PROCEDURI DE AUDITARE A

STOCURILOR DIN PRODUCTIA PROPRIE

Mircea Ioana RoxanaCA anul I

2010

• Introducere • 1. STOCURI • 1.1. Definitie • 1.2. Categorii de stocuri

• 2. AUDITUL STOCURILOR

• 2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar• 2.2 Obiective ale auditului stocurilor• 2.3 Principii ale auditului stocurilor

• 3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR• 3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor• 3.2 Planificarea procedurilor de auditare a stocurilor

• 4. METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC• 4.1. Formula FIFO• 4.2. Formula costului mediu ponderat• 4.3. Tratament contabil alternativ

• 5 . STUDIU DE CAZ- auditarea stocurilor la SC IMSAT ARDEAL SA • 5.1 Istoric • 5.2. Metode de verificare a evaluarii stocurilor in contabilitatea SC

IMSAT ARDEAL SA

• 6 .CONCLUZII

INTRODUCERE

Auditul reprezinta examinarea de catre persoane fizice sau juridice , legal abilitate,

numite auditori, a fidelitatii inregistrarilor contabile, financiare si fiscale, a probitatii si

credibilitatii tranzactiilor economice a unei entitati.

Auditul are ca obiective principale :

- reflectarea imaginii fidele a situatiei patrimoniului si a rezultatelor financiare in bilantul

contabil si in contul de profit si pierdere ;

- exprimarea unei opinii, de a sti daca situatiile financiare prezinta o imagine fidela a

afacerilor agentului economic la data bilantului si a rezultatelor pentru exercitiul financiar

incheiat, cu respectarea legilor in vigoare si a practicilor din tara in care agentul economic isi

are sediul ;

- mentinerea calitatii si coerentei sistemului contabil, astfel incat sa asigure certitudinea

reflectarii in bilant si in contul de profit si pierdere, in mod corect, sincer si complet a

patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor exercitiului ;

- imbunatatirea utilizarii informatiei contabile ;

- aprecierea performantelor si a eficientei sistemelor de informare si organizare.

Pe baza procedurilor si testelor pe care le considera necesare, auditorul determina

si analizeaza riscurile care pot contribui la exprimarea unei opinii necorespunzatoare in

raportul de audit.

1. STOCURI

1.1. Stocuri-definitie

In economie , notiunea de stoc are doua sfere de cuprindere, si anume :

1- in sens general, stocul reprezinta cantitatea de active materiale si financiare existente

la un moment dat intr-o unitate patrimoniala si

2- in sens restrans, stocul reprezinta un ansamblu de materii prime, materiale

etc. destinate productiei, respectiv de semifabricate, produse finite , marfuri etc. destinate

vanzarii

In sens larg, stocurile sunt, conform definirii din Standard, elemente ce cuprind toate activele

achizitionate pentru :

- revanzare(inclusiv terenuri si mijloace fixe, in cazul intreprinderilor ce au ca obiect

de activitate comertul cu astfel de active) ;

- a fi folosite la obtinerea de active in scopul vanzarii, toate acestea in conditiile

desfasurarii normale a activitatii intreprinderii.

1.2. Categori de stocuri

Conform ciclului de exploatare ce este influentat de specificul activitatii desfasurate, in

categoria stocurilor se includ :

marfurile , respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea

revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii

materiile prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in

produsul finit integral sau partial , fie in starea lor initiala , fie transformata

materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru

ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile)

care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi , de regula,

in produsul finit,

produsele, respectiv : - semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror

proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in

procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor,

- produse finite , adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie

si u mai au nevoie de prelucrari lterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea

livrarii sau expediate direct clientilor,

- produsele reziduale, materialele recuperabile sau deseurile

animalele si pasarile

ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate

produselor vandute si care , in mod temporar, pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in

conditiile prevazute in contracte

productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabile destinate

utilizarii in procesul de productie.

2. AUDITAREA STOCURILOR

2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar

Se identifică diferitele categorii de stocuri în funcţie de activitatea inteprinderii:

mărfuri, materii prime, în curs de fabricaţie, produse finite.

Se precizează dacă inventarul fizic priveşte toate categoriie de stocuri, în integralitatea

lor sau prin sondaj. În practică societatea nu poate proceda la inventarierea prin sondaj

dacă în cursu anului nu a ţinut evidenţa prin metoda inventarului permanent.

Se precizează data când s-a efectuat inventarul fizic şi se confruntă cu datele

înregistrate în conturi la sfârşitul anului aducând ajustările necesare în funcţie de operaţiile

dintre data inventariului şi data închiderii.

Se verifică dacă intreprinderea a redactat şi a adus la zi o procedură scrisă de

inventar anual; se identifică punctele slabe care ar putea fi ameliorate.

2.2. Obiective ale auditului stocurilor

Obiectivul auditarii stocurilor il reprezinta analizarea si evaluarea , utilizand tehnici si

procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza carora se

atesta si se certifica documentele si evidentele, sistemul contabil in ansamblu in

inregistrarea si urmarirea stocurilor de bunuri ale unei entitati.. Din punct de vedere al

auditului , sistemul de control intern reduce lucrarile de rutina, verificarile mecanice

asupra totalizarilor contabile si implica rationamentul si judecata, accentuarea examenului

de ansamblu, analiza , evaluarea si sondajul statistic.

Auditorul trebuie sa planifice si sa desfasoare un angajament de audit cu o atitudine de

scepticism profesional, admitand ca pot exista imprejurari in care situatiile financiare sa

fie denaturate in mod semnificativ.

Auditarea stocurilor implica masurarea performantei prin prisma celor «   3E   »  :

- economicitate

- eficienta

- eficacitate

Economicitatea - presupune ca un obiectiv dat sa fie atins prin minimizarea costurilor-

intrarilor, dar cu conditia respectarii calitatii.

Eficienta – reprezinta raportul dintre costuri (intrari) si rezultate (iesiri)

Eficacitatea – presupune maximizarea rezultatelor (iesirilor) comparativ cu intentiile si

cu obiectivele propuse

2.2. Principii in auditarea stocurilor

In auditarea stocurilor trebuiesc respectate toate principiile care stau la

baza auditului finaciar:

- exhaustivitatea-(integralitatea)- toate operatiunile care privesc stocurile

sunt inregistrate in contabilitate pe baza documenntelor justificative

- realitatea- toate elementele din evidentele contabile sa corespunda cu

cele identificate fizic

. corecta inregistrare in contabilitate si corecta prezentare in conturile anuale a

operatiunilor,adica ele trebuie sa fie: contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-

se respectarea independentei exercitiului financiar, sa fie corect evaluate, urmarindu-se

respectarea regulilor si principiilor contabile si a metodelor de evaluaare a stocurilor, sa fie

corect totalizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu

regulile in vigoare

3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR

Planificarea lucrărilor de audit contribuie la acordarea unei atenţii cuvenite celor

mai importante direcţii ale auditului, determinarea problemelor potenţiale şi executarea

rapidă a lucrărilor. Planificarea de asemenea ajută la repartizarea eficientă a lucrărilor

personalului luând în considerare lucrările exercitate de alţi auditori şi experţi.

3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor 1:

etapa preliminara-adunarea si evaluarea initiala a informatiilor despre entitate,

evaluarea preliminara a sistemului contabil si de control intern, definirea obiectivelor detaliate

, pe tipuri de stocuri , evaluarea initiala a resurselor necesare si stabilirea calendarului de lucru

etapa de planificare – elaborarea planului de audit, stabilirea legaturii cu

entitatea auditata, intocmirea programului de audit ca parti componente ale planului de audit,

aprobarea acestuia

etapa de lucru in teren- colectarea si evaluarea probelor, prin efectuarea

inventarelor pe teren, redactarea unor concluzii initiale, referitoare la depozitarea produselor,

starea lor fizica, conditiile de depozitare

etapa raportarii- proiectarea si analiza concluziilor, reanalizarea , aprobarea si

publicarea rezultatelor

etapa de post raportare- supravegherea impactului pe care il are asupra

entitatii auditate.

3.2 Procedee de culegere a probelor de audit al stocurilor

3.2.1 Examenul documentar –este cel mai frecvent utilizat in auditare, consta in

apropierea si analiza unor operatiuni, procedee sau fenomene economice pe baza

documentelor justificative care le reflecta pentru a stabili realitatea, legalitatea si eficienta

acestora. Principalele tehnici ale examenului documentar sunt:

3.2.2. Examinarea faptica-

a) Inventarierea

b) Expertiza tehnica – se recurge la serviciile unor specialisti din domeniul tehnic,

chimie etc.

1 M.Boulescu, M.Ghita, V.Mares – Controlul fiscal si auditul financiar-fiscal , Editura CECAR, 2003

c) Observarea directa-urmarirea la fata locului a modului de desfasurarea a muncii in

diferite sectii

d) Inspectia fizica-examinarea activelor , controlul listelor de inventariere

Procedurile aplicate in auditarea stocurilor presupun:

- vizitarea locurilor si efectuarea inopinata a anumitor teste, de exemplu

observarea stocurilor in locurile in care participarea auditorului nu a fost dinainte anuntata

- inventarierea fizica a stocurilor sa fie facuta la o data apropiata de finele

exercitiului

- efectuarea de proceduri analitice, de exemplu examinarea soldurilor

initiale cantitativ si valoric , a intrarilor si iesirilor de produse in decursul perioadei auditate,

verificarea miscarilor de stocuri pe perioada auditata.

- compararea valorii de intrare sau contabila cu valoarea stabilita pe baza

inventarierii stocurilor

- se verifica daca in cazul unor diferente constatate in minus intre valoarea

de inventar si valoarea de intrare au fost inregistrate in contabilitate, diferentele in plus nu se

inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare sau la

valoarea contabila .

- se verifica daca au fost consituite provizioane in cazul existentei unor

stocuri vechi degradate - rezultat al verificarii soldului de stocuri pe vechimi –

- se verifica bunurile care au in de cursul perioadei auditate o miscare lenta sau sunt

fara miscare

- auditorul trebuie sa calculeze indicatori de gestiune cum ar fi :

Viteza de rotatie a stocurilor = CA/Stoc mediu global unde

Stocul mediu global = (Si +Sf)/2

4 METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC

4.1 Formula FIFO:

Formula FIFO presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se vand

primele si prin urmare, elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele care au

fost cumparate sau produse cel mai recent. Deci, formula prima intrare-prima iesire are in

vedere principiul potrivit caruia stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul primului lot

intrat, respectiv a celui mai vechi lot sau sortiment. Dupa epuizarea acestuia, evaluarea se face

la costul urmatorului lot,in ordine cronologica. Stocul de la sfarsitul perioadei este constituit

din elementele de stoc cele mai recente.Metoda se aplica cu succes, in cadrul unitatilor cu o

gama sortimentala diversificata si in perioade in care exista o relativa stabilitate a preturilor.

In conditiile cresterii preturilor, folosirea metodei are ca efect:

- evaluarea iesirilor al costurile cele mai scazute;

-evaluarea stocurilor finale la preturile cele mai mari;

-o majorare a profitului din exploatare si a impozitului aferent

In conditiile scaderii preturilor, folosirea metodei are ca efect:

-iesirile sunt evaluate la preturile cele mai mari;

-stocurile sunt evaluate la preturile cele mai mici

-reducerea profitului, a impozitului pe profit si afectarea nesemnificativa a trezoreriei.

Avantajele aplicarii metodei FIFO:

-evaluarea stocului final se face la cele mai recente preturi (mai realiste) si poate fi mai usor

conectat la valorile actuale;

- este usor de calculat;

-este metoda recomandata de IAS 2.

Dezavantajele aplicarii metodei FIFO:

In perioada schimbarii rapide de preturi, profiturile pot fi supraevaluate fata de costurile

curente, datorita faptului ca iesirile sunt evaluate la cost istoric, iar veniturile din vanzari sunt

evaluate la costuri curente;

Tendinta intreprinderilor de a majora preturile de vanzare o data cu cresterea costurilor de

achizitie, indiferent de faptul ca unele stocuri s-ar putea sa fie achizitionate inainte de

cresterea preturilor.

4.2 Formula costului mediu ponderat:

Formula costului mediu ponderat presupune determinarea costului fiecarui

element, in functie de media ponderata a costurilor elementelor similare existente in stoc la

inceputul perioadei si a elementelor cumparate sau produse in cursul perioadei. Stocului final

i se atribuie costul mediu ponderat calculat.Costul mediu ponderat poate fi determinat

periodic sau ocazia receptiei fiecarei noi livrari la depozit.Momentul cand se calculeaza costul

mediu ponderat este determinat de situatia particulara a intreprinderii.

Costul mediu ponderat se determina conform relatiei:Cmp= Siv + Iv

Sic + Ic

in care:

Siv - stocul la inceputul perioadei, exprimand valori;

Iv - intrarile din cursul perioadei, exprimate valoric;

Sic - stocul la inceputul perioadei, exprimat cantitativ;

Ic - intrarile din cursul perioadei, exprimate cantitativ.

In functie de costul mediu ponderat se determina valoarea iesirilor, fie periodic (la

sfarsit de luna), fie dupa receptia fiecarui lot conform relatiei:Ve=QxCmp,

in care:

Ve – valoarea iesirilor

Q - cantitatea iesita

Aceasta metoda este cel mai frecvent utilizata in cazul stocurilor cumparate la

preturi diferite, iar in contabilitate stocurile nu sunt individualizate in functie de costul de

achizitie sau de productie al fiecarui lot.

Evaluarea stocurilor, folosind formula costului mediu ponderat, se face astfel:

- intrarile de stocuri sunt diferentiate la costul de achizitie sau de productie al fiecarei

aprovizionari;

-iesirile de stocuri se evidentieaza la costul mediu ponderat, determinat fie dupa fiecare lot

intrat sau iesit, fie lunar, trimestrial sau anual;

-stocul final evaluat la costul mediu ponderat.

Metoda nu permite evaluarea exacta a iesirilor din cursul perioadei, in schimb

atunci cand evaluarea se face dupa fiecare iesire, calculele sunt mult mai exacte.Metoda se

poate utiliza cu succes in cazul organizarii contabilitatii stocurilor dupa metoda inventarului

intermitent.

Avantajele aplicarii metodei Costului mediu ponderat:

-niveleaza profiturile, utilizand o medie a valorilor stocurilor initial si final;

-tinde sa anuleze efectele cresterii sau descresterii preturilor, deoarece costul stocului final

calculat conform acestei metode este influentat de toate preturile platite pe parcursul anului si

de costul stocului initial;

-relativ usor de calculat;

-metoda recomandata de IAS 2.

Dezavantajele aplicarii metodei Costului Mediu Ponderat:

Fiind o medie ponderata, exista riscul ca valoarea stocurilor sa fie deformata prin ponderare,

putand afecta profitabilitatea si valorile din situatiile financiare;costul unitar al stocurilor nu

va fi identic cu cel mentionat in facturile furnizorilor;calculele sunt usoare dar necesita timp si

trebuie facute, avandu-se in vedere acuratetea rezultatului (utilizand mai multe zecimale);

pentru determinarea venitului si luarea unor decizii sunt mai relevante preturile reale.

4.3 Tratament contabil alternative permis2:

Formula ,,ultimul intrat, primul iesit’’ (LIFO), presupune evaluarea stocurilor

iesite in cursul perioadei la costul de achizitie sau de productie al ultimului lot intrat.La

epuizarea fiecarui lot, se va lua in considerare costul urmatorului lot, in ordinea cronologica

inversa.Astfel, stocurile iesite din gestiune sunt considerate ca apartinand ultimului lot intrat

si evaluate la costul acestuia.Este formula preferata de intreprinderi in perioadele de cresteri a

preturilor, deoarece aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorii

consumurilor/iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale.

Formula ,,ultimul intrat-primul iesit’’ conduce la: cresterea valorii iesirilor-deci,

la reducerea profitului, ca rezultat al corelatiei dintre costurile elementelor de stoc iesite si

veniturile obtinute din valorificarea acestora si la reducerea valorii stocului final.

Utilizarea formulei LIFO, la determinarea valorii iesirilor la elementele de stocuri, conduce

la: reducerea profitului brut; scaderea impozitului pe profit si neafectarea in mod semnificativ

a trezoreriei;descresterea volumului fizic al activelor la sfarsitul perioadei

contabile;subevaluarea soldurilor conturilor la finele perioadei.

Valorile stocurilor, trecute pe cheltuieli, au la baza costurile istorice din

perioadele mai vechi ale sortimentelor iesite, ceea ce determina amplificarea efectului de

desincronizare si nerespectarea principiului prudentei.Totodata, lichidarea unor stocuri, o data

2 IAS 2- Ghid pentru intelegerea si apicarea Standardelor Internationale de Contabilitate

cu comandarea unui nou sortiment similar, conduce la anularea avantajelor acumulate,

costurile vechi fiind reflectate in cheltuieli curente.

Avantajele aplicarii metodei LIFO:

-sunt folosite costurile actuale la data la care elmentele de stoc sunt eliberate in productie sau

vandute;

-este usor de calculat;

-sunt folosite preturile actuale mentionate pe facturile de achizitie;

-in perioadele inflationiste, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mica a venitului,

in comparatie cu celelalte metode de evaluare, reducandu-se riscul impozitarii cresterii

venitului ca urmare a inflatiei.

Dezavantajele aplicarii metodei LIFO:

- valoarea stocurilor declarata in situatiile financiare poate fi suevaluata, deoarece reflecta

valoarea unor stocuri la preturi vechi, valoare care este ireala comparativ cu valoarea stocului

la preturi curente;

-este permisa de catre IAS 2 ca un tratament alternativ, dar nu ca un tratament de baza;

nu urmareste distributia normala a elementelor fizice de stoc;

-in perioadele de deflatie, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mare a venitului, in

comparatie ce celelalte metode de evaluare;

-reflectarea stocurilor in situatiile financiare la valori subevaluate denatureaza informatiile

redate de anumiti indicatori bilantieri (lichiditatea, solvabilitatea, fondul de rulment etc.).

La inchiderea exercitiului, stocurile aflate in stoc sunt inventariate, ocazie cu care se

analizeaza posibilitatile de recuperare a costurilor acestor stocuri in perioada urmatoare.In

conditiile in care, valoarea estimata de recuperare, adica pretul la care vor putea fi valorificate

este mai mic decat costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si

valoarea realizabila neta.

5. Studiu de caz: auditarea stocurilor la SC IMSAT ARDEAL SA

5.1 Istoric

SC IMSAT ARDEAL SA a luat fiinta in 1992 la Cluj Napoca ca urmare a divizarii

SC IMSAT SA care a fost creata in 1962 la Bucuresti.Sediul societatii este in Cluj Napoca,

stra Dimbovitei, nr 77.

Infiintata ca o companie pentru instalatii electrice pentru industrie, IMSAT ARDEAL

furnizeaza servicii pentru: industrie(industria cimentului, a sticlei, auto, metalurgie,

petrochimie), transport (feroviar, tramvai), sectorul tertiar (centre comerciale, cladiri de

birouri, hoteluri, spitale, banci, administratie publica), telecomunicatii(telefonie fixa, mobila)

Societatea dispune de un capital social de 100.100 lei integral subscris si varsat fiind

impartit in 100.100 actiuni cu valoarea nominala de 1 RON/actiune.

   Contabilitatea ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi control al

patrimoniului şi al rezultatelor obţinute trebuie să asigure :

- înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu

privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute :

- controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare precum

şi exactitatea datelor furnizate.

Modul de organizare este centralizat, în care toate operaţiunile contabile se execută în

cadrul serviciilor financiar contabil.

Documentele contabile ale Societatii sunt intocmite in conformitate cu principiile si

reglementarile contabile aprobate de Guvernul Romaniei. Situatiile financiare sunt intocmite

in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor nr. 94/2001 pentru intocmirea situatiilor

financiare in concordanta cu Directiva a 4-a a Comunitatii Economice Europene si cu

Standardele Internationale de Contabilitate si nu include aplicarea IAS 29 “ Raportarea in

economii hiperinflationiste “.

Moneda functionala de raportare este leul romanesc (“ROL”)

5.2. Metode de verificare a evaluarii stocurilor

1)Verificarea evidentei operativ contabila a gestiunilor de stocuri, care se tine cu

ajutorul :

- Fisei de magazie intocmita la locul de depozitare, ea nu circula fiind un

document de inregistrare operativa

- Nota de receptie si constatare de diferente, care se intocmeste de catre comisia

de receptie

- Bon de consum- document pentru eliberarea din magazie a elementelor

stocabile

- Borderou de predare a documentelor- document de predare la contabilitate , de

catre gestionar a documentelor justificative privind miscarea ( intrarea si

iesirea) valorilor materiale

- Registrul stocurilor

2) Verificarea prin metoda cantitativ –valorica pe categorii de bunuri

Mretoda cantitativ-valorica consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de

bunuri la locul de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ-valorice.

3) O alta metoda de verificare este metoda global-valorica , care consta in controlul

concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din contabilitate si se face periodic.

Aceasta metoda se aplica, in principal pentru evidentierea marfurilor, ambalajelor aflate

numai valoric, atta la nivelul gestiunii cat si in contabilitate. La Imsat Ardeal aceasta metoda

nu se aplica deoarece exista posibilitatea unei evidente cantitativ-valorice atat in contabilitate

cat si la nivel de gestiune

4) Evaluarea iesirilor din stoc a materiilor prime si materialelor.

Evaluarea intrarilor si iesirilor de materii prime si materiale se face la cost mediu

ponderat. In acest sens in auditarea stocurilor impune a se verifica prin esantionarea statistica-

adica selectia aleatoare a unui esantion de materii prime si materiale , verificarea soldului

initial , a intrarilor si iesirilor in cursul perioadei auditate .

Auditorii au participat , la sfarsitul perioadei auditate , in decembrie 2009, la

inventarierea stocurilor de produse finite si prin sondaj la cateva gestiuni ca: gestiunea de

materii prime, in vederea compararii stocurilor fizice cu fisele de magazie si cu soldurile din

balanta analitica din contabilitate, unde se tine evidenta operativ-contabila (pe solduri),

valorica pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. Se utilizeaza

inventarul permanent, fiind permisa stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat

cantitativ cat si valoric, datorita sistemului informatic utilizat.

Din punct de vedere structural, cheltuielile de exploatare se grupează astfel :

A. Cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare,

combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, costul de achiziţie al

obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziţie al materialelor

nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziţie al energiei şi apei consumate,

costul mărfurilor vandute: cheltuieli cu amortizările imobilizarilor corporale şi necorporale şi

cheltuieli cu provizioanele.

Cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor corporale şi necorporale şi cheltuielile cu

provizioanele se suporta din veniturile totale brute ca urmare a vânzării producţiei.

Din categoria cheltuielilor cu materii prime, materialele şi mărfurile fac parte mai

multe elemente de cheltuieli materiale primare care privesc activitatea de exploatare a unităţii:

1.) Cheltuieli cu materiile prime – se considera materii prime acele sortimente

destinate consumului productiv care constituie substanta produselor finite: 543.100 lei.

2.) Cheltuieli cu materialele consumabile – se consideră materiale consumabile acele

materiale care se folosesc în procesul de producţie alaturi de materiile prime şi care, de

regula, nu se regăsesc în substanta produsului finit: 35.612 lei.

3.) Cheltuieli privind obiectele de inventar – sunt reprezentate de uzura acestora,

determinata de darea lor în folosinţă.

Cheltuielile cu obiectele de inventar sunt : cheltuieli cu echipamentele de protecţie şi

de lucru (salopete, cizme, manusi,masti, casti, ochelari etc.); scule: dispozitive de lucru etc. În

perioada analizată cheltuielile privind obiectele de inventar au fost în suma de 22.301 lei.

5.) Cheltuieli privind energia şi apa: 5.987 lei.

B. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate cu terţi : întretinere şi reparaţii;

redevenţe; locaţii de gestiune şi chirii; studii şi cercetari, inclusiv sumele plăţite pentru

contractele de cercetare; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori, comisioane,

onorarii, cheltuieli cu protocol, reclama, publicitate, transportul de bunuri şi persoane,

deplasari, detasari şi transferari, posta şi taxe de telecomunicatii, servicii bancare şi altele).

1.) Cheltuielile de întreţinere şi reparaţii – întretinerile şi reparatiile efectuate de terţi

fac obiectul unei categorii aparte de cheltuieli: 58.976 lei

3.) Cheltuieli cu primele de asigurare – Acestea sunt : asigurarile angajaţilor;asigurari

de bunuri; asigurari auto; asigurari de stocuri.

5.) Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi – în structura acestor cheltuieli se

cuprind acele lucrari şi servicii care sunt indirect legate de desfasurarea activităţii de

ansamblu ,cheltuielile cu alte servicii executate de terţi au fost în suma de 63.125 lei.

C Cheltuieli cu impozitele, taxele şi varsamintele asimilate cuprind : impozitul pe

cladiri; impozitul pe terenuri;taxa asupra mijloacelor de transport; taxa de timbru judiciar;

cheltuieli cu autorizatia de constructie;contribuţia la constituirea fondului special pentru

cercetare-dezvoltare;fondul special pentru ajutorarea persoanelor handicapate; fondul de

asigurari sociale; fondul de risc şi accidente: 47.987 lei.

E Cheltuielile cu personalul sunt : salariile şi alte drepturi de personal; asigurarile şi

protecţia sociala; contribuţia unităţii la asigurarile sociale şi pentru ajutorul de şomaj;

cheltuielile cu pregatirea şi perfectionarea profesionala şi alte cheltuieli cu personalul.

Pe langă salariile cuvenite se mai plătesc salariaţilor prime sau sporuri de diferte feluri.

Toate datoriile către personalul se stabilesc lunar şi reprezintă cheltuieli de personal

ale exerciţiului financiar în curs.

Pe langa salarii, societatea calculeaza şi datoreaza statului şi altor organisme sociale

diferite impozite şi taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.În

perioada analizată cheltuielile cu personalul au fost în suma de 1.716.200 lei.

F Alte cheltuieli de exploatare cuprind cheltuieli privind pierderile din creanţe si

alte cheltuieli de exploatare au fost în suma de 31.987 lei.

G Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele suma de 6.980 lei

EVOLUŢIA CHELTUIELILOR ÎN PERIOADA 2005-2009

DENUMIRE CONT 2005 2006 2007 2008 2009

CHELTUIELI CU MARFURILE

12.345 11.011 13.768 11.564 11.457

CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME

234.543 344.567 456.123 444.352 543.100

CHELTUIELI CU MAT CONSUMABILE

22.341 23.000 25.671 31.400 35.612

CHELTUIELI CU ENERGIA SI APA

4.434 5.321 5.567 5.673 5.987

CHELTUIELI CU OBIECTELE DE

INVENTAR

25.431 22.344 21.678 23.401 22.301

CHELTUIELI CU LUCRARI şi SERVICII

EXECUTATE DE TERTI

45.389 55.000 66.435 57.123 58.976

ALTE CHELTUIELI CU LUCRARI, SERVICII

EXECUTATE DE TERTI

56.781 55.432 57.894 61.234 63.125

CHELTUIELI CU IMPOZITE, TAXE SI

VARSAMINTE ASIMILATE

44.768 45.300 47.876 47.200 47.987

CHELTUIELI CUREMUNERATIILE

PESONALULUI

1.086.914 1.211.779 1.353.153 1.747.469 1.716.200

CHELTUIELI PRIVIND ASIGURARILE SI

PROTECTIE SOCIALA

34.942 22.567 45.123 37.895 39.400

CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE

4.543 4.543 4.579 5.789 6.980

ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

12.345 19.961 21.987 25.345 31.987

TOTAL CHELTUIELI 1.584.776 1.820.825 2.119.854 2.498.445 2.583.112

Analiza stocurilor de marfuri si a vitezei de circulatie:

2009

CA=2.469.285 lei

Si = 152.300 lei

Intrari = 450.300 lei

Iesiri = 555.400 lei

Sf = 47.200 lei

VrSt = CA/Stm = 2.469.285/99.750 = 24,75

DzSt = Stm *Nr zile / CA= 99.750* 365/2.469.285 = 14,74 zile

Stm= (Si+Sf)/2 = (152.300+47.200)/2 = 99.750 lei

2008:

CA= 2.104.283 lei

Si =80.036 lei

Sf = 152.300 lei

Intrari = 280.450 lei

Iesiri = 208.186 lei

Sf = 152.300 lei

VrSt = 18,11

DzSt= 20,15 zile

Stm = 116.168 lei

DzSt= DzSt2009-DzSt2008 =14,74- 20,15= -5,41 zile

VrSt= VrSt 2009-VrSt2008= 24,75-18,11=6,64

unde:

VrSt- Viteza de rotatie a stocurilor

CA- Cifra de afaceri

Stm- Stoc mediu global

Si-Sold initial

Sf- Sold final

DzSt- Durata de rotatie a stocurilor in zile

Viteza de rotatie a stocurilor arata numarul de rotatii pe care stocurile le efectueaza in

medie in cursul perioadei evidentiate, ritmicitatea aprovizionarii productiei, a vanzarii. Se

observa ca in 2009 comparativ cu 2008 viteza de rotatie a stocurilor a crescut cu 6,64 ceea ce

arata ca suma blocata in stocuri a scazut lucru care imbunatateste lichiditatea.

Durata rotatie a stocurilor in zile a scazut in 2009 fata de 2008 cu 5,41 zile ceea ce arata ca

durata in care stocurile sunt transformate din forma materiala in forma baneasca a scazut,

lucru ce conduce de aseemenea la o imbunatatire a lichiditatii firmei.

Auditorul si-a exprimat opinia sa fara rezerve pentru ca a obtinut o asigurare rezonabila

asupra faptului ca toate datele semnificative incluse in posturile din bilantul contabil au fost

culese si sistematizate dupa o metoda acceptabila si permanenta in conformitate cu normele

legale. Auditorul are de facut unele observatii si recomandari, care sunt utile celor care vor

utiliza raportul, pe care le pune intr-o anexa la raport dar precizeaza ca acestea nu reprezinta o

rezerva.

6. CONCLUZII

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare, atât prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile, cât şi prin

recomandările cuprinse în raportul întocmit şi transmise în scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei.

Managerul este consiliat de auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a

problemelor sale, într-o cu totul altă manieră, în sensul că prin dispoziţiile luate să asigure

un control mai bun al activităţilor, programelor şi acţiunilor sale. Imbunatatirea sistemului

de control intern duce la o crestere a eficientei muncii.

De asemenea se recomanda o imbunatatire a modului de depozitare a stocurilor pentru

a usura numararea lor in momentul inventarului.

Viteza de rotaţie a capitalului ca indicator calitativ, exprima eficienta utilizarii acestuia

în funcţie de posibilitatea recuperarii, reintregirii şi reactivarii plasamentelor initiale în noi

cicluri economice.

Ca factor de influenţa a masei profitului brut, acest indicator da posibilitatea ca

atât în sfera previziunii, cat şi în cea a analizei de gestiune sa se evidentieze numărul

rotatiilor capitalului într-o perioada de timp, de regula un trimestru sau un an, precum şi

numărul de zile în care se infaptuieste o rotaţie.

B I B L I O G R A F I E

1. Pântea I.P. Managementul contabilităţii româneşti,Ed. Intelcredo, Deva, 1998

2. Pop A. Contabilitatea financiară româneascăarmonizată cu Directivele Contabile

Europene şi Standardele Internaţionalede Contabilitate, Ed.Intelcredo, Cluj, 2002

3 M.Boulescu, M.Ghita, Controlul fiscal si auditul financiar-fiscal , Editura CECAR, V.Mares Editura CECAR,2003

4. Pop A. Contabilitatea financiară româneascăarmonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionalede Contabilitate, Ed.Intelcredo, Cluj, 2002

5. XXXX Tribuna economică 2004

6. IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare-paragraf 57.

7. IAS 2 Ghid pentru intelegerea si apicarea Standardelor Internationale Contabilitate

8. T. Danescu Conturile anuale

9. CAFRO Norme de audit financiarStandardul International de audit 200, paragraf 15

10.OMF 94/200111. Prof Univ dr Ana Stoian Audit Financiat contabil Ed Economica, 200512. Marin Toma Initiere in auditul situatiilor financiare, Ed CECCAR 200913. Standardul Naţional de Audit 30014. Standardul Naţional de Audit 50115. Standardul Naţional de Audit 58016. Standardul Naţional de Audit 700