ETIOLOGIE MORFOLOGIE PROPRIETATI FIZIO-CHIMICE EPIDEMIOLOGIE SEMNE CLINICE LEZIUNI MORFOPATOLGIE DIAGNOSTIC DIFERENTIAL DIAGNOSTIC PREVENTIE SI CONTROL BIBLIOGRAFIE

Etiologie

Este o boala septicemica grava ce afecteaza pasarile domestice,salbatice si de agrement.

Diagnosticul de suspiciune: Epidemiologia: Receptivitatea : galinacee,palmipede(la

varste mai mari de 2 luni)

Etiologie

Sursele de infectie:->pasarile bolnave,prin fecale si secretii;->pasarile sanatoase,dar

purtatoare(portaj de lunga durata la porumbei si pasarile salbatice);

Dinamica se coreleaza cu sistemul de exploatare(evolutie mai severa in cazul cresterii pasarilor pe asternut permanent;

Boala evolueaza: SUPRAACUT/ ACUT (sistemic) CRONIC (localizat)

Semnele clinice apar doar cu cateva ore inainte de moarte (1)

De cele mai multe ori, primul semn observate este moartea (1)

Semne frecvente: (1) sindrom febril anorexie horiplumatie scurgeri de tip mucos din gura (1) si nas (2) diaree:

initial apoasa si alba ulerior verzuie si cu mucus

tahipnee cianoza imediat inainte de moarte, vizibila in zonele deplumate –

creasta si barbite Boala se finalizeaza prin cronicizare/ vindecare (1) Exista si situatia in care pasarile trec prin boala dar mor

datorita emacierii si deshidratarii (1)

Scurgere mucoasa din gura, bogata in P. multocida, ce poate contamina hrana si apa

Apare fie in urma unei infestatii cu o tulpina slab virulenta, fie in continuarea formei acute (1)

Infectia este localizata (1) Semne frecvente: (1)

inflamatia barbitelor, sinusurilor, articulatiilor mebrelor si a bursei sternale

leziuni exudative conjunctivale si faringiene torticolis asociat cu infectia oaselor craniene, urechii medii

si meningelui (2) abcese la nivelul tractului respirator (2) - raluri traheale si

dispnee abcese la nivelul capului (oasele craniului, sinusurile

infraorbitare, tesutul subcutanat, creasta si barbite) (2) abcese in oviduct (2) necroza pielii (curcani) (2)

Boala se finalizeaza prin moarte/ vindecare/ purtator clinic sanatos (1)

Abces de dimensiuni mari localizat la nivelul barbitei drepte (3)

Barbite inflamate datorita unui abces in formare (3)

Inflamatia severa a sinusurilor infraorbitare (3)

Inflamatia urechii medii (3)

Torticolis, asociat cu infectia meningelui (3)

Hipopion, leziune de culoare alba in camera anterioara a ochiului, cauzata de infiltrat celular (3)

Inflamatia seroasa a conjunctivei (1)

Majoritatea leziunilor decoperite postmoetem sunt de natura vasculara(1)

Leziuni frecvente: (1) hiperemie generalizata, mai evidenta la nivelul venelor de pe

viscere si la nivelul vaselor din mucoasa duodenala; se pot observa microscopic numeroase bacterii la nivelul vaselor hiperemiate

petesii si echimoze de diferite dimensiuni si cu localizari diverse hemoragii subepicardice si subseroase hemoragii la nivelul pulmonului, al grasimii abdominale si

mucoasei intestinale cantitati crescute de lichid pericardic si peritoneal CID si tromboza fibrinoasa hepatomegalie asociata cu multiple focare de necroza de

coagulare, de mici dimensiuni Cantitati mari de mucus in tractul digestiv Ovarele gainilor ouatoare sunt afectate: foliculii maturi au

aspect flasc , foliculii imaturi sunt hiperemiati, se poate gasi galbenus in cavitatea peritoneala

Foliculi ovarieni hiperemiati si flasci (3)

Foliculi ovarieni necrozati, deformati si decolorati (3)

Hiperemia duodenului (1)

E caracterizata de infectii supurative localizate (1) Leziuni frecvente: (1)

infectii supurative la nivelul tractului respirator, inclusiv sinusuri si oasele pneumatice

pneumonie, mai des la curcani conjunctivita si edem facial infectii la nivelul articulatiilor, caviatii peritoneale si

oviductului infectii la nivelul urecchii medii, oaselor craniului si

meningelui; exudat cazeos de culoarea galbena, infiltrat heterofilic si fibrina

Dermatita fibrinonecreotica in zonele dorso-caudala, abdominala, si pectorala ce se intinde pana la stratul muscular (2)

Exudat cazeos, de culoare galbena in sinusurile infraorbitare (3)

Exudat cazeos, dupa incizie (3)

Exudat cazeos la nivelul articulatiei jaretului (3)

Inflamatia bursei sternale (3)

Hemoragii la nivelul mucoasei intestinale (3)

Hemoragii la nivelul mucoasei intestinale (3)

Acumulare severa de exudat fibrinos pe suprafata pleurala a pulmonului stang (3)

Hemoragii si petesii subepicardice (3)

Hepatomegalie (tulpina slab virulenta)(3)

Hepatomegalie si necroza de coagulare (3)

Peritonita, aderente de galbenus din foliculii rupti (3)

Peritonita, aderente de galbenus din foliculii rupti (3)

Exudat cazeos in spatiul aerian al oaselor craniene (3)

Sectiuni sagitale prin craniu prezentand diferite grade de acumulari de exudat cazeos in spatiul aerian al oaselor craniene (3)

Diagnosticul se pune prin izolarea bacteriei P.multocida, izolata de la pasari si leziuni intalnite in aceasta boala (4)

Diagnosticul de suspiciune se poate pune pe baza observarii semenlor clinice si a leziunilor (moartea, febra, anorexia, depresia, scurgerile mucoase din gura, diaree, horiplumatie, scaderea productiei de oua asociata cu producerea de oua mai mici, tahipnee, cianoza, etc). Iar dintre leziuni: congestia organelor cu mici hemoragii, ficat si splina marite in volum, zone mici de necroza la nivel splenic si/sau hepatic, pneumonie, uneori ascita si edem pericardic (2)

Diagnosticul de confirmare se pune prin izolarea P multocida, o bacterie care creste cel mai bine la 35-37 grade. Izolarea bacteriei se face pe medii ca: agar cu sange, TSA (tryptocase soy agar), DSA (Dextrose starch agar). Coloniile variaza intre 1 si 3 mm in diametru dupa 18-24 ore de incubatie (4)

Izolarea bacteriilor din organismul animal se face din organe ca: ficat, maduva osoasa, splina, sau sange prezent in inima de la animalele decedate; sau din excretiile pasarilor la animalele care prezinta forme cronice de boala (pot prezenta ca semne emacierea si letargia) (4)

Testele serologice nu sunt folosite pentru diagnosticul pasteurelozei aviare. Testele serologice ca: aglutinarea pe lama, hemoaglutinarea pasiva, ELISA au fost folosite experimental, dar nici una dintre aceste metode nu a fost sensibila. Microscopia imunofluorescenta se poate folosi pentru identificarea P. multocida in tesuturi si exudate (4)

De asemenea un ajutor in diagonosticul P. multocida poate fi dat de bioproba, prin inocularea la iepuri, soareci, hamsteri subcutanat sau intraperitoneal cu 0,2 ml exudat sau tesut macerat. Daca P. Multocida este prezenta, de regula animalul moare la 24-48 ore iar din organismul acestora poate fi izolata cultura pura din ficat sau sangele aflat in cord (4)

Profilaxie si Combatere

De cea mai mare importanta este pastrarea indemnitatii etectivelor si realizeazii

prin: - neachizitionarea de pasari din efective contaminate; - izolarea stricta a efectivelor (gard, respetarea regulilor de

filtru sanitar - limitarea accesului persoanelor straine. -pIasa de sarma pcntru prevenirea accesului pasarilor

salbatice prin gurile de ventilatie, usi, etc): - in cazul pasarilor din sectorul gospodariilor populatiei se

recomanda evitarea contactului atat cu pasarile din aIte gospodarii. cat si alte specii de animale;

- respectarea normelor de igiena si alimentatie. -evitarea infestatiilor parazitare, a unor boli infectioase si in

general a tuturor factorilor stresanti, care pot determina scaderea capacitiitii.

Profilaxie si Combatere

Pentru profilaxia specifica s-au incercat pana in prezent o gama impresionanta de vaccinuri inactivate si atenuate (holera

aviara este prima boala infectioasa din istoria imunologiei pentru prevenirea careia s-a preparat un vaccin bacterian,de aparare a organismelor.

Profilaxie si Combatere

Imunoprofilaxia acestei boli, la gaini ramane problema deschisa.

In vaccinarea antiholerica este necesar sa existe corespondenta intre structura antigenica

a tulpinilor vaccinale si a celor din teren deoarcce imunitatea incrucisata esteslaba sau nula.

Imunitatea predominanta in holera aviara este de tip celular, din care cauza nu

se poate astepta o imunitate puternica de tip "totul sau nimic", cum este in pseudopesta, ci numai o oarecare crestere a rezistentei fata de infectie de tip "mai muIt sau mai putin" care poate fi utila in cazul aplicarii unui complex de masuri menite sa scada riscul si doza infctioasa, simultan in cresterea rezistentei generale a organismelor:

Cresterea rezistentei fata de infectia pasteurelica la gaini se obtine numai dupa 23 doze. administrate individual. ceea ce constituie un inconvenient.

Profilaxie si Combatere

In general eficacitatea vaccinurilor antiholerice este limitata de imunogenitatea redusa a pasteurelelor cultivate diversitatea antigenica a tulpinilor din teren si rolul relativ redus pe care il are imunitatea umorala specifica in rezistenta antiinfectioasa din aceasta boala.

Rezultate bune cu vaccinuri cu germeni atenuati sau obtinut la curci si la palmipede iar la gaini cu vaccinuri inactivate dar cu adjuvanti uleiosi.

Profilaxie si Combatere Holcra aviara este prevazuta in legislatia sanitara vetcrinara ca 0 boala declarabila oflcial si supusa masurilor de carantina de gradul II. La aparitia ei se face 0 ancheta epizootologica pentru stabilirea sursei de infec tie si se iau masuri generale pentru optimizarea tuturor factorilor de microclimat si alimentatie, in intreaga ferma. in scopul creterii rezistentei generale a pasarilor. Se recomanda sacrificarea de

pasari in cazul in care au aparut cazuri de boala daca au greutatea necesara, Se valorifica prin prelucrarea in faina de carne sau distrugerea prin ardere sau ingropare, daca nu au greutatea necesara sacrificarii in abator. Halele depopulate se curata si se dezinfecteaza, iar gunoiul evacuat se depozitcaza pe platforme in conditii de evitare a difuzarii germenilor. La restul halelor, in afara de masurile generale igienico- sanitare. se fac tratamente profilactice

Profilaxie si Combatere

In apa si furaje cu antibiotice pe baza antibiogramei si se poate face si vaccinarea.

In cazul vaccinurilor vii se vor sista tratamentele cu antibiotice si sulfamide pe durata a 4-5 zile inainte si dupa vaccinare.

Carnea poate fi data in consum dupa prelucrare termica, subprodusele rezultate de la sacrificare si prelucrare se distrug

1. Y. M. Saif, Diseases Of Poultry 12th edition, Ed. Blackwell Publishing, 2008

2. Mark Pattison, Paul McMullin, Janet M. Bradbury, Dennis Alexander, Frank Jordan, Poultry Diseases 6th edition, Ed. SAUNDERS Elsevier, 2008

3. Cornell, Atlas of Avian Diseases, 2012 4. OIE, Terrestrial Manual – Fowl

Cholera, 2012