Curs 5 Renal

8/9/2019 Curs 5 Renal

http://slidepdf.com/reader/full/curs-5-renal 1/39

PRINCIPII IPRINCIPII I

RAIONAMENTE NECESARERAIONAMENTE NECESAREPRACTICII NURSINGPRACTICII NURSING



Aspecte generale Aspecte generale Aspecte legate de infecie Aspecte legate de infecie

Aspecte privind edemele Aspecte privind edemele Aspecte privind hipertensiunea de cauz Aspecte privind hipertensiunea de cauz

renalrenal Aspecte privind incontinena Aspecte privind incontinena Aspecte privind enurezisul Aspecte privind enurezisul Aspecte privind insuficiena renal acut i Aspecte privind insuficiena renal acut i

croniccronic



1.

Aspecte generale1.

Aspecte generale rinichiul are rol în formarea urinei în timp ce restul sistemuluirinichiul are rol în formarea urinei în timp ce restul sistemului

urinar servete la drenarea sau stocarea urinei pân aceasta va fiurinar servete la drenarea sau stocarea urinei pân aceasta va fieliminat prin actul micional,eliminat prin actul micional,

în timpul miciunii exist simultaneitate între relaxarea sfincterului în timpul miciunii exist simultaneitate între relaxarea sfincteruluiurinar extern i contracia vezicii,urinar extern i contracia vezicii,

poziia ezând pentru femei i stând în picioare pentru brbai,poziia ezând pentru femei i stând în picioare pentru brbai,permite relaxarea optim a sfincterului urinar extern i a muchilorpermite relaxarea optim a sfincterului urinar extern i a muchilorperineali,perineali,

stresul i anxietatea pot inhiba relaxarea sfincterului urinar,stresul i anxietatea pot inhiba relaxarea sfincterului urinar,

pierderea tonusului vezicii urinare apare atunci când vezica estepierderea tonusului vezicii urinare apare atunci când vezica estedestins mai mult de 1000 cm3 (vezica aton) i datoritdestins mai mult de 1000 cm3 (vezica aton) i datoritsondajului vezical permanent,sondajului vezical permanent,

alcoolul, cafeaua i ceaiul au un efect diuretic i iritant asupraalcoolul, cafeaua i ceaiul au un efect diuretic i iritant asupravezicii.vezicii.



2. Aspecte legate de infecie2. Aspecte legate de infecie

staza sau acumularea de urin contribuie la creterea bacterian. staza sau acumularea de urin contribuie la creterea bacterian. Aceast situaie poate apare atunci când exist factori favorizani Aceast situaie poate apare atunci când exist factori favorizanila acest nivel:la acest nivel:

-- factori obstructivi (calculi, tumori, stenoze);factori obstructivi (calculi, tumori, stenoze);-- reflux vezicoreflux vezico--ureteral;ureteral;

în condiii de staz urinar bacteriile pot ascensiona de în condiii de staz urinar bacteriile pot ascensiona de--a lungula lungultractului urinar, realizând infecia ascendent;tractului urinar, realizând infecia ascendent;

în producerea infeciilor intervin i traumatismele uretrei, în producerea infeciilor intervin i traumatismele uretrei,consecutive activitii sexuale sau manevrelor instrumentaleconsecutive activitii sexuale sau manevrelor instrumentaleefectuate în diverse situaii la nivelul tractului urinar;efectuate în diverse situaii la nivelul tractului urinar;

infeciile urinare recurente determin fibroz la nivelul veziciiinfeciile urinare recurente determin fibroz la nivelul vezicii

urinare, sczând astfel capacitatea vezicii;urinare, sczând astfel capacitatea vezicii; infeciile renale recidivante pot determina afectarea funcionalitiiinfeciile renale recidivante pot determina afectarea funcionalitii

renale (pielonefrita cronic prin fibroz secundar);renale (pielonefrita cronic prin fibroz secundar); staza urinar, infeciile, urina alcalin i scderea volumului urinarstaza urinar, infeciile, urina alcalin i scderea volumului urinar

contribuie la formarea calculilor la nivelul aparatului renal.contribuie la formarea calculilor la nivelul aparatului renal.



3. Aspecte privind edemele3. Aspecte privind edemele

Edemele reprezint forma de manifestare clinic a hiperhidratriiEdemele reprezint forma de manifestare clinic a hiperhidratriiextracelulare. Edemul renal apare în sindroamele nefrotice,extracelulare. Edemul renal apare în sindroamele nefrotice,glomerulonefritele acute i cronice. Sunt determinate de reteniaglomerulonefritele acute i cronice. Sunt determinate de reteniaexagerat de sodiu i ap prin diminuarea filtrrii glomerulare iexagerat de sodiu i ap prin diminuarea filtrrii glomerulare icreterea reabsorbiei tubulare. În sindroamele nefrotice un rolcreterea reabsorbiei tubulare. În sindroamele nefrotice un rolimportant în etiopatogenia edemelor îl are scderea proteinelorimportant în etiopatogenia edemelor îl are scderea proteinelorplasmatice.plasmatice.

Pielea edemaiat este lucioas i transparent, cu tergereaPielea edemaiat este lucioas i transparent, cu tergereacutelor obinuite i pierderea elasticitii. La presiunea pe un plancutelor obinuite i pierderea elasticitii. La presiunea pe un planosos apare a depresiune local numit godeu.osos apare a depresiune local numit godeu.

Uneori edemul este discret, putând fi decelat numai prin cretereaUneori edemul este discret, putând fi decelat numai prin cretereagreutii, alteori edemul este generalizat (anasarc).greutii, alteori edemul este generalizat (anasarc).

La pacienii cu edeme asistenta trebuie s aib în vedereLa pacienii cu edeme asistenta trebuie s aib în vedere

urmtoarele:urmtoarele:-- lipsa de micare poate duce la apariia trombozelor,lipsa de micare poate duce la apariia trombozelor,-- msurarea greutii zilnice apreciaz pierderea sau reteniamsurarea greutii zilnice apreciaz pierderea sau retenia

de lichide,de lichide, -- tratamentul diuretic, utilizat în cazul edemelor, poatetratamentul diuretic, utilizat în cazul edemelor, poateduce la hipotensiune, hipopotasemie (cu excepia diureticelor careduce la hipotensiune, hipopotasemie (cu excepia diureticelor careeconomisesc potasiu), hiponatremie,economisesc potasiu), hiponatremie,

-- esutul edemaiat este expus riscului de lezare deoarece esteesutul edemaiat este expus riscului de lezare deoarece estefoarte fragil.foarte fragil.



4. Aspecte privind hipertensiunea4. Aspecte privind hipertensiuneade cauz renalde cauz renal

Hipertensiunea arterial are caracter mixt sistoloHipertensiunea arterial are caracter mixt sistolo--diastolic. Intensitatea eidiastolic. Intensitatea eieste variabil în funcie de gradul leziunilor care o genereaz i de stadiuleste variabil în funcie de gradul leziunilor care o genereaz i de stadiulevolutiv al bolii. Se realizeaz prin dou mecanisme:evolutiv al bolii. Se realizeaz prin dou mecanisme:

supraîncrcarea volemic: HTA volum dependent,supraîncrcarea volemic: HTA volum dependent, activarea sistemului reninactivarea sistemului renin--angiotensin: HTA renin dependent.angiotensin: HTA renin dependent.

În ambele tipuri de HTA pot s survin pusee brute de exacerbare, careÎn ambele tipuri de HTA pot s survin pusee brute de exacerbare, caredetermin instalarea unor complicaii severe.determin instalarea unor complicaii severe.În urmrirea HTA asistenta trebuie s aib în vedere urmtoarele aspecte:În urmrirea HTA asistenta trebuie s aib în vedere urmtoarele aspecte: HTA de volum dependent apare în evoluia glomerulonefritelor acute,HTA de volum dependent apare în evoluia glomerulonefritelor acute,

cronice, insuficien renal cronic,cronice, insuficien renal cronic, se însoete de cefalee, acufene, tulburri de vedere (corelate cuse însoete de cefalee, acufene, tulburri de vedere (corelate cu

creterea valorii TA),creterea valorii TA),

puseele hipertensive sunt declanate de cele mai multe ori de un aportpuseele hipertensive sunt declanate de cele mai multe ori de un aporthidrosalin necontrolat,hidrosalin necontrolat, profilaxia HTA se realizeaz prin aplicarea corect a regimului igienoprofilaxia HTA se realizeaz prin aplicarea corect a regimului igieno--

dietetic,dietetic, valorile mici i moderat crescute pot fi influenate favorabil de repausul lavalorile mici i moderat crescute pot fi influenate favorabil de repausul la

pat i restricia hidrosalin,pat i restricia hidrosalin, medicaia hipotensoare va fi administrat la indicaia medicului.medicaia hipotensoare va fi administrat la indicaia medicului.



5. Aspecte privind incontinena5. Aspecte privind incontinena

cel puin 60% din totalul cazurilor de incontinen pot reveni lacel puin 60% din totalul cazurilor de incontinen pot reveni lanormal dac asistenta se strduie s gseasc factorii cenormal dac asistenta se strduie s gseasc factorii cecontribuie la incontinen,contribuie la incontinen,

incontinena poate fi reversibil sau controlabil. Incontinenaincontinena poate fi reversibil sau controlabil. Incontinena

controlabil nu poate fi vindecat dar golirea vezicii poate ficontrolabil nu poate fi vindecat dar golirea vezicii poate fiplanificat,planificat, incontinena la stres se manifest prin pierderea unei cantitiincontinena la stres se manifest prin pierderea unei cantiti

mici de urin în condiiile unei presiuni intraabdominalemici de urin în condiiile unei presiuni intraabdominalecrescute (tuse, efort de defecaie, strnut, râs),crescute (tuse, efort de defecaie, strnut, râs),

incontinena poate apare atunci când muchii diafragmeiincontinena poate apare atunci când muchii diafragmei

pelvine sunt slbii în urma naterilor, traumelor locale,pelvine sunt slbii în urma naterilor, traumelor locale, obstruciile istmului vezical, care duc la distensia vezicii iobstruciile istmului vezical, care duc la distensia vezicii iincontinen prin prea plin, pot fi determinate de colonulincontinen prin prea plin, pot fi determinate de colonulimpactat sau de mriri de volum ale prostatei,impactat sau de mriri de volum ale prostatei,

izolarea social a persoanei cu incontinen poate fi consecinaizolarea social a persoanei cu incontinen poate fi consecinapropriei decizii, din jen sau poate fi impus de alii.propriei decizii, din jen sau poate fi impus de alii.



6. Aspecte privind enurezisul6. Aspecte privind enurezisul

enurezisul aprut înainte de vârsta de 4 ani poate fi fiziologic. enurezisul aprut înainte de vârsta de 4 ani poate fi fiziologic. Cauzele enurezisului includ: vezic mic, modificri structurale aleCauzele enurezisului includ: vezic mic, modificri structurale aletractului urinar, diabet (insipid, zaharat) i epilepsia nocturn,tractului urinar, diabet (insipid, zaharat) i epilepsia nocturn,

enurezisul dup 4 ani poate fi fiziologic sau de maturaie. Cei maienurezisul dup 4 ani poate fi fiziologic sau de maturaie. Cei maifrecveni factori sunt reprezentai de: apariia unui nou frate,frecveni factori sunt reprezentai de: apariia unui nou frate,probleme emoionale, somn adânc.probleme emoionale, somn adânc.

enurezisul este în primul rând o problem de maturaie i de regulenurezisul este în primul rând o problem de maturaie i de regul înceteaz între 6 înceteaz între 6--8 ani. Este mai frecvent la biei,8 ani. Este mai frecvent la biei,

enurezisul apare mai frecvent la copii cu antecedente familiale înenurezisul apare mai frecvent la copii cu antecedente familiale înacest sens,acest sens,

modificrile comportamentale care apar uneori nu suntmodificrile comportamentale care apar uneori nu suntdeterminate de enurezis ci sunt consecina unei slabe înelegerideterminate de enurezis ci sunt consecina unei slabe înelegerisau insensibilitii anturajului fa de aceast problem.sau insensibilitii anturajului fa de aceast problem.



7. Aspecte privind insuficiena7. Aspecte privind insuficienarenal acut i cronicrenal acut i cronic

Insuficiena renal este definit ca incapacitateaInsuficiena renal este definit ca incapacitatearinichiului de arinichiului de a--i satisface multiplele funcii datoriti satisface multiplele funcii datoritalterrii rapide a funciei renale (insuficiena renalalterrii rapide a funciei renale (insuficiena renal

acut) sau datorit distrugerii lent, progresive iacut) sau datorit distrugerii lent, progresive iireversibile a populaiei de nefroni (insuficiena renalireversibile a populaiei de nefroni (insuficiena renalcronic). cronic).

Insuficiena renal acut rezult din suprimarea bruscInsuficiena renal acut rezult din suprimarea bruscdar potenial reversibil a funciilor renale.dar potenial reversibil a funciilor renale.

În IRA aceast alterare survine, de obicei, pe rinichiÎn IRA aceast alterare survine, de obicei, pe rinichi

anterior indemn.anterior indemn. Tulburarea fiziopatologic central este reprezentatTulburarea fiziopatologic central este reprezentat

în IRA de întreruperea filtrrii glomerulare ceea ce în IRA de întreruperea filtrrii glomerulare ceea ceduce la oligoanurie cu retenia de ap i produi deduce la oligoanurie cu retenia de ap i produi decatabolism.catabolism.



Retenia de ap determin expansiunea spaiilor atâtRetenia de ap determin expansiunea spaiilor atâtextracelular (ceea ce duce la apariia edemelor) cât iextracelular (ceea ce duce la apariia edemelor) cât iintravascular (ceea ce duce la HTA, insuficienintravascular (ceea ce duce la HTA, insuficien

cardiac).

cardiac).

Semnele neurologice (convulsii, coma) constituieSemnele neurologice (convulsii, coma) constituieelementele de gravitate ale tabloului clinic în IRA.elementele de gravitate ale tabloului clinic în IRA.

IRA poate apare i pe fondul unei insuficiene renaleIRA poate apare i pe fondul unei insuficiene renalecronice (IRC) secundar deshidratrilor sau infeciilor.cronice (IRC) secundar deshidratrilor sau infeciilor.

IRC apare datorit leziunilor glomeruloIRC apare datorit leziunilor glomerulo--tubularetubulareireversibile care duc la dezordini metabolice iireversibile care duc la dezordini metabolice imodificri morfofuncionale la nivelul tuturormodificri morfofuncionale la nivelul tuturorsistemelor i organelor.sistemelor i organelor.

Orice nefropatie cronic bilateral sau pe rinichi unicOrice nefropatie cronic bilateral sau pe rinichi unicpoate evolua spre IRC.poate evolua spre IRC.



PRINCIPIILE DE TRATAMENT ÎNPRINCIPIILE DE TRATAMENT ÎN

BOLILE RENALEBOLILE RENALE1. Regimul igieno1. Regimul igieno--dieteticdietetic

2. Diuretice2. Diuretice3. Dializa3. Dializa4. Transplantul renal4. Transplantul renal



1. Regimul igieno1. Regimul igieno--dieteticdietetic

Regimul igienoRegimul igieno--dietetic deine o poziie central în multe bolidietetic deine o poziie central în multe bolirenale i este adaptat fazei evolutive a bolii.renale i este adaptat fazei evolutive a bolii.

Repausul la pat trebuie asigurat, în faza acut, deoarece reduceRepausul la pat trebuie asigurat, în faza acut, deoarece reducecatabolismul endogen. catabolismul endogen.

Restricia de lichide i electrolii este necesar pentru a diminuaRestricia de lichide i electrolii este necesar pentru a diminuaretenia hidrosalin. retenia hidrosalin.

Retenia de lichide este necesar pân la stabilirea diurezei. Retenia de lichide este necesar pân la stabilirea diurezei. Calculul necesarului de lichide se face în funcie de diureza zileiCalculul necesarului de lichide se face în funcie de diureza zileiprecedente, dup formula: Total de lichideprecedente, dup formula: Total de lichideadministrate=diureza(ml) zilei precedente + 400ml/m2 /ziadministrate=diureza(ml) zilei precedente + 400ml/m2 /zi(rezultat din perspiraia insensibil), la care se adaug cantitatea(rezultat din perspiraia insensibil), la care se adaug cantitateacorespunztoare unor eventuale pierderi (prin vrsturi saucorespunztoare unor eventuale pierderi (prin vrsturi sauscaune diareice). Restricia de electrolii const în suprimareascaune diareice). Restricia de electrolii const în suprimareasodiului din alimentaie i restricie de potasiu, pân la reluareasodiului din alimentaie i restricie de potasiu, pân la reluareadiurezei (se evit citricile, bananele). Aceste msuri favorizeazdiurezei (se evit citricile, bananele). Aceste msuri favorizeazresorbia edemelor i prevenirea complicaiilor.resorbia edemelor i prevenirea complicaiilor.



Aportul proteic redus este important atât în fazele acute ale bolii Aportul proteic redus este important atât în fazele acute ale boliicât i în IRC. În fazele acute restricia de proteine este iniialcât i în IRC. În fazele acute restricia de proteine este iniialcomplet apoi parial i este dependent de nivelul ureei serice. complet apoi parial i este dependent de nivelul ureei serice. Aportul proteic redus scade efortul osmotic al rinichiului. Aportul proteic redus scade efortul osmotic al rinichiului.

În IRC aportul proteic redus scade retenia azotat, scade rataÎn IRC aportul proteic redus scade retenia azotat, scade ratadegradrii funciei renale, întârzie apariia simptomelor, întârziedegradrii funciei renale, întârzie apariia simptomelor, întârzie

apariia simptomelor uremiei.apariia simptomelor uremiei. Principiile dup care se alctuiete un regim hipoproteic ideal înPrincipiile dup care se alctuiete un regim hipoproteic ideal în

IRC sunt urmatoarele:IRC sunt urmatoarele:-- s nu negativeze bilanul azotat,s nu negativeze bilanul azotat,-- s poat fi acceptat i respectat de ctre pacient,s poat fi acceptat i respectat de ctre pacient,-- aportul de azot proteic redus s fie în echilibru cu pierderileaportul de azot proteic redus s fie în echilibru cu pierderile

de azot.de azot. În faza acut, în primele 2În faza acut, în primele 2--3 zile de boal, nevoile calorice vor fi3 zile de boal, nevoile calorice vor fiasigurate prin aport de hidrai de carbon (miere de albine, zahr,asigurate prin aport de hidrai de carbon (miere de albine, zahr,sucuri de fructe). sucuri de fructe).



2. Diureticele2. Diureticele

Diureticele sunt substane care negativeaz bilanul cel puin unuiaDiureticele sunt substane care negativeaz bilanul cel puin unuiadin constituienii lichidelor extracelulare prin creterea excreieidin constituienii lichidelor extracelulare prin creterea excreieiurinare a acelui constituient.urinare a acelui constituient.

Tratamentul diuretic este indicat în hipertensiunea arterial deTratamentul diuretic este indicat în hipertensiunea arterial de

cauz renal, edemul renal, insuficiena renal acut i cronic.cauz renal, edemul renal, insuficiena renal acut i cronic. Complicaiile comune tuturor diureticelor sunt:Complicaiile comune tuturor diureticelor sunt:

-- depleia de volum i toate consecinele ei renale, cardiace idepleia de volum i toate consecinele ei renale, cardiace ihepatice,hepatice,

-- hiponatremia,hiponatremia,-- hipopotasemia, cu excepia diureticelor care economiseschipopotasemia, cu excepia diureticelor care economisesc

potasiu (spironolacton)potasiu (spironolacton)-- hiperuricemia.hiperuricemia. În insuficiena renal sunt contraindicate diureticele careÎn insuficiena renal sunt contraindicate diureticele care

economisesc potasiu.economisesc potasiu.



3. Dializa3. Dializa

Dializa este un proces de epurare a produilorDializa este un proces de epurare a produilorcatabolici din sânge. catabolici din sânge.

Poate fi folosit în IRA, pân la apariia funcieiPoate fi folosit în IRA, pân la apariia funcieirenale sau în IRC pentru a prelungi durata derenale sau în IRC pentru a prelungi durata desupravieuire. Pentru realizarea dializei estesupravieuire. Pentru realizarea dializei estenecesar ca sângele pacientului s vin înnecesar ca sângele pacientului s vin încontact cu un fluid de dializ prin intermediulcontact cu un fluid de dializ prin intermediulunei membrane semipermeabile. unei membrane semipermeabile.

Astfel dializa apare ca un proces natural de Astfel dializa apare ca un proces natural dedifuziune i osmoz.difuziune i osmoz.

Exist dou tipuri de dializ utilizate: dializaExist dou tipuri de dializ utilizate: dializaperitoneal i hemodializa.peritoneal i hemodializa.



Dializa periton eal Dializa periton eal

În acest tip de dializ membrana semipermeabil În acest tip de dializ membrana semipermeabil utilizat est e repr ez entat de periton eu. utilizat est e r epr ez entat de periton eu.

Fl ui dul de dializ est e introdus în cavitat ea periton eal Fl ui dul de dializ est e introdus în cavitat ea periton eal un de vin e în contact cu r eeaua capilar bogat , de la un de vin e în contact cu r eeaua capilar bogat , de la ni vel ul periton eul ui . ni vel ul periton eul ui .

Ur eea, cr eatinina, potasi ul i alt e substan e toxi ceUr eea, cr eatinina, potasi ul i alt e substan e toxi cedi fuz eaz prin membrana periton eal din capilar e în di fuz eaz prin membrana periton eal din capilar e în li chi dul de dializ , car e est e dr enat în ext erior . li chi dul de dializ , car e est e dr enat în ext erior .

Dializa periton eal poat e fi folosit ca m sur Dializa periton eal poat e fi folosit ca m sur t emporar în tratament ul IRA sau ca metod t emporar în tratament ul IRA sau ca metod alt ernati v la hemodializa, în în gri jir ea paci ent ul ui cualt ernati v la hemodializa, în în gri jir ea paci ent ul ui cuIRC. Exi st dou metode prin cipal e de dializa:IRC. Exi st dou metode prin cipal e de dializa:int er mit ent i contin u .int er mit ent i contin u .



Dializa periton eal int ermit ent Dializa periton eal int ermit ent

Prin per et el e abdominal , sub an est ezi e local , sePrin per et el e abdominal , sub an est ezi e local , seintroduce o can ul car e se fi xeaz prin sut ur . Acest introduce o can ul car e se fi xeaz prin sut ur . Acest

l ucr u se poat e r ealiza man ual sau cu a jutor ul un ui l ucr u se poat e r ealiza man ual sau cu a jutor ul un ui aparat . Li chi dul de dializ est e introdus în cavitat ea aparat . Li chi dul de dializ est e introdus în cavitat ea periton eal , iar dup 15periton eal , iar dup 15--30 min ut e est e dr enat într 30 min ut e est e dr enat într --un un r ecipi ent în ext erior . Se r ealiz eaz ast fel un ci cl u der ecipi ent în ext erior . Se r ealiz eaz ast fel un ci cl u dedializ , car e se contin u timp de 24dializ , car e se contin u timp de 24--48 or e i se r epet 48 or e i se r epet dupa 2dupa 2--3 zil e, dac est e n ecesar .3 zil e, dac est e n ecesar .

Pentr u r ealizar ea dializ ei se poat e utiliza un di spoziti vPentr u r ealizar ea dializ ei se poat e utiliza un di spoziti vautomat ci cli c, car e r ealiz eaz dializa timp de 12 or e în automat ci cli c, car e r ealiz eaz dializa timp de 12 or e în timpul nopii cân d paci ent ul doarme.timpul nopii cân d paci ent ul doarme.



H emodializaH emodializa

Folosete o membran semi permeabil si nteti c pri nFolosete o membran semi permeabil si nteti c pri ni ntermedi ul creia sunt puse în contact, în afara i ntermedi ul creia sunt puse în contact, în afara organi smul ui în aa numi tul ri ni chi arti fi cial , sângel eorgani smul ui în aa numi tul ri ni chi arti fi cial , sângel e

bol navul ui i o sol ui e apoas d e el ectroli i . Penrubol navul ui i o sol ui e apoas d e el ectroli i . Penrurealizarea hemodializ ei trebui e s exi ste un fl uxrealizarea hemodializ ei trebui e s exi ste un fl uxsangui n ad ecvat pri n dializor. De obi cei , abord ul sangui n ad ecvat pri n dializor. De obi cei , abord ul vascular pentru dializ se realiz eaz pri ntrvascular pentru dializ se realiz eaz pri ntr--o fi stul o fi stul arterioarterio--venoas realizat chi rurgi cal . venoas realizat chi rurgi cal .

Cea mai folosi t fi stul este fi sula Cimi noCea mai folosi t fi stul este fi sula Cimi no--Brescia,Brescia,realizat între vena cefali c a poli cel ui i artera realizat între vena cefali c a poli cel ui i artera radial . radial .



Complicaiile acuteComplicaiile acute ale hemodializei sunt:ale hemodializei sunt: hipotensiunea datorit scderii volumuluihipotensiunea datorit scderii volumuluiextracelular prin ulrafiltrarea crescut,extracelular prin ulrafiltrarea crescut, hipoxemie,hipoxemie, crampe musculare determinate de hipovolemie,crampe musculare determinate de hipovolemie,

hipoxie tisular sauhipoxie tisular sau hipocalcemie,hipocalcemie,-- reacii alergice acute,reacii alergice acute,-- pruritul,pruritul,

-- hemoliza,hemoliza,-- aritmii,aritmii, tulburri hidroelecrolitice.tulburri hidroelecrolitice.



Complicaiile croniceComplicaiile cronice ale hemodializei sunt:ale hemodializei sunt:-- complicaii cardiovasculare,complicaii cardiovasculare,-- tulburri gastrointestinale,tulburri gastrointestinale,-- modificri pulmonare,modificri pulmonare,-- tulburri metabolice i endocrine,tulburri metabolice i endocrine,-- tulburri hematologice.tulburri hematologice.



Nutriia hemodializailorNutriia hemodializailor

cronicicronici

Înainte de iniierea hemodializei, uremicilor liÎnainte de iniierea hemodializei, uremicilor li

se prescrie de rutin o diet hipoproteic i cuse prescrie de rutin o diet hipoproteic i cucantitate mic de fosfai, aceste diete sunt icantitate mic de fosfai, aceste diete sunt ihipocalorice, epuizând rezervele nutriionalehipocalorice, epuizând rezervele nutriionale

înc dinaintea intrrii în hemodializ. înc dinaintea intrrii în hemodializ.

Dup începerea dializei, muli pacieni continuDup începerea dializei, muli pacieni continudieta deficitar proteic i energetic.dieta deficitar proteic i energetic.



N ecesarul nutriional al hemodializailor N ecesarul nutriional al hemodializailor cronici cronici

n ec esarul en er getic est e egal cu al adultului normal , 35n ec esarul en er getic est e egal cu al adultului normal , 35--3838kcal /kg/zi ; bolnavii car e au pest e 60 ani au n ec esit i en er getic ekcal /kg/zi ; bolnavii car e au pest e 60 ani au n ec esit i en er getic emai mici 30 kcal /kg/zi ; la obezi aportul tr ebui e r edus sub 35 mai mici 30 kcal /kg/zi ; la obezi aportul tr ebui e r edus sub 35 kcal /kg/zi ,kcal /kg/zi ,

n ec esarul d e prot ein e est e minim 1g/kg/zi , optim 1,2g/kg/zi , din n ec esarul d e prot ein e est e minim 1g/kg/zi , optim 1,2g/kg/zi , din

car e c el puin jumtat e s fi e d e valoar e biologic mar e (carn e,car e c el puin jumtat e s fi e d e valoar e biologic mar e (carn e,ou, pet e),ou, pet e), aportul d e li pid e tr ebui e s asi gur e 30aportul d e li pid e tr ebui e s asi gur e 30--40% din n ec esarul d e40% din n ec esarul d e

calorii , cu o rai e d e acizi grai polin esaturai /saturai d e 1; aportul calorii , cu o rai e d e acizi grai polin esaturai /saturai d e 1; aportul d e col est erol mai puin d e 300mg/zi ,d e col est erol mai puin d e 300mg/zi ,

aportul d e ap tr ebui e s fi e egal cu diur eza plus maxim 500 ml aportul d e ap tr ebui e s fi e egal cu diur eza plus maxim 500 ml pentru a acoperi pi erd eril e ins ensi bil e. Aportul d e sodiu variaz în pentru a acoperi pi erd eril e ins ensi bil e. Aportul d e sodiu variaz în

funci e d e paci ent ;funci e d e paci ent ; r educ er ea sodiului s e fac e la oli gurici , hi pert ensi vi , paci eni cu r educ er ea sodiului s e fac e la oli gurici , hi pert ensi vi , paci eni cu

insufici en insufici en cardiac , bolnavii cu r et eni e lichidian mar e într e edin el e d ecardiac , bolnavii cu r et eni e lichidian mar e într e edin el e d e

dializ .dializ . vitamin el e hidrosolubil e sunt d efici ent e la hemodializai , d e ac eea vitamin el e hidrosolubil e sunt d efici ent e la hemodializai , d e ac eea

el e tr ebui e suplimentat e în alimentai e. el e tr ebui e suplimentat e în alimentai e.



În dializa de lung durat apar oÎn dializa de lung durat apar o serie de probleme psihoserie de probleme psiho--sociale:sociale: dependena:dependena: -- pacientul este stresat, dependent de alii,pacientul este stresat, dependent de alii,

-- poate conduce la resentimente i agresiune.poate conduce la resentimente i agresiune. depresia:depresia: -- poate fi cauzat de mai muli factori,poate fi cauzat de mai muli factori,

-- dei dup hemodializ pacienul se simte mai bine, tiedei dup hemodializ pacienul se simte mai bine, tiec este o situaie de moment i c ulterior va trebui sc este o situaie de moment i c ulterior va trebui sapeleze din nou la dializ,apeleze din nou la dializ,

-- apar restricii în stilul de viat care duc la scdereaapar restricii în stilul de viat care duc la scdereaveniturilor,veniturilor,

-- scderea activitii sexuale, impotena duc la problemescderea activitii sexuale, impotena duc la problememaritale.maritale.



4. Transplantul renal4. Transplantul renal

Transplantul renal este astzi un tratament acceptat ca iTransplantul renal este astzi un tratament acceptat ca itratament în insuficiena renal cronic. Rinichiul donat poate fitratament în insuficiena renal cronic. Rinichiul donat poate fiprelevat de la o persoan în via (5prelevat de la o persoan în via (5--10%) sau, în cele mai multe10%) sau, în cele mai multe

cazuri de la decedai, dup ce scazuri de la decedai, dup ce s--a declarat moartea cerebral i sa declarat moartea cerebral i s--aaobtinut acceptul familiei. Donatorul trebuie s fie compatibil cuobtinut acceptul familiei. Donatorul trebuie s fie compatibil cuprimitorul în grup sanguin i antigene HLA.primitorul în grup sanguin i antigene HLA.

Înainte de transplant, pacientul trebuie avertizat asupra riscurilorÎnainte de transplant, pacientul trebuie avertizat asupra riscurilori beneficiilor transplantului.i beneficiilor transplantului.

Riscurile transplantului sunt reprezentate de:Riscurile transplantului sunt reprezentate de:-- rejetul rinichiului transplantat,rejetul rinichiului transplantat,-- efectele tratamentului imunosupresor: infecii, deprimareaefectele tratamentului imunosupresor: infecii, deprimarea

hematopoiezei.hematopoiezei.



S trat egii nursing postoperator:S trat egii nursing postoperator:

evaluar ea balan ei hi droelectroliti ce, transplantului ,evaluar ea balan ei hi droelectroliti ce, transplantului ,s emn elor de r ejet , in fecii lor ,s emn elor de r ejet , in fecii lor ,

paci entul va sta singur în camer , s e vor institui msuri paci entul va sta singur în camer , s e vor institui msuri de as epsi e continu,de as epsi e continu,

monitori zar ea t emperaturii , r ecoltar ea periodi c a monitori zar ea t emperaturii , r ecoltar ea periodi c a uroculturii .uroculturii .

Pentru pr evenir ea r ejetului sunt n ecesar e ur mtoar elePentru pr evenir ea r ejetului sunt n ecesar e ur mtoar elemsuri:msuri:

-- administrar ea i munosupr esoar elor ,administrar ea i munosupr esoar elor ,-- ur mrir e i s emnalar ea s emn elor de r ejet car eur mrir e i s emnalar ea s emn elor de r ejet car e

apar în aapar în a--22--a sau aa sau a--33--a zi postoperator . a zi postoperator . Acest e s emn e sunt r epr ezentat e de: Acest e s emn e sunt r epr ezentat e de:-- febr ,febr ,-- star ea gen eral modi fi cat ,star ea gen eral modi fi cat ,-- diur ez s czut ,diur ez s czut ,

-- cr eatinina i ur eea cr es cut e.cr eatinina i ur eea cr es cut e.



În cazul prezenei acestor semne se instituie tratamentÎn cazul prezenei acestor semne se instituie tratamentde urgen (corticosteroizi intravenos).de urgen (corticosteroizi intravenos). Pentru reuita transplantului este necesar suportulPentru reuita transplantului este necesar suportul

psihologic din partea asistentelor:psihologic din partea asistentelor: s discute cu pacientul despre: frica de rejet, viitoruls discute cu pacientul despre: frica de rejet, viitorul

incert, tratamentul cu imunosupresoare,incert, tratamentul cu imunosupresoare, s pregteasc pacientul pentru externare:s pregteasc pacientul pentru externare:

-- pacientul trebuie s fie contient c va urma unpacientul trebuie s fie contient c va urma untratament de lung durat,tratament de lung durat,

-- s recunoasc semnele rejetului, infeciilor,s recunoasc semnele rejetului, infeciilor,-- s accepte dieta i restricia hidric,s accepte dieta i restricia hidric,-- s se adapteze noului stil de via.s se adapteze noului stil de via.



TULBURRILE FUNCIILORTULBURRILE FUNCIILOR

APARATULUI URINAR APARATULUI URINAR

1. Aspecte generale1. Aspecte generale

2. Factori etiologici i favorizani2. Factori etiologici i favorizani3 Culegerea de date privind tulburrile3 Culegerea de date privind tulburrile

micionalemicionale

4. Aspecte nursing legate de disurie4. Aspecte nursing legate de disurie5. Aspecte nursing legate de enurezis5. Aspecte nursing legate de enurezis6. Aspecte nursing legate de incontinen6. Aspecte nursing legate de incontinen



1. Aspecte generale1. Aspecte generale

1. Miciunea este iniiat prin excitarea fibrelor parasimpatice din1. Miciunea este iniiat prin excitarea fibrelor parasimpatice dinpereiipereii

vezicii urinare ca urmare a destinderii acestora prin acumulare devezicii urinare ca urmare a destinderii acestora prin acumulare deurin.urin.

2.

Contracia detrusorului i relaxarea sfincterului intern sunt2.

Contracia detrusorului i relaxarea sfincterului intern suntcomandate de un reflex integrat medular.comandate de un reflex integrat medular.3. Sfincterul striat extern este supus controlului cortical, al crui3. Sfincterul striat extern este supus controlului cortical, al crui

centru se afl în cortex.centru se afl în cortex.4. Declanarea miciunii devine un act voluntar începând cu al doilea4. Declanarea miciunii devine un act voluntar începând cu al doilea

an de via.an de via.5. Realizarea unei miciuni normale presupune integritatea5. Realizarea unei miciuni normale presupune integritatea

morfologic i funcional a tuturor structurilor care intervin înmorfologic i funcional a tuturor structurilor care intervin înmecanismul miciunii sau în desfurarea acesteia (sistem nervos,mecanismul miciunii sau în desfurarea acesteia (sistem nervos,ci urinare).ci urinare).

Asistentele pot diagnostica i trata independent numai tulburrile Asistentele pot diagnostica i trata independent numai tulburrilelegate de actul micional, nu i tulburrile legate de formarealegate de actul micional, nu i tulburrile legate de formareaurinei.urinei.



2. Factori etiologici i favorizani2. Factori etiologici i favorizani

2.1 Factori etiologici:2.1 Factori etiologici: Anomalii congenitale ale tractului urinar: Anomalii congenitale ale tractului urinar:

-- stricturi,stricturi,-- hipospadias sau epispadias,hipospadias sau epispadias,-- ureterocel,ureterocel,-- megavezic (capacitatea urinar crescutmegavezic (capacitatea urinar crescut

dar fr tonus),dar fr tonus),

-- boala de col vezical.boala de col vezical. Tulburri ale tractului urinar:Tulburri ale tractului urinar:

-- infecii,infecii,-- obstrucii.obstrucii.



Leziuni sau tulburri neurogene:Leziuni sau tulburri neurogene:

-- tumori cerebrale,tumori cerebrale,-- accidente vasculare cerebrale,accidente vasculare cerebrale,-- scleroza multipl,scleroza multipl,-- boli demielinizante.boli demielinizante.

Mriri de volum ale prostatei:Mriri de volum ale prostatei:-- cancer de prostat,cancer de prostat,-- adenom de prostat.adenom de prostat.

Deficit de estrogeni:Deficit de estrogeni:-- vaginite,vaginite,-- uretrita atrofic.uretrita atrofic.



2 .2 . Factori favorizani:2 .2 . Factori favorizani:

Sc der ea ton usului diafragmei pelvin e:Sc der ea ton usului diafragmei pelvin e:-- obezitat e,obezitat e,-- sc der e i mportant în gr eutat e i de dat sc der e i mportant în gr eutat e i de dat r ec ent ,r ec ent ,

-- post prostat ectomi e,post prostat ectomi e,-- cicatrici ale r egi unii perin eale.cicatrici ale r egi unii perin eale.

Colon i mpactat Colon i mpactat Deshi dratar eDeshi dratar e Terapi e medicamentoas:Terapi e medicamentoas:

-- anti hi staminic e,anti hi staminic e,-- anticolin er gic e,anticolin er gic e,-- t erapi e i munosupr esoar e,t erapi e i munosupr esoar e,-- di ur etic e.di ur etic e.



Factori iritani ai regiunii perineale:Factori iritani ai regiunii perineale:-- activitate sexual,activitate sexual,-- igien personal deficitar,igien personal deficitar,-- utilizarea unei metode instrumentale de diagnostic.utilizarea unei metode instrumentale de diagnostic.

GraviditateaGraviditatea Anestezia general sau rahidian Anestezia general sau rahidian Incapacitatea de aIncapacitatea de a--i comunica nevoilei comunica nevoile Lipsa de intimitateLipsa de intimitate Scderea reactivitii vezicii urinare la umplere datorit:Scderea reactivitii vezicii urinare la umplere datorit:

-- sedativelor,sedativelor,-- tranchilizantelor,tranchilizantelor,-- depresiei,depresiei,-- confuziei.confuziei.

Cateter FoleyCateter Foley

Stres sau fricStres sau fric Accesul redus la baie datorit: Accesul redus la baie datorit:-- distanei,distanei,-- proastei iluminri,proastei iluminri,-- patului prea înalt,patului prea înalt,-- grilajelor laterale de protecie.grilajelor laterale de protecie.



2 .3.F actori l egai d e vârst:2 .3.F actori l egai d e vârst:

copii:copii:-- capacitat e mic a v ezicii uri nar e,capacitat e mic a v ezicii uri nar e,

-- li psa d e motivai e.li psa d e motivai e. vârst nici:vârst nici:

-- s ensi bilitat e motori e i s enzitiv sc zut ,s ensi bilitat e motori e i s enzitiv sc zut ,-- scd er ea tonus ul ui musc ular ,scd er ea tonus ul ui musc ular ,-- i ncapacitat ea d e ai ncapacitat ea d e a--i comunica nevoil e.i comunica nevoil e.



3. Culegerea de date privind3. Culegerea de date privindtulburrile micionaletulburrile micionale

Culegerea de date este o etap important deoarece pe bazaCulegerea de date este o etap important deoarece pe bazainformaiilor obinute prin aceast etap a procesului de nursinginformaiilor obinute prin aceast etap a procesului de nursingse elaboreaz diagnosticul nursing i interveniile nursing.se elaboreaz diagnosticul nursing i interveniile nursing.

Datele obinute suntDatele obinute sunt: obiective i subiective.: obiective i subiective. Datele subiectiveDatele subiective sunt cele percepute i descrise de pacient, iarsunt cele percepute i descrise de pacient, iardatele obiective sunt reprezentate de datele obinute de asistentdatele obiective sunt reprezentate de datele obinute de asistent

cu ajutorul simurilor.cu ajutorul simurilor. Din punct de vedere clinic, tulburrile micionale prezint câtevaDin punct de vedere clinic, tulburrile micionale prezint câteva

caracteristici definitorii:caracteristici definitorii:-- disuria,disuria,

-- polakiuria,polakiuria,-- nicturia,nicturia,-- enurezis,enurezis,-- jet urinar fracionat, jet urinar fracionat,-- distensie vezical,distensie vezical,-- incontinena.incontinena.



3.1. Cul eger ea dat elor subi ectiv e:3.1. Cul eger ea dat elor subi ectiv e:

Istoricul si mptomelor: Istoricul si mptomelor: paci entul acuz:paci entul acuz:-- pi erd er ea controlului mic ional ,pi erd er ea controlului mic ional ,-- dur er e sau disconfort ,dur er e sau disconfort ,-- arsuri ,arsuri ,-- modi fic ri al e orarului mic ional ,modi fic ri al e orarului mic ional ,-- d ebutul i durata, orarul i d escri er ea actului mic ional , factorii d ebutul i durata, orarul i d escri er ea actului mic ional , factorii car e pr eci pit , cal meaz, provoac car e pr eci pit , cal meaz, provoac si mptomel e uri nar e,si mptomel e uri nar e,

-- s enzaii car e apar înai nt e i în ti mpul mic iunii:s enzaii car e apar înai nt e i în ti mpul mic iunii:-- di ficult i la înc eputul mic iunii ,di ficult i la înc eputul mic iunii ,-- di ficult i la s fâr itul mic iunii ,di ficult i la s fâr itul mic iunii ,-- efort mic ional dur eros .efort mic ional dur eros .

s enzaia d e uurar e dup mic iune:s enzaia d e uurar e dup mic iune:-- compl et ,compl et ,-- conti nu dori na d e mic ionar e i dup c e v ezica a fost golit conti nu dori na d e mic ionar e i dup c e v ezica a fost golit

capacitat ea d e a înt âr zia actul mic ional dup apari ia nevoii d e a capacitat ea d e a înt âr zia actul mic ional dup apari ia nevoii d e a uri na:uri na:-- pr ezena (c ât ti mp?),pr ezena (c ât ti mp?),-- abs ena,abs ena,-- modul în car e copilul a d epri ns utili zar ea toal et ei . modul în car e copilul a d epri ns utili zar ea toal et ei .



Consecine asupra modului de via:Consecine asupra modului de via:

-- social,social,-- profesional,profesional,-- sexual,sexual,-- asumarea responsabilitilor,asumarea responsabilitilor,

-- reacia celorlali fa de copil (prini, frai, alireacia celorlali fa de copil (prini, frai, alicopii).copii). Identificarea factorilor etiologici i favorizani:Identificarea factorilor etiologici i favorizani:

-- infecii,infecii,-- tulburri renale sau vezicale,tulburri renale sau vezicale,

-- tulburri neurologice,tulburri neurologice,-- probleme legate de prostat,probleme legate de prostat,-- factori legai de vârst.factori legai de vârst.



3.2 . Cul eger ea dat elor obi ectiv e:3.2 . Cul eger ea dat elor obi ectiv e: Observar ea modului în car e se efectueaz mic iunea i apr eci er ea caract erului Observar ea modului în car e se efectueaz mic iunea i apr eci er ea caract erului

jetului uri nar constitui e un el ement d e mar e valoar e semiologic . jetului uri nar constitui e un el ement d e mar e valoar e semiologic . Modi fic ril e jetului uri nar constau în:Modi fic ril e jetului uri nar constau în:

-- jet slab, jet slab,-- cu trai ectori e mult mic orat ,cu trai ectori e mult mic orat ,-- d edublat ,d edublat ,-- evacuar ea uri nei pic tur cu pic tur , asemntor cu evacuar ea di nevacuar ea uri nei pic tur cu pic tur , asemntor cu evacuar ea di n

stropitoar e.stropitoar e. Uri na:Uri na:

-- culoar e: culoar e: -- gal ben,gal ben,-- c hi hli mbar ,c hi hli mbar ,-- culoar ea paiului ,culoar ea paiului ,-- rourou--brun,brun,-- brunbrun--înc hi s, înc hi s,

-- negru.

negru.

-- miros: miros: slab, amoniacal , put er nic , ac etonic ;slab, amoniacal , put er nic , ac etonic ;-- clar sau tul bur e;clar sau tul bur e;-- r eac i e (pH): r eac i e (pH): -- nor mal 4,6nor mal 4,6--7,5 sau alcali n pest e 7,5,7,5 sau alcali n pest e 7,5,

-- negativ sau pozitiv pentru glucoz, prot ei ne, bact erii , cor pi negativ sau pozitiv pentru glucoz, prot ei ne, bact erii , cor pi c etonici , hematii .c etonici , hematii .



Monitorizarea eliminrilor i aportului de lichideMonitorizarea eliminrilor i aportului de lichide(înregistrarea pe 2(înregistrarea pe 2--4 zile pentru a stabili media).4 zile pentru a stabili media).

Din datele culese, asistenta trebuie s rspundDin datele culese, asistenta trebuie s rspund întrebrilor: întrebrilor:

-- care este aportul zilnic de lichide?care este aportul zilnic de lichide?-- la ce cantitate de lichide ingerate aparela ce cantitate de lichide ingerate apare

incontinena?incontinena? Date legate de tonusul muscular:Date legate de tonusul muscular:

-- abdomenul prezint tonus sau este flasc,abdomenul prezint tonus sau este flasc,-- exist o scdere considerabil în greutate de datexist o scdere considerabil în greutate de datrecent care ar putea afecta tonusul musculaturiirecent care ar putea afecta tonusul musculaturiiabdominale.abdominale.

Date despre vezic:Date despre vezic:-- destins (palpabil)destins (palpabil)-- poate fi golit prin stimulare extern (metodapoate fi golit prin stimulare extern (metodaCredeCrede -- ap cald turnat peste perineu),ap cald turnat peste perineu),

-- capacitatea vezical (cel puin 300capacitatea vezical (cel puin 300--350 ml).350 ml).



Dup actul micional exist (dac exist, în ceDup actul micional exist (dac exist, în cecantitate?) sau nu urin rezidualcantitate?) sau nu urin rezidual Date obinute în urma examenelor paraclinice:Date obinute în urma examenelor paraclinice:

-- examen de urin, uroculur iexamen de urin, uroculur iantibiograma,antibiograma,

-- sânge (uree,creatinina),sânge (uree,creatinina),-- radiografii (urografie, radiografie renalradiografii (urografie, radiografie renal

simpl),simpl),-- electromiografia muchilor sfincteruluielectromiografia muchilor sfincterului

urinar extern i a muchilor diafragmeiurinar extern i a muchilor diafragmeipelvine.pelvine.

Documents

Curs 5 Renal