Plan Administrare

8/18/2019 Plan Administrare

1/23

S.C. CET S.A Consiliul de Administraţie

BRĂILA


2/23

Planul de administrare prezent are la bază o Analiza diagnosti strategi ă a CET SA Brpe baza ăreia am stabilit o strategie a so ietăţii !i un plan de a ţiuni are sa permită atingeObiectivelor !i Indicatorilor de performanţăstabiliţi "n Contractul de mandat

I. Conceptul de diagnosticare i tipologia diagnosticării. !eneralităţi#na din e$presiile ele mai pregnante ale s ientizării managementului o onstituie utiliz

de o manieră sistemi ă a metodei %iagnosti ării.Cu&'ntul (diagnostic) este de origine grea ă !i "nseamnă (apt de a discerne). Preluat din

medi ina umană "n management* diagnosti ul sugerează ne esitatea onsultării periodiorganizaţiei pentru ai identi+i a starea de sănătate* &igoarea !i apa itatea de a se adapta us ,imbări pre&izibile ale mediului. Spre deosebire de diagnosti ul medi al* diagnomanagerial nu se limitează doar la er etarea simptomelor mani+estate de pa ient !i a auz

are le generează * i* pres rie !i tratamentul ade &at.

Anali"a diagnostic reprezintă o in&estigare largă a prin ipalelor aspe te e onomite,ni e* so iologi e* -uridi e !i manageriale ale +irmei. Ea se e+e tuează "n s opul e&ipun telor +orte !i pun telor slabe ale so ietăţii pre um !i a oportunităţilor !i peri olelor mambient e$tern* are +a&orizează sau ameninţa dez&oltarea a esteia* pre um !i auzele aau generat.

/etoda se on retizează in re omandări u ara ter dede"voltare 0pentru &alori+i arepun telor +orte !i a oportunităţilor1 saucorectiv 0pentru eliminarea pun telor slabe si a peri olelo

Analiza se ompune "n mod tipi dintr o omponentă e$terna 0ma romediul1 !i una i0mi romediul1 2n mod on ret* analiza diagnosti strategi ă este un pro es stru turat "n patru etape3


3/23

Program de lu ru G PER/A>E>TTele+on3 :56


4/23

9bie ti&ele alităţii* mediului* sănătăţii !i se urităţii mun ii sunt analizate@ re&izuitde managementul la el mai "nalt ni&el* pentru a asigura ade &area a estora.

Prin autoritatea delegată reprezentantului ondu erii* prin a ti&itatea responsabililalitatea* mediul* sănătatea !i se uritatea mun ii* 't !i prin a ti&itatea responsabilă a +i

anga-at* managementul la el mai "nalt ni&el se asigură de transpunerea "n pra ti ă a Popri&ind alitatea* mediul* se uritatea !i sănătatea mun ii./anagementul la el mai "nalt ni&el se asigură ă Politi a pri&ind alitatea* mse uritatea !i sănătatea mun ii este omuni ată !i este disponibilă pentru toţi anga-aţii so ie

't !i pentru publi .

So ietatea "!i des+ă!oară a ti&ităţile "n on+ormitate u3&icenţe% A>RE3 [email protected]::: G produ ere de energie termi ă

44@:H.:7.5::: G produ ere de energie ele tri ă A>RSC3 :54D@5:.: .5::; G pentru ser&i iul publi de alimentare u energie termi ăAutori"aţii%

integrată de mediu nr. ; din 4;.:


5/23

Persoane -uridi e3 :* 5< OPersoane +izi e3 5:* 47 O

Structura organi"atoricăCon+orm +lu$ului de produ ţie* +un ţionarea S.C. CET S.A Brăila poate +i ara teriza ti&ităţi prin ipale3

produ erea energiei termi e !i ele tri eJtransportul energiei termi eJdistribuţia ăldurii !i a apei alde de onsumJ+urnizarea de ăldură !i a apă aldă de onsum.

Sursa CET , -m. #*Cazane de abur 46< ata* 7: C

6 $ 4 : t@, G Ce,ia* din are unul +un ţional

4 $ : 4 :t@, modernizat "n anul 5::H +un ţionalTurbine "n ontrapresiune6 $ 5 /8 G Ce,ia +un ţionale

S ,imbătoare de ăldură5 $ ; Q al@, +un ţionale5 $ 6: Q al@, +un ţionale

Sursa CA #/ !cal01, Aleea 2ecani"atorilor l3ngă PT / 4i"iru IIICazan de apă +ierbinte

4 $ 4 Q al@, +un ţionalSurse de cvartal44 Centrale termi e de &artal u instalaţiile a+erente 0 azane de 4Q al@, tip /eta

s ,imbătoare de ăldură "n plă i1* din are 6 entrale termi e "n ,ise "n on+ormiKCL/ 4D6@5:45 .

Sistemul de transport i distribuţie energie termică cuprinde%; pun te termi e 0PT1* din are 45 "n ,ise parţial !i < "n ,ise total * "n on+orm

KCL/ 4D6@5:45l i d di 6 i lă i


6/23

4. /odernizarea azanului 56 prin redu erea debitului minim la :t@, !i montarea de arzătoare>9 $ redusJ5. /ontarea unei instalaţii de produ ere a apei +ierbinţi u puterea termi ă de 4 Q al@,J6. Ra ordarea a 4 Centrale Termi e la reţeaua de termo+i are !i trans+ormarea lor "n PuTermi eJ7. /ontarea "n toate Pun tele Termi e a s ,imbătoarelor de ăldură "n plă i*. /odernizarea Pun telor Termi e prin montarea de ele tropompe u on&ertizoare de +re &sisteme de adaos !i realizarea automatizării a estoraJD. /odernizarea reţelelor se undare prin montarea ondu telor preizolate pentru 4 PunTermi e !i parţial pentru PT D Kipodrom 0apro$imati& 46 m de reţea1.

2n perspe ti&ă se urmăre!te realizarea lu rărilor de in&estiţii uprinse "n Strategia loalimentare u energie termi ă a /uni ipiului Brăila* aprobată prin Kotăr'rea Consiliului L/uni ipal Brăila nr. 5


7/23

4 Consum gaze naturale CET mii >m Dm : 6.:H; 7.D45 6.


8/23

a ela!i timp nu trebuie negli-ată in+luenta +a torilor politi i Europeni si mondiali in onte$tue onomi e mondiale are in anumite ondiţii pot de&eni bene+i i pentru so ietate.

&egislaţia romana in domeniul energiei este in concordanta cu cea europeana sipa ii de urmat pentru punerea ei in practica trebuie avuţi in vedere pentru masurile ce seimpun pe viitor.

a torii politi i pot in+luenţa poziti& e&oluţia SC CET SA a&'nd in &edere a CL/ Bra ţionar ma-oritar. 9ri e so ietate are des+ă!oară a ti&ităţi de SER?ICII P#BLICE in+luenţată de de iziile legislati&e* ser&i iile publi e onstituind un pun t de interes a ti&itatea organelor legislati&e*urmare a interesului mărit al etăţenilor +ata de a est asp&ieţii so iale.Legislaţia a tuala "n ura-ează toţi produ ătorii de energie in ogenerare sa realizeze in&estinstalaţii de "nalta e+i ienta si are sa respe te si normele de emisii de no$e si C95 tot restri ti&e impuse de #E. A est lu ru a determinat +a torul politi sa emită un pa ,et de legi si norme are sa stimagenţii e onomi i sa le implementeze.0 ?ezi 9Q 4;@5::< respe ti& Legea 4 ;@5:44 *Prograeuropene de re!tere a e+i ientei energeti e respe ti&e stimularea produ erii energiei ele tr

ogenerare prin a ordarea de erti+i ate &erzi p'nă in 5:5:1 A este norme si legi trebuimplementate "mpreuna pentru a el e realizează o in&estiţie sa bene+i ieze de toate +aiar in&estiţia sa se amortizeze intr un timp it mai s urt.

a torul politi poate a&ea insa si un rol negati& in a ti&itatea so ietăţii prin s ,imbări replegislaţiei sau prin re+uzul de a a ţiona oportun la erinţele +a torilor te,ni i si e onomimplementare a erinţelor #E si in +inal de satis+a erii etăţenilor urbei.

Conclu"ie%olosirea factorului politic favorabil in funcţionarea si de"voltarea Societăţii este

imperios necesara mai ales ca ambele entităţi vor avea beneficii prin climatulf b l d l f d l l l


9/23

on+orm C>P pana la ni&elul de 566; lei 0intre 5:45 si 5:47 re!terea anuala &a +i de O1- '!tigul salarial mediu net lunar pe total e onomie 4 67 in 5:45 si &a reste pana la 4Di&elul a

onsumatorilor de energie termi a in regim entralizat &a trebui menţinut u ori e ost 0bene+i iari sunt in mare ma-oritate si ei u &eniturile ele mai mi i1 da a dorim sa resistemul entralizat "n ep'nd u anul &iitor.%in pun t de &edere so ial situaţia este una negati&a pentru so ietate* toţi indi atorii stindi 'nd +aptul a s a redus substanţial puterea de umpărare a ma-orităţii bene+i iarilor. Iprogramul u /I pri&ind liberalizarea preţului la gaze si energie ele tri a 5:45 5:46 &a "nra easta situaţie u reper usiuni serioase asupra so ietăţii.Cre terea in continuare a tarifului nu este sustenabila; răm3n3nd un singur mod de salvarea societăţii % Investiţie in producere cu cre terea eficientei ntregului sistem

).#.7. actori te1nici ,te1nologiciTe,nologia in sensul larg al noţiunii* onstituie a ea ompetenta a ma romediului are repreun set de pro ese prin are o ombinaţie de resurse sunt trans+ormate in produse. Este unos+aptul a e&oluţiile te,nologi e au e+e t asupra re!terii si maturităţii se torului* a so ie


10/23

6 Liberalizarea preţului la gaze si la energia ele tri a poate "nsemna un lu ru bene+i prealizarea de surse de ăldura alternati&e si re '!tigarea "n rederii lienţilor are sdebran!at de la sistemul entralizat.

7 Aprobarea de +onduri europene pentru Reabilitarea termi a a blo urilor de lo u "mpreuna u masuri de prioritare a lu rărilor pentru lienţii sistemului entralizat ar numărul lienţilor si l ar s ădea pe el al restanţierilor deoare e >e esarul de ălduapartament 0respe ti& ni&elul +a turii1 ar s ădea u ir a 7:O.

5iscuri

4 Intrarea in insolenta a so ietarii pana la restru turarea ei si pierderea tuturor lienţiloiarna 5:45 5:46

5 >egăsirea "mpreuna u a ţionarul ma-oritar a unei soluţii de +inanţare pentru o sursa nde ăldura in ombinaţie u redu erea onsistenta a pierderilor din lo uinţele din Brăi

6 >egăsirea unei soluţii de eligibilitate a so ietarii pentru +onduri europene sau a realiunui parteneriat publi pri&at

7 >erealizarea unei instalaţii de produ ere de "nalta e+i ienta are sa permită s ădeonsiderabila a osturilor de produ ţie

S ăderea in ontinuare a &eniturilor populaţiei are &a du e la s ăderea gradul "n asare

).).Anali"a modelului Porter. Anali"a activităţii domeniului.actorii c1eie de succes

Abordarea strategi a a lui /i ,ael Poter apro+undează dinami a on urenţiala a mediuluon epe domenii strategi e spe i+i e parti ularităţilor +ie ărei +irme. In on epţia sa aleg

strategii* depinde in primul r'nd* de natura si intensitatea on urentei are se mani+esse torul de a ti&itate onsiderat. In a ela!i timp Porter de+ine!te strategiile generi e

onstituie pun te de pornire in onstru ţia parti ulara* u ara ter original*a strategiei


11/23

se "nregistrează osturi ridi ate de sto are a produselor* apare tendinţa de redu ersto urilor prin pra ti area unor preturi de &'nzare s ăzute* eea e intensi+i a onbazata pe preturi.e$ista o di+erenţiere slaba a produselor o+erite de on urenţi* atributele de di+erenţi

reprezintă un riteriu important pentru opţiunea de umpărare a lienţilor* a e!tia put'nmigreze u!or de la un produ ător la altul.e$istenta unor bariere mari de ie!ire din se tor* eea e nu permite redu erea pres

on urenţiale prin părăsirea se torului de a ti&itate in az de de lineJ e$istenta la produa unor apa itate de produ ţie e$ edentare * are stimulează produ ţiile in re!tere si mă

otelor de piaţa."nregistrarea unor mize strategi e importante* um sunt ele de repoziţionare pe un dom

pro+itabil *de u erire a unor segmente potenţiale de piaţa* de +uziuni si a ,iziţii u estimate +a&orabile.

A este ondiţii determina apariţia unor ade&ărate )războaie) de preturi si publi itate*ne esitatea unor strategii de di&ersi+i are si "nnoire a produselor o+erite si r

ostului on urentei.&a ora actuala CET SA este singurul producător de căldura in sistem centrali"at dar are oputernica concurenta din partea producătorilor individuali cu centrale murale cit si aenergiei economisite prin reabilitarea termica a blocurilor de locuinte. A easta on urenta este reala si nu &a putea +i redusa de 't prin masuri pro+underete,nologizare la CET SA are sa du a la s ăderea substanţiala a osturilor si a preţului +in

ondiţiile in are ostul energiei produse de entralele murale &a reste odată u re!tpreţului gazului metan. Analiza on urentei uprinde mai multe elemente3

4 PREU#L 3 Tari+ul CET SA este printre ele mai mari din ţară* lu ru datorat instalaţprodu ere transport si distribuţie &e ,i si u randamente mi i


12/23

Puterea de nego iere a +urnizorilor este mai mare atun i 'nd3

- nu e$ista produse "nlo uitoare- produsul o+erit de +urnizor este important pentru lient- osturile de s ,imbare a +urnizorului sunt ridi ate- sunt bine organizaţi- e$ista un număr redus de +urnizori

Cel mai bun mod de apărare pentru umpărători onsta in stabilirea unor relaţii de lunga dure ipro a&anta-oase u +urnizorii sau utilizarea unor surse multiple de apro&izionare

urnizorii de materii si ser&i ii sunt ale!i in urma unor li itaţii publi e ele troni e +apt arobţinerea de preturi s ăzute.

SC CET SA are probleme mari cu furni"orii deoarece are datorii mari c3tre ace tia sinegocia"ă sub presiune si doar cu a@utorul factorului politic fără de care nu ar avea nici oansă.

).).7. Comparatorii

#n domeniu de a ti&itate nu este atractiv 'nd lienţii au o putere de nego iere mare. Ei &o "n er ă sa obţină preturi de &'nzare it mai mi i*produse de alitate superioara u ser&i&'nzare si +a ilitate omer iale deosebite. A easta determina o on urenta puterni a in se torului si s ăderea pro+itabilităţii.Puterea de nego iere a lientului este mare 'nd 3- se orientează mai bine- umpăra antităţi importante in raport u &'nzările produ ătorului- produsele umpărate deţin o pondere importanta in &aloarea totala a ,eltuielile lientului- produsele o+erite sunt standardizate sau slab di+erenţiate-


13/23

- Cel mai bun si atra ti& se tor este a ela in are barierele de intrare sunt "nalte iar elie!ire sunt mi iJ ast+el se intra greu si se părăse!te u!or sistemul "n az de re esiune.- %a a ambele sunt "nalte potenţialul de pro+it este ridi at*dar prezintă un ris mare deoeste "ngreunată ie!irea din se tor atun i 'nd ritmul de re!tere al a ti&ităţii si posibilităţiobţinere de pro+ituri de&in stabile sau ,iar "n ep sa s adă.

In ca"ul CET SA ambele bariere sunt nalte si se dovede te ca in ca"ul concurentei mari; arecesiunii si a pierderii clienţilor profitul a scă"ut continuu a@ung3ndu>se la pierdeimportante ie irea din sistem fiind practic imposibila.

/i ,ael Porter propune trei tipuri generi e de strategii e onomi e3

A. Strategia celor mai mici costuri 'de dominare prin costuri+

A ti&itatea se "ndreaptă spre obţinerea elor mai mi i osturi de produ ţie si distribuţie*astpreturile produselor omer ializate sa se situeze sub ele ale on urentei si sa asigure '!tigaunei ote it mai mari de piaţă. A eastă strategie se bazează pe urba de e$perientIntrprinderea are apli a o ast+el de strategie*trebuie sa destina un potenţial te,nologiprodu ţie*de apro&izionare si logisti ridi at. A easta presupune in&estiţii +oarte e ,ipamente de produ ţie moderne*o politi a omer iala si distribuţie agresi&a* are sa p

obţinerea unei parţi mai mari de piaţa. Presupune si a umularea de e$perienţa prin re!terprodu ţiei umulate*in &ederea redu erii osturilor de produ ţie* "mbunătăţirea onorganizării produ ţiei* un sistem de distribuţie puţin ostisitor si un ontrol riguros al ,eltindire te. 2ntreprinderea nu are ne&oie de apa itate de mar eting deosebite. Se aplimar eting de masa*bazat pe produ erea *distribuirea si omer ializarea pe s ara larga a produs *in "n er area de a atrage toate ategoriile de utilizatori. A easta strategie des operirea si e$ploatarea tuturor surselor posibile de a&anta- ompetiti&e de ost* e$emplu3 +olosirea in e$ lusi&itate a te,nologiei de +abri aţie*a es pre+erenţial la surse de


14/23

- ser&i iile post &'nzare si +a ilitatule propuse lienţilor - te,nologia +olosita- originalitatea produsului- respe tarea termenelor de li&rare- apa itatea de adaptare la s ,imbările mediului si la e$igentelor lienţilor

olosirea a estei strategii ne esită intuiţie si reati&itate* apa itaţi sporite in eea e p&alori+i area pun telor +orte*de are dispune +irma respe ti&a in omparaţie u on urenu este posibila de 't atun i 'nd ara teristi ile produsului*alele de 't ele are răspund nede baza* pentru are a +ost reat*sau atributele are i asigura +irmei poziţia de lidedeterminante in de izia de umpărare a lienţilor. Strategia se adaptează el mai bineprodusele des operite sau de reputaţie. So ietatea are ne&oie de apa itaţi de mar etdeosebite* are sa i permită identi+i area si "nţelegerea erinţelor indi&iduale ale lieelementelor de di+erenţiere +ata de on urenţi*pre um si stabilirea posibilităţilor de satis+aa estora. Se apli a un mar eting ţinta*bazat pe di+erenţierea ategoriilor de omparatori si de produse si mi$turi de mar eting orespunzătoare +ie ărei pieţe ţinta.9 ast+el de strategie este a&anta-oasa deoare e prote-ează so ietatea are o apli a de3- on urenţi a urmare a slabei sensibilităţi a lienţilor la &ariabila preţ si a +idelităţii lomar a.- puterea +urnizorilor mar-ele ridi ate de pro+it ii a orda o prote ţie asupra re!terii pretmateriile prime.- ris ul produselor de substituţie are este s ăzut- peri olul unei noi intrări in sistem* are este s ăzut

Riscurile strategiei de diferenţiere :- nu permite obţinerea unei părţi de piaţă ridi ate- peri olul de imitare este mare in a este ondiţii "ntreprinderea are apli a o ast+strategie*trebuie sa +ie apabila sa o+ere regulat ara teristi i noi produselor pentru a ontimitarea


15/23

- 5eputaţia 3SC CET SA are o reputaţie !tirbita gra& in ultimii 6 ani at't in r'ndul lienţilor in el al +urnizorilor.- E=perienţa relative ridicata %So ietatea are o e$perienţa ridi ata in produ erea* transportudistribuţia si +urnizarea energiei ele tri e si termi e- Sistemul bun de relaţii cu acţionarii %E$ista o omuni are permanenta intre a ţionari 0spe ial CL/ Brăila * a ţionarul ma-oritar1- E=clusivitatea serviciului in sistem centrali"at %SC CET SA este +urnizor uni dealimentare u apa alda si ăldura in sistem entralizat pentru muni ipiul Brăila.- Personal bine calificat %Personalul entralei este u mare e$perienţa si bine ali+i at reu!rapid sa se adapteze te,nologiilor noi.

).(. Anali"a mediului intern al SC CET SA Brăila 'Anali"a S OT+

Analiza S89T este o te,ni a prin are se pot identi+i a pun te tari si slabe si se pot e$amioportunităţile si ameninţările unui proie t*ale unei a ţiuni sau ale unei persoane si poate +i u

a element de realizare a bilanţului.In general e$ista doua moduri in are poate +i realizata o analiza S89T3in s opuri pro+esiosau personale. In s op personal Analiza S89T poate +i utilizata pentru a monitoriza ariera upersoane*not'nd abilităţile si problemele pe are a easta le are. In onte$t pro+esional*AnS89T poate +i utilizata pentru a măsura pro+itabilitatea unei a+a eri sau a unui proie t. Analiza S89T se apli a unui adru general de "nţelegere si administrare a mediului in operează o organizaţie. /odelul aută sa a-ute analistul sa izoleze problemele ma-ore u are s

on+runtă o organizaţie* printr o analiza atentă a patru elemente indi&iduale S89T. >umai amanagerii pot sa si +ormuleze strategiile* pentru a aborda problemele ,eie.%e e$emplu analistul trebuie sa e&alueze importanta omparati&e a +ie ărei probleme si impotenţial al problemei asupra +irmei si strategiei sale. /ai mult*prioritatea sau importa

omparati&a a +ie ărei probleme pot &aria pentru strategiile +ormulate la ni&ele orporati&e*de a+a eri sau +un ţionale. ?aloarea analizei S89T este a eia a este o met


16/23

Susţinerea autorităţii lo ale are este sia ţionarul ma-oritar

Prote-a i 0"ntr o oare are măsură1 +a ă deț țpresiunile din partea ompetitorilorJ

le$ibilitatea managerială la nou !i las ,imbareJE$istenţa de personal ali+i at !i u

e$perienţăE$istenţa unei strategii de a ,iziţieJ9 mare parte a anga-aţilor sunt moti&aţi

de stabilitatea organizaţieiJ9 stru tură e ,ilibrată a personalului "n

+un ţie de &'rstăJorţă de mun ă stabilă !i ali+i ată.

Capa itate bună din pun t de &edere alatelierelor !i +orţei de mun ă de a rezol&ama-oritatea tipurilor de lu rări de "ntreţinereJ

In+rastru tura ,ardVare relati& bunăJ

Cone$iune la internet bună.%ez&oltarea !i trans+erul rapid ate,nologiilor "n #niunea Europeanăpermite modernizări are du la redu erisemni+i ati&e a osturilor

E$istenţa mi-loa elor de transportte,nologi e !i a utila-elor te,nologi eJ

>umărul s ăzut de lienţi 9 slaba relaţie u lienţii Tari+e in general sub osturiJ

Capa itate ine$istenta de absorbţie a+ondurilor omunitare at't d. p.d.&.+inan iar* te,ni 't !i a resurselor umaneJ

Capa ităţi prea mari de produ ţie %eţinător al te,nologiei "n&e ,ite Aptitudini te,nologi e modesteJStabilitate +inan iară s ăzuta a so ietăţii*

resurse +inan iare de+i itareJ Reţele de transport si distribuţie u

per+ormanţe slabeJPlanul de reparaţii apitale u rezultate

slabe de implementare datorat deselor s ,imbări de priorităţi si lipsei banilorJ

Qreutăţi ma-ore de restru turaredatorita ne"nţelegerilor u sindi atulJ

/un a "n e ,ipă limitată la +el !i

omuni area "ntre anga-aţiJ>u e$istă o analiză a e+e telor produsede a ti&ităţile e$ternalizateJ

Lipsa de training spe ializat pentrumun itoriJ

>i&el +oarte mare al pierderilor "nreţeaua de transport si distribuţie


17/23

Cre!terea numărului de lienţi pe +ondulrealizării unei in&estiţii intr o noua sursa de "nalta e+i ienta si a re!terii preţului la gaze

Lărgirea paletei de ser&i ii pentru asatis+a e !i alte ne&oi ale onsumatorilorJ

Cre!terea rapidă a pieţei* a elerareaadaptării la erinţele !i standardele #EJ%ez&oltarea !i trans+erul rapid a

te,nologiilor "n #niunea Europeanăpermite modernizări are du la redu erisemni+i ati&e a osturilor Posibilitatea de a esare de +ondurieuropene pentru re!terea e+i ienteiinstalaţiilor energeti e

sub&enţionarea importanta de produ erede energiei termi e in ogenerare

Realizare a unui sistem omple$ de "n ălzire si apa alda +olosind energiaalternati&ă* energia ele tri a si termi a in

ogenerare de "nalta e+i ienta on omitent

u un program masi& de reabilitare termi aa blo urilor din Brăila.

Apariţia unor ser&i ii de substituţieJPoliti i omer iale* +inan iare* +is ale

et . ostile pe pieţele interne !i@sau e$terneJ ?ulnerabilitate +a ă de re esiuneJț

S ,imbări "n ne&oile !i gusturileonsumatorilorJS ,imbări demogra+i e ne+a&orabileJ

Cre!terea puterii de nego iere a+urnizorilorJ

Legislaţia este e$trem de +lu tuantă*modi+i area +re &entă a a telor normati&e!i a legilor "mpiedi 'nd so ietatea

omer ială să se pregăteas ă din timppentru apli area eiJ

Rom'nia nu a ie!it "n ă din riza+inan iară +apt pentru are se &or redu e "n ontinuare onsumurile de apă alda si

ăldura la so ietăţile omer iale !i lainstituţiiJ

Redu erea &eniturilor populaţiei du e la

redu erea gradului de "n asare aontra&alorii ser&i iilor prestatePierderea personalului bine ali+i at "n

+a&oarea altor ompaniiJRezistenţa la s ,imbare a personaluluiJCre!teri de tari+J>i&elul edu ării onsumatorilor "n relaţia

u ompaniile de utilităţi publi e a res ut*


18/23

Competenţele c1eie ale S.C. CET S.A. sunt %> Capacitatea de formare i valorificare a resurselor umane .CET SA reu e te să gestione"e sistemul cu un număr mai redus de personal ca urmare afaptului că acesta are o pregătire bună i e=istă o continuă preocupare privind instruireaacesteia.

)./. 4i"iune i 2isiune

4i"iunea companiei* este să (re '!tige poziţia de lider "n se torul de ser&i ii publi e de alda si ăldura* "mbunătăţirea ontinuă a ser&i iilor* adaptarea la s ,imbare !i la noile te

prin re rutarea de persoane responsabile !i orientate spre per+ormanţă)./ai mult* (misiunea S.C. CET S.A. Brăila(este să răspundă ne&oilor lienţilor săi din se torul d

ser&i ii publi e de apa alda si ăldura* respe t'nd ontinuu propriile prin ipii !i redinţe*să menţină prestigiul !i su esul "n +urnizarea de ser&i ii prin iniţiati&e !i e+ort "n pălienţilor* anga-aţilor !i a ţionarilor* on entr'ndu se ast+el pe satis+a erea intereselor

impli ate.

III > A?A&IDA P5OP ?E5I&O5 $E AC I ?E; O5$O?A5EA &O5; E4A& AAC I ?I&O5 P5OP SE FI 5E&IE A5EA A4A?TAGE&O5 FI

$EDA4A?TAGE&O5 IECH5O5A

(.#. Elaborarea recomandărilor

A eastă etapă a diagnosti ului se on retizează "n propunerile e ,ipei de diagnosti are prin se urmăre!te3 eliminarea auzelor generatoare de pun te slabe !i impli it* a simptom


19/23

5. Realizarea unei surse de "nalta e+i ienta de produ ere a energiei ele tri e si termin ogenerare in parteneriat publi pri&at sau a ser&i iu publi a so ietate nonpro+it.

6. Cre!terea gradului de "n asare a ontra&alorii energiei +a turate redimensionarea ser&i iului de "n asări* s ,imbarea strategiei in raport u lienţii răuplas ,imbarea modului de salarizare a a estui personal in raport u realizarea planului "n asare.7. Reg'ndirea "ntregii s ,eme de personal si re!terea elasti ităţii s ,emei s "n ăr area personalului u lu rări pe "ntreaga perioada a anului.

. %eterminarea onsiliului lo al sa de idă "n ălzirea tuturor ser&i iilor publa easta sursa entralizata noua pentru a o rentabiliza it mai repede.

D. Realizarea per+e ţionării ontinue a personalului +olosind si programe europea est s op.

(.(. Planul de acţiune al S.C. CET S.A.

S opul a estui plan de a ţiune este să asigure implementarea e+i ientă a orientării strategiompaniei "n eea e pri&e!te modernizarea !i dez&oltarea durabilă a +un ţiilor instituţ

operaţionale !i +inan iare ale ompaniei pentru următorii ani.Planul de a ţiune detaliat este prezentat "n +orma tabelară !i a operă următoarele domeniianaliză* onţin'nd următoarele pun te3- %omeniul de a ţiuneJ- A ti&ităţile e trebuie "ndepliniteJ- Entitatea responsabilăJ- E+e tele "mbunătăţiriiJ- Perioada de implementareJ-


20/23

Plan de activitate pe anul )*#)>)*#8

$omeniul 2ăsuri ce trebuie ntreprinse Efectul mbunătăţirii Prioritate Perioada 5esponsabil Comentarii 0Progres

Aspe teinstituţionale simanageriale

&uarea masurilor te1nice siorgani"atorice de trecerea perioadeide iarna )*#)>)*#( cu reducereadatoriilor cu cel puţin #*<

Cre!terea e+i ienteiinstalaţiilor si a

sistemului +inan iar

Ridi ată Ian. 5:46 G /artie5:46 %ire ţia te,ni ă

Identi+i area zonelor u pierderi +oartemari si luarea de masuri de eliminare alor

Ridi ată Ian. 5:46 ianuarie5:46

%ire ţia te,ni ă

E+e tuarea unei analize pentru +ie arezonă onsiderată generatoare de pierderi

Ridi ată Ian. 5:46 %ire ţia te,ni ă

Pregătirea strategiei de e+i ientizare Ridi ată Ian. 5:46 %ire ţia te,ni ăRe&izuirea statutului ompaniei pentru a "ndeplini erinţele strategiei propuse

Ridi ată ianuarie 5:46 %ire tor Qeneral

Pregătirea !i nego ierea programelor dein&estiţii Ridi ată Ianuarie +ebruarie5:46 %ire tor Qeneral%ire ţia te,ni ăSemnarea ontra tului +urnizare de gazepentru iarna 5:45 5:46

Ridi ată >oiembrie 5:45 %ire tor QeneralComer ialul

2nto mirea si realizarea unui plan de "n asare a reanţelor

Ridi ata Ian. 5:46 %ire tor QeneralComer ialul

2anagementul resurselor umane Cre!tereaper+ormanţei

Ridi ată Ian. 5:46 Birou resurseumane

Pregătirea unei e&aluări a ne&oii depoli ali+i are a personalului !i dez&oltareaunui program de training

Ridi ată Iunie GIulie 5:46 Birou resurseumane

20


21/23


Aspe teinstituţionale si/anageriale

Parti iparea la Vor s,op uri desprete,ni i moderne "n domeniul resurselor

umane

S ,imbarea atitudinii+aţă de mun ăJ

Cre!terea e+i ientei+orţei de mun ăJCre!terea reati&ităţii

anga-aţilor

Ridi ată %eterminat deo+ertă

Birou resurseumane

Sistemul de management alinformaţiei '2IS+

2mbunătăţireaondu erii prin dispe er uni+i at la produ ţie si

distribuţie Cre!terea

produ ti&ităţii mun ii Crearea de noi

plat+orme pentru unmanagement modern

/edieRidi ată

ianuarie 5:46 %ire tor Qeneral9+i iul de al ul

E&aluarea ne&oii de ,ardVare !iso+tVare

Ridi ată Iunie 5:46o tombrie 5:46

9+i iul de al ul

Implementarea unui sistem integrat demanagement te,ni o e onomi

Ridi ată Iunie 5:46o tombrie 5:46

9+i iul de al ul%ir. e onomi a

2anagementul riscului Implementareamanagementului ris ului

on+. pro eduri

Ridi ată de . 5:45 ian. 5:46

%ire tor Qeneral

Aspe te te,ni e sioperaţionale

mbunătăţirea managementuluiactivelor

E$istenţa unei baze dedate a a ti&elor are &aasigura un management

e+i ient al a ti&elor. E$istenţa unui plan de

reabilitare are să du ăla "mbunătăţirea

per+ormanţelor a ti&elorJ E$tinderea !i re!terea

per+ormanţelor sistemelor e$istente u

implementarea unor sisteme de energie

&erde

/edieInalta

Iunie 5:45 G%e embrie 5:46

%ire ţia te,ni ă

Crearea unei baze de date a a ti&elor +i$e* are să onţină in+ormaţii te,ni esi +inan iare despre toate omunităţiledeser&ite

Karta digitalizată a reţelelorJ E&idenţa ele troni ă a a ti&elorJ E&idenţa problemelor sistemuluiJ

Ridi ată Ian. 5:46%e embrie 5:46

%ire ţia te,ni ă

Pregătirea unui Plan de realizare a unuisistem de produ ere a energiei termi e

omplementar pentru apa alda

Ridi ată Iulie 5:46 %ire ţia te,ni ă

21


22/23


Aspe te te,ni e sioperaţionale

Li itarea !i demararea lu rărilor pre&ăzute "n apli aţia pentru onduri de

oeziune

S ăderea ni&eluluipierderilor

Realizarea de instalaţiide produ ere de "naltae+i ienta in ogenerare

Ridi ată Iunie 5:46 G%e embrie 5:4

%ire ţia generală

mbunătăţirea controlului pierderilor si a cantităţilor de călduranefacturate

/edieRidi ată

Ian. 5:46 G%e embrie 5:46

%ire torul QeneralComer ialul

Re&izuirea strategiei e$istente pentruredu erea pierderilor !i a antităţilor de

ăldura ne+a turate !i adăugarea de noielemente !i dire ţii strategi e* ţin'nd

ont de planul de management ala ti&elor.

Ridi ată Ian. 5:46 %ire torul QeneralComer ialul

E+e tuarea de training !i Vor s,op uri "n domeniul ontrolului pierderilor deapa alda !i managementul ,idrauli0modele de management al reţelelor1

/edie %eterminat deo+ertă

Birou resurseumane

Aspecteinanciare

legate de relaţiilecu clienţii

Aspecte inanciare legate derelaţiile cu clienţii %ez&oltarea unui

me anism deben ,mar ing at't

pentru ompanie 't !ipentru se torul de

+urnizareJ 2mbunătăţireaper+ormantelor datorita

ompetiţiei in+ormale

/edieRidi ată

%e embrie 5:46 %ire ţia e onomi ă

Proie tarea unui set de indi atori deper+ormanţă "n s opul e&aluăriiper+ormanţelor ompaniei

Ridi ată %e embrie 5:46 %ire tor Qeneral

/onitorizarea indi atorilor deper+ormanţă !i ompararea rezultatelor

u alţi operatori

/edie Septembrie 5:46 %ire ţia e onomi ă

Parti iparea la Vor s,op uri "ndomeniul "mbunătăţirii per+ormantelor

Ridi ată %eterminat deo+erta

Birou resurseumane

22


23/23


Aspecteinanciare

legate de relaţiilecu clienţii

mbunătăţirea relaţiilor cu clienţii

Cre!terea gradului dere unoa!tere a

ompaniei "n r'ndullienţilor !i a omunităţii

lo aleJCre!terea gradului de

satis+a ţie al lienţilorJCre!terea gradului de "n asare a reanţelor

Ridi ata Ian. 5:46 martie 5:46

%ire ţia omer ială

Re&izuirea !i "mbunătăţirea la ni&el deompanie a pro edurilor de rezol&are a

pl'ngerilor

/edie Iunie G Iulie 5:44 %ire ţia omer ială

Pregătirea unor pro eduri interne deo+erire de in+ormaţii publi e ătre lienţi "n mod regulat.

/edie %e embrie 5:45 %ire ţia omer ială9+i iul de al ul

Re&izuirea ontra telor e$istente ulienţii

/edie %e embrie 5:45 %ire ţia omer ială

Pregătirea unei baze de date uindi atori de alitate a ăldurii are să+ie a esibilă publi ului larg

/edie Iunie G %e .5:46

%ire ţia omer ială9+i iul de al ul

Pregătirea unui program de re!tere agradului de re unoa!tere a ompaniei "n r'ndul lienţilor 0programeedu aţionale* programe de in+ormare*Vor s,op uri u lienţii* et .

/edie Iunie 5:46 G Iulie5:47

%ire ţia omer ială

Training pri&ind relaţiile u lienţii !irelaţiile publi e

/edie %eterminat deo+ertă

Birou resurseumane

P5EFE$I?TE CO2SI&I $E A$2I?IST5A IE

Ing. Ale$andru Caragea

23

Documents

Plan Administrare