NNeeggoocciieerreeaa ppaacchheettuulluuii ddee lleeggii pprriivviinndd îînnvvããþþããmmâânnttuull ss--aa ttrraannssffoorrmmaatt îînnttrr--uunn ssiimmuullaaccrruu oorrcchheessttrraatt ffooaarrttee bbiinnee ddee ppeerrssooaannee ccaarree aarr ffii ttrreebbuuiitt ssãã aappeerree iinntteerreesseellee aannggaajjaaþþiilloorr.. DDaaccãã ddee llaa mmiinniissttrruull EEdduuccaaþþiieeii,, CCrriissttiiaann AAddoommnniiþþeeii,,ppuutteeaamm ssãã nnee aaººtteeppttããmm,, eell ffiiiinndd ddee cceeaallaallttãã ppaarrttee aa mmeesseeii ddee nneeggoocciieerree,, nnuu aacceellaaººii lluuccrruu îîll aaººtteeppttaamm ddee llaa lliiddeerriiiiddiinn cceellee 33 ssiinnddiiccaattee ccaarree aauu aacccceeppttaatt mmooddiiffiiccããrriillee pprrooppuussee ddee MMEECCTT.. pag. 8-9

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VI � nr. 23 � august 2007 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Negocieri subcetinã de brad

Pânã acum, niciun ministru al edu-caþiei – ºi au fost vreo 10 din ’90 ºi pânãastãzi – nu ºi-a prezentat cu atâta patosideile ºi proiectele de viitor aºa cum afãcut-o ministrul Adomniþei „la înscãu-nare“.

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 66

IINNTTEERRVVIIUU PPAAGG.. 1111

Pãrerileforumiºtilor

Schimbãrile propuse de ministrulEducaþiei, Cristian Adomniþei, ºi acceptatede unii lideri sindicali au creat o adevãratãrevoltã printre cadrele didactice. În aceas-tã paginã puteþi citi câteva dintre sutele decomentarii de pe forumurile de discuþiiwww.portal.edu.ro ºi www.didactic.ro.

IINNTTEERRNNEETT PPAAGG.. 1100

Unde sunt legileÎnvãþãmântului ºi,mai ales, cum aratã?

DDEEZZBBAATTEERREE PPAAGG.. 55

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

Peste 200 de directori de unitãþi de învãþãmânt au fost schimbaþi

Soþia inspectorului generalAlexandrescu, numitã directoare la Liceul Creangã

Începerea anului ºcolar în Capitalã a coincis cu ample schimbãri de directori ºi direc-tori adjuncþi în unitãþile de învãþãmânt. Pe ultima sutã de metri ºi fãrã concurs, mai multerude ale angajaþilor din inspectorate au ajuns pe funcþii de conducere.

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

www.scoalaromaneasca.ro

TRÃDAREA SUPREMÃ!TRÃDAREA SUPREMÃ!

Mircea Miclea Andrei Marga

Doi foºti miniºtri ai Educaþiei criticãdeciziile luate de Adomniþei

STOP CADRUDDee cceevvaa vvrreemmee îîll ttoottaauuzziimm ppee ddoommnnuull pprrooffee--ssoorr IIssvvoorraannuu ppee ttooaatteeppoossttuurriillee ddee tteelleevviizziiuunneeccuu ttiittuullaattuurraa îînn ssuuss,, ttiittuu--llaattuurraa îînn jjooss.. PPrriimmaa ooaa--rrãã nnuu aamm ººttiiuutt llaa ccee sseerreeffeerrãã ccâânndd aa vvoorrbbiitt ddee„„ttiittuullaattuurrãã““,, îînnssãã ccuu ttiimm--ppuull nnee--aamm ddaatt sseeaammaaccãã ddee ffaapptt aacceessttaa îînn--ccuurrccãã ttiittuullaarriizzaarreeaa ccuuttiittuullaattuurraa.. LLaa ffeell aappaarreeººii cchhiiaarr ººii ppee ssiittee--uull ffee--ddeerraaþþiieeii ppee ccaarree oo ccoonn--

dduuccee ((ffoottoo)).. EEssttee ggrraavv ccuumm uunn pprrooffeessoorr,, ffiiee eell ººii ddee mmaatteemmaattiiccãã,, ssãã nnuu ººttiiee ddeeffiinniiþþiiaa ccuuvvâânnttuu--lluuii „„ttiittuullaattuurrãã““.. ÎÎnnssãã ººii mmaaii ggrraavv eessttee ccãã,, ppee llâânnggãã eell,, îîii ffaaccee ddee rrââss ººii cceeii ppee ccaarree îîii rreepprreezziinnttãã..ÎÎii rruuggããmm ppee pprrooffeessoorriiii ddee rroommâânnãã ddiinn SSppiirruu ssãã ffaaccãã rraappiidd uunn pprrooggrraamm iinntteennssiivv ddee mmeeddiittaaþþiiii ccuuccoonndduucceerreeaa ffeeddeerraaþþiieeii.. PPâânnãã aattuunnccii îîii ooffeerriimm ddoommnnuulluuii IIssvvoorraannuu ddeeffiinniiþþiiiillee cceelloorr ddoouuãã ccuuvviinnttee::�� TTIITTUULLAATTÚÚRRÃÃ,, ttiittuullaattuurrii,, ss..ff.. -- MMoodduull ddee aa ssee iinnttiittuullaa aall ccuuiivvaa ssaauu aa cceevvaa.. 22.. TToottaalliittaatteeaa ttiittlluurriilloorrppee ccaarree aarree ddrreeppttuull ssãã llee ppooaarrttee oo ppeerrssooaannãã,, oo iinnssttiittuuþþiiee eettcc..�� TTIITTUULLAARRIIZZÁÁRREE,, ttiittuullaarriizzããrrii,, ss..ff.. -- AAccþþiiuunneeaa ddee aa ttiittuullaarriizzaa ººii rreezzuullttaattuull eeii..

ªCOALAromâneascqactualitate

www.scoalaromaneasca. ro

2

ªcoli evaluate de ARACIP înanul ºcolar 2006-2007

Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþiiîn Învãþãmântul Preuniversitar (ARACIP)a evaluat, în anul ºcolar 2006-2007,primele 306 unitãþi de învãþãmânt pre-universitar de stat ce au depus docu-mentaþia pentru a înfiinþa noi niveluride învãþãmânt. Datele statistice relevãfaptul cã, în urma evaluãrilor externeefectuate de ARACIP, pe baza Standar-delor naþionale de autorizare, dintotalul de 306 unitãþi de învãþãmântevaluate, 287 au fost autorizate sãfuncþioneze provizoriu cu noi niveluri deînvãþãmânt. În funcþie de mediul derezidenþã, din 224 de unitãþi de învãþã-mânt din mediul urban evaluate extern,213 (95,08%) au primit respectivaautorizare provizorie. În mediul rural,din totalul de 82 de unitãþi deînvãþãmânt evaluate, 66 au fost auto-rizate (80,48%). Autorizarea de funcþio-nare provizorie constituie actul de înfiin-þare a noilor domenii/ specializãri/nive-luri de învãþãmânt din ºcolile evaluate.

Patru medalii de argint laOlimpiada Internaþionalã deInformaticã

Lotul olimpic de informaticã al Româ-niei a cucerit 4 medalii de argint la aXIX-a ediþie a Olimpiadei Internaþionalede Informaticã, desfãºuratã în capitalaCroaþiei - Zagreb, în perioada 17-22august 2007. Medaliile au fostobþinute de Andrei Grigorean (clasa aXII-a), Cosmin Gheorghe (clasa a X-a),Bogdan-Cristian Tãtãroiu (clasa a IX-a)– toþi de la Liceul Internaþional deInformaticã Bucureºti, respectiv AdrianAirinei, elev în clasa a XII-a la ColegiulNaþional „Costache Negruzzi“ din Iaºi.La concursul din acest an a Olim-piadei Internaþionale de Informaticãau participat peste 300 de concurenþidin peste 80 de þãri.

Rezultatele examenului deBacalaureat dupã contestaþii

În urma centralizãrii datelor preluate din teritoriu, rata de promovare înregistratã la adoua sesiune a examenului de Bacalaureat dinacest an, dupã soluþionarea contestaþiilor, afost de 70,23% (cu aproximativ 16 puncte procentuale mai mare decât anul trecut –54,94%). Având în vedere faptul cã înainte de contestaþii au promovat 69,76% din candidaþii prezenþi, se constatã o majorare cu 0,47% a numãrului de elevi promovaþi(28.396 faþã de 28.165). Dupã evaluarealucrãrilor contestate, procente ridicate de promovare s-au înregistrat în judeþele Sãlaj(94,56%), Suceava (95,30%), Constanþa(96,25%), Hunedoara (96,31%) ºi Caraº-Severin (97,81%). În ierarhia judeþelor cu promovabilitate redusã se regãsesc Braºov(38,73%) ºi Sibiu (49,16%) ºi Brãila (49,30%).În cifre, la a doua sesiune a examenului deBacalaureat s-au înscris 45.120 absolvenþi declasa a XII-a, s-au prezentat 40.434 (89,61%) ºi au promovat, dupã contestaþii, 28.396(70,23%).

Cooperare între România ºi Austriaîn domeniul cercetãrii

Ministrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului dinRomânia, Cristian Adomniþei, ºi Ministrul ªtiinþeiºi Cercetãrii din Austria, Johannes Hahn, au semnat la 24 august, la Alpbach,Memorandumul de înþelegere în domeniulcercetãrii între cele douã þãri. Semnatarii docu-mentului se angajeazã sã intensifice cooperareaprin parteneriate ºi activitãþi specifice la nivelnaþional, regional ºi instituþional, în concordanþãcu prevederile Programului Cadru al UniuniiEuropene în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii(PC7). Memorandumul prevede ºi formarea uneireþele de colaborare între instituþiile deînvãþãmânt superior din cele douã þãri, inclusivprin programe de tip CEEPUS (Central EuropeanExchange Program for University Studies).

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

(catalin@scoalaromaneasca.ro)

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

PPuubblliicciittaattee::0788.880.200

(comercial@scoalaromaneasca.ro)

DDTTPP::Omni Press & Design

(art@opd.ro)

„„ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã““ foloseºtefotografii din arhiva cotidianului

„Realitatea româneascã“

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºipersonalitãþile citate poartã inte-gral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

OFERTà specialã pentru membrii FEN UUnniivveerrssiittaatteeaa CCrreeººttiinnãã „„DDiimmiittrriiee CCaanntteemmiirr““ îîmmpprreeuunnãã ccuu FFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee aauu ssttaabbiilliitt îînn bbaazzaa

uunnuuii ppaarrtteenneerriiaatt ccaa ttooþþii mmeemmbbrriiii FFEENN ººii ccooppiiiiii aacceessttoorraa ccaarree aalleegg ssãã uurrmmeezzee oo ffaaccuullttaattee ddiinn ccaaddrruull iinnssttiittuuþþiieeii ssãã bbeenneeffiicciieezzee ddee oo rreedduucceerree ddee 2200%% ddiinn ttaaxxaa ddee ººccoollaarriizzaarree..

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee ddeettaalliiii vvãã rruuggããmm ssãã vvãã aaddrreessaaþþii sseeccrreettaarriiaattuulluuii FFEENN llaa tteell..:: 002211//333377..1111..4400 ssaauu llaa eemmaaiill:: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo

OOffeerrttaa UUnniivveerrssiittããþþiiii oo ppuutteeþþii ggããssii llaa ssiittee--uull ddee IInntteerrnneett:: wwwwww..uuccddcc..rroo

CÃUTÃM COLABORATORI!

EEººttii eelleevv,, ssttuuddeenntt,, jjuurrnnaalliisstt ssaauupprrooffeessoorr?? CCrreezzii ccãã aaii cceevvaa ddee ssppuussîînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee eedduuccaaþþiiaa ddiinnRRoommâânniiaa?? VViinnoo aallããttuurrii ddee nnooii..

TTrriimmiittee uunn CCVV ººii ddoouuãã--ttrreeii aarrttiiccoolleeppee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill::

rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rrooººii îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp

ppoossiibbiill oo ssãã ttee ccoonnttaaccttããmm..

Elevii români pot obþine diploma spaniolã de bacalaureat

Liceenii români care studiazã în secþiile bil-ingve româno-spaniole, pot susþine examenîn România pentru obþinerea diplomeispaniole de bacalaureat. Promovareabacalaureatului spaniol le permite elevilorromâni sã fie admiºi în universitãþile dinSpania, în aceleaºi condiþii ca absolvenþiiþãrii-gazdã. Prevederile au fost aprobate de Guvern ºi se regãsesc în Acordul semnat întreMinisterul Educaþiei din România ºi cel din Spania în primãvara acestui an. Acordul se referãla înfiinþarea ºi funcþionarea secþiilor bilingve româno-spaniole în liceele din România ºi laorganizarea examenului de bacalaureat. Actul normativ conþine reglementãri privind condiþi-ile de admitere la secþiile bilingve româno-spaniole, planul cadru privind disciplinele specialeºi numãrul de ore sau normele de organizare a examenului de bacalaureat. Noul act norma-tiv sprijinã mobilitatea tinerilor români ºi deschiderea lor cãtre valorile europene, în contex-tul alãturãrii României celorlalte State Membre ale UE.

PP RR EE MM II AA NN ÞÞ II10

ANDREI MARGA ºI

MIRCEA MICLEA

Foºtii miniºtri Andrei Marga ºiMircea Miclea au arãtat înultimele zile care sunt de faptneajunsurile noilor acte norma-tive ºi au propus o dezbatereserioasã pe tema schimbãrilordin sistemul educaþional.

RR EE PP EE TT EE NN ÞÞ II

AUREL CORNEA ºI

GHEORGHE ISVORANUPentru cã au dat mâna cu ministrul Educaþiei, CristianAdomniþei, în privinþa nouluipachet legislativ care aducemari deservicii angajaþilor dinsistem, pe Aurel Cornea ºiGheorghe Isvoranu i-amdeclarat repetenþii lunii.

4

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

Federaþia Educaþiei Naþionale acriticat modul în care ministrul Edu-caþiei, Cristian Adomniþei, înþelegesã schimbe toþi subalternii care în-tr-un fel sau altul nu au legãturã cuPartidul Naþional Liberal. FEN con-siderã cã aceste schimbãri de cadrenu fac bine învãþãmântului româ-nesc ºi nu se încadreazã în mult do-rita reformare a sistemului. „Prinmodul în care procedeazã, ministrulAdomniþei ne demonstreazã cã defapt acesta nu doreºte reformã. Pen-tru el mai importante sunt acþiunilede PNLizare a învãþãmântului ºinepotismul liberal. Observãm cãlecþia predatã de premierul Tãricea-nu, care s-a pus pe schimbat prefec-þii care nu au fost propuºi de PNL,

este aplicatã cu succes de ministrulAdomniþei la nivelul inspectoratelorºi chiar de unii subalterni ai dum-nealui (inspectorul ºcolar general alCapitalei, Cristian Alexandrescu –membru PNL). Cazul inspectorului

ºcolar general de Suceava, PetruCarcalete, este definitoriu pentrumodul în care domnul Adomniþeiaplicã teoremele liberale“, a declaratCãtãlin Croitoru, preºedintele FEN.

De asemenea, FEN are infor-maþii cã urmãtorul pe lista domnu-lui Adomniþei este inspectorul deArgeº, Gabriel Bratu, care se aflã înaceeaºi situaþie ca ºi inspectorul deSuceava.

În plus, ºi alþii sunt pe lista nea-grã a conducerii PNL. „Din datele pecare le avem se pregãteºte ºi debar-carea secretarului general al Minis-terului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tine-retului, Adrian Gorun. Corpul decontrol al Guvernului deja face totposibilul prin controale atât la Uni-versitatea Constantin Brâncuºi dinTârgu Jiu, unde Adrian Gorun esterector, cât ºi la MECT pentru a des-

coperi o scãpare cât de micã pentrudemiterea din cele douã funcþii,toatã aceastã mascaradã fiind pusãla cale de preºedintele organizaþieiPNL Gorj, Ilie Dan Morega“, a adãu-gat Cãtãlin Croitoru.

august 2007

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

ªCOALAromâneascq

te ajutã!Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?

Revista ªCOALA româneascqîþi oferã ºansa sã te exprimi,

sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc.

Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

redactia@scoalaromaneasca.ro.

Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!

Începerea anului ºcolar înCapitalã a coincis cu ampleschimbãri de directori ºidirectori adjuncþi în unitãþilede învãþãmânt. Pe ultimasutã de metri ºi fãrã con-curs, mai multe rude ale angajaþilor din inspectorateau ajuns pe funcþii de conducere.

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

Inspectorul general al Capitalei,Cristian Alexandrescu, a gãsit decuviinþã sã schimbe peste 200 dedirectori ºi directori adjuncþi din

funcþie. Printre cei numiþi se aflã ºisoþia domnului inspector general.Doamna profesoarã de biologie,Florica Alexandrescu, a primit petavã postul de director de la LiceulTeoretic „Ion Creangã“.

Cumetriile nu se terminã însãaici. Soþia inspectorului teritorial alsectorului 5, Gheorghe Stancu,doamna Ana Delia Stancu, a fostnumitã, tot cu delegaþie, directoareadjunctã la Colegiul Naþional „SpiruHaret“.

„Sunt foarte multe semne deîntrebare în legãturã cu acesteschimbãri. Credeam cã «legea cu-metriilor a fost abogratã», însã ob-servãm cã aceasta se aplicã încãdestul de bine în Bucureºti. Deasemenea, existã informaþii cã au

fost retrase din lista de numiri, înultima clipã, persoane propuse pen-tru funcþia de director pentru per-formanþele lor profesionale ºi mana-geriale, ca urmare a presiunilorfãcute asupra ministrului ºi inspec-torului general de cãtre lideri aisindicatelor obediente actualei con-duceri a MECT. Facem un apel cãtretoþi directorii asupra cãrora s-aufãcut presiuni pentru a-ºi pãrãsipostul sau cãrora li s-au cerut bani ºiatenþii pentru a mai rãmâne înfuncþie sã contacteze FederaþiaEducaþiei Naþionale. FEN va asiguraconsiliere juridicã gratuitã pentrutoþi cei care vor sã ajute la stârpireanepotismelor ºi corupþiei din învãþã-mântul bucureºtean“, a declaratCãtãlin Croitoru, preºedintele FEN.

AAddoommnniiþþeeii vvrreeaaPPNNLLiizzaarreeaaîînnvvããþþããmmâânnttuulluuii ccuu oorriiccee pprreeþþ

Peste 200 de directori de unitãþi deînvãþãmânt au fost schimbaþi

Soþia inspectoruluigeneral Alexandrescu,numitã directoare laLiceul Creangã

ªCOALAromâneascqanchetã

www.scoalaromaneasca. ro

4

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Alegerea unei locaþii pentru pe-trecerea unui concediu este o adevã-ratã loterie. Mai ales atunci cândbiletele vin prin Ministerul Muncii ºisunt subvenþionate. Au pãþit-o maimulþi dascãli din Galaþi, care dupã ces-au îmbrâncit ºi ºi-au pierdut nop-þile prin faþa Sindicatului Învãþã-mântului Preuniversitar, au consta-tat cã au nimerit în adevãrate cocine.Existã însã ºi cazuri fericite, careºtiau condiþiile bune de la anumitehoteluri ºi le-au ales fãrã nicio reþi-nere. Fãrã a face campanie de ima-gine unora sau a denigra numele al-tora, noi vrem doar sã atragem aten-þia cã Ministerul Muncii ar trebui sãde-a dovadã de mai mulã atenþieatunci când selecteazã locaþiile pen-tru odihna personalului didactic.

Vacanþã cu nãbãdãi!Ca-n fiecare an, perioada în care

se distribuie biletele de odihnã ºitratament la nivelul SindicatuluiÎnvãþãmântului Preuniversitar esteo adevãratã aventurã. Oamenii staula rând ca pe vremuri la lapte, îºitrimit rudele sã-i înlocuiascã, seînghesuie de-ºi rup oasele când înce-pe marea împãrþealã… Totul pentruce? Pentru o mare bãtaie de joc.Foarte mulþi profesori ni s-au plânsdupã ce au revenit pe meleaguri du-nãrene cã au avut parte mai degrabã

de un coºmar decât de o vacanþã li-niºtitã. Familia Grigoriu este forma-tã din douã persoane, ambele cadredidactice la o ºcoalã gimnazialã dinGalaþi. Nu sunt nici prea tineri pen-tru a fi extrem de pretenþioºi, darnici prea în vârstã pentru a ignoraanumite chestiuni elementare. „Amajuns sã regret cã am ales sã merg cubilet subvenþionat. Am dat baniidegeaba, mai bine alegeam sã mergcu cortul. Mi se pare o adevãratãbãtaie de joc!“, ni s-a plâns Amalia,partea femininã din familia Grigo-riu. Ea povesteºte cã a cumpãratdouã bilete la Hotelul Felix, dinEforie Nord. Un hotel cotat cu douã

stele, dar care ar putea fi uºor datejos ºi scris „cocinã“. Nu se aºtepta lacine ºtie ce lux, dar nici la mizeria denedescris din acest hotel, þinut înviaþã doar pentru cã unul dintre pa-troni este mare ºtab prin Bucureºti.„M-a surprins încã din momentul încare l-am vãzut din exterior! Aratãca un cãmin muncitoresc. Nu arebalcoane. Pe multe, chiar foartemulte, camere trona un afiº cu litere

de-o schioapã: Camerã Neconformã.Am cerut camerã cu televizor, mi s-aspus cã trebuie sã plãtesc. Am con-firmat cã plãtesc dupã care mi s-aspus cã la etajul unde voi primi eucamerã nu existã reþea de cablu TV.Nici frigider, chiar dacã pentru acestelectrocasnic nu trebuie fibrã opti-cã(!)“, spune femeia nemulþumitã.Mi-a arãtat niºte poze cu interiorulcamerei pe care a primit-o ºi am în-ceput sã-i înþeleg nemulþumirea.„Mobilierul era atât de vechi încât

pãrea sã se frângã chiar ºi sub greu-tatea unui copil. Mocheta era îmbâc-sitã ºi mirosea a mucegai de trãznea.Lenjeria era veche, inscripþionatã cuvechile denumiri dinainte de ’89.Când am deschis dulapul mi-au cã-zut peste picioare rafturile. Gunoiull-au ridicat doar odatã în cele 10 zilecât am stat, în schimb toatã ziuamiºunau p-acolo femei de serviciucare nu prea ºtiau ce rol au. De datcu aspiratorul, nici nu poate fi vorba.Ori era atât de uzatã mocheta încâtcu greu distingeai dacã au dat cuaspiratorul, ori nu au dat deloc. Nupot sã vã descriu în cuvinte ce senti-ment am avut atunci la adresa celor

care pãstoresc interesele învãþãmân-tului românesc“, a intervenit MariusGrigoriu, cel care mi-a mãrturisit cãa regretat cã a cumpãrat aceste bile-te. „La baie, am avut o mare dilemã!Nu ºtiam dacã articolele sanitare deacolo, chiuveta, veceul, gresia saufaianþa sunt vechi sau murdare.Duºul era conectat la chiuvetã ºi tre-buia sã mã îngrãmãdesc între scau-nul de la WC ºi chiuvetã pentru a mã

spãla. ªi asta atunci când aveam apã,pentru cã la orele de vârf nu curgeapicãturã de apã!“, a mai spus AmaliaGrigoriu. Cu masa a fost o altã po-veste. Cei doi dascãli gãlãþeni poves-tesc cã totul se petrecea într-un sa-lon imens, de peste 120 de mese, încare încã mai pluteau aburii comu-nismului. Nimic modernizat, nici lanivel de dotãri dar mai ales la nivelde concept de restaurant modern.Vesela era murdarã, ruginitã ºi demulte ori încurcatã. „Deºi n-am avutniciodatã peºte la masã cuþitele eraude peºte. Aveam un pahar pe masã,plin de zoaie pe care nu l-au schim-bat niciodatã în 10 zile. De fapt, pa-harul era inutil pentru cã nu ne-audat niciun fel de lichid la masã.Aveau sub o masã pet-uri jegoase cuapã de la canal, iar când cereai apã teîndrumau cãtre aceste bidoane. Nicimãcar nu se sinchiseau sã-þi aducã eiapã. Cât priveºte calitatea mâncãrii,ºi asta-i îndoielnicã. ªi puþinã! Eusunt o persoanã mai împlinitã, aºacã plecam de la masã direct la un altrestaurant sã mãnânc!“, ne-a poves-tit Marius Grigoriu. O altã mareproblemã este cea a parcãrii din faþahotelului. „Ne cereau 75.000 de leivechi pe zi, dar nu stãteau decâtpânã pe la 4 dupã-amiaza. Dupã-amiaza putea sã-þi spargã oricinemaºina fãrã sã ºtie nimeni. În plus,cei care se ocupau cu încasarea taxei,aveau niºte feþe extrem de dubioase.Le-am cerut sã ne arate o hotãrârede Consiliu Local în care sã se preva-dã aceastã taxã. Au spus cã nu ºtiunimic! Câtã seriozitate vã inspirã unastfel de personaj?“, se întreabã re-toric Amalia Grigoriu.

Trataþi ca niºte nimicuri!La rând la reclamaþii stãtea o

altã familie, de data aceasta o profe-soarã de la Liceul de Marinã din Ga-laþi, care a preferat sã nu-i divulgãm

numele, dar care ne-a promis cãoricând va depune mãrturie dacã vafi nevoie. De aceastã datã locaþia estealta: Saturn. Profesoara cu pricinaºi-a cumpãrat douã bilete în aceastãstaþiune ºi a plecat împreunã cu fiicaei, elevã la una dintre ºcolile din oraº.

„Biletele erau la Tosca, un hotel de 2stele din Saturn. Pe internet arãtasuper! Când am ajuns acolo, mi-ampus mâinile în cap... Camerele pen-tru bugetari erau toate la parter,adicã acolo unde pereþii erau uzi ºiplini de igrasie, iar în interior plu-teau mirosuri ciudate de mobilãveche. N-aveau televizor ºi nici frigi-der. ªtiþi ce mi-a spus recepþionera?«Dacã nu vã convine, mergeþi deunde aþi luat biletele pentru a cerebanii înapoi»“, ne-a explicat profe-soara de la Marinã. Dupã lungi par-lamentãri ºi dupã câteva ore de statîn holul hotelului Tosca, recepþio-nera a sãrit la cap cu o ofertã! Le-aoferit celor douã gãlãþence o camerã

la un alt hotel de 2 stele: Aida. „Amajuns la acest hotel ºi am dat pesteceva mai prost. Am fost fericite cã numai era umezealã, pentru cã, în rest,mobilierul era la fel de prost. Pânã laurmã am fost nevoite sã alegem dindouã rele, rãul cel mai mic!“, ne-amai spus profesoara nemulþumitã.Toatã plimbarea de anul acesta de lamare are ºi o parte bunã: mâncareade la restaurantul hotelului Aida afost extrem de bunã. Puþinã, e-ade-vãrat, dar bunã. Aceeaºi poveste: ungurmand trebuia musai sã mai tragão fugã pe la un restaurant pentru ase simþi împlinit!

Mirajul biletelor la preþ redus

Pe-afarã-i vopsit gardul,înãuntru-i… mucegaiul!

O profesoarã de istorie de la un Colegiu de prestigiu din Galaþi a primit biletela Hotel Romanþa între 15 ºi 25 august. „Am fost împreunã cu soþul meu, careeste bugetar. Am avut parte de un tratament uman, ca sã-i spun aºa, în com-paraþie cu ceea ce a pãþit colega mea de la marinã. Camera era curatã înfiecare dimineaþã ºi, de câte ori le-am cerut, mi-au schimbat lenjeria“, ne-adeclarat Mirela Avramescu. „A fost cel mai bun hotel la care am stat pânãacum, de când merg cu bilete subvenþionate. Recepþia arãta ca una de la unhotel de 3 stele. Au fost amabili, ne-au pus la dispoziþie ºi televizor, evidentcontra cost. În plus, ºi masa a fost destul de bunã“, ne-a declarat IonuþAvramescu.

Am vãzut ºi profesori fericiþi

Liderii sindicatelor din educaþiecunosc situaþia ºi spun cã nu esteo noutate. „Vinovate sunt ºi confe-deraþiile care, la momentul nego-cierilor, înghit tot ce li se bagã pegât. Ar trebui mai multã respon-sabilitate atunci când îºi reprezintãinteresele membrilor de sindicat.Pe de altã parte, avem un maresemn de întrebare: cum se face cãde multe ori calitatea serviciilordiferã, dar preþul este acelaºi? Nueste posibil aºa ceva! Mai mult, înfiecare an biletele vin târziu, deºile-am atras atenþia cã profesorii auun regim special. Învãþãmântului ise dau foarte multe bilete dupã 1septembrie, atunci când profesoriiîncep sã pregãteascã deschidereanoului an ºcolar. Nu este posibilaºa ceva, în fiecare an le spunemacest lucru, în fiecare an se fac cãuitã“, ne-a spus secretarul generalal Federaþiei Educaþiei Naþionale,Constantin Ciosu. În opinia sa,ministerul Muncii poate fi bãnuitde faptul cã are interese ascunse,în condiþiile în care sindicatele dineducaþie þipã în fiecare an ºi cerbilete mult înaintea începerii anu-lui ºcolar, iar ministerul muncii nuvrea sã înþeleagã deloc acest lucruºi le distribuie cele mai multebilete în septembrie.

Jos interesele!

�� II LL II EE DD OO GG AA RR UU

La mai toate întâlnirile cu presa,domnul minisru al Educaþiei afirmacu un entuziasm liberal nestãvilitcã, odatã cu deschiderea lucrãrilorde toamnã ale Parlamentului, va de-pune spre dezbatere ºi aprobare le-gile învãþãmântului superior ºi pre-universitar, precum ºi Statutul per-sonalului didactic. ªi mai spuneamult prea tânãrul nostru ministru cãnu va avea liniºte pânã nu va realizadescentralizarea învãþãmântului aºacum îi stã bine unui învãþãmânt mo-dern, compatibil cu cel din þãrile Eu-ropei occidentale. Tot dupã spuseledomniei sale, aceastã varã, care atrecut, urma sã fie intens folositãpentru dezbaterea publicã a celortrei proiecte de lege cu directorii deºcoli ºi cadrele didactice, cu primariide comune, municipii ºi oraºe ºimembrii ai consiliilor locale, adicãexact cu aceia care vor finanþa ºi ad-ministra ºcolile, cu pãrinþi ai elevilorîn calitate de reprezentanþi ai benefi-ciarilor actului educaþional ºi nu încele din urmã cu sindicatele din în-vãþãmânt – reprezentanþii legali aicadrelor didactice.

Ce s-a ales din toateaceste promisiuni?Proiectele de lege nu sunt pregãtite pentru Parlament

Pentru învãþãmântul preuniver-sitar, aºa-zisele dezbateri ale proiec-telor de lege s-au rezumat la câtevaîntâlniri cu liderii sindicatelor dinînvãþãmânt. Dupã una sau douã în-tâlniri, dialogul cu reprezentanþiipersonalului didactic a fost între-rupt. Regretabil este cã de provoca-rea acestei disfuncþii în pregãtireaproiectelor de legi sunt responsabilinu doar conducerea ministerului ciºi unii lideri sindicali care au vãzutîn acest dialog nu prilejul de a sus-þine interesele ºcolii, ci ocazia de aobþine unele favoruri care sã com-pleteze biniºor veniturile lor devechi pensionari.

Legea învãþãmântului superiorse discutã ºi ea cu liderii sindicali ºireprezentanþii rectorilor fãrã ca pînã

în prezent sã se fi ajuns la un con-sens.

Sã admitem, ceea ce este puþinprobabil, cã în câteva zile se va obþi-ne consensul sindicatelor pentruaceste proiecte. Ar urma ca ele sã fiedicutate foarte serios cu reprezen-tanþii structurilor asociative aleadministraþiilor locale, respectiv cureprezentanþii asociaþiilor prima-rilor de comune, municipii ºi oraºe,ºi ai preºedinþilor consiliilor jude-þene. Trebuie apoi obþinute avizeleMinisterului Administraþiei ºi Inter-nelor, Ministerului Muncii ºi Minis-terului Economiei ºi Finanþelor, decialte sãptãmâni sau luni de întâr-ziere.

Dacã toate aceste „proceduri“ le-gale ºi obligatorii sunt îndeplinite,urmeazã dezbaterea acestor proiecteîn comisiile parlamentare ºi apoidezbaterea ºi aprobarea lor în plenulParlamentului.

Nu mai vorbim de comisia prezi-denþialã pentru învãþãmânt ºi maiales de domnul preºedinte al Româ-niei care vor avea sigur foarte multede spus cu privire la proiectele delege, înaintate spre aprobare decãtre un guvern liberal.

În concluzie proiectele de legepromise nu sunt pregãtite, cel puþindin punct de vedere procedural, sãfie adoptate în timpul acestei sesiuniparlamentare.

Legea salarizãrii personalului dinînvãþãmânt, lãsatã pentru mai târziu

Conducerile succesive ale minis-terului Educaþiei din ultimii trei aniau promis o nouã lege a salarizãrii

personalului din învãþãmânt, stimu-lativã ºi coerentã. A promis-o ºi ac-tualul ministru, dar acum nu maiscoate o vorbã despre acest proiect.Domnia sa ºi guvernul din care faceparte, ca de fapt întreaga clasã poli-ticã, ignorã cu o naivitate vecinã cuiresponsabilitatea pericolul ca învã-þãmântul românesc sã rãmânã fãrãcadre didactice valoroase ºi sã fieinundat de mediocritate.

Criza de cadre calificate deter-minatã de libera circulaþie a forþei demuncã în interiorul Uniunii Europe-ne se face simþitã în România în maitoate domeniile de activitate, înce-pând cu agricultura ºi construcþiileºi continuând cu domeniile care cero înaltã pregãtire profesionalã.

Realizând pericolul pentru pro-priile afaceri, investitorii ºi manage-rii din sectorul privat au început sãia mãsuri de protejare a propriilorinterese, prin modernizarea proce-selor de producþie ºi servicii, dar ºiprin substanþiale creºteri salariale.Exemplele cele mai evidente le gã-sim în construcþii, la marile maga-zine comerciale ºi în domeniile IT.În învãþãmânt însã, ºi în acest an,zeci de mii de catedre vor fi ocupatede profesori necalificaþi sau de per-soane cu o pregãtire profesionalãmodestã, care nu au reuºit sã ac-ceadã la funcþii mai bine plãtite.Principalul motiv îl constituie ni-velul scãzut de salarizare.

Liderii Federaþiei EducaþieiNaþionale ºi cei ai sindicatului AlmaMater militeazã, din pãcate în van,pentru mãsuri rapide de stopare aprocesului de fugã din învãþãmânt aforþei de muncã înalt calificate, darapelul lor nu este recepþionat de cla-sa politicã aflatã la putere. Am spusºi cu alte ocazii, guvernanþii nu re-curg la creºteri salariale decât defrica sindicatelor, iar promisiunilede mai bine le fac numai în preajmaalegerilor.

Conþinutul proiectelor de lege

Presupunând, prin absurd, cãactualele proiecte ar fi acceptate în

forma actualã spre dezbatere în par-lament, am constata cã ele prezintãnorme care intrã în contradicþie cualte legi recent adoptate sau nuschimbã prea mult din prevederileactualelor legi.

Un singur exemplu credem cãeste edificator.

În proiectul de lege a învãþã-mântului preuniversitar se ignorã cubunã ºtiinþã principiile conducerii

ºcolilor într-un mediu descentrali-zat, principii cuprinse în legea des-centralizãtii ºi legea finanþelor pu-blice locale adoptate în anul 2006 –legi aprobate ºi de liberali ºi însuºitede guvernul Tãriceanu.

În proiectul de lege se prevedede pildã cã reþeaua ºcolarã trebuieaprobatã, obligatoriu, de minister,dar administratã ºi finanþatã de con-siliile locale; cã ordonatorii de cre-dite principali – primarii ºi consiliilelocale sunt, prin lege, responsabilipentru finanþarea ºi administrareaºcolilor, dar ordonatorii terþiari decredite – directorii de ºcoli – suntnumiþi de direcþiile judeþene de în-vãþãmânt – instituþii care, în condi-þiile descentralizãrii, nu au nicio res-ponsabilitate în aceste domenii.

Deci, ºcoala aparþine comunitã-þii, patrimonial aceasta aparþine do-meniului public al comunei/oraºu-lui/municipiului, finanþarea ºi ad-ministrarea ºcolii este în sarcinaconsiliului local ºi primãriei, daradministratorul executiv al banilorºi al patrimoniului, directorul deºcoalã, este numit de Direcþia jude-þeanã pentru învãþãmânt doar cu„avizul formal“ al consiliului local.

De fapt, prevederile cuprinse înproiectul de lege nu se deosebesc cunimic de cele din actuala lege.

Efectele acestei situaþii îºi gã-sesc rezultatul în modul în care ºi înaceastã varã inspectoratele ºcolare,directorii de ºcoli ºi consiliile localeau conlucrat pentru buna folosire afondurilor pentru reparaþii ºi reabi-litãri ale spaþiilor de învãþãmânt.Realitatea a demonstrat cã, în celemai multe situaþii, nu a existat niciocomunicare între inspectoratele ºco-lare ºi primãrii, directorii nu maiºtiu cine-i conduce, de cine sã as-culte ºi pe cine sã nu supere, iar ba-nii de la buget au rãmas necheltuiþi.

Explicaþia este cã fiecare dintre aces-te instituþii, dar mai ales inspecto-ratele ºcolare încearcã sã demon-streze cã primãriile ºi consiliile loca-le sunt incapabile sã gestioneze fon-durile de la bugetul de stat. În acestdemers, ele sunt „sprijinite“ eficientde minister, care se încãpãþâneazãsã vireze el fondurile de la bugetul destat cãtre ºcoli ºi numai prininspectoratele ºcolare. De ce, nu estegreu de ghicit.

Direcþiile judeþene pentru învã-þãmânt (actualele inspectorate ºco-lare) ar trebui sã se ocupe exclusiv ºitemeinic de coordonarea ºi monito-rizarea procesului de învãþãmântdin punct de vedere al conþinutuluiºi calitãþii sale, de pregãtirea conti-nuã, îndrumarea metodologicã ºievaluarea activitãþii cadrelor didac-tice ºi a rezultatelor obþinute deelevi. Dar ele continuã sã se erijezeîn specialiºti în management finan-ciar.

Scãpate de controlul comunitã-þilor ºi al organismelor care sunt res-ponsabile cu buna administrare aºcoli ele – inspectoratele ºcolare –fac astfel politica „de la centru“ aunor miniºtri puºi sã serveascã nuºcoala, ci partidul care i-a numit.

În acest mod, nu se schimbã ab-solut nimic faþã de situaþia actualã,în care ministerul „dirijeazã“ spreºcoli fonduri de la bugetul de statfãrã sã poatã controla ritmul ºimodul lor de folosire.

Pentru eliminarea acestor con-fuzii în actul de conducere ºi admi-nistrare a ºcolii nu existã decât douãsoluþii: ori o descentralizare realã rea-lizatã fãrã complexe ºi cu mult curaj,ori înapoi la centralismul democraticcu care ne mândream atât de multcând, cu voioºie ºi elan revoluþionar,construiam socialismul în þarã.

Alegeþi, domnule ministru!

august 2007

ªCOALAromâneascq dezbatere 5

AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

Unde sunt legileÎnvãþãmântului ºi,mai ales, cum aratã?

– septembrie 2007 –

Nu mã numãr printre înfo-caþii susþinãtori sau naiviisimpatizanþi ai actualuluipreºedinte al României,dar nu pot sã nu constatcã, în foarte multe situaþii,„aprecierile“ domniei salecu privire la calitatea ºiacþiunile actualului guvernsunt corecte.

ªCOALAromâneascqopinii

www.scoalaromaneasca. ro

6

�� PP RR OO FF .. CC OO NN SS TT AA NN TT II NN CC II OO SS UU

Pânã acum, niciun ministru al Educaþiei – ºi au fost vreo 10din ’90 ºi pânã astãzi – nu ºi-a prezentat cu atâta patos ideile ºiproiectele de viitor aºa cum a fãcut-o ministrul Adomniþei „laînscãunare“.

„Avantajul meu este cã nu fac parte din sistemul de învã-þãmânt ºi nu îl cunosc absolut de loc“, declara actualul ministrula preluarea mandatului. Însã avantajul lui s-a dovedit foarte re-pede a fi un mare dezavantaj pentru sistemul de învãþãmânt.

„Îmi voi trimite toþi experþii pe teren pentru a face evaluareapilotãrii descentralizãrii administrativ-financiare, indiferent decât mã va costa, iar în data de 1 iunie voi prezenta raportul“, maispune Adomniþei. ªi a trecut 1 iunie, ºi au mai trecut douã luni iarnoi am rãmas ºi fãrã raport ºi cu banii luaþi.

„Imediat ce se încheie cursurile anului ºcolar mã voi retragecu sindicatele în munþi, indiferent de timpul necesar, o lunã,douã, trei…, pentru a face împreunã un pachet de legi pentruviitor“, se mai lãudat ministrul. Cursurile s-au terminat, a trecutºi iulie, au trecut ºi trei sferturi din august ºi domnul ministru,luat cu alte treburi ºi cu grija efectuãrii concediului, a uitat depromisiunea fãcutã. „Impulsionat“ însã în câteva rânduri de noi,cu bateriile încãrcate dupã repaus, ministrul hotãrãºte cã a venitmomentul discutãrii pachetului legislativ, dar nu oricum: în doardouã zile, în peisajul oferit de Sinaia, în aerul ozonat ºi încãrcat demiros de brad ºi într-o locaþie cu multe stele cã, deh, „Obrazul sub-þire cu cheltuialã se þine!“. Cã aceasta este de la buget nici nu maiconteazã atunci când trebuie sã ne îndeplinim „misia“. Ce maiconteazã cã reprezentanþii Ministerului Educaþiei, e drept, sub unalt mandat, discutaserã cu sindicatele timp de vreo patru luni ºi îºiasumaserã într-o formã convenabilã pentru sistemul educaþionalProiectul Legii învãþãmântului preuniversitar.

ªi, parcã pentru a ne arãta cã posedã ºi muºchi, tratându-neca pe zilierii din construcþii, ne prezintã, cu doar 72 de ore înaintede data presupuselor negocieri, douã proiecte noi asupra cãroratrebuia sã decidem ºi sã ni le asumãm doar vizualizându-le. Înaceste condiþii, neposedând „capacitãþile“ ministrului Adomniþeiºi ale celorlalþi lideri federali am hotãrât sã nu participãm la acestsimulacru.

Cu ocazia întâlnirilor din 29 iulie ºi 1 august avute cu mi-nistrul Adomniþei, întâlniri organizate mai mult pentru imagineaproprie decât pentru soluþionarea unor probleme, am constatatun lucru care nu ne-a luat prin surprindere: de data aceasta,preºedinþii Cornea ºi Isvoranu ºi-au însuºit cu smerenie propu-nerile ministrului, aceleaºi propuneri pentru care blocaserãnegocierile anterioare ºi pe care le contestau cu o vehemenþãdemnã de o cauzã mai bunã. Aflaserãm deja cã cei trei „bãtuserãpalma“ ºi „bãuserã aldãmaºul“. Aranjamentul fiind deja fãcut,dupã propriile declaraþii în urma unor negocieri „colegiale darferme“, pachetul legislativ a fost asumat. Se pare cã parfumul debrad are efecte „miraculoase“. În timp ce cvartetul groazei rânjeº-te, „beneficiarii“ gândirii lor vor avea toate motivele sã-ºi plângãde milã. Întreaga mascaradã, inabil regizatã, a avut ca singur scoprealizarea, de ochii presei, a unei poze de familie, cu coroniþeleministeriale pe creºtet, ca premiu pentru interpretarea partituriisemnatã de Adomniþei. Se pare cã gândul la coroniþele promisele-a cam întunecat mintea în timpul negocierilor.

Aºa stând lucrurile, speranþa noastrã rãmâne Parlamentul,care ar trebui sã conºtientizeze cã aceste legi vizeazã viitorul þãrii,sau, de ce nu, un alt ministru pentru care învãþãmântul sã nu maifie o necunoscutã.

Pânã atunci, îi reamintesc ministrului Adomniþei cã estecazul sã renunþe la pornirile juvenile ºi cã odatã cu preluareafotoliului ministerial ar fi trebuit sã-ºi asume ºi responsabilitãþilefuncþiei. Iar celor trei lideri sindicali le doresc vindecarea grab-nicã a coloanelor vertebrale frânte de „fermitatea“ negocierilorpurtate.

Oricum, mirosul cetinei nu va putea estompa niciodatã mias-mele trãdãrii.

Pãrerea mea!

Negocieri sub cetinã de brad

PÃREREA MEA...

Cea mai des auzitã întrebare îndrumul spre casã; de aseme-nea, una dintre cele mai impor-tante justificãri ale guver-nanþilor pentru a nu mãrisalariile cadrelor didactice: timpul scurt petrecut la ºcoalã.Oare chiar aºa o fi?

�� PP RR OO FF .. MM II HH AA II MM OO DD RR EE AA --MM AA RR II NN ,,ªª CC OO AA LL AA CC UU CCLL .. II --VV II II II HH AA VV ÎÎ RR NN AA ,, JJ UU DD .. BB OO TT OO ºº AA NN II

Într-adevãr, norma didacticã are„doar“ 18 ore; dar programul unui pro-fesor nu se terminã odatã cu clopoþelulce marcheazã finalul ultimei ore. Cinecrede acest lucru este fie neinformat,fie rãuvoitor (a se citi guvernant). Mai

existã ºi teste sau teze de alcãtuit ºicorectat, mai existã ºi planificãri,pregãtiri ale fiecãrei ore din orar. ªidacã un elev are maximum ºapte ore pezi – la care trebuie doar sã asiste, cãci

se ºtie cã poate trece o zi întreagã fãrãca un elev sã fie solicitat prea mult – dece se considerã cã 4-5 ore de predare laclasã într-o zi sunt insuficiente? Pro-fesorul are activitate neîntreruptã laclasã, cãci altfel s-ar crea haos, nu? Deelevi care dorm în ore s-a mai auzit, darde profesori nu prea... mai ales cã, dacãs-ar întâmpla aºa ceva, profesorulrespectiv ar fi imediat subiectul unorfarse din partea elevilor, nu?

Pe lângã timpul efectiv petrecut laclasã, norma didacticã e construitã ºipentru a da atenþie consumului intelec-tual al profesorului; nu e chiar aºa deuºor sã predai o disciplinã, fie eamatematicã sau limbã românã, fie oaltã disciplinã mai de la „coada“ cata-logului, cum ar fi „educaþiile“: tehno-logicã, muzicalã, plasticã, fizicã. Înaproape orice altã meserie solicitareanu este totalã, ca în învãþãmânt: dacã

nu eºti atent, greºeºti, iargreºeala va fi preluatã de în-treg colectivul de elevi –sau, dacã aceºtia ºi-au datseama, fie atrag atenþia peloc, fie pãstreazã pentru eiaceastã greºealã, dar pres-tigiul cadrului respectivscade drastic.

Bineînþeles, toate acesteconsideraþii sunt valabilepentru cea mai mare parte acorpului profesoral român,nu pentru toþi; dar, cu tim-pul, sper cã aceia care suntfie incompetenþi, fie preaobosiþi (á propos, domnilorguvernanþi, nu vi se parecam mult 40 de ani de acti-vitate la catedrã: de la 22-23de ani, când terminã facul-

tatea, ºi pânã la 62, respectiv 65 deani?) vor pleca, într-un fel sau altul, dinsistem: fie la pensie, fie împinºi de ce-rerile tot mai mari ale slujbei – para-frazând titlul filmului „Prea mic pentru

un rãzboi atât de mare“ putem spune„un salariu prea mic pentru un consumnervos atât de mare“ – ºi atunci vomvedea dacã, într-adevãr, reforma a avutsuccesul scontat.

O nouã „teorie“, probabil a unorexperþi înrudiþi cu analiºtii politici atot-prezenþi ºi atotºtiutori spune acum cãelevul munceºte mai mult decât unadult. Serios? De când participarea laore ºi scrierea temelor înseamnã mun-cã? Dar ce adulþi au pauzã la fiecare 50de minute? Dar ce adulþi muncesc„doar“ opt ore la serviciu, pentru caapoi sã se relaxeze tot restul zilei? Suntsigur cã aceastã mirificã teorie nu a fostemisã de o femeie ºi mamã, care tre-buie sã-ºi îngrijeascã tot timpul copiii,sã gãteascã, sã spele etc. Sunt de acordcã programa la unele obiecte ºcolareeste prea încãrcatã, dar, momentan,elevii din România, chiar pe pantadescendentã pe care se aflã în ultimiiani – nu se poate spune exact câþi, daraparent e vorba de un numãr cu douãcifre –, sunt (încã) superiori ca educa-þie ºi cunoºtinþe generale elevilor de a-ceeaºi vârstã din alte þãri europene. Ci-ne a avut elevi ce ºi-au urmat pãrinþii înItalia / Spania, elevi care au fost – du-pã depãºirea barierei lingvistice – in-tegraþi într-o clasã cu un an sau doi maimare decât cea pe care ar fi urmat-o înRomânia, ºtie despre ce e vorba...

Revenind, nu rãmâne decât sãavem rãbdare ºi sã educãm tânãra ge-neraþie mai bine decât am fãcut-o pânãacum, ca sã avem posibilitatea unui vii-tor mai bun; repetând îndemnul pecare l-am adresat unor elevi la termina-rea cursurilor: „Încercaþi nu sã fiþi maibuni decât alþii, ci pur ºi simplu sã fiþimai buni“, sunt nevoit sã reamintescfaptul cã noi, profesorii, huliþi, prostplãtiþi ºi cu toate defectele ºi calitãþilenoastre, þinem în mâini destinul þãrii,prin educaþia pe care le-o dãm elevilornoºtri.

Gata programul pe azi,dom’ profesor?

august 2007

ªCOALAromâneascq opinii 7

1. Primele frunze au cãzut demult… din canicularul iulie, aºa cãemoþia începutului de an ºcolar eratatã. Poate doar vreun comunicat,vreo ordonanþã, vreo nouã gãselniþãreformatoare sã ne mai stârneascãfiorii… educaþionali.

2. Comunicatul MEdCT privitorla testele din clasa a VIII-a nu a maidat fiori nimãnui. Nici mãcar celorde clasa a VIII-a. Dupã atâþia ani dejoc de „leapºa“ pe furate ºi de-a „ba-ba oarba“ am devenit cu toþii imuni.Nu mai avem emoþii, nu ne maiintereseazã… un liceu oricum vomface ºi mai ales o facultate sau chiardouã, cã acesta e bunul de cel mailarg consum în România. Un credit

de „nevoi“ (sic!) personale ºi gata!Ce atâta învãþat, ce medii, ce exa-mene?! Trãiascã tezele cu subiectunic! Trãiascã criteriile unice de no-tare! Ce n-a reuºit Ceauºescu, seface acum: toþi egali, toþi fraþi, toþi lafel de deºtepþi sau proºti la oraºesau la sate, în uzine (pardon, „multi-naþionale“) sau pe ogoare (mai binepe „dogoare“!). Profesorii sunt maitari ca ceasurile elveþiene: ei vor no-ta, vor aprecia ºi mai ales vor corec-ta imparþial, obiectiv etc. astfel încât10 de la Cocârlaþi sã fie 10 ºi la buri-cul Bucureºtiului! Aºa cã nimeni nuse întreabã de ce în Regulamentulde desfãºurare a tezelor cu subiectunic apare precizarea: „nota la tezãnu se contestã“. Doar e toamnã ºiavem alte prioritãþi decât astfel demici nimicuri…

3. A trecut ºi examenul de titu-larizare… titluri de-o ºchioapã arã-tau cu degetul spre profesorii de no-ta doi sau trei. Nimeni n-a remarcatcã era vorba de tineri absolvenþi careaspirau la statutul de profesor. Doarabsolvirea unui astfel de examen îi

transformã în profesori. De aici ºiideea transmisã publicului cã profe-sorii sunt prost pregãtiþi, incom-petenþi ºi deci, nu meritã respectaþiºi mai ales plãtiþi cum se cuvine.

4. Ministrul a emis un Ordinprivind interzicerea segregãrii copi-ilor romi. Trec peste impoliteþeagravã faþã de celelalte minoritãþi,care, nebeneficiind de un Ordin ex-pres, pot fi segregate ºi discriminatedupã bunul plac al profesorilor. Mãîntreb doar cum se va aplica art. 2(„Pentru atingerea acestui obiectiv,se interzice, începând cu anul ºcolar2007-2008, formarea claselor I ºi aV-a segregate, având preponderentsau numai elevi romi.“) în comu-nele de romi? Simplu: româneºte –romii nu vin la ºcoalã, cã oricumnu-i lasã pãrinþii, iar clasele nu semai formeazã! ªi cum se potriveºteconþinutul acestui articol cu preve-derile care „rezervã“ locuri la liceuromilor pe criterii etnice ºi cu clase-le de limbã romani de pe la liceelepedagogice? Dacã nu vrem sã-i se-gregãm, de ce au nevoie de locuri

speciale ºi de dascãli romi? Tot Eu-ropa, sãraca, o sã ne rezolve proble-ma – cã la viteza cu care „migreazã“romii spre orizonturi nesegrega-þioniste italiene, franceze sau spa-niole, n-o sã mai avem obiectulordinului.

M-am întrebat dacã anexa 2care conþine un stufos „Glosar legis-lativ“ va rezolva mãcar una dintrenumeroasele probleme ale romilor,atâta timp cât ele n-au nici cel maimic sprijin în mentalitatea colectivã,care ar trebui educatã mai întâi. ªi v-aº mai ruga sã-mi spuneþi care omzdravãn la cap ar sta sã rãspundã lacele 77 (da, aþi citit bine!) de între-bãri conþinute în anexa 3 („LISTÃDE VERIFICARE INDICATORI DEINCLUZIUNE ªCOLARÓ) în loc sãfacã ceva concret, ca de exemplu sãstea lângã romi sã-ºi facã lecþiile?!Vã spune eu cine: profesorul român!

5. Religia nu mai e obligatorie,cã oricum ºcoala nu mai are niciunDumnezeu! Mãcar sãracii bãieþi depe la Teologie nu vor mai fi duºi înispitã de buricele goale ale puºtoai-

celor de-a cincea ºi de decolteele li-ceencelor, iar copilul meu nu mã vacerta indignat cã am citit erezii în„Codul lui da Vinci“, aºa cum i-a„afurisit“ doamna de religie pe ne-mernicii care ies cu nasul din Bibliesã mai citeascã ºi altceva… N-ar fimai sãnãtoasã o educaþie moralã,cu accent pe toleranþã, intercultu-ralitate ºi elemente fundamentaleale tuturor culturilor ºi religiilor?

6. Cu toate acestea, sunt sigurãcã ºi anul acesta mi se va pune no-dul în gât când vor defila triumfal„bobocii“ de clasa întâi pe sub „tu-nelul“ de flori. Sunt singurii dinmulþimea ce umple curþile ºcolilorîn prima zi care privesc fascinaþispre ºcoalã. Li se pare un tãrâm fer-mecat. Aºteaptã minuni ºi vise îm-plinite… Noi cei mai mari am obositsã aºteptãm! „Cri, cri, cri, ºcoalãgri? Nu credeam c-o sã mai vii…“P.S. Le doresc succes tuturor celorcare se încãpãþâneazã sã creadã înfrumuseþea acestei meserii ºi puterede a pãstra din anul ºcolar ce vinedoar zâmbetul reuºitei!

PP RR OO FF .. CC OO RR II NN AA DD UU MM II TT RR UU

În atenþia politicienilor!

Apelul disperat al unui dascãl!SSuunntt îînnvvããþþããttooaarree ttiittuullaarrãã ccuu vveecchhiimmee ddee 1144 aannii ggrr.. IIII ººii uunn ssaallaarriiuu ddee 770000RROONN nneett...... AAmm aajjuunnss llaa ccaappaattuull ppuutteerriilloorr!! NNuu ssee mmaaii ppooaattee!! DDiinnttrree ttooaattee ccaa--tteeggoorriiiillee ddiinn îînnvvããþþããmmâânntt ssuunntteemm ccee--ii mmaaii ddeeffaavvoorriizzaaþþii,, ssttrreessaaþþii,, ddeeppuunneemmmmuunnccaa cceeaa mmaaii ggrreeaa ººii nnee ssuunntt rreeccuunnoossccuuttee cceell mmaaii ppuuþþiinn mmeerriitteellee...... pprrooffee--ssoorriiii uunniivveerrssiittaarrii aauu ssaallaarriiii ddee zzeeccii ddee mmiilliiooaannee ººii nnuu ddeeppuunn nniiccii jjuummããttaattee ddiinnmmuunnccaa nnooaassttrrãã llaa ccaatteeddrrãã...... ddee ccee lloorr llii ssee mmããrreesscc îînnttoottddeeaauunnaa ssaallaarriiiillee ccuussuummee ssuubbssttaannþþiiaallee ººii nnoouuãã nnee ssccoott oocchhiiii ccuu ssuummee ccuu ccaarree nnuu ppuutteemm ssuupprraa--vviieeþþuuii?? GGuuvveerrnnaannþþiiii cchhiiaarr nnuu ººttiiuu ssaallaarriiiillee rreeaallee ddiinn îînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarr?? ªªiiccãã ssaallaarriiuull bbrruutt nnuu ee ttoott uunnaa ccuu ssaallaarriiuull nneett?? BBããnnuuiieesscc ccãã ddee 770000 RROONN ((ccââttaamm eeuu ssaallaarriiuull)) eeii mmããnnâânnccãã îînn ddoouuãã sseerrii llaa rreessttaauurraanntt))...... TTooaattãã ssppeerraannþþaa nneeeessttee îînn dduummnneeaavvooaassttrrãã nnuu nnee llããssaaþþii ººii ddee ddaattaa aassttaa...... ddeeooaarreeccee nnuu nneessuussþþiinnee nniimmeennii aallttcciinneevvaa...... nnuu mmaaii ppuutteemm ttrrããii ccuu bbaanniiii aacceeººttiiaa ººii llaa 4400 ddee aanniiaajjuunnggeemm bboollnnaavvii ccuu nneerrvviiii...... ddaaccãã nnuu ssee rreezzoollvvãã nniimmiicc,, eeuu llaa aannuull pplleecc ddiinnîînnvvããþþããmmâânntt îînnttrr--oo aallttãã rraammuurrãã mmaaii bbiinnee ppllããttiittãã ººii mmaaii ppuuþþiinn ssttrreessaannttãã...... pprroo--bbaabbiill ccaa mmiinnee ssuunntt mmuullþþii aallþþiiii ccaarree ggâânnddeesscc aaººaa...... aamm iiuubbiitt aacceeaassttãã mmeesseerriieeººii aa ffoosstt eexxaacctt ccee mmii--aamm ddoorriitt ssãã ffaacc...... ddee aacceeeeaa,, aamm tteerrmmiinnaatt uunn lliicc.. ppee--ddaaggooggiicc ccuu dduurraattãã ddee 55 aannii,, ddaarr aamm aajjuunnss dduuppãã 1144 aannii ssãã nnuu--mmii mmaaii ddoorreessccnniimmiicc ddiinn ttoott ccee mmii--aamm ddoorriitt...... SSppeerr ssãã cciittiiþþii aacceesstt mmeessaajj ddiissppeerraatt aall uunnuuii oommddiissppeerraatt,, ccaarree ssee ggâânnddeeººttee ccuu ddiissppeerraarree ccãã vviinnee iiaarrnnaa îînn ccuurrâânndd,, îînnttrreeþþiinneerreeaavvaa ffii aapprrooaappee ccââtt ssaallaarriiuull ººii nnuu ººttiiuu ccee vvooii ppuutteeaa ffaaccee...... AAJJUUTTOORR!!!!!!

�� CCrriissttiinnaa MMeerrccoorree

MENGUGU – cu izenglezesc din UE

Cuvântul din titlu, trebuie sã recunosc, este o creaþie personalã, o invenþiedacã vreþi, aºa cum sunt unele pe lumea asta, dar care, din pãcate, are o apli-caþie spaþio-temporalã limitatã la o categorie de oameni pe care noi,îndeobºte, îi numim mai sincer ºi mai popular „guguman“, termen de originefolcloricã ce se trage din „guguºtiuc“ – pasãre care pe craca ei piere, cum pier,vedeþi ºi dumneavoastrã, cu o frecvenþã de peste 100% – afirmaþie ce sespune cã ar fi rostitã de un remes de la finanþe, agricultor fruntaº al þãrii acum– guguºtiuc ºi el, cum guguºtiuc pe craca lor au fost stolojeni, blegiºti (pardon– blagiºti), ili-eºti, boc-iºti, nicola-eºti, opr-eºti, geoan-iºti, ºi mulþi, mulþi alþiipe care Dumnezeu în rãbojul lui îi ºtie, dar nu-I strigã seara la careu în faþalui Sf. Petru ºi nici în faþa marelui Scaraoþchi Bãse – „Întunecimea noastrã“,

care liber ºi nesilit de nimeni merge din greºealã în greºealã spre victoriafinalã – cum spune Costel – prietenul meu de halbã – victorie care „a fost ºinu e“ zice poetul, cã dacã UE merge înainte, ºi la noi merge ºUiE (viaþa noas-trã), termen frecvent pe toate buzele, ºi ale primului – „motorist“, ca ºi„împuþitã“ – soarta noastrã, nu fãtuca româncã rromã, de culoare sau nu, cãla noi descriminare nu e la lege, ci e la domnie – cã domn am vrut, domn amales, cã numai Demiurgul ºi valurile îl ºtiu în ce ape se scaldã, cã asta am vrut,asta am primit, ºi trebuie sã recunoaºtem cu toþii cã am devenit UIªTI, adicãMENGUGU…

Cu sincere condoleanþe, „SÃ TRÃIÞI BINE !?“

V.A. Sulicã Pentru conformitateProf. Vasile Pistriþu

Rapsodii (reformate) de toamnã

FOILETON APOLITIC

�� DD RR AA GG OO ºº CC OO NN SS TT AA NN TT II NN NN EE AA CC ºº UU

Pornitã la începutul anului ca ocampanie de revoluþionare a învãþã-mântului românesc conceperea pa-chetului de legi privind învãþãmân-tul s-a transformat uºor dar sigurîntr-o acþiune de distrugere a ceeace a mai rãmas bun în învãþãmânt.Fãrã studii de impact ºi fãrã ogândire coerentã, cele trei proiecte

de lege – Legea învãþãmântuluiªcolar, Legea învãþãmântului supe-rior ºi statutul personalului din

învãþãmânt – au fost negociate la unpahar de bere ºi doi mici la Sinaia dedouã-trei dintre cele patru federaþiisindicale. Singura care nu a dorit sãia parte la aceste negocieri a fostFederaþia Educaþiei Naþionale.Motivele care au condus la aceastãdecizie sunt, potrivit conduceriiFEN, lipsa unui parteneriat socialadevãrat.

„Ministrul Adomniþei a încercatprintr-un simulacru de discuþii sã-ºilegitimeze graba suspectã cu care avrut sã trimitã în Parlament unpachet de legi privind viitorul

Educaþiei. Legi de o asemeneaimportanþã nu pot fi discutateserios, în douã zile, chiar dacã acþi-unea de socializare se desfãºoarã laaer curat ºi cu bere rece. Noile actenormative, în forma propusã deminister, vin sã îngroape învãþã-mântul. Dacã se vor aplica, ne vomîntoarce în perioada de dinainte derevoluþie în care nimeni nu avea voiesã spunã nimic. Prin aceste proiecte,reprezentanþii ministerului în fruntecu «ºeful de ºantier» Adomniþei ºi-au arãtat adevãrata menire, aceeade a transforma învãþãmântul într-un simulacru care promoveazã me-diocritatea. Nu putem fi pãrtaºi laaceastã mascaradã, orchestratã deAdomniþei, care poate fi comparatãcu un atentat la viitorul României“, adeclarat Cãtãlin Croitoru, preºedin-tele FEN.

Potrivit FEN, organizaþia a cerutca discuþiile pe tema pachetului le-gislativ sã se poarte încã de la sfârºi-tul anului ºcolar, lucru acceptat înprincipiu de ministru însã de carenu s-a mai þinut cont. Acelaºi lucrus-a întâmplat ºi cu Statutul. La înce-put s-a stabilit ca statutul sã priveas-cã tot personalul din învãþãmântînsã dupã unele discuþii cu uºile

ªCOALAromâneascqdosar

www.scoalaromaneasca. ro

8

Succesul negocierilor între sindicate ºi minister,

TRÃDAREA

Negocierea pachetului de legi privind învãþãmântul s-atransformat într-un simulacru orchestrat foarte bine depersoane care ar fi trebuit sã apere interesele angajaþilor.Dacã de la ministrul Educaþiei, Cristian Adomniþei,puteam sã ne aºteptãm, el fiind de cealaltã parte amesei de negociere, nu acelaºi lucru îl aºteptam de lacolegii din celelalte sindicate. Liderii, fãrã a avea sprijinulºi acceptul membrilor de sindicat, au simulat negociereacu ministerul pe unele dintre cele mai importante schim-bãri care ar putea sã se aplice în sistemul educaþional. ªantajaþi sau nu, aceºtia au acceptat eliminarea testelor naþionale ºi a titularizãrii, precum ºi aplicareadescentralizãrii.

1. Au fost discuþii secrete între mi-nistrul Educaþiei ºi liderii din unelesindicate înainte de începereanegocierilor pe pachetul de legi?

2. S-a folosit ministrul Adomniþei deprotocolul încheiat între FSLI ºi PNLînainte de alegerile din 2005 pentru acâºtiga FSLI de partea lui?

3. I-a adus aminte ministrul Educaþieiliderului Spiru Haret, GheorgheIsvoranu, cã ocupã un post ilegal înînvãþãmânt, el fiind obligat de legesã iasã la pensie?

4. De ce oare domnul Bobulescu aanunþat presa cã se retrage de ladiscuþii ºi pe urmã a continuat sãnegocieze? A fost aceastã miºcaredoar de faþadã pentru a arãta unorsindicate judeþene din „Alma Mater“cã este dur în negocieri?

5. Au avut liderii federaþiilor participanþi la întâlnirea de ieri cuministrul acordul sindicatelorjudeþene pentru a susþine declaraþiile lui Cristian Adomniþei aºacum fãceau când încercau sãblocheze vechile negocieri?

Mai mult ca sigur cã întrebãrile vorrãmâne fãrã rãspuns, însã rezultatele acestor aºa-zise negocierivor afecta grav învãþãmântul dacãvor trece de Parlament.

SEMNE DEÎNTREBARE

AAddoommnniiþþeeii,, CCoorrnneeaa ººii IIssvvoorraannuu ss--aauu îînnþþeelleess îînn pprriivviinnþþaa lleeggiilloorr pprriivviinndd îînnvvããþþããmmâânnttuull îînnaaiinnttee ddee îînncceeppeerreeaa nneeggoocciieerriilloorr??

august 2007

ªCOALAromâneascq dosar 9

cunoscut încã de la începutul lunii

SUPREMÃ

închise ºi unele negocieri cu unelesindicatele personalul nedidactic afost exclus.

Interese personale Nemulþumirea sindicaliºtilor

FEN a fost legatã ºi de modul în carese desfãºoarã parteneriatul social.„Nu poþi trata un cadru didactic înacelaºi mod în care tratezi un mun-citor necalificat de la drumuri ºi po-duri. Domnul ministru trebuie sã în-þeleagã cã a ajuns datoritã partiduluisã conducã un domeniu care îi estetotal strãin, dar care asigurã viitorulRomâniei. Prin acþiunele promovatepânã acum, Cristian Adomniþei ne-aarãtat însã cã este interesat mai multde banii alocaþi pentru infrastruc-turã ºi nu de o adevãratã reformã asistemului de învãþãmânt în intere-sul tuturor participanþilor la actuleducaþional. Ceea ce se întâmplã laora actualã în învãþãmântul româ-nesc este o sfidare la adresa tuturorromânilor, fie cã sunt cadre didac-tice, elevi, studenþi sau pãrinþi, rea-lizatã cu acordul celor care pânãacum negau cu vehemenþã oriceidee reformatoare pe care FEN în-cerca sã o promoveze“, a adãugatCãtãlin Croitoru.

Modul în care unii lideri sindi-cali au acceptat propunerile MECTridicã însã foarte multe semne deîntrebare. Cei care pânã mai ieri stri-gau cã nu vor fi de acord niciodatãcu descentralizarea ºi eliminarea ti-tularizãrii sau „titulaturii“ – cum auînvãþat ei – s-au trezit peste noaptemari susþinãtori ai legilor propusede Ministerul Educaþiei.

„Suntem consternaþi sã aflãmcã, la prelungirea de simulare de dis-cuþii de luni (n.r. – 27 august), AurelCornea ºi Gheorghe Isvoranu au fostde acord cu desfiinþarea titularizãriiîn învãþãmânt ºi înlocuirea ei cuocuparea postului la nivel de unitatede învãþãmânt. Este o sfidare laadresa tuturor celor ce lucreazã însistem din partea unor pretinºi liderisindicali care nu mai sunt legaþi înniciun fel de evoluþia sistemuluieducaþional. Trebuie sã recunosc cãacum mi-am dat seama de ce laîntâlnirea de la începutul lui augusttoþi, în afarã de reprezentantul FEN,au fost de acord ca negocierile sãînceapã dupã 20 august. Se pare cãtotul era stabilit ºi mai era nevoiedoar de o simulare a discuþiilor«colegiale, dar ferme»“, a mai spusliderul FEN.

11.. SSttrruuccttuurraa îînnvvããþþããmmâânnttuulluuii.. Structura învãþãmântului cu-prinsã în proiectul de lege este susþinutã de FEN. Însã, laora actualã baza materialã nu poate asigura cuprindereatuturor copiilor ºi elevilor. Nu sunt creºe, nu sunt sufici-ente grãdiniþe iar ºcolile nu dispun de condiþiile necesare.În situaþia în care peste 50% din unitãþile de învãþãmântnu au nici mãcar autorizaþie sanitarã de funcþionare nucredem cã aceastã structurã poate fi aplicatã pe termenscurt ºi chiar mediu ºi este necesar ca legea sã stabi-leascã un program eºalonat cu indicarea surselor finan-ciare necesare.

22.. RReessuurrssaa uummaannãã.. Proiectul de lege nu cuprinde elemen-te clare ale descentralizãrii administrative în conformitatecu care unitatea de învãþãmânt sã fie singura în mãsurãsã-ºi selecteze resursa umanã. Asistãm, dupã negocieri,la o soluþie de compromis care combinã descentralizareaadministrativã cu centralizarea de pânã acum în ceea cepriveºte miºcarea personalului didactic. Astfel, prin modi-ficãrile aduse, performanþa doritã de toþi va fi blocatã deaceastã combinaþie. Dispare noþiunea de titular al sis-temului ºi este înlocuitã cu o noþiune insuficient definitã,care pune în mod grav sub sem-nul întrebãrii stabilitatea ºi chiarexistenþa carierei didactice. Înînvãþãmânt nu se poate lucra cuzilieri ca pe ºantierele de con-strucþii.

33.. SSaallaarriizzaarreeaa.. Prin noile proiectede lege salarizarea în conformi-tate cu performanþa nu poate firealizatã întrucât nu sunt stabilitenoile elemente ale legii salarizãriiºi nici criteriile de performanþã înconformitate cu care aceasta tre-buie sã se facã. Astfel vom aveaprevederi legale ce nu vor putea fiaplicate.

44.. RReeffoorrmmaa ccuurrrriiccuullaarrãã.. Proiectul de lege nu face nici unfel de referire la reforma curricularã, la descongestionareaprogramelor ºi a manualelor ºi la eliminarea informaþiilorreziduale care sunt comunicate. Manualele trebuie fãcutepentru elevi ºi nu pentru cei care le propun ºi care de celemai multe ori nu au niciun fel de legãturã cu predarea laclasã.

55.. NNoorrmmaa ddiiddaaccttiiccãã.. Deºi parlamentul modificase statutulpersonalului didactic în ceea ce priveºte norma didacticãpentru educatoare, învãþãtori ºi institutori, noul proiecteliminã aceste prevederi menþinând o discriminare nejus-tificatã între categoriile de personal didactic. Este unexemplu care demonstreazã unde a dus graba cu care mi-nistrul Adomniþei, cu acordul unor federaþii sindicale, aþinut sã promoveze aceste proiecte de lege. Nu s-a þinutcont în niciun fel de aceste prevederi care fuseserã regle-mentate în timpul discuþiilor la proiectul legii învãþãmântu-lui, ºi care erau asumate de fosta conducere a Ministe-rului Educaþiei. De asemenea, se urmãreºte includerea înnorma didacticã de 40 de ore pe sãptãmânã a unor acti-vitãþi care pânã acum erau renumerate.

66.. PPeerrssoonnaalluull nneeddiiddaaccttiicc.. Cu toate cã atât vechea condu-cere a Ministerului Educaþiei cât ºi ministrul Adomniþei,prin declaraþiile oficiale, au acceptat necesitatea unui sta-tut al personalului din învãþãmânt, în care sã fie cuprinºi ºisalariaþii din categoria personalului nedidactic, noulproiect nu mai prevede acest lucru. Personalul nedidactic,deºi se regãseºte pe anexa funcþiilor comune îºi desfã-ºoarã activitatea în cu totul alte condiþii decât categoriilesimilare care lucreazã în alte sectoare bugetare. Salari-zarea lor pentru condiþiile specifice în care îºi desfãºoarã

activitatea nu va putea fi realizatã ºi nu vor putea benefi-cia de unele sporuri specifice sistemului educaþional.

77.. ªªccooaallaa ddee dduuppãã ººccooaallãã.. Vechiul proiect al legii învãþã-mântului crea premizele realizãrii în toate unitãþile de în-vãþãmânt a programului „ªcoala de dupã ºcoalã“ (AfterSchool). Acest lucru ar fi creat ºanse egale de pregãtire ºidezvoltare tuturor elevilor indiferent de situaþia materialãsau de mediu ºi ar fi putut conduce la transferarea unoractivitãþi desfãºurate acum, în programul obiºnuit delucru, dupã-amiaza.

88.. FFuunnccþþiiiillee ddee ccoonndduucceerree ddee llaa nniivveelluull uunniittããþþiilloorr ddee îînnvvãã--þþããmmâânntt.. Actualele proiecte prevãd pentru fiecare unitatede învãþãmânt, indiferent de numãrul de copii/elevi funcþi-ile de director, director adjunct ºi director educativ. Func-þia de director adjunct ºi director educativ va trebui norma-tã, dupã caz, în funcþie de numãrul de grupe/clase decomplexitatea unitãþii ºi a activitãþilor desfãºurate. Nueste cazul sã numim trei directori într-o unitate de învãþã-mânt fie ea ºi cu personalitate juridicã care cuprinde 200de copii/elevi. Numirea directorilor unitãþilor de

învãþãmânt de cãtre Consiliul de administraþie care poatealege dintre primii trei clasaþi pe cel situat pe locul treieste o aberaþie care pune sub semnul ridicolului însãºinoþiunea de concurs. O mãsurã ce are ca scop evidentaprofundarea politizãrii administrative a Educaþiei ºi unmare pas înapoi în ceea ce priveºte promovarea unuimanagement de calitate.

99.. SSuupplliinniittoorriiii.. Noul proiect de statut face referire la cadredidactice titulare ºi cadre didactice – acestea fiind celecare ocupã posturi/catedre vacantate temporar. Nu seface niciun fel de referire la actualele cadre didactice su-plinitoare care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi nuau un loc de muncã asigurat neprecizându-se clar modali-tatea prin care acestea vor fi încadrate cu contract indivi-dual de muncã. Actualul proiect pãstreazã aceeaºi discri-minare între cadrele didactice cu acelaºi nivel de pregã-tire, aceleaºi grade didactice ºi aceleaºi performanþe.

1100.. DDeeffiinniittiivvaattuull.. Definitivarea în învãþãmânt trebuie sã serealizeze în urma monitorizãrii activitãþii pe întreaga pe-rioadã de stagiaturã de cãtre mentor, metodician ºi direc-torul unitãþii. Definitivatul obþinut în urma unui exameneste absolut irelevant, acesta trebuind sã fie obþinut înbaza descriptorilor de performanþã realizaþi la clasã ºi înbaza raportului întocmit de cei care i-au îndrumat activi-tatea.

Aceastã listã de probleme este exemplificativã ºi nuexhaustivã. Are rolul de a face dovada cã un pachet delegi de o maximã importanþã pentru evoluþia României nupoate fi promovat în maniera ºi la nivelul complet nepro-fesional la care apeleazã ministrul Adomniþei.

Probleme ale Legii învãþãmântului preuniversitar

Facem schimbãri de suprafaþã fãrã sã þinem cont de stadiul actual al învãþãmântului

ªCOALAromâneascqinternet

www.scoalaromaneasca. ro

10

NNoouull ppaacchheett ddee lleeggii ººii aaddmmiitteerreeaa llaa lliicceeuu îînn vviizziiuunneeaa pprrooffeessoorriilloorr

Pãrerile Forumiºtilor Schimbãrile propuse de ministrul Educaþiei, CristianAdomniþei, ºi acceptate deunii lideri sindicali au creat oadevãratã revoltã printrecadrele didactice. În aceastãpaginã puteþi citi câteva dintre sutele de comentariide pe forumurile de discuþiiwww.portal.edu.ro ºiwww.didactic.ro.

�� DD AA NN BB Ãà LL AA NN

CCiinnee mmaa ppooaattee iinnffoorrmmaa......ªtie cineva cu ce-l ºantajea-

zã/momesc liberalii pe ºeful doam-nei Becic, liderul FSLI, de pune bo-tul la toate cretiniile liberalilor? Deasemenea poate cineva sã-mi spunãunde e publicat studiul lui Adomni-þei prin care demonstreazã cã prinaruncarea în ºomaj a 25% dintreprofesorii de liceu învãþãmântul ro-mânesc devine necorupt ºi competi-tiv? – pentru cã asta se va întâmplaprin umflarea gimnaziului...? unde edemonstraþia cã un copil de clasa aopta e timorat de examen, dar uncopil de clasa a VII-a poate susþinetrei teze unice naþionale? Care suntargumentele cã funcþioneazã maibine o ºcoalã care trebuie sã-ºi striceprogramul de ºase ori pe an pentru aorganiza aceste teze? Ce spun aceºticretini despre programul profesori-lor care trebuie sã corecteze la aces-te teste? Dar cum vor fi plãtiþi aceºtiprofesori? Unde e situaþia cu costu-rile acestei gogomãnii? În loc sã asi-gurãm o admitere cinstitã ne dãmdupã deget cu toate aceste prostiicomplicate care perturbã ºi profe-sori ºi copii? ªi încã un lucru: ºtiaþicã anul acesta nu s-a putut contestanota? Copii cu teze de 9,70 au primitºase ºi n-au putut contesta nota. Dece nu se frâneazã avântul acestorcretinoizi ai reformei degeaba prinsolicitarea cã orice idee sã fie pre-zentatã cu studii de cauzã ºi efect?

�� FF LL OO RR II NN AA

Sunt profesor titular cu o vechi-me de 7 ani în învãþãmânt (m-am ti-tularizat anul acesta) ºi la anul vreausã obþin un post în alt oraº! Mã în-grozeºte ideea de a da examen la in-stituþia respectivã deoarece va fi cuPILEEEEEEEEEEEEEEEE mari!!!Este o prostie cã directorul va anga-ja profesioniºti, va lua pe cine vrea ºiaceºtia vor fi protejaþi! Cel puþin cuexamen naþional aveam impresia cãplecãm toþi de pe picior de egalitate,deºi unii au pile oricum! Sper ca li-derii noºtri sã ne protejeze totuºi ºisã þinã cont ºi de noi! Eu iubescmeseria asta ºi nu vreau sã fiu deter-minatã sã fac altceva!

�� AA NN CC AA

D-le ministru inginer construc-tor! Copiii noºtri nu sunt cãrã-mizi!!!! Nu ºtiþi cã la orice construc-þie conteazã temelia, de ce veniþi dvsã o stricaþi acum!!! La copii se gân-deºte cineva sau doar vã gândiþi sãrãmâneþi ºi dv. în amintirea oame-nilor cu ceva? Un om poate ieºi înevidenþã prin inteligenþã sau prin

prostie, ori de inteligenþã dv. nu aþidat dovadã deloc!!!!!! Copiii noºtrisunt niste cobai pentru toþi incom-petenþii de miniºtri care se perindãpe la minister!!! Ajunge!!!!

�� GG OO GG UU

Mãsura are un evident caracterelectoral ºi va aduce PNL-ului votu-rile pãrinþilor care îºi „promoveazã“odraslele pe bani grei pentru a nu-istresa cu învãþãtura. O politicã cini-cã ºi de-a dreptul criminalã faþã deviitorul acestei þãri.

�� II OONN

Sunt om din sistem ºi ºtiu ce aiu-ritã este aceastã „tezã unicã“. Ea nue unicã, pentru cã nu va fi la fel„data“. Copilul va da 24 de teze în cei4 ani, faþã de un singur examen deadmitere, aºa cum ar fi trebuit fãcut,pentru intrarea în liceu. Una e sã dai„tezã unicã“ în primul semestru dinclasa a 5 a, alta e sã dai examen deintrare în liceu, la 15 ani... dar dacãmatale ai picat acel examen, nu în-seamnã cã trebe sã te rãzbuni acum.

�� CC LL AA UU

Trãim în România! Cine o sã su-pravegheze copiii la ºcoala comuna-lã din Valea Plopului? Cine îmi ga-ranteazã cã acolo nu se va copia perupte în cele 24 de teze? Am mai datexemplul celor câtorva mii de copiidin þarã care au avut media claselor5-8 peste 8 ºi nu au reuºit sã ia un 5la Capacitate. ªi aceºti elevi provinîn proporþie de 90% de la ºcolile ru-rale! Aici este marea hibã! Calitateaprofesorului care supravegheazã!Un profesor suplinitor care mai ia ºi2 ºi ceva la examenele de titularizarefiþi sigurã cã supravegherea lui valãsa de dorit! Totuºi nu aþi spus ni-mic de faptul cã liceele prin descen-tralizare vor avea dreptul sã orga-nizeze examene. Aici este salvareapentru cã liceele care se respectã îºivor organiza singure examenele. ªiaici vor apãrea ca pe timpul luiCeaºcã câteva aranjamente, dar 95%dintre locuri vor fi atribuite pe drept.

�� MM AA MM AA PP RR OO FF ..Sunt profesoarã cu peste 30 de

ani vechime (activând la un liceu ex-trem de cãutat) ºi mama unui copilde gimnaziu ce studiazã într-o ºcoa-lã foarte bunã, cu profesori exigenþiºi, cu o excepþie, foarte buni. Copilulmeu este foarte bun la învãþãturã.Sunt îngrozitã de efectele introdu-cerii acestor teze având argumenteatât subiective, cât ºi obiective. Ar-gumentele obiective: 1) Admiterea laliceu numai pe baza mediilor gene-rale a mai fost practicatã în învãþã-mântul românesc de douã ori, re-nunþându-se dupã 2-3 ani la aceastãmodalitate (eu am simþit efecteleunei astfel de admiteri înainte de’90). Mulþi dintre elevii care veneaudin rural cu medii foarte mari, chiarde 10, se dovedeau a fi analfabeþi ºirãmâneau corigenþi la foarte multeobiecte. Aºa cã „s-a îmbunãtãþit“ le-gea de atunci care prevedea cã rãmâirepetent dacã în primul trimestru aimai mult de 5 corigenþe. 2) Corupþia

ºi presiunile din partea pãrinþilor ºidirecþiunilor au luat amploare, iarcalitatea actului pedagogic s-a dimi-nuat. Pânã la urmã, niciun profesor,oricât de mult þine la prestigiu, vaavea un sentiment de lehamite ºi deinutilitate ºi va ceda. 3) În primii anidupã introducerea Capacitãþii, cândaceasta se dãdea în toate comunele,rezultatele examenelor au fost pu-ternic fraudate, chiar la indicaþiileunor inspectori (eu personal nu ammai fost „agreatã“ pentru suprave-ghere 3 ani pentru cã am reclamatdictarea rãspunsurilor la proba deistorie de la prima capacitate). Latestele iniþiale date la liceul la carepredau, se constatã frecvent cã mulþielevi din rural cu medii peste 9,aveau cunoºtinþe sub nota 3 la ro-mânã ºi matematicã. 4) În condiþiileîn care sute de profesori, mai alesdin rural, pãrãsesc învãþãmântul, lasate activeazã foarte mulþi suplini-tori care nu sunt în stare sã promo-veze examene de suplinire cu notemari. Pentru a-ºi asigura o existenþãfãrã probleme din partea pãrinþilorºi a directorilor, ei vor da note mariºi vor permite copiatul. Urmarea: lo-cul unor copii cu medii justificatecuprinse între 7 ºi 9 din urban va filuat de copii cu medii cuprinse între9 ºi 10 din rural, dar având cunoº-tinþe de 2 ºi 3. Desigur cã vor maiexista ºi excepþii atât în urban, cât ºiîn rural. Argument subiectiv: copilulmeu are la matematicã o profesoarãcu grave probleme de sãnãtate, lip-sind ºi câte 3 luni. În aceastã perioa-dã a venit, din când în când, un altprofesor, care nu cunoºtea clasa.Noroc cã era în clasa a VI-a, pentrucã nu ar fi parcurs materia pentruteza unicã. Dar cei care doresc tezeleunice au argumente dovedite prin-tr-un studiu? Dacã tot luãm ideile deprin alte þãri, mãcar sã le luãm com-plet. În Franþa, testele iniþiale stau labaza unor rapoarte ce se folosescpentru reglarea sistemului. Astfel,dacã se constatã cã elevii ce provinde la un profesor din ciclul anteriorau cunoºtinþe mult sub notele cu ca-re au venit, profesorul respectiv estecontrolat ºi sancþionat. Deci niciunprofesor nu va încerca sã fie „maiînþelegãtor“.

�� AA LL EE XX .. NN EE MM EE TT HH

Într-adevãr, e penibilã justifica-rea ministrului privind necesitateasistemului tezelor unice pe motiv cãelevii erau stresaþi de testele naþio-nale! Domnule ministru, vedeþi cãpe elevi îi streseazã ºi bacalaureatul!Nu credeþi c-ar trebui înlocuit ºi ba-calaureatul cu niºte teze unice? ªi,când veþi constata cã ºi tezele unice îistreseazã pe elevi, cu ce intenþionaþisã le înlocuiþi?

�� LLOO XX AA NN NN AA

Da, aºa e, acesta e tristul adevãr,toþi miniºtrii care s-au perindat pe laEducaþie au vrut sã ofere poporuluio „reformã a învãþãmântului“, doarde dragul de a face ceva, dar niciuncap luminat care a ocupat numitulscaun de ministru nu a avut nici ceamai micã idee cum sã se înfãptuiascã

aceastã reformã, dar mai ales ce artrebui sã vizeze reforma. ªi maiales... nici mãcar nu s-au obosit sã seconsulte cu oamenii direct implicaþiîn procesul educativ! Dacã se apro-bã noua lege ne ducem pe apa sâm-betei, clar!

�� BB II OO LL OO GG II EE 3355Domnule ministru, vedeþi cã pe

elevi îi streseazã ºi bacalaureatul! Nucredeþi c-ar trebui înlocuit ºi baca-laureatul cu niºte teze unice? ªi,când veþi constata cã ºi tezele unice îistreseazã pe elevi, cu ce intenþionaþisã le înlocuiþi?

�� AA MM EE LL II AA __ II OO AA NN AA

Am ºi eu o nelãmurire. Dãm te-za în decembrie ºi facem recapitula-rea ºi fixarea în ianuarie? Anul tre-cut a fost o bãtaie de joc, nu am avuttimp sã fixez nimic cu elevii. De cedacã tot au luat-o pe parte asta nuau fixat tezele în ianuarie dupãrecapitulãri? Câþi profesori au fostconsultaþi cu privire la datelesusþinerii tezelor?

�� GG AA BB II TT ZZ II

Într-un fel nu ar fi rea ideea teze-lor unice, dacã elevul a luat la o tezãnotã mai micã are timp sã o corec-teze pe parcursul anilor, dar modulde organizare este total aiurea atâtatimp cât examenele (tezele) se susþinîn ºcoli, în multe locuri vor fi elevi denivel sub minim cu note peste 8, întimp ce în alte ºcoli un elev mediu valua 7 pentru cã nu a copiat. Cred cãar trebui sã se rezolve aceastã pro-blemã a copiatului (ºi nu mã refer lacâte un elev care mai scapã cã estefoarte versat, ci la ºcoli unde se facetot posibilul ca elevii sã copieze pen-tru a da bine) ºi dupã aceea se potgândi ºi dacã dau teze unice saucapacitate sau ce-o mai fi. Mi se parecã ne învârtim aiurea, tot schimbãmmodul de a da aceste examene, darnu intervenim odatã acolo unde artrebui, din contrã (din câte am cititeu metodologia) acest mod de a daexamenele mi se pare cã favorizeazãfurtul.

�� DD OO CC .. Ministerul propusese un spor de

doctorat de 25%, iar FSLI l-a redus,fãrã discuþii, la 20%. Universitariiluptã pentru mai multe drepturi bã-neºti ºi se ºtie procentul de corupþiedin acest domeniu, iar ai noºtri sin-dicaliºti ne dau în cap. Ar trebui sãlupte pentru mai multe drepturi sa-lariale atât pentru debutanþi, pentrutineri în general, cât ºi pentru cei-lalþi: la pensionare se dau 3 salarii,dar la un debutant care a luat exam-enul de titularizare ºi se duce, sãrac-ul, în orice colþ de þarã nu-i dã 3salarii de debutant (600x3 faþã de1.500x3). Acestea ar fi propunerilelor. Eu, oricum sunt supãratã tare.Dacã a propus ministerul aºa ceva,de ce ei refuzã aceastã ofertã ºi oscad. Nu cumva printre ei sunt cadreFOARTE BINE PREGÃTITE (dacãavea vreunul doctorat, altfel ar fi statlucrurile; probabil ies la pensie ºi s-au gândit doar la ei).

�� SS OO RR II NN AA TT OO RR

Nu-mi vine sã cred, nu ºtiam de-spre aceasta!!! Deci FSLI-ul e celcare se opune creºterilor salarialefundamentate pe merit ºi perfor-manþã academicã? E aiuritor, pen-tru asta i-au mandatat membrii desindicat sã-i reprezinte la negocieri?Nu-mi rãmâne decât sã mã felicit cãnu fac parte din acest sindicat carese dovedeºte a acþiona împotriva in-tereselor profesorilor. Pânã la urmãcare e varianta finalã, cea cu 20%?

�� PP II MM PP II MM

Pentru 2 mici, o bere ºi o plim-bare la Sinaia sindicatele au spus unmare DA (exceptând FEN) la noualege care aduce o droaie de aberaþii.Acum nimeni nu spune nimic însãcând o parte din catedre vor intra înrestrângere, directorul va negocia peeuro posturile titularizabile, iartransferurile vor fi fãcute dupã crite-riul vârstei (altfel nu vãd cum ai pu-tea aduna puncte pentru transfer cãdoar nu toþi publicãm cãrþi sau ma-nuale). Mulþi profesori vor ceregrevã, însã va fi prea târziu. Eurãmân perplex cum sindicateleacceptã tot ceea ce este livrat deministru. Aruncaþi o privire pestructura FSLI (cred cã e cel maimare sindicat) ºi veþi observa cepaletã serioasã de departamente au,asemenea unei multinaþionale,totuºi la Sinaia aceºti domni s-autransformat în niºte yesmen. Se parecã ºi reacþia profesorilor e la fel deslabã. Revoltãtor cã sindicatele sã îºidea acordul pentru noua lege atâttimp cât nu se cunoaºte opiniamembrilor, sau poate asta a fost ro-lul întâlnirii de la Sinaia. Tare ieftinmai sunt vândute interesele noastre.

�� PP II MM PP II MM

„Titularizarea în sistemul de în-vãþãmânt dispare! Cu acceptul luiGheorghe Isvoranu ºi Aurel Corneatitularizarea în învãþãmânt se desfi-inþeazã. Astãzi au cãzut la pace cuministerul demonstrând cã sunt în-þeleºi de mai demult. Participarea lorla simulacrul de discuþii de la Sinaia ºiastãzi la Bucureºti n-a fost decât unscenariu menit sã legitimeze demer-sul ministrului Adomniþei de a pro-mova un pachet de legi care va punedefinitiv pe butuci Educaþia în Româ-nia. Potrivit noii legi, propusã deAdomniþei ºi susþinutã de FSLI ºiFed. Spiru Haret, titularizarea se vaface la nivelul unitãþii de învãþãmânt.Profesorul cãruia i se restrânge postulîn unitatea în care s-a titularizat se vaputea angaja într-o altã unitate în ca-re existã post liber – cu alte cuvintedacã a fost titular la o ºcoalã în Bucu-reºti ºi ºi-a pierdut postul se poateangaja la o ºcoalã în mediul ruralunde este post liber, eventual într-unalt judeþ. Cei care pânã mai ieri se fã-ceau cã sunt partizanii pãstrãrii titu-larizãrii în sistem, astãzi ºi-au arãtatadevãratul chip. ªi asta este numaiuna dintre feþele trãdãrii lor. În cu-rând le veþi afla pe toate pe pielea dv.“Nu sunt membru FEN da’ se pare cãe singurul sindicat care aratã semnede normalitate faþã de noua lege.

XX

august 2007

ªCOALAromâneascq interviu 11

Doi foºti miniºtri aiEducaþiei criticã deciziileluate de Adomniþei

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Cum comentaþi modul în careMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului doreºte sã promovezeun nou pachet legislativ pentrueducaþie (fãrã o consultare realãa principalilor actori)?

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Pretinselenoutãþi din acest pachet de legipentru învãþãmântul preuniversitar, respectiv universitar, le consideraþi eficiente pentru redresarea sistemului?

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Cum comentaþi renunþarea la Testelenaþionale ºi noua metodologie deadmitere la liceu bazatã pe tezelecu subiect unic ºi mediile dinclasele V-VIII, mãsuri anunþate cutrei zile înainte de începerea anului ºcolar?

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Care ar trebui, din punctul dumneavoastrã de vedere, sã fie paºii de urmat pentru oadevãratã reformã în învãþãmântcare sã conducã la o educaþie de calitate?

Andrei Marga ºi Mircea Miclea, doi din-tre cei mai reputaþi profesioniºti dindomeniul educaþiei au acceptat invi-taþia noastrã de a comenta pentru„ªcoala româneascã“ deciziile luate înultima perioadã de actualul ministrul alEducaþiei, Cristian Adomniþei. În opinialui Andrei Marga, Ministerul Educaþieidin 2007 reuneºte toate defecteleabordãrilor din 2001-2005: incompe-tenþa acoperitã de iniþiative rãtãcite,obsesia schimbãrii cu orice cost, lipsade rãspundere pentru consecinþelemãsurilor. Mircea Miclea spune cãactualul ministru foloseºte o abordarestrict legislativã a reformei în educaþiecare este o eroare. �� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

În 2000, dupã încheierea cu succes a negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeanã – prin ordinele ministruluinr. 4.154 ºi 4.155 din 11 iulie 2000, s-a pus în miºcare elaborarea „Legii universitãþilor“ ºi a „Legii ºcolilor ºi liceelor“. PrinNotificarea ministrului din 25 aprilie 2000, s-a lansat ideea unui „pact naþional în reforma învãþãmântului“. Dupã schimbareade guvern de la începutul lui 2001, proiectul acestor legi a fost pãrãsit. Pânã atunci proiectele de legi erau discutate public. Odatãcu adoptarea Legii restructurãrii studiilor universitare din 2004 s-a renunþat la dezbaterea publicã. Ministerul Educaþiei din 2007reuneºte toate defectele abordãrilor din 2001-2005: incompetenþa acoperitã de iniþiative rãtãcite, obsesia schimbãrii cu oricecost, lipsa de rãspundere pentru consecinþele mãsurilor. Efectele se vãd cu ochiul liber: în 2004-2007 învãþãmântul românesc s-a izolat mai mult ca oricând dupã 1989 de evoluþiile din celelalte þãri, iar rãmânerea în urmã se adânceºte. Prestigiul internaþion-al recâºtigat la sfârºitul anilor ’90 s-a stins. Între altele, peste trei sute de milioane de dolari împrumutaþi ºi folosiþi, la mijloculanilor nouãzeci, pentru reforma educaþiei (precondiþie de intrare în UE ºi, indirect, în NATO) au fost irosite din nepricepere ºipoliticianism. Cele douã proiecte de legi (învãþãmântul preuniversitar ºi cel universitar) prezentate de actualul Minister alEducaþiei sunt atât de neprofesional ºi de nejuridic elaborate, încât, la propriu, nici nu meritã atenþia. Cetãþenii trebuie, însã, sãle ia în seamã doar pentru cã existã pericolul de a fi adoptate de un guvern diletant, care se agaþã de „iniþiative“ cu orice preþ, fieºi cel al aruncãrii României în orice crizã. S-a ajuns, din pãcate, ca, sub acoperirea înþelegerii ciocoieºti a democraþiei, sã se iadecizii greºite, ce afecteazã soarta multor oameni. Se confirmã din nou temerea exprimatã altãdatã de Thomas Mann privind situ-aþia în care partea mai nepregãtitã ajunge sã conducã. În fapt, tot felul de corigenþi de odinioarã au ajuns, la noi, sã decidã edu-caþia. Proiectele de legi amintite nu se bazeazã pe vreo analizã a sistemului ºi pe cunoaºterea a ceea ce se face astãzi în domeniu;ele izoleazã încã o datã învãþãmântul din România. În marea majoritate a þãrilor au loc dezvoltãri de-a dreptul uimitoare pentrua pune în valoare potenþialul elevilor ºi studenþilor; la Bucureºti ministerul cautã voturi la alegerile ce vin. Proiectele din 2005-2007 nu sunt elaborãri serioase ºi responsabile; adoptarea lor costã enorm ºi va trebui sa fie regretatã.

Mi se pare o grabãnejustificatã. Unuldintre principiile debazã ale buneiguvernãri sunã aºa:întâi soluþii, apoi legi.Adicã, nu te apuci sãpromovezi o lege ºi, cuatât mai puþin, unpachet de legi care nuare în spate, foarteclare, bine fundamen-tate, soluþiile. Legilese fac pentru a rezol-va, nu pentru a crea ºimai multe probleme.

„Noutãþile“ sunt, desigur, doarpentru naivi; în fapt, sunt câtevaimprovizaþii, care nu schimbã sis-temul, dar îi agraveazã neajunsurile.De pildã, renunþarea la examenenaþionale sau la funcþia de lector nufac sistemul mai funcþional. Lipseºte,în aceste proiecte de legi, atâtcunoaºterea sistemului, cât ºi pri-ceperea de a-l schimba.

Întâi, trebuie foarte clar înþeles cã o abordare strict legislativã a reformei în educaþie este o eroare. Sã luãmun exemplu. Putem stipula foarte uºor într-o lege cã grupa pregãtitoare este obligatorie (din exces de zel,putem spune chiar cã toatã grãdiniþa de la 3 ani e obligatorie!!). Numai cã, înainte de a stipula acest lucru, artrebui sã stabilim foarte clar ce curriculum vor avea aceºti copii, ce mai trebuie fãcut pentru pregãtirea perso-nalului didactic implicat, cum se vor coordona instituþiile implicate ºi ce trebuie fãcut pentru ameliorareainfrastructurii. Dacã nu abordezi toate aceste aspecte ale problemei, ci schimbi doar legea, atunci e ca ºi cumai spune: „Vã obligãm sã vã daþi copiii la grãdiniþã (ba chiar de la 3 ani!!), dar nu ºtim ce o sã înveþe (= ce seschimbã faþã de acum), nici dacã sunt pregãtite educatoarele ºi nici dacã instituþiile implicate (ºcoala ºi grã-diniþa) vor colabora sau au baza materialã necesarã“. Scurt spus, o abordare strict legislativã compromite tor-tal ideea de schimbare.

Era o tradiþie pozitivã în învãþãmântul românesc examenul naþional. În legea din 1995a fost un consens politic pentru a opera cu „capacitate“ ºi „bacalaureat“ ca examenelenaþionale. Soluþia a rãmas ºi în reformularea din 1999 a legii. Nu toate þãrile au astfel deexamene, unele le au de sute de ani, altele prezintã combinaþii. Nu aceasta este, însã,important, cât faptul cã în experienþa istoricã a României examenele naþionale contribuiaula susþinerea unei performanþe importante – „cultura generalã“. În þara noastrã cultura despecialitate nu a excelat în trecut, dar cultura generalã a fost, cu rare perioade de exceptare,competitivã. Renunþarea la examene naþionale (fie ºi în forma rebotezatã inutil ca „testenaþionale“) nu este nici necesarã, nici inspiratã, nici responsabilã. Aºa-zisele „teze“ cusubiect unic nu rezolvã nimic, dar slãbesc, în schimb, educaþia ºi reduc autonomia profe-sionalã a cadrului didactic, ºi aºa ºubrezitã. Sunt de pãrere cã mediile din timpul unui ciclusunt bazã bunã pentru admiterea în ciclul urmãtor, dar trebuie procedat cu precauþii încazul ºcolarizãrii generale, mai ales acum când, conform proiectului, practic se dilueazãexamenele naþionale.

Din nou se pune cãruþa înaintea cailor. Ca sã discuþidespre ce ºi cum evaluezi, trebuie mai întâi sã stabileºti cetrebuie sã înveþe elevii. Stabileºti curriculumul, apoi eva-luarea. Or, aºa, dacã faci schimbarea evaluãrii ºi n-ai mo-dificat curriculumul, introduci noi tensiuni în sistem ºi,ceea ce e mai grav, nu rezolvi problema. Pe de altã parte,avem clar nevoie de un test care sã evalueze competenþele,nu cunoºtinþele. Testele de tip PISA fac acest lucru ºi unastfel de test ar fi binevenit la noi. Un învãþãmânt trebuie,întâi de toate, sã formeze ºi apoi sã testeze competenþe, nucunoºtinþe. Din pãcate, schimbãrile propuse aratã cã maiales conþinuturile (de la disciplinele de studiu) ºi nu com-petenþele transferabile sunt importante ºi mai aratã cã nuconteazã ce învaþã elevii, ci ce anume testezi.

Sunt de evocat, desigur, multe detalii tehnice, pentru a rãspunde la întrebare. Nu facaici evocarea. Aº sublinia, însã, cã aceste detalii se regleazã plecând de la o concepþie. Nudau rezultate reforme ce nu au la bazã înþelegerea sistemului, deci o concepþie. Aº spune cãºi România ar trebui sã desfãºoare astãzi, în conceperea educaþiei, implicaþiile trecerii la„societatea cunoaºterii“ ºi „societatea înþelepciunii“. Reiau aici sintagmele în care am rezu-mat, în volumul recent Speranþa raþiunii (EFES, Cluj, 2006), reforma de care estenevoie în þara noastrã, astãzi: „o societate a învãþãrii“; „un sistem optimizat“; „educaþia caprioritate a dezvoltãrii“; „sincronizarea legislaþiei“; „funcþionarea pe principiul subsidia-ritãþii“; „infrastructurã a erei electronicii“; „învãþãmânt centrat pe cel ce învaþã“; „resta-bilirea demnitãþii sociale a educatorului“; „ameliorarea tehnologiilor indigene prin cer-cetare ºtiinþificã“; „competitivitate prin cooperare internaþionalã“. Aceste sintagme pot fioricând detaliate într-o dezbatere ce ar viza schimbarea ºi, deci, viitorul, mai mult decâtrãtãcirea ºi împotmolirea din prezent.

Întâi cred cã trebuie semnat un pact naþional pentrueducaþie, în care sã fie cuprinse principalele soluþii aleproblemelor pe care le avem ºi calendarul de imple-mentare al lor. Apoi trebuie elaborate, în baza acestui pact,politicile de implementare a fiecãrei soluþii (stabilind cumse face, când se va face, cu ce resurse ºi pânã când). Apoiaceste strategii de implementare trebuie discutate cupartenerii sociali ºi implementate cu fermitate. Dacã nuvom urma aceºti paºi, schimbãrile din educaþie vor fimereu strangulate de schimbãrile de miniºtri, de guvernesau de ciclurile electorale. Adicã se va repeta ceea ce, dinpãcate, a fost pânã acum, pânã când ideea de reformã va ficomplet compromisã.

Andrei Marga Mircea Miclea

ªCOALAromâneascqnoutãþi

www.scoalaromaneasca. ro

12

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor cu cinci adrese de email unde fiecarepoate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã contribuie în acest fel la dezvoltareaînvãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

paparazzi@scoalaromaneasca.rotrimiteþi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

reforma@scoalaromaneasca.roaveþi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

juridic@scoalaromaneasca.rosuntem aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþie@scoalaromaneasca.rote-ai lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

Între 23 august ºi 1 septembrie la RâmnicuVâlcea s-a desfãºurat cea de-a doua sesiune deinstruire din cadrul Programului Intel®Teach– Predarea în Societatea Cunoaºterii. 92 deprofesori din întreaga þarã, aleºi pe baza uneipreselecþii riguroase, au obþinut la finalulcursului diploma de „Master Teacher“. CasaCorpului Didactic Râmnicu Vâlcea ºi ColegiulNaþional „Mircea cel Bãtrân“ au gãzduit cele 5grupe de profesori care au urmat acest curs deformare profesionalã.

Instruirea a fost asiguratã de Otilia Pãcu-rari – formator cu o vastã experienþã în perfec-þionarea cadrelor didactice ºi de cei 17 profe-sori care au obþinut diploma de „Senior Tea-cher“ ºi statutul de trainer în urma participãriila prima sesiune a cursului desfãºuratã în ca-drul Casei Corpului Didactic Braºov.

Programul de dezvoltare profesionalãIntel®Teach – Predarea în Societatea Cunoaº-terii, le oferã profesorilor posibilitatea de a se

familiariza cu multiplele modalitãþi de utilizarea computerului ºi a Internetului ca instrumen-te de comunicare ºi eficientizare a procesuluieducaþional. În urma participãrii la acest curs,cadrele didactice vor putea sã integreze resur-sele ºi instrumentele tehnologice în cadrulorelor de curs, promovând în acest fel un pro-ces de instruire modern, centrat pe elev, bazatpe metode participative (metoda proiectului).

„Profesorii români sunt extrem de intere-saþi în a-ºi dezvolta noi competenþe. Prin inter-

mediul Programului Intel®Teach –Predarea în Societatea Cunoaºterii,cadrele didactice asimileazã moda-litãþi de optimizare a procesului depredare prin utilizarea eficientã ainstrumentelor IT&C în educaþie ºidezvoltarea documentaþiei cu pri-vire la învãþarea bazatã pe proiect.Acest curs propune o abordaremodernã a modului în care profe-sorii învaþã cum sã îi sprijine peelevi în vederea obþinerii abilitãþilornecesare secolului XXI“, a declaratDana Vlãdoiu, Training ProjectCoordinator, SIVECO Romania.

Obiectivul Programului Intel®Teach –Predarea în Societatea Cunoaºterii este de aoferi soluþii de îmbunãtãþire a procesului didac-tic, prin prezentarea celor mai noi modalitãþi deintroducere ºi utilizare a soluþiilor IT&C în edu-caþie. Succesul acestui program va fi evident înmomentul în care profesorii vor dezvolta inde-pendent proiecte educaþionale cu ajutorultehnologiei, concentrându-se pe abilitãþile deînvãþare, nevoile ºi aºteptãrile elevilor.

SIVECO Romania organizeazã cursul Intel®Teach – Predareaîn Societatea Cunoaºterii

Ministerul Educaþiei a luatdecizia cu doar douã zileînaintea începerii anuluiºcolar de a renunþa latestele naþionale. Hotãrâreaa fost luatã însã unilateral,fãrã consultarea partenerilorsociali. Mai mult, prin nouametodologie tezele unice,aflate anul trecut în fazã deproiect, vor þine locul testelornaþionale în calculareamediei de admitere.

Fãrã o discuþie prealabilã sau odezbatere publicã, ministrul Edu-caþiei, Cristian Adomniþei, s-a hotãrâtsã renunþe la testele naþionale. Aceas-tã decizie, care afecteazã atât elevii,cât ºi cadrele didactice, a fost asprucriticatã atât de Federaþia EducaþieiNaþionale, cât ºi de alte organizaþii.

Potrivit FEN, modificarea pro-pusã de ministrul Adomniþei nuaduce nimic bun pentru reformareasistemului educaþional ºi creºtereacalitãþii în învãþãmânt. „Deciziaministrului încalcã legile în vigoare

privind parteneriatul social conformcãrora astfel de decizii nu pot fi asu-mate decât în cadru instituþional alcomisiei de dialog social dupã con-sultarea tuturor partenerilor. Este onouã dovadã a faptului cã orgoliileministrului Adomniþei sunt mai pre-sus de lege“, a declarat CãtãlinCroitoru, preºedintele FEN.

De asemenea, membrii Asocia-þiei EDU CER spun cã proceduraprivind tezele cu subiect unic „voratrage copiii într-o cursã nebunãpentru note cât mai mari ºi îi vor în-

vãþa de micisã triºeze“. EDU CER susþine cã nuse ºtiu dacã membrii comisiilor vorfi plãtiþi la nivelul testelor naþionale.În caz cã da, costurile vor fi duble,iar dacã membrii comisiilor nu vor fibine plãtiþi, corectarea tezelor va fi oactivitate neserioasã, de mântuialã.În plus, mai spune asociaþia, toateºcolile trebuie dotate cu logistica ºimijloacele electronice de comuni-care existente „de bine, de rãu“ încentrele de examen, chiar ºi ºcolilegimnaziale din sate mai îndepãrtate.

Eliminarea testelornaþionale, criticatãde societatea civilã

SEMESTRUL ILimba maternã - 30 noiembrieMatematicã - 5 decembrieIstorie/geografie (numai pentruclasa a VIII-a) - 11 decembrieLimba românã - 14 decembrie

SEMESTRUL AL II-LEALimba maternã - 6 maiIstorie/geografie (numai pentruclasa a VIII-a) - 9 maiLimba românã - 13 maiMatematicã - 16 mai

Calendarul tezelor cu subiect unic

Admiterea în clasa a IX-aPotrivit metodologiei, admiterea în clasaa IX-a pentru anul ºcolar 2007-2008 seva face pe baza rezultatelor de la tezelecu subiect unic ºi a mediei claselor V-VIII.Astfel, se va schimba sistemul deadmitere în clasa a IX-a. Trebuie spus cãelevii vor da anual nu mai puþin de ºaseteze faþã de 3 probe la TesteleNaþionale.

august 2007

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

�� AA LL II NN BB RR AA TT UU

IILSCD este tot mai atractivã, înprincipal din douã motive. În primulrând, pentru cã în majoritatea þãri-lor predarea ºi învãþarea limbilorstrãine sunt în situaþie de crizã. Exis-tã sentimentul cã eforturile depuseîn predarea limbilor strãine se si-tueazã cu mult sub rezultatele carear trebui obþinute. În al doilea rând,

IILSCD corespunde aspiraþiilor eu-ropene de educare a cetãþenilor pen-tru a vorbi, în afara limbii lor mater-ne, încã douã limbi comunitare. Întimp ce IILSCD sau metodele înru-dite par sã funcþioneze, nu se poatepreciza de ce funcþioneazã ºi careparametri ar trebui studiaþi pentru avedea într-adevãr procesele lingvis-tice ºi metalingvistice în desfãºu-rare. În acest sens, IILSCD se asea-mãnã cu acupunctura: funcþioneazã,dar nimeni nu ºtie de ce.

PreambulÎn materialul de faþã, vom trece

în revistã un numãr de factori pen-tru a explica de ce funcþioneazãIILSCD ºi de ce este un cadru deînvãþare (a limbilor strãine) mai bun

ºi mai incitant decât tradiþionaleleore de limbi strãine. În acelaºi timp,discuþia este plasatã în contextulunei importante dezbateri determi-natã de evoluþiile din Uniunea Euro-peanã ºi sprijinitã de Consiliul Euro-pean pentru Limbi Strãine: dacã sepresupune cã cetãþenii europeni tre-buie sã înveþe douã limbi strãine,cum vor face ei acest lucru date fiindaparentele neajunsuri pe care le pre-supune predarea tradiþionalã a lim-

bilor? În plus, cum se pot depãºi cla-sicele argumente împotriva educa-þiei bilingve/multilingve, cum ar fi(1) educaþia multilingvã (EM) nueste avantajoasã pentru cã interfe-reazã cu procesul de învãþare; (2)EM determinã lipsa de cunoºtinþe înlimba maternã; (3) EM încetineºtecapacitãþile de învãþare ale elevilor;(4) EM este utilã pentru copiii imi-granþilor, dar nu ºi pentru cei autoh-toni ºi (5) în zilele noastre, copiiisunt deja multilingvi când terminãºcoala.

Pedagogia limbilorstrãine ºi teoriileînvãþãrii limbilor

Teoriile învãþãrii, precum ºi teo-riile învãþãrii limbilor sunt foarte va-

riate. Cu toate acestea, se poate spu-ne cã modelul de teorie idealã a în-vãþãrii aparþinând lui Hill este încãvalabil. Potrivit acestuia, modelultrebuie (1) sã aibã în vedere comple-xitãþile învãþãrii umane simbolice ºirezolvarea problemelor în modconºtient, (2) sã permitã flexibilita-tea în comportament, (3) sã expliceflexibilitatea cognitivã ºi aspectele eideloc universale, (4) sã aibã în vede-re procesele evolutive, (5) sã þinãcont de influenþa învãþãrii timpuriiasupra învãþãrii ulterioare ºi (6) sãincludã motivarea ºi consolidareacunoºtinþelor. Programul lui Hill afost fãrã îndoialã prea avansat pen-tru vremea sa, având în vedere cã afost publicat pentru prima oarã în1964. În prezent, atenþia acordatãînvãþãrii ºi cunoaºterii simbolice,punerea universalismului sub sem-nul întrebãrii ºi insistenþa asupraimportanþei motivãrii ºi a consolidã-rii coincid cu ideile moderne aleteoriei învãþãrii limbilor care suntdeparte de gândirea tradiþionalã detip generativ ºi computaþional speci-fic lui Chomsky. Teoriile învãþãriilimbilor referitoare la multilingvismºi educaþie provin mai degrabã dinteoriile interacþioniste decât dintr-oformã de abordare computaþionalã.Aceste teorii se concentreazã, în pri-mul rând, pe modul în care învãþa-rea unei a doua limbi (L2) diferã deînvãþarea limbii materne sau a L1. Înal doilea rând, teoriile se concen-treazã asupra (dez)avantajelor învã-þãrii explicite, orientate pe gramati-cã ºi formã, faþã de învãþarea impli-citã, orientatã pe discurs ºi sens. Înplus, nu este întotdeauna uºor defãcut distincþia între teoriile multi-lingvismului ºi teoriile învãþãrii uneia doua limbi (IDL). Acest lucru nureprezintã neapãrat un dezavantaj:în majoritatea cazurilor, teoriile pri-vind IDL ºi cele referitoare la multi-lingvism ar trebui private ca fiindcomplementare ºi nu opuse. Cu toa-te acestea, trebuie sã þinem cont defaptul cã elementele noi pe care leaduce IDL nu se aplicã în mod obli-gatoriu contextelor IILSCD.

Învãþarea ºi cultura educaþiei

Într-o lungã notã de subsol din-tr-un articol scris în 1939, Sapircomparã studiul statistic al lecturiila copii cu abordarea psihiatricã, înscopul studierii rolului, sensului ºifuncþiei lecturii în ceea ce priveºtedezvoltarea fanteziei ºi a persona-litãþii. Sapir este adeptul acestei dinurmã abordãri, pentru cã doar studi-ind întreaga personalitate a unui ompoþi face remarci valabile despre el.Bruner (1996) aduce un argumentasemãnãtor în discuþia despre rela-þia dintre computaþionalism ºi cul-turalism: cultura gestioneazã edu-caþia, iar educaþia este o formã im-portantã pe care o ia modul de viaþãal unei culturi. De asemenea, Bruneridentificã un numãr de principii debazã ºi importanþa lor pentru edu-caþie. Le vom prezenta ºi discuta pescurt.

Principiul perspectivei sau înþe-lesul oricãrui lucru. Perspectivele

asupra realitãþii pot fi sau nu împãr-tãºite de cãtre individ ºi instituþie.Un exemplu în acest sens este imagi-nea pe care o au imigranþii în pre-zent despre ºcoalã ºi cea oficialã.Bruner intenþioneazã sã clarificeaceastã perspectivã.

Principiul constrângerilor. Edu-caþia ºi cultura implicã douã tipuride constrângeri: (1) constrângericare afecteazã mintea omeneascã ºicultura ºi (2) constrângeri impusede limbã. Bruner insistã cã acesteconstrângeri pot fi „rãsturnate“ ºi

depãºite cu ajutorul calitãþilor me-talingvistice ale elevilor. Dezvoltareaacestor calitãþi trebuie sã fie un ele-ment al educaþiei.

Principiul constructivist. Con-ºtientizarea faptului cã realitatea nueste afarã, ci este creatã.

Principiul interacþiunii implicãrolul profesorilor ºi al elevilor. Bru-ner respinge modelul tradiþional altransmiterii în favoarea unui modelde tip „eºafodaj“.

Principiul externalizãrii se refe-rã la organizarea de activitãþi, spreexemplu activitãþi comune în scopulcreãrii unei solidaritãþi de grup ºi amodurilor negociabile de a gândi îngrup. Un exemplu privind dezvolta-rea acestui aspect îl reprezintã ideeaca profesorii ºi copiii sã stea împreu-nã pe parcursul ºcolii primare.

Principiul instrumentalismului.Se referã la descoperirea ºi folosireatalentului, cum ar fi înfiinþarea unuiclub de ºah într-o ºcoalã de ghetou

(exemplul lui Bruner) sau creareacondiþiilor pentru ca elevii sã poatãvorbi propria limbã într-un cadruinstituþional (exemplul nostru).

Principiul instituþional pre-supune pregãtirea pentru a participala activitatea instituþiilor.

Principiul identitãþii ºi al respec-tului de sine sau conºtientizarea fap-tului cã se poate face ceva în situaþi-ile nedorite dacã existã instrumen-tele de evaluare a acestor situaþii.

Principiul narativ se datoreazãfaptului cã modul narativ este con-

siderat ca generator al coeziunii ºisensului.

Învãþarea integratã a conþinutu-lui ºi studiului limbii (IILSCD) sauorice formã de educaþie multilingvãreprezintã o metodã de învãþare ori-entatã pe sens, în care cunoaºterealimbii nu este scopul ultim, ci maidegrabã un mod de a transmiteinstrucþiuni. Obiectivul IILSCD estedublu: învãþarea unei materii ºi în-vãþarea unei limbi. IILSCD reprezin-tã mai întâi o abordare educaþionalãcare cuprinde „o gamã de diversemetodologii“ ºi nu doar utilizareaunei alte limbi în scopul instruirii.Cu alte cuvinte, IILSCD este un pro-iect pedagogic care cuprinde fiecareaspect al educaþiei în sensul dat deBruner. Mai întâi, cadrul social esteprezentat pe scurt în raport cu situ-aþia ºcolilor primare de limbã olan-dezã din Bruxelles. În al doilea rând,este evidenþiatã latura pedagogicã alimbilor strãine.

Transformarea unei ºcoli tradiþionale, monolingve, într-o ºcoalã care sã susþi-nã educaþia multilingvã presupune un impact important ºi puternic asupra (1)activitãþilor în clasã, (2) organizãrii ºcolii, (3) alcãtuirii curriculum-ului ºi (4)asupra modului în care ºcolile interacþioneazã cu lumea din afarã, pentru cãeducaþia multilingvã modificã în mod drastic cadrul social ºi de învãþare.�� ((11)) AAccttiivviittããþþiillee îînn ccllaassãã.. În sistemul de învãþãmânt primar de limbã olandezãdin Bruxelles, mai bine de jumãtate dintre elevi nu sunt de origine olandezã.Având în vedere cã limba francezã este limba dominantã în oraº, mulþi elevicomunicã între ei în francezã. În sistemul actual, nu existã un spaþiu „legitim“pentru limba francezã. Într-un context de învãþare multilingv, ambele limbi îºiau locul lor „legitim“, pentru cã activitãþile în clasã se desfãºoarã fie în olan-dezã, fie în francezã.�� ((22)) OOrrggaanniizzaarreeaa ººccoolliiii.. La Bruxelles, ºcolile de limbã olandezã trebuie sãjoace atât un rol lingvistic, cât ºi politic. „Pãstrarea“ limbii olandeze este unadintre misiunile acestor ºcoli. Cu toate acestea, cererea socialã de multil-ingvism creºte rapid ºi ca urmare, creºte ºi numãrul de elevi care nu sunt vor-bitori de limba olandezã în ºcolile tradiþionale de limbã olandezã. Astfel, sepoate observa cu uºurinþã conflictul care se naºte din tensiunea între celedouã misiuni: pe de o parte, pãstrarea limbii olandeze ºi, pe de altã parte,existenþa unui numãr mare de persoane care nu sunt vorbitori de limba olan-dezã. Educaþia multilingvã va ajuta la pãstrarea limbii olandeze ºi va formacetãþeni multilingvi. Totodatã, tensiunea existentã în ºcoli va dispãrea.�� ((33)) AAllccããttuuiirreeaa ccuurrrriiccuulluumm--uulluuii.. Obiectivele finale ale curriculum-urilor (numitekerndoelen sau eindtermen în limba olandezã) trebuie sã fie atinse de cãtretoþi elevii la terminarea ºcolii primare. Acest lucru este din ce în ce mai greude realizat în ºcolile de limbã olandezã din Bruxelles, pentru cã elevii care nusunt vorbitori de limba olandezã trebuie sã depãºeascã mai întâi barieralingvisticã ºi abia apoi pe cea cognitivã. Educaþia multilingvã are în vedereconcomitent ambele aspecte, în special dacã curriculum-ul este reorganizatîn aºa fel încât dupã ce se învaþã ceva în limba principalã sau în limba mater-nã este imediat predat ºi în limba secundarã.�� ((44)) MMoodduull îînn ccaarree ººccooaallaa iinntteerraaccþþiioonneeaazzãã ccuu lluummeeaa ddiinn aaffaarrãã.. Aºa cum înclasã existã stãri tensionate, pentru cã profesorii sunt împãrþiþi între a permiteelevilor sã vorbeascã între ei în limba francezã ºi a le interzice acest lucru, totastfel ºi autoritãþile ºcolare ezitã între a comunica cu pãrinþii în limbafrancezã, care este în cele mai multe cazuri limba pe care o folosesc cel maimult, sau a comunica în limba olandezã, limbã pe care mulþi pãrinþi nu ostãpânesc. În ºcolile multilingve, aceastã problemã este rezolvatã, pentru cãse folosesc ambele limbi.

IILSCD ºi schimbarea cadrului social

Învãþarea integratã a limbilor strãine– modele europene –

În multe þãri sunt promovate forme de educaþie bilingvãºi/sau multilingvã. De obicei, acest lucru presupune cã(1) o parte a curriculum-ului este predatã într-o altã limbãdecât limba maternã, (2) cã obiectul de învãþãmânt estepredat într-o altã limbã decât limba maternã ºi (3) cãpredarea (tradiþionalã) a limbilor strãine continuã sã aibãun rol, deºi este adaptatã la situaþia multilingvã specificãde învãþare. În ultimii ani, aceastã metodã a fost numitã,conform Marsh ºi Marsland, învãþarea integratã a limbilorstrãine ºi a conþinutului altor discipline/IILSCD (Contentand Language Integrated Learning/CLIL). Dacã acronimulîn limba englezã este un sinonim pentru Content-BasedLanguage Teaching (Predarea limbilor strãine bazatã peconþinut), din punct de vedere terminologic este vorba demai mult decât un joc de cuvinte. Este vorba despre odeplasare semnificativã a atenþiei de la predare cãtreînvãþare.

ªCOALAromâneascqprograme

www.scoalaromaneasca. ro

14

�� PP RR OO FF .. CC II UU CC AA CC RR II SS TT II NN AA

ªª CC OO AA LL AA CC UU CC LL AA SS EE LL EE II --VVII II II BB  SS CC AA --CC HH II OO JJ DD UU LL UU II ,, BB UU ZZ Ãà UU

În perioada iunie-decembrie 2007 sederuleazã în ºcoala noastrã proiectul Învãþãmdin trecut ºi ne pregãtim pentru viitor, finanþatde Guvernul României în cadrul Programuluide granturi pentru dezvoltare ºcolarã, dupãparticiparea la concursul din prima rundã, lacare a fost declarat câºtigãtor întrunind 83,33puncte. Este unul dintre cele 16 proiecte finan-taþe în judeþul Buzãu.

Am pornit la drum cu entuziasm, deºiºtiam cã va fi multã muncã, dar n-am crezut cãpiedicile vor fi puse chiar de colegi de-ai noºtri.Dupã ce toatã vara nu prea am avut concediude odihnã, pentru cã pentru realizarea acti-vitãþilor propuse a trebuit sã amenajam o salãde resurse didactice, începând cu tencuiala,parchetul ºi terminând cu mijloace de învã-þãmânt audio-video, ne-am trezit ajunºi în fazade a nu putea onora plãþile pentru care ne-amangajat (strãbãtând o grãmadã de etape – de lacererile de ofertã la evaluarea ofertelor ºidesemnarea firmelor câºtigãtoare), deoarecebanii viraþi în trezorerie într-un cont al centru-lui bugetar pot fi alocaþi doar cu semnãturadirectorului grupului ºcolar la care fiinþeazãacest centru bugetar, director plecat în conce-diu în strãinãtate. Ne-am interesat cum putemtotuºi rezolva problema, dar ni s-a spus scurt ºicuprinzãtor cã abia dupã 1 septembrie ni se voronora facturile, datã când se vor întoarce dinconcediu directorul ºi contabila centrului bu-getar. Va trebui sã reluãm procedura de la ca-pãt, întrucât magazinele nu reþin mãrfurile de-cât pentru o perioadã scurtã de timp (adicãuna-douã sãptãmâni).

Bineînþeles cã în cadrul proiectului pentrucare am primit finanþare sunt stabilite acti-vitãþi ºi date pentru realizarea acestora, dar cuisã ne plângem? Am încercat sã þinem ritmul ºisã ducem la bun sfârºit angajamentele noastrecu resursele de care dispunem în prezent.

Activitãþile pe care dorim sã le implemen-tãm sunt:

� Promovarea proiectului;� Excursie ºcolarã în Moldova – „Pe urme

de legendã“;� Concursul „Noi ºtim. Vreþi sã ºtiþi ºi

voi?“;� Cercul „Eu, jurnalistul“;� Ziua porþilor deschise;� Simpozion – „Activitãþile extracurricu-

lare – punþi de legãturã între ºcoalã ºi comuni-tate“.

Acestea se deruleazã conform planificãrii,elevii participã cu interes ºi plãcere, iar cadreledidactice implicate au dovedit rãbdare ºi multãpasiune. Pânã acum am reuºit sã realizãm pli-ante ºi afiºe pentru promovarea proiectului,împreunã cu elevii am adunat materialele ne-cesare editãrii revistei ºcolare – rezultatul celeide-a treia activitãþi – ºi am planificat excursiaîncepând cu stabilirea traseului ºi a obiective-lor turistice pe care le vom vizita, pânã la în-cheierea contractelor de prestãri servicii cu fir-mele care asigurã transportul ºi cazarea. Am fiavut nevoie de camerã video, pe care de altfel,ar fi trebuit sã o achiziþionãm, ºi care ne-ar fifost utilã în realizarea jurnalului de cãlãtoriepe care dorim sã-l facem în urma acestei acti-vitãþi. Nu o putem avea pânã la data excursiei,însã vom împrumuta una de la pãrinþii unuielev. Pe peliculã, alãturi de imagini memora-bile, se va simþi însã gustul amar al experienþeitrãite în aceastã varã ºi al efortului depus înzadar ºi luat în derâdere de cãtre colegii noºtri.ªi poate cei în drept sã ia mãsuri, vor acþionapentru a nu demotiva echipele care, dupã omuncã titanicã, nerãsplãtitã decât de licãrireadin ochii copiilor, aduc în ºcoli câteva mii de leiîn plus faþã de cei 200-300de lei alocaþi pen-tru curãþenie ºi reparaþii curente de cãtreprimãrii.

ªi totuºi, mergem mai departe, cãci acesteactivitãþi îi uneºte mai mult pe elevi, cadredidactice, pãrinþi, le dezvoltã sentimentulapartenenþei la comunitate.

În urma derulãrii tuturor acþiunilor ºi cubunãvoinþa directorului centrului bugetar ºi alcontabilei, ºcoala noastrã, aflatã într-un înde-pãrtat sat de munte, va dispune de un spaþiu (o

salã renovatã de la tencuialã) dotat cu mijloa-ce audiovizuale moderne, în care se vor des-fãºura activitãþi ºcolare sau extraºcolare, eleviiºi cadrele didactice vor avea acces la informa-þie prin internet, vom dezvolta relaþii de parte-neriat cu alte ºcoli din þarã, începute deja întimpul acestei vacanþe prin înscrierea noastrã

în proiectul E-vacanþa! desfãºurat pe site-ulwww.didactic.ro. ªi, poate, rezultatele munciicadrelor didactice vor fi rãsplãtite cu zâmbetulde fericire de pe chipul copiilor ºi cu florile deluminã care strãlucesc în ochii lor, iar, în aldoilea rând, poate chiar vom învãþa din trecutca sã ne pregãtim pentru viitor.

Programul granturi pentru dezvoltare ºcolarã

Învãþãm din trecut ºi ne pregãtim pentru viitor

„Viitorul este sumapaºilor pe care îifaceþi, inclusiv acelor mici, ignoraþisau luaþi în râs“

Henry Coandã

La nivelul sistemului de în-vãþãmânt, la 9 ianuarie 2004, afost încheiat Contractul colectiv demuncã unic la nivel de ramurã în-vãþãmânt. Prin nedenunþarea lui,contractul s-a prelungit de dreptpânã la data de 31 decembrie2006.

Dupã data expirãrii contractu-lui, în lipsa angajãrii negocieriicolective anuale obligatorii dinpartea MECT, la 2 februarie 2007, întemeiul art. 12 lit. a din Legea168/1999, prin adresa nr. 36, neadresãm acestuia cu cererea de

negociere colectivã anualã obligato-rie. Conform art. 15 din Legea168/1999, MECT avea obligaþia ca întermen de douã zile lucrãtoare sãformuleze un rãspuns faþã de soli-citarea FEN.

În mod abuziv, MECT nu a emisnici un rãspuns, ceea ce a condus lasituaþia de fapt în care salariaþii dinînvãþãmânt sunt privaþi în mod ile-gal de dreptul la un contract colectivde muncã.

Faþã de situaþia de fapt ºi dedrept în care MECT refuza ne-gocierea colectivã anualã ºi refuzaemiterea unui rãspuns faþã de solici-tarea FEN privind negocierea, prin

adresa nr. 115/561/26 martie2007, în temeiul art. 17 din Legea168/1999, ne-am adresatMMFES, cãruia îi solicitamdeclanºarea procedurii con-cilierii conflictului de interese.

La 5.04.2007, MMFES, prinDirecþia Legislaþia Muncii, rãspundeadresei FEN nr. 115/561/26 martie2007 cu adresa nr. 1058/28.03.2007. Întrucât prin acestrãspuns MMFES ne indica faptul cãdin sesizarea noastrã nu reiese cã aufost îndeplinite cerinþele prevãzutede lege pentru declanºarea conflic-tului de interese, FEN a revenit cuadresa nr. 121/566/30 martie 2007,prin care solicitam MMFES infor-maþii cu privire la modalitatea legalãde declanºare a conflictului deinterese la nivel de ramurã învã-þãmânt.

Pentru aceasta, la 7 mai 2007am formulat acþiune la TribunalulBucureºti, Secþia Litigii de muncãDosar nr. 16201/3/2007.

Între timp, caurmare a presiu-nilor noastre,MECT acceptãs e m n a r e aunei adresec o m u n eminister –federaþ i isindicale,prin carec o n v e -n e a mp r e -l u n -girea

contractului colectiv anterior. Caurmare a acesteia, MECT s-a adresatMMFES pentru înregistrarea con-formã a contractului. MMFES însã arefuzat înregistrarea acestuia, subdiferite pretexte ºi interpretãri le-gislative ale unor funcþionari careefectiv îºi „dau cu pãrerea“ despre ceºi cum ar trebui sã mai facem.

Între timp, acþiunea civilã dininstanþã continua, corespondenþaîntre instituþiile publice de aseme-nea, însã în final contractul nu a mai

fost înregistrat. Am revenit astfel laMMFES cu rugãmintea de a clarificasituaþia contractului nostru colectiv,însã autoritãþile publice însãrcinate,cu competenþe în domeniu, „plim-bã” corespondenþa de la un birou laaltul, timp în care salariaþii dinînvãþãmânt sunt, în cel mai grosolanmod posibil, privaþi de un drept fun-damental – dreptul la protecþie so-cialã ºi la negocieri colective.

În acest context am apreciatoportun sã ne adresãm ºi Organiza-

þiei Internaþionale aM u n c i i( O I M ) .

Astfel, la 5septembrie,

prin adresanr. 261/637/,

t ransmiteamOIM solicitarea

noastrã de a in-treveni urgent la

nivelul autoritãþilorromâne. Prin ace-

eaºi adresã, am soli-citat ºi cercetarea, dar

ºi antrenarea rãspun-derii civile asupra func-

þionarilor publici anga-jaþi ai autoritãþilor cen-

trale, care au privat salari-aþii din învãþãmânt timp de

aproape un an de drepturilesalariale ºi alte drepturi

specifice, care erau reglemen-tate prin ceea ce ar fi trebuit sã

fie contractul colectiv de muncãunic la nivel de ramurã învã-

þãmânt.

ªCOALAromâneascq juridic 15

În vederea soluþionãrii problemei privind neînregistrarea contractuluicolectiv de muncã unic la nivel de ramurã învãþãmânt,

FEN s-a adresat OrganizaþieiInternaþionale a Muncii

�� CC OO NN SS II LL II EE RR UU LL TT Ãà UU JJ UU RR II DD II CC ,,AA LL EE XX AA NN DD RR AA IICCHHIIMM

1. art. 236 alin. 2 din Codul Muncii – „Negocierea colectivã este obligatorie,cu excepþia cazului în care angajatorul are încadraþi mai puþin de 21 desalariaþi.“

2. art. 3 alin. 2 din Legea 130/1996 – „Negocierea colectivã are loc înfiecare an, .... .“

3. art. 12 Legea 168/1999 – conflictele de interese pot fi declanºate atun-ci când „unitatea refuzã sã înceapã negocierea unui contract colectiv demuncã sau contractul colectiv de muncã anterior a expirat.“

4. art. 15 Legea 168/1997 – „ conducerea unitãþii are obligaþia de arãspunde în scris sindicatelor ...., în termen de douã zile lucrãtoare de laprimirea sesizãrii, ...“

5. art. 16 Legea 168/1999 – „În situaþia în care unitatea nu a rãspuns latoate revendicãrile formulate sau, deºi a rãspuns, sindicatele nu sunt deacord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se considerãdeclanºat.”

6. art. 17 Legea 168/1999 – „În cazul în care conflictul de interese a fostdeclanºat în condiþiile prevãzute la art. 16 sindicatul ...sesizeazã Minis-terul Muncii ºi Protecþiei Sociale, prin organele sale teritoriale – direcþiilegenerale de muncã ºi protecþie socialã, în vederea concilierii.“

7. art. 41 alin. 5 din Constituþia României – „Dreptul la negocieri colective înmaterie de muncã ºi caracterul obligatoriu al convenþiilor colective suntgarantate.“

8. Convenþia OIM nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective,Convenþia OIM nr. 117 privind obiectivele ºi normele de bazã ale politiciisociale, Convenþia OIM nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptu-lui de organizare ºi negociere colectivã ºi Convenþia OIM nr. 87/1948privind libertatea sindicalã ºi apãrarea dreptului sindical.

Autoritãþile încalcã toate normele legale

De aproape un an, la nivelul ramurii de învãþãmânt nu maiexistã contract colectiv de muncã. Cum s-a întâmplataceasta? Cu „ajutorul“ statului român prin cele douã ministere din domeniu – Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului (MECT) ºi Ministerul Muncii, Familiei ºi Egalitãþiide ªanse ºi cu concursul indirect al instanþelor de jude-catã. Deºi am parcurs toate procedurile prevãzute deLegea 168/1999 referitoare la conflictul de interese, inclu-siv o cerere de chemare în judecatã introdusã ca urmare arefuzului MMFES de efectuare a concilierii conflictului deinterese, în iunie, undeva la nivelul MECT sau MMFES, fãrãa vã putea spune exact unde, procedurile negocierii s-aublocat. Astfel, ca urmare a absurdei nepãsãri a autoritãþilorpublice române, salariaþii din învãþãmânt nu pot beneficiade clauzele contractuale colective specifice.

august 2007

ALEGE FEN

Un nouFENomen sindical!

Un sindicat alproFEsioNiºtilor!eeee----mmmmaaaaiiii llll :::: ooooffffffffiiiicccceeee@@@@ffffeeeennnn.... rrrrooootttteeeellll .... :::: 000022221111 //// 333333337777.... 11111111 ....44440000ffffaaaaxxxx:::: 000022221111 //// 333333337777....00001111 .... 11117777

ALEGE FEN

Un nouFENomen sindical!

Un sindicat alproFEsioNiºtilor!