Marin Manolescu Principii Si Etape Elaborare Curriculum

Principii i etape de elaborare a curriculumului in viziune interdisciplinar

M. Manolescu, prof. univ. dr,Universitatea din Bucureti

Planul dezbaterii I. Fundamentele/ bazele si principiile constructiei curriculumului scolar

II. Niveluri ale proiectarii curriculumului

III. Etape ale proiectarii curriculumului

IV. Constructia curriculumului pentru clasa pregatitoare si pentru clasele I-IV; analiza critic- constructiva

V. Demers practic- aplicativ de proiectare a unui curriculum integrat din perspectiva invatamantului centrat pe competente

VI. ntrebri/Probleme deschise/Dileme

I. Fundamentele/ bazele curriculumului colar

Baze social- politice, economice si culturale

Baze epistemologice

Baze psihologice

Baze pedagogice

Baze social- politice, economice si culturale

Principii corespondente

Principiul orientarii filosofice 1. Solicita conceptorilor de curriculum precum si practicienilor si decidentilor sa fundamenteze curriculumul scolar pe ideile filosofice dominante ale epocii 2. Concretizare : - identificarea normelor si valorilor care determina: - structurarea idealului educaional, - politica privind finalitile educaionale ; - repercursiuni majore asupra produselor curriculare.

Principiul compatibilizarii cu standardele europene din domeniul educatiei si al formariiSolicita compatibilizarea cu ideile teoretice majore si cu paradigmele educatiionale promovate la nivel europeanTendinta generala este astazi centrarea pe competente ca nivel complex de manifestare a rezultatelor invatariiConcretizarea acestui principiu: stabilirea celor 8 categorii de competente cheie . - Raportarea la standardele internationale unanim acceptatein domeniul reformelor curriculare;

Principiul relevantei si racordarii la social, inclusiv din perspectiva insertiei profesionale a absolventilorCe trebuie sa fie capabil sa faca absoloventul unui ciclu de scolarizare sau al unui program de instruire?Concretizarea principiului: Dezvoltarea profilurilor de educatie si formare si corelarea ciclurilor de scolarizare.

Principiul descentralizarii curriculumuluiArmonizarea trunchiului comun/ curriculum nucleu cu CDS;De la un invatamant proiectat pentru toti la un invatamant proiectat pentru fiecare.Concretizare: reglementarea raportului dintre obligatoriu si CDSVezi Legea Educatiei Nationale- Cap despre Curriculum.

Principiul egalitatii de sanseConditii echivalente privind accesul, parcurgerea si recunoasterea studiilor;Garantarea oportunitatilor de acces si parcurs scolar;Curriculum comun dar si diferentiat;Concretizare: curriculum comun si CDS; alternative educationale; programe educationale specifice; proiecte pentru diverse categorii de elevi etc.

Baze epistemologice

Principiul selectiei si al ierarhizarii culturale - Selectia continuturilor reprezentative din domeniul stiintelor in raport cu impactul asupra formarii personalitatii elevilor;- Esalonarea in timp a studierii acestor continuturi;- Concretizare;- Stabilirea disciplinelor scolare sau a domeniilor sau a ariilor curriculare sau a domeniilor experientiale etc ce sunt/ vor fi integrate in planul de invatamant;- Stabilirea ponderii acestor discipline; - Gruparea lor pe arii curriculare etc;

Principiul coerentei sau consistentei interne si externe - Vizeaza integrarea pe orizontala si pe verticala a ariilor curriculare in interiorul sistemului; - Corelarea trebuie realizata la doua niveluri; - La nivelul planurilor de invatamant: constructie, structura disciplinelor etc; - La nivelul programelor: obiective, continuturi etc.

Principiul imbinarii abordarilor disciplinare cu cele de tip interdisciplinar - Raportarea la dinamica si nevoile actuale; - Raportarea la finalitatile de perspectiva ale sistemului de invatamant; - Raportarea la evolutiile stiintei si ale practicii educationale la nivel european/ international;- Concretizare: - Legea Educatiei Nationale- Cap Curriculum - Dezvoltarea unei arii curriculare centrata pe o perspectiva de tip integrat-Studii cross curriculare; - Identificarea la nivelul fiecarei programe a doua categorii de competente: competente disciplinare si competente de tip interdisciplinar; - Introducerea in cadrul programei fiecarei discipline a unui modul transcurricular- care promoveaza formarea competentelor transversale prin intermediul curriculumui si al invatarii integrate; - Probe de evaluare transdisciplinare.

Principiul descongestionarii Solicita selectarea, structurarea si esentializarea continuturilor semnificative/ relevante;Diminuarea supraincarcarii informationale;Concretizare: renuntarea la continuturi redundante;Reesalonarea studierii continuturilor pe durata celor cinci ani: da la clasa pregatitoare pana la finele clasei a IV-a.

Baze psihologice

Principiul individualizarii curriculumuluiTrecerea de la invatamantul pentru toti la invatamantul pentru fiecare;Concretizare: CDS.25 % din timpul dedicat instruirii si evaluarii este la dispozitia cadrului didactic in vederea adaptarii la nevoile elevului;

Principiul adaptarii la particularitatile de varsta ale elevilor Procesul de invatamant trebuie sa fie organizat, planificat si realizat in conformitate cu profilul bio- psiho- social al elevilor; Concretizare: Introducerea unor discipline specifice anumitor perioade si cicluri de scolarizare; Stabilirea profilurilor de formare;

Principiul echilibrului Solicita asigurarea dezvoltarii tuturor dimensiunilor personalitatii elevilor Concretizare: Discipline si arii curriculare diverse Domenii experientiale.

Baze pedagogice

Principiul centrarii pe elevSolicita dezvoltarea de contexte de invatare care promoveaza invatarea activa, contextuala si sociala ;Identificarea situatiilor de invatare efectiva ;Concretizare:Centrarea pe procesele si rezultatele invatarii/ competente;Sugestii metodologice;Calitatile invatamantului centrat pe elev.

Principiul centrarii pe standarde de evaluare 1. Fundamentarea evaluarii pe standarde curriculare de performanta 2. Concretizare 1. Evaluarea la clasa pregatitoare; 2. Evaluarea in clasele I-IV; 3. Evaluarile la clasele a II-a si a IV-a.

nvmntul centrat pe elev Calitile nvmntului centrat pe elev

Curriculum-ul i nvarea sunt individualizate la maxim. Selecia coninuturilor se realizeaz n funcie de posibilitile, interesele, nevoile celui care nva;

Elevii progreseaz n ritm propriu. Utilizarea timpului este supl. Se ncurajeaz nvarea independent.

Se ncurajeaz iniiativa, elevii sunt activi.

Elevului i se ofer maxim de ocazii pentru a-i construi cunoaterea, att n instituia colar ct i n afara acesteia.

Orice experien nou de nvare este corelat cu precedentele.

Cadrul didactic este, nainte de orice, persoan resurs. El informeaz elevii i le faciliteaz accesul la informaii, diagnosticheaz dificultile elevului, l orienteaz fr a-l contrazice, lucreaz individual sau n grupuri mici.

Actualitatea i problemele vieii intr n instituia de nvmnt.

coala, grdinia sunt deschise spre exterior. nvarea realizat de la persoane din afara instituiei este la fel de valoroas precum cea de la cadrul didactic;

Relaia cu cadrul didactic este democratic. n funcie de vrst, de nivelul de experien i de pregtire, elevii particip la formularea cerinelor i la respectarea i aplicarea lor.

Se stimuleaz, n limita condiiilor concrete, participarea celui care nva, la stabilirea obiectivelor, selecia coninuturilor, a modalitilor de evaluare. Fiind vorba de aspecte asupra crora s-a convenit (au negociat), elevii se simt responsabili i motivai.

Spaiul, mobilierul, echipamentele sunt utilizate flexibil. La dispoziia cadrelor didactice , a elevilor st o mare varietate de materiale de nvare.

Sistemul claselor rigide, constituite pe criteriul cronologic, din elevi de aceeai vrst, este abandonat.

Se prefer eterogenitatea. Este favorizat lucrul n grupuri mici constituite din elevi de vrste diferite.

Examinrile tradiionale sunt mai puin folosite, chiar pe cale de dispariie. Se prefer evaluarea formativ, cu ajutorul probelor de evaluare criterial (prin obiective).

Obiectul evalurilor l reprezint, cu prioritate, procesele mentale (cogniia) ale celui care nva, n defavoarea produselor nvrii.

Se stimuleaz/ ncurajeaz autoreflecia, autoevaluarea, autoreglarea comportamentului de nvare (metacogniia). (V de Landsheere).

II. Niveluri ale dezvoltarii curriculare

Nivelul deciziilor macrostructurale de ordin pedagogic

Solicita stabilirea criteriilor de elaborare a planurilor de invatamant, a profilurilor de formare, a modalitatilor de evaluare etc.Solicita stabilirea obiectivelor specifice pe discipline sau module de invatamant/ organizare intra si interdisciplinara

Nivelul deciziilor microstructurale de ordin didactic, la nivelul scolii si al cadrului didactic

Demersuri la nivelul scolii si al cadrului didactic.

III. Etape in constructia curriculumului scolar Construcia curriculum-ului se face n general dup modelul:

1. Cercetare

2. Planificare/ proiectare

3. Experimentare

4. Difuzare

5. Redimensionare/ ajustare

IV. Constructia / proiectarea curriculumului pentru clasa pregatitoare si pentru clasele I-IV; analiz critic- constructiv

Conceptualizarea moderna a curriculumului are la baza abordarea acestuia din trei perspective/ dimensiuni:

dimensiunea structural (modelul pentagonal: obiective, coninuturi, timp de nvare, strategii de instruire i strategii de evaluare);dimensiunea procesual (proiectare, implementare i evaluare);dimensiunea produselor (plan - cadru, program, manual, auxiliare curriculare, documente proiectate de cadrul didactic).

Ce ne ofera realitatea romaneasca?

Intrebari si sarcini de lucru

In ce masura curriculumul pentru clasa pregatitoare precum si curriculumul pentru clasele I-IV se integreaza sistematic si coerent in acest tip de abordare:structuralaprocesuala/ de functionarea documentelor curriculare?Care dintre cele trei dimensiuni este mai bine reprezentata in constructia curriculumului pentru CP si clasele I-IV? Argumentati raspunsul. Cum apreciati concordanta dintre curriculumul actual pentru ciclul primar si cerintele pedagogice / paradigmele dominante din domeniul stiintelor educatiei in planul teoriei si al practicii educationale?Care credeti ca ar putea fi componenta comisiilor care construiesc curriculumul pentru ciclul primar( din punct de vedere stiintific, al expertizei practice, in plan decizional etc)?

Obiectivele educationale

Definirea tintelor in termeni de competente este tendinta generala atat in spatiul european cat si in invatamantul romanesc .

Ce ne ofera realitatea romaneasca ?

O mare diversitate conceptuala in stabilirea tintelor;

Operm cu: Obiective cadru si obiective de referinta in invatamantul prescolar si in clasele I-IV;Competente generale si competente specifice in curriculumul pentru clasa pregatitoare dar si in clasele gimnaziale si liceale;Competente cheie provenite din spatiul europeanCompetente generice- echivalentul competentelor cheie in invatamantul romanesc;Obiective operationale la nivelul cadrului didactic- pe tot parcursul scolaritatii.

Ce ne ofera realitatea romaneasca?

Intrebari si sarcini de lucru In ce masura curriculumul pentru clasa pregatitoare precum si curriculumul pentru clasele I-IV se integreaza sistematic si coerent in acest tip de abordare:structuralaprocesuala/ de functionarea documentelor curriculare?Care dintre cele trei dimensiuni este mai bine reprezentata in constructia curriculumului pentru CP si clasele I-IV? Argumentati raspunsul. Cum apreciati concordanta dintre curriculumul actual pentru ciclul primar si cerintele pedagogice / paradigmele dominante din domeniul stiintelor educatiei in planul teoriei si al practicii educationale?Care credeti ca ar putea fi componenta comisiilor care construiesc curriculumul pentru ciclul primar( din punct de vedere stiintific, al expertizei practice, in plan decizional etc)?

Coninuturile invrii

Trei categorii de factori i condiii influenteaza continuturile educatiei moderne: multiplicarea surselor i mesajelor lumii contemporanemodificrile n structura finalitilor educaieinecesitatea construirii unitii i integralitii personalitii elevilor.

Strategii de integrare a coninuturilor

Strategiile care stau la baza organizarii coninuturilor sunt ghidate, de regula, dupa principii polare : difereniere sau integrare a continuturilor?discipline obligatorii sau opionale?instructie sau educatie?cultur general sau specializare?

Ce ne ofera realitatea romaneasca ?


Care sunt conceptele care definesc tendintele de diferentiere si de integrare a continuturilor specificate in planurile de invatamant in invatamantul romanesc? Enumerati cel putin 5 dintre acestea pe cicluri de scolarizare. Ariile curriculare, respectiv domeniile experientiale, sunt sufiecient de relevante si sugestive in raport cu dezirabilul ? Cum se regaseste axa diferentiere versus integrare in curriculumul pentru clasa pregatitoare? Realizati corespondente intre disciplinele din Planul de invatamant pentru CP si ariile curriculare consacrate. Raportul dintre disciplinele obligatorii si cele optionale este bine reprezentat in curriculumul pentru clasa pregatitoare? Dar in curriculumul pentru clasele I-IV ? Cum ar trebui sa se prezinte un raport optim intre cele doua categorii de discipline?Disciplinele si continuturile corespunzatoare din curriculumul pentru clasa pregatitoare raspund dezideratului de asigurare a unui raport optim intre instructie si educatie in concordanta cu functiile clasei pregatitoare?Construiti un program educational pentru elevii unei clase pregatitoare pe durata unei saptamani care sa articuleze influentele educationale formale- nonformale si informale.Construiti un program educational pentru elevii unei clase pregatitoare pe durata unei zile scolare care sa articuleze influentele educationale formale- nonformale si informale ( eventual intre orele 8,00- 16, 00).

Niveluri ale integrrii coninuturilor

Nivelurile integrrii identificate de literatura de specialitate:

- integrare intradisciplinar

- integrare multidisciplinar

- integrare pluridisciplinar

- integrare interdisciplinar

- integrare transdisciplinar.

n teoria, dar mai ales n practica educaional, se folosete termenul generic de integrare interdisciplinar a coninuturilor, pentru a acoperi toate perspectivele, cu excepia intradisciplinaritii. Specialitii ne avertizeaz ns c n aceste situaii ar fi preferabil s se vorbeasc de perspective disciplinare si nondisciplinare. (DHainaut, Programe de nvmnt i educaie permanent, Bucureti, EDP).

Ce ne ofera realitatea romaneasc ?

o mare confuzie terminologica si metodologica privind nivelurile si gradele integrarii continuturilor.

ntrebri si sarcini de lucru

Care sunt posibilitatile si limitele de integrare disciplinara si integrare interdisciplinara pe care le ofera curriculumul pentru clasa pregatitoare?Care sunt posibilitatile si limitele de integrare disciplinara si integrare interdisciplinara pe care le ofera curriculumul romanesc?Care sunt diferentierile pe care ar trebui sa le facem intre nivelurile integrarii in clasa pregatitoare si clasele I-IV?

Timpul de invtare

Caracteristici ale timpului de invatare reflectate in Planurile de invatamant (nr . de ore, distributia timpului etc)


Ce observatii, recomandari, sugestii se pot face privind orarul zilnic si saptamanal al elevului din clasa pregatitoare? Propuneti un orar ideal pentru elevii din clasa pregatitoare.

Care este realitatea romaneasca privind organizarea programului elevilor din clasele simultane?

In conditiile in care clasa pregatitoare este integrata ciclului primar ce combinatii de clase simultane ar fi mai potrivite? Propuneti cateva variante si argumentati optiunea dumneavoastra.

Strategiile didactice/ Posibilul actional pedagogic

Conceptul de strategie didactica

Exist o varietate extrem de mare de combinaii sau strategii pedagogice aplicabile pentru a dirija nvarea. Aceste combinaii nu se realizeaz ntmpltor, ci n funcie de anumite criterii. In construirea strategiilor pedagogice pot fi luate n seam ase criterii, fiecare cu cte trei diviziuni. Din combinaiile acestora rezult Posibilul acional pedagogic.

Organizarea elevilor: individual grupal frontal

Organizarea coninutului transmis: fragmentat integrat n uniti global

Prezentarea coninuturilor: expozitiv problematizator descoperitor

Interveniile cadrului didactic: permanente episodice alternanteExerciiile aplicative sau de consolidare: imediat seriat amnatEvaluarea: sumativ formativ alternantStrategiile rezult din combinaiile diviziunilor fiecrui criteriu:C36 = 3x3x3x3x3x3 = 729 strategii posibileEle alctuiesc POSIBILUL ACI ONAL DIDACTIC( concept dezvoltat de prof. Dan Potolea).

Pedagogia competentelor si Pedagogia interactiva. Interdependente si interactiuni

Pedagogia interactiva militeaza pentru promovarea metodelor activ- participative;

Concepia actual asupra invatarii este:constructivist/ procesarea informatiei interacionist/ colaborationista

Interaciunea ntre egali st la baza construciei cognitive/ interaciunea simetric;

Conceptul fundamental este interaciunea simetric, adic interaciunea ntre parteneri de acelai nivel.

Cadrul didactic este garantul simetriei interaciunilor.

Teoria conflictului sociocognitiv- baza Pedagogiei interactive

Esenta acestei teorii este confruntarea ntre egali. Psihologia social genetic vehiculeaz, n procesul constructiv al cunoaterii, dou concepte cheie:obstacolul cognitiv o dificultate n calea cunoaterii;conflictul socio-cognitiv, bazat pe confruntarea propriei experiene de cunoatere cu a celorlali.


Cum se explic faptul c la clas profesorii, institutorii, nvtorii, educatoarele fac apel tot mai frecvent la activiti care solicit munca n echip? Ce observatii, recomandari, sugestii metodologice se pot face privind organizarea activitatilor pe grupe si pe echipe? Proiectati o activitate bazata pe munca pe grupe la o disciplina la alegere. Precizati cum distribuiti sarcinile de lucru si cum realizati evaluarea elevilor.

Evaluarea colar reconsiderat/ redimensionat la nivel european si national

Fundamentarea evaluarii pe standarde curriculare de performanta

Evaluarea pe baz de competene- un model integrator

Evaluarea dezvoltrii cognitive sau tranzitia de la rezultate msurabile la procese ale cunoaterii i nvrii

Accent pe evaluarea criteriala( raportarea elevului la el insusi, nu la ceilalti

Evaluarea formativa, continua, sistematica si complexa

Folosirea metodelor alternative de evaluare etc.

Standardele curriculare de performan

Standardele curriculare de performan sunt standarde naionale;

Ele reprezint, pentru toi elevii, un sistem de referin comun i echivalent, viznd sfritul unei trepte de colaritate (Curriculum Naional);

Standardele curriculare de performan sunt criterii de evaluare a calitii procesului de nvmnt;

Standardele de performan, definite pentru nivelurile minimal, mediu i maximal, au caracter normativ, constituind repere de evaluare pentru elevi, profesori, prini, conceptori de curriculum i evaluatori ai procesului i sistemului de nvmnt.

Ce ne ofer realitatea romaneasc ? Intrebri si sarcini de lucru Cat de actuali mai sunt Descriptorii de performanta pentru invatamantul primar?Construiti descriptori de performanta pentru cel putin trei competente specifice la o disciplina la alegere din CP, pentru nivelul minimal, pentru nivelul mediu si pentru nivelul maximal.Cum apreciati distanta dintre discursul teoretic al cadrelor didactice privind evaluarea elevului prin raportarea la el insusi si realitatea din clasa?Apreciati ca acordarea calificativelor elevilor din clasele I-IV se realizeaza in concordanta cu metodologia aprobata in acest sens?Cum apreciati sistemul metodologic de evaluare a elevului din clasa pregatitoare, sistem pe care tocmai l-ati cunoscut cu ocazia acestei formari? Ce sugestii puteti sa oferiti?Evaluarea pe baza de competente in invatamantul romanesc este mit sau realitate?Ce opinii aveti in legatura cu specificitatea, continutul, modul de realizare si valorificare a evaluarii elevilor din clasa a II-a? Dar in legatura cu evaluarea la clasa a-IV-a?

COMPETENE GENERICE I COMPETENE CHEIE

Definirea competenelor cheie n documentele europene

Competenele cheie reprezint un pachet transferabil i multifuncional de cunotine, abiliti i atitudini de care toat lumea are nevoie pentru dezvoltarea i mplinirea personal, incluziune i angajare. Acestea ar trebui s fie dezvoltate pn la terminarea/finalizarea educaiei sau formrii obligatorii i ar trebui s constituie fundaia procesului viitor de nvare, ca parte a nvrii pe tot parcursul vieii. Competenele cheie trebuie s fie transferabile i multifuncionale. (Comisia UE: Implementation of Education and Training 2010 Work Programme (Implementarea educaiei i formrii, November 2004)

Competenele cheie prevzute de Legea educaiei naionale (nr.1/2011) sunt stipulate n art.68 n formularea i ordonarea urmtoare:Curriculumul naional pentru nvmntul primar i gimnazial se axeaz pe 8 domenii de competene-cheie care determin profilul de formare a elevului:competene de comunicare n limba romn i n limba matern, n cazul minoritilor naionale;competene de comunicare n limbi strine;competene de baz de matematic, tiine i tehnologie;competene digitale de utilizare a tehnologiei informaiei ca instrument de nvare i cunoatere;competene sociale i civice;competene antreprenoriale;competene de sensibilizare i de expresie cultural;competena de a nva s nvei.

Definirea competenelor generice

Competenele generice= competente cheie in invtmntul romnescapte competente generice echivalente celor opt competente cheie din spatiul european Utilizarea de modaliti de comunicare, n limba romn, n limba matern i n cel puin o limb strin, ntr-o varietate de situaiiUtilizarea eficient i corect a limbajelor (coduri, convenii etc.) care aparin diferitelor domenii ale cunoaterii (limbaje tiinifice, tehnologice, artistice etc.)Operarea cu o varietate de mesaje verbale i nonverbale, pentru a recepta i a transmite idei, experiene, sentimente i opinii n contexte private, educaionale i profesionaleMonitorizarea propriei comunicri i adaptarea acesteia la diferite contexte sociale, profesionale i culturale i la diferite categorii de audien

Utilizarea conceptelor i a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaterii i a instrumentelor tehnologice, n vederea rezolvrii de probleme n contexte colare, extracolare i profesionale

Utilizarea, evaluarea i ameliorarea unor strategii funcionale pentru rezolvarea de probleme n contexte colare, extracolare i profesionale Folosirea perspectivelor multiple i a capacitilor de analiz critic, pentru luarea de decizii pe baz de argumente i dovezi pertinenteAplicarea de principii i metode de investigaie/cercetare pentru a explora i a explica procese naturale, tehnologice i sociale

Integrarea, participarea activ i responsabil la viaa social

Contientizarea i exercitarea drepturilor i a responsabilitilor, n calitate de ceteni ai Romniei i ai Europei; manifestarea ceteniei activeRelaionarea interpersonal pozitiv i asumarea diferitelor roluri sociale, n contexte specifice (grupuri de nvare/ echipe de studiu/ de cercetare/ profesionale, comunitate etc.)Promovarea i susinerea cooperrii i a competiiei n grupurile de nvare i de muncRespectarea diversitii socio-culturale, nelegerea i evaluarea raporturilor dintre identitate i alteritate, dintre local i naional, dintre naional i globalGestionarea situaiilor de risc, de criz sau conflict care pot aprea n diferite circumstane educaionale, profesionale sau sociale

Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaiei pe tot parcursul vieii

Identificarea i selectarea de informaie relevant i pertinent, n raport cu diferite scopuri (documentare, nvare, cercetare, elaborare de noi produse);Aplicarea unor tehnici de munc intelectual care valorizeaz autonomia, disciplina i perseverena; a nva s nvei;Reflecia critic, autoreglarea i asumarea responsabilitii pentru propria nvare;Folosirea responsabil a noilor tehnologii comunicaionale i informaionale.

Interiorizarea unui sistem de valori care s orienteze atitudinile i comportamentele

- Cunoaterea i asumarea critic a unui set/sistem de valori recunoscute social i cultural ;- Aderarea contient la un set de valori etice confirmate/recunoscute n plan social;- Dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali: stim de sine, respect, ncredere n propriul potenial de reuit, responsabilitate, rigoare etc.- Promovarea unui mediu natural, tehnologic i social, propice vieii n acord cu principiile dezvoltrii durabile;- Exprimarea opiunii pentru o via sntoas i echilibrat, pentru dezvoltarea propriului potenial fizic i mental i manifestarea unor comportamente favorabile acestora;- Contientizarea impactului dezvoltrii tehnologice asupra vieii individuale, mediului i societii;- Adoptarea i promovarea spiritului antreprenorial, ntreprinztor i pragmatic n activitile educaionale, profesionale i sociale.

Manifestarea creativitii i a spiritului inovator

Manifestarea iniiativei n vederea producerii de schimbri i a inovrii mediilor educaionale, profesionale i sociale

I niierea, dezvoltarea i aplicarea de proiecte individuale i de grup, ntr-o varietate de contexte

Realizarea de produse tiinifice, tehnologice i artistice utiliznd sau inovnd variate metode i tehnici de lucru specializate

4. Adaptarea perspectivei inter-, pluri- i transdisciplinare n descoperirea i/sau analiza i rezolvarea original a unor probleme teoretice i practice

Managementul vieii personale i al evoluiei n carier

Utilizarea capacitilor cognitive superioare (gndire critic, strategic, creativ etc.), a disponibilitilor socio-emoionale (inteligen emoional, echilibru afectiv) i motivaionale,n contexte private, publice i profesionale; Evaluarea resurselor personale i elaborarea de proiecte de dezvoltare personal i profesional; Afirmarea spiritului de iniiativ i antreprenorial n gestionarea evoluiei personale i a carierei; Automotivarea n privina propriului potenial de reuit, dezvoltarea imaginii de sine, disponibilitatea pentru efort fizic i intelectual; Valorificarea oportunitilor oferite de diferite filiere profesionale, din perspectiva aptitudinilor i a intereselor individuale; Utilizarea eficace a serviciilor publice, sociale i culturale; Asumarea responsabilitilor i gestionarea problemelor specifice vieii de familie.

Relaia: competene cheie competene generice:

Competene cheieCompetene genericeDomenii majore ale educaieia) competene de comunicare n limba romn i n limba matern, n cazul minoritilor naionale1Utilizarea de modaliti de comunicare n limba roman, n limba matern* i ntr-o limb de circulaie internaional ntr-o varietate de situaiiEducaie pentru comunicareb) competene de comunicare n limbi strine;c) competene de baz de matematic, tiine i tehnologie;256Utilizarea conceptelor i a metodelor specificediferitelor domenii ale cunoaterii i a instrumentelor tehnologice n vederea rezolvrii de probleme n contexte colare, extracolare i profesionaleInteriorizarea unui sistem de valori care s orienteze atitudinile i comportamenteleManifestarea creativitii i a spiritului inovatorEducaie tiinificEducaie tehnologicd) competene digitale de utilizare a tehnologiei informaiei ca instrument de nvare i cunoatere;4Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaiei pe tot parcursul vieiiEducaie tehnologice) competene sociale i civice;35Integrarea, participarea activ i responsabil la viaa socialInteriorizarea unui sistem de valori care s orienteze atitudinile i comportamenteleEducaieSocialf) competene antreprenoriale67Manifestarea creativitii i a spiritului inovatorManagementul vieii personale i al evoluiei n carierEducaie anteprenorialg) competene de sensibilizare i de expresie cultural5Interiorizarea unui sistem de valori care s orienteze atitudinile i comportamenteleEducaieEstetich) competena de a nva s nvei47Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaiei pe tot parcursul vieiiManagementul vieii personale i al evoluiei n carierEducaie permanent

Dimensiunea procesual a curriculumului scolar

Vizeaz:1. Proiectarea curriculumului2. Implementarea curriculum-ului3. Evaluarea modului n care a fost implementat curriculum-ul colar

Proiectarea unui curriculum colar ntrebri fundamentale Ce obiective educative trebuie s realizeze coala/instituia? Care sunt experienele educative n msura s conduc la realizarea acelor obiective? Prin ce metode se va realiza nvarea? Cum vom evalua ceea ce s-a realizat?

Trei concepii: Curriculum centrat pe cunotine Curriculum centrat pe elev Curriculum centrat pe cerinele societii

Ce ne ofer realitatea romaneasc ?

Intrebri si sarcini de lucru

- Cum apreciati demersul realizat la nivel central pentru proiectarea curriculumului pentru clasa pregatitoare ? Argumentati opinia dumneavoastra!

- Ce dificultati credeti ca vor aparea in procesul de implementare a acestui cuirriculum in anul scolar viitor?

- Cum apreciati coerenta curriculumului pentru clasa pregatitoare in raport cu grupa mare si cu clasa I din punct de vedere al asigurarii continuitatii din perspectiva obiectivelor/ finalitatilor, continuturilor si al celorlalte elemente structurale?

Dimensiunea produselor sau documentelor curriculare

Clasificare

Produsele curriculare pot fi clasificate astfel:

Principale - Planul de nvmnt - Programa colar - Manualul colar

Auxiliare - ghiduri metodice pentru cadrele didactice - caiete de munc independent pentru elevi - pachete de nvare - seturi multimedia - softuri educaionale

Produse curriculare specifice proiectrii pedagogice, rezultat al activitii realizat de ctre cadrul didactic: - planificarea calendaristic - proiectarea pe uniti de nvare/ teme / module - proiectul pedagogic al leciei

Ce ne ofer realitatea romneasc ?

Intrebri privind Planul de invatamant

Cum apreciati dinamica disciplinelor din Planul de invatamant pentru CP din punct de vedere al obiectivelor(tintelor, al continuturilor etc ) in raport cu domeniile experientiale din invatamantul prescolar si cu ariile curriculare / disciplinele din clasele I-IV?Cum apreciati relatiile dintre competentele generale si specifice mentionate in programele disciplinelor din Planul de invatamant pentru CP cu standardele curriculare de performanta stabilite pentru aceasta clasa?Cum se coreleaza disciplinele din Planul de invatamant pentru CP cu cele cinci domenii de dezvoltare stabilite de Legea Educatiei Nationale pentru elevii din aceasta clasa?Care sunt opiniile dumneavoastra privind posibilitatile realizarii unui curriculum integrat in CP si in clasele I-IV?In ce masura Planul de invatamant pentru CP respecta principiile care stau la baza constructiei unui curriculum integrat?Cum apreciati raportul dintre ponderea disciplinelor obligatorii si ponderea disciplinelor optionale in CP si in clasele I-IV?Construiti o grila care sa va permita evaluarea Planului de invatamant pentru CP in baza unor criterii si indicatori concordanti cu cerintele/ fundamentele/ bazele constructiei curriculumului scolar. Propuneti alte variante de Plan cadru de invatamant pentru clasa pregatitoare. Argumentati optiunea dumneavoastra.

B. Intrebari privind Programele scolareCum apreciati identitatea programelor scolare pentru CP in raport cu problematica pe care o vizeaza/ la care se refera?In ce masura programele scolare propuse/ elaborate pentru CP raspund principiului de asigurare a coerentei / consistentei interne si externe?Construiti o grila care sa va permita evaluarea programelor scolare pentru CP in baza unor criterii si indicatori concordanti cu cerintele/ fundamentele/ bazele constructiei curriculumului scolar.

C. Intrebari privind auxiliarele educationaleCum apreciati rolul auxiliarelor educationale in conditiile absentei manualelor pentru CP?Identificati cel putin cinci avantaje si cinci dezavantaje ale absentei manualelor pentru CP.Realizati o analiza- critic constructiva a unui auxiliar pentru clasa pregatitoare.Realizati o analiza critic -constructiva a unui auxiliar pentru clasele I-IV.

D. Intrebari privind proiectarea la nivelul cadrului didacticConsiderati ca sunt necesare modificari majore in abordarea Planificarii calendaristice realizata de cadrul didactic care va lucra la CP comparativ cu Planificarea la clasele I-IV?Dar in ceea ce priveste proiectarea temelor/ modulelor/ unitatilor de invatare?Dar in ceea ce priveste Proiectul pedagogic al lectiei?

V. Proiectarea unui curriculum integrat din perspectiva invatamantului centrat pe competente

Doua interpretari ale competentei in planul practicii educationale

Demersuri care reduc competena la uniti msurabile, la rezultate (ieiri = output).

Importante sunt comportamentele msurabile, ca semne ale competenei. Aceasta interpretare ne conduce la nelegerea conceptului de competen dobndit prin adiionarea unor subuniti msurabile, a unor comportamente observabile, definite prin obiectivele procesului educaional respectiv. Acest mod de a nelege competena se cantoneaz n zona proxim a PPO (Pedagogia prin obiective).

2. Demersuri care definesc competena n termeni de capacitate de a realiza sarcini complexe, multidimensionale i interdependente (Colardyn, citat de A. Stoica, pag. 176). Rezultatele procesului educaional trebuie estimate, evaluate i judecate n termeni calitativi (idem, pag. 177).Aceasta acceptiune se asociaz perfect cu calitatea nvrii realizat de elevi, apreciat prin raportare la descriptori de performan care reprezint criterii calitative de evaluare.

Evoluia semantic a conceptului de competen a evoluat spre cea de-a doua interpretare a acesteia.

Competenta- performanta

Competenta este un potential care trebuie probat/ demonstrat de elev in situatii concrete.Competenta este un megarezultat educational, este realizabil n intervale lungi de timp;Performanta este expresia competentei, forma ei de manifestare.In educatie, performanta trebuie raportata la fiecare elev in parte.

Specificarea/ definirea unei competeneSpecificarea competentelor const n delimitarea capacitilor sau operaiilor intelectuale de genul: capacitatea de a detecta, identifica etc,capacitatea de a selecta, capacitatea de a analiza i sintetiza date, informaii sau relaii, capacitatea de a nva, de a aciona sau judeca capacitatea de a argumenta etc. Fiecare capacitate se bazeaz pe anumite operaii mentale. Uneori se iau ca referin procesele psihice (percepie, gndire, memorie, imaginaie etc.) i operaiile specifice fiecruia, privite n mod genetic (Yvan Abernot, pag.187; L.Vlsceanu, 1995, pag.34).Capacitatile sau operatiile mentale devin obiective cognitive ale educatiei.

Obiectivele cognitive- tinte ale formarii si evaluarii elevilor

Argumente

Operatiile mentale sunt deopotriva obiective educationale dar si sarcini de invatare si de evaluare pentru elevi;

La nivelul disciplinei de studiu, transformarea operatiilor mentale in sarcini de invatare si de evaluare inseamna identificarea operatiilor specifice:

nseamna selectare, ordonare, grupare, argumentare, estimare etc conform criteriilor de constructie a unui curriculum.

Procesul formrii instrumentelor cognitive

Etape. NiveluriSistemul cognitiv - procesarea informaiilor mecanisme - operaii - aciuni proceduriDeprinderi > Priceperi > Abiliti > Capaciti > CompeteneTratarea precoce (senzaii)sesizare; orientare; codificare; observare; adaptare; detectare; identificare; recunoatere; difereniere; analiz; ordonare; explorare; descompunere; grupare; verificare; relaionare; interacionarePrelucrarea profund primar (percepii)detectare; sesizare; orientare; observare; analiz; identificare; distingere; discriminare; extragere; segmentare; interpretare; comparare; descompunere; filtrare; corelare; difereniere; clasificare; ordonare; grupare; relaionare; compunere; sintez; combinare; explorare; anticipare; schematizare; organizare; modelare; msurare; suprapunere; verificare; apreciere; corectare ; recunoatereFormarea imaginilor mentale(reprezentri)prelucrare; sistematizare; combinare; recombinare; aso-ciere; modelare; selectare; structurare; corelare; organizare; generalizare; nregistrare; pstrare; reactualizare; reproducere; transformare; proiectare; codificare; comparare; generare; construire; scanare; orientare; schematizare; esenializare; integrare; relaionareMecanisme abstracte(gndirea)1. Integrareaanaliz; comparare; sintez; generalizare; integrare; reactualizare; corelare; transformare; structurare; formulare de ipoteze; argumentare; explicare; difereniere; interpretare; demonstrare; ordonare; exemplificare; prevedere de consecine; clarificare; descriere proprie; corectare; sesizare; relaionare; semnificare; asimilare; combinare; inducere; deducere; simbolizare; extindere semantic; explicitare; conextualizare; apreciere; anticipare; reorganizare; ilustrare; rescriere ; redefmire; extrapolare 2. Categorizare i conceptualizareordonare; reordonare; structurare; restructurare; comparare; sintez; generalizare; abstractizare; relaionare; clasificare; combinare; recombinare; grupare; corelare; esenializare; tipizare; modelare; definire; corectare; codificare; simbolizare; difereniere; schematizare; asmblare; reprezentare; deducere; exprimare; recunoatere; conclu-zionare; argumentare; numire3. Construirea de raionamenteraionare; formularea de judeci; prelucrare; combinare; argumentare; oncluzionare; inducere; deducere; generalizare; atribuire; schematizare; decizie; relaionare; particularizare; modelare; formularea de ipoteze; proiectare; inferen; corectare; organizare; recombinare; transferare; operare; explicare; interpretare; convingere; construire; reflectare; simbolizare; exprimare

( E. Joita, Educatia cognitiva, Editura Polirom, Iasi, 2003)

4. Rezolvarea de problemeanaliz; comparare; identificare; recunoatere; contrastare; sintez; explicare; argumentare; sesizare; elaborare de ipoteze; exprimare; corelare; schematizare; reasmblare; reprezentare; reorganizare; reactualizare; alegere de strategii; investigare; reelaborare; utilizare; evaluare; restructurare; recorelare; aplicare; alegere; transferare; deducere; clasificare; prelucrare; reintegrare; raionare; valorizare; encodare; nelegere; transformare; operare; difereniere; proiectare; modelare; creare; determinare; identificare; concluzionare; apreciere; efectuare; verificare; decizie; formulare; rezolvare5. Luarea de deciziiformularea de alternative; analiz; alegere; sintez; comparare ; raionare; raportare la norme; corectare; modelare; estimare; proiectare; valorizare; evaluare; descriere; explicare; argumentare; reprezentare; restricionare; schematizare; prelucrare; categorizare; grupare; prevenire; combinare; recombinare; identificare; sesizare; documentare; selectare; soluionare; comunicare; organizare; reorganizare6.Mecanisme ale sistemelor mnezice(memorie)encodare; codificare; ntiprire; stocare; fixare; interiorizare; reinere; pstrare; recuperare; prelucrare; reactualizare; reamintire; recunoatere; metamemorare; combinare; regrupare; relaionare; schematizare; resistematizare; uitarea ; relaionarea; reinterpretare; interacionare; modelare; remodelare; codificare semantic; organizare; reorganizare; structurare; restructurare; activare; reactivare; reconstruire; conservare; tergere.

Demers practic- aplicativ de proiectare a unui curriculum integrat din perspectiva nvmntului centrat pe competene n ciclul primar

COMPETENAProcesul psihic-GndireaDisciplina/ aria curric.PROIECTAREA UNOR ACT. DE PREDARE-NVARE-EVALUAREContinuturi corespondente STRATEGIIEvaluare Metode de predare/ invatare Organizarea activitatii Mijloace de inv.

Nivel

Integrarea

Obiectivul cognitiv:capacitatea de a analiza i sintezacapacitatea de a transformacapacitatea de a esenializaetcMatematicatiine..Celelalte disciplineDin Matematica:Clasa preg.Clasa IClasa a II-aClasa a III-aClasa a IV-a

Din tiineClasa preg.Clasa IClasa a II-aClasa a III-aClasa a IV-aDin celelalte discipline:Clasa preg.Clasa IClasa a II-aClasa a III-aClasa a IV-a

NivelCategorizare /conceptualizareCapacitatea de a ordonaCapacitatea de a comparaCapacitatea de combinaetc

VI. ntrebri/Probleme deschise/Dileme

Ce anse de reuit are armonizarea educaiei precolare cu clasa pregtitoare i cu clasele I-IV n condiiile actualelor planuri de nvmnt ?

Cum se vor armoniza influenele formale, nonformale i informale pentru a fi n consonan cu semnificaia actual a conceptului de curriculum colar?

Ce raport trebuie instituit ntre norma european i specificitatea sistemului romnesc de nvmnt?

Cum se va reflecta n documentele curriculare i n practica educaional trecerea de la PPO la Pedagogia competenelor? Ce raporturi vor exista ntre acestea?

Care sunt competenele care vor transcende graniele dintre ciclurile/nivelurile nvmntului obligatoriu? Care va fi zona de ncredere reciproc ntre acestea?

Ce viitor se prevede Pedagogiei competenelor? Va fi o mod sau reprezint ntr-adevr o soluie de ieire a educaiei din impas?

Ce caracteristici va avea formarea iniial a cadrelor didactice? Dar formarea continu? Cum se vor articula?

Cum se vor armoniza dezideratul formrii unei culturi generale specific sistemelor de nvmnt europene cu spiritul pragmatic utilitarist excesiv promovat de Pedagogia competenelor?

Care va fi raportul optim ntre timpul de nvare i timpul colar al elevului?

BIBLIOGRAFIEAbrecht, Roland, 1991, Levaluation formative. Une analyse critique, Bruxelles, De Boeck;Bercovitz Alain; Fievet, Pascale; Poirier Dominique, 1994, Pour apprecier la qualit de la formation. Giude methodologique, LHarmattan;Birch, A., Hayward,Sh., Diferene interindividuale, Bucureti, Editura Tehnic,1999;Boco, Muata, 2002, Instruirea interactiv, Presa Universitar Clujean;Bosman Christian, Gerard Franois-Marie, Roegiers Xavier, 2000, Quel avenir pour les competences? De Boeck Universit;Carpentier Claude (coord.), 2001, Contenus dnseignement dans un monde en mutation: permanences et ruptures LHarmattan; .Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative i complementare. Structuri stiluri i strategii, Aramis, Bucuresti;Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, IasiCreu, C., 1998;Curriculum difereniat i personalizat, Iai , Editura Polirom, Cristea, Sorin, 1998, Dicionar de termeni pedagogici, EDP;Crian, Al. (coord.), ., 1996; Curriculum colar. Ghid metodologic, Bucureti, M.E.I.-I.S.E Cuco, Constantin, 2002, Pedagogie, Polirom, Iai;DHainaut, L., 1981, Programe de nvmnt i educaie permanent, EDP, Bucureti;Depover, Christian, Nol Bernadette, 2000, Lvaluation des competences et des processes cognitifs, De Boeck Universit;Depover, Cristian; Nol Bernadette, 1998, Approches plurielles de lvaluation des competences et des procesus cognitifs, FUCAM;Dragu, A., Structura personalitii profesorului, Bucureti, EDP, 1996;Figari, Gerard; Achouche, Mohamed, 2001, Lactivit valuative reinteroge, Bruxelles, De Boeck;Gagne. R., Briggs, L.J., Principii de design al instruirii, Bucureti, EDP, 1977;Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor, 2002, CNC, Aramis, Bucureti;Gordon, Thomas, 1981, Enseignants efficaces, Le jour, Editeur Division de Sagides LTEE;Ionescu, Miron; Radu, Ion, 1995, Didactica modern, Editura Dacia, Cluj-Napoca;Iucu, Romi, 2001, Instruirea colar. Perspective teoretice i aplicative, Polirom, Iai;Jinga, Ioan; Negre, I., 1999, nvarea eficient, Bucureti, All;

Joia, Elena, 2002, Educaia cognitiv, Editura Polirom, Iai;Kerlan, Alain, 1998, Lcole venir, ESF editeur;Ketele, Jean Marie de, 1986, Lvaluation: approche descriptive ou prescriptive? Bruxelles, De Boeck;Lang, Peter, 1995, Understanding Curriculum, Peter Lang Publishing, New York;.Macavei, Elena, 1997, Pedagogie, EDP, Bucureti;Manolescu, Marin, Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie, Bucuresti, Editura Meteor, 2004;Manolescu, Marin, 2002, Evaluarea colar un contract pedagogic, Bucureti, Editura Fundaiei Dimitrie Bolintineanu; Mialaret Gaston, 1993, Pedagogie generale, PUF;Mialaret Gaston, 1993, Les sciences de lducation, PUF, Paris;Miclea, Mircea, 1999, Psihologie cognitiv, Polirom, Iai;Mitrofan, N;Neacu, I.; 1999, Instruire si invatare, EDP, BucurestiNiculescu, Rodica, 2000, Formarea formatorilor, Editura ALL, BucurestiOCDE, 1999, Mesurer les connaisances et competences des leves. Un nouveau cadre dvaluation;OCDE, 1998, Programmes scolaires. Mode demploi;Oprea Crenguta,2006, Strategii didactice interactive, EDP, BucurestiPaun Emil, Potolea Dan (coord.), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002;Pun, Emil, 1999, coala abordare sociopedagogic, Polirom, Iai;Peretti, Andr de, 1996, Educaia n schimbare, Iai, Editura Spiru Haret;Perrenoud Philippe, 1998, Lvaluation des eleves. De la fabrication de lxcelence a la rgulation des apprentisages. Entre deux logiques, Bruxelles, De Boeck;Potolea, Dan, Paun E. Coord), 2002, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, Pourtois, Jean Pierre, Desmet, Haquette, 1997, Lducation postmodern, PUF, Paris;Resweber Jean-Paul, 1981, La methode interdisciplinaire, PUF;Robert Andr (coord.), 2000, Les contenus denseignement en question. Histoire et actualit, CRDP de Bretagne;Rogiers Xavier, 1997, Analyser une action dducation ou de formation, De Boeck Universit;

Scallon Gerard, 2000, Levaluation formative, Bruxelles, De Boeck; Stanciu I. Gh., 1995, coala i doctrinele pedagogice n secolul XX, Bucureti, EDP;Stoica, Adrian (coord), Roxana Mihail, 2008, , Toma, Steliana., Profesorul, factor de decizie, Bucureti, Editura Tehnic,1994;Ungureanu Dorel, 2001, Teroarea creionului rou. Evaluarea educaional, Editura Universitii de Vest;Videanu, George, 1988, Educaia la frontiera dintre milenii, Editura Politic, Bucureti;Verza, E., Schiopu, U., Psihologia vrstelor, Bucureti, EDP, 1995.Vlsceanu, Lazr, 1988, Proiectarea pedagogic, n Curs de pedagogie, Universitatea Bucureti;Vogler Jean (coord.), 2000, Evaluarea n nvmntul preuniversitar, Polirom, Iai;Vrasmas Ecaterina, x x x , 1998, Dictionnaire actuel de lducation, Guerin;x x x, 1998, Dictionnaire encyclopedique de leducation et de la formation, Nathan;Zlate, M., Fundamentele psihologiei, Bucureti Editura XXI,1994;Agenia Naional Socrates, Combaterea eecului colar: o provocare pentru construcia european, Bucureti, Editura Alternative,1996;Curriculum Naional - Cadru de referin , M.E.N.- C.N.C, Corint, Bucureti, 1998.Curriculum pentru invatamantul prescolar, 2008, MEN, Legea Educatiei Nationale nr. 1/ 2011Cadrul de Referin (CR) al Curriculumului Naional din nvmntul preuniversitar, revizuit, completat i adaptat sistemului actual de nvmnt- Coordonator Dan Potolea- Universitatea din Bucuresti, Proiectul POSDRU: Cadru de referin al curriculumului naional pentru nvmntul preuniversitar: un imperativ al reformei curriculare; Activitatea 7

Documents

Marin Manolescu Principii Si Etape Elaborare Curriculum