Embed Size (px)
Citation preview
@ Editura EIKONBucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector Icod poptal 014605, Rom6nia
Difuzare/distribufie carte: tel./fax: 021348 14 74
mobil: 0733 l3l 145,0728 084 802
e-mail : [email protected]
Redacfia: tel: 021 3481474mobil: 0728 084 802,0733 l3l 145
e-mail : [email protected]
web : www. edituraeikon.ro
Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nafionalal Cercetlrii gtiin{ifice din Romdnia (CNCS).
Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Na{ionall a Rom6niei.
rsBN 978-60 6-7 tt -494-2
Tehnoredactare: Nicolae Turcan
Editor: ValentinAjder
DAN TOMULET
PLOTIN:DESPRE NEMURIREA SUFLE TULUI
moEBucunagr,20l6
CUPRINS
in loc de prefafi.. ........5
I. Considerafii introductive (1.1-25)
l . Subiectul gi structura tratatului ( l . l -4) ... .......... .. ... .. . .. .. ... .. ... 9
2. Compusul uman (1.5-9) ............ 1l
3. Natura pieritoare a trupului (1.9-23) .............12
4. Sufletul, ca sine autentic (1.23-25)...,. ..........16
II. Critica teoriei corporaliti{ii sufletului(2.1-83.2s)
1. Problemanaturii sufletului (2.1-4) ................21
2. impotriva materialismului stoic (2.4-25)............................22
2.1 Forme posibile ale descompunerii sufletului corporal(2.4-e) ........... ...,.,....................22
2.2Elemefiele corporale qi viala de imprumut (2.9-16)............23
2.3 Asocierea elementelor gi principiul lor organizator
Q.t6-22)....... ..........................26
2,4 Sufl etul rdspunde de fi inla corporalitilii (2.22-26)...............28
3. lmpotriva materialismului epicureic (3. 1 - 1 3) ....................29
3, 1 Sufletul, ca rezultal al asocierii atomilor (3. I -6) ........... .......29
3.2 Sufletul, ca element atomic (3.7-13).....................................33
4. Sufletul, ca afecliune a materiei (3.13-18) .........................34
5. Caracterul dependent al corporalitalii (3. I 8-3 6) ................37
5.1 Implica{iile devenirii (3.18-25)........ ..............37
5.2 Caracterul neinteligent al corporalit{ii (3.25-3 6) .... ............39
zZO
2l
6. Anterioritatea ontologicd a sufl etului (4.1 -7)..................... 4 I
7. Sufletul nu este un mod al corporalit[1ii (4.8-21).... ...........43
8. Argumentul diversitdlii operationale (4.21 -5 .7 ) ................. 45
8. I Diversitatea operaJional5 a sufletuluila nivel trupesc (4.21-35)................:..............,......................45
8.2 Diversitatea operalionald a sufletuluilanivel psihologic (5.1-7)............ ..................48
9. Dificultlti legate de fenomenul cregterii corpurilor vii(5.8-20) ..............50
9.1 Misura qi ordinea creqterii (5.8-12)........................1.............50
9.2 Despre cregterea sufletului (5.13-20) .............52
10. Dificult[ti legate de schimburile cumediul (5.21-24)......56
1 1. Dificultdti legate de aspectul cantitatival corporalit[]ii(5.24-52).. ......57
ll.1 Premisele problemei (5.24-32) ...................57
ll.2Dacdsufletul este o cantitate (5.32-38)...............................58
ll,3Dacbsufletul este o calitate (5.38-52)............................,....60
12. Dificult[1i legate de actul percepliei exterioare(6.1-4e) .............-62
12.1 Corporalismul qi existen{a valorilor (6.1-3) .......,...,..,........62
l2.2Unilatea subiectului perceptiv (6.3-10) ..............................63
12.3 Cenkul coordonator al perceptiei (6. 1 1 - 1 5) ...................'.,.64
12.4 Distribuirea spatiald a simflrlui comun corporal(6.1s-19)....... ..........................6s
1 2.5 Natura necorporalS a simlului comun (6. 1 9-2 4).,....,..........61
12.6 Comprehensiunea intregului (6.24-29)...............................69
12.7 Corporulitatea qi pluralitatea percepliei (6.29 -37 ) ..............7 I
1 2. 8 Corporalitatea gi perceplia ca intip[rire (6.37 -49),.,.,,........7 2
13. Dificultili legate de actul percepliei interioare(7.1-2e) ..............74
13.1 Natura problemei (7.1-7)........... ................,.74
13.2 Problema transferului durerii (7.7-15)...,................. ,..,.......76
13.3 Problema percepliei false (7.16-23) .............7u
1 3.4 Necorpor alitatea faculteli perceptive (j .24 -28)................. g0
I4. Dificult[]i legate de fenomenul gdndirii (S.I-23)............. g2
14.1 Diferen{a dintre g6ndire gi percep{ie (8.1-7) ......................82
14.2 Gbrl,direa lucrurilor necorporale (8.7-17)............................85
14.3 Argumentul obiectelor matematice (8. 1 8-24).....................8915. Dificult[1i legate de imaterialitatea valorilor (8.24-45)....90
15.1 Adimensionalitatea valorilor (8.24-26) ........90
15.2 Problema virtulilor sufletului (8,21-33)..............................91
15.3 Inutilitatea corporali a valorilor (8.33-38).........................93
15.4 Fiin{a eterni a virtutilor (8.38-45). ..............94I 6. Difi cultdli legate de insugirile sufl etului (8 t. I - 1 0)............ 97I 7. Apendice: impotriva reduclionismului corporalist
(81.10-36) .........10117.1 Argumentul calitdlilor corporale (81.l0-25)......................101
17.2 Argumentul puterilor corporale (8t.25-32).......................104
18. Sufletul nu este suflare sau sdnge (St.32-36).................. 10619. Dificult[li legate de ideea de amestec (8r.1-32)............. 108
1 9. I Argumentul anihilSrii componentelor (8r. I -7).................. I 0S
19.2 Argumentul diviziunii inflnite (8r.8-32) ...........................110
20. Apendice (continuare): impotriva metaflziciimaterialiste (83.1-23)....... ......11220. I Inferiorul nu poate genera superiorul (83. I - I 3) ................ ll220.2Poten\anu precede actut (83.14-23)..................................116
2l.Conctuzie(83.23-25).. ...........ll9
III. Critica teoriei sufletului emergent(84.1-8s.43) ..........1201. Sufletul, ca afecliune a trupului (84.1-9)......... ..................1202. Argumente impohiva teoriei emergentei (54 .9 -29)........... 122
2.1 Obieclii mai vechi (84.9-17)......... ................122
2.2 Obiec\iaprincipald (84.18-29)....... ...............t25
)1)
3. Sufletul, ca entelehie (85.1-43) ...........'..'.'... 128
3.1 Definilia peripatetici a sufletului (8s.1-6)..........'....'... '. '. ".. 128
3.2 Argumentul distribuirii izomorfe a sufl etului (85.6-9) .'.'.... 1 29
3.3 Argumentul somnului (8s.10-12) '..'...'.'....'..133
3.4 Argumentul dezacordului dintre ratiune 9i dorin{6
3.5 Argumentul conflictului dintre entelehie qi g6ndire
(8s.14-18)..... ........................ 1 36
3.6 Argumentul conflictului dintre enteiehie
qi memoria senzoriald (85.19-23) '. '... .........' 1 39
3.7 Argumentul conflictului dintre entelehie qi dorinia
netrupeascd (5s.24-26) ...... ........................'.' 141
3.8 Entelehia qi existenla implicitd a informaliei (85 .27 -37) ....142
3.9 Argumentul transferului de sufl et (85.37-39) ...................... 1 45
3. 1 0 Concluzie: Separabilitatea sufl etului (85.40-43) ............... 1 48
IV. Despre natura sufl etului (8s.44'14.14) ..................... I 50
1. Natura problemei (8s.44-46)..... '.................. 150
2. Sufletul, ca substanli (85.46-50).... ........'.'...151
3. Sufletul condilioneaz[ natura trupeascd (9' 1-8) ...............152
4. Sufletul este cu necesitate viu (9.8-25).. ....'. 155
5. Sufl etul pur qi sufl etul amestecat (9.26-29) ..........'..'.'...... I 5 9
6. Sufletul se inrudegte cu divinul (10.1-6) ..... 161
7 . Puritatea, ca semn al divinit[]ii sufl etului (10'7 -20)......'. I 65
8. Omul pur se aseamdnd cu cei de sus (10'21-30)..............171
9. Cel pur iqi intelege nemurirea (10.30-40) ............'........... 173
10. Puritatea permite accesul la gtiinlele liuntrice(10.41-s2) ........178
11. Sufletul viefuiegte prin sine (11.1-18).......'.'........'.".......182
12. Aseminarea dintre sufletul cosmic
9i cel uman (12.1-4) ........'.....186
13. Argumentul intelecliei (12.4-ll) .......'....... 187
14. Sufletul nu poate fi distrus (12.12-20).................'.......... 191
t34
221
224
iN r,oc DE PREFATA
in ciuda faptului cd ideea nemuririi sufletului a exis-
tat intotdeauna, intr-un fel sau altul, in religia popular[greacd, ea nu a constituit o prezen\d la fel de constant[ qi
la nivelul filosofiei grecegti. in religia populard, perspec-
tiva dominant[ asupra destinului sufletului dupd moarte
a fost cea homericd, in acord cu care sufletul persista inHades sub forma unei umbre semi-conqtiente, care per-
petua o existen
Dau Tovrur-r1
pdtruns in gdndirea greacd, prin intermediul orfismuluigi al religiei lui Dionysos Zagreus, ambele fiind de pro-venienJd tracd.Ideea a fost dezvoltatd, qi de Empedocledin Agrigent, dar, se pare, tot sub influenla gdndirii pita-goreice. Tema nemuririi iqi va primi aten[iafilosoficd cei se cuvenea abia in scrierile lui Platon, devenind parteintegrantd qi chiar definitorie a gdndirii marelui filosofgi a urmagilor sii autentici. Platon a intemeiat nemurireasufletului pe ideea divinitdtii acestuia, nemurirea deve-nind astfel o proprietate esen{iald a dimensiunii noas-tre l[untrice. impreund cu aceastd idee, platonismul varenaqte spre sfhrgitul antichitdlii sub forma qcolii neopla-tonice qi va contribui semnificativ la {es[tura de idei careva lansa Evul Mediu.
Diferen{a dintre tradilia pitagoreico-platonicd gi restulfilosofiei grecegti trece ins6 dincolo de modul in care diver-sele qcoli autratat problema sufletului. Astfel, gdndireaplatonicd, impreuni cu antecedentele gi succedentele sale,constituie traditia spiritual6 a gdndirii greceqti, in timp cemajoritateacelorlalte qcoli s-au dovedit lipsite de valenlespirituale la fel de valoroase. Platonismul a fost filoso-fia religioas[ a grecilor, spre deosebire de celelalte abor-ddri, car e, in ciuda teologiilor uneori impresionante, s-auardtat lipsite de profunzimea interioard pe care o gisimin platonism. Se poate, agadaq afirma c6 filosofia anticdgreacd s-a ndscut din impletireamai mult sau mai pu{instrdns[ a unei filosofii spirituale cu o filosofie de tip natu-ralist, fiecare dintre acestea ocup6ndu-se, desiguq gi desubiectul de bazd, al celeilalte. Filosofia greacd includedoul filoane de gdndire diferite: unul care se intereseazd
6
Plotin: Despre nemurirea sufietului
de viala sufletului, iar celdlalt se intereseazd de existen{a
corporalE. Dintre acestea, cel dintdi pare sd se fi ndscut
sub influen{a religiei trace.Acestea sunt imprejuririle in care tratatttl plotinian
pe care-l vom studia preia qi dezvolt6 ideea nemuririisufletului la finalul antichit[1ii, adicddupd ce acestei ideii s-au adus toate obiec{iile pe care gdndirea greacd ileputea aduce, obieclii formulate, in principal, de cdtre
stoici, epicureici qi peripatetici. Conform obiqnuinlelorsale auctoriale, Plotin se va ocupa mai intdi de aceste
obiec{ii, l6s0nd pentru partea a doua a scrierii sale argu-
mentele pozitive destinate s6 justifice teza pe care o sus-
1ine. in consecinli, el va incerca sd demonstreze mai intdiabsurditatea teoriilor filosofice despre suflet care afir-mau dispari{ia acestuia in momentul morfii trupului. Elincearcd astfel sd nu mai lase deschisd nicio altd posibi-htate, in afara nemuririi sufl etului.
Datoritd faptului c5, in antichitate, ideea cea mailargrispinditd care se opuneatezei nemuririi a fost cea a cor-poralit[lii sufletului, idee impdrtdqitd de mai multe qcoli
de gdndire, Plotin va analiza mai intdi aceastd teorie.
impdrfirea tratatului intr-o parte crtticdgi una constructiviilustreaz[ c6t 3e poate de limpede tensiunea care a exis-
tat intre filosofia spiritualitalii gi filosofia corporalit6lii.Astfel, in prima parte, care uffneazd pasajelor introduc-tiver, el va argumenta, in principal, impotriva variante-lor stoice qi epicureice ale teoriei corporalit[fii sufletu-lulz, dar gi impotriva teoriilor emergenlei gi entelehiei, de
1 En.l.l-25.2 tbid.,2:l-8a.9.
DaNTouwrl
inspirafie pitagoreicd qi, respectiv, peripateticd3. Autorulva cduta sE demonstreze in felul acesta necorporalitateagi deci separabilitatea sufletului de trupul pe care il con-troleazf", urmdnd ca in partea a doua a lucrdriia sd aducdin sprijinul tezei nemuririi dovezi, in versiune personald,imprumutate cu prec[dere de la Platon, dovezi cum ar fldivinitatea sufletului gi raportul sdu esen{ial cu eida vie-tii. in sfrrgit, ultimele trei capitole ale lucr6ri contin mate-riale adlugate probabil dupd schifarea concluziilor, cateapar la sfdrgitul capitolului doisprezece, fapt care con-feri acestor capitole suplimentare caracterul unui apen-dice. Subiectul lor este motivul qi rostul intrupdrii sufletu-lui,lucrareaterminAndu-se cu o scurtl list[ de argumenteempirice, in favoarea aceleiaqi idei a nemuririi.
Se poate, agadar, afirma,frrd,teamade a gregi, cI, dinpunctul de vedere al ideilor sale de bazd,tratatttl Desprenemurirea sufletului este esenlialmente platonic. A$a cumin prima sa scriere, D es p re frum o s, pdrintele neoplatonis-mului denroltd, tema central6 a dialogului Banchetul,inacest al doilea tratat al slu, el incearcd s[ reafirme tezadebazda dialogului Fedon. Este Platon reafirmat la sf6r-qitul antichitdtii qi la inceputul Evului Mediu.
Awonur
- 'ruia. s'9-s".+:.4 rbid., 8s.44-12.20.
8
I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE(1.1-25)
1. Subiectul gi structura tratatului (1.1-4)
1. Dacd fiecare dintre noi este nemuritor (a9dvaroE)
sau [dacd fiinla umand] piere (greipem) cu totul,
[dacdJ unele [pdrti] ale sale se distrug prin imprdstiere(orc66aow) qi degradare (g9opav), iar altele rdmdn peveci, adicd cele care constituie sinele tnsuqi, [toate aceste
lucruriJ se pot afia printr-o cercetare [amdnunlitdJ a
naturii [umane].
DupE cum am subliniat deja, ideea nemuririi sufletu-
lui nu a fost nici pe departe universal acceptatd de filo-sofia anticd greco-roman6. Dimpotrivd, ea nu a apu\i-nut dec6t qcolii platonice gi unora dintre predecesorii qi
succesorii acesteia. Printre acegtia din urmS se numdr[,desigur, gi Plotin, pdrintele neoplatonismului, care,lainceputul tratatului sdu, afirmd cd problema nemuririipoate firezolvatd printr-o analizd" amdnunlitd a naturiifiinfei umane, dat fiind faptul c[ experienJa obiqnuit[ nutrddeazd imediat perenitatea sinelui omenesc. Strategia
DaN Torvrurrl
sa argumentativd, aSadar, constA din identificarea unuiaspect indestructibil al fiinfei qi identit[{ii umane. Dinpunct de vedere logic, considerd filosoful, existd treiposibilit6li: fiinla uman[ fle se conservd in intregime,fie piere in intregime, fie se conseryd gi, respectiv, pierein parte. Dat fiind faptul cd prima ipotezd, cea a con-servdrii integrale, este contrazisl de experien{a nemij-lociti, Plotin nu va acorda atenfie dec6t celorlalte douiposibilit[]i, argument6nd impotriva disparitiei completeqi, respectiv, in favoarea supraviefuirii parfiale a fiin{eiumane. Conservareapafiiald.a omului ins6 nu este echi-valenti cu nemurirea sufletului, dec6t in canil in carepartea care r[m6ne este sufletul, adic6, esenla fiin{ei gia sinelui omenesc. Aceasta este teza cdreia plotin ii vadedica efortul s[u.
impotriva tezei sale ins6, se ridicau ideile stoicilor,ale epicureicilor qi peripateticilor. Astfel, dupd cumafirmI Corrigan, ,,impotriva stoicilor, plotin sus{inecd sufletul nu este un corp; mai degrabd, este formaanimatoare a unui corp (IV, 7 l2l); impotriva aristote-licienilor, el susline cd sufletul nu poate fi pur qi sim-plu 'entelehia' sau forma activd a unui corp coruptdodatd, cu trupul, pentru cd lucrul acesta ne va obligasd introducem o a doua entelehie sau form6 care siexplice natura sa intelectuald (IV, 1 l2l8s).-s in celecare urmeazd,vom vedea modul in care Plotin se ocupide toate aceste probleme.
5 Kevin Corrigan, Reading Plotinus: A practical Introductiont-o Ngoplatomsz (West Lafayette, Ind.: purdue University press,2005),p.39.
IO
2. Compusul uman (1.5-9)
Fdrd tndoiald, omul nu poate fi o entitate simpld(dil"odv), deoarece existd tn el un sufiet qi, de aseme-
nea, [pentru cdJ are un trup, care ne este fie o unealtd
(6pyavov), fie [neJ este ataqat intr-un alt chip. ASada4
haideli sd-l impdrlim [pe omJ tnfelul acesta, iar [apoiJsd studiem naturq;i esenlafiecdrei pdrli.
Dacd cercetarea naturii umane este cea care poate
demonstra teza nemuririi, se impune, mai intdi, o descri-ere, oricdt de generalS, a naturii respective. Pasajul acesta
ne pune, aqadar,in contact cu premisele fundamentale ale
lucrdrii, cu prezumliile sale iniliale, luate din experienla
cotidiand, dat flind faptul c6, intotdeauna, motivele g0n-
dirii ni se descoperL,maiintdi, la acestnivel. Astfel, con-
siderd Plotin, este, frrd indoiald, un dat faptul cd omul nupoatefi o entitate simpld, cireprezintdreniltaail asocie-
rii dintre suflet qi trup, motiv pentru care intrebareapri-vitoare lanemurire este adresat[ acestui compus, urmAnd
ca cercetarea naturii sale sd ne procure rlspunsul cdutat.
Dincolo de obiqnuita dualitate structuralI aparentd a
omului, pasajul de fal6 avanseazd qi o a doua rdee debazd,
mai degrabd sugerat[ decdt afirmatd, anume, c[ sufletul ar
fi sinele autentic al fiinlei umane, in timp ce trupul nu ar fidecit un instrument care indeplineqte funcJia de interme-
diarintre sinele omului gi lumea obiectuald. Desigur, daclacceptdm defini{ia dualisti a omului, cu greu s-ar putea
demonstra cI trupul, mai degrabd decit sufletul, ar fi sinele
siu autentic. in termeni contemporani, am putea spune cd
