inventa, pentru a trai altfel, mal in acord cu tine.

Situatiile carora trebuie sa le facem fata in viata, chiardaca le grupam pe categorii, ramin, practic, infinite. Dez-voltarea unei atitudini creative falii de sine ~ifala de relati-ile pe care le trairn este in aeest context 0 resursa-cheie, pecare Incearca sa 0 dezvolte mai ales terapiile de faeturaumanista, Este, de asemenea, meritul unor "artisti'' aiterapiei - ca Moreno, Erickson, Zinker, Fromm, Jung - dea fi sesizat eli oamenii au nevoie de aceasta resursa pentrua se baza pe ei in~i~i dupa incheierea unui proces terapea-tic. Au nevoie sa se simta creativi, adica in stare sa facafata oncarei situatii cu ceea ce sunt (si ar putea fi) infiecare moment.

Energia vitala (puterea creatoare) este un conceptrelational in teoria lui JL. Moreno. Biografic vorbind,relatia dificila cu tatal absent l-a impulsionat sa-~i dezvolteaceasta conceptie asupra spontaneitatii ~i creativitatii ."Psihodrama vietii mele a precedat psihodrama cametoda", spunea el,

In introducerea pe care a scris-o pentru lucrarea luiChris Fanner, "Psychodrama and Systemic Therapy",

Psiholog, M.D., Dana Constantinescu

Zerka Moreno afirma: IIMa gandesc ca lnsusi termenul depsihoterapie ar trebui revizuit, Suntern siguri ca ingrijimpsihicul? Moreno era de parere cil psihicul e foarte greudeinfluentat, El simtea ca relatiile sunt cele care influenteazapsihicul ~ica numai prin intennediul lor vindecarea poateavea lac. Ar trebui s a mcepem sa ne numim ter"peup oire/aliitor ?"

Psihodrama vindeca,. deci, in primul rand relapile,pentru a da na.~tel'eunei atitudini spontane, creative caresustine la randul ei 0 vialii relalionala siil.latoasa i"implinitoare "; Imaginea pe care aam scriind acesleIucrurl este cea a unei spiraJe in care interioru; ; exten-01'141, sinele i ceilalfi se "hrdnesc' $i se suspn reciprocin procesuldeveniriipersonaJe i felaponole.In cadrut unei sesiuni psihodramatice, fieearearedreptul sa existe cu adevarul lui subiectiv in ,aceea~imasura cli i ceilalti i acest aspect constituiecondiria debaza a unel re/atii, pe care part;cipanpi au asifel o C Q < . i ade a 0 experimenta i dea 0 interioriza;

Pentru a-si putea explora Iumea interioara ~ipentru aputea gasi solutii la problemele eu care se confrunta, memobrii grupului trebuie sa aiba acces la toate resursele lor.Moreno considera ca redueereaanxletatil (care se asoci-aza cu eresterea nivelului de spontaneitate) este esentiaUipentru accesarea resurselor.

Se propun membrilor grupuLui roluri ~i contra-roluricare Ii mobilizeaza integral: corporal, afectiv ~i raponal.Acest lucru stimuleaza capacitatea de a percepe reaU-tatea cu toatil mota, deseurajand totoda.ti'i tendinta deIntelectnalizare. Am putea spune, in spiritul noilordescoperid din creatol.ogie, eli se reaUzeaza 0 acfivarta ambelor emisfere ~i - mal mult ~ e stimulatafunctio.narea lor integrat!i prio alternanta tipurilor deactivitati ~i chlar prio restricpile care impun, la unmoment dat, apelul la resurse mai putin solicitate(eomunlearea exclusiv non-verbals In anumitesecvente),1 0 - cadrul grupului se creeaza 0 atmosfera seeurizantasi calda, astfelincat decizia de a lucra cu sine sa apara GUu~urint.a. Despre cat de important e aeest sentiment desiguranta vorbeste foarte bine conceptul de fuziune, 0persoana aflata In fuziune este 0 persoana care se simte

p


13/41

L U I Fcontinuta (nou-nascutul in bratele mamei, indragostitii,prietenii care se simt foarte deschisiunul binga altul), 0conditie a fuziunii este increderea tetala in celalalt, carepennite abandonul sau, altfel spus, 0 relatie in careapropierea poate exista pana la contopire. "in relatiafuzionalii e posibil sa te accepti, in timp ce te simti cuaceeasi masura acceptat si capabil de a accepta." (0.Boris, Spontaneita e Incontro, trad. Fermeta Jude, 1996,pagJ7)

Ceea ce se Ca$tiga in momentele de fuziune constitu-ie un punet de plecare pentru trairea separartt, aautunomiei, Separarea este starea care permite expri-marea de sine, definirea granitelor eu-celalalt si capaci-tatea de gestionare 1 1 propriilor acte. Un copil porneste sacucereasca lumea dupa ce mai 1ntai a fast bine tinut Inbrate de mama. Altfel, daca mama nu e "suficient de buna"pentru a-i transmite incredere 1 1 1 starea de fuziune, copilul(~imai tarziu, adultul) poate triii dificil atat apropierea, cat~isepararea de ceilalti.

In spatiul psihodramatic se Iucreaza, a~a cumspuneam, asupra relatiilor protagonistului. Uneori. e yorbade relapa cu sine, cand e pus In scena un conflict interior,alteori de relatiile eu ceilalti. Adesea, plecand de la relatiacu sine se ajunge la relatiile Cll alte persoane semnificativeIn viata protagonistului (parinti, prieteni, parteneri deviata, copii, colegi, sefi s.a.m.d.) ~i invers,

Pot fi evidentiare constrangerl de rol sau aspeetelimitative ale unei relatii. Moreno spunea ca fiecare indi-vid aspira la trairea cat rnai multor roluri sau a cat maimultor variante ale unui ro!. in opinia lui, rolurile "secrete"pot exercita a presiune activa asupra rolului manifest ~ioficial al individului, ceea ce genereaza stari de anxietate.Pentru a face fata anxietatii , apare adesea ca raspuns rigi-ditatea rolurilor sigure si admise, adica un fel de inertieafectiva In fata tendintelor de explorare a lumii (Moreno,1980, pag. 520-521) Ocazia pe care 0 ofera. psihodramaeste cea a iesirii din anxietate prin spontaneitate ~i ere-ativitate, adica aceea a unor al"egcr.i relaelonale.

Se spline ca psihodrama trebuie "sa schimbe see-nariul pretagonlstului'', adica sa intrerupa cercurilevicioase ~i rnanierele stereotipe in care a facut fata difi-cultatilor pana in acel moment. Atunci cand protagonistuldescopera ca paate aJege in fiecare moment cum sa-~itraiasca relatiile si ca nu e doar "trait" de ele sau de situ.-atii, putem spune ca psihodrama si-a lndeplinit menirea.

Mecanismul tcrapeutic care este pus In jac esteanaliza prin aetiune a lumii interioare a protagonistuluiin vederea realizarii unei noi sinteze a datelor subiective.Speeialistii in creativitate ar spune c a fiecare sesiune depsihodrama ofera ocazia derularii unui proces creator,avand ca rezuitat defiecare data un alt protagonist deditacela care a pa~it pe scena la lnceput, ~i cum intotdeaunape scena se joaca relatii al.eprotagonistului, ceea ce apareeste 0 noua sinteza relationala, Daca af fi sa rnergem maldeparte in spiritul lui Moreno, considerand ca procesulcreator e mai important dedit produsul ("canserva cultu-rala"), putem spune eli fiecare sesiune Iiofera protagonis-

A M I L Itului bucuria de a participa la creatia lumii lui de relati!~i,prin aceasta, la propria creatte, iner.ederea in sine eapersoana creatnare e cea care se construieste astfel, areca puncte intermediare diverse stari de sinteza relationala.In psihodrama se dezvoltii rnai ales a atitudine spon-tana, creativa, capacitatea de a te pune in starea adecvatapentru a gasi solutii, Schimbarile relationale, pe care unprotagonist devine treptat capabi\ sa Ie realizeze, Ii crescacestuia increderea 'in sine ~i in drumul de via!! pe care 7 1alege,

Uneori, dupa ce lucrezi mult in maniera psihodra-matica, in tine se construieste 0 seena interioara. Adeseasesiunile interioare dureaza mai rnult de 2 are, dar rezul-tateIe rnerita sa.ai rabdare, Pentru eil.regasesti intotdeaunaspontaneitatea pe care ai trait-o de atatea ori impreuna cugrupul, ~ipentru c a solutiile sunt atat de aproape ...

Bibliografie- Chris Farmer ~Psychodrama and Systemic Therapy, Lon-

dra, 1995- Fermeta Jude - Studii documentare in psihodrama,

Timisoara, 1996- Margaret Boden - Dimensions of Creativity, Massachusetts,

1994- Sharon Wegechelder-Cruse (coord.) - Family Reconstruc-

tion: The Living Theater

1 1


14/41

1 Q

o p I L I c pArticolul prezinta rezultatele unei micro-cercetari

care a urmarit surprinderea formarii identitalii de sex-rolla adolescentii de clasa a IX-a, utilizand metoda focus-grupului, pe un nurnar de 50 de elevi, baieli ~i fete, dinlicee bucurestene, la initiativa Centrului Parteneriat PentruEgalitate. Rezultatele arata modificarea modelelortraditionale feminine ~imasculine ~ipermit stabilirea unorobiective si strategii de lucru in cabmetele de consiliereale liceelor,

Experienta profesionala dobandita in urma uneiactivitati intense de consiliere ~ipsihoterapie a copilului,cuplului si familiei, mi-a permis s a . observ faptul ca insocietatea romaneasca exista multi adolescenti care seconfrunta cu dificultati 'in asumarea identitatii de sex-rol,Prin micro-cercetarea realizata am pntut valida, pe un lotsernnificativ de subiecti, observatiile facute de-a lungultimpului In activitatea practica,

Asadar, micro-cercetarea a fast realizata eu scopulidentificarii modelelor de feminitate si masculinitate aleadolescenrilor din c1asele a IX a, modele cu impact puter-rue asupra formarii identitatii de sex-rol a acestora.

Obiectivele avute 10vedere au urmarit: identificarea stereotipurilor i a expectantelor d esex-rol existente la adolescenti; evidentierea influentei factoriior socializatori(scoala, farnilie, mass-media, grup de prieteni) in contu-

rarea modelelor de masculinitate si feminitate la ado-lescenti ~iin formarea identnatii de sex- rol a acestora ;

surprinderea perceptiilor ~i atitudinilor ado-lescentilor legate de diversele moduri de implicare in viatapublica a barbatilor ~i femeilor (profesii pentru barbati,pentru femei, participarea sociala);

Strategia de lucru folosita in aceasta cercetare a fasturmatoarea:

Selectia subiectilor; Realizarea grilei de interviu i aplicarea metodeifocus-grupului pe un grup pilot de elevi din cIasa a IX a; Analiza calitativii a informallilol' ob~inute prinaplicarea metodei focus grupului pe lotul pilot de elevi din

clasa a IX a; Revizuirea ~iimboglitirea grilei de interviu ~iapli-carea metodei de investigatie aleasa pe cele trei

esantioane: doua esantioane omogene si unul eterogen; Analiza calitativa a datelor colectate prin metoda

Psiholog drd, Elena Anghelfocus grupului:

Conturarea concluziilor ~i a premizelor ce vor stala baza creionarii unui modul de consiliere pentru ado-lescenti, rnenit sa-i ajute pe acestia sa-~i integreze identi-tate de sex-tel adecvata,

In miero-cercetarea realizata au fast implicati 50 deadolescenti de clasa a IX-a din mai multe l iceebucurestene, blileti ~ifete cu varsta c l J 4 i l r i n s a intre 15~i16ani. Pentru a asigura 0 cat mai mare obiectivitatecercetarii, selectia subiectilor s-a facut din toate cele sasesectoare ale Bucurestiului.

De ce am ales focus-grupul ?Focus grupul este 0metoda de investigatie care, de~i

poate produce ~i date cantitative,are insa prioritar 0dimensiune calitativa, "Obiectivul principal pentru unasemenea tip de investigatieil reprezinta obtinerea de datesociale de profimzime, adica informatii care tin de ceeaceam putea numi "infrastructura" atitudinilorsi opiniilorexprimahile de catre subiecti, Datele obtinute vizeaza, prinurmare, identificarea mecanismelor de formare ~j de expri-mare a atitudinilor ~iopiniilor," CA. Bulai, p 12)

Este asadar instrumentul de Lueru care poate furnizaintr-o perioada de timp relativ scurta informatiile utileconstruirii unui modul de consiliere destinat adclescentilorcare au dificultati 'in asumarea propriei feminita.~issu apropriei masculinitati,

E ste I n a ce la si timp 0metoda care s e m u le az a perfect.pe pertieularitatile de vfirst! ale adolescentilor, pe nevoialor de comunicare, de diversitate ~ide asumare $ i mani-festare a independentei personale.

Fiind 0 metoda calitativa, focus-grupul utilizeazagrile deintervievare flexibile, care se dezvolta ~iadapteaza In functie de evolutia discutiilor, De asemenea,in cadrul interviurilor de tip focus grup pot fi folositemulte instrumente 'in afara grilei clasice a unui interviustructurat sau semistructurat. Se pot face observatii privi-toare Ill.comportamentul nonverbal, sepot aplica teste saudiverse instrumente projective, se pot propune jocuri derol, se pot prezenta situatii de tip dilematic,

Teate acestea ofera informatii iuterpretabile In raporteu scopul cercetarii propuse,Grila de interviu a fast intocmita astfel incat s a satis-

faea obiectivele cercetarii ~i In acelasi tirnp sa. raspulldllparticularitatilor psihologice de varsta ale participantilor ,Tehnicile folosite au fost cat mai diverse 91au lmpJetitactivitatile individuate eu cele de grup, dezbaterile cumetodele creativ-artistice (desenul, vizualizarea creativa,tehnici projective). Timpul desla$urarii focus-grupului nu

~ ~ ~(,';r. '&~>.~.~i'!'\~J!! :rl,:r.~.f.\[lFFiQ!-_.H:~f:~plt~E~lirp:El:~1.1Errl:fT~IA~l;A~~;f~Q.Q. ~


15/41

a .

L u I Fa depa~it a ora ~i treizeci de minute.

lata care a fast grila de interviu utilizata:I) "Cine sunt eu?"

Realizati 0 harta personala prin care sa redati toate trasli-turile ~icaracteri sticile voastre, oferind fieca;ei caracteris-tici spatiul care i se cuvine. .( limp de lucru: 5');

2) Exercitiu pentru identificarea stereotipurilor degen, "Chestionar despre masculinitate ~i feminitate".("Bern Sex-Role Inventory", adaptat nivelului dei.ntelegere al adolescenpior; - I. Mitrofan, C. Ciuperca,p, 131).(limp de lucru; 51

3) Pentru bale!i: realizari un portret al fete I. ideale,care ar putea fi prietena;Pentru fete: realizati un portret al baiatului ideal, care arputea fi prieten;(limp de lucru 5~;

4) " I n cadrul unei relatii de prietenie (cuplu), caresunr comportamentele pe care considerap eli ar trebui sa Iemanifeste barbatul ,'femeia?"(timp de Iucru 15)

5) "Sorie numele unei persoane de gen masculin ~ialuneia de gen feminin, persoana mediatizata in presaromaneasca ~i adrnirata / apreciata de tine. Noteaza ce teimpresioneaza I ce ip place la fiecare dintre ele ".(timp de lucru 5)

6) "Va invit acum pe toti in Masina Timpului cu aju-toruI ciireia S a caliltoriti cu 9 ani in urma, I ' l l perioada incare ati inceput seoala, Sunteti din nou In clasa intai ~i varog sa repatcurgeti, pas cu pas, manualele de Iimbaromfina, istorie, romanele, carlile citite I studiate de voi peparcursul celor 9 ani de zile. Opriti-va asupra acelei familiiretinute de voi din acestecarti. Cum erau structurate relati-ile in cadrul acestei familii? Realizati 0 scurta prezentare afiecarui personaj".(limp de lucru 15')

10) "Fotografie de familre"Realizatio "fotografie" de familie ~iprecizap in dreptulfiecarui rnembru care soot rolurile ~iactivitatile pe care leexercita fiecare in cadrul familial.(limp de lucru 5)lI) Descrie 0 zi obisnuita din viata familiei tale. Pre-zinta activitiitHepe care le realizeaza mama ta, tatal tau, tu.(Se urmareste modul in care adolescentul interactioneaza~icomunica cu parlnrii sib precum ~i temele abordate).(limp de lucru 151

12) "Te invit ca timp de cilteva minute sa te oprestiputin asupra ta ~i sa-ti raspunzi la urmatoarele intrebari:Cine sunt? Ce vreau, ce-rni doresc pentru mine? Cumvreau sa fie viitorul meu? Ce suntsi ce vreau sa devin? Ceprofesie irni aleg? Creioneaza-ti pe 0 axa a timpuluiviitorul tau."(timp de Iucru 10~

13) "Ce profesie v-ati ales? Fiecare si-a ales 0 anu-

A M ILmita p~ofesi~. Credeti ca am putea vorbi I discuta despreprofesii destinate preponderent femeilor I barbatilor?",(limp de lucru 15')

Total timp de lucru: 10.5minuteRete",d limp: maxim 15minute

in urma micro-cercetarii realizate am descopent cafoarte multi adolescenti sunt confuzi in ceea ce privesteasumarea unor comportamente de gen-rol, confuzieprovccata de modelele de feminitate ~imasculinitate pro-movate de scoala, familie, mass-media. Acestea sunt con-tradietorii:

Modelele de masculinitate ~i feminitate care seregasesc la nivelul rnanualelor scolare sunt cele specificesocietatii patriarhale, familiei tradiponale, Modelele mediatizate pe care adolescentii Ievenereaza sunt: "barbatul superman" ~i "femeia super-woman" in cariera, tara a sti prea multe despre istoria loradevarata, atat .1 n plan familial, cat si profesional,

Dinamica conjugalli din cadrul familiei de origine,datorata de rnulte ori insecuritatii economico-financiarespecifiee societatii romanesti de azi, determina a ade-varata bulvesare in asumarea rolurilor de gen de catre ada-lescenti.

Confuzia pe linia asteptarilor de sex-rol provoacaasadar nurneroase conflicte intrapsihice adolescentilor inasumarea identitlipi de sex-rol.

Stereotipu.ri # expectante de sex-rolla adolescenfi:. Baiepi i~ioresc 0 fata inteligenta, competitiva C'saaiba siea initiative diteodata", "sa-si exprime parerile",

"sa rna combata"), deci, 0 fata usor masculinizatii. inacelasi timp ei prefera ca fata "sa se lase dominata", sa fieputin copilaroasa i naiva ~i sa stie cand sa se apropie deei ~icand sa se indeparteze, conform modelului tradition-al de feminitate. Baietii au nevaie s a fie acceptati asa cumsunt, sa fie iubiti ~isa se simta in siguranpi in cuplu, avandnevoie de 0 partenera loiala, Tot in viziunea lor 0 fatli tre-buie "sa aiba gusturi bune".Se pare cil pentru fete sinceritatea este 0 trasaturamult doritii ~iapreciata la un baiat, Fetele au nevoie ~i elede siguranta, de comunicare sincera, deschisa, de un baiatcare sii-~i asume tot ceea ce spune: "sa spuna intotdeaunaadevarul, chiar daca doare, el trebuie spns". Fetele i~dorese un partener independent, inteligent, cultivat: "sa-siexprime parerile, sa-~i sustina punctul de vedere, sa rnacombats, sa intretina un dialog interesant", Interesant estefaptul ca ele au nevoie de un baiat care sa Ie "completezecat mai bine", care sa le faca fata, "sa aiba eel putin ungram de inteligenta "si care "sa aeeepteideile celorlalti' '.

Fame apreciata ~idorita la un biliat este responsabi-litatea: "sa-~i asume ceea ce face, sa recunoasca candgreseste, s1i-~icunoasca limitele", Ambitia, nivelul aspi-

~\jl'iTA D~E~'~P-(IHO~f"-RADIE_.'I\-PERIENT!ALA- N-"- 2Q~ -- - ---- ~~ ~ 13


16/41

14

o p I Lrational cat mai inalt sunt de asemenea apreciate: "Sa. sepoarte matur ~i sa fie cu capul pe umeri" sunt alte douacerinte importante. Ele raspund de asemenea nevoilor desiguranta ~istabilitate ale fetelor, Dar nu sunt uitate nicitandretea, protectia, rsbdarea, capacitatea de a asculta ~idea int-e\ege, ceea ce in modelul tradWonal apat}ineaufemeilor, Observam astfel 0 transformare a asteptarilor pelime de ro!.

Creativitatea si inventivitatea sunt admirate la unbaiat, fiind considerate responsabile de diversitatea vietiide cuplu, "sarea si piperul" care dau savoare relatiei decuplu. Se poate observa ca pretentiile fetelor sunt pesteposibilitatile reale de comportament ale baietilor ado-Iescenti, Acest lucru duce de multe ori la cautarea ~ialegerea unui partener mult mai in varsUi. dedit ele.

Feminin 3 i masculin in mass-media romaneascii,perspectivii adolescentlnd:

Ceea ce apreciaza fetele la persoanele de gen femininmediatizateIn presa rornaneasca sunt trasaturi specificemodelului modern de feminitate, acela al ferneii active,implicata foarte rnul t in viata pu blica. Este verba de aeeafemeie ale carei trasaturi dominante soot: inteligenta,diplomatia, profesionalismul, capacitatea de a obtine sue-ces, spiritul de initiatlva, capacitatea de a imbina cu succesactivitatea profesionala cu cea domestica. Frurnusetea,bunul gust ~i competenta profesionala sunt admirate/apre-ciate de fete la persoanele de gen feminin mediatizate inRomania, Acestea sunt de cele mai multe oti ~imodelelede feminitate cu care fetele se identified sau pe care ~i ledoresc,

Baielii sunt atrasi tnsa deaspectul fizic ~i eelemotional al vedetelor, Astfel ei apreciaza sau sunt atrasimai ales de frumusetea, caldura, ernotivitatea, sensibili-tatea, simtul umorului acestora. Nu sunt uitate tnsa niciinteligenta, desteptaciunea, profesionalismul, Alegereabaietilor se realizeaza maio cu searna conform modelnluitraditional de feminitate,

Din aceasta perspectiva, in plan psihologic, ne putemastepta la aparitia conflictelor la nivelul cuplului adoles-centin, la destramarea foarte rapida a lui, sau la neinte-meierea acestuia cu urmari nefaste in constituireaimaginii de sine ~ia identitat ii de sex-rol la adolescenti,

Mcdelul de masculinitate pe care fetele il prefera esteeel traditional, ele apreciind la persoanele masculine medi-atizate urmatoarele trasaruri: inteligenta, comportamentulrespectuos, maturitatea emotionala ~i rationals ("gande~tein profunzime", "nu este superficial"), perseverenta, non-cornformismul, autoritatea, capacitatea de irnpunere,umorul. Se pare ca fete Ie, asa cum a mai reiesit de altfel ina ce as ta a na li za , au nevoie de un barbat cornpetitiv, deinsele fund competitive datorita nevoii de afirmare, de

I c psupravietuire si de manifestare a propriei independente.

Modelul de masculinitate pe care b!ietii H preferaeste tot eel traditional. Ei apreciazaIa un barbat de~tept1i-ciunea, autoritatea, barbatia, increderea in sine, profesio-nalismul, sirotal umorului dar ~isensibilitatea ~irnodestia,

Dlnamica mascullnului i feminintdui' infamilia deorigine a adoleseenttduis

Scurta prezentarea a unei zile obisnuite r u n propriaviala de familie realizata de adolescenti ca si analizafotografi.ilor de familie ale acestora, r n a indreptiitesc s aafirm ca marea majoritate a modelelor de feminitate ~imasculinitate oferite de familie sunt cele traditionale,impregnate totusi ~ide unusor modernism, data fiind situ-atia socio-econornica din Romania, care Ii determina peambii parinti sa .munceasca, In aceste conditii, insa, femeiamama este supraresponsabilizata, ea trebuind s a aiba grijaatilt de gospodarie, de eopii c a t si de propriul serviciu,Tatal este de obicei capul familiei, eel care lucreaza eelmai rnult in afara easel, si care aduce cei ma i multi bani,fiind eel care of em si banii de buzunar copiilor.

Comunicarea cu parintii este destul de restrfmsAdatorita timpului scurt pe care Il au 1a dispozitie. Profesiaeste pe primul plan, pentru eli numai In conditiile uneimunci sustinute poate fi asigurata baza materials necesaraintretinerii familiei.

Giinduri de viitor. Privat i profeswnal din perspec-tiva adolescemilor de azi:

in ceea ee priveste viitorul profesional cat ~imodulde lmbinare a vietii private cu c ea publ ic a, am identificato serie de atitudini si aspiratii comune atilt baietilor ca t ~ifetelor participante Ia focus grup.

Pentru fiecare dintre ei este foarte important sa serealizeze profesionai rnai tntai ~i apoi sa-~i interneieze 0familie. Obtinerea independentei financiare prin real izareaprofesionala, asigurarea unei haze materiale temeinice ea91a unei bune pregatiri psihologice in vederea Intemeieriiunei farnilii sunt objective prioritare pentru adolescenti.Din punctullor de vedere "ideea intemeieriiunei familii"va incepe sa ap ara in ju ru l v arstei de 25 -30 de ani, In aces-te conditii ne-am putea astepta ea numarul casatoriilor .s ascada la cei p a n a in 30 de ani. Acest Iucru ar putea duce lascaderea naralitatii sau la cresterea numarului de familiimonoparentale de tip matern cu implicatiile deja ~ti\lteasupra dezvoltarii copiilor in acest tip de familie.

S-au desprins r n s a si 0 serie de nevoi ~i atirudinidiferentiale, Fetele i~idoresc In primul rand sa se realizezeprofesional, Nevoia de dezvoltare profesionala, de compe-ten,a ~i de cariera ocupa un prim 100 in piramida tre-buintelor adolescentelor, Ele i : , ; i doresc sa-~i Intemeieze 0


17/41

L I Ffamilie bazandu-se pe ele dar si pe un sot care sa aiba "0profesie de viitor" ~ipentru care nevoia de dezvoltare pro-fesionala s a fie la fel de puternica, Adolescentele respingcategoric ideea el i ar putea fi casnice. Ele i~i doresc sareuseasca sa imbine cariera cu vista de familie. Printremeseriile enumerate de fete, ca potrivite nevoilor lor aspi-rationale au fost enumerate cele de: ziarista, psiholog,arnitecta, medic, actrita. Se observa cli toate sunt meseriidinamice, ee solicita foarte multa implicare ~ifoarte multamunca pentru a deveni 0 buna profesionista.

in ceea ce-i priveste pe baiel' am aflat ca pentru eirealizarea profesionala esre deosebit de irnportantadeoarece in felul acesta pot castiga bani. Se pare ca eeeace le ofera siguranta si incredere in ei sunt banii. Nimicnou fata de modelul de masculinitate traditional, Dar aunevoie de foarte multi bani, deoarece azi si ferneia aduccbani. Baietii nu renunta la ideea "barbatul este capulfamiliei", la nevoia de autoritate si putere in familie, Neasreptam la 0 adevarata lupta intre yin ~j yang in cadrulrelatiei de cuplu. Ce se va Illtampla in aceste conditii cunevoia baietilor de a avea "0 viata stabila en 0 sojie"? Carevafi dinamica psihologica a cuplului in conditiile in carelupta pentru puterea banului se prevede a fi destul de acer-ba ~i intretinuta mai ales de barbatul care considera dinumai in acest fel isi poate pastra pozitia de eel mai puter-nie om din familie? Inrr-adevar, meseriile spre care se ori-enteaza baietii sunt acelea care ofera perspectiva unuivenit substantial: informatica, program are, academie mili-tara, politica, business.

Ce mai inseamna in aceste conditii "0 femeie ade-viiratii" si "un bdrbat adevdrat" cu care adolescentele ~iadolescentii s-ar putea identifica ~iasuma in felul acesta 0buna sau putem spune "functionala" ferninitate ~i mas-eulinitate.

"Tranzitia sex-rolului pare sa favorizeze refunda-mentarea expresiei "0 femeie ~ijumatate sau, un barbat ~ijumatate", Aceasta semnifica dilatarea rolurilor prin prelu-area mutualii. a unor atribute de sex-rol. Confuzia Inasumarea sex-rolurilor pare sa fi fost in detrimentul mul-tor relatii intime dintre cele doua sexe" (Mitrofan 1,Ciuperca c., p. 134),Astazi, in urma miscarilor feministe, asistam lameta-morfozele de tranzitie ale comportamentului de sex-rol, dela traditional la egalitar. Tindem asadar spre 0 societateunisex. Atiit feminitatea ciit i masculinitatea se autorede-finesc din perspectiva vechilor clisee, tinand cant de fap-tul ca nici femeia ~inici barbatul nu pot fi pentru mult timp"inlocuitori'' totali ai eeluilalt sex. Ei i~i imprumutarolurile traditionale de sex datorita situatiilor socio-eco-nomice in care traiesc, Dar aceasta schimbare poate con-duce la conflicte intericare puternice si implicit exterioare,la nivelul relajiei de cuplu.

Date fiind toate aceste conditii de natura psiho-socio-

A M Ieconomica, rna astept ca la aceasta varstii adolescentii s afie confuzi cu privire la propria corporalitate, propria mas-culinitate ~i ferninitate, la asteptarile pe linia sex-roluluilor si al celuilalt (datorita confuziei ~ide la nivelul soci-etalii care se afla In perioada de tranzitie spre modelulegalitar), sa nu-si cunoasca nevoile, resursele, limitele.

Se stie ca 0 asumare adecvata a identitatii de sex-rolare loc atunci cand persoana i~i poate integra adecvat pro-pria masculinitate ~iferninitate. Aceasta se poate face atatprin introiectarea unor modele din mediul social al adoles-centului dar mai ales in conditiile constientizarii si trans-formarii complexelor mateme ~i paterne negative cares-au format in contextul dezechilibruluitriunghiului tata -mama - fiu I fiica, Impasurile prezentului sunt in marernasura explicate prin impasurile treeutuiui, acestea fiindpur si simplu jucatc din nou pe scena relatiilor afeetive.Intrarea tn contact cu complexele parentale negative sepoate realiza la varsta adolescentei deoarece astazi foartemulti tineri intra In dinamica relapilor afectivo-erotice defoarte timpuriu, in jurul varstei de 13 - 14 ani. Odata asu-mate si transformate, aceste complexe vor facilita adoles-centului 0 buna relationare ~i integrare psihosociala atat inviata publica cat si in cea privata,

Prin urmare, se impune eu necesitate construirea unuiprogram de consiliere care s a ofere elevilor de Iiceu posi-bilitatea:

de a constientiza ~i lucra asupra complexelormaterne si paterne negative, acceptandu-le si transforrnan-du-le.:

de a-si cunoaste ~i accepta propria sexualitate(imagine corporala, orientare sexuala, valoriIe ~i eticasexuala, preferintele estetice);

de a-si cunoaste expectantele de sex-rol; de a-si dezvolta capacitati de relationare cu sexulopus: empatia, toleranta, asertivitatea; de a-si integra propria masculinitate ~i ferninitate.In felul acesta ei pot fi ajutati sa-Ii fonneze si sa-si

asume a identitate de sex-rol adecvata,

Bibliografie:Mitro/atl J., Ciupercii C, "Psihologia vietii de cuplu lntre iluzie~;realitate", Colectia Alma Mater, Editura SPER, 2002;Bulai A, "Focus grupul III investigatia socialii", EdituraPaideia, 1000

15


18/41

1 6

x p E R I N T, APoate fi singuratatea un stil de viata?Oamenii care nu au un numar rezonabil de relatii sau

cei care nu au relatii apropiate traiesc emotia trista a sin-gurlitiipi, care este foarte riispanditii. Weiss relateazadintr-un sondaj realizat Ia nivel national in S.U.A.: 26%dintre cei chestionati au raspuns pozitiv la lntrebarea "inultimile saptamani vi s-a intamplat s a va simtiti singur sauindepartat de ceilalti?"

De fapt, cand vine yorba de singuratate, apar douaexperiente care au aceeasi esenta.Weiss (1973, 1974) neatrage atentia asupra celor doua tipuri de singuratate: sin-gUT ti ta te a s oci a/ ii si singuratatea emotlonalii.

Singuratatea sociala se refera -la lipsa contactelorsoeiale, la un numiir insuficient de prieteni sicunoscupcare s a aiba interese ~i activitati comune cu individul. Sin-gurlitatea emotionala deriva din lipsa atasamentului intimf a t a de cealalta persoana. Astfel, daca primul tip de sin-guratate este Iegat de cantitatea ~i numarul de relatii, aldoilea tip se refera la calitatea relatiei.

Russell ~icolab. (1984) au intervievat 1000 de stu-denti de la Universitatea Iowa In Iegatura cu sentirnentulde singuratate, Cercetlitorii au descoperit faptnl e a desiexperientele singuratatii nu au acelasi miez, exista douaversiuni diferite, asa cum a descris ~iWeiss. Singuratateasociala era evocata de catre cei care duceau lipsa de pri-eteni, .iar singuratatea emotionala de catre cei care nuaveau relatii romantice satisfacatoare.

Singuratatea poate fi descrisa drept un stil de Yia!a cese poate institui definitiv in cazuI celibatarilor sau poate fiurmarea a unui divert sau a vaduviei.

Persoanele singure divortate (ln special Mrbap) suntIn mai mare masura dispuse sa-~i transformecelibatulintr-o recasatorire, dar "recasatoriree femeii divortateramane mai putin frecventa decat cea a barbatilor" (cf.L.Roussel, 1989, pag.251), inc a t femei le raman singure innumar mult mai mare ~iin general pe perioade de timp maiindelungate, Unul dintre motive este ~i durata din ce in cemai scurta a mariajelor care ajung la divert, "rupturile"cuplurilor r o r a copiifiind mult mai numeroase. Pe de altaparte, factorul varstli scade probabilitatea recasatoririipentru femei in special dupa 35-40 de ani, in vreme cepentru barbati, singuratatea chiar ~i la 0 varsta caredepaseste acest nivel raman.e mai curand tranzitorie,

Intre ani j 1970 ~i 1978 nurnarul persoanelor in varstlide 16-34 de ani care traiau singure s-a triplat aproape inS.U.A.crescand de la 1,5 milioane la 4,3 milioane, Lainceputul anilor 80 a cincime din teste familiile din S.D.A.cons tau dintr-o persoana care traieste singura, In mod spe-cial tineri si persoane din a doua jumatate a vietii.

Astazi, persoanele singure, in special cele care nu au

Asis, U n iv ., D r., Laurentiu Mitrofan

fost niciodata casatorite apartin unei culturi speciale, incare individualitatea se afirma 'in deplina libertate, ea eon-struindu-si un stil de viata unic.Cockrum ~iWhite (1985, pag, 555-556) raporteazaeli adultii care nu au fost niciodata casatoriti prefera sin-guratatea mai mult decat eel care au fost divortati, Ratacasatoriilor este mal crescuta la divortarii singuri, in toategrupele de varsta. Totusi, experienta singu.rll .talii esteprobabil mai gratificanta ~imal putin dificila pentru eeldintotdeauna celibatari. De altfel, oamenii experimenteazasinguratatea In diferite moduri si 0 resimt diferi t, in funepede nivelul nevoilor lor pentru intirnitate sociala ~iatasament, Asa iDcat, 0 persoana se poate simti singura,chiar dad! are multi prieteni, inclusiv un partener, in timpce 0 alta se multumeste eu foarte putini prieteni san chiarrarii un partener, ~i eu toate acestea nu se simte singurs,

Cat de bine suporta oarnenii singuratatea? JeffreyJoung (apud. O. Pocs, 1985) diferentiaza trei tipuri de sin-guratate:

_.0 singuratate tranzitorie, care dureaza cateva minutesau ore sl care probabil nu este serioasa;

- 0 singuratate situationala cauzata de un evenimentspecific (divert, decesul persoanei iubite, mutarea lntr-oalta zona geografica ) ~i care dureaza p a r r a la un an;

- 0 singuratate cronica, specifica persoanelor cu difi-cultati mari in realizarea contactelor sociale ~i stabilirearelatiilor intime, avand 0 durata de peste doi ani ,

"Singuratatea" ca altf!nativa a casatoriei, comportli.ciiteva explicatii (apud Iolanda Mitrofan, C.Ciuperca.1997):

- scaderea ratei nuptialitatii inultimii ani ca reflex alschirnbarii conceptiilor tinerilor ~isocietatii per ansamhlu,in raport cu casaroria. Astfel, casatoria poate fi privitii caun impediment in calea evolutiei profesionale, "sigure ~ireusite", eariera devenind t'inta celor mal mUl}i. Femeilecu studii superioare, In special, sau cu performante profe-sionale deosebite care le permit un statut apreciat gi multaautonomie, apreciaza singuratatea ca pe un mijloc de con-solidare a autonomiei si pozitiei, nerenuntand user 1a aces-tea pentru rnariaj;

- liberalizarea relatiilor sexuale in afara cadruluilegalizat al casatoriei cu accent pe varietate, noutate ~icali tate, multi celibatari apreciind ea au 0 viata sexualamai intensa si ruai irnplinita, in conditiile independenteieeonomice ~i personate, ale unor intalnin mai putinfrecvente 1sablonizate, dar mai sponrane i mai pasio-nante,


19/41

C OT I D I A N u L U

Control si senspsiholog Seramis SAS, M. D.

"0 frunza prinsd de ramura copacului poate infrunta vremeafnsii piina vine furtuna ....sau toamna."

Fiecare dintre noi, pe parcursul existentei sale, areparte de 0 serie de evenimente mai mult sau putin fericitesau chiar nefericite. Vezi bine, a r e pa r te .. . 0 expresie ce tepoate duce cu gandul la fatalismul soartei. Exista uu des-tin pentru fiecare dintre noi, se spune, Orice om are unsens al existentei sale, iar experientele parcurse au scopulde a-I ajuta sa-si realizeze sensul, Observam cam peste totastfel de afinnatii, discutam despre ~i facem cornentariifllosofice, numai ca ele nu ne fac cu nimic mai constientide sensul nostru, Ramanem in continuare doar agatati deteorii seducatoare, aforisme profunde ~i sisteme de gandire1 , > i rneditatie minunat de iluzorii. Suntem agatati sau chiarpasionati de a ne orienta in viata dupa astfel de iluzii, cuiluzia ea poate asa reusim sa avem un e;tu~i de putin con-trol asupra evenimentelor ~i asupra noastra. Iluzia con-trolului of era ceva beneficii dernne dea fi luate in series:eu as spune "in neserios", deoarece nu sunt altceva deditiluzii, 'Osciland intre diverse sisteme filosofice, care m-au

ajutat sa-mi dezvolt mintea ~i carora le multumesc, amobservat cum eu fiecare bucarica parcursa eu "sunt rnaiOK, ,..iar altii mal putin OK", adica stapanesc unele idei ~istiu cum sa lucrez la propria mea evolutie ~ia altora. Ciltaarogantal

Iluzra controlului reduce anxietatea in fata mediului,oferind securizare emotionala. Stapan pe situatie, teraportezi la realitate incali tate de st!ip.an. Aflat intr-un ast-fel de rol, ce creaza impresia de putere personals, iti potipermite ~i interzice muIte in sensul dictat de propriaUmbra. Cu alte cuvinte, Eul tau constient este condus dinumbra. de Eminenta Cenusie, care dupa cum stim este sufi-cient de vicleana pentru a crea impresia di til (ego-ul) ipconduci propria viata .

Daca doresti exemple, draga cititorule, atunci itirecomand sa-l privesticu atentie pe propriul tau ~ef ~i savezi in ce masura este supus iluziei controlului, Dae1i nu ai~ef, observe pecineva "dedicat", "atasat" de 0 aetivitate,idee sau persoana, Iar, daca iti este convenabil, observa la

I

1 7


20/41

18

x p E Rtine iluzia controlului ~j ceea ce 0 creaza in plan interior iexterior ..Presupun ea stii ee lnseamna sa ramai fara..Sistemele fi losofice sau religioase reprezinta instrurnentede control In mana oamenilor influenti, aflati la randul lorIn iluzia controlului, Cuvantul Coran:ului manevrat ell pri-cepere de Saddam Huseim i acolitii sai a atras in spri-jinul sau aproape intreaga lume musulmana. fnsa, con-trolul pe cafe considera ca 1 1 exercita era rnai mult iluzoriudecat real, date fiind ~i consecintele,I m i place sa cred ca oamenii cauta libertatea, iar candacestia se 'lntalnesc cu eei care cauta sa controleze se isearazboiul civil. Fie ea este mocnit sau liber declarat,razboiul exista din momentul in care debuteaza exercitareacontrolului. rat reactia este, surprinzator, paradoxala: ellc a . t creste presiunea controlului, ell atat scade submisivi-tate a subiectului controlat. I n acest sens, istoria Romanieiaduce dovezi incontestabile. Si daca restrangem putin per-spectiva, putem observa acest fenomen la nivelul uneiorganizatii sau firme. Un top-manager insecurizat sianxios va institui un management centrat pe control sievaluare, Suspicios si manipulativ va cauta metode cat rnaieficiente de limitare a Iibertatii personale a fiecarni anga-jat, ajungand chiar la initierea ~iintretinerea zvonurilor enprivire la relatiile intime dintre angajati, Metode suntmuIte, lnsa toate tind sa transforme organizatia IntT-Oagentie de spionaj sau contraspionaj, unde controlul aretotusi justificare, Viata fiecarui angajat va ajunge sadepinda ~i chiar sa se confunde cu viata firmer, iaratasamentul se manifesta In rnomentele de criza financia-ra sau in situatiile de incalcare a unor drepturi personale,"Omul organizational", sau atssat simbiotic culturii orga-nizationale, prefera mal degraba alienarea de sine decalruptura de organizatie, Se pare ca puterea de control a top-managementului se reflects In viata fiecaruia prin creareasentimentului de securizare emotionala aflat in conflict Cllnevoia de libertate personala, de altfel rationalizata prin ~ireprimata de nevoi 9 1 valori materiale stringente, Desiindividul se a.flli in "rszboi civil" atat in plan interior,subiectiv, cat ~i 'in plan exterior, In relatiile interpersonale(unde aliantele se fac ~idesfac cu viteza luminii) din inte-riorul organizatiei, el va manifesta, mai ales fata de supe-riori, un comportament de obedienta, ba mai mult, deentuziasm.

Putem observa cu u~urinta cum un acelasj minunatbeneficiu - securizarea emotionala - line lmpreuna (era saspun unestel) ~iofe ra un sens comun existentei fiecaruia,in ciuda "razboiului civil" ale carui consecinte in plan psi-hologic mi se par evidente,

Citeste cu atentie: SECURIZARE; de aici poti facecu u~urinta asocieri cu serviciiIe secrete de securitate carese ocupa cu exercitarea controlului, Aceste servicii nu tre-buie sa fie neaparat secrete sau sa se numeasca de seeuri-tate, de infonnatii ea sa desfu~oare activitari de control.Majoritatea institu1iilor unui stat detin un astfel de rol, pecare fiecare ilaceepta. mai mult sau putin. Altfel SpllS,cineva aTe griji i. de noi.

Indin sa ered ca noi toti avem nevoie de securizare,

I N T, Aiar modalitatile de satisfacere sunt cat se poate de diversepe cat de creativa este natura umana, Tar pentru ca nesperiem uneori de propria "umbra", devenim anxiosi,Copii fiind, curiosi din fire, am Invatat sa controlamrnediul, iar mal tarziu sa ne controlarn pe noi insine ... ea sanu ne ternern. A~a ca, intr-un final, ne-am ales cu propriilenoastre servicii de securitare, numite de n o i, p si h ol og i i,mecanisme de apdrare care oricand pot oferi consultantacu privire la eficienta oricarei agenti i de ccntrainformatiide pe mapamond, Pentru a-si asig ura existen ta, oriceagentie are nevoie de 0 s

Documents

Revista de pie Experientiala Nr 22