Plansee Beton Armat

  • View
    142

  • Download
    10

Embed Size (px)

Text of Plansee Beton Armat

Planee din beton armat

Plansee din beton armat

1. Scurt istoric al betonului

La piramidele de la Shaanxi, China, construite cu mii de ani in urma, s-a descoperit un amestec de var si cenusa vulcanica. In Egiptul Antic se folosea un ciment preparat din var si gips. In Imperiul Roman se folosea un material similar cu betonul, un amestec de var nestins, cenusa vulcanica si un agregat preparat din paitra ponce. Tot romanii au descoperit si ca daca adauga par de cal se reduce riscul ca la intarire compozitia sa devina prea casanta si sa se crape?

Secretul compozitiei betonului a fost uitat timp de aproape 13 secole, pana in 1756, cand un inginer britanic, John Smeaton, a amestecat pentru prima oara cimentul cu var, folosind ca agregat praf de caramida si piatra?Primul patent referitor la betonul armat ii apartine lui A. Berard si dateaza din 1874? Berard a incercat sa mareasca rezistenta materialului adaugand in compozitie resturi inegale de otel. In 1918 se introduceau in beton fibre mai lungi de otel, lemn sau alte materiale, marindu-i in acest fel rezistenta la intindere. Conceptul utilizarii actuale a armaturilor dateaza din 1945, fiind prezent in lucrarile inginerului roman Gogu Constantinescu, in Anglia si SUA.

2. Notiuni generale

Definitia si rolul planseelor.2.1.Definitie: Planseele sunt subsisteme structurale principale ale sistemului cladire. Planseele au alcatuire simpla medie sau complexa. Planseele sunt subsisteme orizontale. Uneori pot avea nclinari mici sau foarte mici.2.2 Rol: n sistemul cladire planseele ndeplinesc doua categorii de roluri:2.2.1. structurale 2.2.2. functionaleDin punct de vedere structural planseele contribuie esential la comportarea sistemului cladire la toate tipurile de actiuni.2.2.1.1. Planseele preiau direct ncarcarile din exploatare, corespunzatoare functionalitatii sistemului cladire;

2.2.1.2. Planseele transmit ncarcarile din exploatare mpreuna alte tipuri de ncarcari verticale si orizontale subsistemului structural vertical al peretilor.

Din punct de vedere functional planseele au mai multe roluri principale.2.2.2.1. Compartimenteaza pe naltime subsistemul spatiului interior al ntregului sistem cladire;2.2.2.2. Separa subsistemul spatiului interior de mediul exterior atunci cnd face parte din subsistemul anvelopei, ca planseu de acoperis terasa;2.2.2.3. Izoleaza termic, acustic, mpotriva apei etc. parti diferite ale subsistemului spatiului interior corespunzator cerintelor determinate de destinatia si importanta acestora;2.2.2.4. Asigura posibilitatea amplasarii subsistemului casa scarii, ceea ce permite circulatia pe verticala n sistemul cladire.2.2.2.5. Raspunde cerintelor estetice determinate de amplasamentul, destinatia, si importanta sistemului cladire.3. Tipuri de plansee Planseele se pot deosebi dupa mai multe criterii, printre care principale sunt urmatoarele:3.1. pozitia n sistemul cladire;3.2. materialul din care este realizat;3.3. conlucrarea cu elementele verticale.3.1. Dupa pozitia n sistemul cladire planseele pot fi:3.1.1. plansee intermediare sau plansee de nivel curent: 3.1.2. plansee peste subsol; 3.1.3. plansee de nchidere sau de terasa;3.1.4. plansee cu pozitii sau functiuni speciale: de balcon, carosabile, peste spatii de trecere, ganguri etc.3.2. Dupa materialul din care sunt realizate planseele pot fi:3.2.1. plansee din beton armat monolit sau prefabricat;3.2.2. plansee cu grinzi metalice si corpuri de umplutura;3.2.3. plansee din lemn;3.2.4. plansee cu bolti si arce de zidarie.3.3. Dupa conlucrarea cu elementele structurale verticale planseele pot fi:3.3.1. plansee care asigura conlucrarea cu elementele portante verticale pentru preluarea ncarcarilor orizontale din seism, vnt etc.3.3.2. plansee care nu asigura conlucrarea elementelor portante verticale. n fig. 1 sunt date n sectiune cteva tipuri caracteristice de plansee frecvent ntlnite n practica:a. plansee cu pardoseala simpla;b. plansee cu dala flotanta;c. plansee de terasa;d. plansee peste subsol. n raport cu pozitia pe care o are si cu rolul pe care l ndeplineste n acea pozitie, alcatuirea complexa a planseului la intrados si la extrados difera. Extradosul unui planseu terasa are o alcatuire complexa n raport cu planseul peste subsol al carui extrados este simplu dar are intradosul cu alcatuire speciala, n care trebuie prevazut stratul de termoizolatie.

Fig. 1.4. Exigentele planseelor. Exigentele la care trebuie sa raspunda planseele corespunzator destinatiei si importantei sistemului cladire din care fac parte sunt: 4.1.Exigente de rezistenta si stabilitate;4.2. Exigente functionale;4.3. Exigente economice;4.4. Exigente secundare.4.1. Exigentele de rezistenta si stabilitate se refera la:4.1.1. evitarea deformatiilor verticale;4.1.2. evitarea vibratiilor;4.1.3. rezistenta la socuri;4.1.4. durabilitate;4.1.5. rezistenta la foc.4.2. Exigentele functionale la care trebuie sa raspunda planseele sunt:4.2.1 confort termic;4.2.2. confort acustic;4.2.3. protectie mpotriva umiditatii; 4.3.Exigentele economice se refera la costurile materialelor puse n opera, la costurile de manopera si transporturi, respectiv la costurile de investitii n conditiile asigurarii unor performante tehnice corespunzatoare destinatiei si importantei sistemului cladire care se proiecteaza si se construieste.4.4. Exigentele secundare sunt:4.4.1. adaptare la utilizare;4.4.2. aspect estetic;4.4.3. accesibilitate la ntretinere si reparatii curente sau capitale.5. Plansee din beton armat monolit 5.1. Plansee din beton armat monolit cu placi simple fara grinzi.

Descrierea solutiei. Planseele din beton armat monolit fara grinzi se folosesc atunci cnd suprafata de acoperit nu depaseste S=25-30mp. Este o solutie care se adapteaza usor sistemului structural de tip fagure, cu pereti structurali desi, in aceasta solutie placa de planseu se aseaza direct pe peretii structurali prin intermediul centurilor. Corespunzator restrictiei date de suprafata si de sistemul structural fagure, dimensiunile traveelor si deschiderilor,L1si L2sunt relativ mici: 3,00 4,50 m.Planseul cu placi simple fara grinzi este descris n vederea n plan din fig.2 si n sectiunea verticala longitudinala din fig.3. Rezemarea placii planseului pe peretii structurali prin intermediul centurilor de exterior, termoizolate si centurilor de interior este expusa n fig.4 n detaliile A si B.Avantajele acestui tip de planseu sunt structurale si functionale. Avantajele structurale se refera mai ales la gradul nalt de continuitate al elementelor turnate monolit. Acest tip de planseu conlucreaza bine cu elementele structurale verticale, asigurnd transmiterea ncarcarilor orizontale.Avantajele functionale sunt legate de usurinta de finisare clasica uscata, de planeitatea usor de obtinut la executie, de ntretinerea si repararea accesibila.Totodata, executia este simpla, necesitnd cofraje simple, usor de confectionat.

Dezavantajul consta n executia direct pe santier, ceea ce conduce la costuri ridicate ale manoperei, comparativ cu folosirea elementelor prefabricate care sunt produse industrial.

Fig. 2. Plansee cu placi

Fig. 3. Plansee cu placi. Sectiune verticala longitudinala 1-1

Fig. 4. Plansee cu placi. Detalii. Notatii.5.2. Plansee din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie. Descrierea solutiei. Planseele cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie se folosesc atunci cnd suprafata de acoperit depaseste 25 30 mp. Comparativ cu tipul de planseu cu placi simple, se admite ca, n aceasta solutie, latura de pe directia scurta ramne comparabila, n timp ce cealalta latura are o lungime mai mare. Se poate preciza astfel ca, n acest caz, suprafata de acoperit are o latura scurta si o latura lunga. Paralel cu latura scurta a suprafetei, si deci cu peretele structural de pe directia scurta, se dispun grinzi paralele ntre ele. n aceasta situatie dimensiunea interax ntre peretii structurali de pe directia scurta creste considerabil. Planseul din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie este prezentat n vedere n plan n fig. 5 si n sectiunea verticala longitudinala 2-2 n fig. 6. Detaliile de rezemare pe centurile exterioare si grinzile interioare sunt date n fig. 7, A si C. Solutia acestui planseu este recomandata n cazul sistemelor structurale cu pereti structurali portanti rari de tip celular. Avantajele structurale sunt aceleasi ca n cazul planseelor cu placi simple fara grinzi. Solutia prezinta dezavantaje de natura functionala si economica. Executia, ntretinerea si repararea este mai putin simpla ca n cazul precedent. Costurile manoperei sporesc.

Fig. 5. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie.

Fig.6. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Sectiune verticala longitudinala 2-2.

Fig. 7. Plansee cu placi pe o singura directie. Detalii. Notatii.5.3. Plansee din beton armat monolit cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.Aceasta solutie de planseu este reprezentata n fig.8, fig. 9 si fig.10.Atunci cnd dimensiunile interax ntre peretii structurali sunt mai mari dect n cazul precedent, pe directia lunga L1, care, n acest caz, are o dimensiune mare, se introduc grinzi cu sectiuni relativ mici denumite grinzi secundare, paralele cu peretii structurali de pe aceasta directie, fig.8.Solutia se foloseste, ca si cea precedenta, n cazul sistemelor structurale cu pereti portanti de tip celular.

Fig. 8. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Dispunerea n plan a grinzilor.

Fig. 9. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Sectiune verticala longitudinala 3-3.Fig. 10. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.Detalii. Notatii.5.4. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri. 5.4.1. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie.Descri