Embed Size (px)
Citation preview
Productian de lana:Lana este un produs de secretie a pielii ovinelor.
D.p.d.v structural, fibra de lana contine:
-un strat cuticular(solzos)-la exterior
-un strat medular-la mijloc
-un strat cortical(cortez) la interior.
Lanurile fine nu au un trat medular, iar la cele semifine stratul medular este foarte subtire.
Compozitia chimica a fibrei de lana include numeroase substrante din care se detaseaza proteinele, ele fac parte din grupa scleroproteinelor, fiind greu hidrolizabile.
Cea mai importanta proteina poarta numele de keratina, care contine circa 22 de aminoacizi.
Fiecare proteina din fibra de lana se bazeaza in compozitie pe 5 elemente:
Carbonul50%
Oxygen 22-25%
Azot 16-17%
Hydrogen 7%
Sulful 3-4%
Fibra de lana pentru a nu se deprecia, este protejata de o substanta speciala numita USUC. Acesta este usuros si are un miros specific. Se gaseste in cantitati mai mari la lanurile fine si semifine comporativ cu cele grosiere.
Pentru a putea fi exploatata sau prelucrata lana se cerea ca in prealabil sa fie spalata.
Randamentul de spalare al lanii este de :
-32-42% la lanurile fine;
-40-45% la lanurile semifine;
-peste 50% la lanurile grosiere
Clasificarea lanurilor:
Lanuri fine: finetea micron(u) 10-28, lungimea 5-10cm, nr/ondulatii pe cm multe, obs. Nu au strat medular.
Lanuri semifine: finetea 28-37 microni, lungime 8-15cm, nr ondulatii putine, obs pot prezenta strat medular.
Lanuri grosiere: >40 finetea, lungime 15-30cm, nr ondulatii foarte putine, obs strat medulat
Tipuri morfo productive la ovine:Tipul de lapte: conf corporala dolicomorfa, dim. Corporale-foarte lungi si inguste, trunchi piriform sau trapez cu baza mare spre trenul posterior; greutatea corp. mijlocie; osatura fina si compacta; pielea subtire; extinderea lanii normal; exemple de rase: Friza, Awassi.
Tipul de carne: conf corp brevimorfa; dim corp-largimea si adancimea bine dezvoltate; greutate corp. mare; osatura bine dezvoltata; pielea subtire,necutata; extinderea lanii normal; rase :rasele englezesti de carne Suffolk, Hampshine, Dorset.
Tipul de pielicele: conf corp dolicomorfa; dim corp-trunchi ingust piriform lat. spre posterior, coada bilobata se termina inS; greutate corp mijlocie; osatura bine dezvoltata; pielea groasa; extinderea lanii normal; rase rasa Karakul.
Tipul de lana: conf corp mezomorfa; dim corp-talie mica spre mijlocie; greutate corp mijlocie; osatura bine dezvoltata; pielea groasa, densa cu pliuri cutanate sub forma de salba, cravata si sort.
Tipul mixt: insusiri morfo-producctive intermediare
Factori de influenta ai productiei de lana:
Factori interni:
-rasa
-linia
-individul
-varsta: fibra de lana creste pana la 3-4 ani, se mentine sau creste mai putin intens pana la 5-6 ani dupa care nu mai creste= oile se exploateaza 7-8 ani.
-sexul: masculii sunt mai grei=> suprafata pielii mai mare=>productia de lana mare.
-gradul de ameliorare etc.
Factori externi:
-clima
-sezonul: in sezonul calduros creste fibra de lana
-adapostirea
-alimentatia
-durata zile de lumina etc.
Urmarile indoparii:Grasimile se acumuleaza la inceput in zonele de legatura ale parenchimului hepatic si apoi in tot parenchimul hepatic.
Momentul terminarii indoparii se pune in evidenta prin anumite semene:
-ficatul se poate pala in cav abdominala
-privirea pasarii devine tulbure
-coada se desfasoara in evantai
-fecalele contin graunte nedigerate si capata o culoare verzuie
-apare tendinta pasarii de a cadea pe spate.
Daca dupa aceste semen se continua indoparea apare riscul plesniri celulelor hepatice
Factori care influenteaza productia de de ficat gros:
Interni:
-specia, rasa, linia,susa genetica, individual, varsta, sexul etc.
Externi:
-adapostirea, alimentatia, clima, durata indoparii, nr. Zilnic de indopari etc.
Modificarea continutuluii ficatului in lipide, protein si glucide la gaste:
Lipide inainte de indopare 3%, dupa indopare 60%
Proteine ininte de indopare 7% dupa indopare 7%
Glucide care se tranf in lipide: inainte 8% dupa 1%
Comp chimica a ficatului gras de gasca pe clase de calitateClasa I: apa 36-41%, protein 8.5-9.5%, lipide 40-50%, subst minerale 0.6-0.8
Clasa II apa 40-50%, prot 11-13, lipide 35-42, subst min 0,8-0,9
Clasa aIIIa: apa 50-60, prot 13-15, lipide20-35, subt min1.0-1.1
Ficat foarte gros: apa 35-40, protein 7.5-8,5 lipide 50,58, subt min 0,5-0,7
TaurineleSistematica taurinelor:
Familia Bovidae:
->gen bos:- subgenuri:
-Bos Bibos- gaurul si gayalul
-Bos Taurus:- primigenius, brachiceros, brachycephallis, frontosus, akeratos.
Bos Bison: bizonii sau zimbrii
-Bos poepnagus: iakul sau grohoitor
-Bos zebu: sebrul sau boul cu cocoasa
-> gen BUBALUS(bivolii)
-subgenuri:
-bubalus indicus(bivol indian)
-bubalus coffer(bivol African)
Clasificarea raselor de taurineDupa apitudini productive:
-rase de lapte: friza, Holstein-friza, angher, jersey, baltata cu negru germana, baltata cu negru romaneasca
-rase de carne: shorthom, Hereford, limousine, Aberdeen angus
-rase mixte:scwyz, pinzgau, siemmental, bruna de maramures
Rase de tractiune: sura de stepa
Dupa gradul de ameliorare:
Rase ameliorate: bruna de maramures, baltata romaneasca
Rase perfectionate: Holstein
Rase primitive
Dupa provenienta:
Rase locale
Rase importate
Inmultirea taurinelor:
In cresterea taurinelor se urmareste un deziderat si anume:
Obtinerea de la o vaca in fiecare an a unui vitel, in caz contrar cresterea si exploatarea taurinelor nu este veritabila.
In fiecare ferma de vaci cu lapte se va avea ca motto expresia: “Anul vaca si vitelul”
Implementarea dezideratului mentionat se bazeaza pe cateva masuri tehnologice de mare effect si anume:
-organizarea ireprosabila a reproductiei
-aplicarea unor tehnologii de crestere si exploatare a taurinelor perfectionate
-acordarea unei atentii deosebite cresterii tineretului
-asigurarea unei alimentatii rationale a tuturor categoriilor de taurine: tineret si adult
Gestatia dureaza:
-278-290 zile- taurine
-310-315 zile bubaline
Ciclul sexual se intinde pe 20-12 zile
Perioada caldurilor/perioada de estru dureaza intre 12-36h
Tineretul femel se da la monta cand atinge 65-70% din greutatea adulta.
Daca se forteaza nota si se dau vitelele la monta la o greutate corporala mai mica se constata urmatoarele:
-viteii obtinuti sunt debili
-juninca isi opreste cresterea
-fatarile distocice sunt frecvente
-fecunditatea si natalitatea scad
-productia de lapte care se realizeaza pe viata femelelor se reduce considerabil
In limbaj popular, fatarile realizate in astfel de conditii se numesc fatari de neleapca.
Si atunci cand femelele se dau la monta la o varsta inaintata se la greutati corporale implicit mari, apar neajunsuri in reproductive, de ex:
-fecunditatea si natalitatea redusa
-vitei mici distocici
-productie de lapte scazuta
Varsta optima pt monta a junincilor
Baltata cu galben romaneasca: 16-19 luni, 380-400kg, greutate de adul 600kg
Bruna de maramureaL16-19 luni, 360-380kg, 530kg
Friza de lapte 15-17luni, 380-400kg, 580kg
Metis friza x baltata romaneasca 16-18 luni, 370-400kg, 580kg
Pinzgau 16-20 luni 350-370 kg, 520
Vacile primipare sad au la monta la al-2lea sau al-3lea ciclu de calduri
Vacile cu o productie mica de lapte : la al 2-lea ciclu sexual
Vacile cu o productie mare de lapte: al 3-lea ciclu sexual
Vacile recordiste: al 4-lea ciclu sexual(valabil dupa fatare)
Ideal este ca vacile sa fie date la monta in maxim 3 luni de la fatare, astfel se mai realizeaza dezideratul Anul,vaca si vitelul!
Daca conditiile de crestere se exploatare de animale sunt optime, monta si fatarile se organizeaza esalonat pe tot timpul anului.
In acest fel se obtine lapte in contitati dorite , in orice luna a anului calendaristic, in caz contrat se merge pe monte si fatari sezoniere, in sensul ca cele mai multe fatari sa fie in sezonul calduros si in special primavera.
Sistemele de montaIn practica reproductiei taurinelor se cunosc 3 sisteme de monta:
-monta naturala
-monta dirijata
-monta artificiala
Monta naturala: presupune repartizarrea a 20 pana la 30 de vaci/tauri
Monta dirijata: tot o monta naturala, dar dirijata in sensul de potrivire a perechilor. Numarul de vaci repartizate pentru un taur se ridica la 70-80
Monta artificiala: insamantarea artificiala cu sperma de la taurii selectionati. La un taur revin intre 4000-5000 de vaci.
Este cel mai indicat system de monta a taurinelor pentru ca atrage un progress genetic rapid, fiind in acelasi timp cu mult mai economic decat celelalte sisteme de monta prezentate.
Daca se folosesc insamantari artificiale, se recolteaza sperma de la tauri de 2-3 ori pe saptamana, la interval egale de timp.
Sperma recoltata se examineaza d.p.d.v cantitativ si calitativ si daca corespunde, este diuata, trasa in paiete si conservata.
La monta naturala se practica 2 monte pe zi, dar la 2 zile de activitate reproductive se lasa o zi rapus sexual.
Vaca in calduri se poate depista prim mai multe moduri:
-in situatii fericite cu ajutorul taurilor incercatori
-in afara acestora sunt o serie intreaga de semen exterioare care iti indica daca vaca este sau nu in calduri:
-scurgeri de mucur abundant,
-vaca este nelinistita, tine capul ridica, mugeste scurt si des si daca se afla in grajd intoarce capul dupa fiecare vizitator.
-in cazul in care vaca este pe pasune se lasa salcata de alte vaci sau ea insasi sare pe alte vaci.
Pentru siguranta prinderii momentului optim a fecunditatii este bine sa se combine folosirea taurilor incercatori cu observarea semnelor exterioare ale vacilor.
Hranirea, intretinerea si folosirea taurilor de reproductiveIn cresterea vacior de lapte pe baze stiintifice, tauri de reproductive se duc in statiuni de monta sau in unitati de tip SEMTEST.
In adaposturile care asigura confortu tehnologic taurii se introduce in boxe individuale sau se leaga la islaz, despartiti fiind unii de altii prin bare metalice.
Zilnic taurii sunt scosi afara din graj, asigurandu-li-se o plimbare de 2-3h. in acest interval de timp fiecare ingrijitor plimba un taur tinandu-l de un baston legat de inelul nazal.
La 2-3 luni se asigura curatarea ongloanelor, respective unghiilor intrucat in caz contrar taurul nu mai executa in conditii optime saltul pe manechin pentru recoltarea spermei sau saltul pe vaca in monta naturala.
O atentie deosebita se acorda hranirii taurilor de reproductive.
In primul rand se are in vedere ca hrana sa nu fie voluminoasa, pentru a determina aparitia asa zisei burti de paie.
Hrana trebuie sa fie concentrate si de cea mai buna calitate, insumand administrarea de fanuri foarte bune, de concentrate care sa stimuleze activitate de reproductive si de morcovi furajeri.
Norme de furajare pentru taurii de reproductive
Masa corporala pt 700kg
Cerinte nutritionale/cap taur
Su(kg)12,5
Unitati nutritive 10,5
PBD(g)1000
Apa(l)50
Sare(g)42
Nutreturi iarna vara
Fan kg 10, 6
Masa verde
Morcovi kg 9, 20
Ovaz kg 3, 3
Tarate grau 1, 1
Sare g 42, 42
Apa 50. 50l
Pregatirea vacilor gestante pentru fatareIn vederea obtinerii unor vitei sanatosi si a realizarii unor fatari normale, vaca gestanta, inainte de fatare, trebuie pregatita in mod special:
-in primul rand, daca continua sa produca lapte se intarca.
-in al doi lea rand, I se asigura un repaus mamar, variabil in functie de varsta, de productia de lapte preconizata a se obtine de la vaca.
Durata repaosului mamar este de:
-60-67 zile pentru vacile primipaare
-40-45 la vacile cu o productie mai mica de 2500kg intr-o perioada de lactatie normal de 305zile.
-75-90 zile pentru o vaca recordista.
Intarcarea vacilor trebuie sa respecte o anumita tehnica:
In primul rand, se schimba in totalitate alimentatia animalelor, ele nu mai primesc decat fan de calitate mijlocie la discretie.
Este neadmis ca vaca in aceasta perioada, sa primeasca concentrate, nutreturi insilozate si borhoturi.
Mulgerea se face o data pe zi. In 10-15 zile de la declansarea programului de intarcare, vacile nu maid au lapte.
Se continua pana la fatare, furajarea lor cu fanuri si eventual putine concentrate fara nutreturi insilozate si borhoturi care determina avorturi.
Fatarea vacilor, pregatirea si supravegherea fatarilorCu 10 zile inainte de fatare, vacile sunt transportate in maternitate. Aici se mentin 10-15 zile. Corp comun cu maternitatea face profilactorium unde sunt crescuti viteii.
Dupa 10-15 zile petrecute de vitei in profilactorium, acestia sunt transportati in alte adaposturi numite crese pentru vitei unde de regula stau pana la varsta de 6luni.
Fatarea trebuie sa fie supravegheata pentru a asigura asistenta de care are nevoie vitelu.
Semnele fatarii:-vaca are abdomenul mult crescut in dimensiuni, in special pe partea dreapta.
-flancurile se adancesc
-in jurul cozii se remarca, deasemenea, cate o adancitura de fiecare parte.
-animalul se culca si se scoala des.
-prin comisura buzelor vulvare se scurg secretiile mentionate.
-ugerul creste in volum
-sfarcurile devin turgescente
Semnele fatariiCu 2-3 zile inainte de fatare incep durerile vacilor mame, din aceasta cauza vacile se culca si se scoala des si sunt agitate.
Cand momentul fatarii devine imminent se spala si se dezinfecteaza animalul in jurul buzelor vuvare, dupa care se sterge cu o carpa curate.
Ingrijirea noului nascutVitelul este primit pe o patura sau pe o foaie de cort.
Prima grija pe care trebuie sa o avem este de a-I desfunda narile de mucoztati. In felul acesta usuram respiratia.
Daca este cazul, vitelului I se face respiratie artificiala: se indoaie membrele anterioare si se apasa ritmic cu mainile cutia toracica.
Intrucat corpul vitelului este umed, trebuie sa fie sters cu un somoiag de paie curate.Atunci cand avem sigurata ca vaca mama este sanatoasa, vitelul poate si lasat la mama sa fie lins.
Prin lingere se pot transmite multi microbe, fata de care vitelul nu are imunitate.
O alta masura pt vitelul nau-nascut este a fi cantarit.
Se taie, in primul rand, cordonul ombilical la 10-15cm de abdomen, se preseaza de sus in jos pentru scurgerea continutului, se preseaza cu tincture de iod.
In continuare vitelul este transferat in profilactoriu, aici este individualizat, in sensul ca I se aplica o crotalie la ureche, si este inscris intr-un process verbal de fatare.
Hranirea viteilorIn primele 5-7 zile, vitelul trebuie sa primeasca colostrum de la mama.
Laptele colostral este superconcentrat in substante nutritive, dar important este faptul ca in el se intalnesc substante imunogene care transmit imunitate de la mama la fat.
In decurs de 5-7 zile laptele capata caracteristiciile laptelui asa-zis normal.
Dupa incheierea perioadei colostrale exista 3 variante de alaptare a viteilor, respective:
- I alaptarea cu lapte integral- II alaptarea cu lapte integral + lapte smantanit- III alaptarea cu substituienti din lapte.
Pe masura ce viteii cresc in greutate sunt invitati sa consume si alte nutreturi in afara de lapte, cat si un ameste de concentrate in care include si un premix vitamin-mineral.
Fiecarei faze de crestere ii corespunde un anumit ameste de concentrate.
Atat fanul vitaminizat, cat si concentratele se administreaza la discretie.
Viteii din profilactoriu sunt transferati in crese unde pot fi tinuti pana la 6 luni. De fapt, perioada in care viteii sunt mentinuti, in crese este data de varsta stabilita pentru intarcarea lor.
In zilele cu soare, ale sezonului rece, viteii sunt bine dezvoltati, ei sunt scosi, afara in padoc pentru plimbare.
Miscarea libera se constituie intr-o miscare functionala.
In fermele modern de vaci cu lapte, viteii sugari sunt crescuti in custii individuale, scoase inafara grajdului, inclusive in anotimpul rece. Aceasta le permite sa creasca sis a se dezvolte in mod armonios.
Intarcarea viteiilorIn functie de metoda si procedeul de alaptare folosite, vietii se intarca la o anuita varsta.
In sistemu de crestere traditional intarcarea are loc la 4luni pentru female si la 5-6 luni pentru masculi.
In sistemele modern de crestere, intensive sau semiintensiv, intarcarea viteilor se face la varsta de 2-3 luni.
La intarcare viteii se separa pe sexe.
Ingrijirea vacilor mameIntrucat vacile mame au fost supuse unui travaliu intens, ele sunt epuizate, de aceea trebuie sa manifestam o atentie deosebita pentru a le adduce la o viata normala.
Comportamentul ingrijitorului fata de vaca mama trebuie sa fie ireprosabil.
Hranirea vacilor recent fatate impune anumite reguli, astfel in prima zi dupa fatare vaca nu mai primeste decat un terci subtire, respective apa usor incalzita si usor sarata in care amestecam 0,5 kg de tarate de grau.
In acelasi tip, se administreaza putin fan de cea mai buna calitate.
In zilele 2-4 se continua administrarea zilnica aterciului subtire, dar fanul se administreaza la discretie.
Din zilele 2-4 si pana in zilele7-8 vaca va primi fan la discretie, nutreturi suculente de cea mai buna calitate la discretie si concentrate cu cantitati crescande.
De-abia de la 7-8 zile se trece la un tain normal.
Cresterea tineretului taurinFactori de influenta dupa natura si caracterul lor:
Interni:
-etnici:rasa, determinismul genetic al populatiilor, individual
-fiziologici: varsta, sexul, precocitatea, starea de sanatate
Externi:
-tehnici:alimentatia, alimentatia cu apa, intretinerea.
-organizatorici:programul activitatiilor zilnice
-geoclimatici:T~C, umiditatea,curentii de are,lumina,presiunea atmorferica,gradule de fertilitate al solului.sistemul de exploatare al pamantului.
Alimentatia tineretului taurin femelIn practica curenta alimentatia tineretului taurin femel se face pe faze de crestere sau pe grupa de varsta de asa maniera incat sa nu fie favorizata ingrasarea animalelor in detrimental conditiei de reproductive. Normele de hrana pt tineretul taurin feme sunt:
Masa corporale – SU(KG) -700g U.N – PBDg
75 – 1,2 1,8 – 2,3 – 300
100 150 – 1.6 2.7 – 2.6 – 340
200 250 – 3.7 5,5 – 4,1 – 470
300 350 - 5,3 7,8 – 5.4 – 570
Hranirea vacilor in lactatieTehnica de alimentatie variaza in functie de sistemul de intretinere al vacilor de lapte, difera in anotimpul de iarna de cel din anotimpul de vara astfel:
-vara vacile pot fi intretinute la grajd sau tabere de vara
-iarna pot fi legate la grad sau pot fi mentinute nelegate in stabulatie libera.
Echipamentele de furajare variaza in functie de sistemul de intretinere aplicat. In hranirea rationala a vacilor de lapte se au in vedere urmatoarele norme:
1,1U.N pt asigurarea functiilor vitale/100kg GV
0,49U.N/l lapte
Mulsul vacilorVacile se pot mulge manual sau mechanic, mulgerea manuala este abandonata in fermele organizate.
Mulgerea mecanica se poate realiza cu ajutorul a diferite instalatii de muls. Nu se concepe cresterea vacilor de lapte in effective mari fara existent unei instalatii de muls mechanic.
Indifferent de modul in care se face mulsul, acesta trebuie pregatit in mod special astfel:
-ugerul vaci se spala si se sterge cu o carpa curate dupa care se executa masajul ugerului cuprinzandu-l cu ambele maini. Procedand astfel de declanseaza instinctual de lasare a laptelui.
La mulsul manua se poate folosi una din urmatoarele metode:
-cu mana plina
-cu nod
-cu 2 degete
Mulsul mechanic se face la stand cu bidon collector sau pe o platform rotativa.
Ingrasarea taurinelorIn practica curenta se folosesc 3 sisteme de ingrasarea a taurinelor:
-intensiv
-semiintensiv
-extensiv
Sistemul intensive cunoaste 2 metode: body beef sip t care alba
La ingrasare pt baby-beef vitei se introduce in crescatorie la varsta de 7-14 zile unde sunt tinuti pana la 16-18 luni cand se sacrifice la o greutate de 450kg.
In cazul ingrasarii pt carne alba, viteii se introduce in crescatorie tot la varsta 7-14zile dar se tin pana la varsta de 110 zile cand ating greutati de 120-150kg- alimentatia fiind eclusiv pe baza de late.
Ingrasarea in system semiintesiv incepe la varsta viteilor de 12luni si se incheie la 18 luni can dating greutati de 450-500kg.
Ingrasarea in system extensive se face in ferme neorganizate.
Daca incepe in sezonul de pasune se administreaza la discretie masa verde, cand se intra in sezonul rece, masa verde este inlocuita cu grosiere, fanuri si paie de cea mai buna calitate.
In ambele sezoane: rece, cald se administreaza si un supliment de concentrate.
Animalele sunt introduce la varsta de 12luni si sunt tinute pana la 18 luni cand se realizeaza o greutate medie de 480kg si un spor mediu zilnic de 600g.
Majoritatea animalelor introduce la ingrasarea sunt taurasi respinsi de la reproductive care se castreaza la varsta potrivita.
Se practica si ingrasarea vacior adulte reformate, mai mult o reconditionare a acestora, extinsa pe o perioada de 2-3 luni
Cresterea ovinelor si caprinelorOvinele sunt crescute pentru productiile lor: lapte, carne, pielicele sau pentru productii mixte.
Rasele de ovine al caror numar este pentru uni de pestee 750 au specializari strice in directiile mentionate
Reproductia ovinelor
La oi, sezonul de monta traditional este toamna, in octombrie, noiembrie, ca fatarile sa fie in anul urmator la inceputul primaverii. Aceasta inseamna ca gestatia la ovine dureaza 5 luni.
Ciclul sexual se extine pe 17-18zile
Perioada de estrus au de calduri dureaza 24-36h
Ovulatia apare indeosebi la sfarsitul caldurilor.
Fatarea poate fii in picioare sau in decubit
Varsta optima de folosire a ovinelor la reproductive este de:
- Rase englezesti pentru rase ft precoce 9-10 luni- Friza rase precoce 12luni- Turcana si tigaie :rase tardice 18luni
Durata de folosire: oi 5-6 ani, berbeci 4-5 aniReforma: oi 7-8ani berbeci:5-6aniVaci 10-12ani
Reproductia ovinelorMajoritatea fatarilor(60-80%) au loc noaptea, rarea se constata fatari distocice.
Semnele fatarii:
Animalul este nelinistit, iar valvula se inroseste si se tumefiaza.
Prin comisura valvelor se scurg secretii specifice.
In mod obligatoriu fatarile trebuie sa fie asistate.
Mielul fatat se lasa la mama pentru a fi lins. Se recomanda ca fatarile sa se faca in maternitate, amenajata la un capat al soivanului.
Aici exista boxe individuale, deci fiecare boxa este destinata oii mame si mielului ei.
In maternitate, oile mame stau in ziua fatarii si maximum 2-3 zile dupa fatare. Dupa aceea se transfera in soivan unde sunt organizate boxe collective. Intr-o boxa colectiva se repartizeaza 15 oi-mame cu mieii lor, revenind 1.5-1.8m2 pentru fiecare miel.
Ombilicul se taie la 7-8 cm de abdomen, se scurge de continut si se dezinfecteaza prin pensare cu tincture de iod.
Fiecare miel se cantareste, se individualizeaza printr-o marca speciala si se inregistreaza in registrul de fatari.
Pe masura ce mielul creste incep sa-I fie administrate, pe langa latele matern si nutreturi suplimentare, insmnand fibroase, fanuri de cea mai buna calitate, suculente si ameste de concentrate.
De la varsta de 6-8 luni nu se maid au nutreturi concentrate, ir laptele colostral este obligatoriu sa fie administrat, fiind deosebit de concentrate in substante nutritive si energie.
IntarcareaSe face deobicei la 5-6 luni, dar in functie de destinatia materialului biologic poate avea loc si mai devreme.
Daca la alte specii de animale, mamele sunt foarte slabite si isi revin foarte greu la o stare fiziologica normal, oile mame isi revin foarte usor, incet la nici o ora incep sa bea apa sis a manance.
Igiena fatariiEste absolut necesar a se pastra pentru a se obtine miei sanatosi.
In acest sens se iau o serie de masuri intre care:
-cu 10 zile inainte de fatarea oaia se odihneste(se tuned lana din jurul cozii si de la nvelul ugerului)
-primul supt al mielului se face dupa ce ugerul a fost spalat, dezinfectat si sters cu o carpa curate.
-primele picaturide lapte se arunca.
In functie de varsta, mieii in alaptare se impart in urmatoarele categorii:
1 miei cruzi pana la 7 zile, formandu-se grupe de 20-30 oi si miei.
2miei mijlocasi 8-15 zile, grupe oi-miei 30-50
3 miei zburati 16-30zile grupa 50-100
4 miei mai mari peste 30zile, grupe 200-300oi
Furajarea supimentara a mieilor se face in locuri special amenajate unde nu au acces mamele.
Sisteme de reproductive la ovineExista:monta naturala si monta artificiala
Monta naturala: libera, dirijata si in harem
-libera: se repartizeaza 25-30 oi pe un mascul
-dirijata: se repartizeaza 60-70oi/mascul
-in harem:30-40oi/mascul
Un berbec adult poate efectua 4 monte pe zi iar unul tanar 1-2
In 2-3 zile de activitate reproductive atat la berbecii tineri, cat si la cei adulti se lasa o zi repaus.
Insamantarile artificiale permit realizarea unui process genetic rapid, intrucat sperma inoculate provine de la berbeci ameliorati.
Oile in calduri sunt depistate cu ajutorul berbecilor incercatori, acestia sunt vasoctomizati si poarta un sort la nivelul organului genital.
Dimineata devreme se da drumul berbecilor incercatori intre oi care pt a depista oile in calduri.Acestea se separa de restul oilor si raman la soivan unde vor fi montate de berbecii reproducatori alesi.
La 8 pana la 10h de la prima monta se repeat monta pentru a avea siguranta unei bune fecunditati.
Se utilizeaza 1 berbec incercator la 60-70 oi
La 7 pana la 10 zile de la incheierea campaniei de monta se da drumul berbecilor in turmele de oi pentru a monta oile nefecunde.
De regula, Campania de monta este tamna, in OCT-NOV, dar pentru a avea miei pe tot parcursul anului, in ultimi ani se organizeaza asa-zisa monta contrasezon
Alcatuirea turmelor de oi Prin specificul lor, in sezonul calduros, oile se scot la pasune, ele se grupeaza pe turme astfel:
1prima turma: turma de oi in lactatie 400-500capite/turma la care se repartizeaza 2-3 ciobani
2 turma de miori: 300-350 capite 1-2 ciobani
3 turma de mioare 300-350 capite 1-2ciobani
4 turma de carlani tineret ovin sub 1an 300-350 capite 1-2 ciobani
5turma de carlane 300-350 capite
In turmele de carlani si carlane se repatizeaza 2-3 oi sterpe sau 1-2 batali(berbeci castrati) cu talanga.
6turme de berbeci 350-400 copite turma
7turme de batieli 350-400
La pasune oile se desfasoara pe o lungime de 300-400m si o adancime de 40-45m
Program de grajd4-5:30 muls
5:30-11 adapat si pasunat
11-12: muls
12-14 adapat si odihna
14-19 pasunat
19-20 muls
20-22 pasunat si adapat
22-04 odihna
Hranirea ovinelorTineret ovin GC=35kg
s.m.z=200g
volum ratie=4kg su/100kg GV
structura ratiei:
-masa verde 97%
-concentrate 3%
Masa verde:4 kg iarba de sudan, 2kg culture duble, 6 kg porumb +mazare
Concentrate: fosfat dicalcic 0.03kg, gazuri 0,15kg
Perioada de stabulatieVal ratiei: 4.1kg/SU/gGV
Str ratiei: suculenta 44%, fibroasa 56%
Fibroase: fan lucerna0,5kg, vreji leguminoase 1kg, coceni 1kg
Suculente: 2kg siloz porumb
Oi adulte, pregatire de monta GC=56kgPer pasunat
val ratiei: 3.08kgSU/100kgGV
str ratiei: masa verde 97,2%, concentrate 2.8%
masa verde7kg
concentrate 0,2kg
sisteme de crestere a ovinelorovine se pot creste pe pasune, in semistabulatie si in stabulatie permanenta.
La cresterea pe pasune de primavera devreme, respective de la 1 mai si pana da frigul in cursul zile oile se tin la pasune, urmand ca peste noapte sa fie mentinute in soivan.
In semistabulatie oile sunt scoase la pasune 2-3h/zi si sunt hranite in soivan
In stabulatie permanenta se practica unde nu exista suprafete suficiente de pasune, animalele sunt mentinute la soivan si hranite cu furaje din stoc.
Ingrasarea ovinelorSe supun ingrasarii atat tineretul ovin cat si oile adulte reformate, care se supun unei reconditionari.
Ca sisteme de ingrasare:
-sistemul extensive
-sistemul intensive
In sistemul extensive oile sunt mentinute pe pasune, dar in aceasi timp primesc suplimente de concentrate la soivan
In practica ingrasari ovinelor sunt cunoscute 2 sisteme, respective:
-sisteme de ingrasare semiintensiv si chiar intensive
-sistem de ingrasare intensive
In system semiintensiv se valorifica din plin resursele locale. in completarea ratiei se dau cantitati mici de n. concentrate.
Sisem intensive a fost foarte dezvoltat in tara noastra pana la dec 1989 in vremea aceea existau in fiecare judet complexe de crestere si ingrasare a mieilor.
Fiecare astfel de complex avea o capacitate de :10000-15000 de capete. Miei erau crescuti in adaposturi deschise pe gratare de lemn, inaltimea gratarelor varia intre 60-80cm, intre sipcile gratarelorsi lasa un loc liber de 2 cm. fiecare adapost era compartimentat din 4 in 4 metri.
Suprafata unui compartiment nu depasea 24m2. Pe aceasta suprafata se cresteau 70-74 miei. Popularea complexelor se facea primavera cu miei intarcati, varsta 50-60 zile, greutatea 14-18kg.
Ingrasarea dura pana la varsta de 5-6luni, implinita toamna, cand se realizau greutati corporale de 35-37kg.
Valorificarea mieilor ingrasati era facuta fie in stare vie, prin export in tarile arabe sau sub forma de carcase rezultate in urma abatorizarii.
Se supun ingrasari si oile adulte reformate:2-3 luni facandu-se cu resurse locale si supliment de concentrate.
Mulsul oilorLaptele de oaie este un aliment f apreciat pt bogatia lui in energiea proteinei, grasimi etc.
Daca laptele de vaca se consuma intr-o masura ca atare, sub forma de lapte de consum, laptele de oaie nu se consuma sub aceasta forma ci se transforma in produse lactate:cosul de oaie, cascaval de dobrogea, iaurt.
Mulsul oi se poate face manual si mechanic cu instalatii special.
La inceput un mulgator poate mulge intre 80-100 oi, pentru ca in timp sa ajunga la 100-120 oi la o mulsare.
Mulsul unei oi dureaza:-40-50 secunde dimineata, 30-40 secunde in restul zilei.
In cazul folosiri mulsului mechanic se utilizeaza intalatii de muls cu diferite capacitate, in ROM: instalatia de 24 de locuri care permite mulsarea a 250oi/ora.
Tunsul oilorIn fiecare an oile se tund. Cele cu lana grosiera sau semigrosiera se tund in prima parte a lunii mai , iar cele cu lana fina sau semifinal in primele 10-15zile ale lunii iuni.
Tunsul se face manual si mechanic. Numarul de oi tunse manual de catre un tunzator variaza intre 20-40/zi in functie de felul lanii tunse. Cu cat este mai bogata si mai densa cu atat nr tuns de tunzator este mai mic.
La tunsul mechanic un tunzator tuned/zi 60-70 oi cu lana fina sau semifinal. Ordinea in care oile se tund este de regula aceasta:
-se incepe cu tunsul posterior si se continua cu restul corpului. La 10-12 zile de la uns oile se trateaza impotriva raiei.
Concluzie: sectorul de crestere a oilor este neglijat pe nedrept.
Thenologia cresterii caprelor Tehnologia de creste si de exploate a caprelor
In trecut cresterea caprelor se practica numa in system extensiv.
Astazi caprele sunt crescute in sistm semiintensic in ferme organizate.
Tendinta este ca in crescatoriie de carne sa exist erase ameliorate, singurele care asigura eficienta economica in exploatare.
Principalele productii obtinute:
-laptele, carnea, pieile,parul
In industria pielariei pieile de capra poarta denumirea comerciala de zevro.
Parul de capre se obtine in special de la rase precum:angora, kasmir. Se foloseste pt obtinerea plusului , fetrului si a covoarelor.
Din fetru se colectioneaza palarii. Covoarele de kasmir sunt in mod obligatoriu din par de kasmir.
Indici de reproductiveIezii se intarca la varsta de 12 saptamani, la 506 luni se separa pe sexe.
Fecunditatea este in medie de 97-99%. Prolificitatea 140%.
Ce mai mare prolificitate se obtine la fatarile 3 sau 4, ramanand relative constata la fatarile 5si 6.
Varsta femelelor la aparitia maturitatii sexuale: 6-7 luni la rasele precoce, 7-8 luni la rasele tardive.
Varsta optima pt prima monta:15-18luni female, 16-18 masculi.
La rasele ameliorate care beneficiaza de un confort tehnologic optim, vartsa optima pt 1 monta poate cobora la 9-10luni.
Rata ciclului sexual: in medie 17zile cu limite intre 14-21zile.
Durata caldurilor:30-42h
Nr de female repartizate la un tap de 2 ani:
- la monta dirijata: 50-60
La monta in libertate 20-30
Insamantarile artificiale sunt in faza incipienta.
SuineProductia de carne: carnea de porc este consumata, aproape pe toata suprafata globului. Nu se consuma acolo unde exista interdictii religioase pentru acest tip de carne.
Statisticile indica un consum mediu de carne de porc/locuitor sip e an de 89kg.
In tara noastra statisticile indica un consum de carne de porc/locuitor/an de aprox 69kg, cifra ce pare exagerata.
Efectivele de porciAu cunoscut creste in toate tarile cu unele exceptii. Cele mai insemnata cresteri au fost inregistrate in China:+31.99% in 2007 fata de 1992, 31.42% in Danemarca in 2007 fata 1992, 58.13%in spania, 90,78% in Vietnam.
Scaderi effective s-au inregistrat in fostele tari comuniste: polonia-17,91%
-rusia -50,39%.
Tehnologia de crestere si de exploatare a vierilorPt a se obtine efficienta economica in cresterea porcilor trebuie sa se realizeze anumite deziderate:-2,2 fatari/an/scroafa-22 purcei intarcati/scroafa-un indice de conventie a hranei= 3-3.5=>3-3.5kg nutrt combinat consumat/kg spor crestere greutate-randament la sacrificare de 75-85%In realizarea acestor deziderate un rol important il joaca calitatea vieriilor de reproductive. Durata de exploatare a unui vier de reproductive este in jur de 3 ani.Varsta obtinuta pt reproductive se considera a fi de 8-9 luni pt ambele sexe.
La aceasta varsta masculii ating 120-130kg, femelele 110-120kg.Vierii de reproductive se intretin in boxe individuale dar mai raspandita este intretinerea in boxe collective revenind 5-10 capete/boxa la o suprafata de pardoseala se aloca 6mp de vier la care se adauga 10mp de padoc/vier.La varsta de 2 ani vierilor lei se taie coltii.In privinta microclimatului din adaposturi se accepta urmatoarele norme:-t*c 17-18-umiditatea relative a aerului 70-75%-durata luminii: 8h in 24hIntensitatea luminii 40lucsi
Indicii de reproductie si productie intr-o ferma mica Indicii de reproductie:
fecunditate: 75 %; prolificitate: 9 purcei; indice folosire a scroafei: 2 fatari/an.
Indicii de crestere: spor mdiu zilnic sugari: 160 g/zi; spor mediu zilnic tineret: 370 g/zi; spor mediu zilnic porci grasi: 550 g/zi.
Pierderi prin mortalitati: maternitate: 10 %; cresa: 4%; crestere - ingrasare: 1 %. Intarcare purceilor la 42 de zile.
Hranirea vieriilor de reproductie:In hranirea vieriilor se are in vedere folosirea unor retete de n. Combinat adecvate in cate materiile prime si cele auxiliare sa fie de cea mai buna calitate. Pt a avea o productie spermatica corespunzatoare cantitativa si calitativa, pe langa administrarea de n.combinat se da un supliment de hrana care consta in:
Vara:3-4kg de lucerna verde de foarte buna calitate
Iarna:2-3kg de morcovi rosii sau 0.3 -0.5 kg faina de fan de lucerna.
Tehnologia de crestere si exploatare a scroafelor si scrofitelor in per. de pregatire pt montaIn practica curenta o femela este folosita la reproductie cam 4 fatari.alegerea scroafitelor pt reproductie trebuie facuta cu fosrte multa atentie in sensul de a avea o conformatie corporala corespunzatoare si o contitutie robusta.
De asemenea trebuie sa fie atinsa greutatea corporala medie pentru reproductie.
O mare atentie se acorda calitatii sfarcurilor/mameloanelor astfel fiecare scrofita oprita la reproductie se cere sa aiba 12 sfarcuri uniforme cu dispunere simetrica.
Monta femelelor se realizeaza in primele 10 zile de dupa intarcare. Intotdeauna se acorda o atentie si numarului de scrofite sau scroafe repartizate unui reproducator. Asa de exemplu: unui vier de 1 an i se repartizeaza intre 8-15 femele. Vierul va executa 1 monta/zi, la 2 zile de activitate se da o zi pauza.
Vierului de 2 ani i se repartizeaza 25 de femele. Se recomandat 1 monta/1 si 1zi/saptamana repaus.
Unui vier de 2.5-3 ani i se recomanda 40 de femee, 2 monte/zi 1-2 zile/saptamana repaus.
Ideal este ca monta naturala sa fie inlocuita de insamantari artificiale, cand se reduce nr de vieri si totodata se valorifica din plin vierii amelioratori, sperma folosita ca atare sau in stare diluata.
Depistarea scroafelor si a scrofitelor in calduri se face cu ajutorul vierilor incercatori.
Dimineata se da drumul in adaport vierilor incercatori care depisteaza scroafele in calduri. Acestea vor fi date la monta urmand ca monta sa fie respectata a-2a zi dimineata.
La inceput in prezenta vierului scroafa in calduri manifesta interes pentru aceasta dar nu accepta. Dupa un timp se instaleaza sindromul de imobilitate al scroafei cand vierul este acceptat.
Adaposturile pt cresterea scroafelor si a scrofitelor in aceasta perioada sunt amenajate cu boxe colective. Intr-o boxa se cazeaza 15-20 animale la o densitate variabila in fct de categoria de varsta. Astfel in cazul scrofitelor: se adauga 2-2,5mp/animal, la scroafe2,6-3mp/animal.
Adaposturile trebuie sa aiba iesire in padoc unde se prevad 5mp/animal.
Hrana administrata: va fi sub forma de concentrate care se dau in stare uscata sau umeda. In primele 10 zile se asigura 2.6-3kg hrana concentrata/animal.
In lunile a2a si a3a gestatie 2-2,3kg hrana conc/an
In luna a4a de gestatie 2.6-3kgconc/an
In ultimele 3 zile de gestatie se dau numai 2 kg hrana/an
In ziua fatarii scroafa nu va primi nici un fel de hrana.
Tehnologia de cresterea a scroafelor gestanteGestatia dureaza 114zile
Ciclul sexual in media tine 21 zile, cu limite f largi:12-24 zile
Perioada de estru2-4zile
La 12-36h de la instalarea sindromului de imobilitate femela se da la monta.
La suine se practica si monta heterospermatica(la putin timp de la monnta cu un vier scroafa este montata cu alt vier, ceea ce garanteaza fecunditatea sip e de alta parte obtinerea unor purcei sanatosi si vigurosi.
La inceput scroafele gestante sunt mentinute in boxe collective.
In prima luna pot sa fie 20-30 scroafe gestante intr-o boxa. Pe masura inaintari in gestatie nr de anim/boxa se reduce la 5-10 capete pentru ca in ultimele 3-4 zile de gestatie scroafele sa fie transferate in maternitate, unde sunt intretinute in boxe individuale.
Fiecare boxa a unei scroafe la fatare prezinta 2 compartimente:
Intr-unul din acestea este crescuta scroafa, spatial fiind limitat pentru ca purceii fatati sa nu fie striviti de scroafa.
In compartimentul alaturat au acces numai purceii. La varsta potrivita acestia sunt hraniti aici.
Spatial destinat lor dispune si de o sursa suplimentara de incalzire, avand in vedere ca purcelul de 1 zi are nevoie de o temperature de 32-33*C.
Tehnologia de crestere a scroafelor dupa fatare:In prima zi, scroafa nu este deranjata, chiar si a-2-a zi este bine sa se concentreze. In schimb, I se da apa calduta de 15-16*c, de 5-6 ori in 24h.
Din ziua a3a scroafa va primi un balotaj alcatuit 0,75-1kg de orz si tarate de grau. Concomitant se va mai administra 1 kg de morcovi rosii sau 1 kg de dovleci tocati.
In decursc de 6-10zile in mod treptat hrana revine la normal.
Dupa ce fatarea s-a terminat, purceii sunt dati la o scroafa pt a suge. Este bine ca pt evitarea infectiilor, ugerele scroafelor sa fie in mod prealabil spalate si dezinfectate, dupa care se sterg cu o carpa curate. Primele jeturi se indeparteaza. Purceii debili jor fi dirijati catre mameloanele pectorae, mai dezvoltate.la o scroafa adulta se lasa 10-11 purcei.
Cresterea purceilorIn primele zile de viata purceii trebuie sa consuma laptele colostral. De altfel, in prima saptamana de viata purceii se hranesc numai cu lapte. Productia de lapte a scroafelor urmeaza o curba care presupune cresterea acestei productii pana in saptamana a-3a de lactatie, dupa care incepe sa scada. Referitor la productia de lapte a scroafelor pe lactatii, acestea ating apogeul in lactatia 1. Se mentine in platou pana la lactatia a-4a incusiv dupa care incepe sa scada. De aceea este economic ca scroafele sa fie mentinute in productie timp de 4 lactatii.
In primele 6 zile purcelul suge de 24-28 ori in 24h, intre supturi fiind un interval de 1h30min.
A un supt purcelul consuma cam 25-30glapte.
In prima zii de viaa a purceilor se practica codotomia, scopul acestei lucrari este de prevenirea caudofagiei.
Tot in prima zii de viata a purceilor se fac tratamente cu miofier, pentru a preveni anemia ferigriva.tratamentul cu miofier se repeat si la varsta de 21 de zile.
De la 5-6 zile si pana la intarcare purceii primesc hrana concentrate in compartimentul prevazut lor. Intre 5-7 zile apar dintii, fenomen insotit de dureri, deaceea pt a diminua durerile la varsta de 7zile a purceilor se taie toti coltii. In acelasi timp pt a ameliora durerile purcei vor primi o hrana speciala care consta in amestec de graunte de orz prajite, lapte praf, zahar, mazare si soia
Semnele fatarii la cabaline-iapa se misca greu, flancurile sunt adancite , abdomenul lasat.
-ugerul si sfarcurile sau mameloanele sunt edematiate.
-inspre ziua fatarii iapa se duce in maternitate unde este mentinuta intr-o boxa individuala.
-cu 1-2h inainte de fatare trenul posterior si in special zona vulvara se spala cu apa curate, se dezinfecteaza si se sterge.
-iapa fata in picioare, incat in cadere cordonulombilical se rupe.
-este necesar ca portiunea din cordonul ombilical atasat de iapa sa fie scurs de continut si dezinfectata cu tincutra de iod.
-invelitoarele fetale se indeparteaza
-datorita eforturilor facute la fatare, iapa transpire si de aceea se acopera cu o patura.
-manzu este frecat cu un somoiag de paie si apoi dat la iapa sa suga.
O mare atentie se acorda iepei inainte si dupa fatare su aspectul hranei administrate. Astfel, in ultimele 2 zile dinainte fatarii se reduc cantitatile de fibroase, suculente si concentrate administrate.
In ziua fatarii, iapa nu va primi decat un barbotaj alcatuit din apa calduta si tarate de grau.
Incepand cu a 2-a zi, se dau cantitati mici de fan, iarna si respectiv, masa verde vara.
In decurs de 8-9 zile in mod treptat hrana trebuie sa revina la normal.
O practica buna este aceea de a despotcovii iapa inainte de fatare.
Cresterea manjilorIn mod obligatoriu, manzul proaspat fatat trebuie sa bea colostrum de care poate benefician in primele 5-7zile.
In continuare manzul trebuie sa suga latele mamei.
Intrucat acesta are stomacul foarte mic, suge de 70-90 de ori/zo.
La inceput consuma 3-4l de lapte/zi si apoi intre 8-10l lapte/zi.
De la varsta de 20 de zile manzul primeste cantitati mici de ovaz macinat si cernut, revenind 50-100g/zi.
Cantitatile de ovaz administrate cresc pe masura inaintarii in varsta, cand ovazul macinat si cernut este inlocuit cu ovaz uruit.
Manzul trebuie invatat sa consume si fibroase de cea mai buna calitate, precum si suculente in special morcovi furajeri.
La varsta de 6-7 luni are loc intarcarea manjilor, cand acestia se separa pe sexe.
Totodata se face individualizare lor. La varsta potrivita tineretul incepe actiune de dresaj pentru munca sau pentru probele de calorie.
Dupa varsta de un an se reduc cantitatile de concentrate administrate si se maresc cele fibroase si suculente.
