pg. 2

I. FOAIE DE CAPĂT

NUME PROIECT: PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL TIMIŞOARA

SPECIALITATE: URBANISM

ANALIZA SI DIAGNOSTIC

FAZA: FAZA 1

STUDII DE FUNDAMENTARE

BENEFICIAR: MUNICIPIUL TIMIŞOARA

PROIECTANT: SC PLANWERK

SC VITAMIN ARCHITECTS

SC IHS ROMÂNIA

SC PROIECT BIHOR

PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC PLANWERK SRL :

ARH. EUGEN PĂNESCU

SC VITAMINA ARHITECTS SRL :

ARH. RUDOLF GRAEF, ARH. PAUL BUCHERT, ARH. LAVINIA POPA, ARH.

CRISTINA PUPȘA, STUD. ARH. ANDREEA PĂTROI

DATA: 10.05.2011

pg. 3

II. BORDEROU

2.1.Piese scrise

Copertă p.1

Foaie de capăt p.2

Borderou p.3

Memoriu p.4

2.2.Piese desenate

Studiu morfologie

1. Plan negru Pl. U01

2. Fronturi stradale Pl. U02

3. Accesibilitate public / privat Pl. U03

4. Macrostructură urbană Pl. U04 5. Ocuparea parcelelor Pl. U05

Analiza functională

6. Calitatea vieţii pe cartier Pl. U06

7. Calitatea vieţii la nivel urban Pl. U07

8. Gospodărie comunală și construcţii aferente echipării tehnico-edilitare

Pl. U08

9. Zonificarea teritoriului intravilan Pl. U09

Analiza dezvoltare

10. Documentaţiile de urbanism aprobate prin HCL Pl. U10

11. Agrement urban Pl. U11

12. Agrement zona metropolitană Pl. U12

13. Analiză densitate Pl. U13

Analză patrimoniu construit

14. Ocuparea teritoriului în evoluţia urbană a orașului Timișoara

Pl. U14

15. Siluetă urbană Pl. U15

16. Zone de protecţie, situri, ansambluri, imobile clasate la momentul elaborării studiului

Pl. 016

17. Situri, Ansambluri și imobile clasate la momentul elaborării studiului și zone de protecţie transformate pe limite de proprietate

Pl. 017

18. Identificarea construcţiilor și elementelor valoroase; capete de perspectivă determinante.

Pl. 018

pg. 4

Cuprins

I. Foaie de capăt 2

II. Borderou 3

IV. Studiu de morfologie urbană 6

4.1. Morfologie 6

4.2. Macrostructură Urbană 8

V. Studiu funcţiuni 9

5.1. Calitatea vieţii la nivel urban 9

VI. Analiză dezvoltare spaţială 10

6.1. Distribuţia spaţială a documentaţiilor de urbanism 10

7.1. Agrement metropolitan 12

pg. 5

III. OBIECTIVE CE REZULTA DIN DOCUMENTATIA DE RANG SUPERIORi

3.1.Integrarea în teritoriu

• Dezvoltarea integrativă a municipiului, cu evitarea „pustiirii” teritoriului periurban de populaţie. Integrarea dezvoltarii municipiului in zona periurbana din punct de vedere al expansiunii spatiale si dezvoltarii de infrastructura.

• Pozitionarea municipiului Timisoara ca centru teritorial prin întărirea funcţiunilor și atractivităţii sale.

• Asigurarea unei creșteri mai sănătoase prin atragere de populaţie calificată într-un ritm sustenabil, care nu pune în primejdie calitatea vieţii în municipiu.

• Dezvoltrarea infrastructurii urbane și instituţionale având în vedere teritoriul regional internaţional, pentru poziţionarea stabilă faţă de orașele competitoare din regiune (Belgrad, Novi Sad, Szeged, Arad)

3.2.Protecţia cadrului natural

• consumul judicios al spaţiului de dezvoltare din teritoriul administrativ

• introducerea unui circuit eficient bazat pe reciclare si postutilizare a deseurilor de toate tipurile in vederea protejarii naturii si eficientizării consumului de energie

• reducerea nivelului de poluare de toate tipurile

Propunerea unui pachet dă măsuri de protecţie și extindere a cadrului natural, cu beneficii în favorizarea biodiversităţii și diminuarea fenomenelor defavorabile pentru teritoriul populat (vînturi care produc eroziune si aport de suspensii solide în aer)

3.3.Valorificarea cadrului natural

• identificarea, protejarea şi exploatarea în folosul comunităţii şi spiritul protecţiei mediului înconjurător a arealelor cu biodiversitate

• asigurarea unei reţele integrate pentru agrementul urban din teritoriul periurban, cu accent pe zona sudică (valea Timișului și pădurile adiacente) și nordestică (prin Pădurea Verde) și vestică în arealului Begăi Vechi

• Protejarea sistemului hidrografic complex

3.4.Valorificarea cadrului antropic

• protejarea prin crearea de plusvaloare a fondului construit valoros din punct de vedere istoric şi stilistic ca factor de identitate locală şi naţională

• promovarea caracterului municipiului pe baza renumelui de „oraș verde”

• Conservarea culoarului urban al canalului Bega, care asigură contactul orașului cu apa din punct de vedere al agrementului, al locuirii de calitate și al transferului de persoane și marfă.

3.5.Încheierea unor parteneriate în vederea unei dezvoltări durabile în spaţiul periurban

• corelarea dezvoltărilor de tip greenfield în spaţiul periurban

• promovarea dezvoltărilor care reciclează teren urbanizat (brownfield)

• promovarea parteneriatelor cu universităţile, pentru asigurarea beneficiilor maxime pentru dezvoltarea urbană din punct de vedere social și economic.

pg. 6

• diminuarea discrepanţelor de calitatea a vieţii dintre zona urbană şi cea rurală

• creşterea mobilităţii pe traseele de legătură dintre comunele aflate în zona periurbană şi a legăturilor acestora cu zona urbană

3.6.Reţele de infrastructură eficiente în raport cu suprafeţele arealului metropolitan şi în concordanţă cu cerinţele de protecţie a mediului

• crearea unui sistem integrat al managementului apelor pluviale, cu impact asupra reducerii costurilor micilor consumatori individuali dar și a costurilor municipalităţii

• asigurarea alimentării cu apă potabilă în mod eficient şi pe baza unui sistem de reţele edilitare acoperitoare pe suprafaţa zonei metropolitane

• asigurarea canalizării şi epurării apelor uzate printr un sisten de reţele integrate şi acoperitoare în raport cu suprafaţa şi populaţia zonei metropolitane

• asigurarea unui sistem integrat privind căile de telecomunicaţii, de tip CityNet

3.7.Stimularea dezvoltării echilibrate

• creşterea coeziunii sociale prin diminuarea discrepanţelor nivelului de trai în cadrul zonei metropolitane, sporirea gradului de mulţumire a populaţiei orașului

• asigurarea unor activităţi ale sectorului primar prin asigurarea terenurilor necesare, promovarea „agriculturii urbane”

IV. STUDIU DE MORFOLOGIE URBANĂ

4.1.Morfologie

Observaţii generale Evoluţia în timp a oraşului a generat tipologii distincte de ocupare a terenurilor. Acestea sunt vizibile în poziţia relativă faţă de vecinătăţi a suprafeţelor construite la sol. Diferitele zone funcţionale au generat la rândul lor diferite mase construite a caror învecinarea sau segregare poate da indicii asupra unor disfunctionalităţi sau caracteristici proprii zonelor respective.

Morfologia diferitelor zone evolutive se citeşte sub forma unor suprafeţe de textură aferente unor etape şi funcţiuni cu caracteristici de ocupare a terenului specifice. Oraşul compact al secolelor 18 şi 19 se distinge prin densitatea construirii. Zonele rezidenţiale apărute ca urmare a extinderii oraşulu iîn perioada interbelică sunt caracterizate prin distanţe şi delimitări constante faţă de vecinătăţi.

Structura spaţiului public devine vizibilă pe diferite grade de coerenţă spaţială. Se pot identifica cu usurinta zonele propice circulatiei pietonale respectiv acele zone ale orasului care au fost dezvoltate in detrimentul pietonului si in favoarea automobilului precum si diferitele tipuri de locuire existente.

Din suprapunerea planului parcelar cu planul negru se pot deduce cu exactitate tipologiile specifice zonelor construite, disfunctionalitatile in raport cu acestea, precum si modalitatile de

pg. 7

constiruire a spatiului public si deficientele aferente.

Planul negru reprezinta un instrument clasic de investigare a structurii urbane si e evoluţiei acesteia în timp. Planşele A01-A04 se bazează investigări ale suprapunerilor planului negru cu parcelarul Timişoarei în vederea obţinerii unor zonificări urbane coerente.

Disfuncţionalităţi suprafeţe construite mari în raport cu vecinătăţile indică alt tip de funcţiune şi o disfuncţionalitate din punct de vedere a confortului urban datorată:

lipsei de coerenţă a structurii urbane

distrugerii relaţiei dintre spaţiul public şi frontul stradal

unui posibil conflict de funcţiuni

Măsuri Evoluţia în timp a oraşului a generat tipologii distincte de ocupare a terenurilor. Acestea sunt vizibile în poziţia relativă faţă de vecinătăţi a suprafeţelor construite la sol. Diferitele zone funcţionale au generat la rândul lor diferite mase construite a caror învecinarea sau segregare poate da indicii asupra unor disfunctionalităţi sau caracteristici proprii zonelor respective.

Morfologia diferitelor zone evolutive se citeşte sub forma unor suprafeţe de textură aferente unor etape şi funcţiuni cu caracteristici de ocupare a terenului specifice. Oraşul compact al secolelor 18 şi 19 se distinge prin densitatea construirii. Zonele rezidenţiale apărute ca urmare a extinderii oraşulu iîn perioada interbelică sunt caracterizate prin distanţe şi delimitări constante faţă de vecinătăţi.

Structura spaţiului public devine vizibilă pe diferite grade de coerenţă spaţială. Se pot identifica cu usurinta zonele propice circulatiei pietonale respectiv acele zone ale orasului care au fost dezvoltate in detrimentul pietonului si in favoarea automobilului precum si diferitele tipuri de locuire existente.

Din suprapunerea planului parcelar cu planul negru se pot deduce cu exactitate tipologiile specifice zonelor construite, disfunctionalitatile in raport cu acestea, precum si modalitatile de constiruire a spatiului public si deficientele aferente.

Planul negru reprezinta un instrument clasic de investigare a structurii urbane si e evoluţiei acesteia în timp. Planşele A01-A04 se bazează investigări ale suprapunerilor planului negru cu parcelarul Timişoarei în vederea obţinerii unor zonificări urbane coerente.

pg. 8

4.2.Macrostructură Urbană

Observaţii generale Analiza relevă principalele structuri urbane, caracteristicile lor și interacțiune între ele

Obiecte de impact vizual cu valoare de reper

Anumite obiecte arhitecturale sunt caracterizate printr-o amplasare liberă faţă de fondul construit. avem de a face cu anumite piese ce au rolul de a forma accente şi ierarhizări de percepţie în funcţie de conformaţia geometrică a spaţiului.

Amplasarea acestora este în strânsă legătură cu ierarhia spaţiilor publice şi macrostructura acestuia. Acest tip de excepţie benefică de la regula contextului este contracarat de un alt gen de obiect amplasat în poziţii preferenţiate. O serie de obiecte improprii îşi găsesc astăzi locul în zone sau puncte ale Timişoarei, cu potenţial major privind percepţia oraşului. O parte din ele sun evidenţiate şi pe prezenta planşă.

Zone construite compacte

Zone largi, perceptibile la nivelul macrostructurii orăşeneşti ca fiind opace, respectiv compacte.

O construire coerentă duce la formare unor parcele ocupate corect faţă de stradă, a unor pateuri ce au capacitatea de a forma spaţiul public la nivel de macrostructură urbană şi în final a unor zone de relativ mari dimensiuni, delimitate de drumuri de categorie de importanţă ridicată sau alte elemente de segregare spaţială. La acest nivel de privire oraşul se arată ca o înşiruire de spaţii publice corelate şi ierarhizate în raport cu cartierele şu cvartalele sale.

Periferiile sunt caracterizate printr-o dezagregare a structurii urbane din acest punct de vedere, aici densitatea construită fiind în scădere, iar ţesutul urban mai puţin coerent. Deficienţele sunt datorate lipsei de coerenţă a spaţiului public, unor fronturi stradale incomplete şi a unei compoziţii urbane ilizibile.

Zonele rezidenţiale aflate în curs de expansiune în perioada ultimilor 15 ani sunt caracterizate şi ele printr-o dezagregarea a structurii urbane, fiind lipsite de elemente specifice generatoare de identitate.

pg. 9

V. STUDIU FUNCŢIUNI

5.1.Calitatea vieţii la nivel urban

Observaţii generale Municipiul beneficiază de o serie de facilităţi importante din perspectiva asigurării unui standard ridicat de viaţă şi a atractivităţii oraşului. Se constată totuşi lipsa unor facilităţi cheie pentru municipiu cât şi pentru zona metropolitană. Lipsa acestora devine cu atât mai acută cu cât zona metropolitană va restructura relaţiile dintre servicii, locuire, mobilitate, consum, producţie

Cultura:

nu există la ora actuală săli de concerte cu capacităţi suficiente

teatrul naţional nu are un sediu competitiv

sectorului cultural îi lipseşte de asemenea un spaţiu muzeal dedicat curentelor contemporane.

Economie:

Oraşul şi zona metropolitană nu dispune de săli de conferinţă cu capacitate mare

Sectorul economic nu beneficiază momentan de un centru expoziţional adecvat

Mobilitate:

capacitatea de transport intermodal este subdezvoltată în ciuda unor premize pozitive (reţeaua de linie ferată, canalul Bega, topografie favorabilă biciclismului)

la nivel metropolitan soluţiile de tip intermodal pentru transportul de persoane sunt practic nule.

Agrement:

Timişoara dispune de o zonă verde dezvoltată în lungul canalului Bega, aceasta este însă insuficientă la nivelul întregului oraş şi nu asigură împreună cu celelalte spaţii verzi identificate prin cadastrul verde necesarul pe cap de locuitor stabilit ca indicator.

Lipsesc coridoarele verzi şi conectivitatea necesară unei reţele de spaţii verzi susţinute în lungul unor trasee majore.

Există mult potenţial de dezvoltare a cadrului natural

pg. 10

amenajat pentru agrementul urban pe teritoriul orașului și a teritoriului periurban

Sport: Facilităţile sportive la nivel urban sunt insuficient dezvoltate raportat la suprafeţele deservite şi numărul populaţiei. În special dotarea cu bazine de înot este deficitară la nivelul multor cartiere, în general constatându se lipsa unor facilităţi sportive destinate sportului de performanţă

În zona adiacentă stadionului se comasează dotări pentru sport, cu efect în atragerea populaţiei studenţești de circa 20000 din complexul din apropiere

Cartierele cu o densitate mare de locuitori beneficiază în general de facilităţi sportive de diferite tipuri, deficitare fiind cartierele tradiţionale în care prevalează casele de tip unifamilial.

Educaţie Universităţile Timişoarei atrag un număr mare de studenţi. Cererea acestora atrage după sine o serie de evoluţii pozitive, economice, sociale şi demografice. Datorită comasării căminelor studenţeşti şi a majorităţii universităţilor nu există o integrare suficientă a acestora în spaţiul public, complexul studenţesc funcţionând pentru mulţi ca un areal închis. Deschiderea acestuia către oraş prin crearea unor poli universitari noi constituie o prioritate, zona tradiţională a universităţilor fiind deja suprasaturată. Pentru beneficii comune, acești noi poli vor trebui să fie amplasaţi în teritoriul orașului, în cel mai bun caz în apropierea Cetăţii, pentru activare reciprocă.

VI. ANALIZĂ DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

6.1.Distribuţia spaţială a documentaţiilor de urbanism

Observaţii generale: La nivelul întregului teritoriu administrativ se constată practicarea la scară largă a urbanismului derogatoriu. Dacă în prima fază au fost realizate o serie de planuri urbanistice zonale cu caracter director în perioada de dezvoltare a pieţei imobiliare au fost avizate o serie de PUZ uri pe suprafeţe variabile, doar minimal corelaten care au dat naştere la interferenţe funcţionale şi morfologice întâmplătoare.

Zonele cele mai active din acest punct de vedere au fost în direcţia căii Torontalului atât în zona de ieşire din Timişoara pe teritoriul intravilan cât şi în zona teritoriului administrativ între calea ferată

pg. 11

şi prelungirea Căii Torontalului, zonă avantajată prin existenţa unei echipări edilitare minimale.

Disfuncţionalităţi Disfuncţionalităţile rezultate din acest tip de dezvoltare bazată exclusiv pe interesul economic privat sunt evidente. Fărmiţarea teritoriului administrativ, o structură urbană incoerentă şi slab echipată edilitar, o dotare slabă cu funcţiuni complementare a zonelor rezidenţiale periferice, intruziunea necontrolată în cadrul natural existent, blocarea unor investiţii coordonate pe viitor, conflicte de scară urbană, disfuncţii de trafic.

În acelaşi timp proiectele de regenerare urbană în zonele afectate de dispariţia marilor platforme industriale şi prevăzută cel puţin pe zona centrală în PUG ul existent nu au avut loc sau aproape că nu au produs efecte. Reciclarea acestor zone se produce treptat şi în lipsa unor strategii financiare, urbanistice şi sociale integrate.

Proiectele de anvergură lipsesc practic chiar dacă o serie de PUZ uri au fost realizate în zone ce necesită regenerare urbană. Lipsa parteneratului public privat, respectiv a partenerului public interesat de spaţiul public în proiectele private se face simţită prin lipsa unei calităţi sociale, participative şi de proiectare autentice.

Prea multe documentaţii de urbanism au fost folosite în mod abuziv pentru a face loc unor obiecte de arhitectură cu favorizate de indici de ocupare a terenului avantajoşi economic.

Lipsesc şi proiecte calitative din punct de vederea a locuirii urbane sub forma unor ansambluri rezidenţiale de sub forma tradiţională a casei cu 4 până la şase apartamente, specifică zonelor rezidenţiale centrale ala Timişoare.

În general atât în zona serviciilor cât şi a locuirii lipseşte o viziune de dezvoltare privind localizarea noilor terenuri ocupate precum şi o strategie de planificare integrată

Concluzii O dată cu modificările recente ale legislaţiei de urbanism și amenajarea teritoriului, disfuncţiile în dezvoltare vor putea fi diminuate drastic. Pentru zonele deja dezvoltate conjunctural, se vor identifica pachete de măsuri eficiente de tip „acupunctură”. Aceste măsuri vor avea prioritar în vedere spaţiul public aferent zonelor de locuit si posibilităţile de inserţie a unor dotări de interes public (spaţii verzi, terenuri de sport, grădiniţe și școli).

La nivelul coordonării documentaţiilor de urbanism, acestea vor fi evaluate în funcţie de efectele produse, de capacitatea de integrare în dezvoltare apropusă prin PUG TM2012 și în consecinţă de posibilitatea de adaptare a prevederilor acestor documentaţii în acest sens, pentru diminuarea discfunţiilor urbane cu impact asupra calităţii vieţii urbane.

Analiza factorilor calităţii vieţii relevă că zonele noi dezvoltate în ultimii 10 ani suferă cel mai mult de lipsa confortului urban și a calităţii vieţii, în ciuda nivelului ridicat al investiţiilor financiare și mai ales de încredere a noilor locatari în retragerea într-o „zonă bună”.

pg. 12

VII. AGREMENT URBAN

Observaţii generale: La nivel urban Timişoara dispune de o serie de facilităţi de agrement. Acestea sunt formate din zone verzi de agrement şi facilităţi sportive.

Timişoara dispune de o zonă verde dezvoltată în lungul canalului Bega, aceasta este însă insuficientă la nivelul întregului oraş şi nu asigură împreună cu celelalte spaţii verzi identificate prin cadastrul verde necesarul pe cap de locuitor stabilit ca indicator.

Lipsesc coridoarele verzi şi conectivitatea necesară unei reţele de spaţii verzi susţinute în lungul unor trasee majore.

Facilităţile sportive la nivel urban sunt insuficient dezvoltate raportat la suprafeţele deservite şi numărul populaţiei. În special dotarea cu bazine de înot este deficitară, constatându-se lipsa unor facilităţi sportive destinate sportului de performanţă.

Cartierele cu o densitate mare de locuitori beneficiază în general de facilităţi sportive de diferite tipuri, deficitare fiind cartierele tradiţionale în care prevalează casele de tip unifamilial.

Potenţial de dezvoltare

Zona Timişoarei are prin istorie o bogată reţea de canale de desecare şi un sol relativ umed ce favorizează o floră şi o faună bogată. Acest tip de biodiversitate trebuie conservată acolo unde ea mai există.

Reţeaua hidrografică este la ora actuală aproape complet absentă în oraş, în ciuda unor planuri de sistematizare din secolul 19 care prevedeau extinderea conectării la apă prin construirea unui port de mari dimensiuni în zona centrală. În zona periferică se păstrează însă o serie de ape de suprafaţă şi canale sau fire de apă neexploatate la ora actuală. Ultimii 20 de ani au dus şi la o diminuare a suprafeţei apelor de suprafaţă, vizibilă din ortofotoplanurile suprapuse 2004-2008 prin umplerea cu moloz. O serie din suprafeţele prevăzute în planurile de sistematizare anterioare anului 1989 pentru dezvoltare unor ample zone verzi destinate cartierelor de locuinţe colective au fost deteriorate iremediabil prin dezvoltări imobiliare nesustenabile (zona pieţei Aurora). La ora actuală dezvoltările din zona Plopi sau dinspre Calea Torontalului pot beneficia de prezenţa acolo a unor elemente acvatice ce necesită conservare şi dezvoltare.

Pe termen lung este necesară conectarea diferitelor zone verzi într o reţea dublată de zone de agrement şi reţele de piste de bicicletă. Canalul Bega oferă un element de legătură central pentru o viitoare reţea verde cu extensii către zona metropolitană şi zonele de agrement periurbane.

7.1.Agrement metropolitan

Observaţii generale Atractivitatea oricărui oraş se bazează şi pe împrejurimile sale. Aceastea trebuie să ofere atracţii turistice pentru excursii de weekend sau sporturi specifice (echitaţie, jogging,

pg. 13

biciclism şamd).

Oraşul dispune din acest punct de vedere de o serie de posibilităţi. Timişul către sud, zona deluroasă a Recaşului către est sau zona Lipovei către nordest sunt destinaţii cunoscute şi cu o ofertă diversificată de petrecere a timpului liber. Spaţiile de recreaţie în mediu natural cresc calitatea vieţii locuitorilor şi avantajul competitiv în atragerea forţei de muncă. Momentan cea mai exploatată zonă din acest punct de vedere este Timişul, zonele dinspre Lipova şi Recaş fiind utilizate de mai puţin cetăţeni şi într un mod mai exclusiv.

natural şi a protejării acestuia. Lipsa de colaborare în gestionarea fluxului de turişti de weekend va aduce daune atât ecosistemului cât şi atractivităţii oraşului.

Disfuncţionalităţi și măsuri Zona Timişului necesită o mult mai bună conectare cu oraşul prin intermediul unor alternative la transportul auto individual, printr-o reţea de piste velo şi trasee de jogging. Transportul public poate avea şi el un rol în diminuarea traficului auto generat de zona râului Timiş.

Este necesară păstrarea şi conservarea biodiversităţii râului Timiş prin utilizarea responsabilă a acestuia.

Biotopurile specifice zonelor umede trebuie să li se asigure protecţie.

Un alt factor de atractivitate sunt satele şvabilor bănţeni, care oferă substanţa istorică pentru turism cultural şi de agrement. Timişoara are interes în păstrarea mediului construit de bogat în istorie a satelor bănăţene din zona periurbană, acestea constituind în sine puncte de atracţie peste weekend.

Zona metropolitană oferă Timişoarei posibilitatea de a colabora cu comunele vecine în vederea unei exploatări responsabile a cadrului

i Planul de amenajare a Teritoriului Național, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean