8/19/2019 Renal - Curs 1

1/19

  P R TUL REN L

FUNCŢIILE PRINCIPALE ALE RINICHILOR

 Rinichiul îndeplineşte funcţii esenţiale:

1. filtrarea şi excreţia cataboliţilor solubili şi a toxinelor 

ex.: -substanţe azotate -rezultate din metabolismul intermediar (uree, creatinină)

  -substanţe neazotate -pigmenţi biliari, resturi lipidice, fosfaţi, bicarbonaţi

2. menţinerea echilibrului hidro-electrolitic

  -echilibrul osmotic se realizează i prin inter!enţia hipotalamusului, hipofizei,

glandelor suprarenale (ce acţionează prin intermediul rinichilor)

". menţinerea echilibrului acido-bazic:

  -sisteme tampon ce neutralizează bazele i acizii la ni!el renal

#. funcţie endocrină 

  -rinichiul produce hormoni, acti!ează hormoni

$. reglarea presiunii arteriale şi a fluxului sanguin

MACROSCOPIC

-rinichii -organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte i de alta a coloanei

!ertebrale

-rinichiul -polul superior la ni!elul !ertebrei %12

-polul inferior la ni!elul !ertebrei &"

  -11-12 cm lungime, $-' cm lăţime

-12$-1' g

  -conturul -lateral -con!ex  -medial -conca!

-acoperit de o capsula fibroasă -inextensibilă  -hilus -la ni!elul zonei centrale a părţii conca!e

  -ser!ete ca -zonă de intrare pentru -artera renală  -ner!i

  -zonă de ieire pentru -!enele renale

  -!ase limfatice  -ureter 

  -se deschide n sinusul renal ȋ

1

8/19/2019 Renal - Curs 1

2/19

  -sinusul renal - nconurat de parenchimul renal ȋ

  (excepţie -zona de conectare cu ureterul)

  -include zonele de acumulare a urinei: -pel!isul renal  -calicele mari

-calicele mici

-străbătut de !ase i ner!i

 Secţiune frontală:

  -parenchimul: -cortex -strat extern cu aspect granular (glomeruli i tubi contorţi)

-medulara -regiunea internă de culoare mai nchisă ȋ

  -conţine tubii renali aranaţi n paralel i !ase de s*nge ȋ

  -1-1+ piramide conice (piramidele alpighi)

-cu baza orientată spre cortex

  -cu !*rful spre pel!isul renal

  -!*rful piramidei conţine mici

 perforaţii, aproape in!izibile cu

ochiul liber, orificii prin care

  urina se scurge n calicele mic ȋ

  din sinusul renal

V SCUL RIZ ŢI REN LĂ

-abundentă

-artera renală pătrunde n rinichi la ni!elul hilului i se di!ide n ȋ ramuri anterioare i

posterioare ce dau natere la:

  -artere interlobare  -se ndreaptă spre corticala renală printre piramidele alpighi

  -sunt !ase de tip terminal -obstruarea uneia duce la necroza

ţesutului tributar (nu există anastomoze)

  -artere arcuate (arciforme) -se nasc n unghi drept din arterele interlobare ntre

corticală i medulară

-formează un plex arterial foarte dens

2

8/19/2019 Renal - Curs 1

3/19

  -artere interlobulare -se desprind n e!antai i formează arteriola aferentă 

glomerulară ce !a forma glomerulul

  -capilarele glomerulare -se reunesc apoi pentru a forma arteriola eferentă

Nefronii situaţi ȋ n zona corticală superficială  prezintă arteriole eferente ce dau natere

la o reţea capilară peritubulară (ce asigură 2 i nutrienţii necesari tubilor renali

corticali), reţea ce se !arsă apoi n ȋ venele interlobulare i n venele renale.

  Nefronii situaţi ȋ n zona ce delimitează cortexul de medulară (nefroni juxtamedulari) 

 primesc s*ngele pentru filtrare prin arteriola aferentă (ce pro!ine din mici ramificaţii

ale arterei arcuate sau din porţiunea proximală a arterei interlobulare). Arteriola

aferentă !a da natere glomerulului renal, iar acesta se continuă cu arteriola eferentă 

care !a pătrunde ad*nc n medulară p*nă la ni!elul papilei renale, form*nd ȋ vasa recta.

/in vasa recta se desprind capilare ce formează reţeaua capilară peritubulară. 0ceste

capilare se continuă cu venele interlobulare i venele renale.

  Debitul sanguin renal:

-adult n repaus - 1,2 - 1, l s!nge"min, adică 2# - 2$% din debitul circulator 

-debitul sanguin renal ridicat este necesar pentru a ntreţine un ni!el nalt de filtrareglomerulară

-corticala renală: &2% s*nge-medulara externă: '% s*nge-medulara internă: 1 % s*nge

(asele limfatice renale

-drenează fluidul interstiţial din cortex  (fluid ce conţine hormoni renali -ex.

eritropoietina)

-părăsesc rinichiul urmărind traseul arterelor, prin hilul renal

-!asele limfatice sunt absente la ni!elul medularei renale (dacă ar fi prezente, ar drena

fluidul interstiţial hiperosmotic, ce este necesar pentru producerea urinei concentrate)

"

8/19/2019 Renal - Curs 1

4/19

  Măsurarea debitului sanguin renalMăsurarea debitului sanguin renal

-metode directe  -debitmetre electromagnetice  -ncălzirea unui segment de arteră i urmărirea căldurii pe traseul

arterial

-metode indirecte -la om

  a -metodă indirectă bazată pe principiul lui Fick:

cantitatea de substanţă trasoare preluată de rinichi n unitatea de timpdebit renal

diferenţa arterio-!enoasă renală

-rinichiul extrage substanţa trasoare din plasmă, o elimină n urină i cantitatea de trasor 

 preluată n unitatea de timp se dozează n urină

-trasor   orice substanţă ce se dizol!ă n plasmă, se elimină pe cale renală i care

ndeplinete următoarele condiţii:

-să nu fie toxică  -să poată fi măsurată n plasma arterială i !enoasă  -să nu fie metabolizată, stocată sau produsă de rinichi  -să nu influenţeze circulaţia sanguină

  )ăsurarea debitului plasmatic renal

-dozarea concentraţiei plasmatice i urinare a unei perfuzii i.!. de

  *A+  acid paraaminohipuric  sau

diodrast  iodopiracet

-cele două substanţe sunt filtrate prin glomerulul renal, coeficientul lor de extracţie la

concentraţii sanguine reduse fiind foarte mare:#,

 pentru 304 i#,$

 pentru

iodopiracet

-fluxul plasmatic renal măsurat astfel reprezintă clearance-ul renal:

  x ( 5 concentraţia urinară a substanţei (mg6ml)l / 0000   7 !olumul de urină eliminat ntr-un minut (ml6min)

  *  3 concentraţia plasmatică a substanţei (mg6ml)

  Clearance ( indice de epurare )  !olumul !irtual de plasmă (ml) din care rinichiul

elimină complet o anumită substanţă n unitatea de timp

#

8/19/2019 Renal - Curs 1

5/19

  1# x ,8 5304 1# mg6ml  Debitul plasmatic renal *A+ # ml"min  7304  ,8 ml6min  ,2 3304  ,2 mg6ml

  3entru a obţine !aloarea reală a debitului plasmatic renal, rezultatul se mparte cu

un coeficient mediu de extracţie a PAH = 0,9  9"  Debitul plasmatic renal real *A+  '## ml"min  ,8

  7alori medii: ## - ## ml"min

-dacă se cunoate !aloarea 4t-ului, debitul sanguin renal poate fi calculat folosindformula:

  1 'Debitul sgv renal  debitul plasmatic renal real •  12' ml"min  1 4t ,$$

-schimbările rapide n circulaţia renală nu pot fi detectate prin procedee de clearancedeoarece proba durează $-1$ minute i indică o medie a !alorilor 

  b  -gaze inerte radioacti!e -in: soluţie de $r (;ripton) sau 13e (

8/19/2019 Renal - Curs 1

6/19

AUTOREGLAREA CIRCULAŢIEI RENALE

-debitul sanguin renal este constant la !ariaţii ale presiunii arteriale sistemice, !ariaţii

cuprinse ntre ȋ #-2## mm4g

-creterea bruscă a 30 debitul renal dar  după # 4 # secunde apare omodificare internă n zona arteriolară aferentă ce readuce debitul renal la !aloarea

iniţială (dei 30 se menţine crescută)

- teoria miogenă - substanţele ce alterează activitatea musculaturii netede (papa!erina,

 procaina, etanolul) abolesc autoreglarea renală

  -temperatura scazută blochează autoreglarea

-hemoragia i anoxia deprimă autoreglarea- sistemul renină-angiotensină -inter!ine n autoreglare ȋ

- 30 sistemice filtrarea renală i fa!orizează reabsorbţia electroliţilor n

tubii renali

- =l> n urină stimulează celulele maculei densa determin*nd dilatarea

arteriolei aferente n!ecinate i eliberarea de renină din celulele

 uxtaglomerulare

-angiotensina ?? ce se formează determină vasoconstricţie pe

arteriola eferentă mărind presiunea intraglomerulară i sporind

filtratul glomerular 

-autoreglarea -asigură o filtrare glomerulară constantă: la creteri ale presiunii arteriale

  sistemice, rezistenţa apare n !asele preglomerulare, presiunea n !asele

glomerulare răm*n*nd nemodificată

  -apare doar n zona corticală

-dispare n: -efort fizic -influenţele ner!oase i umorale debitul

sanguin

  (noradrenalina determină !asoconstricţie pe arterele

  interlobulare i arteriolele aferente reduc*nd

debitul sanguin renal)

  -febră -substanţele piretogene debitul sanguin renal

9

8/19/2019 Renal - Curs 1

7/19

INERVAŢIA RENALĂ

-nervii renali pătrund n rinichi cu !asele sanguine

-rinichii conţin numeroase fibre simpatice (din coarnele laterale %12  &2) ce iner!ează

arteriolele aferente, eferente, celulele uxtaglomerulare

-rinichii conţin fibre colinergice ce se termină pe arteriola eferentă a nefronilor

 uxtamedulari i n !asa recta ce controlează presiunea de filtrare

-stimularea nervilor renali reduce debitul sanguin renal prin mărirea rezistenţei

!asculare i scade diureza prin redistribuirea s*ngelui din zona corticală spre cea

medulară

-funcţia renală se desfăoară normal i la persoanele cu transplant renal ceea ce punesub semnul ntrebării rolul iner!aţiei renale

RINICHIUL – ORGAN CU FUNCŢIE ENDOCRINĂ

-produce renină -la ni!elul celulelor granulare ale aparatului juxtaglomerular 

  -secretată continuu

-secretă eritropoietină -celulele interstiţiale din cortex şi din medulara externă 

secretă eritropoietină ca răspuns la scăderea 32  n ţesutul renal ȋ

-eliberează prostagladine i anumite 5inine -agenţi paracrini ce controlează circulaţia

la ni!el renal

  substanţe !asodilatatoare ce pot a!ea i

rol protector c*nd fluxul sanguin renal este

  compromis

-celulele tubulare pot elibera n lumenul tubular: - ȋ angiotensină-bradi5inină

  -cA)*  -A6*-celulele tubului contort proximal  -con!ertesc 2$-4-!it / n metabolitul acti! ȋ

  1,2$-78+92-vit D

'

8/19/2019 Renal - Curs 1

8/19

NEFRONUL

unitatea morfologică i funcţională a rinichilor 

corpuscul renal alpighi @ tub urinifer 

 ACorpuscul renal Malp!" 

-diametru B 2## m  -situat n corticala renală

  -format din -glomerul renal -$ de anse capilare nfăurate n urul unor tieintercapilare care formează ţesutul mesangial

-s*ngele capilarelor glomerulare pro!ine dintr-oarteriolă aferentă i părăsete glomerulul printr-o

  arteriolă eferentă (ce are diametrul de 2 ori mairedus faţă de arteriolele aferente)

  -capsula ;o

8/19/2019 Renal - Curs 1

9/19

  Tubul contort proximal (TCP  -lungime: 1= - 2= mm

-diametru: $$ m

  -un strat de celule (nefrocite) pe o membrană bazală

 prelungită din zona capsulei CoDman

  -celulele -cilindrice

  -pol apical -numeroase micro!ilozităţi E

  E aspect: Fmargine n perieG

  -pol bazal -in!aginaţii ce delimitează micicompartimente n care se află n

 paralel numeroase mitocondrii

 !nsa lui "enle (!"

 - tub n formă de F5G

-ramura descendentă  -subţire-pătrunde n medulară-celule epiteliale turtite

 -ramura ascendentă  -groasă

-re!ine n corticală n apropierea propriului corpuscul renal,

n spaţiul dintre arteriola aferentă i cea eferentă

  -celulele cilindrice -în apropierea arteriolei aferente 

de!in: celule -nalte i nguste (mai dense)-in!aginările membranei -puţin ad*nci E macula 

  -mitocondrii puţine densa  

-nefronii -superficiali -04 scurtă: 1= mm  ( # - $ %  )

  -uxtamedulari -04 lungă -p*nă n medulara internă

  -2 mm  ( 1$ - 2# % )-macula densa  -se consideră punctul terminal al 04

  -rol: osmo- i chemoreceptor sensibil la fluctuaţiile concentraţiei de Ha@ 

i =l> din urină

  -celulele -stimulate de - Ha@ urinar determină  secreţia de renină- =l> urinar din celulele

 juxtaglomerulare

8

8/19/2019 Renal - Curs 1

10/19

-celulele uxtaglomerulare  -celule mioepiteliale din tunica medie a arteriolei aferente,

 bine dez!oltate, ce ngroaă asimetric peretele !ascular  ȋ

  -prezente i n arteriola eferentă -celule musculare netede

modificate, globuloase, cu granule de renină n citoplasmă

  -supuse continuu la ntindere datorită presiunii arteriale

  -funcţionează ca baroreceptori ce măresc producţia de renină 

c*nd nu sunt destinse, la scăderea 30 sau la reducerea =l> n

urina tubului contort distal

-n spaţiul dintre arteriola aferentă, eferentă i macula densa există lacis-ul 7pernuţele

polare9 -grup de celule (cu sau fără granulaţii) ce se continuă la ni!elul glomerulului cu

celulele mezangiale

-aparatul uxtaglomerular celulele uxtaglomerulare @ macula densa  

-situat n zona hilului fiecărui glomerul

 Tubul contort distal (TC# 

-lungime $ - mm 

-diametru # - =# m

  -continuă 04 p*nă n tubul colector 

  -celula epitelială -pol apical -c*te!a micro!ilozităţi (nu prezintă Fmargine n perieG)

1

8/19/2019 Renal - Curs 1

11/19

 Tubul colector $ellini (TC  -adună urina de la mai mulţi %=/-lungime 2# mm

  -străbate corticala i medulara i se adună n porţiuneamedulară a rinichiului deschiz*ndu-se n calicele renale

 printr-un orificiu situat n !*rful piramidei alpighi  -rol: -n procesele de concentrare a urinii

  -un %= drenează urina produsă de %&&& ' &&&nefroni 

FILTRAREA GLOMERULARĂ

  )>);?A@A BC6?A@6 EC8)>?CA?

-formată din capilare fenestrate alcătuite din:

  A endoteliu capilar  -grosime =# nm  -diametrul orificiilor =# - 1## nm

-pe suprafaţa sa există un strat de glicocalix electronegati!: 12 nm

  A membrana baFală -" straturi -lamina rara internă -translucidă  -lamina densa -electronoopacă  -lamina rara externă -translucidă

  A celule epiteliale / podocite -se fixează prin piciorue de lamina rara externă amembranei bazale

-pe suprafaţa membranei bazale ntre zonele de implantare ale pediculilor se află omembrană fină diafragmă de fantă -grosime = - nm  -ser!ete la ataarea i menţinerea n poziţie a

 pediculilor 

-spaţiile libere dintre pediculi fante epiteliale  -d 2# - # nm  -ser!esc la trecerea filtratului n

capsula CoDman

-pe suprafaţa celulelor epiteliale, a pediculilor i a diafragmei de fantă există un stratgros de glicoproteine polianionice ncărcate electronegati!

11

8/19/2019 Renal - Curs 1

12/19

*>?)>A;BCB6A6>A A*BCA?>C8? EC8)>?CA?>

-capilarele glomerulare au o permeabilitate de $# 4 1## de ori mai mare dec*t capilarele

musculare datorită structurii lor fenestrate

-pentru aprecierea permeabilităţii s-au folosit substanţe trasoare 7feritină, dextran9 cu

diferite mărimi moleculare i sarcini electrice !ariabile

-albuminele ncărcate negati! nu trec n ultrafiltrat datorită sarcinilor electronegati!e

E -raza medie a porilor : - = nm

  -ncărcarea electrică a porilor mpiedică trecerea proteinelor plasmatice

  -ntre = - nm are loc un proces de cernere moleculară

G*?AAHA D> BC6?A?>

-depinde de numărul nefronilor n funcţie, realiz*nd o suprafaţă de 1,2 - 1,$ m2 pentru

ambii rinichi

-toţi nefronii sunt n acti!itate permanentă

-!ariaţia suprafeţei de filtrare este posibilă prin contracţia celulelor mezangiale sau

alterarea podocitelor 

-contracţia celulelor mezangiale este determinată de angiotensina II, TxA2

-n scleroze renale distrugerea unor nefroni E suprafaţa de filtrarenefrectomii parţiale

*?>GB@>A >>6B( D> BC6?A?> *?B@ EC8)>?C

-filtrarea glomerulară rezultă din diferenţa dintre presiunea hidrostatică din interiorul

capilarului glomerular (ce mpinge lichidul prin membrana capilară n capsula

CoDman)

i presiunea coloidosmotică (3= ) a s*ngelui mpreună cu presiunea hidrostatică (3h) dincapsula CoDman, ce mpiedică ieirea lichidului din capilare

-n urina primară -proteinele ," gI E 3= capsula CoDman poate fi considerată 12

8/19/2019 Renal - Curs 1

13/19

 

presiunea efectivă = Ph glomerulară – P h capsulară – Pco sanguină 

-presiunea hidrostatică glomerulară   =$ mm 4g-presiunea hidrostatică capsulară   1# mm 4g

-presiunea coloidosmotică sanguină  n arteriola aferentă 2$ mm 4g la o

 proteinemie de $ 4 g % 

3resiunea efecti!ă de filtrare #$ 1 2$ 1# mm 4g

-3hidrostatică -scade de-a lungul capilarelor glomerulare cu B 1 4 2 mm 4g

-n urma filtrării glomerulare 3= crete progresi! de-a lungul capilarului, ating*nd

!alori maxime n arteriola eferentă

-spre capătul eferent al capilarelor glomerulare presiunea efecti!ă de filtrare aunge la #

E -filtrarea are loc p*nă la un punct de echilibru c*nd proteinele aung suficient de

concentrate pentru a se opune filtrării

  -punctul de echilibru se deplasează spre capătul eferent al capilarului

1"

8/19/2019 Renal - Curs 1

14/19

  Fl%rarea preFintă variaţii c*nd:

A presiunea arterială sistemică depăşeşte limitele de )& * +&&

mm "g

  -filtrarea -ncetează -n colaps

  - -la constricţia arteriolei aferente: catecolamine

  - -la constricţia arteriolei eferente: angiotensina ??

A PC, 'se modi-că  n -deshidratare

-hipoproteinemie

A  creşte presiunea din capsula $o.man  -filtrarea este mpiedicată

-n -obstrucţii ureterale capsula renală fa!orizează

-edemul parenchimului renal inextensibilă comprimarea

tubilor uriniferi

)G?A?>A BC6?A6CB EC8)>?CA? DB@ I@6?>EC ?B@B+B

-cu metode indirecte

-trasori -substanţe ce -se elimină exclusi! prin filtrare glomerulară

  -nu se secretă i nu se reabsorb

  -perfuzie i.!. apoi se dozează -concentraţia lor plasmatică i

-cantitatea excretată n unitatea de timp

-calcul: -după formula clearance-ului filtratului glomerular 

INULINA  -cel mai bun trasor   -polimer de fructoză extras din tuberculii de dalie  -conţine "2 molecule de hexoză  -perfuzie i.!. -pentru a menţine o concentraţie arteriolară constantă

-apoi se colectează urina ntr-o perioadă de timp-la milocul perioadei de recoltare se mai prele!ează o probă de s*nge

  -se determină concentraţia inulinei -n plasmă #,2$ mg6ml  -n urină 1 mg6ml  !olumul urinar 1 ml6min

1#

8/19/2019 Renal - Curs 1

15/19

  5x7 "1 x 1

  E =l ?nulinic  12= ml6min  3 ,2$

CREATININA ENDOGENĂ 

-creatinina se filtrează dar se i elimină prin secreţie

-creatinina endogenă -rezultă din metabolismul creatinfosfatului din muchi

 VITAMINA B12 MARCATĂ CU COBALT  (9=o )

-circulă n plasmă legată de o J1-globulină

-nainte de determinare, proteina fixatoare trebuie saturată prin administrarea unor doze

mari de !itamină C12 neradioacti!ă

-astfel, !itamina C12 marcată se fixează infim pe J1-globulină, elimin*ndu-se prin filtrare

glomerulară, fără a fi secretată sau resorbită n tubul renal

MANITOL

-clearance-ul cu anitol este cu 1#% mai mic dec*t clearance-ul inulinei

  Cl nulnc  12# - 1# ml6min !aloarea filtratului glomerular 

  7ariaţii: -femei -cu 1#% mai mic

  -la o oră: ',$ l6oră

  -la 2# ore: 1# l62# ore din care se elimină urinar doar 1,$ l

-energia filtrării glomerulare -este furnizată de presiunea arterială

-capilarele glomerulare au ne!oie de 2 pentru a-i menţine calităţile fizice de filtru

-filtrarea glomerulară este alterată n:

  -obstrucţii complete ale unei artere renale -se blochează producerea de urină

  -după nlăturarea obstacolului- prima

urină conţine proteine coagulabile

  -orice leziune a glomerulilor datorată unei -circulaţii defectuoase

-oxigenări incomplete a s*ngelui se

  -inflamaţii

  asociază cu proteinurie

 

1$

8/19/2019 Renal - Curs 1

16/19

REGL RE FILTRĂRII GLOMERUL RE

1. Gistemul renină-angiotensină aldosteron

-scăderea !olumului sanguin determină stimularea celulelor juxtaglomerulare ce !or

elibera renină  protează ce asigură transformarea angiotensinogenului (J2-globulina

sintetizată de ficat) n angiotensină ? ȋ

 

angiotensinaFa  degradare (%162 1-2K) 

angiotensinogen  renina angiotensina B  enzima de angiotensina BB  hepatic (1 aa ) con!ersie ( +aa )

-renina  glicoproteină secretată de către celulele granulare uxtaglomerulare sub formă

  inacti!ă: pre-pro-renină

  -este eliberată din aparatul uxtaglomerular n condiţii de: ȋ

  -ischemie renală

  -hipotensiune arterială

  -scăderea concentraţiei urinare de =l>

  -există o secreţie permanentă de renină ce menţine autoreglarea funcţiilor

glomerulo-tubulare, secreţie ce este austată n concordanţă cu modificările ce ȋ

  apar la ni!elul nefronului

-angiotensina BB  intensă !asoconstricţie arteriolară (de # ' ori mai puternică

dec*t noradrenalina) n teritoriul cutanat, splanhnic i renal fără a

  influenţa circulaţia cerebrală, coronariană i musculară

  presiunii arteriale

  stimulează secreţia de aldosteron din =LM 

19

8/19/2019 Renal - Curs 1

17/19

  stimulează sistemul simpato-adrenergic eliberator de

catecolamine

- patologic -stenozele renale se nsoţesc permanent de concentraţii mari de renină,

angiotensină i aldosteron

  -4ipertensiunea de origine renală -este tratată cu medicamente ce inhibă

enzima de con!ersie, duc*nd la reducerea presiunii arteriale

2. ibrele simpatice

-tonusul simpatic la ni!el renal poate crete -fie ca parte a unui răspuns general  (ce se

obser!ă n ȋ durere, stres, traumatisme,

hemoragii, efort fizic)-fie ca parte a unui răspuns renal mai

 selectiv, apărut la scăderea !olumului

circulator 

-eliberează norepinefrină (noradrenalină) n spaţiul interstiţial ȋ

-transmit impulsuri spre celulele tubulare, n urma cărora aceste celule cresc reabsorbţia ȋ

 de Ha@

. +ormonul antidiuretic 7AD+9

-eliberat din hipofiza posterioară

-crete reabsorbţia de apă n tubii colectori ȋ

-crete rezistenţa !asculară

-scăderea bruscă i puternică a !olumului circulant (ex. n ȋ oc) determină o eliberare

masi!ă de 0/4 ce !a produce !asoconstricţie sistemică, menţin*d astfel presiunea

arterială sistemică

=. actorul natriuretic atrial

-creterea presiunii arteriale determină miocitele atriale să elibereze factorul natriuretic

atrial

-produce !asodilataţie pe arteriolele aferente i eferente, cresc*nd fluxul sanguin renal i

filtrarea glomerulară

1'

8/19/2019 Renal - Curs 1

18/19

-inhibă secreţia de renină

- n concetraţii crescute, factorul natriuretic atrial reduce presiunea arterială sistemică i ȋ

crete permeabilitatea capilară

ALŢI AGENŢI VA&OACTIVI CE MODULEA'Ă RATA FILTRĂRII

GLOMERULARE

-agenţi !asoconstrictori

-epinefrina (adrenalina)

-leucotrienele

-endotelinele -peptide cu puternică acţiune !asoconstrictoare locală

  dar cu durată de !iaţă foarte scurtă

-agenţi !asodilatatori

-@8  oxidul nitric -acţionează mpotri!a efectelor excesi!e ale agenţilor  ȋ

  !asoconstrictori (epinefrina, angiotensina ??)

-*E  prostaglandinele -sintetizate de -fibrele musculare netede !asculare

  -celulele endoteliale

  -celulele mezangiale

  -celulele interstiţiale i tubulare din

medulara renală

  -pre!in !asoconstricţia excesi!ă, mai ales n ȋ

  urma stimulării simpatice sau a acti!ării

sistemului renină-angiotensină

  -sinteza i eliberarea accelerată de 3N asigură

menţinerea aproximati! constantă a fluxului

sanguin renal i a ratei de filtrare glomerulară n ȋ

  condiţiile unei concentraţii crescute de

angiotensină BB (ex. operaţii chirurgicale,

hemoragii, reducerea conţinutului de Ha=l)

-dopamina 

1+

8/19/2019 Renal - Curs 1

19/19