376

Click here to load reader

Iolanda mitrofan orientarea experientiala in psihoterapie

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

ezvoltarePersonala

lr1teipersonalaTranSpersonala

Editura Sper

Page 2: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Fundamentele teoretice umaniste l}i spirituale, transpersonale, viziuneaholistica a orientarii experientiale, precum l}i diversitatea l}i creativitateametodologica fara precedent, deschiderea practic nelimitata a procesuluiterapeutic catre dezvoltarea personala l}i ·interpersonala, catre extensia l}iactualizarea potentialului uman, ne determina sa 0 consideram adevarataterapie a fiintei aflate la portile mileniului'trei, intr-un moment in care ea seconfrunta nu doar cu nevoia de a se intelege l}i reconcilia, dar mai ales cu cea dea se restructura, reconstela, transforma.

1n Terapia Unificarii, .,experimentand"aici l}i acum" l}i beneficiind deinsight-urile autoexplorarii asistate, pas cl! pas, de terapeut, persoana il}ideblocheaza spontan propriile resurse l}i tot ea este aceea care Ie folosel}te, Ietesteaza l}i Iedezvolta creativ.

Clientul accede prin propria experienta la modul in care poate face falacat mai eficient stresurilor l}i provocarilor existentei, el descopera l}ansa de anegocia cu sine insul}i, de a se. accepta, ierta l}i lua in propria-i grija l}iresponsabilitate, de a se impulsiona, aprecia, respecta l}i gratifica. $i mai presusde toate, el invata sa se inteleaga pe sine, sa-l}i schimbe perspectiva asupralucrurilor l}i ~f1.consecinta, experimenteaza bucuria de a coopera cu propria-itransformare, ~printr-un proces de evolu~e conl}tient, bazat pe Iibertatea

"alegerilor l}ipe asumarea responsabilitatii.Instrumentul fundamental in Terapia Unificarii este starea de martor,

capacitatea de a ne observa obiectiv, tara a evalua sau condamna experier)ta ing~fal}4rare. Terapeutul il ajuta pe client sa devina un martor impartial alprgpriilofProcese interne, intervenind de fiecare data cand acesta se blocheaza

tnt";unpunct, evita sautuge de experienta interna.Tnvatand sa ne observam experienta 'interna fara sa 0 manipulam,devenil11 mai permisivi cu noi inl}ine l}i incepem sa acceptam partile panaatunci reprimate, negate sau respinse~ Autoacceptarea, starea in care neexperimentam global, in f1uxulconstant schimbator al vietii, instaleaza premiselecrel}terii sau devenirii spirituale. 011 '

ISBN: 973-99221-4-7

Page 3: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

/olanda Mitrofan- coordonator -

Anca Nicolae, Ana Maria Dini~oae, CiitiilinNedelcea, Laurenfiu Mitrofan, Adrian Nu{ii, Adrian

Luca, Ovidiu Alexandru Pop, Doru Buzducea

ORI ENT AREA EXPERI ENTIALA~ ,IN PSIHOTERAPIE

Dezvoltare personala, interpersonala,transpersonala

Editura S.P.E.R.Colectia Alma Matel,

Bucure~ti, 2000

Page 4: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Acest volum a api'irut sub egida

Societalii de Psihoterapie Experientiala Romana

Copyright ©, 2000, Editura S.P.E.R.Toate drepturile rezervate Editurii S.P.E.R.Reproducerea, copierea sau traducerea partiaJa sau integrali'ia acestei lucri'irise potface numai cu acordul scris al S.P.E.R.

Copyright ©, 2000 by S.P.E.R. A11rights reserved.

Descrierea CIP a Bibiiotecii NationaleOrientarea experientiala in psihoterapie: dezvoltare personaia,

interpersonala, transpersonaia I coord.: lolanda Mitrofan. ­Bucure~ti: SPER, 2000p. 373; em. 24 - Alma MaterBibliogr.ISBN 973-99221-4-7

I. Mitrofan, lolanda (coord.)

615.851

Redactor ~tiintific: Ci'iti'ilinNedelcea

Tehnoredactare: Ci'italinNedelcea, Ovidiu Alexandru Pop

Coperta: Catatlin Andrei

Corectura: El1isa Luca

Difuzare: Editura S.P.E.R.Str. Ritmului, Nr. 2A, Sect.2, Bucure$ti,Tel. 093.520933,093.210648,092.664807

Tipar: SITECR SRLStr. A.I. Cuza, Bl. A, Et. I, CraiovaTel. / Fax: 051.414003

Page 5: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Ana Maria Dini$oae• Psiholog cu studii aprofundate ]npsihoterapie $i psihodiagnostic• Stagii de form are Tnanaliza reichiana §ibioenergetica, somato-analiza $i gestalt­terapie.

COLECTIVUL DE AUTORI

Iolanda Mitrofan .Clitlilin Nedelcea• Doctor Tnpsihologie la Universitatea din • Psiholog practician cu studii aprofundate TnBucure§ti. psihodiagnostic §i psihoterapie §i psihologie• Aproximativ 20 ani este cercetator §tiinlific organizationala, Doctorand Tnpsihologie la(gr. I) §i psihoterapeut In domeniul clinic la Universitatea din Bucure§ti.Institutul Nalional de Expertiza Medicala §i • Stagii de formare Tn:dramaterapie, gestalt-Recuperare a Capacitatii de Munca, terapie, analiza bioenergetica, psihoterapie• Stagii de formare Tn:terapii creative, experientiala de grup,transpersonale, gestalt-terapie, NLP, • Activitate publicistica In Revista dedramaterapie, art-terapie, analiza Psihoterapie Experientiala, Coautor al cartiibioenergetica §i reichiana, somato-analiza, "Optimizarea comportamentului profesional.terapii de cuplu §i familie. rntre educa\ie §i psihoterapie", 1999,• Autor $i coautor a peste 100 de studii, 8 Preparator universitar la Universitatea dinarticole §tiinlifice §i teme de cercetare, Bucure§ti, Facultatea de Psihologie §iVolume publicate: "Cuplul conjugal - armonie $tiinlele Educa\iei: susline activitatea$i dezarmonie" (1989), "Familia de la A la Z" laboratoarelor de comunicare §i seminarii de(1991), "Elemente de psihologia cuplului" psihodiagnostic.(1994, 1996), "Psihologia relaliilor dintre • Psihoterapeut §i formator Tncadrul SPERosexe. Mutalii §i alternative" (1997), Redactor $ef adjunct al Revistei de"Psihoterapia experienliala" (1997), "Jocurile Psihoterapie Experienliala. Sus\ine un modulcom;tienlei sau Terapia Unificarii" (1999), de programare neuro-lingvistica Tncadrul unui"Psihoiogia pierderii $i terapia durerii" (1999). program formativ pentru studenlii masterului• Profesor la Universitatea din Bucure$ti, de psihoterapie §i psihodiagnostic,Facultatea de Psihologie §i $tiintele

Educaliei: terapii de familie, psihologia Ovidiu Alexandru Popfamiliei §i psihos~xol?gIe, psihopatologia §i • Psiholog cu studii aprofundate TnpSlhoterapla copilulul §I adolescentulul, 'h t .. 'h d' t' D t d -, , .' , .. pSI 0 eraple §I pSI 0 lagnos IC. oc oran Inconsll,lere §I pSlhoteraple, te~apil , psihologie la Universitatea din Bucure$ti.expenen(lale, creatlv-expreslve §I SI .. d f - , I . r -transpersonale. Coordonatoarea activitatilor •. agll _e ormare In, gesta t-terap~e, ana Iza

d I I'd psihoterapie din cadrul ' relchlana, pSlhoteraple expenen(lala de grup.mo u u UI e P t ' , I U' 't T'tmasterului Tnpsihoterapie $i psihodiagnostic,· repara or unlversltar a niversl atea 1 uProfesor asociat la Facultatea de Psihologie aMalores~u, Facultatea de PSlh?logle: ,.Universitatii Titu Maiorescu §i Facultatea de se:nmanl de consl,llere $1terapn de famllie,Sociologie' §i Asistenla Sociala, pSlhologla cuplulul, ?slhot~r,aple" ,• Pre§edinta Societalii de Psihoterapie • Artlcole pu_bllcate In R:vlsTa de PSlhot~rapleExperientiala Romana _ SPER. Expenen\lala, Redacto.r In cadrul re~lstel.Psihoterapeut §i formator Tncadrul SPER. ~ Membru fondator, p.slhoterapeut §I form~tor• Coordonatoarea programelor formative Tn In cadr~1 SPER, Su~t~neun modul. de etlca $1psihoterapie derulate Tncolaborare cu condwta terapeutlca In.cadrul unUiprogramUniversitatea Bucure§ti §i Colegiul for,matlv pentru studentll masterulul deConsilierilor §i Psihoterapeulilor din Romania. pSlhoteraple.• Director al Revistei de PsihoterapieExperienliala,• Coordonatoarea Centrului de DezvoltarePersonala, Consiliere §i PsihoterapieExperienliala, Tncadrul unui program alUniversitatii din Bucure$li Tnparteneriat cuSPER.

Page 6: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Adrian Nuta,• Asistent social, cu studii aprofundate inPolitici Sociale .

• Stagii de formare in: gestalt-terapie,consiliere lii psihoterapie experientialA degrup lii terapii creative.• Numeroase articole publicate in Revista de •Psihoterapie Experientiala. Autor lii coautor al Adnan Lucavolumelor: "Jocurile ronlitientei sau Terapia • Asistent social cu experienta de consilier inUnificiirii" (1999), .Analize experientiale. Cum problemele copiilor ~i familiilor afectate deI-am Iichidat pe Buddha" (1999), .Ascultand HIV I SIDA. Absolvent psihologie, 2000.cu a treia ureche. Reflectiile unui terapeut • Coautor la cerceUirile privind: Analizaexperientialist" (1999), "Inter-realitatea" situatiei HIV/SIDA in Romania, UNICEF,(2000). UNAIDS, 1998lii Problematica HIV/SIDA in• Preparator universitar la Universitatea cadrul populatiei de romi din Bucure§ti,Bucureliti, Facultatea de Sociologie lii UNAIDS, 1999.Asistenta Sociala: seminarii de psihoterapie; • Stagii formative in: consiliere rogersiana,Facultatea de Psihologie ~i ~tiintele gestalt-terapie, analiza bioenergeticii,Educatiei: laboratoare de comunicare, psihoterapie experientiala de grup.seminarii de psihologia familiei lii psihoterapie. Coautor al ciirtii "Psihoterapia Experientiala"experiential a; asistent asociat la Universitatea(1997, 1999).Titu Maiorescu, Facultatea de Psihologie, • Sustine seminarii de psihoterapie launde sustine seminarii de: consiliere ~i terapii Universitatea Bucure~ti, Facultatea dede familie, psihologia cuplului, psihoterapie. Sociologie lii Asistenta Sociala.• Psihoterapeut lii formator in cadrul SPER. • Membru fondator, pSihoterapeut ~i formatorRedactor l?efal Revistei de Psihoterapie in cadrul SPER. Director tehnic al Revistei deExperientiala. Sustine un modul de Psihoterapie Experientiala. Director generaldramaterapie in cadrul unui program formativ al Editurii SPER.pentru studentii masterului in psihoterapie.

• ArticoIe publicate in Revista de PsihoterapieexperientiaiA de grup, gestalt-terapie,Experientiala. Redactor in cadrul revistei. somata-analiza.• Psiholog practician in cadrul Ministerului • Articole publicate in Revista de PsihoterapieApAriirii Nationale. ExperientialA. Coautor al volumului• Psihoterapeut in cadrul SPER "Psihoterapia experientialA" (1997, 1999) .

• Asistent universitar la Universitatea TituMaiorescu, Facultatea de Psihologie:seminarii de psihologie generalA lii istoriapsihologiei.• Membru fondator SPERo Redactor liefadjunct al Revistei de PsihoterapieExperientialA.

Doru BuzduceaAnca Nicolae • Asistent social cu studii aprofundate in

• Stagii de specializare in: peer counseling, politici sociale. Experienta de consilier inpsihoterapie experientiala de grup, gestalt- problemele copilului lii familiei afectate deterapie, somato-analiza, terapii corporale. HIV I SIDA.Este studenta in anulIII la licoala de • Doctor in sociologie la Universitatea dinpsihodrama c1asica. Bucureliti.• Activitate publicistica in Revista de • Autor l?icoautor al volumelor: "SIDA -Psihoterapie Experientiala. Redactor in cadrul Confluente psihosociale" (1997), "Pentru 0revistei. Coautor al volumului "Psihoterapia societate centrata pe copit" (1997),Experientiala" (1997,1998). "Ps~hoterapia Experientiala" (1997, 1999),• Psiholog clinician. Membru fondator l?i "Pslhologia pierderii lii terapia durerii" (1999).psihoterapeut in cadrul SPERo • Asistent universitar la Universitatea din

Bucureliti, Facultatea de Sociologie lii

Laurentiu Mitro/an As.istenta Sociala: seminarii de psihoterapie ~i• Psiholog cu studii 'aprofundate in a~lst~nta p~ihologicii a persoanelor cu SIDA

-h d' t"'h' lil boll cronlce.ps~ 0 la~nos IC~I ps~ oteraple. Doctorand in • M b SPERpSlhologle la Unlversltatea din Bucure~ti. em ru .• Stagii de formare in psihoterapie

Page 7: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

PREAMBUL

in ultimii 50 - 60 de ani, orientarea umanist - experientiala fnpsihoterapie s-a cristalizat ca 0 alternativa credibila !ji fertila lapsihanaliza clasica precum !ji la orientarea comportamental-cognitivista,chiar daca interferentele teoretico - metodologice sunt 0 realitate,psihoterapia actuala aspirand la integrativitate !ji abordare holistica.

Centrata mai curand pe dezvoltarea persona la, interpersonala (degrup) !ji mai nou, transpersonala, orientarea experientiala grupeaza maimulte !jcoli (metode), care integrand creator reperele fundamentale alegandirii psihanalitice !ji jara a ignora contributiile valoroase aleabordarilor cognitiv-comportamentale, schimba perspectiva abordariiclientilor (pacientilor) fntr-un efort de operare transformativa asupracalitatii !ji mecanismelor procesului de autocompensare !ji restructurareinterna. Accentul se comuta de la cauze (v. psihanaliza) !ji efecte (v.comportamentalismul) la dinamica procesuala ce se desja!joara fntreaceste doua "centre de interes " pentru terapeut. Inevitabil, experientatraita, "aici !ji acum ", "spatiul" fenomenologic individual, intragrupal !jitranspersonal, constituie miezul acestei orientari, fertilizate semnificativde teoriile campului !ji de cele sistemic - holistice, dar valorificanddeopotriva metode !ji tehnici occidental - orientale, multe dintre elepreluate din disciplinele sapientiale traditionale.

Fundamentul teoretic fl constituie psihologia umanista !ji glindireaexistentialista .jifenomenologica.

Toate psihoterapiile experientiale sunt preocupate de dinamicatransformarilor .ji restructurarilor intrapsihice .ji interpersonale, lansandpersoana pe 0 traiectorie de maturizare, participare !ji decizieresponsabila fn procesul propriei deveniri, pe stimularea potentialului deautoactualizare !ji autodezvoltare, de integrare armonioasa fn raport cusine, cu altii !ji cu lumea. Aceasta presupune un efort constant, progresiv,de extensie a con!jtientei de sine, de autocunoa!jtere !ji de unificare bio­ps iho-s ocio-spiri tua la.

in mod firesc, aceste terapii .}i-au creat .}i 0 noua metodologiecentrata pe activarea resurselor, creativitii-tii $i redescopeririispontaneitatii Si autenticitatii. Metodele .}i tehnicile experientialeredeschid fiinta umana catre latura sa pozitiva !ji autotransformativa,

Page 8: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

prin cunoa~terea ~i acceptarea matura ~i responsabila a semnificatiilorlaturii sale negative, reconectand-o cu Sinele ~i cu potentialul ei dedezvoltare creatoare ~i de evolutie spirituala.

in opinia noastra, abordarea holistica, unificatoare, reintegratoare ~itransformativa ni se pare cea mai potrivita pentru omul mileniului trei.Anticipam a dezvoltare semnificativa a psihoterapiilor holistice,sistemice, centrate pe optimizarea ~i transformarea creativa a fiinteiumane, in sensul unei re-naturalizari ~i extensii a capacitatilor sale decunoa~tere ~i actiune, avand in vedere criza complexa de ecosistem cucare se confrunta societatea actuala la cumpana dintre milenii.

Ca rod al preocuparilor noastre practice, teoretice ~i formative dinultimii ani, propunem infinalul acestei carli a noua terapie experientiala- pe care am convenit s-o numim Terapia Unificarii. Ea este structuratape baza experientei noastre relativ indelungate in practica asistariipsihoterapeutice a bolnavilor psihici ~i psihosomatici, a persoanelor,cuplurilor ~i familiilor in impas existential, integrand insa ~i asemnificativa experienta didactica de analiza experientiala ~iformare aspeciali~tilor fn psihoterapie, desja~urata fn cadrul UniversitatiiBucure~ti impreuna cu membrii Societatii de Psihoterapie ExperientialaRomana (SPER), dintre care a parte sunt ~i autorii acestui tratat.Mi~carea SPER, declan~ata in 1997, a desja~urat pana in prezentnumeroase programe de dezvoltare personala ~i interpersonala (peste1200 de beneficiari, studenti, speciali~ti, persoane cu tulburari nevrotice~i de adaptare etc, adulti, adolescenti, copii, familii), conferind a baza devalidare reala acestei noi terapii experientiale, care asimileaza ~iadapteaza metode ~i tehnici valoroase din cadrul orientarii de baza, darcreeaza ~i valideaza modalitati proprii de interventie (metaforarevelatorie ~i transfiguratoare, experimentul creativ ~i unificator,meditatia creativa de grup, etc).

Cartea prezinta a noua sistematizare ~i abordare a orientariiexperientiale in psihoterapie, intr-o maniera sintetica ~i originala. Eacontine capitole ~i elaborari origin ale, unele prezente in premiera inliteratura romaneasca, altele avansate in lucrarea "Jocurile Con~tienteisau Terapia Unificarii ", edit. SPER, 1999. in acela~i timp, earestructureaza, completeaza ~i fmbogate~te a parte din informatialansata in tratatul - "Psihoterapia experientiala - a paradigma aautorestructurarii ~i dezvoltarii personale ", Edit. lnfomedica, editia 11997, editia a ll-a 1998.

Page 9: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CUPRiNS

Preambul

Iolanda Mitrofan pag. 5

Elica ~i conduita in psihoterapie

Ovidiu Alexandru Pop pago 131. Tn loe de moto 13

2. Un alt fel de a privi etiea 133. Praetiei gre§ite din perspeetiva etiea 154. Criterii pentru determinarea eompetentei profesionale 165. Cateva directii calauzitoare pentru 0 praca eticautileterapeutului ~i consilierului 176. $i inca un fel de a privi 187. Dreptul clientilor la consimtamant informat '" P ••••••••••••••••••••••••• 188. Despre unele capcane intinse psihoterapeutului 199. Psihoterapeutul ~i relatia sa cu clientii 2010. Autentieitatea practicianului 23

Partea 1- ABORDAREA EXPERIENTIAL~, CLASICA,

CAPITOLUL ICarl Rogers §i Terapia Centrata pe Persoana

Adrian Luca pag. 24

1. Carl Rogers ~i periplul sau existential 242. Premise teoretice in psihoterapia rogersiana 25

2.1. Non-directivitate sau centrare pe client 252.2. Conceptia rogersiana privind dezvoltarea umana 28

3. Relatia terapeutiea rogersiana ~i tehnici de dialog 324. Personalitatea terapeutului ~i atributele sale 385. Teoria concisa a terapiei centrate pe persoana 42

5.1. Condit/ile procesului terapeut/c 425.2. Procesul terapeutic 445.3. Efectele terapiei asupra personalitatii ;;i comportamentului 45

6. Exemplificari cazuistice 476.1. Strategia lui Rogers Tncazul fvU. Tilden 476.2. Exteriorizarea sentimentelor ~i trairilor pe 0 baza reala in relatiile

de familie 50

7. Terapia rogersiana de grup (grupul de intalnire) 567.1. Caracteristicile comportamentului clientilor in cele 7 stadii ale proceselor de grup 57

CAPITOLUL II

Frederick Perls §i Gestalt TerapiaIolanda Mitrofan. pag. 60

1. Frederick Perls - un terapeut charismatic pentru 0 terapie holista 602. Fundamentele teoretice ale ~colii terapeutice gestaltiste -inceputuri ~i schimbari actuale 61

Page 10: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

2.1. Psihologiagestaltista 612.2. Perspectivafenomenologica~i teoria campului 622.3. PerspectivaexisteniialistaIn dialogulgestalt-terapeutic 632.4. Caracteristicilerela\iei terapeutice 642.5. Terapiagestaltistaversusalte forme de terapie 652.6. Gestalt-terapiain actualitate 67

3. Abordarea personalitatii In terapia gestaltista 694. Ciclul experientei gestalt 9i teoria schimbarii personale in terapia gestaltista .. 775. Procesul psihoterapeutic gestaltist (obiective, principii dedesfa9urare, modalitati metodologice) 83

5.1. Obiectivulgestalt-terapiei 835.2. Indicaiii terapeutice 835.3. Principiilepracticariiterapieigestaltiste 845.4. Stiluri, modalita\i~i tehnicide lucru in terapia gestaltista 87

6. Rezultatele unui model recuperator neconventional, bazatpe analiza bioenergetica 9i gestalt-terapie, In cazurile cu torticolisde etiologie 9i expresie psihogena 95

6.1. Cine :,sicum este bolnavulde torticolispsihogen?Profilulpersonalita\ii 966.2. Simptomul-iintadin perspectivaobiectivelor~i modeluluiterapeuticaplicat 976.3. Desfa~urareaprocesuluiterapeutic 99

CAPITOLUL III

Introducere in psihodrama clasicaAnca Nicolae pag. 102

1. Definitia psihodramei 1021.1. DespreJacob LevyMoreno 102

2. Caracteristicile metodei psihodramatice 1033. Punctele de plecare ale sistemului filosofic morenian 1064. Aspecte tehnice §i metodologice 110

4.1. Instrumentemetodologice 1104.2. Momentele:,sedinieipsihodramatice 1144.3. Mecanismementale 1174.4. Tehnici psihodramatice 123

5.0 §edinta psihodramatica 1266. Aplicatii practice ale psihodramei 130

Partea a II-a - ABORDAREA EXPERIENTIAlA MODERNA,CAPITOLUL IVAnaliza Existentiala sau Orumul catre sens,

Iolanda Mitrofan, Dom Buzducea pag: 1321. Fundamente filosofice 132

2. Experienta anxietatii existentiale - 0 "rampa de lansare" pentruun nou "modus vivendi" 1333. Impasul existential 9i consecintele sale 1354. Analiza existentiala 1375. Un caz paradigmatic - abordare din perspectiva existentialista ' 1436. Alte studii de caz exemplificative 1487. Sugestii pentru antrenamentul formativ al terapeutului existentiali- autoanaliza §i clarificarea valorilor 151

Page 11: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL V

Analiza Bioenergetica - Incursiune in universul psiho-corporalAna - Maria Dini§oae pag. 155'

1. Ce este Analiza Bioenergetica? 1551.1. Cine este Alexander Lowen? 1551.2. Apari\ia $i evolu\ia bioenergeticii 155

2. Principalele concepte !?i principii bioenergetice 1562.1. Energia - incarcare, descarcare, flux, mi§care 1562.2. Tu e§ti corpul tau 1572.3. Inima vietH - inima materiei 1572.4. Placerea - 0 orientare primara. Principiul placerii 1612.5. Realitatea - 0 orientare secundara. Realitate §i iluzie 1632.6. Suspendarile 1652.7. Anxietatea de cadere 1662.8. Stres §i sex - Stresul 1682.9. Eliberarea sexuala 1702.10. Exprimarea de sine ~i spontaneitatea 170

3 Declaraiia drepturilor omului din perspectiva bioenergetica 1724. Mini - ghid de expresii !?isemnificaiii bioenergetice 172

CAPITOLUL VI

Analiza Tranzactionala. Jocul ~i dezvoltare interpersonalaAdrian Nuta pag. 175

1. Introducere 1751.1. Ce este AT? 1751.2. Filosofia AT 1761.3. Cine a fost Eric Berne? 176

2. Viziunea asupra personalitaiii 1772.1. Modelul starilor Eului 1772.2. Analiza func\ionala a starilor Eului 179

2.2.1. Egogramele 1812.3. Structura de ordinul doi a starilor Eului 183

3. Viziunea asupra patologiei 1843.1. Patologia structurala 1843.2. Patologia func\ionala 187

4. Tranzaciiile 1875. Stroke 190

5.1. Tipuri de stroke 1905.2. Economia stroke 191

6. Structurarea timpului 1926.1. Izolarea 1936.2. Ritualurile 1936.3. Discu\iile tematice 1936.4. Activita\ile 1946.5. Jocurile 1946.6. Intimitatea 194

7. Scenariul de viaia 1957.1. Natura ~i definirea scenariului 1957.2. Radacinile scenariului 1967.3. Tnvingatori sau fnvin~i? 1967.4. Scenariul de via\a adulta 197

8. Poziiiile de viaia 1988.1. Originile pozi\iilor 1988.2. Coralul 1988.3. Injonc\iunile 200

Page 12: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

8.4. Relatia injonctiuni - decizii 203

269

271273

.... 263263264

Partea a III-a ABORDAREA EXPERIENTIALA. POSTMODERNA,

CAPITOLUL VII

programarea neuro-Iingvistica - psihoterapia eficientei personaleCCifCilin Nedelcea pag. 205

1. Scurta incursiune istorica 2052. Ce este NLP? 206

3. Repere teoretice fundamentale 2073.1. Presupozitii fundamentale ale NLP 2073.2. Com1tient :;;iincon:;;tient 2123.3. Despre structura experientei subiective 214

3.3.1. Sisteme reprezentationale 2143.3.2. Indicatori de aeees 2173.3.3. Submodaiitati 218

4. NLP §i psihoterapia 2194.1. Argumente pentru 0 psihoterapie experientiala 2204.2. Abordarea terapeulica NLP: principii, modele :;;itehnici 224

4.2.1. 0 privire de ansamblu asupra procesului terapeutic 2244.2.2. Pacing :;;iLeading 2274.2.3. Stari emotionale - Elicitation :;;iCalibration 2284.2.4. Semnificatia terapeutica a sistemelor reprezentationale :;;ia

indicatorilor de acces 2304.2.5. Uti/izarea terapeutica a submodalitatilor 2314.2.6. Ancore :;;itehnici de aneorare 2344.2.7. fntrebari lerapeutice - Modelul Meta 2394.2.8. Utilizarea terapeutiea a Iimbajului - Modelul Milton 2444.2.9. Metafora in NLP 2504.2.10. Redefinirea problemelor :;;itransformarea sensurilor 2514.2.11. Conflictul intern 2554.2.12. Un model de terapie a fobiilor 256

CAPITOLUL VIIIDezvoltarea §i terapia transpersonala

Laurentiu 1'v1itrofan pag. 2581. Perspectiva umanista asupra dezvoltarii persoanei 2582. Dezvoltarea transpersonala §i psihoterapiile spirituale 2613. Principale contributii teoretice §i aplicative in domeniuldezvoltarii transpersonale .

3.1. Psihosinteza :;;1 dezvoltarea transpersonala3.2. Stanislav Grof - de la perspectiva psihanalitica la cea lranspersonala3.3. Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Alto - preocupari

:;;iprincipali reprezentanti3.4. Ken Wilber - 0 altfel de paradigma a dezvoltarii con:;;tientei

3.4.1. Un exercitiu de revelare a sinelui transcendent

CAPITOLUL IX

Terapia Unificarii - 0 nOUapsihoterapie experientialaIolanda Mitrofan pag. 276

1. Premise ~i clarificari conceptuale 2762. E.U. §i T.U. sau de la Experien~a Unificarii la Terapia Unificarii 278

Page 13: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

3. Aspectul holistic ~i diferential al psihoterapiei experientiale a unificarii 2824. Speeifieul metodologie in Terapia Unifiearii. Metode ~itehnici de explorare (analiza experieniiala) ~irestrueturare (personala, interpersonala §i transpersonala) 284

4.1. Indicatiile~i posibilitatilede interventieale terapieiunificarii 2844.2. Conceptia,cadrul metodologic§i relatiaterapeuticain T.U. 2854.3. Structura§i dinamicaprocesuluiterapeuticsau "Iaboratorul

experiential"- mica "alchimie"cu scop de unificarepersonala§i interpersonala 2874.4. Strategiade lucruTnT.U. (metode§i tehnici) 291

5. Exereitii ~i seenarii metaforice individuale ~i de grup - exemplificari 2975.1. Lucrulcu visul (de la terapiagestaltla T.U.) 2975.2. Zidul - metaforaobstacoluluiinterior 3015.3. Lucrul cu teamade autoritatein T.U. 3065.4. MetaforaTnterapiadurerii 3095.5. Metaforasertaruluimemorieisau "Iucrulcu anxietatea" 3115.6. 0 fetita care cauta lumina- studiude caz 3135.7. "Sala oglinzilor"- exercitiumetaforicde con§tientizare

§i restructurarea eu-Iui 3185.8. Oceanul- scenariumetaforiccu suport muzical 3225.9. Imaginarulstimulat,0 cale spre transcunoa§tere- colajul din frunze 3305.10. Scenariimetaforicecentratepe dezvoltareapersonala§i transpersonala 333

6. Experimentul non-verbal de grup. Improvizaiia creatoare. Construciiasimbolica a "Locului sacru" 337

7. Terapia prin Iimbaje universale - experienia de a fi sunet, ritm, mi§care 3408. Exercitii de meditaiie creatoare, individuale ~i de grup (metaforatransfiguratoare §i stari modificate ale con§tiiniei) 349

8.1. Invitatie la 0 calatorieintr-o frunza-un exercitiude extinderea capacitatilorperceptivede tip sinestezic 349

8.2. Umbra§i lumina- doua scurtemeditatiipentru integrareapolaritatHor§i armonizareaeu-Iui 351

8.3. Exercitiude tacere 3538.4. Explorareachipului- 0 meditatieasupraflintei iubite 3548.5. Scurtameditatiecu obiect- un exercitiude dezvoltarea empatiei 3558.6. Desprevulnerabilitateaputerii§i putereavulnerabilitatii 3568.7. Arta mersuluipe sarma- de la fricala curaj.

Un exercitiude autorestructurare 3578.8. Tnta'mplarimaruntesau despredependenta§i abandon 3588.9. Arta rabdarii 3608.10. Marea§i tarmul sau despreArta convietuiriicreatoare 3618.11.Jocul de §ah- 0 meditatieasupraschimbariiperspectivei 3638.12. Tanarul maestru§i batranuldiscipol.Jocurilede invatare.

Transfigurarimutuale§i tranzactiicosmice. 365

BIBLIOGRAFIE 369

Page 14: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Lucrarea este structurata in trei parti, {inand cont de aparitia $i demodul particular, derivativ, in care evolueaza :ji se reconsteleazametodele :ji !jcolile experientiale de-a lungul ultimei jumatafi de secol. inacest context, ne-am permis sa Ie grupam fn metode clasice, moderne $ipostmoderne, fUnd con$fienfi ca am omis 0 serie de modalitafiinterferente, extrem de atragatoare, dar de care ne vom ocupa fntr-o altacarte.

Prof univ. dr. Iolanda Mitrofan

Page 15: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CA 0 INTRODUCERE

ETICA $1 CONDUIT A iN PSIHOTERAPIE

Ovidiu Alexandru Pop

1. In loc de Motto

Privind uneori prin timp la fiinta umana, ii poti vedea necontenita stradanie pentru a supravietui,de la focul aprins cu iasca §i cremene pentru a-§i incalzi mana §i talpa inghetata ... §i pana inziua de azi cand, aflat in fata calculatorului, incearca sa-§i asigure nevoile, dar §i idealurile,osci/and intre pragmatismul epocii §i destinul sau de fiber visator inscris in natura sa umana. $iin ciuda erari/or sale acumulate in milenii, in ciuda confruntarilor cu ele adesea fipsite de

speranta, axioma sa a ramas aceea§i: <viata merge inainte>. Construind "va/oarea" ca sa poatamerge pe firul vietii Inainte, a inventat mai tarziu "morala" pentru a 0 conserva. $ubrezita insa intimp, relativizata de transgresia lui Unu in Multiplu inerenta oricarei manifestari, valoarea, pareaca nu mai rezista vremurilor §i-a fost atunci ridicata la rang de principiu construindu-i-se 0discipfina ce studiaza conduitele §i a§a numitul cod al actiunii §i alegerii primind denumirea de"etica"..

Traind in zgomotul citadin sau in lini§tita pauperitate rurala, psihologul la fel ca §i cei/alti dinjurul sau ramane intrucatva supus §i modelat de traumele cotidiene care sunt §i ele in pas cuvremurile §i de aceea mi-a§ permite sa Ie numesc simplu "traume moderne." $i-aici, indiferent deprafesie, avem acelea§i drepturi garantate de constitutia nescrisa a firii omene§ti. $i totu§i, unelegre§eli fie ca vin din partea clientilor, fie ca vin chiar din partea psihoterapeuti/or nu-§i pot gasii 0scuza sa-i zicem tot "moderna". $i spun asta pentru ca anumite lucruri prezente in relatii/e

profesionale §i mai ales in relatia terapeutica tin mult mai mult de noi decat de "modern" sau deepoca. Imaginea deformata ce persista asupra psihologiei, " aura" falsa cu care au fost adesea

Incununati psihologul §i mai cu seama psihoterapeutul I§i poate gasi locul repede intr-o mintestimulata de soarele generos al viziunilor extreme sau scaldata in valuri/e neastamparate alecunoa§terii discursive, mediata de relatarile cu erai freudieni sau, mai nou, ericksonieni. Chiardaca nu e§ti un fin observator §i tot iti dai seama ca omulintelege greu anumite lucruri. $i nu enimic surprinzator aici . Este surprinzator insa chiar §i pentru un psiholog sa remarce faptul catocmai lucruri/e,normale, obi§nuite, §i de bun simt ce tin aproape de natural, de firesc, sunt atatde greu intelese §i aplicate. Parca a devenit mai firesc azi sa vezi lucrurile mai complicate decMsunt.

Am sa ma straduiesc in cele ce urmeaza sa prezint simplu unele aspecte etice care suntuneori neintentionat complicate de practicieni, asta neinsemnand ca responsabilitatea ar fi intr­un fel mai mica din acest motiv.

2. Un alt fel de a privi etica

"Este 0 evidenta faptul ca moralitatea are 0 uria§a capacitate de a mobiliza §i motiva. Am auzi! §i

am vazut oameni care sunt in stare sa faca orice - de la uciderea celorlalti §i pana la

Page 16: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

1--------~-~14 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE

sinucidere, de /a omo/ area proprii/or copii /a exterminarea unor specii sau rase - toate in nume/e

unor va/ori proprii §i a ceea ce unii dintre noi numim cu necumpanita siguranta, mora/itate. Toti

am trait momente in care "furta" emofiona/a a mora/itatii ne domina; e un sentimentu/ ciudat, dar

foarte puternic, care te face sa actionezi dinc% de bine §i de rau" (Ayn Rand, 1994).

Am incercat sa starui pupn asupra acestei realitati. 9i pentru caleva momente am privit in jur~i apoi la unele discipline ce sunt acreditate tara doar ~i poate ~tiintific...

Aproape in orice disciplina care are ~i 0 parte aplicaliva gasim un cod de reguli sau normepentru ca aplicarea disciplinei sa fie inscrisa in coordonatele de valoare ale utilizatorilor ei, aleumanitatii in ultima instanta. Acest cod adesea poarta numele de cod elic sau deontologic.Matematica ~i fizica in aspectele lor teorelice nu prea au nevoie de a~a ceva, insa cand se

lrece la aplicatiile acestora, problemele etice nu pot sa nu fie puse in discupe. Genelica ~imedicina, mai ales in vremurile noastre, nu pot fi tolerate in afara unui cod elic ~i de conduila.Atat primele cat ~i ultimele penlru ca pot dauna gray omului sau vietii.

Observati ca de fiecare data aplicatia esle cea care soHcila codul de norme ~i conduite.Privind in urma la evolutia ~tiintelor oricine poate remarca cum de ceva vreme incoace omulintelege tot mai mult ca trecerea de la idee la actiune necesita un fel de filtru etic pentru caformele de manifestare sa fie acceptabile ~isa poata fi acceptate social.

o autoare interesanta Ayn Rand utilizeaza cateva elemente semnificative in definirea ~iintelegerea conceplelor ~i notiunilor de valoare, moralilale ~i etica. Cateva dintre ele sunl redatein cele ce urmeaza.

Exista 0 diferenta cruciala, spune Ayn R. intre organismele vii ~i obiectele neanimate deviata. Organismele vii au de-a face cu alternativa viata I moarte, pe cand obiectele neanimatenu. Viata este conditionala, continua ea; necesita un anumit curs al acpunii pentru a se mentine.Viata necesita va/on: copacul are nevoie de apa ~i soare, cainele de hrana ~i apa. Numai pentruun organism viu actionand pentru a supravietui poate exista ceva bun ori ceva rau: ceea ce estebun continua, intretine viata, ceea ce esle rau 0 impiedica. Viata este astfel valoarea ultima,este standardul de valoare in raport cu care se apreciaza ceea ce este bun ~i rau in lumea vie.

in reaHzarea unui proiect la locul de munca scopurile proiectului devin importante puncte dereper: ceea ce sprijina scopurile proiectului devine valoros, ceea ce nu sustine scopurile devineo piedica. insa scopurile proiectului au tost aiese pentru ca urmeaza scopurile departamentului,iar scopurile departamentului tin seama de scopurile ~i obiectivele companiei. Pentru ca totacest lant sa aiba un sens, trebuie ca el sa se opreasca undeva. E nevoie de un scop ultim inraport cu care celelalle sa poala capata un sens. Ayn Rand sustine ca acesI scop final esteviala: scopurile exista pentru ca viata exista, iar viata prin natura sa, necesita actiunedirectionata spre scop. Dupa cum sustine autoarea:

"Fara un scop ullim ori un final, nu pot exista alte scopuri sau sensuri: 0 serie de sensuri carear continua intr-o infinita progresie spre un final non-existent esle 0 imposibilitate metafizica ~iepistemologica. Metafizic, viata e singurul fenomen care este un final in sine: 0 valoare obtinula~i mentinuta printr-un constant proces de actiune. Epistemologic insa, conceptul de va/oare estegenetic dependent ~i derivat dintr-un concept anterior, acela de viata" (Ayn Rand, 1994).

o alta observatie semnificativa este faptul ca fiintele umane, spre deosebire de aileorganisme vii, nu urmeaza in mod aulomat valorile de care au nevoie pentru supravietuire.

Mulle din organismele vii sunt conslruile pentru a urmari automat valorile de care au nevoiepentru supravietuire. Ati vazut probabil plantele din casa care cresc inspre fereastra; asIadatorita unui mecanism automat numit "fototropism" care face ca plantele sa creasca astfel incatsa fie maxim orientate spre lumina. Animalele au cicluri comportamentale pe care Ie repela an

de an, cum sunt de exemplu hibernarea, migratia, reproducerea, etc ~i din care, pentruperpetuarea speciei, unele au 0 valoare inconteslabila. Oamenii nu au lolu~i astfel de

comportamente automate. Au caleva reflexe ~i automatisme ori semiautomatisme mai mult

fiziologice decat comportamentale. Spre deosebire de animale, omului nu-i sunt suficiente

Page 17: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Introducere - ETICA ~I CONDUIT A IN PSIHOTERAPIE 15

aceste reflexe ~i automatisme pentru a supravietui mult timp. Gamenii au nevoie sa descopere

~i sa aleaga cursul actiunii lor. Drama ~i dificultatea vietii umane este ca oamenii trebuie sa

decida carei actiuni sa-i dea curs, intrucat deciziile lor pot realmente sa aiba consecinte de lunga

durata. Acesta este unul din motivele penlru care omul are 0 copilarie atat de lunga, avand

nevoie de a ingrijire mai indelungata decat alte mamifere. Ingrijirea este mai mult decat a simpla

ingrijire ~i pratejare a copiilor, pentru ca ace~tia nu sunt suficienl de rezistenti: este un proces de

ajutare ~i indrumare a copii/or pentru a descaperi ~i internaliza valorile de care au nevoie pentru

ei ca viitari adulti.

Astfel, cele doua observatii anlerioare reunite se conslituie Intr-o definitie a moralitatii ~i a

eticii Tn viziunea autoarei Ayn Rand:

"Mora/a" este un cod de valori ce ghideaza alegerea actiunilor umane.

"Etica" este ~tiinta definirii ~i validarii1 acestui cod.

3. Practici qresite din perspectiva etica

Ca 0 definitie generala practicile etice sunt acelea care aduc un beneficiu clientului; practici/e

considerate ca nefiind etice sunt acelea care aduc beneficii lerapeutului fara a aduce unbeneficiu clientului.

Separarea practicilor etice de cele mai putin etice nu este Insa Intoldeauna u~oara ~i nici

foarte clara. De$i exista unele practici care sunt clar elice $i altele care In mod categoric nu sunt

etice, exist a unele care nu pot fi Incadrate In nici una dintre cele doua categorii anterior amintite

~i a caror acceptare depinde foarte mult de context. lata cateva exemple care arata dificultatea

unei astfel de distinctii:

• Tncheierea terapiei daca un client nu mai poate plali

• acceplarea clientilor numai de sex feminin sau numai de sex masculin

• acceptarea unui cadou de valoare neglijabila de la un client.

o cercetare (Pope, Tabachnick, & Keith-Spiegel, 1988) men ita sa conduca la identificarea a

ceea ce terapeutii considera a fi 0 buna practica $i ceea ce considera a fi una indezirabila In

psihoterapie a aratat ca 0 majoritate de aproximativ 80% dintre cei chestionati considera ca

incalcarile normelor etice apar In urmatoarele tipuri de actiuni: a) actiuni ce vizeaza sexul

clientului, b) afaceri In cadrul terapiei, c) confidentialitate, ~i nu In ultima instanta d) aferirea de

servicii In afara competenlei profesionale.

lata In cele ce urmeaza cateva exemplificari de astfel de practici ce se Tnscriu Tn tabloul

practicilor care Tn mod categoric nu sunt acceptate etic:

Practici care implica sexul:

• contacte sau raporturi sexuale cu c1ientul

• angajarea In activitali erotice cu clientul

• dezbracarea In prezenta clientului

• permisiunea acordata clientului de a se dezbraca In prezenta terapeutului

• raporturi sexuale cu supervizorii.

Practici legate de unele aspecte economice:• intra rea Tn afaceri cu clientul

• Tmprumutul de bani de la client

• acceptarea de bani pentru a face 0 recomandare clientului.

Practici ce privesc confidentialitatea:

llmplicit In termenul validare, viata este standardul de valoare: 0 morala corecta (valida) este una care vine In lntampinarea

vielii.

Page 18: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

16 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.':.. IN PSIHOTERAPIE

• dezvaluirea neinten\ionata a unor informa\ii confiden\iale

• discutarea unui client cu prietenii folosindu-i numele.

Practici ce vizeaza competenta ~i alte aspecte:

• sa semnezi pentru un anumit numar de ore de supervizare pe care eel supervizar nu le-a

Tndeplinit

• sa folose$ti tehnici complexe care necesita 0 supervizare atenta cum ar fi cele din hipnoza,

NLP, sofrologie, $a. pentru care nu ai fost supervizat

• sa participi la rei alia terapeutica sub influenla alcoolului

• sa nu \i seama de diferen\ele culturale ale c1ien\ilor.

Practicile considerate ca fiind mai pu\in etice implica de fapt violarea grani\elor rela\iei

terapeutice. Astfel, raporturile sexuale cu c1ientul, chiar daca terapia a Tncetat, partieiparea

Impreuna cu clientul la petreceri sau evenimente sociale, solicitarea directa adresata unei

persoane de a deveni client sunt cateva exemple de practici de 0 slaba calitate etica.

Cateva exemple de practici gre~ite sunt ($i lipsite de bun a credin\a):

• neinformarea clientului cu privire la limitele confiden\ialita\ii

• violarea confidenlialita\ii prin scurgerea neautorizata de informalii

• conduita sexuala gre$ita

• nerealizarea referatului atunci cand e cazul sa fie realizat

• utilizarea de droguri Tn eadrul terapiei

• utilizarea unor metode nepotrivite de Tncasare a taxei

• preten\ia unei taxe suplimentare

• neremarcarea $i netratarea unor simptome evidente ori diagnostic imprecis• ridieulizarea sau barfa unui client

• provocarea de daune pentru a fi apreeiat Tntr-o experienta de grup

• atacarea fizica a unui client ca parte a terapiei

• lipsa unei griji corespunzatoare fata de un client cu tentative de suicid• abandonarea unui client

• falsa prezentare a pregatirii profesionale

• nepastrarea unor Inregistrari adecvate

• nerespeetarea contractului eu elientul

• lipsa consim\amantului informat

• lipsa unei supervizari consecvente a terapeulilor In formare

• Iipsa aderarii la un cod etic profesional recunoscut oficial.

4. Criterii pentru determinarea competentei profesionale.

Terapeulii $i consilierii ce fac parte din asociatii profesionale sunt obligati de catre acestea sa

respecte normele $i standardele eticii profesionale. Ace$tia I$i recunosc limitele competenlei lor

$i of era numai acele servicii $i uzeaza numai de acele tehnici pentru care sunt calificati prin

training sau experienla.

Autoriza\iile, licentele, certificate Ie sau diversele grade sunt modalitati prin care asocia\iile

profesionale recunosc competenla posesorilor lor, oferind astfel garantii clienlilor In ceea ce

prive$te pregatirea $i posibilita\ile actuale ale acestor profesioni$ti. Ele nu sunt neaparat cel mai

bun criteriu de certificare a competen\ei dar reu$esc sa aduca 0 garantie clientilor, mai ales prin

faptul ca posesorii lor au absolvit unele forme de pregatire academica, au fost supu~i

supervizarii $i au eel pu\in un numar minim de ore de experien\a profesionala - aproximativ 200

Page 19: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Introducere - ETlCA ~I CONDUIT A IN PSIHOTERAPIE 17

- 300 de ore, In unele cazuri chiar mai mult (unele dintre acestea efectuate sub directa

supervizare a unei persoane autorizate ca formator).o alternativa la certificare, care ramane totu~i valabila in faja clientului, este dezva/uirea

protesiona/a. In acest caz practicianul face unele dezvaluiri personale ~i in ceea ce prive~teexperienja sa practica. Informeaza astfel clientul cu privire la calificarea sa, descrie serviciileoferite ~i explica procesul terapeutic, descrie drepturile $i responsabilitajile clientului, clarificaaspectele legate de confidenjialitate $i de asemenea procedurile administrative privind timpul ~ibanii necesari pentru 0 derulare fireasca a demersului terapeutic. Rajiunea pentru care suntfacute aceste dezvaluiri este aceea de a oferi anumite informajii clientului, astfel incat acesta sapoata lua decizii adecvate ~i inteligente asupra utilizarii serviciilor oferite de terapeut.

Competen\a profesionala nu este ceva ce se ob\ine odata pentru totdeauna, chiar dacaindividul poseda 0 autorizajie sau un certificat. Continuarea pregatirii profesionale este esentialapentru a Ii mereu in contact cu nolle cuno$tinje din domen!ul de specialitate, dar ~i pentruperfec\ionarea abilita\iior de practician. In plus, Tn multe jar! aie lumii un certificat are 0

va!abilitate Jimitata (de exemplu 5 ani) dupa care practicianul este recertificat doar dacafndepline$te unele conditii (un nr. de ore de pregatire de specialitate in acest interval de 5 ani,continuitate in practica $i aderarea la codul etic al consiliului sau colegiului na1ional).

5. CMeva directi! dHauzitoare pentru 0 practica etica utile.

teraoeutului $1consiiieruiui

In continuare sunt redate cateva afirmajii ce pot ghida practicianul In practica psihoterapica

Corey G., 1990):1. Este con$tisnt de ceea ce inseamna propriile sale nevoi.. de modul cum 58 manifesta

acestea in practica profesionala §i cum nevoi!e ~i comportamentullui influen1eazaclienjli sai.2. ATe experienja 91pregatirea necesara penlru ceea ce sus\ine ~i pentru intervenjiile pe

care Ie incearca cu

3. Este con§tient de iimitele competenrei sale §i sollcila supervizare or! indruma clientlllImpreuna cu un referat spre un alt terapeut mal competent, atunc! cand realizeaza ca a atinsaceste limite personale. Fiind con§tient de posibilitajile alternative la teraple ale comunita\ii vaindruma Tnmod corespunzator clienlil, in astfel de situa\ii.

4. Cu toate ca practicienii cunosc standardele $1normele organizatiei profeslonale din carefac parte, apeleaza la ra\iune 9i judecata in aplicarea acestor standarde in situajii particuiare. Eirealizeaza ca anumite probleme nu au raspunsuri clare sau definitive §i vor acceptaresponsabilitatea de a cauta raspunsurile adecvate pentru acele situalii.

5. Este important pentru orice practician sa aiba un sistem teoretic bine Inchegal ce prive$teschimbarea comportamentului dupa care se conduce In practica lui.

6. l$i reactualizeaza cuna~tinlele ~I deprinderile prin diferite forme de educajie ~i pregatirecontinua.

7. Evita orice fel de relalie cu clien1ii,care in mod clar dauneaza relajiei terapeutice.8. Informeaza clien\ii despre orice circumstanla care ar putea afecta confidenlialitatea relaliei

terapeutice $i despre orice problema care In general ar putea afecta aceasta relajie.9. Este con§tient de atitudinile ~i valorile sale, ~i recunoscand rolul pe care il joaca sistemul

sau de credinle in relajia cu proprii clien\i, evita sa Ie impuna aceste credinje intr-o maniera fieea subtila sau directa.

10. Informeaza clientii despre scopurile terapiei, tehnicile §i procedeele ce pot fi utilizate,posibilele riscuri ce sunt asociate cu intrarea Tntr-o relalie terapeutica ~i arice alt factor carepoate influenja decizia c1ientuluide a intra in terapie.

Page 20: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

]8 ORlENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

11. Este con$tient ca Ii invata pe clientil sai $i printr-un model pe care-I ofera el ca persoana.Astfel va depune efortul sa practice in propria sa viata ceea ce Ie cere clientilor.

12. Este con$tient de bagajul sau cultural pe care II aduce in relatia terapeutica $irecunoa$te modalita\ile prin care valorile culturale ale clien\ilor sai participa la procesulterapeutic.

13. Inva\a permanent sa cumpaneasca $i sa analizeze dilemele etice realizand ca. multedintre ele sunt complexe $i nu au solutii simple $i ca dorinta de a se consulta cu alti speciali$tidin domeniu este un semn de maturitate profesionala.

6. Si inca un fel de a privi

Atunci cand am In fata mea un psiholog $1mai ales un psihoterapeut, cred ca am In fata 0

persoana care are nu doar cuno~tinte despre om $i comportamentul lui, CI $i 0 anumitain\elegere fata de preocuparile $i framantarile acestuia. Mai cred despre el ca prin ceea ce face,nu se va folosii de mine pentru nevoile lui personale ~i nici pentru a satisface nevoile altora Insiujba carora se afla.

Pe de alta parte, $tiu ca legaturile fine dintre manifestarile interioare, emo\ionale ~i celecomportamentale ale oricarui individ sunt adesea sub !upa terapeutului, indiferent ca este yorbade propriile manifestari sau de cele ale clientului. Altfel chiar $i cu cele mai bune inten\i!.echilibrarea ~i "igienizarea psihica" se pot transforma pe nesimtite Intr-un transfer (de la terapeutcatre client) nu doar de idel, valori $i cornportamente dar ~Ide limite, Incongruen\e sau blocaje.

De aceea existenta unui cod etlc ~i de conduita a practicianului, fie el terapeut sau consilier,

cod pe care acesta sa-I respecte, ma poate securiza atunci cand accept sa dezvalui anumltefapte $i trairi care imi sunt propril. Personal cred ca acest cod, exprimat Intr-o forma sintetlca $i

concisa ar fi bine sa fie pus la dispozi\ia clientilor.Oar daca se Intampla sa ajung client $1observ ca terapeutul din fata mea nu se prea tine de

etica, nici mult nu doresc sa mal raman in preajma lui in postura de client. Cred CEl i-a$ propunetotu$l, inainte, sa inversam rolurile incercand sa-i arat $i sa-i transmit CEl Ii va fl foarte diflcil saajunga la rezultatele a$teptate cu mine "clientul" devenlt "terapeut" peste noapte Intrucat pelanga faptul ca nu am un echilibru interior $i nu ~tiu ce-I aia neutralltate $i respect pentru cel dinfa\a mea, nici nu prea am timp $i chef s3-mi insu$esc vreun cod de etlca profesionala. Etica nu ela moda ar zice unii mai de pe la nor $i oricum suntem intr-o economie de plata libera $i cui nu-iplace sa nu serveasca. Oln fericire lucrurile nu stau chiar a$a cu toale ca sporadic se maiintalnesc $1astfel de cazuri. Orice tanar terapeut sau aspirant la un astfel de statut trece printr-operloada de formare in care pe langa optimizarea $1iglenizarea sa psihica el este supus uneisupervizarl permanente centrale In buna masura pe probleme de factura etica $i deontologica.

7. Dreptul clientilor la consimtamant informat, ,

Unul dintre cele mai eficiente moduri de a proteja drepturile clientului este acela de a-i oferiacestuia posibilitatea de a face 0 alegere Informata in privin\a terapiei. Acest lucru oferaposibilitatea cllentului de a fi un participant activ Inca de la inceputul procesului terapeutic,Clientii au tot dreptul sa cunoasca limltarlle impuse de normele de confiden\lalitate inalnte de a

face dezvaluirl personale. Pe de alta parte, intrarea in prea multe detalii, fie in aceasta privlnta,fie in alta, poate cople9i c1ientul,moliv pentru care e nevoie de intuitia $i abilitatile practicianuluipentru a putea pastra un echilibru intre excesul de informare a clientului 9i informareainsuficienta a acestuia.

Page 21: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Introducere - ETICA SI CONDUIT A IN PSIHOTERAPIE 19

Exista caliva factori importanli care pot influenla decizia clientului de a Incepe ~i continuarelatia terapeutica, ori dimpotriva, de a renunta la aceasta:

• scopurile generale ale terapiei ~i consilierii

• responsabilitatea terapeutului sau consilierului fala de client

• responsabilitalile clientului

• Iimitele confidenlialitalii

• parametri legali ~i etici care definesc relalia terapeutica

• calificarile ~i background-ul terapeutului• banii necesari

• serviciile de care clientul poate beneficia

• durata procesului terapeutic• beneficiile ~i riscurile demersului terapeutic

• posibilitatea discutarii cazului de catre terapeut cu alti colegi sau cu supervizori.Terapia poate fi eficlenta numai In condi\iile unei dorin\e minime de cooperare din partea

clientului In direclia unor scopuri acceptate mutual. EVentualele rezistenle iniliale nu trebuievazute ca 0 bariera insurmontabila In calea terapiei sau consilierii. Este foarte important pentru

practician sa ac\ioneze asupra acestora Inca de la Inceput. De$i unii clienli sunt foarte rezisten\iini\ial, pe parcurs ei devin adesea foarte cooperan\i, mai ales daca terapeutul abordeaza fermdar cu mult respect c1ientul~i rezistenla sa. 0 alta modalitate este sa prezin\i c1ientului rezistentposibilitalile pe care i Ie ofera terapia ~i faptul ca primele Intalniri vor face doar obiectul explorariiposibilita\ilor de relalionare terapeutica In urma carora clientul va putea sa aleaga mult maiedificat continuarea sau oprirea Tnacel moment a terapiei.

8. Despre unele capcane fntinse psihoterapeutului

Interacliunea iniliala dintre terapeut ~i client se poate modifica In timp, moment In care clientulse poate hazarda foarte u~or In cateva deformari perceptive $i interpretative cu privire la

terapeut. lar acesta, In schimb, prin pasivitate ~i printr-o toleranla gre$it Inleleasa poate Incurajaclientulln aceasta direc\ie, Este cu atat mal gray daca In mod direct sau indirect dar con$tient,terapeutul accepta ori Incurajeaza clientul sa-$i faca 0 imagine deformata despre terapeut $i Infelul acesta 0 imagine gre$ita adesea $i despre terapie. lata In continuare cateva dintre ele, faraca In$iruirea sa fie epuizata, lasandu-va privilegiul $i datoria morala $i profesionala de a 0

completa:Terapeutul "maestru" - este terapeutul care se lasa supraevaluat $i supraestimat de caire

client. Clientul II vede ca pe un salvator. Este cople$it de cuno$tinlele diverse $i abilitatileextraordinare ale acestuia. Vine In continuare la teraple pentru ca aici a Intalnit minunata

persoana ce-I poate calauzii prin hali$urile vielii sale. Clientulll admira $i-I venereaza,Tolerand acest lucru terapeutul pacatule$te prin faptul ca nu-I arata clientului fata sa umana $1simpla cu eventualele scapari $i imperfec\iuni. Un astfel de terapeut se agala prea mult deimaginea sa$i risca In caz extrem sa transforme actul terapeutic In politica de imagine. In plus,ofera un model de nesinceritate pe care clientulll va prelua sau II va descoperi In cele din urma,

Terapeutul "resursa" - este un alt gen de terapeut slab, care pentru client reprezinta In faptun fel de resursa emolionala, dlspozilionala, comportamentala ori interpretativa ."Vin la terapeut atunci cand am nevoie de el, e ca 0 pastila foarte utila. Eu te platesc, turezolva-ma", parca ar gandi clientul. Terapeutul pacatuie$te prin faptul ca In loc sa ajute clientulIn descoperirea resurselor acestuia se complace In a fl resursa atat pentru el cat $1pentru client

Terapeutul "motocicleta cu ata~" - este terapeutul care ignora rolul fundamental alefortului cllentului Tn procesul terapeutic. Terapeutul face aproape totul, clientul mai nimic,

Page 22: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

20 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

invocand motive de genul: " nu pot acum", " nu ~tiu cum", "nu sunt In stare de a~a ceva", etc.Acest client Ii Intinde 0 capcana terapeutului a~a cum de obicei I~i Intinde sie~i, interzicandu-~i

experienta ~i efortul personal ~i de asemenea interzicandu-~i cunoa~terea modalitatilor deadaptare adecvata la situalia prezenta."Condu tu, eu stau In ata~ ~i privesc, caci nu ~tiu sa conduc" a~ traduce metaforic raportareac1ientuluila terapeut Tnacest caz....

Terapeutul "oglinda" - terapeutul este una dintre oglinzile preferate ale clientului caci

poate sa-i arate doar pa~ile frumoase ~i valoroase pe care clientulle poseda. "Vin la tine atattimp cat ma oglinde~ti a~a cum Imi convine altfel te schimb cu alta oglinda mai buna, sau crezica nu exista oglinzi mai bune decat tine?". Sa fim sinceri Tn procesul terapeutic este aproapeobligatorie valorizarea clientului In diferite momente, Insanu vom putea niciodata transforma

valorizarea In icoana facatoare de minuni. Ocolirea coljurosului ~i noroiosului din noi nu facedecat sa amane momentul terapeutic autentic. Terapia ramane astfel in agenda, Insa mereu Inamanare.

Terapeutul "per/uta" - seamana cu cel menlionat anterior, are Insa 0 doza de iniliativa maimare In ce prive~te menajarea ~i rasfalarea clientului, Incercand parca sa se puna bine cuclientul.

Terapeutul "Iada de gunoi" - "Vin la tine caci In tine am Incredere, tie pot sa-Ii spun fara sarisc. La tine ma pot descarca a~a cum imi vine ~i sa nu uili ceva: prea mult nu te baga in vialamea ca nu te prive~te. Te platesc pentru ca sa ma supo~i. A~a ca rabda-ma, doar e~ti lada meade gunoi bine platita." Terapeutul devine un fel de supapa necesara pUlin valorizata dar de caredevii dependent. Unele gunoaie ar mai trebui sa Ie reciclam ~i singuri !

Terapeutul "discreditat" - "Eu vin la tine pentru ca sa-Ii arat ca ceea ce fac este bine facut~i cred ca ar fi cazul sa confirmi chiar acum acest lucru. Pot oricand sa-Ii demonstrez adevarulspuselor mele". Aparilia unui client cu un nivel intelectual peste medie ~i relativ cult poate blocauneori terapeutul neexperimentat. Maniera pragmatica centrata pe trairile, senzaliile oriexprimarile acestora este de bun augur In aceasta Imprejurare.

Terapeutul "amant" - "Pe langa faptul ca e terapeut mai este ~i fermecator ca sa nu spunseducator. In prezenla lui ma simt bine mai ales atunci cand Imi zambe~te sau atunci cand seapropie de mine ~i ma Inlelege. E fascinant, e cu totul deosebit ..... " Daca e~ti un astfel deterapeut line mereu un cod etic In preajma ta ~i pune-I de asemenea la vederea clientului darmai ales aplica-1.

Cred ca unii ali intuit, allii cred ca ~tiali demult, ca una dintre cele mai ingrate daf ~i minunateipostaze In care se afla terapeutul este aceea ca este simultan terapeut in continua formare ~ipropriul sau client cu care acesta lucreaza in momentele cele mai inedite ale zilei. Un terapeutcare ~tie sa lucreze cu el va ~tii sa lucreze ~i cu clienlii sai. Experimentarea continua,momentele de truda In care se Intalne~te cu imperfecliunile sale, cu nevoile sau cu lipsurile sale,schimbarile pe care Ie aduce In optica sa, In comportamentul sau, In atitudinea sa, iataadevaratele instrumente ale formari'l ~i cizelarii terapeutului. Efortul acesta oricat de sinuos ar fi,

ramane piatra de temelie ~i punct de reper In demersul terapeutic, dincolo de abilitatile ~icuno~tinlele terapeutului, care vin doar sa completeze ~i sa consolideze aceasta temelie.

9. Psihoterapeutul Si relatia sa cu clientii

Insumand 13 studii facute cu diver~i profesioni~ti din aria terapiei ~i consilierii, Combs (1986) aaratat ca practicienii cu succes profesional au unele caracteristici:

• sunt preocupali de modul cum apare lumea din perspectiva subiectiva a clientului

• I~i menjin 0 parere pozitiva despre oameni, vazandu-i de Incredere, capabili, consecvenji~i prieteno~i

Page 23: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Introducere - ETICA SI CONDUIT A IN PSIHOTERAPIE 21

• au 0 imagine buna de sine ~i TncredereTnabilitatilor lor

• interventiile pe care Ie fac se bazeaza pe valorile lor.Unul dintre cele mai importante instrumente cu care poate sa lucreze un terapeut este el

Tnsu~i ca persoana. In pregatirea ca terapeut poti sa acumulezi cuno~tinte teoretice desprepersonalitate ~i psihoterapie, po\i Tnva\a unele metode de diagnostic ~i interventie ~i deasemenea despre cate ceva despre dinamica comportamentului uman. Cu toate ca aceste

cuno~tinte ~i priceperi sunt esentiale ele nu sunt suficiente pentru stabilirea §i men\inerea uneirela\iei terapeutice autentice. In fiecare §edin\a aducem cu noi calita\ile §i defectele noastreumane, precum §i experien\ele care ne-au influentat viata. Aceasta dimensiune umana, cu careparticipam, este unul dintre cei mai puternici determinanti ai Tntalniriiterapeutice pe care 0 avem

cu clientii no~tri. Oaca speram sa promovam cre~tere ~i dezvoltare ori schimbare Tn clientiino§tri, atunci trebuie sa ne dorim acest lucru §i Tn propria noastra via\a. Una dintre cele maiputernice surse de influen\are a clientilor Tntr-odirec\ie pozitiva este exemplul nostru viu, modulcum suntem Tmpreuna cu ceila1ti, felul Tn care doresc §i ma lupt sa traiesc la Tntregul meupoten\ial.

Ramanand deschis la auto-evaluare, nu doar Ttilarge~ti con~tiinta eului tau, ci Tnacela~i timpconstruie§ti temelia dezvoltarii abilita\ilor tale ca profesionist. In rela\ia terapeutica eficientaprofesionistul ~i persoana acestuia sunt doua entita\i ce se Tntrepatrund, se leaga ~i nu pot fiseparate in realitate.

Cat prive§te rela\ia noastra profesionala cu clien\ii no§tri ea exista mai ales pentru beneficiullor. Una dintre cele mai utile Tntrebari pe care merita sa ne-o adresam noua ca terapeuti este: "Ale cui nevoi se TntalnescTnaceasta relatie, ale mele sau ale clientului?" Cred ca este nevoie deceva maturitate profesionala pentru a face 0 onesta apreciere comportamentului nostru ~i aimpactului sau asupra clien\ilor. Nu cred ca Tntimpul rela\iei terapeutice, Tntalnirea cu anumitenevoi personale ale terapeutului este lipsita de etica, dar ramane totu§i esen\ial ca acestea sapoata fi \inute la distan\a. Se pare ca aspectele etice ale rela\iei terapeutice sunt mult mai bineTntalniteatunci cand ne regasim nevoile personale, fie Tntr-omaniara evidenta, fie Tntr-una maisubtila. $i am sa starui putin pentru unele lamuriri.

Mai Tntai de toate, nu cred ca terapeu\ii pot sa-§i tina complet la distan\a de rela\iaterapeutica nevoile lor personale. T erapeu\ii cu "senzitivitate" etica recunosc importan(acon§tientizarii propriilor nevoi ce sunt expresii ale unor demersuri nefinalizate (unfinishea

business ori unfinished worA cum zic gestalti~tii), poten\iale conflicte personale, mecanisme deaparare sau vulnerabilitati. Ei recunosc ca astfel de factori pot interfera cu maniera Tncare seofera ajutor clientului, motiv' pentru care fara dezvoltarea din partea practicienilor a unei auto­observari ~i con~tientizari permanente ace§tia vor obstruc(iona schimbarea clientilor ori Ti vautiliza in variate moduri pentru a-§i satisface propriile nevoi. Astfel terapia este deturnata de lacentrarea pe client la centrarea pe terapeut.

Cu to(ii avem Tn plus diferite forme de percep(ie, dar §i de distorsionare a realita(iipercepute. Ca terapeu(i avem responsabilita(i atat fa\a de noi, cat §i fa\a de clien\ii no~tii. Unadintre acestea este responsabilitatea de a ne largi sfera de con~tientizare a eu-Iui ~i a-Idescoperi astfel slabiciunile §i vulnerabilita\ile. Aici nevoia terapeutului se Tntalne~te~i coincidecu nevoia clientului.

Sanatatea mentala, igiena psihica, nivelul de integrare a eului §i de con~tientizare a acestuia

de catre practician sunt intrinsec legate de abilita\i1e acestuia de a stabili ~i men\ine 0 rela(ieterapeutica sanatoasa.

Ca §i terapeu\i suntem obliga(i sa-i observam §i de asemenea sa-i examinam pe ceilal\i,

evident intr-un mod cat mai discret ~i nonintruziv pentru a putea asigura 0 rela\ie terapeuticaproductiva care sa se poata dezvolta eficien!. Oar aceasta maniera de observatie §i examinaretrebuie sa se rasfranga ~i asupra noastra. Putem astfel sa ne examinam unele nevoi mai pu\inevidente dar care pot avea un efect major asupra relatiei terapeutice (d. Corey G., 1990):

Page 24: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

r------

22 ORIENTAREA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE

• nevoia de control ~i nevoia de putere

• nevoia de a ajuta ~i de a ingriji

• nevoia de a-I schimba pe ceilalti in sensu I propriilor noastre valori

• nevoia de a preda sau de a fi moralizatori

• nevoia de a convinge sau de a sugera

• nevoia de a ne simti adecvati mai ales cEmd acest fapt faciliteaza confirmarea competentei

noastre de catre clienti

• nevoia de a fi respectat ~i apreciat.

Aceste nevoi ar putea sa para pe undeva nevrotice, dar e departe de a fi a~a. Pentru a putea

ajuta clientii sa-$i gaseasca satisfactie in propria lor viata este esential ca $i noi terapeutii sa ne

lntalnim propriile nevoi, oferindu-Ie apoi rag azul de a fi satisfacute in mod firesc, pentru a evita

falsul $i inadecvarea ce ar putea sa apara altfel Tn relatia terapeutica.

Puterea, spre exemplu, este 0 calitate pentru arice persoana care prin profesia sa este

nevoita sa ajute. Este 0 componenta vital a a unei bune terapii iar clientii pot beneficia de puterea

terapeutului fie numai prin faptul ca acesta Ie ofera un model nonpatologic de putere. Ceea ce e

necesar sa se Tn\eleaga este faptul ca un terapeut care se simte puternic nu Tncearca sa domine

viata celorlalti $i nu incurajeaza ramanerea lor intr-o pozitie de inferioritate pentru ca astfel sa se

simta superior. 0 persoana puternica este capabila sa aprecieze simultan atat potentele altor

persoane cat $i ale sale.

Un terapeut "impotent" folose$te clientul pentru a primi din partea acestuia semne de

confirmare a puterii sale. Pentru un terapeut puternic, Tn schimb, realizarile ~i reu$itele clientuluisunt 0 sursa de bucurie.

in mod clar utilizarea puterii fata de client este 0 situatie cu implicatii etice. Daca un terapeut,

de pilda, tine sub control c1ientul pentru a-I reduce nivelul temerilor sau anxietatii, el se Tnscrie Tn

coordonatele etice. Daca Tn schimb, un terapeut nu se simte confortabilin prezenta unei femei

puternice ~i plina de initiativa, atunci ori de cate ori va avea de-a face cu 0 clienta dornica de a fi

puternica $i voluntara, va fi tentat sa-i subm'lneze incercarile incurajand-o sa ramana

dependenta. Ramanand dependenta, terapeutul se va putea slmti confortabil $i vor putea sa

relationeze Tn continuare. Aceasta situatie nu poate fi acceptata din punct de vedere etic Tntrucat

nu vine in sprijinul dezvoltarii $1cre$terii clientului $i nici macar a terapeutului.

Poate ca multi dintre terapeu(i intra in aceasta prafesie motivati de nevoia lor de a fi utili sau

apreciati ori pentru intarirea sentimentului de adecvare sau chiar de putere. Daca ace$tia sunt

dependenti de aprecierile $i parerile celorlalti, atunci e foarte posibil ca Tn relatia terapeutica sa­

$i tina clientii Tntr-o postura de dependenta. Din cauza foamei lor emotionale $i nevoli lor de a fi

hraniti psihologic, nu mai pot sa-$i focalizeze aten(ia $i asupra prlva(lunil la care i$i supun in

acest fel c1ientii. In acest caz terapeutul ar(j nevoie sa fie ajutat ~i numai in urma unei consultatii

psihologice cu un specialist sau supervizor va putea sa-$i continue in mod etic profesia.

Din acest motive $i multe altele asemanatoare, 0 practica etica necesita 0 permanenta

pregatire, reevaluare $i lucru cu sine al terapeutului, adesea facute cu supervizare. Procedand

altfel, stagnarea sau regresul relatiei terapeutice pot fi prevenite sau, daca apar, pot fi depa$ite.

In timpul programelor de training sau de pregatire, participantii, mai ales daca ace~tia sunt

studenti, au nevoie atat de un cadru de formare cat $1de momente informale pentru a discuta

despre unele dileme etice.

Chiar daca etica lui "ieri" $i a lui "maine" sta Tncifrata Tn ceea ce in mod uzual numim etica

sau cod de conduita, etica lui "acum" 0 remarci cel mai adesea sub forma de atitudine ~i-o poti

intalni numai la prezent Tn contactul terapeutic, adesea transmisa de la terapeutul experimentat

sau supervizor catre terapeutul incepator.

Page 25: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

tm:!~;~:'

Introducere - ETICA SI CONDUITA IN PSIHOTERAPIE 23

10. Autenticitatea practicianului

lntrucat terapia este 9i 0 forma intima de Invatare, ea cere un practician care dore9te sa renunte

la rolul stereotip 9i vrea sa fie 0 persoana reala 9i autentica In relatia terapeutica. Tocmai acest

context al relatiei de la persoana la persoana este cel din care clientul poate experimenta $i

Invata cre9terea. Daca In postura de practicieni ne ascundem In spatele securizant al rolului

profesional, clientii nO$tri se vor tine $i ei ascun$i de noi. Daca devenim doar ni$te expe~i tehnici

91parasim propriile noastre reactii 9i valori sau ne deta$am de profesia noastra, rezultatul va fi 0terapie sterila. Doar prin identitatea $i trairile noastre putem veni In contact semnificativ cu

clientii nO$tri. Daca facem alegeri orientate spre viata, emanand un spirit plin de vitalitate $i

deschidere, daca suntem autentici in relatii1e cu clientii nO$tri $1 ne putem dezvalui lor, atunci

putem fi sursa de inspiratie $i Ii putem Invata In cel mai adevarat sens al cuvantului.

Pe scurt, ca terapeuti, noi suntem modele pentru clientii n09tri. Daca afi9am un

comportament incongruent, neasumandu-ne raspunderea ori ne prefacem pentru a ramane

nedescoperiti $i vagi, atunci ne putem a$tepta din partea clientilor la imitarea acestui

comportament sau la nelncredere din partea lor. Daca suntem autentici angajandu-ne Intr-o

autodezvaluire adecvata, atunci clientii nO$tri vor avea tendinta de a achizitiona aceasta cali tate

$i de a devenii one$ti in interacjiunea cu noi pe parcursul relajiei terapeutice.

Daca exista vre-o Intrebare fundamentala care ar putea servi drept iiant pentru cele descrise

mal sus, atunci aceasta este: Cine are dreptuf sa faca terapie cu afta persoanii ? Aceasta

intrebare poate fi un punct nodal de permanenta refleelie etiea $1 profesionala pentru oricaredintre noi. Este de asemenea 0 baza de autoexaminare de fiecare data cand ne intalnim cu

clientii. Ma pot de asemenea intreba Ce ma face sa ered ea am dreptul sa-I eonsi/iez pe celalalt

? Ce pot sa Ie ofer oamenilor cu care fac terapie ? Fae In propria mea viata ceea ce-j lncurajez

pe clientii mei sa faea ?Daea raspunzi onest ia aeeste Tntrebari, s-ar putea sa te simji putin Tncurcat. S-ar putea sa-Ii

dai seama eEl nu ai niei un drept etie sa-I consiliezi pe ce!alal!; poate pentru ca propria ta viata nu

este intotdeauna un model a$a cum e eel pe care vrei sa-I oferi in fa\a clien\ilor tai. Cred ea muil

mai important deeat sa-ti rezoivi Tntreaga ta via(a de acum Inainte este sa faci altceva: sa-Ii dai

bine seama ee faci, in fiecare moment, ramanand deschis la reflectie ~i mai ales la Tnjelegere.

Page 26: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL I

Carl Rogers §i

PSIHOTERAPIA CENTRA TA.PE PERSOANA.

Adrian Luca

1. Carl Rogers si periplul S3U existential,

Pornind de la ideea larg raspEmditaca 0 teorle este inteleasa cu atat mai bine cu cat este maibine cunoscut autorul ei, voi incerca sa prezint succint contextul cultural ~i educational al

evolutiei lui C,Rogers,«Copilaria sa s-a desfa~urat in sanul unei familii numeroase, fericite ~i strans unite, unde

domnea spiritul muncitoresc ~i principiile unui protestantism sever. Face in aceasta perioada 0

pasiune pentru metodele experimentale ale agriculturii ~i cre~terea animaielor, fapt care-idetermina un respect crescut pentru maniera ~tiintifica de a aborda unele probleme ~i de apromova cunoa9terea,

in cursul primilor ani universitari consacrati mai ales studiului fizicii ~i biologiei, inclinatiapentru metodele experimentale Ii intare~te atitudinea pozitiva cu privire la spiritul 9tiintific; de

asemenea, alte ramuri, de exemplu istoria, au contribuit intr-o mare masura la dezvoltareagustului sau pentru munca intelectuala,

Abandonand religia traditionalista a familiei sale, adera la conceptii religioase mai moderne,Pleca la New York ~i se inscrie la un institut de studii filozofice ~i religioase (Union Theological

Seminary). Aceasta institutie promova libertatea gandirii 9i respecta toate eforturile de reflectiesincera, chiar daca acest efort ducea la deturnarea individului de la realitate, Aceasta I-a ~ocat;

parase~te institutia ~i intra la "Teachers College de Columbia University",Era epoca in care influenta lui John Dewey era la apogeu ~i a fost initiat in conceptiile sale

prin discipolul sau W.H,Kilpatrik.

La "Teachers College" a descoperit de asemenea psihologia clinica prin invataturile lui LetaHollingwort. Petrece apoi un an ca stagiar la "Institut for Child Guidance", 0 clinicapsihopedagogica din New-York, a carui personal era de orientare profund freudiana, loc unde sefamiliarizeaza cu gandirea psihanalitica. Aici face primii pa~i de terapeut sub directa indrumare alui David Levy ~i Lawson Lowrey. A fost 0 perioada in primul rand fecunda dar cam haotica(Iucra la pregatirea doctoratului); descopera incompatibilitatea care exista intre spiritul inaltspeculativ caracteristic la "Institut for Child Guidance" ~i conceptiile riguros experimentale ~istatistice care dominau la Columbia - alUelspus intre gandirea lui Freud ~i cea a lui Thorndike.

Ace9ti ani la New-York au fost urmati de 0 perioada de 20 de ani in timpul carora a fostdirector la 0 clinica psihopedagogica din Rochester. Cerintele vremii erau centrate pe aspectul

practic al muncii, adicEl pe rezultatele obtinute de speciali9ti in urma lucrului cu copiii,adolescentii ~i adultii problema.

In cursul acestor ani, diver~i membri ai clinicii au introdus vederile psihanaliste ale lui OttoRank 9i ale grupului de psihiatri 9i de asistenti sociali cunoseuti in S.UA sub numele de "L'Ecole

Page 27: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

--"-" =--=~~--===

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRATA PE PERSOANA 25

de Philadelphia", De$i contactele lui Rogers cu Rank s-au limitat la 3 zile de studiu organizate la

clinica, conceptiile sale au exercitat 0 influenta profunda asupra gandlrii sale, ca de altfel asupraIntregului personal de la clinica, Mai precis, vederile lui Rank au dus la cristalizarea anumitorconceptii teoretice care existau la Rogers Tnstadiul de schita de proiect (dupa cum marturise$teautorul), Aceasta Intalnire cu Rank coincidea cu perioada In care "eu simteam ca devin maicomplet, mai eficace ca terapeut $i Incepeam sa Intrevad 0 anumita ordine In procesulterapeutic, $i din acest moment, aceasta ordine mi-a aparut inerenta experientei terapeutice,Adica, contrar anumitor teorii psihanalitice - ale caror enunturi se limitau la a masura sursa de

experienta - aceasta ordine nu era straina experientei, ea nu venea impusa dinafara,"(C,ROGERS),

Putin dupa acest progres al gandirii sale, i se ofera 0 catedra de psihologie clinica la OhioState University, unde se gase$te confruntat cu 0 situatie foarte noua: descopera spre marea sasurprindere ca principiile terapeutice pe care Ie elaborase $i care II ghidasera mai mult sau maiputin implicit la Rochester, erau departe de a fi evidente tinerilor clinicieni - studenti $i colegi.Realizeaza ca, conceptiile sale privind psihoterapia aveau 0 turnura mult prea independenta $ipersonala $i ca gandirea sa de clinician avea 0 tenta ce contrazicea considerabil gandirea(principii/e) statuata(e) la acea vreme, Rogers marturise$te: ,,PanaIn acest moment am trait subimpresia ca ideile $i principiile mele de terapeut reprezentau un simplu efort de elucidare a

principiilor care ghidasera «toti terapeutii»,Dupa 1940 intra la Universitatea din Chicago unde petrece 10 ani, timp Tn care pune pe

picioare programe de cercetare largite (de Invatare, de training, de administrare) prinparticiparea studentilor §i din alte domenii decat cel al psihologiei elinice (pedagogie, sociologie,psihologie industriala),

Tncepand cu anul 1928,Tntimpul vacantelor, Tntre 15 §I 20 de ore pe saptamana, Incepe saasiste numeroase persoane In eforturile lor de asanare §i de dezvoltare (cre§tere) psihica,

persoane care mai mult decat oricare alta sursa au stimulat eforturile sale atat teoretice, cat $ipractice care au dus la Tntelegerea fenomenului terapeutic, structurii personalitalii §ifenomenelor conexe.

Tnainte de a prezenta teoria sa, se impune sa citez una din atitudinile §i conceptiilefundamentale de care Rogers a tinut Indeosebi cont In evaluarea teoriilor sale, §i anume:

credinta sa ferma (neclintita) TnIntaietatea de ordin subiectiv: "Omul traie§te esenlialmente Intr-olume subiectiva §i personala, Activitatile sale, chiar §i cele mai Inalte obiective - eforturile sale

$tiintifice, cantitative, matematice etc, - reprezinta expresia scopurilor subiective $i lucrurilorsubiective.

Tn concluzie, de§i ma Indoiesc de posibilitatea ca exista un adevar subiectiv, Tn aceea$imasura cred ca nu voi putea niciodata sa ajung la cunoa§terea totala, Este vorba ca ceea ce seconsidera In general drept {( Cunoa§terea §tiintifica » nu exista, Nu exista decat perceptiiindividuale a ceea ce se manifesta la fiecare dintre noi, ca reprezentand acest domeniu decunoa$tere " (Carl Rogers),

2. Premise teoretice In psihoterapia rOQersiana

2.1. "Nondirectivitate" sau centrare pe persoana

Psihoterapia centrata pe client se Tnscrie In curentul orientarilor psihoterapeutice

experienlialiste; aparuta initial sub denumirea de psihoterapie non-directiva, contraziceaconsiderabil principiile statuate la acea vreme, constituind un adevarat $OCideologic, cacl ideeaunui tratament psihoterapeutic "Iipsit de direclii", de diagnostice §i interpretari, a afectatpresiunea sangvina a unor practicieni "con§tiincio§i", revoltati de /ipsa de competenla §I

Page 28: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

26 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

responsabilitate a unei asemenea formule. $i aceasta, deoarece ideea de «non-direc(ie»pare am de simpla ~i atat de u~or de imbogatit prin imaginatie, Tncat la prima vedere nu sepreteaza la alte comentarii.

Deoarece se pare ca exista un curios decalaj Tntre cunoa$terea $i Tntelegerea terapieirogersiene (Iucru observat de Rogers chiar in mediile profesionale americane), yom prezentaun anumit numar de factori care par sa favorizeze fixarea terapiei rogersiene numai la nivelulnon-directiv ~i implicit prin aceasta, voi insista asupra a doua concepte larg vehiculate: «non­

directivitate» $i «centrare pe client» - "Symbol" client-centered. Tnainte de toate, esteincontestabil ca un termen ca «non-direc(ie" nu are aliura unui program. Acest termen este atatde clar $i de simplu, atat de U$or de imboga(it prin imagina(ie, incat nu reu~e~te sa trezeascacuriozitatea. De asemenea, profesionistul ramurii, convins ca psihoterapia nu are deloc secretepentru el, T~iimagineaza cu u~urinta ca singurul cuvant al acestui demers II informeaza cu totce este util sa ~tie despre acest lucru. Daca termenul Ii sugereaza lucruri care vin Tnconcordanta cu parerile sale personaIe, nu ezita sa se declare partizan al concep(iilor non­directive. In caz contrar, nu ezita mai mult sa declare ca psihoterapia non-directiva nu este 0

adevarata psihoterapie, ca ea nu se potrive$te decat cazurilor foarte benigne etc. Mai mult,ideea de «non-directie" se refera Tndeaproape la structura obi~nuin\elor mentale ~i sociale, aconvingerilor, a dorin(elor marturisite $i nemarturisite a celor mai multi dintre noi.

In domeniul relatiilor umane, nevoia de a domina ~i sub forme deghizate, nevoia de a fidominat, Tnving de departe nevoile de a se elibera $i de a fi liber. Schimbarile cerute de

conceptiile lui Rogers merg deci, intr-o masura variabila, Tmpotrivanevoilor majoritatii oamenilor- aceasta cel pu\in in stadiul actual al evolu\iei umane. Aceasta ultima restric\ie este evident

importanta. Fara ea, afirma(ia care precede - $i anume frica de adevarata Iibertate - ar impli~a 0concep\ie a omului direct contrara aceleia care se afla la baza demersului rogersian. Intr­adevar, Tnlimp ce nevoile de dependen\a $i de independenta se dovedesc amandoua profundTnradacinate, istoria omului pare sa demonstreze suficient ca nevoia de independen\amanifesta 0 capacitate de cre~tere care, oricat de lenta $i neregulata ar fi, nu Tnceteaza saopereze.

Cat despre aplicabilitatea principiilor rogersiene la relatiile umane In general, majoritateaoamenilor par incapabili sa conceapa posibilitatea.

Majoritatea contemporanilor nO$tri,chiar occidentali, chiar partizani ai ideologiilor liberale $i

democratice, au 0 concep\ie esen\ialmente ierarhica a rela\iilor interpersonale, 0 concep\iebazata pe raporturile de superioritate-inferioritate, de ascendent-supunere, de autoritate­subordonare. Desigur, aceste cuvinte cu Incarcatura emo(ionala sunt tabu; atitudinile carecorespund, subzista, sub etichete acceptabile ca "competenta" sau "responsabilitate". Adesea"responsabilitatea" mascheaza pe de 0 parte, nevoile de ascendent $i de dominare a celui care

o exercita $1pe de alta parte, tendintele la dependenta $i la cel mai mic efort a acelula care esteobiectul acestei responsabilita\i. Toate acestea se efectueaza Intr-o maniera, fara Indoiala, largincon$tienta $i intr-o cultura Inca bazata pe dreptul celui mai puternic.

Mergand mai departe $i referindu-ne la interactiunea directa client-terapeut, s-a dovedlt eaunii dintre clinicieni, practicand psihoterapia intr-o maniera identica eu cea a lui Rogers ((non­directiv»!), nu obtineau rezultate comparabile. Din analiza Interviurilor $i din discu\iile in grup, arezultat ca cei care e$uau Tneforturile lor de terapeu\i non-directivi aplicau noua metoda fara

vreo angajare personala. Se comportau In maniera unui "eeran neutru" - no(iune psihanalitiea arolului terapeutului, In voga Tn epoca. Comportamentul lor non-directiv era numai de

circumstanta. Era un rol, nimic mai mull. Acest rol " adoptau pur $i simplu pentru ca era

practical, aparent cu succes, de colegii sau profesorii lor. Nu s-au gandit niciodata la atitudinile$i convingerile subiacente acestui gen de comportament; s-a dovedit chiar ea unii din ace$titerapeu\i pseudo-non-directivi Intre(ineau opinii de-a dreptul contrarii celor care s-au dovedit,dupa aceea, ea fiind indispensabile unei praetici fecunde, acestui demers.

Page 29: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 27

Observajii de acest gen, alaturate la unele progrese ale opiniei sale, I-au condus(determinat) pe Rogers sa concluzioneze ca ceea ce conteaza, in aceasta psihoterapie, nu este

absenja directivelor, ci prezenja la terapeut a unor atitudini vis-a-vis de client $i a unei anumiteconcepjii asupra relatiilor umane. Altfel spus, el a ajuns sa Inteleaga ca esenta demersului saunu consta atat Intr-o maniera de a actiona, cat Intr-o noua maniera de fi. Daca comportamentulterapeutului nu va fi expresia anumitor atitudini $i convingeri profund Inradacinate Inpersonalitatea sa, el nu va reu$i sa declan$eze la client genul de proces numit "actualizare desine" sau "cre$tere (dezvoltare) personala". De$i aceste aspeete vor fi prezente in paginile ce

urmeaza, Ie-am menjionat aici numai pentru a elucida semnificajia fenomenului {(client­centered» (centrare pe client) care, In urma dezvoltarilor ulterioare, vine sa inlocuiascatermenul de «non-directiv».

Pentru ca procesul terapeutic sa fie fecund, trebuie ca el sa se efectueze In funcjie deexperienja clientului, nu In functie de teoriile $i principiile straine acestei experiente. Pentru caterapeutul sa fie eficient, trebuie ca el sa adopte, vis-a-vis de clientul sau, 0 atitudine empatica;trebuie sa se straduiasca sa se cufunde cu clientul, in lumea subiectiva a acestuia. Clientul

trebuie sa fie centrullntreprinderii, nu numai in sensul ca el este beneficiarul, ci intr-un sens

mai intrinsec. Injelegerea experienjei sale personale trebuie sa serveasca drept ghid $i criteriuTn procesul de reorganizare a atitudinilor sale $i In conduita ulterioara a vietii sale. De aici,termenul de «client-centered», indicativ al curentului ideocratic al procesului, adica aInradacinarii sale In experienja traita de client.

De asemenea, se mai vehiculeaza adesea id2ea: "cu anumite subiecte sau Tn anumite

momente nu este nimic mai bun de facut decat sa te dovede$ti strict nondirectiv", implicajia fiindca subiectul se dovede$te intratabil. Fara Indoiala, no\iunea de {(non-directie}), care este labaza opiniilor de acest gen, este cea de laisser-faire. Nu poate fi impiedicata intrebarea dacacei care sustin aceasta i$i dau seama de faptul ca atitudinea, comportamentul clientului Intimpul interviului este determinat Tntr-o larga masura de cel al terapeutului. De altfel, ceea ce-Icalifica drept "intratabil" este poate singurul fundament pe care se poate edificaautodeterminarea care este scopul terapiei. Din punct de vedere extern, nondirec\ia $ineinterven\ia (laisser-faire) se aseamana incontestabil. Dar in intenjia $1specificitatea lor, ceidoi termeni n-au nimic Tncomun. «Non-direc\ia}), a$a cum se In\elege prin intermediul opinieilui Rogers, este inspirata de 0 atitudine necondi\ional pozitiva, In timp ce neintervenjia (Iaisser­faire) se reduce esenjialmente la indiferenja, respectiv la 0 toleranja vecina cu disprelul. Or,Tntr-o relalie care se afi$eaza ca fiind patrunsa de respect, de Inlelegere $i de caldura(caracteristica reclamata actualmente de toate metodele terapeutice fara excepjie), atitudineade ..laisser-faire" nu este atat de inofensiva pe cat cred cei care 0 aplica. Clientul recunoa$te

caracterul negativ In mod tacit critic $i defensiv al acestei atitudini. 0 asemenea experlenla estenu numai penibila pentru cel care se a$teapta sa gaseasca la terapeut primirea pe care esteincapabil sa 0 descopere In alta parte, dar ea intare$te atitudinea de ambivalenja $1disperareacare il submineaza (distruge). Clientul reacjioneaza fie parasind Intreprinderea terapeutica, fierefuzand In mod tacit sa se angajeze Tntr-unefort - temporar stangacl, dar potenlial fecund - deautodeterminare. Cat despre procesul de alternanla de faze de intervenjie $i laisser-faire,confuzia $i oscilaliile emo!ionale pe care trebuie sa Ie provoace la client par cel mai pu(interapeutice.

Este adevarat ca rolul terapeutului nondirectiv se descrie adesea ca "inactiv". Totu$i, secuvine a se Inlelege acest termen Intr-o masura oarecum orientala, insemnand nu absenla de

activitate, ci absenla de activitate intervenlionala. De altfel, terapeutul rogersian "inactiv" esteintens angajat In procesul de redresare, dar se fere$te cu grija sa deranjeze dezvoltareainerenta, straduindu-se sa 0 faciliteze. Acum, aceasta terapie poate fi caracterizata ca fiind un

proces de "cataliza" In opoz1liecu noliunea de analiza.In opinla $i practica lui Rogers «non-direc(ia" se reduce esen!ialmente la ab\inerea de la

Page 30: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

28 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

judecata evaluanta, nu la absenta functiei de judecata; orice activitate coerenta cere folosireaconstanta a acestei functii. De altfel, a intelege inseamna a judeca - daca nu calitatea, eel putinexistenta unui lucru sau a unui eveniment dat. Ratiunea despre care este yorba aid se refera lacalitatea adevarata sau falsa, buna sau rea, laudabila sau condamnabila, realista sau iluzorie a

ceea ce clientul raporteaza.

2.2. Conceptia rogersiana privind dezvoltarea umana

Tn acest moment, fiind clarificate notiunile care impiedica 0 intelegere adecvata a terapieirogersiene, putem intra In miezul problemei.

Tn exprimarea cea mai simpla, ideea principala a acestei conceptii terapeutice este

capacitatea individului, mai explicit, aceasta traducandu-se astfel: fiinta umana are capacitatea,latenta daca nu manifesta, de a se inlelege pe ea insa~i ~ide a-~i rezolva problemele suficientpentru satisfacerea ~i eficacitatea necesara funclionarii adecvate; de adaugat, ca are deasemenea 0 tendinta sa exerseze aceasta capacitate; ca potentiaIe, aceasta capacitate ~iaceasta tendin\a sunt inerente oricarui om. Exercitarea acestei capacitati reclama un context de

relatii umane pozitive, favorabile conversatiei ;;i ridicarii "Eului"; altfel spus, ea reclama relatiilipsite de amenintare sau de sfidare (provocare) cu ideea ca subiectul se amelioreaza pe elInsu9i.

Impreuna, aceste doua propuneri ("tendinta" ~i "capacitatea") rezuma ceea ce se raporteazala aceasta terapie, orice ipoteza, arice afirmatie 9i orice practica.

Capacitatea nu are nimic specializat, nimic special; nu este vreo aptitudine sau trasaturaspecifica, ci un mod de functionare caracteristic ~i eminamente uman. Acest mod este bazat pecapacitatea de cunoa9tere reflexiva, adica capacitatea nu numai de a 9ti, ci de a ;;ti ca ~tii.

Cunoa~terea reflexiva face posibila autoevaluarea ~i autocarectia, operatiuni fundamentale alecapacitatii In chestiune.

De remarcat ca nu este vorba de 0 capacitate de Intelegere completa ~i foarte corecta, cide un grad de lntelegere imperfect, fara lndoiala, dar suficient fiecarui pas al procesului de

adaptare 9i integrare care este existenla umana: este 0 lntelegere activa, Intr-un fel vitala,orientata nu spre conceptualizare, ci spre actiune. Cat despre capacitatea individului de a-9irezolva problemele, este yorba de solulii ad-hoc care permit 0 continuare fecunda a procesuluineincetat de solutionare de probleme, care este dezvoltarea spre maturitate. Sa notam cascopul spre care aceasta capacitate se orienteaza este formulat nu in termeni de noroc ci In

termeni de "funclionare adecvata", constructiva, satisfacatoare in ansamblu 9i, lucru esential:realizabil oricare ar fi contingentele (raporturile) mediului (in a~a masura, incat acestecontingente sa nu reprezinte violari manifeste 9i persistente ale conditillor de viata umana).

Dintr-un punct de vedere mai specializat, capacitatea individului este manifestareapsihologica a ceea ce se nume9te in limbaj mai abstract, tendinta la actualizare a organismului.

Tendinta fa actuafizare a organismului este fundamentala. Ea vegheaza la exersareatuturor functiilor, atat fizice cat ~i experientiale; ea vizeaza In mod constant sa dezvoltepotentialitatile individului pentru a asigura conversatia 9i "fmbogatirea" sa tinand cont deposibilitati1e~i limitele mediului. 0 observatie: termenul de imbogatire este folosit in sensuI eelmai general, Ingloband tot ceea ce favorizeaza dezvoltarea (satisfactia sufleteasca) prin sporireaa tot ce are 9i a tot ce este individul, prin cre~terea importantei sale, a culturii, puterii, fericirii,talentelor, placerii, posesiunilor sale ~i a tot ceea ce amplifica satisfactia rezultata de aici. Dealtfel, acest termen trebuie inteles In sens subiectiv!

Ceea ce tendinta actualizanta vizeaza sa atinga este ceea ce subiectul percepe ca fiind 0

ridicare a moralului sau 0 imbogatire - nu In mod necesar ceea ce eSle obiectiv sau inlrinsecimbogatire.

Tendinta la actualizare a potentialelor organismului, a~a cum este conceputa in teoria lui

Page 31: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TA. PE PERSOANA. 29

Rogers, opereaza In ordine genetica (dezvoltarea individului) ca ~i In ordine psihogenetica

(dezvoltarea speciei).Din punct de vedere genetic, ipoteza privind tendin\a la actualizare a organismului afirma ca

procesul de organizare a experien\ei este comparabil, in orientarea sa, cu procesul dezvoltariifizice (evolu\ia spre specimenul adult ~i sanatos conform legilor genetice specifice speciei),Daca experien\a poate sa se organizeze in absen\a factorilor perturban\i gravi, aceastaorganizare - fiind cuprinsa aici expresia sa in comportament - se va efectua in sensuI maturita\ii~i func\ionarii adecvate, adica In sensul comportamentului ra\ional, social, subiectiv, satisfacator$i obiectiv eficace,

Se pune Intrebarea: cum se explica atunci fluxul patologiei psihologice $i sociale?

Nu trebuie uitat ca este fundamentala condi\ia enun\ata mai sus, relativa la eficacitateaactualizarii acestei capacita\i $i anume, un climat uman propice, lipsit de amenin\area "eului"individual; foarte important de remarcat este faptul ca acest climat uman este de ordinfenomenal, deci subiectiv; individul, tendin\a sa la actualizare $i nO\iunea "eului" fac taate partedin lumea fenomenala. De aici rezulta ca ceea ce conteaza nu este caracterul intrinsec pozitiv al

condi\iilor, ci este percep\ia acestor condi\ii de catre subiect, lucru valabil $i in cazul no\iunii de"eu" (important este "eul" a$a cum este perceput de subiect, $i nu cum exista in realitate),

Ca ~i tendin\a la actualizare, notiunea eului joaca un rol de prim ordin in concep\ia teoreticaa lui Rogers, Una reprezinta ideea principala a teoriei sale asupra terapiei, cealalta, pivotulteoriei sale asupra personalita\ii,

No\iunea eului este 0 structura perceptuala, adica un ansamblu organizat ~i schimbator alpercep\iilor rapartandu-se la Insu~i subiectul. Ca exemplu al acestei percep\ii voi cita:caracteristicile, atributele, calita\ile $1defectele, capacita\ile ~i limitele, valarile $i rela\iile pe caresubiectulle recunoa$te ca descriptive ale lui Insu~i ~i pe care Ie percepe ca dandu-i identitatea.Aceasta structura perceptuala inglobeaza toate experien\ele subiectului din fiecare moment alexisten\ei sale.

Dupa aceasta definl\ie concisa, sa vedem rolul "eului". Eul, facand parte inerenta dinunitatea psihologica totala indicata prin termenul "organism", rezulta ca este subiect al opera\iei(acliunii) tendin\ei ia actualizare, Conjugarea acestor doi factori -tendin\a la actualizare $1no\iunea eului- determina comportamentul. Prima reprezlnta factorul dinamic, a doua factorulreglator; una furnizeaza energia, cealalta direejia,

Tendin\a la actualizare a eului ac\loneaza ~i vizeaza constant conversa\ia §i imbogatireaeului. Adica se opune la tot ce compromite eul in sensul fie al diminuarii, fie al devalorizarii sau31 contradic\iei. Totu~i, succesul sau eficacitatea acestei ac\iuni nu depind deloc de situatia"reaia", "obiectiva", ci de situa\ia a§a cum 0 percepe subiectul. Or, subiectul percepe situa\ia Tnfunc\ie de noliunea eului sau; percepe lumea prin prisma eului sau: ceea ce se raporteaza la eu

are tendin\a sa fie perceput Tnrelief ~i este susceptibil de a fi madificat Tnfunctie de dorin\ele ~inelini$tile subiectului; ceea ce nu se raporteaza la eu are tendinta de a fi perceput mal vag sausa fie totai neglijat. A~adar, no\iunea eului determina eficacitatea sau lipsa de eficacitate atendinlei actuatizante, Eficacitatea tendin\ei la actualizare a eului depinde de caracterul realist alno\iunii de eu, Notiunea eului este realista cand exista concordan\a sau congruen\a Intreatributele pe care subiectui crede ca Ie poseda §i cele pe care Ie poseda in realitate. 0modalitate de a verifica no\iunea exista, desigur, nu absoluta, dar suficienta pentru nevoilepractice. Pentru a verifica caracterul realist al unei percep\ii oarecare privind no\iunea eului,individul dispune de doua surse de criterii. Unul dintre aceste criterii este experien\a traita ­

sentimente, dorinte, nelini~ti ale subiectului referitor la obiectul in cauza. Celalalt criteriu constain dovada pe care 0 furnizeaza comportamentul subiectului $i prin comportamentul altuia in

ceea ce-I prive~te.Daca exista congruen\a intre "percep\ie" ~i "realitate", in ce prive~te no\iunea eului, actiunea

tendin\ei actualizante va fi adecvat condusa de no\iunea eului $i individul va avea toate ~ansele

Page 32: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

30 ORIENTAREA EXPERIENTIAL2\. IN PSIHOTERAPIE

pentru a-~i atinge scopurile pe care ~i Ie propune, de asemenea comportamentul sau va aveatendinta de a asigura mentinerea §i Imbogatirea eului. In caz negativ, adica acolo unde notiuneaeului comporta lacune §i erori, tendinta actualizanta va fi prost luminata; ea I~i va propunescopuri greu de atins daca nu ireallzabile, ~i -arice alt lueru flind la fel- va ajunge la e§ec, eutoate frustrarile care rezulta §i care Impiedica buna functionare,

In concluzie, 0 notiune realista a eului este primordi~la, dar pentru ca aceasta sa fie realistaea trebuie sa fie fundamentata peexperienta autentica a subiectului, adica pe ceea ce simte Inmod real.

Libertatea experientiafa este condilia esentiala a acestei fundamentari autentice, Ea seraporteaza In mod esential la experienta, deci la fenomene interne, Ea consta In faptul casubiectul se simte Iiber de a recunoa§te a§a cum Inlelege, in alti termeni ea presupunecasubiectul nu se simte obligat sa-~i nege sau sa-~i deformeze opiniile ~i atitudinile intime pentru amenline afecliunea sau aprecierea persoanelor importante pentru el ,

Aceasta libertate exista cand subiectull§i da seama de ceea ce-i este permis sa exprime(cel putin verbal): experienta sa, emotiile ~i dorin\ele a$a cum Ie simte $1 independent deconformitatea lor la normele sociale §I morale care guverneaza mediul sau, Altfel spus, subiectul

este psihologic liber cand nu se simte obligat sa nege sau sa deformeze ceea ce simte pentru apastra, fie afectiunea sau stima celorlalti care joaca un rol important In "economia" sa interna, fiestima de sine.

Cand libertatea experientiala a subiectului este amenintata, acestuia nu-i este permis sasimta sentimentele pe care Ie simte totu~i In mod manifest, sub pedeapsa de a pierde conditiilede care depind actualizarea sa, §i anume, afectiunea sau stima celor care joaca un rol importantIn viata sa. Nelini~tea cauzata de aceasta amenintare II Impinge sa-~i reprime, mai Intaiexteriorizarea, apoi existenta sentimentelor sale. Procedeul dovedindu-se "fecund", adicareprimand conditiile conservarii ~i ridicarii moralului eului, tinde sa-I adopte ca mod de viata,Totu~i, 0 parte a experientei sale traite, reale, scapand cunoa§terii sale, controlulcomportamentului sau Ii scapa In aceea$i masura. Din acel moment se produc dezamagiri $ideceptii ~i subiectul devine confuz, dezoriental, pe scurt, nevrotic. Deci, aceasta alienare asubiectului In raport cu experienla traita este chiar ceea ce constituie personalitatea nevrotica.

Tntr-operioada determinanta, sensibila dezvoltarii sale -nu Tnmod necesar copilaria- drepturile laperceperea autentica a experientei sale au fost ameninlate sau violate. Ceea ce estespectaculos In evolutia acestor persoane este lupta pe care unii dintre ei 0 duc Tmpotriva

conditiei lor care poate sa-i ridiee deasupra omului mediu. Personalitatea lor poate dobandi unrelief §i 0 productivitate care lipse~te foarte des persoanei "normaIe", la care homeostaziapsihologica, rar perturbata, poate ajunge (duce) la un echilibru vecin cu stagnarea.

Concluzionand, cand tendinta actualizanta se poate exersa In conditii favorabile, adica farapiediei psihologice grave, individul se va dezvolta Tn sensul maturitatii. Perceptia despre elTnsu$i,a mediului sau ~i comportamentul care se articuleaza pe aceste perceptii, se vor modificaconstant In sensuI unei diferentieri $i a unei autonomii crescande, tipice progresului spre starea

de adult. Personalitatea va reprezenta deci actualizarea maxima a potentialitatilor"organismului". Mai concrel, personalitatea se dezvolta dupa un model comparabil dezvoltariifizice care, $i ea, este determinata de tendinta actualizanta exersandu-se la un nivel maielementar §i conducand la diferentierea functiilor ~i organelor caracteristice maturitatii fizice.

Problema fundamentala care se ridica Tn aceasta conceptie este: cum ia personalitatea

aceasta dire,clie pozitiva orientata spre autonomie $i responsabilitate - caracteristici esentiale alematuritatii? Intr-adevar, aceasta directie nu este manifestarea unei necesitali interne, asemeniaceleia care conduce dezvoltarea fizica. Ea nu rezulta mai mult din procesul de imitare sociala,

pentru ca individul este Tnconjurat de cel putin tot atatea exemple de imaturitate ca ~i dematuritate. $i ea nu continua Tn mod necesar satisfacerea imediata pe care 0 procura

comportamentul autonom pentru ca acest comportament se Insote~te adesea de frustrari

Page 33: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I ~ PSlHOTERAPIA CENTRA TAPE PERSOANA 31

susceptibile sa Impiedice cre$terea. Cat despre directia externa, sistematica, pe calea sfaturilor,recompenselor sau pedepselor, aceasta teorie 0 exclude prin definitie.

lata deci, cum explica rogersianismul tendinta fiintei umane de a evolua In sensuI maturitatii.Oaca individul poate "sa-$i traiasca experienta", In mod special experientele care se raporteazala "eu", daca poate sa-$i Inteleaga pe deplin sentimentele, gandurile $i dorintele, fara a trebui sarecurga la manevre defensive, va fi corespondenta Intre experienta sa reala, traita $i perceptiilesale. Experientele negative - de ostilitate, de inferioritate, de frica, vor fi reprezentate Incon$tiinta, la fel de U$or $i fidel ca experienteie pozitive de securitate, succes, afectiune. Oacaexista corespondenta stransa Intre experienta $i perceptie, nu va rezulta decat faptul ca,comportamentul va fi adecvat condus, caci este perceptia, mai ales perceptia "eului", cea care

determina direc\ia acestuia (atentie, "adecvat" $i nu "perfect"). Aceasta direc\ie interna va fiadecvata nu pentru ca omul este "nascut bun" sau pentru ca este determinat de tendin\e deautonomie $i de responsabilitate, ci pentru urmatoarele motive.

Pe masura ce individul se dezvolta, suma experientelor sale cre$te. Oar nu este numaicre$tere. In cadrullargirii lumii interioare a nevoilor sale '$i a lumii exterioare, a mijloacelor de

satisfacere a acestor nevoi, structura experimental a (experien\iala) se modifica. Semnificatia $iimportan\a subJectiva a anumitor elemente se schimba. Aceste schimbari se fac In general Insensul unei perceperi mai realiste a datelor experien\ei. Experienta fiind mai bine perceputa, eaeste mai bine evaluata $1. totu$i, ea serve$te mai bine ansamblul nevoilor. $tim ca una din

nevoile fundamentale ale omului este nevoia de afecliune $i respect din partea semenilor. Or, pemasura ce experienta sa cre$te, subiectull$i da seama ca modul cel mai sigur $i mai economicde a-$i asigura aceasta afec\iune $i acest respect consta In a se comporta Intr-o manierarezonabila $i sociala. Pe scurt, exista disponibilitatea experientei ca $i Imboga\irea sa progresivacare permite jocul func\iilor de autoevaluare $i autocorec\ie. Aceste func\ii, la randullor, conduccomportamentulln sensul maturitatii personale.

Odata cu Indreptarea individului spre starea adulta, acesta I$i da seama de diversitatea $ichiar de divergen\a nevoilor sale fundamentale, biologice, sociale $i specific umane. Oaca Ii estepermis sa evalueze masura de placere $i profit pe care i-o procura satisfaeerea - nu Tn modnecesar completa, dar echilibrata- a nevoilor sale, comportamentul sau va fl. In ansamblu,

adecvat, rational, social $1 moral. In alti termeni, daca individul I$i da seama de dateleexperien\ei sale, el va putea sa Ie supuna unui proces - implicit sau explicit - de evaluare, deverificare $i, la nevoie, de corectie. Atunci, \inand cont dE:varietatea nevoilor sale, el va incercasa Ie satisfaca pe toate, armonizand cat mai bine posibil experien\a sa cu cbmportamentul sau;va rezulta de aiGi, deei, un anumit echilibru. Intr-o ultima analiza, este deci capacitatea fiin\ei

umane de a-~i da seama de experienia sa (sa 0 eva!ueze, 5-0 verifiee, s-o eorecteze), ceea ceexprima tendin\a sa inerenta la dezvoltarea spre maturitate, deci spre autonomie $i

responsabilitate.Mersul pozitiv al dezvoltarii sale nu este prin urmare efectul unor mecanisme sau agen\i

special!. externi sau interni; este produsul conjugarii fo~elor interne, pozitive In orientarea lul 91a

fo~elor externe, favorabile actualizarii acestor fo~e.Pentru a concluziona, remarcam ca desfa~urarea favorabila $i procesele de autoevaluare ~i

autodirectie implicate depind Tnainte de toate de masura Tn care experienta este disponibilacon$tiin\ei. Oaca datele experien\iale importante Iipsesc, balan\a va fl falsificata $1alegerile vor fiinadeevate.

In ceea ce prive$te individul care a avut norocul sa se dezvolte In condi\ii favorabile, ipoteza

care a fost enun\ata anterior nu pare sa puna probleme (prea) marl. Oar cand este yorba deindivizi a caror dezvoltare s-a efectuat In condi\ii mai pu\in favorabile sau net vatamatoare(corupatoare), aceasta concep\ie pozitiva a dezvoltarii umane . $i, In consecin\a, a tratamentului- pare Indoielnica, cel pu\in la prima vedere. La individul a carui function are este deranjata,poten\ialul de autoevaluare $i autodirectie este alterat Tnasemenea masura, Incat trebuie sa se

Page 34: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

32 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

apeleze la profesionist pentru "a se deseurea"? Terapia poate da rezultate la asemeneapersoane?

Aeeste probleme sunt normale :;;ieu atat mai de Tn\eleseu eat ipoteza eapaeita\ii individuluianireneaza anumiie consecin\e pu\in atragatoare peniru omul-terapeut Oaca se admiie caclieniul sau este poten\ial capabil sa-:;;irezolve problemele, rolul profesionistului este - sau parea fi - pus Tndiseu\ie.

Oupa concep\ia traditionala, profesionistul se bueura de prerogativele speeialistului(ageniului)! Rogersianul recunoa:;;teca aeeasia eoneeptie esie perfeci valabila Tnafara de eazul

cand este vorba de psihoterapie. Aceasta constand Tn reorganizarea experienjei, nu poate fioperata decal de eel care traie:;;te aceasIa experien\a :;;i anume, clientu!. In psiholerapiarogersiana, oricat de paradoxal ar fi, subiectul detine Tnacela:;;iiimp rolurile de ageni:;;i de client

Cat despr~ "practician", rolul sau se Iimiieaza la crearea condi\iilor favorabile Tndeplinirii roluluielientului. In consecinja, se abjine de la ariee aetivitate intervenjionista ea cea de a exploraexperienja clientului, de a-I interpreta sau de a ghida clientul Tnexplorarile sau interprelarile sale.

Aceasta ab\inere se impune din urmatorul motiv: aulonomia clientuiui ca persoana. Or,modalitatea cea mai direeta :;;ieea mai siglira de a atinge acest seop, nu este aceea de a vorbidespre el, ci aceea de acrea condijiile care sa permita clientului sa se angajeze direct in practicaaeestei autonomii - oricat de elementar ar fi, la inceput, nivelulla care se angajeaza, autonomianu se poate dobandi pe calea Tnva\aturii sau condilionarii. Cum spunea foarte bine Rogers,"Tnva\aturaar distruge ucenicia". Rolul profesionistului Tnaeeasta concep\ie a terapiei este decieel de catalizator, de agent care faciliteaza un proces dat, dar care nu-I determina.(Carl Rogers

et G.Marian Kinget, Psychotherapie et relations humaines; Theorie et practique de la therapienon-directive, Paris 1965, vo!.I).

Aceasla "rasturnare" a rolurilor ~i competen\elor care rezulta, provoaca, Tn general. unsentiment de scepticism ~i opozi\ie. Obiec\ia majora se formuleaza Tn urmatorii iermeni: "individul este incapabil sa Tn\eleagadinamica propriei personalita\i".

Fara a intra Tn detalii, voi da urmatorul raspuns apa~inand lui Rogers: "Tn Tndeplinireafunc\iilor sale, arice terapie se serve:;;tede abstractii (concepte) Tntr-omasura variabila :;;iintr-omaniera fie implicita, fie explicita. Oar clientul nu are nimic de-a face cu acesle no\iuni leorelice.Oomeniul sau este realitatea la care el se raporteaza, adica gandurile sale, sentimentele,atitudinile, conflictele, temerile, nevoile, pe scurt experien\a sa traita"(Carl Rogers et G.MarianKinget, op.eit., 1965).

3. Relatia terapeutica rOQersiana Si tehnici de dialoQ

Pana aiei n-am tratat decat factorii interni ai redresarii personale; prioritatea aeordata fo~elor decre:;;tere :;;i recuperare se explica prin caracterul specific al teoriei rogersiene centrata peresursele interne ale clientului. Cat despre locul secundar care, de fapt, revine roluluipracticantului :;;!reflecta structura procesului terapeutic, a~a cum este conceput de Rogers, voivorbi Tncele ce urmeaza.

Pe de 0 parte, terapia este un ansamblu de dispoz!!ii :;;i activitati care se preteaza laobserva\ie :;;iTnregistrare :;;icare se pot dobandi larg pe calea Tnva\arii; aceasta categorie deconditii se indica Tngeneral cu numele de tehnici.

Pe de alta parte, functi!le terapeutului pun Tn joc anumiti factori morali :;;i umani carecorespund notiunii de atitudine (tendinta constanta Tn a percepe :;;i a aC\iona Tntr-un sensdeterminat, de exemplu Tnsensul tolerante! sau al intolerantei, al respectului sau al criticii, alTncrederiisau al neTncrederiietc.).

Mai preocupat de factorul uman decat de eel tehnic, practicianul de orientare rogersiana

concepe conditiile muncii sale in termeni de atitudine. At!tudinea principala, cea care Ie conduce

Page 35: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 33

pe toate celeialte, este atitudinea de considerare pozitiva necondi\ionata. Ceea ce este propriu

acestei atitudini este - In afara caracterului sau necondijional - autenticitatea sa. intr-adevar,

terapeutul trebuie nu numai sa dovedeasca 0 asemenea atitudine, el trebuie sa 0 simta. Pentru

a fi terapeutic fecunda, aceasta atitudine trebuie sa se ancoreze profund In sistemul tendintelor

~i nevoilor practicantului ca persoana. Numai atunci cand reprezinta 0 expresie a personalitajii

sale, mai precis a conceptiei sale despre om ~ia relatiilor umane, ea va putea sa se exerseze

Tntr-o maniera directa, naturala ~i relativ constanta, pe scurt, In maniera larg autonoma.

Considerarea pozitiva neconditionata ca expresie a unui sentiment autentic trait reprezinta

un fenomen incontestabil nou pe terenul relatiilor umane; a~ observa ca aceasta atitudine nu

este mai degraba un ideal, In sensu I inaccesibil prin definijie, ci 0 treapta mai avansata pe

frontul evolutiei psihosociale.

o concluzie care decurge firesc din aspectele prezentate este ca se elimina tehnicile

directive din campul terapeutic, iar diagnosticul e considerat ca fiind daunator relajiei terapeutice

Intrucat creeaza imaginea expertului. "Terapeutul trebuie sa aiba 0 continua dorinja de a

Intelege lumea privata a clientului" (C. Rogers). Se evita de asemenea tehnicile manipulative, se

evita limbajul ezoteric, metaforic, nuan\at. Orice,. tehnica, ca psihodrama, tehnicile terapiei

gestaltiste ~i cele bioenergetice care tind sa puna terapeutul In rolul de expert, diminuand

contributia c1ientului, sunt evitate.

Totu~i, practicienii terapiei non-directive folosesc 0 varietate de tehnici In functie de ~coala

din care fac parte. Tehnicile propuse de Rogers sunt:

1. Clarificarea sentimentelor clientului: se face prin reflectie, meditajie ~i afirmajie. Accentul

este pus pe sentimentele prezente.

2. Reformularea continutului afirmatiilor clientului: se folosesc alte cuvinte decat cele folosite

de catre client pentru a revarsa mai multa lumina asupra problemelor cu care acesta se

confrunta, pentru a elimina confuzlile.

3. Acceptarea neconditionata:sintetic redata, presupune comunicarea empatica, autentica,

acceptare pozitiva verbala ~i nonverbala (mimica 9i pantomimica de tip comprehensiv).

Alte tehnici utilizate Tn terapia nondirectiva (cf. !. Mitrofan, 1993), prezentate sub forma

schemei de mai jos, ca modalitaji de susjinere ale dialogului sunt: ascultarea, reflectarea,reformularea.

1. Ascultarea activa: Terapeutul sustine ~i Incurajeaza nonverbal (prin postura, privire,

mimica, mi~cari ale capului, sunete aprobative) ceea ce spune subiectul.2. Tehnici de refiectare:

• Reflectarea I Repetitia ecou: Terapeutul reia, ca un ecou, 0 parte din ceea ce spunesubiectul.

Se pastreaza limbajul subiectului ~i se accentueaza ace a parte din mesajul transmis de catre

client care este semnificativa pentru problema cu care acesta se confrunta (cuvintele, expresiile

cheie, cu semnificatie mare), punandu-se accent pe trairea, expresia emo\ionala a mesajului, cu

scopul de a-I centra pe client pe momentul prezent, aici ~iacum, pe ceea ce simte In raport cu

situa\ia relatata. Rolul acestei tehnici este: clientul se simte acceptat, fncurajat sa comunice,

apar ~i sunt con~tientizate sensuri noi ale situa\iei prezentate, sunt mult diluate blocajele,

rezistenjele 9i, de asemenea, nu exista riscul introducerii unor mesaje distorsionate faja de cele

transmise de catre client, nuanjele diferite care ar putea sa apara putand fi corectate ~i

reinterpretate, ciarificate chiar de catre client. Un alt rol important al acestei tehnici este ca II

focalizeaza pe client asupra gasirii unei noi perspective, a unei solutli la problema cu care se

confrunta ~i In cazul In care totu~i apar rezistente, tehnica ofera posibilitatea lucrului cu

rezistentele fntr-o maniera non-intruziva ~i extrem de delicata pentru sensibilitatea clientului.

• Repetitia pe alt ton I cu 0 nuan1a de umor:

Terapeutul reia 0 parte din ceea ce spune subiectul, dar pe alt ton, cu 0 nuanta de umor.

Rol : schimbarea perspectivei asupra evenimentului. Atenjie la tipul de umor ! Se recomanda

Page 36: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

34 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

umorul neagresiv, bland, se rade lmpreuna cu clientul de 0 anumita situa(ie, nu se faceniciodata haz pe seama clientului.

• Amplificarea: Se folose~te pentru a scoate In evlden\a un aspect pozltlv/faia pozitiva,constructiva a sltuaiiei sau atunci cand urmarlm ob\inerea unui efect paradoxal: prln ampliflcareasuplimentara introdusa de terapeut, subiectul ajunge sa vada situaila la dlmenSlunile ei reale.

Atat "repetliia pe alt ton" cat ~I "amplificarea" pot fi Inso\lte de 0 nuaniare sau 0 sustinere,exprlmare corporala din partea terapeutulul, dar ceea ce este cel mal Important In aceastamaniera de comunicare nu este a se face din dialog 0 comunicare caricaturala, teatrala, ci a

Slm!i ceea ce clientul transmite ~i a-I Insotl In demersul sau launtric, uneori foarte dureros §ianevoios Tntr-omaniera totala, autentiea, plina de afeeliune ~I sensibilitate.

3. Tehnici de reformulare:

• Reformularea prin inversiunea raportului figura-fond: Se obtine 0 noua vizlune asupraansambluiui, fara a se adauga sau omite ceva din detaliile oferlte de subiect. Se poate folosi

atunci cand subiectul este nemullumit de modul cum a (re)aclionat Tntr-oanumlta situatie. Privitdintr-o alta perspectlva, comportamentul sau se poate dovedi pozitiv. Se urmare~te un efect de~oc, cu consecinle In planul imaginli de sine, pozitlvarea imaginii de sine.

• Reformularea sinteza:

Reformularea Tncuvinte cheie, reliefandu-se ceea ee este esenlial pentru subiect, accentulfiind pus pe tralrile, emoliile, patternurile interpretative gre~ite, distorsionate ale subiectului; sefolosese doar cuvintele elientului ~i nu se fac nici un fel de interpretari asupra celor relatate.Aceasta tehnica este un fel de reflectare Intr-o forma mai extinsa.

• Reformularea clarificatoare:

Terapeutul formuleaza eeea ce subiectul a sim!it, dar nu poate exprima Nu se fac sugestii ~iIntotdeauna se veriflca daca ceea ce a fost reformulat coincide cu trairea clientului.

4. Tehnici de deschidere

• Deschiderea: Cand subiectul pare ca se bloeheaza, dialogul este suslinut, redesehis prinformulari neutre de tipul: ,,$i.... ", "Deci... ,,", "A~adar" .." ~.a. m.d.

Alte conditii ale dialogului:Terapeutul nu judeca ceea ce-i spune subiectul, nu evalueaza, nu-~/ impune propriile sale

valori ~i standarde, nu sugereaza solulii. Terapeutul doar asculta, accepta necondllionat,clarifica. Formularile sunt de tipul: "Tu e~ti suparat pe... ", "Ti se pare cL", "Tu crezi ea e~ti raupentru ca... ", "Tu simli ca...". Rol: aceste formulari pun In evidenla faptul ca doar apreciereaelientului In legatura eu situalia conteaza eu adevarat. Subiectul nu va mai percepe sistemele devalori ca fiind imuabile, exterioare, amenintatoare, ci personale, bazate pe propria experienla ~irestueturabile, In armonie cu trairea sa.

Comunicarea aid ~i acum: Chiar atunci cand sunt relatate fapte petrecute Tn trecut.comunicarea se menline focalizata pe ceea ce se petrece aiel ~i acum. Situalia treeuta esteadusa In prezent. Formularile sunt de tipul: "Ce simli aeum?", "Ce sim(i!crezi In legatura cuasta?", "De ce anume e~ti con~tient aeum?" etc.

Aceste tehnici au rolul sa ghideze procesul terapeutic, sa-I orienteze, sa facilitezecomunicarea, accentul fiind deplasat evident catre ceea ce este terapeutul ~i nu catre

ceea ce face. Considerand rolul terapeutului ca manifestandu-se Tndomenii extrem de delicate~i complexe ca eel al sens/billtalii, al sentimentelor fiinlei umane, ne putem da seama ea tehnieaeste subordonata atitudinilor §i structurii personalitalii terapeutului. Caei, pericolele afective suntdiferite In fieeare caz ~i nici echipamentul cel mai sofisticat n-ar putea inzestra terapeutul cutehnicile neeesare pentru a interacl/ona Intr-o maniera In aeela~i timp fecunda ~i "aseptiea".

Esenlialln demersul terapeutic ne apare reialia existenta Intre terapeut ~i client, importanlaaeesteia fiind subliniata de majoritatea autorilor contemporani, desigur, fiecare de pe pozltia sa.

In ceea ce prive~te terapia rogersiana, clientului Ii revine sarcina de a dirija (conduce)explorarea eului ~i de a propune interpretarea materialului astfel descoperit sau, mai degraba,

Page 37: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I ~ PSIHOTERAPIA CENTRA T A. PE PERSOANA. 35

interpretarile acestui material. Intr-adevar, semnificalia experienlei variind dupa gradul deInlelegere de sine (sau dupa nivelul anxietalii), se Intampla adesea, in timpul procesului. caclientul sa schimbe de mai multe ori interpretarea unui material experienlial dat.

Oricat de "un/ca" ar putea fi arice relalie interpersonala, ea 1mparte unele proprietati cu aricerelajie interpersonala. Ea manifesta unele caracteristici fundamentale care formeaza structura ~iuneie calitaji afecflve a caror varietate dau relaliei culoarea individuala ~ifoarte des, valoareaumana.

Inainte de a trece ia descrierea acestor atribute ~i pentru a preveni confuzia intre notiuneaspecific terapeutica a unei bune relatii ~i noliunile inrudite sunt necesare relevarile urmatoareiordiferenle. Tipul de relalie despre care este yorba aici nu se poate confunda cu tipul de relatiecare exista intre parinti ~i copii, cu legaturile afective profunde ~i durabile, cu devotamentul saunelimitat ~i angajarea totala. Fiind egalitara, exclude reciprocitatea care exista intre prieteni

(excluzand diferenlele de rol). Nu este mai mult relalia de la medic la bolnav etc. In situaliaterapeutica, clientul este in acela~i timp obiect ~i agent. De asemenea, nu este relajia detransfer, caracteristica terap/ei psihanalitice, in care subiectul este considerat a percepeterapeutul, eel pulin la Inceput, ca 0 figura importanta a trecutului sau asemeni unui parinte sauorice all reprezentant al autoritalii.

Pentru ca relatia psihoterapeutica sa fie 0 experienla evolutiva, de cre~tere afectiva, dedezvoltare a unui mod propriu "DE A FI" mai autonom ~i mai adaptat social, este necesar a ficreata 0 atmosfera libera, calda ~i permisiva, fara judecata ~i evaluare.

Importanja factorului "atmosfera" se remarca mai ales la inceputul relatiei, cand clientul esteprada unei nelini~ti (angoase) uneori acute care II face hipersensibil. Tensiunea care IIdetermina sa caute aceasta forma de asistenta, nelini~tea pe care 0 simte, amorul sau propriudus pana la iritare de necesitatea acestei recurgeri la ajutor, fara a mai vorbi de naturaproblemei sale, provoaca In el un fel de stare de alarma. In aceasta stare este adesea capabil

sa perceapa elementele subtile ale situatiei, cu ? persplcacitate uimitoare de$i angoasa sa IIdetermina adesea sa Ie exagereze importanja. In aceste conditii esta foarte important, vitalpentru viitorul relajiei, ca atmosfera terapeutica sa aiba anumite calitatL

Ca este yorba de cabinetul terapeutic sau oricare situalie interpersonala, 0 atmosfera nupoate fi deloc terapeutica daca nu este impregnata de securitate $1de caldurii Fara aceste

calitali, se poate, fara indoiala, analiza, explora, informa, conditiona, pe scurt, influenta ~i decischimba individul. Oar aceste procedee active - sau mai bine zis tranzitive - n-ar putea producegenul de schimbare care corespunde notiunii de cre$tere. Caci aceasta schimbare reprezinta unproces de natura intr-un fel organica, plecand dinauntru ~i ingloband individulin totalitatea sa.Or, punerea in mi~care a unui asemenea proces - $i nu 0 modificare de circumstanta, efectuatadin afara, susceptibila sa se limiteze la simptomul tulburarii - ne apare ca scopul terapiei.

Daca rogersianul pune securitatea pe primul plan al conditiilor, este pentru ca ea reprezintacheia de bolta a oricarei reorganizari psihice. Inainte de a trece la examinarea acestei

probleme, este necesar de stabilit distinclia intre securitatea externa ~i securitalea interna.Securilatea externa decurge din secretul profesional, adica din discretia terapeulului; dar nudespre asta este yorba aiel.

Securilatea interna, pe de alta parte, este 0 stare psihica propice destinderii emotion ale ~i_ reorganizarii atitudinilor. Aceasta siguranta nu se reduce numai la Increderea in terapeut. Cu

toate ca aceasta incredere este de asemenea necesara, nu este suficienta pentru a stabilidezinvollura interna potrivila. Capacitatea clientului de a-$i depa$i jena $i rU$inea pe care 0

simte dezvaluindu-se in fata cuiva nu este decat 0 manifeslare deosebila a sentimenlului deeliberare produs de aceasta siguranta. Caci martorul de care se teme eel mai mull, nu esleterapeutul - esle propriul eu. Siguranta interna nu anuleaza angoasa pe care clientul 0 simleconfruntandu-se. Ea procura mai degraba fo~a necesara pentru a 0 infrunta intr-o lupta ­incerta, dar promitatoare.

Page 38: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

36 ORlENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERA.PIE

in ceea ce prive§te caldura caracteristica unei rela\ii constructive sunt necesare uneleprecizari. Aceasta tinde sa sugereze 0 anumita intensitate, cordialitate sau ardoare, respectiv 0

anumita sensibilitate care este la antiteza rela\iei Tntr-adevar terapeutice. "Polaritatea afectiva"carecaracterizeaza atmosfera terapeutica optimala n-are nimic manifest. Nu este yorba nici de

prietenie, nici de amabilitate, nici de bunavoin\a (Tnsensul de baza al cuvantuiui), ci de 0 calitatefacuta din bunatate, responsabilitate §i interes dezinteresaL Aceasta calitate este implicitacomportamentului terapeutului §i nu ia deloc forme explicite, susceptibile sa stanjeneasca rela\ia§i, prin aceasta, sa Tmpiedice progresele clientului. Sintetizand, putem numi aceasta calitateoptimism, nu maxim de caldura.

Pentru a avea efecte pozitive, atitudinea afectiva a terapeutului trebuie sa realizeze un

anume ECHILlBRlJ, Daca este masurata, pe punctul de a sugera ca practicianul este lipsit de

TncredereTnpropriile sentimente, n-ar putea reu§i sa activeze fo~ele de dezvoltare $i actualizarea sinelui. Daca, Tn schimb, caldura este prea intensa, compromite Tn acest timp procesul §i

solu\ia terapeutica. De asemenea, un a§a grad de caldura este greu de men\inut Tn modconstant pe toata perioada procesului. Or, dupa principiul rogersian, Iipsa de sinceritate este maiprejudiciabila succeselor eforturilor practicianului decat oricare alta imperfec\iune de metoda,

o oarecare variabilitate fn afectivitate exista, fara fndoiala §i poate avea de altfel utilitate.

Ceea ce conteaza este nota de baza. Pentru ca varia\iile sa fie benefice trebuie ca ele sa poatafi facute TnsensuI unei cre§teri. Daca tonul afectiv este maxim de la Tnceput,scaderea ulterioarava exercita un efect defavorabll asupra rela\iei, caci subiectul are tendinta de a interpreta orieeseadere a tonusului afeetiv ea declin al interesului sau ca un semn al dezaprobarii din partea

terapeutului.Nu-i de neglijat faptul ea 0 rela\ie interpersonala atat de intima poate sa devina morbida, de

unde se voia purificatoare. Sentimentele rau marturisite pot sa urmeze un curs nevrotic, laadapostul "transferului" $i "contratransferului".

Chiar in Iipsa complicatiilor de acest gen, un climat afectiv prea intens este de natura saincite clientul sa se modeleze prea strans (strict) dupa terapeut. in asemenea condi\ii, legileinevitabile ale identificarii $i imitarii sociale pot Tmpiedica actualizarea clientului dupa propriapanta.

Crearea unui climat afectiv adevarat terapeutic se dovede$te deci ca unul din aspectele cele

mai delicate ale rolului practicianului.Oar cum se poate realiza un climat afectiv favorabil? Rogers ne raspunde:

"". acest climat afectiv are mai multe §anse de a se realiza, cand decurge natural din atitudineade disponibilitate afectiva $i mentala a terapeutului, $i fara eforturi deosebite. Nu exista un mijlocde a fi sigur de efectele produse, totu§i, daea terapeutul se simte Tnlargul sau, daca este capabilsa se angajeze fara teama Tntr-un schimb afectiv profund §i Tn acela$i timp "aseptic", existamotive sa se creada ca va atinge nota justa".

Sa vedem Tn continuare care este rolul caldurii, Mai intaL acest rol este de a fntari

sentimentul de securitate care se degaja din atitudinea de nejudecata, condi\ie esen\iala aacestei terapii. Oar dincolo de aceasta, caldura actioneaza ca un factor vitalizant (fapt dovedit derezultatele cercetarilor), Dupa Rogers, caldura este factorul crucial al schimbarii constructivecare se opereaza la client, el afirmand: "ceea ce simte individul Tn terapie, este, se pare,

experienta de a fi iubit. lubit nu Tntr-o maniera posesiva, ci Tntr-un fel care-i permite sa fie 0

persoana distincta, cu idei, sentimente $i un mod de a fi care-i este exclusiv personal".Pe langa securitate $1 caldura, climatul psihologic care sa-i ofere c1ientului sentimentul

Iiberta\ii totale, Iiberta\ii de a-§i explora cele mai ascunse §i mai "urate" sentimente ale propriuluieu, fn scopul de a deveni tot mal congruent cu experien\a prezenta, trebuie sa fie caracterizat $i

prin~intelegere empatica, toleranta, respect.Inlelegerea empatica, ca forma dinamica, are legatura cu alcatuirea interna, mai ales

emo\ionala a individului. Aceasta, departe de a interpreta dateJefurnizate de subiect, se

Page 39: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSlHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 37

straduie~te sa Ie perceapa a~a cum sun!, adica a~a cum Ie percepe sau Ie prezinta clientul.

Superioritatea acestei Inteiegeri nu are legiHura cu planul adevarului "obiectiv", ci cu planulterapiei. Ea este terapeutic superioara Intelegerii dinamice sau diagnostice pentru ca permiteclientului sa perceapa ellnsu$i a$a cum este sau dore$te sa fie (sau se vede obligat sa fie) laacest moment; pentru ca-i permite sa modifice aceasta imagine despre el Insu$i conformschimbarilor care se opereaza In el In timpul terapiei (Iargirea campului terapiei, modificarea

atitudinilor sale vis-a-vis de ellnsu$i, functional mai deschis etc); pentru ca furnizeaza clientuiuiocazia unei ucenicii pe care va trebui s-o faca toata viata, $i anume, verificarea percep\iilor sale$1daca e cazul, corectarea lor.

A Intelege In maniera empatica echivaleaza, Intr-un fel, cu a armoniza (potrivi) priceperea(In\elegerea) sa, exigentele sale rationale $i realiste cu introspectia confuza $i manevrele maimult sau mai putin defensive ale individului tulburat.

Deci, ceea ce ar fi trebuit sa fie un mod de interactiune natural $i u$or pentru terapeutulformat cum se cuvine $i anume, imersiunea In lumea subiectiva a altcuiva, este simtit la Inceputca un sacrificiu cerand un efort foarte mare. Din fericire, satisfactia care Insote$te dezvoltareaacestui mod de a asculta $i de a raspunde compenseaz2l eforturile investite. Practicianul acestei

forme de intelegere descopera foarte repede ca dobandirea acestei eapacitati alterocentriste deinteractiune reprezinta 0 Imbogatire personala ale carei eforturi favorabile se verifica de altfel peplanul vietii sale zilnice.

Necesitatea de conditii de Iibertate exceptionala a fost recunoscuta de la Inceputurileterapiei. Oar tOlerantaexceptionaia nu vrea sa Insemne toleranta neconditionata, despre careeste vorba In demersul acesta, notiunea de toleranta traditionaia fiind clar diferita de notiunearogersiana a tolerantei.

Notiunea traditionala, care se Intoarce la Freud, are legatura, In mod esential, cu materialultabu. Ea se raporteaza la experien\ele social $1 moral respinse (dezaprobate), ca anumitemanifestari ale sexualitati\, ale agresivitatii $1 infantilismulu\, ca $i la tot ceea ce individul nudore$te sa discute in contactele sale sociale obi$nulte.

Toleranta rogersianului nu se limiteaza la materialul tabu. Ea este neconditionata prin faptulca se extinde la tot ceea ce clientul considera bun de a raporta, fie ca este yorba de confidenteIncarcate sau de lucruri aparent triviale, ba chiar de manevre In mod manifest defensive.

Logica unei asemenea atitudini este urmatoarea. Conditia indispensabila progresuluiterapeutic este reducerea anxletatii, pentru ca anxietatea conduce la atitudinea de defensiva,care este dU$manul dezvoltari\' Pentru ca nivelul anxietalii sa poata scadea trebuie ca subiectuisa se simta la adapost de oriee exigente, amenintari sau alte represiuni. Aceasta libertatetrebuie deci sa includa dreptul de a recurge la manevre de protectie temporare atat con$tiente,cat $i incon$tiente, Terapeutul nu manifesta nici un semn de nerabdare sau nesatisfactle,clientul simlind ceea ce se nume$te 0 "experienta emotionala corectiva". EI descopera, adeseapentru prima data, ca se poate arata anxios, nelncrezator, ostil sau tri$or fara ca terapeutul sa

manifeste cea mai mica dorinta de a-I expune sau de a-I dejuca. Simtind ca se poate aratanestingherit, clientul incepe sa se simla In largul sau. Dandu-$i seama ca terapeutul nu segande$te sa-i atace, el tinde sa-$i uite defensele $1chiar sa renunte In mod voluntar la ele.

r~otiunea de respect, a$a cum 0 concepe rogersianul, este 0 dimensiune cu adevarat noua

In domeniul relatiilor umane. Mai intai, acest respect este neconditionat. Clientu! este respectatnu din cauza vreunui merit, demnitate sau competenla deosebita pe care le-ar putea aveadobandite In decursul existentei sale sau din cauza vreunei calitati deosebite - sinceritate, curaj,cooperare, inteligenta - de care ar putea face dovada In timpul interviurilor. Respectulterapeutului este gratuit. Clientul nu trebuie sa faca nimic pentru a-I merita. Aceasta atitudine se

fondeaza pe faptul ca persona este 0 fiinla unica, cu a structura unica a experientei cumulate ~ia modului experiential de organizare.

Sa vedem prin ce se justifica respectul acordat acestei structuri unice. Pe de 0 parte, prin

Page 40: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

38 ORIENTAREA EXPERIB'-ITIALA IN PSIHOTERi\.PIE

fapiul ca ea exisia Tnir-o fiinta capabila de a alege - capabiia, nu de a-~i fasona desiinul dupavoie, ci de a-I influen\a cursulTnir-o maniera apreciabila, Pe de alta parte, aceasta atitudine S8

justifica prin faptul ca ea trebuie sa serveasca efectiv drept baza multitudinii de alegeri, adesea

aparent modeste, dar cu 0 valoare decislva peniru procesul de redresare in care s-a angajatc1ientul.

De asemenea, daca practicianul i~i da seama de faptul,ca persoana este purtataarea unelexperien\e unice, intinzandu-se pe un numar uneari considerabil de ani, va avea tendin\a sa-~idea seama, in acela~i timp, ca aceasta experien(a face clientui mai competent decat aricinepentru a determina a Iinie de candulta compatibila cu nevoile, dorintele, valorile ~i capacita\i1esale,

Oricine i~i da seama de pasul facut de client spre autonomie ~I ridicarea moralului eului nuar putea sa nu slmta genul de respect despre care am vorbit mai sus, $i, cunoscand caracterullabil ~i u~or influentabil al acestui pas, n-ar putea deloc fi tentat de a interveni In desfa~urarea sanaturala!

Combinarea atitudinilor de tOleranta, de respect ~I de In(elegere empatica fuzioneaza intr-oatitudine de primire care, In Iimbajul terapeutlc, se indica In general cu termenul de acceptare,Aici, aceasta atitudine este conceputa ca necondi\ionata,

Obiectul acestei atitudini necondi(ionate nu este vreo abstractie, ci este clientul In toialitateasa a~a cum exista, hic et nunc,

Aceasta Inseamna ca terapeutul considera nu numai materlalul pozitiv 9i negativ - activ 9i

pasiv - raportat de client, dar de asemenea, configuralia particulara pe care acest material 0

prezinta In momentul disculiei, cacl aceasta configuratle este determlnata de dorlnta de a seschimba, de a depa~1situalia de catre client. Ceea ce este Important este faptul ca materialul(chlar daca-i pasiv) este raportat intr-un context terapeutic, lucru care modifica Intr-un senspozitiv balanla pslhologica a celui care raporteaza, Ceea ce este acceptat, este deci "totalitateadatului existential, persoana ca sistem dinamic de atitudini ~i nevol In orientarea sa prezenta",

Acceptarea neconditionata poate fl autentica? Deslgur, pentru cel care n-a ascultatniciodata, n-a vorbit 9i n-a aclionat decat pornind de la cadrul sau de referin\a, atitudineanecondilionata pozitlva 9i autentica pare 0 munca de Sislf. Oar, cel care a dobandlt capacitateade a abandona crlteriile "realiste" 9i "obieciive" ale sale ~icare a invalat sa patrunda In lumeasubiectiva a altculva, descopera ca acceptarea neconditionata nu violeaza sinceritatea, Candelementele negative, "condamnabile" ale clieniului sunt percepute dupa optica acestula, InIncurcatura circumstanlelor, a~a cum erau percepute ~i traite de client, acest comportament

devine perfect coerent, aproape necesar, devine in mod psihologic (nu Tnmod necesar moral)acceptabil. Cacl, ceea ce din exterior este distructiv, pervers nu-i In fond decat apararea unei

fiinle amenintata dincolo de capacltatile sale de rezistenla, In lupta sa pozitiva pentrusupravieluirea emolionala,

Privind refiectarea procesului terapeutic, a~a cum ne apare pana In acest moment, am putea

caracteriza oarecum metaforic psihoterapia umanista ca un exerciliu de lubire neconditlonata,de creativitate interpersonala, 0 intalnire intre doua filnte umane angajate intr-un proces decre9tere afectiva, de maturizare, de Imbogallre a fiinlei umane In totalitatea sa,

Este evident acum accentul pus pe calitalile personale ale terapeutului, ideea prioritatiiacestora fiind recunoscuta de rogersleni mai mult, probabil, decat de oricare alta 9coala de

ierapeuti.

4. Personalitatea terapeutului 51atributele sale

Referitor la calificarile profeslonale, 0 intrebare care se pune frecvent, atat In raport cu

psihoterapia cat ~i cu demersul rogersian, este urmatoarea: exercitiul acestui gen de lucru cereun anumit tip de personalitate sau calitali personale "superioare"? Sa raspundem printr-o

Page 41: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSlHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 39

observalie: cercetarile au aratat ca 0 mare varietate de personalitali se Intalnesc printre

terapeuli, atat printre cei care sunt recunosculi ca excelen\i, cat 9i printre cei care par ca reugescmai pulin bine, Problema calitatilor "superioare" In exersarea terapiei pune 0 problema de valori,adica se pune pe un plan subiectiv, Tn aceasta privinla, trebuie precizat ca insistenlarogersienilor asupra personalitatii nu implica nici 0 exigenla de superioritate, Desigur, folosireacalita\ilor adevarat superioare n-ar putea lipsi sa aiba efecte favorabile acolo unde s-ar practica.Totu§i, pe plan practic, sunt foarte puline calilati care sa se poala prevala de a fi universalsuperioare, adica primordiale In orice silua\ie. Astfel fermitatea, suplelea, moderalia,originalitatea, o'vointa care rezista la orice, 0 viziune larga, uitarea de sine reprezinta calitali decaracter demne de respect. Oar superioritatea lor nu valoreaza decat In anumite situalii In careaplicarea lor este ceruta,

Daca practica terapiei rogersiene nu presupune nici personalitale speciala nici talentesuperioare, ea cere totu§i anumite atribute fara de care n-ar putea sa se erijeze in a fi "client­centered", Aceste atribute sun!: capacitatea empatica, autenticitatea §i 0 concep\ie pozitiva §iliberala despre om, De altfel, sunt necesare doua calitati de care, probabil nici un terapeut,

oricare i-ar fi afflierea teoretica, n-ar putea sa se Iipseasca, §i anume un grad ridicat dematuritate emotionala §i de Intelegere de sine.

a. Capacitatea empatica. Tntermeni simpli, este capacitatea cuiva de a se pune Tntr-adevarIn locul altuia, de a vedea lumea cum 0 vede el; ea este indispensabila rogersianului, Rolulacestuia consta In a capta §i a reflecta semnificatia personala a cuvintelor clientului - mai multdecat de a raspunde con\inutului lor intelectual. Pentru a reu9i in aceasta munca trebuie capracticianul sa $tie sa faca abstractie de propriile sale valori, sentimente $i nevoi $i sa se ab\inasa aplice criteriile realiste, obiective §i rationale care II conduc In afara interactiunii sale cuclientii sai. Aceasta sensibilitate alterocentrista, care este empatia, pare a fi determinata deconvingeri, nevoi §i interese profund ancorate In organizarea personala, Dobandirea sa cere 0

anumita modificare a intregii personalitati! Noi nu ne putem arata mai empatici decat suntem,a§a cum nu ne putem arata mai inteligenti. Pentru a cre§te puterea de empatie, trebuie deci,Tntr-oanumita masura, reorganizarea sistemului de nevoi, interese 9i valori.

Tnviata practica, arice situa\ie sociala ne da ocazia de a observa cine este dotat cu aceastasensibilitate sociala §i cine nu, Individul care este receptiv la reactiile celorlalti, care percepe

armonica pozitiva sau negativa inerenta relatarllor pe care Ie intreline cu persoanele anturajuluisau, care recunoa§te antagonismul profund care se poate ascunde sub un dezacord In aparenta

fortuit, care este capabil sa recunoasca copilul neferieit dintr-o clasa, care reeunoa9te nuantelesubtile care releva calitatea raporturilor Intre parinti ~i copii sau Intre soti, aceasta persoana areceea ce trebuie pentru a se angaja in relatii interpersonale profund semnificative ;;i, din aceImoment, terapeutiee.

b. Autenticitate sau acord intern. Aceste notiuni se refera la starea de acord care exista

Intre experienta 91reprezentarea sa In con9tiinta individului "normal", eare funcjioneaza adecvat.Acest acord presupune ca nu exista eroare In perceperea experientei, deci ca reprezentarea sa

este autentiea. Rezulta din aeeasta definitie ca perceperea autentica corespunde foarte largIn(elegerii de sine (In viziunea In care este eonceputa aiei). Or, aceasta Intelegere depinde directde nivelul anxietatii. Tnconsecinta, cuc§t individul este mai pu\in subiectul anxietatii, cu atat elIn\elege mai bine sau este capabil sa injeleaga mai bine. Cu eat se Inteiege mai bine, cu atateste mai Tnmasura sa atinga acordul intern despre care este yorba aiei.

Rezulta de asemenea ca autenticitatea, ca §i empatia, nu se lasa adoptate dupa vole.

Aceste notiuni nu se refera la simple forme de comportament, ci la personalitatea Insa§i, a§acum se exprima ea In actiune,

Pentru ca existen\a sa fie eficienta, terapeutul nu se poate deci multumi sa actioneze:

• ca 9i cum ar simti sentimente calduroase fata de client;

• ca §i cum s-ar pune de aeord eu acesta;

Page 42: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

40 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

• ca $i cum soarabtine sa judece;

• ca :;;icum ar accepta clientul a:;;acum este;

• ca :;;icum ar vrea ca clientul sa ia conducerea discutiei etc,Trebuie ca, Tntr-omaniera generala, el sa simta sentimentele pe care Ie manifesta.Autenticitatea faciliteaza punerea in practica de catre terapeut a unei exigente practicL :;;i

anume constanta comportamentuiui. Daca terapeutul nu se va comporta Tntr-o manieraautentica, ii va fi greu, daca nu imposibil, sa 0 mentina de-a lungul vicisitudlnilor unui proces mallung, '

Vorbind despre diferenla psihologica intre exprimarea sentimentelor autentice :;;iimitarea lor,

experienta a aratat ca ea se recunoa:;;tein general, ea este perceputa la un nivel subcon:;;tientDe$i clientul este incapabil sa justifice impresia de artiflcialitate pe care i-o da terapeutul,

aceasta altereaza relatia intre ei.Se poate emite ipoteza ca unitatea interna caracteristica comportamentului autentic implica 0

forta sau se exprima cu 0 u$urlnta, cu 0 convingere care Iipse$te comportamentului lipsit deaceasta unitate,

o observatie: unitatea interna decurgand din autenticitate, joaca un rol decisiv in relatiiie

interpersonale.c. Conceptia pozitiva §i Iiberala despre om §i relatii1e umane. Este 0 condilie care face

posibila cu u$urinla:;;i eficienta punerea Tn practica a principiilor expuse pana acum; ea se

refera la moduri de a gandi $i reactiona care se inradacineaza in personalitate :;;icare tind sa seexprime Tntr-unstil de viata. Altfel spus, entuziasmul pentru concePtii liberale $i umaniste sau deaderare nominala la idealuri de acest gen nu este suficient.

Se pune 0 Tntrebare: este posibila dobandirea aeestei atitudini daea ea este direct opusasentimentelor $i convingerilor profund Tnradacinate?

Desigur, nu este u$or sa se reorgan!zeze un sistem de atitudini $i de valori care s-a dezvoltatTncursul anilor (cateodata numera$i), dar nu imposibil, 0 astfel de "schimbare" cere un efart

sust!nut de introspect!e $1de reflex!e critica $1presupune numeroase incercari $i erori.Tinand cont de faptul ca personalitatea flecarui om "normal" este animata $i de tendinta de

depa$ire a sistemului de nevoi $i valori, este important ca acest lucru sa devina 0 valoare; astfel,

el va atrage atentia; ne dam seama din ce in ce mai mult de diversele aspecte sub care semanifesta. In consecinta, invatam sa-I cunoa~tem mai bine $i sa ne placa mai mull. Se stabile$tea~a un proces de identificare; ceea ce initial era exterior personalitatii devine parte integranla,Cand acest proces este alimentat de un efort con~tient, se poate crede ca asimilarea noilor

valori se face mai rapid. In conditii excep\ional de favorabile, ca de exemplu contactul strans ~irelativ prelungit cu persoane care au tradus acesteprincipii in stilul lor de viata, aceastatransformare (schimbare) se poate face fara eforturi consistente. Totu$i, ehiar Tnaceste conditii,

progresul poate fj lent Putem insa crede ea terapeutul autentic angajat in efortul de punere inpractica a anumitor atitudini va reu$i de asemenea in exersarea prafesiei sale, ca eel care $i-a

insu$it aceste atitudini (acest stil de viata).d. Maturitatea emotionala. Aspectele maturitatii emo\ionale care par deosebit de

importante pentru exersarea ralului de terapeut sunt urmatoarele,Primul rezida in capacitatea de a participa la procesui de schimbare a unei alte persoane,

fara a fi tental de a modela acesta schimbare dupa propria imagine. Tn termeni mai pozitivi,aceasta calitate se poate descr!e ca fiind capacitatea $i vOinta autenti9a de a servi - nu dreptghid, judecator sau model - ci simplu rezonator $i amplificator la eforturile de redresare ale

clientului. Caci, nu trebuie uitat ca nu exista relete - fericirea, pacea interioara, satisfac\iapersonala sunt fenomene subiective.

A doua calitate presupune 0 angajare a intregii persoane ~i este capacitatea de a se

comporta In maniera "aseptica" in stabilirea $i mentinerea legaturilor afective stranse, darsubordonate unui scop care Ie depa$e$te. Mai elar, este puterea de a simti ~;i a comunica

Page 43: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 41

sentimente autentle ealduroase fara ea aeestea sa se transforme pe aseuns Intr-o capeanapentru una sau cealalta dintre persoanele In cauza sau pentru amandoua.

o asemenea capacitate presupune, se pare, ca nevoile fundamentale ale terapeutului sa fieorganizate in jurul unor surse de satisfactie care dau sens $1valoare existentei sale. Este foarteimportant ca aceste nevoi care sunt simtite ca fundamentale sa aiba "desearcari" adeevate.Cand ele sunt satisfacute, exercita un efect reglator asupra terapeutului, astfel incat satisfacjiiie$i necazurile vietii eotidiene tind sa se ordoneze favorabil. Practieianul astfel ancorat va gasi ca

crearea $i mentinerea unei relajil sanatoase se fac In general fara efort excesiv, de$i cerintotdeauna un efort real.

In afara stabilitajii care decurge din satlsfacerea nevollor fundamentale, maturitateaemotionala presupune securitate interna. Aceasta permite terapeutului sa vada vlclsitudinileproeesului in perspeetiva proprie $i sa pastreze seninatatea (egalitatea dispozitlei) in fataoscilatiilor inevitabile ale atitudinilor clientului. Astfel echipat, nu se va lasa derutat $1tulburat dedetaliile nea$teptate $i angoasante care nu sunt rare In acest gen de munca.

Terapeutul trebuie de asemenea sa poala face faja perioadelor sterile, cand actlunea saeste fara efecte vlzibile, eand clientul trece mereu peste acelea$i teme, aparent nesemnificative,

se Incapajaneaza sa pastreze 0 atitudlne dependenta sau Impiedica derularea normala aproeesului. Pe de alIa parte, terapeutul trebuie sa fie capabil sa-$i pastreze echilibrul In fataadulajlei al carel oblect este uneori. Fara un grad ridicat de securitate interioara, practicianul nueste capabil sa Infrunte 0 asemenea varietate de situatii Incareate de emojie, menjinandu-$itotodata eficaeitatea terapeutica $i starea buna personala.

Toate aeestea presupun ea terapeutul a ales $i exerseaza profesia pentru ca 0 gase$te utila,

fara efort $1in concordanja cu 0 conceptle Inalta despre om $i relajiile umane.Nu trebule ca terapeutul sa ramana Insa indlferent la sentimentele pozitive pe care clientul I

Ie dovede$te. Oar, pentru ca el sa poata sa se califice matur emotional, trebuie ca satlsfacjia pecare 0 lneearca, slmtindu-se important In atitudinea prezenta a clientului, sa fie subordonatadorintei de a pierde aceasta importanta, pe masura ce clientul descapera satisfactia de a fl $i dea se simti autonom. Caci daca proeesul este fecund, clientul ajunge sa considere relatiiie care IIleaga de terapeut ca semnificative, dar In mod secundar.

e. intelegerea de sine. Oaca este adevarat ca "instrumentul principal al terapeutului estepersonalitatea sa", rezulta ca a cunoa$te acest instrument este de importanta primordiala pentrueel ee-I folose$te.

Este evident ca, prin natura lor, comuniearile clientului contln sau due la anumlte erori deperceptie. Oaca terapeutul nu cunoa$te tendinjele sistematice - surse de erori sistematice - aleperceptiel sale, este incapabll sa efectueze corectliie voite (necesare!). Altfel spus, nu arecon$tiinta atitudinilor $1 nevoilor dominante care determina tendintele $i aversiunile sale,prejudecatiie, temerile $i dorintele sale, este incapabil sa-$i faea 0 prezentare realista aiucrurilor pe care I Ie poveste$te clientul.

o Inteiegere aprafundata de sine nu este atat de imperativa pentru terapeutul empaticrogersian, ca pentru eel care-$i asuma functiile de evaluare, explorare $i interpretare - $i deei ­directia clientului. Pentru ca rogersianul se straduie$te sa actioneze in cadrul de referinta alclientulul, riseurile de eroare sunl, evident, considerabil mai mici decal dacaar fi yorba sa

porneasca de la propriul sau cadru de referin(a; deci, riscurile de eroare sunt cu atat mai mari,cu cat procesul se sprijina mai mult pe factori ca percep(iile §i teariile practicianului; $i sunt cuatat mal mici, cu cat procesul se bazeaza pe experienta vie $i imediata a celul interesat.

In ciuda faptului ca un demers empatic reduce considerabil pericolele de "contagiu" personal,

intelegerea de sine ramane un alribut important al lerapeutului. Oar care este tipul decunoa$tere de sine pe care trebuie sa-I alba un bun terapeut rogersian?

Aceasta In(elegere nu presupune 0 imagine inlelectuala a eului, ci mai degraba ceva vitalsau existential. Este 0 cunoa$tere a eului a§a cum actioneaza in fiecare moment in situatia

Page 44: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

42 ORlENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

imediata: este 0 "desch/dare constanta fa exper/enfa".Contrar atitudinii de aparare, atitudinea de deschidere permite oricarui excitant, de origine

interna sau externa, sa fie Iiber Inlocuit prin organism tara nici 0 deformare de actiunea

mecanismelor de protec\ie, adica de aparare, Mecanismul prin care se avertizeaza organismul

de prezen\a excitan\ilor amenin\atori In raport cu structura eului este Inuti!. Individul are

capacitatea sa traiasca reac\ia sa la orice excitant. Toate datele experientei au acces la

con~tiin\a - la percep\ie - fie ca provin de la excita\ia nervilor senzorlali prin configura\ii de mase

de sunete sau de culori care emana din mediul exterior, fie ca provin din medlul interior - urme

ale experien\elor trecute - sau senza\ii viscerale de team a, placere, dezgust sau orice alta

modalitate de percep\ie,

Deci, Tn\elegerea de sine despre care este yorba aici se refera la 0 atitudine de

disponibilitate care permite intrarea in con~tiinta a totalitatii datuiui organic, 0 observatie:

aceasta disponibilitate nu Tnseamna ca individul T~i reprezinta, clar $i con$tient, to ate procesele

care se desfa~oara In el ca pe un ecran panoramic realizand (Tnregistrand) fiecare moment al

desfa~urarii. Dimpotriva, senti mente Ie ~i senzatiile sunt fie subiectiv traite (~i exprimate In

comportament) fara a fi clar gandite, fie lucid ~i obiectiv reprezentate Tn con~tiinta, adica,

individul poate sa-~i simta dragostea, durerea sau contrarietatea, sa-~i traiasca atitudinile

subiectiv, Dar, de asemenea, sa faca abstractie de aceasta subiectivitate $i sa constate In ceea

ce-I prive~te: "Ma doare", "Mi-e frica", "Iubesc", "Sunt suparat", Ceea ce conteaza nu este gradui

de con$tiinla reflectata - este absenla barierelor, inhibitiilor susceptibile de a Tmpiedica perceplia

completa a ceea ce este organic dat. Persoana perfect deschisa experientei sale ~i total

eliberata de manevre defensive traie~te Tn maniera existen\iala, adica simte fiecare experien\a

ca proaspata $1noua,

In esen\a, procesul terapeutic rogersian poate fi sintetizat astfel: "Daca ma arat capabil

de a crea 0 relalie caracterizata, din partea mea printr-o autenticitate transparenti'!, printr-o

primire calduroasa ~i sentimente pozitive vis-a-vis de lucruri care fac ca personalitatea sa sa

fie diferita de a mea, printr-o capacitate de vedea lumea §i eul clientului a§a cum se vede el

Insu§i, atunci persoana cu care Tntre\in 0 asemenea rela\ie ajunge Tn situa\ia de a vedea ~i de a

Tn\elege prin ea Tnsa~i aspectele pe care Ie refuzase pana atunci con~tiin\ei, evolueaza din ce Tn

ce mai mult spre tipul de persoana a~a cum dore~te sa fie; funclioneaza cu 0 dezinvoltura $i 0

Incredere crescuta; se actualizeaza ca persoana, ca fiin\a unica care gande$te $i ac(ioneaza

fntr-o maniera care Ii este personal caracteristica; devine capabila sa abordeze problemele vietii

Tntr-o maniera adecvata $i emo\ional mai pu\in oneroasa", (C, Rogers et G,M, Kinget, 1965:

Psychotherapie et relations humaines; Theorle et pratique de la therapie non-directive, Paris)

5. Teoria concisa a terapiei centrate pe persoana

Pentru a Intregi aceasta abordare terapeutica rogersiana, vol prezenta In final teoria concisa a

terapiei umaniste.

De notat, In primul rand, ca aceasta teorie este de ordin conditional. Se enun\a dupa

urmatoarea formuia: daca anumite condi\ii sunt date (variabile independente), atunci se produce

un proces determinat (variabile dependente), Daca acest proces (devenit variabila

Independenta) se produce, atunci vor avea loc anumite modificari ale personalita\ii ~i

comportamentului (variabile dependente),

5.1. Conditiile procesului terapeutic

Pentru ca procesullerapeutic sa se produca trebule:

1, Ca doua persoane sa fie Tn contact;

Page 45: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 43

2. Prima persoana, pe care a numim client, se afla Tntr-o stare de dezacord intern, de

vuinerabilitate sau de angoasa;

3. A doua persoana, pe care 0 numim terapeut, se afla Tntr-ostare de acord intern-eel pUlin Tnperioada de~fa~urarii interviului ~i fala de obieetul relaliei sale cu clientul;

4. Terapeutui sa Tneercesentimente de consideratie pozitiva neconditionata fala de subiect.5. Terapeutul sa Tncerce 0 comprehensil.ll1e empatica a cadrului de referinta intern alc1ientului;

6. Clientul sa nu-~i dea seama decat Tntr-o masura minima de eonsideralia pozitivanecondilionata ~i eomprehensiunea empatica pe care terapeutul i-o dovede~te.

Deci, acestea sunt eondiliile necesare pentru a declan~a procesul terapeutic. Alte elementepot sa ajute ca procesul sa se stabileasca mai rapid, ca de exemplu situa(ia Tncare clientul esteanxios ~i nu doar vulnerabil. De observat, ca este necesar sa treaca pulin timp pentru caprocesui sa fie terapeutic veritabil. Deseori, procesul se schileaza doar pe eonditiile minime careau fost enumerate, dar niciodata el nu se produce Tnabsenla acestor condilil.

Terapeutul nu-I informeaza pe client Tntr-o maniera explicita verbala despre consideraliaempatica ~i consideralia pozitiva necondilionata pe care 0 nutre~te fala de el. Ceea ce esteimportant este ca clientuJTnlelege existenla acestor atitudini la terapeut (a~a cum arata punctui6.). Deci, nu este necesar ca terapeutul sa-~i arate sentimentele Tntr-o maniera verbala fala declient. Comunicarea veritabila (adevarata, autentica) se realizeaza Tntr-o maniera subtila prin

cateva remarci sau cateva expresii fiziognomice spontane.Se poate obiecta ca autorul propune doar 0 serie de condilii terapeutice, acelea~i, fara a line

cont aparent de varietatea caracteristicilor individuale ale diferililor clien\i. Experien\a a aratat(demonstrat) ca fiecare client folose~te diferit, Tn mod personal, relalia care i se ofera. S-aconstatat ca nu este nici util, nici necesar de a manipula relalia in vederea adaptarii la diferiliclienli. Dimpotriva, se pare ca 0 asemenea manipulare dauneaza Tn mod cert caracterului celmai important ~i mai prelios al relaliei, ~i anume, faptul ca ea reprezinta 0 relalie autentica Tntredoua persoane Tncare fiecare se straduie~te cat mai bine sa fie "ea-Tnsa~i"In interac\iunea cuceialalt.

Elementul central al acestei tearii se refera la acordul intern, adica la autenticitatea

atitudinilor terapeutului. Pentru ca relalia sa fie terapeutica, trebuie ca experienla imediata aterapeutului sa fie corect reprezentata sau simbolizata Tncon~tiinla sa; altfe/ spus, este necesarca sentimentele §i atitudinile pe care Ie Tncearcafata de client sa fie total disponibile con~tiinlei.De exemplu, daca terapeutul crede ca Tncearca (are) sentimente de considera\ie pozitivanecondilionata, comprehensiune empatica, - dar care sunl doar aparente, Tnrealitate neavanddecat angoasa ~i jena, atunci el nu realizeaza acordul intern necesar eficacitatii terapeutice;

desigur, relalia va suferi. Este important deci, ca In timpul interacliunii cu clientul, terapeutul safie total "el-Tnsu§i",oricare ar fi sentimentele pe care Ie Incearca la un moment dat.

o Tntrebare care se pune Tn acest moment esle: trebuie ca terapeutul sa arate clientuluinatura sentimentelor, oricare ar fi ele, pe care Ie incearca fata de acesta? Rogers afirma:"raspunsul la aceasta Tntrebare nu este Tnca cunoscut. In stadiul prezent al cuno§tintelornoastre, noi estimam ca problema se poale rezolva dupa cum urmeaza. Daca terapeutulconstata ca sentimentele se impun spiritului sau astfel Tncat, este incapabil sa se concentreze

pe client, este important ca el sa exprime aceste sentimente. Intr-adevar, prezenla sentimente/or"straine" relaliei Tmpiedica manifestarea unei atitudini de comprehensiune empatica - condilienecesara terapiei. De asemenea, daca terapeutul Tncearca sentimente contrare consideralieipozitive necondi\ionate, este necesar ca el sa-i explice aceasta c1ientului" (C.Rogers et

M.Kinget, Psychotherapie et Relations Humaines, pag 203).Desigur, pentru a ~ti cu certitudine daca aceasta maniera de a abarda dificultatea este buna,

trebuie verificata, lucru foarte dificil. Curajul - daca nu insolenla - necesar unei asemeneaoperal!i poate duce la e~ec chiar /a un terapeut desavar~it. Incontestabil, este dificil (penibil) sa

Page 46: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

44 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERA.PIE

exprimi ganduri ca: «Incep sa cred ca in fond dumneavoastra sunte\i psihotic». In concluzie,

solutia propusa nu este destul de verificabila!o alta intrebare care se pune referitor la conditiile terapiei este urmatoarea: acordul intern al

terapeutului este factorul terapeutic esential sau atitudinile sale de consideralie pozitivaneconditionata ~i comprehensiunea empatica? Nici aici raspunsul categoric nu este cunoscut.

Totu~i, se poate afirma cu certitudine ca acordul intern a! terapeutului este de 0 importantaprimordiala, dar acesta trebuie sa inglobeze atitudini de consideratie pozitiva neconditionata ~ide comprehensiune empatica a~a cum reiese din teoria prezentata anterior.

A propos de stadiul de acord intern a! terapeutului, este important de subliniat faptul caprezenta acestei conditii poate sa se limiteze la rela\ia intretinuta cu clientul. Desigur, nu sepoate crede ca terapeutul realizeaza acest acord Tntr-o maniera constanta. Daca permanentaacordu!ui intern ar fi fost 0 condi\ie a terapiei, lucrurile n-ar fi fost a~a de simplel Pentru cafenomenu! terapeutic sa se produca este suficient ca aceasta conditie safie indeplinita in timpulperioadelor de contact cu c1ientul.

La ora actuala, se poate sustine faptul ca, daca conditiile 2. ~i 6. sunt realizate, procesulterapeutic are mari ~anse de a se realiza ~i de a produce efecte, iar pentru moment esteimposibil ca aprecierile sa se faca in termeni cantitativi, raporturile neputand fi exprimate decatcalitativ. $i al\i cercetatori confirma importan\a conditiilor stipulate mai sus, in particular aceea aconditiei 5., ca Fiedler (1950) ~i Quinn (1950).

Fiedler afirma ca - oricare ar fi orientarea terapeutului - relatia terapeutica veritabil fecunda

este caracterizata prin capacitatea acestuia de a intelege clientul a~a cum se ln~elege pesine insu~i, mai precis, prin capacitatea sa de a intelege (prinde, patrunde) semnificatiapersonala ~i subiectlva a cuvintelor clientului. De asemenea, cercetarile lui Quinn releva cafactorul primordial al terapiei rezida in calitatea comunicarii realizata de terapeut. Acestecercetari subliniaza in concluzie importanla incontestabila a comprehensiunii empatice.

Seeman (1954) a objinut 0 corelatie semnificativa intre simpatia pe care terapeutul 0incearca fata de client ~i succesul demersului terapeutic ~i impreuna cu Lipkin (1954) constata

ca, clientii, care recunosc existenta sentimentelor pozitive fata de ei la terapeui, beneficiaza dinplin de terapie. Aceste cercetari sustin, in concluzie, elementul 4" ~i anume, considera'tiapozitiva neconditionata ~i elementul 6. al teoriei - percep\ia acestei atitudini de catre client.

Cat despre punctul 2., vulnerabilitatea sau angoasa clientului, n-a fost pana in prezentobiectul cercetarilor sistematice, dar acesta tinde sa fie confirmat de experienta clinica a luiRogers ~i a grupului sau. Studiile lui Gallagher (1953) releva ca, cl!entul care nu incearca catu~ide putin star! de angoasa, nu manifesta nici 0 angajare in relatia terapeutica ~itinde de altfel sao abandoneze.

5.2. Procesul terapeutic

Cand conditiile enuntate la punctul precedent sunt prezente ~i mentinute, un anumit proces sepune in mi~care. Acesta este caracterizat prin:

1, Clientul se simte din ce in ce mai capabil de a-~i exprima sentimentele lntr-o maniera fieverbala, fie non-verbala;

2. Sentimentele pe care Ie exprima se raporteaza din ce in ce mai mult la sine prin opozitiecu « non-sine », adica la anturaj;

3. EI devine din ce in ce mai capabil de a distinge ob!ectele de sentimentele ~i percep\iilesale. Aceasta capacitate de sporire (cre~tere) a discriminarii se aplica atat notiunii de sine, cat ~iexperientei sale, lumii exterioare, altor persoane ~i relatiilor pe care Ie intretine. Perceptia sa fatade toate aceste aspecte devine mal putin rigida ~i mai globala. Altfel spus, simbolizarea

experientei sale devine din ce in ce mai corecta, mai diferenjiata;4. Sentimentele pe care Ie exprima se raporteaza din ce in ce mai pujin la stadiul de

Page 47: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TA. PE PERSOANA. 4S

dezacord existent Tntreanumite elemente ale experientei sale ;;i notiunea sa despre sine:5. Realizeaza primejdia pe care 0 reprezinta (comporta) stadiul de dezacord intern.

Experienta primejdiei este posibil eliminata, gratie considera\iei pozitive necondi\ionate pe careterapeutul nu contene;;te sa ;;i-o exprime;

6. Clientul Tncearca plenar anumite sentimente pe care, pana atunci, Ie deformase sau

renegase;

7. Imaginea de sine se schimba Tntr-o maniera care-i permite integrarea elementelorexperien\ei care fusesera deformate sau negate;

8. Pe masura ce se produce reorganizarea structurii de sine, acordul Tntreaceasta structura;;i experien\a totala cre9te constant. Sinele devine dec! capabil de a asimila elementele care

Tnainte apareau destul de amenin\atoare pentru a fi admise Tncon;;tiinta. Aceasta implica faptulca, pe masura ce numarul experientelor amenintatoare se diminueaza, numarul deformarilor

experientei scade egal, altfel spus, comportamentul devine mai putin defensiv:9. Clientul devine din ce Tnce mai capabil de a Tncercaconslderatia pozitiva neconditionata

pe care terapeutul i-a aratat-o, fara a se simti amenintat de aceasta experienla;10. EI Tncearcadin ce Tnce mal mult 0 atitudine de consideratie pozitiva neconditionata fata

de sine Tnsu;;i.;11. I;;i da seama din ce Tnce mai mult de ceea ce este, de el Tnsu;;i, de centrul evaluarii

experientei sale:12. Evaluarea experien\ei devine din ce Tnce mai pu\in condi\ionata ;;i se efectueaza tot mai

mult pe baza experien\ei traite.Diverse studii vin sa confirme aceasta descriere a procesului terapeutic. Numeroase

Tnregistrari ale cazurilor confirma din plin elementul 2. Sludiullui Stock confirma elementul 3.care se refera la faptu! ca sinele se exprima Tnmaniera mal obiectiva ;;i mai pu\in emo\ionala.Cele ale lui Michell (1951) demonstreaza ca perceptia devine mai discriminativa, adica mai putinrigida ;;i mai globala.

Marturiile clinice obiectlve sus\in elementele 4 ,5 ;;1 6, existente sub forma Tnregistrarilor decaz de catre Rogers (1954).

Vargas (1954) face mai multe constatari relative la elementul 7., \inand a demonstra caimaginea de sine se reorganizeaza Tnfunc\ie de noile percep\ii raportate ia sine. Hogan (1948);;i Haigh (1949) au demonstrat diminuarea progresiva a comportamentului defensiv.

Examenul aprofundat ;;i detaliat al unui caz individual realizat de Rogers (op. cit.) releva 0

cre~tere a acordului Tntrestructura sinelui ~i experienta totala. Faptul ca aceasta cre;;tere esteTnso\ita de 0 diminuare a comportamentului defensiv, este aratat ;;i de 0 cercetare condusa deChodorkoff (1954).

Mul\i cercetatori, Snyder (1947), Seeman (1949), Raimy (1948), Stock (1949), Strom (1948),Sheerer (1949);;i Lipkin (1954), atesta aceasta cre;;tere, la client, a considera\iei pozitive fa\a desine.

Tendin\a clientului de a se considera ca centrul evaluarii experientei reiese Tntr-o manieraparticulara din studiile lui Raskin (1952), Tn timp ce cercetarile lui Sheerer, Lipkin ;;i Kesser(1947) sus\in Tnegala masura caracteristicile aceslui element al teoriei.

5.3 Efectefe terapiei asupra personafiialii §i comportamentufui

De~i 0 parte din propozi\iile urmatoare au fast prezentate Tn rubrica precedenla, pentru 0

clarificare, voi prezenta separat rezultatele procesului terapeutic, adica ceea ce se vede dinexterior Tncomportamentul clientului. Schimbarile observabile Tnpersonalitatea clientului sunt denatura relativ permanenta ;;i se prezinta astfel:

1. Clientul evolueaza spre un stadiu de acord intern "mai complet"; el este mai deschis spreexperienta sa ;;i mai pu\ln defensiv.

Page 48: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

46 ORIENTAREA EXPERIENTIAL;';' IN PSIHOTERAPIE

2. Percepjiile sale sunt mai realiste, mai diferentiale $i mai obiective;

3, EI devine din ce fn ce mal capabil de a-$i rezolva problemele:

4. Functionarea sa psihica se amelioreaza $i se dezvolta In sens optimal;

Aceasta schimbare decurge din schimbarile (modificarile) fn structura sinelui descrise de

Stack $i Strom;

5. Datorita cre$terii acordului intre sine $i experienta sa (5.3.4) , vulnerabilitatea la primejdiese diminueaza;

6, Din (5.3.2) rezulta 0 perceptie mai realista a sinelui ideal $i In plus, mai realizabil;

7. Datorita schimbarilor descrise la (5,3.4) $i (5.3,5), acordulintre sine $i sinele·ideal (5.3.6)

cre$te;

8, Datorita acordului crescut fntre sine $i sinele Ideal (5,3,6), pe de 0 parte, $i intre sine $i

experlenta, pe de alta parte, se produce 0 scad ere general a a nivelului de tensiune, atat

psihologica, cat $1fiziologica $i a tensiunii particulare, difuze, numita angoasa;

9. Cre$te consideratia pozitiva fata de sine;

10. Subiectul se percepe din ce In ce mai mult ca centrul evaluarii

a, Datorita punctelor (5.3.9) $i (5.3.10), subiectullncearca 0 incredere crescuta in elinsu$i $i

se simte capabil sa-$i schimbe conduita fn viata;

b. Datorita lui (5.3.1) $i (5.3,10), valorile sale se bazeaza pe un proces de evaluare «organismique »;

11. Datorita lui (5.3.1) $i (5,3,2), el percepe lumea exterioara Intr-o maniera mai realista $1

mai corecta;

12. Din faptul ca el simte din ce In ce mai putin nevoia de a deforma experientele sale, in

particular experientele sale relativ la alte persoane, el incearca fata de ele 0 toleranta $i 0acceptare crescuta;

13. Comportamentul sau se modifica in mai multe prlvinte:

a) Datorita faptului ca numarul $i varietatea experientelor comparabile cu imaginea de sine

cre$te, numarul comportamentelor acceptabile de catre sine cre$te in mod egal;

b) De asemenea, comportamentele care inalnte nu erau compatibile cu imaginea de sine, $i

care erau denigrate, se diminueaza;

c) Subiectul se percepe ca fiind mai apt sa-$i controleze $i sa-$l dirijeze (conduca)

comportamentul;

14. Evaluarea comportamentulul subiectului de catre ceila1ti este mal favorabila; el este

judecat ca fiind mai matur $i mai adaptat social;

15. Din (5.3.1), (5,3.2) $i (5,3.3) decurge ca subiectul apare (este, devine) mai creator, mai

suplu, mai capab!1 de a se adapta la noile conditii, la problemele noi, ca 0 fiinja care-$i exprima

mai plenar scopurile sale $i valorile proprii.Comentaril.J

Elementul esential al teoriei rezultatelor terapiei este fara Indoiala cel enuntat la punctul

(5.3.1), referitor la cre$terea acordului intern, celelalte elemente servind explicitarii implicatiilor

punctului 1). De$i aceste elemente decurg firesc din logica teoriei, au fast detaliate pentru a

reliefa rezultatele terapiei asupra personalitatii.

Desigur, aceste rezultate ale terapiei au facut obiectul a numeroase cercetari, iar concluziile

sunt in general pozitive,

Inainte de a incheia acest capitol teoretic referitor la concepiia psihoterapeutica rogersiana,

voi prezenta cateva concluzii privind natura umana, a§a cum reies din gandirea lui Rogers,

concluzli care decurg direct din teoria terapiei $i pe baza carora, de altfel, Rogers a elabol'at 0

teorie a personalitatii (Intrucat aceasta depa§e$te cadrullucrarii de fata, nu 0 voi prezenta).

lata deci care sunt concluziile relative la caracteristicile « organismului » uman (privit In

totalitatea sa!):

1, Individul este capabil sa devina con$tient de factorii disfunctionali psihologici - factori care

Page 49: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRATA PE PERSOANA 47

decurg din lipsa de acord Intre nO\iuneade sine Insu~i ~i totalitatea experien\ei sale;

2. Individul are capacitatea de a reorganiza no\iunea sa de sine Intr-o maniera compatibilacu Intregul experien\ei sale ~i are posibilitatea de a-~i exercita aceasta capacitate. Altfel spus, eleste capabil sa substituie disfunc\ionalitatea psihica cu func\ionarea adecvata ~i este predispus(Inclinat) sa faca (realizeze) acest lucru;

3. In cazurile in care aceasta capacitate ~i aceasta tendin\a nu exista decat In stare latenta,ea se dezvolta In relajia cu 0 persoana care:

G realizeaza, In cadrul acestei relajii, un stadiu de aeord intern;

• manifesta 0 atitudine de considera\ie pozitiva neeondi\ionata ~i 0 eomprehensiune empatica;

•• ajunge intr-o anumita masura sa comunice aceste atitudini.Ipoteza privind capacitatea individului - fundamentul aeestor coneluzii - este de 0 importanja

primordiala pentru implicajiile sale psihologice ~i filozofiee. Din punct de vedere practic, eaimpliea faptul ca psihoterapia eonsta simplu In eliberarea acestei eapaeitaji deja prezente Instadiu latent. Altfei spus, ea impliea faptul ea persoana poseda, potential, competenja neeesarasolulionarii problemeiOi sale. Un atare punet de vedere se opune deei direetconceperii terapieiea 0 manipulare, prin specialist a unul « organism» mal mult sau mal pu\in pasiv.

Din punct de vedere filosofie, aceste concep\ii ne duc cu gandul la faptu! ca individul arecapacitatea inerenta de a se orienta, de a se dirija ~i de a se controla prin intermediul anumitorcondijii care pot fi definite. Aceasta nu inseamna ca direc\ia ~i controlul extern sunt necesarepentru ea el sa-9i asume 0 dezvoltare ~i un comportament favorabil 9i ordonat.

"Psihoterapia centrata pe client, In forma pura, este rar utilizata In zilele noastre, dar aceasta

orientare a pus bazele unei multitudini de terapii orientate umanist, terapii care pun aceentul peproblemele actuaie aflate In eon$tiinja elientului ~i In cadrul carora acesta este consideratpersonajul principal al procesului curativ, terapeutul ac\ionand doar ca un catalizator". (I.Holdeviei; I. P. Vasilescu, Psihoterapia, tratament fara medicament, Ed. Ceres 1993, Bucure$ti,p.62).

In concluzie, aceasta orientare face parte din cadrullarg al psihoterapiilor experientiale, acaror demers urmare~te valorificarea poten\ialita\ilor $i disponibilitalilor fiin\ei umane, 0con;;tientizare ~i 0 realizare a universalitalii sale, iar obiectivele terapiei filnd atat interpersonale,cat $1intrapersonale (Frankl, 1966).

Dupa Arendsen-Hein (1974), "nivelul interpersonal se refera la descoperirea ego-ului propriu,a proprie! individualitaji, a star!lor sale emotionale $1a modului In care se reflecta acestea Tneorpul fizie. Obieetivul transpersonal al terapiei se refera la orientarea spirituala, la orientareaomului In raport cu realitatea ultima, la unitatea omului cu universul, cu planul cosmic, unitateprin intermediul earela omul reu$e$te sa depa~easca limitele proprlului eu, contopindu-se Tntr-ocon~tiinja universala" (Irina Holdevici, I.P. Vasilescu, op. cit., p.48-49).

6. Exemplificari cazuistice

6. 1. Strategia de lucru a lui C. Rogers in cazul M.J. Tilden

Inca de la bun Inceput Rogers recomanda sa nu se diagnosticheze sau catalogheze c1ientul(apud S. Morse, R. Wattson Jr., Psychotherapie, A. Casebook, 1977).

II yom TntrebaIntr-o maniera nondirectiva care este scopul venirii lul la terapeut;;i ee crede eldespre problemele lui. Apoi terapeutul aplica tehnica de baza a acestei terapii: c1arificareasentimentelor In mod direct (aceasta tehniea se folose$te In primul interviu. Incepand cu al

treil~a interviu, tehnicile vor fi adecvate in funcjie de afirmajii (dinamica dialogului).In primul interviu terapeutul explica seopurile tratamentului $i metodele de baza utilizate.

Page 50: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

48 ORIENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

incepand cu al treilea interviu el devine mai activ ~i mai pozitiv in timpul ?edintelor. Pacientul

incepe sa intre in relatii cu oamenii din afara. Este important sa fim in contact empatic cu clientu!

~isa-i demonstram aceasta.

Cazul T: varsta 20 de ani, sex feminin, necasatorita. Mama acesteia relateaza terapeutului

problemele fetei:

• doarme tot timpul;

• cand este trezita se retrage in sine ~imediteaza;

• dupa ce se treze~te da drumulla radio ~i apo! se duce din nou Tn pat;

• ura~te opiniile oamenilor despre ea;

• Ii este frica de nebunie;Primul interviu • Abordare directa:

"T: 9tiu destul de puiin despre motivele pentru care ai venit la mine. Ai vreasa-mi poveste~ti ceva despre asta?

C: Este 0 poveste lungE!. Nu ma pot gasi pe mine Tnsami. Totdeauna amimpresia ca sunt gre§it orientata. Nu suport alii oameni. DacE! ma critica cineva,nu pot suporta. Cand am avut serviciu, daca cineva ma critica, era distrugatorpentru mine.

T: Simti ca toate lucrurile merg rau §i te simti distrusa de criticism?C: Da, nu e nevoie sa fii critical. Asta te intoarce inapoi. Uneori incerc sa flu

superioara, dar cad din nou. Am vrut sa fiu profesoara, dar nu am reu§it.T: Lucrurile care s-au Tntamplat sunt rele ~i probabil ca tu le-ai sirniit ca

(anormalitate) fiind anormale.C: Da, Tn ~coala eram obi~nuita cu note foarte mari, dar cred ca rnemoram

mecanic.

T: larta-ma, vorbe~ti prea repede ~i nu pot sa-mi notez ideile tale. Te superidaca am inregistra discuiia noastra?

C: Nu, ar fi foarte bine (este porn it casetofonul).T: Obi~nuiai sa ai note foarte mari. ..C: Aveam, dar cred ca memoram cat1i1e. 9tiU ca studiam tot timpul. Nu

ie~eam afara cu nimeni.T: Spui ca munceai foarte mult?C: Da, ~i cand eram cu oamenii, nu ma simieam confortabil. Cred ca nu am

studiat cu dorinia ~i cu 0 atitudine corecta, asta este dilema mea. Aveamlumea mea particulara, ceea ce studiam eu. Tntelegi ce vreau sa spun?Invatam. '

T: Deci ceea ce ai Tnvaiat tu, notele foarte mari obiinute, te-au separat derestullumii ~i nu te-au ajutal.

C: Corect. 9tiu ca nu a fost 0 atitudine eorecta.T: Simii ca studiile §i munca ta au fast un mijloc de a ie§i afara din realitate

(de a te retrage din lume, de a te izola de eeilalii).C: Da. Toii se Tntrebau cum de-mi place sa stau toata ziua sa studiez. Oar

memoria mea nu ma ajuta sa fiu buna la taate. De multe ori faceam eforturi samerg pe jos, pe strada, sa privesc oameni. E un lucru nebunesc, Tntr-adevar.

T: Chiar §i lucrurile mici, iii dadeau 0 muliime de griji.C: Da. 9i nieiodata nu eram sigura ca Ie pot rezolva.T: Deci, Tn loc sa faci progrese, reflectai la treburi!C: Da ... "

Senti mente semnificative exprimate in primul interviu:• Totul e rau cu mine. Ma s'lmt anormal.

• Simt studiile me Ie ca 0 evadare pentru mine.

Page 51: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 49

• Nu pol face lucruri banale ale vietii.

• Am pierdul credinta Tnarice, Tnspecial in mine.

• Nu voi reu~i nimic, sunl sigura. Sunl inferioara.

• Sunl con~lienla ea aile fele due 0 viata normala, sunl easalorile, eu nu.• Nu am un confident absolut.

• Nu pot aetiona nalural penlru ea nu ma plac pe mine.

• Ma gandesc la sinueidere, penlru ea nu vad 0 juslifieare penlru viata.• Sunl un copi!, dar oamenii ma privese ca pe un adult.• Sunl anormala,

• Suecesul ma oeole~le.• Ar lrebui sa fiu mai matura decal sora mea, dar nu sunt.

• Nu-mi pol gasi locul meu Tnsocielale.• Am un defect in caracterul meu.

• Simt ea altii pol eoopera eu problemele prin bunavointa, eu nu pot.

• Realizez ca radacinile probleme! mele merg cu mull Tnapoi, dar cred ca nu pol face nimicpenlru a schimba situatia.

• Nu pot face ce-mi place.

• Am pierdut curajul.

• Sunl rea ~i loti ~liu asIa.

• Ma Tntrebdaca ma poti ajula. Ma indoiesc.• Cred ca voi pleca inapoi".

Sumarul celui de al doilea interviu

D-ra Tilden incepe interviul explorand relatia sa cu oamenii. Simte ca nupoate relationa, se teme. Terapeutul structureaza cel de al doilea interviu la felca pe primul. Interviul se sfan;;e§te astfel:

C: Cred ca nimeni nu ma poate ajuta. Nimeni nu poate face nimic pentrumine.

T: Timpul nostru s-a terminal. Vrei sa te intorci saptamana viitoare?

C: Chiar crezi ca ma poii ajuta?T: Daca tu crezi ca vei reu§i, atunci sa vii saptamana viitoare. Daca tu crezi

ca nu exista sperania, atunci nimic nu poate fi facut.C: Bine, ne intalnim saptamana viitoare".AI treilea interviu

T: Cum vrei sa folose§ti timpul azi?

C: Bine, nu §tiu exact... (0 pauza lunga). Citesc 0 carte, "Viata ta cafemeie".

T: Poveste§te despre carte.C: Nu §tiu cum sa incep".Dupa al treilea interviu D-ra Tilden i-a lelefonat mamei sale la servieiu sa-i spuna ca este

bolnava. Cu putin inainte de a Tncepea patra $edinta terapeutul a primil un telefon de la mamaD-rei Tilden care anunta ea aceasta e nehotarata sa vina la ~edinta. Se simte mai bine dupainterviu, "dar aeum a eazut intr-o depresie, sla numai la pal". Se intreaba daca inlr-o asemeneasituatie (Tncare este fiica ei), consilierea este suficienta. 11Tntreaba pe consilier daca ar putea

sa-i sugereze un psihiatru la care sa mearga. Acesta fi3spunde ca prefera sa nu se gandeascala aceasta posibilitate, dar daca Tilden dore~le sa 0 faca, el nu 0 poate ajula. Cu loate acestea,

se gande~te sa-i trimita 0 scrisoare, Mama s-a oferit sa 0 cheme la telefon, dar consilierul a spusca nu e nevoie,

Scrisoarea a fost scrisa cu grija, sugerand caldura §i interes, dar intr-omaniera nondirectiva pe cat posibil:

Page 52: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

50 ORIENT AREA EXPERIENTIALti. IN PSIHOTERAPIE

"Draga Domni§oara Tilden,Mama ta mi-a transmis mesajul referitor la nehotararea de a reveni la

§edinta.Eu pot 1ntelege §ovaiala §i realizez ea te simti deseurajata din eauza

situatiei tale. Nu dorese sa te influentez lntr-un fel §i daea preferi sa nu mai vii,atunei este foarte bine.Pe de afta parte, am de gand sa-mi iau libertatea sa mai programez 0 lntalnirefa ora obi§nuita, orieand, lneepand de marti pana vineri. A§ apreeia daea mi-aida un telefon sa-mi eomuniei hotararea ta. Tn oriee situatie, prime§te prieteniamea sin cera ".

(T. a telefonat ~i s-a dus la ~edinta).Senti mente exprimate dupa al unsprezecelea interviu:

• Sunl gala sa dau un curs nou alegerii mele.e Sunt Intr-adevar schimbata.

• Am idei foarte frumoase despre mine insami.

e Realizez ca plac altor persoane.

• Cred ca pot face ceea ce doresc sa fac.e Nu ma mai simt vinovata de sentimentele mele.

• Ma simt mai libera.

• Sunt ajutata de discutiile noastre, de prieteniile facute.

• Pot accepta casatoria daca va veni sau sa nu accept daca nu va fi,

• Pot intelege pe altcineva care trece prin acelea9i dificultati ca 9i mine.• Admir oamenii care-9i accepta limiteIe,

• Ma intreb daca un barbat poate accepta 0 femeie careia Ii Iipse$te abilitatea.

• Nu ma mai gandesc atat de mult la mine.• Vorbesc mai liber decal 0 faceam inainte,

• Ma simt mai bine in mijlocul oamenilor".Dupa formularea concluziilor interviului de catre consilier, Tilden continua sa-9i menlina

pozi\ia, S-a angajat mai activ in via\a sociala, A mers cu familia intr-o excursie unde a fost maiactiva din punct de vedere social (a manifestat interes pentru contacte sociale noi).

Un an mai tarziu domni90ara Tilden a fost invitata la un interviu. Recent renuntase laserviciu, era descurajata $i depresiva. Multe informa\ii pe care Ie dadea erau asemanatoarecelor din primul interviu. Consilierul s-a oferit sa 0 ajute; i-a dat un numar de telefon, dar nu amai sunat. Cateva saptamani mai tarziu, consiiierul a vorbit cu mama ei la telefon care i-a spusca Tilden 9i-a gasit serviciu 9i esle mull mai salisfacula,

6.2. Exteriorizarea sent/mente/or $/ tra/rifor pe 0 baza reaJa in relatiife de{ami/ie (2 cazuri ale lui Rogers, preluate din "On becoming a Person", 1993, p. 314 - 328)

Atunci cand lui Rogers i s-a cerut sa vorbeasca unui grup, subiectul fiind la alegerea acestuia, s­a decis sa vorbeasca despre comportamentul clientilor In familie.

Un mare numar de terapeu\i $i consilieri (terapie centrata pe persoana) s-au confrunlal cu

grupuri $i indivizi cu probleme $i au cazut de acord asupra faptului ca experienta rogersiana erelevanta 9i are implicatii penlru intreaga arie a relatiilor inlerpersonale. Domeniul la care amdori sa ne referim in continuare este viata de familie, in incercarea de a oferi 0 imagine cal mai

clara asupra grupului familial, din punctul de vedere al terapiei centrata pe persoana, Nu vom

prezenta aceasta problema la un nivel abstract sau teoretic, ci vom evidentia cate ceva dinschimbarile suferite de c1ienti in ceea ce prive$te modul de relationare cu membrii familiei dincare fac parte, in urma contactelor cu terapeutul. 0 observatie: aceasta nu se dore$te a fi un

Page 53: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 51

model de viala de familie al fiecaruia. Prezentarea care urmeaza vrea sa evidenlieze ceea ce

este esenjialin experienja anumitor oameni in situajii de familie dificile.Care sunt deci, modurile in care clienlii I$i modifica comportamentul in familie ca 0

consecinla a terapiei centrata pe persoana?Exteriorizarea sentimentelol

In primul rand, clien\ii ajung treptat sa-$i exteriorizeze sentimentele fala de membrii familiei ~ifaja de aljii, ajung sa-$i exteriorizeze adevaratele lor sentimente, ajung la 0 mai mareexpresivitate a trairii, a simjirii. Cand vorbim despre adevaratele lor sentimente ne referim ~i lasentimentele negative: rU$ine, gelozie, furie, plictiseala, ~i la sentimente pozitive ca - tandreje,admirajie, dragoste. Este ca $i cum clientul descopera in timpul ~edinjelor terapeutice ca esteposibil sa renun\e la aceasta masca $i sa devina ellnsu~i. Astfel, un sol furios pe solia sa, I$iexprima supararea pe care Inainte 0 reprima sau credea ca 0 reprima. Este ca 9i cum 0 harta aexteriorizarii emo\iilor, sentimentetor se suprapune peste experienja emo\ionala actuala. Parintii;;i copiii, solii ~i sOliiie, se apropie de exteriorizarea sentimentelor care exista cu adevarat in ei.

Poate ca unul sau doua exemple ar u$ura Tnjelegerea acestei probleme. 0 tanara sojie,doamna M. vine pentru consiliere. Problema ei este legata de faptul ca sojul ei Bill este formalist9i rezervat cu ea, nu vorbe9te9i nu-;;i imparte gandurile cu ea. Fara Indoiala, sunt incompatibili

sexual, ceea ce a dus la rapida lor separare. Ea ~i-a exprimat sentimentul de culpabilitate Tnlegatura cu viaja ei dinaintea casatoriei, cand a avut legaturi cu un numar de barbali, majoritateacasatariji. Ea realizeaza ca In timp ce cu multa lume e spontana, vesela, cu sotul ei e rigida,controlata, fara spontaneitate. De asemenea, ea se vede pe sine Insa;;i ca cerand de la sotul eisa fie exact cum ar dori ea sa fie. in acest punct, consilierea a fost intrerupta datorita plecarii

consilierului din ora~. Ea continua sa scrie consilierului. exprimandu-~i sentimentele ~iadaugand: "Daca a9 putea spune toate acestea sojului meu, a9 putea fi eu Tnsamiacasa. Oar cear avea asta de a face cu Tncrederea lui Tnaameni? M-a\i gasi repulsiva daca aji fl salul meu $iali afla adevarul? A9 fi dorit sa fiu 0 "iubita, in loc de dadaca... ", "Am facut a incurcatura".

Aceasta a fast urmata de 0 scrisoare din care un citat extra pare justificat. Ea spune desprecat de iritata, cat de dezagreabila a fast atunci cand prletenii s-au retras dupa a seara petrecutaimpreuna. Dupa ce au plecat ei "m-am simlit ca 91cum a;; fi plerdut pentru ca m-am camportatatat de rau,,, M-am simtit In acela9i timp morocanoasa, vinovata, suparata pe mine 9i pe Bii1.Astfel am decis sa fac ceea ce a9 fi dorit cu adevarat sa fac, pentru ca am crezut ca asta e maimult decat m-a~ fi putut a~tepta de la arlce barbat, sa-i spun lui Bill despre ce m-a determinat sa

ma part astfel. A fast chiar mai greu decat mi-am imaginal, a fost faarte greu.Nu am avut cum sa-i explic totul Tn cateva minute, Insa i-am Imparta9it sentimentele in

legatura cu parinlii mei 9i cu acei barbali nenoroci\l. eel mai dragu\ lueru pe care I-am auzit dinpartea lui : "Ei bine, paate pot sa te ajut... in legatura cu parinjii mei", Pe urma a fast foarteTngaduitorcu lucrurile pe care Ie-am facut. I-am spus cat ma slml de stangace in atatea situalii ­chiar 9i atunci cand joc ca~i. Am discutat 9i astfel am ajuns sa ne exprimam propriHesentimente. Nu i-am spus totul despre acei barbatl, Insa i-am dat a idee despre eati au fast. Eibine, a fast atat de Tnlelegalar ~i lucrurlle s-au clarlficat atat de bine, incal am ajuns sa cred in el.Nu mai imi este teama sa-i spun despre acele lucruri stupide care ma absedau. Poate ca Incurand aeeste lucruri var inceta sa ma absedeze. In alta seara, am fast aproape gata sa renunt,m-am gandit ehiar sa parasesc ora9ul. insa am reallzat ca nu fac decat sa fug de acest~prableme 9i nu vol fl lini$tita pana nu ma voi eonfrunta cu eie. Am discutat despre copii ~i, de9iam deels sa a9teplam pana ce Bill va termina 9caala, sunt lini~tita cu acest aranjament. Bill afost de acord cu mine asupra lucrurilor privind copiii. Decl, dadl nu iei scrisorile ca fiinddisperate, atunci trebuie sa 9tii ca lucrurile merg bine.

Acum ma intreb daca ai 9tiut ca singurullucru pe care l-a9 fi facut pentru a-I apropia pe Billde mine, este acesta. Acesta a fast singurullucru pe care daca nu I-a~ fi facut, ar fi fost nedreptfala de Bill. M-am gandit ca asta ar ruina increderea lui Bill in mine sau altcineva. A existat a

Page 54: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

bariera ata't de rnare J'ntre ["'CHile ?i "neaL f! sirnteanl aproape ca pe un strain, !uc:\.;

care m-a determinat sa fac asta a fast con~tientizarea faptului ca, daca nu-i vai varbi des pre

lucrurile care ma obsedeaza, va ti nedrept pentru el, pentru ca I-a;; parasi tara sa-i dau ;;ansa sa

demonstrez ca pot avea incredere in el. EI mi-a dovedit mai mult decat atat. Mi-a destainuit ca ;;i

el a incercat sentimente negative in legatura cu parinlii sai 9i cu alte persoane".

Rogers relateaza ca pentru el aceasta scrisoare lnseamna pur;;i simplu faptul ca doamna M.

a experimentat in terapie satisfac!ia de a fi ea insa~i, de a scoate fa iveala cele mai adancisentimente.

A devenit imposibil sa se comporte altfel cu solul ei. Ea a descoperit ca este esenlial sa-;;i

exprime eele mal adfmei senti mente, ehiar cu riscul desfacerii casatoriei.

Un alt element subtil in experienla elienlilor terapeutului despre care acesta ne vorbe;;te este

faptul ca ei au descoperit cat de neeesar este sa-9i exprime sentimentele, fapt care, Intr-un

trecut, parea a fi distruetiv sau dezastruos. Diferenla este urmatoarea: atunei cand 0 persoana

se aseunde in spatele unei falade, sentimentele neexprimate, care sunt Tn legatura cu anumite

energii, se aeumuleaza pana la un punet, pentru ca apoi sa izbueneasca in anumite incidente.

Sentimentele izbuenese in acest fel, Tndepresii, autacompatimire 9i, din neferieire, au adesea un

efect nefericit asupra celor din jur. Supararea care izbucne9te Tn situatii neplacute e determinata

de aeumulari ale unor energii negative, Tn trecut. Aceste izbucnlri sunt greu de inteles de catre

eel din jUi. In aeest punet poate interven! terapia a rupe cercul vieies. Daea esle c!ientui

capab1! sa S8 descurce 'fn p8 care ie~a trait ~j T?l

sentimenta, atuncl acestea T~i vor plerde din intensitate, De acum va fi

exprlme in ariee tip de relaiie famiJiala semiiTlenteie aparute in eadrul relatiei. Eliberandu-se de

Tncarcatura emo\ionala nepiacuta a trecutulul, e! va putea stab!li relatii normale (autentice) cu cei

din jur. Indivldul va fi capabil sa-~i exprime sentimentele atuncl eand se intamp!a, §i nu maltarziu.

Refatiile pot fi traite pe 0 baza reaiaExista ~i ait efect pe care cansllierea 11 determina in madul in care clientil se reiajioneaza cu

membrii familiei din care fac parte. Ace;;tia descopera, spre marea lar surpriza, ca re!ajiile pot fi

traite pe baza unor senti mente reale. Ex!sta a adanca semnlficajie pentru asta, cum deja am

vazut in cazul doamnel M. A descoperi cs sentimentele de ru~ine ~i furie pot fi exprimate !;ii,

in ciuda acestora, rela\ia poate supravietui, dii Tncredere individuluL A deseoperi ca cineva

i;;i po ate exprima temerile, tandretea ~i sensibilitatea ~i nu este tradat de eel caruia i se

destainuie, da de asemenea incredere in sine 91in celalalt.

Motivul pentru care aeest tip de eonsiliere da asemenea rezultate este, in mare masura,

acela ca individul Tnvala, in cadrul gedintelar de terapie, sa reeunaasca sa-;;i exprime propriile

sentimente ea fiind ale lui. nu ca pe un fapt ee tine de 0 alta persoana. A spune unuia dintre sati

"tat ee faci e gre;;it", prababil ca va duee la a discutie. Oar a spune "ma simt faarle ranit de ceea

ce faei",se refera la senti mente Ie vorbitarului, un fapt pe care nimeni nu-I poate trece cu

vederea. Este 0 acuzatie in legatura cu a anumita persaana, insa e un sentiment care exista in

fiecare. "Ma invinavale9ti pentru sentimentele mele" este un punet care paate fi dezbatut, insa

"Ma simt prost cand tu faei a9a ~i a;;a", eontribuie la elarifiearea relaliei. Nu este varba Tnsa

numai despre nivelul verbal. 0 persoana care T9i aecepla prapriile senti mente, deseopera ea a

relalie paate fi tralta pe baza unar sentimenle reale. Vom i1ustra acest aspect cu exlrase din

interviurile lnregistrate ale lui Ragers cu daamna S.

Doamna S. locuie9te cu fiiea sa deW ani 9i mama sa Tn varsta de 70 de ani, care damina

gaspodaria, folosindu-se de "sanatatea ei 9ubreda". Daamna S. era eantrolata de mama sa 9i

era incapabila sa se ocupe de fiiea sa, Carol. Ea avea resentimente fata de ea, dar nu pulea

exprima asta pentru ea "Ma simt 9i m-am simtit vinovata taata viata. Am crescut simtindu-ma

vinovata pentru arlee am faeut, mi s-a parut intr-un fel ca afeetam sanatatea mamei mele. Cu

cativa ani )n urma, am avut un vis in care 0 ameninjam pe mama 9i am avut sentimentul ca intr-

Page 55: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 53

adevar doresc sa-i fac rau, $i", pol Tntelege cum se simle Carol. Ea nu are euraj", ~I eu, niei

atat", Doamna S, ~tie ca foarte mulle cuno;;tinte de-ale ei gandesc ca ar fi mai bine pentru ea

dacE! soar separa de mama ei, dar nu poate, "$tiu ca daca a~ parasi-o, n-a~ putea fi fericita

pentr-u ca tot tlmpul a$ fi Tngrijorata, M-a$ 8imtl atat de prost fiindca am paras it 0 femeie singura

;;i batranE'1". Ea se plange de faptul ca e dominata ~icoriirolata ~i Tncepe sa can~tientizeze parte

la$a din ea, "Ma s'lmt ea $i cum mainile Imi sunt legate, Poate ea sunt mai vino'Vata decat mama,

De fapt $tiu CElsunt, Tnsa am devenlt la§2, Fac arlee pentru a evita scenele pe care Ie face

mama", eu cat a inceput sa inteleaga mai mult, eu atat a ineeput sa eon~tientizeze mai des ea

esle bine sa traiasca Tn eoneordan\a eu eeea ee erede ea ea este bine $i sa nu mai puna Tn prim

plan dorin\ele mamei. Ea a speelfieat asta ia Tnceputul unui interviu, "Ei bine, am faeut 0deseoperire extraordlnara, Poate ca a fest vina mea in Tntregime, faptul eEl am rasfatat-o pe

mama, M-am holarat cum sa fac Tn fiecare dimineata §i, cred ca de data asta, va merge, Daca

aiunci card incepe sa bombane, sa 0 ignor cum a§ Ignora un copit

care :'ace 0 numai 2 atenjia! Am lncercat asla, S-a suparat dlntr-un nirnic,

c~e iC! ;ll23E! 2' inti2t .~:-)earners. ei. El de data aceastaj nu rn-an-I dtJS sa-i eer scuze

pur §i am Ignarat-o, Tn eateva minute s-a intors, s-a 3§ez3t i2

a fast suparata dar i-a trecut. DecL 0 sa incerc sa ma port a~a pentru a vreme $i".

i[)oarrma So a con~tientizat ciar ea noul ei comportament S8 bazeaza pe aceeplarea

sentimentelor sale fala de mama sa, Ea a spus: "Ei bine, de ce sa nu-i fae fata? Tnteiegi, m-am

sim\it atat de rau, m-am simtit ingrozltor ~i m-am gElndit la ce fel de persoana sunt sa 0 resping

pe mama. Sa spunem, blne, 0 resping $i 1mi pare rau, Tnsa trebuie sa ma confrunt eu asia $1vol

1ncerca sa fac cum este mai bine", Cu cat Tncepea sa se accepte mai mull, eu atat venea Tn

Tntampinarea propriilor ei nevol $i ale mamei sale, "Exisla 0 mu1tlme de lucruri pe care am vrul

sa Ie fae, eu ani Tn urma, Tnsa de-abia aeum am inceput sa Ie fae, Acum, mama poate sta

slngura pan a la ora zece noaptea, Are un telefon langa patul ei $i", daca un foc Tncepe undeva,

exista vecinii." Voi face deci cursuri serale $i multe lucruri pe care am vrut sa Ie fac, 0 viata

Tntreaga, insa alesesem sa fiu martir stand acasa, EI bine, Ie voi face aeum, M-am gandit prima

data cand am plecat. Va fi bine!"

Nolle senti mente ale clientei au fost ulterior supuse unui test Tn rela\ie cu mama sa, "Mama a

avut un atac de inima $i, I-am spus, e bine sa te duci la spital ~I", cu siguranta al nevole de

spitalizare; am dus-o la doctor $1doetorul a spus ca inima ei e blne $i ca trebuie sa mai lasa sa

se mai distreze pu\in, A$a ca, va merge sa vlziteze 0 prletena, pentru 0 saptamana, va merge la

spectacole $i se va simti bine,

Tmi dau seama ea ~m fost foarte dura eu ea atunci cand s-a pus problema sa mearga la

spital, contrazicand-o Tn fata fiicei mele Carol, cu privire la Tnchipuita ei boala de inima, I-am

spus ca are 0 inima la fel de tare ca inima unui taur. Totul este sa se distreze putin",

Dupa acest episod, se pare ca, Tn aceasta relatie, comportamentul doamnei S, s-a ameliorat,

Tnsa nu ~i comportamentul mamei sale, Oricum, aeesta este un alt punct al problemei.

Doamna S, marturisea: "totu$i, Tmi pare foarte rau pentru mama, N-a~ suporta sa fiu ca ea,

Iml dau seama ca am ajuns la un punct Tn care chiar am urat-o; n-a$ fl suportat sa 0 ating",

sau", vreau sa spun", sa 0 ating Tn trecere, Nu vreau sa spun ca pentru moment am fost

suparata sau altceva, Oar", am descoperii ca aveam putina afecjiune pentru ea, De doua sau

de trei ori, fara sa ma gandesc, am sarutat-o de noapte buna $i", am simjit tandrete fata de ea;

resentimentul pe care I-am avut faja de ea se dusese, Asia am observat-o intr-un moment cand

am ajutat-o sa se aranjeze; I-am aranjat parul $i atai; aceasta", a aparut pe nea$teptate $i nu

m-a preocupat nici 0 clipa; de fapt, e un fel de a ma distra",Aceste extrase ilustreaza un model de schimbare in relatiile familiale care ne este foarte

familiar. Ooamna S, crede ea, totu§i, (cu greu admite aceasta' pentru ea Tnsa~i) resentimentele

fat a de mama el au facut-o sa se simta ca $i CUill nu ar avea drepturi. Se pare ca nu se poate

a$tepta decat la neplacerl, exprlmandu-$i adevaratele senti mente Tn cadrul relatiei cu mama sa,

Page 56: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

S4 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Totu~i, atunei eand 19ipermite sa fie ea Insa~i, ae\ioneaza eu mai multa siguran(a. Reiatia seamelioreaza mai degraba, decat sa se deterioreze. eel mai surprinzator este faptul ea atunei

relatia eu mama sa se bazeaza pe sentimente reale, resentimentele ~i ura nu sunt singurele

sentimente sim\ite fa\a de aeeasta. In aeela~i timp ea simte dragoste, afee\iune ~i bueurie. Esteclar ca exista momente de discordie, neplacere, tensiune, Insa exista ~i momente de respect

bueurie ~i in\elegere. Se pare ea, ~iIn aeest eaz, elienta a lnteles ca 0 relatie nu trebuie traitape ideea de alb sau negru, poate fi traita pe baza varietatii de sentimente care sunt scoasela iveala In acele momente. Poate parea, dupa extrasele alese, ca numai sentimentelenegative sunt greu de exprimat sau de trait. Acest lueru este departe de adevar.

01. K. este un tanar care a descoperit cat de greu este sa-~i exteriorizeze atat sentimentele

pozitive, cat ~i pe cele negative, ascunse In spatele fa\adei. Un mic fragment poate ilustraschimbarea calitativa suferita de tanarul tata In rela\ia cu fiica lui In varsta de 3 ani.

EI spune: "Iuerulla care ma gandeam este modul diferit In care Imi privesc acum fiica. M-amjucat cu ea astazi de diminea\a 9i am... ah, nu ~tiu de ee Imi este atat de greu sa ma exprim! Afost 0 experien\a minunata, am simlit-o foarte aproape de mine. Inainte a~ fi putut spune lucruripozitive despre ea, a~ fi putut vorbi despre lucrurile earaghioase pe eare Ie faeea, a~ fi pututvorbi despre ea ca ~i cum a~ fi fost un tata fericit, insa era ceva in neregula ... ca ~icum a~ fispus toate astea numai pentru ca acesta era modulin care trebuia sa vorbeasca un tata despre

fiica lui, Insa, Intr-un fel, nu era adevarat, pentru ca simleam fala de ea ~i sentimente negative,un amestec de sentimente. Acum cred Tntr-adevarca ea este eel mai minunat copil din lume".

T: Inainte, simleai ca ~i cum ai fi fost un tata fericit; In diminea\a asta e~ti un tata ferieii...c: m-am sim\it a~a In diminea\a asta. Ea s-a Invartit In jurul patului ... ~i pe urma m-a Intrebat

daea voiam sa ma due sa dorm din nou ~i eu am spus "bine"; ~i ea a spus: "bine, 0 sa merg sa­mi iau paturile ..." ~i pe urma mi-a spus 0 poveste - de fapt, trei pove~ti Intr-una - le-aamestecat. Am sim\it ea asta este ceea ce cu adevarat am vrut. .. Vreau sa am aceasta

experien\a. Am sim\it ca am creseut, credoAm sim\it ca sunt barbat ... Acum asta suna eiudat, afost ca ~i cum am devenit un tata iubitor, destul de mare, destul de serios, destul de fericit pentrua fi tatal eopilului sau. De fapt, Inainte ma sim\eam slab ~i poate, aproape fara folos,neimportant. Este foarte important sa fii tata!"

Clientul a descoperit ea este posibil sa aiba sentimente pozitive fa\a de sine Insu~i ca un tatabun ~i sa accepte dragostea pentru fiiea sa. EI va pretinde ea ~i ea sa-I iubeasea, eu teama caun sentiment diferit sa nu cumva sa stea ascuns. Domnul K. a mai marturisit ca a ajuns sa fie

mai liber In a-~i exprima supararea fa\a de fiiea sa. EI a Inva\at ca sentimentele sale sunt atat debune, Incat pot sa existe.

Ameliorarea comunicarii In dublu sens

Experien\a terapeutica a mai relevat 0 alta schimbare privind rela\ia clientului eu membriifamiliei din care face parte. Clien\ii au Inva\at ceva despre cum sa ini\ieze ~i sa men\ina 0 rela\iebazata pe eomunieare In dublu sens. A In\elege sentimentele ~i gandurile altei persoane sau a fiIn\eles de alta persoana sunt experien\e umane extraordinare dar, In acela~i timp sunt foarte

rare. Indivizii care s-au adresat lui Rogers pentru terapie, au comunicat adesea bucuria lor In adescoperi ca acest mod de eomunicare este posibil eu membrii propriilor famili!. In mare parte,aceasta transformare pare sa fie rezultatul rela\iei pe care clientul a avut-o cu consilierul. Exista

o eliberare de tensiune atunci eand ai gasit pe cineva care sa te In\eleaga. A gasi In rela\iaterapeutica pe cineva care poate In\elege cele mai teribile ganduri, cele mai bizare sentimente,speran\e ~i vise ridieole, este 0 experien\a extraordinara. Acel cineva, care descopera cuterapeutul 0 astfel de relatie, poate crea la randullui astfel de relatii cu cei din jur.

in urma descoperirii 'unei astfel de relatii, clientul poate intelege comportamentulmembrilor familiei din care face parte. Atunci eand traim In spatele unei fa\ade, atunci eandIncercam sa ac\ionam In moduri care nu sunt In concordan\a cu ceea ce sim\im, suntem Inclina\isa neglijam ceea ce simte eelalalt. Ne controlam tot timpul de teama de a nu patrunde celalalt

Page 57: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 55

sub falada noastra, Atunci cand clientul 1$1exprima sentimentele reale, cand situalia ceremanifestarea aeestor sentimente, atunei cand relalia cu eelalalt se bazeaza pe exprimareaadevaratelor sentimente, atunci, nemalaflandu-ne in stare de aparare, 11putem asculta $1peeelalalt $i 11putem inlelege, Ceea ce am spus poate fi ilustrat prin experienla doamnei S. citata

mal lnainte, In urmatoarele contacte, doamnel S, i Seacerut sa-$i exprime reacliile referitoare laexperienla ei. Ea spune: "prima data nu m-am gandit ca sunt consilier, Ma gandeam doar castau acolo $i vorbese, dar.. , gandlndu-ma mai mult, am eon$tientizat ca este vorba despreconsiliere $i 0 consiliere foarte buna, pentru ca am prlmit sfaturi de la doctori, familie, prieteni $inu a mers, $i ma gandese ea nu poli rezolva asemenea probleme daea nu e$ti tu insuli. Oar m­am gandit mult la asta $i am incereat sa diseut pulin eu Carol. $i. .. bunica i-a zis: "cum po\i sa teporti a$a cu batrana ta bunica?" $1 nu $tiu ce sim\ea Carol, Voia sa 0 loveasca, pentru ca eraa$a de rea, Am incercat iatu$i sa nu a influen\ez pe Carol, dar m-am straduit sa 0 fac sa S8

exterlorizeze ... lasand-a sa creada, sa simta ca sunt cu ea $i a vol sus\ine arice searTntampla,Am lasat-o sa-mi spuna ce simte $i a mers bine, Ea mi-a spus: "oh, bunica a fost bolnava $ibatrana atata timp!" $i eu am spus, da, $1 nu a candamn, dar nlci nu a laud, $1ea a inceput inaeest scurt timp seurt tlmp sa faca unele lucruri fara aprobarea mea, Se pare ca $1asupra

mamei mele a ineeput sa aiba Influen\a schimbarea mea",Cred ea putem afirma ca daamna S" acceptandu-$i propriile sentimente $1exprimandu-Ie, Ie

poate in\elege mai bine pe mama $i pe fiica sa, Comportamentul ei nemaibazEmdu-se peaparare, ea este capabila sa asculte ~i sa simta modul in care traiesc ele. Acest gen deschimbare pare a fi caracteristic pentru clienlii care au pareurs ~edinle de terapie eentrata pepersaana,

Starea de bine este sa fii autonom

Exlsta inca a tendin\a care a fast observata la clientii care au treeut printr-un procesterapeutic, Este vorba despre faptul ea aee§tia permit fiecarui membru ai familiei din care fae

parte sa fie a entitate separata, Pare eeva eiudal, insa este cel mai radical pas, Mulli dlntre noisuntem, probabi!, incon§tien\i in legatura cu presiunea pe care a exercitam asupra so\ilor,so\iilor, coplilor, cerandu-Ie sa aiba acelea§i sentimente ca $i noi. Adesea e ca $i cum am spune:"daca vrei sa te iubesc, trebuie sa ai acelea$i sentimente ca mine, Daca eu sunt de parere caeste rau camportamentul tau, §i tu trebuie sa ai aceea$i parere, Daca eu sunt de parere ca enecesara atingerea unui anumit seop, §i tu trebuie sa crezi la fel, "Se pare ca persoanele care

au trecut printr-un proces de terapie (centrata pe persoana) au a tendin\a opusa celor de maisus. Exista dorin\a ca celalalt sa aiba sentimente, valori, scopuri dlferite,

Pe scurt, exista tendinta ca celalalt sa fie 0 persoana separata, autonoma. Aceastatendln\a se paate revela, dupa parerea lui Rogers, la 0 persoana care descopera ca poate

avea incredere in propriile sentimente ~i aetiuni, deseopera ea impulsurile sale nu suntdistruetive ~i nu are nevoie sa stea in pozltie de aparare, putand infrunta viata a$a cum esteea. Inva\and sa ereada in elinsu$i, in unlcltatea sa, clientul devine capabil sa alba incredere insolie, copil $i sa accepte sentimenteleuniee §i valorile care exista in alta persaana,

Ceva din eele afirmate mai sus poate fi ilustrat cu ajutorul unei scrisori trimise de catre 0

femeie $i so\ul el catre terapeut: "am realizat ca I-am rejectat pe Philip (14 ani) pentru indiferen\alui In a realiza ceea ee doream eu ea el sa realizeze, Aveam pentru el anumite standarde. Dupace am incetat sa mai imi iau cea mai mare responsabilitate pentru scopurile lui $i am inceput saII tratez ca pe a persoana (cum intotdeauna am tratat-o pe Nancy, sora lui P,), e surprinzatar ceschimbari au suferit atitudinile lui. Nu a fost vorba de un cutremur de pamant, ci de caldura

sufleteasca. Nu am mal fost severi in legatura cu §coala §i intr-o zi a luat un S (satisfacator) lamatematica, A fost prima data in acel an",

Cateva luni mai tarziu, urmeaza scrisoarea solului: "nu I-ai mal recunoa§te pe Phil .. , Mergemult mai bine la §caala, de§1nu ne a§teptam sa termlne "cum laude". Tu ai 0 mare contribu\ie laaceasta ameliarare, pentru ca el a inceput sa mearga bine atunci eand i-am dovedit ca am

Page 58: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

S6 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Tnceputsa cred Tnel ~i am Tncetatsa-I modelez dupa imaginea tatalui lui la aceea~i varsta",Acest concept care se refera la increderea in individ, Tncapacltatea lul de a fi el Tnsu~i,

avut 0 mare importanla pentru Rogers. Sa urmarim ce ar Tnsemnadaca un copil ar fi tratat astfede la bun Tnceput,in vlziunea terapeutului. Sa presupunem ea I s-ar permite eopiiuiui sa aiba ~sa-~i exprlme propriile sentlmente, sa presupunem ea niciodata nu ar trebui sa renunte lasentimentele sale pentru a fi iubi!. Sa presupunem ca 9i parlnlii ar fi liberi sa-9i exprime propriUesentlmente, care adesea ar fi diferite de ale copilului ~i, adesea, diferite de aie ceiui!alt. Asta or

Tnsemna ca, Tn acest caz, copilui ar cre~te respecUmdu-se pe sine ca unica persoana. ArTnsemna ca ~i atunci cand comportamentul sau ar fl frustrat, el ar fl stapanul propriilorsentimente. Comportamentui sau ar avea un echilibru, luand Tn considerare aiai propriile

sentimente, dar 9i pe altora, Ei ar fi un individ responsabii pentru propria viala, el niciodata nu$i-ar ascunde sentlmentele de el Tnsu$Lnu ar avea nevole sa traiasca Tnspateie unel falade. r\rscapa relativ de efectele dezadapiarii.

ConcluziJ

Daca au fost identificate corect tendinlele in experienta practica, se pare ca terapia centratape persoana are mulle impliealii in viala de familie, Se pare ea individul esle satisfaeut atuneicand T~iexprima emotiile, sentimentele, persoanelor apropiate. Acest lucru este mai satisfacatordecat sa se nege eEl aceste sentiments ar exista sau nu, daca ar fi lasate sa se aeumuieze Tntr­un grad foarte mare, sau ar fi exterlorizate Tnalte situalii decal cele care Ie-au determinat.

Se pare eEl pentru individ este mai satisfacator sa traiasca relaliile familiaie pe bazasentimentelor care exista, decat Tnspatele fatadei (unei ma9ti), Teams ca relalia va fi distrusadaca ies la iveala adevaratele sentimente, este nefondata.

Clienlii au mai descoperit ea, cu cat T$iexprima sentimentele mal Ilber, eu atat mal multmasea dispare, 0 pot pune de 0 parte, comportamentul de suprafala urmand atitudinilefluctuante. Astfel, cHenlii, ascuitand 0 persoana pentru prima data, pot intelege ceea ce simlecelalalt 9i de ce slmte a~a. Relalla Interpersonala e guvernata de inlelegerea reciproca.

o alta tendinla importanta este dorinta ca fiecare sa fie el insu~i; dacE!"imi permit sa fiu eu

insumi, Ti voi permite 9i celuilall sa fie el insu$i, eu tot ceea ce decurge de aici". Aceastainseamna ca cercul familial tinde sa devina format din persoane unice, cu scopuri 9i valoriproprii, Tnsastranse, legate de sentimente pozitive, reale, sentimente care exista Tntreei.

Relaliile dintre membrii familiei mal sunt bazate pe inlelegerea reeiproea a lumii private afiecaruia.

Acestea sunt efectele pe care Rogers crede ca Ie are terapia centrata pe persoana, Individuldevine in mare masura el insu$i, viala de familie se amelioreaza. Fieearui membru al familiei i sepermite sa descopere 9i sa devina el Tnsu$i.

7. Terapia rOQersiana de Qrup (grupul de lntalnire)

Schimbarea terapeutica se poate produce $i la nivelul grupurilor, la fel de bine ca §i cea dinpsihoterapia individuala.

Rogers afirma ca astfel de grupuri au fast dezvoltate de Kurt Lewin Tncepand cu 1940.Mi~carea grupului a continual. Laboratoarele Nalionale de Training (TNT) ofera $edinle de

training pentru organizaliile de afaeeri in vederea cre~terii performanlelor manageriale §iexecutive( Rogers, 1970). Adesea, grupurile servese la cre~terea experienlei privind sanatateapopulaliei mai mult decat ca mijloace de tratament ale problemelor emolionale ale acesteia.

Rogers nume9te grupurile sale "grupuri de intalnire". Ele au ca scop imbunatalirea relaliilorinterpersonale ~i 0 mai buna cunoa9tere de sine. Grupurile au un mediator care dirijeazaparticipanlii $i se considera ca 0 forma relativ nestructurata a grupului ar fi cea mai buna,

Page 59: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 57

Terapeutul ne descrie grupul ca 0 structura extrem de simpla ~i se exprima adesea cu fraze

de genul: "suntem cu totii aici. Putem face ca aceasta experienta de grup sa fie exact cum dorimnoi". Acesta sustine ca 0 Inalta programare a exercitiilor In cadrul grupului este esentiala doarpentru leaderul grupului; responsabilitatea revine astfel acestuia, In loc sa fie Impa~ita Intremembrii grupului. Grupul ar trebui sa fie centrat pe membri a~a cum terapia e centrata peclient.

Betty Meador (1970) a facut un studiu asupra unui grup de Intalnire care a lucrat 16 oreintensiv Tntr-unweek-end. Au fost18 participanti ~i 2 moderatori. Fiecare participant a fost filmatIn secvente de doua minute din 10, In trimpul fiecareia dintre cele 5 ~edin\e de grup. Acestesecvente au fost puse apoi pe scala Rogers a proceselor. Redam mai jOs tabelul cu cele 7 stadii

ale proceseior (pag. 109).

7.1. Caracteristicile comportamentufui clientilor in cefe 7 stadii aleproceselof de grup

1. Comunicari despre realitalea exterioara mai mult decat despre sentimentele proprii care sunt

nerecunoscute sau prezente ca perceptii rigide ("constructe"):

•• teama de rela\ii interpersonaie apropiate;

•• lipsa dorin\ei de schimbare.2. Problemele sunt vazute ca exterioare sie~i; lipsa responsabilita\ii privind problemele,

cateva sentimente descrise Tntrecut sau ca apa~inand altora:

" necon~tientizarea contradictiilor;3. Vorbesc mult despre sine ~i despre sentimente trecute:

••sentimentele prezente nu sunt acceptate;

•• recunoa~terea contradic\iilor, constructe mai pu\in rigide;

••~ansele vazute ca ineficace;4. Sentimentele prezente sunt recunoscute ~iexprimate, dar cu teama ~i pa~ial acceptate:

III mai mare deschidere a constructelor privind experien\a;

•• recunoa~terea incongruen\ei Intre sine ~i experien\a;

III se recunoaf?tepe sine ca responsabil pentru problemele avute.5. Sentimentele sunt exprimate Iiber Tnprezent:

••sentimentele sunt surprinzatoare f?iamenin\atoare;

" sunt descoperlte noi constructe personale;

••dorin\a de a fi "adevaratul eu", chiar daca imperfect.6. Experien\a imedlata a sentlmentelor traite foarte aproape de momentul prezent, nevoia de

experien\a imediata f?iacceptarea ei:

•• experien\a personala a existentei traite In momentul prezent, nu ca obiect;

•• "pierderi" psihologice (lacrimi, suspine, relaxare musculara);

•• experien\a subiectiva In locul "problemelor" definite;7. Noi sentimente traite din piin 9i imedial:

• experien\a este noua 91prezenta, nu se refera la situa\ii trecute;

•• sinele este 0 recunoaf?terea experien\ei traite, nu un obiect;

••constructele sunt tentante 9i U9prde adunat, pot fi testate;

• sentimentele ajuta la formarea ideilor;

•• experien\a bogata a §ansei.Ca medie, participan\ii la grupul de lntalnire au crescut cu un stadiu ~i1\2 pe scala proceselor

Tn timpul acestui week-end. Nu II s-a pus Intrebarea cum aceasta schimbare Ie afecteazacomportamentulla TntoarcereaIn condi\iile obif?nuitede via\a, de zi cu zi.

Page 60: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

58 ORIENTAREA EXPERlENTIALA iN PSIHOTERAPIE

Rogers atribuie interesui crescut pentru grupurile de intalnire, in mare parte, cre~teriisingurata(ii.

1n Figura de mai jos este eviden\iata clar schimbarea.

Schimbarile proceselor in timpul grupului de intalnirE

!?edinta5432

o

2

scorui

procele'or

3

Rela(iile interpersonale sunt mult mai superficiale decat in trecut ~i unii oameni recurg laexperien(a de grup pentru inlaturarea singuratalii cauzata de condiliile moderne.

Terapia de grup a fost acceptata pentru rezolvarea unei varietali crescute de problemepersonale,inclusiv abuzul de alcool ~i droguri. Daca psihoterapia individuala faciliteazaschimbarile individului, terapia de grup promoveaza vindecarea. Cuno~tinlele celorlalti membri aigrupului pot ajuta alcoolicii sa-~i recuonoasca propriile probleme, acesta fiind un pas importantcatre schimbare (Rugel & Barry, 1990).

Stadiul Caracteristicile comportamentului

• comunicari despre realitatea exterioara mai mult deetH despre sentimentele

1proprii care sunt nerecunoscute sau prezente ca perceptii rigide

• teama de relatii interpersonale apropiate• lipsa dorintei de schimbare• problemele sunt vazute ca exterioare sie~i2• lipsa responsabilitatii privind problemele

• cateva sentimente descrise in trecut sau ca apartinand altora• neconstientizarea contradictiilor• vorbesc mult despre sine ~i despre sentimente trecute3• sentimentele prezente nu sunt aeeeptate

• recunoa~terea contradictiilor, constructe mai pulin rigide• sansele vazute ca ineficace4• sentimentele prezente sunt recunoscute ~i exprimate, dar cu teama ~i pa~ial

aeeeptate• mai mare deschidere a constructelor privind experienta• recunoa~terea incongruentei intre sine ~i experienta• se recunoa~te pe sine ca responsabil pentru problemele avute

Page 61: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Stadiul5

6

7

Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 59

Caracteristicile comportamentului

•• sentimentele sunt exprimate liber in prezent

•• sentimentele sunt surprinzatoare ~iamenin\atoare

•• sunt descoperite noi constructe persona Ie

•• dorin(a de a fi "adevaratul eu", chiar daca imperfect

•• experien\a /mediata a sent/mente/or traite foarte aproape de momentul

prezent, nevoia de experien\a imediata ~i acceptarea ei

•• experien\a personala a existen\ei tra/te in momentul prezent, nu ca un obiect

•• "pierderi" psihologice (Iacr/mi, suspine, relaxare musculara)

•• experien\a subiectiva in locul "prob/emelor" definite

•• noi sentimente traite din plin ~iimediat

•• experien\a este noua ~i prezenta, nu se refera la situa\i/ trecute

sinele este 0 recunoa~tere a experien\ei tra/te, nu un obiect

•• constructele sunt tentante ~i u~or de adunat, pot f/ testate

•• senti mente Ie ajuta /a formarea ideilor

•• eXDerienta boqata a sansei

::;

Page 62: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL II

Frederick Perfs ~iGESTAL T - TERAPIA

Personalitatea lui F, Perls aste implicata in "na:;;terea"~i destinul Gestait-lerapiei ~iin[ioun fel, ea contine rniezui, ideile ~i de baza ale unei aborda.ri terapeutice inovatoare, de

factura experlential-holista, Aceasta noua "psihotehnologie" a restructurarii ~i optimizarii fiintelumane S8 intemeiaza pe 0 conceptie generoasa privind resursele creative spontane ale omu!u!,care pot fl activate, directionate §i transformate de catre persoana ins3§i in cai naturale devindeeare §i dezvaltare,

Fara niei 0 exagerare, psihoterapia creata de Perls asistat de sotia sa Laura la inceputuianilor ,,40, poarta amprenta naturii compiexe, creative §i autonome a fondatoruiui ei. Ea continenu doar 0 daza de nonconformism menita sa restructureze conceptiile fie comode-simpliste, fieelitiste $i sofisticate in probleme de psihoterapie, ci $1 0 resuscitare a unei concep(ii maiapropiate de naturaletea §i autenticitatea flintei umane, de sensuI fundamental a! deveniri! e!,Astfel, inventiv $i debordant, Peris descopera solutii inedite $i fertile de explorare §lcon§tientizare, de la valentele comunicante, simboiice ale limbajuiui corpora!, la con§tientizarea$i "transformarea unificatoare a pariHor neintegrate ale eu-Iuiu,printr-un mod mai responsabii dea intra in contact cu sine $i cu iumea.

Terapia gestaltista angajeaza plenar experienta focalizata perceptual, afectiv, imaginativ §iactional, aici §i acum, printr-o diversitate impresionanta de modalitati de dialog $i tehnici de joede rol provocativ. Toate acestea devin "vehicolul" con§tientizarii de sine, al redescoperirii §ireevaluarii personale, al autorestructurarii prin resurse proprii. Ele conduc In finalla cre$tere $i

dezvoltare personala, gestalt-terapia apa~inand astfel, prin seopuri §i metodologie,psihoterapiilor umanist-experientiale $i fiind poarta de intrare in domeniul dezvoltariitranspersonale.

Insight-ul prin autoexplorare $i Invatare a strategiei de ate con§tientiza §i autotransforma, Inmasura In care te accepti, te asumi $i decizi liber, cu deplina responsabiiitate, constituieparadigma acestei psihoterapii, care depa$e§te creativ §i realist atat abordarile psihodinamice,cat $i pe cele comportamentale.

Parintele gestalt-terapiei a fast initial psihanalist, dar ulterior §i-a eompletat §i depa§it

formatia prin inglobarea selectiva in cadrul conceptiei :;;istilului sau terapeutic inovativ, a gandiriifenomenologice ~i existentialist-umaniste. De~i exege\ii sa! actuali nu precizeaza existenta

vreunei influente recunoscute de autor din directia gandiril orientale, in ceea ce ne prive~teremarcam coinciden\e §i similitudini surprinzatoare, Tnspecial in abordarea focalizata §i in uneletehnici de con§tientizare de sine $i de autotransformare (v. Vijnana Bhairava Tantra sau Cartea

secreta esentiala a cail tantrice - comentata de Osha, vol 1 §i 2, ed Ram, 1997).

Ca §i In cazullui Rogers, personalitatea lui Perls este importanta In conceperea ~i aplicarea

Page 63: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CapitoluI II - GESTALT-TERAPIA 61

psihoterapiei sale $i este unanim recunoscut caracterul inconfundabil $i fascinant, charismatic al

acestui fondator de $coala, atat de catre paclentii sal, cat $i de catre elevil $i continuatorii saLSimtul artistic $i intuitia sa des8var§ita, spontaneitatea $1flexibilitatea contactului, prezenta saenergizanta $i luminoasa a stimulat §i a impus 0 multitudine de pSihoterapeuti care i-au continuat§i imbogatit munca.

Un scurt istoric al periplului existential allui F. Perls ni se pare necesar. ln 1926 II gasim laFrankfUli pe Main, in calitate de asistent allui K. Goldstein $i tot acum a cunoa§te pe cea care Ii

va deveni sotie $i cofondator al terapiei gestaltiste - Laura Perls. EI se afla sub influentapsihologiei gestaltiste §i a filosofiei existentialiste. Se pregate§te ca psihanalist, fiind atras Tnspecial de W. Reich (care In 1930 i-a fast $i analist), de Karen Horney $i de O. Rank. De lamaestrul sau Reich, Perls preia interesul pentru "Iucrul cu corpul", fiind ca§tigat pentru ideea

inlelegerii funclionarii motricitalii ca 0 "armUrl3", care blocheaza sau incifreaza emolii $iexperienle traite.

ConcePlia lui Perls despre am §i despre terapie este influen\ata de trei contacte intelectualesemnificative Tndezvoltarea sa (apud G. Yontef, J, Simkin, 1989, p. 329):

" S. Friedlander, din a carui filosofie a incorporat conceptele de IIgandire diferentiaia" $i"indiferenla creativa" pe care la Tntrezarim In prima carte a lui Perls - "Eul, foamea $iagresiunea", aparuta Tn1947 :

o Jan Smuts, autorul celei mai importante ca~i despre holism §i evolutie, scrisa dintr-operspectiva gesta!tista asupra ecosistemului, cel care a introdus de altIel termenul "holism". Cuacesta, Perls intra in contact in Africa de Sud, unde se refugiaza de prigoana nazista;

•• A Korzbyski, autor Tn domeniul semanticii, care a avut 0 influenta importanta Tndezvoltarea intelectuala a lui Perls.

o contrlbujie semnificativa in activitatea lui Fritz 0 are §i Laura Perls, de formajie psiholog,licentiata ia Universitatea din Frankfurt (1932). Ei i se datoreaza multe dintre influenlelegestaltiste. existentialiste §i fenomenologice, ea fiind 0 admiratoare a lui Martin Bubber §i P.Tillich.

2. Fundamentele teoretice ale scolii terapeutice gestaltiste ­1nceputuri si schimbari actuale

Fundamentele teoretiee ale gestalt-terapiei sunt identificate Tn eateva domeni! de interes:psihologia gestaltista, abordarea fenomenologica $i teoria campului, perspectiva existen\ialista.

2.1. Psiho/ogia gestaftisUi

Psihologia gestaitista ii Tmbogate~te iui Peris perspectiva psihana!itica freudiana asuprapersoanei, prin doua concepte importante: gestalt (configura(ie) §i restructurare spontana aacestuia prin experienja imediata, "aici §i acum".

i3estaitismul considera ca organismele percep instinctiv structurile in mod global, ~i nu doarparti sau elemente ale acestora. Structura (configuralia sau gestaltul) are caracteristici noi ce flUpot fi reduse la suma §i analiza pa~iior. Pe de alta parte, percep\la insa$i este un proces aetiv $i

structurant $i nu doar un rezultat al receptarii pasive a stimulilor de catre organsle sGnzoriale.

Situa1ii!epercepute, la randui lor, au un grad de organizare interna. Prin experienta direda, aiGi$1acum, organismele, util1zandu-$i capacitatea motrica, au capacitatea de a percepe corect,

structurand $i decodificand semnifica\ia structuriior percepute. In cercetarea fenomenologica,dar §I in terapia care utiiizeaza explorarea fenomenologica, se poate dobandi capacitate a de acOfl$iientiza semnifica\ia ascunsa in cadrul unei structuri studiate. Aceasta se refma atat la

Page 64: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

62 ORIENT AREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE

propria structura psihica, cat ~i la rela\iile dintre elementele unor structuri externe (Iumea,evenimentele, al\ii) ~i persoana respectiva. Rela\iile cu sine ~i cu lumea pot fi astfel Tn\elese dinperspectiva experimentarii lor "aici ~i acum" prin focalizarea ~i descoperirea Tn\elesului lor

autentic. Aceste rela\ii pot fi ulterior restructurate Tnbaza descoperirii noilor Tn\elesuri ~i sensuri(noul gestalt) ~i transformate Tn noi moduri de comportament, noi atitudini, noi resurse deadaptare creativa.

Se considera ca oamenii percep Tn mod natural, spontan, structurile realita\ii, ca ei Iereconfigureaza ~i Ie restructureaza firesc, atat Tnplanul cunoa~terii, cat ~i al comportamentului.Astfel, ei au virtual asigurata calea spre adevar ~i evolu\ie. Aceasta pentru ca ei sunt sistemedeschise, auto-organizatoare ~i exploratorii, active, deci transformative.

2.2. Perspectiv8 fenomenologica $i teoria campului.

Abordarea fenomenologica permite fiin\ei umane sa discrimineze Tntreceea ce percepe ~i simteTn prezent de ceea ce este rezultat pe baza experien\elor trecute. Wertheimer (1945, p.331)preciza ca in explorarea gestaltista se utilizeaza nemijlocit percep\ia "naivE\", nealterata deTnva\are.Terapia gestaltista va transforma aceasta explorare fenomenologica Tntr-ometoda viecentrata pe "subiectivitatea insului" a~a cum este ea experimentata de el Tnprezent, sim\ita ~i

traita Tn rela\ia sa cu realul. Persoana este conceputa Tnspa\iul sau de via\a ca un camp, iarconform teoriei campului, orice eveniment care are loc intr-o parte a campului se resimte inir-unfel sau altul Tntoate celelalte pa~i. Intr-un camp, pa~ile sunt in relalii directe ~i responsive unelefa\a de altele, fiecare influen\and totul, a~a Tncat, orice ac\iune care are loc Tnterapie, nu seadreseaza doar unui aspect al personalita\ii, ci tuturor, conform unui foarte vechi ~i Tnacela~i

timp recent redescoperit principiu care postuleaza ca ~i Tntregulse regase~te Tnparte, nu numaipartea Tn Tntreg. Principiul holonomic propriu func\ionalita\ii psihicului, ac\ioneaza ~I Tn planbiologic ~i este argumentat de teoriile de camp din fizica moderna, depa~ind diviziuneacarteziana ~i mecanicismul newtonian. Este "fascinant cum ~tiin\a secolului al XX-lea, care T~iare radacinile Tn separarea carteziana ~i Tn modelul mecanicist ~i a carei dezvoltare a fostposibila tocmai datorita acestor concep\ii, depa~e~te acum aceasta fragmentare ~i se Tntoarcelaideea de unitate, exprimata de mult Tnfilosofia greaca ~i Tnmistica orientala" comenteaza FritjofCapra in cartea sa "Taofizica" (1995, p. 21). Acela~i autor precizeaza, Tn continuare: "Princontrast cu viziunea occidentala mecanicista, concep\ia orientala este *organica*. Pentru misticiiorientului, toate lucrurile ~i toate evenimentele percepute de sim\uri sunt intercorelate ~i nuexista de fapt, decat manifestari, aspecte diferite ale aceleia~i realita\i ultime. Tendin\a noastrade a fragmenta lumea perceptibila ~i de a ne gandi pe noi Tn~ineca ego-uri izolate Tnaceastalume e considerata 0 iluzie nascuta de mentalul nostru mereu inclinat spre evaluare ~iclasificare. Filosofia budista 0 nume~te avidya, ignoran\a, ~i considera ca ea este 0 stare deperturbare a mentalului, stare ce trebuie depa~ita: perturbarea mentalului produce multiplicitate,pacea sufletului readuce unitatea." (idem op. cit. p.21). La randul sau, Perls are $i el 0 concep\ie*organismica* asupra omului ~i mediului, pe care Ie concepe ca fiin\and in consonanje dinamice,Tninterac\iune evolutiva, bazata pe unificare prin integrarea polarita\ilor. De~i nu afirma nicaieriexplicit vreo preluare a concepjiei orientale, Perls - asemeni predecesorului $1maestrului S3U

Reich, precum ~i contemporanului lor, marele Jung - se regase~te prin fundamentele concep\ieisale despre om ~i munca terapeutica asupra mentalului, in preceptele ~i teoriile orientale.

Terapeu\ii gestalti~ti lucreaza asupra campului fenomenologic ai persoanei sau al grupului,"hie et nunc", aten\i la modul Tn care acesta include "reziduuri" ale trecutului trait, fixate sauexprimate simbolic Tn pozijii ale corpului (atitudini posturale), in obiceiurl, in convingeri $1

comportamente. Ei cauta sa declan~eze Tnc1ienjicapacitatea de a deveni observatori con~tien\iTn prezent ai propriilor trairi ~i experiente trecute, readuse pe "scena prezentului" $ireexperimentate pentru a deveni comprehensibile. Starea de observator con~tient sau de martor

Page 65: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 63

al propriilor experien\e existen\iale, emo\ii §i sentimente este facilitata, provocata §i dezvoltata laclienti, In scopul dobandirii unei distante psihologice care sa permita reevaluarea §i integrareaacelor pa~i ale eu-Iui respinse, negate sau ignorate §i rearmonizarea lor cu Tntregul.Acceptareade sine nu se poate produce decat Tn conditiile unei Tntelegeri lucide a sinelui, a motiva\iilor,scopurilor §i resurselor sale potentiale, precum §i prin unificarea polaritatilor (Tnacceptiunea luiPerls) sau contrariilor (Tnacceptiunea lui Jung).

Daca abordarile campului sunt mai degraba descriptive decat interpretative, speculative sauciasificatorii, accentuand pe observare, descriere §i expiicarea structurii exacte a obiectuluistudiat, terapia gestaltista reu§e§te sa depa§easca aceste limite Tn explorarea datelornedisponibile prin observare directa cu ajutorul metodei focalizarii (concentrarii) de catresubiectul Tnsu§i asupra universului sau interior, Tn care este dirijat, pas cu pas, ca de unadevarat fir al Ariadnei derulat de terapeut. Clientul nu numai ea ajunge sa-§i dezvaluie $i sa

Tnteleaga pe cont propriu problemele, reac\iile, $i experientele traite, adica sa seautocon§tienlizeze, ci este provocat §i sus\inut sa experimenteze noi moduri de a fi §i de a sim\i,de a actiona §i de a Tntelege, prin intermediul unei palete tehnice remodelatorii diversificate,

inciuzand jocul de ro!, dialogul "pa~i1oreu-Iui", tehnica metapozitiilor, tehnica "Iocului fierbinte",tehnica" scaunului gol", lucrul cu metafora corporala, fantezia ghidata etc.

2.3. Perspectiva existentialista in dialogul gestalt-terapeutic.

Punctul de vedere existentialist postuleaza ca oamenii sunt Tntr-unproces natural ~i continuu deautodescoperire §i autorestructurare. Fiecare persoana se confrunta mereu cu noi probleme, noiorizonturi §i noi posibilitati de devenire. In aceasta devenire, pentru fiecare conteaza ceea csexperimenteaza el Tnsu~i, ceea ce traie~te el Tn mod unic - bucurii sau tristeti, realizari saufrustratii, Tmpliniri sau e$ecuri, sanatate sau suferin\a. Cu toate acestea, majoritatea oameniloraclioneaza §i traiesc Tntr-un context inautentic, al unei gandiri convenlionale, standardizate,"Tnvatate" :;;i preiuate prin presiunea grupului de apartenenta, care pe langa voca(iasocializatoare f$i exercita §i una alienanta, mistificatoare. Standarde ~i opreli~ti socio-culturale,educalionale sau simple induct!i imitative contribuie Tmpreunala obscurizarea realitalii subjective$i chiar obiective, a:;;acum este ea, ori la Tndepartareaflintei de ea Tnsa$i,de esen\a ei pozitiva~i creatoare. Astfel, omul Tnvala $1se obi§nuie§te sa se minta pe sine Tnraport cu alegerile ~ideciziile sale, uneori, chiar Tnraport cu nevoile sale cele mai legitime. EI T§icreeaza treptat 0falsa imagine de sine, baza a unei conduite inautentice. EI ajunge sa traiasca, Intr-un tel, ca §icum ar fi altcineva sau Tn locul altcuiva (parinte, fiu, sol, barbat, femele, stapan, sclav, lider,marginalizat, etc.) EI Tncepesa joace "roluri" care nu-I reprezinta, dar pe care Ie preia prin fo~aImprejurarilor, prin fo~a "modelelor". Adesea, uita cine este :;;i ce vrea de fapt, Tncotro S8­

ndreapta §i de ce ?! Se lasa purtat de val, $i cu cat se-ndepi3rteaza mai mult de sine, cu atateste mai nefericit, cu atat mai mult sutera. Sutera Tnrelatiile cu allii, Tnrelatiile cu sine, In reiatiilecu viata ... Sufera psihic $[ somatic.

AutoTn§elareaeste baza inautenticitatii, iar viata care nu se sprijina pe adevarul propriei fiinleTnlume conduce la anxietate §i sentimente de vinova\ie. " Terapia gestaltista ofera un mod de afi autentic §i deplin responsabil pentru sine; devenind con$tient, cineva devine capabil sa aleaga~i sa-§i organizeze propria existenta intr-o maniera plina de sens" (Iacobs, 1978, Yontef,1982,1983). eei mai important aspect al terapiei este relalia dintre terapeut $1client, care Tn

gestalt-terapie capala forma dialogului existential bazat pe experienta contactului de granita.r~otiunea de contact semnifica Tnterapia gestaltista posibilitatea indivizilor de a cre§te ~i de a-$iforma identitali, prin experienta trasarii granilelor dintre eu §i non-eu, precum $i a interactiunii eu­

lui cu non-eul prin menlinerea identitatii pmprli. Prin dialogul terapeutic denumit §i experien\adiaiogica, clientul este stimulat sa-~i dezvolte resursele pentru contactul dorit sau pentruretragere, adica propriullui suport. Acest suport poate fi corporal (respirator, postural, energetic)

t

Ii1

Page 66: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

64 ORIENT AREA EXPERIENTIAL6. IN PSlHOTERAPIE

sau informa\ional (verbal). Cu alte cuvinte, suportul, atat cel nonverbal, cat ~i cel verbal.mobilizeaza resursele persoanei pentru contact, prin experimentarea unui modelcomportamental al sinelui, a~a cum este elin realitate ~i cum se dezvaluie in cadrui relaliei cuterapeutul $i cu grupui. La randul sau, terapeutul se angajeaza in diaiog direct, autentic ~iresponsabil, cu acceptare, grija $i caldura, autodezvaluindu-se de pe aceste pozilii Tnexperienladialogica, dar evitand pe cat este posibii manipuiarea relatiei cii.entuiui cu el Tnsu~i~i cu aitii.De$i terapeutul gesta!tist este de cele mai multe ori activ $i directiv Tn munca de expiorare ~icon~tientizare, orientand-o pas cu pas, el nu va sugera ~i nu va direc\iona Tnnici un fei conlinutulexperienlei personale a clientului, evitand constant sa-i manipuleze alegerile ~i reac\iile sauin\elegerile personale, dar creandu-i, din aproape Tn aproape, condilii psihologice peniruproducerea insigllt-urilor ciarificatoare. Din acest punct de vedere, conducerea dialoguiuigestaltist esie un proces de descoperire de sine ~i de autoccn~tientizare ~i nu unui de

interpretare $i de modelare prescriptiva a subiectivitalii insuiui. Te,'apia gestaitista l$i propuneasHel sa sporeasca $ansele omului de a fi mai con~tient de sine $i de a iucra asupra lui lnsu§i

prin dezvoitarea propriilor resurse creative, transformative, Tn consens cu scopuri!e saleasumate, pe deplin responsabil, implies!, Jrezit".

Terapeutul gestaltist ajuta clientul sa dobandeasca strategia autotransformardcomportamentului sau prin revelarea sensurilor interne ~i externe ale acestuia. Aceasta strategie

a capacitalii de a te autocontrola, autoregla ~i schimba Tnbine nu esle aitceva decat dobandlreacon~tiintei procesuiui de con~tientizare - cheia accesului nelimitat ia propria-Ii autenticitate, lasine. Terapia gestaltista nu Tiajuta pe ciient sa devina doar mai eon~tient de sine, ei mal aiescum sa devina mai con~tient, mal responsabil 91 mai eficient eu sine ~i cum sa-~i utilizezecapacitatea de con§tientizare fn scopul cre~terii ~iautosus\inerii personale.

Mal mult decat Tnalte forme de terapie, in gestalt-terapie, clientuil este vazu! mai curand caun colaborator care va Tnvatacum sa se vindece. Experienta imediata a ciientului este Tnmodactiv utiiizata, iar atitudinea lui de eautare, formulare de solulii proprii §i punere Tn ac\iune aacestora "aiei §i acum" constituie chiar miezul metodei. De exemplu, unui cuplu cu dificulta\isexuaie psihogene i 58 poate cere sa practice t8hnici senzitive focalizate, expioratorii, tocrnaipentru a stimula experienta de redescoperire $i reinvestire a trupuriior $i persoanelor cu no!semnificatii §i Tn nici un caz nu i S6 vor prescrie modele comportamentale de cuplare maieficienta (ea Tn terapia behaviorista) §i nici nu i se vor "servi" interpretari, explica\ii §irecomandari, ca in terapia cognitiva ~I cu atat mai putin nu va fi Incurajat ~i interpretattransferui, atunci cand apare, ca Tn terapiile psihodinamice. Gestait-terapia aciioneaza prinutilizarea prezenlei active ;,;1vindecatoare a terapeutului §i clientului, aflaji Tncontact autentic,adevarat, conectali ca persoane iibere §i responsabile Tntr-unproces de "cre§tere fmpreuna'.

2.4. Caracteristicile terapeutice

Relajia terapeutica presupune in gestalt-tempie existenta a patru caracterlsticl ale dialogului(dupa G. Yontef §i J. Simkin, 1989, p.325):

II fncfuderea. Aceasta Tnseamna a-I pune pe fiecare, Tncea mal mare masura posibiia, Tn

experien\a altuia, "in pielea altuia", fara a-Ijudeea, analiza sau interpreta, Tntimp ce-si pastreazasirnultan sensuI prezenjei sale separate, autonome, ea martor sau observator foealiza!. Se

practica, Tnalii termeni, un mod de a-I experimenta pe celalalt, de a-I simti ~itrai din interior (fie 0persoana semnificativa din viata subiectului, fie pe altcineva din grupul terapeutic, fie chiar pesine fnsu~i Tntr-o alta ipostaza, din ait timp $i lac). Includerea eentreaza dialogul terapeutic peexplorarea ~i con~tientizarea relaliei eu-tu sau eu-el, din perspectiva lui "tu" §i a lui "el".

•• Prezenfa. Terapeutul gestaltist se exprima pe sine clientului, se face simtit de catreaeesta, i se dezvaluie. In mod regulat, judicios $i cu discriminare, prezenta terapeutului seexprima prin observalii, preferin\e, sentimente, experiente personale traite aici §i acum, ganduri.

Page 67: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GEST AL T -TERAPIA 65

lmparta~indu-~i propria experienta, ceea ce simte In dialog, terapeutulll ajuta pe client sa lnvelesa aiba incredere ~i sa-~i utilizeze experienta imediata pentru a-~i cre~te gradul decon~tientizare. In felul acesta, el modeleaza 'raportul fenomenologic, evitand sa-i ofere

interpretari sau solutii. Prin chiar prezenta lui, II determina pe client sa se deblocheze, sa sebizuie pe experienta lui imediata ca instrument de cre~tere a autocon~tientizarii, sa seautodescopere ~i autolnteleaga. Astfel, prezenta vie, autentica a terapeutului ~iablinerea de lapropriile interpretari, faciliteaza dezvoltarea prezentei autonome, implicate ~i active a clientului,evitand dependenta terapeutica, atat de frecventa In alte terapii, care practica un alt tip derelatie terapeutica (ca de pilda, prezenta neutrala ~i frustranta In psihanaliza - ca modalitate de

declan~are a transferului ce structureaza ulterior relatia pe modelul "parinte - copil " sau "medic ­clien!", sau cea expert - atot~tiutoare ~i manipulativa In terapia cognitiva ~i In celecomportamentale, pe modelul "profesor - elev'').

• Responsabilitatea in a dialoga. Contactul terapeutic este mai mult dectH a face ceva unulpentru altul. EI este ceva ce se Intampla Intre doi oameni ~i care rezulta din interactiunea dintreei. De aceea, terapeutul gestaltist ace raspunderea modului In care se Intampla dialogul,

abandonandu-se pe sine ~i implicandu-se In interactiune, dar implicandu-Iln egala masura ~i peclient sa devina responsabil de acest dialog. Aceasta permite contactului sa se realizeze maicurand decat sa fie manipulat, "facut" In scopul urmaririi, (controlarii) unui rezultat. Se Inlelegede aici sa raspunderea pentru dialog este de a-Ilasa sa se desfa~oare ca un fenomen natural,sincer, autentic participativ ~i nu artificial, contrafacut intentional.

• Dialogul este trait, simtit, pe viu. In terapia gestaltista dialogul este mai mult decat "avorbi". EI este mai ales trait, simtit, experimentat pe viu, In minte ~i In trup deodata. De aceeamodalitalile de dialog sunt foarte diverse ~i dinamice, putand implica mijloace expresiv-artistice:dansul, mi~carea simbolica expresiva, ritmurile ~i sunetele, muzica ~i cuvantul. Metafora, In

expresie verbala, ritmic-melodica sau corpora/a, devine unul din instrumentele-cheie Tndialogulgestalt terapeutic, sporindu-i puterea vindecatoare ~i transformativa. Toate aceste modalitati decomunicare declan~eaza ~i mobilizeaza energiile dintre participanti, punandu-ie In mi~care.Explicarea experientei prin mijloace expresive nonverbale, constituie 0 importanta contribulie agestalt-terapiei In largirea posibilitatilor de experimentare fenomenologica. Trebuie precizat Insaca interactiunea terapeutica este Iimitata de principii etice, de adecvare ("ce se potrive~te"), desarcina terapeutica, etc.

Aceste caracteristici ale modului In care se desfa~oara dialogu/ terapeutic gestaltist permitproducerea unor modificari semnificative ~i destul de rapide In modu/ de a fi al clientului ~i de ase raporta la problemele sau simptomele sale. Chiar ~i un psihanalist - SA Appelbaum,referindu-se la gestalt-terapie (1976, In C.Hatcher ~i P. Himelstein. p. 757) remarca: "in gestalt­terapie, clientul Invata repede sa faca distinctie Intre idei ~i ideatie, Intre vechile ganduriobsesive, bine batatorite ~i noile ganduri, Intre starile traite ~istarile generate de starile traite

(adica dintre experienlele traite ~i gandurile ~i sentimentele aparute In urma acestor experientetraite - n.n.). Scopul gestaltistului este sa urmareasca experienta ~i nu explicatiile, bazandu-sepe credinta ca Insight-ul care emerge ca gestalt este mult mai potent decat Insight-ul dat deterapeut. EI ajuta, atat clientul cat ~i terapeutul sa traseze ~i sa mentina aceste importantedistinclii".

2.5. Terapia gestaftista versus afte forme de terapie

Cateva precizari privind specificul terapiei gestaltiste comparativ cu alte forme de terapie ni separ necesare:

• Este 0 psihoterapie care utilizeaza atat mecanismele incon~tiente cat ~i pe cele con~tiente,

centrata pe experimentarea aici ~i acum ~i pe con~tientizarea focalizata atat a experientelorinterne (afective ~i cognitive) cat ~i a celor externe (de relatie ~icomunicare). Se deosebe~te de

Page 68: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

66 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

metodele comportamentale (centrate exclusiv pe condilionarea controlului asupra stimulilorasociali simptomelor), dar ~i de metodele psihanalitice preocupate dominant de cauza bolii,coincidenla cu motivalia incon~tienta ce poate fi con~tientizata prin analiza transferului :,:;iinterpretare, de~i cu aceasta din urma are unele puncte comune, Tnspecial Tnabordarea temelorcaracterologice. Terapia gestalt opereaza Tnambele planuri ale existentei, intern-incon~tient ~iextern-con~tient, pe care Tncearca sa Ie armonizeze ~i unifice prin con~tientizare ~i Tnvaiare amodului Tncare con~tientizezi experimentand, ceea ce deschide 0 cale cu totul noua Tnterapie ­calea dezvoltarii personale, a restructurarH responsabile ~i creative, a autorealizarii prinexperien\a directa, a transformaril de sine,

• Se deosebe~te de terapiile de modificare cognitiv-comportamentala, rational-emotiva ~i dealte terapii care Tncearca sa asigure un control direct asupra simptomelor (hipnoza,chimioterapie, electro~ocuri, biofeed-back), care nu sunt preocupate de experienta clientului, $inici de autoresponsabilitate ~i autosuport. Spre deosebire de aceste terapii care opereaza Tnregistrul prescriptiilor $i allui "trebuie" ("ceea ce trebuie facut"), terapia gestaltista accentueazacon~tiinta "a ceea ce este" a clarificarii ~i acceptarii a ceea ce este persoana, creand astfel 0baza reala pentru ca aceasta sa se poata reevalua, unifica Tn interior prin armonizarea

polaritatilor aflate in conflict ~ievident abia in aceste condi\ii, sa se poata automodifica.

• Terapia gestaltista descurajeaza intelectualizarile ~i explicaliile, atat de utilizate demajoritatea terapiilor, atat psihodinamice, cat ~i cognitiv-comportamentale, incurajand procesulde descoperire prin experimentare. Astfel, de~i opereaza ca ~i psihanaliza cu conceptul de

"insight", acesta are 0 valenta reconstructiva mult mai realist3, fiind rezultatul experimentarii cusine ~i cu altii ~i nu doar 0 conexiune clarificatoare Tn planul Tntelegerii. Actiunile mentale ~ieomportamentale (suscitate prin tot arsenalul tehnie al terapiei gestaltiste) ee condue la insightsunt de natura sa produca Tnmai mare masura, mai sigur ~i pe mai lunga durata, fara a crea

dependenta terapeutica, schimbari benefice, spre deosebire de insight-ul psihanalitic care are 0arie mai restransa de actiune - exclusiv Tn plan afectiv ~i cognitiv. E de presupus, in ordineademersului psihanalitic, ca ~i schimbarile comportamentaie vor surveni Tn consecinta, Oaraceasta ramane adesea doar 0 simpla presupunere, confirmata ~i de durata uneori excesiv delunga a tratamentului psihanalitic., justificata prin cre~teri nesemnificative Tnoptimizarea rela\illorclientului cu sine, cu al\ii ~i cu lumea 9i chiar daca simptomele unei afectiuni psihogene se potameliora sub cura psihanalitica, adesea ele pot fi Tnlocuite cu alte probleme de adaptare ~i

integrare sociala. Aceasta observajie ne atrage atentia asupra incompletitudinii ariei de abordarepsihologica Tn psihanaliza, centrata dominant intelectualist ~i partial afectiv, In replica, terapiagestaltista, prin multidimensionalitate ~i abordare holista, completeaza aria de lucru psihanaliticprin cuprinderea mecanismelor perceptuale, imaginative, creative (puternic dinamogene ~itransformative), alaturi de cele emojionale ~i simbolic-intelective, iar componenta acjionala,externa nu este nici ea neglijata. Dimpotriva, lucrul cu corpul ~i suportul energetic, acjiunea prinjoc de rol §i tehnici expresiv-corporale sunt extrem de importante Tn practica experientiala defactura gestaltista, asigurand trecerea din planul Tnjelegerii~i proiectului mental Tncel al realitajiicomportamentale, al op\iunii responsabile ~i deciziei autoasumate. Terapeutul gestaltist concepeterenul sau de actiune ca pe 0 structura biopsihosociala, incluzand organismul ~i mediul,

considerate la fel de importante. De aceea, el nu exclude nici 0 dimensiune relevanta a vietH,dela variabilele fiziologice, la cele motivationale, cognitive ~i sociale.

• Arsenalul tehnico-metodologic 'in terapia gestaltista este flexibil, complex ~i eclectic,

adaptabil de la eaz la caz, in vreme ce alte sisteme terapeutice prefera 0 modalitate tehnica debaza, de obicei intelectualizarea (fie bazata pe asociere libera ~i interpretare Tn terapiile

psihodinamice, fie pe evaluari experte ~i prescrip\ii Tn terapia rajional-emotiva, Tn modificareacomportamental-cognitiv8 ~i Tn terapia realitate). In extrema cealalta se situeaza terapiarogersiana nondirectiva sau centrata pe client, Tn care pasivitatea comprehensiva Tn care se

situeaza terapeutul utilizeaza exclusiv tehnica raspunsului-reflectare, ineurajand doar clarificarea

Page 69: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 67

$i maturizarea emotionala. Astfel, in terapia gestaltista orice tehnica poate fi buna, cu conditia ca

ea sa fie focalizata spre cre$terea con$tientizarii, sa decurga din dialog, sa stimuleze creativactivitatea de explorare fenomenologica $i de preluare a autocontolului in procesul detransformare $i sa se Incadreze In rigorile etice $i deontologice. Pana la urma, nu tehnicile suntcele mai importante in terapia gestaltista, cat maniera in care ele sunt imbinate, modificate Iiberde la situatie la situatie, astfel incat sa provoace $i sa ofere un suport In munca deautodescoperire a clientului, dinamizand procesul terapeutic. Se considera ca atunci candtehnicile sunt utilizate Intr-o maniera analitic-cognitivista, ele Indeparteaza clientul de munca decon$tientizare $i experimentare, blocand, prevenind sau neutralizand procesul dezvoltarii

organismice, integrative. (G. Yontef $i J. Simkin, 1989, p. 328). 0 mai fericita combinatiemetodologica consta In integrarea conceptelor analizei tranzactionale pe terenul gestaltist, suntde parere aceia$i autori. Astfel, starile ego-ului (parinte, adult, copil), ca $i scenariile de viatadetaliate in analiza tranzactionala pot fi transpuse intr-un limbaj gestaltist $i facute sa prindaviata prin experimentare $i dialog existential,

2.6. Gestalt-terapia in actualitate

De$i opera scrisa a lui F.Perls este destul de redu5a, ea este suficient de concentrata pentru asemna actul de na$tere al unei $coli.

Dupa prima sa lucrare publicata In 1946, "Eul, foamea $i agresiunea" - "Ego,Hunger andAggression" - cu subtitlul "Revizuirea teoriei $i metodei freudiene", transformat la reeditarea din1966 In "Inceputul Terapiei Gestalt", urmeaza cartea" "Gestalt-terapia"(1951), scrisa Incolaborare cu Ralph Hefferline $i Paul Goodman. La scurt timp dupa aceea, Fritz $i Laura PerlsInfiinteaza la propriul domiciliu din New York, Institutul de Gestalt - terapie, care devine sediulnumeroaselor seminarii, workshop-uri $i grupuri terapeutice. Tot aici se formeaza primii terapeutigestalti$ti: P. Weisz, Lotte Weidenfeld, B. Eastman, P. Goodman, Isadore From, E. Shapiro, L.Calfen, Iris Sanguilano, J. Simkin $i KA Fisher.

Ulterior, workshop-uri similare se organizeaza In Cleveland, Miami $i Los Angeles. In 1955,grupul de formatori din Cleveland formeaza "Gestalt Institute of Cleveland. (apud R. Corsini, D.Wedding, 1989, p. 330).

Pana In 1970 (anul mo~ii lui Perls) s-au organizat de catre el $i emulii sai, dintre care J.

Simkin, in special, 0 serie de seminarii $i ateliere formative, In cadrul unor prestigioase institutede gestalt-terapie, dintre care eel mai important este "Esalen Institute "din Big Sur, California.Aici, Tntre1964-1968, Perls, impreuna cu Simkin $i WKempler, organizeaza ateliere formative, acaror traditie 5e pastreaza $i dupa 1970, fiind sustinute de acela$i Simkin, Irma Shepherd,R.W.Resnick, R.L. Martin, J. Downing $i J. Enright.. Tot la Esalen se formeaza $i alIi importantiterapeu'(i de familie, eu orientare experientiala, ca Virginia Satir (care Tn 1966 devine chiardirector al acestui institut) $i WKempler.

Dintre principiile 9i ideile care s-au vehiculat in aceasta perioada, care s-au impus selectiv inpractica terapeutica $i care au $ocat spiritul conservator, dominant psihanalitic al vremii,amintim:

•• Utilizarea prezen\ei active a terapeutului in relatia eu clientul, eu suseitarea sa,supralicitarea contactului direct;

•• Accentuarea experientei traite, direct, "acum $i aici";

• Responsabilitatea autoasumata a clientului in raport cu sine;

III Principiul asimilarii $i interdependentei ecologiee organism-mediu;

•• Principiul con$tientizarii $i al autoreglarii naturale a organismului.

In 1989 existau in lume 62 de institute de terapie gestaltista $i numarul adeptilor acesteiterapii este in cre$tere. Diversificarea importanta a orientarii gestalt terapeutice nu a permis

Page 70: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

68 ORIENTAREA EXPERIENTIALx.. iN PSIHOTE~<\PIE

Infiin\area unei organizatii profesionale unice $i nici fixarea unor standarde tip pentru formarea $i

sel~ctia formatorllor, fiecare institut sau centru avand mai degraba propriile criterii.Imbogatirea numarului $i stilului practicilor gestalt-terapeutice a condus la modificari

importante fata de primele modele. Astfel, de la formula clasica de desfa$urare a acestei terapii,axata pe focalizarea pe un membru al unui grup, a$ezat In centrul acestuia (tehnica "loculuifierbinte" - "hot seat"), grupul ramanand mai mult In postura de observator tacut, pasiv, fara a seexclude unele interventii ale altar membrii, s-a ajuns treptat la acordarea unei importallte multmai mari procesului de grup $i implicarii grupului In dinamica restructurarii personale a fiedlruiparticipant. Gestalt-grupul a devenit scena unui proces dinamic de cre$tere Impreuna.

Pe de alta parte, daca la Inceputurile gestalt terapiei se utiliza mai curand frustratia, confuziaautosuficientei cu autosprijinul $i atitudinea abraziva a terapeutului fata de clienti, In scop deprovocare, (sa nu uitam totu$i ca Perls fusese initial psihanalist), astazi se prefera 0 conduitaterapeutica mult mai blanda, cu accent pe autoexprimare $i pe dialog, pe autoacceptare $i pelucrul cu teme psihodinamice. A crescut semnificativ Increderea In fenomenologia clientului $icunoa$terea interactiunii dintre membrii grupului terapeutic, pe masura ce a fost descurajatamunca formala In grup, de tipul relatiei 1 la 1. Autoexplorarea $i interexplorarea In scop deproducere a insight-urilor restructurante $i actionarea resurselor creative sunt astazi dimensiuniimportante in gestalt-terapie.

Audien(a atelierelor de gestalt-terapie intrece cu mult in anii 60-70 pe cea a unor $coli cupublicatii mult mai numeroase - ca cea jungiana $i cea ra(ional-emotiva (R. Resnick, apud op.cit. 1989). Gestalt-terapia avea la acea vreme mai mult de 60 de societati $i grupari, mii departicipant' $i peste 200 de terapeu(i autoidentifica(i numai In S.U.A. Dupa anii 70 ea patrundetot mai mult In Europa, In special In Franta, dar $i In Marea Britanie $i Tarile de Jos.

Experienta mea clinica ca psihoterapeut de orientare gestaltist-experientiala s-a acumulat pe

parcursul a 20 de ani, in cadrul Laboratorului de cercetari In domeniul neuro-psiho-senzorial dinInstitutul National de Expertiza Medicala $i Recuperare a Capacita(ii de Munca din Bucure$ti ­laborator pe care I-am condus intre anii 1990-1997. Aceasta practica individuala $i de grup a fostaplicata pe pacienti cu afec(iuni psihice (In special, psihogene). In asocia(ie cu alte tehniciexpresive $i psihodramatice, pe fondul chimioterapiei de Intretinere, am utilizat gestalt-terapia $icu grupuri de schizofreni, in stadii remisional-reziduale, in scop de resocializare-recuperare (v.Studiu longitudinal in recuperarea schizofrenilor cu invaliditate, coord. I. Mitrofan, 1985-1990).Lucrulln echipa terapeutica, alaturi de psihiatri, medici expe~i $i sociologi, a permis un cadruoptim desfa$urarii $i validarii acestor programe psihoterapeutice, integrate unui complex demodalitali recuperatorii.

Formatia mea de psihoterapeut a beneficiat de doua stagii de perfectionare In Olanda, laHogeschool Sittard, In terapii creative, dramaterapie, metoda Goldstein cu suport audio-vizual $iprogramare neuro-lingvistica, cu profesori de psihoterapie carora Ie sunt extrem derecunoscatoare: Joey Arends, John Ramakaers, Margariet van Rooij. Completarea studiuluidocumentar $i practic In domeniul psihoterapiilor umaniste mi-a fost facilitata cu amabilitate $i

sprijin efectiv de cativa speciali$ti cu care am avut un pretios contact $tiinjific, In cadrul aceluia$iProgram Tempus (1993-1996), organizat in cadrul schimburilor de formare $i perfec(ionaredintre Catedra de Asisten(a Sociala a Facultatii de Sociologie, Psihologie $i Pedagogie,Universitatea Bucure$ti $i Hogeschool Sittard. Exprim multumiri speciale pentru aceasta,profesorllor dr. Elena Zamfir $i Corry Ehlen, coordonatoarele acestui program in parteneriat,precum $i profesorilor $i speciali$tllor in asistenta sociala Josefien $i Laurence van Stralen,France Alders, Lou Wanten $i In speciallui John Ramaekers.

Din 1995 am introdus seminarille formative de orientare gestalt-creativa sau experienliale Inpregatirea psihologilor aflati In curs de studii aprofundate (master in psihoterapie) $i a studen(ilorIn asistenla sociala, In cadrul Catedrei de Psihologie, Universitatea din Bucure$ti.

Page 71: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 69

In 1997, Tmpreuna cu primii 25 de psihoterapeuji formaji Tn consiliere §i psihoterapie

experientiala de grup, am constituit Societatea de Psihoterapie Experienjiala Romana (SPER),de orientare dominant gestalt-terapeutica §i creativa. Treptat, abordarea SPER s-a dezvoltatcatre una de tip eclectic; Tn prezent ea Tmbina Tn mod creativ numeroase abordari apa~inand

curentului psihoterapeutic experienjial: analiza bioenergetica, analiza tranzacjionala, NLP, art­terapie, terapie prin dans §i mi§care, psihodrama §i dramaterapie. Mai mult, prin unele dintrepublicajiile editate, Tncadrul SPER s-au pus, Tn1999, bazele unei noi psihoterapii experientiale­terapia unificariil.

3. Abordarea personalitatii 1nterapia gestaltista

Terapia gestaltista se bazeaza pe 0 teorie asupra personalitajii de factura holista, relajiaorganism-mediu fiind conceputa ca 0 rela\ie de interdependenji'! ecologica, care sta la bazasanatajii persoanei. 0 persoana sanatoasa se define§te printr-o autoreglare organica("organismica" Tnexpresia lui Perls), ce permite adaptarea creativ8 Tndinamica raportului nevoi­posibilita\i de satisfacere. Dezvoltarea persoanei garanteaza chiar sanatatea §i eficienja ei inlume, autorealizarea care nu poate fi independenta de modul Tncare fiin\a umana se integreazaTnecosistem. Aceasta integrare cu sine §i cu lumea, raporturile de echilibru §i armonie interne §iexterne permit 0 continuitate Tntreom §i mediul sau Tntermeni de evolujie sincronica, naturala.Pentru ca aceasta integrare sa se produca este necesar ca, pe de 0 parte omu! sa-~iconstruiasca §i sa-§i cunoasca propria identitate, adica sa se delimiteze §i diferenjieze de aljii §ide mediu, pe de alta parte, este vilal ca el sa intre in contact cu acesta, sa fie conectat optim,adica sa intre in reiajii de coevolujie cu mediul sau social ~i natural. 0 persoana sanatoasa este§i 0 persoana poten\ial fericita, pentru ea este simultan autonoma (deci, responsabila dealegerile sale) $i optim contaclata la mediu (deci, Tnraporturi de adaptare creativa la schimbarilefire§ti, pozitive sau negative ale acestuia),

Reglarea "grani\elor" dintre sine ~i mediu pare sa fie unul dintre fenomenele cheie indinamica integrarii ecologice a omului. In viziune gestalt-terapeutica, cateva conceple de baza

ciarifica dinamica integrarii ~i dezvollarii personalitajii, ca ~i e~ecurile acesteia, traduse prin staripatologice:

@ Autoreglarea naturala ("oganismica", spontana) versus autoreglare impusa, denecesitate;

e Contactul de diferentiere ("metabolismul mental)

• Contactul de gran ita (Tntreeu ~inon-eu sau intre sine ~i mediu).Pentru a putea cre~te, alai biologic, cal ~i psihologic ~i social, persoana Tnva\asa-~i regleze

granijele cu mediul, pe de 0 parte - diferenjiindu-se, pe de alta parte inlrand in contact cu

acesla. Atunci cand se delimiteaza de mediu (injelegand prin "mediu ,,~ipe" al\ii"), 0 persoana i~ipoate descoperi, insa, ~i limitele sale in a fi autonoma sau ea inS3$i. Oar ea mai descoperalotodata ~i altceva foarte important: noutatea mediului ~i calitatea lui de a-I satisface sau nu

nevoile. Intrand Tncontact, omul Tnvajasa diferen\ieze ceea ce este necesar, "hranitor" pentru elde ceea ce Ii esle nenecesar, "toxic", Omul preia din mediul sau, in sens larg, nu numai aer, apa

~i hrana, ci ~i informalii (sub forma de emolii, sentimente, atitudini, idei, scheme de actiune ~iinlelegere, relajii ~i chiar moduri de comportament. Toate acestea din urma sunt procesate ~i

"metabolizate" psihologic, a~a dupa cum omul i~i metabolizeaza ~ielementele energetice fizicede baz3. EI asimileaza informajiile, transformandu-Ie in pa~i ale Eu-Iui sau acceptat sau Ierespinge, discriminandu-Ie ca pa~i "toxice", alienate, indezirabile ale Eu-Iui ne-acceptat. eel maifrecvent, aceste pa~i respinse sunl greu de eliminat spontan de catre menial, care Ie

1 Vezi eapitolullX - "Terapia unifiearii. 0 noua psihoterapie experientialii", preeum ~i sursele bibliografiee eitate.

.~

Page 72: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

70 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTE~<\PIE

proceseaza, sedimenteaza la nivelul subcon~tient ~i incon~tient, ~i uneori chiar capata 0

adevarata "voluptate" Tn a-~i selecta ~i depozita Tn adancuri informatiile negative, "indigeste",blocante sau destructive pentru func1ionalitatea psihica, exprimata metaforic de gestalti~ti drept"metabolism mental". $i, daca reglarea metabolica normala se bazeaza pe un raport echilibrat

intre asimilatie ~i dezasimilatie, care permite dezvoltarea biologica normala, extrapolareaconceptului Tn plan psihologic demonstreaza ca exista 0 unitate ~i 0 consonanta biopsihica Tndezvoltarea organismica (In sensul de Tntregviu). "Dismetaboliile mentale" nu sunt altceva decatdisfunctii ale autoreglajului Tn discriminarea, procesarea ~i actualizarea informationala, Tnpreluarea, pastrarea selectiva ~i eliminarea informaliei perverse. Atunci cand mecanismeleautoreglarii informalionale sunt disturbate, persoana ne apare Tnipostaza de suferind psihic saupsihosomatic, de inadaptat social sau pur ~i simpiu, de persoana aflata Tnimpas existential ori

neferieita. Astfel stand lucrurile, calitatea "hranei informationale" - ganduri, eonvingeri,sentimente, toate TncifrateTnmesaje verbale ~i nonverbale, Tnatitudini ~i comportamente eu carefiecare persoana vine Tncontact Tnmediul ei de vial~i, determina Tnfoarte mare masura ceea cese construie~te ca identitate, acceptata sau respinsa, sigura sau nesigura de sine, afirmativa sauevitanta, creativa sau blocata, generoasa sau egocentrica, matura sau imatura, efieienta sauineficienta, adaptata sau neadaptata, responsabila sau iresponsabila.

Contactuf de diferentiere. Reprezinta acea posibilitate a omului de a asimila eeea ee estepozitiv, "hranitor" din punct de vedere informational ~i de a respinge sau a se proteja de ceea ceeste negativ, "toxic" din aeela~i punet de vedere ~i eonstituie sursa primara a dezvoltarii normale,sanatoase ~i complete a personalitatii. EI "conduce inevitabilla cre~tere", afirma E., Polster ~i M.Polster, 1973, p. 101). Atunci cand contactul de diferenliere este perturbat, persoana este putincon~tienta de sine, adesea se pereepe distorsionat. Aceasta ignoranla Tnraport eu sine 0 facenu numai sa sufere, dar ~i sa persiste Tna se "hrani " iralional, nediscriminativ, cu informajieperversa, pe care nu 0 preia doar din mediu, ci pe care Invala sa ~i-o autoproduca pe baza celeinegative deja existente. Am putea crede ca omul descopera dureros de repede cum sa produca

la randu-i informatie de autointoxicare, fiind cel mai important ~i puternic furnizor deautoTmbolnavire,dar accede mult mai greu la arta §i ~tiinla descoperirii §i producerii informa\ieinaturale pozitive, spontane, nepervertite, de autosuport §i de autodezvoltare. EI pare ca ~i-ablocat sau a uitat calea de a - §i deturna §i canaliza energiile Tnacord cu sine Insu§i, deei ~i eunatura. Tntr-olume atat de cople~ita de artificialitate ~i daminata de false valori, Tncare omul uitaprea frecvent ea nu este doar trup §i minte, ci §i spirit, nici nu este de mirare", Un prost contact

de diferentiere II men\ine pe om In confuzie, atat Tnceea ce it prive~te, cat ~i In raport cu ceilalli,cu valorile, cu lumea, EI se Tndeparleaza pas cu pas, pe calea ignoranlei cu privire la sine, prinnecon~tientizare de sine. Nefiind alent la natura sa reala, la nevoile ~i resursele sale autentice,necon~tientizandu-Ie, neexperimentandu-Ie pentru a se putea regia organismic ~i evolua, omul

I§i zadarnice~te sie~i calea autolmplinirii §i eforturile in acest sens, se autoanuleaza ea fiinlalibera ~i responsabila. De aceea terapeutii gestalti~ti considera, ca primordiale Tn vindecare,con~tientizarea de sine §i autoexperimentarea. '

Contactuf de gran ita. Constituie al doilea important mecanism al autoreglarii organismice,strans coreiat eu eel anterior analiza!.

Granita dintre sine §i mediu, pentru a asigura 0 buna autoreglare, trebuie sa aiba douacaracteristici:

• permeabilitate, pentru a permite schimburile dintre persoana ~i ceila!!i;

• fermitate, pentru a men\ine autonomia.

Autoreglarea, atat Tn plan biologic cat ~i psihalogic, este guvernata de principiulhomeostaziei, iar viala ne apare ca a succesiune de incercari de satisfacere a nevoilor

arganismului, de la cele mai presante, mai vitale, la cele mai putin presante. Atunci cand 0

nevaie este satisfacuta, ea este Tnlocuitacu 0 alta, energizand ~i impulsionand mereu fiinta sprea-§i ca~tiga un "mereu vanat, cautat" echilibru homeostatic. Autoreglarea umana se produce prin

Page 73: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

I;

_____ ~'I

Capitolul II - GESTALT -TERAPIA 71

doua modalitati: pe baza a ceea ce organismul simte ca este la momentul respectiv, pe ceea ceel traie§te §i con§tientizeaza §I pe baza a ceea ce "ai trebui sau ar putea sa fie, sa simta ori ar fide dorit sa faca" la momentul respectiv. Exista a§adar 0 modalitate directa, numita autoreglare

organismica, bazata pe simtire, intelegere intuitiva, integrare naturala a mintii $i corpului,gandului §i sentimentului, spontaneitatii §i deliberarii, prin care alegerile §i invatarea se intamplaholistic, dar exista §i 0 reglare de necesitate, bazata pe rationalizare. Multe dintre actiunile sau

tranzac\iile de necesitate ale omului se realizeaza automat, cu 0 minima con§tientizare, camodalitati habituale de a se raporta la sine $i la lume, ca obi§nuinte sau uzan\e atitudinale $icomportamentale. Uneori, "tirania" obi§nuin\elor este atat de mare incat omul ajunge saac\ioneze neconcordant cu necesita\ile sale reale §i chiar impotriva acestora, ca $i impotrivaintegrarii sale optime in sistemul de relatii. Con$tientizarea deplina a ceea ce este $i a ceea ce Iieste necesar la un moment dat, a ceea ce poate §i dore§te sau alege sa faca, inseamna 0 bunacale de a reconverti sau depa§i habitualul care devine perturbator, retinand doar habitualulnecesar, util persoanei. Aceasta presupune 0 autoreglare con§tienta pe deplin, holista, ceea ceGre§te puterea discriminatorie a persoanei, atat in raport cusine, cat §i cu al\ii. Prin cre§tereacon§tientizarii de sine pe baza metodei dialogice §i fenomenologice, terapia gestaltista Iiredescopera persaanei aflate in dificultate §ansele ei naturale de a se autoregla organismic, dea-$i ca§tiga libertatea alegerilor §i responsabilitatea.

Dificulta\ile autoreglarii §i integrarii armonioase in lume sunt in direcla legatura cu tulburarilecontactului "de grani\a", al persoanei. Reglarea grani\ei intre sine $i al\ii, intre Eu $i non-Eu,poate sa prezinte diverse tipuri de perturbare, osciland in extremis intre pierderea grani\ei(fuziune, indistinc\ie, intre sine $i altul) $i izalare completa (decontactare, ruptura, separare).Ambele perturbari Ie intalnim in cadrul proceselor psihatice, Cand granita dintre sine §i al\ii

devine canfuza, impermeabila sau se pierde, se produce a distarsiune a diferen\ierii intre sine $iallii, 0 perturbare atat a contactului, cat §i a con§tientizarii acestuia (Perls, 1973). 0 bunafunetionare a granitei lnseamna 0 aiternanta optima lntre separare §i eoneetare ia mediu, lntrefoeaiizarea atentiei asupra aeestuia §i retragerea atentiei de ia mediu. Detaliem In continuaretipurile de perturbare ale contactului de grani\a, pe care Ie vom comenta dintr-o perspectivaproprie, bazata pe de 0 parte pe experien\a noastra clinica, iar pe de alta parte pe cercetarile devan cu privire ia dezvoltarea transpersonala, situate la confluenja gandirii orientale ~ioccidentale:

o Pierderea granite/or eu·fui cu non·eul sau permeabifitatea totala a granitei sine/ui cumediul. Este 0 modlficare calitativa a contactului fiin\ei umane cu lumea, constand intr-unfenomen de fuziune, confluen\a, unificare a interiorului cu exteriorul, pe care 0 putem intalni indoua variante experienjiale diferite, situate la antipozii existenjei umane: experienja psihotica ­definind cel mai grav nivel al destructurarii persoanei, al pierderii de sine", al alienaril $iexperienja transpersonala, mistica, artistica sau meditativa, de nivel transcon$tient saurnetacon§tient - definind un nivel superior al dezvoltarii personale, numit dezvoltaretranspersonala, Daca In primul caz, in experien\a bolii psihotice, asistam la un fenomen deruptura de Sine, de indepartare de sine, de depersonalizare, de pierdere ~i uitare de sine prinmecanism regresiv afectiv, motiva\ional, cognitiv 9i spiritual, in experien\a transcedentala estevorba de 0 re-gasire de sine, de 0 unificare supracon~tienta cu realitatea totala, numlta de unii

divinitate, de allii con~tiinla universala, Diferenja esen\iala, calitativa, intre cele doua tipurl deexperien\e se refera la mecanismul con§tientizarii de sine, care este utilizat, activat ?iredirec\ionat terapeutic, reconstructiv in gestalt-terapie, Astfel, daca in cazul psihoticului putem

vorbi de 0 pierdere a con?tientizarii sinelui, care il conduce la pierdere a grani\elor §i fuziuneapatologica cu mediul, in experien\a transpersonala asistam la un fenomen de transcendere aniveiului con§tient normal, obi§nuit, prin dilatarea campului con§tiin\ei §i accesul direct,instantaneu, spontan $i complet la cunoa§terea realita\ii. Aceasta confera experien(eitranspersonale caracterul inedit ?i greu inteligibil pentru eel care nu au experimentat un astfel de

Page 74: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

72 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

nivel al simtirii ~i cunoa~terii. Soar putea considera ca experienta patologica psihotica ~i ceatranspersonala sunt fenomene situate "Tnoglinda", dar pe nivele de cunoa~tere complet opuse,

cu calitati complet diferite In planul evolutiei. De aici apare ~iriscul confuziilor extrem de graveIntre starile patologice ~i experientele de a~a-zisa iluminare, pseudotranspersonale, pe carediletanti sau veleitar! In domeniul practici!or spirituale, fara pregatire academica In domeniulmedical ~i psihologic, Ie pot induce ~i Intretine clientilor lor, in afara unei etici ~i deontologiidiagnostice ~i terapeutice. Nu mai putin grava este Insa diagnosticarea de catre neavizati, astarilor transpersonale drept stari patologice, fie ele ~i tranzitorii. Experienia transcon~tienta

asigura un continuum al cunoa~terii, prin desfiintarea intentionala, con~tienta, autocontrolata,(experimentata) a granitelor dintre "Tnauntru"~i "in afara". Astfe!, pentru misticul autentic 9i nupentru credinciosul bigot, robit ritualisticii oricarei biserici ar fi aceasta, comuniunea cu divinitatea

este 0 experienta cautata, descoperita, traita, simtita, revelatorie, dec! tine de domeniultranscunoa9terii, al practicii spirituale ~i indiferent cum soar exprima adeptii diferitelor 9coli 9ireligii, Tntr-un fel sau altul, Dumnezeu se descopera prin autoexperimentare, simultantransafectiva ~i transcognitiva. Misticii cre9tini, ca 9i cei orientali (budhi~ti, taoisti, sufisti),precum ~i practicantii de Yoga, Zen, arte ma~iale, ~amanii amerindieni (v. In acest sens,lucrarile antropologului initiat C. Castaneda) sau cei din Taigaua rusa 9i nu mai putin, psihologii~i terapeutii transpersonali~ti contemporani occidentali, experimenteaza prin indelungi ~iriguroase practici spirituale $i psihomentale, (tehnici de meditatie 9i autocontrol psihofiziologiesubtil 91 metode exploratorii speclfice, cu ~i fara suport psihedelic), asemenea modificaricalitative ale nivelului de con9tiinta, care pot conduce la mutatii In chiar dezvoltarea personalitatii$i a capacitatilor ei de cunoa$tere 9i de actiune. Trebuie facuta precizarea ca, daca In situatiapatologiei psihotice pierderea granitei dintre eu ~i non-eu este un fenomen ce emerge dinnecon9tientizarea de sine, suprimarea sau distorsionarea con9tiintei de sine, (ceea ce se poateexprima metaforic prin "ignoranta de sine"), In cazul experientelor transpersonale sau starilor "devarf" persoana T$idezvolta calitatea con$tientizarii, transcende nivelul con$tient (salt sau "rupturade nivel") 91 experimenteaza, Tn consecinta, 0 stare de supratrezire, de supraluciditate, detranscunoa~tere, transiubire ~i transactiune. Unele fenomene 9i capacita(i paranormale pot fipuse in legatura cu transco$tientizarea 9i cu atat mai mult experientele de varf - extatiee, orieum

soar numi ele - samadhi, satod, uniune mistica, beatitudine sau i1uminare.Astfel, de la insight­urile binecunoscute persoanei in dezvoltarea sa spontana sau In cadrul unui proces terapeutic(cum ar fi cel de tip gestaltist), pana la insight-ul transcon9tient, omul trebuie sa parcurga undrum autoterapeutic, adesea lung $i anevoios, prin care sa-$i dobandeasca un autoreglaj

creativ, holist, din ce Tn ce mai complex ~i mai subtil, energo-informational, care sa-I propulsezepe calea unei dezvoltari integrative, armonioase, biopsihospirituale. Integrarea sa sociala 9i Inmediul natural poate fi ecologica numai in masura In care el se "vindeca" prin con$tientizare $idezvoltare de sine, prin adaptare creativa 9i autotransformare, in acord cu habitatul sau naturalnepervertit.

• Proiectia este un alt tip de perturbare a contactului de granita, ce rezulta din atribuirea, In

afara eu-Iui - altcuiva, unui obiect sau unei situatii - a unor caracteristjci sau a "ceva" ce apartineeu-Iui. Rezulta din proiectie 0 confuzie a sinelui cu altul, ea fiind un fenomen necon~tientizat.Exista proiectii cu efect pozitiv, sanogen, ca cele care participa in procesele creatoare, artistice,dar exista $i projectii patologice, ce provin din faptul ca persoana nu este con9tienta de sine,neaeeeptand responsabilitatea eelor proieetate in altcineva sau altceva. Proiectia na$te eroare Inevaluarea non-eului (persoane, relatii, situatii, evenimente, exterioritate) 9i blocheaza adaptarea.Granita intre sine $i al\ii este univoc permeabila, permitand doar atribuirile eu-Iui catre non-eu,dar fiind Tnchisa,rigida la actiunea exteriorului asupra sinelui.

Pentru a avea 0 imagine mai completa asupra fenomenului de proiectie, atat de larg utilizat

in psihologie, in special in psihanaliza, dar $i In psihologia formei 9i in gestalt-terapie, vomprelua din "Vocabularul Psihanalizei" (J. Laplanche 9i J.B. Pontalis, trad. In Edit.

Page 75: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

'··11,"'··

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 73

Humanitas,1994, p.308) precizarile definitorii: a. Termen utilizat intr-un sens foarte general in

neurofiziologie ~i psihologie pentru a desemna operatia prin care un fapt neurologic saupsihologic este deplasat ~i localizat in exterior, fie trecand de la centru la periferie, fie de la

subiect la obiect. Acest sens comporta acceptii destul de diferite, b, In sens psihanalitic propriu­zis, este operatia prin care subiectul expulzeaza din sine ~i localizeaza In altul, persoana saulucru, calitati, sentimente, dorinte, chiar "obiecte" pe care nu Ie cunoa~te sau Ie refuza In sineInsu§i, Este yorba aici de 0 aparare de origine foarte arhaica, ce actioneaza mai ales Inparanoia, dar $i in moduri de gandire "normale", cum ar fi superstitia.

Mecanismul proiectiei este frecvent Insa ~i In nevroze ~i In cazul structurilor dizarmonice de

personalitate, Egocentricii, imaturii, senzitivii, evitan\ii, persoanele cu eu hipertrofiat $i tendin\einterpretative, rigizii utilizeaza frecvent proiec\ia, Din punctul nostru de vedere, proiectia este"simptomatica" pentru 0 slaba con~tientizare de sine mascata ~i deplasata Intr-o aparenta

cunoa~tere de altul. "Subiectul atribuie altuia tendin\e, dorin\e, etc, pe care elle ignora In sineInsu~i: rasistul, de exemplu, I§i proiecteaza asupra grupului dispre\uit propriile gre~eli sautendin\e nemarturisite" (idem, op, cit, p. 309). Mecanismul proiectiv fiind 0 tulburare a contactuluide granita, ce desemneaza ignorare ~ifuga de sine, cu "adapostire" In aiM (In altceva), poatedeveni 0 frana in calea maturizarii ~i dezvoltarii persoanei, un mecanism ego-alienant, patogen.Proiectia este intalnita In combinatie cu fuziunea (pierderea granitelor), sau cu tulburarea decontact definita prin separare rigida, impenetrabilitate, izolare, care apare In special in formaparanoida a schizofreniei (v, ideatia deliranta de atribuire a unor intentii sau actiuni agresive,persecutorii, de influenta etc), Psihoticul se percepe In mod nerealist ca fiind tinta unor ostilitati §iagresiuni ~i este impenetrabilla arice argumentatie logica saLi afectiva, fara a avea con~tiintatulburarilor sale perceptuale ~i ideative, ca nucleu al bolii. Con~tiinta sinelul este gray afectata iar

scindarea eului In pa~i aflate In opozitie, In discordanta, Intr-o globala lipsa de consonanta $iacceptare mutuala, exprima dramatic aspectul de "structura sparta", de "mozaic dezasamblat" alpersonalitatii psihotice, Termenul de depersonalizare reflecta sugestiv acest proces de tulburarede contact, atat la nivel intrapsihic (contactul cu sine Insu~i este compromis prin intermediul

pa~ilor alienate ale eu-Iui aflate in raporturi de opozitie, ambivalenta sau discordantafunclionala), cat §i la nivel interpersonal(v. deficitele de contact social, ambivalenta afectiva,imprevizibilitatea reactiilor ~i atitudinilor, etc,). Anallzand mecanismul proiectlv psihotic, putemobserva cum teama de sine insu~i transgreseaza patologic In teama de ceilalti, de lume, deviata iar impuls!unile auto §i heterodestructive se deplaseaza in a~azisele intentii ostile,destructive ale altora la adresa sa, Tot )nfernul" din incon§tientul bolnavului este atribuit sau seconfunda cu exteriorul, care e perceput ~i trait teriFianeanxiogen, Din experimentul natural careeste psihoza, intelegem de ce sunt atat de importante In psihoterapie unificarea pa~i1or eu-Iuiaflate in conflict, raporturiie de acceptare mutuala dintre acestea $i consonanta intrapsihica,(intre ceea ce tine de incon~tient ~i ceea ce tine de con~tient), Intelegem, mai ales, cat deimportanta este con§tientizarea de sine, ca principal mecanism autoreglator, prin careexperien\a autocunoa~terii $1 autoacceptarii reface ~i deblocheaza strategiile dezvoltarii,Intelegeri! ~i integrarii experientei suferintei pe 0 alta treapta, ca experienta largita decunoa~tere, deci ~i ca ~ansa de evolutie, Din nefericire, ~ansele psihoterapiei gestaltiste de alucra asupra psihoticului remis sunt destul de limitate Tnprivinta "refacerii intregului", care, odatadestructurat, se reasambleaza cu defect, dizarmonic §i rigid, ca un gestalt condamnat lastagnare, Granitele de contact raman fie excesiv de impermeabile, fie friabile, oscilante,imprevizibile ~i aceasta, evident, in conditiile in care tratamentul chimioterapeutic de Intretinere(standard $i depot) este aplicat corect, constant, atent supravegheat in evolutia bolnavului.Asocierea farmacoterapiei cu psihoterapia in stadiile postacute, remisional ~i rezidual, ramaneobligatorie in tratamentul schizofrenului, iar utilizarea terapiei gestalt, ca ~i a altor metodepsihoterapeutice, in cazul altor maladii psihotice endogene este contraindicata sau pur §i simplufara efect, chimioterapia, electroterapia (electro§ocul) ramanand terapiile de electie, Tulburarile

Page 76: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

74 ORlENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

nevrotice (cu 0 larga paleta diagnostica), crizele de identitate ale adolescentului, tulburarile deadaptare sociala, tulburarile emotionale pot beneficia de tehnicile gestaltiste de con~tientizare apolaritatilor dintre con~tient ~i incon~tient sau a celor de factura moral-valorica. Aceste persoanepot lua cuno~tinta de "raul" ~i "binele" din ei In~i~i. Unificarea ~i depa~irea polaritatilor prin actulterapeutic sunt de natura sa deschida sistemul functional blocat In ignoranta de sine ~i teama ~i

sa-I propulseze in activarea resurselor de autotransformare sau de reconfigurare a unui nougestalt existential.

Pentru specialistulln psihoiogie, proiectia poate deveni 0 cale de cunoa~tere a universuluiinterior al celui care proiecteaza, atat In diagnoza, cat ~i Tnterapie. Testele proiective ~i analiza

produselor activitatii creatoare se bazeaza pe evaluarea prin intermediul proiectiei iar tehnicileterapeutice experientiaie care utilizeaza analogia ~i metafora exploateaza acela~i mecanismproiectiv .

• Introiectia. Este 0 tulburare a granitei de contact ce consta In absorbirea, captarea,preluarea ~j asimilarea fara discriminare a ceea ce apartine non-eului; inforrnatii, valori,comportamente cu care persoana intra In contact In mediul sau de viata. Valorile introiectatesunt impuse sinelui ~i conduc la structurarea unui caracter rigid, avand la baza preluarea unorroluri ~i comportamente din exterior care devin "osatura nevazuta" a personalitatii cuiva. Astfel,

modele parentale, stereotipii sociale, nepersonalizate, integrate nediscriminativ eu-Iui, seconstituie ca un "schele!" rigid ce explica un grad crescut de inautenticitate In modul de a fi ~i a

actiona al unei persoane. Aceasta nu numai ca nu e con~tienta de ea Insa~i, de nevoile, detendintele, de scopurile ~i resursele proprii, dar opereaza pentru sine In baza regulilor, valorilor~i elementelor comportamentale introiectate, adesea complet straine, nepotrivite sau orientate

impotriva naturii sale reale, Similar altor tulburari de granita, acest mecanism de "Inghitire aIntregului", poate fi sanatos sau patologic, depinzand de gradul de con~tientizare, In cazul

deficientelor de structurare a personalitatii, precum ~i In unele cazuri de patologie psihica,introiectia poate explica rigiditatea caracteriala extrema, suspiciunea ~i dubita(ia obsesiva,antrenand conduite inadecvate, fie de supraresponsabilizare, fie de deresponsabilizare, datorateunei imagini de sine automistificate, Persoana se Indeparteaza de sine, Instrainandu-se,autofalsificandu-se. In termenii psihologiei orientale, am putea spune ca omul traie~te maicurand la periferia sinelui decat In centrul sinelui, nefiind con~tient de sinele pe care nu ~i-Icunoa~te, de~i traie~te iluzia ca ~tie cine este, ce vrea ~i Incotro tinde sa se manifeste, Inrealitate, prin introiectie, el se confunda cu mediul pe care I-a introiectat, ca ~i cum "Iumeaexterioara ar fi invadat, fara ca el sa ~tie, lumea sa interioara, substituindu-i-se acesteia",Neavand acces la esenta sa, la ceea ce este el de fapt, omul I$i confunda $i substituie eul cunon-eul, uitand de a mai fi ellnsu~i, alienandu-se, EI e bantuit de fantasme pe care Ie identificaIn mod eronat cu pa~i ale sinelui sau, ca ~i cum i-ar apa~ine. Opereaza cu "trebuie" ca ~i cum arfi rezultatul propriilor nevol, In raport cu care este ecranat, de altfel, EI evalueaza, impune,

retrage, sanctioneaza, neaga, In virtutea unor exigente ~i convingeri "de Imprumut" ca ~i cum arfi emanate de propriile lui alegeri, convingeri, optiuni. Materialul informational nedisciminat nueste, evident, metabolizat ~i nici nu devine principiu hranitor In devenirea sa, dar el IIdepoziteaza, capatand sentimentui ca Ii apa~ine, de$i nu II reprezinta. Din acest motiv acel

"ceva" nu actioneaza decat ca balast sau principiu toxic, Impiedicandu-I sa functioneze optim,pentru ca nimic din ceea ce nu este "metabolizat", asimilat, nu ne apartine cu adevarat, deci nune ajuta "sa cre$tem", $i totu$i, foarte multe persoane, care nu au patruns Inca pe terenul

patologiei, dar pot aluneca extrem de u$or Intr-acolo, traiesc Intr-un mod limitat, imitativ, rigid ~istereotip, lipsit de savoarea descoperirii de sine $i de directia naturala a autoactualizarii, cusentimentul ~i cu confuzia ca "fac ce trebuie, care ar fi totuna cu ce e bine", sau $i mai gray, "ca

daca x,y,z, fac a$a, Inseamna ca a$a trebuie, a$a se face"," Ei nu sunt deloc preocupati nici de"de ce fac a$a", nici de "cum fac" $i nici daca ceea ce au preluat Ii "se potrlve$te", daca "pot safaca a~a" sau "daca au nevoie cu adevarat de acellucru pentru binele lor ~i al celor din jur",

Page 77: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 75

Ace~ti oameni sunt bloca\i in dezvoltare, prin introiec\ie. Este putin probabil ca binele altora sa

excluda realmente binele fiecaruia, pentru ca cele doua forme de "bine" sunt interdependente ~i

ceea ce se intampla intr-o parte a intregului, se reflecta ~i in toate celelalte, holist, prin

intermediul interconexiunilor multiple, dupa cum tot ceea ce se intampla in intreg se reflecta ~i in

fiecare parte.

Introiectia este intalnita $i pe terenul normalului, dar cu consecin\e negative in eficienta

personala. A$a, de pilda, multi studenti pot parcurge studiile universitare, manati de presiunea

de a "ingurgita" cat mai fidel ~i cat mai multa informa\ie, in special cea din curs, fara a avea

acces cu adevarat la func\ionalitatea no\iunilor, dupa absolvire fiind in situa\ia de a nu putea sa

profeseze, sa aplice ~i sa adapteze contextual cuno~tin\ele memorate ~i de altfel, apreciate prin

sistemul de notare care, in cazul unor profesori pune accent mai ales pe volumul reprodus fidel

~i nu pe f1exibilitatea aplicarii no\iunilor, pe independenta rezolutiva ~i creativitatea fiecarui

student. Chiar $i la nivel educa\ional ~i instructiv, societatea incurajeaza in exces respectarea ~i

preluarea de informa\ii, scheme de gandire $i comportament conformiste, rutiniere, care sa nu

iasa din "norma" $i descurajeaza individualizarea invatamantului in func\ie de poten\ialitatile

fiecaruia. Desigur ca pare mai comod a$a, dar uniformizarea se realizeaza adesea in dauna

individului, prin introiec\ie, prin amputarea personalita\ii, ca ~i a resurselor ei de a se adapta la

schimbare, de a evolua. Am incercat sa subliniem care este diferen\a intre a introiecta

cuno$tinte ~i moduri de a fi ~i a Ie asimila. Daca asimilarea discriminativa te elibereaza $i te

inal\a in dezvoltarea personala, transformandu-te pas cu pas, apropiindu-te de scopuri, (care

odata implinite iti deschid calea formularii de noi scopuri), introiectia te fixeaza pe experiente ce

nu-ti apa~in, dar pe care Ie preiei cu fidelitate, neevaluandu-Ie, neajustandu-Ie, ci doar

acumulandu-Ie fara discernamant.. .. Ciudata "Iacomie" care pan a la urma te impiedica sa exi~ti!

Exista, fara indoiala, nu doar 0 lacomie alimentara, ci ~i una informa\ionala, la fel de periculoasa

prin efectele disfunction ale pentru intregul organism. Evident, lacomia informationala distruge

tendinta armonica a structurii, supraliciteaza efortul de configurare a personalitatii integrate

ecologic care, pana la urma, sfar~e~te prin a 0 goli de sens ~i de resurse. Instalarea starii de

boala, in aceste conditii, este iminenta.

Omul ineficient ~i nefericit este adesea a~a pentru ca a "in vat at lectia" ineficientei $i nefericirii

de la altii ~i el continua s-o intretina ~i s-o impuna sie~i ~i altora, cu febrilitate. EI ~i-a construit

granite false ~i rig ide intre sine ~i ceea ce el percepe falsificat drept "eul" sau, renuntand la sine

pentru a fi mereu altcineva $i altceva, agonisind mereu "bunuri" straine pe care Ie tezaurizeaza

din principiu. A uitat el oare de sine insu~i sau nu s-a simtit niciodata, cu adevarat elinsu~i?!

Introiectia devine 0 cale psihologica de a achizitiona cat mai multe "decoruri de mucava" in

interiorul propriei fiinte pe care, in consecinta, nu 0 mai poti con~tientiza, cat a vreme ea este

doar un depozit de recuzita.

Modalitati comportamentale sau existentiale complexe, neintegrate eu-Iui sunt preluate astfel

de la alti!. Ele corespund foarte bine starii de "parinte" a ego-ului sau "extero-psihicului" din

analiza tranzactionala a lui E.Berne. Ele pot fi detectate in repetarea unei anumite calitati vocale,

a unui tip de continut verbal sau postural ori prin similaritatea cu care ceilalti raspund acestui

complex comportamental uniform (J. Fagan ~iJ. Shephard, Gestalt therapy now, 1970, p.123).

in viaia curenta, introiectiile sunt "actorii" principali in autocicalirea fara sfar~it ~i creeaza ruptura

launtrica intre sinele ideal ~i eul real. Tot ele conduc la dezordini In relatiile interpersonale, cand

eul joaca unul dintre aceste roluri in relatie cu persoane importante sau cand Ie proiecteaza intr­

o alta persoana.

Introiectiile sunt principalli "transmi\atori" ~i "facilitatori" de comportamente dezadaptative ~i

nevrotice, de la 0 generatie la alta .

• Retroffectia. Este 0 tulburare a granitei de contact care conduce la izolare in sine. Ea

presupune un proces de re-oglindire, de revenire asupra sinelui prin sine, bazata pe 0 divizare in

cadrul sinelui, un mod de "a te hrani" cu tine insuti, "nedigerandu-te" ~i ramanand, evident,

Page 78: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

76 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

blocat ori regresand. Acest mecanism psihologic orienteaza asupra sie~i, mereu acela~i tip deinforma1ie ~i de resurse, substituind sinele mediului. Persoana se comporta ca :?icum ar face(sim1i)pentru sine, a:?acum ar face (slm1i)altcineva pentru altul sau ca ~i cum ar face (ar sim1i)pentru sine, ceea ce 0 alta persoana ar dori ca altul sa faca pentru ea. Mediul este astfel inlocuit

cu iluzia autosuficien\ei. "Trebuie insa avut in vedere, ca de~i cineva te poate ajuta sa mananci?i chiar sa respiri, hrana ~i aerul vin totu?i din mediu", comenteaza G. Yontef ~i J. Simkin (1989,

p.332).

Retroflec\ia poate fi motorie, senzoriala sau verbala. 0 forma de retroflec1ieeste introspec\ia,care poate fi patologica sau normala. Uneori, ea poate servi intereselor de adaptare ale

organismului, de exemplu, reprimarea impulsului de a-ti exprima supararea poate fi utila in aface fa\a unui mediu periculos. in asemenea momente, a-1i "mu~ca buza" (retroflec\ie motorie)poate fi mai uti! decat sa vorbe~ti "mu9cator", agresand, ofensand.

J. B. Enright (1970, p. 128-129) atrage aten1ia asupra faptului ca "un impuls sau 0 idee i?iare radacinile in tensiunea senzorio-motorie a organismului, declan?ata, in parte, de energiilelauntrice 9i orientata spre obiectele ?i evenimentele din mediu. Retroflec1ia descrie procesulgeneral de negare, infranare, re1inere sau echilibrare a tensiunii impulsive cu tensiuneasenzorio-motorie opusa, adi\ional. Acest concept include destul de mult din ceea ce reprezinta

reprimarea (refularea) ?i inhibi\ia ~i clarifica modul in care func\ioneaza psihicul divizat,antagonic. De vreme ce rezultatul tuturor acestor tensiuni anulate este zero (nici 0 mi:?care ­blocaj motric), nu exista nici 0 cre9tere particulara a activita1ii la grani1a de contact iarcon~tientizarea nu se poate dezvolta. Mai tarziu, poate, daca exista 0 activitate crescanda in

punctele de opozi\ie musculara, con9tientizarea se poate semnala sub forma de durere sau dedisconfort".

Procesul retroflec1iei poate fi tranzitor sau cronic. Strigatul de suferin\a incepe cu umezireaochilor 9i cu 0 mimica faciala caracteristica: "buza rigida de cadavru" ~i re1inerea lacrimilor.Toate exprima retroflec\ia. Este important de amintit ca, celebrul concept al lui W. Reich de"armura caracteriala" nu este altceva decat retroflec\ia cronica. Experien1anoastra terapeutica incazul bolnavilor cu "torticolis psihogen" sau cu eei eu "erampa scriitorului" (I. Mitrofan, 1995,p.137) eviden1iaza acela9i mecanism in structurarea personalita\ii acestor pacien1i, avut invedere ca un obiectiv de schimbare terapeutica. Organismul cheltuie?te multa energie pentrumen1inerea unui echilibru intre cele doua tensiuni - cea a impulsului ?i cea a rezisten\ei 9iambele sunt in mod tipic alienante pentru sine ?i pentru procesul de con?tientizare ?i autoreglaj.in terapie trebuie sa se \ina cont de ambele tendin\e :?ide posibilita1ilede satisfacere a lor, astfelincat intre ele sa nu se creeze blocaje mutuale, dar nici ca una dintre ele sa se satisfaca indauna celeilalte.

o alta forma de retroflec1ie este desensibilizarea sau desenzitivarea care exprima in plansenzorial un comportament analog retroflec1iei motorii. Cele mai cunoscute forme de blocare acon?tiin1ei prin desenzitivare sunt cecitatea psihica (orbire fara substrat organic), ,,1nce\o~areavederii", surditatea psihica, tocirea senzoriala la nivelul diferi\i!or analizatori (de exemplu, inisterie, pacien\ii pot avea un prag senzorial tactil :?ialgic fie foarte ridicat, fie foarte coborat, de lahiperestezie la stimuli anodini, pana la anestezie la stimulari algice dureroase; de asemenea, in

unele forme de psihoze schizofrenice se pot produce modificari senzitive patologice, care permitconduite automutilatorii, etc), Frigiditatea include 9i ea retroflec\ia prin desenzitivare, un blocaj lanivelul con~tiin1ei senzitive sexuale a trupului. Totu§i, fenomenele de desenzitivare sunt maipu1in accesibile observarii directe ~i studiului, comparativ cu cele motrice, ele fiind mult maidependente de verbalizare .

• Deflectia. Consta in evitarea contactului, atat prin deturnare con?tienta, inten1ionala (deexemplu, cand cineva este politicos in loc de a fi direct, de a comunica sincer), cat 9i prin refuzindirect. Persoana se simte astfel "neatinsa", ori de cate ori respinge ceea ce i se ofera sau sepercepe ca ineficienta cand ceea ce prime9te nu corespunde dorin1elorsau a?teptarilor sale ~i in

Page 79: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 77

acest caz, fie ca evita, fie ca deturneaza contactul. Atilnci cand este con;;tientizata, deflectia

poate fi ;;i utila, ca de pilda, cand satisface nevoile situatiei ("racorire", "pedepsire sau razbunarepe interlocutor"). Ointre formele de deflectie uzuale amintim: "a nu privi pe cineva in ochi"; avorbi ;;i a intelege foarte multe lucruri,dar toate in afara subiectului; a vorb! vag ;;i a vorbi mult.

in deflectie, contactul este rigid, fiind similar cu dezangajarea (R. Levant, 1984, p. 166).

4. Ciclul experientei Qestalt Si teoria schimbarii personale in,

terapia qestaltista

Abordarea gestaltista a personalitatii s-a constituit pe baza experien\ei clinice ;;i spnjJn<3demersul terapeutic in mod cu totul special, prin conceptele sale fenomenologice ;;i prinmodalitatea dinamica prin care explica func\ionalitatea ;;i disfunc\ionalitatea indivizilor,

condensata Tntr-un model teoretic numit "ciclul experientei gestalt". Acest model desfa;;oaraelementele experientei ca un proces continuu, prin care nevoile organismului impun grade ;;iforme diferite de contact cu mediul, prin intermediul caruia ele pot fi satisfacute. Realizareacontactelor §>isatisfacerea nevoilor completeaza un gestalt care permite persoanei sa aiba noiexperien\e. Libertatea de a experimenta Tnseamnaparcurgerea completa a unui nou ciclu, adicao restructurare a vechiului gestalt §>i0 reconfigurare evolutiva a persoanei. Oaca persoana sefixeaza pe unul din elementele ciclului, acesta nu se poate completa, 0 parte a energiei de care

dispune individul ramanand neconsumata, la limita experientei. Cum experimenteaza omulcontactul cu mediul pentru a se autoregla sanatos, pentru a-;;i crea continuu un bun gestalt?

Ciclul experientei gestaltiste include parcurgerea a 5 stadii care se genereaza continuu, unul pecelalalt, in cadrul unui model circular func\ional (Mel Rabin, apud R. Levant, 1984, p. 165):

1. Senzatie. Ciclul integrarii persoanei Tn mediu sau contactarii la mediu incepe cusenza\iile, prin care se experimenteaza trairea 9i semnifica\ia stimulilor care ac\ioneaza asupraorganismului, atat Tn plan intern, cat ;;i extern. Prin senzatii ;;i prin percep\ii, omulexperimenteaza ;;i discrimineaza direct "ce este" ;;i "ce nu este". Oar, dincolo de expel'ien\apersonala, spontana, autonoma a percep\iei de sine §>ia mediului, copiii Tnva\adin familiile lor §>i"ce pot" ;;i "ce trebuie" sa vada, sa auda, sa simla, ;;i "ce nu pot", "ce nu trebuie" sa perceapa.Aceasta ar fi un fel de inva\are a unui contact perceptual mediat, ceea ce creeaza 0 primaconfuzie ;;1 anxietate Tnmodul de contact, prefigurand granite impuse. De exemplu, copiii Tnvatade la parin\i ;;i de la alte persoane, ce pot atinge ;;i ce nu, ce au voie sa vada ;;i sa auda §>ice nu,invata de asemenea sa spuna sau sa se ab\ina da a comunica daca ceva are gust sau mirosrau. 0 prima divizare la nivelul experien\ei perceptuale se na;;te din aceasta situa\ie, copilulneavand con$tiin\a nici unei justificari de alt ordin decat a ceea ce el simte $i traie$te concret,direct. Uneori presiunea educa\ionala, cerin\ele de reglaj perceptual-comunica\ional sunt atat de

absurde ;;i de dihotomizante pentru experien\a de cunoa§>terea eopilului, ineat ele indue 0

incongruen\a profunda Tntrece simte copilul $i ce spune (sau nu spune), pe de 0 parte ;;i Tntrecesimte ;;i ce face, pe de alta parte. EI se men\ine Tnincongruen\a pentru a se putea sim\i acceptat§>iTnsiguranta. Tnsitua\ii extreme, copilul poate avea manifestari psihotice. EI poate ajunge sa"nu simla nimic" ca expresie a unor impuneri absurde, sau sa confunde ceea ce simte cu ceea

ce nu este voie sa sim\i, ori cu ceea ce este permis sau ar trebui sa simta. $i Tncazuri mai putingrave, un copi! nevrotic, labil emotional sau cu tuiburari de comportament, ca de pilda in cazulminciunii patologice (mitomanie) se pot Tnregistra asemenea disfunc(ii la nivel perceptual,

produse de habitusuri patologice de adaptare la social. Adultul pastreaza din copilarie intacte,uneori, toate falsele strategii de a sim\i, atat Tnceea ce II prive;;te, cat ;;i in raporturile lui decomunicare pervertita cu al\ii. Copiii introiecteaza toate impunerile comportamentale $i ulterioridealurile sau convingerile altora, necritic, ca 0 plastilina modelabila la "caldura §>iamenintarea

Page 80: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

78 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIE

pierderii acestora din cuibul parental", pentru ca mai tarziu sa devina adul\i cu 0 moralitatesupraTntarita, mai curand decat cu 0 moralitate compatibila organismic (G. Yontef, J. Simkin,

1989). in consecin\a, anumi\i adulti investesc 0 cantitate enorma de energie Tn mentinereagranitei Tntreobligalii ~i dorin\e ~i multe dintre impunerile introiectate Ii determina sa fie ceea ceei nu sunt, crescandu-Ie rezisten\a la schimbare ~i Impiedicandu-i sa se schimbe. Este unanimcunoscut faptul ca orice Tncercare a cuiva de a schimba modul de a fi al altcuiva este sortitae~ecului, este iluzorie. Nimeni nu poate schimba pe nimeni, dar fiecare se poate schimba pesine. Acesta este un principiu In terapia gestaltista pe care II regasim ~i Tn psihoterapiileorientale. Beisser (1970) sublinia la randul sau ca schimbarea In cineva nu trebuie sa se

realizeze prin "Incercarea corectiva a individului sau a altei persoane de a-I modifica", ci prinefortul personal de "a fi ceea ce e~ti, de a te piasa Tnmod curent Tnpropria pozi\ie", adica de a fitu Tnsu\i.Acest efort personal este Incurajat, stimulat ~i activat prin terapia gestaltista, conformprincipiului ca ori de cate ori terapeutul va rejecta rolul de agent al schimbarii, schimbareaspontana Tnpersoana va fi posibila.

2. Con§tientizare. Este 0 importanta forma de experienta In parcurgerea ciclului gestaltist.Impreuna cu dialogul, con~tientizarea este totodata ~i un principal instrument terapeutic. Eapoate fi definita. ca punere In contact a unei persoane cu sine sau cu altcineva, ori altceva,rezultand dintr-o focalizare a atentiei asupra a ceea ce este. Dupa Laura Perls, scopul terapieigestaltiste este crearea unui continuum al con~tientizarii, 0 formare perpetua, libera a gestaltului.Conform legii dezvoltarii organismului prin autoreglare dinamica, ceea ce este de cel mai mareinteres ~i preocupare se impune ~i reconfigureaza structura respectiva, fie ea persoana, grup

sau societate. Noul gestalt este experimentat mai intai in exterior (unde este confirmat, selectat,ajustat, schimbat prin perceptie ~i actiune), pentru ca apoi sa poata fi interiorizat, asimilat,integrat ori uitat, adica sa devina operalional ~i la nivel subcon~tient ~i incon;;tient. in felulacesta, se lasa liber planul con~tientizarii, pentru focalizare, reexperimentare ~i reconfigurarea

unui nou gestalt. Gestaltul include simultan 0 experien\a de aCliune, cunoa;;tere ~i traire - 0

achizitie reconstructiva a personalitatii iar con;;tientizarea este mecanismul prin care gestalturilese formeaza, elibereaza ~i inlocuiesc unele cu altele intr-o devenire continua. Teoretic, poten\ial,capacitatea de experimentare, cunoa~tere ~i restructurare de sine a persoanei este nelimitata,

dar practic, Tnefortul sau de a contacta ~i a se integra In lume, ea poate sa manifeste dificultati,blocaje, erori de funclionare. Acestea constituie chiar obiectul de actiune al terapiei centrate pecon~tientizare, ca instrument de deblocare ~i de fluidizare a succesiunii gestalturilor, In scop deInsanato~ire ~i de evolutie personala.

Con;;tientizarea deplina este procesul prin care se intra In contact cu cele mai importante

evenimente din campul individual (intrapsihic) sau din mediu (exteropsihic), cu ajutorul suportuluitotal senzorio-motor, emotional, cognitiv ~i energetic. Experimentand In cadrul terapiei prinfocalizarea atentiei asupra sie;;i sau exteriorului (In acest sens terapia gestaltista dispune de 0

varietate imensa de exerci\ii ~i tehnici de provoeare), elientul accede la insight, ca punc!culminant al con~tientizarii depline. Insight-ul este realizarea imediata, spontana, a unei unitatievidente Intre elementele disparate din campul fenomenologic experimental, care reveleaza un

sens nou, ceea ce creeaza conditii pentru restructurarea gestaltului, pentru cre~tere.Con~tientizarea deplina este energizata de nevoia dominanta a organismului ~i ea implica nunumai autocunoa~tere, ci ~i cunoa~tere directa a situatiei curente ~i a modului In care sesitueaza sinele In situa(ie, a;;a Incat orice negare a situatiei ;;i a cerintelor acesteia, ca ;;i apropriilor dorin\e ~i raspunsuri alese de persoana, este 0 perturbare a con~tientizarii. Multe dintre

aceste perturbari tin de experientele familiale timpurii care indue automistificarea (Laing, 1965).Daca 0 con§tientizare deplina poate sa clarifice ~i sa confere siguranta de sine, 0 perturbare

a acestui proces Tntre(ineconfuzie ~i anxietale in contactul cu sine ~i cu altii. Ea nu trebuieconfundata cu 0 simpla introspectie focalizata launtric, Prin con~tientizare deplina, gestalti~tii

Inleleg procesul prin care cineva cunoa~te modulln care el se autocontroleaza, In care alege ~i

Page 81: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

J.illlJllIllill

Capitolul II - GEST AL T -TERAPIA 79

decide modalitatile de actiune sau comportament in situatii1elui de viata, precum ~i cum sau cati~i asuma raspunderea pentru propriile sentimente ~i comportamente. Cu alte cuvinte, persoanainvata In terapie sa cunoasca (sa con§tientizeze) chiar modul in care ea con~tientizeaza: cheiaautoreglarii 9i schimbarii strategiilor de rezolvare a propriilor probleme, interioare sau externe.Con~tientizarea deplina ca instrument de lucru terapeutic deschide persoanei accesul la eainsa~i fntr-un mod responsabil, autoasumat. Deciziile, sentimentele, actiunile sunt libercunoscute 9i experimentate, ceea ce echivaleaza cu posibilitatea individului de a-~i deblocapropriile resurse rezolutive ~i de a se automodifica. in cadrul terapiei, clientul invata sa lucrezecu el insu~i ~i asupra lui insu~i, sa con~tientizeze cum se poate con~tientiza pentru ca apoi sa

actioneze responsabil in propria devenire. EI descopera astfel cum se poate trai sanatos,eficient, in armonie cu sine 9i cu lumea, adaptandu-se creativ la situa\iile de via\a, integrandu-Ieholistic. intr-un anume fel, terapia gestaltista iI inva\a 9i il provoaca pe om sa se autoeliberezede "balastul psihologic" pe care iI transporta de-a lungul vie\ii sale, dezvaluindu-i 9i instrumentelepsihologice prin care se poate reconstrui din propriile lui resurse (disponibilitati §i materialinformational).

Desigur ca 0 persoana, fie ea sanatoasa, fie bolnava poate fi con~tienta sau vigila in spa\iul

ei de via\a; aceasta nu inseamna insa ca ea este con§tienta §i de puterea ei de a se transforma9i de a coevolua cu acest spa\iu (mediu). Pentru aceasta este necesar ca persoana sa se auto­con9tientizeze total: senzorial-cognitiv, afectiv 9i motiva\ional.

o persoana care afirma ceva in legatura cu ea fara a simti in mod real acellucru, nu se aflain contact deplin nici cu ea, nici cu situa\ia. Cel care este con§tient deplin §tie ce face, cum face,ca are alternative 9i ca a ales sa fie sau sa faca ceea ce este(G. Yontef, J. Simkin, 1989).

Cum se provoaca ~i exploreaza procesul con~tientizarii depline de sine In terapia gestaltista? Focalizarea con§tientizarii se poate face in doua maniere:

• fie prin contactul cu sine ~i cu propria experien\a traita In prezent, "aici 9i acum" (inclusiv prinaducerea In prezent a experientelor trecute sau a celor viitoare, prin intermediul jocului de rol);

• fie prin contactul cu mediullnconjurator (persoane, relalii, situatii).Trebuie precizat ca actul con~tientizarii este intotdeauna "aici ~i acum" chiar daca ceea ce se

con§tientizeaza (con\inutul) poate privi trecutul sau anticiparea viitorului. lata doua exemple Tnacest sens:

a.« C (I§i framanta mainile, pozilie Incordata, privire nelini§tita): Imhh, nu§tiu ce sa-Ii spun ...

T: Ce-ti trece prin minte acum ?C: Ma gandesc ca va trebui sa-i spun sOlulLli meu, diseara, despre toata

tara§enia asta, totu~;i". Mereu mi-am imaginat cum 0 s-o fac, dar .. (vadittensionata)

T: Ce simli tu chiar acum ?C: Ca mi se taie respiratia ... Imi vine sa ma ridic §i sa ma mi§c, sa respir mai

in voie ...

T: (aprobator, privind semnificativ, Iini§tit) .... !

C: Nu sunt ridicola, nu ?... depinde de mine (se ridica, muta scaunul, seinvarte de cateva ori prin camera, respira adanc, trage de scaun).

T: Fa tot ce simti nevoia, a~a, mi§ca-te, respira §i mai adanc, trage mai tare descaun ...

(Din ce In ce mai Iibera In mi§cari §i In respiralie, dupa 0 eliberare motorie atensiunii, u§or amuzata, zambind doar intr-un call al gurii, se rea§eaza piciorpeste picior, mai lini§tita §i pregatita sa continue dialogul)C: Gata, mi-e mai bine a§a ! (privire implicativa)

T: Arali mult mai bine acum ! Oeci ...C: ... (oftat eliberator) Sunt foarte curioasa sa inteleg de ce Tmi este a§a de

Page 82: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

80 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERA.PIE

greu sa-i comunic decizia mea.

T: Ce simti cand e9ti fata-n fata cu el ?C: Ma simt mica 9i neascultata, neputincioasa, de parca nu ar avea nici 0importanta decizia mea, de parca n-a9 fi capabila sa iau 0 decizie ...».

Con$tientizarea deplina $i autorespingerea se exclud reciproc. Autorespingerea este 0

negare a ceea ce cineva este, prin urmare, creeaza 0 distorsiune in con$tientizare, in modulincare persoana se percepe. Vorbind despre sine Tntermenii care i-ar apa~ine altei persoane, ca$i cum I-ar substitui pe "eu sun!" cu "ce spune celalalt ca sun!", persoana intra in confuzie,

Tntrerupandu-§iciclul con§tientizarii de sine depline, deci autorespingandu-se. Necon§tientizareade sine muta conflictul real sau imaginat doar, din plan extern in plan intern $i perpetueaza un

model de autofalsificare soldat cu blocaj $i suferin\a. Individul ajunge sa creada ca este ceea cenu este de fapt $i sa ac\ioneze in consecinja. Terapia gestaltista considera ca oamenii suntprimii agen\i in determinarea propriului comportament, ca ei sunt direct raspunzatori de ceea cefac din via\a lor, Cand uita de responsabilitatea vie\ii lor, confundand-o cu "blamul social" sau cu"trebuie", atunci ei se automanipuleaza, se autoconstrang. Cu cat sunt mai ignoranji in privin\a aceea ce sunt, cu atat sunt mai dependenli de aljii, mai deresponsabilizaji. Autocunoa§tereaInseamna $i un grad mai mare de autoresponsabilitate, deci $i de libertate. Cu cat sunt mai

spontani, cu atat oamenii sunt mai integrali. Ei sunt responsabili pentru ceea ce ei aleg sa faca$i nu pentru ceea ce Ii se impune. Ori de cate ori cineva preia responsabilitatatea pentru ceea ce

el nu a ales sau nu a depins de el, se autodeceplioneaza, traie$te sentimente penibile de jena $iinsuficienla. Responsabilitatea se refera §i la opjiunile morale §i valorice, iar alegerile careaC\ioneaza Impotriva sinelui sunt la fel de imorale ca $i cele care produc rau altora.

b. Secvenla de dialog,dupa Hatcher (apud R. Levant, 1984): explorarea con§tientizariicontactului cu mediul:

« C: Am visat ca eram In ma9ina :;;i conduceam foarte repede, mult prearepede, pe 0 90sea gerpuitoare ...

T: Fi strada! Vorbe!jlte-ti lie acum, ca!jli cum ai fii strada ... vezi ce simti dacaai fii strada ...

C: ... "Sunt strada. Daca e!jlti prevazator!jli e!jlti atent la mine, te voi susjine insiguranja. Daca mergi prea repede, 0 sa ma pierzi !jli 0 sa te rane!jlti." Goc derol)

T: Acum fii ma!jlina !

C: ... "Sunt ma!jlina. Sunt incantat de viteza, ma mi!jlc foarte repede, dar imieste frica. Nu sunt sub control :;;i Jack (!jloferul) ma duce tot mai departe ... "

T: Acum fii !jloferul !

C: Jncerc sa ajung undeva 9i strada devine din ce in ce mai dificila pentrumine. Nu-mi place deloc asta !jli trebuie sa merg mai departe ..."».

3. Acfiune. A treia secvenla importanta in experienja ciclului gestaltului este acliunea.Ac\ionand, persoana i$i mobilizeaza sistemul osteo-muscular sau I§i blocheaza impulsul de a

acliona resimlind tensiune musculara §i durere. Ea poate experimenta atat puterea de a aclionaeficient, cat §i ac\iunea ineficienta, aceasta din urma favorizand inhibi\ia, "paralizia voin\ei".Disfunc\iile la acest nivel pot greva semnificativ dezvoltarea personala. Unele persoane cudeficite de actionare (absenta initiativei, sustinerea actiunii, finaiizarea actiunii, adecvareaactiunii) i§i dezvolta compensator alte abilitaji, ca de pilda fantazarea, teoretizarea, capacitatileobservation ale, dar sufera de 0 incapacitate de a pune in acliune sau de a-§i finaliza ideile,proiectele etc.

Terapia gestaltista are In vedere in mod special stimularea $i amplificarea actiunii, utilizandIn acest sens multiple tehnici corporale (respiratorii, posturale, metafora corporala, dans §imi$care terapeutica, joc de rol, etc).

in ciclul experientei intregirii gestaltului, actiunea exprima modulin care individuli$i exercita

~--

Page 83: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

:TIml!!'l!!llil

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 81

voin\a de "a face" sau de "a nu face", de a decide Iiber direc\ia sa de manifestare, pe bazadiscriminarii, clarificarii intre "ceea ce vrea" ~i "ceea ce nu vrea" in fiecare moment al existenteisale.

4. Contact. Un stadiu crucial al ciclului este experienta contactului cu exteriorul (persoane,obiecte, situatii, mediu). 0 granita de contact optima, care sa men\ina un raport de echilibrudinamic Intre sine ~i mediu, necesita 0 anumita flexibilitate adaptativa, bazata pe armonizarea

Intre "deschidere" ~i 'rezisten\a", Intre permeabilitate ~i evitare, avand In vedere ca individul ~imediul constituie Impreuna ,,0 polaritate". Rezistenta, ca mod de manifestare a fermitatii,stabilitat!i ~i consistentei eu-Iui, este 0 parte a acestei polaritati. Privita ca polaritate, rezisten\anu este neaparat "rea", a~a cum tind sa 0 considere mul\i terapeu\i, In sensul ca clientul nu estedispus sa urmeze directivele sau sugestiile terapeutului. Ei Injeleg rezistenta, prin aceastaviziune dihotomica, ca pe un impuls de a rezista impulsului restructurant venit din afara, de a i seopune lui. Tn gestalt-terapie, rezisten\a este privita mai curand ca 0 manifestare sanatoasaexprimand acele fo~e vitale sau trasaturi care se impun, care se dovedesc solide, "scheletul derezisten\a al personalita\ii". Din acest motiv, gestalti~tii lucreaza In terapie atat cu procesul decon~tientizare, cat ~i cu rezisten\a fata de acest proces, ambele fiind reconstructive ~i stimulative

pentru cre$terea personala. Ei nu Imparla$esc punctul de vedere peiorativ asupra rezisten\ei Incontactul terapeutic, ci dimpotriva, considera rezistenja benefica pentru resuscitarea resurselornaturale, dinamice ale organismului Tn a se regia. De aceea, cele 5 tipuri de rezistenja lacontact: confluen\a, proiec\ia, introiec\ia, retroflectia, deflec\ia ~i negarea (izolarea) sun!developate ~i abordate terapeutic printr-o diversitate de tehnici de con$tientizare, bazate Inspecial pe jocul de rol, centrat pe integrarea polaritati1or eu-Iui. Efectul terapeutic consta InInva\area de catre client a modului In care rezisten\ele perturbatoare pot fi diluate, integrate Indinamica procesului de autoschimbare iar rezisten\ele sanatoase pot fi con$tientizate $iautolntarite, "Mul\i terapeu\i gestalti~ti evita chiar termenul rezisten\a, datorita conota\ieipeiorative dihotomizante, care confera procesului terapeutic mai curand caracterul de "Iupta",decat cel de autoconflict" (G. Yontef, J. Simkin, 1989, p. 337).

5. Retragere. Stadiul final al ciclului experien\ial de completare a gestaltului este revenirea,retragerea sau replierea, 0 data Incheiat un ciclu, persoana patrunde In structura de fond afiin\ei sale, Imbogatindu-~i via\a ~i extinzandu-~i experien\a prin noul ciclu parcurs. Ea opereazaastfel 0 noua restructurare Tnsine, In modul ei de a fi, f!ind pregatita pentru parcurgerea unui nouciclu care s-o completeze. Retragerea finalizeaza ~i pregate~te un nou salt In dezvoltare, Incre~terea de sine, Aceasta presupune 0 suspendare, 0 Incheiere acceptata a vechilor problemede rela\ie, cu sine $1cu al\ii, 0 "lini$tire a apelor parcurse" sau - parafrazandu-I pe Perls - "a nulasa afaceri nelncheiate". Persoanele care nu reu~esc sa se deta~eze de vechile probleme aleunui ciclu experien\ial, rezolvandu-Ie prin acceptare, in\elegere superioara a sensului,reconvertire a lor In experien\e de cunoa~tere ~i ac\iune Tmboga\itoare, adica printr-o nouareconfigurare a raportului "figura-fond", raman ele Insele in "suspensie". Aceste persoane seaga\a cu inver$unare de rela\iile "neterminate", se inver$uneaza In a-$i pastra vechile tranzac\ii,semnifica\ii $i resentimente, raman fixate sau ata~ate de un vechi pattern experien\ial. In acestfel, ele se autosaboteaza In procesul de cre$tere, care se declan$eaza doar In conditiilefinalizarii gestaltului, asimilarii lui organismice, ceea ce permite deta~area, restucturarea ~iTncepereaunui nou ciclu evolutiv,

Schimbarea gestaltului trebuie pusa In legatura cu conceptul de "polaritate", concept central

in teoria gestaltista a personalita\ii. Personalitatea este conceputa ca un camp diferen\iat Tnpolarita\i, adica In "pa~i" care pot fi opuse, complementare sau care se explica mutual. Prototipulacestei diferentieri sunt cel doi poli ai unui camp electric: polul pozitiv (+) $i polul negativ (-).Polarizarea postuleaza ca pa~ile opuse apa~in ~i constituie Impreuna Intregul, asemeneaprincipii lor Yin ~i Yang din filosofia taoista,

Page 84: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

82 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Reproducem in figura de mai jos schema ciclului experienlei gestaltului, adaptata de M.Rabin, 1980 (apud R. Levant, 1984, p.165).

(a ramane ata~at)

RETRAGERE

(rezistenie)CONTACT

SENZATIE

(a nu simti, insensibilitate)

CON$TI ENTIZARE

(confuzie, anxietate)

ACTIUNE

(tensiune musculara, durere)

Figura 1. Ciclul Experientei Gestalt (dupa Rabin,1980)

Pentru ca persoana sa se poata dezvolta, este necesar ca pa1ile polarizate sa se poata

integra intr-un intreg armonios prin autoreglare organismica. Altfel, se creeaza dihotomii ~iantagonisme, care deregleaza funclionarea ~i evolulia persoanei, cum ar fi dihotomiile intre:minte ~i corp, intern ~i extern, infantil ~i matur, biologic ~i cultural, con~tient ~i incon~tient,acceptat ~i respins.

Omul sanatos este integrat Intr-o unitate diferenliata polar in mod natural, In care dihotomiiledintre eul ideal ~i eul real, cerinlele sociale ~i nevoile personale, raiionalitate ~i afectivitate suntrezolvate prin acceptare ~i restructurare dinamica, prin configurarea unui bun gestalt.

in modul in care se constituie un gestalt intervine "raportul figura - fond", adica modul in carese impune ceea ce este dominant pentru persoana, In contextul ei mai larg (intern $i extern). 0buna forma, adica ceea ce este formulat cu claritate ~i inteles se va impune In campul existentialde baza, ca fundalul sau temelia din care se c1ade~te personalitatea. in starea de sanatate,figura se schimba pe un alt inteles ori de cate ori este nevoie, adlca atunci cand 0 nevoie este

satisfacuta sau este suprapresata de 0 alta mai urgenta. Astfel, se intrelin raporturi armoni~eIntre figura $i fond,ele raman unificate iar structura personalitatii este coeziva, echilibrata. Instarea de boala psihica ~i somatica, figura ~i fondul sunt dihotomizate, In sensul ca figura

ramane fara context (de exemplu, nevoile rupte de realitatea posibilitalilor) sau contextul aparefara figura (posibilitatile exista dar nu sunt orientate catre un scop sau un interes dominant caresa satisfaca nevoile de cre~tere), astfel incat relaliile dintre figura ~i fond sunt compromise, suntIntrerupte (Perls $i colab., 1951). In terapia gestaltista, dialogul $i con~tientizarea reu~esc saactualizeze nevoia dominanta a campului ca intreg, conectata eficient la acesta (adica la fundal,cu toate caracteristicile sale definitorii, atat interne: foame, oboseala, interes, experiente trecute,etc.; cat ~i externe: structura fizica a campului, context socio-cultural ~i politic etc).

o buna sanatate exprima 0 interacliune creativa, atat cu sine, cat $i cu lumea, bazata peintegrarea polaritalilor. ,,0 persoana care v8de~te interacliune creativa i~i asuma

responsabilitatea pentru balanta ecologica dintre sine ~i mediu", precizeaza gestaltterapeutii iar,,0 psihoterapie care ajuta doar la ajustarea sau adaptarea pacienlilor, creeaza conformitate,uniformitate ~i stereotipie sociala. Tot a~a, 0 psihoteraple care Ii stimuleaza pe oameni doar sa

se impuna pe ei in~i~i in lume, fara a lua In considerare pe altii, angajeaza narcisismul patologic~i realizarea unui sine izolat de lume, prin negarea lumii" (G. Yontef, J. Simkin, op. clL, p. 337).Adaptarea nu poate fi decat creativa pentru a fi ~i evolutiva, altfel este blocanta ~i patogena.

Aceasta presupune ca persoana sa nu fie divizata, ci unificata prin actul terapeutic, sa nu iimanipuleze pe allii, dar nici sa nu fie manipulata. Clientul se autoregleaza organismic, spontan,

descoperind in terapie ca este capabil sa-~i asume responsabilitatea pentru ceea ce allii aufacut sau fac pentru el, ca ~i pentru ceea ce el face sau a facut pentru altii ~i pentru sine. EI

Page 85: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

-Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 83

invata sa con;;tientizeze ca suportul de baza in reglarea sa este chiar elinsu;;i, invatEmd sa-;;iofere autosuport. Astfel, el nu va mai a9tepta suport extern, cum se intampla in alte terapii careIi inlocuiesc propriul suport, facandu-I dependent 9i hranindu-i sinele cu iluzii 9i sperantenerealiste. Terapeutul gestaltist II ghideaza in traversarea impasului, fara sa-i faca munca, II

initiaza cum sa-9i ofere autosprijin, fara a-I induce solulii sau sfaturi, directive sau interdiclii, farasa-l ,,saiveze", manipuleze sau infantilizeze, ci doar eliberandu-i resursele ;;i orientEmdu-ienergiile prin care adultul se autotransforma liber.

5. Procesul psihoterapeutic gestaltist (obiective, principii dedesfasurare, modalitati metodoloQice)

5.1. Obiectivul gestalt-terapiei.

Scopul declarat al gestaltterapeutilor este provocarea 9i extinderea con9tientizarii, ca modalitatede cre9tere 9i autonomie personala.

Con9tientizarea prive9te atat 0 arie particulara a experienlei pe care persoana 0 traie;;te, atrait-o sau ar putea 5-0 traiasca intr-o anumita imprejurare, cat 9i habitusurile automatizate. Cualte cuvinte, con;;tientizarea se refera atat la conlinuturi (sentimente, reprezentari, convingeri,evaluari $i informalii), cat 9i la procese psihice (mecanisme prin care persoana ajunge sa simta,sa gandeasca 9i sa aC\ioneze intr-un anumit mod). Scopul este urmatorui: clientul sacon$tientizeze CEEA CE ESTE EL, pe den parte 9i CUM FACE ca sa se intample ceea ceeste, pe de alta parte,

Terapia este simultan un proces de autoexplorare, autoinlelegere ;;i autoschimbare, prinintermediul con$tientizarii atat a continuturilor intrapsihice, cat $i a modalitalilor psihologice princare aceste "continuturi" pot fi rea;;ezate, resemnificate, schimbate cu deplina responsabilitate.

Pe ce se concentreaza munca de con$tientizare cu clientul ? Principalele directii sun!:• cunoa9terea mediului;

• raspunderea alegerilor;

• autocunoa$terea 9i autoacceptarea;

• abilitatea pentru contact.

5.2. Indicatii terapeutice

Terapia gestaltista este indicata in special persoanelor cu tulburari anxioase, depresive, fobice,somatoforme, in general celor din sfera psihogeniilor, precum 9i adolescentiior cu tulburari deadaptare, emolionale 9i de identitate, Beneficiaza, de asemenea, persoanele interesate de

optimizarea comportamentului, deschise in a lucra asupra autocon9tientizarii ;;i dornice sa invelein mod natural cum sa produca schimbari in viata lor. Sunt foarte importante motivatia 9i tipul dea;;teptari cu privire la terapie. Multi clienti, de;;i se cons/dera sincer interesali in schimbareacomportamentului lor, sunt mai curand dornici sa scape de un anumit disconfort, acuzand stare

de rau generalizat, indispozilie, insatisfaclie in relalii ;;i in viala, Ei a;;teapta mai mult caameliorarea sa vina din efortul terapeutului $i nu din eforturile lor personale. Cei care suntinteresati sa scape doar de simptome, fara a se folosi de munca de autocon9tientizare, nu vor

participa autentic In terapia gestaltista, ei fiind mai indica!i pentru terapiile comportamentale,biofeedback 9i chimioterapie.

Persoanele care sufera de sentimente de autorespingere sau care se tern sa nu fie respin9i,

cu complexe de inferioritate, cei care se autoingeala, cu acute sentimente de frustratie, cudificulta!i de exprimare a sentimentelor ;;i opiniilor, cu conduite evitante, ezitante, dubitative,

Page 86: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

84 ORIENT AREA EXPERlENTIAL'\ IN PSIHOTERAPIE

inhibati, blocati, anxio~i, Intr-un cuvant - toti cei care traiesc nefericirea ~i nu ~tiu cum sadepa~easca aceasta stare - sunt cei mai indicati pentru aceasta forma de terapie. Ei sunt direct

interesali de modulln care pot autocon~tientiza cum sa se autoregleze. De asemenea, cei careau Inclinatie $i preocupare In a se cunoa$te pe sine Intr-o maniera intelectuala, dar care nu s-aumaturizat emotional, care nu au crescut spiritual, pot fi beneficiari ai terapiei gestaltiste. Aceastase justifica prin faptul ca terapeutii gestalti~ti sunt direct interesati de modul In care se potautosprUini clienlii In rezolvarea problemelor lor, facilitandu-Ie cre~terea autoreglarii ~iautosuportului. Pe ei nu Ii preocupa atat solutiile cat gasirea acestora de catre clientii In~i~i ~ideblocarea mecanismelor prin care ace$tia sa-$i poata descoperi solutii proprii In general. deci~i In aile contexte. Pe masura ce Inainteaza In terapie, interesul pentru restructurarea

personalitatii clientului cre~te, atat la terapeut, cat $i la client. 0 terapie finalizata cu succesasigura independenla clientului in a lucra el insu~i cu temele sale caracteriale ~i de relalie, cuproblemele propriei reglari ~i dezvoltari, utilizandu-~i optim semnificatiile propriilor con~tientizari.

5.3. Principiile practicarii terapiei gestaltiste

a. Psihoterapia gestaltista se desfa$oara ca un proces de explorare "impreuna", in contextul

Intalnirii sau contactului autentic intre persoane reale. Tn cadrul acestei "Jntalniri", terapeutulghideaza activ munca de con~tientizare a clientului, evitand sa mentina distanta, sa interpretezesau sa modifice direct conduita. Cre~terea apare ca rezultat al contactului real ~i al experienlei

directe a celor doi participanli imp1icati.Prezenta terapeutului este vie, participativa, rezonanta,sensibila, onesta ~i directa. Din modulln care pacientii sunt angajali in relalie cu terapeutul, eipot Invata cum procesullor de con~tientizare este limitat nu atat de problemele lor, cat de acestmod de a se relaliona in general. Ei con$tientizeaza cum sunt percepuli de allii, ce simteterapeutul in raport cu ei in anumite situalii, cum Ii percepe la randul sau ca persoana. Ei potvedea, auzi ~i spune ce experimenteaza, focalizarea realizandu-se printr-o larga paleta demodalitali de contact, de la empatie la exercitiile structurate pe fenomenologia relaliei dintreterapeut ~i client.

b. In terapia gestaltista nu se utilizeaza formula <ar trebui sau trebuie>,ci formula <ce preferisau ce dore~ti>. Accentul in munca de con~tientizare se pune pe autonomia ~i autodeterminareaclientului, lasandu-i in propria grija atat responsabilitatea, cat $i sanctionarea comportamentuluisau. Etica lui "nu trebuie" tine de respectarea preferintelor ~i solutiilor clientului, fara a insemnaIn nici un fel Incurajarea tendintelor anarhice, antisociale sau asociale. Respectul pentrupersoana totala da posibilitatea terapeutului de a-I ajuta pe client sa se clarifice In privinladiferentelor Intre "nu pot" ~i "nu vreau", ca $i asupra barierelor interne care II Impiedica sacon$tientizeze, cum ar fi Invalarea anterioara, rU$inea, anxietatea $i teama sau sensibilitatea laranire narcisica.

c. Facilitarea explorarii cailor care cresc posibilitatea clientului de a-~i continua dezvoltareape cont propriu, ~i In afara ~edintei terapeutice. Terapeutii gestaltisti folosesc in acest sens 0

comparatie sugestiva: "sa la;;i clientul neterminat asemenea unei fripturi pe care 0 la$i sa secoaca in cuptorul cald $i dupa ce ai slins focul".

Clientul ramane astfel deschis, cu 0 sarcina care urmeaza sa se continue ~i In afaracabinetului terapeutic ;;i acest stil de a lucra explica de ce terapia gestaltista poate fi atat defrecvent $i intensiv practicata (de mai multe ori pe saptamana), Cu privire la acest principiu alfacilitarii $i stimularii cre$terii continue, Yontef $i Simkin precizeaza: "noi cooperam cu cre$tereacare se produce fara noi; noi initiem atunci cand este nevoie; oferim facilitatile necesareclientului in a-$i Intari autoperfectionarea. Noi mai mult facilitam cre$terea, decat completam unproces de cura" (1989, p. 330), Dupa Perls, facilitarea cre$terii sau a propriei dezvoltari este

principalul $i ultimul scop al acestei terapii iar calea este "achizitionarea acelui nivel de integrare"a persoanei care sa permita cre$terea.

Page 87: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 85

d Principiul integrarii personale sau repersonalizarea. Reu~ita unei terapii gestaltiste esteindicata de cat de mult a reu~it clientul sa achizitioneze integrare, adica sa devina un Tntreg,sase unifice Tn interior. Integrarea necesita identificare cu toate functiile vitale, ~i nu doar cuanumite idei, emotii sau actiuni. Respingerea anumitor idei, sentimente ~i actiuni proprii conducela Tnstrainare de sine, la alienare. De aceea, sarcina terapiei este de a determina persoana sadevina con~tienta de pa~i1ealienate anterior, de ceea ce ignora, respinge, se teme sau neagadin sine Tnsu~i.

Pentru a putea deveni discriminativa ~i responsabila, persoana trebuie mai Tntai sa-~icon~tientizeze acele pa~i autorespinse, sa Ie guste, sa Ie reconsidere, sa Ie asimileze daca sunt

ego-sinton ice sau sa Ie autoelimine daca sunt ego-alienante. Numai acceptand ceea ce estepoate sa restructureze, sa resemnifice, sa Tnvetesa discrimineze ~i sa se autosume, ceea ce

permite reunificarea interiorului, repersonalizarea. In reconsiderarea ~i integrarea acelor pa~i pecare clientii ~i Ie resping, Simkin utilizeaza ° alta analogie sugestiva: "modelul prajiturii" ("de~iuleiul, faina, praful de copt sunt rele la gust daca Ie-am consuma separat, luate Tmpreuna elesunt indispensabile pentru coacerea prajiturii ~i succesul ei").

e. Principul autodezvaluirii ~i autoresponsabilitatii participantilor Tnrelatia terapeutica. Ca ~iin alte terapii umanist-experientiale ~i Tnterapia gestaltista relatia terapeutica este de la adult laadult, se desfa~oara pe orizontala, fiind centrata pe prezentul situatiei ~i accentuand asupraexperientei directe a celor doi participanti. Spre deosebire de alte terapii Tnsa, Tn acest cazterapeutii, ca ~i clientii, T~idezvaluie prezenta lor TnTntregime, prin comunicarea perceptiilor lorasupra pacienti10r~i experientelor care se consuma, precum ~i a observatiilor asupra a ceea ceclientul nu con~tientizeaza. Terapeutul este nu numai conectat empatic la client, dar T~idezvaluie participarea ca persoana con~tienta Tn experienta comuna. Acest stil de a lucrapermite clientului sa actioneze ca un egal, care are acces deplin la datele propriei experiente,a~a cum traie~te el dinlauntrul fiintei sale ceea ce terapeutui observa ~i ii comunica din afara. Infelul acesta, ambii sunt implicati in munca de con~tientizare in mod activ, participand direct, darfiecare este responsabil doar pentru sine. Spre deosebire de alti terapeuti, care se consideraresponsabili pentru clienti. minimalizandu-Ie sentimentele, optiunile sau resursele ~i intarindu-Ieastfel nevoia manipularii, terapeutii gestalti~ti implica prin chiar stilul de relalionareresponsabilitatea clientului in a se autosprijini ~i autoregia. Sarcina lor este aceea de a-I Tnvatape clienti cum sa se autosprijine, de a-i incuraja ~i intari responsabilitatea pentru proprille alegeri~i solutii, de a ~i Ie asuma ~i valida. Un alt aspect important al relatiei terapeutice este ca ambiisunt responsabili de modul in care l~i mentin cu grija, onest ~i eficient alianta pentru facilitareacre~terii.

Responsabilitatiie stricte ale terapeutului in procesul terapeutic se refera la:

• cantitatea ~i calitatea "prezentei" lui in relalie;

• cunoa~terea de sine ~i a clientului;

• menlinerea unei pozitii nedefensive:

• mentinerea proceselor de contact ~i con~tientizare intr-o maniera adaptata clientului;

• consecintele propriului comportament Tnstabilirea ~i mentinerea climatului terapeutic.f Principiul experientei directe sau con~tientizarea lui <ce ~i cum> ~i allui <aici ~i acum>. In

gestalt-terapie, experienta directa este un instrument metodologic. Ea este extinsa ~iaprofundata, avand ca pretext sau ca tehnici provocative 0 serie de sarcini experimentale sauexercitii. Prin efectuarea acestora, clientul devine con~tient de CE ~i CUM face, adica de cum

face fata, cum face alegerile, cum se autosprijina sau cum rezista, se opune, etc. Prin stimulareainterogativa a terapeutului "Ce simti 7 Ce faci acum / Cum simti sau cum faci asta 7", clientulT§ilarge~te treptat experienta, fara ca terapeutul sa-~i propuna sa-I conduca neaparat undeva

anume, sa-i schimbe sentimentele sau sa-I reconditioneze, ori macar sa-i provoace un catharsismai intens.

Focalizarea acestui proces de autodescoperire se face AICI ~i ACUM, intrucat procesul

Page 88: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

86 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

con~tientizarii se Intampla In prezent, In "acum", chiar daca obiectul con~tientizarii pot fi ~ievenimente anterioare (reamintirea, retrairea lor se intampla tot acum). Contactul persoanei culumea, ca ~i cu amintirile sau anticiparile ~i expecta\iile, se Intampla acum iar necunoa~terea aceea ce simt ~i sunt In prezent Ii Impiedica pe oameni sa-~i integreze eficient dimensiuneatrecutului, ca $i pe cea a viitorului, In personalitatea lor. Necon~tientizandu-~i prezentul, unelepersoane ajung sa-I experimenteze ca ~i cum soar afla In trecut sau In viltor. $i Intr-un caz ~i Inaltul, ei sufera de distorsiuni ale contactului cu lumea, fie traind mai mult In trecut decat In

prezent, fie traind In prezent ca ~i cum n-ar fi avut trecut, fie traind In viitor ca ~i cum ar fi Inprezent. Acestea sunt perturbari ale con~tientizarii sinelui ~i contactului cu ceilalti din perspectivatimpului ~i pot fi reglate In terapie doar prin centrarea Intregii experiente In prezent, ca tranzitieperpetua Intre trecut ~i viitor. $i chiar daca experientele trecute sau posibile sunt readuse sauimaginate, dupa caz, pe scena prezentului, pentru a putea fi clarificate ~i integrate, terapeutiigestalti~ti prefera sa orienteze con$tientizarea asupra experientei prezente, aici $i acum, Incontactul terapeutic ~i In contextul orei de terapie, pentru a spori concretetea ~i actualitateatrairii, ini\iind astfel clientulln a se alimenta chiar de la sursa Intelegerii sale perpetue $i totodata,a schimbarii sale perpetue. Se considera ca a vorbi despre 0 persoana, de pilda care nu este

prezenta, este mai pujin restructurant $i terapeutic pentru client decat a-I vorbi direct aceleipersoane, ca ~i cum soar afla In fata lui. Aceasta maniera directa de dialog cu persoane carede~i nu sunt prezente fizic, sunt prezente "psihologic" In experienta clientului, implica tehniciderivate din jocul de rol. Ea este In masura sa mobilizeze mai mult experien(a directa,observarea ~i autocon~tientizarea. In acela~i timp, clientul este protejat emotional de impactulprezentei fizice a persoanei cu care are 0 relatie dificila sau patogena ~i c§~tiga distantapsihologica necesara pentru a reexperimenta relatia respectiva, a 0 reevalua ~i integra pe un altnivel de semnificatie, care sa-i permita sa evolueze, sa creasca.

In terapia gestaltista, modalita\ile metodologice <ce $i cum>, <aici $i acum>, <eu $i celalalt>$i <ca ~i cum> sunt facilitatoare In special cand demersul terapeutic este tintit pe psihodinamicacaracterologica ~i a dezvoltarii.

Prezentam mai jos 0 secven\a semnificativa de dialog terapeutic de con~tientizare, spreexemplificare, adaptata dupa Yontef ~iSimkin (1989, p. 340):

« 0 femeie de 30 de ani, aflata in faza de mijloc a unei terapii de grup gestaltist esteindispusa ~i spune ca e suparata pe cineva din grup, fara a preciza persoana. De~i de obicei,intr-o astfel de Imprejurare, terapeutul utilizeaza tehnica "spune-i-o I!", el ghideaza dialogul catreo alta posibilitate decon~tientizare:

T. Se pare ca tu nu e§ti doar suparata, ci chiar mai mult decat atat...P:..(prive!;>te cu interes spre terapeut) ...T: Arc~ti ca ~i cum ai fi foarte manioasa, foarte iritata".P: Da,'a!;>a !;>isun!... Imi vine sa-I omor!

T: Tu pari ca te simti incapabila s-o faci. .. , pari ca te simti neputincioasa ....P: Eu a~a sunt.

T: De obicei neputinta Tnsote~te furia, Tn legatura cu ce te simti tuneputincioasa ?P: Nu-I pot face sa fie de acord cu mine!

(Observatiile terapeutului asupra intalnirilor clientei cu persoana respectiva §iin alte !;>edinte de grup, confirma aceasta).T: $i tu nu accepti asta.P: Nu!T: $i atunci Iti traie!;>ti neputinta cu 0 intensitate mai mare decat ar merita-osituatia ...P: (semne aprobative din cap, apoi pauza)

T: Ce traie~ti acum ? Ce experimentezi ? Ce-ti vine Tn minte ?

Page 89: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

-Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 87

P: 0 multime de oameni din viata mea au fost ca el. ..T: Asemenea tatalui tau, cum spuneai data trecuta ... (aceasta afirmatie sebazeaza pe munca anterioara cu clienta, Tn cadrul altei ~edinte terapeutice,facalizate pe retrairea Tn prezent a experientei ranirii narcisice, determinata decontactul cu tatal sau, care nu a fast niciodata de acord, responsiv, Tn raport cuea).

5.4. Stiluri, modalitali $i tehnici de lucru in terapia gestaltista

In terapia gestaltista se practica 0 diversitate de stiluri ~i modalitali de lucru, care toate au Incomun principiile terapeutice prezentate anterior. Acest sistem terapeutic dispune de cea maibogata gama de stiluri ~i modalitilti de lucru, el Tnsu~idefinindu-se prin creativitate metodologica.

Principalele modalitati de Iucru sun!:• terapia individuala a adultului;

• terapia Tngrup;

• terapia cuplului ~ia familiei;

• terapia copilului.

• w~rkshop-ul, cu scop de formare a psihoterapeu\ilor ~i de optimizare comportamentala.In cadrul fiecarei modalita\i de lucru se diversifica stilurile terapeutice, Tnfunc\ie de:

• calitatea ~i cantitatea tehnicilor utilizate;

• frecven\a ~edin\elor terapeutice;

• caracterul mai dur sau mai bland al relaliei terapeutice;

• focalizarea dominanta pe con~tientizarea corporala, emo\ionala, cognitiva sau pe contactulinterpersonal;• cuno~tin!e Tnlucrul cu teme psihodinamice;

• gradul contactului (Tntalnirii)dintre persoanele tratate ~i terapeut.Este de precizat faptul ca flexibilitatea stilurilor este In acord cu principiul adaptarii terapiei la

persoana tratata ~i [a persoana terapeutului, ca ~i la contextul terapeutic. Personalitateaterapeutului, prin particularita\i1esale ~i disponibilita\ile empatice, senzitiv-intuitive, imaginative ~icreative, ca ~i prin nivelul dezvoltarii sale spiritua[e, este extrem de importanta Tn terapiagestaltista.

Rezonan\a dintre atitudinile ~i implicarile terapeutu[ui, pe de 0 parte, ~i nevoile clientului, pede alta parte, este, de asemenea, importanta. "A veni In Tntampinare" ~i "a intra Tnrezonan\a"sunt doua atribute esen\iale In munca terapeutului gestaltisl. Aspectele vitale ale terapiei suntcontactul, atitudinea ~i completitudinea metodei experienliaie.

Foealizarea fenomenologica a eon~tientizarii, pentru a elarifica ~i extinde experien\a, seexprima Tnterapia gestaltista prin expresia "a lucra cu...". Astfel, se poate luera cu corpul, cuemo!iile, cu comportamentele proprii clientului sau pe care elle experimenteaza din perspectivaaltora (Tn!elegandu-i pe allii), deei eu foealizare pe individ, ori se poate luera cu foealizare pegrup sau pe terapeut ~i pe ceea ce simte, gande~te ~i experimenteaza grupul ca Tntreg.

Tehnicile de foealizare se bazeaza pe interoga!ii-ghid ~i pe exerci!ii (situa\ii propuse clientuluispre experimentare, eel mai freevent bazate pe analogie ~i metafora, dar ~i pe focalizareperceptuala, aici ~i acum).

• Interogatiile-ghid sunt simple, dar revelatorii pentru lucrul clientului cu sine, cele maifrecvent folosite fiind: "Ce sim!i sau la ce te gande~ti tu acum?", "De ce anume Ttidai tu seama

acum?", "De ce e~ti tu acum con~tient?", "Ce crezi acum despre asta?". Atentie! Nu se punintrebari care sa provoace interpretarea, de genul: "De ce crezi asta?", "De ce faei astfel?", caresa induca explica\ii ~iautojustificari. Acestea vor altera con~tientizarea ~i explorarea sinelui.

• Exercitiile sunt introduse prin formule de genul: Jncearea sa faei asta ~i vezi ce Tn\elegi

Page 90: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

88 ORlENTAREA EXPERIENTIAL<\ IN PSIHOTERAPIE

sau ce Inve(i din acest experiment", Jncearca acest experiment ~i afla ce po(I con~tientiza", sau"Experimenteaza acest lucru ~i vezi ce-(i trece prin minte sau ce sim(i acum, In limp ceexperimentezi".

Dintre tehnicile experimentale cele mai cunoscute sunt:a. Exercitiile de con§tientizare corpora/a. Con$tientizarea tensiunii musculare $i a relaxarii

psihomusculare, con~tientizarea ritmului respirator ~i a modificarii lui In conexiune cu emo(iilesau cu retrairea anumitor situa(ii ori cu imaginarea altora, con$tientizarea senza(iilorproprioceptive care comunica stari de disconfort, con~tientizarea ritmului cardiac In conexiune custarile $i gandurile asociate, con$tientizarea posturii, mimicii $i pantomimicii In conexiune custarile emo(ionale sau cu gandurile clientului, con$tientizarea rezisten(elor sau dependen(elor incontactul corporal In directa conexiune cu problemele spa(iului personal $i cu rela(ia de intlmitateetc. Toate aceste exerci(ii sunt utilizate ca tehnici care orienteaza con$tientizarea insului asupramodului In care func(ioneaza corpul sau asupra moduiui cum se poate folosi de corp pentru adeveni mai con$tient de sine §ide contactele sale cu lumea.

lata un exemplu preluat din experien(a iui F.Perls cu cazul Sam, redat in "Gestalt TherapyVerbatim", 1974, p. 81:«Sam: (vorbe~te repede) Ma numesc Sam ...Fritz: Ne-am mai cunoscut, Sam. Ne-am Tntalnit §i mai Tnainte..S: A, la masa, In timp ce mancam.F: Da, dar n-ai lucrat niciodata cu mine.S: Nu ...

F: Acum, te rag, nu-ti schimba pozitia (postura). Ce poti spune despre pozitiata 7S: Ca este Tncordata, adunata.F: Este ca un sistem Inchis §i nu numai ca e un sistem Tnchis, dar partea tastanga trage spre dreapta, partea dreapta se duce spre stanga; oare cum Iepoti amesteca astfel 7 Corpul tau nu ti-a spus nimic Tnca, dar poti vedea cat demult se exprima prin postura ta ...S: Ei, ma simt foarte sigur a§a (razand).F: Vrei sa-mi faci 0 favoare 7 Vezi ce simti cand te deschizi, cand Tti daidrumul ... ei 7 ...S: Imi simt inima batand.

F: Aeum se pare ca avem trae. Nu parem sa fim prea Iini§titi, prea siguri. $i,vezi tu, 0 sa-ti spun cate ceva despre anxietate, cum se nume§te ea Tnpsihiatrie, care 0 considera 0 problema foarte dificila. De fapt ea nu este nimicaltceva decat a stare de trac. Ea nu e prezenta acum dar 0 putem )nscena".Daca te situezi In prezent, daca te simti Tn "acum", tu e§ti Tn siguranta. Daeaparase§ti prezentul §i te situezi Tn afara lui "acum", daar pentru a clipa, Tnviitar,gi:mdindu-te la "atunci", galul dintre "acum "si "atunci" se umple de mai multatulburare, nelini§te, §i experimentezi anxietatea.S: Deja simt cum Tmi bate inima.F: Imhh, Tnchide ochii §i observa-ti acum "experienta bataii inimii", intra §icansuma aceasta experienta ...§i Tnca a data. Mentine-te atent Tncorpul tau. Cesimti acum, ce experimentezi 7S: lntr-adevar ... Tntregul meu corp, pe deplin. Simt bataile inimii, Tmi simtrespiratia.F: Ahaa ... Ce experimentezi chiar acum 7S: Hai sa mergem mai departe, sa continuam ...F: Ce te nemultume§te cand te simti Tn prezent, Tn "acum" 7 "Hai sa mergemmai departe" Tnseamna, din nou, catre viitor. Care e obiectia ta fata de acum,

Page 91: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 89

fata de prezent, de a sta aici? Te simti ca ~i cum te-ai fi blocat sau nerabdatorsau plictisit ori altcumva?S: Simt ca ~i cum toata ~ansa mea ar fi cu tine ~i mai cun3nd a~ face cat maibine acest lucru, decat sa-mi risipesc timpul cu anxietatea.F: Ahaa ... deci a~ putea sa-I a~ez pe Sam pe scaunul gol ~i sa-i spun: "Sam,aceasta este singura ta ~ansa. Fa tot ce poti mai bine". (razand)S: Ei, tu stai acolo ~i ma prive~ti de sus ... Oare ce gande~ti despre toateastea? ...

F: Sa schimbam locurile. Acum, in functie de asta, sa "scriem scenariul". Tu veiinventa dialogul intre doi oponenti. Acesta participa la integrarea fragmente!orcare compun personalitatea ta ~i care de obicei, sunt In opozitie, de exemplu"cainele de rasa" ~i "cainele maidanez" (Perls introduce aici, in terapie, 0 aHatehnica, asupra careia vom reveni in cele ce urmeaza) .... »

b. Exercitiile de con~tientizare afectiva ~i relationala prin tehnici specifice cum ar fi:

• tehnica scaunului gol - ca suport de dialog (prin joc de rol cu persoane semnificative dinviqla clientului) sau ca suport pentru provocarea dialogului dintre "pa~ile eu-Iui aflate Tnconflict""I'" ~rul cu polaritalile). Tehnica a fost creata de F. Perls iar 0 varianta a ei este cunoscuta sub

rnele "top dog - under dog"(lb.engl), Tn traducere "cainele de rasa ~i cainele obi~nuit (delTlidan)". Aceasta varianta angajeaza un joc de rol prin care clientul comunica cu sine pec!iverse teme generatoare de conflict intre imaginea de sine ideala 9i imaginea de sine reala. EIpoate sa-~i dezvolte Tntimpul acestei comunicari 0 strategie de rezolvare a acestui conflict, deunificare a polaritalilor. Tehnica este totodata ~i un bun instrument diagnostic al perturbarilor ~iblocajelor comunicarii implicate Tndisfunclionalitali ale personalita\ii.

• tehnica reprezentarii spatiului personal - prin intermediul vizualizarii ~i descrierii"spaliului personal", a~a cum este experimentat acum ~i aici, aceasta tehnica ajuta subiectul sa­~i con~tientizeze imaginea de sine Tn relaliile cu mediul, probleme legate de contact ~i degrani\ele personale, dinamica interna ~i orientarea spontana a persoanei catre trecut sau viitor,catre interior sau exterior, sentimentul de confort sau de disconfort pe care II traie~te in legatura

cu propria persoana. Tehnica poate fi folosita ~i ca 0 tehnica de restructurare personala, fiind unbun suport pentru rezolvarea unor conflicte existente Tn trecutul subiectului, prin depa~ireapolarita\ilor ~i reproiectarea la nivel mental a unei noi imagini de sine. Ea poate Tntrerupecerculvicios al translaliei anumitor reziduuri rela\ionale conflictogene, care II Tmpiedica pe subiect sarezolve Tn prezent probleme asemanatoare celor cu care s-a confruntat Tn trecut. Poate firelevanta ~i pentru observarea ~i con§tientizarea relaliei subiectului cu masculinitatea ~i cufeminitatea.

• tehnica "zidul" este 0 tehnica metaforica provocativa, elaborata §i practicata de noi, atat

Tn lucrul individual cu clienli, cat ~i cu grupuri de optimizare, prin care se pot con~tientizastrategiile prin care subiectul se confrunta cu obstacole existenliale. Ea permite autoexplorarea§i gasireade solu\ii in depa~irea limitelor proprii, fiind totodata restructuranta la nivel mental §iaclional. Este relevanta ?i pentru modul In care subiectul poate solicita, a9tepta, primi saurespinge ajutorul, In directa corelalie cu dependenla emolionala versus maturitatea emo\ionala.

• tehnica "cubul" este de asemenea, 0 tehnica exploratorie pe care noi am introdus-o ~i 0

utilizam cu rezuitate interesante, relevanta pentru modul Tncare persoana face fa\a la izolare,

raportul dependenla afectiva - autonomie, nevoia de comunicare cu ceilal\i, rezisten\a Tnsitualiile limita. Poate fi un bun suport de restructurare mentala Tndepa;;irea propriilor blocaje,precum ;;i a unor tendin\e nevrotice de tip anxios, claustrofobic sau sociofob.

• tehnica "meniine-te!" sau "ramai in starea respectiva !" (TnIb.engl. "stay with it") este 0

tehnica de dialog care incurajeaza c1ientulsa se pastreze Tntrairea pe care 0 experimenteaza,sa se pastreze in ceea ce simte ~i re!ateaza ca simte. Aceasta TncurajareII determina pe clientsa-?i adanceasca trairea unui anumit sentiment pentru a ?i-I clarifica ~i completa, pentru a putea I

II

I

~

Page 92: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

90 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTEP~f\PIE

ulterior sa-I depa?easca prin propria op(iune, dec! pentru a putea prelua controiul asupra starii

respective. In exemplul de mai jos este prezentata 0 secvenla de dialog care falose~teaceasta tehnica(dupa Yontef?i Simkin, 1989, p. 342):

« P (mimica trista, pare preocupata) .....T: De ce anume e§ti tu con§tienta in clipa asta ? Ce iti vine in minte ?P: Nu ma slmt bine.

T: Meniine-te in aceasta stare, simte-te a§a cum spui. ..P: (Ii curg lacrlmi, apoi se incordeaza ~i prive§te in gol, dusa pe ganduri ...)T: Te vad incordata ... La ce te gande§ti ?P: Nu vreau sa stau cu "raul" asta in mine.T: Stai cu ceea ce nu vrei Tntine! Pune-ii cuvintele in acord cu ceea ce nu vrei,spune ce anume nu vrei. Spune ...

Aceasta interven(ie II va determ!na pe subiect sa-?i con?tientizeze natura rezisten(ei. EI arputea spune "Nu vreau sa pi~lngaici; nu am TncredereTntine", ori " Mi-e ru~ine" ori "Nu vreau saadmit ca mi-e dor de el..."»

• tehnica "scenarizarii sau punerea in scena" este 0 tehnica bazata pe actiune ?iverbalizare ~i se refera la punerea in ac\iune chiar a sentimentelor ?i ideilor incomode,nemMurisibile, re(inute sau refuzate con?tient Tn a fi comunicate. Clientul este Tncurajat prin

formula "spune-i-o!" sa verbalizeze toate acele sentimente §i idei la adresa unei persoane sau aunui grup, pe care de obicei nu indrazne~te sau se ab\ine sa Ie camunice. Se utilizeaza jocul derol prin tehnica scaunului gol (ex:. "Imagineaza-ti ca X este chiar acum, aici, Tnfala ta, pe acestscaun. Spune-i tot ceea ce nu reu~e?ti sa-i spui de obicei, sau ceea ce ai fi vrut sa-i spui atunci?i nu ai putut. Fa-o acum, spune-i tot., spune-i ce simli, ce gande?ti..."), 0 alta modalitate constaTna-I cere clientului sa exprime in cuvinte ceea ce simte, ceea ce traie~te. De pilda, cuiva care

plange pe Tnfundate i se poate cere sa-?i "puna plansul Tncuvinte", sa II exprime prin vorbe,

adica sa verbalizeze 0 stare emo\ionala greu traductibila sau 0 manifestare nonverbala, Secreeaza astfel 0 unificare Tntre0 maniera verbala §i nonverbala, 0 continuitate §i 0 consonan\a,

care pot servi Tnmunca de con?tientizare §i de autocontrol Tnmod iminent. Terapeutul gestaitist"repara circuitele scurtcircuitate" Tncomunicarea cu sine a persoanei, oferindu-i $ansa de a sedescoperi pe ea Tnsa§i §i cu manifestarile considerate de "fa\ada" §i cu cele de "cuiise".Scenarizarea sau punerea Tnactiune este folosita ca un mod de a cre~te con§tientizarea ~i nuca un mijloc de catharsis, De$i exprimarea sentimentelor a fost asimilata mai curand uneidetensionari benefice, eliberatoare, cathartice (In abordarea psihanalitica), terapeutii gestalti?tiprefera sa a foloseasca Tnscop de clarificare ~i de autointelegere, autoacceptare, dandu-i unsens transformativ la nivelul mentalului, Ei activeaza ?i reconstruiesc mecanisme psihologice desuport care sa conduca la 0 restructurare atat Tnplan afectiv, cat §i cognitiv §i comportamental.Pentru aceasta este nevoie de integrarea tuturor acestor procese prin modalita\i adecvate, caresa con§tientizeze $i sa conecteze toate aceste procese simultan. Numai astfe! se pot produce

schimbari Tnpersoana, numai aslfel ciclul gestaltului se poate relua Tnsens evolutiv.o alta forma de punere Tn"scena" a trairilor $i gandurilor persoanei este tehnica exagerarii

sau amplificarii. I se cere subiectului sa exagereze anumite sentimente, idei sau mi§cari pentru

a spori efectul de dramatizare, de exprimare subliniata intentional, tocmai pentru a putea devenimai con$tient de con\inutul acestora, pentru a sim\i mai intens scene fantazate sau retraite,reactivate, In cadrul experientei noastre cu grupuri terapeutice, no! utilizam 0 tehnica indirecta,

metaforica, pe care am denumit-Q "amplificatorul de sentimente" sau "microscopu! interior".

Aceste elemente-suport sunt oferits sLib forma unui "dar" clientului care lucreaza cu sine, fie de

catre terapeut, fie de catre grup, ori de cate ori clientui are nevoie sa fie sprijinil Tna-$I cre§te

capacitatea de con§tientizare $i de exprimare prin ac\ionare directa. Primind daru! simbalicrespectiv, elli va folosi sau II va darui altcuiva care are nevaie de el. ori 'iI va arunca, distruaeetc, Tn acest ultim caz, cO$tientizand natura rezistentei De care 0 manifesta Tn ml;nca de• l •

Page 93: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 91

con~tientizare. Ujjlizarea darului simbolic devine declan~atoare pentru punerea in actiune a unor

atitudini, reactii, sentimente, prin intermediul amplificarii vocii, tonului, mimicii $i posturii, mi$cariicorporale proprii sau a personajului jucat, cu care dialogheaza imaginar (fie prin tehnicascaunului gol, fie prin tehnica metapozitiilor). Unui client care avea dificultati in a-§i verbalizaemotiile, pastrand un ton plat, neconvingator $i inexpresiv in relatiile cu altii tehnica "daruirii unuiamplificator de sunet" i-a con~tientizat efectul pe care 11 inducea altora de a nu fi remarcat ~ichiar ignorat. ceeace-i crea 0 frustratie permanenta clientului, blocandu-I retroactiv in ini(iativade a se exprima, impune $i de "a se face auzit" intr-un grup. In terapia formativa a viitorilorterapeuti gestaltisti, tehnica exagerarii este de asemenea utila pentru sporirea expresivitatii

verbal-kinestezice, a spontaneita(ii ~i creativitatii, a sigurantei de sine necesare in practicareaacestui sistem terapeutic. Mi~carea, sunetul, poetizarea sau expresia grafica pot fi utilizate cusucces ca suport de con~tientizare pe de 0 parte, $i ca mijloc restructurant, creativ pe de alta

parte.In cadrul unei alte ~edin(e individuale, 0 clienta ne relata Tncuvinte putine §i neutrale despre

rela(ia cu tatal sau. Am rugat-o atunei sa-i deserie firea ~i sa-mi arate cum se mi§ca el, cum stade obicei, cum 0 prive§te". Pe masura ce clienta a adoptat postura §i manifestarile tatalui sauprin simulare, ineurajata fiind sa exagereze modullui de a se raporta la ea, bruse; Tncampul eide con§tientizare au revenit sentimente intense de ostilitate §i neincredere la adresa lui, amintiri

legate de modul in care acesta obi~nuia sa 0 minimalizeze $i s-o descurajeze Tntot ceea cefacea, negratificand-o emotional pe masura a$teptarilor. Frustratia §i imaginea de sine negativaau putut fi developate prin aceasta tehnica simpla, iar munca de con§tientizare a putut fi ghidataeorespunzator, rezistenta diluandu-se de la sine.

c. exercilii de con$tientizare cu suport imaginativ $i de restructurare cognitiva. 0 marediversitate de tehnici $i jocuri experientiale au fost create pentru a produce restructurari beneficein planulintelegerii §i evaluarii de sine, a modificarii imaginii proprii ~ia modului de evaluare araporturilor cu altii, in scopul integrarii cu sine §i cu mediul. Multe dintre tehnicile utilizate $i Tnalte metodologii psihoterapeutice moderne, cum ar fi programarea neuro-lingvistica ~isomatoanaliza, au imprumutat sau au imboga(it arsenalul tehnic al gestalt-terapiei,diversificandu-I, dar preluand esentialul - spiritul de lucru fenomenologic ~i ideea derestructurare. Prezentam in continuare cateva dintre posibilita(ile tehnice de integrare $irestructurare, unele bazate pe supor! imaginativ $i reprezentare vizuala (vizualizare) altele

folosind suport kinestezic-postural ori schimbarea raportului figura-fond, prin con~tientizareaunor noi semnificatii.

• tehnica fanteziei ghidate (sau a ghidarii imaginatiei). Poate fi utilizata in situa\iile in careunii clienti T§i creeaza ~i intretin anxieta\i, neputin\e sau evaluari eronate, ca urmare a uneiprocesari secventiale, scotomizate a unor evenimente cu mare Tncarcatura emotionala. Ei nusunt con§tienti de modulin care i;;1autoinduc unele comportamente ineficiente sau gre~ite, fiindde fapt autorii sau programatoril incon§tienti ai acestora, pe baza unor judeca(i $i evaluari pripite

sau care Ie scapa de sub controlul con$tlent, ori pur 9i simplu pe care Ie emit din inertie saustereotipie cultural-educa(ionala. Tehnica fanteziei ghidate poate reconstitui, focalizand pe detaliisemnificative, cursul evenimentelor experimentate de subiect, reintegrandu-Ie prin descoperireaTntelesului adevarat care Ie explica sau poate crea 0 imagine acceptata a sinelui sau a cuiva, casuport pentru integrarea unei pa~i respinse a eu-Iui. De exemplu, un client care sufera desentimente de jena senzitiva 9i autorespingere, poate vizuallza imaginea mamei care 11 acceptanecondi(ionat, §i sa parcurga un dialog imaginar cu aceasta imagine vizualizata (ca substitut de

suport afectiv pozitiv) pentru a exersa Tnimaginar un alt tip de comportament. Restructurarea seproduce aici mai Tntai la nivel mental, asemanator modului Tn care un arhltect mai intaiproiecteaza 0 casa, pe plan$eta, inainte ca ea sa fie construita, adica sa devina reala. Lucrulla

nivel mental, imaginativ este insa simultan 9i 0 experienta afectiva, care inso(e$te noul "proiect"mental, antrenand 0 restructurare emotionala pozitiva constand Tntr-o mai buna autoacceptare.

Page 94: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

92 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Aceasta Ii va permite subiectului sa completeze un gestalt experien\ial ulterior, parcurgand un alttip de contact rela\ional, transferabil, de data aceasta In experien\ele actuale de relatie.Subiectul poate asimila ~i 0 experien\a mentala daca are 0 valoare pozitiva, chiar daca la origineea nu are corespondent In realitatea fenomenologica a existen\ei sale. De acea, experien\elebazate pe gandire pozitiva Inso\ite de vizualizari imaginative sugestive, "hranitoare din punct devedere emo\ional", pot conduce la restructurari terapeutice ~i la dezvoltare personala.

Prezentam In continuare 0 secven\a de dialog bazat pe tehnica reconstituirii imaginativeghidate,(dupa Simkin) utilizata In cazul unui client care reu~e~te sa con~tientizeze propria

contribu\ie lntr-un e~ec sexual anodin,pe care Insa II problematizeaza anxiogen:« P: Noaptea trecuta eram cu prietena mea. Nu ~tiu cum s-a Intamplat ~i

de ce, dar n-am putut intra in erectie (§i continua sa detalieze sentimentele deIngrijorare, lamentatiile etc).

T: Inchide ochii. Imagineaza-ti ca acum este noaptea aceea §i ca te afli cuprietena ta. Spune cu voce tare tot ce simti in fiecare moment.P: Sunt a~ezat pe canapea, iubita mea sta langa mine ~i devin excitat. Cu

toate astea sunt moale (nu intru In erectie).T: Hai sa reluam "filmul" cu 0 mi~care lenta, cu mult mai multe detalii ... Fii atent

la fiecare impresie, senzatie sau gand pe care II incerci.P: Oeci, stau lungit pe canapea. Ea vine ~i se a§eaza langa mine, Imi mangaieceafa. Este a§a de cald §i de placut. Sunt pe cale sa ma trezesc - ;;tii tu,

puternic. Ea ma strange de brat ~i imi place. (pauza, privire speriata, tresarind).Atunci m-am gandit ca am avut 0 zi atat de tensionata incat a;; putea sa nu flucapabil s-o fac ... >.>

•• tehnici de diminuare §li integrare. Foarte frecvent persoanele sunt constranse degranitele modurilor obi~nuite de a gandi, a~a Inca!, In campul con~tiintei lor nu Tncape nici 0

alternativa posiblla, Sunt implicate aiGimecanisme de reprimare ~i negare, ca Inva\area, imitatia,modelele culturale. Pentru a diminua sau neutraliza acest efect de ancorare Tnpatternuri rigide,clientul este pus sa-~i imagineze opusul a ceea ce afirma sau considera a fi adevarat ~i sacon~tientizeze un anumit eveniment sau rela\ie din aceasta noua perspectiva. Efortul imaginativ11 poate revela ~i aspeete ~i semnificatii noi, In raport cu care el S8 deschide ~i reexperimenteazasitua\ia, Un exerci\iu de reconversie gestaltista, conceput de noi, consta In a propune c1ientuiuisa reconsidere un obiect, 0 sltua\ie, 0 reia\ie sau propria imagine negativa, autorespinsa, dinperspectiva a cel pu\in trei calita\i, avantaje sau beneficli, dupa ce a precizat toate elementelereprobabile, respinse sau negative ale respectivuiui obiect, sltuatie, rela\ie, etc. Tehnici!e deintegrare aduc Impreuna aceie procese pe care ciientulle line activ separate, fa\a de 0 aceea~ipersoana. 0 astfel de tehnica solicita clientului sa exprime sentimente pozitive ?i negative Inlegatura cu 0 aceea~i persoana sau sa exprime verbal stari negative inexprimabile, cum ar fitensiunea interna, frica, plansul. 0 alta tehnica interesanta, (utilizata ?i In analiza bioenergetica alui A. Lowen, consta In a-I ruga pe client ca atunci cand relateaza despre 0 anumita emotie,

negativa sau pozitiva, s-o localizeze In corp ~isa lucreze asupra ei. In experien\a noastra clinica,am folosit aceasta tehnica frecvent cu pacien\i nevrotici care aveau dificulta\i de exprimare asentimenteior ~i care utilizau Iimbajul corpora! simbollc, exprimand la nive! somatic conflictenemarturisite, negate, reprimate sau pur ~i simplu blocate, Unui client depresiv care "acuza" 0

apasare, ca 0 greutate, ca 0 "piatra de moara" localizata In zona stomacului, ori de cate ori

relata e~ecurile sale profesionale puse In legatura cu prezenta unui ~ef tiran ~i nerecunoscator,("de cate ori lmi aduc aminte de el slm! 0 piatra de moara In stomac") i-am ghidat munca decon~tlentizare printr-un exerciliu de focalizare transformativa. L-am rugat sa-~i concentrezelntreaga aten\ie ~i simlire asupra "pietrei de moara din stomac", s-o descrie ~i sa relateze totceea ce simte In legatura cu prezenta ei In interiorul sau. EI a con§tientizat ca 11 apasasentimentul supraresponsabilitatii (redat simbolic prin greutatea mare a pietrei, prin apasare) ~i

Page 95: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 93

teama ca se a$teapta de la el mai mult decat poate face. Aceasta teama era pusa in legatura cuo scazuta imagine de sine $i cu un acut sentiment de autorespingere. Din acest motiv, avea

convingeri secrete $i jenante de autoinsuficienta $i de incapacitate. Pe de alta parte, teama de anU-$ipierde prestigiul In fata familiei (era casatorit $i avea doi copii) II determina sa supralicitezeIn sarcinile pe care Ie prelua asupra sa la serviciu, atat ca sa-$i Intareasca imaginea de sine

deficitara, cat $i sa-$i reduca nesiguranta cronica In care se zbatea. Aceasta il predispunea lasuprasolicitare $i eror!, ceea ce atragea repro$uri din partea $efilor sai. De$i "el muncea eel mai

mult, era eel mai putin recompensat". In cadrul exercitiului transformativ la nivel imagistic,menta!, am folosit, In maniera de mai jos, vizualizarea unui proces treptat de reducere adimensiunilor pietrei simbolice, pana la disparitia $i eliminarea ei din spatiul interior alsubiectului, operatiune pe care el Insu$i a conceput-o, scenarizat-o $i experimentat-o inimaginar:(secventa din $edinta psihoterapeutica cu A.D., 42 ani, inginer, iunie, 1992, I. Mitrofan)

«T: Ce simti in legatura cu "piatra asta de moara" ?P: 8imt ca e impovaratoare ~i ca ma macina In stomac!

T: Ce simii nevoia sa faci cu ea ? Ce-ti vine in minte ?P: Daca ar fi mai mica ~i mai putin dura mi-ar fi mai bine ...T : Fa-o mai mica ~i mai putin dura ... Vezi, ce simti acum ?P: 8imt ca e mai rotunjita, mai suportabila, dar tot Ii simt greutatea ...

T: Urmare~te-i conturul ~i vezi ce simti ...P: E destul de alunecoasa acum, destul de lucioasa, dar e rece ~i dura ...T: Ce-ti vine sa faci ?P: 8im! nevoia sa 0 Incalzesc, poate ca a~a devine mai u~or de suportat....T: (privire semnificative §i Incurajare nonverbala)P: Acum am Incalzit-o §i daca voi continua va deveni sfan3micioasa, sesparge ....T : Fa-a! Ce simii acum?

P: E mult mai bine, am scapat de greutate, dar Inca ma stanjenesc bucatileramase ...

T: Ce poti face, ce simi' nevoia ?P: 0 sa Ie fac din ce In ce mai mici .... 0 sa Ie topesc, da ... e mult mai bine §i mis-a incalzit toata zona.

T: Fixeaza-ii atentia asupra acestei calduri. Ce simti ? Ce-ti trece prin minte ?P: E foarte placuta, domoaia, dar constanta(i§i apasa mana dreapta pe zonaincalzita) Uite, chiar aici, simt cald §i ceva u§or, ca 0 adiere intr-o zona libera.

T: Fii con§tient de aceasta stare §i mentine-te in ea, ramai In ea ...P: Mi s-a destins toata zona. Ma simt tot caid, respir mai u§or. Ce s-a Intampiatoare?

T: Tu ce crezi ca s-a intamplat ?P: Cred ca am scapa! de 0 povara ...T: $i cum ai scapat de povara ?P: Pai, am eliminat-o chiar eu insumi. N-am §tiut pana acum ca pot face asta §ica ma pot simti a§a. Deci, eu insumi pot face asta (zambe§te surprins).T: Fara indoiaJa, oricand!. .. (zambesc lini§tit §i suportiv, fara exagerare sausurpriza)

Clientul a devenit con$tient In urma practicarii acestei tehnici ca este capabil sa optezepentru 0 solutie proprie in ceea ce II prive$te, s-o aplice ~i sa se autoregleze, In acest fel,regasindu-$i un mal bun control pe sentimenteie $i op(iunile sale $i Invatand sa discrimineze $ievalueze In deplina cuno$tinta de cauza autoimplicarea sa ca manifestare responsabila In ceeace Ii prive$te. Suportul metaforic a permis lucruJsimultan corporal $i emotional, dar a condus $i

Page 96: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

94 ORIENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

la con$tientizarea resurselor proprii Tna face fa(a problemei, Tngasirea unor strategii rezolutivepersonale, experimentate la nivel imagistic $i psihofiziologic, pe fondul extinderii con$tientizarii $iautoimplicarii libere, spontane Tnprocesul autotransformativ. Construita la nivel mental ca proiect

$i experimentata Tn realitatea corporala perceputa (punere Tn actiune), strategia creativa deautoreglare a devenit 0 achizitie experientiala, Tnbaza careia subiectul $i-a deblocat $i reorientatulterior posibilita(i1e, optiunile $i comportamentul. Treptat, imaginea de sine s-a Tmbunatatit $iclientul a Tnvatatsa-$i dozeze eforturile, astfel Tncatsa nu mai intre In conflict nici cu sine $i cuatat mai pu(in cu ceilal(i. Timia depresiva a fost reechilibrata, iar spiritul de ini(iativa destructivtempera!. Consecutiv, pe fondul unei autoacceptari $i Increderi sporite Tn sine, clientul $i-a

integrat polaritatile $i $i-a men(inut 0 stare de eficienta In limitele normalului .

• tehnica metapozitiilor este 0 tehnica derivata din tehnica scaunului gol $i este utilizata Tnscopul restructurarii setului cognitiv In lucrul cu polaritatile. Clientul este antrenat Intr-un procesde autocon$tientizare a naturii conflictului dintre polaritatile sale (fie cu sine, fie cu alta persoana)$i de autodescoperire a strategiei de integrare a polaritatilor, adica de rezolvare a conflictului. EIca$tiga treptat distanta $i obiectivitate In Tntelegerea$i rezolvarea problemei prin experimentareasuccesiva a rolurilor altor persoane, mai Intai al celei cu care se afla Tnconflict direct, apoi alcelui care asista la conflictul $i rezolvarea primilor doi intervenind sau doar evaluand $i dialogand

dupa caz cu primii doi, apoi experimenteaza pozitia celui de-al patrulea personaj, careevalueaza modul Tn care al treilea a intervenit $i i-a evaluat pe primii doi $i a$a mai departe,daca este cazul. In general, experimentarea empatica $i evaluarea din perspectiva fiecareimetapozi(ii permite grade progresive de obiectivitate In con$tientizare, prin ca$tigarea starii de

"martor" al propriilor manifestari, ganduri $i emotii, ceea ce permite descoperirea unor noi punctede vedere, a unei succesiuni de gestalturi integratoare $i unificatoare pentru multiplele fatete aleeu-Iui. Persoana devine con$tienta ca ea contine realmente toate explicatiile $i posibilitatile deactiune $i evaluare cu privire la sine, ca este suficient de bogata In a-$i gasi resurse rezolutive $ide clarificare la diverse niveluri ale autocunoa$terii. Tehnica metapozitiilor este 0 cheiepsihologica minunata oferita clientului de a lucra eficient asupra sie$i cu mijloace proprii,autentice, ceea ce Ii confera un plus de participare spontana, de autonomie $i produce efectivefectul de "cre$tere" psihologica. Persoana ajunge astfel nu numai sa se apropie mai mult de

sine, ci $i sa se descopere Tntr-o lumina pe care nu $i-o Intrezarea, procesul fiind perceput ca 0

cale de a deveni mal Intelept, mai echillbrat $i mai Tmpacat cu sine, mai lini$tit Tn fataprovocarilor vietii $i mai deschis la autotransformare creativa.

Pentru orientarea celor interesa(i Tna lucra cu tehnica metapozitiilor, redam un ghid succintde desfa$urare a tehnicii:

• pozitia 1. Clientul este a$ezat pe un scaun, avand In fata lui un scaun gal. EI va fi denumitA. iar scaunul gol TIva intruchipa pe B.T: Gande9te-te la a persoana (sau la a parte din tine) care te necaje9te, pecare e9ti suparat. Vom denumi aceasta persoana sau parte a eu-Iui tau B, iartu, eel de pe acest scaun pe care e9ti agezat, vei fi A. Spune-i te rag, lui B totceea ce simti, gande9ti in legatura cu el sau simti nevoia sa-i spui sau sa-i facio

A lucreaza verbal (I se adreseaza lui B) ...• pozitia 2.

T:Acum schimba locul cu B 9i fii B!! Spune-i lui A ceea ce simti, gande9ti sausimti nevoia sa-i comunici lui, din punctul tau de vedere (nu uita, acum e9ti B)B: (alias A) lucreaza verbal, adresandu-i-se lui A.

Dialogul Intre A $i B continua pana cand cele doua pa~i ajung sa negocieze sau seblocheaza mutual. $i Intr-un caz, $i In celalalt, se introduce pozitia 3. (C)

• pozitia 3.

T: Acum e~ti altcineva, a a treia persoana C, care va asculta ~i va prive~te Tntimp ce voi doi - A 9i B, dialogati. Spune ce simti, ce gande9ti in legatura cu

Page 97: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT -TERAPIA 95

fiecare dintre ei §i cu relatia lor §i de ceo Daca simti nevoia, comunica-Ie ceeace consideri sau vrei sa Ie comunici, ori ceea ce simti In legatura cu ei.

Dialogullntre C $i cuplul A-B continua, pana cand pi3rtile ajung la 0 clarificare $i armonizaremutuala. In cazulTn care disensiunile se accentueaza, s~ revine Tn pozijiile anterioare pentru

renegociere, reluandu-se ulterior postura C.

• pozijia 4.T: Acum e§ti 0 a patra persoana, care II asculta f?i II prive§te pe C In timp ce

Ii analizeaza §i evalueaza pe A ~i B, intrand Tn dialog cu ei. Acum e~ti D.Spune ce gEmde~ti tu despre C, despre cum a procedat el cu A §i cu B. Daca

simti nevoia, poti intra Tn dialog cu C.Persoana luereaza Tn noua pozijie, de evaluator al evaluatorului $i este de remareat nivelul

superior de integrare a experienjei In planul cunoa$terii de sine $1al emlterii de solujii. Cu catInainteaza Tn piramida metapozijiiior, cu atat subiectul ea$tiga Tnexlinderea eon$tientizarii, Incompietitudinea Tnjelegerii, In echilibrul $i crealivitatea solujiilor .

• tehnica autodezvaiuirii terapeutului. In terapia gestaltista, spre deosebire de alte terapli,terapeutul este Ineurajat sa emita unele afirmajii despre sine, dar care trebuie faeute eudiscriminare 9i judicios. Aceste afirmajii pot favoriza focalizarea con$tientizarii, precum 9icontaetul terapeutie. Nu trebuie sa se confunde autodezvaluirea terapeutului cu exprimarea

confesiva sau eu presiunea pe care propriile valorl, credinje ~i convingeri ar putea s-o exerciteasupra c1ientu!ui..Asemenea dezvaluiri sunt antiterapeutice. Terapeutul nu se transform a nici Tnprieten, nici Tnmentor, nici In parinte $i nici Tn dadaca a clientului; el poate sa-$i dezvaluie din eulsau de adult doar acele experienje facilitatoare §i catalizatoare pentru munca de con$tientizare aclientuiui, ceea ce reciama 0 considerabila responsabilitate, deprindere tehnica, Intelepciune

personala ~i autocon$tientizare. Terapeutul poate Imparta9i ceea ce vesJe,aude, miroase, Tntr­un cuvant, ceea ce simte, dezvaluind cat de mult este afectat, mai ales in situajiile Tn carepacienjii nu descopera un anume tip de informajie semnificativa Tn mod spontan.

6. Rezultatele unui model recuperator neconventional, bazat pe.analiza bioenerQetica 51 Q8stalt-terapie, in c3zurile ell torticolisde etioloqie $1expresie psihogena.

Osci!and Tntretulburare neurologica 9i pseudoneurologica, asimilabil adesea nevrozelor motoriisau tulburarilor conversive cu simptom motor sau deficit (D.S.M. IV, cod 300.11, American

Psychiatric Association, 1994, p. 221) - atat prin complexul etiologic psihogen, cat $i prinabsenta substratului organic deceiabii - torticolisul spasmodic ridica semnlficative ~i dificileprobleme de evaluare ~i recuperare, avand In vedere slaba responslvitate in tratamentuifarmacologic, fizio 9i kinetoterapeutic, in sensuI recidivelor sau slabelor ameliorari.

Pomind de la aceasta realitate, abordarea noastra este neconvenjlonala ~i reflecta principiilepsihoterapiei holiste $i reconstructive, de orientare gestaltista. Ea T$i propune sa dinamizezecreativ 9i sa restructureze resursele psihofiziologice $i postural-kinestezice ale personalitatiiciientului, Intr-o tentativa de restructurare a gestaltului funcjional. Tulburarea psihogena care sereveleaza sub forma dramatieului $1 spectaculosulul torticolis (fie In varianta spasmului de

torsiune, fie In cea hipotona - rigidizarea gatului orientat antero-lateral) canstituie un evenimentclinic rar, dar cu marcat potenjial invalidant.

Penduland Intre cabinetul de neurologie - cu sau, de cele mal multe ori, fara indicajieoperatorie, $i cabinetul de psihiatrie, dupa ce a parcurs inevitabil tratamente farmacologicepaleative $i fizioterapie, fara ameliorari semnificative sau stabile, dupa ce ~i-a investit speranjeleIn acupunctura sau in masajul bioenergetic miraculos al vreunuia dintre vindecatorii la moda,

Page 98: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

96 ORIENTAREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

bolnavul cu torticolis ajunge Intamplator ~i la u~a cabinetului de psihoterapie. La capatul unuidrum sinuos de eea. 1-2 ani de la debut $i chiar 4-5 ani de evolutie, acest bolnav aflat In

cautarea vindecarii, Iipsit de speranta, demisiv, cu atitudini sociofobe ~i depresat, se confruntacu alternativa pensionarii de invaliditate.

Ceea ce la Inceput parea doar 0 incomoda contractura a gatului, devine treptat 0 adevarata

,,teroare psiho-corporala"- un simptom rezistent ~i invalidant, pentru ca el se complica ~i sestructureaza postural ~i mental. Torticolisul conduce la un veritabil deficit de deplasare,coordonare ~i integrare sociala. Bolnavul se deplaseaza cu mare dificultate, coloana vertebral a("axul vietii") comporta prefaceri de mecanica ~i implicit, functionale: el nu mai are sigurantadeplasarii pe directia autopropusa, apar tulburari de echilibru $i senzatia de "mers deviat".Obosit, bolnavul I~i simte umerii ~i ceafa crispati ca Intr-o "carcasa", mU$chiisternocleidomastoidieni prezinta contracturi penibile, dureroase $i sunt perceputi ca pe "ni$te

coarde prea scurte sau rigide", capul aluneca involuntar, se torsioneaza spastic In pozitii dintreeele mai speetaeuloase...

Situatia este traita dramatic $i jenant de catre bolnav. Ritmul respirator este perturbat,dispneea Inso(e$te orice efort minimal $i uneori, chiar simpla conversa(ie.

Bolnavul de torticolis, a carui organicitate este infirmata total sau pa~ial de neurolog $i alcarui caracter nevrotic este confirmat de psihiatru, devine repede un invalid pentru ca tendin(a la

cronicizare $i fixare este importanta In aceasta afec\iune. Anxietatea $i depresia uneori preced,dar aproape Intotdeauna Inso(esc simptomul de baza, dezvoltandu-se insidios, cu tendin(a laintegrari antropofobe $i claustrare la domiciliu, consecutiva.

6.1. Cine §i cum este bofnavuf de torticofis psihogen?

Profifuf personafitaW

Personalitatea premorbida a clientului de torticolis, a$a cum se developeaza ea prin analizaefectuata de-a lungul a 15 ani pe 0 cazuistica incluzand 25 de cazuri selectate $i tratate In

psihoterapie(v.1. Mitrofan, 1995, p.137-143) circumscrie urmatoarele aspecte:• fondul structural: introversie, anxietate bazala, scrupulozitate ~i pedanterie, sentimente de

autoinsuficien(a, spirit critic excesiv, cu efort de autoreprimare, super-ego de tip ,,sadie".

• Tn planul manifestarilor con~tiente: crispare $i rigiditate ideativa, afectiva ~i posturala,condi(ionate educa(ional, hiperexactitate, senzitivism rela(ional reprimat, sentimente de jena ~i

inadecvare,disco.nfort psihic, autopuni\iune, tendin(a la ruminatii obsesive pe nucleu eomplexualde inferioritate. In copilarie - tata hiperautoritar, rigid, mama rejectiva, rece; conjunctura

generatoare de complexe de autoritate ~i castratie, dificultati de decizie, insecuritate dupa luareaoricarei decizii cu grad crescut de resposabilitate. Trairi de panica In situa(ii de pericol iminent, Inspeeialla feme!.

• In planul mecanismelor profunde, incon$tiente: dificulta\i de integrare a schemei corporale,avand drept consecin(a slaba con$tientizare a acesteia prin mecanism de autonegare, tendintala rejec(ia propriului corp cu proiectie senzitiva In anturaj $i eventual In partenerul sexual,conjugal, dificulta(i In acceptarea identita(ii psihosexuale, cu reflexe negative In asumarea ~iexereitarea rolului sexual Tngeneral, eomplexe de masculinitate/ feminitate, anxietate, tulburaride dinamica sexuala la barba(i ~i frigiditate la femei, decep(ii erolice la ambele sexe, corelatesubiectiv eu perioade de surmenaj sau suprasolicitare.

Toate acestea sus(in ideea ca instalarea bolii angajeaza, pe fondul unei personalita\i fragile,cu 0 istorie de via(a similara in anumite secven(e importante - mecanisme conversive dintre eelemai sofisticate, cu proiec(ie In sfera func(ionalita(ii $i a expresivitatii corporale, cu tendin(a lafixare. "Metafora corporala" simptomatologica traduce fidel $i rezonant interiorul ideo-afectiv $i

atitudinile fundamentale fata de sine $i fata de ceilal(!. Caci ce altceva poate exprima simbolicspasmul de torsiune decat evitarea de sine sau a altora, fuga de sine $i de al(ii, Intr-un efort

.~ ... _ .._._ .. _--_._.-

Page 99: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

::"'T!!fl!~

CapitoluI II - GESTALT-TERAPIA 97

incon~tient de autoaparare patologica, dintr-un impuls primm de evadare din "capcana

inconfortabila a propriei flinte" corodate cronic de un profund sentiment de inadecvare?!Asistand la "spectacolul" propriei corporalitati scapate de sub control voluntar, pacientii

dezvolta consecutiv tendin\e antropofobe, de~i, compensator, ego-ul se exacerbeaza, orgoliulexcesiv !?i jena de a se expune se combina, toleranta la frustratie scade, de$i nevoia derecunoa~tere ~i sus\inere cre$te, cel putin in familie. Totul conduce inevitabil, spre 0

supratensiune psihica tradusa morfo-functional.

6.2. Simptomul-tinta din perspectiva obiective/or§i mode/u/ui terapeutic apJicat

Simptomul-tinta: Torticolisul este abordat ca modalitate deturnata de "rezolvare patoiogiccY aconflictelor intrapsihice multiple $i de blocare a fluxuiui energetic la nivelul zonei cervico­humerale.

Obiectivele psihoterapiei decurg din necesitati1e de reechilibrare a raporturilor cogniliv­emo\ionale ale insului cu sine ~i apoi, cu ceila!ti $i in primul rand, din cele de acceptare $ievaluare corecta a identitalii sale psihocorporale, precum ~i de cre$tere a autoreg!ajului voluntar.Aceasta presupune 0 con$tientizare $i 0 intelegere a semnificatiilor analitice ale manifestarilorcorporale simptomato!ogice, precum $i a mobilizare a resurseior energetice de autoreglare insensul depa$irii impasului $i crearii unui nou gestalt functional optim.

Lucrul cu corpul este 0 madalitate terapeutica integrata unui proces analitic $i este extrem deapreciata actualmente de numero~i speciali$ti din domeniu. Este cunoscuta sub numele de"analiza bioenergetica", fiind dezvo!tata conceptual in 1953 de catre Wilhelm Reich (cel care i-afast analist lui Perls) ~i structurata terapeutic de elevul acestuia - Alexander Lowen

(1958,1972,1975,1984). Tehnica terapiei bioenergetice se bazeaza pe ideea corespondente!ordintre idee, emolie §i mi~care, a§a incat resursele energetice de care dispune omul sa poata fireactivate $i redirectionate terapeutic. Calea sau vehicolul prin intermediul caruia pot fimodificate procesele energetice 0 constituie respiralia §i mi§carea, asociate con$tient, intr-un

pattern armonios, sinergic, adaptativ. Din acest punct de vedere, gestalt-terapia se inta!ne$te §ise completeaza benefic cu analiza bioenergelica, ele putand fi asociate in cadrul unei abordari

terapeutice hollste.Tehnicile active, sub forma exercitiilor corporale §i respiratorii sunt de natura sa activeze

sentimentele blacate $i sa Ie repolarizeze pozitiv. Legatura existenta intre emotiile reprimate,respiratie ~i mi§carea spantana - este cheia intelegerii simptomelor corporale ca "traductori" aistarilor mental-emotion ale experimentate de subiect. Oamen!i invata de timpuriu, casentimentele dureroase sau amenin\atoare pot fi suportate mai bine pr!n re\inerea respiratiei(reflex de autoaparare care Ie reduce intensitatea §i uneori, Ie suprima), ca $i prin biacareami§carii spontane - manifestata prin tensiuni sau rigiditali musculare. Lowen considera ca fiecaremu§chi tensionat cronic reflecta un conflict interior intre impuis sau sentiment §i exprimareaacestora. De exemplu, 0 mandibula incle§tata poate semnifica stradania subiectului de a-$i

ascunde, masca sau reline impulsul de a "mu$ca"(concordant cu orientarea agresiva a acestuiafata de cineva sau ceva), dar persoana nu va con$t!entiza semnificatia acestui impuls, deaareceinhlbilia mi§cari! spontane, blocheaza percep\ia sentimentului. In acela§i mod, un gat rigid,

in\epenit, poate ascunde impulsurile de a plange sau de a tipa (supararea $i mania sunt astfelreprimate), iar un gat spastic, fara etiologie organica poate 'traduce' teama sau nevoia de

evitare, negare a ceva sau a cuiva. In aceea~i ordine de idei, umerii tensionati exprimaimpulsurile retinute de a levi sau de a lua ceva, etc. Toate aceste tensiuni musculare cumecanism incon$tient aclioneaza, de asemenea $i pentru a reduce respiratia - corelata direct cunivelul negativ al emotionalitatii. Un gat "rigid" contribuie la reducerea cantitatii de aer care intra§i iese din plamani, dupa cum un abdomen "rigid" limiteaza profunzimea respiratiei, de$i. in

Page 100: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

98 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

acela~i timp, reduce emojiile negative. Astfei, expresii ca "a rade din rarunchi" acopera 0

realitate psihofiziologica, aceste manifestari fiind imposibiie Tn starile de crispare menta!­muscu!ara specifice boinavului de torticoiis.

Tensiunea musculara cronica imobilizeaza corpul care "se mortifica" treptat, traducandcontractura ideo-afectiva dureroasa, iar aceasta produce, Tn continuare, recurent, tensiunemusculara (ca fenomen de "autoprotectie patologica"). 0 persoana rigida mental este ~i rigidacorporal, iar rigiditatea corporala mortifica emojionalitatea. Tn terapia bioenergetica, clientulexperimenteaza ~i con~tientizeaza, aici ~i acum, rigiditatea ca "mortificare" personaia ~i

relaxarea, mi~carea §i respirajia,ca posibilitaji autocreative, de reconfigurare a complexuluimental-corporal. Aceasta necesita pe langa exerciliile propriu-zise ~i analiza sentimentelor ~iintegrarea polaritatii lor printr-un dialog gestaltist, bazat pe Tntrebarile de baza: "ce simli ?"; "cetraie~ti?", "ce experimentezi acum ~I aici ?". Scopul declarat al acestui dialog este de a-I ajuta peclient sa con§tientizeze chiar modul Tn care poate con~tientiza, pentru ca apoi sa se poataautodepa§i, dezvolta, operand cu resursele energetice ~icreative ale Tntreguluiorganism.

Din motivele conceptuale dezvoltate mal sus ~i raportat la obiectivele recuperatorii pe care niIe-am propus, am optat pentru un model psihoterapeutic neconvenjional, bazat pe tehnicileasociate ale gestalt-terapiei ~i ale analizei bioenergetice, cu integrarea unor procedee deinspiralie orientala (preluate din Yoga ~i Qi Gong). Premisele de la care am pornit, postuleazaideea ca simptomul-linta cu tot cortegiul sau de dificultati diskinetice ~iafective devine "un Iimbajcorporal" cu dramatica expresivitate, traducand "mesajul" personalitatii Tndificultate. Acest mesajse refera la negarea surselor de conflict intra §i interpsihic, prin reprimarea maniei cu expresiecorporala Tnspasmul de torsiune sau Tnrigidizarea gatului cu orientarea capului antero-Iateral.Cu alte cuvinte, ciientul se opune, T§iexprima dezacordul printr-un NU corporal, refuza sau evitaceva cu valoare psihotraumatizanta;

e frica de propria identitate psihosomatica ~i de modul Tncare este perceput ~i evaluat decatre altii. Acesta este nucleui complexului senzitiv de inferioritate, frica de rejectie, tradusasimbolic prin postura Tncordata, involuntar rigida, supracontrolata gestual, Tn atitudine deaparare. Clientul se comporta de parca soar a§tepta sa fie agresai. EI are 0 atitudine corporalade fuga din faja unui pericol imaginar (cand gatul este antrenat Tnspasmul de torsiune) - sau 0

atitudine de Tmpietrire, de imobilitate, de rezistenja pasiva Tnfala aceluia~i pericol irninent - Informa hipotona, cu rigidizarea gatului §i Tnclinareasa spre partea stanga sau dreapta. Aceastalateralitate nu este nici ea Tntamplatoare. De cele mai multe ori, am observat ca ea este

declan§ata §i fixata ca deprindere posturala de caire un stimul sau 0 situatie psihotraumatizantade care bolnavul "s-a ferit" prin Tnclinarea capului, spontan, Tnpartea opusa actiunii stimulului

imp!icat. Modelul mi~carii iniliale asociate puternicei tensiuni emotionale negative, din istoria deviaja particulara a clientului are tendinja de a 5e relua circular ~i de a se fixa ca deprindereposturala patologica. De exemplu, Tncazul unui client, am reconstituit prin tehnica focalizarii prinimaginare ghidata scenariul unei situajii de pericol iminent, la care asistase Tn momentulproducerii pentru prima data a spasmului de torsiune (subiectul asistase la iminenta accidentariiunui copil, lntr-o intersectie, de catre un vehicol care se apropia Tnviteza, dinspre partea stangaa subiectului ~i pe care nu putuse sa-I Tmpiedice,fiind " jintuit locului" din cauza fricii). Gestulluispontan care a Tnsotit tensiunea negativa deosebita a fost de a-~i orienta capui spre dreapta,

gest involuntar pe care I-a repetat ulterior, din ce In ce mai frecvent, in special in situaliile destress, griji, luarea unor decizii cu risc ~iresponsabilitate. Clientul traia intr-o situatie de conflictintern, pe fondul careia se declan~ase 0 crescuta susceptibilitate Tn a se simli agresat ~ipunitionat moral.

o clienta care prezenta din mica ei copilarie 0 zona cu alopecie (chelie), situata in dreptul

lobului temporal drept, se obi~nuise, pentru a -§i masca defectul sa-~i Tnclineu~or capul antero­lateral, spre dreapta, a$a Tncat sa-i ofere interlocutorului doar imaginea sa acceptabila.Torticolisul s-a declan§at insa prin Tntarireasentimentului de autorespingere pe care I-a retrait ~i

Page 101: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT-TERAPIA 99

reprimat,ln contextul unui mariaj Incarcat de violente. Sotul sau, sub influenta alcoolului, 0agresa frecvent, palmuindu-i de preferin(a chiar obrazul slang, mai expus Mlaii, prin pozi(iadefectuoasa a clientei. Palmuirea, antrena Insa 9i mi9carea de rota(ie involuntara a capului, carecontinua sa se mi~te spasmodic ~i dupa Incetarea agresiunii. Fixarea gestului s-a produs prinreprimarea plEJnsului9i (ipetelor, in efortul con9tient al clientei de a nu fi auzita de vecini ~irespinsa afectiv de ace~tia. Sentimentul de jena 5e amplifica astfel pe fondul temerii derespingere, iar tensiunea emotional a perturba controlul voluntar al mi~carilor capului ~i seconvertesc simbolic in spasmul involuntar de torsiune.

6.3. Desfa§urarea procesu/ui terapeutic

Deeodifiearea "mesajului" patologie 9i a Imprejurarilor care I-au exacerbat ~i fixat In simptom,prin intermediul etapei de con9tientizare foealizata gestaltis!, asociata ca analiza, a permisconceperea ~i nuan(area "seenariului terapeutic" din punctul de vedere al tehnicilor utilizate.

s Etapa 1. Initial, pe parcursul a trei-patru ~edinte, am cuplat tehnica analitica orientataasupra trecutului cu 0 tehnica gestaltista de readucere 9i retraire In prezent a elementelorimplicate In modificarile expresive ale posturii. Am focalizat apoi con~tientizarea asupraperceptiei schemei corporale §i tonusului muscular, lucrand pe integrarea polarita(ilor. Am

insistat In con~tientizare prin descoperirea corelatiilor dintre emotii, gand mi~care ~i pozit!e(Iucrul cu corpul), a raporturilor de consonanta ~i respectiv disonanta Intre mental ~i corporal. Inacela~i scop am initiat pacientii In cateva tehnici de respiratie con9tienta, controlata, Incepand cucic/ul respiratiei abdominale $i apoi, exersand ciclul respirator complet. Concentrarea asupraritmului respirator ~i practica egalizarii con$tiente a timpului de inspir ~i expir, Intr-un ritm natural,

propriu subiectului (3 cu 3 timpi, sau 4cu 4 limpi), In corela(ie direc!a eu starea de calm $ideconectare au constituit obiective importante ale acestei prime etape.

• Etapa 2. Dupa cateva gedinte de familiarizare $1de motivare adeevata, am introdus inprogramui terapeutic 0 tehnica hipnoterapeutiea de tip sophmnic, constand In induc\ie lent­progresiva a relaxarii psihomuscu/are, cu accent pe activarea circulatorie ~i energizareauniforma, cvasitota/a a corpului, Incepand din zona membre/or inferloare. Dupa declan9areacatalepsiei pieoapeior, fie prin tehnica focalizarii punctului dintre sprancene, fie prin eoncentrarepe lini9tirea ritmului respirator, am procedat la 0 relaxare corporal a g/obala, Incepand cudegeteie picioarelor, talpi, glezne, mu~chii inferiori ai picioarelor, genunchi, coapse, abdomen,p!ex solar, torace, baza gatului, umeri, brate, palme, degeie, In aceea$i ordine de focalizare, amprovocat ulterior subieeiul sa luereze prin eon~tientizare foealizata, men\inandu-se ~iexperimentand con$tient senzatiiie corporale $i alternanta tensiunilor CLi relaxarea, comp/etand

$i aprofundand la nivelul integrarii con$tiente ceea ce initia~a fost practicat pe fondul transeiiejere, deei eu 0 mai redusa participare con~tienta. In aceasta consta ~i caracterul

neconventionai in care am complementat iehnlci terapeutice apartinand unor abordari relativdiferlte. Pentru noi, importanta ests conexiunea pe care acesIe tehnici 0 pot crea In refacereapuntilor interne aflate In conflict Tnscopul coeziunij eu-Iui ~i completarii ciclului gestaltului. Amaprofundat exercitiile pe fond de relaxare ~i de supravigilitate consecutive, practicand ?i tehnicainductiei focalizate a lui Zlocker, cu integrarea muncii de con~tientizare ~i experimentare a

senza\iilor, ceea ce a condus trepta! la dobandirea capacitatii de autoinduc\ie ?i control asuprasenzatil10r de caidura coneentrat? ~idispersa!a in zonele corporale de interes (cervico-dorso­lombara, humerala, brale, palme, degete, cu revenire In zona gatului 91amplificarea progresiva a

suportului verbal imagistic, plastic, evocator al senza(iilor de caldura profunda, invadanta,inmuiere, flexibilizare, topire, u~urare, eliberare. Lucrul cu corpul s-a folos!t astfel §i de tehnica

vizualizarii ghidate, ceea ce a crescut controlui subiectului in procesul de autorestructurare.Scenariul imagistic de restructurare mentala a schemei corporale a fost particularizat de la caz lacaz ~i conceput In colaborare cu clientul, el descoperind cele mai reprezentative metafore

Page 102: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

100 ORIENTAREA EXPERIENTIAL,\ iN PSIHOTERAPIE

persona!e utilizate in restructurare. Acolo unde c1ientul s-a dovedit mai putin imaginativ,terapeutul a ghidat activ metaforizarea cu scop de restructurare, propunand exercitii cum ar fi:imaginarea schemei corporale in mi~care transformativa constand in flexibHizarea corpului ~ilungirii sale intre "cer ~i pamant", progresiv, urmata de revenirea autocontroiata intr-odimensiune optima ~i la 0 postura echilibrata, simetrica, in conformitate cu modelul mental

pozitiv, dezirabil, autoproiectat. Seria exercitiilor mentale se incheie cu un exercitiu cefalic ~i dereintegrare armonioasa a intregii scheme corporale restructurate in mediu. Variabil s-a asociat ~itehnica orientala Rey Qi (constand in aplicarea palmelor terapeutului, direct sau in zona decontact a campului bioenergetic al persoanei), tinand cont de polarizarea diferita a palmelorterapeutului (stanga negativ, dreapta - pozitiv, in corelare directa cu orele de maximumbioenergetic, respectiv in cazul nostru, orele 9 -11 ~i 15-17). Conform studiilor in domeniu,palma stanga actioneaza ca absorbant, dispersator, iar palma dreapta ca emitator, corector alfluxului energetic diminuat sau blocat. TnfunC\ie de particularitatHesubiectilor no~tri am observatca utilitatea paselor bioenergetice palmare este diferita. Astfel,barba\ii au beneficiat mai mult decontactul palmei stangi, ceea ce sugereaza indirect existen\a unui posibil exces energetic de tipYang in zona superioara a corpului (aceasta coreleaza, de altfel ~i cu tulburarile de dinamicasexuala semnalate), torticolisul, manifestandu-se in contextul acestui dezechilibru energetic.Femeile au beneficiat mai curand de aplicatii1e palmei drepte, ceea ce ne-ar putea sugeraprezen\a unui deficit energetic sau a unui blocaj, implicat in perturbarea respectiva. Men\ionaminsa ca, In faza ini\iala a terapiei, majoritatea pacien\ilor prezentau 0 necesitate crescuta deabsorb\ie bioenergetica, adesea con~tientizata ~i comunicata din proprie ini\iativa de catre

subiect. Aceasta sustine posibilitatea mai curand a unu! blocaj sau deficit energetic in zonasimptomatica, in special In formele de torticolis hipoton. In formele spastice e de presupus un

exces energetic de Yang - care se cere "drenat" prin pase corespunzatoare .• Etapa 3. Pe masura inaintarii In procesul terapeutic, dupa cca., 10-15 ~edinte de relaxare

~i con$tientizare a unui nou gestalt integrativ mental-corporal, am introdus exerci\ii de modificarea posturii vicioase, a coloanei vertebrale, a gatului ~i a modalitatii de orientare a privirii In mediu,precum $i de experimentare a mersului ritmic, armonios, conectat la ritmul respiratorcon$tientizat. S-a lucrat $i asupra deblocarii mi$carilor de balans ritm'ic al bra\elor, insistandu-seasupra con$tientizarii $i exprimarii emotiilor asociate $i acela~i lucru, pentru piciaare. Asociereaunor patternuri specifice de mi$care corporala $i respiratie controlata, a constituit paradigma debaza a acestui antrenament al con$tientizarii ~i autoreglarii. Men\ionam ca nu am practicat 0kinetoterapie de factura uzuala, ci un model mental-corporal de aulorestructurare prinexperimentare ~i con~tientizare activa, creativa. Activarea resurselor s-a bazal pe trepiedul: •model mental, imagistic; • orientare verbala a mi$carii euritmice; * ac\iune creatoarecon$tienta(exercitiu), cu feed-back-urile necesare.

Restructurarile (ca§tigurile) terapeutice s-au bazat pe:• simetrizare posturala (atat In plan ideatic, cat $i motor), prin urmatoarele tehnici (care au

actionat ca ni:;;tecai de reperizare In experimentarea deplasarii):* orientarea privirii simullan cumi$carea lenta, conitienta, voluntara a capului, pe linia imaginara a unor largi semicercuri,situate la distante din ce In ce mai mari de corp; fixarea privirii pe obiecte situate la distan\amare cu con~tientizarea detaliilor din ce Tnce mai fine (focalizarea atentiei pe obiect extern ­tehnica preluata din Yoga); parcurgerea con~tienta, menta/a a drumului pana la obiectulconcentrarii ~i Tndarat, cu reluarea ciclului $i complicarea lui, progresiv, cu aile exerci\ii deurmarire(trasee orizontale, verticale, cercuri, diferite forme - exerci\iu pe care I-am denumit"plimbarea privirii" sau "mangaierea cu privirea" simullan cu respira\ia calma, egala, campleta).

• mersul con~tient - rilmic, cadentat ~i flexibil, elegant, cu sprUinverbal de concentrare penumaraloare, asocial cu 0 rilmare calma a respiratiei de tip abdominal, apoi cu marirea treptata

a limpului de expir intr-un raport dublu fata de timpul de inspir (3/6 sau 4/8) • exerci\iu preluat dinseria pranayamelor (Yoga) cu scop de "dezintoxicare".

Page 103: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul II - GESTALT -TERAPIA 101

• asocierea unui numar variabil de exercitii respiratorii, dupa caz, de tip dezanxietare,purificare, calmare, etc. Din seria celor mai utilizate mentionam exercitiul respiratieialternative(pe Ida ~i Pingala), In cicluri repetate de 3 ari pe zi, cate 5-6 exercitii, exercitiul deexpir prelungit, eliberator "Ha", exercitiul celor 5 silabe emise pe expir din practica Qi Gong;

• corectia simetrizarii pozitiei umerilor, initial cu sprijin subaxilar (0 carte) pentru umaruldenivelat, ulterior prin fixarea valuntara a bratelor la spate, 7ntimpul mersului ritmic. De un realfolos a fost practicarea unor posturi (asane) din Hatha Yoga, axate In special pe con~tientizarea~i activarea coloanei vertebrale ~i a simtului echilibrul - corectia mersului prin flexibilizareami~carilor s-a facut 7n trepte, parcurgandu-se in mod experimental un mers pendulatarintentional, cu proiectarea toracelui In fata ~i vizualizarea mi~carilar capului ca ~i cum ar fjactionat de un resort elastic. Aceste exerci(ii se transfarmau treptat lntr-o forma de expresiecorporala estetic, un adevarat "model de dans personal", bazat pe mi~cari din ce In ce maiample,mai libere. Astfel, crisparea, ca ~i torsiunea involuntara a gatului au putut fi progresivautoreglate, subiectii lnva\and ~i exersand ulterior 0 ritmica armonioasa, bazata pe

sincranicitatea praiectului imaginativ-ideativ cu respiratia adecvata ~i mi~carea liber - reglabila.Pacientii au experimentat cum pot sa-~i creeze 0 imagine corporala acceptata,care sa eliberezemi~carile optim, capatand din interior modelul posturii simetrice §i eliberate, siguranta necesararestructurarii ~i preluarii controlului postural. Exersarea con~tienta a dus la rezultate stabile,dupa cca. 8-12 luni de tratament intensiv, reluat In cicluri, lntre care subiec(ii 7§icontinuau pecont propriu programul. Pe masura ce s-a produs "cre~terea psihologica", extindereacon§tientizarii de sine §i integrarea polarita\ilor, corec(ia §i depa§irea simptomului s-a produs in

grade variabile, tinand de durata §i perseveren(a tratamentului, de calitatea contactuluiterapeutic §i de sustinerea proterapeutica a mediului familial §i a personalului de lngrijire, pe

perioada spitalizaril'or. In unele cazuri, s-a practicat progresiv tratamentul in regimsemiambulator §i apoi ambulator.

Esentiala a fost pe parcursul intregii psihoterapii, facilitarea §i cultivarea sentimentului deautoacceptare §i, mai ales, dobandirea atitudinii de a fi Iiber interior. Libertatea interioara aconstituit baza pe care s-a creat pas cu pas §i libertatea 7nplanul mi§carilor §i actiunii, a posturiiexpresive, comunicante. Exprimarea unui caz ni se pare relevanta pentru experienta terapeuticatraita: " Am scapat din capcana". Colaborarea cu pacientii le-a stimulat ~i creativitatea in planulmi§carilor §i posturii, unii dovedind reale disponibilita\i de inventare a unor jocuri de mi~care

ritmica, armonioasa, corespunzatoare dobandirii unei dezinvolturi posturale. Astfel, un exercitiude balans corporal lateral, gandit §i trait ca 0 mi§care lina de plutire a unei barci pe valuri, sau aunui leagan sau a unui pendul, a ajutat mult la diminuarea contracturii fitului, capul fiind imaginatca sustinut de un resort elastic, liber.

Modelul mental adecvat (trait ca imagine plastica), cuvantul sugestiv, actiunea propriu-zisaexperimentata In realitate (privire, mi§care, deplasare) §i respiratia controlata, calma - auconstituit cei 4 piloni ai reconstructiei prin con§tientizare a unui nou model psihocorporal care arezalvat sau ameliorat pana la suportabil simptomul de baza.

o consecinta importanta a terapiei a fost 0 restructurare spiritual - atitudinala a pacientilorcare au lnleles ca suferinta poate deveni un prilej de autodezvoltare a resurselor, deautodepa§ire, de regasire $i acceptare de sine precum $i de transformare benefica.Relnnodarea speran\ei a deblocat, Inca 0 data "performanta".

Page 104: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL III

INTRODUCERE iN PSIHODRAMA eLAs/eft

Anca Nicolae

1. [email protected]

Psihodrama este ...creatia lui Jacob Levy Moreno.Numele Moreno este sinonim cu psihodrama. Jacob Levi Moreno este considerat drept unul

din primii terapeuli orientali aclional, creatorul terapiei In echipa, al abordarilor de grup ~imaritale, pionier Tntratamentul psihozelor.

1. 1.Despre Jacob Levy Moreno

Moreno se na~te pe 19 mai 1889 la Bucure~ti. EI este primul din cei 9ase copii ai lui MorenoNissim Levy ~i ai Paulinei lancu. La varsta de 5 ani are loc mutarea familiei la Viena. unde Jacobse adapteaza rapid. In tinerele este student al Facultalii de Filosofie din Viena, puternicimpresionat de ideile contemporane despre creativitate, In special cele apartinandu-i lui HenriBergson. Ulterior se transfera la Facultatea de Medicina, oblinand Iicenta In 1917, iar din 1919va practica psihiatria.

In 1908 improvizeaza primele experiente creative cu copiii In gradinile de la Angarten,descoperind vitalitatea care caracterizeaza aceasta varsta, prin intermediul jocului, pove~tilor,teatrului de papu~i.

In timpul razboiului lucreaza ca medic In doua tabere de refugiati unde pune In practica

primele intervenlii sociometrice de organizare a unei comunitati In functie de factorii sociali ~ipsihologici.

Tntre 1921 - 1924 intra In contact cu teatrul, dand viata unui teatru improvizat numit "TeatrulSpontaneitatii" unde descopera valoarea cathartica ~i terapeutica a reprezentatiei teatrale.

Din 1925 se stabile9te In SUA, iar In 1936 deschide a clinica particulara la Beacon, caredevine ~i primul centru de formare In psihoterapia de grup.

Tentativele sale sociometrice ca~tiga In profunzime ~i claritate In intervenliile sale la $coala

de reeducare pentru fete din Hudson.In 1942 pune bazele Societatii Americane de Psihoterapie de grup ~i Psihodrama, iar din 1957devenea pregedinte al Consiliului International de Psihoterapie de Grup. Primele sale scrieridespre psihodrama aparin 1946.

Dupa moartea sa (1974) a are drept continuator pe sotia 9i colaboratoarea sa - ZerkaToeman Moreno, actualmente liderul mondial al psihodramei.

Cum vede Moreno psihodrama?"Am cautat mereu sa arat ca abordarea mea Inseamna mai mult decat a metoda

psihoterapeutica - cred cu tarie ca spontaneitatea ~i creativitatea ating radacinile profunde alevitalitatii $i dezvoltarii spirituale, ne afecteaza implicarea In oricare sfera a vietii noastre.Intotdeauna am provocat oamenii sa ia parte la procesul vindecarii, sa vina In contact cu

Page 105: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul HI - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 103

problematiea bolii."Psihodrama ca metoda I~i are radacinile In lucrul cu copiii, experientele teatrale ~i lucrul cu

grupul, dar mai ales In lucrul cu el Insu~i. In legaiura cu aceasta' Moreno marturise~te:

"Psihodrama vie\ii meIe a precedat psihodrama ca metoda, Am fost primul pacient al terapieipsihodramatice, protagonist ~i conducator In acela~i timp, Cu ajutorul unor Euri auxiliareincon~tiente, lumea care ma Inconjoara, am dezvoltat un mod nou pe care cultura actuala nu-I

furnizeaza, Din astfel de experien\e $i succese decurge vitalitatea $i impulsul de a aplicaasemenea tehnici celorlalti",

Moreno define$te psihodrama ca ,,~tiintacare exploreaza adevarul prin metode dramatice,"Psihodrama este 0 $tiinta a sufletului, care elibereaza fiinta umana de spaimele sale, 0 pune

Tn contact cu resursele ei cele mai adanci, dintre care cele dintai sunt spontaneitatea ~icapacitatea infinita de a crea, ii prilejuie$te Tntalnireaautentica cu celalalt.

Departe de a explora Tntregul teritoriu al terapiei psihodramatiee, aeeste pagini sunt 0

invitatie pentru cei care doresc sa cunoasca mai bine noi spatii, pentru toti psihoterapeutii "Incre$tere",

2. Caracteristicile metodei psihodramatice

Intr-o reprezentare psihodramatica individul da viata pe scena lumii sale interioare, explorandanumite pa~i ale ei, cu ajutorul celorlalli membri ai grupului care interpreteaza rolurilepersonajelor desemnate de el.

Metoda psihodramatica integreaza modalita\ile analizei cognitive cu dimensiunile implicariiexperien\iale, participative, Interactionand la modul eoneret, angajandu-te corporal ~i imaginativTnsitua\ie - ca $i cand se Tntamplaacum - are drept consecinla con$tientizarea unor idei ~i trairiIn general inaccesibile prin simpla povestire a situa\iei respective, Elementele nonverbale alecomunicarii aclioneaza nu numai In relatie cu interlocutorul, dar ~i la nivel intern, astfellncat,atunci cand retraie$ti 0 situatie punand in practica comportamentul furios sau Infrico$at deatunci, aduci Tncon$tiinla emolii pe care altfel le-ai fi reprimat.

Metodele actionale - cum este psihodrama - sunt Tn mod special utile Tn terapie nu doarpentru pacienti pUlin Inclinati spre explorare intelectuala $i verbala (ca de exemplu copiii,psihoticii, delieven\ii), dar $i pentru eei care tind sa supraintelectualizeze experientele lor, Unuldintre avantajele eele mal semnifieative ale psihodramei este de a eonverti "reprezentareaInauntru" In "reprezentare In afara",

Este 0 tendinta umana naturala sa ne exprimam trairile ~i gandurile In aCliune, pentru ca aexperimenta fizic interpretarea unui rol ne face sa-I simlim mal deplin, sa ne afirmam sinele mai

plenar, A trai kinestezic 0 situatie, avandu-i pe ceilalli martori la acest proces ne face sa fim maiu~or conectali !a emotiile $i gandurile noastre, implicarea noastra fiind mult sporita. Morenospunea ca oamenii au nevoie sa faca mai mult decat sa vorbeasca despre reac\iile $i dorintelelor, numind aceasta tendinta "foame de actiune" la copil, ca tendinta de a se exprima In gesturi~i mi$cari ce par a izbucni Tnmod anarhic,

Din aceasta intuitie I$i elaboreaza ulterior Moreno strategia terapeutiea, Strategia saurmare9te descarcarea unei tensiun! potenlial patologice 9i conflictuale prin concretizarea 9iamplificarea ei In interacliune cu allii,

Seopul pslhodramei este de a integra armonios conlinuturile confllctuale ale individului Inansamblul perceptiilor, emotiilor 9i ganduriior sale, astfellncat acesta sa ajunga la 0 echilibrare acontinuturilor sale mentale Tn raport cu cerintele realitalii, dar $i cu nevoile sale interioare.Modalitalile specifice de lucru psihodramatic au la baza patru ingrediente vitale: factorulspontaneitate, factorul creativitate, conceptul de intiJlnire ~i cel de tele, Ce semnificalie are ~icum actioneaza la nivelul individului $i grupului flecare dintre ele?

Page 106: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

104 ORIENT AREA EXPERIENTIALA. iN PSlHOTERAPIE

Moreno define9te spontaneitatea drept "capacltatea individului de a da un raspuns adecvat

la 0 situatie noua sau un raspuns nou la 0 situatie veche." Aceasta capacitate este naturala, nuputem considera spontaneitatea ca un act de vointa. Atunci cand ilU este dezvoltata natural - caTncazul copiilor, ea se poate antrena prin intermediul psihodramei.

Adam Blatner spune despre ea: "Spontaneitatea nu are nevoie sa fie spectaculoasa saudramatica. Ea poate fi prezenta Tnfelul Tncare gande9ti, te plimbi, prive9ti un apus de soare,dansezi sau canti Tn baie. Calitatile esentiale ale actului spontan sunt 0 minte deschisa, 0

prospelime a raportarii la ceilalti, dorinta de actiuni inovatoare 9i integrarea exteriorului cuinteriorul."

Spontaneitatea nu trebuie confundata nici cu actiunea impulsiva, nici cu un act irational. Eapresupune starea de "a fi gata" sa raspunzi unei situalii, Tn funclie de solicitariie ei.Spontaneitatea esle promptlludinea raspunsului Tn fata solicitarli, este pregatirea subiectului

pentru actiune libera.Psihodrama define!;)teIrei tipurl de spontaneitate:

II spontaneitate patologica - ca raspuns nou neadecvat

II spontaneitate stereotipa - ca raspuns adecvat fara a fi nou sau creativ

II spontaneitate normala - ca raspuns adecvat, nou 9i creativ.Psihodrama are drept scop .rezolvarea unor probleme emotionale sau psihologice care

blocheaza spontaneitatea, ca 91 antrenarea spontaneitatii punand subiectul Tn situa!ii carereclama raspunsuri noi. Exersarea unor roluri cat mai diverse lncurajeaza indlvidul sa-9i asumeriscul, sa-9i permita egecul astfel Tncatsa poata face fata unor situatii care anterior II blocau sauagresau. in grup el poate experimenta no! eomportamente, alternative de raspuns sau puncte devedere diferite Tnsituatia data. Spontaneitatea Ii permite persoanei sa fie Tnmai mare masura eaTnsa9i,sa actioneze ca piedica In fata roluri!or obositaare, rigide sau distructive.

o trasatura esentiala a spontaneita!ii este aeeea ea II face pe individ sa se organizeze Tnmad autonom, fiind simuitan adecvat nevailor interne 9i cerintelor exterioare. Pentru a S8

actualiza, spontaneitatea are nevaie de un mediu care sa-i permita acest lueru, un mediuempatic. in psihodrama acesl mediu este situatia de grup. in grup au loc schimburi emo!ionale,senzoriale, cognitive, motorii, perceptive - construindu-se treptat 0 atmosfera de Tncredere 9iempatie.

Pe de alta parte, spontaneitatea este catalizatorui procesuiui creativ. Creativitatea estedefinita Tndic!ionarul Random House astfel: "a eauza na9terea a ceva unic care nu s-ar puteaproduce altfel sau care nu este eonsecinta unui proces obi9nuit, a se na~te din gandurile sau

lmaginalia cuiva, a adauga noi func!ii, caractere, Tnsu9iri." intre spontaneitate 9i creatlvitateexista 0 iegatura primara. Starea de spontaneitate este principiul esen!ial al oricarei experienlecreative. Ceea ce este important Tnpsihodrama este actul creativ Tnsine, procesul creatiei $i nujJ[odusul eJ - definit ca 0 "conserva culturala" de catre Moreno.

De maxima importanla este ca spontaneitatea $i anxietatea sunt func!ii invers propo~ionale.Cu cat spontaneitatea cre$te, seade anxietatea 9i invers. De aici rezulta eonsecinle terapeuticespecifice - pentru ca starea de spontaneitate sa fie indusa e nevoie de un mediu care samentina anxietatea lntre limite acceptabile, astfel Tncatsa nu duca la declan9area de raspunsuririgide, stereotipe. Settingul psihodramatic are de aceea Tnprimul rand functia de continator, locsecurizant. spre deosebire de alte medii terapeutice Tn care se provoaca cre9terea anxietatiipentru a obtine mi$cari profunde Tnindivid !;)iIn grup.

In urma schimburilor afective dintre membrii grupului se formeaza legaturi afective deatrac!ie, respingere sau indiferen!a. Ace9ti eurenti afectivi Tndublu sens poarta nume!e de te/e.

Raportui tele-ic este un curent de empatie reciproca Tntredoua persoane, un proces reciproc

care curge din amandoua directiile, descriind sensu1 de conectare dintre doi oameni.Comunicarea teleica Tncurajata In grupul psihodramatic duce la formarea unui sentiment de

lncredere $i siguranta, conditie optima pentru dezvoltarea spontaneitatii. Tele-ul este

Page 107: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 105

caracterlzat de Moreno ca cea mal simpla unitate de sentiment ce apare Intre dol oameni. Este

o empatie cu dublu sens, 0 sim~re a realitalii celuilalt, este legatura care line oameni! Impreuna.Nu este transfer. Conectarea tele-ica interpretata in psihodrama permite protagoni~tilor saramana in propria realitate psihica ~i sa-i dea forma, definilie §i conexiune. Tele-ul esteexperimentat ca un sentiment de Intelegere nonverbala.

Un concept pslhodramatlc central. strans legat de spontaneitate §i tele, este eel al inlalnirii.Ea inseamna a fi capabil sa-Ilntampini pe celalalt ~isa te sim!i Intampinat In realitatea ta cea

mai adevarata §i profunda. intalnirea esle totuna cu momentul de "a fi Impreuna", experienla"reeiprocitalii totaie", este 0 Inversiune intuitiva de mluri, matricea oricarei forme de Tntalnirestructurata.

Toate aceste concepte moreniene S6 concretizeaza In practica psihodramatica. Astfel,relaliile reciproc empatice create intre terapeut ~i membrii grupului (relatii de tele care facposlbila Tntalnirea) sunt primul pas Tnfacilitarea unei stari de spontaneilale. Aflat Tnlr-o starespontana, individul devine receptiv spre autodeterminare, aclionand roluri noi care echilibreazamal bine exigente1eintrapsihice ~icele eerute de reaiitale.

lata cum descrie Fermata Jude forma operaiionaia pe care 0 iau In practica aeesteconcepte:

Conducatorul terapellt este eel carefj ia fala de grup 0 atitudine activa ~i care stimuleaza pe fieeare sa S8 exprime fiind Tn

sigUianla din punct de vedere fizie, dsl fUnd ea settingul psihodramatie face pesibila folosirea

larga a corpuiui cu risc minim de ranire, dar !?i din punct de vedere emotional, directoruigarantand respectarea unor reguli relaiionale ce protejeaza Tmpotrivaatacului sau violentei;

• ajuta fiecare persoana sa dea forma (realista sau simbolica) conlinuturilor sale mentale ~isa se exprime foiosind toate instrumentele expresive de care dispune de la eele verbale pana la

eele corporaie;

" Tntampina drept adevarat tot ceea ce este manifestarea subiectivitalii persoanei, nuformuleaza judecali de valoare;

•• ofera 0 contributie inlerpretativ8 a dinamicilor psihice prin alegerea activitalilor grupului sauprin secventa scenelor de explorat cu subiectul ~i evita sa expliciteze verbal propriile Interpretari,cu scopul de a nu conditiona spontaneitatea persoanei;

* creeaza condi!ii pentru ca fiecare persoana sa se poata confrunta eu conflictele sale Tninteriorui mediului psihodramatic. Pentru a compatibiliza resursele subiective ale persoanei eucerinlele situaliei externe ei construie~te pe scena 0 semirealitate pe masura nevoilor §i

capacitaliior ei actuale. Aceasta procedura permite persoanelor sa se exprirne liber (eliberandmateria! emetlv adesea incomod), sa cunoasca zone obscure din interiorui lor, sa Ie trateze,experimentand Tnacela~i timp placerea unui comportament spontan;

ill dirijeaza activltatea grupului $1a subieetulul astfellncat sa exlste experienle de tip fuzional~ide tip individualizant. Primele u~ureaza Intalnirea, eelelaile pregiHesc situa\iile de separare ~ide autonomie.

Grupu! este eel care

" ac\ioneaza In interiorul reguli!or gestionate de director;" aclioneaza Tn situa\ii de realitate eand f1ecare persoana este perceputa, tratata "aici ~i

acum'; eu caracteristieile sale actuaie, dar ~i Tnsitualii de semirealitate cand fleeare persoanaeste tratata nu pentru sine Insa~i, cl pentru rolul interpreta! pe scena;

iii devine auditoriu (spectator) cEmdcedeaza scena unui subieet (protagonist), retragandu-seTnalt spatiu ~i punandu-se la dispozilia nevoilor acestuia.

Protagonistul este eel eareiii vine pe scena pentru a exprima propria realitate interioara, fiind Tncentrul atentiei tuturor;

" este lnsotit de terapeut de-a lungul unui drum Tncare sa poata atinge ~i mentine niveiul

Page 108: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

106 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

maxim posibil de spontaneitate, experimentand in mod creativ roluri noi;

• alege din auditoriu eurile auxiliare care vor intrupa pe scena personajele lumii saleinterioare.

Eurile auxiliare sunt cele care

tI joaca rolurile atribuite de protagonist Inlr-un mod care sa fie functional pentru strategiaterapeutica a conducatorului;

• dispun in crearea rolului atribuit de 0 marja de libertate adaptata din cand In cand astfelincat sa se acordeze cu strategia terapeutului.

3. Punctel~ de plecare ale sistemului filosofic morenian

Obiectivul psihodramei esta de a construi un setting psihodramatic care folose:?te ca mode!viata; de a integra in el toate modalitatHe de a trai, incepand cu reperele universale - limp,spajiu, cosmos ~i terminand cu toate detaliile ~i nuanjele vietH.(Moreno, 1966)

Care e locul acestor repere universale in psihoterapie §i psihopatologie?Sa-I urmarim pe Moreno:

"Incepem mal Tnt3!cu timpuJ. Omu! traie~te in limp - prezent, trecut ~iviilor. Patologia luipoate fi legata de oricare din aeeste dimensiuni. lntrebarea este cum integrezi toate cele Ireidimensiuni prin operatii lerapeutice semnificative. Ele nu pot ramana puncte de raper"abstraete", au nevois sa prinda viala §i concralele prin modalitajile de tratament puse In joe.Cum este valorificat a~adar aspectul psihologic al timpului?

Sa privim mal inial la psihanaliza - inlel8gem prin aceasta psihanaiiza clasica freudiana. Indoctrina psihanalitica timpul este valorificat mai ales in dimensiunea lui trecuta - aealo S6 gasesccauzele prime ale Gonflicte!or~i tulburarilor prezente.

Totu~i, orieala infiuenia ar avea treclltui ca dimensiune a timpului, este doar una din fatetele.Iui, unilaterala ~i restrictiva. Binelnjeles ca ~i eelelalte aspecte, nevalorificate de psihanaliza,sunt de mare importanla.

Unul dintre ele esta dimensiurrea p.ezentului, dinamiea prezenta, care se Intampia AIC! giACUM. Experien\ele care S6 succed conlinuu In eontextul lui Alci ~iAcum sunt esen\iale, Seinscriu aiei terapiile care valorifica in primul rand momentul, dinamicile momentului, inealzirea

spontana, implica\iile prezentului asupra individului, grupului, reialiei. Psihodrama este 0 astfelde temple.

Alta dimensiune neglijata pana nu demult este viitoml. EI constituie un aspect important alvietii; de multe ori se intampla sa traim in viitor mai mult decat in trecut. Unele terapii folosesc

imageria, jocul imaginajiei pentru a aborda expectajiile cu privire la viitor, altele aduc viilorul inprezent prin tehnici care permit lucrul efectiv asupra viitorului astfel Incat sa-I integramprezentului. De exemplu, una din tehnicile noastre de lucru, proiecjia in viitar, imi permite sa punIn scena 0 situatie vlitoare - Intalnirea eu un prieten sau interviul cu un ~ef in termeni cat malconcreji posibili.

Am adesea client! care sufera de nevroza de a fl angajat sau de nevroza de a nu fi angajat,care sunt anxio~i in gasirea unei slujbe sau in interviulln care-i solicita ~efului 0 marire de

salariu. De obicei antrenez astfel de client! cu 0 saptamana inainte de evenimentul anxiogen;este un fel de "antrenament pentru viaW. Acesl antrenament e valabil ~i In cazul elientilor euprobleme sentimentale - fie ea e yorba de un posibil mariaj, divo~ sau aparilia unui caprI.

Problema este cum integrezi aceste expectatii ~i ingrijorari ale clientului ea actuale in situaliaterapeutiea, astfe! ineat sa aiba sens pentru client ~i pentru terapeut.

Aceste trei dimensiuni ale timpului: trecut, prezent ~i viitor sunt aduse impreuna in

psihodrama, a~a cum sunt ~i in viaja, din perspectiva funcliona!a.

Page 109: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSlHODRAMA CLASICA 107

Ce se intampla cu conceptul de spatiu?

Spatiul, in mod similar a fost aproape in totalitate neglijat in psihoterapie - nu din punct devedere semantic ~i psihologic, ci ca parte a pracesului lerapeutic.

Daca inlri inlr-un cabinet de psihanaliza gase~ti 0 canapea sau fololiu, insa restul spatiuluinu e legat de procesul terapeutic. Clientul este centrat pe verbalizare, iar terapeutul peascultare.

Daca intri intr-un cabinet in care se praclica una din psihoterapiile curente, gase~ti un scaun.

Spatiulin care individul a experimental traumele sale nu are loc in acest setting. Ideea uneipsihoterapii a spatiului este introdusa de psihodrama prln faptul ca este 0 teraple centrata peactiune ~i incearca inlr-un mod comprehensiv sa inlegreze in ea loate dimensiunlle vietii. Esleun fel de "in cautarea spatiului concret". Atunci cand clientul intra in spatiul terapeutic - scenapsihodramatica - il stimulam sa descrie, delimiteze ~i sa aclualizeze cat mai fidel spatiulin careurmeaza sa se desfa~oare situatia sa, dimensiunlle lui pe orizontala ~i verlicala, obiecleleprezente, distantele dinlre ele ~i relatia intre toate aceste repere spatlale.

lata in acest sens ilustrarea unui caz: Clientul este un adolescent. EI imi spune, "Mi-e fricasa ma duc acasa deseara." n intreb: "De ce, ce s-a intamplat?" "Astazi mama ~i tata s-au certat,tata a lovit-o pe mama, ea a cazul pe searl. Am vazut-o aeolo, jos ~i am simtit atat de multa furieca am sarit la tata ~i am riposta!. Pe urma m-am speriat de ce am faeut, mi-am pus eateva haineintr-o geanta ~i am fugi!. Aeum nu indraznesc sa ma due inapoi."

Ce facem in situatia asta? Cum incepem sa psihodramatizam incidentul? Ii intreb pe bEliat,"Jack, unde sunt scarile? $i unde e mama ta?". Jack se mi~ca pe scena, marcheaza intaiscarile, apoi u~a de la intrare, camera de zi, schitand pas cu pas spatiul in care s-a petrecut

experienta lui, structurandu-lin fata ochilor no~tri.Din acest moment folosim tehniea proiectie! in viitor. "Jack, te duei aeasa aeum, dar in loc s.il

mergi efectiv acasa 0 sa faci asta chiar aici, in aceasta camera. Sa spunem ea vei ajunge acasaTntr-o ora de acum inainte. Construie~te spatiul casei tale cat mai fidel posibil. Cine e acasacand ajungi ~i unde sta fiecare?" Jack explica in timp ce construie~te spatiul casei: Aiei e holul,aici e pragul eamerei de zi. Ma a$tept sa-I gasesc aici pe tata, in fotoliul din coil, a~teptandsuparat. Mama e sus, plange in dormitor," Jack eompleteaza spatiile importante in care se

desfa$oara actiunea, ineluzand toate amanuntele semnificative pentru el. Facand aceastadevine tot mai incalzit ~i cre~te implicarea lui in situatie. Poate spune acurn ce tablouri sunt pe

pere!i, ce rachie poarta mama, observa ca tata fumeaza 0 tigara. Cu alte cuvinte, configurareaspa(iului face din acesta un pararnetru al settingului terapeutic,

Fara a intra Tn prea multe detalii, gasim de extrema importanta configurarea spatiului caparte a procesului terapeutic. Aceasta Tncalze$te protagonistul sa actioneze ~i sa fie elinsu~iintr-un mediu modelat dupa cel in care traie$te.

Sa ne oprim acum asupra altui concept universal, realitatea.

Ea se schirnba rapid, de la un deceniu la altul. De exemplu, psihiatria se face acum in malmare rnasura la nivelul comunitatii decat in spitale. Realitatea clientului are nevoie sa fie supusaconfruntarii ~i concretizarii.

Cineva poate spune ca realitatea din cabinetul psihanalitic este un fel de "realitate redusa", 0"infra-realitate". Contactul dintre terapeut $i pacient nu este un dialog spontan, ci un gen deinterviu, 0 situa\,lede investigatie sau un test proiectiv. Orice se TntamplaTnmintea pacientului ­

de exemplu 0 idee suicidara sau planul de pleca undeva, departe - nu trece printr-o faza deactualizare ~i confruntare directa, ramanand la nivel imaginativ, ideativ, emotional. Se intampla

acela$i lucru in cabinetul terapeutului rogersian sau cognitivist.Pasul urmator este realitatea a$a cum este ea, Tnvia!a de zi cu zi a oamenilor obi$nuiti, a$a

cum 0 traim acasa, la serviciu, in relatii1ecu ceilal!i ...Modul in care traim aceasta realitate, Tnrelatiile cu cellalti semnificativi din viata noastra

Page 110: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

108 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIE

poate fi deficitar sau inadecvat ~i ajungem la concluzia ca vrem sa schimbam ceva in felulnostru de a trai. Oar schimbarea poate parea atat de amenin\atoare ~i dificila, incat sa ramanemcu vechile patternuri decat sa riscam experimentarea unor noi modalita\i. De aceea, e nevoie deo situa\ie terapeutica in care realitatea sa fie simulata, in care Individul sa-~i poata dezvolta noitehnicl de via\a fara riscul unor consecinte dramatice.

Mai mult deeat ata!. am deseoperit un alt nivel al realita\ii care sa permita structurarea,reprezentarea dimensiunilor intangibile, invizibile ale vietii intra- ~i extrapsihiee, pe care amnumit-o plus-realitate. In\elegem prin aceasta ca exista anumite dimensiuni inviziblle ale realita\litraite, care nu sunt pe deplin experimentate ~i exprimate ~i din aceasta cauza, e nevoie sa

folosim opera\ii ~i instrumente suplimentare pentru a Ie aduce in settingul terapeutic.Una dintre eele mai populare tehniei de plus-realitate din psihodrama este inversiunea de roJ.

Daca, de exemplu, so\ul ~i so\/a au un conflict in realitatea vie\ii de zi eu zi, fieeare ramane inpropriul rol, in propria situa\ie. Percep\iile, a~teptarile, temerile, dezamagirile, trairile lor ramannesehimbate. In inversiunea de rol insa so\la va treee in locul sotului ~i so\ul in loeul sotiei. Esteo schimbare dineolo de formal, fiecare ineereand sa experimenteze felul de a gandi, de a slm\i,de a se eomporta,eeea ee il define~te pe celalalt.

Cum poate cineva sa se puna in pielea altui personaL sa se identifice cu altul - a~a cum enevole in inversiunea de rol? Am constatat ca acest lucru este posibil, in special intre persoane

care traiesc impreuna de mult timp, in rela\/onari intime, ca de exemplu sol/solie, mama/copil,tatMiu, sora/frate, prieteni apropia\i. De obicel nu punem in ac\iune asemenea tehnici, cum ar fiinversiunea de roi, in via\a cotidiana; din acest motiv 0 folosim in terapie. Oricum, ma a~tept caTntr-obuna zi ele sa fie ia fel de comune ca avioanele care zboara dintr-o parte Tnalta a lumii. Tnviitorul indepartat oamenii or sa joace tehnica inversiunii intre ei ~i cu locuitorii altor planete. Insaacum avem nevoie de aceste metode pentru a ne imbunata\i tehnicile de interac\iune.

Unul din instrumentele de baza in construirea lumii interioare a paeientului este eul auxilial ­

care intruchipeaza persoane semnificative, obJecte, animale, simboluri, iluzii, idei, halucina\ii.Eurile auxiliare fac lumea protagonistulul reala, tangibila ~i concreta. In tentatlva de a faceaeeasta lume reala ~i dinamica pot apare numeroase probleme, ca de exemplu folosireacontactului corporal. Pana acum, contactul corporal a fost vazut ca un tabu in psihoterapie. De~iasistenta medicala Ii putea alina suferinta bolnavului cu 0 mangaiere, spunandu-i ,,0 sa fie bine,o sa vezl" - ~iaceasta insemna pentru el 0 apropiere calda, prolectiva, psihanalistul care soar fi

apropiat fizic, Tnariee fel. de pacien!. ar fi fost categoric ostraeizat.In abordarea psihodramatica a relaliilor umane suntem Tnprimul rand interesa\i sa urmarim

modelul pe care ni-I ofera via\a, folosind Tnanumite limite valorificarea terapeutica a contactuluicorporal. Aceasta este in mod clar contraindicata cand serve~te gratificarii nevoii terapeutului,dar este necesara cand Tntampinapacientul cu caldura ~i vitalitatea de care el are nevoie intr-unanumit moment - nu doar prin cuvinte, cl prin actiune.

In plus, personajele de pe scena, interpretate de eurile auxiliare, prind via\a doar daca suntvii, se mi~ca, interac\ioneaza, ating, sunt palpabile. Altfel, ele raman 0 prezen\a abstracta,neutra, neterapeutica.

Jocul de fOJ este 0 alta tehnica importanta apa~inand plus-realita\ii. Prin intermediul ei

persoana poate fi antrenata sa functioneze mai eficient in rolurile ei real~ - de angajat, de lider,de student, de profesor, de parinte, de copil, de iubi!, de prieten. In settingul terapeuticpsihodramatic protagon/stul e Iiber sa incerce ~i sa e~ueze intr-un rol, pentru ca ~tie ca are

~ansa de a incerca 0 alta alternativa, ~i apoi 0 alta, pana cand va invata noi modalita\i deabordare a situa\iei de care se teme, abordari pe care Ie poate aplica apoi in via\a reala.

La fel de bine, aceasta tehnica de simulare a realita\ii poate fi aplicata in achizi\ionarea unor

roluri noi, nea~teptate, surprinzatoare, pe care persoana inva\a sa Ie puna in aC\iune,gestionandu-Ie consecin\ele mai intai in cadrul securizant psihodramatic, apoi in realitate.

Page 111: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 109

AI patrulea universal este cosmosuJ. Dincolo de filosofiile care sunt categoric individualiste~i considera grupul un epifenomen, dincolo de filosofiile marxiste care vad doar omul socio­

economic, am descoperit de timpuriu ca exista 0 alta zona, 0 lume care depa§e~tepsihodinamicile ~i sociodinamicile societa(ii umane - dinamicile cosmice. Omul este un omcosmic, nu doar unul social sau individual ...

Din timpuri imemoriale, omul a incercat sa-~i defineasca locul in univers ~i, eventual, sacontroleze fenomenele care-i determina aceasta pozi(ie - evolu(ia, na~terea, sexul, moartea,

func(ia Creatorului lumii. Pentru a reu~i omul a inventat religiile, miturile, zeita(ile - fiecare curegulile proprii. Regulile lui Buddha, cele zece porunci ale lui Moise, ritualurile nenumarate din

diferite culturi sunt dovada nevoii profunde a omului de a se raporta la un sistem de valoriinvizibil.

De cand am intrat in era bombei atomice ~i a computerelor, concep(ia despre om s-aschimbat radical. Afirma(ia ca Dumnezeu a murit poate fi lipsita de sens - po(i spune ca nici n-aexistat. Ceea ce este important este capacitatea de a-I crea in mintea noastra. Evolu(ia lumii inviitor poate fi speculata acum in fel ~i chip. Na~terea ~i moartea pot sa nu mai fie un sfar~it,

dobandind noi in(elesuri cu ajutorul descoperirilor $tiin(ifice. Chiar $i diferen(a de sex poatedeveni tranzitorie, prin schimbare de sex. Tot mai clar revine Intrebarea daca exista alte planetepopulate Tnunivers.

La fel cum opereaza func(iile spa(iului, timpului ~i realita(ii, tot a~a e nevoie sa integram in

settingul terapeutic func(ia cosmosului, datorita valorii experien(iale ~i existen(iale pe care 0 arepentru protagonist. Psihodrama permite, prin intermediul metodelor sale, integrarea fenomenelorcosmice In interiorul procesului terapeutic. 0 metoda terapeutica care lasa la 0 parte aceste

implicalii cosmice enorme, problema destinului omului, este incompleta $i inadecvata. A~a cumstramo~ii no~tri se confruntau cu aceste intrebari cu ajutorulmiturilor §i ritualelor, astazi avemnevoie de instrumente noi pentru a raspunde la ele. Una dintre tehnicile utile Tnacest sens este

plus-realitatea. Pe scena psihodramatica nu conteaza sexul, nu exista varsta, rasasaunationalitate. Moartea poate fi transgresata. Copilul inca nenascut sau persoana pierduta devinprezen\i $i vii in psihodrama. Aceste externaiizari sunt strans legate insa de subiectiviiatea $iimagina(ia protagonistului. 0 femeie care ar fi vrut sa se nasca de sex masculin poate saInterpreteze pe scena un barbat, corectand in acest fel nedrepta\ile celorlalti 8$a cum Ie percepeea. Dimpotriva, un barbat poate juca un rol feminin. Batranul poate intra in rolul copilului $iexperimenta astfel copiiaria pe care n-a avut-o. Ceea ce conteaza nu sunt aspectele anatomice

$i biologice, cj experimentarea nevoilor $1fanteziilor pe care fiecare Ie are despre sine. Individulpoate TntruchlpaTncosmosul psihodramatic animale - caini, tigri, ur$i, pe$ti, pasari - arice fel defiinta reaia sau imaginara, nu ca a forma a regreslei, ci ca implicare creativa. Nu este 0 pledoariepentru "i1uzionlsm"sau fuga de realitate, este din contra, 0 aflrmare a creatlvitalii omului $i acreativltatii universului. Este Tn aceea$i masura credinta omului in creativitalea Inflnita auniversului, care-I face sa creada ca ceea ce intrupeaza acum pe scena psihodramatica poatesa devina adevarat intr-o buna zi.

Una dintre dileme!e majore ale omului actual esie ca a pierdut credin(a in filn\a suprema $iTntr-un sistem de valori superior care sa-i ghideze existenla. Diferen(a intre Dumnezeu - fiinlaintangibila $1Dumnezeu - Tntrupatin fiecare dintre noi este fundamentalii

in lumea psihodramei faptul intruparii este central, axiomatic, universal. Fiecare II poateintruchipa pe Dumnezeu 8$a cum II traie$te, conform propriei versiuni. Imaginea lul Dumnezeu

ia forma $1se na$te pentru fiecare - epilepticul, schizofrenicul, prostituata, vagabondul. Fiecaredin ei poate pa~i pe scena cand vine momentul inspira(iei $i poate exprima ce Tnseamnauniversul pentru el.

Dimensiunile spa(iului, timpulul, realitalii, cosmosului sunt repere care fac din semirealitateapslhodramatica un lac unde orice amintire poate fi adusa in prezent, arice fantasma poatecapata realitate, putem calatori in viitor $i ne putem privi prin ochii celorlal(i, chiar ai divinlta\ii.

Page 112: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

110 ORlENT AREA EXPERlENTIALA iN PSIHOTERAPIE

4. Aspecte tehnice si metodoloaice

4.1./nstrumente metod%gice

Moreno identifica cinci instrumente fundamentale ale lucrului psihodramatic: scena,protagonistul (subiectul), directorul, euriie auxiliare §i auditoriul. Sa Ie cunoa§tem pe fiecare.

Scena

Reprezinta spatiul Tncare persoanele lucreaza asupra lor TnseleTn postura de membru algrupului sau de protagonist. Poarta numele de .spatiu terapeutic".

Apa~inand une! metode actionale, este un spatiu care permite mi§carea, interactiuneamembrilor grupului sub toate aspectele - senzorial, perceptiv, psihic, corporal. Pe scena indiviziivin Tncontact unii cu altii, se exprima plenar - cu amplitudini, intensitati §i ritmuri diferite, avandsiguranta unui mediu adaptat Tnacest sens - este un spatiu mochetat, igienic, cu suprafete moi,care evita riscul unor accidente fizice.

Este suficient de larg astfel Tncat sa permita lucrul simu!tan a 6 - 8 persoane. Are incompunere doua pa~i: una destinata protagonistului - scena §i balconul, alta destinatamembrilor grupului atunci cand protagonistullucreaza - auditoriul. Forma scenei este circulara,pentru a permite pozitii egale, neprivilegiate pentru membrii grupului.

Din spatiul terapeutic fac parte obiecte care au rolul de repere spatiale Tnscena reprezentata

de protagonist - seaune, perne, saltele, bete. Ele dau realitate oricarei fantezii a protagonistului:scaunul gol poate cuprinde un personaj fantastic, poate fi 0 baricada, un turn sau un simbol alautoritatii. Masa poate fi un birou, 0 pe§tera, un cort. Perna poate fi folosita ca sofa, arma, scutsau copilul tinut Tnbrate. Salteaua poate fi campul Tnverzit,sanie sau divan.

Spatiul psihodramatic tine cont nu doar de dimensiunea orizontala, ci §i de cea verticala ­balconul, de exemplu, este folosit ca loc care permite 0 privire deta§ata, de ansamblu, diferit denivelul scenei. .

Dincolo de facilita\ile amintite, se recurge pentru crearea atmosferei specifice de "aici §iacum" a reprezentatiei psihodramatice la foiosirea luminii, a sunetelor, a culorilor. Astfe!, lumina

este artificial regiata, sugerand momentul zilei cand se petrece actiunea: culoarea ei poateaduce atmosfera unei dimineti racoroase, a unei petreceri pe Tnserate sau a unui vis cetos.Muzica este deseori un adjuvant in completarea atmosferei - a§a cum 0 traie~te protagonistul.Toate aeeste aspecte ale spatiului terapeutie II ajuta pe subiect sa puna Tn ae(iune rolurispontane, neactivate Tnviata cotidiana.

Moreno puneteaza aceasta functie importanta:"...Scena sugereaza subiectului un spa(iu de via(a multidimensional §i extrem de flexibil. Spatiulde viata oferit de realitate este adesea restrElns §i limitat, Tn el individul poate sa-§i piardaechilibrul u~or. Pe scena el n poate regasi datorita unei metodologii a Iibertatii: Iibertatea fata destres §i libertatea de a experimenta §i de a se exprima. Spatiul oferit de scena constituie 0 amplaoportunitate de autorealizare, depa§ind testul realitatii prezent Tn viata cotidiana. In fapt,realitatea §i fantezia nu sunt Tnconflict, amandoua concurand la func(ionarea unei realitati multmai ample - lumea psihodramatiea a persoanelor, a obiectelor, a evenimentelor. ". pe scenafantasmele mintii prind corp, asumandu-§i 0 concretete egala cu cea a perceptiilor senzorialenormale."

ProtagonistuJEste persoana - subiect al reprezentarii psihodramatice.

Impreuna eu terapeutul, eurile auxiliare §i auditoriul, aeesta se angajeaza In explorareaactionala a lumii sale interioare.

Protagonistul monteaza pe scena un aspect al realitalii sale interioare, avand oportunitateade a-§i explora tensiunile intr-un mediu securizant §i structurat, de a-§i exprima fanteziile,

Page 113: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

-----------_ .._---~~-------_._----

Capitolul III - lNTRODUCERE iN PSlHODRAMA CLASICA 111

dorintele, trairile neexteriorizate, complexele. EI se afla In acest moment In centrul atentiei

grupului, cu Intreaga sa subiectivitate. Alegerea protagonistului se face fie de catre colegii degrup (mecanismul sociometric), fie de catre director, fie se autopropune.

La invitatia directorului, el alege colegii de grup care sa interpreteze rolurile personajelor dinsecventa sa. Ace~tia poarta numele de Euri auxiliare.

Eurile auxiliare sunt din acest moment instrumente in folosul protagonistului, venind inIntampinarea nevoilor sale ~i interpretand rolurile a~a cum Ie vede protagonistul.

Odata ajuns pe scena psihodramatica, protagonistul nu se transform a Intr-un actor, ci apareellnsu~i, In realitatea sa profunda ~i autentica. Pentru aceasta, are nevoie de un bun nivel deIncalzire astfellncat spontaneitatea sa sa-I predispuna exprimarii libere.

Noutatea experientei psihodramatice fata de cea cotidiana este ca protagonistul abordeazaproblema sa nu doar din perspecliva verbala, ci ~i actionala, ajungand sa integreze armoniosemotiile, gandurile, perceptiile, actele sale.

Directorul este In acest proces al descoperirii persoana securizanta alaturi de care

protagonistul pa~e~te Inainte, garantul actiunli exploratorii care-I asigura pe protagonist ca se

con!runta cu experiente care nu-i depa~esc capacitatea actuala de raspuns.In urma reprezentarii psihodramatice a unei pa~i din lumea sa interioara protagonistul

identifica ~i corecteaza acele moduri de functionare mentala care-i deranjeaza bunastareapsihica.

Ulterior aceste descoperiri pot fi transpuse in dezvoltarea unor roluri noi, adecvate.gestionate mai Intai In cadrul securizant al grupului, apoi In viata colidiana.

Eul auxiliar

Este arice membru al grupului, In afara de director, ales de protagonist sa joace un rollnscena sa; II ajuta pe protagonist In explorarea problemei sale.

Odata ajuns pe scena, ellncarneaza fantasmele lumii protagonistului sau persoane reale din

viata acestuia. In acest tel, protagonistul se poate Intalni In "aici ~i acum-ul" psihodramalic cuaceste personaje - devenite reale, tangibile, concrete. EI ia cuno~tinta cu ele, experimenteazainterac(iunea, contactul, relationarea cu fiecare ~i realizeaza 0 mai buna cunoa§tere a lor ­cognitiva ~i emotionala.

Fantasma protagonistului ia pe scena un chip definit, fntr-un timp ~i Intr-un spa(iu detinit. Princoncrete\ea pe care 0 dobande~te II ajuta pe protagonist sa se contrunte activ cu ea - corporal,verbal, aC\ional; acesta nu se poate sustrage ca de obicei intalnirii cu ea (fig. 1).

A·/E".c a. -l= (;t.t:q

oo~

fig. 1. Pt.=protagonist; A.E.=eu auxiliar.

Page 114: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

112 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Eul auxiliar functioneaza ca 0 punte Tntre director §i protagonist - pe de 0 parte este 0

extensie terapeutica, investigand continuturile puse Tn scena in directia propusa de director, pede alta este 0 extensie a protagonistului Tn exprimarea trairilor sale.

EI este Tntotdeaunaales de catre protagonist, Tn baza relatiei teleice care functioneaza Tntre

cei doi. Eul auxiliar nu este un actor care repeta cuvintele protagonistului, el esentializeazaelementele definitorii propriului rol din exprimarile verbale, postura, mi§carile creionate de

protagonist.In urma reprezentarii psihodramatice, eul auxiliar are un beneficiu pentru el Tnsu§i,

experimentand roluri noi T§i pune Tn actiune expresivitatea, creativitatea, flexibilitatea §i areocazia sa identifice aspecte din propria existenta reflectate Tnrolul jucat pe scena.

Un tip special de eu auxiliar este "alter ego·ul" . persoana care joaca partea protagonistuluipe scena (Tn secventele cand acesta este Tninversiune de rol cu alte personaje, actionand din

pielea acestora).In grupul de pacienti psihotici eurile auxiliare sunt persoane special antrenate apartinandstaffului spitalului; ei sunt legatura dintre pacient §i lumea reala.

Eul auxiliar poate interpreta mai multe tipuri de roluri. Adam Blatner distinge §ase categorii:

• rolul unei persoane semnificative din viata reala a protagonistului - sotie, prieten, copil, §ef,terapeut.

It dublul . in acest rol auxiliarul ia locul alter-egoului protagonistului. Functia lui este de a-I ajutape acesta sa-§i exprime trairile interioare cu mai multa claritate.

• personaje generice - fac parte uneori din situatia psihodramatica persoane care nu suntcunoscute de protagonist, dar servesc drept contra-roluri Tn scena sa - politistul, profesorul,vecinul.

• personaje fantastice - "Tnteleptul",Zana cea buna, monstrul.

• un obiect sau 0 fiinta semnificativa pentru protagonist - tabloul din camera parintilor, pisica,cire§ul din gradina - fiind personificate pot oferi informatii valoroase Tn scena respectiva.

• rolul unui concept abstract sau unui stereotip colectiv - "societate", "biserica", "adevar", dar §i aunei pa~i a psihicului protagonistului - ratiunea, sensibilitatea, nelini§tea.

Eurile auxiliare detin cinci functii importante, dupa Zerka Moreno, fiecare adancind nivelulinsightului protagonistului.

1. Tntruchipeaza rolul atribuit de protagonist - acest rol poate fi 0 persoana, 0 idee, 0 parte a

corpului, un animal, 0 halucinatie, un obiect, 0 voce, 0 absenta, 0 caracteristica a protagonistuluiTnsu§i - auxiliarul interpreteaza rolul culegand indieii esentiale despre personajul jucat,comportandu-se in acel sens pe scena, dar nu neaparat exact la reI. 0 anumita doza deimprovizatie din partea lui aduce adesea un surplus de spontaneitate In raspunsurileprotagonistului.

2. se conformeaza perceptiei pe care protagonistul 0 are despre rol Tn interpretarea rolului,eel pujin la fnceput - e important ca auxiliarul sa aproximeze perceptia protagonistului fata decum trebuie jucat acest rol, exprimand caracteristicile lui esentiale Tn situatia problematica.

3. sa investigheze adevarata natura a raportului dintre protagonist §i rolul interpretat deauxiliar - auxiliarul prezinta rolul in aspectele lui semnificative §i profunde, scotand la ivealamixtura sentimentelor, motivelor, perceptiilor sau noi dimensiuni ale relatiei neluate Tn

considerare pana acum, astfel Tncat sa starneasca raspunsuri noi, autentice, nestereotipe inprotagonist.

4. sa interpreteze aceasta relatie ~i eventual sa traduca Tnactiune interpretarea sa.5. sa participe Tnprocesul de ghidare terapeutica Tnspregasirea unei relatii §i interactiuni mai

satisfacatoare.

Zerka Moreno face mai departe urmatoarele consideratii:"Primele trei functii sunt adaugiri autentice pentru ceea ce Tndepline~te psihoterapeutul la

punctele 4 sl 5, dar este Tnsa§inatura procesului interactional care rafineaza interpretarea §i

Page 115: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 113

ghidarea.

Dat fiind ca eul auxiliar este mal aproape de protagonist In timpul acjiunii ~i este agentulacjiunii care vine din partea directorului, ne yom concentra pe funcjia eului auxiliar. Eul auxiliar IIpoate asista pe director In procesul de evaluare ~i ghidare. De altfel, funcjia de dublu aauxiliarului este extrem de importanta in cazul pacienlilor psihotici - cu cat pacientul este maibizar, cu atat este mai eficient In acest proces dublul. Deseori protagonistul poate sa nu fie

capabil sa comunice ceea ce se petrece In interiorul ~i in jurullui, dar dublul poate s-o faca. Oride cate ori este posibil, membrii familiei sunt adu~i In terapie. Ei pot deveni Euri auxlliare sau

sunt trataji ca ~i co-protagoni~ti, afland care este partea lor de contribujie la dificultajilepacientului. Tncursul pregatirii lor, eurile auxiliare ~i directorii sunt solicitali sa fie protagoni~ti aipropriilor drame, nu doar pentru a se dezvolta ca terapeuli ~i ca oameni, dar ~i pentru a-~i largirepertoriul de roluri ~i a-~i cre~te spontaneitatea. Aceasta devine 0 necesitate Tnspecial atuncicand anumite aspecte ale psihodramei pacientului ating punctele vulnerabile ale eului auxiliar."

DirectoruJ

Directorul psihodramei este un terapeut profesionist, ce conduce ~edinla In toate etapele ei.Este cel care orchestreaza psihodrama pentru a-I ajuta pe protagonist sa-~i exploreze problema.

Directorul (psihodramatistul) aclioneaza In grup ca ~i - conducatorul terapiei, promotorul aCliunii,regizorul reprezentarii, analistul materialului emotiv.

Se implica cu Intreaga sa personalitate, departe de a fi 0 prezenja neutra ~I pasiva, avand unrol activ §i propunator.

Moreno are In vedere trei functii ale directorului:

1. "Este producator, terapeut', analist. Cand este producator, el trebuie sa fie atent sa

transforme In acjiune orice indiciu oferit de subiect, sa realizeze reprezentajia psihodramaticaTntr-un stil adecvat stilului de viala al acestuia ~i sa evite ca reprezentalia acestuia sa piardacontactul cu auditoriul. Cand este terapeut poate fie sa atace ~i sa tulbure subiectul, fie sa rada9i sa glumeasca cu el. ,.,Cand este analist el poate integra interpretarile sale cu raspunsurllevenite din partea auditoriului - sol, parinIl. prieteni, vecini."

In faza de Inceput a ~edlnjel directorul propune grupului activitaji care sa duca la schimburisemniflcative Intre membri, In scopul crearli relelei de tele pozitiv, eliberarii spontaneitalii 9icre~terii coeziunii grupului. Activitatea de Incalzire mobilizeaza toli membrii grupului, Tistimuieaza In a deveni disponibili, receptivi ~i implicali In abordarea problemelor psihologicepersonale ~i relajionale.

In timpullucrului cu protagonistul dlrectorul se asigura de un nivel bun al incalzirii sale ~i aprotagonistului astfel incat acesta sa se angajeze Tntr-oactivitate exploratorie productiva. Ii ajutape protagonist sa concretizeze intr-o forma optima imaginile sale, respecta ritmul acestuia de

aCliune, da indicalii eurilor auxiliare pentru a crea cat mai autentic atmosfera de "aici ~i acum",intervine in cursul actiunii cu propuneri utile evoluliei reprezentarii.

2. Ii faciliteaza procesul de decizie protagonistului - decizia cu privire la materialul care va fiexaminat psihodramatic ~i la forma pe care 0 va lua punerea In scena a acestuia.

Sarcina lui este sa urmeze protagonistul In producerea reprezentajiei sale permilandu-iIntotdeauna sa defineasca realitatea a~a cum 0 vede, mergand acolo unde protagonistul sesimte atras. Este de datoria lui sa nu puna Tnjoc scenarii deja concepute, sa nu prescrie evolutiapsihodramatica, ci sa improvizeze spontan strategia terapeutica in funclie de datele culese peparcurs.

3, Functia interpretativa se reflecta In succesiunea secventelor propuse explorarii pentru ca

protagonistul sa ia contactcu realitatea sa, sa se clarifice, sa dea 0 forma conlinuturilor anteriorneinjelese, sa se confrunte cu emojiile sale.

Terapeutul este 0 prezenja atenta, disponibila, activa, un punct de reper pentru protagonistulanat Tnexplorare.

EI e garantul eficacitalii acestei explorari astfellncat protagonistul sa aiba la sfar~itul

Page 116: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

114 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

reprezentatiel sale un bun nivel de integrare in urma travallului terapeutic.

In eursul partleiparii auditoriulul dlrectorul se aslgura ea Interventiile membrllor grupului sunt

constructive - nu ad mite observa\ii critice fa\a de eontinuturiie reprezentate, sfaturi, interpretari.

Fiecare Ili va exprlma doar trairile personale, experlenla proprie de viata.AuditoriuJ

Este format din restul membrilor grupului nelmplicall direct Tn reprezentatie, care, atunci cand

este ales protagonistul, se retrag din spaliul scenei Tn spatiul numit auditoriu.

Reprezlnta contextul terapeutic in care protagonistul i$1 monteaza drama. Ins a grupul este

mai mult decal un context. el partlcipa efectiv la procesul de vindecare.

Prin identificare cu protagonistul sau persoanele de pe scena, emo\iile starnlte In privitori pot

fi la fel de puterniee ea ale celor de pe scena. Vorbim aici de catharsisul grupului - clarlflcarea $i

eliberarea proprillor ganduri, sentimente, stari. Continuturi asemanatoare sau complementare

celor reprezentate devin con$tiente $1disponibile pentru ei.

La sfar$itul pslhodramel, cand membrli grupului Imparta$eSC eu protagonlstul eeea ee au

simtit, se reduce solitudinea protagonistului, se reconecteaza grupul $1 se formeaza nolconexiuni.

Functia prineipala a auditoriului este de a-I ajuta pe protagonist. Praetie, aeeasta are loc

atuncl cand protagonistul alege din randul auditorlulul eurile auxiliare $1alter-ego care iau parte

la reprezentarea sa, cand auditoriul intervine din afara scenei ca 0 porta-voce a opiniei publice,

dand un feedback la evenimentele vazute, $i la sfar$itul reprezentaliei - prin Imparta$irea trairilor

provoeate de seena urmarita (fig. 2).

Audltoriul este 0 parte la fel de importanta a procesului terapeutic ca $i celelalte; e nevoie ca

el sa fie men\inut la un anumit nivel de Incalzire astfel incat sa poata interveni pe scena ori de

cate ori direetorul II solieita, avand aeees permanent la spontaneitatea sa.

----

fig. 2

4.2. Momentele ~edintei psihodramatice

Sesiunea de psihodrama se desfa$oara In trei etape dlstincte: Incalzlrea, lucrul cu protagonistul

$i partieiparea auditoriului. 0 $edin\a dureaza In medie 2 ore - marimea grupului fiind Intre 5 $i

12 persoane.incalzirea

Este etapa destlnata luerulul eu grupul, pentru a se na$te 0 atmosfera de spontaneitate prin

activita\i speciflce. Fiecare membru al grupului are statut egal cu al celorlalli.

Page 117: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

--~~~~~~~~-~~-----_.. _-"._~---------

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 115

Directorul propune In aceasta faza activitati care sa duca la interactiuni semnificative Intre

membrii grupului, in scopul dezvoltarii senlime~tului de Incredere, siguran(a, autodezvaluire, In

acela§i timp evita experien(ele care ar duce la cre§terea anxieta(ii. Participanfii au ocazia saactiveze acum roluri noi, nea§teptate, sa puna in joc modalita(i de expresie mai pu(in folosite, sa

se cunoasca reciproc atat In condilii de realitate - ca persoane din grup, cat §i In condilii desemirealitate - prin rolurile asumate de fiecare.

Primul scop al incalzirii este de a stimula spontaneitatea, de a pregati grupul pentru alegereaprotagonistului §i protagonistul pentru lucrul cu sine,

Ca acest efect sa se produca, directorul trebuie sa lina cont de nevoile grupului din aceImoment - a§a cum raies ele din activitatea propusa §i pe baza intuiliei sale. Astfel, el va propuneactivita(i care sa vina in intampinarea acestei nevoi actuale - ca de exemplu, intampinarea unuimembru nou, despa~irea de un membru al grupului, experien(e fuzionale sau individuante,proieclia in viitor, harta sociometrica.

Activita(ile din aceasta etapa se pot axa fie pe dimensiunea psiho-motorie, fie pe comunicarenonverbala, fie pe exprimare prin dans, roluri fantastice sau construciii improvizate ale grupului.Toate aeeste provoeari se concentreaza pe anumite eonlinuturi §i momente din viala fieearuia,permiland situa(iilor §i sentimentelor asociate sa treaca din semicon~tient in con~tient. Adesea,individul simte aceasti3 trecere ca un fel de "pasaj sigur" intre lumea exterioara ~i lumeainterioara; aceste exerci\ii il conduc In spa(iul interior In care nu merge de obicei.

Orice permite clien(ilor sa se inealzeasca pana la realitatea interioara ;;i Ii incurajeaza sasimta forta ;;i adancimea sentimentelor asociate, poate fi considerat incalzire.

In timpul afectat grupului fiecare are un timp al sau de autoexprimare, astfel incat nimeni nue marginalizat sau izolat - cum se intampla In grupurile naturale, Fiecare are posibilitatea sa seexprime pe sine In subiectivitatea sa, independent de percePliile sau a;;teptarile celorlal(i. Acesttip de relalie - intersubiectlVi!'t - cum 0 nume;;te Moreno este preferata in psihodrama in fa(arelaiiei interdependente - In care persoanele intra In dialog, formandu-se 0 relaiie de conflict sausubordonare.

Exista grupuri care se concantreaza mal mult pe timpul alocat grupului, allele pe eel alocatprotagonistului. Pe masura ce grupul S6 consolideaza ;;i se familiarizeaza cu metodapSihodramatica, timpul alocat grupului tinde sa scada $i sa creasca eel alocat protagonistului.In urma incalzirii e necesar ca protagonistul ales sa alba un nivel optim allncalzirii astfel incat safie pregatit pentru ac(iune, Un protagonist prea incalzit poate fi cople$it de emoiie, iar daca este"prea rece" nu se va putea implica la nivel emotional. Un nivel optim presupune ca acesta sapoa!a interac(iona fntr-un mod util, in care $i cognitivul, $1emotionalul sun! implicate,

Timpul protagonistului

Cuprinde faza de ac(iune efectiva, in care realitatea interioara a protagonistului este

structurata ;;i concretizata pe scena, Cu ajutorul direciorului ;;i euri/or auxiliare protagonistuladuce pe seena conflictele sale actuale, Ie da forma, Ie atribuie conota(ii emotiona!e §icognitive,

Primul pas - directorul "II ia In contact" pe protagonist, negociind reialia dintre ei In sensulunui raport de fncredere. Printr-un interviu mobil 11 Incalze$te pe protagonist In abordareaproblemei sale, define;;te timpul $i spatiul aCliunii,stimuleaza protagonistulln construirea scene!.Pentru a contura rolurile auxiliarilor face un scurt interviu al personajelor semnificative dinsitua(ia reprezentata, da drumul actiunii, Prin diverse tehnici adaptate momentului (inversiune derol, dublu, oglinda, concretizare, amplificare, solilocviu, balcon) cauta sa puna in luminamaterialul emotiv care define$te subiectul in situalia respectiva.

Faza finala a lucrului cu protagonistul este momentul integrarii - In care protagonistuldobande;;te un nou echilibru al con(inuturilor elaborate ceva mai devreme, 0 rea;;ezare ainteriorului sau intr-o "forma buna", Integrarea e traita de protagonist ca 0 senzalie de bine,echilibru, armonie interioara.

Page 118: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

116 ORIENTAREA EXPERlENTIAL'\ iN PSIHOTERAPIE

Prin spontaneitatea eliberata inilial protagonistul se apleaca asupra realitalilor sale intr-unmod nou, inedit, fiind ajutat de director sa renunle la paternurile de reaclie stereotipe de panaacum, sa depa~easca mecanismele de aparare folosite de obicei astfel incat sa ajunga la un allnivel de autonomie ~i dezvoltare personala.

Participarea auditoriului

in aceasta etapa, membrii grupului. imparta~esc trairile ~i gandurile suscitate deevenimentele urmarite pe scena.

Dupa psihodrama protagonistul se poate slmli expus ~i vulnerabil, astfel incat prinparticiparea auditoriului el se simte mai pulin izolat. Protagonistul redevine acum membru egalcu ceilalli, se intoarce in condiiiile de realitate ale grupului - unde prime~te la randul lui dinpartea celorlalll feedbackuri despre nevoile, emoiiile, experienla lor de viala.

Se simte Inieles, acceptat, ~tie ca nu e singur In confruntarea lui.Directorul este garantul ca aceste interveniii iau 0 forma terapeutica ~i nu distructiva (critici,

sfaturi, judecali de valoare, moralizari, interpretari).Analiza

Moreno a presupus ca vindecarea trebuie sa conlina 0 etapa de analiza, dar nu a incorporat­o in procesul psihodramatic. Ea poate fi inclusa, nu neaparat ca 0 parte a procesuluipsihodramatic, ci avand loc In mintea terapeutului. Acesta va putea sa 0 includa in tratamentul

global cand este cel mai util pentru protagonist.Zerka Moreno este de parere ca:

"Dialogul, disc~liile sau interpretarile §i evaluarea vin mai tarziu, cand pacientul nu mal estea~a de vulnerabil. In aceasta elapa e! este, ca §i in chirurgie, in refacere; interaciiunea cu el esteblanda, dar ferma. Protagonistul s-a dezvaluit pe sine in fala grupului. Actul sau de daruire arenevaie de a primire binevoitoare din partea grupului, oricat de :;;ocantesunt dezvaluirile ~i nu deo analiza rece, de critica sau atac. Imparta§irea s-a dovedit a avea cel mai mare efect vindecatorin timp; odata ce ea s-a petrecut, pot urma analiza §i interpretarea. Oricum, ele sun! cel mai binefacute de protagonist. Mulli sunt nerabdatori sa primeasca acest raspuns pentru a invaia inviitor, dar nu este aspectul principal al imparta§irii sau mai degraba nu este primul pas. Analizaconduce la intelectualizare. Vindecarea vine din ceea ce imparta~esc cellalli. Rareori estevindecator insight-ulln sine. In orice caz, vindecarea se realizeaza mai repede dupa ce emoliileies la iveala ~i odata cu ele, acceptarea."

Redam mai departe desfa~urarea tipica a unei ~edinte de pslhodrama (adaptare dupa AdamBlatner):

f. lncatzirea

a. Directorul i~i asigura lui insu~i un bun nivel de incalzire.b. Grupul discuta obiectivele, scopurile, aspectele organizatorice.c. Se incepe cu exerciiii de familiarlzare a membrilor grupului unli cu allii.d. Directorul propune exercilii ac\ionale care au ca scop construirea coezivita\ii grupului ~istimularea spontaneitalii.e. Acestea sunt urmate de obicei de exprimarea verbala a trairilor prilejuite anterior, de aiciputand rezulta 0 tema de interes comun pentru grup sau 0 problema individuala.f. Unul dintre membrii grupului este ales protagonist, urmand sa lucreze asupra problemeirespective.

II. Acfiunea (reprezentarea psihodramatica)a. Directorul ~i protagonistul pa~esc pe scena, directorul investigand rapid printr-un interviupunctele esen\iale ale problemei.b. Conflictul este redefinit in termenii unui exemplu concret care poate fi pus in scena.

c. Direclorul il ajula pe protagonist sa descrie timpul ~i locul unde se petrece ac\iunea, In limp ceprotagonistul construie~te scena cu ajutorul obiectelor.

d. Directorul aduce eurile auxiliare a/ese de protagonist pe scena - pentru a interpreta rolurile

Page 119: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 117desemnate de acesta.

e, Protagonistul este stimulat sa puna In actiune scena ca ~icand se petrece aici ~i acum,f. Oirectorulli ajuta pe auxiliari sa intre In rolurile lor, punandu-I pe protagonist (In inversiune derol cu personajele semnificative de pe scena) - sa exprime trasaturile esentiale ale fiecaruia.Scena se deruleaza a~a cum exista In mintea protagonistului.g, Actiunea continua; directorul introduce diverse tehnici psihodramatice pentru a evidenliasentimentul central trait de protagonist in acea situalie specifica.h. Pe masura ce acliunea curge, directorul intervine adecvat in explorarea diferitelor falete aleexperientei protagonistului.

• ambivalenla este explicit investigata prin utilizarea mai multor auxiliari care sa portretizezefiecare 0 parte a psihicului protagonistului;

• sentimentele empatice ~i proiectiile protagonistului sunt clarificate prin inversiunea de rol;

• auto-confruntarea este realizata prin tehnica oglinzii;

• sunt reactualizate amintiri semnificative din trecutul mai mult sau mai pu\in Indepartat;

• pot fi concretizate ~i explorate planuri de viitor, dorinte, temeri prin lucrulln simbol sau cusitualii concrete de viala;i. pot fi aduse la suprafa\a prin tehnici facilitatoare emolii reprimate: vinovalie, furie, ura, durere,Acliunea Inainteaza pEmala punctul in care protagonistul experimenteaza punerea simbolica Inact a acelor comportamente reprimate sau traite incomplet.j, Protagonistul are ocazia sa experimenteze un comportament sau b atitudine adaptativa noua,ca raspuns la situalia respectiva. Pot fi folosite aici tehnici ca:

• reluarea scenei, protagonistul incercand alta abordare a situaliei;• inversiune de rol intre protagonist ~i personaje semnificative din scena, astfel Incat el sa

descopere din rolul celuilalt puncte de vedere diferite asupra problemei.III. lmpsrls$irea

a. Oirectorul asista membrii grupului In feedbackul pe care ei II dau protagonistului. Acesteinterventii i~i propun a fi suportive, fiecare imparta~ind propria experienla in rol ~i in situaliiasemanatoare de viata,

b. Oirectorul poate interveni la nevoie prin tehnici psihodramatice suportive.c, Oirectorul anunta incheierea ~edintei.

lata cum arata schematic etapele unei ~edinle de psihodrama: (vezi figura de mai jos).

4.3. Mecanisme mentale

Procesualitatea mentala a subiectului terapiei psihodramatice - fie el protagonist sau membru al

grupului - urmare~te 0 dinamica specifica. Ea este data de trei mecanisme mentale principale,puse In evidenta de tehnicile de baza ale psihodramei. Acestea sunt funclia dublului, funcliaoglinzii ~i funclia inversiunii de rol. Pe langa aceste trei, mecanismul catharctic are un rolspecial.

Functia dubluluiGiovanni Boria define~te mecanismul dublului in urmatorii termeni: "Vorbim de funclia

dublului cand In interactiunea intre A ~i B polaritatea lui A ofera lui B stimuli care solicita in el 0dinamica mentala a discursului interior ~i a dialogului cu sine insu~i. Rolullui A rezulta din ceeace el induce lui B - sa sape in interiorul sau, mereu mai in profunzime, in cautareasentimentelor, imaginilor, senzaliilor pana acum ramase inchise in intimitatea sa,

Relalia care exprima 0 funclie a dublului este aceea care, in istoria evolutiva personala,apare prima - mama care este dublul copiiului, care, "citind" nevoile lui, Ii poate da un raspunsadecvat. Oar nevoia de dublu exista permanent in viata noastra, mereu cautam situalii in caresa fim stimulali ~i sa stimulam spre autoobservare ~i autorecunoa~tere, Functia dublului se

Page 120: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

118 ORIENT AREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

Reintegreaza

protagonistul

In grup

ANALIzA

iMPARTA$IRE

Concretizeaza realitatea

interioara ~ipermite

protagonistuiui sa sa

raporteze mai degrabala obiecte reale decalla

cele imaginare

Figura 4.1.Etapele psihodramei

\

I

Asigura ocazia de

a experimenta uncatharsis

Of era ocazia de a conecta trecutul

prin completitudinea actului $i

op~uneapentru auxiliarii reforrnav

/

//

Page 121: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 119

dezvolta In situatii Incarcate de acea atmosfera empatica care favorizeaza disponibilitateadeschiderii interpersonale §i reciprocitatea In comunicare. 0 persoana reu§e§te sa fie dubludatorita capacitalii sale de identificare, In timp ce fiecare poate fi propriul dublu Tn masura Incare este capabil de introspectie".

Tehnieile prin care aceasta funclie se concretizeaza pe scena sunt diverse.Prima este chiar tehnica dublului, cu multiple aspecte importante. Consta Tn aceea ca 0persoana (terapeutul sau membru al grupului), prin identificare cu protagonistul, exprima(dubleaza) ceea ce nu reu§e§te acesta sa exteriorizeze.

Dublul este vocea interioara a protagonistului - cea eare-i da senzatia ca este vazut §iInteles. II ajuta pe protagonist sa vina In contact cu propria experienla.· Dublul vorbe§te In

numele pa~ilor necon§tientizate ale protagonistului, adueand materialul de fundal Tnprim plan.Intervenlia dublului presupune 0 dimensiune interpretativa, Tnsa aceasta e de dorlt sa ramanaimpiicita atunci cand protagonistui este capabi! sa formuleze el Tnsu$iinterpretarea sau sa dea 0explicalie feluiul sau de a fi. Prin modalitalile de Interpretare scenica (ton, voce, mimica, postura,mi$care) dublul are rolul de a face explicit materialul important pentru protagonist In acelmoment In scopullncurajarii acliunii.

Daca protagonistul resimte dubJulca discordant fala de trairiie proprii, elll poate corecta.Cand directorul este dublu, poate Tncurajaacest lucru, spunand ,,11 se pare corect ? ".Tehnica dublului are ca finalitali:

•• stimularea interactlunli scenice - dublul portretizeaza cat mai complet §i cat mai cuprlnzatorexperienla psihologica a protagonistului. accentuand aspectele-eheie;

•• este sursa suportlva - IIlncurajeaza pe protagonist In asumarea riscurilor de a venl Tncontactcu pa~i din ei mai pulin cunoscute $i de a S8 implica autentic In actlune;

•• este agent terapeutie - datorita interven(iiior sale interpretative.Exista mai multe lipuri de dublLJ - unic, multiplu, de susllnere, de confruntare, integratlv, de

amplifieare, etc. Adam Blatner deserie aceste tipurl de dublu:Dublul de amplificare: exprima cu intensitate maxima emolii ~i atitudini pe care

protagonistul Ie iasa In umbra; dramatizeaza sentimentele difuze $1 neexprimate In scopuiclarificarii lor.

Dublui de verbaiizare: pune in cuvinte conjinuturiie nonverbale pentru a aduce la suprafajaelemente necon~tientizate sau nevalorificate de catre protagonist.

Dublul suportiv: Intar-e§te, confirma sentimentele ~i trairile protagonistului; II susllne TndreptuJsau de a slmli ~i a exprima aceste conlinuturL

Dublui interogativ: pune Tntrebari provocative in inten(ia de a stimula capacitateaintrospectiva a protagonistului.

Dublul confruntativ: contrazice protagonistul, exprimand aspecte ale ambivalenlei sale,conlinuturi mai pulin acceptate sau cunoscute de acesta (fig. 3).

Dublul defensiv: verbalizeaza clar mecanismeIe de aparare puse in joc de obicei deprotagonist: negare, evitare, proieclie, etc.

Dublul interpretativ: introduce cu precau(ie material necon~tientizat de protagonist. 0 formaeste aeeea de a se referi la ee nu spune protagonistul (ex. "Nu vorbesc deloe despre tata,vorbesc doar despre mama"). Alta este de a face conexiuni cu trecutul protagonistului: "Milsimleam a§a cand eram copi!." 0 alta este de a extinde afirmaliile protagonistului catre unpersonaj de pe scena la 0 persoana reala din via(a sa: "IIi spun lie, tala, acest lucru, dar e valabil~i pentru terapeutul meu."

Dublul satiric: folose~te constructiv umorul, provocarea, caricaturizarea, fara a rani

protagonistu!.Dublul antagonic: joaca rolul unei pa~i a protagonistului - "victima", "agresorul",

"acuzatorul", "Invingatorul", ajutandu-I sa exploreze conflictele interioare.Alte tehnici care servesc func(iei dublului sun!:

Page 122: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

120 ORlENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

o o o• solilocviul - punerea in cuvinte a trairilor puternice, mai ales in situajii cand nu exista 0interacliune interpersonala specifica - "in drum spre casa", "inainte de culcare", "vorbind Tnbiroucu voce tare",

• interviul - foca/izeaza atenlia protagonistu!ui asupra unor zone specifice ale lumii sale interne.Funcfia og/inzii

"Vorbim de funclia oglinzii cand avem 0 interactiune capabila sa produca 0 dinamica menta/adatorita careia un anumit individ surprinde aspecte ale lui Tnsu$iin imagini relative /a persoana

sa construite de a/Iii §i retransmise, In timp ce in cazul dublu/ui individul Tmbogale$lereprezentalia sa orientandu-$i atenjia asupra /ui Tnsu$i,Tncazul oglinzii individul priveiite Tnafarasa pentru a constata eum este perceput de allii. Aceste doua surse de cunoa§tere intra Tnmoddeterminant Tnconstruclia imaginii de sine," - Giovanni Boria, 1997.

Tehnica prin care este aclionata aceasta funclie - tehnica oglinzii - este aceea in careprotagon/stul este martor din afara la 0 scena in care el esle implieat (ro/ul sau Tnscena e jueatde alter-ego).

Ea permite protagonistului sa se vada dintr-o pozijie mai deta$ata, sa aiba 0 perspectivaasupra propriului comportament, mai degraba privind decat traind,

Poate fi potrivita prolagonistu/ui care e ineapabil sa tolereze intensitatea de a juea e/ insu§iIn scena, care are nevo/e de pozilia de martor pentru a se simji Tnsiguranla, In aceasta tehnica

un eu auxiliar Ii joaca rolul, exprimand sentimentele acestuia Tncuvinte §i mi§care. Protagonistu/se prive§te astfel ca-n og/inda - 0 reprezentare vie a lui.

Funcfia inversiunii de folEste 0 funclie psihodramalica foarte puternica. Efectul inversarii rolului cu celalalt este

decentrarea perceptiva a persoanei. Jucand rolul celuilalt, persoana ca~tiga puncts de vederealternative, ajunge la 0 noua integrare a eului actor §i a eului observator.

Protagonistul merge dinc% de proieclie sau empatie cu persoana din faja sa - el traie§teefectiv din pielea celuilalt. Aceasta traire nu doar ca spore§te cunoa§terea celuilalt, dar Ii permitesa se vada pe sine din perspectiva altei persoane (fig. 4).

Scopul inilial a/ terapiei este de a e/ucida lumea interioara, pentru a lumina ceea ce a fostlinut In Tntuneric,de a ne vedea ~i TnjelegeIn aceasta noua con§tientizare. Un alt obiectlv al

Page 123: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitoiul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA. 121

metodei se gase~te in jucarea diferitelor roluri, permitEmd observarea unei situatii dintr-ovarietate de perspective care modifica automat con~tientizarea, cre~te spontaneitatea ~i oferaie~irea din rolurile proprii. 0 persoana care nu este capabila sa inverseze rolul poate avea un eufragil care nu este destul de inlact pentru a putea parasi idenlificarile obi~nuile. Aceastapersoana trebuie sa lucreze in mulle reprezentari psihodramaiice, in rol de protagonist, pentru ada un sens sinelui ~i pulere eului.

Cand cineva esle efectiv capabil sa stea Tnpantofii altuia ~i sa vada lucrurile din perspectiva

celuilalt, apare 0 adevarata inversiune de reI. Este diferita de empatizare sau intelegere.Reprezinta schimbarea momentana a locului cu cealalta persoana, ie~irea din propria piele ~i

intrarea Tn pielea altuia, vederea lucrurilor cu ochii altuia. in viata nu putem vedea decat cu 0pereche de ochi la un anumit moment dat.

Inversiunea de rei ne ofera un mod de exprimare, nu despre 0 alia persoana, ci ca altapersoana. Este un exercitiu prin care poate apare 0 intelegere adevarata a altei persoane.Fig. 4

(p'-f1't ~, 0 l'71$ tl~ ~LIA.L

-t:~titlwi )

000 0

E •..•I au xd..l'e..r..-- ,;. YiI> ( &A I

.pa"6t D-..J6PI I"'.! .,.,~,~

CatharsisuJ

Este procesul de descarcare psiho-fizica a tensiunilor emotionale ajunse la maxim.Psihodrama Tncepecu 0 cre~lere gradata a tensiunii psihice a prolagonistului pana la un climax- incalzirea, urmeaza apoi faza de detensionare emotionala - catharsisul.

Existc3doua tipuri de catarsis experimentat Tn psihodrama: catarsis de abreactie - 0eliberare rapida, intensa, Tn timpi foarte scu~i, insotita de indicii somatice evideDte (tremur,

plans, ras, paloare, etc.) ~i catharsis de integrare - absolut necesar Tnprocesul psihodramatic,se manifesta retinut, neevident in comportament, ca 0 stare de armonizare psihica, debunastare ~i pace.

Moreno aduce Tmpreuna aspectele de activ/pasiv ale catharsisului Tn conceptulpsihodramatic de catarsis care este activ ~i primar pentru protagonistul-actof, pasiv ~isecundar pentru membrii auditoriului.

Conceptia moreniana despre catharsis este foarte ampla. Redam mai departe fragmente dinea: "Istoric vorbind exista doua directii care au condus catre 0 perspectiva psihodramatica acatharsisului. Prima vine dinspre teatrul grec catre teatrul conven\ional din zilele noastre ~iaduce Tntelesulclasic al termenului de catharsis, a~a cum I-a conceput Aristotel. Cea de-a doua,vine dinspre religiile Apusului ~i Estului apropiat. Aceste religii spun ca un sfant, pentru a devenimantuitor, e nevoie sa faca un efort, el are nevoie mal Tntai sa se salveze pe sine. Cu aile

cuvinte, Tn teatrul grec procesul catharsisului mental este localizat Tn spectator - un catharsis

Page 124: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

J 22 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

pasiv. In conceptia religiilor, procesul catharsisului este localizat in individulinsu~i. Este deci unA

catharsis activo In concepjia greaca procesul realizarii unui rol are loc la nivelul obiectuiui -persoana simbolica de pe scena. In concepjia religioasa procesul are loc in subiect - persoanavie care traie~te catharsisul. Avem faja in faja catharsisul pasiv ~i cel activ, catharsisul estetic ~ieel etie.

Aceste doua concepjii care s-au dezvoltat independent sunt aduse impreuna prin concep(iapsihodramatica a catharsisului. De la grecii antici se pastreaza teatrul ~i scena, de la concepjiiieestice - ideea ca actorul insu~i este locusul catharsisului. Vechiul locus (spectatorul) devineseeundar. Mai mull, ca aetori pe propria noastra scena avem acum persoane private cutragediile lor particulare in locul vechilor actori de tragedie cu ma~tile, machiajul ~i deta~area lor

in faja piesei.Aceste tragedii particulare sunt cauzate de experien\e dezechilibrante dintre cele mai

variate, 0 sursa este de exemplu corpul sau relajia dintre mints ~i corp: de aici rezultainadecvarea de moment a individului. 0 alta sursa posibila sunt gandurile ~i actiunile pe careindividulle activeaza in raport cu ceilalji ~i ceie receptate din partea altora. In alte ~azuri exista 0

nepotrivire intre stilul de viaja prea complieat al persoanei faja de cantitatea de spontaneitate pecare 0 mobilizeaza. PracUc vorbind, fiecare bucajica din universui fizie, mental, social sau

cultural al individului poate deveni la un moment dat sursa dezechilibranta pentru el. E aproapeun miracol ca un om poate atinge ~i pastra un anumit echilibru; se fac cercetari continuu peniru

a gasi acel "ceva" care ajuta la menjinerea ~i cre~terea acestui echilibru.Unul dintre cele mal puternice mUloacede a produce aces! efect este catharsisul menta!. EI

poate aduce ia suprafata ~i elibera furie sau teama fara sa fie necesara 0 schimbare in situajiaexterna. Astfel, 0 mare cantitate de energie care s-ar fi consumat In eforturi de schimbare arealitajii va fi pastraia. Orice dezechilibru i~i are mairicea ~i Iocusui sau - a~a incat, pentru caagenlul producator de eliberare sa aiba efectul scontat, el trebuie sa \inieasca in punctulvulnerabil. .

Catharsisul mental nu poate reproduce integral ~ila nivel simboiic toate situatiile ~i reiatiile incare exista un anumil dezechilibru in inleriorui acelei persoane. Ei va fi aplicat intr-un modconcret ~i specific. Problema era, de aceea, de a gasi un mediu in care sa se poata manui acestfenomen dezechiiibrant Inti-un mod cal mai realist pasibii, dar in afara reaiitajii - un mediu caresa permita 0 con~tientizare, cat ~i 0 eliberare corporala; un mediu in care catharsisul sa fie

posibil la nivelul acjiunilor ~i gesturilor, dar ~i la nivel verbal; un mediLl care sa facilitezecatharsisul nu doar in interiorul unui individ, ci peniru toli cei care participa in acea situa\ie deviaja; un mediu care deschide lumea fanteziilor, a roiurilor ~i reiatiilor imaginare. La toateacestea ;;i mulle alte probleme rilspunsul s-a gasit intr-una din eele mai vechi inventii ale minjiicreative a omului - teatrul.

A devenit un fapt acceptat in teoria psihodramatica, acela cil patternurile de actiune au 0

valoare clara in procesul caiharsisului. Climaxul care are loc in paclent apare de abicei In cursullucrului psihodramatic de pe scena ~i nu in timpui interviului care II precede sau in timpulanalizei care urmeaza dupa fiecare scena. Interviui, psihodrama, analizele finale formeaza un

pattern continuu, adesea atat de bine impletit, incat e greu de spus unde se termina 0 parte ~iincepe cealalta. Dar oricat de eliberatoare ar fi analiza unei situajii pentru pacient, testul finalesie sa treaca de pe seena intr-o siiualie de viata reala. Acolo s-ar vedea imediat ca echilibrulpe care-I considera dobandit in urma analizei nu este adecvat. Ceea ce pare sa lipseasca este averiga intre ceea ce analiza ii poate oferi echilibrant ~iactiunea concreta din situalia de viaja.Aceasta veriga este spontaneitaiea pe care pacientul are nevoie sa 0 mobilizeze rapid atunci

cand situa\ia de viaja 0 cere. Poate fi verificat apoi de nenumarate ori ca pacientui aexperimentat catharsisul necesar. Spontaneitatea capabila sa ia eele mai variate expresii esiecea care lncununeaza eforturile psihodramei ;;i Ii da pacientului certitudinea finala ca a dobanditechilibrul necesar.

Page 125: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 123

Teoretic vorbind, subiectul ar trebui sa fie capabil sa mobilizeze rapid spontaneilatea

necesara oricarei situatii dale. Totu~i, vedem adesea ca pacienlul opune 0 mare rezislenta cand

iI solicitam sa exprime prin gesluri, mai degraba decat prin cuvinle, problema sa. Se poate

intampla ca minlea lui sa 0 ia Tnaintea eorpului ~i sa exprime verbal eeea ce eorpul nu poate

face - sau corpul nu-~i poale duee aetiunea pana la capal ~i atunei vedem mi~eari ~i gesluri

eramponale, adesea insotite de un dezeehilibru la nivel verbal; sau graba ~i impulsivitateaneadecvate pot arunca corpul intr-o aetiune turbulenta. In situatii ca aeeslea, spontaneilatea

asoeiata eu imaginile mentale ~i verbale nu are puterea de a mobiliza ~i eorpul totodala. Analiza

nu ajuta, esle nevoie de aetiune. Metoda esle sa inealze~ti subieetul, pornind de la stimuli

mentali sau fiziei, cu ajulorul altei persoane daea e neeesar. Repetand aceasta metoda iar ~i iar,

subiectul invata prin autoaetivare sa-~i mobilizeze organismul pentru ac\iune spontana. Este un

antrenament de mobilizare a spontanelta(ii. Tn demersul contra dezechilibrului intre proeesele

somatice ~i eele mentale, pa~i tot mai marl din organism sunt puse Tn aC\iune, tensiuni ~i bariere

patologiee sunt TndepMate ~i are ioe catharsisui. Experienteie dezechilibrante apar adesBa intre

doua sau mai mults persoane Tn sHualii ~i rolur! pe care ele sun! silite sa Ie aetiveze In viala.

Atunci cand se desfa~oara pe scena psihodramatiea e1 nu dispun de sufieienta spontaneita!e

pentru a aC\iona Tmpreuna Tntr-o sarcina com una. Prin Intermediul metodei psihodramatice el

ajung la un punet de unde pot sa interaclianeze unul eu eel alai!, la un nivel de profunzime care

a lipsit reialiei lor. De la acest nivel el pot sa-~i transmita ganduri $1emo\ii Tndireclia clarificarii $1

u$urarii cauzelor conflietulul lor.

Doi oameni pot sa aiba 0 rela\ie armonioasa faerte mull timp. $1 deodata i$i dau seama ea

au devenit du~mani. Habar nu au din ce cauza. Din tratamentul seu interviul unuia este imposibil

sa gase$ti adevarata cauza a dezeehilibrului, amandai sunl neeesari $i e nevoie sa fie adu~i

Impreuna Tntr-a situalie eruciala pentru ei in care sa poata acllona spontan. Intr-o asHel de

situatie pe scena psihodramatiea se vor regasi pe ei ln~i$i lasand la 0 parte relinerile, evaziunile

$i echivoeurile $i faeand loe emoliilor $i sentimentelor adevarate, brute. Ei sunt aceea$i oameni

care au ureat pe seena, dar fiecare a cunoscut pa~i ale celuiJall pe care Ie uitase. Aici, la acest

nivei, apare adevaratul sambure al conflietului. Trasaturiie de la baza diseordiel lor vor fl ad use

treptat la vedere $i Tn final vor face parte din "co-experienla" lor. Daca se ignora acest nivel

profund, daea esen\a conflictului ramane neexplorata sau nedeseoperita, nu poate fi gasita 0solutie profunda §i durabila pentru dificultatea lor. Este nevoie ca unut din partenerl sa fie stimu!

pentru celalalt Tntr-o interaeliune spontana care sa scoata lucrurile la iumina."(Moreno. 1987).

4.4, Tehnici psihodramatice

Adam Slatner deserie prineipalele tehnici In psihodrama, dupa criteriui finalitatii lor:

• pentru clarificarea sentimentelor protagonistului - tehnica dublului, solilocviul, eurile multiple,monodrama;

• pentru exacerbarea $i faeilitarea exprimarii emoliilor - amplifiearea, exagerarea comunicarii

nonverbaie (prin exagerarea pozitiei, a amplitudinii ~i intensitatii mi$carilor);

10 pentru eon§tientizarea propriului eomportament (autoconfruntarea) - inversiune de rei,

feedbackul auditoriuiui, exercilii de interaetiune nonverbaia, feedback video;

• pentru clarificarea obiectivelor $i valor/lor - proiec\ia Tn viitor, magazinul magic:

• nevoia de suport - tehnica construirii eului, Tmparta$irea, contactul fizic adecvat (ex.

imbrati~area, strangerea maini!);

• probleme legate de procesele de grup - sociometria, spectrograma;

• tehnici specifice Tn psihodrama - hipnoza, imageria dirljata.

Prin folosirea acestor tehnici directorul poate ajuta protagonistu! sa puna in seena

experien\e extrem de variate - scene din vlata eotidiana, vise, amintiri, fantezii, friel, etc.

Page 126: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

124 ORIENTAREA EXPERlENTIAL~. IN PSIHOTERAPIE

Yom parcurge mai amanuntit aspecte concrete ale principaielor tehnici.Amplificarea

Are ca scop accentuarea unei emotii specifice In protagonist (bucurie, revolta, teama,gelozie) Intr-un mod In care aceasta sa se diferenlieze clar Intr-un context emotional care apareca opac $i nediferenliat.

Amplificarea poate fi folosita In doua moduri: fie accentuand 0 emolie deja existenta Inprotagonist, fie amplifieand stimuli externi care pot provoca emolia darita.

Rezultatul amplificarii estedeseori un catharsis de abreactie, dupa care protagonistul are demulte ori tendinta sa puna In actiune comportamente noi In situatia respectiva.Important este ca gradul amplificarii sa nu depa$easca capaeitatea de raspuns actuala aprotagonistului, altfel soar obline un efect invers - ar ere$!e sentimentul protagonistului deinadecvare $i neputlnla.

Concretizarea

Este tehnica prin care eon(inuturiie interioare ale protagonistuiui capata forma, devinpalpabile $i perceptibile, f1indtranspuse fizic in scena prin intermediul auxiliarilor $1obieetelor,astfel Incal protagonistu! sa se poata raporta conerel la ele, sa ie simta fizic prezenta, sareactioneze fata de ele intr-o forma clara, definita.

De multe ~ri protagonistul poate sa-$i defineasca lumea interna mal degraba prin imagini

decat prin cuvinte. Pentru aceasta, se folose$te de corpul sau, de spaliul scenic, de obiectele $ipersoanele de pe scena.

Adesea este concretizata conflictualitatea psihica a protagonistuiui: polaritalile interioare,ambivalenlele $i mixturile de fo~e din interiorul sau victima / calau, Invingator /invins, ratiune /afectivitate.

in situaliile In care protagonistul verbalizeaza melaforic imaginea sa, concretizarea poale fi

foarte bine utilizata. Ex. "Sun! ea Intr-un varler, "Ma simt prizonier", "Calc pe nisipurimi$catoare".

Pentru coneretizarea imaginii se recurge la fo!osirea posturii, alai a protagonistului, cat $i a

auxiliarilor - a voeii, mi$carii, sculpturii de grup, ehiar a cuvinleior > un mesa] seurt, esenlializa!,care sa exprime slarea traita de protagonist.

In acest fel protagonislul completeaza ~i evidenliaza eeea ee simlea In interior eonfuz ~ipa~ial con$lient.

Proiectia in viitor

Reprezinta punerea In seena de catre protagonist a unei situatii, dorinle, imagini referitoarela viitorul sau.

A$a cum protagonistul poate aduce Tn "aici ;;i aeum" aspecte ale treculului sau, tot la felpoale face aetuale secvente din viitor.

In aeeasta situatie sp'eeifica prolagonistul este in pozitia de a inventa toate elementeleprivitoare la acest viitor.

Aceasta tehnica are toate earacteristieile tehnicilor psihodramatice: protagonistul este

stimulat sa schileze aceasta imagine Tndetalii exacte, concrete, pornind de la un timp definit, unloe defini!, personaje definite. Nu este yorba de 0 silualie ireala, imposibila, care sa anulezeregulile realitalii.

Aceasta II stimuleaza sa luereze eu sine pentru a pune Tnevidenta un eadru semnifieativ $irealist al propriei existente.

Pentru aeeasta, direetorul intervine TnTnealzireacat mai eficienta a protagonistului Tn"aiei ~iacum", Tnstabilirea aspectelor concrete ale scenei - varsta, aspect fizic, preocupari, realizari Inacest moment din viitor, locul actiunii, timpul precis, prezentarea persoanelor cu careinteraetioneaza.

Poate fi vorba de un viitor imediat - 0 zi, 0 saptamana, apropiat - luni, ani, sau Indepartat - lanunta de argint.

Page 127: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III -INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 125

Aceasta dep!asare Tn timp poate fi 0 ocazie pentru protagonist in dobandirea unor puncte de

vedere alternative asupra existentei sale.Sociometria

Este 0 tehnica ce face perceptibile ~i reprezentabile fortele de atractie, respingere ~i

indiferen\a existente intre membrii grupu!ui. Se poate lucra saeiametrie giafiea sau de acliune.

Sociometria graficEl conduce !a construirea unor sociograme (diagrame) de cuantificare a forlelor

de tele pozitiv, negativ sau neutru existente in grup Is un moment ds!.

Tntr-o astfel de ~edin\a de giUp se solicita membriior grupului sa deseneze schematic pe 0

coa!a raporturi!e lor dintr-un grup de apartenenla - grup familia!, de munca, grupul de

psihadrama ca in exemplul din figura 5, Se stabile~te acela~i tip de grup pentru tali participant!i.

Din examinarea schemei poate reie§i un protagonist care sa doreasca clarificarea unei reialiiconnictuaie semnificative,

See/ametria de ac\iune face reprezentabile raporturile din grup prin tehnici psihodramatice,

felosind ca instrumente scena ~i membrii grupului.

Munca psihodramatica se focalizeaza:

@ fie asupra percept!el protagonistului despre propriulloc in grup - protagonistul trece In mijlacul

scenei ~i ii a§eaza pe fiecare la distanla la care 11simte fala de sine, Tntr-o pastura care sa

reflecte relalia dintre ei doi;

'" fie asupra perceptiiior celorla!\i despre protagonist - acesta se a;;eaza Tn centrul scenei ;;icellalti se raporteaza Tn funclie de cum simt relalia cu 81 prin distanta spatiala, mimlca, postura,

eventual un mesaj verbal scurt,

,Aceasta tehnica este utiia la con~tientizarea pozitiei propr!i in grup, in elarificarea relaliilor

confuze dintre membrii grupului, in detensionarea unor relalii conflictuale, in stimuiarea dinamieil

(jfupu!uL

BUNiC DECEDAT

FOSTA SOTI!" A (~.PRIETENULUh )

~ .~""-.L "-'-' ,~'-

LOGODNICL"'\ .

UCOLEGUL DEMUNCA

PISlc.""FOSTULPRIETEN

Dive!"Seie. H~latii sunt: indicate folosind unna1:o:':'ilrele. sinl.hQ~ud:

0= fesnei ••

D~I";':;"p;sica = "-..../ / )deceda't = l

pozhivc.1:

~ Ilegativa- - - - - - - neutra""'.....J.~ c.l'nnbivc.lIienta

Fig. 5SolilocviuJ

Este tehnica prin care protagonistul pune in cuvinte un conlinut implicit, care nu apare Tn

actiune, Este ca §i cand ar vorbi singur eu voce tare. in acest monolog el exprima tot ceea ce-i

trece prin minte, linand eont de emoliiie traite ~i de asocieriie Iibere momentane.

Se poate solicita un solilocviu atunci cand comportamentui manifest exprima un lucru, iar cel

Page 128: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

126 ORIENTAREA EXPERIENTIAL&'.IN PSIHOTERAPlE

nonverbal ascunde continuturi diferite: de exemplu Tntr-o discutie cu ~eful Tn fata criticiior,protagonistul raspunde "sigur, ave\i dreptate", dar nonverbal tradeaza furie ~i iritare,

Venind In contact cu continuiurile sale neexprimate, protagonistul poate fi stimulat Tnexperimeniarea unormodalitati noi de eomportament.

Solilocviul adance~te introspectia proiagonistuiui "Inmomente adecvate pentru desfa~urareapropice a psihodramei.

FotografiaReprezinta tehnica Tncare protagonistul aduce pe seena un moment din viata sa sub forma

unei fotografli.Este 0 tehnica facilitanta pentru rolu! de protagonist - fiecare are 0 fotografie asupra careia ar

pulea luera, putand aduee "inlumina continuturi actuaie sau din trecutu! Indepariat.Poate fi 0 fotografie reala sau darita. In ambele cazur! scena se construie~te amanun\it ­

persoanele ocupa un loc anume, stau Intr-o postura caracterizania, cu 0 mimica anume, langaobieete semnifieative pentru acel moment. Protagonistui poate completa imaginea eu 0

explicitare a continuturiior mentale a fiecarei persoane prezente In fotografie, trecand Tnspatelefiecarui personaj ~i exprimand ceea ce simte aeesta Tnmomentul fotograflei. Apo!, din propriulrol, exprima sentlmentele traite. Scopul este de con9tieniizare a relatiilor existente in familie lamomentul respectlv, cu intreaga lor inearcatura afecllva pentru protagonist.

Uiterior, aceasia soena se poate aprofunda psihodramatic.

5. 0 sedinta psihodramatica

Am gasit uti! peniru familiarizarea cu spiritul de iucru psihodramatic, pentru eei care nu auparticipat la 0 astfe! de ~edinta, sa redau mai jos doua cazuri concrete de lucru cu protagonistul.Ceea ce urmeaza este 0 exernplificare a doua protocoale de reprezeniatie pslhodramaticaconduse de un psihodramatist didael. Fiecare protocol incepe prezentand scena (limp, lac,persoane) ~i contextui actiunii care locmai debuteaza. Apar replicile exprimate de protagonist Tnpropria pieIe sau Tna altora. La inversiuni!e de rol replica protagonlstului este repetata de alter­

ego sau de eurile auxiliare; aceste repetari numai sunt iranscrise Tn protocol. Interventiiledirectorului ca dublu apar scrise in paranteze drepte.

Textul este preluat :;;1 adaptat din ,Manualui de Psihodrama clasica", autor Giovanni Boria,Milano, 1997.

Scena Lucianei

Timp: actual, duminlca, dupa pranzLoc: la masa, "inbucatarie

Persoane: Luciana, protagonistaTatal (67 ani)Mama (71 ani)

Tata ~i mama sunt invitati la pranz de fiica. Tocmai au terminat de manca!.Luciana: - Tata, vreau sa-ti spun ca de~i nu ne spunem multe lucruri, cred ca tu

~tii mult mai multe decal Tti imaginezi! Ti-am povestit Tntotdeauna 0 gramadade lucruri. Oar acum vreau siHi spun ca fac multe lucruri pentru a supravietui.De multe ori eu cred ca tu nu ai Tncredere in ceea ce-ti povestesc eu.Tatal: - Am avut motivele mele: Imi spuneai mereu pove~ti! $i eu ~tiam foartebine ce faceai ~i asta ma infuria.

[ Cand ma gandesc la tine eu ... ]

Eu sunt Iini~tit, totu~i. $tiu ca te-ai casatorit cu un om pe care-I iube§ti ~i ca e~tibine ... Asta e important. Oar ~tiu ca nu imi spui cum stau lucrurile intr-adevar!$tiu ca ne ascunzi, mie ~i mamei, multe lucruri.

Page 129: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III- INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 127

Luciana: - Dar de ce trebuie sa ~tii tu tot?! Din partea ta ~ia mamei sotul meutrebuia sa fie doar laureat, sau de un anume tip, 0 persoana care sacorespunda criteriilor tale. Nu cred ca Tntelegi nici macar valoareasentimentelor care ne leaga.Mama: - Dar ce importanta are? Noi am facut lucrurile pe care trebuie sa Iefaca parintii: sa-~i controleze copiii ca sa vada daca ei fac 0 alegere buna, sanu apuce pe un drum gre~it.Luciana: - Ceea ce vrei sa-mi spui este ca am facut cum am vrut; chiar faptulca ma controlati, ma facea sa iau decizii pe care altfel nu Ie-a!? fi luat.Mama: - Tu e~ti ultima persoana care poate sa ne repro!}eze ceva: ti-am datatatia bani, ti-am creat atatea posibiliUlti! Ai locuit singura, ai studiat ceea C6 aivrut. Am vrut sa te faci contabila 91tu ai terminal liceul! Ai facut ce-ai vrut, nupoti sa ne repro§6zi nimic.Tata: (cC:Uresine) Ma simt frustrat pentru ca am avut mereu acelea~i problemecu fiiea mea! Eu nu §tiu cum sa vorbese cu ea.Oirectorulli da printr-o magie tatalui eapacitatea de a vorbi eu fiiea sa.Tata: - De multe ori am vrut sa-ti spun ca sunt mandru de tine §i tu nu aiinteies.[ In timp ce iti spun aceste lucruri am un sentiment de ... ]Incerc un sentiment de iubire fata de tine.Luciana: - Ceea ca ma doare este ca am 9tiutTntotdeauna ceea ce-mi spui. ..[Ma doare pentru ca ... ]Ma doare pentru ea Tn feiul asta m-ai facut sa ma 8imt vinovata cu toat13aceasta iubire, prea multa! Poate ar fi fost nevoie de mai multe clivinte, de malmulta prezenta!Mama: (catre sine) Eu §i sotul meu suntem prea ata§ati de copiii no§trii.[ Vazandu-i pe pieioarele lor, a Tnsemnat pentru noi. ..]' ..teama de a nu-i vedea Tn perico!. Eu pot sa spun ceea ce gandesc, Tnschimb fac multe Tncurcaturi pentru ca vorbesc prea mult. Tntotdeauna mi-am"simtit" fiica, dar am fast incapabila sa gasesc cuvintele potrivite. Oar macar amputut sa Tnteleg cand i-a fost greu.[ Apreciez la fiiea mea ... ]... ca este inteligenta. $i apoi este ca mine: nu-i dai anii pe careTi are ... Eu sunto femele de 70 de ani §i totu§i niciodata nu m-am gandit la unele lueruri. ..[ Ca de exemplu ... J

... ca tineril de azi, cum face fiica mea cu fiica ei. ..[$i aceste lucruri sun!...]... ca nu au pudoare ...Tnceputul fazei integrative

Oirectorul orera mamei posibilitatea sa comunice cu Luciana In acela§i mod cu care aceasta

comunica cu mca ei: sa 0 ia pe genunchi §i sa-§i exprime sent/mentele. Mama accepta, 0 ia pe

Luciana pe genunchi, 0 strange In brate, apoi se exprima verbal.

Mama: Luciana, Tmiplace a~a cum e~ti. Chiar daca ai alte idei. E adevarat ca unele lucruri nu Iepot Tntelege,dar important este sa fii tu fericita!Oirectorul 11invita pe tata sa priveasca §i sa reactioneze.

T atal dupa ce a observat scena se duce ~I Ie Tmbrati§eaza pe amandoua. Apoi se intoarce lalocul sau.

Tata: (catre sine) Sunt emotionat vazandu-Ie a9a.

Directorul concluzioneaza aici scena.

Page 130: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

128 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIEScena Terezei

Timpul: actual, Tntr-o searaLocul: Tn camera de zi

Persoane: T ereza (protagonista)

Silvio, so\ul (persoana sanguina)

Lino, tatal protagonistei (mort cu 8 ani Tnainte; persoana veseia, Tn\elegatoare)

Teresa 9i Silvio sunt 8geza\i pe doua divane diferite. Spiritul tatalui este prezent.

Silvio: - Trebuie sa ineetezi sa iii dore~ti sa fii tot timpul in centru! atentiei!Tereza: - Nu esle adevarat ea vreau sa fiu tot timpul Tncentrul ateniiei! Eu credea tu nu ma mal iube~ti.Silvio: - Terminal Tu te gande§li mereu daea Ie iubesc sau nu. Trebuie sarenunii sa pretinzi tot timpul sa fae tot ce vrei tu!Tereza: - (tacere)[Tncerc un sentiment de ... ]Este posibil ca tu sa nu ma Tntelegi? Nimeni nu ma Tnie1ege!Silvio: - $i cu Frederico (fiul) faci numai ce vrei tu! Cand Tii atrag atentia nu Tticonvine!

Tereza: - Nu e adevarat, nu fac a§a, modul Tncare intervii tu nu Tmi convine.Silvio: - Dar ce i-am facut? Nu i-am facut nimic! Doar am rldicat vocea §Iii-am dat un bobarnac! Ce i-am facut?

[Eu sunt convins ca tu ... ]Eu sunt convins ca tu erezi ca toate luerurile pe care Ie faei tu sunt bune, candfae eu ceva 81 mereu ceva de spus sau razl. Se pare ea eu sunt lupul cel rau!Tereza: - Pentru ea tu nu te vezi, nu vezi ce faia ail 11 sperii §Iiel plange. Dacanu ar fi a~a, de ce plange? Trebuie sa nu mai faci asta, trebuie sa Tncetezi!Silvio: - Dar pe tine nu te vezi? Nu vezi cum te poril cu el? Daca nu mananca, Iitragi 0 palma ... $i eu nu ii-am zis nimic niciodata.Tereza: - Sunt mama lui ~i imi cunosc limitele, dar tu e§lti barbat §Ii-Isperii candte Tnfuril. Ma sperii :?ipe mine ~j pe el. Nu poti sa-i spui lucrurile astea in alt fel?Spiritul lui Lino, care a urmarit dialogul intre Silvio §Ii Tereza, devine Tn acestmoment prezenia con creta care intervine.Lino: - (catre sine) Cu sotia mea nu se Tntampla niciodata a~a pentru ca eu 0lasam pe ea sa faca totul, ma considerau molaul familiel.[$i auzindu-i pe ei doi ca vorbesc a:?a... ]imi vine sa-i spun lui Silvio sa procedeze la fel §Ii sa Tncerce sa nu mai facacopilul sa planga.(catre Silvio) Silvio, tu e:?ti mai de§ltept, dar exagerezil Daca copilul aredescarcarile astea de nervozitate, poti sa Ie eviti.Silvio: - Acum nu-ti imagina ca eu vreau sa-mi omor copilul! Mai mult tip la el,s-a mai intamplat sa-i dau :?i cate 0 palma, dar nu a§la tare. BineTnieles caplange, dar pi tinge :?icand II cearta mama.[Dupa mine, Tereza este cea care ... ].Tereza crede ca vreau sa-i fac rau.

Lino: - Vazandu-mi fiica cum se cearta pentru astfe I de lucruri nu cred cainventeaza. Se poate sa mai §Iidramatizeze, dar sa te certi In felul asta pentruo banalitate facuta de copil! Sau fata mea e nebuna, sau e adevarat!Silvio: - Tereza nu e nebuna. Eu 0 iubesc :?icred ca §Iiea ma iube§lte. Eu amfacut atatea pentru ea Tntimp ce ea nu a vrut sa faca nimic pentru mine.Lino: (tacere)[Ascultandu-te cum vorbe§lti Tmidai un sentiment de ... ]

Page 131: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 129

Sunt bucuros ca lmi iube§ti fiica. Asta am 1nteles de cand te-am cunoscut. Amvazut-o foarte fericita §i eram bucuros pentru ea. Oar acum cred ca nu estefericita. $i cred ca aceasta schimbare nu se datoreaza timpului. Acum este §icopilul §i este fericita pentru asta. Oar cred ca Ii lipse§te relatia de cuplu.Probabil simte ca rolul de mama prevaleaza Tndauna celui de femeie.Directorulll invi(8 pe Lino sa vorbeaSCB cu fiica sa. Lino se a§eazB pe divanlanga ea.Lino: - Tereza, ce ar trebui sa se Tntample ca sa fii din nou fericita ca acumcativa ani Tnurma?Tereza: - Cateodata regret acele momente, 8§ vrea sa ma reTntorc la timpulcand eram singura cu Silvio. Ma simteam Tn al noualea cer! Apoi, nu §tiu .. .lmizic ca timpul trece §i mai calmeaza lucrurile, dar mi-ar placea sa mai traiescacea bucurie, acea vitalitate, sa Tncerc emoiii pe care Tn viata cotidiana nu IeTncerc.

Lino: - Iii pot spune ca Tntre mine §i mama, cu timpul, lucrurile nu au mai fastca la inceput. .. Spune-mi, II iube§ti cu adevarat pe Silvio?Tereza: - $tii, mi se Tntampla lucruri ciudate ... Oe exemplu, cand Silvio e plecatmi se pare ca este cea mai importanta persCYclna§i ca nu pot trai fara el. $i Tmispun ca acest copil pe care II iubesc atat de mult nu poate sa Tmi dea ce Tmida el, ch,iar daca sunt centrul vieW lui. Oar Tn mod obi§nuit, Silvio Tmi aduceneplaceri.Lino: - Poate pentru faptul ca atunci cand e departe tu II vez; Tntr-un mod carenu este real. $i-I idealizezi 8§a cum era el Tn trecut, Tn timp ce §i el S-8schimbat. $i vrei sa te iubeasca cum te iubea odata.[Ascultand aceste nemultumiri ale tale eu simt...]Imi pare rau pentru tine. '[ Mi-ar placea sa te vad fericita a§a cum erai cand erai fetiia §i te aflai Tncentrulateniiei noastre ... ]POate tu crezi ca iubire este numai cum te iubim noi (plt'mge) §i de fapt, nu totiiubesc Tnacela§i fel.[ $i Frederico acum poate avea iubirea pe care ai avut-o tu ... ](plangand) Poate tu vrei sa te iubeasca cum te-a iubit mama ta care tecunoa§te de cand te-ai nascut. Cu siguranta ca Silvio te iube§te, dar Tn moddiferit. .. Tu ai nevoie de cineva care sa te consoleze §i acum cand noi nu maisuntem, cand discuti cu el §i e§ti singura cu el nu §tii cum sa faci ca sa fiiconsolata.

[ $tii, Tereza, mi-ai trezit emotii foarte profunde §i Tndepartate ... ]Directorul 11invita pe Lino sa se poarle cu Tereza a§a cum facea cand erafetita.Lino: (tacere)

r $tiu ca ii-a fost dor de timpul cand erai a fetiia ... ]I~i aminte§ti cum radeam lmpreuna? Cum lti spuneam glume iie §i prietenelortale ~i voi radea~i? ... Oar acum trebuie sa Tncerci sa fii mare. Ai reu§it sadepa~e~ti multe lucruri Tnviata, dar Tii lipse§te ceva.[ Iti este foarte dor de copilarie ... ]Oa, dar viaia e frumoasa §i acum. Gande§te-te ca ai trait momente frumoase §inoi am fost noroco§i ca am avut 0 asemenea fiica §i ca tu ai avut parinti careau fast buni cu tine.

[$i acum tu e§ti buna cu fiul tau ... ]Sigur, eu §tiu ca tu e§ti 0 mama buna.

Page 132: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

130 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE

[ ~tii, copiii au nevoie sa experimenteze frustrari, de aceea nu trebuie sa fiiprea ingrijorata cand uneori tatal este mai dur cu fiu!. .. ]Nu trebuie sa te gEmde~ti ca Silvio vrea sa-i faca rau lui Frederico. Trebuie sa-Ila§i sa se exprime liber cu fiul. Daca tu ii spui ni~te lucruri de fata cu copilul,copilul nu mai intelege nimic! Spune-i aceste lucruri cand copilul nu aude. ~ieu ma infuriam cand mama ta imi spunea anumite lucruri in fata ta. Tu nu aiasistat la aceste lucruri pentru ca eu ma faceam ca nu aud.[ Poate Silvio are anumite calitati care mie mi-au Iipsit: foria, siguranta ...]Mama va fi foarte fericita sa §tie ca e~ti senina alaturi de fiul ~i sotul tau. Nu-Iexclude pe Silvio, accepta-i entuziasmul, nu i-I stinge!Tereza: - (plange cu sughituri) Nu reu~esc sa ma desprind de voi! Nu puteti saimi vedeti copilul ~i el nu va poate vedea pe voi. Mi-a~ fi dorit atat de multmacar u~ul dir].tre voi sa-I puteti vedea! ~titi ce fac de Craciun? Ii dau lui §icadoul vostru. Ii povestesc ce faceam cu voi! ~i uneori imi este teama sa nu-ifac rau pentru ca ma vede plangand. Imi spune: "Mama, nu mai plange!"La revedere, tata! Sarut-o pe mama!fncepe faza integrativiiTatal se departeaza §i continua sa existe ca spirit In camera. Silvio se a§eazape divan aliituri de Tereza.Tereza: - (plange cu sughituri) L-am vazut pe tata. M-a imbrati~at, i-am vorbit.[ ~tii Silvio, in aceasta intalnire cu tata am inteles ... ]Am inteles un lucru ... Ca atunci cand tu tipi la Frederico, nu 0 faci pentru a-iface rau, ci pentru ca un tata trebuie sa fie mai dur decat mama.

Tatal meu nu a tipat niciodata la mine ~i tu §tii asta, de aceea imi spui casunt rasfatata! Am inteles ca nu mai sunt mica ~i ca nu trebuie sa ma gandescmereu la binele pe care mi-I doreau parintii mei. Ci la binele pe care mi-I faci tu.Poate eu am vrut ca tu sa fii cum erau tatal §i mama mea: dar am inteles ea nupoti fi a§a §i e normal sa nu fi a§a. Chiar daca nu ma eonsolezi, asta nuinseamna ca iti pace sa ma vezi suferind. Nu trebuie sa gandese ea tu trebuiesa imi vrei binele ca mama ~i tata.La revedere, Silvio!Scena se concluzioneaza cu acest salut.

6. Aplicatii practice ale psihodramei.

Terapiapsihodramaticapoatefi destinata:

a.copiilor cu tulburariin dezvoltareaemotiva~i rela\ionala.Ace~tiasuntpu~iin situa\iade aretraversa,in interiorulunuigrupconstituitdin egali~i un staffterapeutic(terapeutulprincipal~iunul sau mai multe Eu-riauxiliareprofesioniste),punctelenodaleale proprieiistoriicare nu aufost parcursein mod corect. In rela\iecu adul\ii ~i cu colegiide grup sun!, inainte de toate,reexperimentate~icorectatedinamicilerela\ionalecarese constituieintredouaextremeformatedin fenomene,pe de 0 parte, ca: fuzionalitateI simbiozaI dependen\a~i pe de alta parte,separareI autismI izolare.

b. adolescen\ilor.Raportuladolescentuluicu adultulesteprinnaturaluicritic,chiar~iin afarasetting-uluieducativ~i terapeutic.Modalitateapsihodramaticaurmare~tecreareaunuicontextincare adolescentulsa se gaseascaintr-o situa\ie ini\iala de "autosugestie",care consista inaccedereala 0 relaliecu adultulfaraa recurgela prejudeca\isaumecanismede aparare.

Page 133: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul III - INTRODUCERE IN PSIHODRAMA CLASICA 131

c. adultilor, pentru care punerea In scena a unor istorii imaginare sau autobiografice

constituie 0 ocazie pentru a experimenta noi modalitali de relalionare pentru relevareaaspectelor sinelui ascunse sau mascate, este 0 ocazie pentru luarea de contact imediata cuconflictualitatea intrapsihica care - odata externalizata ~i recunoscuta pe scena - va fi ulteriorcon~tientizata.

d. adu1lilor psihotici. Jocul psihodramatic permite pacientilor psihotici sa dea 0 forma relativstabila ~i definita vietii lor fantasmatice confuze ~i schimbatoare, trecand prin externalizarea pe

scena a aminl/rilor, dorin\elor, halucinaliilor. Jocul reu~e~tesa ajunga la consecvenla ~i coerenlanecesare unei terapii datorita participarii constante la viala grupului a unor Eu-ri auxiliareprofesioniste.

e. grupurilor mari, prin sociodrama (care exploreaza cu ajutorul acliunii teme ~iproblemecare privesc toate persoanele dintr-un asemenea grup) ~i sociometrie (care pune in lumina, prinactiune, calitatea (atractie I respingere) legaturilor afective dintre membrii unui grup).

Page 134: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL IV

ANALIZA EXISTENTIALA. sau,DrumuJ catre sens

lolanda MitrofanDoru Buzducea

1. Fundamente filosofice

Sorgintea acestei orientari terapeutice se afia in existentialismul filosofic european, care are ca

principali reprezentanti pe: M. Buber, M. Heidegger, S. Kierkegaard, G. Marcel, JP. Sartre precum

~i in filosofia ~i psihologia orientala, ceea ce a dus la orientarea spirituala, transpersonala din cadrul

curentului umanist al psihoterapiei.

Ace~ti filosofi existentiali~ti vorbesc despre omul singular ca entitate unica, irepetabila, activa ~i

cu 0 capacitate nelimitata de cre~tere ~i dezvoltare, ca fiind 0 fiinta in devenire ~i niciodata sfar$ita.

Martin Buber (1878 . 1965), pornind de la dialogul blblic dintre Om $i Dumnezeu, a elaborat

dialogul dintre Eu ~i Tu ca 0 condilie a cunoa$terii ~i a existenlei autentice. Conceptele

fundamentale ale filosofiei sale sun!: crea\ie, revelalie, mantuire. Accentueaza caracterul intuitiv $i

relevant al Tntalnirii "hie et nunc" ca modalitate de cunoa~tere a personalitalii umane. Prin astlel de

Tntalniri pline de spiritualitate poate fi descoperita ~i Instan\a Suprema.

Martin Heidegger (1889 -1976) afirma ca nelini~tea ontologica se datoreaza sentimentului de

temporalitate. A fiinta Tn lume Tnseamna a fi legat de lume, a fi preocupat de lume (vezi: M.

Heidegger, 1994).

Soren Kierkeggard (1813 • 1855), filosof de origine daneza, intemeietor al existen\ialismului

cre~tin, considera ca adevarul se gase~te in am $i numai la nivelul persoanei se poatevorbi cu

adevarat de existenta. Aceasta este expusa tensiunii trag ice dintre aspira\ia atingerii eternita\ii $i

incertitudine Tn ceea ce prive~te lumea inconjuratoare, plasata Tntr-un timp ireversibil. Drept solu\ie

terapeutica, filosoful propune asumarea din plin a tragicului, iar pentru realizarea unui

comportament autentic, omul trebuie sa parcurga mai multe stadii distincte $i suprapuse:

a. stadiul estetic. Imperativul calauzitor este: "bucura-te de clipa!". Subiectul uman se afla sub

controlul imprejurarilor, sesizeaza clipa dar recunoa$te repede vanitatea bucuriei. Personaje

literare celebre aflate in acest stadiu sun!: Don Juan, Faust, Evreul ratacitor, care traiesc in placere,

dar sfar$esc Tne~ec. Solu\ia ie~irii din acest stadiu este ironia.

b. stadiul etic. Dictonul acestui stadiu este: "sa-\i faci datoria!". Individul este supus legii

morale, duce 0 via\a coerenta, dar risca sa se piarda sub povara obliga\ii1or etice uniformizate.

Atunci, prin umor, trece la un al treilea stadiu, un stadiu divin, transpersonal.

c. stadiul religios. Se trece de la imanen\a la transcenden\a, de la finit la infinit, de la temporal

la atemporal. Spiritualul incepe acolo unde se deschide tragicul, angoasa. Nelini$tea ontologica

cauzeaza muta\ia individului spre sferele superioare ale existen\ei unde are loc intalnirea cu

supranaturalul.

Page 135: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIALI\. 133Gabriel Marcel (1889 - 1973) postuleaza un transcendent absolut spre care omul tinde

permanent. Acesta nu poate fi atins $i astfel apare "criza existentiala" ce are ca remediu

con$tientizarea conditiei umane.

Jean Paul Sartre (1905 .1979) sustine ca existenta umana se afia )ncremenita Tn proiect". De

aceea, omul devine persoana numai atunci cand descopera $i Tntelege sensu I existentei iar

Tntelegerea sensului existenlei depinde de con$tientizarea proiectului original care "comanda" In

mod incon$tient determinarea noastra.

2. Experienta anxietatii existentiale - 0 "rampa de lansare"..

pentru un nou "modus vivendi"

A$a cum reiese din ideile expuse mai sus, individul "normal" fiinteaza Tn lume, este parte din

existenla $i ca atare, se manifesta Iiber $i spontan, creativ $1natural. Prin procesul de alienare are

loc "ruperea de lume", "taierea" din existenta; subiectul se Indreapta vertiginos spre drumuri

Tnchise, blocate, psihopatoiogice. In acest mo~ent se Impune interventia psihoterapeutului pentru a

acorda suport psihosocial $i pentru a participa la curaiirea "psihosferei" $i "sociosferei" din care face

parte c1ientul. "Existentiali$tii utilizeaza notiunea de empatie mediata pentru a intelege "Iumea"

depresivului, a maniacului, a obsesivului, a schizofrenului etc. Punandu-se in situalia pacientului, ei

Incearca sa interpreteze simptomele individuale pe baza conceptelor filosofice" (v. Predescu,1989,

p.59).

Omul, ca filnla Iibera $1creativa, construie$te proiecte existentiale $i apoi se angajeaza - pentru

devenirea Intru fiinta - pe drumul prevazut $i cuprins In proiect. E$ecurile, blocajele sau orientarile

gre$ite pe un asUel de "drum existential" II pot marca profund pe individ, uneori, impingandu-I spre

sfera psihopatologiei. De aceea terapeutul asigura clientu!ui afiat In impas existenlial 0 punte spre

realitate, participa la eliberarea acestuia de teama $i complexe afective, redandu-i speranta $i

libertatea. Psihoterapia conduce la 0 existenla autentica §i entuziasta. "Ea propune 0 valorizare a

vietii pe care nevroza 0 contesta" (!Vianu, 1975, p.31).

A§adar, profesia de psihoterapeut presupune vocatie §i pasiune Tn rostirea Logosuiui

vindecator §i a crezului umanist-existentialist prezent sub 0 forma sau alta In toate momentele

istoriei umanita\ii chiar daca nu a fost proclamat cu tarie decat pe alocurea. "Majoritatea

psihoterapeulilor provin din trei profesii care se ocupa cu sanatatea mentala: psihologie clinica,

psihiatrie $i asistenla sociala clinica sau psihiatrica" (J.S. Simkin, 1978, p. 273).

Acest curent terapeutic accentueaza potentialul psihic, energetic existent In fiinta umana; ceea

ce trebuie sa faca clientul este sa declan$eze aceasta energie psihica lalenta prin eliminarea

barierelor psihice constituite. Scopul terapiei existentialiste este contracararea alienarii, In felul

acesta realizandu-se atat obiective intrapersonale (autenticitate, creativitate, echilibru spiritual), cat

§i obiective interpersonale (spontaneitate In relatia cu semenii, perceptie 9i integrare sociala).

Abordarea terapeutica existentialista consldera omul ca fiind unic In felul sau, 0 entitate sui

generis, 0 vaioare incomensurabila ce trebuie perceputa ca atare. Se pune accent pe

autodeterminarea personaiitalii, pe construirea propriului destin, pe creativitate, spontaneltate $i

au!enticitatea fiintei umane.

Nu exista boala psihica Tn conceplia existentialista, ci numai situ alii problematice $i impasuri

existentiale, ceea ce Inseamna pierderea sensului existentei, ca urmare a scaderii $1reprimarii

potentialului uman. Impasul existential este considerat un fenomen ontologie iar nevroza expresia

disperarii existentiale. Anxietatea, teama, panica $i sentimentul de culpabilitate apar datorita unei

subestimari a propriei persoane sau a neacceptarii condiliei umane, fapt ce duce la

depersonalizare $i apatie, la "situatii-Iimita" ce determina 0 existenta umana alienata, absurda,

Page 136: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

134 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIEizolata §i lipsita de sens.

in timpul relatiei terapeutice clientul trebuie sa-§i exprime cat mai c1ar §i fara echivoc gandurile

§i sentimentele, sa-§i exprime emotiile "hic et nunc", sa-§! caute singur un plan de actiune,

terapeutul asigurand climatul psihologic necesar une! dezvoltar! armonioase a personalitatii.

Climatul terapeutic este de acceptare necond!tionata, Intelegere §i comunicare mutual a, valorizare

§i Incurajare. Terapeulii de orientare existenlialista fmparta§esc c1ienlilor propriile sentimente,

valori, experiente de via\a. Deoarece se urmare§te implementarea responsabilitatii In propriul

sistem axiologic, c1ien\ii trebuie sa Inve\e sa raspunda In mod autentic la realitatea prezenta, "piatra

unghiulara" a psihoterapiei existentialiste fiind experienta imediata, aici ~i acum. Se urmare§te

transformarea anxieta\ii nevrotice In anxietate normala, con§tientizata cat §i dezvoltarea capacita\ii

de a tra! In condiliile acesteia. De asemenea, se urmare§te metamorfozarea culpabilita\ii nevrotice

intr-una normala, pentru a 0 utiliza In mod creativ.

in limbaj clinic Intelegem prin anxietate teama fara obiect, nelini§te, Insotita de tensiune

intrapsihica, agitatie, iritabilitate §i simptome somatice de tipul echivalentelor anxioase (palpitatii,

dispnee, etc.). Tn conceptia existentiali§tilor anxietatea este considerata a fi pozitiva, deoarece

prin intermediul ei Individul con§tientizeaza faptul ca existenla este limitata (fragila) §i de aceea

individul este singurul responsabil de scopul ~i directia propriei vieti. Deci, aceasta este

vazuta - metaforic vorbind - ca "rampa de lansare" spre cautarea §i conturarea unei no! vletl, a unui

nou "modus vivendi". Modul de viata neautentic este lipsit de responsabilitate personala, se afia

sub controlul fo~elor exlerioare. Autenticitatea consta in informare corecta, iealista §i schimbare in

conformitate cu valorile recunoscute, Inseamna 0 dezvoltare reflexiva §i nu 0 atitudine

impulsiva.

Cea mai mare importanta 0 are rela\ia terapeutica, care Incepe printr-o "Tntalnire", ca modalitate

de a patrunde psihologic "unullntr-altul", realizandu-se astfel transferul terapeutic, posibilitate de a

comunica unul cu altul fntr-o maniera intuitiva, directa, empatica. Aceasta Intalnire se produce "in

moment" ("aici §i acum"), dar §i In devenire. Speciali§tii In domeniul §tiintelor socio-umane vorbesc

despre dezvoltarea unui "al treilea sistem de semnalizare" care sa Insemne transmiterea gandurilor

~i .sentimentelor fara ajutorul cuvintelor. Experienta terapeutica existenlialista poate insinua §i chiar

dezvolta 0 astfel de modalitate metacomunicationala (v. E.V.Daniken, 1970).

Prin Intalnirea personala ob\inem 0 imagine intrinseca a clientului, ni se dezvaluie printr-o

cunoa~tere "intuitiva" $1"relevanta", chiar esen\a fiintei sale. J.L.Moreno vorbea despre 0 astfel de

Tntalnire: "momentul nu ca parte a istoriei, ci istoria ca parte a momentului", Terapeutul nu fixeaza

obiective ce trebuie atinse, nu Incearca sa-I schimbe pe client, ci doar iI ajuta sa-§i valorifice

potenlialul psihic latent, relatia f1ind de la om la om, terapeutul fiind considerat "ab initio" 0 f1inta

omeneasca, nicidecum un specialist. )dealul psihoterapiei este crearea omului spontan, activ,

creativ, autentic" (I.Holdevici,1993,p.50), adlca Intoarcerea fiin\ei !a izvoarele sale regeneratoare.

Terapia existentialista nu lucreaza cu anormalitatea, ci cu ceea ce mai este inca bun ~i

sanatos in fiinta ~meneasca. In spiritul acesta, consideram ca nu trebuie distrus universul

existential ai clientului, ci metamorfozat intr·unul realist, autentic ~i sanatos. Clientul trebuie sa

fie motivat pentru schimbare, sa doreasca transformarea propriei personalitati, sa fie interesat §i

capabil de rela\ionare terapeutica. Psihoterapeutul ac\ioneaza printr-o atitudine terapeutica

deschisa, binevoitoare, autentica, lipsita de concepte abstracte $i promisiuni nerealizabile. Analistul

se implica In mod empatic dar clientul ia decizia schimbarii, terapeutul centrandu-se pe senti mente

§i nu pe fapte. EI se centreaza pe client $i nu pe problemele acestuia. Dialogul existential "se face",

nu neaparat se vorbe§te. Se folosesc cuvinte potrivite, ~tiut fiind faptul ca Logosul are valente

vindecatoare. "Cuvantul e 0 taina sfanta ce trebuie administrata cu maxima delicatete" (Ortega Y

Gasset,1993).

Psihologia umanist-existentialista propune Inlocuirea ideii de "boala psihica" cu cea de

"problemaumana", de impas existential. Se considera ca maturizarea reprezinta 0 precondi\ie

'Him!:":; --------- -- ----

Page 137: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIALA 135esen\iala a libertatii ~i realizarii de sine, iar sinceritatea ~i umorul sunt condilii ale cre~terii autentice.Rolul hotarator In maturizare revine insa capacitalii de comunicare, pasiunii rostirii cuvantului,

transmiterii mesajelor interumane, socializarii prin cuvant ~i informalie. "Nici un fenomen smuls,dezinserat din comunicare, nu mai poate fi numit fenomen de adaptare psihologica" (Ed.Pamfil ~iD.Ogodescu, 1973, p.140). ~i aceasta "pentru ca alaturi de limbajul conceptual exista un limbaj

emolional; alaturi de Iimbajui logic sau ~tiinlific exista un Iimbaj al imaginaliei poetice. La origine

limbajul nu exprima ganduri sau idei, ci sentimente ~i emolii" (E.Cassirer, 1994, p.44).

3. Impasul existential si consecintele sale" J

incercarea eseistica de cuprindere In concept ~i definire a impasului existenlial se inscrie pecoordonatele psihopatologiei antropologice iar pentru 0 inlelegere mai clara a acestuia yom apela

la modelul triontic (Eu-Tu-EI)de organizare $i struclurare a personalitalii (Pamfil $i Ogodescu,1976)care define~te individul ca fiind sinteza dinamica a irei mi~cari care se implinesc intr-o singuraunitate ontica.

Ipseitatea (Eu) reprezinta polul formal, funclia energetica, imanenta ~i creatoare, lar tuitatea(Tu) reprezinta polul structural, functia antientropica, ordinea $1coeren\a. lIeitatea (EI) este polulsistemic, functia axiologica, valoare 9i semnificalie. Aceste funclii (energetica, antientropica ~iaxiologica) asigura 0 existenta triunghiulara in mi$care §i agitatie continua. Astfel S8 realizeaza 0

complementare deplina, echilibrata $i spontana. Ipseitatea sau condi\ia arhaica, primitiva cegaranteaza conseNarea, este energia secreta, vitala $i obscura. Prin tuitate 5e realizeaza

identificarea (regasirea) iar ileitatea asigura diferenlierea, devenirea ~i individualizarea. "Fara Tu,nu am ~ti niciodata daca existam sau nu. lar fara EI, nu am ~ti niciodata daca am murit sau nu"(Ed.Pamfil ~i D.Ogodescu,1976,p.15).

Disolujia acestei organizari triontice duce la impas existential, la boala psihica, ladepersonalizare ~i pierderea echilibrului, individul devenind consumat, condamnat, spulberat ~i

anihilat. 0 situa\ie limita duce la 0 existen\a umana izoiata, alienata, Tnsingurata,absurda ~i Iipsitade sens. Orice subiect uman vine pe lume cu 0 lncarcatura ancestrala, psihologica §i biologica, fapt

ce se exprima Tn bio-psiho-ritmuri precum §i Tn cosmoritmuri. Aceste energii pctentiale trebuiecunoscute §i con§tientizate pentru construirea propriului destin. Deoarece via\a capata sens prin

Tntalnireacu aiM prin comunicare 91schimb informational putem avansa ideea oa lipsa transmiteriiinforma\iei duce la deficit afectiv §i energetic, la distorsiuni interne, ia jena $i scaderearandamentului. Tuitatea exprima necesitatea comunicarii deoarece Tu (reper gnoseologic) este

sursa afectivitatii, a iubirii §i a cunoa§terii. Prin Ileitate (EI) se inlatura nesiguranta 9i anxietatea, seasigura nesfar§irea §i anticiparea. Aceasta Instanla impinge persoana spre angajare axioioglca in

lume, este radacina generoasa a fiinlei umane, asigura fiorul sacru al comunicarii, este fo~a solaraa devenirii care regizeaza intreaga via\a, instanta purtatoare de valen\e vindecatoare.

Modelul triantic pe care I-am descris mal sus este 0 psihologie antropologica cu profunderadacini axiologice, nu este un sistem ci 0 ontologie dialectica, iar "prineipiul triontic nu este nicitranscendent, nici magic, nici religias, ci imanent lumii universale, traversand arice organizareontica" (lbidem,p.46).

Antropologia existenjialista, fenomenologica accentueaza pe diferenjierea fiinjei, peindividualitate ~i unicltate. Exista situajii psihopatotogicein\elese ca momente Iimita ale individului,

care evidenliaza valoarea psihologiei antropologiceTnexpiicarea §i inlelegerea acestora, precum ~i

valen\ele analizei exlsten\iale In asistarea c1ien\ilor aflali in impas existential. Unear!, trairifundamentale ale omuiui ca anxietatea, obsesia, tristetea, sentimentul de vinova\ie, care au 0intensitate mare, condue la comportamente aberante. "Daca un om a ajuns sa fie depa~it de fo~e

Page 138: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

136 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIEexterne, interpersonale sau intrapsihiee (eu alte euvinte de nevoi eontradietorii) atunci, 0 vreme,

armonia este pierduta" (V.Coushed,1993, p.60).

In conceptia psihoantropologuiui Mircea Lazarescu (1989) impasul existential este 0 stare de

minus energetic ceea ce inseamna 0 stagnare chinuitoare a functiilor psihice, 0 inhibi\ie temporara

a unor func\ionalitati, ceea ce duee la simplitate ~i dizarmonie, la destructurarea personalitatii ~i la

dezimplieare, individul nemaiinseriindu-se pe axa antropologica a devenirii.

Impasul existen\ial in\etes ca situa\ie de criza, poate duce ~i la 0 regresie pe axa timpului

antropologic, la 0 cadere in fazele primare, infantile, la Ingustarea campului Iibertatii interioare, la

neputinta creativa· ~i ta diminuarea autocontrolului, la pierderea spontaneita\ii ~i la prabu~irea

devenirii. Omul pareurge "drumuri existen\iale" eare pot avea uneori aspeetul unui proces dramatic,

incarcat de tensiune ~i dinamism interior tragic, 0 stare de vifor launtric, de criza sufteteasca

datorata e~ecului in construirea propriului destin. Impasul existen\ial se manifesta ea 0 "Tncremenire

in proiect", ea imposibilitatea depa~irii limitei interioare determinate psihogenetic, sau ca

imposibilitatea depa~irii maladiilor de destin: mutismul, lenea, e$ecut, incapatEmarea, ce duc la 0

metamorfozare sufieteasea ehinuitoare, la 0 "schilodire" psihica,

in sens antropologie, impasul existential, In forma sa grava duce 180 zdruncinare puternica a

memoriei ontologice a persoanei, eeea ce poate lua forma alterarii reae\iilor ~i atitudinilor sale in

raport eu diverse situa\ii ~i procese dramatiee de via\a,

Astfel, prin aeeste "pareursuri existen\iate" sau procese dramatice apar trairi de neuitat care

sunt resimtite intens $i dau adancime prezentului. De fapt, viitorul este conti nut in prezent prin

angajare imaginativa in diferite proiecte, sperante, aspira\ii, prin desehiderea intru devenire,

Exista situajii eand anumite evenimente surprind omul total nepregatit pentru a Ie face fata, ca

urmare este luat prin surprindere $i astfel se poate instata 0 stare reactiva psihopatologiea, "De

exemplu, omul poate fi surprins de un cutremur de pamant, de un alae banditese, de 0 surpare in

mina unde lucreaza, de 0 jignire, de vestea mo~ii nea$teptate a tatatui, de un accident rutier, cand

e rani!" (M,Lazareseu, 1989, p.33) , Exista ~i evenimente psihotraumatice majore ea: inunda\ii

masive, naufragii, incendii, violul unei fete sau moartea iubitei, care se vor manifesta Tn pian psihic

prin presiune negativa $i stare tensionala, "Un om supus unei acuze nedrepte poate suferi

saptamani de groaza" (lbidem,p.35). Tn aceste cazuri se poate instala anormalitatea prin ,;fixarea"

persoanei intr-un prezent unimodal, static $i lipsit de fundal, de adaneime temporala, fara

ineadrare §i fara perspective,

De asemenea se intalnesc ~i situajii de deformare cognitiva a "testarii realitatii", care pot

determina, intre\ine sau amplifica star! depresive, de suspiciune, obses!e sau anxietate. Acest fapt

se datoreaza inva\arii patologlee prin scheme cognitive distorsionate care va duee ia fisuri Tn

structura personalitatii, la lipsa Iiberta\ii interioare iar, mai tarziu se vor manifesta prin raceataafectiva, ambiguitatea mesajelor, neclaritatea roluriior, tn acesl context am pulea amint! ~i imita\ia

anumitor patternuri comportamentale ale familiei de origine. "Primele modele comportamentale de

rela\ionare cu sexul opus $1de conduita familiala mareheaza, fara Indo/ala, evolujia fieearui individ,

Rela\ia dintre parin\i devine astfel reper con~l!ent sau uneari "incon$tient", mereu reactualizat, cu

voia sau fara voia adultului, In propriile lui relalii maritale. Se instituie astfel de foarte timpuriu in

viala unui copil supus unui climat familial dizarmonic, ostil sau anxiogen, 0 "predispozitie" la

repetarea in contexte similare, mai tarziu, a unor eonduite ~i moduri de reaejie fixate adanc Tn

memoria afeetlva", Sensibilitatea fiecaruia dintre noi pastreaza de eele mai multe ori mai ales

informatii dureroase, "cieatrici psihice" eare se pot redeschide in condi\ii asemanatoare celor care

Ie-au declan$at, chiar cu foarte mul\i ani in urma, "Vocatia nefericirii conjugale" poate fi uneori

anticipata prin analiza "istoriei" conjugate zbuciumata a familiilor de origine ale fiecaruia dintre soti"

(I. Mitrofan ~iN. Mitrofan, 1994, pg,128).

De cele mai multe ori, deform area realita\ii este cauzata de existenla unor falsuri in schemele

cognitive constituite care intervin activ Tnproeesarea informatiei. Se vorbe§te chiar ~i de ex!stenla

Page 139: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIALA 137unor scenarii cognitive de viata (M. Miclea, 1994).

Consecintele impasului existential In plan antropologic sunt: sentimentul e~ecului, senzatia de

gol interior, amara nemultumire de sine, crispare ~i nelini§te, dezamagire, anxietate, stranietate,

perplexitate. Cea mai "diabolica" sursa a impasului existential este e~ecul unui proiect de destin In

care omul a invest it speranta ~i energie, credinta ~i a~teptare, pentru care s-a zbatut ~i pentru care

a luptat §i care devenise un crez pentru Implinirea fiin\ei sale. $i de aceea e§ecul na§te goliciune

psihica, disperare §i deruta, dar poate duce ~i la 0 analiza a sinelui In perspectiva unor noi angajari

pe parcursuri existentiale de durata, care sa alunge ~isa evite dezolarea, nemultumirea, furia §i

depresia.

Toti oamenii au nevoie de dragoste §i iubire iar lipsa acestora poate na§te insatisfactie; se

poate vorbi §i despre "dragoste ~i stare depresiva" (M.Lazareseu, 1989). Daea sunt "fo~at" sa

traiese la distanta fata de iubita ajung sa: "nu ma mai identific acum niei cu rasa mea, niei cu zeii

mei, niei cu tribul din care fae parte; pot sa-mi uit parintii §i pot sa resimt numele sau casta care ma

desparte de eel pe care TI iubesc drept un blestem. Pe de alta parte, pentru ca ceea ce nu-mi

apa~ine devine al meu, eu pot sa preiau zeii, numele, limba sau casta eeluilalt. Sunt gata sa renunt

la eeea ee ma define§te ~i sunt gata sa ma definesc prin ee nu este al meu" (G.Liieeanu, 1994,

pg.117).

Totu$i, eriza sufieteasca ia na§tere atunei eand individul se dezice de propriul eu, de propria

limba §i de proprii parinti, de neamul in care a fost a§ezat de catre zei. Astfel, prin dedublare

psihiea, ajunge sa se identifiee cu iubita izvorata din marea tulburata a erizei existentiale, un fel de

imagine gen "sirena" care-I impinge vertiginos spre prapastia psihopatologiea. Aceasta perspectiva

duplieitara a existentei sale declan§eaza proeesul de autocondamnare §i autoblamare, de

neaeeeptare de sine. in aeeste momente il apuca uratul, plictisul, ~i goana dupa distractii care nu-I

pot satisfaee. Existenta sa devine inutila, un vis urat, speranta i se scurge printre degete, devine

extrem de influentabii, nu are 0 conceptie stabiia despre lume este lipsit de originalitate ~i

spontaneitate, nu-l impresioneaza nici macar dramele, nu-I mai bucura muzica, femeia frumoasa,

florile sau 0 veste buna, poate chiar "muri de inima rea" (M. Lazarescu, 1989).

Impasul existential se poate prelungi Tn nevroza sau psihoza, dar nu trebuie uitat faptul ca de

cele mai multe ori criza sufieteasca poate fi §i un element des intalnit pe ordinea de zi a fieearei

fiinte umane. "Omul poate deveni trist sau depresiv daca ~i-a pierdut banii, daca i-a ars casa, daca i

s-au Inecat corabiile ." disperarea I\i zdrobe~te pieptul, te face sa-ti smulgi parul din cap, sa plangi

In hohote, sa uril, sa te sinueizi" (ibidem, pg. 166). In general, impasul existenjiai vazut ca

dimensiune a suferintei umane consubstan\iala existenjei oricui poate fi, desigur, un punct de

plecare pentru trairi patologice. A§adar, situatia problematica bate insistent la po~ile psihopatologiei

dorind parca 0 cedare a terenului In favoarea bolii psihice.

Tn final, putem avansa ideea ca anxietatea reprezinta "calul troian" trimis de impasul existential

in structura (templul) personalitajii, pentru ca, mai tarziu, psihopatologia (0 armata de osta~i

necrutatori) sa invadeze Intreaga fiinta a subiectului uman aflat In criz8 existenjiala.

4. Analiza existentiala•

Se bazeaza pe filosofia 8xistentialista cu privire la natura umana ~i de aceea, Inainte de a intelege

metoda terapeutiea in sine se face necesara clarificarea eatorva concepte filosoficefundamentale .

• Conceptul de existen~a (ex-sistere) care inseamna "a aparea, a ie~i", acesta fiind scopul primar

al existentiali§tilor, descrierea omului ca aparitie §i devenire In intregime, ca un tot unitar. Rotlo May

afirma ca "dilema umana este data de capacitatea omului de a se experimenta ca subiect ~i obiect

Page 140: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

138 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.\ IN PSlHOTERAPIEIn acela§i timp, Ambele experimente sunt necesare - pentru psihologie, terapie §i pentru 0 via\a

Indestulatoare" (1968,p,8), Acela§i psiholog vede Iibertatea umana ca fiind capacitatea individului

de a experimenta ambele modele, de a trai Intr-o rela\ie dialectica, oamenii nefiind ma§ini

construite dupa necesitati sau reguli matematice,

• Se impune sa facem diferenta dintre "existenta" ~i"esenta". A Intelege realitatea Inseamna

efortul discret de a 0 separa In pa~i1e componente, Conceptia dialectica asupra experientei

individului nu explica Insa ce Inseamna existenta autentica, Analiza existen\iala (Dasein Analyse)

ca metoda terapeutica a fost dezvoltata de catre Ludwig Biswanger (1942), psihanalist prieten cu

Freud §i Jung, care abandoneaza freudismulln favoarea fenomenologiei lui E,Husserl, iar In ultima

parte a vietii e interesat de opera lui M,Heidegeer construindu-§i astfel 0 veritabila antropologie,

Acesta ajunge la concluzia ca numai traind in lume se poate Invinge dilema umana, "despicarea"subiect-obiect.

• Conceptul Daseln C'a fi acolo') se traduce prin "existen(a", ce permite In\elegerea eon§tientului

~i incon~tientului fiecarui individ prin "existen\a sa In lume". Conceptul de "existenta in !ume" arata

ca exista moduri specifiee de a trai §i de a te mi§ca Intr-un spa\iu, idee extrem de importanta Tn

analiza viselor. Atunci cand clientul are con~tiin\a "dasein"-ului e capabil sa-~i schimbe viata, sa ia

decizii cu privire la proiectele sale existen\iale, sa-~i construiasca propriui destin devenind astfel

responsabil de sistemul sau axiologic ~i de aetualizarea energiilar latente.

Scopurile aceslei modalitati terapeutice sunt urmatoarele:

a, con§tientizarea propriilor probleme §i actualizarea poten\ialului energetic latent;

b. eliminarea disconfortului dalorat impasului existen\ialln care se afla individul ~i maturizarea

personalitatii;

c. ob\inerea unei imagini de sine autentice, ceea ce duee la c1arificarea identitatii personale §i

armonizare rela\ionala;

d, acceptarea de sine ~j eliminarea conflictelor intrapsihice;

e. modificarea ~i metamorfozarea comportamentului neautentic;

f. rezolvarea crizei existentiale In care se afia clientul ~i can~tientizarea autodeterminariidestinului;

g, autodesavar~ire personala, dezvaltarea autenticita\ii, spontaneitajii 9i creativitatii ceea ce

duce la reconstruc\ia fiintei umana.

L.Biswanger (cf. S,J.Morse §i RJ.Watson jr., 1977, p.165-166) considera ca existenta

subiectuiui este formata din trei lumi diferite, iumi ce trebuie Tntelese de caIre terapeut pentru a-I

putea asista pe client:

a, Umweit (lumea nonpersonala, mediul biologic);

b. Mitwelt (Iumea fiin\elor, a indivizilor, mediul social);

c, Eigenweit (lumea privata, a propriului eu, relatia cu sinele §i propria identitate),

Aceste trei concepte sunt aplicate atat comportamentuiui uman normal cat 9i comportamentului

uman anormal: nevrotic sau psihotic. A fost aplicat schizofrenilor, maniaco-depresivilor, subiecjilor

afla\i In criza existen\iala (impas psihologic).

Analiza existen\iala pune accentul pe situa\ia de viata a~a cum este ea traita de individ.

istaria vietii clientului este vazuta prin relationarea sa cu lumea exterioara, deoarece fiecare individ

I§i construie§te lumea interioara (psihosfera) prin concentrare asupra lumli exterioare (sociosfera).

Se considera ca trecutul nu determina via\a prezenta. Terapeu\ii existentiali~ti lucreaza cu emo\ii

concrete, c1ientul flind provocat sa-~i interogheze sensul existen\ei sale, In cadrul aeestei rela\ii,

terapeutul este un partener pentru dialog, T§i Imparta~e~te propriile emotii, sentimente, valori,

experienje de viata, \eluri personale. Clien\1i sunt Tnva\a\i sa raspunda autentic la realitatea "hic et

nunc". Pentru a In\elege mai bine situa\ia experien\iala §i starea psihica a clientului D.Polkinghorne

propune examinarea eului prin analiza a patru dimensiuni de baza ale existen\ei umane:

Page 141: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIAL.\. 1391. /umea natura/a. Se refera la setul de atitudini ale clientului fata de hrana, sex $i procreare, la

felul cum I$i percepe propriul corp (senzatii fizice externe $i interne), la modul de raportare fata de

diferite boli, slabiciuni, etc. Deoarece existenta umana este Tntotdeauna ancorata In mediul fizic

(actual), intr-o lume materiala, dimensiunea naturala este cea mai importanta. Una dintre eele mai

importante sarcini ale terapeutului este aceea de a asista clientii In reflectarea propriilor evaluari

asupra corporalitatii.

2. /umea publica. Coniine relaliile stabilite cu societatea, cu familia, cu rudele, cu casta sociala

din care face parte, precum $i relaliile cu alte grupuri sociale. De asemenea, se refera la lara $i

regiunea din care face parte c1ientul, la limba pe care 0 vorbe$te, la cultura larii sale, la munca

prestata. Un rol important II are atitudinea acestuia fala de autoritate $i lege. Dimensiunea publica a

existentei este deseor! sustinuta de evaluari polarizate referitoare la rela\iile cu ceilalti. Aceste

. polaritali includ constructe dualiste: razvratire versus supunere, acceptare versus rejeclie $i

dragoste versus ura, Terapeutul ajuta clienlii sa extinda repertoriul de experimentare $i de

Tntelegere a lumii publice, Ii Tncurajeaza sa-$i abandoneze Iimitele, cu/fara polaritalile pe care Ie au

$i sa se deschida In fala numeroaselor posibilitali existente Tn continuum pe axa supunere ­

domina\ie,

3. lumea privata. Se refera la relatia clientului cu sine $i la tot ceea ce este considerat ca parte

a vielii private, Fara 0 experienta solid a a sinelui, c1ientul se simte la voia Tntamplarii, fara scop $i

fara directie In viala, Trebuie sa gaseasca un raspuns adecvat la Inlrebarea: "cine sunt eu?", Se

lucreaza cu clientii Tn scopul deschiderii accesului la propriul EU, Ace$tia au nevole de propriile

resurse interne pentru a-$i descoperii propriile directii Tn viata (drumuri exislenliale), Oameni care

nu-i interiorizeaza pe ceil alii ca pe 0 parte a personaiitatii lor, se simt izolati ~idespa~iti (rupti) de

existenta, Ei ajung sa se raporteze la lums prln prisma roluriior $1 a scenariilor sociale. Din

momentul In care clienl!i vor Tncepe sa accepte a relatle intima $i securizanta cu ei Tn~i$i, inc/uzand

paradoxurile lor, puterile $1 slab!ciunile lor, vor Incepe sa-~I clarifice modul Tn care ceilalti pot fi

Integratl Tn iumea lor interioaia, ca 0 parte a identitali! personale, Prin aceasta deschidere $i dorinta

de a-I include pe ceilalli, c1ientil vor transforma aceste relatii din obligalii personale Tn dragoste 9iunitate,

4. lumea idea/a. Aceasta ultima dlmenslune se refera la normele, valorile $1idealurile clientuiui,

la ciedinte, reguii etice $i spirituale, la ceea ce da Tnteles $1sens vietii umane, Aceasta dimensiune

este 0 parte a esenlei fiin\ei $! se dlstinge de codurlle ~i regulile lumii publice, De cele mai multe ori

client!! nu au 0 sfera de valori personale, ~I de aceea se simt la voia Tntamplarli, neavand nici 0

directie Tn viala, Terapeutul ajuta la distlnelia Tntre valorile publice 9i valorile care sunt expresia

propriei interloritali, Dupa ce elientii devin con9tienti de propriile idealuri, se va lucra cu ei in

vederea refleetaril ~i reconfirmaril acestor eredinte, ajungand sa construiasea pe baza acestora

directiile $i oportunitatile pentru viata, (G,Corey, 1991, p, 92-94).

Tn timpul procesului terapeutic, aceste patru dimensiuni ale existentei umane sunt

interconectate, neputandu-se concentra exclusiv pe una dintre ele,

Tn analiza existentiala visele nu sunt interpretate, ci sunt vazute ca 0 experlmentare a vielii

individului Tn lume, clientul flind chiar Tncurajat sa viseze (J,L,Moreno). Studiind eele trei dimensiuni

ale existentei: "mitweit", "unwelt" ~i "eingenwelt", clientul poate astfel sa vada $i sa Tnteleaga

propria existenta, sa 0 evaiueze $i apoi sa paraseasca existen\a nevrotlca sau pslhotica pentru 0

viata normala, autentica, eei mai potrivi\i subiecti pentru acest tip de teraple sunt cei cu un QI peste

medie, inteligenti ~i cu capacitate de verbalizare a emoliilor.

Un alt reprezentant al analizei existentiale este psihologul american Rollo May (1961). Acesta

a accentuat responsabilitatea clientului pentru propria viata Tncurajand independenta umana In fata

factorilor pseudodetermini~ti care par a obliga omul sa se retraga $i sa evite implicarea Tn social.

RMay considera ca anxietatea poate avea atat un rol pozitiv cat ~iunul negativ. Anxietatea se

considera a fi pozitiva atunci cand clientul fnfrunta situatiile de viata care-I fac anxios, atunci cand

Page 142: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

140 ORIENTAREA EXPERlENTIALA. IN PSIHOTERAPIEse arunca Tn lupta pentru a deschide posibilita\ile vie\ii. Anxietatea are un rol negativ atunci cand

subiectul evita aceste posibi!ita\i, mul\umindu-se sa traiasca limltat §I resemnat. Men\ionam faptul

ca subiectul uman este format dintr-o infrastructura blologica, 0 structura psihlca ~i 0 suprastructura

soclala Tn fiecare moment ~I parte a vie\li. De aceea psihoiogia, mediclna §i 50clologla se unesc Tn

studierea acestei entita\1 indivizibile, studiu ce are ca rezultat 0 viziune antropologica completa

asupra naturii umane, vlzlune pe care analiza existenliala 0 valorizeaza la maximum.

in via\a, subiectul nu S8 poate conduce dupa nevroza existen\lala, care Impune reducerea sau

chiar anularea autonomiel determinand instalarea anxleta\ii, Iipsa valorii $1 a sensului existential.

Prln analiza existen(iala S8 consolideaza terenul c!ientu!ui (Intellgenta, educatia, tipologia

caracteriala, statutul social, poten\ialul psihologic). "Se urmare§te nu alat eiimlnarea anxieta\ii cat

transformarea anxieta\ii nevrotice in anxletate norma!a cat $1 a capacita\il de a tral Tn condit1iie

aeestel anxletatl norma!e" (I. Holdevlci §i I.P.Yasiiescu,1993,p.67). Cllentul va inva\a sa S8

confrunte cu proprille reaclii, emolii, sentimente, ternerl ~i anx!eta\i Tntr·o maniera constructiva.

Exlstenllali~ti susjin ca 0 persoana poate fi schimbata numal printl--o viala schimbata iar pentru

aceasta nu se face 0 analiza separata a campanenteior iiintel umane, deoarece anaiiza dlstruge

fiinla, ci subiectul este vazut ca un tat unita"~ accentul punandu-se pe viziunea hollsta asupra

individului; analiza existen\iala se bazeaza pe faptui eEl exlstenja este indivldua!a, reala, absoluta ~Iconereta.

Un alt reprezentant notabil al analizei existenjiaie este Medard Boss, psihiatru elve\lan, adept

ai lui Freud $i Jung la Tnceputul carierei de prafesorat la Un!versltatea din Zurich, dar care, mai

tarziu, a devenit un bun inlerpret al opere! lui Heidegeer $1a imbra\l$at terapia lui L. Biswanger.

Acesta aecentueaza lipsa interpretariior teoretiee asupra experientelor eiientului. De asemenea,

eonsidera ca vlsu! nu trebuie interpretat sau analiza!, deoarece este 0 expresie a relaliei individului

eu lumea Tncare traie$te, iar un slmptom nu trebuie interpretat prln prlsma Incon$tientului, a ideilor

irationale, ei trebuie Tnteles $i vazut Tn termenii realiti\tii speclflce Tn care a fost expus de catre

client. Rela\ia dlntre analist §I client este vazuta ca 0 relalle simpla Tntre doi Indivlzi. M.Boss se

deosebe$te de Freud in privinta transferului terapeutic. Sentimentele elientului sunt vazute simplu

ca senti mente despre analist §i nu ca emotii conectate la flguri parentaie importante din trecutul

vielli. Nu se cauta cauze in trecut ei S8 urmare~te reaiizarea insight-ului in sltua\ia prezenta, "hie et

nunc". Astfel Tndepartarea simptomului este rezultatul revenlrii clientului Tntr-Q existen\a reala,

autentlea, potrlvlt naturii sale individuale. Scopul analizei nu este acela de a allna simptomul sau de

a ajuta clientul sa se "ajusteze" ia societate, ci de a ajuta ciientul sa-~i descopere fiinja, sa devina

deplin con~tiel'1t de propria exlstenia, in felul acesta, schimbarea este vazuta ca posibila iar

analiza ajuta c1lentul sa ia 0 atitudine de angajare in via\a, Tn prolecte existenjiale. Problemele

emotionaie nu sunt rezuitatul depresiei, al dimlnuarii energiei vitale, ci sunt rezultatul incapacitalii de

"a vedea" viata frumoasa, plina de sens. Se considera CEl indlvidul intra Tn non-existenta atunci

cand accepta' anxietatea, ostilitatea ~I agresivitatea. M.8oss a aplieat analiza existe'ntiaia la

problema perversiunilor sexuale ;;i la simptomele pslhosomatiee.

Altl reprezentanti sun!: Eugene Minkowski, Victor Frankl, Angel ~i Ellenberger. 0 varianta a

analizei existenliale este logoterapia fondata de eatre V.Frankl (psihanalist). Aceasta orlentare

terapeutica pune aceentul pe descoperlrea sensului existen\ial, ocupandu-se de latura spiritua!a a

existen\ei umane. Obiectivul principal este focalizat pe eliminarea confiictelor intrapsihice $i a

conflietelor axiologlce, pe cautarea $i descoperirea sensului vietH, pe eliminarea erizelor existentiale

§i a Impasurilor psihologiee. Se implementeaza responsabi!itatea deeizii!or, ae\iunilor persona!e ;;1

reac\iilor proprii. Mesajul fundamental al logoterapiei este: "credin\a necondi\ionata Tntr-un sens

neconditionat" (V. Frankl).

Tehnici ~iproceduri terapeutice:

Este imposibil de stabiiit anumite tehnicl terapeutice, speeifiee analizei existen\lale deoarece,

aceasta este mai mult 0 orientare catre altii sau, a$a cum a considerat-o R.May, 0 "atitudine" pe

Page 143: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolu! IV - ANALIZA EXISTENTIALA 141care 0 adopta terapeutul fala de alte persoane.

Terapeutul trebuie sa fie fiexibil in utilizarea tehnicilor, acestea fiind alese de la caz la caz. Nu

se utilizeaza 0 tehnica terapeutica anume, dar majoritatea anali$tilor existenjiali$ti folosesc aeelea$i

tehnici pe care Ie practica $i terapiile de orientare dinamica. De altfel, M.Boss considera ca

procedurile dezvoltate de Freud $i psihanali$ti sunt cele mai importante tehnici pentru psihoterapie,

inclusiv pentru analiza existenjiala. In cazul acestei orientari terapeutiee, alegerea tehnicilor se face

in consens cu realitatea concreta, in funelie de problema elientului $i de scopul urmarit. A.cestea

trebuie sa fie sehimbatoare $i flexibiie, variind de la un client la altul $i de la 0 faza la alta In

tratamentul aceluia$i client. Deoarece analiza existenjiala asta orientata mai mult spre "erizele

tragiee $i dramatice" ale vietii, terapeutul trebuie sa fi avut astfel de experiente de viala, In caz

contrar acesta poate fi irelevant $1chlar daunator. Se pot imprumuta tot felul de tehniei din multe

[ipuri de terapii, pentru a explora gandirea, senlimentele $i comportamentul clienjilor.

Accentui se pune pe feiul cum clienjii I$i descriu experienja $i nu pe ceea ce au experimentat,

reflectand la felLiI cum ace$tia distorsioneaza fnlelesul ~I semnificatla experlenteL Terapeutul Ii ajuta

sa-~i elimine confuziile, sa-~i ordoneze experienja 'Ji sa gandeasca modalitajile creative de

realizare a unei viet! noi $i semnificative. D.Polkinghorne (In G.Corey, 1991, p.100-103) propune

urmatorul plan de aciiune In analiza existentiala:

t ExpJorarea eului. Este 0 examlnare amanunllta a celor patru dimensiuni ale vielii clientu!ui:

lumea naturala, lumea publica, lumea privata §i lumea ideala. Este descrierea proprie! lurn!, a

memoriei, sentimente!or $i reac\iilor proprii. Clientul este Tncurajat sa recunoasca ~i sa defineasca

propria experienta a~a cum aste ea In realitate, sa accepte 0 pozilie criticist- constructiva pentru 0

In\elegere clara a modulu! silu de existenja. Terapia se focalizeaza pe viaia interioara a clientulu!

$: pe relul cum acesta I~i interpreteaza propriile experiente. Astfei il ajutam sa-~i recunoasea ~isa-$i identifiee principiile pe care sa fundamenteaza actiunile sale. De cele mal mults ori, clientii

sun! fascinaji de descoperirea propriului interior. Toate dimensiunile existente! sunt dezvaluite prin

investigarea eului :;;i, de Beeea, terapeutul va stimula c!ientulla explorarea interioara prin intrebari

pertinente de genu!: "care este parerea ta despre acest lucru?"; "cum vezi tu asta?"; "ce Tnseamna

asta pentru tine?"; "care este experienla ta Tn acest domeniu?"; "de ce Ie 8imll dez2vantajat?"; "ce

ai facu! lu pentru asta?"; "cum raspunzi la acest iucru?", "cum te afecteaza asta pe tine?", etc.

2. Schimbarea direct/a! vierii, prin care se la decizia de schimbare a propriei viell. Terapeutui

11 ajuta pe client sa analizeze $1 sa evatueze toate aiternativele posibile ~isa selecteze apo!

varianta optima. In felu! acssta are loc 0 restructurare a sistemulu! axiologic prezent, chiar daca

vechile valori ~I Quiurne sunt adanc Tnradacinate ~i :Jeste ele S-B pus pecelea limpuiuL Noua

viziune de viata care se structureaza acum II va determina pe client sa I:;;i accepte trupui sau

biologic, sa accepte prezenla semenilor, sa-$i construiasca ganduri optimiste $i sperante pentru

viitor. Se con~tlentizeaza rolul sau In alegerea curentului existenlial Tn care se va Bngaja penlru

a tra! 0 via(a iibera ~i responsabila.

3. Manifestarea noli v!eti demne. Se implementeaza §i se manifesta noul sistem axiologic. In

aceasta etapa se stabilesc modalitatiie de valorizare ~i punere TnaC\iune a talentelor cilentuiui, a

abilitalilor ~ideprinderilor personale. Accentul este pus pe descoperirea talentelor ~i nu pe indiealii

privind folosirea lor deoarece ceea ce suntem noi este rezuttatul interacjiunii dintre intenliile,

deprinderiie :;;i ac(iunile naturale, precum $1 at interacliunilor cu mediul exterior. Acum clientul se

arunca Tn lupta pentru construirea propriului destin $i de aceea trebuie incurajat Daca Tn faza

inijiala subiectul es!e trist 9i depresiv, acum va fj plin de speranla $i cu 0 actualizare a energiei

psihice care Ii va ajuta sa se elibereze de disconfort $i sa evadeze din impasul existential, sa

regandeasca criza sufleteasca ca fiind de domeniui trecutului §i ca avand partea sa de umor

~i de amuzament. eu ajutorul analistului, clientul descopera libertatea fiinlei sale ~i bucuria unei

vieli libere lipsite de constrangeri ~i limite false. Existenla Tngusta $i restrictiva se transforma

Page 144: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

142 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIEIntr-o existenta plina de sens ~i libertate, G, Corey (1991, p,105-1 09) propune focalizarea

dialogului existential pe cateva teme mari ale conditiei umane In timpu! analizei existentiale:

a. Examinarea problemelor maritale. Se investigheaza relatia cu partenerul de viata, eu

familia nucleara ~i extinsa, Clientul este Incurajat sa marturiseasca cateva din impulsurile ~i

gandurile care II framanta ~i-I Tnfrico~eaza ~i este Incurajat sa discute acasa cu membrii familiei

problemele care II indispun ~i-i provoaca anxietate,

b. Stabilirea unui nou sistem axiologic. Vechile valori care I-au condus la impas existential

sunt Tnlocuite cu altele noi care Ii confera autenticitate ~i Iibertate,

c. Tratarea anxietatii. Se analizeaza cauzele anxietatii clientului. Daca anxietatea este

resimtita ca un fapt negativ, terapeutul, Tnschimb, 0 vede ca pe 0 posibilitate de schimbare. acesta

trebuie Incurajat sa ia decizia pentru schimbare ~i sa-~i asume responsabilitatea aiegerii. De

asemenea, trebuie decodificate semnalele date de catre anxietate,

d. Expforarea sensuM mort!i. Datorita anxietatii, multi clienti resimt 0 iminenta apropiere a

mo~ii, Subiectul trebuie ajutat sa-~i evalueze sensul ~i calitatea vietii ~i sa experimenteze

sentimentul mo~ii. Dupa 0 vreme, el va admite ca anumite sfere ale vietii saie sunt moarte ~i ca vatrebui sa dezvolte altele noi.

A~adar, pentru analiza existentiala ~i pentru terapia umanista In general, situatia de impas

existential este un fapt pozitiv care va duce la rena~terea $i reconstructia fiintei umane, Persoana

este considerata ca fiind "existenta" $i deci, mult mai mult decat continutul deflnitiilor ~i patternurilor

conceptuale, Sensu I holistic al experientei contine mai multa informatie decat pot percepe simturile

noastre ~i din acest motiv se accentueaza pe autenticitate, care determina diferenta dintre flinteleumane.

Terapeutul nu analizeaza trecutul clientului ~i nici mecanismele transferului sau

contratransferului, nu stabile$te nici obiective ~i nici scopuri, ci ofera clientului posibilitatea de a se

controla. in cazul Tn care apare contratransferul, acesta se poate rezolva prin pozitia de neutralitate

~i perm/sivitate a ana/istului.

Tehnicile folosite Tn analiza existentiala, a$a cum am mentionat deja, difera de la 0 ~coala la

alta, Se preiau 0 serie de tehnici terapeutice f%site ~i In alte abordari. Cele mai Tntalnite sun!:

• intentia paradoxala;

• dereftectia;

• tehnici nonverbale;

• tehniea fanteziei ghidate;

• tehnici dramatice care presupun joc de rol cu imaginatie dirijata;

• fantezia ~i reveria, preferabile exprimarilor seci;

• relaxare musculara pentru con~tientizarea senzatiilor de tensiune;

• tehnici de educare a vointei;

• tehnici de concentrare a atentiei;• tehnici de relaxare.

Durata analizei existent/ale este Intre ~ase luni ~i un an ~i se aplica Tn cazurile de criza

existentiala (impas existential).

Astfel, experienta suferintei "pierderii de sine" se recodifica In existenta insului ca 0 experienta

de re-intalnire eu sine, de re-deseoperire de sine, de re-gasire a SENSULUI.

Paradigma terapeutiea existentialista presupune a~adar un proces asistat $i provocat de

autodezvaluire, autolntelegere ~i autorestructurare axiologica, prin redobandirea sensului fiintei $i

bucuria asumarii responsabilitatii $i libertatii de optiune,

Lucrand asupra metaforelor impasului existential (anxietate, culpabilitate, victimizare, etc.)

analiza existentiala resimbolizeaza ~i transgreseaza aceste "experiente" din planul dramaticului In

planul umorului $i optimismului Intelept, bazat pe autoacceptare $i autoreva/orizare,

Page 145: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIALE.. 143

5. Un caz paradigmatic· abordare din persoectiva existen~ialista

Evaluarea initiala • de la supozitii la scopuri terapeuticeIn timpul terapiei de natura existen\ialista se accentueaza calitatea rela\iei dintre client §i

terapeut, profunzimea dialogului dintre eei doi parteneri, existand posibilitatea schimbarii atat la

client cat §i la terapeut. Se lmparta~esc emo\iC senti mente, amintiri, experien\e de via\a. Succesul

terapiei este dat de implicare ~i participare activa la dialog, In timpul acestuia, terapeutul va

comunica parerea sa proprie despre problemele ~i stilul de via\a al c1ientului.

De 0 importan\a fundamentala este respectul pentru client. ceea ce implica lncredere Tn

capacitatea lui de a-~i con~tjentjza ~i responsabiliza propriul rolTn schimbare, Acesta este ajutat sa­

$i evalueze aspectele fundamentale ale vie\ii: alegerea, decizia, responsabilitatea, valoarea,asumarea riscului.

In acest fel va fi pregatit sa-~i descopere resursele interioare pentru a putea face fala noilor

experien\e care implica responsabilitate $i libertate, in cazul nostru diagnosticul a fast pus pornind

de la biografia clientei (caz adaptat ~i prelucrat dupa G, Corey, 1991): varsta 39 de ani, sexfeminin, casatorita, statut socio-economic mediu.

s Aparen~a: Tmbracata meticulos, suprapanderala, stanjenita Tn hainele sale, evita contactul

vizual, vorbe~te repede,

II Situa~ia de viata: Tnvalatoare Tntr-o ~coala elementara, traie~te cu solul (45 de ani) ~i copiii

sai (de 19, 18, 17 $i 16 ani),

I» Problema prezentata: afirma insatisfac(ie generala, Spune ca via(a sa este intocmai

previzibila $i fara evenimente ~i simte un fel de panica depa~ind varsta de 39 de ani. De doi ani

prezinta probleme psihosomatice, tuiburari de somn, anxietate, ame(eli, palpita(ii ~i dureri de cap,

e Istoria psihosocialiil: este cea mai mare dintre cei patru copii. Tatal sau a fost preot

fundamentalist, iar mama casnica, I$i descrie tatal ca fiind distant. autoritar ~i rigid, Rela(ia cu el era

una de supunere, aderen(a tematoare fa(a de regulile ~i standardele lui. I~i aminte~te de mama sa

ca fiind criliea ~i crede ca ea nu ar fi putut sa faca niciodata destul pentru a 0 mu1lumi. Familia i-a

oferit pu(ina afectiune, R. a jucal rolul de Tnlocuitar al mamei Tn Tngrijirea fralilor ~i surorilor, Tn

speran\a de a ca~tiga aprobarea parin\ilor. Aceasta tendin(a de a avea grija altora a fost extlnsa de­

a lungul Tntregii sale vieli. Un incident critic a avut loc cand R. avea opt ani: " tata! m-a prins

jucandu-ma de-a doctorul cand aveam opt ani. A refuzal sa vorbeasca cu mine mai multe

saptamani. M-am sim(it extrem de vinovata ~i ru~inata",

R. ~i-a purtat aceste senlimente de vinovalie toata adolescenla, reprimadu-$i propria

sexualitate, Avea dificullali Tn a-~i face ~i a-~I men(ine prietenii. Se sim(ea izolata social de cel din

aceea~i generalie, pentru ea ace~tia 0 percepeau ca fiind "stranie ~i nefireasca", La varsta de

nouasprezece ani s-a casalorit cu prima persoana pe care a Tntalnit-o ~i care a cerut-o de solie.

Clienta a fost casnica ~i mama pana cand copiii au devenit adolescen\i. Apoi a intrat la colegiu ~i a

ob(inut diploma dupa patru ani de studil. A Tnceput recent munca cu copii ~colari. Prin intermediul

contactului de la Universitate a devenit con~tienta de modul Tncare s-a limitat pe ea Tnsa~i, de felul

Tn care a Tntrelinut dependen\a familiei de ea ~i de cat de mult i-a fost teama sa nu piarda rolurile

de mama ~i sotie, In acest moment R. prezinla confuzii asupra identila(ii ~i reaiizeaza ea nu ~tie ce

vrea pentru sine (pg. 24 . 25).

R. prezinta urmatorul diagnostic (dupa DSM III):Tulburari anxioase

In general R. prezinta eviden(a unor lulburarl anxioase. Patternul ei de simptome se Tncadreaza

specific criteriilor diagnostice de atacuri de panica, Cateva dintre simptome sun!: scurtarea suftului,

ame(eli, accelerarea suftului. tremur, transpira\ii (calduri ~i transpira(ii reci), frica de muribunzi ~i

Page 146: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

144 ORlENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIEfrica de a nu innebuni. Atacurile generale de panica incep ca 0 navala imprevizibila a unei

aprehensiuni intense $i a terorii.

Simptomele tipiee asoeiate eu aeeste ataeuri sunt seurtarea respiraliei, ameleli, $OC, palpitalii,

tremur, depersonalizare, valuri de caldura, frica de moarte $1frica de a nu innebuni.Tulburari distimice

R. manifesta 0 depresie cronica, sau depresia face parte din caracterul sau dar nu este intr-atat

de mare incat sa 0 putem considera 0 depresie majora, Ea manifesta trasaturi ale unei personalitati

infrante (autopedepsite) in sensul ca ea pune consistent nevoile altora inaintea propriilor nevoi $iare 0 scadere a autostimei. R. manifesta un numar de acuze fizice dar ele nu necesita 0

supraveghere sau un tratament medical serios.Tulburihi de identitate

Patternurile lui R. releva sindromul tulburarii de identitate, Aspecte aie acestei tulburari includ

incertitudinea in privinla identitalii, incapacitate de acceptare a sineiui, inabilitate de dezvoltare a

scopurilor pe termen lung, conflicte in privinla alegerilor privind cariera, confuzie Tn privinta

dezvoltarii prieteniilor, incertitudine fala de orientarea $i comportamentul sexual, !ipsa de claritate In

privinla identificarii religioase $i a sistemului de valori.

Mulli paclenti raspund la aceste incertitudini prin anxietate $i depresie $i sun! preocupali de

"lipsa" sinelui. Ace$tia sun! oamenii care se indoiesc de sine in orice situalie, Unii dintre ei I$i pun

intrebarea "cine sunt eu?" (pg. 315 -316).

R. a inceput deja sa-§i puna intrebari in legatura cu sensul existenlei sale, cu semnificalia vielii

personale, §i la calitatea relaliei cu solul etc,

Incearca 0 nemultumire profunda fala de stilul sau de viala confortabil $i plietisitor, Parcurge

unele crlze de evolulie ata! personala cat ~i familiaia, Relatiile cu sine lnsu§i §i cu sotu! sunt total

nesatisfacatoare iar copiii se pregatesc sa paraseasca "euibul" familial. Anxietatea cre§te in

intensitate cu cat con$tientizeaza mai mult aceste probleme, Raspunsuri sau solutli la aceste

dileme nu are inca. Doar problematizeaza. A inceput sa 0 preocupe propria viata mutt mal mult

decat statutul de sotie ~i mama. Este evident rolul pozitiv pe care-I are anxietatea in aeest caz,

deoarece 0 determina la probiema!izare $i cautarea posibilitali!or de solutionare,

Soluliile existen\iale pe care Ie incearca sunt con(inute in noile decizii ~iorientar!: renunlarea la

valorile religioase in spiritul carara a fost crescuta, relntoarcerea la colegiu pentru completarea

studiilor, motivatia puternica pentru schimbare, increderea acordata psihoterapiei in descoperirea

noului sens existenlial.

Abordarea existenlialista nu urmare?te "vindecarea" tulburarilor sau rezolvarea problemelor ci,

scopul acestei modalilali terapeutice este acela de a-I con$tientiza clientei patternurile rig ide $i

Iimitele acestora, precum ~i de a 0 motiva sa paraseasca pozitia sa de victima, terapeutulul

revenindu-i sarcina de a provoca clientei .,insight"-urile asupra unei vieti limitate §i asupra

descoperirii ~i folosirii Iibertalii de care dispune, Se stimuleaza creativitatea cllentei §i impreuna,

se tinde catre 0 existenla responsabila §i semnifieativa,

Desfa§urarea procesului terapeutic . Tehnici utilizate

in explorarea gandurilor, sentimentelor $i comportamentelor prezente se imprumuta diferite

tehnici ce apa~in altor curente terapeutice dar, nici 0 tehnica nu se apliea in mod absolut.

Calitatea relatiei terapeutice este data de capacitatea de integrare sistemica a experientelor

trecutului cu cele prezente. Directiile de explorare manifestate in timpul procesului terapeutic suntdate de urmatoarele intrebari:

- Oescrie modul cum ai trait 0 experienta "Iimitata"?

-Tn ce masura ai trait conform deciziilor tale personale §i Tnce masura ai trait sub influenta alto

pe~oane? '- Ce alegeri ai fecut §i cum te-au influen,tat acestea?

- Care sunt alternativele cu care te confrunti acum?

Page 147: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIALA 145

• Cum influenteaza anxietatea alegerile pe care Ie faci §i cum experimentezi relaria dintre

anxietate §i libertate?

• Care sunt schimbBrile pe care vrei sa Ie realizezi §i ce obstacole intampini In calea lor? .

Clienta este pe cale de a se implica in procesul de autodescoperire, iar aceasta experientacauzeaza 0 suma de sentimente ~i emotii: teama, frica, bucurie, entuziasm.

Vorbe~te despre valorile care i-au orientat via\a in trecut, despre sentimentele sale de

neputinta, despre teama ce inso\e~te procesul de luare a deciziilor. Pe masura ce devinecon~tienta de ceea ce a fost ~i ceea ce este acum, va deveni mult mai capabila sa se decidaasupra ceea ce vrea sa fie in viitar.

Dialogul existentialAcesta se focalizeaza asupra a patru aspecte fundamentale ale ex/stentei sale: problemele

maritale, un nou sistem axiologic, anxietatea ~i semn/ficatia mo~ii. In continuare, vam reda catevasecven\e ale dialagului existential pentru a developa valentele constructive ale acestuia.

Examinarea problemelor maritale:

Clienta: De-abia acum, la 39 de ani, ma I'ntreb cine sunt. S-ar putea sa fie preatarziu.

Terapeutul: Cred ca exist<3 eel putin un moment Tn viat13 In care ne punem astfe Ide lntrebari. Ma bueur ca-ti faci asemenea problema.Clienta: Ceea ee ~tiu eu, este faptul ca viat8 mea a fost Urnitata. Acum, aceastanemultumire a crescut Tn intensitate ~i ma face anxioasa. Ma intreb daca intr­adevar daresc sa renunt la acest mod de viata rigid pentru a face fatanecunoscutului.

Tei-apeutul: Ma impresioneaza ceea ce-mi spui §i-mi aduc aminte de propriile

framantari Tn fata necunascutuiui. M-ai aluta sa Tnteieg muit mal bine anxietateata daca mi-ai povesti despre unele momente sau situatii I'n care ai simtit aceastaanxietate.

Clienta: Uneori resimt anxietatea c€md ma gandesc la relatia cu sotul meu. AmInceput sa-mi dau seama despre multe iucruri care nu-mi plac, dar I'mi este

teama sa discut cu ei despre nemu!tumlrile mele.Terapeutul: Ai putea sa-mi marturise§ti cateva din nemuitumiri!e tale in legaturacu relatia ta cu J.?

Astf~l, clienta a inceput sa vorbeasca despre problemeie pe care Ie are cu sotul sau, J .. Intr-oatmosfera de siguranja ~i lipsita de critica, clienta esie Tncurajaiasa discuie despre situatiile decare se teme, Este intreoata daca discuta cu sotul despre aceste lucruri §i care crede CEl va fireactia lui daca va discuta cu el despre aceste problems. $edin\a S8 fncheie incurajand-o sa-I

abordeze pe J. §i sa-i comunice anumite iucruri pe care le-a discutat in timpul §edinte1.

Descoperirea unui nou sistem axiologic:

Clienta: Am renuntat la religia mea cu cativa ani in urma, Insa nu am gasit nimiccare sa 0 inlocuiasca. Sper sa ma ajuti sa descopar alte valori. Ai mal multaexperienta ~i pari multumit de ceea ce e~ti. Personal, Tmi este teama sa nu iaudecizii gre~ite.

Terapeutul: Ar fi 0 gre~eala din partea mea daca ii-as raspunde la aceasta

provocare. Ar fi ca ~i cum n-a~ avea I'ncredere In capacitatea ta de a-ti gaS!propria

cale. Poate ca un mod de a gasi solutii este punerea problemelar. $tiu, dinexperient8, ca un mod de a gasi raspunsuri este acela de a pune intrebari.

Clienta: Vezi, religia Tn care am fast crescuta Tmi spunea foarte clar ce e bine ~ice e rau. De exemplu, am fast Tnv8tata ca, adata ce te casatare~ti, trebuie sa

Page 148: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

146 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIEramai casatorita fiindca ai facut cea mai buna alegere. Ei bine, acum nu mai potgandi a~a.Terapeutul: Adica?Clienta: Ma tem ca experimentarea acestor ~edinte terapeutice ma va schimbaatat de mult Incat, In curand, nu voi mai avea prea multe In comun cu J., ceea cesigur va duce la divort.Terapeutul: Sunt con~tient de faptul ca te-ai gandit la aceste probleme dar, n-arputea fi vorba §i despre un efect pozitiv al terapiei asupra relatiei tale?Clienta: Ai dreptate, nu m-am gandit ca ar putea fi 9i a9a. Cred ca am plecat dinstart de la ideea CEllui J. nu-i va placea schimbarea mea. De cele mai multe orim-am gandit ca terapia ma va determina sa-I parasesc sau 11va determina pe elsa ma paraseasca. Uneori imi doream sa fug de la J., dar eram speriata de ceeace a~ fi putut sa fiu fara el.Terapeutul: Incearca sa-ti imaginezi oa acest lucru s-a 9i intamplat 9i vorbe9tetimp de cateva minute despre cine ai putea fi daca J. nu ar face parte din viatata. Lasa-ti libere gandurile ~i imaginatia, ne te ingrijora de oeea ce-ti vine inminte.

Clienta: Toata viata altii mi-au spus cine sunt §i cine trebuie sa fiu. J. a aparut inviata mea atunci cand parinlii :?ibiserica m-au lasat singura. Nu ~tiu sa fiu decatsotie ~i mama. Oare ce ar gandi copiii daca eu ~i J. ne-am desparti? Cum i-arafecta acest lucru? Ma vor ura? Am obosit sa traiesc in aces! fel Insa, nu suntsigura ceea ce doresc. Sunt foarte speriata de moarte §i de schimbari. So\u!meu !?icopiii ma placeau a§a cum eram inainte !?iered ea s-ar supara daca arauzi C8-am spus.Terapeutul: In tot ce ai spus adineauri nu ti-ai permis niei macar 0 vorba desprecum te-ai simti tu in urma acestor schimbari. Ti-a fost mult mai u§or sa spui cumar afecta aceste schimbari persoanele din viata ta, decat sa-Ii imaginezi cum ar fivia,a ta fara ei. De ce nu ineerci sa experimentezi aeeasta situatie?Concentreaza-te asupra a eeea ce ai vrea sa fii tu Tnsuti ~i nu asupra reactiilorpe care le-ar avea familia ta.

Abordarea anxietatii

Anxietateaapareat~ncicandR.l~i imagineazaposibilitatilede schimbare.Incepesa lnteleagafaptulca nu trebuiesa cearasoluluisau altorpersoanepermisiuneaschimbarii.Totu$i,0 sperielibertatea~iasumarearesponsabilitalii.Multtimpafost imobilizatain timpulprocesu!uiterapeutic.Clienta: Ma trezesc, adesea, in toiui nopiii cu senzatia ca pere'ii cad peste mine.Am palpitatii. Uneori ma tem ca 0 sa mor. Ma simt groaznic. Nu pot sa dorm, maridic §i fae cativa pa:?i.Terapeutul: Oricat de neplacute sunt aeeste stari, sper ca sa con§tientizezimesajullor. Ele te avertizeaza ca ceva nu este in regula cu viaia ta §i eEltrebuiesa te pregate!?ti pentru schimbare.

Earesimteanxietateaintr-unmodnegativ,ca fiindcevade caretrebuiesa fuga$i nu ca pe 0

posibilitatede schimbare.Trebuie sa inceapa sa inleleaga semnificaliaprofundaa acestuisentiment$isa-$iasumeresponsabilitateaschimbarii.

Explorand sensul morfii:Clienta: Ma gandeam la ceea ce am discutat mai inainte despre ee a!?dori de lavia'a inainte de-a muri. Multi ani am trait terorizata de gandul ca 0 sa mar ca 0pacatoasa §i 0 sa ajung In iad. Cred ca aeeasta teama m-a impiedieat saprivesc moartea ca pe 0 realitate. Totdeauna mi s-a parut ca fiind 0 teamabolnavicioasa.

Page 149: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIALA 147Terapeutul: Nu trebuie sa ti se para morbida. A§a cum am discutat, daca nu te

poii confrunta cu propria ta moarte, nu cred ca vei putea sa te bucuri de viaia dinplin. Poii sa fii "moarta" chiar daca biologic traie§ti.Clienta: Cum adica?

Terapeutul: Incearca sa vorbe§ti despre momentele din viaia ta In care simii canu traie§ti.

Clienta: Imi este mult mai u§or sa-ti vorbesc despre momentele Tn care ma simtpe jumatate moarta. De exemplu, sunt "moarta" din punct de vedere sexual §i In

ceea ce prive§te distraciiile.

Terapeutul: Te poii gandi §i la alte situaiii Tn care te simti moarta?A~a cum se observa, clienta este determinata, pe parcursul dialogului existential, la 0 evaluare

a stilului de viata ~i la experimentarea sentimentului morti!. In cele din urma, clienta admitefaptul ea este "moarta" din punct de vedere spiritual. Con?tientizarea sentimentului mo~ii esteconditia rena?terii.

Terapeutul: Crezl ca ti-ai putea imagina faptul ea ai murit ~i ea partieipi la propria fnmormfmtare?Ce-ar spune oare persoanele care participa la inmormantare despre tine?

In stare de relaxare, cu ochii inchi§i, va relata cu voce tare absolut tot ce ar spune despreea sotu\, parintii, fratii, surorile §i copii sai. Dupa aeeasta va sustine elogiul propriu Pentru a 0

provoca sa refiecteze asupra moduiui de via(a, i se pot pune urmatoarele intrebari:

• Ce ai faeut eu viata ta?

e Cine te-a im7uentat eel mai mult?It Ce ai lasat Tnurma fa?

• Care sunt a§teptarile de la viata care nu tl s-au lndeplinlt nleiodata?

e Ce regreti eel mai mult de la viata?

• Ce proiecte existen,tiale ai lasat netermlnate?

•• Ce alleeva ai fi darit de ia vieta?

Iii Oaca ai avea posibiiitatea sa-ti refael vlata, ee anume al sehimba In felui tau de trai?

Experimentarea imaginativa a "ceremonialului mo~ii" proprii, estre 0 tehnica larg utilizata interapiile experientiale. Ea prilejuie~te 0 medita(ie fertila asupra rosturilor, semnificatiilor,

intamplarilor ~i neTmpiiniriiorpropriei fiinte, provocand insight-uri benefice pentru schimbiki deatitudine ~i comportament fata de sine.

Evafuarea $i interpretarea efecte/or terapeutice:

In cadrul ~edintelor terapeutice, Intr-o atmosfera de siguran(a, clienta a fast Tneurajata saexperimenteze noi comportamente 9i noi dimensiunl ale existentei sale. S-a manifestat in moddirect, uneori exprimandu-§i deschis sentimentele 91 pareriie fa1ade terapeuL Aceasta eomunicareS-8 datorat relatiei terapeutiee caracterizata de respect 9i incredere reciproca.

In timpul vietii de zi cu zi, a Tncercatsa se autoobserve Tn diferite ipostaze, sa evaiueze

posibiiita\iie pe care Ie are 91 sa selecteze soiujia optima. Cu timpui, con~tientizand faptu! ea de

cele mal multe or! I~i negiijeaza propriile nevol pentru 11 Ie satlsface pe ale alton., a intelesmodul in care aiegerile pe care Ie face contribuie la cre~terea anxietatii. In eele din urma, aTntelesroiul pozitiv pe care il poate capata anxietatea Tndeclan9area anumitor schimbari. Nouaidentitate §i noul stil de via(a pe care-I manifesta nu se mai centreaza Tnjurul familiei. Astfel, ajunge

sa accepte faptul ca Tnvia1anu exista garan(ii §i ca trebuie sa-§I asume consecintele propriilor

alegeri.

6. Aile sludii de caz exemplificative

Scopul acestei scurte cazuistiei este de a aprofunda metodologia ~ipractica ~tiin(eiterapeutice.

Page 150: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

148 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIEIstoria cazuluiunui pervers sadie (adaptare dupa Morse, $i Watsonjr., 1977, pg.18 -197).Clientul nostru are 25 de ani, este comerciant ~i este intemat in clinica de psihiatrie. Relateaza

medicului ca a fost la un pas de a comite 0 crima. Cu cateva zile in urma, a invitat 0 fata la plimbare

pentru a diseuta impreuna eateva probleme de afaeeri. Seara tarziu se plimbau pe marginea unui

rau, cand a simtit un impuls putemic sa sugrume fata cu ambele maini, neavand insa puterea sa

faca acest lucru. Dupa acest moment a fugit, lasand-o singura.

Investigand familia clientului s-a evidentiat existenta mai multor cazuri de patologie individuala:

• matu~a materna sufera de schizofrenie;

• 0 alta matu~a este depresiva ~icu tentative de suicid;

• buniea matema a murit Tntr-un azil psihiatric.

Tatal, un librar, da impresia unui om rece ~istapan pe sine. Mama era mai afectuoasa ~i mal

comunicativa. Este al doilea dintre eei sase copii. La varsta de doisprezece ani a mers din propria-i

vointa la un Seminar Catolic. A reu~it sa termine ~coala Tndoi ani ~i jumatate, eu note foarte bune.

In copllarie, marturise~te elientul, relatiile sale cu parintii nu au fost afeetuoase. Tatal era rigid ~i

cu tendinte impulsive, brutale uneori. Relatiile dintre parin\i erau lipsite de armonie. Carenta afeetiva

sMaeviden\iat ~iin dinamica sexualitatii sale. Nu a fost capabil sa aiba senti mente profunde pentrunici 0

fata. Biologic, parsa perfect normal, dar emo\ional ramanea reee ~i distant. La douazeci de ani s-a

casatorit eu 0 femeie eu ~aisprezece ani mai mare decat el, mariaj care mai tarziu a capatat

trasaturi sado-masochiste. Dupa distrugerea acestei relatii, impulsul de a omora orice femeie care

se afla in prezenta lui s-a acutizat.

Este coreet orientat tempora-spatial, poate refteeta, gandi ~i raspunde coreet la intrebari.

Testele de inteligenta aplicate indica un nivel intelectual mediu. in sChimb, starea sa emo\ionala

este anormala (disconfort, agita\ie, impulsul de a ueide diverse femei praieetate in pian imaginativ).

La inceput a fost suspectat de hebefrenie dar, diagnosticul pus este de psihopatie schizoida,

perversiune sexuala eompulsiva.

A venit singur (din propria vointa) la psihoterapie. Analiza existential a s-a desfa~urat limp de opt

luni de zile (doua ~edinte pe saptamana), chiar daea dupa ~ase luni de zile tulburarile emotionale in

contextul personalita\ii sale au fost depa~ite. La inceput s-a folosit ca tehnica asociatia libera, dar

cand a inte1es rolul aeestei tehnici, a ramas indiferent iar mul\umirea sa politieoasa de la sfar$itul

$edintelor terapeutice era evident simulata.

Cauza viselor repetate era una singura: separarea de amanta. Atitudinea de obedien\a fata de

terapeut era simulata tocmai pentru a putea fi eliberat din spital. Aceasta atitudine de obedienta era

aceea~i de ani de zile fa\a de toata lumea, 0 masca in spatele careia i~i ascunde atitudinile

meschine ~i eompulsiunile de a ucide orice femeie. Pe parcursul evolutiei proeesului terapeutie a

eon$tientizat blocajul in care se afta, riidacinile sadismului fiind deseoperite in totalitate iar

compulsiile s-au diminuat mult in intensitate.

La sfar~itul terapiei prin analiza existential a, clientul era complet eompensat. S-a casatorit cu 0fata mult mai tanara decat el, avand 0 rela\ie de dragoste in Iim/tele largi ale normalului, relatie care

a dat na~tere unui Mie\el.

Cazul Walt sau "pentru ce sa traie~ti?" (adaptaredupa Corey, G, 1991, pg. 111-177).

Clientul nostru este de $aptezeci ~i patru de ani ~i in urma mo~ii sotiei sale ~i-a schimbat

comunitatea emigrand intr-o alta tara. De patru ani de zile, de eand a murit sotia sa ~i-a petreeut

foarte mult timp Intr-un laborator de igiena mentala din cauza perioadelor de depresie, dezorientare

temporo-spatiala ~i tendintelor suicidare. $edintele terapeutice s-au desfa~urat bisaptamanal timpde cateva luni de zile.

Dore$te sa moara pentru a nu se mal simti singur ~i nefericit. A fast extrem de dependent

emotional de solie. Pierderea suferita este mult prea mare pentru el. Are nevoie sa fie ascultat, sa

Page 151: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CapitoIuI IV - ANALIZA EXISTENTIAL\. 149vorbeasca liber despre problemele lui. ii face placere sa experimenteze senti mente Ie de vina,

regret, suferinla ~i separare,

Procesul terapeutic SMaaxat pe experimentarea modalitalii prin care ~coala a contribuit la

construirea sentimentelor sale fala de oameni. A fost un profesor de liceu foarte bun, agreat ~isimpatizat de elevii sai.

Terapeutul a abordat cazul pornind de la intrebarile:

• Ce §tiu despre client?

• Unde dore§te el sa ajunga?

• Ce dore§te el de la mine?

• Cum pot sa-i fiu de f%s?

EI a dezvoltat 0 atmosfera suportiva pentru a i se comunica ce inseamna pentru clientul sau

existenta in aceasta lume. Treptat, clientul a fost incurajat sa-~i schimbe optica fala de problemelesale,

"Tu nu e~ti 0 victima nefericita, Vreau sa te gande~ti la 0 lista cu aspectele din viala ta pe care

dare~ti sa Ie schimbi."

Este preocupat Walt de un suicid adevarat sau doar de unul imaginativ? Are un plan stabillt in

detaliu sau asemenea ganduri sumbre izvorasc din anxietate? - iata cateva dintre interogaliile

terapeutice carcra Ii se cauta raspuns pe parcursul terapiei. Clientului i se ofera un suport

emotional §i social chiar daca nu se ~tie cand, cum ~i unde se vor sfar§i ~edintele de terapie.

ffinca sau "raiaclrl $1dileme existent/ale"Cazui a fost indus Intr-un program terapeutic de ~ase luni, desfa~urat de Doru Buzducea

sub coordonarea Prof.Dr. I.Mitrofan, (Vezi "Valentele terapiei de natura umanist - existentialisla

in asistarea tinerilor aflali in impas existenlial"; lucrare de licenla, 1995, Universitatea din

Bucure~ti) .

•• Biografia clientei. Varsta 21 de ani, sex feminin, casatorita, status socio-economic foarleridicat.

•• Aparenta, Uneori 1mbracata provocator (sexi), alteon decent. Limbaj elevat, se exprima ciar

~icoerent, vorbe~te rapid 91folose~le cuvantul potrivit la siluatia potrivita. Alragatoare dar, mai mult

decal atat, seducatoare. Afi§eaza 0 autolncredere ca §i cum "ar avea toti barbatli ia degetul mic",

,/'Jirma ca poate oricand cuceri arice barbat 9i chiar po ate anihila pe oricine, deoarece loviturile ei

iscusite lovesc unde trebuie, iar plciorul ei linte§te direct In barbie", Vorbe~te impecabil, cu

exagerata grija pentru exprimare ~i oarecare ostentatie in Iimbaj (pretentioasa), Afi~eaza un apet!t

sexual inepuizabil. "Nu face gre§eli 9i nu se face de ras In public". Mandra, nu accepta

compromisuri, atotcunoscatoare 91omnipotenta. Aceasta esta primaimpresie pe care 0 poate face

cu mare u§urlnta oricui - "masea demonstrativa" .

•• Situatia de viata. Studenta la Iitere, locuie9te cu solul, este insareinata.

'" Problema prezentata. Crize de anxietate §i insatisfactie existentiala. Momente depreslve

pasagere,

•• Scenariul existential, Se crede un "medium" ~i chiar mariuris8§te anumite experienle

paranormale carara le-a fost martor sau protagonist. Preia anumite povestiri, evenimente,

experiente de la prieteni, Ie asimileaza 9i Ie poveste~te altora ca ~i cand ea ar fi fost protagonistul

acestor situa\ii, fapte, intamplari. De cele mai mulle ori se face placuta datorita talentului actoricesc

nativ care 0 ajuta sa mlnla frumos §i sa se faca placuta §i acceptata.

Totdeauna, Intr-un grup de indivizL are tendinla irezistibila de aMidomina §i impresiona. Oe§i

este con§tienta de faptul ca minte 9i ca 0 parte a grupului nu agreeaza stilul ei, persevereaza In a

mistifica realitatea (ea un exerciliu imaginativ - demonstrativ), Se considera lipul de "persoana care

vede ~i simte totul". Devine agresiva ~i violenta verbal atunci cand i se sugereaza sau i S8

Page 152: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

150 ORlENT AREA EXPERlENTIALA. IN PSIHOTERAPIEdevelopeaza exagerarile ~i acest lucru se Intampla mai ales cand este deja Intr-o criza deanxietate.

Rareori se poate comunica cu adevarat cu ea, de cele mai multe ori te simti (ca partener de

discutie) ca un "obiect temporar" manipulat ~i In~elat. Nu are .,frane emotionale" ~i nici verbale.

Vorbe$te placut, coerent, dar de cele mai multe ori distorsioneaza realitatea $i aceasta 0transforma Intr-un actor pe scena vietii, teatralizand de fapt cotidianul.

A Inceput sa studieze actoria, pe care 0 abandoneaza In favoarea studiilor literare. Dore$te sa

se Intoarca la Academia de Teatru, dar Incearca .,furie $i groaza" cand vorbe~te despre timpul

petrecut acolo.

Afirma ca este In aten\ia multor personalita\i din lumea teatrulul $i "ca multe" persoane din

lumea artistica sunt interesate de ea. Relateaza ca "toti barbatii care 0 curteaza pe mama sa", 0

curteaza ~i pe ea sau au curtat-o mai Intai pe ea (complex de rivalitate). Bea $i fumeaza cand

vorbe$te despre asemenea situa\ii, reproducand probabil comportamentul propriei mame fa\a de

care este ambivalenta (mama este actri\a).

Uneori Ii place sa treaca drept un "copll simpatic", alteori drept unul noncomformist, turbulent,

neadaptat $i imposibil. Se teme de singuratate ca de moarte, 0 deprima $10 sperie gandul ca ar

ramane singura In cas a sau pe strada ~i de aceea, ar face arice compromis posibil ca sa fie Insotlta

$i "ocrotita". Nu suporta neputin\a din partea sexului opus.

Cu prietenii care 0 accepta $i a sprijina, care 0 In\eleg $i au afinita\i comune, oscileaza Intre

permisivitate ~i ra\ionalizare, pe de 0 parte $i agresivitate, pe de alta parte. Inconstanta sa

emo\ionala traduce dificulta\i de acceptare a Euiui.

"Agita\ia" manifestarilor este Insot ita de agresivitate ~i aroganta; se pare ca acestea sunt

Intretinute $i cultivate de mediul familial. Mereu "posed at a" de dorin\a $i necesitatea de a fi In

centrul atentiei, este 0 "sugativa afectiva", totdeauna manipuland pe ceilaiti pentru satisfacerea

propriilor interese. Pe de alta parte se plange de incapacitatea de a iubi cu adevarat oamenii. in

realitate structura histerolda (pitlatica) a clientei 0 Impiedica sa poata iubi, ea flind impresionabila

datorita sugestibillta\ii crescute, caut@mdmereu protectie $i sprijin. Devine dependenta de Indata ce

gase$te 0 persoana mai puternica decat ea langa care sa se "cuibareasca"; In prezen\a

persoanelor slabe S8 simte In nesiguran\a $i intra in anxietate existential a de circa treizeci de

minute sau a ora, temandu-se ingrozitor de moarte, unseri "pan a la lacrimi". Din cand In cand are

momente depresive de coloratura isterica.

A renun\at penlru moment la cariera teatrala pe motivul ca nu se poate anrma "daterita Invidiei

celorlal\i ~i mai ales a profesorilor". De notal este faptul ca mama sa este 0 actri;a renumita, ceea

ce explica mai curand e$ecul real In a-~i gasi propriul drum $i propria conflrmare. 0 alta observa\ie

demna de luat In seama este aceea ca umbla mereu cu poza tatalul el decedat Tn geanta dar nu-I

cunoa~te decat din spusele altora, saruta poza In situati/ posib/le ~i declara de nenumarate ori ca

este Indragostita de acesta, ba chiar afirma existen\a unei comunicari mag Ice cu tatal ei, vise In

care acesta apare Tndiferite ipostaze.

In viziune psihanalitica se contureaza un complex Electra nerezolvat, rabufnit In alegerea

maritala actuala (s-a recasatorit cu un individ cu mult mai in varsta decat ea $i care seamana ca

fizionomie ~i profesie cu latal ei).

Istoria ei esle destul de zbuciumata: un avort In adolescen\a Tn urma raporturllor sexuale cu

primul ei "iubit" ($i singurul declarat) de care se desparte mai apoi din cauza unu! debut psihotic al

acestuia (schizofrenie). Din acest moment, Intra Intr-un "complex mesianic" (ideea ca te po\i salva

schimband la nesfar$il barbat!i).

Erotizeaza relatiile sociale, este energica $i impulsiva. Are 0 singura prietena adevarata pe

care a "verificat-o In zeci de situa\ii". 0 caracterizeaza 0 emot!onalitate excesiva, drept pentru

care, cere mereu aprobare, lauda, sprijin $i acceptare. In copilarie a apelat la tentative de

pseudosuicid pentru a obtine satisfacerea propriilor interese, stapanila fiind de pulsiuni $i de

, --- ---------- -- --------

Page 153: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IV - ANALIZA EXISTENTIALA 151dorinta de a obtine satisfacerea imediata a acestora. Pare atragatoare ~i chiar seducatoare,exagereaza relatiile interpersonale unde imaginatia bogata ~i creativitatea i~i cer cuvantul.

Capricioasa, egocentrica, impresionabila ~i u~or de influentat. Extrem de increzatoare in

anumite persoane. Accese de furie ~i violenta verbala, deranjata de situatiile in care nu este incentrul atentiei. Relatiile pe care Ie stabile~te sunt egocentrice ~i lipsite de consideratie,furtunoase ~i labile. Viata sa ar putea fi caracterizata prin doua cuvinte: vifor ~i disperare, iarpersonalitatea ca fiind structurata pe model isteric.

• Strategia terapeutica. Am incercat 0 aplicare a principiilor existentialiste, 0 intarire a

patternurilor comportamentale civilizate, 0 dezvoltare a comunicarii constructive ~i a unei viziuni

pozitive a educatiei Tnscopul obtinerii, cat de cat, a controlului emotional ~i social. S-a accentuat peimplementarea responsabilitatii ~i a corectitudinii in relatiile interpersonale. Am incercat ~i discutiiasupra unor atitudini ~i idei irationale ~i distructive, pentru 0 posibila faramitare a lor.

Ascultarea atenta a clientei, a sensului ~i a logisticii vietii acesteia a fost una dintre tehnicile

folosite, tinand cont de structura sa extrem de vulnerabila (imaturitate afectiva).

Relatia terapeutica a fost comprehensiva ~i calduroasa, suportiva in limita posibilului iar formade comunicare s-a axat pe dialogul deschis, clar ~i adecvat situatiei. Uneori am apelat la latura

umoristica, la capacitatea de a rade de propriile 9re~eli ~ierori. De asemenea, am folositjocul

de rol cu accent pe retrairea nevoii ei de a fi actrita, de a·~i resocializa egocentrismul.Analiza existentiala a relevat ca solutie optima reintoarcerea la teatru pentru a se compensa

prin arta, pentru a-~i resocializa egoismul ~i nevoia de recunoa~tere,deoarece structura psihica ~i

talentul, inso\ite de efort, 0 pot ajuta sa devina 0 foarte buna actrita. Aceasta i-ar permite ~idepa~irea complexului de rivalitate materna, conferindu-i 0 mai clara identitate. A fost incurajata sase puna in valoare pe linie afirmativa, "sa dea 0 replica mamei sale", intrucat problemele ei i$i au

geneza in rivalitatea cu instan\a materna. Casatoria sau schimbarea la nesfar~it a Mrbatilor nu-i

vor rezolva problemele. in rest, va ramane instabila toata viata, dar solutia, singura solutie

existentialista este reintoarcerea la teatru, la cariera artistica. in ceea ce prive$te via\a sexuala,este de a~teptat, in conformitate cu structura sa, sa oscileze intre frigiditate ~i excese sexuale.

in eazul Tn care nu se va realiza in arta, este posibil sa alunece pe panta nevrozei, a

aleoolismului sau a suferin\ei existen\iale, iar viata sa i se deruleze "ea un lant ale earui verigi sunt

noi $i noi impasuri existen\iale".Toate aceste alternative existen\iale au constituit miezul dialogului terapeutie, eeea ce a condus

treptat, la 0 mai buna clarificare de sine, la redimensionarea ~i reevaluarea propriilor resurse.

impasul emotional a fost depa?it, iar evenimentele ulterioare (maternitatea, finalizarea studiiloruniversitare) au gasit-o mai pregatita sa Ie faea fa\a,

7. Sugestii pentru antrenamentul formativ 31 terapeutuluiexistentialist· autoanaliza si clarificarea valorilor.

Terapeutul existen\ialist, prin seopurile ~i strategiile sale de analiza ~i suport psihoterapeutie,este implieat Tntr-un proees de refleetie asupra vietii $i semnifiea\iilor aeesteia din perspectivasuferin\ei fizice sau morale.

Cum poate depa$i clientui impasul existential, ee motiva\ii II anima sau Ii bloeheaza, ce

semnifica\ii au evenimentele pentru modul in care i~i concepe, in\elege $i accepta via\a, pentruop\iunile ~i atitudinile sale?

Cum experimenteaza elin prezent alternative comportamentale care sa-i deschida 0 poartaspre viitor? lata eateva dintre interoga\iile care ghideaza proeesul analitie existential. Oar, Tn

egala masura, aeeesul la ,filosofia de viata" a c1ientului ~i posibilele restructurari benefice,

Page 154: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

152 ORIENT AREA EXPERIENTIAL2\. IN PSIHOTERAPIE

presupun 0 con~tientizare, confruntare ~i clarificare a propriei ,filosofii de viata" de catre

terapeut.Tntalnirea Eu - Tu care se petrece in timpul analizei existentiale angreneaza un proces de

dubla reflectie ~i autorevelare. Terapeutul, pe de 0 parte, se confrunta cu Tntrebaride tipul:

• cum TIpercep ~i evaluez pe X in acest moment al vietii lui?

• unde dore~te X sa ajunga ~i Tncotrose indreapta, de fapt?

• ce dore~te X de la mine ~i cum a~ putea sa flu un supor! pentru el?

• Tnce mod Ii pot fi uti! $i de ce?

• cum a~ putea sa-I ajut sa-$i schimbe viziunea asupra situatiei lui de viata, acceptandevenimentele cu care se confrunta?

• cum a$ putea sa-I devictimizez?

• cum traie$te $i ce semnificatie au pentru el problemele esentiale: moartea $i via\a, ura ~i

iubirea, mania ~i iertarea, afirmarea $i renuntarea, $ansa de a decide pentru sine sau de ase lasa Tnvoia evenimentelor, a anxieta\ii eXisten\iale, autoabandonului?

• ce semnificatli au pentru mine acelea~i probleme, Tnsituatla Tncare m-a~ fi confruntat cuele sau daca m-am confruntat. la randu-ml cu ele? Dar Tnsituatii asemanatoare, eu cum a$ fi

slmti!, Tnteles,evaluat $i suportat evenlmentul sau situatlile respective?Pe de alta parte, clientul, pe langa intrebarlle legate de propriile probleme, i~i poate formula

~i altele, rezultate din relatia sa cu terapeutul, de tipul:

• ce crede el despre mine ca persoana? Dar despre problemele mele?

• ma poate el Tntelege~i ajuta?

• gande~te el asemanator mie Tnaceasti3 problema?

• nu cumva, povestindu-i despre suferinta mea, Ii fac $i lul rau? Nu cumva ma expunjudecatli lui?

• nu cumva ma evalueaza gre$it $i T$iimagineaza despre mine cu totu! altceva decat sunt $isimt eu fn realitate?

• nu cumva va renunta la mine, daca Ii vol marturisi tot adevarul sau cutare aspect?

• oare el In ce crede ~i de ce?

• pentru el ce semnificatie au aceste lucruri?Marturislt sau nemarturisit, con$tient sau partial con$tient, clientul se confrunta Tn actul

terapeutic, nu doar cu propriile lui probleme existentiale, ci $i cu posibile!e efecte imaginate saua$teptate ale acestora Tncadrul relatlei terapeutice.

SITUATIA $1 RELATIA TERAPEUTICA TI angreneaza Tntr-un proces dinamic de auto­

confruntare prin dialogul existential. 5e deblocheaza astfel autointelegerea, 0 mai corectaautoevaluare $i se activeaza preluarea raspunderii propriilor sale resurse, op\luni, interesevitale, nevoi $i dorinte. C!ientul descopera treptat un mod natural de a se responsabiliza pentru

destinul sau, de a fi prezent $i con$tient de propria sa viata, de sensul $i resursele sale,Din perspectlva analizei exlstentiale, clientul este "actlvat" sa devina dintr-o persoana paSiVEl,

ancorati3 in rolul de ,"victimi3",0 persoana COn$tientade participarea ei in constructia acestui

"rol," ca $i de libertatea sa de a-I restructura, Intelegand $i operand schimbarea semnifica\iilorevenimentelor $i reactiilor la acestea, precum $i propria imagine $i conceptie despre sine.

De$i analistul existential nu-~i propune explicit restructurarea personalitatii clientului, el Ii

poate oferi suportul de dialog necesar unei autoreflectii ~ireorientari interioare.

intalnirea terapeutica prilejuie$te Tmparta$ireaunor experiente, sentimente, amintiri ~i

asociatii semnificative, readuse Tn prezent $i reexperimeniate de client din perspectiva

sensurilor Tmboga\ite,a Intelegerii universului interior, dar $i a reactiilor unei aile persoane, careuneori se dezvaluie In dialog ..

Page 155: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

______ .~~~ ~ __ ._ ;ljiIH~

Capitolul IV -ANALIZA EXISTENTIAL.\. 153Astfel, partenerH dialogului existential Imparta$esc $i Inteleg Impreuna 0 experienta de

relatie din perspectiva semnificatiilor ei, integrand-o cu realism $i responsabilitate in lumeainterioara a c1ientului,imbogatita $i extinsa In planul cunoa$terii.

Ei nu I$i propun sa "vindece" 0 anumita stare de suferinta, ci sa acceada Impreuna la

resorturile intime, ascunse, ale con$tiintei de sine, indepartand pas cu pas starea de victima,demoland argumente subiective, reexperimentand alternative de viata.

Oar, a desfa$ura un astfel de dialog terapeutic, presupune din partea terapeutului un efort

continuu de autocon$tientizare a propriilor reactii, optiuni, conceptii, atltudlni. Acesta Ii creeaza 0disponibilitate de autoevaluare corecta, dar totodata 0 conditie psihologica receptiva la practica

reflectiei existentiale terapeutice. Sugeram in contlnuare, sub forma unor interogatii, cateva

dintre punctele de reflectie (adaptate dupa G. Corey), asupra carora terapeutul existential e binesa-$i Indrepte atentia $1exercitlul personal, pentru a capata capacitatea de a sustine acest lip dedialog.

Supon de antrenament formativ in analiza existentiala

Seminarul se centreaza pe doua nlvele:

A. lucrul cu formatorii - autoanaliza $i interanaliza pentru pregatirea disponibilitatilorpsihologice de a aborda un caz prin analiza existentiala.

B. Alte cazuri exemplificative - suport de ana!iza $i interpretare.

A. intrebari suport cu caracter problematizant pentru trainingul formativ al analistului

existential (cu centrare pe cazul R.)Se lucreaza cu fiecare membru al grupei de studenti $i fiecare lucreaza cu sine Insu$i in

afara seminariilor.

1. Ce alegeri importante ai facut? Gande$te-te la un punct de rascruce din viata ta, Cum auafectat unele dintre alegerile tale viata prezenta?

2. Ce Inseamna libertatea pentru tine? Crezi ca e$ti autorul vietii tale? Crezi ca e$li rezultatuloptiunilor $i alegerilor tale? Cum crezi ca viziunea ta asupra vietii va influenta modulin carelucrezi cu cazul R?

3. Tn cazul R, terapeutul formator s-a orientat asupra anxietatii $i autenticitatii. Raporteazalucrul cu R la aceste elemente In contextul vietHtale. Poti sa-ti reaminte$tiperioade din viata ta cand ai resimtit anxietate In fata necesitatii de a face alegeri?

4. Privind asupra vietHtale, in ce grad libertatea ta s-a exprimat in asumarea responsabilitatiiprivind alegerile tale? In ce moduri ai experimentat anxietatea In fata necesitatii de a face

alegeri? Ce ai simtit atunci? Ce simti acum, cand readuci In prezent acele experiente?

5. In ce moduri ai resimtit anxietatea cand ti-a! manifestat Iibertatea $i responsabilitatea? Ince masura raspunsurlle tale la aceste intrebari sunt relevante pentru modul in care ai abordatcazul R?

6. Ce experiente din viata ta itl permit sa te identifici cu R? Ai incercat unele din framantarileei? Te-ai confruntat cu probleme s!milare? Cum te-ai descurcat cu aceste framantari $i

probleme similare? Cum se relationeaza aceste experiente ale tale cu modulln care dialoghezicu R? Ce experienta potentiala ca terapeut te a$tepti sa ai?

Page 156: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

154 ORIENTAREA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE7. Raporteaza-te la modul Tncare a lucrat terapeutul formator cu R. Ce aspecte ale acestui

sti! te-ar face sa tratezi cazul cam in aceeas;i maniera? Pe ce alte elemente te-ai putea

concentra? Ce tehnici diferite ai putea folosi?

8. Compara aceasta maniera de abordare cu alte maniere terapeutice (nondirectiva,gestaltterapeutica S;ipsihanalitica). Ce diferen\e sesizezi?

9. Ce sim!i tu ~i ce crezi in legatura cu moartea, referitor la tine ~i la cei pe care Ii iube~ti? ince masura crezi eEl ai explorat propria-Ii anxietate in legatura cu pierderea §i cu moartea? Cum

ai putea raspunde la aeeasta intrebare astfelincat eonsilierea lui R sa fie efieienta?

10. Care sunt problemele existenliale pe care se centreaza analiza existen\iala S;icare au

relevanta personala pentru viata ta? Cum ai raspunde la intrebarea: "Pot terapeutii sa-s;iorienteze §i sa-s;i as/ste clientii in abordarea problemelor lor eXisten\iale daca nu au abordat

aceste probleme Tnpropria lor viata?"

Page 157: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

-------- -, ---- J

CAPITOLUL V

ANALIZA BIOENERGETICA

Incursiune terapeutica in universul psiho - corporal

Ana - Maria Dini§oae

1. Ce este Analiza Bioenergetica ?

Analiza Bioenergetica, fondata de A/exander Lowen, este un studiu (teorje) al "personalitalii

umane in termenii proceselor energetice ale corpului" ~i a terapie orientata

corporal:"bioenergetica este 0 tehnica terapeutica care ajuta persoana sa fie din nou Tmpreuna

cu corpu/ sau ~i sa se bucure Tn eel mai Tnalt grad posibil de viala corpului sau" (Alexander

Lowen, "Bioenergetics", New York, 1975).

1.1. Cine este Alexander Lowen?

Alexander Lowen a facut primii pa~i Tn psihoterapie sub Indrumarea lui Wilhelm Reich, atat ca

disci pol (1940 - 1952), cat ~i ca padent (1942 - 1945). Preocuparile /ui Reich despre

identitatea func(iona/a dintre caracterul unei persoane ~i atitudinea sa corporala (sau "armura

muscu/ara", cum a mai fost numita) au starnit un profund ecou In Lowen, ellnsu~i preocupat de

re/alia minte - corp. Lowen fusese director sportiv in cateva tabere de vara, Tn timpul anului

1930, ~i remarcase ca un program regulat de activitate fizica are un efect benefic nu numai

asupra starii fizice, ci ~i asupra celei psihice. Luase cuno~tinla de ideile lui Dalcrose despre

"euritmie", despre "relaxarea progresiva" a lui Jacobson 9i despre yoga dar niciuna nu I-a

satisfacut pe deplin. De aceea Intalnirea cu Reich a fost revelatoare ~i marcanta pentru Lowen.

1.2. Aparitia §i evofutia bioenergeticii

Dupa terminarea terapiei in 1945, Lowen a lucrat un timp ca terapeut reichian. Caliva ani mai

tarziu ~j-a dat seam a ca nu-~i rezolvase multe din problemele sale majore, motiv pentru care a

decis sa-9i continue terapia impreuna cu un alt terapeut reichian - John Pierrakos - , impreuna

cu care a pus bazele Institutului pentru Analiza Bioenergetica. In aceasta a doua etapa

terapeutica, accentul s-a deplasat catre lucrul cu corpul pentru eliberarea tensiunilor musculare,

spre deosebire de prima etapa; cu Reich, cand accentul a fost pus pe abandonarea In senzalillesexuale.

Lucrand cu sine Insu9i, sub coordonarea lui Pierrakos, Lowen a inventat exercitiile $i pozitiile

de baza ale bioenergeticii. lncepand chiar cu primele exercilii, Lowen a experimental 91

aprofundat conceptul de "inradacinare" - un concept unic Tn bioenergetica.

Dupa 30 de ani de lucru cu e/lnsu~i ~i cu alte persoane, autorul a ajuns la concluzia ca

''viata individului este viata corpului sau". Din moment ce corpul viu include mintea, spiritul

~i sufletu/, atunci a trai complet via(a corpu/ui Tnseamna a avea mintea vie, a fi spiritual ~i

Page 158: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

156 ORIENTAREA EXPERIENTIAL A. IN PSIHOTERAPIE

sufietist,' De aceea bioenergetica este 0 tehnica ce accentueaza asupra corpului, mai exact

asupra funcliilor sale primare: respiralia , mi$carea, senzalia , auto-exprimarea, sexualitalea.Lowen considera ca fiinla umana are doua naturi: cea primara este deschiderea catre viata

$i dragoste, libertatea interioara $i fluxul de sentimente; a daua natura esle inchiderea,neTncrederea,apararile, armurile - toate acestea apar ca un mijloc de supravieluire Tntr-oculturacare neaga valorile corporale Tnfavoarea puterii, prestigiului ~i posesiunii. Scopul bioenergeticiieste sa ajute oamenii "sa-$i reca$tige natura primara, condi(ia de a fi liberi, starea de eleganla $icalitatea de a fi frumo~i. Libertatea este absen(a restrangerii interioare ~i fluxul de sentimente,elegan(a este expresia acestui flux Tn mi$care, iar frumuse(ea este a manifestare a armonieiinterioare , a fluxului care se na$te."

Punctul de plecare al autorului bioenergeticii este ca "procesele energetice ale corpuluidetermina ceea ce se Tntamplain minte tot a$a cum ele determina ceea ce se petrece Tncorp."

2. Principalele concepte ~i principii bioeneraetice

2.1. Energia - incarcare I descarcare I flux J mi§care

Orice lucru , viu sau neviu, pentru a se mi$ca are nevoie de energie. Energia este implicata Tntoate procesele vietii: mi$care, sentiment, gandire etc., iar aceste procese pot ajunge la unSTOP daca aprovizionarea cu energie a fost Tntrerupta profund. in teoriile actuale ale

personalitalii se admite faptul ca indivizii difera din punctul de vedere al cantitalii de energie decare dispun ~i al modului cum a folosesc, de exemplu atunci cand se discuta despretemperament. Punctul de vedere bioenergetic al lui Lowen anticipa exact ceea ce se accepta

acum ca fiind de ia sine Tnleles,EI T$iexemplifica ideea amintind de indivizii impulsivi care nupot reline nici 0 cre$tere de energie (sau a nivelului de excitare, cu alte cuvinte), ei trebuie sa 0

descarce imedial; indivizii compulsivi, pe de alta parte, T~idescarca $i ei energia! excitarea darTnpatternuri rigide de mi$care $i comportament. Relatia dintre energie $i personalitate reiese celmai clar la individul depresiv. Individul deprimat este deprimat ~i energetic; studiile cinematicearata ca el realizeaza aproape jumatate dintre mi$carile spontane obi$nuite la individuinedepresiv. EI resimte lipsa energiei necesare mi~carii: el nu are energie sa respire profund, samanance, sa raspunda Tndemnarilor interioare sau exterioare, nu are energie nici sa dezvolte uninleres. De aceea, Tn demersurile lerapeutice de tip bioenergetic, primul obiectiv esle ridicareanivelului energetic ~i calea cea mai

la Tndemana de a face aceasta este cre§terea aportului de oxigen, ceea ce implica 0 respira(ieprofunda $i completa.

fncarcarea §i descarcarea energetica alcatuiesc un ciclu functional; daca el nu este

echilibrat, organismul nu poate func(iona. in general, cantitatea de ener:gieTncarcataeste egalacu cea descarcata; except!e fac perioadele de cre$tere, cand cantitatea de energie preluata estemai mare decat cea descarcata, cantitatea suplimentara fiind folosita pentru ere$tere.

Canale de Tncarcare ! descarcare energetica sun!: respiralia, mi$carea (chiar $i cea maisimpla mi$eare), actiuni $i activita(i, exprimarea de sine. Cand un aSlfel de canal esle blocat,

atunci persoana trebuie sa-$i reduca aportul de energie pentru a pastra echilibrul energetic al

corpului sau. De exemplu, cand exprimarea de sine este blocata de fo~e interne (inhibitii,complexe, lensiuni museulare eronice etc.) , automat este redusa $i eapacitatea pentru placere,

dar $i aportul de energie. Bioenergetica lucreaza simultan cu cele doua parti el ecuatiei

1 Prezentul capitol despre Analiza Bioenergetica este conceput intr-o maniera complementara cu cea din prima edi(ie a"Psihoterapiei Experien(iale" (coord. loianda Mitrotan, Editura Intomedica, 1997, edi(ia a II-a, 1999) cu inten(ia declarata de adetalia concep(ia ~i sistemul terapeutic elaborat de AI. Lowen, excelent sintetizate in edi(iiieanterioare ale tratatului.

Page 159: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETIC.\. 157

incarcare I descarcare pentru a ridica nivelul energiei persoanei, a deschide exprimareade sine a acesteia ~ide a restaura fluxul de sentimente ~i senzatii din corp. Tnlucrul propriu-zis, acesta se Intampla coreland respiratia, senzalia 1?imi1?carea(deci functionarea energeticadin prezent) cu Istoria vietii individului (prin lucrul analitic). Nivelul energetic al unei persoane vacre1?tecu fiecare conflict incon1?tient(marii "hoti" de energie) care este rezolvat 1?iintegratcon1?tientIn personalitate. Energia astfel eliberata va putea fi canalizata spre activitati creative,placute §i satisfacatoare.

Fluxul energetic este 0 mi1?careIn organism; cel mai bun exemplu este "curgerea sangelui".Motilitatea corpulul unei persoane depinde de fluxul de excitatie din corpul sau. Tulburarile

acestui flux apar sub forma de blocaje = zone ale corpului In care motilitatea este redusa, iarmusculatura este spastica.

Corpul este un slstem energetic §i este Tntr-o constanta interacliune energetica cu mediulsau. Pe langa energia derivata din combustia hranei, un indivld se lncarca energetic princontactul cu forte pozltlve. 0 zl luminoasa, 0 scena placuta, 0 persoana bucuroasa au un efectstlmulativ. 0 zi Tntunecata, mlzeria 1?ioamenii deprimati sau agresivi au un impact negativasupra energiilor noastre, exercitand 0 influenta depresiva. Noi toti suntem senzitivi la fortelesau energiile care ne lnconjoara, dar Impactullor nu este acela§i pentru toti. 0 persoana maiIncarcata energetic este mal rezistenta In fala influentelor negative §i, In acela~i timp, este 0

influenta pozitiva pentru ceilalti.

2.2. Tu e§ti corpul tau

Aceasta afirmatie caracteristica bioenergeticii desemneaza faptul ca nici 0 persoana nu exista

separat de corpul SEW, cu ajutoru/ caruia se exprima pe sine §i se re/ationeaze cu /umea. Cu altecuvinte, pe corp sunt Imprimate ~i pot fi citite atitudinile persoanei fata de lume ~i viata, fata depersoana cu care sta fata Tnfata, fala de un eveniment etc. Cu cat corpul este mai viu = maiTncarcatenergetic, cu atat el va fi mai mult TnJume.Cu totii avem zile cand suntem radianti, plinide energie ~i ni se pare ca lumea este a noastra, precum §i zile cand suntem Iipsili de vitalitate,obosili sau bolnavi sau depresali §i lumea ni se pare departe, vedem lucrurile ca prin ceala.

Atitudinea persoanel In fala vlelil sau stilul sau personal este reflectat de postura 1?1de modulcum se mi~ca. Lowen exemplifica acest fapt amintind ca indivldul cu 0 tinuta nobila sau regalase distlnge de individul caruia spatele lndolt, umerii lasall sau capul u1?orlnclinat Ii tradeazademisia sau resemnarea Tnfa\a poverilor vietii. Mai mult, Lowen clteaza cazul unu\ tanar pecare-I tratase el §i care avea un corp mare, gras 1?ideformat. Se simtea ru~lnat de felul cumarata $1 , de asemenea, se simlea inadecvat sexual. Tn timpul terapiei a con1?tientizatcaaparenla sa corporala exprima un aspect al personalitalii sale pe care Tnalnteera incapabil sa-Iaccepte: 0 parte a sa se Identifica cu un plangacios mare 1?1gras, mai mult un bebelu1?decat unbarbat. A mai con~tientizat §i faptul ca a fi un bebelu$ mare, gras §i plangacios era 0 atitudineincon~tienta pe care 0 adoptase pentru a rezista In fata solicitarii continue a parinlilor sai de acre~te, de a fl barbat ~i de a fi remarcabil. Conflictele sale actuale erau mai profunde dectHindica afirmalia sa, Tnsa toate erau simbolizate Tn atitudinea sa corporala. Mulli oameni sunthandicapati In mod similar de catre un conflict incon~tient lntre diferite aspecte ale personalitallilor, Cel mai comun este cel Tntrenevaile nelmplinite §i solicitarea satisfacerii lor de catre coplluldin noi, pe de 0 parte, 1?ilndemnurile 1?ieforturile adultului din noi, pe de alta parte.

2.3. Inima vietii - inima materiei

Limbajul corpului sau limbajul corporal are doua parti: una se leaga de semnele 1?ide expresiilecorporaIe care transmit informalil despre 0 persoana; a doua parte se leaga de expresiile

verbale care se refera, In Inlelesullor, la funcliile corporale. Sandor Rado a sugerat ca Iimbajul

Page 160: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

158 ORIENTAREA EXPERIENTIAL'&' IN PSIHOTEKA..PIE

l§i are radacinile in senza(iile proprioceptive - de aceea baza tuturor limbajelor este limb3jul

corporal. Lowen este de parere ca aceasta este 0 propozille valida din moment ce comunicareaeste in primul rand 0 imparta~ire a experien(ei, adlca un raspuns ai corpuiui 13 situalii $1evenimente.

Semne §i expresii corporateLimbajul corporal este numit §I comunicare nonverbaia. Exista astazi un in!eres deosebl! fata

de el deoarece s-a reallzat faptul ca 0 mare cantitate de informa(ie este transmisa sau poate ficolectata din expresia corporala. Tonul vocli unei persoane sau privirea sa adesea are un impactmai mare decat cuvintele pe care Ie rosts$te. Copiii sunt mult mai con~tien\i de IImbajul corporal

decat adultii, care au fost Tnvatatide-a iungul multor ani de §coala sa dea atentie cuvintelor §i saignore expresiile corporale.

Corpl.ll nu minte. Chiar ~i cand 0 persoana Tncearcasa-~i ascunda adevaratele sentimenteprintr-o postura artificiaia, corpul sau contrazice linuta prin starea de !ensiune care se creeaza.Nimeni nu este pe deplln stapanul corpului sau, motiv pentru care detectorul de minciuni poate fifolosit pentru a deosebi Tntreadevar $i falsitate. A spune 0 minciuna creeaza 0 stare de tensiunecorporala care se reflecta Tnpresiunea sangelui , rata pulsului $i in eonductibilitatea eiectrica apielii. 0 tehnica mai noua este analiza vocii pentru a face distinctia respectiva. Tonul ~irezonanta sa refiecta orice sentiment pe care II Tncearcapersoana.

In conceptia autorului Anallzei Bioenergetice, omul comunica prin 3 canale de comunicare;mai exact spus, inima , care este Tnchisa Tneu~ca sa toraciea, este conectata cu lumea prinaeeste 3 canale: gura, maini $i organe sexuale; la femei mai apare unul, Tnspecial Tnrelatia cucopilul - sanii.

Primul canal de comunicare penlru inima/om este prin gat $i gura. Este primul canal alnou-nascutului, prin care ajunge cu buzele ~i gura la sanul mamei. Oar un copil nu ajunge doarcu buzele $i gura, ci ~i cu inima. In sarut no! am pastrat con$tiin(a acestei mi$cari ca pe 0

expresie a iubirii. Oar un sarut poate fi un gest de dragoste sau 0 expresie a dragostei; diferenlaconsta Tnfaptul daca inima persoanei este sau nu Tnsarut $i depinde daca canalul comunicariidintre inima $i gura este deschis sau inchis, Un gat contractat sau unul Tneordat poate blocaefectiv ariee sentiment de a trece prin el. In astfel de cazuri, inima este relativ izolata, Tnchisa.

AI doilea canal de comunicare este prin brale ~i palme; ele se TntindTn mediu pentru aatinge. In acest caz imaginea iubirii este atingerea gentila, tandra $i mangaietoare a mainiimamei. $i aici, daca acliunea este 0 expresie a iubirii, sentimentul trebuie sa vina din inima ~i sacurga prin brale, Mainile cu adevarat iubitoare sunt puternic Tncarcate cu energie. Asemenea

maini au 0 alingere vindeeatoare. Curgerea energiei sau sentimentului prin maini poate fiblocata de tensiunile din umeri sau de spasticitatea mU$chilor mainii. Tensiunile din umeri sedezvolla atunci cand cuiva Ii este frica sa se Tntindadupa... sau sa se lase sa iasa Tnexterior.Tensiunile din mU$chii fini ai mainii sunt rezultatul reprimarii impulsurilor de a apuca sau de a

captura, de a zgaria sau de a strangula. 0 posibila imp1icalie a acestor tensiuni ar fi artritareumatoida a mainilor.

AI treilea canal de comunicare dinspre inima Tnsprelume coboan:3prin talie $i pelvis catreorganele genitale. Sexul este un act de iubire, dar daca este un simplu gest sau 0 expresie aunui sentiment sincer este, de asemenea, 0 chestiune de prezenla a inimii Tn el. Candsentimentul de iubire fata de un partener este puternic, experienta sexuala are 0 intensitate ~iatinge un nivel de excitare care face climaxul sau orgasmul sa fie un eveniment extalic. Oar ~iacest canal poate fi Tnchis sau blocat, In grade diferite, de tensiuni Tn parlea inferioara acorpului.

Sexul fara sentimente este ca 0 masa mancata fara patta. Oesigur, mulli aameni au anumitesentimente; Tntrebarea este cal de mult esle deschis canalul comunicarii. Una din cele mai

Intalnite tulburari ale fiinlei umane este disocierea jumatalii superioare a corpului de ceainferioara. Uneori cele doua jumatati arata de parca nu ar apa~ine aceleia$i persoane. La unii

Page 161: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V -ANALIZA BIOENERGETICA 159

oameni jumatatea superioara este bine dezvoltata, in timp ce pelvisul ~ipicioarele sunt mici $1au un aspect imatur, ca $i cand ar apa~ine unui copii. La al\ii, pelvisul este rotund :;>iplin, iarjumatatea superioara este mica, ingusta, infantila. Tn toate aceste cazuri, sentimentele uneijumataii nu sunt integrate cu sentimentele celeilalte.

Tensiunile musculare cronice care blocheaza curgerea libera a exci!atiei §i senlimenlelorsun! frecvenl gasile in diafragma, in mu§chii care inconjoara pelvisul $i Tncoapse. Relaxarea lorprin folosirea unei abordari alat fizice, cat $i psihologice Ii face pe oameni ca se simta

"coneclati". Acesta este cuvanlul lor. Capul, inima $i organele genitaie sau gandirea ,sentimentele $i sexul nu mai sunt pa~i separate sau funclii separate. Sexul devine din ce in cemai mult 0 expresie a iubirii, cu 0 corespondenta cre$tere a placerii. Invariabil, Tnceteaza arice

comportament promiseuu in care persoana era angajata.Cum ne mi$cam dinspre inima spre periferia corpului, yom considera acele organe care

interactioneaza cu mediul. Limbajul nostru corporal este plin de expresii care deriva dincon$tientizarea proprioceptiva a functiilor lor. Aceste expresii sunt atat de bogate in imagini $iintelesurl incat nicl un cercetator al personalitalii umane nU-$ipoate permite sa Ie ignore.

I. Ar trebui sa Tncepemcu fat a din moment ce ea este partea corpului care este prezentatain mod deschis lumii. Este, de asemenea, prima parte examinata cand cineva prive$te 0 altapersoana. A$a cum euvantul "inima" a ajuns sa desemneze centrul sau miezul, tot a$a $icuvantul "faW a fost extins sa includa aparentele externe ale obieclelor sau situatiilor. in

remarea "Acestea sunt probleme vechi cu fete noi" ne referim la 0 sehimbare a aparenteiexlerioare a situatiilor fara 0 schimbare corespondenta a esentei lor.

Cuvantul "faW esle, de asemenea, folosit pentru a ne refer! la imaginea unei persoane,imagine care are legatura cu conceptul de "fata a Eului" inlrucal Eul , in una din functiile sale,

esle preocupat de imaginea pe care persoana 0 proiecleaza. "A-ti pierde tata" (reputa\ia)inseamna ca Eul sufera 0 lovitura ; eel mai multi oameni se straduiesc din greu "sa faca fata".Daca cineva 'T~iascunde adevarata faW aceasia indica un sentiment de ru~ine, cand Eul sesimte umilit. 0 persoana cu un Eu puternic "face faW situati!lor, Tn limp ce 0 persoana slaba'lntoarce fala". _

Orice organ $i trasatura a fetei are propriullimbaj corporal. Sprancenele, ochii, obrajii, gura ~ibarbia sunl folosite pentru a denola diferile calitati $i trasaluri. Haideti sa ne uitam la catevaexpresii care implica aceste pa~i anatomice.

• 0 spranceana ridieata denota 0 persoana rafinata ~i intelectuala. Opusul, spranceanajoasa, Indica un tip necioplit. 0 persoana este inlimidala cand prive$te Tn jos, ca rezultat alintlmidarii la care a fost supusa, prin cuvinle $i prlviri arogante. Sprancenele sale, de fapt, suntcazute. Cand un individ este lanar $i imprudent, se spune ca esle obraz-nic. Obrajii sai sunl

realmente ie$iti Tnafara pe masura ce sunt inunda\i cu sange ~i emotii.

• Functia vederii este atat de Importanta pentru con$tiinta incat echivalam verbul "a vedea"cu "a intelege". Persoana clarvazatoare nu numai ca vede departe, dar $i gande$te inainle.

Ochii slralueilori sunt alat un semn cal $i un simbol al exuberantei. Ca organe expresive, ochii- joaca un rol mare in limbajul corpului. Alai de multe intelesuri pot fi transmise printr-o privire,incat adesea noi apreciem exact raspunsurile oamenilor dupa ochi.

• Referindu-ne la gura, noi folosim asemenea expresii ca "gura bogata", "gura dulce","Iegat la gura" etc. Functia dinlilor este bogata in metafore. A "mu~ca 0 bucata buna dincineva" este 0 expresie mai puternica decal "a te lua la tranta cu cineva" . 0 persoana care

'line cu .dintii" de ceva este disperata. Numim "bucatica delicioasa" pe cineva care promiteplacere. In final, a$ mentiona expresia englezeasca "barbia sus" care inseamna a mentine susspiritul cuiva in fata adversitatilor. Lasarea barbiei Tn jos este mi$carea initiala a eliberariisuspinelor.

• Limbajul corporal recunoa$le semnificatia vocii. Daca a persoana "nu are voce" intr-o

siluatie, inseamna ea ea nu conleaza. Nu "are nimic de zis". A-ti pierde vocea poate

Page 162: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

160 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIE

Insemna, din aeest punet de vedere; 0 pierdere a statutului.

• Func\ia umerilor, bratelor ~i a mainilor contribula ~i ea la iimbajul corporal. 0 persoana

'1~ipoarta responsabilitatile pe umeri" daca 9i Ie asuma. Sau T91"croie~te drum cu coatele"

daca este agreslv 91 "sa inarmeaza" cand intra intr-o confruntare. Oaca sa "auto-conduce!

manevreaza" bine, suntem mandri de el. Partlciparea cuiva la 0 situa\Ie este descrisa ca "(I da 0

mana de ajutor".II. Mana este instrumentul principal a! atlngerii. Ea contine mal multi corpusculi tactiii decat

arice alta parte a corpului. Atingerea este , prin urmare, Tn mare parte 0 functie a contactulul

manual, dar nu este 0 opera\ie mecanica. In termeni umani, atlngerea este un contact emotional

cu 0 alta persoana. Astfel, expresia " m-ai atins" este un alt mod de a spune " ai evocat un

raspuns emotional Tn mine" - $i esta 0 modalltate mal placuta de a spune acest iucru, Tntrucat

este implicata ideea de apropiere. "p, fi in contact" Inseamna 9i "a fi cO!1~tient de.,,". Aceasta

expresie indica 0 conexiune stransa Tntre atingere $1 cunoa9tere. Bebelu~ii Tnva\a calita\i!e

obiectelor luandu-ie Tn gura deoarece gustul este cea mai importanta modalitate senzoriaia.

Copiii, Tnsa, Invat8 atingand.

Legatura dintre atingere ~I cunoa;;tere pune 0 lntrebare importanta pentru terapie. Poate

cineva ca cunoasca eu adevarat pe cineva fara a-I atinge? Seu cum poli sa ajungi sa simti 0

persoana daca nu-l Btingi? Psihanaliza traditional a, cu evitarea sa caracteristica a oricarui

contact fizic intre pacient $i analist, datorata frleii ca un asemenea contact ar putea starni

senzatli sexuale, a plasat 0 bariera intre 2 oameni care au nevoie sa fie Tn contact unul cu a!tu!

mult mal direct decat prin cuvinte. Oar atingand corpul pacientulul, terapeutui poate simli multe

iucruri la el: relaxarea sau Tncordarea musculaturii; uscaciunea pie!il , senzitivltatea tesuturilor.

Prin atingere; terapeutul poate transmite pacientului ideea ca el simte $i accepta pacientul ca pe

o fiints corporal a , precum ~i ideea ca atingerea este 0 modalitate normala de contact.

IIi. A treia mare zona de interactiune este Tn relaiia persoanei cu pamantuL Oriee pozilie

luam, arice pas facem implica aceasta relalia. Spre deosebire de pasari sau pe~ti, noi suntem

acasa pe teren solid, $i spr'e deasebire de alte mamifere, noi stam $i ne mi§cam p8 doua

picioare. Aceasta postura ne elibereaza bratele prin mutarea funcliei de suport a greutatii pe

coloana vertebrala §i pe picioare. Trecerea 18 0 pozitie erecta pune mare presiune pe mu§chii

spatelui, In special pe regiunea lombo-sacrala.

Putem, de exemplu, deserie un individ ea avand "pozitle" sau "nlei 0 pozitie" intr-un grup. Tn

ultimul caz, el nu conteaza ca persoana. Putem, de asemenea, intreba "Cum stal?" Intr-o

situalie. Postura ta va denota pozilia ta. Cineva poate "sta pe pozitii pro sau contra" fata de 0idee. Oaca cineva nu "ia pozitie", atunci "sta pe-afadi". Oar daca ia pozilie, atunci "sta ferm pe

pozitii'", eaz In care "e lnfipt pe pamant ! e bine infipt". Aici apare conceptul de fermitate In

postura. Aceasta este evidenta In afirmatii precum "a face fata cu bine" unui atae, destruct!i sau

decaderi sau "(I face fata criticii".

Opusul verbului "a sta in picioare" nu este "(I sta jos", care este un alt tip de actiune, ci "a

se garbovi", "a se prabu§i", sau "a se schimba". a persoana "schimbatoare" nu ia 0 pozilie, 0persoana care se prabu~e:;te nu poate men tine 0 pastura, iar a persoana care se garbave~te

renunta la postura. Ace~ti termeni sunt metafore cand Ti folosim pentru a descrie

comportamentul; totu$i, cand sunt aplicati personalitatii, ei au 0 semnifica\ie literala. Sunt

oameni ale caror corpuri arata a garbovire habituala, altii ale caror corpuri se prabugesc sau

manifesta un anumi! grad de colaps. Unii oameni sunt incapabili sa stea In picioar'e fara a-9i

muta greutatea de pe un picior pe altul, sau fara a-~i Incruci~a genunchil, ca pentru a-9i sprijini

un genunchi Tn altul , sau fara a se sprijini de ceva, orice. Cand asemenea termeni descriu 0atitudine tipica a corpului, ei descriu persoana.

Cum sta 0 persoana Tn viata - adicEi postura sa de baza ca fiinla IJmana - este relevata

dramatic de catre corp. Haideti sa luam ca exemplu comun tendinta multor oamenl de a sta cu

genunchii blocali, foarte Tntin9i ~i Tncordati; la unele persoane genunchii arata de parca ar fi

Page 163: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V -ANALIZA BIOENERGETICA.. 161

curba\i spre spate. Efectul acestei posturi este transformarea picioarelor intr-un suport rigid, cupretul flexibilita\ii lor (ac\iunii genunchilor). Nu este 0 postura naturala ~i folosirea ei indica faptulca individul simte nevoia unui suport suplimentar. Aceasta postura ne informeaza, deci, caexista un anumit sentiment de insecuritate in personalitate (altminteri de unde nevoia de extra­

suport?), indiferent daca este con~tient sau nu. Daca cerem acestei persoane sa stea cugenunchii u~or flecta\i va induce adesea 0 vibratie in picioare care poate evoca sentimentul"Picioarele meIe n-or sa ma \ina".

2.4. PJacerea - 0 orientare primara. Principiul placerii

Orientarea primara a vietii este spre placere ~i departe de durere. Aceasta este 0 orientarebiologica pentru ca la nivelul corpului placerea asigura viata ~i starea de bine a organismului.Durerea este traita ca amenin\are a integritatii organismului. Ne deschidem ~i ne indreptam inmod spantan catre placere ~i ne contractam ~i ne retragem , la fel de spontan, din fata durerii.Atunci, insa, cand 0 situatie contine posibilitatea unei placeri ~i amenintarea unei dureri, traimanxietatea.

Aproape toti indivizii societa\ii noastre dezvolta d.efense impotriva acestei lupte pentruplacere, pentru ca a fost acuza unei anxieta\i in trecut. Insa apararile nu blocheaza in totalitateimpulsurile catre ob\inerea placerii. Daca s-ar intampla astfel, s-ar ajunge in eels din urma lamoartea persoanei. Intrucat fjecare aparare constituie 0 Iimitare a vietii, 0 putem considera ca peo moarte pa~iala. Defensele permit anumitor impulsuri sa treaca, in anumite conditii limitate 91inanumite grade. Dar, a~a cum am men\ionat, defensele variaza intre indivizi , de~i ele pot fjgrupate in tipuri variate.

In bioenergetica, diferitele tipuri de aparari sunt subsumate sub numele de "structuri de

caracter''2.Caracterul este definit ca un patern fixat de comportament sau strategia tipica pecare 0 dezvolta un individ in situa~ii care implies obtinerea plscerii. La nivel somatic,caracterul este structurat sub forma unor tensiuni musculare cronice, incon;;tiente in general,

care blocheaza sau limiteaza poslbilltatea impulsurilor de a se exprima. La nivel psihic,caracterul apare sub forma mecanismelor de aparare ale Eului.

Lowen ne aduce la cuno~tlnta 0 scurta teorle despre placere, care spore:}te intelegereaconceptelor de "prima natura" $i "a doua natura" a omului . Placerea poate fi descrisa in multemoduri. Functionarea normala a organismului da na~tere unei star! de placere, la fel cum

anxietatea sau suferinta sunt traite atunci cand este perturbata sau amenintata functionareaorganismului. Putem vorbi despre 0 alta situatie care ne creeaza placere, ~i anume desprestarea de deschidere. In mod natural noi ne ind~eptam spre ceea ce credem ca va fi plikut, darLowen erede ca actul de a ne indrepta cstre este, in sine, baza pentru experienta placuta. Eareprezinla 0 expansiune a intregului organism, un flux de sentimente ~i energie ce curge catre

periferia organismu!ui $i catre lume. Intr-o ultima analiza, sentimentele sunt perceptii alemi~carilor din organism. Astfel, atunci cand spunem ca 0 persoana este intr-o stare de placereaceasta inseamna ea mi~carile din corpul sau , cele involuntare in special, sunt ritmice,necontractate ~i se exprima in afara.

Prin urmare, am pulea defini sentimenlul de placere ca pe 0 perceptie in corp a unei mi:}cariexpansive: deschidere, indreptare caire, intrare in contact, exprimare = prima natura a omului.

Inchiderea, retragerea, retinerea in interior, inhibitia nu sunt traite ca placere 9i pot fiexperlmentate ca durere sau anxietate = a doua natura a omului. Durerea poate rezulla dinpresiunea creata de energia unui impuls care a intalnit un blocaj. Singurul mod de a evitadurerea sau anxietatea este de a ridica 0 apikare impotriva impulsului.

Daca impulsul este suprimat, persoana va putea sa nu simta anxietatea sau durerea, dar

1 Vezl detalierea slructurilor de caraeter din prima editie a op. eil. Cap 2

Page 164: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

162 ORIENT AREA EXPERIENTIALi'\. IN PSIHOTERAPIE

atunci nu va simti nici placerea. Expresivitatea corporala poate sa denote ceea ce se Intampla.Din cele scrise mai sus putem deduce cateva elemente de diagnostic bioenergetic: 0

persoana adulta functioneaza la doua nivele diferite, simultan. Unul este nivelul mental, iarcelalalt este nivelul somatic. A afirma acest lucru nu Inseamna a nega unitatea organismului,

integritatea sa. Este yorba despre teza de baza a bioenergeticii, preluata de la Reich, In care seafirma ca toate produsele biologice sunt caracterizate ~i de antiteza ~i de unitate. '

Se poate vorbi despre 0 personalitate sanatoasa atunci cand cele 2 nivele - mental §ifizic - ale functionarii coopereaza pentru a crea starea de bine. Putem vorbi despre 0

personalitate tulburata, perturbata atunci cand exista arii ale simtirii ~i comportamentului unde

aceste aspecte ale personalitatii sau niveluri ale functionarii sunt In conflict. 0 arie conflictualacreeaza un blocaj al exprimarii Iibere a impulsului ~i sentimentului. Nu vorbesc despre 0 inhibitiecon~tienta a exprimarii, care este subiectul controlului con~tient. Blocajele la care ma refer sunt

restrictii incon~tiente ale mi~carii ~i exprimarii.Punerea In antiteza a termenilor de "eu" ~i "corp" , mai degraba decat mental ;;i fizic, ne

permite sa introducem conceptele de eu ideal ;;i imaginea de sine ca fo~e care se pot opuneIncercarii corpului de a sim\i placerea.

Aceste concepte pleaca de la rolul Eului ca agent / factor sintetizator. Eul este consideratmediatorullntre lumea interna ;;i cea externa, Intre sine ;;i celalalt. Aceasta funciie rezulta din

situarea la suprafa\a corpului ;;i la suprafa\a mintii. EI formeaza 0 imagine a lumii exterioare lacare trebuie sa se conformeze fiecare organism ;;i, facand asta, el modeleaza imaginea de sinea individului. in schimb, aceasta imagine de sine dicteaza caror sentimente ;;i impulsuri Ii se va

permite exprimarea. In interiorul personalita\ii, eul reprezinta realitatea.Imaginea de sine formeaza, modeleaza corpul prin controlul pe care eulli exercita asupra

musculaturii voluntare. Cineva care-;;i inhiba impulsul de a pli'mge, 0 face prin Incle;;tarea falcilor

;;i a gatului, I;;i tine respira\ia ;;i Incordeaza stomacul. Furia, exprimata prin lovire, poate fiinhibata prin contractarea mu~chilor umerilor, astfel lragand umerii Inapoi (Tnspre spate). LaInceput, inhibitia este con;;tienta ;;i scopul este sa fereasca persoana de mai multa durere ;;iconflict. Totu~i, contractia con~tienta $i voluntara a mu~chilor necesita 0 investitie energetica ~inu poate fi mentinuta pe timp neiimitat. Atunci cand 0 inhibitie a sentimentelor trebuie men\inulaun timp nedeterminat, deoarece exprimarea sa nu este acceptata In lumea copilului, eulcedeaza controlul S8U asupra ac\iunii interzise ;;i I;;i relrage energia de la impuis.

Retinerea impulsului devine atunci incon~tienta ;;i mu~chii raman contracta\i pentru ca IeIipse~te energia pentru extensie ~i relaxare. Aceasla energie poale alunci sa fie inveslita In alteactiuni, care sunt acceptabile; un proces care ridica imaginea de sine (5tima de sine).

Fieeare tensiune museulara bloeheaza demersul direct al individului spre lume. Fiind supus

unor astfel de restrictii, eul va manipula mediul pentru a sat/sface nevoia corpu!ui pentrv contact

~ip!aeere. Atunci el va justifica aceasta manipulare ca fiind necesara ;;i normala pentru Cft apierdut contactul cu conflictul emotional care I-a fo~at Tnaceasta pozitie..Aces! conflict a devenitstructural In organism ~ieste dincolo de puterea eului.

Intretinand tensiunea musculara cronica, care blocheaza curgerea impulsurilor ~i

sentimentelor, nu numai ca se limiteaza eficacitatea personala, dar 9i contactele, inlerac\iuneacu lumea. Ele reduc sensul apartenentei la lume ~i Iimiteaza gradul de expresivitate.

2.5. Realitatea - 0 orientare secundara. Realitate $i iluzie

Primul aspect care trebuie sa ne retina atentia, ca terapeuti , este orientarea persoanei In

realitate. Acest obiectiv nu este niciodata abandonat de-a lungul terapiei, dar este in modconstant largit pe masura ce tot mai mulle aspecle ale vietii ;;i istoriei pacientului sunt supuseatentiei.

Oe$i obiectivul initial este REALITATEA, Lowen 0 considera 0 orientare secundara. Oar este

~~"":;'''',-'''.'''.;,~'~~~-----'------------_ .... ----------,

Page 165: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA 163

secundara numai din perspectiva temporala: adica orientarea persoanei Tnrealitate se dezvolta

gradual, pe masura ce se Tnainteazacatre varsta adulta, In timp ce orientarea spre placere esteprezenta Inca de la Inceputurile vietii. Cat de bine este 0 persoana orientata In realitate vadetermina eficienta actiunilor sale de a satlsface nevoia de placere. Este de neconceput ca 0

persoana care este nerealista Tn ceea ce prive$te viata sa sa fie eapabila sa obtina placere,satisfactie $i Implinire - lucruri pe care $1Ie dore$te In mod foarte serios.

Dar cum putem spune daea 0 persoana este / nu realista In ceea ce prive$te viata sa ? Dinfericire, persoana care vine la terapie admite ca are 0 problema, ca - Tntr-unfel oarecare- viatasa nu a mers a$a cum spera $i ca este neslgur de realitatea acestor expecta\li. Avand In vedere

cuno$tintele sale, precum $i faptul ca e mult mai u$or sa fii oblectiv eand vine yorba de 0 altapersoana, un terapeut de obieei poate discerne acele aspecte ale gandlrii §i comportamentuluipersoanei eare par nerealiste. EI poate spune ea 0 asemenea gandire sau un asemeneacomportament este bazatla mai mult pe Huziedectit pe realitate.

De exemplu, Lowen a fost consultat de 0 tanara femeie care era deprimata din priclnadivo~ului ei. Ea descoperiseca so\ul ei era Incurcat cu 0 alta femele §i aceasta descoperire Iizdruncinase imaginea pe care §i-o formase despre sine ca "mica sotie perfecta". Cele douaadjective pe care le-a folosit erau potrivlte, nimerite. Era 0 femele inteligenta, mignona, carecredea ca este devotata so\ului ei $1indlspensabila pentru succesul lui. Este u$or de imaginat$ocul ei cand a aflat ca el este interesat de 0 alta femeie, Cum ar fl putut cineva sa-; ofere malmult?

Este destul de clar din aceasta poveste ca pacienta era nerealista fata de viata ei. Ideea cacineva ar putea fi 0 "so\ie perfecta" este In mod cert 0 iluzie, natura umana fiind cum este:departe de a fi perfecta. Credin\a ca un barbat i-ar putea fi recunoscator sotiei pentru ca I-aincununat cu succes nu se bazeaza pe realitate, avand in vedere efectul unei asemeneaatitudini: negarea §i castrarea barbatului. Colapsul iluziilor genereaza Intotdeauna depresie (veziLowen:" Depression and the body"), iar aceasta ofera persoanei posibilitatea de a-§i descoperiiluziile $i de a restabili gandirea $i comportamentu! pe un teren mu!t mai solid.

Oricum, pericolul unei Huzli este acela ca perpetueaza disperarea. Acest citat din"Tradarea eorpului" (de AI. Lowen) expliea:" Pe masura ee 0 iluzie ca~tjga putere, ea ceresatisfacere; din acest motiv, a fo~a individul sa intl-e Tn confiiet cu realitatea duce la 0

manifeslare disperata. A.urmari Tmplinireaunei iiuzii cere sacrificarea sentimente!or pozilive dinprezent, iar persoana care traie§te Tniluzie este, prin defini\ie, incapabila sa solicite plaeerea. indisperarea iui, individul este dispus sa se lipseasca de placere §i sa-~i tlna via\a Tna~teptare, cusperan(a ca iluzia- lui-care- S8- va- rea!iza Ii va alunga disperarea."

Subiectul scopurilor nerealiste e revenil Tn studlul pe care autorul I-a efectuat despredepresie, 0 descoperire esenliaia a fost aeeea ea fiecare persoana depresata are iluzii careinterca!eaza 0 nota de nerealism in actiunile §i comportamentul ei. De aiGi a devenit ciar ca !J

reac\ie depresiva urmeazil invariabil coiapsului unei iluzii. In cartea sa, "Depresia ~i corpul"exista un paragraf semnificativ:" Cand 0 persoana a experimentat 0 pierdere sau 0 trauma incopilarie, care 1i submineaza sentimentele de siguran\a ~i autoacceptare, persoana va proiectain imaginea sa despre viitor revendiearea ca aeesta sa inverseze sau sa compensezeexperien\ele trecutu!ui. A.stfel, 0 persoana care experimenteaza un tip de rejectie in timpulcopilariei ar putea imagina viitoru! ca 0 acceptare §i aprobare prornisa, Daca se zbats 7mpotrivaunui sentiment de neputin13 $i neajutorare ca ~i copil, rnintea sa va compensa in mod naturalaceasta insulta !a adresa Eulul salJ cu 0 imagine a viitoruiui Tncare el va Ii puternic §i TncontroL

Semnificalia acestui paragraf este aceea ca extinde rolu! iluzlei ia toats tipuriie caracteriale.Fiecare structura caracterlaia rezulta dintr-o experienla infantila care a subminat - 7ntr-oanumitamasura - sentimentele persoanei de securitate ~iauloacceptare,ln fiecare structura caracierlala, din acest motlv, yom gasi imagini, iluzii sau idealuri ale euiui care sa compenseze aceasta ranaa sineiul. eu cat mai severa a fost trauma, cu atat mai mare este investi\ia energetic8 in imagine

Page 166: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

164 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\ IN PSIHOTERAPIE

sau iluzie, dar In toate cazurile investitia este considerabila. Oricare ar fi energia deviata In iluziesau In scopul nerealist, ea nu este disponibila pentru viata cotidiana din prezent. Individul estedeci handicapat In abilitatea sa de a da piept cu realitatea situatiei sale.

Fiecare iluzie sau Eul ideal este la fel de unic precum personalitatea sa. Pentru a sporiIntelegerea noastra putem deserie, totu§i, pe larg, tipul de iluzii sau Eurile ideale tipice pentrufiecare structura caracteriala.

'Caracterul schizoid

Individul schizoid s-a simtit rejectat ca fiinta umana. Raspunsullui la aceasta respingere afost sa se vada pe sine ca fiind superior. EI este un print deghizat ~i nu se simte ca apartinandparintilor. Unii indivizi chiar I§i imagineaza ea au fost adoptati.

'Caracterul oral

Trauma aeestei personalitati a fost 0 pierdere a dreptului de a avea nevoi eeea ce are dreptconsecinta 0 stare permanenta de nelmplinire a corpului. Consecutiv, iluzia care se dezvolta Incompensare este 0 imagine de alimentare deplina ~i plinatate energetica. Cand dispozitiacaracterului oral se sehimba In exaltare, eeea ce este tipic pentru aceasta struetura, iluzia

incepe sa actioneze. Persoana devine excitabila ~i volubila, debordand de ganduri ~i ideiconcomitent cu un flux de emotii. Acesta este Eul lui ideal: sa fie In centrul atentiei ca 0persoana care da toM Oar exaltarea nu este mai stabila decat imaginea, care nu poate fi

sustinuta deoarece caracterul oral nu are energia necesara. Amandoua - exaltarea §i imaginea- se prabu§esc $i caracterul oral sfar§e§te in starea sa depresiva tipica.

'Caracterul psihopato asemenea persoana are iluzli legate de PUTERE - 0 putere pe care 0 poseda in mod

secret ~i care este de maxima importanta. Aceasta iluzie este compensarea !ui fala deexperienta de a fi neajutorat §i neputincios In mainile unui parinte seducator §i manipulator. Oarpentru a indeplini iJuzia din mintea 58, el trebuie sa ajunga 0 persoana bogata sau cu putere.Cand caracterul psihopat dobande~te putere, ceea ce se intampla adesea, situatia devinepericuloasa deoarece el nu poate separa puterea sa reala de imaginea Eului sau de persoanacu putere. AsHel, puterea nu va fi folosita constructiv, cl in scopul de a promova aceasta imaginea Eului.

'Caracterul masochist

Orice caracter masochist se simte inferior. Ell ea a fost umilit, acoperit de ru§ine in copilariedar in sinea lui se crede superior celorlalti. Ceea ce sprijina aceasta imagine sunt sentimentelereprimate de dispre( fata de terapeut, gef sau oricine se afla Intr-o pozitie superioara.

'Caracterul rigidAceasta structura apare din rejeclia iubirii copilului de catre un parinte. Copilul a

experimentat sentimentui de tradare 9i deceptie. In auto-aparare el s-a fortificat , adica f§i ridicagarda automat cand vine yorba de exprimarea deschisa a lubirii, datorita fricli de a fi tradat.lublrea lui este pazlta. Oar, de~i aceasta este realitatea iui, felul iui de a fi in lume, el nu se vedepe sine in aceasta lumina.

IJuzia nu este complet falsa; exista un element de realitate in ea, ceea ce ne face sa ne

fntrebam "A~a se intampla cu toate iluziiie ?". Fara a fi facut 0 analiza amanuntita, raspunsulimediat este DA. Trebuie sa existe un crampei de adevar I realitate in orice iluzie, ceea ce ne

poate ajuta sa Inlelegem de ce 0 persoana adera atat de tenace la ele. Pentru a fntelege maibine aceasta idee, Lowen da cateva exemple.

Exista un graunte de adevar in iluzia schizoidului ca ar fi speciaJ. Unii dintre ei devin intr­adevar speciali ~i straluciii pe parcursul vietii. Geniul nu este chiar a§a departe de nebunie, dupacum 9tim cu totli. Putem spune ca rejectarea lor de catre mama are legatura cu faptul ca erauspeciali in ochii lor?

Caracterul oral este generos. Din pacate, el are putin de dat. De aceea, cineva Ii poatevedea i1uziaca bazandu-se pe emotii, nu pe comportame~t.ln lumea adulla numai

Page 167: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA. 165

eomportamentul treee drept masura a afirmatiilor.

Caracterul psi hop at a avut ceva ce era dorit de parinte, altfel nu ar fi fast obiect al seductiei

sau manipularii. Ca ;;i copil, el trebuie sa fi fast con;;tient de asta ;;1 a;;a a gustat prima data

senzatia de putere. E adevarat, a fast neajutorat $i, tot a$a, puterea sa exista doar in mintea sa,

dar el a Tnvatat a lectie de viata pe care a va folosi mai tarziu: de cate ori cineva are nevoie de

ceva de la tine, tu ai putere asupra ace lei persoane,

Este greu sa gase$ti a baza pentru iluzia de superioritate a caracterului masochist, doar ca

trebuie sa existe una. Singura idee care pare plauzibila este referitoare la abilitatea lui de nivel

superior de a face tata unei situatii dureroase. "Nimeni altcineva deetH un masochist ar putea

suporta asta " este 0 fraza obi$nuita. EI suporta $i mentine 0 relatie pe care altii de mult ar fiabandonat-o.

Pericolul unei iluzii este ca orbe$te persoana In fata realitatii. Un masochist nu poate spune

cand este nobi! sa te supul unei situatii dureroase $i cand este defensiv $1 masochist. Similar,

rigidui nu poate spune cand se comporta iubitor $i cfmd nu. Nu numai ca suntem orbiti de iluzii,

dar mal $1 ramanem aga\ati de imaginlie eului pe care Ie contln. Fiind agatati, nu sunlem cu

plciaarele pe pamant ~I nu ne pulem descoperi cu adevarat.

2.6. Suspendarile

Se spune ca cineva a ramas suspendat I agatat cand este prins intr-un conflict e:notionai careII Imobllizeaza sau lmpiedica orice ac\lune eflcienta de schimbare a sltua(iei. In asemenea

conflicte exista doua senti mente opuse , fiecare blocand exprlmarea ceiuiialt. 0 fata aga(ata de

un baiat este 0 buna ilustrare. Pe de 0 parte ea se slmte atrasa de baial $i simte ca are nevale

de ei, iar pe de alia parte TIeste teama de respingerea lui $1simte ca va fi ran ita daca se mi~ca

inspre el. Incapabila sa mearga mai departe - din cauza frieii - sau sa se retraga - din cauza

dorin\ei -, ea ramane complet suspendata. 0 alta persoana poate ramane agatata de a slujba

fata de care nu este devotata, dar se teme s-o paraseasca datorlta securitatii pe care 0 confera.

Cineva este agatat In arlee situatie In care senti mente Ie contradictori! lmpledica desfa$urarea

unel mi$cari eficiente.

Agatarlle pot fi con$tlente sau incon;;tiente. Daca e persoana este con;;tienta de conflict dar

flu-i poate rezolva se va sim\1 suspendat in confiict. Oar 0 persoana poate ramane suspendata

Tntr-un cenfilc! care a aparut In copilarie $i a carui amlntire a fast de mult suprlmata. In acest

caz, persoana nu este con$tienta de suspend area sa.

Orice suspendare, con$tienta sau incon$tienta, IimiteazaJibertatea unui indivld de a S8 mi$ca

in to ate sferele vie\il , nu numai Tn cea a confilctuiui. 0 fata aga\ata de un balat va realiza ca ;;i

studiile sau munca ei sufera, rela\iile ell familia $1 prietenii de asemenea. Acela~i iucru este

adevarat , Intr-o masura mal mica, $i In cazul suspendarilor incon~tlente care, ca loate

conflictels emotion ale nerezolvate, se structureaza Tn corp sub forma unor tensluni musculare

cronice. f\ceste tensiuni musculare suspend a real mente corpul Tn moduri pe care ie vol deserie

pe scurL

Daca nu putem dezva!ui CLi u9ur1n\a Huzlile unui pacient, de$i unele sunl u~or de dezvEiluit,

putem presupune C2 perseana ests suspendala ~i~i putem vedea mecanismele. Putern face asia

deoarece suspend area esia relevata Tn expresla fizica a corpului. Vazand suspendarea,

infera jJUZi2; chia! daca Ti ~tlm GU exactitate natura sau nu.

Sunt doua de a deterrnina din expresla corpora!a daca 0 este

sJspendata sau nu, P:'frna este s~ vedern cat de bun e~t~ contG1c;tu~ cu Ht~ f~Tnradaeinar este opusu! luj I'a fi suspendar.

1\ doua modaiitate prin care c:n3va poate vedea obiectlv (fizic) suspendarea eSie Tn tinuta j

postura jumatatii superioare a corpului. Sunt cateva suspendari obi~nuite; cea mai frecvent

vazuta este cea pe care Lowen a numit·o "umera~ul". Este aproape exclusiv masculina. Umerii

Page 168: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

166 ORIENT AREA EXPERIENTIAL&'.IN PSIHOTERAPIE

sunt ridicati ~i cumva Tn pozitie de atac, capul ~i gatul Tnclinate Tnainte. Bratele atarna neglijent

din Tncheieturi, iar pieptul este ~i el ridicat.

o suspendare frecventa la femei este reprezentata de "cocoa~a vaduvei", adica a masa de

tesut adipos care S8 acumuleaza chiar sub a 7a vertebra cervicala, la jonctiunea dintre gat,

umeri ~i trunchi. Aceasta protuberanta T~i trage numele de la faptul ca este foarte rar vazuta la

femeile tinere, dar nu este ceva rar la cele varstnice. Dupa Tnfati~area pe care 0 are, Lowen a

mai nume;;te suspendarea de tip "carlig de carne" deoarece impresia sa este ca un asemenea

carlig ar produce 0 asemenea configuratie.

Ar trebui sa precizez ca ceea ce este blocata Tn aceasta suspend are este exprimarea fizica a

furiei = lovirea, nu exprimarea ei verbala. Unele vaduve sau doamne Tn varsta sunt cunoscute

penlru limbile lor ascutite.

Mal exista 0 maniera In care 0 femeie ram€me suspendata de moralitatea sexuala §i aceasta

este "a fi plasata pe un piedestal". Urcarea pe un piedestal Tndeparteaza pe cineva de pe sol

la fel ca ;;i orice alta forma de suspend are. Corpul femeii arata de la pelvis Tnjos ca un piedestai.

Este rigid ~i imobi! ~i pare sa serveasca doar ca baza pentru partea superioara a corpului.

Alte doua forme de suspend are merita mentionate, Una este asociata cu structura de

caracter schizoida $i se nume~te "~treangul" deoarece postura corpului seamana cu figura unui

om care Aafost spanzurat. Capul alarna u$or intr-o parte ca $i cum legaturile cu restul corpuiui arfi rupte. In structura schizoida exista 0 ruptura inlegalura cu functii!e capului sau intre functiiie

Eulu! $1ale corpuiui.

In final, exista 0 suspendara vazula ocaziona! la schizofrenii borderline, nurnita "Cmce~",Daca cineva ii cere une! asemenea peisoane sa-§>i tina bra\ele inUrse i'n lateral, el poate fi

surpr'ins uneori de impresia foarte puternica a unel posturi ce seamana cu imaginile care !I arata

pe Christos crucificat S8U dupa ce a fast dat jos dupa cruce. ~11u!1[schizofrerd se identific8.

putern!c cu Christos §! unii chiar deHreaza ca ar fj !sus. Sa vezl aceasta ldentiflcare impregnata

pe corp esta surprinzator.

2.7. Anixetatea de ciidere

Acest tip de anxietate este deosebit de intens la fiinta umana pentru ca este strans legata de

suspendarile Tn Huzie. Fiinta umana este singura care experimenteaza aceasta tearna Tn fata

unei prapastii; celeialte animale nu resimt aeeasta frica deoarece Ie este suficient ca stau pe

teren solid; pentru oameni nu conteaza ca picioarele lor sunt pe pamant solid ~i ca nu este niei

un perieol de cadere; ei ametesc ~i-~i pierd echilibrul.

Din punct de vedere bioenergetic, friea de cadere este un stadiu de tranzitie Tntre

suspend are ~i a avea picioarele adanc infipte Tn pamant. In acest din urma eaz, nu exista friea

de cadere; in primul, friea de eadere poate fi negata printr-o iluzie, Daea aeeeptam aceasta

analiza, atunci fiecare pacient care Incepe sa dea drumul iluziilor $i Tneearca sa coboare pe

pamant va trai ni~te frici de cadere,

Indiferent de structura de caracter a unui padent, caderea reprezinta 0 predare sau

abandonare a paternului sau pozitiei sale de aparare. Intiucat aceasta pozitie a fost dezvoltata

pentru a asigura supravietuirea, ni$te masuri de contact, un anumit grad de independenta ~i

libertate, predarea va evoca toata anxietatea pe care a necesitat-o la Inceput dezvoltarea iui.

Daca noi, ca terapeuti, II yom ajuta sa treaca de teama stadiului de tranzitie, va descoperi ca

pamantul de sub picioarele lui este solid ~i are abilitatea de a sta pe el. Lowen a dezvoltat un

exercitiu special pentru rezolvarea acestei probleme, ~i anume "Caderea"(exercitiul este redat

pe larg In prima editie a tratatului).

Cauze!e anxietatii de cadere: toate animalele resimt anxietate Tn mornentui caderii, dar

flintele umane sunt singurele care resimt aceasta anxietate stand pe leren solid. 0 posibila

explicatie ar fi plasata Tn capiiaria mica, cand capilul este tinut Tn brate; daca acest supan este

Page 169: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V -ANALIZA BIOENERGETICA 167

redus bruse, el devine anxios ~I speriat. Cauza efeetiva a anxleta\ii este lipsa unei sus\inerlsufieiente ~i a eontactului fizie eu mama. Lowen relateaza un eaz observat ~i descris de Reich Inlegatura cu anxietatea de cadere la un copil de 3 saptamani: "La sfar~ltul celei de-a treiasaptamani a aparut brusc 0 anxietate acuta a cilderli. A aparut cand a fost scos din baie §i puspe spate, pe masa. Nu era clar daca mi~carea de a-I a§eza pe masa a fost prea rapida sau daearaeirea pielli a precipltat anxletatea. In orlce caz, eopilul a Tneeput sa planga violent, ~i-a trasbratele Inapoi ea §i eum ar fi cautat suport, a Tncereatsa-~i Tmpinga capul Tnainte, a aratat aanxietate Intensa Tn prlvire §i nu a putut fl calmat." A fost neeesar sa fie luat In bra\e - erasingura pozi\ie Tncare era calm.

Cautand expiicatia reactiei, Reich a observat ca era 0 lipsa de contact Intre mama §i copil.Cand baby - sitter lipsea, copilul era tinut In patut, langa mama care seria la ma§ina.

Pentru a fmpiedica fixarea anxietatii, Reich a statuit mama sa ia eopilulln bra\e orl de cateori pli'mgea ~i, pentru a dizolva reac\ia deja instalata, a Inva\at copilul sa "se joace de-a caderea"pentru a se obi~nui cu senza\ia de eadere. Manevra a fast facuta u§or, tip joc, iar copilul afnvatat sa a aprecieze ca pe un joc.

I~ experienta umana exista doua situa\ii care se aseamana foarte tare cu senza\ia decadere: a alunecal (te) cufunda Tnsomn (eng!. "falling asleep") ~i ate Tndragosti (eng!. "falling inlove"). Cineva ar putea obiecta ca acestea sunt doar expreslHiterare. Oar, Tnacest caz, cum arputea explica dificulta\iie de adormire §i cantitatea de sedative care sunt luate pentru reducereaanxieta\ii astfellncat somnui sa devina posibil ?

Aceasta tranzi\ie de la veghe la somn este sim\ita ca 0 mi§care descendenta nu atat acorpului, cat a senzaliilor din corp. Cand somnul se instaleaza gradat are lac 0 pierdere gradata

a senzatlilor din corp. Are loc 0 retragere a excitarii ~ienergiilor de la suprafata corpului ~i dinminte.

Caderea ~I caderea In somn sunt identiee din punct de vedere energetic. Desigur, eele doua

situa\ii difera din punctul de vedere al consecinlelor, dar mecanismul este comun ceea ceexp!ica asocierea anxietatii de cadere cu procesul de adormire. Este yorba de abilitateaindividului de a renun\a la controlul egoului. Acei oameni care au identificat controlul egoului cusupravie\uirea resping incon~tient renun\area la control, iar situa\iiie care cer acest lucru ieproduc 0 anxietate severa.

Din perspectiva bioenergetica, anxietatea nevrotica se datoreaza unui conflict intern Tntre0ml~care energetica In corp §i un control incon~tient sau blocaj, care limiteaza sau opre§teaceasta mi§care. Secretul caderii este acela de "a merge cu caderea", de a permite curen\ilor deenergie sa curga liber in corp ~i de a nu slmli teama fata de senza\iile reslm\ite.

Oar nu totl nevroticii sufera de anxietate de cadere - nu to\i nevroticii au dificulta!i de aadormi. Cum se Intampia aceasta? In conceplia lul Lowen, senzaliile sunt blocate §i astfel

anxietatea nu mal ests resim\ita; cu alte cuvinte, nu exista nici 0 senza\ie legata de tranzilia de13 vegl1e la somn, deci anxietatea nu apare,

Investim ata! de multa energie In efortul de a urea, de a ne ridica, de a realiza cat mai mult,incat deseori ne este greu S8. revenim Tnapoi.Devenim astfel bloca\i ~i ne este teama de cadere,

Daca ne este teama de cadere, yom cauta mereu sa ne ridicam tot mai sus, ca ~i cum Inaeest fel am putea ca;;tga mai multa seeurltate. Copiii care dobandesc Tn eopiiarie aceastaanxietate a eader!! vor deveni adult! ai caror seop Tnviata este de a S8 ridiea din ce In ce maisus,

Daca imaginatia S8 dezvolta alat de mult incat persoana ajunge ;'Ie luna", apare periGoiu!de

a deven; "lunatic" adlea perieoiul unei forme de nebunie sau izoiare ~i senza\ia psihica de gol.

Efectul salutar a! gravita\iei - de a impinge spre pamant corpurile noastre - 8ste pierdut iarindividul devine u§or dezorientat. Reiese clar din acest fragment necesitatea Tnradacinarii Tnlucrul cu orlce pacient nevrotic, §i nu numai.

Page 170: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

168 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

2.8. Stres §i Sex - StresuJ

Legatura stres - sex se justifiea prin faptul ea desearearea sexuala este una din modalitati1enaturale eele mai performante de descareare a tensiunii.

Mai Intai, sa vedem cum stau lucrurile cu stresul. Stresui rezulta din impunerea unei fortesau presiuni asupra unui organism, care raspunde prin mobilizarea energiei._Exista doua

mari categorii de stresuri: 'cele naturale, pentru care organismul este eehipat sa !e faea fata, §i'cele socio-culturale (includem aici ~i eele emotionale rezultate din relatiile interpersonale, dar~i eele rezultate din autoeonstrangeri).

Dintre forte1enaturale care ereeaza stres, cea mal imporlanta este gravita1ia. Gravitatia esteo forta care ne trage In jos. Putem scapa de ea daca ne intindem la orizontala, dar de indata eene mi~eam sau ne ridicam, devenim subiectii ei. Ciiderea sau colapsul (vezi sectiuneaanterioara) este modalitatea naturala de eontraearare a perieolului stresului permanent. Pozitiaorlostatica ~i mi~carea cer mobilizarea energiei pentru a contracara forta gravitatiei: de§>isistemul osos ne ajuta foarle mull, "musculatura trebule sa depuna un efort eonsiderabil pentru amentine postura. Din acest motiv, atunei cand suntem foarle obositi sau devitalizati ne estefoarle greu sau aproape imposibil sa stam in pieioare.

Stresurile de natura soeio-eulturala aetioneaza §>iele la nivelul posturii; cand oamenii suntineapabili sa adopte una din eele 2 solutii naturale de a face fata stresului, respectiv sa iasa dinsitualie sau sa faca fala situatiei, atunci se dezvolta un patern disfunctional (care se imprima In

postura corporala sub forma unei armuri masochiste): de exemplu, persoana S8 supunestresului ~i, pentru a suporta stresul continuu, musculatura se dezvolta foarle mulL Supunerea infata stresului se imprima astfel: fesele sunt foarle contractate, pelvisui este impins inainte, iartrunchiul se afla lntr-o stare de colaps partial. Corpui arata ca 0 maimula. Aceasta postura estespecifica structurii de caracter masochists. A§a se Intamp!a daca stresurile aclioneaza asupracopilului de varsta mai mare; daca ele actioneaza asupra unui copi! foarle mic, reaclia deInfruntare a stresului nu se poate dezvolta (nu exista structurile psihologice necesare),retragerea fizica din situalie iara~i nu este posibiia a~a ineat retragerea psiho!ogica devine unmodus vivendi. Copilul se disociaza de situatie §i realitate, i~i construie~te 0 lume a fanleziei,viseaza ea zboara - 0 negare a stresului gravitatiei - sau e~ueaza in autism.

Tensiunile musculare cronice reprezinta stresuri corporale care iirniteaza energia destinata,Tn mod normal, stresurilor cotidiene. Atunci cand tensiunile museulare sunt reduse Tn urma

exercitiiior de terapie bioenergetica, persoana descopera ca poate face fala mai bine stresuiui.Secretul este acela de a avea suficienla energie - lucru ce devine posibil odala cu lichidarea

tensiunilor musculare croniee (alti "hoti" energetici).

o anumita simptomatologie are legatura stransa eu aspectele detal/ate mai sus: dureri/e

lombo-sacra/e. De ce este partea infer/oara a spatelui foarte sensibiia ~i vulnerabila la stres?

Pentru ca in aceasta arie se "Intalnesc" doua fo~e opuse ca directie de actiune: fo~a

descendenta - gravitalia - $i fo~a ascendenta, care ac\ioneaza pentru a sustine corpulln pozitiebipeda. Probabil acesta este ~i motivul pentru care giandele suprarenale - care produchormonul responsabil de mobilizarea energiei destinate situatiilor stresante - sunt loealizate Tnregiunea iombara, In fata peretelui pelvian posterior. Este greu de crezut C2 localizarea lor estepur intampliHoare.

Page 171: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA 169

Fig. A,B,C

8

°1?~"'f..'es

c

Analizand figurile ilustrate mai sus putem Intelege mai bine despre ce asta vorba. In figura A

este ilustrata 0 postura normala - stresul este descarcat gratie flexibiiitatii genunchilor.Genunchii sunt Indoiti. iar pelvisul nu este blocat Intr-o pozitie fixa, deci este liber. Posturacorpului permite tens/unii sa se transmita genunchilor. Genunchii sunt foarte importanti Ingestiunea stresului: el reprezinta locul din corp unde este absorbit ~ocul: daca presiunea dedeasupra este prea mare, genunchiul se va Indoi sau se va prabu~i. Cand genunchii sunt blocati

(vezi figura B) - atunci cand este prezenta anxietatea de cadere - mu~chii picloarelor seIntaresc pentru a funetiona ca ni§te suporturi rigide, iar rigiditatea de extinde In sus catre sacrum~ipelvis, In acest caz,' partea inferioara a corpului , inclusiv pelvisul, functioneaza ca a baza desuport, dar §i ca depozitar al stresului. Efectul aceste! pozitii este concentrarea Tntreguluistres Tn

regiunea lombo-sacrala, fo~and mu§chii de alci sa devina foarte Tneordati.Figura C prezinta 0 alta pozitie. Partea de sus este Inciinata, ca sub 0 povara permanenta ­

aiei este depozitat stresul. Genunchii sunt Indoitl, dar aceasta pozitie 8ste determinata descoaterea pelvisuiui Tnainte , nu de 0 fiexibll/tate deosebita a genunchilor. 8a dimpotriv8,genunchii sunt rigizi §i In aceasta pozitie. In aceasta postura , Intregul spate s-a prabu§it substres, eeea ce scute§te regiunea lombo-sacralii Paslura esie specifica peniru strucluramasoehista, care se supune In loc sa Tnfruntestresul.

Metode de gestiune a stresulul sunt multe, dar aid Ie vom prezenta pe cele specifice analizeibioenergetice, In esenta, este yorba de a Invata sa ne relaxam, dar eu ajutorul altor metode.Seopu! demersului bioenergetic este rezolvarea alementelor structurale din corp care blocheazacaderea. Tehnicile folosite sunt exercitii!e bioenergetice destinate sa puna persoana in contactcu tensiunile sale museulare, pe de 0 parte, ~idescarcarea aeestor tensiuni palla la dispari\ialor, pe de alia parle.

1.Primul set de exercltii este aieatuit din eele menile sa Tnradacineze persoana, sa-i

Tmbunatateasca eontaetul eu solu! §i sa depa§easca anxietatea de cadere. Aiei, un rol esen(ial IIare flexibilizarea genunchiior. Una din primele porunei ale terapiei bioenergetice este "Tine lottimpul genunchil Tndoit( Acest lueru poate fi exersal lejer In timpul activ/tatilor cotidiene: spalat,barbierit, a9teptand la semafor etc.

Page 172: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

170 ORIENT AREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE

2.AI doilea set de exerci\ii vizeaza eliberarea pelvisului ~i deschiderea sim\urilor sexuale.3.Urmatorul pas este acela de a ob\ine vibra\ii Tn picioare, pentru a Ie reduce rigidilalea.

Vibratia esle modalitatea prin care natura relaxeaza tensiunea musculara. Exerci\iul cel maifolosit Tn bioenergetica este aplecarea Tnainte ~i Tnapoi, alternativ; persoana sfa cu genunchii

Indoi\i ~i cu mainile pe sol. 0 alta modalitate de a ob\ine vibra\ii In picioare este pozitia Tntinspepat, cu picioarele ridicate, cu calcaiele sprijinite de perete, orientate In sus; Tntinderea mu~chilorde pe partea posterioara a picioarelor va produce vibra\ii.

Vibratia mai are 0 functie importanta , pe langa cea de eliberare a tensiunii musculare. Eapermite persoanei sa experimenteze Tn mod con~tient ~i controlat , sa savureze mi~carileinvoluntare ale corpului. Ele sunt expresia fo~ei vibrante, a vietii corpului. Un corp viu vibreaza.

Bataia inimii, ciclul respirator, mi~carile peristaltice ale intestinelor, tresarirea de bucurie,

tremuratul furiei, plansul, rasul, zambetul- toate sunt actiuni care ne mi~ca profund. Oar cel maiaducator de satisfac\ie, Tmplinire ~i sens dintre toate raspunsurile involuntare ale corpului esteorgasmul.

2.9. Eliberarea sexuaJa

o descarcare sexuala satisfacatoare va elibera excitatia Tnexces din corp ~i va reduce mult

tensiunea. In sex, excita\ia Tnexces se concentreaza Tnaparatul genital ~i se va descarca prinorgasm. Lowen alege sa foloseasca termenul "orgasm" pentru a descrie 0 descarcare sexuala Tncare exista mi~cari involuntare, convulsive, spontane ale corpului ~i pelvisului, ~i care esteresim\ita ca satisfacatoare. Cand este implicat doar aparatul genital Tnsenza\ia de descarcare ,acest raspuns este prea Iimitat pentru a fi numit orgasm. Pentru a fi calificata drept orgasm,descarcarea trebuie sa se extinda ~i la alte pa~i aie corpului - cel pulin la pelvis ~i la picioare ­~i sa apara mi~cari involuntare ale corpului, Tnso\ite de placere. Orgasmul ar trebui sa fie 0experien\a care ne mi§ca.

Problema multor oameni este ca tensiunile din corp sunt atat de profund structurate Tncatreiaxarea orgasmica apare rareor!. Mi~carile convulsive provocate de placere sunt preaInspaimantatoare, abandonarea in ele prea amenin\atoare. Indiferent de ceea ce spun, multioameni se tem sa cedeze sentimentelor ~i trairilor sexuale puternice.

Lowen a lucrat asupra sexualita\ii pacien\ilor sai fara intenlia de a crea 0 mistica aorgasmului. Oar sexualitatea este 0 func\ie foarte importanta a personalita\ii umane. Eliberareasexuala nu este singura modalitate de descarcare a tensiunii ~i nici nu este utilizata Tn mod

con~tient In aces! sens. Plansul, ~i el, duce la descarcarea !ensiunii. Doar ca orgasmul este

modalitatea cea mai eficienta de descarcare ~i, in acela~i timp, una din experien\ele umane celemai unificatoare. Aceasta nu Inseamna ca unuinea sexuala lipsita de punct culminant este farasens §i fara placere. Actul sexual Tn sine produce atat de multa placere Tncat poate atingeTnal\imeaextazului.

De aceea, terapia bioenergetica nu pune atata accent pe reflexul orgasmic, cum a facut

Reich. Lowen considera ca un accent egal trebuie pus pe abilitatea pacientului de a face fa\astresului, astfel Tncataces! reflex sa func\ioneze ~i Tncazul unei Intalniri sexuale (care are locfntr-o atmosfera mai fncarcata decat sitL/alia terapeutica, partenerul avand propriile nevoi ~icerinle),

2.10. Exprimarea de sine $1spontaneitatea

Orice activilate a corpuiui contribuie la exprimarea de sine, de la cea mal nesemnificativa - cum

ar fi mersu! sau mancatul - la cea mai complexa sau sofisticata- cum ar fi dansul sau cantatul.

Modul in care 0 persoana merge, de exemplu, nu 0 define~te doar ca specie umana, dar deasemenea Ii define§te sexualitatea, varsta aproximativa, nivelul energetic, slruclura

Page 173: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA 171

caracteriala, starea Tn care se afla §i individualitatea sa. 0 persoana se exprima pe sine Tn

fiecare actiune pe care 0 face sau prin fiecare mi§care a corpului sau.Reiese de aici ca exprimarea de sine nu este Tnmod obi~nuit 0 activitate eon§tienta. Putem fi

con§tienti de propria exprimare, dar indiferent daea suntem sau nu eon§tienti de asta, noi neexprimam pe noi Tn§ineIn fieeare moment. De aiei deeurg doua elemente foarte importante: 1.ea sinele nu este limitat la sinele eon§tient §i nu este identic eu ego-ul; 2. nu trebuie sa facemnimie pentru a ne exprima pe noi Tn~ine. Impresionam oamenii doar fiind prezenti §i, uneori,impresionam mai mult nefaeand nimie.

In opinia lui Lowen, calitatea principala a exprimarii de sine este spontaneitatea. Dinperspectiva lui, spontaneitatea se define§te Tn termeni negativi: prin absenta stradaniei, lipsa

• interferentei, inoeenta. Spontaneitatea nu poate fi Tnva\ata. Cineva nu poate Tnvata sa fiespontan §i terapia, ea urmare, nu-I poate Tnvata. Oevreme ce seopul terapiei este sa Tnvetepersoana sa devina spontana §i autoexpresiva, aceasta duee la cre$terea sentimentului de sine.Oemersul terapeutic ar trebui sa fie conceput astfel Incat sa Tnlature barierele sau bloeajele

exprimarii sinelui. Deei, In mod necesar, trebuie Tn~eleseaceste blocaje. Astfel concepe Lowenabordarea bioenergetica a exprimarii de sine.

Din acest punet de vedere trebuie analizata relatia comportament spontan - comportamentTnvatat- exprimare de sine. Comportamentul Tnvatatar trebui privit ca 0 expresie a ego-ului saua supraego-ului, dar nu a sinelui (deei exprimarea de sine este limitata). Oar un comportamentnu contine doar elemente invatate sau doar elemente spontane. Un exemplu la Tndemana estevorbirea: cuvinle!e $i modul de alcatuire a frazelor sunl invatate, dar vorbirea euprinde mull maimult de atat: inflexiuni, ton, ritm, gesturi care sunt spontane $1unice pentru fiecare vorbitor, Oarnimeni nu poate pleda pentru vorbirea care distorsioneaza sensuI comun al Guvintelor 9i ignorareguille gramaticii de dragul spontaneitatii. Deci spontaneltatea despa~ita de controlul ego-uluieste haos ~i dezordine. Echilibrul bun Tntrecontrolul ego-ului §i spontaneitate va permite unuiimpuls sa fie bine exprimat In cea mai eficienta forma $i totu~i sa fie puternic impregnai de vialapersoanei.

Decurge in mod logic faptul ea aetiunile impulsive nu sunt 0 expresie a sinelui. In aparenla,comportamentul reactlv esle sponian dar nu este a§a deoarece este conditionat 91predetermlnalde experienta anterioara. Explozia vine din blocarea impulsurllor §i aeumularea de energie Tnspatele blocajulul de unde esie eliberata de 0 inciiatie minora. Comportamentul reactiv este 0

expresie a starii b!ocate din organism.Insa asemenea explozii trebuie Incurajaie Tn cadrui terapeuiic pentru a putea fi inlaturate

biocajele structurale profunde sau luate sub control con§tlent.Indicatorui principal ai exprimarii de sine este PLACEREA. Ori de cate ori ne exprimam cu

adevarat pe noi in$ine, simtim placere care poale fi de la cea mai mica pana 13 cea extatlca, cain sex, Placerea de a fi tu Insu\i nu depinde de raspunsul mediului: autoexprlmarea In sine asiepiacuia,

Jocul capHlor este eel mal bun exemplu de exprimare de sine spontana. in eea mal mareparte a ac\iunilor noastre exista 0 Imbinare de spontaneitate §i control, conirolu! servind la 0

focalizare mal buna ~i un efeet mai mare al acliunilor. Cand controlul ~i spontaneltaiea sun!armonlzate astfellneai fiecare mai mult 0 completeaza pe cealalta decat s-o lmpiedice, placerea

este mal mare, In astfe! de actiuni ego-ul ~I corpul iucreaza lmpreuna peniru a produce gradeale eoordonarii mi~carii, care poate fi astfel caracterizata ca filnd gratioasa.

Spontaneitatea este 0 funct!e a motiliUi1ii corpului. Un eorp viu nu este niciodala completpasiv. Motilitatea corpulul este dil'eet corelata cu nivelul ei energetic. Pentru mi$C3re trebuie

energie. Acolo unde nivelul energetic este scazut sau deprimat, motilitatea Tn mod necesar

descre$te, 0 linie directa coneeteaza energia cu exprimarea de sine. Energie - Motilitate ­Simtire - Spontaneitate - Exprimare de sine. Aceasta secventa opereaz3 $i Tnsens invers.Daca exprirnarea de sine a unui individ esle blocata, sponlaneitatea sa este redusa, Aceasta

Page 174: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

172 ORIENT AREA EXPERIENTIAL&'. IN PSIHOTERAPIE

diminuare a spontaneitatii duce la scaderea tonusului afectiv, care la randul ei face sa scadamotilitatea corpului §i, implicit, nivelul energetic.

3. Declaratia drepturilor omului din perspectiva bioenerQetica

Maturizarea ~i dezvoltarea personalit,Wi este un proces in care copilul, respectiv clientul carevine la terapie devine progresiv con~tient de drepturile omului. Acestea sunt:

• am dreptul sa exist: adica a fi in lume ca un organism individual, Acest drept este, in general,stabilit de-a lungul primelor luni de viata. Daca nu este bine stabilit, e~ecul creeaza 0

predispozilie catre structura schizoida. Totu§i, oricand acest drept esie serios amenin\at, pana la

punctul in care persoana se simte nesigura de dreptul sau de a exista, va rezulta 0 tendintaschizoida.

I) dreptul de a fi sigur de propria nevoie: deriva din functia de sustinere ~i hranire a mame! peparcursul primelor !uni. 0 insecuritate de baza, la acest nivel, conduce la 0 structura orala.

I!I dreptul de a fi autonom ~iindependent: adica de a nu fi supus nevoilor altora. Acest drepteste pierdut sau e~ueaza in a fi stabilit daca un parinte de sex opus este seductiv. Supunerea laseductie ar putea piasa copilul sub puterea parintelui. Copilul contrabalanseaza aceastaamenin\are fiind seductiv, pentru a ca~tiga puterea asupra parintelui. Aceasta situa\ie duce, ingeneral, la 0 structura psihopata.

41 dreptul de a fi independent pe care copilul il stabile~te prin autoafirmare §i in opozilie cuparintele. Daca autoafirmarea ~i opozi\ia sunt zdrobite, individul dezvolta 0 personalitatemasochista. Autoafirmarea incepe, in general, de la 18 luni, cand copilul invata sa spuna NU $1

continua sa se dezvolte pe parcursul anului urmaior. Aceasta perioada coincide cu Tnsu§irea

deprinderilor de igiena ~i problemele create prin Tnvatareaacesteia in mod fo~at devine ascciatacu problema autoafirmarii §i a opoziliei.

I) dreptul de a dori ~ide a se indrepta spre satisfacerea dorintelor direct §i deschis: Acestdrept se refera in special ia Eu, $i este ultimul drept natural care se stabile$te. A§ vrea sa legapari\ia §i dezvoltarea sa aproximativ de perloada intre 3 - 6 ani. Este puternic legata desentimentele sexuale timpurii ale copiiior. E$ecu! Tna fi stabilite aceste drepturi esentiale provinedintr-o fixatie la varsta ~i situatia care cauzeaza oprirea dezvoltarii depline.

4. Mini· Qhid de expresii si semnificalii bioenen:;Jetice

• a "atinge" pe cineva = a provoca un raspuns emotional in acea persoana;

• a ,,atinge"inima cuiva = a-I atinge emotional, a avea un impact emotional asupra persoanei;

•• a avea un gat rigid = a fi incapatanat;

I) a avea 0 mana stransa = a fi zgarcit sau egoist;

• a da din coate = a fi agresiv;

• a fi in contact = a fi con~tient de....;

• a merge in inima lucrurilor = a tinde catre esenta lucrurilor;

• armura = tensiuni musculare cronice, incon$tiente in general, care blocheaza sau limiteazaposibilitatea impulsurilor de a se exprima

• a sta pe propriile picioare = a fi independent;

• a S8 strange inima in tine = extrema dezamagire;

• a ti se face inima cat un purice = anxietate puternica, frica;

• a tine cu dintii de ceval cineva = disperare;

Page 175: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul V - ANALIZA BIOENERGETICA 173

•• a tine barbia sus = a -ti mentine curajul in fata adversitati1or;

• a - \i pierde vocea = a-Ii pierde pozi\ia / statutul intr-o situa\ie / grup;

•• a-ti purta responsabilitatile pe umeri = asumarea lor;

•• blocaj = patern structurat de comportament care reprezinta 0 rezolvare nesatisfacatoare aconflictelor din copilarie;

•• caracter schizoid = individ in a carui personalitate exista tendin\e ale starii schizofrenice:dezintegrarea unitatii functionale a personalita\ii (de exemplu: gfmdirea tinde sa fie disociata desentiment, ceea ce gande~te persoana pare sa aiba 0 aparenta conexiune cu modul in care S8

simte sau se comporta); retragerea In propria interioritate, ruperea sau pierderea contactului culumea sau realitatea exterioara;

•• caracter oral = individ care prezinta mai multe trasaturi tipice stadiului oral de dezvoltare al

copilariei: dependenta, tendinta de a se agata de ceilalti, agresivitate scazuta, nevoia ca ceila1tisa-I sprijine ~i sa-I poarte de grija;

'" caracterul psihopat = specifica Ii este negarea sentimenteJor; la personalitatea psihopata,mintea se apieaca asupra corpului ~i sentimentelor, in special a celor sexuale, dar nu pentru aob\ine placerea, ci pentru a Ie manipula ~i a Ie subordona in favoarea unei imagini a Eu!ui;

" caracterul masochist = descrie 0 persoana care sufera ~i se pl€mge, dar ramane supusa;tendinta esentiala a structurii masochiste este submisivitatea;

'" caracterul rigid = reprezinta 0 aparare impotriva unei tendinte masochiste de fond; rigidului iieste teama sa cedeze, ceea ce este echivalent cu submisia ~i cu colapsul;

• durere = tensiune, contrac\ia mu~chilor voluntari sau netezi, poate rezulta din presiunea creata

de energia unui impuls care a TntEdnitun blocaj;• Eu! = mediatorul intre lumea interna ~i cea externa, intre sine §i celalalt; in interiorul

personalita\ii, eul reprezinta realitatea;

• iluzie = imagine proiectata in viitor prin care mintea Tncearca sa compenseze in mod naturalprincipala insulta pe care Eul a suferit-o in copilarie; mintea, cu fanteziile diurne §i reveriiie sale,incearca sa inverseze 0 reaiitate nefavorabila ~i inacceptabila prin crearea unor imagini ~i vise;

" inradacinare = "A fi inrlldacinat" este opusul lui "a fi suspend at". A avea picioarele pepamant este mesajul corporal care semnifica un bun contact cu realitatea; inseamna ca

persoana nu opereaza cu nici 0 iluzie con§tienta sau incon~tienta. Daca energia persoanei nucurge puternic in picioare, contactul sau energetic cu pamantul este Iimitat;

• limbaj corporal = sistem de semne ~i expresii corporale ~i verbale care transmit informatii

despre 0 persoana sau despre functiile sale corporale;

• mi-ai rupt inima = trauma emotionala care intrerupe conexiunea inimii cu periferia corpului;

• mintea = instanta psihica perceptiva ~i reflexiva, care simte ~i define~te starea, sentimentele ~idorintele cuiva;

• piept rigid, umflat, stern protuberant = "nu te las sa-mi atingi inima";

• placere = perceptie in corp a unei mi~cari expansive: deschidere, indreptare catre, intrare incontact, exprimare;

• principiu = din punct de vedere bioenergetic, este un flux de energie care une~te inima,mintea, organele genitale ~i picioarele printr-o mi~care neintrerupta; sentimentul care rezultaeste unul pozitiv, persoana simtindu-se conectata, unificata;

• realitatea = imaginea ei, pe care noi 0 purtam Tnminte;

• spirit = fo~a vitala din interiorul organismului care se releva in exprimarea de sine a individului;

• structura de caracter = patern fixat de comportament sau strategia tipica pe care 0 dezvoltaun individ in situatii care implica obtinerea placerii;

• suflet = sentimentul sau senzatia unei persoane de a fi 0 parte a unei ordini mai mari sauuniversale;

Page 176: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

174 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

• suspendare = cineva este suspendat I agatat cand este prins intr-un conflict emotional care IIimobilizeaza sau impiedica orice actiune eficienta de schimbare a situa\iei;

"Principiul subjacent al bioenergeticii este dualitatea ~i unitatea simultana apersonalitatii umane. Omul este 0 minte ra\ionala ~i un corp non-rational. Trebuie satraiasca simultan la toate nivelele, iar aceasta nu este 0 sarcina u~oara. Pentru a fi

un individ integral, el trebuie sa se identifice cu corpul sau ~i cu cuvantul sau. Pentrua ajunge la aceasta integrare, omul trebuie sa inceapa prin a fi corpul sau, Tu e~ti

corpul tau. Oar lucrurile nu se opresc aiei. Omul trebuie sa sfar~easca prin a ficuvantul sau. Tu e~ti cuvantul tau. Dar cuvantul trebuie sa vina din inima."

AI. Lowen, 1975

Page 177: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL VI

ANALIZA TRANZACTIONALA,Joe ~i dezvoltare interpersonala

Adrian Nuta•

1. Introducere

1.1. Ce este A T?

Conform definitiei ITAA (International Transactional Analysis Association), analiza tranzactionala(AT) este 0 "leorie a personalitatii ~i 0 psihoterapie sistematica centrata pe schimbarea ~idezvoltarea personala",

De fapt, AT este mult mai mult decat ata!. Nascuta pentru a "umaniza" caracterul uneoriermetic al studiilor psihologice (~i mai ales, psihanalitice), AT a cunoscut a asemenea dezvoltareincat a atins, fara voia ei, dubiosul statut de "psihologie populara", Aparenta simplitate a permismultor autori sa se aventureze Tntr-unteritoriu pe care, neTntelegandu-1complet, I-au prezentatTn maniere nocive sau reductioniste, Cu toate acestea, de~i cuvintele pe care AT Ie folose~tesunt simple, ideile ~i sensurile pe care Ie vehiculeaza sunt complexe ~i, uneori, foarte subtile.

Ca teorie a personalitatii, AT ofera un tablou al felului cum natura umana este structurata

psihologic. Aceste tabIou este bineTnteles, modelul starilor Eului. 0 ,stare a Eului este 0constelare specifica de comportamente, ganduri ~i trairi emotionale, In fiecare moment alexistentei noastre, noi suntem Tntr-ostare a Eului, manifestand 0 parte a personalitatii noastre.Tiparele generale carora aceste star! se circumscriu sunt limitate la trei: Starea Eului Parinte,

Starea Eului Adult ~i Starea Eului Copi!. Cand operam cu modelul starilor Eului pentru a Tntelegeaspecte ale personalitatii, AT devine "analiza structurala",

Ca teorie a comunicarii, AT descrie ce se Tntamplacand a persoana se Tntalne~tecu 0 alta.

Schimburile verbale ~i nonverbale intre starile Eului sunt numite TRANZAql1. Candexamineaza tipurile ~i secventele de tranzac\ii, AT devine .analiza tranzac\ionala propriu-zisa".

Ca teorie a dezvoltarii copilului, AT dezvaluie cum patternurile comportamentale prezente i~i

au radacinile Tncopilarie. Introducand conceptul de SCENARIU DE VIATA. AT devine "analizascenariilor".

Ca teorie asupra psihopatologiei, AT identifica strategiile infantile care sunt reproduse invia\a adulta, chiar daca ele genereaza efecte dureroase sau dezadaptative, Cand se focalizeazaasupra ~irurilor de tranzac\ii ce sprijina 0 decizie luata Tncopilarie (~i ajunsa, Tntretimp, In stratulincon~tient al psihicului), AT devine "analiza jocurilor psiholog!ce",

Ca psihoterapie, AT este folosita pentru tratamentul celor mai variate tulburari ~i probleme

psihologice, de la framantarile cotidiene pana la psihoze severe, Ea ofera metode de interven\iepentru ind!vizi, grupuri, cuplur! ~i familii,

Tn sfar~it, AT este folosita ~i in spat!i extra-terapeutice, ca instrument de dezvoltare agrupurilor umane (educa\ie, management, analiza organiza\ionala, asistenta sociala), Ca regula

Page 178: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

176 ORIENT AREA EXPERIENTIALL\ iN PSIHOTERAPIE

generala, AT poate fi utilizata oriunde exista 0 nevoie de a Intelege oamenii ~i solutii!e decomunicare dintre ei.

1.2. Filosofia AT

Asumptiile filosofice pe care AT se sprijina sunt urmatoarele:• Oamenii sunt O.K.

• Oricine are capacitatea de a gandi

" Oamenii I~i pot decide destinul iar aceste decizii pot fi schimbateSpre deosebire de psihanaliza, filosofia AT este antideterminista. Ea are Incredere In

capacitatea fiintei umane de a se angaja In comportamente de a-§i fixa obiective, Tnurma unorselectii Iibere. Aceasta nu elimina influenta fo1elor sociale ~i nici nu consacra individul cadecident In totalitate liber, A~t8ptarile, cererile sau presiunile figurilor semnlficative suntrecunoscute, cata vreme primele declzii sunt luate in copilsJie, perioads caracterizata de 0 Tnalta

dependenta de ceilal\i. Mai tarziu, fnsa, deciziile pot fl revlzuite §i modlficate, iar daes deeiziile

timpurii nu mai sunt adecvate, ele pot fi inloeuite cu altele noi.Aceasta filozofle implica doua principii fundamentale in practiea AT:

Pi, Terapeutul ~i clientui lucreaza In baza unui contractAceasta Inseamna ea ei intra In rela\is de pe poziti! ega!e ~i j~i definesc limpede

responsabilitatile, in baza unui contract. Clientul formuleaza ceea cs vrea sa schimbe ;;i ceea ceeste dispus sa faca pentru a aduce aceasta schlmbare. Terapeutull~i conflrma disponibilitateade a lucra, se angajeaz3 safaca uz de abi!ita\lIe sale profesionale 9i nume~te reeompensa pecare 0 solleita in schimbul muncHsale.

Accentul pe care AT TIpune pe relatia contractuaia este una din contributiile majore aduse Inconsiliere ~I terapie, Fara un contract este relativ u~oara "rloinareaia", adica :;;edintele lipsite de

scopuri terapeutice sau de asumarea unei responsabilitatil personale pentru schimbare,Contractul seamana cu un "gentleman's agreement", Tncare terapeutul nu adopta un rol de

spectator, neutru-binevoitor, dupa clJm nici ciientul nu se incredinjeaza pasiv terapeutului, a~aIncat acesta sa realizeze ritua!ul magic de vindecare, Mal degraba, ei sun! allaji §llucreaza in

vederea atingerii unor obiective comune, specificate inca de la inceput.Contractu I reflecta calitatea de agenti activi ai clienjllor In procesul terapeutlc. Pentru

$edintele terapeutice §i viata cotidiana sunt nominalizate sarclni specifice. Clientiiexperimenteaza noile moduri de a se comporta ~i astfel afla daca Ie prefera In loeul celor vechi.In acest fel procesul terapeutic nu risca sa devina unul intermlnabil, Tn care clientii sunt

dependenti de 1ntelepciunea terapeutului, Clientil I~i demonstreaza dorinta de schimbareactionand efectiv, nu doar "incercand" sau explorandu-$i la nesfar$it trecutul. Terapia are suecesatunci cand clientii ac\ioneaza pentru a produce schlmbarile dorite.

P2. Intre terapeut ~Iclient comunicarea este deschisa $i directa.

Impa~ind responsabilltatea cu terapeutul, clientul ii devine coleg in proeesul vindecarii sale.EI folosesc acela~i vocabular, aplica acelea~i concepte ~i au 0 Intelegere similara a situatiei.Clientul are acces la notele terapeutului ~i este Incurajat sa se familiarizeze eu idelle AT.

Limbajul folosit este simplu, flind curatat de cuvintele derivate din limba greaca sau latina,obstacole mai degraba decat facilitatori ai eomunicarii, iar terapeutul abandoneaza complet rolul

de expert deta~at, prezent In relatie pentru a-I vindeca pe "pacient".

1.3. Cine a fost Eric Berne?

Eric Berne, pe numele sau initial, Eric Leonard Bernstein, s-a nascut la Montreal, pe 10 mai1910. intr-o familie In care tata! practica medicina generala, iar mama era un scriitor profesionist.Pe cand avea noua ani, tatal sau a murit iar evenimentull-a afeetat profund.

Page 179: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA. 177

Oevenind medic la 21 de ani, obtine diploma de Master patru ani mai tarziu, dupa care i~icompleteaza studiile la Universitatea Yale, unde va fi rezident Tnpsihiatrie.

Lupt€mdin timpul razboiului pentru armata americana (1943-1946), incepe sa experimentezeterapia de grup ~i este atat de entuziasmat Incat interesul pentru terapia individuala scade Inmod corespunzator. Cu toate acestea, dupa incheierea razboiului i~i reia formarea inpsihanaliza, cu faimosul Erik Erikson.

In 1947 publica prima sa carte, "Mind in action", pe care 0 va revizui ~i completa zece ani

mai tarziu, republincand-o sub titlul ,A Layman's Guide to Psychiatry and Psychoanalysis". Eava contine un capitol consacrat analizei tranzactionale. Impreuna cu 0 serle de alte articolepublicate in revistele de specialitate ale timpului, ea completeaza cadrul de referinta al AT.

Berne pare a fi fost mobilizat Tneforturile sale creatoare de respingerea, Tn1956, a cereriisale de a deveni membru allnstitutului Psihanalitic. La mijlocul anilor '50, ideile sale erau dejadiametral opuse de cele ale colegilor sai. Singur ~i rebel, el a abandonat formarea traditionala ~ia inceput sa practice propriul sau sistem, AT.

Tn 1964 a publicat "Games People Play", carte ce a inregistrat un extraordinar succescomercial. In 1966 apare "Principles of Group Treatement", In timp ce ultimele doua ca~i "Sex inHuman Loving" ~i "What 00 1 Say After You Say Hello?" vor vedea lumina tiparului dupamoartea sa din iunie 1970, Tnurma unui atac de cord.

Oescris fie ca genial ~i suportiv, fie ca distant ~i competitiv, Berne ~i-a sacrificat viatapersonala pentru realizarea profesionala, dedicandu-se practicii terapeutice ~i scrierii ca~iior.De~i a iubit copiii ~ia admirat abilitatea adultilor de a se juca asemenea unor copii, nu ~i-a Tnvinsniciodata timiditatea, astfel incat sa se incredinteze naturii spontane pe care el insu~i a descris­

o. Paradoxal, Berne pare sa fi fost sub influenla unui "scenariu de viala", acceptand mesajeopuse exprimarii iubirii pentru ceilalti ~i opuse acceptarii iubirii venite de la ceilalti. DelocIntamplator, Eric Berne a murit de inima, la 60 de ani, exact ca §i mama sa.

2. Viziunea asupra personalitatii.

2.1. Modelul starilor Eului

o stare a Eului este "un pattern consistent de ganduri ~i trairi emotionale, legat direct de unpattern comportamental corespunzator" (Berne, 1966). Definitia indica, fara echivoc, caexperien\a subiectiva 9i comportamentul se produc in mod CONSISTENT impreuna. Punctul eitare sta in faptul ca ne permitem sa facem conexiuni sigure intre comportament, experienla ~itrairi emolionale.

Pentru cele trei stari ale Eului pe care Ie-am identificat, ~i care epuizeaza registrul demanifeslarea uneiQersoane, Berne a renuntat la cuvinte savante in favoarea celor simple,accesibile oricui. Astfel,aiel !ansat modelul Parinte-Adult-Copil, care constituie ~i acum, dupaaproape jumatate de secol, inima analizei tranzaclionale.

Oe~i aceasta impa~ire a personalitaFiami!1te~te de un alt model tripartit (sinele, eul ~isupraeullui Sigmund Freud), cele doua abordari sun! ae-partede a fi identice. La prima vedere,Parintele (sau starea Eului Parinte) seamana cu supraeul care observa,ameninla ~i condamna.Adultul (sau starea Eului Adult) este similar Eului ce testeaza realitatea, iarCopliul(sau stareaEului Copil) aduce cu sinele, spatiul de generare a impulsurilor ~iinstinctelor necenzurate: -

Comentatorii care considera starile Eului versiuni trivializate ale instantelor psihice freudieneau de infruntat doua argumente solide:

i) Starile Eului sunt diferite In termeni comportamental-observabili. Prin contrast, instantelepsihice sunt concepte pur teoretice. Nu putem privi pe cineva pentru "a vedea supraeul" darputem judeca, gratle observa\iei, daca S8 afla in starea Eului Parinte.

Page 180: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

178 ORIENT AREA EXPERIENTIAL-\. iN PSIHOTERAPIE

Ii) Starile Eului se refera la persoane cu identlta\i particulare, pe cand Instan\ele psihice

postulate de Freud sunt generalizate. Cand un individ se afla In starea Eului Parinte, el nuactioneaza ca parln\ii "in general". Specific, el pune In act comportamente, ganduri 9i trairi aleunor figuri parentale individualizate, In speta, parin\il proprii.

Mai mult decat atat. fiecare stare a Eului, daca este sa acceptam clasificarea freudiana,

contine influen\e ale sinelui, Eului 9i Supraeului. Astfel, Eul Parinte reproduce comportamenteletotale ale parintilor, inclusiv rationamentele 9i impulsurile acestora.

in modul cel mai simplu, starile Eului pot fi definite asUel:~ Sunt In starea Eului Copil de fiecare data cand ma comport, gandesc 9i slmt In acela9i fel

ca atunci cand eram copi!.~ Sunt In starea Eului Parinte de fiecare data cand ma comport, gandesc 91simt In acela9i

fel ca parin\ii mei (sau figurile parentale).~ Sunt in starea Eului Adult de fiecare data cand ma comport, gandesc 91simt In modalitali

care sunt raspunsurl directe la ceea ce se Intampla aici 9i acum.Aceste trei stari puse Impreuna construiesc modelul starilor Eului ~i sunt conven\ional

figurate intr-o diagrama ce reprezlnta structura de ordinull al starilor Eului.

Prin urmare, starea Eului Parinte a unei persoane reproduce comportamente, ganduri §i trairi

pe care acesta le-a perceput la proprii parln\i sau la alte persoane semnificative din spa\iul eirelalional, mai Indepartate (In timp) sau mai aproplate: un profesor, un coleg dominator, unpatron, etc.

Eul Parinte contine norme, interdic\i1,reglementarl, jUdeca\1despre oameni 91lucruri, modelede comportament autoritar, adica un Intreg inventar de dispozl\ii, atitudini §i reac\ii neanalizate §iconservate in timp.

Starea Eului Copil, §i prima care se dezvolta, de altfel, conIine zestrea instinctuala a uneipersoane: trebuln\ele §i dorin\ele sale, ceea ce-i place sau nu-i place, fara sa ~tie exact de ce,intui\i1le,spontaneitatea ~Icreativitatea sa...

Eul Adult, pe de alta parte, analizeaza datele §i faptele, lestocheaza ~i Ie interpreteaza,

compara, evalueaza, asculta, Inregistreaza 9i comunicainforma\ii. Din aceste motive, Eul Adulteste numlt uneori "Calculatorul". Cu toate agestea, Eului Adult Ii sunt asociate trairi emo\ionale.Ele sunt trairile adecvate unei sltuatHimediate, astfellncat persoana care se confrunta cu ea sa-ifaca fala./

o precizare importanta referitoare la starile Eului este ca ele sunt NUME §i nu lucruri. Altfelspus,-ele nu pot fi atinse sau masurate ~i nu pot fi locallzate Intr-o anumita parte a corpului saucreierului. 0 stare a Eului descrie un set de fenomene interconectate, adica un set de trairi,

ganduri §i comportamente. Ele nu au nici un fel de existen\a separata de persoana care Ieexperimenteaza iar expresiile de genul "Copilul din mine vrea sa se distreze" sunt teoreticinvallde, enuntul corect fiind "Cand vreau sa ma distrez sunt In starea Eului Copil".

lntrebarea'iegitima care a fost pusa a vizat realltatea acestor stari. Cu alte cuvinte:

Page 181: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 179

(1) Pot fi observate la oameni trei seturi comportamentale consistente §i u§or de distins caresa corespunda celor trei stari ale Eului?

(2) Experienjele subiective relatate de oameni coreleaza cu indicii comportamentali inconformitale cu modelul slarilor Eului?

Numeroasele sludii ~i observajii care au fost facute tind sa sprijine raspunsuri afirmativepentru ambele intrebari. Aceasta inseamna ca distincjiile psihologice pe care Berne le-a realizatsunt reale, iar intuijiile sale geniale sunt sustinute acum de un corp substanjial de studii.

2.2. Analiza functionaia a stariJor Eului

lV10deiulfuncjional, spre deosebire de eel structural, divide starile Eului, pentru a arata cum Ie

folosim. Tntr-un limbaj formalizat, modelul structural este preocupat de conjinutul starilor Eului,pe cand modelul funcjional este focalizat pe procesualitatea acestora.

Reprezentat grafic, modelul functional arata astfel (vezi figural:

Parintele Normativ dicteaza, conduce, eenzureaza, emite principii ~i norme, impune, ordona,controleaza, critiea, devalorizeaza. EI dejine prejudecajile §i judeeajile noastre de valoare.Afirmajiile sale au valoare de sentinja, par a fi universal valabile ~i nu pot fi puse la indoiala (de

aiel $i intoleranja specifiea). EI este pujin sau deloe dispus sa verifiee analitic 0 situatie, intrueatparerea sa deja exista. Poate fi identificat pe baza unor indici comportamentali verbali ~inonverbali de tipul:

Nu ai voie sa faci asta.

Poji sa faci asta. Trebuie sa te compo~i a~a.Ce vor spune ceilalji?A~a ceva este nepermis.

Nu e§ti eapabil sa ... Uudecata depreciativa).Niciodata nu faci ceva ca lumea.

Fa asta! (oriee indieajie imperativa sau afirmatie autoritara).In aeeste cazuri trebuie procedat a§a.A~a sunt toji ...Niciodata nu face eeva ea lumea.

Adultul

CapilulLiber

Modelul functional al starilor eului

Page 182: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

180 ORIENT AREA EXPERIENTIAL\ IN PSIHOTERAPIE

Ameninta cu degetul aratator, realizeaza mi~cari de avertizare, love~te cu pumnu! Tnmasa,insulta, calomniaza, vorbe~te de rau, ridica sprancenele (In cazul unei critici), masoara pecineva din cap pana In picioare, (ine mainile In ~olduri,. Folose~te 0 voce autoritara, emite opiniipe un ton ce nu admite replica.

Tn aspectul sau pozitiv (sau OK, cum II mai numesc unii anali~ti) directive!e sale suntorientate in scopul protejarii reale a celorlalti sau pentru a Ie promova 0 stare de bine. Doctorulcare Ii spune pacientului sau: "Iti interzic sa mai bei" se afla In stare de Parinte Normativ pozitiv.

1n aspectul sau negativ (sau non-OK) critica ~i devalorizeaza. Profesorul care (ipa la elevulsau: "Ai facut aceasta gre~eala din nou" se afla in aceasta situa\ie. La limita agresiunile sale intransforma in "Persecutor".

pARINTELE HRANITOR ajuta, incurajeaza, recompenseaza, sare in ajutorul cuiva,sfatuie§te, felieita, apreciaza, mangaie, are grija. Indic!i sai comportamentali sunt de genu!:

Te doare ceva?

Te pot ajuta cu ceva? (i~i ofera serviciile)Bravo!

Nu te nelini§ti!fmbra\i§eaza, consoleaza, este binevoitor, sus\ine, sprijina, transmite in jur un sentiment de

protec\ie §i siguran\a, vine in intampinare.1naspectu! sau pozitiv concentreaza modele comportamentale aprobatoare in privin\a altora

sau a lui Insu§i, generatoare de incredere, incurajatoare sau protectoare, furnizate de pe 0

poz~tiede considera\ie autentica pentru eel ajutat.In aspectui negativ, ajutorul este acordat de pe 0 pozi\ie care II devalorizeaza pe ceialalt.

Parintele care face temele copilului sau este un astfel de exemplu. La limita, aC\iunile prin careIIlmpiedica pe eelalaIt sa se dezvolte, sa se formeze prin propriile experien\e, II transforma In

"Supraprotector" sau "Salvator".ADULTUL nu poate subdivizat dar poate fi polarizat.Adultul pozitiv este atent ~i culege informa\ii din realitatea mai larga a vie\ii, lndepline~te

sarcinile, colaboreaza ~i negociaza, rezolva problemele, ia decizii in urma unor procesereflexive. De asemenea integreaza armonios dorin\ele (Eul Copil) cu normele §i valorile (EulPikinte)

Adultul negativ este excesiv de analitic in relatiile interumane, fiind mai degraba un robotdecat 0 persoana.

Adultul este orientat cand spre exterior pentru a observa ~i analiza mediulinconjurator, candspre interior, pentru a asculta mesajele Eului Parinte sau Eului Copil.

Manifestarile sale comportamentale contin elemente ca:Cum te simti?Ce este asta?

Care este parerea ta?La ce folose~te asta?

Ce crezi despre ideea asta?Cum functioneaza asta? .Ce spun speciali~tii?

T~i sprijina barbia ~i reflecteaza, cere 0 informa\ie, apeleaza la cei "care ~tiu", folose~tegestica ~i mimica meditative, consulta instructiunile de utilizare, intreaba.

COPILUL USER i~i exprima emotiile ~i sentimentele in mod spontan, se manifesta prinbucurie ~i durere, creativitate, curiozitate ~i joaca. Nu asculta de reguli ~i limite.

Tn aspectul sau pozitiv este chiar centrul f1intei umane. Exprimarea emotionala onesta,perceperea nevoilor §i satisfacerea lor sunt ac(iuni productive, care Ii permit unei persoane saevolueze.

Tnaspectul negativ Copilul Liber genereaza, prin actiunile sale spontane, consecinte

Page 183: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 181

personale ~i sociale neplacute, la limita punand In pericol propria sa viata sau a altora.Indicii comportamentala pentru Copilul Uber sun!:

Imi place asta I Nu imi place astaDa-mi asta!Asta este a mea!

Vrei sa ne jucam?Vreau asta.

Vreau sa Incerc ~i eu. (curiozitatea)Mi-e bine I Nu mi-e bine.AI meu e mai frumos.Ma doare!

Lasa-ma In pace!Nu mai vorbesc cu tine!

Se exprima prin gesturi, semne de bucurie (sau invers) rade zgomotos, plange, I~i comunicatemerile, nelini~tile, este furios, danseaza, sare intr-un picior, face mutre, cauta ceva cu interes.

COPULUL ADAPTATeste supus, se conformeaza, tine cont de cereri, accepta regulile, I~i

modifica sau I~i reprima propriile trebuinte. Tn varia~ta Copil Adaptat Victima indicii saicomportamentali sunt:

Am Incercat...dar nu reu~esc. (devalorizare)Nu pot sa... (depreciere)

Ceila/ti sunt mai buni ca mine. (inferioritate)Am facut tot ce am putut, dar ... (Iipsa de Incredere In sine)Se plange, se vaita, se apara se supune fara craenire, se opre~te la euloarea ro~ie a

sen:.aforului, cedeaza loculln metrou, respecta regulile de polltete.In aspeetul pozitiv, Copilul Adaptat faee posibila aceeptarea sociala ~i elimina sau

prelntampina numeroase Intamplari dezagreabile. Economise~te 0 mare cantitate de energiementala ~i genereaza un anumit confort in relatiile cu ceilalti.

in aspectul negativ este greu de suportat in varianta Rebel sau este blocant pentrudezvoltarea In varianta Victima. Copilul Adaptat Rebel, in mod paradoxal, este la fel de atent cavietima la mesajele parentale, eu diferenta ea II se opune. EI spune In mod sistematie "Nu",

Intrerupe discutia, nu-~i tine promisiunile, Incalca normele, se revolta, contesta, sfideazaautoritatea, ridiea tonul, riposteaza, se Impotrive~te.

2.2.1. Egogramele

Jack Dusay a avut ideea de a reprezenta grafic cantitatile de energie continute de fiecare stare aEului, determinand astfel importanta relativa a acestora. Respectivele histograme au fast numiteegograme ~i sunt diferite de la 0 persoana la a/ta, In functie de potentialul energetic ~i dedistributia acestuia Intre cele cinci stari ale Eului.

Egogramele nu sunt bune sau rele. Ele sunt expresii ale loealizarii energiei psihice Indiferitele stari ale Eului 9i indica zona In care energia trebuie sa scada In intensitate pentru aputea deplasa surplusul intr-o zona deficitara ~i a obtine astfel schimbarile dorite.

Ipoteza constante! emisa de Dusay (1980) suna astfel: "Cand 0 stare a Eului cre~te in

intensitate, 0 alta sau altele trebuie sa coboare pentru a realiza compensarea. Distributiaenergiei psihice se produce astfellncat cantitatea totala de energie ramane constanta".

Daca clientul nu ia decizia schimbarii balan!ei energetice, 0 egograma ramane a~a cum "s-afixat". intr-o persoana sanatoasa ~i autonoma energia nu este fixata In nici 0 stare a Eului, ea

puUind circula Iiber de la 0 stare la alta, dinamizandu-Ie adecvat in func!ie de necesita!ilemomentului.

Egograma se construie~te ridicand Iinii verticale de la starea pe care 0 folosim cel mai mult,

Page 184: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

r

I

III!

182 ORIENT AREA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE

respectiv cel mai pulin. Inallimea relativa a barelor depinde de perioadele relative de limp pecare Ie petrecem In cele doua stari, Mai departe, egograma este completata cu restul starilor;raportate la primele doua,

Egagrama unei persaane hipercritice, incapabila de activitati spantane ~i egocentrica:

nI

Egagrama unei persaane depresive:

Egograma unei persoane retrase, melancalice, cu nivel ridicat de anxietate sociala:

CA

Page 185: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA. 183

2.3. Structura de ordinul doi a starilor Eului

Este asemanatoare cu un sistem computerizat de Tnregistrare $1clasificare a dateior, cu singura

diferen\a ca "datele" sunt, Tn cazul AT, urmele mnezice ale tuturor experien\elor cognitive,

emotion ale ~i comportamentale pe care un individ le-a trait.

pARINTELE contine amintiri ale gandurilor, trairilor $i comportamentelor parentale. in limbaj

analitic, acestea sunt introiectii parentale. Numarul ~i identitatea figurilor parentale este unic

pentru fiecare persoana (In desen au fost reprezentate trei figuri semnificative, de exemplu

mama, tata §i un profesor). Din acest motiv, a§a cum nu exista amprente identice, nu exista niciEuri Parinte identice.

Fiecare figura parentala este interiorizata cu propriile ei stari (Parlnte Pi, Adultul Ai, Copilul

Ci, unde i = 1,2,3). Astfel, Eul Parinte al unei persoane poate contine mesajele furnizate de Eul

Parinte ai figurilor parentale (Pi), temeiurile oferite pentru a Ie sprijini (Ai) $i trairile ce au Tnsotit

transmiterea acestor mesaje (Ci).

ADUL TUL contine gandurile, trairile $i comportamentele Tn care 0 persoana se angajeaza

pentru a raspunde situa\iei de aici §i de acum. Aici sunt depozitate to ate strategiile de testare a

realita\ii ~i rezolvare a problemelor care Ii sunt disponibile acum, ca persoana adulta, inclusiv

con\inuturi ale propriilor stari de Parinte ~i Copil evaluate ca pozitive sau rezonabile.

o Tntrebare ridicata adesea este cum se pot constitui trairile emo\ionale Tn modalita\i de

rezolvare a problemelor. Raspunsul e simplu: fiind adecvate situaliei. Daca un leu fioras, scapat

de la circ, patrunde chiar acum Tn apartamentul tau, emolia naturala §i adecvata este frica. Ea

va contribui esen\ialla viteza cu care fugi, salvandu-\i via\a.

Fiecare copil, la randul lui, are nevoi $i dorin\e fundamentale (Eul Copil), fantezii Tn ce

prive§te Tndeplinirea lor (Eul Parinte) $i abilita\i intuitive de rezolvare a problemelor (Eul Adult).

Pentru a Ie indica, in interiorul Eului Copil au fost conturate trei alte cercuri, corespunzand

starilor Eului persoanei, atunci cand aceasta era copi!.

Fanita Enlish (1977) a analizat cele trei subdiviziuni ale Eului Copil grupandu-Ie dupa varsta

de formare. Parintele din Copil (P) a fost numit "Parintele Magic", Adultul din Copil (A) a fost

botezat "Micul Profesor" iar Copilul din Copil (C) a primit numele de "Copilul Somatic".

Parintele din Copil stocheaza Tntr-o forma magica mesajele parentale. EI po ate spune:

Daca ma comport frumos, toata lumea ma va iubi.

Daca nu sunt cuminte, 0 sa vina BAU BAU sa ma manance.

Daca nu mananc tot, Mama 0 sa ma paraseasca.

Imaginatia copilului se activeaza, Tnsa, In sens pozitiv. Parintele din Copil poate fi asociat cu

zana cea buna sau cu Mo§ Craciun. Din aceste ra\iuni anali§tii moderni I-au numit "Parintele

Magic", de§i Berne i-a spus "Electrodul", pentru a revela modul cvasi-compulsiv Tn care copilul

raspunde la imaginile mag ice ale recompensei $i pedepsei.

Adultul din Copil sau "Micul Profesor" hrane§te formidabila capacitate umana numita intuijie.

La acest nivel individul capteaza, asemenea unui radar, semnalele emise de oameni $i lucruri, Ie

prelucreaza $i Ie interpreteaza rapid.

Lipsit de faculta\i1e log ice, copilul se orienteaza In lume gra\ie acestei func\ii. EI ~tie cand

poate cere sa fie rasfa\at de parin\i, fara a prelucra ra\ional fenomene observabile (de exemplu,

gestul parinlilor de a-i zambi ~i a Tntinde mainile spre el). Mai tarziu, el va §ti cand se afla In fala

unui poten\ial partener sexual. intrebat cum face, el va raspunde ca ,,$tie pur $i simplu".

Adultului din Copilli este asociata §i func\ia creatlv8. Ea consta In manipularea semnalelor

captate, "Tn to ate sensurile", pan a cand este descoperita semnifica\ia comportamentului celuilalt

(ca Tn cazurile precedente sau 0 noua solu\ie.

Copilul din Copil stocheaza senza\iile corporale In care lumea a fost experimentata la

Tnceput. Procesul de Tnregistrare seamana cu seturile de papu$i ruse§ti. in structura unui Copil

Page 186: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

184 ORIENT AREA EXPERIENTIAL6.. IN PSIHOTERAPIE

de 6 ani, de exemplu, se afla un Copil de 4 ani, Tnstructura acestuia un Copil de 3 ani p.m.d.De~i aceste amanunte nu sunt figurate Tndiagnostic, ele sunt importante Tnterapie, deoarecereprezinta stadii ce se pot activa succesiv TncHent.

Modelul structural de ordinul doi, reprezentat grafic, arata astfel:

pARINTELE

"

ADULTUL

COPILUL

3. Viziunea asupra patologiei

3.1. Patologia structuraJa

Al

P21P3

A2 IA3\

}

Cand 0 stare a Eului integreaza prin conjinuturile sale cu 0 alta stare a Eului, ceea ce rezulta se

nume~te CONTAMINARE. Procesul este reprezentat grafic prin suprapunerea cercurilor.

Page 187: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 185

Contaminarea Adultului de catre Parinte genereaza prejudecatile (fig.1). Credin\ele sunt

considerate fapte, ca Tn exemplele urmatoare:

Scotienii sunt zgarciti.Negrii sunt lene~i.Tiganii sunt hoti.Nu poti avea TncredereTnoameni.Cand gandirea este patrunsa de credinte din copilarie, fantezii mobilizate de diverse trairi

afective, Adultul este contaminat de Copil (fig.2). Berne nume~te aceste produse iluzii (perceptiidistorsionate ale realului) ~i, Tn timp ce unele sunt relativ inofensive, altele sunt periculoase

(comportamente halucinator delirante):Nu ma pricep la literatura I matematica.Oamenii nu ma plac.

Pot renun\a la fumat.Oamenii Tncearcasa ma omoare cu raze cosmice.

Cand 0 persoana reia un slogan parental, II sustine cu 0 credin\a din starea Eului Copil ~i Ieconfunda pe ambeIe cu realitatea se produce dubla contaminare (fig.3). De exemplu:

Nu poti avea TncredereTnoameni (P) + Nu am TncredereTnnimeni (C) In ultimele studii deAT orice contaminare este considerata dubla, deoarece consta Tn credinte Tnvechite ~i

Fig.l Fig.2 Fig.3

distorsionate pe care 0 persoana pe care 0 persoana Ie are fata de ea Tnsa~i,de al\i oameni ~ide lume. Ele formeaza "credin\ele scenariului".

Cand 0 stare a Eului are frontiere rigide ~i nu permite circulatia libera a energiilor se producefenomenul de EXCLUDERE.

Persoanele cu Eul Parinte Exclus nu asculta decat de propriile lor reguli (fig4). Ei folosesc

intui\ia Micului Profesor pentru a surprinde esenta unei situatii. Pot fi politicieni de van, marioameni de afaceri sau ~efi ai crimei organizate.

Persoanele cu Eul Adult Exclus (fig.5) sunt private de capacitatea de a testa realitatea ~i

Tntretinun dialog bizar TntreParinte ~i Copil, putand ajunge pEmala psihoze.Persoanele cu Eul Copil Excius (fig.6) au complet blocate amintirile din copilarie. Ele sunt

percepute ca reci ~i neprietenoase.Cand sunt deconectate stari ale Eului, starea operationala este numita CONSTANTA.

Parintele Constant (fig.?) este Tntalnitla oameni atat de preocupati de datorie ~i de munca astfel

Page 188: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

186 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE

Tncatnu se mai pot juca. Ei condamna, moralizeaza ~i au numeroase pretentii de ceila1ti.Adultul

Constant (fig.B) func\ioneaza atat de calculat ~I planificat Tncatpare a nu pare a nu avea nici unfel de trairi interioare sau spontaneitate. Este enervant de plictisitor prin modul sau de a fl, arid ~i

rigid, ca un computer.Copilul Constant (fig.9) este un sociopat Iipsit de con~tiln\a, gande~te ~i simte la fel ca Tn

copilarie. Adesea e considerat de ceilalti ca imatur sau isteric. Refuza cu Tncapa\anare seramana dependent pentru a scapa de responsabilita\i.,--,.--

/ '\ / '\P

1 IPII

\I/••••/,.-~,

..•. _~,. ,/ \ / \

I AI IAI\ I \I" / ••••/

..•. _~ ..•.

,. ....,.••••/ \ /\I CI I

CI\ I \I" / "/..•. -- ..•. --

Fig.7 Fig.8 Fig.9

Excluderea nu este niciodata totala ci se refera la situa\ii particulare. Oamenii nu pot existafara cele trei stari ale Eului dar in anumite situatii acestea pot fi temporar excluse. Numai Tncazul persoanelor cu tulburari psihice severe excluderea este de durata.

,\Ic

,./I

.\ /.... ,....• -

,. - ...• ,/ \

I P I\ /

.... ,.

FigA Fig.5 Fig.6

Page 189: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 187

3.2. Patologia funcfionaJa

Se refera la oscilatiile comportamentale asociate schimbarilor rapide de la 0 stare la alta. Estecaracteristica persoanelor cu instabilitate afectiva.

Din alta perspectiva, este posibil ca cineva sa de comporte intr-un fel caracteristic unei stariin timp ce se experimenteaza pe sine intr-o alta stare. Pentru a descrie aceasta situatie, berne a

sugerat distinctia dintre Sinele executiv ~i Sinele real.De exemplu, un student incepe sa citeasca 0 carte de AT, pregatindu-se pentru examen. EI

are puterea executiva in Adult (se comporta ca un Adult) ~i simultan i~i experimenteaza Adultulca Sinele real (se simte efectiv in starea de Eu Adult). Dupa un timp, se plictise~te. Cu toateacestea, continua sa citeasca propozitiile insipide despre patologia functionala. De~i secomporta intr-un mod consistent cu Adultul (puterea executiva in Adult), experienta subiectivaapa~ine altei stari (Sinele real in Copil).

Aceasta disociere dintre Sinele executiv ~i Sinele real se nume~te INCONGRUENT A ~iridica probleme suplimentare in diagnoza starilor Eului. Credinta mea este ca AT nu a exploatatsuficient aceasta fragmentare a Eului, in sensul de a 0 urmari pana la ultimele consecinte. Bernes-a multumit, intr-o rafinata explicatie teoretica, sa descrie modalitatile prin care au loc trecerilede la 0 stare a Eului la alta, gra\ie celor 3 forme de energie: legata, nelegata ~i libera.

Urmandu-I pe Freud, a numit CATHEXIS energia psihica iar pentru a i1ustradiferentele dintrecele 3 forme de cathexis, a folosit metafora maimutei intr-un copac.

Cand maimuta sta undeva sus, pe 0 ramura, ea are energie potentiala, energie ca ar putea fjeliberata daca maimuta ar cactea la sol. Aceasta energie potentiala este analoga cu cathexislegata.

Cand maimuta cade de pe ramura, energia este eliberata sub forma energiei cinetice.Aceasta este cathexis nelegata. Oar maimu\a, fiind un organism viu, poate sari pe sol in loc sacada. Energia care poate fi folosita voluntar este cathexis Iibera.

Pe de alta parte, fiecare stare a Eului contine intre marginile sale 0 anumita cantitate deenergie, cathexis legata. Cand ea este activata ~i folosita, devine cathexis nelegata.

o stare a Eului detine puterea executiva atunci cand ea contine cea mai mare cantitate decathexis activa (suma energiilor libera ~i nelegata). Starea Eului experimentata de Sinele real, la

randul ei, este aceea care contine, la un moment dat, cea mai mare cantitate de cathexis Iibera.Este posibil, astfel, ca 0 persoana sa aiba cathexis activa in cele trei stari ale Eului, simultan.

De exemplu, in timp ce este examinat oral, un student are puterea executiva in Adult (cathexisactiva este maxima in Adult). in acela~i timp, el poate dezlega cathexis din Parinte, incepand sase critice (in plan mintal) pentru felul cum raspunde la intrebarile profesorului, dupa cum poatedezlega cathexis din Copil, simtindu-se ru~inat pentru prestatia sa intelectuala. Daca ultimulproces continua, in Copil poate fi dezlegata atat de multa cathexis incat Copilul preia putereaexecutiva iar studentul se inhiba complet, fiind incapabil sa mai raspunda la vreo intrebare.

4. Tranzactiile

Tranzactia este unitate~ de baza a discursului social. Ea este compusa dintr-o pereche stimul­raspuns tranzactional. Intr-o relalie interpersonala, raspunsul unui interlocutor devine stimul

pentru celalalt iar dezvoltarea comunicarii apare sub forma unui lanl de tranzaclii.Tntr-oTRANZAqE COMPLEMENTARA (sau simpla) vectorii tranzactionali sunt paraleli iar

starea Eului careia ii este adresat stimulul este ~i cea care ofera raspunsul.Exemplu:(P) Politicienii sunt incompetenti. (S)

Page 190: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

I'I

188 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.\. iN PSIHOTERAPIE

(P) Evident, nu sunt buni de nimic. (R)

s

R

Atat timp cat tranzac\iile raman compiementare, comunicarea poate continua nedefinit

(Prima Regula a Comunicarii).Tntr-oTRANZAqlE iNCRUCI$ATA vectorii tranzac\ionali 5e intersecteaza sau starea Eului

careia Ii este trimis mesajul difera de cea care ofera raspunsul.

Exemplu:(P) E~ti un incapabil! (8)(P) Incapabil e~ti tu! (R)

Unele tranzac\ii pot parea complementare dar sun!, de fapt, incruci~ate. Pentru identificarealor e nevoie de modelul functional.

(CL) Ma masezi pu\in pe spate?(PN) Crezl ca altceya mai bun n-am de facut?8timulul a fost lansat de la Copilul Liber catre Parintele Hranitor iar raspunsul este trimis de

Parintele Normatiy Copilului Adaptat.Cand 0 tranzac\ie este incruci~ata se produce 0 ruptura in comunicare ~i cel pu\in unul din

cei doi parteneri trebuie sa-~i schimbe starea Eului pentru a restabili comunicarea (A DouaRegula a Comunicarii).

Tntr-o TRANZAqiE COMPLICATA (ulterioara sau duba) sunt transmise doua mesajesimultan, unul direct ~i deschis, altul indirect ~iascuns. AI doilea este "Impachetat" in primul,care are 0 forma mai sociala. A~a-numita "yorbire cu subin\elesuri" exemplifica tranzac\iacomplicata, prin decalajulintre ceea ce ar putea auzi un observator neutru ~i ceea ce in\eleg

Page 191: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 189

cei doi (sau mai multi) parteneri de comunicare. Cel mai adesea, continutul social estetransmis pe axa Adult-Adult iar con\inutul psihologic pe axe ce exclud Adultul.

(A) Vrei sa-ti arat colec\ia mea de casete? (81)(C) Ce-ai spune de pu\in sex? (82)(A) Da, e 0 propunere interesanta, (Rl)(C) Abia a~teptam sa ma intrebi. (R2)

Tranzac\iile complicate sunl indicate de semnalele incongruente cu mesajele verbaletransmise. Ele stau la baza jocurilor psihologice (vezi Cap. )

Efeclul unei tranzac\ii complicate este determinat la nivel psihologic $i la nu nivel social (ATreia Regula a Comunicarii). Aceasla regula sugereaza ca, daca doi oameni comunica simultanpe doua niveluri, ceea ce ei urmaresc INTOTDEAUNA este impactul mesajelor secrete,

Cercetarile in AT au relevat ca 90% din rela\lile de comunlcare se inscriu in 7 tipuri detranzac\ii. Patru din aceslea sunt pozilive (eficiente, O.K.), pe c€md celelaite trei Introducdificulta\i in comunicare, filnd negalive (ineficienle, non-O.K.)

Rela\ii pozitive:1. Parinle Normaliv - Adult

2. Adult - Adult

3. Copil Liber - Copil Liber4. Parinte Hranllor - Copil Liber

__ 1

Page 192: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

190 ORIENTAREA EXPERIENTIALA.lN PSIHOTERAPIE

Relatii negative:1. Parinte Normativ - Copil Adaptat (Persecutorul)2. Parinte Normativ - Copil Adaptat (Salvatorul)3. Copil Adaptat - Copil Adaptat (Victima)4. Copil Adaptat - Par/nte Hranitor (Victima)

5. Stroke

in limba engleza, "stroke" are noua -sensuri. Doua dintre acestea, "mangaiere" ~i "Iov/tura", i-auplacut suficient de mult lui Berne pentru a-I alege sa desemneze "arice aet care impliea

rec~noa~terea prezentei celuilalt" (1964).In limba romana, mangaierile ~i loviturile sunt departe de a se substitu/ cu succes unele pe

celelalte. Deoarece, a~a cum yom vedea, oamenii cauta permanent semne de recunoa~tere(STROKES), ar suna ciudat sa vorbim despre "mangaieri negative" (Ioviturile) sau despre ."Iovituri pozitive" (mangaieriie).

De aceea, pentru a evita toate aceste complicatii lingvistice, am preferat sa nu mai traduc innici un fel termenul STROKE ~i, pentru a duce simplitatea la maxim, sa nu mai folosese n/ci 0

forma de plural (strokes sau stroke-uri).Prin urmare, sensul in care STROKE este folosit in continuare este de ,,mangaiere,

mfmgaieri, lovitura, lovituri" jar cititorul pedant este /nvitat sa opereze inlocuirile adecvate acolounde urechea lui este, eventual, zgariata, de necunoscutul / necunoscuta STROKE aterizaUaintr-un context romanesc.

Pentru a fi coerent cu mine insumi, propun pronuntia fonetica a iui STROKE, etapa ultimapentru acordarea cetateniei romane acestui cuvant pribeag, atat de important in AT.

5.1. Tipuri de stroke

Pornind de la nevoia copiilor de a fi atin~i, Berne a observat cum, crescand, oamenii i~i

pastreaza nevoia de contact fizic. intre timp, insa, ei invata sa substituie contactul fizic cu alteforme de recunoa~tere. Un cuvant rostit cu amabilitate, un suras, un compliment sau chiar 0insulta - toate arata ca existenta noastra este recunoscuta. Pentru a descrie aceasta nevoie de

a fi recunosculi de ceilalti ~id'e a trai senzatia de contact Berne a folosit expresia "forme derecunoa~tere".

A~a cum alimentele ne permit sa supravietuim ~i sa ne dezvoltam, pentru ca sunt bogate incalorii (unitali de masura pentru energie), in acela~i fel diferitele tipuri de STROKE ne permit saevoluam psihologic, fiind mai mult sau mai pulin bogate in "calorii psihologice".

Prin natura noastra, preferam sa primim stimuli pozitivi de la cei din jurul nostru, intimitatea

fizica fiind cea mai satisfacatoare. Daca nu suntem atat de noroco~i, cautam stimuli negativi

(agresiuni Fizicesau psihologice), pentru ca nu putem supravietui fara stimuli.Studiullui R, Spitz (1975) a devenit celebru la vremea lui, toemai pentru ca a explieat de ce

copiii abandonati crescuti in conditii fizice impecabile (hrana, adapost, confort) se confruntau cudificultati fizice in rapor! cu capiii crescuti de mamele lor. Ei aveau un contact fizic extrem deredus cu cel care Ii ingrijeau. Cu alte cuvinte, aveau carenta de stroke.

De~i cantrastante la prima vedere, a sarutare sau a palma, 0 declaraiie de dragoste sau 0

critica severa, sunt taate, semne de recunoa~tere, fiind mult superioare indifereniei sau ignorariiceluilalt.

Daca la copii nevoia de recunoa~tere este Iimitata la domeniul strict senzorial, crescand no!

transformam foamea primara de contact fizic In foamea de recunoa~teri mai articulate ~i mai

Page 193: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CapitoluI VI ANALIZA TRANZACTIONALA 191

fine. Cunoa~terea Tnsa~i este un stimui, un stroke adus inteiigentei noastre. jar jocu! ast8 un

stroke ce mantine viu $i activ copilul din nol in~ine.

Stroke esta un semn de r-SCUn02$tere observabil, 0 materializare a raportului dintre eu $i

non-8U. Oferind $1primind diferite tipurl de stroke, obtinem 0 identitate.

Orice tranzactie este un schimb de stiCke. Ei pot fi VERB.AU sau NONVERBALi iar

majoritatea tranzaqiilor Ii implica pe ambii, doar convorbirile teiefonice fiind lipsite de ultimii (eei

care nu Ie agreeaza putand intelege, acum, $1de ce).

Din alt punct de vedere, un stroke poate fi POZITIV (eel care ne produce senzatii ]1

senti mente pozitive, motiv pentru care 11reeeptam ca un stimul placut) sau NEGATIV, daca Ii

ceceptam ca nepiacut.

De$i oamen!! pac a cauta contactele pozitive ~i a Ie evita pe eele negative, in realltate

principul esie aiM ORICE TIP DE STROKE ESTE MAl BUN DECAT N!CI UN STROKE. Esie 0lege simpia, ce ne pecmite sa Tnlelegem numeroase comportamente :;;i pe care Tntelepciunea

populara a sintetizat-o in fraze de genu! "Iube$te-ma sau ura~te-ma, dar nu ma ignora!"

Un copil care se simte neglijat face tot felul de boacane pana ajunge sa fie certat sau

pedepsit. E! reuge~te in felul acesta sa devina vizibil, sa fie recunoscut, chiar daca suportaconsecinteie dureroase ale actiunilor sale.

In sf~r~it, un stroke CONDITIONA T se refera 18 ceea ce faci, pe cand un stroke

NECONDITIONAT se refera la ceea ce e9ti.

Exemple:

Stroke conditionat pozitiv: Te-ai descurcai foarle bine.

Stroke neconditionat pozitiv: Ma bucur cand ma gandesc la tine.

Stroke conditionat negativ: Mil enervezi cand po~i geaca asta.

Stroke neconditlonat negativ: Te detest.

o manifestare ce contine un mesaj de tipul "Te iubesc §i te accept a$a cum 8§ti" este

purtatoarea celui mai Tnalt coeficient de recunoa§tere pozitivE! necondi\ionata. Ea apare Tn unele

relatli parinli - copii, Tn iubirile autentice ~i Tn prieteniile de durata.

5.2. Economia stroke

Claude Steiner (1971) a enuntat cele 5 reguli prin care, invillandu-i pe copli sa Ie aseulte, parintli

se asigura ca ,,0 situalie Tn care semnele de recunoa§tere ar fi fost disponiblle Tn cantitate

nelimitata este transformata Tntr-o situa\ie in care oferta e scazutil iar pretul pe care par/nlii il pot

objine este in alt".

Aceste legi sunt:1.Nu oferi stroke daca ai oeazia sa 0 facio

2. Nu aeeepta stroke daca ai nevole de ei.

3. Nu aceepta stroke daca il dore$ti.

4. Nu respinge stroke daca nu-i dore~ti.

5. Nu-ti oferi slngur stroke.

Instruindu-i pe copii asupra ofertei de stroke, parinlii ca§tiga 0 pozitie de monopol, de pe

care i~i pol controla mull mai bine copiii. Deveniti adulti, copiii asculta in continuare, Incon~tient, ••

de aeeste legi. Ca alare, T$i petrec viala intr-o stare de deprivare partial a de stroke, despre care

cred CB sun! in canutali reduse.

In economia stroke, noi putem fi cu u~urinta manipulati de agentii care au c8§tigat 0 pozitie

de monopo!, a$a cum sunt guvernantii §i functionarii pubiiei superior!, eorpora(iiie, media ~ipublicitatea. Terapeutii, consilierii ~i consultanlii, de asemenea, sunt furnizori puternici de stroke.

Pentru a ne redobandi spontaneitatea $i intimitatea, propune Steiner, este important sa

respingem !egile pe care parinlii ie-au formulat asupra schimbului de stroke. Tn plus, puiem

deveni con§tienli eEldisponibiiui de stroke nu are limite.

Page 194: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

192 ORIENTAREA EXPERIENTIALJ.. IN PSIHOTERAPIEPutem oferi stroke de cate ori dorim sa avem ocazia, fara teama ca yom epulza stocul. Cand

avem nevoie de un stroke iI putem cere sau II putem accepta daca ne este oferit pur ~i simpiu.

Daca nu ne place un stroke prim!t f! putem respinge, dupa cum ne putem bucura oferindu-ne

singuri stroke.Un ait mit economic pus in funcliune este ca "stroke pe care I-ai cerut nu au nici 0 valoare".

Tn realitate, stroke pe care Ii prime~ti pentru ca i-ai cerut au propria lor valoare, 0~a cum austroke primi(i fara a fi ceru\i.

BANCA DE STROKE

Institu(ie indispensabila Intr-o economie, banca de stroke are 0 proprietate paradoxala. Deeate ori primim un stroke de la cineva, II stocam automat in memorie, ca intr-o banca. Mai tarziuputem reveni la banca pentru a-I retrage ~i ani-I oferi singuri. Daca este yorba de un stroke In

mod special apreciat, II putem folosi de cate ori dori, asemenea unui cont inepuizabil. Cand eL Tneele din urma I~i pierde eficienla, putem depune noi stroke; primili de la ceiial\i.

POLARiTATEA UNUI STROKE

Tn literatura de specialitatea s-a eonsiderat adesea ca stroke pozitivi sunt "buni", iar ceinegativi sunt "rai". Oamenii au fost sfatui\i sa ofere cat mai mult stroke pozitivi, daca se poatenecondilional. Oar lucrurile nu sunt atat de simple.

Stroke este un semn de recunoa~tere. Cand ne cenzuram comportamentul ~i atitudinile

pentru a nu oferi stroke negativi, recunoa~tem doar partial pe cel din fala noastra. Oferta noastranu S8 suprapune peste experienla sa interna ~i, In chip straniu, ajunge sa simta ca ceva nu estein regula daca e bombardat cu stroke pozitivi.

Stroke ne ajuta sa ne adaptam la lumea In care traim. Cei negativi, ca ~i eei pozitivi, aufunclie de semnalizare. Un stroke negativ ne arata ca cineva nu apreciaza felul in care necomportam Primindu-I, putem decide daca sa ne schimbam sau nu comportamentul. Oar daca

el e absent, nu avem nici un reper pentru a-I schimba chiar daca e contraproductiv pentru noiIn~ine. Acest fenomen se produce cand oamenii sunt "prea politico~i" sau "draguli".

o economie stroke sanatoasa, prin urmare, include semne de recunoa~tere condilionate ~inecondilionate, atat pozitive, cat ~i negative.

6. Structurarea timpului

Gele mai multe fiinle umane pornesc pe drumul vielii cu amintirea unei relalii mai mult decatsatisfacatoare, 0 relalie emo\ional pozitiva, Incarcata de tandre\e - intimitatea cu mama. Destulde curand Insa, eei din jur (din care face parte insa~i mama) II vor provoca ~i pentru alte tipuride relalii. Copilu! Inlelege, astfel, ca nu poate solicita permanent aten\ia ~i afec\iunea mameLorientandu-se spre alte tipuri de satisfae\iL oblinute, Intr-o prima etapa, de la al\i apropia\i (tala,fraIL surori, familia largi(3). Mai tarziu, e! fnva(a sa aprecieze satisfac\iile oferite de persoaneextra-familiale: educatori, prieteni de joaca, inva\atori, eolegi de ~coala.

"Dupa ce a trecut de faza de stransa intimitate cu mama sa, individul va trebui, pe parcursul

vielii, sa faca fala unei dileme, Intre eei doi termeni de care depinde destinul ~i supravie\uireasa: pe de 0 parte, fo~eie psihosociale ~i biologice care se opun continuarii unei intimita\i de tipulmama - bebelu~, pe de alta parte ve~nicul efort de a retiai aceasta situalie de intimitate" (Renede Lassus apud C. Berne, 1991).

Individul are de Impacat dorinla puternica de a trai macar un substitut al relaliei de intimitate,dorin\a suslinuta, din adolescenla, de impulsurile sexuale, incompatibile cu normele sociale carese opun cautarii acestei situa\ii de intimitate. Impins de aeeste nevoi contradictorii, el cauta sa Ierezolve organizandu-~i schimburile ~i interactiunile. Aceasta incercare a fost numita de Berne

NEVOIA DE STRUCTURA, iar struetura se 'aplica celui mai de pre\ bun pe care oamenii II

Page 195: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 193

poseda - timpullar. Studiul madalHatilorde implinire a acestei nevoi in AT se nume~te ANALlZJ.i,STRUCTURARII TIMPULUI.

Au fast identificate 6 madalitati de petrecere a limpului, de la izalare la intimitate iarprobabilitatea de a primi stroke ~i inlensilatea aceslora cresc pe masura ce avansam de la primaspre ultima. In acela~i timp insa, cresc ~i gradels de RISC PSIHOLOGIC asociale. Acceptareasau respingerea de caIre cealaita persaana dsvin lot mai putin vizibile iar aceasta nesigurantaeste perceputa de Eul Copil drep! "rise".

Daca, alunci cand eram copii, confortul nastru interior depindea de can!i!atea ~i calitatea

tipurilor de stroke primite ~i percepeam respingerea ca amenintatoare penlru supravieluireanoastra, in structurarea aduila a timpului nu mai exisla un asemenea risc. Daca celalal! ne

respinge iI putem intreba de ce ~i ii putem cere sa se schimbe. Daca nu dore§te, putem renunlala respectiva relatie ~i cauta 0 alta.

6.1. Izolarea

Numita uneori ~i retragere, se refera la absenla oricarei tranzactii cu ceilalli. Mijloacele deretragere din sfera relaliilor socio-umane sunt diferite: fantasme, reverii, meditalii, reflexiiintelectuale prelungite, etc.

Este posibil ca, biologic, sa facem parte dintr-un grup social, dar. din punct de vederesubiectiv, sa fim cufundali intr-o experienla anterioara de viala sau sa ne imaginam 0 experientaviitoare.

Cand durata retragerii este considerabila, individu! devine singuratic, depresiv ~i, la limita,aut/st. Singurii stroke la care are acces sunt cei pe care §/-i afera singur. Unii oameni, pentru aevita riscul de a fi respin§i, perceput din starea Eului Copil, se obi~nuiesc sa se retraga din

grupuri. Cand erau copii, ei au decis ca este riscant sa schimbe stroke cu allii. Ca atare,dezvolta 0 importanta banca stroke, la care se )mprumuta" frecvent. Asemenea unei camile inde~ert, ei sunt fericili daca nu primese stroke externi lungi perioade de timp.

6.2. Ritualurile

Sunt forme de comunicare cultural programate, diferite de la 0 familie la alta sau de la uncontinent la altul. Invalate in familia de origine ~i folasite pe tot parcursul vie\ii, imboga\ite saudiminuate in func\ie de contextul social, ele reprezinta "manevre de apropiere".

"Buna-dimineala!", "Ce mai faci?", sunt printre eels mai simple ritualuri, pe cand ritualurilereligioase sunt printre cele mai complexe. Ele reflecta dorinla de comunicare ~i contact pe careaamenii a au, dar a carei exprimare spontana, de genu! "Buna. Mi-ar face placere sa varbim."este acceptata de puline societali.

Realizate din starea de Eu Copil Adaptat, ritualurile. aduc recompense confortabile intermenii adaptarii la normele saciale in vigoare. Din acest punct de vedere, nu au nimic negativ.Cand ajung, insa, sa domine comportamentul relalional al unei persoane, ritualurile devindezadaptative ~i impiedica evolulia psihalagica.

6.3. Discutiile tematice

,,-Cefrumoasa e vremea!-Oa, intr-adevar."

Conversaliile de acest tip ~i toate modalita\ile de petrecere a timpului in care nu revelam

nimic despre noi in~ine, schimband insa opinii despre po!itica, sport, inflalie ~i preluri, colegi saupersoane publice, se numesc discu\ii tematice. Adesea se discuta despre ceea ce s-a intamplat

Page 196: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

194 ORIENT AREA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE

In trecut, ceea ce ~iexplica termenul original din AT: "pastime", ce poate fi Tnteiesmai u~or daca

este despa~it: "past time" (timpu! trecut),Asemenea ritualurilor, discutiile tematice se desra$oara conform unor tipare famiiiare, fara a

fi Tnsa, la fi de bine programate, Ele permit conversatii mai lungi ($i schimburi corespunzatoarede stroke), de naturi variate, In pius, schimburiie sunt lipsite de riscuri, datorita absentei uneiimplieari reale a inter!ocutorilor ~i faciiiteaza selectarea persoanei pentru tranzaetii mai

importante,

6.4. Activitalife

Se referi'! la toate formele de activitati orientate spre un seop $i la care oamenii participaImpreuna, investind timpullor. Ele sunt coordonate de la nivelul Eului Adult $i circumscriu oriceproces la al carui capat sunt consecinte materiale (pregatirea mesei, gradinarituL sporturile deechipa, munca saiariata, etc,).

o activitate ofera stroke, de obicei, cu Tntarziere, Tnclipa cand treaba e terminata, Tnbine

sau Tnrau. Stimulii sunt conditionati, pozitiv sau negaliv,

6.5. JocuriJe

Numite uneori ,,stratageme", pentru a Ie deosebi de inocentele activitati Iudice, jocurilepsihologice sunt succesiuni de tranzactii In care partenerii adopta incon$tient unul dinurmatoarele trei rolur!: Persecutor, Victima, Salvator,

Niciodata jocurile nu sunt Tntretinutede la nivelul Eului Adult. Ele sunt tranzaC\1i"duble", penivelurile social (tranzactii vizibile), respectiv psihologic (tranzactia subTnteleasa).

AT ne arata, fara menajamente, cum noi toti jucam astfel de jocuri din cand Tn cand. Elereprezinta reactivari ale unor strategii infantile, dezadaptative acum., la varsta aduita $i suntgenerate de Copilul Adoptat negativ, Parintele Normativ negativ sau Parintele Hranitor negatlv.

Singurullor avantaj este ca persoanele implicate traiesc Tmpreuna unele momente Intense(prin schimbul puternic de stroke), dar nu rezolva nici 0 problema, ba uneori creeaza $i altelenoi. Din acest motiv, jocurile sunt reluate.

In timp ce unele sunt scurte, de ordinul minutelor, altele pot dura 0 viata Intreaga. Tnidentlficarea celor din urma, geniullui Berne S-8 manifestat cu claritate. EI a descoperit Tnjur de50, dandu-Ie drept nume unele fraze folosite Tnvlata curenta:

• AI meu este mai bun decat al tau!

• Galceava

• Este Tngrozitor!• Te-am prins, ticalosule!

'" Oar Tncercamdoar sa te ajut!

6.6. Intimitatea

Considerata cea mai dificil de atins, este 0 modalitate de structurare a timpului ce presupune un

contact sincer, autentic $i spontan. Gandurile, trairile emotionaie, experienlele interioare suntexprimate cu onestitate, Tntr-unclimat de Tncrederereciproca.

Este 0 tranzactie Copil Liber - Copil Liber, din care Iipsesc jocurile $1exploatarea mutuala

(Berne, 1964). Anali$tii de mal tarziu au evidentiat $1 rolul generat de Eul Adult In reglarea

acestei relatii: noi ne putem Imparta$i sau satisface nevoile neTmplinite numai Tntr-uncadru dereferinta protector, oferit de Adult.

Stimulii fiind atat negativi cat $i pozitlvi, intimitatea nu este Tntotdeauna0 traire agreabila $i

Page 197: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 195

gratificatoare. De asemenea, fiind neprogramata, este ~i cea mai lncarcata de riscuri. Cu toateacestea, ea este constructiva, intrucat este 0 comunicare lipsita de mesaje ascunse.

7. Scenariul de viata.

7.1. Natura §i definitia scenariufui

Impreuna cu ideea de stare a Eului, "scenariul de viata" a deveni! a componenta centrala a AT.

Definit ini(ial ca "un plan de viata incon~tient" ("Principles of Group Treatment", 1966), mal tarziua fast prezentat ca "un plan de viata facut in copilarie, Tntaritde parinti, justificat de evenimenteulterioare §i culminand Tntr-oalternativa aleasa" (What Do You Say After You Say Hello", 1972),

inainte de a intra in detalille Bcestei definitii, voi deserie scenariul de viata ;;i Tntr-o altamaniera:

Imagineaza-(i ca, inca de la na~tere, e$ti un scriitor talentat. Ineepi sa iti scrii povestea vietiiodata cu prima respira(ie, iar la varsta de 4 ani ai stabllit deja repersle fundamentale aleexlstentei tale narative. La 7 ani povestea este definitiv completata cu principalels detalii ~i panala inceputul adolescentel nu mai ai de facut decat mici corecturi §i adaugiri, ici $i acolo. inadolescenta ajuns, publici 0 edi(ie revizuita ~i adaptata la noile personaje aparute In viata ta.

Asemenea tuturor pove~tilor, capodopera ta are un lnceput, 0 parte de mijloc $i un final. Earuleaza eroi, eroine, inamici, protectori §i figuran(!. Este construita in jurul unei teme principale §iramificata Tncateva sub-teme. Poate fi 0 comedie sau un "thriller", 0 drama memarabila sau 0productie de mana a doua, poate fi p/ina de via/enla, umor sau sex.

Oricum ar fi, in pragul varstei adulte Inceputurile pove~tii nu se mai afla In spatiul psihological memoriei con§tiente. Fara a fi con§tient, tu traie§ti aeum povestea pe care ai scris-Q singur, cumult timp in urma. Aceasta poveste este ehiar SCENARIUL TAu DE VIATA. lata in cs consta:

1. Scenariul este un plan de viataIdeea unor patternuri comportamentale adulte derivate din copilarie nu este deloe noua, ea

fiind impa~ita de AT cu alte abordari psihologice sau terapeutiee. Originalitatea AT provine dinideea unui plan SPECIFIC de viata pe care eopilul II pune la punet, mai degraba decat 0perspectiva generala asupra lumii. Aeest plan de viata are structura exacta a unei drame, cudebut, mijloe §i deznodamant.

2. Scenariul este orientat catre 0 plata finalaTeoria sugereaza ca, pe masura ce adultii I§i joaca scenariul, ei aleg ineon§tient aeele

comportamente care sa-i apropie de scena pe care ei In§i§i au proiectat-o, In eopilarie, §i carereprezinta recompensa sau pedeapsa finala pentru intreaga lor viata.

3. Scenariul este expresia unei deciziiAceasta inseamna ca oriee scenariu de viata este scris In urmaununrctdecizional, realizat

de copil. Decizia este influentata de parinti §i mediul Ineonjurator, dar apa~ine copiluiui. Unexemplu devenit faimos in AT este al celor dol frati carora mama lor obi§nuia sa Ie spuna: ,,0 saajungetl la spitalul de nebuni". Predict/a s-a confirmat, numai ca unul a ajuns acolo ea pacient,iar celalalt ca pslhiatru,

Spre deosebire de sensullui obi~nuit, termenul "deelzie" este folosit In AT intr-o maniera mai

tehnica. Declzia copilului nu este rezultatul unui proces rational, specific modal/tatilor adulte deadoptare a unei decizii (Iucru de In(eles, de altfel, din moment ce mintea copilului se afla Instadiul gandirii simbolice), ci al unor procese de natura emotionala, fiind luate Ina/nte de

asimilarea limbajulu!. Prin urmare, decizia depinde de un tip de testare a realita(ii foarte diferit decel folosit de adult!.

4. Scenariul este intarit de parinti

De§i parintii nu participa la luarea deciziei, ei pot exereita 0 influenta majora. inca de lalnceput, parintii ofera mesaje, verbale §i nonverbale, de care copilul va (ine cont In construirea

Page 198: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

196 ORlENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

unei imagini despre sine $i ceilal\i. Mesajele formeaza un cadru de referinta caruia copilulli

raspunde prin deciziile pe care Ie ia.5. Scenariul este stocat sub pragui con$tienteiIn viata adulta, contactul cu anii copilariei nu mal este mijlocit decat de vise, reveril sau

fantasme. Daca nu ne dedicam 0 parte din timp pentru a descoperi $i a Tntelegescenariul, existatoate $ansele sa fim incon$tienti de primele decizii luate, de$i ascultam cu fidelitate de ele fnviata pe care 0 ducem. Cu alte cuvinte, $i Tn chip cu totul paradoxal, nefmplinirile sauinsatisfactiile majore cu care ne confruntam, departe de a fi Tntamplatoare, sunt cautate cuasiduitate chiar de noi.

6. Realitatea este astfel interpretata incat sa justifice scenariulEvenimentele care urmeaza decizillor timpuril sunt astfe! definite Tncatsa justifice luarea lor.

Aceste "definitii" sunt realizate din starea Eului Copll, care percepe orice amenintare la adresascenariului sau ca un pericol pentru satisfacerea nevoilor personale sau chiar pentru

supravie\uirea sa.

7.2. Radacinile scenariului

A. Deciziile incorporate Tn scenariu reprezinta cea mai buna strategie la care copilul poaterecurge pentru a supravie\ui Tntr-olume perceputa ca ostila.

Vulnerabil Tntr-o lume populata de giganti, lipsit de cuvinte $i 0 gandlre coerenta, copilulcred~ ca daca Mama $1Tata pleaca el va muri. Fara 0 Tn\elegere a timpulu!, crede ea dacaMama nu vine atunci cand e solicitata, ea nu va mai veni niciodata. Temandu-se de moarte sau

de abandon, copilul Tncepe sa scrie scenariul dintr-o pozi\ie neprivilegiata. EI decide, Tn bazaune! cunoa$teri minime, asupra strategiilor de a ramane viu $1a-$i Tmplin!nevoile.

B. Decizille sunt Tntemeiatepe trairi emo\ionaleExperien\a emo\ionala a copilului este compusa din furie, disconfort, extaz $i frica intensa.

Deciziile sale deriva din aceste trairi extreme $i nu este de mirare ca ele sunt, de asemenea,extreme.

In logica infantila, particularul devine imediat general. Daca mama ofera raspunsuriineonslstente la ehemarile copilului, aeesta nu se mul\ume$te eu concluzia "Nu pot aveafncredere Tn Mama", ci avanseaza pseudo-ra\ionamentul pana la "Nu pot avea Tncredere fnoamen!".

Daca i se na$te un frate, care deturneaza astfel 0 parte din atentia ce-i era initial alocata,propozi\ia "Vreau sa-I ucld pentru ca 0 Tndeparteaza pe mama de mine" este echivalenta cu "L­

am ucis". Concluzia pe care 0 trage, "Prin urmare sunt rau" Ii poate urmari mai tarziu, Tnvia\aadulta, sub forma unui vag sentiment de vinova\ie pentru 0 "crima" pe care nu a comis-oniclodata.

7.3. invingatori sau invin$i

In AT, scenariul Tnvingatorpresupune atingerea scopului declarat. Daca, fiind copil, am decis sa

devin un mare conducator $i, adult fiind, am devenlt, sunt un Tnvingator. Daea am hotarat sadevin un exclus social (de exemplu, un vagabond sau cer$etor) $i am ajuns 0 astfel de persoanasunt, de asemenea, un Tnvingator. Cum se poate observa, succesul scenariului este raportat laobiectivele individuale, fixate fn eopilarie, $i nu la \elurile social-dezirabile.

Invers, scenariul perdant se refera la e$ecul atingerii obiectivelor propuse. In plus, conteaza$i gradul de confort ce caracterizeaza Tntregulproces.

Astfel, daca am hotarat sa devin un mare am de afaceri $i sfar$esc prin a da fallment sunt,

evident, un fatal. Dar sunt un ratat, de asemenea, daca am devenit un mare am de afaceri $i nu

Page 199: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA. 197

ma pot bucura de aceasta realizare din cauza presiunii permanente pe care a reciama statusulmeu,

Prudentii, pe de aita parte, sunt cei care nu-~i asuma riscuri prea marl. preferand sa duea 0

viata banaiELCa~tiguriie lor nu sunt mari, dar nie! pierderiie nu sunt marl. Nu vor fi nieiodata 98fi,dupa cum nu vor fi nici ~omerL

Diferenta esentiala dintre Tnvingatori ~iTnvin~i este faptul ea primii opereaza eu mai multsalternative, pe cand uitimii mizeaza pe una singura, Cand una din optiuni da gre~ sau sebloeheaza, Tnvingatoruiface apei la altele, pana cand reu~e~te, Invinsul, Tnsa,mizeaza totul pe 0singura carte, Daca aceasta ests neca~tigatoare, 81abandoneaza,

De rapt, scenariile nu sun! atat de clare. Setul individual de decizii infantile poate continecomponente ea~tigatoare (de exemplu, Tnrelatiiie personale), dar ~i non-ca~tiguri (forma fizica)sau ratari (activitatea prafesionala). Combinajiile de decizii sunt personalizate ~i fae scenariiie deviaja sa difere intra ele.

7.4. Scenariuf de Illata adufta,

Asemenea altor terapii, AT afirma ea adullii recurg la stralegB infantile pentru a rezolva principalaproblema a copllariei: cum sa oblii atenjie ~I lubire neeondillonata. Cand raspundem realltalii deaici·~i-aeum ca ~icum ar fi lumea primelor noastre decizil SUNTEM TNSCENARIU, ceea ce este

tot una cu a spune ea suntem angajali Tntrairi ~i comportamente preserise.De~i nu pot fi prezise exact momentele cand seenariul ne aeapareaza ~i ne subjuga, exista

doi factori care Ie fac mai u~or de reeunoseut:

• Situajia de aici-~i-aeum este pereeputa ea stresanta.Stan Woolams ("Cure?", 1980) a propus a scala a stresului de la 11a 10. Cu cat stresul este

mai mare, eu aWt probabilltatea de a intra in scenariu esle mai mare.Daea am 0 neinjelegere cu ~eful meu, nivelul acceptabil al stresului (4, de exemplu) Imi

permite sa stau Tnafara scenariului ~i sa incerc sa rezolv problema din starea de Eu Aduit. Daca

neinlelegerea degenereaza Tnconflict (stres de nivel 8), alunec Tnscenariu ~I aetionez cu EulCopil, activand acelea~i ganduri ~i tralri pe care Ie aveam Tn copilarie, Tn fala unei figuriautoritare.

De aici rezulta Ilmpede cum analiza ~i Tnjelegerea scenariilor ne poate permlte sa necre~tem substantial toleranja la frustrare, facand faja stresului prezent, fara a mai recurge lagesturi, reaclli sau strategii infantile .

• Situatia de aici-~i-acum seamana, Tntr-o anumita masura, cu a situalie stresanta dincopilarie.

Situalia prezenta este asemenea unui resort, care ne catapulteaza Tnapoi,Tncopilarie. Faraa fi eon~tienji, Ii Identificam pe cei din jurul nostru, uneori, eu figuri semnifieatlve din trecut:parinti, frali, bunici. Numit Tnpsihanaliza "transfer", fenomenul este desemnat TnAT. colocvial, ca

"a pune 0 faja euiva", Cand sunt in conflict cu ~eful meu ~i sunt Tnlanluit de scenariu, Ii pun~efului fala unei figuri autoritare din copilarie.

Seenariul de viala este un concept atat de important Tn AT deoarece explica elegantcomportamentul oarnenilor. Aceasta Tnlelegere este Tn mod special necesara in cazuieomportamentelor nevrotice sau autodistruetive,

Cand suntem Tnscenarlu, ne agalam de deeiziile timpurii. La timpullor, ele aufost cele rnaibune modalitali de a supravietui. Ca adulli in starea Eului Copll, Tnca mai credem in asta. In

eonseeinja, aplieam acelea~i strategii inadecvate ~i ne eonsolidam ~i mai puternic scenariul,

objinand rezultate nesatisfacatoare ~i spunandu-ne: "BineTnleles, lumea este a~a cum am deeiseu ca este".

Flecare element care ne "eonfirma" scenariul ne apropie de plata finala. De exemplu, dacaam decis Tn copilarie ca oamenii ma resping ~i ca vol muri singur ~I nefericlt, ca adult ma

Page 200: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

198 ORlENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

comport astfel incat sa flu resplns din nou ~i din nou. Cu fiecare resplngere convingerea mea seTntare~te ~i ma aprople de un final cu adevarat trls!. Contrapartea incon~tienta a acestelconvlngerl poate fi ideea fantezlsta ca finaiul Ii va schlmba pe "Mama ~I Tata", care ma voraccepta ~i iubi, Tnsfar~it.

Credintele magice de acest tip sunt adesea inspirate de pove~tile din copllarie, care neTnvalaca ceva minunat ni se Tntamplanumai daca suferim suficient de mult pentru a merita. Deexemplu, pentru a fi apreciat ~i faimos trebuie mal Tntaisa fii urat sau caraghios. Pentru a-Ii gaslaleasa inimii trebuie sa cercetezi cu atenlie turnurile castelelor, dupa cum pentru a-I Intalni pe

eel predestinat trebuie mai inlai sa fii Tnchisain turn ~Isa a~tepti Tnsinguratate.Mai tarziu, in viala adulta, Eui Copii continua a se sprljini pe astfel de credinle maglce. Daca

rezultatul scontat nu apare, concluzia loglca este ca nu a suferit suficient pentru a merita

salvarea. ie~irea din scenariu e posibila prin renuntarea la credlnte Tnlumea perfecta ~I dreaptaa pove$tilor. De la nlvelul Euiul Adult, ne putem orienta Tntr-o!ume Imperfecta in care satisfaclillesunt totu§i posibile.

8. Pozitiile de viata.

8.1. Originile pozitiilor

Pozitia de viata este suma credintelor fundamentale despre sine §i ceilal\i, foiosite pentru ajustifica declziile ~i comportamentele, Aceste convingeri timpuril sunt urmatoarele:

a. Eu sunt OK, tu e~ti OK.b. Eu nu sunt OK, tu e~ti OK.c. Eu sunt OK, tu nu e~ti OK.d. Eu nu sunt OK, tu nu e~ti OK.

Numite ~i "pozitil de baza", "pozitii esentiale" sau, pur ~i simple, "pozitii", ele reprezintadescrieri ultime ale valorii esentiale percepute Tnsine ~i Tnceilalti.

Pentru Eric Berne, pozitiiie sunt adoptate intre 3 - 7 ani, pentru a justifica 0 deeizie dejaluata. Cu alte cuvinte, declziile sunt primele, iar pozitiile sunt adoptate pentru a descrie astfellumea Incat deciziile sa para Tntemeiate. De exemplu, un copii care decide "Nu voi mai iubi penimeni, deoarece Mama mi-a demonstrat ca nu merit sa fiu lubit" se alin/aza mal tarziu la

urmatoarea pozltie justificatoare: "Nu voi fi iubit niciodata", adica "Eu nu sunt OK".Pentru Claude Steiner ("Scripts People Live", 1974), succesiunea este inversa. Pozitia de

viala este adoptata prima, in chlar prlmele luni de viata. "Eu sunt OK, tu e~ti OK" reflecta .interdependenla mutuala dintre copil ~i mama ~i confortui asociat acesteia. Oriee Tntrerupere ainterdependentei genereaza a schimbare a pozitiei de viata.

8.2. Coralul

CORALUL (,.TheOK Corral", in versiunea originala) este 0 dlagrama pusa la punct de Franklin

Ernst (1971) pentru a analiza diferitele tranzi\ii de la 0 pozi\ie la alta. Fiecare pozitie se reflecta

Tnviata adulta printr-un tip special de interactiune sociala, numita de Ernst OPERATIE. Candoperam fara a fi con~tienti, din starea Eului Copil, este foarte probabll sa ne angajam intr-unscenariu corespondent unei poziti! de viata. In schimb, cand operam con§tient, de la nivelul EuluiAdult, suntem Tnsltuatia de a ob\ine exact rezultatele sociale pe care Ie dorim.

1. Eu sunt O.K., tu e§ti O.K.: A·Merge-Mai·DeparteEste 0 pozitie sanatoasa, care sta la baza unui scenariu ca~tigator. Copilul decide ca el ~iparinlli lui merita sa fie iubi\i ~i sunt demnl de Tncredere,iar perspectiva este extinsa apoi la

Page 201: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 199

oameni In general.

Interactiunile sociale de pe aceasta pozitie consolideaza ideea ca eu §i ceilalt! suntem OK,

iar consecinla fireasca este continuarea a ceea ce facem Impreuna.

2. Eu sunt O.K., tu nu e§ti O.K.: A-Scapa-De.Este 0 pozitie sau atitudine de viala aroganta, care conduce frecvent la conflicte. Copilull~i

formeaza convingerea ca, pentru a reu;;i, trebuie sa fie deasupra celor1alli. Ell;;! atinge scopurile

numai In urma unor lupte permanente, pan a cand obose9te sau este definifiv respins de ceila!tl.

In lumea competitiva a zilelor noastre, este 0 atitudine extrem de raspandita, mai ales In

randul gefilor sau managerilor care, nedispunand de 0 instructie adeevata, ered ca pot conduce

numai prin constrangere, pres!une sau teroare.

Pentru persoanele prinse Intr-un astfel de seenariu atingerea unei intimitati reale este cu

adevarat imposibila. Cat limp celalalt este dominat, dispretuit sau devalorizat nu exista loc

pentru afecliune ;;i caldura umana.

3. Eu nu sunt O.K., tu e~ti OK: A-Fugi-De.

Este pozilia persoanelor care se instaleaza rapid In rolul de viclima. Ele sunt dependente

sau depresive, au nevoie sa fie orientate sau dirijate 9i foarte probabil se Inscriu Intr-o poveste

de viata banala sau perdanta.

4. Eu nu sunt O.K., tu nu e~ti O.K.: A-Nu-Ajunge-Nicaieri.Este atitudinea care fundamenteaza scenariile Iipsite de succes. Copilul e convins ca lumea

nu are nici un sens, ca el nu are valoare ~i ca nu poate avea Incredere In nimenl.

Crede ca nimeni nu-I va ajuta pentru ea nimeni nu este OK ;;i i~j serie scenariul cu

numeroase scene In care el respinge sau este respins.

De?i, In timpul unei zile, noi ne mi~cam dintr-un cadran in altul, exista Intotdeauna un cadran

"favorit" care ne atrage in mod special ~i corespunde scenariului pe care ne-am deeis sa-I

jucam.

Atitudinea "Eu sunt OK - tu e;;li OK" este cea mai sanatoasa, deoareee ne permite sa fim In

contact cu realitatea ;;i problemele ei. Ea faciliteaza scenariile ca~tigatoare ~i instituie 0 viziune

optimista asupra problemelor, care pot fi rezolvate prin cooperare.

Din pozi!ia "Eu nu sunt OK - tu e;;ti OK", tipica pentru depresivi, oamenii aleg trairile

emo\ionale negative ~i comportamentele repetitive pentru a-~i "confirm a" felul cum se percep Inlume.

Atitudinea "Eu sunt OK - tu nu e~ti OK", caracteristica persaanelar paranaide, sfar$e$te

frecvent in agresarea ;;i, la limita, uciderea celorlal\i. Cei ata~ati acestei pozitii sunt perceputi cainsensibili, dominatori, durl.

Pozitia "Eu nu sunt OK - tu nu e;;ti OK" este Imbra!i;;ata de partizanii zadarniciei ;;i inutilita!ii

tuturor actiunilor. Rezultatele ei frecvente sunt scenarii banale sau, mai gray, izolarea,

sinuciderea sau psihoza.

Schimbarea atitudinii de via\a este posibila prin In\elegerea cora!ului, terapie sau In urma

impactului unui qveniment extern puternic. Anali;;tii AT considera schimbarea ca a serie de

secvente specifiee $i determinate. Astfel, daca 0 persoana pleaea din pozitia (- -), cel mai

probabil ea S8 va mi;;ca, In timpul terapiei, In pozi!ia (+ -) ;;i numai In final va ajunge la pozitia

sanatoasa (+ +).

Eu nu sunt OK Eu sunt OK

Tu e;;ti OK

Tu e;;ti OK

(- +)

(++)

Eu nu sunt OK

Eu sunt OK

Tu nu e9ti OK

Tu nu e$li OK

(- -)

(+ -)

Page 202: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

200 ORlENT AREA EXPERlENTIALA iN PSIHOTERAPIE

Aparent straniu, etapa ce precede acest final va fi (- +). De ce? Pozllia (+ -), adoptata!a un

punc! oarecare In timpul lerapie! nu este decat 0 APARARE lmpotriva trairilor

autodevalorizatoare din (- +). Numai dupa ce durerea Eului Copil esle acceptata 9i consumala,

In pozilla (- +), drumul spre cre~tere personal a, asociat atlludinii (+ +), devine deschls.

8.3. lnjonctiunile

"Nol 9tim mai bine ca tine". "Nu al Inca experienta". "Ceea ce facem este spre binele tau".

Repiiei eunoscute, nu-i a~a?

Bob 9i Mary Goulding ("Progress In gmup and family therapy", 1972) au analizat modalitalile

prin care parintli, eel mai adesea bine Intentlonall, 191transforma copili din "prin\i!printese" in

"broa~te raioase" (termen preluat din pove9tile pentru copli). Analiza lor a re!evat faptul eEl

aceste efecte negative sunt expresia mesajelor ambivalente pe care parintii Ie transmit, mesaje

ce vehiculeaza, frecvent, fiUstrarile lor prezente ~I fantasmele pe care ~i ie-au interzis.

Aceste procese sunt incon9tiente deoarece parintilln9i$1. Tn ciuda varslei lor, nu au 0 priza

de eon§tiinta suficienta asupra stari!or Euiui, pe de 0 parte, iar copiii lnea nu au un Eu Adult bine

constituit pentru a analiza intemeierea mesajelor, pe de alta parte.

inainte de a stapanllimbajul, copilullnterpreteaza mesajele ceiorlaltlln termenii semnalelor

non-verbale. EI are a perceplie acuta a expresiilor faciale, tensiuniior corporale, posturll,

mi~cariior sau tonurilor celor din jur. Aceste mesaje sunt dorinte, temeri sau defense ale

Copilului din figurile parentale percepute de Eul Copll al copilului.

Chiar 9i mal tarziu, cand copilul asimiieaza elementele fundamentale ale limbajului,

comunicarea non-verbala ramane 0 componenta importanta In constitulrea scenariilor. lata un

exemplu:

Fetita ii reclta tatalui paezla inva\ata la ~coala, dar se lncurca la un moment dat. Fara sa 0priveasca, pentru ca el lnsu~i face altceva (cite§te zlarul), Ii spune: "N-allnva\at prea bine".

Fetita decripteaza semnalele non-verbale astfel: "Nu e~ti importanta pentru mine".

Daca tatal se enerveaza sau chiar Ii arde 0 palma, mesajul non-verbal este interpretat ca:

"Nu-mi place eand e9ti aici §i a~ prefera sa te vad moarta".

Oricat ar parea de cludat, acesta e modul in care func\ioneaza Eul Copil al copilului.

Mesajele interpretate sunt cristalizate In jurul a 12 teme numite INJONCTIUNI. Deoarece

majoritatea injonctiunilor au caracterul unor mesaje canstrangatoare (mesaje care Interzic),

opusele lor, cultivate in terapie, au fost numite ANT1-!NJONCTIUNI sau PERMISIUNI (mesaje

care permit).1. Nu exista!

Parin\ii care transmit un astfel de mesaj se simt, In propriul lor Eu Copil, amenin\a\i de

prezen\a copilului. E posibil ca ei sa retraiasca scene din propria lor copilarle, cand Ii s-a nascut

un frate sau 0 sora $i au primit mai putina aten\ie ca de obicei, dupa cum e poslbil sa aiba un

copil datorita unui "accident" sau unor presiuni. in astfe! de cazuri, Eul Copil al parlntelui se

revolta: "Nu vreau un copil! Vreau sa-mi satisfac propriile nevoi!" Chiar daca aceste reac\il

agresive sunt reprimate ~i excluse din comportamente!e verbale, ele se inslnueaza subtil In

comportamentele non-verba Ie, iar COPILUL LE PERCEPE. Tn alte cazuri, mesajele sunt

transmise explicit, prin diferitele forme de abuz asupra copilului (Ioviri, abandon).

De cate ori ne simtim fara valoare, inutili sau nedemni de a fi lubi!i, de cate ori ne trece prin

cap gandul sinuciderli, suntem angajali intr-un scenariu ce contine aceasta Injonctiune. De ce,

totu$i, oamenii nu se sinucid pe capete?

Din fericlre, pentru ca sunt sufieient de ingenio$1 pentru a-$i paslra viata. Copilul care se

confrunta eu injonc\iunea NU EXISTA!, pentru a se apara de consecinla fatala a acesteia, ia 0"decizie compusa" de tipul: "Este OK pentru mine sa traiesc atat timp cat..." Spatlile goale pot fi

eompletate In feluri diferite:

Page 203: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 201

- voi munci din greu- nu ma apropii de ceilalti- sunt supus $1ascultator.2. Nu fi tu inSIlti!

Mesajul poate fi transmis de parin\i care-?i doreaL! un baiat, dar au avut 0 fata $1invers.Nevoia lor incon$tienta este TmbracataIn felul cum i se adreseaza copilului, Tnhainele pe care Ie

aleg sau In manierele de comportament pe care Ie transmit.La un nive! mai general NU FI TU lNSUTI! devine FII ALTCINEVA! (un altfel de copil).

Parintele este purtatorul unei imagini ideaIe a copilului $i recurge frecvent la comparalii. EI

reac\ioneaza pozitiv atunci cand copilul se incadreaza Tnaceasta imagine $1Ii respinge in restuitimpului.

3. Nu fi un copi!!

Este 0 alta atitudine a parin\ilor care se 8imt amenin\a\i de prezen\a copilului. Numai ca, dedata aceasta, In loc de a-$I dori sa-I eiimine pe cop!!, Copilul din parinte gande~te altfel: "Aiei

este lac pentru un singur copii. - ~I acesta sunt eu. Pe tine te tolerez daca te compo~i ca unadult", "Baie\ii/Barbatii nu plang" este adesea reflexul acestui mesaj,

De asemenea, injonc\iunea poate fi transmisa de acei parin\i carora nu ie-a fost permisa 0copilarie adevarata $i carora prezen\a copllului Ie reactiveaza aceste frustrari foarle vechi.

Alteori, copiii mai mari sau eopilul singur la parln\i T~iofera singuri injonctiunea, Copilul maimare decide ea este responsabil pentru fratii lui mal mid, atunci eand parin\ii se cearla sau numanifesta 0 grija suficienta, lar copilul unic poate gandi: "Ei se eearta din cauza mea, Trebuierepede sa fac ceva. Cel mal bine este sa cresc repede pentru a acliona",

Orieine S8 simte inconfortabil in rela\ia cu copiii este posibil sa aiba imprimata aceastainjonc\iune Tnpropriullor Eu Copil. f.l.cela~ilucru esle valabil pentru eei care, adult! f!ind, nu sepotjuca, nu-~i permit sa fie degaja\i, sponlani ~i "neserio~I". NU TE BUCURA! este 0 varianta alu! NU FI UN COPIU Daca, Tncopilarie, ai deeis ca a te distra ~j a te angaja Tnactivitat! lipsite depragmatism e ceva nepotrivit pentru tine, mal tarziu, ca adult pus Tnsitua\ii asemanatoare, velaetiva aceasta dec!zie, ramElI1andserios $i solemn.

4. Nu te maturiza!

Ultimul cop!! prime~te adesea 0 astfel de injonc\iune de la parin\ii eare-$i definese valoareaTntermenii unui tata bun sau unei marne bune. Parin\ii, Tnsa,pot transmite mesaju! oricarui copil,daca simt ca raman singuri sau ca nu-i mai iube~te nimeni daca copilul cre~te ~i e pe punctul dea pleca (Ia ~coala Tnalta loealitate, la facultate, la soVso\le), Injonc\iunea devine, Tnacest caz,NU MA pARASI! Copilul care la varsta adulta, T~ineaga propriile nevoi ~i T~irateaza viala pentrua-I Tngrijipe parin\i este purtatorul unui astfel de mesaj.

o varianta a lui NU TE MATURIZf.I.!este NU FI SEX! Varianta pleaea de la tata spre fiica lui.In Eul Copil, el se teme fie de propriile raspunsuri sexuaie, fie ca, atragatoare fiind, fiiea lui va

apa~ine unui alt barbat. De asemenea, parin\ii care nu Ie permit fetelor sa-~! man!feste sau sa-~idezvolte farmecul sexual ("Misiunea ta este sa te ocupi de ~coala" "Inva\atul e important acum")lupta cu propriile trairl de abandon,

5. Nu reu§i!Un par!nte care, Tnstarea de Eu Copil, este gelos pe abilita\ile sau realizarile fiului sau fiicei

sale trlmite asHel de mesaje, Numeroase talente se risipesc datorita acestei !njonc\!uni. Parintelecare, p[ecand de [a 0 s!tuatie materiala modesta, ajunge sa-I ofere copilului, totu$i, 0 v!a\aconfortabila, Tncepesa-$i doreasca, incon~tieni, nereu$!ta acestuia, temandu-se ca fiullf!ica Ii va

dovedi ca este mai bun/buna decat el. In chip bizar, d8$i con~tient T~!sus\ine financiar copilul(pentru a urma 0 universiiate, de exemplu) Tnsecret Ii dore~te e~ecul.

Elevul sau studentul care a Tncorporat aceastil !njonc\iune Tnscenariui sau de via\a se vastrMui, I$i va face toate temele, dar la examene va intra Tnpanica ~i va e~ua, Pare de necrezut,

dar numero$i copii rateaza diferite examene pentru a implini aceste nevoi ale parintilor, iar

Page 204: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

202 ORlENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

"frumusetea" diabolica a intregului proces sta in faptul ca se desfa§oara la nivel incon§tient, Tn

starile de Eu Copil ale celor dol actori (par/nte 9i copil),6. Nu actiona!

Este 0 prescurtare a mesajului "Nu acliona pentru ca orice ai face este at at de periculos

lncat e mai sigur sa nu faci nimic", Cel care nu-§i asuma nici 0 Initiativa importanta Tn viala lor

sunt angajali lntr-un seenariu eonstruit In jurul aeestei deeiziL

Injonc(iunea este emisa de un parinte care, In Eul Copil, este ingrozit de perspectiva ca

propriul copil sa S8 raneasca daca nu 8 suprav8gheat tot timpu!. Temeriie parintelui se nasc,

binein\eles, din scenariul sau de via\a §i nu din realitate, G!umind amar, acest parinte poate

spune ceva de genul: "Mihnea, vezi ce face sora ta mai mica ~i spune-i sa nu mai faca!"

7. Nu Ii important!Cei care reproduc acest mesaj in via\a lor intra In panlca atunci cand II se propune 0 pozitie

de conducere, Ei "se pierd" atunci cand vorbesc in public §i S8 auto-saboteaza cand sunt pe

punctul de a obline 0 promovare, Intr-o alta varianta, injonc(iunea devine NU CERE CEE.A, CEVREI!

Mesajul este expresla cifrata a tendiniei parentale de a-§i respinge copilu!. Non-verbal,

parintele transmite, din starea Eului Copil: "Am grija de tine, dat numai atata vreme cat tu §i

nevoile tale nu sunteti prea importanli",8. Nu te amesteca cu cei/alti!

Purtatorul acestei injonctiuni e perceput ca un sing uratic sau ca 0 persoana nesociabila §i se

autoexclude din orice grup, E foarle posibil ca, In copilarie, parin!ii sa-i fi atribuit diverse etichete

precum "diferit de alti copii", "timid" sau "dificil",

De asemenea, parinlii pot transmite copi!ului propriile inaptitudini sociale sau 11pot indeparta

indirect de grupurile de colegi sau prieteni, spunandu-i cat de special sau deosebit este,

9. Nu te amesteca cu cai/altiDe~i are puncte comune cu preeedenta, aceasta injonctiune este 0 interdictie atat a

apropierii fizice, cat §i a celei emotianale, Parinti! care au mari inhibitii In a S8 atinge sau a-I

atinge pe copil suslin injonetiunea, Se pot forma astfel, lntr-o familie generalii care nu S8 ating

sau evita sa varbeasca despre propriile trairi emo\ionale,

La randullui, copilull~j po ate oferi singur acest mesaj, daca lneercarile sale repetate de a·~i

atinge parintele S8 soldeaza cu e~ecuri. In cele din urma, neprimind nici un raspuns, decide CEl

incercarile de a cauta apropierea nu merita riscul respingerii.

Tntr-a alta varianta mesajul este NU AVEA INCREDERE! Daca un parinte, fara nici 0expllcalie, se lndeparteaza, dispare sau moare, copilul paate conchide: "Nu voi mai erede

niciodata ca cineva va fi aici cfmd am nevoie de el", in alta situatie, daca parintele abuzeaza sau

profita de copil, decizia acestuia din urma este: "Stau departe de tine ~i nu am lncredere, pentru

a ma proteja",

insotita de aceste mesaje timpurii Tn viala adulta, 0 persoana se lndoie~te permanent de

buna credinla a celor cu care intra In relatie, Chiar daca e acceptata calduros, ea poate oferi

semnalele suspiciunii ~i respingerii. Daca e acceptata In continuare, va ,testa" relatia pana la

distrugere pentru a spune, In final: ,,9tiam eu!"10. Fii bolnav!

Cand parinlii sunt foarte acupali, copilul descopera un mij/oc extraordinar de a Ie ca§tiga

atentia: se 1mbolnave~te, Mai tarziu, ascultand de aceasta injoncliune, adultul are prob/eme de

sanatate de cate ori ceva nu este in regula la slujba sau Tn relaliile de familie,

Mesajul mai poate fi preluat de copil de la un parinte sau 0 ruda psihotiea, EI obline atenlia

pe care 0 dore~te daea actioneaza suficient de nebune~te, ..

11. Nugandi

Este 0 injonC\iune ce Ii transforma chiar pe cei mai inteligenli copii in mediocritali

intelectuale, Parintii care ered sau ironizeaza tentativele de lnle/egere ale copiilor Ie bloeheaza

Page 205: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VI ANALIZA TRANZACTIONALA 203

gandirea, ac\ionand parghii emo\ionale.Adultul "otravit" de aceasta injonc\iune, c2mde confruntat cu probleme, fie devine confuz ~i

experimenteaza vascozitatea mentala, fie dezvolta 0 reac\ie emo\ionala In raport cu problema In1ocsa se gandeasca la rezolvarea ei.

Doua variante ale mesajului sunt: NU TE GANDI LA... ! (sex, bani, prestigiu etc.) ~iNUGANDI CA TINE, CI CA MINE!

12. Nu simtiFoarte iubita de educatori, aceasta injonciiune ar fi meritat sa Incep cu ea. Modelata uneori

de parinlii care nu-~i exprima sentimentele, este a!leori expresia unui embargo emolional Inintreaga familie. Tnaile circumstanie, unele trairi sunt admise, pe cand altele sunl cenzurale, iarinjonciiunea devine, dupa caz: NU SIMTI FURIE!, NU SIMTI FRiCA! NU SIMTIIUBIRE! Etc.

Tnvariante mai permisive, experienie1e emolionale sunt permise, nu Insa ~i aratarea lor. Tn

alte versiuni mesajeie sunt de tipul: "Nu sim\i ceea ce simli, simte ceea ce simt eu!" Mameleofera exemplificari minunate: "Mi-e foame. Ce vrei sa mananci?" sau "Mi-e frig. 1mbraca-le mal

gros".Scenariuf de final

Fanila Enlish ("Episcript and hot potato", 1969) a descris un mesaj amplificat foarteperlculos, pe care I-a numit "scenariu de final". Tn el, un parinte transmite, alaturi de 0injoncliune, urmatorul mesaj non-verbal: "Sper sa Ii se intample lie, a~a incat eu sa scap".

De exemplu, 0 mama angajata Intr-un scenariu ce pleaca de la NU EXISTA! reproducemesajul spre propriul copil, Incercand astfel 0 eliberare magica (proces coordonat din starea deEu Copil).

Uneori scenariul este deghizat in forma unei sarcini mareie de familie sau a unui blestem,fiecare generalie sfar§ind in acela§i fel. Un exemplu care cred ca va da fiori tinerilor psihologisau terapeu\i este al specialistului care incearca sa scape de injonc\iunea Fil BOLNAV! trecand­o clienlilor sai. Departe de a-I ajuta sa se vindece. el Ie alimenteaza boala sau tulburarea,gandind magic ca ceea ce ar trebui sa i se Intample lui, i se Intampla acum celuilall.

8A. Relatia inionctiuni - decizii, 'J ,

Injoncliunile sunt transmise cu tenacitate de parinli, dar nu este obligatoriu ca ele sa fie asimilatede copil, a~a Incat el sa se angajeze Intr-un anumit tip de scenariu. Copilul DECIDE ce sa faca(accepta I nu accepta?) cu injonc\iunile pe care Ie recep\ioneaza.

Elle poate accepta a~a cum sun!, Ie poate modifica inteligent. pentru a Ie diminua impactulsau, daca are deja un Eu Adult, Ie poate respinge. De exemplu, un copil care accepta mesajul

NU EXISTA! poate comite suicidul mai larziu. Acesla poale fi deschis sau se poale ascunde lntr­un "accident". ca atunci cand cineva conduce cu mare viteza, sub influenla alcoolului.

Un alt copil decide sa mule injonctiunea pe alta tinta a~a Inca!, ca adult, devine un criminal,ucigand pe altcineva In loc de a se u'cide pe sine. In sfar~it, lntr-o alta varianta, un altul poategandi: "Daca fncelez a exista ca om sanatos, poate nu mai e cazul sa mor". Prin urmare, el 0 iarazna.

La cealalla extrema a acestor decizii tragice se afla realizarea copiilor ca mesajele reprezintaproblemele pariniilor. Ace~ti copii devin mici terapeu\i, pe masura ce i§i studiaza familia ~iIncearca s-o vindece. Unii ajung mai tarziu, cu adevarat terapeu\i, ~i Inca foarte buni.

o alta modalitate de a evita impactul injonc\iunilor n reprezinta DECIZIILE COMPUSE.

Copilul folose~te perspicacitatea Micului Profesor pentru a combina mesaje diferite, cu obiectivulde a ramane in viala ~i a-§i satisface nevoile.

Exemplu: George recepteaza doua injoncliuni de la mama sa: NU EXISTA! ~i pASTREAzADISTANTA! EI 0 folose~te pe ultima pentru a se apropia de prima, gandind: "Pot sa traiesc Iini~titatat timp cat nu ma apropli de nimeni!"

Page 206: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

204 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERA.PIE

Aflat Tn scenariu ca adult, el va urma, incon§tient, aceasta decizie timpurie, aparand ce!orla!(i

distant ~i pu\in disponibil pentru a-§i Tmparta§i trairiie. De§i va avea de infruntat singuratatea ~i

triste(ea, George va prefera aeeste rele, scapano de consecin(ele mai dezastruoase ale lui I~UEXISTA!

Pentru a ie§i din scenarlu, va trebui sa renun\e mai intai la aceasta injonc(iune, optand

pentru a trai, indiferent cum. Abia dupa aeeea va putea abandona §i a doua injonc\iune

(PASTREAzA DISTANTA!) pentru a se bucura de apropiere fizica §i emo(ionala.

Page 207: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL VII

PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA sau

Psihoterapia eficientei personale

Citinn Nedelcea

1v16. intreb in cate slluatit ai ramas eu un gust amar, eu un sentiment dfPl1emultumirefata defelulIn care te-m simtit,fata delelul 111 care te-ai comportal,fafii de propria.fitnfii? De cate ori ai traitstarea de a da gre§, sentimentul cii I1Umai §ti ce sii faci pel1tru a ji bine? De cate ori ai simtil ciiposibilitc/{ile de a alege [i-aufost reduse ta 0 singura solutie iar aceasla nu te mul[ume§te? De cateori ai sim[iI ca nu mai ai ceface §i di via[a ta pare eondusa de principii :jifor[e de dincolo de tine?Sper cii riispunsul la toate aceste IntreMri e nieiodata sau macar foarte rar, Dincolo de acestraspuns, ele sunt un bun prilej de a medita asupra a ceea ce poate expertmenta 0 persoana aflata Insuferinta iar de aici, asupra consecintelor pe care le-ar putea avea posibilitatea de a ji ejicient Indiferitele situatii de viala, de a dispune de libertatea de a alege.

Mi-am propus ca Tn acesI capitol sa prezinl, Tn maniera succinta, orienlarea psihologicacunoscula sub numele de programare neuro-lingvislica, NLP sau PNL. Mai mull decal alat,avand In vedere numeroasele domenii de aplicativitate ale NLP, mi-am axat prezentarea asupraacelor concepte $i elemenle tehnice care privesc domeniul psihoterapiei. De~i Tntre acestea ~icele cu referire la alte domenii ale psihologiei nu exisla 0 relalie de incompatibilitate, trebule

menjionat ca exista un anumit grad, destul de mare chiar, de specificitate, principii $i exigenjecare apa~in psiholerapiei $i nu sunt aplicabi!e Tntoldeauna altor domenii. Din acest motiv,recomand cititorilor interesaji de aplicajiile NLP In alte arii decal cea a psihoterapiei, consultarea

surselor bibliografice specifice.De asemenea, consider ca lectura acestui material nu este suficienta Tnordinea exigenjelor

de lucru terapeutic, Citltorii interesali Tnpracticarea acestui tip de psihoterapie sau Tnpreluareaunor tehnici $i modele trebule sa-$i compleleze lecturile prin studiul aprofundat al surselorbibliografice ~isa parcurga un program minimal de training formativ specific. La sf3r~itullucrariieste prezentata 0 lista bibliografica ce conjine lucrarile consullate, Alte informajii utile pot fiobjinute pe Internet, prin consultarea web-site-urilor practican\i1or ~i organizajiilor de NLP sauprin eonsultarea altor surse bibliografice.

Capitolul este structurat Tnpatru subeapitole: in primul sunt prezentate eateva date de ordinistoric, in eel de-aI doilea am incercat definirea $i explicitarea termenului NLP, Tncel de-aI treilea

am realizat 0 sinleza a principaleior teorii ~i concepte iar Tn cel de-a! patruiea este schijataconcepjia asupra psihoterapiei ~i sunt expuse cateva dintre tehnicile !}i modelele mai importante.

1. Scurta incursiune istorica

Actul na~terii programarii neuro-lingvistice a fost semnat la inceputul anilor '70, la Universitateadin Santa Cruz, California, Tn urma colaborarii dlnlre John Grinder, asistent la Facultatea de

Lingvistica §i Richard Bandler, student la psihologie preocupat de psihoterapie. Ei au sesizat 0

Page 208: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

206 ORIENTAREA EXPERIENTIALA. iN PSIHOTERAPIE

ruptura intre doua generatii de pSihoterapeuti: cei deja cunoscuti ~i deveniti celebrii ~i noilegeneratii. in consecinta, §i-au propus studierea a trei man psihoterapeuti ai timpului §idescoperirea patternurilor de comportament responsabile de succesele lor remarcabile, astfelincat noii pSihoterapeuti sa poata beneficia In formarea lor de experienta acestora. Este yorbadespre Fritz Perls - fondatorul terapiei gestalt, Virginia Satir - renumita In terapia de familie §iMilton Erickson - cel care a redefinit hipnoza ~i a Intemeiat curentul terapeutic care-i poartanumele. in urma studiilor Intreprinse au constatat ca, In ciuda structurilor de personalitate §i a

sistemelor terapeutice diferite. la un nivel profund, intre manierele de lucru terapeutic ale celortrei exista numeroase ~i semnificative similitudinP,

in primavara lui 1976, Bandler ~i Grinder au reunit Intr-un ansamblu unitar toate constatarile,

concluziile §i insight-urile legate de acest subiect, rezultatul final fiind 0 noua disciplinapsihologiea - NLP. De~i eei doi nu ~i-au propus initial acest !ucru, din initiativa lor a rezultat uncurent de mare amploare, dezvoltat ulterior In numeroase directii aplicative. in prezent NLP nuse mal restrange la domeniul strict al psihoterapiei, ci ofera modele de eficienta §i traininguripentru numeroase alte domenii: educa\ie, management, psihologie organizationala, conflicte ~inegocieri, vanzari §i afaceri. Dintre cei care au contribuit ulterior la dezvoltarea NLP, putemaminti pe Robert Dilts, Judith De Lozier, Stephen Lankton, Leslie Cameron-Sandler, DavidGordon, Tad James. Usta poate fi continuata pe mai multe pagini, Iiteratura NLP din SUA ~iEuropa de vest fiind extrem de bogata.

o alta personalitate profund legata de na~terea ~i evolutia NLP este cea a antropologuluibritanic Gregory Bateson, Impreuna cu care Grinder §i Bandler au lucrat perioade semnificative.Contributiile sale legate de teoriile comuniearii ~i sistemelor, cibernetica, antropologie ~ipsihoterapie au influentat sensibil gandirea celor doi ini(iatori ai NLP, de~i poate abia In prezentnatura ~i amploarea acestei influente poate fi evaluata cu exactitate. De exemplu, lui Bateson i-aapafiinut ideea colaborarii cu Milton Erickson, el fiind ~i cel care i-a pus In legatura cu el.

Pornind de la modelele construite de Grinder §i Bandler, NLP s-a dezvoltat. generic vorbind,In doua directii complementare: in primul rand, ca proces de descoperire a patternurilor

eficieniei In diferite domenii, iar In al doilea rand ca proces de implementare, de achiziiionare aacestor pattern-uri ~iabilitati de catre cei interesati. Rezulta deei ca de trainingurile ~i modeleleNLP poate beneficia practic oricine, indiferent de postura pe care 0 ocupa sau rolulln care seafla; terapeut §i client, profesor sau elev, mediator sau parte etc.

2. Ce este NlP?

o definitie generala poate fi: NLP este studiu/ structurii experientei subiective. Observam ca,de§i aceasta definiiie nu precizeaza unele aspeete, ea sugereaza totu~i cele doua scopurifundamentale ale NLP: de descoperire a patternurilor eficientei ~i de utilizare a acestora. Facaceasta afirmatie pornind de la premisa CEI orice disciplina cu caracter ~tiintific trebuie sa

raspunda unei duble finalitati: investigativa sau de cunoa~tere ~i practica sau de intervenlie,situalie In care rezultatele investigatiilor stau la baza structurarii programelor de interventie.

O'Connor ~i Seymour, (1993) definesc NLP ca U'" arta ~i ~tiinta eficieniei personale". Artadeoarece avem de-a face cu fiinta umana unica, cu personalitatea sa care niciodata nu poate fisurprinsa exact ~i in totalitate prin cuvinte sau tehnici. $tiinta deoarece NLP ofera metode dedescoperire a patternurilor folosite de oamenii cu rezultate remarcabile in diferite domenii de

activitate. Acest proces poarta numele de mode/are, iar patternurile ~i tehnicile descoperite prin

modelare pot fi utilizate In consiliere ~i psihoterapie, educatie ~i afaceri, pentru 0 comunicare

mai eficienta, vindecare, dezvoltare persona/a sau pentru accelerarea proceselor de invatare.

1 Voi prezenta principalele modele rezultate in urma acestor constatari in subcapitolul dedicat psihoterapiei.

Page 209: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 207

Aceia~i autor! anrma ca NLP "este studiul a ceea ce face diferen\a d!ntre excelent ~i mediocru",

In acest sens , NLP ofera 0 multitudine de tehnici eficiente Tnpsihoterapie, consiliere, educa\ie,sfaceri sau negociere,

Mai mull decat identificarea patternurilor eficien(ei, NLP permite - mergand pe ideea destudiu al structurii experientei sublective - §i identificarea patternurilor ineficiente sau patologice;;i totodata ofera modaiita(i multiple de interven(ie eficienta Tnaeeste situa\iL

Larglnd sfera acestei defini\ii, putem afirrna ca NLP este 0 ramura aplicatlva a psihologiei, uncurent sau 0 §coa!a psihologiea, cu implica\ii Tn multiple domenii de activitate ~i care are ca

scopuri fundamentale identificarea comportamenteior, manierelor de gandire ~i de relajionareeficiente, preeum ~ide utilizare Tnpractiea sau Tnviaja personala a aeestor abi!itali ~i modele,Inea de la inceput se impune precizarea eElpatternuriie ",i abiiita(iie descoperite prin procesul demodelare pot fi utilizate In vederea ob(inerii efieienjei fie Tnviala cotidiana,de eatre fieeare Tnparte, fie Tnpraetiea profesionala,

o ultima precizare pe care doresc sa 0 fae cu privin\a la definirea NLP prive~te toemaititulatura de Programare Neuro-Lingvlstica, La ce se refera fleeare dintre cei trel termeni, ce seascunde in spateie acestei etichete? Termenul de Neuro se refera la faptul ca exista un substralneurologic pentru ariee proces psihie, ea Tntregulnostru comportament porne$te de la procesele .senzoriale, prin care experimentam lumea, cream sensuri ~i reaetionam !a eie $i care sebazeaza pe mecanisme neurologiee, Aceia$i termen se refera $i la proeesele invizibile degandire $i la reaejiile flziologlce asociate emojiilor, care Ie reflecta pe plan fizie, ideea de bazaeste aceea ca mintea $i corpul formeaza 0 unitate inseparabila - fiin\a umana, Terrnenul deLingvistic prive~te faptul ca folosim Iimbajul atat pe plan intern, pentru a ne ordona gandurile $i

comportamentele, cat $i pe plan extern, pentru a eomunica. Termenul de programare atrageatenjia asupra faptului ca exista diferite maniere sau moduri in care putem alege sa neorganizam ideile $i emotiiie sau sa acjionam pentru a objine rezultatele pe care ni Ie-am propus.

3. Repere teoretice fundamentale

3.1. Presupozi{ii fundamentale ale NLP

o parte a conceptelor ~i idellor din NLP provin din eele trei curente terapeutice Tn care se

origineaza iar altele Tisunt proprii. Literatura deserie Tngeneral urmatoarele idei ca supozitii sauprincipii de baza ale NLP:

1. Harta nu este acela~i lucru cu teritoriul - Filtrele.

o parte importanta a concep\iei privind via\a sau experienja subiectiva este considerareaacesteia prin analogie cu eonstruirea unei ha~i. Ne raportam la lume Tnprimul rand prin sim\urilede care dispunem, acestea reprezentand modaiitatea prlmordiala prin care cunoa~tem lumea Tn

sens generic, Dincolo de simjuri, aducem Tnrelajie cu lumea seturile de construcjii subiective:idei, presupozi\ii, amintiri, experien\a anterioara, mo~tenirile educa\ionale, sociale sau famiiiale§i nu in ultimui rand, fiziologia organismului. Acestea reprezinta tot atatea filtre care mediazarelajia noastra cu lumea, imaginea noastra despre realitate, practic lumea Tn care traim fiindinfluenjata, filtrata prin simjuri, fiziologle $i experien\a anterioara, Rezulta ca imaginea desprerealitate nu se afia Tnrelatie de identitate cu realitatea Tnsa~i,ia fel cum harta nu este teritoriul

pe care-I reprezinta, Lumea in care traie~te fiecare este diferita TnfunC\ie de filtrele pe care Iefolose~te,

Dispunem de doua mari categorii de filtre:

a. Acelea care tin de iimitele impuse de fiziologia noastra sau de capacita\ile functionale aleorganeior de simt, De exemplu, urechea nu poate percepe undeie sonore din spectrul ultra sauInfrasunetelor, Lumina prea puternica poate deveni durere, dar numai cu condi\ia de a nu fi orb,

____________________________________ ..J

Page 210: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

208 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

b. Cea de-a doua categorie de filtre tine de universul experienlial al fiecaruia, de mo~tenirea

sa educalionala sau familiala, de principiile, valorile, cuno~tintele, introiectiile sale, cu altecuvinte de structura experienlei sale subjective.

Consecinta cea mal interesanta care deriva din aeeasta presupozi\ie este aceea easchimband filtrele pe care Ie folosim atunci cand ne raportam la realitate putem schimba practic

lumea In care traim. Aceea~i experien\a care mie mi se pare incitanta ;;i stimulatorie, pentru altulpoate fi stresanta sau obositoare iar aceasta datorita filtrelor fiecaruia. Lumea In care traie~te undepresiv este cu siguranta Tmpovaratoare§i descurajanta. Realitatea esta una singura, ceea cedifera sunt felurile Tncare noi 0 privim.

2. in spatela oricarui comportament uman exista 0 ir.ten~ieincon~tienta pozitivt! iar 18un anumit moment acesta a reprezentat cea mal buna alegere pentru respectiva persoana.

Acest principiu este propriu atat psihoiagiei umaniste §i orientarii experienliale dinpsihoterapie, cat 9i lul Milton Erickson. Este mult mai favorabii a demara un praces de optimizarea cuiva parnind de la premisa ca ei dispune de resurse §i intent!! pozit!ve, decat de la aconsidera ca el ests apriari orientat catrs e~ec, ooala sau autodistrugere. 1

3. Nu exista e~ecuri, ci numai feedback-utiIdeea de baza este aeeea ca arice rezultat obtinut de arice am Tnaproape orice domeniu

poate fi utilizat ca informalie de autoreglaj, de coreclle. Din arice rezultat pot Tnvalaceva. E~eculnu esle decat 0 modalitate de a denumi rezullatele nedarite sau pe care nu Ie accept. Oameniipozitlv orientall sunt capabili sa Tnvetedin majoritatea situatiilor ~idin aproape toate rezultatelepe care Ie obtin, aceasta abilitate fiind responsabila In masura semnificat!va de suecesui lor.

4. In;eles'ui, sensu Icomunicarii este raspunsul primit.Aceasta presupozitie se refera la conceptia despre comunicare din NLP, diferlta de viz/unea

simplista adoptata adesea prin care comunicarea este considerata ca un simplu schimb demesaje verbale. in realitate, camunicarea este un proces extrem de complex ~i dinamlc,desfa~urat pe planuri §i canale multiple, la care protagoni~tii participa cu totaiitatea fiin\elor ior.

Atunci cand decodific mesajui cuiva, 0 fac prin filtrele active TnaceI moment, raspunsui meu

la mesajullui fiind determinat de raspunsul intern pe care decodificarea mesaju!ui mi I-a prilejuit~i care este de asemenea dependent de filtrele folosite. in fapt, nu raspund mesajuluipartenerului, ci imaginii mele interne despre acesta, adica ceea ce am Inleles. Acela~i lucru sefntampla ~i cu partenerul de comunicare.

Raspunsul sau mesajul oferit partenerului depinde la randul lui de filtrele constituite de

capacitatile mele expresive ~inu Intotdeauna coincide cu intentia pe care am avut-o. Probabil

orice am dispune de experienla de a nu fi fost Inteles, de a nu fi exprimat ceea ce inten\iona, dea obline de la celalalt reaclii sau raspunsuri care I-au contrariat. Astfel, sensul comunicarii esteraspunsul pe care-I primesc de la celalall.

Aceasta viziune are 0 serie de conseeinte interesante. De exemplu, a~ putea sa ma considerresponsabil de reactiile pe care Ie produe celorlalli, mai degraba decat nelnleles sau decat sa-iconsider pe aceia~i ceilalii ni§te rai, pro~ti sau ignoranti. A~ putea deveni mai con~tient $i a§

putea lucra asupra capac/talilor mele de a exprima exaet ceea ce intentionez. A~ puteacon~tientiza unde dau gre~ ~ice a~ putea schimba ca sa n-o mai fac.

5. Daca cineva din lumea asta poate face un lucru, §i eu pot face acel lucru.

Evident ca a$ exagera teribi! daca din aceasta afirmatie a~ trage concluzia ca pot deexemplu sa ajung pe Luna. Evident ca daca, mi-a§ fi dorit toata viata acest lucru, daca a~ fiurmat 0 pregatire corespunzatoare, daca a§ fi avut ~ansa de a ma na~te Tntr-o lara carederuleaza programe spaliale $i daca coordonatele mele fizlce $i fune\ionale mi-ar fi permis,poate ca pana In prezent sau In viitorul apropiat a~ fi avut ~ansa de a pa~i pe Luna. Oricum, nu

1 A se urmari prin prism a acestei idei concep\ia despre incon~tient cu care opereaz8 NLP ~i care esteprezentata mai jos.

Page 211: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CapitoiuI VI! - PROGRAM AREA NEURO-LINGVISTICA 209

S6 ;>tie niciodata exact ce ne poate rezerva viitorui.

Mai degraba, aceasta afirma\ie se refera ia increderea In propriile posibilita\i ;;i la realismu!

scopuriior propuse, Mai muil, ea prive~te credin\a ca exista posibiiiU3ti multiple de realizare

pentru majoritatea oamenilor. Va fi foarts greu sa ating un scop pornind la drum cu credinla eEl

nu-ml sta in putinla s-o fac. De asemenea, probabil ca In aceasta lume pot sau a~ putea face

ceva mal multe lucruri decat Tmi imaginez eu acum ea pot face. Poate a~ fi putut fi un bun

mecanic sau electrician $i, cu siguranta, un bun bucatar. Va fi Tnsa dificil sa fiu in acela$i timp in

toate rolurile pe care !e pot juca, a~a ca, eel pu(in din timp in limp, va fi necesar sa aleg.

6. Mintea !?i slmt pa~i ale aceh..iia¥i sistem dbemetlc, eu aile cuvinte ele se afla in

reialie de unltate indisolubiia.

g, 0 caracteristica de baza a oricarui sistem este aeeea ca schimbarile survenite Intr-o parte

a lui S8 I'asfrang asupra celorlaite parti. In fune\la de natura, ampioarea, intensitatea aeeste!

schimbari ;;;i de iocui in care apare, ea poate avea un efect minor, pasager asupra celorlaile

components a!e sistemului saLl dimpotriva, poate inilia schimbari radica!e la niveiul intregului

sistem. Emo(iile au intotdeauna cOi8spondent somatic lar stariis somatice influenteaza pe cele

psihice. Schimband filtrele, schimbam lumea Tncare traim,

b, Nu este posibll sa nu comunicam. Revenim prin aceasta la conceplia asupra comunicarii.

Exprimam prin cuvinte, dar ~i prin calitatea vocil: ton, rltm, intensitale, accente ~j prin mijloacele

nonverbale: corp ~i postura, gesturi ~i mimica. Comunicarea este mult mai mult decat cuv/ntele

pe care Ie spunem. Rezultatele unui experiment privind impaclul unar discursuri asupra unar

grupuri de ascultatari indica faptul ca acesta este determinat ill proportie de 7% de conlinutul

prezentarii, 38% de calitatea vocii ~j 55% de expreslvitatea mimica ~icorporala, Fiecare dintre

aceste mljloace de exprimare spune permanent ceva, !ipsa expresiei este la fel de expresiva ca

cea mai clara expresie, Cuvintele contand In comunlcare numai In proportle de 7%, restul de

93% apartlnand altor mijloace, ideea ca tacerea inseamna lipsa comunicarli devine pur ~i simplu

ridicola. In realitate taeerea este la fel de expresiva ~iplina de informalii ca un milion de cuvinte.

Cuvintele constituie continutul mesajelor transmise sau receplale, in timp ce gesturile,

postura, mimica ~i calitati1e vocii formeaza contextul In care fiinteaza mesajul. Impreuna, ele dau

sensul, inlelesul comunicarii. Arta aetorilor consta de fapt Tn capacitatea de a asoeia multiple

sensuri emolionale diferite aceluia~i mesaj verbal. Revenind !a inlelesul comunicarii,capacltatea

de a exprima poate fi abordata ~i in sensul eoncordanlei intenlie - mesaj verbal - mesajnonverbal.'

Dineolo de faptul ea nu este poslbi! sa nu eomunicam, permanent avem reaclii de raspuns la

mesajele celorlal(i ~i observam reacliile lor la mesajele noastre, deei permanent influenlam ~i

suntem influenla(i. Munca in consiliere, psihoterapie, educalie, management sau negoeieri

presupune eomuniearea ~i Infiuentarea celorlalti. Apare astfel 0 situatie paradoxala - daea ne

optimizam abilitali1e de a comunica, de fapt ne largim posibilitatile de a-I influenla pe celialli iar

acest lucru poate fi considerat manipulare, care Tntotdeauna are conotatii negative. Daca a nu

influenta nu este posibil, atunci dliema etica ce poate rezulta din aceasta situalie are 0 singura

solulie. Aeceptam acest fapt ~i ne dezvoltam abilitatile de a 0 face, dar numai cu integritate, intr­

o maniera responsabila ~j respectand mode!ul despre lume al clientului. Tehnicile NLP sunt

neutre din punet de vedere valoric ~i raspund unor criterii ecologice; felulln care sunt folosite

depinde de abilitalile $i intenliiie eonsilierului, psihoterapeutului, edueatorului, De altfel, numai

fiind extrem de responsabili, con~tienli, numai dispunand de serloase abilitali comunicalionale $1

de influenlare a celorla!li putem realiza acceptarea necondilionata a ciientului, cu valorile sale,

filtrele sale, viata sa.

c, Grice comportament se bazeaza pe derularea unor proeese nervoase $1 ofera informatii

despre aceste procese. Principala legatura pe care 0 putem avea Tn vedere In lucrul cu omul

1 Pentru aprofundarea acestui aspect, a se vedea Nedelcea,C., Dumitru, Paula, 1999

Page 212: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

r

I

I

I

I

210 ORIENT AREA EXPERIENTIAL<\. IN PSIHOTERAPIE

este cea dintre psihic ~i somatic, controlat prin intermediul sistemului nervos. Reamintindu-neunitatea sistemului, majoritatea proceselor. somatice sau nervoase au oorespondenti pe plancomportamental manifest, Tntimp ce toate manifestarile comportamentale au un corespondentsomatic ~i mai ales nervos. Urmarind manifestarile comportamentale ale unei persoans, putem

trage eoncluzii despre procese!e nervoase pe care Ie deruleaza Tnace! moment, deci §i despreexperien\a sa psihica interna. Este lntr-o anumita masura principiul care 2 stat 12 bazaconstructiei poligrafu!ui.

d. Orice pattern de comportament reprezinta cea mai adaptativa formula disponlbi!a

persoanel Tnmomentul cand a fost ini\lal. Avem In vedere doua categorii de comportamente. Inprimul rand, cele simptomatice. Ele trebuiesc In\elese ca cere mai bune solutii adaptative alemomentului In care au aparut prin prisma ideii ca un comportament simptomatic apare atuncicand persoana se afla Tndeficit de resurse lar simptomul este 0 Incercare de depa$ire a starii deimpas intern. Prezenta simptomului este cea mai buna so!u\ie gasita de incon~tjentul persoaneipentru a evita un confilct interior major, epuizarea sau chiar disolutia eului. De asemenea, defoarte multe ori simptomeie sunt reprezentari simbolice ale conflictelor sau traume/or care stau la

baza aparitiei lor. In al doilea rand, doresc sa aduc In discutle modelele de comportamentintroiectate In urma unor experiente traumatice trecute. In momentul traumei, aceste strategii aureprezentat solulia optima de depa§ire, evitare sau confruntare cu pericolul. Problema este aneconcordanlei acestor modele cu noile condilii §i coordonate existen\iale ale persoanei, cusitualia ei prezenta.

7. Orice problema poate fi definita in termeni de rezultate clarite. A gandi ,,1nprobleme"Tnseamna a analiza detaliat tot ce nu merge bine, a ma Intreba permanent: "De ce am aceastaproblema?", "Cum ma afecteaza ea?", "A cui e vina?", lucrurl care n-au niei 0 utilitate, care-mipermit sa ma slmt din ce Tnce mai rau §i sa nu fac nimic pentru a rezolva problemele. A gandi"in rezultate" dorite Inseamna sa aflu, sa con§tientizez ce vreau, sa descopar resursele de care

dispun pentru aceasta §i sa Ie folosesc pentru a-mi atinge scopurile. Diferenta dintre ce!e douamaniere este, cred, destul de limpede.

8. intrebarile tip "Cum?" sunt mai utile decat cele tip "De ee?". lntrebarile "Cum?" oferaposibilitatea de a Tntelegestructura problemei, in timp ce prln "De ce?" obtin justificari §i motive,dar fara a face nimic pentru a schimba ceva.

9. A lua in eonsiderare posibilitatile mai degraba deeM necesitatile Imi permite sa fac aschimbare de focus de la constrangerile unor situatii catre soluliile disponibile. Adesea,

barierele,sunt mai pulin formidabile decat par a fi.10. In final, NLP adopta 0 atitudine de curiazitate ,i nu una prin care faeem

presupuneri. Este 0 idee slmpla cu consecinte profunde. Copii invata uimitor de repede toemalpentru ca sunt curio§i despre arice. Ei nu §tiu §i §tiu ca nu §tiu, a§a Incat nu-§i pun problema cao sa para stupizi daca Intreaba. Pot presupune de exemplu ca nimeni nu ma place §i atata timpcat nu voi avea curiozitatea de a Intretine rela\ii §i de a Intreba sa aflu, cu siguran\a ca voi trai cuconvingerea ca nimeni nu ma place.

Observam ca toate aceste principii sau supozitii de baza sunt tot atatea filtre pe care NLP Iepropune In relalia noastra cu realitatea. Lumea In care traim depinde de filtrele pe care Iefolosim Tn relatie cu ea. Voi prezenta mai jos alte trei filtre importante, propuse de NLP dreptcriterii ale eficientei personale In arice situalie sau domeniu.

1. Obiectivele sau rezultatele a§teptate. In orice situalie e necesar sa dispunem de obiectivesau rezultate dorite. Ne§tiind unde vreau sa ajung, va fi foarte dificil, chlar imposibil, sa ajungacolo.

Orice rezultat sau obiectiv pentru 0 situatie sau alta trebuie sa fie bine definit, adica sa

Indeplineasca un set de cerinte:a. Sa fie definit Tn termeni pozitivi. Este mult mai simplu ~i mai profitabil sa fac ceva ce vreau

decat sa Incere sa scap de sau sa evit ceva ce nu vreau.lntrebarile pe care Ie pun sau mi

Page 213: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 211

Ie pun vor fi de tip: "Ce vrel i vreau eu adevarat?" sau "Ce ai I a~ prefera?".

b, Reaiizarea lui sa depinda de propria persoana. Propunandu-mi sa fae sau sa

aehizi\ionez ceva a carui realizare depinde de aitcineva, B-3r pulea ca respectiva persoana sa

nu faca niciodata acel lucru, iar eu sa ma simt deceptlonal, dezamagit sau nefericit. Multi clienti

au as(fa! de obiective deficitar definite, nerealiste. De exemplu, pol sa a~tept sa mi S8 of ere un

ioc de munca bine piatit sau pot sa caut aeest loc de mundi, Studenti! a~teapta adesea ca

profesorii sa con~tientizeze nevalle lor de Tnl/atare ~i sa Ie orere exact acelecuno~tinle pe care

Ie dorase, Tara ca ei sa S8 impliee, deei ca totul sa Ie vlna de-a gata.

c. Sa fie aefinit cat mal specific, cat mal clar: cine, unde, cand, ce ~i cum anume. Un

element impmtant se refera la termene, ia timpul alocal pentru atingerea unor rezuitate. Lasana

aeeste aspects neprecizate, atingerea unui rezultat S8 poate prelungi foarle mull, chiar palla 18infinit.

d. Sa dispuna de dovez! de tip senzorial care s8-mi permita sa ~tiu cand mi-am aUns scopul,

deci sa ~tlu de la Tnceput cum :;;1ce anume vol sim!i, vedea, auzi ~i gandi atunci cana mi-am

atins scopul propus. Acesl aspect este foarte subtii §i important totodata, adesea putand sa

trecem cu vederea unele rezul!ate pe care deja Ie-am obtinut. EI presupune 0 buna capacitate

de autoanaliza $i autoexplorare.

e. Cel care $1 I-a propus sa dispuna de resufsele necesare pentru realizarea lui. Aceasta

presupune in prealabil identificarea resurselor necesare, apoi verificarea faptului daca persoana

dispune sau nu de ele. in situatia In care nu dispune de toate resursele necesare, yom defini ca

obiectlv secundar achizilionarea acestor resurse.

f. Sa aiba 0 dimensiune rezonabila, deci sa fie posibil de realizat. Sunt de evitat doua

situatii, in primul rand, daca obiectivul definit este foarte mare, existll posibilita!ea de a nu-I

putea atinge Tn termene!e $i conditiile s!abilit~. in aceasta situatie el trebule redefinit $i Impa~it Tnmai multe obiective de mai mica amploare. In al doilea rand, daca obiectivul propus are 0 prea

mica amploare, apare problema motivatiei. E putin probabil sa ma motiveze 0 sarcina minora,

cum ar fi sa fac curatenie Tn cabinet. Obiectivele de mica amploare, care nu constituie prin ele

Tnsele surse motivalionale, trebuie asociate unor obiective mai ample, astlel Incat sa beneficleze

de motivalia aeestora. De exemplu, pot asocia sarcina de a face curat Tn cabinet cu ideea de

pregatire a unui mediu favorabil pentru a lucra cu clientii Tn ziua urmatoare.

g. Sa tina cant de 0 serie de criterii ecologice. Pe cine alteineva sau ee alteeva poate

afecta atingerea unui scop? De exemplu, Imi pot propune sa ca$tig mai multi bani $i sa-mi iau 0

slujba suplimentara. Acest iucru po ate determina Tnsa un alt fapt ~i anume ca-mi voi petreee

mult mai putin timp eu familia sau ca voi avea mult mai putin timp liber, lucruri care au la randul

lor 0 serie de consecinte. Este cazul oamenilor de afaceri puternic motivati de munca lor, care

ajung sa aloce tot timpul ~i energia de care dispun muncii. Au un succes prafesional deosebi!

iar la un moment dat constata ca viata de familie are de suferit sau chiar dispare prin divorl,

conflicte etc. Cu alte cuvinte, Tn alegerea unui obiectiv persoana trebuie sa tina cont de toate

consecin\ele pe care realizarea acestuia Ie poate avea asupra mediului sau global de via\a $i sa

ajusteze obiectivul conform conditiilor acestui mediu.2. Acuitatea senzoriafa, Sa avem 0 buna acuitate senzoriala Tnseamna sa avem toate

sim\urile bine deschise, pentru a putea percepe cat mai multe dintre cele care S8 intampla In

jurul nostru. Voi putea actiana eficient numai Tn conditiile in care :;;tiu bine ce se Intampla cu

mine ~i cu clientul meu Tntr-un anumit moment. Uitandu-ma Tntotdeauna la acelea~i lucruri voi

vedea Tntotdeauna aceiea~i lucruri. in general, In via\a noaslra, acuitatea senzoriaia se refara

mai ales la capacitatea de a ~ti ce se intampla, de a fi In situatie ~i Tncuno~tinta de cauza.

NLP ofera 0 serie de principii ~i tehnici de dezvoltare, de cre~tere a acuila\ii senzoriale.

Bineln(eles ca asta nu lnseamna ea voi putea vedea sau auzl mai bine sau ca vol Tncepe brusc

sa vEld pe Tntuneric sau altceva de acest gen, ci ca pot Tnvata despre unde anume ~i cum anume

Page 214: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

r---- -----~- ----------

212 ORIENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

trebuie sa privese pentru a vedea lucruriie importante1. Exista numeroase componente alecomportamentuiui nonverbal ale ciientulul care ne ofera informat!1despre experien;a subiectivaInterna a acestula.

3. Flexibilitatea. Priv89te abiiitatea de a schimba ceva in situa11ilein care mi-am propus un

obiectiv, nu sun! muilumit de mine sau de rezuliatele pe care Ie am $1de a mentins Bceste

schimbari atat timp cat e necesar pentru a-m! aUnge obiectivele propuse. Ideea aste faartesimpia: daca Tntotdeaunafac ceea ce am facut Tntotdeauna,intotdeauna voi obline ceea ce am

oblinul fntotdeauna. Daea ceea ee faei nu merge, fa aitceva.Cu cat dispun de mai mulle solulii ~i alternative de aetiune, eu ata.t mal multe ~anse de

succes voi avea. Scopul NLP este cs oamenii S2 dlspuna de cat mal mulle poslbilitati de

alegere. A avea 0 singura posibilitate Tnseamna in realitate a nu dispune de posibliita\i.Inloldeauna vo, exista situatii in care nu vol pulea face fala. DOUEl variante ma pot pune Tndilema sau in conflict Intern. ,A. alegs Tnseamna a dispune de minim 3 posibiliiati. Probiemeie

c1ieniilor pot fi definite ca limltari ale campuriior de alegere. In orice Interactiune, persoana caredispune de cea mal mare flexlbilitate comportamentala va avea controlul sltuatiei. Umltarea

posibilitalilor de Inter/entie esta poate explicatia lipsel de sueces a unor psihoterapii sau aaplicatlvita\ii lor limitate.

3.2. Con§tient §i incon§tient

Conceptele de con§tlent §i Incon~tient sunt esen\iale in NLP, atat din perspectlva lucruluiterapeutic, cat §i din cea a conceptiel despre invalare. Ideea de baza este aceea oa In modcon§tient procesam numai 0 mica parte a informa\iei pe care lumea, campu! stimularllor ne-Qofera; percepem2 §i reaclionam la mult mai multe lucrurl fara a fi con§tien\i.

Trebuie precizat ca exista doua surse de insplra\ie penlru aceasta vlziune. Prima estsconcep\ia despre Incon§tient promovata de Milton Erickson, regasila aproape in totaJitate inNLP. Cea de-a doua este descrisa mai jos ~i a fost promovata de psihologul american GeorgeMiller.

Mintea noastra con§tienta este foarte limitata, ea putand procesa simultan un maxim de 7plus I minus 2 unita\i informa\ionale. Ideea dateaza din 1956, cand a fost pubiicata intr-un articolintitulat: "The Magic Number Seven, Plus or Minus Two' . Aceste unita\i Informa\ionale nu aumarlmi fixe §I pot contine lueruri diferile. 0 modalitale de inva\are este prln procesareacon§tienta de mici unitali informa\ionale sau comportamentale ~icombinarea ior in structuri mai

largi, care devin automatizate §i incon~tiente. Astfel, atenlia con§tienta se elibereaza de ele §ipoate fl orientata catre alte aspeete ale realitalii, al\i stimuli, aile comportamente. Procesulcoincide pa~ial cu binecunoscuta schema a formarii deprinderilor ~i cuprinde 4 stadii: a.Incompeten\a incon~tienta, in care nu $tiu ea nu §tiu; b. Incompeten\a con~tienta, in care deja§tiu ca nu §tiu §i incep sa invat; c. Competenta con§tienta, in care invat exersand, cu efortvoluntar ~i implicarea aten\iei ~i in care nivelul performanlei incepe sa creasea; d. Abilltatea,slructura comportamentala, cuno§linlele sunl deja formate, achizillonate §! automatizate, astfel

incal pot fi desfa§urale fara control con§tient. Aslmiland procesu! terapeutic unuia de inva\are,putem spune ca clientul vine la psihoterapie atunci eand se confrunta cu incompetentaincon§tienta cu privire la anumlle laturi ale vie\i sale, cu Ilpsa resurselor ~i a strategiiloradaptative, precum $1 a oricarei idei despre cum poate fi depa§ita problema. In continuare,clientul este ajutat sa in\eleaga cu ce anume se confrunta - incompetenla con§tienta, sadescopere alternativele posibile §i sa treaca la punerea lor Tnpractica - competenta con§tienta,pentru ca in faza finala a psihoterapiei acesta sa achlzilioneze acele deprinderi $i abilitati care

'A se vedea indicatorii de acces la starile c1ientului, conceptele de pacing §i calibration.

2 Evident, nu este vorba despre sensu I uzual al termenului de percep\ie, ci despre faptul cii receptam §i raspundem la

informa\ii §i stimuli de care nu suntem con§tien\L

Page 215: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitol!!1 VII - PROGRAMAREA NEURO-UNGVISTICA 213

sa-l permita descoperirea §i rezolvarea de unul singur a propriilor probleme, construc(ia de

proprii strategii adaptative - competen(a incon§tienta. Mai ales Intre ultimele 2 stadii pot exista 0serie de Tntoarceri ~i treceri reciproce, ariee abilitate sau cuno~tinta ca~tigata fiind susceptibilade a fi optimizata, dezvoltata, Imbogatita.

Deci, campul atentie! noastre con~!iente este Iimitat ia 7 plus / minus 2 unitali de informalie,chiar daca aceslea apa~in realita\ii sau propriei lumi ~i experiente subiective. Prin contrast,incon$tlentu! contine toate procesele vitale fiziologice $i corporale, tot ceea ce am Inva(at,experienlele trecute $i tot ceea ce am putea percepe Tn momentul prezent dar n-o facem.

!ncon$tienlul este mull mai Inte!epl ;;i mai bogat deeat con$tientul. Ideea de a fi capabili sacunoa$tem $1sa Tnlelegem0 !ume extrem de compiexa, infinita chiar sau propria fiinla folosindu­

ne de 0 con$tiin\a ce poate opera simultan numai cu 7 unitali de informa\ie devine Tn modevident ridicoia.

In NLP ceva este con$tienl eand se afla In con~tiinta momentului prezent ~i ineon~tient cfmdnu este In con~tiinta momentului prezent, deci In sfera atentisi con$tiente. Acesta este singurulcriteriu de distinctie Intre cele doua stari sau modalitali de functionare psihica. Amintirile despreultima mea vaeanla la mare sunt aproape sigur ineon~tiente, pana In momentul Tncare, Intr-unmod sau altui, mi ie amintesc $1astfel devin con$tienle, respectiv pana ee, cautand un exemplu,am ajuns sa ma gandesc la amintirile mele. Este interesant de remareat ca aeeasta viziune esleradical diferita fala de cea psihanalitica, eel mai larg raspfmdita ~i utilizata printre psihologi. DaeaIn psihanaliza incon~tientul apare ca prineipala eomponenta strueturala a aparatului psihie, in

NLP, a~a cu am afirmat deja, este vorba despre 0 modalitate de functionare psihica specifiea ~idespre aeele eon\inuturi care se plaseaza In afara sferei con~tiin\ei.

Pentru a In\elege mai bine aceasta afirmatie, voi folosi a metafora. Imi pot imagina ca maafiu Tntr-osfera opaea Tncare exista numeroase gauri prin care pot privi In afara. Prin fiecare

gaura pot vedea cate a parte a peisajului care 0 Tnconjoara. Din motive legate de construct1asferei, Tncampul meu vizual pot euprinde simultan maxim 7 plus / minus 2 dintre aceste gauri.Pe restul, Tnrespectivul moment nu Ie pot vedea. Schimbandu-mi pozilia in interiorul sferei saudireCiia privirii, pot aduce In campul meu vizual aite numeroase gauri. Mai mult, daca sfera estefoarte mare, daca unele gauri sunt obturate, sau In functle de pozi\ia pe care 0 ocup, poate finecesar sa gasesc mal intai, pentru a putea privi prin unele gauri, modalitatea de a Ie elibera

sau de a ma plasafa\a de eie astfellncat sa intre in campul meu vizual. Prin unele dintre ele potvedea lucruri care-mi plac, prin altele lucruri care ma Tngrozescsau ma plictisesc, astfel incat voi

privi preferen\ial prin unele dintre ele. In extremis, dineolo de numeroasele gauri prin care potprivi vor ramane altele, cel pu\in la fel de numeroase, prin care nu pot privi, fie pentru ca nu-misunt aecesibile, fie pentru ca am ales din diferite motive sa n-o fac. Gele 7 gauri care se afla laun moment dat In fa\a mea $i prin care pot privi, constituie con~tiinta. Gelelalte gauri, prin carepot privi dupa dorin\a, schimband direc\ia privirii sau propria pozi\ie, constituie 0 parte aincon$tientului, asimilabila eonceptului ciasie de subcon~tient. Gelelalte gauri, prin care dindiferite motive nu pot privi, constituie alte doua pa~i ale incon$tientului. Acelea prin care am alessa nu pot privi datorita neplaeerii, spaimei sau suferintei pe care mi-o produce ceea ce vad afaraconstituie sistemele de introiec\ii ~i traumele uitate. Gelelalte sunt aeea parte a sinelui umanprofund, ascuns, unde aceesul con~tiintei este adesea dificil ~i Iimita!. Oricum, este posibil ca,din intamplare sau datorita unar factori externi, sa pot privi prin unele dintre gaurile prin care Inmod normal nu pot privi sau ca ceva din ceea ce vad afara sa-mi aminteasca de existenta unortraume sau evenimente stresante ~isa-mi produca a teama la fel de mare ea $i primele. Primele

sunt experienlele incon$tientului Tn sens clasic sau experiente de tip spiritual, de coneetaretemporara cu sinele profund iar eele!alte proiec\iile, prin care aduc In prezent evenimente, emo\ii$i comportamente ale trecutului.

Una dintre presupozi\iile de baza ale culturii occidentale este aceea ca aproape tot eeea ce

Page 216: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

2]4 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERi\PIE

facem $1 ceea ce suntem este con~tlent. In repetate randuri am fast surp;-ins de reactiHe

diferltitor aameni ta afirma(ia mea ea "eea mal mare parte din eeea ee facem este incorJ$tient".De abieei raspunsul lor era ceva de genul "Cum adiea?!", "Exista a§a ceva?!", "Cum sa S2

Tntample eeva eu mine fara ca eu sa §tiu?!". eu toate ca experien(a eotidlana a oricarui am eslepresarata eu exemple de manlfestarl ineon$tiente, este necesara, S8 pare, 0 anumita pregatirepslhologica pentru a accepta existen(a incon§tientului. Este necesar de asemenea sa damdovada de tact $i diploma(ie atunci cand discutam cu clien(ii despre experien(ete lor legate deincon§tient, condltle Tncare 0 vom putea face fara ca reac(iite lor sa ne surprinda $1fara a Iedeclan§a rezisten(ele .

De asemenea, incon§tientui fiind mult mal bogat $i mai Tn(eleptdecat mintea con$tienta, este

de presupus ca resursele necesare pentru rezotvarea diferltetor probleme personate sau ate

clien(Hor sunt ptasate la nivelul ineon$tientului. Prin psihoterapie, clientul este de fapt asistat,ghidat Tn procesul de descoperlre a acestor resurse, de aducere a lor la nivelul con9tiin(ei,fiecare sistem sau tehnica terapeutlca fiind practlc modalita(i de conectare a clientului larea!itatea sa interna $i developare Tn egaia masura a intmiec(lilor 9i proiec\iilor, traumelor,mecanismelor interne ale acestora sau ate resurselor sale ascunse, ineon§tiente.

3.3. Despre structura experientei subiective

3.3.1. Sisteme reprezentafionaie

A§a cum afirmam la Tnceputul acestui capitol, NLP a-fostdefinita ca studiu al experien(eisubiective. Daca experienta umana s.au comunicarea au vreuhe inceput, acesta e activitateasenzoria!a, sim(urile. Practic, experien(ele senzoriale sunt acelea pe baza carora cunoa§tem, cel

pu\in in faza ini(iala, lumea $i mal larziu, prln interiorizarea lor, se structureaza experien(asubiectiva. Sim(urile sunt singurele noastre puncte de contact cu lumea.

Folosim numeroase filtre perceptuale, de natura fiziologica sau func\ionala, perceptiilenoastre fiind ha~i construite pe baza proceselor nervoase. Lucrurile carera ie aeordam aten(ie Tnaceste ha~i rezulta dintr-o noua filtrare, prin intermediul credin\elor, intereselor, preocuparilor,experien(ei noastre anterioare. Dincolo de explorarea modalitalii in care funclioneaza acestefiltre, de procesul de modelare prin care este reconstruita structura experientei subiective, NLPofera modalita(i de cre~tere a acuitalii senzoriale, de dobandire a unor abilita(i care sa permitasa vedem mai multe $i sa facem distinc(ii mai fine cu toate sim(urile. Aceste abilita(i ne pot facevia(a mai u§oara sau mai interesanta, fiind utHe~i necesare In numeroase domenii de activitate.Un pictor trebuie sa aiba 0 percep(!e cromatica $1a formelor extrem de dezvoltate, la fel cum undegustator de vinuri trebuie sa aiba 0 excelenta discriminare gustativa. Dezvoltarea acuitatiisenzoriale este un obiectiv important ~i explicit al trainingurilor NLP.

Care este Tnsa legatura dintre simturi ~i experienta subiectiva interna? De exemplu,

eomuniearea Tneepeeu gandurile noastre pe care Ie transmitem celorlal(i cu ajutorul mijloacelorde expresie. Oar ee sunt gandurile? NLP concepe gandirea ca un proces Tncare simjurHe suntfolosite pe plan intern. Atunci cand gandim despre ceea ce vedem, auzim sau sim(im, noirecream pe plan intern aceste sunete. Reexperimentam informa(iiie pe plan intern, Tn formasenzoriala Tncare Ie-am perceput prima data. Uneori facem asta con$tient, alteori nu. De obicei,

nu acordam aten(ie felulul in care gandim; avem tendinta de a gEmdidespre un lucru sau altul §Inu despre cum gandim despre un lucru sau altul. De asemenea, presupunem automat ca ceilal(ioameni procedeaza Tnacela$i Tel.Chiar incazul gandirii abstracte, conceptuale, baza de pornire

este tot experien\a senzoriala asupra careia se aplica diferite opera(ii de analiza, compara\ie,sintetizare etc. Chiar ~i Tnacest caz, operam adesea cu reprezentari care au baza senzoriala.

Unul dintre modurile eele mal importante Tncare gandim este prln amintirea con$tienta sauincon$tienta a experien(etor senzoriale trecute. Cu ajutorui limbajului putem chiar crea variate

Page 217: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitoll.ll VII - PROGRAMAREA NEURO-UNGVISTICA 215experiente sanzoriale interne, care nu au un corespondent rea! in experienla trecuta, nu sun!

amintiri. Daca cer euiva sa sa gandeasea la 0 plimbare pe Luna, pentru a cia sens unei

asemenea idel, ei va trabui sa pareurga mental aceasta experienta, folosindu-:;;i sirntllriie pe plan

intern pentru 3-91 reprezenta expeiienla descrisa prin cuvintele me!e. Daca respectivui chier a

fast pe luna vreodata, probabill$i va aminti experlente specifice legate de aceasla. Daca nu a

fost, ceea ce este de a!tfel aproape sigur, probabil va construi aceasta experienta pe baza unor

experiente macar partial simiiare sau folosind materiale de 18 TV, din filme, carti sau aite astfel

de surse. Experienta'lui va fi un mazaie de aminti,i ~i imaginalie. Cea mai'mare parte din

g2lndirea noastra este de abicei un amestec de experiente senzoriale amintite sau eonstruite.

Po ate acest exempiu nu esle ce! mal ilustrativ. Drept exemplu poate fi foiosita orice experienta

de genul "te gEmde§ti la 0 excursie In Arhipeiagu! Greciei" sau la 0 "ascensiune pe Mont Blanc".

Acelea:;;i cai §i procese nervoase stau alat la baza reprezentarii interne a experientelor cat ~ila baza experientelor directe, reale. Gi:mdirea are efeete direete pe plan flzie, corpul :;;i mintea

fiind un singur sistem. Gandulla felul de mancare praferat ne declan§eaza secretia salivara.

Manearea este Imaginara dar salivalia in nicl un caz.

Deci, folosim sim\urile In afara pentru a percepe lumea §i in interior pentru a ne reprezenta

experientele. In NLP, modurlle Tn care preluam, stocam ~i codam Informa(ille senzoriale pe plan

mental poarta numele de sistema reprezentafionale.Ele sunt eorespunzatoare princlpalelor modalit,'iji senzoriale $i pot fl utilizate extern (notatia

e) sau intern (i). Sistemul vizual (V) este folosit in afara atuncl cand prlvim realitatea sau Intern,

atunei dind vizualizam pe plan mental. in aceea$i maniera, sistemul auditlv (A) se divide in eel

extern ~i eel intern. Sistemul kinestezic (K) extern include senzalii tactile, de temperatura sau

textura. Kinestezia interna cuprinde senza\ii amint!te, emoti! ~i senzalii interne de echilibru §i

con§tiinta corporala, reunite de obicei in sfera propriocep(iei. Sistemul vestibular, responsabil eu

senzatiile de echllibru, constituie 0 parte importanta a kinesteziei §i adesea este conslderat ca

un sistem reprezenta\ional separat. Apare exprimat in numeroase metafore despre "pierderea

echllibrului", "a cadea" etc. Aceste trei slsteme sun! prlncipalele cu care opereaza eultura

occidentala. Sistemele gustativ (G) §I olfactiv (0) sunt considerate mal pulln importante $iadesea sunt Incluse in cadrul kinesteziel.

Folosim permanent toate aeeste 3 sisteme primare (V A K), de§i nu suntem in mod egal

con§tienli de to ate §i avem tendin\a de a favorlza pe unul dintre ele. Bandler $1Grinder propun 0alta viziune. Ei considera 4 dintre eele 6 sisteme posibile, §i anume: vlzual, auditiv, kinestezlc ~iolfactiv. Sensibilitatea vestibulara sau de echilibru este inclusa in kinestezie, lar cea gustativa in

sistemul olfactiv, datorita numeroaselor puncte eomune ata! morfologlee cat ~i funcllonale ale

ultlmilor doi analizatori. Ei propun un model de nota(le a experien(e!or parcurse de client in

termenii aces tor 4 slsteme reprezentalionale care poarta numele de 4 - touple (\lile Aile Kile

Oi/e). Orice experienla po ate fi eva!uata in func(Ie de orlentarea interna sau externa a celar 4

sisteme, iar terapeutul, atunci cand pune intrebarl, poate remarea nu atat raspunsul verbal al

clientulul, cat orlentarea aeestor slsteme. Experien\ele filnd mixturi de percep(ii §i amintiri, este

util sa notam modul in care clientul se raporteaza la experienlele prezente. Daca 0 experier.la

actuala determlna trairea unor experien\e preponderent interne, sau activarea un or amintiri,

probabil avem de-a face cu 0 proieelie.

Aceste sisteme nu sunt reeiproc exclusive. Este posibil sa vizllalizam ~i in acela~i timp sa

traim senzatiile ~i sunetele asociate, la fel cum esle posibil sa ne fie foarte dificil sa fim aten(i la

taate in ace!a§i timp. In acest ultim caz, 0 parle a procesului de gandire S8 va desfa?ura

Incon~tient Cu cat mai adanc 'Jom fi absorbl(i in lumea imaginilor, sunetelor ~i senzatiiior

interne, cu atat mai putin yom fi capablli sa acordam aten(ie lumi! externe.

Pe plan extern folosim permanent toate sim(urile, de§i favorizam unul saO altul dintre ele in

funclie de situa(ia in care ne afiam. Pe pian intern insB, avem tendinta de a favoriza unul sau

doua dintre ele in func(ie de lucrul despre care gandim. Suntem eapabill sa Ie folosim totu§i pe

Page 218: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

216 ORIENTAREA EXPERIENTIAL6.. iN PSIHOTERi\PIE

toate dar incepand de la varsta de 11-12 ani avem preferin\e clare.

Sistemul folosit in mod obi~nuit, preponderent de 0 persoana poarta numele de sistempreferal sau primal. Tn cadrul sisternului preferat, de abieei suntem capabili sa faeam distinetii ~i

discriminari de mai mare finele decat In ceielaite. Unii oameni apar astfel ca dotali sau talentati

In mod natural pentru anumi!e tipuri de sareini sau activitati. UneorL un anumi! 3islem nu esle

suficient de dezvo!tat, eeea ce face ca anumite abilitali sa fie dificil de achizilionat.

Nici unul dintre sisteme nu este superior altuia; aceasta depinde de eeea ee vrem sa facem.

a calitate de care dispun camenli eu performante superioare Tn domenii multiple este aeeea de

a se eomuta de pe un sistem pe aitul, In functie de sarcina in care sunt angaja\i. Diferitele

psihoterapii indica destul de clar preferin\a initiatorilor, practican(ilor $1 clientilor lor. Terapiile

corporale sunt preponderent klnestezlce, psihanaliza predominant verbala $i audltiva, terapiile

artistice $i simbolismul junglan sunt exemple de terapli cu baza senzoriala.

Folosim Iimbajul extern pentru a comunica $1 descrie celorlall! gandurile sau experienlele

noastre interne iar cuvintele prin care 0 faeem Indica sistemul reprezenta\ional pe care·1 foiosim.

Cuvintele cu bazEl senzoriala - verbe, adjective ~i adverbs -, poarta In NLP numele de

predicate. De obleei utiiizarea cu preponderenla a unui anumit tip de predicate indica slstemul

preferat de reprezentari al persoanei. E posibil de exemplu sa aflam care e sistemul de

reprezentari preferat al unui autor prin analiza limbajului pe care-! folose~te. Mari! scriiteri de

abicei folosesc intuitiv variate tipuri de predicate, apa~inand tuturor sistemelor reprezentalionale.

Unele cuvinte, cum ar fi Inlelegere, gandire sau proces nu au baza senzoriala $1sunt neutre din

punet de vedere al sistemeler reprezentalionale. Chlar $i acete cuvinte neutre sunt traduse

diferit de cititari, In funclie de sistemul reprezentalienal cu care opereaza preponderent.

Exista ~i posibilitatea de aplieare a acestor predicate Tn lucrul terapeutlc. Ele sunt importante

In oblinerea raportului de rezonan\a cu clientul, Tn care important este nu atat ce spunem, cat

mai ales cum 0 faeem. Foloslnd predicatele clienlilor, practic vorblm aceea$1 limba cu ace$tla ~iIe putem vorbi exact In modul In care ei gandesc. Aceasta abilitate depinde de doi faetori:

aeuitatea senzoriala a terapeutului 9i faptul ea acesta sa dispuna de un vocabular adecvat, care

sa-i permita exprimarea In toate eele 3-4 tipurl de predicate.

in grup, este uti I sa folosim mixtur! de predicate, astfel incat fiecare membru sa-$i poata tral

propria experienla. Allfel, e posibil ca doua treimi dlntre membri sa nu asculte, sa nu Inleleaga

sau sa nu urmezs ceea ee spunem.

A$a cum dispunem de un sistem de reprezentari preferat In gandirea con$tienta, dispunem

de maniere preferate de a aduee informalille din memorie Tn con~tiinla. a amintire completa

contine toate imaginile, senzaliile, sunetele, gusturile ~i mlrosurile experlenlei originale. De

obieei, pentru a 0 aduce din memorie, ne folosim pe plan intern de una dintre aceste modalitali

senzoriale, numita sistem reprezentational conducator sau de inputMajoritatea oamenilor au un astfel de sistem conducator, care nu este neaparat acela$i cu

eel dominant. De asemenea, el poate fi difer!t In funclie de tipul de experienta.

Sinesteziile sunt responsabile de 0 mare parte a bogaliei experienlelor subiective §i

const!tuie 0 parte !mportanta a felului In care gandim. De obicei apar Intre sistemul preferat §i eel

de input. Ele sunt definite In NLP ea asocieri, ca legaturi imediate ~i incon$tiente Intre doua

simturi. Unele dintre ele sunt atat de naturale 9i flre9ti, Incat par sa fie nascute odata eu noi.

Studiile efeetuate arala ca exista numeroase legaturi Tntre eulor! $i starile emolionale, Tntre culori

$i senzaliile term ice sau Intre muzica ~i culoare. Sinestez!ile pot fi utilizate cu succes In munea

terapeutiea.

Page 219: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 217

3.3.2. Indicator! de acces

Este destu! de u~or sa aflarn in ce slstern reprezentational gande;;te 0 persoana la un momentdat ghidandu-ne dupa modifiearile fizles care apar atunci cand gandim Tntr-un fel sau altu!.Gandirea se rasfrange pe plan corporaliar felul Tn care na foloslm corpurile ne afecteazaaandlrea.

v Exista uneie rni§cari sistematice ale oehilor - verticale §llateraie " In fune\ie de modul Tncare gandim, despre care studiile au aratat CEl sunt asociate eu activarea diferitelor ariicerebra/e. Tn Ileure-fiziologie eie se numesc mi§cari !aterale ale oehilor (LEM) iar Tn NLP

indicator! de aces::; vizuaiJ. Ele constituie indicatori care ne permit sa ~tim cum gElildescoamenil, cum acceseaz3 ei informaliiie.

Cand vizualizam ceva din experienla noastra trecuta, oehii au tendinja de a se deplasa Tnsus ;;i la stanga. Cand construirn imagini pornind de 13 cuvinte sau lncercam sa ne imaginamceva ce n-am vazut nieiodata, ochii se mi~ea in sus ~i ia dreapta. Mi~cariie laterale Tnstangaindica sunete amintite iar Tn dreapta sunete constru!te. Mi§carile Tn jos :;;1la stanga indicadialogul intern. Cand accesam, ne amintim senzajii, privim jos §i la dreapta. Privirea pierdutadrept Inainte la mare distanta, defocalizata este asociata cu vizualizarea.

Acest pattern este valabil pentru majoritatea dreptacilor. EI poate fi inversat pentru stangaci,cel pujin pentru unele sisteme reprezentationale. Exceplii pot sa apara nu numai la stangaei, deaceea este necesar sa fim precauti atunci cand aplicam aceste reguli Tn relalie cu c1ient!i.Oricum, patternul mi~carllor ochilor este consistent pentru cei mai mulli oameni, chiar daearespecta sau nu acest pattern.

o prima utilitate a acestor indicatori prive§te utilizarea lor de catre fiecare Tnactivitatea sa.

Va fi mult mai u§or sa accesam 0 reprezentare anume daca folosim mi~carile ochilor cu care

este asociata Tn mod natural, de§i In mod con;;tient putem privi In orice direclie In timp cegandim. Este ca §i cum am face un acord fin ai creierului pentru a functiona Intr-un anume fel.

Aceste mi§cari apar ~idispar foarte rapid, a§a incat e necesar sa fim buni observatori pentrua Ie remarca pe toaie, Ele vor indica secventele de activare a diferitelor sistemereprezentalionale pe care persoana Ie folose~te pentru a da un raspuns sau a parcurge 0experienta. De obicei oamenil recurg In primul rand la sistemul de input atunci cand cautaraspunsulla olntrebare.

De;;i indicatori! vizuali nu sunt singurii prin care putem afla cum gfmde§te clientul, ei sunt eelmai u§or de sesizat. Daca §tim cum §I unde sa privim, postura, mimica, gesturile, respirajia §iculoarea pielii ne pot oferi de asemenea 0 serie de informatii despre felul In care gandescoamenii. Aceste aspecte canstituie ceea ce In NLP poarta numele de alti indicatori de secas.Mal jos vom examina sumar aceasta noua categorie de indicatori. Ei au caracter mix!, In sensul

ca reunesc patternuri de pastura, mimica, respiratie, ritm al vorbirii.Cei care gandesc in imagini vizuale de obicei vorbesc mai repede §i pe un ton mai Inalt

decat ceiia/li. Este ca §! cum ar Incerca sa llnil pasul cu imaginlle care se deruleaza rapid Inmintea lor. Respiralia este superficiala §i desfa§urata In partea superioara a toracelui. Adesea

apar tensiuni museulare, mai ales in zona umerllor, capul e linut drept in sus iar fala e malpalida decat normal.

Cei care gfmdesc In sunete respira In toata cavitatea toracica. Uneori au miei mi~cari ritmieeale corpului iar vocea e clara, expresiva ~i rezonanta. Capul e bine echllibrai pe umeri sauInclinat u§or, ca ;;i cum ar asculta pe cineva.

Cei care discuta cu sine adesea lin capullntr-o parte sau sprijinit cu mana sau pumnul, inpozilia "telefonului", deoarece arata ca §i cum ar vorbi la un telefon invizibil. Uneori repeta ceeace au auzit u~or sub nivelul respiraliei, astfellncat Ie putem vedea mi§carile buzelor.

Page 220: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

218 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIEKinestezicii sunt caracterizali prin respira\ie profunda, abdominala, acompaniata adesea de

relaxare musculara, Capui esle lasat Tn jos iar vocea are 0 tonalitate profunda, ritm lent, cu

multe pauze.Mi§carile ~i gesturile sunt de asemenea indicator! care ne ofera informalii despre felul Tncare

gandesc oamenii. Mulli vor indica eu mana sau Tn alta rnaniera organul de slm\ .pe care II

folosesc pe plan intern. Aceste semne nu ne arata despre ce gande§te 0 persoana, ci doarmodulin care 0 face, Limbajul corporal este abordat Tnaceasta manlera ia un nivei mull mairafinat ~i mal subtil decat 0 fae aile abordari.

Abilitatea de a folosi ace~ti Indicatori este esen\iala pentru terapeuli ~i educatori; ei pol aflacum gElndescclien\ii sau elevil §i astfel sa descopere cum soar putea schimba acest iucru. Listade indicatori prezentata Tncele de mai sus nu este finala §i nici exhaustiva. Ea doar ilustreazaun model pe care flecare practicanl ai psihoterapiei II poate adapta proprii!or condilli ~i relalieisale particulare cu clientul.

Oricum, aceste generalizari trebuiesc verificate prin observalii ~i experienla. Ideea esteaceea de a §ti ee anuma face clientul aici §i acum, altfel relatia psihologica cu aC8sta va flperturbata, nesincera, lipsita de utilitate. De asemenea, sunt de evitat categorisirile noastre ~iaie celorlalti ca apa~inand unui tip sau aiM eroare prezenta pe larg In psihologie $1care nu linecont de faptul ca omul real este Intotdeauna mai complex decat generalizarile ce pot fi facute Tnlegatura cu ei.

3.3.3. Submodalita1i

Prin utilizarea indicatorilor de acces putem stabili numai modul general in care oamenii gandesc.Urmatorul pas este acala de a face acest lucru mai precis, de a face distinctii de finete Tncadrulrespectivului sistem reprezenta\ional. Vorn observa ca fiecare dintre cele trei sistema principale

dispune de numeroase distinctii interne, specifice; care poarta In NLP numele de submodalitati.

Daca sistemele reprezentalionale sunt modalitati de a gandi, de a experirnenta lumea, atuncisubmodalitatile sunt eele care dau, construiesc sensurile experien\elor, felul Tn care suntstructurate acestea.

Ideea de submodalitati apa~ine antichitatii ~i a fost exprimata de Aristote! prin referirile salela calitatile simturilor.

In cadrul fiecarui sistem apar anumite submodalitati. Prezint mai jos 0 lista a principalelorsubmoda!itati ale fiecarui sistem, cu precizarea ea pot exista §i altele, importante in ordineasemnificatiei experienlei particulars a unor elienli. Sarcina terapeutului este aceea de a identificaacea sau acele submodalita\i care structureaza sensuI unai experiente sau arniniiri, toemaipentru a putea interl/eni spre a schimba Intr-un sens sau altul aceasta semnifiealie,

I} Submodalitati ale slstemului vizua/:

Asociat (a vedea cu proprii ochi) sau disociat (a te privi pe tine)Color sau alb - negruTncadratsau neincadrat

Profunzimea (bi sau tridimensional)

Localizarea (stanga - dreapta, sus - jos)Distanta fala de imagine (daca e disociat)StralucireaContrastul

Claritatea (clara sau Tnceata)Mi§carea (imagine statica sau film ce se deruleaza)

Viteza (desfa§urare mai lenta sau mai rapida decat uzual)Numarul de irnagini (ecran Impa~it sau imagini multiple, succesive)

Page 221: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-L1NGVISTICA 219Dimensiunea

@l Submodalitati ale sistemului auditi'l:Stereo sau mono

Cuvinte sau sunete

Vo!urn (rnai tare sau tile!

TonLI sau

Tirnbrui (pJ!na.tateaLocalizarea sunetului

Oistanta fata de sursa sunetuiuiDilrataContinuLl sau discontinuu

Viteza (mai lent sau mai rapid decal uzuai)Claritatea sunetului

•• Submodafitati ale sistemuiui kinestezie:Localizarea senzalieiIntensitatea

Presiunea (greu sau u~or)Extensia, dimensiunea (cat de mare)

Textura (aspru sau moale)Greutatea (greu sau u~or)TemperaturaDurataForma

Acestea sunt cele mai frecvente submodalitali care apar in experienlele oamenilor. Uneledintre ele sunt discontinue sau analogice (asociat sau disociat, stereo sau mono, pe fala sau pepicior etc), altele sunt continue ~i variaza pe 0 scala in sens crescator sau deserescator(intensitatea unei lumini, tonul unui sunet, senza\iile de temperatura). Multe dintre ele apar inlimbaj, In frazele pe care Ie folosim. Submodalitalile pot fi considerate drept coduri fundamentalede operare ale creierului uman. Pur ~i simplu, nu putem gandi ~i nu ne putem evoca

experienlele fara a avea 0 structura de submodaiitali a acestora.eea mai interesanta consecinla ~i aplica\ie privind submodalita\ile prive~te modificarea

acestora. Unele sunt neutre In raport cu sensul experientelor ~i amintirilor, altele, dimpotriva,sunt cruciale. Schimbarea acestora din urma va schimba radical felul in care ne raportam larespectivele amintiri.1

Sistemele reprezentalionale, indicatori! de acees ~i submodalitatile sunt elemente esentialeale structurii experienlei subiective. Dispunand de sisteme reprezentationale preferate ~i de

input Merite, de sinestezii diferlte ~i folosind submodalitali diferite pentru codarea experien\elorpersonale, nu e de miram ca oamenil au modele, harli diferile ale lum!i. i\tunci cand, Tnfinal,

utilizam limbajul pentru a eomuniea cu eeilalli, e chiar uimitor ca reu9im sa ne inle!egem unii euallii alat de bine cum 0 facem, ... sau atat de prost.

4. NLP sl psihoterapia

In aeeasta secliune voi analiza relevanla pentru lucrul terapeulic a unora dintre concepteleprezentate la subcapitolul 3. ~i voi prezenta cateva dintre modelele ~itehnicile terapeutice maiimportante ~iilustrative pentru sistemul terapeutic propus de NLP.

1 Mai multe aspecte privind utilizarea submodalitalilor sunt prezentate in subcapitolul despre psihoterapie

Page 222: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

220 ORlENTAREA EXPERIENTIALL\ IN PSIHOTERAPIEAm afirmat deja ca de§i NLP a porn!t de la psihoterapie, ea nu se restrange In prezent 18

domeniul pSihoterapiei, ci ofera modele de In\elegere $1Intervenlie pentru oblinerea eficlenlei Indomenii multiple. Cum este posibil acest lucru, operand in linii mari cu acetea§i modalitali delucru $i acelea§i concepte? Se pare ea maniera de cunoa$tere $1in\elegere a umanutui pe care

am putea-o numi psihoterapeutic-experienlia!a surprinde cel mai bine nucleul, esenla moduluide funclionare $1a structurii psihice interne.

Orientarea umanista din psihologie este prezenta atat In psihoteraple, cat $i Tneducalle $i indomeniul organizational. Acela$i lucru II putem constata $i In legatura cu orientareacomportamentala, Tnsacu anumite diferente. Pe de 0 parte, sfera de aplicabilitate a abordarilor$i tehnicilor cu baza comportamentala este mal limitata. Ma Intreb de exemplu cum putem lucra

in maniera comportamentala asupra unor aspecte ce lin de spiritualltate. Pe de alta parte,adePlii comportamentalismului au fost nevoili Tn repetate randuri sa-§i reevalueze concepliilefundamentale asupra umanului, sa Ie dezvolte $i sa Ie imbogaleasca pentru a se apropia de

realitatea care e fiinla umana vie. Pornind de la schema simpla Stimul -4 Reactie, behaviorismula introdus ulterior personalilatea subiectului ca variabila mediatoare Intre cei doi termeni airelaliei, pentru ca mai tarziu sa preia unele dintre realizarile psihologiei cognitive, rezultand

psihoterapia cognitiv-comportamentala. Consecintele taylorismului in psihologia industriala tindeja de istoria psihologiei.

Tn alta ordine de idei, conceperea pSihoterapiei mai degraba ca un proces de invalare,dezvoltare $1evolulie este mai favorabila subiectulul acestui piOces $i da 0 alta dimensiuneeventualelor probleme sau dificultati ale sale. Mai mull, face posibile transferurile Intre diferiteledomenii de aplicativitate ale psihologiei umaniste. Aceasta este ideea de baza In care amconceput $i structural, Tmpreuna cu colega mea Paula Dumitru, volumul "Optimizarea

campartamentului prafesional. intre educatie §i psihoterapie".

In aceea$i maniera, NLP I$i structureaza aplicaliile ~i tehnicile pornind de la ideeaoptimizarii comportamentului $i vielii persoanei, a dezvoltarii $i mai pulin de la cea a rezolvariiunor probleme sau corectarii unor comportamente punctuale. Evident ca exista ~i numeroase

astfe/ de tehnici, Insa ele trebuie privite in contextul conceptiei generale, ca facand parte dintr-unansamblu teoreticQ-metodologic mai larg.

4.1. Argumente pentru 0 psihoterapie experientiaJa

Consider necesara aceasta argumentare datorita unei situalii paradoxale. D.e$ipe plan globalliteratura NLP este foarte bogata, In Romania ea este aproape inexistenta. In afara de catevareferiri punctiforme la unele tehnici, singura lucrare romaneasca in care este abordata Tn

maniera consistenta programarea neuro-Iingvistica este, dupa cuno$tinlele me/e, cartea"Autosugestie ~i relaxare" a profesoarei Irina Holdevici. Este firesc, in contextul acestui reiativ

deficit informational, ca eititorul sa se 7ntrebe cel fel de psihoterapie promoveaza NLP, carui

curent terapeutic apa~ine, la ce poate fi utilizata. Sper ca demersul de fala va fi de natura araspunde cat mai multora dintre aceste Intrebari.

Cred ca cea mal re/evanta analiza $i, de ce nu, cea mai buna argumentare, poate merge pelinia examinarii NLP din perspectiva a trei elemente fundamentale pe care se structureaza orice

sistem psihoterapeutic, anume: conceplia generala despre om, filosofia respectivei psihoterapii;modelul de relalie terapeutica psihoterapeut - client pe care II promoveaza $i maniera de lucrupractic.

Conceptia generala despre om, filosofia NLP a fost schilata deja prin prezentareapostulatelor sale fundamentale, Tncare se pot regasi limpede ideile psihologiei umaniste, motivpentru care nu vol insista asupra acestui aspect. Conceplia gestalt-terapiei este prezentata lacapitolul 2. Conceplia $i maniera de lucru apa~inand lui Milton Erickson sunt prezentate in acest

Page 223: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

1

III

_______ ~ ~ __ I

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA. 221capitol. idelie lui Gregory Bateson privind teoria sistemeior ~i a informaliei, care au fast preluate

de NLP, pledeaza la randullor penlru 0 abordare de tip holist ~i integratlv a flintei umane, de

asemenea specifica orientarii terapeutlce experienliale. Sub acest aspect, a! postulatelor

teareUee de baz3, consider ca nu exlsta nici 0 dificuilate pentru un eventual demers de

incadrare a NLP in conlextul orientarilor 9i curentelor terapeulice.

Tn ceea ce prive~te relat/a terapeut - clieni, literatura descrie 3 tlpuri marl de rslatii:

'" Relalla terapeulica de tip transferenilal, specifica pslhanalizei §i asimilabila Tn uitima instanja

eu 0 relalie de tip parinte - copii. Esenlia!a in acest lip de re!atie esta inegalitatea celor doua

pozitii. Transferul clientului asupra analistului este utilizat ca instrument terapeutic. Scopui

analizei fiind expiorarea §i rezo!varea conflictelor incon$liente din perioada varslei de 1-3 ani,

legate de natura reia\iel copilului eu parin\ii sau substitutele acestora, este necesar ca pacientul

sa regreseze pan a la varsta confiictu!ui. $i ma Intreb cum s-ar realiza eel mai u~or acest lucru

daca nu prin relatla eu un parinle? Rela\ia transferenlla!a reediteaza deci patternurile relationa!e

din copilaria clientuiui. De~i ar fi numeroase lucruri de adaugat referitar 12 reialia terapeutiea

transferentia!a, ma muljumesc sa remare faptul ca NlP promoveaza 0 relatie diametral opusa,

complemenlara chlar dintr-o anumita perspectiva.

'" Mal inleresanta s-ar pulea dovedi analiza relaliei terapeutice de tip contractual, promovata

de psihoterapia comportamentala $i cognitiv-comportamentala. A$a cum reiese din numele pe

care-I poarta, este un model de relatie terapeut-client mediat printr-o formula de tip contractual.

Nu am In vedere aeordul mutual care S9 stabile$te eu necesitate ~i esle vital Tn ariee lip de

psihoterapie Tntre terapeut $1client, eu privlre la diferite as peete, cum ar fi obiectivele terapiel, 0

anurnita definilie aSlipra probiemelor ciienlului, un limba] eomun etc, el un derners de tip explicit,

materiaiizat In forma serisa Tn unele lerapii, prln care sun! stabiiite obiective ~i sarcini pentru

fieeare dintre eei dol partenerl ai relajiei, lermene ~i toate conditiile de desfa~urare ale

proeesului. Este yorba mai degraba de 0 relalle de tip profesor - elev, Tn care pacientul

apeleaza la serviciile terapeutului pentru a invala cum sa iaca iata anumitor situalii, cum sa

rezolve anumite probleme, cum sa negocieze cu ganduri!e ~i emotiile etc. Dupa Karasu (cilat de

Holdevici, 1996), acest model de relalie implica colaborarea dintre terapeut ~i client, facand apel

la egoul de adult al elientului, intre eei doi realizandu-se a?a numlta alianla terapeutica.

Mai trebuie spus ea acest model relalional T~i are originea in eonceptia generala asupra

psihicului, a modului de funclionare ~i a tulburarilor sale, aspecte care nu fac obiectul acestei

ana!ize. Acela~i lueru se aplica ~i Tn terapiile de factura analitica ~i Tn ee!e experientiale ..

Exista Insa unele aspecte mai subtile ale reialiei terapeutiee, posibile surse de eonfuzii sau

care lasa loc inlerpretarilor. De exemplu, exist a elemente de tip contractual Tn ariee tip de

psihoterapie. Plata ~edinlei In psihanaliza este un bun astfel de exemplu. Este de altfel greu de

conceput desfa~urarea unui proces lerapeutic In absenta oriearor reglementari de tip

contractual. Acest criteriu de analiza, singur, nu poate rezolva sarcina unei clasificari a

sistemeior terapeutiee.

Examinand Tnsa oarecum mai Tn profunzlrne aspectul psihologic al relallei client - terapeut,

iucruriie se schimba. Ce este lac adica un profesor? Un om care ~tie §i care Invala pe altul care

nu ?tie, de obicei un capi!. Personal, consider ca acest tip de relalie paate fi 0 forma blanda a

reialiel de lip parinte - copii sau 0 forma tranzltorie catre un all tip de relatle, de egalitate, pe

care 0 vol prezenta mal jos. De exemplu, S8 recomanda ca terapeulii de orienta,e cagniliv­

comportamentala sa iie directlvi Tn relalia eu pacien!!!. Tn spatele aeestei directivlta(i s-ar putea

aseunde Tnsa supozilia unei superioritali a terapeutului asupra clientului - eu ~tiu mal bine ce ai

de facut, eu §tiu ce ai tu de faeut -, pozi\ia parintelui vis-a-vis de eopil.

Analiza tranzac(ionala ca sistern terapeutic se plaseaza In sfera experienllalismului, de~i

relajia lerapeutica pe care 0 utilizeaza este de tip contractual. Dau acest exemplu pentru a

argumenta ideea ca, daca exista ceva la nivelul relatiei terapeutice semnifieativ pentru

Page 224: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

,-

222 OPJENTAREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIEdlferentlerea Tntre modeleIe terapeutice, aces! !ucru poate fi depistal mai degraba la nivelulprofund psihologic 81 relaliei sau al presupoziliilor de baza §i nu ata! la nivelu! aspectelorformale. Contractu! ~i alianle psihologica statuteaza numai aspectele de tip formal extern ale

relatiei, nu §i pe ce!e profunde, Desigur ca nu Vieau sa afirrn ca aspecteie formale nu ar avea unimpact psihoiogic profund.

Este deci perteet posibil, chiar recomandabil sa lucram in maniera experienliala de exemplu,avand ca punct de pornire un contract $10 alianta client - terapeut.

• In sfar$it , eel de-al treilea tip de relatie psihoterapeutica este rei alia cer.trata pe realitate.Este 0 relatie de egalitate intre cei doi partenel'i, bazata pe respect total $i acceptarenecondi\ionata a clientului de catre terapeut, specifica terapHlor de orientare experienliala.Terapia rogersiana $i gestalt-terapia sunt extrem de exemplificative, chiar definitorii din aceastaperspectiva. Relaiia centrata pe realitate impiica 0 atitudine calma, empatica, Tnlelegatoare dinpartea terapeutului, astfel incal clientul sa S8 simta securizat §i lnieles $i sa se poataautoexplora Tntotaiitatea relatiilor sale eu sine $i cu lumea. Terapeutul este prezent in realitatea,Tn situalia clientuiui, 0 prezenla calma, ferma, de natura a conferl clientului Tncredere, esteelementul care reechilibreaza $1aduce permanent reaclii1eclientului in "aiei $i acum". Existen\aunei astfel de reialii este posibila numa! pornind de la credinla ca clientul este 0 persoana pozitivorientata $i eapabila de evolu(ie. EI dispune de taate resursele necesare pentru aceasta iarsarcina terapeutului este sa-I ajute sa Ie descopere $i sa Ie puna In practica. Terapeutul1 este

prezent Tnrelalie in calitatea sa fundamentala de om, de fiin\a vie $i poate avea momente deautodezvaluire, care vor facilita la randullor exprimarea ciientului §i cre$terea TncrederHacestuiain terapeut.

Niei unul dintre aceste tipuri nu poate fi pus Tnpraetica Tnforma PU,a, nealterata. Mi se pareimposlbil ca un pSihanalist sa nu aiba momente Tncare raportarea neutra vis a vis de pacientul

sau sa nu fie alterata de elemente umane, de identificare cu experienla pacientului sau deraspuns la transferul acestuia. Psihanaliza a teoretizat aceste lucruri prin coneeptul de

contratransfer, evitarea apariliel $i manifestarii lui Tn relalia anaiisl - pacient flind un abiectlvimportant al analizei didactice formative. La fel de Improbabila pare $i situalia Tncare un terapeutde orientare ralional emotiva nu soarabate de la unele dintre prescripliile contractulul. Surse aleaeestor abateri de la un model prestabilit pot fi in egala masura clientul sau terapeutul iarmecanismul care sta la baza lor este mult disputata proieelie, indiferent daca e teoretizatapsihanalitic sau gestalt.

Exista, de asemenea, elemente comune ale celor trei tipurL Cel mai important estepresupozilia bazala de la care pornesc toate trei, seopul lor fundamental, anume de a ajutaclientul sau pacientul sa-§i rezolve problemele sau sa depa$easea situalii1e dificile prin caretrece. Taate trei presupun aeordui mutua/ despre care am vorbit mai sus, precum $i relatia decomunicare directa, chiar daca nu Tntotdeaunafata in fata. Diferentele dintre ele rezida Tnmodul

particular Tncare Tntelegsa-§i atinga scopuri!e." ,

In realitate, relalia vie $1dinamica dintre terapeut ~icHent este una mixata, care reune$te

elemente ale celor trei principale tipuri deserise, Tnsa cu preponderenla unuia dintre e/e. Eapoate fi decl preponderent transfereniiala sau preponderent centrata pe realltate sau poate

Tncepe ca 0 alianla terapeutica pentru a evolua catre una din celelalte doua, in functie deorientarea terapeutu!ui, proiectHle,transferurile $i contratransferurile celor dol. Transferul este pelarg prezent In orice forma de psihoterapie; cel mai adesea aparilia unui contratransfer pozitivfHnd un indicator pentru buna desfa$urare a procesului, indiferent de tlpul de psihoterapie

practical. Fiecare dispune de anumite avantaje $1de anumlte resurse, pe care, ea terapeu\i,

I Carl Rogers a propus Tnloeuirea termenului de pacient eu eel de client iar a celui de terapeut cu eel deconsilier.

Page 225: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitoful VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 223putem alege sa !,eutilizam sau nu. Cred ca eel mal important lueru este totu§i responsabilitatea

acestor aleger1.

Daca problema se pune in termenii opliunii de a ne raporta 18 client preponderent ca unparinte fala de copi!, ca un profesor fala de un e!ev sau ca un om faja de ait am §i airesponsabiiitatii aeestel opliunl, prin princlpiile sale, prin increderea ;;i r'espectul pe care Ie aratac1ientului, NLP apar\ine curentului experiential in aceea§i masura ca §li gestalt-terapla. Sa rouuiiilm ca una dintre presupoziliile fundamentale ale NlP este aceea ca exista 0 intenlie pozitivBin spatele oricarui comportament al clientului.

In NlP, relalla terapeutica este una de comunicare, empatie, 'incradere ~i respect avandscopul fundamental ca clientul sa-§i exploreze propria experienla subiectiva ~i sa decidaresponsabil in !egatura cu sine, resursele de care dlspune sau nu ~i cu vlaja pe care 0 are. Voideserie modalitaliie fundamentale prin care acest model de relalie este pusa in practicE! Insubeapitolul urmator.

eel de-al treilea criteriu de analiza se refera la man/era de lucru pracUe §i tehnicileutilizate, Incep prin a preciza faptu! ea luerul NlP prive~te pe de 0 parte lucrui cu starile normalsale con§tiinlei Jar pe de alta parte, cu starile rnodiflcaie. Maniera in care esta reaiizat in NLPluerul cu starile modificate de con;>tiinla §i hipnoza este cea ericksoniana, sintetizata IIIsubcapitolul urmator. Nu voi insista aie! asupra ei, !asand aprecierea ei 'in sarcina cititorului.

In ceea ce prive;>te lucrui cu starile de con$tiinla clara, normala, nemodificata, abordareaeste in linii mari asernanatoare cu cea gestalt iar in unele puncte se aseamana cu ceapsillodramatica, in aceea§i masura in care se aseamana geslalt-terapia cu psihodrama, Suntinsa cateva aspeete asupra carora a9 dari sa insist.

Poate eel mai important este prezentificarea. Orice experienta a clientului asupra careia selucreaza este prezenta, se Intampla aiGi9i acum. Ce inseamna acest lucru? Poate fl yorba, deexemplu, despre con§tientlzarea unei proiec!ii Tnmaniera gestalt: Ce anume din ceea ce vezl Iauzi I simti acum te face sa crezi I sa simt! I sa traie$ti in acest fel? Poate fi insa vorba 91despre

o amintire, 0 experienla trecuta traumatica sau dimpotriva, 0 experien\a resursa. In acest caz,ciientul este ghidat pentru a-§i evoca 9i a retral in prezent aceste experienle, deci trecutul esteadus in prezent pentru a se Iucra asupra lui. Mai poate aparea ;>isituatia in care lucram cuimageria, cu reprezentarile clientului asociate diferitelor experiente. In o~ice situalie soar aflac1ientul,aceasta se intampla in prezent. Este 0 calitate intrinseca a oricarui evenlment, aceea dea nu se putea intampla decat in prezent. Evenimentele trecute ne afecteaza prin intermediul

amintirilor despre ele iar pentru a reevalua aeeste amintlri e necesar sa Ie aducem in prezent, safaeem ca evenimentul a carui amintire ne produce suferinla sa se intample din nou, dar altfel.

Un element de mai mare generalitate II reprezinta scopul terapiei. Acesta e ca c!ientul sainvele sa fie eficient in legatura cu sine $i cu viata sa, sa devina con9tient sau sa-$i modificeexperienlele, atunei eand considera ea e neeesar. Premisele de la care porne9te lucrulterapeutic sun! acelea ca ciientul este Tn mod real capabil sa opereze anumite modiflcarl in

legatura eu sine $i ca ei este responsabil pentru sine, pentru ceea ce I se Intampla, pentruaiegerile pe care Ie face, pentru lumea in care alege sa traiasca, pentru felul in cal'e se

autoprogrameaza. Acest aspect al responsabilitalii in raport eu propria persoana $1propria vialaeste foarte important, urmarindu-se permanent faptul ca clientul sa con~tientizeze ca 7nmod realei este singurul responsabil de sine, de stariie lui, de viala iui. 0 persoana care reune$te aatitudine pasiva, de a~teptare fata de via\a, cu credinta ca viata e urata, aproape sigut' va devenistresat, anxios, depresiv, deci nevrotic ;>icu siguranta via\a Ii va oferi suficiente priiejuri pentru a­$i intari credinlele. 91 totu~i. totuJ nu este decat 0 problema de alegere 9i responsabilitate. Altapersoana poate alege sa creada ca viala e frumoasa , credinla care probabilll va determina sacaute experienlele placute.

Din aceasta directie trebuie inleleasa ideea de programare sau autoprogramare, implicitaatunci cand vorbim de NlP. De$i in NlP se afirma ca, daca nu avem ceva de procesat, de faout,

_____________________________________________ ..1

Page 226: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

224 ORIENT AREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIEde gandit la, creierul nostru are tendin\a de a evoca evenimentele trecute nepiacute sautraumatice, care astfel sunt retraite, line totu~i de responsabilitatea noastra sa al8gem la ce negandim, in ce stari intram etc. Mai mult decat atat, Tnspatele oricarui comportament stand 0

inlentie incon~tienta poziliva, aeeste procese de evooare ~i reexperimentare a evenimente/orstresante trecute pot fi in\elese in alta lumina, ca Tneercari incon~lienle de a Ie rezolva, ca ~ieum incon§lientul ar atrage aten\ia asupra lor con§tiin\ei. Exista Insa ~inumero~i oameni care,alunci cEmd nu au altceva de facul, T~ievoca §i retraiesc amintiri §i experien\e p!aeule, tonice.

In finalul aeestei analize, un ultim eiement pe care doresc sa-I aduc Tndiscu\ie sunt tehniciiefolosite Tn NLP, mai precis unele dinlre acestea. NLP ofera un evantai foarte larg de tehniciextrem de variate, dinlre care am prezentat cateva mai detaliat Tnsubcapitolul urmator. Existaunele tehnici, cum ar fi cele de ancorare sau modalitatea de lucru cu submodaliL31ilecare se

bazeaza pe principiul condilionarii, la fel ca ~i tehnicile comportamentale, ceea ce a determinat-ope Irina Holdevici (1995) sa afirme ca "Se poate vedea cu u~urinta ca e vOiba de 0 orientare detip comportamentalist Tnpsihoterapie". Personal, consider ca mai degraba aceste tehnici pot fievaluate prin prisma asemanarilor care existaintre sistemele terapeutice. Nimeni nu poate negaexistenta sau utilitatea principiului condi\ionarii, Tnsaviata psihica nu se reduce la conditionare.Condi\ionarea, alaturi de alte mecanisme, I~i regase~te loculln structura experientei subjective.Chiar daca unele tehnici ale NLP se bazeaza pe acest principiu, aceasta nu Tnseamnaneaparatca NLP este 0 psihoterapie comportamentala, ci doar ca NLP a valorificat unele elemente ale

comportamentalismului. Ca extensie a aplica\ii!or, NLP depa?6§te orientarea comportamentala;ca tehnica, arsenalul NLP este mult mai bogat §i mai variat decat ansamblul tehniciior bazate peconditionare.

Un sistem de psihoterapie este cu atat mai valid §i mai util, cu cat reu~e~tesa beneficieze deachizitiile §i realizarile celorlalte sisteme. Nu exista sisteme terapeutice pure, ci doar mixturi maimult sau mai pu\in fericite, Tncare importante sunt cele cateva idei fundamentale §i capacitateade a-~i atinge seopurile. lar din aceasta din urma perspectiva, NLP a demonstrat deja valentelede care dispune. Multe dintre tehniciie NLP sunt foarte simple ~i prezinta avantajul ca pot fjutilizate de fiecare in parte pentru a-$i optimiza propria comunicare, propriile stari §i propriul

comportament. De asemenea, NLP ofera modele de training pentru ob\inerea eficientei ~ioptimizarea comunicarii Tnmultiple domenii.

Ca sistem terapeutic, NLP este recomandabila Tn majoritatea cazurilor de nevroze, Tn

tulburarile de stres, Tn terapia unor traume, Tn situatiile de dependen(a, In corectarea unorcomportamente nedorite, In modificarea montajului psihie al unor pacienti somatici, Tnsituatiilede criza existentlala sau pentru optimizarea comportamentului. Contraindicatiiie sunt acelea$i ca$i pentru cea mai mare parte a psihoterapiilor.

4.2. Abordarea terapeutica NLP: principii, modele §i tehnici

4.2.1. 0 privire de ansamblu asupra procesu/ui terapeutic

Exista doua aspeete esen\iale pentru arice psihoterapeut sau pentru oricine ajuta pe cineva safaca schimbari In propria viata.

1. Primul este re/aria - a construi $i a mentine un raport de rezonanta eu clientul, pentru astabili 0 atmosfera de Tncredere.

2. Cea de a doua este congruenra, armonizarea. Este necesar sa fii complet armonizat Intot ceea ce faci pentru a ajuta pe cineva; lipsa congruen\ei va genera mesaje amestecate ~i vascadea eficienta procesuiui de schimbare. Aceasta Tnseamna a acllona eu convingerea catehnicile vor avea efect.

Page 227: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul vn - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 225Relalia $i congruenla se plaseaza la un nivel semantic mai Inall decat orice tehnica ce poate

fi apl/cata in contextullor.Cadrul obiectivelo! este folosit pentru a culege informalii despre probleme!e clientului,

starea prezenta $i cea dorlta $1resursele necesare pentru a 0 allnge pe ultima. In eadrul aeestuidemers este necesara acordarea une/ alenlii sporite, 0 sensibilizare la totalitalea slimularilorsenzoriale - acuitate senzoriala, concomitent cu intentia de a raspunde necesitatilor deschimbare a persoanei.

. Tehnicile pot fi apl/cate numai in cadrul acestor structuri. Uneari tehnicile au intelesuri fixe,

a/teori nu; de aceea terapeutul trebuie sa fie pregatit pentru a varia paleta tehnicllor, pentru a Ieabandona $i a utiliza altele, in ordinea atingerii scopului - flexibititate. Ele trebuie folosite cu

grija $i intelepeiune, (/nand cant de relalia cu c!ientul $i de echilibrul intern al acestuia. Intenliade baza a NLP este de a oferi intotdeauna mal multe alternative, niciodata de a Ie restrange.

Aceste aspecte sunt ilustrate in figura de mai jos (dupa O'Connor $i Seymour, 1990).

lntelepciune / Ecologie / Congruenta

Relatie / Rapor!

Obiective

Stare I Tehnici I StarePrezenta DoritaSchimbarea

tehnicilor

Culegere de informatii

La randul sau, Stephen Lankton (in "The practical magic", 1981) prezinta 0 harta pentruorganizarea modului de utilizare a instrumentelor ~i tehnieilor terapeutiee in luerul cu clientul.lata a$adar cum ar putea arata schema unui proces terapeutic.

Pacing

Potrivireasisteme!or

de

reprezentari

Stabilirea

raportuluiterapeutic

relalia

Canai/canal

Armonizarea

predicatelor

Adunarea dedate

Continua legatura

Datele sunt eelmal bine culese

prin Folosireasistemului de

reprezentari

AccesareResurse

Continua

legaturaUtilizarea

sistemului de

reprezentaridominant

Programareacomportamentului ~i

experientaconstructiei

Continua legatura

Fieeare sistem

reprezentalional va

dispune de resursevaloroase

Page 228: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

226 ORIENTAREA EXPERIENTIAL<\. IN PSIHOTERAPIEI . ,I conducator

! (ieadinq)i

Over lapping I

SuprapunereFolositeFoloslte Tn "future

pentru

pentru apaceu

I

reprezentariobtine

completelTntregi

, reprezentaricompleteIntrebarile

Pentru a obtineAjuta lamodelului

raspunsuri bazatespecificareaMeta

pe senzorialitate;resurselor

pentru a identifica

necesareforma de Iimitare

pentru

a experientei

obtinereastaril dorileAncorarea

Ancoreaza FoloslteFolosite pentru a

relalia;

Dentru aasocia componenteleselecteaza co'nstrui mici Isenzoriale (aleI

cuvintele pentru

schimbari cu I

sistemelorI

a stabili

resurselereprezenta\ionale ~i

IlegiHura

doritecomportamentul)

Un alt considerent de maxima generalitate legat de Intelegerea procesului terapeutic vizeaza

abordarea acestuia In termenl de schimbare. Prin excelenta, arice proces terapeutlc este unul

de schimbare iar arice tehnica sau demers care este utilizat In cadrul sau vizeaza producerea de

schimbari cu diferite grade de generalltate, plasate la diferite nivele Tn profunzimea psihologiei

clientului, ale emotiilor, atitudinilor, modului de gandire sau ale comportamentului acestuia.

Aspectul schimbarli vizeaza decl atat 0 intentie cu caracter programatic a slstemului terapeutlc,

cat ~i ansamblul rezultatelor procesului, concretizate Tn achizitille realizate de client In urma

psihaterapiei. De aici putem concluziona cu privire la necesitatea con~tientlzaril de catre client a

nevoii de schimbare, precum ~i la exlstenta unei dorinte de schimbare personala a acestuia.

Aceste elemente sunt deosebit de importante Tn desfa~urarea procesulul terapeutic, a carui

prima elapa se axeaza Tn numeroase cazuri exclusiv asupra lor. Este yorba despre obtinerea

unei bune motivalii pentru psiholerapie a c1ientului.

Exista doua mari tipuri de schimbare care apar Tn cadrul pslhoterapiei:

a. Schimbarea de prim ordin

Este eel mai simplu caz de schimbare, Tn care avem un singur obiectiv - 0 stare diferlta sau

un raspuns anume Tntr-o sltuatie data, de exemplu: mereu te Infurii Tn prezen\a unei persoane;

te simtllnconfortabil cand ai de rezolvat unele probleme de munca etc,

Simpia reformulare este un mod bun de a Incepe schimbarea acestui tip de situatii, descoperlnd

cand pot fi folositoare aceste raspunsuri ~i ce anume altceva pot Tnsemna ele. Tehnicile de

ancorare sunt ~i ele utile, la fel ca cele de destructurare, suprapunere ~iInlantuire a ancorelor,

care aduc resurse suplimentare apa~inand altor contexte. Starea sau procesul initial au fost

ancorate, a~a ca yom folosi acela~1 proces care a dus la fixarea unei stari pentru schimbarea ei.

Generatorul de noi comportamente ~i repetilia mentala de asemenea, pot fi utile daca este

necesara crearea unei noi abilitati sau a unui nou comportament.

Uneori tehnicile de ancorare nu vor da rezultate Tn cazurile Tn care persoana raspunde Tn

mod necontrolat la anumite obiecte sau situa\ii. Evenimentele trecute pot face dlficlla orientarea

Tn prezent. Schimbarea istoriei personale poate sa nu functloneze deoarece pot exista

Page 229: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 227experiente traumatice trecute despre care clientului Ii este greu chiar sa se gandeasca fara a se

simti prost. ,Aceste evenimente trecute pot duce la aparitia fobiilor, In care un obiect sau 0

situatie genereaza instantaneu ~i automat panica, fiind asociate cu traumele din trecut.

b. Schimbarea de ordin secundar

Define~te situatia In care avem obiective multiple ~i In care sunt impiicate consideratii

secundare, Probabii toate terapiile implica acest tip de schlmbare. De exempiu, 0 noua resursa

sau un nou tip de raspuns, odata achizitionate, necesita declan~area unor procese de cre§tere

~i reechilibrare la nivelu! intregii personalitati a clientuluL In eazul sehimbarii de prim mdin,

aeeste lucruri se intampla de la sine sau aeeste obiective secundare sunt sufieient de

neinsemnate, incat pot fi ignorate. Acest tip de schimbare descrie cel mai bine situa\iile in care

nefndeplinirea un or obiective de ordin secundar bioeheaza sau fmpiedica realizarea obiectivului

principal al clientului.

4.2.2. Pacing §i leading 1

Conceptele de pacing ~i leading sunt fundamentale pentru practica terapeutica In maniera NLP.

Ele au fast introduse in practica ~i literatura de Milton Erickson, eu to ate ca accep\iunea lor

actuala depa~e~te in oarecare masura viziunea acestuia.

In orice rela\ie de comunicare ;;i cu atat mai mult In cadrul rela\iei terapeutice, este vital aexistenta unei legaturi, a unui rapor! de rezonan\a empatica Intre cei doi parteneri, ca baza a

unui climat de incredere reciproca Tn care clientul sa se poata 8imti ~i manifesta Iiber. Este greu

de imaginat 0 evolu\ie buna a procesului terapeutic in condi\iile in care clientului Ii lipse~te

increderea Tn terapeut sau daca prezen\a acestuia II face sa se simta insecurizat, evaluat etc"

Putem spune ca stabilirea acestui raport, a acestei conexiuni reprezinta punctul de plecare al

psihoterapiei, singurul pasibil.

Existen\a acestui tip de legatura intre doua persoane sau intr-un grup face comunicarea sa

se desfa~oare cursiv, parca de la sine. Urmarind situaliile spontane in care apare, vom constata

ca partenerii rezoneaza, se armonizeaza atat la niveiul limbajului nonverbal cat ~i la 31 celui

verbal. intorcandu-ne la ideea de comunicare, putem afirma ca mesajul verbal, cuvintele

contribuie numai Tn proportie de 7% la crearea acestei legaturi. La fel, prin lipsa de rezonanta la

nlvel verbai putem dlstruge acest raport numai Tn propor\ie de 7%, Limbajul corporal $i calitatea

vocii sunt mult mai importante. Cand dol oameni se afla in raport de rezonan\a ei au tendinla de

a se oglindi §i de a se reflecta reciproc Tn postura, gesturi, mimica, contact vizual ~i tonalitatea

voeli, ca Tntr-un dans in care fiecare partener raspunde la mi~carlie celui!a!t prin propriile

mi$cari. Limbajeie lor cmporale sunt eomplementare in aceasta situa\ie. Cu cat raportul esta mal

strans, mai profund, cu atat aceasta tendin\a de oglindire, reflectare §i raspuns este maiaccentuata.

Raportui empatic poate fi obtinut in situa\iile de lucru terapeutic prin con$tientizarea,

finisarea §i utilizarea abilitatilor de acest tip pe care Ie folosim Tn mod natural. Pe scun, este

vorba de a ne alatura dansului persoanei, preluand $1 reflectandu-i limbajul corporal in mod

sensibii $i cu respect. Aceasta va duce !a construirea unei pun\i Tntre no! ~i modelul sau desprelume,

A prelua $i reflecta nu Tnseamna a mima, ci a te armoniza, Exista cateva situatii tipice care

trebuie evitate in lucrul terapeutic. in primul rand, aceea cand c1ientui po ate se~iza eEl este

imilat. De obicei va interpreta aeeasta conduita a terapeutului ca pe 0 ofens a ~iva i"eac\iona Tntr­

un fel sau altul. Atunci cand conduita nonverbal a a clientului nu poate fi oglindita fara ca acesta

1 Unele concepte au fost preluate ca atare din !iteratura de limba engleza, datorita inexistentei unor corespondenti fideli Tnlimba romana.

Page 230: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

I~II

I

228 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.\. IN PSIHOTERAPIEsa sesizeze, este recomandata oglindirea folosind 0 alta parte a corpulul, folosind tehnica

aglindirii sau reflectarli Incruci~ate, Acela§i lucru este valabil §i In alte daua situajii tipice: atunc!cand conduita nonverbala a pac!entului este faarte ampla, exagerata sau agresiva - de exemplu

agitajia unui maniacal sau atunci cand practicarea aeeste! reflectar! ne-ar face sa ne simj!minconfortabil - de exemplu patternu! respirator al unui anxios sau al unui astmatic. Deasemenea, se recomanda ca, atunci cand conduita ciientului este foarte ampla, de tip agitajie

sau de tip agres!v, terapeutul sa diminueze oarecum amploarea acestor manifestari inreflectarea sa (vezl leading). In sfar§it, daca clientul sesizeaza artificialitatea actului, teatralismulreflectarii, probabii se va slmji ridiculizat sau va considera ca terapeutul nu este sincer In relajiecu el §i-§! va pierde Increderea In el.

Un bun exercijiu este de a urmari ce se Intampla atunci cand reflectam conduita celorialji, deexemplu a unor prieteni. De asemenea, ce se Intampla cand incetam s-o mai faeem sau alundcand reflectam gre§it. Capacitatea de a reflecta gre§it este 0 abiiitate esenjiala atunci cand vremsa punem capat unei discujii sau cand dorim sa Inche!em 0 §ed!nja de psihoterapie. Cea maieleganta maniera de a opri 0 discujie este prin ie§irea din dans. Pentru acasta e necesar insa safi dansat mal Intai. Va fi extrem de greu sa pun capat discujiei cu un maniacal In condijiile Incare nu am stabilit 0 relajie rezonanta cu el. Alta modalitate de a objine raportui empatic esterefieetarea vocii partenerului: tonalitate, volum, intensilate, rilm etc.

Exista doua limite posibiie ale abilitatii de a stabili un raport: capacitatea de a sesiza, de apercepe elementele de limbaj corporal ~ivoce ale parteneruiul - deci acuitate senzoria!a, ~icapacitatea terapeutului de a prelua ~i reflecta conduitele clientului - deci fiexibilitatea.

Odata raportul de rezonanla empatica stabili!, putem Incepe sa ne modificamcomportamentul iar celalalt va avea tendinja natura!a sa ne urmeze. Astfe!, II putem conduce InalIa direcjie, spre con~tientizarea unor aspecte, spre sesizarea unor noi posibilitaji sau aleger!,spre redefinirea unor situajii, spre descoperirea unor resurse sau modificarea unorcomportamente, deci putem ghida c1ientulln procesui terapeutic.

Aceste doua demersuri poarta TnNLP numele de pacing ~i leading. Dec! pacing Inseamnaconstruirea unei punji Intre terapeut ~i lumea clientului ~i este bazat pe rezonanja §i respect iarleading modificarea propriului comportament astfel Incat c1ientulsa urmeze aceste modificari. ~~uputem ghida pe cineva sa treaca peste un pod daca nu I-am construit mai Intal.

A ghida, a conduce un client catre a anumita direcjie sau a anumita experienla presupune deasemenea respect ~i faptul ca intentia terapeutuiui sa fie concordanta macar pa~ial cu cea aclientului, cu alte cuvinte ca acesta sa fie pregatit §i sa accepte schimbarea propusa de terapeut.

o precizare finala se refera la cuvintele fo!osite In crearea raportului de rezonanla §ighidarea clientului. Nu este neaparat necesar sa fim total de acord cu tot ceea ce spune clientul.

De cele mai multe ori e suficienl sa eliminam cuvinteie care ar sugera contradiclia, de exemplu"dar" poate fi Inlocuit cu ,,§i".

4.2.3. Siari emotionale - Elicitation si Calibration, "

Termenul de stare denume~te in NLP totalitatea gandurilor, emoliilor §i manifestarilor fiziologiceexperimentate de 0 persoana la un moment dat.

Slarile sunt extrem de dinamice, ele modificandu-se permanent. Pomind de la principiulfundamental al unitalii dinlre corp ~i minte, rezulla ca 0 modificare survenita la nivelul oricareia

dintre cele trei componente se va rasfrange asupra celorlalte doua.De obicei suntem con§tienjide modificarile emojionale §i nu de cele fiziologice - emojiile sunt partea vizibila a iceberguluiconstituit de starea totala. Concepjia occidenlala conform careia emojiile scapa controluluicon§tient are unele consecinje extrem de nefavorabile din perspectiva ideii de schimbare aacestora. Din moment ce ele nu sunt susceptibile a fi controlate con~tient, Incercarea de a 0

Page 231: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul vn - PROGRAMAREA NEURO-LfNGVISTICA 229face este inutila ab initio, la fei cum este ~i lentativa de modifica emotiile fara a tine cont destarea giobala, Toata iumea eunoa§te faptul eEl nieiodala tranchilizantele singure nu sun!

suflciente penlru terapia nevrozelor.Pornind de la aceea~i idee a unitatii corp - minte, NLP propune ca, atunci cand dorim sa

schimbam 0 stare a cuiva, sa-i solicitam sa faea eeva gen activitate fizica, mi~eare, sa

urmareasea ceva, Tntr-uncuvant sa-i refocalizam atentia asupra a alleeva decal aceie perceptii,ganduri sau amintiri responsabile de aparitia starii pe care 0 darim schirnbata, Aceasta termieapoarta numele de schimbare sau spargere a starii,

Amintiri!e neplacute sau traumatice sunt stocate fizic, prin patternuri ale tonusului muscular,aie posturii ~i respiraliel, ca de aitfel majoritatea arnintirilor eu 0 oarecare relevanla subiectiva,Adesea, eie ne afecteaza, ne contamineaza experientele prezente ~iviitoare, Ele joaca rolul defiltre care dau nuanta lum!i in care traim $i influenteaza modul in care ne raportam !a realitate,Depresivii, de exemplu, dispun de 0 abiillate remarcabila de a pastra pentru timp Tndelungatstaride tip negaliv, Alte persoane, pozitiv orientate, pot schimba dupa dorinta starile pe care Ietraiesc, in functie de situalia in care se afla,

Viala reprezinta a permanenta schimbare, 0 trecere printr-o suecesiune de diferite stari pecare putem alege sa Ie influentam noi In$ine, in mod con$tient $1responsabil sau pe care putemalege sa Ie lasam la dispozitia ce!orlalti, a situatiilor, deei a faetorilor extern!.

Procesul de ghidare a cuiva Tntr-ostare anume poarta in NLP numele de elicitationElicitation esle un proces care apare in mod natural, permanent §! prin care, con!]tient sau

incon$tient, obi~nuimsa adueem Tn anumite stari sau sa scoatem din ele pe ceila/!i. Facemaceste lucruri prim mimica, gesturi, postura, calitatea voci!.

Utilizarea con§tienta a acestui proces reprezinta 0 abilitate terapeutica de prim ordin, Cea

mal simpla maniera de a face acest lucru este sa cerem persoanei sa-§i aminteasca 0 situatietrecuta cand s-a aflat in acea stare, Sunt doua aspecte importante, anume: a, expresivitatea $icalitatile persuasive, sugestive, seductive, provocative ale terapeutului §i b, ciientul sa fie asociatcu acea amintire atunci cand 0 reexperimenteaza,

Retinem ca in sfera elicitation intra Tn egaia masura abilitatile inductive ale unuihipnoterapeut, sau eele de provoeator ale unui dramaterapeut, precum ~i toate acele jocuri sauacte incon~tiente prin care InCerCam, din anumite motive, sa introducem anumiti o8111eniinanumite starL

Procesul pe baza caruia putem reeunoa$te diferitele stari ale celar!alt! poarta numele decalibration,

Calibration contine doua aspecte calitativ diferite: a, Capacitatea de a sesiza eEl0 persoanasau alta se afla Tnlr-Qstare diferita sau ca starea sa s-a modificat i?ib, capacilatea de a sesizaaeele elemente care fac diferenta dintre 0 stare §i alta, care fac ca 0 stare sa fie diferita de alta,Este 0 abilitate pe care 0 folosim permanent Tn mod natural, fiind ohiar foarle dezvoltata in

anumite directi! pentru fiecare persoana, Fiecare dintre noi dispune de 0 sensibilitate particularapentru anumite tipuri de emoti! sau de situatii, pe care Ie poate recunoa~te eu u;;urinta, Este unproces care poate fi con~tientizat sau nu ~i S8 bazeaza tot pe observarea unCi aspecte ce tin deconduita nonverbala $i voce. in une/e situatii identificam coreet starile celor!alti, alteor! nu reu$imsa 0 fecem deloc, Probabil oricui i s-a intampiat sa intrebe a cuno9tin!a "De ce 89t1suparat?" ~isa fie contrariat de raspunsui acestuia "Nu sun! deloe suparat", Gaza procesului sunt proiectiilepe care Ie facem Tn contact cu ceilalti, experientele trecute pe care anumite elements dinconduita lor nonverbala ni ie actualizeaza la nivel con§tient sau incon~tient De foarte mulle ori

1nsa,atunci cand identificam gre$it star!le celorlalti, responsabil pentru acest e$ec este faptul caacordam prea mu!ta atentie ~icredit planului verbal. 0 alta sursa a acestor eror! 0 constituiediferentele interindividuale Tnexprimarea anumitor emoti!.

___ :1

Page 232: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

230 ORIENT AREA EXPERIENTIAL,'\ IN PSIHOTERAPIEUn bun exemplu de calibration poate fi faptul ca adesea ~tim in mod intuitiv, incon~tient cand

suntem minl!ti de persoana iubita sau cand aceasta e suparata inainte ca ea sa ne spuna acestlucru, Un bun exercitiu de calibration poate fi facut lucrand in diade, Unul dintre parteneri sepoate gEmdila a persoana agreabila, iar cela!alt, sa se asigure ea a face, dupa care sa notezepozilia ochilor, unghiul de inclinare a capului, patternul respirator, tonusul musculaturii faciale,culoarea pielii, grosimea buzelor ~i tonul vocii primuiui. Dupa aceasta, Ii cere sa se gEmdeascalao persoana dezagreabila ~i face acela~! lucru, remarcand sehimbari!e care apar, In cea de-atreia etapa a exereitiului, primul participant se gande~te la una dintre cele doua persoane fara a

spune la care anume iar eel de-a! doilea are sarcina de a recunoa~te la care dintre ele S8gande~te, Daca reu$e$te sa identifice corect, putem spune ca a ca!ibrat bine cele doua stari ~i

CB acum ~tie cum arata. Concluzia aste aceea ca ne putem perfecliona con~tient aceastacapacitate, cu toate ca de cele mai multe ori identificam in mod incon~tient emo(iile celorlalti.

4.2.4. Semnificatia terapeutica a sistemelor reprezentationale§i a indicatorilor de acces

De:;;i sistemele reprezentalionale sunt definitorii ~i esenliale in principal pentru. structuraexperientei subiective, de~i indicatorii de acces ne ofera doar imagini generale despre rnodulincare gande~te §i simte persoana intr-un anumit moment, eie dispun de aplicabi/itate ~i In

contextul lucrului terapeutic concret, al relaliei dintre psihoterapeut §i client. In primul rand,indicatorii de acces §i sistemele reprezentationaie, cu tot ceea ce inseamna acestea, sunt foarteimportante pentru realizarea unei buns comunicari iar arice relatie terapeutica este una decomunicare.

Este necesara precizarea ca 0 buna abilitate de a utiliza indicatorii de acces :;;iin general, de

a decodifica comportamentul nonverbal al clientu!ui, este esentiala pentru rea/izarea calibrarilterapeutice ~i pentru posibilitatea de a intra Intr-un raport de rezonanta cu clientul, pentru a

putea :;;tiin fiecare moment in ce stare se afla, cum anume gande~te, ce experiente parcurge :;;ipentru a-I putea Insoti :;;i sprijini pe parcursul acestora, 0 buna capacitate de a cunoa$teexperienlele parcurse de client in timpul lucrului terapeutlc obliga ca relalia terapeutului cuacesta sa dispuna de 0 anume slnceritate psihologica, in lipsa careia lucrul terapeutic este preaputin eficient. Daca terapeutul nu poate cunoa:;;tesoliditatea unei achizitii, profunzimea unei stari

sau faptul daca c/ientul a facut sau nu 0 schimbare reala in structura experienlei salepsihologice, sunt foarte puline $anse de a-I ajuta sa-$i atinga obiectivele propuse, adica sa-~i

rezolve dificultalile. Este ca :;;1cum ar lucra Tnorb, in necunoscut, iar intr-o astfel de condiliesuccesul interventiei terapeutice line exclusiv de hazard, situatie, cred, de nedorit pentru cel maimulli dintre pSihoterapeuti. AsHel, ne:;;tiindce anume se Intampla cu clientul, Imi va fi foarle greusau chiar imposibil sa ma pot conecta ~i armoniza cu el :;;ide asemenea sa :;;tiuce pot face casa-I pot ajuta; intre noi va exista a relalie de paralelism ~i nicidecum de Intalnire pe planpsihologic.

Din aceste motive, sistemele reprezentaliona!e ~i indicatorii de acces sunt componenteimporlante ale oricarui training NLP.

Exista deci doua directil privind utilizarea in psihoterapie a indicatorilor de acces :;;i asistemelor reprezentalionale: de cunoa:;;tere a clientu!ui (culegerea de informa\ii, controlulasupra procesulul ~i testarea unor achizilii) :;;ide construire a relatiei (armonlzarea cu clientul,participarea la experienla lui, utilizarea unui limbaj comun cu acesta).

Indicatorii de aeces au rolul principal de a ne permite cu!egerea de informatii despre client.

Predicatele ne permit, a!aturi de ei, sa §tim in ce sistem reprezentational opereaz8 §i mal alessa-i putem vorbi pe aceea§i Iimba, 0 aplicativitate mai directa pentru lucrul terapeutic a au Insasinesteziile, de la care au fost dezvoltate doua tehnici foarle interesante

Page 233: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-UNGVISTICA 231Sinesteziile sunt la rEmdul lor componente importante ale experlenlei subiective, de ele

depinzand Tn masura fnsemnata bogatia aeesteia, Uneari apar automat, alteori mal difiell. De

mulle ori este necesar ca ciientul sa dlspuna de reprezentari complete (in toate sistemele

reprezentationale) ale unor experiente sau stari, care se pot realiza numai pe baza sinesteziilor.

Aceste reprezentari complete sunt importante atat pentru ca ciientul sa poata con$tientiza, cat $i

pentru descoperirea posibilita\ilor de interventie Tn vederea modificarii experientelor. NLP a

dezvoltat doua tehnici prin care clientul poate realiza sinesteziile necesare obtinerii unor

reprezentari complete,

••Suprapunerea slstemelor de reprezentari

Sa presupunem ca a persoana are dificu!tali Tn a vizua!iza (are sistemul auditiv ca dominant §i

pe eel kinestezic ca sistem de input). Mai putem presupune ca aceie caracteristici ale unor

experiente traumatice trecute responsabile de simptomeie sale actuaie1 apa~in modalitatii

vizuale, Putem presupune chiar, ca inabilitatea vizuala a clientului reprezinta un mij!oc de

aparare fata de suferinta provocata de respectivele evenimente. Cum yom proceda In aces!caz?

Ii putem cere clientului sa-l?i evoce 0 experienta placuta, pe care sa 0 reparcurga, al?a cum 0

face Tn mod natural, Tn maniera auditiva. U$or, ciientul este ghidat ca, pe langa experienta

auditiv3, sa-l?i aminteasca $1 aspectele tactile §i kinestezice, dupa care, pastrand acestea In

minte, mai este doar un pas pan a sa poata vizuaiiza imaginile asociate aceiei experiente, De

exemplu, Ii putem cere sa-~i aminteasca ultima situatie cand a fost la mare ~i s-a simtit bine

Peste sunetul valurilor , vocile oamenilor ~i tlpetele pescaru~ilor yom suprapune u~or senzatiile

tactile legate de atingerea cu nisipul, caldura soarelui sau de apa marli. In pasul urmator, peste

experienta auditiva §i kinestezica vom suprapune /maginile vizuale: cerul albastru, culoarea

marii, nisipul etc,

Dupa ce clientul deprinde aceasta abilitate de a vizualiza, putem aborda Tn aC8ea§i maniera

experientele sale semnificative legate de problema pentru care a venit la psihoterapie .

• Traducerea In alt sistem reprezentational

Se bazeaza pe premisa ca prln trecerea de la un tip de limbaj la altul se pastreaza sensu rile

dar se modifica total forma, dec/ ca experientele pot fi traduse dintr-un simt In altul. Tehnica

consta deci in modificarea limbajului terapeutului, a predicatelor folosite, corespunzator unui alt

sistem reprezentational, atuncl cand lucreaza cu 0 experienta a clienlu!ui. Aceea~i siluatie

traumatizanta pentru client poate fi perceputa ca amuzanta de catre a alta peisoana, cu un all

sistem reprezentational dominant.

Dincolo de beneficlul de a avea 0 reprezentare completa asupra unor experiente, traducerea

experientelor In alt sistem reprezentational permite clientului sa-§i restruclureze total unele

exper/ente,

4.2.5. Utilizarea terapeutica a submodafitatilo!

Exista doua premise fundamentale de la care pornesc toate tehnicile de !ucru asupra

submodalitatilor. Prima ar fi aceea ca operam cu reprezentari ale experientelor sau situatii10r

trecute - 0 parte importanta a experientei subiective consta Tn operarea pe plan mental cu

impresii senzoriale externe sau interne, Dispunem de reprezentari senzor/ale pentru major/tatea

experientelor emotional sernnificative, indiferent daca sensul acestor emotii esta pozitiv sau

negativ, Cu aile cuvinte, majoritatea starilor emotionale au asociate reprezentari de lip senzorial.

care contin elemente ale situatiei initiale care a prilejuit emotia, De cate or! retraim 0 emotie, ne

evocam reprezentarea situatiei initiale care a provocat-o, Cu alte cuvinte, ne putem al?tepta ca

1 A 5e vedea lucrui cu 5ubmodalita\iie,

Page 234: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

232 ORIENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIEeel mal adesea elienlii sa dispuna de reprezentari ale starilor emotion ale probiematice, de tip:

"anxietatea mea este ceva mare $i celos, In care atune! cand intru nu mai pot vedea", "atund

cand ma simt deprimat Imi vine In minte 0 imagine care"." sau "atunci cand simt starea de

paniea pardi Incepe sa se !nvarteasca totu! cu mine".

Conform eelei de-a daua premise, sensu I experienleior subjective este dat de reprezentariie

pe care Ie avem asupra ior ~i mal putin de situatiiie reale In sine - harta eSle diferiE3 de teritoriu.

Mai mult decat atat, sensu! reprezentarlior, deei a! experienlelor, este dat de uneie dintre

elementele interne components ale acestora, deci de unele dintia submodaiitaliie de care

dispun, acestea aparand arept coduri fundamentale de aperare ale creieruiui uman.

Cel mai interesant aspect legat de utilizarea terapeutica a submodalitati!or Ii constituie

lucrurile care se Tntampia atunci cEmd facem unele schimbari la nivelul acestors. Uneie pot fi

schimbate fara a se lntampla nimic, altele, In schimb, sunt eruclale, definiiorli pentru anumite

experiente $i amintiri. Modificandu-Ie pe acestea din urma, felui In care persoana simte, traie~te

$i interpreteaza respectiva amintire sau experienla se va modifica radical. De obicei, impactul $1

sensu! amintirilor depind de cateva submodalitali critice $1mai putin de continutullor propriu zis.

Modificarea submodalitalilor critice ale unor experienlei este 0 chestiune de experienla

persona/a, difieil de deseris In cuvinte $i care necesita a fi experimentata pentru a fl Tnleleasa.

o alta idee importanta esie aceea ca noi nu suntem afeetali de evenimenteie trecute, ei de

am inti rile pe care !a avem despre eie. Odata ce un eveniment s-a Tntamplat, el a intrat Tn trecut

$i nu ne mai putem Tntoarce pentru a modifica ceva ia el; experienta subiectiva se desfa$oara

exclusiv in prezent. Chiar daca nu putem modifica evenimentele trecute, nimic nu ne opre$te sa

modificam amintirile pe care Ie avem despre eie, de fapt semnificalia lor, data, a$a cum am

vazut, de cateva submodalitali.

Atunci cand !ucram asupra submoda!itali!or unei reprezentari, 0 mare atentie irebuie

aeordata descoperirii acelor submodalitati criiiee pentru respeetiva experienla ~i schimbarilor ce

pot fi operate la nive!ul aeestor submodalitali, astfe! incat sensul, valoarea negativa a experienlei

clientului sa se modifiee. Mai esie necesar, de asemenea, ca persoana sa alba disponibiliiaiea

de a lucra asupra propriilor reprezentari despre evenimentele irecute. Holdeviei (1995), deserie a

serie de tehnici bazaie pe modificarea submodalitatilor. Mai este util de mentionat faptul ca

tehnieile de modificare a submodaliiatilor sunt folosltoare ~i eficiente in mulle situatii, chiar atunci

cand lucram asupra unor tulburari afective de intensitate $i profunzime mai accentuata. Ele pot

fi utilizate la fel de bine $i atunci cand clientu! se afla In stare de con$tiinta norrnala $i cand se

afla In relaxare sau hipnoz3. Cand lueram cu starea de relaxare sau hipnoza, este necesar ea

dupa terminarea lucrului sa avern un dialog eu clientul, prin care sa elarifieam modifieariie

operate de aeesta asupra submodalitalilor $i consecln\ele acestor modificarl asupra experienlei.

De~i putem lucra asupra submodalitatilor oricaruia dintre c. J 4 mari sisteme

reprezentatlonale, majoritatea tehnicilor descrise in literatura privesc sistemul vizual.

Responsabile pentru aceasta sunt, pe de 0 parte, faptu! ca exista probabil a preponderenla

statistica a sistemului vizuai ca sistem reprezentalional dominant iar pe de alta parte, faptul ca

receptarea in maniera vizuala a unei pa~i semnificative a informaliilor des pre lume, inerenta

modului de functionare specific uman, permite apreape oricarei persoane sa opereze cu u~urinla

in cadrul aeestui canal senzorial, indiferent daca are un alt sistem reprezentalional dominant.

o tehnica utila $i importanta pentru iucrul asupra submodalita\ilor este cea a ecranulwmental, prin care se solicita clientului sa-$i imagineze ca vizualizeaza un ecran interior,

reprezentarile sale fiind proiectate pe acest ecran. Ideea de ecran implica doua considerente

importante: disocierea de situalie ~i ideea de control asupra acesteia. Este important ca, atunci

cand clientul luereaza asupra unor experiente negative sau traumatice, sa fie disociat de

aeestea, adica sa Ie priveasca din afara, de ia 0 anumita distanta, ca ~i cum ar privi la altcineva.

Page 235: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 233Majoritatea situatiilor negative sunt experimentate In maniera asociata ~i de multe orl aceastasingura modificare la nivelul submodaiitatilor pe care 0 constituie disocierea modifica

semnificativ trairea situaliei. In alta ordine de idei, este uiil ca el sa poata avea un control macarminimal asupra starilor sale. Ideea de a lucra asupra reprezentarilor controland 0 imagine carese deruleaza pe ecranul interior al propriei minti include Ideea poslbilitalii de a controlareprezentarile, experienlele ?i stariie emolionale.

Prezlnt In continuare 0 tehnica bazata pe modificarea submodalitatiior critice. Tehnica poarta

numeie de Swish paUBm $i esta aplicabiia In cazulin care exista comportamente, raspunsurisau obi~nuinle nedorite, de care clientul dore~te sa scape. Esie 0 tehnica prin carecomportamentul sau starea probiematica sunt schimbate prin reorientarea lor in alta direclie,deel printr-un proces de schimbare generativa. Pa§i:

a. Alegerea unui comportament sau a unei starl care urmeaza a fi modificata, precum §lia uneisituatii in care c1ieniuldore§te sa dispuna de mai multe resurse, de exemplu 0 situalie de tiprelalional. Mancatul compulsiv sau fumatul sunt exemple bune de comportamente nedorite.b. Abordarea comportamentului nedarii ca pe 0 resursa, explorarea §i identificarea aceluielement care n declan$eaza. Este ca $i cum clientul ar Incerca sa 'invete pe cineva despre aces!comportament. Este important sa identificam aceI element specific, intern sau extern, caredeclan§eaza comportamentul nedorit iar elientul sa aiba 0 buna reprezentare asupra sa. Este

necesar ca el sa experimenteze aceasta imagine din pozitle asociata.e. Identificarea a eel putin doua submodalitati care vor fi modificaie In cadrul aeestei reprezentari$1care sunt eapabile a' schimba modulln ~are ciientul reactioneaza la ea. In multe cazuri vorfunctiona marimea $i stralueirea. Mie~orarea sau marirea, cre§terea sau seaderea siralueiriiimaginii vor avea un impact suficient in multe cazuri. Daca acestea nu funclioneazB, vor ficautate alteie doua, cu precizarea ea ele trebuie sa fie de tip analogic sau continuu, sa permita

variatii gradate. Ele sun! testate pe a alta imagine pentru a verifica daca au efectul dorl!.Clientul esle seas din stare cerandu-i sa se gandeasca cateva momente la altceva.

d. Clientull~1 construie~te 0 imagine noua despre sine, Tncare dispune de resursele de care arenevole sau se comparta Intr-un anumit mod. Este important ca aceasta reprezentare sa fiecompleta ~i fearte clara: cum se va simli, faptul ea va putea dispune de mai multe posibilitali, cava avea anumite calitali elc $1nu ca se va comparta Intr-un anume fel. Totodata, ea trebuie safie experimentata In maniera disoeiata, pentru a fi motivanta ~i atraetiva. 0 imagine asacialapoate da clientului impresia ea a realizat deja schimbarile darite ~i nu-I va mai motiva.

Ciientul verifica daca aceasta imagine despre sine raspunde crlteriilor ecologice. In cazui Tncare intra In contradictie cu alte aspecte importante ale vieiii $i mediului clientului, ea va fimodificala, ajuslata astfel Incat contradictiile sa fie eliminate.

Ciientulldentifica resursele de care are nevoie sa dispuna aeeasta noua imagine a sa pentrua putea depa$i sau face fata comportamentulul negativ initial. Ei se va asigura ca aceastaimagine esle echilibrata, reaiisia, credibila ~i posibil de atins, precum $i de faptul ca nu este

conditionata de arice situatie particulara.Clientui este seos din stare.

e. Lucrul asupra imaginli declan9atoare a comportamentului negativ nedoril.Ciientu! ~i-o imagineaza ca mare 9i foarte straiucitoare (daca acestea sunt submodalitati1e

alese), dupa care plaseaza In coltul ei 0 imagine mica $i intunecata a noii sale viziuni despresine. Apoi, foarte repede, face ca, simultan, imaginea negativ8 sa devina mica ~i lntunecata iar

cea pozitiva mare $1stralucitoare. Esenla procesului este viteza cu care clientui face aceastatransformare, precum ~i simuitaneitatea modificarii celor doua imagini. Poate fi de folos caclientul sa-$i imagineze un sunet ca un fa$ait1 care sa reprezinte acest praces de dubla

1 In engleza, swish jnseamna fa§ait, ae unde §i numele de swish pattern.

Page 236: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

234 ORIENT AREA EXPERIENTIAL.\ IN PSIHOTERAPIEtransformare, ca el sa lase sunetu! sa exprime starea pe care a simte atune! cand devine noua

sa imagine.Procesul este repetat rapid de minim 5 orL Daca se lucreaza cu ecranul mental, e bine ca

pacientul sa cure(e ecranui Tnaintede fiecare repeti(ie, vazand pe el ceva diferit. Un proces detransformare inversat va avea efect invers $i va anula transformarea pozitiva, deci e necesar sa

ne asiguram ca persoana sa faca transformarile TnsensuI dori!. Este posibil ca dupa 5 repetiiiischimbarea sa nu func(ioneze. In acest caz trebuie cautate alte submodalita(i critice sau 0 nouaimagine de sine a clientului mai completa sau mai realista.

f. Cand ciientul e satisfacut de modificarile ob(inute, achizi(iile sale sunt testate prin tehnicaconectarli cu viitorul. EI T~i evoca 'maginea declan~atoare a comportamentului negativ $isesizeaza daca raspunsul sau se modifica, dupa care se imagineaza Tnurmatoarea situa(ie incare ar putea aparea comportamentul negativ $i verifica daca apare un raspuns diferit, nou.

4.2,6. Ancore §i tehnici de ancorare

Conceptul de aneora din NLP se afla Tn stransa legatura cu eel de stare $i eu dinamiea ~ischimbarea starilor subieetive. Ancoreie sunt ni$te declan$atori, asocieri dintre ceva din prezent$i 0 experienla treeuta $i care conduc la reexperlmentarea acesteia. Mal precis, numim ancoraun stimul care este legat de $i declan$eaza 0 stare. Ele pot fi orice, cu condilia sa acceseze 0

stare emolionala.Ancorele apar Tn mod incon§tient §i natural, reprezentand una dintre modalitatile prin care

cream sens pentru ceea ce facem. De obicei sunt externe, stimuli exteriori In raport cu persoana-ceasul de§teptator, semaforul, mi$carile interlocutorului ete, dar pot fi ~i interne - sunete,imagini sau senzalii corporale. Observam ca ele pot apa~ine oricaruia dintre cele 4 sistemereprezenta(ionale. Pot fi placute sau neplacute, folositoare sau nu iar In unele cazuri extreme au

consecinte negative majore, de exempiu Tncazul fobiilor. Experienta cotidiana a fiecarei fiinleumane este practic presarata cu ancore pozitive sau negative.

Exista doua mari modalitati prin care apar ancorele: a. prin repetllie, printr-un simplu procesde Tnvalare condi(ionaia. De men(ionat ca aceasta modaiitate nu implica rezonan(a emolionalaputernica. b. printr-o singura aparitie a asocierii, In sltua(iile cand emotia este foarte puternica $idaca exista 0 buna potrivire in timp (simultaneitate) Tntrestimul $i starea emotionala.

NLP propune utilizarea, printr-o serie de tehnici, a acestei realita(i, avand ca scop a aduce la

dispozitia persoanei starile de care are nevole Tndiferite situatii existentiale. Oare ce ar puteaTnsemna capacitatea de a putea intra Tn starlle noastre Tnalt performante exact atunci canddorim sau situalia 0 cere?

Ideea de la care pornesc tehnicile de ancorare este aceea ca putem alege ce asocieri facem$i ca ne putem construi ancorele pe care Ie dorim: cu alte cuvinte, putem trece Tn planul

con$tiinlei procesul incon~tient natural. Putem analiza acele experiente pe care Ie percepem cadificile, blocante, stresante sau ca pe ni$te provocari $i In urma acestei analize sa decidem Tnavans Tnce stare am dorl sa ne aflam atunci cand ne confruntam cu ele. Pentru cele mai multe

dintre situatiile neplacute putem crea noi asocieri $i noi raspunsuri la ele, folosind ancorele §i

tehnicile de ancorare. Or, acesllucru poate fi esenlial pentru confortul vielii multor clienti $i nunumai.

Lucrul cu ancorele este poate cel mai simplu $1 eficient mod de schimbare acomportamentului clientulu!. Prineipalul sau beneficlu este acela al utilizarii propriilor staripozitive ale acestuia.

Exista doua mari stadii ale oricarui proces de ancorare: a. alegerea starii emoliona!e dorite $1

b. asocierea cu un stimul sau ancora, astfel incat s-o putem aduce Tnprezent orieand dorim prinutiiizarea ancore!. Sportivii. de exemplu, folosesc adesea ca ancore micl ritualuri sau mascota

Page 237: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul vn - PROGRAMAREA NEURO-UNGVISTICA 235echipei, pentru a-9i crea 0 stare pozitiva potriviia eompetiliei. Tot aneorele pot expliea de cemulte eehipe de fotbal ca9tiga majoritatea meeiurilor atunci cand joaca "acasa",

La fel ea ~iTnprocesul natural, ancorele eonstruite Tncadrullucruiui terapeutic pot aparlineoricaruia dintre sistemeie repiezentalionale, Se recomanda adesea ca pentru ancorarea uneistari sa se foloseasca cate a ancora Tn fiecare sistem reprezentajional. Mal mull, ancorele

trebuie sa Tndeplineascaanumite condilii: _a, Sa fie plasate atunci cand starea pozitiva se apropie de VaIT, In cazul Tncare asocierea se

face dupa ce starea pozitiva a depa~it momentul de maxim, ancoram de fapt ie~irea din stare.

Daca ancorarn 0 stare la debulul ei, resursa ca9tigata astlel soar putea sa nu fie suficientapentru a face fala situaliei.

b, Sa fie unice ~I distincte, Ar fl interesant de constatat ce soar Tntarnpla daca a ancorapentru 0 stare anurne a unei persoane ar coincide cu un stirnul cu care S8 Intaine~te, sa

spunem, de 2-30 de ori pe zi. Este cazul cuvintelor cheie care se folosesc To hipnoterapieipentru aprofundarea transei. Daca persoana le-ar Intalni frecvent Tnviala sa cotidiana, ar exista

permanent riscul de a intra in transa In diferite situajii. •c. Sa fis u90r de repetat exact. Aceasta conditie prive~te doua aspects. In prirnul rand,

lungimea ;;i compiexitatea siimuluiui trebuie sa permita repetarea lui exacta. In al doilea rand,trebuie acordata atenlie nuanlelor 9i expresiilor emolionale asociate lui (in cazul ancorelorverbals sau al mi$carilor corporals). 0 expresie emolionala particulara sau 0 nuanla a voci!anurne sunt binevenite, cu condilia ca ele sa paata fi amintite 9i repetate cu u~urinla de clientatunci cand dore9te. Trebuie menlionat ca, daca stirnulul cu care este asociata 0 stare nu va firepetat cu exactitate, el nu va funcliana ca ancara,

d. Sa fie legate de a stare pe care clientul 0 poate experimenta U90r~icornplet. Este greu depresupus ca ancara pentru starea de curaj a unui fricas va funcjiona, in condiliile in care acestanu 9tie cum este atunci cand simli curajul, cand el nu a experimentat niciodata aceasta stare,

Pomind de la aceste idei generice. in NLP au fast dezvoltate c~itevade tehnicJ care folosescideea de ancora, pe care Ie voi prezenta in continuare,

• Ancorarea resurselor - pa§i

1, Din pozilie disociata, clientul identifica situalia in care dore~te sa se manifeste maieficient.

2. Identifica precis resursa (starea) de care are nevoie in acea situalie,3, Clientul verifica daca resursa este cea potrivita, exact aceea de care are nevoie. "Daci3ai

dispune de aceasta resursa In situalia X, chiar ai putea face fala cu succesT Daca resursa nueste cea potrivita sltualiei, se reia pasul 2.

4. Identifica a situa\ie din via\a lui in care a dispus de respectiva resursa. Daca nu poate,alege 0 persoana care 0 deline sau 19i imagineaza. E preferabil ca aceasta solulie sa rarnanatotu9i ca 0 ultima opliune, resursa trebuind sa fie a clientului.

5, Alege ancorele pe care Ie va folosi In fiecare sistem reprezentajional, de$i uneari esiesuficienta ~i 0 singura ancora.

6. Clientul I$i schimba pozilia intr-una de implicare deplina (asociat) in situalia In care adispus de acea resursa ;;i a reexperimenteaza plenar (in toate eele 3-4 sisternereprezentalionale princlpale), Dupa ce starea resursa ajunge la varf, este scos din stare prinreorientarea atenliei sale catre altceva,

7. Se reia procesul iar atunci cand starea se apropie de varf sunt conectate ancorele.Pastreaza 0 perioada starea poziti~a, apoi II scoatem din ea.

8. Testarea ancorelor (a asocierii) prin aplicarea lor 9i confirrnarea sau infirmarea aparilieistarii resursa. Daca aceasta nu apare dupa aplicarea ancorelor, se reia pasul7.

Page 238: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

236 ORIENT AREA EXPERIENTIALX, IN PSIHOTERAPIEg. Este identificat un semnal care sa-i permita clientului sa §tie ca se afla in situatia in

care are nevoie de starea resursa. "Cum vel ~li ca te afli in acea situatie?" Acest semnal Ii vaaminti sa foloseasca ancorele iar in timp va functiona chiar el ca ancora.

Ancorarea resurselor reprezinta 0 abiiitate ce peate fi inva!ata §i peliec(ionata $i totodata 0

tehnica impertanta pentru cre§terea liberta!l! emo!!onale a ciientulul, cu atat mal mult cu cat incultura occidenta/a exista credlnta ca starile emot!onale sunt !nvoluntare, ele fiind create decircumstan!e sau de ceila/l/.

Pe aceea§i ancora pot fi conectate mal multe starl pozitive, rezultand astfel 0 ancora foarteputernica. Tehnica poarta numele de suprapunerea resurselOl .

• 1nlantuirea ancorelorAncorele pot fl conectate intre e/e, astfel incat una va conduce catre cealalta. Fiecare joaca

rolul unei verigi dintr-un Ian! §i 0 declan~eaza pe urmatoarea. Intr-un feL ancorele sun! ogilndireain afara a felulul In care noi ne cream conexiuni §I circuite inter-neuronaie Intre un stimul Initial $iun (aSPUnSnou. Conectarea ancorelor ne permlte sa trecem foarte u~or, aparent automat,printr-o succesiune de starr diferite. Aceasta Inlan!uire poate fi utila mai ales atunci cand stareaproblema este foarte puternlca iar cea resursa - prea indepartata pentru a fl atinsa intr-o slngura§edintEl.

De exemplu, lmi pot aminti 0 situatie in care m-am simtit frustrat. Pot de asemenea identificasemnul (stimulul) care im; declan§eaza starea.

Chiar daca mi se pare ca lumea conspira impotriva mea, ca are ceva cu mine, Inca pot alege§I controla felulln care reaclionez la aceasta consp/ralie. Pot de exemplu sa aleg ca sentimentui

frustrarii sa nu-mi modifice imag/nea despre lume. Atunci cand sesizez semnalul care-mideclan§eaza starea de frustrare, pot decide in ce stare vreau sa intru in continuare. Poatecuriozitate iar dupa ea chiar creatlvitate.

Pentru a-m! construi lantul de ancore nu trebuie decat sa-mi amintesc 0 situatie in care amfast curios ~; s-o ancorez, sa ies din aceasta stare ~i sa-mi amintesc un moment In care am fastcreativ dupa care pot ancora ~i aceasta stare. Ulterior, imediat ce sesizez semnalul care-mideclan§eaza starea de frustrare, vol declan~a ancora pentru curiozitate iar cand aceasta seapropie de maxim, pe cea pentru creativitate. Aceasta asociere 0 voi exersa pfma ce ea devineautomatlzata. Astfel, imi voi crea 0 retea de conexiuni neuronale prin care tree u§or de /afrustrare catre curiozitate ~i apoi catre creativitate.

Aceasta tehnica este foarte eficienta Tn pslhoterapie, ea putand fi utilizata ~i Tn cazuri detulburari afective de intensitate mai mare.

• Distrugerea ancorelor

Ce soar Tntampla daca a~ incerca sa ma slmt In acela§i timp vesel §i trlst? Ce soar puteaintampla daca a~ acllona simultan doua ancore opuse?

Pentru a anihila 0 stare negativa este necesar sa 0 ancoram, sa ancoram apol 0 ·starepozitiva iar In final sa punem Tnfunc\ie simu/tan cele doua ancore. Dupa 0 scurta perioada deconfuzie, starea negativa se schimba ~i 0 noua stare ia na~tere.

Pa§i:1. Identificarea starii problematice ~i a unei stari pozilive pe care persoana prefera s-o aiba

disponibila.2. Clientul este ghidat in experimentarea starii pozitive. Este seas din stare prin focalizarea

atenliei catre altceva.

3. Este reexperimentata starea pozitiva §i ancorata atuncl cilnd se apropie de villi. le§ire dinstare..

4. Este testata ancora pozitiva (calibrare). Daca nu func\ioneaza, se repeta pa~ii anterior/.Dupa ce ancora pozltlva este fixata, clientul este scos din stare.

Page 239: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-UNGVISTICA 2375. Se identifica starea sau experienla negativa ~iS8 repeta pa~i 2-4 aneorand-o printr-o alta

ancora. le~ire din stare.

6. Clientul e ghidat, pe rand, In experimentarea celor doua stari, folosind ancorele. Se repeta

procedeul fara a scoate clientul din stare Inaintea trecerii de la 0 stare la alta.

7. Clientul este ajutat sa con~tientizeze schimbarile care apar, dupa care ac\ioneaza

simultan ambele ancore. Atenlie la manifestarile sale corporale ~i fiziologice. Probabil vor apare

semne de confuzie. Ancora negativa va fi Indepartata Inaintea cele! pozitive.

8. Este test at procedeul prin a cere clientului sa recreeze experienla negativa sau prin

action area ancorei respective. De dodt este ca persoana sa intre Intr-o stare noua, diferita sau

Intr-o stare pozitiva. Daca reapare starea negativa esle necesara descoperirea unor resurse

suplimentare de care are nevoie c1ientul, care vor fi an carate prin suprapunere pe ancora

pozitiva. Se reia apoi procesul de la pasul6.

9. Se solicita clienlului sa se gandeasca la 0 silua\ie din viilorul apropial In care S8 a~leapta

sa se simla negativ. Este asistat sa parcurga aceasta experien\a pe plan imaginar, notandu-se

starea piin care trece (calibrare). Daca ceva nu func\ioneaza ~i reapare starea negativa, clientul

e ajulat sa descopere aile resurse suplimenlare, care vor fi suprapuse pe ancora pozitiva, dupa

care se reia proeesul de la pasul 6.

Distrugerea ancorelor nu va func\iona decat daca starea resursa este mai puternica deetH

cea negativa iar pentru aceasta poate fi necesar sa suprapunem mai multe reSUise pe aceea~i

ancora pozitiva.

Un fel In care putem explica modul In care funclioneaza aceasta tehnica este sa ne

imaginam ca sistemul nervos Incearca sa intre simultan In doua stari mutual incompatibiie. Nu

va putea, deci va face ceva diferit. Vechiul pattern este spart ~i unul nou se creeaza. Aceasla

explica confuzia care apare adesea atunci ci!md doua ancore se anihileaza reciproc.

Ancorele permit ca persoana sa dispuna de experienlele sale folosind In mod con~tient

acelea~i procese care In mod normal se desfa~oara incon~tient. Ne ancoram pe noi In~ine

permanent, de obieei Intr-un mod complet bazal pe hazard. Cu toate acestea, putem alege ~i

putem fi mult mai selectivi privind ancorele la care raspundem .

• Schimbarea istoriei personate

Experienta umana se desfa~oara exclusiv In prezent. Trecutul exista numai sub forma

amintirilor care, pentru a fi reamintite, trebuie reexperimentate In prezent. Viitorul exista sub

forma planurilor , a~teptarilor sau fanteziilor, elaborate de asemenea tot In prezent. Tehnicile de

ancorare ajuta persoana sa-~i dezvolte libertatea emolionala prin ie~irea de sub domina\ia

trecutului ~i construirea unui viitor pozitiv.

Prin aceasta tehnica ciientul I~i reevalueaza unele experienle negative trecule, in lumina

cuno~tinlelor prezente. Cu tolii dispunem de 0 bogata istorie personala, plina de experienle care

exist a In prezent ca amintiri. Ceea ce s-a Intamplat nu mai poate fi modifical. Putem Insa

modifica In\elesul prezent al respectivului fapt ~i In consecinla, efectut sau aSl!pra

comportamentului.

Aceasta tehnica nu va fi folosita atunei efmd avem de-a face cu experien\e traumatice

rTiajor~sau cu tulburari nevrotice propriu-zise. Ea este utila atunci cand clientul se confrunta cu

emo\ii sau comportarn~nte negative recurente, dar de mal mica amplitudine.Pa§i:--

1. Identificarea starii negative, experimerHarea ei, calibraie, ancorare ~i ie~ire din stare.

2. Este menlinuta ancora negativa ~ise cere clientuTulsa-i'i aminteasca ~i alte momente

cand a avut sentlmente similare. Se continua pan a la cea mai limpurie experienla pe care $i-o

poate aminti. Renun\a la ancora ~i iese din stare (este ghidat catre aici ~i acum).

3. Clientului Ii este solicitat ca, in lumina a ceea ce ~tie acum, sa se gandeasca de ce

resurse anume ar fi avut nevoie in aeele situa\ii trecute pentru a nu Ie trai ca pe ni~te experienle

Page 240: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

238 ORIENT AREA EXPERIENTIAL<\. IN PSIHOTERAPIEnegative. Resursele descoperite trebuie sa provina din interiorul clientului ~i sa se afle sub

controlul sau. Prezenta in situatie a une! persoane cu comportament diferit nu va permiteneaparat clientului sa invete ceva nou. EI poate obtine raspunsuri diferite de la eelelaltepersoane implicate numai daca el insu~i este diferit.

4. Este ghidat in experimentarea starii resursa, este ancorata ~i apoi testata ancora.5. Pastrand actiunea ancorei pozitive, clientul este ghidat in retrairea experientei negative

timpurii. Este invitat sa se priveasca pe sine din afara (disociat) in conditiile in care dispune denoua resursa ~i sa remarce cum i se modifica experienta. Dupa care este ghidat sa intre efectivin situatie (asociat), mentinandu-se ancora pozitiva ~i sa sesizeze modificarile din

comportamentu! celorlalii. I se cere sa-~i imagineze cum este vazut din punctul de vedere al alteipersoane, astfel incat sa-~i formeze 0 idee despre cum percep ceilalti noul sau comportament1.

Daca ceva nu functioneaza, se reia pasul 4, identificandu-se ~i suprapunandu-se resursesuplimentare pe ancora pozitiva. Aceste resurse vor fi aduse astfel in experienta negativatimpurie. Cand clientul este satisfacut, poate experimenta situatia ca diferita ~i poate invata dinea, e indepartata ancora ~i-I scoatem din stare.

6. Este testata schimbarea fara a utiliza ancora, cerand clientului sa-~i reaminteasca situatia

negativa trecuta ~i sa remarce cum s-au modificat amintirile. Atentie la indicii corporali. Dacaapar semne ale starii negative se reia procesul de la pasul 4 $i sunt adaugate noi resurse.

• Conectarea cu viitorul

Aceasta tehnica ofera clientului posibilitatea de a experimenta unele situalii in avans ~ireprezinta pasul final in multe tehnici $i interventii din NLP. Clientul pa~e~te in viitor pe planimaginar pentru a experimenta in avans 0 stare dorita. Este vitala din partea terapeutului 0 bunacalibrare a starilor clientului, in special a celei negative asupra careia se lucreaza. Daca incaapar semne ale acesteia, inseamna ca mai este de lucru asupra ei.

Prin aceasta tehnica terapeutul testeaza eficienta propriei munci, a propriilor interventii. Estefelul in care ne putem apropia cel mai mult de problema reala a clientului, adevaratu! test a!

oricarei achizitii sau schimbari realizate de acesta. Insight-urile, achizitiile, schimbarile se potaneora cu u§urinta de eabinetul terapeutului, adevaratul test fiind lumea reala.

in alta ordine de idei, conectarea eu viitorul este 0 forma de exersare $i repetitie mentala.Antrenamentul ~i practica mentala reprezinta un pattern care apare frecvent la persoanele de

succes. Multe programe de training sunt foealizate in intregime pe acest aspect. Repetitiamentala este echivalenta cu 0 praetica in imaginar. Cum mintea ~i corpul sunt pa~i ale aceluia~isistem global, repetitia mentala va pregati nu numai mintea, ci ~i corpul pentru situatia actuala.Pe acela~i principiu se bazeaza ~i antrenamentul ideomotor utilizat in sport.

Oferind creierului imagini pozitive, II yom programa sa gandeasca in termeni pozitivi §i yomatinge mai u~or succesul. A~teptarile sunt profetii autoimplinite.

Un model- pa~i:1. Clientul trece In revista ziua care toemai a trecut, marcand momentele bune $i pe eele de

care nu e multumit

2. Clientul experimenteaza aceste momente in mod asocial. timp in care se Intreaba: "C_ea$fi putut face diferit.?", "Unde sunt punctele nodale ale acestor experiente?", "Cum ar puteaexperientele negative sacapete valente pozitive?".

3. Clientul reexperimenteaza eele doua situatii pe plan mintal, dar avand un altcomportament. Cum arata $i cum sunae!e'3cum? Ce senzatii are?

in aceasta maniera _clientul poate descoperi solutii multiple de raspuns la diferitele situatiinegative, pe care Ie poate pune apoi in practica.

1Aceasla lehnica, in care sunt utilizate 3 pozilii ale clientului in raport cu 0 expertenla personala - asociat. disociat ~i 0 pozilieneutra, a unei aile persoane - a fost conceputi'i de Sandler ~i Grinder ~i poarta numele de descriere tripla. Ea a stat la baza

elaborarii unei aile tehnici experienliale: tehnica metapozijiilor.

Page 241: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LfNGVISTICA 239• Generatorul de noi comportamenteSe utilizeaza atunci cand clientul dore§te sa aiba la dispozitie noi comportamente sau sa-§i

Ie dezvolte pe unele deja existente. EI se va imagina pe sine a§a cum dore§te sa se comporte.Oaca nu reu§e§te, va trece in pozitia regizorului care dirijeaza jocul actorilor de pe seena (pozitiedisociata).Oin aceasta postura, i§i va imagina un actor care joaca rolul pe care clientul §i-ldore§te pentru sine. Ramane disociat §i prive§te la ceea ce se intampla in timp ce creeazascenariul. Clientul este eroulla fel de bine ca §i reglzorul. Oaca in joc exista §i alte persoane, elva remarca cum se comporta acestea.

Clientul va face acest lucru pana cand va fi complet satisfacut de scenariu, dupa care va

intra in el (pozitie asociata) §i se va imagina parcurgandu-1.Va fi atent la toate emotiile sale §i lacomportamentul celorlalli.

Oaca ceva nu functioneaza, intra din nou in pozipa regizorului §i schimba scenariul. Atuncicand atinge pe plan imaginar performanta dorita, identifica un semn intern sau extern pe care-Iva utiliza ca ancora in viitor §i repeta mental procesul de ancorare.

4.2.7. intrebari terapeutice - Modelul Meta

Modelul Meta este unul dintre primele §i cele mai importante modele structurate de Sandler §iGrinder. EI a fost publicat in 1975 in cartea "The structure of magic 1". Acesta pome§te de laanaliza tipurilor de intrebari pe care Ie foloseau in lucrul terapeutic Fritz Perls §i Virginia Satk §iconiine 0 viziune teoretica asupra limbajului, precum §i 0 serie de intrebari menite sa conduca laeliminarea generalizarilor, distorsiunilor §i lipsurilor informationale. Este un model de utilizare alimbajului pentru a c1arifica limbajul, pentru a permite 0 buna intelegere a interlocutorului !?i0buna exprimare. EI reface legatura dintre experienla ~i limbaj, fiind un instrument de primaimportanta pentru munca oricarui psihoterapeut.

Pentru a intelege modelul Meta trebuie sa analizam modul in care gandurile sunt transpusein cuvinte, limbajul neputand tine pasul, in nici 0 situalie, cu viteza, varietatea !?isenzitivitatea

gandirii, el putand fi doar 0 aproximare a acesteia. Vorbitorul dispune de 0 idee, de 0 imaginecompleta a ceea ce dore~te sa spuna, numita structura profunda. Aceasta nu este con~tienta,limbajul existand la un nivel foarte profund in neurologia noastra. Pentru a vorbi, noiscurtcircuitam structura profunda, ceea ce spunem de fapt purtand numele de structura de

suprafata. Upsa acestor scurtcircuitari ar face conversatiile foarte lungi ~i plictisitoare.in trecerea de la structura profunda catre cea de suprafata, in mod incon$tient punem in

functie trei structuri operalionale:1. Selectam doar 0 parte a informatiilar disponibile in structura profunda, 0 mare parte a lor fiinddata la 0 parte - lipsuri, ,tergeri de informalii,2.Generalizam. Specificarea tuturor conditiilor §i exceptiilor ar face conversalia mu~ preaplicticoasa - generalizari.3. Oferim 0 viziune simplificata a ceea ce dorim sa spunem, care in mod inev/tabil modifica

inlelesul - distorsiuni.Fiecare dintre cele trei operatii se concretizeaza in pattemuri specifice. Modelul Meta coniine

un set de intrebari care incearca sa descurce ~i sa clarifice toate lipsurile, distorsiunile,generalizarile limbajului. Aceste intrebari tintesc sa umple lipsurile informalionale, sa recreezestructura ~i sa claritice Informatiile pentru a da sens comunicarii. Nu trebuie inte1es ca vreunuldin patternurile descrise este bun sau rau in sine. Aceasta depinde de contextul in care sunt

folosite ~i de consecinlele utilizarii lor.

• Substantivele nespecificateSubiectul activ al unei propozitii (acliuni) poate fi anulat, eliminat, folosind 0 exprimare

pasiva, spunand de exemplu 'Casa a fost construita", mai degraba decat "X a construit casa".

Page 242: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

240 ORIENTAREA EXPERIENTIALL\ IN PSIHOTERAPIEAcest tip de omisiune poate implica 0 viziune a lumii ca spectator pasiv, neajutorat. Tn carelucrurile se fntampla fara nici 0 responsabilitate din partea persoanei. Corectitudinea din punctde vedere gramatical a propozitiilor de acest tip nu ofera nici un fel de garan\ie a clarita\ii lor.

Atunci cand auzim 0 propozi(ie care contine un substantiv nespecificat, putem solicitainformatia lipsa fntreband cine este autorul actiunli, subiectul activ al propozitiei, Substantivelenespecificate sun clarificate deci Tntreband"Cine sau Ce anume .....7"

• Verbefe nespecificale

Uneori verbele pot fi ~i ele nespecificate, de exemplu: "Ea I~i face rau singura", "EI m-aajutat" sau "Incerc sa-mi amintesc asta".

Poate fi important de ~tiut cum au fost facute aceste lucruri (ac\iuni) iar pentru aceasta avemnevoie de adverbe.

Verbele nespecificate sunt clarificate Tntreband"Cum sau Ce anume .....7"

• Comparafiile

Propozitiile In care apar termeni ca "cel mai bun", "mal bun", "mai rau", "eel mal rau"presupun existenta comparatiilor iar acestea pot fi facute numai daca dispunem de amblitermeni. Daca unul lipse~te, trebule sa Intrebam pentru a ana. De exemplu, "Am fost slab inaceasta discu\ie", Slab In comparajie cu ce sau cu cine?

Foarte des, termenul lipsa al compara\iilor este nerealist ~i poate conduce persoana 18

sentimente de inferioritate, neputin\a, inadecvare, cum ar fi cazulln care compar de exempluperformantele mele sportive cu cele aie unui campion mondiai.

Compara\iile sunt clarificate lntrebEmd"In compara\ie cu Ce sau cu Cine ... ,7"

• Judecafile (evaluarile)Suntlegate destul de strans de compara\ii, de~i nu Ie implica In mod necesar, Daca cineva

spune "Sunt 0 persoana egoista", II putem Intreba "Cine spune asta?", Daca va raspunde "Eu",atunci II putem intreba "Care este standardul dupa care te apreciezi astfelT.

Esle util deci sa ~tim cine face 0 judecata, cui apa~ine ~i de asemenea, care sunt motivele,argumentele, ra\iunea pe care se Intemeiaza, Adesea adverbele dau de 0 parte persoana carefaceaprecierea,

Judeca\i1e sunt clarificate prin Intrebarile "Cine a facut aceasta apreciereT ~i "Pe ceargumente, idei se bazeaza ea?",

• Substantiviirile

Aceste pattern denume~te situa\ia In care un verb - care descrie un proces anal in

desfa~urare sau a ac\iun~ - a fast transformat, Inlocult cu un substantiv static, Termenul apa~inelingvisticii. De exemplu, "Invatarea §i discip/ina, apiicate cu respect~i fermitate, sunt esentiale inprocesu/ educatiJ}'. Daca un substantiv nu poate fi vazut, auzit, atins, mirosit, gustat, deci nueste obiecliv, el este 0 subslantivare.

Substantivarile n-au nimic rau In sine, ele pot fi folositoare, numa! ca ascund diferen\ele careapar Intre modelele (ha~ile) despre lume aie oamenilor. Ce Inseamna cand c!neva spune "Am 0

memorieslaba"? Pentru a afla, putem Intreba ce informalii anume sunt dificil de memorat pentruel ~i cum procedeaza pentru a Ie memora? Cineva care gande~te ca are memoria siaM se

poate sim\i neajutorat ~i inadecvat. Credin\a ca lumea externa este modelata de felulTn carevorbim despre ea esle ca ~i cum am manca fotografia care prezinta un fel de mancare apetisant.Cuvintele pot fi combinate §i manipulate In moduri care n-au nimic de-a face cu experienlasenzoriala.

Substantivarile sunt un fel de "balauri" ai acestui model. Ele nu produc nici un rau alata limpcat nu acceptam ideea ca exista In mod real. Ele ~terg atat de mulle informatii Incat abia dacamai ramane ceva. Prin aceasta transformare a proceselor In lucruri, substantivarea poate ficonsiderata ca eel mai important model de distorsiune a limbajului.

Page 243: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LlNGVISTICA. 241Ele sunt clarificate prin transformarea Tn verbe ~i solicitarea informatiilor lipsa. "Cine

substantiveaza Tn legatura cu ceT ~i "Cum face el asta?".

• Operatorii modali ai posibilitatiiExista reguli de conduita dincolo de care nu putem sau nu trebuie sa trecem, exprimate prin

cuvinte ca "a nu putea" sau "nu trebuie sa". Acestea sunt cunoscute Tn lingvistica drept operatori

modali ~idefinesc limite generate de legi nescrise.

Operatorii posibilitatii definesc - in harta vorbitorului - ceea ce este considerat posibil ~i apar

cu necesitate Tn mod natural. Ceea ce este Tnsa interesant e faptul ca limitele definite de

credintele fiecaruia sunt extrem de diferite: "Pur ~i simplu nu pot refuza", "A~a sunt eu", "Nu pot

schimba asta" sau "Este imposibii sa spun asta". Nu este nimic rau ca 0 persoana sa creada ca

are anumite capacitati (doar daci\ exagereaza Tn mod evident sau sfideaza legile naturii),

problema este ace I "nu pot" care limiteaza, creeaza 0 stare de incompetenta ~i incapacitate de aschimba.

Perls obi~nuia sa raspunda c1ientilor care spuneau "Nu pol ..... ", spunand la randul sau "Nu

spune nu pot, spune nu fac ..... sau nu voi face ..... ". Aceasta reformulare aparent dura are un

rezultat imediat - com uta clientul de la starea de neputinta, Tntepenire, caire una Tn care este

capabil cel putin sa con~tientizeze posibilitatea unei alternative.

a posibilitate de a intreba mai clar, de a reformula mal putin dur, tara a exista riscul de a

rupe raportul de rezonanta cu clientul, este a spune "Ce soar putea Tntampla daca ai face ..... 7",

"Ce te opre~te sa ..... ?" sau "Cum faci ca sa te opre~ti singur de la ..... ?". Cand cineva spune ca

nu poate face ceva, el ~i-a definit un obiectiv ~i apoi I-a facut de neatins. Identiflcarea barierelor

este primul pas pentru a Ie trece. Educatorii ~i psihoterapeutii lucreaza permanent cu

schimbarile acestui tip de limitari, Tn care primul pas prive~te Tntrebarile legate de acest operatormodal.

Operatorul modal al posibilita\ii este c1arificat Tntreband "Ce soar putea Tntampla daca ai

..... ?" sau "Ce te impiedica sa .. ?"

• Operatorii modali ai necesitatiiIndica 0 necesitate ~i apar in cuvinte ca "ar trebui" sau "n-ar trebui", '1rebuie" sau "nu

trebuie", "am obligatia" sau "n-am obligatia". Avem de-a face cu reguli de conduita care

opereaza Tn mod implicit. Care sunt consecintele reale sau imaginare ale Tncalcarii regulii?

Odata ce consecintele $i ratiunea lor devin explicite, ele pot fi asimilate con$tient $i evaluate

critic, alttel, ele doar ne limiteaza alegerile ~i comportamentul. "Trebuie sa tin cont de ceilalti mai

mult decat de mine", "Trebuie sa nu vorbesc in timpul orel", "N-ar trebui sa ai de-a face cu ace~tioameni" etc.

Este neindoielnic ca regulile de conduita sunt foarte importante, existenta societatii bazandu­

se pe un cod moral, Tnsa exista 0 mare diferenta de exemplu intra a spune "Ar trebui sa fii

politicos cu toata lumea" sau "Ar trebui sa ie~i mai des in natura". Regula este intr-adevar

folositoare $i potrivita situatiei?

Operatorii modali ai necesita\ii sunt clarificati intreband "Ce soar fi putut Tntampla daca ai fi Inu ai fl, .....7".

• Cuantificatorii universali

Prin generalizare, unul sau cateva exemple sun! considerate ca reprezentative pentru 0

multitudine de posibilitati sau pentru 0 clasa de obiecte sau fenomene. Pericolul este acela de a

nu putea vedea copacii din cauza padurii, dec! de a deveni incapabili sa admitem existenta

exceptiilor, ceea ce ne TndepMeaza de realitate.

De obicei generalizarile sunt exprimari vagi Tn care putem include cu U$Urinta 0 multitudine

de lucruri $i fapte particulare. Sunt exprimate Tn cuvinte precum "tot", "toti", "Tntotdeauna",

"niciodata", "nimeni", care nu admit exceptii $i poarta numele de cuantificatori universali. Uneori

ei nu sunt prezenti, ci implicati $i limiteaza foarte puternic persoana. Extinderea unei afirmatii la

Page 244: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

242 ORIENT AREA EXPERIENTIAL!\ IN PSIHOTERAPIEtoate posibilitatiie face exceptiile dificil de aparu!. Sunt create astfel filtre perceptuale sau profelii

autoimplinite - vom vedea $i vom auzi ceea ce ne a$teptam sa vedem $i sa auzim,Cuantificatorii universali nu sunt intotdeauna negativL ei pot fi factuali, reaii, cum ar fj "apa nucurge niciodata In sus", Exista Insa mari diferente Intre acest caz $i 0 persoana care spune"Niciodata nu fac ceva cum trebuie", care sesizeaza numai situa\iile in care a dat gre$ $iniciodata pe cele in care a avut succes, Cum este imposibil ca cineva sa e$ueze permanent,rezulta ca 0 astfel de persoana i$i limiteaza lumea prin felul in care vorbe$te despre ea, In astfelde cazuri trebuie cautate exceptiile, situatii1e in care a facut ceva bine: "Poti sa-ti aminte$ti asituatie in care ai facut ceva bine?", Oamenii de succes au tendinla de a generaliza in sensinvers,

Alta modalitate de a aborda acest tip de generalizari este prin exagerarea $i reducerea lor la

absurd, deci printr-un model de interventie paradoxala, care de obicei atrage un raspuns deaparare Tndirectie contrara,

Cuantificatorii universali sunt abordati §i c1arificati prin intrebari de tipul: "A existat vreosituatie in care "",?" sau prin exagerare $i reducere la absurd,

• Echivafenta complexa

Define$te situatia Tncare doua afirmalii sunt legate in a$a maniera incat par sa semnificeacela$i lucru, de exemplu "Nu zambe?ti "", Nu te bucuri" sau "Daca nu te uiti la mine cand

vorbesc cu tine, atunci nu-mi acorzi atenlie", Sunt generalizari ale propriilor experiente asupratuturor celorlalti oameni, care exclud faptul ca oamenii gandesc diferi!.

In aceste ~itualii intrebarile merg pe direclia "Cum anume faci aceasta legatura, cum anumecrezi ca ".,,?,

• Presupozitiife

Cu tOlii dispunem de credinte §i a$teptari provenite din propria experien\a, fara de care ar fiimposibil sa traim. Ele ne pot permite foarte bine sa fim liberi $i sa ne bucuram de lume sau ne

pot Iimita foarte mult. Adesea oblinem ceea ce ne a§teptam sa obtinem.Aceste presupozitii bazale trebuie aduse in plan deschis $i explorate. Adesea apar sub

forma Tntrebarilor"De ce?", de exemplu "De ce te uiti urat la mine?". 0 alta forma sub care aparsunt falsele alternative de alegere, care presupun acceptarea principalei presupozitii continuta Inrespectiva afirmalie. De exemplu "vrei sa mananci salata sau friptura", presupune acceptarea lui"a vrea sa mananci", Ele sunt abordate prin intrebari de tipul: "Ce te face sa crezi ca vreau samanancT.

Propozitiile care contin cuvinte de tipul: "de cand", "atata timp", "cand", "daca", de obiceicontin presupozitii.

Presupoziliile sunt aduse pe plan deschis Intreband "Ce anume te face sa crezi ca "".?",• Cauza - elect

Prive$te afirmatii de tipul "M-ai facut sa ma simt prost", "Ma plictise$ti", bazate pe un model

cauzal simplu, aplicabil numai obiectelor externe statice. Este 0 mare diferenta Tntre a spune"Vantul face copacii sa se legene" §i "Tu ma faci sa ma infurii", A crede ca cineva este

responsabil pentru propria stare emotionala implica a·i acorda un fel de putere asupra mea pecare el Tn mod real nu 0 are. A gandi ca putem fo~a sau ca putem fi fo~ati sa experimentamanumite stari Iimiteaza foarte mult $i produce un stres semnificativ. Astfel ne vom simti dominati,determinali sau vom manifesta 0 grija exagerata pentru ceea ce spunem sau facem, devenindfie victima, fie bona celuilalt.

Sunt doua nivele la care putem aborda acest mecanism. Unul esle sa Tntrebamsimplu cumanume un lucru este cauzat de celalalt. Descrierea felului Tncare S8 Tntampla adesea ofera noi

alternative de raspuns, de$i credinta, mecanismul fundamental de tip cauza - efecl ramane

intact. Este vorba despre a credinta adEmcTnradacinataTncultura occidentala, conform careiaceilalti au pulere asupra noastra §i sunt responsabili pentru starile noastre. Cu toate acestea, noi

Page 245: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 243suntem singurii responsabili pentru propriile stari iar credin\a ca allii ar fl presupune asumareaunei condi\ii statice, asemanatoare celel a bilelor de pe 0 masa de billard.

Modelul META propune pentru abordarea afirma\iilor bazate pe acest mecanism intreMri detipul "Cum faci exact ca sa Ie slm!i ..... atunci cand celalalt ..... ?", intrebari care introduc ideeaca persoana are la dispozilie mai multe variante de raspuns emolionalla dlferitele situa\li.

Este dificil uneori pentru client sa-~i asume responsabilitatea pentru propriile tralri, de aceeaaceste fntrebarl pot fi utilizate numai atunci cand avem deja 0 foarte buna relalie cu acesta.Altfel, ele pot fi percepute ca agresive.

Intrebarile care se pun in legatura cu acest mecanlsm sunt: "Cum anume face asta sa seintample cealalta?" sau "Ce ar trebui sa se intample pentru ca asta sa nu fie cauzata de

cealaltaT. Cand avem de-a face cu credin\a fundamentala cauza - efect, intrebarea este "Cumanume procedezi pentru a te face sa te simli sau sa raspunzi intr-un anume fella ceea ce vezisau auzi?".

" Citirea mintii (a gandurilor)Este mecanlsmul prin care 0 persoana presupune ca ~lie, fara dovezi obiective, ce gande~te

sau simte celalalt. Cu tolii facem asta frecvent. Uneori este vorba despre un raspuns intuitiv la

anumi\i indlci nonverbali sesiza\i $1 procesa\i incon§tlent, alteorl este pura halucina\ie sauproiectarea de sine in situalia celuilalt ~i perceperea acestela ca ~i cum ar venl de la el.

Exista doua mari tlpuri de citire a minlii. Prin primul dintre ele, persoana presupune ca $tie cegande$te ceialall: "EI este nefericit", "Era furios, dar nu voia sa admita asta" etc. Pentru a puteaface aceste afirma\ii avem nevoie de dovezi sensibile, obiective, comportamentale, corporale.

Allfel, putem face erori, de multe ori serloase. Cel de-al doilea tip de citire a min(ii este oglindaprimului $1 prin el oferim celorlalli puterea de a ne citi gandurile. Astfel, putem folosi acestmecanism penlru a·i invinovati ca nu ne In\eleg atunci cand noi credem ca 0 fac: "Daca (i-ar fiplacut de mine ai fi $tiut ce-mi doresc" sau "Chiar nu vezi cum ma sim!?". Persoana carefolose$te acest mecanism nu comunica exact ce vrea de la ceilal\i, presupunand ca ei $tiu deja.

Intrebarile care se pun In aces! caz merg pe direclia "Cum anume $tii ce gande$te el?" sau,in cazul citirii mintii proiectate "Cum anume ai presupus ca $tii cum se slmt". Daca intrebamsimpiu "Cum de $tii?" sau "De unde $tiiT, de obicei raspunsul va fi 0 credinla sau 0generalizare.

Acest pattern este abordat prin intrebari de genul: "Cum anume :;;tiica ..... 7"

Rezumand, ~tergerile de informalii apar prin intermediul substantivelor ~i verbelornespecificate, al comparaliilor, judecalilor $i al substantivarilor, in cadrul generalizarilor suntcuprin$i cuantificatorii universaii $i operatorii modali de ambele tipuri iar distorsiunile se preducprin echivalen\a complexa, presupozitii, cauza -'efect $i ciUreagandurilor.

Modelul META esle un instrument puternic in multe domenii de activitate, premisa sa debaza fiind aeeea ca oamenii i$i construiesc modele personale $i diferite ale lumii, deci nu putem$ti dinalnte ce inseamna cuvintele lor. EI reconecteaza experienla cu limbajul :;;ipoate fi utilizatin trel marl direc\ii:

,. Pentru culegerea de informalil de calitate. Uneori este important sa $tim exact ce vor sa spunaoameni!. Daca am de exemplu un client anxios, ca terapeut e necesar sa aflu ce anumeinseamna anxietatea in modelul sau despre lume, mal degraba decat sa consider ea $tiu exactcum stau lucrurile cu el.

In acest model nu lntalnim intrebarea "De ce?", ea avand doar 0 re!evan\a Iimitata - eaculpabilizeaza sau, in cel mai bun caz, atrage justificari $i explicalii lungi, fara 0 legatura reala cucazul.

,. Pentru clarificarea fntelesurilor personale. EI ofera un cadru sistematlc pentru a intreba "Ceanume vrei sa spuiT.

Page 246: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

244 ORlENTAREA EXPERIENTIAL-\ iN PSIHOTERAPIEe Pentru sesizarea alternativelor. Credin\eie, generalizarile, regu!ile ~i substantlvarlle definesclimite personale, care apartin insa cuvintelor §i flU lumii reale. Desprinderea consecintelor ~i aexceptiilor poate largi uneori aria de viata a persoanei sau poate contribui chiar 18modiflcareacredintei limitatoare.

Cum utilizam insa modelul, ce intrebari yom pune in primu! rand sau intr-un anumit eaz?Aeeasta depinde de coniextul comunicarii, de ciientu! pe care-I avem in fata ~i de scopul pe careI-am stabilit. 0 prima modalitate este analiza rationa!a a patternurilor de limbaj utilizate de client,urmata de ierarhizarea ~i abordarea acestora in ordinea importantei sau a frecventei lor. Cea dea doua prive~te familiarizarea cu modelul, asimilarea lui profunda ;;;i aplicarea lui ghidat depropria intuitie. Cea de-a treia modaliiate vizeaza integrarea acestor intrebari in propriul dialogintern, eeea ee poate avea un efect mai pulernic decal mai multi ani de seminarii pe temagandirii clare ;;;ieficiente.

Exista insa un risc ~i totodala un avertisment ridical de acest model, cel al strangerii de preamulle informatii, de transformare a dia!ogului terapeulic inlr-un interogatoriu incruci9at, de afocaliza terapia pe terapeut 9i nu pe client, dupa modelul investigativ al medicinei alopateclasice, Este necesar sa ne inirebam permanent: "Am nevoie, folose;;;tesa afiu / sa ~tiu asta?",

"Corespunde aceasta scopului meu?". Este important sa utilizam intrebarile acestui model numaiin cadrul unei relatii de rezonanta empatica, Incredere deplina ;;;i respect necondi\ional pentruclient, in care scopul este mutual imparta;;;it. Intrebarile repetate pot fi percepute ca agresive,deci unele provocari trebuie sa nu fie foarte directe, Pentru a indulci intrebarile, putem folosi unton al vocii Iini~tit $i politicos, putem intreba elegant ;;;1precis, respectand decizia clientului de ane raspunde sau nu,

in sfar~it, cum putem Tnvatasa utilizam acest model? 0 maniera foarte buna este ca timp deo saptamana sa exersam una sau doua dintre categoriile sale, construindu-ne pe plan mintal 0

serie de intrebari. Facem asta pana ne familiarizam cu modelul ;;;1apai yom putea ~ti cu u$urintace intrebari vom folosi Intr-o situat1esau alta. Clientul ne poate oferi, de asemenea, 0 serie deindicii privind partea importanta a unei afirmatii, prin ceea ce subliniaza prin voce sau prinlimbajul corporal. 0 alta strategie este sa-i urmarim discursul pentru cateva minute $1sa sesizamce tip de pattern folose9te mai frecvent, pentru ca apoi sa lucram asupra lui.

4.2.8. Uti/izarea terapeutica a limbajului - Modelul Milton

Modelul apa~ine lui John Grinder ~i Richard Bandler $1 este numit Milton dupa numeleterapeutului a carui maniera de lucru 0 are la baza - Milton Erickson. A fast apreciat de cei doi

ea fiind eel mai important pe care I-au constnjit vreodata, deoarece Erickson a adus in sferapreocuparilor psihoterapiei nu doar 0 realitate diferita, cl 0 clasa diferita de realitati.

Aceasta ultima afirmatie necesita 0 serie de comentarii importante, cred, pentru practicamultor psihoterapeuti. Modelul Milton incearca sa surprinda esenta abordaril 9i mecanisme!e pecare se baza Erickson atunci cand lucra eu pacientii sai, fiind notorii uimitoarea sa eficienta ~inumeroasele exemple de abordare cu succes a cazurilor considerate "fara rezolvare", Pe de alta

parte, Erickson este de obieei catalogat TnIileratura despre psihoterapie ca "eel mai mare" sau"marele" hipnoterapeut. Am putea trage de aici concluzia ca Modelul Milton se refera exclusivla practica hipnozei terapeutice, lucru numai partial adevarat. Pentru a intelege insa modelulpropus de NLP, afirmatia lui Grinder ;;;ichiar natura Influentei lui Erickson Tn psihoterapie estenecesar sa examinam conceptia acestuia asupra hipnozei ;;;i a relatiei terapeutice, care seregasesc ;;;iin NLP.

Noua hipnoza sau hlpnoza erlcksoniana are, ca practica terapeutica ;;;1ca stare subiectiva,

prea putine in comun cu hipnoza clasica tradltionala, lucruri bine cunoscute ~i subliniate in modrepetat in literatura. Daca in maniera traditionala starea hipnotica este definita comportamental-

Page 247: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolui VII - PROGRAMAREA NEURO-UNGVISTrCA 245simptomatic iar inducerea sa ca un demers de tip autoritar patern sau matern seductiv ~i

securizant, in viziune ericksoniana transa apare ca 0 stare de comutare a atentiei :;;i defocaiizare asupra unor experien\e interioare ale elientului iar inductia ca un proees firesc princare terapeutulll ghideaza in reaiizarea acestor lucruri. Starea hipnotica apal1ine unei clase largide starl, conceptuaiizate Tndiferite moduri ~i eu nume la fel de variate, care au in comun cateva

elemente, cum ar fi focaiizarea atenllei asupra proceselor interne profunde; activareapredominanta a emisferei cerebrale drepte; trairea starii de bine subiectiv :;;i relaxare; gandlraholistica, in viz/uni globale; aetii/area proceselor intuitive :;;i creative; accesarea resurselor

incon$tientului. Aceasta categorie de stari constituie ceea ce in NLP este numit Down Time §ii

sunt definite prin opozitie cu starile In care atentia ne este orientata catre lumea 6xtema, deveghe vigilenta, reunite prin conceptul NLP de Up Time. SinguruJ element comun al transeitradijionaie ~I ericksoniene esta apartenenja la aceea?! class larga de i'ealitati Se impune apreciza CEl !umea Down Time, a starilor de con$tiinja mod!ficata, lumea interioara este mult mal

bogata, mai variata ~;imal complexa decat lumea starilor con§tiintei, caracteristici din carerezulta eel mal adesea ?l dificultajile de operalionalizare $1definire a sa. Ea reune$te hipnoza,viseIe diume sau din timpul somnulul, reveriile, transele cotidlene, starile de contemplare, starile

meditative sau transpersonaie, practic toate starile prin care se manifesta aeele part! ale sineluitotal al mntei umane care ies Tnafara con~tiin\ei.

Cum sa ne imaginam ca putem cunoa§te lumea 91Gomplexitatea extraordinara a proprieiinterioritatl foiosindu-ne de 0 con$tiin(a limitata, care opereaz8 cu acelea~i mecanisme, aeelea§istari ~i principii in toate situatiile, care poate cuprinde simultan In sfera ei un maxim 7 plus lminus doua piese de informatie? Reiese foarte limpede de aici necesitatea, adaptativ vorbind, aexistentei Down Time.

Sistemele educative tradilionale, via\a cotidiana conduc cu retatlva necesitate catreexperimentarea preponderent a starilor "normaie" de con~tiin(a, putand afirma ca frecven\a

apari\iei acestora este mal mare decat a celor apa~inand sinelui. Somnul fara vise esteconsiderat eel mai sanatos ~i odihnitor, experienlele de "cadere pe ganduri" Tnsituatiiie socialesunt etichetate negativ $i ridiculizate iar la mul\i aameni putem remarea 0 teama aproapepatologica de hipnoza, asociata pierderii controlului. Nu vreau sa afirm CEi starile particulare alecon~tiinjei sunt absente din via(a cotidiana a ornului actual, ci doar ca 0 parte a acestora sLintdefavorizate, descurajate, manifesttmdu:se mai ales acelea care reu~esc sa S8 sustragacontrolului con9tient. Este firesc, Tn aceste condilii, sa dispunem de relativ puline cunm;tin\elegate de ele, sa pLitem distinge numai eu dificultate Intre e!e ~i sa Ie putem eonfunda adesea.Pslhologia nu a reu~it pana in prezent sa aduca 0 lamurire satisfacatoare nici macar tuturorprocese/or con$tiin\ei, care reprezinta doar 0 miea "insula pe marea sinelui".

lntrebarea pe care darese sa 0 pun prive9te certltudinea conceptualizarii ca Ilipnozi.l astari[or folosl(e in terapille de inspiralie erieksoniana. Putem fi siguri ca, din intreagaGOmplexitatede starl mentale posibile, c1ientulunui terapeut de orienta,e ericksoniana, r~LPsauchiar al iui Erickson insu§i, va inti-a tocmal in starea de hipnoza? Tehniea de induGtie estecompiet diferita, experientele relatate de subiecji asemenea, principiiie de iucru altele, stariie

posibiie foarte numeroase ~I tOlu$ivorbim despre hipnoza $i nu despre altceva. Cred ca !a bazascestei situa\li stau doua aspecte. Unul priV8$tesimilitudlnea relativa dintre starile sublective lareel de-al doilea experlen\a terapeutica a lul Erickson $1cadrul sau tearetic initial de referinta.Utiiizand hlpnoza terapeutica. ei a cautat mijloace de depa§ire a rezisten\e!or pacienlilor laapliearea hipnozei traditionale, modalita\i noi de inducjie ~i utilizare a transei. Este firesc: inaceste condili! ca el sa-$i fi numit terapia "hipnotica". Mai mult decat atat, hipnoza fiind [a acelmoment deja acceptata ca modalitate sau tehniea terapeutica, pare mult mal simpiu apelulla 0

realitate verificata, cunoscuta etc. Sa nu uitam insa ca hlpnoza ericksonlana sau hipnoza dinNLP sunt a[tfel, a[tceva decat hipnoza traditionala, a~a cum ne reamintesc permanentpracticantii lor.

Page 248: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

246 ORIENT AREA EXPERIENTIAL;;" IN PSIHOTERAPIEAfirmatia lui Grinder, dupa care Erickson a deschis 0 poarta nu doar catre 0 realitate diferita,

ci catre 0 clasa de realitati diferite, vizeaza faptui CEl ei a conceptualizat 9i a afirmat in lumeapsihoterapiei lucrul cu Down Time, depa§ind conceptia traditionala din hipnoterapie $1 chiarlargind cadrul teoretic ai multor alie psihoterapii. Ca§tigu! adus de aceasta viziune esis dublll:teoretic - 0 conceptie despre iucrul cu zoneie profunde aie psihismului $i rolu! acestora Tnviata.,

individului $i practic - a serie de principii 9i madaiitati extrem de eficiente de interven\ie. Inrealitate, practic mice terapie folose9te lucrul cu Down Time. Clientul se afia Tn Down Timeatunc! cand face analiza unor vise sau asoclalli libere in psihanaiiza, aillnci cand esteprotagonistul unei dramatizari in psihodrama sau in ielapia gestalt, la fel ca 91 atunci candabordeaza un scenariu metaforic in mai noua terapie a unificarii. Down Time este a reaiitaie, un

mod de funqianare a umanului cuprinzEmd0 serie de stari ale con§tiintei ce apar in diferitesituatii 91care, a§a cum am vazui, au un rol major in adaptarea la lume §i ia sine a individuiui.Ele pot aparea spontan, Tncontextui vietli habituale a individului sau pot fi provocate Tncadrullucrului terapeutic, al experienjelor initiaiiee, reiigioase sau spirituale.

Problema pe care 0 ridica $i totodata marele avantaj ai abordarii erlcksoniene este asumarea

responsabila sau neacceptarea existen\ei aeestor experiente 9i op\iunea peniru a !e ut!iiza Inluerul terapeutic. Existenta Down Time \inand de domeniu! evidentei, op\iunea de a nega, de aminimaiiza aceste experien\e ale ciieniu!ui poate echivala cu tentativa frecl/enia a mU$teior de a

patrunde In oglinda sau cu experienta unor pasari care Incearea sa treaca prlntr-o fereastraTnchisa. Pe de alia parte, exista permanenta $1fireasca teama de a nu fi manipulat care, Tn

contextul relaiiei terapeutice bazate pe 0 serie de optiuni deontologiee poate lua forma temeriisau a deciz!ei terapeutului de a nu manipula, de a nu influenta clientul. Psihoterapia fiind prinexcelenla un proces de schimbare, este greu de imaginat 0 posibiliiate de a lucra cu un clientfara ca aeeste procese de inter-influen\a sa se manifeste. Situatia este similara cu a acceptaresponsabilitatea pentru influenta pe care a exercitam asupra partenerlilui §i pe care el 0

exercita asupra noastra Tn arice proees de comunicare. incercarea de a evita arice posibila

influenta ar putea duce numai la absenta, inexistenta comunicaril, caz Tncare procesele de inter­influentare nu ar dlsparea, ci ar capata daar un caracter indirect. Cazul contrar, acceptareaexistentei acestor procese de inter-influentare, este singura pozitle care ne permite optimizareapropriilor relatli de comunicare. Oare din ce motlv este mai simplu sa acceptam ca putem fiinfluen\aji de 9i ca putem influen\a un prieten sau 0 euno9tinta mal degraba decat un terapeutsau un client? De altfel, orice relatle terapeut - client este Tn ultima instanta 0 reiatie decomunicare.

Conceptia asupra omului, a moduiul sau de flinlare 9i evolutie, dezideratele fundamentaleale abardarii terapeutice ericksoniene sunt de natura a rezolva dificultaiea de optiune sugerataanterior. Daca Tn realltate singura opllune eficienta ca psihoterapeu(i este de a ne asumaresponsabil faptul ca influen\am clientii, ca suntem sursa unor schimbari care apar la ei $i caputem fi influentaji la randu! nostru, atunci a considera ca clientul este 0 fiinta responsabila, eupotential natural de dezvoliare ~i de rezolvare a situatii!or problematice in care uneari S8 afia,devine, din nou, singurul principiu pe care ne putem fundamenta munca terapeutica. Este multmai eflcient §i mal seeurizant sa presupun ea voi fi suficient de capabil de a filtra 9i decodifica

adecvat mesajele clientului ~i ca el va putea alege dintre feedback-urile mele pe acelea care-isunt necesare 9i utile, decal sa traiese permanent cu teama de a gre~i sau de a nu dezvolta 0

reactie de tip contratransferentiai. Erickson pomea, de exemplu, de la premisa conform careiaclientul face intotdeauna cea mai buna alegere posibila pentru elTn respectivul moment sau caIn spaiele oricarui comportament al sau sta 0 intentie pozitiva. Chiar lipsa raspunsului este unraspuns; problema terapeutului este de a-I gasi semnificatia. Sarcina terapeutului devine Inacest caz aceea de a arata ciientului un respect neconditlonat 9i de a-I accepta Tntotalitate,pentru ca, pomind de la aceasta baza, sa se poata acorda cu el cat mai complet, sa-I poataTntelege cat mai adecvat posibll. Este yorba despre conceptullui Erickson de pacing, despre

Page 249: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LlNGViSTICA 247conceptul de rezonan(a empalica din gestalt sau de prezenta Tnsituatia clientului al lui Rogers.Odata "acordat" pe depiin la realitatea clienlului, terapeutu! II va pulea ajuta pe client, dininterior, sa-i?i exarnineze experientele, problemele ~i resursele, Este vorba despre un procesTmpreuna" sau - metaforic vorbind - despre transformarea terapeutului Tnlr-o"oglinda per1'ect;a',Tncare ciientul se poate vedea pe sine, a~a cum este el 'i'n realitate, 'in totaiitatea fiintei sale,Obseriam ca Bceste principii sunt comune alat orientari! ericksoniene - atat de greu de incadratin cadrui curentelor terapeutice - cat ~iexperien\ialismului sau NLP, ceea ce face ca intrs sle,pe planui eel mal profund, sa exists 0 mare apropriere $i numeroase simiiitudini,

Am V8zut cum modeivi Meta ne ajuta in decoctificarea mesajeior clientului, 1n eiiminareadistorsiunilor, iipsurilor ~i generaiizarilor. Modeiul Milton esle unul opus §l complementar, eidefinind 0 rnaniera de a utiliza limbajul astfel Tncalclientul sa posta alege sensul eel mai potrivit

panlru sine din mesajui terapeutului ~iun mod de Induclie §i utilizam terapeutica a transei (iargeneric \forbind, a tuturor slarilor apa~inand Down Time) care face ciientui capabilaDordeze problemele ~i sa descopere propriile resurse necesare rezoivarii lor, Am realizat

analiza de mai sus in principal pentru a argumenta faptul ca un asUel de model flU S8 restrangela practlca hipnozei terapeutice, cl ofera posibilitaii actlonale diversificats, Eu personal amconstruit numeroase scenarii metaforice (a S8 vedea numerele 4 ~i6 din 1998 ale Revistei dePsihoterapie Experientiala) - destinate Tn principal vizualizarii Cl"eative :';1 care au Tn modpregnant un caracter meditativ - pomind de la un pattern de iucru ericksonian.

Scopui unel astfel de maniere de iucru esta accesarea resurselor ascunse (incon$tlente) ale

persoanei, urmand calea pe care mintea merge in mod natural - transa (Down Time) este 0

stare in care suntem puternie mollvati pentru a lnvata de la propriul incon~tient, intr-un moddirijat din interior. Principiul de la care porne§te este acela ca, daca clientul a intra! lntr-un impascon~tient, resursele pentru a-I depa§i trebuie cautate la nivelul incon~tientului. Reiatia dintreclient ~i terapeut este una de cooperare, raspunsul clientului permi\andu-! terapeutului sa ~tie ceare de facui Tn pasul urmator, Terapeutul trebuie sa ofere clientului cat mal multe alternative,posibilitati dlntre care acesta sa 0 poata alege pe cea mai potrivlta, Acestea sunt cateva ideide baza ale lui Erickson §i ale modeluiui Milton ~itotodata principii ale NlP,

Modelul Milton reprezinta un mod de a uti!iza limbajulln vederea:

a, Stabilirii unei relalii de rezonan\a cu clientul - pacing - §i ghidarii acestuia caire propriarealitate interioara - leading,b. Distragerii ~i utilizarii minti! con§tiente,c, Accesarii !ncon$tlentului §i a resurselor,

Cl. Pacinfj $i Leading

Erickson considera ca rezistentele clientilor se datoreaza eel mal adesea lipsei raportului derezonanta; de asemenea, ca toate raspunsurlle clientului sunt valide ~i pol fi utilizate, Nu exislaclient: rezistenti, ci doar terapeuti infiexibilL Pentru a ne racorda cu realitatea clientuiui, ell lurneasa subieetiva, ceea ce avem de faeut esle simpla descriere a experienlel senzoria!e pe care 0pareurge, el unnand naturai §i eu u§urinta cele spuse de terapeut. Este important felu! III carevorbe9te terapeutui. Stares de iini~te intema se poate induce eel mai bine vorbind rar, pe 0

tonaiitate joasa, intr-un rltm lent 91acordand varbirea cu respiratia clientului.C!ientul aste ghidat u~or catre Down Time, prin redirectionarea atentiei caire interior, Totui

esta descris Tn termeni generaH, astfel Tncatsa refiecte cat mal clar experienta clientului. Nuyom spune "aeum Tnehidecehii ... , te vei simti conrortabil $i vel intra Tntransa" oi Cf}Va de genu!,,8 u§or sa TnchiziGehii oricand dore~ti sa te simti mal confortabil .,," sau "pentru multi oamenleste u~or sa intre Tn transa astfel '" ", ,Aceste formulari generale trebuie S3 acopere orieeraspuns posibil al clientului. Daca aten\ia clienlului este focalizata $i fixata asupra unui numar

mic de stimuli, el va Intra tot mal profund TnDown-Time, experienta sa devine tot mai subjectiva~i va putea fi folosita de terapeut pentru a aprofunda transa, Nu spunem clientului ce sa faca, ci11orientam atentia catre propria experienla, Cum putem ~ti ce sau la ce S8 gande~te 0

Page 250: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

248 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIEpersoana? Nu ~tim ~I niei nu putem ~tl, de aeeea este neeesara aria de a utiliza limbajul Tntr-unmod sufieient de vag ~I generallneat elientul sa gaseasea Tneeea ee spunem sensur! personaie,

Instructajele vor fi mult mai eficiente daca treceriie Intre propozitii sunt line, eurgatoare,foiosind cuvlnte ca: "~i", ''Incat'', "atunel", "a~a Tneat","Tntlmp ee" etc, care rea!izeaza iegaturifire~ti Intre sugestlile care se succed, Practic, terapeutul conecteaza cava care exista - 5unetui

vocii sale, cu ceva ce vfe3sa vina - starea de transa, Lipsa aeestor cuvlnte de tr<lr1:.~i~ieducela aparltla saituri!or Intre propozitii ~I idei, care VOl' fi deta~ate una de alta ~i astfel mal pujineficiente.

{b Cautarea sensuri!or (a inte1esurilor)

Modelul Milton este imaglnea Tnoglinda a modelului Meta, un mod de a eonstrui propozljliincomplete, bogate Tn deformai! ~I generalizarL Ascultatorui trebuie sa campieteze detaliiie $i

Ilpsurile, sa caute Tnmod activ Tnle!esula ceea ce aude, prin ~i pentru propria experienta, Altfeispus, Ii deflnlm un context cu un con\lnut cat mai sarae, ii oferim rama ;;1-1[aS3m pe client saaleaga tablaui pe care-I va pune Tn ea. Atuncl cand clientul (ascuitatorul) i~i define$te, T~Ifurnizeaza singur continutul, cu siguranja va gasl eel mai relevant ~I aproplat sens personal aceea ce aude.

Dac3 spunem clientulul ca undeva Tntrecut a avut 0 experienta importanta, ei va trebul sa

caute Inapol Tn timp ~i sa seleeteze acea experienta care I se pare cea mai relevania pentrumomentul actual. EI va face acest lucru la nlvel incon;;tlent, mlntea can~tienta flind prea lentapentru 0 asemenea sarcina. 0 propozitie ca "Oamenli pot trage Tnva\aminte din cesa ce Ii seIntampla" determina ac\lunea (tendinla) de a evoca aspecte particulare despre ce anume poetefi Inva\at iar daca lucram asupra unei probleme anume, elementele acestela au tendinta de a selega de Tntrebarile pe care clientul ~i Ie pune Tn legatura cu ceea ce ar putea Tnva(a. eu tatiiutilizatn permanent acest tip de cautare ;;i facem permanent asoclatii pentru a Tn\eiege ce ne

spun ceilal\L Tot ceea ce conteaza sunt Tntelesurile,concluziiie la care ajunge clientui ~i pe careterapeutul nlei nu este necesar sa Ie cunoasca In eele mai mulle eazuri.

Este relativ u~or sa construim instructiuni vagi ;;i oarecum ambigue, a~a Incat clientul sase apiece asupra unei experiente personale semniflcative ~isa Invele din ea, De obieel seprocedeaza Tnurmatorul mod: se cere clientului sa se focalizeze asupra unei experiente trecutesemnificative, apol sa 0 parcurga Inca odata pe plan mental dar cu toate sim\uriie internedeschise, activate ;;1 sa invete lucruri noi din ea, Apoi I se soiicita incon~tientului sau safoloseasca ceea ce a Invalat Tnsituatiile vlitoare Tncare va fi necesar.

b. Distragerea $i utilizarea min(ii con$tienteo parte importanta a modelului Milton este omiterea unor informatii ;;i pastrarea Tnacest mod

a mlntii con$tiente oeupate sa umple golurile, cautand In eele stocate Tn memmie, Ali avutvreodata experienta de a citl 0 Tntrebarevaga ~i de a va stradui sa Tnjelegeti la ce 58 refera?Pattemuriie din modelul Meta sunt folosite Tnmaniera inversata. Nominalizarile ~terg 0 mareparte a informalie!. eu cat Ie folosim mal pe larg, eu atat mal mult scade rlscul de a Intra incontradictie cu experienta celullall. Verbele trebule sa ramana nespeclficate din acela9i mollv.Substantivele pot fi generallzate sau lasate la 0 paM,

Pot fi folosite judecati, de tipu!: "8 chiar foarie blne sa vad cat e;;ti de relaxat", Din comparajii

VOl' lipsi anumite parti: "e mal bine sa intrl Tntr-otransa ~i mal profunda". Atat judeeajile cat ~icompara\iile sunt modalitali bune de a emite presupozilii ;;i Tnacela$i timp instrumente puternlcede inducere ~i folosire a transeL De exempiu: "Probabll te Tntrebicand Intri In transa" sau "Ai

vrea sa intri In transa acum sau mai larziu?" sunt afirmatii sau Tntrebari care implica dorinlasubleetulul de a intra In transa. "Vel Intra Tntransa, singura intrebare esle cand" ar pulea fl 0

buna decodificare a lor. "Ma Tntrebdaca-ji dal seama de gradui de relaxare?" (E9tl relaxal), "Terelaxezi In timp ce incon~tientul tau InvaW (Incon;;tientul tau Tnvata), "Te simjl mal binerelaxandu-te ~i netrebuind sa-ti reaminte~ti" (E;;ti relaxat ~i nu-\i aminte;;ti) sunt tot atatea

Page 251: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LlNGVISTICA 249exemple. Cuvintele de tranzilie (~i, ca ~i, cand, In limp ce), care leaga afirma!iile, constltuietotodata forme u$oare (moi) de rationamente tip cauz3 - efect. 0 forma mal puternica a acestuirationament se obtine prin folosirea cuvantului "face": "Acel tablou te va face sa intri In (ransE'l"sau "Vocea mea te face sa te reiaxezi tot mai mult".

Patternul citirii ganduriior poate fi $i el folos!t, insa Intr-o maniera mal putin specifica,existand riscul ca afirma!ia sa nu se potriveasca cu datul mental al clientuiui. Afirmatiile generaledespre ceea ce poate gEmdiau un rol relativ important In stabilirea reiatiei cu clientul (pacing) $1apoi conduc u~or catre experimentarea lor (leading). De exemplu: "Probabil Ie Tntrebicum e Tntransa" sau "Incepi sa te 'Intrebi despre iucrurile pe care Ii Ie spun". Cuantificatorii universali sunt

de asemenea folosi!i, de exemplu: "Poti Invata din arlee situatie" sau "lti dai seama eaincon~tientul are mereu un scap".

Operatorii modali ai posibiJita(iisunt ;;1ei folositi: "Nu intelegi cum privind 12 lumina intri intr-otransa ~imai adanca", ceea oe presupune ca, privind lumina, clientul S8 va adanai In transa. "Nupoii deschide ochii" este 0 sugestie prea directa ~i II va determina pe client sa dezaprobeafirmatia ~i sa Tilcerce sa-i reziste. "Te poti relaxa u:;;or in scaun" este un exemplu diferit. Aspune "poii" face ceva ofera 0 permisiune dar tara a fo~a actiunea. Oamenii raspund sugestii!orcomportandu-se a$a cum este permis iar daca nu 0 var face au cei pulin ocazia de a se gandi laasta .

• Emisfera stanga $i emisfera dreapta

Cum proceseaza creierullimbajul ~i cum se descurca cu aceste forme vagi ale Iimbajului?Experimente care au masurat activitatea nervoasa 'In ambele emisfere cerebra Ie pentru

sarcini diferite, au aratat ca ele Tndeplinesc functii complementare. Emisfera stanga estecunoscuta ca fiind dominanta ~i este responsabila de gandire ~ilimbaj, procesand informatia 'Inmod rational ~i analltic. Emisfera dreapta proceseaza informatia Intr-o maniera holistica ~IIntultiva. Este implicata In muzicalitate, vizualizari, demersuri creative ~i sarcini ce implicaschimbari §i camparatii gradate. Aceasta specializare a emisferelor este valablla pentru 90% din

populatie. Pentru 0 mica parte - stangacii de exemplu - functiile sunt inversate ~i de limbaj seocupa ernisfera dreapta iar la unIi oamenl ambele tlpuri de funclii sunt prezente In arnbeleemisfere. S-a dovedit eEl §i emisfera non-daminanta are abilitati de limbaj, mai ales Intelesurisimple $i gramatica copilareasca. Emisfera dominanta a fast identificata cu mintea con~tienta iarcea nan-domlnanta cu cea incon§tienta, insa aceasta este a distinct!e prea simpla. Este folositorInsa sa gandim despre emisfera stanga ca avand de-a face cu intelegerea con~tienta alimbajului iar despre cea dreapta ca ocupandu-se de Tntelesurisimple, sub nivelul con§tiintei.

Patternurile modeluiui Milton distrag mintea eon§tienta, tinand emisfera dorninantasupraincarcata, astfelincat toate eele 7 plus-minus 2 parti ale atentisi eon§tiente sunt implicateIn cautarea unar posibile intelesuri ~i sandarea ambiguitatilor.

Exista numeroase moduri de a folosi limbajul astfelincat sa cream confuzie §lisa distragem

emisfera stanga. Ambiguitatea este a astfel de metoda. eel mai simplu exemplu sunt cuvintelecu doua sensuri, amonimele 91paronimeie, caz In care ambiguitatea este de factura fonologica.o alta forma de arnbiguitate este cea sintactiea. "A provoea oamenii este adesea dificil". CeTnseamnaa provoca oamenii sau ca e difie!1sa 0 faci? Sau: "Este posibil sa Tnveti...". Ce poate fiTnvatat ~i cum poate fi realizat acest lucru? Cel de-a treilea tip de ambiguitate line de punctualie:propozitii ce se deruleaza impreuna, Ineep §I se termina cu acela~i cuvant.

c. Accesarea incon§tientului $i a resurselorEmisfera dreapta este sensibila la tonul vocii, volumul ~i dlrectia sunetului, la toate acele

aspecte care se schimba gradat ~i nu la cuvintele separate unele de altele. Este sensibila la

eontextul mesajului ~i nu la con\inutul acestuia. Emisfera dreapta fiind capabila sa Inteleagaformele simple ale limbajulul, mesajele simple carora Ii se canfera un anumit accent merg laemisfera dreapta. Aceste mesaje tree "pe langa" emisfera stanga ~i rareori var fi reeunaseute

Page 252: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

250 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIEeon~tient. Exista mai multe moduri de a eonferi acest tip de accent. Pot fi marcate fragmente ale

discursului prin tonur! ale voeii ]i gesturi diferite, prin care putem accentua instruetiuni ~i Tntrebaiipentru atentia ineon~tienta. in seris acest !ucru se face prin foiosirea itaiiceior sau a sublinierilor,Cand un autor d.ore$tesa Ie mu/tumeasca $i Viea sa cite~ti ceva pe acea pagina, 0 anumita

propoz/tie, eu atentie, va marca aceste Iucrui! cu italice sau caractere Tngro$ale,Tn vorbire, Cllvintele pot fi marcate prin anumite tonur! ale voci! astfel incat sa capteze

atenlia. Erickson, care a trait 0 parte semnificativa a vietii sale intr-un scaun cu rotile,l$i mi~cacapul astfel incat diferitele lucruri pe care Ie spunea S2 vina din directii diferite, ivlarcareapasajelor importante prin voce, accent, directie etc este un pattern pe care adesea 11fo!osim Tnviala normala, Tnconversaliile pe care ie purtam, Pot fi accentuate $i fragmente mal lungi saupropozitii: "Ma Tntreb daca :;;tii care din mEdnlle tafe este mal caJda decar ceafaita!",A.cest

exemplu contine §i 0 presupozi(ie, l\]u este 0 intrebare directa, dar sigur va avea ca efectverificarea mainilor de catre client. [y'laintreb daca pute\i realiza ca mod elegant cie GUlc3Cere ainforrna(iei este acest pattern?

Exista ~i un alt pattern interesant, care S8 refera ia "ciit~te" Putem spune crice, cu condijiade a stabili intai conlextul Tncare nu no! suntem eei ce fac respectivsie afirma(ii. eel mal simplumod de a face acest lueru este 0 poveste Tncare cineva spune mesajut pe care-l dOiirntransm!s,marcandu-I fntr-un fel diferit de restul povestirii.

Un alt pattern prive~te aparitia formelor negative. Negatiile apar doar Tn limba], nu ?i Tnexperienta. Comenzile negative func(ioneaza la fel ca cele pozitive, Incon§tientul nu opereazacu negaliile lingvistice, nu Ie cunoa~te, nu Ie proceseaza ~i pur ~i simplu nu Ie ia Tnseama, Unparinte sau un profesor care spune unui copil sa nu raca un anumit iucru, Tnfapt se as!gura caacel copil va mai face respectivullucru. Cu alte cuvinte, este recomandabil ca unuia care mergepe sarma sa-j spunem "Fii atent!" 9i nu "Sa nu cazif'.

Un ultim pattern se refera la postulatele conversaiionaie. A.cesteasunt intrebari care literarsolicita raspunsuri de tipu!: da sau nu ~i care in subsecvent solicita un alt tip de raspuns, de

exemplu comportamental. "Po\i sa duel gunoiul?" nu aste intrebare legata de capacitateaefectiva, fizica de a face acest lucru, ci 0 cerinia de a 0 face. "Este masa pusa?" (pune rnasa),"Ai f8cut pia\a?" (Fa piala) sunt alte exemple ale acestui pattern,

Toate aceste patternuri exista permanent In conversaliile pe care Ie purtam ~i raspundem la elepermanent. Ele sunt foarte comune, general umane, fapt care poate explica, de exemplu, de ceGrinder ~i Bandler se contraziceau unul pe celalalt la seminarii. Unu! spunea, de exemplu: "Nu

exista hipnoza" iar celalalt "Nu, totul este hipnoza". Dad! hipnoza este doar un alt termen pentrucomunicarea pe canale multiple, persuasiva, multirnodala, atunci putem trage destul de U$orconcluzia ca to\i suntem hipnotizatori ~i ca in mod natural, permanent intram ~i ie9im din transa,

4.2.9. Metafora in NLP

in NPL, termenul de metafora se refera la orice poveslire sau formula de limbaj care implica 0

comparalie, incluzand comparaliile simple, similitudinile, analogiile precum ~i povestirile mailungi, alegoriile ;;i parabolele. Metaforele comunica indirect; cele simple fac comparalii simple: cao coala alba, rotund ca 0 minge. Multe dintre ele devin cli~ee, de~i 0 melafora simpla binealeasa poate aduce lumina asupra necunoscutului prin asocierea ei cu ceea ce clientul ~tie deja.

Metaforele complexe sunt povestiri cu multiple nivele semantice. A spune 0 poveste este unmod elegant de a distrage con~tientul ~i de a activa caularea incon~tienta de Tnlelesuri ~iresurse. In transa, metafora este un mod excelent de comunicare intre terapeut';;i client.

Erickson folosea pe larg metafora cu clienlii saL

Page 253: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CapitoluI VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTrCA. 251Incon~tientului ii plac "relat/He", legaturile; in vise apar imagini ~i metafare. Un lucru este

simbolizat prin altul deoarece ele au anumite trasaturi in comun. Pentru a crea 0 melafora buna,

una care sa poata ghida clientul catre rezolvarea problemei sale, relatiile dintre elementelepovestirii trebuie sa fie identice cu ielaliile dintre elementele problemei. Incon~tientui va rezonacu metafora (sau invers, metafora va rezona in incon$tient) ~i va mobilila resuisele acestuia.incon;;tientul prime;;te un mesaj care-I determina sa Tnceapasa faca schimbarile necesaie.

A crea 0 metafoia seamana cu a campune muzica, iar metaforele ne influenleaza in acela;;ifel ca muzica. Un sunet armonios, 0 melodie consta din note aflate in relatie. Ea poate fi GEmtataIntr-o gam3 mai joasa sau mai inalta dar ramane aceea~i melodie: acelea$i note cu acelea§Jirelatii intra ele, aceiea~i distante, la fel cum exista ~i in melodia originala. La nivel mai profund,

notele se combina Tnacorduri iar Tntresecven\ele de acorduri exista de asemenea relalii. Ritmulmuz!cal, melodla exista atat timp cat diferitele note au legatura una cu alta. Muzica dispune desens Intr-un cu totul alt mod decat limbajul. Ea merge direct In incon~tient, iar emisfera stanga n­are nimic de analizat.

La fel ca muzica buna, povestirile melaforice bune creeaza a~teptari $i apoi Ie satisfac, infuncjie de modulin care sunt construite ~irelevanja lor pentru incon~t!entul clientului.

8asmele sunt metafore. "A fost odata ca niciodatiL." plaseaza povestirea $i clientul Tnlimpulinterior. informajia care urmeaza nu esteutlia ca informal!e reala despre iume insa incon~lientuiproceseaza informalia. Povestirea era a arta a timpurllor vechi. Povestirile destind, oferacuno$tinte, exprima adevaruri, deschid alternative ~i posibilitali dincola de modalitatile uzuale deacliune.

Crearea de metafore necesila abiiitaliie din modelul Milton $i mal mull. Sunt necesareabilitati de a intra in rezonanla cu ~i de a ghida clientul, de a lucra cu sinestezia, de ancorare, de

inductie ~i de tranzijie delicata de la 0 stare a clientului la alta. Punctul de plecare al povestiriitrebuie sa aiba substrat psihologic $i sa se potriveasca cu experienla clientului.in primul rand, este nevaie sa examinam starea prezenta ;;i pe cea dorita a clientului. Melaforava fi povestea calatoriei de la slarea prezenta la starea dorita.

Stare prezenta Stare dorita"A fost odata ca niciodata..." "...$i au trait fericiti..."Sunt evidentiate apoi elementele componente ale ambelor starl: personajele, locui, obiectele,

activitalile, momentul etc. fara a uita sistemele reprezentationale ~i submodalitajlle fiecaruielement.

Este ales un context potrivit ai povestirii, unul care-I va interesa pe client ~i sunt inlocuiteelementele problemei cu elementele povestirii, pastrand identice relatille dintre ele. Tnceputulpovestirii trebuie sa urmeze aceea~i forma cu starea prezenta, iar continuarea ei sa conduca

printr-o serie de pa~i ~i legaturi catre 0 strategie rezolutiva (starea dorita). Linia povestirii vain§ela emisfera stanga iar mesajul merge in incon~tlent.

4.2.10. Redefinirea problemelor §i transformarea sensuriJor

Oamenii intotdeauna cauta sensuri. Evenlmentele se intamp!a dar n-au nici 0 importanja atattimp cat nu Ie decodiflcam, nu Ie dam un Tnteles,nu Ie relalionam cu restul vie\ii noastre ~i nu Ieevaluam consecin\ele posiblle, inva\am ce Tnseamnafiecare lucru din cultura in care traim, dinfamilie, din grup sau din experienta individuaia ~i educalia pe care a primim. Pentru antici,astrele erau foarle imporlante, mi~carile lor avand semnificatii prognostice imporlante. Astazioamenii de ~tiinla nu se mai raporteaza personal la eclipse ~i comete decat ca la ni~tefenomene studiate sau interesante de privi!. La fel stau lucrurile $i cu multe dintre simptome. insitua\la in care c1ientuli$i va redefini simptomul, e! va gasi un nou sens al acestuia, probabil vo,exista mai muite posibilitali de acceptare ~i rezolvare a lui. Este mai u~or de negociat cu 0

Page 254: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

252 ORIENT AREA EXPERIENTIALL\ IN PSlHOTERAPIEpersoana pe care 0 cuno~ti, de la care ~tii la ce sa fe a~tepti. La fel, esie mai u$or sa accept!sau sa schimbi 0 problema pe care pot! s-o Tnjelegi. Lucruriie dev!n $i mai clare atunci candclientul poate vedea intenjia incon$tienta pozit!va din spatele simptomelor sau star!ior salenegative, cand va injelege ca probiemeie iui reprez!nta de fapt Tncercari de autoprotec\ie aleeuiui. In multe cazuri, redefinirea problemei cu care vine clientui ia terapie, a avea 0 bunadefini\ie a probleme!, este hotaratoare pentru evoiutia procesuluL

Ce Inseamna 0 ploale? Ve§ti reie daca te prinde dezbracat pe strada sau daca vrel saorganizezi 0 petreeere In aer liber. Ve~ti bune daea e§t! agi"icuitor $i a fast seeeta, In\e!esulfiecarui eveniment depinde de cadrui Tncare eSIs plasat. Dacs sch!mbam cadru! se va modifiea:;;i sensuI sau, Atune! cand sensurile S8 sch!mba, se vor mod!fiea $i raspunsuri!e $icomportamentele noastre, Abilitatea de a redefini evenimente!e $i modul de a reactiona

emotional la ele ofera 0 mare !ibertate de alegere, Orice evenimenl, ehlar negatlv !a primavedere, poate deven! un bun priiej de inva\are, Ghlnionui esle numai un punct de vedere. Dacaun client stabile~te de exemplu eElanxietatea sa reprezinta 0 strategie de raspuns emotionai detip infant!!, yom stabili ca obiectiv a! terapiei maturizarea sa emotionala, Mai mull decat alai,clientui va incerca probabi! ca in continuare sa alba raspunsuri emotionaie de lip adult ~i vadeveni interesat de i8actiile celorial!i.

Metaforele sunt redefiniri, prin ele spunand de fapt "asta ar putea Tnsemnaca"," . 8asmeie

sunt de asemenea exemple minunate de redefinire. Ceea ce pare a fj neferici! devine utiI.Ratu~ca urata e 0 lebada tanara; broasca poate fi un print, Inventatorii fac reaefinir!. Estecunoscut exemplul omului care nu putea dormi din cauza unei dureri de spate provocate de unarc ie~it din salteaua patului. EI s-a gandit ce ar putea face eu ace! arc ~i rezultatul a fost un nousuport pentru ouale fierte, A dezvoltat apoi a afaeere buna cu aceasta idee, Glumele sunt

reformulari. Aproape toate lncep prin a defini evenimentele Intr-un cadru precis, apo! acesta esteschimbat brusc ~i radical. Ele implica punerea rapida a unul obiect intr-un context diferit sau a-iacorda rapid un alt sens,

Redefin!rea nu esle un mod de a privi lumea prin ochelari cu !entile roz, a~a incat orice sadevina "bun", Problemele nu vor disparea ca de !a sine, ele Inca trebuie "!ucrate" Insa cu cat Ieputem vedea Tnmai multe feluri, ca atat vor fi mai u~or de rezolvat. Este necesar sa reformu!ampentru a vedea posibilele avantaje ~i sa ne reprezentam experien\ele Tn moduri favorabilerezuitatelor dorite de noi $1de ceilal\i. Nu putem fi liberi sa alegem atunci cand ne simtim Impin~ide fo~e mai presus de proprlul control. Redefinirea ne poate oferi spatiu de manevra .

• Redefinirea contextului

Aproape toate comportamentele sunt utile undeva, Exista foarte putine care n-au valoare Innici 0 situatie. A te dezbraca In centrul Bucure~tiului poate Tnsemna 0 amenda sau ceva maigray iar pe 0 plaja de nudi~ti un lucru absolut firesc, A fi plictisitor la un seminar nu esterecomandabil dar poate fi 0 buna abilitate daca vrel sa scapi de cineva nedorit. Anxietatea

clientului nu este un raspuns favorabil situatiilor sociale, ea a fost lnsa un raspuns absolutnormal in situatiile traumatice trecute In care se origineaza,

Redefinirea contextului functioneaza eel mai bine in cazul afirmatiiior de tip "Sunt prea..," sau"A~ vrea sa ma pot opri sa".". Persoana respectiv3 se poate lnlreba (poate fi Tntrebata):

"Cand poate fi sau cand a fost folositor acest comportament?""In ce situatie acest comportament poate deveni 0 resursa?"Cand gasim un context potrivit pentru respectivul comportament, putem cere clientuiui sa-!

repete chiar Tnrespectivul context ~i sa gaseasca un comportament adecvat contextului initial.Pentru aceasta, poate fi utila tehnica generatorului de noi comportamente,

Ideea de redefinire a contextului semnifica decl fie gasirea unui context in carecomportamentul, strategia sau reactiile emotionale ale clientului se pot dovedi utile, fie

Page 255: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 253con;;tientizarea de caire acesta ca acelea;;i strategi ;;i comportamente apartin unui alt context,trecutulul 9i nu prezentului, copilului 9i nu adultului.

Daca un comportament arata nepotrivit privit din afara, asta se intampla de obiesi deoarecepersoana S8 afla in down time (adancit In ganduri) ~I ;;i-a definit un context intern care nu 58potrive;;te cu eel extern (Iumea de afara). Transferulln teraple este un bun exemplu. Terapeutultrebuie sa redefineasca atitudinea ~i comportamentul infant!! al clientului ;;i sa-I ajute sa dezvoite

no! modalltati de actiune.

III Redeflnirea r;ofljif1IUftllui

Con\inulu! unei experienle esie acellucru asupra caruia alegem sa n8 focalizam. De mulls

ori, clientii vad In experien\ele lor numai aceie parti pe care Ie pot interpreta in conformitale eumecanismul lor oatologic ca frustrante, depresive, anxioqene, anqoasante etc. Este un talentteribi! al multora dintre noi de a vedea doar fala fntun8cal~ a Lunii, d8$i aceasla fata in mod realnu este vizibila. Ceea ce vedem intr-o experien\i:\ tine de asemenea de alegeriie personaie,C!ientul va avea ca sarcina sa con~tientizeze ce alte posibilita\i de alegere are la dispozi\ie.

Reformularea eon\inutuiui prive:;;tea§adar trei tipuri de demersuri:

e Con§tientizarea de catre client a intregului conlinut al experientei.

e Focalizarea acestuia asupra unor aile aspects ale conlinutu!ui.

•.•Modificarea sensului unora sau allora dintre pa~i1econ\inutului global al experientelor,Pentru reaJizarea fiecaruia dintre cele trei, terapeutul poate utiliza in maniera specifica

probabil majoritatea tehnicilor terapeutice, fiind necesara, dupa cum afirmam la inceputul aeesluisubcapitol, existenta unei mari flexibilitali §i creativilali legale de lehnici, de reiatia cu c!ientul, cuproblemele acesluia ;;i chiar cu lumea in general. Las cititorului placerea de a descoperi cum ;;i

care dintre tehnieile prezentate aiei pot fi utilizate Ynacest seop.Rectefinirea conlinutului poate fi utila In cazul unor afirmalii ca: "Devin furlos cand oamenii

Ymi eer (diverse lueruri)" sau "lntru Yn paniea atunci eand ma apropii de dala Iimita penlru(anumite activitati)". Acesle afirmatii sunt bazale pe paternul cauza - efect din modelul Mela §ivor fi abordate prin intrebari ca :

"ee altceva poate insemna asta?""Care este valoarea paziliva (partea buna) a acestui comportament ?"

"Cum altfel ai putea descrie aeest camportament?"Politica este prin excelenla arta redefinlrii continuturilor. Blocajele in traficul rutier sunl

groaznice daca e~ti prins in ele dar pot fi ;;i semne ale prosperitatii la 0 adica (multe ma~Ini, mullibani). Reclama §i vanzarile sunt domenii unde redetinirea (reformularea) este foarle irnportanta.Produsele sunt puse In eea mai buna lumina. Reformularea este atat de convingatoare incat 0vom Tntalnioriunde. Simpla reformulare este put!n probabil sa conduca la schlmbari majore, dardaca este folosila inteligent, congruent eu alte mijloace, ea poate deveni foarle eficienta .

• Redefinirea in 6,oa§iin NLP este folosit adesea acest procedeu mai formal de redetinire, vizand indepartarea

unor comportamente nedorite prin descoperirea unar alternative mal ulile de raspuns.Redetinirea in 6 pa$i poate fi utilizata cu succes daca exista pa~i ale eului clientului care-I tac sase comporte Yntr-unfel pe care nu-I dore~te sau in eazul simptomelor psihosomatice.

1. identificarea eomportamentului care va fi schimbat. De multe ari, terapeutul nu are nevoissa ;;tie care este acest comportament al clientului. De abicei sunt situatii de tipul: "Vreau sa ...dar ceva ma opre§te" sau "Nu vreau sa ... dar se pare ca intoldeauna star$esc prin a face asta".Sa numim acest campartament X.

Clientul va identifica de asemenea la ce Ii folose§te sau i-a folosit Yn treeut acest

comportament. Daca nu reu§e§te, poate idenlifica intentia comportamenlului.

Page 256: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

254 ORlENTAREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE2. Stabile~te 0 relatle de comunicare cu partea responsabila de aparl\ia comportamentului X,

De oblcei, aceasta parte va fi incon~tienta ~i poate fl mal dificil de ajuns la ea, Adesea apare sub

forma unor senza\il interne sau corporale, motiv pentru care clientul trebuie sa aiba slm\urilebine deschise In interior. Daea partea ar fi sub control eon~tlent, nu ar mai fl necesararedefinirea ei, ci doar oprlrea actiunii ei. Cand pa~i ale persoanei sunt In conflict, existafntotdeauna indicatori ai acestui conflict la nivelul con~tiin\ei, semnale involuntare care trebuiedepistate.

3, Descoperirea inten\iei pozitive a comportamentului X ~i a pa~il responsabiie de aparitialui. Clientul intra In dialog cu aceasta parte ~i Incearca sa-I afle inten(iile. Daca parteaincon~tlenta este de acord cu deconspirarea intentiilor el (raspuns Da), cllentulli va multumi ~ise poate gandi pentru ce ar putea avea nevoie ca 0 parte a sa sa puna in mi~carecomportamentul X.

Daca partea nu e de acord sa-~i faca cunoscute intentiile (raspuns Nu), atunci clientul varenunla la Incercarea de a Ie afla ~i va incepe sa exploreze care ar putea fi condltiile Tn carepartea ar fi de acord sa-~i faca cunoscute inten\iile. Oricum, e necesar sa-~I asume faptui caexista 0 intenti€ pozitiva a aeestei pa~i.

Partea este fntrebata: "Daca ti soaroferi libertatea de a pune in practica aceasta inten(ie eelpulin la fel de bine cum 0 faci aeurn, ai fl de aeord ?". Nicl 0 parte a mlntii unul om "normal" nupoate refuza oferta de a se manifesta in exterior.

4. Clientul cere pa~ii sa dezvolte noi modalltati de a-~i pune in practica scopurile. Deexemplu, Ii poate sugera sa luereze pentru aeeasta impreuna cu partea sa creativa, careia sa-icomunice ra\iunile ~i seopurile sale. Astfei, creativitatea clientulul devine responsabila deeonstruirea unor noi cai de realizare a ob/ectivelor pa~ii incon~tiente. Unele vor funet/ona, altelenu, de unele dintre ele elientul va fi con~tlent, de altele nu. Oricum, nu acesta este aspectul

important. Ii cere pa~ii sa aleaga variantele care i se par potrivite sau eel putin mai bune decatcomportamentul initial. Ele trebuie sa fie disponibile imedia!. Clientul trebuie sa descopere astfel

eel pu(in 3 alternative la comportamentul negatlv initial.5. Partea X este intrebata daca e de acord ea in urmatoarele saptamani sa foloseasca noile

variante de eomportament identificate ~i nu tot pe cea veche, dezadaptativa. Aceasta este a

forma de coneetare cu viitorul, repetilia mentala a unui nou comportament In situaliile viitoare.Daca lucrurile funclioneaza, raspunsul va fi Da. Daca raspunsul e Nu, partea X trebuie

asigurata ea-~i poate pastra varianta ei de comportament. Clientulli va spune ca el dore~te sa

ineeree mai intai noile strategii descoperite. Daea raspunsul intern este in continuare negativ,partea care obiecteaza poate fi redefinita trecand iar prin toate fazele redefinirii Tn6 pa~i.

6. Verificarea eeologica a noilor solulii sau comportamente. Ciientul trebuie sa se asiguredaca exista sau nu alte pa~i interioare care ar pUlea obiecta la noua sa alegere, deci care arputea constitui surse ale unor noi conflicte interne. EI va fi foarte atent la toate semnaleleinterne. Daci3descopera ceva, va cere pa~ii respective sa intensifice semnalul daca acesta estecu adevarat a obiectie. Ideea este ca noua alegere sa fie aprobata de toate pa~ile interne alepersoanei care sunt interesate de ea, Altfel, aeestea vor incerca sa 0 saboteze.

Daca exista obiec(ii, aeestea pot fi abordate in doua moduri: fie vor fi redefinite reluand

procesul de la pasul 2, fie se va cere pa~ii care obieeteaza sa intre in contact cu creativitatea ~isa genereze noi alternative. Acestea vor trebui la randullor verificate.

Aeeasta tehnica este foarte utila in psihoterapie ~i in munca de optimizare personala, ea lucrand

direct cu trei elemente psihologice importante:

• Primul este cel de beneficiu secundar, ideea ca, oricat de bizar ~i distructiv poate parea a fi un

comportament, intotdeauna el are la un anumit nivel, de obicei incon~tient, 0 intentie pozitiva.Nu are sens sa facem lucruri total contrarii intereselor noastre.

Page 257: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 255• Cel de-al doilea este transa. OriGine trece prin acest proces de redefinire se va afla intr-otransa u~oara, cu aten\ia focalizata Tninterior.

• Tnal treilea rand, ea lucreaza cu abilitatea de negociere Tntrepropriile pa~i ale persoaneL

4.2. 11.Conflictul intern

In situa\ia Tncare avem mal mulle idei In conflict, abilitalile de negociere pot fi utilizate Intrediieritele pa~i ale personalitatli. Rezolvarea unei probleme presupune atingerea unui eehilibruprezent (interior) eel putin la fel de stabil ca ~i eel vechi (dinaintea aparitiei conflictului).

Echiiibrui intern este 0 realitate dinamica ~i nu statica iar conflicteie au tendin\a de a S8dezvolta intre diferite pa1i ale personalitatii, responsabile de valori, credinle ?i abiiitati diferite,Este poslbi! sa ne dorim experien\e incompatibiie sau sa existe situatii familiare din care sa fimIntrerupti de aite pa1i ale noastre prin cereri confiicluale, Daca raspundem aeeslor cerinte, primaparte ne va face sa ne sim\im prost. Rezultatul e ca de regula flU ne putem bucura de nici unadinlre aetivita\i. Cand ne relaxam, 0 parte din nol poate seaate la iveala, in imagini foarts vii,toate lucrurile pe care Ie avem de facut. Daca muncim, tot ceea ce ne dorim este sa ne relaxam.

Rezolvarea eonllietelor interne· pa§i:

a. Identificarea clara §i separarea partilorAcestea vor face cereri conflictuale, de exemplu una I~i poate dori libertate ~idistractie, iar

cealalta securitatea unui venit stabil. Fieeare parte face aprecieri negative asupra eeleilalte.Unele pa~i sunt construite pornind de la valorile parentale ~i de multe ori e difieil saconvietuiasea pa~nic alaturi de cele eonstruite de propria experienta de via\a. Orieum, fiecaredintre eie are eeva valoros de oferit (fundamentat valorie).

b. Obtinerea unei reprezentari clare a fiecarei partiDaca sunt doua, ele pot fi imaginate ca tinute in eele doua palme sau pot fi a$9zate pe doua

scaune in fata clientului. E important ca acesta sa obtina 0 reprezentare completa (vizuala,auditiva ~i kinestezica) a flecarei pa1i. Cum arata ele? Cum se simt sau ce simt? Cum suna sauce spun? Ele sunt conduse, de-a lungulliniei vietii, prezent §i viilar, pentru a Ie defini, astfelincatclientul sa Ie poata con~tientiza istoria ~i orientarea.

c. Descoperirea intentiilor, scopurilor fiecarei partiApreciati faptui ea ambele au intentii pozltive fata de persoana, Se poate merge pana la un

nivel alat de fnalt cat e nevoie pentru ca ele sa cada de acord asupra unui obiectiv comun(gasirea unui objectiv comun). Probabil amandoua vor fi de acord ca doresc bunastarea (stareade bine) a persoanei $1vor ajunge la In\elegere asupra acestui puncL Pa1ile sun! puse apei sanegocleze ca §i cum ar fi persoane reale, Daca pa~i1esunt In conflict profund, probabil singurulseop asupra caruia vor cadea de acord este supravietuirea persoanei.

d. NegociereaDe ce resurse dispune fieeare parte §i care ar putea-o ajuta pe cealalta sa-~i atinga

scopurile? La ce poate renunta fiecare? Ce Intelegeri pot fi facute? Cum ar putea ele coopers?Ce vrea fiecare parte de la cea!alta astfel incat amandoua sa fie satisfacute ? Clientului ~ifiecareia dintre pa~ile aflate In conflict trebuie sa Ie fie clar faptul ca, in realitate, conflictulTmpiedica realizarea intentiilor ambelor pa~i. Fiecare parte e antrenatalinvatata sa semnalezesitua\iile in care are nevoie de ceva, cum ar fi timp, libertate, atentie sau apreciere.

e. integrarea partitorFiecare parte e intrebata (i se cere) daca dore~te sa rezolve Impreuna problemele comune,

Nu este intotdeauna foarte important ca ele sa fad'! acest lucru ImpreUna, uneori fiind preferabilca pa~ile sa ramana distincte (daca putem spune a$a), fiecare dispunand de resurse $i valoridiferite, Daca ele doresc sa fie integrate, se cere cllentului sa faca un gest prin care Ie aduce

Page 258: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

256 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.'\. IN PSIHOTERAPIEfizic in corpul lui. E importani sa se simia confortabil cand face acesi lucru, Daca partile erauplasate in cele doua palme, ele vor fi aduse impreuna vizual, prin unirea $i strangerea mainilor,

Clientul e ghidat apoi sa creeze 0 reprezentare integrala (vizuala, auditiva, kinestezica) a noii

sale conditii, a partilor integrate §i sa $i-o interiorizeze in ritm propriu (astfel incat sa se simtaconfortabil), Pastram cateva momente tacerea pentru ca el sa poata con$tientiza schimbarilecare apar (au aparut), Poate fi necesar pentru client sa-§i reparcurga linia vietii §i sa-$iredefineasca unele evenimente $i experiente trecute in lumina noilor cuno§tin(e $i a noiicapacita(i de in(elegere,

In timpul negocierii e posibil ca noi parti ale personalita(ii clientului sa iasa la suprafata (sa semanifeste, implicarea lor in conflictul intern nefiind con$tientizata), Cu cat conflictul e mal

profund, cu atat aces! fapt e mai probabil. Virginia Satir utiliza a$a numitele "Parts Parties", incare membrii grupului jucau rolul diferitelor parti ale clientului, care lua locul regizorului dramei.

Negocierea partilor e 0 tehnica eficienta de rezolvare a conflictelor profunde, acesteaneputand fj niciodat~ inabu$ite sau date la 0 parte, Intre anumite limite, aceasta negociere joacarolul unei condi(ii preliminare necesare pentru reechilibrare §i insanato§ire, Bogatia $i misterulfiin(ei umane i$i au originea in diversitate iar maturitatea $i fericirea in echilibrul $i cooperareadintre diferitele aspecte ale sinelui.

4.2.12. Un model de terapie a fobiilor

Indiferent de tipul fobiei, de obiectul acesteia, raspunsul este 0 anxietate necontrolata,

cople$itoare. Utilizand metodele clasice ale psihoterapiei, cura unei fobii se poate Tntinde peperioade lungi. NLP ofera 0 tehnica numita Disocierea Vizual Kinestezica prin care fobiile pot fiabordate printr-o singura $edin(a.

Tehnica porne§te de la considerentul ca putem sim(i numai in momentul prezent; arice stareproasta data de 0 amintire neplacuta este determinata de fapt de modul in care ne reamintim

respectiva situalie.Cel mai facil si uzual mod de a reexperimenta starile negative legate de evenimente trecute

este Tnforma unor imagini in / cu care suntem asocia(i. Pentru a sim(i din nou ceea ce am sim(itatunci e necesar sa fim acolo, sa vedem $i sa auzim ceea ce am vazut $i am auzit atunci. Starealegata de reexperimentarea unui eveniment trecut chiar traumatic, se modifica radical daca ne

disociem de situa(ie $i ne privim din afara in situa(ie. Aceasta este cheia care ne permite sascapam de sentimentele negative asociate cu evenimentele trecute.

Pa§i:

1. Avand in vedere faptul ca pacientul va lucra cu 0 experien(a trecuta dificila, vom construi 0ancora puternica pentru starea de siguranta. Putem folosi 0 ancora aici $i acum sau putem

ancora 0 experien(a trecuta in care clientul ~-a sim(it in siguran(a, Ii cerem sa reexperimentezeaceasta stare cat mai deplin, apoi 0 ancoram kinestezic prin atingere. Ne asiguram carespectiva atingere determina un sentiment de siguran(a . Prinderea mainilor clientului de abicei

merge foarte bine , ea permi(and concomitent contactul nemijlocit cu ceea ce simte in mod real.Putem pastra aceasta ancora de-a lungul $edin(ei sau s-o folasim atunci cand este necesar.

2. Cerem clientului sa se imagineze pe sine la cinema sau privind la TV, avand pe ecran 0

imagine statica. Cand reu$e$te asta, Ii cerem sa se imagineze ca plute~te $i / sau se poate

vedea pe sine privind ecranul.3. Clientul este ghidat Tnapoi de-a lungulliniei vietii sale, catre primul eveniment traumatic

sau catre primul incident care a dus la aparitia fobiei. Este posibil sa nu-I putem ob(ine pe primul,oricum, e necesar sa lucram cu cel mai timpuriu posibil. Ii cere clientului sa-$i deruleze pe ecranfilmul evenimentului, incepand cu pu(in inainte de a deveni neplacut (cand se sim(ea in

Page 259: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTlCA 257siguranta) ~i pana cand s-a simtit din nou In siguranta (sf§r~itul). Astfel, clientul va vedeaaceasta stare Tntr-o stare dublu disociata: se prive~te pe sine privind un sine mai tEmar care

parcurge pe ecran aceasta experienta. Este mentinuta Tn acest mod 0 distanta emotionalasuficienta ~i necesara, Din aeeasta pozitie dublu disociata clientul se prive~te pe sine in pozitiasimplu disoeiata (cel care se uita [a eeran) ~i-~i uimare~te eu atentie manifestari[e fizio[ogice ~icorporale. Daca acestea Tncep sa indice aparitia starii fobice, Ii cerem sa-~i imagineze caimaginile de pe ecran dispar ~j acesta devine alb. I se cere sa ruleze din nou filmul, modificandsubmoda[ltati[e imaginii de pe ecran; s-o faca mai luminoasa sau mal Tntuneeata,mai mare saumai mica, s-o Tndeparteze, Tn a~a fel Tncat sa reduca intensitatea sentimentelor negative,Aceasta etapa poate dura mai mu[t timp ~i necesita 0 serie de lucruri de la terapeut: creativitate~i flexibilitate, un limbaj c[ar ~i precis. Daca reapare starea foblca, aducem clientul Tnapoi Tnprezent, declan~am ancora pozitiva ~i reluam exercitiul (daca aceste mal dore§te, desigur).Poate fi necesar sa-[ asiguram prin cuvinte de tipul: "e§ti aiGi,e§ti Tnsiguranta, imaginandu-ti cavezi un film". Procesul este complet cand ciientul a parcurs toata scena cu 0 stare de confort ~isiguranta (nu au aparut manifestarile starii fobice).

4. Dupa ce filmul s-a terminat, felicitam clientul pentru ca a putut reexperimenta aces!eveniment fara starile negative asociate §i-i cerem sa asoeieze cele doua ipostaze ale sale,ceea ce va integra perspectiva vizuala cu postura corporala actuala.

5. Clientul l~i imagineaza ca pa~e~te Tn interiorul ecranului §i ofera sinelul mal tanarTncurajari§i supor!. EI poate reasigura acest sine mai tanar prin cuvinte ca: "eu sunt din viitor, aisupravietuit, e OK, n-ai sa ai treci niciodata prin asta".

Daca incidentul initial presupune un pericol real, este firesc sa persiste 0 oarecare anxletate(de exemplu, fobla de ~erpi, care pot fi venino~i),

6. Cand sinele mai tanar a Inteles cum stau luerurile, Ii eerem clientului sa-I puna pe acestafnapoi In propriul corp ~i sa-i acorde putin timp pentru a descoperi ~i a integra schimbarileprofunde care tocai s-au produs cu el.

7. Coneetarea eu viitorul. Cerem eiientului sa-~i imagineze (asociat) viitoarea oeazie cand sea§teapta sa simta emotiile negative. Aceasta poate determina putina teama, dar nu aeeea~i"cadere Tnfrica" de dinainte.

Dintr-o anumita perspeetiva, fobia reprezinta 0 achizitie, un puternie raspuns conditionatbazat pe 0 singura experienta. Niciodata nu vom uita sa avem un raspuns fobic. De exemplu,dragostea la prima vedere urmeaza acest model. Ideea, problema este de a ne folosi In senspozitiv de acest mecanism la fel de u~or cum a facem Tnsens negativ.

Page 260: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL VIII

DEZVOLTAREA $/ TERAPIA TRANSPERSONALA.

Laurentiu Mitrafan,

1. Perspectiva umanista asupra dezvoltarii persoanei

Abordarea umanista in teoriBe personalitatii reprezinta "a treia fo~a", intrucat i~i propune sa

combata tendintele fragmentate ~i deterministe ale psihanaiizei ~i behaviorismului.La inceput, a existat 0 re\ea informala de psihologi ce schimbau intre ei idei ce nu erau

binevenite in publicatiile de specialitate ale vremii. Prima intalnire a psihologilor care aveau sa

~ocheze 0 mare parte a lumii ~tiin\ifice a avut lac in 1957, insa organizarea formala a avut locabia in 1961. cand s-a infiin\at Asocia\ia Psihologiei Umaniste.

Printre primii membrii se numarau: Gordon Allport, Erich Fromm, George Kelly, AbrahamMaslow, Rollo May, Henry Hussay $i Carl Rogers. Tnainteca organiza\ia sa se infiin\eze oficial,

psihologii umani~ti i$i exprimau ideile $i concep\iile in revista de orientare adleriana "AmericanJournal of Individual Psychology", pentru ca in 1961 sa-$i continue activitatea in "Journal of

Humanistic Psychology".Caracteristicile distinctive ale abordarii umaniste pot fi sintetizate in:

1. focalizarea pe aspectele de vflrf ala experien\ei umane, printre acestea fiind creativitatea~i toleran\a;

2. valorizarea experientei subiective a individului (abordarea fenomenologica);

3. accentuarea dimensiunii prezentului, cu minimalizarea celei trecute sau viitoare, Tnabordarea terapeutica;

4. postularea responsabilitatii fiecarui individ pentru tot ceea ce se petrece in viata sa,

trecutul neinfluen\and prea mult prezentul $i in nici un caz predeterminandu-1. Asigurandu-i-se

conditii favorabile, individul se va dezvolta in conformitate cu directia dorita $i cu alegerile sale.Sinele este conceput de psihologii $i terapeutii umani$ti ca fiind poten\ialul cre$terii $i

dezvoltarii optime. Ei i$i propun sa extinda con\inutul tematic al abordarilor clasice (psihanalitica

$1 comportamentala) cu studiul experien\elor umane unice - dragoste, ura, speranta, frica,fericire, extaz mistic, umor, raspundere, sensul vie\ii.

Conceptele de baza cu care opereaza "a treia fo~a" in psihologia contemporana se gasesc

in mica masura in celelalte teorii ~i sisteme. Ele sunt, a$a cum rezulta din Crezul psihoterapieiumaniste, formulat in "The Articles of Association of the American Association for Humanistic

Psychology "(apud M. Lee Hodnett,1973):

• iubire; • creativitate; • sine; • cre~tere; • organism; • gratificarea nevoilor bazale; III

actualizarea Sine-Iui (Self-actualisation); • valori superioare; • fiintare; • devenire; •

spontaneitate; • joc; • umor; • afec\iune; • naturale\e; • caldura; • transcenden\a ego-ului; •

obiectivitate; • autonomie; • responsabilitate;. sens;. fair-play; • experien\a transcendentala;

• experien\a de varf (peak experience); • concepte interrela\ionate.Orientarea psihologiei umaniste se bazeaza pe:

Page 261: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolu! VIII - DEZVOL TAREA ~I TERAPIA TRANSPERSONALA 259CI respectul pentru valoarea persoanei;

" respectul pentru diferentele de abordare;

• extinderea con$tientizarii $i deschiderea (trezirea) con$tiintei sau a mentalului, cu acceptul

persoanei;

" interes pentru explorarea de noi aspecte ale comportamentului uman.

Umani$tii aduc In psihologie $i terapie un suflu nou, rezultat al unei concepti! profundoptimiste $i pozitive asupra naturii umane, structurata Tncea mai mare masura ca 0 replica la

Iimitele abordarilor psihanalitice $i comportamentaliste asupra dezvoltarii personalitatii, pe de 0

parte, precum $i ca un model alternativ terapeutic, ce depa$e$te clasicul model medical

occidental, pe de alta parte. Ei Inlocuiesc freudianul "Intelegere de sine" cu conceptul "implicarea Sine-Iui". Pentru umani$ti, persoana dispune de resurse cvasi-nelimitate in a se realiza,

Implini, autodezvolta $i autoregla, de un potential de autodevenire care se poate autoactiva $idirectiona responsabil. De aceea ei neaga punctul de vedere al psihanali$tilor $i behaviori$tilor,

care sunt tentatisa trateze fiinta umana ca pe 0 structura pasiva, supusa actiunii fo~elorexterioare, fie predeterminata de trecut, Tncazul primi!or, fie conditionata de stimulii externi dinprezent, Tncazul ultimilor, Cu toate ca acorda 0 importan\a la fel de mare incon$tientului, ca $i

psihanali$tii, de la care preiau lucrul cu teme psihodinamice caracteriale $1 apetenta pentrulucrul cu simboluri, umani$tii prefera sa aduca trecutulln prezent. Pentru ei important este saajute clientul sa con$tientizeze ceea ce este ascuns, reprimat, uitat, fara a se preocupa de

interpretari sofisticate $i abstracte, straine experien\ei traite. A face acceptat, Inte1es,asimilat $idepa$it trecutul $i prezentul experimentat de sUbiect, prin integrarea polaritatilor, prin unificarea

cu Sine $i deblocarea spontana, naturala a resurselor creative, rezolutive, reglatorii, constituie

principalul obiectiv al terapiilor umaniste.Ca $i behaviori$tii, multi umani$ti neaga necesitatea cautarii cauzelor actualelor suferin\e In

traume $i evenimente trecute, consider€md ca astfel, odata Intoarsa problema spre originilesale, nu ar face decat sa se reitereze $1 sa se fixeze prin interpretari, trairile $i strategiile

comportamentale alienate sau infantile, In acest mod pacientul este ajutat, mai cur€md, sa-$iretraiasca acelea$i confuzii $1 e$ecuri, de data aceasta, In cadrul relatiei terapeutice,

decriptandu-Ie semnificatiile simbolice, dar negarantandu-se prin aceasta modificareacomportamentala In prezent, $i cu atat mai putin, dezvoltarea personala In viitor.

"Trecutul este amintire, scrie F.Perls, parintele gestalt-terapiei, $i amintirile mint..." EI il

citeaza pe Nietzsche care spunea: " Memoria §i mandria se lupta. Memoria spune : "A fosta$a.,,", iar mandria spune: " Nu putea sa fie chiar a$a." Psihanali$tii fac 0 mare eroare cand I$iasuma convingerea ca memoria este realitate $i continua astfel: " Toate a$a-numitele traumecare sunt presupuse a fi radacinile nevrozelor, sunt 0 inventie a pacientilor pentru a-$i salvaautostima. PSihanali$tii cred ca acest trecut, din stadiul infantil, este responsabil de boala.

Pacientul nu este responsabil, ci trauma e responsabila, complexul Oedip este responsabil,p,m.d. Nu avem nici 0 idee despre importanta acestor amintiri inventate, cata vreme sepresupune ca boala, In totalitate, se bazeaza pe aceste amintiri."

Izvoarele filosofice ale psihologiei umaniste se identifica In trei surse: psihologiafenomenologica a iui Edmund Husserl (1859-1938); existentialismul ateu allui Martin Heidegger(1889 -1976) §i Jean-Paul Sartre (1905-1979) $i existentialismul cre$tin al iui Soren Kierkegaard

(1813-1855) §i Gabriel Marcel (1889-1973). Daca Husserl avanseaza teoria constituiriitranscendentale a obiectului, conform careia unica realitate a obiectului se afla In actui

"intentional al con$tiin\ei", existen\iali$tii cre$tini sustin ca "exista un transcendent absolut sprecare omul tinde permanent", iar confratii lor atei afirma, chiar mai mult - ca "omul este

transcendenta" (apud I. Manzat, Istoria universala a psihologiei, curs,1994,p.129).

Page 262: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

260 ORIENTAREA EXPERIENTIALA. iN PSIHOTERAPIE

Psihologii ~i terapeu\ii umani~tl sunt mult mal interesati de schlmbare ~I de procesul ei, decat

de masurarea ~i diagnosticarea dlferen\elor individuale, evitand pe cat posibil sa formuleze

diagnostice, opunandu-se determinismului cauzal §i preferand abordarea holista.

Dlntre pSihoterapeutii umani§tl, Carl Ransom Rogers s-a impus prin elaborarea conceptelor

de "self actual" ~i "self ideal", care se pot afla in rela\ii de congruenta sau incongruenta, cu

impact asupra dezvoltarii personale, stabilind §i condi\iile favorabile acesteia (consideratia

neconditionat13 - singura modalitate de satisfacere a nevoii de respect, simpatie, aeceptare,

incredere ~i valorizare, empatia ~i congruen\a in rela\iile interpersonale). Oar Rogers este

totodat13 ~i cel care depa§e~te sfera psihologiei umaniste, anun\and zorii celei de-"a patra fo~e

in psihologie" - fo~a transpersonala.

In 1979, Rogers sugera ca dimensiunea mistiea, spirituala a experien\ei, fusese Tntrucatva

subestimata. Citandu-I Tn lucrarile sale pe Fritjof Capra - cel care a facut nenumarate comparatii

Intre fizica modern a ~i misticism - Rogers se deciara convins de compatibilitatea dintre

experienta subiectiva ~i §tiinta. De asemenea, el se preocupa ~i de fenomenele paranormale, in

raport cu care sugereaza c13ar trebui abordate §i explorate intr-o manier13 empirlc13.

Pornind de la teoria lui Rogers, a fast elaborata §i 0 scala de masurare a convlngeriior

referitoare la puterile mentale transcendente (Cartwright, 1989).

Valorile au 0 importan\a deosebita In teorla rogersiana. Argumentele care se refera la faptul

ca valorile se dezvolta pentru fiecare individ §i penlru Tntreaga omenire ca un tot ce emerge din

procesul experiential, sunt dificil de combatut. Acest aspect i-a ofens at intrueatva pe eei eare

considerau ~tiin\a ca pe ceva lipsit de valori, ca fiind ceva suprem, care nu tine cant de principii

morale precum binele $i raul.

Abraham Maslow (1908-1970) este considera! Tn istoria psihologiei ea fiind eel mai

important cercetator Tn problemele motivatiei umane. Una dintre teoriile originale introduse de el,

in eadrul psihologiei umaniste, este "piramlda trebuintelor umane" cu cele §apte niveluri ~i trei

paliere. Palierul de baza al trebuintelor fundamentale are doua niveluri: nevoi fiziologice (foame,

sete, sexuale) §i nevoi de securitate ca cele de adapost, siguran\a. Palierul superior de baza al

trebuintelor fundamentale are patru niveluri: nevoia de proprietate $i dragoste; nevoia de stima

$i apreciere; nevoi cognitive; nevol estetice, de frumusete, ordine $i simetrle. In van, se afla al

treilea palier, cu un singur nivel: actualizarea sinelui (self-actualization), adica Implinire la

maximum a propriului poten\ial. Maslow introduce pe ianga nevoile umane obl$nuite, fizlologice

$i psihologice $i conceptul de "metanevoi" de realizare a Sine-lui. Acestea II plaseaza pe individ

dincolo de cotidian, Imbogatlndu-i viata prin valori mult mai Tnalte: frumuse\e, unicitate, ordine,

perfec\iune, transcendenta $i dorin\a de a crea. Studiind dezvoltarea nevoilor de implinire ale

Sine-Iui, Tn special In cartea sa "Motivatie $1 personalitate" (1954), Maslow pune in rela\ie cu

acestea 0 serie de caracteristici §i manifestari personale cum ar ti; - 0 mult mai eficienta

perceptie a realilatii; -toleranta (de sine, de allii §I falade natura); - spontaneitate; - centrarea pe

probleme $i pe rezolvarea lor; - prospetime $i vitalitate continua; - experienta mistica; ­

In\elegere manifestata fata de ceilalti; - rela\ii interpersonale profunde; - structura caracteriala

democratica; - discriminare intre sens $i scopuri, semniflcalii $1 finalizari; - simt al umorului

manifestat neostil; - creativitate; - rezistenta la encultura\ie (v. §i Robert May, 1993, p .242).

Maslow folose$te terminologia freudiana pentru a exprlma faptul ca in cazul persoanelor

realizate, autoimplinite, unificate cu Sine, exist a 0 rela\ie de colaborare intre Id, Ego $1

Superego, aceste instante armonizandu-se sinergic, neluptandu-se una cu cealalta, a$a cum se

intampla in cazul persoanelor nevrotice. Aceasta Ie creeaza un anume sentiment de pace

interioara, de serenitate ~i de autoincredere corelata cu deschidere necondilionata fala de

cellalti §i disponibilitate altruista.

Aceasta abordare a personalitalii in termenii psihanalizei pare deosebit de interesanta,

Page 263: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CapitoluI vm - DEZVOL TAREA $1 TERAP1A TRANSPERSONALA 261

putand induce ideea unor apropieri intre cele doua abordari teoretice, dar ea con(ine de fapt

chiar elementul diferen(iator dintre psihologia freudiana 9i cee umanista: viziunea despre am 9idezvoltarea sa ca fiin(a. Daca in viziunea lui Freud, omul apare schilodit emotional. nevrotic,sfa9!at Intre conflicte de natura abisala 9i constrangeri exterioare,!a Maslow, nevoia de

Tmplinire a SINE-LUI unifica 9i salveaza, energizeaza 91restructureaza, este 0 continua sursaautotransformativa, avand atributul adaptarii creative.

Intr-un anume fel, gandind Tnspiritui lui Maslow, am putea spune CEl nevoia de dezvollare §iimpiinire de sine este chiar nevoia de adaptare creativa perpetua, prin a carei satisfacere omul

devine consonant cu !umea, cu mediul 9i cu viata Tn sens larg. Viala Tnsa~i este devenire

creatoare §i omul nu poate fi aitfeI decat 0 parte a universului, construit ~i funclionand dupalegile naturale ale acestuia. Tnviziunea noastra, bazata pe terenul fertil al conceptiei umaniste­experientiale, integrarea in ecosistem este condijionata fundamental de autoreglare ~ischlmbare, de evolujie con~tienta ~i responsabila, Tn care sensui sanatos nu poate fi decat

moral ~i cognitiv simultan, direC\ia de evolujie spirituala ~i transpersonala, iar acliunea eficientadoar Tnmasura Tncare este creativa.

2, Dezvoltarea transpersonaia ~ipsihoterapiile spirituale

Cea mai noua direcjie Tnpsihologie este abordarea transpersonala, uneori numita ~i "a patra

fo~a"

Unii psihologi, cum ar fi de pilda, Anthony Sutich, fondatorul Asociajiei PsihologieiTranspersonale, au rezistat tentajiei de a defini §i delimita campul transpersonal. Sutich a

intentionat ca psihologia transpersonala sa fie un domeniu deschis tuturor posibiiitatilor ~i aconsiderat ca a da 0 definijie transpersonalului nu ar face decat sa-i limiteze posibilitajile ~i sa-idea 0 nuanja de rigiditate.

Tentativa lui Hendrick din 1982 de a defini psihologia transpersonala, nu face decat sa-i

precizeze esen\a, fara sa-i delimiteze marginile. Astfel, dupa spusele lui Hendrick, depa~e~te cumult nucleul conceptual al psihoiogiei clasice, flind axata pe esen\a tuturor persoanelor, pe ceeace se situeaza dincolo de sfera personalului in sine.

Conceptia de baza a psihologiei transpersonale este ca dincolo de individ exista mai mult

decat personalitatea acestuia. Personalitatea nu este decat una din fajetele Tntregii identitatiindividuale. De aceea, unul dintre scopurile terapeutice aie abordarii transpersonale este de a

pune Tn corespondenla personalitatea cu Self-ul total. Aceasta presupune mai mult decat

Tnjelegerea personalita\ii Tntermenii activitatii personale, de zi cu zi.Daca acest lucru este Tnteles,"Sinele total" va ie~i la iveala 9i f~iva asuma 0 pozitie mult mai

dominanta. Astfel, va exista 0 mai mare unitate Intre minte 9i corp, Intrucat sinele este eliberat

de restrictiile personalitajii. Ca rezultat, individualitatea va fi capabila sa se bucure de ceea ceofera lumea, fara sa fie ata~ata acesteia (conform principiului non-ata§amentului din filosofia ~i

practica spirituala yoga. V. Patanjali, Yoga Sutra, edit.Soc. Informatia, 1993),

Psihologia transpersonala i~i asuma 0 perspectiva extensiva in abordarea persoanei cafiinta Tndezvoltare ~i integrare perpetua. Ea Tncorporeazacontribuliile esen\iale ale primelor trei

fo~e In psihologie (psihanaliza, abordarea cogniiiv-behaviorista ~i fo~a umanista) 9i asimileazaconstructiv, discriminativ, reargurnentand dintr-o perspectiva modema, $tiintifica, bazata pecercetari de vM Tndomeniul fizicii, biofizicii $i neuropsihologiei - 0 serie de fenomene ~i metode

aboidate Tn disciplineie sapien\ia!e orientale ~i occidentale, cum ar fi: dezvoltare spirituala ~iexperien\a mistica, cunoa~tere, comunicare ~i acjiune paranormala (fenomene PSI), intuijie ~istari modificate ale con~tiin\ei, tehnici de meditajie ~i extinderea resurse!or cognitive $i creative,

Page 264: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

262 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIEautocontrol ~i autotransformare psihosomatica, trezire spirituala.

Psihologia ~i psihoterapia transpersonala sunt influentate de concepte provenite pe de 0

parte, din Yoga, Zen Buddhism. Taoism, Sufism, iar pe de alta parte, se structureaza peteoretizari ~i argumentatii iansate in iucrarile mai multor autori remarcabiii: Cari Gustav Jung(eel care a folosit pentru prima data termenul de 'transpersonal" In 1916), Allan Watts,Abraham Maslow, William James, Frances Vaughan ~i Roberto Assagioli - autoru! psihosintezei.Fara a ne propune aici de a intra mai adanc in universul conceptual fascinant, dar dificil de

asimilat (fara riscul unor confuzii regretabile) de catre mintea Inlantuita Tnpragmatism ~i gandirecarteziana a occidentalului, punctam in continuare ideile definitorii ale surselor orientale, care

au coagulat interesul §tiintific al transpersonali~tilor.Sistemul disciplinelor Yoga are ca obiectiv autorealizarea personali3 prin unificarea cu

con~tiinta universalit experimentand pas cu pas, posturi specifice (asanas), controlul respiratiei

(pranayama) §i tehnici variate de meditatie.Zen Buddhismul descopera iluminarea prin meditatie §i intuitie. Taoismul gase~te

desavar§irea prin depa§irea contrariilor sau integrarea polaritatilor in unitate (Tao -refacereaintregului primordial §i perpetuu autoregenerator).

Sufismul cauta sa ajunga la cunoa~terea de sine prin explorarea modului in care pot fi

depa§ite limitele rationalului.Multe dintre metodele modeme ale psihoterapiei transpersonale au preluat ~i adaptat la

spiritul omului contemporan cele mai valoroase ~i evident accesibile concepte, metode ~i

tehnici orientale, gasindu-le uneori chiar ~i suport sau instrumentatie tehnica adecvata. A$3 depilda, descoperirea biofeedback-ului, ca tehnica de Tnva\area autocontrolulu! psihosomatic, cuajutorul unor dispozitive electronice este 0 varianta moderna dar simplificata §i simplista a

tehnicilor orientale de concentrare pe propria corporalitate cu suport extern. In tehnicabiofeedback-ului subiectul experimenteaza posibilitatile sale de autoregiare pe cale mentala, a

unor funCiii fiziologice perturbate sau de control ~i reducere a anxietatii sau a altor star!

emotionale perturbate, prin asocierea lor cu anumiF stimuli sonori sau vizuali, emi~i de catredispozitivul-suport la care este conectat subiectul. Dispozitivul electronic, care suscita

concentrarea asupra propriei functionalita\i psihosomatice, folose~te de fapt acela~i principiu alintegrar!i functionale a eorpului cu mintea, prin concentrarea perceptiei fenomenologic. Pacientulcon~tientizeaza prin foca!izarea aten\iei asupra relatiilor dintre psihie 9i fiziologic §i Iearmonizeaza, prin cre§terea controluiui voluntar. Paeientul poate sa descopere astlel cum

poate lucra cu sine asupra propriului corp ~i asupra propr!ilor stari emotiona1e, inva\and sa

participe ~i sa decida con§tient in procesul de autoreglare, Nimic nou sub soare.., Tehnicile

yoghine de concentrare a mentalului asupra func\ionalitatii psihofiziologice (respimtie, relaxare,tensiune musculara, reglaj cardiovascular, etc), de control con~tient ~i reglare subtila,

informational-energetica - realizeaza acela~i lucru, de mii de ani, cu deosebirea ca angajeaza

persoana Tntr-unproces de autodezvoitare con~tienta mult mai activ ~I autonom, comparativ cufacilitatile de Tnva\are cu suport extern care pot crea dependenta. Desigur, spiritui pragmaticmodern este centrat pe u~urarea pana la substituire a efortului con~tieni uman de catre nolle

tehnologii, dar aceasta cre§te riscul alienarii de sine ~i al blocarii resurselor de autodezvoltare

prin experienta fenomenologica, chiar daca aparent Inva\area fara participare (ca de pilda cea

sub hipnoza sau chiar autoconditionarea cu ajutorul tehniciibiofeedback-ului) pare a fi mult maieconomicoasa.

o alta importanta contribu\ie moderna, care a asimilat izvoarele gandirii orientale estepsihosinteza terapeutica, elaborata de R. Assagioli, conceputa de autor ca un proces de

combinare armonioasa a elementelor componente ale min\ii umane pentru a forma 0

personalitate totala, angajata pe calea dezvoltarii spirituale.

Page 265: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul vm ~DEZVOLTAREA $1 TERAP1A TRANSPERSONALA 263Psihoiogia transpersonala implica invatarea acceptarii $i iubirii tuturor "parlilor" sinelui, 3:?8

cum sunt acestea, precLim ~i crearea posibilitatilor persoanei de a sim!i ~i accepta ceea ce CLiadevarat simle, adica de a deveni congruenta, autentica, nemislificata, pura, Recunoa~tefT1in

acest obiectiv al transpersonaii~tilor Influen\a profunda ~i prea putin subiiniata, din pacate, a

parintelui gestalt-terapiei - F, Peris ~i a confratelui sau umanist, fondatorul terap/ei centrale pe

client - C.R. Rogers.Psihologia ~i terapiile transpersonale i~i propun sa exploreze noi teritorii ce transcend ego­

ul. Adep!ii acestei abordari men!ioneaz8 faptul ca studiile ~tiinlifice asupra ultimei dimensiuni aexperientei personale ofera in!elegerea cea mai profunda a naturii umane ~i traseaza caile prin

care oamenii i~i pot dezvolta intregullor potential. Acest domeniu este inca Intr-un proces deconeeptualizare. F. Capra (1983) este de parere ea deoeamdata, acest domeniu include mai

multe modele conectate, idei ~i tehnici terapeutice. Progrese in domeniu s-aL! Tnregistrat atatinauntrul, cat ~i In afara instituliilor academice, De exemplu, Institute of Noetic Sciences, fondatde astronautul Edgar Mitchell sustine importante cercetari privind telepatia, extindereacapacitalilor umane, precum ~i caracteristicile emotionale ale persoanelor cu 0 sanatate

perfecta, Unele dintre aceste cercetari de varf au fost realizate sub egida unor universiU3li

prestigioase cum ar fi Stanford ~i Harvard,

3. Principale contributii teoretice si aplicative In domeniul

dezvoltarii transpersonale.

Vom grupa principalele contributii In sfera transpersonalului In trei directii de analiza, urmarind

activitatea celor mai importanti teoretieleni ai domeniului:

• R.Assagioli ~i psihosinteza;

• S,Grof ~i experimentele sale sub L.S.D., precum ~i tehnica respiratiei holotropice;

e Ch.Tart, K. Wilber ~i alti cercetatori importanti, grupati in cadrullnstitutului de DezvoltareTranspersonala de la Palo Alto, California,

3.1. Psihosinteza §i dezvoltarea transpersonaJa

Roberto Assagioli (nascut la Venetia in 1888, decedat la Capolna In 1974) este autorul a treiimportante lucrari: "Psihosinteza: pentru armonia vielii" (Mediteranee, Roma, 1965; "Principii ~imetode ale psihosintezei terapeutiee" (Astrolabio, Roma, 1973); "Actul voin\ei" (.A.slrolabio,Roma, 1977), In plus, el a lasat In urma un numar imens de scrieri produse de-a lungul anilor.cea mal mare parte nedatate. in cadrul acestora, slstemul psihologic care a fost formulat ~i

dezvoltat de el sub numele de psihosinteza este expus sub toata boga(ia sa. In volumul publicat

sub numele "Transpersonal Development, The Dimension Beyond Psychosynthesis"(Aquarian/Thorsons, An Imprint of Harper Collins Publishers, 1991), la un centenar de lana$terea fondatorului, Institutul de Psihosinteza, valoriflca toata aceasta bogalie de idei.

De timpuriu, din 1909, cand a publicat articolul "Psihologia ideilor-fo~a ~i psihagogia", inRevista de Psihologie aplicata, Assagioli aducea In prim plan 0 viziune asupra omului ~i adisciplinei psihologice, pe care el Insu~i 0 renumea in 1971 ca deja continand punctele-cheie ale

Psihosintezei in forma sa embrionara, In cadrui voiumului mentionat,' autoru! valorifica Intr-un

mod mult mai coordonat ~i sistematic studiul ~i investigatiile sale asupra experientelorsupracon~tientului, care I-au preocupat de-a lungul anilor ~i asupra carora este focalizataIntreaga psihologie ~i terapie transpersonala.

Page 266: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

264 ORIENT AREA EXPERlENTIALt\ IN PSIHOTERAPIETntr-un anume sens, toate scrierile lui Assagioli sunt spiritualiste, dar atributu! acesta al

spiritualita\ii apare Tn special Tn acea parte a operei sale care trateaza, Tn exprimarea sa

metaforica - "aventuri lungi ~i Tnflacarate, ca §i calatorii prin spajiile extraterestre" - ce descriu

dezvoltarea spirituala a omului. Acest psihiatru §i psihoterapeut observa CEi termenul

"transpersonal" a fost folosit aproape de to\i umani§tii, dar In special de Maslow ~i de cel a carar

~coala se po ate numi "spiritual a", $tiin\ific vorbind, este un cuvant mai bun, mult mai precis $i

Tntr-un sens neutru, exprimand clar ceea ce se situeaza dincolo de abordarea obi~nuita a

personalita\ii. De asemenea, termenul evita confuzia cu multe fenomene care acum sunt

denumite spirituale, dar care de fapt sunt pseudospirituale sau parapsihologice, In concep\ia

autorului, folosirea predilecta a termenului "spiritual" nu se reduce doar la experienje religioase

specifice, ci include toate etapele con§tiin\ei ~i include toate ace Ie funcliuni $i activitaji care

capata valoare normativa: valori etice, estetice, eroice, umaniste $i altruiste, Cum insu$i

Assagioli a spus, "dezvoltarea spirituala include toate experien\eie conectate cu trezirea

conjinuturilor supracon$tientului. care poate cuprinde sau nu experienta Self-ului".

In lucrarea sa "Dezvoltarea transpersonala", (1993) structurata pe trel pa1i. el prezinta In

prima parte, dintr-o perspectiva cognitlva, tema lumii realitajilor supracon~tientului, pentru ca Tn

partea a doua, sa desfa$oare etapele $i problemele Tnglobate in procesul dezvoltarii spirituale, A

treia parte se refera la aplicarea efectelor acesteia in viala de zi cu zi. Pentru fiecare proces

psihic exista doua momente inseparabile $i distincte: primul - con$tientizare $i Tnjelegere $i al

doilea - aplicarea lor $i aprecierea spirituala a vielii ;;i a diferitelor saie manifestari. Departe de a

fi teoretice $i nepracticabile, ele sunt eminamente revolujionare, dinamice $i creative,

3.2. Stanislav Grof· de la perspectiva psfhanalitica la cea transpersonaJa.

S,Grof a debutat ca cercetator al starilor alterate ale con$tiinjei In 1956, in cadrul serviciului de

psihiatrie al $colii de Medicina a Universitatii Charles din Praga, sub indrumarea dr,Roubicek,

care experimenta efectele LSD-ului In tratamentul tulburarilor psihice, EI a fost fascinat de

studierea modificarilor psihice sub administrarea drogurilor psihedelice, pana la a decide sa-;;i

consacre intreaga viaja acestor studii. f$i va continua activitatea pe teritoriulAmericii, ca

psihanalist $i va evolua treptai caire ierapiile transpersonale, in urma experimentelor ;;tiin\ifice

laborioase ;;i extensive pe care Ie intreprinde cu ajutorul Fundaliei pentru cercetari psihiatrice

din New Haven, Connecticut ;;i a Centrului de cercetari psihiatrice din Maryland, unde intra in

contact cu personalitati ale orientarii umaniste, ca AMaslow, AWatts, ,A"Sutich etc, Este un

psihiatru cu aproape 40 de ani de experienta in cercetare $i psihoterapie, Tn evolutia sa

profesionala sunt de relinut perioadele Tn care este profesor la Universitatea John Hopkins,

$eful cercetarii psihiatrice de la Centrul de cercetari din Baltimore $i rezident la celebrul lnstitut

Esalen, Big Sur, California,

Grof este unul dintre principalii teoreticieni ai psihologiei transpersonale $i fondatorul

Asociajiei Internajionale T ranspersonale (ITA), In prezent locuie$te in Mill Valey, California,

Printre publica\iile sale cele mai cunoscute se numara peste 100 de articole 9i 0 serie de ca~i

cum ar fi: "Taramurile (regatele) incon$tientului uman" (Realms of the Human Uncounscious,

1976), "Psihoterapia LSD" (1980) ,"Dincolo de moarte: por\ile con;;tiintei" (cu Christina Grof,

1980), "Dincolo de creier: na$tere, moarte $i transcenden\a in psihoterapie" (1985), "Aventura

autodescoperirii" (1987), "Emergenja spiritual§,: cand transformarea personal§, devine criza"

(1989, cu Christina GroD, "Mintea holotropica: trei niveluri ale con$tiintei" (1992), "Ca1l1e

mo~ilor: manuale pentru a trai §i a muri " (1994),

Grof a dezvoltat un Tntreg sistem de idei pe baza extensive lor sale cercetari asupra

psihoterapiei sub LSD sau sub alte droguri psihoactive, EI a travers at de la perspectiva

Page 267: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul vm - DEZVOL TAREA $1 TERAP1A TRANSPERSONALA 265

psihanalitica Initiaia, ia cea transpersonaia. Ca rezultat al ceior 3000 de §edinte eu supor!psihedeiic ~i in urma celor 200 de §edlnte slmllare efectuate de colegii sal, Grot a construit ceeace soarputea numi "cartografia ineon~tientului" .

Inca de la descoperirea sa de catre Alber! Hofman, LSD-ul a constituit obiectul unor

1naelungi controverse, Posibilitatea simularii simptomelor schizofreniei pe subiecti normali dinpunet de vedere psihic ~i somatic, posibilitatea inducerii unei psihaze experimentale temporare,

deschldea noi po~i catre Intelegerea maladiiior mentale, Pe de alta parte, un numar semnificativde subiecti carora Ii s-a administrat LSD au raportat trairea unor experiente estetice,asemanatoare celor ce stau ia baza proceseior creative de varf, Pictori, sculptori ~imuzicieni,

sub infiuenta LSD-ului au creat opere deosebit de interesante, complet neconventionale, foartelndepartate de modul lor de expresie obl~nuit. Experimentele au avut 0 puternica implicatie Tnpsihologia §i psihopatologia artei.

Utilizarea LSD-ului a demonstrat ca subiectii pot avea trairi religioase profunde, experiente

rnistice, ajungandu-se sa se vorbeasca despre un "misticism instantaneu", Acesta a declan§at 0disputa apriga Intre cercetatori, pe de 0 parte, ~i filosofi ~i teologi, pe de alta parte, la baza

acestei dispute stand afirmajia conform careia, daca mistere!e religioase §i·ar gasi explicajia Tntermeni fiz!ologici §i biologici, sacrul $i-ar fi pierdut raliunea de a fi.

Anumij! consumatori de LSD au semnalat modificari spectaculoase In structura personalitajiilor, sub aspectul credinteior religioase, valorilor, conceptiilor filosofice $i a moduiui de viala, in<:jeneraL

Consecintele negative ale consumului de LSD sunt cunoscute (depresie, tentative de suicid)$1 d& aceea, dinarnica acestor fenomene trebuie supusa unei abordari riguroase, Analizaminutioasa facuta de Grof asupra experimentelor cu LSD a eviden\iat faptul ca aceasta

substanta este un amplificator non-specific de procese mentale, "favorizand emergenla

diverselor elemente din profunzimi!e incon§tientului" (S.Grof, 1976).Efectele LSD-ului asupra fiintei umane,LSD-ul a fost sintetizat In iaborator pentru prima data de catre Stall $i Hofmann in 1938,

Ace§tia au incercat sa gaseasca un medicament pe care sa-I poata folosi in obstetrica­

ginecologie, dar observand ca la testele de laborator s-a dovedit ineficient, au abandonatcercetarile. Hofmann constata Tn 1943 proprietatile sale halucinogene, Hazardul a facut caacesta sa se intoxice cu 0 cantitate mica de LSD, Tn urma caruia a constatat modificariie

profunde ale functionarii normale a mentalului sau: "calatoria" pe parcursul mai multor ore intr­un univers fantastic, calatorie presarata cu 0 gama larga de emotii, trairi deosebit de intense, Tntot acest timp fiind lnconjurat de forme mi§catoare, toate pe fundalul unor culori stralucitoare,Irnpresionat de cele experimentate, Ii relateaza lui Stall (psihiatru la clinica din Zurich), Acesta

manifesta un vadit interes §i decide sa conduca 0 serie de studii §tiintifice pe subiecti normali ~ipe pacienli cu tulburari psihice,

Fenomenele legate de LSD sunt extrem de diverse §i vizeaza deopotriva atat fizicul cat §ipsihicul:

1. Simptomele somatice, Se exprima in manifestari neurovegetative datorita stimulariisistemului nervos simpatic, cat §i parasimpatic. Calea simpatica include: acceleratia puisului,

dilatatia pupilelor, instabilitatea concentrarii, transpiratii puternice, vasoconstrictie periferica,piloerectie, Efectele parasimpatice: saliva\ie excesiva, secretie lacrimala, amelell, vorna. Ailesimptome: dureri, senzatii de raceala, oboseala, alternanta frisoanelor cu bufee de caldura,

Etecte motorii: tensiune musculara, contractii, crisparl. Exista unii subiecti care resimt 0 senzatiede relaxare musculara totala.

2. Transformarile din sfera perceptiva. Sunt cele mai frecvente, Subiectul descrie apari\iaunor viziuni fabuloase, figuri geometrice mi~catoare, variatii iluzorii ale rnediului inconjurator,viziuni complexe antropomorfe §i zoopsice, Se inregistreaza, de asemenea, dificultati in

Page 268: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

266 ORIENT AREA EXPERIENTIALA.. IN PSIHOTERAPIE

diferentierea stimulilor auditivi, iiuzii ~i halucina\ii acuslice. Gustul 91 mlrosui sun! Tn principalinhibate. Sensibilitatea tactita prezinta uneJedistorsiuni.

3. Modificarea perceptiei spaiiu!ui ~itimpului. Subiectii percep cateva minute echivaiandcu trecerea unor secoie, milenii, iar perioade lung! de timp sunt percepute ca trecand in cateva

clipe. Oistorsiunile perceptive eonstau, deei, in dilatarea sau condensarea timpului scursobiectiv. Modificarea temporala nu este atat caniitativa, cat dimensionala - "timpul i$i opre$te

zborul, iar natura secventiala a evenimentelor dispare; trecutul, prezentul $i vlitcrul seintrepatrund, pierzandu-$i granitele", comenteaza Grof. Regresia temporala constituie 0categorie particulara a modificarilor de natura temporala.

Notiunea de spatiu, ca $i cea de timp, cunoa$te 0 serie de deformari: distanteie sunt suprasau subestimate, volumul obiectelor nu mai este in corespondenta eu masa reala a acestora,

intreg spatiul se poate condensa pe verticala sau pe orizontala. Unii subiecti reiateaza pierderea

sensului perspectivei, altii relateaza fluctuajii aie structurii spatiului (rarefieri sau condensari aleaerului). Tnraport cu existenta continuumului spatiu-timp, perceputa in mod obi$nuit de oameniinormali, eei supu$i tehnicii de provocare experimentala cu LSD i~i creeaza propriul spa\iu,microcosmosuri individuale, paralele ~i independente, $i experimenteaza con$tiinta eternitatii $ia infinitului (v. in acela$i context $i experimenteie naturale relatate de Carlos Castaneda euprivire ia efectele camplexe ale peiatei, utilizata de catre indienii Yaqui pe calea cunoa$terii

initiatice a "celei/ate realitati". Tntregul periplu experiential initiatic al cunoscutului antropolog,

aceeptat ca ucenic de Juan Matus - un "brujo" (vrajitor sau $aman din Mexie) care Ii devinemaestru - este prezentat in celebrele sale ca~i, dintre care unele traduse $i In Iimba romana:"Invataturile luiDon Juan. 0 cale Yaqui de cunoa~tere" (Edit. Iri,1995), "Cealalta realitate","Povestiri despre putere", "Calatorie la Ixtlan", "Darul vulturului" $i "Focul launtric" (publicate inedit.Rao).

4. Modificarile comportamentului afectiv. Apar la absolut toli subiectii ce au urmat

$edinte cu LSD. Euforia capata diferite aspecte: exaltare insolita de rasete intempestive, 0

bucurie exuberanta, sentimente de pace interioara, un extaz orgiastic, stari hedonice, 0

multitudine de senzatii voluptoase. Dupa un anumit timp, subiectii Incearca stari de panica,angoasa, totul transformandu-se intr-o frica profunda de moarte. Subiectii depresivi resimt 0imensa tristete, urmata de agitatie $i Insotita de manifestari cum ar fi tendintele suicidare. Deasemenea, subiectii incearca sentimente puternice de inferioritate $i culpabilitate.

5. Modificarile din sfera gandirii ~i memoriei. Acestea sunt greu de evidentiat cu ajutorultestelor psihologice clasice. Asociatiile de idei de natura onirica sunt caracteristice celor care au

urmat $edinte cu LSD. Subiectii au trairi intense de tip artistic sau Incearca trairi asemanatoareiluminarii de geniu a savantului sau inventatorului.

6) Modificarile psihomotrice. Comportamentul subiectilor capata aspecte curioase: rad

fara motiv, tendinte manifeste de agresivitate, teatralism, nonexistenta cenzurii in satisfacereaoricaror impulsuri.

7) Modificarile de con~tiinta. Con$tiinta subiectului sufera 0 modificare calitativa de naturaonirica. Aceasta poate transcende Iimitele obi~nuite ale ego-ului, reu$ind sa lngiobeze

fenomene ce tin de incon$tientul profund, nonaccesibil in mod natural. "Putem vorbi de

expansiunea con$tiintei" dupa Grof.8) Sexualitatea este influentata In maniere diferite, uneori este complet inhibata, astfel incat

subiectului i se pare ca nimic nu-i este mai strain ca propriul sex; alteori, sexualitatea individului

este atat de exacerbata incat acesta pare a fi devorat de fantasme erotice (sunt implicate

elemente de tip sadie sau pervers). De cele mai multe ori, aceste fantasme, iau aspeetul unorveritabile orgii.

9) Trairile artistice. Experienta artei reprezinta un aspect important al unei §edinteexperimentale LSD. Perceptia unica a culorilor $i formelor, uneori sub impactul muzicii,

Page 269: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VIII - DEZVOL T AREA :;;1TERAP1A TRANSPERSONALA 267

favorizeaza experien\e artistice deosebit de originaie, sentimente $i trairi unice. Potentialuicreativ ai naturii umane este stimuiat, dinamizat, dupa doar 0 singura $edin\a experimental a cuLSD. Aceasta constatare nu esle Tnsa0 regula absoluta.

10) Exper!entele religioase ~i trairile mistice reprezinta categoria cea mai interesanta $icea mai stupefianta din seria manlfestarilor LSD, Incldenta lor este direct propo~ionala cu

numarul ~edintelor la care a particlpat subiectul $i cu doza administrata. De asemenea, estedirect propo~ionala cu circumstanteie, cadrul ~i tehnicile tratamentului psihedeiic,

in timpul $edinlelor experimentale, subjectil traiesc experienla mo~ii, a rena$terii $i a uniuniicosmice; el reiateaza traires Tncarnariloranterioare.

Cercetarile iniliale S-8U focalizat Tn jurul a:;;a zisei "psihoze experimentale". Descoperirea

accidentala a acestei substan(e (LSD), precum $1 primele studii au demonstrat faptul ca 0

cantitate infima din ea poate produce modificari profunde, spectaculoase ale funclionarii

individului. S·au Tncercat 0 serie de compara\ii Tntre simptomele schizofreniei §i manifestarilesubiec\i1or ce au urmat §edin\e cu LSD, similitudiniie constatate fiind semnificativ mull mai

numeroase decat diferentele. Literatura consacrata cercetarilor despre LSD sugereaza existeniaunui model de reaclie standard. Oescrierea clasica a acestui model se axeaza pe trei faze:

a. 0 faza de latenta ce dureaza Tntre30 $i 50 de minute;b, 0 faza numita autonoma sau vegetativii, acompaniata de diferite man/festari fiziologiee;c. ,.faza psihotici:\".

Modificarile ce afecteaza regiunea optica . intensificarea perceptilior culorilor, imaginilor

abstracte, iluziile ~i pseudohalucinatii1e sunt considerate a fl caracteristicile de baza ale

§edinteior LSD.Cercetarile iul S.Grof au arata! ca exista indivizi ce nu cunosc modificari optice in timpul

§edinjeior. Pentru aiti!, §edinta LSD nu este decat 0 succesiune de stari de rau extrem deputernice, iar pentru unH, nu este decat un episod veritabil de excitatie erotica deosebi! deintensa. (Persoanele interogate afirma ca aceasta substanta este mal puternica decal toateafrodisiacele), Unii indivizi au Tnsa reactii ce par a justlfica ipoteza "psihozel experimentale",traversand perioade de angoasa terifianta, panica ~i au 0 puternica tendinla de a interpreta

experien\a Tntermeni ce amintesc de ideatia deiiranta a unui paranoid.Un fapt constatat este acela ca, Tn unele cazuri, $edinla ia forma une! autoexplorari

psihologice profunde, Subiec\ii regreseaza la diferite stadH ale existentei lor, retraindevenimentele traumatizante din copilarie. In fine, Tn acelea~i circumstante, unii subiecti traiese

experiente mistice profunde, au sentimentul mo~ii $i al rena~terii, au senzalia de uniunecosmica sau cea de comunicare cu divinitatea,

Experientefe abstracts §i experienfefe astatica.Aceste fenomene se manifesta in special, In faza initiala a ~edintei LSD, intensitatea lor

scazand Tn finalul acesteia. In comparatie cu perceptille obi~nuite, sunt foaris bogata incontraste $i nuan\e intense. In anumlte cazuri, ll10zaicul deosebit de dinarnic, viu colorat esteasimilat unoi imaglni cuprinzand scene fantastice $i exotice: jungle mistei'ioase, insule tropicale,

paduri submarine §i impresionante recifurl de corali. Secventele evocate se petree in temple, Tncatedrale gotice sau in cupolele moscheelor; subiectil descriu spectacole caleidoscopiceextraordinare, fantani magice, jocuri de apa $1focuri de artificHfeerice. 0 zona fixata in campul

vizual i$1 plerde relatiile spaliale logice cu mediui, devenlnd un microcosmos autonom.Modificariie perceptive cele mal interesante sun!, fara indoiala, iluziile optice. Astfel, obiecte!e

eeie mai diferite T~ipierd forma obi~nuita, afiandu-se Tntr-ostare de instabiiitate ~i f!uiditate. In

cursui acestui proces, ele par a se transforma, a capata nuante de dispropo1ionalitate" Corpuisubiectului, precum ~I trupurile altor persoane, capata forme grote$t!: unele detali! anatomlce

sunt miniaturizate ~i altele marite sau alungite. Mediul Tnconjurator sufera mutatH capatand

aspectul unei picturi cubiste. Elementul optic al experientelor estetice este deosebit de

Page 270: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

268 ORIENT AREA EXPERIENTIALA h>! PSIHOTERAPIEimpresionant, intensitatea trairiior fiind maxima. De aceea, unii subiecti asimiieaza experien\a

unei orgii vizuale, In care apar adesea suprafe\e inconsistente. Textura obiectelor sau a zidurilorformeaza imaginea unor animale fantastice, a unor fete grote~ti Sou diferite scene exotice.

Capacitatea de a diferentia sunetele esia de asemenea afectata, aparand iluzii acustice.

Astfel, stimuli monoton!, precum un robinet care curge, un aparat electric care bazaie Tnfundat,devin pe nea~teptate melodii deoseb!! de suave,

Experientefe psihodinamice. I~i au originea In zoneie profunde aie incon~tientului uman.Fenomenologia experientelor psihodinamice fntalnite In cursu! ~edinteior LSD esle In maremasura coneclata cu cor-ceptele de baza ale psihanalizei c1asice. Grof introduce un concept

operational nou In intelegerea functionarii ~idevenirii persbnalitatii - sistemul Coex.Sistemul Coex este 0 constelatie specifica de amintiri formate din experienta condensata

din diferitele perioade ale vietii individului. Cele mai importante sisteme Coex sunt acelea carerezuma ~i condenseaza conflictele, confruntarile cu situaliile ce au periclitat viata, sanatatea sauintegritatea psihica a subiectului. Putem diferentia sisteme Coex negative (sisteme cecondenseaza experien\e neplacute, dezagreabile) de sistemele Coex pozitive (sisteme cecondenseaza experiente placute din viata individului).

In timpui $edin(ei terapeutice, regresia psihica sub doze infime de LSD, controlata de

terapeut, poate activa informa\ii provenite din etapele anterioare ale vietii :?i chiar din stadiulintrauterin, incluse Tn sistemul Coex care constituie un Tel de "banca informationala a

incon~tientului" organizata in scheme-depozit polarizate de acelea$i tipuri de trair: $1experien(e

emotionale. Reactivarea $i patrunderea in profunzimile sistemului Coex Ii ofera subiectuluiexperienla con~tientizarii $i reintegrarii unor trairi $i evenimente traumatizante sau beatifice

legate de Tntreaga perioada a concep\iei, a dezvoltarii intrauterine $i travaliului din timpulna~terii.

Cu unii sUbiecti, Grof a obtinut §i rezultate mult mai greu de explicat deocamdata, ca de

pilda retrairea unor vieti anterioare, ceea ce vine sa confirme pe baze experimentale teoriareincarnarilor succesive pe care 0 cunoa~tem din fiiosofia $i mlstica orientala, dar in favoareacareia argumenteaza $i alte experimente de regresie tempora/a etectuate sub hipnoza (B.Weiss

$.a.). Experien(ele transpersonale pe care subiectii lui Grot te relateaza au dat na$tere multordispute, fara a Iipsi detractori! $i contestatarii atat a manierei experimentale, cat 9i asupraimplica\iilor etice, religioase ~i filosofice ale acestora. Dincolo de prejudecatiie unora, ori de

entuziasmul suspect de nediscriminativ al altora, contribu(iile $tiintifice ale lui Grof 91ale $coliitranspersonale pe care a creat-o produc ~i in prezent uimire ~i anxietate de cunoa~tere multor

minti din lumea 9tiintifica actuala, ale caror scheme rationalist-rigide, pozitiviste, se cantoneaza

in teorii neTncapatoarepentru adevar, In special eel care se refera la psihicul uman atat de pUlincunoseut inca in devenirea, resursele ~i transformarile sale evolutive.

Practica respiratiei holotropice $i explorarea Sine·fuiFascinat de universul atat de bogat $i imprevizibil al ineon~tientului $i supracon9tientului,

adica de toate fenomenele de cunoa9tere care se situeaza dincolo de limiteie con$tientului

obi~nuit, Grof a incercat inca din 1976 sa puna la punct 0 metoda de explorare a Sine-Iui, adica

a tot ceea ce se extinde dincolo de Ego, fiind fie ignorat, fie latent, fie scapand controlului

acestuia. Astfel, impreuna eu Christina Grof, a creat practica respira\iei holotropice, ca 0 metoda

de explorare a sine-Iui, ce integreaza elemente din cereetarile moderne ale con~tiintei,antropologiei, psihologiei abisale, psihologiei transpersonale, practicilor spirituale orientale $i

misticismului. Termenul holotropic vine din limba greaca ("holos = intreg, tot ~i "trepein" = a

inainta, a merge catre) insemnand respiratie totala, intreaga, completa.

Metoda se bazeaza pe potentialul spontan de vindecare al psihicului care devine disponibii

in starile neobi$nuite (non-ordinare) ale con9tiintei, induse de respiratia accelerata, pe fond de

Page 271: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VIII - DEZVOLTAREA $1 TERAPIA TRANSPERSONALA 269muzlca provocativa (inductiva), Intr-un ambient special amenajat. Focalizarea energiei $i

desenul mandalei sunt de asemenea elemente importante Tnprocesul holotropic.

Tehnica respiratiei holotropice mediaza accesul caIre diferite niveluri ale experien\ei umane,incluzand amintirile relevante din copilarie, secven\e ale mo1ii $i rena$terii psihospirituale, 0gama larga de experien\e transpersonale. Teoria $i practica acestei tehnici sunt prezentate In

lucrarea "Beyond the Brain" a lui S.Grof.Autorii practicii respiratiei holotropice, au folosit-o In sute de ateliere formative, In nordul $i

sudul S,UA, dar $i In Europa, Australia $i ;\sia. Ca raspuns la cererea foarte mare de pregatire

in acest domeniu, fondatorii au creat GPT (Grof Transpersona! Training) - 0 organiza\ie cuscopuri formative, cu sediul la Mill Valey, California. Acest program faclliteaza mal curEmddobandirea unor deprinderi de practica personala, dar nu ofera participanlilor 0 diploma care saIe garanteze ulterior conducerea terapiei de acest tip. Programul teoretic $i experiential In"Holotropic Breathwork" este fundamentat pe cuno$tin\ele de psihologie transpersona!a, ea

discip!ina ce integreaza $tiinja moderna eu marile tradijii spirituale ale lumii. Cursurile sunt axatepe explorarea filosofiilor spirituale orientale, noua paradigma In $tiinja, psihologie arhetipala,astralogie $.a. Un program comple! include 5 stadii iar un training are doua niveluri: un stagiueducational, adresat unui numar !arg de persoane interesate (antropologi, arti$ti, oameni de

~tiint2, studenti, tuturor ceior interesati de introspectie, experiente cu respiralia hoiotropica ~ipsihologie transpersonala, stari alterate ale eon~tiin\ei); un stagiu formativ numai pentrupracticieni, destinat celor care vor !ucra In domeniu: transpersonaL Ace~tia din urma au nevaie

pentru a obtine un certificat de atestare In domeniu, de a fi lucrat sub Tndrumareaunui practician

acreditat in domeniu, care sa asigure supervizarea ~ifeed-back-ul practic. Training-ul de baz2consUl Tn 150 de ore de experienta generaia In practica respiraliei holotropiee sub lndrumarealui Grof, sau a formatorilor sai $i include 7 module ?i un seminar de doua saptamEmi,eu atestat

Durata totala a programului este de minimum 2 ani de la momentui implicarii profunde In

praeUeaprogramuiui.Am prezentat toate aceste detalJi privind praelica formativa In domeniul psihoterapiei

transpersonale, pentru a atrage aten\ia cititorulul, avizat $1mal ales neavizat. asupra specificului

$i seriozitatii pe care 0 implica formarea unui psihoterapeut in general $i a unuia ell orienta,e

transpersonala, In special. Aceasta, In speranta ca yom reLl§i sa ternperam cat de catnerabdarea, entuziasmul $1 atrac(ia bazate pe motivatii facile, puerile sau strains etieii

psihoterapeutiee ale multor veieitari sau aspiranti ai acestui domeniu, de diverse specialilati,care, din pacate, sunt lipsit! de pregatirea de baza - psihologica, psillopatologica $ipsihoterapeutica, efectuata In cadiu academic (universitar $i postuniversitar),

3.3. lnstitutu/ de Psih%gie TlanspersonaJa de fa Palo Alto - preocupari ~iprincipali reprezentanti

lnstitutul de Psihologie Transpersonala de la Paio Ailo, California este, fara Indolala, eel maiprestigios laca~ al teoriei $1 practicii transpersonaie la ora actuala, Ei constituie "inima"

cercetarilor ~i formarii profesionale in acest domeniu, sustinand programe de doctorat ~imasterat In domeniui psihologiei ~i consilieri! transpersonale.

Este fondat in 1975 de catre prof.dr. Robert Frager, alaturi de care l~i desfa~oara activitatea

formativa, de cercetare ~i teoretica nume devenite deja foarte importante In lumea ~tiinjifica:Charles Tart, Arthur Hastings, William Braud, Rosemarie Anderson, Kathleen Wall, Jill Mellick,

Paul Roy, Robert Schmitt, Irene Lazarus, Michel Hutton, Arlene Mazak, Hillevi Ruumet.

Din perspeetiva grupului de la Palo Alto - ITP, psihologia transpersonala creeaza 0conexiune lntre domeniul $tiintific al psihoiogiei $i spiritualitate, privind dincolo de individ $i

Page 272: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

270 ORIENT AREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERf\.PIEavand un punet de vedere mult mai lar9 asupra lui, 0 viziune holista. Bazandu-se initial pe

eontribu\iile cele mal valoroase din psihanaiiza, behaviorism ~i psihologia umanista, domeniul

transpersonal a incercat sa Ie extinda ~i sa Ie depa~easca.

Experien\ele transpersonale au avut un erect prorund transrormativ in viejile ceior care Ie-au

trait, aducand 0 noua inlelegere a iUblrii, compasiunii, precum ~i 0 cunoa§tere de dincolo de

obi~nuit - supracunoa~terea. Ei au devenit mai deplin con§tien\i de limite!e §i distorsiunile lor Tn

cunoa§tere §i comportament, putand sa lucreze asupra acestora pentru 0 mai depiina

dezvoltare psihologica ~i spirituala.

Obiectivele declarate ale transpersonali~tilor de la ITP sunt dialogul deschis ~i explorarea

cu mintea treaza, in scopul extinderii posibilita\ilor de cunoa~tere ~i autotransrormare.

Psihologla transpersonala devine astfe! 0 cale de explorare §i stimulare a poten\ialului pentru

transformarea sine-Iui $1a lumii, a noilor idei §i a creativitajii umane, Tnslujba bineiui individual $1

colectiv, a respectarii echilibrului ecologic §i a dezvoltarii spirituale.

"ea unul dintre pionierii educa\iei transpersonale, ITP §i-a ca§tigat un respect profund pentru

calitatea sa academica. EI aduce 0 contribu\ie majora la schimbarile din con;;tiinta noastra care

ne vor ghida in viitor", este de parere W.Hartman, (pre~edintele Institutului de $tiin\e Noetice).

Alte scopuri sunt:

• sa inve\e cursan\ii sa incorporeze valoriie transpersonaie in riecare aspect al vie\ii lor;

•• sa contribuie prin cursuri, stagii de master ~i doctorat ia formarea formatorilor Tn domeniul

psihologiei §i dezvoltarii transpersonale;

•• sa contribuie la imbogatirea experientei cognitive ~i sa Tntampine nevoiie lumii cu

compasiune ~i ericienja;

•• sa Tncurajeze dezvoltarea personala prin Tnva\are experientiala, autoobser/atie ?i

introspectie creativa;

•• sa orere aten\ie ~i sprijin individuaiiza!, precum ;ii un mediu In care sensu! comunitar sa fie

in egala masura dezvoitat ~i cultivat .

intreaga activitate ;;tiintifica a iTP 5e intemeiaza pe convingerea ca cercetarea riguroasa,

academica, trebuie Tnso\ita de 0 impiicare personaia profunda. Principaieie domenii pe care S6

axeaza programul educational ?i form8tiv sunt: 1 domeniul intelectual (teoretie §i cereetare), 2.

domeniul expresiv-creativ; 3. domeniul emotional-clinic, 4. domeniul spiritual, S. dorneniul fizic­

corporal, 6. domeniui cornunitar ~i organizational.

Exercitii1e experien\iale completeaza programui teoretic al institutuiui, a carui iematica

modulara include printre altele:

•• Abordari transpersonale ale expresiel creative (axal pe contribujia expresiei creative In

procesele de vindecare $i in dezvoitarea psihospirituala, inciusiv practicare de diverse modaliiaji

expresive cum ar fi mi~care, arte vizuale, poezie, proza ~i colaj);

•• Abordarea in grup a cre§terii personale $i profesionaie, fnvatarea utiJizarii principii lor

transpersonale Tn cre;;terea personal a ~i schimbarea atitudiniior (inciuzand aici lucrul cu visui,

dezvoltarea intuitiei $i a percep\iei extrasenzoriaie - ESP);

" Dezvoitare psiho-spiritua!a §i consiliere transpersonala (Training experiential intensiv in

tehnicile de consiliere transpersonala):

•• Terapii psiho-corporale, axate pe explorarea unei varietati de abordari alternative,

neconvenjiona!e in vindecare $1studii psihoneuroimunologiee;

" Perspective spirituale (examinarea abordarilor psihologice, mitice §i spirituale ale

dezvoltarii §i cre$terii personale, inclusiv exercitii aplicative ale principiilor inva\ate);

• Arhetipuri, mituri §i simboluri (explorarea temelor §i ideilor jungiene Tn mituri $i simboluri

universale: dezvoltarea abilita\i1or de recunoa§tere 2 arhetipurilor care sunt operante Tn viejile

proprii);

Page 273: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VIII - DEZVOL TAREA $1 TERAPIA TRANSPERSONALA 271

• Disciplina ~i practica transpersonala (folosirea practicilor de autoobservatie ~i raportare In

scop de disciplina spirituala, pe parcursul dobandirii bazelor teoretice §i psihologice alepracticii);

• Familia ca vehicul spiritual (explorarea aspectelor transpersonale ale vietii de familie,incluzand tehnicile hipnotice in lucrul cu familia, puterea viselor familiei, starile alterate in careintram cu familiile noastre ~i puterea pe care acestea 0 exercita In viata personala a fiecaruiindivid, caile de dezvoltare sau de mentinere a sensului identitatii de sine in cadrul familiei).

• Relatiile cu lumea (explorarea ~i extinderea rela(iilor cu mediul.ln(elegerea interrelaliilor cu

tradi(iile indigene §i explorarea cailor de extindere a identificarii cu alti oameni, animale, plante,arbori, natura ~i planeta);

• Psihologia medita(iei (metodele de meditalie, focalizate pe aplicatiile fiziologice §ipsihoterapeutice ale meditatiei);

• Teorii occidentale §i orientale ale personalitalii;

• Psihologia starilor de con~tiinla;

• Psihologia sufismului, misticismului cre§tin, a ~amanismului §i dimensiunile spirituale alecomportamentului uman;

• Psihologia corpului, vindecarea prin arta §i corpu/;

• Comunicare transpersonala §i aplica(ii sociale ale psihologiei transpersonale, etc.Am trecut In revista preocuparile teoretico-metodologice §i formative ale ITP, pentru a oferi

cititorului 0 imagine cat mai cuprinzatoare asupra acestora, spaliul prezentei lucrarinepermilandu-ne sa detaliem, pe cat soarfi cuvenit, aspectele legate de tehnicile §i metodele de

dezvoltare $i terapie transpersona/a, de tehnicile de meditatie $i transformare, in special.

Un alt grup de cercetatori, derivat din ITP, este constituit sub numele de "Centrul de

cercetare William James", infiin(at in 1994. Proiectele acestui centru se refera la:

• experien(ele umane exceptionale, atat psihice, cat §i mistice;

• transformarea psiho-spirituala;

• cre$tere $i bunastare fizica $i psihica.

Centrul are in vedere cercetari aplicative ale psihologiei transpersonale in consiliere,terapie, ghidare spirituala, relatii umane §i afaceri.

3. 4. Ken Wilber - 0 altfel de paradigma a dezvoltarii con§tientei

Ken Wilber este fara indoiala, daca nu cel mai cunoscut, cel mai prolific teoretician al psihologieitranspersonale. Dintre lucrarile sale, din pacate nici una tradusa inca In limba ramana, amintim

- "Up from Eden" ("Ridicarea din Eden'), "The Atman Project" ("Proiectul Atman'), "No

Boundary" ("Fara limita"), "Spectrum of Consciousness" ("Spectrul con§tientei"), ,A SociableGod" ("Un Dumnezeu sociabil"), etc.

Ken Wilber se inscrie in randul eruditilor transcendentului, alaturi de altii cum ar fi John Lilly,Charles Tart, Robert Walsh, Nona Coxhead, Allan Watts, Mircea Eliade, Stanislav Grof $1 ReneGuenon.

Tn lucrarea "Ridicarea din Eden" (Anchor Books, 1983, p. 250 - 251), Wilber propune un

model explicativ bazat pe dellmitarea a 9 mari stadii de structurare ale con§tienfei, in acordcu dezvoltarea filogenetica, dar $i cu cea ontogenetica. Le yom prezenta in continuare.

1. MATERIE sau fuziune materiala - prima etapa a organizarii structurale, concretizata inmatricea primordiala sau pleroma.

2. CORP sau nivelul ARHAIC, care se refera la dezvoltarea inteligentei senzorio-motorii §i a

impulsurilor sexual-emotion ale. Acest stadiu include con§tiinta corporala, senzaliile, perceptiile

Page 274: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

272 ORlENTAREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE$1 emotii1e primare. Este 0 etapa a dezvoltaril con$tienlei echivalenta eu stadiul inteligenteisenzorio-motorii deserls de Jean Piaget, preeum ~i eu nivelul trebuintelor bazale, fiziologice din

piramida lui Maslow, or eu siadiul simbiotic sau autistic teoretizat de Loevinger. E! corespundefunctional primei $i eelel de a doua ehakre (muiadhara ~I swadhistana), preeum $i conceptelorde anamayakosa (hranirea eorpului fizic) ~i pranamayakosa (elan vitai) .

3. MAGIC - prima modalitate cognitiv-simboiica, proces primar prin care se eonfunda parteaeu Intregul, Interiorul eu exteriorul, aparenta cu esenja, subieetul cu obiectul, imaginarul curealul. Acest stadiu include simple imagini, simboluri $i primele concepte rudimentare sau

primele produclii mentale "magice" bazate pe condensare, deplasare $i "omnipoten\a gi'mdirii".Aeestea corespund proceselor primare la Freud, stadiului paleologic descris de Arieti ~i gandirii

preoperatorii ilustrate de Piaget. Magicul este asociat celei de-a treia chakre (Manipura) $1consoneaza eu dezvoltarea "moralitajii preconventionaie" Tn acceptia iui Kohiberg, cu stadiulimpulsiv $i autoprotectiv deserls de Loevinger, precum $i cu nivelui trebuintelor de siguran\a din

piramida lui Maslow.4. MITIC - stadiuinca antropomorfic, 0 mixtura Tntre logic ~i magic, ,Acest nivel poate fi

comparat cu stadiul inteiigentei operational - concrete reliefat de Jean Piaget, cu stadiulcon$tiin\ei conformists a !ui Loevinger ~i eu stadiui moraiita\ii conven\ionale a lui Koh!berg.

Aceasta etapa a dezvoltari! con~tientei, dupa K.Wilber corespunde eelei de-a IV-a chakre(anahata), precum §llnceputului manomayakosha-ei (Vedanta) $i manovijnana-ei (Mahayana).Este corelat cu stagiiie conformismuiui $i ccn?tiin\ei conformiste dupa Loevinger $i eu

trebuintele de apartenenta din piramida iui Maslow.5. RATIONAL - stadiul ra\ionalita\ii egotice, corespunzator operativita\ii formai-Iogics, a!

judecatilor §i rationamentelor ipotetico-deductive, Tn relalle cu a V-a chakra (vishuda), pune!

culminant Tn constituirea manamayakosa-ei §i manovi.!nana-ei. sau corpului mentaL Stadiu!cOI1$tientindividualist dupa Loavinger, ai mamlita\ii postconven(ionale dupa Kohlberg sau al

trebuin\elor de autostima dupa Maslow.6. CORP - MINTE - integrarea mentalului verbal $1formal cu corpul emotional ("centaurui").

7. PSIHIC - capacitatile psihice actualizate sau Tnceputurile transpersonalizarii, Stadlul"psihic" nu se refera neaparat la capacitati paranormale, de$i unele nu sunt excluse. Se exprimaprintr-un Inalt nivel de dezvoltare a mentalului rational, dincolo de inteligen\a fmmala, 0

structura cognitiva ce poate fi numita "viziune logica" sau integrare logica (de ex. Aurobindo,

Free John). Corespunde celei de-a VI-a chakre (Ajna), Tnceputului manas-ului (Mahayana) $ivijnamakosa-ei (Vedanta). Corespunde stadiului Integrarii §i autonomiei dupa Loevinger, ca ~inevoilor de autoactualizare - autorealizaie dupa Maslow,

8. SUBTIL sau ARHETIPAL - sala$u! arhetlpurilor sau patternurlior transindividuale ale

manifestarii sinelui, niveiul "iluminarii mintii" dupa Aurobindo. Este punctu! culminant al manas­

ului 9i vijnamayakosa-ei, 0 adevarata structura transra\ionala (nu prerationa!a $1 nicl

antirationala), pura intuitie in sensul ei ee! mal Inail, neconfundandu-se cu emotionalul sau cutrairea corporala, Concepts corespondents sunt "formele" iui Platon, "bijamantra," "vasanas",

inceputul eelei de-a VII-a chakre (Sahasrara). Este inceputul nevoilar de transcendere a eu-Iui(sine-Iui) la Maslow.

9. CAUZAL sau SPIRITUAL - nivelul final al dezvoltarii con$tien(ei, spirit In sensuI eel maiInall, corelat al concepteior de "fundament al fiintei" (Tillich), "Substan(a Eterna" (Spinoza),"Geist" (Hegel), dincolo de a VII-a chakra. anandamayakosa (corp sau stare beatific(a) TnVedanta), alayavijnana (Mahayana), kether (Kabbalah).

Stadiile dezvoltarii con§tientei In viziunea integrativa a lui Wilber ar putea fi reduse la trei

mari slructuri: prerationalul (corespunzator subcon$tientului), rationalul (con$tiinta de sinesau con~tientul) ~i transrationalul (supracon§tientul).

Page 275: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VIII - DEZVOL T AREA $1 TERAPIA TRANSPERSONALA. 273Tn baza schemei sale de analiza, Wilber constata ca unele structuri bazale ale modelului

explicativ al dezvoltarii con$tien\ei sunt confundate In cadrul altar paradigme explicative cu

anumite apari\ii similare la niveluri Tnalte,In viziunea autorului, Magicul, relevat ca a credintafara nici un fel de constrangere, 0 "credinta oarba" Tnefectul actiunii la distanta, caracterizeaza

gandirea copilului intre 2-4 ani $i este cauzata in principal de faptul ca el nu poate face distinc\iaclara Intre realitate $i imagina, sau simbol. Acest stadiu pare unul holistic la prima vedere.Facand Insa 0 analiza deta$ata, observam ca Magicul nu une$te obiectivul cu subiectivul,

dimpotriva, Ie amesteca $i In nici un caz nu integreaza holistic partea cu fntregul. Acest fapt estedemonstrat de sludiile celor ce s-au ocupat de psihologia dezvoltarii cum ar fi Werner, Arieti sau

Piaget.De asemenea, Wilber constata ca Magicul aste ades confundat cu Psihicul sau mai exact,

fuziunea dintre subiect ~iobiect este asemanata Tnceputului transcendenteL FI'eudienii sustinca psihicul este magic (referindu-se la teoria incon$tientului ca rezervor de forle obscure,

destructurante pentiU viata individului); lar adeptii parapsihologiei de faarte multe ari realizeaza

experimente de laborator plecand de la premisa ~i In acela$i timp dorind sa demonstreze caaspectele paranormale ale Psihiculul vizeaza Magicul.

o canfuzie similara pare a fi amplasata intre stadiul Mitie §i stadiul Arhetipal iar primul caruiaIi poate fi atribuita 0 astfel de confuzie esie Carl Gustav Jung, Defini\ia clasica a arhetipului

jungian este ,,0 imagine mitic-arhaica mO$tenitacolectilj", Wilber sus\ine oa niveiul arhaic-miticse afla undeva In suburbiile prepersonalului sau ale pa~ii preralionale a Intregii dezvoltariindividuale sau a sineizarii (gasirea drumului caIre centru - v. Mircea Eiiade). De fapt anumite

irnagini arhaice reprezinta 0 rno:;;tenirecolectiva, Tnsaeroarea iui Jung consta in faptul ca 81 ieamplaseaza la nivelul transpersonalului, in transcendent. in fapt ele apar\inand incon~tientului

calecUv, unui nivel prepersona!.In opinia lui Ken Wilber, Jung a avut dreptate Tncercandsa demollstreze ca inainte de ego-ul

ralional S8 afla anurnite "tararnuri" ale con~tien\ei. Din pacate, el nu a facut distinc\ia dintre

nivelul pre-ega-u!ui (ce conIine magicui infanti!) ~i nivelu! trans-ego-ului oe contine capacilatilepsihice ~i arhetipurile adevarate - patternurile transcendentuiui.

3.4.1. Un exercitiu de reve/are a sfnefuitranscendent

In cartea "Fara iirnita" ("No Boundary", 1979, Center Publications Los Angeles, California), KenWilber abordeaza printre aitele $1 probiematica Sineiui Transcendent, In viziunea autoruluLSinele (self-ul) este asemanat une! surse neobi~nuite de putere, de forla inlerioara, ce ramanetacuta, imperturbabiia precuill adancimile unui ocean, chiar daca supmfata eon~tientei secanfrunta unearl cu valuri ~i tarente de durere, anxietate ~i disperare (op, cil pag, '127-128),

Un ait autar, adept a! psihologiei transpersonale, John Lilly, campara Sinele cu zonacentrala a unui eiclon, 0 zona de relativ calm in mijlocui unei furtuni (v, "The Center of the

Cyclone", New York, Benton Books, 1972).Revelarea Self-ului transcendent reprezinta, de fapt, chintesen\a tuturor terapiiior ~i

disciplinelor transpersonale, Contactul cu Self-ui transpersonal nu Inseamna Insa pierdereaaccesului la aite niveiuri ale dezvoltarii con~tientei (cum ar fi nivelul Ego-uiui, niveiul

"centaurului" - v, Ken Wilber, 1979, pag,105-120), ci pierderea Tnlan\uirii de ;;i limitarii laacestea.

Aceste aite niveluri calitative ale con$tien\ei devin ni~te instrumente de aeces la Self-ui

transpersonal. lata Tn continuare un exerciiiu prln care se poate accede la starea de Selftranscendent, propus de Ken Wilber,

«Relrage-te intr-un loc lini$tit $i Tnsinguratate, roste$te pentru tine Tnsuti,u$or $i ciar-

Page 276: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

274 ORIENT AREA EXPERIENTIAL&' IN PSIHOTERAPIE

Am un trup, dar eu nu sunt trupul meu. Corpul poate fi obosit sau odihnit, bolnav sausanatos, greu sau u~or, dar asta nu are nimic de-a face cu interiorul meu.

Am un trup, dar nu sunt trupul meu.

Am dorinte, dar eu nu sunt dorin\ele mele. 1m!~tiu dorin\ele, acestea vin ~i pleaca ~i nu lmiafecteaza interiorul.

Am dorin\e, dar nu ma identifie eu dorintele mele,

Am emo~ii, dar eu nu sunt emotiile mele. Pot sa Imi simt emotiile. Ele nu Imi afeeteazainteriom!.

Am emotii, dar eu nu ma confund eu ele.

Am ganduri, dar eu nu ma identific cu gandurile mele. Gandurile mele nu lmi afecteazainteriorul.

Am, ganduri, dar eu nu sum gandurile male.»Dupa ce repeti de mal mulle ori soar putea sa ajungi la urmatoarea concluzie - "Eu sunt

ceea ce am ramas - un centru pur §i absofut af Con§tientei, un martor nemi§cat af tuturor

acestor ganduri, emotii, trairi §i dorinte ". Daca persl~ti sa practici acest exercitiu, vel incepe saintuie$ti sensul adanc alliberta\ii, luminii, echilibruiui, stabi:itatii.

Pornind de la acest exercitiu relativ simplu, consider potrivit momentu! de a avansa cateva

precizari teoretice ce traduc propriile mele op(iuni in in(elegerea ~i abordarea dezvoltarlipersonale ~i transpersonale.

Cu alte cuvinte, extensla con~iienlei prin accesu! la starea Sinelul transcendent se poate

facilita prin construirea pas cu pas, a unui mecanism psihologlc de disociere (controlata ~iprogresiva) a procesului de con~tientizare a dimensiunilor somatopsihice ale persoanei, de

con~inutul propriu-zis al experien~elor triHte corporal. afectiv ~i cognitiv.Persoana experimenteaza astfel simultan stares de spectator $i acior, devenind din ce In ce

mai mult spectator ~i ulterior scenarist virtual ~i regizor al proprlului spectacoi existential. Eadevine din ce in ce mal con!?tientade trairile ~i manifestarile sale, de rnodui Tncare dOb{mde$te

con$tiinta acestora, ceea ce creeaza premisele saltuiui calitativ Tndezvoltarea con$tientei.

Cresc, astfel, subtilitalea $i rafinamentui experientelor de cunoa~tere, mal intai prin extensia$i modificarea capacita\ilor perceptive, uiterior prin asocierea unor muta\!i corespondente la

nivelul proceselor afective, motivalionale, volitive - adica in dinamica energo-reglatorie .Aceste transformari in sfera reglarii :,;i recanalizarii energiilor vor antrena noi disponibiliU!i\ide

cunoa~tere superioara (transcon~tiente), de comunicare, de actiune creatoare $1 de

comportament. $i primul pas in aceasta evoiutie n constituie, desigur, posibilitatea omului de a

deven! martorul con§tient, avizat ~i non-ata$at al propriilor sale experiente de fiintare ~idezvoltare. EI poate deveni astfei capabii sa se in\eleaga, accepte :,;i autotransforme

responsabil, dintr-o perspectiva inedita. El poate dobandi 0 capacitate sporita de autocontrol ~isa exper/menteze 0 modalltate mult mai autentica a Iibertatii interioare ;;1 Implicit, exterioare.

Exercitiul propus se Tnscrie In sfera unui larg diapazon de tehnici de extensie a

disponibilitalilor umane, create In spaliul atat de fertH al interferenjelor oriental-occidentale Tnpsihologia $i psihoterapia contemporana.

Din aceasta prezentare nu poste lipsl mentionarea contributiilor aduse in domeniultranspersonalului de remarcabila lucrare romaneasca "Psihologia simbolului arhetipal" (edit.

I.N.I. Bucure~ti 1996), apa~inand lul I. Manzat ~i M.P, Craiovan, care aduce in atentieconceptul de transcon$tiinta (a patra stare de con$tiinta), prin care autorii exprima «depa§irea

functillor cunoscute ale con$tiintei (stabilite de Henry Ey In 1963), cre§terea tara limite a

potentialului psihic uman, "con~tiin\a de varf". Transcon$tiinta (con§tiin\a transcender!!) este, mai

Tntai,trans-descendenta, intrucat foreaza in subcon§tient de unde I§I trage seva $1apoi, trans-

Page 277: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul VIII - DEZVOL T AREA $1 TERAPIA TRANSPERSONALA 275aseendenta, pentru ea urea deasupra nivelului eon~tiintei de unde "erupe ea 0 lava vuleaniea"....

Simbolul arhetipal este una din modalitalile de favorizare a integrarii psihismului in Totuluniversal. Simbolul. ca arice alt act creator uman este transcendent in raport cu lumea, intrucat

el coniine "ie~irea din lume" ~i decl, ie~lrea din cunoa~terea comuna ~i din con~tiinia ordinara

Datorita sinergiei cosmice, exista in om 0 rudenie cu intregul cosmos. Simbolui arhetipal este unargument In favoarea sustinerii transcenderii ~i cosmizarii, ca performanie posibile ale spiritului

omenesc. Transcon~tiinla umana ascunde in sine secretul lumii ~i dfmdu-i omului acces la

aeesta, Ii inalla deasupra tuturor lucrurilor lumii »(op,cit.p.352). Transcon~tiinla nu este cu tolulaltceva decat con~tiinla, nu este 0 negare sau 0 sfidare a con~tiinlei, precizeaza aceia~i autori,ci doar 0 amplificare maxima a acesteia. Con~tiinla umana este unitara iar incon~tientul,subcon~tientu/, con~tiin\a ~i transcon~tiin\a sunt doar diverse niveluri ale potentialitali!psihice."(idem, p. 353). Func(ionand ca 0 cooperare ~i coevolulie a tuturor func\iilor, de la toate

nivelurile psihismului uman ~i apa~inand omului ridicat la cele mai inalte nivele de spiritualitate,lranscon~tiinta este sursa intregului potenlial creator al omului, cea care "II inalla la 0 nouacon~tiinla de sine, la dobandirea capacitalii de autototalizare ~i autodepa~ire a sistemului OM in

core/alie cu Intreaga existenla, esle cutezanla suprema a omului de a bate la porlile absolutului.Prin transcon~tiinla, psihismul devine spirit." (ibidem, p. 353).

Page 278: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CAPITOLUL IX

TERAPIA UNIFICARIJ

o nOUE!psihoterapie experientiala

lelanda Mitrofan

"De aeeea voi urma propriul drum - nu 7n e8utarea unei alte saumai bune doctrine, caci §tiu ca ea nu exista, ci pentru a abandonatoate doctrinele §i pe tofi mae§trii, ca sa-mi ating singur tinta"

Hermann Hesse - "Siddartha'

1. Premise si clarificari conceptuale

In mod natural arice cunoa~tere, inclusiv cea a propriei persoane, Incepe cu experienta.

,A fi prezent" sau "a fi In situalie" este atitudinea prin care percepem ~i descoperim lumea,dar totodata exerciliul! comportamental prin care ne dezvoltam ca persoane, modul prin care

intram In contact ~i stabilim relajia personala eu ceilalji, eu mediul ~i eu Dumnezeu, oricare ar fi

reprezentarea noastra eu privire la aeesta. ,4ceasta atitudine spontana de a experimenta rea!ul,eomparabila In gratuitatea ~i puterea sa transfiguratoare doar cu Joeul este "poluata" ~i

inlantuita de 0 multitudine de prejudeeali, mituri, stereotipuri ~i obi~nuinle soeio-culturale,supozitii ~i dorinle, proiectii ~i transferuri.

Am putea sa spunem, fara riseul de a gre~j prea mull, ca omul contemporan este din ee Tnce mai putin con$tient de innascuta, mirabila $i inegalabila sa arta de a se juca, pe care pare caar fi uitat-o sau pierdut-o Tngraba $i tumultul cotidianului, avid de a se familiariza cu ~i a preiuaJocurile altora, atent mai ales la regulile $i convenliile stabilite social. Treptat, el ajunge saprefere jocului creativ - jocul cu reguli prestabilite, iar spontaneitatea ~i starea sa de gratie ce i­

au fost daruite chiar de la Tnceputuri sunt Inlocuite de forme ~i "tipare" comportamentaleprevizibile, ma~tl $i 0 intreaga recuzita de decoruri. Prin intermediul acestora el T~iexercitarolurile ~j status-urlle, cu inver~unarea unui executant con~tiineios, adesea supraadaptat, dar

anost, blocat in contactul cu sine, cu nevoile $i posibilitalile sale reale.Eroul zllelor noastre este din ce in ce mal mult un actor de mana a doua, sau care face

figuralie, ori instrumentistul fara har, atent doar la partitura $i dirijor (ce mai conteaza cine 0 maifi ~i asta?!), membru de baza al unel filarmonici amenintata cu ~omajul, intr-o lume invariabilfalimentara. $i nu e de mirare ea adesea el se simte 0 victima, bantuit de sentimentul neputintei,neimplinirii ~i autodevalorizarii, sfa$iat de frustralii ~i nelini~ti existenliale. EI este preocupat panala obsesie $i saturajie de raspunsulla intrebarea "Cine sunt ceilalji, ce au $1ce faG?"decat deprospectarea propriei identitati, a propriilor valori, sensuri ~i acliuni. Omul contemporan devinedin ce in ce mai strain de sine, erijandu-se frecvent in propriul du~man, agresor, sabotor sauparinte critic ~i intolerant.

Tensiunea generata de starea de fragmentare intern a, de "pa~i1e"aflate in conflict ale

Page 279: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 277

unui Eu fmpovarat de nesiguranta ~i confuzii, de ignoranta ~i aspiratii dispropo~ionate, de teamade respingere §i de e§ec, duce inevitabil la suferinta, 1a ineficienta ~i la 0 anumita forma deinadaptare mal curand in rapor! cu sine decat cu ceila1ti, de~i, mai devreme sau mai tarziuprima 0 genereaza pe a doua.

Autoexplorarea asistata, autoacceptarea ~i optimizarea personala prin dobandirea

in!elegerii de sine, a extinderii campuiui con§tien!ei prin multiplicarea experien!eior traite §i adeblocarii resurselor creatoare, pot constltui 0 cale sigura de armonizare cu sine ~i cu lumea, 0cale unificatoare.

Reflexia, evaluarea §i autoevaluarea, pastrarea cuno§tintelor §i a atitudinilor ce ne definesc,ca ~I posibilitatea de a'ie transforma fn procesul evolutiv - toate acestea se fundamenteaza pesistemul nostru direct de a experimenta lumea, atat cea externa, cat §i cea interna. $i,indubitabil, actiunea ramane princlpiul de baza al dezvoltarii, atat la nivel mental, cat §icomportamental

Experimentam (actionam in plan intern) ori de cate ori proiectam - gandim §i concepemstrategii, elaboram solutii $i rezolvam, ne reprezentam, ne imaginam, visam $1cream" Apoi

transpunem "proiectul nostru mental" in realitate, adica experimentam (ac!ionam Tnpian extern).Astfel, verificam, modiflcam, restructuram ceea ce am proiectat, in contact direct cu obiectul,

persoanele, strategiiie, relaliile $i tranzactiile rezultate sau puse in aplicare.Proiectul nostru mental se refera $i ia propria imagine, ia Eul sau Sinels autoperceput, real

sau ideal. la ceea ce $tim sau nu §tim ca suntem, ia ceea ce acceptam sau respingem TnnoiTn§ine.

Devenim persoane ~i ne actuaiizam Sinele (dupa expresia lui A.Maslow), restructurand

continuu realitatea externa §i simultan pe noi Tn§ine,precum $i raporturile dintl"e fiinla noastralauntrica §i lumea fnconjuratoare. $i aceste raporturi nu pot fi allfel decal creative, fluide,

permeabile, mutual transformative, coevolutive. Altminteri ne autocondamnam ia stagnare, 18izolare, la ignoranla, la abdicare, la suferinta. Adica alegem sa fim boinavi, alegem saexperimentam reversul medaliei.

$ansa noastra este astfel, sa Tnvatam fntreaga viata sa participam con$tien!i ia mareaexistenta, ca parte a acesteia, bucurandu-ne totodata de privilegiul creativita(ii $i al transforma!'ii.

Puterea transformativa se exprima in5a, in egala ma5ura, in creatie, ca $1Tn destruqie.Creativitatea ca 9i distructivitatea noastra S8 rasfrang nu doar asupra exteriorului (mediului), ci ~iasupra interiorului.

Astfel, noi avem puterea de a ne auto-crea, de a ne optimiza, pastr"andu-ne §i sporindu-nesanatatea, intrand Tntr-unacord firesc, de congruen(a cu noi ill§ine §i cu ecosisiemul. Oar tot noi

o putem submina $i distruge, fie din ignoran\a, fie din iresponsabilitate, fie din uitare de sine, dinine~ie sau lene, fie prin pierderea, ratacirea sau pervertirea va!orilor moral-spirituale,

Cu cat suntem mai pu\in con~tientj de noi in9ine, eu atat ne indepartam mal mult de 12naturanoastra sanatoasa, pozitiva, deschisa, potential creatoare, cu resurse aproape nelimitate in a se

adapta, evo/ua, restructura.Ca terapeu!i, nol, autori! acesiei ca~i, am ales, am optat pentru $1 ne-am format Tn

psihoteraplile de orlentare experienliala, care ne exprima Tn cea mai mare masura, alat capersoane, cat ~i ca speciali~ti practicieni. Fundamentele teoretice umaniste 9i spirltuale,transpersona!e, viziunea ho!istica a acestei orientari, precum $i diversitatea $i creativitateametodologica fara precedent, deschiderea practic nelimitata a procesuiui terapeutic catredezvoltarea personala §i interpersonala, catre actualizarea ?i extensia potentia!uiui uman, nedetermina sa 0 oonsideram adevarata terapie a fiinte! aflate la po~iie miieniului trei, intr-unmoment in care ea se confrunta nu doar cu nevoia de a se intelege ~i reconcilia, dar mal ales cucea de a se restructura, reconstela, transforma,

Noua Terapie a Unificarii pe care 0 propunem (v. "Jocurile con~tientei sau Terapia Unificarii,iolanda Mitrofan ?i Adrian Nuta, Editura SPER, 1999) fncearca sa raspunda nevoilor persoanei

Page 280: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

278 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

din aceasta perspectiva, situandu-se Tn campul generos al acestei orientarl, la confluen\aabordarilor experientiale occidental-orientale. Ea este 0 psihoterapie HOLISTICA procesual­dinamica, interesata de conexiuniie con~tient-incon~tient-transcon~tient, corporal-psihologic­

social-spiritual ~i foiose~te ca instrument metodologic STAREA DE MARTOR revelala prinEXPERIENTA CREATOARE sub toate formele, iar ca vehicul (suport) central de actiuneterapeutica - puterea transfiguratoare a METAFORE!.

2, E.U. ~i I,U. sau de la Experienla Unificariila Terapia Unificarii

E.U. Experienta Unificarii. T.U. Terapia Unificarii. Ce Tnseamna una? Ce Tnseamna ceala!ta ?$i ce legatura exista Intra ele ?

Raspunsul ia aceste Tntrebari este dezvoltat de Adrian Nuta Tntr-o maniera originaia,inspirata, pertinenta §i clarificatoare in cartea sa "Ascuitand cu a treia ureche. Reflec\iiie unuiterapeut experientialist", Editura SPER, 1999, ceea ce ne determina sa citarn Tn Tntregimecapitolul 2 (pag.9-2o) a! acestei admirabile carli, Gonsiderandu-I pe autor drept cofondator 81

acestei noi terapii ,"A unifica" este un dar !ingvistic facut de stramo~ii nO$tri romani. In limba latina, UNUS

Tnseamna UNUL, iar FACERE insemna A FACE. Prin urmare, a unifica Tnseamna A FACE

UNUL. Oar cum potl sa faci unul? Evident, "unus de multis", adica unui din mai multi sau maimulte. Mai multe ce, ne putem intreba? Desigur, mai mulle pa~i (Tnlatina, Pi\RS/P.A.RTIS).Cumar veni, a unifica inseamna a face toate parjlle sa fie unul/una.

Unul este un Tntreg, un tot (Tnlimba latina, TOTUS). Unul nu poate fi dol intregi, iar cine a

Tnvatatsa opereze cu fraetli T~iaminte§te, sper, ca 0 parte (0 treime) Tmpreunacu cealalta parte(doua treimi) fac un Tntreg(trei treimi) §i nu doiTntregi ($ase treimi),

Oar cum apar pa~ile? in buna logica, dintr-un Tntregcare se separa sau se divids (TnlatinaDIVIDO). Cum spuneau Tnainta~iino§tri, "Galia est divisa in partes tres" (Galia este Tmpa~itaTntrei pa~i). Tot Tn trei pa~i Ii va aparea §i psihieul uman lui Sigmund Freud. Oar, sa nu magrabese, pentru a mai ramane oleaca (cuvant fara corespondent in latina c!asica) in perimetrulsemantic.

Experienta vine de la EXPERIENTIA ("Tncercare")§i EXPERIENS ("aetiv, intreprlnzator").Care va sa zlea, experienta Tnseamnasa fli aetiv, sa Tncercisa Tntreprinzi ceva, iar experientaunificarii este Tneereareasau actul (Tnlatina ACTUS) prin care faci din toate pa~ile un Tnlreg.

Pentru TERAPIE, trebuie sa ne mutam la veeinli greci. THERAPEUEIN inseamna a avsagrija de cineva, a veghea asupra cuiva, a Ie ocupa de cineva. THERAPEIA. inseamna, literal,grija. Decl, terapia unificarli, daca e sa utilizam cuvintele TnsensuI lor origlnar, Tnseamna grija

sau veghea unificarii sau, fntr-un limbaj mai modern, atenjia focalizata asupra procesului sauproeeseior prin care pa~i1esunt integrate, adlca facute un Tntreg,

Din aeeasta perspectiva, experienla uniflcarii este nucleul !erapiei unificarii. Pentru a aduceimprecizia conceptuala ia limila, putem defini terapia unificarli drept focalizarea atenta (veghea)

asupra unui set de experienle ale unificarii. Apiicata Tnpsihologie, TERAPIA UNIFIC,~RII devineo psihoterapie Tnsensul obi~nuit al cuvantului, adica 0 viziune asupra vindeearii sau optimizariiumane, caracterizata de un sislem conceptual ~i0 metodologie de actiune specifica,

Aplicata Tnfizica, sintagma concentreaza eforturile de unificare a fo~elor fundamentale §iaventura inteleetuala a ontologiei non-separabilitatii, punctata de demonstratia lui John von

Neuman (1932), paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (1935), teoria parametrilor ascun§i a !uiDavid Bohm (1952) sau teorema lui Bell (1964). in esenta, este vorba de 0 impliealie cadificatafn structura matematica a teariei cuantice ee trimite la ideea realitajii ea 0 totalitate comuna 9i

Page 281: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 279

indivizibila, care se manifesta ca 0 p!enitudine TnneTncetatatransformare,

Din punctul meu de vedere, unificarea este axui oricarei psihoterapii endente, Sistemeleterapeutice din ale caror Intemeier! teoretice §i metode de interventie lipse§te acest vector

integrator sunt la fel de utile ca un calorifer performanl intr-o zi caniculara, Cine sustine insaaceasta cople§itoare importanta a unificarii?

Raspunsul este foarte nepiacut pentru urechile noastre sensibile: realitatea divizarii fiinteiumane. Daca judecam din perspectiva scopului, terapia seamana cu religia. $i una §i cealaita

T§ipropun sa re-Iege, sa uneasca, sa Intregeasca, sa unifice. Jucandu-ne cu cuvintele, am puteaspune ca religia are 0 dimensiune terapeutica, iar terapia, 0 dimensiune religioasa. Nu este 0

Intamplare, de fapt, ca acolo unde fo~a religiei a scazut, fo~a terapiei a crescut, Tntr-un fel deregiare naturala a distributiei raspunsuriior la nevoile §i problemele umane. Mai mult, uneleconfesiuni (Tnspecial protestante 9i catolice) au introdus in pregatirea "personalului" elementsde terapie, pe cand uneie orientari terapeutice folosesc notiuni eehivalente celor' din traditiile

spirituale. "Exista persoane nedivizate? Oe9i nu s-a facut nie! 0 cercetare psihologica, Tnclinsa raspund

negativ. ,A,staTnseamna ea noi doi, cititorule, prietenii no§tri, parin\ii no~tri, oamenii pe care Iiadmiram, oamenii pe care Ii detestam, Impreuna cu oamenii pe care nu Ii CUn08$tem,toti, sau,hai, cu cateva exceptii, suntem divizati. (Frumoasa proiect!e personala, ai pulea spune! ... )

Situatia, Insa, nu-i alat de albastra (folosesc aceasta expresie In sensui ei curent, pentrualtfel, a situa\ie albastl'a rni se pare a rnetafora minunata, indiferent de nuan\e: albastru cascada,albastru de Prusia, albaslru mandarin, albastru vis, albastru de munte, albastru de Sevres etc.).

Suntem divizati, adica suntem neintegrati, deoarece integrarea esta intotdeauna un proces TNCURS DE. Cat timp nu traim la maximui potentialului nostru, integrarea nu s-a Tncheiat, iar dad\potentialul este infinit, situatia este, cu adevarat, nelini~titoare...

Cu toate acestea, uni! sunt mal "dlvizatl" decat altil, pentru ei flind concepute demersurileterapeutice, Sunt oamenii cu tulburari nevrotiee ~ituiburari psihotice. Oar eel au tuiburari, ca sazie a~a, normale? Cine Ii sprljlna In procesul de integrare? Dupa §tiinta mea, 0 singura ~coalaterapeutica II se adreseaza, TERAPIA UNIFICARII care este ~i 0 TER/\PIE PENTRUNORMl\LI! Cu toata aroganta de care sunt capabi!, afirm CEl Terapia Unif!earli (T.U.) este teraplavi!torului mileniu (crBd ca exagel'ez, totu~I!), viitoruiui secol (sau poate deceniu, cine ;;tie?), marog, este terapia viitorului (nu §tiu de ce era sa spun "Varsatorului").

Lasand glurna de 0 parte (adica neintegrata!), 1m!este deasebit de olar ca nol, oamenii, nunumai ca nu suntem conectati In totalitate la propria experienta intema, dar, frecvent, ne lipsescvointa, mijloaceie sau asisten\a necesare unei Intreprinderi atat de fine.

lnainte de a percepe §i a ne integra zonele noastre supracon~tiente, depozitarele iubirlialtruiste $i ale intelepciunii deta$ate, ne confruntam cu sarcina mult mal urgenta 01 deseoperirli ~iacceptarii experien\elor emo\ionale negate sau reprirnate. Aceasta "descindere Tn adancuri",pentru a ne recupera pa~ile sineiui, esle nu doar la fel de elevata ca ascensiunea spre varfurilespirituaie ale fiintei noastre, ci ~i conditia ei sine qua non,

Fara stab!litate, flexibilitate ~i unitate interna, actualizarea polenjialului spidtual este 0

acjiune anevoioasa ~i plina de primejdii. Lips!t de fo~a $i coeren\a interioara, datorita pa~iloi"Iipsa", Eul poate oricand sa cedeze, asemenea structurii de rezistenta a unei cladiri careia Iiiipse~te cale 0 grinda, iei $1 colo. Inainte de a 1 sa adauga Inca un elaL cladirea trabuisredimensionata ~i consoiidata de 0 echipa de ingineri priceputl, iar daca Tn regiune sunteutremure, i se va face ~i un calcu! seismic de maxima siguran\a.

Oe§i cladirea neterminata este 0 metafora buna pentru Eul divizat, cred ca imaginea

urrnatoare este ~i mai sugestiva, 0 persoana putemic fragmentata este asemenea uns! firmsIntre ale carei departamente nu exlsta nici 0 coardonare. Anallzele de pia\a ale departamentululde Marketing zac pe biroul Consiliului de Administratie, departamentul de Productis rnunce~te In

Page 282: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

280 ORIENTA REA EXPERIENTIALJ..iN PSIHOTER-i\PIE

virtutea ine1iei, muncitorii I§i iau liber tara a consulta serviciul Personal, iar directorul executiv

sta lungit pe un birou, mort de beat.

Instrumentul fundamental in Terapia Unificarii este STAREA DE MARTOR, capacitatea de a

ne observa obiectiv, Tara a evalua sau condamna experienta Tn desfa§urare. Terapeutulli ajuta

pe client sa devina un martor impa~ial ai propriilor procese interne, intervenind de fiecare data

cand acesta se blocheaza Tntr-un punct. evita sau fuge de experienta interna.

Starea de martor, larg foloslta :;;1In terapia Gestalt, este, de fapt, cea mai puternica tehnica

din practica budista a meditatiei. A medita, Tn sensul budist al termenulu!, Tnseamna "a calari

mintea", adica a permlte tuturor g2mdurilor §i tralrilor sa existe, observandu-ie fara a ne identifica

cu ele. Atentla nu mal este focalizata pe examlnarea problemelor personale, actiune subminata

mai mereu de posibile interpretari eronate sau cauze imprecis identificate, cl pe procesul mint!i

ca Tntreg.

Cand ne observam impa11al propriile trairi, Intre con§tienta noastra §I starea psihologica

imediata nu mal exista nici un zid 9i nici 0 umbra. Con\inuturile psihice sunt contactate $i

integrate Tn con9tienta, care continua sa curga spontan spre cele mai importante puncte ale

relatiei organism-mediu, dar care se biocheaza atunci cand atentia detecteaza ?i se identifica

rapid cu aspecte respinse ale experientei personaie.

Cand ne daruim fluxului de ganduri, perceptii sau sentimente, fara a Tncerca sa-I control am

sau sa-I schimbam, traim reaiitatea completa a fiintei noastre. Adesea, confiicteie spar din acte

evaluative ale Eulul, pe baza camra rea!itatea esle divizata Tn buna sau rea, piacuta sau

nepiacuta, inofensiva sau amenin\atoare. Fac, desigur, diferenta neta intre evaluarile spontane,

bazate pe accesul ia informa(ia talala a organlsmului 9i evaluariie ce corespund unui set de

norme internalizate (care, In conditi! patoiogice, davin compulsive). Lasala sa se desfai/oare,

explorarea atlnge, ia un moment dat, §i aeeste perimetre guvernate de TREBUIE (Horney),

TOPDOG (Perls) sau SUPRAEU (Freud).

Inva\and sa ne obser/am experienta interna fara sa 0 manipulam, devenim mai permisivi cu

no! In~ine ~i Tncepem sa acceptam pa~iie pana atunci reprimate, negate sau respinse. Auto­

acceptarea, starea Tn care ne experimentam global, in fluxul constant schimbator a! vietii,

instaleaza premisele cre~terii sau devenirii spirituale. Cu fieeare aspect al fiintei, candva respins,

dar acum acceptat, unificarea avanseaza, iar posibiiitatile de transformare se multipiica, tot a~a

cum posibilita\iie de ac\iune a doua persoane, grupuri, comunita\i sau \ari cresc spectaculos

cand ele se unesc Tnvederea unui scop comun.

Integrarea aspectelor reprimate elibereaza energiile pana atunci captive aie acestora 91 !e

orienteaza Tn sensuri noi, !e investe~te Tn experiente de eunoa~tere, traire sau actiune care ne

Tmbogatesc personalitatea. Noua energie disponibila asigura suportul ferm in rslalia eu mediui

extern, anuland fundamentul Tn§eiator al a§teptarilor, rolurilor sau fantasmeior personale.

Termenul de "acceptare" ridica, adesea, probleme de Tntelegere ceior care se pregatesc

pentru a oferi asistenta psihoiogica (dar nu numai lor!) ~i care ajung la "Iec\ia" Tn care atat lor. cat

~i propriilor clienti, Ii se recomanda sa-~i accepte trairila. Sa urmarim opinia DEX-ului (1998)

despre verbul A ACCEPT A:

1. a fi de acord cu". ; a primi; a consim\i sa...; a admite; a aproba; a Tneuviin\a,

2. a suporta, a tolera.

Tn sens terapeutic, a-Ii accepta emotiile sau trairile nu inseamna a fi de aGora cu ele, a Ie

Tncuviinta sau a Ie aproba. fl.cceptarea nu contine nici 0 componenta evaluativa 9i tocmai de

aceea este sanatoasa. Emotiila nu sunt bune sau rele, pozitive sau negative, astfal incat noi S2

Ie aprobam sau sa Ie dezaprobam, sa fim sau sa nu fim de acord cu ele, sa Ie Tncuviintam sau

sa Ie respingem. Emotiile sunt, pur ~i simplu, emotii, expresii naturale ale fiintei noastre.

Recurgand la un exemplu care va parea scabros sufletelor mal sensibile, a~ spune ca ele sunt la

fel de naturale ea urina §I excrementele. Oamenli normali nu reprima aeeste procese §i, in

Page 283: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA U1\!IFICARIJ 281

masura In care sunt civiliza(i cat de cat, Ie dau curs in unele locur! special amenajate, aparate

de privirile iscoditoare ale semenilor. Respectivele elemente lichide sau solide sunt produsespontan de flin\a umana, ca §i emo(iile. Men(inand aceasta analogie indecenta, a§ adauga CEl

nol, oamenli, consideram unele emolii atat de "urat mirositoare" sau ru~inoase, incat nu doar canu ie "dam drumul", ci dorim a Ie paslra ca pe ceva extrem de pre(los.

Cum ar fi inSE!daca ne-am propune sa nu mai urinam niciodata? Imposibil, vel spune, §i suntde acord cu tine. La acest capitol, din fericire, corpul este mai puternic decat mintea. Oar cum arIt sa ne propunem sa nu mai plangem niciodala? Cu aceasIa Tntrebare am ajuns pe pamantulprlmitor al reaiita(ii umane distorsionate. Cand mintea e disociata de corp §i este puternica,p!ansul poate fi inhibat pentru mult limp. Pentru exemple concrete, prive§te putin la barbat!i"adevarafi" din jurul tau! ... Zambe:;;ticumva?

Acesta aste modeiul de fragmentare la care noi aderam cu voio§ie, in clipa in care judecam§i impa~im trairile in bune §i rele, dezirabile §i indezirabi!e, asigurand premisele incantatoare ale

propriilor suferinte proste~ti, dar :;;i ale supravie\uirii modeste a sarmaniior terapeuti. (Unii suntsuficient de ghinioni$ti pentru a se na§te in familii sau in medii Tncare anumite emo(ii nu sun!permise sau acceptate ...)

Sunt diverse modalita\i prin care, in rela(ia familie - copil, unele trairi sunt scurlcircuitate din

con~tiin(a. Aslfel, parin\ii Ii inva(a pe copii sa-§i reprime trairile emo(ionale. A~ spune chiar, CEl

parintii predau reprimarea, unii mal bine, altii mai rau, eei mal desavar$iti, desigur, producand $icele mai marl dezastre. Exemple clasice ale aeestui sui-generis proces didactic sunt falmoaselepropozi(ii: "Baieti! nu plang" $i ,,Fetelesunt cuminti" Suna cunoscut?

Tntr-o alta varianta, parin(ii emo(ional inhlba(i asigura modele de comportament pentru copiillor care devin, fire:;;te, emotional inhibati. Copiii absorb, Tnmod nediscriminativ, eeea ce pentruparin(ii lor este "normal" sau "corect". De asemenea, din sanc(iunile pe care Ie primesc, copiiiajung la concluzia ca uneie trairi sunt periculoase $i decid sa Ie alunge din con:;;tiln(a, princenzura sau control.

in consecin\a, fiin(a se scindeaza pe axa tolerabiifinto!erabil, iar emotiile ~i gandurile lor,izgonite din con:;;tiinta, incep sa duca 0 viata secreta. Asemenea rezistenlei ilegale din timpulocupa(iei straine, aceste consteiari psihoemo(ionale saboteaza actiunile persoanei, Tntr-omaniera ce poate deveni, in func(ie de fo~a lor, tot mai vioienta. Oricat af parea de ciudat,acesta este un raspuns adaptativ al organismului, care incearca disperai sa satisfaca nevoialegitima a trairilor reprimate de a fi admise in con§tiin(a.

in diferite grade, noi t01isuntem emotional diviza(!, datorila unor eva!uari timpurii, din trecutulapropiat sau din prezent, pe criteriile admisibil/inadmisibil, suportabil/insuportabil saupermis/nepermis. De aceea, a accepta trairile nu inseamna a ne lasa devorati de ele, ci a neorienta con~tien(a catre ele §i a Ie primi Tncampui con§tiin(ei, tot a~a cum, atunci cand cineva nebate la u§a, 0 deschidem ~i purtam un dialog, eventual II invitam inauntru, dar ill nici un caz I1U

ne ascundem sub pat fara a deschide u:;;asau, tara nic! un cuvant, asmutim asupra lui un fcartenervos §i dragala§ dog german.

Contactul plenar cu trairile emo(ionale este, prin urmare, UNIFIC,l\,TOR$i, in masura Tncarenimeni nu se na§te hiper-competent Tnidentificarea ~i asumarea propriilor process mentale, noit01i avern nevoie de terapie. Aceasta nu e echivalent eu faptul ca to\i suntem candidati idealipentru baiamuc, ci cu cel ca, pentru a evolua, pentru a ne mi§ca in directia potentialului nostrucreator, de care dispunem Tn virtutea faptuiui simplu de a fi fiin(e umane, este nevaie sa neexperimentam Tntotaiitate, recunoscand, acceptand $1 integrand trairile emo(iona!e.

Pentru a raspunde acestor nevoi profund umane, a aparut aceasta mi§care terapeutica, pecare am convenit sa 0 numim TERAPIA UNiFICARI! (T.U.), dedicata celor care, fara a se inscriein vreun tabIou psihopatologic, resimt 0 insatisfac(ie !auntrica Tn legatura cu viata pe care 0traiesc §i care este, dupa toate standardele, normala."

Page 284: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

282 ORIENT AREA EXPERIENTIALt\ IN PSIHOTERAPIE

3. Aspectui holistic ~idiferentia! al psihoterapieiexperien~iale a unificarii

Am eonsiderat necesar ca, dincolo de argumentele noastre teoretleo-metodologiee privinddezvoltarea personala ~i interpersonalal, sa inseram aiei eateva din considerajii!e asupraspecificului holistic in abordarea teoretica ~i practica a noii terapii pe care am introdus-o Tnultimiiani, a~a cum apar ele formulate TnRevista de Psihoterapie experienjia[a, nr.10, [999, pag.14 decatre Alexandru Raducanu, care recepteaza ~i "traduce" cu finele analitica noua viziune a T.U.

"Se pare ca, pe masura ce trece timpul, totul se specializeaza iar acest lucru este vizibii, deasemenea, ~i in terapie. Cantit8tea de informalli care se acumuleaza este uria~a, incat parera\ional ~i uti! ca profesioni§tii sa se specializeze pe domenii din ce in ce mai mici. Doar eElexperien\a pare sa eontrazica loglca, eel pulin in domeniul terapie!, ~i sa dovedeascanecesitatea abordarii holistiee a unei probleme. 0 abordare holistica a une! problemepsiholog!ce, nu numai ca nu este 0 irosire de limp ~i resurse, ba chiar se dovede~te a fi cea maieficienta ~i pragmatica, pretandu-se la ritmul 9i necesitalile vielii moderne.

Simptomul care necesila 0 abordare psihoterapeut!ca nu este doar un efeel, e! poate fidescris in termenii unui proces. Din acest pune! de vedere, psihoterapia experienliala, a~a cumeste ea practicata in cadrul SPER, pare sa fi depa~it in termeni definitlvi relalia c8uza-efect, injurul careia se Invarte terapia ultimei jumataji de veac. Voi argumenta In eele ee urmeaza, Tnceconsta abordarea unei probleme ea proces, de ce acest aspect Ii imprima psihoterapiei

experienliale un caracter holistic (pus in evidenla ~idezvoltat de 0 maniera origina!a de caIreterapeujii SPERl, ~i care sunt diferenjeie dintre aceasta abordare ~i alte tipuri de terapii.

Sunt 9coli terapeutice care, sub sigla modemitajii 9i justificarea lipsei de timp, niei macar nuse mal preocupa de cauza, ci doar de efeet, pe care TI combat intr-o maniera mai confortabilasau mai agresiva, directiv sau non-directiv. Abordarea efectului este Tndeplin acord cu manierapragmatica de rezolvare pe care 0 cer zilele noastre, dar ignorarea cauzei va duce in final lalimitarea efectului terapeutic. Psihoterapia experienjiala considera abordarea cauzei ca fiindsecundara in cadrul terapiei, dar acest lucru trebuie Tnjeles intr-un context. Cauza nu esteignorata in cadrul psihoterapiei experienjiale, ea este considerata ca fiind 0 componenta a unuiproces.

Aceasta terapie nu se cenlreaza pe cauza ~i nu considera ca acest iucru va rezo[vaproblema (a~a cum fac terapiile clasice). Credinja ca 0 abordare eficienta a cauzei va face sadispara ca prin minune efectul este pretabila unei gandiri reductioniste. Acea cauza s-a nascut 9is-a derulat in timp, determinand diferite transformari Tnsistem. Unele efecte au devenit cauzaaltor efecle 9i relalia acestora din urma cu cauza ini\iala, de~i existenta, este fragila. Toateacestea se deruleaza simultan ~i nu pot fi abordate static; metaforic vorbind, nu sunt ni~testanci, ci ni~te valuri.

Voi da un exemplu simplu, pentru a ilustra aceasta situajie. Sa presupunem ca mi sedezleaga ~ireturile de la inca1taminte (cauza).Continuand sa merg, cad ~i ma lovesc, ramanandintins pe jos (efectul). Norocul meu este ca, pe drum, se intampla sa treaca vecinu! meu,psihanalis!, care, cu un aer profund, ma sfatuie~te sa ma Tnchei la ~ireturi!(abordarea cauzei).Ba chiar, binevoitor, ma ~i ajuta sa ma inchei. PIin de praf, ran!!, cu 0 puternica stare de

1 A se vedea programele terapeutice §i formative derulate cu un numar semnificativ de persoane, precum §i rezultatele

experimentelor §i analizelor experientiale publicate in numerele 1-11 ale Revistei de Psihoterapie experienliala, 1997 - 2000,ca §i in primele cinci carti ale colectiei .Calete experientiale", editura SPER, 1999 - 2000)

Page 285: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 283

ameteala, necajit §i iritat, trebuie sa-i mal achit §i un onorariu substantial. De atunei, sapresupunem eEla trecut ceva timp §i, pe aceea§i strada, ma Impiedic de acelea§i §ireturi §i cad.

Doar ca, printr-o conspira\ie a so~ii, In apropiere nu se mal afla vecinu! meu psihanalist, cisomato-terapeutul. Aeesta, zambilor §i plin de compasiune, Imi Intinde mana, ma ajuti3 sa maridie, ma ajuta sa ma §terg de praf §i Imi face un mic masaj In iocul ranit (abordarea efectului).Dupa aceea Imi ignora starea de ame\eala §i fruslrare §i I§i ia la revedere, multumit In sinea lui.Dau sa plec §i eu, dar, cum §ireturile sunt tot descheiate §i sunt deja amelit, cad din nou!(ignorarea cauzei $i a efeclelor procesului). fv1arog la toti sfin\ii sa nu mai apara niei psihanalistul

§i nici somato-terapeutul, §i printr-o noua conspiralie a so~ii, I€mgamine apare eel de-al treileavecin al meu, psihoterapeut experiential is!. (Am uitat sa va spun ea locuiesc pe 0 strada pe caresunt multe cabinete de psihoterapie). Acesta lmi Intinde mana, ma ajuta sa ma ridie §i sa mascutur (abordarea efectului). Ma prive§te cu Inlelegere (rezonan\a cu problema clientului) §i maajula s2-mi con§tientizez starea de ame\eala §i de fruslrare (abordarea efectelor procesului). Masimt ceva mai bine §i Ii povestesc ce s-a Intamplat (descarcare emotionala $i con$tientizare),limp in care, realizez In prezen\a lui ca sunl descheiat la $ireturi §i ma lnchei (abordarea cauzei).

Plecam fiecare la ale noastre, eu sim\indu-ma bine dispus §i promi\andu-mi sa stau de vorba cuceilall! vecini ai mei, psihoterapeuli, despre ee mi s-a lntamplat.

Din aceasla parabola a$ vrea sa desprind cateva detalii. Anume, ceea ce au ignorat $iterapeutul centrat pe cauza, §i cel centrat pe efect a fost procesul (acel ansamblu dinamic detransformari), precum ~i succesiunea optima a unor etape terapeutice. ered ca devine mai clarIn ce sens abordarea cauzei este secundara In psihoterapia experien\iala. Ea vine doar ca 0

etapa care Incheie un ciclu. De fapt, am putea spune ca psihoterapia experientiala reface Insens invers procesualitatea cauza-efect. De aceea, aceasta abordare finalizeaza un ciclu $ipoale fi considerata 0 rezolvare aulentica a problemei.

Este drept ca problema psihica se fixeaza §i In fizic ~i abordarea ei prin somato-terapie estenecesara. Oar eliminarea tensiunilor organice nu este echivalenta cu dispari\ia celorlalte efectedin sistem, de§i are un impact benefic asupra acestora. La fel de adevarat este Insa ~i faptul caa sta pe un scaun ~i a discuta despre problema, de$i poate duce la 0 buna rezolvare a ei la nivel

ra\ional ~i emotional, nu dizolva stazele energetice ~i organice, ~i nu face sa dispara, ca prinminune, efectul.

Considerarea fiintei umane ca un Intreg, mobilizarea resurselor fizice, emotionale, rationale~i spirituale ale omului reprezinta, in viziunea mea, singura modalitate autentica de abordare aune! probleme. Aceasta, intrucat 0 problema implica un proces In care sunt angrenate toate

laturile fiinlei. Blocarea sau diminuarea energiilor ~i potentelor spiritual-creative, datorate unorprobleme nerezolvate, duce la scaderea capacita\ii persoanei de a gasi solu\ii viabile ~i laagravarea stazei originare. Numai lucrand cu fiin\a ca Intreg, se poate spera la un rezultat optim.lar acest lucru este aplicat cu profesionalism in psihoterapia experien\iala care, pe bunadreptate, se cheama a unificarii.

Metodele prin care psihoterapiaBXperien\iala reu§e§te sa deblocheze energiile stagnante, saredinamizeze personalitatea §i sa stimuleze potentialul creator ~i de autovindecare, facand capacientul sa-§i poata con~tientiza $i integra problemele, sunt bine prezentate In alta parte §i nuvoi mai face referiri la acestea (Vezi "Psihoterapia Experientiala", I. Mitrofan, 1997, 1999; "Jocuriiecon~tiin\ei sau terapia unificarii", I. Mitrofan, A. Nula; 1999, "Optimizarea comportamentuluiprofesional" C. Nedelcea, P. Dumitru, 1999.).

Dincolo de metode, rezida modelul holistic In care este abordata terapia, §i integrareaprocesualitatii viului intr-o noua viziune asupra psihoterapiei."

Page 286: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

284 ORIENT AREA EXPERIENTIALA.. IN PSIHOTERAPIE

4. Specificul metodoloQic In Terapia Unificarii. Metode ~itehnicide explorare (analiza experientiala) 5i restructurare (personala,,

interpersonala sl transpersonaliH

4.1. lndicatiile §i posibilitatife da intervenfle ale Terapiei Unif/carli

«Experimenteaza, aici §i acum, exploreaza-te, autocunoa§te-te, optimizeaza-ti propriulcomportament ~i activeaza-ti propriile resurse, fii con$tient de tine pentru a-i putea asista pealtii» - constituie crezul nostru In formarea psihoterapeutilor, Acesta postuleaza ca, Tnaintede ate implica in profesia de terapeut e absolut necesar sa fi fost beneficiarul unuia sau mai multorstagii de igiena psihica, analiza ~i dezvoltare personala,

Terapia Unificarii este in egala masura 0 terapie didactica (pentru pregatirea §i dezvoltarearesurselor speciali$tilor in domeniu - clinicien!, consilieri, psihologi, asistenti sociaii, medici,psihopedagogi), dar §i 0 terapie centrata pe oplimizarea persoanelor normale, a celor cutulburari emotionaie §i de comunicare sau integrare sociala, a persoane!or af!ate in impasexistential prelungit, cu reactii $i tulburari nevrotice $i psihosomatice,

Conceptia $i unele modalitati de lucru, prin adaptari specifice, in special centrate pecomunicare $i resocia!izare prin intermediullimbajelor universale (artistice, corporal-posturale),prin improvizatie dramaterapeutica $i alte tehnici creative cu suport metaforic, pot fi extinse $i Tn

asistarea recuperatorie, Tn special resocializatoare a unoI' categorii de bolnavi psiholici bineselectati (Tnspecial tineri schizofreni aflati Tnstadii remisionale sau reziduale ale bo!!i), precum ~iin tratamentul complex, In echipa, al bolnavilor toxicodependenti sau al celor cu anumite tipuride tulburari afective,

Este 0 terapie alat pentru adulti, cat $i pentru adolescenti 9i copii cu diverse dificultatiexistentiale ~i de adaptare, pentru cupluri $i familii Tn dificultate, ca $i pentru grupuri $icolectivitati de munca cu grad semnificativ de suprasoiicitare sau cu blocaje de comunicare $/interactiune, T,U, este implicata prioritar In prevenirea tulburarilor psihosociale, psihice §ipsihosomatice, Tnoptimizarea capacitatilor de a face fata la stress, Tndezvoitarea creativitatiiadaptative, Tncre§terea eficientei §i bunastarii somato-psihiee §i sociale,

De aceea, terapeutii experientiali§ti acorda sprijin mai curand in interiorul comunitatii, TncadrulCentrelor (ex Centrul de dezvoltare personala, cons/liere §i psihoterap/e experientiala din cadrul

Universitatii Bucure$ti - cu baza formaUva de master's $i doctorat) $i al organizatiilornonguvernamentale (ex, 8PER, Empatia, etc), precum §i In sistemul consultantei private,

Orientarea experientialista centrata pe unificare a patruns in ultimii doi ani (1998-1999) totmai mult $i Tn cadrul unoI' laboratoare psihologice $i de consiliere din sistemul de stat ­

cabinetele de consiliere din sistemul educational, Policlinici C,FR, laboratoare psihologice dintransporturi, asistarea unoI' categorii profesionale speciale - personalul medico-sanitar carelucreaza cu pacien!i afectati de 810,4, (v, Doru Buzducea, Daniela Constantinescu, AncaNicolae,1999)., in asistarea scafandrilor, Tnformarea psihologilor din reteaua Connel - Electrica,

in asistenta sociala $i formarea asistentilor sociaii stradali (v, Adrian Nuta $i Adrian Luca, 1999),Tn ocratirea minorilor, In oplimizarea comportamentului profesional al personalului dinpenitenciare ( v, Catalin Nedelcea $i Paula Dumitru, 1999 ), precum §i in practica psihomedicala

a unoI' psihologi c1inicieni(atat In domeniul asistarii copiilor (v, Elena Vladislav), cat ~i adultilor cutulburari psihice, neuro-motorii $i psihosomatice), Sunt Tncurs experimentari in domeniul asistari!

psihologice cu suport experiential a varstnicilor (Clinica de Geriatrie), iar rezultate semnificatives-au obtinut deja cu grupurile de copii prin dramaterapie §i stimularea creativitati/ (v, MarinaBadea, Teatrullon Creanga), cu grupurile de parinti $i copii cu dificultati de integrare ~colara (v,Elena Anghel §i Codruta Launeanu), cu grupurile de adolescenti (v, programele desfa§urate in

Page 287: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 285

liceele Gh. Lazar, lulia Ha~deu, Gh. Tonitza din Bucure~ti, de echipe de terapeu\i formate dinAndreea lon, Elena Vladislav, Denisa Stoica, Elena Salomia, Adriana Badoiu, Oana Lefter

etc.1997-1999)1.

Ca practicieni ~i formatori experienliall~ti, noi acordam grupului rolul prioritar, considerand cael raspunde in cea mai mare masura nevoilor de autoeunoa~tere, con~tientizare ~i autoafirmareale participan\ilor.

4.2. Concept/a, cadru! metoda/ogle $/ procesul terapeutic In T.U.

Psihoterapia experienliala, prin accesul la natura transformari!or de sine §i a rela\iilorinterumane, se constituie in conceptia §i maniera noastra de a lucra intr-o paradigma arestructurarii, autoprogramarii ~i dezvoltarii persoanei, fiind 0 cale de redob2mdire, pastrare ~ioptimizare a sanata\ii somato-psiho-sociale, de prevenire a alienari!.

In masura in care persoana descopera experimentand in cadrul procesului terapeutic

posibllitatea de a se autoaeeepta, ea inva\a cum sa-~i unifiee polarita\ile, sa-~i resemnifiee §iintegreze aeeie "pa~i" negate, respinse sau devalorizate, printr-o extinsa autoeon§tientizare §io mal matura inlelegere de sine ~i de alti!.

Experien\a noastra terapeutiea este semnifieativ fertilizata de teoria ~i praetica teraplilorgestalt-creative $i somato-analitiee, integrand insa, intr-o maniera proprie, 0 serie de tehnici derestrueturare §i unifieare intrapsihica, somato-psihiea §i interpersonala, intr-o viziune holistiea.De aeeea, preferam sa ne denumim propria modalitate de a lucra drept 0 noua TERAPIE A

UNIFICARII, avand in vedere crearea unor modalita\i inedite de interven\ie terapeutica bazalepe puterea transfigurativa a metafarei, a meditatiei creative utilizate Tn grup ~i individual, acon$tlentizarii prin autoexplorare focalizata corporal, afeetiv, cogniliv ~i comportamental.

Terapia Unifiearii folose§te ea suport simbolie provoeativ pentru analiza ~i insight limbajeleuniversale de tip artistic - ritmul, muziea, dansul §i mi~carea, modelajul, colajul, artele vizuale,imageria narativa autoexploratorie, situatia 9i scenariul metaforie, improviza\ia ereatoaredramalerapeutiea. Astfe!, imersia in ineon§tientul individual ~i coleetiv este adanca ~irevelatorie, iar eonexiunea ~i rearmonizarea aeestuia eu nivelul eon~tient se realizeazasDantan.

, Scopul utilizarii unei palete de expresie creatoare, atat de bogata ~i diversa este ,.re­

naturalizarea" condi\lei umane, atat de mull artifieializate, instrainate de sine ~i de rosturiiesale evolutive, debloearea §i redobandjrea autentieitalii, a libertalii de exprimare $i aresponsabilita\i!. Putem erea astfel premiseie transgresarii limiteior 9i bloeajelor personaleeonstruite prin exereitiul eotidian al automistificarii, disimularii, degradarii ~i uitarii de sine.

Metodele ~i tehnicile noastre de lueru nu i~i propun sa ofere §i sa. impuna eoreelii,"modele" ~i "hrana" emotionala, ei ereeaza mecanismele psihologice prin care persoana poateobline pe eont propriu aceste aehizitii, satisfaeandu-§I nevoile de cre~tere prin unifieareaininterior §i, slmultan, eu exteriorul, eu mediul sau natural ~i social. Ele func\ioneaza ca metodeautotransformative.

Parafrazand un veehi proverb ehinez, noi nu oferim solu\ii, ci initiem persoana inmadalitatea de a-§i descoperi, erea §i evalua propriile solutii, "nu-i oferim pe~tii, ei 0 ajutam sadevina pesear". Oar ea orlee pescar, ea poate peseui mai mull sau mai putin, in func\ie detimp, de loe, de prieepere ?i de rabdare...

In Terapla Unifiearii, experimentand "aiei §i aeum" ~i beneficilnd de inslght-urileautoexplorarii asistate, pas eu pas, de catre terapeut, omuli$i deblocheaza spontan propriileresurse ~i tot ei este aeela care Ie folose~te, Ie testeaza §i Ie dezvolta creativ.

Clientul accede prin propria experien\a, In eadrul spatiului terapeutic facilitator al grupului,

1 Aceste programe sunt prezentale In Revista de Psiholerapie Experien\iala.

Page 288: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

286 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERA.PIE

la modul In care poate face faja cat mal eficient stresuriior ~i provocariior existenjei. EIdescopera §ansa de a negocia cu sine Insu§i, de a S8 accepta, ierta §i lua Tnpropria-i grija §iresponsabilitate, de a se impulsiona, aprecia, respecta gratifica §i, mai presus de toate, el

Invaja sa se Injeleaga pe sine, sa-§i schimbe perspectlva asupra lucrurilor §i asupra lui Tnsu§i,§i In consecinja, experimenteaza bueuria de a eoopera eu propria-i transformare, printr-unproees de evolujie con§tient, bazat pe libertatea alegerilor §i pe asumarea responsabilitajiL

Din aceste motive, TnTerapia Unificarii, ca §i In alte psihoterapii experienjiale, Tnspecial, In

terapia gestalt, Tn terapiile prin creajie, In terapia rogersiana "centrata pe persoana" §i Inanaliza existenjiala, riscul dependenjei terapeutice este minim, iar rezistenja terapeutica - unfoarte bun vehieul pentru provocarea insight-urilor clarificatoare §i pentru restructurareaspontana.

Numai In aceste condiji!, persoana I$i poate dezvolta potenjiaiul sau de adaptare creativa,adica de sanatate In sens larg - somatopsihic, sociomoral, interpersonal §i spiritual.

Terapia Unificarii creeaza condijiile $i terenul psihologic pentru experimentarea con§tiinjeiextinse, pentru dezvoltarea resurselor §i capacitajilor excepjionale, pentru transpersonalizare.

Ca orice psihoterapie experienjlala, ea are radacini In filosofia existenjiala $1Tngandireafenomenologica, preia $1nuanjeaza conceptele psihodinamice §i analitice, dar realizeaza 0osmoza semnificativa cu practicile spirituale stravechi, orientale §i occidentale, mereu

redescoperite, re-Tnjelese,re-asimilate.

• Re/atia terapeutica.Terapia Unificarii echivaleaza cu Invajarea strategiei de "a iucra asupra sie§i" §i de a te

autoschimba. Aces! proces este indestructibillegat de coevolujia spirituala a terapeutului §i a

persoanei asistate, de dubla responsabilitate a pastrarii igienei psihologice, morale §irela(ionale de catre ambii.

Noi concepem relajia terapeutica, din acest punct de vedere ca pe un proces de devenire,"cre$tere Impreuna" §i actualizare mutuala, bazat pe respectul libertatii valorilor §i opjiunilor.Es!e 0 relajie de tip creativ-empatic, flind In egala masura nutritiva §i deblocanla emojional,dar $i transformativa Tnplan cognitiv §i comportamental. Ea se dezvolta prin co-prezen(a §i

disponibilitate, prin rezonanja §i contagiu intragrupal, prin "Insojirea" (acompanierea) activ­receptiva atenta, fluida, flexibila de catre terapeut, atat a clientului-protagonist, cat $1a grupuluisimultan.

Grupul de dezvoltare personala, fie ca are un scop didactic, fie unul de optimizarecomportamentala, fie unul terapeutic, este preferabil sa fie condus de 0 echipa terapeuticaformata din terapeut, coterapeut, un observator avizat (In curs de formare, funcjionand §i caagent provocator §i facilitator In procesul terapeutic, In anumite secvenje), precum §i unvideocameraman, specializat in lucrul eu grupurile.

Terapeutu! ~i coterapeutul sunt prezenle autentice §i unificatoare pe parcursul tuturorseevenjelor procesului terapeutic, atat in luerul focalizat pe 0 persoana, cat §i in cel centrat peprocesul $i dinamica de grup, ei facilitand conexiunile intrapsihice $i interpersonale eu valoare

terapeutic-transfigurativa, ab(inandu-se de la tentajia interpretarilor, a evaluarii clienjilor prinscheme explicative teoretiee sau cu caracter personal, ca §i de la direcjionarea fo~ata prinopinii, sfaturi $i sugestii.

Luerul eel mai important In efortul de focalizare a ambilor terapeuji este plierl3a pesimbolurile $i semnificajlile personale ale clienjilor, pe trairile §i atitudinile lor fala de strategiile,

solujiile sau insight-urile pe care Ie developeaza $i experimenteaza "aiei §i aeum", prinreaducerea §i dramatizarea "trecutului" sau a "viitorului" In PREZENT - singurul reper care Ieconfera cadrul $i masura reala a ceea ce sunt (ee simt, ce nevoi au, ee gandese, ee doresc)§i a eeea ce pot fi §i faee( aetivarea resurselor, experimentarea in imaginar §i In real-acjional acomportamentelor alternative spontane, creative, inedite).

Page 289: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 287

Astfel, terapeutui deschide ~i orienteaza flexibil calea descoperirii de sine clientului,implicand ac1iv grupul in facilitarea ~i confirmarea acestui praces de autorevelare pe carefiecare participant la randul sau 11parcurge. EI practica de cele mal multe ori 0 adevarata

maieutica de externalizare §i con~tientizare a experienlelor interioare profunde ale clientilor, declarificare ~i re-semnificare a acestora de catre ei Tn~i~i.de reconectare a fiecarula cuSinele ~i cu resursele sale.

TerapeutuJ este totodata 0 co-prezenta vie, disponibila, empatica ~i energizanta in cursulprocesului de explorare, exprlmare autentica ~i integrare a "zonelor " de umbra, pe care tot el ildeclan~eaza In client, ca ~i Tngrup, acampaniindu-I, refiectandu-I ~i facilitandu-1.

CoterapeutuJ sustine discret $i complementar demersul terapeutului, creeaza deschiderepentru interventiile alternative, particlpa prin dramatizare provocativa alaturi de terapeut Tnsecventele-cheie ~i ofera feed-back permanent terapeutului, integreaza persoanele mai pu\inparticipative sau marglnale in procesul de explorare ~ianaliza, ofera suport afectiv.

Ambii membri ai echipei terapeutiee constituie totodata suport de transfer pentru imago­urile parentale, de aceea eehipele formate dintr-un barbat §i 0 femele sunt Tn general maistimulative :;;i mai debloeante, de:;;i S8 poale luera, In funetie de calitatea ~i maturitateapsihologica 9i profesionala $i cu un singur terapeut ( pe cat posibil cu un grad crescut deunificare internal, sau cu 0 eehipa monosex, dar cu 0 buna structurare a rolurilorcomplementare. Factorii de personalitate sunt importan\i. lucru evidentiat :;;i validat intr-ocercetare a Codru\ei Launeanu, pa~ial comunicata In Revisla de Psiholerapie Experientialanr.6, 1998 p.22-23 ~i nr,9, 1999 p.31* ("Terapeutu! experien\ialist" :;;i respectiv, "Cine suntpsihoterapeu\ii experientiali~ti?"),

Observatoruf avizal este un membru fiotant al echipei, in sensul CEl prezenta lui nu esteobligatorie, dar atunci cand exista, poate fi 0 prezenta stimulativa pentru participantii la grup, $iun "suport" tehnic va!oros, el ca§tigand, pe de alta parte un exerci\iu pregatitor, formativ,

indispensabil in dobandirea deprinderilor de contact :;;ide lucru terapeutic ulterior.VideocameramanuJ aduee 0 contribu\ie extrem de utila procesuiui terapeutic, lucrul Cll

camera focaiizata pe persoana simultan cu vizionarea propriului comportament (eontactul eu

propriu! chip, eu propria postura, etc),. ori vizionarea ulterioara a Inregistrarii :;;edintelor degrup, facilitand insight-uri ~i restructurari semnificative, deeentrari ~i deblocari alespontaneita\ii, prin con~tientizarea "ma~tilor", comportamentului "de falada", a rigiditatilor §i

deprinderilor stereotipe, inautentice. Lucrul cu videocamera contribuie in mod specific ladescoperirea ~i exersarea STARII de MARTOR care devine instrument intern deautotransformare.

4.3. Structura §i dlnamica procesului terapeutic sau "Iaboratoru!experiential" - mica "alchimie" cu scop de unjficare personaM §iinterpersonaJa.

Pentru noi, sanatatea individuala nu poate fi rupta de cea sociala ~i de cea a mediului naturai,adica presupune respectarea ritmurilor ~i iegilor fire~ti ale ecosistemului, ale universu!ui.

Conceptia ~i modalitatea noastra de abordare sunt hoiistice. De aeeeE!,

instrumentele ~itehnicile psihoterapeutice sunt mal curand "vehicule", exercitii, sitUClfli

~i scenarii simbolice provocative, de 0 mare diversitate ~i creativitate, in intampinarea

nevoilar camplexe ~i unicitatii fiecarei persoane, de la cele centrate pe comunicaresimbolica de tip corporal, la eele axate pe comunicare verbala (prin joc de roll, de laimprovizatie melo-ritmica ~i sonora in grup ( vQcala sau instrumentala), la improviza\ie prindans ~i mi~eare simboliea, de la modelaj ~i expresie plastica - la dramaterapie ~i metafora

Page 290: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

288 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

transformativa, de la experimentarea contactului empatic revelatoriu - [a medita;ia creativa

individua[a ~ITngrup.In eadrul fieeareia dintre aeeste modalitati de lueru se respeeta prineipiul desfa~urarii

progresive a pa~ilor terapeutici specifici fiecarei Tnta[niriterapeutiee. Ace~ti "pa$i" Ii regasimla scara Tntreguiui proces terapeutic, redimensiona\i TnsaTnfune\ie de etapa, durata $i formapracticarii teraplei unificarii (individual sau Tngrupu[ de dezvoltare personala.).

o adaptare specifica a aeestei modaiita!i terapeutice este necesara Tncazu[ terapiei deeup[u $1de familie, scopurile $i tehnieile de interven!ie filnd TnsaTncea mai mare parte comunecu cele practicate in grupul de dezvoltare personaia.

Ace$ti pa~i sau secvente terapeutice urmeaza, Tn mod natural ealea armonizarii $iunlficarli interne ~i externe, pi'in deblocarea spontana, Tn ritm personal, a procesului deautorestrueturare, optimizare; dezvoltare $i extindere a eon$tien!ei. [ata formu[area iorsuccinta:

• Provocarea $i experimentarea. Aeeasta secventa initiala consta Tnlansarea exercitiuluisau pretextului situational provocativ, metaforie I simboiie, corporal sau verbal, cu sau farasuport creativ-artistic, de tip improvizatie sau re[atlv structurat, angajand participan\ii intr-oexperienta "aiei $i acum" de focalizare, autoobservare, traire $i autorevelarel autodescoperire.Erect : con~tientizare de sine likgitii Se concretizeaza in insight-uri revelatorii prin intrareaTn contact cu slnele profund, cu pa~ile de umbra ale Eu-llJi ( reprimate, negate, depiasate,prolectate, distorsionate, respinse, neacceptate). Se con$tientizeaza starea de incongruentainterna, de divizare (fragmentare) la nlvel intrapslhic, Tntra exprimarea verbala $i ceacorporala, Tntre masca socio-comportamentala $i reaiitatea nevoi[or, trairilor, percep\iiior $1gandurilor. Prin exersarea autoobservarii Tnprezentul situatiei sau scenariului provocativ sedobande$te experimental starea de MARTOR simultana cu experienta traita, ceea ce permitespontan accesarea incon~tientului $1actualizarea celor mai semnificative informatii conectatecu emotii $i sentimente blocate - tot atatea resurse energetice $i creative potentiale .

• Autoanaliza clarificatoare reprezinta secven\a asistata f[exibil de catre terapeut $i

facilitata, provocata, valldata $i extinsa calitativ prin feed-back-ul grupului. Analiza In prezentagrupului $i inter-analiza constitule un proces fertil pentru fnteiegerea, reevaluarea, acceptarea$1reintegrarea pa~ilor respinse sau blocante ale eu-Iui, dintr-o perspectiva schimbata, bazatape experien\a traita $1pe procesul de identificarildiferentieri, analogii $i rezonanta mutuala, pecare terapeutul ~i coterapeutul II catalizeaza $i TI ghideaza discret, mai curand Tn sensulstimularii dinamicii comunicarii cu sine $1 cu grupul, decat al interpretarii $i decriptarii

continuturilor con$tientizate. Procesul analitic experiential urmeaza calea pe care fiecareclient 0 aduce la lumina ca fiind necesara Tndetensionarea $i Tn\elegereade pe a[te pozitii azonelor sale de conflict ~i vulnerabilitate, a blocaje!or $i obstacoielor interioare care genereaza

anxietate, culpabilitate, sentimente ~i idei de neputinta, incapacitate, inadecvare, ineficienta,atitudini de autorespingere, blam ~i demobilizare, frustrare $i e$ec. Temele cele mai frecventecare focalizeaza $i reperizeaza procesul analitic sun!: dependenta emotionala, imaturitatea,teama de abandon, respingere $i e$ec, autorespingerea ~i imaginea de sine negativa,agresivltatea $i teama de autoritate, ostilitatea reprimata fa\a de figurile parentale $i cere detransfer, intoleranta $i posesivitatea, anxietatea $i neincrederea Tnsine $i Tnaltii, fabia sociala,sentimentul de izolare §i singuratatea, frustratiile emotiona[e $1sexuale.

Mijloacele de provocare ~isuport pentru procesul analitic Tnabordarea experien(iala aunificarii se apropie mai curand de tehnlcile gestaltiste, dramaterapeutice, reichlene,bioenergetice $i somato-socioana[itice, decat de abordarea psihanalitica. Focalizarea analizei

la nivel corporal prin intermediul metaforei revelatorii asociaza spontan actualizarea celor maiprofunde experiente anteriaare conflictagene sau divizante (neintegrate), care par "arhivate"

sau "Tnfa$urate"Tnmemoria noastra corporala $i psihica simultan, ca Tntr-unprogram energo-

Page 291: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 289

informa\ional definitoriu fiecarui individ uman pe care I-am pulea fn\elege ca pe unbiopsihocomputer de mare complexitate ~i performanja.

Utilizarea metaforei acceseaza "fi~ierele informajionale" de care dispune persoana $i Iepoate nu numai lectura, ci ~i restructura, rescrie, completa, optimiza. in plus, folosind

explorarea cu suport metaforic, subiectul f~i poate activa programe de rezerva de caredispune, dar pe eare nu le-a folosit niciodata sau fn suficienta masura $i care par"uitate" saunecunoscute, dar de asemenea el f~i poate crea noi programe functionale (strategii noi deutilizare a informa\iilor ~i comportamentelor).

Creandu-~i programe noi, fluide, persoana ajunge sa-~i re-semnifice $i sa-§i Tmbogateascacodurile $i mesajele personale, ceea ce echivaleaza cu un proees de autorefnnoire, deautorestr'ucturare $i extindere a capacita\ilor sale energo-informa\ionale. Cu alte cuvinte,creativitatea sa virtuala $1actualizata 0 determina sa capete un grad crescut de autonomie

func\ionala care se exprima in autoreevaluare $i autoregenerare. in limbaj psitlOlogie,

aetivarea resurseior $i strategiilor creatoare conduce la 0 extensie a con~tientei, la 0

multipr1Care$i rafinare a cunoa§terii trMa ca experienta cognitiva §i afectiva simultan, pe caream putea-o numi printr-un termen mai adecvat - spirituala ~i autotransformativa.

Oar orieum am numi-o, experienta preluarii controlului asupra propriilor mecanismefunc\ionale psihocorporale ~i puterea de a ne crea noi programe constituie cheia terapieiunificarii - T.U., ea eonferind astfel fiinlei umane un grad foarte mare de Iibertate, autonomie,responsabilitate $i aceesulla eontrolul propriei evolulii.

A~a se explica de ce jocul simbolic ca forma de actiune a metaforei revelatorii, fie elexperimentat ca dramaterapie (arta experimentarii rolurilor multipie, alternative, inedite) sau cajoc creativ Tnscenariiie metaforice cu suport grafic, plastic, muzleal, sau centrate pe dans ~imi$care, constituie eea mai puternica modaiitate de optimizare $i restructurare spontana avechilor ,,soft-uri"sau a celor deja "virusate" (v. starile psihice $i psihosomatice maladive).

Jocul simbolic antreneaza atentia focalizata spontan dar perfect con~tient ($i uneari chiarsupraeon$tient), declan$and 0 stare de meditalie continua $i dinamica. Ea produceinstantaneu rasui ~i bueuria (deblocheaza spontan energia §i 0 orienteaza pozitiv), iar aceastamodalitate-resursa de a trai $i experimenta via\a ~i propria persoana, devine principalulinstrument de care dispunem pe caie naturala de a ne reconecta la Sinele nostru, de a ne"vindeca" de starea de fragmentare, de a ne unifica $i evolua.

in analiza experien\iala sunt fnglobate fnsa, variabil, $i unele elemente ce tin de analizajungiana atunci cand procesu! de dezvoltare interper50nala cu scop de unificare 5e centreazape medita\ia creativ8 in grup, cu suport meloterapeutic, dansterapeulic, dramaterapeutic sauartterapeutic (desen corectiv, modelaj sau colaj colectiv, ete) iar relevarea comportamentelorarhetipale $i simbolice universale (de ex. crearea spontana de mandale ca simboluriunificatoare, atat postural, prin dans $i "sculptarea" - modelarea- relatiilor interpersonale, cat ~iprin alte forme de comunicare artistica) apare frecvent Tnprocesul terapeutic .

• Exercitiul resursefor creative §i al afegerilor proprii constituie 0 etapa importanta aprocesuiui terapeutic, care 5e centreaza pe consolidarea atitudini!or ;;1 actiuni!or creative,deschise, fluide, pe fundalu! autoacceptarii ~i autoTncrederii dobandite pas cu pas fn cadrulanalizei experien\lale, Daca prin analiza, clienli!or Ii de deschide "poarla" catre sine ;;i intraspontan In contact cu resursele, activarea $i validarea acestora prin aC\iune este sarcinaloglca a etapei sau "pasului" urmator ai terapiei unlficarii. Aceasta necesita un exerciiiu tenace$i bine structurat, central pe cautarea ;;1 descoperirea atitudinilor, solu\iilor saucomportarnentelor alternative ~i impiementarea strategiei creative de a lucra cu sine Tnexperien\a vie1iide zi cu zi, Tncontextul social. $i acest exerci\iu Tncepe prin vaiidarea noilorstrategii in cadrul grupului de dezvoltare, ca proiectie Tn micro a colectivita\ii, a socialului. Inacest scop ne bizuim pe dramatizare simboliea (posturala, verbala $i actionala, conformtehnieii "ca ~i cum" - joc de rol $1apoi exersarea comportamentului real), precum gi pe unele

Page 292: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

290 ORIENTAREA EXPERIENTIAL!\. IN PSIHOTERAPIE

tehniei inspirate de programarea neuro-lingvistica (NLP). Scopul nostru este sa implicamclientii in practlca alegerilor praprli ~i a asumarii responsabile a consecinte!or acestora.Accentul se deplaseaza de la inertia §i persisten\a "obligatorie" In a!egeri (decizii §icomportamente rigide, univoce, previzibile) la exerci(iul schimbarii alegerilor posibiie, ceea ceiarge§te mult diapazonul comportamentelor creative, adaptative in conditii de eustress. Clienliif§i recupereaza semnificativ fncrederea in f0rtele §i resursele proprii, bucuria de a-§i exersalibertatea, fiind deplin eon§tienji ea intotdeauna exista 0 posibilitate mai buna sau pur §i simpluo alta posibilitate. Aceasta dizolva ata§amentul §i aderenta la veehile idei §i patiernuri

compartamentale, fie ele chiar comade §i aparent satisfacatoare, in favoarea prospectarii altor"cai" mai reformatoare, dar In arice caz, mai pu\in nevrotice §i blocante energetic $i cognitiv.Atitudinea deschisa, transpar'enta, simultan orientata catre interior §i catre exterior, fluidizeaza

relatiile cu ceilalti, cre§te eficien\a $i competenja interpersonala economisind in acela$i timp 0prelioasa cantitate de energie care se reconverte§te In buna-dispozi\le, optimism, senlnatate,toleranta §i disponibilitate de suport $i ajutor. creativitate, respect fata de sine $i fa\a de via\aTngeneral- fiin\e, lume, natura, univers.

e Transformarea persona/a creativa unificatoare. Restructurarea spontana a imaginiide sine §i de altii, a perspectivei asupra realitatii, a nevoilor, scopurilor §i strategiilorcomportamentale prin activarea resurselor creative §i posibilitatea trairii primelor experien\e

transcognitive sau transpersonale semnaieaza in procesul tcrapeutic §i de dezvoitare intrareaTntr-un nou stagiu evolutiv - stagiul transformarii personale creative §i al asumarilresponsabilitafii alegerilor. Este 0 etapa de sporire In fluidizarea raporturiior persoanei cusine §i cu lumea, de largire considerabila a campului $i posibilita\iior de experimentare, decre~tere remarcabila a atitudinilor §i comportamentelor creative, de optimizare a expresivita\ii

$i afirmativita\ii mature, a toleraniei, Increderii 9i capacitatii de a sprijini §i oferi supor!emo\ional neconditionat, a comprehensiunii empatice, a impliearii §i prezen\ei autentice prindepa§irea semnificativa a deprinderilor inlantuitoare de ata§ament. Non-ata§area In sensulacceptarii autonomiei proprli §i a eeluilalt, al depa§irii dependen\elor emo\ionale §i actlonale,dar nu In sensuI unei deta§ari iresponsabile sau aresponsabiie ori al unei mortifieariemotionale, constituie 0 condi\ie sine qua non a evolu\iei personale §i a prezervarii starii desanatate. Ata§amentul excesiv este echivalent cu deta§area morbida creand acelea§i tipuri de

blocaje energo-informalionale, conducand inevitabii persoana catre impas existential (uneorie~uand Tnboala), sau eliminand-o pas cu pas din cursa evolutiei.

Adesea aceasta etapa terapeutica este corelata cu progrese spirituale §i cognitivesemnificative - extensia eapacitatilor de percep\ie $i intelegere, promptitudinea §i fineteareactiilor cognitive de decriptare simboiica, a capacita\ii de re-semnificare §i iargire aperspectivei de evaluare a evenimentelor $i relajiiior interumane. Se remarca de asemeneastimularea capacita\ilor de reprezentare §i a celor imaginative, a flexibilita\ii $i fluiditatii fluxuluimental, a intui\iei ~i a experien\elor transpersonale sau transcognitive. Cre~te calitateaexprimarii nonverbale ~iverbale (expresivitate, persuasiune, plasticitate sugestiva, putere de

convingere ;;i inductie, rezonanta, boga\ia mesajelor §i esentializarea sau universalizarea lor).Efectele acestor automodificari se reflecta In auto ~i interacceptare, conectare cu sine $i eu

altii, optimism, caldura emotionala, entuziasm reciproc §i capacitate de impMa$ire, 0 nota deeuforie, variabila de la persoana la persoana $i de la grup !a grup, 0 disponibiiitate sporitapentru explorare $i transformare, un sentiment benefic de unitate ~i coeziune interna §i

externa, de lini§te ~i armonie, de siguranta. §i solidaritate. Un efect remarcabil estedescoperirea, asumarea $i exercitiul unei libertaji interioare §i exterioare autentice,responsabilizarea matura in oPliunile, deciziile §i actiunile personale. Dupa opinia noastraaceste efecte semnaleaza integrarea functionala a celor doua emisrere cerebraie, extensiaeon~tienjei intr-o maniera naturala, spontana, dar ca urmare a unui proces de dezvoltare ~i

mutatie psihologica progresiva, logic structurat §i stimulat( activat), valida! pas eu pas prin

Page 293: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARH 291

experimentare individuala 91de grup. Acesta este procesui terapeutic al unifidlrii ~iel sta la

baza unei integrari creative extinse, bio-psiho-spirituale a fiintei umane In habitatui ei social,

natural 9i cosmic.

Grupul experiential centrat pe terapia unificarii s-a dovedit din practica noastra cu peste 1200

de persoane (speciali~ti, absolvenll, studenti) 0 modaiitate optima de dezvoliare a capacitati10r

de comunicare expresiva verbala 9i nonverbala, a empatiei, de autoexplorare ~i creatlvitate

interactionala. Efectul s-a concretizat In cre§teri obiectivabilel, ale maturitatii emotionale, ale

capacitatilor de autoacceptare 9i unificare a polaritatiior, de toleranta §i sprijin social, de

deblocare a resurseior de a face fala la stress ill de rezolutivitate creatlva, de extindere a

nivelului de Tntelegere $i con9tienta, de scMere semnifieativa a anxietatii $i a altor tendin\e

nevrotice. Obtinerea unor efecte de profunzime necesita a durata reiatlv extinsa a procesului

terapeutic §i de dezvoitare, dar primele rezuitate certe se instaleaza dupa eca. 80-120 de ore de

lucru. Exista Insa persoane care evolueaza mull mai rapid ~i altele care stagneaza, se fixeaza

pe un nivel de achizi\ie, oricat de mult ar continua sa partlclpe la un grup de dezvoltare. Oar

aceste aspecte constituie deja subiectui unei alte cercetari.

4.4. Strategia de IUCfU in r.u. (metode $i tehnici)

Strategla de provocare, explorare (analiza) ~i restructurare personala ~i interpersonala a

respectat principii Ie exprimarii Iibere ~i autentiee, experimentarii "aeum ~i aiei", cu sine $i cu

grupul, integrand 0 multitudine de exerci\ii provocative-suport, In special. ceie bazate pe

metafora corporala: "sculptura" $1 "fotografia de grup", situatii 9i scenarii metaforice

autoexploratorii ~i transformative, comunicare nonverbal a prin diverse modalitati senzoriale, cu

accent pe stimularea sinestezlei, tehnici de restructurare de tip gestaltist - tehnica scaunului gal,

lucru\ cu polarita\ile, metapozi\iile, tehnici preluate, adaptate sau personalizate din program area

neuro-iingvistica (de ex, "iinia timpului"), tehnici de meditatle In grup cu suport metaforic $i

muzical, meditatie dinamica, improvizatie muzicala $i comunicare prin ritmuri, dans ~i mi$care,

eonstruc\ia creativa a grupului (din obiecte aflate la indemana) etc, toate acestea fiind suportul

provocatlv al analizei personale §i de grup, ai insight-urilor clarificatoare §I restructurante .• Lucrul cu metafora in T.U.

Terapia Unificarii utilizeaza matafora, atat verbal cal $1 corporal, simultan sau succesiv,

actlvand procese de prolectie, developare ~I restructurare, alai la nivel simbolic ideo-afectiv, cat

$i ac\ional. Metafora este 0 cale excelenta de dinamizare $1dezvoltare a resurselor Indlviduale $i

de grup, ea ac\lonand ca 0 modailtate de conectare raplda $1surprlnzatoare Intre incon§tient $1

eon$iient.

Lucrui cu metafora in T.U. permite 0 imersie adanca Tn profunzimile incon$tientului individual

$1colecliv, pe fondul $i cu pastrarea con§tiin\ei clare, (lreaza, suprafocalizata). Prin maniera de

lucru pe care am adoptat-o, ne dlferentlem lnsa atat de maniera Ericksoniana de a utiliza

metafora terapeutica sau de cea a lui D.Gordon (1978), cat §i de irnageria foiosita in N.L.P.

(pentru informatii comparative v. Diana Vasile, "Metafora In psihoterapie", Revista de

Psihoterapie Experientlala, nr. 6, 1998 §i artlcolele incluse la rubrica "Atelier formallv" din

aceeaili revista).

Noi ulilizam metafora ea pe un instrument de explorare indirecta a experientelor traite de

subiect, atat a celor prezente, cat §i a celor trecute sau proiectate Tn villor. Ea ne permite "0

calatorie" flexibila ~i pU\in previzibila de-a lungul liniei limpului subieetlv $i in universui interior

codificat al clientului, procesat $i arhivat Intr-o maniera personaia, tot a~a cum, de~1 Tn toate

1 Vezl studiui de valid are al Programului SPER, flnan\at de Fundatia Soros, 1997-1998. efectuat de Ovidiu Pop, Daniela

Constantinescu, Angela ionescu §i Andreea Petrescu.

Page 294: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

292 ORIENT AREA EXPERIENTIAL!\. IN PSIHOTERAPIE

bibliotecile sunt ca1i, ele sunt totu§i a§8zate, aranjate, imprumutate, folosite ~i rea98zate intr-Qmaniera diferita.

"Calatoria metaforica in spajiul §i timpui interior al persoanei devine cadrul §I canavaua pecare se deruleaza rnaieutica analitica experientiala centrata strict pe trairiie, semnificajiiie §isimbolurile personaie ale celui asistat, acesta fiind ancorat de terapeut §i de grup pe parcursulfntregului proces explorator §i de con9tientizare, ca de un adevarat fir al Ariadnei. Astfel,terapeutul asista §i insoje$te clientul in procesul "re-na!?terii saie" metaforice Tntrucatvaasemanator unei moa$e, asigurandu-i tot sprijinul necesar §i prezenja sa securizanta §icomprehensiv-Tncurajatoare, dar neputand "na§te" Tnlocul lui.

Metafora personala, structuranta §i revelatorie, acceseaza lumea Interioara a persoanei

progresiv, angajand spatii experientiale din ce in ce mal adanci, mai decontactate de eulcon~tient, focalizandu-i atenjia, percep\ille ~i trairile pe informalii procesate simbollc $i"Infa§urate" Tncadrul programelor sate mnezice, uneori prelungindu-se Tnincon§tientul colectiv

sau in experienj8 posibile din stadiu! intrauterin $i chiar preintrauterin (daca acceptam doctrinaexistentelor anterioare $i a transmutarll nucleului energo-informalional definltoriu al fiin\ei, pecare unii prefera sa-I numeasca spirit, aitii con$tienta universala).

Uneori procesul de autoexplorare asistata prin metafora revelatorie conduce ciienlul catremesaje ~i clarificari ale unor amintiri, conflicte, tensiuni, traume, extrem de vechi, situate, incadrul unor regresii majore, la niveiul unor experiente traite Tnstadiul intrauterin, in momentulna$terii dar §i pe parcursul Tntregiiexistente a persoanei. Astfel, metoda noastra deveiopeaza

Intr-o alta maniera, compiet inofensiva, dar cu valente terapeutice spontane, intrinsecLfenomene psihice semnalate $i de S,Grof prin celebrele sale experimente sub L.SD" din pacatemult prea brutale §i riscante pentru ca§tigul cognitiv uria? pe care I-au adus ia vremearespectiva, .

Tncazul nostru, informa\ii1erevelate prin incursiunea metaforica sunt asociate Intr-o manlera,

am putea spune impecabila, (care soar puteo figura sub forma unei spirale de procesare), cutipuri de evenimente, strategii actionale, trairi emotionale, perceptii $i senzatii interconectate,constelate pe niveluri de varsta sau pe etape existentiale, reproducandu-se ca pattern-uri cuexactitatea unor "ceasornice interioare" care masoara sau pastreaza mereu acelea~i

semnificatii sau mesaje, esentiale pentru modul Tn care se desfa§oara viata persoanei. Eledefinesc un fel de pattern-uri fundamentale sau matriceale ale devenirii psiho-corporale, care 5eperpetueaza de la un nivella altul al dezvoltarii persoanei §i explica blocaje §i conflicte specifice

aflate (procesate) in oglinda cu resurse reparatorii (energii §i informatii virtual creative sautransformative).

Adesea, poarta de Intrare Tn "realitatea interioara" 0 constituie senzatii1e §i perceptiileasociate cu trairi emotionale foarle intense, prilejuite de 0 experienta de mi§care sau dederularea unei "imageri!" personale, focalizata pe alegerea libera de catre client, a unui detaliu ­

ce devine cheia po~ii de acces, In contextul exercitiului propu5.Nu este exclusa posibilitatea ca experientele trime sa corespunda In unele cazuri unor

evenimente cu mult mai vech!, conectate cu incon$tientul colectiv sau cu informatli stocate lanivelul con$tientei universale ori Tnlegatura cu unele posibile existente anterioare, dupa cum 9irezervele stocate (disponibilitati §i solutii, alternative comporlamentale creatoare, posibilitati deadaptare practic infinite) sa se origineze In aceea$i SURsA universala, Inca insuficient de claradin perspectiva explicatiilor §tiintifice, ca §i a celor de natura spirituala. Experimenteie noastrepar sa reconfirme ideea de loc noua ca aproape tot ceea ce ni se pare ca ne apa1ine §i nereprezinta, de fapt nu ne apa1ine $i ca suntem la scara cosmica doar "canale" energo­informationale care ruleaza, filtreaza, pastreaza §i recreeaza din ~ipe seama uria§ului rezervor

al cunoa§terii universale, al vietii.Toate acestea se reveleaza cu 0 nebanuita forla de expresie ~i ofera semnificatii

ordonatoare pentru via\a de "acum ~i de aici", permitand parlicipantilor la grupul experiential ~

Page 295: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

I

I

--~~ I

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 293

reintegrare a petelor de umbra ale personalitatii, respinse, reprimate, neTntelese, uitate,

Aducerea acestora la lumina lui "aeum ~i aiei" schimba bruse perspectiva asupra imaginii desine, asupra sensurilor ~i posibilitati1orpersonale, deblocand resursele rezolutive creatoare ~iunlficatoare de care clientul devine con§tient ~i disponibii sa Ie valideze Tnplanul realului.

Am putea spune ca terapia prin metafora unifica personalitatea, trecutul cu prezentul $i cu

viitorul, resemnificand traiectoria de viala §i investind-o cu sens, cu fo~a de finalizare, cu puterede cunoa§tere §i de autoconducere, redandu-i spontaneitatea creatoare, fluiditatea, vitalitatea,Tncrederea$i pozitivitatea. Ea rea§eaza fiin\a umana Tnverticalitatea condiliei sale, re-!rezind-QTndimensiunea sa spirituala ,

Pe parcursui scenariilor metaforice de autoexpiorare 9i interexplorare, membrii unui grup dedezvoltare pot experimenta uneori minunate experien\e de comunicare §i de trairetranspersonala, care se dovedesc sursa inefabila a unor cre$teri ~i modifieari subtile aiepersonaiita(ii lor.

Adesea, 0 largire a campuiui con§tienlei $10 mai mare iibertate de expresie §liacliune suntprimele cansecln\e ale experimentarii In grup a unar astfel de experiente de supracon§ilentlzare.Un alt efeet II consliluie cre§terea solldarltalii $i eomuniunii de grup, a armoniei §i eooperarii, atri3ire euforica eolectiva, mal multa empatie ~i transparen(a Tnrelaliile interumane,

Avantaju! utilizaril tehnieii noastre bazata pe comunicarea metaforlca, este In primul rand,caracterul ei indirect, subtil-provoeativ, spontan §i nemanipulativ, pe fond de veghe (de c1ari/ate3 con§ltiin\ei) $i respectand libertatea c1ientului de a explora $i a se exprima prin propriile-isimboluri $i trairi autentice, ceea ce ne diferen\iaza de alte maniere de iueru, ca de pilda,hipnoza ericksoniana sau programarea neuro-lingvistica, dupa cum am mai precizat $i anterior.

Un all avantaj substantial al tehnicilor metaforice concepule $i practicale de no! consta In

dellcate\ea cu care opereaza asupra unor probleme reale, de care subiectul esie perfectcon$tient, dar pe care Ie prezinta §! Ie con§tientizeaza sub forma mascata a jocu!ui experien\ialsimbolic. Astfel este menajata §i protejala sensibiiitatea persoanelor de pericolul unei dezvaluiribrutale in grup (ceea ce ar pulea avea drept consecin\a eventuale ranir! narcis!ce sau cre§tereaiminenta §i dispropo~ionata a rezisten(elor),

Terapia prin metalora are puterea miraculoasa de a dizolva $i de a preveni instalarearezisten\elor In terapie, angajand totodata curiozitatea, spantaneitatea, disponibiiitateaexploratarie, intuitiva §i partieiparea autentica a c1ien\ilor. Participan(ii nu numai ca se simtconfortabilin grup, dar S8 $i stimuleaza mutuai Tna se autodezvaiui, Tna S8 sprijinl ,

Experimentul metaforic de grup se bazeaza pe meeanismul analogiei $i proiectiei, avand 0

dubla voca\ie: cea diagnostica, evaluativa $1cea terapeutica, restructuranta $i transformativaspontan. Se poate afirma ca el este simultan 0 situajie (auto)evaluativa §i terapeutiea, EIconduce la developarea §i con$tientizarea unor probleme , atat individual, cat $i de grup. Pe dealia parte, el poaie fi utilizat $1ca a modalitate de psihodiagnostic experiential, care constituieinsa subiectul unei alte ca~i.

Insight-urile produse pe aceasta cale stimuieaza procesele de autodezvaluire $i analizatransformativa (mal bine-zis transfigurativa), structurand $i optimizand scenarlul existential prin

joc de roi, prin transpunerea sa intr-o zona a imaginarului complet lipsita de rise, dar in acela$ilimp, predispusa ia 0 reproiectare de sine construetiva, evolutlva, lata spre exempiificare, cateva

opinii formuiate de unii participant! la grupurile de dezvoitare experientiala:"To\i cel din grup au dobandit ineredere in urma cunoa$lerii directe, au vazul ca

experimentarea Tnseamnavla\a, ca nu fug dupa ceva, ci de cineva $1ca acel cineva sunt chiar eiIn§i§i. S-au oprit din fuga, s-au privit, au sim\it frumuse\ea inauntrul lar $i In ceilai(i $i s-auacceptat a§a cum $i ceilalliau lacut-a pentru ei : neconditionat (",) Mi-am intar!! convingerea caoameni! suni foarte diferi\i $i ca e minunat sa-i accepti a$a cum sunt. E bine eEl 0 astfel deexperienja mi-a crescut gradul de toleran(a" (C,S,)

Page 296: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

294 ORlENT AREA EXPERIENTIAL.\. IN PSlHOTERAPIE

"Am ajuns sa ma percep mal bine, sa fiu mai in(etegatoare cu mine. Unele probleme ie-amrezolvat. Am ajuns sa zic: imi place cum sunt!" (D.V.)

"Am lasat aiGi 0 parte din pietrels lacuiui meu Am devenit mal luminoasa. S-au domolit Tnmine multe lucruri negative. Am pierdut ni~te complexe $i am aflat mulle lucruri despre mine, pecare nca~fi putut sa Ie descopar singura." (M.M.)

"La fiecare ~edinta aveam din oe in ce mai mult aoces la mine, ma descopeream'·.(A.S.)"Am devenit mai toleranti fala de firescut altora, fala de aile sisteme de valori $i strategii de

viala $i poate ea suntem mai dispw~isa ne oferim sprijinul altora."(rv1.E,)

"Am ca~iigat dorinta de a fi naturala, de a ma dezvalui a~a cum sunt in reaiitate, alungandastfel ariee masca". (SA)

Lucrul eu metafora este nu numai deblocant ~i aclivator in sens analitic ~i autotransfiguraliv,ci ~i un excelent diluant al rezistentelor 9i un catalizator al aulonomiei experimentale a c!ientului,o eale de a-I face sa se simla nu doar in siguranla, ci ~iresponsabi! de deciziile sale ~i autor alpropriilor strategii rezolutive de viata.. Astfe!, se produce treptat, efectul de cre§tere saumaturizare psiho!ogica, evitandu-se ariee dependenta terapeutica, intrucat, pe parcursuiproeesului lerapeulie oamenii inva\a sa devina ei in~i~i, sa creada in resursele lor personale ~isa Ie experimenteze in realitatea lor existeniiala, sa Ie modifice in functie de propriiie op\iuni. Inconsecin\a, ei inva\a sa se aulovalorizeze $i sa aclioneze liber, matur, adaptativ, creativ,

Metafora este doar creuzelu! terapeutic in care se aichimizeaza treplat $i in deplinacon~lientizare de sine, lrairile, starile, atitudinile, cognitii!e $i eomportamentele personale,concepandu-se proiectul devenirii de sine. Ea permite persoanei sa se experimenleze pe sine,In calitate de autor $i personaj al propriilor seenarii de viala, de regizor $i de actor, de martor $ide evaluator $1.evident, de sfatuitorul eel mai avizal a! propriei flin\e, in spatiu! atat de binedefinit $i eoneeplualizat de Adrian Nula drepi INTER-REALITATE (v. "De ce iubescdramaterapia?", Revista de Psihoterapie Experienjiala,nr, 11, 2000, p.1)

II Jocuri simbofice interactive

o parte dintre scenariile metaforice pe care Ie practicam cu grupurile experienliale, au foststructurate sub numele "Sa experimentam lumea", un set de exercilii care cuprinde jocurisimbolice interactive, utilizand cele patru elemente fundamentale: aer, foe, apa, pamant.

La baza conceperii acestor exerci\ii se afla convingerea noastra ca echilibrul fiin\ei umane seintemeiaza pe acordul cu $f unificarea la nivelul personalilalii a celor patru dimensiuni esentiale- structurate pe doua axe evolutive bipo!are: masculinitate/feminitate consonand simbolic cu axaaer/apa $i paternitate-maternitate redata simbolic prin axa foc/pamant.

Conform acestei ase~iuni, integrarea in deplina armonie a eelor patru principii cosmiee destructurare a fiintei umane ~i reflectarea lor in comportament, ca expresie a personalitatii,asigura evolu\ia ei, interioara ~i exterioara, ca parte integranta a Universului.

Pentru noi, sanatatea §i implinirea persoanei, actualizarea de sine, nu poate urma decal

principiiIe, legile $i modeiele naturale, energetice ~i informa\ionale, universale ale existenlei.Gandind holistic, sincronicitatea, conexiuni!e ~i multipleIe consonanle care dau sens $i

semnificatie vietii noastre ca individualitali, creeaza continuitatea deplina intre interior ~i

exterior, ceea ce explica iluzia noastra socia!a de a fi diferili, altcumva sau aitceva decal iumeape care 0 percepem. Pe de aaa parte, aceasta iluzie S8 reperculeaza in interioritatea noastrapsihica, ereand aparente bariere sau rupturi intre con~tient, incon$tient ~i transcon~tient sau

provoeand iluzorii fragmentari intre multiplele aspecte sau "falete ale personalitalii" - ma~ti ~iroluri cunoscute sau ignorate, acceptate sau respinse, asumate sau neasumate.

A lucra experiential pe simboluri universale, reordonatoare pentru lumea subjectiVE!apersoanei (incluzand autoperceplii, reprezentari, idei, strategii, intelegeri $i autoevaluari)conslituie in Terapia Unificarii ~ansa unor succesive integrari a aspectelor consonante alepersonalitalii, (corespondente principiitor naturale de baza exprimate simbolic), a unor

Page 297: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERApIA UNIFICARIf 295

transformari reparatorii operante asupra aspectelor disonante sau incomplete, precum ~i a uneife-unificari interioare de nivel superior.

Restructurarea personalita\ii prin depa~irea starii de fragmentare a Eu-Iui se produce princon§tientizarea, aeceptarea, armonizarea "pa~ilor" ~i reeonectarea lor prin procesul de re­semnificare.

Adesea re-semnificarea inseamna 0 experien\a de transgresare, de ciarificaresuperioara, de salt in autocunoa§tere §i in cunoa§terea realitalii in general, prin schimbareaperspectivei, de extindere a campului con~tienlei. Acest fenomen se produce spontan, prindeblocarea canalelor de corespondenla intre nivelul con§tient §i incon§tient de stocare $ioperare a informaliHor $i energiilor, prin intermediul joeului metaforic ce utilizeaza eele patrusimboluri fundamentale, ca 0 "interfa\a" de regasire $i reconstruire a lumii interne prin intermediuleelei externe.

Prezentam in eontinuare structura simbolica a scenariilor metaforice folosite ca supor! debaza in terapia unificarii, reunite sub numele "Sa experimentam lumea" (precizam ca ele S8

desfa$oara sub forma unor exercilii posturale de grup, dramaterapie, meditalie creativa $iautoexpiorare/autocon~tientizare in $i prin grup):

AERUL - concentrare pe vibralie, ritm, mi~care, sune!. Exercilii de grup cu supor! respirator,kinestezic-postural $1 sonor. Ele produc deblocarea comunicarii expresive nonverbale,con§tientizarea tensiunilor corporale ~i developarea semnificaliilor simbolice prin analiza, incontextul experienlei personale, readuse "aici ~iacum".

Se focalizeaza pe reunificarea pa~ilor neintegrate sau aflate in conflict, in legatura cuiniliativa, afirmativitatea, forta ~i orientarea voin\ei, responsabilitatea, comunicarea ~i

creativitatea, masculinitatea. Experimentul ritmo-c/netic de grup se centreaza pe asistarea,provocarea ~i sustinerea transformarilor spontane, autorestructurante ale c1ientilor, simultan inplan imaginativ $1aclional prin derulare metaforica ~i scenarlzare, (punere in aCliune,joe.de rol).

FOCUL - pretextul provocativ pentru integrarea semnificaliilor acestui element il constituieconstruelia simboliea de grup a unui sistem solar. Participan\ii i~i aleg ~iexperimenteaza roluriale elementelor constitutive: saare sau sari, raze de lumina, planete, satelili, comete, pulberestelara, gaura neagra, spaliu intergalactic etc.; exerciliu tip "seulptura corporala cinetica degrup", cu developarea ~i con$tientizarea poziliilor $i sensurilor personale in sistem ­

centraIitatel marginaIitate, autoritate/s ubmisie, expansiune/retragere, vita j itate/vuInerabiIitate,fo~a/slabiciune, etc. Este un bun prilej de a lucra asupra problemelor consonante ~i disonantedin punct de vedere psihologic, in legatura cu relalia cu autoritatea de tip patern, prin acelea§imodalitali tehnice descrise anterior.

APA - exerci\ii ~i scenarii metaforice cu suport kinestezic-respirator-auditiv in grup, cuvariante provocative simbolice centrate pe relaliHe afective ~i energia de tip emotional feminin.Dintre acestea. cele mal interesante pentru inregistrarea de efecte restructurante §i integrative,atat individuale, cat §i de grup sunt scenariile metaforice pe care Ie-am creat sub numele de"Oceanul", "Fluviui" $i "Lacul", ca alternative de lucru ce permit activarea dimensiunii feminine,

atat dintr-o perspectiva generala, integratoare, primordiaia, cat $i specifica, particularizatoare,precum ~i intr-o viziune polara dinamicl static.

"Oceanul" - exerci\iu de tip sculptura cinetica de grup, cu exprimare sonora (respiratie,sonorizars, murmur, melodie personala). Scenariul antreneaza experimentarea starilar polare ­furtuna $i acalmia, trezirea (rasaritul) $i adormirea (asfin\itul), fluxul $1 refluxui (cre$terea $idescre$terea), viu! (na$terea, forfata $i relajiile vieluitoarelor) §i neviul (distrugerea vietalilor prinpoluare). Situatiile provocative cu care se confrunta grupu!-ocean pot fi multiplicate $1adaptateIn funclie de problemele specifice membrilor grupuiui, de proiecliile lor $i necesitajile liberexprimate, in cadrul improvizaliei dramatice pe care 0 desfa$oara,

"Fluviu!" - exerci\iu de tip metafora posturaia de grup, angajand componentele kinestezica,vizuala $i auditiv-sonora, ell variante provocative pentru experimentare starilor afective

Page 298: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

296 ORIENTAREA EXPERIENTIALJ.. IN PSIHOTERAPIE

individuale ~i colective de tip limita: seceta, inunda\ia, barajul (schimbarea cursului sau blocajul

Tn dezvoltare), poluarea f1uviului.

Experimentul de grup centrat pe astfel de metafore afectiv-c:orporale conduce la insight-uri

relevante pentru: reactia de constrangere, manie 9i frustratie; sensullibertatii individuale ~i al

unitatii colective, reactia la manipulare, maltratare, artficializare, aparare ~i agresiune (ex.

inundalie versus retragere, evaporare in situa\ie de seceta); rezistenta la agresiune prin

subminare (apa care erodeaza barajul, se infiltreaza etc,), sensul regenerator ~i puterea de a

persevera; problema libertalii de mi~care, increderea ~i neincrederea in sine; resursele de

autovindecare versus resursele de autoimbolnavire, cum facem fata Tn starea de imbolnavire,

starea de insecuritate, neputinta, depresia ~i autodistrugerea, poluarea ~i pierderea

sentimentului viului versus autoregenerarea, vindecarea, curatirea, purificarea etc,

"lacul" - exercitiu de reprezentare postural-statica In grup, cu suport respirator ~iasonor,

constituie un scenariu metaforic pentru lucrul cu elementul apa, in varianta stagnare, siguranta,

calm, lini~te, protectie, identificare. Starile evocate prin experiment sunt in corelatie cu na~terea,

relalia cu mama, identitatea feminina ~i proieclia eu-Iui feminin, imaginea de sine,

autoacceptarea, autoconfirmarea, dedublarea ~i transfrgurarea, at at in forma pozitiva, cat ~i

negativa - distorsionarea , schimonosirea, mistificarea.

pAMANTUL sau relieful constituie urmatorul element cu valoare simbolica In jocul

experiential de grup, In legatura cu acest element noi am concaput 0 serie de exercilii corporal­

postural-afective de con~tientizare a Sine-Iui ~i a relaliilor sale cu lumea, cu identitatea

masculina ~i feminina, cu obiecteie parentale 9i cu strategiile de integrare In mediu 9i in relatiile

interumane. Acestea se succed fntr-o ordine naturala ~i totodata logica, Tn directa

corespondenta ell devenirea fiintei Tn ecosistem.

Experimentarea spaliului intr-o maniera ordonatoare, constructiva §ii diferentiatoare se

sprijina pe reprezentarea postural-senzoriala, afeetiva ~i relationala in grup a cel pulin cineielemente-simbo! :

"Muntele" - "construiti impreuna din trupurile voastre un munte" - experienla ce prilejuie~te

ulterior insight-uri relevante pentru reiatia cu masculinul, autoritatea, principiul ordonator,

protectia, dar f?icriticismul, dominarea, intoleranta, rigiditatea etc.

"Pe~tera" - suport simbolic pentru principiul matriceal nefertilizat ~i raportul cu femininul,

atraclie / respingere, cunoscut / necunoscut, protectie, adapost / insecuritate, abandon; izolare /

sociabilitate; retragere / impiicare. Exerciliul este relevant pentru reaclia la ambivalenla, pentru

dificultalile de adoptare a identitalii feminine, dar este interesant f?i pentru con~tientizarea

limitelor in a oferi ~i primi protectie, de a atrage ~i a respinge, se'duclie versus blocaj (raceala,

inspira teama).

"0ealul" - suport simbolic pentru principiul fertilizant masculin, paternitate; relevant pentru

insight-uri privind relalia cu tatal adecvat, securizant, bland, protectiv, accesibi!, suportiv, cald,

primitor, constructiv, armonios, vitalizant versus tatai inadecvat, aspru, rece, arid, neprimitor,

alunecos sau uscat, steri!, imprevizibil, greu de abordat, abrupt, dizarmonic, devitalizanl, parjolit,mortifieat.

"Campia" - principiu feminin fertilizant, matern, malrice germinativa: simbolic corespunde

uterului ~i activeaza trairi 9i experienle in legatura cu raporturlle cu maternitatea, acceptate,

respinse sau ambivalente, Exerciliul permite conf?tientizari privind: caidura emolionala, suport,

empatie, generozitate, altruism, maleabilitale, cooperare, blandete, receptivitate, creat/vitate,

tenacitate, perseverenla, toleranta, rabdare, stabilitale, siguranla, atractie versus sterilitate,

raceala, lipsa de suport, lipsa de rezonanta afectiva, egoism, egocentrism, rigiditate, uscaciune,

instabilitate, incapalanare, neperseverenta, impulsivitate, intoleranja, respingere,

Seria acestor exercilii se continua cu mulle alte scenarii metaforice, cum ar fi construclia

unui "peisaj" de catre grup, extrem de relevant, atat pentru relatille dintre diversele roluri

asumate in peisaj, cat 9i pentru jocurile de rol pe care Ie antreneaza terapeutul intre membrii

Page 299: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 297

grupului. Experimentarea unor roluri alese liber de catre participanji. apa~inand unor elemente

din regnui mineral, vegetal (samanja, planta sau copacul preferat), animal sau chiar din mediul

construit, social (strada, casa, interiorul casei, or3$ul sau comunitatea), apoi experimentarea

unor persoane alese 9i stari psihologlce - teama, supararea, mania, agresivitatea, autorejecjia,

sentimentul vinovajiei, jena, ru§inea, teama de obstacol, blocajul, nelncrederea In sine §i chiar a

unor simptome nevrotice - robii. anxietate, dubltatia excesiva, tendinja la izoiare, senzitivismu! ~i

suspiciunea, imaglnea de sine negativa, fobia sociala etc, - constituie tot at ate a posibilitali de

focaiizare a demersului terapeutic.

a serie de alte situatii metaforice provocative, cum ar fi perceperea spaliului interior ~i

derularea unei calatorii imaginare "aici $i acum", experimentarea modului In care te confrunji cu

obstacoleie sau cu blocajele interioare - prin exerciliul "zidul" sau cum faci fala dificultatilor de a

intra In contact cu allii, problemei autoizolarii sau excluderii sociale - prin exerciliul "cubul", sau

cum Iti poli activa resursele ~i reevalua constructiv - prin exereitiul "darurile", constituie

modalitali terapeutice experientiale utilizate freevent In terapia unificarii. Ele au avantajul de a

suscita spontan optimizari "tehnice" profitabile terapeutic ~i creative din partea participanliior

Tn?i~i. Desigur, "tehnicile" adesea se isca, se nasc din ~iTnTntampinarea nevoilor acestora $1ale

grupului ca Intreg. Fiecare experimenteaza cu sine ~i Tmpreuna, fieeare devine important pentru

toli ~i prin aceasta, I?i reconstruie$te, extinde ~i reintegreaza 0 noua imagine de sine !?i un

comportament mai adaptat ~i mai ereativ Tn relaliile cu mediul.

Reevaluandu-se mai realist $i mai responsabil, membrii unui grup de dezvoltare personala

participa la 0 experienla comuna de unificare ?I transfigurare, de maturizare afectiva, cognitivE! ,

comportamentala ~i spirituala simultan, ceea ce Ie confera ?ansa unei traiectorii de viata In

acord cu potenlialitatiie autoactualizate.

5. Exercitii si scenarii metaforice individuale si de arup ­exemplificari

5.1. LucruJ cu visul (de la terapia Gestalt fa T.U.)

Cu toate ea terapia experientiaia a integrat multe tehnici din terapia dinamica, abordarea visului

ca instrument terapeutic este diferita de cea proprie terapiei dinamice. Terapia existential a, de

pilda, vede visul ca manifestare a modului de a fi In lume ai individului. 80ss accentueaza ideea

ea In analiza existenliala trebuie restransa utilizarea oricarei interpretari simbolice sau teoretice.

Este foarte important ca vise Ie sa nu fie interpretate simbolie. Visul trebuie abordat ca un aspect

al existentei individului. Ei trebuie lasat sa vorbeasca pentru el Insu?i. Nici gestalt terapia nu

interpreteaza visele. "In loc de a Ie analiza ~i de a Ie fragmenta, noi ie readucem la viala. ( ...) lar

modul Tn care la readucem la viala este retrairea visului ca ~i cand s-ar Tntampla acum" (Perls).

Pentru Perls, visul este 0 excelenta oeazie de a identifica "goiurile" personalila\ii. Aceste "goluri"

sunt evitate de oameni pentru ca ele Inseamna ceva necunoscut, Tnseamna confuzie. ,,A

Tnlelege visul Inseamna a reaiiza cand evili ceea ce este evident (...) a retral visulln situatia

terapeutica Inseamna a revela acele dimensiuni ce lin de "pata neagra" a persona/italii" (Perls).

Important esie ca individul sa descopere singur ceea ce el evita.

Prezentam In continuare 0 seevenla de dialog terapeutic exemplificativ pentru h.lCrui cu

visui in terapia unificarii prin asimi!area $i personalizarea manierei gestaltiste. Esie vorba de .

un program de optimizare comportamentala aplicat unei persoane tinere, de sex masculin, I

introverta, cu conduita evitanta (v. I.Mitrofan, Psihoterapia experieniiala, Editura infomedica, .1

1997,p.239) ..

• Fan/asma cu "'sui - (I.Mttrofan, septembrie, 1995) I

Page 300: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

298 ORIENTAREA EXPERIENTIAL"\. IN PSIHOTERAPIE

C: Aveam 3 - 4 ani, poate 5, cand a Tnceput sa ma bantuie urrnatoareafantasma, care imi revine periodic; In ultimul timp, in special, visez eEl matrezesc noaptea ~i ca la picioarele meie :?i ale mamei sta un urs pe scaun ~igafaie din greu. Curios, ursul are un cap ce aduce mal mult a lup, cu :liechileciulite. Atunci simt nevoia sa ma lipesc mai mult de mama ca sa 0 trezesc.Sunt fearte speriat; stau nemi§cat pana spre diminea~a §i plin de groaza.T: Tncearca sa retraie§ti scena, acum, ca ~i cum s-ar petreee aici. VizuaiizeazaIntregul tablou §i opre~te-te cu atentie asupra ursului. Prive~te-I alent ~i deserieIn amanunt ee face.

C: Respira fearte greu, preeipitat §i se uita foarte atent la mine, eu ureehileciulite ... (nelini§te motorie, I§i cauta poziiia in scaun)T: Spune-mi ee sim\i acum, ee observi ia tine?C: Sunt nelini§tit, palmele lmi transpira, respir greu. Vreau sa-mi ating mama,s-o trezese ca sa dispara ursu!.T: Fa asta acum. Atinge-\i mama, iipe:?te-ti mana de ea ... Acum lipe§te-te deea. Ce simti?C: Plaeere, ma simt bine, 0 mare placere ...(destinde obrajii §i schiteaza unsuras nesigur).T: Incearca acum, te rag, sa te abandonezi aeestei senza\ii placute, intensifieastarea de placere, tn'flie§te-o cat mal adane, cat mai intens, amplifica din ce ince mai mult, experimenteaza plaeerea, simte-o in tot corpul tau, In sufletul tau,a§a ... Tntimpul asta observa ursul. Spune-mi ce face el?C: Se uita la mine §i sunt speriat, parca putin vinovat, nu §tiu ...T: Cum te simti fata de el?C: Mic, neajutorat, ma tem ca ma ataea ...T: Ce ar putea sa te lini§teasca pu\in ?C: Daca nu s-ar putea ridica de pe scaun, daca I-a§ imobiiiza ..T: Fa-o! E§ti In deplina sigurant8, e§ti langa mama §i ai a funie groasa ladispezitie. Folose§te-ti imaginatia §i vezi ce poii face ...C: A§ vrea sa-I leg de scaun, dar ..T: Inainteaza un pas ;;i vezi ee S8 intampla.C: Nu se Intampla nimic, sta §i ma prive§te.T: Foarte bine, lasa-I sa te priveasca §i fa doi pa§i catre e!. ,A.eum 8§ti foarteaproape de el, Ii simti rasuflarea §i el continua sa stsa nemi§cat. Cum te simtiacum?

C: Ceva mai lini§tit §i foarte curios. L-a§ lega acum, dar tot Tmi mai e fric8 ...T: Ridica-te, te rag, de pe scaunul tau §i procedeaza ca §i cum ai lega stransursul de scaunul aeesta gol din fata ta. Tnconjoara-I eu 0 funie groasa, de maimulte eri, mi§e~'mdu-te Tn jurui lui, a:?a, foarte bine, din ce In ce mai strans,verlfica legatura, Innoada bine funia. Ce simti acum?C: Mai bine, dar nu foarte bine, ma incomodeaza ceva ... Da, §tiu aeum, mi-efriea sa-I privesc.T: Verifiea Inca 0 data legatura. E bine leg at ? E imobilizat?C: (S8 reasigura pantomimic §i respira u§urat; se rea~eaza pe scaun; privirefntrebatoare §i u§or surprinsa.)T: Acum prive~te-l, prive§te-I in oehi, direct §i atent, calm ... Ai reu~it?C: Da, II pot privi. ..T: Ce sim\i In privlrea lui? Ce descifrezi?C: Un fel de euriozitate, de nelamurit, 0 luminiia care se stinge, acum parca nieinu ma vede, trece prin mine ...

Page 301: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 299

T: Trece prin tine, adica un fel de indiferenta ...C: Oarecum, ma ignora ...T: Tti propun sa Tncerci sa Tntorci scaunul, cu urs cu tot, cu spatele la tine.Privel?te capul ursului din spate. Ursul e bine legat Tnscaun, rotel?te-I pana nu-imai zare~ti fata. Ce vezi?C: Ii vad urechile ciulite ~i ma-nfioara ...T: Sa Tnteleg ca te temi sa nu te auda sau ca trage cu urechea la tine?C: Da!

T: Atunci spune-i ce ai de spus ...C: Pleaca, du-te de aici!T: Nu poate face asta decat daca TI ajuti; aminte§te-ti ca tu controlezi acumsituatia, tu I-ai legat de scaun. Ce poti face?C: Pot sa-I Tmping, cu scaun cu tot, pana TIscot din camera (executa spontanpantomima, initiativa rezolutiva cre§te I prive§te TntreMtor spre terapeut;focalizarea privirii care solicita interactiune este un prim ca§tig terapeutic Tndecristalizarea conduitei evitante, proprii subiectului.)T: E-n regula! Ai reu§it s8-1scoti Tnafara camerei?C: (raspunde nonverbal, aprobativ)T: Inchide u§a acum. Ce simti?C: Mult mai bine, da ... (respira adanc)T: hi propun sa-ti imaginezi acum ca te afli dincolo de U§8, Tnspatele scaunuluicu ~rsul "exilat".'Tmpinge scaunul mai mult, 5,10,20 de metri, din ce Tnce maideparte ... din ce Tnce mai departe ... 100 de metri. Acum ramai pe loc §i Tntindeambele maini (preia pantomimic sugestia). Vizualizeaza cum forta mainilor taleTntinse Tnfata, teleghideaza scaunul din ce Tn ce mai departe, din ce Tn ce maideparte, experimenteaza aceasta ...C: II veld din ce Tnce mai putin. Veld doar un punct.T: Ce simti acum?

C: (zambet amuzat, ironic, apoi nota de gravitate). Mi-e teama ca I-a§ puteaaduce Tnapoi...T: Ai putea aduce imaginea Tnapoi?! Foarte bine. Este imaginea ta, de caredispui cum vrei, adu-o Tndarat! Fa-a!C: (surade, apoi ca un copil prins cu minciuna, partial amuzat, partial vinovat,se joaca tragandu-§i degetele ...)T: Aha! Tnteleg ca te joci cu fantasmele ...(razand) Vara-ti degetul Tntr-ofantasma §i vezi ce simti. ..C: E goala!T: A§a, rote§te-o! Ce simti?C: CElsunt puternic. Pot sa rotesc fantasmele (destins, satisfacut) Puternic, Tmiplace puterea.T: Iti place puterea, e§ti puternic. Ei, ce mai face ursul? Ce mai ~tii despre el?C: $tiu ca e la distanta mare §i ca nu mai vine Tnapoi. Imaginea lui mi-e putinneclara, chiar neclara, s-a risipit...T: Ce-ti trece prin minte acum?C: Chipul tatalui meu ... lmi amintesc, acum, ca, pana pe la 7-8 ani §i chiar maitarziu, mereu Tmi spunea: "tu e§ti Miat, nu-i frumos sa te Iipe~ti a§a de mama,nu trebuie sa stai a~a de aproape de ea, nu e bine". Mereu ma gandeam latata, nu Tntelegeam de ce nu e bine, din moment ce eu simteam ca e bine ...Acum ma gandesc ca, probabil, el dorea sa fiu mai independent, mai curajos,mai afirmativ ...

Page 302: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

r~ 300 ORTENTAREA EXPERTENTIALA iN PSIHOTERAPIE. T: Cum te simteai atunci?

C: Respins, nu prea iubit... neacceptat.T: $i ce faceai, Tn acest caz?C: Ma temeam de el sa nu ma surprinda atingand-o pe mama, ma simleamvinovat i?i oarecum intr-un pericol iminent. De altfel, mai tarziu nu prea am fostata!?at de mama, ci am preferat-o mai mult pe bunica mea, cu care m-am

Inteles bine. Cu ea puteam fi liber. ..T: Ce crezi acum despre asta?C: Cred ca, de fapt, am iubit-o pe ea mai mult, Tn loeul mamei. Pe ea aveam

voie s-o ating, 5-0 Tmbn31i§8z, nu-mi interzicea nimeni, nu observa nimeni, numi se putea Tntampla nimic rau ... Aaa! (Insight! Fata j se lumineaza Tntr-unzambet larg, neretinut, de surpriza) Deei ursul din vis ... eo legatura intre el §litata, eel care m-ar fj putut pedepsi pentru 0 vina pe care nu 0 inieiegeam. Tata,eel cu urechile ciulite care, chiar daca nu m-ar fi V8zUt, ar fi auzit oricand

mii?carea mea de a ma lipi de mama ... (zambei?te). Ce curioasa e minteaomului! Dar mie imi era frica, asta e1 $i orice capB cand S8 teme se lipei?te demama. iar, ca baiat, tata ma dorea neaparat curajo5. Da, ce voia el ~i ce am

inteles §i simlit eu atunei ... (i1?i schimba pozitia, i1?i lntinde picioarele §i T§isprijina spate Ie comod in fotoliu; vizibil relaxat, apoi u§or amuzat) $i atuncibunica a devenit foarte importanta pentru mine ... Da, da, 'In clasa I-a am vazut

o poza de-a mea - cand eram bebe!u§ - Tmpreuna cu ceilalti din familia mea iarfotografia fiind prost facuta, bunicii mele Ii lipsea capul din cadru ... Am suferitingrozitor, credeam ca bunica este moarta; (brusc, catre terapeut): cum eredeti ease poate rezolva aceasta fantasma sexuala din copilarie? Pentru ca §i acumvisez repetat acest vis?T: Prive§te ursul §i spune-mi ce simti acum.C: (amuzat) Ursul e doar un punct...T: Adu-l mai aproape, mare§te-I atat cat iti convine.C: Ha, ha! E un urs cumsecade, e doar un urs cumsecade, puternic, greoi §i

serios, putin stangaci, doar atat.T: Ce simti fata de el?C: Apropiere. (inmuiat, confesiv), imi seamana. Mi-e aproape, e ca mine. Maintelege. Sta cu mine, aiei, lini1?tit. $i eu sunt un urs.T: Ce-ti place la el acum?C: Puterea §i lini§tea. E bun.

in exemplul anterior, am folosit "Iuerul eu visul' pornind de la maniera elasiea a lui F. Perls.

Astfel, am ineereat sa provoeam elientullntr-un praces de re-asimilare $i re-personalizare a unarparii alienate ale sinelui, centrate pe friea de autoritatea pedepsitoare, raportata la fantasma

atraetiei sexuare primare. EI a experimentat 0 decompresie emotionala, 0 clarificare $i 0

eon$tientizare a modului In care se raporta la obieetele primare ale iubirii §i a putut opera 0

muta\ie atitudinala pozltiva fa\a de obieetul eu care stabiiise 0 rela\ie inautentiea, bazata pesentimentul respingerii $i pe eulpabilitate. In consecin\a, nivelul tensiunii afective negativeincon$tiente s-a redus, imaginea de sine s-a echilibrat in baza unei mal bune autoTn\elegeri$1aautoaeeeptarii. Aduci'md treeutul visat In prezentul experimentat, c1ientul :;;i-a putut reevalua ~i

integra conflictele nerezolvate, reproiectandu-~i pas cu pas, "scenariul" experien\ial, simultan Tnplan pereeptiv, ae\ional ~i afeetiv. Maniera unifieatoare de a luera a folosit insa ea parghie dereconstrue\ie terapeutiea imaginarul, core/at cu mi$carea pantomimica, dramatizarea ca supor!

pentru autoanaliza, de natura sa creeze noi structuri In planul cunoa~terii ~I comportamentului.

Tehnica aplieata a operat astfel 0 transformare terapeutiea a personalita\ii, prin debioeareacapacita\ii clientului de a evo/ua pe cont propriu.

Page 303: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolui IX - TERAPIA UNIFICARlI 301

"Eu ered ea in vis - comenta F. Perls In "Gestalt Therapy Verbatim" - noi primim mesajeexistentiale clare despre (elui pe care II avem In viala, despre ce trebuie sa facern ~i saexperimentarn. In vis exista un prinos de material de re-asimilat $i re-cunoscut, re-stapanit §i re­personalizat, proveni! din pa~i!e alienate, respinse, negate ale fiin(ei, ale sinelui. Folosimtermenul sine fara majuseula, pentru ea el desemneaza doar - tu Insu(i, la bine 9i ia rau, In boala9i In sanatate 9i nimic alteeva".

5.2. lidul- metafora obstacolului interiol

~1

I1

I

- I

Metafora situationala constituie 0 modalitate de autoexplorare provocatoare de insight, pe caream conceput-o ca tehnica terapeutica §i am experimentat-o cu rewltate semnificative, atal cupacien(i psihici $i psihosomatici, cat $i cu grupuri de optimizare. Tehnica este relevanta pentru

con$tientizarea de catre client a strategiilor pe care elle utilizeaza In anumite situa!ii de via(aiimitative, frustrante sau ineerte. Pentru evaluarea $i restructurarea terapeutica a modului in care

c!ientul face fala situaliilor problematice, obstacolelor de tot felul am structurat exerci(iul "Zidul". (I.Mitrofan, Psihoterapie experientiala, Editura Infomedica,1997, p. 233)

Tehnica se bazeaza pe vizualizare In imagina, §i ac\iune corporala mimico-pantomimica. In

urma acestui exerci(iu, clientul con~tientizeaza propria strategie rezolutiva, asociind spontanexplica(ii, idei, convingeri, traind emotii, toate acestea fiind semnificative pentru ceea ce este elIn realitate, pentru imaginea de sine $i, mai ales, pentru ceea ce nu ~tia pana acum despre sineIn situa(ii problematice sau care pot fi percepute ca un obstacol. Evident, unii pot fi incita!i saexperimenteze diferite tipuri de solu(ii, al(ii sunt blocali ~i ajuta(i sa con~tientizeze cauzeleblocajului sau sa-~i activeze resursele de a face fa(a, descoperind ei Tn~i~ipropriile solu(ii sauprimind sprUinefectiv de ia grup atunci cand sunt din nou Tnimpas.

Se urmare$te strategia rezoiutiva personaia: activa I pasiva (iniliativa persona/a versus

absenta ini(iativei, inhibilie, blocaj); directa i indirecta (agresiva, primara i ocoiita, subtila,rafinata, diplomatica, evitanta); independenta I dependenta (autonomia, maturitatea afect/vaversus dependenta erno(ionala, imaturitatea); stilul de rezolvare (ca\arare pe zid, Incrfmcenare,ocollre, topire, transformare, cadere, abandon, retragere, solielta ajutor, plange, str/ga, imp!ora

sau, dimpotriva, respinge ajutorul, se ambi(ioneaza, iritare, enervare, criza etc.). Toate aceste"moda!itati metaforice de a se confrunta cu obstacolul" sunl tal atatea cal psihoiogice, cu

cor~spondent Tnreaiitate, modalitati de comportament proprii clientuiui.In contlnuare este prezentata 0 secven(a dintr-un seminar formatlv experimental cu studenti

In asistenla sociala (martie 1995, grup de 14 persoane).Terapeut: Acum, daca ne-am a~ezat cu toii! confortabil, sa ne continuammunca de explorare Tn no! Tn§ine ... Observaii-v8 fiecare pazitia §i stareainterioara ... relaxati-va §i continuaii sa fiti foarte atenii ia ceea ce 5e Tntampla Tninteriorul vostru chiar acum, aici. .. Despre ce anume din ceea ce at! observatdoriti sa varbim?E: (5e foje~te pe scaun, T§i verifica poziiia umerilor, Tncearca sa-§i Tntindapicioarele :;;i suspina u§or) Da ... simt 0 tensiune interioara, inca de ieri :?i niciacum nu pot scapa de ea ...C: A§3 ca un fel de nelini§te, de apasare, mi S6 Intampla §i mie, foartefrecvent.T: Mai simte cineva la fel?

Grupul: murmure de Incuviiniare, mi§cari ale capului aprobatoare, mimicainteresata.

T: E., Incearca, te rog, sa vizualizezi ceea ce simti acum. Imagineaza-ti unecran mental pe care ia§i sa se deruleze ceea ce simti. Prive§te ecranul

Page 304: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

302 ORIENTA REA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE

interior §i spune-ne ce vezi. .. lasa sa se intample ceea ce se intampla §iobserva-ti propriile imagini. ..E: Da, Tmi tree prin fata ochilor globuri luminoase ...D: Ce culoare au?

E: Nu §tiu, sunt mai mult reci §i luminoase, brrr ...T: Cum se deplaseaza ele pe ecranul menta!?E: Trec din toate partile, haotic ...T: Incerca sa Ie grupezi Tnpartea dreapta de sus a ecranului tau ... Ai reu:?it?E: Da.

T: Ce simti acum?E: 8imt ca Ie pot controla ... (zambet de satisfaciie).T: Aeum ineearea sa Ie Tmpingi catre partea stanga de jos a ecranulul, ineet,Tneet, cat mai jos :?icat mal spre stanga, a§a ... ~i dincolo de ecran ...(Tn acest moment se angajeaza Yntregul grup Tn experiment, ca modalitate deactivare a resurselor empatice l?i suportive, dar §i de con§tientizare §i detransformare a propriilor stari. In cazul de fa~a, "gioburile reci §i luminoase","haotice", ce indue senzatia de disconfort ("brrr ..."), exprima simboHc Tn limbajsenzitiv-imagistic starea de anxietate, tensiunea interioara de care E. nu poatesa seape.)T: lncercali cu tOlii sa vizua!iza~i ceea ce simte E. acum. InCerC8\i sa simliii cesimte ea, cum vede ea ~i ce face ea acum ... Faceti un efort imaginativ. Inielegea nu tOli puteti sa faceli acest efort imaginativ. Cei care nu puteti faceaeeasta, yeti fi observatori ai propriilor voastre stari. Acum incereaii savizualizati aeeste globuri §i sa Ie Tmpingeti de pe eeran; ineereati mai intai sa Ieadunati de la stanga la dreapta sus ~i apoi de la dreapta la stanga jos.Indepartati-Ie ineet, Ineet, catre stanga, jos, §i dineolo de ecran ... A reu§iteineva?

E: Da, am reu~it (alte voci din grup se asociaza).T: $i ee a ramas?E: Un ecran alb, ca 0 coala de hartie alba, opaca ...T: Ce simti aeum In fata lui?E: Ma simt linil?tita, relaxata, calma ...D (intervine spontan): $i ecranul meu e gal, alb, dar ma neiini§te§te pentru canu §tiu ee e In spate!e lui. ..T: Ai vrea sa vezi ce e dineoio de ecran?! Imagineaza-ii ea devine transparentca a eoala de eelofan, ca un perete de sticla ... Ce este dincolo de el?D: Un hau gri.T: Ce simti In fata lui?D: Ma atrage §i In aeela§i timp e respingator ...T: Vezi, afla ce te atrage §i ce te respinge, c1arifica-te ...D: Imi inelta euriozitatea, e misterios, e interesant, dar poate fi ~i periculos, Imipoate face rau, mi-a~ putea pierde controlul...T: Alege ce vrei sa facioD: Am sa zbor pUiin Tn haul aeesta, sa vad cum e...T: Cum este?

D: E eam pustiu, nu sunt prea multe lueruri pe aiei, nu e niei un perieol, totulpare eunoseut, pare ca se repeta, de~i nimie nu e prea c1ar, ar trebui sa fie maimulta lumina ... Ma simt ca atunci cand sunt singura. Imi place sa fiu singura,de obieei, dar ered ea ma piietisese §i ma simt neimportanta, neiubita,cenu§ie ... Aha! ...(surade, insight) haul asta seamana cu starea mea. De§i am

Page 305: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA U1\TIFICARII 303

tendinta sa stau mai mult singura, sa-j evit pe ceHali!, de fapt nu-mi place delocasta, chiar daca pretind ca nu-mi prea piace contactul social. Oar ceilalti suntca un zid greu accesibil pentru mine $i atunci, prefer haul cenu!?iu alsinguratatii mele uzuale ...T: Ce simti nevoia sa faci acum?0: Sa luminez puiin haul, sa revin dincoace de ecranul transparent ~i saescaladez zidul.T: Faarte bine, incearca sa faci asta acum.0: Cu haul am rezolvat, dar cu zidullmi e mal greu. Pur ~i slmplu sunt biocatain fata lui.T: Sa vedem ce fac ceilalti cu zidurile lor. .. Ana, imagineaza-ti un zid, zidul infata caruia te afli tu, vorbe~te-ne despre el ~i despre tine .../\:' E un zid care se duce ~i se Intaarce. Imi creeaza incertitudine ... A! e nevoiamea de a ma autocontrola. Ori de cale ori ma confrunt cu 0 problema, nu mapot decide u$or, pentru ca nevoia mea de a ma controla este foarte mare. Deaceea ma slmt nesigura §i incompetenta.T: De ce simtim nevoia de a exagera autocontrolul?Voei din grup: Pentru eEl ne temem de e~ec ... Ca sa ne aparam de cevaneprevazut... Pentru ea nu avem ineredere In noi in§ine ... Pentru ca nesubapreciem ... Pentru ea nu ne cunoa$tem suficient pe noi In$ine ...T: Va propun sa experimentam fiecare ce slmtim §i ce putem face In fata unuizid.

R: Ma slmt Incorsetat, Impiedieat §i mi-e frica, zidul meu ma Inconjoara dintoate pariile. La fel ma simt ~i In lift sau Intr-un spatiu inchis sau cand mi seimpune sa fac sau sa aeiionez altfel decat simt nevoia, atunci eand nu suntliber. (Subiectul developeaza 0 simptomatologie particulara, marginal nevroticade tip claustrofobic, ca raspuns de aparare la un conflict nerezolvat cuautoritatea, cu constrangerea.)T: Ce simii acum, fata In faia cu zidul?R: Ma apasa ... A$ vrea sa scap de aiei.

T: 9i cum poii scapa de acest zid, ce crezi?R: Incerc sa trec prin e!, fara sa ma simta, difuzez ...(subiectul opereaza in planpsihologic 0 prima autotransformare adaptativa, experimenteaza In imaginar 0solutie de a carei semnificatie Inca nu este eon§tient).T: Ihm, inieleg, asta spune ceva despre felul in care te gande~ti sa rezolviproblema ta. Treci prin el fara sa-~i dea seama, bland, te scurgi prin el,difuzezi ...

R (ezita): Da, trec prin el, 1'1paealesc, dar uneori fac a§a §i cand cineva mi S8opune, dar efortul acesta "ma costa".I: Este ~i modul meu de a aborda"zidul".T: Asta ce inseamna?

I: Diplomatie. $i pot spune ca sunt recunoscuta ca 0 persoana diplomata Tnrelatiile cu cellalti. •T: (c~itre un alt membru al grupului care asista rezervat la discutie): M., cum tesimii in fata "zidului" tau?M: Eu nu actio nez, eu stau in a§teptare.T: Ce simti de fapt?M: Ma sperie zidul.T: Ce anume te sperle?M: Faptul ca nu-I voi putea depa§i.

Page 306: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

304 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

T: Ce erezi des pre tine?M: Ca nu sunt In stare ... N-am Incredere In mine.

T: $i atunci ee faci?M: Stau, ma blochez ...T: Inteleg ca te blochezi pentru ca te gande$ti ca nu e~ti capabila ...M: Da. Eu gandese a~a, dar s-ar putea sa gandesc gre~it.Voci din grup: E defensiva, e pasiva ...T: M, hai sa vorbim despre zidul tau. Cum este el? Spune-ne trei defeete alelui.

M: (ezita mult, rezistenta este evidenta) Pai, euloarea ...T: A§a, deei ee culoare are zidul tau?M: E gri ... E inutil!T: Alt defect?M: E prost eonstruit.T: Foarte bine! $1 daca e prost construit Inseamna ca ...M: inseamna ea pot sa-I daram ...T: Desigur, e-n regula! Fa-o chiar acum! Darama-l...(Se ridicE! la sugestia terapeutului ~i actioneaza ca ~i cum ar impinge zidui ­exercitiul include componenta kinestezica, pantomimica, ca suport airestructurarii in plan mental. Terapeutul sustine ~i incurajeaza, impreuna cugrupul, care i se alatura spontan. M. aciioneaza vadit incurajata, Il?l intensificami~carile, respiratia devine ampla, rade, 5e dezinhiba. Grupul 0 stimuleaza, iarsigurania ei cre§te simtitor. imbujorata ~i zambitoare, cauta privirile colegilorsaL).T: Bravo! L-ai demolat. Ce faci cu caramizile, cu gunoiul?M: Le transport.T: la roaba $i transporta-Ie! Intai pe cele din dreapta ... Acum §i pe cele dinstanga, vezi ca mai sunt cateva In spatele tau, In faia, al?a... la prive§te In jur.Cum esterM: E curat, e bine.T: Cum te simti, ce-ii trece prin minterM: Sunt surprinsa ca am putut sa fac toate astea, fara sa ma simt ridicola.Teama de ridieol m-a facut de multe ori sa renuni §i cand n-ar trebuL De fapt,acum inteleg ca este mult mai simplu sa faci ceva, decat sa nu faci nimic, ~i cae mult mai bine sa scapi de 0 tensiune pe care 0 ai decat sa ti-o repriminerecunoscand-o ...(Vorbel?te pentru prima oara In grup despre ea, depa§indcaracterullaconic §i impersonal pe care Ie au interveniiile ei de obicei).C: Eu ma catar pe el!T: Cum te caieri?C: Cu mainile ~i cu picioarele.T: Ce simti in contact cu zidul?C: Simt ca mi-e greu, mai ~i alunec, dar nu mi-e teama.T: Ce simii cand aluneci?C: Nevoia de a ma ridica din nou. Nu ma simt prost, pentru ca ~tiu ca voiajunge sus.Voci din grup: 0 inver§uneaza alunecatul, se ambitioneaza dupa aceea ...C: Nu neaparat, dar vreau sa ajung sus.T: Sine, vrei sa ajungi sus, chiar ai ajuns sus, pe zid. Ce simti acum?C: Ma simt bine. Respir aer curat, pot vedea un camp larg, pot explora maimult.

Page 307: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 305T: Ce fad Tncontinuare?

C: Cred ca 0 sa stau aici un timp, apoi 0 sa cobor, ca sa pot merge maideparte.T: Sine, mergi mai departe. S, tu ce faci cu zidul tau?S: II sap pe dedesubt!T. Ce te face sa fac! asta ?S: Ca sa vad ce e dineola, nu-mi place sa stau singur, izolat.T: Deci fad asta pentru a scapa de izolare ...S: Oa, fac orice pentru a ajunge dincolo, chiar ~i caile oeolite sau cele maigrele. Cred ca sunt foarte perseverent cand e vorba sa nu fiu singur.R: Sa inteleg ca depinzi de aliii Tntr-atat 1ncat nu suporti absenta lor?S: (surprins §i u§or Tncurcat) Nu ~tiu, nu m-am gandit la asta, dar se prea poatesa ai dreptate ...T: De ce crezi ea R. ar avea dreptate?S: Pentru ca pentru mine Tntr-adevar ceilalti conteaza mai mult decat mine.Adica vreau sa spun ca ei sunt mai importanii iar eu nu sunt la fel de important.T: Ce simii cand e~ti singur?S: Ma simt mic $i incapabil sa fac faia, nesigur ...T: Oar cand e$ti cu ceilalii?S: Ei! Atunci cred ca vor prelua ei din greul unor situatii, ca vor face mai binedecat mine, ma simt protejat, dar ... de fapt, tot eu imi rezolv problemele. Oaracum inteleg ca am mai mult nevoie de aprobarea lor. $i in copilarie a~teptamaprobarea parintilor mei ca sa fiu sigur ca procedez bine. De altfel, mamaadesea actiona Tn locul meu pentru ca ea "facea mai bine" decat mine. Ha, ha,am inteles! Acesta este de fapt obstacolul meu interior, frica de mine Tnsumi,de neputinta mea presupusa. Ar trebui mai curand sa ma sprijin de zidul acesta$i sa Tnvat ceva de la el: sa ma bizui mai mult pe mine, sa fiu eu zidul.T: Acum e~ti zidul. Cum te simii?S: Solid, rezistent, semet, stabil, puternic, nu ma daram cu una cu doua ...B: (provocativ): $i daca in spatele zidului apare alt zid?S: Foarte bine, am alcatui Tmpreuna 0 casa ...N: Ba eu a~ darama toate zidurile eare imi stau Tncale.T: Oar poate ca zidul aeela are nevaie de tine, de protectia §i de iubirea ta ...N: Atunci m-a~ Iipi de el.T: Upe~te-te de ell Cum este la atingere?N: Cald.T: Cald ... Ce simti aeum fata de zid?

N: Atractie. Ma pot sprijini' cu spatele de el, e Tncins la soare, e chiar bine §iplikutB: Eu totu~i a~ eauta 0 fisura eat de mica in zid - punctui vulnerabil, a§ ineercas-o largesc cu 0 piatra, Ineet, incet, chiar daca m-a~ enerva ~i a~ surpa pana laurma zidul.

0: Eu Imi Tnfrumusetez zidul. II pictez cu flori gal bene.T: ~i ai ramane ai?a Tnfata zidului tau pictat? N-ai ineerea sa treei dincolo?0: Oepinde.Vaci din grup: Nu e~ti curioasa sa vezi dineolo?0: Sa da, dar depinde de ce se aM pe partea cealalta ...T (razEmd): lar eu iti spun ca dincalo de el se afla Tnca 99 de mii de ziduri, ainfinitate de ziduri ... (mimica surprinsa)Vaci din grup: Eu a!?trece cu orice pret dineola ...

Page 308: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

306 ORIENT AREA EXPERIENTIAL6.. IN PSIHOTERAPIET: G, tu ce fad?G: Eu m-am lovit de atatea ziduri, Inca! pentru mine arice zid e 0 bucurie.T: Sa Inteleg ca Iti place competitia?!G: Da!

T: Ce simti cand te afli In competiiie?G: Ma simt mai puternica, mai sigura ...T: Altfel? ..

G: Altfel ma Indoiesc de mine, de parca n-a§ avea valoare. Asta ce inseamna?Ah, da ... Inseamna ca am nevoie de ceila1ii pentru a ma confirma?!T: Tu ce crezi?

G: Cred ea da. Asta ma face sa depind de aliii ~i nu ered ea e bine, nu-i a~a?Prin aceasta metoda experimentala bazata pe 0 situa\ie provocativE!,subtlla $1neagresiva,

pe jumatate joe, pe jumatate realitate, clientul ia cuno~tin\a de ceea ce este el de fapt, deceea ce simte, crede, se teme, ignora sau neaga. Pe masura ce se deruleaza exerciliul, eldescopera spontan ~i alte moduri de a fi, de a incerca, de a se experimenta pe sine Insu~i intr-omaniera mai constructiva, mal avantajoasa, mai pozitiva. EI se redescopera treptat mult mai

bogat in resurse decal se credea, devine mai flexlbil ~i mai increzator In sine, se deschlde unelnoi optici fata de viala.

Exercitiul este nu doar 0 cale de autoexplorare ~i autocon~tientizare, ci ~i 0 cale de

autoreprogramare , de restructurare personaia. Clientul Intelege spontan ca poate decide elinsu$i cum sa fie, cum sa actioneze pozitiv $i eficienl, atat fata de sine, cat $1fata de altii. EIfntelege ca schimbarea tine de el, ca este capabi! sa 0 provoace, ca are toate resurseienecesare pentru a face fata $1ca a experimenta e~ecul nu este un fenomen anormal $1definitiv,

cl, dimpotriva, poate deveni 0 resursa de imbogatire interioara, de cre~tere. ,A, te reprograma "pei?ansa"sau "pe e$ec" este, in ultima instanta, 0 chestiune de opiiune personaia, de libertate demanilestare autoasumata.

5.3.. Lueful cu "teama de autofitate" in T.V.

in cadrul unui experiment de grup bazat pe tehnica "sculplurii corporale", participantii au avut catema de lucru metafora posturala "chipul uman" (v. L ,Mitrolan, revista de PsihoterapieExperientiala, nr 9, 1999). Ei trebuiau sa realizeze Tmpreuna, din propriiie corpuri un "chipuman", devenind astfa! pa~i ale acestuia $i Tnsufie\lndu-1 ulterior prin trairea unor stariemotlonale $i situatii imaginare cu care urmau sa se confrunte ..

Exercitiul a antrenat dialoguri de con$tientizare a relatiilor ~i pozitiilor pe care fiecare $i Ieasuma In structura de grup, a Imaginilor de sine $i a implicatiilor acestora in perceperea $1functionarea relatiiior interpersonale In general. Pentru multi participant!' exercitiul a prilejuit, prinlucrul asupra proieciiilor $i transferurilor realizate In grup, posibilitatea de a con$tientiza $irezolva unele probleme personale de natura familiala cum ar fi teama de autoritate, dependenta

emotionala ~i teama de a fi respins, biamat ori abandonat. Redam Tncontinuare secvente dedialog relevante pentru focalizarea pe acest tip de probleme. in momentul Tncare 0 persoanacare detinea 0 pozitie de autoritate In cadrul "sculpturii de grup" prefera sa se deplaseze in altaparte pentru a Tndeplini0 anumita funciie Tnstructura, Elena care se afla initiallanga aceasta, sesimle brusc bulversata, frustrata ~I blocata, exprim2mdu-~idezamagirea. Ea ar fi dorit ca acea

persoana (R) sa ramana Tnpreajma ei, "sa fie 0 familie unita, sa faca fata Tmpreuna situa\iilordificile".

R: De ce nu ai spus nimic atunci cand am plecat ?E: Pentru ea am fost bulversata.

T: Deci, atunei cand pleaca a parte din "familia ta" tu te simti bulversata ...

Page 309: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolui IX - TERAPIA UNIFICARlI 307

E: La Tnceput am fast dezorientata ~i apoi mi-am dat seama de ceea ce s-aintamplat. .. (mimica u:?orjenata, u:?ortrista)T: Ce po'i face cand Iti dai seama de ceea ce s-a Intamplat?E: De abies! aetionez sau cred ca actionez ... dar acum m-am blocaL

T: Ti s-a mai Tntamplat cumva Tnviata ta obl~nuita sa simtl ~i sa faci la fel ?E: Mle mi se cam lntampla ... (ton cobarat, autorefleciie).T: Ce anume ti se Tntampla ?E: De regula, cand ma confrunt cu 0 situatie de genul asta, Ie lnceput mablochez ~i dupa aceea Tneep sa-mi dau seama ce se Tntampla §i sa actionez.(ton neconvingatar, formal)T: $i ce slmti atunci cand te blochezi? .E: ... (surprinsa, evita raspunsul direct) Eu §tiu de ce, dar nu §tiu ce sa faca~a incat sa nu ma mai blochez.T: Ca sa afli ce sa faci trebule mal Tniai sa §tii ce simti cand traie§ti aceastastare. Cum te simti atunci cand te blochezi? Vrei sa te-aliiezi din nau ca atuncicand te blachezl ? ... (postura de fncremenire, mimica Tnghetata, priv!re fixa) ."Ce simti in corp acum ? Ce-ti trece prin minte, ce imagini ai?E: Mi se taie respiratia, nu pot respira. Ma 8imt descurajata i'i maplerd ..... pentru ca ... (emotie puternica, face 8fortul sa vorbeasca)T: Pentru ceL ..E: Atunci cand am fost mica .... §>ITngeneral, atunci cand f,'keam 0 prostie S8'tipa ia mine. (ofteaza cu naduf).T: Atunci cEmderal mica §i faeeai 0 prastioara clneva tipa la tine ... Cine 1ipa latine?E: ... Tata! meu.

T: Tatal tau tipa la tine. Ihm. Vrei sa ne aratl cum tipa tatal tau la tine? Arata-nepostura In care statea el de obicei.E: (gesticuland): Se rastea a:?a... (se Tncrunta :?i se apleaca oarecumamenintator)T: 5e r~stea al?a... Vrei sa amplifici aceasta mil?care?E: (Ezita. Retraie§>tescena vadit emotionata)T: Elena, vrei sa ne aratl cum facea tata! tau cand tipa !a tine? Acum e§ti tata!tau. (provoc jocul de rol)E: (cu ton rastit, manios) "Nu trebuia sa faei astfel! ..... "T: Elena, prela, te rag, postura tatalui tau!E: (dramatizeaza pantomimic §i ridica tonui) "Ti-am zis sa fii mai atenta!"T: Inca 0 data!E: "Ti-am zis sa fii mai atenta!"T: l~ca 0 data! Mal tare! (Tehnica ampiificarii)E: "Ti-am zis sa fil mai atenta, n-auzi?!"T: Vezi daca fael exact ca el!E: Nu fac exact ca ell

T: Incearca sa faci ca el. Hai sa incercam! Ajuta-ma sa fac §i eu ca ei.T: intra Tn rolui tatalui (dramatizare suplimentara, pentru facilitareacon~tientizarii raportului cu autoritatea).T: Vrei acum sa fii tu tatal tau iar eu sa fiu Elena? Cum sa ma a~ez ea E ?Este bine a§a ?E: Da. Al?a....T: Al?eaza-ma acum al?a cum te aliiezai tu de abieei in fata lul, atunci !E: Cam a§a ma a§ezam ... ( se ghemuie§te, fara sa-I priveasca; teama)

Page 310: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

308 ORIENTAREA EXPERIENTIALJ,. IN PSIHOTERAPIE

T: Aeum, te rag, sa fii tatal tau!E (cu lacrlmi In oehi): Nu pot sa fac- ca el !T: Incearea !

E: Ah .... trebuie sa va mi§catil ... .Dar eu nu pot sa ma port ca ell!T: Incearea! (intr€md In rolul tatalui) ... "ii-am zis sa fil atenta!"(ton ameniniator)E (ea tatal): "ti-am zis sa fii atenta!"(expresiv, violent, dur)T: A:?a!... Ce simti acum?E: ... (ofteaza prelung) ... 0 deseareare.T: Bine. Inca 0 data!

E: "Ti-am zis sa fii ate nta!" (cu mai multa fermitate)T: Ce simti cand Ii spui asta Elenei ?E: Ma simt mal puternic ... mai ... autoritar.T: Te simti mai autoritar. Adica acum ai nevoie sa te simti mai puternic decat

de obieei. ..E: Nu §tiu daea e nevoie sau ... da, e nevoie.T: Deci eu sunt E :?itocmai am faeut eeva care II pune la Tneereare, iar e! ?! Fiiel ! Ineearea sa fii el, din nou !... Traie:?te-i starea ... Ce simte el acum ?E: EI s-a relaxat dupa aceea.(ton dispreiuitor, dezamagit, refuza partial sa seidentifiee cu trairea tatalui)T: Nu, acum te rag sa fii chiar ellnsu§i ... Ce simti tu eand Ii spui Eienei ehestiaasta? Mai spune-i-o 0 data IE: "Ti-am zis sa fii mai atenta !" ( mimica preoeupata, nelini§tita ... )T: Pentru ea... Ia vezi, ee anume nu-ti spunea, dar simiea :?igandea!E: (elarificare, Inceput de insight) Tu trebuie sa ma ascu1ti, ca eu sunt tatal tau!T: Pentru ca daca nu ma asculti ... ce ti se Tntampla?E: "Poate sa ti se Intample ceva rau ... "(bruse, mimica grava). Chiar mi s-aIntamplat.T: Ce ti s-a Intamplat?E: Nu §tiu ...(ezita sa dea amanunte) am faeut 0 prostie.(retraie§te episodul;con§tientizeaza, mimica expresiva, de adult care evalueaza retroactiv) ...T: Aeum e:?ti tatal. Ce simti cand E nu te-a aseultat :?ia facut acea prostie?E: E pusa in pericol.T: Asta gande:?ti. Dar ee simti fata de earE: Ca trebuie sa 0 pratejez, sa 0 Invat sa fie ... nu §tiu ... (emotie puternica)T (oferindu-i 0 perna ea suport pentru exprimarea sentimentelor greuexprimabile In euvinte): Fa-a! Protejeaz-o!E: 0 iau In brate!T: Ce simti acum?E: Eu simt ca am fost prea autoritar eu ea.T: $i In mintea ta .... pentru ea ai fost autoritar eu E... ee se Intampla aeum?E: Nu-i fac pe plac. Dar eu 0 iubesc.T: "Eu a iubesc" ... Spune-i-o, spune-i Elenei ee simti!E: "Te iubesc :?itin la tine :?ieu Iti vreau binele. $i daea nu ma aseulti ti se potIntampla lucruri rele §i ma tem pentru tine ... "T: Bine.

E: $i ma slmt neputincios.T: $i eu ma simt neputincios pentru ea ...E: Pentru ea nu am fost un parinte adevarat. Eu sunt tatal tau :?i nu am avuttimp §i de tine.(lacrima in eoltul oehiului)T: $ asta Inseamna pentru tine eeL ..

Page 311: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARI1 309E: Iseamna ca nu sunt un tata adevarat.T: $i atunci cred despre mine ca ....E: Nu §tiu ...T: Afla! ...

E: Ma simt ... ca ~i cum ... S!mt ca cava nu e In regula cu mine In situa~je."T: Ca :;;i cum te-ai simti inadecvat? (mimica aprobativ8 a Elene!) ... !?i asta teface sa simti ca tu, care e~ti "inadecvat" ;;i "ceva nu e In regula" ... cum ai puteafi privit de altii?E: Rau. Ca sunt incapabil, neputincios ....T: Adica ma simt neputincios, din cauza ta ma simt din ce In ce maineputincios. $1 daca ma simt neputincios ....E: Nu te mal pot apara ... nu mai pot sa fiu un tata a§a cum Imi doresc sa fiu, unadevarat tata (mimica luminoasa, destinsa, In contextul clarificarii;surade .. .Inclina capul, "aha!").T: Ei, ce-ai aflat despre tatal tau?E: (sun3de bravand) $tiam deja.T: :?tiai. Thm.E: Oar asta-i problema tatalui meu, problema mea e eum sa fae sa nu ma maibioehez daea tipa cineva la mine.T: Sigur, e-acela§i lucru, pentru ca tatal tau "e peste tot acum" (surad compliee,ton de giuma, provocativ. Extind jocul de rolla nivelul grupului, cu scop deamplificare-diminuare ~i restructurare a strategiei de a face fata, de deblocare,prin exersarea comportamentului de confruntare-acceptare) ... Acum am sa varag sa tipam cu totli, pe rand, ~i-apoi deodata, la Elena: "ee-ai facut?", cat maiamenintator, pentru a Intelege mai bine cum poate raspunde Tn aceastasituatie.Se lucreaza prin tehnica dramatizarii cu membrii grupului care se rastesc perand la Elena, modificand tonul ~i volumui vocii iar ea reactioneaza diferit: de laa lovi cu perna, exprimandu-~i agresivitatea reprimata, apoi a da repliei ~i ariposta, pan a la indiferenta, la nepasare.T: Spune-Ie ce simti acum!E: Poti sa tipi catvrei ca eu tot ca mine 0 sa fae! Nu mi-e frica de tine! Nu mi-efrica de vol! Uncepe sa se amuze, se lasa incitata ~i poate glumi, batjocori,ironiza, surade cu superioritate, cu deta!?are ... )Membrii grupului 0 agreseaza verbal In continuare, imaginand !?i alte SitU8tiifrustrante. Efectul: rade Tnhohote.

E: Nu ma mai pot transpune In situatie pentru ca ma simt u§urata. Deja nu maipot! Sunt atat de deta~ata .... (zambe!iite satlsfacuta ~i calma; ~i-a integratteama de autoritate, a depa~it dependenta hranita de culpabilitatea de-a fiIncalcat regula, §i-a dizolvat teama de respingere).T: Ce-i raspunzi "tatalui" tau (care acum este A - 0 alta membra a grupuiui).E (catre A, preluand jocul de rol): "Nu-ti mai face atatea griji! Trebuie sa la~iodata omul sa piece din cuibul asta pe care I-ai facut tu ...

5.4 . Metafora in terapia durerjj

Exemplificarea urmatoare Ii apa~ine Ancai Nicolae ~i este reievanta pentru maniera de a lucracu copiii Tnsituatii de impas existential, prin metafora unificatoare (v.: Revista de Psihoterapieexperientiala, m.6, p.21, 1998).

Page 312: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

310 ORIENT AREA EXPERlENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

SA are 13 ani, este un baiat cu aptitudini literare deosebite ~i cu un plus de maturitatepentru varsta lui. De caliva ani traie$te cu un verdict dureros: surioara lui are 0 boala incurabi!a$i grea, a carei evolu\ie poate dura ani de zile. Acest lucru II marcheaza $i-I face sa se simtadiferit de copiii de varsta lui. Atmosfera din familie $i mai ales atitudinea mamei 1!predispun sase gandeasca des la lucruri ca boala, moartea, sensuI vietH.In privirea iui exista multa tristete,descurajare, neputinta ~i mila. Oar, mai ales mult curaj - de a lupta, de a face fata situatiei.

La Inceperea terapiei prezenta simptome somatice ca senzatia de Inee In timpui mesei,senzalie asociata cu teama de a mud, precum ~i stari anxioase legate de propria sanatate, ca $ide cea a parinlilor lui.

Oescriu mal jos una dintre $edintele In care am lucrat prin metafora asupra sentimentului sau

domjnant: tristete $i lipsa unui sens al vietH.T: In momentul acesta e?ti la 0 rascruce de drumuri, poti merge Tn aricedirectie. Tu e~ti cel care decide Tn ce directie 0 vei lua. Imagineaza-ti ca te afliTntr-un spatiu cu multe, multe u~i. Fiecare u~a Tnseamna 0 direciie Tn viata ta.Poate fi 0 u~a spre viitor sau una spre trecut. Ai vrea sa deschidem vreuna dinu~i?A: Oa, deschid prima u~a.T: Ce vezi dincolo de ea?

A: Vad multi nori alba~tri, sunt Tnconjurat de ei ~i a~tept ceva.

T: Ce a~tepti?A: Un ajutor.T: Este ceva In jurul tau care sa te ajute?

A: in fata mea este un fascicul de lumina.T: Cum iI simti? Te atinge acest fascicul?A: Nu, nu Tnca. E nevoie sa merg spre el. Gata. Acum II simt. E cald, maprotejeaza.T: Ce se Tntampla Tn continuare?A: Nu-I mai vad. Parca s-a topit Tn mine ~i ma lumineaza pe dinauntru. Vrea sama ajute.T: Cum te poate ajuta e!?A: imi da curaj ~i Tncredere Tn mine. imi mai da inspiratie pentru poeziile mele.T: Ce faci cu fasciculul? Cum II folose~ti mai departe?A: Am sa-I iau cu mine cand ies din Tncaperea asta.

T: E§ti gata sa ie§i?A: Oa. Am Tnchis u~a Tn spatele meu ~i fasciculul a ramas cu mine.T: Mai deschidem 0 u~a? Ce zici?A: Oa ... (ezitant) E 0 u~a pe care scrie Melancolie.

T: Haide, apasa pe clanta $1 intra! Ce e Tn spatele u$ii acesteia?A: Nu vEld prea bine. E Tntuneric, un lac, pam ant ars. Sunt ~i eu ~i Tn fata meaun tunel.

T: Fasciculul unde este? II mai vezi undeva?

A: E tocmai la capatul tunelului. E departe. II vad. Simt nevoia sa Tnchid u~aasta acum. 0 s-o deschid cand VOl fi pregatit.T: Sine, Tnchide-o atunci.

A: Acum, cand am ie~it, cele doua u~i s-au unit Tntr-una singura. U~a cea noua

se nume~te Poarta Sperantei. Am Tncuiat-o ~i am cheia de la ea.T: Aha, ~i ce ai sa faci cu cheia asta importanta?A: Am sa 0 aduc cu mine data viitoare sa 0 deschidem Impreuna ...

Metafora releva In prima etapa nevoia de ajutor, de suport, pe care A 0 resimte In falarealitatilor pe care Ie are de fnfruntat. Daca initial acest ajutor vine din afara, din exterior, are lac

Page 313: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICA.RlI 3] I

apol 0 interiorizare, e! S8 transforma in resursa interloara, in puters care activeaza, devine fO~2

matriee ?i atitudine construetiva in fala vielii. Este eentrul de greutate al imaginii de sine ~iimbold psntru fo~eie cmaloars. Odala dobandita, aceasla resursa poate fi utiiizaia in situatiiiedureroase din trecut. Are insa nevoie de timp pentru a acjiona 9i 0 confruntare directa cu eeamal traumatica situa\ie poate fi exeesiv de anxlogena in acest stadiu. Tentativa reconstructiva

inmugure§te insa pe taram incon§tient: ee!e doua u~i gliseaza intr-una singura. Acjiuneatransformatoare poarta germenels regenerator. Poarta Speranjei !asa loe incercarilor viitaare dea stabiiiza §i dezvolta 0 noua atitudine, un nou sentiment in fala vietii: acela de ineredere §isperanta.

5.5. Metafora sertarului memoriei sau "Iucru! cu anxietateaU

Preoeupata de asistarea terapeutiea a copiilor $i adoiescenjilor, Elena Vladislav abordeazaproblema anxletalii in condiliile stressului de suprasolicitare printr-un exercitiu metaforic inspirat

§i semnificativ pentru maniera de a lucra in spirilul terapiei unificarii (v. Revista de psihoterapieExperienjiala nr.9. p. 19, 1999), din care reproducem pasaje!e urmatoare:

«Mamentullicentei esle acea stramtoare prin care arice student trece §i care mareheaza unprim moment a! Ineeputului de maturizare profesionala. Pentru eel obi$nuit sa fo!oseascaobstaeolul exterior ca prilej de cautare ~i transformare interioara, confruntarea cu examenul estepretextu! con§tientizarii propriei persoane.....

Irina este studenta in ultimul an al facultalii de Pslhologie. 0 privesc cum sta In fata mea pescaun §i imi amintesc de propriile meIe intrebari §i nelini§ti din preajma trecutelor examene. Esteo fala cu un perfectionism foarte dezvoltat, vrea~a Inveje toata materia perfect, se critica pentrumomentele de pauza, neputandu-se relaxa. Acum pare agitata, dupa 0 noapte de insomnie in

care s-a culpabilizat ca nu se odihne?te pentru a Inva(a tot ceea ee $I-a propus pentru a doua zi.Pe masura ee vorbe§te, anxietatea ei ere§te. Se teme ca nu va putea parcurge perfect toatamateria. Pe de alta parte, starea asta de nelini§te nu-i permite sa inve\e, facand-o sa S8 simta 9imai rau, pana la dureri de cap §i ameleala.

Anxietatea ei imi pare acum ca un vartej ce 0 trage in jos, daca nu reu§e~te sa-~i puna infuncliune mi§carile naturale de eliberare. Ma uit !a ea §i realizez cum reactiile ei generate deleama 0 fae sa S8 Indeparteze de sine, proiectand-se negativ intr-un viitar intunecat.

Are nevoie in primul rand sa §i-I regaseasca pe "aiei $i acum" ca un colae de care sa S8

sprijine pentru a-§i regasi respirajia. De aceea, pentru inceput Ii propun sa-mi raspunda timp decinei minute !a intrebarile mele repetitive: "Ce vezi acum? Ce auzi acum? Ce slmti acum incorp?"

Astfel, Irina reuge~te sa iasa din valiejul propriilor ganduri 9i raspunde:"VaG biuza la. Aud un latrat. 8imt mainile mele transplrate ... Vad masa. Aud

un sunet ascutit. 8imt respirajia agitata ... ". Se concentreza pe senzatii1eprezente §i-§i depa§e§te astrel starea de nelini§te.T: Cum ti se pare acum problema ta?I: 8unt acum mai lini§tita, mai deta§ata. E ca §i cum a~ fi ie§it dintr-un sertar alnelini§tii §! sunt in alt serlar acum.T: Ce fel de sertar?

i. AI jocului, a! une! mai mar! sigurante.Observ ca Irina este pregatita sa-:?i abordeze problema lntr-un mod mal

deta§at :?i sa gaseasca solutii de a 0 rezolva. Ii propun sa lucram lntr-omaniera gestaltista §i metaforlca cu anxletatea,prin obiectivare 91exteriorizare.

T: Te rag sa-ti imaginezi ca pe acest scaun gal este sertarul nelini§tii. Cum IIvezi?

Page 314: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

312 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

I: E un sertar eu dosare aranjate in fata, dar in spate ia Tntuneric sunt hartE indezordine, unele mototolite. Ni§te amuleti Tneearea sa faca ordine Tnsertar, darnu reu§esc. Locui lor nu este acolo, mal mult fac dezordlne.

Din cauza aceasta sertarul este deformat, fara maner, eam handicapst.(surMe amuzata, semn bun, deel poate sa mearga mal departe, nu se teme.)T: Ce ai vrea sa faci cu acest sertar?

I: Sa aranjez dosarele, dar nu pot din eauza amuletilor care vor ei sa facatreaba asta, dar nureusese. E prea dlfieil peniru ei.T: Poti sa negoeiezi eu omuletE 0 manlerade aranjare a sertarului?I Ei ar trebui sa iasa afara, dar nu vor pentru ea-§i pierd rostullor. Ar trebui sa­I mut in alta parte unde sa munceasefl.T: Negociaza un astfel de lac eu ei.I: Ii mut intr-o gradina mare unde sa-§i faea de lucru. A§a ... Acum aranjezsertarul.

T: Cum 71 aranjezi?I: Aranjez dosare!e in ordine, In func\ie de examene. Pe randui din fa~a Ie punpe eele pentru primul examen, este un rand mai lung. Pe randul al doilea, pecele pentru al doilea examen. Sertarul este drept aeum.a incurajez astfe I sa-§i faca 0 anumita ordine in priorib3ti, in ceea ce are deinvatat.T: Te rog acum sa te apropij de sertar §i sa rasfoie~ti dosarul, fii curioasa cemateriale continoI: (rezistenta) Oar nu pot sa ma aprapii de el. Pot avea acces la sei1ar doardintr-o camera de comanda §i drumul de la sertar la aceasta este blocat de<omulet! - functionar!> care triaza dosare!e 9i nu pot ajunge taate ia mine.Sertarul e la nive! subcon§tient 9i camera la nivel con§tient.T: Ce poti face eu aeeste blocaje?I: Sunt ca punctele dureroase de pe gamba, care au aparut pentru a-mi blocaaecesulla lucruri dureroase din trecut.

$tiind ca Irina este familiarizata cu tehnicile psihosomatice §! masajulfunctional, I-am propus sa-?i maseze aeeste puncte dureroase de pe gamba 9iin acest timp, sa negocieze imagina, ell <omuletii> vazand ce se intampla.I: Pe masura ce gamba S8 relaxeaza, functionarii dispar, dar mai ramana unulrau care nu vrea sa piece. (zambe§te) $i ar fi §i utopic sa piece toli.T: Maseaza-ti bine gambele pana cand sunt relaxate §i nu mai simti punctedureroase. (ii las timp sa lucreze)I: (casca) Ma simt relaxata acum. Pot ajunge u§or in camera de comanda.T: Ajungi u§or :;;ice fad?I: Mi se trimit dosarele din sertar. Une!e sunt mai grease. Altele mai subtiri.T: Iti propun sa Ie deschizi rand pe rand §i sa vezi cum Ie poti foiosi' pentruexamen. Ce prioritati iti stabile§ti?I: Pe eele mai groase Ie recitesc, pe cele mai subiiri Ie completez cu noi paginipe masura ce invat materia ... Gata. Acum vreau sa plec de aici.T: In regula. Poti s~o facioI: Ma duc langa sertar. Acum camera de comanda e chiar langa sertar.(Observ cum rezistentele §i blocajele au disparut).T: Ce faei acum langa sertar?I: Mi-e somn, vreau sa dorm.T: Iti sugerez sa-ti gase§ti un loe comod langa sertar, sa adormi §i sa ai un vis.

Page 315: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolu! IX - TERAPIA UNIFICARII 313

(Folosesc 0 tehnica NLP de programare pozitiva pentru viltor)

T: Te visezi pe tine 18 primul examen de liceni8, stand In banca. E:;;ti iini:;;tita, aiIncredere Tn tine, e~ti sigura pe ceea ce al Tnvatat. Ti se aduc sUbiecteie, Iecite!'}t! calma, destinsa ... Ai aeces cu Ufiiurinta ia sertarui GU informaiiimemorate. Te vezi serlind la toate subiectele ... le~i din sala ... A§ltepti rezultatulcare aste eel pe care ii-I dore~ti tu Traie§iti satisfactia succesului, simtibucuria Tn tot corpul §! sufletul tau Te vezi sarbatorind evenimantul cu

prietenii ... Apoi la fel, ia al doilea examen.(Irina zambe§te, corpul este relaxat, destins.)

T: Te treze9ti aeurn din vis 91Ii muliume9ti sertarului ca te-8 ajutat sa ai succesia examene ... Revino treptat Tn prezent, aiei Tn camera. Ei, cum te simti acurn?i: Ma simt roarte bine, iini~tita §i nu ma mai doare capul. .

La sf3r~lul aceslui demers terapeutic de 90 de minute, Irina a reu§it sa-§i depa§easca criza

de anxietaie CLi care venise la cabinet, sa se deta~eze de ea ~i sa lucreze eu blocajele pe careIe intampina In inva\at. $i-a ordonat §I programat maniera de a invata, §i-a realizat 0 proiectarepazitiv3 in viilar. eu alte cuvinte, a reu§il sa se accepte §I sa-§i schimbe geslaltul initiaL

Peste 0 saptamana, Irina imi comunica cum a ajutat-o "exerci!iul metaforic 81 sertaruiui."i: 81m! acum ca am 0 mal mare ordine Tn cap, nu ma mai simt confuz8. Sun!

mal organlzata cand Tnvai, am aeees mal u§or la ceea ee vreau sa-mi amintesc§i randamentul este mai bun. Nu ma mai 81mt blocata §i a disparut frlea de

examen. Mi se pare extraordinar ca Tn vizualizarea din §edin~a trecuta sertaru!9i-a sehimbat forma singur, s-a indreptat 91 S-8 ordonat. 81mt asta ea 0transformare interioara, nu ca 0 proiectare a unei imagini dorite. Fara lndoiala

eEl a ajutat-o aceasti3 experienta eu metafora. Am certitudinea ea a contalenorm faptul ea ea a fast cea care a propus-o $i atunei tot demersul terapeutlca venit In Intampinarea nevoilor ei. A fast pregatita sa accepte aceasti3 manierade lueru, a profitat de ea 91 9i-a integrat-a.

Ma gandesc la Irina §i ma gandesc la mine. Am sentimentul ca In aceasta cautare interioaraam fost doar 0 calauza. Pentru ca drumul Imi este cunoscut. $i eu am trecut prin experienta

examenelor de licenta...»5.6.0 fetita care cauta lumina - studiu de caz

Un scenariu metaforic complex, bazat pe tehnici de dramatizare, modelaj §i tehniciprovocative cu suport obiectual este creat §i utilizat de Marina Badea In psihoterapia centratape unificare, a unei fetile eu traume familiale semnificative. lata acest interesant studiu de caz,a~a cum este el prezentat In Revista de Psihoterapie Experientiala, m.7., 1999, p.24-27 :

«Prezentarea cazului. Alina are 12 ani §i este eleva In clasa a V-a, iar motivul pentru care afast adusa ia psihoterapie aste e~ecui §colar.

In urma discutiei cu mama am aflat ca in clasele I §i a II-a Alina a fast premianta, declinui~colar debutand in clasa a ill-a §i accentuandu-se cu trecerea timpului. Mama estenemultumita de rezultatele scolare ale fetitei, mai ales de notele de la matematica, ia limba

romana ~! la Iimba franceza, care sunt la Iimita (5-6).Nivelul inteiectual al fetitei este normal, dar am observat ca are dificultati In concentrarea

atentiei.Alina provine dintr-o familie monoparentaia (fara tata) deoarece ia varsta de 7 ani parintii

au divortat. tatal ei fiind alcoolic. Are un frate mai mare cu doi ani, care iocuie§te In alt ora~, la

bunica ~a. In piezent Alina locuie§te Tmpreuna cu mama sa, care este hipoacuzica, felilaslmlindu-se "stigmatizata" din acest motlv.

Page 316: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

314 ORIENT AREA EXPERIENTIAL./\ iN PSIHOTERAPIE

De la 5 luni Alina a creseut in coleetivitate: ia ere§a §i apoi la gradini\a (programsaptamanal); de la varsta de 4 ani pana ia 5 ani a sufer!t de enurezis nacturn timp de un an §i

jumatate, ca urmare a unei friei Intense tl<31tela gradinita, cand 0 educatoare S-8 rastit puternic 12

ea. Enurezisul s-a rezolvat rara intervenlii exterioare specifice, chiar daca dupa muit timp.Fetila cansidera ca "ia §eaaia este prea greu", eeea ee I se cere a depa§e§te, deei nu are

niei un rast sa se mai straduiasea. In pius la §eoaia nu are prieteni, deaareee eopiii aeonsidera "proasta" §i "pitiea", adjective pe care ea insa§i $i ie atribuie cand varbe$te despresi:le.

La inceputui Intalnirilar naastre Alina avea 0 pozitie adunata pe scaun, privea in jos,varbea destul de pu\in, neintelegand care este de fapt scopul acestora. Ulterior s-a dovedlt afi comunicativa §i expreslva, uneori oarecum iabiia emotional.

In prezent este ajutata ia :ectii de veri§oara ei, absolventa a ASE, cu care are 0 relalieealda ~ipozitiva.

Scopurile primelor §edinte au fast stabilirea psihodiagnosticului, intervievarea mamei, darmai ales eonstruirea unei reialii calde, de incredere §i securitate emojionaia cu fetija.

Pasul urmator a constat in crearea unor situ8lii terapeutice oarecum frustrante, prin care mi­am propus sa a stimulez pe Alina in a-~i debloca resursele personale ~i a intelege ea poate raceapella ele ori de eate orl este necesar, dincolo de cadrul terapeutic . Din ~edinta a 6-a incep sa

se contureze strategii de cautare a solu\iiior penlru diferile situatii. Sub "umbreia" scenariiiormetaforice ~i in mediul terapeulic securizant, Alina se autoexporeaza, se experimenteaza,

Incereand pe rand noi §i noi modalitati de solu\ionare. Acest demers de caulare adanca In"hati~ul" flintei sale se finalizeaza constant cu soiutii ce presupun prezenta elementului "FOe", Inchip de ,,soare", "neon, bee", Julger", "lumina"; acesta reprezinta pentru Alina elementulesential al transformarilor, cu rol potentator al cre~terii.

Vol prezenta In continuare ~edinta a 6-a, din care se poate decela clar strategia decautare a solu\iilor, ca ~i modalitatea finala de rezoiutie.

In aeeasta §edinta am continuat discujia despre ~coala ~I, la un moment dat, dupa cepana acum a incereat sa prezinte 0 imagine mal curand de eieva "buna", Alina a recunosculca la scoala ii este foarte greu §i ca are rezultate care 0 nemultumesc; dar eel mai mult 0doare faptul ca mama sa sufera din acest motlv.

I-am sugerat sa aleaga un tub de plastilina a carui culoare "seamana" cu ,greul" ei, a§a

cum iI simte ea. A ales tubul marc, din care a modelat ,,0 canapea", pe care a descris-o cafiind mare ~i urala, acelea$i alribute pe care Ie are ~i greul ei.A: E mare :}i urat :}i parca ... e a:}a ... ma pune la pamant (in timp ce descrieaceasta stare A se intristeaza §i lasa capulin jos)T: Te pune la pamanLCumte pune !a pamant?

A (inghitind in see, cu voce scazuta): Ma apasa.T: A, te rog sa te ridici ~i sa-mi arati cum te apasa greullA: In picioare fiind, S6 lasa lent in genunehi, ca :}i cand "ceva" ar apasa-o pe

cap §i pe umeri. Fata ii exprima suferinta §i resemnare. A§ezata In genunchi,ramane cu capulin pamant ~i tace.T: (suportiv): Bine. Unde este acum greul tau?

A: (aratand cu degetulln fata): AiGi, in fala mea.Vazand "greul" In faia ei, Alina demonstreaza ca percepiia asupra acelui

conflict are ca obiect ceva extern, ceea ce inseamna ca nu somatizeaza.

Obiectul era vazut din faia, dar nu avea forma, de aceea am utilizat tehnica

metaforica "Zidul", pentru valeniele ei psihodiagnostice §i transformative Insituatia confruntarii cu un obstacol exterior, adica am Inlocuit 0 senzatie cu 0imagine metaforica. '

Page 317: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 315

T: A, imagineaza-ti ea greul tau ar fi un zid ... (A aproba nonverbal) Cum ar fiel? Deserie-liA: .... Mare, ...Tnalt, trece prin tavan.T: Mare ~i Tnalt. Thm. Cum mai este el?A: Din beton ...gros.T: Tn fata ta este un zid mare, Tnait, gros, din beton. (Tn aeest punct amsehimbat timpul verbului, adud!md metafora Tn prezent 1(>ipunand-o pe A Tnsituatia de a 0 experimenta !ji de a-I cre!jte impliearea in rol) Bine. Ce simtiTn fata lui?A: (Iasa umerii Tnjos, incordandu-*?i eorpul ~i apoi, eu voce seazuta ~itremuranda): ...Ca ...ma chinuie.T: Thm.. (cu voce scazuU~) "fe chinuie. (Dupa cateva secunde am continual peun ton cald !ji sigur.) Acum esta in fata ta; te rag 5a-1 prive~ti ..... EI te chinule.Spune-mi ce-ti vine sa faci?A: (Tncrezatoare): Sa me lupt cu el.T: (Tneurajand-o): Foarte bine! Lupta-te eu ellA: (ell fndoial<3, nesigura): Cum sa ma lupt, ca nu :'?tiu?!T: Deei §tii ca vrei sa te lupti, dar nu §tii cum. Chiar 8§a! Cum sa te lupti?Cauta §i afla cum ai putea sa te lupti!A: (dand Tnapoi, neTncrezatoare): Nu pot.T: (pentru a 0 mentine Tn situaiie §i pentru a 0 debloca): Nu potL Acum ziduleste Tn fata ta, mare, Tnalt, prive§te-I cat este de Tnalt §i de gros! Ei t8chinuie! ...Ce faci?A: Ma rag la Dumnezeu.T: Roaga-te la Dumnezeu.Tn acest moment am introdus un suport obiectual - 0 portoeala - pentru a 0ajuta pe A sa stabileasca contactul eu acea parte din sine care reprezentainstanta superioara ce a controla :?iera cauza succeselor ~i e§ecurilor ei.A: Cum sa ma rag? Sa pun §i mainiie sub barbie?T: Cum vrei!

A: (cu mainile la spate): Doamne, Doamne! Te rog sa prabu§e§ti zidul astapentru mine! Te rag, Doamne!T: Bine. Acum muta-te aici (in locul portoca!ei, care reprezenta ideea deDumnezeu) Ce-i spune Dumnezeu lui A?A: (se muta :?ispune eu ton dojenitor): A, A, am sa te ajut, am sa-I prabu:,?esc,dar, uite ea tu nu e§ti ascultatoare, nu 0 iube§ti pe mama, nu Tnveti bine; eute ajut, dar cu 0 conditie: sa fil buna, ascultatoare, sa inveti la §coala.T: Bine. Acum vino aiei §i fii A. Ai auzit ce ti-a spus Dumnezeu. Ce faci?A: Am sa lncerc sa respect canditia luLT: Ai sa Tncerci ....

A: (cu indoiala §i teama): Da, ..... dar nu cred ea pot.T :A ... Nu erezi ca paiL Nu erezi.Thm. Probabil ca poii (iau 0 sticla de plastic§i a a§ez Tn dreapta ei, pe covor) sau probabil ca nu poti (jau 0 gheata §j 0a§ez in stanga ei, pe covor).

Am descompus Tndoiala ei Tn eele doua variante posibile, incereand ea,prin depa:?irea rezistentei, sa 0 determin sa-§i schimbe perspectiva §i sasparga blocajul interior. Pentru fiecare varianta am ales eate un suportobiectual, pentru a Ie experimenta §i eonstientiza pe rand.T: Daca ar fi sa poti ....muta-te langa stiela! (i-am sugerat nonverbal eaurmeaza sa traiasea :?isa joaee aeeasta situatie)

Page 318: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

316 ORIENT AREA EXPERIENTIAL~ iN PSIHOTERAFIE

A: Daca ar fi sa pot 89 respecta conditiile ,?i apoi 1-89 ruga iar pe Dumnezeu:"Doamne, Doamne, mi-ai promis ca prabu~e~ti zidu! pentru mine. Uite, amrespectat ce mi-ai cerut!" ~i Dumnezeu prabui?e'?te zidul.T: lar tu ce fac!?

A: Stau aiei ~i-i mu1tumesc.T: Bine. (urmeaza a daua varianta) lar daea nu poti. ...muta-te dincolo, iangagheata! ...A: (me privei?te incurcata, oarecum speriata): Daca nu pot...T: Sa zicem ca nu poti sa respecli. ...Ce faci?A: (entuziasta): II mai rag odata!T: Mai roaga-I odata!A: (catre "Durnnezeu", implicata, eu mainiie sub barbie, de aceasta data):Doamne, Ooamne, t8 mal rG:], nu ma iasai Maj cla-mi 0 §ansa! Maj a~te8pta­ma patru zile §i 8i sa \fezi ea am sa respect conditia.A: (ca "Dumnezeu"): p." am sa fa las, 1't1dau inca patru zile, 8§3 cum vlei tu!T: Bins.

A: (se muta ia iocul ei): Au trecut patru ziie.Tn acest moment am Tncercat sa 0 readuc Tn sltuatiel pt;n uUlizarea

propriei rezisteni8.T: Nu, a trecut doar 0 zi. Mal sunt trei. E~tj i'r1 continuare Tn fat8 zldului.Spuneai mal dsvrerne ca te lup\i eu el.A: (adresandu-se zidului, pe un ton amenintator): Am sa me lupt eu tine,raule! Oar n-ar fi mal bine pantru tine sa pleci din fata mea, pentru ca vineDumnezeu la tine ;;i Dumnezeu, cu puterea lul, 0 sa t8 zdrobeasca!Spontan se muta in locul zidului.A: (ca zid, pe un ton ironic ~i depreciativ): Ma fac: sa rad! Uite cat de mare ~ide puternic sunt eu! $i nu-mi spune tu mie sa plec, siabuto!A: (in continuare amenint~lndu-I): Ai sa vezi, nu ai tu viat8 lunga, 0 sa tezdrobeasca Oumnezeu! $i sa nu ma faci slabuta, ca nu suntlA: (ca zid, pe ton arogant): Vai de tine! Vezi cum vorbe9ti CLi mine, eEl acumma prabu~ese peste tine §i te omoriA: Speriata, Tnghite in see §i tace. Oupa ce se muta ia loeui sau, ramane caparalizata, fara a mal fi eapabila sa reactioneze.T: Se prabu§e!?te peste tine.A: (dUre zid): !\Ju poti, pentru ea eu sunt aparata de sufletui meu bun ~i deingerul meu. Ai sa Tntepene§ti, daca te apropii.A: (ca zid, pe acela§i ton arogant): Eu??! Sa-ntepenesc!? Nu te uiti eat suntde mare??! Ar fi mai bine sa taci!A: Taee.

T: inteleg ca faci ceea ce-t! comanda zidu!. (A ma prive~te debusolata, ca §ieand nu ar inte!ege) Taci a§a cum vrea zidul? Pana acum tu te-a! luptat ellel?

A: Nu eu. Cuvintele ...cuvintele bune s-au luptat ell cuvintele rele.A: (se a§eaza pe scaun, iar pe fata Tiapare 0 grimasa ce exprima refuzul) Madoare burta, nu mai pot sa stau in picioare.

in aeest moment, avand in vedere eElAlina exprima 0 suferinta fizica, amtinut cont de cerinta ei (care poate fi expresia unei rezistente), continuand"confruntarea" prin introducerea unui alt mijloc expresiv-creativ, modeiajul.T: Bine, stal pe seaun. Spune-mi care tub de plastilina este euvantul bun!A: (II alege pe cel alb): Asta.

Page 319: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 317

T: $i care este cuvantul rau?A: TIalege pe ee! ro~u.T: Modeleaza-Ie! Fa-Ie sa fie euvinte §i arata-mi cum 5e lupta!

Alina a modelat din plastilina aieasa doua obiecte cu forma cilindrica, pecare le-a a§ezat la 0 oareeare distanta §i In jurul fieearuia a pus bucati micide plastilina, eu rol de soldatei. La solieitarea mea a deseris pe rand eeledoua tipuri de soldati; soldatii cuvintelor bune erau drepti, frumo§i, pieptanati§i slabuti, in timp ee soldatii cuvintelor rele erau gra~i, urati, bosumflati ~istrambi. Am initiat "Iupta" !uand 0 bucata de plastilina care reprezenta unsoldat al cuvintelor rele §i Indreptand-o spre so!datii cuvintelor bune. A ia , larandul sau, "un soldat bun" ~i II atinge usor, cu nesiguranta, pe "soldatul rau".T: Ce i-a facut?

A: L-a Intepat.T: A, I-a tntepat! TIdoare, dar mai po ate lupta. Uite-I cum se apropie!A: L-a lovit puternic §i I-a indepartat. Am continua! aeeasta "Iupta" cu Incatrei-patru soldati rai, carora soldatii buni Ie fac fata. La un moment dat am unitmai multi soldati ri3i.Prin aceasta am incercat sa evaluez disponibilitatile salede a face fata atunci cand dificultatea obstacolului ere§te.A: Se unese ~i eei buni (ii aduna pe toti soldatii buni, ii rasuce~te, dandu-leforma unei spirale) Venim toti la lupta!"Spirala" formata din soldatii buni, impreuna eu "euvantul bun" lovesc"cuvantul rau", care cade, apoi II imping §i-I Indeparteaza.A: (incantata): Gata! Am reu~it!T: Bine, A! Bravo! Ai reu§it! ....Te rog ca acum sa-mi arati cum te lupti tu cuzidu/. A~a cum s-au luptat cuvintele, tot a§a poti i?itu! Hai sa vedem cum faci!(A se ridica increzatoare) Ai zidul in fatal Ce-i fad?A: lau un ac ~i iI Intep.

Se repeta aceea§i strategie de mai devreme, cand a Intepat soldatu/.T: la, te rog, acul asta (Ii dau un cui) §i Inteapa cu adevarat peretele. Tnteapa­I! (A iI inteapa) Se prabu~e§te?A: (razand): Nuu! .. Atunci iau un aparat de facut gauri (0 sticla) §i il gauresc.T: Sine, gaure§te-/. Cum este zidul acum?A: Nu e bine. (accentuand cuvintele, expresiv) lau soarele de pe eer <ia 0bueata de plastilina galbena) §i-I topesc cu e/.

A inconjoara de mai multe ori zidul imaginar cu "soarele", se opre§tepentru un timp, iar apoi continua sa faca cercuri in aer, cu "soarele" in mana.A: Gata! S-a prabu§it!T: Priveste aici ~i asigura-te daca zidul s-a prabu~it. (A prive~te §i face semnca "da") Vezi ce a mai ramas din el...A: Caramizi sparte, resturi ... Le topesc i?i pe ele cu soarele! ..... Gata!T: Prive§te acum loculin care a fost zidul. Pa§e§te pe unde a fost e/. ....Cumeste acum?

G: (se plimba cu atentie, ealea cu grija): E mult 10c.... E Iiber.T: Ce-ti vine sa faci acum,vazand cat de Iiber este locul asta?A: (dornica): Sa sar in sus de bucurie.T: (Tncurajator ~i apreciativ): Sari in sus de bucurie!A sare de cateva ori, razand i?i scotand strigate scurte.

In aceasta sedin\a, Alina a demonstr~t faptul ca poseda resurse de lupta extraordinare,ceea ce paate Ynsemnaca e$ecul $colar reprezinta expresia unui blocaj interior. Din modulincare a depa~it obstacalul, utilizand ca element paten\atar soarele, simbal masculin, a prima

Page 320: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

318 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

ipoteza ar sustine ca sursa blocajului interior este 0 deficienta pe linie mascuiina, decipaterna. Faptul ca a utilizat acest element este dovada unui prim contact benefic cu implicatii

pozitive.»

5.].,,5ala oglinzilor""exercitiu metaforic de con~tientizare§i restructurare a Eu-Iuj

«Acest exerci(iu - creat de Daniela Constantinescu -, se fnscrie In sfera lucrului cu metafora ~ia fost dezvoltat $i experimental In cadrul unui grup de optimizare de catre Diana Vasile $1

Catalin Nedelcea (v. Revista de Psihoteraple Experien(iala, nr.S, 1999, p.35-37).lata comentariile autorilor $i dialogu! terapeutic revelator:oPrin empatie $i piOleC\le, clientul are posibiiitatea de a-9i explora propriul eu, cu ajutorul

celorial(i membrii ai grupului. Explorarea ajuta la producerea insighturilor, !a con~tientizareapropriei interiorita(i. a relatiilor care exista Intre diferitele sale componente $i a modului In careacestea Ii influen(eaza comportamentulln diferite situa(ii de viata. Totodata, ciientul am~cumeste perceput de catre ceilal(i, fapt care poate determina apari(ia unor no! con$tientizari sauverificarea imaginii de sine atribuita celorial(i. Mai mult decat atat, prin modificarile operate declient In plan metaforic, acesta I$i restructureaza practic propria lume interioara.

Mecanismul dupa care aceasta tehnica opereaza este specific gestaltterapiei: clientul IIpercepe pe celalalt; denume$te partea din el - adica interpreteaza (moment In care intentinexperienlele anterioare introiectate $i mecanismul proiec(iei); simte ceva fala de propriainterioritate; iar apoi aclioneaza putand-o modifica In sensul dorit sau conform realitatii.» Dinperspectiva T.U. se intervine Insa prin centrarea demersului pe restructurari interioare pe caremetafora $i jocui simbolic Ie intermediaza.

Instructaj terapeutic: Imaginati-va ca va aflati intr-o sala a oglinzilor, eEl fiecare dintreeeila!ti este a oglinda magiea in care puteti vedea 0 parte din voi. Poate fi 0 parte pe care 0 avetisau care va Iipse§te, 0 parte care va place sau care nu va place. Veti intra pe rand Tnsalaoglinzilor §i veti denumi ceea ce vedeti. Daca veti simti nevoia, puteti modifica pozitia oglinzilor,astfel Tncatsa va defineasea cat mai bine.

M - (Abia a~tepta sa intre In exercitiu, tremura ~i era foarte emotionata) Aveamnevoie! (Merge ~i 0 Imbrati§eaza pe L) OgHnda mea cea mai oglindaJT - Sa Inte1eg ea In ea te vezi eel mai bine?M - Nu, vad foarte multe, e 0 ogiinda mare (Gesticuleaza).

T - $i de-a dreptul magica. !a spune-ne ee vezi.M - Vad partea mea care Imi lipsea, feminitatea mea, exuberanta ~i spiritulasta mai nebunesc, a~a .... (Gesticuleaza amplu ~i este emotionata).T - Mhm.

M - Capacitate a de a-mi con~tientiza anumite probleme pe care Ie am,

capacitatea de a lucra cu mine, eapacitatea de a-mi pune ordine In viata.T - Mhm.

M - Ce mai VEld eu, ... bucurie, '" ma vad pe mine atunci cand ma simt foartebine! E bine a~a.T - Te rog, intra In starea aceasta.

M - (preia pozi(ia oglinzii ~i dupa 0 elipa, dupa ee i-a preluat ~i starea, se dueela 0 alta oglinda, R) Ma vad pe mine atunci cand nu ma simt bine.T - A§a, ce anume vezi din tine atunci cand nu te simti bine?

M - Agitatia, nehotararea, eonfuzia, ... trecutul care ma apasa ~i nu-mi dadeapace. aaa ... ~i timiditatea. Cum sa stea? ... Vi no mai In fata, In fata tuturor

(Toata lumea rade. Aeum se deplaseaza In fata lui R, 0 alta oglinda) ,T - Spune, ce vezi?

Page 321: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARH 319

M - Ma vad pe mine atunci cand imi era tare, tare frica §i cand nu puteam facefoarte multe lucruri pe care a§ fi putut sa Ie fac.T - A§8, ... deci Tnteleg ca e 0 oglinda care Iti reflecta tie 0 parte din trecut.(lntre timp R se 3§aza pe scaun)M - Da, da, stai jos, stal foarte bine, ... §i ma vad pe mine atunci candascundeam tot felul de lucruri, cand nu voiam sa recunosc anumite parti dinmine. $i e neplacut!T - E neplikut! Pentru ca ...M - Pentru ca sunt prea aproape, sunt prea proaspete §i simt nevoia sa Ie lasmai deoparte.T- OK.M - Da,.e bine ca sunt acolo.T - E bine ca sunt acolo pentru ca ...M - Pentru CEl simt ca am mai mare control atunci cand §tiu mal multe lucruridespre mine.T - A§a.M - (In gala oglinzii G) Ma vad pe mine in anul I de facultate (rade :?ie roarteemotionatl3)T - Deei In anull de faeultate te vezi tu aeolo?

M - Da, a§a, ... un copil din ala, mai ... vai de capulluit Care nu prea §tie pe cepamant traie§te §i ... e a§a ... batut de vant. Daca s-ar putea legana (oglinda),ar fi in regula (oglinda se ieagana §i toata lumea in cepe sa rada 9i aprobagesturile) §i ma vad pe mine atunci cand renun\ la mine ca sa ajut pe cineva.T - Mhm.

M - Sunt foarte rare momentele. (se duce in fata oglinzii M): Ma vad pe mineatunci cand sunt sigura pe mine, poate nu chiar siguran\a, ... mai bine zis,atunci cand sunt Tn forma, cand am multa energie, cand sunt foarteconcentrata, cand pot sa dau ce am mai bun.T-OK.

tv! - (0 a~eaza pe M cu pumnii ~i bratele incordate, gata de treaba)T - OK, poii trece mai departe.M - (in fata oglinzii I): Mi-e greu sa ma oglindesc. Vad 0 parte din mine pe carenu 0 prea folosesc ..T - $terge bine oglinda ca sa vezi cat mai bine, cat mai clar. (Gestui aeestametaforic are menirea de a indeparta dificultatea clientei de a S8 explora Incontinuare)M - (Face gestul de a ~terge) Da, e 0 parte pe care nu 0 prea folosesc §i pecare nu am folosit-o foarte mult timp. Am folosit-o doar atunci cand nu malputeam, cand clacasem.T - Care parte?M -Placerea de a te juca, de a te relaxa, de a te simti bine, de a zice "LasE!dom'le, am §i au dreptul sa ma simt bine a ora, doua, ca pe urma ... " .. Da, e 0chestie pe care mi-o refuz deseori.T - Pai atunci §terge bine og!inda ca sa se vada cat mai clar aceasta parte a ta... ~i identifica-te cu ea.M - (~terge frenetic :;;i preia pozilia oglinzii, dupa care merge Tn fate oglinzii S)Pe tine te-a§ Tmpu§ca! (Starne§te din nou hilaritatea co!egilor)T - Pe tine te-a§ impu9ca pentru ca arati ...M - Intra ghilimele te-a!? impu§ca! E partea din mine cea mai traznita cu putinta... atunci cand fac prostii ... cand zic cellal\i "Ia uite ~i nebuna asta, nu mai

Page 322: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

320 ORIENT AREA EXPERIENTIAL2\. IN PSIHOTERAPIE

scapam de ea". Creativitate ai zis? (0 Intreaba pe fata care I-a desemnat pe Smai devreme drept "ereativitate") Da!, e bine! Oar mai mult deeat ...creativitatea aeeea debordanta ... l?i nu neaparat produetiva.T -OK.M - Parea-i vad pe eellalii ,,0, ne-am saturat de tine, nu te mai suportam". Ebine cum stai, Ii spune oglinzii. Se duce apoi In fata oglinzii B l?ise gande§te.T - Ce vezi In ea?M - Partea din mine serioasa.T - Partea din tine serioasa.

M - 9i care nu glumel?te, dom'le (Colegii se amuza iar, inclusiv oglinda), darcare bufne§te In raspentru ca nu e foarte serioasa, adica e a~a ... par foarte serioasa ~i foarte tare,dar de fapt nu e chiar a~a ...T - Deci e numai 0 seriozitate aparenta, de fatada?M - Nu e seriozitatea aia rece, dura, e 0 seriozitate In adevaratul sens alcuvantului.T - Deci nu e duritate, e seriozitate.M - Da, adica atunci cand vreau sa fac 0 chestie, gata, las glumele la a parte.T- Cand folose~ti aceasta parte?M - E partea pe care mi-o folosesc eu cel mal mult, caci am mare nevale deseriozitate ca sa pot sa fac lucrurile pe care vreau sa Ie fac. 9i pe ea a simt ceamai familiara. Defilez tot timpul cu ea.T - Uite, prive~te-o bine ~i fa ce Iti vine cu ea.M - (0 a~eaza langa Creativitate)T - °a~ezi langa Creativitate.M - Fara nu S8 poate.T - Ce se Intampla? Prive~te acolo, ai a~ezat doua oglinzi una langa alta!M - Ma simt In siguranta cand Ie vad a§a, una langa alta, de fapt a§a §i trebuiesa fie!

T - Acum exista vreo legatura intre ele?Interventia are ca scop con§tientizarea de c~ltre c1ienta a necesitatii de a

actiona In plan practic pentru a "Iega" cele doua Insu§iri, ea Insa§i afirmandaceasta legatura.M - Da, e c1ar ca sunt legate (Del?i cei dol stateau pur :?isimplu unullanga altul,fara a avea vreun contact).T - 9i ce Inseamna una pentru cealalta?M - Pai nu poti fi serios fara sa fii creativ l?i invers. Nu l?tiu, eu a§a Ie vad.T - Pai, era creativitatea ta debordanta §i nu neaparat productiva §iseriozitatea ta nu neaparat rigida.M-Da.

T - Ai putea sa spui ce Inseamna aceste doua lucruri pentru tine puseImpreuna?M - Capacitatea mea de a munci, de a lucra, de a crea.T - Fa ceva ca sa se vada acest !ucru, sa produca ceva.

Abia acum M actioneaza cu adevarat.M - (Pune Seriozitatea sa ia de brat Creativitatea l?i Ie Impreuneaza §i celelaltedoua maini)T - Acum uita-te §i la celelalte oglinzi §i vezi daca simti nevoia sa faci ceva cuele: '

Page 323: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 321

M - (Se gande~te 0 c1ipa) Nu prea imi place sa Ie vad a§ia separate !?iimi dauseama ca eu Ie-am fragmentat a~a, cacl de fapt ele sunt stranse!T - Pai daea tu le-ai fragmentat, se presupune ca tot tu ai putea sa Ie aduni laioe!

M luereaza postural ell "partile" Eului, asambiandu-Ie: a!?aZa Treeutui - celetrei persoane - Intr-o parte, in mijloc a~aza Capacitatea ei de Munca care"sustine tot ansamblul legat", in fata Feminitatea, Exuberanta, alaturi de eaSeriozitatea, iar In fata tuturor Plikerea de ate slmti bine.T - la vezi daca te reprezinta. 'Acesta este momentulln care se provoaca con~tientizarea imaginii pe careceilalti 0 au despre ea. M aduce ceie trei persoane care reprezinta trecutul §ii Iea~eaza din nou in faict acoperind restul constructiei.T - Care este faia ansamblului? De unde te vede lumea? imagineaza-ti ca tue~ti lumea ~i ca te uiii la tine. Ce vezi?M - E foarte greu sa ma vada! Adica prima data II vede pe R!T - A§ia, deci prima data iumea Iti vede "trecutul, frica ta" (adica elementeleatribuite lui R), a§ia cum erai tu odinioara.M - Caci partile celelalte sunt foarte recente !?i inca persista trecutul. De faptsunt foarte vechi dar Ie-am descoperit foarte tarziu §ii nu Ie-am valorificat pedeplin.T - Ai ocazia acum sa te restructurezi, ca lumea sa vada exact ceea ce vrei tusa vada.M - (Da la oparte "trecutul" din ansamblu) Pe ei i-am bagat Intr-o cutie.T - I-ai bagat Intr-o culie!M - $i stau bine acolo, Ii scot doar cand am nevoie. N-am nevoie sa defiieztoata ziua cu trecutul in spate! Sa ma mai lase in pace! §ii ma simt bine candsunt despartita de ei! (Se uita la ee a mai ramas ~i Ii mai strange unii Tn ailii)Uau, Imi place sa defilez cu asta! (Descarcare).T - Uita-te bine! Tu e~ti lumea. Ce vezi la M?M - Mama, ce grozava e!T - Mama, ce grozava e Ml Te rog M sa te duci acolo §ii sa iei contact cu toatepartile tale cu care ai sa defilezi de acum incolo.

Contactul faciliteaza asumarea noii structuri.

M - (Se duee ~i se a§eaza cu fata la lume ~ieu spatele lipit de propria strueturainterna, pe care 0 cuprinde eu mainile larg deschise)T - R, te rag, tu el?ti lumea, vino ~i repeta ce a spus M.R - Mama, ce grozava e M!G - Mama, ce grozava e M!T - Haide sa spunem toil odata.

Rolul repetiiiei este acela de a Intari noile achizitii facute de ciienta, de aere§ite lncrederea in propria Imagine de sine.Toti - Mama, ee grozava e M!(M estefoarteemo\ionata,fericita~i-iTmbra\i~eazapecolegi,multumindu-Ie).

Afirmatiiiefacutede M 91cella!\imembrial grupuluiIn flnalul~edintej:"ma bucuram!?i masimteambinecandcellaltii~i gaseaustructura,candpa~ileS8 integrau";"amavut posibiiitateasa vizualizezceeace amfacutdin mine";"ne-aapropiatfoartemull,m-afacut sa 'lad cumsuntvazutade ceilalti";"de data aceastaglumelenu au dezintegratlucrul, grupul s-a sim\it foartebine"; )maginea pe care mi-am fauril-o la sfar$it 0 aveam mai demult, dar mi se pareaintangibila,acummi s-a parutfoarteu$orsa 0 realizez",ilustreaza,credem,foarte limpedeceleafirmatela incepulul acestelprezentari,cu atat mai mull cu cat participantiila grup nu sun!

Page 324: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

322 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

familiarizati cu teoria gestaitterapiei ~i cu atat mai putin cu persepectiva ei derivata In terapiaunificarii,»

5.8. "OceanuJ" - scenariu metaforic cu supan muzical

Scenariul metaforic, ca tehniea terapeutica, ofera un cadru de referinta, puncte de reper pe bazacarora subiectii i~i pot dafin! proprii!e modalita\i de ac(iune ~i de raportare la realitate. Acesteancore creioneaza situa\li provocative cu un grad mal mare sau mal mic de ambiguitate in carecei implicati proiecteaza elemente caracteristice modului lor de functionare interioara. Tocmaipentru ca fundamentul este oferit de calita\lIe pe care Ie are metafora ~i anume de a fi mal putinprecizata §i de a permite asocia\ii cu diverse situatii de viata, utilizarea unui astfel de scenariu vadeschide mai mulle directii de actiune cu efecte terapeutice.

Conexiuniie se pot face cu'momente trecute, prezente ~i posibiie, In functie de stimuiiievocatori din cadrul de referinta exista diverse posibilita\i. In unele cazuri se poate declan~aredeveloparea unor experien\e anterioare. Se pot retrai momente de viata, sta,l afectiv­emotionaie, se pot relua trasee cognitive §i, in acela~i timp, exista posibilitatea ca participanli! sapriveasca evenimente!e petrecute §i din alte perspective.

intrucat scenariul metaforic ofera situali! inedlte, el este prilej de imbogatire personala, de

largire a repertoriului de posibiie strategii de ac!iune §i de stimulare a creativita\ii. Totodata, sepoate constitui intr-un mijioc de perfec\ionare a capacltatii de adaptare la nou, Siiuatiileprovocative, prin analogia cu situati! reale, pot fi privite ea modalitali de antrenament Tnvederea"confruntarii cu ofertele viitorului",

Parafrazandu-I pe Moreno, putem spune ca jucarea cat mal multor roluri, lmplicarea incontexte variate, utilizarea fanteziei ca mijloc de cre§tere personala se constituie intr-oexperienta sanogena,

"Oceanul" (tehnica Introdusa de !olanda Mitrofan) este aplicata §i Tmboga!ita de Angelalonescu §i Simona Tuduciuc fn cadrul grupurilor de dezvoltare personala ( v, Revista dePsihoteraple experientiala, nr, 6, 1998, p. 12-16) structurandu-se ca 0 Oliginala combinatie intrelucrul cu metafora, scenariul psihodramatic ~i elemente de terapie prin dans §i mi§care (10M).

«Instructaj terapeutic:(pe fond muzical: zgomot de valuri §i sunete de pescaru§i): Va rugam sa va imaginati ca voi toti,laolalta, alcatuiti un ocean. Fiecare dintre voi esta 0 parte componenta a acestui ocean. PuteHfl

orice element dori!i: 0 picatura de apa, un val, 0 alga, un pe~te etc. incerca\i sa deveni!i parteadin ocean pe care v-ati ales-o, sa va identifica\i cu ea.

Sunteti un ocean care S8 !reze~te la viala. Este dimineata, soare!e rasare... va trezit! laviata... Fiti atenti ia tot ceea ce simti!i, la tot ce se fntampla Tn jur. (Tncepe muzica rimata,antrenanta,) Soare!s fncepe sa uree, Tncalze~te tot mai tare... Razele lui patrund prin apa

oceanului, se fac lot mai mult simtiie, iar voi sunteli tot mai pHn!de viata .... Acum, daca privi!! cualentie fn jur, de$i totul pare la fel ca Tnainte,pe suprafata oceanului au Tnceputsa apara oameni- pescari cu barelle lor.

Apar acum nave cu combuslibili care fncep sa polueze oceanul vostru, Este soare, aer, darpoluarea incepe sa se intinda, Apa s-a umpiut de petrol. Au navalit oamenii cu vasele lor, In

acest moment, 0 pata mare de petrol incepe sa S8 verse dintr-un vas care a naufragiat... Patase fntinde .., Este acela§i ocean, dar putin altfel.., tot mal plin de petrol. La suprafata pare la fel:soare, cald, Sunteti Tn continuare atenti la ce se intampla cu voi, Tnjurul vostru, cu oceanulvostru. Sunteti atenti la ceea ce auziti, simli!i, mirositi Tnacest ocean tot mai plin de petrol ...(Muzica Tnceteaza,Zgomot de valuri §i de pescaru~i care se stinge treptat.) Este oceanul vostru,

Sunte\i parte a acestui ocean pe care I-a ajuns poluarea. Valurile se sting, Este tot mai Tntuneric.Nu prea mai este aer. Poate nu va dati seama, dar situatia devine tot mai grava Nu mai este

Page 325: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFTCARII 323

aer, nu mal este lumina, Ultimeis zvaenete de valuri .., Oeeanul se apropie incet, dar sigur denemi~care.

Nu este noapte, esie mal mult decal noapte intuneric complet... Nu mal esle pic de asr. In

curand valurile vor inceta ~i nu va mal fi nimic (Linl~te; cateva minute fara fond muzicaL) Esteun ocean in care nu S6 mai fntampla nimic Nimic nu S8 aude, nu mai esta nid 0 unda de

lumina... Traili aceasta stare in care a ajuns oceanul vostru 9i voi, ca pa~i ale lui.lata ea se porne~te un curent puternic, nu se ~tie de unde ~icare, pulin cate pulin, incepe sa

duca petrolu! departe. (Reincepe zgomotul de valuri ~ipescaru§i care S8 ampiifica treptat.) Patade petrol se retrage, parca patrunde pulin soare, pulin aer. Sunteli pa~i ale acestui ocean care,pUlin cate pu\in, incepe sa respire, sa se bucure de lumina pierduta pentru un timp ... Suntetiparte a aceluia;;i ocean care, iata, se treze;;te ia viata inca 0 data, se umple din nou de lumina,de aer. Va uitaii in jur. .. Tninteriorul vostru.

Sunteti un ocean care se treze§te la viaia. Ce s-a schimbat oare? Valurile freamatit volsunte!i parte din acest ocean, va uitali in jur, va reamintiti unii de aitii, ati revenit la viata. (Maideparte, desfa~urarea fondului muzical are loc fara instructaj specific.)(Pe sunetul valurilor care se sting.) Oceanul se pregate~te acum de culcare ... Noaptea se

apropie, iar oceanul va adormi pastrand cu sine aceasta zi plina de experiente ... A doua zi se vatrezi pregatindu-se de noi experiente.

Plecand de aiel, Ii se ofera subieclilor posibiiitatea sa se transpuna In roluri inedite, satraverseze Tmpreuna 0 succesiune de evenimente metaforice. Suportul melodic ofera multipleavantaje: faciliteaza intrarea In atmosfera ~i experimentarea unor Irairi afective mai intense;stimuleaza motricitatea §i modalitalile de exprimare kinestezic-posturala; deblocheazaexpresivitatea corporala; permite accesulla zone neexplorate inca ale personalitatii.

Lucrand cu suport muzical in mai multe variante, am putut constata ca, spre deosebire deterapia prin dans ~imi§care clasica, combinaiia metafora-muziea-mi§care u~ureaza developareaanalizei uiterioare, Experienia ne-a aratat Tncateva randuri ea Tn~edinlele de TDM ies la luminao serie de simboluri personale exprimate prin mi~cari pe baza de ritm, dar analiza lor este destulde dificila: adesea, participantii nu simt nevoia sa vorbeasca despre experientele traite.

In opinia noastra, un punet Tnplus al scenariului metaforic eu suport muzieal ar fi ca pune la

dispozilia membrilor grupului ni~te jaloane simbolice (vezi instructajul terapeutic) la care aee~tiase pot raporta pe parcursui experieniei. Din acest punet de vedere, scenariul elaborat de noi cucele trei momenta principale: trezirea la viata, poluarea ~i renaiiterea, face trimiteri laevenimente de viala §i la modalitaii de a Ie rezolva.

in desfa~urarea lor, aceste episoade starnese trairi ~i reactii specifiee fiecarui participant inparte, caci il provoaca sa faca fala pe rand: (i) unui moment de inceput, de initiere, acomodare,cunoa§tere $i intercunoa~tere (trezirea la viata); (§) une! situalii de criza, unei amenintar!

inevitabile (poluarea) §i (!) une! rezolvari nea§teptate a probleme! cu ~ansa revenirii la condiiiileinitiale (renaiiterea).

Grupul cu care am lucrat aceasta tehnica a fost format din 6 persoane care, in Dce3nulnostru imaginar, au fast: un Pe§ti~or, 0 Steluia de Mare, un COial, 0 Stanca devenita ulteriorBalena, inlma Oceanului !?i 0 Parte a Oceanului care trece prin transformari succesive(pesdiru!?, coral, alga etc.).

Initial, fiecare participant §i-a precizat identitatea, ~j-a delimitat spatiul personal, iar apo!,in/rand In atmosfera, a Tnceputsa exploreze mediul inconjurator ~I sa Tncerceprimele contactatimide cu alte elemente ale oceanului. Au existat ala! componente statice (coral, stfmca),

precum §i altele care au preferat mi§carea §i interacliunea (stelula de mare, pe~ti~or).Amenintarea a fast tratata la Tnceputcu un amestec de uimire §i indiferenta. De~i reactiiie

ulterio'are au fast diferite, situa\ia critica i-a condus catre cre~terea solidarit~lii 8§8 cum' seTntampla~iTnrealitate, cand momentele tragice Ii apropie pe oameni. Oepa$irea crizei $i efectuiei coeziv au fast vizibile Tn cr8§lerea evidenta a numaruiui de interaciiuni $1Tn debiocarea

Page 326: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

324 ORIENT AREA EXPERlENTIALA iN PSIHOTERAPIE

expresivitatii corporale ~i a creativitatii de grup. "La Tnceput,fiecare ne mi~cam In coitullui, nemai Tnlalneam, mai dadeam unu! peste altul, dar era oarecum haotlc. Pe cand, a doua oara, ne­am mal armonizat, ne-am 13satpurtati de acela~i va!" - spunea 0 Parte a Oceanului.

De la interac1iuniTndiade, trecand prin triade §i alcaluirea unui §ir, s-a ajuns la construireaspontana a unei mandale (cere) ca slmbel a! sineiui celectiv. Acest dans magic cu caracter deritual a aparut ca un priiej de Tncarcare energetica 9i de acces la resurse profunde, arhetlpale.lata 0 parte din discu\ia u!terioara aeestel experien\e provocative:T: Cum a fast la Tnceput?o Parte a Oceanului: La fnceput, nu §tiam ce sa fiu. Mi-a plckut sa ma slmt 0parte din ocean purtata de vaiuri, scaldata de lumina soareiui.Stelu\a de mare: Initial Imi era frig. Era prea de dimineala.Mi-era greu sa ma trezesc. Dupa aceea mi-am revenit. Soarele a Tnceput sa neTncalzeasca pe toii.T: Te-a Tncalzit cat \I-a trebuit?Stelu\a de mare: M-am Tncalzit mai mult decal ar fi trebuit. Celelaltecomponente au fost foarte jucau~e. M-am antrenat Tnjocullor.T: Cum a fost cand a aparut pata de petrol?Steluia de mare: La Tnceput nu a fost chiar a~a de ... simtita.T: Dupa aceea cum ai fnceput sa a simti?Steluta de mare: Neagra ca petrolui, grea.T: Cum era cand te apasa ceva greu?Steluta de mare: (rade): Distractiv,"" (reaclie de defensa)T: Dar altfel cum a fost?

Steluta de mare: (nelini~tita, preocupata): Nu ~tiu, ar trebui sa simti Tntr-adevarca sa poil spune exact. Sa simulezi este earn greu.Pe;,;ti!?orul: Prima data, cand s-a trezit oceanul la viata, nu §tiam exact ce safiu. Am vrut sa fiu ceva care sa se plimbe, sa se mi~te. Apo! am ales unpe~ti~or mic, sclipitor care simtea soarele acolo sus ~i veseiie ... Apo!, cand avenit pata de petroi doar pe 0 poriiune, am fugit de acolo, iar cand a cuprinstoata suprafa\a m-am dus acola jos unde ~tiam cEleste cineva sa ma apere.T: Ce ai gas!t acola?Pe~ti~orul: M-am ascuns In nisip,T: $i cum ai respirat acola?Pe~ti§orul: Sine. $tiam ca pot sa supravietuiesc ~i ca nu voi muri ~i ca volajunge din nou sus. Pe urma am ajuns sus, dar nu mal era ca prima data canas-a trezit oceanui la viata.T: Nu mai era ca prima data?Pe§ti!?orul: Nu §tiu, ma gandeam ca poate mai vine alta pata de petro! §i magandeam ce a sa ma fac atunci, unde 0 sa ma mai duc §i trebuia sa gasescceva nou.

T: Oeci te gandeai ce 0 sa mai faci in caz c8 ...Pe§ti::?orul: Nu puteam sa mai fiu ca prima data, sa fiu vesela, sa nu am nici 0grija. (strategia defensiv-adaptativa na§te la distanta efect de anxietate,nelini§te anticipatorie).T: $i cum a fast cand ai vazut ca n-8 mal venit Inca 0 pata de petrol?Pe§ti§orul: A fast bine. Am adormit lini§tit cand a venit noaptea, dar magandeam totu§i la a daua zi, ca poate iara§i. ..T: Te gandeai ca a daua zi. ..Pe~ti§arul: Da. Cine §tie ce 0 sa se Intample §i atunci. Daca nu era pata depetrol, putea sa fie altceva.

Page 327: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 325

T: Tu, Stanca, unde erai: pe fundul marii, sus?Stanca-balena: Jas.T: Erai inalta?Stanca-balena: Eram mare.T: $i ce vedeai acolo?Stanca-balena: Zbaniuiala.T: Cum il se parea zbtlniuiala din jurui tau?Stanca-balena: Nu $tlu, mi S8 parea ameiitor.T: Ce gandeai despre eei care se zbaniuiau in jurul tau?Stanca-baiena: Ie uita-te $1la pe§tii 8§tia! N-au ee sa faca. Se folesc pe aiei.T: Te-au deranjat?Stanca-balena: Nu, nu m-8U deranjat... (rezistenia)T: Oar ce simteai fata de ei?Stanca-balena: Ma simieam ... deranjat (grimasa). Era spatiul meu :?i S6 totfoiau pe acoiofara sens. Oar nu m-au deranjat ca prezenta. Dupa aceea, amzis ca sunt balena. (strategle adaptativ-transformativ8 de tip autocentric;nevaie de dominare; jocul "de-a §eful".)T: Cum ie-ai hotarat?Stanca-balena: Ca sa-i impra§tii.T: Ca sa nu mal stea in spatiu! tau ... I-ai lmpra!?tiat?Stanca-balena: Nu.T: Oar ce ai facut?

Stelui8 de mare: S-a zbantuit §i el cu noi.T: $1 ce ti s-a mai intamplat ca balena?Stanca-balena: Cand am inceput eu sa vad cum sta treaba, a aparut petrolul.T: Cum a fast cand a aparut petrolul?Coralul: A fest primul afectat.T: A§a este?Stanca-balena: Oa, pentru ca fiind balena, aveam nevoie sa ies la suprafai3 casa respir.T: Tu erai puiin deasebita de ceila1ti care traiau in mediul acesta. Mal aveainevaie §I de altceva In plus fata de ei ... $1 ce ai facut cand ti-ai dat seama canu mal poii sa ie§i sa respiri?Stanca-balena: Am coborat la fund §i am stat lini§tit acolo.T: Erai tot baiena ...Stelnca-balena: Nu.

T: Oar In ce te-a! transformat ca sa poti trai in mediul ace!a?Stanca-balena: in stanca. (Revine la starea initiala; defensa prin retragere;autoprotectie; intarirea Eului; egocentrism.)T: Ti-ai pastrat pasibilitatea aceasta ....Stanca-balena: Oa.T: Cum ai Vc3ZUtca stanca ceea ce se intampla?Stanca-balena: Nu rn-a deranjat.T: Oar pe ceilalti i-a! VElzut?Ti-ai dat seama ca se lntampla ceva cu ei?Stanca-balena: Oa. Nu prea I§i dadeau ei seama ce se intampla de fapt. Panala un moment dat, cand S-8 insistat. "Domnule, e petml, calmatl-va!" Nu prealntelegeau ce inseamna treaba asta.Steluta de mare: Poate se luptau din rasputeri sa supravleiuiasca.T: Pentru tine cum a fast, Parte a Oceanului?

Page 328: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

326 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSlHOTERAPIE

o Parte a Oceanului: Eu am resimtit-o ca pe un pericol ~i apoi m-am Tntristat,~tiam ca pata de petroi se va intinde §i eElsfar~itul era inevitabil. Chiar a fastceva dureros pentru eEl§tiam eEl 0 sa piara toata viata din ocean. $i am fastdezamagita pentru ca a tinut prea pUiin partea frumoasa. (Ata§ament hedonic;resemnare; depresie §i dependenta emoiionala.) Mie nu mi-a pasat ce parte aoceanului sunt. M-am concentrat pe a ma simti parte a unui intreg plin de viaia,frematator §i §tiam ea toate acestea se vor termina. Am fost trista §i §tiam caeu, ca parte a oceanului, nu am ce face impotriva petroiului.T: Te simieai neputineioasa?o Parte a Oceanului: Oa.

T: Cum este cand e~ti neputincioasa?o Parte a Oceanului: $tiam ea nu pot sa fae nimic, ca a sa mor §i eu odata eurestul. (Strategia emotionaia: demisia.)Pe§ti§arul: Cred ca nu este bine. Nu poate sa fie bine sa fii neputincios.T: Tu te-ai simiit a9a, Pe~ti§orule?Pe~ti§orul: Eucand am auzit de pata de petrol am crezut ca este vorba deceva mic §i ca trebuie sa vina cineva sa raca ceva sa nu se intinda. Oar peurma, cand am VElzutca se intinde §i seintinde, §i se intinde, §i chiar nu mai aveai unde sa te duci. .. trebuia sa faeiceva, trebuia sa gase§ti un loc sa supravieiuie§ti. (Strategie activa: luptatorul.)T: Ce s-a Tntamplat cand aii vazut ca este din ce in ce mai rau?Pe~ti~orul: Pai am gasit locul acela de adapost. Stateam acolo, dar ~tjam ca asa treaca ... N-o sa famana la nesf~m;jt pata de petrol. .. $i eu 0 sa stau cu capulTnnisip ... (rezistenta optimistului; foria Eului)T: Tu, Parte a oceanului, !?tiai ca a sa treaca?o Parte a Oceanului: Aveam senzatia ca 0 sa ma cufund intr-un somn. Chiardaca petrolul ramanea la suprafata §i nu-i simteam apasarea, lmi lua lumina,aerul, imi lua cbntactul cu restu!.Pe§ti§orul: Ar fi fost foarte frustrant daca nu ne mai trezeam ~i ramaneamacola.o Parte a Oceanului: Era ceva ca un marmant, dar ca un mormant In caredormi, nu simteam ca dispar cu tatul.T: Pe tine ce te-a facut, Pe§ti~orule, sa alegi locul tau de adapast langastanca?

Pe§ti§orul: Era mare §i §tiam ca trebuie sa gasesc adapost.T: Cand te-ai adapastit langa el, !?tiai ce este?Pe~ti~orul: Banuiam ca este ceva ca 0 stanca, ceva imens, solid !?ibine Tnfipt.(Strategie adaptativa de securizare.)T: Oaca era a caracatiia, ce te faceai?Pe~ti§orul: Ei, ~i eu eram din ocean ... §i ea era din ocean ... (Strategieadaptativa de negociere.)T: Oar daca era un monstru care mananca pe§ti§ori?Steluia de mare: (razand): Oamenii ia greu uita de rivalitati. (Sprijin pe foriasociala.)Pe§ti!?orul: Nu m-am gandit ca 0 sa ma manance cineva. Nu avea cum sa mamanance. (autoTncredere)T: Nu erai de m€mcat...

Pe§ti§orul: Nu ...~i cand vezi ceva sclipitar, nu mai §tii ce este dedesubt.(strategie de disimulare; flexibilitate)T: Coralule, pentru tine cum a fost?

Page 329: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 327

Coralul: Nu ma deranja faptul ca lipseau lumina, aerul, ci ca nu era rni~care.PlietisealiL. Mai bine dormi!

T: La Tnceput, cEmdera soare ~i lumina, tot a~a stateai. Nu te plictiseai?Coralul: Ma uitam la eei din jur.T: Erai ea un spectator la ceea ce se Tntampla Tnjur?Coralul: Da ... (introversie receptiva; deta§are)T: $i pe urma ce ai simiit Tnafara de plictiseala?Coralu!: Ca nu sunt §i ei coraH sa nu fie deranjati de ceea ce esta acola sus?(autoincredere; deschidere spre soHdaritate, dar cu meniinerea pasivitailiiautocentrice)T: Era mai bine pentru ei sa fi fost eoraH?Coralul: Poate.

T: Tu, Inima Oceanului? Cum a fost cand te-ai trezit la viata?Inima Oceanului: A fost faarte bine. Ma simieam faarte bine. La un moment detam Tncercat sa Ii strang pe toii Tn jurul meu, sa fie acola sub supraveghereamea.

T: Simieai nevola, ca inima a oceanului, sa Ii ai sub supraveghere.Inima Oceanului: Sa II am acolo ~i sa ~tiu ca sunt bine; (materna, protectoare,edueativa): Pe Coral am ineereat sa II corup de eateva ori. M-am gandit sa IItrezese puiin la viata. Sa TI scot din apatie, dar n-am reu§it. A dat puiin dinpicioare, s-a faiait a~a, mal mult pe lac ...T: Cum te-ai slmtlt cand aj vazut reaetia lor? Cand ai vazut ca nu ai reu~it?Inima Oeeanului:' Ei, eopii neaseultato'ri. .T: Erai ca 0 mama cu copii neaseultatori .Inima Oceanului: Fiecare TaCea ee voia Daea eu voiam sa Ie impun sa sestranga intr-un eolti~or 9i sa stea aeole, evident ea nu se putea. Apei, eand avenit pata de petrol, Ie-am dat cate 0 pernuia sa se apere (S8 refera lautilizarea materialului auxiliar din mimodrama din eadrul seenariului).T: $i ee-au faeut cand Ie-a! dat pernutele?Inima Oceanului: La Tneeput cred ca nu au Tnieles de ce Ie dadeam pernutele.o Parte a Oeeanuiui: Eu Ie-am resimiit ca pe un eolae de salvare, eeva eu careTneerea sa ne scoata la suprafai8.Pe9tj~.;orul:Eu am refuzat la Tneeput.T: Decl tu ai fost foarte responsabila ea Inima a Oceanului pentru tot ce S8Tntampla aeolo, pentru toii eeilalii. Ai incereat sa iei masuri. Oar ... cand ai V8ZUteElnu toii te Tnieleg?Pe§ti§iorul: Eu simieam ca ea ~tie exact ea pata de petrol 0 sa se Tntinda ~i cava trebui sa te duei 18 fund sa te salvezi, iar eu refuzam sa cred ea pala sa vaTntinde (raporturiie cu autoritatea materna).o Parte a Oeeanului: Eu am intuit inteniia ei, dar mi s-a parut inutila. Mi separea ca nu are ce sa faca, nu are cum sa ma ajute ~i totu§i am aceeptat oferta(raportui cu mama).Inima Oeeanului: La Yneeput, eand au venit oamenii ~i ne deranjau, am vrut safac valuri ~i sa-l trim it Ynapai (apararea familiei; instinctul de proteclie materna).T: Am vazut ca erai singura care te agitai.inima Oeeanului: Oa, inainte de pata de petrol. $1 Tneeream sa am 0 legaturaspeciala cu vremea l?i sa dea 0 furtuna pe ocean, sa-i indeparteze. Sa S9distreze, dar Tn limitele rezervarii mediului. Oaea am vazut ea nu 56 poate l?i cao nava a naufragiat, am vrut sa salvez naufragiai1i. .. (1nterveniie majoramaterna; relaiia eu natura creativa ?i protectiva.)

Page 330: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

328 ORIENTAREA EXPERIENTIALA.. IN PSIHOTERA •.PIE

T: $i cum a fost cand ai vf'lzut ca ai Tncercat sa-i ocrote~ti pe ceHalti, dar pata s­a Tntins?

Inima Oceanului: Incercam sa a dau la a parte. Tncercam sa Ie dau aer. Lainceput am stat ~i eu pe loc §i m-am gandit putin, pe urma am luat pernu\e, le­am distribuit fiecaruia. Eu mi-am luat doua pernuie §i am Tnceput sa fac aer(strategia luptatorului creativ, de tip matern; reanimare).T: $i cand ai vazut ca pe ei Ii cuprinde somnul?Inima Oceanului: M-a cuprins oarecum disperarea cand am V3zut ca nimeni nuvoia sa se salveze, toata lumea pica acolo ...T: Oar voi ce aii facut cand ea se straduia langa voi?Pe§ti§orul: Pai ce sa salvam ... EI era stanca, eu eram pe§ti§or, el era coral, ceputeam noi sa facem cu pata de petrol?T: Pentru tine, Stea de mare, cum era cand ai vazut ca toii erau cazuii §i numaiInima Oceanului S8 agita sa faca ceva?Steluia de mare: Ma cam distra ca saraca se zbuciuma atata §i nu r8u§eanimic. (relaiia negativa eu mama - agresivitate, einism).T: Cum a fast, Coralule, sa paie§ti a§a ceva din partea Inimii Oceanului carevoia sa faca ceva bine? (La un moment dat, Inima Oceanului I! lovise, dingre§eala, u~;or, cu 0 pernuia, pe CoraL)Coralul: Surprins.T: $i cum ai interpretat?Caralul: A fast accidental.Inima Oceanului: Am fost la el 9i am Tncercat sa-I Tmpac, dar s-a uitat urat lamine.

Coralul: Eram uimit ea n-ai Tnieles ca m-ai lavit. (Deficitul de comunicare cumama; tipul pasiv, introvertit.)Steluta de mare (amuzata): Pai era prea ocupata cu petrolul. Era prea ocupatasa-~i faea bine (gelozia fraterna).Inima Oceanului: Voiam sa salvez pe toata lumea. Ce mai conta ca sacrificama viaia, un ochi ... (Sacrificiu asumat.)T: Tu, Stanca, ce ai gandit cand ai vazut ca Inima Oceanului 58 agita s8-isalveze pe ceilalii?Stanca-balena: Ma gandeam ca se agita de pomana. (Rapoturiie cu mama aleegocentricului - neTncredere, manipulare, suspiciune.)Pe§ti§orul: Nu Tntelegeam de ce se agita. Eu §tiam ca nu are ce sa faca. Nicinu prea a percepeam ca 0 salvare; eu eram acalo, cu capul Tn nisip (adu!tul,separarea de mama).Coralu!: Eu i-am §optit ce sa faea.T: Ce trebuia sa faca?

Coralul: Sa se apuce de afaceri eu petrol. (Rasete. Umorul paradoxal aicantemplativului, observatarului)o Parte a Oceanului: ~i pe mine m-a deranjat puiin atunci cand am V8zut cainsista. Am fost eu oarecum receptiva dar pe urma mi-am zis ca nu are rest.Chiar a§a, nu vezi ca ne-a umplut pe toii, ne-8 acoperit... (atitudinea defrustrare, Tnraport eu hiperproteciia materna)Ste!uia de mare (razand): Pai, voiai sa fie frustrata dupa ce ca n-8 facut tot ce-istate a Tn putinia? Ea ~i-a dat asteneala. /1, meritat, n-8 meritaL (ironie,agresivitate fata de mama)T: Cum a fost pentru voi cand petrolul nu lasa lumina sa patrunda, eraTntuneric, nu era aer?

Page 331: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 329

Steluta de mare: Monotonie.Pe~ti~orul: Simteam energia In mine. A§teptam sa se termine, sa nu mai stauacolo, pentru ca nu mai puteam.T: Oar, del?i aveai energie in tine ...Pe§ti~orul: Da, era frustrant sa stai §i sa nu poti face nimic. Pe urma, cand atrecut pata de petrol §i simteam soarele, m-am intins, am respirat, Intai, ca sarecuperez tot aerui. .. Pe urma m-am simtit bine dar, v-am zis, nu mai era la fel.Steluia de mare: Nu mai era la fel pentru tine. Ea a fost cea mai atinsa depetrol. Pe urma a fost cea mai retinuta.Pe~ti~orul: DacE! nu era petrol, era altceva. Eu a:;;a ma a:;;teptam. Trebuia sa fieceva. Nu putea sa fie bine !?iveselie. $1 chiar nu Intelegeam de ce sunt atat deveseli §i de zglobii.Steluta de mare: Ce rost au atatea griji! Savureaza clipa!T: Tu, Parte a Oceanului, te-ai gandit ca ar putea sa se mal Intample?o Parte a Oceanului: Eu am simtit ca efectele perico!ului S-8U concretizattocmai in faptul CEl am fost mai unitL ('ectia de viata experientiala). Cred ca Infiecare a ramas amintirea a ceea ce a fast. $i eram veseli tocmai pentru a nebucura de momentele acelea, de soare, de lumina.Inima Oceanului: Nici eu nu am fast la fel de bucuroasa a doua oara, la fel deentuziasmata. Am fast ~j suparata pentru ca, in primul rand, nimeni nu m-aajutat eu absolut nimic, eu am faeut totul. $i dupa aeeea, nimeni nu mi-a zisnimic. Adica eu am salvat pe toata lumea ~i...Pe~ti90rul: DacE!erai Inima Oceanului, era datoria talinima Oceanului: Da, dar puteam sa ma resemnez.Pe~ti~orul: De ce nu te-ai resemnat?!nima Oceanului: Daca m-a~ fi resemnat, a~ fi murit ~i eu, §i voL Oar nimeni numi-a muitumit. (Mama negratificata.)Coralul: Nu aveam voie sa vorbim.

Inima Oceanului: Puteati sa va manifestati (rade), sa cadeti In genunchi. ..Steluta de mare: Oar te-am luat Tncereul nostru.

T: Ce'-ar fi trebuit sa faea ei pentru ca tu sa te simti bine?Inima Oceanului: Nu ~tiu, Am exagerat putin. Oar fiecare cand S-8 ridicat s-auitat in stanga §i In dreapta ~i §i-a vazut de treaba lui. Bine, asia 8.,.(acceptarea, integrarea separarii de copii). Am avut un sentiment pe care I-amincercat de foarte mults ori, ca ma lovesc de un perete. incerc sa fac cevapentru ceilalti, poate nu neaparat pentru ceilalt!, ci chiar pentru mine !]i malovesc de un perate. Indiferent ce Incercam eu sa comunic, nu ajungea lareceptor. $1 asta a fost un sentiment de inutilitate 9i neputinta - ca nu puteamsa daram zidul respectiv.

De9i au fast pa~i ale aceluia~i ocean, elementele sale s-au dovedit a fi foarte diferile. ParteaneDrecizata a aceanului ne-3 oferit imaginea unei persoane aflata In plina c8utare ~i lncercare

de conturare a propriei identitali. Pesimismul §i a~teptarile catastrofice au obosit-o, goiind-o deresurse, astfel ca, dupa traversarea situatiei, a avut nevo!e de ajutoru! grupuiui pentru a ie~i dinstarea de ama~eala.

Pe~ti~orul mic ~i sclipitor s-a bucurat din ,olinde na~tere, de lumina, de ca!dura, de viata, lai

apoi a parcurs 0 adevarata experien(a ini\iatica (Intalnirea cu un abstaco! major, Tntoarcerea la

resurse!e primare). De$i a apels! la comportamentui obi§nuit de dependen(a de un aJutorexterior, a con~tientizat in final !neren\a apari\ie! unor no! dificulta(i (pericole) $i necesitateagas!rii unor soiu(ii mai bune. EI a parcurs drumul adultului, iar strategiile lui de a face fata au fastde tip actl\!, adaptati\!, fiexibil; optimism puternic.

Page 332: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

330 ORIENT AREA EXPERIENTIALA.. IN PSIHOTERAPIE

Stanca-Balena ofera irnaginea [ipsel de unitate a celui care se afla prins Tntredoua polarita\1~i nu se poate rni~ca intrs ele pe un continuum Pc avut prilejul sa-§I descopere unele

vulnerablllta\1 pe care Ie converte§te Tnsaintr-un plus de sensibilitate mascat apoi sub Tnveli$ulinexpugnabil 31 stEmeii..

Coralul §i-a trait din plin nerni§carea. A fost elernent static, conternplativ, nonirnpilcat. E! $I-aconsiderat aceasta pozi\ie privi!egiata $1,subin\eles, superior situata, Tncontradtotie cu Irnpresiacreata celorlal\! care au slrntit nevoia sa-l ajute, sa-I aetlveze,

Inima Oceanului a fest eea care s-a suoraresponsabilizaC autosituandu-se intr-un plan

superior §I luand asupra sa grija salvarii celo~la!tl (a'rhetlp matern) ~j datoria rezo!varii orlcareiprobleme aparute. Modul ei oarticular de a face fata situatiei n8-3 suaeret a tearna de a Ira!experlenta unei silua\ii iirnll§. TOlodata, comentarille ei ulterioare parv sa Indice 0 nevoie decontrol §I tendin\a catre dornlnan\a, dlficultati de comunieare, precurn 9i 0 serie de conflicteinterloare care sunt mascats prin proiec\ia asupra altora atat a problemsi, cat ~i a nevol! deajutor.

Steluta de rnare a fast cea care s-a deta~at de situa(ie 9i a putut astlel sa-! vada pa~ileamuzante. Tnace!a~i timp, nu §i-a permis sa traiasca Tnprofunzimile sale aceasta expeT,ienta5i aevitat discu\ia centrala pe propriile trair!. Tnschimb, s-a covedlt a f! un fin observator ~i a fast eeacare a formulat conciuzla finaia: ,.Cred ea a fast 0 experienta. S-a mal adaugat ceva !a

experienta noastra §I fiecare a rarnas cu ceva. Arn dat 0 sernnifica\ie mal mare vietii. AlIa patade petrol, alt sens, Percepern aitfel viata."»

5.9. Imaginarul stimulat· " cale spre transcunoa§tere: colajuf din frunze

Doi dintra terapeutii SPERo Victor ~i Marina Badea, au avut ideea originala de a-I provoca pemembrii unul grup de dezvoltare sa lucreze Trnpreuna 0 tehnica noua: cofaju! din frul7ze de

toamna. Fieeare a asarnb!at dupa preferin\a, conforrn priincipliior subtile ale proiectie!, cate unminunat colaj din frunze uscale ~I ramureie, Tnlr-o adrnirabila crornatlcs pe care numai toamnatarzie ne-o poate darui. "Foile cu frunze" au ramas Tnsala de psihoteraple, ca 0 prornisiune de

explorare §i autoanaliza §i iata, am decis spontan sa Ie ofer aitui grup ca "mUloesupart ereativ"de provocare a unui alt §ir de expiorari.

De data aeeasta, membrii grupului meu erau receptorii creatiilor primului grup, iar "cilire,," lora prilejuit un nesperat fenomen de transcognitie §I autoanaliza pe care i-am adancit, ghidat §iasistat terapeutic pe parcursul unal §edinle de profunda eornunicare, Tntelegere ~i bucuriemutuala. Experimentul a permis 0 multitudine de insight-uri individuale §! de grup §i a sporlt multcoeziunea, clarificarea §i con§tientizarea problemelor personale, dar ~i a resurselor. lmaginarui~i afectivul au lucret Tmpreuna intr-un proces de extindere a capaclta\ii de autoexpiorare ~i

autointelegere, lar rodul a fast un "sait personal" obiectiv Tndeblocarea creativita\ii, empatlei ~iinitiativei terapeutice. Extinderea con$tiintei de sine a perrnis 0 Tntoarcere Trnboga\ita la"prezen\a personaia" §i 0 dabiocare sernniflcativa a mecanismelor evolutive. Decriptareaslmbollca a constituit 0 maniera de lucru Tn grup extrem de profitabila (v. lolanda Mitrofan,

Revista de Psihoterapie experlentia1a,nr. 9, 1999, p.15-17).lata cateva consemnari eu privire la experien\a traita de D. B., in cadru! experimentului

provocativ amintit (efectuat in noiembrie 1998 Tncadrul moduluiui postuniversitar de specializareIn psihoteraple experlentiali'l).

"La Tnceput, am privlt la frunzele de pe plan~a ea la simple obiecte, exterioare mie $1interesante doar prin culoare, forma, aranjament. Oar atunci cand m! s-a sugerat ca ele ai putea

reprezenta poarta catre 0 alta lume, a mea, catre un spatiu personal Interior, dintr-o data,frunzele ~i-au pierdut Identitatea, culoarea, forrna ~I s-au transformat Tn"parti" ale flinte! mele, pecare eram tentat sa Ie investighez cat mai profund.

Page 333: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 331

Inilial m-am regasil pe frunza galbena din collul din stanga-sus. Pluteam pe ea, Tntr-un fel de

haos de intuneric §l lumina, Tn care ici §i cola luceau luminile aurii. Eram dezorientat, nu §tiam

unde sunt §i, mai ales cine (sau ce) sunt. eu loate acestea, nu aveam nici un fel de teama, ci

doar dorinta de a ajunge undeva, Tntr-un loc solid, pe care sa-I pot pipai ~i invesliga .

... In fala mi s-a ivil 0 mla$lina (reprezenlala de ramura de ledera, ale carei frunze aveau

urme de pamanl pe ele). Penlru mine, mla$lina nu esle ceva ural, respingator, ci dimpolriva,

loeul unde mizeriile sunl metabolizate, transformale fie Tn turba (ce poate fi arsa mai tarziu), fie

Tn humus, care susline dezvoltarea unei vegetalii luxuriante. De fapt, ceea ce numesc eu

mla$tina seamana mai mult cu 0 padure ecuatoriala, Tn care viala, sub toate formele sale,

colcaie $i se dezvolta neTncetat, cu 0 imensa capacitate de regenerare $i purificare.

Tn clipa aceea, ma simjeam obosit, Tneareat de 0 mu1lime de mizerii, a~a ea am decis sa ma

las Tnghilil de mla§tina §i transformat de ea ... §i a§3 m-am trezit in interiorul frunzei din collui

stanga jos, 0 frunza uscata, avand 0 jumatate Tndoita peste eealalta. Aiei, am suportat 0perioada aeliunea eoroziva a mla§tinii care imedial §i-a Irimis "sucurile" spre mine $i m-a

"dizolvat" atat de mull, Tneat aproape ca m-a redus la starea de schelet. Oar eu percepeam

acliunea aceasta nu ca pe 0 pierdere sau un chin, ci ca pe 0 elapa necesara pentru a reu$i sa

ma eliberez de mizeriile acumulate pe mine §i Tn mine §i a face astfel loc humusului pe care

mla$tina mi-I poate furniza Tn cantitate oricat de mare, cu condilia sa am lac unde sa-I pun.

Aproape ca-mi facusem plinul de humus alunci cand a venit sugestia terapeulului <Acum fiji

foarte atenli $i observali daca se contureaza imaginea cuiva sau a ceva anume, daca apare

eineva Tn lumea aceasla. Asculiji-va toale simjurile, lasaji-Ie deschise ~ifili con~lien(i de tot ceea

ce se Tnlampla ... > .... Atunci mi s-a parut ca deslu§esc glasuri despre care $tiam c13sunt ale

unor pelerini ce Irec prin mla$tina aceea, Tn drum spre 0 mare ceremonie religioasa, la care

voiam sa asist §i eu. Numai ca, pana sa ies din frunza-grota Tn care ma ~flam, ei deja Irecusera

de mine. Oe-abia Ii mai zaream $i-mi era clar ca nu-i mai pot ajunge. Am Tncercat sa 0 iau pe

urmele lor, dar mla~tina Ie ~tergea imedial, aslfel Tncat mi-a fost imposibil sa-i urmez ....

Gchii mi s-au opril din nou pe iedera ~i mi-a venit in minte numele francez al acesteia­

"lierre"- $i, pentru prima oara, am realizat ca deriva din verbul lier-a lega. Oed ea, iedera­

mla§tina era Jegatura mea cu altceva, ceva spre care tanjeam. $i dintr-o data, tulpina iederei s-a

arcuil, formand un fel de punte vegetal a care m-a purtat spre cea de-a doua funza, cea galbena.

Treceam pe acea punte, admirand imensitalea mla$tinii - jungla, plina de viala, de culori, de

lumini $i sunele, dar fiind irezislibii atras de lucirea aurle care venea dinspre insula reprezentata

de cea de-a doua frunza. Ajuns pe aceasta, am Tnceput sa privesc In jur. De undeva, din centrul

insulei, venea catre mine un fel de chemare nerostita, dar cu atat mai imperioasa. M-am

indreptat intr-acolo, Tnsolil de stoluri de papagali multicolori.

Am ajuns intr-o zona care, paradoxal, era arida. Era ciudal sa vad cum, in mijlocui unei

mla$tini, po ale exista 0 po~iune uscala, crapala, care Tm! zgaria tal pile obi~nuite cu mangaierea

ierbi! prin care umblasem pan a alunci. Oar §i mai ciudat era sa vad cum, Tn mijlocul acelui cere

de pamant uscal, se ridica spre cer un fel de mugure imens, cam de doua or! mai Tnalt decat

mine, de culoare albaslrie ...

... In acest moment, vocea terapeuluiui ne incila sa intram In contacl sau sa oferim ceva

fiin(elOi pe care Ie vizualizam Tn universul nostru interior .. Neavand alia fiinja la Indemana, m-am

apropiat de mugure, I-am cuprins in bra\e §i i-am cedat humusul pe care II acumulasem in

frunza-grota. Spre uimirea mea, de cum I-am alins, mugurele' a Tnceput sa se desfaca. Nu-mi

puteam desprinde mainile de pe el, a§a ca am fosl purtat §i eu de rolirea petalelm care S8

desch!deau, rotire ce se producea Tnsens invers acelor de ceasornic.

Pe masura ce mugurele se desfacea, un miros ame(ilor se raspandea din el, al carui efect

accentua u;;oara ameleala pe care mi-o produsese Tnvartirea in jurul mugurelui. Oar desfacerea

mugurelui mal era Tnsojita ~i de 0 emisie de mici globule luminoase, aurii, care se roleau ;;i ele

Tnjurul meu.

Page 334: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

332 aRrENT AREA EXPERIENTIAL.\ IN PSIHOTERAPIE

La un moment dat. mugurele s-a desfacut in '1M §i din el S-8U ivit ni§te filamente auri!, pecare eu Ie-am interpretat la inceput drept staminele floril. Dar, dupa cateva c1lpe,am observat cade fapt erau parul unei fiinte care, pe masura ce floarea se deschidea mai mull. aparea tot mai

clar. Era 0 femeie de 0 frumusete cu totul ie§ita din comun, care se trezea la viaja pe masura cepetalele flarii f§i scadeau stransoarea. Nu purta decat un vaal sub(ire, care ii acoperea §oldurile,iar pe ombilic il lucea 0 nestemata in ro§u-rublniu extrem de intens.(Prolectia eului meufeminin?! Intru in contact cu partea feminina a eulul meu...).

Cand fioarea s-a deschis complet, femela a facut un salt gratios §i a aterizat langa mine. EuIi cedasem tot humusul, a§a Cel din nou eram redus !a un trup scheletic §i usca!. Exact inaceasta c!Ipa terapeutul ne sugereaza ca acum persoana prezenta in lumea noastra nedaruie§te ceva....

Atunci, ea a deschis gura, numai ca in loc sa spuna ceva, a fnceput sa cante, fara cuvinte. Inacela$1limp, a inceput sa danseze $i fiecare atingere a picioarelor el de solul acela uscat, sec,neroditor, II transforma ca prin farmec in acela§ tip de humus roditor ca §i restu! mia§tinii Incateva clipe nu mai era nlci 0 diferenta intre locul acela, care fusese uscat, §i restul mla§tinil.

S-a oprit din dans, mi-a zambit §! a venit sa ma la de mana. Atlngerea ei era atat de u~oara,incat nu §tlam daca este reala sau doar inchlpulre (caei pentru mine, tot ceea ce amexperimentat, am trait §i sim(it ca ~icum ar fi fast real 0 ..

M-am lasat purtat de ea ~i am constatat ca pluteam pe 0 frunza de iedera, asemeni unuicovor fermecat, peste mla~tina forfotind de viata de sub nol. In urma noastra ramanea 0 dara destelu(e aurii care coborau incet.

Faarte rapid, am ajuns pe frunza verde, mare, din col\ul din dreapta sus al colajulul. Amaterizat in centrul frunzei, exact sub locul unde cele doua fire de iarba se incruei~au. Undev3,

departe, mi-am imaginat ca se auzeau din nou pelerinii pe care nu reu§isem sa-i prind din urma,numai ca de aceasta data ei erau mull in spatele meu. $i atunc!, am inteles ea cele doua fire de

iarba incruei§ate reprezentau centrul spatiului pe care 11 exploram, spre care converg drumuriletuturor, indiferent care ar fi acestea sau cat de intartocheate ar fi ele. Datorita femeii pe care 0eliberasem din mugure, reu§isem sa gasesc calea §i chiar mai mult, sa ajung la tlnta inainteacelorlal(1.

Ne-am a~ezat in genunchi, unul langa celalalt, \inElndu-ne de mana (mana mea stanga iitinea mana dreapta). Coapsele noastre se atingeau, la fel §i §oldurile ~i umeril. Ea §i-a iasatdeliberat capul pe umarul meu, astfel ca parul ei m-a invaluit cu totul. $i atunci am avut senzatiaca percep 0 muzica asemanatoare eu cea pe care 0 cantase ea, numal ea de aceasta datavenea de sus. Ne-am ridicat privirile §i am vazut ca pe cer aparuse 0 multime de miei sfereluminoase care se roteau Tn variejuri ametitoare §I care, atuncl cand se mi§cau, produceauacele sunete diafane.

Mi-am rldlcat incet bratul, pe sub parul femeii, ca sa 0 cuprind pe dupa umeri. $i amconstatat cu stupoare ca de fapt ma eontopisem cu ea, nu sexual, ci efectlv concrescusem,devenisem unul.

Tn acest timp, pe balta figurata de cele doua fire de iarba incruci§ate din centrul coiajuluimultimea de puncte luminoase eonfluase, la randul sau, formand un lotus extrem de luminos, 0lumina calda, invaluitoare, puriflcatoare, ce nu avea nimic orbitor Tn ea, in eiude intenslta\iiluminoase extrem de rldicate. Me simteam unificat, lmpacat, lini§tit. Am continuat sa pendulezTntrerealitatea mea interloara §l cea exterioara. Pentru prima oara, nu am fost capabil decat sa

ascult ceea ce povesteau colegii de grup, fara sa-mi pot reprezenta efectlv trairile lor. $i asta,pentru ea propria traire era de 0 intensitate atat de acuta, incat nu dildea nici 0 ~ansa unel trairi"de import" sa-i ia locul.

A~a ca, in cele din urma, am renun(at sa mai flu atent la exterior ~i m-am lasat din nouabsorbit de plan§a. AiGi, contoplrea ajunsese aproape de final : doar capetele ne mai

ramasesera separate. Mi-am desprins 0 clipa privirlle de la faseinantul vartej de lumini de pe cer

Page 335: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 333

pentru a trage cu ochiulla femeia din mine. Am fost surprins sa constat ca ~i ea facea acela~ilucru. 0 clipa, ne-am privit drept in ochi - era pentru prima oara cand 0 faceam ~i am avutsenzatia clara ca, in cursul acelei clipe, con~tiinta mi-a pendulat Intre cele doua capete - eramcand barbatul, cand femeia, privindu-se ochi in ochi. in cele din urma,m-am fixat la lac in capulmeu "obi$nuit". Nu ~tiu daca am facut bine sau rau. Cert este ca, in acea clipa, am simtit pefrunte atingerea suava a buzelor femeii ~i,instantaneu, ea a disparut.

M-a trecut un fior, ca $i cum a bucata de gheata mi-ar fi atins fruntea. Mi-am pus mana pefrunte ~i am descoperit ceva intre sprancene. Am luat acel ceva de acolo. A fost destul de greusa-I dezlipesc.cand mi-am coborat mana, am observat ca era vorba despre nestemata pe careo observasem stralucind in ombilicul ei. Numai ca, in loc sa fie ro~u-rubinie, era acum de unalbastru intens, fluorescent.

M-am ridicat in picioare $i am ridicat piatra spre cer. in prima clipa, am avut senzatia caatrage vartejurile de lumina spre ea, fiindca brusc multimea de globulete aur!i s-a oprit dinmi~carea de rotatie $i s-au a~ezat de-a lungul unor linii ce convergeau spre piatra din mainilemele. Dar In clipa in care au atins-o, dintr-odata globuletele s-au pus din nou in mi$care, aucreat un vartej imens care se rotea spre dreapta $i care a inceput sa ma traga in sus, spre el.

Am inteles brusc, ascultand $i relatarile celorlalti, ce posibilitate de autoexplorare inedita mis-a oferit prin intermediul colajului cu frunze, cate insight-uri s-au produs prin intrarea in contactcu sinele nostru, cu noi in$ine! $i fiecare a trait 0 experlenta unica, profunda, de intrare incontact cu "partea nev8zuta, ne~tiuta a fiintei sale".

Apoi, ascultand spusele celorlalti colegi, am realizat ca foarte multe dintre elementele trairilornoastre erau comune - atal de multe, incat am preferal sa tac $i sa nu~mi imparta~esc

experienta decal ecranului calculatorului - care a va lrada foii de hartie, care 0 va spune maideparte ... "

5.10. Scenarii metaforice centrate pe dezvoltarea

personala §i transpersonala

Atent la valente Ie provocative ale scenariilor metaforice ~i evoluand treptal spre integrareatehnicilor de medita\ie creatoare, Catalln Nedelcea este creatorul catorva modalitati tehnicedeosebit de fertile in deschiderea experientei individuale $i colectlve sp're slarile transpersonalecare pot fi urmate de un proces analitic revelaloriu. Citam in continuare cateva dintre acestea,publicate in Revista de Psihoterapie Experientiala, nr. 4, 1998.

Exercitiul1 - Peisajul interior

(Subiectii se plimba prin camera) Sunteti alenti la ceea ce simt corpurile voaslre, con$tientizatitoate senzatiile pe care Ie aveii, care parte a corpului se simte bine ~i care nu, faceti acelemi$cari care va pot ajuta sa va relaxati $i sa va simtiti mai bine. Afla ce dore~te acum corpul tau,comunica cu el $i vezi de ce anume are nevoie pentru a se relaxa. Comunica cu corpul tau...(Subiectii se a~aza intr-o pozitie comoda ~i raman a$ezati) Acum ai aflal lucrurile de care arenevole corpul tau pentru a se relaxa ~i te poti a~eza Tn cea mai comoda pozitie pe care 0gase$ti, pentru a lasa relaxarea sa te cuprinda tot mai mull.

Inspiri adanc ~i dai aerul afara din piept brusc, de cateva ori, iar asta 0 sa te ajute sa simti ~imai bine ce poli face astfelincat corpul tau sa se relaxeze ~i mai mult. Procedand astfel, veiputea ob\ine controlul asupra respiratiei tale, care devine calma, regulata $i lini$tita.

Respiri calm, regulat ~iIini~tit, fiecare respira\ie te destinde tot mai mult, iti face corpul sa S6simta tot mai bine ~i relaxat, repiri adanc $i lini~tit, foarte adanc §i lini§tit, urmare$ti traseulaerului prin caile respiratorii §i te lini$te$ti lot mai mult; elimini tensiunile care au mal ramas in

corpul tau, te destinzi, te simti foarte bine, e~ti calm.Starea corpului tau se extinde u§or $i asupra mintii $1gandurilor; daca te concentrezi, observi

cum prin minte iti trec 0 multime de ganduri; Ie la$i sa treaca, Ie urmare§ti u§or; vel observa ca

Page 336: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

334 ORIENTAREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

poti Incetini sau cre§te viteza cu care gandurile circula §i Ie vei putea observa mal bine, potivedea imagini, culori, sunete, atingeri, idei.

Una dintre imagini iti atrage atentla §i te opre§!i pentru 0 vreme asupra ei, 0 expiorezi §idescoperi senzatii, imagini, idel, solutii, culori, atingeri. .. Este 0 imagine frumoasa, care te facesa te simtl In siguranta, este un peisaj care Iti place foarte mull; poate I-al gasl! deja sau poatetrebuie sa mal cauti putin...

Gase§ti acel pelsaj care I\i place foarte mult §i il explorezl; Incepl sa tl-I apropii tot mai mult,pana cand, aproape pe neslm\ite, intrl In el, e§ti In cadrullui, e§ti In pelsajul pe care \i-I dore§ti §iunde te sim\i foarte bine; explorezi spa\iul din jurul tau §i descoperi lucruri noi ?i frumoase,imagini, idei, sunete, culori, mirosuri, atingeri.

Explorezi peisajul In care te am, In toate detaliile lui. La fiecare pas descoperi lucruri §i

experien\e noi care-ti sunt de folos, te pot ajuta §i iti piac, te slmli bine.Iti gase§ti acum locul tau In acest peisaj, un loc unic, numai al tau, unde te simli cel mai bine

§i unde sim\i ca faci parte integranta din peisaj; poate ai gasit deja acel ioc sau poate mai trebuiesa cauti putin.

Ramai pentru 0 vreme in acel loc §i te bucurl de starea de pace 91Iini?te in care traie?ti; e?ti

lntr-o armonie perfecta cu peisajul, parte din el, taata fiinta ta vibreaza In atmosfera pelsajuiui,se scalda in culorile lui, se incarca de toate energiile lui. 8imti cum fiinta ta se umple de 0bagatie de senzatii, culori, ca§tiga resurse, resurse energetice care-ti vor fi de falos; tr<'3.ie$ti0experienta extraardinara, practic vibrezi ca parte integranta a peisajului In care te afl!, e~tl abucatica de natura.

Cand ai aflat tat ce era de aflal, ti-ai dus la eapat experienla de parte a peisajului, Incepi sate mi§ti u?or In cadrul peisajului, faci cativa pa~i ?i te uiti Inapoi catre acelloc, II memorezi cuaten\ie, pentru ea tu ?tii, ?tii eel mai bine ca acesta este laeul tau, locul unde te sim!i cel mai bine§i unde poli merge sa-Ii refaci fo~ele orl de cate ari ai nevaie, este lacul de unde poll afia foartemulte lucruri importante; memorezi imaginea acestui loc. Te deplasezl in cadrul pelsajului §i maltreci Inca 0 data pe la fiecare element al sau, Iti lei ramas bun de la el §i revezi acele culari,imagini, sunete, mirosuri, senzatii ...

Pe nesimtite, peisajul a ajuns iara$i In fala ta, ca un tablau pe care poti sa-I prive$ti §i decare te IndepMezi u~or; acum este iara~i una dintre acele imagini care 5e mi?ca pe ecranulmintii tale; se mi?ca ?i In locul ei apar alte imagini, care se mi?ca tot mal repede, astfel incat e§tliara§i prezenl, pe scaun, lini~tit, iar prin minte iti trec 0 mullime de ganduri.

E~ti con~tient de corpul tau care sta pe scaun relaxat, Iini§tit 91plin de energie; e§ti iara§iatent !a respiralia ta care se accelereaza u?ar pe masura ce devii tat mai activ §i iti revil dinstarea In care te afli. Cand consideri necesar, deschizi oChii,te mi?ti.

Exercitiul 2 - Globulluminos

(8ubiectii sunt a§ezati Intr-o pazitie comoda) Acum va rog sa va acorda\i putina atentie voua

In9iva, s~ va cautati un lac ?i un spatiu bun 9i sa aflati ce se Intampla cu fiecare in acestmament. Incepi sa-ti explarezi senzatiile pe care Ie ai In carp §i intri In cantact cu acesta, afli dece are nevoie pentru a 5e relaxa; ili la9i corpul moale, foarte moale, IIla§i sa se destinda, sa sedestinda tat mai mult.

Te relaxezi tat mai mull, te simti bine... Ai sa observl ca, daca Iti Indrep\i atentia asupra

respiratiei, te poli relaxa §i mal bine. Respiri u§ar 9i regula!, te relaxezi tat mai mult; respiriregulat §i calm §i te relaxezi tot mai profund, te slmti bine §i calm, Iini§tit; calm §i Iini~tit... 8im\i 0mare libertate de gandire, astfellncat mintea ta incepe sa se jaace, sa fuga...

ili la§i imaglnatia sa umbie, sa explareze 9i abservi ca un lac faarte Important pentru tine, unteren foarte bogat este chiar prapria ta interioritate, Iti la§i imaginalia sa faca 0 cztlatorie in

propria interioritate §i descoperi 0 bagalie de ganduri, sentimente ?i idei, salulli pentruproblemele tale.

Page 337: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 335

Expiorezi mai departe ~i observi, undeva Inaintea ta, !a capatul unui ~ir de 10 trepte, unpunct !uminos, un punct luminos despre care nu poli spune ce culoare are ~i care te atrage,despre care ~tii ca are sa-Ii spuna un lucru important, Iii treze~te curiozitatea; incepi sa teindrepli u~or catre acel punct de lumina.

Cobori prima treapta ~i observi ca punctul s-a mari!, iar aceasta face curiozitatea ta sa fie ~i

mai mare; cobori ~i cea de-a doua treapta ~i pe cea de-a treia ~i prive~ti din nou la punctulluminos; acum este mal mare, dar tot nu ~tii ce culoare are, a~a ca pa~e~ti ~ipe treapta a palra

~i pe cea de a cincea ~i prive~ti din nou punctul; acesta a mal crescut 9i poli observa cum I~ischlmba, pe nesimlite, culoarea ...

Este un bulgare de lumina care-~i schimba culoarea; cobori ~i treapta a ~asea ~i pe cea de-a~aptea, iar punctulluminos este acum ca 0 luna plina ce are, pe rand, mai multe culori; cobori ~icea de-a opta treapta ~i pe cea de-a noua ~i observi ca punctul este de fapt un glob de luminacare vibreaza 91te atrage tot mai mult; cobor! ~i ultima treapta ~i e~ti in apropierea globuluiluminos.

11 prive~ti, II explorezi ~i Intri In contact cu el. Globul radiaza acum lumina ro~ie, un ro~u

intens, viu, care iti transmite 0 energie ~i 0 putere deosebita, te simti piin de fo~e noi, puternic;vibrezi in culoarea ro~ie ptma cand globul, pardj pe nesimlite, I~i schimba culoarea ~i este acumviolet, 0 culoare fantezista, provocatoare, care te face sa te simti creativ ~i plin de imaginalie ...

Globul este acum portocaliu, un portocaliu intens care-ti aminte~te de perioada copilariei ~icare-ti ofera libertatea;;i energia jocului; vibrezi portocaliu...

Globul I~i schimba acum culoarea In galben, un galben solar, intens, care Iii transmite 0mare cantitate de energie ~i fo~a de patrundere a mintii; globul este acum verde, verde viu,

vegetal §i-ti aduce incredere, increderea lucrurilor construite In timp, 0 Incredere profunda §i unsentiment de Iinl~te...

U~or, globul I§i schimba iar euloarea §i devine albastru, albastru azuriu ca eerul sau albastrumarin, care aduce lini§te ~i pace interioara, armonie, e§ti armonios §i lini§tit, Impacat eu tineInsuti; vibrezi In lumina albastra §i...

...U§or, globull~i schimba fnca 0 data culoarea ~i Incepe sa radieze toate culorile deodata,este un glob curcubeu care Iti ofera impreuna tot ce ti-a oferit fieeare euloare in parte, vibrezi inlumina giobului curcubeu §i cre§ti, te imbogate§ti, descoperi noi solutii §i resurse.

Ai aflat aeum suficient ~i mai ales ca te poti intoarce oricand la globul curcubeu, a~a eElIncep! sa te IndepMezi u§or de el; faci Intai eativa pa§i mici §i II prive;;ti Inca 0 data, Itireaminte~ti tot ce ai primit de la el.

Te Indrepti catre ~irul de trepte, urci treapta eea de-a zecea §i mai prive§ti 0 data globul; Itiiei la revedere de la el ~i urci treapta a noua §i pe cea de-a opta: globul este mai mic acum, catun soare, dar acum ~tii ce anume se afla acolo; urci treapta a ~aptea ~i pe cea de-a ~asea §i de­abia a~tepti sa-ti revii pentru a pune in aplicare tot ce ai Invatat de la globulluminos.

Urei treapta a eincea ~i pe cea de-a patra, te simti tot mai stapan pe tine ~iplin de energie;urei treapta a treia ~i pe cea de-a doua ~i prive~ti iara§i globul care aeum este mie, ea un punetde lumina: Iii iei la revedere de la el, pa~e§ti pe prima treapta ~i e§ti din nou tu, numai ca putinmai bogat., ... Iti revii u~or...»

<eele doua modele de exereitii de tip meditativ (scenarii) eentrate pe dezvoltarea personala~i transpersonala au fost utilizate de noi In cadrul grupurilor de optimizare umana sauindividual>, precizeaza autorul fn numarul 6, 1998, al aceleia~i reviste: <Acestea sunt tehnici

compozite, reunind elemente specifice mai multor directii din psihoterapie 9i anume: luerul eumetafora din gestalt terapie, NLP (tehnica ecranului mental), tehnicile de relaxare $i meditalie,hipnoza ericksoniana (principiul indlrecliei, scenariile metaforice de inductie).

Ele se inscriu ca abordare in sfera ecleetismului tehnie in psihoterapie §i, mai mult, in ceeace s-ar putea numi mixtura terapeutica, care nu numai ca utilizeaza tehnici apa~inand unor

Page 338: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

336 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

orientari diferite, dar Ie §i integreaza Tntr-unansamblu unitar §i de sine statator, uneori §i Tnceea

ee prive§te aspecte tehnice punctuale - cum este cazul de fala.Aceste orientari din psihoterapie - incluzand aiei §i noua Terapie a Unificarii - au un element

comun §i anume, un nucleu teoretic de factura umanista, 0 concepile asupra umanului bazatape credinta ca omul este 0 fiinta destinata evoiutiei, care poseda Tninteriorul sau toate fo~ele §iresursele necesare acesteia, scopul psihoterapiei fiind resuscitarea acestor resurse $idobandirea de catre persoana de noi strategii evolutlve ~i adaptative. Diferentele rezida tocmaiTnmodul Tncare fiecare censidera ca peate fi atins acest scop, de§i nici chiar sub acest aspect

opozitiile nu sunt insurmontabile, existand elemente comune Tntehnicile ~i strategiile utilizate defiecare Tnparte. Ele se pot regasi Tnmodul de structurare §i constructie a scenariilor, dupa cumse poate observa cu u§urinia (op.cit.p.17).

Analiza rezultatelor obtinute prin utilizarea acestui tip de tehnici ne permite sa desprindemcateva direclii Tncare ele se pot dovedi utile, cateva scopuri ce pot fi atinse prin intermediullor §ianume:

a. obtinerea unei stari de relaxare aprofundata caracterizata prin armonie interioara, senzatia deplutire §i caldura In corp §i fiuidlzarea starii de con§tiinta;b. largirea ariel senzorialltatii (perceptii de tip sinestezic);c. extinderea sferei con§tiinlei prin facilitarea aparitiei, pe fondul con§tilntei clare, a unorexperiente semnificative personale §i transpersonale;d. stimularea §i facilitarea procesului de evolulie personala prin ocazionarea a a serle deexperiente semnificative §i activarea resurselor latente;e. utilizarea lor ca mijloace de diagnostic, prin proiectille pe care Ie determina la subiecti §i prinurmarlrea modului Tncare ace§tia se comporta fata de experienta propusa,

Ce categorii de informalii despre subiectl am putea obline prin intermediul lor? Informaliiprlvind: eventuale probleme sau tulburari. experiente semnificative trecute, tip ~i structura depersonalitate, resurse latente §i strategii de a apela la acestea, posibile cai de urmat in procesulterapeutic.

o alta destinatie posibila a acestor scenarii poate fi aceea provocativa sau de punct depornire pentru lucrul cu subiectul Tnpsihoterapie. Pornind de la experienta subiectului $1datelefurnizate de acesta (Tnsens de cunoa~tere a lui), se poate construi un scenariu (plan) terapeuticsau a tehnica de lucru adecvata.> lata Tncontinuare, Tncaun exercitiu exemplificator conceputde Catalin Nedelcea :

Exerciliul 3 - "Intraml printr-un detaliu"

(Subiectii se mi$ca liber prin camera,) Acum puteti fi atenti la ceea ce se Tntampla cucorpurile voastre, la senzaliile pe care Ie avetL Continuati sa va mi§cati liber §i sa va faceticorpul sa se simta cat mai bine, atat de bine cat poate. Intri Tnrezonanta cu corpul tau §i te mi~tlin ritmullui. Afli de ce ai nevoie pentru a Ie simtl confortabil. E§ti Tnrezonanla cu corpul tau...

In momentul In care simli ca este necesar, te opre§ti §i cauli cea mai comoda pozilie pentrutine In acest moment; te poli a§eza acum sau pulln mai tarziu. Acum e§ti a§ezat Tntr-o pozitiecomoda §i te destinzi §I mai mull... Tti la$i corpul sa se relaxeze §i e§ti alent explorezi toatesenzatiile pe care Ie simti In corp ... Intri Tnlegatura cu corpul tau ~i II slmti, TIcon§tientizezi, dinvarful capului §i pana Tndegetele de la picioare, e§tl perfect con§tient de Geeace se Tntamplacucorpul tau, e§tl prezent:;;i armonizat cu corpul tau.

Respiri U$or§i regulat iar asta te ajuta sa te relaxezi $i mal mull, respiri lini~tit §i regulat §I terelaxezi tot mai mull, respiri adanc ~i lini§tit, iar fiecare respiratie alunga din corpul tau ultimeletensiuni §i ultimele ganduri, cu fiecare respiratie te relaxezi tot mai bine §i mal profund...Te relaxezi §I mai mult, astfel Tncat poli sa-ti la§i mintea sa umbie nestingherita, sa explorezelibera, sa descopere lucruri noi §i placute; te odlhne~ti, e§ti relaxat §i lini§tit, astfel Tncat pe

ecranul mintii tale apar imagini, imagini tot mai clare §i bogate; 0 mu1limede imagini Ttltrec prin

Page 339: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARlI 337

fala ochilor mintii, Ie prive~ti cum circula, esle 0 avalan~a de culori; sunete, senza\ii , imaginicolorate. frumoase.

U~or, una dintre imagini, cea mai atractiva, tinde sa devina stabila ~j te poli concentra asupraei; alegi 0 imagine din multitudinea imaginilor din mintea ta, 0 prive~ti, este a imagine pl~kutacare te relaxeaza lot mai mull, iar relaxarea Ie face sa fii ~i mai alent la acea imagine ~i la loale

delaliile ei de culoare, sunel, senzalii tactile ...Te simti bine ~i relaxat; apropii imaginea de line tot mai mult, 0 vezl tot mai aproape, percepi

bine fiecare detaliu; apropii ~i mai mult imaginea ~i explorezi toate detaliile ei...Acum sau putin mai tarziu observi ca unul dintre detalil li se pare mai alragator, mai interesanl ~iplacut, explorezi imaginea ~i cauli acel delaliu care Ie face sa Ie simt! cel mai bine, cel maipiacui ~i mai atragalor, gase~ti acel detaliu ~i ili indrepti atentia asupra lui, iI explorezi ~i-I apropiide tine tot mai mull, ~i mai mull...

Acum vezi detafiul de foane aproape. il explorezi din aceasta noua perspectiva, este foarteaproape de line ~i viziunea ta asupra iui se modifica, acum poli sa-i simti substanla §i natura, saai 0 imagine a lui aproape din interior. Sunt imagini noi, placute, care te fac sa te simli foartebine; explorezi in continuare detaliul §i afli totul despre el, te impregnezi de senzatiile pe care tiIe transmite, senzatii placute care Ie relaxeaza ~i Ie fac sa Ie simti foarte bins.

in momentul in care ai ajuns sa cuno~ti in totaHtale delaliul, u~or, patrunzi in inter/orul JUl.

gase~ti 0 cale de intrare §i palrunzi u~or in interiarul acelui detaliu; explorezi foarte atentinteriorul sau, explorezi senzatiile pe care Ie ai ~i lumea noua care Ii se deschide ...

Prive~ti In afara din interiorul detaliului ~i con§tientizezi ceea ce vezi; explorezi viziunea ce ti·o desehide privirea din inleriorul detaliuiui, intri in contact cu ea, 0 explorezi eu toate simturile ~igase~ti acellucru pe care-I eautai acolo, iI prive~ti cu atenlie.

incepi sa revii u~or la imaginile din interiorul delaliului, percepi iara~i substanta din interior,afli ultimele lucruri despre el ~i, u~or, ie~i din detaliu prin aeela~i punct prin care ai intrat; acum 11

prive§ti din afara, Ii simli din nou caldura, euloarea ~i substanla ...U§or, incepi sa indepartezi de tine imaginea, tot mai mult, pana cand ajunge iar la marimea

initiala; pe eeranul mintii tale incep sa apara iara~i imaginile obi~nuite, care se mi~ca u~or, Ieprive~ti cum se mi~ca, Ie poti vedea culorile, poti auzi suneteie, Ie poti simti, iar tu revii u~or lastarea fireasca, te simti bine ~i imbogatit, revii tot mai repede, te simti piin de resurse ~i energie,

poti sa te mi§ti, sa deschizi ochii, e~ti bine ~i Iini~tit.

6. Experimentul non-verbal de arup. Improvizatia creatoare.Constructia simbolica a "Locului sacru"

"Ma hranesc cu muzica mai mult decat cu alimente. Adica beau

muzica (e ceva caapa sonora). Cred ce a~ putea asculta la infinitCarmina Burana. De ce? E ca a poarla care me deschide spre interior §i

spre exterior. Sunt vibratii vitale pentru mine. Am senzatia ce dansezinterior, continuu. De multe ori se vede ~ipe dinafara, sau chiar 0 fac; n-alavea nici un sens sa me opun".

(Iolanda Mitrofan - "Autoterapie")

"Din acest moment va rog sa comunicati ~i sa interactionali pe ariee cale simtit! nevoia sau putetis-o faceti. exeeptand cuvintele" .

... lata cum incepem noi un experiment nonverbal de grup. Participantii se percep, intra incontact vizual. corporal, gesti-culeaza, se deplaseaza, tatoneaza, actioneaza individual sauImpreuna, "construiesc" §i "darama" sau "rea§eaza" in cadrul unui exerci\iu de improviza\ie

Page 340: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

338 ORIENTAREA EXPERlENTIAL'\ iN PSIHOTERAPIE

creatoare, centrat pe comunicare ~I expresie strict nonverbala (v, lolanda Mitrofan, Florin Velea,

Revista de Psihoterapie Experientiala, nr,?, 1999, p, 30),

Delimitarea unui moment important In dinamica grupului experiential centrat pe acest tip de

exercitiu a fost posibila datorita frecventei crescute pe care 0 are "constructia simbolica a

locului sacru" (a ..templului" sau "obiectuiui totemic") pe parcursul unei astfel de $edin(e, In cazul

oricarui grup de dezvoltare personala ~! interpersonaia,

Experimentul nonverbal conduce la 0 deblocare semnificativa a celor mai profunde

modalital! de interactiune umana, In special afective $1 constructive, anuland intelectualizarea

trairilor ~I evitand func\ia defensiva a Ilmbajului.

Ca$tigul terapautic principal este spontaneizarea emotiilor, reactivarea contactelor Intrerupte,

blocate ~i declan~area energiilor creatoare.

AliHuri de modalitati1e propriu-zise de interactiune nonverbala (vizuale, gestual-pantomimice,

posturale) se deblocheaza spontan ~i modalitali preverbale sonore (sunete, silabe, intonatii,

fredon are) asociate cu modalitali ritmice (prin bataia palmelor, lovirea unor obiecte, utilizarea

picioarelor), folosirea unor obiecte care instrumenteaza sau simbolizeaza acliunile (bete, sticle

de plastic, perne, tabiouri, chei ~i In general to ate obiectele aflate In spatiul de desfa~urare a

experimentului, la libera alegere),

Se constata ca ia scurt timp dupa instructaj (cca, 10-15 minute) se reinstaleaza un iimbaj

nonverbal personal ~i de grup, expresiv, din ce In ce mai nuar,tat ~i mai complicat in semnificatii

$i mesaje, ce faciliteaza simultan ~i un catharsis emolional puternic al participantiior.

Se parcurge experienta unor trairi profunde In grup ~i implicit se elimina tendintele de

autocenzurare, chiar ~i In cazul celor mai inhibate, blocate, izolate sau deprimate persoane,

Sentimentui ridicolului ~i jena senzitiva de relatie se suspend a; activarea emotiilor cre§te, nevoia

de exprimare, de a intra In contact cre~te.

In acest context, la majoritatea grupurilor cu care am lucrat apare 0 secventa specifica In

dinamica grupului - momentui alegerii ~i delimitarii locului sacru §i al construirii templului sau

stalpului totemic ~i evident, acesta este totdeauna situat In centrul spatiului de lucru,

improvizatia experientiala a "constructiei centrale" reflecta Insa diferit, de la un grup la altul,

gradul de coeziune, securitatea emotionala ~i integrarea in microstructura sociala, Tn cazul

grupurilor Tn care nu se produce spontan acest "moment simbolic constructiv" este posibil sa nu

se fi produs Inca un nivel de integrare minimal sau dinamica de grup sa fie blocata de factori ce

tin fie de prezenta neadecvata a terapeu\ilor, fie de experinta redusa de participare Impreuna a

membrilor grupului. Din acest punct de vedere, experimentul po ate funcliona ~i ca a buna

situatie de "testare" a nivelului de integrare sociala $i coerenta Intr-un grup a calitatii relatiilor

interpersonale.

De abicei, "constructia sacra centrala" este constituita prin participarea tuturor sau mai ales

a celor mai afirmativi membrii ai grupuiui, care utilizeaza In acest scop obiectele aflate In sala, la

alegere: bele, plastilina, perne, scaune, tablouri, flori, haine etc. Se remarca de la un grup la

altul un specific, un stil al constructiei sacre,

De cele mai multe ori sunt doua forme de constructie:

• templul (sau biserica) apare la grupulla care se pastreaza mal curand elementeie schemelor

~i modelelor culturale (ancorarea In civilizatie), In acest caz regresia camunicarii afective fiind

mai superficiala;

• stalpul totemic improvizat, In jurul caruia participanti! ritualizeaza printr-un dans sacru,

expresiv, de obicei ritmic, amplu, utilizand sonorizari $i mi~cari armonice, interconectate,

sinergice, In acest caz, "regresia" afectiva la nivelul camportamentului tribal esta profund

restructuranta In manifestarile expresiv-simbolice, Incarcata de sensuri universale (viala $i

moartea, cre~terea §i destructia, iubirea ~i ura, solidaritatea etc.), Deci modelul social cultural "al

civilizatiei" prin tot ce pastreaza elartificial $i previzibil este practic Inlocuit cu un model de

contact profund simbolic, esential ~i evolutiv, Incarcat de mesaje general-umane, Am spune ca

Page 341: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARlI 339

maniera de interconectare a participantilor se universa!izeaza, se naturalizeaza §i S8 amplifica Inprofunzime $i autenticitate, Tnarmonie $i intelegere, Tncomuniune ~i solidaritate.

Cu cat ne fntoarcem mai mull la izvoare, la surse, cu alat capacitatile noastre de comunicarepar sa fie mal pure, mai generoase, mal limpezi, mai directe, mai transparent8, maiImbogatitoare, ca experiment de particlpare afectiva $i cognitiva.

Sa ne fl pervertit oare Intr-atat clvllizatia, Incat ne·am tehnicizat $i comunicarea verbaia, ne­am artificiaHzatcuvintele pana la a se rupe de trairi $i de sensuri?!

$i oare nu cuvintele, cele care ne-au apropiat infinit mai mult unii de a!tii, in ace!a$1limp ne­au deprins $1cu arta minciunii, a ma$tii, a simularii $i disimularii, a acoperirii $i mistificarii?!

Interdictia exprimarii verbale In acest tip de experiment pare sa ne atraga atentia asuprareconsiderarii $1recultivarii limbajului corporal, nonverbal, ca parte integranta a devenirii noaslresanatoase $i performante, creatoare, umane.

Din perspectiva experientiala a Terapiei Unificarii, construirea slmbolica a templului, bisericiisau totemului tribal corespunde unei necesitati fundamentale In dezvoltarea psihoindividuala ~ide grup - nevoia de sacru. de unificare $i de transcendenta. Acest experiment obiectiveazasemnificatia centrala a dimensiunii spirituale In evolulia umana naturalit Prin tehnicaexperientiala folosita de noi se provoaca, se reactualizeaza $i se con$tientizeaza sensulreconstructiv, transfigurator al acestei dimensiuni.

Pentru individ, "Iocul sacru", biserica, templul, este locui sperantelor $i al adapostului sfant,al protectiei $i iublrii divine sau cosmice, dar $i $ansa pelerinajului $i a transformarii de sine. Este

locul Tntalniriicu sine $i ai purificarii, al acceptarii neconditionate, al auteniicitatii depHne.Pentru grup. spatiul $i constructia sacra constituie iocul Tntalnirii, Tmparta$irii experientelor

de viata, comuniunii $i sOlidarita\ii, ai contactului pur ~i al bucuriei de a fl, de a cre§te $i de a creaTmpreuna. EI face ca grupul sa traiasca experienta iubirii neconditionate, a conlactuluitransparent $i a transcendentei.

Gel care patrund in acest spatiu sacralizat sau care participa !a sacralizarea lui, sunt inunda\ide a stare speciala de acceptare, sustinere, deschidere $i fuziune, de fOl\8 pozitiva. Toateaceste sentimente sunt retraite de participant" la experimentul nonverbal de grup Tn modspontan, pe tot parcursul construirii "templului" sau "stalpului totemic". Ace$tia, fie se manifestaprintr-un dans spontan ritualic, interconectandu-se (ca $i cum au $i traiesc ceva allor, comun $1specific - ceea ce simbolic reveleaza 0 experien\a fuzionala), fie impart aceI "ceva" comun,delimiteaza $i fragmenteaza spatiul sacru (suport fuzional) - exprimand astrel relatia de

separare - individualie, dintre eu $i non-eu, Ulterior, participanlii reintra in relatie,tranzactioneaza natura contactelor, se redescopera sau creeaza "reguli" de functionare. In modparticular, In· acest moment al exercitiului de improvizatie, S8 declangeaza nevoia ~icomportamentele de control, de afirmare, de putere.

Cei cu nevoie crescuta de statut vor aparea in prim-plan $i vor cauta sa S8 impuna in "noua

comunitate" prin initiativa Tnrestructurarea sau impa~irea "Iocului sacru". in paralel, se remarcaretragerea membrilor Insuficient integrati in grup, submisivi, nesiguri, pasivi - situatieprovocatoare de insight-uri, In analiza ulterioara cu grupul, centrata pe autocon~tienlizare.

Experimentul are $10 valoare diagnostica importanta pentru structura $i dinamlca functiona!aa grupului. Forma, organizarea $1dimensiunile "construcl!ei" sacre, soliditatea sau fragiiitatea ei,originalitatea sau banalitatea (schema culturala), complexilatea sau simplitatea "arhitectonicii"simbolice constituie indicatori de analiza cu mari posibi!itati de provocare a expiorarilor ;;1con$tientizarilor ulterioare, a inlelegerli comportamentelor individuale $i de grup ~i mal ales

devin premise active ale restructurarilor ce se produc ~nprocesul de dezvoitare personala.Din relatarile multora dintre participanti, dupa experimentul nonverbal de grup, ei devin mai

con~tienti de posibilitalile lor de redimensionare a relatiilor de grup, cre$te acceptarea reciproca§i se deschide 0 noua perspectiv8 asupra existentei Tncomun, asupra apartenenlei $i conlucrariievolutive, asupra intercunoa~terii.

Page 342: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

340 ORIENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Analiza pe care 0 efectuam avand ca supert experienla nonverbala de grup, prin insight­urile revelatorii, faciliteaza procesul "cre~terii personale". Noile achizitii cognitive sunt transferateapoi, pe plan persona!, ca strategii de a lua parte la viata sociala In mod adecvat. Ele devinobiectivabile in comportamentul cotidian.

Avantajul de a lucra nonverbal consti3 in a pune persoana in concretul situatiei deinteracliune, selicitand depa$irea ei prin activarea resurselor proprii $i nu prin modalitati invatate,preluate verbal, "roluri" care adesea nu valorifica potentialul personal. In plus, descoperirea pecont propriu a unor strategii corespunzatoare de interacliune sociala, stimuleaza latura creativa$i emolionala a persoanelor participante.

Exista $1persoane care "nu descopera" noi strategii de intrare In contact social, dar faptul caele observa $i con$tientizeaza propriul blocaj, prilejuie$te intrarea in autoanaliza benefica,restructuranta In timp.

Adesea, luarea unei atitudini schimbate fata de sine $i a deciziei de rezolvare a unorprobleme constituie inceputul $i totodata, un semn de reu$ita terapeutica a experimentuluinonverbal.

In finalul $edinlei, un indicator de pozitivare a comportamentului social, il constituie initiativaspontana a grupului de imparta$ire $i Tmpa~ire simbolica a "Iocului sacru". In mod concret,grupul desface "construclia sacra" $i 0 "consuma" prin pastrarea sau oferirea unor pa~i din ea,semnificative, fiecarui participant, de catre alt membru al grupuiui. Este un mod spontan $iautentic de a participa, de a se implica afectiv $i de a comunica profund, care creeaza 0 bazapentru Inlelegerea ~i practicarea unei experiente de comunicare, de sprijin mutual $i desolidaritate inlerumana.

Este un experiment natural de redescoperire a bucuriei ~i a ~ansei de a fi impreuna cu alIi!"de a ie$i din izolare $i inaulenticitate, de revalorizare a contactelor interumane. Intoarcerea laresursele pozitive ale contactului interuman trece prin experienla comportamentului desacralizare colectiva ~i de re-sacralizare personala prin participare la "impa1irea" sacrului.

Aceasta ne alrage atenlia indirect asupra nucleului destructiv, disocial al comportamentelorde desacralizare, ata! de frecvente In modul de viala actual. Terapia de grup prin mijloacenonverbale $i improviza\ie crsataare poate deveni 0 terapie sociala de armonizare $i optimizarea relaliilor interumae, facand parte integranta din Terapia Unificarii.

7. Terapia prin limbaje universale - experienta de a fi sunet.ritm~care

"Am avut printre pacienti femei care nu desenau

mandale, ci Ie dansau. Tn India se numesc mandale "nrithya" sau dansul

mandala. Aceste mandale dans ate au acelea§i sensuri ca §i cele pictate.

Pacientii mei pot spune numai foarte putin despre intelesuri/e simbolurilor,

sunt 1nsa fascinati de ele §i Ie considera 1ntr-un fel sau altul expresive §i

eficace in ce prive§te starea lor psihica"

(Carl Gustav Jung - Comentariu la

"Secretul florH de aUf '?

Terapia prin dans ~i mi~care, comunicarea prin ritmuri ~i sonorizari, cu ~i fara fundalmuzical, este 0 disponibilitate tehnica psihoterapeutica nu chiar atat de inedita pe cat ni s-arputea parea, ale carel valente reconstructive In terapia de grup, de cuplu $i de familie pot fiimpresionante.

Page 343: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFIC.ARII 341

"Unirea contrariilor la un nivel mai inalt de con§tiinta nu este ceva rational §i niei 0 problema

ce ar putea fi rezolvata prin voinia: este un proces psihic de dezvoltare care se autoexprima prin

simboluri," ne atragea aten\ia C.G. jung.

"Istoric, acest proces a fost intotdeauna exprimat prin simboluri. $i astazi, dezvoltarea

personalita\ii individului se mai reprezinta inca prin figuri simbolice. Acest lucru mi s-a revel at

prin observalia urmatoare: produsele imaginatiei spontane devin tot mai profunde ~i S6concentreaza treptat in jurul unor structuri abstracte care par sa reprezinte "principii" (gnoslicul

archai). Cand fanteziile sunt exprimate cu precadere in g~mduri, rezultatele sunt formuli3ri

intuitive ale legilor §i principiilor vag percepute care, la inceput tind sa fie dramatizate sau

personifieate. Cand imaginile sunt exprimate in desene, eel mai adesea apar simboluri de tip

mandala", comenta acela§i autor.

Improvizalia sonora (vocala sau instrumentala) individuala, dar mai ales in grup, ca §i

improviza\ia kineto-ritmica asociata fie muzicii evocatoare, fie propriei expresii sonore, utilizand

uneori ehiar §i obiecte anodine al caror rost este departe de a fi eel artistic, dar care dispun de

valente artterapeutice simbolice, constituie 0 arhaica, dar redescoperita, deci terapie moderna

bazata pe limbajele universale. Mi§earea §i dansul terapeutic pot utiliza insa §I 0 larga palata din

sfera melosului consacrat, de la muzica preclasica §i clasica la cea modema, de la muzica

evocatoare de ritmuri primare (tobe africane sau alte instrumente de percutie) la muzica astrali'!,

de meditatie §i relaxare, subtil deeantata spiritual.

Terapia prin dans §i mi§care, prescurtat TOM, este 0 terapie creativa bazata pe deblocarea

eomuniearii expresive §i impresive corporale, care se practica in grupuri terapeutiee, de

optimizare sau de formare Tn practica psihoterapiei §i consilieril, cu cup!uri sau eu familii. TOM

este practicata pe scara larga de §coala amerieana de orientare umanist-ereativa (P.Papp,

C.Stanton-jones $.a.), de §coala britanica (Chodoroff) §i olandeza, precum §i de terapeutii deorientare analitica.

Experienta no astra cu grupurile de optimlzare centrate pe terapia unificarii, a relevat

valentele deosebite ale acestor tehnici de comunicare expresiva §i autocon§tientizare. Scopul a

fost d'e a debloca resursele de expresie §i de a restabili congruenta psihocorporala, afectiva,

eognitiv3 $i spirituala, atat de neeesara in praeticarea profesiilor cu impact in ajutorarea umana

(v. lolanda Mitrofan, Revlsta de Psihoterapie Experientiah3, nr 4, p.1-4,1998).

Prezentam suceint paradigma aplicarii acestei terapii, cu precizarea ca 0 §edinta TOM

dureaza de la 2 la 3 ore, Tn general cu suport muzlcal, dar Tn anumite secvente se poate §i fara.

Ea se bazeaza pe improvizatia creativa spontana, individuala §i de grup, a unor mi§cari cu

valoare de eomunieare, simboliee, mai mult sau mai putin structurate, mai intal la solicitarea

terapeutului, apoi, treptat, din proprie initiativa. Exista 0 tendin\a progresiva a membrilor grupului

de a se conecta spontan, pornind de la mi§cari §i ritmuri personale, Tn structuri kineto-ritmiee

armoniee de tip simbolic esential, relevante pentru dinamica interpersonala. Participan\ii sunt

invita\i sa se concentreze din ce in ce mai profund asupra sunetelor pe care Ie pereep, asupra

muzicii, pana devin muziea insa§i, pan a cand corpurile lor devin asemenea unor instrumente

muzicale care concerteaza, p~lf1a cand mi§carile lor consoneaz3 spontan cu suneteie pe care Ieaud ..

Sensuri arhetipale colective sunt developate in dansul comun, care capata in anumite

secvente nuan\e ritualice, pe fundalul unei stari emo\ionale pozitive, uneori euforice, vibrante,

alteori entuziast-dezlantuite, chiar §i in cazul persoanelor extrem de inhibate, bloeate verbal §i

corporal, in special a celor cu tendinte depresive §i eu imagine de sine sc8zuta. Pe parcursul

terapiei, eomunicarile corporale prin dans, mesajele §I negocieriie, competi(iile §i colaborarile,

exprimarea emo\iilor §i trairilor devin din ce in ce mai complexe, mai expresive, mai bog ate in

semnifica\ii.

Experimentul TOM parcurge trei faze, in cadrul unei ~edinte terapeutice, iar !a seara

procesului terapeutic, mal multe etape de "cre§tere".

Page 344: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

342 ORIENTAREA EXPERIENTIALx.. IN PSIHOTERAPIE

Faza initiala . dezmortire, dezghetareIn aceasta etapa se procedeaza la trezirea exprimarii corporale, focalizandu-se demersul pe

diferite parti ale corpului (extremitali, membre, trunchi, gat, cap), apoi se solicita mi~carjintegrate, la care participa cat mai multe parti. Se poate lucra pe zone de interes, pentru cadebloearea mi~earilor (ea supor! al activarii ~i intensifiearii emo\iilor) sa se produca In stransalegatura cu blocajele emo\ionale. De exemplu, zona scapulo-humerala ~i cervicaia, implicata Inblocajele datorate anxietatii, reprimarii fricii, maniei ~i agresivitatii; zona dorso-Iombara; corelatacu rigiditatea versus flexibilitatea postural-atitudinal-comportamentala ~i mentala §.a.m.d.

Pozitia de la care Incepe experimentul este cercul grupului; fiecare persoana este rugata sapropuna 0 mi~care, pe care fiecare, pe rand, 0 preia, 0 transmite vecinului, eventuallmbogatind­o ca mesaj (prilej de identificare sau empatie cu emi\atorul, dar §i de delimitare §i expresiepersonala). Apoi, ia sugestia terapeutului, toti deodata executa mi~carea personala a celui care

a propus-o initial, amplificand ca Intr-un minunat joc de oglinzi simuitane, imaginea expresieicorporale a aceluia, integrand prezenta sa ca model de identificare.

Emotiile pozitive de afiliere, suport ~i acceptare sporesc de la un exerci\iu la altul, pe masurace fiecare persoana intra In centrul atentiei colective - bun prilej de depa§ire a jenei senzitive,anxietatii, inhibitiilor, neTncrederii In ceilal\i. Uneori terapeutul propune direct: "transmiteti unmesaj personal grupului"- mod de afirmare personala ~i de intrare Tndialog expresiv cu ceilalti,dintre care unul este ales apoi spre a continua dialogul corporal din postura de persoanacentrala. $tafeta continua ...

in aceasta prima etapa, dupa reactia de surpriza ~i u§oara stanjeneala a unora dintreparticipanti. dezinvoltura terapeutului ~i muzica deblocheaza spontan nevoia tuturor deexprimare prin mi§care. Ea ere~te prin contagiu emotional, pentru ca apoi grupul sa functionezepe cont propriu, In virtutea unei tendinte spontane de cautare, exprimare, armonizare,

inventarea propriului scenariu dansterapeutic. Grupul descopera pe cont propriu cele maiinedite modalilati de integrare ~i intereonectare, de Imparta§ire emotionala ~i comunicationala.Spontaneizarea mi~carilor este primul ca~tig terapeutic, urmat de destindere ~i pozitivareemotionala, care pot fi clar observate In fizionomia participantilor - priviri ce cauta contact,initiativa de conectare, asamblare Tn configuratiii mi~catoare incluzand cat mai multi membri,suras, hohote de ras, cautari, tatonari, amuzamenl, surprize, poze, joe, incitare,· dispoz/tievesela, eooperare.

Faza de mij/oc· catharsis, restructurareExperienta noastra cu grupurile TOM s-a centrat pe mal multe modalitali terapeutice In

aceasta faza: a. lucrul tematic pe diade (ex. agresivitatea, a te sprljini unul pe altul, relatiadominare - supunere, a-I avea pe altul in grUa,mesajul pozitiv etc.); b. dans spontan cu suportobiectual: bete de bambus, trestie, obiecte diverse ce pot produce sunete ~i ritmuri, afiate la

dispozitia grupului - un cerc, chei, stlcle, cutli etc. Participan\ii sunt stimulati sa utilizeze, pentru ase exprima sonor ~i ritmic, oriee obiect ia Indemana, Inelusiv propriile palme ~j picioare

Caracterul de improvizalie ritmica cu suport In mi~care, dans personal §i grupal este unul dinprineipiile de lucru Tn aeeasta terapie, dar ideea suportului obieetual ca instrument de aetiune(creator, agresiv ori de eomunicare mediata, simbolica), asociat ritmului personal evocator desens, este 0 inovatie tehnica a grupului SPER.'

Aceste tehnici au facilitat decompresia emotionala In Inalt grad, con~tientizarea emotiilorreprimate, exprimarea simbolica a nevoilor, conflictelor, dificulta\ilor 9i solicitarilor de contact, amodului de a veni Tn Tntampinarea celuilall, de a oferi ~i primi sau respinge gralificatiainteractiunilor.

De asemenea, au beneficiat semnificativ imaginatia kinestezic-posturala, expresivitateanonverbala, empalia, centrarea pe sensuri 9i mesaje fundamentale, de interes grupal,

1 SPER - Societatea de Psihoterapie Experien\iaia Romana

Page 345: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitoiul IX - TERAPIA UNIFICARIl 343comunitar, universal.

Un all ca~tlg important este redescoperirea comuniearii prin mi§care $1 gestualitate

simboliea, unificarea emotionai-acponaiii in construirea spontana, creativa a unor structurigrupale comunicante, purtatoare de sens, construirea unor adevarate mandala corporale casimboluri func\ionale ale grupului integral, sinergic eu sine §i eu lumea: eereul, spirala infa§urata§i desfa§urata, grupul ea floare, ca inima, sau ereier in aetivitate - unitatea functionala. Aite temesimboiiee developate au fost: ciclul ere§terii §i involu\iei, inlan\uire $i eliberare - lemaprizonierului etc.

Am observat ca oamenii gasesc mult mai repede §i firese punti de in\elegere $i unificarecomunicand non-verbal, mai ales eei care au difieultati, frustra\ii $i deceptii rezullate dincomunicarea verbala. Alingerea, ritmul, muzica, armonizarea posturala $i kinestezica constituie

mijloace lerapeulice spontan restructurante, naturale, mull mai puternice decat arice comunicareverbala, orieal de bine eondusa ra\fonal sau sugesliv ar fi ea. lnteractiunile corporale sunt malautentice, mai pu\fn agresive ~i mai nepervertite prin stereotip cultural, comparativ cu eeleverbale. Ele sunt mai pu\in anxiogene atunei eand sunl ritmate pe fondul muzleii, Tngrup sauindiada, spre deosebire de interacliunile verbaie, care in loc sa descurce §i sa orere, mai eurandcomplica, aseund, ranese, bloeheaza, sanetioneaza ele. Este cunoscut faptul ca mesajelenegative sunt mai u§or de comunicat verbal, in forme direcle, sau indirecte, nevrotice, decalmesajele pozitive, pe care mul\i oameni Ie subinieleg, dar nu Ie exprima

Mi§carea, gestiea, privirea, ritmul, muzica sunt limbaje universals, mal aproape demodalita\iie naturale, cu mult mai transparente $i unificatoare. Ele sunt moduri ecosistemice deeomunicare. Esle suficient sa observam modul in care ,se eomuniea" natura, sa vizualizam

ere$terea plantelor sau inradacinarea copaeilor, eleganta armonioasa sau impetuoasa aleganarii erengilor In bataia vantului, exprimarea lor prin parfumuri, forme $i dimensiuni, pentru aIe in\elege mesajul. Aeeasta nu esle poezle, ci aeees la modul poetic in care viul ni se dezvaluie.

Este suficient sa ne coneetam la ritmul natural al cre§terii §i descre§terii a tot ce e viu, 18

mi~carea etern creatoare. Vom fn\elege in simplilatea lor aparenta mesaje mult mal ad§mcideeat eele pe care cuvintele noastre au inva\al sa Ie vehiculeze. Adesea cuvintele construiescdoar artificiale carease ~i indue pervertiri ale modului de a ne inlegra in lume §i cu lumea, insine $i eu sine.

TOM ne reconeeteaza la modalita!ile primare §i esentiale ale eomuniearii §i funetionariinoastre. Ne ajuta sa ne reexperimentam $i sa ne aetualizam, sa devenim fiecare mal eon~tienti

de noi in~ine, ca unitali indivizibile somato-psiho-soeiale. Oar, totodata, lerapia prin limbajeleuniversale faciliteaza, eatalizeaza eoneetarea armonioasa a fieearuia cu toti cellall!, cu grupul, cufamilia, ca pa~i ale intreguiui social, in\eles holistic.

Etapa finaUi - de cre~tere, extindere a con~tientizarii ~icomunicariiCreativitatea grupului Inregistreaza maximul manlfestarii expresive corporal-kinestezice. Se

nasc sponlan, una din alta, teme $i scenarii coleetive. Experimentu! TOM devine seena une!dramaterapii corporal-muzicale. Temele simboliee eel mal freevent iscate in cursu! §edintelorcu grupurile de optimizare au fost:

• aprinderea focului (simbol solar al genezei), in jurul earuia s-a structural dansul ritual al tribuiuiprimordia! fericit; a urmat lema eivilizatoare ~i socializatoare a prepararii hranei !a foe, urmata deImpartirea ei tuturor membrilor - ges! al afec(iunii §i solidarita\ii primordiale naturale, bucuriaeomuna, apoi stingerea foeului, experimenlarea starll de a fi cenu§a, depunerea ;;1 sedimentarea

el In pamanl - mesaj a! aeceptarii trecerli, mortii ~i reintegrarii Tnelrcuitu! naturli;

• re-na~lerea, revenirea la via!a, dezvoltarea: lematiea slmboiica a dansului a exprimat creareasemin\eior din eenU$3, cre~terea §i transformarea in plante. Fieeare membru al grupului aredevenit spontan allcineva, conform princlpiului unicitatii, continuEmd sa S8 exprime prinmi$care In modui sau personal. Aceasta parte a experimentului S-3 desfa§urat in talala lini§te,fiecare evoluand in rilmul propriu, simulacru de re-individualis (in sensul lui Jung) $i re-

Page 346: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

344 ORIENT AREA EXPERIENTIALA. IN PSIHOTERAPIE

comunizare ce au putut fi observate simbolic, Tnexpresia spontana a dansului transfigurator Tn

grup;

• relatiile interumane; competi\ia ~i socializarea agresiunii, cooperarea ~i negocierea, umorul,iubirea, daruirea (v. foarte frecvent, la numero~i participan\i, motivul "fructelor, florilor saudarurilor care se Impart celorlalti, uneori adecvate nevoilor acestora"), participarea, sprijinul ~ivoca\ia civilizatoare (v. motivul "construc\ii sau ac\iuni comune", negocierile Tntre grupuri malmici concurente etc.);

• cre~terea, ca fenomen de grup ~i tema armoniei de grup au fost relevate de mandale postural­ritmice (cercul, spirala, floarea care se deschide ~i se Inchide rilmic, inima care pulseaza launison, grupul ca inima) §i mesajul comun transmis prin mi~care §i sonorizare sinergica aTntregului grup: "suntem, existam, ne bucuram, cre$tem..." A$a dupa cum observase Jung ca

una dintre pacientele sale "dansa mandala", experienla noastra vine sa reconfirme acest adevar,de data aceasta la nivelul structurilor grupale.

Etapa de analiza

Dupa ~edin\a TOM, discu\ii1e de analiza ce au lac sun! provocatoare de insight-uri,clarificatoare pentru procesul de optimizare afectiv-spirituala a participan\ilor. Datorita plinatatiiemo\ionale experimentate, imediat dupa $edinla participanlii se simt relaxe\i, Implini\! $i fara 0nevoie expresa de a-$I verbaliza trairile. Sentimentul comun de plinatate, oarecare euforie,

Incredere mutuala $i absen\a barierelor, defenselor, creeaza 0 senzalie de mullumire generala,ce face discu\iile aproape inutile sau incapabile sa exprime pe depiin senza\iile, trairile ~iin\elesurile relevate prin Intermedlul experienlei Tmparta$ite. Se produce un fel de Tntelegereinstantanee, intultiva, inalt gratificanta, 0 solidaritate calma care conduce. ia atitudini autenticpozitive, deschise, receptive empatic. Un c1imatconstant de acceptare, intimitate $i co-prezenlade disponibilitate relationa!a necondilionat pozitiva, se instaleaza.

Oamenii Tnvala sa experimenteze astfel bucuria de a fi Tmpreuna, de a se conecta $1comunica printr-un altfel de mod, mult mai natural, direct, autentic, pe care potential II detin, oarcare eel mai adesea este inhibat, blocat, reprimat Ei se simt Tntregi.Ei se descopera sponlani,Iiberi $i responsabili fara efort, fiecare pentru sine $i fiecare ca parte a unui grup cu care

redescopera armonia, beneficiile apartenenlei, afilierii $i participarii prin propria alegere $1manifestare. Ulterior, analiza cu supor! video a ceea ce a realizat grupul $i fiecare cu elinsu$i seinsera Intr-un adevarat program de autoformare, de Tn\elegere mult mal nuan\ata, decon$tientizare $1de Tntarirea procesului de autorestructurare.

In opinia noastra, grupul, cupiul, familiile $i grupurile maritale sau familiale pot beneficia de

aceasta metoda care declan$eaza resurse fundamentale Tn retrezirea senzitiv-emo\ionala, ll'iextinderea cognitiva $i Tnoptimlzarea comunicarii. Aceasta metoda activeaza $i reconverte$tebenefic resurse autotransrormatlve naturale, pe care civilizatia, regulile excesive, convenien\ele$1pretenliile au Tncercatsa Ie ignore sau sa Ie mutileze.

Conceplia noastra asupra utilizarii Ilmbajelor universale ca nucleu al terapiei unificarii se

fundamenteaza $i pe unele experimente $1cercetari care atrag aten\ia asupra posibilita\ilor deexprimare simbolica interconexa. Dezvaluind mecanisme psihologice extrem de subtile, cum ar Iisinestezia, care pot fi bine exploatate in procesul dezvoltarii personale $i transpersonale.

Inseram aiGi, rezultatele $i observa\iile unui studiu asupra "Consonantelor sinestezice

cromatic-figurativ-muzicale", efectuat de Laurentiu Mitrofan (v. Revista de PsihoteraDieExperien\iala, nr 8, 1999,p.17 -20), care aduce a(gumente Interesante Tn favoarea utiliz~riilimbajelor universale de tip artistic nonverbal $1a mecanismului sinesteziei ca 0 cale fertile'!!deautoexplorare $i dezvoltare personala $1sociala .

• Consonante sinestezice cromatic-figurativ-muzicale

« Sinestezia este un fenomen de sensibilitate asociata sau de transpunere a uneimodalila\i senzoriale fntr-o alta modalitate. Dei'! stimulul se adreseaza unui anume analizator, elproduce $i efecle senzoriale caracteristice altui analizator, ce nu a rost solicitat.

Page 347: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 345

Astfei, stimulatia sonora produce ~i efecte de vedere cromatica (sinopsie), iar stlmuiatia

optica produce ~i efecte auditive. Tot a~a se pot atribui suneteior sau culorilor calitiW tactile,gustative, olfactlve sau termice. Este un efect de "consonanta" sau de modulare a limbajului unuianalizator dupa cel al altuia. Expresii ca sunet luminos, vibratie dulce, albastru matasos - ne duecu gandulla fenomene de auditie colarata, gustativa, culori sonore orl tactile, etc.

Limbajul muzicii, al culorilor, al formelor ~i mi~carii sunt limbaje universale. Ele pot ficonsiderate limbaje fundamentale care pastreaza In maniere specifice aeeiea~i semnificatiigeneral-valabile ce exprima raporturile omului cu lumea: cunoa~tere, creatie, dezvo/tare ~idistruc\ie .

• Un altfel de experimentPornind de la Ideea ca exista 0 corelatie Intre informatia de tip auditiv ~i cea de tip culoare­

forma, explicabila prin mecanisme sinestezice, am emis ipoteza ea Iimbajele senzoriale suntcapabile sa traduca In modalitati mutual convertibile acela~i tip de informatie, ca de pilda - ceade tip psihodiagnostic, ca ~i cea de tip terapeutic.

Cunoa~terea ~i stimularea iimbajului sinestezic specific unei persoane poate oferi astrel 0

cale inedita ~i extrem de profitabila In orice experienta de autocunoa:?tere,autoexplorare ~idezvoltare personala.

In baza aeestei ipoteze am realizat un prim experiment menit sa surprinda consonantelscromatic-figurativ-muzicale relevante pentru 0 anumita simboiistica personala ~i de grup, CU

valoare autoexploratorie $i cu poslbile Implicatii terapeutice.Participant" la experiment sunt studentl cu varste intre 19 ~i 26 de ani, de ambele sexe. Li se

pun la dispozltie 24 de figuri colorate, egal repartizate din punctul de vedere al formei (eereuri,patrate $i triunghluri) ~i al culor!! (albastru deschis, albastru Inchis, verde, ro§u, galben, violet,

marc ~i negru). Figurlle colorate sunt amestecate la Intamplare, iar subiectii sunt rugali sa Iealeaga pe acelea pe care Ie considera cele mai potrlvite, a§a cum simt ei, In timp ce audiaza,succesiv, doua fragmente muzicale. Nu Ii s-au comunicat initial nlei titlurile pieselor muzicale ~inicl un alt amanunt despre ce urma sa audleze.

Am ales un prim fragment muzical din piesa "Misterious Encounter" (trad. ,Jntalniremisterioasa") - Kitaro $i un al doilea din ,Sear me" (trad. "Ofile$te-ma") - My Dying Bride. Celedoua piese nu au fost alese fntamplator, prima Inducand 0 stare pozitiv8 de relaxare,contempla\le $i extlndere a eon§tiintel, cealalta creand mai curand 0 traire de abandon, tristete $ideprimare.

Am solicitat 0 prima seleclie de culori-forme Tn timpul audieri!, spontan, apai 0 a douaselectie restrictiva (doar doua forme colorate) care sa exprime 1n cea mai mare masuracansonanta cu fiecare dintre cele doua fragmente muzicale (timpul de audiere- 30 minute).

Analiza alegerllor la Intregul grup a fast reievanta pentru deconspirarea unei manierecomune de decodificare slnestezica, iar analiza din perspecliva simbalica a eulariloi §i formelor

asociate diferentiat celor doua fragmente muzicale, ne-3 confirmat Tn cea mai mare partesupozltiile.

Redam In continuare cateva dintrecele mai Interesante rezultate, care pot fundamenta 0serie de exercitii provocative de tip creativ In analiza, eon~tientizarea, terapia 9i dezvoltareapersonala.

Prima structura muzicalll audiata (relaxant-expansiv-spirituala) a asoeiat semnifieativaiegerea formel CERC §i a pattern-ului cromatic ALBASTRU-GALBEN.

A doua structura muzicala (eu un feeling trist, deprimant) a asocial dominant formaDREPTUNGHI ~i pattern-ul cromatic NEGRU - VIOLET.

lnteresant este faptul ca forma "triunghi" a fost ignorata In ambele selectii, eeea ce ne facesa interpretam ea exista 0 corelatie subtila Intre trairile emojlonale de un anumit tip ~I asoc/erealor ell anumite forme geometric!'!, dincola de limbajul cromatie, mult mal bine cunoscut ~iexploatat in eromoterapie sau In optimizarea ambientaia ;;i comportamenta!a. Probabii c~;

Page 348: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

346 ORlENTAREA EXPERlENTIAL&' IN PSIHOTERAPIE

aceasta forma ar putea indica informalii ce traduc stari mar curand legate de mania, iritare,agresivitate, defulare ~i n-ar fi exclus s-o gasim Tnconsonanta cu muziea heavy meta! - dar

aceasta supozitie poate fi verificata cu ocazia unui alt experiment.Sa proeedam acum la 0 decriptare a simbolurilor consonante sinestezic ...

• Prima structurii muzicalii are doua dimensiuni specifice :· AlBASTRU - semnifica profunzimea trairilor, nevoie de lini$te, de relaxare $i largire a

con$tiintei, deschidere spre mister, interior $i meditatie, acces la autoeunoa$tere; dupa JeanChevalier $i Alain Gheerbrant (Dictionar de simboluri, Ed.Artemis,voI.1,1994, p.79) "albastruleste culoarea eerului, a spiritului ; pe plan psihie este euloarea ideii ... Dintre eulori, albastrul esteeea mai adanca, privirea patrunde Tntr-Tnsafara sa Tntaineasca nici un obstacol $i se ratace$teIn nemarginire ... Este cea mai imateriala dintre culori: natura nu 0 Tnfati$azaTngeneral decataleatuita din transparenta, adica un vid acumulat, vid al aerului, al apei, vid al eristalului sau aldiamantului ... Mi$carile $i sunetele, formele dispar Tnalbastru, se cufunda Tnel, se evapora ca 0

pasare Tnvazduh. Lipsit de materialitate Tnsine, albastrul dematerializeaza tot ce patrunde Tnel.Este un drum al infinitului Tncare realul se transforma Tnimaginar ... A intra Tnaibastru searnanaIntrucatva cu trecerea lui Alice din Tara Minunilor de cealalta parte a oglinziL Albastru! deschiseste calea reveriei; cand se Tntuneca, ceea ce corespunde tendintei sale naturale. EI devine 0

cale a visului ... Domeniu sau mai degraba climat al irealitatii sau al suprarealitalii-nemi$care,

albastrul rezolva Tnsine Tnsu$icontradictiile $i alternantele ca~eritmeaza viata umana. Neclinti!,indiferent, nicicand altunde decat in sine Insu$i, albastrul nu apa~ine acestei lumi; ei sugereazaideea unei ve$nicii lini$tite ~i semete, care este supraumana sau inumana. Mi$carea sa, pentruun pictor precum Kandinsky este deopotriva 0 mi~care de Tndepartare a omului $i 0 mi~caredirijata doar spre propriul centru, care atrage totu$i omul spre Infinit ~i treze~te in el dorln\a depurltate $i setea de supranatural. Astfe!, Tn\elegem importanta lui semnificatie metafizica $itotodata Iimitele Tntrebuintarii sale clinice. Un mediu albastru calmeaza, lini~te§te, dar spredeoseblre de cel verde, nu tanifica, pentru ca el nu prilejuie$te decat 0 evadare fara priza asupra

realului, 0 eliberare care cu timpui poate deveni deprimanta".· GAlBEN - semnifica expansiunea campului con$tiintei, extroversie, bucurie, entuziasm,

difuzare, deschidere spre exterior, acces la cunaa$terea de dincolo de mine Insurni, latranscunoa$tere.

Aeeste eulori traduc armonia strueturii muzieale audiate intr-o armonie cromatica perfecta

(contrast pictural absolut dupa legile estetice); In simbolistica universala cuplul "albastru-galben"semnifica raportul autocunoa~tere (medita\ie, introspec\ie) - cunoa~tere (expansiune acampului con~tiiniei). De asemenea, cornbinatia respectiva este recunoscuta ca un simbol aispiritualitatii, al elevatiei spiritului uman, al transcendenteL Citandu-i pe aceia~1autori (p.83),"galbenul este cea mai calda, cea mal expansiva, cea mai Tnsufletitaculoare; cea care este greude stins $i care se revarsa mereu din cadrele In care am vrea s-o inehidem .... Culoaremasculina, a luminii $i a vietii, vehicul al tineretii, al fo~el, al nemuririi divine ... Galbenul esteculoarea ve§niciei, tot a~a cum aurul este metalul nemuririi, iar pe pamant, galbenul-auriu a

ajuns un atribut al puterii principilor, regilor $i Tmparatilor, un atribut care proclama origineadivina a puterii lor,"

In consecinia, structura muzicala selectata din piesa lui Kitaro se traduce sinestezic prinsimboluri coloristice ce indica semnifica\il fundamentale privlnd deschiderea fiintei umane catreautodescoperire $i regasire de sine, catre putere $1dezvoltare spirituala.

In aceasta ordine de idei nu ni se pare deloc intamplatoare ~i nejustificata alegerea titlului

piesei muzicale din care am extras fragmentul - "Misterious Encounter". E de presupus astlel ca,intr-o maniera indirecta, printr-o consonan\a sinestezica sunet-culoare - se valideaza

semnificatia corespunzatoare Intentiei initiale a compozitorului, exprimata prin titlul plesei(modalitate verbala de transmitere a mesajului).

Page 349: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA Ul'\fIFICARH 347

Recaptorul devine astfel participant direcl §i sinergic la trairile §i ideiis

interrnediul comunicarii senzoriaie de tip sinestezic ee asoclaza ~I exprima simboiic semnificatii

profunde 9i evident, potential mode/atorii pentru receptor. Mecanismui slnestezic faciiiteaza ~icatalizeaza astfel posiblle efecte lerapeutice, el oferind una din expiicatiiie erecte/Dr pe care Ie

produc a serie de terapli creative experientlale, ca eele de tip melo-rilmo 9i dansterapeutiee,

melo-plastice (graflea, modelaj, colaj) etc. Ca un argument supiimentar, Tn favoarea acestei

afirmatii, ment!onez ca nici unu! d!ntre subiect!, Tn timpui experimentuiui, nu a eunoscut tltiu!

piesei, ceea ce ar fi putut Influen\a eventual selectii1e coloristice, prin mesajul verbal sugestiv.

A~a Tnca!, variabiia "euvan!" nu a putut niei allera, niei masea ~i nlei estompa fUrictionarea

spontana a acestul mecanism de traducere perceptual-sinestezica, cu eonseeintele respective Tn

pianul irairiior, irnaginilor $i sernnificatiilor personals atribuite ~i experimentate. 'in plus, ne-am fi

putut a~tepta ca variabiia verbala sa fi avut, fara indoiala, eonola(ii sugestive de ordin cultural,

care ar fi manipulat selectiile coloristice ale subiectilor.

Pe seurt, sensul informaliei s-a pastrat eorect de la 0 modalltats senzorlala la alia,

concordant inelus!v cu semnifieatia mesajului avansat verbal de aulor,

•• in cazlIl celei de-a dOl.l3 piese audiate, alegerea spontana a grupuiui, ca ~i cea

restrictiva, a selectat cuplul cromatic "negm -violet". Decodificand semnificalia simbolica a

acestui pattern coloristic ni S8 dezvaluie 0 coresponden(a frapanta cu inlenliiie mesajului muzicai

anuntat in chlar titlui piesei - "Ofile$te-ma", (Tn trad):

- NEGRU - semnificatia simbolica, a~a cum reiese din testul cu!oriior, exprima "granita

absoluta dineolo de care viata Inceteaza, un NU spus DA-ului vietii, ideea de nimic. Fiind negatia

vietH, negrul reprezinta renuntarea sau abandonarea. De asemenea, este asocial cu atitudlnea

de protest furtunos, de revolta fata de stadiul de autoreaiizare atins, in care persoana simla eEl

nimic nu esle satisfacator. Persoana poate fi revoltata Tmpotriva vietii In general sau doar a

proprlei vieti 9i este 'in stare sa actioneze preclpital :?i neintelept Tn revoita sa, fiind capablla sa

renunte la tot". Dupa Jean Chevalier ~i Alain Gheerbrant (Dietlonar de slmboluri,vol 2,

Ed.Artemis, Bucure~ti 1995, p.335-338). "... Simbolic, negrul este Tnteles cel mal adesea sub

aspeclul sau rece, negativ ;;i esle asociat Tntunecimilor primordiale, nediferenpate, originare. In

acest sens, el aminte~te de semnifiea\ia a!bului neutru, a albului vid ~iserve?te drept suport un or

reprezentari simbolice analoage - de pilda, caii mo~i sunt c§md albi, cand negri. Aibul neutru ~ihtonian este lnsa asocial. Tn reprezentarile lumii, axei est-vest, a pleearilor ~i prefacerilor, Tn

vreme ce negrul este la randu-i piasa! pe Axa nord-sud, a transeendentel absolute 91 a ploilor.

Dupa cum 19i inchipuie infernul §i lumea subpamanteana - la nord sau la sud, popoarele

considera una din aeesle direc\ii ca fiind neagra. Piasat astfel dedesub!ui iumi!, negrul exprima

pasivilalea absoluta, slarea de moarte deplina ~i Invarianta dintre eele doua nopti aiDe in care,

pe margini, S8 face trecerea de la noaple la zi ~i de ia zi la noapte. Negrul esle a~adar 0 euloara

de doliu- ~i nu ea aibul, ci intr-un mod mult mal cople~itor. Doliui alb are in el ceva mesianic. EI

indica 0 absen\a temporari'!, 0 !ipsa provizorie. Despre doliu! negru, Tn schimb, se poate spune

ea este dollul fara speran\a ... culoare a osandei, negrui devine ~i culoarea re:1Un(arii 18

de§ertaciunea lumii ... Negrul reaminte~te ~i adancimile 3bisale, genunile oceanice; de aceea

anticii Ii jertfeau iui Neptun taurl negri. Ca evocare a neantului ~i a haosului, adica a eonfuzlei ~idezordinii, negrui Tnseamna intunericul originilor; el precede creatia in toate religille. Daca negru!

se ieaga de Ideea de Rau, aalea de tot ceea ce Tmpiedica sau fntarzie planui de evoiutie voit de

Dumnezeu, e penlru ca negrui evoca ceea ce hindu~ii numesc ignoranta. In cailtate d'e eliioarece marcheaza melancolia, pesimismul, jalea sau nenorocirea, apare ia tot in vorbirea

curenla: nl S6 fntampla sa vedem lucrurlle Tn negru, ne vin idei negre, vorbim de un urnOf

negru ... Ca imagine a morlii, a pamfmtului, a mormantului, a mersului prin noapte ai misticilor,

negrul se leaga ;;i de fagaduinta une! vieti innoile, dupa cum moartea poarla Intr-!nsa fagaduin\a

zariior, iar lama pe eea a prirm3verii",

Page 350: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

348 ORIENTAREA EXPERIENTIALA..IN PSIHOTERAPlE

- VIOLET - semnifica dupa testul culorilor - imaturitate, hipersensibilitate ~i idealism,identificare $i nevoie de intimitate, pendulare Intre realism $1Iluzonu. Testul Luscher precizeaza

preferinta imaturilor emolional, dar $i a imaginativilor pentru violet. Aceasta culoare esteasociata cu relatii de tip magic, fuziune compieta Intre subiect $1 obiect, Intre caea ce S8gande$te $i ceea ce se dore$te, stadiu magic de Tndeplinirea dorinlelor, ceea ce sugereaza unoarecare irealism. Dupa autorii Dictionarului de s!mboluri, "violetul este nu numa! a culoare rece,dar creaza $i 0 stare psihica descurajatoare". I se asoc!aza un anumit simbolism mortuar, "ceeace a facut din violet, in societatile noastre occidentale, culoarea doliului sau a semi-doliului; ceeace evoca $1mai precis ideea nu a mo~ii ca stare, ci a mo~ii ca trecere", "Culoare a masurii,comenteaza Chevalier $i Gheerbrant, facuta din ro$U $i albastru In propor(ii identice, dinluciditate $i acliune cugetata, echilibru intre pamant $i cer, simfuri $i spirit, patima $i inteiigenla,iubire $i intelepciune, violetul este rezultatul acestui schimb nelncetat intre ro~ul htonian $ialbastrul ceresc, EI este de obicie socotit simbolul Aichimiei (v. Van Rijnberk) $i in general aldoctrinei ermetice care S8 Intemeiaza pe schema schimbului ve$nic dintre eer $1pamant prinmecanismul evolutiei sau ascenslunii- urmat de invoiutie- sau coborare. Este, in alII termeni,ciclul reinnoirii periodIce, moarte $i sublimare, fiind urmate de rena$tere sau de reincarnare ...Mergand mai departe pe linia acestei inlerpretari, violetul, pe orizontul cercului vilal, se situeazala opusul verde!ui: ar semnifica nu treeerea de la moarte la viata, adica evolulia, ci trecereaautumnala, de la viata la moarte, involulia".

Constatam ca ~i Tncazul primei selectii eromatice faptul ea nu s-a alterat deloc semnificatiabazala simbolica a piesei muzicale, lraducerea sinestezica sonor-eromatica fiind tolodataconcordanla cu titlul cele! de-a doua piese. Informalia exprima atat verbal, cat $i senzorial, trairilegate de tristele, deprimare, abandon, imaturitate $i transformare sau regresie Tn directacorelatie cu speclrul mo~ii.

• Sa urmarim in continuare cateva aspecte ale sinesteziei auditiv-figurative :

Comparand consonantele sinestezice figurative ale celor doua plese muzicaie, constatam cadaca alegerea spontana a flgurilor are un grad mal mare de dispersie, la alegerea restrictiva, S8contureaza un specific de asoeiere - cercul cu prima piesa muzicala, dreptunghiul cu adoua. lata decriptarea simbolica :

- CERCUl 8sle semnul armoniei, semnificand mi$carea eirculara (simbol al inteligenlel, ailumii spirituale, invizibile $i transcendente). EI simbolizeaza cerul $i relatiile sale cu pamantul,precum $i inse~ia dinamica in cosmos a acestuia. EI se alatura simbolurilor Divinitatii,perfectiunii. Asocierea sa de catre subiecti cu structura muzicala a primului fragment concordacu intenliile spirituale ale acesteia.

- DREPTUNGHIUL, numit $i patrat-soare, simbolizeaza perfectiunea relatiilor pamant-cer,precum $i posibilitalea oamenilor de a participa la aceasta perfectiune. Acest simbol este asociatla unii subiecli cu cel al cercuiui, ca un cuplu figurativ consonant cu audieres celui de-al doileafragment muzical. Asocierea acestor doua figuri sugereaza a ruptura de ritm, ce Indeamna lacautarea schimbarii, mi$carii, gasirii unui nou echilibru, lransformarii dramatice, Cercul alaturat

spontan dreptunghiului (simbol al terestritalii) exprima In receptivitatea sinestezica a piesei

muzicale "Ofile$te-ma", dialectica Tntre transcendenta - la care omul aspira prin natura sa $iteluricul in care el se situeaza in momentul actual. Daca aceasta interpretare 0 punem Incorelatie cu cuplul cromatic negru-violet, corespondent respectivei piese muzicale, deducem camesajul negativ, dramatic legat de conditia umana, se refera la trairea unui sentiment dureros deimperfecliune experimentat de fiinla ancorata Tnterestritatea sa, supusa eroziunii timpului. Toate

acestea contrasteaza cu aspiratia eatre perfectiune $1transcendenta din primul fragment muzical(v. triada sinestezica galben-albastru- cerc ).

...~iun alt fel de concluzii

Intre informa,tia auditiva de tip muzica/ §i informa,tia vizua/a de tip cromatic, pe de 0 parte §i

cea de tip figurativ, pe de a/ta parte, exista a trip/a coresponden,ta, bazata pe mecanismw

Page 351: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Jlo

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 349

psiha/agic a/ SfNESTEZIE/.Caiitalea aceslei informatii poate fi modelata terapeutic in cadrul exercitiilor experien\iale

simboiice de dezvoltare personala, iar munca de autoexpiorare ~i analiza poate fi facilitata ~istimuiata prin utilizarea mai alenla a sinesleziei.

Umbajefe universale de tip artistic nonverbal canst/tuie a MA TRICE DE COMUNICARESIMBOLICA bazata pe sinergii §i corespondente pe care fiinta umana 0 contine ca 0 resursa{atenta de autodezvoltare §i autovindecare. Aceasla resursa este inca incomplet folosita,activata §i orientala in psihoterapie, consiliere §i educatie. Psihodiagnoza ~i terapiile creativeexperienliale pot deveni in viitor 0 cale eompleta ~i surprinzator de eficienta in cunoa~terea ~idezvoltarea personala §i soeiala.»

8. Exercitii de meditatie creatoare, individuale $1 de gru.Qj ~

(metafora transfiguratoare $i star! modificate ale con§tiinteil

Am grupat in eele ee urmeaza 0 suita de meditalii ereatoare bazate pe puterea transfiguratoarea metaforei. sub forma unor posibile exerciiii in lucrul cu Sine-fnsu:;;i, create, elaborate ~ipracticate in cursu! experientel noastre de autoanaliza ~idezvoltare personala, cea mai mareparte dintre ele putand fi adaptate sub forma unor meditatii dinamice bazate pe dramatizare (deex. Jocul de :?ah)sau sub forma unor exercilii de grup centrate pe stari modificate de Gon:;;tiinla.

Ceea cs au in Gomun toate aceste exercitli este experimentarea schimbaril perspactiveiasupra propriei persoane, asupra altora §i a rela(iilor interumane, facilitBnG uniftcarea ~iarmonizarea creativ8.

Ele actioneaza ca modaiitati provocative insidioase de conectare a con~tientului,Incon~tientu!ui ~i supracon$tientuiui, aVlnd ca erect 0 experlen\a de cunoa~tere extinsa ~i deintegrare personala superioara, chiar dadl aparent, unii le-ar pulea recepta doar ca simpletehnici de faniazare ghidata sau de re!axare progresiv3. Aceasta modalitate de receptars sarefera doar la sesizarea mijloacelor (instrumentelor de lucru) ~inu a procesului de reslructurare

psiho-mentala care constituie scopul §i efectul real al aciiunii lor.Ordonarea exercitiilor meditative pe care Ii Ie propun in continuars, nu este inlamplatoare,

dar te invi!; pe tine cititorule, sa meditezi asupra ratiunilor care au stat la baza ai, dupa eEl Ie \lei

fi parcurs, experimentandu-Ie, pe masura ee inaintezi in lecturarea lor.

8.1. fnvitatie la 0 calatorie intr-o frunza -

Un exercitiu de extindere a capacita~i1or perceptive de tip sinestezic

Tli propun 0 experienla simpla, care Iii va folosi drept vehicul intr-o posibila calatorie in tinefnsuti. Te invit sa exploram impreuna 0 lume care ne seapa, chiar daca suntem Tnsa ~i cu eacontinuu.

Alege un lac §i un moment iini§tit, a~eaza-te confortabil, iasa-li eorpul sa se dest/ndil in ceamai convenabila pozitie a sa, prive~te-I, aSGulta-l,simle-I cum se destinde, a~a cum dore~te ?icum poate el aeum ~i aici... Lasa sa se intample u~oara apiecare a pleoapeior caire sine, lasa-tipleoapele in voia lor, da curs nevoii ochilor de a se inchide ...

Treptat, pe masura ce te destinzi ~i respiralia devine liila, egala ca de la sine, imagineaza-tica pe ecranul tau interior, prinde incet, Incet contur 0 frunza. Ea r~icauta forma $1culoarea, a~a

cum 0 gande$ti tu aeurn, a$a cum vrei tu acum. Clarifica-ti acum, din ce in ce mai mult imagineaai, forma, mi:himea, culoarea, nuaniele, nervurile ~i apropie-le din ce in ce mal mult de frunzaaieasa.

Page 352: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

350 ORlENTAREA EXPERIENTIAL:\. IN PSIHOTERA,PIE

Apropie-te de ea incet, foarte incet, atent con$tlent de flecare pas al tau catre frunza, pemasura ce te deschizi $i te apropi! tot mai mult de 8a ...

Prive$te-i cu atenjie conturul ... PiimbiHe Iini$tit de-a lungul lul, Tnconjoara frunza de ladreapta ia stanga, ient, foarte lent, Jrmare$te-i fiecare nervura, pe rand, incepand cu nervura

centrala. Con$tientlzeaza fiecare ramificatle a nervuril centrale, fiecare ramificajie deiicata afiecarei nervuri, din OeTnoe mal fina. Pe masura ce inaintezi, nervurile sunt din ce in ce mal

clare, mai largi, mal Tncapatoare,mal pulsatile, mal racoroase...

Alege-ll 0 nervura Tn care vrei $1poti explora, cufundiHe Tn ea u$or, treptat, patrunde Tnluminozitatea ei verde, simte racoarea vibranta $i pura a sevelor, urea odata cu sevele, curgi

odata cu ele, cu gustul lor pe care doar tu TIpoti slmji acum; asculta sunetul viu $1puternic alsevelor urcand $i bucurandu-se, fii una cu mi$carea lor catre cre$tere...Acum aduna-te U$or, fara efort, din matca nerJurii prin care ai calatorit, revino la suprafaja

frunzei, coaguleaza-jl simjurile $1 atentla deodata, fll con$tient de intreaga frunza, respiraimpreuna cu ea,..

Vizualizeaza-I culoarea de ia baza spre v§Hi... Mal Tntaiverde Tnchis,verde greu, verde opacapol verde catifelaL Pe rnasura ce urci cu privlrea, verdeie se deschide, devine din ce Tnce mailumlnos pana spre vart, unde devine u~or, verde u~or ~iscanteietor, limpede, iimpede.

Prlve~te prln vazul frunzei cs printr-un smarald... Transparenta sa Tlipermite sa vezl clar, dlneolode frunza."

Acum, concentreaza-ji Intreaga fiin\a Tnvarful luminos al frunzei ~I con9tientizeaza gustuifrunzel, gusta verdele ei luminos. p,cum simte mirosul verdelui luminos, u$or, transparent,racoros. Simte mirasul praaspat, racoras, ai verdelui luminos, transparent ..,

Acum gu~tl ~I miro9i transparenla. Patrunde lini~tit, relaxat, prin porii iumino~i, ui?or calzi aifrunzei, traverseazE!0 lurne de senzajii, de ia racoares blanda, la caldura moale ~i Tnvaluitoare,de ia gusturi acrl~oare ~i reci, ia gusturl dulci i?1calduje ..,

Cufunda-te din nou in frunza, .. Experimenteaza gustul ferm ~i opae ai bazei frunzei, sim!isiguranta $1clarltatea iul $1puterea... Aeum urea din nou de-a lungul nervurii centrale ~i simtegustul u$or transparent al varfului frunzal ...

Calatore$ti Tntr-olume famillara $i totu$1noua a senzajiilor pure $i a nuanjelor desenzajii, aimpresiilor:;;i urmeior de senzalii, a conexiunilor dlntre senzatli, a senzajiilor ascunse... Mentine­te in ea $i ampliflca, atat eal iii provoaca placere, intensitatea acestor senzajii. Lasa sa \i seintample acesie senzatii, cufunda-te ca intr-o bale reconfortanta, invioratoare de senzajii ... Te

scalzi In verde greu :;;i in verde u:;;or, ino\i Tn seve limpezi, energizante, inmiresmate, sim\ipulsajia gusiului Tnnervuri, Tnceluleie frunzei ...

Calatore~ti odata cu sevele dulci-amarui-acri~oare, te la:;;ipurtat de ° mireasma luminoasa,de a racaare verde care te duce, te duce din ce Tnce mai departe, pe masura ce devii lot maisigur de naile tale senzatii, clare, perfecte, Iimpezi..,E$ti una cu mirasul, e$ti una cu gustul, e$tiuna cu culoarea, e~ti una eu lumina, e:;;tiuna eu sunetul, e:;;tiuna cu viul vibrant al frunzei, e:;;iidoar resplrajia frunzel ...

Respira lin ~i egal. E$ti frunza. Asculta-ji sunetul interior, inconfundabil. Murmurat $i sinuos,clar $i egal, armonlos ~iputernic. Ascuita-ji sunetul incanfundabil, armonlc al respiratiei, asculta

ritmul tau personal, de frunza integrata Tn concertul naturli. Recunaa$te-\I Tn aces! concertsunetul propriu ~i savureaza-I ..

E$ti tu Tnsu\i$\ e$ti :;;1natura deadata, e$ti chlar vibrajia ei delicata $i vie, e$ti chiar lumina eiblanda ~iclara, e:;;tichiar sunetul care ° face completa $i 0 reTmprospateaza,e~ti chiar mi:;;careaprin care ea se recreeaza continuu, e:;;tichiar transparenja ei, dinauntru $i dinafara deodata, faralimite, fara cantur, fara forme... Sim!1 cum te dilajl, cum te extinzl odata cu iumea in care ai

patruns, 0 lume de verde rnatasos, iuminos :;;ide bine, de siguranta ~i de Tnleiegere, de putereregeneratoare $1de armonle; te dilail odata cu viul, e$ti pe deplin con§tlent de tine. E§ti una cuviul, cu cre:;;terea,ell mi:;;carea,..

Page 353: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 351

Te bucuri de aceasta Intalnire cu simturile; Ie ai dintotdeauna, dar acum, iata, e~ti con~tientde ele, Ie traie~ti cu toata fiinta ta ~i te relncarci cu toata fo~a necesara refaceri! ~i pastrariiresurseior tale, In continua devenire.

Ai experimentat intalnirea cu frunza, ai respirat odata cu ea, ai fast mirosul, gustul, culoarea,

sunetul, forma, racoarea, caldura ~i puterea ei de a cre~te. Or! de cate ori te simii departe detine, obosit ~i Insingurat, Impovarat, temator ~i trist, revino la lumea frunzei, la 5unetul viu alrespiraiiei sale ~i relntoarce-te In tine apoi, cu acceptare, cu Incredere, cu iubire, cu calm ~i

putere, redescopera-ii resursele firesc, treptat ~i sigur, ofera-Ie dreptul de a se lmplini.Pastreaza deschise po~i1eauzului, vazului, mirosului, gustului, tactilului ~i simlului termic, fii

con~tient de toate aceste fantastice prelungiri ~i amplificari ale fiiniei tale In lume.E~ti stapanul ~i slujitorul lor deopotriva, e~ii scenaristul, regizorul ~i actorul lor, lasa sa seIntample In fiecare clipa a vieiii tale mirarea continua de a fi prezent.

8.2. Umbra si lumina - doua scurte meditatii, ,pentru integrarea polaritatilor §i armonizarea eu-Iw

Iii propun 0 experienta care te poate ajuta sa intri In contact cu pa~i1etale respinse ~i cu eele

acceptate, deopotriva, spre a putea sa te unifici, Inielegandu-te, acceptandu-te ~i creandu-i!"buna forma" interioara",

Ea se bazeaza pe doua exereitii de autoexplorare, autocontemplare ~i autocon~tientizare cusuport simbolic pe care, parcurgandu-Ie, I\i poti crea tu Insuti proiectul ~istrategia mintala a uneiautorestructurari benefice, aceea pe care tu 0 dore~ti ~i 0 alegi In mod liber, deplin raspunzator

de tine Insuti. Eu I\i arat doar vehiculele pe care Ie poti folosi: senzatii, emotii, imagini, mi~cari,adica toate acele transparente caramizi ~i trucuri pe care mintea noastra Ie folose~te continuu,In starile de veghe ~i somn, ca ~i in cele de trecere de la una la cealalta.

Poti intra astfellntr-un contact real cu tine, In zona obscura In care Iti procesezi informatiile~i Iti dirijezi sau blochezi energiile, la sursa poten\ialului tau de dezvoltare ~iautoactuaiizare. Potidobandi un mai bun control asupra posibilitatilor tale de devenire, poti In\elege cum, "Iucrandasupra ta", Inveti sa colaborezi cu nevoile ~i disponibilitati1etale spontane, pozitive.

Pentru Inceput, experimenteaza pe rand, In mod natural, doua dintre fenomenele care teexprima cel mai bine, cel mai complet, care fac parte din fiinta ta: Umbra, fidela oglindaIntunecata ce te Insote~te pretutindeni. nelncetand sa-ii reaminteasca faptul simplu ea e~ti ~iLumina, cea pe care 0 contii in tot ceea ce faci atunci cand, gandind - clarifici, In\elegi, pastrezi;;i elimini, transmiti ~i explici. Atunci cand, imaginand - restructurezi, proieetezi, creezi ~itransformi, atunci cand iubind - Incalze~ti, dore~ti, speri, daruie~ti, sustii, energizezi, declan~ezi,transfigurezi ~i te maturizezi spiritual; atunci cand, ac\ionand - te mi~ti, respiri. te hrane~ti ~iteperpetuezi, facand din trupul tau creuzetul alchimic al vietii,

Unindu-te cu Umbra, unindu-te cu Lumina, Incearca sa devii mai con~tient de tine, de eeeace e~ti ~i poli deveni chiar acum.

inlalnire cu Umbra

A;;aza-te astfellncat sa te sim\i confortabil. Lasa-ti mu~chii sa se destinda treptat, odihnindu­se, lasa-ti mintea sa se Iini~teasca, sa se clarifice treptat, ca suprafata unui lac limpede, Acum Itipoti vizualiza Umbra.

Lasa imaginea familiara a Umbrei tale sa se proiecteze pe ecranul interior, la5-0 sa prindacontur, sa se adune", Urmare~te-i conturul, forma, intensitatea, densitatea, vibratia, mi~carea,respiratia, la cuno~tin\a de modul ei de a fi, de a se dezvalui, de a se desfa~ura... Focalizeaza

intreaga atentie asupra Umbrei tale, readuse In minte acum ;;i cauta sa-i Intelegi intentia ...Incotro se Indreapta? '" Dincotro se aduna?,..In ce parte a ei $ovaie ?,,' In ee parte a ei 'estegata sa se dislpeze?", In ee parte a ei este clara $1densa?" Ce forma ~i ce marime are?,,,

Page 354: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

t ---,---~~-------- ~~~~~~~~~~-

352 ORlENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE

Adreseaza-i un mesaj important ~iraspunde In locul el a~a cum presupui ca ea ar putea sa 0

faca. Dialogati atat cat slmtiti nevoia spre a va intelege mai bine."/I..Iege,daea dore$ti, sa schimbl ceva Tneonturul ~I densitatea ei, ceea ee consideri ea ti-ar

olacea sau ai avea' nevaie. Pot! face asta chiar acurn". Fa-c, incearca sa experimentazi

~ehimbarea pe care tu ai ales sa '0 facioCum este Ea Bcum? Ce simll fata de Ea? Raspunde-ticu onestitate §i continua sa explorezi." Con§tientizeaza oe sentimente, oe imagini, ce ganduri Iti

tree prin minte, lasa-Ie sa se Tntample". _Acum alege sa fac! 0 mi~care" vezi, oe se Intampla cu Umbra? Ce simte Ea aoum? Incotro

se clarifica? Tncotrose densifica? Ce forma are Ea aoum? Urmare~te-i mi§carea libera, conturul

de acum ~I descrie-I". Con§tientizeaza-i intentia, dorinta §i starea. Ce poti spune despre stareaEi de aeum?

Lasa-ti mintea sa-§i deruleze imagini!e, gandurile, emotiile ee vin §i continua sa-ti focalizeziTntreagafiin\a pe Umbra, Ce sesizezi acum? Fii atent ia modui cum iti pande§ti propria Umbra, fiiobservatorul tacut §i prezent, fii martoru! ce se deschide spre devenirea Formei Ei. Sesizeazanoi ~i neobservate detali!..,

Ce observi acum? Cum este forma el, dar intensltatea, dar d!mensiunile ei actuele? Cum

este naua ei mi~care? incearca sa te apropii din ce Tnee mal mult, de Umbra ta." Ce face eaaeum? Fuge? Se mie§oreaza? Se mare~te? Aluneea? Se intensifica, se opaoizeaza? Secandenseaza, se clarifica, se disipeaza? Continua sa te apropii de Ea dellcat, lini~tit ~i sigur, atat

cat 5-0 po\1zarl, atat eil 5-0 poli recunoa§te".Acum, prlve§te-o cu aten\ie §i grija, atinge-i u§or forma cu degetele. Mangaie-o, simte-!

vibra\ia, gust-o, miroase-o $i patrunde, atat cat pot! prin forma Ei, fuzioneaza cu Ea, prime$te-oraspandindu-se in flinta ta, identlfica-te cu Ea...

Acum e§ti unit cu Umbra ta. Exploreaza-ti din nou starea. Ce slmli acum? Te strange? Ti-elarga? 0 pierz! in tine? Te cople§e§te? Te apasa? Te sim!i liber? Te Tnchide? Te pierde? Ti-e

frig, itl e cald? Cum i\1 este? Ramal Tn contact viu cu ea, fiind totodata perfect con§tient deprezenta ei ~i de a ta, de coparticiparea vaastra?

Acum, daca alegi sa calatore~ti mai departe, pati pa§i bruse, dineola de spatiul iocult deUmbra ta, Tn spatele ei, undeva, Tn alt spatiu posibil. Descopera, observa ~i simte atent $ideschis naua lume in care ai avut privilegiul de a fi patruns. Cine e~ti tu acum? Ce faci? Ce

simti? Ce vrei? Alege ... Acum ac(ioneaza conform alegerii tale. Fii ceea ce ai ales.Copacul ~j Lumina

Potl sta a§ezat sau Tnpicioare, a~a dupa cum dore§ti Tnacest moment. Indreapta-ti caloanafara efart, sus\ine-o ferm, dar elastic, in vreme ee mU9chii se lasa destin§!, relaxati, ea de lasine...Cauta sa deseaperi cum devil prezent in aceasta postura pe care tu ai ales-a, respiraegal, Iini§tit pe masura ce mintea ti se ca!meaza. Lasa primele imagini sa cur'ga Iiber, spontan,ele vin ~i tree.. ,

$i daCE!pleoapele slmt nevaia sa se fnchida, lasa-Ie sa 0 faca... 0 strafulgerare de-o clipa,

imaginile curg clare, colorate, apo! din ce Tn ee mai estompate, mai sarace, mai ~terse, apo!fragmentate, fragile, indepartate, stinse".Asista ia eurgerea lor din ce in ee mai disipata, ia

nuan\ele de stari $i de ganduri care Ie Tnsotesc.Asista cum vin §i cum tree Tnafara eeranului tauinterior. Pe masura ce ele se due, se elimina, mintea ta se ealmeaza ;;i se gole;;te, 0 stare debine te inunda".

Acum poti umple treptat loeul ramas liber cu imaginea pe care tu 0 alegi, a unui tanar capac,

eu erengile Tnmugurite de curand. Lasa-I sa rasara simplu, sa se adune Tnspatiul tau interiordintre sprancene, vizualizeaza-i farma pertecta, vibratila, a$a cum ai ales tu s-o ereez!. Aseulta-i

respiratia u§oara, lina, egala, simte-i partumul proaspat ~i suav ai mugurilor gata sa se

deschida ... Apropie-te incet, incet, de copacul ales, fii eon§iient de forma, de marimea, deconsisten\a lui ~i a fieearei pa~i care Ii compune : radacina, tulpina, crengile, ramurile delicate,mugurii.

Page 355: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitohd IX - TERAPIA UNIFIC/',RH 353

Patrunde ell fiinta ta, U$Gr ~i bland Tn radacina iui, insinueaz8-te de-a iungu! truncl-dului ~iurea odata ell sevele. Patrunde ~i raspande~te-!e in interiorul flexibil ~i rikoros al crengilor, In

cupe!e u?oare, parfumate, ale mugurilor, Tn staminele a$teptand sa se trezeasca, grele de praful

aurit al poienului .. ,

Aeum e~ti una eu stare a tanaru!ui capac, aeum e~ti chiar a~teplarea iui, respiri odata ell el.

simti ~I Tnvet! bueuria lui de a se deschide, in Tntampinarea soarelui. Te Tndrepti inal! §i deschis

eu toti mugurii deodala spre inaitul cerulu!. Prive~le eu atentie alunecarea stralueitoare, dar

reinnoita §i bland a a soarelui de primavara. Prive~te amestecul razelar lui eu norii grei de

ploaie, pri\fe~te dansul lor perfect armonic, jocui eald-reee, u§or nehotarat 81 cerului, Tnlre a

ninge lumina ;;i a plange de ras,

Urmare$te perfect lini$tit ace asia allernanla a jocului, ace asia pace a treceril soareiui

amesteeat ell norl, urmare§le drumul soarelul care, puternie ~isigur, izbuene;;;te Tn mlezul ziiei.

Lasa-te cuprins de frenezia luminii sale, reTnnoite, Tnvaluiloare $1clare, acum.

FJi copaeul caulat, Tncalzit §i purlfieat de lumina. Lasa-ti chiar acum crengile subtiri sa S8

prelungeasca pana la eer, pana devil una eu razele, in!r-o superba Inlainire pl'in care ceru! S8

une$te ell pamantui prin tine. Fa-ti crengile $i mugurii raze $1 lasa lumina sa eurga prin toti pori!

tai deschi§i, prin sevele ~i iernnul tau verde.

Pe masura ee te inall\, soarele coboara Tn tine, voi Gr8§teti impreuna, unul din aitul. Li3S8\i

dansul vostru sa S8 intample, ca pe un joc dlvin, in infinita lu! gratie 91pulers ereatoare, Buc:ura­

te de a fi 0 parte vie a iurninii $i de a lumina la randu-li. Curgi odata cu soarele spre zenit,

urmeaza-(i drumui.

,A,i experimentat trecerea stadler dintr-una in eeaialta fluid, deplin con§tient de tine, deplin

eonectat cu cerul §i eu pamantui, ca parte armonioasa a lor simuitan, R,espira iinl§titln ritmui

vostru eamun, ramal coneelat. surazand.

8,3. Exercitiu de tacere

i\cum te inv!! sa eunoa§tem impreuna T aeerea.

Imagineaza-li-o ca flind spaliui dintre no!, .. Ce forma are? Ce adancime? Ce eonsistenla?

Pare 0 paela deasa §i apasatoare ori e 0 caa\a u$oara, irizand transparente pe-a!oeurl? E

Tnceput ori sfar§it de senzatii? E 0 promisillne mereu Tnnolta ori 0 Tmplinire tara 5far~it? E

geamana somnului tau sau starii de veghe? E-n tine ea ;;i In afara tar E numai Tn tine sau numaiTn afara? 0 contil sau ea te contine pe tine? De unde vine ;;i-neotro S8 duee? Exploreaza-te :iila5-0 sa S8 intample."

Aiege scum Forma Tacerii tale $1vizualizeaz-o pe-acel Beran interior, aintre ganduri. 0 simti

mal Tntai discret, estompat $1u~or, apai din ce in ce mai clar, mai sigur, mal adanc .. , Fii COflstien(

de ioculin care apare. E-n stanga? E-n dreapta? E jos? Este sus? Observa-\i totodata starea pe

care-o Tneere!. $i daca forma pe eare-al aies-o I\i este placuta vederi\, sa sigur se-ntampla Tn

partea de sus, chiar aeum, ~i e gata sa uree, lar daca forma Iti pare greoaie, neciara, confuz?i,

aa po ate veni dinspre stanga, de jos ~i 51a gata sa cada, migrand indaral, spre trecutul din cam

revine, Las-o sa curga, incet, Jini~tit ~i egal, de 18 stanga la dreepta, d(~jos Galre sus

imponderabila forma, pe masura ce corpu! tau destins, relaxat, devine U$or,

extinde ... ~I cand, plutind !ini~lit, Forma-laeere va fj depa;;it Hnia medians a

imagineaza-li eEl in urma ei se traseaza un fir auriu. IU 0 urmezi indeaproaps 2GUm

aproape, 0 patrunzi. e~ti una eu ea deodata ... Traie~te Tacere2. Urci s! eu Tacws2,

mpreuna .. , Ascuita atent cum Heerea I\i diiata incet, delica! ~i p!acut, fiecare ceiuliL Ascuiti:\

Taeerea cre;;terii tale, oriunde in trup ;;i in minta, in arice [ac8s ai in

Pe maSU;2 ce te extlnzL ce inunzi

fY.JC:'_!!!-3 Constanta ~i01V1(18 e\ bucurie, ;:\Ci_!r'l 1e

ei forTi~ 8.[ur:ec8·-n

Page 356: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitohd IX - TERAPIA UNIFICARII 353

Pi3trunde ell fiin(a ta, u~or ~i bland Tn radacina lu!, insinueaza-te de-a lungui trunchiului ~iurea odata ell sevele. Patrunde ~i raspande~te-te in interiorui fiexibi! ~i racoras al crengilor, 'in

cupele 1190are, parfumate, ale mugurilor, Tn stamineJe a~teptand sa S8 trezeasca, greie de prafuJ

aur!t ai pOienului".

A.cum e~ti una eu starea tanarului capac, acum e~ti chiar a~teptarea lul, respir! odata cu eL

slm!i §i 1nvetl bucuria lui de a se deschide, Tn Tntampinarea soarelui. T8 Tndrepti Tnall ;;i deschis

cu toti mugurii deodata spre Tnaltul cerului. Prive§te cu atentie alunecarea stralucitoare, dar

rein no ita ~i blanda a soarelui de primavara. Prive$te amesteeui razelor lui eu norii grei de

ploaie, priv8§te dansul lor perfect armonic, jocui cald-rece, u§or nehotaral a! cerului, intre a

ninge lumina §i a plange de ras.

Urmare~te perfect lini§tit aceasta alternanla a jocuiui, aceasta pace a trecerii soareiui

amestecat eu nori, urmarmlte drurnul soarelui care, putemic $i sigur, izbucns§te Tn miezul zilal.

Lasa-te cuprins de frenezla luminii sale, reinnoite, invaluitoare ~iclare, aeum.

Fii copacu! cautat, Tncalzlt ~i purlficat de lumina. Lasa-ti chiar acurn crengUe sub!iri sa S6

prelungeasca pana la cer, pana devii una eu razele, intr-o superba Tntainire prin care eerui S8

un8§te eu pamantui prin tine. Fa-!i crengile §i mugurii raze §i lasB lumina sa curga prin to!i porlj

tal deschi§i, prin seveie 91!emnui tau verde.

Pe masura oe te Tn2lti, soare!e coboara Tn tine, voi cre§teti Tmpreuna, Llnul din aiM LaS8\i

dansul vostru sa S8 fntample, ca pe un joc divin, in infinita iui gratie §i putere creatoam. Bucura­

te de a fi 0 parte vie a lurninii §i de a lumina la randu-ti. Curgi odaia cu soare!e spes zeniL

urmeaza-ti drumul.

Ai experimentat trseerea starlior dintr-una Tn cea!aita fluid, deplin con§tient de tine, depiin

conecta! eu cerul §i ell pamantul, ca parte armonioasa a lor simultan, Respira ijni~tit Tn ritmui

vostru comun, ramai conectat surazand.

8.3. Exercitiu de iacere

p,cum te Invit sa cunoa$tem Tmpreuna Tacerea.

Imagineaza-ti-o CB fiind spatiul dintre nol ... Ce forma are? Ce adanclme? Ce consistenta?

Pare 0 pacla deasa 91 apasatoare ari e 0 ceata u$oara, irizand transparenle pe-a!ocuri? E

Tnceput or! sfar~jt de senzalii? E 0 promisiuns mereu innoita ori 0 Tmplinire tara sfar§it? Eaeamana somnu!ui tau sau starii de veohe? E-n tine ca 5i in afara tar E numai Tn tine sau nUmB!~ ... ~ ~in afara) 0 contii sau ea te conIine pe tine? De unde vine ;;i-ncotro S8 auee? ExploreaziHe ;;1

13S-0 sa se Tntampie ...

Aiege acum Forma Taceri! tale $i vizualizeaz-Q pe-acel ecran interior, dintre garduri. 0 simti

mai fntai diseret estompat §i u§or, apai din ce 1n ce mai clar, mal sigur, mal saane ... Fii cOf:§!ient

de iocul in care apare. E-n stanga? E-n dreapta? E jos? Este sus? Observa-\! tolauata starea pe

care-o incerci. $i daca forma pe care-a! 31e5-0 Tli este piacuta vederii, ea sigur se-ntampla Tn

partea de sus, chiar acum, 9i e gata sa uree. lar daci:\ forma iti pare greaaie, nee!ara, confuz3.

ea poate veni dinspre stanga, de jOs $i sta gata sa cada, migri'md Tndarat, spre trecutul din care

revine. Las-o sa curga, !neet, lirii§tit §i egaL de la stanga la dreapta de jos catre sus

imponderabila forma~ pe masura ce corpul tau destins; relaxat, devine u~or~ transparent seextinde ... §i cand, Forma-Tacers va fi depe?it iinia rned!ana a

imagineaza-ti ca In urma e1se traseaza un fir auriu, Tu 0 urmezi lndeaproapG acun\ tot m21

aproape~ 0 patrunzl, 6$ti una CU82 deodata". Trale§te Tacer-ea. Urci $] cresli cu Tacen38-o

mpreuna ... A.scuJta atent cum T8cerea tt! dHata Tncet .. de!!cat i,l p!acutT aceres cre~terH ariunde in tfUP $f Tn l11fnte: in ariee

Pe rnasu:2 ce te extlnzi: CE; inLH1z]

Sl

2' fc;r·-('J a,!'J[':8C;::'-'"

Page 357: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

354 ORIENT AREA EXPERIENTIAL2\. iN PSIHOTERAPIE

intreaga-li fiinta traie~te acolo, egala cu sine. Intreaga-li fiin\a se simte tacand peste tot. Respiri~i auzi cum urci cu Tacerea deodata. $i iata, acum po\i evada IIn, foarte IIn, din ecran. Desprinsdin ecranul mirat ca te pierde, calatore§ti din ce in ce mai departe ... La~i ganduri, imagini 91staritot In urma... Te sim\i doar Tacere, plutind beatific: e9ti gust luminos §i 0 calda mireasma, e§tisimpla Tacere i1uminata.

Odata extins, fara margini ~i \el, pulsezi Iini~tit §I egat, bland in toate ... Apol redevii ghemtacut, te aduni ~i-auzi cum Tacerea concerteaza divino Tu insuti, din firul tacut care e§ti, la~jsunetul tau curat sa se i~te, sa-~j caute forma, puterea §i rostul.

Descopera miezul ascuns, dar sonor al Tacerli ~i lasa vibralia lui sa te bucure, sa iereintrupeze. Acum poti gasi in tine un Sunet la fel de puternic precum fo~a Tacerii. $i dacaalegi, po\i fi Insuli tu Sunetul care se treze~te la viala. Mai treaz, mal prezent, mai mirat, creativ§i mai bun.

8.4. Explorarea chipului· 0 meditatie asupra fiintei iubite

A§aziHe a§a cum ili vine acum. Asculta impulsul trupului tau din clipa aceasta ~i-ngaduie-idreptul de-a se destinde treptat ... Asculta dorinla mU$chilor de-a se lasa in vole, aici in laca$ulpe care tu I-ai ales pentru reTntalnireacu sine...

$i daca deja e§ti destins, Iini~tit, ascultand cum celulele trupului tau Ii se pun in acord,pastreaza-li atenlia vie §i concentrata in punctul dintre sprancene... inconjoara-llin ~i u$or cuintreaga iubire $1lasa-I treptat sa devina un cerc transparent $i adanc, un ochi bland de apa...

Acum te invit sa patrunzi in apa ce cald te prime§te §i lin te cufunda in ea pana la glezne,

Simte-i atingerea mangaietoare - matasea - in limp ce continui sa te afunzi pana la genunchi,pana la brau, pana la piept. Lasa-li $i bralele, umerii, gatul sa se rasfele $i simte intreagacaldura a trupului ... Observa cum aceasta caldura lent difuzeaza in beatifica unda, pe care 0 policolora dupa cum simli nevoia...

Acum fntaarce-li auzul spre fO$netulce se intampla la granila trupului tau cu spaliul In carete scalzi. Poli sa-Ii rasfiri dupa voie degetele lasand apa sa treaca, precum intr-o clepsidra

acvatica, masura~du-se timpul... $i timpul ce curge e una cu inima ta ce-§i canta egal $i sonorbucuria de a-ti fi tie ritm. Asculta cum ritmul tau se armonizeaza cu-al apei, din care, incetul cu­ncetul se isca un Chip... imagine vie ce Ii se arata tot mai clar, tot mai sigur.

E chipul pe care, privindu-I, simli fo~a in oase, simli mU$chii flexibili - liane dorind saTnconjoaretrupul pe care abia-I banuie§ti in luminile apei...

Treptat. chipul prinde cantur, volum, consistenta $i-ncet, faarte-ncet, incepi 513-1apropii deinima ta ce a$teapta deschisa ca floarea de nufar...

Acum, fli propun 0 calatorie: urmeaza forma Chipului lent, fara graM $i lasa-li respiratia

calma sa devina treptat mangaiere. Presimte mireasma discreta a fiinlei de care te-apropii ...Continua sa-i respiri forma obrajilor, parul, tampla, descopera fruntea in a$teptare $i daca 0 cutamirata se simte, intinde-o u§or."

Coboara spre pleoapa ochiului stang §! respir-o, apoi intra-neet, delleat, in !risul tandru §ilasa-te imbaiat de lumini $i de umbre. Acum, coboara in collul miratului ochi ce te-accepta $igusta din roua sarata, apoi te prelinge pe-obrazul Sau stang. Imgineaza-li ca luneci extrem deince!, pe suprafala unui fruct pe care tu ii alegi, experimentand contactul cu coaja. Acum polipatrunde spre miez, II miro$i $i II gu§ti delicat §i atent la nuan\e... Ramai concentrat...

$1 daca te simli lumlnos §i trezit dintr-o data, aluneca !in inspre zona barbiei §i simte-i,

prezent, consisten\a §i forma deodata. 0 poll mangaia circular, cat mai incet cu putinia ...Zbori bland - fluture transparent catre gura ~i deseneaza-i cu aripa intregul contur §i

surasul ... sala§luie§te 0 clipa-n lac8§ul atat de suav §i - ia@ - deodata simli rasul cascada cumvine... Lasa-te energizat de unda-racoare, de fo~a pe care-o degaja, fara efart §i opreii§ti. Curgirepede, viu $i puternie... E§ti rasul cu toM

Page 358: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARlI 355

Acum poti parcurge linia nasului, urcand §i coborand concentrat, urmeaza forma delicata a

narilor §i-ncearea sa fii chiar aerul pur ce-I respire, fii Tnse§i mireasma pe eare-ndelung §i-odorese. Aeum potl urea Tnvigoratpe obrazul Seu drept. Patrunde Tncutele lui, in porii pregatitisa-Ii primeasca placuta atingere §i sa-ti afle mesajul ...

$i ca §! cum te-ai fi ureat pe-o colina, lasa-te acum pe pleoapa ochiului drept, ca pe tarmulde mare. AiGi pregate§te-te sa simti mareea priviri! ee te iseode§te, iubindu-te mereu §i mereualtfel. Fii con§tient de modul in care revine, aceea§i, dar totu§i mereu transformata prin tine ... Fii

concentrat doar asupra privirii de-acum §i brusc vei vedea curcubeul ta§nind catre tine. Alege-ticuloarea pe care-o preferi §i ascule-\i auzul. ..

Acum poti pricepe intentia Chipului drag §i mesajul. La randu-\i, raspunde-i a§a cum dore§ti,prin culari saLi miresme, vibratii sonore, atingeri ori alte senzatii. .. Pule!! continua dialogul catesle nevoie §i daca sim\i!! cum din jocul vostru se face lumina §i-o bucurie imensa va inunda­ntrLl-totul, atunci poti porni mai departe ...

U§or, Iini§tit §i-mplinit levitezi deasupra tamplelor, fruntii §i ea de la sine, te la~i sa plute9tirotitor, te;;i luminoase, largi cercuri, Tnjurul capulu! fiintei iubite... Imagineaza-ti cum modelezi curespiratia ta cercuri ample, din ce in ce mal ample, tot mai extinse, pe masura ce Chipui fericitdin interiorullor se mare§te, se dilata, se coloreaza la randu-i. ..

Acurn te apropii din ce Tnce mai mult de chipul iubit incel, foarte-ncet $i alent, II percepi subo magica lupa... 0 vreme dlstingi disparate nuante ~i forme, un joc de lumini ~i de umbreamestecate pana cand bruse, iti apare 0 noua planeta. 0 potl explora dupa vole, de Ie

ademene§te cu laeuri adanei $i coline prelungi §i domoale, cu line campii ~i munti semeti\i catrecer, cu pe$teri in care te poti culbari Iini$til... Paduri nesfar$ite, cascade cantand orl Iiveziaburind de miresme Ie pot invita sa patrunzi, sa deseoperi, sa gU$ti...

~i daca ai explorai indeajuns noul Chip, aduna imaginea lui intr-un glob transparent §i U$orchiar aeum... Apropie-ti palrnele lin §I prlme$te-I Tn culbui lor ea $i cum le-ai ruga. Alent,rabdator, iubitor, protejandu-I, adu-ti-I incetul cu-neetul aproape de inima, simtindu-i caldura,vibra\ia fina, iumina. Respira-i intreaga fiinta $i, brusc, fuzionatl ...

Acum te lntorci mai bogat, mai vital $1mal bun; separa-te lent, decanteaza-te din fiinta lubita$i multume§te-I cu toate celulele tale deodata. Respira adanc §i !iber acum, salut-o eu devotiune,prive§te-!'imaginea pana se face lumina, asculta-i prezen\a pana devine un sune!, gusta-I fiin\apana ajunge nectar, pastreaza-i mireasma pana ramane parere...

8.5.. Scurta meditatie cu obiect - un exercifiu de dezvoltare a empatiei

Indragoste$te-te de CEVA sau de CINEVA care ni.l-ti apartine - un fir de iarba, 0 samanla, 0

pianta, un copac, un nor, 0 piatra, 0 apa, un munte, 0 plaja, un sunet, 0 mireasma, 0 fiinta.A~eaza-te lin ~I alege-ii "obiectul iubirii". 0 poti face fn orice clipa. Exploreaza-i §i descopera

tot ceea ce te atrage. Ca!atore~le Tninteriorullui, observa, identifica, separa §i unifica, rea§eazaIln, delicat, apoi restructureaza, transfigureaza.

Lasa-te absorbit de el acum, in clipa in care e~ti, patrunde ~i reserie in mintea 1a scenariulexistentei sale, orice ar insernna asta. Vizualizeaza: cum se na§te, cum respira, cum S8hrane$te, cum face, cum S9 odlhne§te, cum se mi~ea $i cum sta, cum viseaza ~i cum S8

treze$te, cum traie~te, cum vine §i cum pleaca.Apropie-te fncet, foarle Tncet§i cufunda-te in interioritatea sa unica. Fii con§tient, pas cu pas

de Fiinta din spateie FOI'mei,de vlul acela, oricat de subtii §i Imponderabil ar fi.

Intra Tndialog atent $i deschis, iubitor, cu structura sa, eu eelulele sale, ell viala lor secreta §!

simpla.

Fii firul de iarba, piatra, copacul, norul,apa, munteie orl fiinla iubita sau orice-ai ales. Fiiparte a lui sau a ei $1eelu!a. Vezl cu ochll sai, auzl cu auzul sau, palpita $i simte-mpreuna eu e!sau cu ea Tnfiece cUpit

Page 359: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

356 ORIENTAREA EXPERIENTIALJ.. IN PSIHOTERAPIE

Simte durerea $i bucuria firuiui de iarba cand este calcat sau danseaza liber sub adiereavantului.

Simte durerea §i bucuria pietrei cand se sfarama §i cind rezista. A fiintei cand se plerde §i

cand se regase$te pe sine. Fii toate acestea acum, cand ele se-ntampla.

Observa cum toate cresc §i descresc, observa cum toate vln §i pleaca, Intr-un ritual

neintrerupt $i sacru al Existentei. Asculta, prive$te, atinge, gusta, miroase $i simte-i vlbratia,

ritmul armonlc, egaL $i slmte-te parte a Ei, fldela-ntru toate.

Admira ml$carea $i oprirea, inspirul §i expirul, sunetul $i tacerea, involburarea §i disiparea,

dorinta §i implinlrea.

Descopera Existenta a§a cum rabufne§te ea In ochil cuiva, a§a cum se exprima intr-o

ramura de clre$, intr-o aglomerare de nori sau intr-o curgere de apa. !ube$te-i fo~a de a

ramane, de-a fl egala cu sine, dar in aceea$i masura ;;1fo~a transfigurarii.

Admira puterea de-a fi, de-a rezista $1 de-a se opune a munteiul, dar $i ml;;carea continua,

surparea matasoasa a nislpulul, rava$irea ia infinit a forme!or sale. Obsenla destruct!a ce na9te

drum revenirii $i bucura-te ca astfel, ea particlpa ia creatie.

indragoste$te-te de zapada, de pioaie, de ceata, de abur, de Apa, sub toate formele etnecesare.

indragoste$te-te de Soare, de seminte $i fructe, de prlvirea copiuiulul, de caldura prezen\eicuiva sau de focul din vatra.

Fii una eu to ate starile celo!' din jur, extrage esen\a, eontempla-ti propria stare conectata la

lume, contempia-tllubirea.

Acum te poti slmli dintr-o data bogat $1divers, discret $1fluid, slgur $i ferm, subti! ~I frumos,

adanc $1sonor, concentrat $i dilatat, plin $i vidat deodata. Te sim\i vilzator $i vazut, spectator $1

spectacol, creator :;;1filtru, cel ce da $i prlme:;;te. Trale:;;ti to ate Ipostazele de a fi, Ie curl0§ti :;;1iebucuri.

Constati ca aceea§i subtiia $1 energlzanta placere te-ncearca atucl cand observl mi:;;carea

flinte! iublte ori cea a lumlnii pe lucrurl. Aceea§i placere revigoranta atunci cand atingi trupul ei,

ori cand ploua pe lume. E9ti con$tient ca admiri deopotriva fermitatea $i stabilitatea stancil, ca §I

eele ale persoanei alese.

Traduei in celulele tale prln acela;;i limbaj prezenla fiintei, ca $i pe cea a soarelui in pi/nil

vara, sau a vantulul care te mEmgaie, orl rascolitoarea furtuna, orl misterul zapezii. $i toate-s

prezente deodata, iniauntrul tau ca 9i Tn afara.

Acum, a§ezat, alege sa fii con$tlent de 0 stare anume $i du-o pana la capat, traie§te-o,

eontempi-o :;;i las-o sa arda deplin $i domol pana se stinge.

Apoi vei fl Ilber sa zbmi mai departe, caci orice calatorie e doar 0 Tndragostire perpetua $i

orlce inaintare incepe prin ate a$eza iubitor.

Reaminte;;te-li! ... ca sa po\i Tnainta, mai intai, te retragi. $1 a patrunde in tine insuti sau in

interiorul euiva, se-ntampla la tel.

8.6.. Despre vulnerabilitatea puterii §i puterea vulnerabilitatii

AI privit vreodata un Mugure cand se deschide? Ai simtit nevazuta lui fo~a interioara ce pare sa

invinga petalele, sa Ie rasfranga? AI simtlt parfumul patrunzator pe care-I degaja atunci cand

Izbucne:;;te-n afara? EI exerseaza forta solara-n Iimbajul miresmei. EI se deschlde, se d/lata,

emite ... Prive$te-I cum T§i trale§te rasfrTngerea ca pe 0 victorie $i-ncearca sa s!mti asemenea lui

aceasta putere.

Deschide-te, cre§ti §I transmite ceva din caldura aceea discreta $i pura ce sala:;;luie§te Tn

chiar miezul tau. Ascult-o atent ... repereaza-i vibratla, simte-o ... $I-acum, observa atent cum

ghemul din mijloeul florii se-aduna incet, se-nfa§oara, devine puternic, opac, dulce-acru. Asista

Page 360: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARlI 357

la na~terea fructului. Imagineaza-ti cum se-ntorc sevele-n miezul aeesta, se coneentfeaZel, se­aduna, pana ee el devine tot mai greu, rotunjit...

$i simte eum foetusul-fruct, erud ~i ineert f~i cauta gustul ~i forma-culoare cu-ncetul. Fragiise-nfa~oara Tnel pana da pe-afara ~i poate desprinde petalele florii, pe rand ... ~i Tntr-Qbuna-ziexerseaza explozia - da-n parg. Ce nuan\e frenetice eurg dinauntru-n afara, ce gusturi strainese decanteaza, adanei ~isuave deodata, dinspre aeel interior Tneare vegheaza un sambure,poate mai multi ... Cum soarbe lumina pe care-o preface Tngust ~i-n miros cu cat te afunzi maispre miez ! ... Acolo el canta.

Ce fo~a au sunetele lui interioare, ce putere prin care istoria fructului devine memoria viea samburelui ... De-acum §i de-alci el a duce cu sine spre altundeva ~icandva, cand prinzand

. radaeini, va reitera arta ere§terii sale ....Tu po\i sa fii Fructl.li acum? ineearea! Ce pierz!?!...

8.7. Aria mersului pe sarma - de la friea la euraj.

Un exerci1iu de autorestructurare

.A.ziiti propun sa te familiarizezi cu arta mersuiui pe sarma.Imaglneaza-te echllibrist 0 cllpa, alege-\i Inal\imea patrivita §i verifica inca 0 data pilonii pe

care e intinsa sarma ta : FR.lCAla un capal, CURAJUL la celalalt.,A,cumyom Tnva\asa exploram Ingusta punte.A§eaza-te la capatul pe care TI dore§ti. Daca-ti alegi sa urci pilonul Frieii, '10m merge

Tmpreuna spre Curaj. Daca alegi sa-neepi eu eelalai\, poll explora ee slmli cand mergi spreFrlca.

$1intr-un caz ~i-n celalalt 8 bine...

o data IIi vei plerde veehea teama, lar alta data T\Ivei regasi pruden\a. 0 data poti sa-ti la~iin urma Frica. iar alta data 5-0 cuno?!i mal bine, a$a incat sa ii potl face fala .

.. .Acum de-oriunde te-ai fi hotarat sa-neepi, te rag sa urei Imaglnara scara de sfari care te

leaga de pamant, pe care poll avea acces !a sarma. Respira adanc , egal §1Iini§til, in timp ce Itifixezi piciorui la capatui de jos al scarii $1,la drum!. ..

Observa-te cum urci §i in ce rltm, ce pa~i din corp participa mai mult ~i ce simt ele candascensionezi. Fii con§tlent daca pr!ve~ti ia scara sau cauti cu privirea-n exterior ceva anume saupe clneva. Fii con§tient daea is 8imt! privlt §I cine te asista la urcu~ sau daca nlmeni nu 0 face,vezi ce slml!. Observa ee senza\ii §I trair! ili traverseaza sufletul acum, ee imagini, intampJarl ~Ifapte relntra pe ecranui tau menial Tnvreme ce tu urcl pe-aeeasta scara ... Oar la5a-ls sa 'curgape eeran $i lini§tit, tu urca mai departe ...

.. .Odata ajuns sus, ramai atent. Fii con§tient de corpul tau aici, de starea-n care intri chiar

acum. Ce slm!i? Ce-li treee bruse prin minte? Ceo\! vine ehiar acum sa faci, deodata ? Sa teopre~ti, sa-ncrernene~ti privind la (inta sau sa te-avEmtiTn graba, ori cu groaza ?! Sau sa teasiguri ca mai jos e 0 piasa, In care cineva te poate prinde $i daca vei cadea, nici un pericol nute va pa§te in mod real?! IIi vine sa faci cale-ntoarsa oare, sau sa renun\i chiar de ia Tnceput?

Ori poate ca te ui(i Tnsus, ia stanga ~i la dreapta §I-apoi lin §i sigur porns§t! la drum, privindtot fnainte, . ~! cum te sprijin! pe sublirea punte, ce experimenteaza talpa ta atunci cand mai

parcurge cate-un pas?it! iei cu tine un obiect eu care sa te ajuli sa DU-!!pierz! eehiiibrul?... Cum arata? .. E poate 0

prajina lunga $1 u$oara sau 0 umbreia, pe care eventual 0 poti deschide $i transforma Tnpara$uta?! ...Ori pur?I simplu, cu bra\ele pe lateral- devii 0 cruce, ealatorind pe firul ee une$te,ca-ntr-o oglinda - FRiCA ~i CURAJUL ...

Te uili in jos? Ai spectator! sau nu? $i ce sim\i §i-ntr-un caz $!-n celalalt?Observa-\i primele Impulsuri ?i reactii §i daca toate-acestea le-ai afla\, fii eon~tient de ceea ce Iti

vine spontan sa faci $1ee alegl. $1 orice ai ales, imaglneaza-(i acele fapte eEl se $i Tntampia.

Page 361: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

358 ORIENT AREA EXPERIENTIAL2\. IN PSIHOTERAPIE

Prive$te-te, consuma-Ie $i lasa sa se Indeparteze din ecranul tau mental, prive$te-Ie cum lent sederuleaza, precum un film cu Incetinitorul.

...Acum Incearca sa revii la drumul tau $i exploreaza-li mersul In detaliu. Propune-ti sa tevezi mergand, sa te auzi $i sa te simli deodata In trup $i-n minte, sa-Ii fii chiar propriul martortacut $i deta$at, extrem de lini$tit, dar disponibil.

Tu poli interveni oricand, te poIi susline $1 ajuta, desigur, la nevole. Te poli opri sau potl sa-tisugerezi chiar lie Insuti cum $i ce poti face. Sau daca vrei sa schimbi ceva la tine In timp cemergi, fire$te, a poll face.

Continua sa aclionezi, fiind atent ia Insa$i ac\iunea ce-o decizi, la tot ce sim!1 cu catinaintezi. Descopera $i gusta bucuria de a te vedea mergand la Ina/lime.

Fii eon$tient de modul In care senza\iile $i gandurile Iii domolese sau Iti amplifica emoliile $1eauta sa Ie elarifici, sa Ie eunO$ti pe cat mai mult posibil. Vei observa treptat ca toate-sImpreuna, doar sub controlul tau, ca te asculta.

Observa apoi cum mintea, precum un slujitor umil - compara, cumpane$te, abstrage, separa$i une$te, ghidata de voinla ta de-a merge. Cunoa$te-ti astfei drumui, p!ikeriie $i dificultati1e !ui,cunoa$te-li deci, fiinla In actiune.

Observa cum fiecare emolie, fie ea negativa ori pozitiva, atrage dupa sine 0 solulie, observacum dispui de inepulzabile resurse In a gasi mereu altceva. Ele Iii suslin Inaintarea $i, pemasura ce 0 fac!, constati ca e$ti din ce In ce mai sigur $i mai IitJer.

Alege ce $i cum sa experimentezi a$a Incat, cu fiecare pas, vel ca$tiga a noua perspectivaasupra propriilor aC\iuni $i- asupra sie$i.

lata, afli deja ceea ce n-ai fi putut banui Inainte de te fi angajat In aceasta frumoasaexperienla a Tntalniriicu tine Insuti.

Descoperi ca poli ~i ca vrei, ca te miri, ca te joci, ca te amuzl, ca e~ti viu, Implinit ~i puternic.Descoperl ca orice Imprejurare e doar un prilej de a Inainta $1de a te cunoa$te. Descoperi ca

FRICA $i CURAJUL sunt egale in importanta $i ca Iinia subtire, flexibila ce Ie une~te e chiarechilibrul tau. Rostul ei este sa-ti sustina inaintarea.

Astfel, poli trece prin FRICA perfect con$tient ca este doar acea provocare ce te Invata sa fiirezistent, luptator, pentru ca apoi, cu bucuria de a a fi parcurs, sa a pierzi.

Dupa cum, po]i consuma experienta CURAJULUi, poti fi una cu el, II poli depa$i spre a-Ipierde, ori de cate ori relncepi mersul pe sarma. Oar !a capatul ei, nu uita, este FRICA, cea care

te provoaca sa-ti reactivezl CURAJUL, cea care-]i da $ansa.A$a Incat, continua drumul atent, prezent, perfect con$tient ca lucrui eel mai frumos ~i

adevarat ce Ii se poate intampla este contactul dintre talpa piciorului tau ~i puntea sublire pecare tu ai ales sa 0 Incerci, s-o strabati, s-o cuno~ti, Intre cer $i pamant - suspendata.

Continua sa exersezi. Acesta este doar Inceputul".

$i daca Intr-un tarziu vei fi deprins arta de-a merge la Inallime, pe sarma orizontala, esteposibi! sa-Ii schimbi stilul - sa preferi verticaia, sa Inve\i sa te caleri la infinit

8.8. lntampJari marunte sau despre dependenta §i abandon

De la 0 vreme, a~tepli sa se-ntample ceva... Ceva care sa te trezeasca din ritmul monocord incare traie$ti. Ceva care sa te bulverseze, sa te uluiasca sau sa te umple, ceva care sa-Ii arate ~icealalta fata a lumii pe care 0 banuie$ti, dar pentru care nu bagi mana Tnfoc ca exista.

De la 0 vreme, cite;;ti mai atent, dar constali ca prive;;ti mai curand printre randuri, ascul!iYnfrigurat,dar auzi doar fO$netuldintre sunete $i iata, parca tacerea Iti e mai familiara intrucatva,mai aproape.

fti percepi bali3ile inimii egale, constante $i mi;;carea Iinc\ egala a aerulul prin plamani ;;1slm]icum fieeare clipa e egala, In sfar;;it, cu cea care urmeaza;;i cu cea care-a fost. Te vezi $i te auzi

Page 362: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 359

mergand, stand, respirand, fnghi\ind, evacuand, dormind, visand ~ite fntrebi pentru a mia oara- "Asta e tot, doar atat?"

Constati ca te la$i mers, a~ezat, respirat, fnghi\it, evacuat, adormit ~ivisat $i fn timp ee-(iprive~ti gesturile, senza\iile $i trairile, devil dependent de spectacolul propriei flinte ca $1cum ai fldescoperit telefilia ca sa nu spun telemania interioara. Te la$1 sedus de gustul nou al

Tntamplarllor tale marunte, de vlbra\iile eoneetate ale mlntii $i corpului tau, de minunea de-a fi. ..

$i-n timp ce te bueuri cum nici n-ai facut-o vreadata, observi cum 0 plapanda furnica Iti ureape brat. Grabita $i supla urmeaza 0 linta preeisa- firul de par pe care nici nu-I $tiai pana acum ~ite-ntrebi "Ce cauta oare ?"

Prive$te-o atent, coneentrat, dar fara efart, plute§te-n conturul minusculei sale structuri, fii

forma atM de precis desenata, volumul ce pare acum curgator $i poti sa distingi nuan\elenegrului ei Tn mi$care - negru abanos, negru catifelat, negru matase, negru sidet. .. I\i vinedeodata In minte sa fii chiar furnica $i sim\i cum te scurgi, cum inunzi interiorul firavului trup.Observa-te cum Incerci sa vezi lumea prin ochii ei - presupus rnozaie, sa-i sirnji ehiar vibratia Intimpul urcu§ului, a~adar, s-o euno~li...

Acum ai decis sa experimentezi starea ei $i-ncepi sa patrunzi ehiar aealo unde banuie~ti sau[i-ar plaeea sa cl"ezic-ar fl oehiuL Oar brusc, realizezi ca privit prin sl, firul de par devine copac ~ipielea ta, pe care \i-o vedeai aitadata neteda ~i curata, devine pamantul crapat sau mustind deprea multa roua, eu vai :;;iurcu$uri abrupte, cu mun\i, eu mla§tini, cu ape... Acum poli sim\i eatde greu sau cat de U$orte streeori printre ele, iar \inta pe eare-o vedeai atat de clar adineauri,(convins ca furnica se-ndreapta precis intr-acolo), aeum e pierduta privirilor tale marunte, deblata fiin(a, ascunsa de dambul pe care Tneereisa te urei.

Experimentezi perspectiva furnicii ~I consta(i ca habar nu ai de (inta, dar eontinui sa te mi:;;tiintr-acolo, probabll automat, ca un somnambul, treeand prin toate prapastiile :;;imun\ii din eale.Tu mergi. Pur §i simplu tu mergi, n-ai timp nicl macar sa visezi.

Te-ntorci iar la tine (eel ce prive:;;te):;;i-oclipa e:;;titentat sa produci un eutremur, mi$candu-\i!in brajul, dar vezi cum furnica abila se strecoara in cau$ul palmei ~i se tine de el. "E mult preadeparte de (inta acum!". Jubilezi, ei bine, ili vine s-o strangi, $-0 love:;;ti,5-0 arunci, $-0 strive:;;ti,dar ea scapa ... :;;iiat-o din nou cum urea pe falangele tale sub(irl, alergand catre firul de par, de

departe ... Din curiozitate, 0 la§i sa alunece $i a aju\i pu(intel. Ajunsa aeolo, se-ntoaree nauca $1cade .

...Te simji responsabil de trauma ei :;;1te-ntrebi ce rol ai jucat in scenariul aeesta de fapt cesens a avut ~i daca ai fi putut proceda In alt mod ?! Te-ntrebi daca ea a decis sa se arunce Tn

hau :;;ide ce? Sau pur §i simplu, i-a fast greu sa se tina de brat? Sau ceea ce tu nume~ti (intapentru ea era drum $1a ales sa continue inlocuind urcu$ul cu zborul-cadere Iibera. Un all fel dezbor pentru cel care nu au aripi... Cine $tie ? ..

Te-ncearea 0 parere de rau, te slmji oareeum vinovat sau confuz, ba ehiar Ii resim\iabandonul ea pe gustul cire§ei amare. Prive~ti spre covor, atent, foarte atent, doar, doar 0

zare~ti, pentru a c!ipa. Oar nici 0 mi:;;carenu pare acum s-o tradeze, nici 0 fo~nire dlsereta nupare-a razbate. Asculli :;;iprive:;;ti.Te simji singur. InlelegJ ca ceva minunat se-ntamplase ~i ca ai

Tntreruptcursul spontan al acelui ceva. Ti-aminte$ti? Tu doar a$teptal, la-nceput, sa se-ntampleceva"".

Te a~ezi Tnfotoliu, i(1cau\i caietul §i desenezi cuinfrigurare doua pete negre, alaturate $i

serii in dreptullor - FURNICA, apoi adaugi - FURN!CA MEA MERGAND CATRE TINTA. apei

~tergi ~i desenezl 0 ~erpuire lina sub care serii - DRUM $i un capac pe care scrijelezi - TINTA.Apo! Tntoreipagina, al"unci eaietul. Resplri adanc $i brusc se aprinde lumina. 0 fi intrerupatoruidefect? Sau altcineva I-a atins, Oil din intampiare ?!...

----------------------------------------=,,~,=,=,,-~=====---~""

Page 363: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

360 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

B,B, Aria rabdarii

Simt zapu§eala de azl ca pe 0 capcana §i ma gandesc la momentul cand aceste pagini vor

ajunge In mana ta §i cand toamna tarzie ti se va scurge In palme ca 0 ploaie subtire, anuntandfrigurl mari §i nelini$ti.

Pentru tine atunci poate ca este miezul de iama din pragul altui mileniu, dar eu simt acumSoarele In trup invaziv, raspandindu-ma lent In fiecare ungher, ca 0 ceara topita ce na~te fagurimol In fiinla mea §i brusc, ma preiing precum mierea. Ma a$ez greu $i atent, ca ~i cum m-a~ fipus la pastrare In hexagonale laca$uri de taina. Pentru ce, pentru cine, pentru cand? Consimt !aaceasta transfigurare cu totul §i 0 las sa se-ntample, a~a cum lemnul consimte sa devina floare

$i frunza, floarea fruct, fructul saman\a $i saman\a radacina, Observ cum fagurele In carepatrund devine una cu mierea, asist la fuziunea noastra transparent-aurie ~i-n\eleg ca Soarele ~i

_ Pamantull§i Imparta$esc impresiile 9i emotii1e,experimentand Inca 0 data Intalnirea, ca $i cumar fi prima, ca ~i cum ar fi ultima.

A§tept. A~tept ca dialogullor sa se scurga ~i contopirea lor sa devina deplina, a~tept ca ~i

cum a$ fi a$teptarea Insa$i. Sunt starea de a$teptare, fara dorin\e, fara scop, fara vise. Veghez§i tr<3iescIntalnirea lor, mi$carea lor, lenta, foarte lent<3,pana la nemi$care, Sun! starea de

tranzilie dintre ele. Presimt Indulcirea luminii $i Ingreunarea ei, consistenta pe care i-o dafuziunea, In timp ce fagurele opalin se cristalizeaza, devine apa-nghe\a!a.

Acum poli zari fata cealal!a a lumii prin noua fiinta ce-ncet S8 treze~te, complet inocenta,mirata spre Sine, Sunt Poarta Oeschisa.

lar tu, eel sau cea ce ma fnsole$ti In aceasta experienta, constali cum la randu-li, incet,foarte-ncet, la$i sa curga imagini mai clare, mai vii, colorate, u$or vibratile, iar lumea In care noidoi am patruns pare noua...

Consimli ca e~ti gata s-o explorezi, cu grija, migala ~i-uimire $i singur gase~ti momentul eelmai potrivit $i intrarea. Aluneci lin, foarte lin ~i atent, cu simlurile toate deschise spre interior,.,Auzi, vezi, miro~i, gu~ti §i simli, descoperi spaliul mirific Tncare-al patruns ~i e~ti con~tient de

modul in care aluneci, de starea pe care-o traie$ti In timp ce explorezi, In tlmp ce cuno$ti $i iata,ca-n timp ce Inaintezi in propriul spa\iu, poli vizualiza vechi Tntamplari, ca-ntr-un film cu eraicunosculi sau, ca ;;1cum ai cill un roman, devii chiar ramanul cu ai carui erai te identifici sau decare te separi. $i tot ce se-ntampla acolo pare sa aiba 0 noima pe care tu 0 gase$ti.

Priv8§te-ti spectacolul, cite~te-li romanul ~i fli eel mal bun spectator sau cititor aJcreatiei tale,eel mai atent. Te prive$ti cum te joci, cum te mi~ti, cum vorbe$ti, cum actionezi ~i toate IIi spuncine e~ti §i nu e§tl, ce-nlelegi §i ce nu Tnlelegi, ce rost au toate astea, ce sens. Re\ine-Ie, fiicon;;tient de ele, dar du-te mai departe, tara sa cauti explicatii $i interpretari, oricat de tentante arfi. Continua doar sa exi$ti $i sa vezi cum exi$ti.

$i daca 0 minuscula gaza traverseaza ecranul sau spaliul Tncare-ai patruns, urmare~te-oatent, foarte atent. Ii potl zarl linia fina a corpului ce pare-o naluca, aripile-abia conturate - maimult intuie§ti. Presimli ~i auzi vibratia discreta pe care-o produce cand exerseaza zborul. Eapoate fi 0 libelula, sau 0 albina, ori un fluture, dar orice ar fi, incearca sa distingi cat mal multedetalii. Ince!. Foarte-ncet, cauta sa difuzezi In micula fiinla, fii una cu ea. Incotro zboara ? Ceslmte ? Ce vrea ? ~i ce face? Raspunde-li la toate aceste-ntrebari ~i revino...

Oar cum ar fi daca deodata te-ai face padure, adanca ~i vie $1absorbanta, prin care resplra

miliarde de fiinle deodata ?!.. ,Te-ai gandit sa renun\i ? Ei bine, fii doar con~tient de tentalia ta ~ilasa-te In aceasta cautare atent, urmeaza-tl rabdarea ...

Acum te intorci Intr-o lume ceva mai familiara, in care aproape-ai uitat sa exi~ti (con~tient),dar ai Invatat sa traie~ti can~tiincios, printre case, ma$lni, strazi, oameni, gunoaie Alege sa fii

semaforul din intersec\ia ta preferata. Trale$te experien\a de a fi Semafor, mai intai Ce vezi?

Page 364: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 361

Ce auzi? Ce sim(i fata de cei pe care-i ghidezi, cum se comporta fata de tine? Ce crez!? Cegande~ti? Ce a~tepti? $i ce vrei? Te temi de ceva?

Acum e~ti bruse, deconectat. E~ti defect. Ce se-ntampla? De cine depinzi? $i ce se alege deeei pe care-i ghidezi? Cine te-asculta, cine Ie inlreaba, cine te ignora, cine te-njura? Cui Iilipse~ti ~i cui nu? Cine se plange ~i cine se bucura de noua ta stare? ... $i cati dintre ei s-au

accidentat. ori poate-au murit de cand tu e~ti deconectat de la sursa de care depinzi?Sau poate ca doar becurile tale s-au ars. Le inlocuie~te cineva? Cum procedezi? E~ti doar

un biet Semafor inradacinat, imobi!. maneat de rugina, la intersectia dintre eele mai circulateartere? Sau poate vei fi-nlocuit cu un altul mai bun, dupa ce mai intai vei fi smuls ~i dus lagroapa comuna sau retopit pentru alte scopuri mai noi?! $i-n tot acest timp Iii con~tient de stariletale, de iimitele in ate reconditiona ~ia trai, de dependentele tale.

Intoarce-te acum la gaza pe care nu demult ai experimentat-o. Compara-ti starea actuala cucea de atunci ..: Ce preferi - sa fii gaza sau semafor ? Ai sa-mi spui ca ea depinde mai curandde ea insa~i, de vointa ei de-a zbura, in vreme ce el depinde de sursa de energie ~i de scopulsau. Ea este libera ~i el depinde de altcineva sau ceva. Perfect adevaraL Dar tot tu revii $i-mi

spui amuzat ca-i placut sa ghidezi, sa fii important ~i sa fii reparat. E comod ... in vreme ce gazanauca e complet ignoranta ~i zboara bezmetic oriunde Ii vine, cand vrea, fara rost.

Imagineaza-te pe rand, gaza ~i semafor, inca 0 data, repeta, observa-te cu rabdare, iar :;;i

iar.intr-un tarziu, te aduni ~i retraie~ti nostalgia de-a fi gaza ~i apasarea de a fi semafor. iarcompari ... Cand e~ti mai aproape de tine? Cine e§ti sau ce e§ti?

8.10, Marea §i tarmul sau despre Arta convietuirii creatoare

Dupa ce Dumnezeu a holarat sa separe pamantul de ape, s-a instituit 0 regula simpla de

convieluire intre Mare 9i Tarm - Flux / Reflux, Cre~tere / Descre§tere, Construclie / Distructie.Marea §i Tarmul func\ioneaza perfect de milioane §i milioane de ani, respectand acest

principiu divin, unul prin intermediul celuilalt, unulimpreuna cu celalalt.Cand Marea este Tnflux, ea aduce cu sine Tarmuiui, drept ofranda, 0 parte din vietali1e ei,

dar ~i 0 parte din reziduurile transformate ale Tarmului, pe care tot ea le-a preluat cu refluxulanterior. Apoi se retrage ~i-i deschide Tarmului spatiul necesar sa se dezvolte, sa seconstruiasca, sa se transforme pe seama asimilarii creatoare a "darurilor primite", sa se extinda,pierzand totodata cate ceva din forma sa veche, sa creasca. Marea II imbogate§te ~i-I spala inaceia~i timp, II umple §i-! erodeaza, II otrave§te prin depunerile el, dar II §i purifica totodata,

EI cre§te intr-un fel pe seama Ei, asimiland aluviunile ~i Tntr-un alt fel pe seama Lui,Ingloband ~i transformand perpetuu propriile-i de~euri, pe care tot Marea, pastratoare dar §i

transfiguratoare i Ie readuce. De fapt amandoi participa la un proces de reconstruire mutuala, deconvieluire creatoare, dar in egala masura se Iimpezesc ~i se innamoiesc unul prin intermediulceluilalt la granita lor, mai curand virtuala decal reala.

EI se lasa construit §i distrus partial de Ea.Ea Ii faciliteaza dezvoltarea, modelandu-lincetul cu Tncetul,dar redaruindu-i tot ce i-a luat cu

delicate(e sau cu impetuozitate, Tn culmea furie!, atunci cand infometata, II inunda spre a-9ihrani millardele de fiinte ce 0 alcatuiesc. Apoi cand apele se Iilli~tesc, Ea Ii readuce daruri, ofertasa de viala ce a decis s-o lase sa se scurga in materie pe care am putea-o numi "moarta", dacanu am gre~i profund. Scoicile, crabii, pe§tii ce nu mai pot respira, meduzeie, steiele de mare ~ifeiurite alge 9i tot ceo!prisose§te, Marea strangatoare, oar 9i generoasa Ie depune la picioarele

Tarmului. lar EI cre§te, se dilata, transforma de§eurile-daruri in nisip In care-?i cre§te ciudaleniide arbu§ti uscali ~i rezistenti, cu delicate flori, apoi cu vremea, Ie alchimizeaza-n humus din carecresc gradini, livezi §i vii...

lar cand demult se va fi-ndepartat de Mare, bogatu! Tarm devine chiar Campie din care S8

hranesc imense holde, In fiecare bob de grElUdesigur, daca prive§ti cu !uare-aminte, poli intui

Page 365: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

362 ORIENTAREA EXPERIENTIAL6.. IN PSIHOTERAPIE

eeva din forma unei seoiei ori a vreunui pe§te ~i daea ai s-ascu1li atent, vei prinde respiraliaegala cu-a Marii de demult $i de departe,

$i cata vreme regula simpla a convieluirii dintre Tarm $1Mare se pastreaza, relalia lorramane creatoare $i paradoxal stabila, Fiecare cre$te $i descre$te pe se3ma celuilalt $i astfelraman mereu in echilibru. Fiecare iI na$te, iI ajuta $i-I asista intr-un anume fe! pe celalalt darfiecare se bucura, rode$te $i se transforma pe cont propriu, fiecare e fericit prin el insu$i dar $iprin intermediul celuilalt.

Tn felul acesta, ei ne ofera modelul desavar$it al interdependenlei creatoare, bazata pecooperare prin complementaritate $i al respectarii mutuale a evoluliei autonome, Astfe!, ei

ridiculizeaza competilia $i agresivitatea in natura, dovedind inutilitatea $i absurdul acestora in

relaliile armonioase $i evolutive dintre pa1ile lumii. Se poate clar citi ca regula simpla dupa carefunclioneaza e acceptarea $i iubirea unificatoare, creatoare ~;ieliberatoare, iar iubirea dintre partie echilibru ..

Tot astfel, relaliile dintre oameni au $ansa de a evolua dupa acest principiu pe care Apa $iPamantul, in relalia lor spontana, I-au validat Tnmilioane de ani. Atunci ci:'mdaeeasta regula deaur funclioneaza in cuplu, in familie, In prietenie, in relalii!e comunitare. in societate - echilibru!,pacea, eficienla $i satisfactia se menlin, iar dezvoltarea personala este in egala masura $idezvoltare interpersonala. Oar, ori de cale ori regula convieluirii creatoare este incaleata, costul$i impactul transformarilor mutuale sunt periculoase.

Cand unul se manifesta, se exprima $i aclioneaza excesiv, efectullui nu mal este facilitator,catalizator $i stimulativ, ci dimpotriva, daunator celuilalt $i lui insu$i. Astfel, 0 persoana care nU-$iexercita voca\ia naturala a generozitalii, limpezirii ~i construiril con~tiente de sine $i de aiM iIpoate Iimita sau desfiinia pas cu pas pe acesta, autolimitandu-se sau degradandu-se Tnacela§itimp pe sine. Oupa cum excesul de generozitate poate fi la fel de pagubitor, pervertindu-se Tn

intruzivitate ~i control subti!.

Interconexiunea, ca principiu de organizare $1 functionare a lumii, ne determina sarespectam regulile divine ale Jocului, iar a fi un Jucator de elita inseamna in primul rand a fi unulmodest, natural $1spontan, dar perfect responsabil sau con$tient de Sine $i de impactul sauasupra partenerilor de Joc. Uitarea de Sine, fie doar ~i pentru cateva clipe poate avea

consecinie imediate, dar mai ales la distanla. Pentru ca ceea ce intr-un moment $i intr-uncontext anume poate fi "un fir de praf", nimerit din intamplare, Tntr-unalt context (cum ar fi eel alrelaiiilor umane), pe termen lung poate declan$a un dezechilibru de proporlii la scara intregiinaturi sau a intregului sislem. $i astfel nesemnificativul fir de praf coniine exesul de colb cepoale acoperi 0 oglinda care la randu-I limiteaza sau distorsioneaza imaginea realitalii.inslrainindu-i pe oameni unii de allii ~i de ei in$i$i, introducand reguli $chioape $i jumatali demasura in lranzactii!e lor colidiene, ca $i in cele viitoare.

In astfel de condilli apare exerciliul competitiei exagerate sau cu orice prei, nulrit de 0 slabasau neclara imagine de sine $i de cecitatea funclionala a orgoliosului care in locul unei banaleperechi de ochelari ( fie ~i de soare atunci cand lumina devine mult prea puternica), prefera sa-$i

imagineze conturul lucrurilor, decat sa Ie vada. lar jocul de-a competiiia exagerata ca falsadispula a unei faise puter! duce inevitabil la conflict sau razboi, cu pierderile inerente, atat departea invinsului, cat $i de partea invingatorului. $i daca istoria sociala nu ne-a convins inca, dinpacale, ca nu exista cu adevarat invingatori $i lnvin$i, calai $i victime, ci doar coparticipare la

distructie ~i pervertire colectiva, Natura ne reaminte~te perpetuu de codul regal al convieluiriiperfecte, singura sursa de sanatate, armonie $i putere. $i tot Natura, in infinita §i spontana ei

inlelepciune, ne alrage alenlia ca arice exces in funclionarea regulii Jocului dintre Mare §i Tarm,transforma inevitabil habitatul planetar, cadrul de viala.

Imaginaii-va pentru 0 clipa cum ar fi 0 planeta fara pic de apa, dar bine consolidala, ferma §idura, probabil un bolovan neinsuflelit, calatorind prin univers (ori poate doar un banal ~i mortmeteorit) sau chiar 0 sfera acoperita cu nisipuri ve$nice, un de$ert nesfar$it ".

Page 366: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitoiul IX - TERAPIA UNIFICARH 363

Imagina(i-va de asemenea, cum ar fi 0 planeta acoperita In intregime de ocean, ca dupa unpotop apoealiptic. Pretutindeni, doar nesfar?ite intinderi de ape...

Atunci cand competilia devine oarba $i furia, frustratia, orgoliul, egocentrismul, inf!exibilitatea§i intoleranta, importanta de sine §i ostilitatea exacerbeaza intreaga energie a agresivitatii ?idevenim doar "Mare furioasa" sau "Pamant ce erupe", atunci cand inundam, rava§im, smulgem§i inghitim sau zdruncinam, ardem, acoperim, evaporam ori topim cu lava noastra fierbintepentru a Tngheta§i mortifica apoi "teritoriile" celuiialt, demonstram Incalcarea flagranta a reguliinaturale de convietuire, iar interiorul nostru nu face altceva decat sa oglindeasca efectele.

Devenim singuri Intemnitati in capcana victoriei, aparent puternici §i unici, vuinerabili ca:?tigatoriai Jocului Puterii, experimentam gustul amar al unei puteri fara martori sau al unui mesaj faradestinatar. Am ales astlel sa tralm fie experienla de-a fi absurdul Ocean care nu mai locuie:?teintre bralele primitoare ale unui Tarm, ci doar pe spinarea lui nisipoasa :?iamo~ita, fie pe eea aunui bulgare pietrificat sau a unui de§ert atotcuprinzator pentru care bueuria radirii este interzisa,In absenta oricarei picaturi de apa.

Se-ntampla sa fii chiar acum Ocean unic sau De?ert planetar §i ce simli? Afla atunci prin ce,cum §i cand ai Incalcat regula simpla prin care li-ai transformat habitatul atat de armoniosconeeput intr-un banal:?i stupid ring de lupta...

$1 daca nu simti cu adevarat vreun ca§tig, ci doar 0 pierdere §I un dor imens de eel pe care

iata, ai reu§it sa-I elimini, devorandu-I, consumandu-I, asimilandu-I, ei bine, aceasta te-ar puteapropulsa In eautarea unui alt adversar-partener §i experlen\a soar putea repeta. Abia candsesizezl ca orice ca§tig e egal cu 0 pierdere §I ca iluzla luptei e un film ce poate rula la infinit intr­o sala de cinematograf cu un singur spectator - tu Insu(i, te poti sim(i saturat pana la plictis,pana ia greata .. ,$1 brusc ~i flrese redescoperi acum regula simpla a Jocului dintre Mare ~I Tarm.De la 0 vreme, poti relnvata bucuria echilibrului, poti deprlnde arta dansului In doi ~i chiar In malmulli, Inlelegand totodata ce II diferenliaza pe desavar§itul Razboinic de desavar§itul Artist.

Oar nu uita, fiecare dintre ei II contine pe ceialalt, dar alege sa respecte sau nu, acum ~i aici,regula slmpla a coevoluliei creatoare.

Tu ce experimentezi deocamdata §i la ce te a§tepti ?

8.11. Jocul de §ah - 0 meditatie asupra schimMrii perspective!

Imagineaza-\I 0 clipa ca e~ti unul dintre pianii de pe tabla de §ah care tocmai a fost eliminat,sacrificat sau ca?tigat §i prin nu se §tie ce mlrabila Intamplare - cre:?tibruse §i devil Jueatoru! de:?ah.

Te am In fata tablei pe care n-ai vazut-o niciodata de sus sau dinafara §i care pentru tine,pana acum, fusese un spatiu familiar definitiv Ineheiat, chiar daea nu i-ai cunoscut pe de-a­ntregullimitele §i posibilitatile. Probabil ca uneori tl-a trecut prin minte ea ar mai exista ~i alteevaIn afara acestui spaliu ale carui reguli §i tranzaetii Tnmi§care le-ai cunoscut (oare?!) 9i practicat(cert!). Ei, doamne! Ce neant atragator prln necunoseut, dar care totodata Iii taie respiralia("daca am sa cad dincola?!') '"

Ai experimentat din interior regulile Joeulul ~i arta de a Ie recunoa~te, de a te supune, de a-Iiinlelege (oare?!) roiu! 9i sensul, relatii1ecu vecinii - regi, cai, nebuni sau pioni '" Te-ai obi~nuitcu mediul mereu compartimentat In patrate egale, albe §i negre, perfecte, u~or lucitoare, u§or

alunecoase la suprafata, dar oricum, frumos de previzibi!e, sigure, stabile.Ai simtit mereu ca te poli Invarti pe acolo, de-o parte §i de alta a table! de ~ah, eEl poli fi

insemnat pentru uni!, un perieol pentru altii, folasit, supus, negociat, daruit oferit drept trofeu,sacrificat, respins, consemnat, aruncat, pedepsit, recunoscut sau pur $i simplu, Innobilat, ridicatla rangul de potenlial rege sau regina.

Ai dedus ca transformarea ta ar fi teoretie posibila daca accepli Intotdeauna ceea ce e$tiexercitandu-\i atl"ibutiile pana la suprema perfecliune - adica un pion cu sarcini ~i i-eguli precise

Page 367: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

364 ORlENT AREA EXPERlENTIAL.'\. IN PSIHOTERil.PIE

de funciionare. Un pion onest, lini~tit ~i pur, repetand la infinit numarul lui !imitat de "mutari",pentru ca, nu-I a~a, regulile de mi~care sunt fixe.

Probabil ca, In taina sau In puiineie clipe de ragaz, ai visat sa fii altcineva, un pion maidlsponlbil, mal liber ~i mai bogat, mai divers In mi~cari ~i mai cunoscator, dar, vail cum s-o poliface, pentru ca asta ar Tnsemnaun alt joe, Tnnici un caz Jocul de ~ah?! ...

... $i apoi, pe tabla de ~ah totul e ordonat ~i frumos, iar respectarea reguiilor asigura unnumar nelimitat de ~anse ~i strategii de a lovi adversarul, de a deveni coparticipant la victorie, ori

la Infrangere.Ai Incercat pe rand sentimentul ameiitor al ca~tigului, ca ~j pe cei umilitor al pierderii, ai

experimentat gustul dulce al puterii ~i amaraciunea neputin!ei. $i ce mai conteaza daca nu ai~tiut niciodata cui Ii apa~ine cu adevarat puterea sau neputin!a, pe cine anume exprima $1cuiserve~te?! Important pentru tine e ca ii-ai facut datoria, ai participat ia triumf ~i la pierdere. $iprobabil ca In c1ipeletale (?!) de succes te-ai simiit cu doi centimetri mai Inalt decat e~ti pentruca, a apa~ine unei echipe victorioase, Iii da brusc impresia ca e~ti vazut mai puternic ~i chiarajungi sa-Ii ui!i dimensiunea fixa a formei bine cizelate, de $ase sau zece centimetri, atat cat !i-afast proiectata atunci cand cineva sau ceva te-a modelat In lemn, In filde~, In os ori Tnbanalul

"material plastic".$i evident, atunci cand adversarul a fost mai puternic, ai resimilt ca e$ti 0 rotita la fei de

stricata, de inutila, de mizerabila, de slaba, ca ~i tot grupul caruia Tiapa~i1,pentru care-ai iuptat.Aeum, iata, printr-un capriciu al soartei, ai Tntamplarii, te treze$ti brusc In pielea Jucatorului,

de care habar nu aveai ea exista; nici nu banuiai ca cineva 1\igande~te, programeaza, anlicipa~i evalueaza fiecare mi~care a ta pe tabla de $ah.

$i iata, acum poti vedea cat de mica e tabla de ~ah pe care tu 0 credeai pana deunazi atatde mare, aproape nelimitata, definitiva, perpetua;' cat de monotona ~i simpla prin regulile ei fixe,cat de "patrata"...

o poii privi cu ochi de jucator, In toate amanuntele, Ii po!1zari pana 91firele de praf 9i slabelesclipiri pe care unele "piese" Ie reflecta dupa ce se Tncalzescsub razeIe nu toemai generoaseale unui bee banal de 40 W.

Prive9ti jocul 9i e$ti con$tient ca-n arice clipa, printr-o mi§care gre$ita, neatenta sau obosita,poti sa darami nu numai piesele, dar §i tabla de ~ah.

Contempli tot acest mic univers previzibil 9i repetitiv $i-ncerei sa imaginezl a mutare care s3-1

scoata din monotonia sa, care sa-i creasca elegan!a sau adaneimea, care sa-i imbogateascasensu!.

Oar ce regula ai mai putea introduce cand orieat de multe "variante" de mutare ar fl, mizaJocului ramane aceea~i: cine Invlnge pe cine? Adica ce Inseamna asta - Gacineva !twinge pealtcineva?! Ca cineva e mai tare §i cineva e mai slab?! Ca cineva ramane, este pastrat 9i cinevapleaca, este expulzat?! La urma urmelor, cand e~ti In afara tablei de ~ah po!i, In sfar~it, saexperimentezl mirosul particular al mesei pe care era sprijinita tabla de ~ah (~i doamne, nici nubanuiai ca exista, pentru ca ori de cate orl aterizai pe ea, tu erai "mort"). Acum, aiei, poti slm!itemperatura lemnulul nelustruit sau sa te minunezi de transparenta sticiei, ori sa vezl a infinitatede forme ~i Gulari pe care nici macar nu Ie poii denumi, defini 9i recunoa~te. In schlmb, Ie poticunoa$te ...

Acum e~ti martorul simultan al tablei de $ah ~i al exteriorului ei, al spaiiului Tn care eatraie$te, resp/ra, plute~te (de§i altadata credeai ca e bine fixata, a§ezata) - punet umil,eoneentrat In care se-ntampla mereu acela~i lucru: cineva se lupta cu altcineva, pe viata ~i pe

moarte. Cineva Incearca sa ocupe spa!iul altcuiva, sa-I cucereasca, sa se extlnda pe arizontalaprin eliminarea celuilalt. $i asta ce mai e ~i pentru ce ~i de ce $i incotro $i Gum~i de unde $i prince? ...

E suficient sa experimentezi 0 singura data postura Jucatorului pentru a te inunda brusc a

infintate de Intrebari. $i fiecare Tntrebarena~te a alta. Cu cat explorezi mai adanc ~i mal larg, cu

Page 368: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

CapitoluI IX - TERAPIA UNIF!CARlI 365

cat e~ti mai atent, eonstati ca viteza de aparitie a fntrebarilor este atat de mare, inca!raspunsurile nu mai,au loc de circulatie, se suprima, ele pur ~isimplu, nu mai vin, nu mai pleaca,nu mal sunt. E~ti intr-un ocean de intrebari in care plute~te adormit un graunte nisipos deraspunsuri.

Te simti brusc eliberat de tabla de ~ah, de masa la care stai, de scaunelul familiar ~i observiea toate tablele de ~ah din spatiul de AICI, I'n care joe!, sunt identice ~i ea locuriie eel mai pulinexplorate sunt atat de diverse, atat de imprevizibile, aiai de promitatoare, atat de naucitoare,fncat incepi sa te fntrebi ee jocuri se praetiea ACOLO ~i daea nu cumva, miza ~1sensul aeelorjocuri nu sun\, in sfar~it, altele ...

Incept sa te bucuri fara sa ~tii de ce, chiar a§a, te bucuri ca in sfar~it nimic nu se mai repeta$i fiecare clipa pe care 0 traie~ti aeopera 0 alta realitate - faseinant de bogata, de nou8, dediversi3, miraculos de frumoasa.

Revii la veehea ta tabla de $ah $i inlelegi eElsingura §ansa e sa negoeiezi cu "piesele" taleun program de mutatie interioara, de cre~tere, de auiotransmodelare pe lunga durata, mal binezis la infinit, pentru ea, nu-i a§a, singura solulie este accesulla verticala, pentru ea nimeni sa nu

mai I'nvinga pe nimeni $i fiecare sa se-nvinga pe sine pentru a putea explora nelimitatele spatiide mai sus, de mai jos, de oriunde P'

$i-ncerci sa afli cum ar putea izbucni, cum s-ar putea provoca (activa?) in minunatele piesede ~ah - din filde~, din os, din lemn sau chiar in cele din plastic, ceva viu ~iadevarat care sa Ieschimbe consistenla, opacitatea, care sa Ie faca mai dinamice, mai u~oare, mai deschise, mai

limpezi, mai transparente, mai curajoase, mai puternlce, mai solare. Cum ar putea deven! mallibere? Cum de ~i-ar putea reaminti starea lor de cand erau paduri, elefanti, or! cine ~tie ce altanimal, ori petrol, ori Dumnezeu ~tie ce ... Cum ar putea intra Tn contact viu, adevarat, cu

sufletul lor din alt timp pentru a-~i cre~te (cuitiva?!) sufletullor peste timp, macar pentru a-~ireaminti ca exista?!

$1ca orice Jucator cinstit, care Tnfiecare clipa rlsca sa piarda sau sa ca~tige totul, itl propunsa experimentezi din nou spatiul Tablei de ~ah, sa redevii "piesa" (n-ai decat sa alegi acum ehiar~i ro!ul numit "rege/regina") $i reintrand in corpul acesta de imprumut, afla cine mai e~ti acum ~Ice poti face cu tine. Ce scop ai, ce dore§ti $i-ncotro?

S-ar putea sa te str2mgaforma in care al re-intra\, or! sa te simt1 ca ~i cum I'ncet, ince\, cevapleaca din tine, poate in sus, poate in jos, poate spre stanga, ori dreapta, ce mai conteaza?! S­ar putea sa-ntelegi ca tu cre$ti ~i deodata cu tine. §i cellal\i.

Acum e~ti perfect con~tient ca aveli ceva de facut impreuna, altceva decat atl facut pana aiGi$i ca jocul se cheama de aici inainte, Transformare de sine, Explorare, Mirare, Calatorie,Cunoa§tere, Arta ~i cEl-ntimp ce faceti toate acestea va iubiti intre voi, deopotriva, piese a!be §inegre din care \a$neSC0 infinitate de culori §i lumini curgatoare.

$1daca te straduie§ti pu\in, poli sa te uiti de jur-imprejur cu atentie ~i-ai sa constati ca Tnsu~jpatratulin care erai a~ezat la-nceputul experientei, devine cerc, un cerc alaturi de altele, multe,ce impreuna aleatuiesc un cere $i mal mare, 0 infinitate de cercuri, 0 sfera ce se rostogole$temereu catre sus, in spirala. E~ti liber sa-ti nume$ti Jocul oricum dore~ti ~i soar putea sa deviijoeulinsu~i de la 0 vreme ...

8.12. Tanarul Maestru $1Batranul Discipo/.

Jocurile de invatare. Transfigurari mutuale §i tranzactii cosmice

Ai simtit vreodata ca treei printr-un spa(iu care bruse, devine transparent, curgator $i luminos ?Ai traversat vreodata 0 stare in care brusc se-ntampla sa experimentezi imponderabilul - ca

pe un porivilegiu $i linl~tea - ca pe 0 regasire de Sine?

Page 369: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

366 ORIENTAREA EXPERlENTIALl.. IN PSIHOTERAPIE

Ai Ineereat vreodata sentimentui ca te intorci acasa dupa 0 caiatorie nesperat de iunga, dar

care pare sa continue la infinit? ACASa ... Ce loc de a~ezare ce mireasma familiara Tn careclarul ~i obscurul tree unul prin ~i in ceialalt, ca doua ogfinzi ce se repeta perpetuu ...

$i daca ai trecut deja prin !least spatiu care poate parea straniu pentru unii, atragalOr pentrualtii, uneori magic, alteori amenintator, buiversant, ispititor orl naucitor, binecuvantat, vibratii­muzical, sau pur ~i simplu incitant, atunci sigur ea te-ai aflat in ehiar miezul unei relalii in careCINEVA ESTE TiwATAT ~i CINEVA lNVATA. Adica C1NEVAii reaminte~te CUIVA CEi Tnva\a,iarALTCiNEVA I~i imagineaza ea CINEVA II Inva\a, Ii ghideaza, il reveleaza pas eu pas.

In spatiul "educatiei cosmice" e lac suficient pentru 0 infinitate de Jocuri de invatare:

• pamantul invata de la soare cum sa reflecte ce a primi!, imaginandu-se stea. \!iseaza ca sedilata;

• soarele invata de la pamant cum sa se adune Tnsine Tnsu~i,imaginandu-se matrice. Viseazaca se eontraeta;

•• apa invata de la aer migearea Tntoate sensurile. Viseaza eurgerea Tnsus ~i Indarat;

•• aerul Tnvata de la apa ca poll legana ~i purta 0 vreme 0 samanla faeand-o sa germineze.Viseaza ea partieipa la creatie;

•• furnica Tnva\a de la elefant puterea, exersand rostul poverilor ee-i depa~esc eu mult trupu!flrav. Exerseaza Fo1a magica, Tntr-unperfect ritual al rabdarii ~i modestiei;

• elefantul Tnvala de la furniea sa-~i ignore puterea, s-o transforme in blanda ~i rabdatoar8rezisten(a.

... Fieeare T$iare oglinda sa. Cel Mare Tn Cel Mlc §I Cel !vIie In Cel Mare. A~a incat, ajungi sate-ntrebi, intr-un Univers atat de multiplieat 9i remultip!icat, cine mal e Mare ~i cine mai e Mie §idaea nu cumva totu! e doar 0 minunata iluzle, un Joe ai Oglinzilor care rad Tnhohote sau pe

Tnfundate,ori de cate ori ne pot schimba perspectiva.$i Tncondi(iile date, cat de Iipsite de sens ne apar atribute ca "mare" orl "mic", "slab" ori

"puternie", "sanatos" ori "bolnav", "eficient" ori "ratat", sarac" ori "bogat", "maestru" ori"discipol'7! ..

Ce mai pot fI toate acestea, cine se mai poate bizui pe adevarullor, ee mal inseamna ele,cata vreme fieeare are un rest, un model §i "ceva de facut" Tn§Ipentru opusul sau?

A§ Tndraznisa ered ca toate aceste complementaritati sau polarltati nase sinergii, rezonan\e;ele creaza muziea universului, marele spectacol existential, opara divina,

.4$ Tndrazni sa ered ca fiecare S8 descopera pe sine descoperindu-I pe celalal!, pe care-lpereepe chiar diferit de e! $i prin aeeasta, eu atat mai complementar.Femeia se reveleaza In barbat ~ibarbatul Tnfemele, a~a cum umbra ~i lumina S8 creaza una pecealalta. Nimie nou sub soare ...

Copilul pastreaza In adult puritatea, reeeptivitatea inoeenta, nealterata, spontana, iar adultulre-Inva(a de la copi! Tnte!epciunea. Copilui Ii da sens evolutiv adultu!ui, metamorfozindu-se in"eop!1interior" ~i resursa a creativitatii, a joeului, a bueuriei.

Adultui Ii eonfera cadru evolutiv copilulu!, stabilltate ~isiguranla, hrana, protectie ~i iubire,ordine ~i cultura, devenind reper ~i istoris a copilului.

Schimburi. Transfigurari mutua/e. iranzactii cosmice."Eu te crese pe tine ca sa pot TntelegeCINE sunt sau CE sunt"."Tu ma cuno~ti pe mine ea sa po\i ere~te".

$i-n tot acest ragaz al prefacerii, noi exersam iubirea neconditionata, iubirea ca

privilegiu, ea hrana, ca SUrSa, ca stare de grath;;, eel forma de energie, Ea sustine,impulsioneaza, rediree\ioneaza, eizeleaza 9i imboga\e~te cre~terea ~icunca~terea impreuna.

Adica ea Tntretine relatla sau conexiunea armonica Tntre"eel ce TnvataTmpreuna, Tnvatandu-seunul pe altul",

" Tu ma Inveli curn,sa te Tnvi'll".

Page 370: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

Capitolul IX - TERAPIA UNIFICARII 367

$i daca te a~tep\i sa se producE!un mlracolin momentele tale de impas, In care luerurile parsa se amesteee §i sensurile sa se piarda ~i e$ti pe punctul sa ratace$ti drumul, ai bine, nimic mai

simplu." inseamna ca e§ti pregatil sa devil batranul discipol al unui tanar maestru care sa-Iireordoneze existen\a. EI te va fnvata pas cu pas frumusetea lucrurilor simple, 3$ezate, clare,tranSpai"ente, pure, gratuitatea $i eompletitudinea gesturilor marunte, i\1 va deconspirasemnifica\ia adevarata a amanunlelor §i a familiarului pe care nici macar nu il mai sesizezi.

Eli\i va dezvalui Fatacurata a lumii. EI te va reconditiona §i i\i va reaminti arta respiratiei §i a

privirii atenle a ceea ce e91i~i cum e§ti ~i unde e~ti in fiecare clipa a vietii tale,Arta tanarului Maestru este 0 ana a necuvintelor, pe care batranul Discipol e necesar s-o

deprinda, pentru ca, nu-i a§a ?! - Tacerea il. poate ajuta sa-~i ofere ragazul de a se-ntoarce la

sine, de a re-intra In contact eu e! Insu§i. Doar astfe! mai poate drena, curata, elimina balaslu! decuvinte :;;i obiceiuri, de ma~li reziduale, de tensiunl ~i acumulari inutile pe care timpul §i uitareade sine Ie-au interpus intre el :;;i ei-Tnsu§i,a:;;aincat a ajuns mai curand un depozit de vechiturice ar merita, daca nu aruncate, macar recielate,

$1 cand batranul disclpol va fi Inva(at fntraga arta a isnun(arii 113 balas! ~i a recuperarii desine, rnutatia e pe aproape. EITnsu§i ar putea deveni un tanar Maestru, pentrubatl"anidiscipoli, care Intotdeauna au fost :;;i'lor fi mai multi decat primii, din pacate,

Exista 0 butada care spune ca "daca nu ai un balran, sa\i-l cumperi" §i care sugereaza cafntelepciunea ar fi iminent corelata cu varsta, eu "experienja" (aepinde de cs fel de experien(a),Inclin sa cred ca e un paradox social menit sa acapere inca 0 data realitatea §i sa alimenlezeiluzla Jocu!ui Social, in care sensuI e univac §! nu mai putin fals, de la stanga 12 dreapta, de iatanar ia batran, de ia ignoranta ia cunoa~tere, Oar cine poate spune cu adevarat cs e ignoranja:;;!ce e in\elepciunea, ce e prastia 9! ce e ~tiin1a,ce inseamna a nu ?ti ~i a :;;ti?!

Adica ce sa :;;tiu:;;ice sa nu ~tiu ?V-ali imaginat vreodata cum ar fi 0 lume condusa de TINERI sau 0 lume creata de COPII ?r,!ucred, Aji experimental ~i cunoscut cu totii, dintotdeauna, doar alternativa unei lumi

conduse de ceie mai mulls ari de batrani (ah! batranii Tnjelepti de altadata §i gerontoera\iiregres2\i de azi!",); §i la urma urmelor, din suprema lor Tntelepeiune e sa ne gandim doal"la ultima suta de ani) au emanat doar cateva razboaie (mondiale sau cateva crlze:

energeiice, economjce, politice, morale, socials, religioase, 8cologlc8, biologice, psihologice .. "ma rog, earn tot tacalTlui iritr-o iume a$ezati3Tnjurul unei "mese comune" 12 care se fac Jocurile$1pe care S6 consuma daar hrana devenita tradijionaia (aare!?) a batranilor 'in\e!epti situa\i incapu! mesei ( de parca masa ar avea cap!,,), adies cio:anu! puter!L

E j)ine sa ne reamintlm ca 18aceasta masa funqioneaza reguii devenite c!asice, cum ar fi :ingerarea alirnenteior dear Int1'-o singura ardine, prestabilita - cea a imporiantei costului $iapetitului financiar.

Cat despre i,experllTlenle cufinare'l curn ar fi sa gu§ti! pur ~isirnplu nlere; cultivate pe paffiant

nepoiuat ~isa bel iapt€ §! spa de lzvor (cala 0 mai fi ramas), nici pomeneaI2.,ia sfatul "batranilorMae~tri".. «Astea sun! bune pentru !iranit prLmcii$i chiar 91atunc! e preferabil sa nu-i la~i sarrlu§te din MAR ilU I'amana eu el In gat); mai bins sa ie dal lapte Di'af (cie preferinta dinimport) §i apa claar de 1a roblnet eEl a fast tratatEt clorurataJ dezlnfectBta etc.~etc'letc,»

Transferand In alt ca de pi!da eel aj inva\arnantului, educatie! "au at formarii5peciaif~tHor Tn pslhotog[e_~ psihoteraple. aslstenta sociafal pedagog1e sau alte disclpline

~tHntiflcefara de care vista n-ar 2V8a nicf un gust ~ialei, batranii mae§trii au un punct de \/edere

foarte clar : «Mal TntaiTiinformam, 11obiigam sa Tnghita(chiar $1pe nemestacale)bunele leorU

care s-auTIovedit atata smar de ani ( chia. amar!) comestibile, nutritive, apal Ii abligam sa nu Ieuite, sa Ie memoreze fidel ( pentru ca noi Ie-am descoperit, nu-i a:;;8,cand e! nlc! nu erau inca$i-apoi. penlru asta sunt facute evaJuarile~i exarneneI8),., ,6,~aincat cam asta este tot ce trebuiesa Invele: cum sa se hraneasca :n spiritul ( care spirit??!!) nostru tradit!onaL Cat despre ce vor

Page 371: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

368 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE

face In viata cu eie, adlca (sic!) cu teorlile, asta este treaba lor, ca de-aia i-am crescut ~i ne-am

pierdut timpul cu el».$i cand te gande~ti ce simplu I-ar fl putut ca~tiga, InvatElnd ~i ei deodata cu pruneil sa

redescopere hrana naturala, regulile alimentarii corecle, sa reexerseze arta privlrii atente alucrurilor, atat Tnexterior, cat mai ales In Interior, sa se reantreneze in mi~carea creativa pentrua trai cunoscand ~i a cunoa~te tralnd.

Oar asta ar lnsemna sa accepte $1batrani! mae$tri ca s-au cam demonetlzat $1ca slngura lorsalvare ar fl sa redevlna dlscipoll.

Cat despre mae$tri tineri, ei pot fi lesne descoperiti, doar daca-li rote$ti cu 1800 privirea,pu\ln deasupra farfuriel din care e$tl obl$nult sa mananci sau daca renunti pentru cateva elipe !amegafonu! $1tribuna In spatele carara te-ai Inva\at sa.vorbe$ti, ajungand sa fii eonvins ca ceeace auzi este chiar vocea ta. (A nu se uita: orice lnvat Ineepe eu dezva\ul!)

$i daea ai devenit eon~tient ea voeea ta naturaia a slab!t putin In intensitate, iar ca.eeea eemananei nu mal esle asimilabil, hranitor (de unde tl se trag rldurile §I abdomenul flasc), ei bine,e§ti pe calea eea buna, Maestrul va sosl. Adica I-ai gasl!, este chiar In fata ta, la dol pa~1.

Prive~te-I cu receptivltate, cu eurlozitate $1cu rabdatoare a$teptare, ab(ine-te sa faci oriceevaluare (cel pu(ln cateva secunde), abtine-te de la orice prognostic, lasa sa se IntamplePREZENTA SA,In viata ta $i CONTACTUL se va produce,

Vei afla surprins $i emo\ionat ca e$ti In slguran\a, ea nu mai e$tl slngur In spatele pere(ilorgro~i ai propriei Capcane de Putere ~i Importanta ~i ea te simti dintr-o data mai u~urat, maisimplu, mai natural, mal odihnit, mai vital. Adica slm!i cum brusc te transformi din mai CINEVA Inmai NIMENi. ..

Oaca Incepl chiar sa vezi lucrurile cu alti ochi - mai lumlnoase, mai fluide, mal schlmbatoare,mal frumoase $i daca Iti vine Ideea ea multe dintre cele pe care !e credeal grave, serloase ~Ibatute-n cuie sunt de fapt nostlme, amuzante ~I surprinzatoare, lnseamna ea tanarul Maestru te­

a acceptat ca Discipol.Ai pulea sa te sim\i atat de onora!, Incat sa \1se taie resplralla, dar tot el te va reanlma

Invatandu-te simplu, sa respiri con~tient, egal $1profund, fara graba, arice soarIntampla sa fii tu,Tntr-o buna dlmlnea\a (vorba vine!) ai putea sa te treze~ti ea tanarul Maestru (i-a aplicat 0

drastica ~i usturatoare lec(ie de "Iepadare de eeea ce credeai CEl e Sine", dar care s-a dovedit afi doar ceva praf, 0 schela fragila, demontabila ce sustinea cateva ganduri fixe de mucava,cateva ata~amente $i obl~nuln(e, vreo doua, trel s!ablciuni cum ar fl frica ~i mania, orgoliul ~iostililatea fata de tine ~i fata de alIi!, fatarnicia $i iresponsabililatea. $1 la sfar$ltul aeestei lectilsoar putee sa Ineerel pentru prima data sentimentu! binefacator ea al scapat de TINE, cel MARE~iGREU ~i ca te-ai regasit pe TINE eel MIC ~i U$OR.

Atunci vei fi pregatit sa pJecl iara$i la drum, chiar sa zbori, In urma tanarului Maestru care

Intre limp va mal Inainta putin, argintandu-$i tamplele, In limp ce tu vei mai urea putln uimit ca tiS8 Tnnegre~teparul.

Soar putea ca lntr-un moment de ragaz al calatoriei voaslre comune sa va IntQarce(i bruscunul cu fata spre calalalt ~i sa fltl convin~i ca sunleti aceea:?ipersoana.

o sa va surMeti unul aituJaca ?i cum v-all surMe voua In~iva ?i veti experimenta Implinirea

unui cicluevolutiv in dol. Poate V8¥ face $i un mic schimb ritualic de cunoa$tere, de experien\a,a~a, ca Intre Mae$tri...la rflscruee de drum, cand va pute\! schlrnba fntre vol ianterna cu busoJa.

$i-n limp ce Nou! Batran Disclpo! S8 va refamiliariza eu busola, Noul T§nar Maestru va

reaprinde lantema cul'roprla suflme.$i experien\a ar putea continua ta~flfinit...

Page 372: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

BIBLIOGRAFIE

APELLBAUM, SA, A psychoanalist looks at Gestalt therapy, Tn C.Hatcher 9i P. Himelstein (Ed.),

The Handbook of Gestalt Therapy, lason Aronson, New York, 1976

ASSAGIOLl, R. Transpersonal Development. The Dimension beyond Psyhosynthesis, The

Aquarian Press, 1991

BERNE, E., Analyse transactionelle et psychotherapie, Payot, Paris,1971/1977

BERNE, E., Games people play, Penguin Books, 1964

BERNE, E., Intuition and ego states, San Francisco, T A Press, 1977

BLATNER, A., Acting In - Practical applications of Psychodramatic Methods, New York, Springer

Company, 1996

BORIA, G., Spontaneitate §i Tntalnire, Traducere de Fermeta Jude, Timi90ara, Universitatea deVest, 1997

BORIA, G., Psihodramma clasica, Milano, Editura Franco Angeli, 1996

BRENDY, M., A role model of dramatherapy and its aplication with individuals and groups, in The

handbook of drama therapy, Routledge, London and New York, 1994

BUBER, M., Eu §i Tu, Humanitas, Bucure$ti, 1992

CAIN},., Psihodrama Balint. Metoda, teorie, aplicatii, Editura Trei, Bucure9ti, 1996

CAIN, J.D., A person centered therapist's perspective on Ruth, in Case approach to counseling

and psychotherapy, G. Carsey, 1991

CAPRA, F., Taofizica, Editura Tehnica, Bucure$ti, 1995

CARDINE, M., MEYER,R., CHAMBON,O., Psychotherapies. L 'approche integrative et eclectique,Editura Le Coudrier, 1994

CASSIRER, J.L., The function of humor in the counseling process, Rehabilitation CounselingBulletin, No. 17, 1994

CAST.4NEDA, C., Cealalta realitate, Editura RAO, Bucure$ti, 1995

CASTANEDA, C., Povestiri despre putere, Editura RAO, Bucure$ti, 1995

C.ASTANEDA, C., Calatorie la Ixtlan, Editura RAO, Bucure$ti, 1996

CASTANEDA, C., Darul Vulturului, Editura RAO, Bucure$ti, 1998

CASTANEDA, C., Focullauntric, Editura RAO, Bucure9ti, 1999

CHESTNER, A., Dramatherapy and psychodrama: similarities and differences, Tn The handbook

of dramatherapy, Routledge, London and New York, 1994

CLONINGER, SUSAN, Theories of Personality, Prentice hal!, Upper Saddle River, New

Jersey,1996

COREY,G., Case approach in gestalt therapy, in Case approach to counseling and psychotheray,

Wadsworth Inc., Be!mont, California, 1991

COREY, G., Theories and Practice in Counseling and Psyhoarttherapy. Ed. Brooks, Cole,

California,1990

COREY, G, Groups Process and Practice, Brooks & Cole Publishing, Corey Company, Montery,Calofornia, 1988

CORSINI RJ, Current Psychotherapies, F.E. Peacock Publishers, Illinois, 1978

CORSiNi, RJ, WEDDlr,JG, D., Current Psychotherapies Fourth Edition, FE Peacock

Publishers, Inc, illinois 1989

COUSHELD. V., Practica asistentei socia/e, Edit. .A.lternative, Bucure~ti, 1993

DAFINOIl!, !, Sugestie §i nipnoza, Edit. $tiinta $1Tehnica, 1996

DANIKEN, E., V., Amintiri despre viitor, Edit. Politica, Bucure'.lti, 1970

OiL TS, R., GRINDER,J., B.t\NDLER, J., DE LOZIER. .JUDITH, The study of the Structure of The

Subjective Experience, Meta Publications, Cupertino, California, 1980

DUHL, B. S., From the inside out and other metaphors New York, Brunner and Mazel, 1974

Page 373: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

370

DUSAY,Y. ; Egograms, New York, Harper and Row, 1977,1980

DYMOND, Psychotherapy and Personality Change, University of Chicago Press, 1954

ELiADE, M. ; 'Technigues du yoga ", Gallimard, Paris, 1948

ENLlSH, FANITA, Episcript and hot potato, Bruner and Mazel Publishers, 1969

FAGAN, J.; SHPHERD, I.L., Gestalt Therapy Now, Palo Alto, CA: Science and Behavior Book,

1970 $i Penguin Books, 1972

FEDER E. & B.; 'The Expresive Arts Therapies", Pretince Hall, New York, 1986

FEDER, E., RONALD, R; Beyond the hot seat, New York, Brunner & Mazel, 1980

FRANKL, V.E., Man*s Search for Meaning, Publ. by Pocket Books New York, 1963FRY, WF., AND SALAMEH, WA., Handbook of Humor and Psychoterapy Sarasota, Profesional

Resource Press, 1987

GILLILAND, B., JAMES, E., RICHARD, K., BOWMAN, J.T. ;Theories and Strategies in

Counseling and Psychotherapy, Pretince Hall, New Jersey, 1987GOLDSTEIN, J.M., McGEE, P.E., Handbook of Humor Research, New York, Springer-Verlag,

1983

GOLDSTEIN, J.M., BAKER RRUCE, L., JAMISON KAY, R, Abnormal psychology Experiences.

origines and interventios, Little, Brown and Company, Boston, 1986

GOLU, M., Dinamica persona/itatii, Bucure$ti, Editura Geneze, 1993

GORDON, D., Therapeutic Metaphors, Cupertino, California, Meta Publications, 1978

GRINDER, J., DE LOZIER, JUDITH, Turtles all the way down, Grinder, De Lozier and Asociates

Press, 1987

GROF, S., Royaumes de J*lnconscient humain, Edition du Rocher, Monaco, 1983HAIGH, G. V., Defensive behavior in client-centered therapy, J. Consult.Psychol., 1949

HARRIS, T.,; /' m OK, you OK, Harper Row Publ., 1969

HEIDEGEER, M., Fiinta §i timp, Edit. Jurnalulliterar, Bucure$ti, 1994HOBBS, N, Group Centered Psychotherapy, Tn Client Centered Therapy: its Current Practice,

Implications and Theory, London, Constable and Company Limited, 1992

HOLDEVICI, IRINA, Autosugestie §i relaxare, Ceres, Bucure$ti, 1995HOLDEVICI, IRINA, Elemente de psihoterapie, ALL, Bucure$ti, 1996

HOLDEVICI, I., VASILESCU, P., Psihoterapia, tratament rara medicamente, Editura Ceres,

Bucure$ti, 1993

HOLDEVICI, IRiNA; iOr~, ANDREEA; 10r'J, B.C., Noua hipnoza ericksoniana, Editura INI, 1987

IAMANDESCU, B.I., Manual de psihologie medicala, Editura Infomedica, 1995

10NESCU, G., Tratat de psihologie Medicala §i Psihoterapie, Editura Asklepios, 1995

JUNG, C.G, Psihologie §i alchimie, Teora, 1996

JUNG, C.G., Amint/ri, vise, reflectii, Humanitas, 1996

JUNG, C.G., Personalitate §itransfer, Teora, 1996

JUNG, C.G., Tipuri psihologice, Humanitas, 1997

KALFF, D., Le jeu du sable. Methode de psychotherapie, Epi SA Editeurs, Paris, 1973

KEMPLER, W, Experiential family therapy, The International Journal of Group Psychotherapy,1965

KEMPLER, W., Principles of Gestalt family therapy, Olso, Norway, Nordahls, 1973

KESSLER, C., Semantics and non-directive counseling, University (jf Chicago, 1947

KEPNER, J., Body process: A gestalt approach to working with the body in psychotherapy New

York, Gardner Press, 1987

KOGAN, J, Gestalt therapy resources, Berkeley, C.A.:Transformation Press, 1980

LABAN, R, The Language of Movement, Editura Piays Inc. Boston, 1974

LANKTON, S., The practical Magic, Meta Publications, Cupertino, California, 1980

LAzARESCU, M., Introducere Tnpsihopatologia antropologica, Facia, Bucure9ti, 1989

LEVENTON, E., A Clinician's Guide of Psychodrama, New York, Springer Publishing

Company, 1992LEWIS, H.R.; STREITFELD, H.S., Growth, Games, New York, Bantam Book, 1972

LlICEANU, G., Despre Jimita, Humanitas, Bucure~ti, 1994

Page 374: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

371

LILLY, J., The center of the cyclone, Bantam Books, New York, 1972

LIPKIN, Client's feelings and attitudes in relation to the outcome of client-centered therapy,Psychological Monography, 1954

LOWEN, A., Bioenergetics, Coward MC,Cann & Georghegan Inc, New York, 1975

LOWEN, A., Depression and the body, Coward MC,Cann & Georghegan Inc, New York, 1972

LOWEN, A., Love and Orgasm, Macmillian, New York, 1965

LOWEN, A., Pleasure, Coward MC,Cann & Georghegan lnc, New York, 1970

LOWEN, A., The Betrayal of the Body, Maemillian, New York, 1967

LOWEN, A., The Language of the Body, Maemillian, New York, 1971

MCKAY, M.; DAVIS, M.; FANNING,P., Messages The Comunication Skills, Book Pub!. Inc., 1990

MALAREWICZ, J.A., Quatorze lecons de therapiestrategique, ESF Editeur, Paris, 1992

MANZAT,I., Psihologia transe ~amanice, Editura Aldomar, Bucure~ti, 1999

M~NZAT,l., Psihofogia eredintei religioase (Transcon§tiinta umana), $tiin\a ~iTehniea, 1997

MANZAT,I.; CRAIOVAN, M.P., Psihofogia simbofului arhetipaf, Edit.lNI, 1996

MARCUS, S., Empatia §i Personalitatea, Edit. Athos, Bueure~ti, 1997

MARMAN,R.,Gestalt Therapy with groups, couples, sexualy disfunctional men and dreams, C.C.Thomas, New York, 1989

MASLOW, A., Toward of Psychology of Being, B. Van Nostrand Company, 1962

MAY, R., Cosmic Consciousness Reviside, USA, Great Britain, Australia, 1993

MAY, R., Psychalogy and Human Difema, Canada, 1968.

MEYER, R., "Etudes Cliniques psychotherapigues et somatotherapigues", SIMEP, Paris, 1993

MENDELSON, R..M., 'The Manifest Dream and its use in Therapy", Jason Aronson Publisher,London, 1990

MICLEA, M., Psihalagia cognitiva, Editura Sincren, Cluj, 1994

MILLS, C.J.andCROWLEY,J.R., Therapeutic Metaphors far children and the child Within, Bruner

& Mazel Publishers, N.Y., 1986

MITROFAN, IOLANDA; NUTA. A., Jacurile con§tientei sau terapia unificarii, Editura SPER,

Bucure~ti, 1999

MITROFAN, IOLANDA; BUZDUCEA, D., Psihologia pierderii ~1 terapia dureri, Editura Astrobios,

Bucure~ti, 1999

M!TROFAN, IOLANDA (Coord), Psihoterapia experientiala, Infomedica, 1997, 1999

MITROFAN, IOLANDA, Personalitatea §i psihoterapia bofnavului invalid ,orin torticolis (deetiologie §i expresie psihogena) - Un model recuperator orientat gestaltist, in Revista de Expertiz8

Medicala §i Recuperare a Capacitatii de Munca, nr.2, 1995

MITROFAN, lOLANOA, De la dezvoltarea transpersonala la parapsihofogie, in Revista

Psihologia, 1995

MITROFAN, IOLANDA, Dimensiuni compensatorii ale potentialului psihic restant §i prognoza

oscilatii/or eapacitatii de munca In afectiuni/e psihice, in Rev.Neurologie,Psihiatrie,Neurochirurgie,nr.3, 1981

MiTROFAN, IOLANDA, Criterii de utilizare a tratamentului psihoterapeutic Tnscopul pravenirii §i

ameliorarii star!i de invaliditate psihlca. Proiect de ghid metodologic, In vol. Sinteze de cereetare,iNEMRCfv1. 1984

MITROFAN, IOLANOA, Studiu/ tehnici/or de psihaterapie familiala In afectiunile psihogeneinvaiidante §i cu potential invalidant (coord.), in vol. Sinteze de cerce/are, INEMRCM,1984

MITROFAN, IOL4NDA, Oesenul social- ca abordare diagnostica §i terapeutica in vol. Capi/aria,

fundament ai persona/ita,!il (coord. S.Oima), Edit. lnv. Pre§c., Bucure§ti, 1997

MITROFAN, IOLANDA, Psihoterapia gestaitista Tnafectiunile psihogene cu potentia/ inva/idant",in Rev. Exp. Med., Ree. Cap. De Munca nr.2, 1996

MITROFAN, IOLANDA, Stabilire8 unor crfterii de uti/izare a diverse/or tehnici de psihoterapie

individuala §i de grup Tnscopu! reintegrari! sociaie a deficien,ti!orpsihici, in vol. Sinteze de cereetare,INEMRCM, 1982-1983

MITROFAN, IOLANDA, Asistenta §i terapia familiei, In lucrarea Dragostea §i easatoria (coord. N.

Mitrofan), Editura $tiintifica:Ji Enciciopedica, Bucure~ti, 1984

----"

Page 375: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

372

MITROFAN, IOLANDA, Comunicarea senzitiva §i analiza bioenergetica In terapia cuplurilor cu

disfunc,tii sexuale psihogene, Tn Calitatea vietii familiale. Estimari, predictii §i solufii, Rev. Calitatea

vie\ii nr. 1-2, 1995

MITROFAN, IOLANDA, MITROFAN, N., Elemente de psihologia cuplului, Editura $ansa, 1994 ~i

Elemente de psihologia cuplului, revizuita ~i adaugita, 1996

MITROFAN, L., Dezvo/tare transpersonala, Rev. Psihologia, nr. 5/1995

MITROFAN, L., Supracon§tientul §i creatia artistica, Rev. Psihologia, nr. 6/1995

MORENO, J.L., The Essential Moreno - Writings on Psychodrama, Group Method and Spontaneity

Springer Publishing Company, 1987

MORENO, ZERKA TOEMAN, Psychodrama, Role Theory and Concept of the Social Atom, The

Evolution of Psychoterapy, New York: Brunner & /Mazel, 1985

MORSE, S.J.; WATSON, R.l.Jr., Psychotherapies. A Comparative Casebook, Holt Rinehart and

Winston, New York, 1977

NECULAU. A., (coord.) Psihologie sociala, Editura Polirom, la~i, 1996

NEDELCEA,C.; DUMITRU, PAULA, Optimizarea comportamentului profesional. Intre educatie §i

psihoterapie, Editura SPER, Bucure~ti, 1999

NUT A A, Analize experientiale. Cum I-am lichidat pe Buddha, Editura SPER, Bucure~ti, 1999

NUT-A., A, Ascultand cu a treia ureche. Reflectiiie unui terapeut experientialist, Editura SPER,

8ucure~ti, 1999

NUT A A, Interrealitatea, Editura SPER, Bucure~ti, 2000

OAKLANDER, V., Windows to our children :Gestalt therapy to child and teenager. The Gestalt

Journal Press, Highland, New York, 1988

O'CONNOR, J.; SEYMOUR,J., Introducing Neurolinguistic Programming, Aquarian Press,

London, San Francisco, California, 1990

OSHO, Vijmana Bhairava Tantra, Cartea secreta esen\iala a caii tantrice, Editura Rom, 1997

OSHO, Meditatia- calea perfecta, Editura Herald, Bucure~ti, 1996

PAMFIL, E.; OGODESCU, D., Psihologie §i informatie, Editura $tiin\ifica, 8ucure~ti, 1973

PAMFIL, E.; OGODESCU, D., Persoana §i devenire, Editura $tiin\ifica, Bucure~ti, 1976

PAT ANJALI, Yoga Sutra, Documente spirituale, Editura Societatea Informa\ia, Bucure~ti, 1993

PAT ANJALI, Yoga Sutra. 9tiinta sufletului., Editura Rom., comentata de Osha, 1997

PERLS, F.S., The Rules and Games of Gestalt Therapy, Penguin Books Ltd., Harmonsworth,

Middlesex, England, 1970

PERLS, F.S. Ego, Hunger and Agression, Random House (Paper Back Edition) New York:

Vintage, (1947, 1969)

PERLS, F.S, Gestalt Therapy Verbatim, Moab U.T. Real People Press, 1969

POLSTER, EL.; POLSTER M., Gestalt Therapy integrated, New York,Brunner & Mazel, 1973

RAND, AYN, Foundations of ethics, [email protected], 1999

REICH,W., La function de I'orgasme, L'Arche Editeur, Paris, 1972

Revista de Psihoterapie Experientiala, Nr. 1 - 11, EdHura SPER, Bucure~ti, 1998 - 2000

ROGERS, C.R., A Way of Being, Houghton Mifflin Company Boston, 1980

ROGERS, CR, Client-centered therapy. Its current practice, implications and tbeory, Costable

London, Reprinted 1965, 1973, 1979, 1981, 191'6, 1987

ROGERS, C.R.; KINGET, G.M., Psychotherapie et relations humaines. TheorJe et practique de

la therapie non-directive, Publications Universitaires de Louvain, Paris,1965

ROGERS, C.R., On becoming a Person, Constable and Company Ltd., London, 1993 y

SATIR, V.M., Peopleniaking, A Condor Book, Palo Alto, 1972

SATIR, V.M. The new people m8king, Palo Alto, CA:Science and Behavior Books, j988

SCHATTHER; COURTNEY,R., Drama in therapy, Drama Book Specialists, New York, 1981

SCHIFF,J. ~i c{)lab., The Cathexis reader: transactional analysis treatment of psychosis, New

York, Harper and Row, 1975

SCHUTZ,W., Joy Expanding Human Awarness, New York, Ever Green Black Hat, 1969

SISMAN,J., A study of the process of non-directive therapy, S. Consult Psycho!., 1949

Page 376: Iolanda mitrofan   orientarea experientiala in psihoterapie

".j'

373

SHAUGHNESSY, Iii.:',\';'JS/iCRTH L Humor in Counseling and Psychotherapy: A 20 year

Retrospective, PsychoioGcs. Req:y:s '~~2

SIMKIN,J.S" Gestalr Therapy. ,~ R.JCorsini (Editura Current Psychotherapy, Itasca, i.R., F,E.

Peacock),1979

SNYDER, vv. U" Casebook of Non-directive Counseling, Boston, Houghtn Mifflin" 1947

STEERE, D" Bodily expression in psychotherapy, New York, Brunner, Mazel, 1982

STEVEN, J.; MORSE,R.; WATSON JR, Psychotherapies, a Comparative Case Book, Holt,

Rinehart, Winston, 1977

STEVENS, J.D" (Ed,) Gestalt is, Moab U,T, Real People Press, 1975

STEVENS, 0, J. Awareness, exploring, experimenting, experiencing, Eden Grove Ed, Great

Brittain, 1989

STEWART, I.; VANN, J.S" TA. Today - A New Introduction to Transactional Analysis, Lifespace

Publ., Nottingham, England, 1987

THORNE, B., Person - Centered Therapy, in Individual Therapy in Brittain, Ed, By vv. Dryden,

Harper and Row ltd" london, 1984

TIAN, DAYTON PH, D, The Drama Within- Psychodrama and Experiential Therapy, Deerfield

Beach, Health Communications, Inc., 1994

VIANU, I., Introducere in psihoterapie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975

VLADISLAV, ELENA OTILlA, "Demers expresiv in psihoterapia copiiului §i adolescentului",

Dizerta\ie Master (coord, lolanda Mitrofan), 1997

WARNER, D" Psychodrama Training Tips, Maryland Psychodrama Institute, 1975

WEISS, BL" Many lives, many masters, SUA, 1987, Lotus, Bucure~ti, 1992

WA TTS,A., Calea Zen, Humanitas, 1997

WATTS,A., 9ao, Calea ca ° curgere de apa, Humanitas, 1996

WEINER,H,B" Drama in Therapy, New York, Drama Book Speciality Publisher, 1981

WilBER, K., Up from Eden, Anchor Books, 1983

WilBER, K" No boundary, Center Publications, Los Angeles, California, 1983

YONTEF,G" Gestalt Therapy: Clinical phenomenology, in V.BINDER ,A. BINDER ~i R. RIMlAND

(Eds.), Modern therapies, New York, Prentice Hall, 1976

YONTEF, G" Gestalt therapie als dialogische Methode, Integrative therapie, 1983

YONTEF,G.M,; SIMKIN, JS, Gestalt therapy, in R.J. Corsini, D. Wedding "Current

psychotherapies" (4rd. Ed,), Peacock Publ. Inc., 1989

ZINKER, J., Creative Process in Gestalt Therapy, Brunner & Mazel Publishers, New York, 1976