Raport privind impactul asupra mediului Noiembrie 2012apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/2012/noiembrie... · Raport privind impactul asupra mediului Noiembrie

Raport privind impactul asupra mediului Noiembrie 2012

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi 1

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

în vederea obţinerii Acordului de mediu pentru proiectul

„Lucrări de infrastructură portuară – Cheu Dana 32 Port Docuri Galaţi”,

propus a fi amplasat în Municipiul Galaţi, Strada Portului nr. 56, judeţul Galaţi

Autori : SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

Ing. Bojoi Silvia Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Dr. Glăvan-Caranghel Teodor Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Dr. Ing. Gabriela Grigoraş Elaborator Studiu ihtiofauna

Noiembrie 2012

Acest studiu va fi utilizat numai în scopul obţinerii Acordului de Mediu. Reproducerea,copierea, utilizarea integrală sau parţială directă sau indirectă se va face numai cu acordul scris al autorilor.



CUPRINS

Introducere ______________________________________________________________________ 3 1. Informaţii generale _______________________________________________________________ 5 1.1. Informaţii despre titularul proiectului ________________________________________________ 5 1.2. Autorii atestaţi al raportului de mediu _______________________________________________ 5 1.3. Denumirea proiectului ___________________________________________________________ 5 1.4. Amplasament _________________________________________________________________ 5 1.5. Proiectantul lucrărilor ___________________________________________________________ 6 1.6. Descrierea proiectului ___________________________________________________________ 6 1.6.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei _____________________________________________ 6 1.6.2. Situaţia existentă _____________________________________________________________ 6 1.6.3. Situaţia propusă ______________________________________________________________ 9 1.6.4. Mărimea proiectului __________________________________________________________ 13 1.6.5. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică ______________ 13 1.6.6. Semnalizarea navigaţiei _______________________________________________________ 13 1.7. Valoarea estimativă a lucrărilor ___________________________________________________ 14 1.8. Durata etapei de funcţionare _____________________________________________________ 14 1.9. Informaţiile privind producţia şi resursele naturale şi energetice folosite ___________________ 14 1.10. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice utilizate _____ 16 1.11. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici _________________________________________ 17 1.12. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele __________________________________________________________________ 21 1.13. Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului __________________________ 21 1.14. Informaţii privind modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă __________ 26 2. Procese tehnologice ____________________________________________________________ 26 2.1. Categorii de lucrări proiectate ___________________________________________________ 26 2.2. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare alternativelor avute în vedere __________________________________________________________________ 26 2.3. Activităţi de dezafectare ________________________________________________________ 31 2.4. Lucrări de refacere a amplasamentului _____________________________________________ 31 3. Deşeuri _______________________________________________________________________ 32 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora __________ 35 4.1. Amplasamentul obiectivului _____________________________________________________ 36 4.2. Impact transfrontalier __________________________________________________________ 38 4.3. Apa ________________________________________________________________________ 38 4.4. Aerul _______________________________________________________________________ 45 4.5. Solul şi subsolul ______________________________________________________________ 46 4.6. Biodiversitatea _______________________________________________________________ 51 4.7. Peisajul ____________________________________________________________________ 89 4.8. Mediul social şi economic _______________________________________________________ 91 4.9. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural _______________________________________ 92 5. Analiza alternativelor ____________________________________________________________ 93 6. Evaluarea impactului ____________________________________________________________ 95 7. Monitorizarea _________________________________________________________________ 100 8. Situaţii de risc _________________________________________________________________ 103 9. Descrierea dificultăţilor __________________________________________________________ 104 10. Rezumat fără caracter tehnic ___________________________________________________ 105 Bibliografie ____________________________________________________________________ 112



Raport privind impactul asupra mediului în vederea obţinerii Acordului de mediu pentru proiectul

„Lucrări de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galaţi, propus a fi amplasat în Municipiul Galaţi, Strada Portului Nr. 56, Judeţul Galaţi

Introducere Raportul privind impactul asupra mediului, solicitat de ARPM Galaţi prin Adresa nr. 9651/29.10.2012 a fost realizat pentru Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi (CN APDM SA Galaţi) pentru proiectul „Lucrări de infrastructură portuară – Cheu Dana 32 Port Docuri Galaţi”, propus a fi amplasat în Municipiul Galaţi, Strada Portului nr. 56, judeţul Galaţi în vederea reabilitării frontului de acostare, prin construcţia unui nou cheu vertical, care să îl înglobeze pe cel existent. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu, în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare. Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul se încadrează în Anexa nr. 1 din HG nr. 445/2009 – Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului, la pct. 8, lit b) Porturi comerciale, cheuri pentru încărcare şi descărcare legate de uscat şi porturi exterioare (exlusiv cheuri pentru feribot) care permit operarea navelor de cel puţin 1.350t. Intocmirea Raportului privind impactul asupra mediului a avut la bază o serie de Directive Europene transpuse şi implementate în legislaţia naţională prin acte legislative privind protecţia mediului pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM) : • Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata si completata prin Directiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul, transpuse in legislatia romaneasca prin OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; • Ordinul MAPM nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; • Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpusă partial prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completarile ulterioare; • HG nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate; • HG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare; • Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa; • Directiva 2006/12/CE privind deseurile; • Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;



• HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; • HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase; • HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, cu modificarile si completarile ulterioare; • HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare; � Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; • HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, modificata de HG nr.79/2009; • Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului transpusa prin OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; • HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei; • Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin Ordinul nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; • Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice, transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei europene Natura 2000 in Romania; • Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; • Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediului de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare; • STAS 10009/88 – Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot; • STAS 6161-89 – Nivelul de zgomot la exteriorul cladirilor; • STAS 6156-86 – Nivelul de zgomot in interiorul cladirilor; Pentru întocmirea Raportului privind impactul asupra mediului au fost realizate estimări conform studiilor de specialitate din domeniul protecţiei mediului, precum: • Metodologia AP-42 – European Environmental Agency; • Guide du Bruit des Transports Terrestres – Previsions des niveaux sonores, CETUR, 1980; • SETRA - „Protection des eaux contre la pollution d’origine routiere”; În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.



1. Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului � Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi (CN APDM SA Galaţi); � Adresa: Municipiul Galaţi, Strada Portului nr. 34, judeţul Galaţi, cod poştal 800025; � Nr. de înregistrare la ORC Galaţi: J 17/905/1998; � Cod Unic de Inregistrare: R 11776466; � Date de contact: Telefon: 0236.460.660; Fax: 0236. 460.140; e-mail: apdm@apdmgalaţi.ro Administratia Porturilor Dunarii Maritime S.A. Galaţi (CN APDM SA Galaţi) este o companie naţională fondată în anul 1998 prin HG nr. 518/1998 pentru administraţiile portuare ale Dunării Maritime (cunoscută şi ca Dunărea de Jos). In anul 2003 conform HG nr. 222/2003, obligaţiile şi responsabilităţile APDM au fost modificate, iar acum CN APDM S.A. Galaţi funcţionează ca autoritate portuară în domeniul său de activitate, în limitele terenurilor portuare, limitele radelor portuare şi pentru infrastructura de transport naval, în condiţiile legii. CN APDM SA Galaţi administrează pe bază de contract de concesiune porturile Dunării maritime : Galaţi (km 160 – Mm 76 Dunăre, ambele maluri), Brăila (km 173+800-km167+000, ambele maluri) şi Tulcea (mm42-Mm34), precum şi bratele secundare Chilia, Sf. Gheorghe şi Măcin. Principalele porturi aflate în concesiunea CN APDM SA Galaţi sunt : Galaţi, Brăila şi Tulcea. Porturile mai mici sunt : Hârşova, Turcoaia, Măcin, Gura Arman, Isaccea, Mahmudia şi Chilia Veche. 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului Autorii atestaţi de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra mediului sunt: � SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, tel. 0236.412.126, fax: 0236.435.180; mobil: 0745.116.685; � Ing. Bojoi Silvia - Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; mobil: 0751.024.651; � Dr. Glăvan-Caranghel Teodor - Elaborator studii pentru potecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; mobil: 0755.073.761; � Dr. Ing. Gabriela Grigoraş – Evaluator ihtiofaună din sectorul de referință în relație cu principalele elemente locale de mediu abiotic și biotic;

1.3. Denumirea proiectului Lucrări de infrastructură portuară – Cheu Dana 32, Port Docuri Galaţi, propus a fi amplasat în Municipiul Galaţi, Strada Portului nr. 56, judeţul Galaţi 1.4. Amplasament Portul Docuri Galaţi este amplasat pe malul stâng al Dunării, Mm 80. Suprafaţa Portului Docuri Galaţi este de 205.636mp. Danele portului: Dana 22 - Dana 33 de la Km 80+160 până la 148,9 - mal stâng. Rada : Km 80+ 550 până la Km 150 - mal drept. Frontul de cheu se întinde pe o suprafaţă totală de 1.500 m.l., din care 500 m la Dunăre, iar restul fiind aferent bazinului portuar existent;



Vecini: � N - ADMET Galaţi; � S - Fluviul Dunarea; � E - Şantierul Naval Damen Galaţi; � V - Domeniul public local. 1.5. Proiectantul lucrărilor � SC IPTANA SA Bucureşti - Divizia Lucrări Hidrotehnice şi Portuare; � Adresa: Bucureşti, B-dul Dinicu Golescu, Nr. 38, Etaj 6, Sector 1, cod poştal 010867, Bucureşti; � Telefon: 02123181977 Interior 108; � Persoana de contact: Ing. Valeria Nicoleta Gatu; mobil 0745.132.815; 1.6. Descrierea proiectului 1.6.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei În prezent, datorită exploatării îndelungate, cheul a suferit numeroase deteriorări care pot pune în pericol - sub acţiunea unor sarcini pe platformă, stabilitatea generală a frontului portuar şi a construcţiilor existente în spatele acestuia. Pentru eliminarea acestor deficienţe structurale, precum şi pentru mărirea capacităţii de manipulare se impune modernizarea frontului de cheu aferent Danei 32 Port Docuri Galaţi. Având în vedere tendinţa de redresare generală a situaţiei economice şi a creşterii nivelului schimburilor de mărfuri, se apreciază că valorile de trafic prin Portul Docuri Galaţi se vor modifica semnificativ, în sens pozitiv, în următorii ani. Opinia generală a companiilor interesate este că portul ar trebui să aibă o infrastructură adecvată şi sisteme de operare şi transport moderne în zona portuară; astfel, este subliniată necesitatea unei infrastructuri dezvoltate a portului. În cazul de faţă este vorba despre reabilitarea si modernizarea unui cheu existent, care este în exploatare şi care dispune de o infrastructură de acostare insuficientă unui trafic fluvial în dezvoltare. Modernizarea şi reabilitarea nu presupune ocuparea unor noi suprafeţe, ci continuarea unor lucrări care erau prevăzute încă din proiectele originale, dar care din diverse motive nu s-au executat până în prezent. Implementarea investiţiilor propuse în portul Docuri Galaţi contribuie la realizarea obiectivelor Programului Operaţional Sectorial - Transporturi 2007 - 2013, Axa prioritară 2 – „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport”, domeniul major de intervenţie 2.3 – „Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi dunărene”. Planul investiţional de reabilitare şi modernizare al S.C. TRANS EUROPA PORT S.A. Galaţi, operatorul care are în proprietate privată silozul de cereale existent în Dana 32 Port Docuri Galaţi, prevede: � reabilitarea şi modernizarea silozului (betonarea incintelor şi aducerea acestora la cotele stabilite de inundaţii, mărirea suprafeţelor de depozitare pentru diversificarea mărfurilor operate şi depozitate); � retehnologizarea fluxurilor tehnologice (recepţionare calitativă şi cantitativă, curăţire intensivă, uscare cereale, tratare chimică contra dăunătorilor); � reabilitare acces CF (largă şi normală), � modernizarea sistemului de încărcare/descărcare (benzi transportoare orizontale, elevatoare, etc.); � reabilitare şi modernizare dotări şi utilităţi (utilaje, instalaţii, maşini, reţele de apă, electricitate, gaze, ventilare, căi de acces); � mărirea capacităţii de manipulare de la 100.000to/an marfă la 300.000 to/an marfă; Investiţia este necesară, atât pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a cheului, cât şi pentru adaptarea la lucrările de modernizare pe care intenţionează să le realizeze operatorul SC TRANS EUROPA PORT SA Galaţi.



1.6.2. Situaţia existentă Infrastructura portuară este compusă din: cheu; platforme de depozitare; instalaţii portuare (alimentare cu apă şi canalizare ape uzate, alimentare cu energie electrică). Construcţia portului a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar a fost modernizat după anul 1900, când a fost construit pereul, s-a pietruit platforma portuară de depozitare, s-au construit sediile administrative şi s-a introdus iluminatul electric. Mai târziu a fost realizată calea ferată, iar ulterior s-a construit silozul de cereale şi s-au montat macaralele de cheu. Accesul în amplasament se realizează din Strada Gării. Portul actual este format dintr-un cheu înclinat, frontul de acostare şi Danele portului: � Dana 22 - Dana 33, de la Km 80+160 până la 148,9 - mal stâng; � Rada: Km 80+550 până la Km 150 - mal drept;

- Frontul de cheu se întinde pe o lungime totală de 1.500m.l., din care 500m la Dunăre, iar restul fiind aferent bazinului portuar existent.

- Tehnologie eficientă de exploatare portuară; - Capacităţi de depozitare multiple, mijloace mecanice pentru ridicat, transportat şi pentru

stivuirea mărfurilor. - Utilităţi: energie electrică, apă, gaze naturale.

Dana 32 este amplasată în Bazin Docuri Galaţi - Mm 80, pe latura din dreaptă a bazinului (cu silozul vechi "Anghel Saligny"), între Danele 31 şi 33, oferind un front de acostare de 70m. Cheul a fost executat pe timpul ing. Anghel Saligny, 1886 - 1900. Aliniamentul cheului este cu 7,00m retras faţă de Dana 30. Cheul are structura din beton cu goluri şi tunele, iar paramentul şi coronamentul sunt alcătuite din piatră cioplită. Grosimea cheului este de 5,50m la bază şi 5,00m sub coronament. Masivul din zidărie este ancorat la blocuri din beton prin tiranţi metalici de 0,65mm. Blocurile de ancoraj sunt amplasate la cca. 15,00m distanţă în spatele cheului. Baza zidăriei este la cota ± 0,00m, iar coronamentul la cota + 6,00m. Cheul este aşezat pe un grătar din grinzi de lemn ce reazemă pe şapte rânduri de piloţi, parte verticali, parte înclinaţi 1/10. Sub grătar se află fascine până la cota - 4,50m, sub care se presupune a fi un strat de beton, de 9,00m, lăţime şi 2,00m grosime. Capacităţi şi mărfuri operate Navele care pot opera în port sunt: � Nava de calcul - cargou 4.400 tdw având următoarele caracteristici: L = 98,30 m; B = 13,93 m; D = 6,58/5,63 m. � Nava maximă - cargou 4.800 tdw, având următoarele caracteristici: L = 106,0 m; B = 14,80 m; D = 7,06/5,63 m. Tipul navei maritime care are acces pe Dunăre este condiţionat de adâncimea apei la bara Sulina: (-7,32 m). Nava maritimă de 4.400 tdw, având pescajul de maximă încărcătură de 6,58m are acces pe Canalul Sulina în condiţii normale şi poate fi considerată ca nava de calcul. Nava maritimă de 4.800 tdw poate intra pe Canalul Sulina numai cu avizul Secţiei de Pilotaj AFDJ Sulina, având pescajul de maximă încărcătură de 7,06m, care este la limita admisă de acces la bara. Navele cu o capacitate mai mare de 4.800 tdw pot avea acces pe Canal numai cu pescaj limitat, respectiv 7,32m, corespunzător unei încărcări parţiale a navei sau încărcării cu mărfuri voluminoase, dar uşoare.



In general, armatorii nu sunt de acord cu transportul marfurilor pentru o încărcătură parţială, din motive de navlu redus (scăzut). Durata medie de utilizare a danelor din porturile dunărene este de circa 300 zile, din cele 365 zile ale unui an calendaristic. 65 zile sunt considerate zile neoperative din cauza condiţiilor meteorologice necorespunzătoare (îngheţ, inundaţii, ceaţă, vânt puternic, etc.). Gradul de utilizare a danei este 0,7 Durata de staţionare sub operaţiuni, în zile:

- capacitatea navei: 4.400 tdw; - felul mărfii: cereale, îngrăşăminte, laminate; - felul operaţiunii: nava - platforma şi invers; - capacitatea de operare medie: 550 t/zi (24 ore/zi); 460 t/zi (20 ore/zi); - durata de staţionare sub operaţiuni: 4.400 tdw : (460 t/zi x 2 mac.) = 5 zile; - formalităţi sosire/plecare nava: 1 zi;

TOTAL STATIONARE: 6 ZILE Capacitatea danei (C) - zile/an x grad de ocupare dana: 300 zile/an x 0,7 = 210 zile efective/an; - zile efective/an : zile staţionare/nava: 210 zile : 6 zile/nava = 35 nave/an - capacitate (C) = nave/an x tdw/nava: 35 nave/an x 4.400 tdw = 154.000 t/an

Port Bazin Docuri Galaţi



1.6.3. Situaţia propusă Pentru asigurarea exploatării normale a frontului de acostare se are în vedere execuţia unui nou cheu vertical care să-l înglobeze pe cel existent. Infrastructura se propune a fi realizată din două şiruri de coloane, respectiv la apă, în faţa cheului existent şi la uscat, în spatele acestuia. Suprastructura se propune a fi executată din grinzi transversale din beton precomprimat joantive cu secţiune în T, monolitizate la capete. Peste grinzi se va turna o placă din beton armat monolit. Aceste grinzi vor rezema la apă pe un radier continuu fundat pe sirul de coloane propus, iar la uscat pe un zid cornier fundat pe două rânduri de coloane. În spatele cornierului se va realiza un prism descărcător din piatrǎ brutǎ. Pentru montarea grizilor suprastructurii se va demola parţial cheul existent pe o înǎlţime de cca. 4,00 m. Pe coronamentul cheului se vor monta filele macaralei portal la ecartamentul de 10,875m şi respectiv şine pentru două linii ferate între acestea. Pentru acostarea navelor se vor monta bolarzi de 20 tone, amortizori din cauciuc fixaţi pe două nivele pe înǎlţime şi scări mobile de acces. Cheul fluvial maritim al Danei 32 va avea următoarele caracteristici principale: � adâncimea la acostare -7,00 m etiaj local; � cota la coronament +6,30 m etiaj local; � înălţimea liberă totală de 13,30 m etiaj local; � lungimea totală de 70.00 m; � lăţimea maxima 21.00 m � aliniamentul paramentului nou de acostare va fi la distanţa de 7,0 m de paramentul cheului vechi, respectiv va fi în prelungirea cheului existent al danei 31 din vecinatate. Structura noului cheu este alcătuită după cum urmează: Infrastructura danei va fi realizată din două rânduri longitudinale de coloane cu diametrul Ø 1,18 m şi lungimea L = 34,00 m, dispuse astfel: � rândul dinspre apă, format dintr-un singur şir de coloane (A), forate vertical, la echidistanţă în lungul cheului de 4,2 m; � rândul dinspre uscat, format din două şiruri de coloane, şirul B către apă şi şirul C către uscat. Coloanele de pe şirul B sunt forate vertical, la echidistanţă de 5,25m în lungul cheului. Coloanele de pe şirul C sunt forate alternativ, vertical şi înclinat. Echidistanţa în lungul cheului, între coloanele verticale, este de 5,25m, iar coloanele înclinate sunt dispuse între cele verticale, la jumătatea distanţei, respectiv 2,625. Coloanele înclinate de pe şirul C au fost prevăzute pentru a prelua sarcinile orizontale din impingerea terenului din spatele cheului. Pe direcţia transversală cheului, distanţa între şirurile de coloane B şi C care compun rândul de la uscat este de 2,625m, axul rândului de la uscat fiind la jumătatea distanţei dintre cele două şiruri de coloane (B şi C). Distanţa dintre axul şirului A de coloane (de la apa) şi cel al şirurilor B şi C (de la uscat) este de 18.44m. Pentru realizarea structurii cheului nou se va executa desfacerea şi demolarea partiala a cheului vechi prin dezafectarea suprastructurii existente de la cota coronamentului sau actual până la o cota situată la cca +2,50m etiaj local. În acest fel structura cheului nou se va realiza peste structura parţial demolată a cheului actual.



Suprastructura danei va fi constituită din aceleaşi tipuri de elemente ca şi danele 30 şi 31, astfel : � radier continuu din beton armat rezemat pe şirul A dinspre apă, în formă de L, având talpa de 2.50m lăţime şi 1.12 m grosime, iar partea verticală include paramentul superior al cheului; radierul va avea cota la intrados +3.00 m etiaj local; � radier continuu din beton armat turnat în etapa I pe capetele coloanelor din şirurile B şi C dinspre uscat, va avea 4.80 m lăţime şi 1.40 m grosime, urmând a fi continuat spre uscat cu un zid vertical din beton armat cu rolul de susţinere a umplutirii din spatele cheului. Inălţimea totală a zidului este de 3.75m; � reazeme din beton armat realizate pe cele două radiere de mai sus şi câte un aparat din neopren în zonele de sub talpa grinzilor transversale; � grinzi transversale prefabricate, precomprimate, dispuse joantiv, cu secţiune în T şi profil longitudinal variabil, avand H = 1.90 m şi L = 20.00 m; aceste grinzi din beton armat, precomprimate cu cabluri postensionate, vor fi alcătuite din cate trei bucăţi asamblate pe un stand şi montate de la uscat pe reazemele din neopren, pe cele două radiere din beton turnate în etapa I; după montaj, grinzile transversale vor fi monolitizate spre capete, iar între plăcile superioare şi peste acestea se va turna o placa din beton armat monolit; la faza următoare de proiectare se va analiza oportunitatea realizării de ancoraje; � la faţa de acostare a cheului s-a prevăzut o grindă parament inferioară din beton armat prefabricat, cu înălţimea de 2.75 m, rezemată pe cuzineţi din beton armat. Intradosul grinzii va fi la cota +0.50 pentru a asigura acostarea navelor la nivele scăzute ale apei; � placa generală din beton armat de cca. 0.35 m grosime, peste suprastructura prefabricată, alcătuită din grinzile transversale şi grinzile parament; � în spatele cheului, respectiv a zidului "cornier" se va realiza un prism descărcător din piatră brută de 10-50 kg/buc, cu filtrul de geotextil aferent, peste care se va executa platforma betonată prevăzută în cadrul documentaţiei pentru SC TRANS EUROPA PORT SA Galaţi; � accesorii pentru ancorarea navelor, constând în bolarzi de 20 t situaţi la 25m interdistanţă, apărători metalici tip muchie continuă de coronament, amortizori din cauciuc fixaţi pe două nivele pe înălţime, scări mobile de acces pe/de pe cheu, de la/lanava şi canale tehnologice cu capace prefabricate. Cheul, în lungime totală de 70.0m, va fi constituit din 2 tronsoane a 35.0m şi se va racorda spre uscat cu platforma tehnologică de operare-stocare cereale a SC TRANS EUROPA PORT SA Galaţi. Pe cheu, peste placa monolit se vor monta utilajele tehnologice de operare cereale la nava. De aceea, la turnarea plăcii cheului se va avea în vedere fixarea elementelor metalice de susţinere a echipamentelor de operare. Secţiunea cheului are prevăzute şi grinzi de rulare macarale şi feroviare, în prelungirea celor de la Dana 31, care temporar pot avea nişele viitoarelor şine de cale ferată umplute cu un material de tip mixtură asfaltică, uşor de scos atunci când va fi necesar. Capacităţi şi mărfuri operate Durata de stationare sub operatiuni, în zile:

- capacitatea navei: 4.400 tdw; - felul mărfii: cereale, îngrăşăminte, laminate; - felul operaţiunii: nava - platforma şi invers; - capacitatea de operare medie: 1.430t/zi (24 ore/zi); 1190t/zi (20 ore/zi); - durata de staţionare sub operaţiuni: 4.400 tdw : 1.190 t/zi x 3 mac.) = 1,5 zile; - formalităţi de sosire/plecare pe nava: 1 zi

TOTAL STATIONARE: 2,5 ZILE. Capacitatea danei (C) 300 zile/an x 0,7 = 210 zile efective/an 210 zile : 2,5 zile/nava = 84 nave/an C = 84 nave/an x 4.400 tdw = 370.000t/an



Secţiune transversală în cheu

PRINCIPALELE CATEGORII DE LUCRARI - CHEU DANA 32; L=70m VARIANTA 1A

Lucrare Cantitate UM

1 OBIECTUL 1 LUCRARI DE DRAGAJE

1.1 Dragaje 14540 mc

2 OBIECTUL 2 LUCRARI DE EXCAVATII, DEMOLARI SI DESFACERI

DIN STRUCURA CHEULUI EXISTENT 2.1 Demolare partiala cheu existent (560mc) 70 m

3 OBIECTUL 3 LUCRARI PENTRU REALIZAREA CHEULUI VERTICAL

3.1 Coloane executate la apa d=1,18m; L=34,6m; 17buc 706.8 m

3.2 Coloane executate la uscat-drepte d=1,18; L=34,5m; 28buc 966 m

3.3 Coloane executate la uscat-inclinate d=1,18; L=35,4m; 13buc 461 m

3.4 Radier din beton armat monolit la apa 242 mc

3.5 Radier din beton armat monolit la uscat 564 mc

3.6 Cuzineti grinzi parament 17 buc 33 mc

3.7 Grinda parament din beton armat prefabricat 17 buc 122 mc

3.8 Grinzi transversale din beton armat precomprimat 36 buc 774 mc

3.9 Placa cheu din beton armat monolit 455 mc

3.10 Monolitizari din beton armat 80 mc

3.11 Accesorii cheu: bolarzi, aparatori muchie, mixturi asfaltice, aparate de reazem 70 m

3.12 Amortizori din cauciuc 32 buc

4 OBIECTUL 4 LUCRARI DE ANCORARE A RADIERULUI DE LA USCAT

4.1 Terasamente 8750 mc

4.2 Lucrari de ancorare a radierului de la uscat 70 m

5 OBIECTUL 5 LUCRARI PENTRU RACORDAREA LA UTILITATI

5.1 Lucrari pentru racordarea la utilitati 70 m



Graficul de execuţie a lucrărilor de construcţii - montaj

Activitate

Perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate (24luni)

Anul I Anul II

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Lucrări pregătitoare şi eliberare amplasament

Desfacere zidărie, demolare partială cheu

Dragaje în rada danei Realizare coloane forate cu tubaj parţial recuperabil

Capiteluri din beton turnat monolit pe coloanele de apă

Montare grinzi parament prefabricate inferioare, inclusiv monolitizari;

Realizare radier din beton armat de la apa şi zid cornier din beton armat de la uscat;

Montare grinzi transversale prefabricate precomprimate;

Turnare placă cheu Montare accesorii de cheu (amortizori, bolarzi, apărători muchie);

Realizare prism descărcător Recepţie la terminarea lucrărilor Durata totală de execuţie



1.6.4. Mărimea proiectului Terenul ocupat prin modernizarea cheului danei 32 are lungimea de 70m şi lăţimea de 31m, măsuraţi de la paramentul dinspre apa al cheului şi pana la limita proprietatii APDM. Astfel, suprafata terenului ocupat definitiv este de 2240 mp. 1.6.5. Utilităţi Pentru realizarea investiţiei se vor utiliza reţelele de apă existente din Portul Docuri: • Reţele alimentare cu apă potabilă; • Reţele alimentare cu apă de incendiu; • Reţele canalizare pluvială. � Energie electrică Menţionăm că la faza de proiect tehnic se vor obţine avizele autorităţilor locale care asigură administrarea acestor reţele. 1.6.5.1. Alimentare cu apa potabilă şi incendiu � Alimentarea cu apă potabilă a incintei portuare se realizeză din reţeaua Municipiului Galaţi situată în lungul drumului de acces spre port. Asigurarea debitului şi presiunii în reţea se realizeză prin intermediul unui cămin de pompare subteran, din beton monolit cuplat cu un rezervor tampon, îngropat din polietilenă. Reţeaua de distribuţie a apei din conductă PEHD cu diametru 63mm, 75mm şi 110mm asigură debitele şi presiunea necesară în punctele de alimentare a navelor. � Pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu, reţeaua portuară este prevăzută cu 8 prize de preluare a apei din Dunăre. Intervenţia se va face cu o motopompă din dotare sau cu pompele mobile ale pompierilor. Pentru motopompă s-a asigurat dotarea pentru un jet (5l/s), conform Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din domeniul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei - NP 073-2002. Conform Anexei 19 din actul normativ, reţeaua portuară este echipată cu panouri de incendiu, dotate corespunzator cerinţelor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor. 1.6.5.2. Evacuare ape uzate � Apele uzate menajere provenite de la instalaţiile sanitare se vor colecta şi evacua în reţeaua de canalizare în vederea epurării în staţia de epurare din zonă. � Apele uzate de la nave (ape menajere, ape de santine) se vor colecta în tancurile etanşe ale navelor de deservire specializate şi evacuate în vederea epurării în instalaţii/staţii de tratare/epurare a apelor. � Colectarea apelor pluviale din incinta portuară se face prin canale rectangulare din beton, acoperite cu piscoturi cu secţiune interioară 0,35 x 0,35m ÷ 0.35 x 0.85m, asigurându-se pante de scurgere i=0.003÷0.005. Din aceste canale, apa este preluată în tronsoane de canalizare pluvială din tuburi circulare Dn 300÷400mm care deversează apele fluviale în Dunăre, prin guri de descărcare, după trecerea acesteia prin bazinul decantor şi separatorul de produse petroliere. Inainte de deversare în Dunăre, apele sunt trecute prin separatoare de nămol şi produse petroliere şi aduse la condiţiile impuse de normativul NTPA 001/2002 privind descărcarea în receptori naturali. 1.6.5.3. Instalaţii de alimentare cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică se va realiza din reţeaua existentă la cheu sau de la grupurile Diesel-generatoare de curent electric de la bordurile acestora. 1.6.6. Semnalizarea navigaţiei Semnalizarea navigaţiei este alcătuită din semnalizare definitivă şi semnalizare pe timpul execuţiei lucrărilor de constructii, astfel: � Semnalizarea definitivă a navigaţiei va fi asigurată prin pictograme, reglementate prin “Regulamentul de navigaţie pe Dunare”, în vigoare, şi anume:



- panou indicator al cotei zilnice a apei Dunarii ± - alb pe negru; - panou indicator “interdicţia de a provoca valuri” – negru pe alb cu diagonala si contur rosu (A9-

art. 6.20); - panou indicator “posibilitatea de a comunica” – telefon alb pe fond albastru (E14); - panou indicator “loc de alimentare cu apa potabila” – robinet alb pe fond albastru (E13);

� Semnalizarea navigaţiei pe timpul lucrărilor de construcţii Navele tehnice, de construcţii şi transport, care vor fi utilizate la realizarea construcţiilor hidrotehnice noi din Dana 32 Portul Docuri Galaţi, se vor afla sub incidenţa prevederilor „Regulamentului de navigaţie pe Dunăre în sectorul românesc”, regulament aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 787/2007. Se vor respecta „Regulile de staţionare” prevăzute în cap. VII, şi anume:

- Art. 7.01 – Principii generale de staţionare. - Art. 7.02 – Staţionare. - Art. 7.03 – Staţionarea la ancoră. - Art. 7.04 – Legarea. - Art. 7.05 – Locuri de staţionare. - Art. 7.06 – Autorizarea staţionării pentru anumite categorii de nave. - Art. 7.07 – Staţionarea în apropierea navelor, convoaielor împinse şi formaţiilor în cuplu care

transportă încărcătură periculoasă. - Art. 7.08 – Paza şi supraveghere.

Pe timpul lucrărilor de construcţii hidrotehnice în portul Docuri Galaţi este indicat semnalul de restricţie C1:”Adâncimea apei este la limită”. 1.7. Valoarea estimativă a lucrărilor Valoarea estimativă a proiectului este de 5.912.929 euro, din care lucrări de construcţii-montaj 21.587.553 lei, respectiv 5.092.911 euro, eşalonată pe 2 ani, conform analizei financiare.

mii lei fara TVA mii lei cu TVA mii euro fara TVA mii euro cu TVA

An 1 inv 7,697.592 9,440.084 1,801.744 2,209.603

C+M 5,803.104 7,195.849 1,358.309 1,684.303 An 2 inv 12,759.453 15,821.722 2,986.554 3,703.326

C+M 11,606.208 14,391.697 2,716.618 3,368.607 1.8. Durata etapei de funcţionare Perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate este estimată la 24 luni. Conform Art. 1.4.2.2. din HG nr. 2139 /2004 pentru aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe”, pentru construcţiile hidrotehnice din piatră se prevede o durată de funcţionare de 24 – 36 ani. Pentru perioada de funcţionare se va întocmi la faza următoare a proiectului un “Program pentru asigurarea urmăririi curente a comportării în timp a lucrării” în baza Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii (art.18), HG nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind calitatea în construcţii şi Ordinului nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea “Normativului privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor“ indicativ P 130/1999. 1.9. Informaţii privind producţia şi resursele naturale şi energetice folosite În perioada de realizare a lucrărilor prevăzute în proiect, principalele surse de energie vor fi carburanţii necesari funcţionării utilajelor de construcţie pentru punerea în operă a lucrărilor proiectate.



Pe baza estimării volumelor de lucrări proiectate pentru realizarea proiectului, în tabel se prezinta informaţii privind producţia şi necesarul de resurse energetice pentru realizarea lucrărilor.

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantităţi totale

Denumire Consumuri anuale

Furnizor

Dragaje 14.540mc Motorină 4.000l Terasamente 8.750mc Motorină 4.000l Săpături 5.000mc Motorină 3.000l -

Umpluturi 30.000mc

Balast, piatră spartă, anrocamente

- Cariere autorizate

Motorina 15.000l Staţii/depozite de carburanţi autorizate

Prism anrocamente 840mc

Ciment - Societăţi autorizate specializate

Motorină 3.000l

Betoane* 7.000mc Energie electrică - SC Electrica SA Sucursala de Distribuţie Galaţi

Transport materiale 4000l Motorină 5.000l Staţii de carburanţi din zonă

* Nu se produc pe amplasament. În situaţia realizării valorilor maxime prognozate pentru traficul de mărfuri şi materiale, se apreciază că manipularea acestora pe platforme poate fi asigurată cu 1 motostivuitor, 1 încărcător frontal şi 1 buldozer. Consumul zilnic de motorină pentru aceste utilaje este apreciat la 300 l pentru 8 ore de funcţionare. In perioada de funcţionare, expedierea mărfurilor pe uscat şi pe apă din port către diverşi beneficiari include şi transportul acestora pe auto. În incinta portului, pentru expedierea a cca. 2.000 t pe zi de mărfuri şi materiale vor fi necesare cca. 200 de curse de vehicule grele (camioane, basculante, tractoare cu remorcă). Aceste vehicule grele vor consuma, în total, pentru un parcurs în incinta portului de cca. 600 m fiecare, cca. 40 l. Având în vedere şi circulaţia unor autoturisme, manevrele pe spaţii reduse, etc. se poate aprecia că, zilnic, consumul de carburanţi (motorină şi benzină) în incinta portului pentru mijloacele de transport este de cca. 100 l. Consumul total de carburanţi pentru activitatea portuară este estimat la cca. 400 l pe zi şi traficul auto zilnic cca. 200 vehicule grele. Pentru realizarea proiectului vor fi necesare anumite cantitati de materiale ca: piatră spartă, balast, beton, mortare de ciment. Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se apreciază că betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializaţi autorizaţi, sarcina constructorului rezumându-se la transportul, în incinta portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale. În incinta portului, distanţa medie de transport a materialelor de construcţie nu va depăşi 300 m. În cazul aprovizionării pe apă, distanţele de transport la amplasamentul lucrarilor, vor fi mai de max. 200 m. Volumul necesar de resurse naturale este reprezentat de balast şi piatră spartă (cca. 30.000m3). Referitor la resursele naturale necesare construirii lucrărilor menţionăm următoarele: � Resursele de balast provin din staţii de betoane şi staţii de concasare autorizate.



� Depozitele de piatră sunt adecvate pentru a fi folosite ca agregate sparte, cu conditia sa fie sortate. Au fost stabilite anumite sorturi de balast şi piatra sparta necesare pentru umpluturi. Impactul generat pe amplasamentul de producţie al balastului şi sorturilor de agregate a fost analizat în documentaţia de solicitare a actelor de reglementare de titularul activităţii, la APM/ARPM pentru obţinerea acordului de mediu şi autorizaţiei de mediu. Proiectul nu va aduce un impact cumulativ deoarece producţia balastierelor şi carierelor este acceaşi indiferent dacă balastierele şi carierele vor furniza sau nu materiale pentru construcţia lucrărilor. � Balastul şi agregatele care vor fi folosite pot genera pulberi la descărcare, la împrăştierea cu buldozerul şi la nivelare. Având în vedere că în procesul tehnologic de sortare, agregatele sunt spălate, pulberile care pot fi generate la punerea în operă a balastului sunt nesemnificative. În apropierea municipiului Galaţi se exploatează importante resurse de agregate de balastieră, pe Siret sau Dunăre. Piatra spartă se poate aduce pe Dunăre, în barje de la cariera Măcin sau Turcoaia. Capacitatea de producţie a balastierelor şi carierelor poate asigura necesarul pentru întreg proiectul. Menţionăm că agenţii economici autorizaţi produc sortimente de produse specifice şi livrează produsele în regim de certificare şi asigurare a calităţii. Furnizorii produselor de balastieră spălate-sortate şi concasate pot asigura inclusiv transportul produselor livrate. Decizia finală privind provenienţa acestora va aparţine constructorului, care va selecta balastiere şi cariere autorizate şi de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic şi de mediu. Astfel, proiectantul va preciza în caietele de sarcini necesare documentaţiei de licitatie pentru alegerea antreprenorului, caracteristicile materiilor prime în vederea atingerii calităţii corespunzătoare, conform actelor legislative în vigoare. Recomandarea elaboratorilor Raportului privind impactul asupra mediului este ca aprovizionarea cu materiale să se realizeze treptat, pe etape de construire, evitându-se astfel, formarea de stocuri de materii prime pe termen lung. In perioada de funcţionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale în afara lucrărilor de întreţinere sau reparaţii capitale. 1.10. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice utilizate Pe baza estimării volumelor de lucrări de construcţii-montaj pentru realizarea proiectului, în tabelul următor se prezintă informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice.

Informaţii despre materii prime şi despre substanţele sau preparatele chimice utilizate

Materii prime Consumuri

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice

Categorie Periculos/Nepericulos

(P/N)

Cod privind principala proprietate periculoasa

Faze de risc

Agregate naturale* 30.000 mc N - -

Motorina* 38.000 litri P H3B; H6 Inflamabil, toxic

Beton* 7.000 mc N - - Prism anrocamente 840 mp N - - Piese metalice înglobate* 5 t N - -

*Materii prime din instalatiile furnizorilor



1.11. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici Amenajarea lucrărilor de construcţii se va desfăşura în trei etape: - etapa de deschidere ce cuprinde executarea unui releveu topohidrografic, delimitarea zonei de lucru, prin balize permanente de semnalizare; - etapa de pregătire (curăţarea zonei de lucru, excavaţii); - etapa de execuţie (construcţie). În toate aceste etape, prin activităţile desfăşurate pot fi afectaţi factori de mediu prin mai multe tipuri de poluare, şi anume: � poluare sonoră (zgomot şi vibraţii) : produsă de funcţionarea utilajelor (excavator, autoîncărcătoare, etc.); � poluarea apei: scurgeri accidentale de produse petroliere; � poluare atmosferică rezultată ca urmare a operaţiunilor de descărcare şi transport a materialelor de construcţie; precum şi transportul şi descărcarea produselor pe viitoarele cheuri Activitatea ce se va desfăşura în zonă nu va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaţii şi nu va produce nici un fel de poluare biologică.

Tip

ul p

oluări

i

Su

rsa d

e p

olu

are

Nr.

su

rse d

e p

olu

are

Po

luare

ma

ximă p

erm

isă (

lim

ita m

ax

imă

ad

misă p

en

tru

om

şi

med

iu)

Po

luare

de f

on

d

Poluare calculată produsă de obiectiv şi măsuri de eliminare/reducere

Măsu

ri d

e e

lim

ina

re/r

ed

ucere

a p

oluă

rii

Pe z

on

a o

bie

cti

vu

lui

Pe z

on

ele

de p

rote

cţi

e/r

estr

icţi

e a

fere

nte

o

bie

cti

vu

lui, c

on

form

leg

islaţi

ei

în v

igo

are

Pe zone rezidenţiale, de

recreere sau alte zone

protejate, cu luarea în

considerare a poluării de fond

Fără

măsu

ri d

e

elim

ina

re/

red

uc

ere

a

po

luări

i

Cu

im

ple

men

tare

a

măsu

rilo

r d

e

elim

ina

re/r

ed

uce

re a

p

oluări

i

Sonoră Funcţionarea utilajelor 4 - 65 – 90

dB

� Reducerea la minimum a nr. de utilaje. � Utilizarea de motoare moderne.

Nr. crt.

Denumire substanţă chimică

Număr CAS

Clasificare, etichetare/

fraze de risc

Categorie substanţă

P/N

Nr. index din lista de

substanţe periculoase

Litera pentru

indicaţia de pericol

Fraze de risc

1. Motorină 68334-30-5

F+ - extrem de

inflamabil R 12

P – Periculos

H3B 649-224-006 Carc. Cat

3, Xn, N R40, R65, R66, R51/53



Praf Descărcare materii prime 4 - 30 – 50

mg/m3

Drumurile de acces vor fi stropite cu autocisterna

Gaze de ardere

Descărcare materii prime 4

Motoare cu catalizatori

Radiaţie electromagnetică Nu este cazul

Radiaţie ionizantă Nu este cazul

Poluare biologică Nu este cazul

1.11.1 Zgomotul şi vibraţiile în perioada de execuţie Sursele de zgomot prezente pe amplasamentul proiectului propus sunt reprezentate de fondul natural şi de activităţile portuare (încărcare-descărcare marfuri). Procesele tehnologice de execuţie (săpături, umpluturi la cheu, vehicularea materialelor de construcţie, etc.) implică folosirea de utilaje/mijloace de transport. Sursele de zgomot generate în perioada de execuţie sunt: • in fronturile de lucru, zgomotul este produs de funcţionarea utilajelor de construcţii şi este specific lucrărilor (excavări, realizarea structurilor proiectate, etc.), aprovizionarea cu materiale. • pe trasele din şantier şi în afara lui, zgomotul este produs de circulaţia autovehiculelor care transporta materiale necesare execuţiei lucrării. Condiţiile de propagare a zgomotelor depind de tipul utilajelor şi de dispunerea lor, dar şi de factori externi (fenomene meteorologice, viteza şi direcţia vântului, temperatura; absorbtia undelor acustice de către sol; absorbţia undelor acustice în aer, depinde de presiune, temperatură; umiditate relativă; topografia terenului; vegetaţie. Utilajele folosite şi puterile acustice asociate aproximative sunt: • buldozere Lw - 115 dB(A) • încărcător tip Wolla Lw - 112 dB(A) • excavator Lw - 117 dB(A) • compactor Lw - 105 dB(A) • finisor Lw - 115 dB(A) • autobasculantă Lw - 107 dB(A) Utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. O altă sursă de zgomot şi vibraţii în şantier este reprezentată de circulaţia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă între 3,5t şi 20 tone. Pentru perioada de construire, zgomotul la sursă şi cel de câmp apropiat au caracteristici acustice corespunzătoare tipului şi dispunerii utilajelor. Zgomotul în câmp îndepărtat, este influenţat de factorii externi (viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatura şi de vânt, absorbţia undelor acustice de către sol - efectul de sol, absorbţia în aer funcţie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografia terenului şi tipul de vegetaţie).



1.11.1.1 Nivel de zgomot şi vibraţii la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor protejat în perioada de execuţie Cea mai apropiată localitate de lucrarile proiectate este municipiul Galaţi. Distanta de la frontul de lucru până la primele zone locuite este de cca 4 km. Pentru evaluarea valorilor traficului de şantier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a vehiculelor de 20 t (supradimensionat în cazul prezentului proiect). Traficul mediu zilnic în şantier este apreciat la 10 vehicule grele. Aceste valori trebuie considerate orientative, presupunând o activitate uniform pe lungimea sectorului în lucru. Funcţie de evoluţia lucrărilor în unele zone valorile de trafic ce se vor realize vor fi substanţial diferite de media menţionată. Zgomotul generat de traficul de şantier se propagă atenuat funcţie de distanţa de sursă. Nivelurile de vibraţii se atenuează cu pătratul distanţei, astfel că nu vor fi sesizate în zonele locuite. Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot se estimează că în şantier, în zona fronturilor de lucru nu vor exista niveluri de zgomot care să depăşească 75 dB(A). Dozele de zgomot nu vor depăşi valoarea de 87 dB(A), admisă de normele de protecţia muncii. La parcurgerea unei localităţi de catre autobasculantele ce deservesc şantierul, se pot genera niveluri echivalente de zgomot, peste 50 dB(A), dacă numărul de treceri depăşeşte 20. Se înregistrează niveluri echivalente de zgomot de 60 - 62 dB(A) în cazul unui număr de treceri de ordinul a 100. Traficul prin localitati trebuie să respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80: mai puţin de 65dB. Pentru a nu fi depăşită această valoare se impune evitarea pe cât posbil a traficului mijloacelor de lucru prin localităţi, eşalonarea numărului de treceri. Incinta portului se încadrează în categoria incintelor industriale din mediul urban pentru care se admite la limita incintei maxim Leq = 65dB(A). Conform calculelor efectuate prin metodologia cuprinsa in “Guide du Bruit des Transports Terrestres” pentru circulaţia mijloacelor de transport, în frontul de lucru, care se desfasoara preponderent in lungul drumului, in cadrul unei făşii de 20 m lăţime de o parte şi de alta a axului, si pentru valorile medii ale traficului de 20 vehicule grele/zi, nivelul sonor echivalent la marginea acestei fasii va fi mai mic dar apropiat de 52dB(A). La cca. 200 - 300 m lateral fata de axul drumului, Leq va fi de ordinul a 37,5 – 39,6dB(A). Evaluările sunt valabile în cazul traficul mediu şi traseelor de circulaţie a mijloacelor de transport. Conform estimării, pentru traficul de lucru în localitatea traversată, nivelurile de zgomot la marginea soselelor nu ating Leq.24h mai mari de 65dB(A), valoare limita impusa de STAS 10144 / 1 – 80 si pentru drumurile folosite (categoria I -III). La trecerea autobasculantelor/utilajelor grele prin localităţi pot apare vibraţii. Măsurătorile efectuate pentru monitorizarea vibraţiilor la trecerea utilajelor de transport cu produse de carieră au aratat că pentru locuinţele situate la cca 10 m de drum, nivelul vibraţiilor este de 22-24 vibrar şi se încadrează în valorile admise (30 vibrar). Recomandarea elaboratorilor este să se evite pe cat posibil traficul prin localitate prin folosirea variantei de ocolire. Nivelul admisibil de zgomot Leq = 65dB(A) poate fi depăşit cu 2-3 dB(A) pe perioade scurte, în situaţia suprapunerii mai multor activităţi (baterea piloţilor, operaţiuni portuare, transport şi vehiculare materiale de construcţie, compactare). Pe străzile laterale şi de acces în port, nivelul de zgomot se va situa în intervalul Leq = 63 - 67dB(A), nivel admisibil.



Poluarea sonoră generată de trafic în organizarea de şantier

Distanţa de la marginea

frontului de lucru (m) Leq pentru platforma drumului

10 61 20 53.8 30 50.9 50 46.6 100 43 200 39.6 300 37.5

1.11.2 Măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor în timpul execuţiei

• Limitarea traseelor ce străbat zonele locuite şi zonele sensibile din afara perimetrului celor 2 arii protejate din vecinătatea amplasamentului, de către utilaje/autovehicule cu mase mari şi emisii sonore importante; • Eşalonarea judicioasă a activităţilor de construcţie şi reducerea perioadelor de activitate simultană a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicată; • Execuţia lucrărilor generatoare de zgomote semnificative în timpul zilei; • Organizarea şi dirijarea circulaţiei utilajelor şi mijloacelor de transport în scopul fluentizării traficului; • Monitorizarea acustică a amplasamentului şi adoptarea măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul; • In cazul unor reclamaţii din partea populatiei se vor modifica traseele de circulaţie. Referitor la măsurile adecvate de reducere a impactului acustic, elaboratorii acestui studiu apreciază că nu este cazul prevederii în proiect de măsuri constructive de tipul panourilor fonoabsorbante. In perioada de execuţie, în fronturile de lucru şi pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fără a depăşi 87dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 8 ore. Acest nivel se încadrează în limitele acceptate de normele de protecţia muncii. 1.11.3. Zgomotul şi vibraţiile în perioada de operare Principala sursa generatoare de zgomot în perioada de operare este reprezentata de traficul auto în port. În perspectiva modernizarii portului şi creşterii valorilor de trafic de mărfuri şi materiale conform prognozei, nivelul de zgomot în port şi la limita incintei se va amplifica. În cazul mai multor puncte de lucru în lungul platformei (mai multe surse se zgomot), suprapunerea efectelor acestora conduce la amplificarea nivelului de zgomot corespunzător unei singure surse cu 2-3dB(A), ceea ce permite prognozarea unui nivel de zgomot la marginea incintei sub (Leq) 65dB(A), valoare admisibilă. În cazul neimplementării proiectului, nivelul de zgomot se va păstra, având în vedere faptul că amplasamentul studiat se situează într-o zonă deja afectată de activităţi industriale. 1.11.4. Surse de radiaţii Pentru perioada lucrărilor de constructii echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcţiune, generează radiaţii electromagnetice, care se situează la un nivel scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului şi zonelor locuite. Atât lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la execuţia lor nu generează radiaţii ionizante. Pentru perioada de exploatare a obiectivului, nu vor fi generate surse de radiaţii.



1.11.5. Alte tipuri de poluare Activitatea ce se va desfăşura în zonă nu va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaţii şi nu va produce nici un fel de poluare biologică. Poluarea asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol) în etapa de execuţie şi operare portuară a Cheului Danei 32 este tratată în capitolele studiului. 1.12. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Pentru realizarea investiţiei s-au studiat trei variante. � Varianta 0 – operarea în continuare la cheul existent, fără realizarea investiţiei; � Varianta 1A – construcţia unui cheu vertical nou, care să îl înglobeze pe cel existent; � Varianta 1B – modernizarea cheului existent, folosind o tehnologie de execuţie diferită. Varianta 0: operarea în continuare la cheul existent, fără realizarea investiţiei. Deşi nu prezintă costuri, aceasta varianta are urmatoarele dezavantaje: - riscuri în operare datorită deteriorarilor cheului existent; - punerea în pericol a frontului portuar şi a clădirilor din spatele acestuia; - cheul devine neoperabil când nivelul Dunării depăşeşte cota coronamentului (+6.00 etiaj local). Varianta 1A In vederea realizarii unui front continuu de cheuri verticale pe latura dinspre silozul "A. Saligny" din Bazinul Docuri (latura danelor 30-31-32-33 avand fiecare, cu excepţia danei 32, câte 130m lungime), se propune modernizarea frontului de acostare de la dana 32 prin costructia unui nou cheu vertical care sa il inglobeze pe cel existent. Cheul va avea o infrastructura formata din 2 randuri de coloane forate de diametru Ø1.18m şi L = 34.00 m şi o suprastructura din grinzi prefabricate monolitizate. Cheul va putea permite la nivelele cele mai scazute, respectiv la ±0.00 m etiaj local, acostarea navelor fluvial-maritime cu pescaj de pana la - 6.50 m etiaj local. Coronamentul cheului se va alinia cu dana 30 şi 31 şi va avea cota +6.30 m etiaj local Galaţi. Varianta 1B Această variantă este asemănătoare cu varianta 1A deosebirea constând în tehnologia de execuţie a coloanelor de la apă. Acestea sunt de diametru 1,20 m şi se vor introduce prin vibrare . Coloanele de la apă se vor executa cu tubaj metalic nerecuperabil. Protecţia coloanelor pentru nivele de apă mici , între cota +0,50 şi cota +3,0 m se va face cu amortizori din cauciuc tip V, fixat pe un suport metalic care se sudează de tubajul coloanei . Din punct de vedere tehnic, fiecare variantă prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje; în urma analizei multicriteriale s-a optat pentru varianta 1A. Acest tip de cheu prezintă o serie de avantaje care vor fi prezentate detaliat în capitolul 5 ale Raportului : “Analiza alternativelor”. 1.13. Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului Suprafaţa totală a incintei portuare este de 205.636mp, zona fiind destinată exclusiv activităţilor portuare specifice. Accesul principal în Portul Docuri Galaţi se realizează în Municipiul Galaţi din Strada Gării. Terenul este proprietatea publică a statului român în administrarea Ministerului Transporturilor şi este concesionat Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi conform Contractului de concesiune nr. LO/3447/12.09.2008.



Acces în amplasament – Strada Gării

Suprafaţa terenului ocupată de lucrările proiectate este de 2240mp. O parte din aceasta suprafaţă se suprapune peste construcţii hidrotehnice deja existene (pereurile degradate). Conform Ordinului nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor pentru aprobarea Listei Monumentelor Istorice, cu modificările şi completările ulterioare, imobilul se află în zona de protecţie a monumentului istoric „Pescăriile Statului”, cod GL-II-m-B-03065. Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 1018 din 04.10.2012 eliberat de Primăria Municipiului Galaţi, care specifică: � la regimul juridic: imobilul (teren şi construcţii) se află în intravilanul Municipiului Galaţi. � la regimul economic:

- folosinţa actuală: cheu Dana 32 Port Docuri Galaţi; - destinaţia admisă: UTR 17 – Zonă pentru căi de comunicaţie navale şi construcţii aferente

existente, zona de protecţie a căii ferate; - destinaţia propusă: Lucrări de infrastructură portuară – Cheu Dana 32 Port Docuri Galaţi;

� la regimul tehnic: Lucrări de infrastructură portuară – Dana 32 Port Docuri Galaţi. Autorizaţia de construire se va emite în funcţie de măsurile stabilite prin expertiza tehnică. La amplasarea construcţiilor proiectantul va respecta prevederile Regulamentului General de Urbanism (RGU) al Municipiului Galaţi, aprobat prin HCL Galaţi nr. 339/1999 şi HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicată. Numărul cadastral al corpului de proprietate: 23052 Numărul de carte funciară: 104127.



In conformitate cu prevederile art. 19, alin. 1) şi 2) din HG nr. 525/1996, republicată pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, Amplasarea faţă de căi navigabile existente şi cursuri de potenţial navigabile: 1) In zona căilor navigabile şi a cursurilor de apă potenţial navigabile se pot autoriza, cu Avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, următoarele lucrări:

a) construcţii şi instalaţii aferente căilor navigabile, de deservire, de înterţinere şi de exploatare; b) semnale vizuale, auditive şi faruri, precum şi alte amenajări referitoare la siguranţa navigaţiei; c) construcţii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de

circulaţie, clădiri, construcţii hidrotehnice pentru şantierele navale, gări fluviale şi alte lucrări similare;

d) traversări sau subtraversări ale căilor navigabile şi ale canalelor şi cursurilor de apă potenţial navigabile cu conducte de presiune (apă, gaze, ţiţei, abur) de linii electrice şi de telecomunicaţii, precum şi traversările cu poduri şi lucrări de amenajări hidrotehnice şi de artă;

e) adăposturi de iarnă pentru nave, staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie; f) instalaţii de captare a apei din albia căilor navigabile şi instalaţii de evacuare a apelor reziduale

sau de altă natură; g) apărări de maluri de orice natură, diguri longitudinale şi transversale şi alte lucrări similare.

Zona de protecţie a căii navigabile (fluviul Dunărea): Conform Regulamentului General de Urbanism, Anexă la Certificatul de urbanism nr. 1018 din 04.10.2012, prin zonă fluvială se înţelege fâşia de teren situată în lungul ţărmului apelor interioare potenţial navigabile. În porturi, zona căilor navigabile coincide cu incinta portuară. Se vor respecta condiţiile de amplasare şi conformare avându-se în vedere necesităţile tehnice şi normele specifice, propunerile proiectelor de specialitate. Aspectul exterior al construcţiilor aferente căilor de comunicaţie navală va respecta următoarele menţiuni: să se realizeze o amenajare minimă peisagistică pe întreg traseul zonei navale care are contact cu intravilanul localităţii şi organizarea incintelor să ţină cont de imaginea prezentată către drumurile publice. Precizări privind consecinţele aplicării art. 19 din Regulamentul Local de Urbanism asupra amplasării şi conformării construcţiilor � Construcţiile destinate altor funcţiuni decât cele aferente căilor navigabile se vor amplasa în afara zonei maritime, fluviale sau a altor căi navigabile, respectiv la o distanţă de min. 20m; de asemenea, aceste construcţii nu pot fi amplasate în incintele porturare; � Construcţiile, lucrările şi orice alte instalaţii şi amenajări amplasate în zonă maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile, care ar putea împiedica circulaţia în zonă, ar micşora vizibilitatea pentru amenajările făcute în interesul navigaţiei sau ar putea fi executate numai cu Avizul conform al Ministerului Transporturilor, prin Direcţia Generală a Transporturilor Maritime sau Direcţia Generală a Dunării şi Căilor Navigabile. � In zona maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile se pot instala cu Acordul Ministerului Transporturilor, prin serviciile teritoriale specializate, semnale şi balize de zi şi de noapte şi se pot efectua defrişări pentru asigurarea vizibilităţii, în condiţiile legii. � In albia apelor navigabile se pot efectua lucrări, dragaje, extracţii de produse de balastieră, etc. numai cu autorizarea Inspectoratului Navigaţiei Civile. Este interzisă săparea de gropi, şanţuri, canale sau pantarea de instalaţii de-a lungul căii de halaj. � Construirea de poduri, conducte, cabluri, etc. peste sau sub apele navigabile se face numai cu avizul autorităţii adminsitraţiei de stat competente.



Precizări privind prevederile art. 20, aliniatele 1), 2), 3), 4), 5) din HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, actualizată: 1) In zona de protecţie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Minsiterului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei: a) construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi înterţinerii liniilor de cale ferată; b) construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a circulaţiei; c) instalaţii fixe pentru tracţiune electrică; d) instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de stare şi construcţiile aferente acestora; 2) Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare situată în intravilan se autorizează cu Avizul Companiei Naţionale Căi Ferate „CFR” - SA şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. 3) In sensul Regulamentului, prin zona de protecţie a infrastructurii feroviare se înţelege fâşia de teren, indiferent de proprietar, cu lăţimea de 100m măsurată de la limita zonei cadastrale CFR, situată de o parte şi de alta a căii ferate. 4) Lucrările de investiţii ale agenţilor economici şi ale instituţiilor publice, care aferctează zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu Avizul Companiei Naţionale Căi ferate „CFR” - SA şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, şi anume: a) căi ferate industriale; b) lucrări hidrotehnice; c) traversarea căii ferate de către dumuri prin pasaje denivelate; d) subtraversarea liniilor de cale ferată de reţele de telecomunicaţii, energie electrică, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologice şi canale libere; 5) In zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic: a) amplasarea oricărior construcţii, depozite se material sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare; b) efectuarea oricăror lucrări care, prin natural lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de material de construcţii sau care ar modifica echilibrul pânzei freatice subterane; c) depozitarea necorespunzătoare de material, substanţe, deşeuri care contravin normelor de protecţie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii căilor ferate române, a zonei de protecţie a infrastructurii căilor feroviare, precum şi a condiţiilor de desfăşurare normal a traficului. Conformitatea Planului general cu Planul cadastral autorizat de Oficiul Cadastral Galaţi Dana 32 este amplasată în Bazin Docuri Galaţi - Mm 80, pe latura din dreapta a bazinului (cu silozul vechi "Anghel Saligny"), între danele 31 şi 33, oferind un front de acostare de 70ml. Conform PUG Municipiul Galaţi, aprobat prin HCL Galaţi nr. 331/1999, amplasamentul se află în UTR 17 – Zona căi de comunicaţie navale şi construcţii aferente existente, zona de protecţie a căii ferate. Planul cu delimitarea corpului de proprietate este cuprins în documentaţia de atribuire concesiune şi conţine punctele de delimitare şi vecinătăţile proprietăţii. Punctele de delimitare sunt date pe acest plan în coordonate STEREO 70. Planul general al proiectului a ţinut seama ca întreaga amenajare să se desfăşoare în limitele stabilite pe acest plan. La baza emiterii Certificatului de urbanism a stat Extrasul din Planul cadastral pe ortodotoplan cu nr. 51210/24.08.2012.



Topo Dana 32



1.14. Informaţii privind modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă � Alimentarea cu apă potabilă se face printr-un racord de la reţeaua existentă de distribuţie a municipiului Galaţi (tronsonul de distribuţie este pozat în lungul străzii care duce către port). � Alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori se va face din reţeaua furnizorului local de energie electrică utilizându-se racordul existent la tensiunea de 20kV. Soluţia de alimentare se va stabili ulterior, la faza de proiect tehnic. � Atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de exploatare a lucrărilor de infrastructura proiectate vor fi utilizate căile de acces existente. Drumul principal de legătură al portului cu reţeaua de drumuri nationale este DN2B. � Analizând traficul de perspectivă al portului Galaţi, poziţia portului pe Dunăre, traficul portuar şi logistica, fluxurile şi relaţiile de transport, se estimează că volumul de trafic mărit generat de dezvoltarea Danei 32 Portul Docuri Galaţi nu va presupune noi legături de drum. � Nu sunt prevăzute modificări ale căilor de acces existente. 2. Procese tehnologice 2.1. Categorii de lucrări proiectate: - lucrări de bază: lucrări hidrotehnice; - lucrări auxiliare: amenajarea organizării de şantier. Lucrări hidrotehnice: � Lucrări pregătitoare şi eliberare amplasament; � Desfacere zidărie, demolare parţială cheu; � Dragaje în rada danei; � Realizare coloane forate (cu tubaj partial recuperabil); � Capiteluri din beton turnat monolit pe coloanele de la apă; � Montare grinzi parament prefabricate inferioare, inclusiv monolitizări; � Realizare radier din beton armat de la apă şi zid cornier din beton armat de la uscat; � Montare grinzi transversale prefabricate precomprimate; � Turnare placă cheu; � Montare accesorii de cheu (amortizori, bolarzi, aparatori muchie); � Realizare prism descărcător; � Recepţie la terminarea lucrărilor. 2.2. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare alternativelor avute în vedere 2.2.1. Executia lucrarilor În capitolele anterioare s-au prezentat principalele lucrări hidrotehnice şi de utilitati care fac obiectul proiectului de modernizare a Cheului Danei 32 Portul Docuri Galaţi. Lucrările prevăzute sunt în principal construcţii hidrotehnice. Utilajele necesare pentru execuţia lucrărilor sunt utilajele folosite în mod curent pe şantierele de construcţii, ex., excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare, macarale , instalaţie de , foraj dragă cu cupe, autobasculante, autobetoniere şi camioane. Impactul activităţilor de construcţie va fi analizat în continuare conform procedurilor curente de evaluare a impactului şantierelor de construcţii. Pe baza unei analize preliminare a categoriilor şi volumelor de lucrări necesare realizării obiectivului se poate aprecia că organizarea de şantier nu va dispune de staţii proprii de betoane de ciment, staţie de sortare agregate minerale, cariere de piatră,



balastiere. Volumele de lucrări nu justifică deschiderea de cariere de piatră şi balastiere, procurarea de instalaţii de betoane. Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se va lua in considerare varianta în care betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializaţi, sarcinile constructorului rezumându-se la transportul, în incinta portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale. Pentru execuţia acestor lucrări vor fi necesare excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare, autobetoniere, instalaţia de foraj, macarale. Având în vedere productivităţile orare ale utilajelor şi volumele de lucrări de mai sus, numărul necesar de ore de-funcţionare a utilajelor este de 100 – 300 ore pentru fiecare tip de utilaj, valori mai reduse de 100 – 200 ore revenind buldozerelor, compactoarelor, macaralelor, valori de 200 – 300 ore revenind încărcătoarelor, excavatoarelor, instalaţiei de foraj , draga cu cupe. Graficul de execuţie şi necesarul de utilaje au fost stabilite de constructorul obiectivului. Pentru evaluarea impactului asupra mediului în perioada de execuţie a lucrărilor de modernizare a portului se apreciază că principalele efecte adverse sunt generate de activitatea utilajelor de construcţie şi a mijloacelor de transport, activitate ce produce, în principal, poluarea aerului ca urmare a arderii carburanţilor în motoare şi poluare sonoră, ca urmare a funcţionării motoarelor şi circulaţiei; trebuie avute în vedere şi poluarea aerului cu particule materiale/praf rezultate din circulaţia şi vehicularea materialelor, pierderile accidentale de carburanţi, accidentele, etc. Comparativ cu alte lucrări de infrastructură (reabilitări de drumuri naţionale, construcţie de autostrăzi, căi ferate) volumele de lucrări pentru reabilitarea si modernizarea Danei 32 Port Docuri Galaţi sunt reduse. Se apreciază că perioada de execuţie propusă de 24 luni este suficientă pentru realizarea principalelor volume de lucrări de săpături, umpluturi, betoane, etc. prin folosirea unui parc de utilaje relativ redus, cu activitate intermitentă. În zilele de activitate a acestui parc de utilaje şi mijloace de transport, consumul de motorină pentru 1 - 2 excavatoare, 1 - 2 buldozere, 1 compactor, 1 încărcător, 1 soneta de batere a piloţilor poate ajunge la cca. 800 l/zi respectiv cca. 100 l/oră. În perioadele în care se va lucra cu macara plutitoare, consumurile de carburanţi ale acestora vor fi similare. 2.2.2. Executia lucrarilor auxiliare cuprinse in proiect 2.2.2.1. Organizarea de şantier Avand in vedere dimensiunile obiectivului analizat, se apreciaza ca este suficientă o singură organizare de şantier. In urma vizitelor efectuate în teren şi discuţiilor cu factorii implicaţi s-a propus amplasarea organizării de şantier în imediata apropiere a lucrărilor, în zona platformelor betonate existente ale portului. Antreprenorul va obţine toate autorizaţiile necesare din partea autorităţilor locale în vederea amplasării şantierului pe cheltuială proprie. Antreprenorul care va câştiga licitaţia de execuţie va notifica Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi în vederea precizării exacte a locaţiei selectate a organizarii de şantier şi detalierea facilităţilor necesare. Organizarea de şantier va cuprinde spaţii de cazare/birouri de tipul containerelor uzinate, atât pentru antreprenor, cât şi pentru consultantul lucrării. Se vor amenaja spaţii de depozitare pentru materiale; zone de parcare pentru utilaje şi echipamente. Acestea vor fi amplasate şi construite pe suprafaţa platformelor portuare existente, fără ocuparea unor suprafeţe suplimentare de teren. La finalizarea lucrărilor, suprafeţele ocuptate se vor readuce la starea iniţială ocupării acestora. Având în vedere că



în acest moment suprafeţele respective sunt antropizate, nu se pune problema unor lucrări pentru a le aduce la starea initiala. În cadrul organizării de şantier se va organiza stocarea temporară şi colectarea deşeurilor în containere etanşe depozitate în locuri special amenajate. Eliminarea acestora de pe amplasament se va realiza prin intermediul firmelor specializate. Se va asigura organizarea funcţională a incintei organizării de şantier astfel încât desfăşurarea activităţii să se limiteze la spaţiile proiectate, în funcţie de specific (depozitare, spaţii manevră etc.). Principalele lucrări necesare organizării de şantier sunt: � amplasarea construcţiilor temporare modulare (containere) sau realizarea unor construcţii temporare de tipul magaziilor; � crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale, daca acesta nu există; � organizarea spaţiilor necesare depozitării temporare a materialelor, măsurile specifice pentru conservare pe timpul depozitării şi evitării degradărilor; � lucrări pentru realizarea conectării la reţelele de utilităţi existente în zonă (dacă este necesar); � acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora; � asigurarea racordării provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona amplasamentului; � măsuri şi echipamente pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Pentru a asigura condiţii igienico-sanitare lucrătorilor la locul de muncă se vor lua următoarele măsuri: � vor fi prevăzute containere uzinate cu grupuri sanitare; � vor fi prevazute truse de prim ajutor şi vor fi disponibile la toate punctele de lucru pe şantier; � instruirea personalului pentru acordarea primului ajutor; � serviciile de asistenţă pentru urgenţe medicale vor fi furnizate de unităţile medicale cele mai apropiate. Contractantul este obligat să respecte cerinţele Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (M.L.P.A.T.). 2.2.2.1.1. Managementul materialelor Pentru realizarea lucrărilor propuse in proiect, se vor folosi urmatoarele tipuri de materiale: � agregate de balastiera, carieră; � materiale metalice, materiale speciale de instalaţii etc. care se transporta cu mijloace auto de la furnizori şi care pot ajunge direct la locul de punere în operă sau sunt depozitate în depozite intermediare din organizarea de şantier. Carburanţii şi lubrefiantii pentru utilaje/mijloace de transport se pot aduce cu mijloace auto, ajungând în punctele de alimentare din organizarea de şantier. Carburanţii şi lubrifianţii pentru utilaje/mijloace de transport se vor asigura în afara lucrării de deţinătorii mijloacelor mecanizate. Parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice. Apa necesară pentru prepararea mortarelor, udarea suplimentară a terasamentelor, stropirea drumurilor de incintă, alte scopuri, se va asigura, din reţeaua locală. Măsurile pentru managementul corect al materialelor sunt următoarele: � masuri pentru asigurarea calităţii, care vor consta în certificate şi documente de calitate, iar pentru pamânturi din determinări făcute în şantier; � măsuri pentru garantarea cantităţilor necesare constând din documente de transport, cântăriri sau măsurători pe eşantioane sau pe total livrare;



� măsuri specifice pentru a se evita degradările (acoperire sau depozitare corespunzătoare); � măsuri pentru a se asigura o mecanizare corectă şi intensivă a manipulărilor folosind numai utilaje specifice (autoîncărcătoare, stivuitoare, macarale, etc.); � măsuri pentru protecţia muncii în toate operaţiile de transfer, încărcare, descărcare care se realizează pe seama instructajelor specifice şi echipamentelor de protecţie; � măsuri pentru întreţinerea şi spălarea permanentă a drumurilor şi a căilor de acces în şantier prin nivelare, plombare cu balast, stropire; � măsuri pentru a se evita poluarea cu praf şi pulberi prin folosirea de mijloace de transport acoperite. 2.2.2.1.2. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier Cuantificarea impactului activităţilor din cadrul organizării de şantier este dificil de făcut în aceasta faza de proiectare, elementele necesare evaluării impactului fiind dependente direct de antreprenor, de utilajele şi tehnologia folosite, de experienţa acestuia şi disciplina muncitorilor. Impactul prognozat asupra solului poate fi apreciat ca redus şi temporar. Impactul posibil, local, l-ar putea constitui pulberile/praful generat de traficul, limitat numai la perioada dinainte de începerea lucrărilor prevăzute, când se vor transporta elementele necesare pentru amenajarea utilităţilor unui şantier. Un alt impact posibil este cel care poate fi provocat de apele uzate care vor rezulta de la organizarea de şantier. Se vor respecta limitele de încărcare cu poluanţi conform NTPA 001/2005 în cazul în care, apele uzate se vor evacua după epurare în emisar natural. Dacă apele uzate se vor evacua în reţeaua de canalizare existentă, concentraţiile maxime admisibile sunt stabilite de NTPA 002/2005 - Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor. In situaţia în care apele uzate menajere se vor descărca pe terenurile învecinate, elaboratorii studiului recomandă respectarea limitelor stabilite prin STAS 9450-88 - Condiţii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole. Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor de construcţie. Luând în considerare situaţia actuală a amplasamentului, prin respectarea măsurilor propuse, impactul organizării de şantier asupra solului poate fi considerat redus şi temporar. 2.2.2.1.3 Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în perioada organizării de şantier Sursele de poluanţi în timpul organizării de şantier sunt reprezentate de: • circulaţia autovehiculelor/utilajelor; • activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier; • apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizării de şantier Activităţile din cadrul organizării de şantier pot genera surse de poluare a apelor de suprafaţă şi a solului, cu ape uzate sau cu deşeuri menajere, cu hidrocarburi sau diverse substanţe toxice sau periculoase. Aceste surse pot deveni semnificative în cazul în care nu se iau măsuri eficiente de limitare a poluării pânzei freatica, care nu trebuie sa devină emisar pentru apele uzate menajere generate în cadrul organizării de şantier). Organizarea de şantier trebuie făcută pe suprafeţe cât mai reduse. Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor de construcţie conform prevederilor Planului de Management de



Mediu, care conţine măsurile de reducere a impactului pe toată durata de viaţă a investiţiei: execuţie (demolare, construcţie), funcţionare şi dezafectare. Planul de management de mediu are două secţiuni: Planul de reducere a impactului asupra mediului şi Planul de monitorizare. Planul de management de mediu pentru execuţie este un document întocmit de furnizor/executant/prestator pe baza Planului de management de mediu, aprobat de reprezentantul companiei, care conţine măsurile detaliate de reducere a impactului de mediu, adaptate la tehnologiile şi echipamentele utilizate pe toată perioada execuţiei lucrării, prin care se garantează implementarea condiţiilor impuse prin Acordul de mediu, precum şi altor condiţii din legislaţia de mediu 2.2.2.1.4. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu În perioada de construcţie, respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului în activitatea de construcţii se referă şi la măsurile de eliminarea/diminuarea impactului organizarilor de şantier. Aceste prevederi cuprind reglementări privind organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor menajere şi de altă natură, stocarea carburanţilor şi alimentarea utilajelor, semnalizarea şi împrejmuirea organizarii de şantier, instruirea personalului, etc. • interzicerea depozitării de materiale de construcţii direct pe sol, fără impermeabilizare; • amenajarea şi delimitarea zonei de colectare teporară şi depozitare a deşeurilor; • depozitarea substanţelor periculoase se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în spaţii cu acces restricţionat, acoperite, pe o suprafaţă impermeabilă, prevăzută cu sistem de colectare a scurgerilor accidentale; • verificări periodice ale utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament conform legislatiei specific; acestea vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni; • controlul autobetonierelor, pentru a se preveni descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile publice; • curăţarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate menajere, evitându-se astfel apariţia unor situaţii de risc pentru sănătatea populaţiei; • se vor utiliza pe cât posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot. • autovehiculele vor fi prevăzute cu catalizator şi vor fi menţinute într-o stare bună de funcţionare, având reviziile la zi; • curăţarea săptămânală a fronturilor de lucru, eliminarea corespunzătoare a deşeurilor. Nu se consideră necesare dotări speciale pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. 2.2.3 Tehnologia de exploatare/operare în port 2.2.3.1 Tipurile de nave operate Din analiza tipurilor de nave din dotarea flotei fluviale, pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, nave utilizate în mod curent pentru Portul Docuri Galaţi, pentru operaţiuni de încarcare/descărcare şi transport al mărfurilor manipulate în acest port sunt de regulă cuprinse între 4400 tdw – 4800 tdw. Navele care pot opera în port sunt: � Nava de calcul - cargou 4.400 tdw având următoarele caracteristici: L = 98,30 m; B = 13,93 m; D = 6,58/5,63 m � Nava maximă - cargou 4.800 tdw, având următoarele caracteristici: L = 106,0 m; B = 14,80 m; D = 7,06/5,63 m Tipul navei maritime care are acces pe Dunăre este condiţionat de adâncimea apei la bara Sulina: (-7,32 m). în care: L = lungimea navei; B = lăţimea; D = pescajul (max: încărcat; min.: descărcat);



Nava maritimă de 4.400 tdw, având pescajul de maximă încărcătură de 6,58m are acces pe Canalul Sulina în condiţii normale şi poate fi considerată ca nava de calcul. Nava maritimă de 4.800 tdw poate intra pe Canalul Sulina numai cu avizul Secţiei de Pilotaj AFDJ Sulina, având pescajul de maximă încărcătură de 7,06m, care este la limita admisă de acces la bara. Navele cu o capacitate mai mare de 4.800 tdw pot avea acces pe Canal numai cu pescaj limitat, respectiv 7,32m, corespunzător unei încărcări parţiale a navei sau încărcării cu mărfuri voluminoase, dar uşoare. In general, armatorii nu sunt de acord cu transportul mărfurilor pentru o încărcătură parţială, din motive de navlu redus (scăzut). Adâncimile măsurate în prezent la frontul de dane sunt mai mici şi din lipsa lucrărilor de dragaj necesare. Innisiparea la dane îndepărtează nava de front, îngreunând astfel operaţiunile portuare sau conduc la evenimente nedorite (punerea navelor pe uscat). 2.2.3.2. Regimul de lucru Portul fluvial poate asigura derularea activităţii sale portuare, de-a lungul întregului an, ziua şi noaptea, inclusiv duminicile şi sărbătorile legale. Pentru mărirea capacităţii de manipulare de la 100.000t/an la 300.000t/an, regimul de lucru în port este în medie de 300 zile/an şi poate fi realizat dacă sunt încheiate contracte ferme de transport, condiţiile hidro-meteorologice sunt favorabile; operatorii portuari au mijloace tehnice şi resurse umane; navele de transport sunt adecvate. Reabilitarea şi modernizarea silozului (betonarea incintelor şi aducerea acestora la cotele stabilite de inundaţii, mărirea suprafeţelor de depozitare pentru diversificarea mărfurilor operate şi depozitate); retehnologizarea fluxurilor tehnologice (recepţionare calitativă şi cantitativă, curăţire intensivă, uscare cereale, tratare chimică contra dăunătorilor); reabilitare acces CF (largă şi normală); modernizarea sistemului de încărcare/descărcare (benzi transportoare orizontale, elevatoare, etc.); reabilitarea şi modernizarearea dotărilor şi utilităţi (utilaje, instalaţii, maşini, reţele de apă, electricitate, gaze, ventilare, căi de acces) urmează să fie asigurate de operatorul portuar. Trebuie menţionat că în prezent operatorul portuar nu dispune de aceste dotări. 2.3. Activităţi de dezafectare Pentru realizarea structurii cheului nou se va executa desfacerea şi demolarea parţială a cheului vechi, prin dezafectarea suprastructurii existente de la cota coronamentului său actual până la o cotă situată la cca +2,50 m etiaj local. În acest fel structura cheului nou se va realiza peste structura parţial demolată a cheului actual. Volumul de deşeuri rezultat din excavaţii, demolări şi desfaceri din structura cheului existent a fost estimat la cca 560mc. Pentru investiţia propusă Cheu Dana 32 Portul Docuri Galaţi, durata de viaţă pentru care e proiectată este de 35 de ani, conform normativelor. In aceasta perioada de timp, lucrările necesare vor fi cele de întreţinere, iar după perioada normată, lucrările vor fi eventual reparaţii capitale, dacă este cazul. Structurile în contact cu apa trebuie să reziste în medii agresive (fără, sau cu foarte puţină întreţinere). La finalizarea lucrărilor de construcţii se va dezafecta organizarea de şantier. 2.4. Lucrări de refacere a amplasamentului Având în vedere gradul de antropizare al amplasamentului, lucrărilor propuse nu sunt prevăzute lucrări speciale de refacere a amplasamentului de tipul inierbărilor, plantărilor de vegetaţie, arbusti, etc. Organizarea de şantier va fi amplasată pe platform portuară existent; nu se vor ocupa suprafeţe de teren natural. La finalizarea lucrărilor, utilajele/mijloacele de transport vor fi retrase din amplasament, iar organizarea de şantier va fi dezafectată. Întreaga zonă utilizată temporar pentru lucrările de construcţie va fi curăţată (toate materialele şi deşeurile generate de desfăşurarea lucrărilor de constructie şi cele conexe vor fi îndepărtate), astfel încât să se creeze condiţiile de utilizare a zonei în cadrul activităţilor portuare.



3. Deşeuri 3.1. Deşeuri generate 3.1.1. Deşeuri generate în perioada de construire In perioada de construire sunt generate următoarele categorii de deşeuri: � pământ şi materiale excavate (piatră, spărturi de piatră, beton); categoria 17;

- cod 17 01 01 beton; - cod 17 01 04 pământ şi materiale excavate;

� deşeuri de materiale de construcţii amestecate; categoria 17, - cod 17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice fără conţinut de

substanţe periculoase; - cod 17 02 01 – 17 02 03: lemn, sticlă, materiale plastice; - cod 1705 00 pamant si si materiale excavate sau dragate; - cod 17 09 00 deşeuri amestecate de materiale de construcţii; - cod 17 04 07 metale (inclusiv aliajele lor), amestecuri metalice; - cod 17 04 11 deşeuri de la realizarea racordului electric; - cod 17 04 metale (inclusiv aliajele lor): cod 17 04 05 fier şi oţel; cod 17 04 07 amestecuri

metalice � deşeuri reciclabile: categoria 20,

- cod 15 01 01 ambalaje de hârtie-carton; - cod 15 01 02 ambalaje de plastic; - cod 15 01 03 ambalaje din lemn; - cod 15 01 07 ambalaje de sticlă; - cod 20 01 01 deşeuri de hârtie şi carton; - cod 20 01 08 deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine - cod 20 01 39 materiale plastice; - cod 20 01 38 lemn;

� deşeuri nespecificate în altă parte: - cod 16 01 03 anvelope scoase din uz; - cod 16 01 19 materiale plastice; - cod 16 06 05 baterii si acumulatori;

� deşeuri de uleiuri uzate: - cod 13 07 01 uleiuri sintetice de motor; - cod 13 07 01 ulei combustibil si combustibil diesel.

� deşeuri municipale amestecate (deşeuri menajere): categoria 20, cod 20 03 01; Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor/ mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei, înlocuirea filtrelor de ulei, lichidului de frână, antigelului, înlocuirea acomulatorilor uzaţi, anvelopelor uzate) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. Deşeurile generate în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie proiectate sunt deşeuri care pot fi valorificate (deşeurile de material lemnos, deşeuri metalice), deşeuri inerte (pământ şi pietre din decopertare care se pot valorifica pentru umpluturi); deşeurile municipale amestecate se vor elimina prin agenţi economici autorizaţi specializaţi în salubrizare. 3.1.2. Deşeuri generate în perioada de funcţionare In perioada de funcţionare sunt generate următoarele categorii de deşeuri: � deşeuri sub formă de praf mineral de la selectarea seminţelor: categoria 02, cod 02 01 99; � deşeuri sub formă de pleavă, grovuri de la curăţarea cerealelor – categoria 02, cod 02 01 03; � deşeuri de ambalaje: categoria 15,



- cod 15 01 01 hârtie şi carton; - cod 15 01 02 ambalaje de materiale plastice;

� deşeuri municipale amestecate: categoria 20, cod 20 03 01; � deşeuri de ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase folosite la tratarea seminţelor: categoria 15, cod 15 01 10*; Deşeurile generate vor fi colectate selectiv, în containere amplasate în locuri special amenajate, pentru a fi predate societăţilor autorizate specializate în vederea valorificării. Deşeurile rezultate în perioada de funcţionare vor fi gestionate conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase cu modificările ulterioare. Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Deşeuri toxice şi periculoase Specificul lucrărilor prezentate în studiul de evaluare nu presupune generarea de deşeuri toxice periculoase în perioada de exploatare. În cazul poluărilor accidentale Compania Naţională APDM SA Galaţi intervine cu navele/instalaţiile/echipamentele din dotare, în baza unei comenzi emise de poluator sau alt organism care, se obligă să suporte cheltuielile de depoluare conform Instrucţiunilor de aplicare a tarifelor şi a Contractului de depoluare aferent. 3.2. Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor generate pe amplasament va ţine seama de categoriile de deşeuri. Principalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice), umpluturi (balast, piatră spartă, anrocamente), piloţi, betoane, etc. Deşeurile vor reprezenta cantităţi de materiale (pierderi) rezultate de la aceste lucrări, ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate într-un depozit de deşeuri inerte. Deşeurile de pamânt şi pietre, pot fi reciclate în lucrările de umpluturi. Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în Planul de management de mediu, elaborat de către constructor la începerea lucrărilor. Modul de gospodărire al deşeurilor: • deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarea şantier sau pe pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă; acestea vor fi eliminate prin intermediul agenţilor economici autorizaţi. Se apreciază că acestea nu vor depăşi 0,5kg/zi/angajat. • deşeuri metalice: se vor colecta separat şi temporar pe platform; vor fi transportate şi valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii pentru colectare şi procesare; • deşeuri de materiale de construcţii: se vor valorifica în umpluturi; se pot utiliza ca material inert în cadrul depozitelor de deşeuri din zonă; • hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării; • anvelope uzate: se vor depozita special in locuri amenajate special; se vor preda în vederea reşapării sau se vor elimina la societăţi autorizate. • acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la uleiuri si lubrifianti: se vor stoca şi depozita corespunzător. Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în containere, în locuri special amenajate. Deşeurile stocate temporar vor fi periodic predate societăţilor specializate autorizate în colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora.



Modul de gospodărire al deşeurilor inerte

Amplasament Tip deşeu Mod de colectare şi evacuare Observaţii

Organizare de şantier

Deşeuri menajere sau asimilabile

Constructorul va organiza puncte de colectare prevăzute cu pubele. Periodic (o dată pe săptămână) vor fi golite.

Vor fi eliminate la depozitul de deşeuri conform sau se vor valorifica, în funcţie de tipul de deşeu.

Deşeuri metalice Se vor colecta temporar în incinta

organizării de şantier, pe platforme şi/sau în containere.

Se valorifică prin societăţi specializate autorizate.

Deşeuri de materiale de construcţii

Se vor valorifica pentru umpluturi, nivelări.

Anvelope uzate

Se vor colecta pe platforme betonate. Se vor preda agenţilor economici specializaţi în reşapare sau se vor elimina.

Se interzice arderea anvelopelor uzate.

Modul de depozitare al produselor cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase

Tipul deşeului Mod de colectare

Carburanţi Depozitarea substanţelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea strictă a normelor legale specifice.

Lubrefianţi

Se vor păstra în recipienţi din plastic şi se vor depozita în spaţii special amenajate, ferite de radiaţii solare, surse de foc. Se vor transporta cu mijloace specializate autorizate, cu respectarea reglementările în vigoare privind transportul produselor inflamabile. Se vor colecta în recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor depozita în spaţii curate, aerisite, securizate.

Acumulatori şi uleiuri uzate Vor fi stocate şi depozitate corespunzător pentru a fi predate societăţilor specializate autorizate în vederea valorificării/eliminării.

3.3. Măsuri de diminuare a impactului: - evacuarea ritmică a deşeurilor din zona de generare în vederea evitării formării de stocuri şi amestecării diferitelor tipuri de deşeuri între ele; - alegerea variantelor de reutilizare şi reciclare a deşeurilor rezultate, ca primă opţiune de gestionare şi nu eliminarea acestora la un depozit de deşeuri; - transportul tuturor deşeurilor se va face cu mijloace de transport etanşe şi acoperite, astfel încât să se evite scurgerea sau împrăştierea deşeuri pe drumurile publice; - se vor respecta prevederile H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României; - se interzice abandonarea deşeurilor pe traseu şi/sau depozitarea în locuri neautorizate; - toate autovehiculele ce transporta materiale poţential pulverulente vor fi acoperite şi vor avea uşile de încărcare securizate astfel încât să se evite spulberarea şi/sau împrăştierea materialelor transportate în timpul deplasării; - evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002; - deşeurile produse se vor colecta separat, pe categorii, astfel încât să poată fi preluate şi transportate în vederea depozitării conform criteriilor prevăzute în Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau în vederea unei eventuale valorificări ; se vor asigura facilităţi de depozitare intermediară în cadrul organizării de şantier, pe tipuri de deşeuri; - este interzisă incinerarea deşeurilor pe amplasament ; - este interzisă depozitarea temporară a deşeurilor, în alte locuri decât cele special amenajate pentru depozitarea acestora; toţi angajaţii vor fi instruiţi în acest sens;



3.4. Transportul deşeurilor Transportul deşeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. 3.5. Gestiunea ambalajelor Nu sunt utilizate ambalaje. 3.6. Concluzie � Prin modul de gospodărire, deşeurile rezultate din cadrul invesţiei nu vor constitui surse de poluare zonală şi nu vor afecta personalul sau populaţia din zonă. � Având în vedere faptul că se vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea sau limitarea impactului asupra mediului, prin managementul deşeurilor, nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate: cea de salubrizare prin depozitarea definitivă şi cele specializate în valorificarea/eliminarea celorlalte tipuri de deşeuri. 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora Proiectul de investiţie ale cărui date tehnice au fost prezentate anterior, presupune posibilitatea generării unui impact asupra mediului. Dacă se pleacă de la principiul că orice activitate poate genera un impact, care poate fi direct şi indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ asupra mediului, atunci trebuie prognozată magnitudinea acelui impact, pentru a putea fi identificate măsurile preventive de eliminare a impactului şi dacă acest lucru nu este posibil, de limitare a efectelor lui asupra mediului. Aspectele legate de impactul generat trebuie tratate din trei puncte de vedere:

1. impactul generat asupra mediului în perioada de construire/execuţie a lucrărilor; 2. impactul generat în perioada de funcţionare/exploatare ; 3. impactul generat de încetarea activităţii şi aducerea amplasamentul la stadiul iniţial.

Măsurile preventive trebuie să ia în consideraţie toate alternativele posibile pentru mediu, începând de la amplasament, variante de construcţii, resurse, variante tehnologice, exploatare. Organizarea de şantier se va amplasa într-o zonă de comun acord cu beneficiarul, fiind asigurate căile de acces, utilităţile (sursele de apă, energie electrică, etc.), pentru necesităţile şantierului. Lucrările de organizare de şantier necesare executării lucrărilor prevăzute de proiect vor cuprinde construcţii şi instalaţii ale antreprenorului care să permită satisfacerea obligaţiilor şi relaţiilor cu beneficiarul, precum şi cele privind controlul execuţiei. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, prevede realizarea şi menţinerea, pe toată durata de existenţă a construcţiilor şi instalaţiilor, a următoarelor cerinţe de calitate: rezistenţă şi stabilitate, siguranţă în exploatare, siguranţă la foc, igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului, izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie, protecţia împotriva zgomotului. In conformitate cu actul normativ menţionat: “Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia atestat, dirigintele de



specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toata durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.” 4.1. Amplasamentul obiectivului Portul Galaţi este principalul port românesc fluvial-maritim de pe Dunăre. Complexul portuar Galaţi este amplasat în judeţul Galaţi, pe malul stang al Dunării Maritime, desfăşurându-se între Mm 76 şi km 160, cuprinzând următoarele porturi aflate în concesiunea CN-APDM-Galaţi: � Portul Mineralier Galaţi, având cca. 2100 m lungime de front de acostare nave fluvial-maritime de până la 4400 tdw, destinat derulării materiilor prime şi a produselor finite ale Combinatului Siderurgic – SC ArcelorMittal Galaţi SA; � Portul Comercial Vechi, de pasageri şi de asteptare a navelor, se întinde de la clădirea Navlomar în aval până la halele frigorifice ale Pescăriei, pe malul stâng al Dunării, între km 151 - Mm 80,5 cu un front total de cheuri verticale şi mixte de cca. 1465 m lungime (danele 9 - 21); � Portul Docuri Galaţi, cu fronturi de acostare, bazin de acces, platforme, construcţii şi instalaţii portuare, destinat desfăşurării activităţii comerciale şi însumând cca. 1960m lungime de cheuri verticale sau mixte, din care în bazin 1455m (danele 26 - 33) şi front la Dunăre 505m (Danele 22 - 25). � În vecinătatea aval a acestui port, îşi desfăşoară activitatea de reparaţii şi construcţii nave, Şantierul Naval Galaţi, dispunând de cheuri, cala de ridicare şi lansare şi doc uscat, inclusiv construcţiile şi instalaţiile specializate. � Portul Bazinul Nou Galaţi, însumând cca. 1960m lungime fronturi de operare la cheuri pereate sau mixte, din care 1000 m în bazin (danele 39 - 45) şi 955m front la Dunăre (Danele 35 - 38 şi 46 - 50). La limita aval a vastului teritoriu portuar, se întind alte cheuri, cu fronturi de operare nave, pentru diverşi beneficiari şi teritoriul aferent „Zonei Libere Galaţi". Danele 31 şi 33, aflate amonte/aval de Dana 32, care face obiectul evaluării impactului, sunt amplasate în Bazinul Docuri Galaţi şi ocupă un front de acostare pe o lungime de 390m.l. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului sunt următoarele:

Nr. punct X Y 1. 740713,25 442607,12 2. 740772,75 442643,99 3. 740709,44 442613,97 4. 740768,94 442650,84



Planul de încadrare în zonă Dana 32 Portul Docuri Galaţi



4.2. Impact transfrontalier Proiectul nu se încadrează în Anexa 1 a Legii nr. 22 din februarie 2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991. Acest proiect vizează reabilitarea şi modernizarea unei porţiuni din infrastructura portuară existentă – Cheu Dana 32 Portul Docuri Galaţi. Distanţa de la amplasamentul lucrărilor până la graniţa cu Republica Moldova este de cca 15km, distanţă suficientă pentru ca populatia şi factorii de mediu din Republica Moldova să nu fie afectate de execuţia lucrărilor. Propagarea zgomotului şi a emisiilor se reduce în raport cu distanta. Aprecierile bazate pe experienta măsurătorilor pe şantierele de construcţii arată că nivele apropiate de (Leq) 90dB(A) – mai mici sau depăşsite cu 2-3 dB(A) pe perioade scurte se înregistrează numai în zona de activitate a utilajelor. La limita incintei portului se vor realiza nivele de zgomot inferioare, dar apropiate de (Leq) 65dB(A), nivele admisibile conform standardelor în vigoare. Nivelul de zgomot până la graniţa cu Republica Moldova este sub nivelul uman de percepţie. 4.3. Apa 4.3.1. Condiţii hidrogeologice şi hidrologice ale amplasamentului 4.3.1.1. Condiţii hidrogeologice Amplasamentul proiectului se situează în Municipiul Galaţi, pe malul stâng al Dunării, pe interfluviul cuprins între Prut şi Dunăre, în cadrul unităţii geografice Câmpia Română, din cadrul Platformei Moesice. Teritoriul judetului Galaţi prezintă un potenţial hidrologic variat. Stratele acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din luncă şi terasă. In zona amplasamentului poziţionat pe un grind fluviatil se dezvoltă structuri sedimentare de vârstă cuatrenară, Pleistocen superior şi Holocen, reprezentate de depozite specifice de luncă alcătuite din argile, mâluri şi prafuri argiloase. Relieful actual din luncă a suferit modificări importante datorită intervenţiei antropice: indiguiri, desecări, canale de irigaţii, etc. Din punct de vedere hidrogeologic, prezintă interes depozitele cuaternare cele mai vechi (Pleistocen) reprezentate prin toate cele trei etaje: pleistocen inferior (constituit din nisipuri cu pietrisuri cu grosimi de 25-70m, cunoscut sub numele de strate de Cândeşti); pleistocen mediu şi superior (constituit din depozite leossoide cu grosimi de 20-50m, aparţinând terasei înalte); cuaternarul recent-holocen superior (dezvoltat în lunca râului Prut, constituit din nisipuri cu pietrişuri cu grosimi de 2-15m). Cercetarile efectuate în zonă, în luna iulie, prin foraje, la Dana 31 Port Docuri Galaţi au pus în evidenţă principalele aspecte ale condiţiilor naturale hidrogeologice ale acestei zone. Amplasamentul Danei 31 se învecinează în partea de nord cu Dana 32, la est cu fluviul Dunărea şi la vest cu terenul şi anexele firmei Trans Europa, iar la sud cu Dana 30. Apa subterană a fost întâlnită în forajele executate la adâncimea de 3,70m. Pe baza analizei chimice efectuate pe proba recoltată din Forajul F1 (conform buletinului de analiză nr. 248/15.07.2012 menţionat în studiul geotehnic) a rezultat că apa prezintă agresivitate slab acidă, moderat carbonică faţă de betoane şi este puternic agresivă faţă de metale (SR EN 206-1/2002; SR 1350/2006). 4.3.1.2. Condiţii hidrologice Dana 32 din Portul Docuri Galaţi este situată într-un sector al Dunării cu următoarele caracteristici: Dana 32 este amplasată între Danele 31 şi 33 din Portul Docuri Galaţi – Mm 80, pe latura din dreapta a bazinului (cu silozul vechi “Anghel Saligny”), oferind un front de acostare de 70m.l.



Principalele date hidrologice ale Dunării în portul Docuri Galaţi sunt următoarele: � Etiajul local este de + 0,8m; � Din punct de vedere istoric nivelul maxim al apei, înregistrat la Galaţi a fost + 6,61m etiaj local în anul 2006, iar cel minim istoric de - 0,48 m în anul 1921. � Adâncimea de operare la Dana 30 la cheu este de 1,80m; la 5m de cheu este de 3,20m. Adâncimile minime din Dana 30 sunt variabile pentru L = 100m, măsuraţi din capătul dinspre Dana 31, respectiv P13 – P3, profile materializate pe coronamentul cheului. Pentru zona de 30m din capătul Danei 31 spre Dana 29, adâncimile minime efectuate sunt mici, datorită pereului de la baza zidului de sprijin vertical din Dana 29. - Adâncimea de operare la Dana 31 la 5m de cheu este de 4,20m, iar la 10m de cheu este de 5,60m. - Adâncimea de operare la Dana 32 la 5m de cheu este de 5,30m, iar la 10m de cheu este de 6,60m. - Cheul va putea permite la nivelele cele mai scăzute, respectiv la ±0.00m etiaj local acostarea navelor fluvial- maritime cu pescaj de până la - 6.50m etiaj local. Coronamentul cheului se va alinia cu Danele 30 şi 31 şi va avea cota +6.30m etiaj local Galaţi. � Conform datelor din studiile întocmite de către INHGA Bucureşti, secţiunii Galaţi îi corespund elementele hidrologice prezentate în tabelul de mai jos:

Probabilitate de depăşire (p%)

1% 2% 5% 10% 50%

Debite maxime anuale cu diferite probabilităţi de depăşire (mc/s) 16.170 15.280 14.110 13.140 10.600


50% 80% 95% Debite minime anuale cu diferite probabilităţi de depăşire (mc/s) 2.780 2.160 1.740


1% 2% 5% 10% 50% Nivele corespunzătoare debitelor maxime anuale relative şi absolute H (cm) zero miră locală(* Z (m) faţă de M. Neagră Sulina

643 7,29 623 7,09 600 6,86 578 6,64 503 5,89


50% 80% 95% Nivele corespunzătoare debitelor minime anuale relative şi absolute H (cm) zero miră locală(* Z (m) faţă de M. Neagră Sulina

72 1,58 24 1,20 5

0,91

4.3.2. Alimentarea cu apa � Alimentarea cu apă potabilă a incintei portuare se realizeză din reţeaua Municipiului Galaţi situată în lungul drumului de acces spre port. Asigurarea debitului şi presiunii în reţea se realizeză prin intermediul unui cămin de pompare subteran, din beton monolit cuplat cu un rezervor tampon, îngropat din polietilenă. Reţeaua de distribuţie a apei din conductă PEHD cu diametru 63mm, 75mm şi 110mm asigură debitele şi presiunea necesară în punctele de alimentare a navelor. � Pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu, reţeaua portuară este prevăzută cu 8 prize de preluare a apei din Dunăre. Intervenţia se va face cu o motopompă din dotare sau cu pompele mobile ale pompierilor. Pentru motopompă s-a asigurat dotarea pentru un jet (5l/s), conform Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din domeniul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei - NP 073-2002. Conform Anexei 19 din actul normativ, reţeaua portuară este echipată cu panouri de incendiu, dotate corespunzator cerinţelor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.



Apa potabilă necesară consumului uman va fi asigurată de către angajator. 4.3.3. Evacuarea apelor uzate 4.3.3.1. Canalizare ape uzate menajere � Apele uzate menajere provenite de la instalaţiile sanitare se vor colecta şi evacua în reţeaua de canalizare în vederea epurării în staţia de epurare din zonă. � Apele uzate de la nave (ape menajere, ape de santine) se vor colecta în tancurile etanşe ale navelor de deservire specializate şi evacuate în vederea epurării în instalaţii/staţii de tratare/epurare a apelor. 4.3.3.2. Canalizare ape pluviale Colectarea apelor pluviale din incinta portuară se face prin canale rectangulare din beton, acoperite cu piscoturi cu secţiune interioară 0,35 x 0,35m÷0.35 x 0.85m, asigurându-se pante de scurgere i = 0.003÷0.005. Din aceste canale, apa este preluată în tronsoane de canalizare pluvială din tuburi circulare Dn 300÷400mm care deversează apele fluviale în Dunăre, prin guri de descărcare, după trecerea acesteia prin bazinul decantor şi separatorul de produse petroliere. Inainte de deversare în Dunăre, apele sunt trecute prin separatoare de nămol şi produse petroliere şi preepurate în condiţiile impuse de normativul NTPA 001/2002 privind descărcarea în receptor natural. 4.3.4. Impact prognozat asupra apelor subterane 4.3.4.1. Impactul organizării de şantier In perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate (umpluturi de material granular - balast sau piatră spartă, betoane, etc.) se folosesc materiale inerte, nepericuloase din punct de vedere al poluării apelor. Soluţia propusă pentru modernizarea cheului este nepoluantă pentru apele subterane. O poluare a acviferului freatic în perioada de construcţie a lucrărilor de modernizarea a cheului Danei 32 Port Docuri Galaţi se poate produce numai în situaţii accidentale cu pierderi semnificative de carburanţi, ulei de motor sau alte substanţe periculoase. Constructorul va lua toate măsurile pentru evitarea producerii acestora şi va de interveni prompt pentru depoluarea zonei. Eventalele scurgeri accidentale de carburanţi, uleiuri vor fi îndepărtate cu material absorbante. 4.3.4.2 Impactul activităţilor de operare Apele subterane freatice în zona portului Docuri Galaţi beneficiază de protecţie, atât naturală, cât şi artificială. Acviferul freatic în zona malului Dunării este reprezentat de complexul grosier de nisipuri cu pietriş, situat deasupra rocii de bază constituită din argile marnoase. Deasupra acestui complex grosier, cu permeabilitate ridicată (K = 80-100m/zi) se găseşte un complex de pământuri fine-coezive, în grosime de cativa metri, cu permeabilitatea mult mai mică (K mai mic de 1m/zi). Acest orizont continuu de pământuri fine, prăfos-argiloase, asigură o protecţie geologică natural satisfăcătoare pentru acviferul freatic. Activităţile portuare se desfăşoară pe platforme betonate executate din dale de beton de 25cm grosime pe un strat de piatră spartă de 30cm grosime. Platformele betonate acoperă integral terenul în spatele cheului pe lăţimea şi lungimea corespunzătoare danei. Platformele sunt proiectate cu pantă transversală de 2,5% spre interior şi rigole carosabile de colectare şi evacuare a apelor pluviale. Platformele betonate şi drumurile asigură o impermeabilizare corespunzătoare a suprafeţei terenului; pantele platformei şi rigolele nu permit stagnarea apelor eventual poluate şi infiltrarea acestora în teren. In concluzie, impactul activităţilor portuare asupra apelor subterane este nesemnificativ, soluţiile adoptate prin proiect, situaţia hidrogeologică favorabilă, asigură o protecţie corespunzătoare a apelor subterane freatice.



4.3.4.3. Măsuri de reducere a impactului negativ asupra apelor subterane După cum s-a prezentat mai sus, soluţiile adoptate în proiect ce cuprind reţeaua de canalizare, toaletele ecologice, colectarea apelor pluviale, toate aceste lucrări asigură protecţia corespunzătoare a acviferului freatic. Nu sunt necesare alte măsuri suplimentare. În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii, situaţii posibile de poluare a subteranului pot apărea numai în cazuri de accidente. Măsurile de prevenire sunt: verificarea stării tehnice a utilajelor şi mijloacelor de transport, semnalizări şi marcaje de circulaţie, eventual bariere, alimentarea cu carburanţi şi reparaţii în spaţii special amenajate. 4.3.5. Impactul prognozat asupra apelor de suprafaţă 4.3.5.1. Impactul şantierului de constructii Lucrările proiectate pe platforma cheului (umpluturi din balast şi piatră spartă, etc.) se execută la uscat, în afara albiei Dunării. Impactul acestor lucrări asupra apelor este nesemnificativ. În cadrul şantierului, în perioadele cu ploi abundente, pot apărea unele eroziuni provocate de apele de şiroire; având în vedere materialele de umpluturi folosite (balast, piatră spartă), antrenarea în Dunăre a acestora în cantităţi mari nu este posibilă. Baterea piloţilor, refacerea actualului cheu nu poluează apele Dunării. În mod similar, execuţia lucrărilor de consolidare a malului în faţa cheului (execuţia stratului din piatră spartă şi a prismului de anrocamente) nu sunt lucrări poluatoare. Menţionăm faptul că toate materialele care vor fi folosite pentru realizarea construcţiilor sunt nepericuloase, iar în contact cu apa nu produc reacţii chimice. Se pot produce unele poluări reduse ale apei cu produse petroliere, reprezentând pierderi de carburanţi la alimentarea utilajelor sau din funcţionarea acestora (macarale plutitoare, soneta de batere a piloţilor). Poluarea se va observa cu uşurinţă la suprafaţa apei şi se pot lua urgent măsurile de intervenţie necesare. 4.3.5.2. Impactul în perioada de operare portuară Operaţiunile portuare de încărcare/descărcare nave implică unele pierderi de produse, în principal în cazul materialelor transportate în vrac. O parte a acestor pierderi se pot produce pe traseul navă-cheu şi ajung în Dunăre. Emisiile de pulberi rezultate din procesele de manipulare a produselor se pot produce în timpul manipulării necorespunzătoare a marfurilor vrac, atât pe platforma danei, cât şi pe navele/barjele ancorate la cheu, rezultând pierderi de materiale; pierderi de produse petroliere de la utilajele/mijloace de transport/mijloace de încărcare. Funcţie de natura pierderilor şi cantitatea acestora, efectele asupra calităţii apei şi chiar asupra morfologiei malului pot fi semnificative. Din discuţiile purtate cu operatorul portuar, pierderile sunt mai mici de 0,01% din cantitatea mărfurilor transbordate. 4.3.5.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafaţă (ale Dunării) Lucrările propuse prin proiect (modernizarea cheului Danei 32 pentru mărirea capacităţii de manipulare mărfuri) contribuie şi la creşterea siguranţei operaţiunilor de transbordare şi reducerii potenţialului de poluare al acestora. Asigurarea adâncimii faţă de etiaj în faţa cheului va permite acostarea la cheu a navelor, reducerea distanţei navă-cheu şi a pierderilor de material. Construcţia cheului va asigura acostarea navelor la cheu în condiţii de siguranţă. Transbordarea materialelor din nave în mijloace auto şi invers, respectiv prin intermediul platformelor betonate de la cheu, va simplifica activitatea macaralelor portuare şi va reduce pierderile. Operatorul portuar va supraveghea permanent fluxul de operare a navelor şi va interveni, dacă este cazul, cu măsuri de protecţie a apelor Dunării. 4.3.6. Ape reziduale 4.3.6.1 Surse, debite, încărcare cu substanţe poluante Pe platforma cheului şi pe drumurile de acces, pentru derularea operaţiunilor portuare sunt necesare utilaje pentru manipularea mărfurilor/materialelor şi mijloace de transport pentru transportul acestora: motostivuitoare, încărcătoare frontale, basculante, etc. Datorită circulaţiei vehiculelor, pe suprafaţa de



rulare se pot depune substanţe poluante, provenite din uzura anvelopelor (cadmiu, zinc); coroziunea vehiculelor (fier, crom, nichel, cadmiu); rezuduuri de la arderea carburanţilor (hidrocarburi, plumb); uleiuri şi grăsimi minerale. Apele reziduale de spălare a carosabilului pot fi poluate şi nu pot fi descărcate direct în emisari naturali. Soluţia adoptată în mod curent prevede tratarea acestor ape prin trecerea acestora printr-un bazin decantor cu separator de hidrocarburi. În cazul drumurilor, se apreciază că o ploaie de 10mm spală în totalitate suprafaţa şoselei. Aprecierile privind sarcina poluantă de pe un drum asfaltat/betonat sunt destul de diferite în diverse publicaţii, după SETRA (Serviciul de Studii Tehnice pentru Drmuri şi Autostrăzi - Franţa) valorile medii propuse, pentru 1 km de drum şi o circulaţie de cca. 10.000 v/zi fiind: pulberi/praf: 540 kg/km; CBO5: 5,4 kg/km; CCOCr: 60 kg/km; Plumb: 1,0 kg/km; Zinc: 0,4 kg/km; Hidrocarburi şi grăsimi: 5,8 kg/km. Circulaţia vehiculelor în incinta portului poate fi asimilată cu circulaţia pe drumurile publice, apele reziduale reprezentând o ploaie de 10mm sau spălarea platformelor cu furtunul, încărcarea cu substanţe poluante a apei fiind proporţională cu intensitatea traficului. În capitolul de prezentare a proiectului, consumul de motorină în incinta portului pentru manipularea mărfurilor a fost apreciat la cca. 400 l/zi, repartizat uniform pe un sector de cheu de 500m. Consumul corespunde circulaţiei mijloacelor de transport (vehicule grele) - traficul de vehicule grele (Vg) este apreciat la 200Vg/zi şi activităţii utilajelor ce asigură manipularea mărfurilor pe platformă.

Sarcina poluantă de pe platforma cheului şi drumurile de acces, rezultată din circulaţia vehiculelor şi utilajelor, poate fi apreciată la următoarele valori: materii în suspensie: 27 kg; CBO5 (consum biochimic de oxigen): 0,27kg; CCO-Cr (consum chimic de oxigen): 3kg; Plumb: 0,05kg; Zinc: 0,02kg; hidrocarburi şi grăsimi: 0,29kg. Sarcină poluantă este spălată de o ploaie de 10mm, cantitatea de apă colectată de rigole fiind de cca. 40m3, debitul de evacuare corespunzător fiind de 11l/sec., timpul de evacuare fiind de 25 minute. Concentraţiile de substanţe poluante în apele reziduale, de spălare a platformei şi drumurilor de acces, sunt conform tabelului de mai jos:

Concentraţiile de substanţe poluante şi limitele admise de descărcare în Dunăre ale

apelor reziduale de spălare a platformei portuare

Natura poluantului Cantitate

(kg) Concentraţii calculate

(mg/dm3)

Concentraţii maxime admise conform NTPA

001/2002 (mg/dm3)

Materii în suspensie 27 300 350 Consum biochimic de oxigen (CBO5)

0,27 3,0 300

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 3,0 33,3 500

Plumb 0,05 0,55 25 Zinc 0,02 0,22 1 Hidrocarburi şi grăsimi 0,29 3,22 30

Deşi calculele arată că apele uzate, de spălare colectate de pe platformele portuare şi drumurile de acces, ar putea fi evacuate direct în Dunăre, evaluarea nu a luat în considerare pierderile de materiale pe platforme în procesul de operare, pierderi ce pot depăşi 0,01% din cantităţile materialelor în vrac



operate, ceea ce corespunde la mai mult de 100kg/zi şi la concentraţii de materii în suspensie în apele reziduale de spălare a platformelor mai mari de 1000mg/dm3, valori ce depăşesc CMA de 300mg/dm3. Apare evidentă necesitatea unui bazin decantor pe rigola de colectare a apelor pluviale de pe platformele portuare. 4.3.6.2 Impactul apelor reziduale asupra factorilor de mediu Cantităţile de ape reziduale generate de activităţile portuare sunt reduse. Apele uzate menajere nu vor depăşi 1-2m3/zi. Acestea vor fi descărcate în reţeaua de canalizare municipală. Volumul apelor uzate de spălare a platformelor portuare, în cazul unei ploi ce depăşeşte 10mm, este apreciat la 40m3; aceste ape se descarcă în Dunăre, după o prealabilă epurare într-un bazin decantor, debitul fiind de 11 l/sec, durata de 25 minute. După decantare, apele îndeplinesc condiţiile NTP-001/2002 de evacuare în receptor natural. Accidental, este posibil ca aceste condiţii de calitate să nu fie îndeplinite de apele reziduale evacuate în Dunăre. Situaţiile accidentale pot fi generate de accidente de circulaţie pe platformă sau pe drumurile de acces, cu deteriorarea gravă a vehiculelor sau mărfii şi pierderi de carburanţi sau substanţe periculoase. Vântul puternic şi ploile abundente pot antrena cantităţi importante de particule fine din materialele depozitate pe platformă. Impactul apelor reziduale va fi redus şi intermitent, fără efecte vizibile cuantificabile asupra factorilor de mediu. În situaţiile accidentale de depăşire a standardelor de mediu pentru apele reziduale evacuate în receptor natural, efectele evacuării apelor reziduale asupra apelor Dunării nu este sesizabil, debitul apelor reziduale fiind mult mai mic comparativ cu debitele minime ale Dunării. 4.3.6.3 Măsuri de reducere a impactului apelor reziduale Măsurile de reducere a impactului apelor reziduale pot fi grupate în 2 categorii: măsuri constructive şi măsuri de exploatare/operare. Măsurile constructive, adoptate prin proiect, cuprind: • Depozitele de materiale (piatră, betoane, nisip şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei pluviale fiind exclusă; • Carburanţii şi produsele chimice vor fi stocate în celule etanşe; • Adoptarea de măsuri privind bunul management al deşeurilor, respectiv colectarea şi depozitarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor; • Platforme betonate în spatele cheurilor, cu pante de scurgerea apelor spre incinta portului; • Drumuri de acces intretinute; • Rigole de colectare a apelor din precipitaţii; • Bazin de decantare şi separator de produse petroliere amplasat pe rigola de evacuare a apelor de şiroire; • Delimitarea zonei de lucru, atât pe uscat dar mai ales pe apă, prin balize permanente de semnalizare, care să dirijeze circulaţia navală din apropierea zonei Danei 32 Port Docuri Galaţi, pentru evitarea unor accidente de navigaţie. Măsurile de exploatare/operare, în sarcina operatorului portuar, cuprind: • Măsuri de reducere la maxim a pierderilor la operare; • Colectarea deşeurilor şi transportul acestora la gospodăria de salubritate; • Predarea la uscat a deşeurilor; • În cazul mărfurilor/materialelor pulverulente, acoperirea cu prelate a depozitelor; • Evidenţa permanentă a pierderilor la operare şi gestiunea strictă a deşeurilor; • Semnalizarea şi dirijarea circulaţiei vehiculelor şi utilajelor în vederea reducerii riscului accidentelor. Beneficiarul şi proiectantul vor urmării executarea lucrărilor prevăzute în documentaţia tehnică de fundamentare astfel încât sa nu fie afectată stabilitatea construcţiilor hidrotehnice existente în zonă.



4.4. Aerul 4.4.1. Date generale privind clima si conditiile meteorologice Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi cu întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă.

Harta climatică a României Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi destul de umed şi mai putin rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai putin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S. Vântul predominant bate din directia Nord - Nord - Est cu o frecvenţa de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8m/s. Vântul se intensifică începând din octombrie şi ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort, până la 8,7 grade Beaufort. Informaţii meteo climatice: - Temperatura medie anuală în 2007 a fost de 13,10C; - Temperatura maximă anuală a fost de 40,50C înregistrată în iulie 2007; - Temperatura minimă anuală a fost de -13,10 C înregistrată în februarie 2007. Precipitaţii atmosferice Particularităţile şi repartiţia precipitaţiilor, ca şi a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul mișcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasările advective. Precipitaţiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de măsurat, comportă unele erori inerente, legate, în principal, de acţiunea vântului şi de evaporaţie. Pentru judeţul Galaţi, cantitatea totală anuală de precipitaţii este de 400 – 500l/mp.



Harta precipitaţiilor în România

4.4.2. Surse de poluare a aerului Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de construire sunt: - pulberi în suspensie şi sedimentabile provenite din activităţile de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate - modernizare Cheu Dana 32 Port Docuri Galaţi şi de la materialele de construcţii utilizate; - emisii provenite de la arderea carburanţilor în motoarele unor utilaje (CO, NOx, SO2); gaze de eşapament provenite de la utilajele/mijloacele de transport implicate în activităţile de construcţii proiectate; 4.4.2.1. Surse de poluare specifice activităţii de operare/exploatare în incinta portului Poluarea aerului este determinată de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor portuare şi mijloacele de transport (CO, NOx, SO2, etc.), pe de o parte şi de circulaţia auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte. 4.4.3. Impactul activităţilor din incinta portului asupra calităţii aerului Cantităţile de carburanţi (motorină) necesare în perioada de construcţie sunt următoarele: cca. 800l/zi în perioadele de activitate maximă şi de cca. 400l/zi pentru operare în port, în perioadele de realizare a valorilor maxime de trafic prognozate. Prin asimilare cu circulaţia pe drumurile publice, concentraţiile de substanţe poluante rezultate din activitatea utilajelor şi circulaţia mijloacelor de transport, pot fi cuprinse în următoarele intervale: NOx : 0,04 – 0,08 mg/m3; COV: 0,2 – 0,4 mg/m3; CO: 0,3 – 0,6 mg/m3. Aceste valori se pot realiza pe perioade scurte de timp, în condiţii meteorologice defavorabile (vânt perpendicular pe drum cu viteză sub 2 m/sec.). Lateral căilor de circulaţie, concentraţiile de poluanţi scad pe măsura depărtării de sursă, la 20-30m distanţă reprezentând 50% şi la 50 m, cca. 30% din cele maxime. La cca. 100 m distanţă concentraţiile de poluanţi în aer sunt neglijabile (sub 10%). Utilajele necesare lucrărilor de deschidere nu vor lucra simultan. Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomandă ca utilajele să fie verificate din punct de vedere tehnic, drumurile să fie umectate în perioada secetoasa. Concentraţiile maxime de substanţe poluante în aer prognozate nu vor depăşi valorile CMA (Concentraţie Maximă Admisă) şi se vor încadra în intervalul 0,2-0,5CMA.



Limita superioară a intervalului este posibil să se realizeze în perioada de construcţie şi operare, limita minimă în perioada de operare. Referitor la poluarea cu pulberi a aerului, din experienţa şantierelor de construcţii, se poate aprecia că, în perioadele lipsite de precipitaţii, pe traseele de circulaţie a mijloacelor de transport şi în zonele de activitate a utilajelor pot fi depăşite de 2-3 ori valorile CMA de 0,5 mg/mc. Zonele de poluare cu pulberi/particule materiale sunt limitate ca extindere. Conform US-EPA AP42, particulele cu diametrul mai mare de 100µm se depun în timp scurt, zona de depunere nedepăşind 10m de la marginea drumului. Particulele cu diametrul cuprins între 30µm şi 100µm se depun până la 100m lateral drumului şi numai particulele mai mici de 30µm, respectiv pulberile în suspensie, se depun la distanţe mai mari de 100 m şi pot depăşi incinta portului. Este dificil de făcut o evaluare a poluării aerului cu pulberi, cantităţile şi distanţele de depunere ale acestora depinzând de natura căii de rulare (asfalt, beton, pământ), de natura materialelor vehiculate şi condiţiile meteorologice. Emisiile de compuşi nocivi rezultaţi de la motoarele cu ardere internă sunt relativi scăzute, atât în concentraţie cât şi în debite masice, fapt ce nu va avea un efect nociv semnificativ asupra mediului. Impactul asupra aşezărilor umane va fi neglijabil, deoarece distanţa de la obiectiv la cele mai apropiate zone locuite este de cca. 4km. 4.4.4. Măsuri de diminuare a poluării aerului

• Folosirea utilajelor/mijloacelor de transport performante, adecvate care respectă normele EURO; • Verificarea periodic a stării tehnice a utilajelor şi mijloacelor de transport; • Stropirea periodică a căilor de acces, în vederea reducerii poluării cu praf; • Folosirea autobasculantelor acoperite cu prelată pentru transportul materialelor pulverulente, susceptibile antrenării/spulberării de vânt; • Folosirea prelatelor este indicată şi pentru protecţia temporară a unor depozite de acţiunea vântului; • Monitorizarea poluării cu pulberi.

4.5. Solul şi subsolul Obiectivul studiat (Dana 32) se află în Bazin Docuri Galaţi, pe latura din dreapta a bazinului, între danele 31 şi 33. Perimetrul portului Galaţi este situat pe malul stâng al Dunării, în zona de contact a Câmpiei Covurlui şi cea a Siretului inferior. Din punct de vedere geologic, în zona se dezvolta depozite cuaternare aluvionare, ce aparţin Holocenului (qh2) şi sunt reprezentate litologic prin alternanţe de prafuri argiloase, argile prăfoase loessoide şi nisipuri, pietrişuri mărunte. Sub aceste depozite cuaternare au fost întâlnite strate de turbă, argile şi nisipuri cu pietrişuri ce aparţin Pliocenului superior. Reţeaua hidrografică este reprezentată de fluviul Dunărea, amplasamentul fiind situat pe malul stâng al acestuia. Regiunea este caracterizată de o climă temperat continentală, cu specific de vale şi câmpii aluviale. Temperaturile medii sunt de – 30C până la – 60 C iarna şi +200C până la +230C vara. Precipitaţiile medii sunt cuprinse între 400 – 500 mm. Conform SR 174-1 (iulie 1997) amplasamentul se încadrează la "zona caldă". Conform STAS 6054/77 adâncimea maxima de îngheţ a terenului natural este de 100 cm.



Conform Normativului P 100-1/2006 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor pentru cutremure având un interval mediu de recurenţă de 100 de ani, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag = 0,24g, iar valoarea perioadei de colt este Tc = 1,5s. În conformitate cu SR11100/1/ 93 privind macrozonarea seismică a teritoriului, intervalul investigat se încadrează la gradul 81 MSK, indicele corespunzând unei perioade de revenire de 50 de ani. 4.5.1. Solul prezent pe amplasament Pe baza studierii documentatiilor geotehnice aflate în arhiva IPTANA, executate în zona amplasamentului şi a literaturii de specialitate se pot face următoarele consideraţii:

Amplasarea construcţiei proiectate, se va face în zona portului Docuri Galaţi între Danele 31 şi 33. Zona de amplasare mai sus amintită se află pe malul stâng al Dunării, în depozitele de terasă ale Dunării reprezentate prin depuneri în general nisipoase cu intercalaţii argiloase. În adâncime au fost întâlnite depozite nisipoase cu prafuri şi argile în care s-au întâlnit la diverse nivele strate subţiri de turbă, iar spre bază pietrişuri, atribuite ca vârstă Pliocenului Superior.

Din punct de vedere geologo-tehnic în zona amplasamentului se dezvoltă următoarele formaţiuni litologice: sub un strat de umplutură cu grosimi variabile alcătuita din bolovăniş în masa argiloasă urmează un pachet gros de cca. 10 m de argile prăfoase cenuşii – cafenii consistente cu intercalaţii subţiri de prafuri nisipoase şi argiloase de consistenţă scăzută – plastic moale (orizontul a).

În stratul de argilă s-au întâlnit în bază cochilii de gastraropode şi lamelli branchiate. Intre adâncimile de 5,60 şi 6,90 de la etiaj, s-a întâlnit un strat subţire de turbă cafenie-cenuşie cu cochilii, sfărâmicioasă. Coloana litologică continuă în adâncime printr-un orizont nisipos, prăfos, puţin argilos cenuşiu saturat, de îndesare mijlocie (orizontul b). În acest orizont s-a întâlnit o lentilă de argilă cenuşie, plastic moale cu resturi de cochilii. Orizontul nisipos este cuprins între cotele 6,30 m la 18,00 m de la etiaj. Urmează un orizont argilos – prăfos în grosime de cca. 10 m ce prezintă o variaţie mai mare din punct de vedere al fracţiunii prăfoase variind de la argile prăfoase la argile grase (orizontul c). Consistenţa este în general în domeniul “plastic consistent”. În acest orizont s-au întâlnit mai multe nivele de turbă (cuprinse între cotele 18,00 la 18,40 respectiv intre cotele 22,70 şi 23,00 faţă de etiaj) şi lentile subţiri de nisipuri argiloase. Ultimul orizont descris în documentaţii este un orizont nisipos, alcatuit din nisipuri neuniforme, în care predomină nisipurile mijlocii (orizontul d). Către bază (in jurul cotelor de 30,00 – 31,00 m de la etiaj) acest orizont contine şi rar pietriş. Orizontul nisipos este cenuşiu saturat şi îndesat. Din punct de vedere geomecanic cele 4 orizonturi prezintă următoarele caracteristici: Orizontul a – prezinta umidităţi ridicate ale materialelor argiloase cuprinse între 32 şi 43%. Valori mai ridicate s-au obţinut pentru stratele de turbă de cca. 73 şi 74%. - Plasticitatea materialelor argiloase este mare având majoritatea valorilor ridicate de peste 35. Stratul de turbă are o plasticitate foarte mare: Ip = 98,0 şi Ic = 0,61.



- Consistenţa materialelor argiloase are valori ale Ic cuprinse între 0,39 – 0,56, respectiv materialele plastic moi şi putin plastic consistente. - Greutatea volumetrică are valori cuprinse între 1,75-1,93 t/mc. Stratul de turbă are γw = 1,46t/mc. - Porozitatea cuprinsă între 45,5 şi 54,6 %. Stratul de turbă are porozitatea n > 68%. Rezistentele de taiere au determinat valori pentru unghiurile de frecare internă cuprinse între 70 şi 200. Variatia valorilor unghiului de frecare se poate atribui fie procentajului de nisip ridicat, fie existenţei cochiliilor în acest material sau a variatiei spatiale a plasticităţii. Coeziunea c are valori cuprinse între 0,1 – 0,24 kg/cmp. Curbele de compresiune tasare au valori ridicate pentru coeficientul de tasare specifică ϕ > 45mm/m, valori care arată ca materialele sunt foarte compresibile. Orizontul b – asa cum s-a menţionat este alcătuit din nisipuri fine argiloase şi prăfoase cu îndesare mijlocie. Lentila argiloasă din orizontul c este plastic moale Ic = 0,45 γw = 1,79, iar porozitatea n = 52,4%. Orizontul c – argilos, are umiditate ridicată cuprinsă între 37 şi 55%, consistenţa Ic = 0,35 – 0,62 arătând că materialul este plastic moale la consistent. Unghiul de frecare internă are valori scăzute cuprinse între 4 şi 9, de asemeni curbele de compresiune tasare dau valori ridicate pentru coeficientul specific de tasare mai mare de 45 mm/m arătând că materialele sunt foarte compresibile. Orizontul d – este alcatuit din nisipuri neuniforme cu un grad mare de îndesare. Apa subterană este cantonata în orizontul a sub forma de nivel hidrostatic şi este în strânăa legătură cu nivelul apei din Dunăre. Încadrarea lucrării în categoria geotehnică corespunzătoare Conform Normativului NP 074/2007 „Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii”, pentru stabilirea „categoriei geotehnice” şi a „riscului geotehnic” s-au avut în vedere factorii următori: • Condiţii de teren: terenuri dificile *) = 6 puncte • Apa subterană: cu epuismente speciale = 4 puncte • Importanţa construcţiei: normală = 3 puncte • Vecinătăţi: risc moderat = 3 puncte • Zona seismică cu valoare ag = 0.24 g = 2 puncte *) au fost considerate terenuri dificile nisipurile afanate, saturate susceptibile de lichefiere, pământurile fine cu consistenţe reduse Ic <0,5; Prin însumarea punctajului stabilit pe baza acestor factori obţinem 18 puncte. Conform acestui punctaj „categoria geotehnică este 3” (15 - 21 puncte) cu „risc geotehnic major”. Incadrarea terenurilor pe tipuri litologice Natura terenului de fundare Din lucrările de investigare efectuate s-au prelevat probe tulburate şi netulburate în conformitate cu programul de invesigare şi prevederile STAS 1242, probe ce au fost supuse determinarilor specific de laborator, conform STAS-urilor de metoda 1913/1-15 şi 8942/1-5. Din studiile şi cercetarile geotehnice existente în zona danelor 31-33, au rezultat următoarele formaţiuni litologice: � formatiunea 1 - este reprezentata de umpluturi alcatuite din pietris, caramizi şi moloz avand cca. 1,0 m grosime. � formatiunea 2 - apare pe cca. 13 m grosime şi este reprezentata din argile, în proportie de 92%, la care se adauga 8% intercalatii de turba; formatiunea este maloasa. � formatiunea 3 - apare pe cca. 8,5 m sub precedenta şi este reprezentata în proportie de 92% din nisipuri fine argiloase saturate, la care se adauga 8% intercalatie de turba. � formatiunea 4 - apare pe o grosime de cca. 11,50 m alcatuita în proportie de 42% din argila prafoasa cu film de nisip fin, 30% din argila plastic vartoasa cu nisip şi pietris, cu intercalatii de turba (8%) şi nisip (20%).



� formatiunea 5 - a fost identificata sub precedenta şi apare de la cota -30.0 şi este alcatuita din nisip şi petris. Conform Referatului Geotehnic, ţinând seama de TS -1/1993 încadrarea terenurilor la săpătură este următoarea:

Avand în vedere stratificatia terenului de fundare şi „riscul geotehnic major” în care a fost incadrata lucrarea, în conformitate cu prevederile NP 074/2007 Referatul geotehnic recomandă ca viitoarele cheuri sa fie fundate indirect pe piloţi calculati ca flotanţi. Lungimea, diametrul şi numărul pilotilor vor fi calculate în funcţie de sarcinile transmite de constructie şi de caracteristicile geotehnice ale amplasamentului. În etapa de execuţie a piloţilor este necesară prezenţa geotehnicianului care să confirme natura litologică a stratelor interceptate şi caracteristicile geomecanice ale acestora (luate în calcul la dimensionarea pilotilor).



4.5.2. Surse şi poluanţi generaţi 4.5.2.1. Surse şi poluanţi generaţi în perioada de construire � depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materialelor de construcţie; � intensificarea circulaţiei autovehiculelor în zona proiectului, conduce la poluarea solului cu NOx, SO2 şi pulberi; � activităţile desfăşurate pentru amenajarea obiectivului investiţiei; � scurgeri accidentale de produse petroliere de la autovehicule şi utilaje. Principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile de construcţie specifice organizării de şantier sunt: � produse petroliere care pot ajung în sol ca urmare a unor pierderi accidentale datorate defecţiunilor tehnice; � pulberi şi deşeuri de materiale de construcţii rezultate din procesele de transport al materialelor, lucrări de dragare şi stabilizare mal, încastrare a piloţilor, etc.; � emisii de noxe ( NOx, SO2, pulberi) provenite de la traficul auto; 4.5.2.2. Surse de poluanţi generaţi în perioada de operare � depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materialelor operate în cadrul cheului; � intensificarea circulaţiei auto şi navale în zona proiectului; Poluanţii care afectează calitatea solului în perioada de operare sunt generaţi din traficul auto şi naval, eventuale pierderi accidentale de uleiuri şi produse petroliere, gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor generate pe amplasament. 4.5.3. Prognozarea impactului În conformitate cu prevederile SR EN ISO 14688/2–2005, pământurile coezive identificate se încadrează în următoarele categorii: • pământuri necoezive – nisip; • cu rezistenţă slabă la medie la forfecare nedrenată; • cu compresibilitate redusă; • cu îndesare medie. Încercările de teren au fost efectuate până la atingerea rocii de bază, care, în zona studiată este reprezentată printr-un strat calcaros, aşa cum a reieşit dintr-un studiu geotehnic, efectuat în anul 2012, în zona Danei 31 Port Docuri Galaţi, Întrucât pe terenul natural existent în zona portuară Dana 32 nu este recomandabilă fundarea directă, având în vedere natura construcţiilor proiectate şi încărcările transmise de ele, pe de o parte şi neomogenitatea litologică în adâncime, evaluarea capacităţii portante a fost efectuată pentru varianta fundării pe piloţi. Adâncimile minime de fundare recomandate sunt cele de unde testul de penetrare nu a mai putut fi continuat. Capacitatea portantă pentru fiecare locaţie a fost calculată pentru adâncimea minimă de fundare recomandată. Având în vedere faptul că roca de bază este un calcar, se recomandă fundarea indirectă, pe piloţi purtători pe vârf, încastraţi în roca de bază minimum 1 m. Rezulta astfel, ca impactul asupra caracteristicilor geologice in zona amplasamentului este nesemnificativ.



4.6. Biodiversitatea 4.6.1. Informatii generale despre biodiversitatea din zona Condiţii geografice ale zonei studiate Aflat în partea central-estică a României (45º 25' şi 46º 10' latitudine nordică şi între 27º 20' si 28º 10' longitudine estică), judeţul Galaţi se află la confluenţa fluviului Dunărea cu cele două mari râuri ale Moldovei, Siretul şi Prutul în sectorul fluvio-maritim al ţării. Suprafaţa judeţului este de 4.425 km.p., 1,9 % din teritoriul României. In aspect geomorfologic amplasamentul obiectivului de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati” se afla zona de lunca a Dunării, care impreuna cu interfluviul Dunăre - Brateş şi lunca joasă a Prutului inferior reprezintă un relief, relativ, plan, în mare parte inundabil, constituit prin eroziunea, transportul şi depunerea materialelor din amonte. In aspect pedologic, formaţiunile de sol până la adâncimi de cca. 30,0m sunt argiloase, prăfoase sau nisipoase, neconsolidate. Local, aceste formaţiuni sunt mâlite sau prezintă zone şi intercalaţii de mâl, resturi vegetale, cochilii, precum şi lentile de turbă. Biodiversitate vegetala si animala Flora judeţului Galaţi cuprinde 1442 de specii şi 305 subspecii, aparţinând la 502 genuri şi 108 familii de plante superioare; dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt subspontane. Fauna de vertebrate cuprinde 26 specii de mamifere, 239 specii de păsări, 13 specii de reptile, 14 specii de amfibieni. Conform datelor lui Bănărăscu (1994), ihtiofauna Dunării Inferioare este reprezentată prin 54 specii de peşti. In ceea ce priveste flora zonei de studiu - Cheu dana 32 Port Docuri Galati si imprejurimi, majoritatea speciilor de plante identificate sunt specii caracteristice terenurilor virane şi asociaţiilor de tip ruderal, incadrate în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunităţi Ruderale (Doniţă et al., 2005). Fauna terestrǎ este reprezentatǎ prin specii de herpetofauna, pasari si mamifere, specifice biotopurilor stepice, silvostepice si a luncilor raurilor si baltilor. Fauna spontană este reprezentată, atât prin animale sedentare, cât şi migratoare. Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor, fiind reprezentate prin soparle, mamifere rozatoare (soareci), pasari (vrabii, grauri, ciocarlii, presuri s.a.). Fauna care populează luncile şi bălţile se compune, in special, din pasari acvatice: raţe, pesacrusi, lisite s.a. Modificările ce au avut loc în biotop au avut ca urmare şi reducerea lor ca număr şi arie de răspândire. Arii protejate În cadrul judeţului Galaţi, pe baza elementelor de biodiversitate au fost desemnate următoarele arii protejate: Pădurea Buciumeni; Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana – Roşcani; Pădurea Pogăneşti; Pădurea Tălăşmani; Pădurea Fundeanu; Pădurea Balta Munteni; Pădurea Merişor - Cotul Zătuanului; Pădurea Torceşti; Lacul Zătun; Pădurea Mogoş-Mâţele; Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa; Balta Tălăbasca; Balta Potcoava; Ostrovul Prut (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lacul Vlăşcuta (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lacul Pochina (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lunca Joasă a Prutului (Maţa-Rădeanu); Locul fosilifer Rateş; Locul fosilifer Tirighina Barboşi, Locul fosilifer Bereşti; Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Toate aceste arii protejate au fost încadrade în Reţeaua Natura 2000 - situri naturale protejate de importanţă comunitară (SCI): Pădurea Balta-Munteni; Pădurea Mogoş-Mâţele; Pădurea Torceşti; Pădurea Pogăneşti; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana-Roşcani; Lunca Joasă a Prutului; Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Tălăşmani; Lunca Siretului Inferior, Lunca Joasă a Prutului şi situri de protecţie specială avifaunistică (SPA): Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa şi Lunca Siretului Inferior.

Compania Naţională

Descriere amplasament Din cele specificate anterior, Cheu Dana 32, ce constituie obiectul prezentei documentatii, este amplasata in Bazinul Docuri Galati un front de acostare de 70 m si suprafat2012, SC IPTANA – SA Bucuresti). Terenul si constructiile se afla in intarvilanul municipiului Galati, proprietate publica a statului roman in administrarea Ministerului Transporturilor si este Porturilor Dunarii Maritime Galati (LO/3447/12.09.2008. Realizarea Cheului Danei 32 va asigura exploatarea in siguranta a cheului, cat si adaptarea acestuia la lucrarile de modernizare pe care intentioneaza sa le faca operatorul SC TRANSSA Galati. Destinatia obiectivului – zona pentru cai de comunicatii navale si de protectie a caii ferate (Certificat de Urbanism nr. 1018/04.10.2012). Ariile protejate învecinate sunt:

- Aria de protecţie specială- situl de importanta comunitara ROSCI 0105

In conformitate cu coordonatele obiectivului de investitie se situează in niciuna din ariile protejate din zona (Fig.2).

ROSPA0121 Lacul Brateş

Raport privind impactul asupra mediului

ională Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi

Din cele specificate anterior, Cheu Dana 32, ce constituie obiectul prezentei documentatii, este amplasata in Bazinul Docuri Galati – Mm 80, pe latura din dreapta a bazinului, intre danele 31 si 33, cu

suprafata a terenului ocupat definitiv de 2240 mp.SA Bucuresti).

Terenul si constructiile se afla in intarvilanul municipiului Galati, proprietate publica a statului roman in administrarea Ministerului Transporturilor si este concesionat Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati (CN APDM SA Galaţi), contract de concesiune nr.

Danei 32 va asigura exploatarea in siguranta a cheului, cat si adaptarea acestuia la lucrarile de modernizare pe care intentioneaza sa le faca operatorul SC TRANS

zona pentru cai de comunicatii navale si constructii aferente existente. Zona de protectie a caii ferate (Certificat de Urbanism nr. 1018/04.10.2012).

ie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brateş

situl de importanta comunitara ROSCI 0105 Lunca Joasa a Prutului.

In conformitate cu coordonatele obiectivului de investitie - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati, acesta nu in niciuna din ariile protejate din zona (Fig.2).

Harta Ariilor natural protejate Jude

Noiembrie 2012

52

Din cele specificate anterior, Cheu Dana 32, ce constituie obiectul prezentei documentatii, este Mm 80, pe latura din dreapta a bazinului, intre danele 31 si 33, cu

a a terenului ocupat definitiv de 2240 mp. (Memoriu tehnic,

Terenul si constructiile se afla in intarvilanul municipiului Galati, proprietate publica a statului roman in concesionat Companiei Nationale Administratia

), contract de concesiune nr.

Danei 32 va asigura exploatarea in siguranta a cheului, cat si adaptarea acestuia la lucrarile de modernizare pe care intentioneaza sa le faca operatorul SC TRANS EUROPA PORT

constructii aferente existente. Zona

Cheu Dana 32 Port Docuri Galati, acesta nu

Harta Ariilor natural protejate Judeţul Galaţi



Fig. 2 Poziţia amplasamentului faţă de ariile naturale protejate

Dana 32

SC Unicom Oil Terminal SA

Enel Producţie SRL

Cheu mixt Kirazoglu

4km zona locuită

6KM ROSCI0105

4km ROSPA121



4.6.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri În conformitate cu documentaţia tehnică a proiectului (Memoriul de prezentare privind obiectivul de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”, 2012):

- din punct de vedere hidrologic - etiajul local este de + 0,861 m MNS (ex. nivelul maxim al apei, inregistrat la Galati a fost + 6,61 m etiaj local in anul 2006, iar cel minim istoric de - 0,48 m in anul 1921);

- in aspect geotehnic – formatiunile litologice identificate in zona danelor 31-33 sunt reprezentate prin: pietris, caramizi si moloz avand; argile la care se adauga intercalatii de turba (ex. argila prafoasa cu film de nisip fin, argila plastic vartoasa cu nisip si pietris, cu intercalatii de turba si nisip s.a).

Biotopurile de padure, mlastini, zone umede, helesteie, lacuri etc., acestea nu sunt prezente pe amplasamentul studiat. Dana 32 este localizata pe malul fluviului Dunarea intr-o zona cu funcţiune predominant industrială. Marea diversitate a necesităţilor funcţionale şi tehnologice a acestei zone a condus la varietatea densităţii căilor de circulaţie, inclusiv a căilor ferate, a dispunerii clădirilor etc. In ceea ce priveste relieful zona cuprinde suprafeţele aferente luncii Dunării, luncii joase a Prutului inferior şi interfluviului Dunăre – Brateş, reprezentate de terenuri în general plane, cu mici denivelări locale şi cu mici pante spre emisari - Dunăre, Prut şi Brateş. Facem menţiunea că lacul Brateş este rezultatul acumulărilor în zone depresionare ale terenului de ape provenite din precipitaţii, ape care nu au legătură cu reţeaua hidrografică. În lungul Dunării, lunca se reduce la o fâşie inundabilă, foarte îngustă cu lăţimi de maxim 20 - 25m şi cote de 6,00 - 7,50m. Depozitele care o alcătuiesc la partea superioară sunt de natură coluvială, fiind provenite din materialul rezultat prin degradarea falezei, iar în adâncime acestea sprijină pe depozitele aluvionare ale Dunării. Din punct de vedere hidrogeologic, în zona II îşi fac apariţia la diferite niveluri, pânze de apă superficiale (de infiltraţie) sau de adâncime (pânze de apă subterană), ambele cu nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier: � pânza superficială de infiltraţie la adâncimi de – 1,00 - 2,00m de la cota terenului natural şi care prezintă nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier, funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute sau scurse, de capacitatea de drenare a emisarilor naturali şi de nivelul apelor de suprafaţă din zonă (fluviul Dunărea, lacul Brateş şi râul Prut); � pânza subterană, cantonată sub adâncimea de 13,00 m, de la cota terenului natural în zonele de luncă a Dunării şi a interfluviului Dunăre - Brateş şi respectiv la adâncimi de 30 - 35m în zona luncii joase a Prutului inferior. Cursurile de apă prezente sunt Dunărea în partea de sud – est, Siret prin partea de sud şi Prutul prin partea de est. Dintre lacuri se remarcă Lacul Brateş care are o suprafaţă de 24 km.p. Cuveta lacului este împărţită în două bazine: Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos. 4.6.1.2. Informatii despre flora locala; varsta si tipul padurii, compozitia pe specii Metode utilizate in studiul florei si vegetatiei Studiile asupra florei si vegetatiei s-au realizat in lunile aprilie - august 2012 si au constat în observaţii pe itinerar şi în efectuarea de relevee. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie si a speciilor din zona de interes. Vegetaţia ripariană naturală, specifică luncii Dunării cu terenuri de natură isipoasă/argiloasă/ mâloasă cu detritus si nivel ridicat al pânzei freatice este slab reprezentată dat fiind mediul antropizat din perimetrul de referință existând doar specii comune, ruderale si anuale cu valoare floristică si



conservativă redusă. Astfel, suprafetele invecinate obiectivului de investitie sunt ocupate de culturi agricole (agroecosisteme), la marginea cărora se întâlnesc sectoare de vegetaţie ruderală. Pe marginea drumurilor de acces catre zona Cheu Dana 32 Port Docuri Galati se regasesc arbori de plop negru (Populus nigra). Sub aspect floristic zona Cheului Danei 32 s-a remarcat, în special, prin prezenţa masivă a speciilor ruderale, anuale și perene. Astfel, speciile de plante predominante observate in zona studiata au fost: Lolium perenne, Malva pusilla, Eragostris minor, Matricaria perforata, Poa annua, Polygonium aviculare, Amaranthus crispus s.a. Pe suprafedtele de tereen cu umiditate sporita s-a instalat stuful (Phragmites australis), sporadic intalniti arbuști de măceș (Rosa canina), mur (Rubus hirsutus) s.a. După cum se poate observa majoritatea speciilor de plante enumerate sunt specii caracteristice terenurilor virane şi asociaţiilor de tip ruderal. În conformitate cu ”Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005), ce prezintă principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona amplasamentului Cheu dana 32 Port Docuri Galati, municipiul Galaţi. Astfel, vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunităţi ruderale.

Fig. 3. Aspect al peisajului antropic din zona Cheu Dana 32 Port Docuri Galati Vegatatie cu comunitati de plante ruderale

Pentru zona studiata tipul de habitat caracteristic a fost: R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major Corespondente: NATURA 2000: –; EMERALD: –; CORINE: –; PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities; EUNIS: –; Asociatii vegetale: Lolio – Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo – Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940. Rãspândire: Terenuri virane, margini de drum, cãrãri, curti, în toatã tara. Suprafete: 500–600 ha. Statiuni: Altitudine de la nivelul mãrii pânã la 500–600 m, în zona colinarã; Clima: T = 11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante usor înclinate cu expozitie sudicã, esticã si vesticã. Soluri: nisipoase si luto-nisipoase bogate în substante organice în descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii.



Structura: Majoritatea plantelor component sunt de talie micã, dar se pot separa douã straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcãtuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusã cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare,Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate si specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum si Syntrichia ruralis. Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor. In concluzie, valoarea conservativă a speciilor de vegetatie identificate in zona de amplasament este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia va fi afectată nesemnificativ de lucrările de realizare a ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati”. Valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia va fi afectata nesemnificativ de lucrările de construcţie a Cheului Danei 32 Port Docuri Galaţi. Nu se impun măsuri speciale nici în faza de construcţie şi nici în faza de exploatare. 4.6.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale incluse in Cartea Rosie; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate; vanat, specii rare de pesti Metode de cercetare a faunei Studii faunistice s-au realizat asupra entomofaunei, herpetofaunei, avifaunei si mamofaunei. Cercetări entomologice s-au realizat în perioada iunie-iulie 2012, prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulţi), cu ajutorul fileului entomologic în staţiile de cercetare de pe amplasamentul Cheu Dana 32 Port Docuri Galati. Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai ) si vara (lunile mai - august) 2012. Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare de pe perimetrul studiat si vecinatati. Cercetari avifaunistice s-au realizat in 2012, in timpul de iarna (ianuarie-februarie), a migraţiei de primăvara si toamna (octombrie-noiembrie), vara (iunie-august) în staţii din zona Cheu Dana 32 Port Docuri Galati. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor acvatice în migraţie, numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări, numărarea/căutarea cuiburilor s.a. Speciile de mamifere s-au identificat in perioada iunie-august 2012, în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte, evaluarea efectivelor acestora în perioadele reproductivă si postreproductiva. Fauna acvatică În ceea ce priveste biocenoza cu macrofite acvatice, aceasta este practic inexistentă pe întreg sectorul românesc al Dunării; viteza curentului, fluctuatiile de debit și nivel nu permit instalarea unor asociații de plante de sine stătătoare. Prezenta detritusului vegetal pe unele faciesuri desi uneori în proporții ridicate, nu poate constitui biocenoze ca atare, dată fiind instabilitatea faciesurilor pe care se depune. Din punct de vedere al compoziției chimice a apei în zona Galați, fluviul Dunărea se încadrează în cls a 2-a de calitate conform Raportului de mediu – Programul operațional de pescuit. Determinări proprii sporadice în 2011 – 2012 în zona de referintă relevă o conductivitate între 200 -300 µS si un potential redox de 250 – 300 mV, valori care sunt în legătură cu un nivel moderat al



suspensiilor totale și respectiv un potențial oxido-reducător optim (și un echilibru al proceselor oxido-reducătoare) din apă. Parametrii fizico-chimici limitativi ai apei și dinamica lor anuală (temperatură, pH, substanță organică etc) sunt conforme pentru o apă piscicolă de zonă temperată. Conform Raportului de mediu – Calitatea apelor (2009), analiza biologică (macrozoobentos) a încadrat apa fluviului Dunărea pe 1075 km monitorizați pe teritoriul românesc, în cls a 2-a de calitate – stare ecologică bună.

Fig. 4. Ecosisteme acvatice din zona Cheu Dana 32 Port Docuri Galati

Ihtiofauna Compoziția ihtiofaunistică a Dunării în zona Galaţi şi implicit în perimetrul din vecinătatea amplasamentului propus cuprinde 55 taxoni cu o distribuție anuală și spațială, influențate de factori intrinseci: de biologia speciilor (caracterul migrațiilor în cazul speciilor migratoare si semimigratoare de ex) sau extrinseci: evoluţia factorilor climatici, hidrologici, hidro-fizico-chimici, disponibilitatea resurselor trofice, structura patului albiei minore (reprezentată de un mozaic de faciesuri nisipoase, argiloase şi mâloase cu detritus) – în cazul speciilor bentonice etc. Considerațiile privind structura ihtiofaunei sunt rezultatul studiilor proprii, acțiunilor de pescuit expediționar științific (cu aparat electronarcoză SAMUS 300/700), prospectarea toanelor de pescuit comercial (cu unelte filtrante de tip setcă şi avă) de la mila 80 precum și arealul limitrof cuprins între gura de vărsare Siret – gura Prut, în perioada 2008 – 2012 şi anterior. Aceste date au fost coroborate cu sursele bibliografice relevante. Ihtiofauna Dunării a suferit modificări în ultimile decenii amplificate de lucrările de îndiguire, construcțiile hidrotehnice, poluarea. Acești factori antropici care au modificat ireversibil mediul abiotic și biotic din Dunăre, alături de braconaj, au alterat structura ihtiofaunei din punct de vedere calitativ și cantitativ. Cu toate acestea, debitul mare al Dunării, o capacitate de autoepurare atenuează eventualele efecte acute ale unui impact critic. Lista ihtiofaunistică din perimetrul obiectivului propus este următoarea: Familia Petromyzonidae

1 Eudontomyzon vladykovi, Oliva&Zanandrea, 1959 – chișcar



Familia Acipenseridae

2 Huso huso (Linnaus, 1758) – morun 3 Acipenser gueldenstaedti Brandt, 1833 – nisetru 4 Acipenser stellatus Pallas, 1771 – păstrugă 5 4. Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758 – cegă 6 Acipenser nudiventris, Lovetzky, 1828 Familia Clupeidae

7 Alosa pontica Eichwald, 1838 – scrumbie de Dunăre 8 Alosa caspia nordmanni Antipa 1906 – rizeafcă 9 Clupeonella cultriventris, Nordmann, 1840 - gingirică Familia Salmonidae

10 Salmo trutta labrax, Pallas, 1811 – păstrăv de mare Familia Umbridae

11 Umbra krameri, Walbaum, 1792 - țigănuș Familia Esocidae

12 Esox lucius Linnaeus, 1758 – ştiucă Familia Cyprinidae

13 Cyprinus carpio carpio Linnaeus, 1758 – crap 14 Carassius auratus gibelio (Bloch), 1783 – caras argintiu 15 Rutilus rutilus carpathorossicus Vladykov 1930 – babuşcă 16 8. Leuciscus idus idus (Linnaeus), 1758 – văduviţă 17 Tinca tinca (Linnaeus), 1758 – lin 18 Scardinius erythrophthalmus erythrophthalmus (Linnaeus), 1758 - roşioară 19 Aspius aspius aspius (Linnaeus), 1758 – avat 20 Chalchalburnus chalcoides mento (Agassiz), 1832 - obleţ mare 21 Alburnus alburnus alburnus (Linnaeus), 1758 – obleţ 22 Blicca bjöerkna bjöerkna (Linnaeus), 1758 - batcă 23 Abramis brama danubii Pavlov, 1956 – plătică 24 Abramis sapa sapa (Pallas), 1811 – cosac cu bot turtit 25 Abramis ballerus (Linnaeus), 1758 – cosac cu bot ascuţit 26 Rhodeus sericeus amarus, (Bloch) 1782 – boarță 27 Gobio albipinnatus vladykovi, Fang, 1943 – porcușor de șes 28 Gobio kessleri antipai, Bănărescu 1953 29 Vimba vimba carinata (Pallas), 1811 – morunaş 30 Pelecus cultratus (Linnaeus), 1758 – sabiţa 31 Chondrostoma nassus nassus (Linnaeus), 1758 – scobar 32 Barbus barbus barbus (Linnaeus), 1758 – mreană 33 Ctenopharingodon idella Valenciennes, 1884 – cosaş 34 Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes, 1844 – sânger 35 Aristichthys nobilis Richardson, 1844 – novac Familia Cobitidae

36 Misgurnus fossilis (Linnaeus) 1758 - țipar 37 Cobitis taenia Linnaeus 1758 – zvârlugă 38 Sabanejewia aurata bugarica, Drensky 1928 – dunărință Familia Anguillidae

39 Anguilla anguilla(Linnaeus), 1758 - anghilă



Familia Siluridae

40 Silurus glanis Linnaues, 1758 – somn Familia Gadidae

41 Lota lota lota (Linnaues), 1758 – mihalţ Familia Percidae

42 Perca fluviatilis fluviatilis Linnaeus, 1758 – biban 43 Gymnocephalus cernuus Linnaeus), 1758 – ghiborţ 44 29. Gymnocephalus schraetser Linnaeus, 1758 – răspăr 45 Gymnocephalus baloni Holcik&Hensel, 1974 46 Stizostedion lucioperca (Linnaeus), 1758 – şalău 47 Stizostedion volgense (Gmelin), 1788 – şalău vărgat 48 Zingel streber Siebold, 1863 – fusar 49 Zingel zingel (Linnaeus), 1766 – pietrar Familia Gobiidae

50 Neogobius fluviatilis fluviatilis Pallas 1811 – guvid de baltă bentofag 51 Apollonia melanostoma Pallas 1811 – stronghil 52 Ponticola kessleri Günther 1861 – guvid de baltă 53 Babka gymnotrachela Kessler 1857 – moacă de nămol 54 Proterorhinus marmoratus (Pallas) 1811 – moacă de brădiș 55 Benthophilus stellatus (Sauvage) 1874 - umflătură Nici o specie nu este strict localizată în vecinătatea perimetrului de amplasament al obiectivului propus; acestea prezintă mobilitate mare în interiorul unui areal larg al ecosistemului Dunării cu condiții abiotice și biotice compatibile cu cerințele ecologice ale speciilor de pești. Speciile sunt întâlnite în capturi cu frecvență variabilă, unele având caracter rar sau izolat cum este scobarul, mihalțul, şalăul vărgat. Speciile migratoare înregistrează pondere variabilă (de la rar la mare) în perioada de reproducere. 37 specii fac obiectul pescuitului comercial şi/sau sportiv. 6 specii sunt migratoare anadrome cu maximul migraţiei în perioada de primăvară şi respectiv toamnă. O specie, anghila, este migratoare catadromă. Arealul de reproducere (situat în ocean) nu interferă cu zona de referinţă. O specie are răspândire restrânsă doar la bazinul Dunării (endemică) – pietrarul. 3 specii sunt de origine alohtonă şi potențial cu caracter invaziv (statut incert încă datorită pătrunderii relativ recente şi accidentale din ecosistemele antropizate în corpurile naturale de apă). Din punct de vedere al habitatului de reproducere preferat, o specie este pelagofilă a cărei pontă este influenţată de turbiditatea apei. Celelalte sunt fitofile sau litofile căutând substraturi vegetale sau dure pentru reproducere. Din punct de vedere al habitatului în care îşi caută hrana, 26 specii sunt bentivore căutându – şi hrana în apropierea substratului, cu o distribuţie variată pe secţiunea transversală a albiei minore funcţie de granulometria substratului, tipul de facies şi respectiv elementele trofice specifice disponibile. 6 specii sunt planctivore iar sursa lor de hrană, planctonul, este influenţată printre altele, de turbiditatea apei, viteza curentului etc. Puietul multor specii de peşti este de asemenea planctivor. În privința preferinţei pentru curentul apei, 5 specii sunt stagnofile alegând zone lent curgătoare.



Următoarele specii prezintă sensibilitate mai mare la regimul de oxigen dizolvat din apă: şalăul, scrumbia de Dunăre, rizeafca sabiţa, obletele mare, mihalţul pietrarul, fusarul, răspărul, morunaşul. Fauna terestră Pe perimetrul obiectivului de investitie si vecinatati ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati” s-a identificat o biodiversitate animală (fauna de nevertebrate şi vertebrate) relativ săracă, datorită ruderalizării habitatului, a gradului sporit de antropizare urmare a activităţilor umane, semnalată fiind specifică acestui tip de habitat. Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor este cea mai bine reprezentată. Amintim aici de unele grupe şi specii de animale identificate in cadrul studiului relizat: Fauna de nevertebrate Moluşte: Cepaea vindobonensis Ferussac, Fam. Helicidae, Ord. Stylomatophora Specie comună. Este răspândită în toată ţară. In zona studiata identificata în număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Aranee: Aranea diadema Clerck (păianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, Ord. Araneae Specie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Preferă tufişurile, dar şi solurile bine acoperite de vegetaţie. Identificata printr-un număr redus de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Insecte: � Decticus verrucivorus Linnaeus (cosaş), Fam. Tettigoniidae, Ord. Orthoptera Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal. Semnalată, indeosebi, in zonele limitrofe. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Eurygaster maura Linnaeus (ploşniţa cerealelor), Fam. Scutelleridae, Ord. Hemiptera Este o specie comună, identificata pe speciile de graminee spontane. Identificata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Lasius niger (furnică neagra), Fam. Formicidae, Ord. Hymenoptera Furnica neagră comună (Lasius niger), o insectă activă care îşi face cuib afară, în iarbă, pe ziduri şi sub pavaj. Sapă pe suprafeţe mari în căutarea hranii. Identificata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Bombus terrestris Linnaeus (bondar), Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în număr redus, pe vegetatia spontana. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati.



� Apis mellifera Linnaeus (albină), Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Identificata pe vegetatia spontana din vecinatatea perimetrului studiat. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Coccinella septempunctata Linnaeus (gărgăriţă), Fam. Ciccinellidae, Ord. Coleoptera Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie. Pe amplasament a fost semnalată sporadic, mai ales în zonele invecinate. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Pieris brassicae Linnaeus (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera Specie comună în întreaga ţară. Identificat pe fâneţe, păşuni, locuri deschise etc. Semnalata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Pieris rapae Linnaeus (fluturele alb al rapiţei), Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera Specie comună. Asemanatoare cu Pieris brassicae, cu care se poate confunda foarte uşor. Preferă atât culturile agricole, cât şi fâneţele, păşunile, locurile deschise etc. Identificata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Calliphora vicina, Fam.Calliphoridae, Ord. Diptera Specie comună pe tot cuprinsul ţării, de la malul mării până în zonele montane. Semnalata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Melanostoma scalare Fabricius, Fam. Syrphidae, Ord. Diptera Specie comună în zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Identificata in zona de amplasament si vecinatati. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Fauna de vertebrate. Reptile: � Pelophylax esculentus (broasca mică de lac), Fam. Ranidae, Ord. Anura Specie ce poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati”. � Lacerta agilis (soparla cenusie), Fam. Lacertidae, Ord. Squamata Specia prefera pajisti, tufisuri, coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s-au identificat în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în zona de studiu: Impactul estimat: Impactul asupra populaţiei speciei urmare a executiei obiectivului de investitie si vecinatati ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati” va fi nesemnificativ .



� Lacerta viridis (guşter), Fam. Lacertidae, Ord. Squamata Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Identificata in zonele invecinate amplasamentului. Specia se caractyerizeaza printr-o mobilitate sporita. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori. Avand in vederea localizarea în teren unde a fost observată specia, in afara amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, considerăm că specia nu va fi influenţată negativ în faza de construcţie si exploatare a a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. � Natrix natrix Linnaeus (şarpele de casă), Fam. Colubridae, Ord. Squamata Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu, astfel, specia va fi afectată în mai mică măsură de lucrările de modernizare a cheului danei 32. Specificam ca pentru acesata specie nu sunt necesare măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Pasari In aria amplasamentului Cheului Dana 32 Port Docuri Galati si vecinatati s-au identificat 28 specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare. Din punct de vedere fenologic speciile de păsări semnalate au fost grupate astfel: sedentare: 11 specii, parţial migratoare: 8 specii, oaspeţi de vară: 7 specii, specii de pasaj: 1 specie.

Fig. 4. Fenologia speciilor de avifauna din zona Cheului danei 32 Port Docuri Galati si vecinatati

41%

29%

26%

4%

Sedentare

Parţial migratoare

Oaspeţi de vară

Specii de pasaj



Specii de păsări observate in zona de amplasament si vecinatati a Cheului Danei 32 Port Docuri Galati Tabel 1

Nr. crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară

Familia

Ordinul

TipF

TipE

Nr. exemplare observate

Observatii

1. Phalacrocorax carbo cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes MP Acv 6 ex. în zbor 2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 3 x. în zbor 3. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes OV/RI Acv 4 ex. în zbor/pe sol 4. Nycticorax nycticorax starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 6 ex. în zbor 5. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP/OI Acv 35 ex. în zbor 6. Accipiter nisus uliu păsărar Accipitridae Falconiformes MP Ter 1 ex. în zbor 7. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes MP Ter 2 ex. în zbor 8. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes MP Acv 120 ex. în zbor 9. Larus cachinnans pescarus argintiu Laridae Charadriiformes S Acv 50 ex. în zbor 10. Larus minutus Pescarus mic Laridae Charadriiformes S Acv 3 ex. în zbor 11. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes P Acv 12 ex. în zbor 12. Streptopelia

decaocto Guguştiuc Columbidae Columbiformes S Ter 6 ex. în zbor

13. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV Ter 5 ex. în zbor 14. Upupa epops pupăză Upupidae Coraciiformes OV Ter 2 ex. în zbor/pe sol 15. Galerida cristata ciocârlan Alaudidae Passeriformes S Ter 6 ex. în zbor/pe sol 16. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes OV Ter 35 ex. în zbor 17. Motacilla alba codobatură alba Motacillidae Passeriformes OV Ter 12 ex. în zbor/pe sol 18. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes S Ter 6 ex. în zbor 19. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes S Ter 14 ex. în zbor/pe sol/vegetatie 20. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes S Ter 40ex. în zbor/pe sol 21. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes S Ter 10 ex. în zbor/pe sol 22. Corvus monedula stancuta Corvidae Passeriformes S Ter 25 ex. în zbor/pe sol 23. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes MP Ter 70 ex. în zbor/pe sol 24. Passer domesticus vrabie de casă Passeridae Passeriformes S Ter 35 ex. în zbor/pe sol/vegetatie 25. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes MP Ter 8 ex. în zbor 26. Carduelis chloris florinte Fringillidae Passeriformes S Ter 3 ex. în zbor 27. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S/OI Ter 5 ex. în zbor 28. Miliaria calandra presură sură Emberizidae Passeriformes MP Ter 2 ex. în zbor/pe vegetatie

Legendă: TipF – tip fenologic (S-sedentare; OI- oaspete de iarana; MP-parţial migratoare; OV-oaspeţi de vară; P-specii pasaj); TipE – tip ecologic (Acv-acvatic; Ter-terestru).



In cele ce urmeaza prezentam o caracterizare succinta a speciilor de pasari observate in zona de amplasament a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”:

Specie / nume popular

Efectul anticipat asupra populaţiei speciei

Phalacrocorax carbo (cormoran mare)

Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul studiat ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati” Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Locatia cheului nu ofera conditii favorabile pentru hranire si reproducre pentru aceasta specie. Cormporanul mare cuibareste de-a lungul Dunarii inferioare in colonii, impreuna cu alte specii de starci si egrete. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului danei 32 din Portul Docuri Galati.

Egretta garzetta (egreta mica)

Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara amplasamentului ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Zona cheului danei 32 din Portul Docuri Galati nu sunt prielnice hranirii si cuibaritului acestei specii. Egreta mica cuibareste pe Dunarea inferioara, in colonii, impreuna cu alte specii de starci si egrete. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitii.

Ardea cinerea (starc cenusiu)

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent pe amplasament. Locatia cheului nu ofera conditii favorabile pentru hranire si reproducre pentru aceasta specie. Cormporanul mare cuibareste de-a lungul Dunarii inferioare in colonii, impreuna cu alte specii de starci si egrete. Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Nycticorax nycticorax (starc de noapte)

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei analizate ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Zona cheului danei 32 din Portul Docuri Galati nu sunt prielnice hranirii si cuibaritului acestei specii. Egreta mica cuibareste pe Dunarea inferioara, in colonii, impreuna cu alte specii de starci si egrete. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Anas platyrhynchos (rata mare)

Migrator partial, oaspete de iarna. Intalnita pe rauri, iazuri, lacuri de campie etc. Cuibareste in vegetatie deasa. Larg raspandita in Romania, rara in Carpati.Este inclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG 57/2007, Anexa 5c. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Intalnita in grupuri de pasari, in timpul migratiei si iarna, pe cursul Dunarii, din vecinatatea cheului danei 32. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Accipiter nisus (uliu păsărar)

Specie parţial migratoare, nu cuibăreşte în areal. A fost observată în zbor prin indivizi singulari, indeosebi în perioada sezonului rece. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Falco tinnunculus (vânturel roşu)

Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Inclusa în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin



numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului danei 32 din Portul Docuri Galati.

Larus cachinnans (pescarus argintiu)

Specie sedentara. Identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de hranires is cuibarit a acestei specii nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător)

Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor pe perimetrul proiectului prin exemplare izolate si grupuri de pasari. Cuibareste pe suprafete intinse de apa - balti, lacuri. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului danei 32 din Portul Docuri Galati.

Larus minutus (pescarus mic)

Specie de pasaj. Identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de hranires is cuibarit a acestei specii nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera mlastinile si lacurile cu stufaris. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Sterna hirundo (chira de balta)

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zbor in afara perimetrului obiectivului de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale. Observata in zbor peste zona de amplasament prin exemplare izolate si grupuri de pasari. Cuibareste pe suprafete intinse de apa - balti, lacuri. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Streptopelia decaocto (guguştiuc)

Specie sedentară. Nu cuibăreşte în areal, dar cuibăreşte în localităţile învecinate. A fost semnalată în zbor în deplasare de la o zonă la alta. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Merops apiaster (prigorie)

Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în arealul studiat. A fost observată în perioada postreproductivă (migraţia de toamnă), în zbor. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Upupa epops (pupăză)

Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în zona studiata. A fost intalnita in zonele invecinate obiectivului de investitii. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului danei 32 din Portul Docuri Galati.

Galerida cristata (ciocârlan)

Specie sedentară. Nu cuibăreşte in aria proiectului. A fost semnalată în zbor, dar şi pe sol, în efective mici, in afara amplasamentului. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Hirundo rustica (rândunică)

Specie oaspete de vară, comună, mai ales în zonele rurale. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in zona perimetrului analizat au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime.



Cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Riparia riparia (lastun de mal)

Specie oaspete de vară. Specia a fost observata în zbor în perimetrul studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului danei 32 din Portul Docuri Galati.

Motacilla alba (codobatură albă)

Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul studiat. Observata in numar mai mare in timpul migratiei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Parus major (piţigoi mare)

Specie sedentară. Specie comuna in paduri, gradini si parcuri. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Nu cuibareste pe amplasamentul studiat. Identificata in zbor prin exemplare singulare, cat si grupuri de pasari. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Pica pica (coţofană)

Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zonele invecinate. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului danei 32 din Portul Docuri Galati.

Corvus monedula (stăncuţă)

Specie sedentară. Pasăre comună în întreaga ţară, în pădurile bătrâne, în parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localităţi. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Corvus frugilegus (cioară de semănătură)

Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mai mari in peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus corone cornix (cioară grivă)

Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului danei 32 din Portul Docuri Galati.

Sturnus vulgaris (graur)

Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul proiectului. Stoluri ale speciei s-au identificat spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se



impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Passer montanus (vrabie de câmp)

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Passer domesticus (vrabie de casa)

Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul studiat, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pe sol, în efective medii pe tot parcursul anului. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Fringilla coelebs (cinteză)

Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului danei 32 din Portul Docuri Galati.

Carduelis chloris (florinte)

Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul studiat, unde s-a identificat în zbor prin exemplare singulare. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Specie observata in zonele invecinate obiectivului de investitii. Prefera regiunile deschise cultivate cu arbori si tufe, de asemenea gradini si parcuri. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii investitiei.

Carduelis carduelis (sticlete)

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din afara perimetrului studiat. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Miliaria calandra (pesură sură)

Specie parţial migratoare. Nu cuibăreşte în arealul parcului eolian. Identificata prin exemplare singulare pe vegetatia arbustiva din vecinatatea amplasamentului. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Mamifere Talpa europaea Linnaeus (cârtiţă). Specie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata in terenurile agricole, margini de drumuri etc. din zona invecinata obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Lepus europaeus Pallas (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata pe suprafetele invecinate obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati.



Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Identificata pe suprafetele invecinate obiectivului de investitii. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie raspandita in Europa. În toată ţara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fîneţe, păşuni, livezi etc. Identificat in afara amplasamentului. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Microtus arvalis Pallas (şoarece de câmp). Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata in terenurile agricole, margini de drumuri etc. din zona invecinata obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Mus musculus (soarece de casă). Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata in zona de amplasament a obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Rattus norvegicus (sobolan cenusiu). Specie comuna. Raspindit in toata tara, mai putin in zona de munte. Sobolanul de casa cenusiu este iubitor de locuri umede, fiind intalnit in grajduri, in beciuri, in gunoaie, instalatii de canalizare si pe malul apelor. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata in zona de amplasament a obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. In concluzie, urmare a investigatiilor realizate pe amplasamentul cheului dana 32 Port Docuri Galati si vecinatai, nu s-au identificat specii protejate pe plan naţional şi internaţional sau habitate ale unor specii protejate. Menţionăm ca amplasamentul obiectivului de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati” este situat intr-o zona cu funcţiune predominant industrială, puternic antropizata, în care se desfăşoară activitati portuare (fronturi de acostare, bazine de acces, platforme, constructii si instalatii portuare), comerciale, dar si alte interventii antropice, dintre care enumeram: realizare de constructii industriale si umane, desecari de zone umede, indiguiri lacuri, regularizari de cursuri de ape, plantari artificiale de vegetatie forestiera etc. In consecinta, biodiversitatea zonei este reprezentata prin specii comune de flora si vegetatie, in principal, ruderala, la fel si specii comune de fauna, adaptate conditiilor de mediu in continua modificare. 4.6.1.4. Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni După cum s-a menţionat anterior obiectivul de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati” nu este amplasat în perimetrul ariilor protejate din zona – ROSPA0121 Lacul Brates si ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului. În corespundere cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate.



ROSPA0121 Lacul Brates Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates este situata in hotarele judeţul Galati (100%). FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 pentru ariile de protecţie specială (SPA) Codul sitului ROSPA0121 Data completării 201101 NUMELE SITULUI: Lacul Brates LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului Latitudine N 45º 30' 41'' Longitudine E 28º 7' 55'' Suprafaţa sitului (ha) 15.682 Altitudine (m) (km) Min.0 Max. 54 Med. 1 Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică X Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO021 100 Brăila

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Tabel 1

Cod Specie Populatie: rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit.

Pop. Conserv. Izolare Global

A396 Branta ruficollis 0-500 i C B C C

A196 Chlidonias hybridus 200-320 p 1500-

300 i B B C B

A197 Chlidonias niger 35-50 p B B C C

A097 Falco vespertinus 10-15 p C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus 200i C B B B

Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE Tabel 2

Cod Specie Populatie: rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conserv. Izolare Global

A050 Anas penelope 100-150 i C B C B

A041 Anser albifrons 2000-3000 i

8000-18000 i

B C C C

A052 Anas crecca 2000-2500 i C B C C

A053 Anas platyrhynchos 1000-

1300 i C B C C

A125 Fulica atra 8000-10000 i C B C C

A179 Larus ridibundus 3000-4000 i C B C C

A459 Larus cachinnans 1000-

1200 i C B C C

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 18 511, 512 Râuri, lacuri N12 76 211-213 Culturi (teren arabil) N16 6 311 Paduri foioase



Alte caracteristici ale sitului: Situl se incadreaza in regiunea biogeografica stepica. La sud este marginit de Dunare, la sud-vest de municipiul Galati, la nord de SPA-ul Lunca Prutului – Vladesti- Frumusita, iar la est de raul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape statatoare, mlastini si paduri de lunca. Actualul lac este doar o mica parte din vechiul lac Brates, care a fost in cea mai mare parte desecat. Calitate şi importanţă: Situl se califica pentru populatiile speciilor: Anser albifrons – C3, Branta ruficollis – C1, Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias niger – C6, Falco vespertinus – C1, C6, Pelecanus onocrotalus – C2, C6. Situl se califica in conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerariel de pasari acvatice din timpul migratiei. Vulnerabilitate: Gradul actual al vulnerabilitatii este scazut. Situl poate fi poluat de poluarea industriala precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe. Mangementul sitului: Nu exista structura de administrare. Planuri de management ale sitului: Nu exista plan de management. Speciile de pasari identificate in aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates si relatia acestora cu proiectul ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Gasca cu gat rosu - Branta ruficollis. Relevanţa sitului pentru specie: Gasca cu gat rosu nu s-a inregistrat in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în aria proiectului. Iarna pentru hranire prefera pajistile si terenurile agricole. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populaţia speciei cauzat de obiectivul de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus. Relevanţa sitului pentru specie: Exemplare izolate ale speciei s-au observat in zbor in afara ariei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati. Chirighita neagra - Chlidonias niger. Relevanţa sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de implementare a proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera zonele cu lacuri si mlastini. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populaţia speciei cauzat de obiectivul de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Soim de seara - Falco vespertinus. Relevanţa sitului pentru specie: Soimul de seara nu a fost identificat in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera zonele stepice, terenurile deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati. Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Relevanţa sitului pentru specie: Pelicanul comun a fost semnalat prin exemplare singulare, cat si grupuri de pasari in zbor in afara ariei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera regiunile lacustre, zonele de coasta. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în



populaţia speciei cauzat de obiectivul de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Rata fluieratoare – Anas penelope. Relevanţa sitului pentru specie: Rata fluieratoare nu a fost semnalata in zona proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera regiunile lacustre, zonele de coasta, pajisti inundate. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populaţia speciei cauzat de obiectivul de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Garlita mare – Anser albifrons. Relevanţa sitului pentru specie: Garlita mare nu s-a identificat in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Iarna intalnita in regiuni lacustre, zonele de coasta, pajisti. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati. Rata mica – Anas crecca. Relevanţa sitului pentru specie: Rata mica nu a fost observata in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Ierneaza in zone umede cu balti, lacuri, bazine de acumulare. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populaţia speciei cauzat de obiectivul de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Rata mare - Anas platyrhynchos. Relevanţa sitului pentru specie: Rata mare a fost semnalata prin exemplare singulare in zbor in afara ariei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Intalnita pe rauril iazuri, lacuri, balti din regiuni impadurite, ape montane. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati. Lisita - Fulica atra. Relevanţa sitului pentru specie: Lisita nu s-a identificat in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera regiunile lacustre, bazine de acumulare, estuare, golfuri. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populaţia speciei cauzat de obiectivul de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. Pescarus razator - Larus ridibundus Relevanţa sitului pentru specie: Pescarusul razator s-a identificat prin exemplare singulare in afara zonei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata.Observat pe lacuri si mlastini cu stufaris, atat continentale, cat si de coasta. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati. Pescarus argintiu - Larus cachinnans. Relevanţa sitului pentru specie: Pescarusul argintiu a fost semnalat prin exemplare singulare in afara ariei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Intalnit de-a lungul coastelor marii, lacuri continentale, in orase. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populaţia speciei cauzat de obiectivul de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”.



Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului Instituit în baza Ordinului MMDD nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente): Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (7%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%), Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 45' 55'', Longitudine: E 28º 8' 50'' Suprafaţa sitului (ha): 5.656 Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 32 Med.: 7 Regiunea biogeografică: stepică Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO024 100 Galaţi

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

0,2 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 0,1 B C B B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

5 A C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1 B C B B

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 40 B B B B

3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specie Pop.: Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

Sicista subtilis P B B A B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit


1188 Bombina bombina P C B C B

1220 Emys orbicularis P? C B C B

1993 Triturus dobrogicus P? C B B B



Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit


2511 Gobio kessleri P B B C B 1130 Aspius aspius RC C A C A 1134 Rhodeus sericeus

amarus RC C B C B

1145 Misgurnus fossilis RC B B C B 1149 Cobitis taenia RC C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B 1160 Zingel streber P C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specie Pop.: Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit


Callimorpha quadripunctaria R B B C B

Alte specii importante de floră şi faună Specia Populaţie Motiv Hyponephele lycaon P C Hippuris vulgaris V D Salvinia natans R C Trapa natans R C Tomares nogelii P C Orchis laxiflora ssp. elegans V D Stratiotes aloides V D Vallisneria spiralis V D

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N06 15 511, 512 Râuri, lacuri N07 13 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 5 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 5 231 Păşuni N16 32 311 Păduri de foioase Alte caracteristici ale sitului: Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei,subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităţi geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8m în partea nordica şi 3-4 m în partea sudica. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare



(intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formaţiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen şi 3) badenian superior - România (pliocen). Calitate şi importanţă: Vegetaţia luncii Prutului este reprezentata prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti şi padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi. Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus. Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de Păsări acvatice în timpul migraţiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc. Desemnarea sitului: Prin Hotărărea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha). Managementul sitului: Dupa cum s-a menţionat anterior, situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. În prezent există un plan de management întocmit în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC). În conformitate cu convenţia nr. 05 din 16.03.2010, emisa de Ministerul Mediului şi Pădurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit în administrare Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Galaţi, cărei, în calitate de administrator al ariei protejate, ii revine sarcina de a elabora planul de management al Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.



4.6.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai ostile si mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migratii au loc o data pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin frecvent. Romania se afla pe un culoar mare de migratie. Principalele cai de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu,1958): - Est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; - Pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; - Sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; - Carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Luncavita-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; - Tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Calea sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Fig. 1. Căile de migraţie de toamnă din România 1 – ramura nordică a drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a – ramura nordică a acestui drum; 2 – drumul pariosio-bulgar; 2a – drumul berzelor prin Transilvania; 3 – drumul trecătorii Oltului, frecventat şi de berze; 4 –drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepeliţelor şi turturelelor; 8 – drumul sitarilor. (Rudescu 1958).

Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraţia păsărilor. Din punct de vedere ştiinţific păsările migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni.



Astfel, pentru zona de amplasament studiata au fost stabilite anumite grupe fenologice: specii sedentare, specii parţial migratoare, specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare. Studiile realizate au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zona amplasamentului studiat în cursul lunii aprilie – mai. In intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar au tranzitat zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) au trecut şi prin zona luată în studiu. Atât oaspeţii de vară în pasaj, cât şi oaspeţii de iarnă în pasaj au putut fi semnalate o anumită perioadă, dar după care prezenţa lor nu a mai fost observată. Speciile de păsări care migrează preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf). În zona litorală a acestor acumulări păsările găsesc nevertebrate limnicole şi vertebrate de talie mică care reprezintă o sursă de hrană bogată. Speciile de păsări care iernează la noi preferă zonele în care nivelul apei variază zilnic,astfel încât gheaţa se sparge şi au posibilitatea să găsească hrană în apă. Observaţiile ornitologice realizate in zona de amplasament a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati nu au indicat prezenţa unui culoar distinct de migraţie. Considerăm că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc în forma de dispersie, migrand pe o arie mai extinsa (Fig. 1), ce acopera si zona studiata. Amplasamentul Cheului Dana 32 Port Docuri Galati nu ofera conditii favorabile de popas, odihna si hranire pentru speciile de avifauna aflate in migratie. Observatiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul Cheului Dana 32 Port Docuri Galati si suprafeţele învecinate. Astfel, prin amenajarea obiectivului de investiţie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”, speciile de păsări migratoare (oaspeti de vara), semnalate în zona de studiu nu vor fi afectate. Prezenţa lor în zonă este una tranzitorie (de trecere), nici una dintre ele nefiind cuibăritoare in zona de amplasament. 4.6.2. Impactul prognozat 4.6.2.1. Impactul prognozat in perioada executarii lucrarilor asupra componentelor biotice (flora si fauna) ale mediului acvatic In conformitate cu documentatia tehnica a obiectivului de investitie (Memoriu de prezentare pentru obtinerea acordului de mediu ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”, 2012; Memoriu Tehnic. Lucrari de modernizare a cheului din Dana 32 Port Docuri Galati, 2010. S.C. IPTANA S.A.), impactul principal asupra factorilor de mediu se produce in perioada de executie a lucrarilor hidrotehnice proiectate. Lucrarile pentru realizarea investitiei implica activitatea unui parc de masini si utilaje (atat la uscat cat si plutitoare), organizarea de santier, depozite de materii prime si materiale (depozite de ciment, agregate etc). Aceste activitati conduc la aparitia unor surse de poluare a apei, solului si aerului, impactul acestora avand un caracter limitat in timp si spatiu (lucrarile se realizeaza in zona portului, departe de zona locuita).



Pe perioada de executie a lucrarilor se va asigura colectarea, depozitarea temporara si evacuarea in conditii de siguranta a deseurilor. Materialele utilizate nu sunt poluante pentru apa si sol. Dupa finalizarea lucrarilor de executie se vor lua masuri pentru redarea in folosinta a terenului pe care a fost amplasata organizarea de santier si se vor aplica masuri de reconstructie ecologica daca se considera necesar. In perioada de exploatare impactul este indirect, prin activitatile care se vor desfasura pe platforma portuara aferenta lucrarilor hidrotehnice. Lucrarile proiectate in prezenta documentatie nu introduc efecte negative asupra mediului, ele neavand influente negative asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei zgomotului sau peisajului. Prin executarea lucrarilor proiectate vor aparea unele influente favorabile mediului, prin stabilizarea malului Dunarii si prin marirea suprafetei de scurgere a fluviului in zona, datorita dragajelor prevazute. In ceea ce priveste diversitatea biologica a zonei portuare, va exista un impact asupra faunei acvatice, prin executarea lucrarilor hidrotehnice pentru modernizarea frontului de acostare de la dana 32 prin costructia unui nou cheu vertical. Folosirea utilajelor pentru realizarea de terasamente (excavatii, umpluturi si demolare) de la apa, a utilajelor pentru forare de la apa, a mijloacelor de transport plutitoare pentru transportul materialelor (pamant, piatra bruta, beton, apa, prefabricate, semifabricate, etc), a macaralelor plutitoare s.a., pot duce la marirea turbiditatii apei, la fel, si prin functionarea utilajelor, la un nivel de zgomot mai ridicat fata de cel existent. Constructia obiectivului implica in cea mai mare parte un impact direct doar asupra speciilor situate pe locul si in imediata vecinatate a executiei lucrarilor de constructii hidrotehnice. Aceasta inseamna ca impactul asupra speciilor pelagice va fi minim. Lucrarile de executie vor avea un impact nesemnificativ şi asupra speciilor bentale, care populeaza fundul bazinului portuar, datorita, in primul rand, efectului mecanic asupra biocenozelor dar si tulburarii apei prin săpăturile sub apă şi a materialului excavat. Fractiunea pelitica este constituita din substante minerale si organice, dar si din compusi toxici depusi pe fundul apei. Local, in zonele de excavatie va avea loc distrugerea biotopurilor reprezentate de materialul excavat, ce va deteriora biocenozele care le populeaza, resuspendarea fractiunii pelitice poate produce perturbari in functionarea biocenozelor din zonele adiacente. Reducerea cantitatii de lumina va genera modificari in populatiile de alge macrofite din bazinul portuar, reducandu-se capacitatea de filtrare a speciilor bentale (in principal moluste, care sunt fixate de substrat), precum si a hranirii pentru unele specii de pesti. Perturbarea functionarii normale a ecosistemului acvatic va fi produsa si de zgomotele si vibratiile produse in timpul lucrarilor de excavatie, care vor indeparta cardurile de pesti pelagici, care frecventeaza zona in cautarea hranei. In ceea ce priveste fitoplanctonul, pe durata executarii lucrarilor se preconizeaza modificarea conditiilor fizice si hidrologice ale apei: cresterea suspensiilor in apa, diminuarea luminii, producerea unor turbulente ale apei, etc., ce va modifica din punct de vedere calitativ si cantitativ comunitatile fitoplanctonice. Urmare a lucrarilor de excavaţie pe fundul bazinului vor fi introduce in masa apei si implicit in compozitia fitoplanctonului microalge bentale (microfitobentos), se dezvolta pe substrat dur. Din aceste motive, compozitia fitoplanctonului se va imbogati semnificativ cu specii bentale, in principal cu diatomee. Astfel, va creste proportia diatomeelor din aria de desfasurare a lucrarilor cu precadere in straturile inferioare din masa apei.



Reducerea intensitatii luminii cauzata de suspensiile dislocate in apa va conduce la modificarea calitativa si cantitativa a fitoplanctonului si din straturile superioare ale apei. Pe intreaga perioada a executarii lucrarilor ce afecteaza substratul bazinului cantitatile de microalge fitoplanctonice se vor diminua si va creste dominanta diatomeelor. In concluzie, impactul produs asupra fitoplanctonului in timpul desfasurarii lucrarilor este temporar, urmand ca dupa cateva luni de la finalizare, comunitatea de fitoplancton sa revina la parametrii anteriori. Referitor la fitobentos, efectul major al executarii lucrarilor de excavatie pe fundul bazinului, este cresterea turbiditatii apei impiedicand patrunderea luminii spre algele bentale, micsorand adancimea pana la care algele se mai pot dezvolta. Suspensiile fine si grosiere depuse pe talul algelor vor impiedica realizarea fotosintezei si disparitia producatorilor primari. Suspensiile depuse pe substraturile in curs de populare, vor impiedica atasarea algelor, rezultand micsorarea stocurilor fitobentale. Dupa incetarea activitatii antropice si revenirea la conditiile de turbiditate naturala, se poate prognoza o refacere a stocurilor algale, cu atat mai mult, ca lucrarile nu au un caracter permanent si se desfasoara pe o suprafata redusa. Modificarea suprafetei fundului bazinului, prin dislocarea unui volum de substrat, populat de specii de nevertebrate bentale (polichete, moluste, gastropode si bivalve, crustacei etc.) vor avea efecte negative asupra zooplanctonului. Astfel, in plancton traiesc larvele speciilor bentale (larve ale viermilor policheti, larve de bivalve si gastropode etc.). Perturbarea (intreruperea) ciclului reproductiv al speciilor bentale, va produce o oarecare diminuare a acestora cel putin pe perioada realizarii lucrarilor hdrotehnice. De asemenea, structura calitativa a zooplanctonului, adica diversitatea in specii, va avea de suferit in sensul scaderii numarului de taxoni. Reducerea luminii, la fel si cresterea suspensiilor din apa, va altera nesemnificativ structura cantitativa si calitativa a organismelor fitoplanctonice (specii vegetale unicelulare care traiesc in plancton). Reprezentand sursa de hrana pentru zooplancton, diminuarea bazei trofice a zooplanctonului va insemna indirect, diminuarea organismelor zooplanctonice. In mod direct, aceste conditii pot duce la sufocarea organismelor animale microscopice, fie prin colmatarea aparatului lor respirator (copepode, cladocere), sau pur si simplu prin acoperirea intregului lor corp (rotifere). La randul lor, diminuarea efectivelor unor specii mai sensibile de copepode, cladocere etc., sub influenta factorilor antropici (printre care constructiile hidrotehnice), pot duce la modificari ale structurii calitative si cantitative a zooplanctonului. Fiind organisme care plutesc liber in masa apei, nefixate de substrat, organismele zooplanctonice au posibilitatea sa paraseasca locurile de actiune a utilajelor, si sa ocupe aceste spatii dupa intreruperea activitatii. De asemenea acestea au cicluri reproducatoare si de viata scurte. Prin urmare, apreciem ca impactul produs de executarea lucrarilor hidrotehnice asupra biocenozei zooplanctonice din zona de excavaţie a bazinului portuar din zona cheului dana 32 Port Docuri Galati va fi nesemnificativ, executat temporar (doar pe perioada relizarii obiectivului de investitie). Zoobentosul, fiind un indicator al modificarilor factorilor de mediu, ce se produc intr-un ecosistem acvatic, reflecta in timp, efectele antropice. Astfel, prin executia lucrarilor planificate de modernizare a cheului dana 32 Port Docuri Galati, se anticipeaza o serie de efecte negative asupra comunitatilor bentale existente in zona de activitate, astfel prin excavatie se produc turbulente ale apelor, cresterea suspensiilor (mal, nisip) in apa si scaderea continutului de oxigen. Insuficienta de oxigen poate conduce la asfixierea si, in final poate produce mortalitatea unor organisme macrozoobentale.



Cu toate acestea, mentionam, ca lucrarile de excavare realizate in cadrul investitiei nu vor avea efecte negative semnificative asupra populatiilor de organisme macrozoobentale. 4.6.2.3. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri etc.), plaje produse de proiectul propus. Impactul potential asupra mediului natural Pe perioada executiei lucrarilor hidrotehnice nu se vor produce modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri etc.), plaje etc. 4.6.2.4. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%, ha) produsa din cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului Nu este cazul 4.6.2.5. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Rosie Mentioanam, ca lucrarile asupra obiectivului de investitii ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati” se vor realiza intr-o zona antropizata, pe suprafete cu vegetatie ruderala, unde nu au fost identificate specii de plante incluse in listele rosii nationale si internationale. 4.6.2.6. Modificarea/distrugerea populatiei de plante Prin realizarea obiectivului ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati” se vor efectua modificari sau distrugeri a populatiei de plante. Deteriorarea vegetatiei ieboase, reprezentata prin specii ruderale, urmare a evectuarii lucrarilor de modernizare a Danei 32, va fi minora si nu va duce la modificarea sau distrugerea populatiilor de plante ierboase existente. 4.6.2.7. Modificarea compozitiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare Nu sunt preconizate modificari a compozitiei pe specii vegetale. 4.6.2.8. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica Nu se preconizeaza modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. 4.6.2.9. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice etc.), impactul potential asupra mediului Lucrarile proiectate in prezenta documentatie nu introduc efecte negative asupra florei si vegetatiei existente in zona de amplasament si vecinatati a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Conform documentatiei tehnice a obiectivului de investitii (Memoriu de prezentare pentru obtinerea acordului de mediu ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”, 2012; Memoriu Tehnic. Lucrari de modernizare a cheului din Dana 32 Port Docuri Galati, 2010. S.C. IPTANA S.A.). Impactul potential asupra mediului va fi minor, cu atat mai mult ca vegetatia ierboasa de pe amplasament nu contine specii de plante incluse in listele rosii de plante din Romania, reprezentand specii ruderale.



4.6.2.10. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie Deoarece pe amplasamentul Cheului Dana 32 Port Docuri Galati nu au fost semnalate habitate ale speciilor de animale incluse in listele rosii, nu sunt preconizate distrugeri sau modificari ale acestora. 4.6.2.11. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate Nu se preconizeaza alterarea speciilor si a populatiilor de animale vertebrate si nevertebrate. 4.6.2.12. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale Obiectivul de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati” nu-si propune activitati legate de exploatarea resurselor animale, inclusiv a celor de vanat, a speciilor rare etc. 4.6.2.13. Modificarea/distrugerea rutelor de migrare Urmare a realizarii activitatilor din proiect, nu sunt preconizate modificari sau distrugeri ale rutelor de migratie, acestea nefiind afectate de modernizarea Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. 4.5.2.14. Modificarea/reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului Nu vor avea loc modificari sau reduceri ale spatiilor pentru adaposturi, a locurilor de odihna, hranire etc. 4.6.2.15. Alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci Nu este cazul 4.6.2.16. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident Aplicarea unui management inadecvat in perioada executiei lucrarilor de excavare si dragare poate duce la afectarea zonei terenului din imediatat apropiere a investitiei, datorita depozitarii necorespunzatoare a materialelor si deseurilor, a deversarilor necontrolate de ape uzate pe teren etc. Impactul asupra fitoplanctonului in cazul accidentelor din perioada executiei a lucrarilor prin defectarea utilajelor si in final prin scurgeri de hidrocarburi in mediul acvatic nu poate fi considerat semnificativ, depinzand si de amploarea accidentului. Posibilele pelicule de hidrocarburi de la suprafata apei vor avea un efect de ecran, ducand la scaderea intensitatii luminii ce patrunde in masa apei si in consecinta a luminii utilizate in procesul de fotosinteaza de catre microalge. Este posibil ca si datorita turbulentei apei, sa existe un procent de hidrocarburi in masa apei care poate afecta direct speciile de microalge prin inglobarea lor in masa de hidrocarburi. Nu excludem posibilitatea unei poluari minore cu hidrocarburi (motorina, pacura) a mediului acvatic, si implicit si a comunitatii zooplanctonice, in cazul unui accident petrecut la utilajele folosite, produs de conditii meteorologice nefavorbaile, dar si a exploatarii lor defectuoase si neglijentei in exploatare. Cu referire la zooplancton, din literatura de specialitate se cunoaste ca petrolul si compusii sai in concentratii de 0,001 ml/l pot accelera moartea organismelor zooplanctonice, sau reducerea



capacitatii de supravietuire la 20% dintre indivizi. Expunerea la concentratii de 0,1 ml/l a dus la moartea organismelor zooplanctonice dupa 24 ore. Expuneri de 5, 30, 60 minute la petrol Diesel (concentratie 1 ml/l) au dus la scurtarea supravietuirii organismelor zooplanctonice. Rezultate asemanatoare au fost obtinute cu stadiile de larve ale organismelor bentale. Apreciem asadar ca, efectele poluarii accidentale cu hidrocarburi (in cazul aparitiei acestora), la nivelul zooplanctonului, sunt partiale, temporare si reversibile. 4.6.2.17. Impactul transfrontiera Nu este cazul 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului Dintre masurile de reducere a impactului de mediu amintim de urmatoarele: - aplicarea unui management corespunzator atat in perioada efectuarii lucrarilor cat si in perioada functionarii obiectivului; - pe parcursul executarii lucrarilor se va asigura supravegherea stricta a activitatilor pentru a evita pierderile de combustibili, uleiuri, ape uzate in mediul acvatic; - exploatarea echipamentelor trebuie sa se faca in conditii de maxima securitate, respectand normele de exploatatre prevazute de cartea tehnica. In aceste conditii riscul unui accident de amploare poate fi considerat minim iar probabilitatea producerii unei poluari cu hidrocarburi, minima; - se recomanda ca lucrarile hidrotehnice de modernizare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati, sa se desfasoare intr-un spatiu cat mai restrans, aferent zonei de excavatie si dragare pentru eliminarea extinderii efectelor negative asupra calitatii mediului si implicit asupra comunitatilor de organisme acvatice. În ceea ce priveşte biodiversitatea impactul este în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.). Astfel, dintre speciile de animale semnalate in zona de amplasament a Cheului Dana 32 Port Docuri Galati, o mare atenţie trebuie acordată celor care sunt incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Habitate şi Directiva Păsări), dintre care mentionam următoarele: Lacerta viridis Laurenti (guşter): Anexa 4, Directiva Habitate. Se recomanda inspecţia terenului înainte de efectuarea operaţiunilor de şantier. Considerăm că pentru această specie nu se impun alte măsuri, având în vedere mobilitatea ei şi cerinţele ecologice; Lacerta agilis (soparla cenusie). Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. La fel ca si in cazul speciei precedente, se recomanda inspecţia terenului înainte de efectuarea operaţiunilor de şantier. Nu sunt necesare alte masuri de protectie si conservare; Dintre speciile de avifauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I si II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări



- Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea obiectivelor specifice obiectivului de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati” au fost prevazute măsuri de reducere a impactului asupra acestora (Tab. 2). Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in zbor deasupra amplasamentului Cheului dana 32 Port Docuri Galati si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit, etc. În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii: - Din numarul total de specii de pasari observate (28), 3 specii sunt incluse Anexa I, Directiva Păsări si 7 specii din Anexa II, Directiva Pasari; - Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (Tab. 1), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului. Pentru speciile prezentate recomandăm următoarele: - identificarea pasarilor pe amplasament si luarea tuturor masurilor pentru evitarea factorilor care ar putea influenţa negativ existenţa lor (chiar dacă numărul de exemplare semnalat poate fi redus şi au o mobilitate sporita); - in perioada de reproducere se impune cercetarea cu atentie a terenului pentru semnalarea de exemplare/cuiburi de păsări; pentru a evita orice situaţie de risc sugerăm efectuarea acestei opraţiuni de către o firma/persoană de specialitate (ex. Societatea Ornitologica Romana (SOR); De asemenea se impun si alte masuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii: respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - a nu se depozita surplusul de pământ rezultat din excavări pe terenurile învecinate; - a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului; - respectarea graficului de realizare a lucrarilor planificate; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare din fauna locală.



Masuri de reducere a impactului Tabel 2

Etapa Grup de fauna posibil

afectat Masuri propuse de reducere a impactului Perioada

Faza de executie

Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo)

- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona;

Pe toata durata fazei de constructie: � perioada migratiei de primavara: martie-mai; � perioada de cuibarit: iunie-august; � perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie

Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

- Reducerea perturbării păsărilor in migratie si cuibarit prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de constructie: � perioada migratiei de primavara: martie-mai; � perioada de cuibarit:: iunie-august; � perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; � peirioada de iarna: decembrie-februarie

Faza de operare Avifauna. Specii de

pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo)

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie;

Pe toata durata fazei de exploatare: � perioada migratiei de primavara: martie-mai; � perioada de cuibarit: iunie-august; � perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie



- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.


Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de exploatare: � perioada migratiei de primavara: martie-mai; �perioada de cuibarit: iunie-august; � perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; � perioada de iarna: decembrie-februarie

Faza de dezafectare

Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo)

- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.

Pe toata durata fazei de dezafectare: � perioada migratiei de primavara: martie-mai; � perioada de cuibarit: iunie-august; � perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie


- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari aflate in migratie si cuibarit; - Reducerea perturbării speciilor de avifauna in timpul migratiei si cuibarit, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie.

Pe toata fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie



4.6.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede - deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri etc.) si plajelor Nu se prevad masuri pentru diminuarea impactului asupra provocat de schimbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede - deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri etc.) si plajelor, deoarece acestea nu vor suferi schimbari urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”. 4.6.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice Nu este cazul 4.6.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie Nu este cazul 4.6.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare Nu este cazul 4.6.3.5. Masuri de protectie sau reducere a degradarii florei Nu este cazul 4.6.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru animale Nu este cazul 4.6.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii Conform documentaţiei tehnice (Memoriu de prezentare pentru obtinerea acordului de mediu ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”, 2012;Memoriu Tehnic. Lucrari de modernizare a cheului din Dana 32 Port Docuri Galati, 2010. S.C. IPTANA S.A.) a obiectivului de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati” nu sunt prevazute lucrari de replantare a arborilor sia vegetatie ierboase, deoarece vegetatia existenta in zona de amplasament si vecinatati nu va fi afectata. 4.6.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei In vederea diminuarii impactului asupra faunei acvatice, lucrarile din bazinul portuar se vor efectua prin respectarea masurilor de protecie a mediului acvatic, a faunei acvatice din zona bazinului portuar. Se va respecta graficului lucrarilor hidrotehnice, cerintele tehnice ale proiectului. Lucrarile planificate se vor realiza pe suprafetele si in perioadele de timp stabilite. Acest lucru va elimina posibilitatea cresterii turbiditatii apelor datorate activitatilor de excavare, constructii, umpluturi. Constructia obiectivului implica in cea mai mare parte un impact direct doar asupra speciilor situate pe locul si in imediata vecinatate a lucrărilor de excavare în bazinul portuar. 4.6.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii In fazele de realizare a obiectivului de investitie ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”, pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice, sunt necesare măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii. Dintre acestea amintim de urmatoarele: - prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a speciilor de flora si fauna; - evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatile de constructie (vegetatie, pamant); - colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atragerii animalelor, imbolnavirii sau accidentarii acestora; - prevenirea alterarii sistemelor de drenaj; imbunatatirea si intretinerea cailor de drenaj naturale si/sau artificiale;



- prevenirea compactarii solului in zonele de depozitare; - utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de constructie, ce ar putea deranja speciile de fauna, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a plouantilor in atmosfera; - excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale; - prevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri sau arderi; - controlul deversarii de carburanti sau substante volatile in apa sau pe sol in apropierea santurilor de drenaj naturale si / sau artificiale; - orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat neutralizata si va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu; - pentru fiecare punct de lucru va fi nominalizat un delegat din partea constructorului sau a beneficiarului care va monitoriza respectarea regulilor de protectie a mediului, datele de contact a acestor persoane fiind aduse la cunostinta Autoritatii de Mediu odata cu inceperea lucrarilor. Avand in vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii in zona, care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele indicate in situatia data. Concluzii Pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu se recomanda: • imprejmuirea incintei organizarii de santier ; • dotarea personalului cu echipament de protectie corespunzator; • interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de transport in incinta obiectivului; • pastrarea stricta a regulilor de igiena si protectie a muncii la locul de munca; • interzicerea depozitarii de materiale sau deseuri in afara suprafetelor din incinta organizarii de santier si in nici un caz depozitarea acestora in zonele din vecinatatea amplasamentului; • interzicerea excavarii si eventual a utilizarii la diverse lucrari in incinta santierului, a solului, a altor materiale din vecinatatea obiectivului; • lucrarile de constructii se vor desfasura conform graficului stabilit; • transportul materialelor si deseurilor se va face numai numai cu mijloace de transport corespunzatoare; • in cadrul executarii lucrarilor de constructii, gestionarea deseurilor se va face în stricta concordanta cu normele de mediu in vigoare si aceasta va fi responsabilitatea clara fie a beneficiarului lucrarii, fie a constructorului general dar ea va trebui specificata clar în cadrul contractului incheiat intre cele doua parti, privind realizarea lucrarilor; • se recomanda ca, pe timpul derularii lucrarilor in mediul acvatic, contractorul lucrarilor de constructie sa detina o relatie contractuala cu o firma specializata in depoluari, care sa detina capabilitatea tehnica si umana sa intervina inclusiv in cazul poluarii accidentale cu produse petroliere; • nu va fi permisa sub nici o forma evacuarea de ape uzate, necontrolat de pe teritoriul organizarii de santier; • se interzice realizarea organizarii de santier sau a oricaror amenjari temporare necesare in perioada constructiei obiectivului, in alte zone decat cele prevazute de proiect pentru a limita riscul patrunderii in mediul acvatic a materialelor sau deseurilor; • interventia rapida în caz de avarii pentru înlaturarea cauzelor si limitarea efectelor; • prin proiectul de organizare a executiei lucrarilor, constructorul autorizat pentru executarea acestui tip de constructii ce va fi desemnat îsi va asigura propriul sistem de management de mediu pentru a preveni afectarea amplasamentului;



4.6.4. Harti si desene la capitolul "Biodiversitate" 4.6.4.1. Harţi situri: ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

4.6.4.2. Amplasamentul Cheului Danei 32 din Portul Docuri Galati





4.7. Peisajul 4.7.1. Caracterizarea peisajului din zona amplasamentului studiat Portul Galaţi este principalul port românesc fluvial-maritim de pe Dunare. Complexul portuar Galaţi este amplasat în judetul Galaţi, pe malul stang al Dunării Maritime, desfăşurându-se între Mm 76 şi km 160, cuprinzând următoarele porturi: Portul Mineralier Galaţi; Portul Comercial Vechi; Portul Docuri Galaţi; Portul Bazinul Nou Galaţi. Danele 31 şi 33, aflate amonte/aval de Dana 32, care face obiectul studiului de evaluare, sunt amplasate în Bazinul Docuri Galaţi şi ocupă un front de acostare pe o lungime de 390 ml. Realizarea proiectului Cheu Dana 32 este necesară atât pentru a se asigura exploatarea în siguranţă a cheului, cât şi pentru adaptarea acestuia la lucrările de modernizare pe care intenţionează să le realizeze operatorul SC TRANS EUROPA PORT SA Galaţi. În continuare prezentăm câteva fotografii din amplasament. Se poate observa peisajul portuar artificial şi malul degradat. Pe tot sectorul de mal al portului, situaţia naturală a fost modificată aproape total prin consolidarea malului, prin construcţia cheurilor, prin realizarea şi mobilarea platformei portuare. Schimbarea peisajului natural nu este de dată recentă, primele amenajări ale portului datând de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.



4.7.2. Impactul prognozat asupra peisajului local 4.7.2.1. Impactul asupra peisajului în perioada de constructie Perioada de construcţie reprezintă o etapă cu durată limitată (2ani). Echilibrul natural şi peisajul va fi refăcut dupa încheierea lucrărilor. In consecinţă, în perioada de execuţie nu este necesar să se refacă amenajarile peisagistice. 4.7.2.2. Impactul asupra peisajului în perioada de exploatare Terenul pe care se vor realiza lucrările proiectate este utilizat pentru activităţi portuare. Prin constructiile propuse nu se modifică destinaţia şi categoria de folosinţă a terenului (UTR 17 – Zonă pentru căi de comunicaţie navale şi construcţii aferente existente, zona de protecţie a căii ferate - Lucrări de infrastructură portuară – Cheu Dana 32 Port Docuri Galaţi). In zona proiectului nu există zone naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi, parcuri, campinguri, corpuri de apă) care să fie afectate de realizarea construcţiilor obiectivului. Prin realizarea lucrărilor proiectate peisajul natural al zonei nu se va modifica semnificativ. Pe coronamentul cheului se vor monta filele macaralei portal la ecartamentul de 10,875m şi respectiv şine pentru două linii ferate între acestea. Pentru acostarea navelor se vor monta bolarzi de 20 tone, amortizori din cauciuc fixaţi pe două nivele pe înǎlţime şi scări mobile de acces.



Pe platforma portului, modificările din punct de vedere al peisajului vor fi nesemnificative. Se va construi noul cheu, care îl va îngloba pe cel existent, aspectul final fiind mult îmbunătăţit fată de cel actual. Construcţiile proiectate sunt la nivelul terenului, fără implicaţii asupra peisajului. În final se poate aprecia că, din punct de vedere al modificării peisajului actual, efectele lucrărilor proiectate vor fi minore şi de natură cantitativă; din punct de vedere calitativ, impactul final va fi pozitiv prin lucrările de sistematizare a zonei. Nu sunt necesare măsuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului, impactul fiind nesemnificativ şi pentru unele aspecte, chiar pozitiv. 4.8. Mediul social şi economic 4.8.1. Descrierea mediului social şi economic existent In Municipiul Galaţi s-au dezvoltat activităţi portuare şi industriale (construcţii şi reparatii nave, combinatul siderurgic, fabrica de mobilă, elemente prefabricate pentru construcţii, industrie alimentară şi uşoară). Datorită restructurării economice din ultimii ani, cea mai mare parte a unităţilor industriale s-au închis, iar lipsa locurilor de muncă a determinat exodul populaţiei active în alte ţări. In Municipiul Galaţi, activitatea industrială se defăşoară în societăţi comerciale, marea majoritate cu capital privat. Principalele domenii sunt: construcţii nave, confecţii metalice şi piese turnate, industralizarea legumelor şi fructelor, producerea de nutreţuri concentrate, prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, alimentaţie publică, comerţ, construcţii, transport, agricultura, etc. După al 2-lea război mondial, odată cu dezvoltarea industrială a oraşului, activitatea portuară s-a dezvoltat şi diversificat. Principalii operatori portuari sunt: SC PORT BAZINUL NOU SA Galaţi; SC PORT DOCURI SA Galaţi; SC ROMPORTMET SA Galaţi; SC TRANS EUROPA PORT SRL Galaţi; SC TRANS EUROPA PORT SA Galaţi; SC UNICOM OIL TERMINAL SA Galaţi. Proiectul de investiţie “Lucrări de infrastructură portuară – Cheu Dana 32 Port Docuri Galaţi” îşi propune să modernizeze cheul la Dana 32 în vederea exploatării în condiţii de siguranţă a cheului şi pentru mărirea capacităţii de manipulare de la 100.000tone marfă/an la 300.000tone marfă/an. Activitatea propusă nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale populaţiei locale, nu va determina schimbări de populaţie în zonă. Impactul pe termen mediu va fi pozitiv, atât din punct de vedere economic (prin taxele şi impozitele achitate către administraţia public locală), cât şi din punct de vedere social, prin crearea de locuri de muncă. 4.8.2. Prognozarea impactului Poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de construcţie a cheului sunt praful, noxele gazoase (CO, NOx, SO2, etc.), zgomotul şi vibraţiile. Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasamentul analizat vor fi acţionate de motoare Diesel, care emit în aer zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman. În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luând în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei, reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai apropiate reşedinţe se află la cca. 4km), va fi nesemnificativ. Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87dB, conform HG nr. 493/2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate pentru expunerea la riscurile generate de zgomot. Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, conform Ordinului nr. 933/2002, această limită se reduce la 75 dB, şi respectiv 60 -50 dB conform STAS 10009/88 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot; nivelul de zgomot propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie să depăsească valoarea maximă admisibilă de 65 dB. Activitatea din cadrul lucrărilor de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate va avea un impact asupra calităţii



factorului de mediu aer, care se va situa în limite admisibile,dacă se vor respecta toate măsurile pentru protecţia mediului. Municipiul Galaţi dispune de o importantă rezervă de forţă de muncă. Importanţa socială-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă, atât în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii, cât şi în perioada de operare, cu efect benefic şi asupra situaţiei economice. Prin realizarea investiţiei nu se va realiza o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la nivelul locuitorilor şi se putem considera că nu există public nemulţumit de realizarea proiectului. Din acest punct de vedere putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social şi economic. În timpul derulării lucrărilor de investiţie, există riscul apariţiei unor accidente sau avarii care pot avea un impact asupra mediului şi/sau populaţiei din zonă: accidente de circulaţie în care pot fi implicate mijloacele care transportă materiale; manevrarea incorectă la încărcarea-descărcarea materialelor; pierderi de materiale în timpul transportului; manevrarea incorectă a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ( de ex.: butelii de oxigen). Proiectul de investiţie nu va avea influenţe majore asupra caracteristicilor demografice şi a populaţiei din zonă, astfel încât aceasta nu suferă modificări sau schimbări majore în urma punerii în aplicare a acestuia. În condiţii normale de funcţionare a activităţii din cadrul proiectului, riscul declanşării unor accidente cu impact asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei este practic inexistent. 4.8.3. Măsuri de diminuare a impactului supra populaţiei şi sănătăţii populaţiei Obiectivele privind reducerea expunerii populaţiei la zgomot şi la substanţe poluante sunt îndeplinite prin măsurile considerate pentru factorii de mediu zgomot, apă şi aer. Un alt mod de reducere a impactului asupra populaţiei şi sănătăţii publice este amplasarea proiectului într-o zona industrială la distanţă mai mare de 1km de zona de locuit. Astfel, pentru zona studiată cea mai apropiată zonă de locuit se află la cca 4 km Vest de amplasamentul proiectului, distanţă suficientă pentru ca populaţia să nu resimtă efectele zgomotului şi vibraţiilor produse atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de operare. Pentru prevenirea şi ameliorarea riscului poluării aşezărilor umane din zona limitrofă proiectului, a drumurilor de acces spre/dinspre perimetru analizat, în timpul transportului materialelor, pe toată durata de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate este necesară acoperirea cu prelate a basculantelor pe timpul transportului materialelor care generează praf şi/sau umectarea lor; stropirea materialelor în zona de depunere şi a căii de rulare (parcărilor de acces în perimetrele de lucru şi în zonele exterioare); restricţiona vitezei autobasculantelor la 25 - 30km/h; 4.9. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural Municipiul Galaţi, prin poziţia sa geografică, vegetaţia bogată, diversitatea faunei, clima temperat-continentală, activităţile industriale, vama, au oferit oamenilor, de-a lungul timpului posibilitatea de a-şi stabili reşedinţa în această zonă a României. Cele mai vehi urme arheologice datează din neolitic, mai precis din epoca fierului. În mod cert în prima epocă a fierului au existat așezări umane aici, drept pentru care în Vatra Orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost descoperite vase grecești, datând din secolul V î.Hr. Barboși a fost o importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape 500 de ani. Aici s-a descoperit și un sanctuar asemănător celui de la Sarmizegetusa. Cetatea dacică de la Barboși a fost cucerită de romani, care apoi au fortificat zona, fapt confirmat și de către Dimitrie Cantemir și Miron Costin.



Având în vedere că distanţa dintre port şi siturile arheologice şi patrimoniul cultural al oraşului Galaţi este de peste 6km, influenţa lucrărilor de construcţii hidrotehnice este nesemnificativă. Conform Ordinului nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor pentru aprobarea Listei Monumentelor Istorice, cu modificările şi completările ulterioare, imobilul se află în zona de protecţie a monumentului istoric „Pescăriile Statului”, cod GL-II-m-B-03065. CN APDM SA Galaţi va solicita avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi. 5. Analiza alternativelor Analiza traficului potenţial reprezintă cea mai importantă etapă în cadrul oricărei analize totale asupra unei investiţii portuare. Plecând de la rezultatele acestei analize, se determină ceilalţi parametri care dau valoarea investiţiei, respectiv gradul de sustenabilitate şi realizare a acesteia. Ca punct de început, în analiza de trafic s-a considerat de mare importanţă stabilirea unor etape de analiză. Acestea sunt: • Definirea şi stabilirea alternativelor de proiect; • Definirea scenariilor de trafic; • Alegerea metodologiei de analiză; • Studiu privind traficul potenţial (studiu de piaţă); • Construcţia scenariilor de trafic; • Selectarea scenariului de calcul, respectiv scenariul cu cea mai mare probabilitate de realizare. 5.1. Alternativa de amplasament Analiza pluricriterială care a stat la baza alegerii amplasamentului a fost în concordanţă cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare, ale Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 şi ale Planului de Amenajare a Teritoriului. Criteriile care au stat la baza alegerii amplasamentului au fost: alternativele posibile pentru mediu, începând de la amplasament, variante de proiectare, variante de construcţie/execuţie, resurse, variante tehnologice, exploatare, acces la utilităţi, etc. Amplasamentul a fos ales după studierea zonei portuare, cu luarea în considerare a următoarelor criterii: � Disponibilităţi de spaţiu - nu au fost identificate alte spaţii suficient de mari disponibile pentru realizarea proiectului; � Vecinătăţi: distanţa faţă de zonele locuite, alte zone cu activităţi similare; � Prevederile Planurilor de urbanism: fără schimbarea de destinaţie a terenului; � Condiţii de adâncime a apei pentru diferite tipuri de nave; � Existenţa pe amplasament a unei zone care în trecut a fost utilizată în scopuri similare; � Minimizarea construcţiilor necesare pentru accesul navelor; � Minimizarea construcţiilor necesare pentru accesul de pe uscat; � Existenţa utilităţilor în zonă: apă, canalizare, energie electrică. Amplasamentul este propus în primul rând datorită existenţei spaţiului disponibil, respectiv de punerea acestuia la dispoziţia dezvoltatorului. Motivul pentru care s-a ales amplasamentul este existenţa unui potenţial de dezvoltare a zonei. Utilizarea amplasamentului menţionat prezintă cel mai scăzut impact asupra mediului, asigurând în acelaşi timp eficienţă economică maximă şi o dezvoltare corespunzătoare.



Datorită lipsei lucrărilor de apărare de mal, au avut loc fenomene de eroziune accentuate, care au condus în timp la modificarea poziţiei malului. Proiectul propune modernizarea frontului de cheu afent Danei 23 Port Docuri Galaţi eliminarea deficientelor structurale, precum şi mărirea capacităţii de manipulare astfel încât construcţia să se încadreze în specificul zonei, desfăşurarea activităţilor propuse în condiţii de siguranţă. Alternativă de amplasament din punct de vedere al impactului asupra biodiversităţii Amplasamentul obiectivului este situat în afara ariilor naturale protejate: aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brateş şi situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului; zona este deja antropizată şi nu au fost identificate specii de floră, faună şi habitate prioritare care ar putea fi afectate prin realizarea proiectului. Prin urmare nu este afectată integritatea ariilor naturale protejate şi reţeaua ecologică Natura 2000, motiv pentru care nu au fost necesare alternative de proiect din punct de vedere al impactului asupra biodiversităţii. 5.2. Alternativă de proiectare Soluţiile constructive propuse, materialele utilizate pentru realizarea construcţiilor, regimul volumelor, regimul desfăşurării pe orizontală şi pe verticală a obiectivelor componente, sunt menite să asigure funcţionalitate, durabilitate şi fiabilitate ridicată e echipamentelor şi construcţiilor, încadrarea funţională a obiectivului în ansamblul existent. Se consideră că soluţia aleasă va oferi eficienţa sporită sub raport preţ - eficienţă şi că îndeplineşte condiţiile tehnice necesare. 5.3. Alternativă de execuţie/constructie Metodele de lucru sunt combinate: cele tradiţionale cu sistemul de fundare în condiţii dificile de sol, cu sarcini grele, respectiv cu necesitatea de infrastructuri directe, tip coloane-piloţi. Având în vedere faptul că sunt necesare excavaţii, alegerea tehnologiilor de excavare, utilajele folosite, evacuarea şi depozitarea pământului în exces vor fi detaliate în proiect. Este necesar ca antreprenorul să obţină, înainte de demararea lucrărilor, aprobările necesare privind traseele acceptate pentru transportul pământului în exces, locaţia de depozitare. Pentru realizarea investiţiei s-au studiat trei variante. � Varianta 0 – operarea în continuare la cheul existent, fără realizarea investiţiei; � Varianta 1A – construcţia unui cheu vertical nou, care să îl înglobeze pe cel existent; � Varianta 1B – modernizarea cheului existent, folosind o tehnologie de execuţie diferită. Varianta 0 Varianta 0: operarea în continuare la cheul existent, fără realizarea investiţiei. Deşi nu prezinta costuri, aceasta variantă are următoarele dezavantaje: - riscuri în operare datorită deteriorarilor cheului existent; - punerea în pericol a frontului portuar şi a clădirilor din spatele acestuia; - cheul devine neoperabil când nivelul Dunării depăşeşte cota coronamentului (+6.00 etiaj local). Varianta 1A In vederea realizării unui front continuu de cheuri verticale pe latura dinspre silozul "A. Saligny" din Bazinul Docuri (latura danelor 30-31-32-33 având fiecare, cu excepţia danei 32, câte 130m lungime), se propune modernizarea frontului de acostare de la dana 32 prin costrucţia unui nou cheu vertical care să îl inglobeze pe cel existent. Cheul va avea o infrastructura formata din 2 rânduri de coloane forate de diametru Ø1.18m şi L = 34.00 m şi o suprastructură din grinzi prefabricate monolitizate. Cheul va putea permite la nivelele cele mai scazute, respectiv la ±0.00 m etiaj local, acostarea navelor fluvial-maritime cu pescaj de pana la - 6.50 m etiaj local. Coronamentul cheului se va alinia cu dana 30 şi 31 şi va avea cota +6.30 m etiaj local Galaţi.



Varianta 1B Această variantă este asemănătoare cu varianta 1A, deosebirea constând în tehnologia de execuţie a coloanelor de la apă. Acestea sunt de diametru 1,20 m şi se vor introduce prin vibrare . Coloanele de la apă se vor executa cu tubaj metalic nerecuperabil. Protecţia coloanelor pentru nivele de apă mici , între cota +0,50 şi cota +3,0 m se va face cu amortizori din cauciuc tip V, fixat pe un suport metalic care se sudează de tubajul coloanei. Din analiza celor 3 variante, pe baza criteriilor de siguranţă în exploatare şi costuri ale investiţiei se recomandă VARIANTA 1A. 6. Evaluarea impactului 6.1. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului şi dacă există incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului Pentru evaluarea impactului global al realizării proiectului asupra mediului înconjurător, s-a utilizat metoda propusă de V. Rojanschi, metodă prezentată în revista „Mediul încojurător”, vol.II, nr.1-2/1991. - s-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi faună (biodiversitate) şi aşezările umane. Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat cu relaţia: IP = CE / CMA, în care: - CE este valoarea caracteristica efectivă a factorului care influenţează mediul înconjurător, sau în unele cazuri concentraţia maximă calculată (Cmax); - CMA este valoarea caracteristică maximă admisibilă a aceluiaşi factor stabilită prin acte normative atunci când acestea există, sau prin asimilare cu valori recomandate în literatura de specialitate, când lipsesc normativele; Impactul asupra mediului se apreciază pe baza indicelui de impact Ip din Scara de Bonitate. Este evident faptul că orice activitate umană aduce modificări asupra stării actuale a factorilor de mediu. Aceste modificări pot fi vizibile sau mai puţin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative să nu existe, sau să fie diminuate, astfel încât efectele lor asupra mediului să aibă consecinţe cât mai mici posibile. 6.2. Impactul prognozat asupra mediului S-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi fauna (biodiversitatea) şi aşezări umane. Impactul asupra fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă în intenvalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluări maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecărui factor de mediu din cei cinci consideraţi s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare: - pentru factorul de mediu apa: Ip = 1,00 nota 7,00; - pentru factorul de mediu aer: Ip = 050 nota 8,00; - pentru factorul de mediu sol: Ip = 0,25 nota 9,00; - pentru factorul de mediu flora şi faună: Ip = 0,50 nota 8,00; - pentru factorul de mediu aşezări umane: Ip = 0,25 nota 9,00; Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globală” - IPG a condus la următoarea valoare: IPG = Si/Sr = 238,6/159,3 = 1,5



In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,5 rezultă că prin realizarea obiectivului proiectat mediul este supus activităţii umane în limite admisibile.

Scara de bonitate Luând în considerare starea naturală neafectată de activitatea umană şi situaţia ireversibilă de deteriorare a unui factor de mediu se obţine o scara de bonitate exprimată prin note de la “1” Ia “10”, care pune în evidenţă efectul poluanţilor asupra mediului înconjurător.

Nota de bonitate

Valoarea Ip = Cmax./CMA

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

10 IP = 0 - Calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru. - Starea de sănătate pentru om naturală.

9 IP = 0,0 - 0,25 - Fără efecte.

8 IP = 0,25 - 0,50 - Fără efecte decelabile cazuistic. - Mediul este afectat în limite admise – nivel 1.

7 IP = 0,50 - 1,0 - Mediul este afectat în limite admise – nivel 2. - Efectele sunt nocive.

6 IP = 1,0 – 2,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 1. - Efectele sunt accentuate.

5 IP = 2,0 – 4,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 2. - Efectele sunt nocive.

4 IP = 4,0 – 8,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 3. - Efectele nocive sunt accentuate.

3 IP = 8,0 – 12,0 - Mediul este degradat - nivel 1. - Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 IP = 12,0 – 20,0 - Mediul este degradat - nivel 2. - Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 IP = peste 20,0 - Mediul este impropriu formelor de viaţă. Cmax – concentraţia maximă calculată CMA – concentraţia maximă admisibilă din STAS

Scara de calitate

Valoarea IP.G ; IP.G = Si / Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană. IPG = 1 -2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.

IPG = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă.

IPG = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă.

IPG = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă.

IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.



6.3. Efectul cumulat cu alte proiecte Activităţile identificate în vecinătatea perimetrului proiectului sunt: � activităţi portuare desfăşurate în Danele Portului Docuri Galaţi; � trafic naval pe Dunăre; � activităţi industriale: - SC UNICOM OIL Terminal SA – depozitare produse petroliere, situat la cca 3km de Dana 32; - Centrala termoelectrică 1 x 800MW - SC Enel Producţie SRL (în procedură de obţinere a acordului de mediu), situată la cca 4km de Dana 32; - Cheu acostare nave maritime cu pescaj de max. 6,50m, mal stâng Dunăre”, Parcela R a Zonei Libere Galaţi”, SC Kirazoglu Constanţa reglementat de ARPM Galaţi prin Acordul de mediu nr. 7 din 02.05.2012, situat la cca 5km de Dana 32; - Cultivarea terenurilor agricole (suprafeţele adiacente DN 2B Galaţi – Giurgiuleşti); � atiile naturale protejate: ROSPA 0121 Lacul Brateş situat la peste 3km de Dana 32; ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului situat la peste 5km de Dana 32. In vederea evaluării impactului cumulat ca urmare a realizării proiectelor propuse s-au luat în considerare următorii factori: distanţa între amplasamente; decalajul în timp a executării lucrărilor; tipurile de activităţi propuse, distanţa faţă de ariile naturale protejate. Factorul de mediu apa Dragajele efectuate în prezent şi propuse prin proiect, determină o creştere a turbidităţii apei, dar turbiditatea indusă este redusă, având în vedere procentul neglijabil de particule fine prăfoase şi argiloase conţinut în sedimente. Sedimentele din albia Dunării în sectorul analizat se caracterizează printr-un grad redus de poluare. După realizarea proiectului propus, volumul acestora va scadea semnificativ, deci impactul asupra factorului de mediu apă nu va fi semnificativ, va fi direct, local şi reversibil, după realizarea investiţiilor nu vor rămâne surse de răspundere pentru daune aduse mediului Factorul de mediu aer Valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă.

0

2

4

6

8

10apa

aer

asezari

umanesol

flora si

faunastarea reala

starea ideala



Biodiversitate Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna. O serie de parametri hidrologici cum sunt: viteza de curgere (0,3 - 0,5m/s la ape mici şi de 0,6 - 1,2m/s la ape mari), turbiditatea dată de aluviunile în suspensie (cca. 290 g/m3), uniformitatea distribuţiei oxigenului dizolvat (10 - 11mg/l), mineralizarea (cca. 340 mg/l) tipul hidrochimic (biocarbonatul calcic) ş.a., oferă condiţii bune pentru dezvoltarea faunei acvatice, a producătorilor primari (planctonul constituit din fito şi zooplancton), care servesc ca hrană animalelor din prima verigă a lanţului trofic.

Evaluarea semnificaţiei impactului În perioada de execuţie a proiectului, impactul asupra factorilor de mediu poate fi semnificativ, sursele de poluare fiind lucrările propuse prin proiect (dragaje, săpături, funcţionarea utilajelor şi a mijloacelor de transport, organizările de şantier). Probabilitatea impactului este mare, având în vedere mărimea proiectului, lucrările propuse, cumularea cu alte proiecte, generarea deşeurilor în perioada de construcţie, emisiile poluante (inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort), riscul de accident, ariile dens populate, localizarea proiectului. In vederea diminuării acestui impact, lucrările se vor realiza etapizat, conform graficului de execuţie. Specii bentale Constructia obiectivului implică in cea mai mare parte un impact direct doar asupra speciilor situate pe locul şi în imediata vecinătate a execuţiei lucrarilor de construcţii hidrotehnice, deci impactul asupra speciilor pelagice va fi minim. Lucrarile de executie vor avea un impact nesemnificativ şi asupra speciilor bentale, care populează fundul bazinului portuar, datorită, în primul rând, efectului mecanic asupra biocenozelor, dar şi tulburării apei prin săpăturile sub apă şi a materialului excavat. Fracţiunea pelitică este constituită din substanţe minerale şi organice, dar şi din compuşi toxici depusi pe fundul apei. Local, în zonele de excavaţie va avea loc distrugerea biotopurilor reprezentate de materialul excavat, ce va deteriora biocenozele care le populează, resuspendarea fracţiunii pelitice poate produce perturbări în funcţionarea biocenozelor din zonele adiacente. Reducerea cantităţii de lumină va genera modificări în populaţiile de alge macrofite din bazinul portuar, reducându-se capacitatea de filtrare a speciilor bentale (în principal moluşte, care sunt fixate de substrat), precum şi a hrănirii pentru unele specii de peşti. Perturbarea funcţionării normale a ecosistemului acvatic va fi produsă şi de zgomotele şi vibraţiile produse în timpul lucrărilor de excavaţie, care vor îndepărta cârdurile de peşti pelagici, care frecventează zona în căutarea hranei. Fitoplancton Pe durata executării lucrărilor se preconizează modificarea condiţiilor fizice şi hidrologice ale apei: creşterea suspensiilor în apă, diminuarea luminii, producerea unor turbulenţe ale apei, etc., ce va modifica din punct de vedere calitativ şi cantitativ comunităţile fitoplanctonice. Datorită lucrărilor de excavaţie pe fundul bazinului vor fi introduce în masa apei, şi implicit în compoziţia fitoplanctonului microalge bentale (microfitobentos), se dezvoltă pe substrat dur. Din aceste motive, compoziţia fitoplanctonului se va îmbogăţi semnificativ cu specii bentale, în principal cu diatomee. Astfel, va creşte proporţia diatomeelor din aria de desfăşurare a lucrărilor, cu precădere în straturile inferioare din masa apei. Reducerea intensităţii luminii cauzată de suspensiile dislocate în apă va conduce la modificarea calitativă şi cantitativă a fitoplanctonului şi din straturile superioare ale apei. Pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor, cantităţile de microalge fitoplanctonice se vor diminua şi va creşte dominanta diatomeelor. Impactul produs asupra fitoplanctonului în timpul desfăşurării lucrărilor este temporar, urmând ca după câteva luni de la finalizare, comunitatea de fitoplancton să revină la parametrii anteriori.



Fitobentos Referitor la fitobentos, efectul major al executării lucrărilor de excavaţie pe fundul bazinului este creşterea turbidităţii apei împiedicând pătrunderea luminii spre algele bentale, micşorând adâncimea până la care algele se mai pot dezvolta. Suspensiile fine şi grosiere depuse pe talul algelor vor împiedica realizarea fotosintezei şi dispariţia producătorilor primari. Suspensiile depuse pe substraturile în curs de populare, vor împiedica ataşarea algelor, rezultând micşorarea stocurilor fitobentale. După încetarea activităţii antropice şi revenirea la condiţile de turbiditate naturală, se poate prognoza o refacere a stocurilor algale, cu atât mai mult, lucrările nu au un caracter permanent şi se desfăşoară pe o suprafaţă redusă. Zooplancton Modificarea suprafeţei fundului bazinului, prin dislocarea unui volum de substrat, populat de specii de nevertebrate bentale (polichete, moluşte, gastropode şi bivalve, crustacei etc.) vor avea efecte negative asupra zooplanctonului. Astfel, în plancton trăiesc larvele speciilor bentale (larve ale viermilor policheti, larve de bivalve şi gastropode etc.). Perturbarea (întreruperea) ciclului reproductiv al speciilor bentale, va produce o oarecare diminuare a acestora cel puţin pe perioada realizării lucrărilor hdrotehnice. Structura calitativă a zooplanctonului, adica diversitatea in specii, va avea de suferit în sensul scăderii numărului de taxoni. Reducerea luminii, creşterea suspensiilor din apă, vor altera nesemnificativ structura cantitativa si calitativa a organismelor fitoplanctonice (specii vegetale unicelulare care trăiesc în plancton). Reprezentând sursa de hrana pentru zooplancton, diminuarea bazei trofice a zooplanctonului va însemna indirect, diminuarea organismelor zooplanctonice. In mod direct, aceste condiţii pot duce la sufocarea organismelor animale microscopice, fie prin colmatarea aparatului lor respirator (copepode, cladocere), sau pur şi simplu prin acoperirea întregului lor corp (rotifere). La rândul lor, diminuarea efectivelor unor specii mai sensibile de copepode, cladocere etc., sub influenţa factorilor antropici (printre care constructiile hidrotehnice), pot duce la modificări ale structurii calitative şi cantitative a zooplanctonului. Fiind organisme care plutesc liber in masa apei, nefixate de substrat, organismele zooplanctonice au posibilitatea să părăsească locurile de acţiune a utilajelor, şi să ocupe aceste spaţii după întreruperea activităţii. Acestea au cicluri reproducatoare şi de viaţă scurte. Prin urmare, apreciem că impactul produs de executarea lucrărilor hidrotehnice asupra biocenozei zooplanctonice din zona de excavaţie a bazinului portuar din zona cheului Dana 32 Port Docuri Galati va fi nesemnificativ, executat temporar (doar pe perioada realizării obiectivului de investiţie). Zoobentos Zoobentosul este un indicator al modificărilor factorilor de mediu ce se produc într-un ecosistem acvatic, reflectă în timp, efectele antropice. Astfel, prin execuţia lucrărilor planificate de modernizare a cheului Danei 32 Port Docuri Galaţi se anticipează o serie de efecte negative asupra comunităţilor bentale existente în zona de activitate; astfel, prin excavaţie se produc turbulenţe ale apelor, creşterea suspensiilor (mâl, nisip) în apă şi scăderea conţinutului de oxigen. Insuficienţa de oxigen poate conduce la asfixierea şi, în final poate produce mortalitatea unor organisme macrozoobentale. Cu toate acestea, menţionăm că lucrările de excavare şi dragare realizate în cadrul investiţiei nu vor avea efecte negative semnificative asupra populaţiilor de organisme macrozoobentale. În perioada de exploatare impactul este datorat activităţilor portuare.



7. Monitorizarea In vederea supravegherii calităţii factorilor de mediu şi a monitorizării activităţii se propune angajarea de către Antreprenorul general a unei firme de specialitate, care să efectueze o monitorizare periodică a performanţelor activităţii din punct de vedere al protecţiei mediului, respectiv conformarea cu cerinţele din Acordul de mediu şi prevederile impuse prin legislaţia în vigoare. Monitorizarea în perioada de construire: � Supravegherea activităţilor de construcţie şi operare din punct de vedere al respectării măsurilor de limitare a impactului negativ cuprinse în planul de management al mediului. � Supravegherea calităţii aerului: În incinta portului se vor amplasa 3 recipienţi pentru urmărirea lunară a concentraţiilor pulberilor sedimentabile. Trimestrial, se vor efectua măsurători ale calităţii aerului. Se vor determina NO2, SO2, pulberi. � Supravegherea nivelului de zgomot. Imediat după începerea activităţilor de execuţie de două ori pe saptamana, se vor efectua măsurători ale nivelului de zgomot în incinta Danei 32 şi la limitele acestuia (zonele apropiate de ariile protejate). In perioada de batere a piloţilor, frecventa monitorizarii zgomotului va fi de 4măsurători /8 ore. � Supravegherea calităţii apei Se vor preleva 2 probe lunar: apa din Dunăre la 30-50 m aval de zona de lucru. Se vor determina parametrii fizico-chimici, cu accent pe variatia turbidităţii faţă de situaţia din amonte de amplasamentul proiectului. � Se va consulta populaţia riverană şi se vor analiza, eventual cu măsurători, reclamaţiile formulate de locuitorii din vecinătate şi de pe drumurile de acces privind zgomotul, praful/pulberile din aer, mirosurile neplăcute, vibraţiile (pe străzile de acces). Activitatea de monitorizare se va prezenta sub forma unui raport autorităţii locale pentru protecţia mediului, beneficiarului şi constructorului în vederea stabilirii eventualelor măsuri pentru protecţia factorilor de mediu. Planul de monitorizare se actualizează periodic, de comun acord cu autoritatea locală pentru protecţia mediului. In perioada de execuţie monitorizarea factorilor de mediu (indicatorii analizati, perioada şi frecvenţa) se va stabili de autoritatea locală pentru protecţia mediului. Responsabilitatea realizării monitorizării este a constructorului şi va depinde de durata lucrărilor, tehnologia aplicată şi graficul de execuţie a lucrărilor de construcţii hidrotehnice.

7.1. Planul de management al mediului Planul de management de mediu are scopul de a sintetiza măsurile adecvate de reducere/eliminare a impactului negativ în perioada de construcţie a lucrărilor şi în perioada ulterioară, de operare. Măsurile adecvate de protecţie a mediului au fost prezentate, pentru fiecare factor de mediu în parte, în capitolele anterioare. Unele măsuri au fost propuse fără o detaliere suficientă, unele elemente constructive (utilaje şi mijloace de transport, eşalonarea lucrărilor, detalii tehnologice, etc.) şi de operare portuară (utilaje de încărcare pe platformă, deşeuri, pierderi la operare) urmând a se stabili în fazele de proiect tehnic, detalii de execuţie şi operare, în concordanţă cu dotarea contractorului lucrărilor şi operatorului portuar. Elementele planului de management de mediu vor fi detaliate şi puse în practică de contractorul lucrărilor şi operatorul portuar. Pentru asigurarea unui management de mediu corespunzător, cu asigurarea încadrării diverselor efecte adverse ale activităţilor în limite admisibile este necesară respectarea şi monitorizarea următoarelor măsuri de protecţie a mediului:



� Gestionarea deşeurilor, atât în perioada de construcţie cât şi pentru operare. Gestionarea deşeurilor cuprinde activităţile de colectare din incinta portului şi de pe navele ancorate în port, sortarea deşeurilor, funcţie de natura acestora, pentru refolosire, tratare sau depozitare. Colectarea deşeurilor se va face în saci sau în butoaie. Sortarea şi eliminarea deşeurilor se va realiza prin prin societăţi specializate autorizate. � Protecţia calităţii apelor, de suprafaţă şi subterane Activităţile de construcţie şi operare nu produc poluări semnificative ale apelor Dunării şi ale apelor Subterane dacă se respectă tehnologia de lucru. Pot apărea poluări semnificative în cazuri de accidente. Aceste situaţii trebuie tratate în mod corespunzător, intervenind rapid cu echipamentele, mijloacele şi personalul adecvate, cu anunţarea populaţiei dacă este cazul, cu înregistrarea evenimentelor şi raportarea la organelle abilitate de protecţia mediului - A.P.M. Galaţi. � Protecţia calităţii aerului Poluări ale aerului pot apărea atât în perioada de construcţie, cât şi în perioada de operare, poluarea aerului manifestându-se prin concentraţii ridicate de pulberi, în suspensie şi/sau sedimentabile. Stropirea căilor de circulaţie neasfaltate în perioadele secetoase, folosirea prelatelor pentru acoperirea atât mijloacelor de transport şi a depozitelor de material pulverulente, asfaltarea sau pavarea căilor de circulaţie, etc. sunt măsurile adecvate pentru reducerea poluării cu pulberi a aerului. Monitorizarea calităţii aerului este necesară. � Zgomotul Se manifestă atât în perioada de construcţie, cât şi în cea de operare. Măsurile de limitare a nivelului de zgomot se referă la limitarea activităţilor în orele de zi, eşalonarea lucrărilor şi evitarea suprapunerii mai multor surse de zgomot cu intensităţi ridicate, organizarea circulaţiei utilajelor şi reducerea numărului de accelerări şi frânări, alegerea unui parc de utilaje relativ silenţios, cu respectarea normelor de zgomot specific. In tabelul urmator este prezentată o propunere de Plan de Mangement al Mediului care va fi întocmit conform reglementărilor legale de către Antreprenor/Beneficiar. Planul conţine măsurile minime recomandate în vederea reducerii impactului asupra mediului, atât în perioada de construcţie, cât şi în perioada de operare.

Plan de management de mediu

Lucrări de infrastructură portuară – Cheu Dana 32 Autoritatea responsabila

Factor de mediu

Măsuri Execuţie Exploatare

Zgomot şi vibraţii

Construcţie Executarea lucrărilor de construcţie cu respectarea limitelor de zgomot impuse, având în vedere prevederile legislaţiei în vigoare;

Contractor

-

Operare Intreţinerea periodică a drumurilor. - Beneficiar

Eliminarea deşeurilor

Construcţie Instalarea de toalete ecologice. Contractor -

Eliminarea periodică a deşeurilor; Contarctor - Operare Decolmatarea nămolurilor rezultate la curăţarea separatorului de hidrocarburi ;

- Beneficiar

Colectarea, trasportul şi eliminarea deşeurilor prin societăţi autorizate; - Beneficiar



Ape de suprafata, ape subterane, sol

Construcţie Organizarea şi managementul organizării de şantier Contractor -

Prevenirea scurgerilor accidentale de combustibili. Amenajarea platformelor pentru colectarea deşeurilor.

Contractor -

Interzicerea spălării utilajelor de-a lungul cursului de apă; Contractor -

Reducerea infiltraţiilor în apele subterane prin amplasarea de platforme betonate (dacă e necesar). Contractor -

Operare Eliminarea poluării produsa de ape pluviale şi reziduale

- Beneficiar

Prevenirea scurgerilor accidentale de substanţe periculoase (uleiuri minerale, etc.) - Benefciar

Aer

Construcţie Folosirea sistemelor speciale de reţinere a particulelor

Contractor -

Intreţinerea drumurilor de acces în organizarea de şantier, prin activităţi de curăţenie periodice;

Contractor -

Intretinerea utilajelor/mijloacelor de transport Contractor - Operare Intretinerea utilajelor/mijloacelor de transport pentru activităţile portuare

- Beneficiar

Monitorizarea nivelului de emisii in aer - Beneficiar

Flora şi fauna

Construcţie Desfăşurarea activităţilor în cadrul perimetrului pe suprafeţele struct necesare;

Contractor -

Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie.

Contractor Beneficiar

Patrimoniul cultural si arheologic

Stabilirea/elaborarea studiilor de descărcare arheologică Contractor/Beneficiar Beneficiar

Potenţiale rămăşiţe arheologice descoperite Contractor Beneficiar

Mediul social şi economic

Construcţie Amplasarea organizarii de şantier în conformitate cu specificatiile tehnice

Contractor -

Marcarea locurilor unde se executa lucrări Contractor - Prezentarea populatiei a principalilor factori poluanţi şi a măsurilor prevazute Contractor Beneficiar

Controlul traficului astfel încât descărcările accidentale să fie evitate Contractor Beneficiar

Amplasarea de toalete ecologice, instalaţii sanitare mobile în zona punctelor de lucru Contractor Beneficiar

Operare Efectuarea de analize referitoare la afectarea terenurilor în vederea stabilirii etapelor următoare

-

Beneficiar

Raportarea monitorizării factorilor de mediu - Beneficiar

Peisajul Constructie Reabilitarea peisajului după perioada de construcţie

Contractor -



8. Situaţii de risc 8.1. Posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului Accidentele potenţiale pot avea loc în mod diferit în perioadele de execuţie şi exploatare. Fiind situat pe fluviul Dunărea (coridorul VII european de transport), Portul Docuri Galaţi, ca regim de lucru (de exploatare), este legat de regimul fluviului. Principalele restricţii ale perioadei de navigaţie sunt: îngheţul fluviului; scurgerea gheţurilor; vânt puternic; ceaţă. Aceste fenomene pot avea loc iarna, între 25 decembrie şi 25 martie când navigaţia poate fi închisă total sau parţial. In alte perioade ale anului se pot produce: • fenomene noi: furtuni, tornade, ploi abundente etc. • inundaţii (debite mari de apă); • ape mici, la cele mai scăzute debite. Pe o perioada de 80 de ani de înregistrări s-a observat o scădere continua de debite. Putem concluziona că perioada liberă de navigaţ este de cca 300 zile/an. 8.1.1 Accidente potenţiale în perioada de execuţie şi măsuri de prevenire Accidentele în perioada organizării de şantier sunt în general generate de indisciplină şi nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normelor de sănătate şi securitatea muncii (neutilizarea echipamentelor de protecţie). Aceste accidente sunt posibile să apară în legătura cu următoarele activităţi: lucrul cu utilajele şi mijloacele de transport; circulaţia rutieră internă şi pe drumurile de acces; incendii din diferite cauze; electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură; inhalări de praf; explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienţi; căderi de la înălţime sau în excavaţii; striviri de elemente în cădere; înec. Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjurător, având caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieţi omeneşti. De asemenea, pot avea şi efecte economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea lucrărilor. De aceea, securizarea organzării de şantier este necesară pe toata perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, de la începerea lucrărilor de execuţie, până la finalizarea acestora. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie şi respectarea proiectelor care stau la baza executiei. Este obligatorie realizarea unor depozite securizate pentru toate materialele de constructii care pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, inchise accesului oricarui muncitor din santier sau altor persoane straine. 8.1.2. Accidente potentiale in perioada de exploatare si masuri de prevenire Riscul de inundare a platformei portuare este foarte redus, probabilitatea de producere fiind mai mică decât 1 dată la 100 ani. Cota platformei portuare este stabilită la nivelul apelor Dunării cu asigurarea de 1% la care s-a adăugat înălţimea valului şi garda. Situaţiile de risc pot apărea în cazurile de accidente în care sunt implicate utilaje sau nave ce transportă substanţe periculoase. Prevederile proiectului sunt de natură să reducă riscul de accidente şi efectele acestora. Prin lucrările proiectate, prin semnalizările şi marcajele prevăzute se realizează condiţii mai bune de acostare a navelor la cheu şi se reduce riscul accidentelor. Pe platforma cheului, reducerea numărului liniilor de cale ferată, asfaltarea drumurilor de acces, îmbunătăţirea semnalizării şi marcajelor au în vedere creşterea siguranţei circulaţiei şi a activităţilor operaţionale. În cazul producerii accidentelor, operatorul trebuie să intervină de urgenţă pentru stabilirea dimensiunilor accidentului, natura substanţelor deversate, soluţiile de intervenţie. Operatorul trebuie să dispună de echipamentele şi mijloacele necesare limitării şi depoluării zonei afectate.



Pentru accidente pe apă, sunt eficiente barajele plutitoare de limitare a zonei poluate şi reţinere a poluanţilor. Pentru depoluare sunt eficiente materialele absorbante. În cazul solului, soluţia radicală constă în îndepărtarea solului poluat. Accidentele trebuie înregistrate şi raportate organelor de protecţia mediului. 8.2. Planuri pentru situatii de risc Pentru prevenirea potenţialelor accidente rezultate ca urmare a activităţilor desfăşurate sunt necesare adoptarea următoarelor măsuri: • urmărirea modului de funcţionare a utilajelor, a etanşeităţii recipientelor de stocare a uleiurilor şi carburanţilor pentru mijloace de transport şi utilaje; • realizarea de împrejmuiri, semnalizări şi alte avertizări pentru a delimita zonele de lucru; • verificarea înainte de intrarea in lucru a utilajelor şi mijloacelor de transport dacă acestea functionează la parametrii optimi şi dacă nu sunt eventuale defecţiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili; • verificarea la perioade normate, a instalaţiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale inflamabile; • pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări în urma unor accidente; se vor întocmi programe de intervenţie care sa prevadă măsurile necesare, echipele, dotările şi echipamentele de intervenţie în caz de accident; • înştiinţarea imediată în caz de accident a autorităţilor abilitate şi luarea măsurilor pentru înlăturarea poluanţilor şi refacerea ecologică a zonei afectate; • implementarea unui sistem de apel de urgenţă în scopul asigurării posibilităţii de transmitere a informaţiilor cu caracter de urgenţă, precum accidentele. 8.2.1. Măsuri de reducere şi eliminare rapidă a efectelor unor accidente si avarii • Beneficiarul, proiectantul şi organele Inspecţiei de Stat în Construcţii şi ale Agentiei de Protectie a Mediului vor acţiona în baza competentelor legale pentru controlul respectării proiectelor, documentaţiilor, avizelor şi autorizaţiilor emise; • Beneficiarul lucrării va stabili împreună cu Direcţia de Sănătate Publică un program de asistenţă medicală de urgenţă în cazul unor accidente umane; • Beneficiarul lucrării va implementa un sistem de comunicaţii de urgenţă care sa funcţioneze permanent şi să poată alarma în mod eficient organele abilitate în cazul accidentelor şi avariilor. Personalul implicat va fi calificat pentru furnizarea de informaţii corecte. • Beneficiarul lucrării va stabili împreună cu Protectia Civilă, ISU, Poliţia şi Jandarmeria, Programe de acţiune în cazul producerii unor accidente sau avarii majore.

9. Descrierea dificultăţilor Nu au fost întâmpinate dificultăţi la elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului. Colaborarea cu proiectantul şi beneficiarul lucrărilor s-a desfăşurat în bune condiţii; au fost furnizate elaboratorilor toate informaţiile solicitate. La data întocmirii raportului, proiectul de investiţie se află în faza de studiu de fezabilitate; elaborarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie fiind prevăzută într-o fază ulterioară, ca parte integrantă a lucrărilor de implementare a investiţiei. Din această cauză, o serie de detalii privind lucrările de implementare a proiectului nu au fost disponibile; anumite informaţii solicitate de legislaţia în vigoare nu au putut fi furnizate. Redactarea urgentă a Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului nu a permis utilizarea tuturor informaţiilor. Aşteptarea acestor informaţii conduce în toate cazurile la mari întârzieri în programul investiţiilor şi folosirea fondurilor. Monitorizarea obiectivului propusă în Raport va permite corectarea eventualelor evaluări cantitative aproximative din studiul de evaluare a impactului asupra mediului.



10. Rezumat fără caracter tehnic 10.1. Informaţii generale � Denumirea obiectivului de investiţii: Lucrări de infrastructură portuară – Cheu Dana 32 Portul Docuri Galaţi, propus a fi amplasat în Municipiul Galaţi, Str. Portului nr. 56, judeţul Galaţi; � Beneficiarul proiectului: Compania Nationala – Administratia Porturilor Dunarii Maritime S.A. – Galaţi (CN APDM SA Galaţi) cu adresa sediului central în Municipiul Galaţi, Strada Portului nr. 34, judeţul Galaţi. 10.2. Descrierea proiectului Pentru asigurarea exploatării normale a frontului de acostare se are în vedere execuţia unui nou cheu vertical care să-l înglobeze pe cel existent. Infrastructura se propune a fi realizată din două şiruri de coloane, respectiv la apă, în faţa cheului existent şi la uscat, în spatele acestuia. Suprastructura se propune a fi executată din grinzi transversale din beton precomprimat joantive cu secţiune în T, monolitizate la capete. Peste grinzi se va turna o placă din beton armat monolit. Aceste grinzi vor rezema la apă pe un radier continuu fundat pe sirul de coloane propus, iar la uscat pe un zid cornier fundat pe două rânduri de coloane. În spatele cornierului se va realiza un prism descărcător din piatrǎ brutǎ. Pentru montarea grizilor suprastructurii se va demola parţial cheul existent pe o înǎlţime de cca. 4,00 m. Pe coronamentul cheului se vor monta filele macaralei portal la ecartamentul de 10,875m şi respectiv şine pentru două linii ferate între acestea. Pentru acostarea navelor se vor monta bolarzi de 20 tone, amortizori din cauciuc fixaţi pe două nivele pe înǎlţime şi scări mobile de acces. Cheul fluvial maritim al Danei 32 va avea următoarele caracteristici principale: � adâncimea la acostare -7,00 m etiaj local; � cota la coronament +6,30 m etiaj local; � înălţimea liberă totală de 13,30 m etiaj local; � lungimea totală de 70.00 m; � lăţimea maxima 21.00 m � aliniamentul paramentului nou de acostare va fi la distanţa de 7,0 m de paramentul cheului vechi, respectiv va fi în prelungirea cheului existent al danei 31 din vecinatate. Structura noului cheu este alcătuită după cum urmează: Infrastructura danei va fi realizată din două rânduri longitudinale de coloane cu diametrul Ø 1,18 m şi lungimea L = 34,00 m, dispuse astfel: � rândul dinspre apă, format dintr-un singur şir de coloane (A), forate vertical, la echidistanţă în lungul cheului de 4,2 m; � rândul dinspre uscat, format din două şiruri de coloane, şirul B către apă şi şirul C către uscat. Coloanele de pe şirul B sunt forate vertical, la echidistanţă de 5,25m în lungul cheului. Coloanele de pe şirul C sunt forate alternativ, vertical şi înclinat. Echidistanţa în lungul cheului, între coloanele verticale, este de 5,25m, iar coloanele înclinate sunt dispuse între cele verticale, la jumătatea distanţei, respectiv 2,625. Coloanele înclinate de pe şirul C au fost prevăzute pentru a prelua sarcinile orizontale din impingerea terenului din spatele cheului. Pe direcţia transversală cheului, distanţa între şirurile de coloane B şi C care compun rândul de la uscat este de 2,625m, axul rândului de la uscat fiind la jumătatea distanţei dintre cele două şiruri de coloane (B şi C). Distanţa dintre axul şirului A de coloane (de la apa) şi cel al şirurilor B şi C (de la uscat) este de 18.44m. Pentru realizarea structurii cheului nou se va executa desfacerea şi demolarea partiala a cheului vechi prin dezafectarea suprastructurii existente de la cota coronamentului sau actual până la o cota situată la cca +2,50m etiaj local. În acest fel structura cheului nou se va realiza peste structura parţial demolată a cheului actual.



Suprastructura danei va fi constituită din aceleaşi tipuri de elemente ca şi danele 30 şi 31, astfel : � radier continuu din beton armat rezemat pe şirul A dinspre apă, în formă de L, având talpa de 2.50m lăţime şi 1.12 m grosime, iar partea verticală include paramentul superior al cheului; radierul va avea cota la intrados +3.00 m etiaj local; � radier continuu din beton armat turnat în etapa I pe capetele coloanelor din şirurile B şi C dinspre uscat, va avea 4.80 m lăţime şi 1.40 m grosime, urmând a fi continuat spre uscat cu un zid vertical din beton armat cu rolul de susţinere a umplutirii din spatele cheului. Inălţimea totală a zidului este de 3.75m; � reazeme din beton armat realizate pe cele două radiere de mai sus şi câte un aparat din neopren în zonele de sub talpa grinzilor transversale; � grinzi transversale prefabricate, precomprimate, dispuse joantiv, cu secţiune în T şi profil longitudinal variabil, avand H = 1.90 m şi L = 20.00 m; aceste grinzi din beton armat, precomprimate cu cabluri postensionate, vor fi alcătuite din cate trei bucăţi asamblate pe un stand şi montate de la uscat pe reazemele din neopren, pe cele două radiere din beton turnate în etapa I; după montaj, grinzile transversale vor fi monolitizate spre capete, iar între plăcile superioare şi peste acestea se va turna o placa din beton armat monolit; la faza următoare de proiectare se va analiza oportunitatea realizării de ancoraje; � la faţa de acostare a cheului s-a prevăzut o grindă parament inferioară din beton armat prefabricat, cu înălţimea de 2.75 m, rezemată pe cuzineţi din beton armat. Intradosul grinzii va fi la cota +0.50 pentru a asigura acostarea navelor la nivele scăzute ale apei; � placa generală din beton armat de cca. 0.35 m grosime, peste suprastructura prefabricată, alcătuită din grinzile transversale şi grinzile parament; � în spatele cheului, respectiv a zidului "cornier" se va realiza un prism descărcător din piatră brută de 10-50 kg/buc, cu filtrul de geotextil aferent, peste care se va executa platforma betonată prevăzută în cadrul documentaţiei pentru SC TRANS EUROPA PORT SA Galaţi; � accesorii pentru ancorarea navelor, constând în bolarzi de 20 t situaţi la 25m interdistanţă, apărători metalici tip muchie continuă de coronament, amortizori din cauciuc fixaţi pe două nivele pe înălţime, scări mobile de acces pe/de pe cheu, de la/lanava şi canale tehnologice cu capace prefabricate. Cheul, în lungime totală de 70.0m, va fi constituit din 2 tronsoane a 35.0m şi se va racorda spre uscat cu platforma tehnologică de operare-stocare cereale a SC TRANS EUROPA PORT SA Galaţi. Pe cheu, peste placa monolit se vor monta utilajele tehnologice de operare cereale la nava. De aceea, la turnarea plăcii cheului se va avea în vedere fixarea elementelor metalice de susţinere a echipamentelor de operare. Secţiunea cheului are prevăzute şi grinzi de rulare macarale şi feroviare, în prelungirea celor de la Dana 31, care temporar pot avea nişele viitoarelor şine de cale ferată umplute cu un material de tip mixtură asfaltică, uşor de scos atunci când va fi necesar. 10.3. Consideraţii privind evaluarea impactului asupra mediului Activităţile care se vor executa în perioada de construire pot avea un impact negativ asupra mediului şi factorului uman. Destinaţia obiectivelor, amplasarea acestora, volumele de lucrări necesare, încadrează lucrarea în categoria investiţiilor pentru care s-a stabilit necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului. Pentru evaluarea impactului, în perioada de construcţie este obligatorie analiza efectelor activităţilor specifice în contextul ponderii diverselor activităţi, caracteristicilor locale, hidrogeologice, vecinatăţi, etc. In Raportul privind impactul asupra mediului s-au analizat factorii de mediu apă, aer, sol şi subsol, flora şi fauna, aşezări umane pentru perioada de construcţie, sursele de poluare şi impactul diverselor activităţi specifice şantierului, posibilităţile de diminuare sau eliminare a efectelor adverse.



Constructorul are responsabilitatea alegerii şi dimensionării parcului auto, amplasării organizării de şantier, echipamentelor, stabilirii fluxului lucrărilor de execuţie, etc. Constructorului ii revine de asemenea, sarcina monitorizării activităţii în vederea respectării prevederilor legale privind protecţia mediului. Monitorizarea poate fi realizată prin persoane juridice atestate. Indrumarea, avizarea şi controlul în domeniul protecţiei mediului vor fi asigurate de autorităţile locale pentru protecţia mediului. Colaborarea permanentă a acestora cu antreprenorul pe toata perioada de construcţie a obiectivului reprezintă condiţia obligatorie de încadrare a impactului activităţilor în limite admisibile. Pentru perioada de exploatare/operare, efectele realizării proiectului vor fi pozitive. 10.4. Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului La elaborarea studiului de evaluare au fost respectate prevederile legale actuale privind protectia mediului pentru activităţile economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. S-au avut în vedere, cerinţele/prevederile generale ale Legislaţiei Europene referitoare la protecţia mediului. Pentru evaluarea impactului asupra aerului, apei, solului şi subsolului s-au folosit ghiduri şi metodologii acceptate pe plan european şi mondial, elaborate de instituţii de specialitate din domeniile protecţiei mediului, transporturilor, sănătăţii. Amplasamentul a fost verificat în teren pentru evitarea demolărilor, posibilităţi de acces, asigurarea funcţionalităţii tuturor reţelelor locale de utilităţi, etc. Referitor la impactul obiectivului asupra mediului înconjurător şi populaţiei, evaluarea acesteia s-a realizat pentru perioada de construcţie şi pentru perioada de exploatare/operare. S-au evaluat sursele de poluare a apei, a aerului, a solului şi subsolului, a florei şi faunei, zgomot şi vibraţii, gospodărirea deşeurilor, substanţelor toxice şi periculoase. S-au analizat şi cuantificat acolo unde a fost posibil, impactul produs asupra factorilor de mediu (aer, apa, etc.) şi asupra aşezărilor umane şi altor obiective; au fost recomandate măsuri pentru diminuarea sau eliminarea impactului negativ produs asupra mediului şi încadrarea efectelor adverse în limite admisibile. In cadrul măsurilor de diminuare/eliminare a impactului negativ, o atenţie deosebită s-a acordat activităţii de monitorizare din punct de vedere al protecţiei mediului în perioada de construcţie a obiectivului; s-au facut recomandări organizatorice, metodologice şi de eficientizare a monitorizării. 10.5. Impactul prognozat asupra mediului 10.5.1 Impactul asupra mediului în perioada de execuţie Sursele de poluare a mediului în perioada de construcţie sunt: • Activitatea utilajelor de construcţie; • Transportul materialelor de construcţie, prefabricatelor, personalului, etc.; • Lucrări de excavaţii, baterea piloţilor de susţinere a estacadei • Depunerea materialelor de umplutură, montarea elementelor de construcţii, etc.; Impactul produs asupra mediului prin activităţile desfăşurate în perioada de construcţie se manifesta prin: pulberile degajate în atmosferă la manipularea agregatelor, operaţiunile de încărcare-descărcare a materialelor de construcţie; emisiile de gaze de eşapament (NOx, CO, SO2, pulberi) în frontul de lucru şi zonele de acces; pulberile de la materialele de construcţie puse în operă; apa uzată menajeră care se va evacua în reţeaua de canalizare; apa pluvială colectată de pe platformele amenajate; deşeurile generate în activităţile de şantier Luând în considerare sursele de poluare cu impact asupra mediului, în perioada de execuţie, concentraţiile cele mai ridicate ale poluanţilor, sunt: pulberile, în zona de manevrare a materialelor de construcţie; materiile în suspensie şi produsele petroliere din apele uzate provenite de la organizarea



de şantier; pulberile descărcate în emisar la lucrările de umpluturi; zgomotul produs prin activitatea utilajelor de construcţie şi transport. Pentru diminuarea/eliminarea impactului, în studiul de impact au fost recomandate măsurile necesare. La analiza impactului produs asupra mediului în perioada de execuţie, s-au evidenţiat aspectele pozitive: crearea de noi locuri de muncă. 10.5.2. Impactul asupra mediului in perioada de exploatare In perioada de exploatare a obiectivului, sursele de poluare cu impact asupra mediului sunt: • Apele pluviale care spală platforma betonată şi antrenează poluanţii depuşi, evacuare în apele Dunarii • Zgomotul produs de traficul naval şi utilajele portuare; • Pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele portuare. Datorită debitelor masice şi concentraţiilor reduse ale poluantilor generati de aceste surse, impactul in perioada de operare este redus şi se încadrează în limite. Realizarea lucrărilor proiectate are un impact hidromorfologic redus, strict local şi nu influenţează procesul dinamic al Dunării în zona amplasamentului analizat. Elementele pozitive ale impactului produs în perioada de operare al constructiilor hidrotehnice sunt mult mai importante, acestea constând din efectele benefice asupra componentei economico-sociale. 10.5.3. Impactul prognozat asupra apelor 10.5.3.1. Impactul prognozat asupra apei în perioada de execuţie Emisiile de substanţe poluante care ajung direct sau indirect în apa de suprafaţă nu sunt în cantităţi importante. In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca improbabilă. Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarea de şantier se va impune respectarea limitelelor de încărcare cu poluanţi conform Normativului privind conditţile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor – NTPA 002/2005. 10.5.3.2. Impactul prognozat asupra apei în perioada de exploatare Pentru minimalizarea impactului asupra apelor în perioada de exploatare apele pluviale colectate de pe platforme se vor descărca în reţeaua de ape pluviale portuară (echipată cu decantor şi separator de hidrocarburi), astfel încât apele contaminate vor fi colectate şi epurate înainte de a fi evacuate în Dunăre, cu respectarea limitelelor de încărcare cu poluanţi conform legislaţiei în vigoare. Apele subterane nu vor fi influenţate de poluarea specifică circulaţiei în incinta portuara. Un impact semnificativ în perioada de operare asupra calităţii apei ar putea aparea în cazul\accidentelor la manevrarea mărfurilor, riscuri diminuate semnificativ prin prezenta structurilor proiectate. 10.5.4. Impactul prognozat asupra aerului 10.5.4.1. Impactul prognozat asupra aerului în perioada de executie Emisiile datorate arderii combustibililor conţin NOx, SO2, CO, particule), emisiile de praf variaza adesea substantial de la o zi la alta, funcţie de activitate, specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Cu cat performanţele motorului sunt mai avansate, emisiile de poluanţi sunt mai mici. Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi mijloacelor de transport este fâşia de 70 m lungime şi 31 m lăţime.



Perioada de construcţie este caracterizată de prezenţa unor debite masice ale poluanţilor mai mari decat în perioada de exploatare, dar care nu depăşesc limitele admise. Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele se deplasează pe distanţe reduse, în zona fronturilor de lucru. In zona de desfasurare a lucrarilor, repartizarea poluantilor se considera uniforma. Alegerea utilajelor, organizarea şantierului, tehnologia de execuţie, fluxul lucrărilor sunt elemente importante în minimizarea impactului asupra aerului. 10.5.4.2. Impactul prognozat asupra aerului în perioada de operare Sursa specifica acestei perioade este traficul naval si activitatea utilajelor portuare. Prin îmbunătăţirea condiţiilor de acostare, manevrele de încărcare-descărcare-preluare mărfuri se vor desfăşura cu consumuri de combustibil mai mici, poluare mai mică. 10.5.5. Impactul prognozat asupra solului şi subsolului 10.5.5.1. Impactul prognozat asupra solului şi subsolului în perioada de execuţie şi exploatare Din punct de vedere al impactului, factorul de mediu „sol”, în cazul obiectivului analizat de modernizare a Danei 32 Portul Docuri Galaţi nu este relevant. Toate lucrările de reabilitare şi modernizare a portului se desfăşoară în incinta acestuia. Platforma portului în totalitate reprezintă un ecosistem artificial, antropizat, constituit în suprafaţă din umpluturi, clădiri, platforme betonate, drumuri şi cale ferată. 10.5.6. Impactul prognozat asupra biodiversităţii 10.5.6.1. Impactul prognozat asupra biodiversităţii în perioada de execuţie Vegetaţia în incinta portuară este slab dezvoltată şi ocupă suprafeţe reduse, între construcţiile ce mobilează platforma. Vegetaţia ripariană naturală este de asemenea aproape inexistentă. Principalii poluanţi prezenti în mediu în vecinătatea zonelor de lucru (santier) sunt particulele de praf provenite de la punerea în operă a materialelor. Au fost identificate cele mai apropiate zone protejate identificate şi aflate în reţeaua ecologică Natura 2000: • Aria de Protecţie Avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brateş; • Situl de importanţă comunitară ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului; ale căror limite sunt la distanţe de 4km, respective 6km de limitele amplasamentului lucrărilor. Proiectul nu include acţiuni de amenajare care să depăşească incinta portului şi care sa conducă la modificări fizice in ariile protejate, distanţele până la limitele ariilor protejate fiind considerate suficiente pentru a considera un impact nesemnificativ al execuţiei lucrărilor asupra ariilor protejate. 10.5.6.2. Impactul prognozat asupra biodiversităţii în perioada de operare Sursele de poluare specifice perioadei de exploatere a drumului sunt: • traficul rutier auto din incinta portului; • funcţionarea macaralelor şi operarea navelor la cheu. Impactul asupra biodiversităţii în perioada de operare a construcţiilor hidrotehnice este nesemnificativ. 10.5.6.3. Impactul prognozat asupra mediului social şi economic In perioada de execuţie şi în perioada de operare, proiectul are un impact pozitiv asupra condiţiilor şi activităţiilor economice locale manifestat prin crearea de noi locuri de muncă. Piaţa muncii va fi influenţată în sens pozitiv, fortă de muncă calificată în domeniul construcţiilor. 10.6. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Zonele în care se resimte impactul sunt cele in care evolueaza dispersia poluantilor in perioada de executie si in exploatare. Aceste zone sunt: frontul de lucru, santierul si organizarea de santier; culoarul de transport ale materialelor de constructie. In perioada de exploatare, zona in care se resimte impactul este redusa si se limiteaza la incinta portuara



10.7. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu 10.7.1. Măsuri pentru diminuarea/eliminarea impactului în perioada de construcţie Pentru protectia apelor � Apele uzate menajere provenite de la instalaţiile sanitare se vor colecta şi evacua în reţeaua de canalizare în vederea epurării în staţia de epurare din zonă. � Apele uzate de la nave (ape menajere, ape de santine) se vor colecta în tancurile etanşe ale navelor de deservire specializate şi evacuate în vederea epurării în instalaţii/staţii de tratare/epurare a apelor. • Colectarea apelor pluviale încărcate cu poluanţii antrenaţi de pe platformele de lucru şi descărcarea în reţeaua de ape pluviale portuară echipată cu decantor şi separator de hidrocarburi. Pentru protectia aerului • Stropirea agregatelor şi a drumurilor tehnologice pentru a împiedica degajarea pulberilor; • Transportul materialelor de construcţii folosite pentru umpluturi (balast, agregate) cu utilaje adecvate, echipate cu prelate pentru acoperirea materialelor în timpul transportului; • Respectarea calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru încadrarea noxelor în norme; • Intreţinerea utilajelor/mijloacelor de transport materiale de construcţii pentru limitarea emisiilor în atmosferă provenite de la arderea carburanţilor în motoarele termice. Pentru protecţia populaţiei, se recomandă adaptarea programului de lucru a constructorului în vedera respectării orelor de odihnă a locuitorilor pe traseele de transport ale materialelor; Protecţia ariilor protejate ROSPA0121 Lacul Brateş si ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului � identificarea pasarilor pe amplasament si luarea tuturor masurilor pentru evitarea factorilor care ar putea influenţa negativ existenţa lor (chiar dacă numărul de exemplare semnalat poate fi redus şi au o mobilitate sporita); � in perioada de reproducere se impune cercetarea cu atentie a terenului pentru semnalarea de exemplare/cuiburi de păsări; pentru a evita orice situaţie de risc sugerăm efectuarea acestei opraţiuni de către o firma/persoană de specialitate (ex. Societatea Ornitologica Romana (SOR); � inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare din fauna locală 10.7.2. Masuri pentru diminuarea / eliminarea impactului in perioada de operare • Apele pluviale care antrenează poluanţii de pe platforma drumului sunt colectate şi evacuate în reţeaua de canalizare portuară echipată cu decantor prevăzut cu separator de produse petroliere pentru a putea preveni poluarea apelor Dunării; • Intretinerea platformelor portuare în perioada de funcţionare; • Managementul corespunzător al deşeurilor, valorificarea/eliminarea ritmică prin intermediul firmelor specializate; • Respectarea tehnologiilor şi regulamentelor specifice la operaţiunile de încărcare-descărcare mărfuri. 10.8. Concluziile evaluării impactului asupra mediului In perioada de construire impactul negative asupra mediului se manifestă prin: • pulberile degajate în atmosferă, depuse ulterior pe sol şi în apă, provenite din manipularea materialelor de construcţie în fronturile de lucru; • emisiile în atmosferă de gaze de eşapament ale utilajelor/mijloacelor de transport; • apele uzate menajere şi ape uzate pluvial; • zgomotul la fronturile de lucru şi pe drumurile de acces în şantier;



Măsurile pentru diminuarea/eliminarea impactului în perioada de execuţie recomandate sunt: • Colectarea apelor apelor pluviale, descărcarea în reţeaua portuară echipată cu decantor şi separator de hidrocarburi, şi apoi în reţeaua de canalizare a localităţii; • Colectarea apelor uzate menajere şi evacuarea în reţelele de canalizare ale localităţii sau în mediu după preepurare; • Imprejmuirea organizării de şantier şi a fronturilor de lucru cu panouri pentru izolarea incintei; • Indepărtarea imediată a deşeurilor generate din execuţia obiectivelor proiectate; Prin măsurile adoptate impactul negativ al obiectivului este diminuat substanţial, valorile prognozate ale concentraţiilor de poluanţi în aer, apă, nivelurilor de zgomot şi vibratii se încadrează în limite admisibile. 10.9. Prognoza asupra calităţii vieţii şi condiţiilor sociale in comunitatiile afectate de impact Realizarea modernizarii cheului are un impact pozitiv asupra calitatii vieţii şi condiţiilor sociale, prin: • crearea de noi locuri de muncă; • creşterea capacităţii de manipulare mărfuri de la 100.000t/an la 300.000t/an; • dezvoltarea economică şi socială. Construcţiile de acostare, conduc la reducerea zgomotului şi poluarii cu noxe, prin micşorarea şi Îmbunătătirea manevrelor echipamentelor de încărcare-descărcare. În perspectiva realizării lucrărilor de modernizare a Cheului Danei 32 Port Docuri Galaţi, calitatea factorilor de mediu va fi afectată în limite admisibile. Raportul privind impactul asupra mediului propune un plan de monitorizare ce urmează a se pune în practică, în perioada de construcţie. Acest plan de monitorizare cuprinde sarcini de supraveghere a activităţilor, de prelevări de probe, analize şi măsurători în teren. Datorită modernizării, Cheul Danei 32 Portul Docuri Galaţi în perspectiva următorilor ani va avea efecte benefice atât economice, cât şi sociale, pentru populaţia locală şi agenţii economici care folosesc portul şi Dunărea pentru transportul produselor. Anexe: � Certificat de urbanism nr. 1018 din 04.10.2012 � Planul de încadrare în zonă; � Plan de situaţie; � Plan Topo;



Bibliografie � Bacalbaşa N. D., 1989 – The Danube River and its Fisheries, In: D. P. Dodge, Proceedings of the International Large River Symposium, Com.Spec.Publ.Fish.Squat. Sci.: 455-468 � Bacalbaşa N.D., Patriche N., 1991- Statut des differentes especes d’esturgeons dans le Danube Romain. Problemes lies a leur maintenance, In: Acipenser, P.Willot, Ed.Acipenser, Cemagref Publ.: 179-185 � Banu A.C. et al., 1967 - Limnologia sectorului românesc al Dunării, Ed. Academiei R.S.R. � Bănărescu P., Blanc M., Gaudet J. L. and Hureanu J.C., 1971 - European inland water fish. FAO Fishing News (books). � Bănărescu P., 1964 - Fauna R.P.R.. Pisces-Osteichthyes, vol XIII : 229-244 � Bănărescu, P., 1994, The present day conservation status of the fresh wáter fish fauna of Romania, Ocrotirea naturii și mediului înconjurător, 38(1): 5 – 20. � Botnariuc, N., Victoria Tatole, 2005, Cartea roșie a vertebratelor din romania, Acad. Rom., MNINGA, 215 – 254. � Ciocârlan, V. - Flora ilustrată a României, Ed.Ceres, Bucureşti, 2000. � Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1–99 (in Romanian). � Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125. � Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. � Grigoraş G., Florea, L., Gheorghe, V., 1997 – 1998, Considerations regarding some qualitative modifications of fishfauna in the Danube river lower river, fascicle VII, Fishing and aquaculture, The Annals of “Dunarea de Jos”, University of Galati: 19 - 27. � Hamlyn Guide (1999) – Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologică Română, ISBN 0600599647; � Holcik J., Banarascu P., 1989 – Acipenseriformes., vol.I., port II., In: The Freshwater Fishes of Europe., Wisbaden: Aula-Vert. : 148-395. � Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371. � Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566. � Munteanu, D. (Coordonator) 2000. Metode de evaluare a abundentei pasarilor. Publicatiile Societatii Ornitologice Romane nr. 10, Cluj. � Năvodaru I. et.al., 1992 - Caracterizarea stocurilor migratoare de scrumbie de Dunăre (Alosa pontica Eichwald) şi exploatarea lor prin pescuit., In: Simpozionul "Acvacultura şi pescuitul viitorului" Galaţi 437-444. � Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. � Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003; *** Calitatea apelor din România – Raport de mediu, 2009, http://www.mmediu.ro/ *** Raport de mediu (evaluare strategică de mediu) – Programul operaţional pentru pescuit – România/Raport final, 2007. *** Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Direcţia de Pescuit, Piscicultură şi Inspecţie Piscicolă 1997 - Studiu asupra sectorului piscicol şi resurselor acvatice ale României, Buc.:17-35 *** Memoriu de prezentare pentru obtinerea acordului de mediu ”Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galati”, 2012; *** Certificat de Urbanism nr. 1018 din 04.10.2012. Obtinerea autorizatiei de construire pentru lucrari de infrastructura portuara – Cheu Dana 32 Port Docuri Galati; *** Referat. Lucrari de modernizare a cheului din Dana 32 Port Docuri Galati, 2010. S.C. IPTANA S.A.; ***Memoriu Tehnic. Lucrari de modernizare a cheului din Dana 32 Port Docuri Galati, 2010. S.C. IPTANA S.A. *** Studiu geotehnic elaborat pentru Dana 31 de AGISFOR Bucureşti pentru beneficiar SC TANCRAD SRL, Proiect nr. 1184/2012; *** Raport de exptertiză tehnică pentru Dana 32 – latura de nord elaborat de SC IPTANA SA Bucureşti pentru CNAPDM SA Galaţi – Port Docuri Galaţi; ***Autorizaţia de mediu nr. 288 din 17.11.2008 emisă de APM Galaţi pentru CN APDM Galaţi SA – Punct de lucru Strada Portului nr. 34;

Documents

Raport privind impactul asupra mediului Noiembrie 2012apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/2012/noiembrie... · Raport privind impactul asupra mediului Noiembrie