EDITORIALVVaaee vviiccttiiss!!Cãtãlin Croitoru

Victorie! România a detronat Statele Unite aleAmericii. Nu America, ci România este de acumþara tuturor posibilitãþilor. Dovada cea maielocventã este spectacolul grotesc ce ni-l oferã„la greu“ politicienii de toate culorile ºi toatecumetriile.

pag. 2

DEZBATERE

DOSARSubiectele publicatepe Internet nasc controversePentru prima datã în istoria învãþãmântului ro-mânesc, examenele naþionale (teste naþionaleºi bacalaureat) din acest an se vor susþine dupãsubiecte cunoscute dinainte.

pag. 14-15

CIFRA LUNII

Negocierile secrete care au avut loc între repre-zentanþii Guvernului ºi anumiþi lideri sindicaliau adus diminuarea cu 5% a procentului decreºtere stabilit pentru 2007.

{coalaromâneascqrevistã naþionalã

pentru

promovarea reformei

în învãþãmântAnul VI � nr. 16 � ianuarie 2007 educaþie ºi atitudine

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºuwww.scoalaromaneasca.ro

Singura revistã care spune lucrurilor pe nume

5%

PREÞ:3 RON

DescentralizareaînvãþãmântuluiAnul 2007 ar fi trebuit sã ne gãseascã eliberaþide stresul generat de admiterea României înUniunea Europeanã. Bucuroºi de rezultatul cuprivire la aderare, mai-marii zilei ar fi trebuit sãfie în prezent puternic antrenaþi în demersurilede ducere la îndeplinire a angajamentelor res-tante asumate.

pag. 5

ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã îînncceeppee ccuu aacceesstt aarrttiiccooll oo ccaammppaanniiee ssuubb ssllooggaannuull „„EExxmmaattrriiccuullaaþþii ppoolliittiiccaa ddiinnººccooaallãã!!““ ccaarree aarree ccaa ssccoopp eelliimmiinnaarreeaa iinntteerreesseelloorr ppoolliittiiccee ddiinn uunniittããþþiillee ddee îînnvvããþþããmmâânntt ººii ssccooaatteerreeaa ddiinnssiisstteemm aa ttuuttuurroorr cceelloorr ccaarree aajjuunngg îînn ffuunnccþþiiii ddee ccoonndduucceerree ccuu aajjuuttoorruull uunnuuii ccaarrnneett ddee ppaarrttiidd.. AAcceeaassttããmmeettooddãã,, bbrreevveettaattãã ddee ppaarrttiiddeellee ppoolliittiiccee ddee dduuppãã ’’8899,, aa ccrreeaatt uunn aaddeevvããrraatt hhaaooss îînn îînnvvããþþããmmâânntt ccaarreeaa dduuss llaa pprroommoovvaarreeaa cclliieenntteelliissmmuulluuii ppoolliittiicc ººii aa nnoonnvvaalloorriilloorr..

EXMATRICULAÞI politica din ºcoalã!EXMATRICULAÞIpolitica din ºcoalã!

Un lider de sindicat din Galaþi a încercat sã rãmânã pe post ºi dupã limita de vârstã

Alba-neagra cu pensionarea!TTrreeccuuttãã ddeejjaa ddee vvâârrssttaa ppeennssiioonnããrriiii,, oo ccoonnttaabbiillãã ddee llaa ªªccooaallaa PPeettrruuRRaarreeºº ddiinn GGaallaaþþii aa îînncceerrccaatt ssãã ffeenntteezzee lleeggeeaa ffoorrmmuullâânndd oo cceerreerree ddeepprreelluunnggiirree aa aaccttiivviittããþþiiii ccuu mmuullttee lluunnii îînnaaiinnttee ddee îîmmpplliinniirreeaa vvâârrsstteeii ddeeppeennssiioonnaarree..

FEN a obþinut o nouã victorieÎn urma demersurilor FEN, învãþãtorii (institutorii) ºi edu-catorii cu o vechime în învãþãmânt de peste 25 de ani, cugradul didactic I, vor beneficia de reducerea normei didac-tice cu douã ore sãptãmânal, fãrã diminuarea salariului.Potrivit unor informaþii din cadrul MEdC, deja se lucreazãla metodologia care va stabili acest lucru.

pag. 11pag. 4

pag. 8-9

2 {coala româneascq � ianuarie 2007ACTUALITATE

Victorie! România a detronat Statele Unite ale Americii. Nu Ame-rica ci România este de acum þara tuturor posibilitãþilor. Dovadacea mai elocventã este spectacolul grotesc ce ni-l oferã „la greu“politicienii de toate culorile ºi toate cumetriile.Problemele României, necazurile poporului, depturile ºi libertã-þile cetãþeneºti fundamentale pot fi preocupãri pentru proºti ºinu pentru potentaþii zilei, „aleºii poporului“. Mafiile instituþionalizate au ajuns la lupte de stradã, cu poalele-ncap, fãrã nicio jenã sau reþinere, într-un total dispreþ faþã de totceea ce poate însemna democraþie, stat de drept, devotamentfaþã de cetãþeni ºi propãºirea naþionalã. Regula o fac hoþii, mafioþii ºi criminalii, „bãieþii deºtepþi“, prinmarionetele promovate, cu banii lor murdari, în funcþii-cheie înadministraþia de stat. Cu toþii s-au coalizat instinctiv, dincolo deorice diferenþe „doctrinare“, împotriva celui ce are curajul ºi „ne-bunia“ de a porni ºi duce, pe viaþã ºi pe moarte, lupta cu ei toþi.De dimineaþa pânã seara poporul stã cu gura cãscatã în faþa tele-vizorului, prostit ºi tâmpit de argaþii „analiºti politici“. Vai ºi-amarsãrac popor, îþi meriþi soarta. Cel ce nu-ºi asumã demnitatea exis-tenþei ºi nu pretinde respect va fi la nesfârºit batjocorit.Inversarea sistemului de valori ne transformã în mod aproapeiremediabil într-o naþiune ce tinde sã devinã incompatibilã cumarea familie europeanã.Mai suntem oare capabili sã ne trezim, pânã nu este prea târziu?!

Scandalul de la Testelenaþionale, îngropat

Procurorii i-au scos de sub urmãrireapenalã pe cei trei acuzaþi din dosarul tes-telor de istorie de la examenul de capa-citate 2006: fosta secretarã Rozalia Doi-cescu, fostul ºef al Serviciului Naþionalde Evaluare ºi Examinare (SNEE),Adrian Stoica ºi fosta inspectoareGeorgeta Creþu. Procurorii care se ocu-pau de caz au considerat cã cei trei nu auprodus niciun prejudiciu ºi nicio tulbu-rare semnificativã a patrimoniului,respectiv a activitãþii celor douã institu-þii în cauzã – Serviciul Naþional de Eva-luare ºi Examinare ºi Ministerul Educa-þiei ºi Cercetãrii. În ceea ce-l priveºte peAdrian Stoica, procurorii au arãtat cãacesta ºi-ar fi îndeplinit obligaþiile deserviciu, întrucât ºi-a instruit subalterniicu privire la pãstrarea secretului privindsubiectele de examen. Pentru secretaraRozalia Doicescu, care ar fi trebuit sãidentifice ºi sã legitimeze persoanele ve-nite la sediul SNEE pentru a ridica su-biectele pregãtite pentru probele exa-menului de capacitate, procurorii au sta-bilit cã nu poate fi acuzatã de neglijenþãîn serviciu, deoarece singurul prejudi-ciu creat instituþiei a fost „costul reface-rii subiectelor, adicã hârtie, plicuri ºi to-ner, evaluate de cãtre SNEE la 8.000.200de lei vechi“. Adrian Stoica, Rozalia Doi-cescu ºi Georgeta Creþu au fost acuzaþide neglijenþã în serviciu. Totodatã, an-

chetatorii au considerat cã jurnalistulFlorin Pupãzã nu a avut intenþia de aprovoca un prejudiciu, ci doar de „a de-monstra disfuncþionalitãþile din sis-tem“, aºa cum ziaristul a declarat mereu.

Burse Nicolae TitulescuMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii, prinCentrul Naþional pentru Burse de Studiiîn Strãinãtate (CNBSS), organizeazã eta-pa a II-a a concursului naþional pentruatribuirea a 250 de burse de studii ºi cer-cetare postuniversitarã ºi postdoctoralã„Nicolae Titulescu“ pentru formarea despecialiºti în vederea integrãrii în Uniu-nea Europeanã. La concursul naþionalau dreptul sã se înscrie persoane care în-deplinesc cumulativ urmãtoarele con-diþii: � sunt cetãþeni români cu domici-liul stabil în România; � sunt absolvenþide studii superioare de lungã duratã cudiplomã de licenþã, de masterat sau stu-dii aprofundate; � sunt fie studenþi laprogramele de masterat/cursanþi la stu-dii aprofundate, fie doctoranzi/doctori

în ºtiinþe, fie tineri încadraþi în instituþiileadministraþiei centrale sau locale; � cu-nosc cel puþin o limbã de circulaþie inter-naþionalã. Durata stagiului este de maxi-mum 3 luni, cu posibilitatea efectuãriipânã la 31 decembrie 2007, cuantumulbursei fiind de 1.000 de euro/lunã.Cheltuielile de transport internaþionalpânã la locul de stagiu ºi retur, o singurãdatã pe întreaga perioadã, sunt supor-tate de MEdC, prin CNBSS.Bursele „Nicolae Titulescu“ se acordãpentru 18 domenii de interes ale Româ-niei în vederea integrãrii la Uniunea Eu-ropeanã. Documentele necesare dosa-rului de înscriere la concurs pentru bur-sele „Nicolae Titulescu“ se gãsesc pos-tate pe siteul http://www.roburse.ro/ saula sediul CNBSS din Strada Spiru Haretnr. 12, sector 1, Bucureºti, telefon: 021/310.19.05. Potrivit calendarului desfãºu-rãrii concursului naþional, depunereadosarelor de înscriere la concurs se faceîn perioada 1 februarie – 30 martie a.c.

Atenþie ce broºuricumpãraþi!

Reprezentanþii Ministerului Educaþiei ºiCercetãrii au criticat metoda prin careEditura Sigma a decis sã publice broºu-rile cu variantele de subiecte pentruexamenele naþionale. Potrivit MEdC,broºura induce în eroare atât elevii, ca-drele didactice, cât ºi pãrinþii deoareceutilizeazã sintagma „Variantele de su-biecte publicate de Ministerul Educaþieiºi Cercetãrii la data de 15.01.2007“, fãrãa preciza în mod explicit faptul cã acestevariante nu sunt în forma lor finalã. Deasemenea, fluturaºul care însoþeºte bro-ºura ºi care promoveazã cãrþi ce conþinmodele de rezolvãri nu este asumat deMEdC, cu atât mai mult cu cât respecti-vele cãrþi vor putea fi achiziþionate con-tracost. Rezolvarea variantelor de su-biect nu poate fi fãcutã publicã decât du-pã ce acestea au forma finalã. Conformcalendarului comunicat, variantele desubiect în formã finalã vor fi postate pesite la 19.02.2007. MEdC asigurã pe toþicei implicaþi în desfãºurarea exame-nelor naþionale 2007 de întreaga sa se-riozitate, de respectarea termenelor ºide transparenþã în comunicare. Singure-le surse oficiale pentru accesarea va-riantelor de subiect de la examenele na-þionale 2007 sunt: site-ul MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, la adresahttp://www.subiecte2007.edu.ro/.

Costuri estimate pentruvariantele de subiecte

Ministrul Educaþiei ºi Cercetãrii, MihailHãrdãu, a anunþat în cadrul conferinþeiprilejuitã de publicarea variantelor desubiecte pentru examenele naþionale pesite-ul http://www.subiecte2007.edu.ro. cã toate cheltuielile aferente exame-nelor naþionale vor fi fãcute publice. Serviciul Naþional de Evaluare ºi Exami-nare (SNEE), în colaborare cu 896 de

cadre didactice, a elaborat 12.200 de va-riante de subiecte. Costurile totale im-plicate de elaborarea, editarea ºi corec-tarea subiectelor, în perioada 1 septem-brie 2006 – 15 ianuarie 2007, s-au ridi-cat la 493.916 lei. Pentru personalul dincadrul SNEE s-au alocat 156.416 lei, iarrestul de 337.500 de lei pentru cheltuie-lile aferente colaborãrii cu cele 896 decadre didactice care au elaborat subiec-tele. Fondurile au fost alocate din buge-tul MEdC.

Bill Gates, profesoronorific la Universitatealui Hãrdãu

Preºedintele companiei Microsoft, dom-nul Bill Gates, a primit la 1 februarie di-ploma de „Profesor Onorific“ din parteaministrului Educaþiei ºi Cercetãrii, Mi-hail Hãrdãu. Titlul „Profesor Onorific“ afost oferit de Universitatea Tehnicã dinCluj-Napoca, în semn de recunoaºtere acontribuþiei lui Bill Gates la dezvoltareaindustriei IT din România.„Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii coo-pereazã cu Microsoft România încã din2003. Dorim continuarea acestui parte-neriat pentru cã þinta MEdC este infor-matizarea tuturor ºcolilor atât pentruasigurarea unui învãþãmânt de calitate,cât ºi pentru îmbunãtãþirea nivelului deutilizare IT&C printre profesori ºi elevi“,a declarat Mihail Hãrdãu. Evenimentul aavut loc în cadrul mesei rotunde organi-zate de compania Microsoft Româniapentru membrii Guvernului României,parteneri ai companiei. În prezent, înunitãþile de învãþãmânt preuniversitardin România existã peste 110.000 de cal-culatoare, procesul de dotare cu calcula-toare a unitãþilor ºcolare continuând ºiîn acest an.

ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

Director fondatorCãtãlin Croitoru

(catalin@scoalaromaneasca.ro)

Redactor-ºef:Dragoº Constantin Neacºu

(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Senior editor:Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Publicitate:0788.880.200

(comercial@scoalaromaneasca.ro)

DTP:Omni Press & Design

(art@opd.ro)

„ªcoala româneascã“ foloseºtefotografii din arhiva cotidianului

„Realitatea româneascã“

Tipar:

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1,Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

Publicaþia în curs de auditare BRAT

ISSN 1453 – 7842

{coalaromâneascq

PRECIZARE:PRECIZARE: Autorul rãspunde

din punct de vedere juridic

pentru conþinutul articolului.

De asemenea, agenþiile de presã

ºi personalitãþile citate poartã

integral rãspunderea afirmaþiilor

conþinute în textul preluat

ºi difuzat.

Vae victis!

Cãtãlin Croitoru

Cãutãm colaboratori!

EEººttii eelleevv,, ssttuuddeenntt,, jjuurrnnaalliisstt ssaauu

pprrooffeessoorr?? CCrreezzii ccãã aaii cceevvaa ddee ssppuuss

îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee

eedduuccaaþþiiaa ddiinn RRoommâânniiaa??

VViinnoo aallããttuurrii ddee nnooii..

TTrriimmiittee uunn CCVV ººii ddoouuãã--ttrreeii

aarrttiiccoollee ppee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill::

rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo ººii îînn

cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp ppoossiibbiill

oo ssãã ttee ccoonnttaaccttããmm..

{coala româneascq � ianuarie 2007 3SUB LUPÃ

Istoric: Încã din august anul trecut sindicatele au cerutGuvernului sã stabileascã procentele de majorarea salariilor pentru personalul din învãþãmânt.Dupã mai multe runde de negociere, Executivul apropus o creºtere salarialã pe 2007 de 18%, careurma sã fie datã în douã tranºe: 7% de la 1 aprilieºi 11% de la 1 octombrie. Aceastã ofertã, care afost prinsã ºi în proiectul iniþial de buget, a fostrefuzatã de organizaþiile sindicale. Cu toate aces-tea, Guvernul a spus cã este ultima ofertã fãcutã,însã avea sã se rãzgândeascã dupã ce în cadrul Co-misiei de învãþãmânt a trecut un amendamentprin care se redistribuiau 420 de milioane de leide la investiþii la fondul de salarii. Astfel, s-a ajuns în situaþia în care, dupã aprobareabugetului cu amendamentul aprobat în comisiade învãþãmânt, fondurile pentru salarii ajungeaupentru o creºtere salarialã în învãþãmânt de peste23% care ar fi urmat sã se împartã în douã tranºe:7% din ianuarie ºi 15% de la 1 octombrie. Trebuie menþionat cã imediat dupã aprobarea

bugetului organizaþiile sindicale din învãþãmântau cerut o întâlnire cu echipa interministerialãprin care sã stabileascã condiþiile creºterilor sala-riale. Cu toate acestea ºi într-un mod suspectaceastã întâlnire nu a avut loc. Totuºi, potrivitunor informaþii, Guvernul a considerat de cuvi-inþã sã negocieze aceste majorãri cu o singurã fe-deraþie sindicalã, folosindu-se poate de puncteleslabe ale celor care conduc la ora actualã FSLI.

Trãdarea Lãsând la o parte modul în care s-au dus ultimelenegocieri (doar între Guvern ºi FSLI), care ar tre-bui totuºi sã ne ridice mai multe semne de între-bare, apare o problemã gravã care prejudicieazãtoþi angajaþii din sistemul de învãþãmânt deoare-ce creºterea salarialã pentru anul acesta putea fimult mai mare dupã apariþia Legii 490/2006care acorda o majorare de 5% profesorilor în decembrie ºi care nu mai putea fi retrasã în ianuarie. Astfel, dacã dialogul social ar fi avut un traseu nor-mal, profesorii ar fi trebuit sã beneficieze deurmãtoarele majorãri: 5% de la 1 decembrie, 7%de la 1 aprilie ºi 15% de la 1 octombrie. La oraactualã însã profesorii au 5% de la 1 decembrie,2% de la 1 aprilie ºi 15% de la 1 octombrie. Pentruasta, domnilor profesori, trebuie sã-i mulþumimdomnului Hãncescu, mare lider judeþean al FSLIîn judeþul Ialomiþa, care, împreunã cu ºeful lui,Aurel Cornea, s-au luptat cu toate forþele pentru ocreºtere mai micã în învãþãmânt. Nu ºtim încã ce au câºtigat aceºtia doi, însã s-arputea sã ne dumirim ºi de aceasta în perioada ur-mãtoare (alegerile parlamentare poate ). Felicitãri, domnilor!!! Acum îl înþelegem pe domnul Cornea de ce nu aieºit în prim-plan ºi s-a mulþumit doar sã le cearãcelorlalþi lideri la întâlnirea cu ministrul Educaþieica anul acesta sã fie liniºte în învãþãmânt.

Printr-o hârtie internã trimisã în ºcoliledin Ialomiþa, unii lideri FSLI au arãtatcum au trãdat ei miºcarea sindicalãnegociind pe la spate cu reprezentanþii Guvernului. Ceea cepãrea la prima vedere o mare victorie a sindicatelor din învãþãmânts-a transformat într-o deziluzie totalã ºiasta din cauzã cã pentru prima datãdouã persoane au pus interesul personal în faþa celui naþional. Cu aceastã ocazie trebuie sã felicitãm actualul guvern pentrumodul în care a ºtiut sã manipulezemiºcarea sindicalã din învãþãmânt.

Majorarea salariilor profesorilor de anul acesta, o mare þeapã, orchestratã de FSLI

AM PRIMIT LA REDACÞIE!

Personalul din învãþãmânt va beneficiaîn 2007 de creºteri salariale diferenþiate.Astfel, personalul didactic ºi didactic auxi-liar din învãþãmântul preuniversitar vorbeneficia de o creºtere de 23,16% pentru2007. În ceea ce îi priveºte pe profesoriiuniversitari salariile acestora vor creºteanul acesta tot în trei tranºe: cinci procen-te din ianuarie, douã procente din apri-lie, ºi douã procente din octombrie. Pen-tru conferenþiari, lectori ºi asistenþi sala-riile vor fi mãrite cu 5 la sutã din ianua-rie, 2 la sutã din aprilie ºi 16,5 la sutã dinoctombrie. Diferenþele de mãriri salaria-le se datoreazã existenþei discrepanþelorîntre salariile profesorilor universitari ºicele ale celorlalte cadre didactice. Trebuie spus însã cã, pentru prima datãîn ultimii 17 ani, creºterea nu se va apli-ca la salariul din decembrie, aºa cum s-arealizat pânã acum. Dacã majorarea s-arfi aplicat la salariul din decembrie per-sonalul didactic ºi didactic auxiliar ar fibeneficiat în plus de încã o creºtere sala-rialã de 5%, lucru normal dacã s-ar fiaplicat legea. Însã, majorãrile actuale,dupã cum veþi putea citi ºi din materia-lul pe care l-am primit la redacþie ºi pecare îl publicãm în partea de jos a pagi-

nii, se datoreazã unor negocieri de culi-se purtate numai de câþiva lideri dintr-ofederaþie sindicalã în frunte cu liderulsindical din judeþul Ialomiþa, SimionHãncescu. Acesta, dacã ar fi sã îl credemîn totalitate, pe lângã trãdarea adusãmiºcãrii sindicale ºi-a permis sã aducãinjurii pânã ºi colegilor din organizaþiilemembre al FSLI, sã nu mai vorbim aicide celelalte federaþii sindicale care re-

prezintã pentru el doar „niºte federaþiitrompetã“. Trebuie spus cã, potrivitunor surse, la întâlnirile cu ministrul Fi-nanþelor, Sebastian Vlãdescu, ºi cu pre-mierul Cãlin Popescu-Tãriceanu ar fiparticipat pe lângã liderii FSLI ºi preºe-dintele FNS „Alma Mater“, Rãzvan Bo-bulescu. Acestã idee a susþinut-o ãi pre-ºedintele FSLI, Aurel Cornea, în cadrulunei întâlniri pe care a avut-o la Predeal

cu mai mulþi lideri din FSLI. Acest lucrus-a întâmplat în condiþiile în care unita-tea sindicalã ar trebui sã devinã o devi-zã comunã a tuturor organizaþiilor im-plicate. Dacã unitatea sindicalã nu ar fifost trãdatã majorãrile salariale ar fi pu-tut fi mult mai semnificative. Prin realo-carea a 420 de milioane de lei de la fon-durile de investiþii la cele salariale ar fifost posibilã majorarea cu 7% a salari-

ilor începând cu 1 ianuarie 2007. Caefect al Legii 490/2006 majorarea ar fitrebuit aplicatã la salariul de referinþãmajorat cu 5% în decembrie 2006. Toa-te aceste „probleme“ au fost „rezolvate“de premier ºi ministrul de Finanþe cuconcursul unor aºa-ziºi lideri sindicalicare, aflaþi la final de carierã, vând inte-resul general pe doi arginþi. RUªINE!

Sindicalistul de serviciu

Salariile profesorilor cresc cu 23,16% în 2007

Negocieri sub semnul trãdãrii

FFuunnccþþiiaa SStt..

SSaallaarriiii 22000066 SSaallaarriiuu iiaannuuaarriiee 22000077 SSaallaarriiuu aapprriilliiee 22000077 SSaallaarriiuu oocctt.. 22000077

Salariu bazã Salariu cu sporuri Salariu bazã Salariu

cu sporuri Salariu bazã Salariu cu sporuri Salariu bazã Salariu

cu sporuri

Profesor debutant S 725 725 762 762 777 777 893 893

Profesor Def.vec. 2-6 ani S 730 843 767 886 782 903 899 1.038

Profesor gr. IIvec. 6-10 ani S 775 938 814 985 830 1.004 955 1.156

Profesor gr. Ivec. 10-14 ani S 1.030 1.303 1.082 1.369 1.103 1.395 1.269 1.605

Profesor gr. IPeste 40 vec. S 1.402 1.928 1.472 2.024 1.502 2.065 1.727 2.375

Creºteri salariale 2007 (exemple)

4 {coala româneascq � ianuarie 2007ANCHETÃ

Se numeºte Alexandrina Diaconescu ºieste liderul unui sindicat cu vreo 800 demembri. Cel puþin aºa susþine domniasa. Este ºi contabilul-ºef al uneia dintrecele mai mari ºcoli gimnaziale din Ga-laþi: ªcoala Petru Rareº. Din 2005 esteadministrator financiar. A muncit o via-þã întreagã ºi i-a venit vremea pensionã-rii. Ce sã-i faci, vine ºi momentul ãsta înviaþã, cu toþii suntem datori cu o pensio-nare! Numai cã Alexandrina Diaconescunu s-a putut împãca cu trecerea de la fo-toliul de contabil la… cel din faþa televi-zorului, ºi-a pus mintea la contribuþie ºia scris pe o coalã de hârtie o cerere deprelungire a activitãþii ºi dupã momen-tul pensionãrii, care ar fi trebuit sã fie 1noiembrie 2006. Spun „ar fi trebuit“pentru cã în realitate acest moment atrecut neobservat de nimeni. Nici mãcarde secretarul ºcolii, cel care prin fiºapostului are ca sarcinã, printre altele,monitorizarea cãrþilor de muncã ale an-gajaþilor. Când am contactat-o pe doam-na Palade, secretarul ºcolii, ne-a expli-cat cã ºtia cã doamnei Diaconescu i-a ve-nit timpul pensionãrii, dar cã timpul le-gal de demarare a procedurii de întoc-mire a dosarului nu a expirat. PotrivitCodului Muncii, dosarul de pensionarese întocmeºte în termen de 90 de zile dela data la care persoana a împlinit vârs-ta de pensionare. Revenind puþin la ce-rerea întocmitã de contabila pensiona-bilã, trebuie sã spunem cã aceastã solici-tare a fost fãcutã prin august anul trecutºi invoca Legea 54/2003, adicã legea sin-dicatelor ºi Codul muncii. În prima legese spune printre altele cã liderilor desindicat nu li pot modifica contractelede muncã pe perioada mandatului. „Eumai am 4 ani de mandat, aºa cã nimeninu mã poate da afarã. Dar nu înþeleg ceaveþi cu mine, domnule reporter, de ce

nu mã lãsaþi sã muncesc?! Este ilegal sãvrei sã munceºti?“, s-a rãþoit la minecontabilul-ºef Alexandrina Diaconescu,extrem de miratã de faptul cã situaþia eia ajuns la urechile presei. I-am explicatrespectuos cã nu cunoaºte legea, deºi seautointituleazã lider de sindicat! O bâj-bâie! ªtia dumneaei bine cã poate face ocerere de prelungire a activitãþii, dar nucu 3 luni înainte de data pensionãrii, ciîn intervalul celor 3 luni în care se întoc-

meºte dosarul de pensionare. De fapt,în legãturã cu aceastã cerere, declaraþii-le se cam contrazic.

Lucruri ciudateDirectorul ªcolii Petru Rareº, CorneliaZãinescu, a spus iniþial cã nu existã niciocerere venitã din partea doamnei Dia-conescu. A revenit apoi, ºi a spus cã aprimit o astfel de cerere, dar într-un ca-dru privat, dupã o discuþie între patruochi cu Alexandrina Diaconescu. „Aceacerere este nulã! Am vorbit cu cei de laCasa de Pensii ºi am aflat cã acea cereretrebuia fãcutã în intervalul 1 noiembrie2006 – 31 ianuarie 2007. Din discuþia pecare am avut-o cu doamna contabil-ºef,am înþeles cã a greºit ºi cã va face o ast-fel de cerere chiar în ziua urmãtoare.Dacã voi primi o astfel de cerere, voi în-

ºtiinþa ºi Inspectoratul ªcolar ºi Inspec-þia de Muncã. În plus, cererea o voi su-pune atenþiei ºi Colegiului Profesoral“,ne-a spus directorul ºcolii. Aºa cum apromis, doamna Diaconescu a fãcutimediat o cerere de prelungire a activi-tãþii pentru o perioadã de un an. Spredezamãgirea ei, Colegiul Profesoral dinºcoalã nu a fost de acord, aºa cã doamnaDiaconescu a ieºit la pensie la 1 februa-rie. Poate cã dacã nu s-ar fi sesizat ni-meni, acea cerere fãcutã în august, de-spre care toatã lumea spune cã ar fi nu-lã, ar fi fost pãstratã ºi scoasã la un even-tual control de la Inspecþia Muncii. Maigrav este cã doamna Alexandrina Dia-conescu nu prea cunoaºte legile þãrii,deºi se autointituleazã liderul unui sin-dicat. Cât am stat de vorbã cu dumneaeinu a reuºit sã-mi demonstreze cadrul le-gal potrivit cãruia a cerut prelungireaactivitãþii cu încã un an, deºi fãcuse o ce-rere în care invocase niºte legi. De altfel,încã de la primele replici doamna con-tabil-ºef a semãnat cu un tânãr emoþio-nat care se prezintã prima datã în faþaunui ziarist. A fost suspicioasã pe totparcursul discuþiei, care s-a prelungit ex-trem de mult deoarece doamna Diaco-nescu avea o grãmadã de legi în faþã pecare însã nu le stãpânea. În cele din ur-mã, am plecat extrem de dezamãgit de

felul în care unii înþeleg evoluþia fireas-cã a omului, dar mai ales de felul în carese face activitate sindicalã într-unul din-tre sindicatele mari din educaþie.

Inspectoratul face luminã Cum doamna Diaconescu mai mult m-a

adâncit în ceaþã decât m-a elucidat, amcontactat ºi conducerea Inspectoratuluiªcolar Galaþi pentru a afla cum vedepartea administrativã rezolvarea aces-tui caz. „ªtim de cazul doamnei con-tabile de la ªcoala 25 (n.r. – ªcoala PetruRareº). Am discutat ºi cu juristul!Doamna Diaconescu s-a pensionat de la1 februarie. Responsabilitãþile dum-neaei vor fi preluate de celelalte douãcontabile. În acest timp noi vom scoatela concurs postul care este vacant de la1 februarie“, ne-a declarat inspectorulºcolar general, Tania Bogdan. În tot acest caz un singur lucru este clar:lidera Sindicatului Spiru Haret Galaþi,care este ºi vicepreºedinte la nivel naþio-nal, a þinut cu dinþii de postul de conta-bil de la ªcoala Petru Rareº pentru cã,altfel, ar fi pierdut teren pe linie sindi-calã. În plus, s-a dovedit cât de iubitã ºicât de indispensabilã era doamna Ale-xandrina Diaconescu în colectivul încare lucra, dovada clarã fiind chiar ver-dictul dat de consiliul profesoral atuncicând a luat în discuþie cererea formulatãde contabilul-ºef.

Bogdan Nistor

Ultima orã

Surse din cadrul MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii ne-auprecizat cã AlexandrinaDiaconescu a trimis deja peadresa instituþiei o plângereîmpotriva inspectorului ºcolargeneral al judeþului Galaþi. În aceastã scrisoare liderulsindical o acuzã pe inspectorul Tania Bogdan de lucruri care nu au niciolegãturã cu cazul ei. Trebuie spus cã potrivit aceloraºi surse Inspectoratulªcolar ar fi procedat corect respectând legislaþia în vigoare.

Trecutã deja de vârsta pensionãrii, o contabilã de la ªcoala PetruRareº din Galaþi a încercat sã fenteze legea formulând o cerere deprelungire a activitãþii cu multe luni înainte de împlinirea vârstei depensionare. Deºi aceastã cerere a ajuns pe biroul directorului ºcolii,acesta susþine cã nu a luat-o în considerare deoarece este nulã,solicitarea trebuind sã fie fãcutã în intervalul de 90 de zile dupãdata de pensionare, care coincide cu termenul dat de întocmire adosarului de pensionare. Pusã în faþa legii, contabilul-ºef de laGalaþi, care este ºi vicepreºedintele celei mai mari federaþii sindicale din învãþãmânt din þarã, a scris o nouã cerere pe care asupus-o atenþiei profesorilor din ºcoalã. ªi pentru a-i demonstra câtde indispensabilã era în ºcoala cu pricina, profesorii au respins categoric cererea, trimiþând-o pe Alexandrina Diaconescu sã-ºiplimbe nepoþii pe falezã!

Legea trebuie sã primeze Cazul a ajuns ºi la urechile celorlalte sindicate din învãþãmântul pre-universitar. Valeriu Diculescu, de la Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi, afiliat la FEN, s-a arãtat contrariat de modul încare Alexandrina Diaconescu vede activitatea sindicalã. „În conformitate cu toatã legislaþia din România, inclusiv cu legea sindi-catelor, doamna Diaconescu trebuia pensionatã la împlinireavârstei standard. Legea sindicatelor prevede cã pe perioada mandatului nu pot fi modificate clauzele contractului individual demuncã. Ori, contractul ei individual prevede ca, la împlinirea vârsteistandard, acesta înceteazã. Sindicalism poate face atâta timp câtmembrii ei o acceptã. Nu ºtiu însã cât de moral este, având învedere cã nu va mai fi în contact cu realitãþile ºcolii. De asemeneatrebuie sã accepte faptul cã sunt atâþia tineri cu studii superioare îndomeniu care nu au loc de muncã, ºi nu pot ocupa un post dincauza pensionarilor“, ne-a explicat preºedintele SIP Galaþi.

Un lider de sindicat din Galaþi a încercat sã rãmânã pe post ºi dupã limita de vârstã

Alba-neagra cu pensionarea!

{coala româneascq � ianuarie 2007 5DEZBATERE

PPrrooiieeccttuull lleeggiiii îînnvvããþþããmmâânnttuulluuii ssuuppeerriioorra fost publicat pe site-ul ministerului înoctombrie 2006. A fost dezbãtut deConsiliul Rectorilor, cu juriºti ºi specia-liºti din universitãþi. Una dintre acestedezbateri a fost organizatã de însuºipreºedintele Camerei Deputaþilor. Autrecut de atunci luni bune ºi nu s-a în-tâmplat nimic. Proiectul zace pe undevaprin sertare, în timp ce universitãþile aº-teaptã cale liberã spre o adevãrarã auto-nomie în domeniile managementuluiuniversitar, administrativ, financiar ºi alpoliticilor de personal.SSttrraatteeggiiaa ddeesscceennttrraalliizzããrriiii îînnvvããþþããmmâânnttuu--lluuii pprreeuunniivveerrssiittaarr adoptatã de guvernîn decembrie 2005 – un document ne-cesar alinierii ºcolii româneºti la stan-dardele europene ºi foarte valoros princonþinutul sãu, trebuia urmatã derescrierea/regândirea în termeni mo-derni a Legii învãþãmântului ºi a Statu-tului personalului didactic.Domnul ministru a promis public ºi acerut colaboratorilor sãi ca în octom-brie 2006 aceste douã proiecte sã fiesupuse dezbaterii publice.Suntem în februarie ºi nu s-a întâmplatnimic.Proiectele de modificare a legislaþieiasumate prin Strategia descentralizãriitrebuiau sã continue, între altele, efor-tul de decentralizare a sistemului de fi-nanþare ºi administrare a ºcolilor depusîn perioada 1999-2004, materializat înlegile nr. 349 ºi nr. 354 de modificare aLegii învãþãmântului ºi a Statutului per-sonalului didacticPrin aceste legi au fost statuate, deja:� un nou sistem de organizare a reþelei

ºcolare bazat pe autonomia consili-ilor locale de înfiinþare ºi reorganiza-re a unitãþilor de învãþãmânt ca insti-tuþii publice de subordonare localã;

� un sistem de fundamentare ºi aloca-re a fondurilor bazat pe costuri mediipe elev, diferenþiate pe nivele, profi-luri ºi tipuri de învãþãmânt ºi în func-þie de specificul economic ºi social alzonei din care sunt ºcolarizaþi elevii;

� un sistem de administrare a ºcolii încare directorul de ºcoalã, consiliul deadministraþie al acesteia ºi consiliullocal au rol determinant ºi atribuþiidistincte;

� un nou sistem de numire ºi salarizarea directorilor ºi directorilor adjuncþi.

Prevederile acestor legi se aplicã, înce-pând cu ianuarie 2005, în opt judeþe aleþãrii ºi urma ca pânã în 2007 sã fie apli-cate în toate unitãþile scolare din þarã.Aplicarea lor trebuia atent monitorizatãºi corectatã ºi urma sã fie însoþitã de unamplu program de pregãtire în dome-

niul managementului financiar ºi admi-nistrativ al directorilor de ºcoli ºi al per-sonalului de specialitate din ºcoli ºi dela primãrii. Cu excepþia primei jumãtãþia lui 2005, în aceastã direcþie nu s-a maiîntâmplat nimic.SSee vvoorrbbeeººttee ttiimmpp ddee ddooii aannii ddee pprrooiieecc--ttaarreeaa uunnuuii nnoouu ssiisstteemm ssee ssaallaarriizzaarree aappeerrssoonnaalluulluuii ddiinn îînnvvããþþããmmâânntt.. Cu toateinsistenþele ºi ameninþãrile sindicate-lor, nu s-a întâmplat nimic nici în acestdomeniu. Ca sã scape de presiunile sin-dicale sau simþind iminenþa unor ale-geri anticipate, guvenul acordã creºterianticipate de câte 2-5 procente, în timpce au loc creºteri succesive ale preþuri-lor la gaze ºi energie ºi a impozitelor ºitaxelor pe locuinþe, terenuri ºi autotu-risme, în procente scrise cu câte douãcifre.

Ce avem în loculproiectelor abandonateÎn locul realizãrii acestor promiþãtoareproiecte ºi în ciuda strigãtelor prezi-denþiale, asistãm la o totalã pasivitate afactorilor de decizie ºi de putere execu-tivã faþã de soarta acestora ºi lãsãm sãse manifeste în plenitudinea lor toatedisfuncþionalitãþile generate de un sis-tem legislativ vechi, construit pentru unalt sistem social economic ºi mutilat de

diverse modificãri succesive, contradic-torii.De pildã, în învãþãmânt se manifestãacut urmãtoarele anomalii:� cadrele didactice sunt selectate ºi nu-

mite de cãtre inspectoratul ºcolar –serviciu descentralizat al ministeru-lui, plãtite de primãrie, exclusiv dinbani de la bugetul de stat iar de rezul-

tatele muncii lor rãspund directoriide ºcoli;

� manualele ºcolare sunt selectate deun organism consultativ al ministeru-lui, dar conþinutul lor nu coincide în-totdeauna cu cel al programelor ºco-lare aprobate de minister ºi cu cel altestelor pentru evaluãrile naþionaleale elevilor;

� personalul economico-administrativdin ºcoalã îºi desfaºoarã activitateasub comanda exclusivã a directoru-lui, ºi controlul ordonatorului princi-pal de credite – primarul comunei,dar nu poate fi angajat decât cu apro-barea inspectoratului ºcolar care cicãvegheazã la respectarea normelor depersonal aprobate de minister în1976 ºi foarte puþin corectate în 1999;

� anul acesta, prin legea anualã a buge-tului de stat s-a stabilit cã repartizareasumelor defalcate din taxa pe valoa-rea adãugatã pentru cheltuielile depersonal, burse ºi obiectele de inven-tar din ºcoli se face prin decizie a di-rectorului direcþiei generale a finan-þelor publice judeþene, respectiv amunicipiului Bucureºti, dupã consul-tarea consiliului judeþean ºi a prima-rilor ºi cu asistenþa tehnicã a inspec-toratului ºcolar. Realizaþi, stimaþi citi-tori, cam cum vine asta. Cei doi con-tabili ºi, eventual, informaticianul dela inspectoratul ºcolar urmeazã sã seroage de primari, cãci nu-i poate obli-ga sã transmitã la ISJ, situaþiile pri-vind execuþia bugetarã ºi necesarulde credite pe consiliu local ºi pe uni-tãþi ºcolare ca sã poatã asista direcþiafinanþelor publice care va decide vo-lumul creditelor ce vor fi repartizate.

În acest sistem ordonatorii de credite– primarii sunt doar consultaþi iarrepartizarea creditelor se va face fãrãcriterii echitabile ºi obiective de alo-care ºi fãrã transparenþã.

� ºi dacã apar crize/disfuncþionalitãþi însistemul de alocare cine rãspunde?Direcþia finanþelor publice nu, pentrucã ea este un organism tehnic al Mi-nisterului Finanþelor Publice. Prima-rul ºi consiliul local nu, pentru cãbanii vin de la bugetul de stat. Presa ºiopinia publicã vor gãsi, totuºi, un vi-novat ºi acesta va fi Ministerul Educa-þiei, deºi acesta nu are chiar niciunamestec sau putere de intervenþie înacest caz.

Trãim într-o lume a disfuncþionalitãþilorNu este de mirare cã sistemul de organi-zare ºi funcþionare a învãþãmîntului su-ferã de maladiile prezentate mai sus. Este suficient sã observãm ce se în-tâmplã în interiorul partidelor ºialianþelor noastre politice. Priviþi cumaratã relaþiile dintre liderii politici aiaceluiaºi partid, între partidele dinCoaliþie ºi din Alianþã, între preºedin-tele þãrii ºi primul-ministru ºi între ceidoi ºi Parlament. Între toþi aceºtia ºijustiþie.Dupã aceastã scurtã privire, veþi aveaidee despre cauzele pentru care toateproiectele bune privind modernizareaacestei þãri ºi a ºcolii româneºti în par-ticular au fost abandonate.În aceste condiþii cred cã domnul minis-tru al Educaþiei nu meritã sã fie criticat,ci, mai degrabã, compãtimit.

Ilie Dogaru

Anul 2007 ar fi trebuit sã ne gãseascã eliberaþi de stresul generatde admiterea României în Uniunea Europeanã. Bucuroºi de rezultatul cu privire la aderare, mai-marii zilei – guvern preºedinteleþãrii ºi Parlamentul, primarii ºi consiliile locale, precum ºi instituþiilepublice – ar fi trebuit sã fie în prezent puternic antrenaþi în demersurile de ducere la îndeplinire a angajamentelor restante asumate, privind perfecþionarea sistemului legislativ ºi instituþional îndiferitele sectoare sociale. Învãþãmântul a avut ºi el o serie de promisiuni ºi angajamente asumate oficial prin strategii ºi programeproprii sau guvernamentale. A trecut ianuarie ºi nimic din toateacestea nu se întâmplã.

Descentralizarea învãþãmântuluiProiecte abandonate

6 {coala româneascq � ianuarie 2007OPINII

Dreptul fundamentat pe valoareScurt comentariu

Valorile esenþiale ale societãþii îºi gãsescconcretizarea în raporturi juridice. Im-portanþa studierii noþiunii ºi trãsãtu-rilor raportului juridic se evidenþiazã ºiîn planul axiologiei juridice.Axiologia este o ramurã relativ distinctãa reflecþiei filosofice, meditaþia asupracondiþiei umane, asupra cunoaºterii adobândit o dimensiune nouã. Ea impli-cã o teorie a valorii ireductibilã la teoriaexistenþei (ontologie) sau la teoria cu-noaºterii (gnoseologie).Autorul Ludwig Grunberg, în lucrarea„Axiologia ºi condiþia umanã“1, sur-prinde pluridimensionalitatea valorii,analizeazã principalele tipuri de concep-þii axiologice, raportul dintre momentulobiectiv ºi cel subiectiv al valorii, naturajudecãþii de valoare. Odatã conturat sis-temul de referinþe epistemologic, auto-rul întreprinde o reevaluare a conceptu-lui de valoare, încercând sã surprindãcomunicaþiile reciproce dintre diferitelemodalitãþi de investigare a valorii(filosoficã, sociologicã, psihologicã, lo-gicã, semioticã) ºi sã detaºeze ele-mentele teoretice valorificabile de filo-sofie într-o considerare totalizantã ºi di-namicã a domeniului axiologic.Valoarea se exprimã în sentimente ºi ju-decãþi cu caracter imperativ prin care sedesemneazã nu ceea ce este, ci ceea ceun individ sau o colectivitate, în condiþiidate, considerã cã trebuie sã fie, cã estedemn a fi dorit, preþuit, cãutat, cucerit.Valorile se trãiesc. Ele se constituie ºi ac-þioneazã în cadrul experienþei trãite. A te întreba ce valoare are o conduitã,un act juridic sau o descoperire ºtiinþi-ficã, înseamnã în primul rând a te între-ba ce semnificã ele. Valorile trebuie in-cluse în sfera comunicãrii umane ºi însfera acþiunii umane.2

În istoria filosofiei, prima temã de re-flecþie a fost natura. Cât timp realitateaera redusã la lucruri, filosofia se reduceºi ea, în bunã mãsurã, la ontologie. Înce-pând cu Hegel, nu se mai pune întreba-rea „ce este natura?“, ci întrebarea devi-ne: „ce este adevãrul?“.Astfel, vedem fãcându-ºi apariþia „pro-blema raportului gândirii conºtiente desine cu esenþa“. O nouã temã de reflec-þie filosoficã: lumea obiectelor ideale(esenþe, concepte, modele construite desubiect în actul cunoaºterii). Esenþa s-adeterminat ca fiind nu ceea ce este însine, ci aºa cum este ea în cunoaºtere.Din acest moment, nu se mai poatevorbi de filosofie fãrã a aºeza, alãturi deontologie ºi o gnoseologie.În epoca modernã, s-a descoperit un altreilea „sector“ al universului. Este vor-ba despre experienþele ºi trãirile afec-tive. Acesta este un sector al stãrilor psi-hologice, psihospirituale.În sfârºit, în a doua jumãtate a secoluluiXIX a apãrut tot mai evident cã existã ºiun alt domeniu al realitãþii, care nupoate fi subsumat nici existenþei fizice,nici obiectelor ideale, nici fenomenelorpsihospirituale: domeniul valorii.

Apariþia axiologiei marcheazã aceastãdescoperire. Valorile nu sunt indepen-dente de fapte, ci se constituie în ºi prinexperienþa pe care omul o are în rapor-turile complexe cu „obiectele“ naturaleºi sociale. Valorile nu sunt independen-te de cunoaºtere, nu sunt independentede simþãmintele, dorinþele ºi nãzuinþeleumane. Valoarea apare ca o relaþie întresubiect ºi obiect în care, prin polaritateºi ierarhie, se exprimã preþuirea acor-datã unor însuºiri sau fapte, în virtuteacapacitãþii acestora de a satisface trebu-inþe, necesitãþi, dorinþe umane istori-ceºte condiþionate de practica socialã.Normele juridice se fondeazã pe valori,

pe sisteme de valori, o teorie a norme-lor nu poate sã se dispenseze de logicavalorii, ºi într-un sens mai larg, de axio-logie.Ca produs al gândirii ºi practicii comu-ne a oamenilor, aceste valori sunt sanc-þionate ºi li se acordã putere normativãde cãtre conºtiinþa socialã, prin inter-mediul statului. Pe calea normativitãþiijuridice statul încurajeazã, promoveazãºi apãrã aceste valori.Valorile se afirmã ºi trãiesc nu în afarasocietãþii, ci, dimpotrivã, în dinamismulcirculaþiei lor în societate.Desfãºurarea vieþii în conformitate cunormele de drept (ordinea de drept)constituie un mijloc important de reali-zare a acestor valori.Raporturile juridice – fie cele mai nu-meroase prin care se realizeazã dispozi-

þiile normelor de drept, fie cele mai re-strânse, prin care se realizeazã sancþiu-nea normelor de drept – pot fi caracteri-zate ca instrumente de transmitere aconþinutului valoric al normelor dedrept, în planul relaþiilor sociale concre-te ºi reale.Normele juridice, ca modele valorice,nota P. Andrei, îºi gãsesc îndeobºte con-cretizarea în raporturi juridice.3 Aºacum preciza Tudor Vianu – „valorile ju-ridice, legalitãþile de diferite categoriisunt valori reale“4.Purtãtoare de valoare sunt faptele cuivaîn mãsura în care, coordonate cu ale al-tuia ºi/sau conforme unor norme de

drept, dau naºtere unor raporturi sau si-tuaþii reale.Valorile juridice sunt considerate deMircea Djuvara, cadrul necesar în carese agitã toatã viaþa socialã, ele se aflã învârful ierarhiei relaþiilor sociale. „Valo-rile juridice – scrie M. Djuvara – se înfã-þiºeazã dintr-un punct de vedere ca rea-litãþi ºi valori sociale, obiect de studiusupreme, dar din alt punct de vedere,ele constituie un domeniu raþional decercetare ºtiinþificã specialã, acel aldreptului.“5

Valorile juridice sunt urmãrite în conþi-nutul unor raporturi de drept în scopulasigurãrii acelui cadru legal de viaþãcare sã permitã atingerea finalitãþilorsubstanþiale ale existenþei sociale.Analizând raportul logic-axiologic, încadrul argumentãrii juridice, s-a de-

monstrat, în literatura de specialitate,cã în activitatea de aplicare a dreptului,argumentele logice se regãsesc alãturide alte tipuri de argumente, care for-meazã grupul numit axiologic, care cu-prinde, de ex.: argumentum ad perso-nam ºi argumentum ad humanitatem.De asemenea, în motivarea sentinþelor,judecãtorii folosesc o valoare juridicãsau moralã, asociatã cu raþionamentul.Aspectul axiologic al dreptului influen-þeazã elementele cele mai profunde aleconduitei licite sau ilicite.Valorile juridice pot influenþa totul,originea actului juridic, interesul, reali-zarea actului juridic.Aspectul axiologic al dreptului estestrâns legat de aspectul informativ, eldemonstreazã nu numai caracteruldreptului prescriptiv, ci ºi caracterul sãuempiric.Implicaþia dimensiunii axiologice încunoaºterea fenomenelor normative,din care dreptul face parte, este conside-ratã în literatura de specialitate ca re-zultat al faptului cã judecata de valoarereprezintã o formã deosebitã de gân-dire ºi de protecþie a activitãþii sociale,care se caracterizeazã printr-un caracternormativ accentuat.Potrivit unei opinii exprimatã în litera-tura de specialitate este combãtut punc-tul de vedere potrivit cãruia ºtiinþa juri-dicã poate fi una neutrã care realizeazãnumai o simplã înregistrare a normelor,fãrã sã investigheze dacã dreptul estejust sau injust.Într-o altã opinie, se pleacã de la premi-sa cã izolarea ºtiinþelor sociale în raportcu valoarea ºi valoarea în raport cuºtiinþele sociale, afecteazã teoria ºi prac-tica, atât ºtiinþele sociale, cât ºi filosofiavalorii.Diferenþierea ºtiinþelor a condus la di-ferenþierea cercetãrilor privind valorile,în mod independent, pe tipuri de valori,anume: etice, estetice, politice, juridice.Normele juridice reprezintã o modali-tate de transmitere ºi de conservare avalorilor. Ele stabilesc modele abstractede conduitã, prin intermediul lor suntprotejate valorile, sunt impuse socie-tãþii în ansamblul lor ºi sunt protejateprin intervenþia constrângerii statuluisau, din contrã, anumite valori sunt su-puse unor restricþii.Normele juridice au rolul de mediatorîntre valoare ºi conduita umanã. Nor-mele juridice nu pot exista fãrã dimensi-unea axiologicã, pentru cã au trãsãturicomune cu alte norme sociale. Ca ºi altenorme sociale, normele juridice impunvalori care au o determinare socialã co-lectivã, care corespund intereselor ºiidealurilor faptelor sociale.Fiecare tip istoric de drept reflectã într-oanumitã formã valorile sociale specificesocietãþii cãreia îi aparþin. Legiuitorulselecþioneazã faptele ºi acþiunile socialecare reprezintã valori ºi trebuie sã fieprotejate, iar faptele ºi relaþiile socialecare reprezintã nonvalori, sã fie izolate.

De asemenea, legiuitorul stabileºte o ie-rarhie a valorilor pe care le protejeazãprin norma juridicã ºi prin mijloacelede protecþie juridicã.Maniera de ierarhizare a valorilor re-flectã poziþia socialã a subiectului valo-rizator, nu numai când e vorba de le-giuitor, dar ºi de juristul teoretician.Instituþionalizarea valorilor de diferitecategorii politice, morale, culturale alesocietãþii prin reglementarea juridicã,n-are ca efect transformarea în valoriexclusiv juridice, adicã schimbarea na-turii lor, ci îmbogãþirea lor cu dimen-siuni juridice. De ex.: valoarea funda-mentalã a egalitãþii este transpusã înprincipiul egalitãþii în drepturi a cetãþe-nilor.Din valoarea libertãþii derivã valoareajuridicã a libertãþii de exprimare, a con-ºtiinþei, a cuvântului.Firesc, existã valori fundamentale a cã-ror naturã este exclusiv juridicã, ca deex. legalitatea.Existã valori, care nefiind exclusiv juri-dice, sunt de esenþa dreptului, ca de ex.:echitatea, dreptatea care influenþeazãconduita în cadrul tuturor categoriilorde relaþii sociale.Dreptul are ºi rolul de a proteja valoripermanente, generale, consacrate îndreptul internaþional, în documente in-ternaþionale, acestea sunt: pacea, inte-gritatea teritorialã, acceptate de toatestatele.În funcþie de locul pe care diferitele va-lori îl ocupã în ierarhia valorilor socie-tãþii ºi în funcþie de gradul de pericol, sestabileºte natura responsabilitãþii juri-dice: penalã, civilã, administrativã oridin domeniul dreptului muncii.Normele de procedurã civilã ºi penalãconcretizeazã principiul stabilirii adevã-rului obiectiv în cadrul procesului judi-ciar.Valorizarea nu se produce numai în pro-cesul de elaborare a dreptului, ci ºi înprocesul de realizare a dreptului, la ni-velul conºtiinþei subiectului de drept, as-pectul axiologic gãsindu-se în conduitajuridicã a subiectului, destinatar al nor-melor juridice.Autoarea Anita Naschitz considera cã ºiactele jurisdicþionale fac operã de valo-rizare a relaþiilor sociale ºi au o anumitãsemnificaþie.Pentru autorii francezi Roger Bonnardºi Paul Roubier6, fundamentul dreptu-lui se regãseºte în noþiunea valorilor so-ciale. Dreptul este axiologic, pentru cãordinea juridicã nu este o ordine legalã,nici moralã, ci o ordine socialã, domina-tã de ideea de justiþie ºi de securitate so-cialã.Valoarea este o calitate inerentã obiec-tului însuºi, ea nu existã în ºi prin su-biect, însã valorile sunt temporale, des-coperite treptat de om, deci este vorbade o obiectivitate istoricã.

Carmen Loredana Antoanela Iliescu,

Doctorand Institutul decercetãri juridice

1 Ludwig Grunberg, Axiologia ºi condiþia umanã, Editura Politicã, Bucureºti, 19722 Idem 5, p. 34, 38, 3 P. Andrei, Filosofia valorilor. Valorile juridice, în vol. Axiologie româneascã, Antologie, Ed. Eminescu, 1982, p. 2804 Tudor Vianu, Originea ºi valabilitatea valorilor, Sistemul valorilor, Valoarea juridicã, p. 4135 M. Djuvara, Drept ºi Sociologie, Arhiva pentru ªtiinþã ºi Reformã Socialã, 1936, p. 156 Roger Bonnard, Theorie generale du droit, ed. I, 1941 P. Roubier, Philosophie des valeurs, 1951

{coala româneascq � ianuarie 2007 7OPINII

Intensificarea preocupãrilor pentruabordarea aspectelor referitoare laasigurarea calitãþii în þara noastrã, încondiþiile globalizãrii este esenþialã ºise bazeazã pe necesitatea realizãriiunor schimbãri în acest domeniu, caresã garanteze succesul activitãþii edu-caþionale prin competitivitate. Conceptul de „calitate a educaþiei“ tre-buie construit specific sistemului nos-tru de educaþie, dar politicile ºi strate-giile de asigurare a calitãþii vor fi per-manent corelate cu orientãrile ºi acþiu-nile promovate la nivel european ºimondial.La ora actualã, se încearcã crearea la ni-velul fiecãrei ºcoli a unui climat favo-rabil promovãrii calitãþii, în vedereaimplementãrii acesteia ºi pentru caaceasta sã devinã o practicã cotidianã.În învãþãmânt, calitatea înseamnãdiferenþiat calitatea învãþãturii însu-ºite de persoanã, calitatea învãþãmân-tului în diferite unitãþi ºcolare ºi cali-

tatea sistemului de învãþãmânt.Funcþionarea întregului sistem de în-vãþãmânt la parametrii optimi nu sepoate realiza fãrã calitate în educaþie.Acest lucru înseamnã creºterea res-ponsabilitãþilor în asigurarea calitãþii,nu numai creºterea competenþei profe-sionale a tuturor cadrelor didactice.Atingerea calitãþii se poate realiza nu-mai dacã instituþia de învãþãmânt de-monstreazã cã are capacitatea de reali-zare a obiectivelor planificate, de a sa-tisface aºteptãrile beneficiarilor in-terni ºi externi, garanteazã realizareastandardelor ºi normelor de calitate.Un învãþãmânt de calitate într-o socie-tate democraticã, în care dreptul laeducaþie este un drept constituþional,înseamnã asigurarea oricãrui elev, dinorice loc al þãrii, a unei educaþii de cali-tate realizatã de cãtre instituþiile de în-vãþãmânt existente.Activitãþile specifice managementuluicalitãþii presupun implementarea în

ºcoalã a unui sistem al calitãþii, în con-formitate cu unul dintre modelele dereferinþã recomandate de standarde.În cele ce urmeazã voi dezbate câtevaenunþuri nedemonstrabile, deci prac-tic niºte axiome, în definirea sisteme-lor de asigurare a calitãþii, care s-audovedit a fi reale, funcþionale ºi aplica-bile în orice þarã din lume, conceputede Taylor Fitz-Gibbon în 1996.„Evaluarea corectã a calitãþii se poateface numai prin combinarea proce-durilor de auto-evaluare, evaluare in-ternã ºi evaluare externã“, adicã evalua-torul ºi evaluatul trebuie sã urmãreas-cã criterii comune de evaluare, sã aibão culturã comunã a evaluãrii.„Un sistem fiabil de calitate se bazeazãîn primul rând pe încredere reciprocãîn relaþiile profesor-inspector, inspec-tor-profesori, profesori-elevi, pãrinþi-sistemul de educaþie“, acest lucru im-plicând competenþa profesionalã realãa inspectorilor ºi profesorilor. Fãrã

aceasta sistemul va urmãri doar unmodel.„Evaluarea cantitativã a educaþiei tre-buie completatã cu evaluarea de tipcalitativ“ deoarece informaþiile canti-tative, obþinute prin analiza documen-telor ºi a datelor statistice, prin anche-te etc. nu pot preciza decât în micã mã-surã ce lipseºte unei anumite ºcoli,unui anume profesor pentru a des-fãºura o activitate educaþionalã de ca-litate.„Absenþa informaþiei relevante, consis-tente ºi suficiente face imposibilã asi-gurarea calitãþii“, deoarece deciziacorectã se poate lua numai pe bazaunor informaþii consistente, nu a unorsimple date. Acest lucru implicã res-ponsabilitãþi majore în stabilirea indi-catorilor care trebuie urmãriþi dinpartea persoanelor care solicitã, dar ºia celor care le furnizeazã.

Dr. Pãun Cornelia Drd. Pãun Rodica

Acum ceva timp, într-o conferinþãde presã în care explica de ce încomisiile de privatizare sunt angajaþi doar funcþionari de rangul unu, cu salarii exorbitante,domnul prim-ministru justifica„ºpãgãreala“ trasã din buget pentru aceºti onorabili domni înaltspecializaþi prin urmãtoareasentinþã cu iz de constatarefilosoficã definitivã ºi irevocabilã:„Munca voluntarã era caracteristicã perioadei dinaintede 1990”.

Dupã „capul meu cel prost“, vorba luiCreangã, am înþeles cã noi, fiind în perioa-da de dupã 1990, trebuie sã muncimnumai în cazul în care suntem rãsplãtiþimaterial ºi cã pretenþiile noastre în acestsens trebuie sã fie direct proporþionale cugradul nostru de specializare. Bravo, deci,domnilor miniºtri ºi domnilor secretaride stat ºi domnilor specialiºti guverna-mentali etc., care nu oferã þãrii produselemateriei lor cenuºii înalt specializate pede-a moaca!Ce-ar trebui sã înþelegem de aici noi,cadrele didactice, care trãim tocmai dinaceste produse? Cã ar trebui sã negociemcomisioane pentru cantitatea de informa-þii „livratã“ zilnic, pentru procentele desuflet „implementate“ în construirea per-sonalitãþii copiilor ºi tinerilor, dividendepentru timpul petrecut pentru „culegereaºi compararea datelor“ º.a.m.d. Mai pescurt, cã suntem niºte fraieri care trãimdupã principiile societãþii dinainte de1990.Dar, cum meseria nu-mi dã voie sã mã li-mitez la o singurã teorie privind un feno-men, respectiv cel al muncii voluntare,mã duc, ca proaspãt cetãþean european, ºimã uit la ce fac concetãþenii mei din cele-lalte state membre. ªi observ cu stupoare,cã în loc sã progresez prin aderare, n-amfãcut decât sã mã întorc în odioasa epocãdinainte de 1990 ºi cã onorabilii mei con-cetãþeni europeni, ca niºte retrograzi stu-pizi ce sunt, trãiesc cultivând spiritulmuncii voluntare! Constat stupefiatã cãexistã mari organizaþii care promoveazãmunca voluntarã, începând cu exempledate chiar de cei aflaþi la conducere sau deVIP-uri, aflu ºi mai uimitã cã marile com-panii europene ºi internaþionale apre-ciazã un CV în care existã trecutã muncavoluntarãla capito-lul „Expe-rienþã“ ºi– culmea!– cã multeproblemem a j o r eale state-lor euro-pene îºi gãsesc mare parte din rezolvaredatoritã muncii voluntare!!! ªi-atunci mã întorc cãtre domnul prim-ministru ºi îl întreb: De ce ne-am mai inte-grat, domnule? Nu era mai bine s-o lãsãmdracului de muncã voluntarã ºi „sã dãmdovezi la lume“ de înaintarea noastrã spi-ritualã ºi mãcar o datã sã se ia ºi Europadupã noi? Sau, dacã tot o þin pe-a mea ºicontinui sã fac profesia asta retrograd,aºa, cu multã muncã voluntarã, sã mã ducmai bine la vecinii europeni?...

Corina Dumitru

Evaluarea este o operaþiune prin care desfãºurãm ºiapreciem atât predispoziþiile vocaþionale ºi disponibi-litãþile pentru practicarea jocurilor sportive, cât ºi ca-pacitatea de performanþã achiziþionatã de elev (echi-pã) în urma desfãºurãrii proceselor de pregãtire ºi joc.Tipurile de evaluare sunt sistematizate în funcþie de:moment, modul de efectuare, scopul didactic.EEvvaalluuaarreeaa ffoorrmmaattiivvãã vizeazã nucleul formativ al per-sonalitãþii umane (cunoºtinþe, aptitudini, capacitãþi,atitudini) supus procesului de instruire sportivã.Funcþia esenþialã a evaluãrii formative este identifi-carea lacunelor temporale ale elevilor pentru a le re-zolva imediat fãrã a lãsa în urmã cunoºtinþele nea-chiziþionate.EEvvaalluuaarreeaa ssuummaattiivvãã se realizeazã dupã o perioadãmai îndelungatã de instruire ºi verificã toate cunoº-tinþele acumulate în decursul acestora, urmãrindaprecierea unor obiective finale.PPrroobbaa ddee ccoonnttrrooll este cea mai simplã operaþiune deevaluare a unor însuºiri sau a unei componente dife-

rite a capacitãþii de performanþã. Cu ajutorul lor suntverificate toate laturile personalitãþii. Proba de con-trol se identificã cu obiectivul instrucþional, itemiiacestuia sau cu unul dintre exerciþiile cu care se rezol-vã obiectivul instrucþional.Este un instrument de evaluare a comportamentuluielevilor, operaþional dupã fiecare lecþie sau ºir de lecþii.Niciodatã nu trebuie sã folosim probã de control pen-tru evaluarea unor însuºiri care nu au nimic de-a facecu obiectivul instrucþional vizat ºi pentru care, efectivnu s-a lucrat.Exemplu: nu poþi stabili ca probã de control arunca-rea la coº din sãriturã dacã ai lucrat numai pentruaruncarea la coº din dribling.NNoorrmmaa ddee ccoonnttrrooll este întotdeauna conexatã cu pro-ba de control ºi presupune gãsirea unor indicatoriobiectivi în stare sã evalueze nivelul valoric al unorînsuºiri (grad de rezolvare, nivelul de pregãtire), pro-gresul realizat dupã parcurgerea unui ºir de lecþii.Dacã proba de control poate rãmâne constantã,

norma de control se poate modifica de la un stadiude pregãtire la altul (ciclu de lecþii).Putem spune cã prin aceste probe ºi norme de controldin jocurile sportive urmãrim realizarea sarciniloreducaþiei fizice (în care caz jocurile sportive devinmijloc al acestuia), realizarea de performanþe sportive(în care caz devine forma de întrecere ºi spectacol),precum ºi mijloc de recreere pentru cei care îl practicã.Cu ajutorul jocurilor putem influenþa cu uºurinþãtoate componentele formative ale personalitãþiiumane (cunoºtinþe, deprinderi ºi priceperi motrice,abilitãþi, aptitudini, scheme operaþionale etc.).Jocurile sportive îºi au sorgintea în exerciþiile deîntrecere (în general) ºi în jocurile de miºcare (în spe-cial) cãrora li s-a imprimat mai pronunþat caracterulsportiv, fiind deci o activitate complexã predominantmotricã.

Prof. Rodica Burcea, Colegiul Economic

„A.D. Xenopol“ Bucureºti

Despre munca voluntarã ºi alþi demoni…

Probe ºi norme de control în jocurile sportive

Consideraþii privind asigurareacalitãþii la nivel european

8 {coala româneascq � ianuarie 2007DOSAR

Schimbarea partidului de guvernare a dus ºi laschimbarea inspectorilor ºcolari generali ºi gene-rali adjuncþi. Puþini sunt cei care au reuºit sã rã-mânã pe post, restul fiind schimbaþi prin concurs.Ce fel de concurs nu prea ºtim, deoarece, în celemai multe dintre cazuri, pentru un post a candidato singurã persoanã, care, ciudat, avea carnet demembru de „partid guvernamental“.PD, PNL, UDMR sau PC, toate aceste partide carepânã mai ieri formau alianþa de guvernare ºi-auîmpãrþit frãþeºte influenþa ºi în învãþãmânt. Aºa seface cã la ora actualã dupã zeci de concursuri s-areuºit schimbarea inspectorilor ºcolari generali ºiadjuncþi. Aproape toþi cei care ocupã acum celemai mari posturi din inspectoratele ºcolare ju-deþene sunt membri de partid. Dar sã nu vã gân-diþi cã sunt din toate organizaþiile politice. Nuspunem asta pentru a-i desconsidera în vreun fel.Poate unii dintre aceºti inspectori chiar meritãpostul pe care au fost numiþi, poate chiar toþi, însãnu ºtim cum se face cã nici unul care ºi-a declaratapartenenþa politicã la un partid nu este dinOpoziþie. Toþi sunt fie PD-iºti, fie PNL-iºti, fieUDMR-iºti sau chiar PC-iºti. Trebuie spus cã strategia de împãrþire a posturilorde conducere nu a inventat-o noua alianþã.Metoda funcþioneazã fãrã greº încã de la revoluþie.Poate ºi de aceea concursurile pentu inspectori sedau la numai câteva luni dupã alegerile generale.Cu toate acestea, nu este normal ca un carnet de

partid sã fie mai important ca pregãtirea profesio-nalã a unui profesor.

La vremuri noi, tot eiSchimbarea clasei politice, o datã la patru ani, read-uce în faþã aceleaºi personaje arhicunoscute. Acelaºilucru se întâmplã ºi în învãþãmânt, unde pe multefuncþii din cadrul inspectoratelor se perindã aceiaºioameni. Asta ºi din cauzã cã pânã în acest momentnimeni nu doreºte sã dea o ºansã tinerilor.

Programul de guvernare –promisiuni nerespectate Reprezentanþii Alinþei „Dreptate ºi Adevãr“ au stri-gat sus ºi tare încã din campania electoralã cã petimpul mandatului vor lupta pentru depolitizareaeducaþiei. Acest lucru apare chiar ºi în programulde guvernare al Alianþei DA, Capitolul 5 – Politicaîn domeniul Educaþiei. Liderii politici spuneau îna-inte de alegeri cã „prin depolitizarea administrãriiînvãþãmântului, conform practicilor europene, seva reface demnitatea socialã ºi autonomia profe-sionalã a institutorilor ºi profesorilor, considerânddascãlul drept intelectual autonom ºi forþã a schim-bãrii“. Se pare însã cã aceste cuvinte au fost uitatedacã ne uitãm doar la actualii inspectori ºcolarigenerali ºi generali adjuncþi, fãrã sã-i mai luãm încalcul ºi pe directorii de unitãþi de învãþãmânt puºipe criterii politice.

Dragoº Neacºu

Exmatriculaþi politica din ºcoalã!ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã îînncceeppee ccuu aacceesstt aarrttiiccooll oo ccaammppaanniiee ssuubb ssllooggaannuull „„EExxmmaattrriiccuullaaþþii ppoolliittiiccaa ddiinn ººccooaallãã!!““ ccaarree aarree ccaa ssccoopp eelliimmiinnaarreeaa iinntteerreesseelloorr ppoolliittiiccee ddiinn uunniittããþþiillee ddee îînnvvããþþããmmâânntt ººii ssccooaatteerreeaa ddiinn ssiisstteemm aa ttuuttuurroorr cceelloorr ccaarree aajjuunngg îînn ffuunnccþþiiii ddee ccoonndduucceerree ccuuaajjuuttoorruull uunnuuii ccaarrnneett ddee ppaarrttiidd �� AAcceeaassttãã mmeettooddãã,, bbrreevveettaattãã ddee ppaarrttiiddeellee ppoolliittiiccee ddee dduuppãã ’’8899,, aa ccrreeaatt uunn aaddeevvããrraatt hhaaooss îînnîînnvvããþþããmmâânntt ccaarree aa dduuss llaa pprroommoovvaarreeaa cclliieenntteelliissmmuulluuii ppoolliittiicc ººii aa nnoonnvvaalloorriilloorr �� CCuu aacceeaassttãã ooccaazziiee,, vvãã cceerreemm sspprriijjiinnuull �� DDaaccããccuunnooaaººtteeþþii aassttffeell ddee ccaazzuurrii,, îînn ccaarree ccaarrnneettuull ddee ppaarrttiidd aa ffoosstt mmaaii iimmppoorrttaanntt ddeeccââtt CCVV--uull ººii vvaallooaarreeaa pprrooffeessiioonnaallãã,, vvãã rruuggããmm ssãã nneessccrriieeþþii,, ssãã nnee sseemmnnaallaaþþii nneerreegguulliillee ººii nnooii llee vvoomm ppuubblliiccaa..

Hãrdãu recunoaºte cã implicarea politicului în ºcoalã nu este sãnãtoasãMinistrul Educaþiei, Mihail Hãrdãu,declara cu ceva timp în urmã cã timpul leva rezolva pe toate. „La ora actualã,chiar dacã un om îºi dã demisia din partidul din care face parte în momentulîn care este numit într-o asemenea funcþieel va rãmâne cu sufletul alãturi de organizaþie. Vã spun cã este însã unînceput bun. Trebuie sã aparã ºi o ºcoalãcare sã pregãteascã viitorii angajaþi, atâtde la prefecturã, cât ºi de la inspectorat.Eu doresc ca învãþãmântul sã fie scos din zona politicã. Învãþãmântul trebuie sãfie apanajul oamenilor de carte, aloamenilor care fac educaþie. Nu poþi sã faci educaþie cu un carnet de partid pus pemasã. Schimbarea va fi fãcutã în timp ºi eu prevãd cã învãþãmântul se va depolitiza,pentru cã învãþãmântul aparþine comunitãþii, aparþine pãrinþilor, aparþine de fapt copiilor. Cel care stabileºte politica învãþãmântului ºi care reprezintã politica Guvernului este ministrul. Sunt de acord ca ministrul ºi secretarii de stat sã fie numiþi politic, însã ministrul nu trebuie sã dea dispoziþii politice, ministrul trebuie sã dea ordine în care se regãseºte politica de acþiune. Divizarea societãþii în cadrul instituþiilor de învãþãmânt în funcþie de partidele politice nu este sãnãtoasã“, a declarat Mihail Hãrdãu.Însã, atâta timp cât aceastã implicare a clasei politice în ºcoalã va continua nu putemvorbi de concursuri corecte nici mãcar la directorii de ºcoli. Acest lucru este demonstrat foarte simplu ºi de sutele de cazuri din þarã prezentate în mass-media.

Inspectorii ºcolari, aleºi înfuncþie de carnetul de partid?

{coala româneascq � ianuarie 2007 9DOSAR

ALBA ISG Sandu Cornel Membru PD

ISGA Ignat Elena Membru PNL

ISGA Stan Marcel Membru PD

ARAD ISG Marius Gondor Membru PD

ISGA Nicolae Pellegrini

ISGA Maria Orodan Membru PNL

ARGEª ISG Gabriel Bratu Membru PD

ISGA Nicolae Vizuroiu Membru PNL

ISGA Ion Pintilie Membru PNL

BACÃU ISG Ovidiu Cojocaru Membru PNL

ISGA Brânduºa Popescu Membru PD

ISGA Adrian Horodnic

BIHOR ISG Liliana Antonescu Susþinere PNL

ISGA Dorel Luca Membru PD

ISGA Silviu Torjoc Membru PNL

ISGA Zoltan Akos Susþinere UDMR

BISTRIÞA-NÃSÃUD ISG Horaþiu Catalano Membru PC

ISGA Andrei Moldovan Membru PNL

BOTOªANI ISG Horia Negrescu Membru PNL

ISGA Adrian Lãcãtuº Membru PC

ISGA Daniela Biolan Membru PNL

BRÃILA ISG Liliana Tudoran Membru PD

ISGA Lucica Visalon

BRAªOV ISG Carmen Tãnãsescu Membru PNL

ISGA Anna Farkasz Membru UDMR

ISGA Vasilicã Diaconu Membru PD

BUCUREªTI ISG Cristian Alexandrescu Membru PNL

ISGA Mihaela Florescu Membru PC

ISGA Maria Mãntãluþã Membru PD

ISGA Gabriela Ionescu Membru PNL

BUZÃU ISG Gheorghe Bodea Membru PD

ISGA Dumitru Ene Membru PNL

ISGA Florina Stoian Membru PD

CÃLÃRAªI ISG Lucian Pavel

ISGA Mariana David

CARAª-SEVERIN ISG Gheorghe Magas Membru PD

ISGA Boris Vatzulic Membru PNL

ISGA Florica Molnar Membru PD

CLUJ ISG Tatiana Slãtior Membru PD

ISGA Ferencz Torok Membru UDMR

ISGA Marinela Marc Membru PD

ISGA Sanda Bocºãneanu

CONSTANÞA ISG Narciz Amza Membru PD

ISGA Steluþa Andrei Membru PNL

ISGA Marian Sârbu

COVASNA ISG Keresztély Irma Membru UDMR

ISGA Solomon Maria

DÂMBOVIÞA ISG Moþoc Honorius Membru PD

ISGA Elena Manolescu Membru PNL

ISGA Iulian Brezeanu Membru PNL

DOLJ ISG Diana Maria Buºoi Membru PNL

ISGA Chirigiu Rodica Geanina

ISGA Alexandru Gâdãr

GALAÞI ISG Tania Iuliana Bogdan Membru PNL

ISGA Magdalena Gaiu Membru PNL

ISGA Miticã Dudãu Membru PD

GIURGIU ISG Florentina Simon Membru PNL

ISGA Marica Lucian Membru PNL

GORJ ISG Vasile Liviu Andrei Membru PD

ISGA Petre Nanu Membru PD

ISGA Gheorghe Mitescu Membru PD

HARGHITA ISG ªtefan Bondor Membru UDMR

ISGA Bartolf Hedwig

ISGA Constantin Costea

HUNEDOARA ISG Aniºor Pârvu Membru PD

ISGA Marta Mate Membru UDMR

ISGA Simion Molnar Membru PC

IALOMIÞA ISG Petre Gheorghe Membru PNL

ISGA Copilau Gabriela Laura Membru PD

IAªI ISG Camelia Gavrilã Membru PNL

ISGA Tudorache Nelu Membru PD

ISGA Rotundu Elvira

ILFOV ISG Ion Cornaciu Membru PNL

ISGA Mariana Mihalcea Susþinere PD

MARAMUREª ISG Sandu Pocol Membru PD

ISGA Koman Valer Membru PNL

ISGA Mariana Pop

ISGA Elisabeta David

MEHEDINÞI ISG Doiniþa Mariana Chircu Membru PD

ISGA Miricã Pufan

MUREª ISG Nicolae Neagu Sprijin PD

ISGA Zoltan Albertini Membru UDMR

ISGA Nelu Moldovan Sprijin PD

NEAMÞ ISG Dorina Luminiþa Drexler Membru PNL

ISGA Maria Rusu Membru PD

ISGA Ioan Macovei Membru PD

OLT ISG Carol Emil Kovacs Membru PNL

ISGA Gabriel Savu Membru PD

ISGA Nicolae Drãghici

PRAHOVA ISG Gheorghe Matei Membru PNL

ISGA Gheorghe Borovina Membru PC

ISGA Nicolae Petrescu Membru PD

SÃLAJ ISG Ioan Abrudan Membru PD

ISGA Dorel Iustin Cozma Membru PNL

ISGA ªtefan Carol Szabo Membru UDMR

SATU-MARE ISG Viorel Buda Membru PNL

ISGA Laszlo Kanya Membru UDMR

ISGA Vlaicu Popescu Membru PD (fost la PSD)

SIBIU ISG Christine Manta Klemens Forumul Democrat German

ISGA Roberto Dietrich Membru PNL

ISGA Elana Gaboº Membru PD

SUCEAVA ISG Petru Carcalete Membru PNL

ISGA Vasile Mocanu Membru PNL

ISGA Daniel Hrenciuc Membru PD

TELEORMAN ISG Cristiana Burlacu Membru PD

ISGA Marin Stelian

ISGA Constantin Cula

TIMIª ISG Sandu Golcea Membru PNL

ISGA Cornel Petroman Membru PNL

ISGA Doru Nichifor

ISGA Francisc Halasz Membru UDMR

TULCEA ISG Mihai Stroe Membru PD

ISGA Anton Tudorel Membru PNL

VASLUI ISG Gheorghe Cârjã Membru PD

ISGA Gica Ursanu Membru PD

ISGA Dorel Juverdeanu Membru PNL

VÂLCEA ISG Mihai Moldoveanu Membru PNL

ISGA Gabriela Ene Membru PNL

ISGA Ion Gava Membru PD

VRANCEA ISG Dãnuþ Popoiu Membru PNL

ISGA Stan Rogoz Membru PD

ISGA Mihai Ladaru

JUDEÞ FUNCÞIA NUME INSPECTOR APARTENENÞA POLITICÃ JUDEÞ FUNCÞIA NUME INSPECTOR APARTENENÞA POLITICÃ

10 {coala româneascq � ianuarie 2007SINDICATE

Ajutorul financiarde 100 de eurose lasã aºteptat

În cadrul discuþiilor din cadrul Co-misiei de Dialog Social, care au avutloc la Ministerul Educaþiei ºi Cer-cetãrii, Federaþia Educaþiei Naþionale acerut ca ºi cadrele didactice încadratepe fracþiuni de normã sã beneficiezede ajutorul de 100 de euro pentrucãrþi. Cererea FEN a fost dupã maimulte negocieri acceptatã de repre-zentanþii MEdC. Astfel, dupã ce nor-mele metodologice vor apãrea în Mo-nitorul Oficial, fiecare cadru didacticva putea solicita directorului unitãþiiîn care îºi desfãºoarã activitatea ajutorfinanciar. „Pentru acordarea banilorsunt douã posibilitãþi: fie beneficiarulajutorului solicitã avans în maximumdouã rate, decontul facturii urmând ase face în decursul a trei zile calen-daristice de la primirea avansului, fiebeneficiarul deconteazã factura înbaza cãreia ºi-a achiziþionat din veni-turi proprii cãrþile sau programeleeducaþionale. Solicitarea nu trebuieînsã sã depãºeascã, cu excepþia lui2007, data de 1 octombrie a fiecãruian calendaristic“, a declarat Constan-tin Ciosu, secretarul general al FEN.

Potrivit acestuia, ajutorul financiarpoate fi folosit pentru achiziþionareade cãrþi, reviste ºi programe educa-þionale pe suport electronic necesareîmbunãtãþirii calitãþii activitãþii didac-tice, dar ºi pentru achiziþionarea demateriale din bibliografia recoman-datã pentru cadrele didactice caresunt prinse în programele de formarecontinuã. Banii necesari vor fi asigu-raþi de la bugetul de stat, de cãtreMinisterul Educaþiei, iar acest ajutorfinanciar se acordã o singurã datã pean. Legea este în vigoare de la 1 ianua-rie, iar în 30 de zile ar fi trebuit sãaparã normele metodologice. Con-form reprezentanþilor MEdC, normelede aplicare sunt în curs de autorizare,iar profesorii vor putea beneficia debani cât de curând.Menþionãm cã la baza acestei legi seaflã o revendicare mai veche a Fe-deraþiei Educaþiei Naþionale. Soli-citarea FEN a fost preluatã ºi transfor-matã în proiect de act normativ de doisenatori, Alexandru Athanasiu ºi An-gel Tâlvar.

Virgil Cristea

FEN TE AªTEAPTà ªI PE TINE!Are cine sã te apere? Chiar o face? Dacã nu, membrii Federaþiei Educaþiei Naþionale te cheamã alãturi. Nu vei regreta. În plus, imediat ce te vei înscrie, o sã primeºti mai multe avantaje. Cu noua legitimaþie FEN pãºeºti în secolul urmãtor. Cardul FEN îþi oferã: � un control stomatologic anual gratuit la unul dintre cabinetele stomatologice agreate;� indemnizaþie pentru spitalizare în caz de accident de 10 RON/zi; � asigurare pentru îmbolnãvire gravã standard cu o despãgubire de 1.000 RON – afecþiunile grave

acoperite sunt: cancer, infarct, transplant major de organe, atac vascular cerebral, afecþiuni coronarecare reclamã o intervenþie de tip by-pass, insuficienþã renalã;

� asigurare de deces din orice cauzã, cu o despãgubire de 2.000 RON.|þi doreºti un telefon mobil pentru care sã dispui gratuit de 500 de minute de convorbiri lunar cu membrii grupului, un abonament ºi tarife, pentru convorbiri în cadrul reþelei Zapp, dar ºi în oricare altereþele, fãrã concurenþã? Nu ai decât sã devii membru al grupului FEN-Zapp! Cum faci asta? Ia legãtura imediat cu sindicatul local care îþi va furniza toate amãnuntele necesare. Oferta este valabilã ºi pentru membrii familiei tale; vei putea comunica cu ei timp de 500 de minute lunar, gratuit.Dacã ai nevoie de o legãturã internet rapidã, stabilã, cu costuri mici ºi pe care o poþi lua cu tine oriunde doreºti, modemul CDMA High Speed Data Z010 de la Zapp este soluþia idealã. Cere liderului tãu judeþean amãnunte ºi vei putea avea acces instantaneu la internet, adresa de e-mail, vei putea conversa pe internet cu prietenii, cu colegii tãi din toatã þara ºi vei avea acces nelimitat labazele de date ºi informaþii oferite de internet.Acesta este numai începutul. O echipã a FEN cautã în fiecare zi noi avantaje pentru membrii sãi. Se negocieazã deja cu mai multe firme ºi instituþii interesate de dimensiunea grupului FEN pentru caposesorii legitimaþiei FEN sã aibã avantaje în sfera finanþelor, serviciilor, comerþului etc.

DDaaccãã ddoorreeººttii ssãã ddeevviiii mmeemmbbrruu FFEENN ppooþþii pprriimmii ttooaattee eexxpplliiccaaþþiiiillee nneecceessaarree llaa:: tteell..:: 002211//333377..1111..4400 ssaauu 002211//333377..1111..8855 �� ee--mmaaiill llaa ooffffiiccee@@ffeenn..rroo �� wwwwww..ffeenn..rroo

Dupã mai bine de trei sãptãmâni de negocieri sindicatele ºiGuvernul au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveºte ajutorulfinanciar de 100 de euro. Cel mai probabil, normele metodologice vor apãrea în prima jumãtate a lui februarie, urmândca din martie solicitanþii sã poatã cere banii.

ATENÞIE!!!ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã vvãã ppuunnee llaa ddiissppoozziiþþiiee ppee ssiittee--uull pprroopprriiuu ddee iinntteerrnneett –– wwwwww..ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo ––OOrrddoonnaannþþaa ddee UUrrggeennþþãã aa GGuuvveerrnnuulluuiipprriivviinndd mmaajjoorrããrriillee ssaallaarriiaallee ppeennttrruu 22000077ººii aanneexxeellee ccuu ggrriilleellee aaffeerreennttee..

{coala româneascq � ianuarie 2007 11JURIDIC

Consilierul tãu juridic,Alexandra ICHIM

Demersuri FENpentru respectarea legii

În baza atribuþiilor stabilite prin Legea54/2003, Federaþia Educaþiei Naþionalea demarat demersurile în vederea resta-bilirii dreptului educatorilor, învãþã-torilor ºi institutorilor cu peste 25 deani vechime ºi grad didactic I de redu-cere a normei didactice de predare cudouã ore sãptãmânal, aºa cum prevedeart. 45 alin. 1 din Legea 128/1997. Astfel, conform art. 45 (1) din Legea128/1997 „Personalul didactic de pre-dare ºi de instruire practicã, cu o vechi-me în învãþãmânt de peste 25 de ani, cugradul didactic I, beneficiazã de reduce-rea normei didactice cu douã ore sãp-tãmânal, fãrã diminuarea salariului.“Printr-o interpretare abuzivã, aceastã

dispoziþie s-a aplicat exclusiv profeso-rilor de gimnaziu ºi liceu, fiind omiºiînvãþãtorii (institutorii) ºi educatorii,care fac parte, alcãtuiesc împreunã cuprofesorii, categoria reglementatã deart. 45 alin. 1, respectiv personalul di-dactic de predare. În vederea restabilirii acestui drept, une-le organizaþii sindicale din judeþe ºi dinmunicipiul Bucureºti s-au adresat in-stanþelor de judecatã. În cazul organizaþi-ilor FEN instanþele de judecatã s-au pro-nunþat în sens favorabil, recunoscânddreptul de reducere al normei de pre-dare cu douã ore sãptãmânal ºi educato-rilor, învãþãtorilor ºi institutorilor cu pes-te 25 de ani vechime ºi grad didactic I.Desigur, acest drept fiind unul regle-mentat printr-un act cu aplicabilitategeneralã, la nivelul întregului sistem deînvãþãmânt – Legea 128/1997 – aparepericolul situaþiei în care educatorii,învãþãtorii ºi institutorii cu peste 25 deani vechime ºi grad didactic I pentru

care nu s-a exercitat acþiune judecãto-reascã sã fie excluºi de la un drept ga-rantat. În acelaºi timp apare situaþia încare unii educatori, învãþãtori ºi institu-tori cu peste 25 de ani vechime ºi grad

didactic I sã aibã un alt salariu, deci oaltã pensie ºi un altfel de mod de platãdecât alþi educatori, învãþãtori ºi institu-tori cu peste 25 de ani vechime ºi graddidactic I, deºi toþi sunt salarizaþi prin

aceeaºi lege, acelaºi art. 45 alin. 1 Legea128/1997. Pentru a evita aceastã situaþie nefavora-bilã salariaþilor, la 5 ianuarie 2007 amsolicitat MEdC sã dispunã unitãþiloraflate în subordinea MEdC (art. 14 alin.1 din HG 223/2005) respectarea dispo-ziþiilor exprese ale art. 45 alin. 1 din Le-gea 128/1997, care nu exclud educa-torii, învãþãtorii ºi institutorii cu peste25 de ani vechime ºi grad didactic I de laacordarea acestui drept, din contrã, seexprimã în sensul „personalului didac-tic de predare“. Întrucât rãspunsul aîntârziat sã aparã, iar între timp altedouã sentinþe la nivelul Bucureºtiuluiau fost pronunþate în favoarea salari-aþilor, am revenit la MEdC cu adresa nr.31/517/30 ian. 2007.Prin aceasta am solicitat reglementareasituaþiei astfel create faþã de toþi salaria-þii învãþãtori, educatori ºi institutori,astfel încât tot personalul sã benefiezede dreptul garantat prin lege.

Federaþia Educaþiei Naþionale, cu sediul în Bucureºti,Sector 4, Str. Justiþiei nr. 65, prin reprezentantul sãulegal preºedinte fondator Cãtãlin Croitoru, vã aduce lacunoºtinþã ºi vã solicitã soluþionarea de urgenþã a ur-mãtoarei situaþii:Art. 45. (1): „Personalul didactic de predare ºi deinstruire practicã, cu o vechime în învãþãmânt de peste25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiazã de reduce-rea normei didactice cu douã ore sãptãmânal, fãrã di-minuarea salariului.“ Printr-o interpretare abuzivã, aceastã dispoziþie s-aaplicat exclusiv profesorilor de gimnaziu ºi liceu, fiindomiºi învãþãtorii (institutorii) ºi educatorii, care facparte, alcãtuiesc împreunã cu profesorii, categoria re-glementatã de art. 45 alin. 1, respectiv personaluldidactic de predare. În vederea restabilirii acestui drept, unele organizaþiisindicale din judeþe ºi din municipiul Bucureºti s-auadresat instanþelor de judecatã. În cazul organizaþiilorFEN instanþele de judecatã s-au pronunþat în sensfavorabil, recunoscând dreptul de reducere al normeide predare cu douã ore sãptãmânal ºi educatorilor, în-vãþãtorilor ºi institutorilor cu peste 25 de ani vechimeºi grad didactic I. Desigur, acest drept fiind unul reglementat printr-unact cu aplicabilitate generalã, la nivelul întregului sis-tem de învãþãmânt – Legea 128/1997 – apare pericolulsituaþiei în care educatorii, învãþãtorii ºi institutorii cupeste 25 de ani vechime ºi grad didactic I pentru carenu s-a exercitat acþiune judecãtoreascã sã fie excluºi dela un drept garantat. În acelaºi timp apare situaþia înunii educatori, învãþãtori ºi institutori cu peste 25 de

ani vechime ºi grad didactic I sã aibã un alt salariu, decio altã pensie ºi un altfel de mod de platã decât alþi edu-catori, învãþãtori ºi institutori cu peste 25 de ani vechi-me ºi grad didactic I, deºi toþi sunt salarizaþi prinaceeaºi lege, acelaºi art. 45 alin. 1 Legea 128/1997. Pentru a evita acestã situaþie nefavorabilã salariaþilorºi ministerului, vã solicitãm ca de urgenþã sã dispuneþiunitãþilor aflate în subordinea instituþiei dumneavoas-trã (art. 14 alin. 1 din HG 223/2005), respectarea dis-poziþiilor exprese ale art. 45 alin. 1 din Legea 128/1997, care nu exclud educatorii, învãþãtorii ºi institu-torii cu peste 25 de ani vechime ºi grad didactic I de laacordarea acestui drept, din contrã, se exprimã în sen-sul „personalului didactic de predare“.Argumentãm aceastã solicitare prin urmãtoarele:Art. 45. (1): „Personalul didactic de predare ºi deinstruire practicã, cu o vechime în învãþãmânt de peste25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiazã de reduce-rea normei didactice cu douã ore sãptãmânal, fãrãdiminuarea salariului.“ În acest sens invocãm art. 5 lit. a ºi lit. b din Legea128/1997 care, între enumerarea categoriilor perso-nalului didactic de predare, cuprinde ºi personalul dinînvãþãmântul prescolar: educator/educatoare; institu-tor/institutoare; învãþãmântul primar: învãþãtor/învãþãtoare, institutor/institutoare.Având în vederea clasele stabilite de art. 5 ca fiind „per-sonal didactic“, pe cale de consecinþã, art. 45 alin. 1este aplicabil ºi învãþãtorilor, educatorilor ºi instituto-rilor cu peste 25 de ani vechime în învãþãmânt ºi cugradul didactic I. La instituirea acestei reglementãri, legiuitorul a avut în

vedere activitatea îndelungatã, dedicatã exclusivmuncii cu copiii, prestatã de personalul care în plusdeþine ºi gradul didactic I, gradul superior, ultim înînvãþãmânt, ca dovadã a devotamentului ºi profesio-nalismului cu care au aplicat ºi aplicã în continuare încadrul ºcolii.O interpretare contrarã ar echivala cu încãlcarea art. 5lit. a ºi lit. b din Legea 128/1997, care stabileºte cate-goriile de personal didactic, care fac obiectul art. 45alin. 1, aceeaºi lege.Mai mult decât atât, nu existã o diferenþiere legislativãîntre norma de predare a profesorilor ºi norma depredare a învãþãtorilor ºi educatorilor, care sã fi per-mis aceastã interpretare ºi aplicare exclusivistã a legii,doar în favoarea profesorilor. Mai mult, apreciem ca evidentã ºi de minimã logicãfaptul cã atât profesorul, cât ºi învãþãtorul ºi educa-torul presteazã activitatea instructiv-educativã educa-tivã ºi de evaluare. Ba mai mult profesorul continuã,începând cu clasa a V-a, activitatea instructiv-educativãeducativã ºi de evaluare desfãºuratã de învãþãtori încei patru ani anteriori, precum ºi activitatea educato-rilor. Prin urmare, ar fi abuziv ºi ilegal sã considerãm, printr-ointerpretare artificialã cã art. 45 alin. 1 nu face referireºi la învãþãtorii ºi educatorii cu o vechime în învãþã-mânt de peste 25 de ani ºi gradul didactic I.

Pentru toate acestea solicitãm analizarea prezentei ºidispunerea conform legii.Menþionãm cã v-am adresat prezenta în baza art. 2, art. 4 alin. 1 lit. c, d ºi e din HG 233/2005.

Adresa nr. 04/05.01.2007

Cãtre,Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii

În atenþia,Domnului Mihail Hãrdãu –Ministru

Având în vedere numãrul marede sentinþe judecãtoreºti definitive ºi irevocabile privindinterpretarea art. 45 din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, date în favoareacadrelor didactice, vã solicitãm ca, începând cudata de 1 ianuarie 2007, sã dispuneþi ca cele douã orecu care se diminueazãnumãrul de ore corespunzãtoare postuluididactic în cazul educatoarelor ºi a învãþãtorilorcare îndeplinesc condiþiile prevãzute de lege sã fie remunerate în regim de oresuplimentare.Solicitãm aceasta întrucât pentru categoriile profesionaleenunþate nu existã posibilitateatehnicã de micºorare anumãrului de ore corespunzãtoare postului.

Secretar general,Constantin CIOSU

Cãtre,Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiDomnului, Mihail Hãrdãu – Ministru

Preºedinte, Consilier juridic,Cãtãlin CROITORU Alexandra ICHIM

NOTÃ FEN Federaþia Educaþiei Naþionale a luptat întotdeauna pentru toþiangajaþii din învãþãmânt, fie cã sunt sau nu membri de sindicat.Acest lucru ne-a adus de multe ori neplãceri ºi cu toate acestea amcontinuat sã rezolvãm problemele tuturor. ªi de aceastã datã FENa somat Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã reducã norma didac-ticã cu douã ore pentru toþi educatorii, învãþãtorii ºi institutoriii cupeste 25 de ani vechime ºi grad didactic I, indiferent dacã au saunu sentinþe judecãtoreºti. Dar, pentru ca aceastã solicitare sã dev-inã realitate avem nevoie ºi de ajutorul dumneavoastrã. Indiferentdacã sunteþi sau nu membri FEN vã rugãm sã ne trimiteþi un mesajde susþinere a demersului nostru prin care sã facem dovada legitimitãþii solicitãrii în negocierile cu Ministerul Educaþiei. Aºteptãmmesajele dumneavoastrã la fax: 021.337.01.17, pe email: redactia@scoalaromaneasca.ro, office@fen.ro, sau prin poºtã peadresa: Str. Justiþiei nr. 65, sector 4, Bucuresti, România.

Nr. 32/30.01.2007

La 17 ani de la evenimentele din Decem-brie 1989 (ca profesor de istorie, dar maiales ca om cu ochii larg deschiºi, nu maipot numi „Revoluþie“ ceea ce a rezultatdupã 22 decembrie: FSN, 3 sau 4 man-date prezidenþiale, trecerea securiºtilorîn fruntea economiei etc.), reforma în-vãþãmântului merge precum un beþivancãtre casã: mai face un pas înainte, unulînapoi, se clatinã, se sprijinã de pereþi,mai revine asupra unor mãsuri dupã ceaplicarea lor se dovedeºte nefastã, e aju-tatã când de unul, când de altul; asemã-narea cea mai pregnantã cu beþivul este

însã lipsa fondurilor (cãci atunci pleacãbeþivul spre casã, când se închide crâºmasau nu mai are bani de bãut).Incontinenþa mãsurilor reformatoare ºimai ales lipsa unui plan unitar ºi clar dereformã rezultã, în opinia mea, dinurmãtoarele motive:� Sistemul democratic în sine, aºa cumeste el aplicat în „Românica“, sistem cenu permite unui guvern (sau mãcarunui ministru) sã stea la putere un ter-men nedefinit din cauza „alternanþei laputere“, iar fiecare tabãrã politicã arepropria sa viziune, nu neapãrat mai

bunã, dar în mod imperios diferitã;aºadar, dupã alegeri, mai întâi se în-cearcã anularea mãsurilor din prece-denta guvernare, ºi abia apoi se încear-cã elaborarea unui program coerent;� Faptul cã învãþãmântul nu a fost oprioritate pentru vreun guvern, la altnivel decât cel declarativ-electoral,deoarece sumele ºi deci mizele impli-cate sunt prea mici, iar educarea gene-raþiilor urmãtoare este neimportantãpentru ei, fiind lãsatã în seama lui Guþã,Adrian et alii, sau a emisiunilor „educa-tive“ de la TV gen „Teo“, „Ziua judecã-

þii“, ªtirile de la ora 17.00 etc. (deoareceacestea au audienþã, nu Teleenciclope-dia sau „Parte de carte“ ori alte emisiuniculturale, care observ cu încântare cãapar tot mai des ºi în grilele televiziu-nilor comerciale, nu doar în a TVR-ului);� N.B.: sã nu uitãm cã privatizarea afost declaratã prioritate naþionalã lapuþini ani dupã hotãrâtele scandãri „Nune vindem þara“, ºi iatã cã nici acum nueste total încheiatã, iar misterele ei vorrãmâne peste decenii, la fel ºi cicatriceledupã o operaþie nereuºitã – aºa cã oarece pretenþii am putea avea noi, cadreledidactice, la o reformã coerentã?� Lipsa de experienþã a miniºtrilor, nu-miþi pe criterii politice, nu profesionale,precum ºi dorinþa de cãpãtuire a cvasi-totalitãþii aparatului central – unele afa-ceri cu manuale ºi echipamente suntdoar vârful pãrþii vizibile a icebergului –care nu concordã aproape niciodatã cuþelurile larg declarate ale reformei; nuam auzit încã – ºi nici nu cred sã aud înviitorul apropiat – de vreun ministrucare sã prezinte un plan închegat ºi coe-rent fie înainte de preluarea funcþiei, fiela puþinã vreme dupã instalare;� Salariile mici – dar ºi „balcanismul“ –duc la o continuare a practicii cumpãrã-rii cu bani sau influenþã a gradelordidactice universitare, dar ºi preuniver-sitare, a doctoratelor, a funcþiilor de di-rector, inspector etc.; atâta vreme cât nuse aplicã legea, vor continua sã existe ºisã prospere tot soiul de instituþii deînvãþãmânt superior-„fantomã“ (eu pre-

fer sã le denumesc „cu fise“: introducifisa – în valoare de câteva sute de dolari– ºi iese diploma), în care, dupã cumspunea un coleg, „cine vrea sã înveþeceva, poate s-o facã, iar cine nu, poateplãti ca sã treacã – fãrã chitanþã, evi-dent“; deocamdatã, aceastã urmare ne-fastã a reformei va trebui de-reformatã,pentru a nu continua inflaþia de absol-venþi de studii superioare la distanþã(chiar la distanþã de materiile de studiu,ar putea spune rãuvoitorii);� Dupã cum spunea onorabilul nostrupreºedinte (în drama „Julius Caesar“ alui W. Shakespeare, referindu-se la Bru-tus ºi tovarãºii lui conspiratori, MarcusAntonius spune, „such honorablemen“), nu trebuie sã credem chiar tot cese spune în campania electoralã, cãciriscãm sã fim pãcãliþi – ºi Congo deja numai e o opþiune…În concluzie, da, este ºi posibilã, ºi nece-sarã o reformã a învãþãmântului, darpentru a reuºi este nevoie de un plancoerent, întins pe o perioadã mai lungãde timp, de fonduri constante, ºi maiales de voinþa de aplicare a acestui ipo-tetic plan, în ciuda greutãþilor inerente.Sau putem sã aºteptãm intrarea înEuropa ºi sã sperãm cã vor face alþii treaba pentru noi; în acest caz, trebuiesã ne întrebãm dacã UE are nevoie deromâni educaþi sau sunt suficienþi cãp-ºunarii ºi ceilalþi muncitori nu-foarte-calificaþi?

Prof. Mihai Modrea-Marin,Botoºani

http://www.scoalaromaneasca.ro

12 {coala româneascq � ianuarie 2007DIDACTIC

Revista „SSccooaallaa rroommaanneeaassccaa“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor cu cinci adrese de email unde fiecarepoate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã contribuie în acest fel la dezvoltareaînvãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

paparazzi@scoalaromaneasca.rotrimiteþi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

reforma@scoalaromaneasca.roaveþi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

juridic@scoalaromaneasca.rosuntem aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþie@scoalaromaneasca.rote-ai lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

Reforma – continuatã sau mimatã?

Executivul a aprobat în ianuarie criteriile care vorsta la baza autorizãrii ºi acreditãrii unitãþilor de în-vãþãmânt preuniversitar. Astfel, potrivit HotãrâriiExecutivului, Agenþia Românã de Asigurare a Calitã-þii în Învãþãmântul Preuniversitar (ARACIP) este ceacare va realiza evaluarea externã pentru acordareaautorizaþiei de funcþionare provizorie, a acreditãriiºi a evaluãrii periodice, a organizaþiilor furnizoarede educaþie.Fiecare instituþie de învãþãmânt nou înfiinþatã tre-buie sã se supunã procedurii de evaluare, în douãfaze succesive: autorizarea de funcþionare provi-

zorie, care acordã dreptul de a desfãºura procesulde învãþãmânt ºi de a organiza admiterea la studii, ºiacreditarea, care acordã în plus ºi dreptul de a emitediplome, certificate ºi alte acte de studii recunoscutede Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi de a organiza,dupã caz, examen de absolvire, licenþã, masterat,doctorat. De asemenea, instituþiile acreditate suntsupuse procesului de evaluare periodicã, cel puþin odatã la 3 ani, scopul acestei evaluãri fiind acela de averifica dacã instituþia de învãþãmânt respectivã semenþine la nivelul standardelor care au stat la bazaacordãrii acreditãrii.Actul normativ adoptat de Guvern cuprinde proce-durile de evaluare a organizaþiilor furnizoare deeducaþie, în vederea autorizãrii de funcþionareprovizorie, a acreditãrii, respectiv a evaluãrii perio-dice. Aceste proceduri se vor aplica, fãrã discrimina-re, atât unitãþilor de învãþãmânt public, cât ºi celorparticulare. De asemenea, hotãrârea cuprinde ºireglementãri privind instituþiile de învãþãmânt careorganizeazã ºi desfãºoarã, pe teritoriul României,activitãþi de învãþãmânt corespunzãtoare unui sis-tem educaþional din altã þarã.Instituþiile de învãþãmânt acreditate fac parte dinsistemul naþional de învãþãmânt ºi beneficiazã detoate drepturile ºi obligaþiile prevãzute de lege.Totodatã, au dreptul de a organiza examene deabsolvire ºi pot emite diplome ºi/sau alte acte destudii, recunoscute de Ministerul Educaþiei ºi Cer-cetãrii. De asemenea, lista unitãþilor de învãþãmânt publicºi privat care vor fi supuse evaluãrii periodice estestabilitã anual de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriiîn colaborare cu ARACIP ºi se face publicã pe site-ulARACIP.

ªcolile vor fi evaluate o datã la trei ani

{coala româneascq � ianuarie 2007 13ªCOALA INTERNAÞIONALÃ

Japonia tradiþionalã este tot atât dedeparte de imaginaþia noastrã ca ºi dis-tanþa care ne separã fizic de ceea ceprintr-un cliºeu ultrautilizat numimÞara Soarelui Rãsare. Mulþi se gândescla japonezi ca la niºte aºi ai artelor mar-þiale. Incorect. În Japonia, elevii sunt în-vãþaþi câteva forme de arte marþiale. Deregulã, acestea sunt cursuri de kendo, încare copiii învaþã sã mânuiascã o sabie,abilitate total nefolositoare, de vremece în Japonia este interzis portul sãbii-lor ninja. Tehnicile de luptã nu figurea-zã printre cursurile obligatorii din ºco-lile japoneze, copiii având prea puþintimp pentru aºa ceva, chiar ºi în cazulcelor opþionale. Statistic, sunt ºansemult mai mari sã întâlneºti experþi înarte marþiale în Rusia, decât în Japonia.Sã lãsãm deci samuraii ºi shogunii Evu-lui Mediu ºi sã aflãm câte ceva despresistemul de învãþãmânt nipon ºi statu-tul profesorului în societatea japonezãmodernã.

Scurtã prezentareSistemul de învãþãmânt nipon are ostructurã de tip 6-3-3-4 (6 ani ºcoalã ele-mentarã, 3 ani de gimnaziu, 3 ani de li-ceu ºi 4 de învãþãmânt superior). Obli-gatorii sunt primii nouã ani, adicã ºcoa-la elementarã ºi gimnaziul (staþi liniºtiþi:gimnaziul lor nu seamãnã cu al nostru).La capitolul „performanþã“, japoneziiau o ratã de aproape 100% în materiede absolvenþi ai învãþãmântului obliga-toriu, lucru care nu-i transformã nicide-cum în genii, ci doar în cetãþeni prag-matici. Mai mult, deºi nu este obligato-riu, liceul este frecventat de 96% dintrecei care finalizeazã ciclul de nouã ani.Lucrurile se mai schimbã la admitereaîn facultate deoarece numai 46-47%dintre cei care terminã liceul trec deexamenul de admitere (procent subSUA sau Marea Britanie). În acestecondiþii, deºi în Japonia existã peste 400de universitãþi publice ºi private, con-curenþa este teribilã, mai ales la cele deprestigiu. Motiv pentru care foartemulþi tineri încearcã între 2 ºi 4 ani la

rând. În aceastã perioadã, aceºtia, alã-turi de cei aflaþi în licee, participã la cursuri de speciale de pregãtire în juku,ºcoli legal organizate în acest sens (fe-nomenul este asemãnãtor cu meditaþi-ile din România, diferã doar cadrul le-gislativ).Studiile superioare se plãtesc. Taxelesunt mult mai mici însã în universitãþile

de stat ºi graviteazã în jurul sumei de600.000 de yeni (6.000 $) pe an. Încazul universitãþilor private, sumele sepot dubla. Un procent infim dintre stu-denþii de la stat beneficiazã de burse saude scutirea taxei de studii, iar asta strictpe principiul performanþei.

Probleme de parcursSistemul de învãþãmânt nipon a fost ast-fel structurat încât sã producã indivizicalificaþi pentru producþie de calitate.Cu toate cã la prima vedere pare unscop justificat, existã o serie de aspectecare dau bãtãi de cap celor care conducMinisterul Educaþiei de la Tokyo. Unuldintre efectele negative, perverse în sens

sociologic, este acela cã în pofida pregã-tirii oferite de ºcoli, indivizii au devenitmai puþin capabili sã judece ºi sã iadecizii singuri, sunt mai puþin inovativi,iar acumularea de cunoºtinþe a ajuns opovarã, o obligaþie. Primele decizii aufost deja luate, însã rezultatele se lasãaºteptate. Spre exemplu, sãptãmâna deºcoalã s-a redus la 5 zile, iar numãrul deore s-a redus ºi el la o medie de 6 ore/zi.Ce folos, însã, pentru cã – cel puþin încazul aspiranþilor la învãþãmântul supe-rior – acestora li se adaugã zilnic, celpuþin douã sau trei ore în plus în ºcolilesuplimentare care îi pregãtesc pentruadmiterea la facultate. Aceste ºcoli, înfi-inþate absolut legal, reprezintã o afacerefoarte profitabilã pentru patroni, maiales cã pãrinþii vãd o necesitate acesteore suplimentare pentru cã ei nu autimp sã controleze temele copiilor.

Despre profesori, numai de bineÎn Japonia, categoria socialã reprezen-tatã de profesori are un statut socialfoarte înalt, iar atitudinea publicului sedefineºte prin respect. Nu-i de mirareaºadar cã formula de adresare sensei,echivalentã în limba românã cu maes-tru, presupune atât o recunoaºtere a în-þelepciunii ºi experienþei, cât ºi stima ºiadmiraþia faþã de persoana care deþineacest titlu (de la educator pânã la profe-

sor universitar). Nu de alta, dar profe-sorii sunt responsabili cu instruireacopiilor, educaþia lor moralã, formareacaracterului ºi inocularea valorilor ja-poneze fundamentale. Ei sunt deopotri-vã preocupaþi de viaþa ºcolarã a elevi-lor/ studenþilor ºi de cea familialã. Com-petiþia pentru obþinerea unui post înînvãþãmânt este acerbã. Pentru 38.000de posturi vacante, scoase anual la con-curs, participã 200.000 de persoane.Concursul este dificil, dar odatã trecut,profesorul este angajat pe viaþã. Dinacest motiv, prefecturile, adicã angaja-torii, sunt foarte atente la selectarea ca-drelor. Concedierile sunt extrem derare ºi au loc, de obicei, din cauza com-

portamentului imoral al profesorilor.Vârsta este un factor important, deoa-rece, în mare, prefecturile preferã cadredidactice sub 30 de ani. Asta ºi pentru cãînvãþãmântul este un domeniu presti-gios, care le oferã tinerilor o carierãatractivã.

Salarizare decentãRemunerarea profesorilor este unul din-tre motivele pentru care aceastã profe-sie este bine cotatã. Salariul complet alunui angajat în învãþãmânt este alcãtuitdin salariul de bazã ºi un bonus anualechivalent cu cinci salarii lunare. Unprofesor cãsãtorit, care are ºi copii, be-neficiazã de un salariu mai mare faþã deunul necãsãtorit sau fãrã copii. Salariuliniþial al unui profesor japonez depindede diploma acestuia. Diferenþa dintresalariul unui profesor cu diplomã demaster ºi cel al unuia cu diplomã de ba-calaureat este iniþial de 17%, dar spresfârºitul carierei aceastã diferenþã se re-duce la 3%. De exemplu, un profesor de23 de ani, necãsãtorit, are un salariuanual de 2,5-2,9 milioane de yeni(l5.600 – 18.100 $), în timp ce un profe-sor de 55 ani, cãsãtorit, primeºte 7,8-8,7milioane de yeni (48.800 – 54.400 $)anual. Pentru a asigura pensiile colegi-lor, profesorii cedeazã 8,87% din salariu,iar Guvernul ºi administraþia localã vi-reazã peste 10% din venituri în fonduri-

le de pensii ale profesorilor. Un profe-sor pensionat beneficiazã de asiguraremedicalã, de o recompensã egalã cu sa-lariul pe doi ani ºi o pensie anualã stabi-litã în funcþie de stagiul de muncã. Ast-fel, un pensionar de 60 de ani, care aprofesat 35 de ani, are o pensie anualãcare constituie 62,5% din compensaþiasa totalã ºi aproximativ 153.000 $ în mo-mentul pensionãrii. Aºadar, societateajaponezã este conºtientã de faptul cã in-vestiþia în educaþie este esenþialã.

Perfecþionarea cadrelor didacticeAºa cum observam anterior, prin noþiu-nea de „ºcoalã“ cultura japonezã înþele-

ge nu doar transmiterea de cunoºtinþe,ci ºi a unui set de valori morale, person-ale ºi general-umane. Din aceste consid-erente, soluþionarea problemelorlegate de perfecþionarea cadrelor didac-tice este legatã strict de dezvoltarea cal-itãþilor enumerate, ºi nu de rezultateleacademice. Perfecþionarea este obliga-torie pentru profesorii ºcolilor publice,indiferent de stagiul lor de muncã. Atâtperfecþionarea cadrelor didactice, cât ºicercetãrile în domeniu se desfãºoarã,de cele mai multe ori, în instituþiile deînvãþãmânt. Conform directivelorMinisterului Educaþiei ºi ale consiliilorlocale, profesorilor de la ºcolile publiceli se oferã cursuri de perfecþionare cu oduratã minimã de 20 de zile pe an, fãrãa se þine cont de domeniul de activitate,stagiul de muncã etc.Perfecþionarea profesorilor japonezi serealizeazã în cadrul a cinci tipuri detraining:� training desfãºurat în ºcoala în careactiveazã profesorul respectiv;� training informal organizat în modindividual de cadrele didactice princonstituirea unor grupuri mici de profe-sori din district care se ocupã, în special,de cercetãri în domeniu;� training organizat de centrele deinstruire locale;� training pentru managerii ºcolari ºispecialiºtii care oferã consultanþã înprobleme de curriculum, organizat deMinisterul Educaþiei la Centrul Naþionalde training;� training cu durata de 2 ani oferitanual ºi desfãºurat la instituþiile naþio-nale al cãrui scop este perfecþionarea lanivel avansat a profesorilor cu realizãrideosebite (câteva zeci de cadre didac-tice din întreaga þarã). La organizarea ºi desfãºurarea cursuri-lor de perfecþionare ºi a activitãþilor decercetare îºi aduc contribuþia MinisterulEducaþiei ºi organizaþii ale profesorilor.Perfecþionarea cadrelor didactice areloc, de regulã, chiar în ºcoala de funcþio-nare a profesorului ºi este suprave-gheatã de shido shuji, pedagogi-meto-diºti cu vastã experienþã. Profesorii par-ticipã, de asemenea, la diferite întruniripentru a discuta planuri de activitate ºimetode noi de predare, demonstrate ul-terior în cadrul unor ore deschise asista-te de shido shuji ºi colegi. Centrele loca-le de instruire susþin perfecþionarea ca-drelor didactice, oferind consultanþã ºifinanþând cercetãri. Fiecare dintre cele47 de prefecturi ºi 10 dintre cele maimari municipii au câte un centru localde instruire. Pe lângã shido shuji, cen-trul mai invitã ºi profesori universitari,judecãtori, manageri de întreprinderi.O datã la ºase ani, toþi profesorii suntobligaþi sã se prezinte la centru pentru operioadã de trei zile în vederea familia-rizãrii cu informaþia la zi, discutãriiunor metode noi de predare etc. O altãmetodã de perfecþionare este oferitã decele trei instituþii naþionale: Hyogo,Joetsu ºi Takushima. Acestea selecteazãprofesori experimentaþi care în urmaprogramului de studii obþin diploma demagistru.

Made in Japan– privire de ansamblu asupra sistemului

de educaþie nipon –

14 {coala româneascq � ianuarie 2007DOSAR

Pentru prima datã în istoria învãþãmân-tului românesc, examenele naþionale(teste naþionale ºi bacalaureat) dinacest an se vor susþine dupã subiecte cu-noscute dinainte. Este vorba de faptulcã la jumãtatea lunii trecute MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii a afiºat pe In-ternet, la adresa www.edu.ro, câte 100de variante de subiecte la fiecare disci-plinã de examen. Dintre variantelepregãtite ºi deja cunoscute de elevi, îndimineaþa fiecãrei zile de examen unuldintre reprezentanþii MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii va extrage vari-anta pe care candidaþii vor trebui s-orezolve. De asemenea, în ziua respecti-vã se vor face publice ºi baremurile decorectare. ªi cum în total este vorba depeste 12.000 de variante de subiecte(900 pentru testele naþionale ºi restulpentru bacalaureat) era normal ºi delocsuprinzãtor, cum spun profesorii, sã sestrecoare ºi ceva greºeli. Acestea vor tre-bui corectate pânã la 15 februarie a.c.,Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii pu-nând la dispoziþie, pe acelaºi site pe careau fost publicate subiectele, douã adre-se de e-mail la care sã fie trimise even-tualele erori. Imediat ce vor fi periate ºiorice greºealã eliminatã, subiectele sevor tipãri în broºuri care vor fi distri-

buite gratuit elevilor din anii terminali– clasa a VIII-a ºi clasa a XII-a. Tipãrireaºi distribuirea gratuitã sunt explicateprin faptul cã se doreºte ca toþi eleviicare se pregãtesc pentru exeman, fiepentru teste sau bacalaureat, sã aibãºanse egale. Mai ales cã, de ce sã nu ospunem, pe lângã existenþa accesului lainternet, nu este chiar floare la urechesã se tipãreascã sute de pagini. Mai tre-buie subliniat cã tot în aceastã lunã elevi-lor li se vor pune la dispoziþie, pe aceeaºiadresã, ºi rezolvãrile, munca fiindu-leastfel ºi mai mult uºuratã. În sensul cãrezolvãrile pe care le-au gãsit singurisau cu dascãlii meditatori vor putea fiverificate cu cele oficiale, date de cãtreprofesorii care au conceput subiectele.

Subiectele la românã,peste medieDin analiza subiectelor pentru probaLimba ºi literatura românã, pentru tes-tele naþionale, se poate concluziona cãpentru mai toþi puºtii de-a VIII-a vara vafi ceva mai fierbinte. ªi nu doar pentrucã aºa anunþã meteorologii ºi încãlzireaglobalã bate la uºã tot mai intens, ci pen-tru cã mulþi se vor împotmoli, dupã pã-rerea profesorilor de specialitate su-biectele depãºind, ca dificultate, nivelul

mediu. Ceea ce este foarte adevãrat,având în vedere cã unul dintre puncteare ca cerinþã caracterizarea personaju-lui pe un text la prima vedere. ªi cumtextul are aproape o filã, profesorii con-siderã cã este mult prea mult, cele douãore prevãzute de regulament pentrurezolvarea tuturor subiectelor la fiecareprobã a testelor naþionale fiind prea pu-þine. Practic, un timp total insuficientpentru a rezolva toate subiectele cerute. „Subiectele pentru testare (testele na-þionale – n.n.) depãºesc mult nivelulmediu ºi sunt destul de dificile. Dacã labacalaureat sunt ceva mai echilibrate,sã ceri unui elev care abia a terminatclasa a VIII-a sã caracterizeze un perso-naj dintr-un text la prima vedere, ºi vor-bim de un tex lung, este categoric preamult. Timpul este total insuficient. Tre-buie sã recunoaºtem cã ia ceva timp sãciteºti aproape o paginã de text, s-o înþe-legi ºi apoi sã mai faci ºi caracterizare.Personal, consider cã subiectele suntgreoaie ºi prin modificãrile apãrute,mai ales cu aceastã caracterizare pe untext la prima vedere, sigur cã testelenaþionale vor fi mai dificile ºi mã aºteptca rezultatele sã fie mai slabe, implicitprocentul de promovare sã scadã. Cul-mea este cã o astfel de cerinþã nu apare

la subiectele de bacalaureat, deci la ab-solvenþii de clasa a XII-a ºi apare la ab-solvenþii de gimnaziu. Subiectele suntgreoaie. Dacã pânã acum unul dintre su-biecte era o cerere, o scrisoare, acumeste un început de argumentare faþã deo chestiune. Nu li se cere un asemeneasubiect celor care terminã liceul, darã-mite celor de la gimnaziu. Nu vom avearezultate mai bune, dimpotrivã“, ne-adeclarat dna profesoarã Luiza Truºcã,inspector de specilitate la Limba ºi lite-ratura românã.

Cine face de 10, chiar ºtie de 10Chiar dacã sunt în general de acord cuafiºarea subiectelor pe Internet, deci fã-cute publice ºi cunoscute tuturor candi-daþilor la examenele naþionale, foartemulti dintre profesori criticã metodaabordatã. Destui sunt de pãrere cã vari-anta abordatã nu va duce decât la exa-cerbarea învãþãrii pe dinafarã, în detri-mentul substanþial al creativitãþii indi-viduale. „La unele discipline chiar nu este o ideerea. La urma urmelor, subiectele în-seamnã un numãr finit de subiecte. Lamatematicã, de exemplu, ideea de a pro-duce din memorie rezolvarea subiecte-

lor nu este chiar cea mai bunã variantã,deºi nu trebuie sã uitãm cã multe for-mule sunt mai degrabã exerciþii de me-morie. Dacã faci 100 de subiecte, nu potfi foarte uºoare sau grele. Cert este cãcine face de nota zece, chiar ºtie de nota10. Adicã sã nu se ia nota maximã decâtde elevii care chiar meritã ºi sunt capa-bili de performanþã. Din analiza subiec-telor, pentru cã m-am uitat asupra lor,gradarea este foarte bunã. ªi cine estede nota cinci are de unde sã obþinã aceanotã de trecere, dacã chiar a fost pre-zent la ºcoalã, inclusiv la orele de ma-tematicã. ªi cum volumul de muncã afost foarte mare, era imposbil sã nu apa-rã ºi câteva greºeli, pe care le-am sesizatMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii. Re-venind, nu sunt de acord ca elevii sãinsiste asupra acestor subiecte. Mi separe mult mai potrivit sã terminãm ma-teria clasei a XII-a ºi apoi în timpul pecare-l avem sã ne uitãm ºi pe subiecte ºisã-i ajut pe elevi doar acolo unde esteceva mai complicat“, ne-a declarat dlprofesor Mihail Bãlunã, inspector despecialitate. La rândul sãu, dna profesoarã CristinaIancu, de asemenea inspector de specia-litate la disciplina matematicã, consi-derã cã publicarea subiectelor pe In-

Testele Naþionale ºi Bacalaureatul într-o nouã variantã

Subiectele publicate pe Internetnasc controverse

{coala româneascq � ianuarie 2007 15DOSAR

ternet este o mãsurã foarte bunã, totalîn regulã: „Subiectele mi se par foarte bine fãcute.Gradate, aºa cum trebuie, deci de la co-piii de nota 5 la cei de 10, deci care chiarau performanþã. Oricum, pentru un co-pil care frecventeazã ºcoala nu ar trebuisã fie o problemã variantele de subiec-te, dintre care unul chiar va fi extras lavarã. Cel care nu va reuºi sã ia nota cinciînseamnã cã are o mare problemã ºi vafi un adevãrat semnal de alarmã pentrupãrinþi. Nu ar trebui sã fie o problemãpentru obþinerea notei minime.“

Idee bunã, dar nefolositoareelevilorAºa cum spuneam, pãrerile profesorilorsunt extrem de diverse, destui accep-tând cã sistemul plublic privind subiec-tele nu va avea chiar rezultatele scon-tate, mai ales dacã ne gândim la origi-nalitate ºi creativitate. ªi, de ce sã nuadmitem, de rezultatele care vor apãreaîn varã va depinde ºi continuarea sau,dimpotrivã, renunþarea la metoda de-spre care se crede cã va elimina oriceîncercare de fraudã. Evident, este iluzo-riu a se crede cã nu vor mai fi încercãride fraudã. Dimpotrivã! Mai ales cãacum, cu cele câte 100 de variante desubiecte, tentaþia pentru copiat este ºimai mare ºi cei care nu se prea omoarãcu cartea, dar se viseazã cu diploma înbuzunar ar putea sã încerce metode totmai inedite de fraudare. „Ideea este foarte bunã, dar nu ºtiu câtfoloseºte elevilor. Mai degrabã îi va facesã pedaleze asupra memorãrii ºi cred cãîn final tot sistemul clasic este mai potri-vit. Cred cã este mai mare cheltuiala fã-cutã, decât ajutorul adus elevilor. Poatecã era mult mai potrivit ca în loc de si-mulare, aºa cum se fãcea anii trecuþi, sãli se fi oferit elevilor, pe Internet, câtezece variante de subiecte, aºa, sã-ºi facão idee. Oricum, fãrã nicio urmã de îndo-ialã, dacã nu ºtiu fizicã, cele 100 de vari-ante de subiecte care deja sunt publicetot nu-i ajutã. Aº spune cã este o situaþieineditã. Pãrerea mea este cã promova-bilitatea va þine foarte mult de suprave-ghere, adicã în jur de 60% în funcþie desupraveghere ºi restul de cunoºtinþe.Dacã profesorii supraveghetori nu vorfi conºtienþi cã prin exigenþa manifes-tatã fac un act de dreptate, ºi vor credecã fiind indulgenþi îi vor ajuta pe copii,atunci nimic nu se va schimba. Oricum,fãrã sã dau rezultate precise, cred cãpromovabilitatea la bacalaureat în varãva fi în jur de 75-80%, nu mai mult, aºacum s-ar crede, pentru cã subiectele s-aufãcut publice“, este de pãrere dl profe-sor Emanuel Nichita, inspector de spe-cialitate.

ªanse mai mari pentruelevii de nota 5Dacã pentru cei care stãpânesc foartebine materia ºi afiºarea subiectelor pe

Internet nu a fost decât o simplã curiozi-tate, pentru cei care abia obþin notã detrecere noul sistem introdus de Ministe-rul Educaþiei ºi Cercetãrii poate fi ade-vãratul rãspuns al promovabilitãþii. Cuatât mai mult dacã ne referim la disci-pline care sunt cãutate mai mult doar înpreajma examenelor naþionale. „Din analiza subiectelor publicate, estevorba de dificultate medie ºi la teste, ºila bacalaureat, în concordanþã cu pro-grama. Nota cinci se poate obþine fãrãprobleme. Mãcar pentru aceºti elevieste un câºtig publicarea variantelor desubiecte pe Internet. Cã vor putea sã ob-þinã nota 5, mai ales cã acum pot vedeasubiectele. La efortul depus ºi numãrulmare de subiecte, nu se putea sã nu fieºi ceva greºeli ºi deja le-am transmis Mi-nisterului Educaþiei ºi Cercetãrii. Inte-resant este cã afiºarea pe Internet a dusla creºterea intersului pentru geografie.De exemplu, dacã dupã ce s-a eliminatsportul ºi mulþi au optat pentru geogra-fie, deºi iniþial nu doreau, chiar dupã ceeducaþia fizicã s-a reintrodus au optattot pentru geografie, mai ales dupã ceau vãzut subiectele. Pe de altã parte, pu-blicarea variantelor de subiecte aduceceva bun ºi pentru elevii care erau ama-tori de note mari. Mã refer la cei dinplaja notelor între 9,20 ºi 10 care acum,dupã ce au posibilitatea sã vadã subiec-tele pe Internet, au ºanse mult mai marisã obþinã nota maximã. ªi pentru cã avenit vorba, oricum voi face o analizãasupra notelor obþinute, deci o compa-raþie. Sã vãd dacã chiar au crescut no-tele obþinute ºi câþi dintre elevii dintranºa 9,20 – 10 vor obþine nota 10“,subliniazã dna profesoarã Cãtãlina ªer-ban, inspector de specialitate la discipli-na geografie.

Ce ne dã la bac? – o temere apusã Dacã fiecare examen însemna ºi o anu-mitã teamã ºi emoþie, fiecare fiind ne-rãbdãtor ºi curios sã vadã în faþa cãrorsubiecte se va trezi, afiºarea pe Interneta tuturor variantelor posibile a eliminatacea temere fireascã. Practic, s-a dusorice aºteptare. Nu se va mai întrebanimeni: „Doamne, oare ce-o sã-mi dea?O sã pic pe subiect, o sã am ceva noroc?Ceea ce este foarte adevãrat, anunþareape Internet eliminând orice posibilã

surprizã, totul fiind cunoscut dinainte.Cã nu se va ºti decât în ziua respectivãvarianta de subiecte, aceasta este o altãchestiune. Oricum, nu va mai fi nimicnecunoscut, fiecare având suficienttimp mãcar sã-ºi arunce ochii ºi sã-ºifacã o idee despre ce se vrea la discipli-na respectivã.„Dacã ne referim la gradul de dificul-tate, categoric cã atât la teste, cât ºi la ba-calaureat discutãm de un nivel mediude dificultate. Problema este cã, desi-

gur, punerea subiectelor pe Internet aredouã faþete. Îl pregãteºte pe candidat cuo situaþie, dar nu este o soluþie foartebunã pentru cã va fi afectatã exact capa-citatea creativã, de gândire a elevilor.Dacã ne gândim la sistemul american,evident cã nu vorbim de ceva nou, deciputem spune cã s-a fãcut ºi ceva bine,dar ºi ceva rãu deopotrivã. Îl pregãteºtepe candidat cu stilul de subiecte care-ipot pica la examen, dar nu este o soluþiefoarte bunã. Cred cã am putea sã-i tes-tãm altfel capacitatea creativã, nu nea-pãrat prin astfel de subiecte. Îmi estetare teamã cã dacã ne vom focusa pe ast-fel de teste, elevii vor ajunge doar sã lememoreze, deci îºi vor accentua foartemult capacitatea reproductivã, creativi-tatea având indiscutabil de suferit.Chiar elevii mi-au spus, fãrã sã seascundã: «Dom’ profesor, le învãþãm pedinafarã». N-am purces la o analizã mi-croscopicã, dar eu personal la istorie nuam sesizat gereºeli, dar nu este exclussã-mi fi scãpat“, ne-a declarat dl profe-sor Mihai Manea, inspector de speciali-tate la disciplina istorie.

E foarte bineCam acesta a fost rãspunsul aproapeunanim al elevilor din clasele termi-nale, anume cã este foarte bine sã sepublice subietele pe Internet. În majori-tatea cazurilor, viitorii candidaþi ai tes-telor naþionale ºi bacalaureatului s-aupronunþat favorabil, deºi unii încep sãfie disperaþi de volumul impresionantde muncã. ªi în multe cazuri nu pentrucã ºi-ar dori chiar ei sã tragã ºi sã rezolvetoate subiectele, cât mai ales datoritãpresiunii pãrinþilor, care îi îndoapã ºimai mult cu meditaþii. Practic, mai fie-care pãrinte sperã ca odrasla sã înveþetoate suubiectele ºi la examen sã ia onotã cât mai mare.

„Este foarte bine. Ne-am uitat pe subiec-te. Pe unele chiar le-am scos la impri-mantã ºi deja am început sã le fac lameditaþii. Mãcar ºtim la ce sã ne aºtep-tãm“, ne-a spus G.C., elevã în clasa a XII-a la Colegiul Naþional I.L. Caragiale. Larândul sãu, M.P., un alt elev de-a XII-a, aþinut totuºi sã-ºi completeze colega: „Nueste deloc rãu, dar o sã avem atât de lu-cru, cã nu ºtiu dacã o sã reuºesc sã trecpeste toate subiectele. Cred cã au exage-rat cu câte 100 de variante la fiecare dis-

ciplinã. Puteau sã fie ºi ei mai rezo-nabili, nu sã ne punã atâtea subiecte pecap“.

Textul la prima vedere,peste puteriDinspre colegii lor mai mici, deci ceicare acum sunt în clasa a VIII-a ºi sperãca din toamnã sã ajungã liceeni, lucru-rile nu mai par atât de simple. Celormici li se par extrem de multe cele 100de variante de subiecte. Iar cele de laLimba ºi litertura românã i-a speriat pefoarte mulþi. „Nici nu avem timp sã le citim cum tre-buie, darãmite sã le mai ºi rezolvãm.Cred cã vor sã nu mai intrãm la liceu,cã altfel nu ar fi aºa de rãu intenþio-naþi. Nici nu ºtiu ce sã mai fac. Nu amcum sã învãþ atâtea subiecte ºi laromânã unele sunt peste puteri. De-geaba mã împinge mama la meditaþii,cã nu o sã pot sã le învãþ pe toate“, ne-a spus C. Dobre, elev în clasa a VIII-a. De pãrerea sa sunt ºi alþi elevi de-aVIII-a, cãrora le împãrtãºesc opiniilechiar ºi pãrinþii lor. Mulþi par sã fi in-trat deja în crizã de timp ºi destui suntsceptici ºi convinºi cã promovabili-tatea la testele naþionale va scãdea. Osituaþie exactã asupra realitãþii prime-lor examene naþionale cu subiecte cu-noscute dinainte se va ºti însã abia învarã. Pânã atunci, majoritatea elevilorºi pãrinþilor sunt extrem de neliniºtiþiºi testele naþionale ºi bacalaureatulvor fi aºteptate cu ºi mai mare nerãb-dare. Pentru cã existã riscul ca ºi dacãau învãþat subiectele, stresul extremde mare care îi apasã sã-i facã pe mulþielevi sã rateze, sã confunde subiecte ºirezolvãri ºi, în final, promovareatestelor sau bacalaureatului sã nu iasãchiar din prima sesiune.

Mirela Dalais

16 {coala româneascq � ianuarie 2007ULTIMA PAGINÃ

Nume ºi prenume................................................

Localitate....................................Cod.................

Judeþ/Sector.......................................................

Str.......................................Nr.......Bl........Sc....

Ap............Tel...........................Fax....................

e-mail..................................

*Nr. Reg. Com..................*Cod fiscal....................

*Cont...............................Banca.........................

Doresc un abonament pentru

� 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON

� 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................

Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sauprin poºtã pe adresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copiea documentului de platã. Livrarea abonamentelor se face dupã achitareasumei menþionate în contul FEN.

TALON DE ABONAMENTAbonaþi-vã la

{{ccooaallaa rroommâânneeaassccqq

prin

FEDERAÞIA

EDUCAÞIEI NAÞIONALE

Str. Justiþiei nr. 65, Sect. 4

Bucureºti

tel.: 021/337.11.40;

021/337.11.85

fax: 021/337.01.17

Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc Cont:RO68BPOS81006032218ROL01

C

O nouã organigramã la MEdC De ceva timp o mânã de angajaþi din cadrulMEdC lucreazã la o nouã organigramã a insitu-þiei. Potrivit unor surse din cadrul ministeru-lui, schimbãrile vor fi destul de mari. Printrepierzãtori se va numãra, dupã câte am aflat,actualul director de la Direcþia de ÎnvãþãmântPreuniversitar, Liliana Preoteasa, directorulIon Ciucã ºi secretarul general adjunct CristiRujan. Se pare însã cã lista este mai lungã, pe aceas-ta fiind ºi alþi directori care nu au dat randa-mentul scontat de actuala conducere aMEdC. În noua organigramã se pare cã s-agãsit un post cãlduþ ºi pentru fostul directorde comunicare Mircea Mureºan, care va faceechipã cu George Ghelmez în cadrul direcþieide Investiþii. O altã noutate o reprezintã arondarea Depar-tamentului pentru Burse la Direcþia de Învã-þãmânt Superior care, cel mai probabil, va ges-

tiona ºi fondurile structurale POS DRU. Maimult, se pare cã noul director al direcþiei nouînfiinþate pentru învãþãmântul preuniversitarva fi Corina Marin, care la ora actualã ocupãfuncþia de director în cadrul Direcþiei ResurseUmane. Trebuie spus cã noua organigramã ar fi trebuitsã aparã deja în Monitorul Oficial, însã din anu-mite motive aceasta a fost blocatã la Guvern.

Subiecte cu rãspunsuri cunoscute

Apariþia broºurilor cu subiectele gata rezol-vate pentru examenele naþionale a aprins iarfocul care ardea mocnit în Ministerul Edu-caþiei ºi Cercetãrii. Potrivit unor surse din inte-riorul instituþiei, în aceastã afacere ar fi impli-cate ºi unele persoane din minister ºi dininspectorate care au gãsit astfel o bunã ºansãde a-ºi rotunji veniturile. Vom reveni cu noiinformaþii.

Premiantul

MMoodduull îînn ccaarree pprreemmiieerruull CCããlliinnPPooppeessccuu--TTããrriicceeaannuu ººii mmiinniissttrruull

FFiinnaannþþeelloorr,, SSeebbaassttiiaann VVllããddeessccuu,, aauurreeuuººiitt ssãã ppããccããlleeaassccãã aannuummiiþþii lliiddeerrii

ssiinnddiiccaallii ddiinn eedduuccaaþþiiee ((FFSSLLII,, FFNNSSAAllmmaa MMaatteerr)),, îînn ccaaddrruull îînnttââllnniirriilloorr ddee

ttaaiinnãã ppee ccaarree llee--aauu aavvuutt,, eessttee ddeerreemmaarrccaatt ººii bbiinneeîînnþþeelleess ddee pprreemmiiaatt..

Repetentul

NNeeggoocciieerriillee ppeennttrruu ssttaabbiilliirreeaammaajjoorrããrriiii ssaallaarriiaallee ddiinn îînnvvããþþããmmâânnttppeennttrruu 22000077 aauu aarrããttaatt îînnccãã oo ddaattããccãã jjooccuurriillee ddee ccuulliissee ssee ppooaarrttããîînnccãã îînn RRoommâânniiaa.. PPeennttrruu ccãã aauuccrreezzuutt ffããrrãã rreezzeerrvvee îînn ssoolliiddaarriittaatteeaassiinnddiiccaallãã ººii aauu ccããzzuutt îînn ppllaassaa îînnttiinnssãã ddee rreepprreezzeennttaannþþiiii GGuuvveerrnnuulluuiiccuu ccoonnccuurrssuull lliiddeerriilloorr ccee aauu ttrrããddaattuunniittaatteeaa ssiinnddiiccaallãã llee aaccoorrddããmm lluunnaaaacceeaassttaa „„ddiissttiinnccþþiiaa RReeppeetteennttuull lluunniiii““lliiddeerriilloorr FFEENN ººii FFeeddeerraaþþiieeii „„SSppiirruuHHaarreett““..

G U R Ã S P A R T Ã

GURÃ SPARTÃ

{coala româneascqte ajutã!

Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?

Revista {coala româneascq îþi oferã ºansa

sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc.

Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

redactia@scoalaromaneasca.ro.

Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!