IT

FEN, cea mai credibilã federaþiesindicalã dinînvãþãmântul preuniversitar

pag. 12

OPINII

SUB LUPÃDespre stimulenteºi nu numaiChiar dacã ºi în sistemul actual de platã existãanumite stimulente precum gradaþia de merit,salariul de merit, Diplomele Gheorghe Lazãrsau chiar fondul de 2% acestea se acordã rareoricelor care ar trebui sã le primeascã. Metodo-logiile fãcute de Ministerul Educaþiei lasã locinterpretãrilor, aranja-mentelor ºi abuzurilor. pag. 3

CIFRA LUNII

Ca în fiecare an promovabilitatea la probaoralã de limba ºi literatura românã a fostfoarte mare. La nivelul întregii þãri, proba afost susþinutã de 183.085 de candidaþi, promo-vabilitatea fiind de 99,69% (182.514 admiºi).

{coalaromâneascqrevistã naþionalã

pentru

promovarea reformei

în învãþãmântAnul VI � nr. 21 � iunie 2007 educaþie ºi atitudine

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºuwww.scoalaromaneasca.ro

Singura revistã care spune lucrurilor pe nume

PREÞ:3 RON

Cine se teme dereformã?Pânã în 1995, învãþãmântul românesc a fost„gestionat“ de Legea nr. 6/1969, o lege desorginte comunistã, care reprezenta în fapt unamalgam de articole ce vizau atât infrastruc-tura cât ºi resursa umanã. Aceastã lege a produsefecte care se resimt, din pãcate, ºi în prezent.

pag. 7

NNoouull sseeccrreettaarr ddee ssttaatt ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttuull pprreeuunniivveerrssiittaarr,, ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa,, vveeddee îînn ppaacchheettuull ddee lleeggii oo ººaannssãã ppeennttrruu rreezzoollvvaarreeaa pprroobblleemmeelloorr ddiinn ººccoollii.. DDeemmnniittaarruull,, ccaarree eessttee uunn aaddeepptt aall ddeesscceennttrraalliizzããrriiii,, ccoonnssiiddeerrãã ccãã ppeennttrruu aa ppuutteeaa vvoorrbbii ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã ººii ccaalliittaattee ttrreebbuuiiee sscchhiimmbbaattee ttiittuullaarriizzaarreeaa ppee ppoosstt ººii ssiisstteemmuull ddee ssaallaarriizzaarree..

„Trebuie sã aducemcadrul didactic în centrul societãþii”

pag. 8-9

99,69%

Pentru cã subiectele au fost afiºate pe Internet,

Promovabilitatea la testelenaþionale a depãºit 80% pag. 14-15

Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în cadrul MECT:Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în cadrul MECT:

„Trebuie sã aducemcadrul didactic în centrul societãþii”

2 {coala româneascq � iunie 2007ACTUALITATE

Formare continuã pentru profesorii dinliceele din mediul rural

Ministerul Dezvoltãrii, LucrãrilorPublice ºi Locuinþelor lanseazã lici-taþie deschisã pentru propuneri deproiecte pentru „Dezvoltarea for-mãrii continue a cadrelor din învã-þãmântul preuniversitar“, în cadrulprogramului de Coeziune Econo-micã ºi Socialã, PHARE 2006. Sche-ma de finanþare nerambursabilã vasprijini organizaþiile eligibile dintoatã þara care propun programe deformare pentru profesorii din li-ceele din mediul rural ºi care sã con-ducã la dezvoltarea lor profesionalãîn conformitate cu noile curricule

flexibile ºi diversificate, precum ºipe baza rezultatelor analizei de ne-voi ºi a principiilor privind educaþiaºi formarea. Bugetul disponibilpentru aceastã licitaþie deschisãeste de 800.000 de euro (din care600.000 de euro din fonduri PHAREºi 200.000 de euro de la bugetul destat). Mãrimea finanþãrilor care potfi acordate pentru proiectele pro-puse poate fi între minimum35.000 de euro ºi maximum 65.000de euro, reprezentând maximum97% din bugetul total al proiectelor.Diferenþa (3%) trebuie acoperitãdin resursele proprii ale solicitantu-lui sau ale partenerilor acestuia saudin alte surse decât cele proveninddin bugetul Comunitãþii Europene.Pot solicita finanþãri persoane juri-dice române, non-profit sau orien-tate spre profit, publice sau non-publice, care depun o cerere fie casolicitant individual, fie în partene-riat. Programele de formare pro-puse trebuie sã fie organizate pen-tru minimum 80 de persoane ºi sãasigure un numãr de minimum 90de credite transferabile pentru fie-care participant. Durata proiectelor

propuse nu trebuie sã depãºeascã12 luni. Ghidul solicitantului împre-unã cu toate anexele sale suntdisponibile pe pagina webhttp://www.mie.ro/_documente/licitatii_active.htm.

ªase medalii la Balcaniada de Matematicã pentruJuniori

România a obþinut ºase medalii(douã de aur ºi patru de argint), la aXI-a ediþie a Olimpiadei Balcanicede Matematicã pentru Juniori, com-petiþie desfãºuratã în oraºul ªumen(Bulgaria), în perioada 25-30 iunie2007. Medaliaþii cu aur sunt FilipChindea, elev în clasa a VIII-a laLiceul Teoretic „Nicolae Iorga“ dinBucureºti, ºi Radu Bumbãcea, elevîn clasa a VIII-a la Colegiul Naþionalde Informaticã „Tudor Vianu“ dinCapitalã. Medaliile de argint au fostobþinute de Marius Þiba (ColegiulNaþional „Costache Negruzzi“ Iaºi),Emil Alexandru Ciolan (ColegiulNaþional „Ion Minulescu“ Slatina),Alexandru Munteanu (Colegiul Na-þional de Informaticã „Tudor Via-nu“) ºi Laurian Filip (Colegiul Naþio-nal „Moise Nicoarã“ Arad). Olim-piada Balcanicã de Matematicãpentru Juniori (OBMJ) este un con-curs anual destinat elevilor dinstatele situate în zona balcanicã. Înacest an, au participat 14 echipe din12 þãri. România a obþinut locul aldoilea pe naþiuni, cu 189 de puncte,fiind devansatã de prima echipã aBulgariei.

Un nou campus pentruUniversitatea „ªtefancel Mare” din Suceava

Guvernul a aprobat prin Ordonan-þã de Urgenþã, trecerea unei supra-feþe de teren din administrareaStaþiunii de Cercetare ºi DezvoltareAgricolã Suceava în administrareaUniversitãþii „ªtefan cel Mare“ dinacelaºi oraº. Terenul face parte dindomeniul public al statului. Admi-nistrarea terenului de cãtre Univer-sitatea din Suceava va determinafuncþionarea în condiþii optime ainstituþiei prin construirea unuicampus universitar care sã deser-veascã nevoile activitãþilor instruc-tiv-educative. Universitatea suce-

veanã va putea asigura cazarea stu-denþilor ºi va acoperi deficitul debaze sportive (terenuri de sport,bazine de înot, sãli sportive multi-funcþionale, complexe dendroeco-logice ºi recreative). Numãrul stu-denþilor înscriºi la cele 9 facultãþi aajuns la aproximativ 13.000, iar po-trivit estimãrilor, pentru perioada2007-2015, numãrul acestora arurma sã creascã de la 13.000 la17.000. Universitatea „ªtefan celMare“ din Suceava atrage candidaþidin judeþele Suceava, Botoºani ºiNeamþ, iar numãrul solicitãrilor decazare este de aproximativ 4.500.

Promovabilitate mare la proba oralã de românã de la Bac

Conform calendarului examenuluinaþional de Bacalaureat, în zilele de25 ºi 26 iunie s-a desfãºurat primaprobã oralã a acestui examen: lim-ba ºi literatura românã. La nivelulîntregii þãri, proba a fost susþinutãde 183.085 candidaþi, promovabili-tatea fiind de 99,69% (182.514 ad-miºi). Dupã cele douã zile de exa-men, 559 candidaþi au fost declaraþirespinºi, neobþinând nota minimãde trecere (5), iar alþi 14 absolvenþiau fost eliminaþi din examen. Nu s-auprezentat 2.915 candidaþi. În urmacentralizãrii datelor furnizate de

Inspectoratele ªcolare Judeþene, în 8judeþe s-a înregistrat promovabilita-te maximã (Arad, Brãila, Cãlãraºi,Caraº Severin, Mehedinþi, Sibiu, Te-leorman ºi Vâlcea), iar în 3 (Argeº,Bucureºti ºi Covasna) sub 99%.

S-a lansat concursul deburse postuniversitare„Theodor Aman“

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului (MECT), lansat con-cursul naþional pentru acordareabursei de studii postuniversitare„Theodor Aman“, ediþia 2007. Bur-

sa se atribuie pentru domeniul ar-telor plastice ºi este pentru anuluniversitar 2007-2008.Cuantumul bursei se stabileºteanual, în funcþie de þara pentru carea fost obþinutã bursa ºi în funcþie decheltuielile estimate, în limita buge-tului aprobat. Pentru bursã pot apli-ca persoanele care au cetãþenie ro-mânã ºi domiciliu stabil în Româ-nia, provin din instituþii de învãþã-mânt universitar de profil ºi suntabsolvenþi de studii superioare delungã duratã cu diploma de licenþã,de masterat sau studii aprofundate.Pot aplica studenþii la programelede master/cursanþi la studii apro-fundate, doctoranzi la instituþii deînvãþãmânt superior organizatoarede ºcoli doctorale din România/doctori în arte plastice, artiºti con-sacraþi, cadre didactice titulare lainstituþii de învãþãmânt superior destat sau particular acreditate, dinreþeaua Ministerului Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Tineretului, fie membri aiUniunii Artiºtilor Plastici. Aplicanþiitrebuie sã cunoascã cel puþin o lim-bã de circulaþie internaþionalã ºi sãfacã dovada acceptãrii de instituþiide învãþãmânt superior din strãinã-tate, la studii postuniversitare. Can-didaþii vor face demersuri persona-le direct la instituþiile din strãinã-tate, prin trimiterea unei scrisori de

intenþie în care îºi exprimã dorinþade a studia, solicitând un acord deprimire la studii. Participarea laconcursul naþional are ca scop obþi-nerea unei finanþãri pentru efectua-rea stagiului de studii postuniver-sitare în strãinãtate la care au fostacceptaþi.

Alegerile pentru conducereaUniversitãþii Oradea,contestate

Vasile Bara, cel care a pierdut ale-gerile pentru postul de rector al

Universitãþii Oradea, a contestatalegerea lui Cornel Antal pentruacest post, în ºedinþa din 2 iulie.Potrivit purtãtorului de cuvânt alUniversitãþii, Mircea Pop, reclaman-tul spune cã Senatul nu avea drep-tul sã organizeze alegeri la 2 iuliedeoarece nicio instanþã judecãto-reascã nu a anulat alegerea sa pepostul de rector, la alegerile an-terioare. Cornel Antal a adunat, la

ºedinþa din 2 iulie, 62 de voturi faþãde 34, câte a primit profesorul Va-sile Bara. Alegerile s-au desfãºuratîn douã runde: în primul tur, nici-unul dintre cei trei candidaþi în-scriºi iniþial n-a obþinut majoritateanecesarã. Au fost 43 de voturi pen-tru Antal Cornel, 35 pentru VasileBara ºi 18 pentru Ioan Felea, ºef decatedrã al Facultãþii de Energeticã.Vasile Bara a fost ales rector în ur-ma unor alegeri desfãºurate în pri-mãvarã. Din cauza unor nereguliconstatate la votarea de atunci,menþionate într-o contestaþie care aajuns la ministrul Educaþiei MihailHãrdãu, acesta din urmã l-a revocatpe Bara din funcþie.

ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

Director fondatorCãtãlin Croitoru

(catalin@scoalaromaneasca.ro)

Redactor-ºef:Dragoº Constantin Neacºu

(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Senior editor:Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Publicitate:0788.880.200

(comercial@scoalaromaneasca.ro)

DTP:Omni Press & Design

(art@opd.ro)

„ªcoala româneascã“ foloseºtefotografii din arhiva cotidianului

„Realitatea româneascã“

Tipar:

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1,Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

Publicaþia în curs de auditare BRAT

ISSN 1453 – 7842

{coalaromâneascq

PRECIZARE:PRECIZARE: Autorul rãspunde

din punct de vedere juridic

pentru conþinutul articolului.

De asemenea, agenþiile de presã

ºi personalitãþile citate poartã

integral rãspunderea afirmaþiilor

conþinute în textul preluat

ºi difuzat.

Cãutãm colaboratori!

EEººttii eelleevv,, ssttuuddeenntt,, jjuurrnnaalliisstt ssaauu

pprrooffeessoorr?? CCrreezzii ccãã aaii cceevvaa

ddee ssppuuss

îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee

eedduuccaaþþiiaa ddiinn RRoommâânniiaa??

VViinnoo aallããttuurrii ddee nnooii..

TTrriimmiittee uunn CCVV ººii ddoouuãã--ttrreeii

aarrttiiccoollee ppee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill::

rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo

ººii îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp ppoossiibbiill

oo ssãã ttee ccoonnttaaccttããmm..

OFERTà specialã pentru membrii FEN UUnniivveerrssiittaatteeaa CCrreeººttiinnãã „„DDiimmiittrriiee CCaanntteemmiirr““ îîmmpprreeuunnãã ccuu FFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee

aauu ssttaabbiilliitt îînn bbaazzaa uunnuuii ppaarrtteenneerriiaatt ccaa ttooþþii ccooppiiiiii mmeemmbbrriilloorr FFEENN ccaarree aalleegg ssãã uurrmmeezzee oo ffaaccuullttaattee ddiinn ccaaddrruull iinnssttiittuuþþiieeii ssãã bbeenneeffiicciieezzee ddee oo rreedduucceerree ddee 2200%% ddiinn ttaaxxaa ddee ººccoollaarriizzaarree..

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee ddeettaalliiii vvãã rruuggããmm ssãã vvãã aaddrreessaaþþii lliiddeerriilloorr ssiinnddiiccaallii tteerriittoorriiaallii.. OOffeerrttaa UUnniivveerrssiittããþþiiii oo ppuutteeþþii ggããssii llaa ssiittee--uull ddee IInntteerrnneett:: wwwwww..uuccddcc..rroo

{coala româneascq � iunie 2007 3SUB LUPÃ

Despre stimulente ºi nu numaiÎn numãrul trecut vorbeam despre cali-tatea actului educaþional ºi despre ne-voia de reformã, despre un nou sistemde salarizare care sã motiveze perso-nalul performant. Chiar dacã ºi în sistemul actual de platãexistã anumite stimulente precum gra-daþia de merit, salariul de merit, Diplo-

mele Gheorghe Lazãr sau chiar fondulde 2% acestea se acordã rareori celorcare ar trebui sã le primeascã. Metodo-logiile fãcute de Ministerul Educaþieilasã loc interpretãrilor, aranjamentelorºi chiar abuzurilor. Din aceastã cauzãaceste premieri ajung în buzunarele in-spectorilor, directorilor sau profesori-

lor care au învãþat mecanismul de acor-dare. Astfel, cei mai iscusiþi, care poatenu sunt ºi cei mai buni, ajung sã înca-seze aceste stimulente. Când am auzit aceste lucruri, de la unprofesor scârbit de modul de acordare,nu am crezut. Însã, dupã ce am mai între-bat în stânga ºi în dreapta am vãzut cã

astfel de practici au devenit sport naþio-nal. Cel mai simplu este sã organizezi unaºa-zis simpozion-dezbatere interna-þional. Gãseºti o ºcoalã, douã-trei per-soane importante pe plan local, inviþi unstrãin, stabileºti tema ºi gata sim-pozionul. A, mai tipãreºti la imprimantãºi un poster sã-l lipeºti pe uºã. ªi uite aºatoþi cei care trimit referate pentru simpo-zion primesc o diplomã, hârtie pentrucare pretendentul la o gradaþie de meritprimeºte puncte frumoase. Aceºtia nicimãcar nu trebuie sã se prezinte pentrususþinerea lucrãrii. Totul se face prinpoºtã. Astfel câºtigã ºi organizatorul dintaxa de participare ºi profesorul careprimeºte puncte pentru diploma de par-ticipare. Pot sã spun cã au apãrut chiar ºi„vânãtori“ de simpozioane, care nuscapã nicio ocazie pentru a mai strângecâteva puncte pentru gradaþia de merit. La o astfel de dezbatere, care avea catemã descentralizarea învãþãmântuluiîn UE, am participat ºi eu ca invitat. Numicã mi-a fost mirarea când am vãzut cãprintre cei care trimiseserã referateerau ºi angajaþii inspectoratului ºcolar.ªi nu unul sau doi, ci o mulþime în frun-te chiar cu inspectorul general ºi inspec-torii generali adjuncþi. Toþi uniþi deacelaºi þel, acela de a mai „împuºca“ 15puncte pentru viitoarele stimulente.Sunt sigur cã nu toþi profesorii proce-deazã în acest mod. ªi asta este un lucrubun. Încã mai existã dascãli care pri-mesc gradaþie de merit pentru activita-tea desfãºuratã la clasã sau pentru pre-miile internaþionale câºtigate cu elevii.Pentru astfel de dascãli este fãcut acestsistem de stimulare, care însã prin grijaunor persoane din Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului a fost transfor-

mat într-un concurs de strâns hârtii fãrãgreutate. Cum spuneam ºi în numãrul trecut„fabrica“ de obþinut stimulente nu selimiteazã numai la gradaþia de merit.La fel se întâmplã ºi când vine vorba desalariul de merit sau diplomeleGheorghe Lazãr. Aceeaºi metodologie,acelaºi sistem, însã un alt stimulentfinanciar. ªi asta nu este tot. Un alt fond de pre-miere, care este însã la mâna consiliuluide administraþie al unitãþii, se împarteîn multe ºcoli dupã bunul plac sau dupãinterese.În cazul „procentului de 2%“ intervinedirectorul ºi apropiaþii lui. ªi cum apu-cãturile fostului regim ºi-au pus destulde pregnant amprenta, repartizareafondului de 2% a devenit un fel de roatãþigãneascã în cadrul consiliului de ad-ministraþie. Rare sunt cazurile în careprofesorii cei mai buni dintr-o unitatede învãþãmânt beneficieazã de acestfond de premiere. Am ajuns în situaþia sã ne furãm singuricãciula. Aceºti 17 ani care au trecut de larevoluþie au adus haos în multe dome-nii printre care ºi învãþãmântul. Fie cãvrem sau nu generaþiile viitoare neobligã sã schimbãm ceva. Sã plãtim per-formanþa ºi sã amendãm lenea, auto-mulþumirea ºi blazarea.

Dragoº Neacºu

PP..SS.. DDaaccãã ººttiiþþii uunn aassttffeell ddee ccaazz,, ddaaccãã vvrreeþþiissãã aarrããttaaþþii aaddeevvããrraattuull mmoodd aall aaccoorrddããrriiiissttiimmuulleenntteelloorr ssaauu ddaaccãã dduummnneeaavvoossttrrããccrreeddeeþþii ccãã ttoott cceeeeaa ccee aamm ssccrriiss mmaaii ssuuss nnuueessttee aaddeevvããrraatt aaººtteepptt ooppiinniiiillee ppee eemmaaiillrreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo ssaauu ppeeffaaxx 333300..0011..1177..

4 {coala româneascq � iunie 2007ANCHETÃ

La Galaþi,

Decontãri dupã ureche!

Dupã ce am stat de vorbã cu cei de lacontabilitatea Centrului Financiar 8 dinGalaþi, am dedus cã profesorii fie nu aunevoie de bani, fie nu-ºi cunosc drep-turile. La grãdiniþa 9 din municipiul Ga-laþi, care aparþine de Centrul Financiar8, contabila Sanda Popa ne-a spus dinstart cã nu prea au fost cazuri de profe-sori care sã vinã cu bilete la decontat.Iar atunci când au venit, n-au avut pre-tenþia sã li se deconteze la valoarea derapid sau Intercity. „Noi nu am avutprea multe solicitãri, numai cã atuncicând ne-au solicitat, le-am dat banii petren personal. Aºa am primit dispoziþiede la Primãrie atunci când am cerut lã-muriri“, ne-a spus Sanda Popa. Aceeaºisituaþie am întâlnit-o ºi la ºcoala 33 dinGalaþi. Contabila de acolo spune cã exis-tã o hârtiuþã venitã de la primãrie încare se spune cã decontarea se facedoar la nivelul unui bilet de tren perso-nal. „Aºa am primit dispoziþie, aºa fa-cem! Noi avem în schimb altã problemã:profesorii vin târziu cu biletele la decon-tat. Am avut cazuri în care au venit dupã3 luni cu biletele ºi ne-au cerut banii“,spune contabila centrului financiar dela ªcoala 33. Când i-am cerut sã ne arate„hârtiuþa“ de la Primãrie, contabila s-ascuzat spunând cã este în plin audit ºinu are timp s-o caute. Situaþia aceasta culipsa „hârtiuþei“ de la Primãrie am maiîntâlnit-o ºi în alte ºcoli. Dupã discuþiade la ªcoala 33, am aflat cã ar mai fi o

problemã pe care dascãlii o ridicã.Contabilii deconteazã cele 6 bilete doarpentru perioada de vacanþã sau atuncicând profesorii dovedesc cã sunt într-oformã de concediu prevãzutã de CodulMuncii. La contabilitatea ªcolii 10 amaflat ºi prima poziþie vizavi de aceastãproblemã. „Chiar dacã nu am avutcazuri, vã spun cã nu este corect ca unprofesor sã primeascã bani pe bilet dacãtrebuia sã fie în câmpul muncii. Estenormal ca un profesor sã fie la muncãdacã este plãtit pentru ziua aia. Nu estenormal ca un profesor sã semneze înfoaia de pontaj ºi sã fie în altã parte“, ne-a spus Isabela Gavrilã, contabila dela ªcoala 10 „Petre Þuþea“. Isabela Ga-vrilã este susþinutã ºi de inspectorul

ºcolar general Tania Bogdan care spunecã în aceastã situaþie trebuie sã se res-pecte Codul Muncii. „O persoanã poatesã lipseascã de la serviciu în urmãtoa-rele situaþii: concediu de odihnã, con-cediu medical ºi concediu fãrã platã.Dacã profesorul este în una din acestesituaþii, lui i se poate deconta biletul.Asta cu învoitul nu este prevãzutã înCodul Muncii prin urmare pe învoiri nuse pot da bani. Prin urmare, profesorulcare obþine o învoire de la director lamica înþelegere, trebuie sã se mulþu-meascã ºi cu atât sã nu mai cearã ºi de-conturi“, a þinut sã ne precizeze ºefaInspectoratului ªcolar Galaþi. Sindicate-le nu sunt mulþumite de aceastã abor-dare a problemei ºi spun cã dacã nu seva ajunge la o înþelegere vor da în jude-catã Consiliul Local. „Noi vom încerca sãle explicãm celor de la Inspectorat, încomisia paritarã, un principiu juridicimportant: ceea ce nu este interzis de le-gile româneºti, este permis! În nicio le-ge nu se interzice decontarea a jumã-tate din contravaloarea biletelor de trenpentru profesorii care pleacã în timpulsãptãmânii, dacã au permisiunea scrisãa directorului unitãþii ºi dacã au, bineîn-þeles, înlocuitor. Este o interpretare a di-rectorilor. Dacã nu vom rezolva pe cale

amiabilã aceastã problemã, probabil cãvom apela la instanþa de judecatã“, spu-ne preºedintele Sindicatului Învãþã-mântului Preuniversitar Galaþi, ValeriuDiculescu.Revenind la problema principalã a de-contãrii biletelor de tren, am þinut sãaflãm ºi poziþia Inspectoratului ªcolar.Tania Bogdan spune cã asta se întâmplãîn general în mediul rural, acolo undefinanþarea ºcolilor depinde de consiliilelocale ºi de multe ori primarii spun cãnu au bani. „Se amânã pânã se uitã! Înniciun document legislativ nu estepomenit cuvântul «personal». Scriecursã de persoane, deci înseamnã cã nuse deconteazã marfarele. Trenul de per-soane înseamnã ºi accelerat ºi Intercity.Dar, nu ºtiu dacã mai existã în Româniatrenuri personal care sã meargã pe dis-tanþe mari, pentru cã profesorii, esteclar, vin la decontat cu bilete pe distanþemari. Dacã cei de la primãrie vor sã rãs-tãlmãceascã o lege, o fac pe riscul lor. Îivom da în judecatã pentru a ne primidrepturile. Trenul de persoane nu în-seamnã numai tren personal“, a spusTania Bogdan. Evident cã am luat legã-tura ºi cu emitentul acelor „hârtiuþe“ –recte Primãria. Surprinzãtor, cei de laprimãrie sunt puþin derutaþi. Dacã pri-marul municipiului Galaþi, Dumitru Ni-colae nu ºtie mai nimic despre aceastãsituaþie, directorul economic Doina Sta-mate încearcã sã ne convingã cã lãmuri-rile pe care le-a trimis ºcolilor sunt plia-te pe lege. „Eu ºtiu cã potrivit legii128/1997, privind statutul personaluluididactic, ei au dreptul la o reducere cu50% pentru 6 cãlãtorii pe an dus-întorspe mijloacele de transport feroviar. Noile-am spus celor din ºcoli cã dacã au ast-fel de solicitãri sã facã decontãrile la ni-velul costului biletelor de cãlãtorie pecalea feratã, tren personal, dupã tarifulclasei a 2-a“, spune Doina Stamate. Deunde a ajuns la aceastã concluzie? Dupãce a studiat cu mare atenþie legislaþia

privind drepturile bãneºti ale salariaþi-lor instituþiilor publice ºi regiilor auto-nome cu specific deosebit pe perioadadelegãrii ºi detaºãrii în altã localitate,precum ºi în cazul deplasãrii în cadrullocalitãþii, în interesul serviciului. Vor-bim aici de H.G. nr. 628/1996 pentrumodificarea ºi completarea HotãrâriiGuvernului nr. 543/1995 privind drep-turile bãneºti ale salariaþilor instituþiilorpublice ºi regiilor autonome cu specificdeosebit pe perioada delegãrii, detaºã-rii ºi deplasãrii în cadrul localitãþii, îninteresul serviciului. Ori, ce treabã aredelegarea în interes de serviciu, în con-diþiile în care profesorii cer decontareabiletelor fie atunci când pleacã în con-cediu, fie când pleacã în interes perso-nal, pentru a-ºi rezolva diverse proble-me? Numai cã, totul pare sã decurgãbine pentru profesori. Odatã cu apariþiaHotãrârii 1.860, din 21 decembrie2006, vechile legi în materie de drep-turi ºi decontãri au fost abrogate ºi das-cãlii vor primi, dupã accepþiunea direc-torului Doina Stamate, bani pentru bi-lete pe orice fel de tren, dupã tariful cla-sei a 2-a, pe distanþe de pânã la 300 dekm ºi dupã tariful clasei I pe distanþemai mari de 300 de km. „Probabil cãprofesorii nu ºtiu, dar potrivit acestuiordin, ei beneficiazã de jumãtate dinpreþul unui bilet cu orice fel de tren.Potrivit legii, ei au 6 astfel de bilete dus-întors. Aºa cã, dacã vom mai primisolicitãri din partea ºcolilor le vom dis-pune sã plãteascã dupã noile reguli“,ne-a mai explicat directorul economical Consiliului Local Galaþi, Doina Sta-mate. Noi credem cã profesorii au bene-ficiat dintotdeauna de acest dreptpotrivit Legii 128/1997. Chiar dacã uniisau alþii s-au împotrivit acestui drept,noi le recomandãm profersorilor sã iaact de cele spuse de directorul econo-mic al Primãriei ºi sã meargã sã-ºi cearãdrepturile.

Bogdan Nistor

Decontarea celor 6 bilete de tren anuale de care dascãlii beneficiazã prin lege se face în ºcolile din municipiul ºi din judeþulGalaþi dupã ureche. De fapt, mai bine zis, dupã urechea contabilului din centrul financiar în care ajunge biletul pentrudecontare. În cele câteva ºcoli ºi grãdiniþe prin care am trecut amaflat cã atunci când sunt puºi în faþa decontãrii unor astfel debilete, contabilii pun mâna pe telefon ºi sunã la primãrii pentru aafla dacã dau profesorului bani chiar dacã a mers cu acceleratulsau cu Intercity-ul, sau doar cu bãtrânul tren personal.

{coala româneascq � iunie 2007 5DOSAR

Cu toate cã s-a fãcut un studiu care aratã agresivitatea elevilor,

Violenþa în ºcoli este o problemãdoar la nivel declarativProblema violenþei în unitãþile de învã-þãmânt este una cunoscutã încã deacum 7 ani în Ministerul Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Tineretului (MECT). Cu toateacestea, pânã în acest an nu au fost luateniciun fel de mãsuri de eradicare a aces-tui fenomen. Acum însã cuvântul „învã-þãmânt“ este la modã, regãsindu-se îndiscursurile tuturor, de la ºeful statului,la premier ºi la liderii politici. ªi cum nuse poate vorbi despre calitate ºi investi-þii reale au început sã fie scoase în evi-denþã toate minusurile actualului sis-tem educaþional. Acest show mediacticdirijat de anumite persoane vine sã facãuitate investiþiile promise dar în acelaºitimp sã ºi discrediteze învãþãmântul. Înacest iureº au fost atrase ºi unele organi-zaþii neguvernamentale. Fie cã au inte-rese (vreun proiect cu finanþare euro-peanã), fie cã vor doar sã mai acumule-ze ceva puncte la capitolul imagine,acestea au început sã organizeze de zordezbateri pe tema violenþei în ºcoli.Printre cei mai vehemenþi în aceastã

luptã sunt însã politicienii, care din do-rinþa de a acumula ceva capital electoralau ajuns, unii dintre ei, sã propunã rein-troducerea forþei în ºcoli. Cu alte cuvin-te, dupã pãrerea unora, profesorii artrebui sã aibã dreptul sã mai atingã curigla sau palma un elev care nu a fostcuminte la orã. Aceastã idee care încalcãflagrant orice lege a drepturilor omului,a fost însã aspru criticatã de FEN, însãsusþinutã de cãtre FSII „Spiru Haret“. Revenind însã la problema violenþei,care reprezintã totuºi o problemã în ºco-lile din 2007 trebuie sã menþionãm cãMECT, prin Institutul de ªtiinþe ale Edu-caþiei, a realizat încã din 2005 un studiudespre acest fenomen. Dar cum se întâm-plã în România studiul a rãmas undevaîntr-un sertar din cauzã cã nu au fostluate pânã acum niciun fel de mãsuri. Potrivit studiului, violenþa ºcolarã seimpune din ce în ce mai mult în atenþia

societãþii contemporane ºi mai ales încea a unor instituþii specializate ºi aunor organizaþii neguvernamentale,sensibilizate de amploarea de necontes-tat pe care acest fenomen o capãtã,

chiar în absenþa unor statistici riguroa-se ºi comparabile, la diferite nivele deglobalizare. O diversitate de forme deviolenþã uºoarã sau moderatã, dar ºi

evenimente tragice, aduse la cunoºtinþapublicului, reprezintã expresia vizibilã aunui stil de relaþionare ºi a unui com-portament social care valorizeazã pozi-tiv violenþa, în detrimentul unor strate-gii de gestionare ºi rezolvare a conflic-telor. Societatea, în ansamblul ei, dar înmod diferenþiat, percepe cu neliniºtecreºterea acestui fenomen, incluzându-lîn problematica complexã a violenþei ti-nerilor, considerându-l ca un factor carefragilizeazã sau împiedicã o societatecare se doreºte democraticã.Violenþa ºcolarã nu este un fenomennou, dar, în trecut, ea s-a manifestat maidegrabã în spaþiul relativ autonom alºcolii; actualmente, lumea ºcolii a cãpã-tat permeabilitate crescutã, ca ºi trans-parenþã instituþionalã, asimilând tensi-unile ºi dificultãþile cu care se confruntãsocietãþile contemporane. În contextulcultural ºi politic european se acceptã ºise promoveazã ideea cã ºcoala trebuiesã fie un spaþiu privilegiat, al securitãþii,liber de conflicte ºi de manifestãri aleviolenþei societale.Interesul ºi preocuparea faþã de violen-þa ºcolarã se aflã astãzi pe agenda poli-ticã a unor instituþii ºi organisme naþio-nale ºi internaþionale, dar ºi în centrulatenþiei unor structuri ale societãþiicivile ºi ale specialiºtilor din domeniuluniversitar ºi academic. Faptul cã multeºcoli se confruntã cu problema violen-þei este bine cunoscut la nivel global ºinaþional.

Virgil Cristea

Studiul realizat de IªE aratã cã cele mai multe cazuri de violenþã lacare sunt supuºi profesorii de cãtre elevi sunt verbale. În chestionarul adresat celor 1.207 de directori investigaþi, s-a solicitat menþionarea numãrului de elevi (estimat, în absenþa unorstatistici exacte) care au manifestat agresivitate verbalã ºi fizicã faþãde profesori. Deºi ponderea cazurilor în totalul elevilor din ºcolile investigate nu este ridicatã, reprezentanþii IªE spun cã cel puþin violenþa verbalã a elevilor faþã de profesori este un fenomenfrecvent întâlnit.

Cazuri de violenþã a elevilor faþã de profesori Comportamente Nr. elevi Nr. ºcoli

Agresiune non-verbalã(gesturi, priviri

ameninþãtoare etc.)3.711 397

Injurii, jigniri 2.259 313

Lovire, agresiune fizicã 37 23

Total 10.305 997

Cazuri de violenþã a profesori lor faþã de elevi

Cum au tratat alte þãri aceastã problemã

Multe dintre þãrile UE au iniþiat mai multe programe pentru stoparea violenþei înºcoli. � În Portugalia, un proiect al ªcolii Pacifiste a folosit un chestionar intitulat Eu ºi

ºcoala, punând accentul pe importanþa climatului non-violent în ºcoli. Progra-mul ESCOLHAS, din care a fãcut parte Proyecto Infante derulat de INDE Lisabo-na, s-a focalizat pe comunitãþile defavorizate cu copii ºi tineri prezentând riscinfracþional. Este vorba despre o strategie integratã de prevenire, cu implicareaºcolilor, a pãrinþilor, a asociaþiilor locale, a centrelor de sãnãtate, a centrelor deafaceri pentru sprijin ºi a serviciilor publice. Activitãþile desfãºurate în cadrulproiectului au privit medierea socialã, activitãþi de petrecere a timpului liber,implicarea subiecþilor-þintã în dezvoltarea comunitãþii locale.

� În Belgia s-au desfãºurat programe privind medierea, lucrându-se în partene-riat cu agenþii comunitari ºi stabilindu-se centre de consiliere, precum ºi un pro-iect focalizat pe crearea capitalului social ca o cale a refacerii legãturii dintrecopii ºi tineri cu mediul înconjurãtor. Acesta s-a desfãºurat în 46 de ºcoli ºi a avutca obiectiv major întãrirea relaþiilor interpersonale ca rãspuns la delincvenþã; afuncþionat sub deviza „leagã-te de tine, leagã-te de altul, leagã-te de grup, desocietate, de tot ce te înconjoarã“. Între activitãþile desfãºurate, au figurat tehni-cile de relaxare pentru copii în ºcoli, rezolvarea prin mediere a conflictelor din-tre elevi, responsabilizarea copiilor pentru menþinerea în bunã stare a claselorºi a locurilor de joacã, alte activitãþi de grup.

� În Elveþia, Programul Zürich, care are ca obiectiv dezvoltarea unor cunoºtinþepractice, utile pentru întãrirea eficienþei programelor de intervenþie ºi pre-venire a violenþei ºcolare, este bazat pe Programul Communities that care, con-ceput de Hawkins ºi Catalano în SUA.

� În Anglia, Programul naþional National Behavior and Attendance ImprovementProgramme are scopul de ameliorare a comportamentelor prin formarea pro-fesorilor pentru a gestiona eficient comportamentele elevilor. Programul a ge-nerat un alt program, numit BEST Behavior and Education Support Team, ini-þiativã rezultatã din consecinþele pozitive ale programului privind ameliorareacomportamentelor. Strategia de îmbunãtãþire a comportamentului, pilotatã în34 de autoritãþi educaþionale locale, a avut drept criterii de reuºitã urmãtoarele:reducerea hãrþuirii ºi intimidãrii, creºterea frecvenþei ºi a motivaþiei ºcolare,reducerea excluderii, reducerea drasticã a agresiunii asupra personalului edu-caþional, descreºterea abandonului, a pãrãsirii ºcolii de cãtre profesori ºi scãde-rea ratei criminalitãþii în cursul orelor de ºcoalã. Proiectul Creating Safer Com-munities in Europe: a crime prevention sourcebook a avut ca scop creºtereaprevenirii criminalitãþii prin responsabilizarea oamenilor ºi prin întãrirea coe-ziunii sociale; practicile propuse au constat în: implicarea activã a tinerilor înviaþa cotidianã a ºcolii, în instituþii ºi cluburi din zona în care locuiesc, coopera-rea între copii, adolescenþi ºi adulþi pentru îmbunãtãþirea climatului local. S-auînfiinþat comitete pentru copii ºi tineri, un serviciu rapid oferit de copii ºi tineribãtrânilor singuri, workshop-uri pe tema democraþiei în ºcoli.

� În SUA, existã o experienþã mai îndelungatã ºi mai circumscrisã fenomenului;proiectul Preventing and Responding to School Violence, elaborat de Departa-mentul de Educaþie al Statului Michigan în 2001, ºi înfiinþarea unei Hotline pen-tru raportarea cazurilor de violenþã în ºcoli; proiectul Safe Schools Against Vio-lence in Education (SAVE), introdus de guvernatorul George E. Pataki în 1999;proiectul legislativ pentru sporirea siguranþei în ºcoli, creºterea calitãþii edu-caþiei, stabilirea de noi programe de prevenire a violenþei; înfiinþarea unui cen-tru pentru siguranþã în ºcolile statului New York, care asigurã resurse pentruºcoli ºi comunitãþi, în vederea obþinerii asistenþei tehnice ºi informaþionale pri-vind prevenirea ºi intervenþia, precum ºi coordonarea formãrii în ºcoli ºi comu-nitãþi locale pentru prevenirea violenþei.

Ca ºi în cazul violenþei elevilor faþã de pro-fesori, formele de comportament neadecvatal cadrelor didactice în relaþie cu elevii suntdiverse, de la situaþii care nu sunt caracteristice unei relaþii corecte profesor-elevi la forme mai grave, care þinde agresivitatea fizicã.Formele de comportament neadecvat alprofesorilor menþionate cu frecvenþa ceamai mare de cãtre actorii ºcolari investigaþise referã la aaggrreessiiuunneeaa vveerrbbaallãã ffaaþþãã ddeeeelleevvii:: de la forme mai simple precum aattiittuuddiinnii iirroonniiccee,, þþiippeettee (menþionate de 40%

dintre consilieri ºi de numai 4% dintre directori) la forme mai grave – iinnjjuurriiii,, jjiiggnniirrii,,iinnssuullttee (menþionate de 10% dintre consilieriºi de 1% dintre directori). De asemenea,22% dintre elevi au declarat cã în ºcoalalor se întâmplã frecvent ca unii dintre profesori sã îi ironizeze pe elevi, sã îi insultesau sã îi umileascã prin utilizarea unorexpresii neadecvate. Fãcând referire la propria lor persoanã, 3,5% dintre elevi audeclarat cã au fost deseori umiliþi ºi înjuraþide cãtre profesori, iar 19% dintre ei cã aufost victimele unor asemenea comporta-

mente, dar nu în mod frecvent. Forma maiuºoarã a violenþei verbale – ironia profeso-rilor – a fost recunoscutã de cãtre mulþi din-tre participanþii la interviurile de grup, fie eiprofesori sau pãrinþi, ca o practicã des întâlnitã în ºcoalã. Unii dintre aceºtia auîncercat chiar sã gãseascã argumente caresã legitimeze un astfel de comportament,pe care îl percep nu atât ca o formã deviolenþã faþã de elevi, cât mai ales ca unrãspuns îndreptãþit al cadrelor didactice înfaþa agresivitãþii verbale a elevilor, a cãruiutilizare are rol educativ

6 {coala româneascq � iunie 2007OPINII

Educaþia interculturalã în context european

Educaþia interculturalã are douã carac-teristici ale educaþiei, proprii societãþi-lor democratice multiculturale:11.. IInntteeggrraarreeaa ººii ppaarrttiicciippaarreeaa,, cceeeeaa ccee

iimmpplliiccãã::� Politici de egalã oportunitate� Acces egal� Drepturi culturale ºi lingvistice� Îngrijire specialã pentru grupurile de

risc� Validarea calificãrilor ºi cunoºtinþe-

lor specifice � Recunoaºtere culturalã22.. AA îînnvvããþþaa ssãã ttrrããiieeººttii îîmmpprreeuunnãã,, cceeeeaa ccee

iimmpplliiccãã::� Toleranþã / non-discriminare / anti-

rasism

� Educaþia drepturilor omului� Educaþia pentru cetãþenie� Atitudine criticã, realistã� Managementul conflictului� Rezolvarea situaþiilor controversate.Consiliul Europei a proclamat 2005drept „Anul European al Cetãþeniei înEducaþie“ pentru a atrage atenþia cât deimportant este pentru educaþia formalãcât ºi non-formalã, sã dezvolte cetãþeniaactivã ºi sã promoveze cultura democra-ticã, din perspectiva învãþãmântului delungã duratã. Educaþia pentru cetãþeniedemocraticã ºi educaþia pentru drep-turile omului pot ajuta la dezvoltareagândirii critice ºi la învãþarea moduluide a trãi împreunã. Aceste educaþii

favorizeazã înþelegerea mutualã, dia-logul intercultural, solidaritatea, egali-tatea de gen ºi relaþiile armonioaseîntre oameni. Se promoveazã astfel sim-þul apartenenþei ºi conºtientizarea valo-rilor ºi principiilor Consiliului Europei:libertate, pluralism politic, drepturileomului ºi rolul legii. Comisia Europeanã a desemnat 2007,„Anul european al oportunitãþilor egalepentru toþi“ ca parte a efortului colectivde promovare a egalitãþii ºi non-discri-minãrii în UE. Anul European este piesade rezistenþã a cadrului strategic menitsã asigure înlãturarea definitivã a dis-criminãrii, celebrarea diversitãþii ºi pro-movarea de oportunitãþi egale pentru

toþi. Vladimir Špidla, comisarul pentruprobleme sociale ºi oportunitãþi egale alComisiei Europene a spus „Europa tre-buie sã acþioneze pentru transpunereaegalitãþii reale în practicã. «AnulEuropean al Oportunitãþilor Egale pen-tru Toþi» ºi cadrul strategic vor prevedeao nouã direcþie pentru asigurarea aplicã-rii în totalitate a legislaþiei UE anti-discri-minatorii, care a întâmpinat prea multeobstacole ºi întârzieri. Drepturile funda-mentale, non-discriminarea ºi oportu-nitãþi egale vor rãmâne prioritãþi-cheiepentru Comisia Europeanã“.Cea de-a 21 Conferinþã a Miniºtrilor Eu-ropeni ai Educaþiei (Atena, 10-12 noiem-brie 2003) a dat un mesaj clar asupra

rolului educaþiei în noul context al Con-siliului Europei. Principalele prioritãþistabilite pentru viitor de cãtre Conferin-þa de la Atena sunt:� administrarea diversitãþii� întãrirea democraþiei� calitatea educaþiei.Mesajul Conferinþei subliniazã cã toateactivitãþile educaþionale trebuie sã þinãcont de diversitatea culturalã ºi socialãa celor care învaþã în Europa, sã încura-jeze învãþarea interculturalã ºi inte-grarea socialã, furnizând astfel o educa-þie de calitate pentru toþi.

Dir. adj. Angela EnescuProf. Rodica Burcea

Colegiul Economic „A.D. Xenopol“, Bucureºti

CURRICULUMA activa pentru diversitate

� informarea ºcolilor ºi instituþiilor pentru formarea iniþialã despreacordurile internaþionale referitoare la educaþia interculturalã ºiîncurajarea acestora sã implementeze aceste acorduri în programarespectivã

� încurajarea ºcolilor în oferirea oportunitãþilor de învãþare pentrutoþi elevii – încurajarea ºcolilor sã se asigure cã toþi elevii parcurgo programã care reflectã realitatea

A învãþa pentru a trãi împreunã� curriculum reflectã diversitatea societãþii ºi se bazeazã pe princi-

piile non-discriminãrii ºi pluralismului� dezvoltarea atitudinilor critice în manualele ºcolare ºi materialele

educaþionale electronice, incluzând cum sunt tratate grupurileminoritare – dezvoltarea strategiilor didactice din perspectivemulticulturale, multireligioase ºi globale

� dezvoltarea atitudinilor critice faþã de media care prezintã curespect stereotipurile, informaþiile ºi propaganda – crearea de si-tuaþii prin care elevii pot exprima democraþia, importanþa dialogu-lui, valoarea diferitelor abilitãþi, inteligenþe ºi legalitãþi culturale ºireligioase – promovarea oportunitãþilor pentru a învãþa sã trãias-cã ºi sã lucreze împreunã, asigurând participarea tuturor elevilor

� promovarea înþelegerii diferenþelor culturale� intoducerea în curriculum a abilitãþilor sociale ºi a competenþelor

necesare participãrii în societatea democraticã – valorificarea în-vãþãrii din experienþele interculturale prin educaþia non-formalã

Calitate� încurajarea ºcolilor sã includã în standardele de calitate proprii

prevederi de promovare a diversitãþii ºi egalitãþii� încurajarea ºcolilor sã discute propuneri educaþionale, sã-ºi plani-

fice propria misiune ºi obiective, ºi sã includã în acestea acþiunipentru egalitate, diversitate ºi învãþarea pentru viaþa împreunã

� încurajarea ºcolilor sã evalueze relevanþa activitãþilor curriculareîn dobândirea de competenþe necesare participãrii într-o societateglobalizatã ºi diferitã

GUVERNARE ªI MANAGEMENT

A activa pentru diversitate � încurajarea ºcolilor sã dezvolte ºi sã implementeze politici de

respectare a diversitãþii religioase ºi culturale pe baza principiilordrepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale

� încurajarea dezvoltãrii curriculumului opþional, capabil sã þinãcont de nevoile ºi condiþiile locale, ca particularitãþi culturale

� încurajarea dezvoltãrii unei largi politici ºcolare de limbaj, care sã

poatã fi practicat de toþi profesorii la toate disciplinele� împuternicirea factorilor de decizie sã identifice, sã previnã ºi sã

elimine discriminarea instituþionalã ca ºi cele mai ascunse formede marginalizare sau prejudecãþi

A învãþa pentru a trãi împreunã� promovarea acþiunii culturale în guvernare ºi management pentru

introducerea multiculturalitãþii în curriculum-ul formal� implicarea pãrinþilor din comunitatea etnico-minoritarã în acti-

vitãþile ºcolare ºi în colectivele decizionale� încurajarea clarificãrii valorilor ºi a comunicãrii, team-building,

dialogului ºi înþelegerii mutuale pentru întãrirea coeziunii ºiapartenenþei la o instituþie educaþionalã; organizarea ºcolilor ºiuniversitãþilor ca ºi „comunitãþi de învãþãmânt“

� promovarea introducerii locurilor de activitate, mixte ºi eterogenepentru a reduce distanþa socialã între elevii proveniþi din mediidiferite entice ºi culturale

� încurajarea ºcolilor în crearea de echipe de elevi moderatori pen-tru rezolvarea conflictelor

� încurajarea ºcolilor ºi autoritãþilor pentru a lua toate mãsurilenecesare creãrii unui mediu sigur de învãþare

Calitate� încurajarea ºcolilor sã obþinã performanþe ºi rezultate de calitate� încurajarea ºcolilor sã-ºi evalueze activitãþile pentru a îmbunãtãþi

relevanþa ºi calitatea standardelor� includerea curricumului ascuns, a ethosului ºcolar, a culturii orga-

nizaþionale ºi vieþii ºcolare ca ºi criterii pentru indicatori de cali-tate; adãugarea obiectivelor democratice ale învãþãrii în rapoarte-le de auto-evaluare ale ºcolilor ºi universitãþilor

� asigurarea calitãþii sã prevadã referiri la diversitate ºi învãþare pen-tru a trãi împreunã ºi sã se bazeze pe autoevaluare ºi audit extern

FORMAREA INIÞIALÃ ªI CONTINUÃ

A activa pentru diversitate Încurajarea dezvoltãrii ºi organizarea programelor de formare pen-tru profesori, prentru a promova:� cunoºtinþe conceptuale referitoare la echitate ºi oportunitãþi egale

în participarea activitãþilor la clasã� strategii de organizare a procesului de învãþare prin cooperare

care asigurã participarea tuturor copiilor, în particular a copiilorcare sunt marginalizaþi

� strategii pentru confruntarea cu situaþii de statut� strategii pentru confruntarea cu situaþii de gen� strategii de dezvoltare a abilitãþilor de limbaj în diferite domenii

abordate

A învãþa pentru a trãi împreunãÎncurajarea dezvoltãrii ºi organizarea programelor de formare pen-tru profesori, prentru a promova: – cunoºtinþe conceptuale referi-toare la diversitate socialã, culturalã, religioasã ºi lingvisticã, inte-grare, identitate, educaþie interculturalã; – strategii pentru con-fruntarea cu rezistenþa la dialog ºi cooperare; – strategii pentru con-fruntarea cu prejudecãþi; – strategii de comunicare cu comunitãþile,inclusiv pãrinþii proveniþi din medii culturale ºi religioase diferite; –strategii pentru confruntarea cu incidente cum ar fi hãrþuirea,excluderea ºi violenþa

Calitate� abilitarea ºcolilor ºi profesorilor pentru a acþiona efectiv în

urmãrirea calitãþii în educaþie, ºcolile ºi profesorii fiind publicsupravegheaþi pentru performanþele lor;

� încurajarea ºcolilor ºi a autoritãþilor sã organizeze oportunitãþipentru profesori pentru a fi formaþi ca formatori ºi supervizori înºcolile proprii sau în ºcolile din apropiere;

� a acorda prioritate dezvoltãrii profesionale ºi personale a profeso-rilor ca o condiþie a asigurãrii calitãþii în educaþie;

� siguranþa cã profesorii sunt pregãtiþi pentru noi activitãþi profe-sionale precum cele de observatori, evaluatori, mediatori, con-silieri, manageri, membri de echipã etc.

Recomandãrile UE Conferinþa de la Atena a recomandat o listã de mãsuri pentru a fi luate de guverne pentru implementarea educaþiei interculturale ºi a

identificat de asemenea domeniile de dezvoltare ºcolarã care sunt cel mai mult influenþate de aceste mãsuri:

{coala româneascq � iunie 2007 7OPINII

prof. Constantin Ciosu

Pânã în anul1995, învãþã-mântul româ-nesc a fost„gestionat”de Legea nr.6/1969, o

lege de sorginte comunistã, carereprezenta în fapt un amalgamde articole ce vizau atât infrastruc-tura cât ºi resursa umanã. Aceastãlege a produs efecte care se re-simt, din pãcate, ºi în prezent.Dupã 1990, lipsa de interes aclasei politice ºi a guvernelor ces-au succedat a fãcut ca învãþã-mântul sã fie „administrat” în con-tinuare în baza aceleiaºi legi.Chiar dacã aceastã lege a fostmodificatã, chiar dacã ea a fostcompletatã prin hotãrâri deguvern ºi ordine de ministru, chiardacã s-a apelat la tot felul decutume, ea nu a reuºit sã aºezeînvãþãmântul pe alte baze, sã-lcompatibilizeze cu cerinþele mo-mentului.În mare parte, acest cvasivid le-gislativ din sistemul românesc de

învãþãmânt a fost „acoperit” deprimul contract colectiv demuncã la nivel de ramurã, con-tract impus spre negociere deFederaþia Educaþiei Naþionale.În 1995, dupã nesfârºite tergiver-sãri ºi negocieri, a fost elaboratã,în sfârºit, o nouã lege a învã-þãmântului – Legea nr. 84, legecare la momentul respectiv încer-ca sã rezolve problemele destructurã ºi de compatibilizareale învãþãmântului.Din pãcate, graba ºi efuziuneaelaborãrii noului act legislativ audemonstrat prea repede ca-renþele acestuia, motiv pentrucare de atunci acesta este amendat, completat ºi în câtevarânduri republicat. În momentulde faþã, urmãrirea ºi aplicareaLegii nr. 84 a început sã creezeprobleme care se rãsfrâng nega-tiv asupra beneficiarilor actuluieducaþional. În 1997 este elabo-ratã ºi adoptatã Legea nr. 128

privind Statutul personaluluididactic din învãþãmânt, act nor-mativ care reglementa activi-tatea personalului didactic depredare ºi a personalului didac-tic auxiliar.Cele douã legi ar fi trebuit sãreprezinte primul pas al reformei,reformã începutã de fiecare mi-nistru, necontinuatã de succesori,deci un fel de reformã perpetuã,fãrã fond ºi perspectivã.Credem cã a venit momentul cala 17 ani de la schimbarea re-gimului politic din România ºidupã aderarea la UniuneaEuropeanã sã se realizeze, însfârºit, reforma declaratã canecesarã de toatã lumea, oreformã realã care sã schimbesistemul de învãþãmânt, mentali-tatea prestatorilor de servicii edu-caþionale ºi a beneficiarilor aces-tora.Asta ar însemna, de fapt, elabo-rarea unui alt pachet legislativ

care sã înlocuiascã centrali-zarea excesivã din momentul defaþã cu descentralizarea adminis-trativã ºi financiarã care ar„coborî” luarea deciziilor la ni-velul unitãþii de învãþãmânt. Doarastfel putem realiza performanþaîn conformitate cu interesul ºinevoile ºcolii.Nu trebuie uitat cã descen-tralizarea financiarã va permitefinanþarea „pe cap de elev”.Întrucât „banul urmeazã elevul”,unitãþile de învãþãmânt vor aveatot interesul sã-ºi menþinã eleviiprin calitatea serviciilor oferite.Se pare cã aceste schimbãri,absolut necesare într-un sistemdinamic cum este sistemul edu-caþional, au început sã-i speriepe unii care se lasã conduºi dezvonurile alarmiste lansate cubunã-ºtiinþã de anumite per-soane care îºi spun „lideri sindi-cali“. Doar simpla lecturare aproiectelor de legi ar demon-

stra cã nu existã niciun motiv deteamã ºi cã nesiguranþa loculuide muncã, clamatã obsesiv deunii, este o simplã vorbã. Separe cã reforma îi sperie doarpe cei care pânã acum s-audovedit necompetitivi, pe ceipentru care învãþãmântul s-adovedit a nu fi o vocaþie, ci unloc de muncã oarecare. Puþinisau mulþi, aceºtia sunt cei careau deteriorat imaginea ºcoliiromâneºti.Dacã toate schimbãrile de careare nevoie educaþia pentru revi-talizare vor fi realizate, dacãînvãþãmântul va fi tratat ca priori-tate naþionalã prin finanþare co-respunzãtoare ºi nu doar „în limi-ta bugetului alocat”, dacã resur-sa umanã va fi motivatã conformimportanþei sociale ºi a calitãþiiactului prestat, dacã societateacivilã va trata învãþãmântul aºacum meritã, dacã ministrulAdomniþei îºi va respecta promi-siunile, dar nu aºa cum a fãcut-opânã acum, vom putea spunecã viitorul acestei þãri este asigu-rat.Pãrerea mea!

Cine se teme de reformã?PÃREREA MEA...

M-am întâlnit deunãzi cu mai mulþi colegi debreaslã, în cadrul unui schimb profesionaleuropean. Printre multele subiecte abor-date pentru a ne cunoaºte mai bine a fost ºicel al statutului pe care îl aveam fiecare înþara de origine: dacã e bine sã devii profe-sor, dacã recunoaºterea socialã acoperã nea-junsurile salariului care s-a dovedit a fi pestetot prea mic raportat la importanþa munciiefectuate, relaþiile dintre profesori-elevi ºipãrinþi etc. Recunosc cã pentru mine a fostun moment în care m-am întrebat cu since-ritate de ce am rãmas timp de 20 de anifidelã acestei profesii. Poate pentru momen-tele minunate în care elevii mei treceau cusucces praguri importante din viaþã ºi-mimulþumeau cã i-am ajutat, poate pentru„nodul în gât“ care mi se pune ºi acum înfiecare an când vãd „bobocii“ ºi când pleacãabsolvenþii, poate… Totuºi, deºi îmi iubesc profesia, am ajuns sãmã întreb dacã a rãmâne în continuare nu-mi va cere compromisuri pe care nu le-aºaccepta, dacã meritã sã accept statutul caremi se oferã în prezent. Senzaþia din ce în cemai acutã pe care o am este cea a unei cam-panii susþinute de denigrare: profesori „ata-caþi“ de elevi ºi anchetaþi cã au avut tupeulde a se apãra, profesori corupþi, profesori in-competenþi, mizerie materialã ºi moralã înºcolile din zone defavorizate. Am „monito-rizat“ atent mass-media în anul acesta – cuexcepþia a câteva reportaje anemice desprecâºtigarea unor onorante locuri la com-

petiþiile internaþionale, în rest doar ton dearþag, de a cere socotealã nejustificat, de acãuta cu orice preþ senzaþionalul mocirlos ºimotive de „pus poalele în cap“. Nici mãcar ovorbã despre „acrobaþiile“ financiare pecare le face un profesor pentru a putea su-pravieþui cu salariul o întreagã lunã, desprezilele în care îºi sacrificã timpul liber saufamilia pentru a corecta lucrãri, pentru a seperfecþiona, pentru a-ºi face orele mai inte-resante, pentru a merge cu elevii la unmuzeu, într-o excursie sau la un spectacol,despre orele în care ascultã cu rãbdare pro-blemele familiilor elevilor sau chiar ia denevoie locul pãrinþilor, despre zecile dececuri, foi matricole, procese-verbale ºi altemii de hârtii ce acoperã incompetenþa celorce le cer. Niciun reporter sau jurnalist n-a gãsit unprofesor „normal“, care îºi face conºtiinciosdatoria, care nu are super-olimpici, înschimb reuºeºte sã-i facã pe elevii sãi sã vinãla ºcoalã cu plãcere ºi sã înveþe sã gân-deascã, sã-ºi punã întrebãri, sã-ºi formeze opersonalitate, sã refuze mitocãnia, suficien-þa intelectualã ºi domnia banului. Întrebarea mea este: a cãutat oare cinevaacest profesor „normal“? S-a dorit sã se gã-seascã aceºti mulþi oameni care sunt senza-þionali prin însãºi puterea lor de a rãmânenormali? Sau aceºti oameni nu aduc „rating“ºi nu transmit mesaje „sãnãtoase“? Nu suntoare ei periculoºi prin ceea ce fac? Nu e oaremult prea riscant pentru cei ce se bazeazãdin patru în patru ani pe cât mai multe„ºtampile“ obþinute de la oameni care nu-ºipun întrebãri? Oare dincolo de toate acesteanu este o „politicã pe termen lung“, poatesingura coerentã ºi neschimbatã de la oguvernare la alta: politica creãrii unei câtmai mari mase de manevrã, care sã nu seîntrebe niciodatã DE CE?Chiar aºa, oameni buni, de ce continui sã fiuprofesor în România anului 2007? Poate îmispune cineva DE CE?

Corina Dumitru

PROFESOR ÎN ROMÂNICAANULUI 2007

8 {coala româneascq � iunie 2007INTERVIU

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: AAþþii vveenniitt llaaMMiinniisstteerruull EEdduuccaaþþiieeii îînnttrr--uunnmmoommeenntt ddee ccoottiittuurrãã ppeennttrruuîînnvvããþþããmmâânntt.. CCuumm vveeddeeþþii dduummnneeaavvooaassttrrãã ssiisstteemmuull dduuppããaaddooppttaarreeaa ppaacchheettuulluuii ddee lleeggii??

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: În primul rând credcã toatã lumea aºteaptã noul pachet delegi pentru cã toatã lumea aºteaptã sã seîntâmple ceva bun în învãþãmântulromânesc. Eu sunt un om optimist ºisper cã prin aceste schimbãri se vor re-zolva foarte multe în învãþãmânt. Vreausã vã spun cã eu sunt împotriva testelornaþionale. Acestea nu îºi au rostul. Înprimul rând nu existã o terminare deciclu. Ciclul se terminã în clasa a X-a. Nuînþeleg de ce trebuie sã dãm examen lajumãtatea ciclului sau aproape de fina-lizarea acestuia. În plus, în momentul încare se dau testele naþionale, datoritãmediei, o parte dintre elevi sunt direc-þionaþi cãtre licee iar alþii cãtre ºcolile dearte ºi meserii. Este în primul rândnedrept pentru copii iar în al doilearând pentru SAM-uri. ªcolile de arte ºimeserii primesc elevii foarte slabi. Deaceea unul dintre punctele de bazã alnoului pachet de legi va fi poziþionareaSAM-urilor pe locul pe care îl cere defapt întreaga societate ºi comunitateaeuropeanã. Pornind de la proverbul cã

„meseria este brãþarã de aur“ ºi cã pepiaþa muncii sã existe oameni specialiºticare sã-ºi cunoascã foarte bine meseria,atunci SAM-urile trebuie sã fie în strânsãlegãturã cu comunitatea localã cu nevo-ia de dezvoltare a acesteia. De exemplutoatã lumea se vaitã cã în construcþii noinu mai avem muncitori iar muncitoriinoºtri din construcþii sunt cei mai bunidin Europa, au spart piaþa. Nu ne-a inte-resat niciodatã sã facem o statisticã pen-tru a vedea de ce specialiºti este nevoiepe plan local. Nu ne-a interesat sã coin-teresãm întreprinderile mici ºi mijlociiîn finanþarea acestor SAM-uri. Una estecând un copil ºtie cã dupã ce terminã oºcoalã de arte ºi meserii va avea ºi loc demuncã ºi alta este situaþia actualã, cândcopilul ajunge într-o astfel de ºcoalãpentru cã a picat examenul de la sfârºi-tul clasei a VIII-a. Vom renunþa la aceste teste naþionaleînsã nu de anul urmãtor. Probabil cã ceicare sunt acum în clasa a VII-a vorprinde noul sistem, deoarece totul tre-buie sã se facã cu paºi mãrunþi. În pri-vinþa modului de admitere la liceu potsã vã spun cã acesta rãmâne de stabilitîmpreunã cu pãrinþii, cu liderii de sindi-cate. Pot sã vã spun cã dupã examenulde Bacalaureat o sã sun liderii de sindi-cat pentru a stabili ce vrem sã facem cu

învãþãmântul românesc. Din punctulmeu de vedere copiii ar trebui sã aibãaceste teze cu subiect unic care repre-zintã o evaluare treptatã ºi periodicã ºiastfel poþi sã-i vezi evoluþia iar dacã suntprobleme el se poate corecta. Nu este ozi de examen în care copilul sã aibãghinion sau sã nu se simtã bine ºi sã deachix la examen. O altã schimbare va afecta ciclurile destudii. Elevul nu trebuie sã se opreascãla clasa a VIII-a ºi trebuie sã urmeze ºiclasa a IX-a. Astfel, clasa a IX-a împreunãcu clasa pregãtitoare, clasa 0 cum o nu-mesc unii, asigurã învãþãmântul obliga-toriu de zece ani. Dupã finalizarea aces-tui ciclu copilul, va avea 16 ani ºi va de-cide singur fie sã meargã mai departe laliceu, unde se va intra în funcþie derezultatele la tezele unice sau, în funcþiede unitate, ar putea sã mai dea o probã,fie sã aleagã ºcoala de arte ºi meserii fiesã se angajeze. Acum hotãrãsc pãrinþiipentru el. Bineînþeles cã ne intereseazã foartemult ºi poziþia pe care trebuie sã o aibãprofesorul în relaþia cu elevul ºi cuceilalþi colegi de catedrã. Aici ne con-fruntãm cu o mare problemã. Eu voipropune sã avem o comisie naþionalãde psihologi care sã se întruneascã încazurile speciale. Spre exemplu în mo-mentul în care se semnaleazã cã un pro-fesor are un comportament deviant laclasã – avem semnale din toate judeþelecã existã cel puþin un astfel de caz – aces-ta sã aparã în faþa comisiei. Sunt cazuriîn care profesori care se aflau chiar subtratament psihiatric au primit avizul dinpartea medicului specialist cã sunt apþipentru învãþãmânt.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: AAiiccii îînnssãã aappaarreeoo pprroobblleemmãã ppeennttrruu ccãã nnoommeennccllaattoorruull bboolliilloorr pprrooffeessiioonnaallee ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttnnuu pprreevveeddee ººii aassttffeell ddee bboollii..

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: Aºa este. Sunt deacord cã un astfel de dascãl trebuie sãfie pensionat pe caz de boalã ºi sã fieconsiliat. Poate fi pensionat doar pen-tru un an de zile, timp în care se poateduce la tratament sau poate cã are ne-voie doar de o pauzã ºi îl trimiþi pe omîntr-un sanatoriu. În mod normal tre-buie sã avem interesul cu toþii ca înînvãþãmânt sã avem dascãli impecabili.Eu sunt profesor, eu mã întorc la cate-dra mea, interesul meu este ca atâtatimp cât sunt aici sã fac tot ce este posi-bil pentru colegii mei. Profesorul tre-buie sã fie protejat, dar în acelaºi timpacesta trebuie sã aibã ºi niºte datoriiclare faþã de ºcoalã ºi elevi.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: CCoonnssiiddeerraaþþii ccãã eessttee ttiimmpp ccaa ssãã ssee ffiinnaalliizzeezzeeaacceesstt ppaacchheett ppâânnãã llaa 11 sseepptteemmbbrriiee??

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: Timpul este foartescurt. S-a lucrat cu fosta conducere a Mi-nisterului ºi cu colegii de la sindicate oparte. Numai cã eu am cerut timp sã

vãd ce s-a fãcut ºi sunt de acord cu omare parte din ceea ce s-a lucrat. Eucred cã datoritã echipei care existã înminister ºi datoritã sprijinului pe caresindicatele mi-l acordã sã finalizãmaceste legi.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: ÎÎnn aacceesstt ppaacchheett ddee lleeggii nnuu aarr ttrreebbuuii ssãã iinnttrree ººii pprrooiieeccttuull ddee lleeggee aall ddeesscceennttrraalliizzããrriiii??

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: Va intra sigur. Tre-buie sã intre neapãrat pentru cã ne inte-reseazã în modul cel mai serios cu pu-tinþã descentralizarea. Dacã totul se cen-tralizeazã într-o instituþie este normalcã nu poate sã funcþioneze cum trebuie.Noi trebuie sã redãm ºcoala comunitãþiilocale, pentru ca ºcoala sã fie responsa-bilitatea comunitãþii locale. Eu sunt depãrere cã fiecare comunitate localã areprimarul ºi ºcoala pe care le meritã. Deaceea totul trebuie sã se întoarcã sprecomunitatea localã. Nu putem face acestlucru separat pentru cã prin descentra-lizare stabilim ºi cine va numi directorulºcolii.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: PPâânnãã îînn aacceessttmmoommeenntt nnuu aa ffoosstt iinnttrroodduuss aacceesstt

CURRICULUM VITAEINFORMAÞII PERSONALEDDaattaa nnaaººtteerriiii:: 11.08.1963LLooccuull nnaaººtteerriiii:: Rm. VâlceaSSttaarreeaa cciivviillãã:: cãsãtoritã, 2 copii

STUDII:FFaaccuullttaatteeaa ddee iissttoorriiee – englezã, Universitatea Sibiu, promoþia 1987LLiicceeuull ddee ffiilloollooggiiee – istorie „Octavian Goga“ Sibiu, promoþia 1982

EXPERIENÞÃ PROFESIONALÃ:

11998877--11999900:: profesor titular limba englezã la ºcoala cu clasele V-VIIIGoleºti Jud. Vâlcea

11999900--11999999:: profesor limba englezã gr. definitiv Colegiul Naþional Mirceacel Bãtrân – Rm. Vâlcea

11999911--11999988:: asistent universitar – catedra de limbi strãine UniversitateaSpiru Haret – filiala Vâlcea

11999988--22000033:: asistent universitar Colegiul de Stat al Universitãþii Craiova –filiala Vâlcea

22000000:: prezent profesor limba englezã la ªc. Gen. nr. 2 Rm. Vâlcea

ACTIVITÃÞI PROFESIONALE CONEXE:11999900 -- 22000000:: profesor organizator de activitãþi cultural-lingvistice în cadrul

Colegiul Naþional Mircea cel Bãtrân împreunã cu profesorii delimba englezã veniþi din SUA prin PEACE CORP

11999922 -- 22000000:: translator pentru diferite delegaþii anglofone11999966:: Curs de informaticã prin Casa Corpului Didactic Vâlcea11999999:: Atestat CPI (Centru Naþional de Pregãtire Informatizatã) în metodica

predãrii limbii engleze22000022 -- 22000044:: Iniþiator cursuri gratuite de limba englezã ºi informaticã

pentru reconversie profesionalã la sediul PNL Rm.Vâlcea

ACTIVITATE POLITICÃ:Membru PNL din martie 1996 (anterior nu a fãcut parte din niciun alt partid politic)

22000011 – vicepreºedinte al organizaþiei municipale Rm. Vâlcea22000033 – preºedinte al Organizaþiei Femeilor Vâlcea22000033 – membru al Biroului Permanent Central al ONFL22000033 – membru al Comisiei Naþionale de Învãþãmânt PNL22000055 – membru al Biroului Permanent Teritorial al PNL22000066 – vicepreºedinte al Organizaþiei Naþionale a Femeilor Liberale22000044 – prezent: responsabil din partea BexT Vâlcea cu organizarea vizitelor

oficiale ºi realizarea comunicatelor de presã22000055 –– prezent: consilier judeþean PNL.

Noul secretar de stat pentru învãþãmântul preuniversitar, Zvetlana Preoteasa, vede în pachetul de legi o ºansã pentrurezolvarea problemelor din ºcoli. Demnitarul, care este un adept al descentralizãrii, considerã cã pentru a putea vorbi de performanþã ºi calitate trebuie schimbate titularizarea pe post ºi sistemul de salarizare.

Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în cadrul Ministerului

„Trebuie sã aducem cadrul

{coala româneascq � iunie 2007 9INTERVIU

pprrooiieecctt iiaarr îînn lleeggiillee ddee ccaarree aamm vvoorrbbiitt nnuu aappaarr ffooaarrttee mmuullttee lluuccrruurriiddeesspprree ddeecceennttrraalliizzaarree..

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: În mod normal des-centralizarea se face împreunã cu Minis-terul Administraþiei ºi Internelor. Vomvedea dacã aceastã lege va intra în acestpachet sau separat în Parlament. Înorice caz, pachetul de legi format dincele trei ºi legea descentralizãrii de faptreprezintã reforma în administraþiainternã. ªi atunci trebuie ca acestea sãmeargã împreunã la Parlament pentruca sã fie dezbãtute împreunã, pentru aintra cât mai repede într-o normalitateeuropeanã.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: CCee ssee îînnttââmmppllããccuu ssaallaarriizzaarreeaa?? ªªii ddeesspprree aacceeaassttããpprroobblleemmãã ssee vvoorrbbeeººttee ffooaarrttee ppuuþþiinnîînn nnooiillee pprrooiieeccttee..

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: În momentul încare se va face descentralizarea în învã-þãmânt vor apãrea ºi alte norme de sala-rizare. Sã luãm exemplu gradaþia de me-rit. A fost un lucru novator, însã cu tim-pul, pentru cã noi românii suntem unpopor de oameni inventivi, aceastã gra-daþie de merit ºi-a schimbat foarte multfaþa – ca o fatã frumoasã care în scurttimp îmbãtrânteºte subit. Foarte mulþicolegi sunt preocupaþi de gradaþia demerit ºi apoi trebuie sã alerge dupã totfelul de diplome de participare la con-cursuri sau simpozioane. Sunt cazuri încare nici nu participã omul efectiv laaceste simpozioane ºi totuºi primeºtediplomã. Dacã s-ar opri numai la asta nuar fi foarte grav, dar se ajunge la ideeacã trebuie sã ai câþi mai mulþi elevi dinclasã care sã participe la concursuri.Vreau sã spun cã cei mai înrãiþi pe con-cursuri sunt învãþãtorii ºi atunci cel caresuferã în urma gradaþiei de merit esteelevul pentru cã se fac pregãtiri pentruconcursuri la ora de desen, muzicã sausport. Aceste ore sunt necesare dintr-unmotiv bine întemeiat. Copii trebuie sãaibã o culturã generalã pentru cã noiformãm un om care sã aibã cel puþindeschidere, sã aibã baza de pornire.Dacã aþi observat aceste ore se pun înprogram dupã orele grele pentru ca ele-vul sã se detensioneze sã aibã un mo-ment de respiro. De asemenea, salariulde merit nu reflectã în totalitate muncaprofesorului. Nu neapãrat cel care aresalariul de merit este ºi cel mai bun das-cãl. Sunt profesori care cu adevãratlucreazã la clasã ºi nu au gradaþie. Sã nuuitãm un lucru, un profesor de la unliceu industrial unde elevii sunt maislab pregãtiþi nu poate avea olimpici. Else chinuie cu elevii lui pentru a-i ridicade la un an la altul. O astfel de muncãtrebuie rãsplãtitã în plus. La ultima dis-cuþie pe care am avut-o cu reprezen-tanþii Bãncii Mondiale unul dintre invi-taþi spunea cã în Statele Unite un liceueste cotat ca bun nu în funcþie de premi-ile naþionale pe care le are ci în funcþiede procentul de promovaþi pe care îlobþine faþã de anul trecut. Trebuie sã negândim cum vom salariza cadrele didac-tice. Trebuie sã recunoaºtem cã profe-sorii noºtri sunt plãtiþi foarte prost.Profesorii noºtri au salarii foarte mici,nu în comparaþie cu cei din alte state

europene, ci cu alte categorii de perso-nal din România. Nu este posibil sã exis-te diferenþe foarte mari între salariulunui profesor sau a unui judecãtor. Euînþeleg cã judecãtorul este cel care îm-parte dreptatea însã nu pot fi de acordca un judecãtor sã aibã salariul de nuºtiu câte ori mai mare ca al unui profesor, pentru cã acel om a ajunsjudecãtor datoritã unor profesori. Dacãnoi avem profesori buni ºi bine renu-meraþi atunci ºi societatea în anii urmã-tori îºi va ridica nivelul. Nu poate acestGuvern sã facã într-un an ce nu s-a fãcutîn 16. România a pierdut din cauzã cã alãsat întotdeauna la sfârºit profesorul.Noi trebuie sã ieºim din mentalitateaaia cã profesorul este blând, bun ºiaºteaptã. Poate aºtepta profesorul, darnu mai aºteaptã vremurile. Noi trebuiesã aducem cadrul didactic în centrulsocietãþii. Este centrul de culturã carepolarizeazã cultura. Este omul carepoartã tot mesajul pentru generaþiileviitoare. Alãturi de pãrinte, profesoruleste cel care pune bazele educaþiei unuicopil.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: CCee ssee vvaa îînnttââmmppllaa ccuu ttiittuullaarriizzaarreeaa îînn ppeerriiooaaddaa uurrmmããttooaarree??

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: Titularizarea este omare problemã pentru cã sistemul aces-ta este doar în România. Noi trebuie sãþinem cont cã nu poþi sã faci cu adevãratdescentralizare ºi un învãþãmânt per-formant dacã profesorul ºtie cã nu îlmai miºcã nimeni de pe locul acela ºiacolo va rãmâne în veci, pânã iese lapensie. ªi eu vin de la catedrã, la un mo-ment dat intervine rutina. Eu îi vãd ºi pecolegii mei mai în vârstã, mã vãd ºi pemine, nu mai sunt cea care eram la 25de ani ºi fãceam o grãmadã de lucruri lacatedrã pentru cã îmi plãcea sã le fac.Am început sã îmbãtrânesc ºi nu mai facce fãceam înainte. Trebuie sã regândimacest lucru, dar eu personal nu voi ac-cepta ca acest sistem sã disparã în urmã-torii ani. Va dispãrea încetul cu încetul.Nu putem ca într-un timp scurt celorcare sunt acum titulari sã le schimbãmdintr-o datã modul de viaþã. Eu gândesctitularizarea în felul urmãtor: ar trebuisã fie un examen de titularizare care sãse dea pe o anumitã perioadã de timp lacolegiile de marcã, unde managerii co-legiului împreunã cu pãrinþii sã gân-deascã un sistem de evaluare pentruprofesori. Dupã perioada aceasta de ti-tularizare profesorul poate sã rãmânãîn acel colegiu sau sã se întoarcã în siste-mul de masã. Însã, indiferent cât de du-reros este, în timp trebuie sã renunþãmla acest sistem de titularizare care esteperimat. Trebuie gânditã altã formã.Avem câteva idei pe care o sã le supu-nem dezbaterii publice.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: UUnniiii ddiinnttrreeiinnssppeeccttoorriiii ggeenneerraallii aauu îînncceeppuutt ssãã--ººii ddeeaa ddeemmiissiiaa.. SSuunntt pprreessiiuunniippoolliittiiccee ddiinn ppaarrtteeaa MMiinniisstteerruulluuii??

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: Mã bucur din sufletcã m-aþi întrebat acest lucru. Aº vrea sãvã expun o situaþie de la Constanþa. Amprimit de la inspectoratul judeþean osolicitare înainte de Bacalaureat prin

care ni se cerea sã aprobãm ca o elevãdin clasa a XIII-a sã poatã sã-ºi dea cori-genþele înainte de examen în urmãtoa-rele circumstanþe. Eleva fusese repeten-tã în clasa a XI-a ºi cu toate astea a fostînscrisã în catalogul de a XII-a, a fãcutclasa a XII-a cu toate cã în acte era repe-tentã, a fãcut clasa a XIII-a ºi acum doreasã-ºi dea corigenþele din clasa a XI-apentru a intra în Bacalaureat. Aceastãsolicitare am primit-o de la doamna in-spector general. Nu am dat o astfel deaprobare pentru cã acolo sunt proble-me de Parchet din cauzã cã s-au fãcut fal-suri în acte publice. Inspectoratul esteîn mare culpã pentru cã la sfârºitul anu-lui ºcolar inspectorul de teren nu ºi-afãcut treaba. Asta m-a fãcut sã cred cãmanagementul de la inspectoratul ºco-

lar este varzã ºi normal am cerut sã semeargã în control la Constanþa. Nici nua mai fost nevoie sã mai luãm noi mã-suri pentru cã doamna inspector ºi-a datdemisia. Dupã ce ºi-a dat demisia doam-na inspector a ieºit în presã ºi a spus cãdin cauza orientãrii politice s-au fãcutpresiuni. Astfel de probleme le avem înmai multe judeþe. Eu nu schimb pe ni-meni în funcþie de culoarea politicã darschimb pe toatã lumea care nu îºi facetreaba. Eu sunt venitã pe acest post poli-tic dar pe mine mã intereseazã nu sãPNL-izez sistemul de învãþãmânt, pe

mine mã intereseazã ca sistemul deînvãþãmânt sã funcþioneze pentru ca sãse vadã cã PNL lucreazã pentru socie-tate. Nu mã intereseazã sã am un inspec-tor PNL care sã nu ºtie ce se întâmplãsub el. Vreau sã spun un lucru tuturorinspectorilor generali sã nu facã niciunrabat de la procedura de licitaþii pentrucã dacã se descoperã acest lucru eu, casecretar de stat, trimit totul la Parchet ºiDNA.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: RReevviissttaa nnooaassttrrãã aarree oo ccaammppaanniiee ccuu

ssllooggaannuull „„EExxmmaattrriiccuullaaþþii ppoolliittiiccaaddiinn ººccooaallãã““.. CCâânndd ccrreeddeeþþii ccãã ppuutteemmvvoorrbbii ddee ddeeppoolliittiizzaarreeaa eedduuccaaþþiieeii??

ZZvveettllaannaa PPrreeootteeaassaa:: Politizarea a înce-put pe vremea PSD, care fãcuse aceleasociaþii ale profesorilor PSD-iºti. Nucred cã în viitorul apropiat România vaface saltul prin care sã ne detaºãm depoliticã. Funcþiile de conducere dinînvãþãmânt – ministru, secretar de stat– trebuie sã fie politice pentru a puteaaplica strategia Guvernului din care facparte. De aici în jos rãmâne de vãzut.

Interviu de Dragoº Neacºu

Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului:

didactic în centrul societãþii”

{coala româneascq � iunie 2007 11JURIDIC

Executareahotãrârilor judecãtoreºtiConsilierul tãu juridic,

Alexandra ICHIM

Deºi am mai discutat într-un numãr an-terior despre noþiunea, întinderea ºifinalitatea unei hotãrâri judecãtoreºti,având în vedere „interpretãrile“ artifi-ciale ºi nefondate fãcute de unele insti-tuþii publice obligate la executarea aces-tora, revin asupra acestei teme.Prezentul articol îºi propune sã clarificeprocedura de executare a sentinþelor ju-decãtoreºti privind plata drepturilor sa-lariale sau a altor drepturi izvorâte dinraporturi juridice de muncã.În acest sens, încep prin a aminti noþi-unea hotãrârii judecãtoreºti, prezentatãca actul final sau epilogul judecãþii saualtfel spus concluzia analizei pertinenteºi complete asupra tuturor elementelorde fapt ºi de drept ale cauzei.Întotdeauna hotãrârea pronunþatã vaîmbrãca forma scrisã, necesarã pentruasigurarea conservãrii, comunicãrii,cunoaºterii motivelor care au determi-nat pronunþarea hotãrârii, posibilitateacontrolului judiciar sau a exercitãrii cãi-lor de atac, posibilitatea punerii ei înexecutare întocmai.Hotãrârea se compune din trei pãrþi:practicaua, considerentele (motivarea)ºi dispozitivul.Practicaua este prima parte a hotãrârii ºicuprinde: indicarea instanþei care a pro-nunþat hotãrârea ºi numele judecãtorilorcare au luat parte la judecatã, numele,domiciliul sau reºedinþa pãrþilor, calita-tea în care au judecat, numele mandata-rilor sau reprezentanþilor legali ºi al avo-caþilor, obiectul cererii ºi susþinerile pres-curtate ale pãrþilor, cu arãtarea dovezilor.Considerentele (motivarea) reprezintãpartea cea mai întinsã a hotãrârii, fiindaceea care indicã motivele de fapt ºi dedrept care au format convingerile in-stanþei. Motivarea trebuie sã arate fie-care capãt de cerere ºi apãrãrile pãrþilor,probele administrate, motivându-se dece unele au fost admise, iar altele înlãtu-rate (dacã este cazul), excepþiile invo-cate ºi modul în care acestea au fostsoluþionate, normele juridice aplicate lastabilirea situaþiei de fapt ºi de drept.Dispozitivul este ultima parte a hotãrâ-rii ºi cuprinde soluþia ce s-a pronunþat încauzã, fiind o reproducere dezvoltatã aminutei întocmite cu ocazia deliberãrii.În dispozitiv, instanþa expune în mod

concret toate cererile formulate de pãrþicu privire la obiectul procesului, men-þionând toate consecinþele ce decurgdin soluþia admiterii sau respingeriicererilor.

Executarea Hotãrârii:Dupã redactarea conformã, hotãrâreaeste comunicatã în copie tuturor pãrþi-lor din cauzã.De la acest moment, partea interesatãprocedeazã la executarea hotãrârii. Prin excepþie de la procedura generalãprivind învestirea hotãrârilor cu titluexecutoriu, spre deosebire de alte situ-aþii, conform art. 278 Cod Procedurãcivilã hotãrârile judecãtoreºti privind„plata salariilor sau a altor drepturi iz-vorâte din raporturile juridice de mun-cã...“, sunt executorii de drept. Aceastaînseamnã cã, fãrã a parcurge procedurageneralã, prin efectul dispoziþiilor art.278 Cod Procedurã civilã, anumitehotãrâri sunt de drept executorii. Dinacest motiv, la executarea hotãrârilorjudecãtoreºti privind „plata salariilorsau a altor drepturi izvorâte din rapor-turile juridice de muncã...“ nu mai estenecesar sã urmãm procedura învestiriicu titul executoriu ºi nici nu trebuie sãaºteptãm ca hotãrârea sã rãmânã irevo-cabilã. Exercitarea recursului de cãtreunitãþile/instituþiile perdante în cauzãnu întrerupe executarea sentinþei. Aceasta se va executa imediat dupã pro-nunþarea instanþei de fond (primei in-stanþe) ºi presupune doar redactareaunei cereri de executare întocmitã departea interesatã, conform art. 83 dinLegea 168/1999 privind conflictele demuncã, comunicatã unitãþilor/perdan-te în cauzã obligate la executare.Având în vedere complexitatea ºi funda-mentarea conþinutului hotãrârilor jude-cãtoreºti, de drept executarea oricãreisentinþe se va face în conformitate ºistrict cu dispoziþiile instanþei, rezumateîn conþinutul hotãrârii, aºa cum a fostdetaliat mai sus.Sub nicio formã legalã, unitãþile/insti-tuþiile perdante în cauzã obligate la exe-cutare nu pot da alte interpretãri dis-poziþiilor instanþei conþinute de hotãrâ-rea judecãtoreascã, decât cele careexistã deja motivate în fapt ºi în drept în

sentinþã. În mãsura în care unitãþile/in-stituþiile perdante în cauzã apreciazã cãhotãrârea judecãtoreascã contravinevreunei dispoziþii legale, pe calea recur-sului poate solicita corectarea even-tualelor nereguli. Dacã însã nici peaceastã cale nu o face, atunci dupã res-pingerea eventualului recurs, unitã-þile/instituþiile perdante în cauzã chiarnu mai pot face intrepretãri asupra în-tinderii, obiectului, pãrþilor sau asupraaltor elemente conþinute de hotãrâre. Din aceste motive, la executarea hotãrâ-lor unitãþile/instituþiile perdante în cau-zã au obligaþia de a executa hotãrâreastrict în raport ºi în limitele dispoziþiilorinstanþei, fãrã intrepretãri ºi opinii per-sonale. În mod contrar, orice acþiune înacest sens este nulã de drept, neputândproduce efecte juridice.

Pentru a exemplifica, voi aratã cã în ca-zul cererilor privind regularizarea situ-aþiei nereducerii normei de predare cudouã ore sãptãmânal faþã de învãþãtorii/educatorii ºi institutorii cu peste 25 deani vechime în învãþãmânt ºi grad di-dactic I, deºi instanþa a admis acþiuneainclusiv faþã de cadrele degrevate total/parþial de normã, existã inspectoratecare prin emiterea unor adrese nefon-date limiteazã executarea hotârârii.În acest sens, fãrã un fundament juridic,contrar dispoziþiilor instanþei, inspec-toratele îndeamnã unitãþile de învã-þãmânt la neexecutarea hotãrârilor faþãde cadrele degrevate total/parþial denormã. Am apreciat ºi transmis acesto-ra cã eventualele nemulþumiri faþã defaptul cã acþiunea a fost admisã ºi faþãde acest cadre, le puteau regla pe calearecursului. În mãsura în care acest faptnu s-a fãcut este imposibil ca la momen-tul executãrii unei sentinþe, eventualchiar irevocabile, sã mai poatã fi fãcutãorice intrepretare. Explicaþia este valabilã faþã de orice alteintrepretãri contrare dispoziþiilor in-stanþei fãcute de instituþiile obligate laexecutarea hotãrârilor judecãtoreºti.

Departamentul Comunicare ºi Imagine

FEN cere majorarea salariilor cu 25%, de la 1 octombrie, pentru toate categoriile de

personal didactic Federaþia Educaþiei Naþionale salutã decizia parlamentarilor din CameraDeputaþilor de a-ºi menþine propunerea de majorare cu 10%, peste procentul sta-bilit de Guvern, a salariilor personalului didactic cu gradul I din învãþãmântulpreuniversitar. Votul dat în urmã cu câteva zile creazã premizele unei majorãripentru toate cadrele didactice. „Pentru prima datã parlamentarii au dat dovadãde maturitate. Cu toate împotrivirile unor persoane care au cerut vehementeliminarea prevederii, aceºtia au hotãrât ca majorarea sã se aplice. Chiar dacã seface o discriminare pozitivã pentru unele categorii de personal aceastã proble-mã poate fi reglatã în perioada urmãtoare. Deja am avut discuþii preliminarii cuunele grupuri parlamentare pentru ca la începutul urmãtoarei sesiuni parla-mentare sã mai fie introdus un proiect de lege prin care ºi celelalte cadre didac-tice sã beneficieze de aceastã mãrire de 10%. Ca ºi reprezentanþi ai salariaþilordin învãþãmânt ne luptãm pentru creºterea investiþiei în resursa umanã ºi nuputem refuza o astfel de majorare decât dacã am avea alte interese ascunse“, adeclarat Cãtãlin Croitoru, preºedintele FEN. Modificarea propusã de Comisia de învãþãmânt ºi aprobatã de CameraDeputaþilor prevede ca începând cu 1 octombrie coeficienþii stabiliþi de Guvernsã fie majoraþi astfel: 5% pentru profesorii universitari, 15% pentru restul per-sonalului didactic din învãþãmântul universitar ºi 10% pentru personalul cu graddidactic I din învãþãmântul preuniversitar.

Director,Dragoº Constantin Neacºu

Departamentul Comunicare ºi Imagine

Solicitarea FEN pentru normãdidacticã de 18 ore

pentru toate categoriile de personal didactic

a devenit legeÎn urma demersurilor Federaþiei Educaþiei Naþionale, Senatul a adoptat la 28iunie a.c. proiectul de lege pentru modificarea Statutului Personalului didactic.Prin aceastã modificare, toate categoriile de personal didactic de predare, inclu-siv institutorii, educatorii ºi învãþãtorii, vor avea o normã didacticã de 18 ore.„Vechea formulã din Statutul Cadrului Didactic fãcea discriminãri între aceleaºicategorii de personal. Am reuºit sã eliminãm aceastã inechitate care aducea mariprejudicii materiale unei pãrþi din cadrele didactice“, a declarat Cãtãlin Croitoru,preºedintele FEN.Prin aceastã modificare toate orele efectuate care depãºesc norma didacticã vorfi plãtite în regim de platã cu ora.

Director,Dragoº Constantin Neacºu

12 {coala româneascq � iunie 2007IT

Revista „SSccooaallaa rroommaanneeaassccaa“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor cu cinci adrese de email unde fiecarepoate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã contribuie în acest fel la dezvoltareaînvãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

paparazzi@scoalaromaneasca.rotrimiteþi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

reforma@scoalaromaneasca.roaveþi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

juridic@scoalaromaneasca.rosuntem aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþie@scoalaromaneasca.rote-ai lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului(MECT) ºi Ministerul Comunicaþiilor ºi TehnologieiInformaþiei (MCTI) au anunþat stabilirea unuiparteneriat în vederea implementãrii programului„e-VACANÞÃ!“ la nivel naþional. Acesta se va derulaîn ºcolile I-VIII dotate cu infrastructurã IT&C caredoresc sã le ofere copiilor alternativa unei vacanþeinstructive, creative ºi interactive. Parteneriatul afost semnat pe baza rezultatelor remarcabile înre-gistrate anul trecut, la prima ediþie a programului„e-VACANÞÃ!“, organizatã în 17 ºcoli-pilot din proiec-tul Economia Bazatã pe Cunoaºtere, implementatde Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Infor-maþiei. Parteneriatul dintre cele douã ministere pre-supune multiplicarea la nivel naþional a modelelorde succes derulate în cadrul programului la ediþiaprecedentã, identificate de Ministerul Comunica-þiilor, ºi utilizarea structurilor specifice MinisteruluiEducaþiei, precum Inspectoratele ªcolare, pentru ma-ximizarea impactului programului în fiecare judeþ.„Semnarea parteneriatului cu Ministerul Comuni-caþiilor certificã dorinþa noastrã de a încuraja uti-lizarea noilor tehnologii de cãtre elevi ºi profesoriºi în vacanþa de varã. Considerãm cã prin facilitareaaccesului la resursele IT existente în ºcoli, acest pro-gram poate fi un stimulent pentru studiul indivi-dual, desfãºurarea de activitãþi educaþionale ºi va-lorificarea creativitãþii“, a declarat Zvetlana Preo-

teasa, secretar de stat pentru învãþãmânt preuni-versitar în MECT. La rândul sãu, Balint Porcsalmi,secretar de stat în cadrul Ministerului Comunica-þiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, a declarat cã succe-sul înregistrat de prima ediþie a programului „e-VACANÞÃ!“ a demonstrat interesul elevilor ºi alcadrelor didactice de a avea acces la tehnologiechiar ºi pe timpul vacanþei. Programul „e-VACAN-ÞÃ!“ este o iniþiativã educaþionalã cu caracter volun-tar, care îºi propune implicarea ºcolilor cu clasele I-VIII în implementarea unor activitãþi bazate pe mij-loace moderne de comunicaþii ºi tehnologia infor-maþiei, precum ºi stimularea creativitãþii copiilor ºiasigurarea unui cadru de comunicare interactivã cuajutorul infrastucturii IT&C. Obiectivele programu-lui sunt stimularea utilizãrii resurselor de comuni-caþii ºi tehnologia informaþiei pe perioada vacanþeide varã, întãrirea capacitãþii de management edu-caþional, cât ºi susþinerea elaborãrii de proiecte co-mune între ºcolile participante la program.Prima ediþie a programului a fost organizatã anultrecut sub egida proiectului Economia Bazatã peCunoaºtere, beneficiind de participarea a nu maipuþin de 2.100 de copii ºi 100 de profesori din 17ºcoli din mediul rural ºi mic urban. La nivel naþio-nal, programul desfãºoarã ºase activitãþi opþionaleºi va fi monitorizat ºi evaluat de Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Tineretului. Reprezentanþii ºcoli-lor care vor realiza la un nivel înalt de performanþãtoate cele 6 activitãþi propuse în cadrul proiectuluivor face parte din Grupul de Lucru pentru promo-varea Tehnologiei Informaþiilor ºi Comunicaþiilorîn Educaþie. Grupul va funcþiona ca o comunitatede expertizã cu rol consultativ în implementareapoliticilor educaþionale privind integrarea instru-mentelor IT&C în procesul educaþional, începândcu anul ºcolar 2007-2008. (Ioana Popa)

Programul „e-VACANÞÃ!“,extins la nivel naþional

FEN, cea mai credibilã federaþie sindicalã din învãþãmântul preuniversitarFederaþia Educaþiei Naþionale se aflã peprimul loc într-un sondaj realizat pe fo-rumul Ministerului Educaþiei, Cercetãriiºi Tineretului în ceea ce priveºte credibi-litatea organizaþiilor sindicale din învã-þãmântul preuniversitar. FEN conducesondajul cu un procent de 24,44% dintotalul voturilor ºi este urmatã de FSLIcu 20,74% ºi de FSII „Spiru Haret“ cu13,33%. Sondajul care se gãseºte la cate-goria „Forumul Profesorilor“ a fost înce-put la 5 mai a.c. ºi pânã la apariþia revis-tei votaserã 133 de persoane, o cifrã des-tul de mare dacã o comparãm cu cele-lalte sondaje de pe site-ul http://forum.portal.edu.ro. Menþionãm cã estecel mai vizionat site pe domeniul edu-caþiei potrivit statisticilor de pe internet.

Pãrerile forumiºtilorSSffâânnttuu GGhheeoorrgghhee:: „Sindicatele din învã-þãmânt sunt o necesitate, iar tot ceea cea fost obþinut dupã 1990 încoace se dato-reazã în mare mãsurã acestora... «arma»sindicatelor este informarea corectã asalariaþilor, ceea ce nu înseamnã mani-pularea acestora. Aici cred cã sunt sin-cope. Dacã oamenii nu ºtiu ce se întâm-plã, trãiesc cu impresia cã ...«sindicatulnu face nimic pentru ei !» Ei, membri, tre-buie sã fie convinºi de un lucru simplu:sindicatul reprezintã o mulþime deoameni, adicã este alcãtuit din toþi mem-

brii sãi, de aceea este puternic, sau nu.Deci ei trebuie sã participe, iar acest lu-cru se poate face în diferite moduri. Dacãla negocieri nu se obþine tot ceea ce ardori membri de sindicat, atunci unii suntde pãrere ori cã liderii sunt pasivi, ori cãsunt duplicitari, ori cã sunt incapabili. Artrebui ca aceºti membri sã participe eiînºiºi acolo, la masa verde ºi sã vadã dacãei pot mai mult. Pânã la urmã numulþimea membrilor conteazã ci forþa deimpact, abilitatea de a gãsi canalele depenetrare a structurilor puterii, pentru a

obþine cât mai mult din ceea ce sedoreºte ºi se poate obþine la un momentdat. FEN a reuºit acest lucru... A fi lidersindical presupune a avea multã disponi-bilitate faþã de ceilalþi, a crede mult înreuºita demersurilor ºi a avea capaci-tatea de a-i face ºi pe ceilalþi sã creadã. Eltrebuie sã ºtie sã menþinã treazã spe-ranþa ºi sã demonstreze cã existã rezul-tate, chiar dacã uneori acestea sunt maimici, iar alteori ele sunt semnificative.“IILLIIEEPP:: „Pentru mine un lider de federa-þie trebuie sã ºtie în primul rând sã vor-

beascã bine româneºte. Sã nu spunã «ti-tulatura» ºi sã dea bine pe camerã. Ca ºiîn politicã, liderul de sindicat trebuie sãaibã prestanþã ºi carismã. Am mai spus-o ºi cu altã ocazie: sindica-tul nu înseamnã cadouri de Paºte ºiCrãciun. Organizaþia sindicalã trebuiesã apere cât mai bine interesele mem-brilor ºi sã le aducã alte beneficii. O or-ganizaþie sindicalã trebuie sã aibã oa-meni angajaþi ºi nu profesori degre-vaþi... În privinþa negocierilor, pot sã vãspun cã nu conteazã cât þipi în faþa ca-merelor ºi cât de mult ameninþi cu grevageneralã ºi blocarea examenelor (sã fimserioºi, ºi-au dat seama ºi politicienii cãaceste sloganuri sunt învechite ºi prã-fuite) ci felul în care ceri. Pentru salariimai mari trebuie sã oferi calitate nuceea ce se întâmplã la ora actualã înînvãþãmânt...“PPaauulluuss:: „Vorbim despre sindicate destulde «impersonal». Sindicatele nu au fãcut... Sindicatele nu au organizat... Ne estegreaþã de sindicate ...Sã nu uitãm cã ºinoi (unii) facem parte din aceste sindi-cate. Sã nu uitãm cã aproape 300.000de angajaþi din sistemul de învãþãmântsunt membri de sindicat. Sã fie toþi o«turmã» uºor de manipulat? Pe de altã parte liderii sindicali sunt co-legii noºtri. Teoretic noi i-am ales înaceste funcþii ºi dacã nu-ºi fac treaba tot

noi ar trebui sã-i schimbãm. Angajareaunor specialiºti ar fi o soluþie de rezol-vare a problemelor «tehnice» (procese,negocieri, consultanþã juridicã etc.),însã tot cel ce vine de la catedrã poate«simþi» problemele mai bine“.VViioorriiccaaooccuu:: „M-aº bucura ca acest «an-trenament» sã fie în favoarea noastrã,sã avem ceva de învãþat... ar fi bine sãpurtãm discuþii care sã ne ajute. Nu credcã acest FORUM este pentru discuþii inu-tile, care nu sunt la subiect. «Împrenuãpentru o viaþã mai bunã!»“SSiinnddiiccaalliissttuullssuuffooccaatt:: „Pentru ca timpuri-le sã fie realmente noi este nevoie de oa-meni cu mentalitãþi moderne, europe-ne ºi nu de oameni ce nu pot depãºi re-flexele de gândire comunistã, adânc în-rãdãcinate în mintea lor. Prin oameninoi cred cã asta trebuie sã înþelegem.Sunt lideri sindicali în învãþãmânt careconduc din 1990 sindicate ºi sunt cât sepoate de noi. Cred cã în jurul lor trebuiesã ne solidarizãm ºi sã încetãm sã nemai lãsãm amãgiþi de alþii care sunt niº-te jalnici demagogi ce fac «politicã cu de-licatesuri» a la Caragiale. Cu alte cuvin-te, pentru progresul general ºi implicital fiecãruia dintre noi nu cred cã frec-venta solidarizare numai în jurul porto-felului este soluþia realã ºi de duratã.Sã auzim numai de bine!“

Ioana Popa

{coala româneascq � iunie 2007 13ªCOALA INTERNAÞIONALÃ

Deºi, în timp, profesiunea de cadru di-dactic ºi-a câºtigat un loc de frunte în no-menclatorul de joburi, în societateacontemporanã, statutul social al profe-sorului pare sã fie mai degrabã asimila-bil clasei mijlocii. Aceastã profesiune nuse gãseºte între cele mai solicitate, darnici între cele mai evitate. Este o profesi-une intelectualã respectatã, ce nu confe-rã deþinãtorului putere, influenþã sauvenituri superioare, dar conferã presti-giu ºi satisfacþii, mai ales atunci cândvocaþia a stat la baza alegerii profesiu-nii. Studiile demonstreazã cã mulþi din-tre cei care opteazã pentru aceastã pro-fesiune provin din familii în care mese-riile intelectuale sunt preþuite sau încare pãrinþii sunt cadre didactice. În ma-joritatea þãrilor dezvoltate s-a constatatcã este mai degrabã o profesiune femi-ninã ºi pare sã se potriveascã mai binefemeilor. Salariile mai puþin ridicate îiîndepãrteazã pe bãrbaþii cu aspiraþiiînalte. Pe de altã parte, aceastã profesieoferã o perspectivã redusã de carierã(excepþiile apar în învãþãmântul supe-rior) presupunând puþine diferenþe în-tre debutanþi ºi cei cu experienþã.

O problemã globalãEvoluþia rapidã a societãþii dupã decem-brie ’89 a provocat o depreciere rapidãa status-ului profesorilor în þãrile dinfostul bloc comunist ºi, practic, o nedo-ritã recuperare a handicapului ce le des-pãrþea de þãrile Europei Occidentale,unde procesul a avut un ritm lent, darconstant. Prin status înþelegem condiþialor economicã ºi socialã, recunoaºtereaprofesiunii didactice de cãtre societateºi imaginea acestei profesiuni la nivelsocial (ceea ce include imaginea despresine a profesorilor). Decãderea status-u-lui profesiunii determinã scãdereaatractivitãþii carierei didactice, fapt cecreeazã deja în majoritatea þãrilor dez-voltate serioase dificultãþi în privinþarecrutãrii profesorilor ºi a reþinerii lorîn ºcoli. Are loc nu doar îmbãtrânireacorpului profesoral, dar ºi scãderea cali-tãþii acestuia. Conform unui studiuOECD (2005), 15% dintre profesorii cunormã întreagã ºi 30% cu normã parþia-lã care predau în învãþãmântul secun-dar superior (clasele IX-XII) din 15 þãrimembre OECD nu erau profesori califi-caþi (fully qualified). Raportul asuprastãrii sistemului naþional de învãþãmântpublicat de Ministerul Educaþiei ºi Cer-cetãrii în 2006 aratã cã la acelaºi nivelde învãþãmânt, în România, în perioa-da 2002-2006 proporþia de profesorinecalificaþi a scãzut de la 9.1% în 2002la 1.8% în 2006 în cazul liceelor ºi de la13.6% la 3.1% în unitãþile de învãþã-mânt profesional ºi tehnic.

Resurse umane mai slab pregãtiteChiar dacã în raport cu þãrile OECDnumãrul celor care doresc sã devinãprofesori nu reprezintã încã o proble-mã, calitatea celor care intrã în învãþã-mânt scade în mod continuu. Practic,asistãm la un fenomen de selecþie nega-tivã cauzat de atractivitatea scãzutã a ca-rierei didactice (tinerii absolvenþi ºi sta-giarii considerã intrarea ºi rãmânereaîn învãþãmânt ca pe ultima lor opþiune).În plus, se menþin sau se agraveazã defi-cite de profesori calificaþi pentru zoneledefavorizate ºi pentru unele disciplinedin curriculum (cum ar fi informaticasau limbile strãine). Deºi conform acelu-iaºi raport al MEdC, proporþia profeso-rilor necalificaþi din ºcolile gimnazialedin mediul rural a scãzut de la 21.5% în2002 la 11.9% în 2006, existã zone alesistemului ºcolar (judeþe, ºcolile izolate,comune sau cartiere cu populaþie pre-ponderent de etnie rromã) cu un nu-mãr mare de profesori necalificaþi. Lip-sa unor legi flexibile ºi politici de tipulZEP (Zone d’education prioritaire) dinFranþa sau a programelor de atragere ºimenþinere a profesorilor din SUA(Alaska) prin care profesorii care lu-creazã în regiuni defavorizate primescimportante stimulente financiare vaduce la cronicizarea acestor probleme.

Unii iau mãsuri, alþii... aºteaptãStudiul OECD relevã câteva programede mãsuri eficiente aplicate de adminis-traþia centralã sau de administraþii loca-le din Anglia ºi Þara Galilor pentru atra-gerea în învãþãmânt a studenþilor, maiales pentru acoperirea unor materiideficitare. Astfel, cei care fac masteratulîn cadrul formãrii iniþiale a profesorilorprimesc de la Guvern o bursã de 6.000de lire ºi nu plãtesc nicio taxã de studii(Traning Bursary scheme). Prin Short-age Subject Scheme cei înscriºi în cur-surile de pregãtire a profesorilor pentrumaterii acoperite deficitar la nivel na-þional pot aplica pentru o sumã supli-mentarã de 5.000 de lire pe an. Progra-mul Golden Hello oferã un suplimentde 4.000 de lire la salariu celor care auobþinut masteratul, au terminat progra-mul de inducþie (stagiul de profesor) ºipredau într-o ºcoalã de stat o materiemai puþin dezirabilã. Altfel spus, în An-glia ºi Þara Galilor, tuturor profesorilorstagiari care predau astfel de disciplineli se refinanþeazã împrumuturile luatepentru studii.Aºadar, pierderea interesului pentrucariera didacticã nu este doar o proble-mã româneascã. Mai mult decât atât,deºi nu existã niciun fel de prognoze

privind piaþa muncii în educaþie, se poa-te aprecia cã cel puþin pe termen mediu,România nu se va confrunta cu deficitesevere nici în privinþa cantitãþii, nici înprivinþa calitãþii celor care predau înînvãþãmântul preuniversitar. Ceea ceindividualizeazã situaþia localã esteignorarea ei de cãtre principalii actoriimplicaþi în procesul realizãrii politi-cilor educaþionale. Criza meseriei deprofesor este, de cel puþin douã decenii,o realitate globalã. În majoritatea þã-rilor dezvoltate, guvernele, sindicateledin învãþãmânt ºi experþii în ºtiinþeleeducaþiei încearcã sã gãseascã soluþiicare pot reduce efectele acestei crize. Nueste ºi cazul României, unde aceastãproblemã a fost abordatã doar tangen-þial de cercetãtori, politicieni, mass-me-dia ºi unele federaþii sindicale.

Batem pasul pe locSingurul raport de consultanþã privindsituaþia profesorilor a fost realizat în2002 de cãtre o echipã de consultanþi aiBãncii Mondiale. Documentul, intitulat„Education Policy Note“ îºi propunea sãofere Guvernului României „reco-mandãri de îmbunãtãþire a eficienþeiprogramelor educaþionale prin opti-

mizarea managementului ºi finanþãriieducaþiei pe de o parte ºi a managemen-tului resurselor umane (MRU) din edu-caþie, pe de altã parte“. Una dintre con-statãrile acestui studiu era faptul cãprincipalul dezechilibru cu care se con-fruntã România în privinþa asigurãriiresurselor umane pentru învãþãmânteste lipsa profesorilor calificaþi pentruinformaticã ºi limbi strãine, mai ales înºcolile din zonele defavorizate ºi faptulcã aceste deficite se vor agrava pe ter-men mediu.Raportul recomandã „îmbunãtãþirearecrutãrii profesorilor pentru acele dis-cipline ºi pentru ariile curriculare defa-vorizate prin capacitarea autoritãþilorlocale de a acorda creºteri temporare de

salarii pentru categoriile de profesoride care duc lipsã“. Stagnarea (sau mi-marea) procesului de descentralizare afãcut ca în prezent autoritãþile locale sãnu aibã la dispoziþie cadrul legislativpentru aplicarea unor mãsuri active deasigurare a resurselor umane pentruzonele geografice/disciplinele de studiucu deficit de profesori.

Recomandãri în deºertRespectiva notã de politici conþineapeste 60 de recomandãri în nouãdomenii ale managementului resurse-lor umane, dupã cum urmeazã:� Dimensiunile ºi compoziþia forþei de

muncã din educaþie� Recrutarea, selecþia ºi numirea profe-

sorilor� Obþinerea definitivatului� Nivelul salariilor ºi scala salarialã� Sistemul salarial: relaþia dintre partea

fixã ºi partea variabilã a salariului ºistabilirea unei legãturi între platã ºiperformanþã

� Stimulente financiare ºi non-financiare

� Restructurarea forþei de muncã dinînvãþãmânt

� Forma ºi conþinutul formãrii iniþiale

� Formare ºi dezvoltare profesionalãcontinuã

� Calificarea cadrelor didactice necali-ficate

� Înlãturarea barierelor legislative încalea restructurãrii forþei de muncãdin educaþie.

Din cele nouã enumerate mai sus, doarpatru s-au regãsit parþial în politicilecelor patru echipe (una în fiecare an!!!)aflate la conducerea ministerului din2002 pânã în aprilie 2007:� Diplome universitare multidisciplina-

re pentru cei care intenþioneazã sãdevinã profesori fapt care reflectãmai bine nevoile noului curriculum

� Majorarea relativã a salariilor pentruprofesorii debutanþi în ideea de a face

mai atractivã intrarea în învãþãmânt � Revederea modului de acordare a

sporului pentru profesorii din mediulrural prin introducerea unor indicide izolare (recomandarea din nota depolitici sugera luarea în calcul ºi aaltor factori generatori de dezavanta-je la nivelul unei zone în afara celuilegat de izolare)

� Acordarea altor tipuri de stimulente(bonuri valorice de 100 de euro pen-tru achiziþia de cãrþi sau decontareatransportului din bugetul local,prevederi legislative adoptate recentde Parlament).

„Existã o explicaþie“(sic!)Rata scãzutã de implementare a acestorrecomandãri în politica educaþionalãdin ultimii patru ani se explicã prin fap-tul cã MEdC (mai nou ºi T de la Tineretu-lui) sau politicienii din comisiile de în-vãþãmânt ale Parlamentului nu utilizea-zã decât cu totul incidental studiile detip „expert“ în procesul luãrii deciziilorsau în discursul lor public. În al doilearând, multe dintre recomandãri sunt in-spirate dintr-un model de MRU caracte-ristic þãrilor anglo-saxone (aºa-numitul

position-based public services model încare ºcolile se comportã ca niºte între-prinderi economice urmãrind sã anga-jeze pe poziþiile de profesori cei maibuni candidaþi de pe piaþã ºi chiar sã îiînlocuiascã pe cei necompetitivi cu alþiimai buni (dacã acest lucru le este favo-rabil din punct de vedere al raportuluipreþ-eficienþã). Acest lucru le face maigreu de asimilat într-un sistem de anga-jare a profesorilor bazat pe carierã (ca-reer-based system) cum este cel din Ro-mânia (în care intrarea în sistem se ba-zeazã pe diplome de tip academic ºi pro-movarea pe un sistem de grade care nusunt ataºate posturilor din organizaþie, cipersoanelor care ocupã aceste posturi).

Alin Bratu

Ne place sã spunem despre profesiunea de dascãl cã este complexã ºi nobilã, datã fiind misiunea pe care o are de îndeplinit: formarea unor personalitãþi autonome integrabile social,cu capacitãþi de gândire criticã ºi creativã, cu un profil moral binedefinit ºi cu aspiraþii profesionale. Sociologii afirmã cã importanþasocialã a profesiunii rezultã din responsabilitatea ºi din rolul decisivpe care îl are profesorul în transformarea profundã a personalitãþii,în dezvoltarea substanþei intelectuale, fizice ºi socio-morale a individului.

Nu doar euro se depreciazã!

Statutul profesorului european

14 {coala româneascq � iunie 2007DOSAR

Pentru cã subiectele au fost afiºate pe Internet,

Promovabilitatea la testele naþionale a depãºit 80%Afiºarea rezultatelor dupã rezolvareacontestaþiilor a scos în evidenþã o pro-movabilitate mai mare cu aproapepatru procente faþã de sesiunea de anultrecut. Singura explicaþie o constituieafiºarea variantelor de subiecte, câte100, pe site-ul www.edu.ro, astfel cã ele-vii au avut posibilitatea sã se obiº-nuiascã foarte bine cu tipurile de su-biecte. Dintre cele 100 de variante pos-tate la fiecare disciplinã, în ziua fiecãruiexamen s-a extras câte o variantã. La se-siunea testelor naþionale, care deja s-aîncheiat, absolvenþii de gimnaziu pregã-tindu-se deja pentru admiterea compu-terizatã în învãþãmântul liceal ºi profe-sional, au participat 190.718 candidaþi,anume 96,62% din totalul celor care s-au înscris. Dintre cei prezenþi, 30 aufost eliminaþi pentru tentativã de frau-dã. Promovabilitatea medie la testelenaþionale, sesiunea 2007, a ajuns la80,86%, cu aproape patru procente maimare faþã de cea de anul trecut, cânddupã contestaþii a fost 76,89%. Supli-mentar de rezultatele foarte bune, în ju-deþul Bihor promovabilitatea a depãºit90 de procente, ajungând la 95,37%,ceea ce a însemnat cea mai mare pro-movabilitate din ultimii doi ani. În cele-lalte judeþe, promovabilitatea s-a situatîntre 60 ºi 90%. Promovabilitate peste 80% s-a înregis-trat în 20 de judeþe ºi municipiul Bucu-reºti, anume: • Suceava – 89,42% •Vâlcea – 88,29% • Gorj – 86,63% •Caraº Severin – 86,06% • Sãlaj –85,23% • Bacãu – 85,41% • Constanþa– 84,79% • Cluj – 84,70% • Satu Mare– 84,65% • Bucureºti – 84,16% • Arad– 84,06% • Vrancea – 84,94% • Timiº– 83,76% • Bistriþa Nãsãud – 82,65% •Brãila – 81,65% • Alba – 81,57% •Hunedoara – 81,42% • Maramureº –81,41% • Buzãu – 80,43% • Dâmbovi-þa – 80,29%. Între 70 ºi 80% promovabi-litate s-a obþinut în 19 judeþe, astfel: •Neamþ – 79,79% • Harghita – 79,59%•Mehedinþi – 79,20% • Mureº – 79,04%• Covasna – 78,96% • Prahova –78,35% • Giurgiu – 77,56 % • Braºov –77,31 % • Teleorman – 77,42% • Olt –76,15% • Argeº – 76,03% • Botoºani –75,79% • Galaþi – 75,88%. • Iaºi –75,51% • Vaslui – 75,48% • Dolj –74,34% • Cãlãraºi – 73,05% • Tulcea –72,66% • Sibiu – 71,58%. Cea mai slabãpromovabilitate s-a înregistrat în jude-þele Ilfov – 67,32% ºi Ialomiþa – 68,07%.

Corectarea, din nou cu problemeDupã rezolvarea contestaþiilor, se poateremarca faptul cã în unele judeþe pro-movabilitatea a crescut exagerat demult. Cel mai elocvent exemplu este ju-deþul Bihor, unde de la 84,55% cât eraînainte de contestaþii, dupã rezolvareacontestaþiilor promovabilitatea a sãritcu aproape zece procente, ajungând la95,37% ºi în fruntea clasamentului. Cupeste 5% promovabilitate dupã contes-taþii se situeazã judeþul Galaþi, cãruia ise adaugã alte câteva judeþe. Este foarteclar cã asemenea greºeli trebuie în final

sã-ºi afle ºi rãspunsuri, o creºtere atât demare a promovabilitãþii ridicând marisemne de întrebare asupra modului încare profesorii corectori îºi fac datoria.Nu înseamnã decît cã unii corectori fienu au fost cu gândul la tezele corectate,fie erau atât de piliþi încât mai bine seduceau sã se culce. ªi când facemasemenea afirmaþii avem în vederecazul elevei dintr-o comunã gãlãþeanã,unde eroarea între prima ºi a douanotare a lucrãrii sale a fost de aproapeºapte puncte. Practic, fata a obþinut iniþial la lucrareascrisã la Geografia României nota 3,10,ca dupã contestaþii sã primeascã nota

maximã, adicã 10. De asemenea, alþi286 de elevi gãlãþeni au promovattestele naþionale dupã contestaþii, decidupã reevaluarea lucrãrilor lor. „Mai mulþi profesori din judeþ, care aufãcut parte din comisiile de evaluare,riscã sancþiuni din cauza erorilor comi-se. Acolo unde diferenþa dintre notaacordatã iniþial ºi cea stabilitã dupãcontestaþii este mai mare de 1,5puncte, se va propune sancþionareaprofesorilor în consiliul Inspecto-ratului ªcolar“, spune dna MagdalenaGaiu, inspector ºcolar general adjunctla Inspectoratul ªcolar al judeþuluiGalaþi.

În cazul Bihorului, diferenþa de promo-vabilitate, înainte ºi dupã rezolvareacontestaþiilor, este de-a dreptul impar-donabilã ºi nerealistã, Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Tineretului fiind obli-gat sã deschidã chiar o anchetã ºi sã sta-bileascã nu doar cauzele, ci ºi vinovaþii.

Tranºe de mediiÎn privinþa tranºelor de note, cei maimulþi elevi, anume 41.210, deci 21,61%dintre cei care au susþinut testele au ob-þinut note între 7 ºi 7,99, un procentfoarte ridicat (19,93 %) fiind ºi la grupa8 – 8,99. La grupa de note 9 – 9,99 aupunctat 24.659 dintre elevi, adicã12,93%. Un procent important s-a înre-gistrat ºi la tranºa 6 – 6,99, note în acestinterval fiind obþinute de 36.884 decandidaþi, adicã 19,34%. Cele mai puþi-ne procente au fost la grupa 5 – 5,99,anume doar 13.363 de elevi, deci7,01%. Dacã ne raportãm la cele maimulte note din grupele respective, esteevident cã pe prima poziþie se situeazãCapitala, graþie numãrului foarte marede candidaþi, practic cei mai mulþi faþãde celelalte judeþe. De altfel, chiar ºi laeliminaþi Bucureºtiul a punctat cel maimult, fiind vorba de ºapte candidaþicare au încercat sã copieze ºi au fost ºiprinºi.

Maxim ºi minimÎn total, s-au acordat 93 de note de 10,pe care le-au primit candidaþi din 26 dejudeþe ºi Capitala. Cele mai multe notede 10 s-au obþinut în Iaºi – 16, Dolj – 12ºi Cluj – 9, în Capitalã fiind doar douã.Celelalte judeþe care au punctat la nota10 sunt Alba, Argeº, Arad, Bacãu, Brãila,Botoºani, Braºov, Buzãu, Cãlãraºi, Dâm-boviþa, Galaþi, Hunedoara, Harghita,Mehedinþi, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava,Tulcea, Timiº, Teleorman, Vâlcea, Vran-cea. Paradoxal, deºi Bihorul s-a situat în

fruntea promovabilitãþii, niciun candi-dat din acest judeþ nu a obþinut nota 10.La polul opus, cu cele mai multe notesub 5, s-a situat Bucureºtiul – 2.403, ur-mat de Dolj – 1.674, Iaºi – 1.666, Argeº –1.553, Galaþi – 1.257 etc.

„Examen anacronic“Deºi testele naþionale nu au chiar aºa omare vechime ºi, cu toate deficienþele,au demonstrat cã sunt o soluþie foartebunã pe baza cãreia se face admiterea înînvãþãmântul liceal ºi profesional, mi-nistrul Cristian Adomniþei le considerãun „examen anacronic“. Potrivit aces-tuia, testele ar trebui eliminate, admi-terea în clasa a IX-a urmând a se face du-pã alte criterii, cel mai posibil pe baza te-zelor cu subiect unic, care au fost intro-duse din acest an de cãtre predecesorulsãu, Mihail Hãrdãu. „Examenul însuºi este anacronic ºi va fidesfiinþat în perioada urmãtoare prinpachetul nou de legi. Numai cã sunt ge-neraþii care mai au de încheiat acesttraseu. Prima generaþie care va intra îngimnaziu dupã ce va fi implementatacest pachet de legi va fi ºi prima carenu va mai avea parte de acest examen.Vom schimba sistemul prin care vomavea zece clase obligatorii. Cel mai pro-babil, la ora aceasta clasa a IX-a va fi ulti-ma clasã de gimnaziu, iar a X-a va fi cla-sã pregãtitoare ºi atunci va dispãreaacest examen pe care copii de numai 14ani sunt obligaþi sã-l dea. Este importantcum evaluezi elevul la finalul cicluluigimnazial. Doresc sã extindem sistemultezelor cu subiect unic, pentru cã altfelsupunem elevul la un stres puternic, înacelaºi timp cu testele naþionale. La 14ani, ºcolarul este încã un copil, chiardacã din punct de vedere fizic este binedezvoltat. El poate performa bine saumai puþin bine în gimnaziu. De aceea,vom face evaluarea semestrial de la pri-

{coala româneascq � iunie 2007 15DOSAR

ma clasã de gimnaziu, mergând pânã laultima, pe scheletul tezelor cu subiectunic. Atunci vom avea o viziune genera-lã asupra evoluþiei pregãtirii elevului ºiasta conteazã. Dacã la testele naþionaleun elev poate avea o cãdere, va rãmânemarcat pe viaþã. În schimb, dacã a avuto cãdere la o tezã, poate recupera peparcursul anului ºcolar, la celelalteteze“, subliniazã ministrul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului.

Istoria capacitãþiiPentru prima datã, ideea de admitere înclasa a IX-a pe baza unui examen care sãevalueze cunoºtinþele la sfârºit de gim-naziu s-a pus în 1995. Ideea a fost prinsãchiar în legea învãþãmântului, iar exa-menul de capacitate s-a aplicat din1999, deci dupã cinci ani de la adopta-rea legii. Blamat în prima etapã, cu tim-pul capacitatea a prins tot mai mult te-ren ºi intrarea în învãþãmântul liceal ºiprofesional se fãcea pe o bazã obiectivã.Din 2004, capacitatea ºi-a schimbat de-numirea în teste naþionale, pãstrându-ºiînsã forma de susþinere. Ei bine, la maipuþin de zece ani, Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului pregãteºte onouã schimbare, elevii continuând sãfie cobaii demnitarilor. ªi ideea tezelorcu subiect unic pare a fi cea mai proastã,rezultatele din acest an demonstrânddin plin acest lucru. Tot mai mulþi in-spectori ºcolari subliniazã cã tezele cusubiect unic sunt prea costisitoare în ra-port cu rezultatele. Practic, sunt un pro-dus mult prea scump în raport cu ceeace oferã, asemeni unei mãrfi pentrucare plãteºti prea mult faþã de cerereasatisfãcutã. Organizarea a mii de centrede examen ºi frauda care atinge coteuriaºe atârnã foarte mult în balanþã ºiautoritãþile trebuie sã cântãreascã foar-te bine înainte de a lua decizia finalã. Dealtfel, în acest moment discuþiile suntmai mult aºa, de „amorul artei“, sã nu sespunã cã ministrul Adomniþei nu arvorbi ºi de subiectele la zi, cã tocmai s-aîncheiat sesiunea 2007 a testelor naþio-nale. Trebuie subliniat cã în prezent proiectullegii învãþãmântului preuniversitarîncã este la stadiul de discuþii pe site-ulMETC ºi deci nu se ºtie care va fi vari-anta finalã trimisã în Parlament. De alt-fel, aºa cum este normal, între reprezen-tanþii MECT ºi cei ai sindicatelor vor tre-bui sã se desfãºoare negocieri pe mar-ginea proiectului legii învãþãmântuluipreuniversitar ºi, de asemenea, cadreledidactice trebuie sã fie consultate.

Tezele, o înºelãtorieTezele cu subiect unic se pot transformafoarte uºor într-o mare înºelãtorie. Pro-fesorii îi vor lãsa pe copii sã copieze, pã-rinþii vor merge ºi mai încãrcaþi la ºcoa-lã, sã nu uitãm cã ºi acum este o ade-vãratã goanã dupã medii (reamintim cãmedia generalã a claselor V-VIII con-teazã în proporþie de 50% în media deadmitere în clasa a IX-a) ºi elevii vorajunge poate sã trãiascã cine ºtie cedrame. Dacã ºi adulþii fac faþã uneori cugreu nedreptãþilor vieþii, cu atât maimult vor resimþi elevii când vor vedeacã unii colegi ai lor sunt avantajaþi deprofesori pentru cã provin din familiimai bine situate financiar. Practic, un alt argument de care tre-buie sã þinã seama MECT atunci cândva înlocui testele naþionale, examencare are deja o vechime de 9 ani ºi mo-dul în care se desfãºoarã progreseazã

cu fiecare an, acuzele privind even-tualele fraude fiind tot mai puþine.„Ca principiu, ideea de teze cu subiectunic ar fi foarte bunã în altã þarã, dar nula noi. Nu trebuie sã ne amãgim, ci sã re-cunoaºtem cã profesorii îi lasã pe copiisã copieze, cu toate centrele lor de exa-men. Pe de altã parte, costurile suntmult prea mari, deci nu se justificã efor-tul financiar în raport cu rezultatele ob-þinute. Ne-am fura cãciula cu prea mulþibani. ªi pãrerea ministrului Adomniþeicare îi tot plânge pe copii nu mi se parepotrivitã. În alte þãri, elevii de gimnaziusunt examinaþi foarte serios din doi îndoi ani ºi nu mai face nimeni aºa caz. Lanoi, uneori elevii sunt priviþi ca ºi cumar fi handicapaþi toþi ºi o evaluare seri-oasã le-ar rata multora viitorul. Ceea cenu este adevãrat. Ca în orice domeniu,existã învingãtori ºi învinºi. Aºa ºi laºcoalã. Nu pot ajunge toþi la liceu. Ar fiîmpotriva oricãrei reguli de bun-simþ.Apoi, dacã un elev a avut un momentprost la examen ºi a ajuns la ºcoala deartã ºi meserii, dacã este cu adevãratbun poate sã revinã la liceu. Eu cred cãnoi, românii, trebuie sã ne stabilim foar-te clar prioritãþile, ce dorim. Ori vremun învãþãmânt tot mai slab, ori unulcare sã se pãstreze mãcar la actuala per-formanþã, care din pãcate este tot maislabã. Altfel, nu vom avea nicio ºansã înraport cu educaþia din alte þãri europe-ne“, ne-a spus dna M.S., profesor de ma-tematicã.

Opinii„Nu putem sã spunem acum cu ce vomputea înlocui testele naþionale. Trebuiesã mai lucrãm pe marginea acestuisubiect ºi vreau sã subliniez cã vom dis-cuta cu cadrele didactice ºi sindicatele.O sã ºtim mai bine ºi ideea va fi maiclarã abia dupã ce vom vedea care va fivarianta finalã a legii învãþãmântuluipreuniversitar“, subliniazã Liliana Preo-teasa, director general în MECT.

„Fãrã nicio urmã de îndoialã, trebuiesubliniat cã dacã elevul testat, indife-rent care va fi în final formula aleasã, nua învãþat la materia respectivã, nu vareuºi sã promoveze. Chiar ºi dacã se vapãstra formula cu subiectele postate peInternet cu câteva luni înainte de exa-men. Cred cã pânã la urmã promovabi-litatea o sã þinã foarte mult de suprave-ghere. Probabil cã 60% reprezintã su-pravegherea ºi restul cunoºtinþele ele-vilor. Dacã profesorii supraveghetori nuvor fi conºtienþi cã prin exigenþa de caredau dovadã fac un act de dreptate ºi,dimpotrivã, vor crede cã fiind indul-genþi îi vor ajuta pe copii, atunci nimicnu se va schimba. Din pãcate, ideea cutezele cu subiect unic, care se tot spunecã ar înlocui testele naþionale, pare sãnu fie cea mai potrivitã. S-a copiat multºi au ajuns sã ia notã de trecere, chiardestul de mare, copii care poate nu aunicio legãturã cu materia respectivã.Adicã promovabilitate ºi de 100% launele clase, ceea ce, sã fim serioºi, nu seîntâmpla când se dãdea teza normal, cuprofesorul de specialitate. Cei de la MECT trebuie sã se gândeascãfoarte bine cum se va face selecþiaelevilor. Chiar dacã vorbim de învãþã-mânt obligatoriu de 10 clase, tot trebuiesã existe un etalon cu care sã se mã-soare cunoºtinþele elevilor ºi înscriereala liceu sau ºcoala de artã ºi meserii sãfie fãcutã cu obiectivitate“, este depãrere dl. profesor de fizicã EmanuelNichita.

Teste versus teze„Dacã ºi acum la testele naþionale, amauzit cã la unele clase s-a cam copiat, mãgândesc cu groazã cum va fi când vor fidoar teze cu subiect unic pe þarã. Profe-sorii îi ºtiu pe elevi ºi îi vor lãsa sã copie-ze unul de la altul sau din cãrþi, crezândcã aºa îi ajutã. Dar nu va fi deloc dreptpentru elevii care chiar învaþã. Mã gân-desc cum s-ar simþi bãiatul meu, sã ºtie

cã un coleg de-al lui care nu învaþã ca elajunge sã ia la tezã aceeaºi notã pentrucã profesorul supraveghetor a fost in-dulgent. Este incorect faþã de copii ºiconsider cã tot un examen este mai po-trivit. Apoi, copiii sã stea cu sufletul lagurã timp de doi ani sau poate chiar pa-tru, dacã se vor extinde tezele la nivelde gimnaziu, mi se pare inuman. Va fimult mai stresant pentru ei, pentruvârsta la care sunt. O evaluare continuãpoate sã parã relaxantã doar pentru cei

din Minister, nicidecum pentru elevi.Vor sta cu inima în sân tot gimnaziul.Alte generaþii vor fi cobaii miniºtrilor ºipoliticienilor“, ne-a spus D. Dobre, unpãrinte din Bucureºti.Una peste alta, este tot mai evident cãtezele cu subiect unic, dacã vor înlocuitestele naþionale, vor creºte poate expo-nenþial copiatul ºi goana dupã notelemari, destui elevi ajungând sã fie victi-me ale „reformei învãþãmântului“.

Mirela Dalais

16 {coala româneascq � iunie 2007ULTIMA PAGINÃ

Nume ºi prenume................................................

Localitate....................................Cod.................

Judeþ/Sector.......................................................

Str.......................................Nr.......Bl........Sc....

Ap............Tel...........................Fax....................

e-mail..................................

*Nr. Reg. Com..................*Cod fiscal....................

*Cont...............................Banca.........................

Doresc un abonament pentru

� 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON

� 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................

Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sauprin poºtã pe adresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copiea documentului de platã. Livrarea abonamentelor se face dupã achitareasumei menþionate în contul FEN.

TALON DE ABONAMENTAbonaþi-vã la

{{ccooaallaa rroommâânneeaassccqq

prin

FEDERAÞIA

EDUCAÞIEI NAÞIONALE

Str. Justiþiei nr. 65, Sect. 4

Bucureºti

tel.: 021/337.11.40;

021/337.11.85

fax: 021/337.01.17

Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc Cont:RO68BPOS81006032218ROL01

C

Bacalaureatul – bile negreªªii aannuull aacceessttaa aauu aappããrruutt pprroobblleemmee llaa eexxaammeenneelleennaaþþiioonnaallee.. UUnn eexxeemmpplluu îînn aacceesstt sseennss ssuunntt cceellee ssccrriisseeddee ffoorruummiiººttii ppee ppoorrttaalluull MMiinniisstteerruulluuii EEdduuccaaþþiieeii..

� Sunt supãratã ºi tristã, stãri care nu îmisunt defel caracteristice. ªi dezamãgitã, ºi cuoarecare mustrãri. Sufletul plin de obidã, în-carcerat de promisiunea cã eu nu mai mergla supravegheat/evaluat. Pe scurt: am fostazi la supravegheat într-un liceu, zice-se, deelitã, din Craiova. Am surprins un puºti cufiþuicã fãcutã la calculator, cu varianta care îipicase, copiind lejer. Contrar pãrerii colegi-lor mei, care mi-au spus cã ar fi trebuit sã mãtemperez ºi sã i-o confisc discret, i-am confis-cat-o de tot, am anunþat comisia ºi a fost datafarã. A fost instinctul, n-am gândit, nu mi s-a pãrut corect. Iniþial mi-a pãrut rãu, nu pã-rea puºlama, culmea, m-aº fi aºteptat la cutotul alþii din salã sã facã asta, dar... erau alþicopii care scriseserã pogoane ºi mi-era milãde munca lor, de fapt milã e aiurea spus, sim-þeam cã aº batjocori orele petrecute de ei sãînveþe. Mi-e silã de intervenþiile care apar însalã, înainte. Problema mea este cã am fostprivitã ca o paria, ofensare pe faþã,ce am pu-

tut face, câtã cruzime, nu mai pup eu d’astea,mai aveau puþin sã mã punã la colþ, pe cojide nucã, îi stricasem bietului copil vara. Vor-besc de majoritatea colegilor mei, profesori,prezenþi atunci... (comentariu preluat dupãportal.edu.ro)� Am 4 ani de când nu mai merg lasupravegheat din cauza copiatului. Am fostla corectat la Testare, iar azi vin de la corec-tat de la BAC matematicã. ESTE JALE!!! S-acopiat într-un hal de nedescris!!! Cuvânt cucuvânt din rezolvãrile publicate! Inclusivobservaþiile sau metoda a doua de re-zolvare!!!!!!! Ideea cu variantele a dus exa-menul de Bacalaureat pe cea mai de jostreaptã posibilã! Mai bine nu s-ar da acestexamen, decât sã fie atât de penibil ceea cese întâmplã!... (comentariu preluat dupãportal.edu.ro)� Supraveghetorii examenului de bacalau-reat au strâns de la mai mult de 50 la sutãdintre candidaþi, în douã sacoºe ºi o cutie decarton, peste 7 kilograme de fiþuici de la ele-vii de la Centrul de examinare „CalistratHoga“ din Tecuci, dupã începerea probeiscrise la limba românã.

Premiantul

TTrraaiiaann BBããsseessccuu eessttee îînn aacceeaassttãã lluunnãã pprreemmiiaannttuull ddeeooaarreeccee aa ddeeccllaarraatt,, îînn ccaaddrruull uunneeii

eemmiissiiuunnii tteelleevviizzaattee,, ccãã îînnvvããþþããmmâânnttuull rreepprreezziinnttãã

pprriioorriittaatteeaa 00 aa RRoommâânniieeii..

Repetentul

RReepprreezzeennttaannþþiiii MMiinniisstteerruulluuiiEEdduuccaaþþiieeii nnuu aauu rreeuuººiitt nniiccii llaa oorraa aaccttuuaallãã ssãã îînncchheeiiee ccuu ssiinnddiiccaatteellee CCoonnttrraaccttuull ccoolleeccttiivv ddee mmuunnccãã llaa nniivveell ddee rraammuurrãã ppeennttrruu aannuull îînn ccuurrss..

G U R Ã S P A R T Ã

{coala româneascqte ajutã!

Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?

Revista {coala româneascq îþi oferã ºansa

sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc.

Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

redactia@scoalaromaneasca.ro.

Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!