CALCARE1

FEOMENE DE EROSILNEIN

CARPATII MERIDIONALI(CLINA ROMANA)

DE

G. MUNTEANU-MURGOCI

Extras din Buletinul Soeietgil de Soiinte, An. VII, No. I, 1898.

BUCURESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GBL

Furnisor al Curtil Regale16, STRADA DOAMNEI, 16

1898

www.digibuc.ro

CALCARE

FENOMENE DE EROSIUNEIN

CARPATII MERIDIONALI(CL1NA ROMANA)

DE

G. MUNTEANU-MURGOCI

Extras din Buletinul SoeistA111 de Sniints, An. VII, No. 1, 1898.

BUCURESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GBL

Furniaor al Darin Regale16, STRADA DOAMNEI, 16

1898

www.digibuc.ro

13I1LVTINTIL SOCIETXTA DV SMINTV

CALCARE SI FENOMENE DE EROSIUNEIN

CARPATII MERIDIONALI (Una r,ornn).

In escursiunile, ce de cti va ani am intreprins in Carpatii meridionali,de multe ori mi s'a 'ntimplat, c la cotitura unu plai, dupd scapa-tarea und muchl, sail la curindtura unel vT, s rman in loc impresionatadinc de frumusetea tabloului, ce natura cu abondentd mi-'1 desfdsuraInaintea vederil. Cine, trec'end, nu s'a oprit un moment in culmea PietrelNmlescilor, s privscd en nesat valea Dmbovitei, sa5 sd admire dinvirful Furnicel bogata vale a Prahovei ? Cine, care a visitat valea Dm-bovicirel, a Lotrului si a Jiului, nu prt cu sine amintirea nestrs

neperitrelor forme cioplite de ap, cari prin slbdticia lor fac farmeculregiunilor? i cine, care a v'edut Piatra Craiului cu zpedile sclipitre tumijlocul verel, a Bistritei cu inaltele virfuri albe-sure, a Tismanei si aClosanilor cu pereti abrupti de sute de metri, nu va recunsce In naturdcel mal desdvirsit maestru, ce de nenumrati secoll lucrzd pentru aimbrdca pamintul cu formele cele mal artistice, a-1 infrumuseta cu or-namente nAnchipuite, tdind in masivele colosale monumente neperitre,cari numal el e in stare, s vie, sd le prefacd, cnd prea invechit.

Varietatea formelor insd, ce imbrac relieful i abondenta ornamentelor,cu call se impodobesce pmintul, sunt in strinsd legdturd cu natura geo-logicd a regiunel; frumusetea, ce intrupzd privelistea, ese din contrastul,ce variatele rod stabilesc Intre ele. De aceea, cele mai atrgAtre reg'uni

www.digibuc.ro

4 131.1LETINIIL SOCIETXTff DE SCIINTE

sunt acelea, unde gsim alturea de inaltele creste de rocl cristaline, for-mele capritise i salbatice ale calcarelor aride, borda.te de dealurile uniformconvexe de gresii i argile mal nonf. Nimic maI imposant de cat un peisaj,ce ne arat colo in zare, dupa nisce dealuri verc)f-deschis, nisce culmIacoperite de paclurl nesfirsite de bracli negri-vercy, culmi, ce duc la vIrfurilestnccise, Intre carl sclipesc In zare reflexul arginti al zapeclilor, si Injurul carora lambourile calcare albe-sure se Insira ca o ghirlanda pentrua Incununa gigantul, ce a infruntat attea potpe.

artistul, care lucrza neincetat, crend mereti fara a repeta, utiliszanumerosl factori interiorl si exteriorl mantalel pmintulul, dintre cari celniaI sirguitor i neastimp'erat este Oa, element In continuti mobil si mo-delator. Pe cat de marl si minunate sunt resultatele acestui neobositelement, pe att de simple sunt legile, la carI se supune In lucrul :0 apd curge tot-de-a-una dupd linia de cea mai mare pantd, iar actiuneaei se exercitd pe liniile de cea mai mica' resistentd.

Roca, asupra careia apa pare a-0 exercita cu o deosebit predilectiestpinirea, masa, in care Isl tale cu siguranta i malestrie, tot ce pte fimai malestos si mal uimitor, este calcarul. Din causa miscarilor, la carisunt supuse regiunile din timp in timp si din causa putinei elasticitatl acalcaruldi, se croiesc In acesta atat la exterior cat si la interior multecrapaturi, linil de mica resistent, in carl introducendu-se apa, va Incepeprin armele eI: erosiunea, corosiunea i presiunect hidrostaticd, sa modulezedrumuff subterane, galerii nesfarsite, bolte, drumuri mrete, al:lever-atepalate subpminte cu ornamente, ce mintea nu-si pte inchipui.

Aceste fenomene datorite apel a insa pe lng a. valrea lor artistici,c. dati farmec i originalitate regiunilor unde se gasesc, a i o importantsciintifica. Geologul, care caut In natura i dispositia rocelor indicif pentrua stabili istoria pamintulul, va gsi in urmele lsate de ape la suprafatapamintuldf, inscriptil adncI, carl pe lnga cele-l'alte date II vor indrumaspre restabilirea trecutului linistit sa frte sbuciumat al regiunil, ce stu-diaza. De aceea, pe de oparte pentru a face cunoscint cu curiositatile, cemuntil nostri posed, pe de alta parte pentru a profita de tot ajutorulsciintific, ce cuncscerea acestor fenomene ne pte da In tte ramurile sci-intifice, de aceea clic, in escursiunile mele n'am lsat, s-mi scape ocasiuneade a me bucura indestul de frumusetile tril si nicl aceea de a cercetaaceste fenomene hidrologice.

In acsta lucrare, ce cred, ca nu e de cat Inceputul unul sir de descrieri,uncle fie-care va veni sa inscrie, tot ce muntil nostri a ca frumusetetot ce se gasesce In ei ca minunat si curios, in acst lucrare incepetrevoi trata mai intaiii despre acele numerse masive calcare, ce prin elesingure fac renumele mult visitatelor regiunl din Prahova, Dmbovita,Muscel, R.-Vlcel, Gorj i Mehedinti; In a doua parte voi arta, ce s'ascris pan acum asupra fenomenelor hidrologice la nol In lark despre

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE 5

strimptele ches, rlurile subterane, pestert, podurl naturale, isvre si lacurtperiodice, lapie etc i voi descrie mai pe larg cte-va din aceste feno-mene observate In masivul Bistritei.

Calcare.

Cele mat puternice masive calcare din Carpatil meridionall se gasesc laextremittile zoneI cristaline. Pe la marginea sudica a zoneI, si chiar Ininteriorul et, Intlnim din distanta In distanta, lambourt rslete, ce par astabili legatura Intre Intinsele regiunt calcare extreme. Dupa studiile geo-logice de pn acum ele apartin grupulut superior al sisturilor cristaline

mezozoicului.Calcare cristaline ca apartinnd archaicului gsim descrise si representate

pe harta Biuroului geologic de sub conducerea d-lut GR. *TEFINESCC ( I ) ;de asemenea PRIMICS (2) a descris ca atare calcarele din muntil FAO-ra sulut Acestea din muntii Fagarasulot sunt dispuse In bande verticaleintercalate In sisturI cristaline si urmza culmea muntilor de la Olt pnala Dmbovita. In genere bandele sunt inguste, numal de io 40 m. siadesea si mat inguste ; unele Ins ajung paria la 300-400 m.--In v aleaArpasulul mare chiar i o mie la Poiana Nrntulul. Aceste calcaresunt de cloud felurl: uncle cristaline cate-odata dolornitice; altele matputin cristaline cu cuiburt de amfibol. Din caus c mai In tot-de-a-una cal-carele sistse sunt Insotite de amfibolite, cu cart alternza In mat multelocurl, e posibil ca sisturile amfibolice, sa fi resultat prin metamorfismulcalcarelor (PRIDucs). Pe lng calcare cu tremolita si galena intercalateintre sisturile amfibolice si serpentine talcse la Scara, sunt i calcare, cacele din Valea Giurgiului, Insotite de sisturi argilse dure, sericitse siquartitse (S. STEFINEscu) (3). Ca etate, calcarele din muntii Fgarasulul,sunt fr Indoiala cele mal noul formatiunl In scara sisturilor cristaline,constituind Impreuna cu amfibolitele partea superira a formatiunilor cris-taline In acsta parte a zonei centrale (PRnucs).

Calcarele d'intre Olt si Cerna, luate tot ca archaicemal ales cele dininteriorul zonel cristalineformza masive isolate la TIrnovu, Tu rcinuPietrile albe, la Prete, Streaja, Oslia etc; ling pe versantul N. alParIngultif, la Gaud si la Urde, le gasim intercalate in rocele ver41 castraturt repetate, a caror grosime variaza de la cti-va metri ping la 40-30m. Pe langa calcare cristaline gasim i nisce cipolinuri, cart la isvreleLotrului par a fi superire, pe cnd la Nedeiu i Petrimanu ele stint

(1) Annuaire du Bureau gologique No. 1, 2 pag. 24, 60 si 61.(2) G. PRINflos : Die geolog. Verh. der Fogarascher Alpen. pag. 29 31. T. k.

V. g Anstalt.(3) S. TEFINESCII : Memoriti geologic asupra jud. Arges A. B. G. pag, 24, 146, 152.

www.digibuc.ro

6 BITLETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE

inferire calcarelor cristaline Peste tot Insd In acstd parte centrald azonel cristaline gdsim, cd calcarele sunt Insotite constant ci pat si aco-peris (liegende si hagende) de roce vercy strdbtute peste tot locul deserpentine In pande i fil6ne. .Basat pe acsta am emis ipotesa, cd roceleverclf, mal ales corneenele epidotice din N. Paringulul, ar proveni prinmetamorfismul sisturilor argilo-calcare (2). Cum n'am avut ocasiunea dea cunsce de visu, rocele amfibolice i calcarele din muntil FA Or a suluI,nu dacd pot s le pun si pe acestea In acelas loc cu cele din W.Oltulul, desi consideratiunile teoretice ne-ar Indemna la acsta.

D-1 GR. STEFANESCU (3) in capitolul consacrat formatiunilor jurasicevorbind si de ca'carele cristaline din W. Oltulul le considerd ca archaice,numai din causa concordantel lor cu sisturile metamorfice, In cart suntintercalate.

D-1 de INKEY (4) pune calcarele cristaline i cipolinele din interiorulzoneI cristaline Impreund cu rocele, ce le Insotesce, In o grupa de rociputin cristaline, III grupd a clasificatiunel d-sale basat pe cristalinitatearocelor.

D-1 MRAZEC (5) plecnd de la consideratiuni nu numai petrografice cistratigrafice, divide rocele zonel centrale In dou'e grupe, calcarele cris-

taline intrnd In a doua grupd, impreund cu rocele verdi, cari probabilrepresintd formatiunile paleozoice inferire. 0 parte ins din calcareleluate pand acum ca archaice, i anurne pe cele de la Val-de-el de JiI-Prete, etc., le atribue mesozoicului. Acestea vin discordante peste forma-iunile si formal bande, ce sunt In continuatie cu cele din Me-

hedintl, caff prin fosilele, ce gasit, s'a clasat de la Inceput mesozoi-cului. Pe cele din Re c ea si Pietrile, carl se gsesc In directia ban-eelor calcare din W. JiuluT, le considerd tot ca atare (6). Chiar marmorelefrte cristaline de la Piatra alb TIrnovu, avnd In vedere dispositialor fat de sisturile argilse i rocele vercli, precum i urmele slabe de fosilece se observ In ele, le putem lua drept mesozoice ca pe cele de la Po-lovracT-Cerndia, cu cari se gsesc In re-cari legatud de continuitatestabilita prin numer6sele Schollen insirate pe culmea Zavedeanului, ce ducede la Tirnovu la Polovraci. Daca se va Intdri i verifica legAtura de rudenie,presupusd de di MR.AZEC, intre conglomeratelesi sisturile verclf, ce a gasit sub

(r) G. M.-Mr:mood: Comunic'rl h Soc. de Sciinte, din 5/X1I 96 0 8/XII 97.(2) D D Contributiuni la st. petrogr. al roc. din zona central. (Anuarul

muzeului de geologie, sub tipar).(3) GR. STEFANESCU: A. B, G. r, 2. pag 61.(4) B. DE INKEY : Die Transylvanischen Alpen vorn Rotenturmpasse bis zum ei-

sernen Tor, pag. 22.(5) L. MRAZEK. Essai d'une clasif. des roches cristal, de la zne centrale des Car-

pathes roum. Arch. de Sc. Genve i Bul. Soc. Sc. No. 2 An. VI.(6) L. MRAZEC .: Quelques remarques sur le cours des fleuves en Roumanie. An,

Muz. Geol. sub tipar,

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETATII DE SCIINTE 7

unele calcare din W. Jiulul, tsi Intre rocele vercy din N. Paringului, atuncifar-5 Indoial va trebui sa punem o mare parte din calcarele zonel centraleIn aceeasi grupa mesozoica.

Calcarele mesozoice, importante att prin mai marea desvoltare, ce ain Carpati, cat mai ales prin positiunea kr, a fost studiate mult mai a-manuntit ca cele din interiorul zonei cristaline. Ele constituesc intinsemasive de-oparte In Muscel, Dambovita i Prahova, de alta in Me-hedinti si Banat. Biuroul geologic a delimitat destul de exact intindereaacestor masive pe teritorul roman, asa el studiile ultericire datorite geo-logilor romni i streini s'ai:i raportat mai mult la studiul paleontological diferitelor etaje.

In regiunea de la extremitatea estica a zonel cristaline, calcarul con-stitue trel rnasive; doug, i anume al Pietrel Craiulul si al PietrelNamaescilor, se gasesc la W. de muntele Leot a ; al treilea, masivul Bu-cegilor la E, de-oparte i alta a Ialomitel.

Muntele Leota e dirijat spre N si se ridica ca o colosala spinare cri-staling, ce are pe flancurile sale terenuri mezozoice i tertiare, separndast-fel prelungirea mezozoica asa de desvoltata la N. Cmpu-Lungului, demuntii Ialomitel. Partea centrala a Leotel e formata de roce cristaline maivechi, micasisturi si amfibolite inferire sisturilor verdi. Discordant pesisturile verdi vin formatiunile jurasice, constituite din gresil, calcareInchise i calcare albe. Pe unele 1cent-I la basa calcarelor jurasice avem

formatiuni cu carbuni, ce sunt nisce gresii fine cu urme de planter conservate (MRAZEC Si ALIMANMEANII (I), REDLICH) (2).

Lamboul de la Piatra Namaescilor, ce formza culmea dintre Ar-geselu i Dmbovita, se reazima spre N pe cristalin, iar spre S dispare subformatiunile mai nol, cretacice si miocenice. Masivul din basinul Dam-bovicirei se intinde de la Piatra CraiuluI pana la Piatra Dragos-lavelor si Ghimbavu. In partea centrala a lul se observa o depresiune,In car( sunt depuse formatiuni cretacice superire. Cat privesce masivulBucegilor el se reduce la numerse ce es prin cretacic, formandvirfurile muntilor:Strunga, Piatra ars, Furnica, Znciga, Lespezile,Di chiul etc. Aceste calcare repausza direct pe cristalin.

Calcarele acestor masive apartin etajului mediu si superior al jurasi-culuI si celui inferior din cretacic. Dupa d-1 SIMIONESCU (3) el e de patru

cel putin In masivul Piatr a Craiului: intal calcare rosii cu amonip,peste cari vin calcare cu crinoicti; apol calcare rosii CU lamelibranchiate,(Peden) i altele glbui cu silex. Calcarul rosu cu amonitt si brachiopodt,

(1) Raportul prof. MHAZEC i ing. AuraXEI9TEINu despre o excursie In jud. Dmbo-vita. Bul. Soc. Inginerilor No. II, An I.

(2) REDLICH : Geol. Studien in Rumniens. I.(3) I. SanoxEscu: Excursiune in basinul Dambovicirei, B. S. S. An VI, No. 5.

www.digibuc.ro

8 BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

care se gasesce la obIrsia isvorulul, ce se scurge din Gruiul Lupulul, cal-care caracterisate prin Philloceras thortisulcatum, le atribue callovianului(1).

D-1 V. Popovicl-HATEG In o noti recenta (2) raporta, pe basa Phillo-ceraselor gsitl, aceste calcare rosii la basa oxfordianulul inferior, la li-mita chiar a stratelor calloviane terminale cu Cardioceras Lamberti.

Dupa d-1 REDLICH ele formz pe deplin un equivalent al stratelordogeriane din Svinita, identice cu cele de la Scuime descrise de HERBICHMal desvoltat e dogerul in partea N. a munteluI Strunga, la V alea Lu-pului, unde d-1 prof. TOULA a gsit Tosidonomya alpina, i in partea W. aPietrel Craiulta. D-nil MRAZEC si ALIMiNISTEANU '1 semnalza la Les-pecyi si In partea E. a masivului Z nga d'asupra vaei Ialomita, unde erepresentat prin calcare cenusil fosilifere (3).

Partea superira a PietreI Craiului, Namaestilor si klippele din BucegIsunt constituite din calcarele albe-galbul sa cenusil, breciforme si chiaroolitice, formnd bancurI puternice, ce se rzima, cand direct discordantpe sisturi cristaline, ca la P. Craiului etc, cand pe jura rnediu ca la StrungaZan6ga etc. BazatI pc studiul paleontologic deosebim cel putin In Piatraarsa, Schitul Pesterel i Dealu Sasulul, dong nivele: unul inferior cu afi-nitate jurasica corespundare stratelor de Stramberg (Titonic superior)

altul cu afinitate cretacica, caracterisat prin forme apartinnd stratelorde BerHas i Neocomului propriii ()is. Aceste dou niveluri se leaga insaasa de intim petrografic, ca e imposibil a stabili o delimitare intre ele;La partea superira calcarele devin marn6se trecnd la marnele bare-miane (4). (V. POPOVICT-HATEG) (3).

Calcarele din MehedintI si W. Gorjulul a fost studiate de d-1 M.DRAGHICEANII, (6) care le-a luat parte ca jurasice parte ca cretacice si de d-1SAVA STEFANESCII (7). D-1 de 1NKEY (8), pe basa fosilelor (Nerinee) adu-nate de d-1 SCHAFARZIK i d-sa in jurul BA el-de-aram 5, le considera caasemenea cu cele de Stramberg. D-sa le ia drept niste ramificatiunl di-vergente, ce se desprind srre E, din masivul Herculesbad, formnd treIbande enuntate si de primil geologl.

Una prin valea Cernel pe malul stng pana la isvorul acesteia si de

(I) I. SIMI:114E8M: Asupra Callovianului in Carpati B. Soc. Sc. An. VII. No. i.(2) V. POPOVICI-HATZEG : Socit gdologique de France. Sance de 28/lI, 1898.(3) Raportul d-lor MRAZEC i ALIMANIqTEINII etc.(4) L SIMIONESCII Asupra baremianului din basinul Dam b o vici ei. B. S. S. An.

VI No. 2.(5) V. Porovict-HATzEo. Les calca. Tith. et Neoc. de Musce I, Dimb ovi ta , Pr aho v a

Bul. Soc. golg. de France 3 srie Tome XXV.(6) M. DRAGHICEANIT. Mehedinti i harta geologicA. D-I Drighiceanu insmni: de alt-

mintrelea tte calcarele jurasice cu culrea dogerianuluI dqi in broqura explicativ nuspune nimic despre acsta.

(7) S. TEralwEscu. Memoriu geologic asupra Jud. Mehedinti. An. Biur. geologic. 3 4.(8) B. V. INKEY op. cit. pag. 23 33.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIf DE SCIINTE 9

acolo mail departe la PAlimar, StInulete, PI easa 'Ana la isvrele Jiului;de alungul Cernel banda ne demonstra o dislocatiune important. A douabanda merge mai pe la SE. de prima, trece pe la Obit- sia, formzA pu-ternicele masive de la Piatra Closanilor si se continu mal departe cu maimulte intreruperi pAna la Jiii. 0 a treia, luat.' de d-1 DRAGHICEANTJ cacretacicA, plc dc la Dunre pufin puternica; de la Balta Ins se lr-gesce considerabil si merge ptil la N. de Baia-de-aram.

Afar-A de acestea mai avem done insule, a Vrnicului, intre GuraVl si Bresnita, si a Voromnel intre Dilbocita si Sovirna, consti-tuite din o brecie calcarl rosiatic si frte compact. D-1 DRAGHICEANCTle-a considerat tot ca cretacice. Aceste insule sunt in parte acoperite decalcarurI (cu congeril) galbene pliocenice. La Racovt calcarul, o mar-mulr cenusie grosier, ce nu se pcite determina de e jurasic sa arhaice prins In cristalin forrnnd un admirabil sinclinal (MEAzEc) (1).

Calcarul de la Virciorova, ce se reazim pe sisturl argilo crbuncise sailrnicacee, probabil cretacice, e frte redresat, merend sub cristalin; maila N. stnd pe bordul W. al bandel mezozoice e aprpe vertical.

La marginea sudic a cristalinului intre Jill si Olt, la perlele muntilorIna lti avem cte-va masive isolate, al Cerndiel-Polovr aci si al Bis-tritel-Stogu, cari fr indoiald sunt mezozoice (INKEY, Ga. *TEFANESCU, TOITLAREDLICH). Un studiti paleontologic amnuntit nu s'a fcut incrr asupra a-cestor calcare, dar probabil, dup cum a emis si d-1 V. POPOYICT-HATEG,aceste calcare apartin la mai multe etaje jurasice si cretacice si asa demetamorfosate, ca o delimitare e frte grea, dac nu imposibil.

tCalcare cretatice sunt putin representate pe dina SudicA a Carpatilormeridionall; mai desvoltate sunt pe clina nordica a Carpatilor, undecalcare albe sail glbui, cu totul brecificate se intind pe valea Jiulul un-guresc (INKEY) si par a se uni cu calcarul de la 0 sl ia, luat de catreBiuroul geologic drept archaic.

D-1 V. PoPoyfcl-HATEG a demonstrat pentru o parte superir a masi-velor calcare din E. ch apartin neocomula Dupd d-1 GR. STEFANESOU (2)calcarul cretacic ocupg o suprafat mult mai mare in Gorj, unde ar formaextremitatea E. din a doua band calcar, ce am deosebit mai sus. Acestae masivul de la Costeni la Isvirna, la W. pn aprpe de Curpeni sila E. trecnd prin Tismana, BorostenI si Dobrita. E un calcar cenusiiinegru compact, in cari sunt intercalate sisturi foierse cu placi calcare (Bo-rosteni, Tismana) si gresil transformate in arcose (Tismana, Pocruia). Cutcite acestea pe harta biuroului geologic de sub directiunea d-lui G. TE-EINESCH aceste formatiunI sunt representate tot ca jurasice, pe cnd d-1

(x) Maazec: Geol. de la partie S du haut plateau de Mehe din ti B. S. S. An V. No. 12.(2) GR. i`EFA.NESCIT. Anuarul B, G. No. r, z, pag. 63.

www.digibuc.ro

10 BULETINUL SOCIETXTII DE SCIINTE

DRAGHICEANIT le considerg ca cretacice. Cum fosile caracteristice Inca nugsit Ong acum, e gre, dupg, cum s'a exprimat si d-1 prof. TOIJLA de

a precisa asupra etgtei acestor calcare. Credem totusl ca i pentru calcareledin Muscel Prahova, c ele apartin parte jurasicului pqrte cretacicula

Cte-va stncl de un calcar madreporic sunt date la iveala in urmaerosiurel conglomeratelor la Gura-LotruluI in Basinul Brezoiulul.

Basinul Brezoiulu, mult mal intins de cum s'a representat pe hgrtilegeologice de png acum, e frte interesant din punctul de vedere al con-stitutiei lul geologice. Patul acestuI basin e constituit din micasistuti negre

albe, strAbgtute mal la W. de pegmatita cu cristale marl de feldspat rozcu grgunte de grenate. Pe unele locuff micasisturile, cum ail fost in .

fectate de pegmatitg, a devenit adev6rate gneisuri. Micasisturile In valeaFcir fecel cad In genere spre N cu 30-50. Discordant peste aceste mi-casisturI se Intinde o patur de conglomerate si brecil In Valea Oltuluide la Cozi a png la Bolovanu, iar spre W png In valea Mestclnului.Conglomeratele, ce vin direct peste micasisturi, sunt constituite numal dinroce cristaline imprejmuitre: micasisturi, gneisurf, granite, pegmatite etc.si aceste elemente sunt a.sa de intim inchegate i metamorfosate, cl laprima vedere a aparenta de gneisuri, fapt ce explic, pentru ce Ongacum a fost luate de toti geologii ca sistuff cristaline. Acstg pgturg laGura-Lotrului se Indcie inteun sinclinal In care stmt depuse formatiunimal nor. Pe deasupra virfului SideI i Frfecel ea trece In anticlinal, celurmzg intr'un mod fcirte slab si micasisturile de bas. Acest anticlinalcorespunde cu cel numit de d-1 de INKEY aCOZiaZ1.1g care e a patra i ceamaI sudic cut constituitiv a Carpatilor. Acst cut n'are Msg.* importanta,ce i-o d d-1 de Inkey, cgcl nu departe mal spre W, de la Valea lui Stanin colo, nu se mal observg nicl o cutare. Grosimea pAturel de conglo-merate si breciI variazg : e frte grs in partea nordick si mult subtiatg laSida si F rfica, unde e rcisl de tte piraele, ce ati ajuns de mult de

spat ogasurile In micasisturi. De asemenea la ogasul din satulCgli n estil or kint date la iveal de-oparte si alta aflorimente de gneis sirnicasist.

In sinclinalul format de aceste conglomerate s'a depus calcarul de laGura-Lotrulul atribuit de d-1 REDLICH (r) cretaciculu, impreun cu gresiiledin partea W a acestui basin. PRIMICS (2) semnalzg cel dinai la GuraLotrului ein Grobkalk pe care '1 atribue eocenului.

Calcarul aflorz ca stand in marginea apeI, la piciorul podului soselei,apol pe sosea In malul tgiat se observ trel aflorimente mal mari, i unaltul pe ogasul, ce trece prin cgtunul Golotreni. E un calcar madreporic

(1) REDLICH. Geologische Studien in Rumnien II V. d. k. k. g. Reichsanstalt 17 18 1896.(2) Pfluncs: Fogarascher Alpen pag. 5.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIf DE SCIINTE 11

cenusiil compact, pe unele locuri breciform, cu vine rosil. Se observ sicate-va bancuri de un calcar brun fcirte compact de aspectul calcaruluilitografic. In calcarul cenusiti se vd multe fosile si numercse geode cucalcita; cel brun pare lipsit de fosile. aderea acestor calcare e spre NE.cu 600. Aci direct peste calcar vin conglomerate, ce probabil apartin cie-tacicului superior; ele cad spre SE. cu 400. Mai spre W., la capulde W al satului Brezoiti, gsim nisce marne cu intercalatiunl de calcita ;fosile sunt putine, ins dupd aspectul petrografic roca smand cu marneledin basinul Dmbovicirel. De asemenea si calcarul de la Gura-Lotrului seaproprie de cel din dealul Sasulul, de aceea am considerat de-ocam-datdpang la alte probe calcarul acesta ca neocomian, marnele ca baremianeiar gresiile, dup cum le-a luat i d-1 REDLICH, ca senoniane. Conglomeratele,ce acoper 'kite aceste formatiunl, apartin probabil cretaciculdi celui maisuperior; ele sunt representate pe harti ca eocenice. Asupra tectonicel a-cestel regiuni voiil reveni In o lucrare viitre. Amintesc Insl aci, cd ammai gsit pe crsta din W. vei lui Stan un calcar negricios cu vine decalcit, pe care d-1 inginer R. PASCH l'a gsit mal desvoltat In pal teaInalt a \Tad lui Stan.

Calcare tertiare, mal putin raspandite si nu atat de interesante dinpunctul de vedere ce consideram aci, a fost studiate de d-nii GR. STE-FANESC13, SABA STEFANESCU, PRIMICS, V. POPOVICI-HATEG, TOOLA, REDLICH, etc.

Fenomene de erosiune.Pe de-o parte influenta miscrilor cjel terestre, pe de alta actiunea apel,

a contribuit s tae in rigidele mase calcare, ce enumerardm, formele celemai capricise, nelipsite nici de originalitate si nici de imposant. Acesteforme, ce Imbrac masivele calcare, sunt frte multiple si variate ; lor da-toresc multe din Incnttrele regiuni din muntii nostri aspectul pitoresc,ce ni'l presintd.

In genere muntil calcarosi se lasa in pant frte find In directia cdderilstraturflor, pe cnd In partea opusd panta scobrd In terase cu peretiabrupti de (led si sute de metri ; In multe locuri un singur perete aprpevertical se las din virful muntelui pnd la bas. In aceste parti vegeta-tiunea, care chiar pe pantele prelungl e frte sgracd, pe pantele prpsticisedevine imposibil, si de departe ochiul nu vede de ct peretil suri sl-batici, pe cari apele a tras verticale sit-6e rosiI-brune. Pe ici pe colea, peun colt sa dintr'o crApdtur apar ramurile verdi Inchise ale unul bilduletsail al until tirtor jip, de care te mirl, cum st si din ce sal nutresce Inacel loc, ce numal prin vedere Iti ispira srcie i nesigurant; iar dincte-o gaurd sa crApturd inabordabill se aude filffitul si tipetele puilorveunui vultur, ce de multi anI '10 are culcusul acolo. La basa crpatelor

www.digibuc.ro

12 BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

stand Ina lte i colturcise se intind 1ns colosale gramecy de srramturi,ramasite de nebgat in sm ale trufaselor virfuri, ce cu folos i disputaillocul cu noril. Aceste sfatimaturi, ce ocupa suprafete intinse, se numescin Gorj grohate; pe ele mersul e frte gre, cacl dac un bolovan s'amiscat, totul plca la vale producnd un sgomot asurzitor, trgnd adeseaIn amestecul lor si pe caltor.

Cline le mai dulci Insa sunt acoperite in parte cu mici si rari arbustl,ce-si trimet radacinile adnc prin crapaturile calcarului, pentru a si le im-plnta In stratul de terra rossas ce se gasesce adesea adunat in acestecrApaturT. Cnd ins, din causa altitudinei, sail din causa sterilitatei ab-solute, vegetatiunea nu pcite prinde, atunci calcarul brsdat de crapaturIInguste i adnci, ce se incrucisz In to:Ste sensurile, ne presinta miserabilulaspect al deserturilor de pietre crpate i rse, ce Savoia numesce lapiaz

Tyrolul Karrenfelder (I).Aceste regiunI lapie sunt numerse In Carpatii nostril': La SO unga,

Piatra Craiului, Bistrita, Dobrita, Baia-de-arama, Balta, Gaurl,Pietrile albe, Turcinu etc, gasim suprafete Intinse de cte mai multearil, acoperite de naturd cu acest curios desen prin crapaturI. Apele ailros colturile si a tras cu ele tot restul disolutiunei, terra rossa, in acesteadnci si inguste drumurl. Din crapaturi tot ese Cale odata o vegetatiuneofilita; despoiatl sunt insa bolovanii, pe a caror suprafat convexa albnetecia s'a prins numal o colonie de cire-carl lichene colorate sa nu.

Adesea se intmpla ca apele, ce cad la suprafata terenurilor calcare,sa isvcirele, ce parcurg asemenea locurI, sa dispara prin crpaturl in cursullor sail la basa stincilor, urrnza drumuri ascunse i necunoscute, i reapardincolo la p!ele muntelui, ca isvre, ce te minunza prin debitul lor colosal.Un asemenea cas Intalnim la Runcu (Gorj), uncle alaturea de o vale sc, aSuhatului, ese de la basa stncilor atarnatre lnga hanul soselei un pu-ternic isvor (TouLii). SIMIONESCU citza In basinul Dmbovicirei piriulRudarita, care, dupd ce a curs putin la suprafat, &pare aprpe In to.talitate sub muntele Clpatina, spre a aparea ce-va mai in sus de valeaUrdel, in mult mal. mare cantitate. De asemenea se intampl cu Topol-nita, Motru sec, Balta etc, (DRIGEncEANti) (2). Cat despre isvcire, ce tis-nesc puternic abondent de sub stancl, ele sunt numerse: dsvcir ele, dela Bistrita, de la Cernadia, isvcirele din cheile de sus ale Dmbovicirel,cel de la Schitu Ialomicirei etc, sunt cunoscute de toll prin acestcaracter al lor.

(I ) EMILE Contrib. l'tude de Lapies. Topogr. du desert de Plate. Globejourn. geograph. XXXIV Genve 1895.

(2) al DRIGHICEANU mai citez in Hidrologia sublet and pag. 75 nisce ptriuri: BltatulCotacul, Slnicul (R.-Sarat),Niscovu (Buzgii) ce dispar in nisce fracturi in nisipuri (?).

Despre Niscovu a scris si Cviji cl la W de BuzIti, riul Niscovu, se perde laFntna dracului (MAIrrEL).

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE 13

Ca efect imediat al acestor fluri subterane decurge formarea pesterilorprin lrgirea crpturilor deja existente (1). A pa lucrzI in aceste crpturiprin erosiune, corosiune i presiune hidrostatic. In calcarele nstre suntfrte multe cavitti de acestea datorite apei, grote, ce-si fac intrare prin nieceguri negre i fiorse, conducnd prin colosale galerii cotite departe Ininima muntilor. Multe din ele sunt cunoscute, visitate si devastate de tu-risti; la unele din ele n'a falmas aprpe nimic din splendrea ornamentelornaturale. Iar un punct, unde atentiunea statului Intreptat, ar aduce multbine reT, conservnd aceste mrete monumente artistice, imposante prinnatura lor si prin darul naturei.

Se cunosc urmatrele pester! mai importante :Pestera Schitulul (Ialomita) descris de frte multi autori (2) intre cari

In urrn frte complect, cu plan si sectiune, de d-nii V. PoPoinci-HATEnSANGIORZAN. D-1 prof. TOULA (3) ne presint i o frums fotografie a intrrelvedut din afar (4). Pestera era cunoscut numai pe galeria de intrareMichnea-Vod lung de vre-o too m., care era opturat In fund prin-tr'un perete vertical, de sub care esea un isvor abondent. Vara trecutSocietatea Carpatic din Sinaia a spart acest perete si d-nil V. POPOvICT-HATEG i SXNGIORZAN inginer, a ridicat planul Intregei pesterl, una dintrecele mai frumse din Carpatii romni. Pe langa altele e frte avut Inse de Ursus spelaeus.

-t Pestera Darnbovicirel mult ma visitat ca a Schitulul, din causa fru-musetei ti si mai ales a plcutulul drum prin chee, a fost descris demulti autori, Ins o ridicare sistematic nu s'a fcut pn acum. In acstpester sub o crust de concretiuni calcare gsit se de Ursus spelaeus,Sus scrofn, Canis vulpis etc, (REDLICH, SninoNEscu).

Cum aceste doue pesteri se gsesc In unele din regiunile cele mal In-cnttre ale Carpatilor si mai ales faptul, c sunt aprpe de statiunile devar Sinaia si Ruc r, ele sunt visitate anual de frte multi turistl. Peretil

tavanul lor e inegrit de fumul faclelor si de iscliturile visitatorilor;stalactite si stalagmite aprpe nu se mai gsesc; prea putine a scpatbrutalittei si tendintel distructive ale visitatorilor.

(r) 0 pe0erb: mare cu un puternic ri subteran in argile salifere de la V. Loptarilor(Buz.65) e semnalat de COBILCESCU in Memoriu Geologic pag. 51.

(2) La lista autorilor, ce daii d-nii V. Popovicr si SINGEORZAN (Pestera SchitulIalomiteI Bul. Soc. Ing. An. I. Fasc. IV), ad5logAm inc pe JOANNES, cc a descris-oimpreun cu a Dmbovicirei in Danube et Balcans., t. I, Inca de la 1868.

(3) Toura Eine geologische Reise in die Transylv. Alpen Rumaniens. Vortrag desVereines zur Verbreitung naturw. Kenntnisse in Wien 17 Febr. 1897

(4) D-1 DUSCREK in Albumul piloresc al Romnid d i d-sa o fotografie a acesteI in-trrl, vedere ins51 din nguntru In afar; tabloul este insotit de o mic notita istoridde d-I GR. TOCILESCU asupra schitulul, ce ocup ing.rta intrare a acesteI pesteri.

www.digibuc.ro

14 BULETINTIL SOCIETXTI DE SCIINTE

In acsta parte mai avem In Valea Ta m es u lui la basa P. Craiuluipe versantul W. o superba grota cu etaje in masivul titonic ; altele InPiatra ars, a Namestilor, In Possada, Pleasca lnga Rucr,a Ghimba7ului (SIAIIONESM, PopovICI-HATM), etc.

In masivul Bistritel avem dou'e pesteri chiar pe cheia Bistr it e I,alta sub Stogu i o multime altele, ce se deschid in peretii abrupt dinsprepartea N. a masivului calcar.

In masivul Pol ovraci-C ern adia avem numerse si frte cunoscute pes-teri: A Polovraciului in cheia Oltetului a fost descris de JOANNES in Tour.du monde I pag. 332 si 336 1868 si de d-1 I. Moisir, in revista Jiul No.14. Ea se deschide In peretele de E. al chei; drumul de la Manstire panala ea e frte anevoios, cad att scArile de lenm cat i cele sapate in piatrasunt jai intretinute.

Pestera Baia In cheia Galbenului la N. de Baia-de-fer e una din pes-terile cele mai interesante; are multe ramificatiuni, multe puturi i cosuri,

e frte lung. Un strat puternic de guano, excrementele nenumratilor liliacice o locuesc, acoper solul. In ea s'a gsit de asemenea un dinte de Ursusspelaeus.

Pestera de lnga satul CernAdia e mai mica ma putin insemnatdup spusele locuitorilor, se crede, ca comunica cu cea de la Baia

Tot asa de numerse sunt pesterile In masivele din W. Gorjului si dinMehedinti.

In tte sirurile calcare, al Closanilor, Bltei, BA ei-de-aram. etc.se gsesc multe crapatur i mai cu sm5. caverne. Calcarele sunt att degauncise i avute In pesteri In cat garlele, ce le strabat, dispar Inteinsele,cum se intimpl cu Motru sec, Topolnita, Balta etc. Grotele de la Closanisi Balta sunt renumite pentru incrustatiunile admirabile. Caverna de laBalta are o stalagmita mare numit Clae; ea e formata din o grAmaci debolovani peste care s'a prins o crustit de calcita (DRAunicEmiu). Pe cea aClosanilor si de la Obirsia Cernel le semnalzl. si d-I S. STEFANESCU inmemoriul asupra Mehedintilor.

Multe pesteri mal Intalnim si In jurul ael-de-arama, si In masivulDobritei prin aproprierea Tismanei etc. Chiar in marmora alba de laTirnovu, Gauri etc, nu lipsesc grotele i cavernele.

E renumita In povesti pestera din Tirnovu mare, plina de pietre nes-timate i comori adunate de haiduc din timpl uitatl. Acst grota e gretide visitat, nu pentru c boatiile jurate Ora nenorocire cercentorului, cipentru c intrarea eI se za'resce numal ca o pata ngr cu mult deasupra gro-hotelor, in peretele vertical din spre NW. de vf. Tirnovului mare. Si nu

BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE 15

Calcarele din Ghuri prin mischrile, ce ati suferit, s'a crApat in tte di-rectiile asa de intens, eh multe ajung la suprafat, resimtindu-se i in rocelevercli i serpentina, ce se Intinde deasupra lor (i). Crhphturile de la bash.ce a fost lArgite de apele isvrelor, carl vin din spre Piatra tiath si carIbagh mult terra rossa i lehm prin ele, prth numele de G aura Smeului.Lor datoresce regiunea numele de Guri. Aceste crpAturi de si intense nu suntIn lunga i accesibil continuitate. In Po liti ins gsim o cavernh lungde vre-o 20 m., care dirijandu-se mal intaI spre N se intrce dupa vre-oIo m. spr W si se infundh prin bolovanl i lehm, tocmaI cnd se cotesteiar spre S. In peretele drept inainte de cotiturl, e o gaura frte strimth princare comunica cu un put vertical adnc de vre-o 30 m. Insuficienta pre-parativelor nstre nu ne-a permis a cerceta acest put. Ciobanti istorisescc in una din aceste caverne a bhgat un dine si a esit tocmal in Cstalui Rusu. Cat trebue credut din acst poveste, nu stitil

Cand tavanul veuneI grote se surphr mal ales cand caverna avea di-mensiuni mai marl, prdbusirea acsta se resimte pan la suprafath, dndloc acelor scufundturI ma mult sa5 mal putin circulare, numite doline, midval inchise, cu pereti abrupti de decl de metri.

Ele afect adesea forme de pilniicoifurt le numesc locu in ele seaaun apele isvrelor din prejur pentru a dispare prin fundul lor, sa a formalacuri periodice cu scurgerl snbterane. Mai tot-d'auna fundul dolinelor eacoperit cu un puternic strat de terra tossa. Mai ales in regiunea calcarBaltaBaia-de-aram sunt frte frecuente aceste fenornene: doline, coifuri,deposite de terra rosa, podurI naturale, pesterl etc, sunt abondent rhs-pandite. Numal in comuna P on &a numaram 14 lacurl periodice cu scurgerisubterane (Munn) (2). De asemenea se intilnesc doline in masivul Bis-tritei a Arnotei citath de TOIILA, REDLICH, in masivul Dmbovicirei,Piatra Craiului, Dealul SasuluI, etc.

Un insemnat fenomen, care isbesce imediat atentiunea visitatorulul inregiunile nstre calcare, e presenta acelor vaghuni transversale masivelor,acele stramtori inguste pe unele locuri numaI de 3-4 metri, adnci inshde sute de metri, acele praphstii cu peretii verticall lipsi de vegetatie,prin fundul crora apele curg, producnd un viiiit infundat mrit prinecoul repetat al peretilor calcarosi.

Mai tte riurile din partile calcare ca: Ialomita, Darnbovicira (3),Dmbovita, Riul Chei (Ghimbavu), Susita, RIul Cheil (ReceaR. V.), R. Costestilor, Bistrita (R. V.), Oltetul, Galbenul, plriul

(I) A se vedea asupra acestor calcare In comunicarea neistr din 8 Decembre 1897Asupra Tectonicei regiuni din N. ParInguluis la Soc. de Sciinte. Bul. An. VII No r.

(2) MRAZEC. Geologic du haut plateau de MehedintI Bul. Soc. Sc. Fisice An V No. 12 --(3) D-1 F. DUSCHEK reproduce In Albumul pitoresc al Romaniel fotografiile Cheei

falomita, vedere de la Pester spre N. $ i a D'ambovicireI la intrare.

www.digibuc.ro

16 BULETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

Suhatului (Runcu), Topolnita, Zgtonul (Porire), Tismana, Motrusec, Cerna In parte, etc., curg prin asemenea vgg'uni, une.ori adevratecaiionuri, aprpe tot asa de largi sus ca i la fund, numite de popor chel.

Se scie teoria acelor adinci cafionuri din Colorado: ele sunt datoriteerosiunei puternice a apel in un teren cu pantg repede, care sufer oridicare inceat. Ace lasi lucru s'a Intimplat si la marginea SE. a platouluicentral al Frantel, unde Tarn ul traverszg les Causses prin nisce galejuri In

In Cheea Datboviciorei dup o fotografie de d-1 prof. TOULA

calcare (1). D-1 E.-A. MARTEL vorbind de aceste gtiejuri, hpropos de Bra-mabiau et des Causses, se exprim cA : Valle de acest tip ail putut s seconstruiascg de pre./ erinfd dup directiunile, unde crpaturile cele mai nu-merse preexistente ale solului se gsesc lrgite In grote i unde se crease

(i) A. DE LAPPARENT. Legon de gographie physique; Influence tectoniques actives,formation des cafion pag. 157.

www.digibuc.ro

13t.TLET1NUL SOCIETXTIY DE SCIINTE

ast-fel cele mai multe linil de mai mic resistent (t). Desi nu generali-sal propositia d-sale, totusl g'sesce prea largA opinia dill! KRAUSS (2) c5.:ediferenta intre doline si Kesseltlaler consist numai in dimensiunea di-feritelor suprafete de scufundare i causa de scufundare e prbusirea re-sultat din erosiunea subteran.

Cheile din calcarii nostri a fost amintite de multi geologi, cari ailobservat asemsnarea lor cu calionuri (TOULA, MRAZEC, REDLICH, SIMIONESCU,POPOVICI etc). Unii le-a considerat ca simplu resultat al erosiunel ape;d-1 prof. TOULA (3) ins vorbind de cheia Bistritel se expriml c tse vedeclar, c avem de aface cu surparea boltei a unui fost curs de ap subteran,al careia acoperis puternic s'a rupt in jos prin crpturi verticale. D-sageneraliszl si pentru Chei a G al b enului, i cea de la Run cu, a Cern ei etc.;pentru cheia Dmbovicirei se pronuntd, eft' e un caiion de erosiune, care a

Podul natural de la Ponore Vdclut de jos. Dup o fotografie de d-I prof. TOULAfost lrgit in crpturi; cel putin in parte ins de asemenea aci trebues se fi format prin scufundarea unor acoperisuri de pester nscute princursurile de ap .

Cte-odat scufundarea tavanului unel pester nu s'a fcut complect, asac rmane pe unele locuri mrete arcade, scurte galeril boltite, saacele podurt naturale renumite in regiunile calcare. In Mehedinti avempodul natural de la Ponoare, descris de d-1 DRAGHICEANU, SAVA STE-

(s) E.-A. MARTEL. Les ablines, les caverne, p. 545.(2) KRAUS. Entwsserugarbeiten p. I; Hhlenkunde VI. Cap. Oberirdische Erosions-

erscheinung.(3) F. Mime. Geologische Reise in den Transylv. Alpen Rumniens II. Neues Jahn-

buch 1897.2

www.digibuc.ro

18 MILETINUL ECCIETXVI DE SCIINTE

FINESCU, TOULA Si de JOANNES in Danube et Balcans partea I. De o parteavem un lac periodic, Iezerul mar e, cu coifurI In cart' se scurg toren-tele dimprejur; vis-a-vis se deschide gura ngra a unel pesteri In care pa-trund apele vael, cnd plou. D 1 profesor TOULA (t) ne presinta dou fo-tografil frte frumse ale acestul pod natural.

Fodul natural de la Ponore Vdut de sus. Dup o fotografie de d-1 prof. TOULA.

Masivul Bistrild (R.-Vlcea).Acest mare lamboil calcar se Intinde pe o lungime de 12 km, din valea

Scarisr a (N. I3istriteI) In directie mai Intaiti NE, pin la rhil Chei (Recea),de unde se Intrce spre N, [Ana sub plele muntelui Folia; latimea maximaajunge 3 km., in dreptul mnastirei Arnot a. Virfurile lul stincse Buil a,Flor ia n u 1, Vint ur ar it a, ce se ridica slbatice drept In sus, ating inl-timea de 18w m., dominnd Imprejurimile din departare. La basa nordicaa masivului, la StIna Comarnicilor, gsim pe harta cota 1470 m.

Din Inaltimea culmei lui convex arcuita se las spre SE. o panta destulde ling., acoperit de o pdurice rara ; In multe locuri vegetatiunea lipsescesi atuncl ni se expune vederil un arid &pie In miniatura. In partea N.masivul e limitat prin pereti abrupti de deci i sute de metri, bogati IncrapaturI adnci si in caverne cu deschiderl Intunecse. Vegetatia e frteputin, grohotisul insa fcirte Intins acoper basa peretilor verticall. Judecnddupl acsta pant grosimea calcarului pte ajunge 400 metri In parteacentrala a masivulul.

Calcarul, cu stratificatiune putin evidenta, e dispus In bancuri colosale,a caror cadere general e spre SE. Numercise crapaturi strabate roca In

(t) Tour.s, Vortrag 17 Februar citat.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTI D SCIINTV 19

tcite directiile; unele SENW, tocma in directiunea inclinatiunel, dati inunele parff o sistositate aparent. Faciesul calcarului e variabil in diferiteleprti ale masivului. In partea vestica, la Pia t ra C rn e breciform cu vinerosil brune, devine mai compact si glbui In partea Bistrite, ma alb si maicompact in partea centrali. In partea estic devine iar breciform, chiaroolitic si pe suprafetele lui rse se vd multe urme de polipiert.

D-1 GR. STEFANESCU (I) a considerat acest calcar ca jurasic ; de asemenead-I de INKEY (2) Si REDLICH (3) 11 considera ca fiind continuarea celul

de la Cern di a-P o 1 o vr a ci. D-1 DRAGHICEANU '1 insemnza pe harta cuculrea dogerului. Cum un studi paleontologic amanuntit nu s'a intreprinsasupra acestui calcar, nu putem fi siguri de etajul, cruia apartine. D-1 profesorTM:HA (41 a observat cAte-va bastne de Citaride si Coralif in calcarulbreciform din W. si cAte-va Nerinee gasite de d-I Draghiceanu ; in parteacentrala a masivului, cu 200 m. deasupra monstirei Bistrita, a gsit uncalcar tipic cu Lithodendron. Mai sus cu cte-va sute de metri se gasescpe icl pe colea bastne de Coralit, Briozoere i Cliaetetes; intr'un bloc alobservat o sectiune, ce aduce aminte un Diceras sa o CaprotiM.

Probabil c acest calcar apartine, dupa cum s'a exprimat d-1 V. Pon-VICI-HATZEG (5) i nol alta dat (6), la diferite etaje ale jurasiculul superior sicretacicului inferior, mai ales ea' nu departe de aici peste culmea rnuntilorIn basinul Lotrului, am gsit calcarul cretacic. Repetarn ca si aid diferi-tele calcare sunt asa de metamorfosate, cd o delimitare intre diferitele etajee aprpe imposibill.

0 sectiune in lungul acestu masiv ne presinta pentru calcar un profilentiliform frte gros In partea de mijloc i subtiat la extremitaff. Acstase vede si In cele trei chei, ce-1 patrund, ca sunt scobite cu mult mai josde nivelul, la care gsim extremitatile lamboului pe micasisturi. Nu suntembine fixatl, daca pe lnga simpla erosiune maI e i aka causa, ce i-a datsa l'a fortat, sal ia forma acsta lenticular.

In partea vestica, la P ia tr a Crn A, calcarul se razima direct pe mica -sistur gneisice i roce amfibolice, ce afleurz1 in al treilea isvor al Bul-zului. Micasisturile cad spre ENE. cu 4O-5o9, mai spre N. In isvorul Bulzu-lui devin frte micacee si se imbogatesc In grenate.

Sub microscop se vede grenat, zircon, apatita, magnetit, mica bruncu numerse inclusiuni de zirconiii In grunte inconjurate de aureole po -licroice intense ; policroismul micei frte pronuntat. Feldspatul acid In cri-

( I ) GR. *TPFXNESCIT. A. B. G. No. i loc. cit.(2) B. Y. INKEY. Transyl. Alpen v. Rotenturmpasse bis zum eisernen Tor p. 34.(3) REDLICH. I Geologische Studien in Rumniens.(4) F. TOULA, II Geologische Reise. Bistritza, 226.(5) V. PopovIcf-HATzEo: Cale. tith. de Muscel, aimbovita, Prahova etc.(6) L. MRAZEC si G. M.-Minmod: La Wehrlite du M-t Ursu. Bul. Soc. de Sciinte

An. VI, No. 3.

www.digibuc.ro

20 IITTLETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

stale mid; albita predomin. Quartul, In plAci mat mart pe unele locurisfrmat. Grenatul perfect isotrop este probabil un grosular. Structurarocel granuliticA frte frurns.

Roca amfibolic5, ce e intercalat5 in bande convergente spre vf. Cndiatitre micasisturi si gneisurile din tt' acst regiune pina la Lotru, e orocl verde inchis'A, compacta, ce afleurz printre micasisturi In isvorul altreilea al Bulzulu I, in pAriul Vcrie i, In valea Cheii etc.

Sub microscop se distinge: zirconiu in grunte in apropierea micaGrenat abondent In grunte marl absolut isotop. Magnetit. Zone de micabrun, ce probabil sunt vine de micasisturi, strbate roca. Totul innecatin o masA de quart si amfibol, In care se disting lamele mai marl deamfibol-hornblenci.

0 rocA tot arnfibolic de asemnare cu o eclogit gasim printre mi-casisturile de sub calcarul dinspre S. stinel Comarnicilor. Asupra acestorrod vom reveni intr'un studid mal amnuntit.

In partea N. a Flori anului pe drumul, ce vine de la stana Comar-nicilor In spre tar, gasim calcarul asezat pe brecil, constituite numai dinrod cristaline imprejmuitre. De asemenea la pcilele muntelui F olia, pedina dinspre isvorul sudic, gsim o busa de aceste conglomerate-brecil. Dupmodul de a fi constituite i dispositia lor ft de cele-l'alte rod, acestebreciI sunt indentice cu cele din v al ea Oltulut Ca si acolo i aci laFolia i Comarnici, sunt constituite numal din micasisturi, gneisurT, roclamfibolice si pegmatite, ce se Intilnesc prin imprejurimi. Elementele consti-tuitive sunt de diferite mriml, unele rotunjite altele colturate. Nu suntasa de metamorfosate ca cele din valea Oltulut le cred insd din acelastimp. i aci ca i acolo mi-a fost imposibil s gsesc o urm de fosil,asa c' judecnd numal dup stratigrafia terenulut trebue s le admitem, capartin unul sistem mult mai vechiii de ct jurasicul.

La capatul vestic al masivului, la isvorul Bulzulut calcarul e acoperitde marge albe-verclui frte calcarse, peste cari vin nisipuri i gresiidispuse orizontal; mai In vale la Sarisra gresiele cad in spre S. cu 300.Peste acestea vin bolovani si petris insemnate pe harta biuroulul geologicca miocenic.

In partea sudica In dreptul manstirei Arnota calcarul e acoperit deargile albe, ce o bun parte cu cte-va slile inaintea escursiunel nstre,In urma unor plot alunecaser la vale pe suprafata calcarulut D-I prof.TOULA (I) consider aceste argile ca tertiare; margele din isvorul Bulzuluiapartin probabil cretacicului superior.

In partea E. calcarul e acoperit de gresil tari, unele cu buc5t1 de calcar,frte bogate In urme de fosile si urme de plante r conservate. Ele mergde la ptele muntelui Stogu in linie drpt direct spre N. pAng in cur-

(i) F TOULA Geolg. Reise. loc. cit.

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE 21

mtura dintre Folia i andia; de aci se Indrpt spre E. chiar prin vIrfulCndi, pe la plele Cl5bucetulul i Mijlocarilor i formn partea supe-ridre a vaei luI Stan, ce se deschide in valea Lotrului. Aci In basinul Bre-zoiuluI ele ocup5. partea W. a basinulul, In jurul gurei Vasilatului i parteainferir din valea iui Stan, unde se rzim pe margele vinete firte flexuate.

Pe basa studiulul paleontologic Intreprins de d-1 REDLICH (r) asupra gresiilordin basinul Brezoiulul si cum aceste gresil sunt nu numal in continuitatedar i identice petrografic cu cele din masivul Bistritel, atribuini acesteformatiuni cretacicului superior, etajulul senonian.

1VIasivul calcar al Bistritel e strnatut de treI riuri mal principale, cecurg prin nisce prpastise chei cu pereti abruptl, num'rnd din crestetpin5. 'n fund sute de metri. In multe locurl peretele nu numai c e ver-tical, el e chiar scobit la basa lul de apa spumegcisA, ce cu turie s'aruncadintr'un colt al cheil intr'altul.

Cea mai despre W. e cheia Bistritel, ce se deschide chiar In dreptulsatului cu acelas nume, lng monstirea Bistritel transtormat In S::(511de ofiteri.

Riul Bistrit a (R.-V.) isvorsce din curmtura Valeanului cu Smeuretu,curge printr'o vale adnc 5. spat5 in cristalin i inainte de a intra In cheeS3 unesce cu ptiul Olanul (R. Guranin). La intrare 'n masivul calcaralbia Bistritel e Inc1 destul de larg, dar nu mult tine si incepe a se strimta)mai ales dui:id ce primesce i isvorul Bulzulul, cnd intr. In adevratacheie. Ct curge prin calcar face o mica cotiturl spre SE. apoi iar spre S.si ese din cheie cu o albie de maximum 7 m. De la cotituri la vale cheiaeste frte Ingust, in multe locurI nurnai de 3-4 m, i asa de verticalcl sus pstrz aprpe aceias1 deschiclere. Peretil sunt brsdatl de o mul-time de crpturi i scobituri, iar fundul cheii e acoperit de numerosicolosali bolovani, printre cari de multe Ori apa se pierde i numal vuetulinfundat, ce se nasce din lupta cu bolovanil, ne face cunoscut existenta-Iascuns.

Asupra acestel chel d-1 prot. Toni (2) se pronunta cl: Diese Schluchtlsst deutlich erkennen das man es dabei mit Einbrchen eines frher un-terirdischen Wasserlaufes zu thun haben drfte, dessen gewaltige Decken-massen an Verticalklften niedergebrochen sind. Ein Theil des Wassersnimmt noch heute der Weg durch die Felsmassen, wie man aus den nahean der Thalausmndung am linken Ufer hervor sprundelnden, mchtigenQuellen erkennt. In sprijinul acestel explicatiuni ar veni i faptul, el inperetii cheii se deschid dou marI pesteri, earl probabil nu sunt de Cat

laterale ale cavernei transversale, al creia tavan s'a prabusit.

(I) K. REDLICH. Geologische Studien in Rumnien, II.(2) F, TOULA. IOC. Cit.

www.digibuc.ro

22 BITLETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

Una din ele si cea mal visitata 'Arta numele de pestera lul St. Grigorepentru ca In intrarea principala a el e zidit un mic paradis.

Acst pester e scobit in peretele de W. (drept) al cheil la o lnaltimede vre-o 8o m. deasupra apei, si cum acest perete din culrne pn Infundul cheil e absolut vertical si neted, intrarea In pester pe acst partee inabordabild. 0 potecg Insg frte Ingust cu treptele de piatr tocite i cuscArl si balUstrade de lemn puOn sigure, conduce pe la partea de sus amunteluI ca pe o prisp dealungul cheiI, png la o micd gaur, singurul loc peunde se pte ptrunde in pester. Acstg intrare e o crApAtur . largg nu-mal de vre-o 50 cm. inalt. de i m. prin care trndu-te de-abusele de abiapotl s te strecorl printr'un culoar lung de vre-o 7-8 m , pgril unde erg-ptura devine ma comod. La acst. Ingust i anevoisa intrare a fostajustat re-cnd o use, din care InsA aii rOmas nurnaI stilpil sustinAtorI.ScOpnd de culoarul strimt si intunecos te afli intr'o galerie inalt i largg prinai c'rel peretl crOpati din drpta parunde lumina dilel de afarg. Acst galeriese continu ca o crpturg. In inima stncel, insd nu se pte continua, ccl pe-retele din drpta i o parte din sol e ddrmat In o galerie infericr la un nivelde vre-o 8 m. mal jos, in care trebue s te la tocma.i prin aceste sfOrmturi.

Galeria, In care scobori, e intrarea principalg lumins, unde e construitparaclisul lui St. Grigore. Gura acestei galeriI e larg de vre-o ro m. Inaltcam tot asa. Lungimea antreului nu trece de 15 m. In fundul lui secontinul pestera Inainte la doug nivele. 0 galerie, a Iiliecilor$, prin drptala acelas nivel cu intrarea principalO i alta, a chilieli, prin stnga la unnivel cu vre-o 6 m. mal sus de al guril pesterii. Pe acst din urtn"galerie, dup mal multe cotituri ajungi tocmal in fund la o micAunde e o cruce zugrvitl; peretii chiliei de asernenea sunt zugrAvitI cuchipurl de sfintl si scene religise primitiv executate. Tte inscriptiile deaci ct i cele din paraclisul intrrei sunt cu litere cirilice. De la acstchilie te intorci putin pe acelas drum si apoI spre drpta pe o galeriecotitl scoborl in jos pentru a ptrunde in galeria liliecilor, la un nivel,cu intrarea, galerie frte populat de liliec, cari a depas pe fundal pesteriiun strat de guano pe unele locuri de un metru de gros.

Att paraclisul ct si chilia sunt frte ruinate; iccinele sgariate, peretilguritl, lespedile deplasate,.... stricaciunl In mare parte datorite locuitorilorvecinI, carl nu caut In aceste locuri de ct comorl ascunse sa lucrurlscumpe druite calugarilor, ce silagstruiail aci.

Tot In peretele drept al cheil, ce-va maI sus de cotitur, acolo undeIncepe deja s se largscg, se deschide gura triunghiular a celeI a douapesterl a Bistritei. Drumul sc face la ea prin chee pe punti rustice demesteacn cu cdja alb, rezemate de bolovanl colosali la picirele cOrorase rostogolesce apa Bistritei furise. Intrarea e cu vre-o 20 m. de-asupraapel i o pantg relativ usr de suit duce direct la ea. Pentru a visitaacst pester trebuesc re-carl preparative, ccI se lasg 'in jos pe o pant

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETATII DE SCIINTE 23

de 450 cu vre lo m., ducnd In o galerie orizontal unde la capt se des-chide drept In jos un put adInc, In fundul cruia se aude vuind un isvor.

Vr'un km. mal spre E. de Bistrita, In dreptul satului Petrenl, se deschidea doua cheie, a pirlului Costescilor, ce despic muntele tocmal In parteacea mai Ina 101 a lui. Acst cheie In partea de sus e mult mai largadrurnul, care vine de la St Ina Comu-nicilor trece pe deasupra culmeI pemarginea acestel chef. Numercise crplurl, mid caverne si nise scobitede apd se observ In peretil si la basa acestel chel.

Nu mal putin intcresant i imposanta e cheia Recel prin care si-afcut drum riul Recea, care de aci la vale prt numele de Riul Chei,lucru, ce se maI mntimpl i cu multe alte durl, ce curg prin chel.

Recel e format din doug prae, ce isvorlsc de sub Pr eut a (1951 m.)si se unesc la vr'un km. in sus de masivul calcar. Valle acestor isvresunt frte prpstise; dinele repedi se termina adesea jos cu pereti ab-rupt"; talvegul lor nu se las linitit, ci In terase formate prin Ingrma-dirile bolovanilor colosal si numerosilor butuci adusi de api. Mpg uncleterase apa se aruncl In frumse cascade facnd un sgomot asurditor. Inaceste prti, inaintea cascadelor pe terase, albia riulul ajunge mai multedeci de metri ocupnd aprpe tot talvegul; sunt Ins i prti strimte, undeperetii abrupti al vlei las un loc numai de 2-3 rn., pentru a trece apala vale. In cursul de vre-o 7 km., de la isvre pina la confluentA, acestepirae se cobr cu maI bine de-o mie de metri, fapt ce Indrepttesce furia,cu care apa se las la vale. Cu unirea lor i valea se lrgesce, apa semai domolesce i urrnz albia sApat Inteun deposit de nisip, petrisbolovani, In cad forrnz mal multe brate i mid cotitud. Putin se bucurde acest pat comod, In cad se resfir linistit In tot latul lui, cci nid n'aapucat bine s se linistdsc i e tirIt In strirnta chee calcar, unde in ne-cazul bolovanilor, ce i se pun In cale, incepe s vusc cu turbare. Cheiaacsta a c'alrei lungime nu e nici de i kni, e una din cele mai tipice, maiIngust i maI prpstis din regiune.

In fundul el acoperit numal de stnci i bolovani, In multe locuri dulse pierde, une ori ptrundnd In numersele crpturi ale peretilor. Ea ecu totul impracticabil i comunicarea de la munte la tar se face pe un

ce trece pe culmea dealului pe deasupra virfului Stogu.De observat la aceste importante treI cursuri de aril e faptul, ci in a-

far de masivul calcar ele curg direct de la N. spre S. (r), pe cnd In masivulcalcar tte curg In chel aprpe rectiline, paralel Indreptate tte spre SE.tocmal In sensul de cea mai mare pant a munteluI. Acelasi drum II

isvrele, ce inceputul chiar In masivul calcar.

(1) Recea la N. de calcar curge in directia SE; eind din calcar insk se indreaptdiract spre S.

www.digibuc.ro

24 BULETINUL SOCIETATI DE SCHNIE

Neaparat acst uniformitate i regularitate de dispositie topograficdfat de masivul calcar, ne indicd o uniformitate i n producerea cheilor.Daca pentru a Bistritel am admite cu d-1 prof. TOULA, CA provine din surpd-tura tavanului vre-une pesteri, acelasi lucru trebue s ni-1 inchipuim causaprovocatre si a celor-l'alte chei. Cum ins e greil de admis, c niscepesteri s fi gurit transversal in directii parelele acest masiv calcar relativ

trebue sa atribuim formatiunea acestor vl i altor cause de cat pra-busirei tavanelor re-cdror pesteri.

E admisibil pentru Bistrita, c mai ales In partea de sus, cea largd acheil, acolo, unde e a doua pestera, cea cu put, slic ca e admisibil, s sefi format in urma until asemenea fenomen, dar pentru cele-lalte dou sichiar pentru partea inferird a Bistritei, partea cea mal strimtatd, inclinmai mult de prerea d-ltfi E.-A. MARTEL, adicd: aceste chei s'a5 format acolo,unde era5 nisce crpturi destul de insemnate, prin cari apa fiind fortatds trcd, le-a largit putin cte putin, In acelasi timp adncindu-le. Cumdebitul rlurilor nu era Insemnat In tot-d'auna, actiunea erosivd a apei seresimtia mal mult In sens vertical si ast fel s'a5 format acele vagunl a-dncI i strimte, prin cari gsim, c curg Bistrita, R. Costestilor i Recea.0 dovadd in sprijinul acestel ipotese e si forma vailor acestor rlurl la Nde masivul calcar in terenurile cristaline. Vile frte adncl si repecil Inpartea de sus a muntilor, unde presinta un V frte ascutit, cnd se apro-pie de masivul calcar talvegul lor devine mai lin, se l'argesc presentndu-neun V dac nu tot-d'auna concav dar In genere fOrt deschis. Ele sunt in-chise spre S. deoparte i alta prin peretii de calcar, ce es mult in relie-ful pantei, deschisi la inceput ca o plnie, dar carl se apropie din ce Ince dupd o clind i dupa alta, pind ajung la strimtul spati al chei.

Dispositia peretilor calcarl, forma veI i talvegul ei acoperit adesea euun frte gros strat de bolovani, petri i nisip, pe delturi cu un fel deterase, ne spune cd In timpul viiturilor mau, viitura fiind mai mare ca scur-sura, apele se adunaii in basinurile din partea N. a calcaruluI, unde cres-ceati frte mult. Din aceste lacurl apele, cnd ajungea5 la nivelul superioral calcarulta, se strecura5 printre crApdturile, cari se deschideati In el pindla suprafatd, crapaturi, dupa cum am ardtat, paralele de la NWSE. Acti-unea apel In aceste crpturi se exercita si mai puternic, clef lucra nunumal prin erosiune ci i cu presiunea hidrostaticd, ce o castigase prin ri-dicarea nivelului apel in basenul din N. calcarulul. Cum apa stagna relativmult In aceste basenuri, avea destul timp sd modeleze fundul si clinelevailor si sa largsca in mrete caverne crpaturile din peretii calcarosi. Petimpul visitrel uneia din pesteri, ce se deschide chiar In palnia de la In-ceputul cheii Recel, Pester a St o g u, am avut ocasiunea de a vedea siacest fenomen de crescerea apelor in basinurilor din N. cheilor.

Cat am stat In pester, o p1,5e rorential cadnd In N. chei, parlul acrescut colosal i nici ping sra nu se retrdsese In albia-I obisnuita. Intre

www.digibuc.ro

BULETINUL sOCIETATIT DE SCIINTE 25

brate si In tot talvegul vael, unde se intinsese, era depus un strat bunicelde nisip i pietris marunt, ceea-ce ne arata, ca crescerea era Insotita de opotoIire a curentului, potolire provenita probabil din greutatea de a treceapa prin chee. Cat de intens trebue sa fi fost fenomenul atuncl, cnd cheianu era de cat o crapatura!

Pestera Stogu.Pe clina repede si stncs, ce se lasa din virful muntelui St ogu spre

apa Recel, In dreptul, unde acsta Inca' n'a apucat pe cheea sa cea strimtaprpastisa, la basa unul perete vertical alb-sur, se deschide gura ngrafior6s a pesterel, ce In diva de 7 August am exploarat Impreuna cu

prietenul me d-I I. POPESCU-VOETESTI (I). Mai tarzi la 22 August I'm-preuna cu d-nil MRAZEC, PIEKARSKY i PARISET, am visitat iaras1 acsta grota,cu care ocasiune am ridicat i planul reprodus In plansa aci alaturata.

Acsta pestera cunoscuta pana atunci numai de ctl-va ciobanl de lastInele vecine (st. Comarnicilor), I conserva Inca tt splendrea ei na-tural. De si sunt numerse legende, carI vorbesc despre asernenea grotepline cu vestminte de fir, cu arme otelite, cu pietre nestimate i comotide aur adunate de hoti si haiducl sa ascunse de chiaburiI din timpil dedernult, cu tte acestea groaza, ce inspirati acele gurl Intunecse, ce pringaleriI nesigure duc afund in inima muntelu, Infrna ademenirea de acauta aceste avutii nepretuite. Pe langa acestea, superstitiile a avut in-fluenta colosala in slbirea curajuld de cercetare a voiniculul cioban ; fricade necunoscut Invinge de multe orI Indemnul povestilor.

Cu cate-va cjilc, insa, inainte de sosirea nstra la sand, vre-o doI ciobanldin Cornarnicl, dus de un batran, facusera un drum pra la pestera pen-tru a nu-I se perde de stire. Acestia povestit noua: cca.-I mai inaltea o stng, are o sumedenie de hrube in tOte partile, ca din tavanul eIpicura lapte de piatr ce se sleesce pe bolovanl, ca in tte partile suntnumal lumnarl i hte de lapte de piatra, ca printre bolovanl sunt o mul-time de Ose de jidovl, turl6e de picire, sire de spinrl, falci pana i otsta de orn, pe care se sleise o lurnnare de piatra, etc., A doua qi veselulcioban lox ALBEATA, cel mal. Indrasnet si ma neobosit dintre ciobanl, neconducea la pestera minunat, asa de simplu si original dar frte interesantdescrisa.

Intrarea In pestera e cu vre-o 50 m. deasupra apel Reed si nu se vedede jos, pentru ea o stnca mare Inclinata II Inchide Vita vederea. Ca sajungI la intrare sul nisce grohote mobile asezate pe o panta frte repede.La vre-o Io m. Inainte de starred ocolesci pe la drpta si pe un culoar

(1) Profit de acst ocasiune spre a aduce multumirele mele d-lui I. Popescu-Voe-tetT, care mi-a clat un mare aiutor in tag, acsa escursiune,

www.digibuc.ro

26 BULETINUL SCCIETATII DE_ SCHNIE

Inclinat de mal bine de 300, deabia poti ajunge pe prispa de la gurapesterel. Intrarea A (plansa I) e de forma triunghiulara larga la basa. de3'11.15, Inalta MAO stalactita de 3m.io. Din unghiul de sus atrna pe langaperetele vertical din stnga o stalactita colosald lunga de 1111.30, grs lacapatul inferior de 25 cm. Afara din pestera, langa stanca, care-1 inchidevederea, e o ridicatura de vre-o 70 cm. formata din lehm i petris calcar.

0 galerie Indreptata spre EENE. lunga de vre-o 1 1,5 m. duce In inte-rior la o cupola spaticisa, lunga de vre-o 25 m., lata de 12 Si Inaltd de 15 m

Intrarea in Peftera Slogu. Desemn in carbune dup5 o fotografie de G. N.-MummaDealungul peretelul stang atArn o stalactit. Jos un crania de Ursus spelaeus.

Forma ca fund de corabie a plafondultif acestei cupole ne indica, pe langlforma triunghiulara a intrareI, el In directia acsta pestera nu urmza de cato veche i puternica crapatura. Peretele dinspre S. al cupolei e scobit la baskprobabil prin apele, ce ail curs afara din pestera i cati a urmat drumul pe

www.digibuc.ro

BULETINUL SOCIETXTIY DE SCIINTE 27

langa peretele drept, uncle terenul era mai neted i mal jos ; In partea de susacest perete e masiv i i mentine inclinarea, ce o are de la intrare. Parteadespre nord a cupolei e mai boltia i peretele acesta, In care se deschidmai multe nise i mici galerii e frte a-Apt ; o parte din materialul sur-pAturei tavanului i peretelul formza o gilmada Inalt de vre-o 2m.,50 side i m. In diarnetru. In acst parte avem o ni js, ce merge spreW. aprpe paralel cu galeria de intrare. E lunga de io m. larga maximumde 6 m. inalt de 0.75. In fund se continul In sus printr'un co; lung de

Cupola din Pestera Stogu. Desemn in arbune dupa natur de d-1 V. RoLA P1FKARCKY.In fund galeria de continuatie a pesterei. ln stnga grmada de bolovani din

surptura tavanului.

vre-o 2 m. astupat cu bolovani, humus si frundis. 0 mic galerie se deschidetot In acest perete spre NNV. cu lArgimea de 2-3 m. Inltimea variabillunga de vre-o 8 m. si pare a se continua ca o crapAtur cu tendinta spre N.

Cele cte-va scobituri i nise, In spre N, sunt putin importante ca pro-portie, dar ca tte cele-lalte frte interesante din punctul de vedere al con-cretiunilor calcare. Nenumrate stalactite clare, de formele cele mai variatesi tot felul de dimensiuni, ornz plafondul acestor galerii si al cupolel,

www.digibuc.ro

28 BULETINUL SOCIETXTII DE SCIINTE

tot atatea stalagmite se ridici de pe sol catre cele atrntre In plafond.In partea cea mail" inalta a cupolei se observa stalactite si draperil colo-salc, uncle sparte i informe, ceea ce ne spune de putina liniste din parteaapel, de care s'a bucurat ac6st a. parte a cupolei. Apa care a curs prin cra-patura, ce probabil se sue mult to sus, a construit acele draperii, dar totea, cand venia mal multa, a fortat o parte din tavan, s se drme.

De la cupola inainte pestera se continua prin o galerie de mal bine de6om. In directia galeriei de intrare. Lrgimea e aprpe aceias, plafondulit-1s tot ca fund de corabie tot aceiasi crapatur se. scobra pAnla 2-3m..

La 35 m. pe acest culoar galeria se largesce putin, sub peretele dindr6pta scobindu-se o nisa, care probabil c e gura unul put Inclinat,astupat cu bolovanf si 6se. In acsta parte am gasit amestecate cu bo-lovani primele 6se de animale diluviane ; aci era locul unde ciobanil gd-siser 6sele de jidovi si tsta de om.. sele apartin mal mult lui Ursusspekteus ; cu tte astea se observ i altele mai mid i mal variate sicte-va maxila re de iumegdare. Vertebre se gsesc o multime precumsi resturi de membre, c6,te etc. 0 abondenta frte mare de stalactite;stalagmitele concretionat peste se, crani, vertebre etc, si a ajuns des'ail unit in numer6se colne cu stalactitele.

La 7 m. de aci, suind putin, se largesce pestera iarasi constituind Domul..In mijlocul domului avem o stalagmit colosala Inalt de mai bine de 2 m.grsr: jos de 1,5 m. sus de I ; la un nnetru de la basa se gtuescelund aparenta unul colosal bust. Domul e larg de 6,20 i e aprpe cir-cular. In peretele despre NV., lnga' intrarea In dom, avem sus o platformafrte neteda Corul de marginea careia atarn in jos frte numer6sestalactite transparente. Probabil un cos se deschide in acea parte inpe;ter. Inaltimea domului aci la cor e de 7 m, mal In mijloc numai de5 in. In partea de E. domul e despartit de continuarea pesterel prin niscedraperil late de 1,8o frte ondulat constituite i destul de bogate. Partea do-mului dintre bust si draperil e ornata cu frum6se stalagmite, ce stad toc-mal ca nisce lumnari i sfesnice In jurul bustulu. Acsta parte e (Altarul.Pe sub draperil, ce se lash' in jos In dr6pta pnl la 1,70, In stnga pana la1,20, patrundl In Vestibul lung de 9 m. de la NV. spre SE, larg de 4,50Peretele din fata draperiei servesce de pat unul isvor, ce se Intinde linistitpe straturile de alabastru depuse In forme netede i ondulate. Ac6sta ecascada inta.I, inalta de cel putin ro m. lunga de 6, W. Acest vestibul e gran-dios. La lumina facliilor alabastrul ulat mere de apa, ce se prelinge,sclipesce stralucitor; feeria acesteI priveliscr unita cu rnonotonul plesait alapSi i presinta in adevr o splendida subpainntd. Din ve3tibul pesterase ramifica: 0 ramura BC spre NV. lunga de vre-o 30 m. nu e de cat ocrapatura, ce cu cat tr.ainteaz se 'ndreptzi spre N, se sue In sus i se

www.digibuc.ro

BULETINEL SOCIET.XTIT DE seENTE 29

strimtz. Pe tot parcursul ei picura ap de sus. Are putme ornamente ;In mijlocul el un bolovan colosal st sprijinit de peretl.

Frte interesanta este insa ramura de ESE. La inceputu 41 tine totforma de craptura Inclinat ; unghiul peretilor cu orizontala 45 si 800 (sec-tiunea N) larg jos de 3m.,70 inalt de 4,50. De la 7m.,7o se ridicd o gramaddde bolovanI de 3 m. inltime, parte rupti din peretii de aci, parte adusl deun isvor de sus, ce si el si-a asternul un pat tot asa de curat i ondulatca si cel din vestibul. Acsta e a doua cascad inalt'. de 5 m. Cand scobolIde pe grAmada de bolovanl trecl pe dinaintea unor draperil frte curise,ce acoperd tot peretele N. Ele sunt frte ondulate i cutele sublirl es afardmult; lovite dati sunete pldeute, intrite prin ecoul galeriel, de accea amnumit acst parte Orga..

De la grmada de bolovani la 7,30 m., pestera aprpe se inchide; deabia se pte trece inainte pe brncl. prin o gaura de 50 cm. lrgime, 30inltime i acsta Inca aprpe astupata prin stalactite si stalagmite. Dincolode ea Insa se deschide iards1 pestera pe lungimea de 14,40 in o galerie plinde nurnerse concretiuni si fosile. La capatul acestel galeril iar o gaurd totasa de strimt ca prima ne introduce in o alt galerie frte interesantprin concretiun si prin fosilele gasite. Aci e si un cos inalt, de 6 m. carea transportat mult lehm, se, i pietrisl. 0 gramad de molos, ce se g-sesce sub put, la strmtre chiar, e constituit din acest amestec. In acstgalerie a Jidovilor, am gsit dou cranil de Ursus -pelaeus i nenu-mrate alte se. Sub peretele drept se observ iar o nisd, inceputul unut:put astupat cu se i bolovani. La 6,8o m. pe acest culor se strimteazapestera ; mersul se face pe o prispd pe marginea putului astupat (secti-unea Mi. De la acsta stramtre pna 'n fund 21 m. largimea medie 2 mIn fund (D) o mica cuvet, pling cu apa limpede i rece.

In fund pestera coteste brusc spre SW. si se continua prin o ingustascund galeric la acelas nivel cu pestera. La 5,60 m. pe acstd galerie pc-

stera se las drept In jos In o a doua cavitate de aceiasl directie, insacu 4,30m. mat jos. Cum peretii acestel precipiti presint neregularitaticoncretiuni numerse, ne-a fost usor de a ne scobori in galeria de jos, Beciul,ce se continua i spre SW. si spre NE. pe sub cea superird. Acsta, carenu e de ct o crpaturd transversala celei dupa care s'a format ramifi-catia BD, se gasesce In directie aprpe paralela cu galeria principala AB.Fundul acestel crapaturI e acoperit de lehm i bolovani amestecate cu csepeste carl s'a prins o grsa crust calcard. Aci chiar la basa peretelul verticalam gdsit un craniu intreg de Ursus spelaeus frumos concretionat In ocrust calcar.

Spre SW. beciul se sue si se strimtzd duc'end la un basin plin cu apalung de 3 metri, denumit Baia Dianef. In partea opusd beciul se con-tinua' inc vre-o 4m. si apoi se coteste spre W astupandu-se prin bolo-vanl, lehm i se.

www.digibuc.ro

80 13ULETINEL SOCIETXTIf DE SCIINTE

Din acst scurta descriere si din planul alturat se vede ea pestera eformat dupa nisce crapturl unele in directie WNWESE. altele In di-rectie WSWENE, crpdturi largite prin apele, ce seurs prin ele.Acst pester e in comunicatie cu altele superire, proba cosurile, ce sedeschid In tavan i cu altele inferire, proba puturile astupate cu bolovanilehm i se. Parte din acest material a fost al-at de ape din grotele su-perire si de la suprafata. In timpul visitel nstre apa putina curgea prinpestera.

Inca o proba evidenta ca pestera visitat, Stogu, trebue sa fie in cornu-nicatie cu o multime alte goluri in masa calcara e i faptul, ea un puterniccurent de aer se resimte pe galeril de la exterior la interior, fapt, ce seobserva mai pronuntat acolo unde galeriile se strimtz.

Lilieci nu sunt In acsta pestera.

Din cele spuse 'Ana acum asupra cheilor i pesterilor din masivul Bis-tritei, conchidem c calcarul e frte crapat In directiunea Inclinrel lul siIn o directiune longitudinal. 0 parte din aceste crpaturI, acelea de pedirectia pantel, cari ajungeaii la suprafat, a fost lrgite de apele, ce ve-nea din N. masivului si se I-el/Ai-sail dnd nascere la acele minunate chei ;o alt parte, acelea din inima muntelul, a fost largite de apele, ce se in-filtra fie de la suprafata fie din apa cheilor, i a format mrete pesteri,dintre cari prea putine sunt cunoscute.

Aceste crapaturi s'a nascut probabil In timpul, cnd lamboul calcar s'adesprins din cuvertura mesozoic, ce acoperea terenurile cristaline, si aplecat spre SE. In casul acesta breciile, ce le gsim In unele parti la basacalcarului, e probabil sd fie nisce brecil de frictiune, mai ales Ca' aserneneafcrmatiunl nu s'ail intlnit la basa celor-l'alte calcare jurasice din regiune.

Pestera Possada.La E. de Rucar se ridica o muche dirijat aprpe NS. si care separd

basinul Rucarului de al Podului Dmbovitei. Pe acsta muche serpuesce inmultiple cotituri soseaua, ce vine de la Campu-Lung, trece prin Rucarmerge mal departe prin basinul podului Dmbovitei, prin vama Giuvalala Bran in Transilvania. In lungul acestei sosele, care trece o data pestePiatra Nmaestilor, apoI peste a Possadei i In fine pe de-asupra DealuSasului, avem de multe orI ocasiunea de a pretui frurnusetile regiunei. 0vale mai incantatre ca a Dmbovitel privita din virful Pietrel Nmaestilor,rar ni se presinta ; un circ pitoresc i placut asa cum ni se arat basinulPodului Dmbovitel, coprins cu ochil de pe dealul Sasului, e un peisagidemn de vdut.

Acest basin e un Kesselthal datorit scufundrel a unei parti din cal-carul, ce constitue aprpe exclusiv intrga regiune. Pereti cenusii i abruptl de

www.digibuc.ro

1311LETINITL SOCIETXTIT DE SCIINTE 81

calcar circuesc de tte prtile basinul : avem spre N. peretii, In carl se deschidcheile Dmbovitel si Dmbovicirei, spre S. peretiI verticall aI Ghimbavuluipe la plele carora In o chee ingusta si ascuns curge rlul Cheia (t). Inmasivul GhimbavuluY e teat cheia mare, prin care-s1 face drum 'Jambe-vita si din care ese tocmai ma jos de Rucar. La E. avem peretiI, ce dinvirful Sasultil se las pin In valea Orii, acoperitl la basa de margegresil; iar spre W. muchea Possadel cu peretif calcarosl suri i brunl.Fundul basenulul e format din gresiI, descompuse senoniane, marne bare-miane si conglomerate cenomaniane ; de-alungul albiel Dmbovitel apar stinclde calcar. (F. TOULA, V. POPOvid-FIATEG, SIMIONESCU).

Calcarul, ce constitue Poss a d a, se IndcSe intr'un anticlinal In dreptul,km., 78,4 si 78,5; in spre SW. cad cu 30.

Calcarul e galben-brun, compact, pe unele locuiI breciform; In el se ob-serv fete de alunecare de directie NS. Inclinate de 450 spre E. Pestecalcar avem marge i gresil desagregate i nisce argile galbene-brune. Dela km., 78 de sub gresii apar conglomerate cenomaniane, ce cad spre SE.cu 15 0.

In aceste conglomerate intre km. 77,6 si 77,7 la vre-o 100 m. deprtarede sosea spre E. avem o craptura, in care dispare un praias. Un gardmrginesce livedea spre sosea i In livede pe o movil sunt nisce cascIe;In partea despre rsarit a movilel e o scobitur de vre-o 35 m. lungimein forma de plnie, In care un isvor se lasa dinspre NE. si se ascunde delumina gild, prin intrarea triunghiular a pesterel Possada. Cursul si-I facepe sub pamint, mai intal prin acsta crApatur destul de cornea., dardupa vre-o 60-7o m. se strimtz asa, c deabia pte trece apa.

Cei doI peretl al crapaturei sunt inclinatl spre NWN. Galeria de intrareA (plansa) e InaIt de vre-o 6 m. si larga jos de 3, se strimtza insa cu catptrundem Inuntru. Dupa vre-o 33 m. se largesce iar, cad: apa, ce vinepe nisce cosurl dinspre stnga, cum intri, a ros peretele stang. Aci In ca-mera B o prispa inalta de 1,8o se ridicl Intre patul isvorului pesterelal isvorului, ce curge de sus. Pana aci crapatura a mers intr'o directie SWWce continua inc, dar si-a pastrat i o inclinare uniforma, asa el depe prispa, despre care vorbirm, se vede Inca lumina de afar.

Mai departe apa riulul pesterel, unit cu a isvrelor, ce se deschid desus, se aruncd In o frumcisa cascaa. In o camel-A larga (Sectiunea D), undeformz un lac aanc de vre-o jumtate de metru. Si aci rspunde unisvor de sus, care a mancat mutt din peretele stng. Din acst cameraapa plc trial nainte prin o aruncatur de vr'un metru si intr intfogaura, ce nu departe se cotesce spre S si devine nepracticabil.

Cum vedem pestera Passada e o crapatura in conglomerate, crApaturevident si din dispositia, ce a stratele In peretele drept i stang al in-

(1) Acest pIfiti de si important tot41 nu-1 gsim representat pe hrtf.

www.digibuc.ro

82 DULETINUL SOCIETXTII DE SCIINTE

trare. Acst crptur a fost Intlnit de priul Possadel, care a formatpalnia la exterior iar in interior a lrgit crptura si ajutat de apele, ceptrundeail de la suprafat prin cele 4-5 cosuri a scobit camerile B, Cetc. Isvorul reapare in vale la vre-o 500 m., de sosea cu tin debit colosal,mirarea locuitorilor din prejur, cad i. vara e mal rece ca apele riurilor ve-cine, iar iarna cu mult mai cald.

Explicatia vine acum de la sine.

LABORATORUL DE MINERALOGIE qi PETROGRAFIEAL UNIVERSITITEI DIN BUCURESCI.

www.digibuc.ro

Bul. Soc. de Sciinte A N. VII. NI. Plansa L

Planul pesterei Possada.

LIT J.A.TARANU EPISCOPIEI 3.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro