Raport anual 2004.pdf

Chişinău, 2005

Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii MoldovaCentrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar

Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de SănătateObservatorul Naţional pentru Droguri

RAPORT ANUAL REPUBLICA MOLDOVA

SITUAŢIA PRIVIND ABUZULŞI TRAFICUL ILICIT

DE DROGURI ÎN ANUL 2004

�

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

RapoRt anual Republica Moldova

SITUAŢIA PRIVIND ABUZULŞI TRAFICUL ILICIT

DE DROGURI ÎN ANUL 2004

Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii MoldovaCentrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar

Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de SănătateObservatorul Naţional pentru Droguri

Chişinău, 2005

negru � albastru �


2

RAPORT ANUAL 2004

CZU 351.761+343.57+613.83(478)(047)T 97Grupul de autori:Otilia Scutelniciuc – CŞPSPMS, secţia Monitorizare şi Evaluare Programe Naţionale de Sănătate, şef secţieMihai Ciocanu - CŞPSPMS, director Ecaterina Damian - CŞPSPMS, secţia Monitorizare şi Evaluare Programe Naţionale de Sănătate, Observatorul Naţional pentru Droguri, şef sector Eugenia Berzan - CŞPSPMS, secţia Monitorizare şi Evaluare Programe Naţionale de Sănătate, sef sectorDiana Simaşco - CŞPSPMS, secţia Monitorizare şi Evaluare Programe Naţionale de Sănătate, specialist coordonatorDorina Darii - CŞPSPMS, Departamentul Ştiinţă, Laboratorul de Politici şi Programe de Sănătate, colaborator ştiinţificValeriu Pleşca - CŞPSPMS, secţia Monitorizare şi Evaluare Programe Naţionale de Sănătate, specialist TIIgor Condrat - CŞPSPMS, secţia Monitorizare şi Evaluare Programe Naţionale de Sănătate, specialist TI

Consultanţi tehnici şi experţi:Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii MoldovaTudor Vasiliev - IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, medic şefNatalia Zaharov - IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, medic şef adjunctConstantin Rîmiş - CNŞPMP, Direcţia Virusologie, Laboratorul Epidemiologia Hepatitelor Virale, şef laboratorEcaterina Rotaru - CNŞPMP,Centrul SIDA, şef secţieAlexandru Susanu - Centrul de Medicină Legală, şef secţieGalina Chiriacov - IMSP Spitalul Republican de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, şef secţieLucia Luca - IMSP Dispensarul Republican de Dermato-Venerologie, secţia boli infecţioase, medicSvetlana Nichita – IMSP Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară, medic

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii MoldovaIlie Jecicov - Direcţia Antidrog, secţia Combaterea Narcotraficului Internaţional, şef secţieRadu Patraşcu - Direcţia Antidrog, secţia Combaterea Narcotraficului Internaţional, inspector superiorAlexandru Fonari - Direcţia Tehnico-Criminalistică, inspector superior

Serviciul Grăniceri al Republicii MoldovaViorel Hariton - Direcţia Operativă, secţia Documentare şi Investigare, şef secţie

Serviciul Vamal al Republicii MoldovaVadim Dmitraşco - Direcţia Urmărire Penală şi Fraude Vamale, secţia Urmărire Penală, ofiţer de urmărire penală

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Departamentul Instituţii PenitenciareOleg Istratuc - Serviciul Medical, Psihiatru - Narcolog

Biroul Naţional de Statistică al Republicii MoldovaLiuba Stoianov - Direcţia Statistică Socială, consultant

Expertiză Tehnică InternaţionalăDr. Tomas Zabransky

Asistenţă prelucrare statistică şi grafică:Igor Condrat, specialist TIValeriu Pleşca, specialist TI

Elaborat: Noiembrie, 2005Editat: Februarie, 2006

ISBN 978-9975-937-67-2

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Situatia privind abuzul şi traficul ilicit de droguri în anul 2004: Raport anual. Republica Moldova / Otilia

Scutelniciuc, Mihai Ciocanu, Ecaterina Damian, ...; Centrul Şt.- practic Sănătate Publică şi Management

Sanitar, Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţ. în Sănătate Observatorul Naţ. pentru Droguri. -Ch.:

Reclama, 2006. - 66 p.

ISBN 978-9975-937-66-5

negru albastru

negru 2 albastru

�


RECUNOŞTINŢE

Prezentul raport este rezultatul cooperării interinstituţionale şi interministeriale a reţelei Observatorului Naţional pentru Droguri şi partenerilor acestuia. Exprimăm mulţumiri tuturor persoanelor implicate pentru insistenţa, răbdarea şi competenţa de care au dat dovadă în procesul elaborării. Apreciem înalt suportul acordat de dnii dr.Tomas Zabransky şi Paul Cook, consultanţi internaţionali ai Programului de Asistenţă pentru prevenirea abuzului şi traficului de droguri în Belarus, Ucraina, Moldova (Programul BUMAD) în Republica Moldova.Sîntem conştienţi de consistenţa datelor ce trebuie îmbunătăţită, prezentul raport este un început ce va fi dezvoltat în aspect calitativ şi cantitativ. Scopul nostru al tuturor este prezentarea unei informaţii fiabile întru elaborarea unor strategii eficace, deoarece şi de aceasta depinde viitorul.Mulţumiri Programului BUMAD, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de PNUD Moldova, pentru asistenţa tehnică acordată la elaborarea şi editarea prezentei lucrări.



4

RAPORT ANUAL 2004

negru albastru

negru 4 albastru

�


ACRONIME

BUMAD – Programului de Asistenţă pentru Prevenirea Abuzului şi Traficului de Droguri în Belarus, Ucraina, Moldova CCA – Codul Contravenţii AdministrativeCIM – Clasificarea Internaţională a MaladiilorCML – Centrul de Medicină LegalăCNŞPMP – Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă CŞPSPMS – Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management SanitarELISA – Enzyme linked imuno-sorbent assay (reacţie imuno-enzimatică)EMCDDA - Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de DroguriFG – Focus GrupHBV – Virusul Hepatitei Virale tip BHCV – Virusul Hepatitei Virale tip CHDV – Virusul Hepatitei Virale tip DHIV – Virusul Imunodeficienţei Umane IMSP – Instituţie Medico-Sanitară PublicăITS – Infecţii cu transmitere sexualăLSC – Lucrătoarele sexului comercialMDL – Leu moldovenescMAI – Ministerul Afacerilor InterneOMS – Organizaţia Mondială a SănătăţiiOND – Observatorul Naţional pentru Droguri ONG – Organizaţie neguvernamentalăPCPSS – Deţinuţi utilizatori de droguri injectabile din penitenciare cu programe de schimb al seringilor PFPSS – Deţinuţi utilizatori de droguri injectabile din penitenciare fără programe de schimb al seringilor PIB – Produsul Intern BrutRNM – Registrul Naţional al MortalităţiiSIDA – Sindromul Imunodeficienţei Umane Dobîndite (Achiziţionate)TI – Tehnologii InformaţionaleUDI – Utilizatori droguri injectabile UE – Uniunea Europeană ONU SIDA – Agenţia Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDAUNODC – Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă PNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare UNICEF – Fondul Naţiunilor Unite pentru CopiiUTA – Unitate teritorială autonomă$USA – Dolar SUA



�

RAPORT ANUAL 2004

negru albastru

negru � albastru

�


CUPRINS

Sumar executiv 9

I. Prezentarea generală a Republicii Moldova 13 A. Aşezarea geografică 13 B. Populaţia 13 C. Statul 13 1. Forma de guvernămînt 13 2. Drapelul, stema, imnul şi limba de stat 13 3. Capitala 13 4. Structura administrativ-teritorială 14 5. Puterea legislativă 14 6. Puterea executivă 14 7. Puterea judecătorească 14 D. Situaţia socio-economică 15 E. Colaborarea cu Organizaţiile Neguvernamentale 15 F. Educaţia 15II. Fenomenul drogurilor în Republica Moldova 16 A. Factorii determinanţi ai abuzului şi traficului ilicit de droguri 16 B. Legislaţia privind abuzul şi traficul ilicit de droguri 17 C. Observatorul Naţional pentru Droguri 21III. Cererea ilicită de droguri 23 A. Prevalenţa consumului de droguri 23 1. Prevalenţa în populaţia generală 23 2. Situaţia din instituţiile penitenciare 32 3. Prevalenţa în rîndul tinerilor 32 B. Utilizarea problematică a drogurilor 36 C. Cererea de tratament 38 D. Mortalitatea ce ţine de consumul de droguri 42 E. Boli infecţioase legate de consumul de droguri 43 1. HIV/SIDA 44 2. Hepatitele virale 50 3. Infecţiile cu transmitere sexuală (ITS) 52IV. Oferta ilicită de droguri 53 A. Importul, exportul, tranzitul de droguri 53 B. Sursele de obţinere a drogurilor 54 C. Infracţionalitatea prin traficul de droguri 55 D. Sechestrările de droguri 61 E. Piaţa drogurilor 62V. Recomandări 63VI. Anexe 64 A. Lista figurilor 64 B. Lista tabelelor 64 C. Bibliografie 66



�

RAPORT ANUAL 2004

negru albastru

negru � albastru

�


SUMAR ExECUTIV

Fenomenul consumului de droguri în Republica Moldova nu mai poate fi perceput şi analizat din perspectiva anilor ’90, atunci cînd opinia publică dezbătea problematica abuzului de substanţe stupefiante ca pe o „temă episodică”, o realitate redusă la lumea ermetică a persoanei consumatoare de droguri. Ignorarea riscului înalt de diseminare a acestui flagel în societate în condiţiile liberalizării şi creşterii permeabilităţii graniţelor, a adus la constatarea faptului că la începutul anului 2005, Republica Moldova este o ţară în care se cultivă, se produc şi se consumă droguri şi care se confruntă cu realitatea complexă a traficului ilicit. Aceste perspective se agravează şi drept urmare a tranzitului ilicit al drogurilor din grupul opiaceelor din ţările exportatoare ale Asiei spre ţările Europei de Vest. Consumul de droguri în Republica Moldova este decriminalizat. Persoana consumatoare de droguri este sancţionată administrativ conform art. 44 al Codului Contravenţii Administrative. Semănatul sau creşterea ilegala de mac sau de cînepă sînt supuse amendei administrative conform art.105 al Codului Contravenţii Administrative. În conformitate cu Codul Penal deţinerea unei cantităţi mai mari de droguri este supusă urmăririi penale. Cantităţile sînt reglementate în Tabelul Sintetic din 15.01.97 al Prevederilor Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor relativ la determinarea cantităţilor mari sau mici de substanţe narcotice deţinute ilegal ori traficate şi modificările ulterioare ale acestuia. Pentru anul 2004 politica naţională în domeniu şi-a găsit reflectare în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.411 din 07.04.2003 Cu privire la aprobarea măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pentru anii 2003-2004. Modelarea rapidă, realizată de către consultanţii Băncii Mondiale, a arătat că în anul 2001 erau 35 000 UDI, la o creştere lunară de 0,05% în anul 2011 numărul UDI urmează să ajungă la 37 000.La 01.01.2005 în supravegherea medicală a Serviciului Naţional de Narcologie1 erau înregistrate 7925 persoane consumatoare de droguri, ceea ce e cu 3,8 % mai mult decît în data de 01.01.2004 cînd s-au înregistrat 7639 persoane. Prevalenţa consumului de droguri pentru malul drept al Nistrului constituie 175,9 cazuri la 100 000 populaţie, per total pe ţară (inclusiv Transnistria2) este de 185,9 cazuri la 100 000 populaţie în anul 2004. În dinamică se observă o creştere a prevalenţei consumului de droguri la 100 000 populaţie în perioada anilor 1991 – 2004. După tipul drogului consumat de persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri predomină opiaceele (51,5% în anul 2004), deşi în dimanică se remarcă o reducere a ponderii acestora, cu creşterea ponderii canabiozelor (38,5% în anul 2004). Calea predominantă de administrare a drogurilor este cea injectabilă (56,2% în anul 2004) în rîndul persoanelor aflate în supravegehre medicală pentru consum de droguri. Se remarcă o reducere în dinamică a ponderii căii injectabile cu creşterea ponderii căii inhalatorii de administrare a drogurilor. Segmentul de vîrstă majoritar în rîndul persoanelor aflate în supravegehre medicală pentru consum de droguri rămîne cel de 19-30 ani (68,6% în 2004). În ultimii ani ponderea acestuia s-a redus cu creşterea ponderii grupului de vîrstă de 30 ani şi mai mult. Bărbaţii sînt

1 Rapoartele Serviciului Naţional de Narcologie nu includ utilizatorii de droguri din instituţiile penitenciare ale Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova2 În rezultatul conflictului politic din anii ’90, teritoriile din stînga Nistrului, nu sînt controlate în totalitate de guvernul de la Chişinău



�0

RAPORT ANUAL 2004

predominanţi, revenindu-le 91% în anul 2004 din numărul total de persoane aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri. În dinamică ponderea acestora a crescut. În rîndul UDI - beneficiari ai programelor Strategiei de Reducere a Noxelor de pe malul drept al Nistrului, vîrsta medie la prima injectare variază în limitele 20,5-22,4 ani.Incidenţa consumului de droguri la 100 000 populaţie prezintă o tendinţă descrescătoare, de stabilizare, astfel în anul 2004 pentru malul drept al Nistrului ea a atins cifra de 21,9 cazuri la 100 000 populaţie în anul 2004. Numărul cazurilor noi de consum de droguri înregistrate de Serviciul Naţional de Narcologie în anul 2004 este de 791, ceea ce e cu 40% mai puţin comparativ cu numărul de cazuri noi înregistrate în anul 2003 (1314 cazuri noi). Reducerea valorii incidenţei consumului de droguri la 100 000 populaţie poate fi atribuită parţial stabilizării uşoare în evoluţia procesului epidemic al consumului de droguri. Pe fundalul reducerii numărului total de cazuri noi de consumatori de droguri înregistrate în anul 2004, se conturează o creştere a ponderii grupului de vîrstă al adolescenţilor (pînă la 18 ani) atingînd cifra de 27,8% în acest an în rîndul cazurilor noi de consum de droguri înregistrate. În 90% cazuri tinerii intervievaţi de pe malul drept al Nistrului au raportat o atitudine personală negativă faţă de tinerii care consumă droguri. Ponderea tinerilor intervievaţi care au experienţă în consumul de droguri este de 5,3 %, dintre care 2,8% utilizează droguri injectabile. Vîrsta la care tinerii încep să consume droguri este considerat segmentul de vîrstă de 15-18 ani. Motivul predominant de utilizare a drogurilor este considerată încercarea senzaţiilor. Cel mai des tinerilor le-au fost oferite droguri la discoteci, în baruri cît şi în stradă. Fenomenul consumului de droguri în rîndul tinerilor este răspîndit atît în zonele urbane cît şi în cele rurale cu severitate diferită.În instituţiile penitenciare de pe malul drept al Nistrului numărul condamnaţilor înregistraţi drept consumatori de droguri în anul 2004, a crescut cu 50% comparativ cu anul 2003. Cele mai utilizate droguri în instituţiile penitenciare sînt cele din grupul canabiozelor (70% în anul 2004). Ponderea polinarcomaniei în cadrul instituţiilor penitenciare atinge cifre înalte (82% în anul 2004).Calea predominantă de depistare şi luare în supraveghere medicală pentru consum de droguri rămîne cea de examinare la cererea forţelor de ordine (în special poliţiei) cu 57,1% din cazuri, sistemului curativ-profilactic revenindu-i 41,2% din cazuri în anul 2004. Numărul pacienţilor supuşi curei de dezintoxicare pentru prima dată pe parcursul anului 2004 a crescut comparativ cu anul 2003 cu 24,6%. Deficitul de funcţii ocupate din numărul total al celor scriptice de medici narcologi de sector a crescut simţitor în anul 2004, constituind 31,6%, fiind mult mai mare decît în anul 2003, cînd această cifră atingea valoarea de 4,9%. În anul 2004 au început tratamentul de substituţie cu metadonă 9 utilizatori de droguri (malul drept al Nistrului).Calcularea indicatorului mortalităţii asociate consumului de droguri şi în rîndul utilizatorilor de droguri este dificilă din cauza nivelului redus de indicare a codurilor F 11.0 – F 19.9, X 42.0, X 62.0 şi T 40.0 – 40.9 din CIM 10 în certificatele de constatare a decesului.În anul 2004 în rîndul cazurilor noi de infectare cu HIV/SIDA căii de infectare asociate consumului de droguri injectabile i-au revenit 50% din cazurile noi, această valoare fiind relativ mai mică comparativ cu anul 2003 (55%). La analiza separată a datelor pentru malul drept al Nistrului, această cale de infectare este întîlnită în 42% de cazuri, cifra fiind mai mică cu 7% decît în anul 2003 (49%). Rezultatele studiilor de santinelă arată o reducere a prevalenţei cazurilor de reacţii „ELISA+” (seringi colectate de la UDI). Astfel, în anul 2004 acest indicator a atins valoarea de 9,54%, în anul 2003 valoarea de 22,5%, iar în anul 2001 valoarea de 29,28%

negru albastru

negru �0 albastru

��


respectiv. Valoarea mică a prevalenţei cazurilor de reacţii „ELISA +” pentru anul 2004 comparativ cu anul 2003 poate fi explicată prin existenţa multiplilor factori de confuzie ceea ce nu asigură comparabilitatea datelor între aceşti ani. Calcularea incidenţei la 100 000 populaţie a hepatitelor virale acute tip B, C şi D ce au calea de infectare asociată injectării drogurilor a întîmpinat dificultăţi din cauza procedurii de raportare. Numărul de cazuri noi de hepatite virale acute tip B, C şi D înregistrate avînd calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile s-a redus în timp, astfel în anul 2004 s-au înregistrat doar 11 cazuri noi (malul drept al Nistrului). Municipiile Chişinău şi Bălţi deţin întîetatea după numărul total de cazuri noi de hepatite virale acute tip B, C şi D înregistrate avînd calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile.De către Serviciul Vamal şi Serviciul de Grăniceri al Republicii Moldova, ce asigura securitatea la frontiera de stat a ţării (cu excepţia perimetrului transnistrean al frontierei de stat cu Ucraina), în majoritate au fost reţinute droguri cultivate în condiţii autohtone destinate exportului în ţările din spaţiul post-sovietic. Tendinţa principală în evoluţia ponderii surselor de obţinere a drogurilor este de creştere a procurării de la realizatori, astfel în anul 2004 acesteia i-au revenit 75,2% din cazuri conform relatărilor persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri. Infracţionalitatea prin traficul de droguri în anul 2004 a atins valoarea de 54 cazuri la 100 000 populaţie sau 2148 cazuri înregistrate în cifre absolute (malul drept al Nistrului), fiind cu 10,1 % mai mică decît în anul 2003 (62 cazuri la 100 000 populaţie sau 2390 cazuri înregistrate în cifre absolute). Cel mai des în anul 2004 infracţiuni prin trafic de droguri înregistrate au comis bărbaţii (85,8% din infracţiunile prin trafic de droguri înregistrate). Cele mai multe cazuri de infracţiuni prin trafic de droguri în anul 2004 au fost înregistrate pe segmentele de vîrstă de 18-24 ani şi de 30 ani şi mai mult. În anul 2004 pe malul drept al Nistrului s-a înregistrat o creştere a cantităţii sechestrate de marijuană, codeină, tramadol, amfetamine/metamfetamine, heroină şi o reducere a cantităţii sechestrate de paie de mac, ecstasy comparativ cu anul 2003. Pentru prima dată în anul 2004 pe malul drept al Nistrului a fost sechestrată cocaina. Preţurile la droguri în anul 2004 pe malul drept al Nistrului au înregistrat o creştere la extractul de opiu, marijuană şi cocaină şi o stabilitate la heroină şi ecstasy comparativ cu anul 2003.

negru �� albastru ��


�2

RAPORT ANUAL 2004

Variabila 2004 200� Sursa

% persoanelor luate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, depistate de către sistemul curativ-profilactic

41,2 38,3IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

% persoanelor luate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, urmare a cererii investigării de către forţele de ordine (în special poliţia)

57,1 59,7IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

% casurilor noi de HIV infectare, calea probabilă de transmitere fiind injectarea drogurilor

50 55Centrul SIDA, CNŞPMP, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

Numărul decesurilor în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri (malul drept al Nistrului)

41 109IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

Cantitatea sechestrată de heroină, g (malul drept al Nistrului) 237 g 200,37 g Ministerul Afacerilor Interne,

Republica Moldova

Cantitatea sechestrată (malul drept al Nistrului)amfetamine, gmetafhetamine, l

700 g1,7l

1200 g-

Ministerul Afacerilor Interne, Republica Moldova

Cantitatea sechestrată de canabioze şi haşiş (malul drept al Nistrului) 707 000 g 454 000 g Ministerul Afacerilor Interne,

Republica Moldova

Numărul consumatorilor de droguri în instutuţiile penitenciare (malul dreptal Nistrului) 855 428

Serviciul Medical, Departamentul Instituţii Penitenciare, Ministerul Justiţiei, Republica Moldova

Numărul de infracţiuni prin trafic de droguri înregistrate (malul dreptal Nistrului)

2148 2390 Ministerul Afacerilor Interne, Republica Moldova

Tabelul 0-1 Principalii indicatori ce ţin

de abuzul şi traficul ilicit de droguri, Republica Moldova,

2003-2004

negru albastru

negru �2 albastru

��


I. PREZENTAREA GENERALă A ŢăRII

A. AŞEZAREA GEOGRAFICăRepublica Moldova este situată în sud-estul Europei. La Nord, la Sud şi la Răsărit are frontieră cu Ucraina, iar la Apus cu România. Suprafaţa totală este de 33,8 mii km² avînd o lungimea totală a graniţelor de 1389 km. Topografia teritoriului este diversă şi cuprinde regiuni de stepă în partea de Nord şi Sud şi regiuni împădurite şi cu dealuri în partea centrală. Cele mai mari rîuri ale Republicii Moldova sînt Nistru şi Prut. Clima Republicii Moldova este temperat-continentală, influenţată de masele de aer atlantice dinspre Vest, mediteraneene dinspre Sud-Vest şi continental-excesive dinspre Nord-Est.

B. POPULAŢIAPopulaţia Republicii Moldova, în baza datelor preliminare ale recensămîntului populaţiei din 05.10.2004, constituie 3,386 mln persoane (fără populaţia Transnistriei) din care 38,7% constituie populaţia urbană şi 61,3% – populaţia rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,8% – femei şi 48,2% – bărbaţi. Densitatea medie a populaţiei este de 119,0 locuitori la 1 km², fără datele din partea stîngă a Nistrului şi mun.Bender. Majoritatea populaţiei ţării sînt de religie ortodoxă.

C. STATUL Republica Moldova este un stat independent începînd cu 27 august 1991.(4)

1. Forma de guvernămîntRepublica Moldova este o republică parlamentară. Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament pentru un mandat de 4 ani. Preşedintele este şeful statului şi reprezintă garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

2. Drapelul, stema, imnul şi limba de statDrapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sînt dispuse vertical, în ordinea următoare, începînd de la lance: albastru, galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatica roşie, în cea inferioară-albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stîngă un sceptru de aur. Imnul de Stat al Republicii Moldova, stabilit prin lege organică, constituie versurile poetului naţional A.Mateevici „Limba noastră”. Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionînd în baza grafiei latine.

3. Capitala Capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău, cu o populaţie de peste 750 mii locuitori.



�4

RAPORT ANUAL 2004

4. Structura administrativ-teritorialăTeritoriul Republicii Moldova este organizat în sate, oraşe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Localităţilor din stînga Nistrului le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de autonomie. Unităţile administrativ-teritoriale sînt constituite din structuri desconcentrate şi descentralizate ale autorităţilor publice centrale, conduse de preşedinţii raionului şi aparatul preşedintelui de raion, excepţie – UTA Găgăuzia, executivul fiind condus de başcan, ales prin vot direct.

Structura administrativ-teritorială include:

Raioane 32

Municipii 5

Oraşe 60

inclusiv din componenţa municipiilor 6

Localităţi din componenţa oraşelor (municipiilor) 39

Sate (comune) 917

Localităţi din componenţa satelor (comunelor) 658

Unităţi teritoriale autonome 1

Unităţi administrativ-teritoriale din stânga Nistrului 1

5. Puterea legislativăParlamentul este organul reprezentativ suprem în Republica Moldova şi unica autoritate legislativă a statului compus din 101 deputaţi, ales prin vot universal al partidelor şi formaţiunilor politice pentru un mandat de 4 ani. 6. Puterea executivăPuterea executivă a Republicii Moldova îl constituie Guvernul care asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament. 7. Puterea judecătoreascăJustiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti: Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel şi judecătoriile. Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate. Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă. Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sînt stabilite prin lege organică.

negru albastru

negru �4 albastru

��


D. SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICă

Indicatorul Unitatea de măsură

Ianuarie – Decembrie 2004

Produsul intern brut (PIB) mln lei 31992

Produsul intern brut (PIB) bilioane USD 8,581

PIB/ per capita USD 1,900

Inflaţia % 11,5

Salariul nominal mediu lunar al unui lucrător în economia naţională

lei 1103,1

Numărul şomerilor: conform clasificării Biroului Internaţional al Muncii

mii pers. 116,483

Şomajul (25% din populaţia aptă de muncă a emigrat) % 8

E. COLABORAREA CU ORGANIZAŢIILE NEGUVERNAMENTALEFiind parte a societăţii, ONG-urile au un rol esenţial în constituirea societăţii democratice şi a statului de drept.

F. EDUCAŢIADreptul la educaţie în Republica Moldova este garantat prin Constituţie, Legea Învăţămîntului şi Carta Europeană cu privire la Drepturile Elevilor şi Studenţilor, care prevăd învăţămîntul gratuit şi obligatoriu pentru copiii cu vîrste cuprinse între 5 şi 16 ani. Sistemul educaţiei formale este structurat ierarhic: învăţămîntul preşcolar, primar, secundar, mediu de specialitate (colegiu), superior şi postuniversitar.

Tabelul I-1Principalii indicatori socio – economici, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Republica Moldova



��

RAPORT ANUAL 2004

II. FENOMENUL DROGURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

A. FACTORII DETERMINANŢI AI ABUZULUI ŞI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIFenomenul răspîndirii consumului de droguri în societate are un caracter global şi Republica Moldova, în acest context nu este o excepţie. Actualitatea problemelor generate de abuzul de droguri se datorează faptului că ele determină multiple dereglări de sănătate şi sociale care la nivel naţional se pot reflecta prin creşterea mortalităţii, morbidităţii şi infracţionalităţii. Consumul de droguri depăşeşte limitele cercului tradiţional afectat de acest flagel, răspîndindu-se larg în societate prin folosirea ocazională sau recreaţională a acestor substanţe. Caracterul ascuns al fenomenului consumului de droguri limitează posibilitatea cunoaşterii situaţiei reale.Studii speciale de identificare a principalilor factori determinanţi şi a ponderii fiecăruia dintre ei în influenţarea tendinţelor epidemice nu au fost desfăşurate. Din presupuşii factori determinanţi ar putea fi menţionaţi:

• Cultivarea autohtonă pe întreg teritoriul ţării a materiei prime pentru producerea drogurilor - macului opiaceu şi cînepei indiene;

• Creşterea migraţiei populaţiei a favorizat mixajul valorilor sociale şi practicilor din interiorul ţării cu cele dinafară;

• Creşterea permeabilităţii şi lejerităţii traversării graniţelor pe fundalul capacităţilor reduse de verificare riguroasă a persoanelor, bagajelor şi mărfurilor care trec frontiera de stat din motivul insuficienţei dotării cu echipament tehnic de control;

• Situaţia social-economică precară, şomajul tinerilor, sărăcia şi inegalităţile sociale;

• Abandonul copiilor de către părinţii plecaţi în străinătate în căutarea unui cîştig duce la reducerea importanţei educaţiei în familie cu creşterea influenţei străzii şi prietenilor;

• Deficienţe în promovarea şi realizarea măsurilor eficace de prevenire şi combatere a răspîndirii fenomenului drogurilor.

Autorităţile de resort au fost preocupate în mod special de asigurarea unui regim strict de circulaţie a substanţelor stupefiante şi preparatelor farmaceutice cu conţinut de stupefiante, prevăzînd în acest scop măsuri coercitive de natură penală sau contravenţională. Situaţia existentă în Republica Moldova în domeniul abuzului şi traficului ilicit de droguri se caracterizează printr-o stabilizare uşoară şi datele prezentate în raportul dat permit această concluzie. În pofida acţiunilor întreprinse pe plan naţional şi internaţional, stabilizării situaţiei privind fenomenul drogurilor în Republica Moldova, ea totuşi rămîne tensionată.

negru albastru

negru �� albastru

��


B. LEGISLAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI Transformările sociale în Republica Moldova în anii ´90 au şubrezit mecanismele de control, moştenite prin tradiţie din perioada sovietică. Caracterul lor a pierdut din actualitate şi eficacitate. Strategiile elaborate în primii ani ai independenţei nu s-au soldat cu succes, în mare parte datorîndu-se lipsei experienţei în domeniu şi instabilităţii socio-economice şi politice din ţară. Aspectul legislativ al problemei a evoluat în timp odată cu creşterea competenţei ţării în elaborarea unor acte legislative proprii în condiţii de independenţă. Tabelul Sintetic al prevederilor Comitetului permanent de control asupra drogurilor relativ la determinarea cantităţii mari sau mici de substanţe narcotice deţinute ilegal sau traficate a fost întocmit potrivit proceselui verbal nr. 1 din 15.01.1997 ale şedinţelor Comitetului. În decembrie 1998, prin hotărîrea şedinţei în plen, Comitetul permanent de control asupra drogurilor a aprobat Tabelele şi Lista substanţelor narcotice, substanţelor psihotrope care se află sub controlul internaţional, în corespundere cu Convenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din anii 1961, 1971 şi 1988. Pe parcursul anilor următori aceste tabele şi liste au fost modificate în conformitate cu procesele verbale nr.7 din 01.12.1998, nr.1 din 05.01.2000 şi nr.5 din 04.12.2000 ale şedinţelor Comitetului permanent de control asupra drogurilor şi aprobate prin Hotărîrea Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului nr. 3 din 6 decembrie 2002 Cu privire la modificarea tabelelor şi listelor substanţelor narcotice şi psihotrope supuse controlului de către Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului. Impuse de necesitate, modificările survenite la acest act normativ au fost expuse în Hotărîrea Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului nr.7 din 11 iulie 2003 Cu privire la modificarea tabelelor şi listelor substanţelor narcotice şi psihotrope şi în Hotărîrea Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului nr.1088 din 5 mai 2004 Cu privire la aprobarea tabelelor şi listelor substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului de către Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului.Legea Republicii Moldova nr. 382-XIV din 6 mai 1999 Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, are ca obiectiv promovarea politicii de stat în domeniul nominalizat. În conformitate cu prezenta lege a fost adoptată funcţionalitatea şi obligaţiunile Comitetului permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii3 şi ale Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului, care reprezintă interesele interne şi externe ale Republicii Moldova în problemele combaterii narcomaniei şi narcobusinessului. Monitorizarea procesului executoriu a vădit modificarea şi completarea art.41 al prezentei legi, expuse în Legea Republicii Moldova nr. 104-XV din 13 mai 2003 Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. În această modificare sînt specificate momentele principale ce trebuie respectate la eliberarea licenţei pentru desfăşurarea activităţii farmaceutice cu aplicarea substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor.Prin Legea Republicii Moldova nr.713-XV din 6 decembrie 2001 Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi alte substanţe psihotrope, statul şi-a definitivat politica în domeniu, orientată spre crearea condiţiilor � După reorganizarea din anul 2005 a ministerelor şi autorităţilor administraţiei centrale ale Republicii Moldova, Ministerul Sanătăţii a fost reorganizat în Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale



��

RAPORT ANUAL 2004

de implementare în societate a principiilor etice, scopurilor şi strategiilor de acţiuni privind eradicarea consumului ilicit de droguri şi altor substanţe psihotrope. Pe parcursul implementării, prezenta lege a necesitat unele modificări şi completări. Legea Republicii Moldova nr.210-XV din 29 mai 2003 stipulează modificarea articolului 20 al Legii Republicii Moldova nr.713-XV din 6 decembrie 2001 Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi alte substanţe psihotrope precum şi Legea Republicii Moldova nr.394-XV din 16 octombrie 2003, stipulează modificarea Legii Republicii Moldova nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 Cu privire la sistemul penitenciar şi a Legii Republicii Moldova nr.713-XV din 6 decembrie 2001 Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi alte substanţe psihotrope.Legea Republicii Moldova nr. 333-XV din 24 iulie 2003 Pentru modificarea unor acte legislative, prevede modificări la Legea Republicii Moldova nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 Despre antreprenoriat şi întreprinderi cu includerea necesităţii de obţinere a licenţei pentru tipurile de activitate care se desfăşoară în bază de licenţă, precum şi la Legea Republicii Moldova nr. 1456-XII din 25 mai 1993 Cu privire la activitatea farmaceutică, care stipulează licenţierea conform legislaţiei în vigoare şi la Legea Republicii Moldova nr.451 – XV din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate.Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985- XV din 18 aprilie 2002 a fost modificat prin Legea Republicii Moldova nr.211-XV din 29 mai 2003 Pentru modificarea şi completarea Codului Penal al Republicii Moldova. În conformitate cu acest act legislativ deţinerea ilegală a unei cantităţi mai mari de droguri este urmărită penal. Cantităţile mai mari de droguri sînt reglementate în Tabelul Sintetic din 15.01.97 al prevederilor Comitetului permanent de control asupra drogurilor relativ la determinarea cantităţii mari sau mici de substanţe narcotice deţinute ilegal ori traficate şi modificările ulterioare ale acestuia. Consumul de droguri în Republica Moldova este decriminalizat. Persoana consumatoare de droguri este sancţionată administrativ conform art. 44 al Codului Contravenţii Administrative (CCA). Semănatul sau creşterea ilegala de mac sau de cînepă sînt supuse amendei conform art.105 al CCA. Guvernul a promovat un şir de măsuri şi hotărîri orientate spre dinamizarea procesului de implementare a prevederilor legislative. Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.585 din 19 iunie 2000 Cu privire la instituirea Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului a fost reglementată activitatea şi componenţa nominală a Comisiei. Astfel, componenţa nominală a Comisiei a fost expusă în noua redacţie prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1318 din 8 octombrie 2002 Cu privire la componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului. Regulamentul instituţiei narcologice a Ministerului Sănătăţii1 al Republicii Moldova şi Regulamentul Centrului de dezintoxicare medicală din cadrul instituţiilor medicale au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 329 din 3 iulie 1991 Cu privire la aprobarea Regulamentului instituţiei narcologice a Ministerului Sănătăţii şi Regulamentului Centrului de dezintoxicare medicală din cadrul instituţiilor medicale şi modificate ulterior prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 433 din 7 noiembrie 2002 Cu privire la aprobarea Regulamentului instituţiei narcologice a Ministerului Sănătăţii şi Regulamentului Centrului de dezintoxicare medicală din cadrul instituţiilor medicale. Întru realizarea prevederii Legii Republicii Moldova nr.713-XV din 6 decembrie 2001 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Măsurile de prevenire a conducerii mijloacelor

negru albastru


��


de transport în stare de ebrietate, prin Hotărîrea nr.1434 din 7 noiembrie 2002. Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.411 din 7 aprilie 2003 au fost aprobate Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pentru anii 2003-2004. În scopul cooperării şi schimbului de informaţii în domeniul combaterii traficului ilicit de droguri şi substanţe psihotrope, Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să promoveze cooperarea de luare a măsurilor, semnînd Acorduri bilaterale de colaborare cu alte state. Prin actele normative de mai jos au fost aprobate Acorduri de colaborare:1. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 908 din 10 august 2004 pentru

aprobarea Acordului bilateral de colaborare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul combaterii crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substanţe psihotrope şi precursori, terorismului şi altor tipuri de infracţiuni grave;

2. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1391 din 24 noiembrie 2003 pentru aprobarea Acordului bilateral de colaborare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în domeniul combaterii crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substanţe psihotrope, terorismului şi altor tipuri de infracţiuni grave;

3. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1287 din 27 octombrie 2003 pentru aprobarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în domeniul combaterii traficului ilicit şi abuzului de stupefiante, substanţe psihotrope şi altor crime grave;

4. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1287 din 27 octombrie 2003 pentru aprobarea Acordului bilateral de colaborare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii terorismului, traficului ilicit de droguri, substanţe psihotrope şi precursori şi crimei organizate;

5. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 676 din 19 iulie 2001 pentru aprobarea Acordului privind cooperarea statelor-membre C.S.I. în lupta cu traficul ilicit de substanţe narcotice, psihotrope şi a precursorilor;

6. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 29 mai 2001 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Asociaţia Şefilor de Poliţie, Procuratura Regală a Angliei şi Ţării Galilor, Oficiul pentru Fraude Grave, Departamentul de Taxe Vamale şi Accize al Maiestăţii Sale, Brigada Naţională împotriva Criminalităţii şi Serviciul Naţional de Informaţii în domeniul Criminalităţii ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la cooperarea în combaterea infracţiunilor grave, crimei organizate, traficului ilicit de droguri şi în alte probleme similare de interes reciproc;

7. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 710 din 27 iulie 1999 pentru aprobarea Acordului de colaborare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Turcia cu privire la combaterea terorismului, traficului internaţional ilicit de droguri, terorismului internaţional şi altor crime organizate.

8. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 976 din 21 octombrie 1997 pentru aprobarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Ungare cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, traficului ilicit de droguri şi crimei organizate.



20

RAPORT ANUAL 2004

Întru operaţionalizarea prevederilor actelor legislative şi normative prezentate anterior Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova a aprobat următoarele acte interne:

1. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.327 din 27 noiembrie 2002 “Cu privire la prevenirea conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate”. Acest act normativ reglementează efectuarea, evidenţa, eliberarea concluziilor şi certificatelor şi instruirea în “Controlul treziei”;

2. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.359 din 30 decembrie 2002 “Referitor la expertiza medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi “Controlul treziei””. Acest act normativ are drept scop îmbunătăţirea organizării şi efectuării expertizei stării de ebrietate, “Controlul treziei”;

3. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.11 din 20 ianuarie 2003 „Cu privire la prestarea serviciilor medicale cu plată” cu indicarea tarifelor pentru examenul medical pentru obţinerea permisului de conducere a transportului şi al conducătorilor mijloacelor de transport, completat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.85 din 14 martie 2003, Supliment la Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.11 din 20.01.2003 „Cu privire la prestarea serviciilor medicale cu plată” care detalizează Modul de instruire antialcoolică şi antidrog a persoanelor candidate de a primi permisul de conducere a mijloacelor de transport şi pregătirea cadrelor;

4. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 20 din 31 ianuarie 2003 „Cu privire la acordarea asistenţei medico-sociale bolnavilor de alcoolism cronic, narcomanie sau toxicomanie şi realizarea măsurilor de control în prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope” prevede aprobarea regulamentului de spitalizare nebenevolă în instituţia narcologică, contraindicaţiile pentru tratament obligatoriu în instituţiile curativ-profilactice şi pentru trimiterea în instituţiile de adaptare socială a Ministerului Justiţiei, precum şi documentaţia medicală necesară pentru activitate;

5. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.114 din 7 aprilie 2003 „Cu privire la prestarea serviciilor medicale cu plată”, prevede tarifele pentru investigaţiile de laborator necesare pentru stabilirea stării de ebrietate, instruirea antialcoolică şi antidrog cu eliberarea unui aviz consultativ şi a adeverinţei medicale;

6. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.159 din 20 mai 2003 „Cu privire la terapia substitutivă bolnavilor de narcomanie”, reglementează perfecţionarea formelor şi metodelor de tratament ale persoanelor dependente de droguri şi implementarea terapiei substitutive la bolnavii de narcomanie cu specificarea indicaţiilor şi condiţiilor de aplicare a terapiei în cauză;

7. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.260 din 3 septembrie 2003 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor antrenate în consum de droguri şi de alte substanţe psihotrope”, stipulează categoriile de persoane care sînt luate în supraveghere medicală pentru consum de droguri şi durata acesteia, formele şi metodele de depistare, temeiul pentru examinarea medicală la medicul specialist narcolog, organizarea evidenţei şi supravegherii medicale, evidenţa unică automatizată şi temeiul pentru scoaterea de la evidenţă narcologică sau supravegherea medicală a persoanelor cu probleme narcologice cauzate de consumul de droguri şi altor substanţe psihotrope;

8. Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.375 din 29 decembrie 2003 „Cu privire la organizarea asistenţei medicale persoanei asigurate, în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, reglementează organizarea asistenţei medicale pentru toate categoriile de pacienţi asiguraţi, fără careva specificări despre pacienţii narcologici;

negru albastru

negru 20 albastru

2�


C. OBSERVATORUL NAŢIONAL PENTRU DROGURIInformaţia fiabilă este unul din determinanţii cei mai importanţi în elaborarea şi realizarea unor strategii eficace şi eficiente. Ea reprezintă acea forţă ce ar permite abordarea adecvată a realităţii şi promovarea unor politici şi măsuri eficace pentru ameliorarea situaţiei privind abuzul şi traficul ilicit de droguri. În Republica Moldova datele sînt dispersate la numeroasele instituţii cu activităţi specifice în domeniul abuzului şi traficului ilicit de droguri. Divergenţele din datele prezentate de acestea se datorează aspectelor înguste de studiu al fenomenului drogurilor de către fiecare în parte. Se asociază şi faptul că se mai înregistrează deficienţe şi neconcordanţe în colaborarea dintre instituţiile implicate în reducerea cererii sau ofertei drogurilor, deşi toate urmăresc acelaşi scop – reducerea răspîndirii fenomenului drogurilor. Nu se poate afirma că în prezent în Republica Moldova funcţionează un sistem unitar adecvat necesităţilor informaţionale, ce ar permite evaluarea reală a situaţiei şi a evoluţiei fenomenului drogurilor. Aceste momente esenţiale constituie o problemă pentru ţară creînd un vid de informaţie. Acest lucru îngreunează simţitor procesul decizional privind activităţile de combatere a fenomenului drogurilor.Calitatea datelor variază de la o organizaţie la alta şi este nevoie de o asistenţă pentru a aduce anumite principii în colectarea şi analiza lor la nivelul standardelor internaţionale. Drept urmare apar deficienţe în prezentarea datelor, elaborarea strategiilor naţionale şi programelor din domeniul prevenirii şi combaterii abuzului şi traficului ilicit de droguri. Dar potenţialul dezvoltării unei baze comune de date statistice în stare să descrie fenomenul drogurilor deja există. La recomandarea Programului de Asistenţă pentru prevenirea abuzului şi traficului de droguri în Belarus, Ucraina, Moldova (Programul BUMAD), finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de PNUD Moldova, Comisia Interdepartamentală a Guvernului pentru Combaterea Narcomaniei şi Narcobusinessului prin Hotărîrea nr. 2 din 27 februarie 2004 a luat decizia de a crea în cadrul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova o unitate responsabilă de analiza centralizată a datelor neconfidenţiale privind abuzul şi traficul ilicit de droguri. Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.164 din 18 mai 2004, această unitate numită Observatorul Naţional pentru Droguri (Punctul Focal Naţional în metodologia Uniunii Europene) a fost creată în cadrul Centrului Ştiinţifico-Practic de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Unul dintre scopurile principale ale Observatorului Naţional pentru Droguri (OND) constă în colectarea şi analiza informaţiei despre abuzul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova şi consecinţele acestora pentru a servi ca bază pentru elaborarea politicilor şi strategiilor de prevenire şi combatere în domeniu. În elaborarea unei politici eficace şi raţionale e nevoie de informaţie actualizată şi bazată pe dovezi. Pentru asigurarea interpretării corecte, fiabilităţii informaţiei şi comparabilităţii datelor a fost necesară stabilirea unei reţele informaţionale între instituţiile implicate şi OND. 1. Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova reprezentat prin:

• Comitetul permanent de control asupra drogurilor• IMSP, Dispensarul Republican de Narcologie• IMSP, Dispensarul Republican de Dermato-Venerologie• IMSP, Spitalul Republican de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”• Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă• Centrul de Medicină Legală• Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar

negru 2� albastru 2�


22

RAPORT ANUAL 2004

2. Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova reprezentat prin:Direcţia AntidrogDirecţia Tehnico-Criminalistică

3. Serviciul Vamal al Republicii Moldova4. Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova5. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova6. Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, reprezentat prin:

• Departamentul Instituţii Penitenciare7. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii MoldovaConceptul funcţionării acestei unităţi de monitorizare şi evaluare a situaţiei privind abuzul şi traficul ilicit de droguri este prezentat în Figura II.1.

Funcţionalitatea sistemului ar asigura furnizarea informaţiei obiective despre situaţia la nivel naţional atît instituţiilor implicate cît şi altor părţi interesate (guvern, organisme internaţionale, organizaţii neguvernamentale etc.). Baza comună de date statistice poate servi drept sursă centralizată de informaţie pentru argumentarea unor intervenţii de ordin social, unor studii în rîndul grupurilor-ţintă şi pentru a facilita raportarea şi cooperarea cu organizaţiile de dimensiuni internaţionale cum ar fi Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) şi Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă (UNODC) întru combaterea globală a fenomenului drogurilor. Concentrarea informaţiei neconfidenţiale şi analiza ei centralizată ar permite creşterea fiabilităţii acesteia.

Figura II.1 Conceptul funcţionării

OND, Republica Moldova, 2004

negru albastru

negru 22 albastru

2�


III. CEREREA ILICITă DE DROGURI

A. PREVALENŢA CONSUMULUI DE DROGURI

1. Prevalenţa în populaţia generalăStudii privind fenomenul consumului de droguri în populaţia generală cu reprezentativitate pentru întreaga ţară şi studii de estimare a numărului consumatorilor de droguri recent în Republica Moldova nu au fost realizate (toate estimările datează pînă în anul 2000). Modelarea rapidă, realizată de către consultanţii Băncii Mondiale, a arătat că în anul 2001 erau 35 000 UDI, şi la o creştere lunară de 0,05%, în anul 2011 se aşteaptă un număr de 37 000 UDI. Prognozele prezentate au fost bazate pe modelul tabelei electronice construite pentru analiza HIV/SIDA în Belarus. Forma funcţională a fost identică, dar parametrii au fost schimbaţi pentru a reflecta situaţia din Republica Moldova. Aceste estimări pot fi privite drept scenariul unui studiu de caz, de fapt ceea ce se poate întîmpla în lipsa intervenţiilor. Modelul belorus a fost la rîndul lui elaborat parţial în baza modelului Kumaranayake, Vickerman ş.a. 2000. (17) Modelul cuprinde doar cîţiva parametri, cei mai importanţi fiind comportamentul sexual şi de injectare a drogurilor al populaţiei. Valorile acestor parametri au fost selectate din literatura epidemiologică, inclusiv UNAIDS Situational Analysis din anul 2000 şi în consultare cu persoanele responsabile din organizaţiile guvernamentale, organismele internaţionale şi comunitatea civilă a Republicii Moldova. Modelul presupune cîteva condiţii: lipsa sporului net anual al populaţiei, populaţia sexual activă reprezintă o jumătate din 4,2 mln şi lipsa migraţiei.(1) Deşi caracterul ascuns al consumului de droguri în societatea noastră nu este elucidat definitiv de către datele statistice oficiale şi nu asigură comparabilitate conform metodologiei EMCDDA, analiza ce urmează poate crea o impresie despre tendinţele principale de răspîndire a acestui fenomen în Republica Moldova de astăzi.

Figura III.2Incidenţa consumului de droguri calculată la 100 000 populaţie, Republica Moldova, 2004Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

Figura III.1 Prevalenţa consumului de droguri calculată la 100 000 populaţie, Republica Moldova, 2004Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova



24

RAPORT ANUAL 2004

La 01.01.2005 în evidenţa Serviciului Naţional de Narcologie se aflau 7925 persoane în supraveghere medicală pentru consum de droguri. Această cifră cuprinde şi datele parţiale furnizate de către autorităţile din stînga Nistrului (Transnistria). Astfel prevalenţa consumului de droguri per total pe Republica Moldova (inclusiv Transnistria) în anul 2004 a atins valoarea de 185,9 cazuri la 100 000 populaţie. Numărul cazurilor noi de consum de droguri înregistrate pe parcursul anului 2004 a fost de 791 cazuri. În anul 2004 cazurile noi din stînga Nistrului nu au fost raportate, valoarea incidenţei consumului de droguri pentru malul drept al Nistrului este de 21,9 cazuri la 100 000 populaţie. Distribuţia teritorială a prevalenţei şi incidenţei consumului de droguri la 100 000 populaţie în anul 2004 sînt reflectate în Figura III.1 şi Figura III.2. Valori ale prevalenţei consumului de droguri la 100 000 populaţie mai înalte decît media pe ţară în anul 2004 în Republica Moldova sînt raportate în municipiile Bălţi (707,6 cazuri la 100 000 populaţie) şi Chişinău (535,5 cazuri la 100 000 populaţie). Valori ale incidenţei consumului de droguri la 100 000 populaţie mai înalte decît media pe ţară în anul 2004 în Republica Moldova sînt raportate în municipiul Chişinău (81,2 cazuri la 100 000 populaţie), raionul Basarabeasca (74,1 cazuri la 100 000 populaţie), municipiul Bălţi (24,0 cazuri la 100 000 populaţie), raionul Comrat (19,7 cazuri la 100 000 populaţie). Modificările în timp ale incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri calculate la 100 000 populaţie în Republica Moldova sînt reflectate în Figura III.3.

La analiza dinamicii curbei prevalenţei consumului de droguri calculate la 100 000 populaţie în perioada anilor 1991 – 2004 (Figura III.3) este evidentă tendinţa de creştere a acesteia. În anul 2004 se remarcă reducerea ritmului sporului prevalenţei consumului de droguri (Figura III.4).

Figura III.3 Evoluţia prevalenţei şi incidenţei consumului de droguri calculate la

100 000 populaţie, Republica Moldova,

1991-2004 Sursa:

IMSP Dispensa-rul Republican de

Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei

Sociale, Republica Moldova

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

160,0

180,0

200,0

Prevalenţa 17,5 20,3 24,6 32,4 40,1 50,8 63,1 81,7 103,5 114,0 132,2 155,0 179,1 185,9Incidenţa 5,4 8,0 10,5 6,5 14,0 21,3 22,3 32,2 34,6 33,0 29,3 38,0 30,8 21,9

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

negru albastru

negru 24 albastru

2�


Valoarea ritmului sporului prevalenţei consumului de droguri pentru anul 2004 este de 3,8%, atunci cînd pentru anii precedenţi valorile acestuia variau în jurul cifrei de 16%. Şi în acest caz raportarea incompletă a datelor de către autorităţile din stînga Nistrului a influenţat gradul de fiabilitate a informaţiei.La analiza curbei incidenţei consumului de droguri la 100 000 populaţie în perioada anilor 1991 – 2004 (Figura III.3) se remarcă în general o creştere în timp a valorilor indicatorului. În această perioadă de timp, consistenţa datelor raportate de către autorităţile din stînga Nistrului a variat, astfel punîndu-şi amprenta pe fiabilitatea datelor oficiale şi provocînd intermitenţe în curba incidenţei consumului de droguri calculate la 100 000 populaţie. Reducerea valorii incidenţei consumului de droguri la 100 000 populaţie în Republica Moldova a început în anul 2003, comparativ cu anul 2002 atingînd diferenţa de 18,7%. Curba ritmului sporului incidenţei consumului de droguri detalizează evoluţia în timp a dinamicii incidenţei consumului de droguri la 100 000 populaţie (Figura III.5).

Figura III.4 Ritmul sporului prevalenţei consumului de droguri, (%), Republica Moldova, 1991-2004Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

15,4%

21,2%

31,7%

23,3%

26,5%

23,9%

29,0%

26,2%

9,8%

15,8%17,0%

15,7%

3,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006

-18,7%

4,3%

47,9%

31,8%

113,8%

52,6%43,9%

29,4%

-39,5%

-11,5%

-5,0%7,2%

-37,9%

-60,0%

-40,0%

-20,0%

0,0%

20,0%

40,0%

60,0%

80,0%

100,0%

120,0%

140,0%

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006

Figura III.5Ritmul sporului incidenţei consumului de droguri, (%), Republica Moldova, 1991-2004Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova



2�

RAPORT ANUAL 2004

La compararea datelor pentru anii 2003 şi 2004 se înregistrează o reducere a numărului cazurilor noi înregistrate de consum de droguri. Astfel, dacă în anul 2003 au fost înregistrate 1314 cazuri noi de consum de droguri, atunci în anul 2004 această cifră a atins valoarea de 791 cazuri noi înregistrate. Pe fundalul reducerii numărului total de cazuri noi înregistrate de consum de droguri în anul 2004, comparativ cu anul 2003 se conturează o creştere a ponderii grupului de vîrstă al adolescenţilor (pînă la 18 ani) ajungînd la 27,8% în rîndul cazurilor noi înregistrate (Figura III.6), fiind o confirmare a vulnerabilităţii persoanelor din acest segment de vîrstă pentru adoptarea unei practici ofensive faţă de propria persoană.Intermitenţa în dinamica valorii ponderii adolescenţilor în rîndul cazurilor noi

înregistrate de consum de droguri (Figura III.6) vorbeşte despre deficienţe în depistarea acestora.Particularitatea Republicii Moldova constă în producerea autohtonă a cînepei indiene şi macului opiaceu ceea ce ar putea favoriza răspîndirea fenomenului consumului de droguri. Acest fapt îşi găseşte corespondenţa şi în structura după tipul drogului

utilizat de persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri în anul 2004 (Figura III.7). Se evidenţiază o diminuare constantă a ponderii consumului opiaceelor după

Figura III.7 Ponderea drogurilor din

grupul opiaceelor şi canabiozelor

consumate de către persoanele aflate în

supraveghere medicală pentru consum

de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004

Sursa: IMSP Dispensarul

Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei


Figura III 6 Ponderea adolescenţilor

luaţi în supraveghere medicală pentru consum de droguri din totalul de

cazuri noi înregistrate de consum de droguri, (%),

Republica Moldova, 1995-2004




16,00%

25,00%

15,00%

26,00%

17,00%

25,00%

19,00%

27,80%

23,00%

19,00%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

Opiacee 60,1 64,2 64,9 61,2 62,3 71,6 63,7 60,1 53,9 51,5

Canabioze 23,9 19,8 20,8 23,6 23,0 25,1 26,6 26,1 23,7 38,5

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

negru albastru

negru 2� albastru

2�


Altele

Influienţa ambianţei

Imitaţie

Curiozitate

apogeul din anul 2000, acest grup rămînînd însă majoritar. Consumul canabiozelor a fost alternant începînd cu anul 1995. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în anul 2004 ( o creştere cu 14,8% comparativ cu anul 2003). Cauzele începerii consumului de droguri relatate de persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consumul de droguri s-a modificat prin creşterea simţitoare a influenţei ambianţei4 (Figura III.8).

Dacă în anul 1995 predomina curiozitatea cu 63,5%, atunci ponderea acesteia în anul 2004 este de 24%, iar influenţei ambianţei îi revin 61,7% din cazuri în anul 2004. A crescut în timp şi ponderea imitaţiei căreia în anul 1995 îi reveneau doar 3,6% şi care a atins apogeul în anul 2000 cu valoarea de 20,3%, iar în anul 2004 ponderea ei s-a redus pînă la 13,2 %.

4 Prin influenţa ambianţei se înţelege impactul negativ al anturajului ce determină modificări negative comportamentale

Figura III.8 Ponderea cauzelor începerii consumului de droguri relatate de persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

Figura III.9 Ponderea căilor de administrare a drogurilor în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004


Inspiraţie

Fumat

Injectabil

Intern



2�

RAPORT ANUAL 2004

La analiza tendinţelor ponderii căilor de administrare a drogurilor relatate de persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri se evidenţiază o reducere a ponderii injectării drogurilor şi o creştere a ponderii inhalării (fumatul şi inspiraţia) acestora (Figura III.9).Creşterea monotonă în timp a ponderii fumatului este explicată prin creşterea detectării persoanelor ce utilizează droguri de către instituţiile de forţă, deoarece inhalarea are loc mai des în localurile publice. O altă explicaţie ar fi că fumatul este răspîndit în rîndul adolescenţilor ai căror pondere a crescut simţitor în anul 2004 şi ei sînt supuşi cel mai uşor influenţei ambianţei şi sînt nişte consumatori experimentali, recreaţionali.

Analiza evoluţiei în timp a ponderii grupurilor de vîrstă în rîndul persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri arată o predominare a grupului de vîrstă de 19-29 ani. Din anul 1998 ponderea grupului de vîrstă de 30 ani şi mai mare a început să crească (Figura III.10).Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri la 01.01.2005 arată că predominante sînt grupurile de vîrstă de 19-24 ani şi de 25-29 ani, cumulînd 68,7% (Figura III.11).

Figura III.11 Distribuţia după grupurile

de vîrstă a persoanelor aflate în supraveghere

medicală pentru consum de droguri, (%),

Republica Moldova, 2004Sursa:

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie,

Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale,

Republica Moldova

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

30 şi < 12,6 10,9 11,2 18,8 20,2 20,9 22,5 22,7 25 28,819- 29 ani 76,9 76,7 77,9 72,9 72,3 72,9 72,3 72,3 71 68,616-18 ani 10,5 12,2 10,7 7,5 7,1 5,7 4,9 4,8 3,8 4,4 > 15 ani 0 0,2 0,2 0,8 0,4 0,5 0,3 0,2 0,2 1

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura III.10Distribuţia după

grupurile de vîrstă a persoanelor aflate în

supraveghere medicală pentru consum de

droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004


Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

2,6%

38,9%

29,8%

16,2%

7,4%

3,1%

1,0%

0,4%

0,2%

0,3%

> 15 ani

16-18 ani

19-25 ani

26-30 ani

31-35 ani

36-40 ani

41-45 ani

46-50 ani

51-55 ani

56-60 ani

60 ani şi <

negru albastru

negru 2� albastru

2�


Distribuţia după statutul civil al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri în anul 2004 arată că circa 77,7% dintre acestea sînt celibatare şi 16,2% sînt căsătorite (Figura III.12). De la mijlocul anilor ‘90 se remarcă ponderea mare a celibatarilor şi acest fapt a obţinut caracter de tendinţă paralel cu reducerea ponderii persoanelor căsătorite.

Statutul social al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri la 01.01.2005 conturează cifrele de 46% din cazuri fiind persoane neangajate în cîmpul muncii şi 32,8% din cazuri revindu-le studenţilor (Figura III.13). În timp ponderea persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri neangajate în cîmpul muncii a diminuat uşor, mai ales în ultimii ani (Figura III.14)

Figura III.12 Distribuţia după statutul civil al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004


Figura III.13Distribuţia după statutul social al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 2004


VăduviDivorţaţiHolteiCăsătoriţi

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1,3 0,4 0,3 0,3 0,6 1,0 0,5 0,2 0,2 0,310,6 9,0 8,0 6,8 6,2 6,0 5,8 5,6 5,3 5,863,3 64,7 67,5 72,1 73,0 74,3 75,6 77,0 78,3 77,724,8 25,9 24,2 20,8 20,2 18,7 18,1 17,2 16,2 16,2

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

33%

21%

46%

Studenţi

Angajati în cîmpul muncii

Fără ocupaţie



�0

RAPORT ANUAL 2004

Analiza distribuţiei după nivelul de studii al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri în data de 01.01.2005 arată că în marea lor majoritate sînt persoane cu studii medii. În figura III.15 este reflectată evoluţia în timp a distribuţiei după nivelul de studii al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri (Figura III.15).În anul 2004 se conturează o creştere cu 6,8% a ponderii persoanelor cu studii medii aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri comparativ cu anul 1995 şi o reducere cu 3,9% comparativ cu anul 2003. O reducere constantă şi semnificativă se înregistrează în rîndul liceenilor, astfel diferenţa dintre valorile

ponderii acestora în anii 1995 şi respectiv 2004 este de 9,5%, dar diferenţa dintre anii 2003 şi 2004 indică o creştere în favoarea anului 2004 cu o valoare de 1,6%. Pentru valorile procentuale mici ale creşterii înregistrate la această categorie variaţia este semnificativă, dar din cauza eşantionului mic nu prezintă semnificaţie statistică.La capitolul originea persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, pînă în anul 2004 inclusiv, în rîndul acestora predomină populaţia

Figura III 15 Distribuţia după nivelul de studii al persoanelor aflate în supraveghere

medicală pentru consum de droguri, (%),

Republica Moldova, 1995-2004




Figura III 14 Ponderea persoanelor

neangajate în cîmpul muncii aflate în supraveghere

medicală pentru consum de droguri, (%), Republica

Moldova, 1995-2004Sursa:

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie,


Republica Moldova

0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

70,0%

80,0%

90,0%

100,0%

60,7% 74,5% 79,7% 85,8% 88,2% 90,0% 91,0% 78,4% 78,6% 78,8%1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Altele

Superioare

Medii Spec.

Liceale

Studii Medii

negru albastru

negru �0 albastru

��


nebăştinaşă (Figura III.16).Începînd cu anul 2001 ponderea băştinaşilor în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri a început să crească. Ritmul sporului ponderii băştinaşilor în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală

pentru consum de droguri în anul 2004 a înregistrat valoarea de 2,5%. Creşterea este constantă pentru ultimii 4 ani. Aceasta ne vorbeşte despre diseminarea practicilor de consum de droguri în rîndul populaţiei băştinaşe, care prin tradiţie nu a folosit plantele cu conţinut narcotic pentru producerea şi consumul drogurilor.În Figura III.17 este arătată evoluţia distribuţiei în funcţie de sex a persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri. Este evident că bărbaţii sînt majoritari şi această tendinţă se accentuează. Astfel în

anul 2004 ei constituie 91% faţă de 84,7% în anul 1995.

Figura III 16 Distribuţia după origine a persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004


0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

Femei 15,3 14,3 14,0 12,0 11,2 10,2 10,0 9,5 9,1 9,0Bărbaţi 84,7 85,7 86,0 88,0 88,8 89,8 90,0 90,5 90,9 91,0

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura III 17 Distribuţia în funcţie de sex a persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004


pop. nebăştinaşă

pop. băştinaşă



�2

RAPORT ANUAL 2004

> 15 ani

16-18 ani

19-25 ani

26-30 ani

31-35 ani

36-40 ani

41-45 ani

46-50 ani

51-55 ani

56-60 ani

60 ani şi <

22,20%

44,15%

27,20%

5,60%

0,25%

2. Situaţia din instituţiile penitenciareImportanţa problemei drogurilor în instituţiile penitenciare a fost recunoscută pe plan mondial. În „Declaraţia despre principiile reducerii cererii de droguri” a Naţiunilor Unite din anul 1998, deţinuţii au fost identificaţi drept un grup important pentru desfăşurarea în rîndul lor a activităţilor de reducere a cererii de droguri.(5),(6) În Republica Moldova se consideră că în ultimii ani situaţia privind consumul ilicit de droguri în instituţiile penitenciare s-a agravat. Marea majoritate a deţinuţilor ajung în penitenciare consumînd deja droguri. Regimul intern al acestui gen de instituţii impune restricţii în consumul drogurilor. Acest fenomen se exteriorizează prin polinarcomanie şi reducerea frecvenţei de administrare a drogurilor. În anul 2004, comparativ cu anul 2003, a fost atestată o creştere importantă a numărului de persoane care consumă droguri. Conform datelor oficiale înregistrate în data de 01.01.2005 în supraveghere pentru consum de droguri se aflau 855 condamnaţi consumatori de droguri (malul drept al Nistrului), ceea ce constituie cu 50 % mai mult decît în perioada de referinţă a anului 2003. Cel mai mare număr de condamnaţi consumatori de droguri, în număr de 253 în anul 2004 se aflau în detenţie în Instituţia Penitenciară nr.4 din or. Cricova. Tipul cel mai frecvent de droguri consumate în instituţiile penitenciare în anul 2004 au fost canabiozele în

70,3% de cazuri (malul drept al Nistrului). Polinarcomania este un fenomen des întîlnit în instituţiile penitenciare ajungînd la 82% din cazurile înregistrate în anul 2004. Cauza principală a acestui fenomen sînt considerate dificultăţile în obţinerea drogurilor din cauza regimului strict (Figura III.18).Din contingentul consumatorilor de droguri din instituţiile penitenciare aflaţi în supraveghere pentru consum de droguri în anul 2004, 81,3% folosesc calea injectabilă de administrare a drogurilor, ceea ce e aproximativ cu 20% mai mult decît în anul 2003 (61,7%). Apogeul consumului drogurilor printre deţinuţii consumatori de droguri aflaţi în supraveghere medicală pentru consum de droguri se remarcă pe segmentul de vîrstă de 26-30 ani căruia îi revin 44,15% din cazuri (Figura III.19).

Figura III 19 Distribuţia după

grupurile de vîrstă a persoanelor aflate în supraveghere pentru consum de droguri în

instituţiile penitenciare ale

Ministerului Justiţiei, (%),

Republica Moldova, malul drept al Nistrului,

2004

Sursa: Serviciul Medical,

Departamentul Instituţii Penitenciare,

Ministerul Justiţiei, Republica Moldova

Sursa:Serviciul Medical,

Departamentul Instituţii Penitenciare,

Ministerul Justiţiei, Republica Moldova

Figura III 18 Tipul drogurilor utilizate

de către persoanele aflate în supraveghere

pentru consum de droguri în instituţiile

penitenciare ale Ministerului Justiţiei,

(%), Republica Moldova,

malul drept al Nistrului, 2004

82,00%

70,30%

22,70%

7,00%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

Polinarcomanie

Canabioze

Opiacee

Stimulatori

negru albastru

negru �2 albastru

��


3. Prevalenţa în rîndul tinerilorExperimentarea drogurilor este un fenomen frecvent întîlnit printre tineri. Se poate admite că Republica Moldova nu este o excepţie. Se consideră că tinerii sînt mai mult consumatori experimentali, recreaţionali. Primul studiu în vederea evaluării cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor referitor la riscuri majore pentru sănătate, unul dintre subiectele cercetate fiind consumul de droguri, metodologia căruia asigură reprezentativitate pentru întreaga ţară, a fost efectuat de către Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” cu suportul financiar al UNICEF Moldova şi Agenţiei Canadiene pentru Dezvoltare, în perioada aprilie-mai 2003. Grupul ţintă au fost persoanele de pe segmentul de vîrstă de 10-24 ani ce trăiesc pe malul drept al Nistrului.(3) Studiul reprezintă o combinare a tehnicilor calitative şi cantitative de cercetare. În acest context pentru a înţelege mai bine fenomenele cercetate au fost organizate discuţii tip „focus – grup” (FG) cu tinerii selectaţi din diferite pături sociale, inclusiv pături vulnerabile ale societăţii (şcolarizaţi, neşcolarizaţi, şomeri, vagabonzi ş.a.). Eşantionul acestui studiu a fost de 3405 tineri de ambele sexe, atît din mediul urban, cît şi din cel rural. Rezultatele acestui studiu arată că 91,6% dintre respondenţi consideră utilizarea drogurilor dăunătoare sănătăţii şi dezvoltării tinerilor. Circa 90,7% dintre tinerii ce nu consumă droguri şi 53% dintre tinerii ce consumă droguri au indicat că au o atitudine negativă faţă de acest fenomen. Din toţi tinerii anchetaţi 5,3 % au raportat că au experienţă în consumul de droguri, dintre care o bună parte (71 %) au indicat că au consumat droguri doar o singură dată în viaţă, iar 29 % afirmînd continuarea utilizării drogurilor pînă în prezent (Figura III.20).

Frecvenţa utilizării drogurilor pentru o singură dată este mai mare în localităţile rurale (82,9%) comparativ cu cele urbane (69,2%). În schimb în localităţile urbane sînt mai răspîndite consumul ocazional al drogurilor (21,6%) şi utilizarea de 1-2 ori pe lună (7,7%) comparativ cu localităţile rurale (respectiv 9,9% şi 3,2%). Utilizarea drogurilor injectabile a fost relatată în 2,8% de cazuri în rîndul tinerilor care au experienţă în consumul de droguri. Mai mult de jumătate (53,2%) din tinerii respondenţi ce au utilizat droguri doar o singură dată în viaţă, au afirmat că le-au obţinut în discoteci sau baruri. Iar tinerii respondenţi care utilizează frecvent droguri, au relatat că îşi prepară singuri droguri sau le procură de la vînzătorii din stradă şi de la prieteni. Circa 50% dintre tinerii ce utilizează frecvent droguri, au recunoscut că sînt nevoiţi să realizeze droguri pentru a-şi putea permite procurarea lor.În acelaşi timp despre răspîndirea utilizării drogurilor printre tineri se poate judeca şi în baza răspunsurilor la întrebarea „Cunoşti pe cineva care consumă droguri?”, la care afirmativ au răspuns 27,5% dintre respondenţi. Trebuie remarcat faptul că,

Figura III 20 Frecvenţa utilizării drogurilor relatată de către tinerii consumatori de droguri, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003

Sursa: “Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor”, 2005

71%

13%

10,10%

3%

1,80%1,10%

1 singură dată în viaţă

ocazional

1-2 ori pe lună

1-2 ori pe săptămînă

1 dată pe zi

câteva ori pe zi



�4

RAPORT ANUAL 2004

75,40%

14,60%

4,70%

2,80%

1,30%1,20%

nu cunosc

cânepă

marihuana

macul/opium

cocaină

alte

circa 39% din tinerii din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior (19-24 ani), 33% din tinerii ce-şi fac studiile în cadrul liceelor cît şi 33% din tinerii din cadrul şcolilor profesionale (15-18 ani) cunosc persoane care utilizează droguri (Figura III.21). Diferenţe importante între fete şi băieţi nu au fost înregistrate.Circa 14,6% din numărul total de respondenţi anchetaţi au afirmat că cel mai utilizat drog în Republica Moldova este cînepa indiană, 4,7% dintre ei indicînd marijuana5 şi în acelaşi timp circa 76 % au indicat că nu cunosc care este cel mai utilizat drog în Republica Moldova (Figura III.22)Vîrsta pentru debutul consumului de droguri este considerată de către tinerii

5 În chestionarul studiului întrebarea „Cum crezi, care este cel mai răspîndit drog în Moldova?” a fost una de tip deschis şi analiza rezultatelor a fost făcută în baza răspunsurilor intervievaţilor.

Figura III 21Procentul tinerilor care

cunosc persoane ce utilizează droguri, în

funcţie de instituţia de învăţămînt în care îşi

fac studiile, Republica Moldova, malul drept al

Nistrului, 2003Sursa:

“Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor.

Studiu de evaluare a cunoştinţelor,

atitudinilor şi practicilor tinerilor”, 2005

Figura III 22 Ponderea tinerilor în funcţie de răspunsul la întrebarea „Cum crezi, care este cel

mai răspîndit drog în Moldova?”, Republica

Moldova, malul drept al Nistrului, 2003

Sursa: “Sănătatea şi

dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare

a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor

tinerilor”, 2005

23,90%

17,20%

22,80%

32,50%

25,10%

32,50%

19,60%

38,40%

25,30%

0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00%

Şcoli generale(10-14 ani)

Instituţii rezedenţiale (10-14 ani)

Şcoli generale (15-18 ani)

Licee (15-18 ani)

Colegii (15-18 ani)

Şcoli profesionale (15-18 ani)

Instituţii rezedenţiale (15-18 ani)

Instituţii de învăţământ superior (19-24 ani)

Colegii (19-24 ani)

negru albastru

negru �4 albastru

��


60,70%

56,40%

43%

33%

0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00%

Fumatul

Injectare

Inspirarepe nas

Pastile

respondenţi vîrsta de 15-18 ani, această vîrstă fiind indicată de către majoritatea fetelor care au experienţă în consumul de droguri (90,7%) şi de către circa 59% dintre băieţii care au experienţă în consumul de droguri (Figura III.23).

Toţi tinerii anchetaţi consideră că, motivul predominant de utilizare a drogurilor îl constituie încercarea senzaţiilor (56,3%), urmează apoi dependenţa de droguri (46,5%), urmarea exemplului prietenilor (42,1%), pentru a se relaxa (42%).Cea mai răspîndită cale de administrare a drogurilor în Republica Moldova conform opiniei tinerilor anchetaţi este fumatul (Figura III.24).Din cele relatate vis-a-vis de frecvenţa, motivul, vîrsta debutului, calea administrării drogurilor şi locurile de obţinere a drogurilor reiese că majoritatea tinerilor care au experienţă în consumul de droguri sînt consumatori experimentali şi recreaţionali. Există riscul ca această practică nocivă să devină, în mod tot mai evident o parte integrată în cultura tinerilor.

nu-mi amintesc

Total

Fete

Băieţi

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

4,30% 10,90% 63,40% 14,70% 6,70%

0% 2,20% 90,70% 6,30% 0,80%

5% 12,40% 58,70% 16,20% 7,70%

pînă la 10 ani 10-14 ani 15-18 ani 19 ani şi peste

Figura III 23Distribuţia respondenţilor utilizatori de droguri (%), în funcţie de sex şi vîrsta debutului consumului de droguri, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003Sursa: “Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor”, 2005

Figura III 24Rata răspunsurilor respondenţilor (%) la întrebarea „Cum utilizează tinerii pe care-i cunoşti drogurile?”, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003Sursa: “Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. Studiu de evalua-re a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor”, 2005



��

RAPORT ANUAL 2004

B. UTILIZAREA PROBLEMATICă A DROGURILORConform recomandărilor EMCDDA, utilizarea problematică a drogurilor este definită drept utilizarea prin injectare a drogurilor şi/sau utilizarea de lungă durată/sistematică a drogurilor din grupul opiaceelor, cocainei şi/sau amfetaminelor/metamfetaminelor. Pentru ţările Uniunii Europene cele mai mari probleme legate de consumul de droguri sînt cauzate de utilizarea heroinei şi altor opiacee. Substanţele care cauzează probleme de sănătate sau sociale, la fel şi căile de administrare diferă de la ţară la ţară. Din aceste considerente s-a ajuns la concluzia că toate categoriile de probleme generate de consumul opiaceelor, cocainei şi/sau amfetaminelor/metamfetaminelor, necorelat cu calea de administrare a acestora vor fi referite la utilizarea problematică a drogurilor. Este important ca fiecare ţară să-şi stabilească o definiţie, ajustată la cerinţele internaţionale. Aceasta este una dintre sarcinile de viitor ale Republicii Moldova. În acest context se va ţine cont de profilul ţării cît priveşte tipul drogurilor în circuitul şi consumul ilicit. Experienţa rezultatelor studiilor în populaţia generală din alte ţări, în special cele europene indică o prevalenţă joasă a consumului de heroină. Date relevante privind prevalenţa utilizării heroinei sau altor opiacee este dificil de obţinut din cauza sensibilităţii subiectului şi eşantionului mare, necesar studiului. Gradul de sinceritate al respondenţilor la această parte a chestionarului este estimat a fi destul de jos.(7) Din aceste considerente se recurge la estimări în baza datelor statistice ale centrelor de tratament specific pentru utilizatori de droguri, datelor Ministerului Afacerilor Interne şi a datelor privind mortalitatea, incidenţa şi prevalenţa HIV/SIDA. Cele mai recente estimări ale numărului grupului UDI în Republica Moldova sînt prezentate în capitolul Prevalenţa în populaţia generală.Informaţia analizată în continuare nu corespunde tuturor cerinţelor EMCDDA şi din această cauză nu asigură comparabilitatea, dar permite crearea unei impresii despre consumul drogurilor din grupul opiaceelor, amfetaminelor/metamfetaminelor şi cocainei în Republica Moldova şi a răspîndirii practicii de administrare intravenoasă a drogurilor.La 01.01.2005, 56,2% din persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri (7925 persoane) administrau drogurile prin injectare.

Astfel pentru anul 2004 la capitolul tipul drogului utilizat de către persoane aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, opiaceele constituiau 51,5%. Evoluţia în timp a consumului drogurilor ce intră în categoria problematicelor este reflectată parţial în Figura III.25.

Figura III 25 Distribuţia după tipul

drogului utilizat în rîndul persoanelor

aflate în supraveghere medicală pentru

consum de droguri, (%), Republica

Moldova, 1995-2004Sursa:

IMSP Dispensarul Republican de

Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei


10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

11,5 9,9 5,4 4,8 2,1 5 9,3 18,7 6,70 0 6,1 9 10 4,5 4,2 3,6 2,9

19,8 20,8 23,6 23 25,1 26,6 26,1 23,7 38,54,5 4,5 3,5 1 1 0,3 0,3 0,1 0,564,2 64,9 61,2 62,3 71,6 63,7 60,1 53,9 51,5

0%

Altele 10,1Amfetamine 0Canaboze 23,9Barbiturate 5,8Opiacee 60,1

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

negru albastru


��


În timp se remarcă o reducere a utilizării opiaceelor cu creşterea ponderii canabiozelor în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri. Creşterea utilizării amfetaminelor de către persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri şi-a atins apogeul în anii 1999 şi 2000 cu o reducere către anul 2004. Consumul cocainei este înregistrat foarte rar şi în cantităţi neînsemnate, din care cauză nu este reflectat în statistica oficială. La categoria utilizatorilor de droguri injectabile se remarca o scădere a ponderii acestora în contingentul persoanelor în supraveghere medicală pentru consum de droguri (Figura III.26).

La analiza datelor parvenite de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) al Republicii Moldova privind tipul drogurilor sechestrate se remarcă o reducere în timp a cantităţii opiaceelor, în special de origine autohtonă, şi o creştere a cantităţii canabiozelor (Tabelul IV-1).

Variabila UDI LSC Deţinuţii PCPSS Deţinuţii PFPSS

Durata utilizării drogurilor în general, ani 5,27 6,16 6,22 6,61

Durata utilizării drogurilor injectabile, ani 5,27 5,61 6,15 5,6

Vîrsta medie la prima injectare, ani 20,5 21,8 20,49 22,4

Drogurile injectate în ultima lună în ordine descrescătoare

Mac, efe-dron, “vint”, tranchi-lizante, heroină

Mac, efedron, marijuană, heroină

Mac, marijuană, tranchilizante, codeină, efedron

Mac, tranchilizante, haşiş

Frecvenţa utilizării drogurilor:1. Nu ştiu/ non răspuns2. 1-3 ori/lună3. 1-6 ori/săpt4. 1 dată/zi5. ≥2 ori/ziUtilizarea de 1-6 ori pe săptămînă sau mai frecvent

2%15%32%17%34%

83%

4%12%40%8%36%

84%

44%11%21%11%13%

45%

-7%62%17%14%

93%

Figura III 26Ponderea utilizatorilor de droguri injectabile (UDI) în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1991-2004Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

3,1

58,1

70,7

71,9

77,7

78,5 77

83

73,1 71,7 70,2

65,7 59,3

56,2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Tabelul III-1 Rezultatele studiului „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004”, partea I, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004

Sursa: „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004”,2004



��

RAPORT ANUAL 2004

Este prematur de a declara că în Republica Moldova incidenţa utilizării opiaceelor se reduce, deşi din cele prezentate se întrevede o astfel de tendinţă. Evoluţia pe viitor a acestei tendinţe rămîne impredictibilă. În anul 2004 s-a desfăşurat studiul „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004” în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile (UDI), lucrătoarelor sexului comercial (LSC), deţinuţilor utilizatori de droguri injectabile din penitenciare cu programe de schimb al seringilor (PCPSS) şi deţinuţilor utilizatori de droguri injectabile din penitenciare fără programe de schimb al seringilor (PFPSS) de pe malul drept al Nistrului.(2) Rezultatele acestui studiu prezintă un interes deosebit, deoarece în baza lor se poate crea o impresie despre caracterul ascuns al fenomenului consumului de droguri în general şi în grupurile supuse studiului în special. Rezultatele comparative ale acestui studiu în cele patru grupuri sînt reflectate în Tabelul III-1.La analiza rezultatelor studiului este vădit că diferenţa dintre durata utilizării drogurilor în general şi durata utilizării drogurilor injectabile este maxim de 1 an, ceea ce ne vorbeşte despre faptul că, trecerea de la drogurile neinjectabile la cele injectabile a avut loc într-o perioadă de timp foarte scurtă. Vîrsta medie la prima injectare variază în limitele 20-22,5 ani. Opiaceele rămîn a fi drogurile cele mai utilizate în rîndul persoanelor intervievate. În comparaţie cu UDI intervievaţi, o proporţie mai mare de LSC intervievate injectează efedron. Deţinuţii PFPSS intervievaţi şi-au injectat mai puţine tipuri de droguri în comparaţie cu celelalte grupuri intervievate. Ponderea mică a acestor răspunsuri în rîndul deţinuţilor se explică prin dificultatea obţinerii drogurilor în instituţiile penitenciare şi un alt factor ar putea fi gradul mic de sinceritate a acestui grup. În cazul deţinuţilor PCPSS se consideră că rezultatele sînt subraportate. Utilizarea drogurilor cu frecvenţa de 1-6 ori/săpt sau mai frecvent se întîlneşte în 45% - 93% de cazuri, variind de la un grup la altul.

C. CEREREA DE TRATAMENTIndicatorul de cerere de tratament estimează numărul şi caracteristicile persoanelor care se adresează după tratament pentru consumul de droguri, substanţele utilizate, tipurile de tratament oferit. Estimarea se bazează pe Protocolul Comun al Indicatorului de Cerere de Tratament al Grupului Pompidou - EMCDDA acceptat în întregul spaţiu european. Utilizarea unui protocol unic reiese din necesităţile informaţionale, disponibilitatea datelor, asigurarea fiabilităţii şi comparabilităţii. Acest protocol descrie sistemul de colectare de rutină a datelor (20 variabile) pentru fiecare pacient care începe tratamentul. El oferă clasificarea centrelor de tratament, defineşte care pacienţi trebuie înregistraţi şi furnizează ghiduri despre tehnicile folosite la colectarea datelor, procesarea şi raportarea acestora. Informaţia generată la estimarea acestui indicator identifică particularităţile în utilizarea serviciilor de profil, evaluează necesităţile în resurse, contribuie la planificarea şi evaluarea serviciilor oferite consumatorilor de droguri. Deoarece fenomenul consumului de droguri şi caracteristicele persoanelor ce consumă droguri se schimbă în timp, acest document va fi revăzut la fiecare 5 ani.(8) Actualmente Serviciul Naţional de Narcologie se conduce parţial de sus-numitul protocol, în timp se va insista la standardizarea variabilelor colectate şi calcularea indicatorilor. Conform Regulamentului privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor antrenate în consumul de droguri şi de alte substanţe psihotrope, persoana căreia nu i-a fost stabilit diagnosticul de narcomanie, dar care este considerată consumator de droguri este luată în supraveghere medicală de către narcologul de sector şi este supusă tratamentului de dezintoxicare benevolă în centrele specializate.(9) Dacă pe durata unui an de la depistare nu a fost constatată repetarea consumului de droguri

negru albastru


��


această persoană este scoasă din supravegherea medicală. Dacă totuşi repetarea consumului de droguri a fost constatată, atunci această persoană este supusă din nou examinării pentru a i se confirma sau infirma diagnosticul de narcomanie. Dacă ea rămîne iarăşi la statutul de consumator, atunci procedura se repetă. Dacă însă i-a fost confirmat diagnosticul de narcomanie, atunci persoana intră în supravegherea medicală deja drept utilizator de droguri. Dacă după tentativa de tratament utilizatorul de droguri abandonează utilizarea drogurilor fiind în remisiune stabilă pe parcursul a 3 ani, atunci el este scos din supravegherea medicală pentru consum de droguri. Persoanele suspectate în consum unic se află în supraveghere medicală pe parcursul a 6 luni. Dacă repetarea consumului nu se constată, atunci sînt scoase din supraveghere medicală. La 01.01.2005 în supravegherea Serviciului Naţional de Narcologie se aflau 7925 utilizatori şi consumatori de droguri, inclusiv datele parţiale furnizate de către autorităţile din stînga Nistrului. Caracteristicile pe larg ale acestor persoane sînt reflectate în capitolul Prevalenţa în populaţia generală.Căile de depistare şi de luare în supraveghere medicală a persoanelor pentru consum de droguri au evoluat în timp. Figura III.27 arată o creştere a ponderii cazurilor de consum de droguri depistate de către sistemul curativ-profilactic începînd cu anul 2002 şi o predominare a ponderii cazurilor de consum de droguri depistate ca urmare a cererii de investigare din

partea forţelor de ordine (în special poliţia). Adresarea de sinestătătoare a diminuat simţitor în timp, ajungînd la 1,1% în anul 2004 cu o stabilitate pe parcursul ultimilor 3 ani. Aceasta ne vorbeşte despre cererea scăzută pentru tratament. Cauza poate fi insuficienţa cunoştinţelor în domeniu a persoanelor afectate de acest viciu, încrederea redusă în sistemul curativ - profilactic public şi oferta acestuia diferită de cerere. Este cunoscut că principiul continuităţii tratamentului dependenţei de droguri constă din 3 etape şi anume: dezintoxicarea, reabilitarea psihosocială şi resocializarea. Oferirea tratamentului calificat de dezintoxicare este de competenţa Serviciului Naţional de Narcologie. Doar instituţiile medico-sanitare publice sînt abilitate de a oferi astfel de servicii. Variaţiile în timp ale gradului de asigurare cu medici narcologi de sector atît la nivel de număr de funcţii scriptice cît şi ocuparea acestora sînt arătate în Figura III.28.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Altele4,4 1,8 2,8 2 1,8 1,4 1,2 1 0,9 0,6Sinestătător9,1 6,3 5,4 3,8 2,5 1,9 1,5 1,2 1,1 1,1Poliţie57,7 63,6 63,9 52,6 56,1 57,7 60,3 65 59,7 57,1Sistemul curativ-profilactice28,9 28,3 27,9 41,6 39,6 39 37 33 38,3 41,2

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura III.27 Poderea căilor de depistare şi de luare în supraveghere medicală a persoanelor pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova



40

RAPORT ANUAL 2004

Deficitul de medici narcologi de sector a crescut simţitor în anul 2004 comparativ cu anul 2003 (Figura III.29).

Figura III 28 Evoluţia numărului

funcţiilor scriptice şi ocupate de medici

narcologi de sector, la 10 000 populaţie, Republica

Moldova, 1992-2004

Sursa: Centrul Ştiinţifico-

Practic Sănătate Publică şi Management

Sanitar, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei


Funcţii scriptice

Funcţii ocupate

0

20

40

60

80

100

120

140

82 71,5 72 67,5 69,3 70,5 66,8 68,5 125 76,8 58 66,3 61

67 59,1 60,3 57,5 64,5 64,8 62,6 60 109 55 51,3 63 41,8

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Funcţii ocupate Deficit

Figura III 29 Evoluţia deficitului de

medici narcologi de sector, (%) , Republica Moldova,

1992-2004

Sursa: Centrul Ştiinţifico-

Practic Sănătate Publică şi Management

Sanitar, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei


negru albastru

negru 40 albastru

4�


Figura III.30 reflectă evoluţia numărului de pacienţi care au fost trataţi (detoxificare) de către Serviciul Naţional de Narcologie pentru prima dată în anul respectiv.

După apogeul din anul 2000 se evidenţiază o reducere importantă pînă în anul 2003 a numărului de pacienţi, după care în anul 2004 se înregistrează o creştere cu 24,6%. În tratamentul de substituţie cu metadonă pe parcursul anului 2004 pe malul drept al Nistrului au fost implicaţi 9 pacienţi dependenţi de droguri.Cît priveşte reabilitarea psihosocială şi resocializarea sînt subdezvoltate în cadrul sistemul curativ-profilactic public. În acest domeniu pe malul drept al Nistrului activează mai mult organizaţiile neguvernamentale. Conform datelor furnizate de către organizaţia neguvernamentală “Viaţa Nouă” în perioada anilor 2001 – 2004 au trecut cu succes reabilitarea psihosocială şi resocializarea 57 persoane ex-dependente de droguri. La 4 ani de remisiune au ajuns 21 dintre ele, la 3 ani – 8 persoane, la 2 ani – 14 persoane, la 1 an – 14 persoane. Activităţi orientate în reabilitarea şi resocializarea persoanelor dependente de droguri sînt realizate şi de alte organizaţii neguvernamentale, cum ar fi spre exemplu „Corabia salvării” din municipiul Bălţi, dar din lipsa unui sistem adecvat de colectare a datelor rezultatele activităţii acestora nu pot fi reflectate pe deplin în acest raport.Rezultatele studiul „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004” în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile (UDI), lucrătoarelor sexului comercial (LSC), deţinuţilor utilizatori de droguri injectabile din penitenciare cu programe de schimb al seringilor (PCPSS) şi deţinuţilor utilizatori de droguri injectabile din penitenciare fără programe de schimb al seringilor (PFPSS) pe malul drept al Nistrului nu pretind a fi reprezentative, dar ponderea răspunsurilor la întrebările dacă au or nu nevoie de tratament contra dependenţei de droguri surprind.(2)

Indicator UDI LSC PPSS PFPSS

Tratament contra dependenţei de droguri:1. s-a tratats-a tratat2. se trateazăse tratează3. nu s-a tratat niciodatănu s-a tratat niciodată4. ar avea nevoiear avea nevoie5. nu au nevoienu au nevoieStarea sănătăţii, autoraportare:1. rea2. bună3. satisfăcătoare4. foarte bună5. excelentă

-5%75%30%58%

7.8%32%32%20%9%

15%0.002%81%13.5%-

4%48%35%5.8%8%

20%3,2%73%27%70%

22.6%46.8%21%8.1%1.6%

18.9%0.9%78.3%14.2%81.1%

4.3%42.5%45.3%6.6%0.9%

Figura III 30 Numărul pacienţilor trataţi (detoxificare) în cadrul Serviciului Naţional de Narcologie pentru prima dată în anul respectiv, Republica Moldova, 1992-2004Sursa: Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

0

100

200

300

400

500

600

179 334 288 352 404 480 262 449 561 392 376 228 284

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 20042003

Tabelul III-2 Rezultatele studiului “Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004”, partea II, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004Sursa: „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004”, 2004



42

RAPORT ANUAL 2004

La analiza comparativă a datelor din Tabelul III-2 se evidenţiază maxim 20% din respondenţi care au urmat un tratament contra dependenţei de droguri, 5% care urmează, 73% - 81% care nu au urmat niciodată şi doar maxim 30% dintre respondenţi care consideră că ar avea nevoie de asistenţă medicală de profil. Ponderea respondenţilor care au fost categorici susţinînd că nu au nevoie de tratament variază în limitele 58% - 81%. Din datele prezentate se conturează o cerere de tratament specific redusă. Din toţi respondenţii 64% – 87,8% îşi apreciază starea sănătăţii drept bună şi satisfăcătoare. Autoraportarea stării de sănătate în general reconfirmă supraaprecierea subiectivă a acesteia.

D. MORTALITATEA CE ŢINE DE CONSUMUL DE DROGURIDefiniţia largă a decesului asociat consumului de droguri cuprinde cazurile de supradozare ca rezultat al abuzului de lungă durată, suicidul ca rezultat al disperării provocate de circumstanţele vieţii sau al efectelor sindromului de abstinenţă şi accidentele fatale sub influenţa drogurilor. Detalizarea acestei abordări este prezentată în recomandările EMCDDA.(10) Ţările Uniunii Europene sînt la nivele diferite de dezvoltare a acestui indicator. Unele ţări cum ar fi Italia şi Olanda raportează doar cazurile de supradozare, altele cum ar fi Germania aplică definiţia largă a acestui fenomen.(11) Republica Moldova actualmente nu şi-a definitivat clar poziţia. Registrul Naţional al Mortalităţii (RNM) deţinut de Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar stochează toate cazurile de deces de pe malul drept al Nistrului cifrîndu-le după Clasificarea Internaţională a Maladiilor (CIM) nr. 10. Situaţiile de neraportare a unui deces sînt excepţionale. Cazurile de deces provocate de consumul de droguri nu sînt stocate într-un registru aparte, la filtrarea RNM ele pot fi separate. Pentru moment în certificatele de deces nu este indicată substanţa ce a cauzat decesul din care considerente tuturor cazurilor unde figurează narcomania (consumul ilegal de substanţe) drept cauză principală le este atribuit codul F 19. Nivelul scăzut de raportare a cauzelor deceselor ce intră în categoria definiţiei de mai sus este evident la analiza datelor extrase din RNM după codul F 11.0 – F 19.9 şi X 62.0, X 42.0, T 40.0 - 40.9 din CIM 10. Drept cauză ar putea servi că medicii evită să declare drept cauză a decesului consumul excesiv de droguri. Sînt înregistrate alte diagnosticuri cum ar fi insuficienţa cardio-pulmonară, edemul cerebral etc. dat fiind procedurile aferente impuse de legislaţie. O altă cauză ar putea fi că rudele decedaţilor încearcă să ascundă decesul cauzat de consumul de droguri pentru a evita stigmatizarea. În perioada anilor 2000 – 2004 pe malul drept al Nistrului codurile F 11.0 – F 19.9 la poziţia cauza decesului au fost înregistrate doar în 65 de cazuri. Pentru ultimii 2 ani numărul înregistrărilor a scăzut brusc. Diferenţa dintre datele RNM şi realitatea se confirmă prin analiza datelor parvenite de la Centrul de Medicină Legală (CML) pentru malul drept al Nistrului. În total pentru ultimii ani în cadrul acestui serviciu au fost înregistrate 100 cazuri de supradozare cu droguri. În Figura III.31 este reflectată grafic dinamica numărului deceselor cauzate de consumul de droguri ţi în rîndul utilizatorilor de droguri pe malul drept al Nistrului conform RNM , IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi al CML.

negru albastru

negru 42 albastru

4�


Datele IMSP Dispensarul Republican de Narcologie colectate la nivelul local arată cifre ce sînt de multe ori mai mari decît statistica oficială. Numărul cazurilor de deces în rîndul utilizatorilor de droguri aflaţi în supraveghere medicală nu reflectă mortalitatea ce ţine de consumul de droguri conform definiţiei prezentate. Aici sînt incluse toate cazurile de deces. În dinamică se înregistrează o reducere a numărului cazurilor de deces a persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri pe malul drept al Nistrului.Discrepanţa dintre datele furnizate de diferite surse impun drept sarcină de viitor pentru structurile implicate, inclusiv Observatorul Naţional pentru Droguri, să decorticheze procesul de înregistrare şi completare a certificatelor de deces pentru a stabili clar cine, cînd şi cum înregistrează decesele ce au drept cauză consumul de droguri, inclusiv indicarea tipului drogului. Conform legislaţiei în vigoare toate decesele înregistrate la consumatorii de droguri ca urmare a supradozării sau unei astfel de suspiciuni, urmează în mod obligatoriu a fi supuse autopsiei medico-legale în subdiviziunile CML, întrucît reprezintă o varietate a morţii violente. E. BOLI INFECŢIOASE LEGATE DE CONSUMUL DE DROGURI Indicatorul epidemiologic al bolilor infecţioase legate de consumul de droguri serveşte la determinarea răspîndirii acestora şi consecinţele consumului de droguri asupra sănătăţii. Folosirea unei metodologii unice asigură comparabilitatea între ţări şi urmărirea tendinţelor fenomenului la nivel regional şi european. Bolile infecţioase ce intră în vizorul acestui indicator sînt: HIV/SIDA, hepatitele virale B, C şi D şi infecţiile cu transmitere sexuală.(12) Poate fi inclusă şi tuberculoza în dependenţă de specificul ţării. Pentru Republica Moldova prezintă interes pentru monitorizare toate infecţiile menţionate mai sus. Din unele fapte deja constatate se poate presupune că în grupul utilizatorilor de droguri injectabile indicii morbidităţii prin aceste maladii au valori mai mari decît cei calculaţi pentru populaţia generală. (13)Bolile infecţioase sînt considerate una dintre cele mai serioase consecinţe asupra sănătăţii urmare a consumului de droguri injectabile şi pot determina creşterea importantă a cheltuielilor pentru sănătate în viitorul apropiat. UDI constituie un grup

Conform RNMConform CMLConform DRN

0

20

40

60

80

100

120

140

14 22 15 5 725 22 18 13 12123 132 131 109 41

2000 2001 2002 2003 2004

Figura III.31 Numărul de decese din cauza consumului de droguri şi în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2000-2004

Sursa: Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar (RNM), Centrul de Medicină Legală (CML), IMSP Dispensarul Republican de Narcologie , Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova



44

RAPORT ANUAL 2004

cu o prevalenţă înaltă a bolilor infecţioase ce intră în vizorul acestui indicator şi serveşte drept sursă de răspîndire în populaţia generală prin intermediul “punţilor de legătură”. Scopul utilizării acestui indicator este de a măsura răspîndirea infecţiei (prevalenţa, incidenţa, % infectaţilor) în populaţia UDI şi monitorizarea tendinţelor în timp (creşterea sau descreşterea prevalenţei, infecţiile în noile subgrupuri ale UDI, modificarea prevalenţei în rîndul tinerilor sau noilor UDI care pot indica modificarea incidenţei în grupul UDI).

1. HIV/SIDAPrimul caz de infectare cu HIV/SIDA în Republica Moldova a fost înregistrat în anul 1987, caracterul epidemic manifestîndu-se 10 ani mai tîrziu.Centrul SIDA al CNŞPMP al Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale este responsabil de supravegherea epidemiologică a acestei infecţii. Epidemia HIV/SIDA în Republica Moldova este clasificată drept concentrată/prevalenţă joasă. Evoluţia în timp a incidenţei la 100 000 populaţie şi incidenţei cumulative la 100 000 populaţie a infecţiei HIV/SIDA este arătată în Figura III.32.

La analiza Figurii III.32 pe segmentul de timp 1996-1998 se remarcă unda de creştere bruscă a incidenţei şi respectiv incidenţei cumulative calculate la 100 000 populaţie, ce se datorează depistării unui număr mare de cazuri de infectare cu HIV, în special în rîndul UDI. După reducerea bruscă din 1999 incidenţa infecţiei HIV/SIDA la 100 000 populaţie a început lent şi constant să crească. În anul 2004 ea a constituit 8,3% cazuri la 100 000 populaţie sau 357 cazuri în cifre absolute înregistrate. Dintre ei 55,1% sînt bărbaţi şi 44.9% sînt femei. Cele mai afectate segmente de vîrstă în anul 2004 sînt 25-29 ani (26,1%) şi 30-34 ani (26,6%).

Figura III.32 Incidenţa şi incidenţa cumulativă a infecţiei HIV/SIDA calculate la

100 000 populaţie,Sursa:

Centrul SIDA, CNŞPMP, Ministerul

Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica

Moldova

Figura III 33 Numărul persoanelor

testate la HIV (mii) şi numărul de cazuri

noi de infectare cu HIV/SIDA, Republica Moldova, 2001-2004

Sursa: Centrul SIDA,

CNŞPMP, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei


357

253

199232persoane testate

(mii)217

141

101103

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2001 2002 2003 2004

Numărul de

Numărul

persoanelordepistate

0

10

20

30

40

50

60

Incid. Cum. 0,1 0,2 0,2 0,3 0,4 1,5 10,9 20,4 24,1 28,3 33,8 38,5 44,4 52,7Incidenţa 0,0 0,0 0,0 0,1 0,2 1,1 9,4 9,5 3,6 4,0 5,5 4,7 6,0 8,3

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

negru albastru

negru 44 albastru

4�


Incidenţa cumulativă la 100 000 populaţie a infecţiei HIV/SIDA în anul 2004 atinge cifra de 52,7 cazuri la 100 000 populaţie.Corelaţia dintre numărul de persoane testate şi numărul de cazuri noi depistate este reflectată în Figura III.33. Astfel, în anii 2003 şi 2004 esenţial a sporit numărul persoanelor testate la HIV, atingînd respectiv cifrele de 141216 şi 216762 persoane, în paralel cu majorarea numărului cazurilor noi depistate. Cazuri de infectare asociate cu consumul de droguri injectabile au fost înregistrate pentru prima dată în anul 1995, după care ponderea acestei căi a crescut simţitor, fiind majoritară pînă în anul 2004 inclusiv. În figura de mai jos este arătată evoluţia

în timp a structurii căilor probabile de infectare (Figura III.34).Ţinînd cont de subraportarea de către autorităţile de pe malul stîng al Nistrului, este binevenită analiza separată a datelor statistice pentru malul stîng şi drept al Nistrului.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

till 1995 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Sexual UDI Perinatal Posttransfuzional Nedeterminată

Figura III 34 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV/SIDA după căile probabile de infectare, (%), Republica Moldova, 1987-2004Sursa: Centrul SIDA, CNŞPMP, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

până la1995

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Sexual UDI Perinatal Posttransfuzional Nedeterminată

Figura III 35 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV/SIDA după căile probabile de infectare, malul drept al Nistrului, (%), Republica Moldova, 1995-2004Sursa: Centrul SIDA, CNŞPMP, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova



4�

RAPORT ANUAL 2004

Se remarcă o diferenţă în evoluţia ponderii căilor probabile de infectare. Dacă pentru malul drept al Nistrului ponderea căii de infectare asociate injectării de drogurilor a pierdut majoritatea începînd cu anul 2003, atunci pentru malul stîng al Nistrului ea atinge o valoare de 63% în anul 2004.

Predominarea acesteia vorbeşte despre o epidemie mai tînără în stînga Nistrului. Deşi în realitate se presupune a fi invers. Explicaţia ar fi acceptul recent al autorităţilor malului stîng al Nistrului la efectuarea testelor de confirmare la Laboratorul Naţional de Referinţă a probelor de sînge congelate. Din aceste considerente creşterea bruscă a cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV/SIDA pe malul stîng al Nistrului depăşeşte realitatea. De asemenea datele din stînga Nistrului ar putea să nu reflecte situaţia din cauza supravegherii epidemiologice HIV/SIDA mai slab dezvoltate decît pe malul drept al Nistrului. Drept confirmare serveşte lipsa unei stabilităţi în variaţia ponderii cailor probabile de infectare cu HIV/SIDA din Figura III.36.

UDI

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

till 1995 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Sexual Perinatal Posttransfuzional Nedeterminată

Figura III 36 Distribuţia cazurilor noi

înregistrate de infectare cu HIV/SIDA după căile probabile de infectare, malul stîng al Nistrului,

(%),Republica Moldova,1995-2004

Sursa: Centrul SIDA,



0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

> 50 0,0% 0,0% 1,7% 1,2% 1,9% 1,7% 2,6% 1,5% 3,1% 5,4%40-49 14,3% 12,5% 9,2% 7,1% 13,5% 9,8% 12,0% 13,1% 18,5% 17,0%35-39 14,3% 8,3% 12,4% 17,4% 15,4% 13,9% 20,2% 20,7% 15,0% 17,6%30-34 42,9% 37,5% 26,0% 27,0% 22,4% 27,2% 30,5% 29,3% 30,7% 26,6%25-29 28,6% 29,2% 32,9% 33,1% 30,8% 36,4% 24,5% 30,3% 26,8% 26,1%20-24 0,0% 12,5% 17,6% 13,0% 16,0% 9,8% 9,4% 4,5% 4,3% 5,7%15-19 0,0% 0,0% 0,0% 0,5% 0,0% 0,0% 0,4% 0,0% 0,0% 0,0%0-14 0,0% 0,0% 0,2% 0,7% 0,0% 1,2% 0,4% 0,5% 1,6% 1,7%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura III 37Evoluţia în timp a

distribuţiei după grupurile de vîrstă a persoanelor HIV infectate, calea de

infectare asociată consumului de

droguri injectabile, cazuri noi înregistrate,

(%), Republica Moldova, 1996-2004

Sursa: Centrul SIDA, CNŞPMP,


Republica Moldova

negru albastru

negru 4� albastru

4�


Reducerea ponderii căii de infectare asociate consumului de droguri injectabile pentru malul drept al Nistrului, deseori se atribuie impactului implementării programelor Strategiei de Reducere a Noxelor. În acelaşi timp, această tendinţă poate fi explicată prin schimbarea caracterului epidemiei HIV/SIDA în Republica Moldova, care a devenit concentrată/cu prevalenţă joasă.La analiza în timp a contingentului persoanelor înregistrate HIV infectate probabil prin consumul de droguri injectabile, se remarcă predominarea vîrstei tinere de 20-24 ani şi de 25-29 ani cumulînd 53,9% din cazuri în anul 2004.Evoluţia distribuţiei după sexe a cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV/SIDA, avînd calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile este reflectată în Figura III.38.Predominarea bărbaţilor este evidentă, menţinîndu-se stabilă în ultimii 3 ani. Studiile de supraveghere de santinelă HIV/SIDA (seroprevalenţă) au fost efectuate în aprilie şi noiembrie 2001, noiembrie 2003 pentru proiectele lansate în anul 2000 şi aprilie 2004 pentru proiectele lansate în anul 2003. Grupurile, locurile şi eşantionarea de santinelă au fost realizate conform „Ghidului practic privind supravegherea infecţiei HIV/SIDA”, elaborat de OMS în 1998.(14) Au fost supuse testării 995 seringi cu reziduuri de sînge preluate din centrele de schimb de seringi pe malul drept al Nistrului. Testarea la HIV a fost efectuată de Laboratorul de Referinţă şi Diagnosticare al Centrului SIDA din Chişinău.

La compararea rezultatelor pentru noiembrie 2003 se remarcă o tendinţă de reducere a nivelului prevalenţei reacţiilor „ELISA +” . Astfel în aprilie 2001 prevalenţa reacţiilor „ELISA +” era în medie 25,68%, în noiembrie 2001-29,28%, iar în noiembrie 2003 această cifră s-a redus la 22,5%. În anul 2004 acest indicator a atins valoarea de 9,54%. Valoarea mică a prevalenţei cazurilor de reacţii „ELISA +” pentru anul 2004 comparativ cu anul 2003 poate fi explicată prin existenţa multiplilor factori de confuzie ceea ce nu asigură comparabilitatea datelor între aceşti ani. (2)Conform rezultatelor acestui studiu prevalenţa reacţiilor „ELISA +” variază în dependenţă de localitate de la rate joase de 0% pînă la rate înalte de 36,52%. Structura după sexe a arătat o prevalenţă a reacţiilor „ELISA +” mai mare în rîndul femeilor acoperite de proiectele mai vechi6. Prevalenţa 0% s-a înregistrat în rîndul 6 Proiecte ce au debutat în anul 2000

Femei

Bărbaţi

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0,0% 17,1% 21,1% 22,3% 18,9% 15,2% 16,8% 20,1% 21,0% 21,3%

100,0 82,9% 78,9% 77,7% 81,1% 84,8% 83,2% 79,9% 79,0% 78,7%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura III 38Evoluţia distribuţiei în funcţie de sex a persoanelor HIV infectate, calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile, cazuri noi înregistrate, (%), Republica Moldova, 1995-2004Sursa: Centrul SIDA, CNŞPMP, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova



4�

RAPORT ANUAL 2004

0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

70,0%

Chişinau Bălţi Făleşti Orhei Soroca

Noi 03

Noi 01

femeilor acoperite de proiectele noi7. Limitarea se datorează faptului că în proiectele noi numărul seringilor colectate de la femei UDI a fost mai mic. Diferenţe în structura eşantioanelor supuse testării din proiectele mai noi şi cele mai vechi au fost înregistrate la poziţia vîrsta medie la prima injectare şi durata de utilizare a drogurilor precum şi vîrsta la momentul desfăşurării studiului (Figura III.40).Astfel în proiectele mai vechi prevalenţa reacţiilor „ELISA +” a avut valori mai înalte în rîndul UDI cu o durată mai mare de utilizare a drogurilor (5 ani şi mai mult), comparativ cu UDI care consumă droguri mai puţin de 3 ani, şi prevalenţa a fost mai înaltă în grupul persoanelor mai în vîrsta comparativ cu grupul de vîrstă de 15-20 ani. Grupurile de vîrstă cele mai afectate sînt UDI de 20-35 ani.

7 Proiecte ce au debutat în anul 2003

Sursa: Studiul „Supravegherea

epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004”,

2004

Figura III 39 Evoluţia prevalenţei

reacţiilor „ELISA +” în Chişinău, Bălţi, Făleşti,

Orhei şi Soroca, (%), Republica Moldova,

malul drept al Nistrului, 2001-2003

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

40,0%

Proiecte 2000 1,0% 14,0% 17,0% 18,0% 29,0% 21,0% 36,0%Proiecte 2003 6,0% 5,0% 12,0% 11,0% 11,0% 8,0% 11,0%

1 2 3 4 5 6 7+

Figura III 40Prevalenţa reacţiilor

„ELISA +” printre UDI în funcţie de durata de utilizare a drogurilor şi

durata de implementarea a proiectului, (%),

Republica Moldova, malul drept al

Nistrului,Noiembrie 2003, Aprilie 2004

Sursa: Studiul

„Supravegherea epidemiologică HIV/

SIDA, Moldova 2004”, 2004

negru albastru

negru 4� albastru

4�


0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

15 şi < 15 16-20 21-25 26+

Proiecte 2000

Projects 2003

27

82

20

49

11 128

11

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2003 2004

Total luaţi în tratament

Calea UDI

UDI activi

Abandon

Aceste corelaţii nu au fost semnalate în proiectele mai noi, unde distribuţia reacţiilor „ELISA +” a fost uniformă independent de durata de utilizare a drogurilor, vîrsta medie la prima injectare, vîrsta la momentul desfăşurării studiului. Explicaţia pentru corelaţia semnalată în cazul proiectelor mai vechi ar putea servi faptul că acei UDI ce au o vîrstă mai mare şi o durată mai mare de utilizare a drogurilor au fost infectaţi cu virusul HIV în perioada anilor 1997-1999, perioadă de creştere bruscă a numărului cazurilor noi depistate de infectare cu HIV/SIDA, calea probabilă de infectare prin consumul de droguri injectabile fiind atunci majoritară.(2)Tratamentul specific antiretroviral pentru HIV/SIDA a devenit disponibil pe larg începînd cu anul 2003, graţie procurării preparatelor antiretrovirale din granturile Băncii Mondiale şi Fondului Global de Combatere a Tuberculozei, SIDA şi Malariei. În total în anul 2003 au fost luate în tratament specific antiretroviral 27 persoane, 74% dintre care s-au infectat probabil prin injectarea drogurilor (20 persoane), dintre care 55% erau UDI activi (11 persoane). Aderenţa la tratament a acestei categorii de pacienţi este redusă (Figura III.42).

Figura III 41 Prevalenţa reacţiilor „ELISA +” printre UDI în funcţie de vârstă şi durata proiectelor, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004Sursa: Studiul „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004”, 2004

Figura III 42 Număr pacienţi luaţi în tratament specific antiretroviral pentru HIV/SIDA, Republica Moldova, 2003-2004

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Dermato-Venerologie, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova



�0

RAPORT ANUAL 2004

Din toate persoanele ce s-au infectat probabil prin injectarea drogurilor luate în tratament în anul 2003, 40% au abandonat (8 persoane). În anul 2004 au fost luate în tratament specific antiretroviral 82 persoane, dintre care 60% (49 persoane) s-au infectat probabil prin injectarea drogurilor, dintre ele UDI activi fiind 24,5% (12 persoane). Comparativ cu anul 2003 ponderea UDI activi s-a redus. Aderenţa la tratament în anul 2004 este mai înaltă, doar 22,5% (11 persoane) au abandonat tratamentul specific antiretroviral, dar totuşi cifra abandonurilor rămîne înaltă.

2. Hepatitele viraleHepatitele virale tip B,C şi D prezintă o consecinţă serioasă a utilizării drogurilor, în special la utilizatorii de droguri injectabile.(13) Vaccinarea obligatorie a nou-născuţilor cu vaccin HVB implementată în Republica Moldova începînd cu anul 1995 a determinat o reducere stabilă şi vădită a incidenţei hepatitei virale acute tip B la 100 000 populaţie (Figura III.43).

Astfel, începînd cu anul 1995 incidenţa hepatitei virale acute tip B s-a redus de la 40,8 cazuri la 100 000 populaţie pînă la 10,6 cazuri la 100 000 populaţie în anul 2004.Curba incidenţei hepatitei virale acute tip C (HVC) la 100 000 populaţie în populaţia generală a înregistrat cele mai înalte valori în anul 1996, după care a început să se reducă brusc. Acest fapt poate fi explicat prin întreprinderea măsurilor de prevenire a răspîndirii infecţiei nozocomiale în instituţiile medicale (Figura III.44).În comparaţie cu anul 2003, în anul 2004 se înregistrează o creştere uşoară a incidenţei

Figura III 43 Incidenţa hepatitei

virale acute tip B calculată la 100 000

populaţie, Republica Moldova,

1981-2004 Sursa:



0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

HVB 48,7 53,3 63,2 59,4 61,1 71,6 76,6 66,3 66,4 57,3 47,4 47,8 47,6 49,9 40,8 29,6 25,5 22,7 18,2 17,2 15,9 14,4 11,6 10,6

1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

0

1

2

3

4

5

6

7

8

HVC 1,62 1,52 3,68 6,22 6,01 7,63 6,14 6,08 4,32 3,64 3,39 2,91 2,81 2,95HVD 0,14 0,62 0,89 1,17 0,92 1,52 1,89 1,54 0,99 1,55 1,47 1,22 0,7 0,92

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura III 44 Incidenţa hepatitelor

virale acute tip C şi D calculate la 100 000


1991-2004Sursa:



negru albastru

negru �0 albastru

��


hepatitei virale acute tip C calculată la 100 000 populaţie. La raportarea unui caz de hepatită virală acută se face diferenţiere după căile probabile de infectare, dar lipsesc datele la nivel naţional, din care cauză prevalenţa sau incidenţa hepatitei virale acute tip C în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile este dificil de calculat.Virusul hepatitei virale tip C prezintă un pericol important în special din cauza infecţiozităţii sale înalte, aceasta din urmă fiind aproximativ de 10 ori mai înaltă decît în cazul virusului HIV. Infectarea cu virusul hepatitei tip C este larg răspîndită în ţările Uniunii Europene în rîndul persoanelor care vreo dată şi-au injectat droguri. Conform rezultatelor supravegherii, incidenţa prin HCV în acest grup variază în limitele 30-90%.(15) Deoarece HCV este foarte infecţioasă şi deja înalt prevalentă în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile există riscul răspîndirii în rîndul noilor utilizatori de droguri injectabile şi în ţările cu epidemii tinere de utilizare a drogurilor injectabile. Lipsa vaccinului pentru hepatita virală tip C sporeşte mult pericolul.

Pe malul drept al Nistrului colectarea datelor referitor la calea probabilă de infectare cu virusul hepatitei tip B,C şi D se face la nivel local de către epidemiolog. La acest nivel informaţia privind calea probabilă de infectare rămîne stocată, la nivelul naţional este raportat doar numărul total al cazurilor noi înregistrate de hepatite virale acute, fără dezagregare după căile probabile de infectare. La cererea OND, aceste date statistice au fost colectate retrospectiv. Astfel statistica oficială înregistrează în perioada anilor 2000 – 2004 un total de 163 cazuri noi de hepatite virale acute tip B,C şi D (malul drept al Nistrului) avînd calea de infectare asociată injectării drogurilor. În Chişinău au fost înregistrate 103 de cazuri, în Bălţi – 53, în Drochia – 3, Rezina -2, Căuşeni şi Rîşcani cîte 1 caz (Figura III.45). Evoluţia numărului cazurilor noi de hepatite virale acute tip B, C şi D înregistrate avînd calea de infectare asociată injectării drogurilor este arătat în figura de mai jos (Figura III.46).

0

20

40

60

80

100

120

1231

105

53

Bălţi Chişinau Căuseni Drochia Rezina Riscani

Bălţi

Chişinău

Căuşeni

Drochia

Rezina

Riscani

Figura III 45 Numărul de cazuri noi de hepatită virală acută tip B,C şi D, cale infectare asociată injectării drogurilor, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2000-2004Sursa: CNŞPMP, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova

0

10

20

30

40

50

60

Cazuri noi

45

54

37

1611

2000 2001 2002 2003 2004

Figura III 46 Evoluţia în timp a numărului cazurilor noi de hepatite virale acute tip B,C şi D, calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2000-2004Sursa: CNŞPMP, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica Moldova



�2

RAPORT ANUAL 2004

Începînd cu anul 2001 pe malul drept al Nistrului se observă o reducere a numărului de cazuri noi de hepatite virale acute tip B,C şi D înregistrate avînd calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile. Drept posibilă explicaţie ar putea servi impactul implementării programelor Strategiei de Reducere a Noxelor. Evoluţia în timp a ponderii hepatitelor virale acute tip B,C şi D avînd calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile, din numărul total de cazuri noi înregistrate de hepatite virale acute tip B,C şi D în cele mai afectate localităţi ale ţării – municipiile Bălţi şi Chişinău, este prezentată în Figura III.47.

Conform rezultatelor studiului „Supravegherea Epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004”, 8,9% din respondenţi ai studiului de pe malul drept al Nistrului au autoraportat că au avut hepatita A, 15,0% – hepatita B şi 16,2% – hepatita C. Au fost menţionate şi alte maladii ce nu ţineau direct de consumul de droguri. Circa 73% din respondenţi s-au tratat pentru maladia respectivă şi dintre aceştia doar 53% s-au însănătoşit total sau parţial. Persoanele care nu au urmat un tratament au menţionat drept motiv principal faptul că boala nu a fost gravă sau lipsa resurselor financiare.(2)Se consideră că Europa face faţă unei epidemii latente de hepatită virală C. Grupul UDI este vulnerabil la această infecţie, de aceea una din sarcinile de viitor ale OND este ameliorarea colectării datelor privind hepatitele virale tip B,C şi D la utilizatorii de droguri şi oferirea asistenţei în implementarea supravegherii epidemiologice pentru hepatitele virale tip B,C şi D.

3. Infecţiile cu transmitere sexuală (ITS)Statistica oficială nu furnizează date despre cazurile de ITS în rîndul utilizatorilor de droguri. Rezultatele studiului „Supravegherea Epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004” au arătat că pentru fiecare dintre ITS enumerate (gonoree, sifilis, herpes, hlamidioză, trihomoniază, candidoză, altele) între 1,8-8,1% respondenţii de pe malul drept al Nistrului au autoraportat că în ultimul an le-a fost stabilit un diagnostic de ITS.(2) Nu au fost remarcate careva diferenţe între femei şi bărbaţi şi după nivelul de educaţie. Un nivel mai ridicat de ITS s-a înregistrat în rîndul respondenţilor cu statut civil de divorţaţi sau care trăiesc în concubinaj. La întrebarea dacă au urmat vreodată un tratament pentru ITS, ponderea răspunsurilor pozitive a variat între 2% şi 16% pentru diferite infecţii. Bolile cel mai frecvent tratate au fost gonoreea, trihomoniază şi sifilisul. Deşi rezultatele acestui studiu nu pot fi generalizate pentru întregul grup al UDI de pe malul drept al Nistrului, ele ajută la conturarea unei idei despre morbiditatea prin aceste boli.

Figura III 47 Evoluţia în timp a

ponderii cazurilor noi de hepatite virale acute

tip B,C,D înregistrate, calea de infectare asociată injectării

drogurilor, municipiile Chişinău şi Bălţi,

Republica Moldova, malul drept al Nistrului,

2000-2004

Sursa: CNŞPMP, Ministerul

Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Republica

Moldova

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

Chişinău 48,00% 48,15% 42,31% 45,00% 40,00%Bălţi 10,96% 13,78% 13,07% 2,15% 1,06%

2000 2001 2002 2003 2004

negru albastru

negru �2 albastru

��


IV. OFERTA ILICITă DE DROGURI

A. IMPORTUL, ExPORTUL, TRANZITUL DE DROGURI Republica Moldova este o ţară în care se cultivă ilegal plante cu conţinut narcotic din grupul opiaceelor şi canabiozelor şi totodată este considerată drept teritoriu de tranzit ilicit de opiacee din ţările exportatoare ale Asiei spre ţările Europei de Vest.Conform datelor oficiale ale Serviciului Vamal şi Serviciului de Grăniceri al Republicii Moldova (perimetrul transnistrean al frontierei de stat cu Ucraina nu este controlat) pe parcursul anului 2004 în urma controlului activ au fost înregistrate 12 cazuri de contrabandă de droguri. Din numărul total de cazuri de contrabandă de droguri 5 cazuri au fost înregistrate la biroul vamal Ocniţa, 2 – la biroul vamal Ungheni, 2 – la biroul vamal Sculeni şi cîte un caz – la birourile vamale Chişinău, Briceni şi Giurgiuleşti. Au fost reţinute corpuri delicte pe cauzele penale cu o cantitate de 16.800,86 gr marijuană, 100 fiole de ketamină de origine autohtonă şi 42,75 gr de haşiş, ţara de origine fiind Pakistanul. Marijuana, în marea sa majoritate, şi fiolele de ketamină erau destinate exportului în ţările din vecinătate, folosind transportul auto şi feroviar. Pe toate cazurile au fost pornite cauze penale, dintre ele în judecată au fost expediate 5 dosare. Pe parcursul anului 2004 adăugător celor 12 au mai fost raportate 2 cazuri de tentativă de trecere ilegală a frontierei verzi cu contrabandă de droguri, reţinute de către patrula pichetului de grăniceri Lipcani. În ambele cazuri drept corpuri delicte pe cauze penale a fost în marea sa majoritate masă vegetală cu conţinut narcotic de origine autohtonă din grupul opiaceelor (750,00 gr) şi canabiozelor (1.000,00 gr), destinate exportării în ţările din spaţiul ex-sovietic.În conformitate cu cele relatate reiese că în marea majoritate a cazurilor depistate, masa vegetală cu conţinut narcotic din grupul canabiozelor şi opiaceelor cultivate în condiţii autohtone a fost destinată exportului în ţările din vecinătate. Cel mai mare număr al tentativelor au fost înregistrate în partea de Nord a perimetrului frontierei de stat a Republicii Moldova. Livrarea din ţările exportatoare ale Asiei spre pieţele de consum din Vestul Europei trece prin fostul spaţiu sovietic, inclusiv Republica Moldova. Conform studiului efectuat de către Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă în anul 2004, principala ţară exportatoare este considerată Afganistanul care a furnizat pe piaţa mondială 87% din producţia ilicită de opiacee în anul 2004, comparativ cu 76% în anul 2003.(16) Cantitativ producţia potenţială a fost estimată la aproximativ 4 200 tone metrice în anul 2004, reprezentînd o creştere cu 17% comparativ cu anul 2003, dar fiind totuşi mai mică decît producţia din anul 1999 estimată la 4 600 tone metrice. Politicile de prevenire a cultivării macului opiaceu pe teritoriul acestei ţări nu s-au dovedit a fi eficace, dovadă fiind faptul că în anul 2004 suprafaţa de cultivare a macului opiaceu în Afganistan a crescut cu 67% comparativ cu anul 2003, înregistrînd cea mai mare suprafaţă în ultimii 10 ani - 131 000 h. În acest context, în următorii ani se aşteaptă o creştere bruscă a cantităţii produse ilicit, respectiv şi a tranzitului prin ţările din estul Europei. Organele vamale ale Republicii Moldova participă sistematic la operaţiunile antidrog „CANAL” în colaborare cu organele Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Serviciul de Informaţie şi Securitate al Republicii Moldova şi organele de resort ale Ucrainei şi la operaţiunea „CONTAINMENT II” sub egida Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei. În cursul acestor operaţiuni s-a organizat schimbul non-stop de informaţii în vederea combaterii traficului de droguri. Este de menţionat faptul, că toate cazurile de reţinere a drogurilor au avut loc în urma controlului ordinar, efectuat de către colaboratorii vamali la punctele de trecere a frontierei de stat.Deşi în ultimii ani Serviciul Vamal şi Serviciul de Grăniceri al Republicii Moldova şi-au crescut simţitor capacităţile umane şi tehnice, acestea rămîn totuşi insuficiente



�4

RAPORT ANUAL 2004

pentru combaterea eficientă a tranzitului ilicit de droguri pentru un control eficient, mai ales la capitolul echipare tehnică.

B. SURSELE DE OBŢINERE A DROGURILOR Rezultatele studiului „Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor” desfăşurat în anul 2003 pe malul drept al Nistrului arată că 13,2% dintre tinerii anchetaţi au indicat că li s-a oferit droguri pentru utilizare. Această ofertă este făcută tinerilor din mediul urban de 3,7 ori mai frecvent decît celor din mediul rural şi, de circa 7,8 ori mai frecvent tinerilor din grupul de vîrstă de 19-24 ani, comparativ cu grupul de vîrstă de 10-14 ani (Figura IV.1). (3)

Cel mai frecvent tinerilor le-au fost oferite droguri în discoteci, baruri şi în stradă (Figura IV.2).Este de remarcat faptul că există o diferenţă în ponderea răspunsurilor tinerilor din zonele urbane şi rurale vis-a-vis de oferirea drogurilor la şcoală. La această întrebare cei din zona rurală au răspuns afirmativ în 4,5% cazuri, ceea ce este mult mai puţin decît în cazul respondenţilor din zona urbană, cărora li s-au oferit droguri la şcoală în 20,6% cazuri.

19%

5,20% 3,80%

15,30%

29,50%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

urban rural 10-14ani

15-18ani

19-24ani

Figura IV 1 Procentul tinerilor

cărora li s-au oferit droguri pentru utilizare, în funcţie de mediul de

reşedinţă şi vîrstă, Republica Moldova,





tinerilor”, 2005

Figura IV 2 Procentul tinerilor cărora le-au fost oferite droguri

în funcţie de localurile în care li s-au propus

droguri pentru consum, Republica Moldova,





tinerilor”, 2005

39%

49,60%

17,90%

12,30%9,40%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

în stradă la discotecă,

în baruri

la şcolă acasa alte locuri

negru albastru

negru �4 albastru

��


Sursele de obţinere a drogurilor relatate de persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri au evoluat în timp. Dacă în perioada de debut a epidemiei fenomenului drogurilor în Republica Moldova, consumatorii de droguri cel mai des făceau rost de droguri prin intermediul cunoscuţilor (48,6% în anul 1995), atunci timp de 10 ani distribuţia drogurilor s-a organizat prin predominarea procurării drogurilor de la realizatorii de droguri (Figura IV.3).

Astfel în anul 2004 obţinerii de la realizatori i-au revenit 75,2% din cazuri ralatate de persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri. Jafurile ca sursă de obţinere a drogurilor şi-au atins apogeul anii 1999 – 2001 atunci cînd situaţia criminogenă în Republica Moldova era foarte tensionată. Pregătirea sinestătătoare a drogurilor a suferit o creştere în aceeaşi perioadă. Începînd cu anul 2002 aceasta din urmă a început să scadă.

C. INFRACŢIONALITATEA PRIN TRAFIC DE DROGURILa analiza dinamicii numărului total al infracţiunilor prin trafic de droguri înregistrate pe malul drept al Nistrului (Figura IV.4) se remarcă o creştere bruscă a acestuia după anul 1998. Apogeul a fost atins în anul 2002 ajungînd la cifra de 2481 cazuri înregistrate, după care numărul total al infracţiunilor prin trafic de droguri înregistrate a început să scadă lent. Pe parcursul anului 2004, pe teritoriul Republicii Moldova pe malul drept al Nistrului au fost înregistrate în total 2148 infracţiuni ce ţin nemijlocit de traficul de droguri, infracţionalitatea prin trafic de droguri atingînd valoarea de 54 cazuri la 100 000 populaţie, ceea ce e cu 10,1% mai puţin decît în anul 2003 ( 62 cazuri la 100 000 populaţie sau 2390 cazuri înregistrate în cifre absolute).

AlteleJafuriPrep. sinest.RealizatoriCunoscuţi

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2,1 1,6 2,4 1,6 2 1,2 1 4,2 3,4 3,31,1 2,1 1,3 1 3,6 2,9 2 0,3 0,2 0,2

14,6 12,7 9,5 6,8 7,3 5,8 5,2 3,9 3,5 3,133,6 37,4 48,7 49,2 53,2 53,9 69,5 70,7 72,7 75,248,6 46,4 37,9 41,4 33,7 24,5 22,4 20,9 20,2 18,1

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura IV 3 Evoluţia ponderii surselor de obţinere a drogurilor relatate de persoanele luate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004


726802 870

2101 2031

1897

2481

2390 2148

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura IV 4Numărul de infracţiuni prin trafic de droguri, Republica Moldova, malul drept al Nistrului,1996-2004Sursa: Ministerul Afacerilor Interne, Republica Moldova



��

RAPORT ANUAL 2004

Comparativ cu anul 2003 nivelul infracţional în locuri publice s-a redus cu 23,1%, în rîndurile minorilor - cu 14,3%.Distribuţia infracţionalităţii prin trafic de droguri calculată la 100 000 populaţie după teritoriile administrative de pe malul drept al Nistrului în anul 2004 este reflectată în Figura IV.5. La analiza hărţii infracţionalităţii prin trafic de droguri la 100 000 populaţie se remarcă o valoare mai ridicată a indicatorului în partea de Nord a ţării. Cel mai înalt nivel este înregistrat în municipiile Bălţi ( 153,7 cazuri la 100 000 populaţie) şi Chişinău (126,8 cazuri la 100 000 populaţie) şi raionul Soroca (72,3 cazuri la 100 000 populaţie).

Divizarea infracţiunilor prin trafic de droguri în două categorii: grave şi uşoare a început în anul 2003, drept urmare a modificării Codului Penal. Prin această modificare a legislaţiei s-au redus simţitor cantităţile drogurilor stipulate care cad sub răspundere penală pentru trafic de droguri. Din numărul total de infracţiuni depistate în anul 2004 pe malul drept al Nistrului, 261 reprezintă infracţiuni grave ponderea cărora este de 12,2%, aceasta fiind mai mică aproape în jumătate decît în anul 2003 - 29,8%. Din numărul total de infracţiuni grave înregistrate în anul 2004 au fost expediate procuraturii 98,5%, iar în anul 2003 – 97,3%. După tipul infracţiunii în anul 2004 pe malul drept al Nistrului au fost depistate: 428 cazuri de comercializare a substanţelor narcotice, 383 locuri de preparare clandestină şi 59 filiere de transportare a drogurilor. Pentru activităţi ce ţin de cultivarea ilegală a plantelor cu conţinut narcotic şi neîntreprinderea măsurilor pentru nimicirea lor conform articolului 105 al Codului Contravenţii Administrative au fost supuse răspunderii 2843 persoane. Marea majoritate a persoanelor

anchetate pentru trafic de droguri (81%) în anul 2004 au săvîrşit infracţiuni pentru prima dată. Din numărul total al persoanelor anchetate pentru infracţiuni prin trafic de droguri înregistrate pe parcursul anului 2004, dosarele a circa 96% dintre ele au fost expediate instanţelor de judecată (Figura IV.6). În dinamică în perioada 1995-1997 se remarcă o reducere bruscă a ponderii persoanelor anchetate pentru infracţiuni prin trafic de droguri dosarele cărora au fost trimise în judecată din numărul total al celor anchetate. Începînd cu anul 1998 ponderea acestora începe să crească pînă în anul 2000 inclusiv, după care se evidenţiază o perioadă de declin pînă în anul 2003. În anul 2004, comparativ cu 2003 se înregistrează o creştere bruscă.

Figura IV 5 Distribuţia teritorială

a infracţionalităţii prin trafic de droguri calculată la 100 000



Sursa: Ministerul Afacerilor

Interne, Republica Moldova

82,00%

84,00%

86,00%

88,00%

90,00%

92,00%

94,00%

96,00%

98,00%

100,00%

100,00% 95,56% 92,13% 93,51% 96,15% 97,08% 95,51% 92,36% 88,25% 95,64%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura IV 6 Ponderea persoanelor anchetate pentru trafic

de droguri dosarele cărora au fost trimise

în judecată, (%), Republica Moldova,




negru albastru


��


Distribuţia în funcţie de sex a persoanelor anchetate în anul 2004 pe malul drept al Nistrului pentru trafic de droguri arată predominarea bărbaţilor cu o pondere de 85,8%, femeilor revenindu-le 14,8%. În perioada anilor 1995-1996, se remarcă o predominare a bărbaţilor cu tendinţa de reducere, după care femeile devin dominante şi îşi păstrează majoritatea pînă în anul 2001. Abia începînd cu anul 2002 se remarcă o tendinţă de creştere importantă a ponderii bărbaţilor(Figura IV.7).

Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri în anul 2004 pe malul drept al Nistrului a arătat că persoanelor pînă la 17 ani le revin 6,3% din numărul total, segmentului de vîrstă de 18 – 24 ani îi revin 37,5%, segmentului de vîrstă de 25 – 29 ani îi revin 22,6%, segmentului de vîrstă de 30 ani şi mai mult îi revin 33,7% (Figura IV.8). Deci cele mai multe cazuri sînt întîlnite pe segmentele de vîrstă de 18-24 ani şi de 30 ani şi mai mult.Analiza în timp remarcă un caracter ondulatoriu al dinamicii distribuţiei după grupurile de vîrstă. Astfel dacă în anul 1995 predomina grupul de vîrstă de 30 ani şi mai mult (65,4%), pînă în anul 1997 ponderea lui s-a redus (41,6%), după care a început iarăşi să crească. Din anul 2003 se remarcă o reducere importantă a ponderii acestui

segment de vîrstă. Grupul de vîrstă 18-24 ani urmează în timp tendinţa inversă. De fapt creşterile şi descreşterile ponderii acestui grup are loc în mare parte pe contul grupului de vîrstă de 30 ani şi mai mult. În ultimii 2 ani se înregistrează o creştere

0,0%

20,0%

40,0%

60,0%

80,0%

100,0%

FemeiBărbaţi

26,9% 42,2% 56,2% 51,9% 52,3% 55,5% 54,5% 44,3% 21,6% 14,2%73,1% 57,8% 43,8% 48,1% 47,7% 44,5% 45,5% 55,7% 78,4% 85,8%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura IV 7 Distribuţia în funcţie de sex a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 1995-2004

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne, Republica Moldova

0%

20%

40%

60%

80%

100%

30 ani şi <25-29 ani16-17 ani14-15 ani

65,4% 46,7% 41,6% 44,2% 47,7% 55,8% 58,3% 62,4% 44,9% 33,7%23,1% 13,3% 20,2% 15,6% 13,1% 12,8% 16,0% 15,6% 16,4% 22,6%0,0% 2,2% 5,6% 7,8% 1,5% 5,5% 3,2% 1,9% 4,6% 6,3%0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,1% 0,0%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura IV 8 Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 1995-2004




��

RAPORT ANUAL 2004

simţitoarea a ponderii grupului de vîrstă de 18-24 ani. Acest fapt poate fi explicat şi prin modificările la Codul Penal din anul 2002.Au fost supuse analizei în timp şi distribuţia ponderii grupurilor de vîrstă separat în funcţie de sexul persoanelor anchetate pentru trafic de droguri pe malul drept al Nistrului (Figura IV.9 şi Figura IV.10).În dinamică la persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri se observă acelaşi caracter ondulatoriu al tendinţei distribuţiei după grupurile de vîrsta relatat mai sus pentru totalul persoanelor anchetate pentru trafic de droguri. În cazul persoanelor de sex feminin caracterul ondulatoriu se păstrează, dar valorile ponderii grupurilor de vîrstă diferă de cele ale bărbaţilor. Astfel grupul de vîrstă de 30 ani şi mai mare este predominant şi niciodată nu i-a revenit mai puţin de 50% din numărul total de femei anchetate pentru trafic de droguri (Figura IV.10).În concluzie constatăm că femeile care comit infracţiuni prin trafic de droguri sînt în majoritate la vîrsta maturităţii.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

30 ani şi <

25-29 ani

18-24 ani

16-17 ani

14-15 ani

63,16% 34,62% 30,77% 27,03% 37,10% 42,62% 52,11% 53,14% 38,10% 45,16%

26,32% 7,69% 23,08% 18,92% 14,52% 13,93% 16,20% 22,29% 11,56% 31,61%

10,53% 57,69% 35,90% 40,54% 46,77% 36,89% 27,46% 21,71% 22,45% 17,42%

0,00% 0,00% 10,26% 13,51% 1,61% 6,56% 4,23% 2,86% 2,38% 5,81%

0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura IV 9 Distribuţia după

grupurile de vîrstă a persoanelor de sex masculin anchetate

pentru trafic de droguri, (%), Republica Moldova,




0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

30 ani şi <

25-29 ani

18-24 ani

16-17 ani

14-15 ani

71,43% 63,16% 50,00% 60,00% 57,35% 66,45% 63,53% 74,10% 68,67% 80,95%

14,29% 21,05% 18,00% 12,50% 11,76% 11,84% 15,88% 7,19% 13,25% 12,70%

14,29% 10,53% 30,00% 25,00% 29,41% 17,11% 18,24% 17,99% 15,66% 4,76%

0,00% 5,26% 2,00% 2,50% 1,47% 4,61% 2,35% 0,72% 2,41% 1,59%

0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura IV 10 Distribuţia după

grupurile de vîrstă a persoanelor de sex femenin anchetate

pentru trafic de droguri, (%), Republica

Moldova, malul drept al Nistrului, 1995-2004



negru albastru


��


D. SECHESTRăRILE DE DROGURIÎn cadrul operaţiunii „MAC”, de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova pe teritoriile de pe malul drept al Nistrului, au fost depistate loturi de pămînt pe care creşteau plante de cînepă în număr de 1128, cu o cantitate de masă vegetală de 7588 kg şi loturi de pămînt cu semănături de plante de mac în număr de 2049, cu o cantitate de masă vegetală de 8950 kg, ceea ce este mai mult decît în anii precedenţi. Operaţiunea “MAC” se desfăşoară în perioada colectării în masă a materiei ce conţine substanţe narcotice şi scopul constă în: relevarea şi nimicirea semănăturilor ilicite ale culturilor ce conţin substanţe narcotice, depistarea şi nimicirea desişurilor sălbatice de plante ce conţin substanţe narcotice, crearea barajelor şi lichidarea canalelor de pătrundere a mijloacelor narcotice de provenienţă vegetală în traficul ilicit, blocarea accesului furnizorilor la plantele ce conţin substanţe narcotice, conştientizarea populaţiei în respectarea legislaţiei antidrog.Drept urmare a operaţiunilor “CANAL”, “TRAFIC”, “FARMACIA”, “NARCOMAN” precum şi ca rezultat al activităţii de rutină a instituţiilor de forţă pe parcursul anilor 2002, 2003 şi 2004 pe malul drept al Nistrului au fost sechestrate din traficul ilicit droguri, cantitatea cărora are o tendinţă generală de creştere.

Denumirea droguluiCantitatea sechestrată

2002 200� 2004

Paie de mac 1 509 000 g 704 000 g 460 000 g

Marijuana 322 497 000 g 454 000 g 707 000 g

Opiu acetilat 17 682 000 g 5 991 170 g 13,5 l

Ecstasy 155 pastile 276 pastile 124 pastile

Codeina 3241 pastile - 10450 pastile

Noxiron 1377 pastile - 362 pastile

Efedrina 430 pastile - 340 pastile

Psihotrope 920 pastile - -

Tramadol - - 1170 pastile

Amfetamine, Metamfetamine --

1200 g-

700 g1,7 l

Barbiturate - 27 858 pastile -

Plante de mac 3 635 000 g 5 994 000 g 8 950 000 g

Plante de cânepă 3 196 000 g 7 798 000 g 7 588 000 g

Heroina 69,5 g 200,37 g 237,00 g

Cocaină - - 46 g

Se remarcă o creştere a cantităţii sechestrate de marijuană, codeină, tramadol, amfetamine/metamfetamine, heroină, o reducere a cantităţii sechestrate de paie de mac, ecstasy. Pentru prima dată în anul 2004 au fost depistate 46 g cocaină. În instituţiile penitenciare de pe malul drept al Nistrului în urma măsurilor de percheziţie, în anul 2004 au fost depistate 13,4 kg de droguri, ceea ce constituie cu 8% mai puţin decît în anul 2003 (14,553 kg). De asemenea, în cadrul operaţiunilor de percheziţie de la deţinuţi au mai fost sechestraţi 57.640 MDL (4.675,54 $SUA sau 3.760,3 € 8) ceea ce e cu 77% mai mult decît în anul 2003. Se consideră că banii 8 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Republicii Moldova (pentru anul 2004: 1$SUA�12, 328MDL; 1€ �15,1$SUA�12, 328MDL; 1€ �15, 3286MDL)

Tabelul IV-1 Cantitatea drogurilor sechestrate, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2002-2004




�0

RAPORT ANUAL 2004

sechestraţi de la deţinuţi indică organizarea traficului de droguri în acest sector.Actualmente Republica Moldova nu dispune de capacităţi tehnice pentru stabilirea gradului de puritate a drogurilor în regim permanent.

E. PIAŢA DROGURILOR

Preţurile drogurilor variază în dependenţă de gradul de puritate a drogului, localitate şi perioada de comercializare. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI) al Republicii Moldova în anul 2004 pe malul drept al Nistrului s-a înregistrat o creştere a preţului mediu la droguri. MAI explică aceasta prin reducerea ofertei, urmare a întreprinderii unor acţiuni operative. În Tabelul IV-3 este prezentat preţul de piaţă al drogurilor pentru anii 2002, 2003 şi 2004.

În anul 2004 se înregistrează o creştere a preţurilor pentru extractul de opiu, marijuană, cocaină. Preţurile la heroină şi ecstasy au rămas aceleaşi.

Denumirea drogului

Preţul mediu

2002

�$SUA=��,��MDL�

200�

�$SUA=��,�4�MDL�

2004

�$SUA=�2, �2�MDL�

1 ml extract de opiu

10-15 MDL (0,74 – 1,1$SUA)

10-30 MDL(0,72 – 2,15$SUA)

60-80 MDL(4,87 – 6,49$SUA)

1 ţigară cu marijuana

8-15 MDL(0,59 – 1,1$SUA)

8-20 MDL(0,57 – 1,43$SUA)

30-35 MDL(2, 43 – 2,84$SUA)

1 comprimată „Ecstasy”

20-25 $SUA 20-25 $SUA 20-25 $SUA

1 gr heroină 40-80 $SUA 60-80 $SUA 60-80 $SUA

Tabelul IV-2 Preţurile de piaţă ale drogurilor, Republica

Moldova, malul drept al Nistrului, 2002 - 2004



negru albastru

negru �0 albastru

��


V. RECOMANDăRI

Fenomenul drogurilor este cunoscut şi studiat de mai mulţi ani în Republica Moldova, totuşi unor aspecte ale acestuia nu le-a fost acordată suficientă atenţie. Analiza prezentată în raport evidenţiază lipsa datelor la anumite capitole, la alte capitole aceste date sînt incomplete, generând un gol informaţional. Din aceste considerente pot fi propuse următoarele recomandări:1. Sensibilizarea factorilor de decizie la necesitatea folosirii unei informaţii fiabile în

procesul de luare a deciziilor ceea ce ar creşte eficacitatea strategiilor şi politicilor elaborate;

2. Asigurarea fiabilităţii informaţiei prin:creşterea calităţii datelor colectate şi însuşi a procesului de colectare de rutină în cadrul tuturor organizaţiilor (guvernamentale şi neguvernamentale) implicate în prevenirea şi combaterea abuzului şi traficului ilicit de droguri;ajustarea datelor colectate la standardele EMCDDA ceea ce va asigura comparabilitatea datelor cu ţările din regiunea Europei de Est şi cu cele ale Uniunii Europene;desfăşurarea cu regularitate prestabilită a unor studii de cunoştinţe, atitudini şi practici care ar reflecta situaţia privind fenomenul consumului de droguri în Republica Moldova şi evoluţia în timp a acesteia în populaţia generală şi în rîndul tinerilor;desfăşurarea cu regularitate prestabilită a unor studii de estimare a numărului populaţiei din grupul utilizatorilor de droguri în Republica Moldova, de determinare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor, a caracteristicilor acestora, problemelor de sănătate şi ale altor necesităţi ale acestui grup.

3. Creşterea funcţionalităţii OND, prin stabilirea unui cadru legal pentru schimbul de informaţie cu o regularitate prestabilită, cu caracteristicile calitative convenite de comun acord, fără a afecta principiul confidenţialităţii;

4. Organizarea unor campanii mass media pentru prevenirea consumului şi traficului ilicit de droguri, pentru promovarea unui mod sănătos de viaţă şi a unor atitudini non discriminatorii vis-a-vis de persoanele dependente de droguri prin incitarea acestora la renunţarea la practicile nocive.

5. Ameliorarea asistenţei medicale, psihosociale a persoanei dependente pentru a o ajuta să renunţe la practicile de consum al drogurilor şi să-şi menţină o stare a sănătăţii satisfăcătoare.

6. Acordarea unei atenţii deosebite adolescenţilor şi tinerilor, ei fiind la vîrsta critică pentru luarea unor decizii greşite.

7. Organizarea unei comunicări şi cooperări prin ameliorarea schimbului de informaţie (confidenţială, neconfidenţială, operativă şi de rutină) între instituţiile de resort din interiorul ţării, din regiunea Europei de Est şi internaţionale în scopul creşterii eficacităţii intervenţiilor şi reducerea erorilor şi dublării datelor colectate;

8. Creşterea capacităţilor umane şi tehnice ale instituţiilor implicate în prevenirea şi combaterea abuzului, traficului şi tranzitului ilicit de droguri.

•

•

•

•



�2

RAPORT ANUAL 2004

VI. ANExE

A. LISTA TABELELOR

Tabelul 0-1 Principalii indicatori privind abuzul şi traficul ilicit de droguri, Republica Moldova, 2003-2004 12Tabelul I-1 Principalii indicatori socio – economici, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004 15Tabelul III-1 Rezultatele studiului „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA,Moldova 2004”,partea I,Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004 37Tabelul III-2 Rezultatele studiului Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004”, partea II, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004 41Tabelul IV-1 Cantitatea drogurilor sechestrate, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2002-2004 59Tabelul IV-2 Preţurile de piaţă ale drogurilor, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2002 - 2004 60

B. LISTA FIGURILOR

Figura II.1 Conceptul funcţionării OND, Republica Moldova, 2004 22Figura III.1 Prevalenţa consumului de droguri calculată la 100 000 populaţie, Republica Moldova, 2004 23Figura III.2 Incidenţa consumului de droguri calculată la 100 000 populaţie, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004 23Figura III.3 Evoluţia prevalenţei şi incidenţei consumului de droguri calculate la 100 000 populaţie, Republica Moldova, 1991-2004 24Figura III.4 Ritmul sporului prevalenţei consumului de droguri, (%), Republica Moldova, 1991-2004 25Figura III.5 Ritmul sporului incidenţei consumului de droguri, (%), Republica Moldova, 1991-2004 25Figura III.6 Ponderea adolescenţilor luaţi în supraveghere medicală pentru consum de droguri din totalul de cazuri noi înregistrate de consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 26Figura III.7 Ponderea drogurilor din grupul opiaceelor şi canabiozelor consumate de către persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 26Figura III.8 Ponderea cauzelor începerii consumului de droguri relatate de persoanele aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 27Figura III.9 Ponderea căilor de administrare a drogurilor în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 27Figura III.10 Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor aflate în

negru albastru

negru �2 albastru

��


supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 28Figura III.11 Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consumul de droguri, (%), Republica Moldova, 2004 28Figura III.12 Distribuţia după statutul civil al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 29Figura III.13 Distribuţia după statutul social al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 2004 29Figura III.14 Ponderea persoanelor neangajate în cîmpul muncii aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 30Figura III.15 Distribuţia după nivelul de studii al persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 30Figura III.16 Distribuţia după origine a persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 31Figura III.17 Distribuţia în funcţie de sex a persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 31Figura III.18 Tipul drogurilor utilizate de către persoanele aflate în supraveghere pentru consum de droguri în instituţiile penitenciare ale Ministerului Justiţiei, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004 32Figura III.19 Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor aflate în supraveghere pentru consum de droguri în instituţiile penitenciare ale Ministerului Justiţiei, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004 32Figura III.20 Frecvenţa utilizării drogurilor relatată de către tinerii consumatori de droguri, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003 33Figura III.21 Procentul tinerilor care cunosc persoane ce utilizează droguri, în funcţie de instituţia de învăţămînt în care îşi fac studiile, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003 34Figura III.22 Ponderea tinerilor în funcţie de răspunsul la întrebarea „Cum crezi, care este cel mai răspîndit drog în Moldova?”, Republica Moldova,malul drept al Nistrului, 2003 34Figura III.23 Distribuţia respondenţilor utilizatori de droguri (%), în funcţie de sex şi vîrsta debutului consumului de droguri, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003 35Figura III.24 Rata răspunsurilor respondenţilor (%) la întrebarea „Cum utilizează tinerii pe care-i cunoşti drogurile?”, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003 35Figura III.25 Distribuţia după tipul drogului utilizat în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 36



�4

RAPORT ANUAL 2004

Figura III.26 Ponderea utilizatorilor de droguri injectabile (UDI) în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1991-2004 37Figura III.27 Poderea căilor de depistare şi de luare în supraveghere medicală a persoanelor pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 39Figura III.28 Evoluţia numărului funcţiilor scriptice şi ocupate de medici narcologi de sector, la 10 000 populaţie, Republica Moldova, 1992-2004 40Figura III.29 Evoluţia deficitului de medici narcologi de sector, (%), Republica Moldova, 1992-2004 40Figura III.30 Numărul pacienţilor trataţi în cadrul Serviciului Naţional de Narcologie pentru prima dată în anul respectiv, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 1992-2004 41Figura III.31 Numărul de decese din cauza consumului de droguri şi în rîndul persoanelor aflate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2000-2004 43Figura III.32 Incidenţa şi incidenţa cumulativă a infecţiei HIV/SIDA calculate la 100 000 populaţie, Republica Moldova, 1991-2004 44Figura III.33 Numărul persoanelor testate la HIV (mii) şi numărul de cazuri noi de infectare cu HIV/SIDA, Republica Moldova, 2001-2004 44Figura III.34 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV/SIDA după căile probabile de infectare, (%), Republica Moldova, 1987-2004 45Figura III.35 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV/SIDA după căile probabile de infectare, malul drept al Nistrului, (%), Republica Moldova, 1995-2004 45Figura III.36 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV/SIDA după căile probabile de infectare, malul stîng al Nistrului, (%), Republica Moldova ,1995-2004 46Figura III.37 Evoluţia în timp a distribuţiei după grupurile de vîrstă a persoanelor HIV infectate, calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile, cazuri noi înregistrate, (%), Republica Moldova, 1996-2004 46Figura III.38 Evoluţia distribuţiei în funcţie de sex a persoanelor HIV infectate, calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile, cazuri noi înregistrate, (%), Republica Moldova, 1995-2004 47Figura III.39 Evoluţia prevalenţei reacţiilor „ELISA +” în Chişinău, Bălţi, Făleşti, Orhei şi Soroca, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2001-2003 48Figura III.40 Prevalenţa reacţiilor „ELISA +” printre UDI în funcţie de durata de utilizare a drogurilor şi durata de implementarea a proiectului, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, Decembrie 2003, Aprilie 2004 48Figura III.41 Prevalenţa reacţiilor „ELISA +” printre UDI în funcţie de vârstă şi durata proiectelor, (%), Republica Moldova,

negru albastru

negru �4 albastru

��


malul drept al Nistrului, Decembrie 2003, Aprilie 2004 49Figura III.42 Număr pacienţi luaţi în tratament specific antiretroviral pentru HIV/SIDA, Republica Moldova, 2003-2004 49Figura III.43 Incidenţa hepatitei virale acute tip B calculată la 100 000 populaţie, Republica Moldova, 1981-2004 50Figura III.44 Incidenţa hepatitelor virale acute tip C şi D calculate la 100 000 populaţie, Republica Moldova, 1991-2004 50Figura III.45 Numărul de cazuri noi de hepatită virală acută tip B,C şi D, calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile, Republica Moldova , 2000-2004 51Figura III.46 Evoluţia în timp a numărului cazurilor noi de hepatite virale B,C,D, calea de infectare asociată consumului de droguri injectabile, Republica Moldova, 2000-2004 51Figura III.47 Evoluţia în timp a ponderii cazurilor noi de hepatite virale acute tip B,C,D înregistrate, calea de infectare asociată injectării drogurilor, municipiile Chişinău şi Bălţi, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2000-2004 52Figura IV.1 Procentul tinerilor cărora li s-au oferit droguri pentru utilizare, în funcţie de mediul de reşedinţă şi vîrstă, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003 54Figura IV.2 Procentul tinerilor cărora le-au fost oferite droguri în funcţie de localurile în care li s-au propus droguri pentru consum, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2003 54Figura IV.3 Evoluţia ponderii surselor de obţinere a drogurilor relatate de persoanele luate în supraveghere medicală pentru consum de droguri, (%), Republica Moldova, 1995-2004 55Figura IV.4 Numărul infracţiunilor prin trafic de droguri, Republica Moldova,malul drept al Nistrului,1996-2004 55Figura IV.5 Distribuţia teritorială a infracţionalităţii prin trafic de droguri calculată la 100 000 populaţie, Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 2004 56Figura IV.6 Ponderea persoanelor anchetate pentru trafic de droguri dosarele cărora au fost trimise în judecată, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 1995-2004 56Figura IV.7 Distribuţia în funcţie de sex a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului,1995-2004 57Figura IV.8 Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului,1995-2004 57Figura IV.9 Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului,1995-2004 58Figura IV.10 Distribuţia după grupurile de vîrstă a persoanelor de sex femenin anchetate pentru trafic de droguri, (%), Republica Moldova, malul drept al Nistrului, 1995-2004 58



��

RAPORT ANUAL 2004

C. BIBLIOGRAFIE

1. Godinho, J. (2003) Moldova AIDS Control Project, PAD (Washington DC, World Bank).

2. Bivol, S. (2004) Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA Moldova 2004. Utilizatorii de droguri injectabile, lucrătoarele sexului comercial, deţinuţii (Chişinău).

3. Ştefaneţ, S., Leşco, G. (2005) Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor (Chişinău).

4. (1994) Constituţia Republicii Moldova “Monitorul Oficial” (Chişinău).5. U.N. Twentieth special session of the General Assembly, devoted to countering

the world drug problem toghether with the Declaration on the guiding principles of drug demand reduction.

6. EMCDDA (January-February 2003) Treating drug users in prison - a critical area for health promotion and crime reduction policy, “Drugs in focus”.

7. Bless, R., Korf, D. J., Riper, H., Diemel, S. (1997) Improving the comparability of general population surveys on drug use in the European Union,

(Lisbon, EMCDDA, The Amsterdam bureau of social research and statistics).8. EMCDDA (2000) Treatment demand indicator Standard protocol 2.0.9. (3 septembrie 2003) Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.260 Cu privire la aprobarea

Regulamentului privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor antrenate în consumul de droguri şi de alte substanţe psihotrope.

10. EMCDDA (2001) Co-ordination of the implementation of the EMCDDA standard guidelines on the drug-related deaths in the EU Member States, and the collection and analysis of information on drug-related deaths (Lisbon, EMCDDA).

11. EMCDDA (2002) Mortality of drug users in the EU: coordination of implementation of new cohort studies, follow-up and analysis of existing cohorts and development of new methods and outputs (Lisbon, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction).

12. EMCDDA (2000) EMCDDA DOCUMENTS ON IMPROVING COMPARABILITY - DRUG RELATED INFECTIOUS DISEASES.

13. Jager, J., Limburg, W., Kretzschmar, M., Postma, M., Wessing, L. (2004) Hepatitis C and injecting drug use: impact, costs and policy options (Lisbon, EMCDDA, Office for Official Publications of the European Communities).

14. WHO (1998) Practical Guide on HIV/AIDS Surveillance.15. EMCDDA (November-December 2003) Hepatitis C: A hidden epidemic, “Drugs

in focus”.16. U.N.O.D.C. (2004) AFGHANISTAN, Opium Survey 2004.17. Kumaranayake, L., Vickerman, P., Walker, D., Samoshkin, S., Romantzov, V.,

Emelyanova, Z., Zviagin, V., Watts, Ch. (2000), The cost-effectiveness of HIV preventive measures among injecting drug users in Svetlogorsk, Belarus, Addiction: Volume 99, Number 12, December 2004, pp. 1565-1576(12)

negru albastru


��




ACEST RAPORT A FOST PUBLICAT CU SUPORTUL PROGRAMULUI DE ASISTENŢĂPENTRU PREVENIREA ABUYULUI ŞI TRAFICULUI DE DROGURI ÎN BELARUS,UCRAINA, MOLDOVA (PROGRAMUL BUMAD), FINANŢAT DE UNIUNEA EUROPEANAŞI CO-FINANŢAT ŞI IMPLEMENTAT DE PNUD MOLDOVA

CONŢINUTUL ACESTEI PUBLICAŢII ESTE RESPONSABILITATEA TOTALĂ A OBSERVATORULUI NAŢIONAL PENTRU DROGURI ŞI NU REFLECTĂ ÎNNICI UN CAZ VIZIUNEA UNIUNI EUROPENE

CŞPSPMSONSERVATORUL NAŢIONAL PENTRU DROGURISTR. A.COSMESCU, 3CHIŞINĂU, MD 2009REPUBLICA MOLDOVATEL/FAX: + 373 22 73 51 25TEL: + 373 22 72 90 11www.observator.mednet.md

Documents

Raport anual 2004.pdf