of 16 /16
SINDICATE FEN susþine apariþia unui cod etic pentru tot învãþãmântul Federaþia Educaþiei Naþionale a cerut încã din decembrie 2005 un cod etic pentru personalul didactic. Atunci când FEN a adoptat „Declaraþia privind etica profesionalã“ nimeni din clasa politicã ºi din sindicate nu a dorit sã susþinã un asemenea demers. pag. 10 SUB LUPÃ DEZBATERE ªcoala este în crizã managerialã ºi de încredere De câtva timp, asistãm la un fenomen de dete- riorare, netãgãduitã de niciun om serios, a pro- cesului de instruire ºi educaþie a copiilor ºi elevilor, prin ºcoalã. pag. 5 CIFRA LUNII FSLI ºi „Spiru Haret“ nu au fost de acord ca, de la 1 octombrie, salariile profesorilor cu gradul I sã fie mãrite cu 10%, în plus faþã de cele 23 de procente deja promise de Guvern. De ce oare? {coala româneascq revistã naþionalã pentru promovarea reformei în învãþãmânt Anul VI nr. 20 mai 2007 educaþie ºi atitudine Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu www.scoalaromaneasca.ro Singura revistã care spune lucrurilor pe nume PREÞ: 3 RON Nevoia de schimbare sau Unde este domnu’ Trandafir? „Naraþiunea «Domnu’ Trandafir», scrisã de Mihail Sadoveanu, a fost prima oarã publicatã în 1905, în revista «Albina», apoi urmând sã fie publicatã din nou în 1907 în volumul scriitoru- lui, «La noi în Viiºoara». pag. 3 Odatã cu legea învãþãmântului preuniversitar ºi legea învãþãmântului superior, în Parlament va intra ºi un nou proiect de Statut al personalului din învãþãmânt. Discuþiile cu privire la ce trebuie sã conþinã aceste legi au început deja, cel puþin la nivelul Federaþiei Educaþiei Naþionale, care a organizat ºi un forum de discuþii pe tema proiectelor propuse de minister. FEN se implicã pentru ca noile acte normative sã protejeze angajaþii din educaþie Un nou statut al personalului din învãþãmânt FEN se implicã pentru ca noile acte normative sã protejeze angajaþii din educaþie Un nou statut al personalului din învãþãmânt pag. 8-9 10 Din cauza costurilor mari ºi a stresului suplimentar Teza cu subiect unic, o soluþie pãguboasã pag. 14-15

promovarea reformei revistã naþionalãpentru româneascqscoalaromaneasca.ro/admin/pdf/22.pdfproiect de Statut al personalului din învãþãmânt. Discuþiile cu privire la ce trebuie

  • Author
    others

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of promovarea reformei revistã naþionalãpentru...

  • SINDICATEFEN susþine apariþiaunui cod etic pentrutot învãþãmântulFederaþia Educaþiei Naþionale a cerut încã dindecembrie 2005 un cod etic pentru personaluldidactic. Atunci când FEN a adoptat „Declaraþiaprivind etica profesionalã“ nimeni din clasapoliticã ºi din sindicate nu a dorit sã susþinã unasemenea demers. pag. 10

    SUB LUPÃ

    DEZBATEREªcoala este în crizã managerialã ºi de încredereDe câtva timp, asistãm la un fenomen de dete-riorare, netãgãduitã de niciun om serios, a pro-cesului de instruire ºi educaþie a copiilor ºielevilor, prin ºcoalã.

    pag. 5

    CIFRA LUNII

    FSLI ºi „Spiru Haret“ nu au fost de acord ca, dela 1 octombrie, salariile profesorilor cu gradulI sã fie mãrite cu 10%, în plus faþã de cele 23 deprocente deja promise de Guvern. De ce oare?

    {coalaromâneascqrevistã n

    aþionalã

    pentru

    promov

    area re

    formei

    în învãþã

    mânt

    Anul VI � nr. 20 � mai 2007 educaþie ºi atitudine

    Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºuwww.scoalaromaneasca.ro

    Singura revistã care spune lucrurilor pe nume

    PREÞ:3 RON

    Nevoia de schimbare sauUnde este domnu’Trandafir?„Naraþiunea «Domnu’ Trandafir», scrisã deMihail Sadoveanu, a fost prima oarã publicatãîn 1905, în revista «Albina», apoi urmând sã fiepublicatã din nou în 1907 în volumul scriitoru-lui, «La noi în Viiºoara». pag. 3

    OOddaattãã ccuu lleeggeeaa îînnvvããþþããmmâânnttuulluuii pprreeuunniivveerrssiittaarr ººii lleeggeeaa îînnvvããþþããmmâânnttuulluuii ssuuppeerriioorr,, îînn PPaarrllaammeenntt vvaa iinnttrraa ººii uunn nnoouupprrooiieecctt ddee SSttaattuutt aall ppeerrssoonnaalluulluuii ddiinn îînnvvããþþããmmâânntt.. DDiissccuuþþiiiillee ccuu pprriivviirree llaa ccee ttrreebbuuiiee ssãã ccoonnþþiinnãã aacceessttee lleeggii aauu îînncceeppuuttddeejjaa,, cceell ppuuþþiinn llaa nniivveelluull FFeeddeerraaþþiieeii EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee,, ccaarree aa oorrggaanniizzaatt ººii uunn ffoorruumm ddee ddiissccuuþþiiii ppee tteemmaa pprrooiieecctteelloorr pprrooppuussee ddee mmiinniisstteerr..

    FEN se implicã pentru ca noile acte normative sã protejeze angajaþii din educaþie

    Un nou statut al personalului din învãþãmânt

    FEN se implicã pentru ca noile acte normative sã protejeze angajaþii din educaþie

    Un nou statut al personalului din învãþãmânt

    pag. 8-9

    10

    Din cauza costurilor mari ºi a stresului suplimentar

    Teza cu subiect unic, o soluþie pãguboasã

    pag. 14-15

  • 2 {coala româneascq � mai 2007ACTUALITATE

    Peste 233.000 decadre didactice vor primi ajutorul de 100 de euro

    Mai mult de 233.000 de cadre di-dactice ºi/sau suplinitori calificaþivor primi din partea MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretuluiun ajutor financiar, echivalent a100 de euro, începând din acest an.Pentru 2007, valoarea totalã esti-matã a ajutorului financiar este de82,250 de milioane de lei. Pentru abeneficia de cei 100 de euro, cadre-le didactice trebuie sã-ºi înregistre-ze cererile pânã la 30 iunie.Potrivit actului normativ, ajutorulfinanciar se acordã anual, de fieca-re unitate de învãþãmânt preuni-versitar, la cererea cadrelor didacti-ce încadrate în unitatea respectivã.Fondurile necesare acordãrii aju-torului financiar sunt asigurate decãtre inspectoratele ºcolare, din bu-getul Ministerului Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Tineretului.Unitãþile ºcolare au obligaþia de asolicita la inspectoratul ºcolar pânãla data de 10 a fiecãrei luni sumelenecesare pentru plata ajutorului fi-nanciar aferent lunii urmãtoare. Larândul lor, inspectoratele ºcolarevor solicita pânã la 20 a fiecãreiluni, la Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Tineretului, necesarul dedeschideri de credite bugetare pen-tru luna viitoare. Demersurile pen-tru acordarea ajutorului financiarrevin directorilor instituþiilor de în-vãþãmânt, inspectorilor ºcolari ge-nerali adjuncþi responsabili cu activi-tatea de inspecþie ºcolarã ºi curricu-lum la nivelul inspectoratelor ºcola-re judeþene ºi al municipiului Bucu-reºti ºi direcþiilor de specialitate dincadrul Ministerului Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Tineretului. Menþionãm cãacest ajutor financiar este acordatîn urma demersurilor exclusive aleFederaþiei Educaþiei Naþionale.

    Pensie de serviciupentru cadrele didactice

    Federaþia Educaþiei Naþionale susþi-ne proiectul de lege prentru modi-ficarea ºi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul persona-lului didactic în sensul introduceriiºi pentru ramura învãþãmânt a unei

    pensii de serviciu calculatã în ace-laºi mod în care se calculeazã pen-tru magistraþi. „În condiþiile în caredreptul la egalitate este garantatprin Constituþie considerãm cãacest proiect de lege vine sã îndrep-te o inechitate între angajaþii dinsistemul de stat. Acest proiect de le-ge susþinut de un grup parlamentarvine sã ofere, dacã putem spuneaºa, o recompensã meritatã celorcare ºi-au dedicat viaþa educãrii ti-nerilor“, a declarat Cãtãlin Croito-ru, preºedintele FEN. FederaþiaEducaþiei Naþionale va lupta pentruca prevederile acestui proiect sã fiecuprinse ºi în noul Statut al perso-nalului din învãþãmânt, care esteacum în dezbatere publicã. Potrivit Legii nr. 303/2004, judecã-torii ºi procurorii cu o vechime decel puþin 25 de ani în magistraturãbeneficieazã, la împlinirea vârsteiprevãzute de lege, de pensie de ser-viciu, în cuantum de 80% din mediaveniturilor brute realizate în ulti-mele 12 luni de activitate înainte dedata pensionãrii. Menþionãm cã ºialte categorii de personal, pe lângãmagistraþi, cum ar fi poliþiºtii ºi func-þionarii din Parlament beneficieazãla ora actualã de acelaºi tratamentîn momentul în care ies la pensie.

    50 de ani de la înfiinþarea Liceului Teoretic „Lucian Blaga“

    Elevii ºi profesorii Liceului Teoretic„Lucian Blaga“ au sãrbãtorit la 11mai 50 de ani de la înfiinþarea liceu-

    lui. Într-un cadru festiv, copiii ºi ca-drele didactice ºi-au prezentat opi-niile ºi dorinþele de viitor. „O zi deo-sebitã pentru Liceul Teoretic «Lu-cian Balga». Astãzi aniversãm 50 deani de existenþã. Astãzi au avut locpremierile pentru concursurile decreaþie pentru elevi, s-au þinut se-siuni ºtiinþifice organizate de cadre-le didactice ºi nu în ultimul rând amorganizat cu aceastã ocazie o mani-festare artisticã la care au fost invi-

    taþi atât foºtii elevi cât ºi foºtii profe-sori ai liceului“, ne-a declarat direc-torul Liceului „Lucian Blaga“, RaduVasile.

    88,3 milioane de euro în infrastructura grãdiniþelor

    Guvernul a aprobat la 6 iunie ra-portul negocierii acordului cadrude împrumut dintre România ºi

    Banca de Dezvoltare a ConsiliuluiEuropei, în valoare de 66,8 mili-oane de euro, destinat finanþãriiproiectului „Reforma educaþiei tim-purii în România“. Guvernul va alo-ca la rândul sãu, în bugetul Ministe-rului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tinere-tului, suma de 21,5 milioane deeuro. Suma totalã, 88,3 milioane deeuro, va fi folositã pentru reabilita-rea ºi dezvoltarea infrastructuriigrãdiniþelor, dezvoltarea resurse-lor umane ºi profesionale, dezvol-tarea capacitãþii sistemului edu-caþiei timpurii de a asigura serviciide calitate ºi întãrirea capacitãþiimanageriale a proiectului. Proiec-tul „Reforma educaþiei timpurii înRomânia“ se întinde pânã în 2011 ºiare drept obiectiv asigurarea acce-sului la un învãþãmânt preºcolar decalitate prin creºterea accesului înînvãþãmântul preºcolar (copii între3 ºi 6/7 ani), îmbunãtãþirea calitãþiieducaþiei timpurii a copilului ºi îm-bunãtãþirea eficienþei sistemului deeducaþie timpurie.

    Specializãri noi pentru învãþãmântulprofesional

    Guvernul a aprobat nomenclatoa-rele calificãrilor profesionale pen-tru care se asigurã pregãtirea în în-vãþãmântul preuniversitar, precumºi durata de ºcolarizare. MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului aprevãzut în actul normativ introdu-cerea unor calificãri noi – „energo-terapeut“ sau „asistent medical deradiologie“ – ºi eliminarea altora –

    „mecanic exploatãri miniere“ –, ra-liindu-se astfel ofertei venite de pepiaþa muncii.Conform hotãrârii guvernamenta-le, nomenclatoarele sunt structura-te pe patru niveluri de calificareprofesionalã. Pentru primul nivelde calificare, pregãtirea se asigurãprin ºcoli de arte ºi meserii, claselea IX-a ºi a X-a, iar perioada de califi-care este de doi ani.Pentru nivelul doi de calificare, pre-gãtirea se asigurã printr-un an decompletare, respectiv clasa a XI-a,iar perioada este de un an. Pentrual treilea nivel de calificare (tehni-cian), pregãtirea se asigurã în ca-drul învãþãmântului liceal, iar pen-tru nivelul de calificare trei avansat– tehnician specialist/maistru –pregãtirea se asigurã în cadrul învã-þãmântului postliceal ºi al ºcolilorde maiºtri.

    Proiect privindcreºterea importanþeieducaþiei fizice în ºcoli

    Ministrul Educaþiei Cristian Adom-niþei a decis împreunã cu GabrielaSzabo ºi Iolanda Balaº formareaunui grup de lucru care sã stabi-leascã paºii necesari adoptãrii unuiproiect naþional privind mãrireagradului de importanþã a sportuluiîn ºcoalã. În cadrul întâlnirii, minis-trul a fost informat de faptul cã oproporþie majoritarã a elevilor suntdeclaraþi inapþi fizic. Unul dintremotive este sedentarismul acesto-ra, cauzat atât de lipsa implicãriiprofesorilor, cât ºi de cea a pãrin-þilor. Adomniþei s-a declarat nemul-þumit de faptul cã în multe dintreºcoli elevii nu participã la orele deeducaþie fizicã, iar concursurilesportive ºcolare lipsesc. MECT vareaminti în scris tuturor unitãþilorºcolare sã respecte orele de edu-caþie fizicã, aºa cum prevede pro-grama ºcolarã ºi nu sã le foloseascãpentru alte materii.

    Ziua Europei, sãrbãtoritã de eleviide la Babeº

    Peste 140 de elevi liceeni din Cole-giul Naþional „Victor Babeº“ au sãr-bãtorit la 9 mai Ziua Europei. Într-uncadru festiv, pe scena TeatruluiNottara, locul unde s-a desfãºurat

    evenimentul, elevii au prezentatmomente tradiþionale din culturaunor þãri europene, dar ºi dincolode Europa. Din spectacol nu a lipsitnici dansul fetelor de la Cãpâlna ºinemuritoarea horã româneascã.Printre invitaþii prezenþi la eveni-ment s-au numãrat ºi viceprimarulSectorului 2, Dan Cezar Ionescu,preºedintele FEN, Cãtãlin Croitoru,ºi consulul Ambasadei Thailandeila Bucureºti.

    60 de ºcoli au primitcâte 4.500 de lei, la concursul „ªcoala europeanã“

    Ministerul Educaþiei a premiat 60 deºcoli cu câte 4.500 de lei destinaþidotãrii unitãþilor de învãþãmânt, în ca-drul celei de-a IV-a ediþii a concursu-lui de proiecte „ªcoala Europeanã“.Fiecare dintre cele 60 de unitãþi de învãþãmânt a primit placheta„ªcoala europeanã 2007“, pe lângãpremiul în bani. Decizia privindbunurile care vor fi achiziþionateaparþine conducerii fiecãrei unitãþiºcolare. Ministerul va repartiza su-mele la inspectoratele ºcolare jude-þene, care la rândul lor au obligaþiasã le repartizeze unitãþilor de învã-þãmânt. Competiþia pentru obþine-rea certificatului „ªcoalã Europea-nã“ se adreseazã tuturor unitãþilorde învãþãmânt preuniversitar careau fost sau/ºi sunt implicate în acti-vitãþi sau proiecte de cooperareeuropeanã. La ediþia din acest an aconcursului de proiecte „ªcoalaEuropeanã“ s-au înscris 159 de uni-tãþi de învãþãmânt din întreaga þarã.

    ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII

    Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

    Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

    Fax: 021/337.01.17

    Director fondatorCãtãlin Croitoru

    ([email protected])

    Redactor-ºef:Dragoº Constantin Neacºu

    ([email protected])

    Senior editor:Constantin Ciosu

    ([email protected])

    Publicitate:0788.880.200

    ([email protected])

    DTP:Omni Press & Design

    ([email protected])

    „ªcoala româneascã“ foloseºtefotografii din arhiva cotidianului

    „Realitatea româneascã“

    Tipar:

    SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

    Str. Piaþa Presei Libere nr. 1,Sector 1, tel.: 224.27.90,

    e-mail: [email protected]

    Publicaþia în curs de auditare BRAT

    ISSN 1453 – 7842

    {coala româneascqPRECIZARE:PRECIZARE: Autorul rãspunde

    din punct de vedere juridic

    pentru conþinutul articolului.

    De asemenea, agenþiile de presã

    ºi personalitãþile citate poartã

    integral rãspunderea afirmaþiilor

    conþinute în textul preluat

    ºi difuzat.

    Cãutãm colaboratori!

    EEººttii eelleevv,, ssttuuddeenntt,, jjuurrnnaalliisstt ssaauu

    pprrooffeessoorr?? CCrreezzii ccãã aaii cceevvaa

    ddee ssppuuss

    îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee

    eedduuccaaþþiiaa ddiinn RRoommâânniiaa??

    VViinnoo aallããttuurrii ddee nnooii..

    TTrriimmiittee uunn CCVV ººii ddoouuãã--ttrreeii

    aarrttiiccoollee ppee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill::

    [email protected]@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo

    ººii îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp ppoossiibbiill

    oo ssãã ttee ccoonnttaaccttããmm..

    OFERTà specialã pentru membrii FEN UUnniivveerrssiittaatteeaa CCrreeººttiinnãã „„DDiimmiittrriiee CCaanntteemmiirr““ îîmmpprreeuunnãã ccuu FFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee

    aauu ssttaabbiilliitt îînn bbaazzaa uunnuuii ppaarrtteenneerriiaatt ccaa ttooþþii ccooppiiiiii mmeemmbbrriilloorr FFEENN ccaarree aalleegg ssãã uurrmmeezzee oo ffaaccuullttaattee ddiinn ccaaddrruull iinnssttiittuuþþiieeii ssãã bbeenneeffiicciieezzee ddee oo rreedduucceerree ddee 2200%% ddiinn ttaaxxaa ddee ººccoollaarriizzaarree..

    PPeennttrruu mmaaii mmuullttee ddeettaalliiii vvãã rruuggããmm ssãã vvãã aaddrreessaaþþii lliiddeerriilloorr ssiinnddiiccaallii tteerriittoorriiaallii.. OOffeerrttaa UUnniivveerrssiittããþþiiii oo ppuutteeþþii ggããssii llaa ssiittee--uull ddee IInntteerrnneett:: wwwwww..uuccddcc..rroo

  • {coala româneascq � mai 2007 3SUB LUPÃ

    „Naraþiunea «Domnu’ Trandafir», scrisãde Mihail Sadoveanu, a fost prima oarãpublicatã în 1905, în revista «Albina»,apoi urmând sã fie publicatã din nou în1907 în volumul scriitorului, «La noi înViiºoara». Ajuns la maturitate, scriitorulse întoarce pe meleagurile natale ºi evo-cã plin de nostalgie întâmplãrile copilã-riei, când se juca cu dracii de vârsta lui,ºi îºi aminteºte chipul dascãlului sãu,Mihai Busuioc, aici supranumit «Dom-nu’ Trandafir». «Era un om bine fãcut,puþin chel în vârful capului, cu ochiifoarte blajini. Când zâmbea, se arãtausub mustaþa tunsã scurt niºte dinþilungi, cu strungã mare la mijloc.» Carac-terizarea directã prezintã de asemeneaºi trãsãturile morale, aºa cum reies dinfragmente: «...învãþãtura cealaltã,sufleteascã (...) ne-o da (...) nu pentru cãtrebuia ºi pentru cã i se plãtea, dar pen-tru cã avea un prisos de bunãtate în el ºipentru cã în acest suflet era ceva dincurãþenia unui apostol», dascãlul avândun suflet cald, plin de bunãtate, a for-mat minþile ºi sufletele copiilor ºi a fostpentru ei un model de bunãtate su-fleteascã.Îi învãþa din dragoste ºi devotament,fãrã a-i pãsa de lume ºi de «viforul denemulþumiri» din jurul sãu. Prin frag-mentul: «Nu, Domnu nostru nu ne-a în-vãþat niciodatã din pricinã cã se temeade cei mari», autorul aratã cã dascãlulera devotat meseriei sale, pe care o fã-cea cu pasiune ºi pricepere, era corect ºicinstit. Era un bun organizator, iar în acel colþi-ºor de þarã, el nefiind verificat de ni-meni, putea sã facã ce dorea, dar el fã-cea ceea ce considera cã era mai binepentru ºcoalã ºi pentru elevii sãi. Iubea copiii, pentru care era un adevã-rat pãrinte: «Îi era drag sã ne înveþe ºiparcã eram copiii lui.»Domnul Trandafir îi învãþa pe copii sã-ºirespecte ºi sã îºi iubeascã neamul ºi þara,la fel cum iubea ºi el, îi învãþa sã creadãîn trecutul ºi vrednicia poporului ro-mân, i-a învãþat lucruri de care nu-ºi maiaduc aminte, dar care au încolþit maitârziu, ca niºte seminþe bune. Le dãdea învãþãtura sufleteascã: «Cândne învãþa cum sã spunem poeziile eroi-ce, vorbea tare ºi înãlþa în sus braþuldrept.»Dascãlul a reuºit sã le stârneascã intere-sul copiilor pentru învãþãturã ºi citit,muzicã ºi pentru adevãratele valori,mai târziu ei ajungând sã iubeascã aces-te lucruri: «Când trebuia câteodatã,sâmbãta dupã-amiazã, sã ne ceteascãdin poveºtile lui Creangã, ne privea în-tâi blând, cu un zâmbet liniºtit, þinândcartea la piept, în dreptul inimii ... ºi înbãnci se fãcea o tãcere adâncã». Datoritã bunãtãþii lui ºi iubirii pe care opurtau pentru el, «...bãieþii învãþaudupã puterile lor» ºi de teama de a nu-ldezamãgi pe prea-iubitul lor dascãl. Era autoritar, ºtia când sã-i laude: «Bra-va bãieþi», dar ºtia ºi când sã-i dojeneas-cã: «Mãi domnule!», aceasta fiind ceamai mare mânie a sa, dar bãieþii când oauzeau, le venea sã intre cu capul înpãmânt de ruºine.

    Dascãlul este politicos, respectuos ºi os-pitalier cu strãinii veniþi ºi dã dovadã debunele maniere, lãsând deoparte mun-ca, ºi ocupându-se de ei, neºtiind cineerau acei oameni: «Mã rog, ce doriþidumneavoastrã?», «Mã rog, domnule,dacã eºti bun ºi nu te superi... cu cine amonoarea?», «Marie! ia vezi ceva de rãco-realã! (...) ia ºedeþi, vã rog, colea, la um-brã, în cerdac...». Curios, cã cine sunt acei musafiri, el îlîntreabã pe unul din ei, cã cine sunt,iar acesta i-a zis cã acela era domnulministru ºi cã el este inspectorulcutare, la acestea zise, dascãlul dãdovadã de haz ºi de simþul umorului,rãspunzându-i, mirat cã cineva ar venisã-l verifice în acel colþiºor al þãrii:«Asta e prea-prea, ºi Domnul începe arâde cu hohot, (...) dar cum ai socotidumneata cã am sã cred asemenea

    lucru? Ce are sã caute ministrul aici, însãrãcia noastrã?». Înainte de afla cine erau, Domnu’ Tran-dafir este rugat sã þinã o lecþie. Dascãlulþine o lecþie normalã, copiii dând do-vadã cã, datoritã domnului Trandafir,au acumulat o cunoºtinþã generalã bo-gatã, iar domnul Busuioc dã dovadã demãiestrie de dascãl.La sfârºitul orei, strãinii îºi dezvãluiescidentitatea, îl felicitã pe dascãl ºi suntmiraþi cã în acel colþ de þarã pot fi eleviaºa buni ºi sunt convinºi cã ºcoala ameritat sã fie înfãptuitã.Între dascãl ºi copii s-a format o legãturãsufleteascã, acesta devenind pãrintele ºiconfidentul copiilor, iar copiii au ajunssã þinã mai mult la el decât la oricine...“.

    ***Acesta este un fragment dintr-un referatscris de un elev ºi postat pe un site de

    internet. Mai mult ca sigur cã nu este celmai bun comentariu al naraþiunii, însãideile principale scot în evidenþã o ca-racterizare a unui dascãl pe cale de dis-pariþie în ºcoala româneascã. Revenind la timpul prezent pot sã vãspun cã am fost observatorul pasiv ºi înaceeaºi mãsurã activ al reformelor pro-movate de miniºtrii post revoluþionari.Nu am comentat niciodatã deciziile lor,ca ziarist am preferat sã fiu imparþial,însã le-am dat posibilitatea altora sã ofacã ºi niciodatã nu mi-am permis sã lemodific mesajul. Din acest numãr îmi permit sã fac ºi eucomentarii. Nu îmi doresc ca acestea sãfie distructive. Vreau doar sã scot laivealã o faþã a învãþãmântului pe caremulþi o cunosc dar puþini au curajul sã oprezinte. M-am întrebat de mai multe ori de ceoare se întâmplã acest lucru? De ce das-cãlul lui 2007 nu mai are acea tragerede inimã pe care o avea Domnu’ Tran-dafir? De ce sistemul actual de învãþã-mânt a ajuns sã fie aºa de aspru criticatde toatã opinia publicã?Pânã acum nu am gãsit niciun rãspunsrevelator. Însã, de un lucru sunt sigur. NuMinisterul Educaþiei trebuie sã facã refor-mã, cel puþin în varianta propusã în acestmoment. Nu la nivel central este bubacea mare. Cea mai mare problemã este lanivelul ºcolii. De aici cred eu (poate cã mãînºel) cã pleacã tot rãul. De la profesorulcare ºi-a transferat toate frustrãrile gene-rate de sistem în lecþii predate elevilor.Acest lucru coroborat cu tot felul deidioþenii pornite de la minister sau de lasindicate (pentru cã trebuie sã recunoaº-tem cã ºi unele organizaþii sindicale auvina lor) au dus la situaþia actualã în carefoarte puþini pãrinþi mai au încredere însistemul educaþional.Dupã cum mi-au spus foarte multecadre didactice totul pleacã de la bani.În mare parte trebuie sã recunosc cã

    este adevãrat, deoarece pragmatismulzilelor noastre ne aratã cã totul treceprin stomac. Însã nu înþeleg atunci de cemai existã concurenþã la examenul detitularizare, de ce se dã ºpagã de 3.000de euro pentru un post de titular, de cecadrele didactice nu se orienteazã cãtrealt sistem al economiei. Nu neg cã salari-ile personalului din învãþãmânt suntmici, dar în acelaºi timp pot sã susþin cãîn sistemul educaþional românesc nuexistã competiþie, iar grila de salarizareeste fãcutã în aºa fel încât profesorulmediu sã fie plãtit la fel cu profesorul detop. Atâta timp cât gradaþiile ºi salariilede merit se împart cum se împart iarsporul de 2% a devenit un fel de roatã þi-gãneascã în cancelarie nu trebuie sã nemai mirãm. Pãcat cã s-a ajuns în situaþia în care elite-le ºcolii româneºti (cadrele didacticeperformante) nu sunt renumerate la va-loarea pe care o meritã. Doar în acel mo-ment, când salarizarea de tip comunistva dispãrea, putem vorbi despre calitateºi despre schimbãri reale în învãþãmânt.Doar în momentul în care nu vom maiîncuraja mediocritatea din ºcoala româ-neascã putem spera în mai bine. Con-sider cã acum este un moment de rãs-cruce. Acum trebuie stabilite priori-tãþile: fie nu se schimbã nimic ºi atuncinimeni nu mai poate cere investiþii înresursa umanã, fie sistemul suferã oreformã totalã ºi atunci se poate visa laun învãþãmânt de calitate ºi la salarii înfuncþie de performanþã.

    Dragoº Neacºu

    PP..SS.. SSppeerr ccaa aacceesstt mmaatteerriiaall ssãã nnuu rrããmmâânnããffããrrãã eeccoouurrii.. SSppeerr ssãã mmãã ccoonnttrraazziicceeþþii ccuuaarrgguummeennttee.. SSppeerr ccaa ccee aamm ssccrriiss aaiiccii ssãã nnuuffiiee aaddeevvããrraatt.. SSppeerr ssãã mmãã îînnººeell.. AAccuummmmiinnggeeaa eessttee îînn tteerreennuull dduummnneeaavvooaassttrrãã..AAsstteepptt ooppiinniiiillee dduummnneeaavvooaassttrrãã ppeeeemmaaiill:: [email protected]@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo,,ssaauu ppee ffaaxx:: 333377..0011..1177..

    Nevoia de schimbare Unde este domnu’ Trandafir?s

    au

  • 4 {coala româneascq � mai 2007ANCHETÃ

    Într-o ºcoalã gimnazialã din comuna Vîrlezi – Galaþi,

    Directorul dictator!

    Bâlbâieli legislativeScandalul a început toamna trecutã, înmomentul alegerii consilierului educa-tiv, atunci când consiliul profesoral aales-o pe Oana Nicolau, profesoara delimba românã, sã ocupe aceastã funcþieiar directoarea ºcolii, Georgeta Radu, atrimis spre Inspectoratul ªcolar o hârtiu-þã pe care era trecut un alt nume, cel alunui educator. Mai mult, totul s-a fãcutprintr-o micã fraudã! Numele profesoa-rei de românã a fost ºters cu pastã corec-toare de cãtre secretarul ºcolii ºi înlo-cuit cu persoana preferatã de doamnaGeorgeta Radu. „Am respectat princi-piul continuitãþii ºi l-am numit pe dom-nul Neculai Lemnaru în funcþia de consi-lier educativ pentru cã dumnealui ocu-pase ºi pânã atunci acea funcþie. Intere-sul Oanei Nicolau este sã se apropie decasã. Domniºoara asta vroia punctepentru pretransfer. În plus, mi se parenormal sã am ºi eu o opinie personalã,doar sunt directoare“, susþine directo-rul ºcolii gimnaziale din Vîrlezi. În repli-cã, Oana Nicolau spune cã are dejatransferul în buzunar, aºa cã acuzaþia nuse justificã. „Puncte pentru pretransferse dau pe anumite criterii. Eu am dejapretransferul fãcut într-o altã comunã,la Oancea. Atâta timp cât îmi fac treaba,nu înþeleg de ce trebuie sã am problemecu doamna directoare. Am fãcut dejadouã memorii prin care sesizam cã al-tercaþiile dintre mine ºi director arputea degenera. Doamna directoare nucunoaºte regulamentul ºcolar. O dova-dã clarã este bulibãºeala cu consilieruleducativ. În plus pot sã vã spun cu mânape inimã cã toatã hârþogãraia care þinede funcþia pe care o deþine i-o face secre-tarul ºcolii“, a þinut sã precizeze OanaNicolau. Chiar dacã crede cã aceastã bâl-bâialã denotã slaba pregãtire a direc-toarei, inspectorul ºcolar adjunct MiticãDudãu crede cã la mijloc nu este vorbadespre fals ºi uz de fals. „În legãturã cusemnalarea privind modificarea proce-sului-verbal al consiliului profesoralprivind alegerea consilierului educativnoi nu am luat mãsuri pentru cã acþi-unea nu a avut efecte juridice. De fapt,corect era ca acea hotãrâre sã fie anu-latã pentru cã era abuzivã. Conform re-gulamentului consilierul educativ estenumit de directorul ºcolii. În fapt, doam-na director trebuia sã facã aceastã nu-mire“, susþine oficialul de la Inspectora-tul ªcolar Galaþi. Aºadar, un lucru este clar: GeorgetaRadu nu cunoaºte regulamentul. S-aapucat ºi a consultat colegii în legãturãcu persoana cea mai potrivitã pentruaceastã funcþie, dar, dupã ce i s-a suflatdin public cã a dat cu bâta-n baltã, s-a în-

    tors ca la Ploieºti ºi a fãcut o numire. Oaltã mare greºealã a doamnei Radu esteaceea cã a crezut cã poate ºterge efectulacelei hotãrâri modificând hotãrârea cupastã corectoare. Era mult mai simplusã spunã cã nu aplicã acea hotãrâre pen-tru cã nu este în spiritul regulamentului.

    Înjurãturi ca la uºa cortuluiDacã stai de vorbã cu învãþãtorii contes-tatari din ªcoala Gimnazialã din Vîrleziafli repede cã Georgeta Radu nu estedusã prea des la bisericã! Ei au strânsde-a lungul anilor o serie de probe carescot la ivealã limbajul demn de stadionpe care Georgeta Radu îl foloseºte înrelaþia cu subalternii. Convinºi cã acesteprobe audio, înregistrate cu telefoanemobile sau cu reportofoane, n-au niciorelevanþã în instanþã, învãþãtorii care auavut parte de cuvinte dulci din parteadirectoarei vor doar ca opinia publicãsã ºtie de posibilitãþile limitate de expri-mare cu care a fost înzestratã GeorgetaRadu. „Este o chestiune foarte delicatã.Acolo când te duci ºi discuþi cu oamenii,fiecare susþine altceva. ªi nimeni nu re-cunoaºte nimic din acuzaþiile celuilalt.Este foarte dificil sã probezi care dinpãrþi are dreptate cu ajutorul copiilor.De regulã noi insistãm ca elevii sã nu fieimplicaþi în disputele dintre adulþi ºi înanchetele pe care noi le realizãm pentrua dovedi ceva. E o problemã care ne roa-de. Am discutat de mai multe ori ºi se

    pare cã acesta-i stilul dumneaei. Singurasoluþie este sã gãsim un om potrivit sãschimbãm directorul. Asta-i problema,n-avem oameni potriviþi. Eu cred cãdacã profesoara de românã ar mai fi re-zistat sã stea ºi la anul acolo, poate cã onumeam directoare. Dar eu nu cred cã afost forþatã sã plece, hai sã spunem cã nus-a mai înþeles cu directoarea. Eu n-aº filãsat-o pe profesoara de românã sã ple-ce pentru cã este singurul cadru pregã-tit ºi apropiat de copii, ceea ce ar fi dusla rezultate foarte bune pentru comuni-

    tate. Pânã la urmã, cred cã doamnaRadu trebuia sã fie interesatã sã obþinãrezultate bune. Nu ºtiu dacã acest con-flict ar fi putut fi stins pentru cã am înþe-les cã niciuna din pãrþi nu a vrut sã re-nunþe. S-au folosit cuvinte grele ºi de oparte ºi de alta. Formal, ºi-au cerut scuze,dar supãrarea a rãmas“, povesteºte Miti-cã Dudãu, de la Inspectoratul ªcolar Ga-laþi. În replicã, directoarea ºcolii, Geor-geta Radu, este convinsã cã totul este fa-bricat cu foarte multã meticulozitate.„Am 36 de ani de muncã ºi vreau sã vãspun cã nu am vorbit niciodatã urât cunimeni. Dacã spuneþi cã existã o casetãpe care ar fi vocea mea, sã ºtiþi cã estefabricatã“, susþine Georgeta Radu.

    Furt nedovedit, presiuni neîntemeiate!Starea conflictualã de la ªcoala dinVîrlezi s-a acutizat dupã ce ocupanta fo-toliului de director a acuzat un învãþã-tor de furt, dar mai ales dupã ce Poliþiaa demonstrat cã acuzaþia este nefon-datã. Este vorba despre învãþãtoarea

    Maria Bãlan, despre care Georgeta Ra-du spune cã i-ar fi furat din poºetã sumade 500 de lei noi. Chiar ºi dupã ce In-spectoratul de Poliþie a trimis o adresãprin care îl sancþioneazã pe ºeful depost din Vîrlezi pentru cã nu a respectatlegea atunci când a anchetat-o pe MariaBãlan, directoarea Georgeta Radu oconsiderã în continuare vinovatã. „Le-gat de ceea ce a fãcut doamna Maria Bã-lan, n-aº vrea sã comentez foarte mult. Adat banii înapoi cu foarte multã uºurin-þã. De fapt mai mulþi s-au plâns cã au

    rãmas fãrã bani ºi vinovatã cred cã estetot ea. Poliþia a fost sancþionatã, dar eucred cã au fost presiuni. O susþine PSD-ul“, apreciazã Georgeta Radu. Ma-ria Bãlan spune cã este nevinovatã ºi oacuzã pe directoare cã i-a tãiat din banifãrã sã-i spunã. „Poliþia a trimis o adresãcare, zic eu, a rezolvat problema! Agen-tul de post din Vîrlezi a fost sancþionatpentru cã nu a respectat legea. I-am datbanii doamnei Georgeta Radu pentrucã exercita o presiune mare asupra meaºi nu am mai putut rezista, nu pentru cãaº fi fost vinovatã. De altfel, repercusiu-nile au continuat! Nu am mai primitcontinuitate pe motiv cã i-aº fi luat ba-nii, cu toate cã am nota 7,50 la titulariza-re, iar la anul îmi susþin gradul 2. Înschimb, i-a acordat continuitate unuiprofesor mult mai slab pregãtit, darcare-i este drag. De altfel, domnul Jic-man, cãci despre el este vorba, ar fi spusîntr-un cerc restrâns de cadre didacticecã este pila domnului Dudãu (n.r. – Miti-cã Dudãu, inspector ºcolar adjunct)“,spune Maria Bãlan. În aceste condiþii,

    cei de la Inspectoratul ªcolar s-au vãzutnevoiþi sã punã stãpânire pe situaþie ºi s-au pus pe monitorizarea modului încare i se vor acorda calificative învãþã-toarei Maria Bãlan. „Pentru cã Poliþia nua reuºit sã dovedeascã faptul cã învãþã-toarea a furat banii directoarei, eu amdispus continuarea demersurilor pen-tru acordarea gradului 2 învãþãtoareirespective. Vom monitoriza ºi felul încare se acordã calificativul învãþãtoareirespective. Dacã i se acordã mai puþin,ceea ce ar însemna blocarea accesului laexamen, atunci vom cerceta în ce con-text a fost acordat calificativul respec-tiv“, spune Miticã Dudãu. Cât priveºtesancþiunea pecuniarã despre care vor-beºte Maria Bãlan, Miticã Dudãu spunecã nu este vorba despre nicio sancþiune.„Maria Bãlan nu a fost sancþionatã disci-plinar. I s-a redus premiul lunar pentrucã a avut o anume abatere. Dar faptul cãnu premiezi pe cineva nu este o sancþi-une“, ne-a explicat Miticã Dudãu. Înschimb, Gerogeta Radu recunoaºte cã i-atãiat premierea de 2%, dar fãrã a-i do-vedi vinovãþia. „Nu i-am mai dat cei 2%.

    Recunosc, nu le-am comunicat asta încadrul consiliului de administraþie. ªinici nu le-am chemat pentru a le demon-stra vinovãþia“, spune Georgeta Radu.

    Singura soluþie: un director nou!Cu doar o zi înainte de a realiza aceastãanchetã, o comisie formatã din repre-zentanþi ai Inspectoratului ªcolar ºi aiSindicatului Învãþãmântului Preuniver-sitar Galaþi a descins la Vîrlezi pentru acalma spiritele ºi pentru a gãsi calea re-concilierii. Chiar dacã are o anumitã cu-loare politicã, aceeaºi cu aceea a prima-rului comunei ºi cu cea a directoarei ºco-lii, Miticã Dudãu s-a dus acolo doar cugândul la o sintagmã pe care i-o spuseseun coleg: „Nu te duce acolo pentru cãdacã gãseºti ceea ce crezi cã ai sã gãseºti,dupã aia ce faci!“. Dupã vizita de la Vîr-lezi inspectorul ºcolar adjunct a fosttranºant: „Sperãm ca miºcarea persona-lului didactic din aceastã varã sã ne re-zolve problemele. Sã gãsim un om carese va duce acolo sã ne rezolve proble-

    mele. Sunt câteva chestii care ne în-curcã. Pe de o parte, aceasta era la mo-mentul respectiv singura soluþie viabilãpentru numirea unui director. Pe de altãparte noi, noi am schimbat fostul direc-tor, ca ºi doamna Radu, pentru cã acolonu se fãcea treabã deloc. Doamna Raduspune acum cã toþi colegii ei sunt foartesupãraþi pe ea pentru cã-i pune la trea-bã, pentru cã-i exigentã ºi-i controleazã,cã le atrage atenþia cã nu ºi-au fãcut tre-aba ºi de aici degenereazã în discuþiicare nu sunt deloc principiale“, a con-cluzionat Miticã Dudãu. Pânã la urmã,nu este exclus ca directoarea sã se fi spe-riat de gradele didactice pe care le areOana Nicolau. „Cred cã am sã renunþ! Osã-mi dau demisia. Nu se meritã. Euvreau sã fac treabã ºi ele nu mã lasã. Amcâteva colege care nu prea îºi fac treaba.Printre care ºi Oana Nicolau. Aveau oreîn cadrul programei pe care au refuzatsã le facã. Oana Nicolau avea într-odupã-amiazã orã de dirigenþie ºi a ple-cat la Galaþi. ªi mai primeºte spor de10%“, susþine Georgeta Radu.

    Bogdan Nistor

    Scandal mare la ªcoala din Vîrlezi, acolo unde directorul ºcolii ºi-a pus în cap aproape tot colectivul de învãþãtori. Georgeta Radu, ajunsã în funcþia de director al ºcolii cu concursullarg al primarului comunei care este ºi partenerul ei de viaþã, a reuºit în doi ani de la numire sã creeze bisericuþe în interiorul colectivului. Învãþãtorii care nu-s de partea ei sunt consideraþiîmpotrivã ºi cred cã sunt marginalizaþi atunci când este vorbadespre acordarera bonificaþiilor. În replicã, Georgeta Radu punedivergenþele apãrute pe seama lipsei de seriozitate a celor carecompun colectivul profesoral.

  • {coala româneascq � mai 2007 5DEZBATERE

    ªcoala este în crizã managerialã ºi de încredereDe câtva timp, asistãm la un fenomende deteriorare, netãgãduitã de niciunom serios, a procesului de instruire ºieducaþie a copiilor ºi elevilor, prin ºcoa-lã. Dovadã sunt nenumãratele acte deviolenþã fizicã ºi moralã, prezentate ºicomentate aproape zilnic în media.Cauzele sunt multiple ºi þin de atmos-fera moralã generalã din politicã ºi so-cietate, de gradul de pregãtire pedago-gicã a cadrelor didactice, de ataºamen-tul lor faþã de ºcoalã, de nivelul de sala-rizare a acestora, de gradul de finanþaregeneralã a învãþãmântului.Într-o foarte bunã mãsurã însã, calitateaºi rezultatele procesului educaþional suntdeterminate de modul în care condu-cerille de ºcoli ºi pãrinþii elevilor, admi-nistraþia ºi comunitatea localã sunt pre-gãtite ºi au autoritatea legalã sã-ºi asumeresponsabilitãþile fireºti în organizarea,conducerea ºi protejarea ºcolii ca spaþiumaterial ºi spiritual, special afectat edu-caþiei ºi instrucþiei copiilor ºi tinerilor.La aceste ultime aspecte dorim sã neoprim în cele ce urmeazã.De exact 10 ani vorbim cu insistenþã dedescentralizarea la nivelul conduceriiºcolii, a deciziei cu privire la angajareapersonalului, la administrarea fonduri-lor ºi a patrimoniului puse la dispoziþiaºcolii. În situaþiile-limitã de încãlcaregravã a normelor morale de comporta-ment petrecute în ºcoalã – bãtãi, corup-þie, tâlhãrii, omoruri prin imprudenþãsau sinucideri – miniºtrii în funcþie vor-besc elocvent despre ce nu au fãcut alþiiºi, respectiv, despre ce vor sã facã ei pen-tru a asigura participarea realã a pãrin-þilor ºi comunitãþii locale la luarea tutu-ror deciziilor care sã conducã la prote-jarea fizicã ºi moralã a elevilor ºi cadre-lor didactice. ªi în acest context, domni-ile lor relevã necesitatea stringentã adescentralizãrii învãþãmântului. Începând însã cu 2005, descentrali-zarea deciziei de care toþi vorbesc cu în-sufleþire în ocazii dramatice sau elec-torale, refuzã sã mai facã un pas. Pânãatunci, eforturile de descentralizare de-clanºate de ministrul Marga ºi continua-te de doamna Ecaterina Andronescu ºidomnul Alexandru Athanasiu au fostconcretizate în adoptarea legilor nr.349 ºi 354 de modificare a Legii învãþã-

    mântului ºi a Legii privind Statutul per-sonalului didactic, legi care, însã, seaplicã parþial ºi fãrã nicio monitorizare,numai în opt judeþe-pilot.Singurul care a încercat sã continue dru-mul descentralizãrii a fost profesorulMiclea care, din pãcate, a renunþat prearepede la funcþia de ministru.

    Familia ºi comunitatea– lipsite de putere în legãturã cu managementul ºcoliiPentru mulþi poate pãrea fãrã nicio lgã-turã criza sistemului educaþional, crizamanagerialã a ºcolii ºi descentralizareaînvãþãmântului. Descentralizarea învã-þãmântului înseamnã, însã, implicareanemijlocitã a pãrinþilor, a comunitãþii, aautoritãþilor publice locale la condu-cerea ºi administrarea ºcolii ºi mai în-seamnã împuternicirea prin lege a di-rectorului de ºcoalã ºi a consiliului deadministraþie al acesteia, cu o realã pu-tere de decizie în ce priveºte politicilede personal ºi mãsurile pe care le potlua pentru eradicarea oricãrei manifes-tãri de indisciplinã, imoralitate sau în-cãlcare a legii ºi regulamentelor ºcolare. În afara „puterii“ de a reclama, pãrinþiinu au la noi nicio pârghie legalã ºi realãde a recuza un profesor, de a numi saudestitui un director de ºcoalã sau de aalege ºcoala în care sã înveþe copii lor.Deoarece conform actualului statut alpersonalului didactic, cadrele didacticesunt numite, pe viaþã, prin concurs or-ganizat de minister, iar desfacerea con-tractului de muncã nu o poate ordonanici ministrul, dar nici inspectorul gene-ral care l-a angajat, pentru cã trebuie în-deplinite niºte „proceduri“. Procedurila realizarea cãrora participã consiliulprofesoral, comisii de anchetã, consiliulde administraþie al ºcolii care valideazãpropunerile comisiilor de anchetã, darºi comisiile de diciplinã ale inspectora-telor ºcolare ºi ministerului care, mai în-totdeauna, invalideazã propunerile desancþionare severã a celor vinovaþi. Aþi sesizat undeva în cele de mai susrolul/implicarea pãrinþilor, respectiv acelor mai interesaþi în viaþa ºcolii, a ce-lor care direct sau indirect suportã chel-tuielile ºcolii? Categoric nu.

    Poate directorul de ºcoalã – singur sauîmpreunã cu consiliul de administraþiesã angajeze ºi sã salarizeze corespunzã-tor un bun cadru diactic sau sã destituieun profesor imoral? Nu, pentru cã nu ela angajat acel cadru didactic. Dar poateel proteja un cadru didactic împotrivaactelor de violenþã fizicã ºi moralã co-mise de „niºte copii“? Nu, pentru cã ºiaceºtia sunt protejaþi de lege ºi au, veziDoamne, dreptul la învãþãturã. Iar pã-rinþii, comunitatea localã nu au, legal,absolut nicio putere de intervenþie înaceste cazuri.Iatã de ce apreciem cã, în prezent, ºcoa-la parcurge un proces de profundã crizãmanagerialã generatã de un sistemcomplet depãºit de angajare a persona-lului didactic ºi de conducere a ºcolii,sistem în care pãrinþii ºi autoritãþilelocale – principalii parteneri ai ºcolii –sunt total excluºi de la decizie.

    Sunt pregãtiþi pãrinþiisã participe la conducerea ºcolii?Pe de altã parte se pune fireasca între-bare dacã pãrinþii elevilor au capacita-tea ºi calitãþile de a deveni parteneri va-

    labili în procesul de management alºcolii.O analizã atentã a situaþiei relevã faptulcã, legat de relaþia pãrinþi-ºcoalã, în Ro-mânia de azi sunt multe aspecte/pro-bleme confuze, nerezolvate ºi care tre-buie urgent elucidate prin lege, dar, maiales, printr-o intensã muncã de educaþieºi pregãtire a pãrinþilor în legãturã curolul lor în viaþa ºcolii. Astfel:� cadrul legal în care aceºtia pot juca unrol adevãrat în viaþa ºcolii este confuz,insuficient definit ºi depãºit;�nu se cunoaºte (dar putem bãnui), câtde bine pregãtiþi sunt pãrinþii sã înþe-leagã sistemul de învãþãmânt, sã capeteabilitãþi de lider de opinie sau sã devinãdisponibili la asociere în vederea atin-gerii unui scop comun în beneficiulelevilor;� nu sunt suficient de bine relevate ºicunoscute contribuþia materialã ºi im-plicarea voluntarã a pãrinþilor în actuleducaþional ºi, mai ales, cu cât influen-þeazã aceastã contribuþie statutul ºi cali-tatea ºcolii;� nu se cunosc foarte bine care suntaºteptãrile pãrinþilor de la sistemul edu-

    caþional, iar aceºtia nu cunosc, la rândullor, obligaþiile ce le revin pentru ca suc-cesul actului educaþional sã fie asigurat;relaþia fireascã a cadrelor didactice cupãrinþii a fost întreruptã de un dezin-teres datorat ambelor pãrþi, dar ºi delipsa oricãrui control exercitat de con-ducerea ºcolii în legãturã cu modul încare profesorii ºi învãþãtorii se achitã deaceastã obligaþie profesionalã elemen-tarã.Analizate succint, aceste nergularitãþidezvãluie ºi posibilele cãi de urmat pen-tru înlãturarea lor.Este clar cã, în primul rând este nevoiede adoptarea cât mai urgentã a noilorproiecte de legi privind învãþãmântulpreuniversitar ºi Statutul personaluluididactic în care sã fie legiferate cu clari-tate puterea de decizie a directorului, apãrinþilor ºi comunitãþii – prin interme-diul consiliului de administraþie al ºco-lii, în legãturã cu asigurarea disciplineiºi atmosferei morale din ºcoalã.Este nevoie, de asemenea, de instituireaunui sistem de formare a pãrinþilor caresã asigure un transfer de cunoºtinþe, ex-perienþe ºi exemple de bunã practicãdin partea profesorilor ºi a directorilorde ºcoli.Pãrinþii trebuie educaþi ºi responsabi-lizaþi în legãturã cu viitorul copiilor lor,cu rolul lor ºi al ºcolii la formarea aces-tui viitor. Programele de educaþie pen-tru pãrinþi pot înlãtura multe dintre li-mitele participãrii lor active la procesuleducaþional ºi pot elimina neîncredereaacestora în procesul de învãþãmânt. Participarea realã a pãrinþilor la viaþa ºiconducerea ºcolii a devenit o problemãstringentã în România. Rezolvarea aces-tei probleme este o responsabilitate na-þionalã ºi – în contextul descentralizãrii– una localã.Buna colaborare ºi comunicare întreºcoalã, familie ºi autoritarea localã de-terminã îmbunãtãþirea climatului ºco-lar ºi creeazã un mediu sigur, propice ac-tului educaþional de calitate.Sperãm ca domnul ministru ºi colabora-torii sã înveþe mai repede decât alþii dinlecþiile dure oferite de realitate ºi sã ac-þioneze rapid în consecinþã, aºa cum apromis.

    Ilie Dogaru

  • 6 {coala româneascq � mai 2007OPINII

    EGALITATE SAU EGALITARISM*?

    * Reproduc maijos o ºtire apãrutãpe site-ulwww.didactic.ro ºipreluatã din presascrisã:

    „Culmea sindicalismului Sindicaliºtii se opun mãririi salariale propuse25 MAI 2007FSLI ºi «Spiru Haret» nu sunt de acord ca, de la 1octombrie, salariile profesorilor cu gradul I sã fiemãrite cu 10%, în plus faþã de cele 23 de procentedeja cunoscute, cum se aprobase marþi în Comisiade Învãþãmânt din Camera Deputaþilor. Tot marþise aprobaserã ºi creºteri de 5% pentru profesoriiuniversitari ºi de 15% pentru lectori, asistenþi, pre-paratori ºi conferenþiari. Sindicatele resping majo-rãrile pe motiv cã se creeazã discriminãri întreprofesori. «Sunt mãsuri populiste. Sunt luaþi înseamã 60.000 de oameni ºi daþi la o parte300.000», declarã Mariana Becic, vicepreºedinteFSLI. Gheorghe Isvoranu, liderul «Spiru Haret»,

    ne-a declarat cã aceste modificãri au fost gânditede profesorii universitari din Parlament. Reacþiasindicatelor a determinat Comisia pentruÎnvãþãmânt sã readucã în discuþie ordonanþa.“

    Inutil sã spun cã aceastã ºtire a „înfierbântat“ fi-brele cablurilor de internet ºi cã polemicile au cã-pãtat dimensiuni apocaliptice. Profesorii au gãsitdin nou un motiv de comentarii ºi de acuze, dove-dind încã o datã cã punctul lor cel mai slab esteunitatea ºi cã nu pot renunþa la orgolii.Personal, nu polemica în sine m-a deranjat, ci ati-tudinea tranºantã a unor sindicate, care, prin în-sãºi menirea lor, apãrã drepturile tuturor mem-brilor lor. În plus, din ºtire nu reiese cã sindicate-lor în cauzã li s-ar fi cerut acordul, ci cã ele au res-pins din start majorãrile.Dincolo de ridicolul situaþiei ºi de unicitatea ei (unsindicat care sã respingã mãriri de salariu pe cri-terii de competenþã profesionalã!), îngrijorãtoareeste viziunea populistã ºi egalitaristã a acestora,care sunã extrem de cunoscut celor care aumuncit ºi înainte de ’90. Motivul invocat, acela aldiscriminãrii („Politicã prin care un stat sau o cate-gorie de cetãþeni ai unui stat sunt lipsiþi de anu-mite drepturi pe baza unor considerente neînte-

    meiate“ – DEX), este cel puþin ciudat. Nu cred cãprofesorii care ºi-au susþinut examenele de graddidactic au fãcut-o în primul rând din înaltã con-ºtiinþã profesionalã, din dorinþa de a avea „titluri“sau pentru a impresiona elevii ºi pãrinþii. Nu, aufãcut-o pentru cã salariul este îngrozitor de mic ºiorice creºtere este binevenitã. Au fãcut-o cu gân-dul la pensia de mizerie ce îi aºteaptã, pentru aavea mai mulþi ani cu un salariu ceva mai maredecât ce li s-a oferit dupã definitivarea în învã-þãmânt. ªi vã asigur din proprie experienþã cã nule-a fost uºor! Sistemele de obþinere a acestor gra-de profesionale s-au schimbat în continuu, biro-craþia a fost din ce în ce mai sufocantã, iar uneoria trebuit sã suporte asistenþa ºi sfaturile unorinspectori incompetenþi sau care uitaserã de multcum este munca de dascãl. Dincolo de acestea, câº-tigul a fost totuºi ºi la nivelul profesiei, cãci, vrând-nevrând aceste examene au impus o revedere amateriei, a metodelor de predare, un interes spo-rit pentru noutãþile din domeniu. Aºa ºchiop, sis-temul a încurajat cât de cât interesul pentru per-fecþionare.De ce în loc sã respingem aceste mãriri nu ne-amface curat în ograda proprie, negociind pe liniesindicalã, cu ministerul, un sistem mai bun de

    acordare a gradelor, care sã promoveze în maimare mãsurã competenþa ºi valoarea astfel încâtprofesorii sã fie încurajaþi sã parcurgã cât mairepede ºi mai eficient etapele perfecþionãrii profe-sionale?ªtiu de asemenea mulþi colegi care nu au gradedidactice, fiindcã nu au avut puterea sã lupte saufiindcã s-au resemnat în faþa sistemului greoi alparcurgerii acestor grade ºi care au rezultate foar-te bune la clasã. Dar nu cred cã pentru generaþiilede dascãli care vin este bine sã cultivãm ideeaacestei mediocritãþi egalitariste, sã le luãm ºi acea„dulce iluzie“ care este mãrirea salarialã obþinutãdupã promovarea gradelor.Cât despre dispreþul manifestat de domnul Isvora-nu la adresa profesorilor universitari, care au con-ceput aceastã „oroare“ discriminatorie mã face sãcred cã raporturile domniei sale cu mediul aca-demic nu sunt tocmai cordiale. M-aº fi aºteptat caîn faþa unui lider de sindicat toþi membrii sã fie lafel de importanþi, cãci toþi, indiferent de vârsta ce-lor pe care îi formãm, avem locul ºi rolul nostru.Pânã se hotãrãsc dânºii, eu îmi caut un consilierfinanciar personal, cãci e posibil sã primesc cei10% mãrire ºi la astfel de sume pot începe investi-þii sau jocul la bursã! Aºtept oferte!

    Corina Dumitru

    Apocaliptica autoevaluareAuto(pe) „val“ luareaDacã în numãrul trecut vorbeam despreprea multele drepturi ale profesorilor ºipentru cã ei nu au numai drepturi, înacest numãr vrem sã ne ocupãm ºi decâteva dintre puþinele, ce-i drept, înda-toriri ale acestora la locul de muncã ºinu numai. Nu de altceva, dar sã dãmdreptate celor care au impresia cã a fidascãl e la îndemâna oricui, dar ºi celorcare nu ezitã sã utilizeze îndreptãþitaexpresie: „Ia mai dã-i naibii ºi pe ãºtia!“Totul începe cu anii de studenþie: cursuri, examene, bibliotecã, studiuindividual, creier încins.Urmãtorul moment: goana dupã unpost în învãþãmântul românesc: stres,ºpagã, ..., chestii, în fine! Lucruri pe carele face oricine, nu?Ai intrat, bine ai venit! Entuziasm, mun-cã la clasã ºi alte corvezi: „Eºti cel maitânãr, deci... fã aia, ocupã-te tu cã doarpoþi!“ OK! Din nou, la îndemâna oricui.Definitivat, grade didactice: picioareleîn ligheanul cu apã rece ºi dã-i ºi învaþã!Inspecþii la ore, examene peste exame-ne... Dacã ai bani faci ºi un masterat! Darde ce sã nu încerci ºi un doctorat, cã totde bani e vorba! Dacã nu ai bani, stai înbanca ta!Între timp eºti la catedrã. ªi ce faci? Mainimic! Planuri de lecþii, planificãri se-mestriale ºi anuale, confecþionezi mate-rial didactic, te strofoci sã elaborezi tes-te de evaluare iniþialã, teste de evaluarea fiecãrei unitãþi de învãþare parcursã,teste de evaluare semestriale ºi anuale,teste de autoevaluare pentru fiecare co-pil, din fiecare clasã la care predai. Apoiactivitãþile didactice suplimentare depregãtire a elevilor cu ritm lent de învã-þare (a se înþelege, ritm inexistent), acti-vitãþile suplimentare de pregãtire pen-tru examene naþionale, activitãþi supli-mentare de pregãtire a elevilor dotaþi(olimpiade, concursuri).

    Aºaaa! ªi pentru cã þi-a mai rãmas multprea mult timp liber, de ce sã þi-l petreciîmpreunã cu familia sau prietenii, cândai atâtea tentaþii intelectuale gândite deminister, precum faimoasele programede formare ºi perfecþionare. Cã sunt dereconversie profesionalã, de integrare aelevilor cu deficienþe, de educaþie per-manentã a adulþilor, de tipul „ºansa adoua“ sau a noua..., trebuie sã fii pre-zent. Mai conteazã cã înveþi ceva de aici?Nuuu! Sã nu care cumva sã uiþi sã ceridiploma sau adeverinþa de participare.Cea mai mare fericire este însã aceea dea fi diriginte. Alte planificãri, alte cursuri ce par mai degrabã sã te înde-pãrteze de tot ceea ce înseamnã „diri-genþie“. Acum suntem toþi „consilieri“,atâta doar cã nu vedem nici bani, niciputere de decizie. Normal, nu? ªi cumprofesorii sunt, fãrã excepþie, niºtetâmpiþi cu licenþã, care nu ºtiu cum sã secomporte cu copiii ºi nici nu au vreunhabar de nevoile lor, ne vin de „sus“ in-dicaþii preþioase privind teme de discu-þii ºi activitãþi: colaborãri cu ONG-uri,

    poliþia, jandarmeria, spitalul, primã-ria... ªi, ca sã nu o facem haotic, acesteactivitãþi trebuie parcurse toate, cuobidã, în condiþiile în care nu ai la dis-poziþie decât o orã de „dirigenþie“ pesãptãmânã. Trecerea notelor în carnete,motivarea absenþelor, vizitele la domi-ciliu, ºedinþele cu pãrinþii, discuþiile înparticular cu elevii problemã sau cu ele-vii cu probleme, ei bine, astea nu se con-tabilizeazã!Sunt mai importante acele activitãþiorganizate, în care copiii sunt luaþi „lakilogram“. ªi când altcândva dacã nudupã orele de curs? ªi uite aºa, te spelipe bot ºi de timpul liber, atât profesor,cât ºi elev, cãci ai de fãcut, volens-no-lens, cercuri, cenacluri, expoziþii, revistaºcolii, publicaþii ºcolare, pliante cu infor-maþii, prezentãri, monografii, simpozi-oane, ateliere de lucru, aniversãri oma-giale, sãrbãtori de tot felul... A! Sã nuuitãm! Ar mai fi serbãrile ºcolare, dru-meþiile, excursiile educative etc. Campuþin, nu-i aºa? Ei bine, pentru cã profe-sorul, dar mai ales profesorul diriginte,

    mãnâncã banii statului degeaba, ia sãmai facã el tot felul de statistici, tabelenominale, completãri de cecuri, sta-bilirea pe bazã de documente – cine ia ºicine nu ia bursã –, cine primeºte ºi cinenu primeºte rechizite gratuite, cine aredreptul la generoasele programe guver-namentale: Euro 200 sau Bani de liceu,sã completeze catalogul cu numeleelevilor, numere matricole, numere detelefon, date de naºtere, domicilii, lo-curile de muncã ale pãrinþilor, numãrde absenþe, CNP-urile tuturor, rezultateºcolare, numãr de înscriºi, veniþi, ple-caþi, pierduþi, rataþi etc...Vã ia cu ameþealã? Credeþi cã este pestepoate? Sã fim serioºi! Cã încã nu am ter-minat! Sã nu subestimãm rezistenþa pro-fesorilor la presiunea socialã! Staþi cãfriºca ºi bomboana abia acum urmeazã!Dacã vrei sã-þi pãstrezi locul de muncãtrebuie sã dai dovadã de vigilenþã. Adi-cã, sã acumulezi puncte. Degeaba bifezitoate acþiunile mai sus-menþionate, cãoricum te trezeºti cu o brigadã de la in-spectorat care te purecã din cap pânã-npicioare. Pe lângã emoþiile inerentecare, pe mãsurã ce înaintezi în vârstã, îþimai muºcã din anii de viaþã, mai faci ºicâteva nopþi albe, ca sã te prezinþi con-form aºteptãrilor comisiei de control.Nu care cumva sã te prezinþi precum ofãcea odatã Creangã Ion la orele sale. Îþi trebuie un troller în care sã îþi caritoate dosarele bine puse la punct, o to-nã de cafea amestecatã cu tranchilizan-te ºi obraz gros care sã suporte toate fi-þele, pãrerile ºi criticile inspectorilor despecialitate. „Judecata de Apoi“ face par-te din cele zece porunci ale demnuluireprezentant al Ministerului Educaþiei(cui?) ºi Cercetãrii (care?).Când pleci din start cu ideea cã orice aiface tot nu este bine ºi nici destul, îþi do-reºti, pentru o clipã mãcar, fie sã nu te fi

    nãscut, fie sã nu fi fost atât de neinspiratîncât sã alegi aceastã meserie (fru-moasã, de altfel). Oricum, cert este cãnu ai fãcut destul dacã nu ai participat ºila cine ºtie ce programe internaþionale.Hmmm! Stau ºi mã întreb: oare mariidascãli din perioada interbelicã, binepregãtiþi, bine plãtiþi, bine îmbrãcaþi,aceia care intrau în sala de curs cu zâm-betul pe buze ºi senini, fãrã dosare lapurtãtor ºi „lipsiþi“ de preþioase indicaþii,nu se plictiseau? ªi ce fãceau cu atâtatimp liber? Cã doar nu citeau sau plecauîn vreo cãlãtorie? Nu scriau nimic, nu pu-blicau nimic, luau banii de pomanã! ªi ceputeau învãþa de la ei elevii ºi studenþii?Cã doar lucrau haotic ºi neºtiinþific!Ce norocoºi suntem noi ºi generaþiile dela ’45 încoace! Ni se urmãreºte pânã ºivirgula. Ce sã facem noi cu imaginaþia,cultura, farmecul personal, improviza-þia sau harul pedagogic? La ce ajutã? Fe-reascã Dumnezeu sã ai metode origina-le de predare sau de abordare a elevilorcu care lucrezi! Constaþi cã nu te inte-grezi în sistem. Când? Cum? Când tre-buie sã îþi faci AUTOEVALUAREA.Ultimul neuron al fostului ministru faceravagii printre profesori ºi, dupã cumbate vântul, nici noului ministru nu îidisplace situaþia, fiindcã altfel ar fi fãcutcorecþii. Dosarul, dolofan, plin de docu-mente, care mai de care mai dovedi-toare. Kilograme de hârtie irositã, denervi ºi nesimþire impusã, de autoflage-lare.Frumos! Foarte frumos! Am uitat sãspecific cea mai importantã ºi nobilãîndatorire: avem obligaþia sã fim fericiþi(sã mimãm cel puþin ) ºi sã mulþumimdin inimã partidului ºi guvernului(indiferent de coloraturã) pentru stimaºi consideraþia care ni le poartã (de numai pot).

    Urzica

  • {coala româneascq � mai 2007 7OPINII

    Viitorul învãþãmântului românesc– între simulacru ºi pilotareÎnvãþãmântul a fost unul dintre cele maigrãbite domenii sã se schimbe, în de-cembrie 1989. Au intrat în fatalitateadiscuþiilor despre viitorul copiilor ex-presii de genul „Sã vedem ce o fi pânãatunci“ sau „Se mai schimbã multe pânãajungi tu...“. Mecanismul birocratic ºi le-xical a inventat þeluri frumoase: cetãþe-

    nia europeanã, valorificarea potenþialu-lui, a resurselor, a nevoilor locale. Ladiploma care va autoriza competenþe seadaugã noþiuni precum descentralizare,toleranþã, nediscriminare. Între sursele „perverse“ ale continueidegradãri a învãþãmântului românescse pot enumera: � Dispariþia aproape totalã a finalitãþiieducativ-formative a ºcolii prin spe-cializarea extremã care imitã ºi con-cureazã la un nivel inferior facultãþile.Rezultanta acestei forme de învãþãmânt(remanenþã a reformei comuniste din1977 de pe vremea Suzãnicãi Gâdea)este dispariþia culturii generale ºi trans-formarea absolventului într-un igno-rant cultural. � Abuzul disciplinelor tehnico-ºtiinþi-fice în aria ºcolarã la cerinþele unei soci-etãþi de consum. Or, tocmai disciplineleumaniste total decapitate azi din curri-cula licealã, au un rol formativ superiorinformaticii, matematicii etc. � Tendinþa învãþãmântului superior dea nu mai selecþiona ºi canaliza vocaþiile

    reale, ci de a satisface o profesiune cuvaloare socialã actualã, cerutã de piaþã. În altã oridine de idei constat cã progra-mele ºcolare se modificã (cl. a IX-a) fãrãsã aibã acoperire în manuale. Mai noufetiºul activ este proiectul. Proiectul aco-perã iluzii cu încãpãtoarea informati-zare (ºi ea telegenicã mereu). Mai sunt

    niºte consilii naþionale care nu preafuncþioneazã (de eticã, de exemplu),ceva legislaþie subliant de insipraþie eu-ropeanã. De fapt, fiecare proiect rãs-punde unor necesitãþi: europene, loca-le, ale vreunui grup care a aflat cã esterost de bani.

    Despre simulãri...Dacã simulãrile sunt organizate dupã unsistem lacunar, încãrcat de formalism,subiectivitate ºi birocraþie, riscã sãrãmânã simple acþiuni bifate. În cazul si-mulãrilor pentru Bac sau Teste naþionaleconsider cã monitorizarea ar trebui sã sefacã prin metode mai subtile, cu circuitînchis, cu grad ridicat de confidenþiali-tate, care sã indice fiecãrei unitãþi ºcolarela ce nivel se aflã pe scara calitãþii ºi valo-rii procesului instructiv. Dacã se „face lavedere“ ºi toatã mass-media se înghesuiesã aducã la cunoºtinþa publicului rezul-tatele catastrofale, efectul este exact in-vers. Elevii sunt descurajaþi, pãrinþii alar-maþi ºi panicaþi, iar dascãlii, dezolaþi.Aceasta confirmã definiþia conform

    cãreia „lucrul de care te temi vine mairepede decât acela pe care îl speri“. Unelev fictiv ne-ar gradula pe internet apos-trofându-ne: „Ai naibii profesorii aºtia.Poþi, nu poþi, vrei, nu vrei, nu te lasã pânãnu iei examenul.“ Dascãlii sunt tentaþi sãrãspundã inerþial, birocratic ºi formal,adicã „sã stimuleze simularea“, carepoate deveni simulacru. ªi e pãcat....Legat de al doilea subiect, ºcoala româ-neascã se aflã într-un proces continuude pilotare. Mai recenta „Descentrali-zare a învãþãmântului preuniversitar“în cele opt judeþe-pilot (buget-pilot, ºco-larizare-pilot, titularizare-pilot) face caînsuºi învãþãmântul românesc sã riºte adeveni „învãþãmânt-pilot“. În decembrie 2005 Guvernul a aprobatprin memorandum, stategia de descen-tralizare din cele opt judeþe-pilot, 2005-2006, reprezintã etapa administrativã,2007-2008 – etapa iniþialã, apoi etapafinalã în 2009-2010, când finanþarea seva realiza din patru surse: buget de stat,bugetul consiliului judeþean, bugetulconsiliului local ºi veniturile proprii aleºcolii. Vârsta medie a personalului di-dactic este de 50 de ani. În plus, încã nuºti câþi miniºtri, la care cine ºtie ce le maipiloteazã mintea, se vor schimba deacum încolo. De fapt, modernitatea „adevãrului“ eu-ropean e egal identic cu însuºirea teh-nologiei de vârf. Învãþãmântul este pre-ocupat mai mult de salvarea formeidecât de punerea în valoare a conþinu-tului. Sunt necesare obiective stabile, pecare beneficiarii sã le cunoascã de laînceput, iar furnizorii sã le urmãreascãºi sã le asigure competenþe, fãrã sã leschimbe pe parcurs. Pornind de la ideea cã pesimistul este„un optimist bine informat“, nu ne fa-cem iluzii cã specialiºtii, dascãlii ºi eleviiformeazã o trinitate armonioasã, darnici nu acceptãm raporturile de contra-rietate sau antinomie în sistemul învã-þãmântului românesc.

    Prof. Cezar Vasilescu,Botoºani

    prof. Constantin Ciosu

    Legea privind asigurarea calitãþii în învãþãmânt prevede, printre altele, evaluareaperiodicã a organizaþiilor furnizoare de educaþie în vederea autorizãrii ºi acreditãrii,

    de cãtre instituþii specializate în acest sens. Din pãcate, din motive pe care doar le putem intui, doar una singurã – ARACIP (Agenþia Românã pentru Asigurarea Calitãþii înÎnvãþãmântul Preuniversitar) – încearcã, sporadic, sã facã ceva. Cum îºi face treaba ARACIP este o marenecunoscutã deoarece, dupã declaraþia preºedintelui ªerbanIosifescu, în cadrul evaluãrii externe a calitãþii, standardele dereferinþã sunt în faza dezbaterii publice iar documentaþia necesarãacestui proces va fi definitivatã numai dupã încheierea dezbateriipublice ºi adoptarea actului normativ de aprobare a standardelorde referinþã pentru învãþãmântul preuniversitar. Cu alte cuvinte,ARACIP „se face cã munceºte” având ca standard de evaluareurechea. În felul acesta înþelegem de ce ARACIP îºi bazeazãactivitatea pe „vizita de evaluare“ care, deocamdatã, înseamnãverificarea unor hârtii inutile, care nu dovedesc în niciun fel calitatea actului educaþional.Dacã cumva reprezentanþii ARACIP îºi imagineazã cã evaluareaexternã a calitãþii educaþiei ºi a învãþãmântului românesc se realizeazã prin mãsurarea metrilor de documente pe carecadrele didactice sunt obligate sã le întocmeascã, le recomandãm sã-ºi mute activitatea din birourile pe care leocupã în prezent în minister, la catedrã ºi sã experimenteze petimpul, nervii ºi cheltuiala proprie, funcþionalitatea ºi eficienþa produsului gândirii lor.Chiar dacã într-un comunicat transmis de ARACIP la 23.03.2007, semnat de preºedintele Iosifescu, se aratã cã „a cere munþi de hârtii nu este preocuparea ARACIP ºi cãaceastã metodã nu constituie baza noastrã de informare“, situaþia în teritoriu este cu totul alta. Am solicitat Ministerului Educaþiei sã intervinã de urgenþã pentrunormalizarea situaþiei, pentru înlãturarea birocraþiei excesiveimpusã de ARACIP ºi conceperea unor metode de evaluare caresã determine calitatea prestãrii actului educaþional ºi nu calitateade fabricanþi de hârtii fãrã valoare. Acelaºi lucru l-am cerut luna trecutã personal ºi domnului ministru,Cristian Adomniþei, care ne-a promis cã se va documenta ºi va lua mãsurile care se impun. Se pare cã domnia sa s-a þinutde cuvânt, ºi cã memoriul nostru a ajuns acolo unde trebuia. Însã, dovedind o totalã lipsã de respect pentru partenerii sociali ºi pentru salariaþii din învãþãmânt, ARACIP a înþelesrãspundã solicitãrii noastre printr-un comunicat de presã, din care aflãm cã ei cer salariaþilor doar actele prevãzute de legislaþie ºi cã, probabil, unele compartimente din minister sau inspectoratele ºcolare judeþene se fac vinovate de starea delucru pe care am semnalat-o. În felul acesta ARACIP confirmãîncã o datã binecunoscutul principiu românesc conform cãruia nu ºtie dreapta ce face stânga. Când colaborarea dintredepartamentele ministerului este cea expusã de domnulpreºedinte nu mai avem motive sã ne mirãm cã disperareacadrelor didactice a ajuns la limitã. Mai mult chiar, domnul Iosifescu declarã rituos cã ARACIP „nu va accepta folosirea instituþiei în jocuri politice sauca instrument de manevrã în negocierile dintre partenerii sociali“. Suntem curioºi ce manevre ºi jocuri politicevede domnul preºedinte în faptul cã oamenii s-au sãturat sã producã hârtii inutile. Poate ar fi momentul elaborãri unei legislaþii coerente care sã genereze calitate latoate nivelurile, începând cu ministerul ºi terminând cu unitatea deînvãþãmânt. Pãrerea mea.

    PÃREREA MEA...

    ARACIP – coºmarulcadrelor didactice?

  • 8 {coala româneascq � mai 2007DEZBATERE

    FEN se implicã pentru ca noile acte normativesã protejeze angajaþii din educaþie

    Un nou statut al personalului dinînvãþãmântOdatã cu legea învãþãmântului preuni-versitar ºi legea învãþãmântului supe-rior, în Parlament va intra ºi un nouproiect de Statut al personalului din în-vãþãmânt. Discuþiile cu privire la ce tre-buie sã conþinã aceste legi au începutdeja, cel puþin la nivelul Federaþiei Edu-caþiei Naþionale, care a organizat ºi unforum de discuþii pe tema proiectelorpropuse de minister. La întâlnirea, carea avut loc la Eforie Nord, în perioada 24-26 mai, au fost prezenþi reprezentanþi aiPreºedinþiei, demnitari ºi directori dincadrul Ministerului Educaþiei, Cercetãriiºi Tineretului, inspectori ºcolari gene-rali ºi adjuncþi, directori de unitãþi de în-

    vãþãmânt, lideri sindicali ºi simpli membri de sindicat. Peste 140 de persoane au dezbãtut laEforie Nord, pe articole, atât propune-rile MECT cât ºi ale FEN la Statut ºi austabilit de principiu care vor fi paºii deurmat în cadrul negocierilor privind pa-chetul de legi. Preºedintele FEN, CãtãlinCroitoru, a declarat, la începutul discuþi-ilor, cã este nevoie de o dezbatere publi-cã în privinþa schimbãrilor propuse deminister. „Prin acest Forum am dorit sãdãm posibilitatea oamenilor din terito-riu sã-ºi exprime opinia legatã de pache-tul de legi. FEN a susþinut întotdeaunacã este nevoie de o reformã coerentã.

    Premizele pentru aceasta par sã existe.Chiar ºi contextul politic este favorabilpentru a aduce învãþãmântul românescdin nou pe locul care îl meritã. Sintag-ma «Educaþia – prioritate naþionalã» a în-ceput sã devinã realã. Fondurile alocatede Guvern au început sã creascã. Spe-rãm ca anul viitor sã ajungem în urmanegocierilor la procentul de 6% din PIBpe care îl meritãm. Însã, consider cã sin-dicatele trebuie sã aibã un cuvânt despus în cadrul acestor schimbãri. Nu pu-tem sã-i lãsãm pe alþii sã ne facã legile.Noi toþi trebuie sã ne schimbãm, sã de-punem eforturi susþinute, pentru a aveacalitate ºi performanþã în educaþie“, a

    Obligaþiile personalului din învãþãmânt În condiþiile în care proiectul de statut va trece în condiþiile actuale,tot personalul dintr-o unitate de învãþãmânt va trebui sã rãspundãfaþã de încãlcãrile actului normativ. Pânã acum obligaþiile din statuterau stabilite numai pentru cadrele didactice. � Personalul din învãþãmânt are obligaþii care decurg din legislaþia

    în vigoare, din prezentul statut, din Regulamentul de organizare ºifuncþionare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar, Carta univer-sitarã, precum ºi din prevederile contractului colectiv de muncã.

    � Personalul din învãþãmânt are obligaþii ºi rãspunderi de naturãprofesionalã, materialã ºi moralã, care garanteazã realizarea lanivelul standardelor de calitate a procesului instructiv-educativ,conform legii.

    � Tinuþa decentã, limbajul lipsit de vulgaritãþi de orice fel, atitudineaapropiatã de studenþi sau elevi, cultivarea respectului faþã delege, de eticã profesionalã ºi grija pentru calitatea cât mai ridicatã a activitãþii didactice sunt cerinþe obligatorii pentru tot personalul din învãþãmânt.

    � Personalul din învãþãmânt are obligaþia sã îºi îndeplineascãatribuþiile cu profesionalism, imparþialitate ºi în conformitate culegea ºi sã se abþinã de la orice faptã care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului unitãþii sauinstituþiei de învãþãmânt.

    � Personalul didactic de conducere este obligat sã sprijine propunerile ºi iniþiativele motivate ale personalului din subordine,în vederea îmbunãtãþirii activitãþii unitãþii sau a instituþiei deînvãþãmânt în care îºi desfãºoarã activitatea.

    � Personalul din învãþãmânt are îndatorirea de a respecta normelede conduitã profesionalã ºi civicã prevãzute de lege.

    � În exercitarea atribuþiilor ce îi revin se interzice personalului dinînvãþãmânt sã-ºi exprime convingerile ºi preferinþele politice, religioase sau de altã naturã, sã favorizeze vreun partid politic ºisã participe la activitãþi politice în incinta unitãþii de învãþãmânt.

    � Personalul din învãþãmânt are obligaþia moralã sã-ºi acorderespect reciproc ºi sprijin în îndeplinirea obligaþiilor profesionale.

    � Personalul din învãþãmânt rãspunde, potrivit legii, de îndeplinireaatribuþiilor ce îi revin, precum ºi de atribuþiile ce îi sunt delegate.

    � Personalul din învãþãmânt are obligaþia sã respecte întocmairegimul juridic al conflictului de interese ºi al incompatibilitãþilor,stabilite de lege.

    � Personalului din învãþãmânt îi este interzis sã solicite sau sãaccepte, direct sau indirect, în exercitarea funcþiei lor, foloasemateriale necuvenite sau alte avantaje.

    � Personalul didactic este obligat sã urmeze forme de perfecþiona-re profesionalã, organizate de instituþii de învãþãmânt superior,Casa Corpului Didactic sau alte instituþii sau organizaþii acredi-tate, în conformitate cu metodologia elaboratã de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii. Finanþarea este asiguratã de angajator.

    FEN a militat întotdeauna pentru introducerea unorsporuri ºi pentru personalul nedidactic. Acum, prinnoul statut acest lucru care este posibil.� Personalul din învãþãmânt poate beneficia de

    salariu de merit reprezentând un spor de pânãla 15% aplicat la salariul de bazã al persoaneiîndreptãþte ºi constituie baza de calcul pentrualte sporuri ºi drepturi salariale care se calculeazã la salariul de bazã.

    � Personalul din învãþãmânt cu o vechime efectivãîn învãþãmânt de peste 10 ani, în baza unui contract de muncã, beneficiazã de un spor destabilitate de 15% din salariul de bazã, careface parte din acesta ºi constituie baza de calcul pentru alte sporuri ºi drepturi salariale carese calculeazã la salariul de bazã. Pentru personalul didactic de predare acest spor este

    cuprins în coeficienþii de multiplicare prevãzuþi îngrila de salarizare, la tranºele de vechimerecunoscutã de peste 10 ani în învãþãmânt, darse acordã numai în cazul îndeplinirii condiþiei devechime efectivã.

    � Personalul din întregul sistem de învãþãmânt care lucreazã mai mult de 50% din timpul normal de lucru la computer beneficiazã de un spor de pânã la 15% din salariul debazã. Cuantumul sporului ºi personalul careurmeazã sã beneficieze de acesta se stabilesc,în condiþiile prevãzute de lege, de consiliul deadministraþie al unitãþii sau al instituþiei angajatoare.

    � Personalul nedidactic beneficiazã de un sporpentru condiþii specifice de 5-10% din salariul debazã.

    Sporuri pentru personalul nedidactic

  • precizat Cãtãlin Croitoru. Potrivit lide-rului FEN, aceastã varã este decisivãpentru învãþãmântul românesc. „Ob-serv o automulþumire în miºcarea sindi-calã din învãþãmânt. Aceastã stare nu ne

    aduce nimic bun. FEN a organizat acestforum ºi din aceastã cauzã ne asumãmîmpreunã cu Ministerul Educaþieiunele schimbãri care poate nu suntdorite de toþi oamenii din sistem cumar fi descentralizarea ºi titularizarea lanivelul ºcolii, însã facem acest lucrudoar pentru a creºte calitatea ºi pro-

    porþional cu aceasta investiþia în resur-sa umanã. A venit momentul când tre-buie sã facem o diferenþiere corectãîntre cadrul didactic care face perfor-manþã ºi cel mediu. Aceastã diferenþãtrebuie sã se vadã în ziua de salariu. Deasemenea, la cererea FEN, solicitareagreatã dupã aceea ºi de celelalte orga-

    nizaþii sindicale, Statutul va avea în ve-dere tot personalul din învãþãmânt.Astfel, sperãm sã reuºim sã acordãmunele beneficii ºi celorlalþi angajaþicare prin activitatea lor asigurã bunafuncþionare a sistemului educaþional“,a adãugat Croitoru.

    Dragoº Neacºu

    {coala româneascq � mai 2007 9

    Profesorii nu suntpersoane publice Una dintre solicitãrile FENvizeazã ºi protejarea perso-nalului din învãþãmânt împotri-va abuzurilor fãcute de presã.„Chiar dacã ºi noi con-damnãm cazurile în care pro-fesorii îi bat pe elevi, consi-derãm cã fiecare persoanãare dreptul la intimitate. Astfelde cazuri în care o persoanãcare lucreazã este defãimatãîn mass-media nu fac bineînvãþãmântului”, a spus CãtãlinCroitoru. Astfel, FEN a propusca în statut sã fie introdus unnou articol potrivit cãruia înre-gistrarea magneticã sau prinprocedee echivalente a activitãþii personalului dinînvãþãmânt, multiplicarea ºidifuzarea sub orice formã aacestor înregistrãri sã poate fifãcutã numai cu acordul per-soanei în cauzã, iar încãl-carea acestei prevederi sã sepedepseascã potrivit legii.

    Drepturi ºi beneficiiFEN a cerut ca profesorii sã beneficieze de ºase cãlãtorii pe an,dus-întors, pe mijloacele de transport feroviar, rutier sau naval, dupãcaz, din care una poate fi în spaþiul Uniunii Europene. De aseme-nea, potrivit proictului FEN, personalul didactic auxiliar ºi nedidacticva beneficia de reducere cu 50%, pentru ºase cãlãtorii pe an, dus-întors, pe mijloacele de transport feroviar, rutier sau naval, pe liniileinterne, indiferent de clasa sau rangul mijlocului de transport.Personalului didactic calificat, care nu dispune de locuinþã ºi cãruianu i se poate oferi locuinþã corespunzãtoare în localitatea unde arepostul didactic/catedra, i se deconteazã de cãtre administraþialocalã cheltuielile pe mijloacele de transport, la ºi de la locul demuncã. În cazul în care nu existã mijloace de transport în comun, ise deconteazã contravaloarea a 7,5 litri de carburant/100 kmparcurºi dacã transportul se efectueazã cu autoturismul. De aseme-nea, instituþiile de învãþãmânt universitar pot asigura, integral sauparþial, din surse proprii, transportul ºi cazarea cadrelor didacticecare domiciliazã în alte localitãþi.Personalul didactic ºi copiii acestora, în vârstã de pânã la 14 ani,care însoþesc preºcolari, elevi sau studenþi în tabere ºi excursii, beneficiazã de gratuitate privind transportul, cazarea ºi masa, încondiþiile legii.Personalul din învãþãmânt ºi copiii acestora sunt scutiþi de plata taxe-lor de înscriere la concursurile de admitere în învãþãmântul superiorºi beneficiazã de prioritate ºi de gratuitate la cazarea în cãmine ºiinternate, prin suportarea acestor cheltuieli de la bugetul de stat.Unitãþile ºi instituþiile de învãþãmânt, precum ºi organizaþiile profesionale ºi sindicale ale personalului didactic beneficiazã degratuitate pentru corespondenþa oficialã ºi expedierea de materialeºtiinþifice ºi metodice.Personalul didactic ºi personalul de cercetare integrat în catedre,trimis de unitatea sau de instituþia de învãþãmânt la activitãþi de per-fecþionare sau la manifestãri ºtiinþifice, beneficiazã de drepturile pre-vãzute de lege pentru personalul aflat în deplasare, precum ºi deplata taxei de participare, din fondurile bugetare alocate acestoractivitãþi ºi din alte surse, inclusiv din contracte de cercetare ºtiinþificãsau sponsorizãri.Personalul didactic ºi personalul de cercetare integrat în catedrebeneficiazã, din fondurile bugetare alocate sau din fonduri extra-bugetare, inclusiv prin contractele de cercetare ºtiinþificã sau spon-sorizãri, de acoperirea integralã sau parþialã a cheltuielilor dedeplasare ºi de participare la manifestãri ºtiinþifice organizate înstrãinãtate, cu aprobarea consiliului de administraþie al inspectoratu-lui ºcolar, respectiv, al biroului senatului universitar.

    Clasificarea funcþiilor Un punct important al descen-tralizãrii prevede eliminareaconcursului naþional de titu-larizare. În acest caz, fiecareprofesor va deveni din angajatal sistemului angajat al ºcolii.Totuºi, pentru a nu apãreaprobleme în momentul în carese face aceastã trecere FEN apropus ca tot personalul careeste încadrat pe o funcþiedidacticã (titular sau suplinitor)sã fie încadrat pe toatãperioada de viabilitate a pos-tului. Astfel, s-a introdus urmã-torul articol: „Prin personaldidactic de predare titular seînþelege personalul aflat pe unpost/catedrã la data intrãrii învigoare a prezentei legi ºiangajat cu contract de muncãpe întreaga perioadã de via-bilitate a postului/catedrei“.De asemenea, FEN a cerut capersonalul care este acumangajat pe posturile/catedrelevacantate temporar sã fienumit personal didactic depredare asociat ºi sã aibãcontract de muncã pe perioadã determinatã.

  • 10 {coala româneascq � mai 2007SINDICATE

    FEN susþine apariþia unui cod etic pentru tot învãþãmântul

    DECLARAÞIA PRIVIND ETICA PROFESIONALÃMembrii Federaþiei Educaþiei Naþionale au adop-tat, în cadrul Consiliului Naþional Extraordinardin decembrie 2005, urmãtoarea declaraþie cuprivire la eticile profesionale, adoptatã deInternaþionala Educaþiei:

    Declaraþie privind etica profesionalãPreambul: 1. Aceastã declaraþie reprezintã un angajament in-dividual ºi colectiv al profesorilor ºi a întreguluipersonal din educaþie.Este complementarã legilor, statutelor, reglemen-tãrilor ºi programelor care definesc practica pro-fesionalã. Este de asemenea un mijloc de ajutorpentru profesori ºi personalul din educaþie de arãspunde problemelor ridicate de exercitarea pro-fesiei ºi în acelaºi timp problemelor ce apar înrelaþiile cu ceilalþi actori ai sistemului educaþional.

    2. O educaþie publicã de calitate, piatrã de temeliea societãþii democratice, are rolul de a asigura ºan-se egale pentru toþi copiii ºi tinerii ºi este funda-mentalã pentru bunãstarea socialã prin con-tribuþia sa la dezvoltarea economicã, socialã ºi cul-turalã. Profesorii ºi personalul din educaþie au res-ponsabilitatea de a întãri încrederea generalã apublicului în standardele serviciilor ce sunt aºtep-tate de la toþi cei implicaþi în aceastã importantãactivitate.

    3. Manifestarea unei gândiri responsabile estesufletul activitãþii profesionale iar activitãþileprofesorilor ºi personalului din educaþie dedi-cate cu devotament, competenþã ºi dãruire pen-tru a ajuta elevul sã-ºi atingã propriul potenþialreprezintã un factor critic în asigurarea unei edu-caþii de calitate.

    4. Experienþa ºi dãruirea profesorilor ºi a persona-lului din educaþie trebuie sã fie combinate cu con-diþii bune de muncã, o comunitate care sã-i spri-jine ºi sã creeze politici care sã permitã o educaþiede calitate.

    5. Profesia în educaþie poate profita foarte multdintr-o discuþie despre valorile fundamentale aleprofesiei. Creºterea conºtientizãrii normelor ºi eti-cilor în profesie poate contribui la creºterea satis-facþiei muncii pentru profesori ºi personalul dineducaþie, sã le îmbunãtãþeascã statutul ºi propriaapreciere, precum ºi creºterea respectului pentruaceastã profesie în societate.

    6. Profesorii, personalul din educaþie ºi sindi-catele lor, în virtutea statutului lor de membri aiInternaþionalei Educaþiei, sunt dedicaþi pro-movãrii unei educaþii care sã ajute la dezvoltareacapacitãþii persoanelor de a trãi o viaþã împlinitãºi de a contribui la binele general al societãþii.

    7. Recunoscând extinderea responsabilitãþilor in-cluse în procesul educaþional ºi responsabilitateade a atinge ºi menþine cele mai înalte grade de

    norme etice în profesie pentru elevi, colegi ºipãrinþi, organizaþiile membre ale InternaþionaleiEducaþiei ar trebui:

    a) sã promoveze activ politicile ºi rezoluþiile adop-tate de Congresul Internaþionalei Educaþiei ºiBiroul Executiv incluzând aceastã Declaraþieprivind eticile profesionale;

    b) sã activeze pentru a se asigura ca profesorii ºipersonalul din educaþie sã beneficieze de ter-meni ºi condiþii de muncã care sã le permitã sã-ºi îndeplineascã responsabilitãþile;

    c) sã activeze pentru a se asigura cã sunt respec-tate drepturile garantate tuturor lucrãtorilorprin Declaraþia Principiilor Fundamentale ºiDrepturilor în Muncã a Organizaþiei Internaþio-nale a Muncii care prevede:

    – dreptul la liberã asociere; – dreptul la negocieri colective; – nediscriminarea la locul de muncã; – egalitatea la muncã; – interzicerea muncii forþate; – eliminarea muncii copiilor; d) sã activeze pentru a se asigura cã membrii lor

    se bucurã de drepturile susþinute de Organi-zaþia Mondialã a Muncii ºi UNESCO în Reco-mandarea comunã cu privire la Statutul Profe-sorilor ºi de Recomandarea UNESCO cu privirela Statutul Personalului Didactic din Învãþã-mântul Superior;

    e) sã combatã orice formã de rasism, discriminarepe motive de sex, stare civilã, orientare sexualã,vârstã, religie, opinie politicã, statut social saueconomic, origine naþionalã sau etnicã;

    f) sã coopereze la nivel naþional pentru a promo-va o educaþie de calitate finanþatã din fonduriguvernamentale, pentru toþi copiii, sã îmbunã-tãþeascã statutul ºi sã protejeze drepturilepersonalului din educaþie;

    g) sã-ºi utilizeze influenþa pentru a face posibilpentru copiii din întreaga lume, fãrã discri-minare, ºi în mod particular pentru copiii caremuncesc, copiii din grupurile marginalizate saucele având dificultãþi specifice, sã aibã acces la oeducaþie de calitate.

    Luând în considerare toate acestea InternaþionalaEducaþiei ºi Federaþia Educaþiei Naþionale adoptãºi proclamã prezenta Declaraþie:

    ARTICOLUL 1 DDIINN OOBBLLIIGGAAÞÞIIEE FFAAÞÞÃÃ DDEE PPRROOFFEESSIIEE,, PPEERRSSOONNAALLUULL DDIINN EEDDUUCCAAÞÞIIEE TTRREEBBUUIIEE::

    a) sã merite încrederea ºi confidenþa publicã ºi sãcreascã stima faþã de profesie prin asigurarea uneieducaþii de calitate pentru toþi elevii; b) sã asigure permanenta înnoire ºi îmbogãþire acunoºtinþelor profesionale; c) sã determine ca natura, formatul ºi progra-marea perfecþionãrii profesionale sã fie o expre-sie esenþialã a profesionalismului lor; d) sã declare toate informaþiile relevante cuprivire la competenþã ºi calificare; e) sã lupte, participând activ în cadrul sindicatu-lui, pentru a avea condiþii de muncã care sã atragãpersoanele cu o calificare înaltã în profesie;

    f) sã susþinã toate eforturile pentru promovareademocraþiei ºi a drepturilor omului în ºi prin edu-caþie.

    ARTICOLUL 2 DDIINN OOBBLLIIGGAAÞÞIIEE FFAAÞÞÃÃ DDEE EELLEEVVII,, PPEERRSSOONNAALLUULL DDIINN EEDDUUCCAAÞÞIIEE TTRREEBBUUIIEE::

    a) sã respecte dreptul tuturor copiilor de a benefi-cia de toate prevederile din Convenþia DrepturilorCopilului a Naþiunilor Unite ºi în mod special acelor aplicabile în educaþie; b) sã înþeleagã unicitatea, individualitatea ºi ne-voile specifice ale fiecãrui elev ºi sã prevadã orien-tarea ºi încurajarea fiecãrui elev de a-ºi realiza în-tregul sãu potenþial;

    c) sã dea elevilor sentimentul cã sunt parte a uneicomunitãþi de angajament mutual în care este locpentru fiecare; d) sã menþinã relaþii profesionale cu elevii; e) sã apere ºi sã promoveze interesele ºi bineleelevilor ºi sã facã orice efort pentru a proteja ele-vii de abuzuri fizice sau psihologice; f) sã facã toþi paºii posibili pentru a proteja eleviide abuzuri sexuale; g) sã manifeste simþul datoriei, seriozitate ºi confi-denþialitate în toate problemele ce afecteazãbinele elevilor lor; h) sã-ºi asiste elevii în dezvoltarea unui set de va-lori concordant cu standardele internaþionale aledrepturilor omului; i) sã-ºi exercite autoritatea cu dreptate ºi compa-siune; j) sã asigure cã relaþia privilegiatã între profesor ºielev nu este exploatatã în niciun fel, în mod spe-cial pentru prozelitism sau control ideologic.

    ARTICOLUL 3DDIINN OOBBLLIIGGAAÞÞIIEE FFAAÞÞÃÃ DDEE CCOOLLEEGGII,, PPEERRSSOONNAALLUULL DDIINN EEDDUUCCAAÞÞIIEE TTRREEBBUUIIEE::

    a) sã promoveze colegialitatea între colegi, respec-tându-le poziþia profesionalã ºi opiniile; b) sã fie pregãtit sã ofere sfaturi ºi asistenþã în modspecial celor la început de carierã sau în pregãtire; c) sã menþinã confidenþialitatea informaþiilordespre colegi obþinute în cursul serviciului profe-sional, dacã dezvãluirea nu serveºte îndepliniriiunei sarcini de serviciu sau nu este cerutã de lege; d) sã-ºi asiste colegii în procedurile paritare nego-ciate ºi agreate între sindicatele din educaþie ºi an-

    gajatori; e) sã apere ºi sã promoveze interesele ºi binele co-legilor ºi sã-i protejeze de abuzuri fizice, psihologi-ce sau sexuale; f) sã asigure cã toate mijloacele ºi procedurile pen-tru implementarea acestei declaraþii sunt obiectuldiscuþiilor în fiecare organizaþie naþionalã cu sco-pul de a asigura cea mai bunã aplicare a sa.

    ARTICOLUL 4 DDIINN OOBBLLIIGGAAÞÞIIEE FFAAÞÞÃÃ DDEE PPEERRSSOONNAALLUULL DDEE CCOONNDDUUCCEERREE,, PPEERRSSOONNAALLUULL DDIINN EEDDUUCCAAÞÞIIEETTRREEBBUUIIEE::

    a) sã fie cunoscãtori ai drepturilor lor legale ºi ad-ministrative, a responsabilitãþilor ºi sã respecte

    prevederile contractelor colective ºi prevederilereferitoare la drepturile elevilor; b) sã îndeplineascã instrucþiunile rezonabile alepersonalului de conducere ºi sã aibã dreptul de acere îndrumãri pentru proceduri clar determi-nate.

    ARTICOLUL 5 DDIINN OOBBLLIIGGAAÞÞIIEE FFAAÞÞÃÃ DDEE PPÃÃRRIINNÞÞII,, PPEERRSSOONNAALLUULLDDIINN EEDDUUCCAAÞÞIIEE TTRREEBBUUIIEE::

    a) sã recunoascã dreptul pãrinþilor la informare ºiconsultare, prin metode agreate, cu privire labinele ºi progresul copiilor lor; b) sã respecte autoritatea pãrinteascã legitimã,dar sã acorde sfaturi dintr-un punct de vedereprofesional cu privire la ce este cel mai bine pen-tru interesul copilului; c) sã facã orice efort pentru a încuraja pãrinþii sãse implice activ în educaþia copiilor lor ºi sãsusþinã activ procesul de învãþare prin asigurareaevitãrii formelor de exploatare a muncii copiilorcare le-ar putea afecta educaþia.

    ARTICOLUL 6 DDIINN OOBBLLIIGGAAÞÞIIEE FFAAÞÞÃÃ DDEE PPRROOFFEESSOORR,, CCOOMMUUNNIITTAATTEEAA TTRREEBBUUIIEE::

    a) sã-i facã pe profesori sã se simtã încrezãtori cãsunt trataþi corect în îndeplinirea sarcinilor lor; b) sã recunoascã cã profesorii au dreptul sã-ºi pãs-treze intimitatea, sã aibã grijã de ei înºiºi ºi sã ducão viaþã normalã în comunitate.

    BBuuccuurreeººttii,, ddeecceemmbbrriiee 22000055

    Federaþia Educaþiei Naþionale a cerut încã din decembrie 2005 un cod etic pentru personalul didactic.Atunci când FEN a adoptat în cadrul unui consiliu extraordinar „Declaraþia privind etica profesionalã“ propusã de Internaþionala Educaþiei nimeni din clasapoliticã ºi din sindicate nu a dorit sã susþinã un aseme-nea demers. Cu toate acestea, acum fiecare încearcãsã facã pe lupul moralist. „Modul în care înþeleg unele persoane publice sã îºi facã imagine dupã o astfel de

    tragedie mã revoltã. Nu sunt în mãsurã sã o condamsau sã o susþin pe doamna profesor care ºi-a permis sãaibã o relaþie extraconjugalã cu un elev. Nici nu dorescsã mã amestec în acest scandal mediatic. Cu toateacestea consider, aºa cum am spus-o ºi în decembrie2005, cã este nevoie de un cod etic în sistemul edu-caþional care sã fie adus la cunoºtinþa tuturor angajaþilor.Propunem ca în cel mai scurt timp posibil, pornind de laaceastã De