Mocanu Tasia

Embed Size (px)

Text of Mocanu Tasia

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NGRIJIREA PACIENTILOR CU SINUZIT MAXILAR ODONTOGEN

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

CUPRINS

PARTEA TEORETIC Introducere ............................................................................................................. pag. 1 Capitolul 1 Anatomia i fiziologia nasului .................................................................... pag. 21. Regiunea nazal anterioar .............................................................. pag. 21. Cavitatea nazal ............................................................................... pag. 71. Sinusurile paranazale ..................................................................... pag. 101. Fiziologia nasului ........................................................................... pag. 12Capitolul 2 Anatomia i fiziologia cavitii bucale ..................................................... pag. 141. Vestibulul bucal ............................................................................. pag. 151. Cavitatea bucal ............................................................................. pag. 151. Anexele cavitii bucale.................................................................. pag. 211. Fiziologia cavitii bucale .............................................................. pag. 25Capitolul 3 Afeciuni de origine dentar a sinusului maxilar ...................................... pag. 261. Etiopatogenie ................................................................................. pag. 271. Patologie ........................................................................................ pag. 301. Simptomatologie ............................................................................ pag. 301. Evoluie. Complicaii. Tratament. ................................................. pag. 321. Explorarea imagistic a sinusurilor paranazale ............................. pag. 34

PARTEA SPECIAL Motivaia i scopul lucrrii .................................................................................. pag. 36Capitolul 1 Educaia pentru sntate pentru prevenirea bolilor din sfera ORL ........... pag. 37Capitolul 2 Planuri de ngrijire. Procesul de nursing ................................................... pag. 38Cazul clinic nr. 1 ....................................................................................... pag. 40Cazul clinic nr. 2 ....................................................................................... pag. 47Cazul clinic nr. 3 ....................................................................................... pag. 55Rolul asistentei medicale n ngrijirile acordate bolnavilor. ................................ pag. 63Bibliografie .......................................................................................................... pag. 64

PARTEA TEORETIC

INTRODUCERE

Otorinolaringologia este o specialitate chirurgical cu multe particularitti. Ea se ocupa de organe cavitare de dimensiuni mici, care se examineaz cu dificultate, care sngereaz cu usurint si adesea abundent, care au reflexe ce jeneaz examinarea sau produc tulburri functionale importante.Chirurgia ORL n era antibioticelor si cu ajutorul microscopului chirurgical face progrese continue din an n an. n prezent aceast chirurgie a reusit s amelioreze sau chiar s vindece suferintele organelor senzoriale (auz, echilibru,miros, gust) ascunse n cavitti strmte si ntunecate.Nasul, sinusurile paranazale prezint cea mai mare morbiditate din cele 6 organe studiate si investigate n cadrul specialittii ORL.Afectiunile localizate n acest regiune naso-sinusal sunt foarte variate datorit n primul rnd factorilor de mediu nocivi foarte rspnditi n atmosfer, dar si accidentelor produse n cabinetele stomatologice n urma tratamentelor stomatologice si extractiilor dentare. Datorit acestor manopere stomatologice apar destul de frecvent sinuzitele maxilare odontogene.Cominicarea oro-sinusal reprezint o fistul care face s comunice cavitatea oral cu sinusul maxilar. Localizrile cele mai frecvente sunt creasta alveolar superioar, n regiunea premolarilor si molarilor si vestibulul oral superior.Examenul radiografic fcut nainte de extractie pune n evident raportul dintilor cu sinusul, dnd posibilitatea medicului de a alege tehnica de extractie cea mai potrivit si diminund accidentele sinusale care pot aprea n special n cursul extractiilor dentare.

Capitolul I

Anatomia si fiziologia nasului

A. Regiunea nazal exterioar.Este reprezentat de piramida nazal, formatiune situat n mijlocul fetei, ntre cei doi obraji, deasupra buzei superioare, avnd marele ax dirijat oblic n jos si nainte, si reprezentnd trei fete (dou laterale si una superioar), trei margini (dou laterale si una anterioar), o baz si un vrf.De sus n jos nasul este separat de regiunile vecine, printr-un sant ce poart numele de sant nazo-palpebral, nazo-genial si nazo-labial.Marginea anterioar sau dosul nasului corespunde locului de unire ntre fetele laterale, cu o directie oblic n jos si nainte, terminndu-se la partea inferioar printr-o ridictur rotunjit lobul nasului.Baza nasului prezint dou orificii ovalare, numite narine, separate ntre ele printr-un perete median antero-posterior, numit septul nazal. Vrful nasului sau rdcina nasului se gseste n regiunea intersprncenoas, unde se observ o depresiune cu adncime variabil.Structura: din punct de vedere anatomic, nasul extern este alctuit din:1. Scheletul extern2. O serie de nvelisuri noi

1. Scheletul extern este alctuit din oase, cartilaje si membrane fibroase.Oasele nasului sunt:- dou lamele osoase patrulatere- dou procese frontale ale maxilarelor- spina nazal anterioarCartilajele determin baza piramidei nazale si se grupeaz n: cartilaje principale care sunt: cartilajul septal, care ocup portiunea anterioar a septului si completeaz scheletul osos a septului, si cartilajele laterale, n numr de dou au form triunghiular, cu o margine superioar ce se uneste cu osul nazal si cu procesul frontal al maxilei, o margine inferioar ce rspunde cartilajelor alare mari, mici, accesorii si lamei fibroase a piramidei nazale si o margine median ce rspunde cartilajului septal. cartilajele accesorii sunt situate pe dosul piramidei nazale, ntre cartilajele laterale si cartilajele alare mari si cartilajul septal. Sunt reprezentate prin: cartilajele ptrate, sesamoide si voneriene.

Membranele fibroase: sunt formatiuni care au rolul s uneasc cartilajele ntre ele fixndu-le totodat si de portiunea osoas a nasului.

2. nvelisurile moi sunt: Pielea care este groas si mobil la nivelul rdcinii nasului devenind subtire si aderent n portiunile corespunztoare cartilajelor, deci la nivelul aripilor nazale. Contine numeroase glande sebacee. esutul celular subcutanat este un tesut conjunctiv lax slab reprezentat. Este putin dezvoltat n segmentul osos si aproape inexistent n segmentul fibro-cartilaginos, fapt ce contribuie la aderenta marcat a pielii din aceast zon pe planurile subiacente. Stratul muscular, aflat dedesupt, este format din muschi subtiati vestigii musculare cu rol n mimic si respiratie. Stratul muscular contine:a) Muschiul piramidal al nasluib) Muschiul transversal al nasuluic) Muschiul mirtiform al nasuluid) Muschiul ridictor comun al batei si aripii nasuluie) Muschiul dilatator al nrilorf) Muschiul depresor al septului

A. Muschiul piramidal, alungit, vertical, situat n portiunea osoas a piramidei nazale, pe dosul nasului si fetele laterale. Se inser superior, prin planul su profund, pe pielea fruntii imediat sub muschiul frontal, pe care l continu si inferior pe marginea inferioar a osului nazal. Prin planul su superficial, sus se inser pe pielea intersprncenoas, iar jos pe cartilajul triunghiular. Cei doi muschii piramidali din dreapta si stnga se ntreptrund pe dorsum nasi, ns nu se confund, ntre ei existnd un spatiu foarte ngust care i delimiteaz. Rolul su este redus doar la mimica fetei, fiind un antagonist al muschiului frontal, trgnd n jos pielea regiunii intersprncenoase, pe care o piseaz transversal.B. Muschiul transvers al nasului se afl pe portiune cartilaginoas a piramidei nazale. Se inser sus si nainte pe aponevroza dosului nasului, fibrele amestecndu-se cu fibrele muschiului lateral. Dup un traiect n jos si napoi el devine mai crnos si nconjoar aripa nasului inserndu-se pe fascicolul anterior pe fata profund a regiunii, iar prin fascicolul posterior deasupra proieminentei alveolare a craniului confundndu-se cu muschiul mirtiform. Prin fascicolul anterior acest muschi are rol n formarea ridurilor verticale, iar prin fascicolul posterior coboar aripa nasului si micsoreaz lumenul.C. Muschiul mirtiform se inser inferior pe osul maxilar deasupra proeminentei alveolare a incisivilor laterali si a caninilor, iar superior se inser prin trei fascicole din care: Cel median, pe sub Cel mijlociu pe marginea posterioar a aripii nazale Cel lateral, dup ce face o curb cu concavitatea n sus si nuntru se pierde n fascicolul posterior al muschiului transvers.Rolul fascicolului lateral este un hemisfincter al orificiului narinar pe care l ngusteaz, iar al celor mijlociu si median de a trage n jos aripa nasului, motiv pentru care muschiul n ansamblul su este socotit ca un cobortor al aripilor nazale.D. Muschiul ridictor comun al batei si aripii nasului se ntinde de la unghiul intern al ochiului pn la buza superioar. Superior se inser pe apofiza ascendent a maxilarului superior, pe apofiza orbital intern a frontalului si pe osul propiu nazal, iar inferior, dup un traiect prin santul nazo-genian se inser pe fascicolul media, pe pielea marginii dorsale a aripii nasului, iar prin fascicolul lateral coboar pn la pielea buzei superioare, aproape de marginea sa liber. Rolul su este respirator si de mimic, prin ridicarea aripei na