Referat Alalia

8/18/2019 Referat Alalia

1/6

ALALIA

Alalia (conform clasificării tulburărilor de limbaj de E.Verza), alături de afazie

alcătuiesc tulburările polimorfe ale limbajului si vorbirii determinate de leziuni cortico-subcorticale. Termenul de alalie vine de la grecescul alalos – fără vorbire,mut.

Definiţie şi terminologie

Termenul de alalie a fost introdus in !"#, $nlocuit apoi prin afazie %i mai t&rziu celedouă tulburări de limbaj au fost delimitate. E.Verza define%te alalia fiind o tulburare gravă de vorbire determinată de factorinocivi care afecteaza mai mult sau mai putin zona centrala a vorbirii şi se caracterizează prin

neputinta alaliculului de a vorbi şi a inţelege în totalitate sau suficient, vorbirea altora, cu toate

că organele de recepţie sunt sănătoase şi insuficienţele nu-s de tip oligofrenic. 'eci, alalia este tulburarea cea mai profundă de elaborare, de organizare %i dedezvoltare a limbajului int&lnită la copiii care nu au vorbit niciodată %i care nu se eplică prindeficitul de auz sau prin int&rzierea mintală.

Etiologia alaliei

auzele alaliei sunt foarte complee %i greu de precizat. auzele sunt grupate $n trei

categorii*) generale - alcoolismul părin+ilor

- sifilis - tuberculoza - raitism - traume la na%tere - ereditare (/ - 0/)

) psiice - lipsa imboldului $n vorbire - teama patologică - tonus psiic scăzut

#) motorii - $nt&rziere motorie - defecte generale de motricitate

1n mod cert $n alalie se int&lne%te o slabă dezvoltare sau $nt&rziere $n dezvoltareaanumitor sisteme cerebrale* - deficit $n auzul fonematic care nu permite sesizarea %i diferen+ierea sunetelor2

- deficit $n percep+ia vizuală2 - deficit $n func+ia de generalizare %i abstractizare2

- deficit emo+ional* emotivitate, lentoare, voin+ă slabă.


2/6

Simptomatologie

3a copilul alalic se men+ine un mutism prelungit p&nă la v&rsta de -4- ani, perioadă

$n care copilul fie tace, fie emite sunete nearticulate, g&ngurite, fie pronun+ă unele sunete saucuvinte mono- %i bisilabice, cu structură simplă, domin&nd vocalele. 5e constată dificultăti $n in+elegerea no+iunilor abstracte %i sesizarea sensurilor unor propozi+ii. 'e obicei, alalicii prezintă $nt&rziere $n dezvoltarea fizică %i mintală, $nt&rziere diferităde a oligofrenilor %i care dispare $n timp pe parcursul terapiei logopedice. 5unt cazuri cand alalia poate fi inso+ită de debilitate mintală. opilul alalic cu debilitate mintală se distan+ează net fa+ăde copilul alalic fără debilitate mintală prin dezvoltarea din punct de vedere psiic $ntr-un ritm$ncetinit %i limitat, nereu%ind să inregistreze performan+ele copiilor alalici cu posibilită+iintelectuale normale. opilul alalic neput&nd vorbi, nu ob+ine cuno%tintele necesare ceea ce creează oimagine falsă de int&rziere mintală %i determină suferin+e psiice serioase* izolare, irascibilitate,lipsă de comunicare cu cei din jur. 3a majoritatea alalicilor coeistă forme dispraice cu tulburăride organizare temporală, $n grade diferite. 3a unii predomină forma dispraică, la al+ii tulburăride organizare temporală. 6n timpul pronun+iei organele fonoarticulatorii sunt $ncordate %i articula+ia estehipertonă, nediferen+iată, nereu%ind să pronun+e sunetele s,z,ţ , sau hipotonă, articularea sunetelor fiind foarte slabă, confuză, cu greută+i $n pronun+area sunetelor c,g,che,chi,ghe,ghi. 6n perioada $n care lipse%te vorbirea, alalicii folosesc foarte mult vorbirea prin mimică%i gesturi.

Clasificarea alaliei

'upa aspectele lezate ale limbajului, alalia poate fi * - ) alalia motorie* - ) alalia senzorială* - #) alalia senzo-motorie sau mită.

1) Alalia motorie

Sinonimii : audiomutitate, dispraie de limbaj. Simptomatologie

Vorbirea spontană este absentă sau redusă la #-" cuvinte. Vorbirea repetată esteimposibilă, dar $n unele cazuri alalicul motor poate pronun+a sunete sau silabe izolate, pe care nule poate integra $n cuvinte. Vorbirea se realizează cu mare dificultate datorită tulburărilor motoriiarticulatorii. 7i%cările fonoarticulatorii sunt difuze, nesigure, dezordonate. 8entru alalia motorie sunt caracteristice tulburările de organizare temporo-spa+iale careconstau $n incapacitatea de realizare secven+ială a seriilor articulatorii. opilul alalic motor nu%tie să vorbească. 'ispraia buco-linguo-facială la copiii alalici eistă independent de actul


3/6

fonator. Alalicii motori sunt iniba+i, cu aspect de anciloză motorie care poate alterna cu perioade de agita+ie aotică. 'iagnosticul alaliei motorii se bazează pe tulburarea pronun+ată a vorbirii orale, peineisten+a vorbirii articulate din cauza imposibilită+ii eecutării mi%cărilor verbale. Acolo undese pot repeta unele sunete sau cuvinte, $mbinările acestora sunt tulburate datorită %i tulburării

auzului fonematic. Evolţia lim!a"li la alalicl motor

3a alalicii motori evolu+ia este lentă, cu greută+i deosebite $n articularea sunetelor. 3a$nceput $ncearcă să comunice %i să se facă $n+ele%i prin mimică %i gesturi sau fr&nturi de cuvinte,apoi sub influen+a terapiei logopedice $ncep să articuleze corect sunetele, să pronun+e cuvinte, săformuleze propozi+ii alcătuite din -# cuvinte. 8e parcurs vorbirea devine tot mai corectă, ciar %isub aspect gramatical. 8ersistă mult timp agramatismele, disleia-disgrafia ($n majoritate esteconsecutivă %i este corectată mai dificil), dar prin metode speciale poate fi $nlaturată $n totalitate.

#) Alalia senzorială

Sinonimii : surditate verbală congenitală, agnozie auditivă congenitală, surditateverbală prin impercep+ie auditivă. Simptomatologie Vorbirea spontană este absentă sau redusă la -# cuvinte.Vorbirea repetată poate fi*imposibilă, aproimativă sau ecolalică. Vocea alalicului senzorial este sonoră.. 8oate pronun+aunele sunete sau cuvinte mai mult sau mai pu+in corect,dar nu in+elege vorbirea prin cuvinte, cutoate ca la foarte mul+i acuitatea auditivă este bună. Tulburarea este localizată la nivelul integrării centrale. 6n unele cazuri, se asociază %i undeficit auditiv %i atunci vorbirea este nulă.5e presupune că maladiile sau traumatismele creieruluiduc la imposibilitatea sau slaba diferen+iere acustic-verbală din aparatul acustic al vorbirii(regiunea temporală). 9orme pure de alalie senzorială sunt foarte rare %i stabilirea diagnosticului de alaliesenzorială $ntre # si : ani este foarte deficitară.

Evolţia lim!a"li la alalicl senzorial

'eoarece alalicul senzorial prezintă o int&rziere u%oară datorată nedezvoltarii limbajului%i uneori %i un deficit auditiv, evolu+ia limbajului este mai anevoioasă. a %i la celelalte tulburăride limbaj ea este dependentă %i de gradul deficitului neurologic, de v&rsta la care se $ncepeterapia logopedică, de interesul pentru corectare, de gradul de $nt&rziere, de colaborarea cuceilal+i factori implica+i $n educa+ia copilului. 8e parcursul terapiei logopedice dispar dificulta+ile $n in+elegerea simbolismului verbal,cuvintelor, propozi+iilor %i termin&nd cu organizarea sintactică, cu eliminarea agramatismelor, cueprimarea corectă, coerentă, logică.

$) Alalia senzo – motrică sau mixtă


4/6

opilului cu alalie mită $i lipse%te at&t vorbirea impresivă c&t %i epresivă. Ea sedatorează unei vaste afec+iuni a creierului care s-a etins asupra zonelor verbale senzoriale %imotorii. Alalia mita se int&lne%te mai rar %i de obicei una din formele vorbirii este mai accentuattulburată.

Diagnostic %iferenţial

onfuzia cu alte sindroame,ca * afazia, dizartria,mutismul electiv, autismul, retardul delimbaj este posibilă datorită absen+ei limbajului.

&erapia alaliei

Absen+a limbajului este unul dintre cele mai dificile obstacole $n calea dezvoltării psiice normale. Terapia logopedică urmăre%te elaborarea, organizarea %i dezvoltarea limbajului%i restructurarea pe această bază a $ntregii personalităti. 6n elaborarea limbajului se ac+ioneazăconcomitent asupra celor trei componente ale vorbirii * fonetică, voca!lar şi strctră gramaticală. Terapia logopedică este de lungă durată %i foarte compleă. 6nvă+area limbajului parcurge mai multe etape, $n func+ie de posibilită+ile alalicului. 6n conturarea metodicii se vaavea $n vedere cooperarea %i interesul copilului pentru corectare, v&rsta,, gradul deficituluineurologic, $n+elegerea vorbirii. Este indicat ca terapia logopedică să $nceapa la "- ani. 3a baza activită+ilor trebuie săstea principiul gradarii efortului verbal $n func+ie de posibilită+ile copilului la momentulrespectiv. Este indicat ca activită+ile să fie variate, atractive pentru a trezi interesul copilului. 3a$nceput se vor folosi intens analizatorii vizuali, auditivi, tactili si ;inestezici.8entru u%urarea$n+elegerii se va folosi mimica %i gestica.

'!iective terapetice generale şi operaţionale

6n procesul terapeutic se constată o mare rezistentă la $nvă+area limbajului, datorită* - indiferen+ei fa+ă de vorbire2

- atitudinii negative fa+ă de vorbire ca urmare a e%ecului2 - dificultă+ilor de concentrare a aten+iei2

- dificultă+ilor de colaborare2 - tulburărilor asociate.


5/6

- pregatirea copilului pentru receptarea vorbirii, prin centrarea privirii asupravorbitorului %i formarea aten+iei auditive2 - $nvă+area limbii cu toate componentele sale* fonetică, vocabular %i structurăgramaticală2

- dezvoltarea %i coordonarea motorie2

- orientarea in spa+iu %i gnozia corporală. A. (ormarea vor!irii la alalicii senzoriali

5e vor avea in vedere trei mari obiective* .educarea senzorial-motorie2

.formarea vorbirii %i dezvoltarea g&ndirii2 #.instruirea.

1) E%carea senzorialmotorie

8rimul obiectiv urmăre%te educarea percep+iilor acustice care +in de vorbire, educarea percep+iilor vizuale, educarea senza+iilor ;inestezice, tactile, a motricită+ii generale %i verbale.

5e $ncepe cu identificarea surselor sonore după auz, recunoa%terea vocii celor din jur, pronun+area onomatopeelor %i recunoa%terea lor. 8e parcurs se trece la pronun+area unor silabedirecte, indirecte, cu silabe duble, cu diftongi, grupuri consonantice. 'acă este necesar, se vor face %i eerci+ii de dezvoltare a motricitătii verbale, urmărindmobilitatea bucală-linguală-facială %i eerci+ii pentru $mbunătă+irea motricită+ii $ntregului corp.

#) (ormarea vor!irii şi %ezvoltarea g*n%irii

8entru realizarea celui de-al doilea obiectiv se $ncepe cu invă+area unor cuvinte scurte,clare, u%oare. 'eoarece la alalicii senzoriali dificultatea principală este la nivelul $n+elegerii, seva insista pe aspectul semantic. 5e demonstrează ac+iunea sau se indică obiectele %i se denume%tecu voce tare.. Alalicul este pus să repete. 'upă ce denume%te i se cere să indice obiectulrespectiv. 6n urmatoarea etapă i se solicită să arate un obiect cunoscut dupa denumire sau săefectueze o ac+iune. 8rin mimică sau verbal i se atrage aten+ia asupra gre%elilor. 5e va insistamult pe analiza fonetică a cuvintelor %i a propozi+iilor cu sinteza ulterioară, pun&ndu-se un mareaccent pe dezvoltarea auzului fonematic. Tot acum se va avea $n vedere $nsu%irea semanticiistructurii gramaticale (a cuvintelor %i propozi+iilor). itirea labială a cuvintelor $nvă+ate va u%ura $n+elegerea con+inutului %i $nsu%ireaarticula+iei. =u se poate stabili o ordine a cuvintelor ce trebuie $nvă+ate, dar se impune o planificare a acestora.. 6n general se porne%te de la cuvintele cele mai uzuale %i legate de persoana lui, de ceea ce-l inconjoară, de activită+ile zilnice. 3a $nceput numărul cuvintelor este

foarte mic, -# cuvinte. 8e parcurs propozi+iile sunt dezvoltate at&t sub aspectul numărului decuvinte c&t %i al compleită+ii eprimării. 'eci, odată cu $mboga+irea vocabularului se educă treptat %i structura gramaticală avorbirii. 7ult timp se men+in gre%elile gramaticale, mai evidente $n limbajul scris datoritănerespectării regulilor morfologice si sintactice. 8ermanent se va insista asupra preciziei %i for+eiarticulatorii, sonorizării, a pronun+iei corecte. 5e $nt&lnesc frecvente gre%eli de logică %i stil,denatur&nd sensul celor eprimate. 8entru a respecta succesiunea evenimentelor, copilul va fi


6/6

dirijat prin $ntrebari, se va urmări a%ezarea cuvintelor $n propozi+ii, a propozi+iilor $n fraze,$n+elegerea %i reproducerea logică a ideilor. 8e masură ce posibilită+ile copilului permit, se va trece la formulări de propozi+ii pe bază de cuvinte date, la povestire ajung&ndu-se la un vocabular suficient dezvoltat care să-i permită sus+inerea unui dialog, a unei conversa+ii cu diferite persoane, la epunerea unui subiect,

deci la o integrare normala $n colectiv.$) +nstrirea

8aralel cu dezvoltarea vorbirii, se incepe %i $nsusirea limbajului scris, numărarea, sedezvoltă reprezentari legate de tot ceea ce-l inconjoară.

.+nsşirea vor!irii la alalicii motori

9ormarea vorbirii la alalicii motori se bazează $n special pe metoda vorbirii reflectate, prin imita+ie. orectarea sunetelor pronun+ate gre%it sau impostarea sunetelor pe care nu le pronuntă, se face prin procedee logopedice obi%nuite, folosite la corectarea tulburărilor de pronun+ie. Terapia logopedică trebuie $ncepută cu eerci+ii pentru dezvoltarea auzului fonematic, aaten+iei %i memoriei auditive. 'eoarece vocea alalicului motor este foarte slabă, articulareadeosebit de anevoioasă, se vor face eerci+ii de gimnastică fonoarticulatorie generală %i specificăsunetelor, urmarindu-se $mbunătă+irea mobilită+ii organelor articulatorii, a dirijării con%tiente aaparatului fonoarticulator $n articularea sunetelor, ob+in&ndu-se automatizarea mi%cărilor necesare articulării sunetelor, cuvintelor. 6nsu%irea articula+iei corecte a sunetelor se va face pe baza imita+iei, logopeduldemonstr&nd $n fa+a oglinzii modul corect de articulare a sunetelor. 5e vor desfă%ura eerci+ii de diferen+iere a sunetelor opozi+ionale $n paronime %i $nvorbire $n general. 3a alalicii motori, vocabularul pasiv este suficient sub aspectul volumului, dar nu poate deveni u%or un vocabular activ. 5e va folosi un bogat material, ilustrat sugestiv, at&t pentru denumirea imaginilor, pentru formularea propozitiilor, conturarea unei povestiri, c&t %i pentru formarea deprinderii de a asculta. >i la alalicii motori se observă greută+i $n a%ezarea cuvintelor $n propozi+ii %i a propozi+iilor $n frază, $n reproducerea ideilor, ca urmare a unei g&ndiri insuficient organizate.Este absolut necesară includerea alalicului $ntr-o colectivitate de copii cu vorbire normală,trezirea interesului pentru vorbire, crearea unui mediu stimulativ, lipsit de stări tensionale sausupraprotec+ionism. 3a alalicii senzoriali-motori se aplică măsuri %i metode combinate, pun&ndu-se accentul pe tulburarea care este mai pronuntată.

8rognosticul este mai favorabil pentru alalicii motori. Alalicii senzoriali, $n general, progresează mult mai greu. iar dacă terapia $ncepe la v&rsta prescolară, ea trebuie continuată %i$n primii ani de scoală, deoarece ei nu pot răspunde eigen+elor %colare $n aceea%i măsură ca %icopiii normali.

Documents

Referat Alalia