Zâmbeºte! Mâineva fi mai rãu!

Mai sunt câteva zile ºi tragem cortina ºipeste 2010. Ca de obicei, la sfârºit de an, seface bilanþul. Este momentul sã vedem cene-am propus ºi ce am reuºit. Este momen-tul sã analizãm ºi cauzele care au condus laactuala situaþie.

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru Bãtãlia pentru

Legea Educaþiei Naþionale

Bãtãlia pentru

Legea Educaþiei Naþionale

pag. 10-11

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul IX � nr. 62 � decembrie 2010 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

wwwªCOALA

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Florin Dobrescu(florin.dobrescu@fen.ro)

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • arta@opd.ro)

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

Salariaþii din învãþãmânt o duc din ce în cemai greu ºi apeleazã la justiþie ca sã le facãdreptate, mai ales acum, când salariile au fostajustate drastic, începând cu 1 iulie 2010.

Ei nu au crezut cã acest Guvern chiar se vaþine de cuvânt ºi, când trebuiau sã spunã un„NU“ hotãrât ºi sã declanºeze grevã generalã petermen nelimitat, s-au jucat de-a greva, uniispunând cã este inutil, cã tot nu se rezolvã ni-mic, cã au datorii mari la bãnci ºi CAR ºi cã nu-ºipermit sã se sacrifice, ca sã li se taie din salarii.

- Cu ce sã mai trãiascã ºi cum sã se des-curce de la o zi la alta?!

ªi, iatã! A venit ziua ºi zilele, luni dupãluni, adicã s-au trezit asupra faptului împlinit,cadoul oferit de „ONOR GUVERNUL ROMÂ-NIEI“ fiind unul amar, cu gust de piper ºi pecare îl vom gusta de-acum pe mai departe, nuse ºtie pânã când.

Dupã mitingul de la Bucureºti de „ZIUAMONDIALÃ A EDUCAÞIEI“ a urmat un altprotest, care a însemnat întreruperea totalã aactivitãþii ºi apoi urma sã mai vedem ce vomdeclanºa, ce se va mai întâmpla.

Numai cã, ºi de aceastã datã, sindicaliºtiiau avut cam aceeaºi reacþie timidã: unii s-au

þinut de cuvânt, iar cei mai mulþi ºi-au vãzut detreabã, ca ºi cum acel îndemn la solidaritate ºila consens ar fi fost vorbe în vânt, fãrã niciosemnificaþie, adicã fãrã nicio valoare.

La SIP-FEN Botoºani au fost câteva ºcolicare au încetat total activitatea, printre care:ºcolile din Conceºti, Manoleasa, Curteºti,ªcoala Specialã Botoºani ºi încã vreo câteva,

dar acelea întrerupând activitatea doar douãore, ori fiind în grevã japonezã.

Un singur OM, dar pe care îl considerãmcu adevãrat „EROU“ , un învãþãtor de la ªcoalacu cl. I-VIII Zlãtunoaia, comuna Lunca, nu avenit la ºcoalã în acea zi, elevii au stat acasã, iarpãrinþii l-au susþinut, semnând protestul ºialãturându-se dascãlului, domnului BejanVasile, cadru didactic cu personalitate, om decuvânt ºi de onoare.

Cu greu mai gãseºti asemenea oameni ºiaproape cã poþi sã-i numeri, când e vorba degreve sau chiar atunci când trebuie sã ieºim înstradã.

Dar, cu o floare nu se face primãvarã!Am crezut cu toþii cã vom trãi BINE ºi cã tre-

buia sã votãm schimbarea, întru binele naþiei.Ne-am înºelat amarnic ºi, fãrã supãrare,

ne meritãm soarta.Acum suntem pe la uºile tribunalelor ºi

încercãm sã recuperãm ceea ce am pierdut.Mai câºtigãm câte un proces, mai multe

procese; altele se amânã de la o lunã la alta ºitoate acestea creazã nemulþumiri ºi protestedin partea membrilor noºtri de sindicat, careuitã cã „SINDICATUL EªTI TU!“, cã trebuie sã

fim uniþi la bine ºi la rãu, cã numai aºa putem fio forþã.

Poate va veni o vreme când ne va fi maiBINE, dar când???

Deocamdatã nu ºtim ºi nu întrezãrim zoriiacelei zile ºi încercãm sã continuãm seria pro-ceselor de tot felul, când, de fapt, drepturilenoastre ar trebui respectate în mod normal,fãrã a apela la justiþie.

Dar, cum „MINCIUNA STÃ CU REGELELA MASÃ ªI ASTA-I CAM DE MULTIªORPOVESTE“, dragi colegi trebuie sã ne rugãm lacel de sus ca sã fim sãnãtoºi ºi sã le putem ducepe toate.

�� PPRREE ººEEDDIINNTTEE SSIIPP ––FFEENN BB OOTTOO ººAANNII ,, EEDDUUCCAATTOOAARREE MMAARRIIAA ÞÞIIPPRRIIGGAANN

Un om între oameni

Patru medalii pentru România la Olimpiada Balcanicãde Informaticã pentru juniori

Lotul naþional de informaticã al României a obþinut patru medalii (o medalie deaur, o medalie de argint ºi douã de bronz) la Olimpiada Balcanicã deInformaticã pentru juniori, desfãºuratã în localitatea bulgarã Shumen, în perioa-da 26-29 noiembrie.Medalia de aur a fost cuceritã de Daniel Posdarascu, iar cea de argint de MihaiGheorghe Dan, ambii elevi în clasa a VIII-a la Liceul Internaþional de Informaticãdin Bucureºti. Medaliile de bronz au fost câºtigate de Liana ªtefania Þucãr(clasa a VIII-a/ Liceul de Informaticã „Grigore Moisil“ din Iaºi, respectiv RareºBuhai (clasa a VII-a/ªcoala Generalã nr.1 din Bistriþa). La ediþia din acest an auparticipat peste 30 de concurenþi din 8 þãri.

MECTS a premiat olimpicii internaþionali Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, a premiat pe 29 noiem-brie elevii care au obþinut distincþii la olimpiadele ºi concursurile ºcolare inter-naþionale în anul ºcolar 2009-2010. Cu acest prilej au fost recompensaþi 120de elevi câºtigãtori a 140 de distincþii (31 de medalii de aur sau premii I, 51 demedalii de argint sau premii II, 55 de medalii de bronz sau premii III ºi 3 menþiuni) la olimpiadele internaþionale sau regionale (juniori ºi seniori) dematematicã, biologie, filosofie, geografie, chimie, fizicã, informaticã, limbã,comunicare ºi literaturã românã, limbã latinã, astronomie ºi astrofizicã. De asemenea, au fost premiaþi cei 154 de profesori care i-au pregãtit, precumºi cele 62 de ºcoli din care provin laureaþii.Potrivit reglementãrilor în vigoare, în acest an cuantumurile premiilor acordatemedaliaþilor la olimpiadele internaþionale sau regionale pe discipline au fostindexate. Astfel, noile cuantumuri pentru premianþii la olimpiade internaþionalesunt: 11.300 RON - medalie de aur ºi premiul special pentru punctaj maxim,8.750 RON - premiul I/medalie de aur, 7.500 RON - premiul II/medalie deargint, 5.350 RON - premiul III /medalie de bronz ºi 3.650 RON - menþiune (saudiplome echivalente). Valorile noilor premii acordate elevilor care s-au impus încompetiþiile regionale (olimpiade balcanice, Olimpiada InternaþionalãPluridisciplinarã Yakuþia, Olimpiada Central Europeanã de Informaticã,Olimpiada de Chimie „D.I. Mendeleev“) sunt: 4.000 RON - premiul I/medalie deaur, 3.400 RON - premiul II/medalie de argint, 2.650 RON - premiul III /medaliede bronz/medalie de bronz ºi 2.300 RON - menþiune (sau diplome echivalente).Pentru profesorul/ profesorii care au pregãtit elevul/ elevii se acordã un singurpremiu, în cuantumul cel mai mare prevãzut pentru unul din elevii sãi/lor.Pentru ºcoala pe care elevul/elevii o frecventeazã sau au frecventat-o seacordã câte un premiu, în cuantumul prevãzut pentru fiecare elev premiat. Înacest ultim caz, sumele primite vor fi utilizate pentru dotãri destinate sprijiniriieficienþei procesului de învãþãmânt. Fondul total de premiere alocat de MECTSa fost anul acesta de 1.823.725 RON.

Ministrul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului, DanielPetru Funeriu, s-a întâlnit la 26 no-iembrie, la sediul MECTS, cu doam-na Androulla Vassiliou, ComisarEuropean pentru Educaþie, Culturã,Multilingvism ºi Tineret. Discuþiilecelor doi demnitari au vizat urmã-toarele teme: Legea Educaþiei Na-þionale propusã de Guvernul Româ-niei, Strategia „Europa 2020“, res-pectiv iniþiativa „Tineretul în miº-care“ (Youth on the Move). De ase-menea, a fost abordatã ºi problema-tica Secretariatului Procesului Bo-logna a cãrui coordonare a fost pre-luatã la 1 iulie 2010, pentru o pe-rioadã de 2 ani, de România.

În cadrul întânirii, ComisarulEuropean l-a informat pe ministrulEducaþiei în legãturã cu cele mai re-

cente iniþiative strategice ale UniuniiEuropene în domeniu: Youth on theMove ºi Agenda for New Skills andJobs. „Strategia Europa 2020, adop-tatã la începutul acestui an ºi apro-batã de statele membre, prezintã ostrategie clarã pentru realizarea uneicreºteri inteligente, durabile ºiincluzive pentru Uniunea Europea-nã în urmãtorii zece ani. Provocareaeste dezvoltarea unei economii ba-zate pe cunoaºtere ºi inovare. Edu-caþia ºi formarea de înaltã calitatesunt un fundament vital pentrutoate aceste trei obiective“, a decla-rat doamna Androulla Vassiliou.

Comisarul European a salutatopþiunea fermã a Guvernului Ro-mâniei de a reforma sistemul educa-þional din România ºi a-l orienta peo direcþie corectã. „România a fãcut

progrese semnificative în ultimii 10ani: numãrul de absolvenþi de în-vãþãmânt superior s-a dublat. Esteclar, însã, cã mai este un drum lungde parcurs pentru ca rata de absol-vire sã depãºeascã actualul procentde 16,8%“, a afirmat doamna An-droulla Vassiliou. Comisarul Euro-pean a mai anunþat cã, în 2011, vapropune o nouã iniþiativã la niveleuropean pentru modernizarea uni-versitãþilor, estimând cã pânã înanul 2020, aproximativ o treime dinlocurile de muncã din Europa vorpresupune abilitãþi care se formeazãexclusiv la nivel universitar.

La rândul sãu, ministrul DanielPetru Funeriu a precizat cã þinteleasumate de România în ceea ce pri-veºte agenda Uniunii Europene2020 (11,3% - rata abandonului ºco-lar ºi 26,7% - proporþia populaþieiîntre 30 ºi 34 de ani care a finalizatînvãþãmântul superior) pot fi atinseprintr-o construcþie instituþionalãcorectã, care sã izvorascã dintr-onouã lege a educaþiei naþionale. „Ammai informat-o pe doamna Comisardespre faptul, foarte important, cãdin punctul nostru de vedere, cheiareformei educaþiei în România oreprezintã reforma învãþãmântuluisuperior. Ministerul Educaþiei întin-de o mânã tuturor celor care sunt debunã credinþã, dar va continua sa fieintransigent cu cei care apãrã intere-se, uneori ilegitime în educaþie“, adeclarat ministrul Educaþiei, DanielPetru Funeriu.

Comisarul European pentruEducaþie, în vizitã în România

wwwªCOALA

româneascq.ro sub lupã 3

decembr ie 2010

Mai sunt câteva zile ºi tragemcortina ºi peste 2010. Ca de obicei, lasfârºit de an, se face bilanþul. Estemomentul sã vedem ce ne-am pro-pus ºi ce am reuºit. Este momentul sãanalizãm ºi cauzele care au condus laactuala situaþie.

Încã din ianuarie 2010, GuvernulBoc ºi-a umflat muºchii ºi a pus înaplicare OUG 114 în conformitate cucare se reducea numãrul de posturidin învãþãmânt cu 15.000. De aseme-nea, tot în ianuarie a intrat în vigoareLegea nr 330/2009 privind salariza-rea personalului bugetar ºi OUG1/2010. În conformitate cu acestea,veniturile salariaþilor din învãþãmântau fost diminuate prin dispariþia unordrepturi salariale legiferate pânã înacel moment.

Deciziile luate în prima lunã auînsemnat o nouã loviturã datã sis-temului educaþional ºi salariaþilorsãi. Acest prim moment ar fi trebuitsã ne dea serios de gândit.

De fapt, 2010 a reprezentat anulîn care guvernanþii au pus tunurile peºcoala româneascã. În fiecare lunãangajaþii din unitãþile de învãþãmântau primit câte o veste proastã. Maigrav este cã am stat ºi am încasat cu

stoicism ºi resemnare fiecare lovi-turã. Trebuie sã recunoaºtem cã dinacest moment a început ºi o crizã deidentitate a miºcãrii sindicale. Numaiastfel ne putem explica reacþiile în-târziate ºi controversate la nivel localºi naþional. FEN a înþeles încã din fe-bruarie 2010 cã este nevoie de oschimbare de atitudine ºi de abor-dare a noii situaþii. Am înþeles atuncicã doar apariþiile televizate ale unorlideri de sindicat nu pot rezolva gra-vele probleme cu care ne vom con-frunta pe parcusul anului. Din pãcate,nu s-a înþeles cã rezolvarea gravelorprobleme cu care aveam sã ne con-fruntãm, aici ne referim la noul pro-iect al legii educaþiei, la diminuãrilesalariale cu 25 %, la noua variantã alegii salarizãrii unitare etc., constãdoar în negocieri serioase ºi acþiunisindicale consistente. Aceasta a fostproblema noastrã principalã. Nu amreuºit sã arãtãm puterea miºcãriisindicale din educaþie. Motivele suntmulte ºi foarte dureroase atât pentrumine ca lider sindical, cât ºi pentrudumneavoastrã, colegii mei. S-au in-vocat diverse scuze care au dus laagravarea ºi mai accentuatã a proble-melor ºi nu la rezolvarea acestora.

Compromisurile pe care mulþi le-auacceptat au dus miºcarea sindicalã înpragul compromiterii. Deºi era evi-dent cã situaþia degenera, colegiinoºtri au continuat sã „doarmã“ liniº-tiþi în pofida avertismentelor pe carele lansam permanent. Din pãcate,toate acestea aveau sã se realizeze.Începând cu 1 iulie, veniturile au fostdiminuate oficial cu 25% prin Legea118. În realitate, diminuarea venitu-rilor a fost de peste 30 %. Nici atuncinu ne-am trezit din amorþealã ºiresemnare, iar miºcãrile de protestpe care le-am încercat au fost sortitedin start eºecului, prin atitudine pa-sivã ºi neparticipare. Ca de obicei,vina s-a dat pe sindicate, neînþele-gând încã o datã cã forþa acestoraeste datã de membrii sãi.

Evident, în faþa acestei situaþii,alimentatã ºi de cãtre clasa politicã,Guvernul ºi-a continuat „lupta împo-triva educaþiei“.

Deºi târziu, cred cã a venit mo-mentul sã înþelegem cã mãsurile lua-te sau preconizate a fi luate pânã lasfârºitul acestui an ne vor afecta gravºi în 2011.

Executivul a ajuns la concluzia cãLegea 118/2010, de diminuare a ve-

niturilor, va trebui aplicatã ºi anulviitor printr-un nou act normativ.Astfel, ne vom trezi ºi în 2011 cu veni-turile deja stabilite la nivelul lunii oc-tombrie 2010, printr-o nouã lege asalarizãrii unitare. Acelaºi Guvern aajuns ºi la concluzia cã este nevoie deo nouã diminuare a numãrului buge-tarilor, motiv pentru care se pre-conizeazã ca din învãþãmânt sã dis-parã încã 20.000 de norme.

Ce este de facut? Cred cã deciziaaparþine ºi de data aceasta tuturor.Dacã vom continua sã „luptãm“ caîn 2010, vom deveni copãrtaºi laacþiunile Executivului ºi ne vomlamenta în continuare, fãrã a gãsi osoluþie de ieºire din situaþia de crizã.Trebuie sã conºtientizãm cu toþii cãînvãþãmâtul nu mai este tratat demult ca o prioritate naþionalã. De-spre ce reformã mai putem vorbicând deja s-a hotãrât ca bugetul alo-cat educaþiei pentru anul viitor sã fiede doar 3% din PIB? Adicã mult maimic decât insuficientele bugete alo-cate pânã acum.

Ne lãsãm în continuare amãgiþide mult trâmbiþata creºtere a salari-ilor cu 15 %, care de fapt înseamnã opierdere în valoare realã de circa 5%?

Aºteptãm anul 2012, anul pome-nilor electorale?

Suntem dispuºi, cel puþin acum,sã ne apãrãm demnitatea ºi sã lup-tãm pentru aceasta?

Dorim ca prin noi ºcoala româ-neascã sã aibã un viitor?

Mai sunt ºi alte zeci de întrebãripe care sunt sigur cã le cunoaºtem.Însã cu toþii trebuie sã gãsim ºi rãs-punsurile. Eu sunt angajatul dum-neavoastrã. Eu sunt mandatat sã vãapãr interesele, însã nu o pot face sin-gur. Puterea unui sindicat stã înoamenii din care e format, în deter-minarea acestora de a nu acceptatransferarea crizei doar pe umeriieducaþiei. Este momentul sã nearãtãm puterea.

Aº vrea sã vã spun cã 2011 va fiun an mai bun, dar nu pot sã vã mint.Ar putea deveni astfel, dacã toþi nedorim lucrul acesta. Rezolvarea pro-blemelor cu care ne confrutãm nutrebuie aºteptatã de la clasa politicãºi de la guveranþi.

Schimbarea în bine depinde doarde noi!

�� AA LL DD UU MM NN EE AA VV OO AA SS TT RR Ãà AA NN GG AA JJ AA TT ,, CC OO NN SS TT AA NN TT II NN CC II OO SS UU

Zâmbeºte! Mâine va fi mai rãu!

ºcoala gãlãþeanã4

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Sãtui sã mai scoatã bani din pro-priile buzunare pentru transportulcãtre ºcolile unde au ore, 12 profesoricare fac naveta cãtre localitatea gãlã-þeanã Oancea ºi-au unit forþele ºi,ajutaþi de Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi, au dat în jude-catã Primãria pentru a-ºi primi baniiaferenþi anului 2010.

Este primul proces de acest gendin 2010, motiv pentru care atât cei12 profesori, cât ºi conducerea sindi-catului îºi puneau mari speranþe îndecizia instanþei.

Aºa cum era de aºteptat, decizia afost în favoarea dascãlilor. De altfel,nici nu au avut mari emoþii pentru cãLegea 128/1997 prevede la articolul104 obligativitatea consiliilor localede a deconta contravaloarea trans-portului cãtre localitatea în care îºidesfãºoarã activitatea.

Aceste drepturi sunt prevãzute ºiîn contractul colectiv de muncã unicla nivel judeþean pentru ramura învã-þãmânt.

Consiliul local din Oancea a for-mulat o întâmpinare, arãtând cã pro-fesorii nu au respectat legea ºi au ce-rut bani fãrã sã aducã documentedoveditoare de transport, iar cererea

de decontare a fost adresatã Prima-rului ºi nu Consiliului local. Tocmaide aceea, în sentinþa datã, Tribunalula obligat Consiliul local sã plãteascãdascãlilor banii de transport pentruperioada 1 ianuarie - 19 octombrie2010 numai dupã ce aceºtia din urmãvor face dovada acestor cheltuieli.

„Consider cã sentinþa de la Oan-cea, prin care Consiliul Local esteobligat sã restituie oamenilor baniipe navetã, este un prim succes alnostru pe care promitem cã-l vomrepeta. Însã, cum în România nufuncþioneazã principiul «statului dedrept», suntem sceptici în ceea cepriveºte decontarea navetei“, spunevicepreºedintele SIP Galaþi, LidiaAntoniu.

Primarul comunei Oancea, Vic-tor Chiriloaie, se plânge de lipsã defonduri, crizã care porneºte de la alo-caþia bugetarã extrem de micã ºiajunge pânã la lipsa de încasãri la bu-getul local.

„Noi am primit de la buget mã-reaþa sumã de 6.000 de lei. Chiar nuam ce face. În cazul în care existã ohotãrâre judecãtoreascã, va trebui sãacþionãm cumva“, spune edilul. Înreplicã, Lidia Antoniu spune cã nu

este vina profesorilor cã primãria nuare bani. „Întrebarea mea este de cenu are bani? Sã identifice surse de fi-nanþare, sã scrie proiecte“, spune li-derul sindical.

De altfel, inclusiv Tribunalul Galaþia explicat în sentinþa datã cã, fiind undrept acordat prin lege, lipsa fonduri-lor nu poate constitui motiv pentruneacordarea cheltuielilor de transport.

Jale în tot judeþul la decontãri

Situaþia privind decontul naveteidascãlilor care merg în alte localitãþidecât cele de domiciliu pentru a pre-da ore aratã extrem de sumbru.

La nivelul judeþului Galaþi, 13 lo-calitãþi nu au dat niciun leu pentru cadascãlii sã-ºi primescã banii cheltuiþipe transport, iar primarii din 10 loca-litãþi au alocat sub 50% din necesarulde bani.

Chiar ºi la nivelul municipiuluiGalaþi, municipalitatea nu a pututacoperi decât 80% din necesar.

„Diferenþa de 6.000 de lei a fostacoperitã la ultima rectificare de bu-get ºi urmeazã sã ajungã în conturilecelor care beneficiazã de decontareanavetei“, spun cei din Primãrie.

„Sunt oameni care vor sã plecedin învãþãmânt, tendinþa fiind maiarzãtoare în rândul suplinitorilor,care nu-ºi pot permite sã piardã ju-mãtate din salarii pe transport. Defapt, sã încerce cineva sã trãiascã cu350 de lei pe lunã“, spune vicepreºe-dintele Sindicatului ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi, Lidia Antoniu,care este hotãrâtã sã deschidã pro-cese cu toate consiliile locale care nudau banii.

Legea Educaþiei ar putea rezolva problema

Cei de la Inspectoratul ªcolar Ju-deþean (ISJ) Galaþi ºtiu despre aceas-tã situaþie ºi sperã ca problema sã serezolve odatã cu intrarea în vigoare anoii legi a educaþiei.

„Aceasta ar urma sã prevadã cafondurile destinate decontãrii nave-tei sã ajungã de la Ministerul Educa-þiei direct în conturile ºcolilor, redu-când astfel presiunea de pe bugetelelocale“, spune inspectorul generaladjunct Onuþ Atanasiu.

Conducerea ISJ sperã sã nu apa-rã probleme cu acoperirea posturilorºi îi sfãtuieºte pe cei care au catedreîn localitãþi aflate la distanþã mare deoraº sã-ºi gãseascã gazdã.

Din pãcate, experienþa anilor tre-cuþi ne aratã faptul cã au fost ºi multecazuri în care dascãlii au stat în gazdãla rude sau prieteni ºi care au cerutºcolilor decontarea biletelor procurategratis de la autogãri. Autoritãþileºcolare admit cã acest lucru a existat,dar sunt convinse cã ele vor dipãreaodatã cu apariþia legii educaþiei, însensul cã ºcolile vor putea avea „înmânã“ situaþia dascãlilor ºi nu vor maideconta decât dupã o analizã atentã afiecãrui caz. ((BB OO GG DD AA NN NNII SS TT OO RR ))

„Scorul“ final a fost stabilit de Tribunalul Galaþi, care a dat câºtig de cauzã profesorilor carefac naveta, obligând autoritatea localã sã le

plãteascã cheltuielile de transport aferente anului 2010. Chiar ºi aºa, conducerea SindicatuluiÎnvãþãmântului Preuniversitar Galaþi

se teme cã sentinþa datã în cazul de la Oanceas-ar putea sã aibã soarta atâtor hotãrâri rãmaseneaplicate.

1 - 0

Profesoriinavetiºti

ConsiliulLocal Oancea

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala sibianã 5

„Ce crezi, cã ãilalþi fãceau altce-va?“ e lait-motivul „boborului“ ce re-fuzã, cu obstinaþie, sã-ºi asume res-ponsabilitatea votului acordat în de-cembrie 2009. Dincolo de orice par-tizanat politic sunt perfect conºtientcã toþi cei ce au trecut pe la putere, ºiîn ultimii 20 de ani au trecut cam toþi,au pus mãcar o cãrãmidã la temeliadezastrului de azi. ªi ce-i cu asta?Spalã cu ceva pãcatele actualilor gu-vernanþi?

În primul rând au venit la putereclamând în gura mare cã ei suntaltceva. Corupþia regimului Nãstasece ne trimitea sã-i numãrãm ouãleavea sã fie târâtã la þepe în Piaþa Vic-toriei. Justiþiari ºi neprihãniþi, maiceva ca o fecioarã, aveau sã facã re-forma statului ºi sã îngroape odatãpentru totdeauna regimul ticãloºit.Ce mai tura-vura, urma sã trãimbine, cãci marinarul cu ºuviþe rebeleºi priviri încruciºate miza totul pe ocarte-cartea Constituþiei.

Cu ce ne-am ales în viaþã? Cu ceam mâncat ºi bãut în campania elec-toralã, cã de restu’ am strâns-o înbraþe. O mafie a plecat ºi alta i-a luatlocul. Alte mãºti, aceeaºi piesã. S-aumai salvat pe ici, pe colo ºefi ai mafi-ilor personale, oameni cu suflet deslugã ºi reflexe de ºobolan oportu-nist. Comedia gen „Cãþeluº cu pãrul

creþ“ patronatã de Sever Voinescu –ditamai intelectualul subþire, cu state vechi la „Dilema“ ºi RobertaAnastase – pânã mai ieri tot repre-zentanta României, dar cu altã costu-maþie - a lãsat o þarã întregã ca ladentist.

Poate vreþi despre economie...Despre care economie, cea realãsufocatã de zeci de taxe ºi impozitesau cea subteranã, împânzitã de eva-zioniºtii clientelari ai puterii?!? Cespuneþi de distribuþia cu dedicaþie abanilor publici în teritoriu, de licitaþi-ile aranjate, de costul unui km deautostradã, de regii asfaltului într-oþarã fãrã asfalt? Mult trâmbiþata ab-sorbþie a fondurilor europene e su-blimã, dar lipseºte cu desãvârºire.Politizarea tuturor domeniilor deactivitate pânã la nivelul portarului ºial femeii de serviciu a ridicat nivelulde iresponsabilitate ºi incompetenþãpe culmi nebãnuite. Populaþia s-aîmpãrþit în clanuri, iar þara în feude.Iatã reforma statului – „pohta ce-ampohtit!“.

ªtiu, o sã rãspundeþi: dã-i mãdracului cã toþi au furat ºi au minþit.Poate, nu zic ba, da’ mai trebuieadãugat ceva. Când economia duduiaºi avea balta peºte, cãsuþa gen palat alui Videanu ºi poºetele cu preþuri deautomobil ale duduii Udrea parcã nu

erau aºa strigãtoare la cer, cã de, maiprinsesem ºi noi ceva cheag. Azi însã,când criza mondialã ne-a arãtat fun-dul sacului, sã continui în acelaºiritm jaful deºãnþat în timp ce impuipoporului curbe de sacrificiu, înnumele solidaritãþii, aduce a genocid.

Ce, nu vã convine? Momentanþara voastrã nu poate mai mult. ªi,dacã nu vreþi sã crãpaþi de-a binelea,guvernanþii vã invitã sã vã luaþi tãl-pãºiþa. Pãi, nu e minunat?!? Mai de-unãzi, chiriaºul de la Cotrocenianunþa cu þâfnã poliþia cã poate sãmoarã de foame liniºtitã, lui nu-ipasã, are SPP-ul la dispoziþie. OK,mi-am zis, da’ noi ãºtialalþi, caren-avem SPP, care nu ne operãm laViena ºi nici nu avem copiii la ºcoliprin Elveþia, cu noi cum rãmâne? ªiatunci am înþeles cã mioritici rume-gãtori cum suntem, nici nu meritãmo soartã mai bunã.

În timp ce „marinelul“ ºef lucracu spor la dezbinarea societãþii ºi dis-creditarea instituþiilor fundamentaleale þãrii, cu o naivitate incredibilã ne-am prins ºi noi în horã. Nu vã maiamintiþi omul slab ce duce în spate pecel gras? Bugetari versus sector pri-vat? Cu un rânjet tâmp pe faþã amaplaudat tãierea salariilor nesimþite.Care salarii au fost tãiate? Conformprincipiului mioritic „Sã moarã ºi

capra vecinului“, am gãsit de fiecaredatã justificãri când, rând pe rând,instituþii ºi categorii socio-profesio-nale erau desfiinþate. Profesorii? Cemai vor mãi nene, cã Fãt-Frumos dela preºedinþie lucreazã într-o zi cât eiîntr-o saptãmânã? Medicii? Ãia lacare nu poþi merge fãrã plic? E, hai cãn-o sã plângem acum pe umãrul po-liþiºtilor corupþi sau a funcþionarilorpublici, cu stimulentele lor nemeri-tate. ªi uite-aºa, pe barba noastrã, s-adus o caprã dupã alta pânã am rãmasfãrã capre în sat.

Priviþi în jurul nostru cã tot sun-tem europeni. Cu excepþia Grecieitoate þãrile au ieºit din crizã. Polonia,þarã fostã comunistã ca ºi noi, nicimãcar nu a intrat. În Grecia s-a tãiatal 14-lea salariu ºi s-a ajuns la luptede stradã. Creºterea vârstei de pen-sionare de la 60 la 62 de ani în Fran-þa, a scos în stradã milioane de oa-meni. Ce vedem în curtea noastrã?Legea salarizãrii personalului didac-tic votatã în unanimitate ºi promul-gatã de preºedintele jucãtor, nu seaplicã; legea pensiilor aprobatã frau-dulos în Parlament; curbe de sacrifiunemaiîntâlnite în Europa ºi lista arputea continua liniºtit, pe vreo treipagini. Reacþia noastrã: zero. Abor-dând un pragmatism tembel, ne în-trebãm: ºi dacã facem grevã obþinem

ceva? ªi dacã pânã acum, fie-mi ier-tatã expresia, am stat caprã, ce amobþinut?

Dupã ce, cu o inconºtienþã crimi-nalã, i-am lãsat pe colegii din Buzãusã moarã în grevã fãrã sã realizãm cãne semnãm condamnarea la moarteca sindicat, azi o lasãm sã moarã peCristina Anghel. Da, aþi auzit bine,noi o lãsãm sã moarã de foame,„colegii ei“ ºi nu guvernul. Sã recu-noaºtem cinstit, într-o culturã ca anoastrã unde pânã ºi dragostea treceprin stomac, sã facã cineva greva foa-mei, pentru un principiu al statuluide drept, ne-a bulversat de-a bineleape toþi. Aroganþa ºi cinismul cu caretrateazã guvernanþii subiectul, as-cund impotenþa acestora ºi teamacare i-a cuprins, cãci ineditul situaþieiîi sperie. Ei ºi modul lor de a face po-liticã îmi provoacã silã. Lipsa noastrãde reacþie este însã criminalã. Între-bãri de genul „Ce crezi cã rezolvã cuasta?“ ne ascund propria laºitate ºidau mãsura nimicniciei noastre. Numeritãm sacrificiul Domniei Sale. Edrept cã nu se face primãvarã cu osingurã floare, dar dacã toate florilear gândi aºa, iarna s-ar înstãpâni cuadevãrat în sufletele noastre. Sunttrist ºi, pentru prima datã, mi-e ruºi-ne sã mã uit în oglidã.

�� PP RR OO FF .. PP OO PP EE SS CC UU DD OO RR UU AA UU GG UU SS TT II NN

Stupid people– dupã 20 de ani

ºcoala timiºeanã6

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

În urma participãrii la competiþiaEuroºcoala organizatã de Parlamen-tul European în ºcolile din întreagaUniune Europeanã, în 2009, 24 deelevi ºi 2 profesori de la Colegiul Na-þional „Iulia Hasdeu“ Lugoj au fostinvitaþi sã participe la Ziua Euroºcoala– 26.11.2010, desfãºuratã în sediulParlamentului European de la Stras-bourg. Însoþiþi de doamna directoareCamelia Puþinelu ºi de profesorulHoraþiu Suciu, cei 24 de elevi de la„Iulia Haºdeu“ au reprezentat cu suc-ces România pe întregul parcurs alzilei Euroºcoala. Eleva Alina Sîngeor-zan din clasa a XII-a reuºit sã devinãpreºedinta uneia dintre cele 6 comisiide lucru în care au fost împãrþiþi cei552 de elevi proveniþi din 23 de þãrieuropene ºi a rãspuns cu succes în-trebãrilor venite din public. La joculEurogame, la care participau echipede patru elevi din þãri diferite, s-a re-marcat elevul Paul Borchescu din cla-sa a XI-a, care, în final, împreunã cuechipa sa, a obþinut locul I ºi cupa

competiþiei. Elevii români, partici-pând la acest adevãrat parlament altinerilor europeni, au avut posibilita-tea sã cunoascã direct modul de func-þionare a Parlamentului European,sã ia contact cu alþi tineri din întrea-ga Uniune Europeanã ºi sã devinãmândrii de felul în care au reprezen-tat România printre alþi europeni.

�� HH OO RR AA ÞÞ II UU SS UU CC II UU

Colegiul Naþional „Iulia Haºdeu“ Lugoj a reprezentat România în Parlamentul European

În luna iulie, în perioada 16 – 31 iulie 2010,am beneficiat de un grant Comenius pentru aparticipa la cursul de formare intitulat:

„STAGE DE FORMATION DE FORMA-TEURS POUR ENSEIGNANTS DE SECTIONSBILINGUES OU INTERNATIONALES“,

organizat de Alliance Française din Bor-deaux, Franþa. Am ales acest curs întrucât com-bina dezvoltarea în domeniul competenþelor decomunicare profesionalã într-o limbã strãinã,(una din cele 8 competenþele cheie identificatela nivel european) cu dezvoltarea competenþe-lor de formator.

Programul activitãþilor de formare a fost celprezentat iniþial în baza de date Comenius deunde am selectat cursul: lecþii, ateliere de lucru,vizite ºi aprofundare prin pregãtire individualã.Stagiul a fost structurat astfel:

• de luni pânã vineri, dimineaþa, între orele9-12, se derulau lecþiile de limbã francezã folo-sindu-se manualul Alter Ego 4, Editura Ha-chette, 2007, destinat adulþilor ºi având caobiectiv dezvoltarea de competenþe de limbãfrancezã ca limbã strãinã, descrise în nivelul B2al Cadrului European Comun de Referinþã(CECR) (30 de ore). Acest manual utilizeazãtehnici pentru pregãtirea examenelor de limbãnecesare strãinilor care doresc sã studieze încolegiile ºi facultãþile din Franþa;

• dupã-amiaza, începând cu ora 13.30, s-auderulat 8 sesiuni axate pe dezvoltarea compe-tenþelor formatorilor care predau disciplinenon-lingvistice (DNL) în limba francezã (total25 ore ºi 30 min), precum ºi activitãþi culturale:Turul oraºului Bordeaux (21.07.10), CoctailParty (22.07.10), Iniþiere în degustarea vinului(28.07.10), Atelier de gastronomie (29.07.10).

Orele de dupã-amiazã au fost structurate pepatru module:

1. Introducerea participanþilor, a sistemului deînvãþãmânt din þãrile participanþilor, prezentareaformatorilor ºi a cursului. Au fost definite com-petenþele specifice unui profesor DNL ºi s-a dez-bãtut problema stabilirii regulilor în orele DNL.

2. Cunoaºterea diferiþilor actori dintr-uncolegiu francez ºi a rolului lor; Elaborarea uneiliste de materiale necesare disciplinei predate;Îmbogãþirea lexicului pentru a da instrucþiuni, agestiona clasa (managementul clasei) ºi a faceaprecieri ale muncii elevilor.

3. Planul de lecþie (fiºa pedagogicã); limba-jul adaptat diferitelor etape ale lecþiei; activitãþipractice de elaborare a planului de lecþie.

4. Materiale didactice ºi mijloace de învãþã-mânt (resurse didactice); Exploatarea resurse-lor Internetului; Lecþii interdisciplinare cuexemple privind exploatarea pedagogicã a uneivizite culturale; Analiza unui scenariu pedago-gic; Alcãtuirea unui blog în scop didactic.

Metodele utilizate de cãtre cele trei forma-toare, doamnele Claire NETANGE, ValerieSAUBADE ºi Alexandra POTIGNY, atât însesiunile de limbã cât ºi de formare a formato-rilor, au fost interactive. Fiecare sesiune înce-pea cu o activitate de spargere a gheþii, care per-mitea participanþilor sã comunice în limba

francezã pentru a-ºi îmbunãtãþi debitul ºi flui-ditatea discursului oral. Apoi, era introdusãproblema care urma sã fie dezbãtutã, cu aju-torul unor materiale impuls, iar cursanþii fiecompletau chestionare, fie discutau în perechisau în grup, apoi se fãceau prezentãri în plen pemarginea materialelor pe care noi, cursanþii, lepregãteam ca temã a discuþiilor avute ºi a mate-rialelor primite.

În fiecare zi cursanþii erau evaluaþi printeste scrise ºi/sau orale. Am fost dirijaþi sã des-coperim modalitãþi de învãþare prin desco-perire, având ca suport internetul. Într-una dinzile a avut loc o expoziþie de carte ºcolarã cuvânzare la care au participat edituri de prestigiu(International, Didier, Hachette).

Momentele culturale au vizat cunoaºtereaspecificului regiunii ºi a instituþiei organiza-toare ºi, totodatã, au oferit participanþilor oca-zia sã socializeze, sã se destindã ºi sã cunoascãnemijlocit poporul francez. În cadrul turuluioraºului Bordeaux, au fost vizitate mai multemonumente emblematice pentru istoria localã:Cripta creºtinã a bisericii St Seurin datând dinsecolul al 11-lea, Biserica St. Michel ºi turnulgotic din secolul al 15-lea, cel mai înalt dinregiunea Gironde, 144m, ºi Palatul Gallien, oarenã romanã din secolul al 3-lea.

La Cocktail-ul oferit de Alliance Françaiseam putut face cunoºtinþã cu alþi studenþi careurmau cursuri în aceeaºi perioadã, precum ºicu echipa de formatori ºi de management ainstituþiei. În sfârºit, Degustarea de vinuri aavut loc la o instituþie specializatã în astfel de activitãþi din Bordeaux, unde am aflatdetalii inedite privind criteriile de clasificare ºievaluare a vinurilor, un aspect pentru careFranþa ºi în special regiunea Bordeaux esterenumitã.

La terminarea cursului, participanþii au fostevaluaþi astfel:

1. un test care certifica nivelul atins în urmacursului (Nivelul B2 al CECR);

2. alcãtuirea unui plan de lecþie în speciali-tatea cursantului DNL ºi a unui blog;

3. prezentarea planului ºi blog-ului în faþacelorlalþi cursanþi ºi a formatoarelor.

Drumul parcurs, de la decizia de a participala o mobilitate Comenius pentru formare indi-vidualã, la completarea formularului – proiectºi apoi la participarea efectivã la stagiu, a fost oprovocare. Dincolo de atingerea obiectivelor pecare mi le-am propus, el m-a ajutat sã înþelegfaptul cã, în cazul adulþilor, evaluarea demersu-lui de formare continuã se bazeazã foarte multpe o comunicare eficientã între formabil ºi for-mator, capitol unde organizatorii de la Bor-deaux au excelat. Metodele ºi conþinuturile ob-servate în timpul Stagiului nu diferã prea multde cele folosite de cãtre profesorii din România,diferenþele constau în faptul cã formatorii îºiasumã conºtiincios responsabilitatea cu caresunt investiþi.

�� PP RR OO FF .. DD UU MM II TT RR AA PPOOPPEESSCCUUDD II RR EE CC TT OO RR ,, GG RR UU PP ªª CC OO LL AA RR AA GG RR II CC OO LL

OORRÞÞIIªªOOAARRAA

Mobilitate Comenius în Franþa

Colegi de curs din Spania, Italia, Germania,Portugalia

Sala Multimedia

Descoperim oraºul Bordeaux

Poarta regilor

Pe chei, la Turul Franþei 2010

eveniment

decembr ie 2010

wwwªCOALA

româneascq.ro

Dupã ce în primãvara anului 2010 asistamla prima decizie de desfiinþare a unei unitãþi deînvãþãmânt cu tradiþie – Grupul ªcolar Indus-trial de Transporturi Cãi Ferate Sibiu, consta-tãm cã „reorganizarea“ reþelei, prin comasãri ºidesfinþãri de ºcoli continuã într-o veselie, în ju-deþele patriei. Cuvântul de ordine pentru in-spectoratele ºcolare se pare cã este „coma-sarea“, dacã nu „desfinþarea“. Protestele sindi-catelor, ale pãrinþilor, chiar ale elevilor, îm-potriva acestor mãsuri, cu care ne-am deprinsîn ultimul an, i-au lãsat pe cei care au în mânãpâinea ºi cuþitul, insensibili. Finanþarea per elev,efectivele la clasã, retrocedãrile unor terenuri ºiclãdiri, fondurile insuficiente alocate educaþiei,la care se adaugã rectificãrile bugetare succe-sive ºi negative au condus la aceastã stare defapt. De curând au apãrut mari probleme înjudeþul Cluj. Sindicatele din învãþãmânt afiliateFederaþiei Educaþiei Naþionale, dar ºi Sindica-tului Liber al Învãþãmântului PreuniversitarClujean (SLIPC), afiliat FSLI au declanºat pro-testele împotriva hotãrârii preliminare a In-spectoratului ªcolar Judeþean Cluj, pronunþatãla întâlnirea cu directorii de ºcoli din data de23.11.2010, de comasare ºi de desfiinþare,începând de la 1 septembrie 2011 a unor unitãþide învãþãmânt de pe raza judeþului. Este vorbade ªcoala Nr. 2 Gherla, Centru ªcolar pentruEducaþie Inclusivã, Grupul ªcolar MaterialRulant „Unirea“, Liceul Sanitar „Victor Babeº“,Colegiul Economic „Iulian Pop“, Liceul Teoretic„Brassai Samuel“, ultimele din Cluj-Napoca.

Motivele invocate de ISJ Cluj au fost cãtoate aceste unitãþi de învãþãmânt funcþioneazãîn clãdiri retrocedate. Consiliile Locale, respec-tiv Consiliul Judeþean Cluj, nu pot suporta con-travaloarea chiriei, iar finanþarea per elev laaceste ºcoli este deficitarã, deoarece se face tottimpul prin redistribuire de fonduri.

Consecinþele acestor comasãri sunt desfi-inþarea unor ºcoli ºi licee cu tradiþie, precumLiceul „Victor Babeº“, instituþie cu profil sani-tar, singurul din judeþ, în locaþia cãruia a func-þionat ºi ºcoalã postlicealã pentru cadre medi-cale medii, care se va muta la Colegiul Tehnic„Ana Aslan“, în locul lui funcþionând, ca locaþie,Liceului Teoretic „Samuel Brassai“ din cauzalipsei unui spaþiu, vechea clãdire fiind deþinutãde unitarieni. Un alt liceu pe lista ISJ Cluj esteColegiul Economic „Iulian Pop“, ºcoalã cu re-nume, de asemenea un brand, care a mai fost

comasat cu fostul Liceu Comercial, având deasemenea profil unic în judeþ. Noua locaþie aColegiului Economic va fi la Colegiul TehnicNapoca, în Mãnãºtur. Grupul ªcolar MaterialRulant „Unirea“, ºcoalã cu o vechime de 36 deani, a mai fost comasat în anul 2004 cu Liceul„16 Februarie“. În spaþiile celui din urmã, minis-trul de Interne, la acea vreme, Ioan Rus a doritsã înfiinþeze o ºcoalã pentru subofiþeri de po-liþie, care funcþioneazã în prezent. Actualmente,Grupul ªcolar Material Rulant „Unirea“ adã-posteºte în locaþia sa o filialã a Casei CorpuluiDidactic (CCD) Cluj, centru de documentare ºiformare profesionalã. Pentru acest grup ºcolar,agenþii economici ºi statul român care a con-tribuit cu 340 mii euro, au investit în clãdiri,pentru reabilitare, dotare ºi modernizare, inclu-siv ateliere auto acreditate. În viziunea ISJ Cluj,o parte din elevi vor merge la Grupul ªcolarIndustrial Tehnofrig, alþii la Colegiul Tehnic„Edmond Nicolau“, alþii la Colegiul Tehnic deTransporturi „Transilvania“. Profesorii titulariurmeazã sã intre, toþi , în restrângere de activi-tate! În locul acestui grup ºcolar cu dotare teh-nicã ºi bazã de training unice în municipiu, clã-direa va gãzdui elevii Liceului de Muzicã

„Sigismund Toduþã“, care nici mãcar nu potfolosi sãlile de clasã de aici, acestea fiindnecorespunzãtoare pentru un liceu de muzicã.

Dispar astfel în municipii ºi oraºe tocmaiacele centre de tradiþie ºi izvoare de perfor-manþã, care dau vigoare intelectualã comu-nitãþilor. Se promoveazã astfel un genocid cul-tural al cãrui singur ºi meschin scop este acelade a se alinia „politicii înþelepte“ a MECTS ºi aactualului Guvern, care propune 3% din PIBpentru educaþie în anul 2011.

Poziþia exprimatã de cãtre ISJ Cluj, prinintermediul inspectorului ºcolar general, prof.Anca Cristina Hodorogea, printr-un comunicatde presã, este de naturã sã ne surprindã : „ încadrul întâlnirii din 23.11.2010 nu s-a discutatabsolut deloc despre Liceul de Muzicã, prinurmare, nu înþelegem de unde a apãrut ideeanãstruºnicã de comasare cu Grupul ªcolarMaterial Rulant „Unirea“ ºi de transformare aartiºtilor în lãcãtuºi. S-a discutat, într-adevãr,despre comasarea Grupului ªcolar MaterialRulant „Unirea“ cu un alt liceu tehnologic, caredeþine spaþii libere (Grupul ªcolar „Edmond Ni-colau“, Colegiul Tehnic de Transporturi „Tran-silvania“), avându-se în vedere efectivele în

scãdere ale acestei ºcoli ºi rezultatele foarteslabe obþinute la examenul de bacalaureat (sub15% promovabilitate), clãdirea urmând sã fiedatã în administraþie unei ºcoli cu probleme despaþii“.

Elevii Grupului ªcolar Material Rulant„Unirea“ sunt primii din Cluj-Napoca careprotesteazã faþã de o posibilã comasare a ºcoliilor cu un alt liceu tehnologic, începând cu 1 sep-tembrie 2010. Adolescenþii reclamã faptul cã nuau fost consultaþi înainte de a se face o aseme-nea propunere ºi acuzã autoritãþile cã nu þincont de pãrerea elevilor. „ªcoala aratã mult maibine decât acum câþiva ani, avem laboratoare ºisãli de clasã dotate care se ridicã la standardelecele mai înalte.Veþi zice cã le vom putea avea ºiîn altã parte, cã probabil mai sunt alte ºcoli caredispun de asemenea dotãri, cã ne cramponãmde lucrurile pe care le cunoaºtem ºi ne e fricã deschimbare. Însã (…) incertitudinea pluteºte ºiaduce cu ea mulþi fiori. Între colegi apar semnede întrebare, la anul vom mai fi în aceeaºi ºcoa-lã, vom mai fi colegi? Asta referitor la deciziaISJ care vizeazã redistribuirea noastrã, înfuncþie de specialitãþi, la diferite alte ºcoli. Noine-am integrat, dar acum trebuie sã o luãm dela capãt“, spun elevii Grupului ªcolar „Unirea“în cadrul unui memoriu adresat autoritãþilorlocale.

Asociaþia pãrinþilor, elevilor ºi profesorilor„PRO UNIREA“ cu sediul la Grupul ªcolarM.R. „Unirea“, Sindicatul Independent Grupªcolar Material Rulant „Unirea“ ºi consiliul deadministraþie al ºcolii au înaintat, de asemenea,memorii autoritãþilor locale, prin care solicitãrenunþarea la decizia ISJ privind desfiinþareaºi mutarea unitãþii de învãþãmânt. Un sprijinsubstanþial, în cadrul acestui demers a primitsindicatul din aceastã ºcoalã, Uniunea Judeþea-nã a Sindicatelor FEN Cluj, din partea FilialeiCNS „Cartel ALFA“, a preºedintelui acesteia,Grigore Pop.

Biroul Executiv FEN a analizat situaþia noucreatã în ºedinþa din 24 noiembrie ºi a decis sãacorde tot sprijinul, în soluþionarea acesteiprobleme, inclusiv printr-o solicitare adresatãministrului educaþiei, dacã la nivel local nu seva reveni asupra deciziei ISJ Cluj .

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN,,

DD EE PP AA RR TT AA MM EE NN TT UU LL PP EE NN TT RR UU ÎÎ NN VV ÃÃ ÞÞ ÃÃ MM ÂÂ NN TT UU LL

TT EE HH NN II CC ºº II DD EE TT RR AA NN SS PP OO RR TT UU RR II

Politica „înþeleaptã“în domeniul învãþãmântului

îºi aratã roadele

IANUARIEL M M J V S D

1 2

3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

31

FEBRUARIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28

MARTIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

APRILIEL M M J V S D

1 2 3

4 5 6 7 8 9 10

11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30

MAIL M M J V S D

1

2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 22

23 24 25 26 27 28 29

30 31

IUNIEL M M J V S D

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29 30

www.fen.ro � www.s

2 0

IULIEL M M J V S D

1 2 3

4 5 6 7 8 9 10

11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30 31

AUGUSTL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21

22 23 24 25 26 27 28

29 30 31

SEPTEMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4

5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18

19 20 21 22 23 24 25

26 27 28 29 30

OCTOMBRIEL M M J V S D

1 2

3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

31

NOIEMBRIE DECEMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4

5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18

19 20 21 22 23 24 25

26 27 28 29 30 31

L M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30

scoalaromaneasca.ro

1 1

www.scoalaromaneasca. ro

analizã10wwwªCOALA

româneascq.ro

Rareori ne-a fost dat sã asistãmla un demers atât de sinuos ºi anevo-ios cum este acela al elaborãrii noiiLegi a Educaþiei Naþionale. În sep-tembrie 2009, premierul Emil Boc îºiasuma rãspunderea Guvernului înParlament pe un proiect elaborat decãtre reprezentanþii PDL ºi PSD–PC,aflaþi, în acel moment într-o coaliþie.Contestatã la Curtea Constituþionalã,legea adoptatã a fost respinsã. Cu undram de înþelepciune ar fi putut ficorectate articolele „neconstituþiona-le“ ºi poate cã acum am fi avut o legeîn vigoare. Nu a fost sã fie. Noul gu-vern, format în decembrie 2009 ºinoul ministru al educaþiei au lansatun nou proiect, sensibil diferit de celexistent. Fãrã prea multe dezbateri ºifãrã sã fie reþinute propunerile sindi-catelor, asociaþiilor de pãrinþi, ale so-cietãþii civile, acesta a fost depus laCamera Deputaþilor. Sub presiuneatimpului, comisia de specialitate a în-treprins eforturi extraordinare pen-tru a finaliza raportul la acest proiectîn care sã fie „reparate“ pe cât posibilunele prevederi. Reprezentanþii FENau fost prezenþi permanent la lucrãriaducându-ºi o contribuþie importan-tã. În a doua jumãtate a lunii mai, le-gea a fost adoptatã ºi trimisã Senatu-lui. În Comisia pentru învãþãmânt,tineret ºi sport, senatorii au adoptatprincipiul consensului. Multe artico-le noi ºi modificãri la proiectul delege primit de la Camera Deputaþilor,au fost deci adoptate în acest mod.Dar iatã cã interese care au maipuþinã tangenþã cu ºcoala ºi educaþiaau condus la decizia coaliþiei aflatã laputere de a-ºi asuma din nou rãspun-derea în Parlament, în luna octom-brie, pe un proiect nou al legii, rezul-tat din modificarea variantei adop-tate în Camera Deputaþilor, ajustatpe baza unicului criteriu al aplicãriiunor mãsuri de austeritate fãrãprecedent, determinate de constrân-gerile bugetare. Documentul a fostînregistrat la Parlament în 28 octom-brie 2010, datã la care primul mi-nistru a prezentat în plen proiectullegii. Cu o zi înainte moþiunea de cen-zurã împotriva guvernului a fost res-pinsã, cu toate cã zeci de mii de sindi-caliºti au protestat la Bucureºti.

Curtea Constituþionalã s-a pro-nunþat din nou, la sesizarea preºedin-telui Senatului ºi a declarat cã proce-dura asumãrii rãspunderii de cãtreGuvern, în condiþiile în care legea seaflã într-un stadiu avansat de fina-lizare în camera decizionalã a Parla-mentului, este neconstituþionalã.

În acest context, a fost organiza-tã, la 17.11.2010, la Senat o dezbaterepublicã asupra proiectului Legii Edu-caþiei Naþionale. La invitaþia Pre-ºedintelui Senatului, Mircea Geoanã,membrii Comisiei de învãþãmânt dinaceastã instituþie, membrii ai Comi-siei pentru învãþãmânt din CameraDeputaþilor, reprezentanþi ai federa-þilor sindicale - Florin Dobrescu,

vicepreºedinte FEN, Simion Hãnces-cu, preºedinte FSLI, Tudor Spiridon,secretar general ºi Ionel Barbu, vice-preºedinte FSI „Spiru Haret“, Mi-haela Gunã, preºedinte a Federaþieiasociaþiilor pãrinþilor din România,preºedintele Academiei Române, IonHaiduc, rectorul ASE Bucureºti, IoanRoºca, reprezentanþi ai asociaþiilorstudenþeºti ºi ai societãþii civile, auparticipat la aceastã manifestare.

FEN a pregãtit propunerile preli-minare asupra documenteleor pri-mite de la comisia de specialitate dinSenat ºi a oferit parlamentarilor nu-mãrul din noiembrie al revistei„ªcoala româneascã“, articolul „Învã-þãmântul tehnic la rãscruce“ sinte-

tizând o serie de aspecte privind pro-punerile avansate la proiectul legii.În intervenþia sa, vicepreºedinteleFEN s-a referit la necesitatea reve-nirii la ºcoala profesionalã ºi a modi-ficãrii structurii învãþãmântului pre-universitar, în sensul pãstrãrii claseia IX-a la liceul ºi nu la gimnaziu. Apropus menþinerea duratei de 4 ani aliceului, filiera teoreticã, tehnologicãºi vocaþionalã, relevând nevoia intro-ducerii în lege a unor prevederi caresã facã posibilã acordarea unor bursede stat elevilor proveniþi din mediulrural, în special celor care nu urmea-zã cursurile ºcolii profesionale sau aleliceului în localitatea de domiciliu,dar ºi celor care se înscriu în clase cu

specializãri „neatractive“, cerute însãpe piaþa muncii. În acord cu cerinþeleagenþilor economici, a solicitat reteh-nologizarea ºcolilor cu profil tehnic ºiaducerea programelor ºcolare lanivelul anului 2010, cointeresareapentru organizarea practicii în pro-ducþie ºi dobândirea, pe aceastã cale,a competenþelor care sã le permitãabsolvenþilor sã concureze cu ºansereale pe piaþa europeanã a muncii. Afost susþinutã propunerea ca toatecadrele didactice, care în prezent aucontract de muncã pe perioadã deter-minatã ºi au obþinut cel puþin nota 7la examenul de definitivat, respectivla cel pentru titularizarea în învãþã-mânt, care au un loc de muncã, sã de-

Bãtãlia pentru Legea Educaþiei Naþionale

wwwªCOALA

româneascq.ro analizã 11

decembr ie 2010

La Liceul „Andrei Mureºanu“din Braºov a fost lansat oficial, la 3onoiembrie 2010, primul numãr al„Jurnalului elevilor“, publicaþie aAsociaþiei Elevilor Jurnaliºti dinRomânia. Aceastã organizaþie s-anãscut la iniþiativa membrilor Cer-cului de jurnalism înfiinþat la Semi-narul Teologic Ortodox „DumitruStãniloaie“ din Braºov, condus cumultã dãruire de cãtre profesorulConstantin Karoly, în prezent pre-ºedinte al acestei asociaþii, care adobândit personalitate juridicã înmai 2010.

Printe membrii organizaþiei senumãrã elevi ºi profesori din liceeºi colegii braºovene, dar ºi din Fã-gãraº ºi Râºnov, unde au fost con-stituite deja filiale.

La lansarea publicaþiei au fostinvitaþi ºi reprezentanþi ai preseiscrise ºi audiovizuale, precum ºi di-rectorul liceului gazdã, profesorulNicolae Cioc.

„În cadrul asociaþiei elevii în-vaþã cum se realizeazã un reportaj,o anchetã, un interviu. Este în faptun proiect de iniþiere în arta jurna-lismului. Asociaþia noastrã înscrienoi membrii din rândul elevilor deliceu, începând cu clasa a IX-a, caremanifestã dorinþa ºi seriozitateanecesarã unui asemenea demers. O

primã finalitate ºi un prilej de apli-care a competenþelor astfel dobân-dite o reprezintã Jurnalul elevilor“,a declarat profesorul ConstantinKaroly, preºedintele organizaþiei.

Dialogul între elevi ºi reprezen-tanþii presei locale a relevat intere-sul pe care viitorii jurnaliºti îl ma-nifestã faþã de aceastã activitate.

În intervenþia sa profesorulFlorin Dobrescu, mentor al activi-tãþii postului ºcolar de radio „SchoolRadio One“ ºi a studioului de film„Feroviar Grup’ 95“, înfiinþate în

urmã cu 15 ani la Colegiul Tehnicde Transporturi a împãrtãºit tine-rilor din experienþa dobânditã,relevând faptul cã mulþi elevi careºi-au început ucenicia aici lucreazãastãzi în diferite trusturi media.Chiar la manifestarea în derulareau fost prezenþi în calitate de ope-ratori ai unor televiziuni locale, doiabsolvenþi care au deprins taineleacestei profesiuni la radioul ºcolarsau la studioul de film.

Profesorul Nicolae Cioc, direc-tor al Liceului „Andrei Mureºanu“ apus în evidenþã faptul cã în prezent,dar ºi în viitor, jurnalismul, presa înRomânia reprezitã „paznicul“ che-mat sã tragã semnalul de alarmã oride câte ori apar derapaje ale puteriide la rigorile democraþiei autentice.În aceste împrejurãri înfiinþareaasociaþiei este bine venitã, elevii cuînclinaþii pentru aceastã profesiuneavând condiþii pentru a se pregãti ºipentru a veni în folosul comu-nitãþilor ºcolare informând colegii,abordând aspecte culturale, socialeºi etice, aducând în faþa opiniei pu-blice aspectele meritorii din activi-tatea ºcolilor care, prea puþin îºigãsesc locul în presa scrisã.

Pentru cei interesaþi sã cola-boreze cu asociaþia nou înfiinþatã laBraºov, sã se înscrie sau sã înfiin-

þeze filiale ale acesteia, oriunde înRomânia, precizãm cã sediul este laSeminarul Teologic Ortodox „Du-mitru Stãniloaie“, Str. Egalitãþii Nr.27, Braºov, e-mail: AEJ.romania@gmail.com

Dorim succes elevilor jurnaliºtiprecum ºi colegilor profesori care leîndrumã paºii.

Braºov, 2.12.2010

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE AALL FF UU NN DD AA ÞÞ II EE II

RR OO MM ÂÂ NN EE PP EE NN TT RR UU DD EE ZZ VV OO LL TT AA RR EE AA

ÎÎ NN VV ÃÃ ÞÞ ÃÃ MM ÂÂ NN TT UU LL UU II FF EE RR OO VV II AA RR

Asociaþiaelevilor jurnaliºtidin România

vinã titulare ale sistemului de învã-þãmânt, dacã se certificã viabilitateapostului/catedrei. Revenirea la redu-cerea normei didactice, cu 2 ore pen-tru cadrele didactice cu peste 25 deani vechime ºi posibilitatea pensio-nãrii anticipate cu 3 ani, precum ºialte amendamente au fost de aseme-nea susþinute de cãtre reprezentantulFEN. Membrii comisiei de învãþã-mânt au declarat cã vor reflecta cuatenþie asupra acestor propuneri, învederea introducerii lor ca amenda-mente în raportul final.

Au fost evidenþiate de cãtre par-ticipanþi ºi alte idei interesante pri-vind problematica aflatã în dezba-tere: necesitatea deblocãrii posturilorîn învãþãmântul superior; clasamen-tele internaþionale în care universi-tãþile din România nu se regãsescîncã între primele locuri, conþin cri-terii greu de îndeplinit, cum ar fiacela al numãrului de absolvenþi lau-

reaþi ai premiului Nobel; alocareapentru Învãþãmânt, prin Legea buge-tului, în anul 2011 a unui procent maimare de 6% din PIB (în condiþiile încare în proiectul de buget pentru anulviitor se alocã educaþiei doar 3%),întrucât în perioada de recesiune pecare o traversãm produsul internbrut este mai mic decât în anii ante-riori; sprijinul pe care multe instituþiide învãþãmânt superior trebuie sã-lprimeascã pentru a ajunge la nivelulpe care unele licee l-au avut încã dinanul 1988; condiþionarea obligati-vitãþii prezenþei studenþilor la cursuride calitatea actului de predare; eli-minarea taxelor excesive pe care stu-denþii trebuie sã le plãteascã; com-baterea hotãrâtã a politizãrii, subfi-nanþãrii ºi salarizãrii lipsitã de oricedecenþã în acest sector de activitate,la nivel preuniversitar ºi în univer-sitãþi; asigurarea unei paritãþi în con-siliile de administraþie din ºcoli, întrecadrele didactice, pãrinþi ºi reprezen-tanþii autoritãþilor publice locale. Aufost formulate ºi alte propuneri ex-prese: examenul de bacalaureat la li-ceele tehnologice sã cuprindã probascrisã la o disciplinã tehnicã ºi nu lamatematicã; sã fie prevãzute moda-litãþi prin care ºcolile ºi directoriiacestora, care nu respectã clauzeledin contractul încheiat cu pãrinþii, înceea ce priveºte asigurarea calitãþii ºia condiþiilor corespunzãtoare de in-struire ºi educaþie, sã fie traºi la rãs-pundere, atâta vreme cât pãrintele

poate fi amendat dacã copilul nufrecventeazã cursurile; identificareaunor modalitãþi eficiente, care sã sti-muleze ºi sã cointereseze firmele, învederea organizãrii corespunzãtoarea practicii elevilor ºi studenþilor.

Din pãcate, sentimentul de încre-dere ºi de satisfacþie cu care cei maimulþi participanþi au plecat de laaceastã dezbatere nu a dãinuit multãvreme. Dupã ce FEN a depus docu-mentul cu cele 49 de propuneri ºiargumentaþia aferentã la comisie, amputut constata în 22 noiembrie cãapele se tulburã din nou, de parcãcineva doreºte în mod deliberat caºcoala româneascã sã nu primeascãceea ce i se cuvine. Consensul în ca-drul Comisiei pentru învãþãmânt dinSenat a dispãrut, o parte din membriiacesteia nu au mai participat la lu-crãri în week-end, iar în momentuldepunerii Raportului final la Biroulpermanent al Senatului, au contestat

documentul pe motivul cã a fost ela-borat ºi votat în afara timpului regu-lamentar de lucru. Pentru a nu fi blo-cat procesul elaborãrii acestei legiimportante, la iniþiativa FEN, am dis-cutat cu colegii de la FSI „SpiruHaret“, cu cei din conducerea Fede-raþiei asociaþiilor pãrinþilor din Ro-mânia ºi cu reprezentanþii studenþi-lor. Am transmis un Comunicat, în23.11.2010 tuturor membrilor comi-siei de învãþãmânt din Senat, condu-cerii acestuia, dar ºi opiniei publice, alcãrui conþinut îl redãm în continuare.

„Federaþia Educaþiei Naþionale,FSI «Spiru Haret» ºi Federaþia Na-þionalã a Asociaþiilor de Pãrinþi - În-vãþãmânt Preuniversitar cer mem-brilor Comisiei pentru învãþãmânt,ºtiinþã, tineret ºi sport din SenatulRomâniei sã finalizeze prin vot ra-portul la proiectul legii educaþiei na-þionale astfel încât procedurile deadoptare a actului normativ sã numai fie blocate. Tergiversarea dezba-terii prin atitudinile politicianistedictate de partide trebuie stopatã. Vãcerem sã nu vã mai jucaþi cu viitorula milioane de copii, a milioane depãrinþi ºi a sute de mii de salariaþi dinînvãþãmânt. Vã somãm sã lãsaþi in-teresele politice la uºã, sã discutaþi peproblemele reale ale învãþãmântuluiºi nu sã mai þineþi cont de intereselemãrunte unor lideri de partid care aupierdut contactul cu realitatea ºcolii.

Numai printr-un învãþãmânt decalitate putem ieºi din criza econo-

micã ºi de identitate în care am in-trat. Învãþãmâtul constituie viitorulnaþiunii noastre ºi trebuie sprijinit cutoate mijloacele, aºa cum v-aþi anga-jat de atâtea ori.

ªcoala româneascã nu trebuie sãaibã culoare politicã!“

Ca urmare a solicitãrii noastre,Raportul comisiei a fost votat, depusla Biroul Permanent al Senatului carea decis includerea pe ordinea de zipentru dezbaterea în plenul camereidecizionale, începând cu data de29.11.2020.

Dezbaterea în Senat a fost amâ-natã însã datoritã unei noi decizii aCurþii Constituþionale ºi a solicitãriipremierului Emil Boc, fãcutã în 25noiembrie, de a se stabili calendarulcontinuãrii asumãrii rãspunderii peproiectul legii din 28.10.2010 depusãde cãtre Guvern. Birourile perma-nente ale celor douã camere au sta-bilit luni, 29.11.2010, sã retrimitã Gu-

vernului Legea depusã la 28 octom-brie, întrucât procedura a fost dejadeclaratã neconstituþionalã, ºi sãrediscute în Comisia pentru învãþã-mânt din Senat Raportul la LegeaEducaþiei Naþionale. În acest context,FEN a trimis o nouã scrisoare cãtreconducerea Senatului ºi comisieavând ataºat documentul cu pro-punerile care, în opinia noastrã, nuau fost bine reflectate în raportul fi-nal existent. Acest raport a fost trans-mis, dealtfel în teritoriu, împreunã cuo informare, tuturor preºedinþilorsindicatelor afiliate, în 25 noiembrie,spre a fi consultat.

Discuþiile avute ulterior cu uniimembrii ai Comisiei pentru învãþã-mânt din Senat ne conferã speranþacã vor fi analizate din nou propune-rile noastre, care nu se regãsesc încãprintre amendamentele admise.

Acestea sunt elementele privindstadiul elaborãrii Legii EducaþieiNaþionale, la închiderea ediþiei. Con-siderãm cã FEN ºi-a fãcut datoriafaþã de membrii sãi ºi nu numai, faþãde elevi ºi faþã de pãrinþi. Nu nerãmâne decât sã ne exprimãm spe-ranþa cã lucrurile vor evolua în sensulaºteptat de noi ºi cã plenul Senatuluiîºi va da girul asupra acestei forme alegii, pe care noi o dorim.

O întrebare fireascã persistã to-tuºi: la ce a folosit semnarea, în 2008,a Pactului Naþional pentru Educaþie?

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU

VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN

juridic12

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Prin Ordinul nr. 5.617 din 11noiembrie 2010, ministrul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului aaprobat Metodologia ºi criteriile deacordare a gradaþiei de merit în învã-þãmântul preuniversitar.

Potrivit art. 1, alin. (2) din ordi-nul menþionat, în conformitate cuprevederile pct. 6 din anexa nr. II/1.4„Sporuri ºi alte drepturi ale perso-nalului didactic din învãþãmânt“, laLegea-cadru nr. 330/2009 privindsalarizarea unitarã a personaluluiplãtit din fonduri publice, personaluldidactic din învãþãmânt beneficiazãde gradaþia de merit, acordatã princoncurs. Aceastã gradaþie se acordãpentru 16% din posturile didacticeexistente la nivelul inspectoratuluiºcolar, respectiv al instituþiei de nivelsuperior ºi reprezintã 25% din sala-riul de bazã.

Gradaþia de merit se atribuie pe operioadã efectivã de 5 ani, începândcu data de 1 septembrie 2011.

În conformitate cu art. 2 alin. (1),numãrul de gradaþii care se vor acor-da se calculeazã astfel: din numãrulstabilit prin aplicarea a 16% din tota-lul posturilor didactice se scade nu-mãrul de gradaþii acordate în ultimii3 ani, avându-se în vedere cã gradaþiade merit se acordã pe o perioadãefectivã de 5 ani, fãrã a fi luate în cal-cul perioadele de suspendare a con-tractului individual de muncã dinmotive neimputabile angajatului saude exercitare a unei funcþii în condiþi-ile art. 101 alin. (1), (2), (4) ºi (5) dinLegea nr. 128/1997 privind Statutulpersonalului didactic, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

Personalul didactic beneficiar algradaþiei de merit îºi pãstreazã gra-daþia de merit in urmatoarele cazuri:

a) În situaþia în care personaluluididactic i se modificã locul de muncãla nivelul aceluiaºi judeþ/al munici-piului Bucureºti;

b) În situaþia în care personaluldidactic este detaºat în alt judeþ;

c) În situaþia în care cadrele di-dactice sunt pretransferate/transfe-rate în alt judeþ, cu încadrarea înnumãrul maxim de gradaþii de meritla nivelul judeþului/municipiului Bu-cureºti, în care s-a pretransferat/transferat, pentru anul respectiv.

Personalul didactic din învãþã-mânt care a beneficiat de gradaþie demerit poate participa la un nou con-curs însã, conform art. 4, personaluldidactic pensionat nu mai benefici-azã de gradaþie de merit, de la elibe-rarea din învãþãmânt, în vedereapensionãrii.

În conformitate cu art. 5, la con-cursul pentru acordarea gradaþiei demerit pot participa:

a) personalul didactic din învãþã-mânt cu contract individual de mun-cã pe perioadã nedeterminatã, pre-cum ºi personalul didactic din învãþã-mânt angajat cu contract individualde muncã pe perioadã determinatã;

b) personalul didactic de predaredin învãþãmântul preuniversitar caredesfãºoarã activitate de formare con-tinuã a cadrelor didactice din învãþã-mântul preuniversitar la casa corpu-lui didactic;

c) personalul didactic de predarede la centrele judeþene/al municipiu-lui Bucureºti de resurse ºi asistenþãeducaþionalã, centrele ºcolare pentrueducaþie incluzivã, centrele logopedi-ce interºcolare ºi cabinetele logope-dice, centrele ºi cabinetele de asis-tenþã psihopedagogicã ºi mediatoriiºcolari;

d) personalul didactic de predareºi de conducere de la cluburile spor-tive ºcolare, cluburile ºi palatele copi-ilor cu statut de unitãþi de învãþã-mânt subordonate inspectoratuluiºcolar, precum ºi cel de la Palatul Na-þional al Copiilor;

e) personalul didactic auxiliar dinunitãþile conexe din învãþãmântulpreuniversitar.

Condiþiile de participare la con-curs sunt urmãtoarele:

- vechime efectivã în învãþãmân-tul preuniversitar de peste 3 ani;

- performanþe deosebite în inova-rea didacticã, în pregãtirea preºcola-rilor sau a elevilor, în pregãtirea ele-vilor distinºi la concursuri ºcolare,faza naþionalã ºi internaþionalã, înperioada 1 septembrie 2006 - 31 au-gust 2010;

- calificativul „Foarte bine“ înfiecare an ºcolar încheiat din perioa-da evaluãrii.

Activitatea din ultimii 4 ani acandidaþilor înscriºi pentru acor-darea gradaþiei de merit, inclusã înraportul de autoevaluare, susþinutãprin documente doveditoare, se eva-lueazã pe baza unei fiºe elaborate deinspectoratul ºcolar/Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului pentru palatele ºi cluburile copi-ilor, transmisã inspectoratelor ºco-lare ºi Palatului Naþional al Copiilor,þinându-se seama de criteriile gene-rale ºi subcriteriile prevazute de art. 6care trebuie îndeplinite de candidat,în perioada 1 septembrie 2006-31 au-gust 2010 sau în perioada prevãzutãla art. 5 alin. (3).

Pentru personalul didactic auxi-liar, criteriile pentru acordarea gra-daþiei de merit sunt stabilite în fiºade evaluare a activitãþii, elaboratãde inspectoratul ºcolar pe baza fiºeipostului. Comisia paritarã de la ni-velul inspectoratului ºcolar elabo-reazã grile specifice de evaluare aactivitãþii personalului didactic au-xiliar.

Inspectorul ºcolar general nu-meºte, prin decizie, comisia de coor-donare a concursului în vedereaacordãrii gradaþiei de merit. Repre-zentanþii organizaþiilor sindicale re-prezentative din învãþãmânt la niveljudeþean/al municipiului Bucureºtiparticipã în calitate de observatori latoate lucrãrile, au drept de acces la

documentele comisiilor ºi dreptul sãsolicite consemnarea în procesul-verbal a propriilor observaþii.

În conformitate cu prevederileart. 50 alin. (5) din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, procedura de atribuire agradaþiei de merit prin concurscuprinde urmãtoarele etape:

1. Candidatul întocmeºte ºi depu-ne la conducerea unitãþii de învã-þãmânt/conexe raportul de autoeva-luare a activitãþii desfãºurate, însoþitde documente doveditoare, realizatîn conformitate cu fiºa de evaluareelaboratã de inspectoratul ºcolar,pentru acordarea gradaþiei de merit,la categoria de personal în care aces-ta se încadreazã.

2. Consiliul profesoral al unitãþiide învãþãmânt/conexe, pe baza dez-baterilor asupra modului în care ra-portul reflectã realizãrile candidatu-lui potrivit fiºei de evaluare ºi a docu-mentelor doveditoare, formuleazã oapreciere sinteticã asupra activitãþiicandidatului, consemnatã în proce-sul-verbal de ºedinþã.

3. Directorul unitãþii de învãþã-mânt/conexe depune la secretariatulinspectoratului ºcolar raportul deautoevaluare însoþit de documenteledoveditoare, aprecierea sinteticã aconsiliului profesoral, precum ºipropria apreciere, care trebuie sã fieobiectivã, cu referire ºi la deontolo-gia profesionalã, la abilitãþile de co-municare ale candidatului în cadrulunitãþii de învãþãmânt în care îºidesfãºoarã activitatea. Aprecierea di-rectorului unitãþii de învãþãmânt/conexe, în situaþia în care candidea-zã, se face de cãtre inspectorul demanagement ºi evaluare instituþio-nalã. În cazul Palatului Naþional alCopiilor, aprecierea personalului deconducere se face de cãtre un inspec-tor din Direcþia generalã educaþie ºiînvãþare pe tot parcursul vieþii dincadrul Ministerului Educaþiei, Cer-cetãrii, Tineretului ºi Sportului. In-spectorul de management ºi evalu-are instituþionalã/inspectorul dincadrul Direcþiei generale educaþie ºiînvãþare pe tot parcursul vieþii areobligaþia de a depune aprecierea ladosarul candidatului pânã la data de11 aprilie 2011.

4. În urma consultãrii consiliuluiconsultativ al disciplinei, inspectorulºcolar de specialitate întocmeºte unraport motivat referitor la activitateacandidatului în specialitate, acor-dând punctajul ca sumã a punctelorpentru fiecare criteriu de evaluaredin fiºã.

5. Comisia de coordonare a con-cursului în vederea acordãrii grada-þiei de merit primeºte raportul deautoevaluare, aprecierea consiliuluiprofesoral ºi a directorului unitãþii,precum ºi raportul motivat al inspec-torului ºcolar de specialitate, pe carele examineazã, stabileºte punctajulfinal ºi întocmeºte lista în ordinea

descrescãtoare a acestuia, pe posturiºi discipline. Lista astfel întocmitã vafi prezentatã în consiliul de adminis-traþie al inspectoratului ºcolar.

6. În consiliul de administraþie alinspectoratului ºcolar preºedintelecomisiei prezintã propunerile deacordare a gradaþiilor de merit.

7. Consiliul de administraþieaprobã lista cu rezultatele candida-þilor participanþi la concurs, în ordi-nea descrescãtoare a punctajuluiacordat, ºi o afiºeazã la inspectoratulºcolar. În cazul Palatului Naþional alCopiilor, comisia de coordonare aconcursului din cadrul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului aprobã lista cu rezultatelecandidatilor participanþi la concurs ºio afiºeazã la sediul Ministerului Edu-caþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului.

8. Candidaþii participanþi la con-cursul de acordare a gradaþiei de me-rit au drept de contestaþie asuprapunctajului acordat, la inspectoratulºcolar. Contestaþiile se rezolvã în ter-men de 3 zile lucrãtoare de la data-li-mitã de depunere a acestora, de cãtreo comisie de soluþionare a contestaþi-ilor, numitã prin decizie a inspecto-rului ºcolar general. Hotãrârea comi-siei de contestaþii este definitivã ºipoate fi contestatã numai prin proce-dura contenciosului administrativ,contestaþia reprezentând plângereaprealabilã reglementatã de art. 7 dinLegea contenciosului administrativnr. 554/2004, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

La lucrãrile comisiei de contes-taþii participã ºi reprezentanþii orga-nizaþiilor sindicale afiliate la federaþi-ile sindicale reprezentative la nivel deramurã de învãþãmânt, în calitate deobservatori, care au drept de acces latoate documentele ºi pot solicita con-semnarea în procesul-verbal a pro-priilor observaþii.

9. a) Criteriile pentru stabilireaponderii pe diferite specialitãþi/funcþii de conducere din unitãþile de învãþãmânt, precum ºi hotãrâ-rea asupra rezultatului concursului(punctaj minim) se aprobã în comi-sia paritarã de la nivelul inspec-toratului ºcolar.

b) Hotãrârea asupra rezultatuluiconcursului, precum ºi ponderea pediferite specialitãþi/funcþii de con-ducere din unitãþile de învãþãmântaparþin inspectorului ºcolar general,în baza listei întocmite în ordineadescrescãtoare a punctajului pe pos-turi ºi discipline, care a fost aprobatãde consiliul de administraþie al in-spectoratului ºcolar, cu condiþia res-pectãrii proporþiei numãrului de lo-curi pe discipline/domenii de activi-tate/funcþii de conducere din unitãþide învãþãmânt.

10. Consiliul de administraþie alinspectoratului ºcolar înainteazã listacandidaþilor validaþi la Direcþia gene-ralã management, resurse umane ºi

reþea ºcolarã din cadrul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului pentru emiterea ordinuluiministrului.

Candidaþii înscriºi la concursulde acordare a gradaþiei de merit auobligaþia de a completa o declaraþiepe propria rãspundere, prin care sãconfirme cã documentele depuse ladosar le aparþin ºi cã, prin acestea,sunt certificate activitãþile desfãºura-te, conform modelului prevãzut înanexa nr. 6 la metodologie.

GRAFICUL desfãºurãrii concur-sului pentru acordarea gradaþiilor demerit – sesiunea 2011

- 1-15 martie 2011: detaliereapunctajelor aferente criteriilor decãtre comisia paritarã la nivelul in-spectoratului ºcolar;

- 15 martie-11 aprilie 2011: depu-nerea dosarelor care conþin docu-mentele justificative privind activi-tatea cadrului didactic respectiv, laregistratura inspectoratului ºcolar;

- 12-20 aprilie 2011: analiza do-sarelor de cãtre inspectorul de spe-cialitate, cu consultarea consiliuluiconsultativ, ºi elaborarea raportuluireferitor la activitatea candidatului înspecialitate;

- 27 aprilie-6 mai 2011: verifica-rea dosarelor de cãtre comisia decoordonare a concursului în vedereaacordãrii gradaþiei de merit;

- 27 aprilie-6 mai 2011: verifica-rea dosarelor de cãtre reprezentanþiifederaþiilor sindicale reprezentativedin învaþamânt ºi refacerea puncta-jelor, în situaþia în care observaþiilesunt juste, împreunã cu inspectorulde specialitate;

- 10-12 mai 2011: consiliul deadministraþie al inspectoratului ºco-lar aprobã lista cuprinzând puncta-jele acordate în urma evaluãrii;

- 13 mai 2011: afiºarea listei laavizierul inspectoratului ºcolar;

- 16-18 mai 2011: depunerea con-testaþiilor asupra punctajului acor-dat;

-19-23 mai 2011: rezolvarea con-testaþiilor de cãtre comisie;

- 26 mai 2011: validarea rezul-tatelor finale ale concursului de cãtreconsiliul de administraþie al inspec-toratului ºcolar ºi afiºarea acestora lainspectoratele ºcolare;

- 30-31 mai 2011: înaintarea laMECTS, în vederea emiterii ordinu-lui ministrului Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului, a tabeluluinominal cu personalul didactic depredare, didactic auxiliar ºi cel deconducere din unitãtile de învãþã-mânt, nominalizat pentru acordareagradaþiei de merit;

- 29 iulie 2011: emiterea ordinu-lui ministrului Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului.

Cadrele didactice de la PalatulNaþional al Copiilor vor depune dosa-rele pentru concursul de acordare agradaþiei de merit la registraturaMECTS, respectând graficul.

Gradaþia de merit în învãþãmântul

preuniversitar

ºcoala internaþionalã 13

decembr ie 2010

wwwªCOALA

româneascq.ro

LituaniaPersonalul didactic care predã în

instituþiile de învãþãmânt unde studi-azã elevi cu vârste cuprinse între 6 ºi7 ani, respectiv 9 ºi 10 ani, este for-mat ca generalist în licee pedagogicesau în instituþii universitare. Certifi-catul de finalizare a studiilor secun-dare superioare este necesar pentruînscrierea la formarea practicã ºi teo-

reticã, ce constã într-un program destudii de la 3 la 4 ani. Personalul di-dactic care predã în instituþiile deînvãþãmânt unde învaþã elevi cuvârste cuprinse între 9 ºi 17 ani, res-pectiv 16 - 19 ani, este format în insti-tuþii universitare. Pentru înscriereeste necesar certificatul de terminarea studiilor secundare superioare, pre-cum ºi rezultate satisfãcãtoare la untest de eligibilitate profesionalã (carese realizeazã într-o instituþie de învã-þãmânt universitar). Formarea estepracticã ºi teoreticã ºi constã într-unprogram de studiu de la 3 la 4 ani,care se finalizeazã cu o diplomã. Per-sonalul didactic care predã disciplineprofesionale pentru elevi cu vârstacuprinsã între 14 ºi 18 ani este formatîn teorie profesionalã într-o instituþieuniversitarã (4 sau 5 ani de studii)sau institut (3 ani). Personalul dinaceastã categorie este abilitat sã pre-dea ºi cursuri practice.

RReeccrruuttaarree,, sseelleeccþþiiee,, eevvaalluuaarree ººiipprroommoovvaarreePersonalul este recrutat conform

unei proceduri deschise ºi este numitde conducãtorul instituþiei, fiind an-

gajat de autoritatea localã. Dupã mi-nimum un an de experienþã, profeso-rilor le este acordat statutul perma-nent de profesijos mokytojas. Per-soanele care ocupã aceastã funcþiesunt numite de cãtre conducãtorulinstituþiei ca angajaþi cu statut defuncþionari. Evaluarea personaluluididactic se realizeazã de cãtre comi-sia de evaluare a cadrelor didactice

din instituþia respectivã. În materiede promovare, primul nivel se acordãcelor care realizeazã sarcini asemã-nãtoare în afara orelor de învãþã-mânt. Acest personal trebuie sã-ºidovedeascã propriile capacitãþi încalitate de cadru didactic (cu mini-mum 4 ani de experienþã în profesie),sã fi susþinut stagii de formare con-tinuã (inclusiv teste) ºi alte activitãþiprofesionale (cum ar fi participareala proiecte, redactarea de articole,sprijinul acordat cadrelor didacticemai puþin experimentate, evaluareaºi dezvoltarea programelor de studiu,precum ºi diseminarea metodologieiºi a materialelor de învãþare în dome-niul în care lucreazã). În majoritateacazurilor, promovarea se acordã decãtre comisia de evaluare din ºcoalã,cu excepþia cadrelor din învãþãmân-tul profesional, a cãror promovareeste acordatã de comisia de calificaredin centrul de dezvoltare profesio-nalã a cadrelor didactice. Promova-rea implicã ºi o creºtere salarialã. Aldoilea nivel se acordã personaluluicare îºi demonstreazã capacitãþile decadru didactic (cu minimum 6 ani de

experienþã în profesie), a urmat o for-mare continuã (inclusiv teste) ºi alteactivitãþi profesionale amintite ante-rior. În cea mai mare parte a cazuri-lor, promovarea este acordatã decomisia de evaluare a cadrelor didac-tice din instituþie, la aprobarea/reco-mandarea unuia sau a mai multororganisme de formare continuã a ca-drelor didactice sau a organismelor

administrative locale, regionale ºicentrale externe.

Belgia (Comunitatea francezã)

Formarea generalã pentru insti-tuteur/trice maternel/le ºi institu-teur/trice primaire se face în HautesÉcoles Pédagogiques. Formarea sedesfãºoarã pe o duratã de 3 ani (învã-þãmânt terþiar de scurtã duratã). Pen-tru înscrierea la formare este necesarun certificat d’enseignement secon-daire supérieur (CESS). Ansamblulformãrii cuprinde o componentã deformare generalã ºi o componentã depracticã profesionalã, inclusiv pe-rioade de stagiu. Studiile se finalizea-zã cu o diplomã de agrégé/e de l’en-seignement secondaire inférieur(AESI). Titlul de agrégé de l’en-seignement secondaire este necesarpentru a deveni Maître spécial pen-tru limbi strãine sau educaþie fizicã,în instituþiile de învãþãmânt primar.Agrégé/e de l’enseignement secon-daire supérieur este o specializareobþinutã în principal în facultãþi, darºi în câteva Hautes Écoles, care orga-

nizeazã un învãþãmânt terþiar delungã duratã (ºtiinþe comerciale, eco-nomice ºi sociale, domeniul artistic,tehnic etc.). Studenþii trebuie sãobþinã mai întâi diploma de licenþã (4sau 5 ani de studii universitare), careatestã formarea ºtiinþificã specificã ºiapoi o diplomã de agrégé de l’en-seignement secondaire supérieur(AESS), care îi calificã pentru a preda.

RReeccrruuttaarree ººii sseelleeccþþiiee ((SSttaattuutt))În învãþãmântul organizat în Co-

munitatea francezã, recrutarea can-didaþilor, viitori profesori, este cen-tralizatã. Candidaturile trebuie înre-gistrate la Direcþia Generalã de Per-sonal din Ministerul Comunitãþiidupã publicarea cererii de apel decandidaturã în Monitorul belgian.Apelurile se publicã în funcþie de uncalendar precis cu termen limitã. Din1980 însã, existã o anumitã autono-mie localã pentru un mai bun controlal calitãþii învãþãmântului, dar con-trolul strict asupra finanþãrii ºi pro-gramelor naþionale rãmâne centra-lizat. Pentru a se titulariza, profesoriisunt condiþionaþi de vechime, deexistenþa posturilor libere ºi de dife-ritele tipuri de evaluãri realizate dedirectorul ºcolii. Iniþial, orice profe-sor este desemnat pe o perioadã lim-itatã, apoi aºteaptã sã obþinã numireade temporar prioritar, apoi devinedefinitiv, deci titularizabil. Persona-lul didactic din écoles maternelles(copii cu vârste între 2 ºi 6 ani) esteformat ca generalist în Hautes ÉcolesPédagogiques. Aceastã formare se fi-

nalizeazã cu o diplomã de institu-teur/trice maternel/le. Condiþiile derecrutare variazã în funcþie de sec-torul/reþeaua de învãþãmânt - publicsau privat ºi de sursa de finanþare. Înînvãþãmântul public organizat ºifinanþat de Comunitatea francofonã,selecþia este în responsabilitateaministerului Comunitãþii. În învãþã-mântul public subvenþionat sau pri-vat, condiþiile de recrutare sunt defi-nite de organismul care conduce fie-care instituþie (comunã, provincie,organism privat, etc.). Cadrele didac-tice sunt angajate de Comunitateafrancofonã. În învãþãmântul public,cadrele didactice au statut de funcþio-nari (precedat de o perioadã de acti-vitate cu contract temporar). Cadreledidactice din réseaux subventionnésnu au statut de funcþionari, dar con-diþiile lor de muncã sunt stabiliteprintr-un statut care prezintã simili-tudini cu cel al funcþionarilor. Perso-nalul didactic în écoles primairespredã în instituþiile de învãþãmântunde studiazã elevi cu vârsta cuprin-sã între 6 ºi 12 ani, fiind format cageneralist în aceleaºi Hautes ÉcolesPédagogiques. Personalul didacticeste specializat într-o anumitã disci-plinã, fiind recrutat de écoles pri-maires ºi predã în instituþiile de în-vãþãmânt unde studiazã elevi cuvârsta cuprinsã între 6 ºi 12 ani.Maîtres spéciaux trebuie sã aibãiniþial titlul de Agrégé/e de l’en-seignement secondaire inférieur.Agrégé/e de l’enseignement secon-daire inférieur (Regent/e) priveºtepersonalul didactic pentru primii 3ani de învãþãmânt secundar de tran-ziþie (elevi cu vârste de la 12 la 15 ani)ºi primele douã cicluri de învãþã-mânt, care oferã calificare (elevi dela 12 la 16 ani) sau al treilea ciclu deînvãþãmânt profesional, depinzândde aria specializãrii.

EEvvaalluuaarree ººii pprroommoovvaarreeLa nivel de specialitate, evaluarea

se realizeazã de cãtre inspectori, alecãror responsabilitãþi ºi sarcini va-riazã în funcþie de sectorul de învãþã-mânt. De asemenea, evaluarea seface ºi la nivel administrativ de cãtredirectorul ºcolii, care redacteazã unraport asupra calitãþii prestaþiei ser-viciilor educaþionale oferite de per-sonalul angajat pe duratã determi-natã. Dacã evaluarea este negativã,profesorul este concediat sau, în anu-mite condiþii, este reevaluat dupã unan. Dacã evaluarea este pozitivã,poate candida la postul de profesordefinitiv. Pentru a se titulariza, profe-sorii sunt condiþionaþi de vechime, deexistenþa posturilor libere ºi de dife-rite tipuri de evaluãri realizate dedirectorul ºcolii.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Statutul de profesorîn Uniunea Europeanã (VII)

Întâmplãtor sau nu, campania de informare iniþiatãde revista „ªcoala româneascã“ cu scopul de aprezenta sistemele de formare iniþialã ºi continuã,recrutare ºi selecþie, evaluare ºi promovare a per-sonalului didactic din diverse þãri ale Uniunii

Europene se încheie o datã cu acest ultim numãrpe 2010. Pentru cei care nu au urmãrit constantacest serial, precizãm cã, pânã la acest moment, aufost analizate sistemele de formare iniþialã ºi conti-nuã din Danemarca, Grecia, Germania, Polonia,

Marea Britanie, Suedia, Spania, Estonia, Ungaria,Letonia, Cipru, Austria, Italia ºi Portugalia. În acestultim episod, vã vom supune atenþiei mecanismeledupã care sistemele amintite mai sus funcþioneazãîn Lituania ºi Belgia (Comunitatea francezã).

dosar14

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Poate cã pentru adolescenþi o fi„cool“ sã se facã „mangã“ sau, tot maimult în ultima vreme, sã tragã pra-furi pe nas, cu precãdere etnobota-nice, dar aceastã plãcere complet ilu-zorie costã al naibii de mult. ªi nu nereferim doar la bani, deºi conteazãfoarte mult ºi acest aspect, ci mai alesla efectele acestor „hobby-uri“. Caresunt de-a dreptul dezastruoase asu-pra persoanei în sine ºi a capacitã-þii tot mai reduse de a-ºi vedea deºcoalã, prieteni, familie, de viaþã în general, alcoolul ºi drogul fã-cându-i pur ºi simplu captivi. Nici fu-matul nu este de aplaudat, tutunul,chiar dacã este legal la fel ca ºi al-coolul, având efecte nefaste asuprasãnãtãþii.

Boalã ºi moarte la plicDeºi au intrat în vocabular sub

denumirea de „etnobotanice“, în rea-litate vorbim de substanþe sinteticecare au proprietãþi asemenea amfeta-minelor ºi drogurilor, iar denumireade etnobotanice este doar o mascãpentru a ascunde acest adevãr. Aces-te produse se vând mai ales sub for-mã de þigãri, comprimate, pulberi,fragmente vegetale ambalate în pli-curi sub diferite denumiri, care seschimbã imediat ce s-a aprobat vreoordonanþã de guvern care listeazãsubstanþele interzise.

Consumul de etnobotanice estemai periculos decât cel de droguri,tocmai pentru cã nu se cunosc efecte-le pe care aceste produse îl pot avea.În consecinþã, nici medicii nu preaºtiu ce tratamente sã aplice în cazultinerilor care ajung la spital, numãrulacestora fiind tot mai mare.

Mãrturii ale consumatorilor

Pe diverse forum-uri ºi site-uri sepot citi declaraþii ale consumatorilor,majoritatea regretând cã au apucat-ope drumul consumului de etnobota-nice ºi sfãtuindu-i pe cei care s-argândi sã încerce astfel de plante sã nuse lase tentaþi nici de prieteni, nici decuriozitate sau teribilism, de nimeniºi nimic.

„Am încercat ºi eu prostiile asteade câteva ori. Într-adevãr, îþi dau osenzaþie cool, te fac sã vezi tot ce ai înminte , zici tot ce n-ai zice dacã n-ai fitras, râzi în prostie, îþi baþi joc de toa-tã lumea. Odatã chiar am vãzut-o peo fatã ºi cât de rãu se simþea ºi parcãera clown. Intrasem în panicã, deci,dacã intri în panicã îþi este fricã sãmai dormi pentru cã te gândeºti cãmori, simþi cã ai inima în gât, cã batefoarte repede, ca ºi cum ai fi în ulti-mul minut al vieþii tale. Oricât demare ar fi tentaþia, nu încercaþi pen-tru cã pe urmã regretaþi foarte mult,deci vã spun sã nu încercaþi. Eu amtras de trei, patru ori normal ºi peurmã am ajuns sã o pun pe mama sãîmi fiarbã iarba, minþind-o cã-mi erãu ºi cã mi-a dat o vecinã nu ºtiu ceplante ca sã îmi fac ceai. ªi chiar ceaiieºea, dar dupã ce îl beam, chiar numai ºtiam nici pe ce planetã sunt.Odatã chiar am vãzut-o pe mama cutrei picioare. În fine, multe mi s-auîntâmplat ºi acum regret foarte mult

cã am tras. Aºa cã, înainte sã încer-caþi ºi voi, gândiþi-vã bine. De la oþigarã ajungi la douã, pe urmã la treiºi tot aºa…“

„Eu am început sã fumez iarbã depe la 16 ani. Acum am 25. Totul a fostfrumos ºi în aceºti ani recunosc cumâna pe inimã cã nu am avut vreo-datã vreo dorinþã de a fuma, chiardacã fãcusem o pauzã foarte mare.Pânã când niºte prieteni de-ai mei ºi-audeschis anul trecut un magazin deetnobotanice. Toate bune ºi frumoa-se, pânã când m-au vrãjit sã încercprafurile de tras pe nas ºi m-am lãsatconvins de aºa ziºi prieteni. Am datde special gold/Magic/Charge caremi-au schimbat viaþa la 180 de grade.Am devenit dependent de acestedroguri. Ajung sã strâng ultima fãrâ-mã de praf, mã gândesc cum sã facrost de bani imediat cum s-a termi-nat ºi ultima linie. Spre norocul meu,familia mea este destul de înstãritãîncât sã îmi pot întreþine viciile fãrãprobleme ºi fãrã ca ei sã ºtie, dar amavut, pânã acum, tãria de charactersã mã rezum la a trage pe nas. Alþii ºi

majoritatea heavy userilor au ajunssã se injecteze cu aºa ceva direct învenã. Din varã pânã acum am slãbit15 kg ºi arãt mai palid. Credeþi-mã,nu aþi vrea sã îi vedeþi pe cei ce seinjecteazã. Piele ºi os sunt, ajung fãrãsã vrea cobai. Dau tuturor un sfat dinsuflet, cald ºi prietenesc. Nu bãgaþiprostiile alea în voi, nu sunt bune. Nule lãsaþi sã vã ruineze viaþa pentru oprostie copilãreascã „

„Bunã la toþi. Sunt nouã pe aici.Întâi vã zic ce am pãþit. Eu n-am fu-mat niciodatã, niciun fel de etnobota-nice. Azi, la liceu, a luat o colegã ochestie, se numea m1 sau m3, nu maiºtiu. Am tras pentru prima oarã vreocinci fumuri, restul a fumat colegamea, dar pe ea a luat-o prima. Nucredeam cã provoacã vreo stare dupã.Pot sã vã zic cã mi s-a fãcut efectivrãu ºi mie, ºi colegei mele, aproape cãam ajuns la urgenþã. Mi-am revenitdupã 5 ore, ea ºi-a revenit un pic mairepede. A zis cã pentru prima oarã is-a fãcut rãu. Ceva în neregulã este cutoate plantele, dar planta asta ne-a fã-cut rãu. Am jurat cã nu mai vreau, am

vãzut moartea cu ochii. Am vrut doarsã vãd cum e, ºi nu mi-a plãcut. Copii,treziþi-vã, pânã nu e prea târziu.“

„Hmm… Etnobotanice… Toþi co-piii care nu ºtiþi, aflaþi cã etnobota-nicele sau plantele psihogene pro-voacã dependenþã, nu de la prima în-cercare, ci în timp. Am un an de când încerc astfel de plante ºi sunt dependentã de ele. Totul începe de laun fum, o curiozitate între prieteni.Asta nu înseamnã cã eºti slab, doarvrei sã vezi ce îþi poate oferi un anu-mit drog. Am un sfat. Cei care nu aþiîncercat niciodatã niciun fel de drog,nu mai criticaþi sau vorbiþi aiurea.Da, omenirea devine mult mai rea ºiunii copii încearcã sã iasã din tipar.Da, te fac sã uiþi, îþi oferã anumite uºiîn mintea ta pe care nu credeai cã levei deschide vreodatã. Eºti în lumeata, în gândurile tale, iar dupã aceea îþimai doreºti o datã senzaþia aia, vrei sãte mai pierzi o datã în lumea ta…doarcã, ce este la început este un miraj,crezi cã e frumos… în timp, pe zi cetrece, noi pierdem suta de neuroni…sã ajungi sã nu mai râzi fãrã droguri,

sã crezi cã nu poþi face nimic fãrã ele,cã dacã eºti nervos drogurile suntsingurele care te calmeazã, sã te rupide realitate ºi sã îþi doreºti sã îþi reviicât mai repede când inima o ia raznaºi nu mai poþi face nimic. Am combi-nat multe… ºi praf cu alcool, ºi iarbãcu alcool, ºi pastile cu alcool… ºi încãsunt în viaþã, dar nu doresc nimãnuisã ajungã în sevraj în colþul camerei,bãlãngãnindu-se ºi tremurând cã îºivrea doza. ªi nu, nu am bãgat în vene,dar de la unele plante etnobotanicesau droguri uºoare, cum le numescunii, se ajunge la senzaþii mai tari ºivrei din ce în ce ceva mai tare. Te gân-deºti „dacã drogurile uºoare nu m-auomorât, ce-ar fi sã fie ceva mai pu-ternic, mã voi simþi mai bine“… asta ementalitatea unui „începãtor“, cumspunem noi, cei de mai mult timpconsumatori. Aºa, ca sfat, dacã aþiîncercat, opriþi-vã la timp. Eu amreuºit, dar dupã grele ºi multe încer-cãri. Drogurile schimbã tot. Nu îþiface iluzii. Joci, riºti ºi pierzi dacã faciconfuzii…“

Consumul de alcool înexces, la fel de periculos

Nici consumul de alcool în excesnu este cu nimic mai puþin periculosfaþã de droguri. Cauzele care duc laalcoolism sunt multiple, dintre aces-tea amintind factorul genetic, factoriipsihosociali – nivelul material ºi deinstrucþie mai scãzut, anturajul etc.Ca ºi în cazul consumatorilor de dro-guri, mai nou la modã acele etnobo-tanice care în realitate sunt stropitecu diverse substanþe chimice de sin-tezã tocmai pentru a induce depen-denþa, ca ºi în cazul þigãrilor, ºi alco-olismul pare iniþial o joacã. În reali-tate, alcoolismul este cu adevãrat oboalã, iar bolnavul pierde controlulasupra consumului. O persoanã carenu suferã de alcoolism îºi poate pro-pune sã bea doar un pahar cu bere,vin sau ºampanie, deci ocazional ºi cumoderaþie, ceea ce alcoolicul nu reu-ºeºte, pentru cã pierde controlulasupra consumului de alcool. Apoi,odatã instalatã dependenþa, fãrã aju-tor de specialitate ieºirea din acestcerc este aproape imposibilã. În cazulalcoolicilor ºi al consumatorilor dedroguri sau aºa numitele etnobotan-ice, dupã întreruperea drogului însine – alcool sau diverse substanþenarcotice – apare sevrajul.

Negarea dependenþeiPrimul pas pentru a ieºi din de-

pendenþa de drog, alcool sau tutuneste recunoaºterea acestei dependen-þe ºi dorinþa de a scãpa de boalã, ºiapoi sã se urmeze cãile necesare –voinþã, consiliere psihologicã, trata-ment medical etc.

„Cel mai greu lucru este sã îi scoþipe dependenþi din negare. Dacã aceº-tia recunosc cã au o problemã, potspune cã cea mai mare parte a recu-perãrii este ca ºi rezolvatã. Un lucrufoarte important este sã reuºeºti sã-ifaci sã privescã spre sine, pentru cã,în majoritatea cazurilor, se focali-zeazã spre ceilalþi ºi se cruþã pe ei în-ºiºi, gãsindu-ºi tot felul de justificãripentru dependenþa respectivã. Cei

Etnobotanicele ºi alcoolul,Etnobotanicele ºi alcoolul,Etnobotanicele ºi alcoolul,Etnobotanicele ºi alcoolul,Etnobotanicele ºi alcoolul,Etnobotanicele ºi alcoolul,

Numãrul elevilor care consumã etnobotanice este în creºtere

dosar 15

decembr ie 2010

wwwªCOALA

româneascq.ro

mai mulþi îºi justificã bãutul, con-sumul de droguri sau chiar ºi fumat-ul fãcându-i vinovaþi, cel mai adesea,pe pãrinþii care nu îl înþeleg, profe-sorul care l-a enervat, soþul sau soþia,ºeful de la serviciu etc.“, spune dna drRodica Nãstase, ºef de Clinicã la Spi-talul „Alexandru Obregia“ din Bucu-reºti.

Efecte asupra sãnãtãþiiMotivele consumului de alcool,

droguri sau tutun? Multe ºi diverse –bucurie, necaz, plictisealã, obiºnuin-þã, imitaþie, stress, timiditate etc. Încazul tinerilor, gesturile lor de a în-cerca etnobotanice, de a bea sau de afuma þin pânã la urmã de spiritul deimitaþie sau chiar fãrã niciun anumemotiv – pur ºi simplu. Deºi efectelepe care le au etnobotanicele sunt dejacunoscute ºi s-a încercat o oarecarelimitare prin declararea ca ilegale acâtorva zeci de astfel de plante,patronii de „magazine de vise“ s-aurepliat imediat. Au înlocuit respec-tivele denumiri cu altele, care nu fi-gurau în listã ºi negoþul merge uns.Înºiºi specialiºtii recunosc cã feno-menul în sine se produce cu o atât demare rapiditate încât nici nu sereuºeºte analizarea etnobotanicelorde pe piaþã, cã ºi apar altele noi. Nu înultimul rând, aceºtia subliniazã cã nudoar ierburile care intrã în compo-nenþa etnobotanicelor sunt pericu-loase, ci îndeosebi substanþele cucare respectivele plante sunt tratate.Ce efecte au etnobotanicele asupraorganismului uman? Este vorba deefecte diverse, de la delir ºi creºtereafrecvenþei cardiace ºi pânã la deces,deci nu este deloc de joacã.

Dacã ne referim la efectele pe ter-men scurt, consumatorul de etnobo-tanice va putea sã resimtã unul saumai multe dintre urmãtoarele efectefizice sau psihice: � dureri puternicede cap; � ameþeli, senzaþie de greaþãºi vãrsãturi; � creºterea frecvenþeicardiace; � creºterea tensiunii arteri-ale; � transpiraþie excesivã; � dilata-rea pupilelor; � tremurãturi ale cor-pului; � stãri confuzionale – pierde-rea identitãþii; � dispoziþii schimbã-toare; � atacuri severe de panicã,senzaþie de moarte iminentã; � râsfãrã motiv, euforie, relaxare; � impo-sibilitatea de a se concentra ºi memo-ra, diminuarea atenþiei; � problemede raþionament logic, clarviziuni; �iluzii senzoriale ºi distorsiuni spaþio-temporale; � halucinaþii, senzaþia de-corporalizãrii; � senzaþie de omnisci-enþã (persoana se crede atotcunoscã-toare); � fricã, anxietate, angoasã,tristeþe, iritabilitate, paranoia, etc.

Bilanþ ANAPentru a vedea amploarea fe-

nomenului, amintim ultimul bilanþ,care, dupã cum spun unele organiza-þii neguvernamentale, este departede realitate. Potrivit Raportului Na-þional privind Situaþia Dorgurilor înRomânia 2010, realizat de AgenþiaNaþionalã Antidrog (ANA), în prime-le ºase luni din 2010 numãrul per-soanelor spitalizate din cauza consu-mului de substanþe etnobotanice s-atriplat, comparativ cu întregul an2009. Este vorba de 934 de persoane

care au ajuns la spital ca urmare aconsumului de droguri, dintre aces-tea 235 suferind intoxicaþii acute cuetnobotanice. Din aceeaºi cauzã, în2009 au ajuns la spital 86 de per-soane, deci situaþia s-a înrãutãþit fundamental. Dupã cum subliniazãANA, vizavi de consumul de droguriîn rândul populaþiei tinere marijuanaeste pe primul loc, dar de anul trecutpreferinþele adolescenþilor s-au în-dreptat cãtre drogurile din categoriaetnobotanicelor. De asemenea, stu-diul aratã cã debutul consumului dedroguri a coborât spre vârsta de 14ani sau chiar ºi mai puþin. De unde îºicumpãrã tinerii droguri? Mai de pes-te tot - discoteci, cluburi, din cartierulunde locuiesc sau din împrejurimileunitãþilor de învãþãmânt.

Amploarea fenomenului,mai mare decât cearecunoscutã de autoritãþi

Centrul Internaþional Antidrog ºipentru Drepturile Omului (CIADO)Romania contestã raportul naþionalpe droguri prezentat de ANA, subli-niind cã este nerelevant ºi nu expri-mã realitatea, anume cã amploareaconsumului de droguri ºi mai ales deetnobotanice este mult mai maredecât cea recunoscutã de autoritãþi.

„În pofida faptului cã au fost asigu-rãri cã este un raport pe baze ºtiinþi-fice, am constatat cã ANA nu a avutfonduri necesare pentru acest studiu.ANA, în anul 2009, respectiv 2010nu a avut fonduri alocate pentru pro-iecte ºi programe de prevenire saustudii, ceea ce demonstreazã imposi-bilitatea de aplicare a celor enume-rate în raport. Constatãm cã poliþiaromânã aplicã aceleaºi strategii dedezinformare a opiniei publice prac-ticate în ultimii ani, comunicând lanivelul naþional doar câteva mii deconsumatori de droguri, în contextulîn care într-o singurã noapte în mu-nicipiul Bucuresti au fost confiscateetnobotanice în valoare de 11 miliar-de din 52 de magazine de vise, dintr-untotal de 500 magazine existente lanivel naþional, plus comerþul pe in-ternet ce reprezintã aproximativ 60%

din totalul vânzãrilor din România.Dimensiunea consumului de pro-duse droguri etnobotanice este deaproximativ 700.000 la nivel naþio-nal. Statul român sã-ºi asume rãs-punderea morþilor, sutelor de inter-naþi ºi sutelor de mii de consumatori.În pofida investiþiilor de 700 milioa-ne euro în securizarea graniþelor dinpartea UE, România are un trafic dedroguri crescut conform rapoartelorDepartamentului de stat al USA. Ra-portul prezentat de ANA are doardouã surse de informare – IGPR, res-pectiv MAI, adicã aceeaºi instituþie, ºinu a þinut cont de rapoartele societã-þii civile, lucru ce ne determinã sãcredem cã statul nu controleazã feno-menul. Nu doar prin mãsuri coerci-tive ºi închidere de magazine se re-zolvã problema, ci ºi prin joncþiuneacu proiecte ºi programe naþionale deprevenire ºi combatere. Statul românºi autoritãþile publice ºi locale de-monstreazã diletantism în materie deprevenire ºi combatere a consumuluide droguri“, spune academicianulConstantin Bãlãceanu Stolnici, pre-ºedintele CIADO România.

MECTS, un actor aproape absent

Uitându-ne înspre MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, constatãm cã acesta estepasiv ºi implicarea este aproape egalãcu zero. Dacã ne referim strict laMECTS, acþiunile legate de prevenþiaconsumului de droguri se limiteazã ladouã aspecte: pe de o parte, unelecapitole incluse în disciplina Educa-þie pentru sãnãtate, materie prezentãla fiecare ciclu de învãþãmânt, iar pede altã parte sarcinile care ar reveniMECTS conform Strategiei NaþionaleAntidrog elaborate de ANA. ªi cumANA este aproape invizibilã, a fostînglobatã în cadrul MAI, însuºi site-ul instituþiei este prin MAI, nu maiare buget alocat, nu mai este ordona-tor de fonduri etc., ºi sarcinileMECTS sunt la fel de valoroase ca ºiactivitatea ANA, adicã tind spre zero.În plus, pe parte extraºcolarã existãun Concurs Naþional de proiecte

Antidrog intitulat „Împreunã“, careoferã posibilitatea fiecãrei ºcoli sãvinã cu un proiect pentru acea uni-tate de învãþãmânt de genul progra-melor artistice – piese de teatru, con-cursuri de picturã, graffiti etc. Dacãanalizãm cu seriozitate, putem sãconcluzionãm cã MECTS este la felde absent ºi la acest capitol, aºa cumeste de fapt ºi la cele privind educaþia,ministrul Daniel Funeriu impunân-du-se doar prin a deveni zbir, în sen-sul cã angajaþii nu mai au curaj sã facãdeclaraþii sau sã-ºi exprime pãrerea,de teamã cã vor fi „zburaþi“ din învã-þãmânt. Din pãcate, instituþiile finan-þate de la buget sunt aproape invi-zibile în acþiunile de prevenire, doarorganizaþiile neguvernamentale, pre-cum CIADO România, de exemplu,încercând dupã fondurile pe care leau, sã mai dea o mânã de ajutor ºi sãtot tragã semnalul de alarmã.

Debutul consumului de stupefiante, de la vârste tot mai mici

Dupã cum aratã studiul „Baro-metrul adolescenþei 2009 - Atitudiniºi stil de viaþã la nivelul elevilor deliceu de clasa a-XII-a“, realizat deFacultatea de ªtiinþe Politice dincadrul ªcolii Naþionale de StudiiPolitice ºi Administrative Bucureºti,în perioada 15 octombrie – 5 noiem-brie 2009, pe un eºantion de 1.290 deelevi, 10,7 % dintre chestionaþi audeclarat cã au consumat droguri. Încazul elevilor de clasa a XII-a, potrivitrespectivului studiu, Capitala nu maieste principalul oraº din þarã în carese consumã droguri. Astfel, în bazarãspunsurilor elevilor chestionaþi,Regiunea Bucureºti-Ilfov este pelocul trei ca procent înregistrat alconsumului de droguri (13,7%), peprimul loc fiind Regiunea Nord-Est(19,9%), iar pe locul secund Regiu-nea de Sud-Est (15,1%). Ca ºi în cazulstudiului ANA, ºi barometrul realizatde SNSPA confirmã faptul cã debutulconsumului de droguri coboarã totmai mult - sub 14 ani - 13%, 14-15 ani- 10%, 16-17 ani - 41,3%. De aseme-nea, înºiºi tinerii declarã cã accesul la

droguri este ridicat în locurile de pe-trecere a timpului liber – discoteci,baruri, cluburi, petrecerile cu priete-nii etc. Astfel, 23,4% dintre elevii declasa a XII-a chestionaþi au declaratcã pot procura uºor drogurile dincluburi, baruri, discoteci, iar 17,8% auales rãspunsul „chiar foarte uºor“. ªila petrecerile cu prietenii drogurile seprocurã lejer, 18% declarând cã le potobþine uºor, iar 12,8% - foarte uºor.

Închiderea „magazinelor de vise“ nu rezolvã problema

„Acþiunea autoritãþilor locale înceea ce priveºte închiderea magazi-nelor de vise nu va soluþiona proble-ma etnobotnicelor pe care acestea lecomercializeazã ci, din contrã, vaprovoca ºi mai mult tinerii spre con-sum. Spiritul rebel, specific vârsteiconsumatorilor va fi incitat ºi maimult spre consum, opinând cã estefructul interzis pe care ºi-l doresc.Mãsurile coercitive trebuie comple-tate de programe ºi proiecte macronaþionale, ca alternativã la consumulde droguri ºi informare corectã asu-pra riscurilor. Finanþarea AgenþieiNaþionale Antirdrog pentru dezvol-tarea de programe ºi proiecte trebuiesã constituie o prioritate pentru Gu-vern. Autoritãþile locale sã finanþezeprogramele antidrog de prevenire ºicombatere, lucru pe care nu l-au fã-cut de doi ani. Acþiunile din ultimaperioadã privind desfiinþarea maga-zinelor sunt doar populiste, comerþulpe internet fiind de fapt cel mai dez-voltat“, spune Gigel Lazãr, preºedin-tele executiv al CIADO România.

În condiþiile în care multe dintremanualele ºcolare sunt nerevizuitede peste zece ani, calitatea educaþio-nalã este în scãdere, legea educaþieieste modificatã permanent pe motivede interese de partid ºi de grup, sis-temul educaþional este subfinanþat,lefurile dascãlilor s-au micºorat etc.,este evident cã autoritãþile nu suntinteresate de soarta tinerilor, etno-botanicele continuând sã facã tot maimulte victime.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

iluziile tânãrului elev ºi student „cool“iluziile tânãrului elev ºi student „cool“iluziile tânãrului elev ºi student „cool“iluziile tânãrului elev ºi student „cool“iluziile tânãrului elev ºi student „cool“iluziile tânãrului elev ºi student „cool“iluziile tânãrului elev ºi student „cool“

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Valeriu Diculescu - Departament Învãþãmânt Vocaþional

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical

Ioan Leon Narosi - Departamentul Funcþionari Publici ºi Personal Contractual

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!