Mihail Hãrdãu a recunoscut cã a greºit

„Am fost dezinformat de subordonaþi“

Paloma Petrescu, secretar de stat în cadrul MEdC:

„Punem anul2006 sub semnuleducaþieiºi al formãrii“pag. 10

pag. 4

EDITORIALFFaannaarriiooþþiiii ppuubblliicciiCãtãlin Croitoru

Se pare cã cei ce au crezut cã vor putea, prin re-glementãri legislative ºi alte acte normative, sãcreeze în România o categorie specialã de sluj-baºi ai statului devotaþi interesului general, bu-nei funcþionãrii a instituþiilor publice, salariaþi deelitã caracterizaþi prin înalt profesionalism, con-duitã moralã ireproºabilã, seaflã în faþa unui iminent eºec. pag. 2

DOSARProiectul legii învãþãmântuluisuperior naºte controverse

pag. 14-15

DEZBATEREDescentralizarea învãþãmântului

Proiectareacadrului legislativ –primul pas necesar

pag. 5

CIFRA LUNII

Aceasta este media notelor primite de revista„ªcoala româneascã“ de la demnitarii dinMinisterul Educaþiei. Echipa redacþionalã arevistei „ªcoala româneascã“ a vrut sã ºtiepãrerea cititorilor pentru ca impresiile, sugestiile ºi aºteptãrile dumneavoastrã sã seregãseascã mai bine în paginile publicaþiei.

{coalaromâneascqrevistã naþionalã

pentru

promovarea reformei

în învãþãmântAnul VI � nr. 5 � februarie 2006 educaþie ºi atitudine

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºuwww.scoalaromaneasca.ro

Singura revistª care spune lucrurilor pe nume

8,75

PREÞ:3 RON

DESCENTRALIZAREAcreazã dispute pe plan local

DESCENTRALIZAREAcreazã dispute pe plan local

O dat` cu descentralizarea unit`]ilor de \nv`]`mânt au ap`rut [i cazurile de „dictatur`” ale primarilor. O astfel de situa]ie am \ntâlnit-o la Liceul „Ioan Lupa[“, din Ora[ul S`li[te, jude]ul Sibiu. Aici, primarul vrea s`decid` el ce achizi]ii publice s` se fac`, la ce pre]uri [i prin cine. Pentru c` directoarea unit`]ii de \nv`]`mânt nu a fost de acord cu politica impus` de la prim`rie, edilul le-a blocat profesorilor salariile [i numai amenin]area cu greva l-a f`cut pe acesta s` se r`zgândeasc`. |n plus, primarul i-a cerut inspectoarei [colare jude]ene s` schimbe conducerea liceului pentru c` nu vrea s` se conformeze deciziilor lui. pag. 8-9

2 {coala româneascq � februarie 2006ACTUALITATE

Se pare cã cei ce au crezut cã vor putea, prin reglementãrilegislative ºi alte acte normative, sã creeze în România ocategorie specialã de slujbaºi ai statului devotaþi interesu-lui general, bunei funcþionãrii a instituþiilor publice, salari-aþi de elitã caracterizaþi prin înalt profesionalism, conduitãmoralã ireproºabilã, se aflã în faþa unui iminent eºec. Pe zi ce trece ne convingem din ce în ce mai mult de un du-reros adevãr: cei ce ar fi trebuit sã cinsteascã ºi sã merite înacelaºi timp, prin tot ceea ce fac ºi ce sunt, titlul de func-þionari publici nu fac altceva decât sã reconfirme eroareade terminologie, în ceea ce-i priveºte, singura denumireperfect compatibilã cu ceea ce ne aratã zilnic o mare majo-ritate dintre ei fiind „ fanarioþi publici“.Nu ei sunt în slujba sistemului ºi a intereselor cetãþenilor ciexact invers : sistemul ºi implicit actorii acestuia trebuie sãserveascã intereselor personale, de grup sau de gaºcã alefanarioþilor publici. Orice împotrivire se lasã imediat cucontroale inopinate, orientate ºi comandate, care au caunic scop nu îmbunãtãþirea activitãþii în sistem ci numaiînlãturarea indezirabililor, oponenþilor sau eliberareaunor poziþii ierarhice pentru servirea clientelei.De multe ori scopurile sunt chiar mai meschine mergândpânã la suprapunctarea dosarului de gradaþie de meritoferitã de fanariotul de serviciu, ca plocon, fanariotului ºef. O lume pestriþã, murdarã, care încearcã, ºi de multe ori reu-ºeºte, sã maculeze totul împrejur, sã scalde totul în compro-misuri, umilinþe, subculturã, pertractãri abjecte, abuzuri,delaþiune, mahala, luptã împotriva valorilor autentice.Cu asemenea pretinºi funcþionari publici, promovaþi înfuncþii de conducere pe criterii politice clientelare ºi nu peautenticã valoare profesionalã (cu dosare de asemenea su-prapunctate pentru a îndeplini baremul minim de admite-re la concurs), vom reuºi probabil sã ducem în 2007 în Uni-unea Europeanã tot ceea ce la un moment dat, în istorie, aadus României Fanarul.Cred cu tãrie cã a sosit momentul sã ne trezim, pânã nueste prea târziu, sã facem ceea ce poate nu au reuºit nicio-datã înaintaºii noºtri: sã-i alungãm pe fanarioþi din þarã.

Inspectorul CristianAlexandrescu încalcãlegea

Pentru anul ºcolar 2006-2007, inspec-torul ªcolar al Municipiului Bucureºti(ISMB), Cristian Alexandrescu, vrea sãpropunã Ministerului Educaþiei ºi Cer-cetãrii (MEdC) o cifrã de ºcolarizare înlicee ºi ºcoli de arte ºi meserii de 19.000de locuri, în condiþiile în care ISMB-ulsolicitase, în decembrie 2005, 23.000de locuri pentru licee ºi SAM-uri. Tre-buie spus însã cã prin aceastã cerereAlexandrescu încalcã legea. Potrivitmetodologiei, dupã ce ISMB-ul a trimispropunerea privind cifra de ºcolarizaredoar MEdC mai poate cere diminuareaacesteia. Cu toate acestea, inspectorul atrimis deja în teritoriu o notã verbalãprin care îi obligã pe directorii unitãþi-lor de învãþãmânt sã încalce legea ºi sãrenunþe la unele clase de a IX-a. Trebuiespus cã pe baza previziunii trimise la MEdC în decembrie, unele unitãþi de învãþãmânt ºi-au stabilit deja ºi cor-pul profesoral, iar schimbarea propusãva duce la dispariþia a circa 200 denorme.

ªeful Delegaþiei Comisiei Europene, în vizitã la MEdC

Ministrul Educaþiei ºi Cercetãrii, MihailHãrdãu, s-a întâlnit cu ºeful DelegaþieiComisiei Europene în România, Jona-than Scheele (foto), pentru a-i prezenta

Direcþiile strategice ale MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii (MEdC) pentruperioada 2006-2008. Potrivit reprezen-tanþilor MEdC, Mihail Hãrdãu a prezen-tat situaþia ºi condiþiile existente înprezent în special în ceea ce priveºteinfrastructura ºi dotãrile din sistemulde învãþãmânt, precum ºi soluþiile pro-puse de minister în acest an pentruîmbunãtãþirea situaþiei. Acesta i-a pre-zentat ºefului Delegaþiei Comisiei Euro-pene în România atât proiectele desti-nate învãþãmântului preuniversitar, câtºi cele pentru sistemul universitar, sub-liniind cã numãrul proiectelor primitedin partea universitãþilor este net supe-rior celui al proiectelor din sistemulpreuniversitar, deºi necesitãþile celuidin urmã sunt mai mari. În ceea ce pri-veºte proiectele de descentralizare, derealizare a campusurilor ºi ºcolilor dearte ºi meserii, Jonathan Scheele a apre-ciat necesitatea creãrii unui sistem-pilotîn funcþie de care sã fie reglate proble-

mele care apar pe parcursul derulãriiproiectelor. Scheele i-a mai propus luiMihail Hãrdãu o întâlnire cu respon-sabili de la Bruxelles pentru prezenta-rea strategiei ºi corelarea acesteia cuprogramele europene existente.

Colaborare româno-germanã în domeniul profesional

Reprezentanþii Ministerului Educaþiei ºiCercetãrii au semnat la 13 februarie unprotocol de colaborare cu Grupul Metroprin care se piloteazã programul „ME-TRO EDUCATION“, un program comunde pregãtire profesionalã pentru eleviiînscriºi în anul de completare care vorobþine calificãri în domeniile comerþ ºiindustrie alimentarã. Elevii implicaþi înprogram vor beneficia atât de stagii depregãtire practicã în cadrul magazi-nelor Metro ºi Praktiker din Bucureºti,cât ºi de completarea cunoºtinþelor ºicompetenþelor dobândite în ºcoalã.Programul comun de pregãtire profe-sionalã va fi pilotat începând cu anulºcolar 2006/2007 în urmãtoarele uni-tãþi de învãþãmânt din Bucureºti: Cole-giul Economic „Viilor“, Colegiul Tehnicde Industrie Alimentarã „Dumitru Mo-þoc“ ºi Grupul ªcolar Agricol „V. Harnaj“.La sfârºitul anului ºcolar 2006/2007dupã absolvirea examenului de Compe-tenþe Profesionale alãturi de Certifica-tul de calificare de nivel II, elevii vorprimi ºi un certificat eliberat de Metro,recunoscut în þãrile Uniunii Europene.

4 milioane de euro pentrumateriale didactice

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii vacheltui 4 milioane de euro pentru dota-rea ºcolilor din mediul urban cu materi-ale didactice (planºe, hãrþi, globuri). Ba-nii au fost alocaþi de Guvernul Româ-niei pentru un numãr de peste 4.200 deunitãþi de învãþãmânt din mediul ur-ban, în care învaþã aproape 1.8 milioa-ne de elevi. „Ministerul a derulat, cusprijinul Bãncii Mondiale, un proiect dedotare cu material didactic a ºcolilordin mediul rural, iar acum ne confrun-tãm cu situaþia în care aceste ºcoli suntmai bine dotate decât cele de la oraº,

unde elevii folosesc hãrþi depãºite, rea-lizate în urmã cu 20-30 de ani, care numai corespund“, a afirmat ministrulEducaþiei ºi Cercetãrii, Mihail Hãrdãu,precizând cã aceastã situaþie este întâl-nitã în special în oraºele mici, respectivîn ºcolile cu venituri reduse. Proiectulde dotare a ºcolilor din mediul urban afost realizat din dorinþa de a reduce de-calajul apãrut între ºcolile de la sat ºicele de la oraº ca urmare a interesuluisporit acordat unitãþilor de învãþãmântdin mediul rural, a condiþiilor financia-re în care îºi desfãºoarã activitatea ºco-lile din mediul urban care nu au benefi-ciat, pânã acum, de nici un proiect caresã le vizeze direct.

Simulãrile examenelornaþionale

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a sta-bilit ca simulãrile examenelor naþionaledin acest an sã se desfãºoare în zilele de2, 3, 6 ºi 10 martie 2006 (Testele Naþio-nale), respectiv 3, 4, 6 ºi 11 aprilie 2006(Bacalaureat). Simulãrile au un dubluscop: pe de o parte, asigurã familiariza-rea elevilor cu situaþia de examen, iarpe de altã parte, verificã aspecte legatede buna organizare ºi desfãsurare a exa-menelor. Pentru a acorda un sprijin câtmai important elevilor, spre deosebirede anii precedenþi, simulãrile sunt orga-nizate în zile diferite, pentru fiecareprobã de examen. Astfel, elevii pot par-ticipa direct la simularea tuturor aces-tor probe. Trebuie spus cã simulãrile nusunt obligatorii, elevii participând bene-vol, iar notele nu se vor trece în catalog.

Fãrã poliþie în ºcolilebistriþene

În loc sã vegheze la liniºtea în ºcoli ºi sãîncerce sã aducã cât mai aproape poli-þiºtii de unitãþile de învãþãmânt, inspec-torul general din Bistriþa Nãsãud le-atransmis profesorilor sã nu mai chemeorganele de ordine pentru incidenteminore. Nu ºtim ce înseamnã pentruacesta, incidente minore, însã deciziainspectorului pare a veni pentru a aco-perii problemele din interiorul ºcolii.Începând cu februarie. cadrele didacti-ce bistriþene trebuie sã nu cheme poliþiapentru toate incidentele minore dinºcoli, iar în cazul în care sunt nevoite são facã, sã transmitã, în scris, Inspectora-tului Judeþean de Poliþie Bistriþa-Nã-sãud, mãsurile pe care le-au luat înaintede a apela la ajutorul forþelor de ordine.

“TIRILE LUNII �� “TIRILE LUNII �� “TIRILE LUNII �� “TIRILE LUNII

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

Director fondatorCãtãlin Croitoru

(catalin@scoalaromaneasca.ro)

Redactor-”ef:Dragoº Constantin Neacºu

(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Senior editor:Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Publicitate:0788.880.200

(comercial@scoalaromaneasca.ro)

DTP:Omni Press & Design(omnipress@rdslink.ro)

„ªcoala româneascã“ foloseºtefotografii din arhiva cotidianului

„Realitatea româneascã“

Tipar:

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1,Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

Publicaþia în curs de auditare BRAT

ISSN 1453 – 7842

{coalaromâneascq

PRECIZARE:PRECIZARE: Autorul rãspunde

din punct de vedere juridic

pentru conþinutul articolului.

De asemenea, agenþiile de presã

ºi personalitãþile citate poartã

integral rãspunderea afirmaþiilor

conþinute în textul preluat

ºi difuzat.

Fanarioþii publici

Cãtãlin Croitoru

{coala româneascq � februarie 2006 3SUB LUPÃ

Doar 19 instituþii de învãþãmânt superior din 49 s-au conformat ordinului Ministerului Educaþiei

Majoritatea universitãþilor þincodurile etice sub lacãt

Studiul, care are la bazã un sondaj reali-zat pe 2.500 de studenþi ºi membri ai cor-pului profesoral ºi administrativ din 13universitãþi, arãta cã favoritismul, hãrþui-rea sexualã, plagiatul, mita oferitã profe-sorilor ºi relaþiile de tip clicã sunt la eleacasã în instituþiile de învãþãmânt supe-rior româneºti. Codul urma sã fie introdus printr-un or-din de ministru care stabilea cã toate uni-versitãþile acreditate sau autorizate sãfuncþioneze provizoriu au obligaþia capânã la 1 octombrie 2005 sã înfiinþeze oComisie de eticã universitarã care sã ela-boreze Codul de eticã al instituþiei. Ulte-rior, documentul trebuia dezbãtut ºiaprobat de universitãþi pânã la 20 de-cembrie. Pentru a forþa universitãþile sãrespecte ordinul, Miclea a introdus exis-tenþa codului drept unul dintre criteriilepe baza cãrora acestea primesc finanþa-rea pe 2006. Totodatã, la nivelul Minis-te-rului Educaþiei ºi Cercetãrii a fost înfiin-þat în octombrie a anului trecut un Consi-liu de eticã universitarã format din nouãpersoane, cadre didactice universitare,studenþi, un reprezentant al sindicatuluidin învãþãmântul superior ºi unul aldirecþiei juridice din minister, ºi care areprintre altele rolul de oferi consultanþã ºide a monitoriza aplicarea codului.

Etica profesionalãPotrivit ordinului ministrului, Codul deeticã universitarã trebuie sã cuprindã„formularea explicitã a idealurilor, prin-cipiilor ºi normelor morale pe care con-simt sã le respecte ºi sã le urmeze mem-brii comunitãþii academice în activita-tea lor profesionalã. El stabileºte stan-dardele de eticã profesionalã pe care ocumunitate universitarã îºi propune sãle urmeze ºi penalizãrile care se aplicãîn cazul încãlcãrii acestora“. Codul vafuncþiona ca un contract moral între stu-denþi, profesori, personal administrativºi comunitatea universitarã ca întreg,contribuind la coeziunea membriloruniversitãþii ºi la formarea unui climatuniversitar bazat pe cooperare ºi com-petiþie dupã reguli corecte, la creºtereaprestigiului universitãþii, se mai aratã înordin. „Aceastã idee nu este nouã ºi este uni-versalã. În societãþile secularizate ni-meni nu conteazã pe etica privatã saupe morala privatã“, ne-a declarat Mihae-la Miroiu, cadru didactic la SNSPA ºiunul dintre autorii studiului. „Noi nuavem o deprindere în societatea româ-

neascã sã construim coduri particularepentru diverse categorii de instituþii ºide domenii, ºi de obicei gândim cã mo-rala o are fiecare de acasã, cã este cutu-miarã sau cã este religioasã. E completgreºit. Societãþile moderne sunt etero-gene, cu credinþe foarte diferite, ºi rolulunor asemenea coduri este pur conven-þional. Stabilim convenþiile dupã carevrem sã trãim drept ºi corect într-o insti-tuþie. Deci nu este vorba numai de învã-þãmânt. Noi avem o lipsã de normativi-tate eticã acutã în toate zonele ºi bine-înþeles cã învãþãmântul este importantpentru cã dacã te deprinzi din ºcoalã cãexistã ºi instituþia funcþioneazã dupãastfel de coduri atunci le ceri ºi le faci ºiîn profesie“, a mai spus Miroiu.

Un lucru necesarÎn unele universitãþi existau însã ºiînainte de iniþiativa ministrului regle-mentãri sau structuri care aveau caobiect problemele de eticã ale institu-þiei. „Universitãþile de tradiþie aveauprin Carta universitarã o comisie deeticã. ªi la noi, la Politehnicã aveam ºiam restructurat-o þinând cont de preve-derile ordinului ministrului“, ne-a de-clarat Ecaterina Andronescu, rectorulUniversitãþii Politehnice din Bucureºtiºi preºedinte al Consiliului Naþional alRectorilor. „Noi aveam ºi în Carta uni-versitãþii anterior aceste prevederiîmpotriva conflictelor de interese“, ne-aspus ºi Ioan Pânzaru, rectorul Universi-tãþii din Bucureºti. De asemenea, rec-torii considerã acest cod ca binevenit ºispun cã în universitãþi nu a existat oopoziþie în ce priveºte introducereaacestuia. „Codul de eticã a fost primit canecesar în Academia de Studii Economi-ce din Bucureºti”, ne-a declarat Gheor-ghe Roºca, rectorul acestei instituþii.„Este un lucru foarte firesc Codul de eti-cã“, a spus Ioan Pânzaru. Totuºi, universitãþile nu s-au prea grãbitsã respecte ordinul ministrului. „Pânãla termentul prevãzut în ordin la Minis-terul Educaþiei nu au sosit toate Codu-rile de eticã aºa cum trebuia. Au sositchiar într-o proporþie nesatisfãcãtoare,

circa 15 regulamente pentru comisiilede eticã ºi cred cã vreo ºase-ºapte coduride eticã in extenso“, ne-a declarat IonCiucã, ºeful Direcþiei de ManagementUniversitar din minister. „Asta nu în-seamnã cã instituþiile nu ºi-au fãcut trea-ba pentru cã ele ºtiu cã unde e lege, nu-itocmealã ºi nimeni nu este dispus sãpiardã bani dintr-un lucru ca acesta“, amai spus Ciucã. Astfel, potrivit direc-torului din minister, universitãþile s-auconformat pînã la urmã în ce priveºteelaborarea unui cod de eticã ºi înfiinþa-rea comisiilor de eticã atunci când a fostvorba de aprobarea finanþãrii pentruanul în curs. Pânã la 27 ianuarie insti-tuþiile de învãþãmânt superior au tre-buit sã depunã la minister documenta-þia pentru obþinerea banilor, iar ulteriors-a trecut la elaborarea contractelor in-stituþionale de finanþare. Contractelenu au fost finalizate încã dar din ceea cene-a spus Ion Ciucã a reieºit cã nici o uni-versitate nu va pierde bani pentru cãtoate ºi-eu elaborat codurile de eticã. Acum trebuie însã sã vedem dacã le vorrespecta, din cauzã cã în majoritateainstituþiilor de învãþãmânt superior ne-potismul ºi favoritismul sunt în floare.

Boala uitãrii Universitãþile însã ar fi trebuit sã afiºezeaceste coduri ºi pe site-urile proprii. Am

verificat ºi noi în ce mãsurã s-au achitatºi de aceastã obligaþie. Din pãcate, rezul-tatele verificãrii nu au fost tocmai satis-fãcãtoare. Astfel, din 49 de instituþii deînvãþãmânt superior din þarã, doar 19aveau postate pe site-urile proprii codu-rile de eticã. Situaþia este ºi mai rea launiversitãþile particulare. Potrivit luiIon Ciucã însã acestea vor intra într-unproces de monitorizare din februarie.În privinþa conþinutului codurilor de eti-cã primite de minister, Ciucã ne-a decla-rat cã unele sunt mai dezvoltate, iar al-tele dimpotrivã, sunt ceva mai sumare.„Este primul exerciþiu, este un exerciþiuutil, în momentul în care le vom avea petoate atunci le vom supune unei dezba-teri mai largi ºi presupun cã ele vor fiaduse la un anumit standard chiar dacãîn momentul de faþã nu sunt. Importanteste cã noi am creat exerciþiul la nivel in-stituþional, ei ºtiu cã trebuie sã facã ºiatunci lucrurile se pot corecta ºi aducela un anumit nivel foarte uºor“, a spusCiucã.

Divergenþe Modalitatea ministerului de verificare aexistenþei codurilor de eticã în univer-sitãþi este însã contestatã chiar de unadintre persoanele care au determinatapariþia acestora. Este vorba de MihaelaMiroiu, care este ºi membrã a Consiliu-lui de eticã universitarã. „Deºi a existatun ordin de ministru pentru înfiinþareaConsiliului de eticã, acesta nu s-a întru-nit niciodatã, deci el nu funcþioneazã.Acesta trebuia sã monitorizeze dacã uni-versitãþile au coduri ºi dacã ele sunt fã-cute dupã criteriile impuse“, a spus Mi-roiu. Consiliul ar fi trebuit convocat deministrul educaþiei. În legãturã cu faptulcã universitãþile trebuie sã prezinte laminister codurile de eticã pentru ob-þinerea finanþãrii pe anul în curs, Miroiuconsiderã cã aceasta „este o trãznaiebirocraticã“. „Sã meargã oamenii îndinþi cu un cod, mare lucru, fac copy-paste de pe Internet din codul fãcut denoi, îºi pun ºi niºte nume în comisia res-pectivã ºi vin cu ele acolo, la finanþareade bazã, mare lucru! Deci asta nu-mispune nimic. Toatã lumea în Româniaeste specializatã în fãcut hârtii. Nu poateMinisterul Educaþiei sã monitorizezeaplicarea codurilor de eticã. Asta poatesã o facã numai o comisie specialã, con-stituitã dupã regulile care s-au prevãzutîn legãturã cu reprezentativitatea ºi cutoate pãrþile implicate, care trebuie sãverifice pe web-site-urile tuturor univer-sitãþilor dacã au publicat codul, caresunt comisiile º.a.m.d. ºi care sã întrebedin când în când ce cazuri aþi avut, ce aþidiscutat, cum rezolvaþi problemeleastea. Ce treabã are ministerul ca meca-nism administrativ de decizie? Niciuna.Nici mãcar nu e bine sã se bage“, a maispus Miroiu. În replicã, Ion Ciucã ne-adeclarat cã urmeazã ca ministerul sãconvoace ºi Consiliul de eticã dar s-a do-rit mai întâi ca toate universitãþile sãaibã codurile de eticã.

Andrei DIMA

La mijlocul anului trecut, fostul ministru al educaþiei, Mircea Miclea,venea cu o nouã idee care a fãcut senzaþie în lumea academicã.Miclea anunþa cã vrea sã introducã un cod de eticã în universitãþicare sã elimine „relele” din acestea. Anunþul ministrului era însoþitde un studiu realizat de ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºiAdministrative (SNSPA) care urmãrea sã identifice problemele denaturã eticã cu care se confruntã instituþiile de învãþãmânt superiorºi care a avut rezultate surprinzãtoare.

4 {coala româneascq � februarie 2006INTERVIU

Paloma Petrescu, secretar de stat în cadrul MEdC:

„Punem anul 2006 sub semnuleducaþiei ºi al formãrii“

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: CCee aa îînnsseemmnnaatt 22000055 ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttuull pprreeuunniivveerrssiittaarr??

PPaalloommaa PPeettrreessccuu:: În anul 2005 ne-ampropus sã acþionãm în sensul înþelegeriiºi asumãrii, nu doar a ethosului naþio-nal, ci ºi a celui European. Am demaratpromovarea de structuri ºi concepte acãror finalitate o constituie integrareaefectivã a sistemului – profesionalã ºispiritualã – în Europa. Mã refer la iniþia-tive precum:1. Promovarea de acte normative (Hotã-

râri de Guvern, Ordine de Ministru),privind: organizarea învãþãmântuluispecial;

2. Reorganizarea Centrului Naþional deformare a profesorilor. Elaborarea ºiaprobarea metodologiei de acredi-tare a furnizorilor de formare;

3. Lansarea strategiei de descentrali-zare a învãþãmântului preuniversitarîn dezbatere publicã;

4. Elaborarea de regulamente ºi meto-dologii pentru aplicarea Legii calitãþiiîn educaþie (în lucru): organizare in-stituþionalã, elaborare de metodolo-gii ºi regulamente;

5. Elaborarea Regulamentului de orga-nizare ºi funcþionare a unitãþilor deînvãþãmânt preuniversitar;

6. Înfiinþarea Centrelor Judeþene deresurse ºi Asistenþã Educaþionalã.

Demersul nostru proiectiv pentru 2006-2010 s-a bazat pe diagnoza siste-mului în termeni calitativi ºi cantitativicare a condus la constatarea perpetuãriiunor puncte încã vulnerabile în activi-tatea de management instituþional ºieducaþional: absenteism/abandon ºco-lar, insuficienta motivare a elevilor pen-tru propria educaþie, insuficienta dorin-þã de autoperfecþionare a cadrelor di-dactice, neglijarea educãrii în favoareainstruirii, automulþumire ºi cantonareîn rutinã, sub pretextul respectãrii tradi-þiilor, proiectarea planului de ºcolari-zare ºi a CDS-urilor doar din perspectivanormãrii didactice ºi nu din aceea a ne-voii pieþei de muncã locale, derobareade responsabilitatea în utilizarea bani-lor publici ºi neasumarea de rãspunde-re publicã.Toate acestea nu reprezintã acte volun-tare ale celor implicaþi în sistemul de în-vãþãmânt, ci sunt radãcini ale mentali-tãþii adânc înrãdãcinate din perioadaautoritaristã, când conducerea se reali-za numai pe baza circularelor ministeri-ale intangibile.

Schimbarea din perspectiva repereloreuropene este posibilã numai prin în-deplinirea condiþiilor esenþiale: asu-marea nevoii de modernizare, elimi-narea formalismului, concertarea efor-turilor, integrarea intereselor perso-nale în contextul celor de sistem, ºi nuinvers.Pentru remedieri de substanþã MEdCpromoveazã principii universal valabile:� Acces egal la educaþie & Echitate� Calitatea educaþiei & Valoare adãuga-

tã în educaþie� Comunicare & Transparenþã � Asumare responsabilã & Rãspundere

publicã� Angajare & Eficienþã

� Reforma educaþiei timpurii & Promo-varea educaþiei permanente

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: CCee vvãã pprrooppuunneeþþii ppeennttrruu 22000066??

PPaalloommaa PPeettrreessccuu:: Prioritatea Consiliu-lui European al Educaþiei este în aceastãperioadã modernizarea sistemelor deeducaþie din tãrile membre, vizândcompatibilizarea formãrii iniþiale ºi acelei continue, recunoaºterea studiilorºi favorizarea prin aceasta a mobilitãþiiprofesionale la nivel European. MEdC,prin structurile sale specializate, a iniþi-at un studiu privind gradul de pregãtirea sistemului pentru a rãspunde nevoi-lor contemporane de educaþie în con-textul provocãrilor generate de inte-grarea României în UE. Concluziile stu-diului vor fundamenta potenþiala nevo-ie de adaptare la cerintele europene, casens ºi dimensiune.Punem anul 2006 sub semnul educa-þiei ºi al formãrii. Am constatat cã exis-tã o uºurinþã în a confunda educaþia cusecuritatea elevilor în spaþiul ºcolar.Educaþia nu se reduce la reglementãrinormative, la asigurarea pazei ºi insta-larea de camere video, ci ea reprezintãacþiunea conºtientã, continuã ºi res-ponsabilã vizând internalizarea valori-lor morale, civice ºi personale univer-

sale. Conºtient de necesitatea pregã-tirii tinerilor pentru dinamica vieþiiactive, de lipsa la nivelul elevilor a ele-mentelor de autodisciplinã ºi manage-ment personal, de riscul adoptãrii unuicod de conduitã antinomic, precum ºide frecvenþa actelor de violenþã ºi reletratamente în societate familie, ºcoalã,MEdC îºi propune pentru 2006 promo-varea ºi derularea unui pachet de mã-suri pentru educaþie. Evidenþiem prin-tre acestea:� Elaborarea ºi aprobarea curriculumu-

lui „Consiliere ºi orientare pentrucarierã“, care va fi dezvoltat în cadrulorelor de dirigenþie la clasele I – XII.Pentru asigurarea rezultatelor scon-tate aceastã acþiune va fi dublatã deformarea la profesorii diriginþi a com-petenþelor de interrelaþionare cu ele-vii pe acestã dimensiune.

� Promovarea programului de edu-caþie raþional emoþionalã ºi compor-tamentalã dezvoltat de InstitutulAlbert Ellis din SUA care s-a dovediteficient pentru formarea unui stilcognitiv raþional ºi a unor comporta-mente sãnãtoase, cu impact asupraîmbunãtãþirii performanþei ºcolare.El se concretizeazã în formarea deformatori din rândul profesorilor psi-hologi, formare de profesori psiho-

logi ºi diseminarea achiziþiilor cãtreprofesorii diriginþi.

� Educarea comportamentelor nonvio-lente. κi propune formarea profeso-rilor diriginþi pe dimensiunea interre-laþionalã ºi implicarea activã a elevi-lor ºi a pãrinþilor în identificarea solu-þiilor de dezamorsare ºi prevenire astãrilor conflictuale.

Nu este uºor sã proiectezi corect ºi rea-list pentru întregul sistem, dar este ºimai dificilã punerea în aplicare a proiec-telor în lipsa voinþei de înþelegere ºi ac-þiune ºi a recunoaºterii nevoii de schim-bare. Din dorinþa sincerã de transparen-þã ºi comunicare\univocã toate infor-maþiile legate de sistem ºi de proiecteleMEdC sunt postate pe site-ul ministeru-lui, care oferã ºi posibilitatea feed-back-ului, precum ºi a sugestiilor din terito-riu. Ne-am dori ca aceste materiale sã fiestudiate cu atenþia cuvenitã pentru a seevita percepþia deformatã a unor mã-suri/acþiuni/intenþii. Îi rog pe colegiinoºtri din sistem sã creadã în necesita-tea acestor mãsuri remediale al cãrorsucces depinde de coerenþa lor internã,de consecveþa implementãrii lor ºi decooperarea tuturor factorilor implicaþi.Îmi exprim încrederea în corpul profe-soral de a se angaja în acest efort deo-potrivã dificil ºi de lungã duratã.

Pentru anul acesta, secretarul de stat pentru învãþãmântul preuniver-sitar, Paloma Petrescu îºi propune sã aducã ºcoala la nivelul euro-pean. Potrivit Palomei Petrescu, MEdC a iniþiat un studiu privindgradul de pregãtire a sistemului pentru a rãspunde nevoilor deeducaþie în contextul provocãrilor generate de integrareaRomâniei în UE. Rezultatele cercetãrii vor fundamenta potenþialanevoie de adaptare la cerintele europene, ca sens ºi dimensiune.(Dragoº Constantin Neacºu)

{coala româneascq � februarie 2006 5DEZBATERE

Spuneam în numãrul trecut al revisteinoastre cã, pe baza Strategiei aprobatãîn decembrie 2005 de Guvernul Româ-niei, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriiare datoria de a iniþia neîntârziat de-mersurile de elaborare a cadrului legis-lativ adecvat descentralizãrii învãþã-mântului preuniversitar.La 2 februarie a.c. a avut loc o întâlnirea grupului tehnic de lucru pentru des-centralizarea învãþãmântului preuni-versitar, grup care a lucrat la elaborareaStrategiei descentralizãrii. Cu acestprilej au fost constituite colective dis-tincte de specialiºti pentru elaborareaproiectelor de Lege a învãþãmântuluipreuniversitar, Legea privind Statutulpersonalului didactic precum ºi a unormetodologii privind proiectarea ºiadoptarea curriculumului la decizia ºco-lii, politicile de personal, administrareaºi conducerea unitãþilor de învãþãmântºi finanþarea pe bazã de cost standard aunitãþilor de învãþãmânt. Primele for-me ale acestor proiecte, apte a fi supusedialogului fructuos cu ceilalþi factori dedecizie ai administraþiei publice localeºi reprezentanþii sindicatelor reprezen-tative din învãþãmânt ar trebui sã fiefinalizate pânã în luna aprilie a.c.Paralel cu aceasta a fost elaborat ºi seaflã în faza de adoptare, un proiect deordonanþã de urgenþã privind modifi-carea art. 167 ºi 172 din Legea Învãþã-mântului, articole care se referã la fi-nanþarea învãþãmântului ºi un proiectde hotãrâre a Guvernului care vizeazãaplicarea în toate judeþele þãrii a preve-derilor de lege privind reþeaua ºcolarãºi conducerile unitãþilor de învãþãmânt,prevederi care, încã din septembrie2005 se aplicã în 8 judeþe pilot ºi anumeîn Brãila, Cluj, Dolj, Harghita, Iaºi,Neamþ, Satu-Mare ºi Sibiu.

Verificarea în unitãþi-pilot a unei formule definanþareFiresc, cititorul implicat ºi interesat deviaþa ºcolii se poate întreba pe bunãdreptate: de ce, dacã elaborãm un pro-iect al legii învãþãmântului preuniversi-tar mai este nevoie de a modifica unarticol din actuala lege, articol care dejaa mai fost modificat în anul 2004 prinLegea 354 privind completarea ºi modi-ficarea Legii învãþãmântului?Rãspunsul la aceastã întrebare nu esteuºor de formulat aºa încât, el sã fie sufi-cient de convingãtor. Vom încerca totuºiformularea acestuia.Majoritatea intelocutorilor noºtrii suntde acord cã principiul de finanþare aºcolilor pe bazã de costuri standard peelev este echitabil ºi transparent. Aplica-rea lui poate înlãtura arbitrariul ºi su-biectivismul în alocarea de cãtre buge-tul de stat ºi consiliile locale a fonduri-lor pe fiecare ºcoalã, ºi determinã con-ducerile de ºcoli sã ºcolarizeze ºi sãmenþinã un numãr suficient de elevipentru a avea fonduri bãneºti îndestulã-toare. Folosirea acestui sistem de finan-þare stimuleazã directorii de ºcoli în for-

mularea mai atentã a politicilor de per-sonal ºi în buna gospodãrire ºi întreþi-nere a patrimoniului. Nu mai vorbim defaptul cã în mai toate þãrile europene,din a cãror familie dorim sã facem par-te, costul pe elev este principalul prin-cipiu de finanþare a ºcolilor.Sigur, la noi, ca mai întotdeauna, situ-aþia este puþin diferitã decât cea dinUniunea Europeanã.� la noi, dispersia în teritoriu a locuito-rilor ºi implicit a copiilor, mai ales înmediu rural este foarte diferitã, iarreþeaua ºcolarã cuprinde unitãþi cu a

cãror cifrã de ºcolarizare variazã între 7ºi peste 1.500 de elevi.� la noi, cheltuielile de personal ºi im-plicit costul/elev al acestora este influ-enþat de gradul de calificare, vârstã,continuitate ºi vechime în învãþãmântal cadrelor didactice care variazã de la oºcoalã la alta.� patrimoniul ºcolilor variazã de la su-tele de ºcoli din chirpici ºi miile de spaþiide învãþãmânt fãrã sisteme moderne deîncãlzire ºi/sau canalizare, pânã la celecu adevãrat moderne sau a cãror monu-mentalitate le include în familia clãdiri-lor de patrimoniu naþional.� ºcolile sunt finanþate de administra-þii locale ale cãror venituri pe cap de lo-cuitor sunt puternic diferenþiate.� costurile pe elev sunt, de asemeneadiferenþiate, în funcþie de ciclul de ºco-larizare – preºcolar, primar, secundarinferior ºi secundar superior, iar pon-derea elevilor din diferite ºcoli în acestetrepte de învãþãmânt este foarte diferi-tã, diferenþiere determinatã de evoluþiademograficã ºi de politicile de reþea ºco-larã. Nu mai vorbim de diferenþa de costîntre elevul de la liceul teoretic ºi cel dela învãþãmântul de informaticã, agricolsau de artã.� multe unitãþi de învãþãmânt ºcolari-zeazã un numãr diferit de elevi care sepregãtesc în limba diferitelor minoritãþinaþionale ºi care au nevoie de condi-

þii/cheltuieli suplimentare de pregãtire.� pentru a asigura egalitatea de ºanseîn pregãtire unele ºcoli dezvoltã sau vortrebui sã dezvolte activitãþi suplimenta-re de pregãtire pentru elevii rromi, eli-minarea abandonului ºcolar sau pentrupregãtirea celor care au dizabilitãþi deînvãþare. ªi nu în ultimul rând trebuieavute în vedere programele suplimen-tare de pregãtire ale elevilor care au ca-pacitatea ºi meritã sã fie pregãtiþi pen-tru performanþe deosebite.Toate aceste „diversitãþi“ genereazã înmod necesar abaterea costului pe elev

care stã la baza alocãrii fondurilor pen-tru fiecare localitate ºi/sau ºcoalã înparte, faþã de costul standard.Aceasta înseamnã cã în sistemul de alo-care constituirea ºi alocarea pe localitãþia fondurilor pentru învãþãmânt, ºi deaici cãtre ºcoli este nevoie de calcululnivelului costului standard/elev dar ºi aunor coeficienþi de diferenþiere ºi/saucorecþie care sã asigure o finanþare co-rectã, echitabilã ºi îndestulãtoare a fie-cãrei unitãþi de învãþãmânt.Dacã, teoretic, principiul alocãrii pebazã de costuri ºi coeficienþi de dife-renþiere este acceptat, punerea lui înpracticã ridicã probleme deosebite înlegãturã cu:

� calculul nivelului costului stan-dard/elev sau a costului pe elev „echiva-lent“;� calculul mãrimii coeficienþilor de di-ferenþiere ºi/sau corecþie pe diverse ca-tegorii de elevi ºi nevoi ale acestora cese cer finanþate suplimentar costuluistandard.De asemenea, este imperios necesar sãse stabileascã volumul fondurilor ce vorfi alocate pe diverse cãi ºi destinaþii dela bugetul de stat ºi cel al fondurilor cevor fi asigurate din veniturile consiliilorlocale.Toate aceste nevoi ºi probleme la caretrebuie date rãspunsuri sunt reunite denoi sub sintagma „Formula de finanþarea unitãþilor de învãþãmânt“.Construcþia acestei formule cere timp ºieforturi umane ºi bãneºti. Diverselefaze de construcþii se bazeazã pe studiiaprofundate ale realitãþii, iar fiabili-tatea soluþiilor trebuie verificatã, prinsimulare pe unitãþi pilot.Proiectul de Ordonanþã de urgenþã lacare ne referim vine sã rãspundã aces-tor deziderate.Acest act normativ asigurã cadrul legis-lativ ca în perioada 2006-2007 sã fierealizat obiectivul din Strategia descen-tralizãrii de aplicare, în condiþii reale,într-un numãr de 50 unitãþi de învãþã-mânt, a unei formule de fundamentare

ºi alocare a fondurilor, bazate pe costulstandard pe elev.Consiliul Naþional al Finanþãrii Învãþã-mântului Preuniversitar a elaborat înperioada 2001-2005 studii în aceastãdirecþie publicate în lucrarea „Costurimedii în învãþãmântul preuniversitar –studii, analize, metodologii“ – EdituraCERES 2005.Pe baza acestor experienþe ºi a nenumã-ratelor dezbateri cu cei interesaþi sã oaplice, în special în judeþele pilot, pânãla sfârºitul lunii mai a.c. se doreºte a fideclanºate studii în cele 50 unitãþi ºco-lare pilot, selectate din trei judeþe pilot,Iaºi, Dolj ºi Harghita care sã ne conducãla o formulã de finanþare, ºi mai ales la

stabilirea nivelului de cost standard/elev ºi a mãrimii coeficienþilor de dife-renþiere pe baza cãrora sã fie proiectatebugetele unitãþilor de învãþãmânt ºi alo-cate fondurile necesare.În numãrul viitor al revistei ne vom axape conþinutul proiectului de formulãgândit de un grup de specialiºti dinCNFIP ºi de la ISJ Iaºi, Dolj ºi Harghita.

Pentru ce o nouãHotãrâre de Guvern? În anii 2005-2006, în cele opt judeþe pi-lot a fost construitã o nouã reþea ºco-larã, în care toate unitãþile de învãþã-mânt au cãpãtat personalitate juridicãºi au primit bugete proprii, au fost con-stituite noi consilii de administraþie încare a crescut semnificativ ponderea pã-rinþilor ºi agenþilor economici ºi repre-zentanþilor administraþiei publice loca-le; au fost numiþi/reconfirmaþi direc-torii acestor unitãþi ºi, mai ales, au fostpregãtiþi prin cursuri de managementfinanciar ºi administrativ.Aceastã activitate de reorganizare a re-þelei ºi de creare a unui nou cadru insti-tuþional de conducere a ºcolilor s-a reali-zat fãrã distorsiuni sau tensiuni în sis-tem ºi, în final a fost bine primitã de toþifactorii interesaþi inclusiv cadre didac-tice, pãrinþi ºi consilii locale. Reorgani-zarea reþelei se constituie în acelaºi timp

în premisã majorã a aplicãrii unei for-mule de finanþare pe bazã de costuri peelev.Aceste concluzii au determinat condu-cerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetã-rii sã iniþieze o Hotãrâre a Guvernuluicare sã permitã extinderea prevederilorlegilor adoptate în anul 2004 cu privirela reþeaua ºcolarã, conducerea ºi admi-nistrarea ºcolilor în toate judeþele þãrii,începând cu anul ºcolar 2006-2007.Nu ne facem iluzia cã totul va fi perfectdar, ca ºi dumneavoastrã credem cãtotul este perfectibil ºi cã dacã dorim sãprogresãm trebuie sã ne asumãm ºiriscurile.

Ilie Dogaru

Descentralizarea învãþãmântuluiProiectarea cadrului legislativ –primul pas necesar

6 {coala româneascq � februarie 2006PRIMA EVALUARE

MMiihhaaiill HHããrrddããuu,, mmiinniissttrruull EEdduuccaaþþiieeii ººii CCeerrcceettããrriiii::

„Cred cã piaþa publicaþiilor din Româniaavea nevoie de o asemenea revistã“

Faptul cã ne sprijiniþi în procesul de promovare a reformei neajutã, cu siguranþã. Ne acordaþi o mânã de ajutor informân-du-ne despre dorinþele ºi pãrerile ºi altor actori implicaþi în sis-temul naþional de învãþãmânt românesc ºi nu numai. În plus,prin articolele din „ªcoala româneascã“, mi-aþi demonstrat cã,uneori, critica este ºi binevenitã. Aºtept, cu interes, numereleviitoare.

Cred cã piaþa publicaþiilor de acest gen din România avea nevoiede o asemenea revistã. „Singura revistã care spune lucrurilor penume“ este un slogan de impact, care vã obligã ºi motiveazã.Abordarea pe care aþi ales-o, rubricile, dar mai ales structura pa-ginii web a revistei, îmi permit sã vã ofer o bilã albã.

Am observat cã urmãriþi evenimentele „la zi“. Ultimul numãr aadus în atenþia cititorilor dumneavoastrã un subiect care ne-acreat destule probleme, „Frigul din perioada 21-27 ianuarie a dusºi la închiderea mai multor unitãþi de învãþãmânt“. Apreciem de-mersul dumneavoastrã ºi îl susþinem. Întrebãrile care þin capulde afiº în Educaþie sunt extrem de numeroase, noi încercãm sãrãspundem continuu, sã rezolvam, iar orice ajutor, mai ales almass-media, este binevenit.

De felul meu sunt foarte exigent, însã, pentru încurajare, vãacord nota 9, pentru curaj, iniþiative, pentru calitatea materi-alelor ºi vã provoc sã vã menþineþi la acelaºi nivel!

Pãrerile demnitarilor dinEducaþie despre revista„ªcoala româneascã“

RReevviissttaa „„ªªccooaallaa RRoommâânneeaassccãã““

îii pprrooppuunnee ssãã sspprriijjiinnee

ddeemmeerrssuurriillee rreeaallee ddee rreeffoorrmmãã..

CCoonnssiiddeerraaþþii ccãã

aa rreeuuººiitt aacceesstt lluuccrruu ppâânnãã

îînn pprreezzeenntt??

CCuumm vvii ssee ppaarree rreevviissttaa

îînn ccoommppaarraaþþiiee ccuu cceelleellaallttee

ppuubblliiccaaþþiiii ssppeecciiaalliizzaattee

ppee îînnvvããþþããmmâânntt

aaffllaattee llaa oorraa aaccttuuaallãã

ppee ppiiaaþþãã??

CCoonnssiiddeerraaþþii ccãã rreevviissttaa

„„ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã““

rrããssppuunnddee llaa îînnttrreebbããrriillee

ccaarree þþiinn llaa oorraa aaccttuuaallãã

ccaappuull ddee aaffiiºº îînn EEdduuccaaþþiiee??

DDaaccãã aarr ffii ssãã ddaaþþii

oo nnoottãã eecchhiippeeii rreeddaaccþþiioonnaallee

ccaarree aarr ffii aacceeaassttaa??

Echipa redacþionalã a revistei „ªcoala româneascã“ îºi face un prim

bilanþ, la doar cinci numere de la apariþie, tocmai pentru ca impresiile,

sugestiile ºi aºteptãrile cititorilor noºtri sã se regãsescã mai bine în

paginile publicaþiei. Am dorit sã aflãm ºi pãrerea celor care au la ora

actualã frâiele învãþãmântului românesc. Unii ne-au dat sfaturi, alþii ne-au

criticat. Am avut parte însã ºi de laude. Vã prezentãm în continuare

opiniile lor despre revista noastrã. ((RReeddaaccþþiiaa))

{coala româneascq � februarie 2006 7PRIMA EVALUARE

În cazul în care întrebarea se referã la demersurile pentru oreformã realã, orice sprijin oferit educaþiei este binevenit, cuatât mai mult dacã este ºi onest. Dacã „ªcoala româneascã“ îºipropune, cu adevãrat, sã sprijine schimbarea evolutivã, înþe-leg cã o va percepe ºi promova din perspectivã sistemicã, aºacum este ea conceputã, adicã în beneficiul elevului ºi nu din-tr-una punctualã. Modernizarea învãþãmântului românesc vi-zeazã trei aspecte: asigurarea calitãþii educaþiei, democrati-zarea sistemului – prin transferul deciziei de la nivelul centrala cel local – ºi eficacitatea sistemului, care, sã nu uitãm, este fi-nanþat din bani publici, prin raportarea obiectivelor la costuri.

Apariþia unei noi publicaþii specializate pe învãþãmânt este deapreciat, în mãsura în care ea prezintã aspectele relevante ºi per-tinente ale sistemului. Calitatea ei constã, mai ales în impactul ºiefectul asupra publicului, reflectate în tiraj, numãr de cititori ºidispersia pe piaþa naþionalã.

Îmi doresc, cu toatã sinceritatea, ca revista „ªcoala româneascã“ sãrãspundã corect întrebãrilor care þin, la ora actualã, capul de afiº îneducaþie. Constat, însã, cu tristeþe, cã unele din eforturile noastresunt deformat înþelese ºi, deci, deformat mediatizate. Îmi doresc caacesta sã nu fie un act voit.

Nu obiºnuiesc sã dau note publicaþiilor. Mã surprinde, însã, faptul cãfiecare din cele patru întrebãri pe care mi le-aþi adresat este foca-lizatã, în exclusivitate, pe opinia mea despre revista „ªcoala româ-neascã“. Pun aceasta pe seama debutului de activitate al unei pu-blicaþii, cãreia, de altfel, îi urez succes. Oare pãrerile mele despreschimbãrile din sistem, despre strategia ministerului sau proiecteleîn curs nu ar fi mai interesante pentru publicul þintã? Cred, însã, cãvaloarea revistei „ªcoala româneascã“ ar spori, dacã ºi-ar verificaprofesionist informaþiile ºi mã refer aici la cele despre persoanamea, apãrute în cele patru numere ºi de altfel toate neadevãrate.

PPaalloommaa PPeettrreessccuu,, sseeccrreettaarr ddee ssttaatt îînn ccaaddrruull MMEEddCC::

„Îmi doresc ca revista sã rãspundã corect întrebãrilor care þin capulde afiº în educaþie“

DDuummiittrruu MMiirroonn,, sseeccrreettaarr ddee ssttaatt îînn ccaaddrruull MMEEddCC::

„Revista se individualizezã ca o«voce» cu timbru clar, profesionist“

Revista „ªcoala româneascã“ a reuºit, prin articole pertinente ºibine argumentate, prin prezentarea multora dintre problemeleexistente în educaþie, ca ºi a unor posibile soluþii, sã sprijinedemersurile de reformã.

Toate publicaþiile specializate pe învãþãmânt conþin o mare diver-sitate de articole informative, utile celor preocupaþi de evoluþiaînvãþãmântului românesc. Comparând revista „ªcoala româneas-cã“ cu celelalte publicaþii specializate se poate spune cã nu atingeun spectru foarte larg de preocupãri menite sã impulsioneze înmod pozitiv evoluþia învãþãmântului românesc. Este de dorit ca orevistã cu asemenea aspiraþii ºi bune intenþii sã se centreze maimult pe soluþii, mai ales cã 2006 este un an decisiv atât pentruînvãþãmântul românesc cât ºi pentru România, în perspectivaaderãrii la Uniunea Europeanã. Cu siguranþã cã sistemul de învã-þãmânt românesc nu este perfect dar, pe ansamblu, acesta esteapreciat la nivelul Uniunii Europene, capitolul 18, privind edu-caþia, fiind închis încã din mai 2000. De aceea considerãm cãrevista „ªcoala româneascã“ se situeazã pe poziþii cam prea criticefaþã de stadiul reformei în învãþãmântul românesc ºi faþã de efor-turile de reformã instituþionalã ºi modernizare.

Prin abordarea unor probleme de interes pentru învãþãmântulromânesc, cum ar fi asigurarea egalitãþii de ºanse ºi sporireaaccesului la educaþie, asigurarea calitãþii educaþiei ºi compatibi-lizarea sistemului naþional de învãþãmânt cu sistemul europeande educaþie ºi formare profesionalã, creºterea capacitãþii insti-tuþionale pentru elaborarea ºi gestionarea proiectelor, descen-tralizarea ºi creºterea gradului de autonomie a sistemului edu-caþiv, revista reuºeºte sã rãspundã la multe dintre întrebãrilecare „þin capul de afiº“ în educaþie.

Apreciem eforturile revistei dumneavoastrã de sprijinire a re-formei în învãþãmânt prin articole bine documentate, prin cali-tatea expunerilor ºi independenþa opiniilor. Din aceste conside-rente apreciem cã revista „ªcoala româneascã“ poate primi omeritatã notã de 9.

AAddrriiaann GGoorruunn,, sseeccrreettaarr ggeenneerraall îînn ccaaddrruull MMEEddCC::

„«ªcoala româneascã»poate primi o meritatã notã de 9“

Ca publicaþie specializatã pe problematica complexã a sistemuluieducaþional, revista „ªcoala româneascã“ ºi-a propus ºi a reuºitconstant sã surprindã aspectele cele mai sensibile ale Educaþieidin România la confluenþa cu provocãrile lansate de staþiul euro-pean al educaþiei. Selectând cu profesionalism zonele de referin-þã, cu efecte de antrenare, ale misiunii strategice a tabloului edu-caþional, revista dumneavoalstrã lanseazã constant incitaþii te-matice, proceseazã cazuisticã complexã ºi reuºeºte sã implice îndialogul de idei membrii comunitãþii educaþionale. În acest sens,punând în interferenþe poziþii diferite, ancorate în realitãþilecmplexe, aceastã publicaþie reuºeºte sã lanseze provocãri, sãsemnaleze stãri de fapt ºi sã atenþioneze cu privire la abateri dela normalitatea dinamicã a bunului public numit educaþie.

Comparativ cu celelalte publicaþii de specialitate în domeniu, potaprecia cã revista „ªcoala româneascã“ se individualizezã ca o„voce“ cu timbru clar, profesionist, în care se dezbat fãrã patimãproblemele de fond ale ºcolii româneºti la început de nou mile-niu.

Este un atribut al excelenþei sã formuleze ºi sã formalizeze dile-ma care sã fie dense în dinamism, profunzime, pro activitate ºicalitate. Apreciez cã, în mod constant, revista dumneavoastrãurmãreºte sã se poziþioneze prompt cu privire la temele care sedefinesc la momentul apariþiei sale Educaþia ca preocupare soci-etalã strategicã. Peniþa ascuþitã a redactorilor, adresarea cãtreinterlocutori care au ceva de spus în domeniul educaþiei ºi fideli-tatea cu care sunt prezentate diferite opinii, aduc valoare publi-caþiei, o individualizeazã în tabloul mediatic ºi o calificã printrepublicaþiile de realã tinutã graficã ºi redacþionalã.

Aºa cum spuneam ºi când mi-am acordat, în aceastã publicaþie,nota pentru propria activitate, sunt destul de exigent, ºi studenþiimei o ºtiu deja, aºa cã acord echipei redacþionale nota 8,25. Acestcalificativ se bazeazã ºi pe efectul motivat al notãrii ºi pe convin-gerea cã pânã la nota maximã toþi avem multe de fãcut. LaCambrige se spune cu mândrie cã ultimul student care a obþinutnota maximã a fost Newton. Ar trebui ca noi toþi sã învãþãm dinaceastã aserþiune ºi sã ne ferim de inflaþia Excelenþei nesuste-nabile.

Totul a început când edilul a vrut sã gestio-neze el banii unitãþii de învãþãmânt. Potri-vit directoarei Liceului „Ioan Lupaº“, MariaHanzu, primarul localitãþii Sãliºte, TeodorDumitru Banciu, a apelat la presiunile ver-bale, dupã care au început sã curgã ºi celescrise. Pentru a putea avea controlul asu-pra fondurilor ºcolii, primarul a trimis oadresã prin care a anulat semnãturile dintrezorerie ºi a înlocuit doi angajaþi ai uni-tãþii de învãþãmânt cu doi funcþionari dinprimãrie. Astfel, singura persoanã care maideþinea drept de semnãturã din liceu a rã-mas directoarea. „S-a ajuns la ora actualã însituaþia în care dacã eu refuz sã confirmniºte acte financiare, primarul poate folosiuna cele douã persoane din subordine careau drept de semnãturã perfect valabilãpentru orice achiziþie în numele ºcolii“, aprecizat directoarea liceului, Maria Hanzu.Cu toate cã legea nu îi permite primaruluisã administreze dupã voinþa proprie baniiunitãþii de învãþãmânt, acesta a numit ºialtã persoanã care sã se ocupe de controlulfinanciar preventiv, bineînþeles tot din

primãrie. „Lucrurile au atins punctul culmi-nant când intervenþia primarului în legã-turã cu viza de control financiar preventivintern care a fost tãiatã de pe documentelepe care unitatea noastrã le-a întocmit. Pri-

marul dorea ca viza sã fie pusã de o per-soanã din primãrie ºi nu de contabila ºefãde la unitatea de învãþãmânt. Acesta a mo-dificat unilateral chiar ºi totalul sumei deplatã, lucru nepermis de legea contabilitã-

8 {coala româneascq � februarie 2006ANCHETÃ

Descentralizarea învãþãmântului preuniversitar a început cu stângul. Pe lângãnenumãratele încurcãturi legate de manuale ºi curriculum, au apãrut ºi primarii „dicta-tori“. Un astfel de exemplu l-am descoperit în judeþul Sibiu, în localitatea Sãliºte, laLiceul „Ioan Lupaº“. Aici, de circa un an, se duce o luptã oarbã între primarul urbei,care vrea cu tot dinadinsul sã fie ºef ºi peste ºcoalã, ºi conducerea unitãþii, care tre-buie sã facã faþã piedicilor puse de edil. (Dragoº Constantin Neacºu)

Primarul oraºului Sãliºte vrea sã fie ºef ºi la ºcoalã

Descentralizarea creazã

Maria Hanzu, directorul Liceului „Ioan Lupaº“:

„Primarul vrea sã instaureze ºi în ºcoalã teroarea care este înprimãrie“

„Am avut foarte multe întâlniri cu primarul. Chiar dacã oficialspune cã nu are o problemã cu mine, acesta a cerut la prefecturã ºi la inspectorat schimbarea conducerii liceului Ioan Lupaº. Singura motivaþie a primarului a fost cã nu ascultãmde el, cã nu respectãm dispoziþiile lui. La ora actualã, nu vrea sãmai plãteascã nimic, nici mãcar telefonul sau materialele pentru curãþenie. Cu astfel de primari nu se poate face descentralizare. Toatã lumea din localitate se teme de reclamaþiile dânsului. Primarul vrea sã instaureze ºi în ºcoalãteroarea care este în primãrie“.

Teodor Fârþonea, preºedintele SindicatuluiÎnvãþãmânt preuniversitar Sibiu:„Este un abuz de funcþie”

„Ceea ce se întâmplã la ora actualã la Liceul „Ioan Lupaº” din Sãliºte este clar unabuz din partea primarului, mai ales dacã ne gândim cã acesta provine din mediuleconomic (n.r. – Teodor Banciu a fost pânã în 2004 director la AdministraþiaFinanþelor Publice a oraºului Sãliºte). Eu consider cã prin aceste demersuri pe carele-a fãcut pânã acum edilul are un scop precis, acela de a impune un directoragreat de primãrie. În plus, toate controalele fãcute pânã acum aratã cã primaruldoreºte sã hotãrascã el drãmuirea fondurilor unitãþiii de învãþãmânt. Acesta a transformat disputa creatã într-un rãzboi personal care este în detrimentul reformei ºidescentralizãrii sistemului de învãþãmânt. Aici, apare ºi vina Ministerului Educaþiei ºiCercetãrii care în momentul care a lansat programul pilot de descentralizare dar nu a notificat prefecturile sã verifice modul în care primarii respectã termenii programului“.

þii. Calitatea de organ ierarhic superior i-arfi dat posibilitatea primarului doar de a avi-za ºi nu a modifica situaþia recapitulativã“,a adãugat directoarea.

Grevã sau plata salariilorMaria Haznu ne-a precizat cã în luna octom-brie salariile profesorilor au fost întârziatecinci zile tot din cauza primarului, care blo-

case toate plãþile ºi refuzase sã-ºi dea avizulfavorabil în vederea programãrii la trezore-ria Sãliºte. „Am convingerea cã întârziereasalarilor ar fi durat mai mult, dacã tensiu-nea nu era rapid escaladatã pânã la amenin-þarea cu declanºarea grevei ºi intervenþiaorganizaþiei judeþene de sindicat, care s-adeplasat la primãrie ºi a solicitat primaruluicompletarea documentelor pentru platasalariilor“, a mai spus directoarea.

Jocurile inspectoratuluiºcolar Din cauzã cã nu a avut succes cu directoa-rea, primarul a început sã facã presiuni ºi laInspectoratul ªcolar Judeþean. Acesta atrimis ISJ o adresã în care solicita demite-

rea directoarei, cu toate cã un primar nuare voie sã se implice în numirea ºi schim-barea personalului dintr-o unitate deînvãþãmânt. Chiar dacã nu a decis schimbarea directoru-lui, inspectoratul ºcolar i-a transmis direc-toarei o adresã prin care îi cerea sã respectesolicitãrile primarului. Ba mai mult, la insis-tenþele primarului, la unitatea de învãþã-mânt s-au deplasat mai multe echipe de con-trol care porneau de la aceeaºi problemã: vi-za de control financiar preventiv. În urmacontrolului efectuat, directoarea a fost sanc-þionatã, însã avertismentul i-a fost retras înconsiliul de adminitraþie al inspectoratului.

Dragoº Constantin Neacºu

{coala româneascq � februarie 2006 9ANCHETÃ

Teodor DumitruBanciu, primaruloraºului Sãliºte: „Eu pot sã cerºi demisia preºedintelui“

„Eu nu am nici o problemã cudirecþiunea liceului. Eu am cerutca o persoanã din primãrie sãse ocupe de controlul financiarpreventiv. Noi primãria suntemordonatori de credite. Ar trebuisã verificaþi întreþinerea ºi curãþenia pentru a vedea dacãacest liceu este pregãtit pentruintrarea în UE. O sã prezintdirect domnului ministru situaþiaaºa cum este ea. În condiþiile încare eu rãspund de parteamaterialã trebuie sã am ºi uncuvânt de spus. Sistemul deînvãþãmânt nu vrea sã fie reformat. Nu am retras nici unleu din salarii. Am retras doar1,7 milioane de lei din salariulcontabilei ºi pentru asta nu auvrut sã ridice salariile. Este adevãrat cã am cerut în scrisdemisia directorului la inspectorat. Eu mi-am spus doar pãrerea, nu am insistat. Eu pot sã cer ºidemisia preºedintelui“.

dispute pe plan local

Christine Manta Klemens, inspector ºcolar general: „Adevãrul este undeva lamijloc“

„I-am cerut doamnei director sã se conformezedeciziilor legale ale primarului. În ceea ce priveºteviza de control preventiv, potrivit legii nu poate sãdea aceea vizã persoana care întocmeºte ºi documentele financiare. Deoarece la ora actualãîn ºcoalã existã un singur contabil, nu poateaceeaºi persoanã sã dea viza de control preventiv. Cererea domnului primar ca altã persoanã sã facã controlul financiar preventiv estelegalã. Au fost ºi ale decizii ale primarului care nuerau legale. De exemplu, acesta a cerut transferarea cãrþilor din biblioteca ºcolii în cealocalã, lucru cu care nu am fost de acord.Problema cheie în Sãliºte este lipsa de comuncareîntre cele douã pãrþi. Cerea primarului de schimbare a doamnei director este legalã, orice persoanã este liberã sã cearã. ªi eu pot sãcer un Mercedes de la Minister ºi nu o sã mi-ldea. Trãim într-o þarã liberã, fiecare poate cere cedoreºte. Asta nu însemnã cã noi vom face ceeace cere primarul. Adevãrul este undeva la mijloc.Pentru rezolvarea situaþiei este nevoie ºi de voinþãdin ambele pãrþi, care nu existã“.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: DDoommnnuullee mmiinniissttrruu aaþþii ffããccuutt uunneellee ddeeccllaarraaþþiiiillaa GGaallaaþþii pprriinn ccaarree aaþþii iinnccrriimmiinnaattFFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee ddee iinnccoonnsseeccvveennþþãã.. VVii llee mmaaii mmeennþþiinneeþþii??

MMiihhaaiill HHããrrddããuu:: Nu, a fost scoasã din con-text. Am fost luat prin surprindere la Ga-laþi. Un jurnalist m-a întrebat care estepoziþia Ministerului faþã de comunicatulFEN-ului. Am rãspuns cã este o lipsã deconsecvenþã, deoarece eu ºtiam cã noisuntem în termen, în afarã de o ches-

tiune legatã de adunatul sumelor dinteritoriu. Fusesem informat cã oameniidin minister se înþeleseserã cu repre-zentanþii sindicatelor pentru decalareatermenului final. Am aflat ulterior cãunele lucrãri din teritoriu chiar s-au în-tors pentru cã fãcuserã greºeli.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: DDiissppuuttaaccrreeeeaattãã aa ppoorrnniitt ººii ddiinn ccaauuzzaa uunnoorrooaammeennii ddiinn MMiinniisstteerruull EEdduuccaaþþiieeii ººii CCeerrcceettããrriiii ccaarree vv--aauu iinnffoorrmmaattggrreeººiitt??

MMiihhaaiill HHããrrddããuu:: Da, am fost informatgreºit. Sunt foarte nemulþumit de aceas-tã problemã. Chiar omul care a greºit,mai precis domnul Gelmez, s-a îmbol-nãvit de supãrare. Acum este în conce-diu medical, când se va întoarce o sã amo discuþie cu el pentru a vedea ce s-a în-tâmplat. Eu am primit informaþia dintrei pãrþi. Eu cerusem ca fiecare inspec-torat sã prezinte situaþia la 23 ianuarie.La aceea datã persoanele însãrcinatedin MEdC m-au informat cã nu au cumsã termine, iar la 31 ianuarie mi-au ziscã trebuie sã amâne termenul. Atunci i-am întrebat dacã s-au înþeles cu repre-zentanþii sindicatelor. Mi-au spus cã da,dar informaþa a fost distorsionatã. Suntfoarte supãrat din cauzã cã în situaþiaaceasta pentru cã m-a pus pe mine într-o posturã neplãcutã. Persoaneleînsãrcinate sã rãspundã de protocolulcu sindicatele au greºit fundamental.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: AAþþii rreezzoollvvaatt ººii pprroobblleemmaa cceelloorr ddoouuãã aaddrreessee ccuuaacceellaaººii nnuummããrr ddee îînnrreeggiissttrraarree??

MMiihhaaiill HHããrrddããuu:: Una dintre ele eu amcorectat-o. Am fãcut verificãri ºi am vã-zut cã la aceeaºi adresã primitã de la

FEN au plecat douã rãspunsuri. Este ogreºealã de secretarã. Pentru cã nu maiavea voie sã mai descarce încã una peacelaºi numãr de înregistrare.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: PPrroobblleemmaa sseeppuunneeaa ccãã îînn iinnffoorrmmaarreeaa ttrriimmiissããpprriimmuulluuii mmiinniissttrruu ssee aarrããttaa ccããaaddrreessaa aa pplleeccaatt sspprree ssiinnddiiccaattee ppeeddaattaa ddee 33 ffeebbrruuaarriiee,, lluuccrruu ccaarree nnuueerraa aaddrreevvããrraatt..

MMiihhaaii HHããrrddããuu:: ªi eu am ºtiut data de 3februarie, iniþial. A fost un exces de zelsau o teamã legatã cã m-au informat

greºit. Nu este nimic întâmplãtor. Au pã-cãlit-o pe secretarã.

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: DDeeccii ppuutteeþþii ssãã ssppuunneeþþii ccãã ddeemmeerrssuull FFEENN aa ffoossttuunnuull ccoorreecctt..

MMiihhaaiill HHããrrddããuu:: Eu mi-am stabilit un tipde comportament în raport cu sindi-catele. Eu nu vorbesc de sindicate nicide bine nici de rãu, pentru cã am obser-vat o tendinþã de a-mi distorsiona vor-bele la presã. ªi în sistem le-am spus cãîn afarã de persoanele abilitate nimeninu poate vorbi despre sindicate.

10 {coala româneascq � februarie 2006SINDICATE

FEN TE AªTEAPTà ªI PE TINE!Are cine sã te apere? Chiar o face? Dacã nu, membrii Federaþiei Educaþiei Naþionale te cheamã alãturi. Nu vei regreta. În plus, imediat ce te vei înscrie, o sã primeºti mai multe avantaje. Cu noua legitimaþie FEN pãºeºti în secolul urmãtor. Cardul FEN îþi oferã: � un control stomatologic anual gratuit la unul dintre cabinetele

stomatologice agreate;� indemnizaþie pentru spitalizare în caz de accident

de 100.000 lei/zi; � asigurare pentru îmbolnãvire gravã standard cu o despãgubire

de 10.000.000 lei – afecþiunile grave acoperite sunt: cancer,infarct, transplant major de organe, atac vascular cerebral, afecþiuni coronare care reclamã o intervenþie de tip by-pass, insuficienþã renalã;

� asigurare de deces din orice cauzã, cu o despãgubire de20.000.000 lei.

|þi doreºti un telefon mobil pentru care sã dispui gratuit de 500 de minute de convorbiri lunar cu mem-brii grupului, un abonament ºi tarife, pentru convorbiri în cadrul reþelei Zapp, dar ºi în oricare alte reþele,fãrã concurenþã? Nu ai decât sã devii membru al grupului FEN-Zapp! Cum faci asta? Ia legãtura imediat cu sindicatul local care îþi va furniza toate amãnuntele necesare. Oferta este valabilã ºi pentrumembrii familiei tale; vei putea comunica cu ei timp de 500 de minute lunar, gratuit.Dacã ai nevoie de o legãturã internet rapidã, stabilã, cu costuri mici ºi pe care o poþi lua cu tine ori-unde doreºti, modemul CDMA High Speed Data Z010 de la Zapp este soluþia idealã. Cere lideruluitãu judeþean amãnunte ºi vei putea avea acces instantaneu la internet, adresa de e-mail, vei puteaconversa pe internet cu prietenii, cu colegii tãi din toatã þara ºi vei avea acces nelimitat la bazele dedate ºi informaþii oferite de internet.Acesta este numai începutul. O echipã a FEN cautã în fiecare zi noi avantaje pentru membrii sãi. Se negocieazã deja cu mai multe firme ºi instituþii interesate de dimensiunea grupului FEN pentru caposesorii legitimaþiei FEN sã aibã avantaje în sfera finanþelor, serviciilor, comerþului etc.

DDaaccãã ddoorreeººttii ssãã ddeevviiii mmeemmbbrruu FFEENN ppooþþii pprriimmii ttooaattee eexxpplliiccaaþþiiiillee nneecceessaarree llaa:: tteell..:: 002211//333377..1111..4400 ssaauu 002211//333377..1111..8855 �� ee--mmaaiill llaa ooffffiiccee@@ffeenn..rroo �� wwwwww..ffeenn..rroo

La începutul lui februarie, Ministerul Educaþiei trebuia sã aibã finalizeze centralizarea datelor din teritoriu privind sumele datorateºi neplãtite angajaþilor din învãþãmânt aferente perioadei 2001-2004. Cu toate cã MEdC nu a reuºit sã facã acest lucru, pânã ladata stabilitã prin acordul din noiembrie,, reprezentanþii MEdC ºichiar ministrul au încercat sã dea vina pe sindicate. Totuºi, în interviul acordat în exclusivitate, revistei „ªcoala româneascã“, ministrul Mihail Hãrdãu, a recunoscut cã vina nu aparþine sindicatelor, ci unor angajaþi din MEdC, care l-au informat ºi pe elgreºit de stadiul recalculãrilor. (Dragoº Constantin Neacºu)

Una dintre nemulþumirile sindicaliºtilor, sesizate în cadrul Consiliului a pornit de lafaptul cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii (MEdC) nu a aprobat încã metodologia definanþare a proiectelor ºi investiþiilor din educaþie. Suma promisã pentru reabilita-rea ºi modernizarea unitãþilor de învãþãmânt reprezintã 1,1% din PIB. „MEdC nu a elaborat încã o metodologie pentru aplicarea acordului de un miliard deeuro «scos din mânecã» pentru infrastructurã. Colegilor de la Cluj li s-a comunicat cãtrebuie sã depunã proiectele pânã pe 15 februarie, însã nouã nu ni s-a comunicatnimic. Vom înainta o adresã Guvernului prin care o sã cerem sã finalizeze aceastãmetodologie ºi sã dea drumul la formarea cadrelor didactice“, a declarat preºedin-tele FEN Braºov, prof. Florin Dobrescu. Prezent la întâlnire, preºedintele FEN, Cãtãlin Croitoru, le-a transmis un mesajcolegilor prezenþi: „orice unitate de învãþãmânt se poate implica, însã este foarte im-

portant sã se elaboreze pro-iecte care sã merite finanþare,pentru cã Ministerul Finan-þelor are competenþa de a de-cide unde meritã sã alocebani. Nimeni nu o sã facã pro-grame în locul vostru ºi nu tre-buie sã-i aºteptam de la alþii sãni le facã. Sunt o serie de pro-grame care pot fi accesate. E oprovocare pentru noi ºi totuldepinde de capacitatea noas-trã de a elabora proiecte“, aprecizat Cãtãlin Croitoru.

Grupul ªcolar Transporturi Cãi Ferate Braºov a gãzduit la 7 ºi 8februarie Consiliul Naþional al Departamentului pentru Învãþãmân-tul de Transporturi din cadrul Federaþiei Educaþiei Naþionale (FEN).Agenda lucrãrilor a cuprins, printre altele, raportul asupra activitãþiidesfãºurate la nivelul federaþiei, de la precedentul ConsiliuNaþional pânã în prezent ºi evaluarea rezultatelor obþinute, prinProtocolul încheiat cu Guvernul în noiembrie. (D.C.N.)

Ministrul Educaþiei, Mihail Hãrdãu, a recunoscut cã a greºit atunci când a declarat cã Federaþia Educaþiei Naþionale este inconsecventã:

„Am fost dezinformat de subordonaþi“

Liderii profesorilor„feroviari“ s-au reunit la Braºov

Prin decizia luatã în ªedinþa de Guvernde la 22 februarie 2006, punctul III alAcordului semnat de federaþiile sindica-le cu Guvernul României la 28 noiem-brie a fost reglementat printr-o Ordo-nanþã de urgenþã. În sfârºit eforturile FEN ºi-au aflat rãs-punsul într-un act normativ care vine sãreabiliteze statutul socio-profesional altuturor salariaþilor din învãþãmânt. Nebucurãm cã ºi celelalte sindicate, careiniþial s-au opus acestei soluþionãri ex-trajudiciare a prejudiciilor salariale, auînþeles totuºi cã de drepturile garantateprin Contractul colectiv de muncã bene-fiazã toþi salariaþii, acceptând astfel unact normativ care întâmpinã soluþiona-rea unitarã a problemei prejudiciilorproduse prin calculul greºit al salariilor.Prin mãsurile pe care le impune Ordo-nanþa apare ca cea mai mare victoriedin istoria sindicalã ºi salarialã redândprin conþinutul sãu expresia unui dialogsocial real, fiind prin ea însãºi materia-lizarea strategiei de luptã sindicalã sus-þinutã prin efort, rãbdare, încredere ºifoarte multã diplomaþie.Acest act este de o valoare unicã deoare-ce intervine foarte ferm ºi rapid în solu-þionarea unei chestiuni care altfel ar finecesitat proceduri prelungite ºi fãrãgaranþia sucucesului. Mai mult, trebuieavut în vedere faptul cã acest act inter-vine în sistemul economic naþional,deci implicit în sistemul de învãþãmânt,ca un act de recunoºtere ºi asumare agreºelii de cãtre chiar executivul þãrii.Prin asumarea rãspunderii învederatede cãtre sindicate, acest executiv recu-noaºte rolul ºi importanþa unei federaþiisindicale bine definite, constituitã înacord cu cerinþele naþionale ºi interna-þionale.Cel mai util ºi corect ar fi însã sã neamintim cum a început totul ºi cum amajuns la aceastã victorie farã precedent. 2005: pragul colapsului statutului socio-profesional al salariatului din învãþã-mânt. De ce? Vã voi prezenta în cele ceurmeazã pe larg detaliile ce au trezit oserie de tensiuni între salariaþii unui sin-dicat ºi salariaþii altui sindicat din cauzaincorectei informãri sau intenþionateidezinformãri.Încã din 1997, ulterior apariþiei Legii

128/1997, salariile personalului didac-tic de predare ºi didactic auxiliar au fostcalculate ºi acordate cu încãlcarea dis-poziþiilor legale în materie salarialã.Abia în octombrie 2004, ca urmare anegocierilor ºi Acordului încheiat cu treidin cele patru federaþii sindicale ºi Gu-vernul României, acesta a emis OUG nr.68/2004, care reglementa o machetã decalcul cu un algoritm foarte clar, adop-tat în conformitate cu prevederile Legii128/1997 în materie salarialã.Desigur, ordonanþa producând efectedoar pentru viitor, prin adoptarea ei nua fost posibilã ºi repararea prejudiciuluianterior, astfel încât rãmânea nesoluþio-natã perioada de dinainte de octombrie2004. În acelaºi timp însã ordonanþa areprezentat reglementarea legalã princare Guvernul ºi-a recunoscut greºealaºi implicit faptul cã se face rãspunzãtorde prejudiciile create. Ca urmare, o se-rie de sindicate, la diferite niveluri, audemarat acþiuni civile.Din pãcate însã, majoritatea acestor or-ganizaþii, în lupta lor pentru imagine auomis faptul cã Legea 128/1997 ºi Con-tractul colectiv de muncã produce efec-te asupra tuturor salariaþilor din învãþã-mânt, iar calculul greºit a afectat, fãrãexcepþie, toþi salariaþii.Prin neexercitarea unei acþiuni unitare,la nivelul întregului sistem, ulterior pro-nunþãrii unor hotãrâri judecãtoreºti aapãrut pericolul destabilizãrii statutuluisocio-profesional al salariatului întrucâtîncepuse sã se contureze încã o catego-rie de bugetari, cei cu salariu ajustat ju-decãtoresc. Astfel, în acelaºi sistem bu-getar, salarizat prin aceeaºi lege, apã-reau douã categorii de salariaþi: primacategorie caracterizatã prin faptul cã, înurma unor acþiuni judecãtoreºti limita-tive ºi discriminatorii, ºi-au recuperatdrepturile salariale de care au fost pri-vaþi, ºi a doua categorie caracterizatãprin faptul cã, deºi au fost privaþi înacelaºi mod, de aceleaºi drepturi, deaceleaºi instituþii, nu ºi-au recuperatbanii datoraþi, privind neputincioºi laspectacolul de împãrþire a banilor câºti-gaþi în procesele civile. Bineînþeles cã existenþa absurdã ºi ile-galã a douã categorii artificiale de buge-tari în cadrul aceleiaºi ramuri de activi-

tate, determina implicit ºi apariþia uneia doua categorii de pensionari: cei caredeºi au aceleaºi condiþii de muncã ºi în-cadrare, ar fi avut o pensie mult maimicã, deoarece, la un moment dat, cine-va nu a exercitat o acþiune judecãto-reascã pentru ei.Gravitatea ºi implicaþiile pe termenlung ale acestei crize socio-profesionaleera evidentã. Faþã de aceasta, FederaþiaEducaþiei Naþionale a apreciat ca fiindobligaþia sa, ca parte semnatarã a con-tractului colectiv de muncã, sã solicitecelor în culpã adoptarea unei soluþiiunitare de reparare a prejudiciului creatºi de evitare a discriminãrilor având unevident caracter neconstituþional.La 2 august 2005 ne-am adresat Guver-nului României, cãruia i-am prezentatcriza socio-profesionalã din sistemul deînvãþãmânt ºi i-am învederat obligaþiape care o are faþã de salariaþii bugetari ºifaþã de instituþia statului de drept. Amcerut acestuia soluþionarea crizei socio-profesionale, fãrã precedent în sistemuleconomiei naþionale, prin repunerea înstarea de drept ºi repararea prejudiciu-lui adus salariaþilor. Ne-am întemeiataceastã solicitare pe baza principiului„universalitãþii legii“, principiu con-form cãruia pe nici o cale nu se pot creaalte situaþii decât cele prevãzute de„lege“, în cazul nostru de Legea128/1997 în materie salarialã ºi con-tractul colectiv de mucã unic la nivelde ramurã învãþãmânt.Dupã patru luni de aºtep-tare, o datã cu negocie-rile din 2005, purtateîntre federaþiile sin-dicale ºi GuvernulRomâniei pentrustingerea conflic-tului de muncã,la 28 noiem-brie cerereanoastrã îºi aflaîn sfârºit rãs-punsul: în sis-temul de învãþã-mânt exista unprejudiciu sala-rial creat princalculul greºit alsalariilor iar ne-repararea lui ur-gentã putea con-duce la situaþii dis-criminatorii, nedorite într-un stat aflatîn pragul aderãrii la UE.Se încheia astfel Acordul de la 28 nov.2005, care prin punctul III „vindeca“criza salarialã restantã. A doua zi, 29nov. 2005, pe adresa FEN, Guvernul tri-mite oficial rãspunsul la adresa din 2 au-gust menþionând soluþionarea cereriinoastre prin angajamentele din punctulIII al Acordului.Rãspunsul ce se regãseºte astfel în punc-tul III al Acordului este expresia unuidialog social real, este materializareastrategiei de luptã sindicalã a FEN susþi-nutã prin efort, rãbdare, încredere ºifoarte multã diplomaþie.

Prin ªedinþa de Guvern din data de 22februarie a.c., Guvernul României îºiasumã prejudiciul salarial ºi obligaþiilede platã ce îi revin conform legii ºi trans-formã punctul III al Acordului în ordo-nanþã de urgenþã. Textul acesteia, aºacum a fost aprobatã, ne-a fost comuni-cat de MEdC în data de 24 februarie a.c.Deºi nu pãstreazã „ad literam“ formadiscutatã cu sindicatele, ordonanþa areun singur scop: „adoptarea unei regle-mentãri unitare care sã împiedice apari-þia de discriminãri între salariaþii aflaþiîn aceeaºi situaþie ºi prin care sã se sta-bileascã plata eºalonatã a diferenþelorsalariale pe o perioadã de maximum 35 de luni, începând cu luna februarie2006“ – preambul Ordonanþã.Temeiul legal al soluþiei promovate deOrdonanþã, conf. art. 1, este Legea128/1997. Înainte de toate, încã din primele arti-cole, ordonanþa ºi-a precizat câmpul deaplicabilitate, astfel cã ordonanþa deo-sebeºte între patru situaþii. Vom analizape rând fiecare dintre acestea.Prima situaþie este aceea în care existãdeja hotãrâri judecãtoreºti rãmasedefinitive ºi irevocabile pânã la data in-trãrii în vigoare a ordonanþei. În aceastãsituaþie salariaþilor beneficiari ai aceleihotãrâri judecãtoreºti rãmase definitiveºi irevocabile le sunt aplicabile dispoziþi-

ile hotãrârii judecãtoreºti res-pective – art. 1 Ordonanþã.

A doua situaþie este ceaa proceselor civile

iniþiate înainte dedata intrãrii învigoare a Ordo-nanþei, adicã situ-aþia proceseloraflate în curs la

data publicãriiordonanþei înM o n i t o r u lOficial – art. 3alin. 3 Ordo-nanþã. În cazulacestora aplica-bile vor fi dis-poziþiile instan-þei. Dacã aceastava aprecia în

sensul admiteriiacþiunilor cu obliga-

rea pârâþilor la plata diferenþelor dedrepturi salariale, atunci salariaþii dinacþiunea respectivã vor beneficia de re-calculare prin hotãrârea judecãtoreascãcu plata într-o singurã tranºã. Dacã in-stanþa va respinge însã cererea, nu vãîngrijoraþi, salariaþilor din acþiunea res-pectivã le sunt aplicabile dispoziþiile Or-donanþei, privind plata eºalonatã. A treia situaþie este cea în care deºi exis-tã hotãrâri judecãtoreºti rãmase defini-tive ºi irevocabile pânã la data intrãrii învigoare a ordonanþei, acestea nu acope-rã prin dispoziþiile sale întreaga perioa-dã 2001-2004, perioadã soluþionatãprin Acord – art. 4 ordonanþã. În acestcaz, pentru perioada necuprinsã în ho-tãrâre plata diferenþelor salariale se

face eºalonat, conform Ordonanþei, înfuncþie de numãrul de luni aferente pe-rioadei.A patra situaþie este cea a salariaþilorcare, pânã la data intrãrii în vigoare aordonanþei, nu au solicitat în instanþãplata acestor diferenþe salariale – art. 3alin. 1 Ordonanþã. În acest caz, salariaþiivor primi diferenþele salariale eºalonat,lunar, pe o perioadã de 35 de luni, înce-pând cu plata drepturilor salariale afe-rente lui februarie 2006. Eºalonareaacestor plãþi se va face astfel încât fieca-re lunã în care se efectueazã plata sã co-respundã în ordine cronologicã lunilordin perioada oct. 2001-sept. 2004. Dacã printre aceºti salariaþi se aflã per-sonal didactic care se pensioneazã dupãdata intrãrii în vigoare a ordonanþei,aceºtia vor primi plata diferenþelor înintervalul celor 35 de luni, eºalonat ºilunar, dar astfel încât plata sã fie înche-iatã cel mai târziu la data pensionãrii.Dacã însã la data intrãrii în vigoare aordonanþei existã personal deja pen-sionat care este îndreptãþit sã primeas-cã diferenþe salariale, plata acestora seva face în maximum trei tranºe lunare,începând cu februarie, conf. art. 3 alin.1 al ordonanþei.Acum fiindcã am stabilit situaþiile posi-bile, sã lãmurim expresia „diferenþesalariale“. Aceasta este reglementatã înart. 6 al Ordonanþei care stabileºte cã„diferenþele salariale“ sunt sumele re-zultate prin scãderea salariului brutlunar al funcþiei didactice (din grilã) pecare a deþinut-o persoana în fiecare an,lunã a perioadei oct. 2001-sept. 2004(salariul prevãzut în statul de platã) dinsalariul brut lunar al funcþiei didacticedeþinutã pe persoana respectivã de-alungul perioadei oct. 2001-sept. 2004(salariul recalculat lunar în funcþie denormele metodologice aprobate în feb. 2006 de MEdC). – art. 6 alin. 1 Or-donanþã. Diferenþele astfel rezulate, lu-nar, vor fi actualizate cu indicele de in-flaþie. Datele privind evoluþia lunarã aindicelui de inflaþie vor fi comunicatede Institutul Naþional de Statisticã. În ceea ce priveºte calculul impozitelorºi contribuþiilor datorate de angajat ºiangajator, observãm faptul cã ordonan-þa în art. 8 stabileºte cã reþinerea acesto-ra se va face în baza reglementãrilorlegale în vigoare la data efectuãrii plãþii. Desigur toate cele expuse în prezentsunt opozabile ºi personalului didacticdin învãþãmântul universitar cãrora lesunt aplicabile dispoziþiile art. 7 Ordo-nanþã.Lecturând toate cele expuse sperãm cãveþi aprecia ca ºi noi semnificaþia incon-testabilã a actului astfel emis ºi cã încre-derea în sindicatul dumneavoastrã îºiredefineºte marginile.Mulþumim membrilor care au avut rãb-dare ºi încredere în toatã aceastã pe-rioadã, deloc scurtã, necesarã soluþio-nãrii problemei ºi le amintim cu aceastãocazie cã sindicatul este „fiecare dintrenoi“ iar rezultatele sindicatului sunt pemãsura aportului fiecãruia.

{coala româneascq � februarie 2006 11SINDICATE

Consilierul tãu juridic,Alexandra ICHIM

FEN luptã consecventpentru toþi salariaþiidin învãþãmânt

Efort, Rãbdare, Încredere, Perseverenþã, Demnitate ºi foarte multãDiplomaþie. Acestea sunt calitãþile celor care au iniþiat, susþinut ºifinalizat acþiunea de soluþionare a situaþiei drepturilor salarialerestante, situaþie a cãrei gravitate ºi implicaþii pe termen lungpoate nici acum nu sunt înþelese cu adevãrat. Tot ceea ce conteazã este rezultatul: reparaþii salariale, pentru trei ani, acordate tuturor salariaþilor din învãþãmânt afectaþi, indiferent cãsunt sau nu membri de sindicat.

12 {coala româneascq � februarie 2006ªTIINÞE

La CUPA SIVECO pot participa, ca ºianul trecut, echipe mixte, formate dinmaxim trei elevi, indiferent de anul destudiu (clasele IX-XII), un profesor despecialitate ºi un coordonator ºtiinþific,care realizeazã coordonarea din punctde vedere al tehnologiilor informatice

utilizate. „Cupa SIVECO este cu siguran-þã cea mai puternicã competiþie de gen,care s-a bucurat de un succes tot maimare de la an la an. La ediþia a III-a, amavut peste 500 de paticipanþi ºi intere-sul elevilor ºi profesorilor este din ce ince mai mare, mai ales cã cele mai valo-

roase lucrãri pot fi distribuite în toateºcolile din þarã prin includerea în cadrulProgramului SEI (Sistem EducaþionalInformatizat). Pentru noi, lecþiile pe careei le propun la CUPA SIVECO sunt celemai palpabile ºi mai valoroase reacþii derãspuns, pentru cã practic ne aratã CUMºi CE vor sã înveþe în sistem de eLear-ning, ne spun foarte mult despre nevoi-le lor educaþionale“, a precizat prof. Radu Jugureanu , eContent Manager încadrul SIVECO România. Potrivit aces-tuia, faptul cã echipele sunt formate dinelevi coordonaþi de cadre didactice,stimulezã interacþiunea profesor-elev.„Accentul se muta de pe predare ºi acti-vitatea profesorului pe elev, pe învãþareºi pe construirea de cãtre elev a cunoaº-terii. E un proces foarte interesant deînvaþare cooperativã, cu efecte pozitiveatât asupra elevilor cât ºi asupra profe-sorilor“ a adãugat Radu Jugureanu.Participanþii vor putea opta în acest anpentru lucrãri ce abordeazã teme din di-

verse domenii: matematicã, fizicã, chi-mie, biologie, filologie ºi ºtiinþe sociale,istorie, geografie, teme din domeniultehnologiei sau lucrãri ce abordeazãteme interdisciplinare.

Concurs onlinePanã la 19 mai se va defãºura etapa on-line a concursului. Concurenþii pot tri-mite în aceastã etapã pe adresa de Inter-net module din lucrãrile propuse ºi vorbeneficia de suportul ºtiinþific, didacticºi pedagogic al comisiei de jurizare, for-matã din reprezentanþi SIVECO Româniaºi profesori recunoscuþi pentru activi-tatea lor didacticã în domeniul interdis-ciplinar, desemnaþi de MEdC, pentrufiecare etapã. Comisia de jurizare are înacesta primã etapã un rol de tutore – însensul cã se implicã în corectarea strate-giilor de realizare gândite de concurenþi,fãrã a greva punctajul obþinut de aceºtia.În etapa finalã, care va avea loc în pe-rioada 1-4 iunie a.c., se vor califica mi-

nim 15 echipe fiecare cu o singurã lucra-re. Pentru selecþia celor 15 lucrãri, cevor intra în finalã, se va evalua ultimaversiune trimisã pânã la 19 mai 2006.

Mai multe detalii despre concurs ºi regulament pot fi obþinute vizitând

www.portal.edu.ro,http://www.advancedelearning.com/.

Cea de-a IV-a ediþie a Concursului Naþional de Soft EducaþionalCUPA SIVECO a fost lansatã pe 16 februarie ºi se adreseazãelevilor cu aptitudini, înclinaþii ºi interes pentru crearea aplicaþiilorinformatice cu caracter educaþional, dar ºi profesorilor creatori demijloace de învãþãmânt inovatoare. Organizatã de SIVECORomânia, sub patronajul Ministerului Educaþiei ºiCercetãrii(MEdC) ºi în parteneriat cu revista PC Magazine,CUPA SIVECO îºi propune stimularea, recompensarea, dar ºipunerea în valoare a potenþialului creativ al tinerilor dinînvãþãmântul preuniversitar. (Dragoº Constantin Neacºu)

Concursul Naþional de Soft Educaþional a ajuns la cea de-a IV-a ediþie,

Elevii pasionaþi de informaticã se intâlnesc la CUPA SIVECO

La clasa a IX-a, de exemplu, se studiazãmatematica doar în douã ore pe sãp-tãmânã, dacã putem afirma cã stu-diere de ºtiinþã ar fi aceasta. Tot atâteaore are ºi Liceul Sportiv, Liceul deFilologie. Tot atâtea ore are ºi ºcoalade ucenici S.A.M., ºcoala profesionalã.Ce conþine programa de matematicã,la clasa a IX-a, a acestor licee? Un nivel de cunoºtinþe minim, des-criptiv, intuitiv, dupã cum strigã laprofesori Ministerul, miniºtri succe-sivi ai unei reforme fãrã cap ºi coadã,fãrã discernãmânt.Harababura nominalizãrii capitolelorla matematica clasei a IX-a nu încapeîn socoteala asta cu douã ore pe sãptã-mânã, nici dacã ai fi expert în ordona-rea dezordinii absolute. Au fost înghesuite, aici, într-o progra-mã deja aglomeratã, progresiile arit-metice ºi geometrice: colac peste pu-pãzã la teoria funcþiilor, trigonome-tria, rezolvarea triunghiului oarecare,pânã la încorsetare, la suprimare. Înfãptuitorii de programe, comozi oriincapabili, au conceput o programãde douã ore din programa cu patruore pe sãptãmânã, fãcând loc altor„discipline la modã“. Treaba aceasta,cu douã ore pe sãptãmânã, putea fi re-paratã, adãugându-se o orã opþionalã

dar, ciudat, curriculul la dispoziþiadirectorului nu permite acest lucru,având cele douã ore din Cds (curricu-lum la dispoziþia directorului) pre-vãzute pentru discipline tehnologice. Uite-aºa, opþionalã este alimentaþiaºtiinþificã, igiena spãlãrii pe dinþi, numatematica. Ce urât sunã totuºi „ma-tematicã opþionalã“! Ca în vremeaevului mediu. Nu! Nu! Atunci, Descar-tes, Pascal, desopereau geometriaanaliticã ºi probabilitatea care aveausã transforme în „Lunã plinã a ºtiinþe-lor“ epistema evului mediu. Sã fieoare matematica atât de întunecatã înmintea reformiºtilor de azi? Cã dificilãºtim cât este, noi care o iubim, care orecomandãm panaceu al vindecãriiprostiei de orice fel. Echilibrul dintre dogmatic – mereuascendent, în ultima vreme – ºi ºtiinþi-fic trebuie bine gândit în viitor. ªcoalaeste laicã în fundament ºi religioasãprin învãþãturile ei, nu prin ore obli-gatorii impuse, de credinþã în absolut,cum sunt cele propovãduite cu atâtazel de religii divergente, de manageriistradale, de ospãtãriile-cantinã aleexistenþei noastre europene, în pre-zent.

Profesor Ioan Toderiþã

IInnccrreeddiibbiill,, ddaarr îînn RRoommâânniiaa,, lliicceeeellee eeccoonnoommiiccee,, nnuummiittee mmaaii ppoommppooss tteehhnnoollooggiiccee ddee sseerrvviicciiii,, mmiinniimmaalliizzeeaazzãã,, îînn ppllaannuurriillee lloorr ddeeîînnvvããþþããmmâânntt,, nnuummããrruull oorreelloorr ddee ssttuuddiiuu aall ººttiiiinntteelloorr nnaattuurriiii,, ddiinn ccee îînn ccee mmaaii mmuulltt..

ªtiinþa cifrelor, lãsatã pe planuldoi pentru igiena spãlãrii pe dinþi

„Apostazia“matematicii

Un inspector de matematicã din cadrul ISMB ºi-apermis sã stabileascã dupã propriul sistem de calcul cine meritã ºi cine nu gradaþie de merit.Printre cei care au fost puºi pe nedrept în capul listei se numãrã ºi inspectorul ºcolar general,Cristian Alexandrescu.

În numai o lunã de la învestire inspectorul ºcolar general alMunicipiului Bucureºti a uitat se pare de toate promisiunilefãcute. Acest lucru reiese din mai multe decizii luate de acesta

care încalcã legile în vigoare. Poate cea mai gravã abatere cares-a petrecut în instituþia condusã de Alexandrescu este modulde calcul personal al inspectorului de matematicã dinInspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti (ISMB), CostelChiteº pentru gradaþia de merit. Acesta, pentru a se pune binecu ºeful, i-a acordat lui Cristian Alexandrescu, în fiºa de evalu-are a dosarelor pentru gradaþia de merit, un punctaj de 4 orimai mare decât merita. Potrivit unor surse din cadrulComisiei de verificare, Chiteº i-a acordat inspectorului generalpeste 450 de puncte, cu toate cã acesta merita doar 112. Astfel,

Cristian Alexandrescu a fost propulsatprintre cei mai buni matematicienibucureºteni. Trebuie spus cã acesta nueste singurul caz în care inspectorul dematematicã a greºit voit sau nu punc-tarea. Aceleaºi surse ne-au mai spus cãsunt zeci de dosare punctate incorect. Cutoate cã notarea dosarelor este stabilitãprin metodologia aprobatã de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii, inspectorul ºi-apermis sã adauge sau sã scadã „din burtã“sute de puncte doar pe impresiile perso-nale. Suntem ºi noi curioºi care vor fisancþiunile date de domnul Alexandrescusubordonatului care i-a verificat dosarulde gradaþie de merit. Potrivit metodologiei, gradaþiile de meritse dau persoanelor care au avut o activi-tate foarte bunã în ultimii 4 ani, iar pre-miul este acordarea unui spor de 20% dinsalariu pe urmãtoarele 48 de luni.

Dragoº Constantin Neacºu

Dosarul de gradaþie de merit al ºefului învãþãmâtuluibucureºtean a fost umflat cu pompa

InspectorulAlexandrescu, printre cei mai buniprofesori

{coala româneascq � februarie 2006 13OPINII

SECVENÞA 1„ªtiþi, jumãtate din Europa profitã de pe urma muncii dumneavoastrã“, Dr. RudigerTeutsch – director InterkulturellesZentrum Wien, Austria

La Liceul de muzicã „Dinu Lipatti“ dinBucureºti se anunþã vizita unui oaspetedin Austria ºi nu unul oarecare, ci toc-mai Directorul Institutului Interculturaldin Viena, domnul Dr. Rudiger Teutsch,însoþit cum se cuvine de reprezentantulCentrului Unesco pentru România ºidesigur de reprezentantul MEdC.Venit din capitala mondialã a muzicii,oaspetele dorea sã cunoascã activitatealiceului prin scurte asistenþe la orele despecialitate muzicalã; totul era ad-hoc,timpul scurt în care am aflat de sosireadelegaþiei nepermiþându-ne o cât desumarã regie a momentului. S-a intrat laclase „la cald“, putându-se apreciaonest, cert, calitatea actului de educaþieartisticã.Pian, vioarã, nai, canto, clarinet ºi dinnou pian (acompaniat, sic!, de un core-petitor, nu de bandã magneticã) au re-prezentat etapele circuitului prin sãlilede specialitate.La intrarea în sala de spectacole a liceu-lui, unde urma sã audiem un concertpentru pian ºi orchestrã de Mozart(desigur în varianta posibilã în acel mo-ment, adicã la douã piane), oaspetelenostru m-a oprit elegant cu mâna, m-aprivit în ochi ºi dupã o pauzã de câtevasecunde, a spus emoþionat: „ ºtiþi, jumã-tate din Europa profitã de pe urmamuncii dumneavoastrã“.Existã puþine momente când cãldurabucuriei îþi inundã fiinþa… am comuni-cat imediat celor prezenþi cuvintelemagice auzite ºi mi-am adus aminte deun alt blestem ancestral ce ne condam-nã pe noi românii la autodistrugere:„veþi fi recunoscuþi de alþii, iubiþi,preþuiþi, dar voi între voi vã veþi mãcinaºi pulveriza“.Cu adevãrat, haosul distructiv indus înultimii ani, a atins fibra încrederii ºigreu mai este, Doamne, sã visezi la unstrop de certitudine. Cei ce au citit me-moriul adresat recent Primului Ministrude cadre didactice din segmentul învã-þãmântului vocaþional – arta, înþelegprea bine temerile noastre, revoltanoastrã deocamdatã înãbuºitã ºi maipresus de orice determinarea de a mer-ge pânã la capãt cu protestul în numelecopiilor ce au dreptul la valorile uma-niste conferite cu precãdere de educaþiaartisticã ºi mesagerii ei…A urmat o nouã zi, mai optimistã, în careau reapãrut oaspeþii noºtri însoþiþi dedomnul Mag. Knut Neumayer, Directorde programe al fundaþiei Erste Bank AGce deþine în prezent 30% din capitalulacestei bãnci.

Parcursul derulat cu o zi înainte s-arepetat, cu menþiunea cã în sala Bach sefilma intens pentru o serie de emisiuniale unui post naþional de televiziune.La discuþia finalã pe care am purtat-o cucei doi domni din Austria, am aflat oserie de lucruri despre un program vastde integrare europeanã interculturalã,de dezvoltare a segmentelor de colabo-rare ºi schimb de experienþã, parteneri-ate, programe de burse etc., ce reprezin-tã adevãrate culoare de acces în ambelesensuri, între Comunitatea Europeanãºi þãrile ce urmeazã sã adere la aceasta.Existã o filozofie extrem de interesantãce încurajeazã în ultimã instanþã apor-tul valorilor specifice fiecãrei naþiuni, caviitoare parte valorizatoare de integra-re ºi influenþare pozitivã a întregii co-munitãþi europene. Cu satisfacþie am re-gãsit la un loc de onoare, ca membrufondator al acestei adevãrate instituþiipe domnul Andrei Pleºu.În România, fundaþia a desfãºurat deja oserie de acþiuni concrete la Liceele Ion Ne-culce, Mihai Viteazu, I.L. Caragiale, ªcoa-la nr. 124 „Nichita Stãnescu“ etc., etc.Die Erste osterreichische Spar-cassefoundation, ca parte ce deþine procen-tul majoritar din bugetul Erste – Bank,are o clarã orientare spre ideea de dez-voltare prin integrare, de culturalizareºi ajutor a zonelor defavorizate, ca ºi depropagare a specificului naþional decertã valoare în tot spaþiul european.Ideea este de o generozitate istoricã, iarcei ce lucreazã în baza acestei filozofiivor demonstra cã, dupã oameni, creaþialor, credinþa lor, istoria lor, timpul nu vaconverti totul doar în pulbere stelarã;este o speranþã scrisã cu majuscule ºitrebuie sã învãþãm sã sperãm din nou,ajutaþi de cei ce gândesc viitorul în ter-menii mai binelui, mai frumosului, maiadevãratului, în termenii iubirii ºi soli-daritãþii umanitãþii. Aceasta poate fiperspectiva idealã a globalizarii.

SECVENÞA 2Orice asemãnare dintre personajele descrise ºi realitateeste absolutã!În biroul unui Secretar de Stat din MEdC are loc o discuþie între demni-tarul responsabil, cu greutatea aserþiu-nilor conferinte de funcþie ºi un „direc-toraº“ de liceu vocaþional ce-ºi pledeazãcauza.Dialogul (de fapt pe probleme „serioa-se“ – monologul) include:1. „Eu nu înþeleg de ce sunt necesaredouã licee de muzicã în Bucureºti; ar fimai bine sã avem unul singur, alegândce e mai bun din cele douã“– Noi (N.A.) am sugera sã fie unul singurîn toatã þara, mergând pe aceeaºi filo-zofie cartezianã.2. „Dumneavoastrã ºtiþi cã ºcolarizareaunui elev la profilul vocaþional – artã

costã statul de cinci ori mai mult decâtpentru un elev de la o ºcoalã obiºnuitã?“– Adevãrat aþi grãit, Stimatã Doamnã,pregãtirea valorilor naþionale costã, iarbanii „bãgaþi“ în talente sunt investiþiaidealã a unei societaþi. Vã mai putemspune cã sunt judeþe unde ºcolile sauliceele de artã sunt singurele focare deculturã autenticã, ce atrag spre civiliza-þie, frumos, sensibilitate, bunã creºtereºi bun-simþ. Nu v-am auzit vorbind cuacelaºi patos combativ despre flagelulimposturii, al falsului, al kitschului, de-spre manele, despre inculturã, violenþã,corupþie, minciunã, suficientã ºi maiales o imensã prostie omeneascã.Suntem poporul la care a trebuit sã in-tervinã ºeful statului pentru ca valorileºi tradiþia gimnasticii sportive sã nu su-combe; în domeniul artistic avem valoripe care alþii le plãtesc cu aur ºi probabilvom apela din nou la ajutorul ºefuluistatului pentru a salva muzica, baletul,teatrul, artele plastice. Sã ºtiþi cã nemþii,ºi poate mai în cunoºtinþã de cauzã me-dicii, fac arta, fac muzica dintotdeaunaîn familie ºi aiurea pentru a compensadezechilibrul alienãrii pe care soci-etatea în mãrinimia ei perfecþionistã îlfurnizeazã uneori chiar prin cele maiautorizate voci din educaþie ºi culturã.(Toþi copiii japonezi ºcolarizaþi studiazãun instrument muzical. Vã spuneceva?… Bulgarii la o populaþie evidentmai puþin numeroasã au în cadrul Mi-nisterului Educaþiei un departamentpentru problemele Învãþãmântului Ar-tistic de cinci specialiºti; noi româniiavem unul, nespecialist.)Faceþi, nu desfiinþaþi ºcoli de artã, atra-geþi, readuceþi pânã nu e prea târziu ge-neraþiile ce vin spre singura zonã de sal-vare naþionalã: culturã – artã.Nu vã ajung exemplele de tip local kom-bat, stadioane de fotbal, manele ºi par-lamentul? Chiar nu mai avem ºanse?Chiar nu vreþi sã vedeþi gravitatea cuaccente tragice a situaþiei în care sun-tem?…ªi apoi mai existã ºi principiul selecþieipiramidale: cu cât baza de selecþie estemai largã, cu atât vârful valoric al pira-midei invocate va fi mai sus.Este oare atât de greu de înþeles cã celedouã licee de muzicã din Bucureºti aco-perã cererea pe o zonã geodemograficãde aproximativ opt milioane de locuitori?(sunt ºcolarizaþi elevi din toatã þara).Unitãþi-etalon de interes naþional (Vie-

na are 7-8 ºcolii comparabile) cu rezul-tate ce demonstreazã cã sunt cele maibune „fabrici“ de viitori artiºti – oamenice propagã cultura, sunt puse în discu-þie de profesori de matematicã, degeografie ºi alþii, ce întâmplãtor auajuns în funcþii de conducere. Din con-curenþa celor douã licee de muzicã,Stimatã Doamnã, au apãrut marii artiºtiai României, ai Europei, ai lumii întregi.3. „Da’ de ce sunt necesari atâþia absol-venþi de licee de muzicã ºi universitãþide muzicã? Ce facem cu ei?“ Directoarea rãspunde ferm, imediat:„au loc în þarã ºi mai ales în toatã Euro-pa, în toatã lumea“.Urmeazã perla anului: „Da’ ce noi îi pre-gãtim pentru alþii? (alþii fiind europeniiîn familia cãrora vrem sã intrãm)– Un fior polar te poate îngrozi când,dupã 30 de ani, prin gura doamnei Se-cretar de Stat reînvie monstruoasele ar-gumentaþii contabiliceºti ºi ideologiceale Secretarilor de Stat Iosif, Tripsa, aleminiºtrilor Aneta Spornic ºi SuzanaGâdea. Am pledat cu ardoare atuncipentru o cauzã ce abia acum poate fipierdutã; ei erau îndoctrinaþi, obedienþifaþã de indicaþiile „celor doi unici geni-ali“, dar voi cei care le continuaþi operasunteþi mizerabili, nu pentru cã greºiþici pentru cã vã lãsaþi influentaþi atât deuºor de cei cu adevãrat iresponsabili,prin rea-voinþã, urã, invidie, frustrare,toate ambalate într-un zâmbet… nu-iaºa?… intelectual comprehensiv, cu sub-înþelesul noi suntem aleºii; aleºii voºtriºi aleºii lui Dumnezeu. Uneori ne daþicertitudinea cã ne pedepsiþi pentrudrepturile câºtigate dupã 1989, cu pre-cãdere dreptul de a vorbi liber.Putem face, Stimatã Doamnã, StimateDoamne, Stimate Domn, Stimaþi Domni,din nou cinci licee de artã în þarã pentrucã „evident“ ºi o orchestrã simfonicã de120 de oameni poate pleca peste hotarecu 70-80 care „sã cânte mai tare“. Nurâdeþi, nu este de domeniul anecdoticiici al realitãþii. Dacã Suzana Gâdea puteagândi aºa, de ce sã nu gândim la fel ºiastãzi trimiþând tinerii prin baruri, pemaidane, prin catacombele oraºuluietc.? S-a întrebat vreodatã cineva câtcostã mesajul, arta, binele pe care l-aufãcut Enescu, Lipatti, Valentin Gheor-ghiu, Ion Voicu, Nicolae Herlea, AngelaBurlacu Gheorghiu, Gheorghe Zamfir,etc., etc.? Norocul lor ºi al nostru cã nuau depins de înþelepciunea actualilor

decidenþi în materie de învãþãmânt ºiculturã!By the way!… Reacþia societãþii civile, apersonalitaþilor culturale îndelung în-cruntate în ale politicului de circum-stanþã nu apare în situaþia de crizã a sis-temului învãþãmântului de artã. ReacþiaMinisterului Culturii ºi Cultelor niciatât. (Nu-i aºa, domnule Iorgulescu?)Reacþia Institutului Cultural Român = 0(nu-i aºa, domnule Patapievici?) în ge-neral reacþia presei anemicã…; nu uitaþicã recent am publicat un memoriu subforma unei scrisori deschise PrimuluiMinistru, în aceastã revistã, ce apare evi-dent ºi în presa de tip electronic.Noi ºtim însã ce hãrnicie a apãrut încazul relatat incandescent de la ªcoalaCentralã… (nu-i aºa, vã place scandalul,Stimaþi Concetãþeni?!) Atunci deveniþiprincipiali, drepþi, inteligenþi, intere-saþi, moralizatori, aveþi pãreri, poziþii„pertinente“, intraþi în dramaturgia jal-nicã cu tot elanul tineresc, cu toatã pros-peþimea ºi generozitatea samariteanu-lui mioritic.Norii negrii se adunã continuu, iar laumbra binefãcãtoare a lipsei de reacþiea autoritãþilor orice plan distructiv poa-te fi pus în aplicare. La recenta întâlnirede la Râmnicu Vâlcea cu Directorii ºco-lilor ºi liceelor de artã, un profesor carese numeºte Râpa spunea: „dacã aþi ºti cevã aºteaptã la sfârºitul lui 2006, v-aþi datoþi demisia“. Începem sã ºtim cu ade-vãrat ce ni se pregãteºte. Existã însã, ºisã nu uitaþi asta, o plãmãdire ezotericãrezistenþei la rãu, la minciunã, la pãcat.Sã vã temeþi de greºelile mari pe care lefaceþi într-o succesiune halucinantã,galopantã ºi desigur resimþitã de autorica „victorioasã“.Întotdeauna când în ierarhia unei soci-etãþi s-au creat dislocãri, discontinuitãþicauza fundamentalã putea fi gãsitãîntre limitele competenþei profesionale,desincronizate cu trendul ascendent alinstinctului parvenirii sociale.Sunt probleme în învãþãmântul de artãaºa cum sunt în tot învãþãmântul, în toa-tã societatea, dar dacã în loc sã ajutãm,sã vindecãm un bolnav, îl lichidãm, sun-tem netrebnici ºi buni de aruncat la ladade gunoi a istoriei.Dacã mulþi dintre noi au renunþat la cul-turã, la valoare, nu putem lua acestdrept celor ce vin în urma noastrã.

Prof. Nemeº FlorianLiceul de muzicã „Dinu Lipatti“

Drept la replicã

În urma articolului publicat în numãrul 4 al revistei „ªcoala româneascã“, cu titlul de „Gorgãneli ministeriale în ºcolile de mu-zicã“, inspectorul Crinela Lucia Gorgãneanu, din cadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, a þinut sã facã urmãtoarele pre-cizãri: „Doresc sã vã aduc la cunoºtinþã cã nu am fost niciodatã datã afarã din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, cã deþin o sin-gurã funcþie – aceea de inspector, iar media cu care am absolvit facultatea a fost 10. Afirmaþii de genul «gorgãneala zgomo-toasã a incompetenþei ºi invidiei», «de aproximativ opt ani un om reuºeºte sã pulverizeze un sistem», «doamna inspectoracþioneazã cu un dinamism malefic asigurându-ºi umbrele protectoare», nu fac decât sã îmi întãreascã convingerea cã scopulpublicãrii acestui articol a fost acela de a mã discredita în faþa colegilor ºi a opiniei publice. Având în vedere cã aþi înþeles sãurmaþi o cu totul altã cale atunci când v-aþi documentat cu privire la persoana mea, mã vãd obligatã sã-mi apãr reputaþia pecare mi-aþi denigrat-o, prin intermediul unui drept la replicã menit sã «repare», în mãsura în care acest lucru este posibil, pre-judiciul moral pe care mi l-aþi cauzat“, a precizat inspector Crinela Lucia Gorgãneanu.

NNOOTTAA RREEDDAACCÞÞIIEEII.. MMeennþþiioonnããmm ccãã aarrttiiccoolluull ppuubblliiccaatt îînn nnuummããrruull ttrreeccuutt aall rreevviisstteeii eessttee ddee ffaapptt oo ssccrriissooaarree ddeesscchhiissãã aaddrreessaattãã ddee uunn ggrruupp ddee pprrooffeessoorrii pprreemmiieerruulluuii CCããlliinn PPooppeessccuu--TTããrriicceeaannuu,, ººii nnuu oo aanncchheettãã rreeaalliizzaattãã ddee rreeddaaccttoorriiii ppuubblliiccaaþþiieeii..

Mã gândeam zilele acestea, la douã „filme“, douã realitãþi derulate într-o perioadã relativ scurtã; par a fi douã lumi diferite,paralele, fãrã ºansa intersectãrii, a comunicãrii…

Strãinii aprecieazã mai mult decâtMEdC ºcolile româneºti de muzicã

14 {coala româneascq � februarie 2006DOSAR

Pensionarea profesorilor la 65 de ani ar putea duce la închiderea mai multor universitãþi

Proiectul legii învãþãmântuluisuperior naºte controverse

În mare, principiile generale formulatede MEdC vizeazã: � Garantarea autonomiei universitare; � Respectarea ºi asigurarea libertãþilor

academice; � Responsabilitate/responsabilizare; � Asigurarea calitãþii; � Accesul nediscriminatoriu în

învãþãmântul superior; � Transparenþa deciziilor; � Respectarea principiilor de eticã ºi

deontologie profesionalã; �Deschidere spre mediul privat ºi social. Înºirate sunã bine, numai cã tot ceea cea formulat MEdC pânã acum este ex-trem de banal ºi ca ºi cum s-ar dori re-scrierea alfabetului, doar de dragul de ajustifica o anumitã activitate. Nu trebuieuitat însã cã rescrierea necesitã foartemultã atenþie dacã se doreºte un rezul-tat foarte bun ºi o evoluþie. Altfel, nudoar cã ar fi o activitate inutilã – ceea cese tot întâmplã în legislaþia româneascãdupã 1990 pânã acum, de suntem cam-pioni la ritmul ameþitor în care tot mo-dificãm legile de nimeni nu mai ºtie ni-mic, toatã lumea este buimacã ºi firmelenu mai sunt capabile sã-ºi construiascãun plan de afaceri pe termen mai lung –dar ar putea chiar sã producã mai multrãu, prin îngrãdiri artificiale sau printr-oproastã scriere a textului de lege, cunos-cut fiind cã ºi o virgulã, de exemplu,poate schimba complet sensul unuitext. ªi cum se prezintã principiile for-mulate, semne strãlucite nu se prea vãd.

Rectorul, un singurmandat de 6 aniCapitolul care a nemulþumit foarte multlumea academicã se referã la manage-ment. În formula MEdC, deºi alegerea ºirevocarea rectorului ºi a echipei sale deconducere se stabileºte prin Carta Uni-versitãþii, se limiteazã mandatul recto-tului la unul singur, pe o duratã de ºaseani, care nu poate fi reînnoit, iar confir-marea acestuia se va face prin ordin alministrului Educaþiei ºi Cercetãrii. Revo-carea rectorului, în condiþii speciale sta-bilite prin Carta Universitarã, s-ar faceprin demisie, cauze naturale sau sus-pendare de cãtre ministrul Educaþiei ºiCercetãrii. Noutãþi foarte importante vor apãrea,de asemenea, ºi în privinþa resurselorumane, din cele cinci funcþii didactice

existente în prezent urmând sã disparãdouã – preparator ºi lector, rãmânânddoar cele de asistent, conferenþiar ºiprofesor, cãrora li s-ar adãuga ºi cea decercetãtor. Atestarea pe post se va faceprin concurs, iar cadrele universitare arurma sã fie evaluate periodic, la un in-terval de cinci ani. Confirmarea titluri-lor de asistent ºi conferenþiar se va facela nivelul senatelor universitare, profe-sorul fiind confirmat la nivel naþional,de o comisie specializatã.

MEdC vrea sã-ºiimpunã jocul ºi la particulareDacã propunerile referitoare la reduce-rea numãrului de titluri didactice nu auridicat nemulþumiri deosebite, înschimb cea privind pensionarea profe-sorilor la vârsta de 65 de ani aproape cãa pus paie pe foc. Reacþie oarecum sur-prinzãtoare, dacã þinem cont cã ºi înprezent statutul personalului didacticprevede limita de vârstã de 65 de ani, cuposibilitatea menþinerii în activitate aprofesorului respectiv în baza decizieiSenatului universitãþii. Practic, nu ar fi onoutate absolutã. Numai cã univer-sitãþile se tem cã prevederea va fi maiextinsã, limitând menþinerea cadreloruniversitare peste aceastã vârstã. Unargument categoric împotriva acesteilimitãri de vârstã a fost formulat clar deuniversitãþile particulare, care afirmãcã, dacã prevederea s-ar aplica imediatdupã adoptatea legii, foarte multe vorajunge în imposibilitatea de a mairespecta criteriile de acreditare.În fine, pentru prima datã universitãþileparticulare acreditate ar fi puse pepicior de egalitate cu suratele lor de lastat, dacã ne referim la posibilitatea ce-lor private de a fi sprijinte/finanþate destat. Evident, formularea este pur teo-reticã, pentru cã din buget abia semenþin în viaþã cele de stat. Dar acestaeste un alt subiect, extrem de sensibil,care dacã ar fi abordat ar conduce laconcluzia cã în multe instituþii de învã-þãmânt superior de stat nu banii suntfoarte puþini, ci managementul este lapãmânt, cum afirmã destui reprezen-tanþi ai facultãþilor particulare, care în16 ani au reuºit sã-ºi construiascã sediinoi, moderne ºi sã ofere ºi un salariu re-zonabil personalului angajat.

„Prevederi ale legii învãþãmântului,desuete“

Adrian Gorun, secretarul general al Mi-nisterului Educaþiei ºi Cercetãrii, ºi mainou rector al Univeristãþii din Târgu-Jiu,considerã cã, în perspectiva aderãrii laUniunea Europeanã ºi compatibilizarealegislaþiei cu cea europeanã, o lege aînvãþãmântului superior în Româniaeste absolut necesarã. Apoi, þinând contde tradiþia din þara noastrã, este bine caºi din punct de vedere legislativ învãþã-mântul superior sã fie foarte bine regle-mentat prin lege, învãþãmântul preuni-versitar urmând sã fie inclus în o alta. „În primul rând, este nevoie de o nouãlege pentru cã legea învãþãmântului,cea existentã, a reglementat educaþia înperioada în care nici nu se declanºaserã

discuþiile pentru integrare ºi nici nueram compatibili cu învãþãmântul euro-pean. În al doilea rând, foarte multedintre prevederile actualei legi, care da-teazã din 1995, sunt desuete. De exem-plu, nu se face o clarificare, o definire araportului public-privat, se face con-fuzie între norma didacticã ºi cea depredare, de am gãsit la universitãþi destat cadre didactice care aveau ºi 17 nor-me pentru care primeau bani etc. Deasemenea, nici în privinþa patrimoniu-lui nu sunt lucrurile bine reglementate.Autonomia universitarã s-a înþelesgreºit în multe universitãþi, în sensul cãîn Senat pot face chiar «legi» sub care seascund uneori ºi abuzuri. Cu alte cuvin-te, autonomia trebuie sã includã ºi res-ponsabilitãþi, nu doar drepturi. În altreilea rând, în sistemul naþional trebuiesã fie inclus ºi învãþãmântul particular,care trebuie sã aibã aceleaºi drepturi cacel de stat, ºi aici mã refer la posibili-tatea ca universitãþile particulare acre-ditate sã poatã beneficia de finanþare dela bugetul de stat. Poate cã nu imediat,dar acest lucru trebuie prevãzut în lege.Alte probleme care trebuie reglemen-tate în viitoarea lege se referã la vârstade pensionare. Poziþia noastrã este cavârsta de pensionare sã þinã cont deprevederile Codului Muncii ºi vom pro-pune 65 de ani, dar universitãþile, prinSenat, sã poatã menþine ºi dupã aceastãvârstã personalul emerit, dar fãrãfuncþii de conducere. ªi pentru cã dorimo lege unitarã, vom include aici ºi preve-derile legate de statutul personaluluididactic“, a precizat Gorun.

Clasificarea universitãþilor,esenþialã

Dl. prof. univ. Irinel Popescu, în calita-tea sa de chirurg de excepþie care a reali-zat în premierã în þara noastrã destuleproceduri chirurgicale, dar ºi de preºe-dinte al Comisiei de Învãþãmânt din Se-natul României, trateazã problema în-vãþãmântului superior din perspectivacalitãþii, atribut pe care-l considerãesenþial pentru un învãþãmânt perfor-mant. Dacã ar fi sã facem o trecere în re-vistã a dorinþelor sale în materie de în-vãþãmânt, categoric cã pe primul loc s-arafla cea privind clasificarea universitãþi-lor, aspect pe care îl accentueazã. „În momentul de faþã, presupunând cãnu vom mai avea derapaje de la calitate,legea calitãþii sperãm sã treacã încurând ºi sã fie votatã în Parlament, aºdori sã ajungem sã avem ºi noi un clasa-ment al universitãþilor. Clasamentul arfi un reper nu doar pentru studenþi,care ar ºti ce universitate sã aleagã, darºi pentru finanþare, care ar fi fãcutã dife-renþiat, în care ºi universitãþile ar fi rãs-plãtite pentru calitate, dacã o au. Pro-fesorul universitar trebuie sã fie un eta-lon ºi sper cã criteriul esenþial de pro-movare a cadrelor universitare pânã lagradul de profesor este unul singur –cercetarea ºtiinþificã. ªi spun aceasta încunoºtinþã de cauzã. Vin din domeniulchirurgiei ºi deprinderea nu este sufi-cientã. Poþi sã ai foarte bune abilitãþipractice, dar esenþialã rãmâne cerceta-rea. S-a spus ani de zile cã în Românianu se poate face cercetare ºtiinþificã. Eibine, fondurile alocate de MEdC în ul-timii doi ani sunt la nivel internaþional.Pensionarea la 65 de ani nu ar trebui sãsperie. Nu trebuie sã uitãm cã pensio-narea þine cont ºi de politica pe caredoreºte statul s-o facã la un moment dat.Poate cã modelul anglo-saxon ar puteafi un reper. Concret, impune ca vârsta lacare cineva sã ajungã profesor sã fie 40-45 de ani, deci 20 de ani de activitateplinã. Dupã aceea, evident cã intrã înacþiune criteriile locale. Nicãieri în lumecineva nu este profesor pe viaþã. Lainterval de câþiva ani (sã zicem cinci),trebuie sã treacã printr-o reevaluareperiodicã. Sunt state în care contractelesunt reînnoibile chiar ºi anual. Cândeste vorba de competiþie ºi finanþare,universitatea nu poate sã nu þinã seamade performanþã. Trebuie sã existe. Ine-vitabil, va trebui sã ne raportãm la prac-tica internaþionalã. Iar clasificarea uni-versitãþilor are consecinþe practice.Existã chiar o idee ca universitãþile carenu se regãsesc în primele 1.000 de uni-versitãþi din lume, de exemplu, sã aibãdreptul sã organizeze doar anii pregãti-tori“, a declarat senatorul.

Pensionarea, la latitudinea CarteiUniversitareDl. prof. univ. Aurel Ardelean, preºedin-tele Uniunii Universitãþilor ParticulareAcreditate ºi senator considerã cã Ro-

Intenþia Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii(MEdC) de a modifica legislaþia referitoare la învãþãmânt,care a venit deja cu un proiect de lege pe segmentul învãþãmânt superior, de fapt mai mult principiipe baza cãrora la începutul lunii februarie s-au purtat discuþii ºi cu reprezentanþii universitãþilor de stat ºiparticulare, ridicã deja o serie de întrebãri, de altfel inevitabile. Cât de utilã este o astfel de lege? Ce noutãþi ar aduce ºi care ar fi efectele în timp? S-ar restrânge autonomia universitarã? Este un real pericol pensionarea cadrelor universitare la vârsta de 65 de ani? etc. În cele ceurmeazã, pe lângã o prezentare succintã a principiilor formulate de MEdC, vom încerca sã lãmurimcâteva din cele mai importante aspecte, practic cele care au ridicat cele mai multe controverse,mergând foarte mult pe pãrerea unor specialiºti din sistemul de învãþãmânt de stat ºi particular.

{coala româneascq � februarie 2006 15DOSAR

mânia ar trebui sã preia ideea UniuniiEuropene, care conferã universitãþilorde stat ºi particulare rolul de lider însocietatea bazatã pe cunoaºtere. „Am dori, aºa cum se procedeazã înpractica internaþionalã, ca managemen-tul universitãþilor particulare sã fiecomplet independent. Ne gândim ca sãse creeze funcþia de preºedinte de uni-versitate, post care sã fie ocupat de rec-torul fondator al universitãþii respec-

tive, iar confirmarea Ministerului Edu-caþiei ºi Cercetãrii sã fie fãcutã doar asu-pra legalitãþii alegerilor, nu a persoaneiîn sine. Ideea pensionãrii la vârsta de65 de ani nu ar trebui sã priveascã uni-versitãþile private. Noi propunem capensionarea sã se realizeze la 70 de anisau chiar sã fie lãsatã la latitudinea Car-tei Universitare. Pentru noi este foarteimportant acest aspect. În cei 16 ani decând a apãrut în România învãþãmântulsuperior privat, nu am reuºit sã ne for-mãm un corp profesoral astfel încât sãrespectãm legea privind acreditarea.Concret, dacã mâine s-ar decide cã pro-fesorii universitari trebuie sã se pen-sioneze la 65 de ani, multe universitãþi,ºi nu doar particulare, ar risca sã nu maiîndeplineascã criteriile de acreditare,care prevãd ca 50 % din personalul di-dactic sã fie angajat cu carte de muncãla instituþia respectivã, iar 20 % sã aibãtitlurile didactice de conferenþiar ºi pro-fesor universitar“.

Autonomia managerialãPoziþia Universitãþii „Titu Maiorescu“din Bucureºti este la fel de vehementãîn privinþa autonomiei universitare ºiconsiderã cã instituþiile particulare,care se autofinanþeazã, ar trebui sã be-neficieze de autonomie universitarãmanagerialã inclusiv în privinþa vârsteide pensionare. „Trebuie sã avem dreptul la autonomiemanagerialã, deci stabilirea organelorde conducere, a structurii de conduce-re, rector, preºedinte, politica de cadredidactice, dar ºi referitor la limita devârstã, pentru cã noi ne finanþãm exclu-siv din surse proprii. Atât învãþãmântulde stat, cât ºi cel privat au un scop pu-blic, dar aceasta nu înseamnã o dimi-nuare a autonomiei universitare ci,dimpotrivã, accentuarea ei, desigur înmodalitãþi specifice naturii juridice a

proprietãþii de stat sau particulare“,spune dl. prof. univ. Avram Filipaº, rec-torul Universitãþii „Titu Maiorescu“.

Standardele de calitate, introduse treptatLa rândul sãu, prof. univ. SmarandaAngheni, decanul Facultãþii de Dreptdin cadrul Universitãþii „Titu Maiores-cu“, subliniazã rolul cartei universitare,

cea care ar trebui sã dicteze organizareaºi funcþionarea activitãþii unei instituþiide învãþãmânt superior, precum ºi înde-plinirea misiunii care îi revine, dar ºimodul în care ar trebui abordatã proble-ma pensionãrii cadrelor universitare, caºi a pregãtirii unui corp profesoral. „Dispariþia celor douã titluri didactice –preparator ºi lector – nu vor avea de cesã producã tulburãri. Actualii prepara-tori pot sã acceadã la gradul de asistent,mai ales cã pentru disciplinele aplica-tive rolul asistentului este foarte impor-tant. Dacã þinem cont de practica dinafarã, de exemplu în Franþa, unde suntprofesor asociat, dar ºi în SUA, asistentpoate fi chiar ºi un doctorand. Renunþa-rea la lector poate fi chiar o stimulare atinerilor lectori de a-ºi finaliza mai repe-de studiile de doctorat ºi, totodatã, eli-minarea paralelismelor. Atât lectorul,cât ºi conferenþiarul, sã nu mai spun deprofesor, sunt cadre de predare. În opi-nia noastrã, standardele de calitate suntdestul de severe ºi ar trebui introdusetreptat, pentru cã în prezent puþinecadre didactice pot îndeplini condiþiilede a accede la postul de conferenþiarsau profesor. Avem nevoie de timp pen-tru a forma cadrele tinere, ca ele sãescaladeze impedimentele legate decondiþiile avansãrii pe post. Dacã ampensiona cadrele didactice care au îm-plinit 65 de ani ºi dacã am aplica ime-diat condiþiile pentru a accede la unpost de conferenþiar sau profesor ar în-semna cã multe dintre universitãþile destat sau particulare sã-ºi înceteze activi-tatea pentru neîndeplinirea condiþiilorde a acreditare, ori noi considerãm cãnu aceasta este politica pe care trebuies-o ducem în privinþa învãþãmântuluisuperior. Mãsurile adoptate de stat tre-buie sã fie echilibrate pentru a da satis-facþie misiunii învãþãmântului în gene-ral ºi a celui universitar în special, în con-textul integrãrii României în Uniunea

Europeanã. Autonomia universitarã nutrebuie înþeleasã greºit. Trebuie sã exis-te o autoritate care sã urmãreascã mo-dul în care toate instituþiile de învãþã-mânt – de stat sau particulare – respec-tã legea ºi întreaga ordine de drept ºidacã activitatea pe care o desfãºoarãeste la standarde de calitate compati-bile cu o concurenþã onestã, atât în spa-þiul intern, cât ºi în cel european ºi inter-naþional“, a mai spus decanul.

Autonomie totalãConducerea Universitãþii Creºtine„Dimitrie Cantemir“ din Bucureºti estede pãrere cã fãrã o lege foarte bine for-mulatã, în care autonomia universitarãsã nu fie deloc ºtirbitã, ci chiar sã fietotalã, totul este doar vorbã goalã. „Problema fundamentalã rãmâne con-þinutul autonomiei universitare. Princi-piul garantãrii autonomiei universitareeste consacrat de Constituþia României.În limbaj juridic înseamnã foarte preciscã autonomia universitarã este garan-tatã de Constituþie, adicã este vorba de

o garantare supremã. Valoarea principi-ilor de drept constituþionale este abso-lutã ºi de aici rezultã obligaþia legii orga-nice, în cazul nostru a viitoarei legi a în-vãþãmântului superior, de a da substan-þã totalã autonomiei universitare însine. În cazul universitãþilor particulare,temeiul constituþional al autonomieieste întãrit de temeiul legal reprezentatde natura juridicã privatã a universitã-þilor particulare. Rezultã, deci, cã regi-mul juridic al universitãþilor particulareeste un regim juridic distinct, specialprin forþa Constituþiei ºi a tuturor nor-melor de drept care consacrã statutulpersoanelor juridice de drept privat.Faþã de acest dublutemei, consacrat înConstituþie, în Codul Civil, în toate ac-tele normative atât în ceea ce priveºtenatura juridicã a acestora cât ºi patrimo-niul lor, este legal ºi în acelaºi timp mo-ral sã se accepte autonomia totalã a în-vãþãmântului superior particular.Aceastã autonomie totalã se manifestãla fel în tot spectrul autonomiei univer-sitare, fie cã este vorba de autonomiaorganizatoricã, funcþionalã, de alegerea organelor de conducere, de stabilire anormelor de eticã ºi a sancþiunilor pen-tru respectarea acestora etc. Principiulautonomiei depline a învãþãmântuluisuperior particular se armonizeazã curespectarea tuturor standardelor de ca-litate din învãþãmântul superior româ-nesc. Chiar mai mult, cele douã compo-nente se completeazã reciproc. Noi de laînceput am cerut o nouã lege, însã vremo lege coerentã care sã contribuie la pro-gresul învãþãmântului, ºi mãcar în 4-5ani douã, trei universitãþi sã fie incluseîn clasamentul primelor 500 de univer-sitãþi din lume. Însã, dacã nu ºtiu sã facão lege, mai bine sã nu o facã. Sigur cã înloc de 5 motoare o sã mergem doar cudouã ºi în loc sã intrãm în topul inter-naþional în 5 ani, poate o sã intrãm în30 de ani sau poate niciodatã. Suntempentru ridicarea standardelor ºi sun-tem de acord ca la fiecare cinci ani sã sefacã o evaluare ºi ºtacheta sã fie ridicatãtot mai sus, cei buni sã progreseze ºi ceislabi sã disparã. Totuºi, nu putem accep-

ta vârsta ca criteriu de pensionare a per-sonalului universitar. Nu existã o presiu-ne anume, nu existã restricþii ºi totul de-pinde de calitate în pregãtirea individu-alã, nu de vârsta biologicã. În plus,având în vedere golul existent în mate-rie de cadre universitare, este greºit sãse spunã cã prin pensionarea masivã aprofesorilor de peste 65 de ani se vaface loc celor tineri. Nimeni nu-i împie-dicã sã avanseze, existã loc pentru toatãlumea“, subliniazã conf. univ. CorinaDumitrescu, prorectorul Universitãþii„Dimitrie Cantemir“.

Vârsta biologicã nupoate fi un criteriuLa rândul sãu, prof. univ. EcaterinaAndronescu, în calitatea sa de rector alUniversitãþii Politehnica Bucureºti darºi de parlamentar, respinge anumiteprincipii formulate de Ministerul Educa-þiei ºi Cercetãrii, unul dintre ele fiind cellegat de mandatul rectorului. În opiniasa, mult mai potrivitã ar fi actuala va-riantã, douã mandate a câte patru ani,decât unul singur de ºase ani. Un man-dat prea lung ar putea sã producã anu-mite distorsiuni, dacã persoana aleasãca rector nu are calitãþi manageriale ºinu se poate adapta. În plus, pânã învaþãdespre ce este vorba dureazã câþiva aniºi, dacã ar fi doar un mandat de 6 ani nuar mai avea când sã-ºi punã în practicãideile formulate.„Dacã în cei 16 ani de când existã învãþã-mânt particular multiplicarea unor ast-fel de instituþii s-a produs foarte repede,o multiplicare asemãnãtoare nu s-a pu-tut face ºi în privinþa corpului didactic.O problemã cu limitarea vârstei de pen-sionare a profesorilor au avut-o ºi Sta-tele Unite ale Americii, dar au ridicat-oºi profesorii rãmân atât cât pot face faþãevaluãrilor. Este greu de spus cã vârstabiologicã poate fi un criteriu clar pentrucã îmbãtrânim diferit. Doar Senatul Uni-versitar poate decide dacã dupã vârstade 65 de ani profesorul respectiv maiprimeºte dreptul de a continua activi-tatea didacticã. Uneori ne pare rãu cãnu putem face acest lucru mai devremecu unii colegi, dar sper ca dupã intro-ducerea criteriilor de calitate sã se poa-tã face acest lucru. Voi pleda pentrucreºterea calitãþii, iar legea calitãþii sã fieca un fel de câine de pazã, dar pledez ºipentru criterii interne pe care univer-sitãþile sã le stabileascã ºi sã le respecte,ceea ce ar putea conduce la o constanþãa calitãþii“, a adãugat Ecaterina Andro-nescu, fost ministru al învãþãmântului. Cu toate discuþiile ºi pãrerile din toatepãrþile, cert este cã o viitoare lege aînvãþãmântului superior nu va vedea lu-mina zilei prea curând. Dupã cum pro-pune Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii,mai întâi vor fi afiºate pe site punctelede vedere ale MEdC ºi propunerile for-mulate de rectori, apoi se vor aºtepta operioadã de timp pãrerile venite dinpartea societãþii civile. În fine, MEdC vaveni cu o formã apropiatã de cea care vafi înaintatã Guvernului ºi apoi dis-cutarea în Parlament, ceea ce nu se vaputea întâmpla mai devreme de sesiu-nea parlamentarã din toamnã. În ciudadivergenþelor, universitarii recunosc cãministrul Educaþiei ºi Cercetãrii estetotuºi deschis dialogului ºi a promis cãva þine seama de pãrerile exprimate.Dacã aºa va fi, doar viitorul ne va puteaconfirma.

Mirela Dalais

Practica internaþionalã în privinþa pensionãriiÎn Uniunea Europeanã ºi în Statele Unite ale Americii criteriile de pensionarediferã de la þarã la þarã:� Danemarca – 65 de ani, dar profesorii universitari pot lucra pânã la 70 de

ani; � Franþa – 65 de ani, iar la cerere profesorii universitari pot lucra pânã la 68

de ani, la Colegiul Franþei 70 de ani; � Germania – 65 de ani, ca ºi în toate celelalte domenii de activitate; � Marea Britanie – 65 de ani; � Olanda – 65 de ani, dar profesorii universitari pot fi conducãtori de teze de

doctorat pânã la 70 de ani; � Ungaria – 70 de ani. � SUA, dupã ce s-a renunþat la obligativitatea pensionãrii profesorilor univer-

sitari la vârsta de 70 de ani, vârsta de pensionare este la discreþia profeso-rilor.

În ciuda acestor prevederi, în majoritatea þãrilor, dupã pensionare unii profe-sori universitari primesc titlul de profesor emerit ºi, în consecinþã, dreptul de aþine conferinþe, de a avea un birou în cadrul universitãþii sau de a se implica într-un proiect ºtiinþific, deci nu sunt luaþi cu “fãraºul” ºi trimiºi acasã. Mai mult, trebuie subliniat însã cã universitãþile private din statele respectivebeneficiazã de autonomie financiarã ºi universitarã, ceea ce le dã dreptul sãdecidã ºi asupra vârstei de pensionare a cadrelor universitare, în baza regula-mentelor interne de organizare ºi funcþionare pe care ºi le-au adoptat. Este practic ceea ce solicitã ºi universitãþile particulare din România, anume cape banii lor sã nu vinã statul ºi, brutal, sã facã regulile jocului aºa cum crededoar el de cuviinþã, fãrã sã þinã seama de realitate ºi, de ce sã nu o spunem, nicinu a contribuit cu vreun leuþ la ridicarea vreuneia dintre universitãþile particu-lare existente astãzi.

16 {coala româneascq � februarie 2006ULTIMA PAGINÃ

Nume ºi prenume................................................

Localitate....................................Cod.................

Judeþ/Sector.......................................................

Str.......................................Nr.......Bl........Sc....

Ap............Tel...........................Fax....................

e-mail..................................

*Nr. Reg. Com..................*Cod fiscal....................

*Cont...............................Banca.........................

Doresc un abonament pentru

� 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON

� 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................

Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau

prin poºtã pe adresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie

a documentului de platã. Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea

sumei menþionate, în contul FEN.

TALON DE ABONAMENTAbonaþi-vã la

{{ccooaallaa rroommâânneeaassccqq

prin

FEDERAÞIA

EDUCAÞIEI NAÞIONALE

Str. Justiþiei nr. 65, Sect. 4

Bucureºti

tel.: 021/337.11.40;

021/337.11.85

fax: 021/337.01.17

Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc Cont:RO68BPOS81006032218ROL01

C

„Vaca de muls“ este bunã pentru toatã lumea

Cu toate cã în urma controlului efectuatîn martie 2005 la Unitatea Centralã deManagement a Proiectelor de Reabilitareªcoli (UCMPRS), când s-au descoperit maimulte nereguli, a fost schimbatã conduce-rea, nici pânã acum nu au fost demascaþiadevãraþii vinovaþi ºi cei care au prãduitbanii europeni. Potrivit unei note interneprimite de fostul ministrul Mircea Miclea,la UCMPRS s-au descoperit, printre altele,contracte de consultanþã cu firme privateîn domeniul tehnic cu încãlcarea preve-derilor legale referitoare la achiziþiile pu-blice. În plus, potrivit auditorilor, în pe-rioada 1998 – 2004, reprezentanþii Uni-tãþii au utilizat neeconomic ºi ilegal fon-duri publice pentru organizarea de train-ing-uri ºi seminarii de lucru. Cu toateacestea, potrivit unor surse din cadrulMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii nicipânã astãzi nu au fost luate mãsurile care

se impuneau. Mai mult, se pare cã nouaconducere a început sã adopte aceeaºistrategie ca ºi predecesorii.

Cum poþi face bani din criticã

Un anume inspector de informaticãîncearcã de ani buni sã distrugã toateproiectele informatice ale ministerului.Deºi este angajat la un inspectorat ºcolar,acesta criticã în mod repetat fiecare pasal Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.Principala problemã a domnului inspec-tor este legatã de faptul cã actuala firmãcu care are contract MEdC nu este ceacare-i sponsorizeazã site-urile de Internetprin care îºi face propagandã profesorulde informaticã. Trebuie spus cã acestinspector are ºi unele probleme legate deaplicaþiile de laboratoare dezvoltate Lab-View, de care nu s-a mai vorbit de multtimp nimic. Vom demara o anchetã princare vom încerca sã verificãm toate con-tractele legate de achiziþii de sistemeinformatice.

Premiantul

PPeennttrruu ccãã ººii--aa rreeccuunnoossccuutt ggrreeººeeaallaa ffããccuuttãã

ffaaþþãã ddee FFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee îîii aaccoorrddããmm mmiinniissttrruulluuii MMiihhaaiill HHããrrddããuu

ttiittlluull ddee „„pprreemmiiaannuull lluunniiii““.. PPoottrriivviitt mmiinniissttrruulluuii,,

ddee vviinnãã ppeennttrruu ddeeccllaarraaþþiiaa ffããccuuttãã llaa GGaallaaþþii aauu ffoosstt

uunniiii ssuubboorrddoonnaaþþii,, ccaarree ll--aauu ddeezziinnffoorrmmaatt.. R epetentul

CCuu ttooaattee ccãã aaccuumm oo lluunnãã ddeeccllaarraaccãã vviinnee ssãã ffaaccãã ttrreeaabbãã llaaIInnssppeeccttoorraattuull {{ccoollaarr aall CCaappiittaalleeii,,mmaaii nnoouu CCrriissttiiaann AAlleexxaannddrreessccuu sseeooccuuppãã ccuu îînnccããllccaarreeaa lleeggiilloorr ddoorriinnddssãã ddiimmiinnuueezzee cciiffrraa ddee ººccoollaarriizzaarreepprrooppuussãã ppeennttrruu aannuull ººccoollaarr 22000066--22000077.. ||nn pplluuss,, eessttee cceell ppuuþþiinncciiuuddaatt ccuumm ddoossaarruull ddee ggrraaddaaþþiiee aalliinnssppeeccttoorruulluuii aa pprriimmiitt ddee llaa uunn ssuubboorrddoonnaatt ppeessttee 445500 ddee ppuunncctteeîînn ccoonnddiiþþiiiillee îînn ccaarree ccoommiissiiaa ddee vveerriiffiiccaarree ii--aa aaccoorrddaatt ddooaarr 111122..SSãã ffiiee ooaarree oo nnoouuãã tteeoorreemmããmmaatteemmaattiiccãã ddee ccaarree nnooii nnuu ººttiimm??

G U R Ã S P A R T Ã

G U R Ã S P A R T Ã

{coala româneascqte ajutã!

Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?

Revista {coala româneascq îþi oferã ºansa

sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc.

Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

redactia@scoalaromaneasca.ro.

Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!