contabilit stocurilor

7/30/2019 contabilit stocurilor

1/101

Capitolul I

CONTABILITATEA STOCURILOR

1.1. Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale

stocurilor

Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vndute, n curs de productie nvederea vnzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ceurmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii.

Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd:

- este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializarii sise asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;

- este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;

- este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu esterestrictionata.

Activele circulante se utilizeaza o perioada scurta n activitatea nterprinderii si ngeneral participa la un singur circuit economic modificndu-si n permanenta forma.

Cuprind ansamblul de bunuri si servicii care intervin n ciclul de exploatare alnterpriderii si sunt destinate fie a fi consummate la prima lor utilizare, fie a fi prelucraten procesul de productie, ori a fi vndute n starea n care au fost procurate.

Stocurile pot intra n nterprindere pe mai multe cai: achizitie, productie proprie,aport, donatie, etc.

Din punct de vedere financiar, tinnd cont de perioada scurta n care sunt regasite nstructura patrimoniului, sunt considerate alocari ciclice. Din punct de vedere al graduluide lichiditate, stocurile sunt considerate active cu o lichiditate partiala.

Stocurile, prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza n structuraactivelor:

- se afla succesiv si nentrerupt n diferite faze ale procesului de productie sicomercializare;


2/101

- descriu mai multe rotatii (circuite) n cadrul unei perioade de gestiune;

- sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiale consumabile, materiileprime), sau a fi vndute n aceeasi stare (marfurile) sau a fi vndute dupa prelucrare

(produsele);- contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului.

Aceste caracteristici fac ca stocurile sa detina un rol important n activitatea firmelor.Din acest motiv este foarte important ca gestiunea stocurilor sa vizeze mentinerea unuinivel corespunzator al acestora din punct de vedere al calitatii, cantitatii, si al volumuluiproductiei si al modului de realizarea al acestuia. Nu orice nivel al stocurilor estefavorabil interprinderilor. Un nivel minim poate genera disfunctionalitati pe relatiafurnizor-beneficiar si opriri ale procesului de productie. Un nivel ridicat al acestora, poatedetermina imobilizari importante de stocuri care vor fi lipsite de miscare o anumita

perioada, fapt ce genereaza dificultatii n fluxurile financiare ale firmei.Stocurile pot fi calasificate astfel;

Materii prime, participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finitintegral sau partial, fie n starea lor initiala, fie transformata.

Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, mareriale pentru ambalat,seminte si materiale de plantat, furaje, si alte mareriale consumabile),

participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare de regula, fara a se regasi n

produsele la a caror fabricare participa.

C) Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare marecu durata de viata utila sub un an indiferent de valoare sub forma de echipament deprotectie si de lucru, mbracaminte speciala,mecanisme, dispozitive, verificatoare,bacaramente, SDV-urile, amenajari provizorii de santier, aparatele de masura si control,matritele folosite la obtinerea anumitor produse si alte obiecte similare. Nu se includ naceasta categorie lucrarile de organizare de santier de la care n urma terminarii lucrarilornu se recupereaza materialele. Obiectele de inventar reprezinta bunuri care nu ndeplinescconditiile legale privind valoarea si durata pentru a fi considerate mijloace fixe, precum sibunurile asimilate acestora.

Baracamentele si amenajarile provizorii se refera la bunurile achizitionate sau construitede unitatea patrimoniala n scopul executarii lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu seinclud n aceasta categorie lucrarile de organizare de santier de la care, prin demolare saudemontare, nu se recupereaza materiale, cum este cazul platformelor betonate, drumurilorsi cailor de acces, gropilor de var si altele.


3/101

Bunurile amintite anterior (lit. a-g) fac parte din proprietatea unitatii patrimoniale care ledetine, unde se includ si bunurile aflate n custodie, spre prelucrare sau n consignatie laterti si care se reflecta distinct n contabilitate, pe categorii de stocuri.

n cadrul unitatii patrimoniale exista si stocuri care nu-i apartin, cum este cazul valorilor

materiale primite spre prelucrare, n custodie sau n consignatie si a caror evidenta seorganizeaza cu ajutorul conturilor n afara bilantului.

D) Produsele, sunt reprezentate de:

- semifabricate sunt acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat ntr-osectie (faza de fabricatie) si se pot livra altor sectii sau tertilor.

- produse finite, bunuri care au parcurs n ntregime toate fazele procesului defabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare n cadrul unitatii patrimoniale,putnd fi depozitate n vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

- produse reziduale, reprezentnd rebuturile, materialele recuperabile, deseurileadica bunurile necorespunzatoare calitativ ce rezulta din procesul tehnologic.

E) Animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel(vitei, miei, mnji, porci si altele) crescute si folosite pentru reproductie sau puse langrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine precum si animalele pentru productie(lna, lapte, oua, blana).

F) Marfurile, respectiv bunurile pe care nterprinderea le cumpara n vederearevnzarii sau produsele predate spre vnzare magazinelor proprii.

G) Ambalajele, includ bunurile refolosibile achizitionate sau fabricate, destinateprotejarii si prezentarii produselor si care, n mod temporar, pot fi pastrate la terti cuobligatia restituirii n conditiile prevazute n contract.

H) Productia n curs de executie, este reprezentata de productia care nu a trecutprin toate fazele (stadiile de prelucrare) prevazute de procesul tehnologic, precum si deprodusele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplectate n ntregime. Suntasimilate productiei n curs: lucrarile, serviciile si studiile n curs de executie saunedeterminate.

a) Dupa apartenenta la patrimoniu, stocurile se pot grupa n:

- stocuri aflate n proprietatea nterprinderii, se gasesc fie n depozitele sau spatiileproprii, (depozite, magazii, magazine, locuri de productie) fie la terti, (materii simateriale aflate la terti, produse aflate la terti, marfuri n custodie sau consignatie la terti,etc).


4/101

- stocuri aflate n gestiune dar care nu sunt n proprietatea nterprinderii (stocurileprimite spre prelucrare sau n custodie), nregistrate distinct n conturi n afara bilantului(clasa a 8-a de conturi).

b) n functie de provenienta, stocurile se pot grupa n:

- stocuri provenite din productie proprie: produsele, animalele, marfurile, materiale denatura obiectelor de inventar, etc.

- stocuri provenite din productie proprie: produsele, animalele, marfurile, etc.

Pe lnga stocurile n categoria activelor circulante se mai cuprind: creantele,investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile banesti din casa si conturi la banci.

1.2. nregistrarea, costul si evaluarea stocurilor n contabilitate

1.2.1. nregistrarea stocurilor

n conformitate cu reglementarile n vigoare, detinerea cu orice titlu de bunuri materiale,titluri de valoare, numerar, alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatii

economice fara sa fie nregistrate n contabilitate sunt interzise. n aplicarea acestorprevederi este necesar sa se asigure:

a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate n unitate si nregistrarea lor la locurilede depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrarea n custodie sau consignatiese receptioneaza si nregistreaza distinct ca intrari n gestiune. n contabilitate valoareaacestora se nregistreaza n conturi n afara bilantului.

b) n situatia unor decalaje ntre provizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fin mod cert n proprietatea unitatii, se procedeaza astfel:

- bunurile sosite fara factura se nregistreaza ca intrari n gestiune att la locul dedepozitare ct si n contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor nsotitoare;

- bunurile sosite si nereceptionate se nregistreaza distinct n contabilitate ca intrare ngestiune.

c) n cazul unor decalaje ntre vnzarea si livrarea bunurilor, acestea se nregistreaza caiesiri din unitate, nemai fiind considerate proprietatea acesteia, astfel:


5/101

- bunurile vndute si nelivrate se nregistreaza distinct n gestiune iar n contabilitate nconturi n afara bilantului;

- bunurile livrate, dar nefacturate, se nregistreaza ca iesiri din gestiune att la locurile de

depozitare ct si n contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiunedin gestiune potrivit legii.

d) bunurile aprovizionate sau vndute cu clauze privind dreptul de proprietate senregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, att n gestiune, ct si n contabilitate,potrivit contractelor ncheiate.

1.2.2. Costul stocurilor

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile n forma si n locul n care segasesc n stare de utilizare. Este folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare, la iesire, lainventariere si la nchiderea exercitiului financiar.

Evaluarea stocurilor la sfrsitul exercitiului financiar si la inventariere, trebuie efectuatala valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta .

Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursuldesfasurari normale a activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului sicosturilor necesare cedarii.

Principale structuri ale valorii stocurilor sunt: costul de achizitie, costul de productie,costul standard (prestabilit) si pretul cu amanuntul.

Costul de achizitie folosit la nregistrarea intrarilor stocurilor este format din pretulde facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Un asemenea pret devinecost istoric si va fi luat n considerare la eliberarea stocurilor din depozit. ntruct costulde achizitie, devenit pret de nregistrare n contabilitate chiar pentru aceleasi sortimente,difera de la o perioada la alta n functie de marimea preturilor de livrare practicate defurnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridica problema preturilorunitare care trebuie practicate la iesirea stocurilor n cauza de la locurile de depozitare. nacest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1995, la art. 67stabileste posibilitatea alegerii de catre agentii economici a uneia din urmatoarelemetode:


6/101

Cost mediu ponderat;

Prima intrare-prima iesire;

Ultima intrare-prima iesire..Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime siconsumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilorindirecte de productie alocate n mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.

Cheltuielile generale de administratie, financiare si de desfacere nu se includ n costurilede productie cu exceptia situatiilor prevazute de Standardele Internationale deContabilitate.

Materiile prime si materialele consumabile care sunt renoite n mod constant si a caror

valoare globala este de importanta secundara pentru persoana juridica, pot fi trecute nactiv la o cantitate si o valoare nemodificata, atunci cnd acestea nu se modificasemnificativ.

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produsesi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica acosturilor individuale.

Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge n mod substantialunele de altele.

Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementeloridentificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elementecare fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.Identificarea specifica nu poate fi folosita n cazul n care stocurile cuprind un numarmare de el 555p159f emente, care sunt de regula fungibile.

n functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, deasemenea, metoda costului standard, n activitatea de productie sau metoda pretului cuamanuntul, n comert cu amanuntul.

Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor, consumabilelor,manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodicsi ajustate, daca este necesar, n functie de conditiile existente la un moment dat.

Diferentele de pret fara de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinctn contabilitate, fiind recunoscute n costul activului.

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor, seefectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:


7/101

Coeficient de repartitie (Kr) = Sold initial al diferentelor de pret + Diferente de pretaferente intrarilor n cursul perioadei, cumulat de la inceputul anului / Sold initial alstocurilor la pret de nregistrare cumulat de la nceputul anului * 100

Acest coeficient se nmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret denregistrare.(Vbe x kr).

Coeficientul de repartizare a diferentelor de pret poate fi calculat la nivelul conturilorsintetice de gradul I si II, prevazute n planul general de conturi, pe grupe sau categorii destocuri.

La sfrsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurileconturilor de stocuri, la pret de nregistrare, astfel nct aceste conturi sa reflecte valoareastocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.

Diferentele de pret astfel stabilite la receptia bunurilor respective se nregistreazaproportional att asupra valorii bunurilor iesite, ct si asupra stocurilor.

Metoda pretului cu amanuntul este folosita n comertul cu amanuntul pentru a determinacostul stocurilor la articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare sipentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.

Costul bunurilor vndute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul devnzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vnzare presupune recalculareamarjei brute.

Reducerile de pret n cazul stocurilor pot avea caracter comercial sau financiar.Reducerile comerciale mbraca forma: rabaturilor, risturnilor si remiselor.

Rabaturile sunt reduceri de pret ce se primesc pentru defecte de calitate alestocurilor.

Risturnurile sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii cuacelasi tert n cadrul unei perioade determinate.

Remisele sunt reduceri acordate pentru vnzari superioare volumului convenit saupozitia de transport preferentiala a cumparatorului.

Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentruachitarea datoriilor naintea termenului normal de exigibilitate.

Reducerile asupra pretului de vnzare se calculeaza n casacada, adica procentulde reducere se aplica de fiecare data asupra netului anterior iar TVA asupra ultimului net.


8/101

1.2.3. Evaluarea stocurilor1.2.3.1. Reguli de evaluare a stocurilor:

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzatoare starii lorpatrimoniale:

A. Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi;

B. Evaluarea la inventariere;

C. Evaluarea la bilant;D. Evaluarea la iesirea din patrimoniu.

Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu

Regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor , la intrarea n patrimoniu, esteevaluarea la cost istoric, care poate fi identificata, prin:

1. Costul de achizitie, n cazul bunurilor achizitionate de la terti, n structura caruia secuprind urmatoarele elemente:

Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA),precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc.

Taxe vamale aferente bunurilor importate.

Cheltuieli accesorii de achizitionare - acestea fiind cheltuielile directe sau indirectelegate de aprovizionare pna la intrarea bunurilor intrate n gestiune, ele pot fi:

Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;

Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.

Nu se includ n costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii necesareconstituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata nainte descadenta.

2. Costul de productie, n cazul bunurilor si serviciilor obtinute din activitatea proprie deexploatare, format din:


9/101

Pretul de achizitie a materialelor consumate;

Cheltuielile directe de fabricatie;

Cheltuieli indirecte de fabricatie.3. Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca:

Aport la capital;

Obtinute cu titlu gratuit;

Din donatii.

Costul de intrare n patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau valoare contabila.

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea lavaloarea actuala sau de utilitate denumita si valoare de inventar. Aceste valori se stabilescn functie de utilitatea bunului n ntreprindere sau pretul pietei si se identifica, n functiede destinatia lor, astfel:

Stocurile destinate vnzarii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete derealizare, care este data de pretul de vnzare previzionat, din care se scad cheltuielile cutransport, comisioane etc.

Semifabricatele si productia n curs de executie se evalueaza la valoarea componentelormateriale ncorporate la care se adauga costurile stadiilor de prelucrare.

Materiile prime si materiale consumabile destinate utilizarii n exploatare se evalueaza lacostul lor de nlocuire.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu esteadmisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluareaelementelor de pasiv si a cheltuielilor. n acest sens:

n cazul n care se constata ca valoarea de inventar, stabilita n functie de utilitateabunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare dect valoarea cu care sunt acesteanregistrate n contabilitate, n listele de inventariere vor fi nscrise valorile dincontabilitate.

n cazul n care valoarea de inventar este mai mica dect valoarea din contabilitate, nlistele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.


10/101

Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, n cazul constatarii unor deprecierirelative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care sa reflectesituatia reala existenta, chiar si n cazul n care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute dinpunct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentrudeprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.

n cazul constatarii unor lipsuri n gestiune, imputabile, administratorii vor lua masuraimputarii acestora la valoarea lor de nlocuire. Prin valoarea de nlocuire se ntelegecostul de achizitie, n care sunt incluse costul de cumparare practicat pe piata, taxelenedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionar.

Evaluarea stocurilor la nchiderea exercitiului prin bilant contabil

Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultateleevaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele cazuri:

Pentru stocurile la care au rezultat diferente n plus ntre valoarea de inventar si valoareade intrare, n bilant acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoarenu se nregistreaza n contabilitate.

Pentru stocurile la care s-au constatat diferente n minus ntre valoarea de inventar sivaloarea lor de intrare, acestea se evalueaza n bilant la valoarea de inventar. ncontabilitate aceste stocuri vor continua sa fie nregistrate la valoarea lor de intrare, iarminusul de valoare datorat unor deprecieri se nregistreaza prin intermediul conturilor deprovizioane. Daca din valoarea de ntrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilorpentru care au fost calculate si nregistrate provizioane, se obtine valoarea de inventar cavaloare neta ce se nscrie n bilant.

Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de evaluare si nregistrare astocurilor, si anume: nregistrarea lor n contabilitate la valoarea de intrare, stabilita lanivelul costului de achizitie sau a costului de productie, dupa caz, ca forme a costuluiistoric. Prin aceasta se asigura aplicarea principiului realitatii, costurile efective deachizitie si de productie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor.

La iesirea din gestiune

La iesirea din gestiune stocurile se evalueaza, nregistreaza n contabilitate si scad dingestiune la valoarea de intrare.

Determinarea valorii de intrare n cazul iesirilor este o problema mai complexa, motivpentru reglementarile din domeniul financiar-contabil prevad urmatoarele metode:

-metoda costului mediu ponderat;

-metoda FIFO(primul intrat-primul iesit)


11/101

-metoda LIFO(ultimul intrat-primul iesit).

Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element debaza mediei ponderate a costurilor, elementelor similare aflate n stoc la nceputul

perioadei si a costului elementelor similare cumparate sau produse(intrare) n cursulperioadei.Costul mediu ponderat(Cmp) se determina conform relatiei:

Stoc initial valoric(Siv)+Intrari valorice(Iv)

CMP = ------------------------------------------------------

Stoc initial cantitativ(Sic)+Intrari cantitative(Ic)

Se calculeaza pe baza acestuia valoarea iesirilor(Ve):

Ve=Cmp x Ce Ce=cantitatea iesita.

Metoda poate fi aplicata periodic sau dupa fiecare receptie.

Metoda FIFO (First In First Out; primul intrat primul iesit) presupune evaluareastocurilor la iesirea din gestiune la pretul de achizitue sau de productie a primului lotintrat. Dupa terminarea acestuia se va lua n considerare pretul urmatorului lot intrat nordine cronologica.

Schematic, evaluarea poate fi redata astfel:

E = qe1xp1= Ve1

E=qe2xp2= Ve2

.........................

E=qenxpn=Ven

qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evidente (p1).

qe2- cantitatea celui de-al doilea lot, care se evalueazala pretul cu care acesta a intrat n


12/101

gestiune (p2)

qen- cantitatea celui de-al n-lea lot care se evalueaza la pretul cu care acesta a intrat ngestiune (pn); "n" este ultimul lot din evidente;

Ve- valoarea iesirilor; Ve=Ve1+Ve2+.........+Ven;

Ve1=valoarea iesirilor calculata n functie de primul pret aflat n evidente;

Ve2=valoarea iesirilor calculata n functie de cel de-al doilea pret aflat n evidente;

Ven=valoarea iesirilor calculata n functie de al n-lea pret aflat n evidente.

Metoda LIFO ( Last In First Out; ultimul intrat primul iesit) presupune evaluarea

stocurilor la iesirea din gestiune n functie de costul de achizitie sau pretul de productie alultimului lot intrat.Dupa epuizarea acestuia se va lua n considerare pretul urmatorului lotn ordinea inversa cronologica.

Grafic, evaluarea iesirilor poate fi evaluata astfel:

E= qenxpn= Ven

E= qen-1 x pn-1= Ven-1

...........................................

E= qe1 x p1 = Ve1

qen- cantitatea ultimului lot (al n-lea) care se evalueaza la pretul cu care a intrat nevidente (pn);

qen-1-cantitatea penultimului lot (al (n-1)-lea), care se evalueaza la pretul cu care aintrat n gestiune (pn-1);

qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evi-

dente (p1);

Ve - valoarea iesirilor; Ve= Ven+Ven-1+......+Ve1

Ven - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul ultimului lot din evidente;

Ven-1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul penultimului lot din evi-


13/101

dente;

Ve1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretului primului lot din evidente.

Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa de la un exercitiu la altul. Daca n situatii

exceptionale administratorii decid schimbarea metodei pentru un anumit element destocuri sau alte active fungibile n notele explicative trebuie sa se prezinte informatii cuprivire la motivul schimbarii metodei si efectele sale asupra rezultatului. ntreprinderiletrebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile careau natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosireaunor metode diferite de calcul a costului poate fi justificata. Evaluarea productiei n cursde executie se face la sfrsitul periodei prin metode tehnice de constatare a gradului definisare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice, la costul de productie.

ntreprinderile din tara noastra au posibilitatea de a evalua si de a nregistra ncontabilitate bunurile de natura stocurilor si la alte preturi cu conditia ca n raporturile

periodice ele sa fie prezentate la costuri efective. Astfel de preturi de registrare pot fi:preturi prestabilite si preturi de facturare.

n cazul n care se utilizeaza preturile perstabilite, aceste preturi se vor stabili pe bazapreturilor medii ale bunurilor respective.

n acest caz, diferentele de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie se vorreflecta distinct n conturile de diferente de pret.

Diferentele de pet stabilite la intrarea bunurilor n ntreprindere se repartizeaza si senregistreza proportional, att asupra valorii bunurilor iesite ct si asupra stocurilor.

1.3. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor

1.3.1. Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor

nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fiemetoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

1. Metoda inventarului permanent


14/101

n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri senregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea cepermite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric.

Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului

permanent, unitatile patrimoniale si pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor nfunctie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.

n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile debunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfrsitulexercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile fapticestabilite prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la inventar, acestea sevor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real.

n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costulefectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din

stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilordin stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO,LIFO.

Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de acontinua practica contabila anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile din stoc lapreturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de nregistrare. Acceptareacontinuarii acestei practici a impus instituirea n contabilitatea generala a conturilor dediferente de pret care sa reflecte distinct:

La intrarea elementelor n stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de nregistrare;

La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii denregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.

K = (Si+Rd) cont de diferente de pret

(Si+Rd) cont de stoc la pret de nregistrare

Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de nregistrare.

Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta nutilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n permanenta stocul scriptical acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica astocurilor va reflecta:


15/101

stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poatefi dect debitor,

intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n debitulcontului,

iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor alcontului,

n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n permanentastocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurilefaptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.

Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor,

folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,

conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodelede contabilitate analitica.

Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura omai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control alintegritatii lor.

2. Metoda inventarului intermitentUnitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia cainventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazulntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii.

Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe bazainventarierii lor la finele fiecarei luni. n acest caz, iesirile se determina ca diferenta ntrevaloarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilorfinale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fiurmatoarea:

n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor destocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupafiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la nceputul sisfrsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile


16/101

de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupacaz. La sfrsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si senregistreaza n conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prinincluderea lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmatoare.

Metoda inventarului intermitent consta n: nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct nconturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,

regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin:

destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza caacesta s-a consumat n cursul exercitiului financiar,

restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului

financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala aacestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielileefective cu aceste consumuri.

Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta nneurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri n cursulperioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiunecnd se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prininventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci

direct conturile de cheltuieli.Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatiifata de cele provenite din productia proprie si anume:

pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:

se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveniasupra conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate la nceput;

achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaza direct asupra conturilorde cheltuieli;

la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioadaprecedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupraconturilor de stocuri.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurileconsumate n timpul perioadei, calculate dupa relatia:


17/101

n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:

se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anulaveniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;

bunurile obtinute din productie proprie nu se nregistreaza n contabilitatea sintetica, cinumai n evidenta operativa de la locurile de depozitare;

pe masura vnzarii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fienevoie destocarea lor;

la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv celeprovenite din perioada precedenta, dar nevnduta, si se nregistreaza asupra conturilor devenituri din productia stocata.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produsen unitate, calculate dupa relatia:

n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

pentru productia n curs de executie, determinarea ei se face numai la sfrsitul perioadeiprin metode diferite si se nregistreaza n contabilitate ca stocuri la costurilecorespunzatoare, dar la nceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza n"rosu".

Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea ca preturi de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului de achizitiepentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentrubunurile obtinute din productie proprie;

nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;

nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.


18/101

Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, dacainventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, nsa, un controlriguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.

1.3.2. Metode de evideta analitica a stocurilor

n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent, Legeacontabilitatii prevede n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ sivaloric a stocurilor aflate n gestiunea unitatii patrimoniale, pe fiecare lot n parte si pefiecare categorie de stocuri, organizarea contabilitatii analitice a stocurilor dupaurmatoarele metode:

-metoda cantitativ-valorica;

-metoda operativ-contabila;

-metoda global-valorica;

a) Metoda cantitativ-valorica. Presupune tinerea unei evidente cantitative la locul dedepozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri, folosind Fisele de cont analitice. Fisele demagazie, mpreuna cu actele justificative(receptii, facturi), mpartite n functie de sensulmiscarii bunurilor(intrari si iesiri), se predau compartimentului financiar-contabil, care

prelucreaza datele si nregistreaza stocurile att cantitativ ct si valoric, n Fisele de contanalitice, deschise pe feluri de bunuri si locuri de depozitare.Concordanta valorica dintredatele nregistrate n conturile sintetice si cele analitice, se verifica prin ntocmirea lasfrsitul lunii a balantei de verificare a conturilor analitice. Concordanta cantitatilor seasigura prin confruntarea datelor dintre fisele de magazie si fisele analitice pentru valorimateriale.

b) Metoda operativ-contabila (pe solduri). Presupune nregistrarea stocurilor la locul dedepozitare cantitativ, pe categorii de bunuri, iar la contabilitatea valoric, pe gestiuni, iarn cazul acestora pe grupe si subgrupe de bunuri, ntocmindu-se documentul numit"Registrul Stocurilor". Concordanta dintre datele nregistrate n evidenta depozitelor sicele din contabilitate se asigura prin evaluarea lunara a stocurilor cantitative nscrise nFisele de magazie cantitativ si n "Registrul Stocurilor" cantitativ si valoric.

Tehnica de lucru este urmatoarea:

Documentele justificative sunt nregistrate de gestionar n fisele de magazie, stabilindstocul dupa fiecare operatie;


19/101

Serviciul contabil, verifica periodic nregistrarile facute n fisele de magazie si preiadocumentele respective, mpreuna cu borderourile ntocmite de gestionar, care suntcentralizate pe grupe de materiale si pe conturi corespondente

Totalurile stabilite se nscriu n "Situatia de miscari", ntocmita separat pentru intrari si

pentru iesiri.La sfrsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri,pe gestionari si pe grupe de materiale, att la intrari ct si la iesiri, iar stocurile din fiselede magazie se nscriu n Registrul stocurilor si se nmultesc cu pretul lor. Existentelefizice nscrise n acest registru trebuie sa concorde cu stocul stabilit prin fisele demagazie, iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din Situatia de miscari lunara, caretrebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica.

c) Metoda global-valorica. Are n vedere conducerea evidentei stocurilor numai valoric,att la nivelul gestiuni ct si a compartimentului de contabilitate. La nivelul gestiunii,

Fisele de magazie sunt ntocmite cu "Raportul de gestiune", n care se nregistrteazazilnic intrarile si iesirile pe baza de documente justificative. Aceasta, mpreuna cudocumentele justificative se predau la compartimentul de comtabilitate, care verificarealizarea documentelor si a valorilor consemnate. Controlul concordantei dintrenregistrarrile din Raportul de gestiune si cele din Fisele de cont pentru operatii diverse,se face periodic, de regula lunar, prin confruntarea soldurilor.

Esenta metodei consta n tinerea evidentei numai valoric la nivelul gestiunilor cu ajutorul"Raportului de gestiune" completat de responsabilul gestiunii iar la compartimentulfinanciar, contabil global valoric pe fiecare gestiune cu ajutorul formularului "Fisa decont pentru operatii diverse" completat de contabilul gestiunii.

1.4.Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei n curs de executie

La organizarea contabilitatii stocurilor si productiei n curs de executie trebuie avute nvedere urmatoarele elemente:

- obiectivele urmarite

- factorii specifici de influenta stocurilor si a productiei n curs de executie;

- documentele justificative si de evidenta operativa;


20/101

- sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea stocurilor si a productiei n curs deexecutie.

a) Obiectivele urmarite

Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei n curs de executie sunt, nprincipal legate de realizarea functiilor comerciale ale ntreprinderii.

Principalele obiective ce revin contabilitatii n acest domeniu sunt:

Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidenteipe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluride cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utilecu privire la stadiul aprovizionarii.

Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea

permanenta a miscarii lor. Se asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulantemateriale pe gestiuni, si n cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric,nregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate lainventariere, sesizarea existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentruluarea masurilor necesare lichidarii lor.

Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemeneamod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarealor din depozit, evidenta economiilor sau a materialelor neutilizate, precum si amaterialelor recuperabile rezultate din prelucrarea n sectiile de fabricatie.

Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoareamaterialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel nct acestea sa poatafurniza informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport aprovizionare.

nregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii destocuri destinate a fi livrate tertilor.

Evidenta si urmarirea stocurilor de produse n procesul obtinerii si livrarii la preturicompetitive.

Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului sirezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.

Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea sinregistrarea n contabilitate a stocurilor.

b) Factori specifici de influenta:


21/101

Marimea ntreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de contabilitatesintetica a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventaruluiintermitent.

Structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina circuituldocumentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatiide aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale constituiepremise de baza a contabilitatii, ntruct operatiile specifice lor genereaza o marediversitate de documente primare de a caror corecta ntocmire si completare depindegradul de exactitate a informatiilor furnizate.

Caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, n functie de care seface clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturile sinteticecorespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza seorganizeaza evidenta operativa si contabilitatea analitica.

Decalajul ce poate aparea, uneori, n vnzarea si livrarea stocurilor.

Sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, dinproductie proprie, din prelucrare la terti ) influenteaza, n principal, conturile sinteticeutilizate si preturile de evaluare.

Modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, n special, modul denregistrare a acestora n contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinarea preturilor de iesire la stocurile intersarjabile.

Sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza organizareacontabilitatii stocurilor n vederea calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor,iesirilor si stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, nfunctie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.

De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuieconsiderati si alti factori, ca: documentele nsotitoare la intrarea stocurilor; amplasareadepozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazeleprocesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor deevidenta si calcul.

c) Sistemul documentelor justificative si de evidenta operativa

Operatiunile privind existenta, intrarea, iesirea si deprecierea stocurilor sunt consemnaten diferite documente specifice, care se pot grupa dupa urmatoarele criterii:

Documente privind existenta stocurilor:

- liste de inventariere;


22/101

- registru de inventar;

- proces verbal de inventariere;

Documente privind intrarea stocurilor:- comenzi;

- facturi;

- aviz de nsotire;

- borderou de achizitie;

- note de receptie si constatare de diferente;

- bon de predare - transfer - restituire;

- rapoarte de productie;

- bon de primire;

- liste de inventariere;

- declaratii vamale de import;

- ordine de plata - extrase de cont;- chitante si registru de casa;

- borderou de primire a bunurilor n consignatie;

- procese verbale de predare - primire;

- procese verbale de inventariere;

- procese verbale de donatie;

Documente privind iesirea stocurilor:

- facturi;

- avize de nsotire;

- bonuri de predare - transfer - restituire;


23/101

- borderou de vnzare;

- fise limita de consum;

- bonuri de consum;- foi de parcurs;

- procese verbale de predare - primire;

- bon de predare;'

- declaratie vamala de export;

- declaratii de ncasare valutara;

- decizii de imputare;

- procese verbale de donatii;


- buletin de analiza;

- extrasele de cont bancar;

- chitante si registru de casa;- rapoarte zilnice de productie;

Documente privind descrierea stocurloir:

- listele de inventariere ;


- situatii de calcul a perisabilitatilor;

- procese verbale de scoatere din gestiune a bunurilor degradate sau expirate;

- note de constatare;

Evidenta operativa a stocurilor se tine cu ajutorul urmatoarelor documente:

- fisa de magazie;


24/101

- registrul stocurilor;

- raportul de gestiune;

Prezentam, pe scurt, cteva din cele mai importante documente de evidenta a stocurilor:Factura - se ntocmeste n momentul livrarii bunurilor, constituind, pe lnga functia deintrare - iesire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontare (ncasarea - plata)contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate.

Avizul de nsotire - serveste ca document pentru eliberarea - primirea n gestiune si ca actde nsotire a stocurilor pe timpul transportului.

Nota de receptie si constatarea de diferente - evidentiaza bunurile intrate n gestiune. Estentocmita n baza documentelor eliberate de furnizor.

Bonul de predare - transfer - restituire - folosit pentru predarea la magazie a stocurilor(produse, semifabricate, etc.) obtinute din productie proprie sau pentru transmitereabunurilor de la un loc de depozitare la altul n cadrul aceleiasi unitati. Nu serveste cadocument pe timpul transportului.

Declaratia vamala: utilizat pentru declararea n detaliu a bunurilor clasificate n TarifulVamal, cu ocazia efectuarii unor operatiuni de import sau export si care dovedesteefectuarea propriu-zisa a operatiunii de import sau de export, dupa caz, n conditii legale.

c) Sistemul conturilor utilizate

Contabilitatea sintetica a stocurilor se conduce cu ajutorul clasei a III-a din Planul deConturi General, "Conturi de stocuri si produse n curs de executie". Aceasta clasacuprinde urmatoarele grupe:

grupa 30 Stocuri de materii prime si materiale

grupa 33 Productia n curs de executie

grupa 34 Produse

grupa 35 Stocuri aflate la terti

grupa 36 Animale

grupa 37 Marfuri

grupa 38 Ambalaje


25/101

grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei

n curs de executie.

1.5. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor

Contabilitatea materiilor prime, materialelor si a diferentelor de pret aferente acestora seorganizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

"Materii Prime"

" Materii consumabile"" Mareriale de natura obiectelor de inventar"

308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

Conturile 301 "Materii prime"; 302 "Materiale consumabile", 303 " Materialede natura obiectelor de inventar" sunt dupa continutul economic: conturi de stocurimateriale.

Dupa functia contabila: conturi de activ.

Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime si materialelor intraten intreprindere astfel:

- achizitionate de la furnizori:

% = 401 "Furnizori"

301 "Materii prime" sau

302 "Materiale consumabile" 408 "Furnizori - facturi nesosite"

303 "Materiale de natura obiectelor 542 " Avansuri de trezorerie"

de inventar"

4426 "TVA deductibila"


26/101

- valoarea taxelor vamale aferente achizitiilor de import:

% = 446 " Alte impozite, taxe si

varsaminte301 "Materii prime" similate"

302 "Materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor de

inventar"

- aduse ca aport la capital:% = 456 " Decontari cu asociatii privind

301 " Materiale prime" capitalul"

302 " Materiale consumabile"

303 " Materiale de natura obiectelor

de inventar"

- rezultate din donatii sau plus de inventar"

% = 7582 "Venituri din donatii si subventii

301 "Materii prime" primite"


303 "Materiale de natura obiectelor

de inventar"

sau

301 "Materii prime" = 601 "Cheltuieli cu materiile prime "

302 "Materiale consumabile" sau


27/101

303 "Materiale de natura 602 "Cheltuieli cu materialeleconsumabile"

obiectelor de inventar" 603"Cheltuieli privind materialele de

naturaobiectelor de inventar"

revenite la tertii:

% = 351"Materii prime si materiale aflate la terti"

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"303 "Materiale de natura obiectelor de

inventar"

- primite de la asociati din cadrul grupului, alte societati legate prin participatii,unitate sau subunitatii:

% = 451"Decontari ntre entitati afiliate"

301 "Materii prime" sau

302"Materiale consumabile" 453"Decontari privind interesele departicipare"

303"Materiale de natura 481"Decontari ntre unitate sau subunitati"

obiectelor de inventar" 482 "Decontari ntre unitatii"

- valoarea la pret de nregistrare a produselor retinute si consumate n aceeasiunitate:

% = 34x "Produse"

301"Materii prime"


28/101

302"Materiale consumabile"

303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistarare a materiilor prime si materialeloriesite din gestiune:

- dare n consum:

601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime"

602 "Cheltuieli cu materialele = 302 "Materiale consumabile"

consumabile"

- materiale de natura obiectelor de inventar date n folosinta:

% = 303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

603"Cheltuieli privind materialele

de natura obictelor de inventar"

471"Cheltuieli nregistrate n avans"

si D.D. 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta"

- lipsurile la inventar n cadrul normelor legale de perisabilitate:

601"Cheltuieli cu materiile prime" = 301"Materii prime"

602"Cheltuieli cu materiale = 302"Materiale consumabile"

consumabile"

603"Cheltuieli privind = 303"Materiale de natura

materialele de natura obiectelor de inventar"

obiectelor de inventar"

6588"Alte cheltuieli = %


29/101

de exploatare" 301 "Materii prime"

302 "Materiale"

- lipsuri datorate unor cauze extraordinare (pierderi din calamitati):671"Cheltuieli privind = %

calamitatile si alte 301 "Materii prime"

evenimente extraordinare" 302 "Materiale consumabile"

303"Materiale de natura


- vndute n starea n care au fost procurate (se trec la marfuri):

371 "Marfuri" = %

301 "Materii prime"


303 "Materiale de natura


- trimise pentru prelucrarea sau aflarea n custodie la terti:

351"Materii si = %

materiale aflatela terti" 301 "Materii prime"




- retrase din aportul la capitalul social:


30/101

456"Deconturi cu = %

asociatii privind capitalul" 301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile2



Soldurile conturilor debitoare si exprima valoarea materiilor prime, respectiv a

materialelor existente n gestiune la pret de nregistrare.

Contul 308"Diferente de pret la materii prime si materiale"Dupa continutul economic: cont rectificativ al pretului de nregistrare al materiilor

prime si materialelor. Se utilizeaza atunci cnd evidenta materiilor prime si materialelorse conduce la preturi standard, evidentiindu-se n cadrul contului diferenta dintre pretulstandard si costul de achizitie (n plus sau n minus).

Dupa functia contabila: cont bifunctional.

Se debiteaza cu:

- diferentele de pret n plus (cost de achizitie mai mare dect pretul standard) aferentmateriilor prime si materiilor intrate n gestiune:

% = 401"Furnizori"

308"Diferentele de pret la

materii prime si materiale"

4426 "TVA deductibila"

- diferentele de pret n minus (cost achizitie < cost prestabilit) aferent materiilorprime si materialelor iesite din gestiune:

308"Diferente de pret la = %

la materii prime si 601 "Cheltuieli cu materiile prime"


31/101

materiale" 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

603"Cheltuieli privind materialele de natura


Se crediteaza cu:

- diferentele de pret n plus aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune:

% = 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

601"Cheltuieli cu materiile

prime"

602"Cheltuieli cu materialeleconsumabile"

603"Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar"

- diferentele de pret n minus aferente materiilor prime si materialelor achizitionate:

% = 308"Diferente de pret la materii prime301"Materii prime" si materiale"

302"Materiale consumabile"

303"Materiale de natura obiectelor

de inventar"

Soldul contului poate fi:

- debitor si exprima diferentele de pret n plus aferente intrarilor respectivdiferentelor

n minus aferente iesirilor de materii prime, materiale consumabile si materialede


32/101

natura obiectelor de inventar.

- creditor si exprima diferentele de pret n plus aferente iesirilor respectiv diferentelor depret n minus aferente intrarilor de materii prime, materiale consumabile si materiale denatura obiectelor de inventar.

1.6. Contabilitatea productiei n curs de executie

Productia n curs de executie este acea structura a stocurilor (produse, servicii,lucrari) ce se gasesc n faze intermediare de prelucrare pe diverse masini nefiind niciproductie finita, nici semifabricat. Aceasta nu a trecut prin toate fazele de prelucrarenefiind supusa probelor tehnologice si receptiei finale. Se determina prin inventariere lafinele fiecarei perioade de gestiune, iar evaluarea se face la costuri de productie conformdocumentelor justificative.

Contabilitatea acesteia se conduce cu ajutorul conturilor 331 "Produse n curs deexecutie" si 332 "Lucrari si servicii n curs de executie"

Dupa continutul economic: conturi de stocuri care nu au parcurs toate stadiile deprelucrare fiind neterminate la finele perioadei.


Se debiteaza cu costul de productie al stocului de produse, lucrari si servicii n curs deexecutie existent la sfrsitul perioadei determinat prin inventariere:

% = 711" Variatia stocurilor"

331" Produse n curs de executie"

332" Lucrari si servicii n curs

de executie"

Se crediteaza la nceputul perioadei urmatoare, odata cu scaderea din gestiune avalorii produselor, lucrarilor si serviciilor care reintra n procesul de fabricatie( destocare):

711 "Variatia stocurilor" = %

331 "Produse n curs de executie"

332 "Lucrari si servicii n curs de executie"


33/101

Soldurile conturilor sunt debitoare si reprezinta valoarea la cost de productie aproduselor sau

lucrarilor si serviciilor n curs de executie la sfrsitul perioadei contabile.

1.7. Contabilitatea produselor

Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale se3concretizeaza n obtinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, etc.Acesteasunt stocuri care au parcurs integral fazele procesului tehnologic putnd fi depozitate sau

livrate.Contabilitatea produselor este organizata cu ajutorul grupei 34 "Produse"care

cuprinde conturile:

341 "Semifabricate"

345 "Produse finite"

346 "Produse reziduale"

348 "Diferente de pret la produse"Contul 345 "Produse finite"

Dupa continutul economic: cont de stocuri materiale.

Dupa functia contabila: cont de activ.

Se debiteaza cu:

- valoarea la pret de nregistrare sau cost de productie a produselor finite rezultatedin procesul tehnologic inclusiv plusurilor de inventar:

345 "Produse finite" = 711 "Variatia stocurilor"

- valoarea produselor finite revenite de la terti:

345 "Produse finite" = %


34/101

354 "Produse aflate la terti"

401 "Furnizori"

Se crediteaza cu: valoarea la pret de nregistrare sau cost de productie a produselorfinite iesite din unitate astfel:

- vnzarea produselor finite:

411 "Clienti" = %

701 "Venituri din vnzarea

produselor finite"4427 "TVA colectata"

- scaderea din gestiune:

711 "Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite"

- constatate lipsa la inventar:

711"Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite"

- distruse de calamitatii naturale:

671 "Cheltuieli privind = 345 "Produse finite"

calamitatile si alte evenimente

extraordinare"

- transferate n magazinele de vnzare proprii:

371 "Marfuri" = 345 "Produse finite"


35/101

- acordate salariatilor ca plata n natura conform legii:

421 "Personal-salarii = 345 "Produse finite"

datorate"

- cuvenite actionarilor sau unitatilor prestatoare ca plata n natura potrivit clauzelorcontractuale:

% = 345 "Produse finite"

462 "Creditori diversi"

401 "Furnizori"

- retinute si consumate n aceeasi unitate:

% = 345 "Produse finite"

301 "Materii prime"




- acordate ca donatii:

6582 "Donatii si subventii = 345 "Produse finite"

acordate"

- trimise pentru prelucrarea la terti:

3545 "Produse finite = 345 "Produse finite"

aflate la terti"

Soldul contului este debitor si exprima valoarea la pret de nregistrare a produselorfinite existente n stoc la finele perioadei.


36/101

n cazul n care pentru evidentierea produselor se utilizeaza preturi prestabilite(standard) iar costurile de productie calculate la sfrsitul perioadei diferite, diferentelerezultate se vor evidentia cu ajutorul contului 348"Diferente de pret la produse".

Dupa continutul economic: cont rectificativ al valorii de nregistrare a produselor.Dupa functia contabila: cont bifunctional.

Se debiteaza cu:

- diferentele de pret n plus (costul de productie efectiv mai mare dect pretul standard)aferent produselor obtinute (intrate) din productie proprie:

348 "Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia stocurilor"

- diferentele de pret n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard)repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vnzare:

348 "Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia stocurilor"

Se crediteaza cu:

- diferentele n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard) aferenteproduselor intrate n gestiune din productie proprie:

711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret la produse"

- diferentele de pret n plus (costul de productie mai mare dect pretul standard)repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vnzare:

711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret la produse"

Soldul contului poate fi:

- deditor si exprima diferentele de pret in plus (costul de productie mai maredect pretul standard) aferent produselor intrate respectiv diferentelor de pret n minus(costul de productie mai mic dect pretul standard) repartizate asupra produselor iesitedin gestiune;

- creditor si exprima diferentele de pret n minus aferente produselor intraterespectiv diferentelor de pret n plus repartizate asupra produselor iesite.


37/101

Functionarea conturilor 341 "Semifabricate" si 346 "Produse reziduale" esteidentica cu cea a contului 345 "Produse finite".

1.8. Contabilitatea stocurilor aflate la terti

Anumite bunuri de natura stocurilor, proprietate a nterprinderii, pot sa se gaseascatemporar la alte unitati din diverse motive: pentru prelucrare, lasate n curs deaprovizionare, etc.

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul grupei 35 "Stocuri aflate la terti", ce

cuprinde urmatoarele conturi:351 "Materii si materiale aflate la terti"

354 "Produse aflate la terti"

356 "Animale aflate la terti"

357 "Marfuri aflate la terti"

358 "Ambalaje aflate la terti"

Dupa continutul economic: conturi de stocuri aflate temporar la terti.


Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a stocurilor aflate temporar la terti:

35x "Stocuri aflate la terti" = %

301 "Materii

302 "Materii consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor

de inventar"

341 "Semifabricate"


38/101

345 "Produse finite"

346 "Produse reziduale"

361 "Animale si pasari"

371 "Marfuri"

381 "Ambalaje"

401 "Furnizori"

Se crediteaza cu:

- valoarea stocurilor revenite de la terti:

% = 35x "Stocuri aflate la terti"

301 "Materii prime"

302 "Materii consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

341 "Semifabricate"

345 "Produse finite"346 "Produse reziduale"


371 "Marfuri"

381 "Ambalaje"

- scaderea din gestiune a stocurilor aflate la terti constatate lipsa la inventar saudistruse de calamitati:

% = 35x "Produse finite"

601 "Cheltuieli cu materiile prime"

602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"


39/101

603 "Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar"

607 "Cheltuieli privind marfurile"608 "Cheltuieli privind ambalajele"

671 "Cheltuieli privind calamitatile si

alte evenimente extraordinare"

Soldul contului este debitor si exprima bunurile de natura stocurilor aflate temporarla terti.

1.9.Contabilitatea animalelor

n conformitate cu reglementarile actuale sunt ncadrate n categoria stocurilor:

- animalele si pasarile tinere de orice fel (vitei, mnji, miei, purcri) n vedereacresterii pentru productie sau ce urmeaza a fi trecute ulterior la imobiliuari (folosirii lorpentru munca si reproductie);

- animalele si pasarile la ngrasat;- destinate valorificarii;

- coloniile de albine;

- animalele pentru productie (lna, lapte, blana, oua).

Intrarea animalelor se face n principal prin achizitii sau din productie proprie iariesirea prin vnzare, sacrificare, etc.

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor 361 "Animale si pasari"si 368 "Diferente de pret la animale si pasari".

Contul 361 "Animale si pasari".

Dupa continutul economic: cont de stocuri.



40/101

Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a animalelor si pasarilor intrate nunitate astfel:

- achizitionate de la furnizori:

% = 401 "Furnizori"

361 "Animale si pasari" sau

4426 "TVA deductibila" 408 "Furnizori - facturi nesosite"

542 "Avansuri de trezorerie"

- aduse ca aport la capital:

361 "Animale si pasari" = 456 "Decontari cu asociati privind capitalul"

- intrate cu titlu gratuit:

361 "Animale si pasari" = 7582 "Venituri din donatii si subventii primite"

- diferente constatate n plus la inventar:

361 "Animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"

- sporul n greutate:

361 "Animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"

- rezultate din productia proprie:

361 "Variatia stocurilor" = 711 "Variatia stocurilor"

- aduse la terti:

361 "Animale si pasari" = %

356 "Animale aflate la terti"


41/101

401 "Furnizori"

- primite de la unitate sau subunitati:

361 "Animale si pasari" = %481 "Decontari ntre unitate si subunitate"

482 "Decontari ntre subunitati"

Se crediteaza cu pretul de nregistrare al animalelor si pasarilor iesite din gestiune astfel:

- prin vnzare:

- provenite din productie proprie:711 "Variatia stocurilor" = 361 "Animale si pasari"

- provenite din cumparari ( la cost de achizitie):

606 "Cheltuieli privind = 361 " Animale si pasari"

animalele si pasarile"

- constatate minus la inventar:

606 "Cheltuieli privind animalele = 361 "Animale si pasari"

si pasarile"

- retrase de asociati:

456 "Decontari cu asociati privind = 361 "Animale si pasari"

capitalul"

- disparute n urma unor calamitati naturale:

671 "Cheltuieli privind calamitatile si = 361 "Animale si pasari"


42/101

alte evenimente extraordinare"

Soldul contului este debitor si exprima valoarea la pret de inregistrare a animalelor sipasarilor existenten stoc ,la sfrsitul perioadei.

Daca evaluarea si nregistrarea animalelor se face la preturi prestabilite (standard),diferentele de pret (n plus sau n minus) dintre acestea si costurile de achizitie sau deproductie se evidentiaza cu ajutorul contului 368 "Diferente de pret la animale si pasari".Cont bifunctional.

Se debiteaza cu:

- diferentele de pret n plus (cost de achizitie mai mare dect pretul prestabilit) aferentanimalelor si pasarilor achizitionate:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" = %401 "Furnizori"

542 "Avansuri de trerzorerie"

- diferentele de pret n plus aferente animalelor obtinute (intrate) din productieproprie:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"

- diferentele de pret n minus aferente animalelor si pasarilor intrate incluse pecheltuieli:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 606 "Cheltuieli privind animalelesi pasarile"

- diferentele de pret n minus repartizate asupra animalelor si pasarilor iesite dingestiune:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor"

Se crediteaza cu:

- diferentele de pret n minus aferente animalelor si pasarilor achizitionate:


43/101

% = 368 "Diferente de pret la animale sipasari"


542 "Avansuri de trezorerie"

- diferente de pret n plus aferente animalelor incluse pe cheltuielile exercitiului:

606 "Cheltuieli privind animalele si = 368 "Diferente de pret la animalesi pasari" pasari"

- diferente de pret n minus aferente animalelor si pasarilor intrate din productie proprie:

711 "Variatia stocurilor" = 368 "Diferente de pret la animale si

pasari"

- diferentele de pret n plus repartizate asupra valorii animalelor din productie proprieiesite din

gestiune:

711 "Variatia stocurilor" = 368 "Diferente de pret la animale sipasari"

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente animalelor si pasarilorexistente n stoc.

1.10. Contabilitatea marfurilor si a diferentelor

de pret la marfuri

Marfurile sunt acele bunuri materiale achizitionate n scopul revnzarii n aceeasistare sau dupa prelucrare sau produse de nterprindere si destinate vnzarii prin magazineproprii.


44/101

Reflectarea n contabilitate a marfurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor

371"Marfuri" si 378"Diferente de pret la marfuri"

Contul 371"Marfuri" - evidentiaza existenta si miscarea marfurilor la cost deachizitie sau pret de vnzare, dupa caz.

Dupa continutul economic: cont de stocuri destinate vnzarii.


Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor intrate n gestiuneastfel:

- prin achizitie:

% = 401"Furnizori"

371"Marfuri" sau

4426"TVA deductibila" 408 "Furnizori - facturi nesosite"

542 "Avansuri de trezorie"

- valoarea taxelor vamale aferente achizitiilor de marfuri din import:

371"Marfuri" = 446"Alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate"

- aduse ca aport la capital:

371"Marfuri" = 446"Decontari cu asociatii privindcapitalul"

- revenite de la terti:

371 "Marfuri" = %

357 "Marfuri aflate la terti"

401 "Furnizori"


45/101

- primite cu titlu gratuit:

371"Marfuri" = 7582"Venituri din donatii si subventii primite"

- valoarea de nregistrare celorlalte categorii de stocuri vndute ca atare (transferate lamarfuri)

371 "Marfuri" = %

301 "Materii prime"


303"Materiale de natura obiectelor de inventarinventar"


- produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere:

371 "Marfurile" = 345 "Produse finite"

- constatate n plus la inventar:

371 "Marfuri" = 607 "Cheltuieli privind marfurile"

- primite, de la entitati afiliate, legate prin participatii, unitate sau subunitate:

371 "Marfuri" = %

451 "Decontari ntre entitatile afiliate"

453 "Decontari privind interesele de participare"

481 "Decontari ntre unitate si subunitati"



46/101

- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate n unitatile comerciale (cndevidenta se tine la pret de vnzare cu amanuntul ):

371 "Marfuri" = 378"Diferente de pret la marfuri"

taxa pe valoarea adaugata neexigibila cuprinsa n pretul cu amanuntul al marfurilor:

371 "Marfuri" = 4428 "TVA neexigibila"

Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare al marfurilor iesite din gestiune astfel:

- dupa vnzare odata cu descarcarea gestiunii:

cnd evidenta se tine la pret cu amanuntul:% = 371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

378 "Diferentele de pret la marfuri"

4428 "TVA neexigibila"

cnd evidenta se tine la cost de achizitie (comert en gross):607 "Cheltuieli privind = 371 "Marfurile"

marfurile"

- constatate lipsa la inventar:

607 "Cheltuieli privind = 371 "Marfurile"

marfurile"

- pierderi din calamitati:

671 "Cheltuieli privind calamitatile = 371 "Marfuri"


47/101

si alte evenimente extraordinare"

- trimise spre prelucrare la terti:

357 "Marfuri aflate la terti" = 371 "Marfuri"

- donatii acordate:

6582 "Donatii si subventii acordate" = 371 "Marfuri"

- livrate entitatilor afiliate, legate prin participatii, unitate si subunitate:

% = 371 "Marfuri"

451 "Decontari ntre entitati afiliate"

453 "Decontari privind interesele

de participare"

481 "Decontari ntre unitate si subunitate"


Soldul contului este debitor si evidentiaza valoarea la pret de nregistrare amarfurilor aflate n stoc la sfrsitul perioadei.

Contul 378"Diferente de pret la marfuri"- tine evidenta adaosului comercialaferent marfurilor din unitatile comerciale.

Dupa continutul economic: cont rectificativ al valorii de inregistrare al marfurilor.

Dupa functia contabila: cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate nunitatile comerciale:

371 "Marfuri" = 378 "Diferente de pret la marfuri"

Se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiuneprin vnzare sau alte cai (inclusiv reducerile de pret la marfuri):


48/101

378 "Diferente de pret la marfuri" = 371 "Marfuri"

Soldul contului este creditor si exprima valoarea adaosuluicomercial aferent

marfurilor existente n gestiune la sfrsitul perioadei.Adaosul comercial aferent marfurilor din comertul cu amanuntul, ridica probleme

deosebite n ceea ce priveste determinarea acestuia cu ocazia descarcarii gestiunii. Se stieca pretul cu amanuntul al marfurilor se determina astfel:

Pret cu = Cost de + Adaos + TVA

amanuntul achizitie comercial neexigibila

Pentru determinarea adaosului comercial aferent vnzarilor se parcurg urmatoareleetape:

- calculul coeficientului de repartizare a adaosului comercial:

K378= Si378+Rc378 / ( Si371+Rd371 ) - ( Si4428+Rc4428 )

- determinarea adaosului aferent stocurilor :

Adaos aferent stocurilor = Stoc marfa fara TVA*k378

- calculul stocului de marfa mai putin TVA:

Stoc marfa fara TVA = SfD371-SfC4428 sau


49/101

Stoc de marfa cu TVA- TVA aferent stoc

- determinarea adaosului aferent vnzarilor:

Adaosul aferent = Adaos total - Adaosul aferent

vnzarilor ( RD378) ( Si378 + Rc378 ) stocurilor ( Sf378 )

La descarcarea gestiunii rulajul debitor al contului 4428 va fi egal cu rulajul creditoral contului 4427.

Formula contabila de descarcare a gestiunii marfurilor cu amanuntul va fi:

% = 371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli privind marfurile"(cost de achizitie)

378 "Diferente de pret la marfuri"

(adaos comercial aferent vanzarii)

4428 "TVA neexigibila"

(TVA aferent marfurilor vndute, Rc4427)

1.11. Contabilitatea ambalajelor


50/101

Circulatia marfurilor de la producatori pna la consumatori, ca de altfel si a celorlaltecategorii de bunuri materiale, este conditionata n mare masura de utilizarea unorambalaje adecvate, care contribuie la pastrarea proprietatilor fizico-chimice ale acestoran timpul transportului, manipularii, depozitarii si comercializarii. Altfel spus, ambalajelereprezinta o categorie distincta de stocuri care asigura una dintre premisele importante

pentru realizarea n conditii corespunzatoare a circulatiei propriu-zise a marfurilor.Datorita diversitatii tipurilor de ambalaje, a dimensiunilor si modului de utilizare, almodului de finantare si recuperare este necesara, ca o conditie indispensabila pentruorganizarea contabilitatii, clasificarea lor dupa mai multe criterii.

n functie de durata si valoare, ambalajele se delimiteaza n doua categorii sau grupeimportante si anume: ambalaje de natura mijloacelor fixe si ambalaje de natura stocurilor.

n prima categorie se ncadreaza ambalajele care ndeplinesc conditiile de valoare sidurata stabilite pentru mijloace fixe (containere, cisterne, tuburi de oxigen, butoaie de

bere s.a.), reflectndu-se n contabilitate cu ajutorul conturilor de imobilizari corporale.Aceste ambalaje se utilizeaza de regula pentru pastrarea marfurilor si fac parte dininventarul permanent al unitatii patrimoniale, circulnd, atunci cnd este cazul, peprincipiul restituirii integrale si fara vnzare-cumparare, pe baza de facturare "proforma".

Ambalajele de natura stocurilor sunt numeroase si au mai multe destinatii, fapt ce impuneclasificarea lor n raport cu continutul si modul de oglindire n contabilitate n treisubgrupe si anume: ambalaje de natura obiectelor de inventar, ambalaje de circulatie saude transport si materiale de ambalat.

Ambalajele de natura obiectelor de inventar (lazi pentru pine, butoaie pentru bere,

butoaie din fag pentru brnzeturi s.a.) fac parte din inventarul permanent al unitatii si seoglindesc n contabilitate cu ajutorul conturilor corespunzatoare acestei categorii deelemente patrimoniale. Ele circula pe principiul restituirii integrale, facturndu-se"proforma".

Ambalajele de circulatie sau de transport (navete pentru lapte, bauturi racoritoare sialcoolice, cutii pliante din mucava, sticle, borcane s.a.) detin ponderea cea mai mare ntotal ambalajelor si participa la mai multe circuite comerciale. Aceste ambalaje seurmaresc n contabilitate cu ajutorul conturilor 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pretla ambalaje", care se vor prezenta ulterior.

Ambalajele de transport sau de circulatie, n functie de modul de recuperare sivalorificare se delimiteaza n doua subgrupe si anume:

- ambalaje facturate distinct care circula prin vnzare-cumparare;

- ambalaje facturate distinct care circula prin restituire directa.


51/101

Fiecare din aceste subgrupe, sub aspectul circulatiei si decontarii, se reflecta ncontabilitate n mod specific, asa cum se va prezenta ulterior.

Materialele de ambalat (hrtie, pungi de hrtie si polietilena, carton, talaj industrial s.a.)se folosesc pentru mpachetarea marfurilor n vederea vnzarii en-detail, pentru

preambalare si expunere estetica, precum si pentru nevoi gospodaresti. Ele se reflecta ncontabilitate cu ajutorul contului 3013 "Materiale pentru ambalat" sau pot fi incluse directn cheltuielile de exploatare, n debitul contului 604 "Cheltuieli privind materialelenestocate", dupa cum se stabileste de unitatea patrimoniala.

Materialele de ambalat, precum si ambalajele a caror valoare este inclusa n pretulmarfurilor (cutii de conserve, sticle de plastic, pungi de polietilena s.a.) se utilizeaza osingura data, fiind nerecuperabile, fapt pentru care, pe masura eliberarii n consum seinclud n cheltuielile de exploatare.

1.11.1.Organizarea contabilitatii ambalajelor refolosibile

Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor de transport sau de circulatie se utilizeazadoua conturi sintetice de gradul I, 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pret la ambalaje",care constituie grupa 38 "Ambalaje" din cadrul clasei a 3-a "Conturi de stocuri siproductie n curs de executie" din Planul de conturi general.

Utilizarea celor doua conturi amintite pentru urmarirea ambalajelor de transport sau decirculatie facturate distinct, care circula prin vnzare-cumparare sau prin restituiredirecta, este influentata ntr-o anumita masura de pretul de nregistrare adoptat de unitate,care poate fi costul efectiv de achizitie sau pretul standard (prestabilit).

Folosirea costului efectiv de achizitie consta n evaluarea ambalajelor si implicit aoperatiilor de intrari si iesiri n si din gestiune la costul efectiv de intrare n patrimoniu,care n perioada actuala este fluctuant, fapt ce creeaza anumite dificultati n ceea cepriveste evaluarea iesirilor din gestiune.

n cazul adoptarii costului amintit ca pret de nregistrare este justificata crearea n cadrulcontului 381 "Ambalaje" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau decumparare si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare, ambele cu functiacontabila de activ.

Pentru contul analitic privind cheltuielile de transport- aprovizionare este caracteristicfaptul ca la sfrsitul fiecarei luni, pentru ambalajele vndute si, de asemenea, iesite dingestiune cu alte destinatii, se efectueaza operatia de repartizare a cheltuielilor colectate,calculndu-se coeficientul mediu de repartizare, asa cum se procedeaza n cazul contului


52/101

308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" sau a celorlalte conturi de diferentede pret.

Adoptarea pretului standard (prestabilit) ca pret de nregistrare necesita determinarea nprealabil a acestui pret pentru fiecare categorie sau fel de ambalaje, folosindu-se preturile

medii aferente operatiilor de intrari din perioada (anul) anterioara. Pretul n cauza seutilizeaza ca un pret constant n cursul exercitiului att pentru intrarile, ct si pentruiesirile de ambalaje n si din patrimoniu.

Pentru nregistrarea diferentelor n plus sau n minus ntre pretul standard si costul efectivde achizitie se utilizeaza contul 388 "Diferente de pret la ambalaje", asa cum seprocedeaza n cazul celorlalte conturi de diferente de pret.

Contul 381 "Ambalaje" este de activ si reflecta n debit si, de asemenea, n credit pretulde nregistrare aferent ambalajelor de transport sau de circulatie intrate si respectiv iesiten si din patrimoniu.

Contul n cauza se debiteaza prin creditul conturilor care corespund modalitatilor deintrare a ambalajelor n patrimoniu si anume:

- 401 "Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie",pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spredecontare;

- 358 "Ambalaje aflate la terti" si 401 "Furnizori", cu valoarea ambalajelor primite dincustodie sau pastrare de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si deprelucrare datorate pentru acestea n cazul utilizarii costul efectiv de achizitie ca pret de

nregistrare;- 608 "Cheltuieli privind ambalajele" si 7718 "Alte venituri exceptionale din operatii degestiune", pentru ambalajele constatate n plus la inventariere si respectiv primite cu titlude gratuit s.a.

Contul analizat se crediteaza pentru iesirile din patrimoniu, prin debitul conturilor cecorespund cailor sau modalitatilor de iesire, dupa cum urmeaza:

- 608 "Cheltuieli privind ambalajele", pentru vnzari si lipsuri la inventariere imputabile;

- 6718 "Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune", n cazul predarii cutitlu gratuit a pierderilor neimputabile si a pierderilor din calamitati etc.

Soldul contului 381 "Ambalaje" poate fi debitor, reprezentnd valoarea la pretul denregistrare aferenta ambalajelor existente n stoc la sfrsitul perioadei de gestiune.

Soldul contului la care ne referim, n functie de pretul de nregistrare utilizat, necesitaanumite corectari n vederea stabilirii valorii ce se nscrie n activul bilantului contabil, la


53/101

un post distinct existent n grupa activelor circulante, subgrupa de stocuri, asa cum seprezinta n continuare.

a. n cazul utilizarii costului efectiv de achizitie ca pret de nregistrare:

Valoare Pretul de nregistrare +

de = Cheltuielile de transport-aprovizionare -

bilant Provizioane pentru depreciere.

unde:

- pretul de nregistrare si cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitoral contului sintetic 381 "Ambalaje" sau soldurile debitoare ale celor doua conturi analiticece se deschid n cadrul acestuia;

- provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 398"Provizioane pentru deprecierea ambalajelor".

b. n situatia folosirii pretului standard (prestabilit):

Valoare Pretul de nregistrare

de = Diferentele de pret la ambalaje -

bilant Provizioane pentru depreciere.

unde:

- diferentele de pret n plus sau n minus la ambalaje sunt stabilite sub forma solduluidebitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 388.

Pentru contul 381 "Ambalaje" este necesar sa se organizeze evidenta analitica globalvalorica pe unitati operative de desfacere en-detail si la nivelul depozitelor de vnzare en-


54/101

gros, iar pentru acestea din urma se conduce n plus evidenta cantitativ-valorica pe felurisau categorii de ambalaje.

Contul 388 "Diferente de pret la ambalaje" este rectificativ, bifunctional, utilizndu-se ncazul adoptarii pretului prestabilit ca pret de nregistrare, asa cum se procedeaza n cazul

celorlalte conturi de diferente de pret.Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor se poate utiliza, atunci cnd este cazul, sicontul 398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor", cu functia contabila de pasiv.

n credit reflecta, de regula, la sfrsitul anului, dupa efectuarea inventarieriipatrimoniului, valoarea deprecierii ambalajelor existente n stoc, prin corespondenta cudebitul contului 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru depreciereaactivelor circulante".

Se debiteaza n exercitiile ce urmeaza celui n care a fost creditat, n masura iesirii din

patrimoniu a ambalajelor pentru care s-au constituit provizioanele sau n cazul n caredeprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica dect cea preconizata, creditndu-se contul7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".


55/101

Capitolul II

Contabilitatea stocurilor si a productiei n curs de executie la

S.C. PAN S.A. BAIA MARE

2.1. Prezentarea generala a firmei S.C. Pan S.A. Baia MareIstoricul firmei S.C. PAN S.A. Baia Mare

Data nfiintarii

S.C. PAN Baia Mare S.A. a luat fiinta n decembrie 2002. Este persoana juridica romna,are forma juridica de societate pe actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate cu

legile romne si statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale n tara sau strainatate.Sediul societatii este n Baia Mare, str. Stadion nr.1, tel 0262384318, judetul 24-

Maramures, S.C. PAN Baia Mare S.A. are codul fiscal R14776401 si este nregistrata laRegistrul Comertului sub numarul J24-398-2002.

Capitalul social initial al societatii a fost de 50.000.000 lei, fiind mpartit n 10.000actiuni cu o valoare nominala de 5000 lei. Capitalul social actual este de 200.537.000 lei,divizat n 10 000 actiuni a 20.053,7 lei fiecare. De la nfiintare pna n prezent numarulactionarilor a scazut de la 1318 la 976 datorita concentrarii detinerilor de actiuni.

Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:

productia, inclusiv aprovizionarea si importul pentru pro

Documents

contabilit stocurilor