Universitatea Romno-American Masterat Marketing

MARCA N MARKETINGUL INTERNAIONAL - DUPONT -

Coordonator tiinific: Conf. Univ. Dr. Oana Preda

Absolvent Sabina Dumitru

Bucureti

2010

CUPRINS

Introducere...........................................................................................................................3 Capitolul I Marca internaional.......................................................................................4 1. 2. 3. Caracteristici ale dinamicii pietei internationale in contextul global actual............4 Considerente de baza privind semnificatiile marcii internationale in cadrul Rolul i importana marketingului internaional si a instrumentelor acestuia ntr-o

marketingului international......................................................................................6 companie multinaional..........................9 Capitolul II Analiza companiei DuPont.................................14 1. 2. 3. 4. 1. 2. 3. Scurt istoric al nfiinrii i dezvoltrii companiei................................................14 Date de referin ale companiei ............................................................................17 Produsele DuPont.............................................................................................20 Analiza SWOT a companiei DuPont.....................................................................29 Dezvoltarea companiei i adaptarea continu la nevoile majore ale omenirii.......33 Principii ce stau la baza relatiilor companie clienti si a patrunderii pe noi Modalitati de promovare a marcilor DuPont in intreaga lume si de fidelizare a

Capitolul III Mrcile DuPont n lume.............33

piete........................................................................................................................35 clientilor de pretutindeni........................................................................................39 Concluzii............45 Bibliografie................47

2

Introducere

Lucrarea de fa i propune realizarea unei analize a modului de functionare si de rezistenta pe o piata internationala a unei marci de-alungul anilor. Astfel, am ales ca studiu de caz analiza marcilor apartinand companiei DuPont deoarece compania are brevetate sute de mii de produse in decursul a 208 ani de existenta a companiei de la infiintare, dar in special deoarece aceste marci apartinand companiei sunt marci recunoscute international, sunt prezente in vietile noastre de zi cu zi, indiferent ca suntem constienti de acest lucru sau nu, indiferent daca am auzit de denumirile lor sau de numele firmei producatoare, aceste produse ajung intr-un fel sau altul in viata noastra la un anume moment si de aceea am considerat ca reprezinta un bun exemplu de marca internationala. Marketingul international se regseste printre modalitatile utilizate de orice agent economic ce desfasoara activitati peste granita tarii de provenienta, fiind intalnmit fara excepie n orice domeniu ar activa compania respectiva, exercitnd astfel o influen major asupra istoriei si profiturilor in final ale companiei.

3

CAPITOLUL I MARCA INTERNAIONAL

1.

Caracteristici ale dinamicii pietei internationale in contextul global actual Globalizarea, proces extrem de controversat, reprezint, la nivel economic, mondializarea pieelor financiare, expansiunea la nivel global a comerului internaional, aducerea n primplan a coorporaiilor multi i supranaionale. Instituional, globalizarea a adus reglementri formulate de organizaiile multiguvernamentale i grupurile de interese, colabornd, mai mult sau mai puin, cu guvernele naionale. Datorit dezvoltrii fr precedent a mijloacelor tehnicotiinifice bazate pe automatizare, electronizare, coroborate cu creterea exploziv a mijloacelor comunicaionale, are loc o relativ contracie a spaiului geografic devenit mult mai compact, permind intercondiionarea componentelor teritoriale i sectoriale ale sistemului economiei mondiale. Spaiul economiei mondiale este structurat n dou componente: cel internaional, bazat pe respectarea frontierelor statale, i cel transnaional, controlat de marile concerne transnaionale. Globalizarea economic termenul este n mod normal utilizat pentru a descrie diferite tipuri de schimbri stucturale n lume, trstura comun a acestor schimbri fiind aceea c ele traverseaz granie i teritorii naionale. Este o formul prescurtat pentru o mulime de fenomene variind de la deschiderea pieelor, intensificarea relaiilor internaionale i pn la schimbri radicale ale climatului financiar. Firmele, la fel ca orice tip de agent economic, pot aciona pe pieele interne (aferente rilor de provenien) sau pe piaa internaional. Cea de-a doua variant implic operaiuni peste grani pe pieele strine i totodat marketing internaional. Motivele pentru care firmele abordeaz comerul internaional sunt multiple.

4

Ieirea pe alte piee poate de asemenea s contracareze caracterul static ale pietei interne, sa implice un plus de dinamism, sa asigure evitarea unei concurente puternice pe anumite piete externe. Apelarea la alte piete permite o largire de orizont, diversificarea paletei ofertei, a modalitatilor de comercializare, cresterea dimensiunii pietei potentiale (ca rezerva pentru extinderi ulterioare). Costul unitar, volumul productiei si cota de piata se afla in permanenta corelatie, practicarea unor preturi diminuate in raport cu concurenta fiind menita sa creeze un avantaj intreprinzatorului respectiv. Atingerea unui nivel de productie corespunzator poate permite reduceri ale costului unitar (prin marirea volumului vanzarilor). De cele mai multe ori, pentru asemenea politici singura solutie este iesirea in exterior. Fenomenul de globalizare este unul pe care agentii economici de anvergura nu il pot evita in conditiile cresterii similitudinilor, integrarii efectelor evolutiei tehnicostiitifice si apritiei de noi si noi concurenti ca elemente ale pietei internationale contemporane. Toate acestea au efecte si asupra ciclului de viata a produselor. Este stiut ca fenomenele de imbatranire ale unui produs fac pe majoritatea firmelor sa recurga fie la innoirea acestora, fie la mai ales la innoirea pietei (se apeleaza la acele piete pentru care acel produs apare ca fiind nou). Pe ansamblul afacerilor firmei o asemenea politica mentine tineretea relativa a produsului, prelungind faza de maturitate si intarziind declinul generat de imbatranire. In conditiile in care pietele interne ale celor mai multe tari sunt dominate nu de producatori limitati, ci de companii de anvergura internationala, ceilalti producatori sunt incitati si chiar fortati indirect sa ii urmeze pe acestia; este vorba nu numai de copierea unei strategii de piata, ci si de masuri preventive; pierderea pozitiilor pe piata interna sau chiar eliminarea unei firme este mai usor de suportat atunci cand alte piete mai indepartate (unde efectele pot intarzia sau unde concurentii difera) pot compensa un anumit volum de cifra de afaceri. Indiferent care ar fi motivele fiecarei firme in parte, comertul international reprezinta in majoritatea covarsitoare a cazurilor o necesitate nationala: cele mai multe economii nu isi pot acoperi anumite nevoi ale economiei si ale consumului populatiei, trebuind sa importe combustibil, alimente, materii prime, tehnologie, utilaje, mijloace de

5

transport, etc. In sensul invers, pentru plata acestora catre exterior trebuie asigurata valuta necesara (prin vanzari pe alte piete). In vederea extinderii si cresterii activitatii in forme avantajoase, este necesar marketingul international. In esenta, extinderea in exterior a operatiunilor comerciale se face pentru motive de eficienta, vizand desigur profitul. Marketingul international este circumscris sferei afacerilor internationale, care cuprinde toate domeniile functionale cu privire la activitatile transfrontaliere, si anume: productia idustriala internationala, managementul financiar international si marketingul international. Comertul international cuprinde activitatile referitoare la operatiunile comerciale sau de cooperare economica si tehnico-stiitifica in raporturile cu strainatatea, la nivel de natiune. Astfel, comertul international are o sfera de activitate mai restransa decat marketingul international. 2. Considerente de baz privind semnificatiile marcii internationale in cadrul

marketingului international Marketingul international reprezinta un proces managerial de identificare si satisfacere a nevoilor consumatorilor aflati in afara spatiului national intreprinderii prin luarea in consideratie a factorilor de mediu specifici pietei externe, astfel incat sa fie atinse obiectivele strategice pe care intreprinderea si le-a propus prin intrarea pe piata respectiva. Activitatile ce trebuie intreprinse prin intermediul marketingului si adaptate pentru a face fata diferentelor de pe piata internationala reprezinta: analiza pietelor existente si a pietelor potentiale; planificarea si dezvoltarea de produse si servicii cerute de consumatori, identificate intr-un ambalaj corespunzator; distributia produselor prin acele canale care pun la dispozitia consumatorului serviciile asteptate; promovarea produselor si serviciilor - inclusiv publicitatea si vanzarile personale pentru informarea si educarea consumatorilor in legatura cu produsele sau serviciile respective, sau pentru convingerea consumatorilor sa incerce modalitati noi de satisfacere a nevoilor; stabilirea preturilor in asa fel incat ele sa reflecte atat o valoare (utilitate) rezonabila a produselor sau serviciilor, cat si un profit satisfacator; asistenta tehnica sau non-tehnica acordata consumatorilor - atat inainte cat mai ales dupa vanzare pentru a le asigura acestora

6

satifactia si suportul asteptat si necesar, deschizand astfel noi oportunitati de vanzare pentru viitor, vitale pentru supravietuirea si dezvoltarea pe termen lung a firmei. Identificarea nevoilor consumatorilor se realizeaza pe baza cercetarilor de marketing international. Asemenea cercetari ajuta compania sa inteleaga nevoile consumatorilor de pe diverse piete si sa descopere daca acestea sunt diferite de cele ale consumatorilor de pe piata unde actioneaza firma in prezent. Companiile mai trebuie sa analizeze segmentele de piata din diverse tari pentru o pozitionare corecta a produsului in scopul penetrarii pe piata respectiva. Daca nevoile din diverse tari si regiuni difera, o companie trebuie sa aiba in vedere posibilitatile de adaptare a produselor si a celorlalte elemente ale mixului de marketing ce satisfac la cel mai inalt nivel nevoile consumatorilor din lume. Daca preturile trebuie scazute, compania trebuie sa descopere o cale de a fabrica aceleasi produse cu costuri mai scazute si sa decida daca vor realiza produsul intr-o anumita tara care corespunde din acest punct de vedere. Un sistem de logistica si distributie bine definit este necesar pentru aprovizionarea punctelor de vanzare cu cantitati suficiente. Firmele trebuie sa dezvolte baze de date si sisteme de informatii care sa contina consumatorii globali si sa raspunda nevoilor si deciziilor de cumparare ale acestora. Companiile trebuie sa faca fata atat concurentei nationale, cat si celei globale. Concurentii globali pot fi reprezentati de companii multinationale, companii detinute de stat care pot sa nu fie orientate neaparat spre obtinerea de profituri, precum si firme locale de dimensiuni reduse. Succesul pe termen lung vine, in parte, din obtinerea, monitorizarea si raspunsul la actiunile concurentilor globali, mai ales prin intelegerea avantajelor competitive si comparative. Marketingul international creaza un nou nivel de complexitate deoarece companiile trebuie sa-si coordoneze activitatile de marketing din diversele tari unde actioneaza. Aceasta poate implica dotarea cu personal si alocarea de responsabilitati in departamentele de marketing ale diferitelor firme si alegerea deciziilor ce trebuie centralizate sau controlate de catre societatea-mama, daca sa aibe in vedere planuri si campanii standardizate, precum si nivelul adecvat de raspundere la nivel local. Atunci cand firmele doresc sa actioneze pe plan international, ele trebuie sa faca fata diferentelor economice si culturale care exista in infrastructura de marketing, cum ar

7

fi structura si gradul de sofisticare al sistemului de distributie, constrangerile financiare impuse de cursurile de schimb si variabilitatea ratelor inflatiei, precum si impactul politicilor guvernamentale, in special cele protectioniste si cele care pot avantaja in mod incorect concurenta sau care creaza dificultati la intrarea pe pietele respective. Astfel, marketingul international presupune exportarea de produse catre diferite tari. O firma este atrasa din ce in ce mai mult pe o piata internationala pe masura ce sporeste implicarea sa in tarile straine prin participarea la stabilirea preturilor, a activitatii promotionale, acordarea de service post-vanzare si in cele din urma prin fabricarea produselor. O companie poate sa inceapa fabricarea de produse in strainatate la costuri mai mici pentru a face fata preturilor concurentilor internationali. De multe ori se poate intampla sa fabrice produsul pentru ca apoi sa-l vanda pe aceeasi piata. De asemenea, se poate intampla ca o firma sa nu considere fezabila intrarea pe o piata straina de una singura. In acest caz, efortul de marketing international devine complex atunci cand firma se asociaza cu un partener care are cunostiinte specializate in legatura cu o anumita piata straina sau clientii acesteia sau poate, puncte importante de legatura cu o anumita piata straina sau clientii acesteia sau puncte importante de legatura la nivel local sau guvernamental. Nevoia unui partener mai poate rezida si din divizarea riscurilor, contributia cu capitaluri, produse sau canale de distributie. Nu de putine ori se intampla ca guvernul local dintr-o anumita tara sa interzica accesul unei firme straine pe piata daca aceasta nu se asociaza cu o firma de pe piata nationala respectiva. Companiile care un sunt dispuse sa aloce capitaluri, eforturi de management si marketing in tarile straine ar putea gasi interesante posibilitatile de licentiere a produselor sau tehnologiilor de fabricatie ce implica un risc minim si o implicare mai scazuta. Scopul final este tot de obtinere de profituri de pe urma cererii externe, dar modalitatea de abordare este diferita. Unele firme constata ca nu pot face fata concurentei de pe piata lor locala decat prin vanzarea de produse importate fie de la fabrici instalate in strainatate, fie de la diferiti producatori straini care realizeaza produse in concordanta cu specificatiile date de compania locala in cauza. Clientii externi pot forta o companie sa-si schimbe optiunea de afaceri. Spre exemplu, un cumparator strain poate determina firma vanzatoare sa accepte in schimbul

8

unor bunuri de care este interesata plata cu alte produse. Daca firma accepta oferta, cele doua companii incheie un acord de barter, ce presupune plata unor produse cu alte produse. 3. Rolul i importana marketingului internaional si a instrumentelor acestuia n

cadrul unei companii multinaionale In secolul al XXI lea marketingul international este din ce in ce mai important pentru firme, indiferent de marimea acestora, pentru consumatorii produselor acestora si pentru economiile nationale. La scar mondial, companiile vnd produse, folosesc materiale i echipamente ce concureaz cu anumite produse aparinnd unor piee externe. Pentru unele companii, fie ele de dimensiuni mai mari sau mai mici, vnzrile de pe piaa internaional le asigur profituri adiionale, n timp ce pentru altele, acestea reprezint singura surs de profit. Consumatorii din toata lumea sunt familiarizati cu marcile internationale, insa, in plus, ei mai folosesc si bunuri produse pe plan national care includ materiale sau componente furnizate din strinatate. Piata internaionala a devenit din ce in ce mai agitata pe masura ce globalizarea a avansat. China a devenit un centru global de manufacturare la costuri de productie reduse si capacitati industriale in crestere rapida. Exporturile in crestere sustin concurenta pe piata externa si totodata creaza competitie pe piata interna. Chiar si micii producatori locali de articole de artizanat din Mexic au descoperit ca textilele produse in China inlocuiesc cu succes unele din produsele lor locale, in timp ce marii producatori isi pierd piata de desfacere din Statele Unite sau alte piete de asemenea calibru. Inovatiile antreprenoriale si schimbarile tehnologice au condus la aparitia de noi produse si servicii. Unele dintre acestea au venit in intampinarea nevoilor existente pe piata, in timp ce altele au creat noi cereri. Inovatiile si schimbarile au creat noi oportunitati pentru unele companii, in timp ce pentru altele au reprezentat adevarate provocari sau chiar amenintari. Reducerea barierelor din calea comertului a creat posibilitatea pentru o mare parte din comerciantii de toate categoriile sa-si extinda activitatile, de la domeniul national sau regional, la nivel international. Aceasta inseamna,

9

totodata, si expunerea acestora unei noi concurente care va fi, pe timp ce trece, din ce in ce mai acerba. Internationalizarea mai poate reprezenta rezultatul unei combinatii de factori de pe piata nationala, tara gazda, mediul global si caracteristicile fiecarei companii. O piata limitata pe plan national si/sau concurenta din afara incurajeaza companiile sa considere exporturile sau penetrarile pe noi piete externe, incurajari in vederea internationalizarii. Pietele externe largi si deschise ofera oportunitati ce ii incurajeaza pe cei din afara sa intre pe piata respectiva, dupa cum comunicatiile si sistemele logistice perfectionate incurajeaza exporturile. Factori precum avantajul competitiv si interesul pentru activitatile de pe pietele externe incurajeaza de asemenea internationalizarea. Marketingul nu este o operatiune singulara, ci este strans legata de strategia globala a unei companii. Marketingul international este de asemenea legat de strategia globala. Multe companii sunt obligate sa-si comercializeze sau serviciile la nivel global, din cel putin doua motive: cererea globala a produselor si confruntarea cu concurenta globala. Formularea strategiei globale incepe cu strategiile care impart liniile de produse. Apoi sunt formulate strategiile liniilor de produse influentate de industrie, de avantajele competitive ale firmei si de valoarea adaugata. Strategiile de baza sunt fie de a deveni producatorul la cele mai mici costuri, oferirea de produse diferentiate, fie obtinerea de protectie guvernamentala impotriva concurentei externe. Urmeaza deciziile referitoare la coordonare si configurare. In configurarea activitatilor, companiile aleg intre extensia pietei, o perspectiva plurinationala sau o perspectiva globala. La adoptarea perspectivei globale exista o serie de variabile ce trebuie luate in considerare, precum diferentele de pe piata globala, consumatorii si concurenta; politici diferite ale guvernelor tarilor gazda, tehnologii si resurse; factorul timp. O firma ar putea fi dispusa sa-si sacrifice profiturile pe termen scurt in favoarea unei cote de piata mai ridicate intr-o perspectiva mai indepartata sau ar putea considera prioritara pozitia sa in cadrul concurentei globale si nu neaparat in cadrul pietei nationale. Competitorii globali ies in evidenta prin diversificarea pietelor nationale dominate; diversificarea prin noi produse si prin extinderea liniilor de produse in noi segmente de produse.

10

O alta componenta a sistemului de marketing global este pozitionarea pe piata. Intrebarea care se pune este daca firma ar trebui sa aiba in vedere vanzarea acelorasi produse unor segmente diferite pe diverse piete nationale sau vanzarea catre acelasi segment in fiecare tara cu o oarecare adaptare a produsului. Coordonarea sistemului de marketing global este un proces si o sarcina complexa. O serie de metode includ folosirea unor abordari similare in diverse piete, transferul know-how-ului si experientei de marketing, succesiunea programelor de marketing pe diverse piete si integrarea abordarilor catre clientii multinationali. Astfel, managementul trebuie sa decida ce piete are in vedere. Factorii luati in considerare la luarea acestei decizii sunt marimea si gradul de crestere a pietei; stagiului ciclului de viata a produsului pe piata vizata; nivelul competitiei; similaritatile cu alte piete unde s-a actionat anterior; influenta restrictiilor guvernamentale. In momentul in care o companie ia in considearare posibilitatea de a intra pe o noua piata, ea trebuie sa aiba in vedere multiple aspecte, concretizate in diferitele medii ale societatii respective. O caracteristica esentiala a comerciantului pe piata internationala este diversitatea mediilor in care acesta isi desfasoara afacerile; aceste medii sunt cel economic, mediul cultural, apoi cel politic, legislativ si natural, dimensiunea economica a mediului fiind cea mai importanta. Fortele economice afecteaza comerciantul international prin impactul pe care il au asupra potentialului pietei. In plus, fortele economice dintr-o tara pot fi puternic influentate de infrastructura existenta, incluzand aici comunicatiile, energia si serviciile de transport. Mediul economic reprezinta o analiza complexa a situatiei economiei si a domeniului in care care intentioneaza sa investeasca intreprinderea la extern, precum si a factorilor care influenteaza puterea de cumparare si structura cheltuielilor consumatorilor din tara si piata vizata. O problema importanta a marketingului este daca are sau nu vreo implicare in procesul dezvoltarii economice. Unii sunt de parere ca marketingul este relevant numai pentru tarile industrializate unde problema care se pune este de directionare a resurselor disponibile in productii care se schimba mereu si care satisfac o piata dinamica. In tarile mai putin dezvoltate problema cea mai importanta este de alocare a resurselor care le sunt

11

insuficiente si pentru satisfacerea nevoilor primare. Eforturile trebuie concentrate pe productie si pe posibilitatile de crestere ale acesteia si nu pe nevoile si dorintele consumatorilor. Astfel, se poate spune ca procesul de marketing de analiza a resurselor unei societati si a oportunitatilor de piata este un proces de relevanta universala. Rolul marketingului de identificare a nevoilor si dorintelor consumatorilor si de concentrare a eforturilor organizatiei pentru a putea raspunde acestora este acelasi, atat in tarile cu venituri scazute, cat si in cele cu venituri ridicate. Dezvoltarea economica nu urmeaza o cale dreapta de crestere. Chiar si in tarile cu guverne stabile, schimbarile politice radicale merg adesea mana in mana cu schimbarile economice profunde. Acestea au un efect urias asupra consumatorilor si achizitiilor acestora dar si asupra eforturilor comerciantilor de adaptare la conditiile pietei respective. In functie de gravitatea dezechilibrului economic, de la stagnare combinata cu inflatie la depresiune, consumatorii cumpara mai putin, se orienteaza spre produse mai ieftine si mai utile, etc. Mediul cultural reprezinta componenta care manifesta cea mai ridicata rigiditate la actiunea factorului modificare, de aceea regula dupa care se ghideaza comportamentul intreprinderilor pe piete externe este de incercare de adaptare si respectare a valorilor culturale. Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale acumulate de membrii unei colectivitati umane care o face sa se deosebeasca de alte colectivitati. In acest sens, cultura include sisteme de valori, iar valorile reprezinta fundamentele formarii culturii. Factorii culturali exercita cea mai mare presiune asupra comportamentului consumatorului intrucat reprezinta variabila fundamentala a dorintelor si comportamentului unei persoane. Mediul politic cu care se confrunta o intreprindere care patrunde pe o piata straina este reprezentat in primul rand de faptul ca investitorul primeste permisiunea de a derula afaceri in cadrul respectivului spatiu de la autoritatile locale - guvernul local. Firma cu activitate internationala se integreaza intr-un mediu politic mult mai complex decat cel national. In conditiile actuale in care interdependentele de natura politica dintre diferite economii si state suverane se accentueaza tot mai mult, o analiza de ansamblu a contextului politic global in care firma isi desfasoara activitatea devine esentiala pentru stabilirea modului si conditiilor de internationalizare. Mediul politic international este

12

caracterizat prin faptul ca fiecare tara are propria sa configuratie politica ce este caracterizata de un anumit grad de stabilitate sau instabilitate si care, alaturi de organizatiile politice si militare internationale, alcatuiesc mediul politic global. Tendintele manifestate in plan international sunt in mare parte influentate de evolutiile actuale si de perspectiva din tarile dezvoltate. In ceea ce priveste integrarea activitatilor extranationale ale unei firme, un rol important revine si politicilor economice promovate de fiecare tara in parte, dar si de organizatiile internationale si regionale, acestea putand-o limita sau favoriza. Pentru o firma care opereaza pe mai multe piete problema politicii de produs si a planificarii acesteia este extrem de complexa. Consumatorii de pe diverse piete au cerinte diferite, asa ca deciziile multinationale asupra caracteristicilor sau a modalitatilor de transport sunt extrem de variate. Produsul national este acel produs al unei companii oferit pe o singura piata nationala. De multe ori, produsele nationale apar atunci cand o companie globala se ocupa de satisfacerea nevoilor si dorintelor de pe o anumita piata. Produsele internationale sunt cele oferite pe piete multinationale, regionale. Produsul international clasic este produsul european oferit pe toata piata Europei insa nu si in restul lumii. Printre politicile aplicate de orice companie, in centrul acestora se afla momentan si se va afla intotdeauna politica de preturi. Pretul este un element cheie al mixului de marketing si singurul de altfel care genereaz profit. Pretul reprezint o variabila deosebit de importanta in marketingul international. Nivelul acestuia poate influenta cumpararea sau din contra, renuntarea la un anume produs sau serviciu. In timp ce in unele culturi un pret ridicat desemneaza o calitate si o marca deosebita a unui anumit produs, atragand dupa sine achizitionarea acestuia de catre clientela formata, iar cumpararea unui produs catalogat ca fiind un chilipir ar fi inacceptabila, in alte perceptii produsele ieftine sunt preferate si din motive de resurse financiare limitate. Astfel, se creaza o obisnuinta a cumparatorilor de a inclina catre produsele cu un nivel cat mai scazut al pretului, netinand neaparat seama de calitate sau de firma producatoare, ci ghidandu-se exclusiv dupa pret. In ultima instanta, nivelul pretului determina capacitatea firmei de a se mentine pe piata, de aceea depinde numai de aceasta in ce masura reuseste sa faca fata presiunilor pietei.

13

CAPITOLUL II ANALIZA COMPANIEI DUPONT

1.

Scurt istoric al nfiinrii i dezvoltrii companiei Fondat in 1802 de ctre francezul Eleuthre Irne du Pont, compania a fost fondat n Wilmington, Delaware, Statele Unite ale Americii. Compania se ocupa iniial cu fabricarea prafului de puc. Cu astfel de produse explozibile, sigurana angajailor i a comunitii inconjurtoare au devenit o prioritate pentru companie, acesta fiind motivul pentru care sigurana reprezint n continuare una dintre valorile de baz ale companiei de astzi. Apoi, n timp, domeniile de activitate ale companiei s-au diversificat, trecndu-se la fabricarea materialelor plastice, vopselelor i materialelor sintetice, DuPont inventnd de asemenea mii de produse noi, printre care ar fi: Nylon, Teflon, i multe altele. DuPont a fost de asemenea compania care a furnizat vopseaua primului automobil al lui Henry Ford. DuPont s-a transformat pentru a face fa cerinelor pieii i noilor oportuniti de dezvoltare in decursul celor 208 de ani de existen. Au existat trei etape principale de-a lungul evoluiei acestei companii. Secolul al XIX lea a fost dominat de producerea i promovarea materialelor explozibile. Pe msur ce piaa s-a dezvoltat, s-a trecut la o nou etap. Secolul al XX lea a fost puternic dominat de chimia convenional i de industria energetic, cea de-a doua fiind posibil prin intermediul Conoco, o companie subsidiar ce a fost vndut n 1988. Aceast pia a marcat nceputul celei de-a treia transformri a companiei.

14

A nceput analiza portofoliului, nlturndu-se afacerile ce nu se potriveau viitoarei viziuni de cretere durabil i investind n noi fluxuri de inovaie, precum electronicele, biotehnologia si nanotehnologia. Abordarea n ceea ce privete afacerea presupune luarea n consideraie a fiecrui aspect legat de organizare de la cercetare i dezvoltare la vnzare i marketing care vizeaz clientul i nevoile acestuia. Acest lucru asigur pstrarea concentrrii asupra problemelor eseniale i a oportunitilor care exist i care ndreptesc acionarea rapida i cu creativitate n scopul soluionrii cerinelor clientului. Este utilizat n mod constant cercetarea i inovaia pentru a exploata la maxim puterea deinut i stimularea unei creteri continue. Abordarea tiinific se bazeaz pe combinarea diferitelor curente ale tiinei, ca de exemplu mpletirea noilor inovaii biologice cu tradiia n chimicale i materiale. Se concentreaz asupra lucrului n parteneriat cu clienii pentru a crea produse i servicii care s rspund nevoilor lor, pentru a identifica sferele relevante pentru cercetare i inovaie i pentru a reduce durata de timp din momentul conceperii i pn la comercializare. Prin proiectele comune n care sunt implicai alaturi de liderii industriei i instituiile academice, cei de la DuPont isi lrgesc aria de expertiz, dezvoltnd tehnologii noi i crend produse inovatoare i comerciale viabile. La baza istoriei companiei stau chimia, tiina i sigurana. Aceast tradiie unic n siguran a deschis drumul att spre oferirea de consultan a altor companii industriale n domeniul siguranei, ct i spre producerea unei linii de produse destinate siguranei precum produsele DuPont Kevlar pentru veste de protecie i produsul DuPont Nomex, o fibr rezistent la foc. La nceputul anilor 1900, DuPont i-a diversificat activitatea producnd chimicale i n scurt timp a ajuns s produc produse cunoscute la nivel internaional precum DuPont Neopren, Nylon i Teflon. Prezena n Europa dateaz din aceiai perioad. Dei DuPont exporta produse n Spania i Rusia nc de la mijlocul anilor 1800, au nceput s ofere companiilor locale licen s produc Duco - o vopsea pentru automobile care a mbuntit semnificativ procesul de fabricatie a unei maini spre sfritul anilor 1920. Regenerarea de dup cel de al doilea razboi mondial a creat noi oportuniti n Europa, au fost deschise reprezentane

15

n regiune, n Geneva, Elveia, filiala numit DuPont de Nemours International S.A., filial care s coordoneze activitiile din Europa, Orientul Mijlociu i Africa (EMEA). n 1959 a fost deschis n Belgia prima fabric din Europa a companiei DuPont. Astzi, aproximativ 70% din produsele pe care le comercializeaz n EMEA (Europa, Middle East i Africa) sunt produse n aceasta regiune. Continund s i consolideze prezena n aceste ri, au fost adugate, pe lng sediul deja existent n Moscova din 1974, noi sedii n Centurion, Africa de sud, Vilnius, Lituania, Dammam, Arabia Saudit i Almaty, Kazakhstan. Au fost recrutai angajai dintre oamenii de pe teritoriul local, extinznd capacitatea de producie la nivel local, iniiindu-se de asemenea i parteneriate de afaceri cu companii locale. Un bun exemplu n acest sens este parteneriatul DuPont Russian Coatings, o colaborare cu cel mai mare furnizor de vopsele pentru automobile din Rusia, Russkie Kraski. Compania DuPont are peste 1300 de angajai n ECEMEA, iar venitul anual al companiei n pieele n curs de dezvoltare este mai mult dect dublu fa de cel din 2001. Misiunea DUPONT - Creterea durabil: mrirea valorii societii i a aciunilor odat cu reducerea impactului asupra mediului nconjurtor n cadrul lanului valoric, n funcie de care opereaz. Viziunea DUPONT - De a fi compania de tiin cea mai dinamic din lume, crend soluii durabile eseniale unei viei mai bune, mai sigure i mai sntoase pentru oamenii de pretutindeni. Valorile fundamentale: Siguran i sntate. Protejarea mediului nconjurtor. Etic profesional. Respect pentru oameni.

16

2. Date de referin ale companiei DuPont

DuPont n 1802 100 angajai 1 locaie 1 ar 1 produs 12 clieni $36.000 n investiii $500.000 venituri

DuPont n 2009 60.000 angajai 130 uniti de producie 80 ri ~ 500.000 produse 400.000 clieni $1,3 miliarde investiii n Cercetare $ 29,4 miliarde venituri

Europa, Orientul Mijlociu i Africa (EMEA): 14.300 angajai 34 ri 156 locaii ale birourilor 80 naionaliti Cel puin 25 limbi DuPont n Europa Central i de Est De la primul birou de reprezentare din Polonia, s-a ajuns astzi la o prezen n 18 ri cu peste 550 de angajai i birouri n 8 capitale Central-Est europene:

17

Bucureti, Romnia Varovia, Polonia Praga, Republica Ceh Budapesta, Ungaria Vilnius, Lituania Belgrad, Serbia Sofia, Bulgaria Atena, Grecia

La nivel naional, DuPont Romania SRL a nregistrat n 2008 o cifr de afaceri n valoare de 105 milioane EUR, iar n 2009 o cifra de afaceri n valoare de 96 milioane EUR, puin sub nivelul celei din 2008.

Logo-ul DuPont:

18

Locaii ale centrelor de cercetare, laboratoarelor, unitilor de producie i birourilor DuPont:

Comunitate global de 4.400 de oameni de tiin i ingineri Investiii n cercetare i dezvoltare n valoare de $1,3 miliarde 75 centre de cercetare i dezvoltare 33% din totalul veniturilor obinute din produse introduse pe pia n decursul ultimilor 5 ani 34.000 produse patentate din 1804 pn in prezent 19

3.

Produsele DuPont

Industriile/ domeniile de activitate n care este prezent compania prin mrcile sale: Agricultur & Nutriie Industria Auto & Transporturi Construcii & Design Electronice & Comunicaii Energie & Utiliti Administraie Sntate i ngrijire medical Fabricaie Produse pentru mpachetare i arte grafice Plastice Siguran & Protecie Industria Serviciilor

20

21

www.dupont.ro

22

Exist de asemenea o pagin web a identitii mrcii DuPont:

Clasificarea mrcilor DuPont n funcie de industrii i domenii de activitate Produsele DuPont sunt grupate n 4 mari categorii, reprezentate de industriile din care fac aceastea parte. Sunt sute de produse destinate industriei alimentare, industriei transporturilor, industriei energetice (att cea de petrol i gaze, ct i cea a energiei rennoibile) i industriei construciilor. DuPont ncearca s defineasc o propunere de valoare care s acopere tot ceea ce are de oferit clienilor, ns nu doar cte un produs pe rnd, ci mai degrab tot ceea ce le st n puteri pentru a-i prijini clienii. Spre exemplu, particip la organizarea de mari evenimente cum ar fi Cupa de fotbal FIFA din Africa de 23

Sud sau Olimpiada de la Soshi din Rusia, pentru a ajuta la construirea de stadioane, osele, hoteluri, ntr-o manier unitar i nu n pri separate. Mrci DuPont de renume n arhitectur i construcii:

DuPont ofer tehnologii i materiale ce ajut la creterea productivitii n constructii i care fac aceste cldiri s fie pe att sigure, comfortabile i folosind un minim de energie, pe ct este posibil n ziua de astzi. Produsele lor din sticl, nveliurile de protecie i pigmenii decorativi mbuntesc rezistena i estetica exterioarelor cladirilor. Produsele DuPont Butacite i DuPont SentryGlas Plus, folosite la sistemele de tavan i de perei, combin rezistenta cu lumina natural. Inveliurile de protecie, sub form de pudr, precum DuPont Alesta i DuPont Zonyl, combin protecia mpotriva intemperiilor cu finisaje decorative sofisticate. Proprietile de non-aderen ale DuPont Teflon sunt ideale pentru membranele de acoperi translucide care sunt uoare, rezistente i care se cur singure, presupunnd astfel eforturi financiare minime de ntreinere. DuPont Tyvek sporete n mod semnificativ eficiena termic a cldirilor, fiind o membran ce permite vaporilor de aer din interior s ias afar, dar i izolnd n acelai 24

timp cldirea respectiv foarte bine. n primul su an de via, o cas acoperit cu Tyvek va scuti n mod normal de 10 ori cantitatea de energie necesar pentru a fabrica materialul o relaie extrem de favorabil cost beneficiu, pentru un ciclu de via. Soluiile DuPont ofer designerilor de interior noi posibiliti de combinare ale funcionalitii cu estetica prin produse precum DuPont Corian i DuPont Zodiaq, materiale ce pot fi folosite n aplicaii pornind de la blaturi de buctrie, lavoare i pn la placri exterioare de cldiri sau de perei i podele pentru interiorul spitalurilor. Tocmai datorit acestor beneficii deosebite i gamei att de largi de aplicaii, mrcile DuPont nregistreaz un succes atat de mare n rndul arhitecilor i constructorilor deopotriv, ct i a clienilor finali. Transporturi

DuPont este un furnizor de top n cadrul industriei mondiale de automobile, cu vnzri globale de $7,8 miliarde n aceast industrie. Produce cu mult peste o sut de tipuri de materiale i produse de nalt tehnologie care au ca destinaie fabricarea motoarelor, trenurilor de rulare, sistemelor de frnare, corpurilor motoare, componentelor interioare i finisajelor.

25

Nutriie i siguran alimentar

Implicarea ce are loc prin intermediului mrcilor DuPont din industria alimentar are loc de-a lungul lanului valoric al alimentelor, de la ferm la farfurie. Compania DuPont ofer soluii inovatoare pentru fiecare etap a lanului valoric, nsumnd sute de produse n acest sector. Cteva exemple n acest sens ar fi urmtoarele: Semine, proteine din soia: Pioneer, HiBred Seeds Protecia plantelor: erbicide, fungicide, insecticide, pesticide Soluii chimice sanitare, dezinfectani, produse igien: RelyOn, Perasafe, etc. Diagnostice pentru sigurana alimentar: Qualicon, sisteme de testare cu BAX pathogen Proteine din soia: Solae 26

nveliuri & finisaje: Teflon, Tedlar, Corian Soluii de ambalare: Surlyn, Elvax, Nucrel Sigurana n industrie, sntate i mediu nconjurtor include mbrcminte i materiale pentru curat.

27

Cteva date semnificative ale numeroaselor mrci/produse renumite destinate consumului: 1938: DuPont introduce Nylon pe pia 1938: Roy Plunkett descoper Telfon 1952: Mylar 1956: Delrin 1958: Lycra 1963: Nomex 1965: Kevlar 1969: Corian 1969: la primii pai pe lun, 20 dintre cele 21 de straturi ale echipamentului conineau produse DuPont 1990: Dymel, Suva, SentryGlas 2000: Sorona polimer textil 2001: Solae proteine din soia 2004: Kapton polyimide film aboard the Mars Rover

28

4. Analiza SWOT a companiei DuPont Strengths Compania DuPont reprezint o companie multinaional ce s-a devoltat treptat, evolund i dezvoltndu-se n mod firesc, ns durabil i solid, odat cu istoria universal, modelndu-se i existnd ntr-o interdependen fireasc i continu cu aceasta. Punctul central n jurul cruia au aparut i s-au dezvoltat toate ramurile companiei, fundamentul a fost tiina, cercetarea, descoperirea de noi produse i soluii pentru mbuntirea i simplificarea vieilor noastre, ale tuturor. Astfel, compania i-a creat un renume, avnd n spate ataia zeci i zeci de ani de experien, iar acest renume confer n continuare ncredere i stabilitate pe termen lung tuturor clienilor i colaboratorilor companiei. 29

Aadar putem aprecia c punctele forte ale acestei companii sunt reprezentate de garania calitii produselor oferite ce sunt cuprinse n mod automat n pachetul oferit clienilor, pachet ce nu conine doar produsul n sine, ci i asistena, tehnica i nu numai, garania unei colaborri cu o companie ce poate oferi multe beneficii ulterioare achizitionrii unui produs. De asemenea, n contextul globalizrii, companiile multinaionale - ce sunt motorul acestui fenomen, fcndu-i posibil apariia, dar i existena n prezent i viitor creeaz premisele accesului la produsele inventate, aprute, descoperite, produse, vndute, distribuite sau importate din i n alte ri; acest vital acces este cu adevarat posibil n contextul global actual. Aadar, contextul actual al globalizrii financiare permite oricarei firme, indiferent de marimea acesteia, s ia contact, s intre n colaborare sau parteneriat cu firme ce pot furniza produsele sau serviciile de care au acelea nevoie. Iar tradiia, renumele, garania unei serioziti pe termen lung i a unei asistene ante i post achiziionare a produsului sau serviciului respectiv reprezint punctele forte ale companiei DuPont. Aceast companie intr n categoria celor ce nu se lupt pentru a vinde nite produse, ci doar pentru a le promova pe pieele emergente, pentru a intra pe piee noi prin mijlocele potrivite, iar cea mai mare ncercare este de fapt managementul relaiilor dintre clieni i companie, procedurile acesteia i problemele inevitabile de natur logistic sau administrativ ce apar ntre cele dou pri, ns nu lipsa de vnzare. Iar asta se datoreaz n final calitii indubitabile a produselor, baza de la care a putut porni totul i totodat factorul ce a fcut posibil rmnerea n top chiar i dup 208 ani. Weaknesses Printre punctele slabe pot fi enumerate mai degrab dezavantajele ce deriv din tot ceea ce presupune o companie de asemenea dimensiuni i ale sale inconveniene. Acestea nseamn preurile, ce pot fi de multe ori ridicate comparativ cu cele ale fimelor concurente, livrarea unor transporturi de mari dimensiuni cu ntrziere, dificulti de natur procedural ce pot decala anumite termene de livrare. Problema preurilor este de cele mai multe ori combtut prin faptul c n cazul unor contracte ncheiate cu aceast firm, ceea ce se livreaz nu reprezint doar produsul, ci i o asisten sau o instruire periodic extrem de util i important n numeroase domenii, n special n cele n care

30

activeaz compania DuPont. Problematica preurilor ale cror niveluri nu trebuie s depeasc anumite praguri stric stabilite este adeseori ntlnit n statele n curs de dezvoltare, unde nu este format nc o cultur de business, a calitii i a profesionalismului. Acolo unde preul i doar preul este cel dup care se iau toate deciziile este extrem de dificil pentru firme precum DuPont. ns chiar i n aceste condiii, cu ajutorul sprijinului acordat ulterior, prin beneficii superioare i fidelizarea clienilor, se pot ncheia numeroase contracte ample de colaborare. Opportunities O companie precum DuPont, avnd istoria i tradiia din care s nvee, cu care s se mndreasc i cu ajutorul crora s se perfecioneze i s evolueze firesc i frumos, o astfel de companie are la dispoziia sa nenumrate variante de a aciona n ceea ce privete viitorul ei, pe fiecare segment n parte. Astfel, exist oportuniti numeroase ce se pot transforma n anse reale de dezvoltare ale diferitelor domenii de activitate, de aducere la un alt nivel a unor divizii, de creere a unora noi, de aducere pe pia produse i soluii complet noi, inovaii ce pot schimba definitiv felul n care ne trim viaa de zi cu zi. Aadar, depinde numai de felul n care este organizat aceast companie, depinde de msura n care sunt luate n seam noi idei, invenii i inovaii, ale fiecrui angajat n parte, depinde numai de structura unei companii de o asemenea dimensiune dac se poate aduce pe sine la un alt nivel, superior celui din prezent. Mai mult ca sigur c este extrem de dificil de ghidat i de inut sub control, de protejat i de organizat n acelai timp o asemenea corporaie multinaional, n cadrul creia trebuie n permanen s se aib n vedere multitudinea de naionaliti, de teritorii, dar mai ales zecile de mii de oameni de pretutindeni, cu viziuni i moduri de gndire i acionare total diferite. Oportunitile ar putea fi, n mare parte, de cretere, de dezvoltare, de mbuntire a aspectelor instabile sau ubrede, de modificare a problemelor frecvent ntlnite, de a elimina situaiile repetitive ce duc la nenelegeri sistematice i dificultile de natura logistic din oricare divizie. n plus, o astfel de companie ar trebui s profite de tot ce a realizat pn n prezent i s nu rateze ansa de a se perfeciona. Chiar i cea mai (aparent) insignifiant schimbare n bine poate conta enorm.

31

Threats Exist ns i aspecte ce nu pot fi ignorate, aspecte negative ce se pot agrava dac nu sunt stopate sau ameliorate la timp, sau care pot lua o amplare nedorit. Astfel de aspecte pot fi n cazul companiei DuPont nivelul preurilor, condiiile impuse la semnarea unui contract sau acord de orice tip ar fi acesta, condiii ce pot prea nejustificabile la un anumit moment, nerespectarea termenelor de livrare sau de alt natur, nerespectarea condiiilor prevzute n contracte, pierderea ncrederii avute de colaboratori, pierderea reputaiei pozitive avute pe un anume segment de pia, lansarea de diverse zvonuri nefondate pe o ni de pia pe marginea calitii unor produse sau a unor caracteristici aferente produselor oferite de DuPont, sau diferite inconveniene i nenelegeri cu clienii. Pot avea deci loc nenumrate cazuri n urma crora compania, reputaia sau angajaii si sa aib de suferit. ns acestea pot fi combtute, scopul fiind ca riscul ca oricare din ele s aib loc s fie minim. Iar n momentul n care apare o problem, dac aceasta nu este tratat cu indiferen sau superficialitate, nu se poate s nu poate fi combtut i n final rezolvat.

32

CAPITOLUL III MRCILE DUPONT N LUME

1. Dezvoltarea companiei i adaptarea continu la nevoile majore ale omenirii Fiind o companie inovatoare, principiul de baz este s dezvolte soluii care se adreseaz nevoilor i provocrilor cu care ntreaga lume se confrunt. Iar n aceasta er, asta nseamn n primul rnd soluionarea problemelor mediului nconjurtor i prevenirea apariiei unora noi. n ultimele dou secole, DuPont a brevetat n medie o invenie la fiecare dou zile. Ca i furnizor de ingrediente pentru cele mai multe industrii globale incluznd transporturile, construciile, agricultura i industria alimentar noile lor produse pot avea un impact profund asupra mediului i pot contribui la susinerea produselor clieniilor lor. De aceea eforturile companiei de dezvoltare se concentreaz asupra ariilor de preocupare major a societii. Compania DuPont vrea s aib un rol propriu n a se asigura c las o planet n stare bun pentru copiii lor i pentru viitoarele generaii. Pn n 2015, acetia au de gand s dubleze investiia fcut n cercetare i n dezvoltarea programelor care aduc beneficii directe mediului nconjurtor, dublndu-i aproape veniturile din resurse inepuizabile. Veniturile din serviciile mediului nconjurtor i a produselor de siguran au dublat deja rata anual de cretere a veniturilor companiei. Acetia cred c ceea ce este benefic fiecarei afaceri trebuie s fie benefic i mediului nconjurtor. Pentru a se menine pe acest drum, ei i-au propus eluri ce pot fi luate foarte n serios. Ca i companie, ncepnd cu anul 1994, au reuit s reduc cu 72 de procente emisiile de gaz cu efect de ser. De exemplu, n Uentrop, Germania, au fost reduse emisiile de CO2 cu peste 17000 de tone pe an nc din 2005 prin folosirea de rumegu ca surs alternativ de combustibil. De asemenea, au fost reduse emisiile de aer cancerigen cu 92% pe plan mondial ncepnd cu anul 1990, meninndu-se folosirea

33

energiei cu ase procente mai sczut dect n 1990. Dar aspiraiile lor sunt mai mari dect att, cei de la DuPont i-au propus ca anul 2015 s fie anul n care se reduc cu cel puin nc 15 procente emisiile de gaz cu efect de ser i cu 96% emisiile de aer cancerigen n comparaie cu anul 2004. Mai mult, conform declaraiilor fcute, se vor asigura c toate vehiculele i toate camioanele lor folosesc tehnologii de vrf pentru utilizarea eficient a combustibilului i pentru utilizarea de combustibil alternativ. Alte eluri includ reducerea consumului de ap i utilizarea surselor de energie ce pot fi rennoite pentru fabricarea produselor acestora. DuPont reprezint cu adevrat o companie multinaional, avnd sediul central n Wilmington, Delaware, n Statele Unite ale Americii. Materialele i produsele lor de nalt tehnologie sunt folosite de ctre clieni n toate sectoarele de activitate aparinnd industriilor din toate colurile lumii. Prin intermediul produselor i serviciilor lor, acetia influeneaz vieile a sute de milioane de oameni de pretutindeni. DuPont coordonez afaceri caracterizate prin diversitate i dimensiuni uriae n Europa, Orientul Mijlociu i Africa, avnd sediul central pentru aceste regiuni n Geneva. Suprafaa pe care se intind activitile companiei DuPont este de aproximativ 9.000 de mile de-a lungul a 11 fusuri orare de la Cape Town n Africa de Sud la Vladivostok n Estul Rusiei o parte a lumii reprezentnd patria a mai mult de 2 miliarde de oameni. Europa Occidental include o parte dintre cele mai solicitante i mai avansate afaceri i piee de consum din lume. Europa Central i de Est include o parte din economiile cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din lume. DuPont reprezint o companie diversificat, activnd ntr-o gam foarte larg de industrii i domenii de activitate. DuPont reprezint n primul rnd un furnizor de ingrediente. Aceast postur le confer o poziie excelent de unde s poat aduce produse durabile n cadrul lanului de valori dup care opereaz, toate fcnd parte din ceea ce ajunge n ultima instan la consumator.

34

Compania DuPont produce i comercializeaz o varietate enorm de produse i servicii. Pentru a accelera comunicarea cu clienii ce au de a face cu numeroase i diferite tipuri de afaceri, acestea au fost grupate n funcie de cele cinci piee principale n care opereaz: Agricultur i Nutriie, Materiale de Performan, Tehnologia Vopselei i a Culorii, Electronice i Tehnologii de Comunicaie, Siguran i Protectie. n cadrul organizaiei, interaciunea dintre aceste cinci unitati de afaceri este unitar i permite concentrarea i adaptarea n funcie de nevoile clienilor. elul acestora este ca prin oferirea unui singur punct de contact, sa creeze posibilitatea unei dialogari mai uoare cu clienii, o excelent privire de ansamblu a tuturor produselor i serviciilor relevante pentru acetia, oportuniti pentru o productivitate mai mare i cele mai bune servicii posibile. DuPont i-a extins de-alungul anilor activitatea i pe pieele dezvoltate prin introducerea de materiale inovative, individualizate i prin dezvoltarea de produse de specialitate. n prezent, mai mult de o treime din veniturile companiei DuPont provin din ri care nu fac parte din grupul liderilor economici mondiali. Exist un angajament bine stabilit att fa de pieele n curs de dezvoltare din Europa Central i de Est, ct i fa de cele din Orientul Mijlociu i Africa (ECEMEA), angajament care a condus la o rat de cretere a pieelor de 17 procente n 2006.

2. Principii ce stau la baza relaiilor companie clienti si a ptrunderii pe piee noi Compania DuPont are att uniti de producie, centre de cercetare, laboratoare ct i birouri n ntreaga lume, pe aproape toate continentele, fapt ce a fcut ca misiunea de a integra soluiile i principiile de funcionare a companiei o adevrata provocare. La succesul repurtat n locaiile companiei, fie ele fabrici, laboratoare sau doar sedii de birouri, a contribuit mai mult ca sigur i faptul c acestea nu au fost deschise toate odat, ci deschiderea lor a reprezentat un proces extrem de ndelungat; deschiderea fiecrei din locaiile companiei din lume a fost un rezultat al unor cercetri minuioase,

35

cuprinznd nivelul investiiilor necesare, al vnzrilor prevzute n statul respectiv, inndu-se cont desigur de situaia macroeconomic a rii respective, regimul politic, particularitile sociale, politice i naionale ale populaiei fiecrei ri n cauz. Aadar, dup amnunite cercetri de pia, menite s demonstreze c exist un potenial real pentru zona respectiv, dup strngerea de dovezi concrete n acest sens, se aprob deschiderea unei noi locaii DuPont sau chiar i dac e vorba doar de un nou proiect pentru un anume produs n regiunea X. Desigur c de fiecare dat exist i asumarea unui risc, ns nimic din ce s-a realizat pn acum nu a fost lsat la voia ntmplrii sau neplanificat n detaliu. Corporaia este mprit n peste 20 de divizii, fiecare dintre ele deinnd o anumit gam de produse. Iar pe lng aceste divizii, mai exist desigur i departamentele ce in strict i n mod direct de structura companiei, nefcnd parte dintr-o anume divizie de produse precum cele menionate mai sus. Iar n fiecare locaie deschis, spre exemplu n fiecare sediu de birouri exist exact numrul de oameni i de divizii considerat necesar pentru regiunea respectiv, neinnduse seama dect de considerentele concrete ale locaiei respective. Se ine seama de specificul local politic, economic, social i cultural. Dei sunt aproximativ 20 de divizii ce se ocup de vnzarea i promovarea produselor DuPont, asta nu nseamn c n fiecare capital unde exist un sediu de birouri, exist reprezentani ai tuturor diviziilor, ci exist angajai ce se ocup de o anumit divizie pe o regiune desemnat de la caz la caz. De exemplu, dac se decide n urma cercetrilor i a studiilor de pia efectuate c n Romnia nu exist un potenial ridicat pentru vnzarea de un anume produs, atunci managerul desemnat pentru regiunea accea va avea inclus i Romania; astfel, persoana respectiv se poate ocupa de tot ce ine de vnzarea, promovarea, de relaiile cu clienii i distribuitorii locali de la distan i prin vizite regulate n zona respectiv la clieni, etc. Asta deoarece fiecare regiune reacioneaz foarte diferit, iar o anume regul de distribuie de exemplu nu se aplic peste tot la fel i toate deciziile sunt specifice zonei pentru care sunt luate. Desigur ca exist seturi de reguli, proceduri i stipulaii prezente n toate acordurile i contractele firmei cu clienii i colaboratorii, ns deciziile legate de organizarea unei divizii este diferit de la o ar la alta, ca i preteniile ce vin de la

36

manageri pe o anume regiune, sunt ateptri diferite pentru c se tie dinainte care este situaia pentru fiecare zon n parte. De asemenea, exist diferene mari i ntre modalitile de abordare a unor strategii de pia de la o ar la alta. De aici pot deriva desigur i diferene de buget acordat. Spre exemplu, ntr-o ar i se poate cere reprezentantului de vnzri i marketing s ajung ntr-o perioad determinat la un anume numr de fabricatori sau distribuitori direci sau indireci, iar ntr-o alt ar, pentru exact acelai produs, s nu se considere necesar i nici chiar benefic exsistena unui numr ridicat de fabricatori/distribuitori, etc. i n felul acesta funcioneaz sistemul peste tot n lume unde exist sedii sau oameni din DuPont. Tot foarte diferit este i modul de abordare a unui anume produs, a unei anumite piee, a unei anumite clientele int. Sunt strategii ce se potrivesc perfect ntr-o ar pentru o gam de produse i deloc pentru alt gam de produse n aceiai ar, aparent pe o ni de pia similar. De aceea fiecare reprezentant acioneaz diferit, are strategii diferite, ateptri diferite de la colaboratori i de la micrile pieei, totul este diferit de la un produs la altul i de la un segment la altul. Iar de multe ori influena pe care angajatul o exercit asupra supervizorilor si, reputaia creat, greutatea pe care o cntresc opiniile acestuia n ochii celor de mai sus, toate aceste detalii contribuie ntr-o foarte mare msur la bugetul i strategiile pe care acesta le poate implementa. Nu sunt puine cazurile cnd un angajat se poate lupta pentru a obine anumite aprobri de la superiorii si pentru a sprijini ntr-un fel sau altul pe clienii si. n astfel de situaii, se creaz o relaie de ncredere i sprijin reciproc ntre client i angajatul companiei. n aceste situaii, de nelegere comun, dac pentru client este crucial omul de legatur cu firma i relaia cu acesta, el va asocia compania cu acel om care l sprijin i care face tot ce ii st n putin ca totul s ias ct mai bine pentru toat lumea. i deci exist cazuri n care angajatul poate face diferena n relaia cu clienii, afectnd astfel pe termen mediu i lung n mod pozitiv vnzrile. Politicile de pre se menin exact aceleai de la o ar la alta, singurele elemente ce pot diferi fiind acelea care in de beneficii acordata, asistena, condiiile de transport, sprijinul acordat clienilor vechi, dar acestea difera i datorit reliefului, a celei mai apropiate ca distan unitate de producie, de existena sau nu a unui depozit n zon, etc.

37

Sunt diferene obiective ce fac s existe aceste mici diferene de la o regiune la alta, dar in principiu, compania DuPont un practic diferene de preuri sau de alte diferene de compoziie a produselor, de modaliti de ditribuie, toate acestea se menin neschimbate. Ceea ce este ntr-adevr diferit este modul de ptrundere pe o pia nou, mijloacele utilizate pentru promovarea produselor. De asemenea, exist proiecte, campanii, evenimente, seminare, conferine ce nu se desfoar dect la nivelul unor anumite regiuni, exist produse ce nu sunt promovate insistent dect n anumite regiuni, n funcie desigur de diferitele particulariti. Referitor la contracte i la activitatea economic, sigur c se ine seama de legislaia n vigoare din fiecare ar n parte, ns legislaia intern a companiei, valorile acesteia sunt valabile n mod egal pentru absolut toi angajaii, indiferent de continentul sau ara unde se afl acetia. Exista diferente foarte mari de perceptie a unui produs de la o tara la alta, de la un continent la altul. Aceasta depinde foarte mult de perioada din istorie in care a fost introdus pe piata respectiva, de cat de indelungata este perioada de cand a devenit cunoscut si pana in prezent, de climatul macroeconomic, social si politic din tara respectiva, de mentalitatea consumatorilor, etc. Un exemplu ideal in acest caz il reprezinta existenta pe piata Statelor Unite a numeroase marci DuPont inca de acum aproximativ 50-60 de ani, atfel ca traditia si cunoasterea acestora a fost deja realizata cu mult timp in urma. Asta presupune ca acele produse reprezinta marci cu traditie, cu o raspandire uriasa in acea zona, si implicit, si preturile sunt mai mici. Spre deosebire de SUA, pe continentul european lucrurile un stau chiar asa, ba din contra, marcile DuPont sunt recunoscute cu precadere in cercurile specializate aferente fiecarui domeniu de activitate, preturile sunt mai mari, iar patrunderea pe piata sau pe anumite nise de piata inca ne-explorate si promovarea sunt inca niste procese in plina desfasurare. Iar pentru pietele tarilor din Europa Centrala si de Est, acest aspect se accentueaza, aici fiind inca nevoie de eforturi sustinute pentru a face marcile DuPont cunoscute si utilizate la nivelul SUA, unde acest proces se desfasura in urma cu 60 de ani. Desigur ca si aici sunt cunoscute marcile consacrate ale DuPont, insa un atat de bine pe cat ar trebui, in sensul ca publicul stie de acele branduri dar nu stie provenienta lor sau fima producatoare sau nu se cunosc in totalitate aplicatiile si domeniile de utilizare a produselor. Iar acesta este un aspect la care trebuie inca lucrat. De asemenea, ceea ce

38

reprezinta in SUA un produs de baza, des intalnit si arhi-cunoscut, aici este inca ceva exclusivist, considerat a fi de elita chiar in nenumarate cazuri, intalnit doar in anumite cercuri, intre cunoscatorii unui segment de piata, nu de intregul public larg de consumatori. Cel mai probabil este ca in timp si aici lucrurile sa devina la fel ca in Europa de Vest sau SUA. Deocamdata insa, multe dintre branduri sunt considerate a fi de elita, iar pentru aceasta perioada si pentru acesta zona si mentalitate, situatia aceasta este usor exploatabila, in sensul ca exista foarte multe avantaje ce reies din acest context, si anume ca pe piete locale precum cea romaneasca, vanzarile se pot mentine la un nivel ridicat tocmai datorita acestui renume de produs de elita, la care nu se poate avea acces cu usurinta, ce are un anume nivel de pret si ce nu poate fi la indemana oricui. Asadar, mentinerea acestui statut s-a dovedit a fi extrem de pozitiva pe anumite nise desigur, nu pe oricare, depinzand de industrie, de intermediari si de natura tipologiei clientului final. Oricare ar fi statutul unui produs insa, renumele si atestarea calitatii raman neschimbate, nedepasite, indiferent de continent sau de perioada istorica, neputandu-se da niciodata gres cu acestea drept fundament, indiferent ca se traverseaza o perioada de recesiune ori de boom economic. 3. Modalitati de promovare a marcilor DuPont in intreaga lume si de

fidelizare a clientilor de pretutindeni Fie ca este productor sau distribuitor, orice agent economic trebuie s-i asculte cu atenie clienii, s-i coreleze produsul cu nevoia efectiv de consum. n lipsa clienilor nu poate exista nicio afacere. Din acest motiv clienii sunt centrul activitii unei companii. Ascultarea, nelegerea, cunoaterea i anticiparea constituie cheia succesului n ndeplinirea nevoilor acestora. Care sunt nevoile clienilor? Ce beneficii ii doresc de la un produs? Cum am putea s-i sprijinim mai bine dect concurena? Ce face un client s se ntoarc iar i iar spre acelai produs? Deoarece preul este foarte important un prim rspuns ar fi: fie un produs mai bun la acelai pre cu al concurenilor, fie acelai produs la un pre mai sczut dect al concurenei. Iar compania DuPont este de asemenea contient de toate aceste aspecte i de aceea acioneaz n consecin, fcnd tot posibilul s nu fie luat prin surprindere de micrile din pia sau de schimbrile ce au

39

loc n mod constant, incercand sa vina in intampinarea clientilor sau potentialilor clienti cu produse noi sau cu unele imbunatatite, menite a castiga respectul si a satisface asteptarile acestora, sau poate chiar de a intrece aceste asteptari prin profesionalism si perfectionism. Satisfacerea i fidelizarea consumatorilor a debutat odat cu trecerea de la piaa productorului, n care clientul trebuie s se adapteze produselor i condiiilor oferite de ntreprindere, la piaa cumpartorului unde clientul deine puterea. Companiile au neles c vor supravieui doar dac se adapteaz cerinelor acestuia, dac i determin dorinele i nevoile, daca produc i comercializeaz bunuri pe care ei sunt interesai s le cumpere. Satisfacerea i fidelizarea clienilor depind de capacitatea de a oferi valoare n schimbul banilor primii. Aceast orientare spre consumator face necesar studierea diferitelor segmente de clieni, nelegerea dorinelor lor, cunoaterea n profunzime a preferinelor n materie de produse i servicii, a preului pe care sunt dispui s-l plteasc, a locurilor de unde cumpar, a modalitilor de cumprare. Scopul este crearea de produse potrivite, n cantitile potrivite, la preul potrivit, la locul potrivit i la timpul potrivit, de oferte adecvate mai satisfactoare i mai motivante dect ale concurenei, ce vor conduce in final spre fidelizarea consumatorului. Aa se explic i procesul continuu de modificare i adaptare la realitatea din jur a produselor DuPont, a beneficiilor deosebite acordate; acestea au fost reinventate, adaptate la contemporaneitate pentru a satisface cerinele pieei i pentru a ine pasul cu modificrile att de dinamice de pretutindeni. Satisfacia reprezint sentimentul rezultat din plcerea sau dezamgirea pe care o resimte cineva atunci cnd i compar impresia asupra performanei (sau a rezultatului) unui produs cu ateptrile pe care le avea nainte s-l cumpere. Un cumprtor i formeaz o opinie proprie i acioneaz pe baza ei. Satisfacia sau decepia lui depind de msura n care performanele ofertei corespund ateptrilor sale. Astfel, el poate experimenta mai multe niveluri de satisfacie: Dac performana nu se ridic la nlimea ateptrilor, clientul va fi nemulumit. Daca performana se ridic la nalimea ateptrilor, clientul va fi satisfacut. Daca performana depete ateptarile, clientul va fi foarte mulumit, sau chiar ncntat. Aceste ateptri ale consumatorilor iau natere din experienele anterioare de cumprare proprii, ale altora sau din informaiile i

40

promisiunile primite din partea firmei vnzatoare i concurente pe diverse ci de promovare a produsului. Fidelizarea decurge ca o consecin a satisfaciei i se obine prin asigurarea unui raport ct mai favorabil ntre calitate i pre. Un client mulumit de produsele sau serviciile unei companii va reveni i va vrea s utilizeze din nou acel produs, ba mai mult, prin recomandarea produsului va aduce clieni noi companiei. ns satisfacerea i fidelizarea nu sunt sinonime. Este mai greu s cucereti i s fidelizezi un consumator dect s-l satisfaci. Phillip Kotler considera c obinerea unor clienti noi poate s coste de 5 ori mai mult dect efortul necesar pentru satisfacerea i pstrarea clienilor cureni. Nu este surprinztor de aflat c, n multe companii cifra de afaceri provine de la clienii vechi. Iar in aceasta categorie se afla si DuPont, categoria companiilor a caror cifra de afaceri se bazeaza in mare parte pe vanzarea catre clienti fideli, cu care exista o intreaga istorie de cooperare. Produsele DuPont sunt de cele mai multe ori cunoscute ca fiind in top cand vine vorba de calitate, sunt produse etalon pentru celelalte produse oferite de concurenta si de aceea nici atragerea continua de noi si noi clienti nu a reprezentat o dificultate. Insa pastrarea clientilor se face cu foarte mare grija intrucat nu este suficient doar renumele avut si o calitate indubitabila a produselor. Fiecare aspect conteaza, oamenii ce intermediaza procesul de vanzare, calitatea si seriozitatea colaboratorilor si a distribuitorilor, fiecare aspect aparent nesemnificativ trebuie luat in calcul, nu neglijat, ci tratat ca atare, ca o parte din intregul proces. Drumul spre fidelizarea consumatorilor - fidelizare care reprezint o garanie minim pentru continuarea activitii n condiii de eficien economic - nu este lesne de parcurs. Fiind un concept relativ nou reprezint un lucru dificil din cauza concurenei productorilor i distribuitorilor, din cauza tehnicilor informaionale avansate la care au acces consumatorii, din cauza comportamentului de cumprare schimbtor al acestora, dar i din cauza contextului actual al crizei economice. Clientul cumpar pentru c dorete s-i satisfac o nevoie. Cumprnd sau utiliznd un anumit bun, caut anumite avantaje i n acelai timp i investete ncrederea n productori. Consumatorul nu se mai ncrede n vnzator, ci n marc, garantarea i calitatea mrfii fiind transferate pe seama fabricantului. De aceea o tenhic de satisfacere i fidelizare este marca, promisiunea calitii. Clientul i creaz un ansamblu de

41

convingeri despre un produs ce aparine unui anumit fabricant. n intenia de cumprare, consumatorul ia n calcul marca pentru c tie deja c ateptrile i vor fi ndeplinite, iar potentialele suprize neplacute minimizate. Aceasta este i o modalitate de evitare a riscurilor de achiziie: clientul cumpar tiind c va obine nite avantaje sigure. n plus, consumatorul nu va ntampina greutatea n a alege dintre dou produse similare. Va alege marca utilizat n mod constant pentru c manifest un anumit ataament emoional fa de ea i pentru c achiziionarea produselor consummate n mod obinuit presupune mai puine decizii i mai puin deliberare. O alt tehnic de satisfacere a nevoilor o reprezinta nivelul preturilor. Un pre mai mic atrage consumatorii, ns poate atrage i ntrebri i ndoieli n privina calitii oferite. O bun strategie este pstrarea calitii cu diminuarea costurilor pentru client care se realizeaz prin diminuarea costurilor de producie, negocierea preurilor cu distribuitorii, simplificarea procesului de comand i livrare, etc. Astfel costurile de livrare sunt vizibil diminuate, preurile sunt reduse fr a diminua calitatea produselor, clienii sunt satisfcui de ceea ce li se ofer i se rentorc mulumii. Pentru a-i asigura satisfacia total a clienilor i legturi longevive, compania ia cultivat relaiile cu acetia, ofera asisten pentru produsele cumprate, siguran, grij, o atitudine destins i entuziasm. Aceasta se face ndeosebi prin personalul ce intr n contact cu clienii, dar i prin atenia managerilor ce prezint deseori mai mult competen i un grad de decizie mai ridicat n ochii clienilor. Aceast tip de monitorizare duce la evaluarea plusurilor i minusurilor, arat ce se poate mbunti, cum i poate adapta mai bine ofertele. ns firma trebuie s rspund prompt i constructiv tuturor sugestiilor i reclamaiilor, astfel risc ca acestia s nu mai cumpere. Att productorii ct si consumatorii i doresc diminuarea riscurilor de utilizare, deci diminuarea costului total. De aceea se ofer garanii care dau valoare relaiilor cu clienii i duc spre satisfacerea nevoilor. Aceste garanii sunt oferite ca urmare a existenei pe pia a unor servicii sau produse deficitare, a unor preuri variabile de la un productor sau distribuitor la altul i difer n funcie de valoarea produsului ori a serviciului utilizat. Garaniile pot fi de diferite tipuri: garania brandului - promisiunea de calitate pe care o face o anumit marc, garania prin notorietatea produsului sau a serviciului oferit,

42

garanii comerciale ce reprezint perioada n care consumatorul beneficiaz de reparaii gratuite prin oferirea unei certificat de garanie emis de ctre producator, garania de conformitate, garania prin comunicarea eficient ntre angajat i consummator, ei fiind primul contact al clientului cu produsul, garanii prin tehnici de promovare ce preiau o parte din responsabilitate cu multiple exemple n societatea actual de consum. Unicitatea oamenilor nseamn o multitudine de caractere i moduri de gndire diferite, astfel c nu se poate furniza o reet universal pentru satisfacerea sau fidelizarea consumatorilor deoarece fiecare individ n parte este altfel. Consumatorii pot fi cucerii de un produs din motive diferite: fie datorit legturilor afective pe care le au cu produsul sau producatorul, fie de calitatea sau caracteristicile produsului sau serviciului, fie de pre sau de garaniile primite, de tipul i durata beneficiilor pe care le obin, fie de varietatea produselor sau chiar de modul de promovare. Ceea ce satisface un consumator, pentru altul poate fi insuficient sau neadecvat. De aceea producatorii, precum si DuPont, au nceput s-i adapteze produsele ct mai multor segmente de pe pia prin lrgirea continu a gamelor de sortimente i chiar prin crearea la comand, a personalizrii produselor. Astfel se determin nevoile, se satisfac ateptrile i se ofer servicii create special pentru categorii anume de consumatori, realizandu-se in acelasi timp si o apropiere mai mare de client. Clienii au un caracter dinamic, schimbtor i sunt foarte diferii: unii pot utiliza un produs pe termen lung, alii pot utiliza n acelai timp produse de acelai tip de la firme concurente sau pur i simpu pot fi satisfcui de un anumit produs dar tot s se ndrepte cu uurint spre altceva. Pot avea n minte produsul pe care i-l doresc s-l cumpere dar tot i pot schimba opiunile de cumparare. Unii consumatori sunt mai constani n alegeri, alii nu. Pentru unii este mai important comoditatea de a utiliza un produs cunoscut, alii prefer ceva nou. Misiunea productorilor devine din ce n ce mai dificil n contextul concurenei dure i a fenomenului de migraie de la un producator sau distribuitor la altul. Succesul este accentul pus pe cunoaterea i anticiparea consumatorului int mai repede i mai bine dect concurena, lansarea de produse noi sau doar mbuntiri aduse celor vechi, pstrarea i cultivarea clienilor vechi, crearea unor legturi strnse cu acetia. Insa nici nivelul preturilor nu este benefic a fi, ca urmare a diferitelor strategii, scazut prea mult, intrucat poate starni neincredere si suspiciune in

43

randul consumatorilor, punandu-se intrebari precum de ce scade atat de mult pretul? Scade oare si calitatea produsului sau e doar o metoda de a se asigura ca nu isi pierd clientii? Dar de ce isi permit o asemenea scadere de pret? Sa fie oare pentru ca pana in momentul acesta de criza generala, adaosurile erau enorme, iar acum ca scad preturile, inca se mai inregistreaza profit fara probleme? Iar de la astfel de intrebari si pana la pierderea credibilitatii in fata clientului nu este decat un pas. Desigur ca nici criza mondiala nu inlesneste procesul de promovare a produselor si de fidelizare a clientilor, insa folosind toate mijloacele avute la dispozitie si actionand intr-un mod profesionist si calculat, pot fi combatute efectele inevitabile ale crizei si traversata cu bine aceasta perioada nefasta, iar nivelul scaderilor in vanzari tinut sub control, ba chiar estompat.

44

Concluzii

Marketingul nu este o operatiune singulara, ci este strans legata de strategia globala a unei companii. Marketingul international este de asemenea legat de strategia globala. Multe companii sunt obligate sa-si comercializeze sau serviciile la nivel global, din cel putin doua motive: cererea globala a produselor si confruntarea cu concurenta globala. Formularea strategiei globale incepe cu strategiile care impart liniile de produse. Apoi sunt formulate strategiile liniilor de produse influentate de industrie, de avantajele competitive ale firmei si de valoarea adaugata. Compania DuPont reprezint o companie multinaional ce s-a devoltat treptat, evolund i dezvoltndu-se n mod firesc, ns durabil i solid, odat cu istoria universal, modelndu-se i existnd ntr-o interdependen fireasc cu aceasta. Punctul central n jurul cruia au aparut i s-au dezvoltat toate ramurile companiei, fundamentul a fost tiina, cercetarea, descoperirea de noi produse i soluii pentru mbuntirea i simplificarea vieilor noastre, ale tuturor. Astfel, compania i-a creat un renume, avnd n spate ataia zeci i zeci de ani de experien, iar acest renume confer n continuare ncredere i stabilitate pe termen lung tuturor clienilor i colaboratorilor companiei. Aadar putem aprecia c punctele forte ale acestei companii sunt reprezentate de garania calitii produselor oferite ce sunt cuprinse n mod automat n pachetul oferit clienilor, pachet ce nu conine doar produsul n sine, ci i asistena, tehnica i nu numai, garania unei colaborri cu o companie ce poate oferi multe beneficii ulterioare achizitionrii unui produs. De asemenea, n contextul globalizrii, companiile multinaionale - ce sunt motorul acestui fenomen, fcndu-i posibil apariia, dar i existena n prezent i viitor creeaz premisele accesului la produsele inventate, aprute, descoperite, produse,

45

vndute, distribuite sau importate din i n alte ri; acest vital acces este cu adevarat posibil n contextul global actual. Aadar, contextul actual al globalizrii financiare permite oricarei firme, indiferent de marimea acesteia, s ia contact, s intre n colaborare sau parteneriat cu firme ce pot furniza produsele sau serviciile de care au acelea nevoie. Iar tradiia, renumele, garania unei serioziti pe termen lung i a unei asistene ante i post achiziionare a produsului sau serviciului respectiv reprezint punctele forte ale companiei DuPont. Aceast companie intr n categoria celor ce nu se lupt pentru a vinde nite produse, ci doar pentru a le promova pe pieele emergente, pentru a intra pe piee noi prin mijlocele potrivite, iar cea mai mare ncercare este de fapt managementul relaiilor dintre clieni i companie, procedurile acesteia i problemele inevitabile de natur logistic sau administrativ ce apar ntre cele dou pri, ns nu lipsa de vnzare. Iar asta se datoreaz n final calitii indubitabile a produselor, baza de la care a putut porni totul i totodat factorul ce a fcut posibil rmnerea n top chiar i dup 208 ani. Materialele i produsele DuPont de nalt tehnologie sunt folosite de ctre clieni n toate sectoarele de activitate aparinnd industriilor din toate colurile lumii. Prin intermediul produselor i serviciilor lor, acetia influeneaz vieile a sute de milioane de oameni de pretutindeni. Conform celor de la DuPont, misiunea lor este reprezentata de creterea durabil, asta semnificand ca brandurile companiei DuPont sporesc valoarea societii i a aciunilor odat cu reducerea impactului asupra mediului nconjurtor n cadrul lanului valoric, n funcie de care opereaz. Iar viziunea celor de la DuPont este aceea de a fi compania de tiin cea mai dinamic din lume, crend soluii durabile eseniale unei viei mai bune, mai sigure i mai sntoase pentru oamenii de pretutindeni.

46

47