Lohanul Nr. 16

Lohanul nr. 16, martie 2011 Page 1


Sponsori: Floriana Enache - Enache Morărit SRL;Valeriu Ciupilan – Prod-Cyp SRL; Dr. Nelu Tătaru; Adrian Dominte – Anta 95 SRL; Ing. Victor Bordei; Sofia Dancă – Sofia SRL; Radu Bobârnat - avocat, Cătălin Ţocu – avocat; Vasile Marian – Marsemar SRL; Constantin Silimon – Aldelia SRL;

LLLooohhhaaannnuuulll nnnrrr... 111666 ––– rrreeevvviiissstttăăă cccuuullltttuuurrraaalll – şşştttiiiiiinnnţţţiiifffiiicccăăă ISSN:1844-7686 fffooonnndddaaatttăăă::: nnnoooiiieeemmmbbbrrriiieee 222000000777

Redactor: Vicu Merlan

Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, dr. Doina Grigoraş (psihologie), dr. ing. Paul Şuşnea (mecanică), dr. George Silvestrovici (medicină generală), lect. univ. dr. Gabi Voicu (comunicare şi ştiinţe politice), ec. Aurel Cordaş (economie).

Colaboratorii acestui număr: prof. Costin Clit, prof. Lina Codreanu, ec. Aurel Cordaş, ing. Gabriel Gheorghe, Ciubotaru Iulian-Marcel, înv. Corneliu Lazăr, prof. Valeriu Neştian, prof. Neculai Olariu, Elena Olariu, Ion N. Oprea, prof. Ştefan Plugaru, Dumitru Râpanu, prof. Corneliu Văleanu, prof. Marian Bolum, prof. Adrian Butnaru, Alexandra Popa , srg. Gabriel Merlan, Oxana Berzan, prof. Lucian Dragoş Curelea, prof. Ioan Spânu, Aurel Cehan, înv. Liliana Albu, Ioana Frentescu, Petru Zadnipru, Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Prof. dr. ing. Virgil I. Grecu , Teodora Falcianu, Daniela Stanciu, prof. Luminita Săndulache, înv . Vasiliu Ion, înv. Mandrea Luminiţa, prof. Cristian Lazar, Constantin Ostap, prof. dr. Paul Daniel Şuşnea, Octav Porfire, prof. George Bianu, Mugurel Atudorei, Ioana Plaviţu, Daniel Petrescu, Alex Ionescu, Claudia Miron, Mihail Ilie, George Preda , Melania Radu, Ioan Melinte, prof. Paul Matei, prof. Paul Blînda, Ec. Virgil Aghiorghiesei Puteţi citi revista şi pe http:// lohanul.slizhusi.ro Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: [email protected] sau prin poştă la C. P. 51, Huşi, jud. Vaslui, 735100. Contact telefon: 076.1997.505; 074.5894.379 Colaboratorii acestui număr al revistei sunt direct responsabili asupra conţinutului articolelor publicate.

mailto:[email protected]�


CUPRINS:

Istoriografie -Ing. Gabriel Gheorghe – Civilizaţia europeana s-a născut în spaţiul carpatic ?.................4.

Arheologie -Prof. dr. Vicu Merlan – Dovezi de civilizatie si cultura preistorica la Dolhesti, Jud. Iasi...........................................5. Istorie -Prof. Costin Clit - Documente inedite privind mosia Toporul...7 Condica documentelor mosiei Crăesti afierosita schitului Lipova din tinutul istoric al Vasluiului…………………….12 -Opisul documentelor mosiilor Scoposeni si Bohotin din tinutul istoric al Fălciului aflate în proprietatea manastirilor Neamt si Secu………………………..20 -Iulian - Marcel Ciubotaru - Un mecena al Renasterii franceze:René d'Anjou………..16 -Ec. Aurel Cordaş - Evoluţia monedei în Europa de la finele epocii antice pâna în secolul al XX-lea……22 -Transilvania şi Biserica Română Unită cu Roma………………41 -Prof. Marian Bolum - Jetoanele – semne monetare de ieri şi de azi………………………………30 -Ion N. Oprea - Cuza Vodă Domnitor –amicii şi adversarii32 -Prof. Adrian Butnaru - Un dascăl de altădată Constantin Asiminei (1894 -1947)………..39 -Prof. Ştefan Plugaru - Un tabel administrativ inedit cu membrii clerului din Basarabia refugiaţi în România în vara anului 1940…………………..44 -Ing. B. l. - Supliciul Doamnei Maria Mareşal Antonescu….47

Prof. Valeriu Neştian Virusul care poate produce infecţii pe viaţă…………….53 -Srg. Gabriel Merlan - Odiseea sergentului angajat………….60. -Oxana Berzan -Transnistria.61 -Alexandra Popa - Omenirea în faţa unui război mondial ?......62

Geografie - Prof. dr. Vicu Merlan - Vulcanii noroioşi din Subcarpaţii Buzăului…………………………….63

Botanică -Prof. univ. dr. acad. Constantin Toma – Flori de Primăvară……..67 -Ghiocelul……………………….…..71 Pedagogie -Prof. Lucian Dragoş Curelea - Demersul educațional în actualitate………………………..….73 Matematică -Prof. Ioan Spânu - Construcţia geometrică a Piramidei de Aur…..78. Literatură. -Dumitru Râpanu – Epigrame..82 -Aurel Cehan - Scoateţi guvernul la manej………………………………82 Prof. dr. ing. Virgil I. Grecu - Dedicaţie la a 15 -ea apariţie (a revistei Lohanul)...83 -Înv. Liliana Albu - Eu si nucul……………………………….…83 -Prof. Nicolae Olariu - Granit neînvins…………………….............84 -Ioana Frentescu – Cuvântul....84 -Înv. Corneliu Lazăr – Păcate..85 -Petru Zadnipru – Moldovenii..85 -Bogdan-Petriceicu Haşdeu - Să vorbim româneşte…………………..85 -Prof. Corneliu Văleanu - Petale de gând……………………………...87 -Teodora Fălcianu – Scrisoare..88 -Oana Velicu – Unu……………..89 -Daniela Stanciu - Mereu înnoitoare – „Duminica Mare a lui Grigore Vieru”, de Theodor Codreanu…………………………...89 Prof. Lina Codreanu - Theodor Codreanu. Biobibliografie critică Referinţe critice (selective)……. -Revista revistei noastre „Hai la casa cui ne are…”………………….….91 - De la fereastra bibliofilului (II) (Note de lector asupra apariţiilor editoriale ale huşenilor, în anul 2010)…………….……………….…100 -Elena Olariu - Fiii satului….…102 -Prof. Luminiţa Săndulache - Oximoronul trăirii erotice eminesciene………………………...97 -Constantin Ostap - Bârlad - “ Acest oraş de sud al Moldovei…”………………………..98 Tradiţii -Înv. Vasiliu Ion, Mandrea Luminiţa - Folclorul – prilej de mândrie românească……….........105 -Prof. Cristian Lazăr - Semnificaţii ale sărbătorii în cultura tradiţional românească…………..107 Mecanică -Prof. dr. ing. Paul Daniel Şuşnea

- Supraalimentarea acustică a motoarelor cu ardere internă în patru timpi…………………………......110 -Octav Porfire - Combustibilul viitorului-Carbura de calciu……..114 Alchimie -Ioana Plăviţu - Paracelsus – medic şi alchimist…………….….115 Astrologie -Daniel Petrescu - O confirmare ştiinţifică:astrologia are dreptate!118 Medicină naturală -Alex Ionescu - Celulele stem, miracolul reîntineririi şi rasayana………………………...120 -Prof. George Bianu - Cum să ne protejăm, fiecare dintre noi,împotriva efectelor nocive ale dârelor morţii (chemtrail-uri)……………………..122 Debateri -Claudia Miron - Cum suntem urmăriţi…………………………131 -Mihail Ilie - Enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei………..132 -Ing. George Preda - Mărturii zguduitoare privind dârele morţii (chemtrails) care apar pe cer în urma unor avioane………………..135 -INTEL să lanseze pe piaţă implanturi cerebrale până în anul 2020…………………………………140 -Prof. George Bianu - Gravele afecţiuni ce sunt provocate de dârele morţii (chemtrails-uri)…………………………………..137 -Alex Ionescu - Vremea – o armă redutabilă Cel ce va controla vremea, va controla lumea………………..146. -Melania Radu - Antenele din Dobrogea………………………….142 - Dr. Ioan Melinte - Pâinea Titan este fabricată conform Codex Alimentarius………………………148. Spiritualitate -Mugurel Atudorei - Apariţia vieţii–act creator sau întâmplare?127 -Câteva aspecte legate de influenţa procesului de rezonanţă asupra vieţii noastre………………………..…….128 -Prof. George Bianu - Revelaţiile Fecioarei Maria……………………150 -Prof. Paul Matei - Patimile lui Cristos…………………………...153 -Prof. Paul Blînda - Modelul îngerului păzitor între revelaţie şi metafora…………………………159 Rebus -Ec. Virgil Aghiorghiesei – Omagiu…………………………...…162

confifundadesfă

În exeuropdiferi3600acoloIar isoricude Eu

In pafaptevecheîn urmspatiiDar cnu cutimpuLa feera „Oeurop

O

p. 4

Civilizaţi

în s

mne ignoîgrandios)şi-au tras,

igurat istoria, amental, de reăşurării evenim

xemplu? In secpeni care ar fi ite. Adică, dup î.e.n., când p

o, două mii destoria a dansatum, nereflectânuropa veche (a

artea dinspre ae din prima jume" înţelegândumă. Eroare funile grecesc şi icercetări arheounosc nici paleuriu şi cel mijel de falsă esteOfficina gentipene, inclusiv

O

ia european

spaţiul carp

Ing. Gabriel G

îum pro magn, spuneau cei , din acest dicde exemplu, s

ealitatea fapticmentelor.

colul trecut aunăvălit din A

pă fantezia fiee la 1600 î.e.n

e ani? t un joc al aparnd realitatea. Aarhaică).

apus a continenmătate a milenu-se Europa nndamentală. Sitalic ar fi la oologice minuţieoliticul (pânălociu.

e şi ideea că înium", locul dcei care avea

nă s-a născu

patic ?

Gheorghe – Bu

nifico (tot ce evechi. Multe ton, seva. Asts-au îndepărtacă şi de succes

u fost inventaţAsia în Europa ecărui istoriogn. etc. Ce înse

rentelor, uneoAşa s-a întâm

ntului „vechi"niului nostru. eolitică, între

S-a consideratoriginea civiliioase au arătaă la 10000 î.e.

n neolitic, câne unde au ROI

au să locuiască

ut

ucureşti

e necunoscut pconcepţii şi pătfel, cei care aat, uneori siunea reală a

i aşa-zişii indola momente

graf: când pe leamnă, în fond

ori spectaculosmplat şi cu noţi

" sunt catalogaPrin „Europă 9000 şi 4000

t, după aparenizaţiei europen

at că aceste spa.n.), nici neoli

d Spaţiul CarpIT populaţiile ă în spaţiul pe

Isto

pare ăreri

au

o-

a d,

s, dar, iunea

ate

ani nte, că ne. atii iticul

patic

care-

l numetc., Spaţi„Pânindusaparţsunt perioarampeupAlti aaratăpopuproviÎn moMomale epcare în Ita(deciomentreapstaredin acare au imEuroIn foRoyeFoug

Faţă Italiaîn undin nmai tde aşTradprin mlumiiînvârPămâGust

oriogra

mim azi grec, rs-ar fi putut exiului Primordi

nă acum, pămâstriei paleolitiţin timpurilor de la sfârşitul

oada numită enmă", spunea în

le grec". autori, între caă limpede că ioulat Spaţiul Grin din Spaţiul onumentala lu

mmsen scrie: „pocii primitivsă îndreptăţea

alia este anterii neolitic târziunirea s-a găsitptă primitivă da de sălbăticie

aceasta". Şi în s-au născut şi

migrat, fără îndpei". rme specifice

er,Virchow, Jegeres, Louis H

de prezenţa tâa, în Spaţiul Cnele găsindu-sneoliticul timptimpurii aşezăşezări neoliticeiţia antică socmuntele Omui (axis mundi)rtea ca în jurulântului. Mai toave Forigers,

afie

Lohanul

respectiv în cexercita vreo inial al civilizaţiântul grec n-a ce. Cele mai vneolitice. Iar pvremurilor ne

neolitică, defin1938 A. Jarde

are Pierre Levonienii, aheenrecesc, la sfârşCarpatic.

ui „Istoria Rom„Italia este surve... Până-n prască presupunioară cultivăriu, ca şi Grecia, cândva, în in

de civilizaţie, pe, atunci pur şaltă parte: „Rpopoarele ele

doială, ca şi ac

, acelaşi adevăean Laumonie

Halphen, Philip

ârzie a omuluiarpatic aflăm,e şi urme ale o

puriu, când apaări stabile din Ee răspândite p

cotea Spaţiul Cul = silaba sacr), în jurul cărel unei axe ideaoţi autorii modla concluzia c

nr. 16, m

el italiot, în cenfluenţă de aiuiei europene. oferit nici un vechi urme alepe continent, peolitice sau mnită de primele în cartea sa „

veque, în „Avenii şi dorienii pşitul mileniulu

mană", celebrurprinzător de sezent n-a fost erea că existenii pământului şa - n.n.). Dacănteriorul granipe care obişnuşi simplu n-a rRăsăriţi din aceene, italice şi gcestea, dinspr

ăr îl găsim şi ler, Andre Lefeppe Sagnac ş.a

i, cum am văz, încă din paleomului. Apoi ar (mileniul alEuropa şi un n

pe tot cuprinsuCarpatic dreptră în cultura veia întreaga sfeale care trece derni serioşi acă Spaţiul Car

martie 2011

el germanic, curea asupra

specimen al e omului în Gprimele civiliz

mai curând din le unelte de „La romation

entura greacă"primitivi, careui al lll-lea î.e

ul Theodor săracă în vestidescoperit nim

nţa speciei umşi topirii metaă, într-adevăr, iţelor Italiei peuim s-o numimrămas nici o ureeaşi tulpină dgermanice, cere partea orien

la Clemence evre, Gustave a.

zut, în Grecia şeolitic, 400 stadin mezoliticl Vll-lea î.e.n.număr foarte mul ţării. t centru al lumvedică, trecânderă cerească sprin Centrul

ajung, asemenrpatic este Toc

1

celtic

Grecia zaţii

du

", au .n.,

gii mic

mane alelor"

e o m rmă din elţii ntală a

şi aţiuni, şi ) cele mare

mii, d axa e

nea lui cul ai

căruigrup istoriIn 19UnivpentrHistoIndiaastfelPădulegătupe diCambOceaarienprin nAdevîndepumaneuropla CasistemSavanchestPittarGimb

SituaDolhsitul putercreşteplantmarcpericPentrnoştrmaxia vă freda 2010ObievesticS6/20unde pârâuTrasaS7 şi nordiresturavut

S

p. 5

i locuitori „se căruia i se po

ice". 922, după studversităţii din Cru istoria Euroory of India", îa (şi, normal, Il: „la est Carp

urea Boemiei, ura cu Carpatrecţia Nord- Sbridge, aceast

anul Atlantic).nii carpatici pânordul Mării Nvărul că Spaţiuplineşte condiţnităţii istorice pene şi indo-irambridge se mmatic. nţi care s-au otiune ajung la rd, Colin Renfbutas etc.

Dov preisto

itul arheologefectuându-sarheologică,

at pe un promoheşti, încadrat eneolitic a fos

rnică comunitaerea animalelotelor. Cu toateată de spiritua

carpatic, fapt vru a scoate la zri, scotocim ceimă atenţie, înface o idée deîn continuare .

ective: Pentru că a sitului, am009, însă la o d

platoul cvasipului Crăciun. area unei sectialta transversic al secţiunilorilor de locuinurmătoarele d

S

prezintă ca stroate atribui rol

dii docte, o pleCambridge, pubopei vechi şi aîn care se aratIranul) au roit patii, la sud Baiar la nord Erzii". Este vorba

Sud. După savtă arie este uni Autorii conch

ână la ajungereNegre şi Nordul Carpatic estţiile naturale p(Vechea Eur

ranice, este atâmiră că tocmai

ocupat indepenaceeaşi conclfrew, John Gr

ezi de civiliorică la Dol

Prof. dr

gic de la Dolhse an de an nu, geomorfologontoriu înalt dde o parte şi dst locuit cu peate agrară ce aor, vânătoarea

e acestea civilialitatea esoterivizibil în bogăzi aceste bogăentimetru cu cntreaga masă despre demersupaşii care au

a verifica pânm efectuat o ndistanţă de 80plan prezintă

iuni de verificală, în partea or S4/S5/S6/20nţe descoperitdimensiuni: L

rămoşi în analul de fondator

eiadă de străluublică o lucrarea României : „tă că arienii cadin Europa v

alcanii, la vestzgebirge şi mua de un patrulvanţii de la Unică (între Asiahid că „drumuea în India (şi dul Mării Caspte singurul dinpentru a fi sparopă) din careât de evidentăacest spaţiu a

ndent unii de luzie. Ne referregoryVlandri

izaţie şi cullheşti, Jude

r. Vicu Merla eşti este cerce

umeroase invegică, geologicădin partea de nde alta de douăeste 5000 de anavea ca ocupaa, pescuitul şi izaţia cucutenică a neo-eneoăţia de artefactăţiile inestimabcentimetru, mide pământ datările arheologifost urmaţi în

nă unde se delnouă secţiune, 0 m vest de zono uşoară încli

care a laturii vcentrală a situ07-2009, pente în anii anter= 15 m; l = 2

lele civilizaţieri ai umanităţi

uciţi profesori e fundamentalThe Cambridgare vor populaeche delimitatt Alpii Austrieunţii care fac ater cu latura

niversitatea dina Centrală şi ul parcurs de în Iran) i-a pu

pice". n Europa careaţiul de formare provin populă încât savanţia fost evitat

alţii de aceastrim la: Eugenes, Marija

ltură eţul Iaşi

an – Huşi

etat din anul 2estigaţii de nată şi pedologicnord-vest a sată pârâuri micini în urmă de

aţie de bază cultivarea iană este profoliticului te şi habitat. bile ale strămigălos şi cu ă deoparte. Pece efectuate v

n cadrul campa

limitează laturparalelă cu

na centrală, acnare spre vale

vestice a situluului, în capatutru surprinderriori. S7/2010 m.

Arh

ei, ii

ai lă ge a tă ei şi

mare n

urtat

e re a laţiile ii de

tă e

004, tură ă. tului i, o

fund

oşilor

entru vm aniei

ra

colo ea

ui prin ul rea a

RealStratu0,60 centrM8/-0neagrÎntre alcătudimeroşiesub aorizoimprÎntre groapvas mgropiComfragmsubţiLa mla o aspre De lamatevăsuldescoDimese prde saGroavestialcatustrăpdin gdură,policfragmPlastStatuculoaurmesânii Zonacapu(corn

heolog

lizări:ul de cultură am, mai jos de

ral al sitului, d0,50 m s-au gră, uşor friabim4-m5 a fost

uit din fragmeensiuni, ce pre, iar la nivelul

acestea, la nivontal, se obseresiuni de la dem14-m15 la ad

pa G8) a fost gmare de provizii s-au descop

mplexul era extmente ce depăire de cortex (c

m9/-0,70 m au famforă cucuteest o piatră îna -1,20 la -2,2rial ceramic cleţe de uz casnoperit oase deensiuni: L = 2ezintă ovală ia

ac'', restrângânapa G9 a fost că a secţiunii uit din oase deungător şi un

gresie sau men, fragmente cecrom),valve demente de statutica(S7\2010)uetă feminină are cărămizie,e de pictură, în

cu pastile mica inferioară a pl şi gâtul. Mâi

nişe) la nivelu

ie

Lohanul

arheologică cuecât în secţiundatorită declivăsit câteva frale, de factură surprins 9 (la

entele unui vaezintă la parteal umerilor punelul tortilor si

rvă trasată angegetele olaruludâncimea cuprgăsit un nou cozii, posibil reînerit resturile dtins pe o supraăşeau 1cm grocarbonaţi). Nufost identifica

eniană, cu urmnroşită (gresie 0 m, între m14

cucutenian, denic şi câteva p

e animale. 2 m, l = 1,3 m,ar spre nivelundu-se concensurprinsă întreS7, de la -0,80e mărimi difercrestător), un

nilit, fragmenteramice cucutee scoici de baluete antropomo

fragmentară, d de calitate bu

nsă ombilicul ci în apropierepicioarelor lipinile sunt scull umerilor, de

nr. 16, m

ucutenian a foile anterioare

vităţii line a plaagmente ceramCostişa. -0,60 m) un c

as de provizii da exterioară urnctiform, douăi sub acestea, pgoba.Unele fraui. rinsă între -1,2omplex ceramntregibil. La nde la gura vasuafaţă de circa sime, fiind pru prezintă urmate câteva fragme de pictură r

silicioasă dur4-m15, a apărute la un vas de ppietre înroşite.

, h = 1 m. La pul inferior sub ntric spre bazăe m16-m20/S8 î0 la -1,20. Invrite, unelte din

nelte si arme dt de râşnită de eniene (1/3 piltă de apă dulcorfe feminine

descoperită launa spre medioeste schiţat prea umerilor.

pseşte, fiind rulptate prin dou câţiva milime

martie 2011

ost surprins la din perimetruatoului. Totuş

mice, de culoa

complex ceramde mari rme de picturăă şiruri paralelpe un plan agemnte au

20 m-1,35 m (mic aparţinândnivelul superioului. 1,5 m2 m, cu otejate de un

me de pictură. gmente ceramiroşie, iar la 50ră). t o groapă (Gprovizii şi alte. Nu s-au

partea superioforma unui ,,fă. în jumătatea n

ventarul acesten os şlefuite (uin silex, topoamână din gre

ictate ce, câteva şi zoomorfe.

a m13, (-1,15 mocră. Nu păstrrintr-o aplică,

uptă din vechimuă proeminenţetri. Decapitar

1

- ul şi la are

mic

ă le, iar

(în d unui or al

strat ic de

0 cm

G8) cu e

oară fund

nord-eia era un are esie

m) de rează iar

me şi ţe rea s-

p. 6 Lohanul nr. 16, martie 2011

a efectuat în urma ritualului, pentru a nu mai putea fi refolosită cu alte ocazii. În zona bazinului este vizibila o incizie geometrică (triunghi cu vârful în jos) care se prelungeşte, despărţind coapsele şi picioarele până dincolo de genunchi. Pe partea opusă se observă o incizie orizontală deasupra feselor, iar pe mijloc, într-un plan vertical, o alta ce desparte zona fesieră, iar mai jos coapsele până la genunchi.

Unelte si arme Topor dreptunghiular din silicolit (m5/-0,55 m) şlefuit pe ambele feţe, cu laturile care păstrează urme de desprinderi succesive. Muchia este preparată atent, prin desprinderi repetate, iar tăiuşul, puternic accidentat în urma unei folosiri îndelungate. Tăişul este convex şi ascuţit. Dimensiuni: l = 7,5 cm, l = 4,5cm, l (muchie) = 4 cm, gr. = 1,8cm Secţiunea S8 A fost trasată transversal cu secţiunile anterioare (S4, S5, S6) în zona median-centrală, având următoarele dimensiuni: L = 20 m, l = 2 m. Prin decopertarea suprafeţei de 40 m2 au fost identificate urmatoarele: -locuinţa cucuteniană L8 (m1-m10); -complex ceramic (m4-m5); -groapă menajeră (G9) cucuteniană; Locuinţa L8 a fost surprinsă între m1-m10, pe jumătatea nordică a secţiunii S8 (peretele sudic al locuinţei). Restul locuinţei (L8) se prelungeşte spre nord în afara secţiunii. În interiorul acesteia s-a descoperit (m4-m5) un complex ceramic alcătuit din fragmente de la un vas mare de provizii, iar între m8-m9, latura nordică şi în caseta A, alte fragmente cu grosime mare de la un alt vas de provizii de dimensiuni mari. Acestea aveau aplicate la partea exterioară o peliculă groasă de angobă, cu amprente de degete, pe un plan orizontal. Fundul vasului (prin restaurare parţială) are un φ = 45 cm, cu gr. = 2,5 cm. În partea central-nordică a casetei A\S8, între m8-m9, pe circa 1,5 m – 2 m2 s-a descoperit un cerc de pietre înroşite (,,ring'') de mărimi diferite. Un astfel de ,,ring de pietre'' a fost descoperit şi în situl de la Bazga ,,Cetăţuie'', jud. Iaşi, alcătuit din pietre de dimensiuni mai mari, dar într-o locuinţă getică din sec. IV- III î.H. Sub masa de pietre, după demontare, s-au găsit lipiturile succesive şi chirpicul unui cuptor de ars ceramică. În Groapa G9 la - 1,20 m/ m19 s-au găsit şi câteva fragmente

ceramice aparţinând culturii Precucuteni III, cu incizii punctiforme, pe două rânduri paralele, la gâtul vasului, iar pe baza acesteia crestături adâncite. Inciziile punctiforme verticale sunt intercalate cu incizii liniare (4 şiruri) pe orizontală. Acestea sunt de culoare cenuşie la exterior şi neagră la interior. S-au mai descoperit si fragmente cu incizii vălurite, dese şi ceramică cu scoica pisată în pasta de tip ,, Cucuteni C''. Plastica (S8/2010) - Fragment statuetă feminină, descoperit în G9 la m19/-1,00 m. Este de culoare cărămizie, păstrându-se din zona trunchiului (ombilic) până la genunchi (doar partea stângă). Sunt vizibile incizii oblice, verticale si orizontale, care se intersectează formând triunghiuri si romburi. Din zona fesei stângi pleacă radiar, incizii rectilinii spre trunchi si coapsă. Dimensiuni: L = 6 cm, l (max) = 2,6 cm. - Fragment statuetă din lut ars, de culoare cărămizie, descoperit la m19/-1,20 m (G9), ce are incizii fine pe întreaga suprafaţă. Se păstrează de la trunchi până la genunchi, cu ombilicul schiţat printr-o aplică rotundă. Privit în secţiuni se observă un strat de angobă peste care a fost aplicată pictura roşie. Dimensiuni; L = 4 cm, l = 3 cm. - Fragment statuetă antropomorfă, într-o stare de conservare mediocră (piciorul stâng). Nu prezintă urme de pictură şi nici incizii, fiind descoperit la m19/-1,30 m (G9). Dimensiuni: L = 2,5 cm, l = 1 cm. - Fragment statuetă zoomorfă (taur) descoperit la m20/-1,20 m (G9), din lut ars de culoare cenuşie. Se păstrează jumătatea superioară (trunchiul, piciorul drept din faţă şi jumătate de bucraniu cu cornul drept), fiind rupt din vechime. Nu păstrează urme de pictură şi nici incizii. Dimensiuni: L = 5,5 cm, l = 3,5 cm, gr. = 2,5 cm. - Fragment statuetă feminină (m20/-1,20 m-G9). Se păstrează doar fesa dreaptă şi o mică porţiune din coapsă. Nu prezintă pictură sau incizii. Dimensiuni: L = 2,5 cm, l = 2 cm şi gr. = 1,5 cm. - Statuetă masculină, descoperită în caseta A/S8, m9/-0,70 m, din lut ars, sub locuinţa L8, la limita sud-estică a ringului de pietre. Este prima piesă descoperită întreagă. Picioarele sunt depărtate de la bazin cu zona genunchilor uşor arcuită. Falusul este schiţat printr-o aplică proeminentă de circa 3mm. Deasupra pubisului se conturează o eşarfă, care a fost aplicată printr-o fâşie de 2 mm în lutul crud înainte de ardere, care înfăşoară întreaga talie. Ombilicul este schiţat printr-o aplică cu φ = 3 mm, iar în zona pieptului două aplice ce ar reprezenta cele două mameloane. Gâtul subţire prelung este prevăzut la partea superioară cu o formă aproximativ tridimensională a capului (0,6 cm). Păstrează vag urme de vopsea roşie, dar nu dispune de incizii. Dimensiuni: L = 15,5 cm, l (bazin) = 5 cm, l (umeri) = 3 cm. Unelte şi arme - Topor dreptunghiular din lemn pietrificat, descoperit la m17/-0,90 m (G9), preparat prin desprinderi grosolane, paralele. Muchia este aproximativ dreaptă, iar tăişul convex, cu urme de preparare accidentale. Pe una din feţe prezintă urme de cortex. ( L = 10 cm, l = 5,5 cm). - Fragment de topor dreptunghiular descoperit la m9/-0,60 m, confecţionat din menilit, fiind şlefuit pe o faţă, iar pe cealaltă prezintă o desprindere masivă pe toată lungimea acestuia. Pe faţa şlefuită sunt vizibile trei desprinderi longitudinale, având muchia dreaptă fasonată atent. Tăiuşul se păstrează bine, fiind ascuţit, cu un colţ puţin accidentat, fiind convex şi fin şlefuit. Dimensiuni: L = 8 cm, l (tăiş) = 5,5 cm, l (muchie) = 4 cm, gr. = 1,5 cm.

Arheologie

- Frag(G9) sferic(folo- Străcu o În secDime- Cresecţiosupramodeacest- SpatociresecţioParteplan = 12 - Gram, cudesprcenuşcm. - Aşcde cuproem- Aşcneagrpercu- Graavând(m20/- Aşcdesco-Râşncu paa locudescoun in- Aşcretuş- Top(G9), much6,5 cm

p. 7

gment de perccu o crustă grcă, fiind secţiosinţă) la unul ăpungător din şănţuire lateracţiune are formensiuni: L = 1estător din os (onat pe mijlocafaţa. Se păstrelarea lutului ctora. Dimensiuatulă din os, dee la partea actonat longitudiea activă este coblic, dinsprecm, l = 2,5 cm

atoar circular du retuşe circulrinderi. A fostşie-negricioas

chie din silex duloare neagră, minent. chie cu pojghiră, cu talonul uţiei. atoar pe aşchied partea activă/-1,25 m/G9). Lchie neregulatoperită la m20/niţă de mână dartea activă uşuinţei L8, conoperită cu faţancendiu. Dimechie din silex de, descoperită

por dreptungh cu muchia dr

hia sunt prepam, l (tăiş) = 4

cutor din gresiroasă de cortexonat de la jumdin capetele pos, fin şlefuit

ală adâncă. Piemă de pătrat, 1,5 cm, l (inf.(corn de bovinc sub formă derează într-o stacrud al vaselouni: L = 12 cmescoperită în Gtivă, confecţioinal (1/3). convexă, iar tăe interior spre m. din silex retuşlare, iar în zont confecţionat să, fiind semitr

de Prut cu urmsemitranspare

iţă din cortex, distrus, şi und

e din silex de Pă oblică. Pe laL = 3 cm, l = ă din silex de /-1,30 m în G9de formă aproşor concavă, fifecţionată din

a în jos, avândensiuni: L = 20de Prut, trapeză la m20/-1,20 miular din silicoreaptă, iar tăişrate atent, iar ,5 cm, l (much

ie, descoperit x. Are o formă

matate. Prezintăpăstrate. t cu partea actesa a fost găsidar numai în p.) = 1,2 cm. nă) ascuţit pe e V. Este fin şare foarte bunor ceramice, lam, φ(baza) = 2G9/m20/-1,20 m

onată dintr-un

ăiuşul se direcexteriorul osu

şat, descoperitna talonului pr

dintr-un silexransparent. L

me de uzura (ment, cu bulbul

din silex de Pdele de şoc viz

Prut cu retuşeaturi prezintă r1,5 cm. Prut, de culoa

9. oximativ pătraină, descoperi

ntr-o gresie sild partea inferio0 cm, l = 17 cmzoidală, de cum. olit, descoperiul convex ştirfeţele sunt uşhie) = 4 cm, g

la m16/-1,05 mă aproximativă urme de toc

ivă de peste 4ită în G9/m18/-partea inferioa

două laturi, şlefuit pe toatăă. A fost folos

a incizarea 2,2 cm. m, cu urme deos tubular

cţionează pe uului. Dimensiu

t în G9/m19/-1,rezintă urme dx de Prut de cu= 2,5 cm, l =2

m19/G9/-1,25 ml de percuţie

Prut de culoarezibile din timp

e semiabrupte,retuşe pronun

are neagră,

ată (m11/-0,60 mită în partea deicioasă, fiind oară înroşită dm, gr. = 15 cm

uloare cenuşie,

it la m19/-1,30rbit. Laturile şor bombate. L

gr. = 2,5 cm.

m v ire

4 cm, -1 m. ară.

ă sit la

e

un uni: L

20 de uloare 2,5

m),

e pul

, ţate

m), e SV

de la m. , fără

0 m şi L =

- Fratoatedesco- 4 aşdesco- Perun plparte6,5 c- Nucdescodesprcm. În cacontianterPrin mateînroş(eşarfragm

Prutu

Domaugu1680docu

La 2mai Topo

DocumBucurmoldoBucurŞtefan(Istoripaginadocum

V

gment de lam laturile, fiindoperită în groaşchii neregulaoperite în G9/-cutor din bazalan orizontal pea activă prezim, gr. = 3,5 ccleu prismaticoperit în groaprinderi lamela

adrul campaniinuităţii nord-vriori, dar şi limrealizarea celorial inedit de şite, o statuetă rfă în jurul bazment de lemn

pr

el pitarCostantişi întăremoşie ş

ului în ţinutul

mnitorul Gheoust 1672; 16780, satul Toporuument rămas p

27 iulie 17441747) emite

orul în faţa

1 „Buletinul Ep

mente privitoare lreşti, 1937, p. 125oveneşti din Arhivreşti, 1968, p. 454n Plugaru, Teodoric şi documente),a 3 din „Buletinu

mentul.

V

Lohanul

melă din silex, d de culoare neapa G9 la m19/

ate din silex de-1,10/m20. alt cu urme deperfect, descopintă luciu metam.

c epuizat, din spa G9, patinat are pe verticală

iei din anul 20vestice a locu

mita vestică a or două secţiustudiu, respecmasculină înt

zinului) şi un tfosilizat silici

Documen

rivind mo

Prof. C

rul Alexandrin Ramandi, nşte la 23 maii cu loc de Fălciului”.1

orghe Duca(18-1683) întăreul din ţinutul ână acum ined

domnitorul Icartea domn

împresurărilo

iscopiei Huşilor”la târgul şi ţinutu5-126, nr. 99; Meva Istorică Centra4, nr. 2168; Docur Candu, EpiscopEditura PIM, Iaş

ul Episcopiei Huş

nr. 16, m

cu urme de uzeagră. L = 3 c/-1 m. e Prut de culo

e tocire (uzurăperit în G9/-1,alic negricios.

silex de Prut (şi calcinat, ceă. L = 4 cm, l

010 s-a urmăriuinţelor descopsitului arheolo

uni, s-a descopctiv ringul cuctreagă cu însetopor prelucraifiat.

nte inedite

oşia Topo

Costin Clit -

ru Ramandi, nepotul postei 1672 Episcsat, Podul l

665-1666; 16eşte EpiscopieLăpuşnei. În

dit.

Ioan Mavrocomnească pentruor la care er

”, Anul I, iulie 192ul Lăpuşnei, Imprnţiune în Catalogală a Statului, vo

umentul a fost prepia Huşilor şi Basşi, 2009, p.79-80 şilor”, unde s-ar a

martie 2011

zură păstrate pcm, l = 1 cm. A

are neagră

ă), secţionat (110 m/m20. Pe . L = 7,5 cm, l

(G9/m20/) e păstrează urm= 2,2 cm, gr.

it depistarea perite în anii ogic dolheşteaperit un nou utenian din pi

emne de rang mat dintr-un

e

rul

Huşi

fiul vistirnelnicului Kiriţopia Huşilor

lui Topor pre

668-1671; ianei Huşilor în anexă redăm

ordat(20 iulie u apărarea m

ra supusă. Ce

25, nr. 9, p.69; Arimeria Naţionalăgul documentelorl. III, 1653-1675,

eluat şi republicat sarabia (1598-194(Autorii dau eron

afla publicat

1

pe A fost

1/2 pe

l =

me de = 2

an.

ietre mare

nicului ţăi, dă „cu o e apa

nuarie-1679-

m acest

1743-moşiei ererea

A. Sava, ă, r , de

49) nat


Episcopului Ierotei(1743-10 mai 1752) este anterioară datei emiterii cărţii domneşti.1

Tratatul de la Bucureşti din 16 mai 1812 a dat o grea lovitură Moldovei, prin cedarea teritoriului dintre prut şi Nistru, denumit de acum Basarabia, de Poarta Otomană Rusiei ţariste. Episcopia Huşilor a fost văduvită de cea mai mare parte a teritoriilor aflate sub jurisdicţia sa bisericească. Prin tratatul de la Paris din 18/30 martie 1856 judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad sunt retrocedate Moldovei. După înfiinţarea Episcopiei Dunării de Jos la 17 noiembrie 1864, judeţul Cahul este trecut sub jurisdicţia Episcopiei Huşilor.2

Lista moşiilor Episcopiei Huşilor din judeţul Cahul, întocmită la 22 august 1858, consemna: Obilenii, Cotiugenii sau Cotul Morii, Toporul, Dobrenii, Căcăcerii, Tălăştii şi Frăsinei. Referatul întocmit în octombrie 1858 ne oferă informaţii despre împresurarea moşiilor Toporul, Căcăcerii şi Dobrenii.3

Punem în circuitul ştiinţific hotarnica moşiilor Toporul, Căcăcerii şi Şopârlenii, împresurate de moşia Pogăneşti a dr. G(h)eorg(h)ie Tipaldo, „doctorul de Atena”, menţionat în referatul din octombrie 1858. În unele documente, cum ar fi opisul moşiei Pogoneştii, ţinutul Leovii, din februarie 1852, îl întâlnim menţionat ca Ghiorghi Dipold. 4 Se pare că moşia Pogăneşti, din stânga Prutului, aparţinea aceluiaşi doctor şi la 20 iulie 1879.5

1. – 14 ianuarie 1680 (7188) - Gheorghe Duca întăreşte Episcopiei Huşilor satul Toporul din ţinutul Lăpuşna, dania lui Alexandru Ramandi, fost mare postelnic.

Noi Duca Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(o)sp(o)d(a)r zemlii Moldavscoi

Adec(ă), au venit înainte(a) noastră şi înainte(a) alor noştri moldoveneşti boiari, a(i) mari şi a(i) mici, boiarinul nostru credincios Alexandru Ramandi, ce-au fost postelnic mare, de nimene silit, nici asuprit, ce de a sa bună voe, a dat şi au dăruit sfintei episcopii de Huş(i) a sa driaptă ocină şi moşie satul Toporul, care sat iaste pe Prut în ţinutul Lăpuşna, cu tot hotarul, şi cu vad în Prut să înble pod, care ocină şi moşie acel sat Toporul au fost şi boierinului nostru lui Alexandru Ramandi driaptă ocină şi moşie de la părintele său Costantin vistiernicul,

1 Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor şi a Episcopiei cu

asemenea numire, Bucureşti, 1869, p. 214 2 Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii

şi a neamului românesc, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 1993, p. 75

3 Costin Clit, Documente inedite privitoare la moşia Căcăceri, ţinutul Lăpuşnei, în Studii şi articole privind istoria oraşului Huşi, vol. II, volum coordonat de Costin Clit şi Mihai Rotariu, Editura Sfera, Bârlad, 2009, p. 218-219

4Catalog de documente din Arhivele Statului din Iaşi. Moldova, vol. I, 1398-1595, Bucureşti, 1989, p.133, nr. 310

5 Ştefan Plugaru, Privire în oglindă: Pogăneştii din dreapta şi din stânga râului Prut – file de istorie- , Editura Fundaţiei Academice AXIS, 2007, P. 60

şi de la unchiul său Chiriţa postelnicul, ce-au fost danie şi unchiului său Chiriţei postelnicul de la Simion Voevod, şi din drept de întăritură de la Constantin Mog(h)ilă Voevod. Pentru aceea şi domnie me(a) dacă am văzut de a lui bună voe danie şi dăruire sfintei episcopii de Huş(i) cu acel sat ce mai sus scriem Toporul, şi de la domnie me(a) încă am dat şi am dăruit şi am întărit sfintei episcopii de Huş(i) cu acel sat Toporul, şi cu tot locul, şi cu tot venitul, ca să fie şi de la domnie me(a) driaptă ocină şi moşie, şi uric, şi întăritură neclă(n)tit şi neruşiit în veci, peste această carte a domniei mele.

U Es v(e)le(a)t 7188

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale(D.A.N.I.C.,), Fond Manuscrise, nr. 545 , f. 89, nr.88; Menţiune la Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor, p. 143;Menţiune în Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. IV, 1676-1700, Bucureşti, 1970, p.117, nr. 449.

2. - 1863 septembrie 10. – Hotarnica moşiilor Toporul, Căcăcerii şi Şopârlenii, ale Episcopiei despre Pogăneşti a dr. G. Tipaldo.

Copie

Principatele Unite Române

Anul de la Hristos una mie optu sute şase zeci şi trei septemvrie în zece zile, sau de la zidirea lumii şapte mii trei sute şaptezeci şi unul, jos iscălitul (h)otarnic rânduit de cătră cinstita Curte de apelaţie din Iaşşi cu hârtia N° 5165 din 2 septemvrie anul c(h)emător, pentru Sfânta Episcopie a Huşului, după cererea domnului Ministru de Culte, pentru a se lămuri şi limpezi odată pentru totdeauna despărţirea moşiei Toporul a Sfintei Episcopii, şi Căcăcerii, i Şopârlenii / ca şi troeanul numită documental din vec(h)ime / ce vine pre din sus de Căcăceri / spre întruparea acestora la un locu/; despre moşia Pogoneştii a d(um)n(e)alui Georgie Tipaldo doftor, amândoua aceste moşii precum şi Căcăcerii acum sânt cu totul în a stânga Prutului cursul apei, ţinutul Cahulului, iar din vec(h)ime au trecut şi preste Prut în a dreapta precum documentele vorbesc.

Deci dinpreună cu d-(umnea)lui Costac(h)e Cirusi, hotarnicu(l) pentru Pogoneşti, precum şi osebit vec(h)il a lui Tipaldo, i cu d(om)nul geometru pomenitului ţinut, am păşit la faţa locului, ni s-au înfăţişat documentele, le-am dat cetire de-a rândul, unul după altul, şi apoi am mersu pre faţa pământului pre la toate semnele făcute de toţi hotarnicii de mai (î)nainte în movile, gropi şi stâlpi de piatră scrise în hârtiile lor şi nu s-au găsit niciunul pre a pământului faţă, ce numai semnele fireşti care nu le-au mai putut strica oamenii, şi movilele de v(e)acuri trecute în documente.

După aceasta (î)ndată am revizuit dupre rânduiala hotarnicilor harta făcută de pomenitul geometru pentru trustrele aceste trupuri, am găsit-o cu deplinătate bine lucrată, căci e tocmai cu toate semnele / bineînţeles/ acele fireşti numai, şi cu figura moşiiloe de pre suprafaţa pământului pe stăpânirea de astăzi, pe care am şi adeverit-o.

Istorie

Iar acu toiar înstângTopoîndărTipalnici aalbă hepisc(h)otd(umpătimde teepiscTironRacohotărgreşitde la1756(î)ntede asemnde lapesteînsemcu bopututPrutuîncephârtiis-au mijlo(h)otde epspre şesu,acolofundumovimovihârtiiaceasprestprestşi mo(î)nprlesnefundun-au căci vedeamai

p. 9

acea hartă lucotul greşită nen cap cu Topga Lăpuşnii; orului un colţrăptu tot de cldo au înţeles au mai trecut-hârtie, de vrem

copiei , dar nicărâturi, aşa

mnea)lui Tipalmeşte împresuremelie mărtucopul Ionoconn, ce este înoviţă/ carele îrâtura făcută tă/ prin hrisov

a zidirea lumi august 1

emeiază socoastăzi al P

nele făcute, înca punctual dee Prut în a mnat slova Aoia roşie, punct anul ce , au ului spre răsărput toţi hotarni vorbesc, şi p

însemnat/, ocul şesului îar vec(h)iu spiscopul Teorăsărit prest

s-au pus sto drept la deul văii Leuşteilă, de acolo tilă mică/ Luoaile, nici unul stă movilă ce e Prut/ s-au fe valea Cojboovilă, de acoloreună cu hota

e de (î)nţeles ul văii Leuştefăcut/ iară deau trebuit să a slovele B. Svrut să (î)nţ

crată de muscafiind în semn

porul, până undupre acest ţu de pămâncârmuirea mucă ester ea h

-o în opis, căcme ce, las că ci de Comisia

se cheamă ldo vroeşte arare la margin

urie hotarnică ntie (Inochentntărită de doînsuşi acest d

de Tiron vul ce este dinii, iar de la H5/ pre cartinţa (h)otarn

Pogoneştilor cepând înse şie capetenie ce

dreapta und) şi linie punctu pre care nşuvăit trecân

rit, căci de aicnicii precum aprecum şi pese zice că: în cotu s-au stâlpu de piatrfil, de acolo te apa Prutultâlpu de piatreal spre răsăenii lângă drutot spre răsăriarea aminte, d

nu mai esteeste de v(e)a

făcut groapă lose şi-n malulo tot spre răsăarul Horjăştilo

că, din apa enii trebui(e) se acolo până î le ea depravS. cu roşu scrţeleagă că, ch

alescul inginerat nici capătunde merge în

plan se răşnt şi, care apuscălească; sinharta zisă, de aci nu poate finu este adeve

a Mejavoea Sala muscali

a o lua de temnea din sus de

din 1756 iutie – N.A.) şomnul Costandomnu prin ar fi

n 7264 Hristos re se nicului

dupre i el tot e este de au nctuită nu l-au nd apa cea au ale lor e hartă

în găsit

ră pus drept

lui în ră, de ărit în um din jos, s-it răsărit în zadin semnele pe, nici urme acuri, şi movia mijloc. De l despre răsăriărit până în apor. Este destul

Prutului ca să meargă linîn movila micvâţu acestea srise/ iarăşi dehiar documen

r la 1835 s-auul Scorţeştilor

jos pe apa şşluiseră din tpoi iarăşi s-angur vec(h)ilaceea au şi tri semuită nici erită de (h)otaantora / Comii/, iar hotamei că, Pogospre Topor, şiunie 25 făcuşi vornicul Nendin Mihai Ccartea sa ara

-au făcut groaarea dealului pomenite prinse cunosc pâila de la Pruteacolo drept lait s-au făcut gpa Lăpuşnii un

de limpede şse poată mer

nie dreaptă/ cecă n-au putut semen fireşti/e acolo de felntul domnesc

u găsit ce dă i în a trupul

au dat lul lui aso şi cât o

rnicul sia de rnicul

oneştii i îşi ia

ută de eculai Cehan ată că

apă şi într-o

n toate ână la eţu de a vale

groapă nde se şi prea rge în eea ce şuvăi

/ a se l n-au

cu cel

pomehăisadealuslovaCarpBeseodiniputerScorţîndărdacă însuşcă, PLăpumoşihotardova

(î)naprin vale şi moastăzhotarprihămoşicapătîn stâdesprdespăpic(hduprerămâ

Istorie

eneşte şi-l ia a, nici ceala, curi spre miaza G, căci acoinenii ce erabiei lipită cioară au fost rnic proprietţeştilor c(h)iarrăpt ce-l răpis

s-ar (î)ntindşi documentelPogoneştii muşna unde să i cu Toporu,rul Horjăştiloadă că nu poat

inte a Pogonemovila mică spre răsărit provilă, şi astăzzi vroeşte al nrnici spre nemănirea, căci ma Toporul prtul despre răsânjăni 1440. Pre răsărit duărţitoarea To

h)etul muscălee stăruinţa h

âne numai de

e

Lohanul

de temelie dice drept la vaănoapte precu

olo este funduste c(h)iar cătră Moldov

înpresurat Htarul Horjăştr în cârmuireaeră proprietar

de Horjăştii şle înfăţişate d

merg pre partlovesc cu Ho ce să : - sp

or şi figura ce să fi fost vr(

î

m

p

m

ît

eştilor; precudin zarea de

rin văiugă şi-nzi ar avea / senăduşi /. Mai

murirea lor, camăsurară cu fre mai multe ărit, îl măsoarPunem măsurupre stăpânioporului de esc şi d(e)abiahotarnicului d370 stânjăni

nr. 16, m

in 1756 nu-i zale spre răsărum au mersuul trupului Scdincoace ală

va, iar nu a HHorjăştii pe Stilor, stă dea muscalilor lirul Horjăştilorşi până la brde vi(chilul) ltea despre Torjăştii şi Scopre răsărit unc(h)ear a mo(e)odinioară asă se ştie şidocumentele Pogoneşti sun

Pentru Toînfăţişat un sla Casa Cuoriginal hrScarlat G(h)izidirea lumii,1757 noemvrmult decât duluni de la hCostandin Mpomenit mai 1756) se Ionoc(h)entiemărturia hotToporul de începe iarăşi toate celelantcielanţi hot

um – prin funealului, prin Cn apa Lăpuşnmn firesc prefac încă cev

a să nu mai aibfunia de 30 s

locuri curmeră şi-l găsăscuătoare din morea de faţă

Scorţeşti (a sânt 1100 stde astăzi a capătul Topo

martie 2011

zice să meargit, şi horţişu p

u / vaze(..) pâcorţeştilor a săturea cu bHorjăştilor, şiScorţeşti fiindestulă dovadi s-au dat pămr, cu toatr că crazda muscăleui Tipaldo nu

Topor la răsăorţeştii colţul nde să înpreuoşiilor dă daşa truputi de mi aceasta, că

înfăţişate pnt copii.

opor însă, ingur docume

ultelor, anumrisovul domica din 7265 , iar de la Hrie 1(adică, nuupre un an şihrisovul dom

M. Cehan Racsus din 726dă episco

, şi i se înttarnică pe mjur înprejur,de la Pruteţu

e semne pusetarnici de

ndul văii LeuCojbole şi dr

nii unde este ge care hotarnicva şi mai mulbă loc gâlcevistânj(eni) domezişul, lămureu de 48 de funovila de la Lă

până în b(Cărpineni) ânjăni, iarăşi Pogoneştilor,

orului despre r

1

gă nici preste ână la satului brazda i dacă d mai dă că mântul c(h)iar ească, u zice ărit în

a trei ună cu destulă moşii;

toate pentru

s-au ent de

me, în mnului

de la Hristos u mai i 2 ½

mnului coviţă

64 sau opului tăreşte moşia care u prin e şi de

mai ştenii, ept la

groapă cul de lt acei irea şi mneşti esc şi nii iar ăpuşna brazda undei puind apoi răsărit


din 1440, ce dupre pomenitul hrisov din 1757 se cade a fi; să se mai ia aminte şi aceasta că, trupul Toporului este nebântuit în stăpânirea lui dupre măsorişte(a) cuprinsă în acest hrisov numai pre la mijloc, iar capetele amândouă şi la Lăpuşna despre Scorţeşti, şi la Prut despre Uşureşti şi Bârlădeni este (î)npresurat, pentru care s-au şi făcut necontenite reclamări din partea Casei Cultelor.

Găsesc dar legiuit şi cu cale pentru păzirea cu sfinţenie a documentelor bătrâneşti, mai ales într-un timp ca acesta când românul nu trebuie să se mai sfiască a cugeta şi a spune dreptatea, că hotarul despărţitor între Toporul Sfintei Episcopii şi Pogoneştii lui Tipaldo să se urmeze cum mai jos însemn prin numeraţie cu boia albastră în planul de astăzi a Sfintei Episcopii, şi anume: De la N° 1) ce l-am pus preste Prut la dreapta din jos, unde am văzut că este gura Pruteţului punctul de căpetenie pomenit de toţi hotarnicii lângă o movilă /de unde au început a măsura / linie dreaptă şi drept în fundul văii Leuştenii unde am pus N°2 ), de acolo în movila numită Mică din zarea dealului, drept prin groapa din vârful ei, linie dreaptă unde am pus N° 3), şi de acolo drept la vale spre răsărit peste valea Cojbole, preste drumul ce se se zice că au fost odiniaoră mare şi care acuma nu mai este şleahu mare, prin văiugi şi, drept la vale spre răsărit, cum îngrădesc şi c(h)iar povăţuiesc toate documentele, şi până în movilă la groapă, aevea şi astăzi, ce este lângă apa Lăpuşnii unde am pus N° 4), linie dreaptă din movilă în movilă, adecă de la N°3 la N° 4 şi până în apa Lăpuşnii spre răsărit la vale unde se (î)npreună cu Horjăştii, care puţin mai spre miazănoapte se despărţeşte de Scorţeşti, arătată şi aceasta de geometru pe plan. Despărţirea dar între aceste moşii va fi pe punctuirea ce-am făcut din N° în număr cu boia albastră, şi spre a numai rămânea nici o piedică şi a se lămuri fiecare judecător la (î)ntâmplare de proces pentru aceste hotare, cât s-au abătut zisul hotarnic de la dreapta glăsuire a documentelo, care începând de la Prut zic, - că la deal spre răsărit << şi ajungând la movila din zare ce este la N° 3, iarăşi zic – de acolo drept la vale spre răsărit>> cel ce nu va fi stare să priceapă unde poate fi răsăritul, binevoiască a merge ca creştin de răsărit la oricare biserică, uităse la ea cum este zidită, încotro vine altarul, spre miazănoapte sau spre miazăzi şi (î)ndată se va învinge de adevăr, cât de greşit s-au purtat pomenitul hotarnic de astăzi pentru Pogoneşti, carele voind a lăţi zisa moşie, s-au cumpănit a sc(h)imba şi soarele din cursul său de iar fi fost cu putinţă.

Cu această rânduială, nu din a mea pricepere, ce pe puternica glăsuire a documentelor, am însemnat despărţirea acestor moşii, Toporul de Pogoneşti .

Trec de acum la Căcăceri, şi Şopârleni, sau Troeanul / numit din vechime/ la partea despre răsărit pe apa Lăpuşnei/ să se ştie că, Şopârlenii vin între Căcăceri şi Pogoneşti./ Văzui că, şi acolo hotarnicul pentru Pogoneşti iarăşi s-au abătut cu totul de la rostul documentelor care zic: - din apa Lăpuşnei trece(h)otarul

Căcăcerilor alăturea cu Şopârlenii pre la o râpă cu vizunii / nu pre lângă o râpă cu vizunii / căci luând din hotarul numai a Căcăcerilor unde au însemnat hotarnicul Pogoneştilor pe hartă slova G) cu boia roşie linie dreaptă prin punctuire, din movila ce este între Căcăceri şi Şopârleni recunoscută de hotarnica din 1785 mai 25 a lui Ciogole vornic de poartă, pe care movilă au pus-o cu slova I) trece alăturea pe lângă râpa cu vizuniile / iar nu prin râpă/ şi se duc la movilă, de acolea adică, de la movila vorbită la coborându-se la vale în costişă unde este o mică piatră a stăpânirei de astăzi/ şi care piatră nu este recunoscută de nici un document, fiind tocmai în costişe/ însemnată cu slova K), căci nicidecum nu este între râpile gemene la coada lor, cum documentul îndatorează, sau în piscul Cirdosului, ce acest deal este mai în sus văzând pe planul ce c(h)iar singur l-au cercetat şi iscălit, şi lesne se va încredinţa oricine unde este dealul Cirdosului, unde sânt gemenele, şi unde este piatra; de acolea în loc de a merge drept la vale la apa Prutului, au făcut hăisacotigindu pe stăpânirea de astăzi, unde au pus slova L); să se mai aibă în primire că, vic(h)ilul lui Tipaldo, n-au înfăţişat nici un document pentru partea aceasta den jos a Pogoneştilor despre Şopârleni pe unde se despărţesc hotarele acestor două trupuri vecine.

Aşadar, spre a da un bun şi drept înţeles lucrărilor, şi c(h)iar spre lămurirea judecătorilor, am întrupat şi despărţit întâi întreg trupul Căcăcerilor, însă numai a Căcăcerilor, dupre hotarnica amintită mai sus a lui Ciogole din 1785 şi l-am găsit la măsura 1 de 1013 stânjănicurmezişul la capătul despre răsărit începând din movila unde iar cu boia albastră am pus N° 5 pe apa Lăpuşnii alături cu Hotărnicenii până din sus de gura râpii Horjaucă unde am pus N° 1 cu boia roşie în hotarul despărţitor Hudicenilor la Căcăceri; de acolo am (...) la măsura a doua ce este de 950 stânjăni începând de la N° 6 cu boia albastră, curmezişul până în Hudiceni unde am pus N°2 cu boia roşie; de acole am mers la măsura a treia ce este de 760 de stânjăni drept din movila unde am pus N° 7 cu boia albastră, şi iarăşi până în hotarul Hudicenilor unde am pus N° 3 cu boia roşie; şi de acole am păşit la măsura a patra ce este de 588 de stânjăni fiitoare pe în a stânga Prutului pe lângă şleahul mare pomenit de hotarnicii de mai (î)nainte şi carele n-au mai fost c(h)ipu de al mai strămuta, nici odinioară, după cum poate adeveri şi figura

Istorie


locului, unde am pus N° 8 cu boia albastră până la N° 4despre Hudiceni curmezişul ce l-am pus cu boia roşie; Cu această rânduială întrupând numai singur hotarul Căcăcerilor, am purces şi am lipit den sus alăturea cu Căcăcerii şi acea o a patra parte a Şopârlenilor.

Desluşescu că, mărimea acestui trup Şopârleni – el şi Troeanul, este bine cunoscută din hotarnica lui Matei Costac(h)i paharnicu(l) din let 1798 mai 1, înfăţişată de Episcopie, care are cinci măsuri tot ca şi Căcăcerii, însă una vine peste Prut, în dreapta cursului apei tot ca şi la Căcăceri, rămâind din a stânga, numai patru măsuri, asemenea ca şi la Căcăceri, şi anume:

Totalul trup a Şopârlenilor

Măsura

1. la apa Lăpuşnii.......522stănjăni

2. pe podişu despre Lăpuşna......550

3. iarăşi pe podişu întreMovile...486

4. pe din a stânga Prutului pe lângă drum ....630

Cu aceste măsuri date în curmezişu între Căcăceri şi Pogoneşti întrupară hotarnicul Matei Costac(h)i Şopârlenii, şi fără însă de a pomeni că ar fi stricat hotarnica lui Ciogole pentru Căcăceri făcută la 1785 de care am grăit mai sus / căci nu potea s-o (c)oboare /; zice că – au lăsat acea a patra parte de Şopârleni cuvenită Episcopiei alăturea cu Căcăcerii, ceea ce nu paote fi de fel aşa, pentru că pământul Căcăcerilor este de faţă, şi care trup trebui(e) numai decât să fie dupre a lui Ciogole, hotarnica fiind mai vec(h)e; Căci la (î)ntâmplare când s-ar vârî partea Şopârlenilor în Căcăceri, s-ar face adivărată pagubă casii de binefacere obştească şi nedreptate, şi aicea, şi (î)n a dreapta Prutului unde moşia târgului Huşi întrupată şi din siliştile acestea, căci ar putea pretinde şi acei vecini proprietari de acolo a micşora părţile Episcopiei după pilda proprietarului Pogoneştilor; Deci o a patra parte de Şopârleni, după c(h)iar hotarnica paharnicului Costac(h)i este:

Măsura

1. 130 ½ stânjăni la Lăpuşna

2. 137 ½ ............. la Costişe

3. 121 ½ ..............la Movilă

4. 157 ½............. .la Prut lângă drum.

Acest pământ se cuvine Sfintei Episcopii din Pogoneşti înse ca trup de Şopârleni – el – şi Troean, a se lipi alăturea cu Căcăcerii pe din sus, cum am însemnat pe hartă pornind de la apa Lăpuşnii unde am pus punctul N° 9 cu boia albastră linie dreaptă punctuită până la N° 10 - ce l-am pus în podişu; şi de acole între movile în dreptul lor tot linie dreaptă unde am pus N° 11; şi de acole la vale pre podiş, şi pre din jos de piscul Cirdosului, şi la vale prin ponoare în şesul Prutului de la deal de drum , linie dreaptă după punctuire până unde am pus N°12; iarşi de acole tot pe punctuirea cu boia albastră drept la malul Prutului unde am pus cel de pe urmă N°13.

A se şti şi aceasta se cuvine că, pentru aceste pricini de pământ şi (î)npresurări de hotară, n-au fost reclamări numai din partea Pogoneştilor, ce şi din vec(h)ime înaintea muscalilor, şi-n vremea lor, şi iarăşi după darea acestui ung(h)iu de pământ mumei patrie, neîncetat au fost reclamaţii din partea Episcopiei şi a Ministeriului Cultelor prin înpiegaţii săi , dovadă c(h)ear actele din vremea muscalilor.

Deci cu această rânduială mântuind dezbaterea hotarelor precum aicea am vorbit, rezemat pe putere (…) ca glăsuire a documentelor amândoror părţilor, am alcătuit această socotinţă, pentru că, n-au stat c(h)ipul să ne putem uni amândoi hotarnicii , şi-am iscălit cu însuşi a mea mână.

Întocmai originalului dat

<ss> N. Bossie

1863 septembrie 10

D.A.N.I.C., Fond Episcopia Huşilor, LIII / 21, Copie

Istorie

Ca

NeamChiriduprematcadevenoastaceasdin iunieTomapaharschituţinutujudeţatribu(VasidatatLipoviuniemănăşătrărctitorşi Andăruicu elcare intrarvorbaconsiBozie

Manus

MeridI, p.26

monumNaţion223, v

C

p. 12

Condica dafierosită

i

opiile docreiese şi de pe moSc(h)it L

mţul şi Secuiac, pe care e numere 12 fe şi urmate erit şi cu isctre, sta.” 1 Docu12 iunie 178

e 1799 îl ata Cozma, şătrrnic. Cului Lipovaul Vaslui, aţul Bacău, uită şătraruluilache) Coză la 1746. va este închin

e 1764 eguăstirii Secureasa Despa, rului, şi fii săintioh fii lui Ait părţile sale le a cedat toat

le publicăm rea în judeţul a despre satulideră că esteeni, judeţul N

1Direcţia Arhive

scrise, dosarul nr2 Costin Clit, Sc

ionalis”, Anuarul67

3 Nicolae Stoicementelor medievanal. Biblioteca Mvezi şi nota 142, p

C

documentschitului

istoric al V

Pr

cumentelor dadin făcută loşia Crăeşti, Lipova”,de Su, duhovnicuo reproducemfiind prescrise

din cuvânt căliturile

umentele 86 şi 1 testă pe rar şi vel

Ctitorirea a, din

astăzi în este

ui Vasile zma şi

Schitul nat la 20 umenului u, de

văduva i Neculai, Tom

Andriian Cozmde moşie dinte actele de p

mai jos. PeRoman este

l din documee vorba desp

Neamţ.3

elor Naţionale Isr.1262 , f. 11 chitul Lipova din jl Muzeului Judeţe

escu, Repertoriul ale din Moldova, onumentelor Isto

p.241.

telor moşii Lipova dVasluiulu

rof. Costin C

atează din maa sfârşitul concare este afi

Sofronie, stal Timoftei ş

m: „Aceste dee întocmai de în cuvânt, d

ma şi Ileana, pma.2Probabil n Crăeşti, ţinuproprietate pe e şoseaua Nsituat astăzi s

entele noastrepre satul Cr

torice Centrale (D

judeţul Bacău înean „Ştefan cel M

l bibliografic al loDirecţia Patrimon

orice din România

iei Crăeştdin ţinutuui

Clit - Huşi

artie 1804, aşandicii „de sc

fierosită Sfântareţul mănăsşi a duhovne mai sus scpre cele adev

drept aceia

precum şi de că Toma Coz

utul Vaslui şi care le deţineegreşti Roma

satul Crăeşti. ! Nicolae Sto

răeşti din co

(D.A.N.I.C.),

n „Acta MoldaviaMare”, Vaslui, XX

ocalităţilor şi niului Cultural a, Bucureşti, 1974

Is

ti ul

a cum crisori t(ului) stirilor nicului crisori vărate le-am

Ioniţă zma a odată

ea, pe an, la Să fie oiceşti omuna

e XX, vol.

4, p.

- 16Ştefacasa stăpâ

Adecmărtuvoia bunăD(u)mne fiece avundedupă

Iar aibă noştrcare

MireSăbieŞuveŞoldapututiscăli

7185 i

D.A.Ndocum1676-Mănăs

- 169MădănepoMihadomn

storie

77 (7185) iuana, dau nepo

cu moşia lânească aceas

că eu G(h)eorgurisim cu acenoastră, de n

ă voe, văzândmnezeu, luânde fată, şi noi cvem noi din s ce vom avea ă moartea noas

de va rămânea ne socoti şi ri sau din rude

am dat-o n

ştii şi Dimitraeriul tăz Nicerdin şi Mihaian şi popa Tot decurca fiiturile.

iul(ie)

N.I.C., Manuscrisementelor moldove1700, 1970, Bucstirea Neamţ, XX

99 (7207) febăluţii, nepotuţii săi, Ştefan

alache blănarnitorului Anti

Lohanu

ulie <21>. –oatei lor Marlor din Crăsta după moar

g(h)ie Bârcă şest adevărat zanimenea nevod că coconii d fată de suflecu casa noastrsat din Crăeştnoi în toate lo

stră toate să fi

ea vreunul dina ne pomeni l

ele noastre carepoatei noast

aşc Scântee şicoară ot Crăeil şi Toader s

oader.Şi de aicind şi hârtia

e, dosarul nr.126eneşti din Direcţicureşti, p. 67, nr

XVIII / 3.

bruarie 3, Crl Lupului din şi Vasile, dau

r din Iaşi şi ioh Cantemir,

ul nr. 16, m

– Gheorghe Brta, pe care aeşti şi ţiganrtea lor şi să-i

şi cu soţul mieapis al nostru,oiţi nici asuprdin trupul no

et pe nepoata nră cu toată pogti, şi cu moşiiocurile şi ţigane a nepoatei n

n noi la bătrânla sfintele biserii s-ar ispiti a tre Martei fa

Alexandblestemaforisit DumnePreacurMaria Ev(an)gdoisprăde 31Niceea,sălaş luIscariosveaci îndanie adinaintede Căutşi Toa

i Mihalcea ot eşti şi Mărdasân Şuverdin cea mai jos câa stricată. A

62 , f. 2-3v, Copieia Arhivelor Cenr. 204; Originalu

răeşti . – SimCrăeşti, cu s

u lui Toader bsoţiei sale N

, toată partea

martie 201

Bârcă şi soţiau luat-o de sni, pe care i pomenească.

eu Ştefana scri, cum noi dinriţi ci de a nostru nu ne-anoastră pe Magijie, şi cu buile ce avem nni şi toate ce a

noastre.

neţele noastre erici. Iar din nstrica diata n

ata surorii ndrei, acela s

mat şi neertde D(o)

zeu, şi rata a lui M

şi de g(h)elisti şiăzece Aposto8 oteţi cei, şi de toţi Sfiui să-i fie cusc(h)ii în vean muncă. Şi acam dat şi am ea lui Pavel uteşani de la Cader sân Ile

Glodănii şi Gare ot Cobâlşi Pascal nep

âţ(i) au fost nuAsăminea şi

e; Rezumat în Catrale (C.D.M.), v

ul în D.A.N.I.C.,

mion Sopon fesoţia sa Malinblănariul, gineNastasia, în a lor de moşi

11

ia sa, suflet, să le .

iem şi n bună oastră

au dat arta să ucatele noi pe avem,

ca să nepoţii oastră oastre să fie tat şi )mnul

de Maică patru

i de oli, şi i din inţii şi u Iuda aci de ceastă făcut

uricari Cobâle ea ot Gavril le tăz pot lui u s-au

toate

atalogul vol. IV,

Fond

ciorul nca şi ere lui zilele

ie din


satul Crăeşti, partea de jos, din câmp, pădure, apă şi siliştea satului, ca să-l grijească după moarte.

Adecă eu Simeon Săpon feciorul Mădăluţii nepotul Lupului din sat din Crăeşti dinpreună cu fămeia mea anume Malinca, şi dinpreună cu nepoţii miei anume Ştefan şi Vasilie, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mâna dum(i)sale Toader Blănariul zăt Mihalac(h)e din Iaşi, precum săs ştie când au fost acmu în zilele mării sale Io Antioh Costantin voevoda. Iar eu de a mea bună voe, şi de cătră nimenea silit m-am învoit şi am dat danie tooată partea mea de moşie din sat din Crăeşti din partea de gios care moşie îmi iaste şi mie de la mumă meaMădăluţa. Şi eu văzând că sântu omu bătrân şi sterp, şi socotind că după moartea mea nu va avea cine mă griji, ci eu m-am învoit cu toată voia mea şi nesilit de nimenea şi am dat această moşie ce scrie mai sus danie dum(i)sale lui Toader şi soţiei dum(i)sale Nastasiei, ca să fie dum(nea)lor sale dreaptă ocină moşie dum(niilo)r sale şi coconilor dum(niilo)r sale câţi Dumnezeu le va dărui. Însă am dat cu tot (...) venitul cât să vă aleage din câmp, din pădure, din apă, şi din seliştea satului, şi dumnealui Toader Blănariul să aibă a mă griji după moartea mea cu al mieu ce ar fi mult puţin, şi despre dumnealui cu cât îl va îndura D(u)mnezeu, şi să mă cerce după moartea mea. Iar cine s-ar scula din niscareva rudenii ale meale, sau fămeia, şi ar face dum(i)sale lui Toader vreun val după moartea mea, şi ar zice că nu are Toader treabă acela om să fie neertat de milostivul D(u)mnezeu, şi de Maica Pr(e)cista, şi mai pe urmă şi de mine neertat.Iar dumnealui Toader Blănar de nu m-ar cerca după moartea mea, să fie neertat de D(u)mnezeu şi de Maica Pr(e)cista; Iar de m-ar griji şi să mă cearce, să fie (i)ertat de mine şi de Dumnezeu.

Şi când am dat această moşie danie am dat-o cu ştirea tuturor rudeniilor meale şi a vecinilor şi a răzăşilor din sus şi din gios. Şi la această tocmală s-au tâmplat mulţi oameni buni răzăşi carii îşi vor pune degetele mai gios şi eu Simeon pentru mai adevărată credinţă mi-am pus degetul mai gios ca săs crează.

7207 fev(ruarie) 4

Eu Sămion Săpon sin Mădăluţa, Eu Gavril ot Crăeşti martur, Nec(h)ita martur, Ioan martur, Mihălac(h)e, Stefan sin Mărcăleas, Ioan Blănar zet Ieremiei, Şi cu cei dinpreună.

D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 3v-4,Copie; C.D.M., vol. IV, p. 455, nr. 2080 ; Originalul în D.A.N.I.C., Fond Mănăstirea Neamţ, XXVIII / 4.

- 1707 (7216) septembrie 3. – Ştefan fiul lui Ipatie călugărul şi Aniţii din Crăeşti, ţinutul Vasluiului, vând ocina şi moşia lor din satul Crăeşti lui Toader blănarul.

Adică eu Ştefan feciorul lui Ipatie călugărul şi Aniţii nepoatei lui Brumă, de la sat de la Crăeşti de la ţinutul Vasluiului, înpreună cu sorumea Agahiţa scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru precum să s(e) ştie că de nime(ni) siliţi nici asupriţi ci de a noastră bună voe am vândut a noastră driaptă ocină şi moşie din sat din Crăeşti din partea de gios din partea Drumeştilor, cât să va alege partea noastră din câmp cu fânaţ şi din pădure şi din apă şi din ţarină şi din tot locul cu tot venitul, aceia am vândut noi giupânului Toader Blănariul zăt Mihalac(he) Blănariul ot Iaşi drept şase vedre de miare, care această miare au fost datoriu tatăl nostru Ipatie unui turc până au fost viu, iar după mo(a)rtea tatălui nostru apucându-ne turcul pentru miare şi neavând de unde da am căzut cu rugăminte la dumnialui Toader şi i-am dat partea noastră de moşie toată câtă mai sus scriem, cât să va alege din partea Brumeştilor şi dumnialui să plătiască miarea turcului. Şi când am scos această moşie vânzătoare am întrebat pre toate rudele şi răzăşii noştri şi nime(ni) nu s-au apucat să cumpere, iar dumnialui Toader Blănariul fiind răzăş acolo cu altă parte a luat de la noi această moşie şi au dat turcului miarea, pentru aceea ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie şi giupânesii şi coconilor dum(i)sale în veci. Aşijderea i-am mai vândut dum(i)sale şi o casă gata drept trei lei, care casă iaste în partea de sus din sus de biserică, care casă iaste făcută de tatăl nostru de Ipatie. Şi acest zapis s-au făcut denainte a neguţitorilor de Iaşi şi a altor oameni buni şi răzăş(i) de Crăeşti. Şi pentru mai mare credinţa noi vânzătorii ne-am pus degetele ca să se ştie şi eu Axintie uricariul am scris zapisul cu zisa lui Ştefan dasnaet.

7216 sept(embrie) 3 Eu Stefan Ipatie vânzător Popa Pavel zet Ipatie, Pascal băcal, Lupascul ot Bănceşti, ierei Vasilie sân Mardarie, Istratie Savin sân Stamate. D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 8-9 - 1708 (7216) iul(ie) 9.- Domnitorul Mihai Racoviţă porunceşte lui Toader Nacul şi Lupaşco din Pănceşti să aleagă şi să hotărască partea de moşie a lui Ionaşco.

Io Mihai Racoviţă Voevod Bij Milst Gpdr Zemli Moldavscoi

Istorie


Scriem domnia mea la Toader Nacul şi la Lupaşco din Pănceşti, facem ştire viind Petre ginerele lui Ionaşco cu cartea domniei mele acolo să mergeţi la sat la Crăeşti şi să strângeţi oameni buni megiaşi şi răzăş(i) din sus şi din gios şi înpreună cu toţii să căutaţi şi să alegeţi parte(a) lui Ionaşco de moşie şi de cumpărătură ce are de la Iacov şi de la fratele său Toader, feciorii Butlii din sat din Crăeşti pe zapis şi pe ispisoc ce iaste de la răposatul Vasile vodă şi pe cum veţi alege să le şi stâlpiţi, ca să s(e) ştie părţile lui Ionaşco ales(e) despre toţi răzăşii lui şi să faceţi şi mărturie la mână să avem ştire. Aceasta scriem şi să se aleagă partea Florii fratele diaconului din Crăeşti ce-i va fi parte(a) lui.

7216 iul(ie) 9 Pec(ete) g(ospo)d

D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 7v-8

- 1708 (7217) noiembrie 28. – Domnitorul Mihai Racoviţă porunceşte lui Lupaşco din Pănceşti, lui Toderaşco mazilul şi lui Tănasă Burcel să aleagă partea de moşie a lui Toader din Crăeşti.

Io Mihai Racoviţă Vvod Boj Milost Gspd Zemli Moldavscoi

Scriem d(o)mnie mea la Lupaşco din Pănceşti şi la Toderaşco mazilul şi la Tănas Burcel, facem ştire viind cartea domniei meale, iar voi să vă sculaţi şi să mergeţi la sat la Crăeşti şi să strângeţi oamenii buni megiaşi şi răzeşi şi cu toţii dinpreună să căutaţi şi să alegeţi parte(a) de moşie a feciorului popii din Crăeşti din partea de gios şi din sus, care ace(a) parte de ocină o au vândut lui Toader C(h)iorcii başii. Deci să căutaţi precum îi scrie zapisul aşa să aleageţi parte(a) lui Toader din Crăeşti şi pe cum veţi aleage să o şi stâlpiţi ca să i să ştie partea lui Toader ale(a)s(ă) despre alţi răzeşi şi pe hotărâtură să faceţi şi mărturie ca să i să fac şi dris domnesc. Aceasta scriem.

7217 noem(brie) 28 Pec(ete) g(ospo)d

D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 6-6v

- 1709 (7217) februarie 9. – Istratie fiul preotului Toader din Crăeşti vinde ocina şi moşia sa din Crăeşti lui Toader blănarul.

Adică eu Istratie feciorul popii lui Toader de Crăeşti scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al mieu la mâna dum(i)sale giupânului Toader Blănariul domnescul zet Mihalac(h)e Blănariul, precum să s(e) ştie că de nime(ni) silit nici asuprit ci de a mea bună voe având a mea dreaptă ocină şi moşie din sat de la Crăeşti de la ţinutul Vasluiului şi de moşie şi de cumpărături, ce s-au ales parte a me(a) osebit de alţi fraţi ai miei, anume Iftemie Grumezea şi Grigoraş Cocoranul, de 20 pământuri din partea din gios şi 14 pământuri din partea de sus, pământul câte 20 de paşi, pasul şase palme cu curăţituri în partea de gios, însă fără de 24 de pământuri ce am mai vândut mainainte preotului Vasilie de Crăeşti.

Deci aceste treizeci şi patru de pământuri precum s-au scris mai sus le-am vândut eu dum(i)sale giupânului Toader Blănariul domnescul drept treizeci de lei bătuţi şi din pomeţi şi cu locuri de priseci şi cu vad de moară şi cu poiane şi din pădure şi cu vatră de sat şi din tot locul cu tot venitul. Iar popa Vasilie n-are treabă la aceste locuri fără cât va ţine în ţarină pâmânturile câte scriem mai sus. Pentru aceia să s(e) ştie când am scos aceste părţi de moşie la vânzare, nime(ni) n-au vrut să cumpere iar dumn(e)alui Toader Blănariul fiind răzeş acolo cu noi mi-au făcut plata deplin la mânule meale precum scrie mai sus drept treizeci de lei. Pentru aceia ca să-i fie de acum înainte driaptă ocină şi moşie şi să-ş(i) facă dum(nea)lui şi ispisoc domnesc de pre acest zapis al nostru şi pentru credinţa am iscălit ca să se ştie.

7217 fev(ruarie) 17 Grigoraş Cocoran Istrati sin popi Iftimie Grumezea, popa Vasile ot Crăeşti D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 6v-7 - 1710 (7218) februarie 3. - Ştefan, Vasilie şi Marta, fraţi,cedează o parte de moşie din Crăeşti lui Toader blănarul pentru o datorie de 12 lei de pe nişte stupi.

Adică eu Ştefan şi cu fratele mieu Vasilie, ficior lui Istratie Gănescul, feciorii lui Sopon din Crăeşti, aşijderea şi eu sora lui Ştefan şi a lui Vasilie, anume Marta şi cu cumnatul mieu Ilie scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la mâna dumisale lui Toader Blănariul, precum să se ştie că fiind eu Ştefan şi Vasilie datori giupânului Toader Blănariul cu 12 lei de pe nişte stupi şi neavând banii să-i dăm, ne-am rugat dumisale de au priimit o parte de moşie a noastră din sat din Crăeşti de la ţinutul Vasluiului patrusprăzăce pământuri şi giumătate, pământul câte 20 paş(i) şi pasul de şapte palme, însă în partea de sus 9 pământuri şi giumătate, iar în partea de gios 5 pământuri.

Istorie


Deci la această parte de moşie sântem părtaş(i) patru fraţi carii ne-am numit mai sus, deci eu Marta şi cu cumnatul mieu Ilie ne-am învoit de am dat fraţilor noştri lui Ştefan şi lui Vasilie şi părţile noastre şi le-au dat lui Toader Blănariul de s-au plătit de datoria care mai sus scrie. Deci şi dumnealui Toader Blănariul mai având şi alte părţi de moşie acolo în Crăeşti, au primit şi aceaste 14 pământuri pol câte un leu bătut pământul, care peste datoria ce am fost datoriu eu Ştefan şi Vasilie încă ne-au mai dat dumnealui şi doi lei bani gata, căci de la alţi răzăşi ai noştri au cumpărat dumnealui câte un zlot pământul, iar noao ne-au ţinut în samă câte un leu, pentru lipsa noastră.

Pentru aceia de acum înainte ca să fie dreaptă ocină şi moşie şi din câmp cu ţarină şi cu locuri de fânaţi şi cu locuri de priseci în pădure şi cu pomeţ şi cu vad de moară şi cu poieniţ(ă) şi cu tot venitul şi giupânesii dum(i)sale şi coconilor dum(i)sale în veaci de veaci şi să-ş(i) facă dumn(e)alui şi ispisoc domnesc pre această moşie.

Şi acest zapis s-au făcut înaintea preotului Vasilie de Crăeşti şi altor răzăşi ai noştri şi a neguţitorilor de Iaş(i) carii s-au iscălit mai gios. Şi pentru credinţa ne-am pus degetul şi eu Axentie uricariul am scris acest zapis cu zisa lui Ştefan şi Vasilie şi a lui Ilie vânzătorii carii s-au numit mai sus.

7218 fev(ruarie) 7 Ştefan, Vasilie şi Ilie vânzătorii G(he)org(h)iţă zet Avram m-am tâmplat de faţă Pascal Mocan ot Eşi martur Toader Avram Însemnare pe margine 10 pământuri din partea de sus s-au venit partea lui Stefan Vasili (rupt)lgor lui Istrati Gănescu, Mariei lui Ilie.

D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 4v-5v

- 1710 (7218) februarie 23. - Gheorghiţă, Marta fiica Alexandrei, nepoata lui Gheorghe Burcă şi a Ştefanii vând o poiană lui Toader blănarul.

Adică eu G(h)eorg(h)iţă şi cu fămeia mea Marta fata Alexandrei nepoata lui G(h)eorg(h)ie Burcă şi a Ştefanii, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, de nime(ni) siliţi nici asupriţi ce de a noastră bună voe având a noastră dreaptă ocină şi moşie ce iaste de danie mie Martei de la unc(hiul) mieu de la G(h)eorg(h)ie Burcă, o poiană ce să c(h)iamă Drăguşana din partea lui Ţigan care iaste din cea parte de apa Drăguşanii despre amiazăzi înpotriva prisecii dumisale giupânului Toader Blănariul domnescul. Deci această poiană cât ţine înpregiur am vândut-o noi dum(i)sale giupânului Toader Blănariul şi giupânesii dum(i)sali Nastasie, drept cinci lei bătuţi, căci am întrebat pe rudele noastre pe răzeşi şi pe preotul Vasilie de Crăeşti şi n-au vrut să cumpere, căci şi poiana aceasta iaste la Crăeşti la ţinutul Vasluilui în Fund. Şi mi-au dat dumnealui banii deplin, căci şi dumnealui iaste moşan acolo în Crăeşti pe cum s-au pomenit mai sus, pentru aceea ca s(ă) le fie dum(i)sale şi fiilor dum(i)lorsale driaptă ocină şi moşie. Şi acest zapis s-au

făcut înaintea lui Nestor de Crăeşti şi a lui Vasile Gănescul şi a lui Toader Munteanul şi a altor oameni buni carii s-au iscălit şi ş(i)-au pus degetele în zapis înpreună cu noi vânzătorii şi eu Axentie uricariul am scris acest zapis cu zisa lui G(h)eorg(h)iţă să s(e) ştie.

7218 fev(ruarie) 23

Eu G(h)eorg(h)iţă, eu Marta, eu Nestor răzăş, Toader Avram, Iane Marco ruptaş, Anastas Băcal tot ruptaş, Pascal Băcal ot Eşi, Vasile Gănescu răzăş, Toader Muntian martur.

D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f.5v - 6

- 1740 (7249) octombrie 26. - Măsurare de pământuri.

2 Partea Petrei, din giumătate de sat din partea de sus a cincea parte, care face doaăzăci şi trei de pământuri, pe care s-au aflat un zapis la Sandul Grumez cumpărătură, şi s-au mai aflat un zapis la Ieremia sin Toader Căpăţină, această parte o ia Ieremia căci s-au aflat în zapisul Ieremiei iscălit şi Iftimie Grumez şi Istratie cumnatul său.

Zăce pământuri s-au dat în partea Mădăluţii Ieremiei pe zapisul ce are de la Ştefan şi de la Vasile feciorii lui Istratie Gănescul nepot lui şi Simeon Săpon, şi de la Măria sor(ă) lui Ştefan şi lui Vasilie, şi cumnatul lor Ilie.

Zăce pământuri s-au dat Ieremiei sin Toader Căpăţină din partea lui Răzmiriţă parte(a) lui Istratie sin popii lui Toader din Crăeşti pe zapisul ce are de cumpără(tură) de la Istratie din partea Budore şi a Buore, din partea de gios s-au venit Ieremiei doao pământuri şi giumătate. Aşijderea au mai luat Ieremia Căpăţină din partea lui Leucă din partea de gios şapte pământuri şi giumătate s-au dat lui Andrei Băcal. Trei pământuri din partea de gios au dat danie Simeon Săpon cu aforesanie lui Toader Căpăţină. Aşijderea din partea de gios au mai luat Ieremia cinci pământuri parte(a) Săbieriţii Arinii fetei lui Necolce tij la Andrei Băcalul.

7249 oct(ombrie) 26 Ioan şi cu cei înpreună

6 pământuri şi giumătate partea lui Leucă au răscumpărat Andrei Băcal.

5 pământuri partea Săbieriţii tij au răscumpărat Andrei Băcal nepotul Săbieriţii, dintracest izvod să să ştie.

D.A.N.I.C., Manuscrise, dosarul nr.1262 , f. 2v-3

- 1740 (7249) octombrie 31. –Măsurare de pământuri.

41 pământuri a patra parte, parte pe 5 unc(h)i parte, partea lui Burcă şi a lui Ţigan şi a Şuverdei care s-au venit la parte câte 11 pământuri şi 13 paşi. Deci partea lui Burcă şi a lui Ţigan s-au venit în partea lui Toader sin popa Vasile care fac acestea 2 părţi 23 pământuri 60 paşi. Aşijderea din partea de gios s-au venit lui Toader 13 pământuri 7 paşi din partea lui Leonte şi cu

Istorie

neamMăte

7249 oAndre

D.A.N

- 178porunCozm

Io

Boiain Tar fi aIată îfaţă pcerceafla dce i spărţilhotarrăzeşface pietrihartăstea l

1786 iPec(et

D.A.N

-1799măsu

DatCozmla sazapisrăzeşfăcâncuprivremboerisă aibaceluştiut răzeşEu C

p. 16

mul lui, tij paei, tij 3 pământ

oc(tombrie) 31 ei Sterea vorn. Glo

N.I.C., Manuscrise

86 iun(ie) 12. nceşte hotărâr

ma.

Alexandru Ioa

erul nostru (sToma Cozma având în satulîţi poruncesc pe toţi răzeşiietezi scrisoriledrepte a şatr(as-ar veni din tle altor răzeş(rnică în semneşi(i) înpregiuranu să va muli să nu stâlpeşă de starea locla giudecata ac

iuni(e) 12 te) g(ospo)d

N.I.C., Manuscrise

9 iunie 1. Zăpurarea părţilor

am zapisul zama vel pah(arnatul Crăeşti pselor ce sânt şii la casa dumndu-să cercetinse în zapise

mea hotărâtuluii hotarnici şi bă aş(i) trage

ui vânzătoriu carte ne-am ş. Eu Costantin

C(h)iriac Opre

1 Sau Cederştii

atru pământurturi de la And

o(…)

e, dosarul nr.1262

– Domnitorulrea părţile de

an MavrocordMolda

spaţiu gol – Nau cerut să i l Crăeştii Cedsă mergi la

i, înpregiuraşie de ambe părarului) în aceltot locul oseb(i) şi înpregiure şi în stânjinaş(i). Iar cândlţemi atunci aşti, ci cu mărtcului prin zi dceasta.

e, dosarul nr.1262

pis dat vel par sale de moşi

apisul nostru lanic) precum sentru părţile la mâna du

m(i)sale postetare de pămâle dum(nea)l(i, adec(ă) pânmăsurându-săşi pământurildin tot loculpus numele

n Grumeza rărăzeş. Eu Pin

!

ri de la nişte drei nepot lui I

Ioan B

2 , f. 9v

l Alexandru Ioe moşie ale şăt

dat Vvda Bojiavscoi

N.A) vornic desă hotărască p

dereţii1 de la ţstarea loculuiii cu scrisori rţile şi părţile e hotară să le

bindu-le cu piraş(i) şi apoi

ni pe obiceiu, d vreo parte cacolo la locul turie de toati pde soroc să v

2 , f. 10

aharnicului Toie din Crăeşti.

a cinstită mânsă s(e) ştie căde moşie ce

um(i)sale; şi el(ni)c(ul) Toânturile ce le(u)i aşa ne-amnă la noem(briă moşia pe câle după cum vl. Şi pentru cşi degetele.

zeş. Eu Toadetelei Ontun ră

babe mătuş(Ionaşco diaco

Bujoran dascăl

oan Mavrocortrarului Toma

iu Milst Gospd

e poartă fiindpărţile de moţin(utul) Vaslui unde adunânce vor fi avânde moşie ce shotărăşti cu p

etri hotare desă-i dai şi măiscălită şi de

cu hotărâtura cce va fi prici

părţile priciniivie la divan c

Toma Cozma p.

na dum(i)sale ă viind dumn(

are după arăstrângându-n

oader Burg(h)e are dumn(

m primit că pâie) 26 adunân

âte zapise vor va ajunge ana

credinţa carii Eu Ioan Gru

er Ciobotariu ăzeş.

Is

(i) lui nului.

rdat a

dar

d că şi şie ce uiului. nd de nd, să să vor partea

e cătră ărturie

toţ(i) ce vei ină cu i şi cu a s(ă)

pentru

Toma (e)alui ătarea e toţi )ele şi (e)alui ână la ndu-să

(i)eşi alogul n-am

umeza răzeş.

Iar pfeciofev(rvândvândrămâce audumnpăgu

1799 iEu San

D.A.N

Iconsidesfă

fapt dcelebrdateletoate ştiinţimai suI de cititorpână situatelor cocare devenai ReGaret

ca la aBar eProven1981, Mérinhistoir– LXXMarguSalmo

États,

au XVe

C

storie

pentru zece păorii lui Istrati ruarie) 3, ce dute, iar Sanddut aşa au arătaâne bu(…) Anu arătat, iar pene(a)lui a le

ubaş.

iun(ie) 1 ndul Todosie ade

N.I.C., Manuscrise

Un mece

Istoriografia derabil de lşurată pe div

ărţile care încă să apaMichel Ma

demonstrează ru duce de Ane istorice exist

acestea, preifică relevareauccintă a lui R

Napoli, saurului român pastăzi remarce în oraşe difomună, mai ale-a marcat.

nit interesat deenaşterii francts5.

2. Voi amin

altele să fac refeet de Lorraine, rnce: 1409-1480, Avignon, Facult

ndol, Le Roi Renre, préface de MiXII planşe, formuerite Cécile Albron, 1980, 150 pag

3. Jean-MicParis, Patrimoine

4. Jean Favi5. Marie-Lo

Ve siècle: le roi Re

C

Lohanu

ământuri ce vGănescul ce arată întru a

dul Tudosi cat că numai ze

ndrei pah(arnicentru pământu

lua şi pe ac

everez

e, dosarul nr.1262

ena al Ren

René d'A

Iulian - M

occidentalucrări privi

verse planuri

au în centru ară, ultimele catz, Élisabeth

nu doar internjou, ci şi nevtente, sau la m

ezentul demera unor informRené d'Anjou,u René de Sasionat de istocabile monumferite (Angersales în ceea ce

Vizitând câte René d'Anjoceze, aşa cum

nti aici doar o parire pe parcursulroi de Sicile et Actes du colloqu

té des lettres, 19né et la secondichel Pastoureau,

mat A4; Marie-Rrecht, René d’Anj

gini - 16 pagini plchel Matz, Élisabe, Centre des Monier, Le roi René, Pouyse des Garets,ené (1409-1480),

ul nr. 16, m

in din partea larată în zapi

acel zapis cî ce să trage dece pământuric) să le stăpân

uri de vor (i)eşcele(a), iar ne

2, f. 10v

naşterii fr

Anjou

Marcel Ciub

ală cunoaştitoare la via lui René d'

figura acestuicontribuţii fiin

Verry3, sau Jresul francezi

voia unor commaniera de inrs nu îşi pr

maţii inedite, c, cunoscut şi sSicilia, prea orie. Vestu

mente mediev, Saumur), aue priveşte perteva astfel deou, unul din cem îl numea

arte din monogral textului: Le Roide Jérusalem, rue international, 86, 183 pagini f

de Maison d’AnjParis, le Léopard

Rose Albrecht, avjou: regards autolanşe alb-negru. beth Verry, Le Rnuments NationaParis, Fayard, 200, Un artisan de laParis, la Table ro

martie 201

lui Stefan şi Visul din velet sânt 14 păm

din neamul ai are acest vânnească după zşi la hotărât se(i)eşind să r

ranceze:

botaru - Par

te un naţa şi activ'Anjou2.

i personaj connd semnate de Jean Favier4. ilor pentru ce

mpletări cu privnterpretare a loropune drept ci o prezenta

sub numele depuţin famili

ul Franţei păstvale, care deşiu o parte din irsonalitatea ise monumenteei mai mari arMarie-Louys

fiile consultate, ui René: duc d’Anjroi d’Aragon, coAvignon, 13-14-

format A4; Chrisjou: emblématiqud d’or, 1987, 211vec la collaboratour d’un roi, Ren

Roi René dans toaux, 2009, 240 pa08, 742 pagini. a Renaissance fraonde, 1980, 314 p

11

Vasilie 7218

mânturi acestui ndut şi apisul ă aibă rămâe

ris

umăr itatea

ntinuă Jean-Acest

el mai vire la or. Cu

miză are cât e René iarizat trează i sunt istoria storică e, am rtizani e des

urmând njou, de omte de -15 juin stian de ue, art, 1 pagini tion de nnes, Y.

ous ses agini.

ançaise pagini.

Istorisemniexistădinastpentruvorbedinastcărei este 1020)saxonPlantadecât numaiLeu înmorabaţieaccepamintcea caspre sdintredinastîntrucII-lea amintRobercătre istorio

2004,

des Hangevid'etudeArchivTonne61-83.

italiened. cit

ediţia p. 17

ia ducatului dificative rivală o contintiei conducătou care Jacquea despre existtii diferite: Inreprezentant Foulque Ne

), guvernarenă, reprezentatageneţi (pentr

două nume,i pe Richardşi Ioan-f

rmântaţi la e Fontevraţiunea

tit, a treia dinare şi-a îndrepspaţiul italian1

e reprezentantii şi Italia acât Giuseppe G

de Anjou, "ptite, alături dert de Anjou, r

Basarab I 4ografia france

1. Jacques L

pp. 13-14. 2. Date desp

Hohenstaufen et ins du XIIIe au es des 15 et 16 ves départementaerre et Élisabeth V.

3 . Giuseppens, în Les princes., pp. 61-83.

4. Vălu Năsa II-a revizuită

de Anjou în Evităţi princiarenuitate a oare, motiv es Levron tenţa a trei

ngelgers, al de seamă

erra (987-ea anglo-tă de regii ru a nu da , amintesc d-Inimă-de fără-Ţară),

celebra aud. În istoricului nastie este ptat atenţia 1. Legătura

nţii acestei a fost subliniGalasso îi conprinces italiene altele, dintrrege al Ungari4 , principelză a numit "pr

Levron, Le bon r

pre Carol I de Al'installation deXVe siècle. Unjuin 2001 orag

ales de Maine-etVerry, Rennes, Pre

e Galasso, Chars angevins du XII

stăselu, Istoria roă, cuvânt înainte

vul Mediu poe. Din acest p

iată şi de istnsidera pe Carnes"3. Ultime

re care a-şi nuiei, învins în e valah, aurima casă de A

roi René, Paris, P

Anjou se găsesc lae Charles Ier d destin européea

ganisées par l'unit-Loire, sous la esses universitair

rles Ier et CharIIIe au XVe siècle

omânilor. De la e de Prof. univ.

oartă amprentapunct de vede

toriografia itarol I2 şi pe Caele două persumi doar pe 1330 la Posad

u format ceeAnjou".

Perrin, nouvelle é

a Henri Bresc, La'Anjou, în Les pan, Actes des joiversité d'Angersdirection de Noëres de Rennes, 20

rles II d'Anjou, pe. Un destin euro

începuturi până dr. Dumitru Ivă

a unor ere nu

aliană, arol al sonaje Carol da, de ea ce

édition,

a chute princes ournées s at les ël-Yves

004, pp.

princes opéean,

astăzi, ănescu,

Renîncepuprimir(1339Franţede Anspaţiu(mineI, buncelei AnjoupăstreApocaMainecu nuregat,autoriFondaCarolLudova căsă

Angercivil medie

Editurde dinUngarLuk�Institu

la Chvers 1europé

Patrim

admininéditsReprin

guerre

né d'Anjou faut este consrea drept apan

9-1384), de laei (1350-1364njou este ridicu geografic me de argint, salnicul lui René

de-a doua cau. El este ceează astăzi laalipsa Sfântue, iar trei ani m

umele de Anjo nu a creat itatea suprematorul casei d al V-lea (136vic al II-lea (1ătorit în 1400

rs, situaţia poîntre două dievale, Armagn

ra “Spiru Haret”, nastia angevină riei de a “reducs Antal, O camp

utului de Istorie “A5. Jean-Mic6. Christian 7. Informaţi

hristof Ohnesorge380-vers 1480), îéean, ed. cit., pp.

8. Liliane Dmoine, Centre des

9 . Albert nistration, ses trs des archives dnts, 1969, p. 8-10

10. Jean-Mi11. Gérard d

e de Cent Ans, Pa Lohanu

ace parte din siderat anul naj a comitatua tatăl său, re4)5. Patru ani mcat la rangul d

mare, (circa 7line, păduri fod'Anjou,este

ase de Anjouel care a coma castelul-muzului Ioan 8 . Tmai târziu reg

ou uneia dintreun stat în st

mă, consultândde Anjou, Lu64-1380). Din1377-1417), ta0 cu Yolanda

litică din ţară intre cele manacii şi Burgu Iaşi, 2005, p. 65şi spaţiul româ

e domnii românpanie angevină nA. D. Xenopol”, hel Matz, Élisabede Mérindol, op.

ii despre politica e, Les ambition etîn Les princes an265-276.

Delwasse, La te Monuments Nat

Lecoy de la ravaux artistiquede France et d'I0. ichel Matz, Élisabde Senneville, Yo

aris, Perrin, 2008,ul nr. 16, m

a doua casă 1356, mom

ului de Anjou egele Ioan almai târziu, în de ducat6, un7000 km2), şoarte întinse, vconsiderat, aş

u 7 şi primul mandat celebzeu din Angot în 1360 e

ge al Siciliei. De cele mai imptat, întrucât rd în continu

udovic I, a fontre fiii lui Luatăl lui René. de Aragon, u

timpuluadevăraFranţei"numescistoricilprotectoşi a cocasa dmoarteacontribunumescRăzboiuani11. Lavut îmfemeie René ddintre e

a născu1409,

nu era tocmaai importante unzii, sau Răz

5. Relaţiile dintre ânesc au fost dni la condiţia denecunoscută din XXVIII, 1991, peth Verry, op. cit.. cit., p. 10. celei de-a doua ct l'echec de la se

ngevins du XIIIe a

enture de l’Apoctionaux, 2007, p.

Marche, Le roes et littéraires 'Italie, premier t

beth Verry, op. citolande d’Aragon:, 384 pagini.

martie 201

de Anjou, alment ce repr

de către Ludl II-lea cel B1360, comita

n ducat întins şi bogat în revămi, ş.a.). Luşadar, întemeiduce al prov

bra tapiserie ers, realizată

el devine conDăruirea teritoportante familregele a con

uare parlamenost frate cu rudovic I se remLudovic al II-

un personaj chui său şată "regină", aşa cumc majorlor 10 . Ea a foare a Ioanei dondus cu fermde Anjou a soţului ei. Uuţii recentec câştigătului de o suLudovic al II

mpreună cu acmai mulţi

d'Anjou esteei.

Cânut, pe 16 ian

în castelul ai fericită: un r

familii ale Fzboiul de o su regatul maghiar

dominate de încee demnitari regalanul 1382, în “A. 169. , p. 9.

case de Anjou seeconde maison d'Aau XVe siècle. Un

alypse d’Angers4.

oi René. Sa vid'après les doc

tome, Genève, S

t., p. 20. : la reine qui a ga

11

l cărei ezintă

dovic I Bun al atul de pe un esurse udovic ietorul vinciei ce se după

nte de oriului lii din servat ntul 9 . regele marcă -lea s-heie al i o ă a m o ritatea fost o d'Arc, mitate

după Unele e o toarea

ută de -lea a ceastă copii.

e unul

nd s-nuarie

din război

Franţei ută de condus ercările li”-vezi

Anuarul

e găsesc Anjou ( n destin

, Paris,

ie, son cuments Slatkine

agné la

ani 1

probleacestenăscufrateluevenimde Anal VIIeste aaranjeCarol majorsău, îMatz,prinţ"imporajutat în luppentruprizonPhilip

Carol care acedezcasa dvizita viitoaTocmprimaînsă revendobservva creplecatcărui violenînsemconsiddomenProvetârziudevinmoşteintrare

pagini

Cristea2/2007

présenBruxe

1886,

Franc33.

présen&Leip

p. 18

, care adâncemele cele me evenimente, ut nu va moşui său, Ludomentelor va finjou, în preajmI-lea, educat ladoptat de unează în 1420

al II-lea, ducratului devine în 1431, duce în acest tim, un prinţ conrtant a fost Ande trupele sa

pta de la Bulgu René una nier şi ţinut înp cel Bun, duc

Eliberareaal VII-lea, ci

au fost în deze burgunzilorde Bar. Este d

familia, aşa area căsătorie

mai din acest ma perioadă de nu a existatdicarea ducatuvat că pe toatăeşte considerat să cucereasmoştenitor e

nte8, fără a lamnat, dincolo dderabilă a preniile fratelui

ence şi de Mau, prin testamee moştenitoru

enirea este trea în noua cap

1. Jean Fav

i. 2. Marie-Ro3 . Câteva

a, Portrete parale7, p. 27-42.

4. Paul Bonntées par A. M. lles, de Boeck Un

5. M. Cordepp. 105-120.

20. Jean-Mi7. François

e, tome septiéme

8. Histoire nt, par une Sociétpzig, MDCCLXX

ceşte treptat mai acut resim

în familia luişteni teritorii,

ovic al III-leai altul. René ma familei şi ala castelul dinnchiul său, ccăsătoria cu

ce de Lorraineduce al Barul

e de Lorrainemp, René şi-antestat de diventoine de Vaule, Antoine îl gnéville, motde "durere

n captivitate, lcele Burgundie

a lui s-a făcui şi negocierilezavantajul lur vaste teritoridrept, în tot accum s-a întâmdintre fiica s

motiv un istoricaptivitate, d. Motivul neului de Lorraiă perioada priabil6, întrucâtcă în noiemb

era, moare la asă urmaşi. Mde durerea restigiului lui R

său, deveniaine. Noroculentul reginei Iul acestui re

rasmisă lui Rpitală este făc

vier, La guerre d

ose Albrecht, op. cinformaţii desprele: Filip cel Bun

nenfant, Philippe Bonenfant-Feytm

niversité, 1996, pellier-Delanoue, R

ichel Matz, ÉlisabEudes de Mézera

e, nouvelle éditio

universelle: deputé des Gens de Le

XVI, p. 211.

rivalităţile dmţite în Franţi Ludovic al II, pentru că ea, născut în şi-a petrecut c

a viitorului regn Angers. La cardinalul Louu Isabella de e. Patru ani mlui, iar odată c. Aşa cum ap

a făcut "ucenerşi adversari, udémont. Susţ

invinge pe 2 tiv pentru carşi jale", pen

la Dijon2, pânei3.

ut nu doar graor demarate dui René 4 , întii flamande, ccest timp, Renmplat în 1433sa, Yolanda, şic din secolul diferenţiind-o eînţelegerii cine de către aczonieratului, vt fratele său, brie 1434 reg

Calabra 7 , înMoartea lui Lsimţită în mo

René, pentru cind duce de l nu se opreştIoana a II-a degat, însă cuRené. Fiind îcută de Isabell

de Cent Ans, Pa

cit., p. 48. re acest personan şi Ştefan cel Ma

le Bon: sa politimans, préface de

p. 59. René d'Anjou, To

beth Verry, op. citay, Abrégé chronon augmentée, Am

uis le commenceettres, tome trent

dintre prinţi, a. Parcă în toI-lea se ştia căerau promise1403. Însă ccopilăria în duge al Franţei, vârsta de zec

uis de Bar, Lorraine, fiic

mai târziu, la vcu moartea soprecia Jean-M

nicia în materdintre care ceţinut de burguiulie 1431 pe

re această zi antru că este nă în 1437, de

aţie intervenţide acesta, negtrucât a trebuce făceau partné şi-a putut u3, când a şi aşi fiul lui AnXIX vorbea dde o a doua5

cu Antoine acesta din urmvaloarea ostatLudovic al II

gatul de Napon urma unei

Ludovic al III-od firesc, o crcă acum moşte

Anjou, conte aici. Un ande Napoli, Luum acesta mîncă în captivla, soţia lui Re

aris, Fayard, 199

aj se găsesc la are, în "Analele P

ique, son action,e Jean Stengers,

ours, cinquième é

t., p. 21. ologique de l'histmsterdam, MDCC

ment du monde jte-septieme, Ams

sunt on cu ă noul e deja cursul ucatul Carol

ce ani care-i ca lui vârsta crului

Michel rie de el mai unzi şi

René a fost făcut

e către

iei lui gocieri uit să te din uneori aranjat ntoine. despre , care

a fost mă. S-a

ticului II-lea, oli, al febre

-lea a eştere eneşte te de n mai

udovic murise,

vitate, ené, o

96, 678

Ovidiu Putnei",

études , Paris-

édition,

toire de CLV, p.

jusqu'a sterdam

femeicavalerânduîncoroal Iesimboconte în 14sale1

Redin cmergepăstraAragoînaintConstretrăg

UlteritaliaregatconstvechuniveperioCrois

mémole cinq

coeur

gauloi

MDCC

Istorie

ie puternică şeri. Prin bună

ul napolitaniloona apogeul lurusalimului,

olică, rege al de Maine, Pr

66, va moşten1.

ené a făcut pricaptivitate, cue la Napoli13, a această titonului, Alphotează cu truptrâns de împgându-se în po

rior, va înceran, fără a reutului de Napotruind noi lăi. De asemeersitar, de caoadă, mai exssant” (Ordinu

9. Le Roux

ires historiques squième siècle jusq

10. Jean-Mi11. Florenc

d'amour épris, P12. Theoph

is jusqu'en 1830, 13. Jean Fav14. Charles

CXLV, p. 34.

e

Lohanu

şi inteligentă,ătatea ei, îşi

or9. Titlul de ui René. La ptitlu ce aveSiciliei, duce

rovence, Forcni şi coroana

ima călătorie umpărată de

regat al căruitulatură pânăonse al V-leele sale tot m

prejurari, Renosesiunile sale

rca în repetatuşi vreodată. oli, René a avcaşuri de cul

enea, atenţia are a fost desxact în 1448ul Semilunii),

x de Lincy, Les fsur la vie publiququ'au dix-huitièmichel Matz, Élisabce Bouchet, Introaris, Librairie gén

hile Lavallee, Histome deuxième,

vier, op. cit., p. 77Pinot-Duclos, H

ul nr. 16, m

, înconjurată câştigă repedrege al regat

puţin peste 25ea o încărcăe de Anjou, dalquier şi PiemCataloniei, d

pe mare imedla ducele bui moştenitor eă în iunie 1ea, care cucmai mult în né abandoneae franţuzeşti14.

te rânduri să În perioada

vut o relaţie splt, sau consolui s-a îndr

stul de aprop8, René va ca o reacţie la

femmes célèbres

ue et privée des feme, Paris, tome prbeth Verry, op. citoduction, la Rennérale française, stoire des françaonzième édition,7.

Histoire de Louis X

martie 201

de copii şi de popularitattului de Napo5 de ani, el eraătură mai dede Bar şi Lormont10. Mai t

de la rudele m

diat după elibeurgund 12 , penera din 1435. 1442, când rerise deja Sregatul de N

ază spaţiul it.

cucerească scât a fost re

pecială cu bisolidându-le pereptat spre miat. Tot în acfonda “Ordr

a Ordre Toiso

s de l'ancienne Femmes françaisesremier, 1848, p. 4t., p. 26-31 .

né d'Anjou, Le l2003, p. 50. ais depuis le tem Paris, 1856, p. 1

XI, Haye, tome p

11

câţiva tea în

oli, va a rege egrabă rraine, târziu, mamei

erarea ntru a Îşi va regele

Sicilia, Napoli. talian,

spaţiul ege al serica, e cele mediul ceastă re du

on d'or

France: s depuis 56.

ivre du

mps des 63.

premier,

http://fr.wikipedia.org/wiki/Ordre_de_la_Toison_d'or�

http://fr.wikipedia.org/wiki/Ordre_de_la_Toison_d'or�


(Ordinul Lânii de Aur), creat cu puţini ani înainte de către Filip cel Bun1. Ordinul fondat de ducele de Anjou, aflat sub protecţia protecţia spirituală a Sfântului Maurice, va fi suprimat în 1460 din ordinul papei Pius al II-lea2, un simpatizant al aragonezilor. aragonezilor. Motivul creării lui a fost îmbunătăţirea relaţiilor dintre René şi aristocraţia din teritoriile pe care le controla.

În mod firesc, René a rezidat în toate provinciile sale. În Anjou a efectuat trei sejururi importante: între 1445-1447, între 1449-1457, cu mici întreruperi, şi între 1462-1471, fără un an petrecut în Lorraine şi altul în Provence. În acest din urmă an, el îşi transferă defintiv curtea în Provence, acolo unde apelativul de "le bon roi", precum şi imaginea de protector al artelor se va accentua. Cu toate acestea, René a fost întotdeauna ataşat faţă de locul său natal, ducatul de Anjou. Acest fapt este dovedit şi de testamentul său, în care precizează că doreşte să fie înmormântat la Angers. De asemenea, lista cu executorii testamentului său, cuprinde alături de nepotul şi fiul cel mic al regelui, şapte oficiali din ducatul de Anjou, şi doar unul din Provence3.

Aşa cum menţionam anterior, Ludovic al II-lea şi Yolanda de Aragon, au avut împreună mai mulţi copii. Primul dintre ei a fost Ludovic al III-lea, despre care am amintit mai sus, la al cărui sfârşit, petrecut în 1434, René devine duce de Anjou. O soră a lui René, Maria, născuta în 1404, se va căsători la optsprezece ani cu viitorul rege Carol al VII-lea, care a condus Franţa între 1422-1461. Aşadar, René a fost cumnatul lui Carol al VII-lea, şi unchiul lui Ludovic al XI-lea, fiul lui Carol al VII-lea, rege al Franţei de la moartea tatălui său, până în 1483. O altă soră a lui René, Yolanda (1412-1441), se va căsători în 1431 cu François de Montfort, duce de Bretagne. Pe lângă aceştia, René a mai avut un frate, Carol, cunoscut sub numele de Carol al III-lea (1414-1472), căsătorit cu Isabella de Luxemburg. Acestui Carol, René îi va ceda în 1437 comitatul de Maine.

În ceea ce priveşte copiii lui René, numărul acestora nu este cunoscut cu exactitate. Se ştie în mod sigur că o parte din ei au murit la vârste fragede. Cu toate acestea, câţiva dintre ei se vor remarca, contribuind prin politica matrimonială a casei de Anjou, la creşterea prestigiului acesteia. Ioan al II-lea, născut în 1426 şi desemnat moştenitorul lui René, nu va apuca să se bucure de acest privilegiu, întrucât va muri înaintea tatălui său, în 1470. Cu toate acestea, el a deţinut titluri importante, cum ar fi duce de Calabra şi Lorraine. A fost căsătorit cu Maria de Bourbon, cu care avut împreună un copil, numit Nicolas. Acesta a fost ultima speranţă a lui René în ceea ce priveşte existenţa unui moştenitor, însă nu a avut o soartă diferită de a tatălui său, deoarece va muri destul de tânăr, fără a lăsa moştenitori. Moartea sa, petrecută în 1473, pe când încerca să cucereasă oraşul Metz4, va provoca o adâncă tristeţe bunicului său, însă va

1. Ovidiu Cristea, op. cit., p. 33. 2. Vallet de Viriville, Les saladins d'Anglure. Légende héraldique, în

"Revue nobiliaire historique et biographique", IV, nouvelle série, tome deuxiéme, Paris, 1886, p. 414; Jacques Coeur, Commerçant, maitre des monnaies, argentier du roi Charles VII et négociateur, XVe siècle, par Claude-Joseph Trouvé (baron), Paris, 1840, p. 99; Le pas d'armes de la bergère, maintenu au tournoi de Tarascon, par Georges Adrien Crapelet, Paris, MDCCCXXVIII, p. 110.

3. Noël Coulet, Alice Planche, Françoise Robin, Le roi René: le prince, le mécèna, l'écrivain, le mythe, Aix-en-Provence, Édisud, 1982, p. 44-45.

4. O scurtă descriere a evenimentului se găseşte la Martial Gantelet, Entre France et Empire, Metz, une conscience municipale en crise à l'aube des

fi un adevărat avantaj pentru regele Franţei, Ludovic al XI-lea5, pentru că acum confiscă lui René ducatul de Bar şi de Anjou. Un alt fiu al lui René, Ludovic, mort în 1444, nu a lăsat urmaşi. Una din fiicele lui René d'Anjou, Yolanda, căsătorită în 1445 cu Ferry al II-lea, conte de Vaudémont, este mama lui René al II-lea (1451-1508), duce de Lorraine şi de Bar6. Această căsătorie, ale cărei baze au fost puse încă din 1433, deci în perioada prizonieratului lui René, a avut drept scop încetarea conflictelor dintre cele două case princiare. Mai mult, prin intervenţia regelui Carol al VII-lea, Antoine de Vaudémont va renunţa, constrâns de împrejurări, la moştenirea asupra ducatului de Lorraine.

Marguerite, cea de-a doua fiică a lui René, s-a căsătorit în 1444 cu regele Angliei, Henric al VI-lea 7 . Era o femeie frumoasă, cu un caracter energic şi plină de talent, aşa cum a descris-o într-o manieră destul de romantică8, un istoric francez din secolul al XIX-lea. Este binecunoscută istoriografiei engleze, întrucât a reprezentat o figură centrală a Războiului celor două Roze. Marguerite d'Anjou a devenit şi personaj literar, pentru că este una din protagonistele lui Shakespeare, care a inclus-o alături de tatăl ei, în piesa Henric al VI-lea. Ca orice operă literară, şi aceasta cunoaşte o serie de episoade care nu au fost conforme cu realitatea. Astfel, adulterul de care este acuzată, sau complotul contra unor personaje, nu au fost dovedite istoric. Mai mult, Marguerite d'Anjou va muri în 1482, motiv pentru care nu putea fi prezentă în piesa Richard al III-lea, scrisă de acelaşi autor. Oricum, Richard şi-a început domnia în 14839!

Aşadar, René a ajuns la vârsta bătrâneţii lipsit de urmaşi pe linie masculină. Prima soţie i-a murit în 145310. Se va recăsători cu Ioana de Laval, care îi va supravieţui optsprezece ani, dar cu care nu a avut copii. Aşa se face că în 1480, la moartea ducelui de Anjou, această provincie revine coroanei franceze. Mort la Aix-en-Provence şi înmormântat în catedrala oraşului, corpul lui René va fi adus un mai târziu la Angers de către soţia sa, şi reînhumat în interiorul catedralei Saint Maurice, acolo unde René şi-a pregătit din timp mormântul. Luptele religioase, care au afectat Franţa începând cu secolul XVI, vor face ca locul de odihnă al celui mai cunoscut duce de Anjou să fie vandalizat, iar monumentul funerar distrus. Astăzi, nici măcar o inscripţie funerară nu indică locul unde a fost depus trupul acestui rege, pe care urmaşii l-au numit "cel Bun".

Retras în Provence, René şi-a dedicat viaţa scrisului, teatrului şi artelor frumoase11. A fost un personaj cult, religios,

Temps modernes (1500-1526), în "Revue historique" 1/2001, tome CCCIII, nr. 617, p. 9-10.

5 . J. C. L. Simonde de Sismondi, Histoire des Français, tome dixiéme, Bruxelles, 1837, p. 92.

6. Acesta este de fapt şi principalul urmaş pe linie masculină a lui René d'Anjou. Câteva informaţii generale despre el se găsesc la J. C. L. Simonde de Sismondi, Histoire des Français, tome quatorzième, Paris, 1831, pp. 587-588, preculm şi la René François Rohrbacher, abbé, Histoire universelle de l'église catholique, Paris, tome vingt-deuxième, 1845, p. 154-155.

7 . Manuel Guay, Du consentement à l'affectio maritalis: quatre mariages princiers (France-Angleterre, 1395-1468), în "Revue historique", 2/2009, tome CCCXI, nr. 650, p. 308-311.

8 . Jean Just E. Roy, Histoire de Marguerite d'Anjou, reine d'Angleterre, Tours, troisième édition, MDCCCLXI, p. 3.

9. Marie-Rose Albrecht, op. cit., p. 63. 10. Louis François Villeneuve-Trans , Histoire de René d'Anjou: roi

de Naples, duc de Lorraine et cte de Provence, tome deuxième, 1446-1476, Paris, 1825, p. 96.

11. M. Raynouard, Notice sur René D'Anjou: roy de Naples, comte de Provence, Paris, 1821, p. 8.

Istorie

pasionliteratopinialiteratacesteoperă Livre romanet deveditatconţinconsidfrance

Aşaa excperspeduce acelaşpersonsoţia ssa estinflueafirmacurteaarătânfinancconsidXV". postavpentrua pictastăzid'Eyckmanu

Fărfapt prezenincursmai cepoate individinamtimpuBurguregeluRené

vaine Fondapagini

Greno

de la Avril,

biograpagini

et de s p. 20

nat de teatru,tură. În istora că René nutură un simplea fiind următ

alegorică, scrdu Cuer d'A

n de cavalerievis d'un tournoe încă din senând operele aderă scrierileeză5.

a cum apreciacelat nici dinectivă politicăşi rege, nu sşi autor. Evidenaje excepţiosa6, constituiete echivalată denţat de Renaa că René a foa sa, a adunat ndu-se un adciar o mulţimderat "cel mai

A strâns în vuri, obiecte eu René în a dotat portretul, . Un alt pictk, care i-a iluscris ce se păs

ră a-mi propunrealizat cu pntele rânduri siune în perioaelebru duce alfi scrisă la sin

idualizată, tocmic, implicat ului său, careundiei sau regui Franţei, An

d'Anjou a f

1. Am consuplaisance, préf

ation Martin Bodi.

2. Philippe Wble, Ellug, 1993,

3. Am consuBibliothèque naParis, Herscher, 8

4. Théodoreaphie et des noti.

5. Philippe W6. Gérard de7. Auguste V

son époque 1403-

muzică, pictiografia occid

u a fost în ceelu amator. El toarele: le Morisă la doi aniAmours esprie, cu personajoi3(1450-145ecolul XIX, alese ale lui Re ca fiind

a Auguste Valn punctul de ă. În mod fires-a datorat doent, faptul că nale, dintre c

e un avantaj. Îde scrierile litaşterea italianost situat întremereu artişti

devărat meceme de reprezi mare mecenjurul său op

exotice. Sculpoua parte a vieîmpreună cu tor apropiat

ustrat Traité dstreaza azi la B

ne să scriu viprofesionalismnu au prete

ada de apogeul acestei provingular, oricât cmai pentru

în cele mae a intrat îngele Aragonungliei, fiind efost nu doar ultat următoarea eface de Michel dmer, Paris, Pres

Walter, Naissanc213.

ultat următoarea ationale (ms. Fra85 pagini format

e de Quatrebarbestices, tome prem

Walter, op. cit., pe Senneville, op. cVallet de Viriville-1461, tome troisi

tură şi de tot dentală, este ea ce priveşte

a scris un nortifiement dei de la moarteis, scrisă în e simbolice2,

55). Cărţile salcând a fost René d'Anjouprintre prim

let de Virivillvedere al cu

esc însă, faptoar noroculuis-a aflat mere

care aş amintin ciuda acestuterare pe carenă, motiv pene medievalitate, pe care i-a rena. De asemzentaţii de teaa al teatrului

pere de artă: ptorul Jacotin eţii acestuia. al soţiei sale

al lui René de la forme et Biblioteca Na

iaţa unui persom în istoriognţia de a fi u a ducatului dincii. Istoria lus-ar încerca ocă acest perai importanten contact nu

ului, ci a fost el însuşi regeomul timpul ediţie: René d'An

Zink, traductioses universitaires

es de la littératur

ediţie: Le livre dançais 2695), inA3.

s, Oeuvres choisiemier, Angers, M

. 213-215. cit., p. 290. e, Histoire de Chième, Paris, 1865

ceea ce înseunanim acce

e gustul său pnumăr de trei e vaine plaisaea primei sale1457, un verTraité de la f

le au început alcătuită o lu4. Criticii lite

mele din lite

e, René d'Anjuceririlor, nictul că a fost ci, aşa cum apeu în preajmai doar pe maui fapt, imagine le-a lăsat7. Antru care se e şi noua epocrăsplătit pe mămenea, a suatru religios, francez din setapiserii, broPaperoche a Nicolas From

e, atât de repa fost Barthédevis d'un tou

aţională a Fran

onaj devenit cgrafia occidemai mult de

de Anjou şi alui René d'Anj

o prezentare cârsonaj a fost e evenimenteu doar cu d

mereu în pree în spaţiul itlui său, religi

njou, Le Mortifiemon de Isabelle s de France, 200

re française: IXe

des Tournois du rontroduction de F

es du roi René, avDCCCXXXXVII

arles VII: roi de F5, p. 69-70.

eamnă eptată pentru

cărţi, ance1, e soţii, ritabil forme să fie

ucrare erari îi ratura

ou nu ci din conte, precia a unor ama şi nea sa A fost poate

că. La ăsură,

usţinut fiind

ecolul oderii, lucrat

ment i-produs élemy urnoi,

nţei.

clasic, entală, ecât o l celui ou nu ât mai

unul e ale ducele eajma talian. ios şi

ment de Fabre,

09, 271

– XVe,

oi René rançois

vec une II, 155

France

pasionprototcare e

n doSe

rezumBohofolos

No urmtor 291 291 291

291 291 292

292

2922 292 2924 292

nr. 56

I (13

I (13

(1387

Î

Istorie

nat de regulitip al suveranel însuşi le-a c

Opisul d şi Bohoti aflate

cursul cercetăocumentele precu, 1862, marmatele pe scurotin, aflate în ţsului lor în mu

măAnul L

zi

5 6946 F

)

6 7098 Iu

7 7107 G1

8 - // - Iu

9 7108 A1

0 7114 A1

1 Făr(ă)

d

2 7117 Iu

3 7121 A1

4 7125 Sie

5 7128 Oe)

8Direcţia Arh

61, f. 106 – 10 9D.I.R., XVI

87-1620), p. 310D.I.R., XV

87-1620), p. 311D.I.R., XV

7-1620), p. 38

e

Lohanu

le cavalereştinului renascencultivat.

documentelin din ţinut

e în proprie Neamţ

Prof.

ărilor am identroprietăţilor Srtie 11. Condirt a documentţinutul istoric

unca cercetătoLuna şi iua

Cudo

MoFevr(uarie

23 UnVVnu

ul(ie) 21 IspunBr

Gen(a)r 0

AlVVmoSă

uli(e) 3 Alpen

Avg(ust) 7

Alpen

Av(gust) AlMoPeSc

ată O mrusmo

uli(e) 14 UnVV

Apr(ilie) 0

Unmo

ept(embre)14

Alpen

Oct(ombri) 21

AlpenJiji

hivelor Naţion09;

II, II (1606-16300, nr. 1288

VII, II (1606-1300, nr. 1289

VII, IV(1616-182, nr. 1690

ul nr. 16, m

i, ci a fost înntist, un prote

or moşiilortul istoric aetatea mănăşi Secu

Costin Clit –

tificat şi „OpiSatelor monastica nr. 276”8delor moşiilor al Fălciului, c

orilor. uprinderea în sccument

oşia Scoposenin uric sârbesc dV cu care dă moumit Seucăuţii. pisocul Domnuln loc de prisacă rănişteriu. tul asăminea de

V prin care dă moară în gura Jijiăucăuţii. tul asăminea tontru arătata motul asăminea dentru arătata motul asăminea deogila VV pentruntru hotărâtul moposeni.9 mărturie hotarnsăscu de la Buzoşia Scoposeniin uricu de la CoV pentru moşia n ispisocu de la oşia Scoposeniitul asăminea dentru erătata motul asăminea dentru un locu deiei.

nale Istorice,

610), p. 57 – 5

610), p. 58 –

1620), p. 40, n

martie 201

n egală măsuector al artelo

r Scoposenial Fălciuluiăstirilor

Huşi

isu(l) de to(a)ttiri Neamţu şidin care am cuScoposeni şi cu speranţa

curt a fiecăruia

i de la domnul Ilieon. Neamţ un sa

lui Petru cu carlui Hăbiac

e la Irimia Mogmon. Neamţ o iei şi o sălişti şi

ot de la acel Domară. e la Mihai VV, ară. e la Simioan u moşiei Scoposen

nică în dialect zu pârcălab penti.10 onstantin Mogil

Scoposenii. Ştefan VV pen

i. e la Radu VV toşie.11 e la Gaşpar VV moară din gura

Fond Manusc

58, nr. 60; C.D

59, nr. 62; C.D

nr. 58; C.D.M.

11

ură un or, pe

i i

te i ules

e at

re dă

gilă

mn

tot

ni.9

tru

lă

ntru

ot

V a

crise,

D.M.,

D.M.,

, I


2926

7129 Gen(ar) 8 Altul asăminea de la Alecsandru Iliaş VV tot pentru locu(l) din Gura Jijiei.

2927

7175 Genar 8 Altul asăminea de la Ilieş VV pentru moşia Scoposenii.

2928

7182 Avg(ust) 25

Altul asăminea de la Dumitraşc(o) Cantacuzino pentru moşia Scoposenii.

2930 2931

7247 1786

Apr(ilie) 3 Fev(ruarie) 18

O copie de pe cartea domnului Grigori G(h)ica pentru Covasna a mon. Dobrovăţului. Cartea Domnului Alecsandru Mavrocordat cătră Manolac(h)i Baluş pentru Scoposeni.

2932 1786 Mai 28 Alta asăminea pentru un vad de moară din apa Jijiei.

2933

- //- Iuni(e) Cartea Domnului Alecsandru Mavrocordat pentru hotărâtul moşiei Bohotinu şi Covasna.

2934

1791 Sept(embrie)12

Cartea Divanului cătră isprv. de Eş pentru înpresurarea moşiei Cozia.

2935

1792 Sept(embrie)13

O scrisoare cătră paharnicul Andrei Iancu atingătoare de moşia Scoposenii.

2936

-//- Oct(ombrie) 12

O scrisoare a pahar. Andrei Iancu pentru moşia Scoposeni.

2937

1798 Noem(brie) 25

Anafora mitrop(olitului) Iacov cu rezoluţia domnească pentru moşia Scoposenii.

2938

1809 Avg(ust) 21

Jalba mon. Neamţul cu în dos porunca Divanului în pricina cu mon. Dobrovăţu pentru moşie.

2939 1812 Iuli(e) 4

Alta asăminea tot în cauza arătată mai sus.

2940

1814 Iuli(e) 6

Alta asăminea cu în dos poruncă domnească pentru împresurarea moşiei Bohotin.

2941 1824 Avg(ust) 18

Alta săminea pentru un iazu şi un vad de moară.

2942 -//- Dec(embrie)12

Alta asăminea pentru moşia Scoposeni.

2943

-//- -//- -//- 25

Un raport cătră logofeţâe de la vornicul de poartă Zotac(h)i sulger pentru nişti mori de pe moşia Scopsenii în alăturare de pat(r)usprizăci mărturii relative la acest raportu.

2944

1825 Oct(ombrie) 8

Cartea Domnului Ioan Sturza în pricina dintr mons. cu vistiernicul Baluş pentru moşie.

2945

-//- Noiemb(rie) 5

Un înscris a vornicului Dimitri Beldiman di cercetarea pricinii dintr monastire cu visti(e)rnicul Alecu Baluş pentru nişte vaduri de moară din moşie.

2946

1829 Mart(ie) 13

Jalba mon. Neamţ către generalul Mircoviciu în pricina arătată mai sus.

2947 Făr(ă)

dată Alta asăminea a să hotărî moşia Scoposăni.

2948

1830 Apr(ilie) 24

Cartea Divanului No 482 cătră banul C(h)irica Stamati ca să hotărască moşia Scoposănii.

2949

-//- mai 12 Răspunsul hatmanului Răducanu Roset cătră Divan pentru hotărâtul moşiei Scoposănii.

2950

-//- -//- 15 O mărturie a locuitorilor din Scoposeni pentru Bohotin.

2951

-//- Oct(ombrie) 10

Hoternica moşiei Scoposenii făcută de banul C(h)irica Stamate.

2952

1835 Fev(ruarie) 14

Adeverinţa Divanului de Apel No. 4564 că mon. Neamţ au reclamat pentru înpresurarea moşiei Scoposenii.

2953

-//- Avg(ust) 28

Alta asăminea no 4562 tot pentru înpresurarea moşiei Scoposenii.

2954 1836 Avg(u Mărturia locuitorilor din Scoposeni pentru

st) 10 înpresurarea moşiei. 2955

-//- Mart(ie) 3

O carte de cercetare pentru un vad de moară de la Scoposăni.

2956

-//- Iuli(e) 24

O scrisoare cătră căpit(aanul) Vasâli Potlog în pricina arătată mai sus.

2957

1822 Noemv(rie) 10

O scrisoare a lui Tudurac(h)i Manole cătră vistirii pentru Scoposeni.

2958

1850 Avg(ust) 10

O copie de pe jurnalul dum(nealu)i Petrac(h)i Sofian hotarnicu vornic Răducanu Roset pentru hotarul dintr Boho(tin) şi Scoposeni.

2959

1858 Iuni(e) 27

O copie de jurnal pentru grăneţuirea moşiei Zberoaia despre Scoposeni şi Grozeşti.

2960

-//- Iuli(e) 30

O copie de preţăluire adiverită de candidatul giudec(ătoriei) Fălciul.

2961

1854 Apr(ilie) 26

Un opis sub iscălitura dum(nealui) Anastasi Panu pentru documentele moşiei Scoposenii primit de dum(nealu)i de la mon. ca obştescu vec(h)il.

2962

1858 Iuli(e) 29

O copie de pe hotarnica făcută de candidatul giud(ecătoriei) de Fălciu şi inginerul ţân(utal) pentru hotarul dintre Gura Bohotinului şi Scoposeni.

2963

-//- Avg(ust) 20

O planometrie relativă la hotarnica arătată mai sus.

2964

-//- -//- 22 Adresa giud(ecăto)r(iei) de Fălciu No 3406 în cauza unei învoeli cu D(umnealui) Iorgu Prăjăscu.

2965

-//- Mai 15

Un act de învoială sub iscălitura stareţului gerasim şi a post(elnicului) Iorgu Prăjăscu în pricina pentru înpresurarea moşiilor Scoposănii şi Gura Bohotin.

2966

1830

- Două hărţi vec(h)i a moşiei Scoposenii şi Bohotinu rădicate de geometru(ul) Beleru.

2967

- - Şasă opise arătătoare de documentile moşiilor Scoposenii şi Bohotinu.

Moşia Bohotinul 2968 2969

6962 7109

Genar 1 Iuli(e) 18

Un uric de la Alecsandru VV prin care dă mon(a)s(tirii) Neamţ moşia Bohotin şi o prisacă din Coza. Un ispisoc de la Irimia Mogilă VV pentru o prisacă a mon(a)s(tirii) de pe Bohotin.

2970

7115

Feb(ruarie) 10

Altul asăminea de la Simioan Mogilă VV tot pentru arătata prisacă.

2971

7228

Iuli(e) 17

Altul asăminea de la Mihai Racoviţă pentru moşia din Bohotin.

2972

7234

Genar 13

Cartea acelui domn pentru o prisacă din Bohotin.

2973 -//- -// 23

Alta asăminea tot în cauza arătată mai sus.

2974

7252

Genar

Cartea Domnului Ioan Neculai VV pentru moşia Covasna.

2975

7262

Iuli(e) 5

Cartea Domnului Matei G(h)ica tot pentru Covasna.

2976

1778

Avg(ust) 15

Cartea Domnului Constantin Moruz pentru un locu de prisacă di diasupra Bohotinului.

2977

1779

Apr(ilie) 9

O carte de blăstăm pentru înpresurarea moşiei Bohotinu.

2978

1780

Dec(embrie) 1

Cartea Domnului Constantin Moruz pentru moşia de la Fundul Bohotinului.

2979

1781

Avg(ust)

Alta asăminea pentru înpresurarea moşiei Bohotinu.

2980

1785

Oct(ombrie) 1

O scrisoare de la vel logofăt cătră Co(n)stantin Geuca atingătoare de moşia Bohotinu.

2981

-//- -// 20

O hotarnică pentru nişte locuri de prisacă de pe moşiile Bohotinu, Covasna şi Coza făcută de Ioniţă Ursianul.

2982

1791

Sept(embrie

O carte de giudecată a Divanului în pricina dintre mon(astire) cu băniasa Maria Rosit pentru

Istorie

2983

2984

2985 2986 2987

2988

2989 2990

2991 2992 2993 2994 2995

2996 2997

2998 2999 3000

3001

3002

p. 22

)11 3 17

93 Mart(ie)

4 -//- Noemb(rie)16

5 1794 Iuli(e) 9

6 -//- -//- 14

7 1803 Decemb(rie) 4

8 1807 Noemb(rie) 13

9

0

-//- -//-

-//- 25 Dec(embrie) 3

1 -//- -//- 9

2 1808 Iuli(e) 6

3 -//- Iuli(e) 9

4 -//- -//- 19

5 1810 Iuli(e) 17

6 1812 -//-

7 1814 Genar 10

8 -//- Iuli(e) 24

9 1815 Iuli(e) 1

0 1815 Iuni(e) 11

1 1817 Noem(brie) 29

2 1830 Mai 12

moşie. i O copie de p

Bohotin făcuBaluş.

rCartea DomnCostantin Pa

Două mărturadiverite de s

O hotarnică fnişte locuri dCartea logof(Ioniţă Dodan

rCartea de judmon(astirea) de la Cozaa.

(

Cartea Divanpricina arătatO hotarnică amai sus.

Cartea DivanDobrovăţu toCartea de judmai sus. Cartea Divanaducă întru în

Mărturia lui Vdupă poruncaCartea Divanprisacă de că

Cartea Divanmon(a)s(tireapentru un locCartea DomnBohotin.

Jalba mon(a)domnească p

Jalba mon(a)dos poruncă Cozia.

( Cartea logof(pentru moşia

rAlta asăminede mai sus.

Adresa hatmDivan pentruBohotinu.

e alegerea părţiloută de spătariu(l) M

nului Mihai Şuţu ladi pentru moşia

ii a unor locuitorispătaru(l) Paladi. făcută de spătariude prisăci de la Bo(eţiei) cătră Dumin atingătoare de m

decată a DivanuluDobrovăţu pentr

nului cătră ispr(ăvtă mai sus. a lui Vasile Bucu

nului cătră egumeot în această pricidecată a Divanulu

nului cătră Toadernplinire hotărâreaVărcoliciu de luca arătată mai sus.nului pentru stăpâătră mon(astirea) N

nului în pricina dia) Galata cu moncu de prisacă de pnului Scarlat Cali

)s(tirii) Neamţ cu pentru Bohotin şi

)s(tirii) Neamţ în domnească pentr

(eţiei) cătră ispr(ăa Bohotin şi locu(

ea cătră stareţul S

an(ului) Răducanu hotărâtul moşiei

or răzăşeşti din Manolac(h)e

cătră spăt(a)r(ul)a Bohotinu.

i din Bohotin

u(l) Paladi pentru ohotin. itru Jurdan şi

moşia Cozia.

ui în pricina cu ru un loc de prisac

vnicia) de Eaşi în

ur în pricina arătat

enu(l) de nă.

ui în pricina arăta

r Vărcolici ca să a arătată mai sus.crarea ce au făcut

ânirea unui locu dNeamţ.

intre (astirea) Neamţ

pe moşia Cozia. imah pentru moşi

în dos poruncă Cozia.

dialect grecu cu îru Bohotin şi

ă)v(nicia) de Eaş((l) de prisacă.

ilvestru în cauza

nu Rosit cătră i Scoposenii şi

că

tă

ată

de

a

în

(i)

Ev

Evol

XVI)douăde Amigrşi eco

econeconca doschimnaturcoexredusnu nobiecbaniiechiv

depăcotiturepreoraşeapă. bunu

în luMicăaceasschim(MilesecolefigieMonscarăamenîntind

E

voluţia moantic

luţia economiei

vul Mediudatează înRoman de

). Marile eveă a Imperiului Apus (sec. XVatoare, fac săonomic în Eur

Economiaomică se dezomică este prominantă econmb. Europa Crale. De-a lunistat. Comerţsă şi cu toate

numai în natuct de schimb, i, sunt o mvalent general

O dată şirea etapei tură în evoluţezentau centruele se dezvoltEconomia ca

urile sunt come

Ne amintumea greacă mă sec. VII, ca stă parte a mburilor dintret, Efes, Focclul IV, au ave, sau o cifredele din cupă largă ca mijnzi, etc.) pe dea pe trei co

E

Lohanu

nedei în Euce până în s

Ec

i şi monedei la

u este o pern mod tradiţie Apus (sec. Venimente ale

Roman (sec. V), pătrunderă se înregistreropa.

a de schimzvoltă încet, rezentă în geonomia monetaCentrală şi dengul timpului ţul era slab d

e acestea, schiură ci şi în b

preţul lui a fomarfă specialăşi instrument

cu dezvoltatrocului, au apţia societăţii.ul activităţii cau în jurul lo

apitalistă are ercializate într

tim că în Euromai exact în rezultat al delumii antice

re oraşele grecea) şi populavut o largă rră pe avers pru, bronz, aloc de schimbîntreg teritorontinente, Eu

ul nr. 16, m

uropa de lasecolul al X

c. Aurel Cor

începuturile E

rioadă din istional de la cV) până la Reepocii medievIV), căderearea dinspre Eeze un declin

mb, ca formnumai în mă

ografia loculuiară, adică bane E. rămâne cele două tipuezvoltat, circuimburile com

bani. Când unfost exprimat îă care îndept de schimb.

area procesulpărut pieţele, În Europa

comerciale a sor, evident totu

la bază ideer-un spaţiu co

opa Antică prLidia, respec

ezvoltării socie, rezultat fieceşti de pe aţiile locale vrăspândire moşi un simbo

argint şi aur ab dar şi de plriul Imperiuluuropa, Asia şi

martie 201

a finele epoXX-lea

rdaş - Huşi

Evului Mediu

toria Europeicăderea Impeenaştere (sec. vale, divizare

a Imperiului RE. a unor po

demografic,

mă de organăsura în care i. Europa de Vnii sunt mijlocîn faza econuri de economulaţia moneta

merciale se efen produs a deîn bani. Altfelineşte funcţ

lui de schimtârgurile, punmedievală, p

societăţii ruraul lângă o sur

ea de piaţă, înoncurenţial.

rimele monedectiv în Ionia,ietăţii omeneşiresc al înmcoasta Asiei ecine. Începâ

onedele cu unl statal pe rau fost folosiată (impozite

ui Roman (cai Africa ). A

11

ocii

i care eriului XIV-

ea în Roman opoare urban

nizare viaţa

V. are cul de

nomiei mii au ară era ectuau evenit l spus ţia de

mb şi nct de pieţele le, iar rsă de n care

e apar , Asia şti din

mulţirii Mici

ând cu n cap, revers. ite pe , dări, are se Aceste


monede au fost imitate în regiunile vecine începând cu secolul I, astfel că în Evul Mediu, monedele se diversifică şi devin mijloace curente de efectuare a tranzacţiilor.

În Evul Mediu timpuriu, metalele preţioase erau utilizate în tranzacţii, ca mijloc de circulaţie sub formă de bijuterii. Adică, în caz de nevoie, obiectul de metal preţios, bijuteria, putea fi uşor transformată în monede şi invers, fără a pierde valoarea intrinsecă.

Sistemele monetare şi monedele perioadei feudale imitau în mare măsură pe cele romane. Sistemul monetar carolingian a fost important prin faptul că a stabilit câteva din regulile de batere a monedelor, pornindu-se de la o unitate de greutate romană. Diviziunile monetare stabilite în timpul domniei împăratului Carol cel Mare (742-814) au stat la baza sistemelor monetare din ţările vest-europene din sec. al VIII-lea până în secolul al XIII-lea, iar apoi cu unele modificări până în secolul trecut, când a început să se folosescă pe scară largă sistemul zecimal.

Să încercăm împreună cu cititorul, în călătoria noastră prin lumea economiei şi monedei medievale, să înţelegem cauzele care au determinat succesul politicii monetare a lui Carol cel Mare. Sistemul monetar carolingian s-a impus în tot vestul Europei, datorită faptului că regatul francilor, cel mai longeviv şi cel mai mare ca suprafaţă dintre regatele popoarelor migratoare, a pus bazele viitoarelor state europene. Astfel spre finele domniei, teritoriul controlat de acesta se întindea pe o suprafaţă care ar corespunde astăzi cu Franţa, fără provincia Bretagne, o parte din Italia, Corsica, Belgia, Olanda, Elveţia, Germania de V., Spania de N.E. şi insulele Baleare. Înviorarea vieţii economice este astfel favorizată de o guvernare centralizată, artere de comunicaţie, legi, politici fiscale şi monetare, oarecum, comune. Aşadar imperiul carolingian va duce civilizaţia şi implicit moneda romană până-n cele mai îndepărtate zone ale continentului european şi în acelaşi timp va dezvolta şi diversifica această moştenire financiară prin contribuţia aportului geo-politic şi monetar.

Dar să nu uităm că în Europa primele monede apar în lumea greacă şi apoi la Roma. Grecii au transmis întregul lor

patrimoniu spiritual şi implicit sistemul monetar romanilor, iar la Roma a avut loc o sinteză între gândirea economico-financiară greacă şi cea romană, sinteză care va continua şi în Evul Mediu, perioadă care va structura sistemul economic şi monetar din Europa Occidentală.

Un alt factor de succes îl constituie faptul că sistemul monetar era monometalist. Dinarul = 2g. argint era singura monedă efectivă şi ,,răspundea unei epoci în care majoritatea tranzacţiilor comerciale comportau doar plăţi mici. O asemenea monedă nu era făcută pentru marele comerţ.” (H. Pirene). Unitatea de bază a sistemului monetar carolingian era pfundul sau libra (livra) de argint care cântărea între 300-400 g.

Ne aducem aminte şi din materialele anterioare că în Roma Antică libra (livra) era unitatea de măsură pricipală, etalon, în stabilirea valorii şi greutăţii, cu mult înainte de apariţia monedelor, fiind în vigoare până la introducerea aes (as) ca unitate ponderală = 327,45g. În sec IV d. Hr. , după moartea lui Constantin I, libra de aur sau de argint devine măsură preferată de calcul.

Tranzacţiile cu aes (as), termen general pentru bucăţi de aramă, bronz sau chiar minereu erau destul de greoaie, ceea ce face ca schimburile să se desfăşoare într-un ritm necorespunzător . În momentul finalizării schimbului bucăţile de bronz şi aramă erau cântărite cu ajutorul unei balanţe, de aici a rămas în istorie expresia ,,prin aramă şi balanţă” în latină per aes et libram. Aceasta a impus ca prin sec. IV î. Hr. să apară o serie de monede oficiale. Romanii au bătut de la început monede de bronz (aes grave) cu etalonul de o libră, (as) având subdiviziuni şi multipli. Aceste monede înlocuiesc bucăţile de aramă sau de bronz a căror valoare era echivalentă cu greutatea lor.

În sec. III î. Hr. romanii bat monede de argint a căror etalon, (echivalent general, care serveşte ca unitate de măsură) era dinarul (denarius).

Pentru a uşura schimbul de mărfuri, produse şi servicii, monedele de multe ori erau asimilate cu unitatea de greutate folosită în perioada respectivă. De aici suprapunerea denumirii monetare, cu denumirea unităţilor de măsură. Împăratul Bizanţului Ludovic cel Sfios, fiul lui Carol cel Mare, a decretat la anul 825 că se vor bate 240 de piese (dinari) dintr-o livră de argint, care era egală, la acel timp, cu 490 g. în sistemul actual. Aceasta făcea ca dinarul să cîntărească 2g. argint. Astfel s-a păstrat obiceiul de a socoti că 240 de dinari valora o livră (pfund). Libra era împărţită în 20 de solidus (şhiling) de argint.

Solidusul era o monedă de aur folosită în Imperiul Roman târziu (248-476) şi Imperiul Bizantin care a înlocuit vechiul aureus. Moneda cântărea 4,55g. (1:72 libră). Numele de solidus a fost folosit pentru monedele medievale de argint

Istorie


cunoscute sub numele de schilling. Această piesă a fost unitate de calcul şi monedă germană folosită şi imitată în N. Europei şi în Polonia, Transilvania, Ţările Române. În perioada carolingiană solidusul era împărţit în 12 denarius (dinari sau pfennig). Denumirea se foloseşte şi în Evul Mediu pentru pfennig (denari de Friesach), care valora 1:12 schilling = 1:240 libră carolingiană; 12 denari = 1 sou; iar 20 de sous = 1libra.

Şchilling-ul face parte din circulaţia monetară actuală a următoarelor state: Austria (1ş = 100 groschen), Kenya (1ş = 100 cenţi), Tanzania ( 1ş =100 cenţi), Uganda (1ş = 100 cenţi), Somalia (1ş = 100 centesimi). (C. C. K. – op. cit.). În timpul lui Ludovic ce Sfânt se bate un ,,dinar de aur cu blazon,” aşa-numitul denier d,or a l,ecu. Ecu însemnând atât blazon, cât şi un scud. Deci, scudul este o monedă ce poartă pe revers un blazon (scut) şi va valora 10 sous de Tours.

Ecu, în zilele noastre este unitatea convenţională a Uniunii Europene din 1979, în cadrul Sistemului Monetar European, avînd la origine o monedă medievală franceză. (V.M.-B. op.cit)

Cosonii dacilor

Escudo – monedă de argint italiană, provine din cuvântul scudo care la rândul său provine din cuvântul latin scutum = scut. Escudo a fost şi unitatea monetară a Portugaliei, până la euro (1 e = 100 centavos) şi în teritoriul său de influienţă Capul Verde (1e = 100 centavos).

În zilele noastre dinarul se foloseşte într-o serie de ţări: Algeria (1d = 100 centimes), Irak (1d = 1ooo fils), fosta Yugoslavie (1d = 1000 para), Kuweit (1d = 1000 fils), Libia (1d = 1000 dirhami), Iordania, Tunisia, Bahrain.

Evoluţia economiei şi monedei între secolele XI -XV

Domnia regelui franc Carol cel Mare a constituit un model pentru secolele următoare. Căderea imperiului carolingian şi un nou val de invazii (vikingii) au dus la transformări în societatea medievală. Secolele XI-XIII reprezintă vârful acestei perioade.

În primul rând a avut loc o creştere demografică, datorită alimentaţiei mai bune şi situaţiei politice mai stabile, ceea ce a dus la repopularea satelor şi la creşterea producţiei agricole. Acest surplus de produse agricole se datorează

introducerii în cultivarea pământului, a sistemului de rotaţie trienelă a culturilor, folosirii plugurilor de fier şi inventării hamurilor pentru cai. Creşterea populaţiei a dus la creşterea consumului. Consumul va stimula producţia, producţie care presupune atragerea de noi forţe de muncă, care în final duce la dezvoltarea oraşelor. Creşterea producţiei a făcut necesară eliminarea surplusului de produse şi comerţul a fost revigorat, ceea ce a dus la apariţia negustorilor, la înflorirea centrelor de schimb şi dezvoltarea administrativă.

În sec al XII-lea, în N. Franţei şi Angliei s-au constituit asociaţii de negustori, cu scopul de a-şi apăra şi extinde interesele profesionale, asociaţii numite ligi sau hanse. În Anglia hansele mai erau numite easterling adică comercianţi răsăriteni, astfel că de aici, se pare că provine denumirea de liră sterlină, (sterling), atribuit monede engleze, pentru că banii care circulau pe atunci în Anglia erau bătuţi după modelul monedei folosite de comercianţii germani din regiunea Mării Baltice (oesterlinge = oamenii din est), iar aceşti bani aparţineau hanselor.

În această perioadă dinamismul economic este încorsetat de o serie de inconveniente. Monedele în circulaţie erau bătute în numeroase ateliere monetare ale baronilor, înalţilor prelaţi, oraşelor, etc., realitate care ştirbea puterea suveranilor şi implica prezenţa schimbătorilor de bani specializaţi (zarafi) şi apoi prezenţa băncilor.

Zarafii îşi puneau monedele, pregătite pentru schimb, pe o bancă, de unde numele viitoarei instituţii bancare, precum şi numele de bancherius (bancher) care se dădea zarafilor. Aceştea se mai ocupau cu operaţiuni de tip ,,depozite” şi de ,,viramente.” Prima bancă publică se pare că a fost o bancă din Veneţia, aflată pe podul Rialto (1171) şi recunoscută oficial ca banchi de scritta, ,,bancă de viramente” în anul 1587 sub denumirea de ,,Banca di Rialto.” Băncile unde se fac afaceri sunt cunoscute ca banchi de mercato.

Un bancher veneţian nu numai că primea depuneri de bani, dar printr-un înscris cunoscut sub numele de cambie transfera plăţi de la cumpărător la vânzător. Această tehnică financiară a fost perfecţionată de banca familiei Medici din Florenţa.

Florentinii merg cu subtilităţie financiare încât fac deosebire între banchi minuti, ,,micile bănci ale zarafilor” care fac comerţ cu monedele, primesc depozite, cumpără metale preţioase şi banchi grossi, ,,marile bănci” care sunt intreprinderi comerciale ale marilor companii.

Timp de aproape 1500 de ani, în lumea creştină, dobânda a fost un subiect extrem de delicat, aflându-se sub influenţa Bisericii. Interzicerea canonică a dobânzii, de la origini şi până la sec. XVIII rămâne un factor istorico-economic cu implicaţii diverse în dezvoltarea organismului economic al

Istorie


societăţii. Doar în Evul Mediu împrumuturile cu dobândă au fost permise, dar să fie practicate numai de necreştini şi lombarzi. Astăzi se practică aşa numitul credit lombard (overdraft), o formă de refinanţare acordată societăţilor bancare pentru asigurarea plăţilor zilnice ale acestora.

Sub influenţa factorilor religioşi, economici se acceptă bancherilor, în timp, ca în schimbul serviciilor care-l fac oferind protecţie banilor aflaţi în ,,depozite,” să facă afaceri pentru profitul lor personal. Astfel, întâi genovezii apoi flamanzii nu păstrează în numerar (caşh, lichidităţi) disponibil decât jumătate, apoi 30% din sumele depuse. Restul banilor sunt folosiţi la finanţarea afacerilor comerciale ( împrumuturi, investiţii, arbitraje de cursuri şi dobânzi, operaţiuni fiduciare, depozite ş.a.). Aşadar, bancherii devin negustori, marfa lor fiind banii.

Marele comerţ avea nevoie pentru dezvoltare de monede mari de aur şi argint. Negustorii nu mai puteau căra la târguri, bâlciuri, saci cu monede de valoare mică. Monometalismul şi unicitatea monedei care la început prezenta avantaj, acum, datorită noilor condiţii economice a devenit o frână în ,,globalizarea” schimburilor comerciale. Ştim deja, caracterul limitat al schimbului de mărfuri pe timpul lui Charlemagne nu cerea o monedă mai mare, solidus-ul şi libra fiind mai ales unităţi de socoteală. Pfenigul (dinarul) era una din cele mai cunoscute şi folosite monede ale Evului Mediu. Plutea în aer nevoia de reformă monetară. Bătea din nou la uşă bimetalismul (bază a unor sisteme monetare în cadrul căreia două metale, aurul şi argintul, servesc la exprimarea valorii tuturor celorlalte mărfuri, ca echivalent general).

Legat de pfenig, o unitate de greutate şi de cont din argint bătută în Imperiul Carolingian în anul 1000 a fost marca de Koln (234g) şi marca de Viena (280g). Marca a funcţionat

ca unitate monetară a două state până la introducerea euro. Germania (1 D.M. = 100 pfennig), Finlanda (1 M = 100 penia).

Prima libră, în Anglia a fost bătută în timpul lui Wiliam Cuceritorul în sec XI în Turnul Londrei de unde denumirea de ,,Tower Pound” adică libra turn. Lira sterlină, (esterlini) era o monedă emisă de regele Henric al III-lea al Angliei (1216-1272) după modelul denarilor-pfenigi sau pennies şi a fost confecţionată din argint având ca ,,tată” un meşter german. Lira în Great Britain = pound (sterling) = 20 şhilling; un şhilling = 12 pence; 1penny = 4 farhings. Anglia nu va avea moneda sa proprie decât în anul 1344.

Lira este unitatea monetară a mai multor state, dintre care: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de N. (1l = 100 pence) – liră sterlină, Irlanda (1l = 100 new pence), Liban (1l = 100 piaştrii), Turcia (1l = 100 curuş), Italia (1l = 100 centesimi), Vatican ( 1l = 100 centesimi), Malta (1l = 100 cente), Cipru (1l = 100 mils), Siria (1l = 100 piaştri).

În lista de măsuri şi greutăţi folosite astăzi în M. Britanie, S.U.A., Canada şi Australia găsim la capitolul ,,greutăţi” ca unitate de măsură ponderală pound (ex. cumpărăm 2 pounds de mere, adică o,9o6 kg. în sistem avoirdupois) în traducere livră, fount echivalent a 12 ounces, în unităţi ale sistemului metric = 0,373 g. (sistem troy ).

Provocării lipsei de monedă mare îi răspunde oraşul Florenţa care pe la anul 1252 emite o monedă de aur = 3,5 g. numită florin. Pe avers era imprimată floarea de crin, preluată de la stema oraşului (fiorino d,oro). A fost imitat în numeroase ţări europene şi a servit ca model pentru ducatul (ţechin) veneţian sau guldenul olandez. Cu acelaşi nume este cunoscută şi moneda de argint emisă în Imperiul Habsburgic, în sec. al XIX-lea. Florinul în zilele noastre este prezent în Olanda şi Surinam.

Guldenul - monedă de aur emisă de Ioan al Boemiei pe la 1325 reprezintă varianta germană a florinului = 3,5 g. Ca denumire guldenul a rezistat timp de VII secole, când în anul 2000 a fost înlăturat de euro.

Dogele Veneţiei Enrico Dandolo în anul 1284 are resurse să emită o monedă de aur = 3,5 g. numit ducat, zechino. Numele de zechin provine de la insula Zecco, insula în care se află atelierul monetar al statului veneţian, iar termenul ducat se datorează ultimului cuvânt din legenda Sit(ibi) H(ris)e dat(us) q(uem)tu regeste duca(tus), ca şi reprezentării ducelui îngenunchiat. Moneda a fost emisă până la împăratul austro-ungar Franz Iozef (1848-1916). În Ţările Române este cunoscut şi sub numele de galben venetic. (V.M.–B. op.cit). O altă opinie despre originea denumirii ar fi ,,moneda degelui” (doge se spune în lat. dux).

Istorie


Sunt monede care reflectă din plin anumite realităţi ale timpului. Un bun exemplu este constituit de franc, monedă de aur creată în 1360 de regele Franţei Ioan cel Bun în urma eliberării din captivitatea englezilor. După 1577 Henri al III-lea

bate francul de argint. Numele monedei a fost recreat în 1798, folosindu-se până la introducerea euro în Franţa (1f = 100 centimes), Belgia (1f = 100 centimes). Monedele ţărilor francofone (Benin, Burkina – Faso, Burundi, Camerun, Congo, Coasta de Fildeş, Gabon, Guineea Ecuatorială, Mali, Niger, Republica centrafricană, Senegal, Ciad, Togo) se numesc tot franci, Elveţia (1f. = 100 centimes) şi Luxemburg (1f = 100 centimes).

Evoluţia economiei şi monedei între sec. al XV-lea şi sec. al XX-lea

După epoca de avânt şi civilizaţie medievală din sec. XII-XIII, finele Evului Mediu a fost marcat de destrămarea guvernelor naţionale, marea schismă papală (1054), colaps economic şi demografic provocat de foamete şi epidemii (ciumă), războiul de o sută de ani (1337-1453) dintre Anglia şi Franţa .

Dezechilibrele economice, stagnarea schimburilor comerciale, se datorează, înainte de toate, lipsei de metale preţioase. Abuzurile în baterea de monedă mică au continuat. O

monedă de metal comun introdusă în circulaţie face ca moneda de aur şi argint să dispară fiind tezaurizată sau transformată în bijuterii, metal-lingouri. Din acest studiu, lordul Gresham emite ideea ,,Moneda rea scoate din circulaţie moneda bună”,

cunoscută în economie ca Legea lui Gresham.

Sec. XV se caracterizează printr-o dezvoltare economică având ca motoare intensificarea activităţii agricole, activităţi pre-industriale din zona ind. textile, extractivă, metalurgică.

Marile Descoperiri Geografice (sec. XV), Cuceririle Coloniale, materializate prin sosirea în cantităţi mari de metale preţioase din ,,Lumea Nouă, ” creditul public şi privat constituie activităţi care contribuie la dezvoltarea vieţii economico-sociale. Uşor, uşor, dezvoltarea economică a devenit motorul principal al transformării pe toate planurile.

Prezenţa inflaţiei generată de afluxurile de monedă preţioasă, în afara acţiunii negative materializate prin preţuri mari, falimente, scăderea nivelului de trai, a provocat şi o circulaţia monetară dinamică şi implicit un stimulent incalculabil pentru marele comerţ.

Istorie


Creşterea comerţului, alături de atenuarea restricţiilor religioase determinate de Renaştere (sec. XIV-XVI), Reforma religioasă (sec. XVI) etc. a permis dezvoltarea deosebită a băncilor şi implicit a tehnicilor financiar-bancare. Astfel se răspândeşte folosirea actelor scrise, a scrisorilor de afaceri şi a contabilităţii în partidă dublă.

La această dată, din cauza frecventelor instabilităţi monetare, lipsei de metale preţioase, începe să se folosescă hârtia-monedă care facilita mult schimburile comerciale. La sfârşitul Evului Mediu se răspândeşte poliţa ,trata (obligaţie scrisă care dă dreptul deţinătorului ei ca după expirarea termenului de plată să ceară de la debitor plata sumei înscrisă în act), cecul, adică ordinul scris de a plăti unei terţe persoane. În sec. al XV-lea apare ,,contractul de schimb” cambium, prin care bancherul se obligă la cererea clientului să efectueze plăţi în alte localităţi şi ţări pe baza unei scrisori numită lettera di pagamento (scrisoare de plată). Ne amintim că jumătatea estică a Imperiului Roman, cunoscută sub numele de Imperiul Roman de Răsărit, a devenit Imperiul Bizantin (anul 395), mai târziu o mare putere mediteraneană care a supravieţuit până în 1453, căderea Constantinopolului când Mediterana de E., din cauza prezenţei musulmane, se închide pentru comerţul ţărilor de V. Europei. În această situaţie centrul comercial al Europei se mută de la Veneţia, în N., şi în V. pe malurile Oceanului Atlantic. Aceasta a dus la declinul băncilor italiene şi intrarea Olandei într-o perioadă de dezvoltare rapidă a comerţului şi a meşteşugurilor, fapt ce a determinat înfiinţarea la Amsterdam în anul 1609 a unei bănci puternice.

Marele progres pe drumul modernizării a fost făcut odată cu apariţia băncilor de stat, băncile centrale ale viitorului. Banca Angliei, înlocuind Banca Amsterdamului, a fost deschizătoare de drumuri, efectuând aperaţiuni bancare complexe. Fondată în anul 1694, cu aprox. 100 de ani mai târziu ca Banca Amsterdamului, funcţiile ei s-au diversificat: asigurarea fondurilor necesare guvernului, împrumutându-l cu bani pe timp

de pace sau de război. Garanta cu pietre şi metale preţioase emisiunea de bilete de bancă, bancnote. Banca era autorizată să sconteze cambii (operaţiune bancară care constă în cumpărarea efectelor de comerţ: cambie, trate , bilete la ordin, etc. de către băncile comerciale înainte de ajungerea lor la scadenţă) şi să primească depozite. Simultan pe baza resurselor formate, banca acordă comercianţilor credite pe termen scurt. În esenţă, Banca Angliei a contribuit la dezvoltarea sistemului financiar, iar istoria ei se împleteşte cu istoria economico-financiară, diplomatică, socială şi geo-politică a Imperiului Britanic.

Banii de hârtie (bancnotele) au însoţit dezvoltarea sistemului bancar şi au fost emise pentru prima dată de bancile (Suedia – 1661) care au procedat la plata din depozitele lor de aur a sumei înscrise pe bilet. Ec. Adam Smith (1723-1790) a fost de părere că ,,toţi banii de hârtie de orice fel care circulă cu uşurinţă într-o ţară să nu întreacă niciodată valoarea aurului şi argintului pe care le înlocuiesc.” Banii de hârtie s-au confecţionat prima dată în China pe la anul 840. Astăzi bancnota reprezintă un semn emis de autoritate, cu valoare nominală obligatorie.

Deci odată cu progresul tehnicilor comerciale, viaţa economică se schimbă. În plus, Europa Occidentală revine la baterea monedelor de aur, care în anumite cazuri au fost denumite după numele conducătorilor de stat pe timpul căruia au apărut, exemplu: ludovicii din 1640 aveau pe avers

capul şi legenda (textul scris pe ambele feţe ale monedei) cu numele regelui Ludovic (Louis), greutatea acestei piese fiind în anul 1709 de 7 g.

Sultaninii, comandaţi la Veneţia au fost bătuţi pentru Imperiul Otoman. În sec. XIX apar în Franţa napoleonul = 20 franci.

În Ţările Române, în secolele XVII-XVIII apare şi se foloseşte o monedă de aur care se va numi pol şi valora 20 lei aur (1868) sau 20 lei aramă (1867); există şi bancnote de 20 de lei. Pol-ul a fost folosit ca monedă de calcul în Ţările Române. În slavonă un pol reprezenta jumătate, prin extensie, denumirea va reprezenta un instrument bănesc echivalent cu 20 de unităţi. (V.M.-B. op.cit).

Leul este unitatea monetară a României (1l = 100 bani). După părerea specialiştilor, denumirea vine de la talerul-leu (leuwen-daalders) care avea pe avers un leu rampant, monedă olandeză din argint de mare circulaţie în Ţările Române, în sec. XVII-XVIII. Monedă românească de cont din secolul XVIII, leul echivala cu 40 parale. Devine monedă efectivă a României, adică reprezintă unitatea monetară a sistemului monetar naţional al României, prin Legea din 14-26 aprilie1867. Şi unitatea monetară a Republicii Moldova foloseşte acelaşi nume (1993). Leul-taler mai devine model pentru moneda bulgărească modernă, leva (1l = 100 stotinki)


la care s-ar putea adaugă unitatea monetară a Albaniei, leka (1l = 100 quindarka) şi multe alte monede.

Para, în turceşte însemnă argint. A fost subunitate a leului vechi (1 para = 1:40 dintr-un leu de calcul). Para-ua a fost utilizată de la dispariţia talerului – leu pâna la reforma monetară din 1867.

Ban – subdiviziune monetară românească. Banul a fost introdus prin reforma monetară din 1867 care, adoptând sistemul zecimal, a înlocuit paraua ca subdiviziune a unităţii monetare (1leu = 40 parale) cu banul. De atunci, unitatea monetară a României, leul se subdivide în 100 de părţi, denumite bani. Termenul ban derivă, conform părerii mai multor cercetători, din denarius banalis (dinarul banal), emis de banii Slavoniei în perioada 1255-1349.

Sunt interesante definiţia şi originea şi a altor monede. În acest sens amintim de rublă. Acest nume se pare că derivă dintr-un vechi cuvânt slav rubit, care însemnă ,,a tăia.” Aceasta ne arată că primele ruble erau bucăţi de metal tăiate dint-un cilindru întreg de aur sau argint. Rubla = thaler, era o monedă rusească de argint şi se folosea ca unitate de cont. De la Ţarul Petru ce Mare valorează 100 denghi. Rubla este unitate monetară a fostei U.R.S.S. şi în prezent, a unor state membre ale C.S.I. (1r = 100 copeici).

Numele piastrului spaniol, fabricat în timpul lui Carol al II-lea ca şi a celui turcesc bătut în 1718 provine de la cuvântul piastro care în italiană însemnă ,,raft.” Astăzi piastrul este subunitate monetară folosită în ţări ca Sudan, Siria, Liban, Libia.

Nu putem să încheiem scurta noastră călătorie prin istoria monedei medievale fără să nu reamintim de celebrul thaler care a fost o monedă de argint, bătută în premieră în Saxonia (Germania) în anul 1519. Thalerul mai este cunoscut şi sub următoarele nume : crown (coroană) Anglia, ecu în Franţa, tallero sau scudo în Italia, pesetas în Spania până la euro şi dollar în America. (V.M.-B. op.cit.).

Coroana este, după cum ştim, o unitate monetară apărută în Evul mediu, dar folosită şi astăzi în mai multe state: Cehia şi Slovacia (1c =100 haler), Danemarca (1c = 100 ore), Islanda (1c = 100 aurar), Norvegia (1c = 100 ore), Suedia (1c = 100 ore), Estonia (1c = 100 senti). Menţionăm că de la 1.o1.2011 Estonia va trece la euro.

Cea mai puternică monedă din lume, dolarul îşi are originea în Europa medievală. Americanii în mod demonstrativ faţă de fosta metropolă Anglia, şi-au bătut moneda lor, dolarul, după thalerul german al cărui nume provine din olandeză, monedă de argint de mare circulaţie în Evul Mediu. Dolarul este o unitate monetară folosită astăzi în mai multe ţări: S.U.A. (1d = 100 cents), Australia (1d = 100 cents), Canada (1d = 100

cents), Liberia (1d = 100 cents). Belize, Insulele Marshall, Insulele Solomon, Jamaica, Kiribati, Zimbabwe şi dolarul caraibian (Dominic, Grenada, St. Kitts şi Nevis, St. Vincent, St. Lucia).

În concluzie sistemul monetar carolingian a fost adoptat sub diferite nume timp de o mie de ani.

Susţinătorii mercantilismului din sec. XVI-XVIII echivalau bogăţia cu posesia de aur sau de lingouri obţinute de pe urma negoţului.

În anul 1821, Anglia a fost prima ţară care a renunţat la bimetalismul aur-argint şi a introdus etalonul de aur. În perioada etalonului-aur orice deţinător de bancnote avea dreptul să le prezinte la ghişeele băncii emitente solicitînd în schimb cantitatea de aur pe care acestea le reprezentau (convertibilitate, schimbare în aur). Etalonul aur a funcţionat până la Primul Război Mondial (1914), când se prăbuşeşte etalonul aur-monedă (sistem financiar în cadrul căruia valoarea banilor corespunde valorii aurului) şi implicit oprirea convertibilităţii în aur a biletelor de bancă care s-au transformat pe deplin în bani de hârtie.

Datorită etalonului aur-monedă, sec. al XIX-lea a cunoscut o stabilitate a ratei de schimb (cursul de schimb ce reflectă preţul monedei naţionale în monedă străină, adică raportul dintre moneda unui stat şi moneda altui stat) şi o dezvoltare economică importantă.

Începând cu anul 1971 administraţia Nixon a sistat convertibilitatea în aur a dolarului, astfel principalele monede vest europene, inclusiv dolarul au trecut la flotare. Într-o altă exprimare vânzarea- cumpărarea unei monede naţionale, a unei valute în schimbul altei monede străine pe piaţa schimburilor valutare, se face la un preţ sau curs valutar, care nu mai poate fi oficial, ci de piaţă, flotant, liber.

Altfel spus, de la această dată (august 1971) nu se mai poate vorbi de o convertibilitate oficială, ci de o convertibilitate flotantă, de piaţă. Adică aurul nu mai este legat de paritatea monetară (raport valoric dintre două monede, exprimate în aur sau o terţă valută), nemaiavând preţ fix ci variabil, în funcţie de Legea cererii şi ofertei exprimată pe piaţa valutară. Metalul preţios nu mai este etalon monetar (cantitate de aur, argint corespunzător unei unităţi monetare), însă continuă să fie menţinut de Băncile Centrale de emisiune ca stoc de rezervă.

Am văzut că metalele, mai ales aurul şi argintul, se folosesc drept monedă (metalul-bani) de peste 4000 de ani, iar monedele standardizate, moneda propriu-zisă de metale preţioase (banii-monedă), se folosesc de aproximativ 2600 de ani (1900+700), adică din sec. VII î.Hr. până la începutul Primului Război mondial (1914).

Istorie


În Europa, banii-monedă au fost înlocuiţi cu banii de hârtie, bancnote în sec. XVII, care nu mai au valoare proprie, dar pot măsura valoarea celorlalte bunuri şi servicii. Referindu-se la banii de hârtie, Karl Marx (1818-1883) spunea: ,,În circulaţia semnelor valorii, toate legile circulaţiei băneşti reale apar răsturnate. În timp ce aurul circulă pentru că are valoare, banii de hârtie au valoare pentru că circulă.”

Făcând un calcul 1914-1600 = 314, deci circa 300 de ani oamenii au folosit în paralel monezi cu valoare proprie, de aur şi argint, şi semne băneşti fără valoare proprie, bancnotele, care reprezentau în circulaţie aurul şi argintul, fiind din această cauză, deplin convertibile în aur şi argint.

Începând cu Primul Război Mondial şi până astăzi au circulat bancnotele converibile şi neconvertibile precum şi alte forme moderne de bani.

Cerem iertare cititorului, şi cu riscul de a cădea în didacticism, reamintinm că banii (money) sunt o marfă specială care îndeplineşte funcţia de echivalent general şi instrument de schimb. Banii mai sunt şi o denumire generică pentru toate felurile de monedă şi de semne de valori.

Cu timpul, datorită complexităţii vieţii economice, formele banilor în economia de piaţă devin diverse:

- banii de cont (bani scripturali). Aceştea reprezintă disponibilităţile aflate în conturile bancare şi care circulă între aceste conturi cu ajutorul a două instrumente de plată: viramentul şi cecul.

- banii de credit. Denumire generică pentru semnele băneşti care au la origine o operaţie de credit: bancnotele, cecurile, cambiile.

- moneda electronică. Cartelă magnetică, carte de credit care permite stocarea puterii de cumpărare.

- Euro, este noua monedă europeană adoptată de către U.E. la 1 ianuarie 1999 şi care este folosită de la 1 ianuarie 2002. Faţa comună a tuturor monedelor europene reprezintă o hartă a Uniunii Europene pe un fond cu linii paralele care leagă stelele steagului U.E. Pe monedele de 1 şi 2 euro este desenată o Europă unită fără frontiere.

Feţele specifice ale monedelor euro

Austria are un design diferit pe fiecare monedă, cu influenţe ce provin din artă, arhitectură sau botanică (flori). Belgia are portretul regelui Albert al II-lea. Finlanda are imprimate zmeură, lebede, leu heraldic. Franţa are elemente din botanică (arbore), semănător, o fată, personificare a Republicii franceze. Germania are acvila înconjurată de stele U.E., poarta Brandenburg. Olanda are portretul reginei Beatrix. Irlanda are harpa celtică şi cuvântul ,,Eire” (fosta denumire a Irlandei). Italia are desene diferite după capodoperele artiştilor italieni. Luxemburg are pe monede profilul Marelui Duce Henri. Portugalia are sigiliul regal din 1134, 1142 şi 1144. Spania are portretul regelui Carlos I de Burbon, Miguel de Cervantes şi catedrala din Santiago de Compostela.

Pentru omul contemporan, banii înseamnă monede, bancnote şi depozite bancare. Economiştii prognozează că secolul XXI, va fi un secol fără monede sau bancnote, tranzacţiile făcâdu-se electronic sau cu cecuri.

Bibliografie selectivă

F. Broudel – Jocurile schimbului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979. J. Barber – Istoria Europei moderne, Ed. Liber, Bucureşti, 1993. V. Mihăilescu Bârliba – Numismatică, Ed. Universităţii ,,A.I. Cuza” Iaşi, 2oo5. O. Drâmba – Istoria culturii şi civilizaţiei , Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1984. J. Favier – Istoria banilor, Ed. Artemis, bucureşti, 1994. P. Miquel – Evenimente cruciale ale istoriei, Ed. Lider, Bucureşti, 2002. C. Preda – Enciclopedie numismatică antică în Romania, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2008. I. Vochescu şi col. – Bancnote şi falsificatori de bancnote, Ed. Şansa S.R.L., Bucureşti, 1996. C. C. Kiriţescu – Moneda, mică enciclopedie, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982. C. C. Kiriţescu – Băncile , mică enciclopedie, Ed. Expert, Bucureşti, 1998. X X X – Enciclopedie ilustrată de istorie universală, Ed. Reader,s Digest, Bucureşti, 2006. X X X – Atlas istoric ilustrat al lumii, Ed. Litera Internaţional, Bucureşti, 2009.

Istorie

Exprint

perioecono

Jeîntrepde pclubuinternavantmijlodin se

Vexpripâinebere,tramvmai mpiesămult,valorcazinincinfiind

MO asputeacelui doar preci

J

p. 30

Jeto

xonimia estetre altele, cu

etoanele sunt ca înlocuitoriperioadele de

oadele de staomice şi socia

etoanele au fprinderi indus

piatră, exploaturi5, moşii6 şne, pentru prtaje. Ele înlo

oacele de plateturi de doua

Caaloarea înscriimat explicit îne, carne, porţi sifon ş.a.), tvaiul, cu ascenmari le întâlnă a Cazinoulu, pentru cele frile nominale noului din Sinnta cazinoului

primite de ori

Majoritatea jetostfel de menţau fi folosite care le comanvaloarea nom

izare12 .

oanele – se

de ieri

Prof. M

e o ramură astudiul jetoan

mijloace de i ai monedei

e criză când mabilitate. Ele ale din epoca

fost editate dstriale1 , întretări forestiereş.a., în scopurestaţii de seocuiesc pentrua curente .Unsau mai multe

azinoul din Cisă pe jetoanen bani/lei sau ie de mâncaretutun, sau un nsorul, o convnim la jetoaneui din Sinaia9 folosite astăzi

de: 5, 20, 10naia aveau pu

ci şi în oraşuice negustor11

oanelor nu auţiune nu era decât la magndase .Unele

minală 1 leu,

mne monetşi de azi

Marian Bolum

a numismaticnelor.

plată folosite mărunte. Ele

moneda mărunevidenţiază

modernă sau

de diverse ineprinderi de ce3, mine4, înul efectuării rvicii sau peu un spaţiu nele sunt solite piese.

Constanţa e poate fi un zile de muncă

e, băutură7 ( ţanumit servi

vorbire telefonele de cazinoşi 100000, sala astfel de fi00 şi 500 lei

utere de cumpul Sinaia şi ch1 .

u indicaţii privneapărat ne

azinul sau capiese au înscr2 lei, 3 lei ş

tare

m - Bârlad

cii care se o

într-o primă e au apărut anta era rară cât

aspecte ale contemporan

nstituţii sau fconstrucţii2 ,cchisori , asounor cumpă

entru oferirea şi un timp ltare altele fac

echivalent băă, o anumită mţap, halbă, sticiciu, o călătornică8. Valoril

ou ,10000 penau poate chiairme10. Jetoanei emise de papărare nu numhiar în împrej

vind destinaţicesară întruc

antina întreprinrise pe ambeleş.a .fără nici o

Is

cupă,

etapă atât în t şi în vieţii ă.

firme, cariere ociaţii, ărături

unor imitat parte

ănesc, marfă, clă de rie cu e cele ntru o ar mai ele cu atronii mai în jurimi

ia lor. ât nu nderii e părţi o altă

Jetolor rgarandispo

Jebani subînconfuprodu

Prapropvalab

Jetdeteravantîntrep

Udestinloculsă le

Jeaccesposes

O necesdin p

Pjetonexperalumşi zinichetimp,plastifolos

Unvederlucradoar care literacâţivCarnConsAntoRobe

storie

oanele nu averestrânsa doarntată. Doar conibilă contrav

etoanele care aaveau uneo

nţeles unitateauzii, însă şi-auselor ridicate

rimele jetoanepiat de cel al bile la cantine

toanele emisermina angajaţitajul angajatprinderii.

Unele jetoanenate fidelizăril banilor mărucheltuiască to

etoanelor folosul la tramvaisia lor dovedin

parte din jetosare pentru ri

primul război m

Pentru stabilirn colecţionarurienţă. Cele m

miniul sau aliajincul care delare sau zinc, mai ales laice. La jetoan

sesc aliaje de c

nele jetoane re doar func

ate. Gravorii arareori numeîl propuneau

atura de speciva dintre cei mniol Gravor), stantin (C D)on ( Anton Fert ( R. Fassl

Lohanu

eau curs legalr la firma emcazinourile ervaloarea în ba

aveau înscrisăori înscrise a monetara la au îndeplinit e de consumat

e cu valoare îbonurilor de m, magazine de

e de întrepriii să îşi cheltutorului, fie l

le de cofetării clienţilor deunţi consumatoot acolo.

site la utilizari, lift, tonomand plata servi

ane au fost emidicarea unormondial în div

rea materialulul are la dispomai folosite mjele lor .În anude obicei avcare sau, mua jetoanele dnele noi ,în scupru-nichel.

sunt neatrăgţionalitatea,

acestor piese sele lor este treu. O listă cu ialitate 15. Din

mai cunoscuţi :Carniol Fiul , Dogariu OcFassler SUCCler Bucureşci,

ul nr. 16, m

l, astfel putemmitentului, varau obligate ani a pieselor e

ă valoarea nomnumai cifrecare se referscopul de a

tori.

în echivalent bmasa din zilele întreprinderi

inderi erau ouiască o partela cantina, f

rii, restauranteoarece priminorii erau nevo

rea diverselorat sau la un aciului.

mise pentru strr monumente verse zone ale

lui din care eoziţie, de multmateriale au fo

umite perioadveau suprafeţult mai rar, ade cazinou, sspecial cele p

gătoare, realizaltele însa s

sunt greu de iecut explicit în

principalii gntre aceştia va: Carniol Man( M.Carniol

ctavian (OCTC, Fassler Bu, R. Fassler B

martie 201

m explica circaloarea lor nprin lege sa

emise.

minală în lei sele, rămânânreau ceea ce g

realiza decon

bani aveau unle noastre. Ele, berării ş.a..

o modalitate e din venituri fie la econo

te sau berăriind ca rest jetoaoiţi să se întoa

r aparate permautomat de ca

rângerea de foînchinate ero

e ţarii.

ste confecţionte ori, doar pr

ost cuprul, nicde s-au folosit ţele protejateargintul. În use folosesc mpentru automa

zarea lor avâsunt foarte fridentificat deon formatul gragravori o găsa prezentăm

naheim( M.CarFiul) ,Dumit

ADO,OD), Fucureşci ), FBucureşti ), V

11

culaţia nefiind a aibă

sau în nd de genera ntarea

n scop e erau

de a tot în

omatul

i erau ane în arcă şi

miteau afea13,

onduri oilor14

nat un ropria

chelul, fierul

e prin ltimul

masele ate ,se

ând în rumos oarece afic pe im în şi noi rniol , trescu

Fassler Fassler Vasile


Gabor (VG,V.G.), Teodor Radivon -bijutier, furnizorul Casei Regale, Radivon N .ş.a.

Cele mai vechi jetoane din spaţiul românesc descrise în literatura de specialitate au fost realizate în Banat în prima jumătate a secolului al XIX-lea ,ele reprezentând zile de robotă şi fiind inscripţionate cu ½ , ½, ¾ sau 1.Tot pentru aceeaşi perioadă şi pentru aceeaşi zona au fost realizate jetoane de munca pentru zilieri ( ţărani liberi ce lucrau cu ziua sau muncitori sezonieri), semnele valorice fiind aceleaşi şi reprezentând zile de lucru efectuate16 .

Cele mai vechi jetoane româneşti cunoscute, după C. Kiriţescu, sunt din perioada 1868-1872 şi au fost emise, în condiţiile în care statul nu reuşiseră să bată toate monedele promovate de legea din 1867, de instituţii precum Manufactura de tutun sau Depozitul Central al Armatei,valoarea înscrisa pe ele fiind exprimată în timp de munca ( ½ zi de muncă, 1 zi de muncă,1 ½ zi de muncă ) 17.

Jetoanele au avut o larga circulaţie la nivelul comunităţilor locale până la jumătatea secolului al XX-lea când, treptat, au fost scoase din circulaţie de regimul comunist ajungându-se ca pană şi fisele de telefon să fie înlocuite cu monedele aflate in circulaţie.

Jeton de prezentare După 1990,datorită utilităţii lor jetoanele au reapărut pe piaţa românească . La început au fost folosite jetoane aduse de diverse firme străine însa ulterior au fost realizate şi la noi fiind personalizate cu datele emitenţilor Astfel ,astăzi circulă jetoane pentru diverse automate , de cafea, de jocuri mecanice ,de cazinouri sau chiar jetoane de prezentare a unor firme ce îşi desfăşoară activitatea în diverse zone din ţară18.

Despre jetoanele nu s-au scris, cu câteva excepţii, studii aprofundate şi nici nu s-au realizat cataloage ample , de regulă ,numismaţii limitându-se doar la prezentarea dimensiunilor , a greutăţii, a metalul din care au fost realizate şi a inscripţiile. Studierea lor din punct de vedere al contextului în care au apărut, a emitenţilor, a zonei şi perioadei în care au circulat s-a realizat doar rareori datorata zonei restrânse în care au circulaţie şi tirajul mic, fapt ce a determinat ca informaţiile ajunse la noi să fie foarte puţine. De asemenea, nu există nici un fel de evidenţă a firmelor emitente ceea ce face ca identificarea să fie uneori foarte dificilă dacă nu chiar imposibilă . Aceste motive

au făcut ca numărul colecţionarilor din acest domeniu să fie redus.

Primul studiu dedicat jetoanelor se pare ca îl datoram lui Constantin Iacubovici .

O alta abordare a acestui domeniu a fost realizata de C. Kiriţescu, în 1964, în primul volum al lucrării sale Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui unde prezintă 14 jetoane insa problema este abordată ,conform epocii în care a scris , din perspectivă marxistă "scopul principal al emisiunilor de semne monetare particulare era deci acela de a procura capitalistului posibilitatea ca, pe lângă exploatarea muncitorului ca vânzător al forţei de munca, sa-l mai exploateze şi în ipostaza de cumpărător al mărfurilor de prima necesitate" 19

In 1977, G. Buzdugan, Octavian Luchian si C.Oprescu în lucrarea Monede şi bancnote româneşti reiau problema şi identifică 149 semne monetare .În această lucrare apare pentru prima oară şi denumirea alternativă dată semnelor monetare,cea de jetoane 20 .Scopul lor este de a suplini lipsa de numerar mărunt insă sunt considerate, în continuare, doar o forma suplimentara de exploatare deoarece angajaţii erau obligaţi să le folosească la magazinul sau cantina patronului, preţurile fiind impuse de cel din urmă 21 .

Abia în anul 2003 a apărut un catalog dedicat în exclusivitate jetoanelor odată cu prima ediţie a lucrării lui Erwin Schäffer- Jetoane- România, Semne valorice şi mărci. Numărul jetoanelor catalogate, împreuna cu alte obiecte cum ar fi mărci de scule, mărci de câini, sau insigne de recenzori ,se ridica la 2800 de piese22 aflate în colecţia autorului, în alte colecţii particulare mai mici sau în colecţiile muzeelor din Bucureşti sau Budapesta. Cu toate aceste eforturi de cercetare şi de catalogare subiectul este însă departe de a fi finalizat aşa că aşteptam cu mare interes ediţia a II-a a lucrării sus amintite .

Alte articole şi studii referitoare la jetoane au apărut în Buletinul Societăţii Numismatice Române23, în revista Colecţionarul român 24 editată de Dragoş Baldescu şi Aldor Balazs , pe diverse site-uri25 unde, de regulă, se comercializează26 şi astfel de produse sau pe forumuri numismatice27 unde se discuta şi se prezintă imagini referitoare şi la acest subiect .La aceste ultime surse este de remarcat site-ul Romanien coins28 administrat de Adrian şi Mario Homutescu ,site care are o pagină distinctă dedicată acestui domeniu unde sunt prezentate o serie de jetoane care aparţin unor colecţionari.

Jetoanele despre care am scris cu această ocazie (probabil au existat câteva mii de variante, numărul lor exact fiind imposibil de precizat la stadiul actual al cercetărilor ) prin diversitatea lor, prin legătura lor cu istoria naţională sau locală vor determina dezvoltarea numismaticii româneşti .

Istorie

Prin genersigur

N

1http:/2http:/3 http4 httphttp://r6 http7 http8 http9 http10 6ht11 G. Român12 http13http14 http15E. SDeva, 16 A.Bromân17 C. KEnciclhttp://r19 C. K20 G. 21 Ibid22 E. S23 R.Opuţin c1991),OchesRomânp.143-cunosc1997) Erwin cunosc2003),;ErwinNumisRomâninediteRomanBucurpuţin c(2004-160.24ColecţjetoanjetonuColecţI.H.Ion

http://p26 http

p. 32

acest studiu rala a domeranţă, cercetăr

ConNOTE:

//romaniancoins.o//romaniancoins.o

p://romaniancoinsp://romaniancoinsromaniancoins.or

p://romaniancoinsp://romaniancoinsp://romaniancoinsp://romaniancoinsttp://romaniancoinBuzdugan, Octavneşti , Editura Spp://romaniancoinp://romaniancoinsp://romaniancoinSchäffer ,Jetoane-2003 ,p.12-557.

Balasz, Jetoane dn, nr .12 din decemKiritescu, Sistemlopedică, Bucureşromaniancoins.orKiritescu, op cit, Buzdugan, Octavdem, p. 253. Schäffer ,JetoaneOchesanu, C.Dimcunoscute în Bule, nr. 134-139, Edsanu, C.Dima, Jne anul 88-89 (19-178; Erwin Scute(III) în Bule,nr.144-145, EdSchäffer, R.M. Ş

cute (IV) în Bulet, nr.146-151, Edn Schäffer,,L,N.Hsmatice Române ne, Bucureşti, 2e ori mai puţinne,anul 98-193 (eşti ,2010 ,p. 13cunoscute (VII) î-2009), nr. 152-14 M.Sandor, Cirţionarul român,

nelor în Colecţioul emis de iluzionţionarul roman, nescu şi T.Rusesc

picasaweb.googlep://www.okazii.ro

ne-am propueniului şi aile ulterioare v

ntribuţie pentr

org/romaniantokeorg/romaniantokes.org/romaniantoks.org/romaniantokrg/romaniantokens.org/romaniantoks.org/romaniantoks.org/romaniantoks.org/romaniantokns.org/romaniantvian Luchian si Cort - Turism , Bus.org/romaniantos.org/romaniantoks.org/romanianto- România, Semn

de moşii utilizate îmbrie 2007. ul bănesc al leuluşti, 1997, p349. rg/romaniantokenp349

vian Luchian şi C

e- Romania, op cima, S.Samoila, M.

etinul Societăţii Nditura Academiei Jetoane româneş994-1995), Edituchäffer, Jetoane

etinul Societăţii Nditura AcademieiŞeptilici, M. Ilin, tinul Societăţii Nditura AcademieiHanganu , Jetoan,anul 92-97 (199

2003, p. 261-27n cunoscute (VI)(2004-2009), nr. 33 -148; T.Ciumîn Buletinul Socie157, Editura Acadrculaţia semnelor

nr. 4 din 16.onarul român, nnistul Cortini cunr. 7, 23.11.200

cu în Colecţionar

e.com/Cretulescuo/catalog/obiecte

us doar să faa istoriografivor completa

ru Arcul de T

ens/rocantina_fabens/ro_bucuresti_kens/rocooperativkens/jetoane5.htmns/ro_csb_clubul_kens/ro_epureni.hkens/ro_solacoglukens/jetoane3.htmkens/jetoanesinaiatokens/jetoanecaz

C.Oprescu , Moneucureşti, 1977, p. okens/ro_neutralekens/ro_distribuit

okens/romonumenne valorice şi măr

în sec XIX în Ban

ui şi precursorii l

ns/ro_prezentare_

C.Oprescu, op cit ,

it , p,18. .Dima, Jetoane roNumismatice RomRomane, Bucureti în Buletinul

ura Academiei Roe româneşti inNumismatice Romi Romane, Bucu Jetoane române

Numismatice Romi Române, Bucune româneşti (V)8-2003), nr.146-1; Erwin Schäf

I) în Buletinul S152-157, Editur

mara, Jetoane rometăţii Numismaticdemiei Române, r monetare (jetoa05.2006; M. Janr. 7, 23.11.200u ocazia reprezen06; T.Ciumara, Jrul român, nr. 10

uCorneliu/Jetoane-colectie/numism

acem o prezeiei problemeiacest demers.

Triumf

bricei_ciughi _cutarida.htm ve.html ml _studentesc_ html u.html ml a.html

zinouri.html de şi Bancnote 2 .html toare_autom nte.htm rci, Editura Corvi

nat în Colecţionar

lui,I,Editura

_reclama.htm

, p.308.

omâneşti inedite mâne anul 80-85 eşti ,1992, p.183-2Societăţii Numis

omane, Bucureştinedite ori mai mâne anul 90-91 ureşti, 2002 ,p.16eşti inedite ori ma

mâne, anul 92-97 ureşti .2003 ,p.2) în Buletinul So151, Editura Aca

ffer, Jetoane romSocietăţii Numisra Academiei Rmâneşti inedite oce Române, anul Bucureşti, 2010,ane) în Valea Jiar, Multiplele fe06; T.Ciumara, Dntaţiei din Bucur

Jetoanele restaurdin 23.05.2007.

eRomania# matica/jetoane.htm

Ist

entare i .Cu .

in,

rul

ori mai (1986-

221; R. smatice i ,1998,

puţin (1996-

61-185; ai puţin ,(1998-

231-260 ocietăţii ademiei mâneşti smatice omâne, ori mai 98-193 p.149-iului în

feţe ale Despre reşti în

rantelor

ml

27 http28 http

moldne adnaşteMunNațiorefer

În tomai îMedfăcutIaşi d

Să rămart

Nicocu vodin 5unioputeminosond

O padin Ia(3 ian

Cu acsara dIstoriundeunde

R

torie

p://www.transylvp://romaniancoin

Cu –

evendicat de la RugCuza apar

dovenilor, în spducem aminteerea lui şi 152nteniei şi al Monal Român.rim la istoria

ovărăşia prietîntâi „la Elefdici şi Naturat alegerea prdin 5 ianuari

ăsfoim hârtiitorii, amintir

olae Gane, în orba că, în p5 ianuarie 18oniştii, şi‐au pea întruni maoritatea să (sdaj de opinie

rte din Sala deaşi, unde s-a fnuarie 1859).

ceastă dorinţăde 3 ianuarie ie Naturală, su locuiau priete se mai întâln

R

Lohanu

vanian-numismatins.org/romanianto

uza Vodăamicii şi

t de gălăţeni, hinoasa – Iaşi,,rţine în întregipecial. Din to, când, iată, se2 ani de la aleMoldovei, 14. Prilej de a fa poporului r

tenului meu ant”, în Sala lişti din Iaşi, remergătoare 2011).

le timpului, srile lor, presu

„Amintiri direajma alege859, deputațpropus să vadajoritatea votse) supuie me, cum am zic

e Şedinţe a Sofăcut alegerea

ă a consultării la Elefant – cuus, la etaj, întrenii lor Leon Giseră ei şi în a

ul nr. 16, m

ics.com/phpBB/vokens/default.htm

ă Domnitoadversari

Ion N. Op

huşeni şi bârlă, ca născut la eime românilor

otdeauna, dar me împlinesc 19egerea sa ca 49 ani de la foface ceva istomân.

Ion Mitican,de Şedințe aunde, la 3 iare a lui Cuza

să vedem ceupusurile…

n timpurile Uerilor domnitii Partidei Nadă mai întâi turilor lor,, uajorității.” Săce noi astăzi.

ocietăţii de Mepremergătoar

prealabile, ei um era denumr-o sală alăturiGhica şi Dimi

alte diferite rân

martie 201

viewtopic.php?t=5ml

or ii

rea – Iaşi

ădeni, ba şi deei, Alexandru r, muntenilor mai ales de ac91 de ani de laDomnitor alormarea Stattorie, să ne

, să ne oprima Societății danuarie 1850(vezi şi Ziaru

ne spun

Unirii”, ne potorului Moldaționale, care dintre eurmând ca ă facă un fel

edici şi Naturare a lui Vodă C

s-au adunat „mit Cabinetul di de apartamenitrie Ralet. Acnduri.

11

5801

e cei Ioan şi

cum, a l tului

m de 0 s‐a ul de

oartă dovei

ei ar

de

alişti Cuza

„în de ntul colo

http://romaniancoins.org/romaniantokens/default.html�















De faspaţiunoiem

SosiţNecualeagaristoca acscrutCelelMavr

„La aAlecu

OdatverbaangajElectfel.

DupăGanepetredormdin cPavemare

V.A.FTributestamalegepolitifostualta tlui GMihade unCatarnegân

Cum ora 2cheiaalege

Descpovesău LIaşi. auzinun jil

p. 33

apt, acolo locuul rămas de lambrie 1858.

ţi aici, pentru culai Pisoschi, îgă un domn caocraţie, puse încesta să fi fost,in, Cuza a primlalte voturi le-roghene, Cost

al doilea scrutu Cuza întrun

ă votul exprimal semnat de tojamentul ca lativă din 5 ianu

ă câte îşi amine, Cuza nu eraecut votul consmea liniştit în a

asele răposatul Stoianovici,

ea veste.”

Forăscu, preşeunalului Suceamentul lui Cueri participaserice: una cu 16

ul domnitor Mtot cu 16 votan

Grigore Sturza,alache Sturza şnionişti, dar curgi, Negri, Mandindu-se nim

participanţii n21 noaptea „voa, a strigat că erea.”

criind întâmplasteşte (în „Ce

Lascăr RosettiCă pe colonel

ndu-şi numelelţ mare, s-a sc

uia şi deputatua scriitorul uni

că Vasile Alecîn numele unoare să nu fie tonainte numele, măcar, consumit doar votu-au primit alţiitache Negri.

tin, renunţând i majoritatea a

mat, îndată s-aoţi deputaţii, c

a Adunarea uarie să voteze

nteşte Nicolae a de faţă când sultativ. „El apartamentul sului meu socrucând i se adu

edintele ava, care a desza, scria că la ră trei grupări

6 deputaţi – peihalache Sturznţi, sprijinitori, feciorul lui şi a treia – cu u preferinţe diavroghene şi Ameni.”

nu se înţelegeornicul Costacnimeni nu va

area de mai suştiu despre U

, cel cu moşialul Cuza l-ar f Cuza, „cum şulat şi a zis: „

ul Costache Roionist Dimitrie

csandri refuzaor deputaţi carocmai din aşa e colonelului Aultat. Treaba prile celor carei: Lascar Cata

Costache Negabsolută a vot

a scris despre acu

e la

s-a

său u,

use

schis

i entru za; i ai

32 iferite. Unii îi Alecsandri, iar

eau cum să-şi eche Rolla, închieşi până nu s

us, scriitorul RUnire”) că uşa a şi Liceul de lfi propus P. Caşedea cu faţa l„Domnilor, aic

olla, care ocupe Ralet, deced

ase candidaturre doreau „să numita Alecu Cuza”, pornită astfel, e-l propuseserăargi, Petru

gri, colonelul turilor.”

aceasta un pro

aveau în veder la Cuza

exprime voinţhizând uşa cu se va face

Radu Rosetti o încuiase unla Răducăneniazimir şi că la gura sobei, ci este de lucr

pa dat în

ra,

fără la ă.

oces-

ere pe

ţa, la

chiul i –

pe at

seriocuno

„-În zmampoduStratuMoşunoapdeclapentrCuzavăzânaleag

Moşu

întreb

Existsearafost c(„IstoElenafamildiscula un

N.A.are vKogăplecaPisos

Istorie

s, candidaturascut în Ţara d

ziua de 7 ianuma la plimbare ul din capul târulat… care reu-meu povestete „Sala Elefa

arase că nu lasru cine voteaza în unanimitand că nici unugă şi ei pe Cuz

u Lascăr mai v

bat-o dacă a v

tă şi alte variaa aceea Cuza schemat „la Eleoria teatrului da Cuza. Ea spuliei Rosetti Souţiilor sterile pn capăt” şi de a

Bogdan în „Isvarianta lui. Elălniceanu, carat acasă. Cum schi se puse în

e

Lohanu

a mea nu poatede Sus”.

uarie 1859, ducu trăsura în

rgului al pârâuemise tatei o scea cum, în ajuantului” … el să pe colegi săză, că izbutise ate şi că atunciul din ei nu areza.

vestea pe tata,MpntcRB

Dle3cjva„b

Cdl„

visat că are să

ante. Teodor Bs-a dus la teatrefant” pentru din Moldova”une că luau m

olescu, că soţupurtate în mai aceea a mers l

storicul Societl scrie că, pe lae văzuse că nuşi alţii au dor

n uşă şi, cu un

ul nr. 16, m

e fi agreată, c

upă amiază, amspre Adjud. Cului, zărisem ccrisoare de la

unul alegerii, lînchisese uşa ă iasă până cânsă-i facă să sei, partizanii tae sorţ de izbân

, că primise deMinisterul de păstră numai oneplăcându-i ctrebile” („Ce şcap.V, ScrieriRosetti, EditurBucureşti, 198

De la votarea lipsea Mihail Kera acasă, boln31 de deputaţiconstatator, iajumătate i-au pverbal lui Koga-l semna, ace„alegerea foarbună pentru ţa

Cuza, ieşind ddus la soţia sala doamna Cat„trezind-o dinfie „Mare Do

Burada, de exeru. Şi de aici, semnarea actu

”), afirmaţie sumasa împreunăul îi era „decepmulte rânduri

la teatru.

tăţii de Medica orele 11 dinu se putea hotrit să facă la fen pistol în mân

martie 201

ăci eu sunt pu

m mers cu tataCând eram înccum vine moşu Lascăr.

la vestita şedincu cheia şi nd nu se hotăre pronunţe pentălui şi a fiulundă, s-au hotăr

e la Cuza Finanţe însă îopt zile, lui cum se desfăşştiu despre Un, Restitutio, Rra Minerva, 80, p.592).

din acea noapKogălniceanunav. După ce i au semnat acar pe la trei şi predat procesugălniceanu penesta a găsit rte nimerită, foară.”

de la Elefant, sa care era găzdtinca Stoianov

n somn, ar fi amnă” a Ţării

emplu, spune de la stalul nrului desemnărusţinută şi de ă cu fraţii ei înpţionat din caui, fără a se aju

ci şi Naturaliştn noapte, Mihatărî o majoritael, deputatul nă, ameninţa c

11

uţin

a şi cu ă pe

nţă de

răsc ntru ui, rât să

îl

şurau nire”,

Radu

pte u. El cei

ctul

ul-ntru

oarte

s-a duită vici şi

i.

că în r.51, a rii

n casa uza

unge

ti” – ail ate, a

că se

va sinunei oficia

În acşi au numecare aalege

DuceelectoComide cuAlexjoculdin Bde Ioprivitcu co

A urmCurtevotat1859

La MNaturElefamai pSocieianuaDom

În anPIM în Buamerediţia„concRom

Într-oHumun puaceas

Deci de încum Rom

Întoala gendeosecredi

p. 34

nucide acolo dpersoane căreală, spre a se e

eastă situaţie,luat-o de la ca

ele lui Alexana fost notat, la

erea „regândită

erea domnuluiorală făcută laitetul Naţiona

uviinţă să aleaandru Ioan Cul de cărţi la unBârlad, răspunoan Antonovictoare la biseri

ota 127, aflat l

mat apoi şedinea Domneascăt în unanimitat, deputaţii Ţăr

Muzeul de Ştiinrală, unde se m

antului, locul upăstrează şi asetăţii de Mediarie, alegerea p

mnitor al Moldo

nul 2008, în vIaşi) în eseul

ucovina furatărican Keit Hitca a II-a, Editutcluzii severe pâniei moderne

o altă lucrare amanitas. 1996,

unct incredibilsta, mi se pare

nu 1998 sau 1ncepere a prospne-a lăsat Cuzâne.

arcerea cu aproneraţia 1848, ebite. Deosebiinţei politice, a

dacă nu se voreia să se jure toevita reuşita lu

deputaţii şi-aapăt cu discuţ

ndru Ioan Cuzaa el subscriindă şi neaşteptat

i Mihai Sturzaa Bârlad – i-a al, în frunte cuagă de Domn puza, care în timn hotel din Iaşinzând unui checi sub titlul „Ncile din ţinutula Arhivele St

nţa Adunării Eă, unde colonte Domnitor arii Româneşti

nţe ale Naturiimai păstrează unde s-a săvârstăzi însemnarci şi Naturalişpremergătoareovei.”

olumul „Buco„Bucovina mă la 1774, m-achins, care în ta Humanitas publicisticii bue.

a sa : „Român1998, acelaşi l de dezvoltare corect stabili

1996, nici 198perităţii visateza, la abdicare

oape 150 de avis à vis de ceite pentru că, al devotament

r înţelege în aoţi ai da voturui Mihail Stur

au revenit, s-auţiile. Acelaşi Pa „care nu erad şi Kogălnicetă”.

a la Iaşi – dupăfost nefavorab

u Mihail Kogăpe fostul pârcămpul alegerii i – scria preotestionar al Pro

Note istorice şiul Tutova” – foatului Iaşi.

Elective de la nelul Alexandral Moldovei. L au făcut acee

i din Iaşi, la C numele popu

rşit alegerea drea: „În aceasşti s-a făcut, lae a lui Alexan

ovina în presa ea” vorbeam d

am „războit” ccartea sa „Rom2004, Bucureucovinene în d

nia 1866-1947plasează Rome – 1866, dar it.

89 punctul nose în 1989, ci de de pe tronul

ani, la 1866, neea de la 1989,dacă paşoptişttului pentru in

ceea noapte arile, în ziua rza.

u aşezat pe scPisoschi a propa de faţă”. Numeanu, care a gă

ă o vizită bilă, căci ălniceanu, au gălab al Galaţiusale era ocupatul econom C

otoieriei, arhivi tradiţionale

fond de manus

5 ianuarie. Deru Ioan Cuza aLa 24 ianuarieeaşi alegere.

Cabinetul de Isular de Cabinedevenită istoricstă sală de şeda 1859, în ziuandru Ioan Cuza

vremii” (Editdespre rolul pu istoricul mânia 1774-1

eşti, punea devenirea

7” – Editura mânia de astăz

mie, de data

stru de dezvolde la 1866, anu

Principatelor

e poartă, în pa ani ai revoluţtii au avut for

nteresul naţion

Is

supra

aune pus me ăsit

găsit ului at cu arp vat

scrise

e la a fost e

storie etul că, se

dinţe a a de 3 a ca

tura presei

866”,

zi într-

ltare, ul

aralel ţiilor rţa nal, şi

un deatuncgând

Dacăconti1878indepunitaAlătunu nugăsesprospcare

De ai

studiistorievenetape

Faţă au făDomNu d– ci cpentrreducactuadar m

AcţiuIorguIoan Negrde m

storie

ezinteres totalci naţiunii rom

dul la căpătuire

ă pe cei de la 1inuat stăruitor8) să creeze stpendenţa, clasate de timp, a purându-se globumai că nu prosc în el un obsperitatea de grle favorizează

ici şi interesul

iului istoriei pice transmise imentelor istoele, diferenţier

de asemenea ăcut paşoptiştii

mnul Principatedoar ca o simpca un prilej deru tineretul decerea a 35% dal – cum se laumăcar printr-o

unea paşoptiştu Radu, GheorCuza, Costac

ri în anii premmuncă şi direcţ

Lohanu

l pentru destinmâne, cei de lae.

1848 nu i-a der lupta lor, făctatul modern, sa politică posprăbuşit Româbalismului euromovează cerstacol care le îrup, spre căpăă îmbogăţirea

l lor în scoater

atriei, reducerelevilor, înde

orice, astfel carile, favorizân

stări de lucruri, dar modelulelor, trebuie elă lecţie de ist

e meditaţie rese mâine. Fireştdin cunoştinţeludă Ministrul lectură suplim

tilor tutoveni, rghe Iamandi,hi Negri şi sur

mergători Uniriţie.

ul nr. 16, m

nul personal, toa 1989 n-au ră

eranjat eşecul când ca în doucăruia i-au câ

stdecembristă ânia în haos şropean, actualrinţele statuluiîngrădeşte calătuiala familial

personală.

rea din progra

rea volumuluiepărtarea cunoa receptorii să nd ignoranţa.

ri, nu numai cl lor – şi a lui xplicat în toattorie – care lipsponsabilă şi fte, aceasta nu le de transmisEducaţiei că s

mentară.

Manolache C, Iordachi Lamrorile acestuiaii, dar şi poste

martie 201

otul fiind închămas decât cu

revoluţiei lor uă decenii (18âştigat – exact în acei mizerie. lii postdecembi naţional, dar lea spre lă, de grup po

ama şcolară a

i de cunoştinţeoaşterii cronolnu mai înţelea

ă admirăm ceCuza, ajuns te dimensiunilpseşte din manfecundă, mai ase poate reali

s în învăţămâns-a petrecut de

Costache Epurembrino, Alexana, Elena şi Caterior, poate fi p

11

hinat

şi au 59 -

eeaşi

brişti,

olitic,

e logiei agă

eea ce

le lui. nuale ales za cu

ntul eja –

eanu, ndru tinca pildă

Nici după numi1848DorinKogărevolpentr

CândprezeHurmprieteaustrCostasoseaconsoîmpru

Reamţară ounul preşe

Aici,de căde paCentrCostaîşi anla înfEpurMicle

În urmEpural Mocontrşi în nume

Alătucare cnaţiofinalăMiha

PrezeinternEpurpentrraporfost îAd-hdin M

p. 35

unul din ei nu1989. Deşi su

it Societatea ro, şi-au stabilitnţele partidei nălniceanu, au pluţionarii rămaru ei, ci pentru

d condiţiile socenţi fie în satemuzache), fie leni – Vasile Giece, Vasile Aachi Negri oria la Paris cu soolideze relaţiilumuturi recipr

mintim că la 1o dată cu domdintre ei, Man

edinte al Divan

la Iaşi, la 30 ătre Turcia, în ace de la Parisral al Unirii înache Epureanununţa adeziunefiinţare îi ateseanu, Constanescu ş.a.

ma alegerilor eanu avea să foldovei din paribuit nu numadomeniul legieroase iniţiativ

uri de alţi 17 dcuprindea „cenale dorinţe aă în faţa Adunail Kogălnicea

entând raportună ale viitoruleanu, alături dru a nu tergiverturile Principîmpotriva prophoc din MoldoMuntenia, prop

u s-a declarat urghiuniţi, ceiomână din Cet programul ponaţionale din păstrat o legătaşi la Iaşi, le-au toţi cei din ţa

ciale nu le-au le bucovinenela Viena sau P

Ghica – care seAlecsandri, Iani Alexandru Iooţia, făcând cale lor de prieteroce de bani î

5 august 1849mnia lui Grigor

nolache Costanului de Întări

mai/11 iunie Războiul Crim

s (18/30 martien cadrul căruiau, ca cel care ea şi Centrul Ustă ca membri ntin Sturza, ag

din septembrifie ales deputaartea marilor pai la realizareaislativ, juridicve.

deputaţi, depuele dintâi, celeale ţării”, care nării Ad-hoc înanu.

ul care cuprindlui stat român,de Mihail Kogersa dorinţa peatelor Românpunerii de sus

ova până la reupunere riscant

dizident, cumi din Comitetuernăuţi, înfiinţolitic în ceea cMoldova, redtură permanenau trimis manară.

fost favorabile (la CernăucaParis, alături de împotrivea gncu Alecsandroan Cuza, carea perioada lor enie, constândîntre ei şi fami

9 exilaţii moldre Al. Ghica înache Epureanuituri de la Iaşi

1856, după înmeii şi al preve), se înfiinţeaa a fost ales şiavea experienUnionist din B ai săi şi pe M

ga Costin Ema

ie 1857, Manoat de Tutova îproprietari, poa Regulamentu şi administra

utatul de Tutove mai mari, ma

avea să fie prn octombrie 1

dea problemel, Manolache Cgălniceanu şi Centru Unire şi

ne cu celelalte spendare a lucunirea cu celătă făcută de de

m au făcut mulul revoluţionarţată la 26 iuniece s-a numit

dactat de Mihantă cu ifeste nu num

le, ei au fost a, la familia de vechii lor guvernării ri, Lascăr Rose în ianuarie 1de exil să

d chiar şi în ilii.

doveni revenean Moldova, câu era numit i.

nfrângerea Rusvederilor Trataază Comitetuli Manolache nţa exilului. LaBârlad, care în

Manolache Cosanoil, Ioan

olache Costacîn Divanul Adost din care a ului Divanulu

ativ , venind cu

va a redactat aai generale şi mrezentat în form857 de către

le de organizaCostache Costache Vârna nu deterioraputeri garanterărilor Adunălalt Divan Adeputaţii Brăies

Is

lţi r – e

ail

mai

etti, 1849

au în ând,

siei atului

a el ncă de stache

che d-hoc

ui, ci u

actul mai mă

are

nav – a e – au ării d-hoc scu şi

Hurmcare îndrelibertarmaegalipămâseparprevestrăin

Deşi AdunPartiCuzaGrigoalătu

Unire

Era ooctom

ÎntruAnasseamexprinu fiedomnreprelucru

storie

muzaki. Tot deau stat la baza

eptarea hotareltăţii relaţiilor

atei, libertatea tatea tuturor îânteni şi inviorarea puterilorederea de bazăn.

la 3 ianuarie narea Electivădei Naţionale

a drept candidore Sturza ca

uri de Mihail K

ea Principatel

o reamintire ambrie 1857 în

uniţi încă de lastasie Panu în

mă ai Partidei Nimat în noaptee din rândul mn al Moldoveiezentant al buru care s-a întâm

Lohanu

eputaţii tutovea viitoarei Conlor viitorului scomerciale alcultului religi

în faţa legilor,olabilitatea domr în stat, respoă – Unirea Pri

1859 Manolacă a Moldovei a

de a-l desemnat la Domnie deputat şi can

Kogălniceanu

or să se realiz

a ceea ce se von Adunarea Ad

a 2 ianuarie 18casa lui C.Ro

Naţionale din ea de 3-4 ianumarii boierimii pe colonelul rgheziei orăşemplat şi la Bu

ul nr. 16, m

eni au fost iniţnstituţii a ţăriistat. Era desche ţării cu veciios, înfiinţarea drepturi politmiciliului şi a

onsabilitatea mincipatelor sub

che Costache a votat şi a sena pe colonelu– împotriva v

ndidat la domnau rămas fide

zeze sub un pr

otase încă de ld-hoc.

859 de către colla din Iaşi, rMoldova, în b

uarie, dorind ca, l-au ales la 5Alexandru Io

eneşti şi a miciucureşti alegân

martie 201

ţiatorii principi, care viza his drumul inii, organizara Senatului şi tice pentru

a persoanei, ministerială şi b un domnitor

Epureanu aleemnat hotărâreul Alexandru I

validării prinţunie – Epureanueli programulu

rincipe străin.

la 6 ,7, şi 8

caimacanul reprezentanţii baza votului a viitorul dom

5 ianuarie 185oan Cuza, ilor proprietarndu-l ca domn

11

piilor

rea

r

s în ea Ioan

ului u,

ui ca

de

mn să 9 ca

ri, n al


Ţării Româneşti la 24 ianuarie 1859, tot pe Alexandru Ioan Cuza.

Unirea celor două ţări şi alegerea lui Cuza ca Domn al lor a însemnat un mare succes al viitorului. Prin demersurile sale şi ale guvernelor instalate s-a realizat ulterior şi recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri – în timpul domniei sale desăvârşindu-se Marea Unire a Principatelor, printr-o succesiune de alte acte politice, administrative şi sociale, cum au fost contopirea Adunărilor de la Iaşi şi Bucureşti într-un parlament unic, numirea unui singur guvern, care a însemnat şi noul Stat numit România, 1862.

Până atunci însă, la Iaşi, de exemplu, Manolache Costache Epureanu, devenit la 27 aprilie 1859 Preşedintele Consiliului de Miniştri al Moldovei, dar cumulând şi funcţia de ministru al finanţelor şi pe cea de ministru al justiţiei, la solicitarea lui Alexandru Ioan Cuza, a demarat acţiunea de evaluare a bunurilor mânăstireşti, lucrare ce cu toată opoziţia Mitropolitului Sofronie Miclescu, a fost finalizată.

În calitate de premier al Moldovei în două guverne, Epureanu (în fotografie) l-a condus pe primul de la 27 aprilie până la 10 noiembrie 1859 iar pe celălalt până la 3 aprilie 1860, având alături de sine personalităţi precum au fost: Lascar Catargi – ministru de interne, Vasile Alecsandri, ministru de externe, Sebastian Cănănău şi Dimitrie Miclescu, miniştri de finanţe, Alexandru Teriachiu, ministrul Cultelor, generalul Constantin Miclescu şi colonelul Gheorghe Adrian, ca miniştri de război, Panait Donici, ministrul lucrărilor publice în primul guvern, iar în cel de al doilea au făcut parte Constantin Rolla – ministru de interne, Grigore Balş şi Al. Teriachiu, miniştri de externe, Dimitrie Miclescu şi Gh. Apostoleanu, miniştri de justiţie, Al Teriachiu, ministrul cultelor, colonelul Gheorghe Adrian, ministru de război şi Panait Donici ministrul lucrărilor publice.

În timpul mandatului lui Manolache Costache Epureanu, premier în guvernul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au stabilit relaţii strânse cu finanţiştii şi oamenii politici francezi, obţinându-se un împrumut care a servit dezvoltării naţionale şi pentru lucrări de utilitate publică. S-au făcut primii paşi către realizarea recensământului populaţiei şi înlăturarea privilegiilor fiscale, aplicându-se o fiscalitate fără discriminare. S-au înfiinţat primele instituţii de credit, Banca Naţională şi Creditul Funciar, a fost încurajată crearea Universităţii la Iaşi, primele măsuri de modernizare a armatei.

Strategia lui Alexandru Ioan Cuza de împlinire a Unirii şi de apropiere mai deplină a moldovenilor de munteni, l-au adus pe Manolache Costache Epureau în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri al Munteniei în perioada 13 iulie 1860 – 17 aprilie 1861.

Din guvernul Epureanu de la Bucureşti au făcut parte: G.Costaforu (ministru de interne), Ion I.Filipescu (ministru de

externe), Vasile Boerescu (ministru de justiţie), generalul I.M. Florescu (ministrul de război), generalul Barbu Vlădoianu, ministrul Cultelor, guvernul marcând realizări care au servit succeselor următoare: unificarea caselor publice cu cea a Ministerului de finanţe, generalizarea contribuţiilor fiscale, în sensul că bărbaţii majori plăteau impozitul personal şi taxa pentru drumuri, reorganizarea Instituţiei inginerului hotarnic, elaborarea proiectelor de înfiinţare a Băncii Naţionale, cu capital majoritar privat, dar sub controlul statului.

Om politic al timpului, Alexandru Ioan Cuza îl numeşte prim-ministru al Guvernului Moldovei în martie-aprilie 1859, pe Ion Ghica, iar după un timp, în octombrie 1859, acesta formează tot pentru scurtă vreme, un alt cabinet, fiind prim-ministru şi ministru de interne în Ţara Românească, până în mai 1860.

Între 1860-1864, Ion Ghica (în fotografie) e deputat în Adunarea Legislativă, al cărei vicepreşedinte va fi de mai multe ori. E director în departamentul lucrărilor publice (1861), membru în Consiliul superior al Instrucţiunii publice (1862), membru al Comisiei pentru înfiinţarea de bănci (1863).

Alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi marii burghezii, precum şi din clerici ostili înfăptuirilor mari, Cuza a întâmpinat, încă de la început rezistenţa guvernelor şi a Adunărilor legislative, care s-au opus expres sau în surdină reformelor burgheze. De aici necesitarea formării Guvernului din 1863, care, sub conducerea lui Kogălniceanu, realizează în decembie secularizarea averilor mânăstireşti, iar la 2 mai 1864 dizolvă Adunarea Legislativă potrivnică desăvârşirilor. În acelaşi an, prin plebiscit, Cuza supune aprobării poporului o nouă Constituţie şi o nouă lege electorală menite să asigure Parlamentului o bază mai largă şi la 14 august 1864 decretează aplicarea Legii rurale concepută de Kogălniceanu, lege care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment important în dezvoltarea capitalismului în România.

În timpul lui Cuza au fost elaborate Codul civil şi Codul penal, s-a votat şi pus în aplicare Legea pentru obligativitatea învăţământului primar, s-au înfiinţat Universităţile de la Iaşi (1860) şi de la Bucureşti (1864), a fost organizată şi dezvoltată armata naţională, ca pivot al dobândirii Independenţii de mai târziu.

Aprobarea şi punerea în aplicare a celor două mari reforme de stat – agrară şi electorală – au supărat pe reprezentanţii boierimii mari conservatoare, ca şi pe exponenţii aripii de dreapta ai burgheziei, care, uniţi în ceea ce s-a numit monstruoasa coaliţie , la 11 februarie 1866 l-au silit pe Alexandru Ioan Cuza să abdice, iar în locul lui l-au adus pe principele străin Carol de Hohenzollern.

Important este de reţinut că, mai ales în perioada 1864-1866, amici precum Manolache Costache Epureanu ori Ion Ghica, au avut un rol de frunte în coaliţia care a provocat detronarea lui

Istorie


Cuza – îndeplinindu-şi crezul de a aduce la conducerea ţării un principe străin.

După complot, ca preşedinte al Adunării Elective, Manolache Costache Epureanu a citit personal textul de proclamare la 10 mai 1866 a lui Carol I conducător al României.

Ion Ghica este iarăşi prim-ministru şi ministru de externe, apoi, simplu călător la Londra, Paris, în Italia, ca mai târziu să revină la demnităţi de stat publice.

Din 1865, lui Ion Ghica încep să-i apară lucrările din seria Convorbirilor economice, întâmpinate de public cu satisfacţie. Între anii 1863-1876 îi apar lucrările despre: Muncă, Creditul, Împrumuturile statului, Proprietatea, Industrie, Finanţele. Trei ani în România sau Corespondenţa onorabilului Bob Dowley, Bucureştiul industrial şi politic.

Actualitatea unora dintre ele este percepută de orice cititor.

Acum, când în „România 1866-1947” Keith Hitchins ne reaminteşte că trăim timpul generaţiei de la 1866, se simte nevoia să ne convingem şi să-l recitim pe Ion Ghica.

*

„De mai mulţi ani societatea noastră se învârteşte într-un cerc vicios; un rău mare ne apasă, cătăm cu toţii izvorul acelui rău, fiecare îl vedem în diferite locuri, după punctul de vedere în care ne punem; îl vedem în Regulament, în Convenţiune, în poziţiunea noastră geografică, în lună şi în soare; nimeni însă nu a cătat să împlinească (şi să limpezească n.n.) lipsele ce le avem. Oare ignoranţa, corupţiunea şi eroarea nu au ele nici o parte (de vină n.n.) la starea tristă în care ne aflăm?” Scria şi se întreba Ion Ghica în eseul „Finanţele”, Opere II, Editura Minerva, 1970.

Şi mai departe, ridicându-se împotriva favoritismului, a nepotismului şi a concepţiei care, după cum se vede are strămoşi demni de a fi condamnaţi ieri ca şi astăzi: „Eu văd că şi cu schimbare şi fără schimbare tot spre rău mergem; nu mai avem nici biserică, nici familie, birurile se tot sporesc şi datoriei publice nu-i mai dai de căpătâi; reforme peste reforme, îmbunătăţiri peste îmbunătăţiri, organizări peste organizări; şi când colo, ce vezi?”…decât că, atunci „ când cauţi nu găseşti niciodată o lescaie în visterie; parcă ar fi o butie spartă” şi iarăşi alergi după împrumuturi…

Şi-şi atenţiona contemporanii: …”trebuie să ne ferim de guvernele care sărăcesc naţiunea! (p.249).

Zicere care se completează cu cea a profesorului universitar Ioan Coja, în zilele noastre (2011: „Cred că principalul vinovat de această situaţie este însuşi poporul român! El ilustrează perfect observaţia că: „un popor de oi naşte un guvern de lupi!”

Lipsit de spirit critic, poporul român nu a fost capabil în aceşti 20 de ani să tragă la răspundere clasa politică sau să tempereze setea ei de înavuţire. Pe român nu-l interesează situaţia generală a ţării. Cum să îndrepte o ţară, când cetăţenii ei se gândesc fiecare la sine şi nu la binele comun?

La glasul lui Ion Ghica, iată astăzi, la 150 de ani distanţă, către prosperitatea visată, dar rămasă o tranziţie înnodată, alăturându-i-se în 2010, vocea istoricului, prof.dr. academicianul Florin Constantiniu (în fotografie), care într-o publicaţie de mare audienţă, pune acelaşi punct pe „i-ul” care nu are soluţii, nici guvernamentale, nici sociale, nici politice, rămânând statornic în ceea ce înseamnă corupţia românească: „Mongolii, ungurii, turcii, nemţii, ruşii nu le-au făcut românilor atât rău cât le-au făcut politicienii postdecembrişti în două decenii” – spune academicianul, care, pierzându-şi orice speranţă către un posibil progres, nu-şi mai doreşte decât să scape cât mai curând „din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este patria România de astăzi, rămânând cu posibilitatea de a-l ruga pe Dumnezeu să-l ia cât mai rapid şi uşor…”

Tragic pentru români dacă până şi un istoric de talia şi tăria lui Florin Constantiniu gândeşte şi scrie mai grav decât o făcea Ion Ghica cu o sută de ani în urmă!

Faţă de neputinţa guvernanţilor de după decembrie 1989, dăm o speranţă românilor de astăzi făcând trimitere la ceea ce grăia Cicero în Senatul roman în anul 55 î. Hr. : „Bugetul naţional trebuie echilibrat. Datoria publică trebuie redusă. Aroganţa autorităţilor trebuie moderată. Plata către guvernele străine trebuie redusă, dacă naţiunea nu vrea să fie falimentată. Oamenii trebuie să înveţe din nou să muncească, în loc să fie asistaţi cu mijloace publice”.

Dar cine să-l asculte pe Cicero? Cine să-i aplice zicerile, mai ales?

Din „Acte şi documente relative la Istoria renaşterii României, vol.VI, partea I, Divanul Ad-hoc al Moldovei din 1857”, publicate de Dimitrie A.Sturza şi C. Colescu-Vartic, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice Carol Göble, 1896, pp.443-444, aflăm că Adunarea Moldovei de la Iaşi, în şedinţa din 20 decembrie 1857, al cărui preşedinte era mitropolitul Sofronie Miclescu, care a avut pe ordinea de zi, spre aprobare proiectul Dorinţelor Comitetului Clerului, legea avea să stabilească funcţionarea bisericii şi a slujitorilor ei în viitorul stat român care urma a fi înfăptuit prin Mica Unire din 1859, a luat cuvântul şi Dimitrie S.Miclescu. El s-a referit la ceea ce prevedea punctul 6 al proiectului de lege, adică stabilirea drepturilor pecuniare ale clerului, stabilite şi asigurate de stat, spunând în acest sens:

- Iertaţi-mă, Prea Sfinţilor Părinţi, dacă cutez a mă exprima tranşant: veţi zice că vi-i milă de sărac; ajutaţi-l precum vă este scris, că stânga nu trebuie să ştie de ce-ţi face dreapta; veţi răspunde că buzunarele şi lăzile vă sunt deşarte, şi la aceasta nu

Istorie

vă voai bisScripnoast

Acessat, şviaţă iar nu

Dimicare î„LumPIM dragoîmpăfrum

Despo şeda jucacele msta şi

El esîn strCostaapoi

Din cfost lMuntaminmeu

BisercunoctitoSturz19441873

p. 38

oi vorbi de sfinsericii hristiceptură; dar voi dtre, cu numele

st om sărac, deşi cerşind milă

în bordeiele lu dihonia! Am

itrie Miclescu îngroapă pe să

mânărică, SfânIaşi, 2010). D

oste creştină, părţind gratuit moasa etichetă

pre el, Mihail Kdinţă a Camereat un rol însemmai mari din Mi în istorie.”

te acela care arai ţărăneşti traache Epureanuministrul al ju

cele spuse în pla fel de cunostenia. În 1857

ntirea lui LumâGheorghe Sam

rica "Adormoscută şi ca Borită în anul 1za. În această4 osemintele3).

nţii doctori, făe, căci sunt puţda spre pildă ue de Lumânări

esculţ, gol, umă de la bogaţi slipsiţilor. Ace

mbiţia! Şi râvn

era fiul Marieărac” – adică pntul de la TutoDimitrie S.Micpoate inspirat moşia „Gropnide „Amicul ţ

Kogălniceanuei Deputaţilormnat în ţara acMoldova. Dim

a lepădat blazoadiţionale, omu din 1859, vaustiţiei.

plenul Adunărscut şi admira

7, la 15 ani de ânărică era viemoilă.

irea Maicii DBiserica Dom1811 de mară biserică aue domnitorul

ără de arginţi ţin erudit în mun bun creştinică.

mbla din târg înse ducea şi revasta-i fapta ce

nirea!

ei Beldiman –pe Lumânăric

ova” – de Ion Nclescu a dat el de faptele lui

iţa” sătenilor, ţăranilor”.

u adresa următr, la 21 februarceasta, care a mitrie Milescu

onul familiei smul care în guva fi odată mini

rii, înţelegem t, atât în Moldla trecere sa le – scrie pe bl

Domnului" dmnească din Rele vistiernicu fost înmormui Alexandru

şi de marii Iermaterie de n, cunoscut în

n târg, din satvărsa mângâieea bună în lucr

– Miclescu „văcă, în 1842 (veN. Oprea, Ediînsuşi exemp

i Lumânărică, fapt care i-a a

toarele cuvinterie 1887: „Ompurtat un num

u e o figură c a

sale şi s-a îmbvernul Manolaistru de finanţ

că Lumânăricdova cât şi în a cele veşniceloogul său col

din RuginoasRuginoasa, a c Săndulachemântate pân

Ioan Cuza (1

Is

rarhi

ţările

t în ere şi rare;

ăduva ezi şi itura

plu de

adus

e într-m care me din are va

brăcat ache ţe,

că a

e, legul

sa, fost e ă în 820‐

AlexGermînmodomnmoşi

În anDoamspecilea Rfrontdevinau fo

DupăosemTrei

Drestau

Existosemreînh

Ar fi CuzacustoRom

Cu acbântu

Despşi subcultudespr

storie

xandru Ioan Cumania, unde seormântat în Ronitorului Ţăriiei sale, la Rug

nul 1907, cu ocmna Elena Cuial amenajată

Război Mondiatului; teama cană batjocură post duse la Cur

ă război, pentrmintele lui Ale

Ierarhi din Iaş

După cum se şurat iar mobil

tă propunerea mintele domnithumate în crip

o revenire maa. Se aşteaptă odia Mitropoli

mâne, a Patriarh

ceasta – spun uie Castelul de

pre blestemelebsemnatul, înt

ură amintiri”, Ere „Blestem p

Lohanu

uza a murit îne afla în exil. Uomânia, la Rugi a fost adus şiginoasa, lângă

cazia ultimei uza a mutat oseîn biserică. Dal, Ruginoasa a mormântul lpentru invadatortea de Argeş.

ru că biserica exandru Ioan Cşi.

ştie, în 2010, Clierul îi este m

şi iniţiative ptorului să fie rta bisericii din

ai acasă a Domacordul deţinăiei din Iaşi, achului şi a Mitr

istoricii, s-ar e la Ruginoas

e bisericeşti extr-o carte destEditura PIM Iatriarhal asup

ul nr. 16, m

n 1873 la HeidUltima-i doringinoasa. Trupi înmormântată biserică.

sale vizite la Remintele soţulupă ani, în timdevenise pun

lui Cuza şi oseori ori răufăcă.

de la RuginoaCuza au fost d

Castelul de la montat cum se

particulare dar restituite Rugin localitate.

mnitorului Aleătorului Osemcceptul Bisericropolitului.

pune capăt bla, cred până ş

xistă o literatutinată Bârladuaşi, 2010, p.2

pra Bârladului”martie 201

delberg, în nţă a fost de a pul neînsufleţitt în pământul

Ruginoasa, lui ei într-o cr

mpul celui de anctul limită pe emintele sale sători, oseminte

asa fusese avadepuse la Biser

Ruginoasa a fcuvine.

şi oficiale, cainoasei şi

exandru Ioan mintelor aflat încii Ortodoxe

lestemului carşi oficialităţile

ură întreagă. Clui (Bârlad. Is33-246) am sc”.

11

fi t al

riptă al II-linia

să nu ele i-

ariată, rica

fost

a

n

re e.

Chiar storie, cris

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza�

Castclădirvenit

Recovistieal famţăranlibertcele aAlex

PrimmijloSturz– RozSturz

În 18proprŢării

Domfost o

„Monblestefostu

Duîntâmcă…

La cidomnfiu alSpan

Desecare amai a

p. 39

elul de la Ruri din Românite chiar de la D

onstituită la încernicul Sandu miliei Duca, s

nilor cărora Dutate pentru a cale călugărilorandru Ioan Cu

ele efecte ale ocul secolului za a fost omorznovanu, careza, soţia lui Co

862, castelul, îrietatea lui AlRomâneşti.

mnitorul a modobligat să abdi

nstruoasa coalemelor nu s-au

ului domnitor,

upă alţi trei anmplat cu fiul să

fusese dezam

irca trei ani, înnitorului s-a sil Domnitorulu

nia. Era în voia

ele mutări ale ra cuprins vagoapoi, ca şi dist

ginoasa, ca unia, n-a fost ferDumnezeu.

ceputul secolu(Sandulache e zice că asupuca Vodă le-a clădi aici nucler greci pe careuza.

blestemelor aal XIX-lea, în

rât de către arne voia să-i răpostache Sturza

împreună cu mexandru Ioan

dernizat clădireice…

liţie” l-a exilau oprit. În 187a murit în Ital

ni a murit Cuzău Alexandru

măgit în dragos

n 1876, Elena inucis la Dres

ui, Dumitru, boajul de nuntă…

rămăşiţelor păonul mortuar trugerea Palatu

na din cele marit de asemene

ului al XIX-leSturza), pe loc

pra lui dăinuieluat pământu

eul averii dome le-au naţiona

au fost întâmpln 1847, când năuţii boierulupească mama,a.

moşia aveau săCuza domnito

ea, a împrejm

at în străinătate70, Ecaterina Rlia.

a. În acelaşi acare s-a sinuc

ste…

Obrenovici, asda. După 2 anolnav de tuber

…

ământeşti ale lcu oseminteleului în timpul

ai cunoscute ea blesteme. P

ea de către cul unui fost c

e blestemul ul şi propria lormneşti. Dar şi palizat însuşi

lările de la Sandu Săndul

ui Neculai Ros, pe Marghioli

ă devină orul Moldovei

muit-o, dar în 1

e, dar efecteleRuspoli, aman

an, acelaşi lucrcis la Paris pen

a altă amantă ani, în 1888, cerculoză, a mu

lui Cuza, incee Elenei Cuza,l şi după cel d

Is

Poate

conac

r pe

lache setti iţa

i şi a

866 a

e nta

ru s-a ntru

a elălalt rit în

endiul , de e al

II-leaîncarşi locRugi2010

Figurtânărastăz

ortod

secolnici veac,conseAsimpropafamildoualui Tgenersub s

DupăConsPanutermi7,71

Codr„Stro

1 C

Editur2Ad

3Tr1971, p. 222

4Co

storie

a Război Monrcă imaginaţiacatarii care auinoasa Iaşi (ve0).

ra şi personaliră şi netrecătozi. Dar şi de M

Cons

a Epdepă1894avân

dox, agricultor

Catagrafiile lului al XIX-un înaintaş a, între 25 memnat un prim

minei (poate abilitate, aceslia Asiminei

a jumătate a seTraian Nicola,

raţie de ştiutosemnul întrebă

ă terminarea,stantin Asiminu” din Huşi, peinându-i cu m(clasa a III-a)

Continuă stureanu” (când oe Beloescu”

ostin Clit, Liceura Thalia, Vaslui, drian Butnaru, Ep

raian Nicola, Mopartea a III-a, „P

2. ostin Clit, op. cit.,

L

Lohanu

ndial sunt alte a cercetătoriloru legături cu Cezi şi Marius P

itatea lui Alexare în inima tu

Mâine!

Un dascăl

stantin Asim

Prof. Adri

pureni, în fosărtare de Huș4, Constantinndu-i ca părinr, şi pe Maran

Vistieriei M-lea, nu ne aral acestei fam

mai 1890 şi mar în acest un bunic sa

t ultim aspects-au stabilit lecolului al XIpotrivit căreia

ori de carte dinării.

, în 1908, anei a urmat ce care le finali

medii precum: ) şi 7,38 (clasa

udiile la Bâva conferenţi

”; fiind săra

l Teoretic „Cuza2003, p. 71.

pureni. Timpuri şi

onografia LiceulProfesori şi elevi a

, p. 71. ul nr. 16, m

„dovezi” ale br şi a cititorilo

Castelul „BlestPârciu în Ziaru

xandru Ioan Cuturor români

l de altădat

minei (1894

ian Butnaru

stul judeţ al și, se năştea, n Asiminei,fiunţi pe Dimitrinda1.

Moldovei, dinrată, pentru l

milii. Abia lapână în marsat, în perso

au un unchit ne poate suga Epureni încIX-lea, cât şi a viitorul poetn neamul său”

a şcolii primursurile Gimnizează în anul7,38 (clasa I),

a a IV-a)4.

ârlad, la Lia ca scriitor îac, s-a între

a Vodă” din Hu

i oameni, Editura

l „Gh. Roşca Cai liceului” – med

martie 201

blestemelor caor despre clăditemat” de la ul de Iaşi, 29 X

uza rămâne veilor, de ieri şi

tă

4 - 1947)

u - Vaslui

Fălciului, la la data de 21u de ţărani sie Asiminei, r

n prima palocalitatea Epa sfârşitul acertie 1893 2 , oana lui Consi). Cu o an

gera că înaintacepând cu ceafaptul că afir

t reprezenta „”3 poate fi pus

mare din Epnaziului „Anal 1912, anii de, 7,59 (clasa a

iceul „Gh. Rîn cadrul Soceţinut singur

uşi - studiu mono

a Pim, Iaşi, 2010,

Codreanu” Bârladalioane pentru s

11

are irile

XII

eşnic de

mică 1 iulie săraci, român

arte a pureni, eluiaşi apare

stantin numită aşi din a de a rmaţia „prima să sub

pureni, astasie e liceu a II-a),

Roşca cietăţii

prin

ografic,

p. 257.

d, Iaşi, criitori,

mediprimasusțintârziuprofe1923profeauguHuşi pentrRegiuGalaţGâdeliceudin Gadevesimpprofabrav mişcăpersoasemambescris,curenapoi adevepentradevefost l

6233pentrpreocvacan(1915(1926aprecca: VRomteatruMiorclasaManuindivcreat(316 neammare

1Tra2Co3Ibi

p. 40

itaţiile ce le-arul oraşuluine la data de 1u, examenul desor titular al -31 octombri

esor la Seminst 1931), prof(1 septembri

ru învăţământunea Şcolarăţi se adreseazei, de la Huşil de băieţi dinGalaţi, cu oerinţă dovediatizant al ac

ascist. Carieraromân m-au oări duşmănoasonal s-a putu

menea, s-au puele din Huşi. N, fascismul snte. Deoarece

coleg al meerinţa cerutăru a mi-o trimerinţa din 14legionar şi nic

Ministerul Cu/1944, a adu

ru iniţiativa cupărilor Mnţă”3. Ca po5-1916).A co6), Luceafăruciat de către cuVisuri şi dureânească, 192u Ultima noapriţa (Huşi, 19a a IV-a, Manual de psiho

viduală a cotoare, iar în m

pagini),Filosmului românese şi mai bună

aian Nicola, op. c

ostin Clit, op. cit.,idem.

a dat şi din 1 ), iar facul

13 septembriede capacitate).Şcolii Norma

ie 1930), undnarul teologic fesor de filozie 1931-1942tul primar, nă Galaţi, înceză, la 11 augi: „Subsemnatn Huşi, actualmnoare vă rogitoare că n-acestei mişcăra mea de om oprit de a rătăse ţării. Ştiţi ct menţine şco

utut reînfiinţa cN-am răspândsau legionarise dvs.sunteţi ceu, să spuneţ. Veţi încre

mite la Galaţi”. august 1945

ci simpatizant

ulturii Naţionus mulţumiri

şi contribinisterului î

oet a debutat laborat la Coul, Adevărul unoscutul N.

eri (Huşi, 191), Luminişurpte de robie (1942), Manualual de geogralogie pentru opilului, cu manuscris Naţsofia educaţiesc, manuscris,lucrare a sa”)

cit., p. 222. , p. 72 .

partea ajutoltatea la Bu

e 1922, în filoz. A urmat periale de Băieţi de este şi dir

din Huşi (1 nzofie la Liceul2), profesor șinormal, seminepând cu 1 gust 1945, dirtul Const. Asmente detaşat g să binevoi

am fost legiori, n-am fost

al datoriei şiăci sau de a fi că datorită stăroala comerciaclase superioadit, nici prin vsmul, căci ncel mai în măţi, vă rog a-dinţa adever. Urmare a ace5 directorul falegionar”2.

ale şi al Cultedomnului As

buţia D-saleîn organizarîn revista loc

onvorbiri literliterar şi a

Iorga. A scris19), Volbură rile anilor me1916), volumul de aritmeticafie pentru claclasa a VI-acaracter psţionalitatea şiei şi uriaşa D 3 volume, 24

), despre care

orului primit ucureşti (licezofie, iar un aioada în care Huşi (1 octoector (1928-1noiembrie 19l „Cuza Vodăi inspector genarial şi specianuarie 194

rectorului Ausiminei, profe

la Şcoala Noiţi a-mi elibe

onar şi nici mt nici fascisi simţământulpartizan al vr

ruinţei ce am ală elementarare la liceul deviu grai şi nicn-am admis aăsură, ca fost-mi elibera uinţa surorii estei solicitări

face cunoscut:

elor, „cu ordinsiminei Cons la îndeplea activităţicală Gânduri rare, Vremuri artistic etc., s volume de v

(la editura Cei (1938), pieul Filosofia bacă practică pasa a II-a prima secundară,sihologic, Cui cultura creaDaciada (Epo4 de cărţi, „ceîi scrie în 19

de la enţa o an mai a fost mbrie

1929), 30-31 ă” din eneral cial la 42.Din urelian sor la

ormală era o măcar t sau lui de reunei depus ră, de e fete, ci prin aceste t elev, urgent mele, i, prin : „n-a

nul nr. stantin linirea ii de

bune bune fiind

versuri Cartea esa de aladei pentru mară, Fişa ultura atoare opeea

ea mai 36 lui

M. DelogiFântâVolb

găsimscriitnumepoezNu mblând

În(1933un arvorbemulţuface înţelepizmlucrupentrînvăţ„sprijcelorscurt

4Ist5

nostrunoiem

6Ibi

7Ibi

Istorie

Dragomirescu,ios4. Din epopâna darurilo

bură.

În numerele m în coloanetorului de maere ale revistii, printre car

mă întreba, Pdeţe, mândrie

n „Buletinul 3-1937), Înderticol, ţinând lea despre „îumirea în săveforturi ca să

epciune”. „A mui. Gândeşte-u rău? Dacă toru copii!”. Reţătorilor nu eijinul celor slr întunecaţi”7.te preocupări c

toria Huşilor, p.

Confom u.ro/index.php?op

mbrie 2008). idem.

idem.

e

Lohanu

, iar N. Iorga pee s-a public

or.Poetul a f

2 şi 3 din 15ele revistei Gai târziu, intitutei, Constantire: Amintiri fe

Pe mare etc5

şi, bineînţeles

Asociaţiei înemnuri către bloc de editoriaînnoirea suflevârşirea faptelă avem accesfi bun este a

-te mereu, la oţi oamenii ar ecunoscând căeste”, profesolabi, povăţuito. Constantin Dcu privire la tr

259.

paginii deption=com_conten

ul nr. 16, m

a citit manusccat, în fragmenfolosit uneor

5 septembrie-Gânduri buneulată Sub vişin Asiminei pfericite, Scriso. Din poezie s, optimism6.

nvăţătorilor dbine, frumos şal, semnat Coetească a omlor bune”, dess la „învăţătura nu fi egoist

bine poţi oaface aşa, ce pă „mai frumo

orul vedea în orii celor rătă

D. Asiminei a recutul satulu

e Internet nt&task=view&id

martie 201

crisul şi l-a adnte, doar Răzei pseudonimu

-1 octombrie e una din poini. În următopublică mai oare, Clipe ase degajă că

din judeţul Fşi adevăr se inonst. Asimineimului”, „liniştspre îndemnura cea dătătoat şi a nu urâ,are să făptuiepilde frumoaseoasă carieră de

„noi, învăţăăciţi şi luminavut și unele i natal, Epure

http://wwwd =41&Itemid=3

11

dnotat eşul și ul C.

1915, oeziile oarele multe

amare, ăldură,

ălciu” ntitula i, care tea şi l de a are de , a nu şti un e ar fi ecât a ătorii”, nătorii scurte ni, iar

.glasul-39 (22

într-unu seveni fecioașezaîn an

T

XVIItransreligidreptcontesec. X

Biserreligi

1Za

„Adorraionautoru

2 Trfebrua

3Co

D

p. 41

un manual dee pot susține,de la o bătrri şi pe care

area1.Moare lnul 19693.

Transilvan

acă deschBiserica RCatolică

II (1701) prin ilvăneni de Biioasă cu Biserturilor social-cextul diverseloXVI-XVII.

Pentru a rici, rog să poioasă şi milita

aharia Cireş, Istorrmirea Maicii Dul Huşi, regiunului, p. 1. raian Nicola, oarie 1947 la vârostin Clit, op. c

D

e geografie a , cu privire laână, pe numei-a gospodări

la 31 ianuarie

nia şi Bise

cu R

Ec. A

hidem dicţionaRomână Unităeste o Bisericdespărţirea uniserica Ortodorica Romano-Ccetăţeneşti, suor tulburări po

înţelege mai ornim într-o căară a Transilva

ricul satului EpurDomnului” dinnea Iaşi, manu

op. cit., p. 22rsta de 52 ani. it., p. 72.

exprimat opina numele satue Epureanca, it pe locurile e 19472, iar s

erica Rom

Roma

Aurel Corda

arele religioasă cu Roma sauă creştină apănei părţi a romoxă Română şCatolică, în sp

upravieţuirii spolitice, sociale

bine premizeălătorie în istoaniei, călăuziţi

reni şi al bisericiin satul, parohiascris, o copie a

3, dă ca dată

nii, care în prului, spunând

care a avut unde s-a dez

soţia sa, Anto

mână Unit

aş – Iaşi

se găsim că u Biserica Grărută în secolumânilor şi unirea lor peranţa dobânpirituale, în e şi religioase

ele apariţiei aoria social-poi fiind de Vitr

i parohiale cu ha şi comuna Epaflându-se în p

a morţii ziua

Is

rezent că ar şapte

zvoltat aneta,

tă

reco-ul

dirii

din

acestei olitică, regiile

hramul pureni, posesia

a de 2

Istorimei româ

nostrRomformpoziţfrumlăcombatjobincuromaConfşi du1,8 to

şi expreligipână conticertif

rapacmunţmai u

care foamsălbă

călătoungustepePanofiind 1000au fîntem

În semaghBanaMenu

speciVoieadmicolon

storie

iei, de Durereşi ai dumne

ânesc, adică la

Transilvaru o provincie

mâniei. Este unmate de Carpaţia lui geogr

museţe, prin bomia străiniloocorească duvântat şi dărani şi inclus form unor izvousă la Roma done aur, o can

Alţii, dupploatat, dar aie, ca spiritua

la ultima inuitatea şi latficate de naşte

Alţii, astăcitate că dacă ţii noştri careumblăm din p

Românii au venit pe a

mete, de lipsaătăcie cruntă.

Dar mai borind în timp

ur de origine ele din E. şi îonică, de unde

opriţi de împ0 ungurii condfost unificati meind astfel un

ec. XI-XIII Thiar, care a at, Transilvanumorut, Glad

Transilvaific româneasvodul era ninistrative, jurnizate cu germ

Lohanu

ea, Suferinţa, Neavoastră, Stăa noi acasă.

ania a fost şie istorică român podiş-cetateaţii Orientali, rafică a fostogăţie şi prin r, care ne-ade-a lungul ruit de Mamîn provincia oare istorice,

după înfrângerntitate de argin

pă ce ne-au coau încercat să alitate, distrugpiatră de hotinitatea noastere pe acest co

ăzi, ne explicîi lăsăm să n

e aur poartă, coartă în poartă

nu au făcut aceste locuri, a de hrană

bine să lăsămp ajungem înfino-ugrică, în anii 83o-89e efectuau expăratul germaduşi de primuşi converti

n alt stat catol

Transilvania fdesfiinţat vo

nia conduse dşi Gelu.

ania a fost orgscă) autonom

numit de regridice şi militamani (saşi şi se

ul nr. 16, m

Nedreptatea, Săpâni şi Maj

este şi va fi ânescă, situate unde ziduri

Meridionali t inima regatoate cele bu

au furat şi istoriei. Ast

ma Natură, foromană Daccantitatea de

rea dacilor a fnt dublă şi 500

otropit, nu nune facă să dis

gând de la Biotar ce ar ftră, urme ce colţ de rai româ

că plini de sufne umple apelcu otrăvuri, nă, prin cele str

parte din pode la capătul pentru anima

m istoria să nen sec. IX cân

ai cărui stră96 d.Hr. s-au xpediţii de pran Otto cel Ml lor rege Şteiţi la creştinilic în Europa.

fost cucerită oievodatele rde prinţii păm

ganizată ca vm aflat sub vagele Ungarieiare. Zone aleecui, parte din

martie 201

Sângele strămoritari, pe pă

cât va trăi neă în centrul şiile de apărareşi Apuseni

atului Dacic. une, am stârni

au dorit stfel, acest pst cucerit de ia în sec. II aur luată de Tfost de aproxi0.000 de prizo

umai că ne-au spărem ca neaisericile strămfi arătat preconstituie adevânesc.

ficienţă, viclele şi pământune îmbogăţim răinătăţuri.

poarele migralumii, împin

ale, sărăcie

e vorbească. And maghiarii, ămoşi au venstabilit în Câ

radă în V. EuMare (955). În

fan I (c.975-1ism în rit ca

de Regatul fromâneşti Crmântului rom

voievodat (insasalitate magi şi avea atre provinciei an ei cavaleri te

11

moşilor ământ

eamul i N.E. e sunt . Prin

Prin t doar

să ne pămân

către d.Hr.

Traian imativ onieri.

jefuit am, ca

moşeşti zenţa, vărate

enie şi urile şi şi nu

atoare nse de şi de

Astfel, popor

nit din âmpia uropei n anul 1038), atolic,

feudal rişana,

mânesc

stituţie ghiară. ribuţii

au fost eutoni

şi ioconsomeşteîntr-u

Minodrepterau secuiadmicătre

localmajode prlipsitfeuda

mişcăau ceacestRăscHoredin RăscNatiode faa doafruntsinguadunTranssecui

impli1481

p. 42

oaniţi) şi cuolidarea stăpâeşugurilor, în un cuvânt dezv

Dar paradoritarii au de turi chiar decânumiţi, deşi eii la un loc, leinistrative, ecostatul maghia

În urma ă, este nevoritate a român

roprietate asupt de dreptul ală pentru lotu

De-a lungări sociale şi rerut drepturilet sens, amintoala lui Ghe

ea, Cloşca şi 1848, condusoalei de la onum,” care dapt, o realitatear trei categoraşii secuilor

urele reprezenare politică silvania era ieşti şi săseşti

Dar sec. icit a Ungarie) a cucerit C

u maghiari pânirii asupra special al mi

voltare econom

doxurile istorregulă o psh

ât majoritarii.erau cu mult me-au fost treptonomice, politar a apartenen

puternicilor pită să se manilor a rămas pra pământulude strămutar

ul de pământ a

gul timpului, revoluţionare e şi pe calea ftim doar Răeorghe Doja Crişan (1784

se, printre alBobâlna s-a

deşi stropit cu e nedreaptă şi rii sociale prişi patriciatul

ntate în Dietă reprezentat

organizată şi în districte

XV vine cu ei. În anul 1Constantinopo

pentru paza ţinutului şi

neritului, al cmică.

riei încep să hihologie apar Astfel român

mai mulţi decâtat anulate dretice ş.a. în urmţei la confesiu

presiuni aristoaghiarizeze încu statut de i

ui, dependent e şi obligat avut în folosin

Transilvania de prim rang

furcilor, coaseăscoala de la

(1514), Răs4-1785), mişclţii, de Avram

încheiat un sânge româneanume existe

ivilegiate: arisăsesc. Cele (,,veche adun

tivă”). D.p.dîn comitate româneşti. (

nori negri d453 Mahome

olul oraş ce

graniţelor, ppentru dezvo

creşterii comer

se simtă putrte, vor mai nii, vlahii cumât maghiarii, septurile lor soma condiţionăunea catolică.

ocraţia românn timp, iar mobagi (,,ţărande stăpânul fesă plătească

nţă”).

a fost scenaîn care român

elor ori flintela Bobâlna (1scoala conduscările revoluţim Iancu. În

act ,,Unio Tesc, va întări oenţa în Transilstocraţia magtrei categorii

nare legislativd.v. adminis

nobiliare, s(E.i.i.u.)

deasupra Eued al II-lea (a devenit ca

pentru oltarea rţului,

ternic. multe

m mai aşii şi

ociale, ării de

nească marea

n lipsit feudal,

rentă

a unor nii şi-lor. În 1437), să de ionare urma

Trium o stare lvania

ghiară, i erau vă sau strativ caune

uropei, 1451-

apitala

ImpeBosfSolimdeschImpecincibătăl

de lasuzerÎn aTranşi şi-păstr,,patrunitacatolatareexcluortod

al turImpeImpe(dinaXV şgermsău Faustrfiul Ultimrenun

,,DipTranconfeviaţacând însemromâ

Romconvsociabisercând bizanrecuna lui sec. Xprincsursă

Istorie

eriului otomafor şi Dardaneman Magnifichidea drumul eriului otoma ani de cuceiei de la Moha

În anul 1a Buda iar Trranitatea otomaceastă periosilvania au pa-au adus tribrat sistemul ceru confesiuni”ariană (rezultaică. Astfel D, aprobând ,,c

uderea majoridoxe din cadru

Dar cum rcilor asupra Veriului otomaneriul otoman astie regală caşi începutul se

man la 1273, MFerdinand cu rieci au cunoscei Iosif II. Im

mul împărat dnţat la titlu în

ploma Leoposilvaniei menţesiuni, cu exc

a politică şi reprivilegiul fă

mna să fii în aânii, vlahii, tră

Au fost mano-Catolice vertire la alte al, economic rică creştină re

papa Leon ntine, Ortodonoască primatHristos. ,,Bis

XVI care s-a scipiul mântuiră a adevărurilo

e

Lohanu

an (Istanbul). ele, deci contrul (1520-1566spre Europa Cn, armatelor eriri, apropiinacs (1526) , U

541 Ungaria ransilvania a

mană, adică Poadă, în ciuarticipat la lupbutul prin vieelor ,,trei naţi”: evanghelicăată din desprinDieta Transilvcele patru” conităţii româneşul celor legal r

nimic nu-i veVienei (1683)n. Astfel, princedează Tran

are a jucat un ec. XX. Se re

Maximilian I şfiul său Filip

cut o perioadămpăratul Frdin dinastie a1918). (E. i.

oldină”(1691)ţine sistemul cluderea, din eligioasă. A trăcea parte dinafara societăţiăiau printre na

presiuni peşi a Bisericiiconfesiuni şişi politic. Biezultată în urmal IX a aru

oxă din Cotul papal de juserica Reformseparat de Bisrii prin credior credinţei, r

ul nr. 16, m

Turcii stăpârolau Medite6) a cucerit BCentrală. În mmusulmane

ndu-se de UUngaria a fost

a fost transfodevenit Prin

Principat supuuda faptului pta împotriva eţi pierdute şiuni”, la care ă (luterană), rnderea de Bisăneană a recunfesiuni şi celti din viaţa precunoscute.

eşnic pe lumea) marchează înn pacea de lansilvania Improl dominant

emarcă fondati fiul său Filipp II. În sec. ă de înflorire sranz Ioseph pa fost Carol I i. u.)

, o adevărcelor ,,trei nanou, a majori

răi fără privilen dreptul de bii. Fiind de coaţiunile privile

ermanente dini Reformate di implicit de iserica Romama unei mariuncat anatemonstantinopol urisdicţie asup

mată este o miserica Romanoinţă, declară recunoaşte do

martie 201

âneau strâmerana. În anul Belgradul, oraşmarşul triumfă

le-au trebuitngaria şi în înfrântă.

ormată în Paşcipat autonomus Porţii Otom

că româniiImperiului otoi sînge vărsas-a adăugat ş

reformată (calerica Anglicaunoscut situae ,,trei naţiuni

politică şi a re

a asta, asediulnceputul sfârş

a Karlowitz (1periului Habsb

în Europa înttorul Rudolf Ip, Carol V şi fXVIII, Habsb

sub Maria Terpregăteşte dec

al Austriei c

ată constituţţiuni” şi cel aităţii româneşegiu într-o perbază al indivionfesiune ortoegiate doar tol

n partea Bisde ,,recuperarea putea supra

ano-Catolică ei separări din

ma asupra Biscare refuz

pra întregii Bişcare religioao-Catolică şi aBiblia drept

oar Taina Bote11

mtorile 1521 ş ce îi ător al t doar

urma

şalîcul m sub mane. i din oman, at, s-a şi cele lvină), ană) şi aţia ca i, ” cu eligiei

l eşuat şitului 1699), burgic tre sec I, rege fratele burgii reza şi clinul. care a

ţie a a patru şti din rioadă idului, odoxă, leraţi.

sericii e,” de aveţui este o 1054, sericii ză să iserici să din afirmă unica

ezului

şi a Erefuzoficieservi

HabsadicăRomprin d

RomaccepprimaDomsediuloculspre pâiniÎmpăcăruitransal Mâ

cele RomPapeHristSf. DDomloc inEuhateolovenerafundTaine

către cu recunBiserprivilcatolCurtereligiRom

unireAtanciudaintere

p. 43

Euharistiei, abză celibatul erea slujbelorciile divine et

În acestesburg, are locă Mitropolia ei (Romano-Cdecretul ,,Indu

Unirea rano-Catolică ptarea a patruatului şi inf

mnului Hristos u la Roma; recl în care cei ca se purifica

ii nedospite ărtăşanii , unaia credincioşilformate prin rântuitorului”)

Pentru a două mari B

ano-Catolicismi capul unic atos pe pământ

Duh purcede nmnul Iisus Hri

ntermediar dearistie cu pîingilor înainte rează icoaneldare nu prin se ale Bisericii

Sinodul cmitropolitul Roma, adic

noaşterea celricii Apusene,legii, adică dic. Din păcatea imperială ioasă a Bisera.

Deşi episea religioasă sasie, în sinoda atacurilor vese, unirea cel

boleşte cultul preoţilor, in

, practică o extc.” (R. C.- op

e condiţii, lac înfiinţarea BOrtodoxă dinCatolică), act ulgendum Ess

religioasă cunu presupune

u puncte consfaibilitatea, ape pământ şi

cunoaşterea Pucu păcate uşoaa, înainte de

(azimă) la a din cele şaplor li se dă, îrugăciunile pr.

înţelege mai Biserici, reamm prin aceeaadică primatult. Ortodoxia anumai de la Dstos, ortodoxe purificare înne dospită nude Hirotoniele nu şi statustropire, contş.a. (R.C.-op

convocat în fTeofil decide

că cu Biseor patru pun, clerul romândrepturi într-te deşi apelul

din Viena aricii Română

scopul Teofil s-a înfăptuit sudul ţinut la Aenite din divelor două Biser

Maicii Domnntroduce limxtremă autoritp. cit.)

a iniţiativa CBisericii Grecn Ardeal se u

consfinţit ofse”, al papei C

u Biserica ea o convertirsiderate esenţautorităţii Pai urmaş al Sf.urgatoriului, îare petrec o va fi îngăduiţ

Sf. Euharipte Taine ale Bîmpărtăşindu-reotului în Sf

bine diferenţmintim că Ora că nu recunl Papei, vicar

afirmă, conforDumnezeu-Tată

ia nu recunoantre rai şi iad

u cu azimă, se, admite divouile, se săvârinuă să creadp. cit.)

februarie 1697e unificarea rerica Romancte ce ţin

n urmând să se-o exprimare

a fost repetaa şovăit să

Ortodoxe di

moare subit îub urmaşul lu

Alba Iulia în oerse părţi şi îrici este consa

nului şi al sfinmbile naţional

tate şi simplit

Casei Imperiaco-Catolice (1uneşte cu Bificial abia în Clement IX.

Apuseană ne integrală, ciţiale: recunoaapei, ca vicf. Apostol Petrîn Biserica Cavreme după mţi în Rai; foloistie (,,TainaBisericii, în t-li-se, pâine şf. Trup şi Sf. S

ţa doctrinară rtodoxia dife

noaşte în perr al Domnuluirm Sf. Scriptuăl, nu şi de laaşte Purgatorid, se săvârşeşse admite căsorţul credinciorşeşte Botezuldă în cele şap

7 la Alba Iulomânilor orto

ano-Catolică, strict de do

e bucure de acmodernă, c

at la 10 iulie recunoască uin Transilvan

în acelaşi an, ui Teofil, episoctombrie 169în ciuda diveacrată prin Dip

nţilor, le în tate în

ale de 1701), serica 1716,

numită i doar şterea ar al ru, cu

atolică moarte osirea a Sf. impul şi vin, Sânge

dintre ră de

rsoana i Iisus uri, că a Fiul, iul ca şte Sf. sătoria oşilor, l prin

pte Sf.

lia de odocşi

prin octrina celeaşi u cel 1697

unirea nia cu

totuşi scopul 98. În erselor ploma

Leopde a-Viennaţiuconsiprim

Prin BiserClerupe pprimavalahprivil

româantiroadevTranemangândDintrilumicare Trannaţiua patguveşcoliuşuraintrărimobmatesens

poldină din 16-şi decide op

na îl numeşteunii române ilier împărăte episcop al B

a doua Diploricii române şul trebuia să ficior de egala dată se vorbhă care nu legiată ca şi c

Din păcaânilor uniţi comâneşti au dărate ideolosilvania, polinicipare naţioditori, cărturarre aceştia s-inist român ep

invocând vsilvania, supe

uni” la un loc, tra ,,naţiune” rnământ şi în, la învăţarearea sarcinilorii în bresl

biliare şi dreriale şi cultur

Inochentie Lohanu

699, prin care pţiunea religioe pe Atanasiedin Transilva

esc, fiind înscisericii Greco

omă Leopoldinşi clerului imufie scutit de toitate cu romabea într-un domai era do

elelalte.

ate, diplomeu Roma, nu

determinat, în ogii politice,itică ce va onală, promovri, istorici, filo-a remarcat piscop al Bisevechimea şi erioritatea lorI. Micu revenîn stat, reprezn instituţiile

ea şi practicaor iobăgeşti şe, posibilitateptul de cetale a clerului

Micu a ul nr. 16, m

se garanteazăoasă. Curtea îe (19 martie ania şi îi căunat solemn

o-Catolice

nă, se oferea, unităţile, drepoate taxele, iarano-catolicii document ofici

oar tolerată,

le care conau fost aplitimp, drept re

, sociale aconstitui movată de ierarologi, oameniInochentie M

ericii Românecontinuitatea

r numerică, ndică recunoazentare românpublice, ,,acc

area meseriiloşi reducerea tea dobândirtăţenie, îmbugreco-catolic”redactat ,,S

martie 201

ă dreptul romîmpărătească 1701) Episc

dăruieşte titln la Alba Iu

cel puţin pe hpturile mult râr laicii să fie de rit latin. Pial despre naţci trebuie s

sfinţeau drepicate, iar poleacţie, creareaa românilor otorul mişcărrhii greco-cai politici şi miMicu (1692-1eşti Unite cu Ra românilorfaţă de cele

aşterea româninilor în organecesul românilor şi a negorobotei, libe

rii de propunătăţirea sit”. (D.E.B). ÎnSupplex Lib

11

mânilor de la

cop al ul de lia ca

hârtie, âvnite. trataţi

Pentru ţiunea să fie

pturile liticile a unei

din rii de atolici, ilitari. 1768), Roma, r din

,,trei ilor ca ele de lor în oţului, ertatea prietăţi tuaţiei

n acest bellus-

ValacMariepiscacestnepotînvăţArdelucrăoriginneam

(1752limbaArdenaţioBlaj au manul1

Episcanul1

prin Transaminface de afacţiuncontr

nu amUnită1918Adun

unific

p. 44

chorum” un a Tereza, da

copal de către t oraş într-untul epscopuluţatul Samuil elene, consideările sale a urnea poporului

mului românes

Urmaşul

2-1764) înfia română. T

elene, mişcarnale şi emanau avut loc tr

marcat început1848 şi nu num

În anul 1copia Unită d1865 Andrei Ş

Nu putemistoria plină silvania, fără

ntire, în care ca Transilvanfirmare a naţine de maghiarolat, încă, de

Am face m aminti, roă cu Roma la, an în care ro

nări Naţionale

Începând ccarea Biseric

memoriu triar care a fo

Inochentie Mn focar de cuui I. Micu, fMicu (1745-rat primul istrmărit informi romîn, contic pe acest teri

episcopului iinţează la Bl

Tot Blajul ese culturală iciparea naţiorei mari aduntul Revoluţieimai.

1850 guvernulde la Blaj laŞaguna a fost n

m să ne apropde suferinţă să nu pomen

s-a instaurat nia să ajungă ionalităţilor, g

arizare forţată imperialii hab

o mare nedrepolul deosebit pa împlinirea aomânii din Trae de la Alba Iu

cu anul 1948cii Greco-Ca

imis în anul ost respins. S

Micu la Blaj în ultură. Demn filologul, trad1806), unul toric român d

marea străinătinuitatea neînitoriu.

Inochentie Mlaj prima şcoste locul de cu rol în t

onală şi socianări populare românilor di

l imperial de a rangul de numit mitropo

piem de finel a fraţilor n

nim de anul dualismul auparte a Ungarguvernul maga tuturor etni

bsburgici.

ptate, sau chipe care la avuactului istoric ansilvania, deculia, unirea cu

8, guvernul coatolice cu B

1737 împărStabilirea scau

1737 a transfde amintit e

ducătorul, teodin corifeii

din Transilvanăţii în legătu

ntreruptă şi un

Micu, Petru oală cu preda

naştere al trezirea conşală a româniloale românilorin Transilvani

la Viena a rMitropolie, i

olit.

le periplului nnoştri român1867, an de

ustro-ungar cariei. În plină ghiar a declaniilor de pe teri

ar minimalizaut Biserica Ro

de la 1 decemcid în cadrul România.

omunist a deBiserica Orto

Is

rătesei unului format este şi logul, Şcolii

nia. În ură cu nitatea

Aron are în Şcolii tiinţei or. La r, care ia din

ridicat iar în

nostru ni din

tristă are va epocă nşat o itoriul

a dacă omână mbrie Marii

ecretat odoxă

Romcatolînalt AstfestrăluVasilTit LHoss

reînfGrecauton

B

R.Ciob

J. D. D

V. Pal1997.

A. RaOradecenten

x x x -

x x x 2008.

x x x -

MulţuBiseri

primnou)26-2accecătres-au Basade nocântă

D

storie

mână şi a luatici, clericilor prelat a reuşi

el pe firmameucit, strălucesle Aftenie, Io

Liviu Chinezusu, martiri de p

După Revfiinţat şi în anuo-Catolică la nomie egală cu

Bibliografie se

banu – Mic dicţio

Douglas şi col. – D

l – Teme din isto

aţiu – Persecuţiea,1994 + Scrisoanar al Unirii Biser

- Enciclopedie ilu

- Dicţionar Enci

- Deşteptarea cred

umiri d-lui Lucicii Române Unite

Un tabel a clerului Rom

upă cumadminisBasarab

măvara anului) fiind cedată27 iunie 1940pte pentru a

e Armata Roretras şi mem

arabiei, într-uoi cuprinzânăreţi biserice

D

Lohanu

t măsuri reprşi mirenilor

it să scape cuentul Bisericii sc şi vor străluan Bălan, Val

u, Alexandru Rpe vremea pri

voluţia din anul 2005 papa rang de Arhiu cea a celorla

electivă

onar de cultură re

Dicţionar biblic,

ria religiilor, Ed.

a Bisericii Romarea Apostolică Sricii Greco-Catol

ustrată de istorie u

iclopedic Britann

dinţei, Ed. Societ

an Petrescu, fine cu Roma, pentru

administrati din Basarânia în var

Pro

m se ştie, în vstraţia şi armbia, această pi 1918 (27maă în urma ulti0, pe care staevita ocuparşie. Alătmbrii ai cleruun număr im

nd numele a peşti care s-au

ul nr. 16, m

resive contra care au refuz

u viaţă din încGreco-Catoli

uci nume ilusleriu Traian FRusu şi cel agoanei comun

nul 1989, cultuBenedict XV

iepscopie Majalte patriarhii

eligioasă, Ed. Hel

Ed. Cartea creştin

Imprimeria tipog

mâne Unite, Ed.Sf. Părinte Ioan Pice din România

universală, Ed. R

nica, Ed. Litera I

tăţii Bisericii Rom

n cunoscător al ru materialul bibli

tiv inedit curabia refugra anului 1

f. Ştefan Plu

vara anului 1mata română eprovincie uniartie stil vechimatumurilor

atul român a frea teritoriuluturi de funcţiului de pe cu

mpresionant, tpeste 500 de u stabilit pe c

martie 201

episcopilor gzat unirea. Dochisorile comuice din Românstre de EpiscoFrenţiu, Ioan Sal cardinaluluiniste.

ul greco-catolVI a ridicat Bijoră, conferindcatolice.

licon, Timişoara,

nă, Oradea, 2009

grafiei Miercurea

Imprimeriei dePaul al II-lea la alcu Biserica Rom

Reader,s Digest, 2

Internaţional, Bu

mâne Unite, Dej,

istoriei şi preziografic.

u membrii iaţi în

1940

ugaru - Huş

1940 erau evacuatită cu Românhi / 9 aprilie r sovietice difost nevoit săui întregii ţărionari şi miliuprinsul tabelele cercepreoţi, diacouprinsul

11

greco-oar un uniste. nia au opi ca Suciu, i Iuliu

lic s-a iserica du-i o

1994.

9.

a- Ciuc,

e Vest, l III-lea

mei.

006.

ucureşti,

1998.

zentului

i

te din nia în stil in ă o ri de itari

etate oni,

mitroîntre

Aceşimedtrecustrămdesfădivercum conţibancpreoţfunerstareprocdrapsupuacestmagacloseIsmadegrdesfă

DupăCondRăzbşi a ţîncherevenle pă

a proistoriUnivNr. 1

p. 45

opoliilor şi ee ele numărân

ştia au căutatdiat după ocuut la nimiciremoşeşti, efectăşurată prin irse campaniia fost cazul inea basme,

curi şi caricatţilor. Cetăţenrar pentru a-

e civilă preluesiunii, corteele roşii şi po

use la plata untora ducând azii, săli de sete, cum a fail. Preoţii răadante, scuipăşurau slujbe

ă un an, la 22 ducător al statuboiul Sfânt penţinutului Hereiată eliberarnite la post săstoreau înain

1 Ludmila Ti

opagandei coie şi Politică

versitatea Libe-2, p. 216 – 2

episcopiilor dndu-se şi Epi

t să scape deuparea Basarea bisericii şitund o intensintermediul şi publice, răsrevistei ,,Benuvele, ştiri turi grosolannilor care re-şi înhuma ruau toate chelegiul fiind înortretul lui Snor impozitela închidereaspectacole, cfost cazul unămaşi au fost paţi, umiliţi şele religioase

iunie 1941, geului român, orntru dezrobirerţa de sub ocurea Basarabisolicitau reînnte de cedare

ihonov, Educomuniste, în Hă, Institutul eră Internaţion

217.

din ţara rămaiscopia Huşil

o soartă crurabiei comuni a credinţei csă propagandşcolii, al clubspândirea de zbojnik” (,,A,,eroice” ant

ne la adresa bnunţau la ritu

udele decedatltuielile cu or

nsoţit de muzStalin1. Bisere exagerate, na lor, transforcazărmi, grajdor biserici disupuşi la totşi loviţi în pue.

eneralul Ion Ardona armatei

ea Basarabiei, upaţia sovietei, autorităţiltoarcerea la pe a preoţilor

aţia ateistă –History & Pde Istorie şnală din Mol

asă neocupatălor.

udă, pentru căniştii ruşi au creştine dă antireligioburilor, prin literatură ate

Ateul”) care tireligioase, bisericii şi ualul religioste, birourile rganizarea

zică militară, ricile au fost neachitarea rmarea în duri sau chiain Hotin şi to felul de mublic în vrem

Antonescu, i române începBucovinei de

tică. Odată le române parohiiile peromâni refug

– parte compoPolitics, Revisşi Ştiinţe Poldova, 2008,

Is

ă,

ă

oasă,

eistă,

s de

ar

munci me ce

pea e nord

e care giaţi,

onentă stă de olitice, An I,

mai rândateisfăcân

Admi

Nr. 7

1941,

Dom

Avemordin4222Basale-a a

Minişfiecaînsoţ

Totodacest

ÎmpuBasa

(ss) i

D-lui

Tabloînapo

Nr. crt.

p

1 G

2 H

3 P

4 I

5 PG

6 H

2 Arhinven

storie

ales că se codul românilorst- bolşevică,nd prezelitism

inistraţia Basa

708

august, 17

nule Prefect,

m onoare a vă nul Ministerul28/941, cuprinarabia şi care avut, înainte d

Conform ştri, susnumitre persoană, îţitori).

dată vă rugătui personal la

uternicitul Gearabiei

indescifrabil.

i Prefect al ju

ou de personoia la posturile

Numele prenumele

Ghenadie Tobur

Huşanu Nicolae

Popov Nicolae

Iordăchescu Sava

Păduraru Gheorghe

Huştiuc Gheorgh

hiva Naţionantar 2, dosar

Lohanu

onstatase o der basarabeni,, iar prin satem printre locui

arabiei

înainta copielui Culturei Nanzând personaurmează a se

de evacuare2.

dispoziţiunilotul Minister, aînapoindu-se

ăm să binevoa posturile res

eneralului An

deţului Lăpuş

nalul refugiat e avute înainte

Episcopişi Funcţia

preot

a

he

ală a Republir 114, filele 1

ul nr. 16, m

egradare a sp intoxicaţi de

e îşi făcuserăitorii acestora

e depe tabloul Naţionale şi al alul bisericesc

înapoie imed

or Preşedinţiei emis ordine ddeocamdată s

oiţi a ne conspective.

ntonescu pen

şna

din Basarabiae de evacuare

ia Huşilor Localitatea înapoiere

Catedrala Bălţi

Glingeni - Bălţi

Pogoneşti - Cahu

Sărata - Cahul

Cioara - Cahul

Măcăreşti - Lăpu

icii Moldova10- 14; 23.

martie 201

piritului creşte propagandaă apariţia sect.

primit pe lângCultelor, Nr. refugiat din

diat la posturil

i Consiliului dde serviciu pesinguri (fără

nfirma prezen

ntru administ

a care urmeaz.

de Nr ord. de serv. Obs.

383

398

ul 639

617

644

uşna 49

a, fond 339,

11

tin în a tanţi,

gă

le ce

de entru

ntarea

trarea

ă a se


7 Seraru Nicolae Izvoare - Orhei 99

8 Lupu Tihon Eclesi-arh

Catedrala Bălţi 614

9 Verdeş T. Cântă-reţ

Călmăţui - Cahul 714

10

Purice Grigore Voinescu - Cahul 719

11

Ispasov Ioan Chirudnea - Cahul 704

12

Tihon Nicolae Satu Nou - Ismail 713

13

Frunză Pantelimon Catedrala Bălţi 598

14

Călugăreanu Th. Cepelăuţi - Hotin 602

15

Tarase Teacă Catedrala Bălţi 579

16

Luţcalov Gheorghe

Leova - Cahul 623

În celelalte mitropolii şi episcopii din ţară s-au refugiat, fiind solicitată reîntoarcerea lor la vechile posturi, următorii:

Mitropolia Ungro - Vlahiei Nr. Crt.

Numele si prenumele

Funcţia Localitatea de înapoiere

Nr. Ord. de serviciu

1. Cegolea S. preot Târgovăţ - Tighina 136 2. Chicu Victor Sadova - Lăpuşna 218 3. Antim Nica Catedrala Bălţi 292 4. Buzilă Serafim Duruitoarea - Bălţi 304 5. Pavel Bejenaru Brăzeni – Vechi - Bălţi 305 6. Bejleagă Dionid cântăreţ Zarojani - Hotin 324 7. Croitoru David preot Ghozdita _ Hotin 329 8. Cazacu Ion Corneşti - Mileşti 333 9. Cristea Marian M-rea Căşuloaca -

Soroca 354

10. Iftodie leon Catedrala Hotin 373 11. Florea Pavel Trifăneşti - Soroca 381 12. Vasile Benedict Catedrala Bălţi 389 13. Leca Petre Doljoc - Hotin 407 14. Lavric Nicolae Dolineni – Hotin 412 15. Radomschi Sergiu Trebisăuţi - Hotin 422 16. Săndulescu Ştefan Dângeni - Hotin 407

17. Postolache Volodea

Tg. Briceni - Hotin 481

18. Postovanu P. Bocşa Ruginei - Bălţi 489 19. Ştefănescu A. Rucşani – Soroca 506 20. Mămăligă I. Slobozia – Voroncău –

Soroca 510

21. Ciobanu Grigore Pietrosu – Soroca 511 22. Matevici Pavel Hojdieni - Bălţi 514 23. Serghie Grigoriţă Rughi – Soroca 521 24. Balaban Gheorghe Bulboci Vechi –

Soroca 533

25. Iacubovschi Petre Lipcani - Hotin 538 26. Ioachim Atanasie cântăreţ Pârcova - Bălţi 539 27. Rusnac I. preot Sirăuţi de Jos - Hotin 559

28. Iustin Mitrofan diacon Sf. Nicolae - Bălţi 566 29. Postoroncă Ion preot Catedrala Tighina 240 30. Popovici L. Protegailoca - Tighina 241 31. Teodor Buzu Cruglic - Orhei 212 32. Roşca Gheorghe Chişinău 200 33. Gobjilă Teodor Şef de

secţie Mitropolia Chişinău 283

34. Jemăneanu Leonida

preot Ghirova - Orhei 60

35. Alexandrul Vasilache

Bârlădeni - Tighina 118

36. Budeanu P. Rezenii - Lăpuşna 136 37. Madan Nicolae Malcoci - Lăpuşna 132 38. Babcenco Valeriu Jotău - Tighina 134 39. Buzu Anania Gârbovăţ - Tighina 133 40. Spinei Alexei Isacova - Orhei 109 41. Rozievschi I. Târdiţa – Tighina 93 42. Silvestrovici I. Chişinău 97 43. Solomonov E. Căuşani Noi - Tighina 101 44. Procopan Eugen Străşeni – Lăpuşna 90 45. Prisecaru V. Cichirleni - Lăpuşna 88 46. Pali Chirică Chişinău 85 47. Popaiu Eugen Chirsova - Tighina 83 48. Platon Ion Isacova - Orhei 82 49. Nicov Andrei Călăraşi oraş -

Lăpuşna 78

50. Madan Vladimir Chişinău 72 51 Mârza Apolinarie Româneşti - Tighina 70 52 Merencu Leonida Chişinău 68 53 Mârza Alexei Feştelniţa - Tighina 67 54 Livovschi Gh. Talmazi - Tighina 63 55 Hartia Vladimir Mingir - Tighina 54 56 Cogoncea Traian M-rea Tabăra - Orhei 50 57 Grosu Vladimir Başcalia - Tighina 48 58 Grosu Pavel Chişinău 46 59 Drăgan Ion Leuşeni – Lăpuşna 34 60 Crucerescu Alex. Durleşti - Lăpuşna 33 61 Chiriţă Leonida Ceaga - Tighina 24 62 Ceachir Teodor Ţânţăreni - Tighina 23 63 Cristu Alexandru Chişinău 22 64 Bârliba V. Chirsova - Tighina 19 65 Buşilă Alexandru Vorniţa - Tighina 18 66 Bârliba Ion Tripola - Lăpuşna 15 67 Bolboceanu N. Chişinău 9 68 Goian M. Congaz - Cahul 679 69 Pali Teodor Reni - Ismail 689 70 Focşa Iftimie Chebancea - Cetatea

Albă 685

71 Ciobanu V. Curci - Ismail 678 72 Drăgan D-tru Cazangic - cahul 670 73 Vărzaru Pavel preot Plătăreşti – Cetatea

Albă 668

74 Ţugui Simion Ismail 667

75 Stichie Vasile diacon Cetatea - Albă 659

76 Sinevici Nicolae preot Borogani - Cahul 656

77 Silvestrovici A. Ismail 653

78 Stoenescu D-tru Isirlia - Cetatea Albă 649

79 Roşca Ion Plăvăreşti – Cetatea Albă

645

80 Parocescu Ion Reni - Ismail 637

81 Petrov Iacob Ismail 635

82 Clement Vrabie Intendent

Chişinău 380

83 Popescu Nicolae preot Chirudnea - Cahul 634

84 Macovei Alexandru

Regele Carol - Ismail 630

85 Mârza Alexandru Beştemac - Cahul 628

86 Levinschi Alex. Olăneşti – Cetatea - Albă

624

Istorie

87 88 89

90

91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104

105

106 107 108

109 110 111 112 113

A foinformcond

În zRegpreşsurpCumîn plecdrum- Ctrasfi înzi toVetsa),Ace

A

p. 47

Ivanciu GheorghErhan Petre Covali Vladimir

Chiriţă Ion

Boghin Serghie Arnov VeceslavMidar Nichita Osievschi GrigoSărău Ioan Popovici VladimPavel Căpăţână Efodiev Ioan Plămădeală Ion Mudreac DionisCaimacan SerghTau I. Gh. Munteanu AlexIavorschi Dioni

Balaur Dumitru

Sambriş I. Dodu Andrian Madan Mihail

Grosu Nicolae Simionov Sava Hagi Petre Grigore FoametTeodor Dumbra

Supl M

cest mateBibliografsubsemnat

st conceput şmeze cititoamnabile, pre

ziua de 23 augal, Mareşaluşedintele Coprinzător şi abm doamna Mareşedinţa sa cării sale. Darm unde nu se

Craiova - Tg.-seu plecase şi n siguranţă. Sot spre Tg.-Jiuturia Goga (pr, împreună cueştia trebuia

A

he

r

cântăreţ v

ore

mir

sie hie

. preot sie Cons.

Ref. u Cons.

Ref. preot Cons. Ref. Preot cântăreţ preot

te Preot avă preot

liciul DoamMareşal An

In

erial reprezintfie, selecţie tului. şi redactat ca orii asupra ea puţin sau de

ugust 1944, aful Ion Antoneonsiliului de buziv, din ordiaria Antonescde la Palatu

r unde ? În oridesfăşurau lu

-Jiu era şoseaRegele cu ma

S-a discutat şi u. Doamna urrietena sa) şi u un locotene

s-o însoţea

Sărăţeni - CahIsmail Ciuciuleni – Calbă Olăneşti – CetAlbă Văncicăuţi - HChişinău Chişinău Chişinău Gârbovăţ- TigSf. Ilie - ChişiCorşeva - LăpCatedrala ChişBălceana - LăpLipcani de josCărăcurt - CahCahul Sf. Nicolae - HBălţi

Bălţi

Verejeni - OrhManaleţi - LăpIsmail

Catedrala TighChişcani - TigCatedrala CetaLopatna - OrhIsmail

mnei Mariantonescu

g. B. l. – Ora

tă în princippunctată

material docunor ad

eloc cunoscute

flându-se în aescu - conduc

Miniştri - inul Regelui.

cu nu avea de ul Snagov, sice caz, pe un upte. Şoseaua a liberă. S-a ama sa în direc

s-a hotărât prma să fie însDomnica Negnt de jandarmască până în

hul 618606

Cetatea 597

tatea 593

Hotin 608245250254

ghina 257inău 161uşna 162şinău 268puşna 276 - Hotin 573

hul 693690

Hotin 554612

613

hei 228puşna 219

581

hina 45 ghina 278atea Albă 103

hei 558764

a

dea

pal o selecţiecu opinii

umentar menevăruri istoe.

audienţă la Pacătorul statulu

a fost ar

ce să mai răms-a pus probldrum sigur, pBucureşti - Piaflat că pe a

cţia Tg.-Jiu, spplecarea în aceoţită de doamgulescu (secre

mi şi 3 subofin localitatea

Isto

e de ale

nit să orice

alatul ui şi restat

mână lema

pe un iteşti acest pre a eeaşi

mnele etara

fiţeri. a de

desnec

limAntnec

prezDoaochstrăscoputconstroŢăr

nimSnape străarmpordovcalv

sfătsă sRegSe se patr

treidoaDoblângmaj

orie

tinaţie, care cunoscut!

Către ora muzine şi cami

tonescu avea cesitate, într-o

Despărţirezenţi la aceastamna Maria A

hii lor o încuăină în ţara eiasă în afara ea s-o apere

nştientă de sitopit cu lacrimrilor Române d

Astfel, dumănui, o altă magov-în care somul care timăjuise neobosima în mână, rnea acum şi vedi în curânvarului!

Doamna tuindu-se ce sse meargă la Dgina- Mamă Espera că majeîncă despre ronat de Rege

În seara zia zi, aflând

amna Goga briţei, pentru gă Rege şi jestăţilor lor p

Lohanu

nu se stab

12 a zilei dioneta cu suit

asupra sa nuvaliză.

ea a fost plină tă scenă s-au rAntonescu a durajare, un spi, o fiinţă scolegii. Pe Marnicio lege de

tuaţie în acelemile vărsate dde-a lungul ve

upă 48 de oremaşină scosese consumase

mp de 4 ani dit şi neînfricaîn faţa celotovarăşa Iui

nd - pentru

Antonescu să facă, la sugDobriţa-Gorj,

Elena, retraşi lestăţile lor o vcomplotul îm

ele Mihai. ilei de 25 augcă ruşii se as-au deplasaa fi aproape dRegină dacă

pe doamna Aul nr. 16, m

bilise încă. D

de 25 august ta erau gata dumai câteva

de demnitaterânduit la ieşidat mâna cu fprijin. Devenioasă în afara ria Mareşal Ae acum încole momente, pde atâtea doaeacurilor de îme de când, pese pentru totdgândirea, stră

din cei mai grat la apărarea r mai neîndude viaţă pe amândoi - a

părea resemestia Veturiei unde se aflaula casa de vânvor lua sub prmpotriva Mar

gust suita a ajapropie, doamat într-un sade Rege. La o ă vor să o

Antonescu, Remartie 201

Deci, plecare

1944, cele dde drum. Doalucruri de st

. Cei câţiva ofire, formând ffiecare, căutânise dintr-o dalumii, o pers

Antonescu nu o. Ea, fără săpornea pe druamne de vazămpilare. e acelaşi drumdeauna din Paăduinţa, eroismrei ai istoriei intereselor e

uplecaţi duşmcalea care s

a fi un drum

mnată. Pe di Goga, s-a hou Regele Mihnătoare a Regrotecţie, neştiireşalului, urz

juns la Tg.-Jimna Antonescat din apropi

tatonare făcutia sub ocrogina-Mamă E

11

e în

două amna trictă

fiţeri front. nd în ată o oană mai ă fie umui ă ale

m al alatul mul - ţării i, cu

mani, e va m al

drum, otărât hai şi gelui. indu-zit şi

iu. A cu şi ierea tă pe

otirea Elena

("grposaceapolisolepen

acepresares

dus-motEstedusăfebr

Vomdoaintede e

Am sn faţa

Nimedrago- de noast

ating

sufăcei asem

bineţării

dreanoi.

ingrrăspnedr

mănde p

p. 48

recoaica cu nibilitate declaastă persoanăiţa de recunoemn că nu va pntru fiul ei şi p

Este de la st fel fiindcă stabilite de cstată.

Ulterio-o la Bucuretiv pentru care descoperităă în Rusia,ruarie 1946.

m reda mai jmna Maria

ermediul mamexecuţia acest

tat cu capul sa justiţiei supr

eni în aceastăoste, pasiune,la muncă pântră - fără a-i c

Judecata luge. Judecata l

Sunt pregăăr. După cum

patru ani demenea, a fost î

Împrejurărele pe care împi noastre. Sup

Am fost un apta judecată,

Popoarele rate. Nu regrpundem la urreptate - cu Ie

Ultima menăstire. Acolo pâine, pe care

nas subţire") aarând că "nu aă repudiabilă. oştinţă faţă dputea uita vre

pentru ea". Uitsine înţeles cştia de la Re

complot - do

or a fost daeşti, umilindre şi a tăiat vă la timp şi s, pentru pe

jos conţinutu Antonescu,

mei Mareşalutuia:

Scumpa me

sus şi fără teamreme aşa stai

ă ţară nu a dezinteres cu

nă la banul ncere nimic. Nu

ui pătimaşă dlui de mâine v

ătit să mor, dştii, viaţa me

e guvernare înălţătoare.

rile şi oamenimpreună am doprema voinţă a

"învins", au f, istoria i-a pu

- în toate tiret nimic şi ră - cu iubirertare !

ea dorinţă e vei găsi liniştazi nu o mai p

a respins cu admite să i se Astfel îşi plăe Mareşal, că

eodată ceea cetase totuşi la Dă Regina Elenegele Mihai c

oamna Antone

tă pe mâna du-o în cel mvenele încercâsalvată. Duperioada sept

ul scrisorii M, scrisoare ului doamna

ea Rica,

mă în faţa judşi tu !

servit poporuum l-am serviostru, de la su-i cerem nici

de azi nu ne va fi dreaptă ş

după cum amea, toată viaţa- a fost un

ii nu ne-au îorit cu atâta pa decis altfel.

fost şi alţii... us la locul lor

impurile şi pnu regreta n

re, la bine -

să trăieşti. tea necesară spoţi plăti.

indignare acevorbească deătea Regina Eăruia îi decla a făcut Mareş

Dobriţa-Gorj.na s-a exprimcă - potrivit cescu urma să

ruşilor caremai josnic mând să-şi ia vipă vindecare tembrie 194

Mareşalului cexpediată pBaranga îna

decăţii, cum st

ul de jos cu it eu. I-am datsuflet până la

azi.

înjoseşte şi nşi ne va înălţa

m fost pregăta mea, mai al

calvar, a ta

îngăduit să fapasiune să-l fa

mulţi alţii". Dr. Ne va pune

este tot - aunici tu nimiccu mângâier

Retrage-te îsufletului şi bu

I

eastă espre Elena arase şalul

mat în celor ă fie

e au mod, iaţa. este

44 -

ătre prin

ainte

tau şi-

atâta t totul viaţa

nu ne ...

tit să les în a, de

facem facem

După şi pe

u fost c. Să re, la

într-o ucata

străcarelipsusufleacol

înălrăsp

ascuîmpMarFiladoamfiindMagcuvâdoamdesc

Refămam

Istorie

Am să rog ăbuni şî călăuze am copilărurile. Împrejuetul meu nu-lo, lângă mine

Scoborând lţa, sunt siguplată.

Te strâng în

Te îmbrăţi

Nicio lacrim

Doamna Aulta sfatul Miedicată de hreşalului, doaantropia, dată mna Henriettedcă cele dougherescu, careânt« al Mareşmna Antonesccrise mai înain

ăcută întrucâtvmei sale din

Lohanu

să fiu îngropazitori, acolo larit şi cu carurările ne-aui va uita nicie, trebuie să fi

în mormânt ur, acolo un

în braţele mele

işez cu dragos

mă !

I o n

Antonescu nuMareşalului şhăituitori. Imeamna a fost fiind starea s

e Magherescuuă doamne ere asistase la şalului, i-a relacu - de pe patnte.

va, a căpătat dn Bucureşti,

ul nr. 16, m

at lângă ai ma lancu Nou. re am cunoscu îndepărtat iodată. Poate

fie şi ultimul tă

- eu azi şi nde va fi sin

e cu căldură.

ste !

u s-a dus la i a-i împlin

ediat după exeinternată o v

sănătăţii sale.u, primind cu prau vechi cuproces şi conatat cele petretul de suferinţ

domiciliu obliunde a vi

martie 201

ei, care mi-auVoi fi între accut şi dureriviaţa de ei,

e vei gândi cău locaş.

tu mâine, ne ngura şi dre

mănăstire spi dorinţa; a ecuţia (asasinvreme la Sp Acolo a viziplăcere acea v

unoştinţe. Doansemnase »ultecute la proceţă - i-a relatat

igatoriu în locizitat-o colo

11

u fost cei cu ile şi dar

că tot

vom eapta

pre a fost

narea) italul itat-o vizită amna timul

es, iar t cele

cuinţa onelul

MaghlovituCabincolonpetrePalat

doamcâteîntâla prica p

venenu salte iarnPetrtrimgroaaparAstfNicuadun

mamîn scarecenthart"Sibdepschi

foarlunălocajos, ninsdistde puţidevcareizolperi

de aîn ia

p. 49

herescu. Era ura primită. Snet militar, dnelului despreecute la reşeditul Regal fără

La cea de-amna i-a dat -

eva franjuri dlnire de la Jilaimit cu multă

pe nişte scump

Văzând că eau în vizită ls-a mai dus, a

amănunte dea şi neavând

ru Groza, primmită o ladă dinase, S-a trimrţineau, însă fel a rămas caulescu, iar Dna lucruri groa

Nu împlinimei sale, cândatul Lăteşti d

e o va duce trul Bărăganuta Gulagului beria Românortare, domicingiuire sălbat

La Lăteşti,rte modestă că să meargă alitatea de reş

în condiţiilesorile din Bărăanţa de câţivaexistenţă, nu inilor prieteniotamentului e şi-a făcut o îlare. Colecta iodic, împreun

Curând s-aasistenţă mediarna anului 19

resemnată şS-a informat ddovedind intee Mareşal; îşi inţa de la Snanici cea mai m

a doua vizită f- în amintirea

din şalul primava, precum şemoţie şi a m

pe relicve.

se înăsprise cla doamna Ana mers în schiespre viaţa dipalton, doam

m-ministrul den vila de la Premis într-adevîn ladă erau

a iarna să poarDomnica Negu

ase de la cuno

ise un an ded doamna Antdin Bărăgan. A

în mormântului ialomiţea

românesc, niei". Aici ociliu obligatotică, asasinat m

, doamna Antocu pământ pe şi să se prezşedinţă a come anotimpuluiăgan). Nu avea kilometri, du

mai avea nii ce-i mai răfostei sale sîndatorire filiaalimente de

nă cu câte un b

a îmbolnăvit gicală i s-a agr956 a căzut la

i-şi purta cuespre soarta oeres şi compamintea de u

agov şi de felmică grijă.

făcută de coloa Mareşalului

mit de la Marşi câteva decor

mărturisit că le

controlul asupntonescu, coloimb soţia sa, in detenţie a

mna a înaintat e atunci, prin edeal, în care văr o ladă

draperii de rte paltonul maulescu - fostaoştinţe.

e domiciliu obonescu a prim

Acum începe ut. Satul Lătean devenit loc

căpătând siamenii erau

oriu, detenţie mişelesc.

onescu a fost jos. Era obli

zinte la postumunei. Drumui (pe arşiţe, pea niciun mijlous-întors. În primic. A trăit ămăseseră, pecretare, Domală din a-i asi la binevoitobidon de gaz p

grav. Trăind înravat boala dea pat; inima în

u multă demnofiţerilor din fasiune. I-a vltimele zile allul cum pleca

nelul Magheri - o şapcă areşal la ultimraţii. Colonelu

e va păstra nea

pra persoaneloonelul Maghercare a mai afdoamnei. Veo cerere cătrcare cerea săse aflau hainecu lucruri ccreton de la amei sale, doaa ei secretară

bligatoriu în mit domiciliu fun alt calvar şti era consic de pierzaninistrul numeexterminaţi pe termen

plasată într-oigată ca în fiel de jandarmul îl parcurgepe ploi, pe goc de deplasarrivinţa mijloadin generozi

recum şi datmnica Neguligura traiul în ori şi i le dpentru ilumina

n sărăcie şi lie piept şi de inncepuse să ce

I

nitate fostul vorbit le lui

ase la

escu, a lui,

ma lor ul le-atinse

or ce rescu flat şi enind re dr. ă i se ele ei care-i

vilă. amna ă - îi

casa forţat al ei,

iderat ie pe e de

prin lung,

casă ecare

mi din ea pe ger şi re, pe acelor itatea torită escu, acea

ducea at.

ipsită nimă. edeze

comspit

Proa concare-avande nedoar fost îmam

morscri

disc

de aAspprimşi fu

lângizbâ

Istorie

mplet Doamnatal din Călăraş

M

fesorul dr. Bunsimtit s-o int-l conducea. Tsase foarte muerecunoscut Sca să-i ofere

înmormântatămei sale.

La căpătâirmântul este as: Maria Ant

Deasupra ncretă.

Aşa după cabnegaţie), totpectul lăcaşulumit-o pentru ousese iertată la

Prin suferingă ilustrul ei ânda neamulu

Lohanu

a Negulescu şi, în stare foar

Mormântul Murghele, fiind iterneze în Spi

Totul a fost în mult: era foarte

Solicitudinea condiţii ome

ă la Cimitirul B

i se află o cacoperit cu o tonescu 1892-

numelui este

cum îi fusese t aşa s-a retrasui ei de veci

odihna eternă, a rândul ei.

nţă se purificasoţ, de unde

i lor.

ul nr. 16, m

a reuşit să orte gravă.

Mariei Antonesinformat despitalul "Pandurzadar, boala d

e umflată şi avprofesorului B

eneşti pentru aBellu militar,

cruce mare dlespede de ma-1964.

încrustată o

viaţa (distinss în moarte: se

este expresiaMurind, ea ie

ase şi astfel mee să se roage

martie 201

o interneze în

scu pre această situri" din Capitalde inimă îndeovea faţa tumeBurghele a foa-şi da sufletuîn cavoul fam

de piatră albăarmură pe car

cununiţă de

ă, discretă şi enină şi resema fiinţei pe certase tot şi p

ergea să-şi ia e împreună p

11

ntr-un

uaţie, lă, pe osebi

efiată, olosit ul. A miliei

ă, iar re stă

e laur,

plină mnată.

are a e toţi

locul entru

a fola 2rom

Logicînfăpantur

- gMDMs

- cN

com

1

În "Pauguieşit UniteSovieacestfapt, momniciuRomdar econseţară cca ţacătre Romde că

2. Asuverun ac

seaînceordprodimsov130răzb

p. 50

Doamna Most una dintre 23 august 1

mânilor.

c, această trăptuită de Regerajul său, şi an

generalii C. Mihail, L TDămăceanu, cMareşalului, dstat; colaboratorii Niculescu-Buz

Marea trădmponente disti

1. A fost trăcapitulardMondial.

Proclamaţia căst 1944 Ia oradin alianţa cu

e, iar "Românetică, Marea t moment înce

Regele a rosment nu se stabun armistiţiu, ânia a încetatera în continuecinţă, Româncare a capitulaară inamică. P

Regele Mihaâniei, deschizătre armata sov

A fost trădată Aranul ţării, în ct fără precede

În urma "Para de 23 augetat luptele şi

dine. Evident,oclamaţie, însmineaţa de 24 vietică a împâ0.000 militariboi şi i-a dep

***

Maria Mareşal numeroasele v944, cea ma

ădare a fost inle Mihai I în c

nume:

Sănătescu, CTeodorescu, complexaţi ddoritori de fun

tineri ai zeşti, Vişoian

dare de la 2ncte, şi anume

ădată Româniadă fără cond

ătre ţară", traa 22, Regele Mu Axa şi că ania a acceptatBritanie şi S

etează lupta îmstit un neadebilise nicio înastfel c ă - t unilateral ouare în stare nia a fost trataat fără condiţiPrin declarareai s-a comis czându-se caleavietică.

Armata Româtimp ce aceas

ent în istoria m

Proclamaţiei gust 1944, tri au rămas im, partea sovă profitând d august şi pânânzit frontul i români pe cportat în gula

Antonescu, mvictime ale trăai mare trăd

niţiată de Uncomplicitate c

C. NiculescuC. Anton

e personalitatncţii importan

Regelui: nu şi Mircea lo

23 august 19e:

a, fiind pusă diţii în cel de

ansmisă la radMihai I a decla încetat răzbt armistiţiul" tatele Unite ampotriva Uniuvăr vădit fiin

nţelegere cu np r i n proclam

ostilităţile cu de război cu

ată ca ţară învii, din care ca

ea unilaterală cea mai mare a ocupării nec

ână şi neutralista se afla în militară a lumi

către ţară", rrupele românmobilizate, în ietică avea c

de situaţia crenă după 1 sepşi a capturat

care i-a declagul sovietic,

martiră a neamădării naţiona

dare din exis

iunea Sovieticu personalităţ

u, A. Aldea, şi colonelul

tea covârşitoante în armată

Mocioni-Ştâonniţiu.

944 a avut

în situaţia de e-al doilea Ră

dio în seara darat că Român

boiul cu Naţiuoferit de Uniale Americii. unii Sovieticendcă până în nimeni, neexismaţia respectiinamicul soviu ţara noastrăvinsă şi ocupaauză a fost pră

a armistiţiulutrădare din is

condiţionate a

izată chiar de luptă cu inamii.

ostită de Rege de pe fronaşteptarea de

cunoştinţă deeată, începânptembrie - armt fără luptă parat prizonierla muncă sil

mului, ale de stenţa

ică şi ţi din

Gh, l D. are a şi în

ârcea,

patru

ţară ăzboi

de 23 nia a unile iunea

Din e. De

acel stând ivă - ietic, ă. În ată, o ădată ui de storia a ţării

către micul,

ge în nt au e noi espre d cu mata peste ri de nică,

dupval

de priz

statuîntreg

guvde la pDrea fo

Confos

areD.

Bodpredusdep

împordU.Rdoama

pă ce au fosoare (cizme, c

Nu se va şprizonieri romzonierat şi câţ

3. A fost trlui şi preşedgul Guvern al

În cadrulvernului, pusă23 august 194palatal regal;ept urmare, Most arestat pe l

Demiterea nsiliului de Mt perfect legal

Tot la 23 astaţi demnitarPopescu, M. P

În noaptea dnăraş, agent

eluat pe Ion As într-o casăportării lor în U

La 3 seppreună cu alţdinul Regelui, R.S.S. în trenamna Maria, st despre ticălo

Lohanu

st deposedaţiceasuri, inele,

şti niciodată cmâni în gulagţi dintre ei au r

rădat Mareşaldinte ai Concl României.

l acţiunii că la cale de R44 Mareşalul ai s-a cerut de

Mareşalul a fosloc.

Mareşalului Miniştri, ca şilă, însă arestar

august 1944, drii Mihai AntoPantazi şi M. E

de 23/24 augt al Moscove

Antonescu şi pă conspirativUniunea Sovi

ptembrie 194ţi 10 foşti dau fost preda

nul care se desoţia Mareşaluoşia respectivă

ul nr. 16, m

i de BUNUR

stilouri, echip

cât au suferit gul sovietic, crevenit în ţară

lul Ion Antoneciliului de M

complotiste dRege şi de antu

a fost convocaemisia, dar Mst demis şi, di

din funcţia i demiterea înrea a fost abuz

din ordinul Reonescu, ConstElefterescu.

gust, o echipăei, în înţelegepe ceilalţi 5 arvă din Bucuietică.

44, Ion şi Memnitari, aresaţi ruşilor, careplasa spre Mului, dar Mareă abia în 1946

martie 201

ILE personalepament).

cei peste 130cât timp au stă.

escu, conducăMiniştri, precu

de răsturnarurajul său, în at insistent să

Mareşalul a refin ordinal Reg

de preşedintntregului guvezivă, nelegală

egelui, au maitantin Piki Va

ă condusă de ere cu Regelerestaţi, pe carreşti, în ved

Mihai Antonstaţi succesivre i-au deport

Moscova se afeşalul a fost in

6.

11

e de

0.000 tat în

ătorul um si

re a ziua vină

fuzat. gelui,

te al ern a .

i fost asiliu,

Emil e, i-a re i-a derea

nescu v din tat în fla şi nfor-

în focusimÎn fpedla m194MinConGh

s-a cu upe emi-arândaces

ierteprag

doil

să rUni(Bacon''cru

împCotupierrăzbRompute

p. 51

Deportaţii, februarie 1946upantul sovieti

mulacre de profinal, demnitadepse cu închimoarte, tot pe46): Mareşaluniştri), Mihnstantin Pikeorghe Alexia

Aflându-se adresat lui G

următoarele cuel şi că l-am a oferit prilejudul acelora cstui neam.« A

Poporul roe pe acest magul morţii - l-a

4. A fost trlea Război Mo

România a eintre în dreptiunea Sovietisarabia, Bucosiderat drept o

uciada antibolş

Campania potmolit odatăul Donului şrduse iniţiativboiul. În augumâniei, între ea să fie oprit.

în frunte cu 6 pentru a fi sic în înţeleger

ocese publice, arii arestaţi auisoare, iar pate nedrept (senul Ion Antonesai Antonesc

ki Vasiliu anu (guvernato

la locul de exGheorghe Leca

uvinte: »Spuniertat. Mai mul să mă aşezcare s-au jer

Aşadar, Mareşa

mân de azi şare trădător, ca iertat forma!

rădat aliatul londial - Germ

participat la turile ei suverică prin ultimovina de Nordo necesitate vşevică alături

antisovietică, ă cu trecerea tişi Stalingradva, superioriust 1944 războPrut şi Şiret, .

Mareşalul, auupuşi atrocităre cu Regele (condamnări,

u fost condamtru dintre ei auntinţa fiind exscu (preşedintcu (ministru(comandantu

orul Transnist

xecuţie (asasia (fost ministrne-i Regelui c

mult: spune-i cz, cu un minutrtfit pentru balul ştia.

şi dintotdeaunchiar dacă M!

legitim ai Rommania.

războiul antisrane asupra tematumul din

d şi Ţinutul Hevitală ca Romde Germania.

biruitoare înimpului şi, du, era tot maitatea şi - îoiul se purta iar tăvălugu

u fost aduşi înăţilor conceput(cercetări violdetenţii, exec

mnaţi pe nedreu fost condam

xecutată la 1 itele Consiliuluul de exteul Jandarmetriei).

nare), Mareşaru al românizcă nu plec supcă-i mulţumest mai devrem

binele şi ono

na nu trebuie areşalul - afla

mâniei în cel d

sovietic pentreritoriilor răpitn 28 iunie 1erţei). Mareşaânia să ia par.

n prima parteupă dezastrul dai clar că Hîn perspectivdeja pe pămâl sovietic nu

I

n ţară te de ente, uţii).

ept la mnaţi iunie ui de

erne), riei),

alul i zării) părat sc că

me, în oarea

să-l at în

de ai

ru ca te de 1940 alul a rte la

, s-a de la

Hitler vă - ântul

mai

ieşiracesoamcondar augde aanumânfostares

gencuntreclibe3 zigermarm

augrom

Maceas

AntopermmodnontrebReg

Scaleacessimprotar fi

ÎMarMoaresdar fostpropimpfost

Istorie

În acerea din alianţastei cerinţe, în

menilor politicnsecinţele ce u

această solidgust 1944. Maracord cu semn

unţat Hitler, şnă. Această sot pusă în aplicstarea sa.

În seara de nerali au fost noştinţă că Romcut de partea ere din ţară fările să se retramană a înce

melor împotriv

Aşadar, Regust 1944 - cmânilor, de la î

otivele care stă trădare ar f

1. Relaţiileonescu, conmanenţă, suved deosebit, ncompromiteribuia să rămâgelui toate ono

Se subînţelegee demiterea şistuia la ruşi

mulacrului detocolar. În fin

fi putut să acor

În caz că Regreşalului, aceşscovei; este pstaţi să fi fostarestarea fap

t acţiunea excpagandistic, U

presie că partict un act de v

Lohanu

este condiţii ţa cu Germaninsă în prealabici proeminenurmau să rezudarizare s-a preşalul l-a înşnarea armistiţi că până atu

oluţie judicioacare fiindcă im

23 august 194convocaţi la

mânia a rupt laliaţilor şi c

ră a fi dezarmagă în linişte.eput bombarda României.

***

egele Mihai I şea mai mare începuturi şi p

l-au putut dfi putut să fie

e dintre Regenducătorul seranul fiind m

sub preii, în sensul cână în rezerorurile, mie to

e că Regele, di arestarea Mşi - în înţele

e proces punal, Regele - rde graţierea M

gele nu era pştia au fost toposibil ca listat întocmită chtică a Mareşalusivă a RegeUniunea Soviciparea Româ

voinţă al popo

ul nr. 16, m

ţara trebuia sia. Însuşi Maril dorea o soli

nţi (Maniu şi ulte din încheierfectat în duştiinţat personaţiului, dar numunci se va neasă, preconizamediat a inter

44, ambaşadoPalatul Rega

legăturile cu Pcă armatele g

mate, cu condiţ. Ca o reacţiedarea Capital

şi anturajul să trădare din

până în zilele n

determina pe următoarele;

ele Mihai I statului, s-amereu margintextul unei

că Regele - pervă. Deviza

oată puterea.

dorind să se Mareşalului, pr

egere cu aceşublic şi asaîn virtutea pr

Mareşalului, d

pornit împotrivotuşi sacrificaţa demnitarilorhiar de către alului şi a celoelui şi a anturaietică urmăreâniei la războiorului roman,

martie 201

să fie salvată reşalul era adeidarizare în sc

Brătianu) peierea armistiţiupă amiaza dal pe Rege cămai după ce v

egocia cu armtă de Mareşalvenit demiter

orui Germanieal şi li s-a duPuterile Axei, ermane pot pţia ca în termee firească, armlei şi întoarc

ău au comis - lîntreaga istor

noastre.

Rege să co

şi Mareşalul u înrăutăţit nalizat, ignora

protejări, entru binele sMareşalului

răzbune, a purecum şi predştia - organizasinarea rivarerogativului sdar n-a făcut-o

va colaboratoţi în baza dorr ce trebuia sstrategii sovieorlalţi demnitajului său. În a să creeze ul antisovietic ci acţiunea

11

prin eptul cris a entru iului, e 23 ă este va fi

ma în l, n-a ea şi

ei doi us la că a

pleca en de mata cerea

la 23 rie a

omită

l Ion t în at în

al său -

era:

us la darea zarea alului său - o.

orilor rinţei ă fie etici, tari a plan falsa c n-a unor

avenruşiapărcărureprera sing

Martreilîn gmarde cotrtratatratagradnu scuceostaprecde lCau

1944instruMoscaugudirecaprecURSprezelibertdeţincauteîn ileprecoafirmEmil paza Emil

p. 52

nturieri în frui. Să predai inrat şi impus uia luptase trerezentativ dinun vot de bla

guri.

reşalul Ion Anlea mareşal al

grad cu Regelereşal), era comtrei ani un

ropit de inamament, chiar amentul aplicdului ce-l purts-a recunoscuterirea provinaşii care i-au cum şi sutele la Prut la Vo

ucaz; toţi aceşt

2. Principal4 a fost U.R.Sument al comcovei. Nu se st 1944 - P.

ctivele Moscociază că evenS, cu compicenţi, la Palatultate al P.C.R.,

nător al cetăţene la Palat; P.Cegalitate. Este onizată de sce

ma că actul deBodnăraş prsigură a demBodnăraş,

unte cu Marenamicului pe o

interesele, cei ani şi de ca

n România cuam pe care nou

ntonescu era cl României, de (care, de asemandantul sup

război pentrmic. Aceste a

în cazul absucat s-a adus ita; s-a dezonot ca legitimă l

nciilor răpite executat ordde mii de mo

olga şi Don, dtia au fost ren

lul beneficiarS.S. Regele a muniştilor diştie nici acuC.R. a acţion

ovei. Autorulnimentele respcitatea Regelul Regal, Lucre, precum şi Eniei sovietice.

C.R. era o formde la sine înţe

enariul sovietie la 23 augustrimise apriori mnitarilor arefost ofiţer a

eşalul. Predareomul care a rechiar acelui are era consid

u care se puteul guvern şi R

cel mai mare îdupă Averescuemenea, avea prem al armatru eliberarea atribute impunurd şi abuzivinsultă unifororat oştirea; s-lupta purtată dde inamic,

dinele, au luporţi care au îmdin Crimeea,

negaţi!

r al manevreifost acuzat

in ţară, fie um dacă - în nat din proprl acestui mapective au fosui. La 23 augeţiu Pătrăşcan

Emil Bodnăraş Oficial, cei d

maţiune politiceles că prezenic pentru ca ut 1944 a fost un rol activ

estaţi, în frunal armatei r

ea Mareşalulueprezentat ţarainamic împotderat singurul

eau duce trataRegele şi-l dăd

în grad şi cel du şi Prezan şi gradul onorifitei, a condus t

pământului neau cu totu al arestării.

rmei de milita-a desconsiderde Mareşal peblamându-se tat şi s-au je

mpânzit câmpustepa calmuc

i de la 23 aude trădare, fica instrumenevenimentelerie voinţă sa

aterial de sinst puse la calgust 1944 au nu, reprezentanş, omul Moscodoi nu aveau ccă periferică anţa celor doi alterior să se pOpera P.C.R.imediat şi an

nte cu Mareşromâne, a tr

I

ui la a, i-a triva l om

ative, deau

de al egal

ic de timp ţării

ul alt Prin ar şi rat şi entru

toţi ertfit, urile că şi

ugust ie ca nt al e din au la nteză le de

fost nt în ovei, ce să aflată a fost poată ., iar

nume şalul. rădat

jurăm1930sabotf o s tsovieAcesşi anpentrţara EmilBucuţării d

Diadmiunor amenconsi

ÎnAntoromâUniuseaminclucă doBucudeduia subdesprridiceUniu

predce doamenîn Ulocuîn Blipsmedputuacede MaReg

va pVa sufetrădrom11

storie

mântul militar0. Trădătorul ataj, iar în anut condamnat etică, iar Mossta este profilunturajul său i-aru a se adminiinamicului R Bodnăraş,

ureşti - sub obde către Uniun

incolo de voiite că Regele

favoruri dupninţări în persimţit să facă jo

n privinţa onescu, este deâni n-au fost unea Sovieticămăn a urmărit usiv acela al foamna Antonureşti - Tg.-Jiuce că Regele b ocrotirea Mre prezenţa de şi s-o pre

unea Sovietică

Aşadar, ndarea către sofapte antistat

amnă a ţăriinţinerea sa în U.R.S.S., a stuinţa mamei Bărăgan într-osurile materiadicală. S-a îmut să fie salvste suferinţe ldestinul de

areşalul Ion Agele Mihai.

Regele Mpărăsi inevitab

avea, oare, ferinţele fizicedării de la 23mâni făcuţi pri

demnitari are

Lohanu

r şi a dezertata fost instruit ul 1936 a rev

închis, din scova i-a acoul "omului de au predat pe aistra o pază sig

României. De agentul Mos

blăduirea Regnea Sovietică.

inţa de a se a fost ademe

pă ce vor ocuspectivă. Se pocul inamicul

tratamentuluie presupus că preocupaţi săă. Regele Misă-l distrugă

familiei. Logiescu n-a fost iu, nici pe tieste acela car

Majestăţii sale, doamnei în Gedea sovieticiă odată cu dem

nesăbuinţa Regovietici a doamtale sau antisi şi cât eralibertate ? A at aproape unsale din Bucuo casă primitivle de tot felu

mbolnăvit gravvată. A decedle-a îndurat na fi fost soţ

Antonescu, a

Mihai I, aflat bil această lumtăria morală

e şi traumele p august 1944izonieri de sovestaţi nelegal

ul nr. 16, m

t în Uniunea în diversiune

venit în Romînchisoare a

ordat-o. În 19încredere" că

arestaţi, în frugură în vederereţinut incre

scovei, îşi fgelui - încă în.

răzbuna pe Menit de sovietupa ţara, ori poate explica şlui.

i inuman nici sovieticiiă o reţină şi ihai prin aceape Mareşal p

ca ne îndreptpusă sub urm

impul şederii re, după ce a ra anunţat Min

Gorj şi i-a ceilor în vede

mnitarii arestaţ

gelui a culminmnei Maria Ansociale grave

a de periculofost deportată

n an în domicureşti, a primivă cu pământ

ul şi a trăit liv de piept şi dedat la vârsta numai pentru ţia unui mar

aflat în confl

în pragul vârme şi va trece ă să recunoaspe care le-a pr (cei peste 13vietici după 23şi predaţi inam

martie 201

Sovietică în ea ideologică ş

mânia. După ca cerut cetăţ42 a fost elibruia Regele M

unte cu Mareşea deportării ledibilul adevăfăcea de capnainte de ocup

Mareşal, se ptici cu promita fost şantajaşi aşa că Rege

aplicat doami şi nici comunsă o deportezastă ticăloşie pe toate planutăţeşte să afirmmărire nici pe

sale în Gorjrefuzat brutal nisterul de Int

erut acestuia rea deportăriţi.

nat cu arestarntonescu. În f

e comisese moasă pentru ă un an şi jumciliu obligatorit domiciliu ft pe jos. A îndipsită de asiste inimă şi n-ade 72 ani. T"crima" orânde bărbat de ict protocola

rstei de 90 deîn lumea veşn

scă şi să regrovocat victim30.000 de mi3 august 1944micului - incl

11

anul şi de e a ţenia berat

Mihai şalul, or în ăr că p în parea

poate terea at cu ele a

mnei niştii ze în

fără urile, măm ruta

j. Se să o

terne să o ii în

ea şi fond,

marea ţară ătate

riu la forţat durat tenţă

a mai Toate duită stat. r cu

e ani, nică. grete

melor litari

4, cei lusiv

cei marMaroştiRomveşnizbăcu a

Emonla fopentrMihafost Ferdtrăda

BiblioGeorgeditura Eurost PS. amabarmaAntocomuperio

.

profitnenumviitoacare l Iexperfac abşi srealit

Î

p. 53

4 demnitari crtirizarea Marreşal Antoneirilor germanemânia), şi să-şniciei ? Creăvire, ci dimpamploarea suf

EU, autorul arhist convinsorma de guvru monarhie, ai, care - atâtdemn de iluş

dinand I, ci aare de la 23 au

ografie: ge Magherescu: Aa Păunescu, 1991 Mircea Bălantampa, 2004.

Articolul a bilitatea domatei româneonescu, care unist la ani boadă în Bărăg

Vir

n alcătuirea segment de incontestabil exprimat frec"mai bine erunui mit, în saproape exclutor al "raiuluimăraţilor oamare, sub raporle are asupra eInşi numeroşrienţă falsă, sbstracţie de coe antreneazătăţile, mizând

condamnaţi pereşalului Ion Ascu, ca şi sue prin trădareşi găsească lindem că nu-iotrivă! Ar fi,

ferinţelor pe c

*acestui mates. Dacă s-ar d

vernământ a Rînsă cu un al

t timp cât s-a ştrii săi înaina provocat ţăugust 1944 la

devărul despre M1; n: Istoria trădării

ajuns la Remnului Luce sub coma

a fost arestbuni de temngan.

rusul care p

infecţii p

Prof. V (19

vieţii sufletpopulaţie r

sentimentucvent, în partra înainte". Asensul anumitusiv material, i" roşu. E cara

meni; cu toate crt compartimeexistenţei conşi din jurulstabilesc relaţiorelaţia obiecă în genera

d pe intuiţii er

e nedrept la mAntonescu şi uferinţele şi pea lor de cătreniştea sufleteai va fi hărătotuşi, prea puare le-a provo

*** erial, mărturidesfăşura un rRomâniei aş lt suveran pe

aflat în frunttaşi - Regele ării un rău imcare a fost păr

Mareşalul Antone

i la români, volum

edacţia revisian Petrescuanda directătat şi conda

niţă şi deport

poate produ

pe viaţă

Valeriu Neştia932 – 2011)

teşti actuale românească iul nostalgieticular sau p

Afirmaţie riditei afecţiuni sude a nu mai facteristica meconsecinţele nntal, expresiv

naţionalilor. l nostru se ii arbitrare înttivă şi raţiona

alizări unilatronate, pe "ar

moarte şi asasia doamnei M

pierderile caue aliatul legitască în mormâăzită o asemuţin în compaocat.

isesc că sunreferendum pr

vota fără şotron, nu cu Rtea României

Carol l şi Rmens prin MArtaşul principa

escu, volumul III,

mul II, Editura

stei Lohanul u, fost ofiţeă a Mareşa

amnat de regat apoi pe o

uce

an - Iaşi

a unui impintră, ca ele

ei comunismublic, prin ziicată la propoubiective, mo

fi părtaş, beneentalului colecnegative imedv (limba de lem

angajează tre cauze şi e

ală dintre fenoterale. Deforrgumente" în

I

inaţi, Maria uzate tim - ântul enea

araţie

nt un rivitor ovăire

Regele - n-a

Regele AREA al!

prin er al alului gimul mare

ortant ement mului, icerea orţiile

otivată ficiar, ctiv al iate şi mn pe

într-o efecte, omene rmând

locul

adevchiarrămâse vaaceasatingnaţio

3.700şi avcolecpatriepartidcateg"Stilumale

bazăpriorpartidpartidinterndesvoconcmemcombideolspiritBineî

tinereideal"StatpartidPCRrânduŞi Oaprilimasălor spatrieetc., nemijBucu"Visu

Istorie

ărului. Şi astr minimalizatâne permanenta cicatriza vrstă rană, şi c

ge, atunci oamonală, se vor cu

Reg

Faptul că PC0,000 de memvea 76.000 dctivele, în afaei" (copia modul, securitategoriile sociale,ul" de muncă fic pe români Să nu ne as, de pildă,

ritare, înfăptudului, a hotărd în spinaţionalismuluoltare a conştiepţiei lor m

mbrii de partbativităţi împlogiei burghetul ideologieînţeles că-i cla Dar UTC

etului, care rurile nobile

tutul" din 19dului, desfăşu". "Pentru meurile PCR, cea

Organizaţia pie 1949 ? Eraă a copiilor msocialiste, în se şi popor, fa

desfăşurăndijlocită a PCureşti, 1975, ul de aur" al f

Lohanu

tfel, holocaus, dispreţuit dt deschisă pe treodată. Pestecineva, întâmpmeni înzestraţutremura poat

gretatul prof.

CR cuprindea mbrii (28 procede organizaţiiara milioaneloodelului bolşeva aveau rădăc, ci şi în mentşi de viaţă al(cf. revista Tr

scundem acumpotrivit Stat

uirea liniei rârilor şi direiritul patrioui proletar, iinţei lor sociaaterialiste detid în spiritpotriva mani

eze, se îngrijei şi moraleiar! C ? "Organreuneşte mas

ale socialis965), este purându-şi actiembrii UTC, ia mai mare onionierilor, cr

a, neapăratmajori şcolar

spiritual dragfaţă de PCR, du-şi întreagCR (apud "D

redactat de Afiecărui pionie

ul nr. 16, m

stul împotrivadin interes, e trupul neamul

e decenii, cânplător ori cu ţi cu conştiinţte!

Valeriu Neş

în rândurile ente din popui de bază, înor de utecişti, vic "şoimii stacini nu numaialitatea, în l multora dintribuna, 15 iunma după degetutului PCR,politice inte

ectivelor lui, otismului s

se preocualiste, de formespre lume ştul vigilenţeiifestărilor aneşte de educi comuniste"

nizaţia unicăsele largi de smului şi c

principala rezivitatea sub didealul îl con

noare pentru ureată după tip,o "organizaţri între 7 şi 1

gostei şi devoal internaţion

ga activitate Dicţionar poliAcademia "Şter ? Nu-încape

martie 201

a poporului ro ca o rană

lui şi-al ţării. nd se va desc

bună ştiinţă, ţă istorică, m

ştian

sale, în anul ulaţia majoră an toate unităţ

pionieri, "şoialinişti"!) , ari în toate clas

tre noi, influenie 1989). ete. Organizaţ, avea ca srne şi extereducă memb

socialist şiupă de conmarea şi dezvoşi societate, i revoluţionantipartinice şcarea tineretuş.a.m.d. E

ă revoluţionatineri anima

comunismuluizervă de caddirecta conducnstituie "primiutecişti"! par sovietic ţie revoluţiona14 ani, cu edotamentului fanalismului so

sub conduitic", Ed. potefan Gheorge îndoială să d

11

omân, ce va Ea nu coperi

o va morală,

1989, a ţării) ţile şi imi ai

rată că sele şi

enţând

ţia de sarcini rne a

brii de i al ntinua oltarea educă

are şi şi ale lui în clar?

ară a aţi de " (v. dre a cere a rea în

la 30 ară de

ducării aţă de cialist ucerea olitică, ghiu"). devină


membru de partid, spre a contribui activ, cu toate forţele la victoria comunismului (veşnic) în România şi în lume, la început secol al XXI-lea! Ghinionul dracului roşu că n-a fost să fie aşa... Mai continuăm pe acest fir "ideatic"? Nu mai continuăm, căci sindicatele, F.D.W.S., organizaţiile "de masă", de femei, "obşteşti", erau croite după asemănător şablon totalitar şi-aveau ţinte "înalte" similare. Deşi, în prezent, unii le "reabilitează"! Noi n-aveam nici puterea nici dorinţa "reabilitării". Avem însă vai- în ciuda marilor-merite trecute ale acestora - dorinţa şi puterea să nu le uita. Şi neuitarea fiind o blamare necesară utilă, mai ales ca prevenţie... Iar faimoasele "împrejurări", atenuate, justificative, nu-s decât pretexte, scuze ori şiretlicuri ale laşităţii, invocate azi, de foşti politruci, propagandişti zeloşi, activişti fanatici de partid, UTC, pioneri, nomenclaturişti, ale lor ex-cozi de topor şi descendenţi frazeologie contrară cursului real al faptelor, cu iz şi pretenţii sociologice. Laşitate (oportunism) devenit regulă de purtare, reflex condiţionat al sufletelor de robi născuţi sau făcuţi. Bine este a lua aminte în prezent la încă nişte lucruri. Disocierile demagogice dintre marxism-leninism şi Stalinism, dintre dejism şi ceauşism, induc semnificări insidioase de tip "cominternist" (ce doreşte să ""recupereze" stângismul ce-a mânjit cu orori şi crime istoria multor ţări). Apoi, aşa-numita "linie naţională" din perioada reorientării PCR în raport cu URSS şi "lagărul socialist", şi cu Occidentul capitalist, este vădit incompatibilă cu caracterul internaţionalist al comuniştilor dintotdeauna (de pildă, Ceauşiştii, în clipele dinaintea executării lor, au îngânat "Internaţionala", nu imnul naţional românesc, nici o... rugăciune; şi la şedinţe ale actualului minuscule PCR, constituit legal în 2010, se intona cu fală, ca-n "bune" vremuri bolşevice, cântul proletar internaţional al lui Eugene Pottier şi Pierre Degeyter, versiune românească de M. M. Gh. Bujor-Socor!). Cât priveşte "rezistenţa prin cultură", de care fac tapaj a inginerilor ai sufletelor zaharisiţi cu "dominanta estetică", "salvargarda a valorilor" etc., observaţiile percutante ale lui Daniel Barbu, prefaţatorul cărţii "Cenzura comunistă şi formarea <omului nou> " (Bucureşti, Nemira, 1999, passim)de Bogdan Ficeac, sunt elocvente: ".. .în totalitarism, cultura este produsul mecanismelor variabile, dar infailibile ale cenzurii", cu punerea în ecuaţie a represiunii.

In fine, disidenţa era un exemplu de rezistenţă antidictatorială cu o anumită aură? Da, "disident" e insul care

are altă opinie sau poziţie decât a grupului din care face parte, bunăoară din PCR - şi-atâtica. Posesorii mândri de carnet roşu, "superiorii" instituţionalizaţi, agreaţi de regimul secerei şi ciocanului ? Criticile lor la adresa sistemului terorist, la adresa "forţei organizatoare şi conducătoare a poporului m u n c i t o r , nu erau de fond, ci apte doar a "ameliora" un sistem ilegitim, autorii de regulă în funcţie de interesele diverşilor "'disidenţi". Ele aveau loc în spiritul libertăţii, al democraţiei reale, al umanismului autentic nepartinic. Conform "Programului PCR de făurire a societăţii multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism" (Bucureşti, Editura politică, 1974) şi a "Expunerii lui Nicolae Ceauşescu la (Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste"' din 1976 — documente oficiale devenite literă de evanghelie pentru "formatorii de conştiinţe"— principalii factori educaţionali erau familia, şcoala, organizaţiile de variate soiuri, instituţiile sociale şi culturale, literatura, arta, presa, radio şi televiziunea, opinia publică socialistă. La acestea i se adaugă, discret, în subsidiar, biserica (îndeosebi cea ortodoxă), transformată în colaboratoare necondiţionată a politicii partidului şi statului de îndată după 23 august 1944 (la ocuparea ţării de către trupele sovietice, unii preoţi au fost înscăunaţi, de invadatorii bezboznici, prefecţi de judeţ, de pildă la Fălciu, Vaslui etc, "de bună voie şi nesiliţi de nimeni"... Procesul educativ trebuia axat pe câteva acte infamante: vânzarea libertăţii, a demnităţii aproapelui, duşman de clasă ori adversar politic (real sau poten-ial); desconsiderarea, distanţă faţă de suferinţele, persecuţiile se-menilor socotiţi "contrarevoluţionari"; alegerea locului printre opresori, prigonitori, nu printre cei obidiţi, asupriţi; lovirea în cel lovit, lipsit de apărare; ridicarea vocii întru apologia nedreptăţii, tiraniei, minciunii, personalităţilor odioase; consimţirea împroşcării cu noroi, a înjosirii dezumane din partea organismelor diriguitoare şi represive; neocolirea călcatului în mocirlă, în muşuroaie urât - mirositoare din unghi de vedere spiritual-moral ş.a. În perioada poreclită diversionistic "proletcultistă", însăşi după tezele din iulie 1971 şi după "primul congres al educaţei şi învăţământului" din februarie 1980, s-a aplicat metodic, sistematic un dresaj educativ, operaţie standard, o manufactură umană. Idealul formativ era să creeze omul-robot, stins cu veleităţi personale şi interesant numai ca forţă motrice a unui angrenaj social vast. Indivizi, ar zice Sf. Ap. Pavel, pentru care "Dumnezeul lor este pământul şi slava lor întru ruşinea lor» (Filipeni, 3, 19). Cu alte cuvinte, făpturi umane pe care nu-i preocupă decât propriul lor interes, care orice pas în viaţă îl fac din calcul egoist, potrivit dictonului că regimurile se schimb, profitorii dăinuie, sau mai dur exprimat: stăpânii-s înlocuiţi, slujitorii "fideli" rămân! Cu ei puterea discreţionară face ce vrea. O remarcă: adulţi, vârstnici actuali de care ne indignăm, suntem scandalizaţi şi revoltaţi, deoarece-s corupţi, mincinoşi, hoţi, apostaţi etc., au fost crescuţi în societatea socialistă multilateral dezvoltată, s-au format şi educat în şcoala comunistă, în organizaţiile de tineret, în cadrul instituţiilor de cultură socialistă, ca oameni noi, înzestraţi cu principia, norme ale eticii şi echităţii revoluţionar. Prin urmare, nu-s produsul educaţiei burgheze, reacţionare, individualiste religioase n-au învăţat în unităţi de învăţământ ale fostelor "clase exploata-

Istorie

toare)marxextraliteracomm tranş"Eficastăzţinuteformdiverinstitdiscuseam"Cândinaide detc. I(cenzBunăaltădadjecSechcelei realizÎncergraseînvăţpână-naţiodesfăomulaceeaBârsă"mundin l0

În res-a tranexăîmpliregrecărorpostcnu naţio

p. 55

e", cu cadre xiste. Realită

apolare, devizaar francez Sainment? Cu numeroant să cola

cienţa" de ieri zi determină fe sub peceteatorilor, demnrse funcţii, postuţiilor corespursuri,titluri on

mă, procese-ventării Românieinte de 1989, octorat, reperIar bio-bibliogzurate) conăoară miniştrată li se subli

ctivul dispare ele ale celora

mai drepte zărilor sale marcam a oferi e de propaganţământului din-n 1990. Prinnal e rupt de ăşurat după mlui nou, a specaşi persoană"ănescu (1895ncitoresc-ţărăn0 decembrie 1

spect pentru aransformat, înă a partiduluiinirea politicietabil, e ţinut ra condei/glacomunistă a "c

alimenteze nalisme, extre

didactice ataăţi dramaticea celebră a scnte-Beuve (18

oase şi onoraboreze cu care-şi pune

faptul straniu ea tainei docnitarilor, condsturi antedecepunzătoare : norifice, -decrbale, «cărţi dei", ale cenacplus caiete dertoriile serbărgrafiile unor nform tratamilor, directoriniză primar (pcând e vorba a ce nu se-mpşi prospere

ateriale fără egîn special tin

ndă toxică imn 3 august 1n această "retradiţiile sale

model sovieticcialistului şi a ", cum afirm

5-1984), trecunească revolu1978).

adevăr, pentrun genere, cu mi, a puterii toi sale nefastesub obroc deas e strâmbcorectitudinii

tendinţe emism.

aşate lor ori e prezente ariitorului, isto

804-1869): tel

rabile excepţautoritatea

amprenta pe scă sunt netra

cumente socoducătorilor spiembriste şi pos

texte din coraţii, premiede onoare, rapclului "Flacărae notiţe, cursurilor şcolare, nume de vază mentului dirilor, primarilprefect) liberade "comunistpacă cu "deste orânduiri sgal" ?.., nerelor genera

mpusă în şcoal1948, persisteevoluţie" şco

e pozitive şi cc având un pactivistului c

ma reputatul ut cu arme şuţionară" (cf.

u istorie, şcoamulte excepţi

otalitare, o une. Ceea ce, cue către nostalgbat de prepolitice". Ca

"resentimen

viziunii non-ar confirma, oricului şi critl arbre, tel fru

ţii, cine-a restatului tota

stările de lucruansparente, blootite strategicirituali; acopestdecembriste presă ori ed

eri, cursuri, dăoarte, materiaa", ale cenacluri, teze de licculturale, artsunt drastie p

iferenţiat aplor, prefecţiloal"sau ţărănistt! ..Ce pudoartinul neîmplinsociale, în p

aţii, câteva mlă ulterior refente, în linii olară, învăţămonceput, orga

prim scop "cromunist întrun

pedagog Şti bagaje în tziarul "Scân

ala din RPR şiii lăudabile, în

nealtă docilă pu obstinaţie, dgici, de către esiunea dom

să nu trezeasntare", just

Is

-(anti-prin

ticului uit. No

efuzat alitar? uri de ocate,

ce ale eriţi în şi ale

ditate, ări de ale ale lurilor cenţă, tistice plivite plicat. or de t, însă e… nit a1 pofida

mostre formei

mari, mântul anizat, rearea niţi în tef a n tabăra nteia",

i RSR ntr- o pentru dar şi cei al inant-

scă, să tiţiare,

Sau ştiinţsociapolitipropapână neadtineri

AndrŞ.a., "neabdemolupteModpe mpartiz"cultu Perserea(şi fastrecuumancontefuncţprecuInclu

"revogenerdin BFadecăpit"copiMale"PâinperioLucrasemcu ac

contesupraintereTheoDragmanuale f"mar"indiunii Călince s-dictaPopoapolodecemcu "MNicoluptăstihului M

storie

să nu deranjeţelor socia1-alism, istorie ico-ideologic,aganda de coş

la saturaţieevăruri şi lipi. Înşişi istori

rei Oţetea, Coau cântat, d

bătut", făcâocraţiei populei de clasă… ele sau contra

manualele/curszani ai celor ura burgheză"spectiva politia r t e l o r în î

ac) belfereşteura cu dibăcin e pentru pează. Astfel, ţională "roumpănitor şi usiv cea "liber Aşadar, b

oluţionare"' pros de literatu

Bucureşti. Eraev, "Fericirea

tani, A. P. Gilăriei fericite

eev la şcoalănea", romane oada răsboiuluări "reprezent

mănarea lui "hceste opere ale O t r e c e r

emporane pe afaţă, un vast esează acum

odorescu, Magomir, Dan Duale didacticeforurilor de cure poet a luicaţii" ideologdintre aceştia

nescu s-a num-a grăbit, în satorului bolşeorului,. Asemăogetic "tăticumbrie 1949) şMoş Gerilă"' înlae Labiş intră, Nicolae!" -uri consacrate Marx prezent

Lohanu

eze digestia u-urnane, lecţş. a., ca şi "

, seminariile dşmar, înnebune a anumito

psite de realis

ci prestigioşi,onstantin Giudin păcate, înând/apologia lare (sic), a d

amodele pentrsurile/prelegedouă culturi p" şi "cultura prico-ideologicăînvăţământ. E atâta caz muie partinică idproşti, că în

literatura eotiţă propag

malign dupăralizantă." beletristica. Pârin mijlocireaura sovietică tau în vogă "noa" de Pavlen

Gaidar cu Time", cu Vasioc ă şi acasă, A

care urmăreaui civil, dar tative" ce "moomo sovieticue "celei mai îne î n r e v i s tbaza d i r e c tcimitir de "su

m de A Toarcel BresleşuDeşliu, răzgâie, nelipsiţi dinultura sociali

ui Mihai Bengice, "comenzia ţineau loc dmărat printre ps e p t e m b r i eevic de la ănător, populaului Stalin"(cşi fără complen versurile salra în trombă, î pentru trium"generalissim

în cărţile de ul nr. 16, m

unor foşti.La pţiile (cursuri"orele educatde instruire etcnitoare prin inor clişee inhsm, în stare

, precum Conrescu, Gh. Pl

n struna matedictaturii

democraţiei so

ru generaţia derile"ştiinţificeprofesate de mroletară"', N. Bă marxistă unisteticul, de caulţi, eluda dedeea că eticul

artă, în cultera prefăcutăgandistică", ă steaua roşie

ână-n anii 60a artei cuvântradusă editaoii clasici":- Bnco,, Y. A. Kmur şi detaşaTrubaciov şi Alecsei Tolstau destine alşi cu valoroodelau"' tinerus". Bibliotecnaintate literatt ă a s tudierit i v e l o r d e uccese" educaţma, Eugen u, Veronica iaţi odinioarăn programele stă? Ce s-a aniuc ? Diverile sociale"' ex

de inspiraţie. Dprimii scriitore 1944, să înKremlin în

ara Otilia Cazcf. "laşul nexe îl înlocuiale pentru copiîn creaţia poet

mful socialismmului" împăraşcoală. Iar a

martie 201

predarea-recepile) de marive"', învăţămc., erau covârşnsistenţă şi rephibitive, plinsă-i zăpăceas

nstantin Daicolaton, Ştefan erialismului iproletariatuluocialiste (re-s

e ieri care înve" ale unor marele Lenin B. ică prevala în are bunăoară feliberat ethosul, caracterul mtură, doar taă într-o cât

fiind orie cu cinci co

0, baza edutului e „ asig

ata la "Cartea Boris Polevoi, Kaverin cu ceamentul lui, ctovarăşii săi;toi cu "Calvle intelectualisul tom "Pet

retul după chiile publice ge

turi din lume"ii/receptării pp a r t i d , scoţionale. Cine sFrunză, CicPorumbacu, prin program"cultural-arti

ales din cunursele stalinismxecutate promDe pildă, însuri români de snchine un pan

cotidianl Tzimir dedica unou", numărua pe M o ş Crii. tică, cu "Fii d

mului, evident at roşu, partiazi, zice-se că

11

ptarea rxism, mântul şite de petiţie ne de scă pe

oviciu, Pascu istoric ui, a sic), a

ăţa de autori adică

studi-făceau ul. Se moral-alentul t mai entată olţuri.

ucaţiei gurată rusă"' A. A.

ei doi cărţile Vitea

varul", lor în

tru I". ipul şi emeau . oeziei

oate la se mai cerone Mihu

me şi istice"

una de me şi mpt de uşi G. seamă

negiric Trbuna un text ul pe răciun

dârz şi -, cu

idului, ă nu-i

mommaniun exlargăi r e f

închi"geniproslpredeVajnce taca po"Silv"Surâpartitet. coexpliprofeşi-a pSă vebine. înainliberaComp"DruNeagchina"PasăliceeneminOccidTitussufletmoneaflat poate"marcontra eroautorale roluptădecap

p. 56

mentul să mai ipulare? În totxerciţiu de ploă. Cui i-e fricu t a b i l e ? ! ?

Cu deoseinate "părinialului Stalin, lăvirii lui Nicecesori, spre icii "restauratc mâlc când e

oemelor" Lazvester Andrei sâsul Hiroskimtolatrii Georgeomp.? De ce icând cât râu aesioniştii întrprostituat metaedem cum stă Iată Petr

nte de a fugi dalizării post-spune cărţi odm fără pulbe

gră), 'Vânătoaraseră ocupantărea furtunii, nilor vremii d

nent exemplu ddent pare tards Popovici '(1t cauzei sceleedă calpă pe tîn momentul

e-ar înţelege ea istorie" (ribuie decisiv oului său. Da, r îi prezintă pomânilor în gători pentru lpitau cu topo

fie pomenitet cazul, pentruoconire, de înjcă acum de a

ebire vătămătntelui popoa

însă şi lui Ghcolae Ceauşes

a rămâne siori imparţiali

e vorba de "vaăr de la Rusalvează abato

mei" ,"'Partidue Lesnea, Harnu pun, în a

au făcut, în mru ale curvăsăaforele? ăm cu proza

ru Dumitriu din raiul comstaliniste, sigudioase contraere" (despre Cre de lupi" - "tului sovieticcu neuitatul c

drept etalon. de artă realist-

diva, confuză. 930-1994), alerate a partidtema (frecvencrizei de afirmasinul. Conf

("actul eliberla formarea casta-i floare

pe maghiarii dgeneral, în spibertate "Sumrul unguri în

e...E ruşine, pu generaţia tâjosire ce trebua fi ferm dez

toare se înarelor, "coriheorghiu-Dej,scu care-a miingurul benefi ai poeziei poaloarea incontusca","Mineriiorul', "Tie-ţi v

ul m-a învăţatralamb Ţuguial 12-lea ceas

modul de gândăriei politico-l

. Cu proza ar

(1924-2002).munist (1960),

ur însă ca emare adevăruluiCanalul morţi"lupii" fiind roc şi slugilor chip de comun

Şi căr-socialistă". R

lt mare prozatdului, în "Strntă) a intelectumare a personfruntarea lui rator de la oncepţiei comla ureche. In

din Transilvanpecial ai celormanele Negre

curtea biseri

profanare sauânără de atuncuia aplicat pe zaprobat cu d

nfăţişează verifeului ştiin, Anei Paukerimat "lepădarficia al lau

ostbelice de vâtestabilă artist din Maram

vorbesc, Amer, Partidul e-ni, Corneliu Sts, degetul pe

dire al foştilor literare. Emi

rtistică stăm

Cu ce se oprobabil de t

migrant econoi vieţii şi al ii Dunărea- Momânii ce nu

lui băştinaşnist Adam Jorrţile respe

Re-convertirea

tor angajat» trrăinul" (1955)ualului inadapnalităţii. Bătea

Andrei Sab23 august

muniste despreroman, sclipic

nia doar ca vir din organizae", care, chipicii! Bineînţel

u pură ci, era scară

dovezi

rsurile nţelor', r, apoi rea"de udelor. ârf, de ticeşte

mureş", rică!",

n toate turdzu

rană, elevi,

inescu

foarte

ocupa teama omic? artei:

Marea se în-e - , ra, dat ective, a sa în

rup şi ) bate ptabil, a şaua in cu 1944)

e viaţă ciosul ictime aţi de purile, les, în

cartesălbaocupbilet-alogerestFi inunor Editu

(1970primăadevde paFăcupredaPopodea o)de persodrepluptTeoddin rşevic Dinfalsifconaţşi antacoplor pmândBugeSadoconfoIII, 1lectu"ŞosevechCăprmargauguîntoaîmporoşa Tomu(stud"Compatrioprofimadeprofedirecca lavremfie mvenerde doscrisutrâmbveci "prog

Istorie

nu se strecoatică ale şovinaţiei Ardealul-de-voie cu eni, în Basaraul ţării a

ndcă "nu-Iminoritari "

ura Alma, 199 In nuvela 0), T. Popoviărie, desigur, ărul" (1973], artid (recte D

u furori multoau literatura roovici reia temo "replică mai

Mihail Sadoonajul principtate, conftei de cladorescu, alt sprăzboi cu divce, devine acerntr-o ambiţie ficată. Sute ţionalii noştri tisovietismulueriţi de grosopersonifică iddri, frumoşi, cen Barbu (192oveanu al Buormist Ion Ro987, p. 629) e

uri recomandaeaua Norduluiului regim

rariu, Perpessginea luptei ust 1944, a darcerii armelootriva fascismuîn Estul şi Ceulete, Mareş (

denţi români munistul cu exoţi nevoie-maitul cominterne în SUA. esorii erau silcţia amorală, ca Adrian Pău

murilor noi, Bememorat de tiraţiei inculcatoctorate, de sul oportunist biţe proslăveabiruitor". Ag

gresist"", prec

e

Lohanu

oară nicio alunilor horthiştilui de Nord. privire la vi

abia şi Bucoviaproximati

I oportun" "România ca 91).

predată în şcici o întoarce

ca şi în piesacompusă la c

D. Popescu-Dor generalii deomână, roman

matica din "Ioni complexă'" ooveanu. Seteaipal, faimosuform prici

asă . În t impecimen dizia Tudor Vrb militat alătu

bolnavă, isde pagini derămaşi fideli

ui visceral - Glane injurii, îndealul perfec

cinstiţi, harnic24-1993), descucureştilor", otaru (în 'O iera prezent înate tinerilor (ui" (1959) su(Radu Pope

siciug). Scriicomuniştilor

distrugerii maor în fratului (nu şi pen

entrul Europei(evadatul din îbolşevisaţi p

xperienţă", sunare în slugba niştilor veniţ Enormităţiliţi impuie cacea care descaunescu, ca la eniuc cel cu mineretul studite la lecţii, cutudii şi cercet

al lui Geo au fără clipir

gasând învăţăccum cele ale lu

ul nr. 16, m

uzie măcar la i la adresa roAşa cum, actictimizarea roina de Nord (iv între 1

să fie critico pradă de

coala comunisconjunctural,

a de teatru (şi comanda "conDumnezeu). e şcolari şi canul "Setea" (1n"' al lui Liviopusculului "Ma de pământul Mitru Mpiului marmp ce îne ""erou" co

Vladimirescu"uri de politicastoria recente aberanţe, itradiţionalelo

Gavrilă Ursulun vreme ce cocţiunii (perfei.. cins din mahacum îl alintstorie a litera

n programa an( în afara Gruperlăudat descu, Ov.S.Gritorul fabulea

(care? cine aşinii de răzbternitate cu ntru expansiun?). După acelaînchisoare), st

pe timpul acent metamorfozinvadatoruţi pe tancurili de factură "

apul copiilor şalifică esteticu

C. V. Tudomărul de lângos până prin

ursuri, seminatări (neapăratBogza (190

re izbânziile ceii cu Carteui Traian Coş

martie 201

actele de viomânilor, pe ttualmente, nu omânilor de (1940-19411944 ş i 1cat antiromâne Radu Theo

tă "Moartea lu, cu aprobare filmul) "Pute

nducerii supe

adre didactice958). Acelaşiiu Rebreaou, Mitrea Cocor t se transform

Moţ, în seterxist a l urnvăţătorul G

omunis toid, " şi cu părera PCR. tă a româniinsulte, denator rânduieli săi, Baniciu etcomuniştii şi actibile!) ome

alaua Cuaridetă istoricul

aturii române"nalitică şi în liropii) cu rome critici literrohmălaiceanuază apologeti

în realitate?boi hitleriste

trupele stalnea totalitarisaşi reţetar agitudentul Nlicuela?!?), Dumzaţi scamatoreului sovieticle "'eliberato"artistică"', cuşi adolescenţiul părăsit de

or, ca la tobogă drum oblig1980. Norm

arii, teze de lit ""ştiinţifice"8-1993), ale "comunismul

ea Oltului, reşovei, Petre V

11

olenţă timpul

se dă către

) , în 1960. nismul odoru,

ui Ipu de la

erea şi erioare

e care i Titus ca să (1949 mă la e de ri i ş i George

întors ri bol-

lor e turări: ăteşti - ., sunt

acoliţii eneştii

ei, "un literar ", voi, sta de manul ari ai u, Al ic pe

?) din şi a

liniste smului tprop, ulescu

mitraoa eşte în c şi în orilor"' u care ilor în ethos; oşarul gat să

mativul cenţă, ) viza cărui

lui pe eportaj

Vintilă,

Pop antibca, cucredu"impal roca p"Druale labordrvolu"Moapângai pocompdemaca ac

combţării 1955încolscrâpopo copil"Bibl("ficţRomţării, desprmuncaflămfemeal inaltareorigintace"securd e tafratrileninA l i xbântuiţer dtrium

p. 57

Simion. Paznurgheză, antiu ajutorul scruli să-l urmerioasa necesişilor "Cordov

problematici mul câinelui"lui Ion Lăncrdează î n celuţionari" rezoartea în pădurărire a mişcăroporului (fascplotează, sabascaţi, anihilactiviştii comun

Aberaţii batanţilor careşi a neamulu al lui Petre L

lonat să-1 vizâşnească orului muncito Petre Să

lărit printre lioteca din Aţiuni artistice"ânia în vremedespre uman

re actele decitorilor şi ţă

m din capodoi...Ca botniţel

ndustriaşului Ze de biserici, ne socială "ne (1984), Sărest, la senectuaină" apărut îic i d u l u i , diniste: u n u l x a n d r u R ouie munţii. Iad e Securitate,

mfă.

nicul de far, iimperialistă, risului "artistic

meze maimuţăitate de a se l

vanii" (1963),cu "Pământ

" (1974),"Calorănjan (1928l mai pur stil lvate divers, re" (1975) a rii de rezistenţcişti, legionarotează comit

aţi de către "onişti.

ce coincid, e s-au jertfit pui nostrum, cuLuscalov "Alazioneze ca să

din din ţor. ălcudeanu (19

ceferiştii brAlexandria" (") despre acţiuea războiului,

nismul exemple cruzime laăranilor săracpera sălcudeale culegă torZaharia Stancca fiul care-ş

esănătoasă", dălcudeanu înute bolnav în î n a c e l a ş i ain unghiul de

d in gemg o z e a a j un

ar celălalt, a , F i n a l u l se

ţinea lecţii dprosovietică c" tezist, nevâăreşte şi "să lăsa înhămaţi roman al codesţelenit",

oianul" (1975-1991), "Fiulpartinic al pdar întru totului Constantiţă din Carpaţiri, chiaburi) at crime etc.

oamenii munc

cu o gravă pentru onoareuprinde şi filmarmă în munţiă freamăteţ i împotr

930-2005), araşoveni, com(1980), burduunile ilegale a, despre bineflar al unor ofa care se ci"(da, şi mijană că legionrilor de strugucu, ca preoţiişi ucide din urin scrieri ale a

nsăileasă "Căspital. Iar în

an, reia în terme vedere al imenii f e c i onge î n t a b ăcomuniştilor e subînţelege

de morală, cu ş. cl., căznin

ârstnicii, neştifacă totul"' pla carul "'aleglectivizării (înde M. Solo

), "proze poll secetei" (19erioadei, dramul "pe linie ,in Ţoiu este oi. Bandiţii, duşascunşi prin

Dar sunt pcii'cinstiţi, în f

insulta la aea, pentru libemul denigratoi''. E1evii erau

e de furie şrivaduşman

autor productivmpuse preamuşită de braale bolşevicilofacerile soviefiţeri de Secudădeau "duşjlocaşi). De narii tăiau sâuri din "Desci ce violau feră de clasă taaltora. In "Apaăinţa"' unuiromanul "Cinmeni tragici fideologiei mao r i ai ţăraă r a legionaril

î n calitate dNKTD-istul r

tentă ndu-se iutorii pentru goric" nrudit okov), litice" 979 ) me de , just. o altă şmani codri, prinşi, frunte

adresa ertatea or din u duşi ş i să ni lor

v ce-a mărita aşoave or din tizării

uritate, şmanii pildă,

ânii la cul ţ ' ' ete în

atăl de a care fost

na cea filonul arxist-anului lor ce d e of român

I n cOltinAnghcoleccare capiterau înfrăţbotoşvieţiiDumEusePetru''BrazliteraromadădeNeasusţinEst,Ploipatr

(1925prapaînchisociacare, mâzg

asupabuzbravla izromâromâbolşe(întin

(TismcreştiGalax(Oscvolum"comfirescvecinNinafrazacred Aferiperencum convadevreferioriceţine sconsainstitmincDecu

Istorie

lasele V- V I Ina, reportaj (hel (1931- 19ctive înfiinţate

luptau împtalişti, împotri

predate şcoţit","Trandafirşăneanului boi", de schemat

mitru Mircea,, biu Camilar,

u Vintilă "Rzde-n luncăatură se transfanţată a învăţau o mână gu , Dumitru nute frecvent postbelic d i

eş t i , făcândiot ice, dem Vestitul a5-1991) nu agandistice, "inate înţeleptaliste, revoluţi

bănuia, vor rgâituri tendenţ Dragoş

pra lu i 11 ive) or i , în

vul sergent czgonirea naziânesc din Vâneşti d in Bevici nu reprense!) ale solulu Aserţiun

minenski) cumină" (cf. Pauxia Gutenbergar Rohrlich) mul de rep

munismul e o c lângă "istorinătatea imediaCassian, care

a poetic: Credîn primăvară/im…Întrebarenele stihuri a

se observă, vinşi că purtăăraţi, constituinţe culturale

e, oricâte miciseamă doar deacrate" din tuţiilor de educinoşi şi compupăm câteva e

e

Lohanu

I I , la loc d e("literar", cum955), dedicatee graţie entuzpotriva expliva mai ştim clarilor fragmr de la Moldlşevicoid Ion ticul Aurel Mi

"Cuscrii" aiBărăgan, de

Revoltaşa "" ş .a .m.d. Pforma frecvenţăturii " lumipreţioasă de Almaş istoriîn ani i răzb

ictatura , dudu-se pur tă

mocrate, f i loautor al "Cire

se lasă mÎntâlnirea" (1ei politici deiei culturale, crecruta tineri ţioase d i n ma Vicol (192iunie 1948

n povestirea omunist Sângiştilor, de pe

Vest...Aşa unBasarabia şi Bezentau de faui naţional ne

nele cinice recm că, pasămiul Goma, '"Jg, 2010, p. 7cel care bin

portaje "Slăvblenoragie d

ia' lui M. Rollată a "crezulue, care în " Vd în pieirea in/ în fructe şi îne retorică: nlese, în Amene declaram ătorii de conuind pentru gşi morale, în

i-mari greşeli;e opera lor....dramaturgi

ucaţie şi cultulici ai Răului,

eşantioane. ul nr. 16, m

e "cinste"' figm altfel?) ale primelor g

ziasmului ţăranoatatorilor,

cui. Pe acelaşimente conven

dova","Din nIstrati, "Ogoaihale, din Pi lui Al. I. Ge V. Em. Gal, "PreşedintPol i t izată dnt în curs scunate ce veneajutor Mar

ic ş i prozatboiului campupă 1989 o ă tor de cuooccidenta leşarilor", Con

mai prejos ş953) "Oţelul"e colectivizarconstructorilosiliţi să lecturanuale şcolare20-1981) îş

(fericita ş i "Ultima braz

georzan, ce-ave ultima pa

n eroism!. .Bucovina deapt şi de drepeeliberate? cente ale lui Vite, "comunisJurnal 2007"04) , sau ale

necuvânta dicvim RPR" de tinereţe" (ler. Însă, tot cui" azi ultradeVersuri alese"nevitabilă a cîn păsări/… nu-şi retipăr

erica de Nordhotărât împo

ndei , morşi generaţii tinereprezent ar put; ce importanţ Să vedem cie prin interm

ură socialistă, , nescr i ind c

martie 201

ura "Victoria l prolificului gospodării agnilor din Dobîmpotriva foi aliniament teţionale din

neagra ţărănieare noi"' şi "FlPâine AlbăGhilia, Temellan, naraţiunitele cooperatde băţos, lecţurt de popularea, de la Răsăin Preda, F

tor "instabil"ania mil i tarîn toarce c

uvânt a l ie .

nstant in Chi înjgheabă " (1960), din re, industriar noii societăţreze şi să recee. i centra a tea naţionaliz

zdă", aureolvu un aport dlmă de păm. Dar "braz Nord răpitpt ultimele b

Vladimir Tismsmul este o ", Tg. Lăpuşe lui Radu Ctatura proleta(1955)-după ibidem), se a

ca o parantezăemocraţei (în " publicate în capitalismului

eşte acutualmd bunăoară ? otriva uitării,

sau vii, litee, adulte, reptea să facă (săţă? - în viitor ine dintre "Vamediul şcolii

s-au făcut mce ş t iau .

11

de la Paul

gricole brogea oştilor ematic "Grâu e" ale loarea , de lii, de ile lui tivei", ţia de rizare ărit. Ii ănuş , care ă din

ca la ideilor

hi r i ţă cărţi

inimă alizării ţi, din epteze

en ţ ia zărilor la pe

decisiv mânt zdele" te le bucăţi

măneau erezie ş, Ed. Cosaşu ară în

care aşează ă, şi în SUA) 1955,

i/ cum

mente După fiind

eratori pere şi ă zică)

se va alorile şi al

martori

M1990(1949(tată m i s ielemimpeLucia"Cum"Treivulgafamiltrăito"Zdroîn coieşeafericipăcătsugespreşeavânddramniştilprecudin 1surpruceniîmpăliteraAltmprimi252.3CifraNu-i Se dăLovinUrmi"prefpoliticonflmarx

p. 58

Mult tămâiatul) exersa "rom9) şi "cetatea şi fiu, prim-fi u n e a istoricentelor înră

erialismul amea Demetrius

mpăna"(1949) i generaţii"(1ară) pretinsullii burgheae...or între anii 1obite cătuşe" olaborare cu

anului Dumitruirea poporulutoşilor adevărstive... Nu depedintele "Tribd pe conştiin

matice "Oamlor în diverseum caligrafiaz1977. Special risă de propoic politic de ătimit de astăare...

minteri, Editurii ani de exist300.000 de exa însumată pâna mirare nostaădu din păcatnescu (1917-i" (1954), cufigurease destică şi intelectlictelor de clxiste Eugen S

l şi omniprezmantismul revde Foc" (195

furnalistul Petcă de a lupta eite ale bur

ericano-englezs (1910-1992

prelucra "pr1956) reda l proces al d.Jdanovistul A913 şi 1979 -pe muzica conacealnicul

u Ignea, cel cuui" (1951) şr agrăia! - titlparte de păşcăbunalului Supnţă mii şi mii

meni în luptăe momente cză Marian Popentru tineri,

orţii: volumulodinioară" edăzi să caute

ra politică (1tenţă 8.500 dexemplare (v. "Dnă la dispariţaalgia unora, dte în spectaco-1983), dupău "Citadela trămarea famituală, supusă lasă", cum oSimion, N. M

zentul Mihail voluţionar în 50) în care petru Argoca şi eroic pentru prgheziei capz. Şi...înving. 2), "feminisrincipial" naţartistic" (sindezagregării pAurel Baranga- autorul imnu

oreligionaruluiilegalist N.

u părul cărunti "Anii negrluri de piese ăneanul Al. Vprem" între ai de victime,ă"', "elogii alcruciale ale iopa în răscitaex-torţionaru

l de amintiri ditat în 1975

asemenea "

1944-1989) ae titluri într-unDic ţ ionar pa ei trebuie sădeci... ol şi talentatuă "ocazionalasfărâmată"(19iliei burghese

loviturilor isopinau sub dManolescu, Ş

Davidoglu (piesele "Min

erechi de commaistrul Pav

producţie, împpitaliste, spr

stă" renegatăţionalizarea, i

ntagmă sociopsihice a vea (Ariel Leiboului oficial rei său Matei SoMoraru (tovat), publicau "Pri" (1953) -de teatru man

Voitin (Voitinoanii 1946 şi făcătorul trile activităţii cistoriei românatul lui "Dicţiul moral pregă

"Însemnările. Lăsam citito"creaţii" pato

a tipărit numn tiraj total de pol i t ic") . ă fie impresion

ul dramaturg a" "Lumină d955), o drame de veche trscate din asc

diapazonul esŞerban Ciocu

1910-nerii"'

munişti el) au otriva

rijinite

ă, în iar în logic-chilor

ovici), eperist ocor - arăşul Pentru

gura nierist ovici), 1967,

ilogiei comu-neşti", ionar" ătise o e unui orului logic-

mai în peste

nantă.

Horia de la

mă ce radiţie cuţirea steticii ulescu.

MuilpreluDobrartisteroul

EcateLiberDinula coconflcelorbelet"caraprogr( c f .de Ştactorpropaagricale detc. Puterre. Apentra clcompurma"Stal

masăde remunc"RepCântChirepentrDragcel pTudoCvasde Gafirma poîntâmdin 1

felul (1903"Dra"Nufmelo"MarH.Mănuntăîmbr"Balagornipiesa

sponta po

t uzitata în ucreată în sprogeanu-Ghertice care-s nol dramei, furio Pletora derina Oproiu ră"), Tudor Şo

u Săraru ori Dndeirii populilict axat pe lr reacţionarii, tristica angajatacterul popuresistă (ceea c" E s t e t i c a ,tiinţe Sociale ri profesioniştagandă prin t

cole, în preajmdictatorilor, l

rea atrăgătoareAşa că melodiru captarea coasei muncitopositorului soat s e r i a l elingrad, Stalin Corurilă, cântece de mezistenţă" în pcii", folclor

publică, măreaecul partizanescu, Mulţumru Stalin, comgomir, cantatapuţin o lucrareor Jarda, Emsiobligatoriu,

George Grigorma intrasingenoporului nostrmplarea şi înc

4 martie 1982 Muzica uaceşta, "părin

3-1960) figurg mi-e bădiţa

fărul roşu". Podiile „Holderinică", celebrălineanu viseaă mai frumoaacă aspecte aada steaguluiistului", de Ioa lui Mihail Jo Artele platan şi-n propoporului". Vol

Lohanu

liceu piesă "piritul vremuea (Solomon cive sub rapo

os, îşi distrugede autori con

(ce demascoimaru, , Al. M

Dan Tărcilă, atistei "Nota zerlupta "dreaptă"Liceenii" saută subtil şi abi

ular"- tendinţce înseamnă s

vol. colectivşi Politice, 19ti erau purtaţiteatru în acţima "'alegerilora festivităţi s

e a muzicii ma, armonia, ri

opiilor, adolesoare".Un întâovietic I. Dun, p r e c u m

ngrad,"Lui Stale tinereşti inmuncă, lucrăr

programele cunou. Astfe

aţă vatră", "Mnilor păcii",

mim din inimămpus de Anaa "Glasul lui e corală "angamil Monţia, în anii 80, "Piu, pe versuri

nt compositoruru, singura şcercarea istor2). uşoară fu spentele muzicii ura frecvent eua cu tracto rulPrezent pe pe aurii", "Crul cântec cu ază aceleaşi aasă"' sau "Cuasemănătoare.i roşu", de Son Dumitresc

ora. Atâtica...! astice cu tendorţii de masă, lens, nolens,

ul nr. 16, m

"Moartea unuurilor noi, mKatz), cum căort social-more statuia genianformişti, de a exilul anticMirodan, pânătotcuprinzătorro la purtare"'ă a elevilor, u "Mârâială""il, ale cărei seţa sincronizăstângistă) a lu

v, redactat sub983. Ai prin şcoli, oiuni de colectir", în timpul "sub emlema "C

mai ales la tinitmul au fost scenţilor,în mrâi jalon 1-a naevski, "Vânm "Moscovaalin slavă îi cânncludeau oblri musicale multural-artisticeel, nu lipseMăreţ pământ"Dobrogea dă partidului, îatol Vieru peLenin", de Aajantă" semna

Achim StoiPartidul, Ceaui de Aurel Stoul lui, "dedicatansă de a firiei" (cf. "Scâ

eculată vârtos uşoare româneu compoziţii l, E minunat, iaţa muzicalăântecul Deltcaracter satir

abia ascunse oulori, culori",. Să-ncheiem Sigismund Tocu şi "Mărire

dinţă ori tezisîn lumea şcolcopiii, adole

martie 201

ui artist" (19moderne, ideeă există capodral: Manole Cală! Creativ…la Tiberiu Vcomunist, "Eă la un Paul Evri pe scene, şi', piesetă compregresiştii, c sunt încadrab

emne distincteării cu liteumii, militantb sigla "AcadAplicativ şi cooraşe, sate, săivizare, în cam"vizitelor de lCântării Rom

neret era copledin plin expl

rejele cauzei nconsituit op

nt de libertatea, patria ntăm"ş. a.m.digatori cântecobilizatoare, "e închinate "eau din repet al patriei iude aur", de într-o veme ce versuri de

Alfred Mendelată de D. D. Bia, Zeno Vauşescu, Româorin; cântecult unităţii monoi etern dincoânteia tineretu

de agitprop. eşti", Ion Vas

"corespunzăte-ncântător" ă Elly Romatei"', "Ada Kric-umoristic obiective. "N- de N. Kircuacest paragr

oduţă, cu "Ne ţie, patria m

ste au fost imlii socialiste,"şescenţii trebui

11

965 ), ea lui dopere Crudu,

Vornie, Europa verac, i până ică cu contra bile în e erau: eratura tismul demiei oncret, ă facă mpanii lucru"

mâniei"

eşitoa-oatate nobile pereta

e". Au mea",

d. ce de "piese eroilor ertorii ubite", I. D.

cântec Mihu

lsohn, Botea, ancea. ânia"', l, cum olitice

olo de ului"',

Şi în silescu toare" (?...),

an, cu Kaleh al lui

-a fost ulescu raf cu

Nepoţii mea!",

mpuse, şcoală iau să

contetranspartin"MonCara-din Idator(1902anulsecreRoşiiS t a tulteriParcuLazărStalinP i a ţfaimotreia 1918JaleaLenin"SatuactuaSemnmonu(1889războVida (1906şi resadovde se

confeEugeAureHatmdecorCeauai Un

p. 59

emple, să admă în faţa nic". Exemnumentul ost- gea (1906-1Iaşi. Un alt rat sculptoru2-1966), ridicl 1946, în

et - după mări în ţara nt u i a l u i Sior în Occideul Herăstrău. r şi aşezată înn". B o r i s Cţ a Scânteii. Aoasă pictură,

„Olga Banc". Tot una ş i

a (1887-1983)n". Romulus ul socialist", alitate stringennarea Apeluluumentele "1909-1964) opereoiul civil din

(1913-1980)6-1997) picta f

ealiaza ilustravenian, Mitreaecond hand…

Caricaturi, ecţionară în tuen Taru, Jules el Jiqidi, losmanu erauraţii în moz

uşeştilor (vezi niversităţii ieş

mire, eventualcreaţiilor nem

mplificăm cutaşului soviet1982), dezvelmonument a

ului realist-socat în Piaţa V

prezenţa regrturia autorulunoaatră. Al tt a l i n sculp

ent ) urcată pA doua, tot

n centrul BraşCaragea făcu Alexandru Ciu

în 1959 lui scic pe eşafodi una foarte e) ciopli în rLadea (1901Camil Res

ntă: "Se înscrui Păcii". Ion07", "Doftanaele "1907", "

Spania (de ) - "Răscoalafiguri înainta

aţii, neapărat a Cocor. Zug

desene, pouşă anticapitaPerahim (ven

sif Ross, Iou fabricanţi zaic închinadecoraţiile ştene).

l să se extazimuritoare pău câteva tic eliberator"lită în 1947 pal ostaşului social is t CoVictoriei d ingelui Mihai ,ui, înainte de tă capodo

ptată de Dimpe soclu în 1aşa făloasă, şovului devenş i statuia lui

ucurencu (190staln, alta "1 d", după aceeducat ive şrelief sculptu-1970) - "La

ssu (1880-19riu în colectivn Irimescu (1a", "Lupeni" şVictorie". Iarpartea ateo-ba", "Desţelen

ate de oţelari, pentru poste

gravi Anei Pau

ortrete cu alistă, antititoinit în ţară pe tosif Iser, Sade picturi

ate "tinereţii erse azi din S

eze sau să caătrunse de spmai "ochio

", opera lui pe dealul Copsovietic elibeonstantin Barn Bucureşt, dar executanăvălirea Ar

operă defumitrie Demu 1951 la intrarsculptată de

nit în 1950 "Oi Lenin (19603-1977) dedic Mai l iber"ea "13 deceş i memorbileura "Învăţăturazăr de la Ru62), tablourivă, Gheorghe

1903-2005) scş.a. Cornel Mr fostul luptătbolşevicilor) Gnire". Cornel

de ţărani muneritate, la romuker nu erau e

rost formstă, antimonatancurile sovieabin Balaşa,

murale, ilusrevoluţionar

Sala paşilor pi

I I

adă în piritul oase"'; Boris

poului erator" raschi i , în ată în rmatei unctă: (fugit

rea în Dario

Oraşul 0) din case o " , o a mbrie …Ion ra lui usca"', i "de e Dej, culptă

Medrea tor în Gheza Baba

ncitori manul ei aici

mative, arhică, etice),

Dan straţii, re" a erduţi

conoacumPartitrebuCa safectextraDupăpentrprimifruntbulgaimagMoldSămâ"domveacu"Prob"StudromâAlexIordaelevulecţiipe mconcr CVladconstau pi

capătcompaccencreie– învde car e l eex-pranticmenţistoriistorimuncUnivPetruobţinşi aţamaspublimedatitlurlocalde laa avuînsă bănoc a r l1944tineri

Istorie storie

Taman desptaţi marxist

ma o tăcere ipodului Comun

uie să ne despăsă-i disponibiltiv pe nevârsaşcolară "teza"ă aceea s-a ru vorbitorii dii inventatoritaş socialist şară, îndârjit

ginat faimoasadovenească", ânţa otrăvită

mcrat-popular"ului trecut,"blemele lingvdii şi articoleâne" ş.a., acxandru Graur (an, se opinteul de "şcoală i să-şi afişeze mâna organerete!). e susţin prez

dimir Voronintituie o imensicat şi fârtaţi d Dacă din t cu explicpromisurilor nntuate ale lorelor relativ la

vederat contraare firesc e sv a t de exem

rofesor în Huşameră a Parţionat pentru piei — văzutic! -, dar, totocitoreşti şi

versităţii din Mu Groza, propnuse de la Sova atârnă cu greacrul cul tuicaţiilor, repraliilor, insigneri! Hagiografi " din adularia

a poliţia politicut netăgăduiteom politic dus, ca perso

l i s t e ( 1 9 3 84). Nici într-unilor exemple d

Lohanu

pre toate "iluto-leniniste-staocrită. Care denist", al "Capărţim râzând.lizeze, să-i sestnici, în anii" originii slavpropagat sin

de-ai noştri de ai acesteea,i-apoi bolşev"Apostol al

a "Republică înfiinţată în

a lui dădu ro". In material"Marxismul vistice în lume de lingvisticademicieni f(Alter Brauer au să justificmedie" de-atumăcar rezerv

elor de repr

zent în presen, Vasile Stamă şi tragică în

de-ai noştri... motive strate

caţia cauzelonedemne, indocului, e de-a aspecte repr

adictorii ale ună ne disociem

mplu că Petre Cşi (unde a orgrtidului Comupreocupări în te prin prismodată, e l a focomuniste",

Moscova", minpovăduitor învietici onorificeutate uriaşă, ural, o ruşroducerilor grelor "ostile", îpostumi, din

a celor ce făcecă. Mihai Ral

e merite pe câuplicitar (şi m

onalitate dual8 - 1 9 4 0 ) şn caz el nu pde mentor.

ul nr. 16, m

ustrele" producalinisto-ceauşe de? Doar aupitalului", în.. ensibilizeze şi 50 s-a vehve a poporuluntagma "limbe dincolo de P se numără ic de tristă a

"Basarabiei Socialistă So

n 1924 cu oade şi-s RPRlele elaborateşi problem

mina lucrărilorică generală"'făcuţi de regnume real), I

ce această gounci, ce îndrăva faţă de acearesiune (s-au

nt încrâncenamati, Grigore Mşelătorie, în c

gico-tactice nor şi efectdiferenţei anu-a dreptul derobabilee - nenor concetăţenm tranşant, deConstantinescuganizat Partiduunist din Ro domeniul art

ma materialisost "militant d

"Doctor honistru al Propanflăcărat al rucul titlu moscoa orchestraşine naţionalrafice şi plasînsumând pes

n păcate, nu eeau ştiinţă, culea(1896-1964âmpul sociologministru), a clă, la instaui r u s o - c o moate fi hierati

martie 201

cţii pedagogiciste se ins

utorul "Manifenvăţa că de

şi să-i impulsiculat în şco

ui şi limbii rombă moldovenePrut. Se ştie, pCristian Racomintire, de o

sovietice". ovietieă Autocapitala la R, în învăţăme în deceniulmele lingvir lui I. T. St', "Originile gimul antinaoan Coteanu, ogoriţă. Studăznea la cursuastă dogmă, e

u semnalat c

at, pe atare Mărăcuţă et. care, din nenor

nu se merge pâtelor capitulăumitor personezavuabil spasumate, neconi notabili. Aseschis. Corectu-Iaşi (1892-1ul Socialist loomânia) se ctei, bizantinolmului dialec

de frunte al miosor is causagandei în guvusificării (de ovit). De asemat încă d in lă, a interzstice, a discuste o sută de mexprimă „patriultură, artă, cu4) venerabil mgiei, al psiholontribuit glorurarea dictatm u n i s t e ( dizat, nu poate

11

ce, cu stituie estului trecut

soneze ală şi mâne. ească" printre ovski,

origine El a

onomă Balta.

mântul l 6 al istici", talin", limbii

aţional Iorgu

dentul, uri sau era dat cazuri

temă comp. rocire,

ână la ărilor,

nalităţi ălarea orijate specte t e de 1977), cal ca

cuvine logiei, tic şi işcării sa al vernul aceea

menea, 1945 zicerii urilor, mii de iotism u voie

mason, logiei, rios şi turilor d u p ă e servi

1994de mNevapsihoremupedagterit(e l , paranşcolatradiţobscuomen "destnonenmisiucomumomprofelucrăRemetrebunu aînglonoi!"primicompnaţiuperiorevolvorbiam, naţiorefuzcunocompposteSă netovărdeforelemumanritualduhoburghsângeparaltoaresau muncviaţădivinsalvăCu conşt

p. 60

Psiholo4) , înalt-şcmândru, dua, în afaropedagogiei, unerat, sectorgogie. Astfeltoriu, inclus

fecior de noică a scoatar şi universitţiilor străbunurantismului, nescului! Redutabi

toinic slujitonclaturist de unea. Actul inunist" lăuda c

ment istoric lăesori prestigioări, luări de cuvemorări ce s

uie î n g h i ţ i t eacuzaţii, indisobează mea c Păcat g r e uit cu braţe plici, fie şi paunii române. oadă de teroarluţia ungară dim în evenimeunii dintre nnal. Cu

ză şansa de a aşte: o comuplexe nu areritatea! e surprindă târăşiţe, când rmatoare sechentară de libne, de dlit u a l i t a t e vniceşti de unheze"... de idee nu poate filizând şi subme. Mediul sociaexterne, pot că, în creaţie. ă. Insă, î n finnul, a v e m îării onoarei pecondiţia s intiinţa…

ogul Paul col it la Lenupă nume, ra scrierilora comandat

rul "Ateism l a coordonasiv pe meleagpreot!) dezo

terii lui Dumntar, a dezrădăne sub prete

prejudecăţilo

l geograf, Ionr al politicimarcă îşi înd

ntellectual era ceea ce i se ăudat şi execuoşi ai săi – cvânt proprii dse impun… e ca medicamspensabile unulpa; lumea-i

u apasă asuprdeschise pe

asivi, la acteleN-am mişc

re a "obsedantdin 1956, în entele din dec

noi, maeştri înu contramodelse maturiza, unitate care re viitor. E

ânjirea după rdispunem

hele? Chipurilebertate, dreptdemocraţie ş i c u l t u r

n strop de ideaealism. Concei lesne ştearsăminând demnal, corupt, bolavea influenCăci virusul

nal tot adevărn c r e d i n ţ a r

ersonale şi naţine qva no

Popescu-Nningrad, pasteriscul

r sale însemcu brio, preţştiinţific" de

at profesionisguri huşene, oonorantă, lips

mnezeu din coăcinării din inextul combateor religio a s e

n Gugiuman (ii partidului"deplinea la su

supus conjuncerea că trebuta fără jenă ceea ce se ce

după 1945). P e n t r u i g

mentele care vnui examen ti cum este şi

ra multora dininvadatorii b

e ce riscau descat un deget,tului deceniu"

1968 ori 19cembrie 1989n alibiuri culle morale, tinede a deveni anu-şi ştie ex

Ea-şi ignoră,

răposatele vreîn subcon

e, oameni de turi (şi datof u n c ţ i o n a

r ă s u p e r i oalism, toate co

edem că pata pă. E a s e trnitatea, vigoalnav şi nonmonţă m a l e f i c

comunist prorul, dreptatea,r e a c ă v o rionale. n a invoc

Isto

Neveanu (1purtând ne

oraşului dmnate în sţ de decenii,e la Institutust, la centru ofensiva antihrsită de scruonştiinţa tinernimi şi conduerii misticism. Imensă jign

1909-1990) e", în calitatuperlativ, "pe ncturii ca "edubuie într-un an

inclusiv peerea că trebu

g i e n a moralvindecă. Constrecutului r eca d â n s a su

ntre noi, carebolşevici, amsfiinţarea isto, în 1947-194", la ocazia iv977; ca să nu9 şi după. Darlturale, de sperilor de astăzadulţi normaxact antecede

reneagă, a

muri de tovarş t ient de rând n-au treb

orii) ale persa l ă , d e o a r ă , de vonsiderate "mpe onoare intransmite la ur

area generaţieodelele sale, inc ă î n t ră i roduce o infec, binele, frumr b i r u i . E

cări i clauze

orie co

926-spus

de pe spaţiul bine ul de şi în

ristică upule, retului uite a mului, nire a

e şi un te de

linie' ucator numit

e foşti uia (v.

lă ele satări, c e n t untem e i-am m fost orică a 48, în vită de u mai r fost-pecific zi li se l i . Se entele

alungă

răşi şi atâte

buinţă soanei

spi-valori

mofturi rată în rmaşi, ei vii-nterne e, în

cţie pe mosu l , şansa

ei de

ideearepre

în suprezeentuzdemn

N“milirecunobligsergecă acdreptexecu

Am anoastbuimconstmilitasimţiprin idistinanomsubomerecerutdiscrpână noii cproduînlătunici omăcamilita

noi cuimirprecuminis

D

ontemp

Odiseea

Sr

upă 1989Româniegenerală,structură

a de profesionezentat etichet

În anii ’9flet respect peent mulţi dintrziasm, ţelurilenitatea de a fi

Ne - au numit “itari angajati pnoştea evaziv,gaţii). La scurtent la cel de cacest fapt ne-a ntate, fiind preautând orbeşte

asteptat cinsprtră, lungă a fo

măceala incertitatat ca aceastar pentru periind gustul amaidealul nostrunct de militari

malie bine regifiţer pe filiera

eu prinşi cu unt pentru avansriminarea, prin

la vârsta de 5caporali până use de aceastauraţi din sistemo despăgubirear un “multumare beneficiau

Peste negconducători la rea, dar în aceum deputatul Sstrul apărării

D

porană

Lohanu

a sergentu

rg. Gabriel M

9, ţara a trecut i nu a scăpat n astfel că i s-a“sergentul an

nalizare a armata ideală aplica0 când armataentru uniformare noi, eram ne noastre legân militar.

“sergenţi angape bază de con, calitatea noat timp a urmataporal, un fapnemulţumit, na entuziasmaţi atribuţiile la

rezece ani un ost aşeptarea, citudinii în anută lege ne anuloada precedenar al nedreptăţ

u militar. Am fi care contribuizată, nu puteaa indirectă, deon an sau doi mare. Totodata

n faptul că sub50 de ani, salala 40 de ani.

a lege 384, mum, unul câte u

e financiară, unmesc“, pentru au toţi de ordon

gura timpului acârma minist

elaşi timp şi buScutaru, senatGabriel Opre

ul nr. 16, m

ului angaj

Merlan – Cl prin multe sc

nici ea de reora implementatngajat”. În faptatei, modelul aabilă sistemula a avut nevoia militară, atuişte tineri naivndu-se cumva

ajaţi”, apoi în ntract”, iar pristră de militart degradarea dt total neconst

nu am îndrăznii de uniforma modul cel ma

statut care să când, revenind

ul 2006, la apala drepturile şntă, mare a foţii, ce dărâma fost catalogaţuiau la sitemulam accede nicoarece noi “ga

mai în vârstă depot spune că

bofiţerii puteaariaţii civili pâ Datorită e

ulti dintre coleunul, la vârstaneori la plecaractivitatea lor,nanţe cu solde

au apărut noi erului apărăriiucuria, când utorul Cordoş, a, au reanaliza

martie 201

jat

luj Napoca

himbări, iar arganizarea t un nou segmt, atunci s-a năamerican a lui nostru. e de cei care p

unci am răspunvi plini de de frumuseţe

1993 am devin HG. 503 se r (numai cu de la gradul detituţional. Cu it să ne ceremmilitară,

ai serios.

autentifice medu-ne din

ariţia Legii 384şi calitatea dest dezamagiretot ce am clădţi ca un corp l de pensii civci la grade de arda veche” erecât standardu domina vizibu rămâne în sână la 62 ani, fectelor juridegii noştri au fa de 40 de anire nu au primi, în schimb ca

e compensator

oameni politici, mare ne-a fo

un grup de oamîmpreună cu at doleanţele

11

rmata

ment în ăscut

purtau ns

ea şi

enit

e tóate

m

eseria

4, am

ea, dit

vile, o

ram ul bil istem iar

dice fost i fără it nici adrele rii.

ci, fost meni

noastprin icalitavârst

bunăfuncţ“soldcapormilita

sacrifridicanomemesede dr

profeavândMarinProfesocioîntraj

p. 61

tre, asumânduiniţierea Legiatea şi dreptură în sistem, p

Dovadă c, prezinta faptţia de consilierdat gradat voluralului Nedelcarului profesio

Istoria “seficiu, militaruat la rang de menclatorul de meria de militar repturi precum

Necesitatesionist naşte nd ca model Lină, se înfiinţeesionişti, orga

o-profesional bjutorare a celo

u-şi responsabiii 51/2010, siturile de militar,până la 40de a

clară că lucruritul că, din aprr al ministruluuntar”, funcţiecu Dinu, lucrâonist prin noi

ergentului angul angajat pe bmilitar profesimeserii, este iprofesionist, b

m cadrele mili

ea de comunicnoi orizonturiiga Maiştrilor ază la Constananizaţie non-pbazat pe progror din corpul m

ilitatea în schiuatie prin care totodată şi mani.

ile se îndreaptilie 2010, se înui apărării pe pe încredinţată,ându-se la conmăsuri de pro

gajat” este scraza de contraconist. Din ianintegrată în cobeneficiind, citare în activit

care şi socialii, astfel încât îde Marină şi nţa Liga Mili

profit, non polres profesionamilitarilor pro

Isto

imbarea Legiie am recăptat

mărirea limitei

tau spre o direnfiinţa oficiaprobleme de cu nădejde

nsolidarea cariotecţie socială

risă cu rabdarect fiind reabili

nuarie 2011, înodul muncii cu unele exceptate.

zare a militaruîn septembrie Liga Ofiţerilo

itarilor itic, cu caract

al, comunicarefesionisti.

orie co

i 384

de

ecţie l

ierei ă.

e şi itat şi

n

ptii,

ului 2010, or de

er e şi

se prpe DGabrBunaMugucătre

Trandoar hotaralţii eo prolocuiacoloAveaamurde forenuncăsuţnişte buniccă e rcuvânM-a acestDupăun alideolexpride fierecup

ontemp

Liga are prezinta prin deănuţ Albu, Di

riel, Cocus Flaciu Octavian,urel, Balta Ed înfiinţarea de

T

nsnistria... crenumele unei r

r cu Ukraina, pe un mister, peoblemă. Pentruim acolo înseao am trecut priam doar 4 ani rgului care la uoc ce se îndrepnţau la zbor şiţă sau potecă. focuri de arti

ca mi-a tăiat erăzboi. Nu punt, dar tristeţeîndemnat să mtuia, însă rugaă un timp, cânlt război, însă logic, moral, eimare, drepturecare dintre noperăm identita

porană

Lohanu

ropriul “site” peviza “Onoare inu Nedelcu, Nlorin, Mocanu, Ghildoveanu

dmond, s.a. Pee filiale în toat

Transnistr

Oxana B

ed că e un cuvregiuni situatepentru unii e uentru unii e dou mine, pentruamnă totul. Acintr-un nemiloşi priveam spun moment da

ptau hotărâte si obosite se prÎn imaginaţiaficii, crezând

entuziasmul, suteam să înţeleea din ochii ei mă rog împreua nu ne-a fost ind am crezut cde data asta n

e unul care ucirile omului, liboi dacă vom ratea.

ă

ul nr. 16, m

pe internet (ligşi Patrie”, av

Nuramet Demu Dănuţ, Dumiu Cornel, Ignaerspectiva lor ftă ţara.

ria

Berzan - Ch

vânt polisemane în estul Repuun punct geosoar o curiozitau colegii mei, colo ne-am năos şi absurd ră

pre cerul pictatat a fost brăzdspre o ţintă, înrăbuşeau la înta mea infantilăca e vreo sărbpunându-mi c

eg atunci semnm-a convins

ună cu ea pentimediat...ascu

că a trecut totunu e unul cu pride încet şi sigbertatea de a areusi să-i facem

martie 201

gamilitarilor.rând ca fondat

mirel, Hadareanitriu Florin,

at Catalin, Lupfiind îndreptat

hişinău

ntic. Chiar dacublicii Moldovtrategic, pentrate şi pentru apentru toţi ceăscut şi am creăzboi.... t în culorile

dat de nişte pănsă unele din etâmplare pe vră le asociam cbătoare. Însă cu lacrimi iîn onificaţia acestucă nu era cevatru încetarea ultată. ul, a revenit înroiectile, ci ungur libertatea alege.... Depinm faţă şi să ne

11

ro), torii n

pu tă

că e va, la ru

alţii e i care escut,

sări ele reo u

ochi ui a bun.

n forţă nul de nde e

m

dec

A

milit

în c

relig

Acea

lumii

acum

Israe

poziţ

Conf

Rusia

acord

prea

urmă

mode

U

p. 62

n nou

arabe şi

pare

mare parte a an

laraţiile mai m

Analiştii milita

tar va genera u

care armamen

gioşi îl văd ca u

creştine

astă confruntar

i. Rusia va ren

m şi va susţine

lul. China, Jap

ţia faţă de cele

form informaţi

a şi Israelul au

d de colaborar

multe detalii,

ăreşte să asimi

ernizarea forţe

U

Omenireunui războ

Al

război între Ir

i Israel, care a

a fi inevitabil

naliştilor milit

multor politici

eng

ari consideră c

un megarăzbo

ntul nuclear va

un război al re

şi iudaice împ

re militară va

nunţa la comp

încă de la înc

ponia, India, C

e două tabere.

iilor furnizate

u semnat pe 5

re militară pen

ministrul rus

ileze experien

elor sale arma

ea în faţa oi mondial

lexandra Pop

ran, susţinut d

ar putea izbucn

l. Acesta opini

tari ai planetei

eni israelieni,

glezi.

că declanşarea

oi, de o amplo

a fi din nou uti

eligiilor, o con

potriva musul

implica toate

portamentul du

ceput SUA, M

Coreea vor tre

e de agenţia ru

septembrie, l

ntru următorii

al apărării a a

nţa militară isr

ate. Israelul urm

Isto

?

pa - Bucureşt

de o parte a ţăr

ni chiar în ace

ie, susţinută d

i este întărită d

americani, ru

a acestui confl

are fără prece

ilizat, iar anal

nfruntare a for

lmanilor.

marile puteri

uplicitar de pâ

Marea Britanie

ebui să îşi deci

usă Ria Novost

a Moscova, un

15 ani. Fără s

afirmat că Rus

aeliană pentru

mează să furn

orie co

ti

rilor

est an,

de o

de

uşi şi

ict

edent,

liştii

rţelor

ale

ână

şi

idă

ti,

n

să dea

sia

u

nizeze

Rusie

12 pe

În ce

decla

conv

îmbu

dintr

plăcu

SUA

Rusia

Britis

TNK

din M

In

Mo

dez

dezvo

vari

la N

inte

trat

in

o

Co

stu

an

Rela

cred

ontemp

ei încă 36 de d

e care Rusia d

eea ce priveşte

ară că prim-mi

vins de sincerit

unătăţirea relaţ

e el şi Barack

ut surprins de

A le au asupra

a întreţine bun

sh Petroleum

K-BP un pache

Marea Nordulu

nstitutul pentr

oscova, aprop

zvoltarea relaţ

oltare a relaţi

iantele propus

NATO. Sunt p

egrarea compl

tat strategic de

nternaţional d

rganizaţiilor i

ooperare de la

udiul preşedin

nalist militar a

aţii Internaţion

de că apropier

porană

Lohanu

drone (avioan

deja le-a achiz

e relaţiile ruso

inistrul Vladim

tatea iniţiative

ţiilor dintre ce

k Obama ca fii

punctele de v

actualelor pro

ne relaţii şi cu

intenţionează

et mare de acti

ui, informează

ru Dezvoltare

iat Kremlinul

ţiilor Rusia-N

iei Rusia-NAT

e şi perspectiv

propuse trei va

etă a Rusiei în

e securitate bil

de cooperare c

internaţionale

Shanghai, pos

ntelui Dmitri M

al Institutului p

nale din cadru

rea dintre Rusi

ul nr. 16, m

ne militare fără

iţionat, inform

-americane, a

mir Putin a af

elor conduceri

ele două ţări ş

ind „minunată

vedere comune

obleme mondi

u Marea Britan

să vândă com

ive ale zăcămi

ă ITAR-TASS.

Contemporan

lui, a realizat

NATO, intitula

TO”. Acest rap

va aderării pro

ariante de exti

n NATO, ader

lateral şi crear

are presupune

– UE, OSCE,

sibil ONU. Ac

Medvedev. Vl

pentru Econom

ul Academiei d

ia şi NATO n

martie 201

ă pilot) pe lâng

mează New Eu

agenţia Ria No

firmat recent c

ii SUA pentru

i a calificat re

ă”. El s-a decla

e pe care Rusi

ale.

nie. Corporaţia

mpaniei ruseşti

intelor de petr

nă (INSOR) d

un raport priv

at „Perspective

port include, p

opriu-zise a R

indere a relaţi

rarea pe baza

rea unui organ

e unirea forţel

, Organizaţia d

cest raport est

ladimir Evseie

mie Mondială

de Stiinţe a Ru

u se va produ

11

gă cel

urope.

ovosti

că este

u

elaţia

arat

ia şi

a

i

rol

din

vind

e de

printre

Rusiei

ilor:

unui

nism

or

de

te în

ev,

ă şi

usiei,

ce în

vii

într

ref

câţiv

sută

de s

arm

a

arm

dec

D

inte

sto

I

po

Mos

A

mus

Au fo

vulcaînălţi"lava

AcesBuzăla supde sadin acuateca fodiamnoroivâscosedim

C

p. 63

torul apropiat

re cele două pă

formele neces

va ani armele

din dotarea a

tudii geopolit

mata rusă deja

achiziţiile de e

matele NATO

lară că este in

După părerea s

ernaţională o a

opează constru

Iranului. Cond

otenţială confr

ssad au declara

Ahmadinejad u

sulmane atât d

ost trimişi em

în major

Vulc Subc

unoscuţi înoroioşi bca şi vulcprocese s

ani în miniaturime, iar adânca" este mult m

st tip de fenomăului şi până înprafaţă ale zăc

alte sau vulcanaceastă zonă a ernară, cu sutermă şi mărime

metru din care riul mai consisozitate. Platoumente de vârst

C

t din cauza un

ărţi. Alte voci

sare pregătirii

NATO şi cele

armatei ruse”,

ice de la Mosc

a trecut la sis

echipament mi

O. Într-un inte

nacceptabil ca

sa, singura alt

are în cazul în

uirea de armam

ducerea Iranul

fruntare armată

at pentru Deb

urmăreşte o m

din Orientul ap

misari iranieni,

ritatea capitale

canii norocarpaţii B

Prof. d

în zonă sub debuzoieni au accanii adevăraţiimilare. Altferă la care conu

cimea de la carmai mică.

men se întinde n Valea Jiuluicămintelor de ni noroioşi. ReBuzăului cup

e de vulcani îne a conurilor, răbufnesc peri

stent sau mai furile cu vulcantă ponţiană şi

or dezacordur

i cred că Rusia

pentru aderar

e israeliene vo

, explică preşe

cova, Leonid

stemul de orga

ilitar şi exerciţ

erviu acordat B

Iranul să deţi

ternativă pe ca

n care regimul

ment nuclear e

lui ia foarte în

ă. Surse ale se

kafile că preşe

mobilizare amp

propiat cât şi

de la începutu

elor ţărilor mu

oioşi din Buzăului

dr. Vicu Me

enumirea de pceiaşi structuri, în interiorul l spus avem durile nu depăsre este arunca

începând din i, nu rareori înpetrol din adâ

ezervaţia floriprinde 4 platoun miniatură şi de la 7-8 m piodic «gazele»fluid, în funcţini noroiosi sunmeoţiană, şi a

ri ce încă pers

a a întreprins

ea la NATO.

or reprezenta

edintele Acade

Ivasov, arătân

anizare în brig

ţiile comune c

BBC, Tony Bl

nă arme nucle

are comunitate

l de la Teheran

este atacul asu

n serios aceast

erviciilor secre

edintele Mahm

plă a comunită

din cel îndepă

ul lunii septem

usulmane.

erlan – Huşi

pâcle, vulcaniiă geomorgololor producând

de-a face cu nisesc 5- 6 m ată spre supraf

Valea Slanicuntâlnim manifeâncime, sub fostică şi geologuri de vârstă fierbători, var

până la 4-5 m c» care aruncă ie de gradul lont sculptaţi dinau o cuvertură

Geo

istă

deja

„În

30 la

emiei

nd că

găzi,

cu

lair

eare.

ea

n nu

upra

tă

ete

moud

ăţii

ărtat.

mbrie,

i ogică du-se işte

faţă

ului - estări ormă gică

riaţi ca

or de n ă

extermai vşi Be(«fierla BeCognGr. Şsintezcătre

Printsăratînmueflorcaracverrusuporhalofpâlcu(SuadruginCaricultim

IV.1.

Lînaltece suselenamon

ografie

rnă de argile şvâscos şi au coerca nu prezintrbători»), dar

erca) au fost dnand, iar apoi Ştefănescu (18ză geologică d N. Costăches

tre fisurile plată din stratele d

uierea stratuluiescenţe bitumcteristice (gărducifera) în asorta salinitatea file cresc în juuri de brâncă (detum maritimna (Juncetum gcetum distanti

mii anii concen

. a. Berca, jud

La est de locale din stânga râunt incluşi în rnară de bandlante, se văd îni

e

Lohanu

i marne salifeonuri de 2-5 mtă conuri în recu erupţii per

descoperiţi în 1au fost descri

890). In anul 1despre acest fescu de la Univ

tourilor, gazelde nisip care fi argilos. Pe so

minoase, se dezdurăriţa- Nitraciaţie cu alte pridicată din ju

urul vulcanilor(Salicornietummae), bălănicagerardi), rogois). Vulcanii dntraţia de meta

d. Buzău

itatea Berca, dâului Buzău, srezervaţia geoland-uri este deerbaţi sau împ

ul nr. 16, m

ere. Pâclele Mm înălţime. Pâelief, ci doar crmanente. Vul1867 de petrolisi de Gr. Cob1965 a fost pufenomen al vulv. Al. I. Cuza,

le se ridică şi formează matolul astfel formzvoltă o floră aria schoberi, plante mai comurul vulcanilor noroioşi şi sem europaeae), a (Puccinellietoz de sărătura de la Pâclele Man.

deasupra stadise găsesc vulclogică locală. e peste 3 ha, înpăduriţi, conur

martie 201

ari erup un noâclele Mici, Becratere largi lcanii noroioşilistul francez alcescu (1883

ublicată o lucralcanilor noroidin Iaşi.

antrenează aperialul noroiomat, bogat în cu elemente Obione mune, care po

or noroioşi. Paje compun din iarba de sărăt

tum limosae), (Agrostio-

Mici şi-au măr

ionului, pe tercani noroioşi a

Deşi suprafaţn partea de estri fosile (activ

11

oroi eciu

i (de H.

3) şi are de oşi de

pa s prin

ot ajiştile

tură

rit în

rasele activi ţa t, în ve cu


sute de anii în urmă) până pe terasele superioare ale Buzăului. Aceasta ne demonstrează o permanentă migrare a canalelor de evacuare spre suprafaţă, fapt vizibil şi astăzi în toate rezervaţiile cercetate. Suprafaţa platoului vulcanic este alcătuit din peste 60 de conuri (răsuflători) fosile, care, mai ales în partea sud–estică prezintă umectări la suprafaţă şi ici colo câte un fir de apă îmbogăţită de petrol.

Zona cu maximă activitate se regăseşte în partea central-vestică. Din loc în loc apar conuri golaşe cu peste 2 m, care se prezintă ca martori ai activităţii vulcanice de alta dată, fiind aplatizaţi pe zi ce trece prin fenomenul de eroziune pluvială şi eoliană. La suprafaţă prezintă o crustă măzărată de culoare galben-cenuşie, poligonală. Unele conuri sunt mai bombate şi mai domoale, altele mai ţuguiate ca nişte măguri. Unde activitatea vulcanică mai persistă conurile au un aluvionar de culoare cenuşie-albicioasă (culoare dată de argilele străbătute şi de sare). Pe toată suprafaţa cvasiplană a platoului pot fi văzute petice mici de cristale de sare cu o grosime mică (max 1 cm). Unele umectări recente au culoarea galben-roşiatică dată de la oxizii şi hidroxizii de fier întâlniţi spre suprafaţă.

Peisajul selenar se prelungeşte cu văi longitudinale spre vest, în care s-au format ogaşe şi mici ravene cu martori ascuţiţi de tip creastă de cucoş. Cea mai mare răsuflătoare are un φ = 3 m, fiind uşor adâncită datorită materialului lichid adus la suprafaţă, care se retrage în propriul canal. Trei răsuflători ale vulcanului din partea central-vestică aduc permanent la suprafaţă apă cu gaze şi bolborosesc permanent (evacuari ale gazelor sub presiune). Petrolul şi sarea nu permit creşterea vegetaţiei în această zonă, formându-se un peisaj arid selenar. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

IV.1. b. Joseni, jud. Buzău

În partea N-NE a satului la contactul dintre albia majoră a pârâului Sărăţel, partea stângă şi prima terasă inferioară, se găseşte un vulcan noroios fosil, erodat pe partea vestică, cu urme de deversări în trepte spre albia pârâului. Dimensiuni: φ = 20 m, h = 7 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

IV.1. c. Joseni-Centru

În centrul satului Joseni pe un afluent temporar din dreapta pârâului Sărăţel, se găsesc 2 vulcani noroioşi activi cu φ = 4 m; h = 0,5 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

IV.1. d. Joseni-Biserică

La 400 m sud de biserica din satul Joseni, pe partea dreaptă a pârâului Sărăţel, pe prima terasă, se găsesc trei vulcani fosili erodaţi pe latura de est, cu φ cuprins între 6-10 m şi h = 5-8 m. Se pot observa depunerile masive, intermitente de sedimente de culoare cenuşie, albicioasă, cu lapiezuri. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

IV.1. e. Joseni –Şcoală

La 500 m N de şcoală, pe prima terasă din stânga pârâului Sărăţel, la +30 m faţă de albia majoră se găseşte un vulcan fosil, cu depuneri stratificate, alternând cu un aluvionar cenuşiu cu mâl roşcat-brun. Dimensiuni:φ = 8 m, h = 6 m. În dreptul acestuia, dar în albia minoră se găsesc la 50 m unul de altul 2 vulcani fosili reziduali, erodaţi pe latura central-vestică de pârâul Săraţel. Dimensiuni: φ = 2-3 m (rămas), h = 1-2 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

IV.1. f. Joseni-N satului

La 200 de m de ultima casă, de o parte si de alta a pârăului Sărăţel, la contactul cu albia majoră, au fost descoperiţi peste 5 vulcani fosili cu activitate întreruptă probabil de sute de ani (dedus din aluvionarul litogenetic depus la partea superioară a conurilor). Sunt denudaţi, apărând la zi, mai ales pe latura pârâului. Sunt vizibile depunerile succesive, de culoare cenuşie, galbenă şi roşcată, de la câţiva centimetri la peste 1 m. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

IV.1. g. Policiori, jud. Buzău

La confluenţa dintre cele două pârâuri din partea de nord a satului Policiori, pe partea stângă în apropiere de şoseaua spre Pâclele Mici, se găseşte un aliniament vulcanic fosil, ”sculptat„ de apele de şiroire meteorice. Se prezintă ca nişte conuri denudate, golaşe cu un relief lateral de lapiezuri. Materialul aluvionar este depus succesiv pe fâşii cenuşii şi galben-albicioase.

Prezintă o structură grăunţoasă poligonală. Au φ cuprinse între 8-15 m şi h = 5-16 m. Pe latura de vest prezintă câteva alunecări uşoare în trepte spre albia majoră a pârâului. (Cercetare: Vicu Merlan, 2009).

Geografie

IV.1

În vaprezeφ = 2Matepredocompcare lumedşi norcrustsuspescurglongi

Mate(onctcare lfavorcălcaridicavâscopluvivulcarecenconuraplatprimeconcemargpirammetrivulca

p. 65

1.h. Pâclele M

ara anului 2009entau peste 1520-100 m, cu uerialul deversaominant cenuşpoziţie pastă dla degustare ad doar în porţird), iar pe celeă groasă poligendat faţă de rgeri şi mai vecitudinal radiar

erialul eruptiv tuos-gazos) cule traverseazărizează apariţiare, având diamate faţă de supos (luciu de apiatilă, s-a creaanice, acestea nte cu materiari ţuguiate, cuizate prin scufele sunt vizibientrice, având

ginea vulcanilomidale sau de ti lungime, fiinanic. În imedia

Mari

9, vulcanii no5 cratere cu înăun relief erodaat pe toate latuşie dar şi zonede argilă, pietrau un gust săraiune proaspăt elalte părţi acegonală, uşor înrestul materialchi, fiind vizibr divergente.

este predominu pietricele maă apa ascensionia unor crateremetrul aproapprafaţa superiopă). Prin depuat o suprafaţă c

ieşind în reliel vâscos umed

u depuneri sucfundarea mateile şi unele cod baza lată şi vor activi sunt rtip custuri, de

nd de platou saata vecinătate

oroioşi de la Pâălţimea cuprinat radiar în jururile crateruluie cu galben-viricele, săruri, mat şi de petrol.deversată (preesta este uscatncovoiat şi sollului mai vechbile ca nişte am

nant lichid (tuari sau mici spnală. Cele mae scufundate fpe circular, cu oară a nivelulu

unerile succesicvasiplană în jef doar datoritd. Ca urmare sccesive verticaerialului eruptnuri cu vârstevârfuri uşor apravenări radia

e la câţiva centau la limita exa acestora sau

âclele Mari nsă între 3-15 rul conurilor. i, de culoare neţii, are în minerale şi ga Aluvionarul edominant sprt şi alcătuit dinlzoas, rămas uhi, delimitat demprente

ulburat) spre vpecifice strateai fluide erupţifată de nivelul marginile maui aluvionarulive şi eroziunejurul conurilotă deversărilorse pot distingeal, şi conuri tive lichid. La e sau depuneriplatizate. Spre

are, unele timetri la câţivxterioară arealu spre periferi

Geo

m şi

aze, este re sud ntr-o

uneori e alte

vâscos lor pe ii de

ai lui ea

or r e

i e

va lului ia

spaţiuloc, cÎn peaspeccomp

Pe anmai merupţpe o 2009

I

Faţă dime

toatăeste pţuguialbicDeveîn ceau lăformdestu

Cel m(pestcvasiavânde emfluid după

ografie

ului descris, încâte o răsuflăterioadele secetct solzos-cristpoziţia acestui

nsamblu, zonamare de 30 m,ţii de la Pâclelsuprafaţă de p

9).

IV.1.j. Pâclele

de rezervaţia ensiuni mari, a

ă suprafaţa crapuţin mai vâsciate sau uşor îios, faţă de ce

ersarile repetantrul căreia seţit baza. Când

mată a luat aspul de vâscoasă

mai înalt con, te 30 m), preziielipsoidal, cud un luciu de mergenţă, princenuşiu (pest

ă care se drene

e

Lohanu

ntâlnim vulcatoare anemicătoase, crusta stalin, forme daia.

a centrală este, care se prezile Mari, care îpeste 25 ha.(C

e Mici

Pâclele Mari,activi, şi nume

aterelor. Deoarcos, se observînălţate, dintr-ei din rezervaţte ale vulcanue află un mic cd noroiul a devpectul unei cală.

care are diamintă la partea

u marginile uşoapă cu nămol

n care, periodite jumătate deează spre est.

ul nr. 16, m

ani stinşi (fosil, umectată, sasubţire din zonatorate sărurilo

dominată de intă ca fiind ceîmpreună cu c

Cercetare: Vicu

aici sunt doareroase conuri-

rece materialuvă o predominun material arţia de la Pâclelului estic au focrater, iar depvenit mai fluidlote sferice cu

metrul maxim îsuperioară un or înălţate faţăvâscos. Preze

ic, aruncă în ae metru deasup

martie 201

li), iar din loc au cu un fir de na craterului aor de Na şi K

cinci cratere cele mai activecelelalte se extu Merlan 200

r doi vulcani d-răsuflători, pe

ul aluvionar eranţă a conurilrgilos cenuşiule Mari. ormat o ridicatunerile succesd, ridicatura o masă centra

în acest sectorcrater de formă de restul conentă marginal fară cu forţă, pra craterului)

11

în apă.

are un din

cu φ e tind 08 –

de e

ruptiv lor u-

tură sive

ală

r mă nului, zone noroi ),

Cele însă merodaasemconurnişte matermii drelaticare întindfăgaş

În palasânavândşi latu

Pe anaceleBercaformMerl

I

Larelatialtim

-

p. 66

două conuri mmarginal spre ate de apele de

menea pe laturari, unele ţuguiconuri secundrial eruptiv ca

de metri adâncivă raportată lse revărsă în sderea conului şe.

artea de vest apnd în urmă un d analogii în lura de sud-ve

nsamblu vulcaeaşi analogii ga, Beciu şi Pâele de relief şilan 2008 – 20

IV.1. k. Beciu

a 2 km de sat,iv mare faţă d

metrică cu Pâcl

Vulcanul Sudrezervaţiei, cuconului, care răsuflători , umăzărat. La bcu φ = 10 m csuprafaţă permcontinuu apa,

mari se găsescest şi sud ma

e suprafaţă, cea de nord şi veiate sau cu uşodare, având caanalul princip

cime. Ritmicita „viaţa” unuisalbe, într-o mla început, ap

pa meteorică relief crestat d

latura de sud ast de la Berca

anii noroioşi dgeofuncţionaleclele Mari, cui suprafaţa de

009).

u, jud. Buzău

într-o microde satul din vallele Mici, se g

dic activ ampu φ = 50 m; h are aparenţă d

uşor umectate. baza nordică acu luciu de apmanent o past, care apoi se d

c aproximativ i pot fi observe astăzi sunt foest a acestora oară umectarea sursă comunpal teluric ce statea izbucnirii Vulcan, prin

masa compactăpoi s-au canali

a erodat maside tip custuri, a perimetrului.

de la Pâclele Me şi morfologicu unele caracte

desfăşurare. (

depresiune situle, însă cam la

găsesc :

plasat în partea= 40 m. La pa

de vulcan fosiNu are veget

a acestuia, exisa (de tip lac) cta fluidă şi gazdeversează sp

în zona centravate câteva confosilizate. De sunt vizibile m

e, ce se prezinnă de alimentase alimenteazăilor de noroi e

n izbucniri slabă, pe toată izat pe unele

iv acest sectorcu - 2 - 5 met

i de la Pâclele

Mici prezintă cce, cu cei de leristici dictate(Cercetare: Vi

uată la o înălţia aceeaşi valoa

a de sud a artea superioail, se văd trei maţie iar solul esta o răsuflătocare aduce la ze ce borbolse

pre vest. Pasta

al, nuri

mici tă ca

are cu ă de la este be,

r tri, Mari

cam a e de icu

ime are

ară a mici este oare

esc are

-

Mategust bolboşi pet(maxRommaxipetrorăsuf(crate

Erupnisipgalbealbic

VulcMerl

culoare galbuloc fenomenufoarte periculacestei răsufldevenit fosil.Vulcanul Nosau circulare.foarte puternitoate că fac zsunt rare, depîmbogăţit de prin partea de

sud. În partealimita cu vegecomparaţie cu

erialul aluvial sărat cu mirosolosire, este cetrol. Din loc în

xim până la 1 cmânia şi cei ma

imă de 1 ha. Dolul de mare adflătoare cu -5 erului).

ţiile anterioaros cu hidroxizen pământii a ios (de la stra

anul nordic arlan, 2009).

Lohanu

uie. Spre deoseul este continuloasa pentru oători laterale d

ordic activ are 30 dintre aceice cu erupţii gomot perman

păşind 10-20 mapa meteoricăe est, după car

a de nord se veetaţia limitrofu celelalte, car

este de culoars de petrol. Spenuşie-negricin loc se văd ccm). Vulcanii

ai „zgomotoşi”De jur împrejudâncime, iar îm faţă de niv

re se pare că auzi de fier în coaluvionaruluitele argiloase

re φ = 100 m ş

ul nr. 16, m

ebire de celelauu şi cu intensom şi animale.din bază, conu

e peste 40 de restea borborossemiviolente pnent, deversărm şi atunci cână (ploile), drenre de dirijează

ede o erupţie rfă. Erupţiile sure sunt semilic

re cenuşie, iarpuma generatăioasă cu o pelristale mari şii de aici sunt c”, întinzându-

ur se văd sondeîn partea de Esvelul general a

u avut mult moncentraţie (dai) însă astăzi epe care le stra

şi h = 15 m. (C

martie 201

alte erupţii, însitate mare. Es Prin apariţia ul din apropier

răsuflători consesc iar 5 sunt permanente. Crile în afara cond debitul estenându-se spre ă pe un torent

recentă, fiind unt vâscoase închide.

r compoziţia aă de proceseleliculă fină de gi mici de sare cei mai activi se pe o suprafe, care exploast există o

al platoului

material loessoatorită culorii

este cenuşiu–abate).

Cercetare: Vic

11

n acest ste

re a

nice

Cu oşului e aval spre

la n

are un de gaze

din faţă atează

id-

cu

Bibl CostădoctorProdaGrădinOncesBucurBahluiBănciMihăilBucurGiurcBăcăudin baPeahăBăcăuMutihPosea Bandr1971, AirineBăcău VelcearomânSănduBîgu GPop E1984. SencuNeguţTerreiBălteaDrago1992, SimioIonesi1994, Jeanrşi PrutPosea (manuŢărăupedoloCalabde zileUruionoroionoiemDicu A2005. MerlaMagazMerlaMonogMerlajud. IaEd. LuPopp în rev.MerlaVasluiIaşi, 2Merladec. 20Merlafebr. 2Merla

p. 67

liografie se

chescu Nicolae, rat, Iaşi, 1905. an Ioan, Oecolognilor Botanici, Iaşscu Nicolae, Geor Nicolae, Contrii, 1959, în AŞUI,lă Ioan, Geologielescu V., Carpaţiieşti.

căneanu Claudiuuanu Vasile, Marazinul Bahluiului,ă Mircea, Vulcanuanu Vasile, Câmphac Vasile, Iones

Grigore şi colabrabur T., GheneBucureşti. ei Ştefan, Teritouanu Vasile, Bar

Podişul Moa Valeria, Savu Aneşti, 1982, Bucurulescu, Mircea, GGheorghe, Moca

Emil, N. Sălăgean

u Vasile, Vulcaniţ Silviu, Vulcanii i, 1989, p. 83-89. anu Dan, Ioana Şoş Bugă şi colab.p. 301. nescu T. , Horaii Liviu, GeologiaBucureşti. enaud Pierre, Sat, 1995, Iaşi. Grigore, Vulcan

ual de cls a VIII-au Dorin şi Marceogică, Ed. Marinebalic Petrina, Vule, în Bănăţianul, 1c Stela, Vulcanii

oşi ai Banatului bmbrie 2004.

Ana, Victor Bort

an Vicu, Vulcanuzin, nr. 9, 2005, pan Vicu, Grigoringrafia comunei Dan Vicu, Vulcanuaşi, în Contribuţiiumen, Iaşi, 2006. Constantin, Con. Elanul, nr. 63, 2an Vicu, Vulcanui, în Contribuţii m008.

an Vicu, Vulcanii009, p. 3-6.

an Vicu, Vulcanii2010, p. 1-3. an Vicu, Vulcanii

lectivă:

Gazurile cuprins

gia plantelor halofşi, 1939. logia R.P.R,, 195

ibuţii la studiul ro, s. II, b, t. V. e, 1962, Bucureşti sud-estici de pe

u, Roşca Ioan, Gertiniuc C., Cerce 1966, AŞUI, s..

nii noroioşi, 1965pia Moldovei-stu

si Liviu, Geologiab., Monografia juea C., Săndulescu

riul României şi rbu N., Pantazicăldovei, 1980, BucAlexandru, Geogreşti. Geotectonica Romanu Alexandru, Gn, Monumente ale

ii noroioşi de la Bnoroioşi din Sub

Ştefănescu, Subc Geografia Româ

icu C., Geologie a unităţilor de pla

araiman Aurel, G

nii noroioşi din zoa), 2001, p.19. el Luca, Panopticeasa, Timişoara, 2lcanii noroioşi ai15 noiembrie 200i noroioşi ai Banabolborosesc neştiu

taş, Vulcanii noro

ul noroios de pe Vp. 8. na Hapaleţ, Vulc

Dolheşti, jud. Iaşi,ul noroios de pe Vi monografice asu

nsideraţii asupra 2007, p.6-7. ul noroios de la Cmonografice asup

i noroioşi de pe v

i noroioşi de pe v

i noroioşi din Rom

se în sare şi în vul

ofite din România

57, Bucureşti. ocilor loessoide d

ti. teritoriul R.P. Ro

eografia fizică, 1etării geomorfoloII,.b., t. 2. .

udiu de geomorfoa României, 1969udeţului Buzău, 1u M., Harta neote

tectonica plăciloă M., Ungureanucureşti. grafia Carpaţilor

mâniei, 1984, BucGeologia Moldove naturii, Ed. Me

Berca, 1985. bcarpaţii Buzăulu

carpaţii Buzăuluiâniei, vol. IV, Ed

generală. Lucrăratformă şi a oroge

Geologia Moldov

ona Buzăului, în „

c al comunelor bă2002. i Banatului bolbo04. atului..., în Petrinuţi de ani de zile,

oioşi, Ed. Victor

Valea Moşnişoare

canii noroioşi de , Ed. Lumen, Iaşi

Valea Moşnişoareupra Văii Bohotin

vegetaţiei halofil

Chersăcosul, comupra Depresiunii H

valea Elanului, în

valea Săratei, în r

mânia, în curs de

lcanii de glod, Te

, în Buletinul

din Depresiunea J

omâne, 1963,

964, Bucureşti. ogice asupra teras

logie, 1968, Bucu9, Bucureşti. 970. ectonică a Român

or, 1979, Bucureşu Al., Chiriac D.

r şi a Subcarpaţil

cureşti. vei, 1984, Bucureridiane, Bucureşt

ui, în Spectacolele

, în Lucian Bad. Academiei, Buc

ri practice, 1992,enului nord-drob

vei centrale dintre

„Geografia Româ

ănăţene din persp

orosesc neştiuţi de

na Calabalic, Vulc în Bănăţianul, 1

B Victor, Bucure

ei, în rev. Terra

pe Valea Crasnei, 2006. ei, comuna Cozmenului şi Văii Moşn

le a Văii pârâului

una Stănileşti, judHuşilor, Ed. Lume

n rev. Elanul, nr. 9

rev. Lohanul, nr.

e apariţie.

B

eză de

Jijia-

selor

ureşti.

niei,

şti. .

lor

eşti. ti,

e

ea, cureşti,

, Iaşi. bogean,

e Siret

âniei”

pectivă

e ani

canii 5

eşti,

ei, în

eşti, nei,

i Elan,

d. en,

94,

11,

despr

despr

preci

flori,

mai f

să pr

exist

frum

leacu

admi

toate

întâln

neînc

cămă

covo

obiec

dove

preoc

plasti

Ţucu

aduse

predi

floril

Narc

cu ca

care

A

Botanic

„F

m avut

despre

crizante

re flori de apă

re temerara

izarea, care se

, chiar dacă în

frumos decât

rimeşti şi să

enţa de-a lu

museţea ei, pe

urile ce i le ofe

Floarea

iraţiei – însoţ

rostirile arte

nim în cântece

chipuit fără fl

ăşi şi suman

arelor, pe cer

cte: lingură,

dind trainica l

Element

cupările artel

ică. În pictur

ulescu şi mulţi

e. În poezia

ilecte. Volumu

le sunt cânt

isului” din vo

are se stabileş

moare. Şi pro

A

că

Lohanu

lori de prim

Prof. dr.

Membru a Facult Universitat

de mai multe

neîntrecutele

eme şi gherg

ă şi flori de mu

floare de co

e impune şi a

n mod obişnu

să vorbeşti de

oferi flori.

ungul mileniil

entru parfum

eră.

– simbol al

eşte omul înt

ei, iar folclor

e, în balade, î

oare; formele

ne, pe şterg

ramica măiest

furcă, porţi m

legătură om-fl

de multiplă i

lor culte: în

ră, floarea a

i alţii. Poeţii a

lui Dimitrie

ul „În grădină

tate cu delic

olumul „Fante

şte coresponde

ozatorii au lua

ul nr. 16, m

măvară”

Constantin

al Academiei tatea de Biolotea „Al. I. Cu

e ori prilejul să

e şi splendide

ghine, despre

unte, despre p

olţ. De fieca

acum, că este

uit le numim f

espre flori, să

Floarea şi o

lor. Omul a

mul ce-l ema

purităţii, al

treaga viaţă. F

rul are predil

în legende. Ar

e şi culorile ei

gare şi basm

trit înflorată, p

monumentale

floare.

inspiraţie, flo

n arhitectură,

inspirat pe

au admirat-o în

e Anghel, fl

ă” înmănunch

cată simţire.

zii” este tipică

enţa între ofili

at florile ca m

martie 201

n Toma

Române ogie uza” Iaşi

ă scriu despre

ele orhidee, d

camelii şi a

plăpândul ghio

are dată am

vorba de plan

flori. Şi ce po

priveşti, să ad

mul şi-au îm

îndrăgit-o p

ană, dar şi p

l recunoştinţ

Floarea partic

lecţie pentru

rta populară e

i abundă pe ii

male, în bă

pe cele mai di

, căpriorii ca

oarea a trecut

, pictură, gr

Luchian, Pet

n stihuri meşt

lorile sunt m

hează poezii în

Poezia „Mo

ă pentru delic

irea florii şi iu

motive de insp

11

e flori:

despre

azalee,

ocel şi

făcut

nte cu

oate fi

dmiri,

mpletit

pentru

pentru

ei, al

cipă la

ea: o

ste de

, fote,

ătătura

iverse

aselor,

t şi în

rafică,

traşcu,

eşugit

motive

n care

oartea

cateţea

ubirea

piraţie.

Amin

Dum

„Lale

împle

mărţi

Şi ac

speci

ne cu

brebe

topor

de ce

speci

pajişt

obârş

ele.

Orien

Spart

din H

„giuv

Apol

Într-o

gelos

Hyac

sânge

spune

botan

arată

p. 68

ntiţi-vă numa

mas-fiul (după

eaua neagră”

etit şi se î

işorului – cu c

cum, despre „f

iile de plante

urăţă sufletul

enei şi viorele

raşi, stânjenei

ei mai mulţi d

ii spontane, c

ti, dar şi soi

şia în alte ţinu

Să ne op

ntului

Legenda

tei, era de o ra

Hyakinthos –

vaer” – vorbe

llo, Hyacinthu

o zi, pe când

s, a făcut în

cinthus şi să-

ele prietenulu

e că ar fi lu

nist Linné, Hy

că zambila

ai de „Dama

care marele

, scrisă de t

împleteşte –

cel al florilor.

„flori de prim

care ne încân

şi ne întinere

e, zambile, n

i şi bujori, şi

dintre noi. To

ce cresc pe de

iuri care se c

uturi. Să ne re

prim la ZAM

spune că Hya

ară frumuseţe;

care în limba

şte despre fru

us se afla mai

exersau amân

aşa fel ca d

-l omoare. În

ui său o floare

at naştere za

yacinthus orie

a, rudă cu c

a cu camelii”

Verdi a cre

tatăl său. Aş

precum fir

ăvară”. Sunt

ntă, ne încălz

eşte? Să ne am

narcise şi lăcr

câte altele, m

oate aceste fel

ealuri şi pe v

cultivă, străm

eferim astăzi d

MBILĂ – supr

acinthus, fiul l

; de altfel, îns

a greacă înse

umuseţea tână

i tot timpul în

ndoi aruncând

discul să-l lo

ntristat, Apol

e, dându-i şi n

ambila, boteza

entalis. Legen

ceapa, laleau

” a lui Alex

eat „Traviata”

şadar, destinu

rele alb-roşi

multe, sunt p

zesc, ne învior

mintim de gh

ămioare, dedi

mai puţin cuno

luri de plante

văi, în pădure

moşii lor avân

doar la unele

ranumită giuv

lui Amyclos, r

uşi numele, d

amnă „nestem

ărului. Favorit

n preajma ace

d discul, Zeph

ovească pe tâ

llo a zămisli

numele lui. A

ată de neîntre

nda acestei flo

ua, lăcrămioa

Bo

xandre

”), ori

ul s-a

i ale

puţine

rează,

hiocei,

iţei şi

oscute

au şi

şi pe

ndu-şi

dintre

vaerul

regele

derivat

mată”,

tul lui

estuia.

hyrus,

ânărul

it din

Aşa se

ecutul

ori ne

ara şi

ghioc

medi

cresc

la b

regiu

Apro

parfu

Vene

răspâ

găsin

naufr

cupri

pe ţă

timp

Uimi

s-au

că no

zamb

albas

culor

în cu

aspec

Origi

cultiv

plăcu

galbe

bicol

spont

form

depar

îngră

verzi

bulb,

otanică

celul, era

iteraneene în u

Se cunosc

c spontan şi la

aza creării m

unea estică a

opiat, zambil

umului ei pătru

Primii bu

eţia pe la mijl

ândit în toată

ndu-şi – ca şi l

O legend

ragiat în apro

indea şi o ladă

ărm, unde au

plaja s-a acop

irea localnicilo

grăbit să le tr

oile flori pro

bilă, înşirate p

stru, roşu, gal

ri. Pe la începu

ulori şi nuan

ct, miros şi cu

NARCIS

inară din sudu

vată atât pent

ut. Creşte şi

ene sau albe.

lore, cu o co

tană de la n

mează pajişti d

rte de oraşul F

FLOARE

ămădeşte de

i, stropite cu p

, ci un rizom

ă

Lohanu

binecunoscută

urmă cu 2-3 m

c peste 30 de

a noi; cea num

majorităţii so

bazinului m

la s-a impu

unzător, plăcu

ulbi de zamb

locul secolulu

Italia, apoi în

laleaua – a do

dă olandeză

opierea coaste

ă cu bulbi de

găsit condiţi

perit cu zambi

or a fost mare

ransplanteze î

veneau de pe

pe o codiţă lu

lben, violet;

utul secolului

nţe diferite, c

uloare.

SA (Narcissus

ul şi vestul E

tru eleganţa f

în ţara noas

Soiurile creat

oronulă mai

noi (sugestiv

de o rară frum

Făgăraş, într-o

EA PAŞTEL

regulă la pic

pete albe sau

lung şi brun,

ul nr. 16, m

ă şi cultiv

mii de ani în ur

specii de zam

mită Hyacinth

oiurilor cultiv

mediteraneean,

us repede, m

ut.

bile sunt adu

ui al XVI-lea, d

n Franţa, Ang

ua sa patrie.

spune că u

ei Ţărilor de

zambile; aceş

ii bune de de

ile înflorite şi

e. Dar, cum er

în grădinile lo

e o navă scu

ungă, au culo

se cunosc ch

trecut existau

cu flori duble

s poeticus, N.

Europei, este

florilor cât şi

stră, având f

te au flori inv

lungă sau m

v botezată N

museţe pe Va

o poiană de m

LUI (Anemo

ciorul unui arb

u galbene. În p

plin cu mânc

martie 201

vată în reg

rmă.

mbile, dintre c

hus orientalis

vate. Cultiva

ca şi în Or

mai ales da

uşi din Bagd

după care plan

glia şi Olanda

un vas genov

Jos. Încărcătu

ştia au fost aru

ezvoltare. Dup

plăcut mirosi

rau iubitori de

or. Ulterior au

fundată. Flori

ri variate: alb

hiar soiuri cu

u deja mii de s

e, atrăgătoare

pseudonarci

apreciată ca p

i pentru miro

flori solitare

volte, unicolor

mai scurtă. N

Narcissus poe

alea Dumbrav

ult renumită.

one nemorosa

bore, formând

pământ nu m

care din anul t

11

giunile

care 3

a stat

ată în

rientul

atorită

dad la

nta s-a

a, aici

vez a

ura sa

uncaţi

pă un

itoare.

e flori,

u aflat

ile de

b, roz,

două

soiuri,

e prin

issus).

plantă

sul ei

mari,

re sau

Narcisa

eticus)

ei, nu

a) se

d tufe

mai are

trecut.

În fi

capăt

grupa

termi

galbe

verde

stami

jos, p

spele

toam

şofra

(sol)

mater

vârf î

atrăg

(Cory

tuber

întins

Aşa

încon

ele p

într-u

ochii

Flori

leulu

dintre

VIOR p. 69

ecare an creş

tul celălalt; d

area mai mu

ină cu o sing

ene. Toată fru

elui fraged a

inelor. Când e

pentru ca ploa

e polenul.

BRÂNDU

mnă) – Crocus

an al florii, ca

are tot un b

rii hrănitoare

în şase foi gal

Alături d

gătoare, dar m

ydalis cava),

rcul gol înăunt

să pe frunzaru

de delicată

ndeiază petale

oţi vedea fine

un buchet, nu

i de la minun

le au şi o înf

ui, având dou

e buze se cont

O dată

RELELE (Sc

şte cu 1-2 cm

din loc în loc

ultor indivizi

gură floare, a

umuseţea ei s

al frunzelor

e vremea rea,

aia să se prel

UŞA DE PRI

s moesiacus, a

a o pâlnie abia

bulb, ca şi za

. Floarea e lu

lben-aurii.

de floarea paş

mai la umbră, s

, având drep

tru, asemănăto

ul din anul tre

ce e corola

ele albe, trand

eţea desenelor

u te mai satur

năţia de forme

făţişare curioa

uă buze răsfir

tinuă cu un pi

cu brebenei

cilla bifolia).

m, pe măsur

dă ramuri, în

la un loc. T

având o sum

tă tocmai în

cu albul pet

, ploioasă, flo

lingă pe dosul

IMĂVARĂ (

atrage privire

a ridicată din

ambila, plin

ungă, subţire

ştelui, stând t

sunt BREBEN

pt organ plin

or bulbului. P

ecut, este un c

a şi atâtea

dafirii sau chia

r trase de natu

ri să le priveş

e şi culori pe

asă: seamănă

rate, dar gura

nten plin cu n

ii, sau înain

Ele reprezintă

ră ce putreze

ncât aşa se ex

Tulpina aerian

medenie de sta

această îmbin

talelor şi gal

orile sunt îndo

l petalelor şi

(căci este şi u

ea prin galben

frunzar. În pă

din anul trec

jos, lărgindu

tot aşa în gră

NEII sau cioc

n cu mâncar

ajiştea de breb

curcubeu de c

dunguliţe fin

ar purpurii, în

ură. Adunând f

şti, nu poţi să

e care le ai în

cu cele de la

a este închisă

nectar la bază.

ntea lor, înfl

ă gingăşia în

B

şte la

xplică

nă se

amine

nare a

lbenul

oite în

să nu

una de

nul de

ământ

cut cu

u-se la

ămezi

căneii

re un

benei,

culori.

ne ce

ncât în

florile

ă-ţi iei

n faţă.

a gura

ă; una

floresc

haine

albas

albe.

rume

foiţe

înflor

frunz

binef

flori

profi

poch

lăcră

este

popo

amin

teleg

floar

tufele

acelu

prin

două

bumb

ale că

frunz

floril

(Con

ginga

nişte

floril

zimţi

iveal

plant

maja

maja

prefe

cursu

Botanic

stre, aşa cum

Între două

eioară, spre vâ

albăstrii.

Toate „f

resc înainte c

zele, care vor

făcătoare pent

ale plantelor

ite de lumi

hivnicul, mie

ămioara şi apo

TOPORA

şi el unul di

orul l-a botez

nteşte de abu

rafia fără fir p

ea. Pentru ca

e de toporaş s

uiaşi părinte,

seminţe. Flo

ă în sus şi trei

b portocaliu în

ărei seminţe s

Dar iată

zelor plăpânde

lor de primăv

nvallaria maja

aşă. Între dou

boabe de mă

le se deschid

işori, atunci ş

ă din învelişu

Acelaşi r

te, a botezat

alis, de la cu

alis – de ma

eră depresiun

ul lunii mai.

că

Lohanu

ghioceii erau

frunze lungi

ârful căreia s

florile” despr

ca mugurii ar

forma umbra

tru noi oamen

ierboase de

ina din păd

erea ursului

i laleaua sălba

AŞUL, tot pl

intre vestitori

zat şi tămâi

urul de tămâ

prin care dă d

mirosul să nu

se adună mai m

această plant

ricelele albas

în jos, cu o p

n mijloc, este

sunt căutate şi

că mugurii

e abia se mai s

vară în pădur

alis), o numir

ă frunze late,

ărgăritar înşir

d şi-şi resfir

şi crenguţa ce

ul frunzelor.

renumit botan

t foarte suge

uvintele latin

i; într-adevăr

nile cu umidi

ul nr. 16, m

u mai devreme

şi înguste s

e ţin floricele

re care am v

rborilor să se

a atât de binef

nii, dar nu şi

primăvară. A

dure ceapa

i, poama

atică.

antă de pădur

ii primăverii

oara, căci m

ie. Mirosul p

de veste insec

u dea greş, să f

multe la un lo

tă înmulţindu

stre-sinilii, cu

pată catifelată

o adevărată m

răspândite de

arborilor au

strecoară raze

re îl încheie L

re pe cât de su

ascuţite la vâ

ate pe o rămu

ră corola alb

e le poartă se

nist suedez Li

estiv lăcrămi

neşti convalli

r, lăcrămioara

itate moderat

martie 201

e gingăşia în

se ridică o c

ele micuţe, cu

vorbit până

desfacă şi să

făcătoare a pă

i pentru plăpâ

Acum se grăbe

ciorii, grâu

vulpii, topo

re (Viola odo

i. Cu drept c

mirosul lui d

pentru plantă

ctelor unde i s

fie mai pătrun

c, adeseori vlă

u-se şi altfel

u petalele răs

albicioasă şi

minunăţie a n

e furnici.

crăpat; prin

ele de soare. D

LĂCRĂMIO

ugestivă pe a

ârf, stau boboc

urică subţire.

b-sidefie, cu

e îndoaie, ieşi

inné, naş al m

ioara: Conva

s – depresiu

a sau mărgăr

tă şi înfloreş

11

haine

codiţă

u şase

acum

ă iasă

ădurii:

ândele

esc să

uşorul,

oraşul,

orata),

cuvânt

delicat

ă este

se află

nzător,

ăstarii

decât

firate,

cu un

aturii,

ciurul

Dansul

OARA

atât de

cii, ca

Când

şase

ind la

multor

allaria

une şi

ritarul

şte în

Floa

mărg

Natur

grijul

floril

ea de

referi

veget

încât

„Ziua

lăcrăm

de ne

şi bu

colab

primă

primă

gesne

ginga

regiu

galbe

toliba

floare

turcii

lalele

turcă

Apro

p. 70

area de lăcră

gele, aroma in

ra a creat, nu

lie, le-a pregă

lor în care se a

eosebit de pre

it mai sus,

tativă, cu ajut

în Franţa se

a lăcrămioar

mioara drept r

ebună adoraţie

ucurie decât

boratorii mei

ăvară.

Voi înche

ăvară cu LAL

eriana). Ca ş

aşelor flori de

uni de pe glob

ene (Tulipa sy

Numele ş

an şi de la

ea de lalea se

i au fost aceia

ei în lume; îns

ă (lalé).

Cultura a

opiat, alături d

ămioară naşte

negalabilă a flo

fără un scop

ătit pentru ins

află nectarul a

ecaută; ca şi

ea se înmu

torul rizomulu

păstrează vec

relor”. Cons

regina florilor

e; şi nu-mi po

un bucheţel

o ştiu şi-mi

eia prezentare

LEAUA – flo

şi zambilele,

e primăvară,

b; şi la noi înt

ylvestris).

ştiinţific de Tu

cel turcesc t

emănând într-

a care au contr

suşi cuvântul

acestei plante

de trandafir, z

e legende. Mi

orii tulbură ch

anume, aceste

secte, ca să le

atât de dorit. L

plantele cu b

lţeşte mai c

ui. Este o floar

chiul obicei d

sider, alături

r, nutresc faţă

oate face nimi

l de lăcrămi

oferă această

ea acestui cor

area naţională

cu care am

lalelele spont

tâlnim laleaua

ulipa vine de

tulbend, care

-adevăr cu un

ribuit cel mai

lalea noi l-am

era la mare

zambilă şi na

icile şi graţio

hiar şi pe bota

e splendori; p

e înlesnescă g

Lăcrămioara e

bulbi la care n

cu seamă pe

re atât de îndr

de a sărbători

i de Ceaiko

de ea un sent

c mai mare pl

ioare; studen

bucurie în fi

rtegiu al floril

ă a Olandei (T

m început pov

tane cresc în

a de pădure cu

la cuvântul p

înseamnă tu

n turban. De

mult la răspân

m preluat din

cinste în Or

arcise; dovadă

Bo

oasele

anişti.

planta,

ăsirea

este şi

ne-am

cale

răgită,

anual

ovski,

timent

lăcere

nţii şi

fiecare

lor de

Tulipa

vestea

multe

u flori

persan

urban,

altfel,

ndirea

limba

rientul

ă stau

imag

orien

(Tulip

Afga

selec

mosc

mijlo

căder

patrie

zeci d

întâi

profe

decât

drept

lua o

cu d

Oc

nunţi

oferit

care

oferă

otanică

ginile de pe

ntale înflorate

Strămoşu

ipa gesnerian

anistan, Pakis

cţionând-o, am

chei, sunt desc

Pe contin

ocul secolului

rea Constanti

e. Pe terenuri

de hectare de

Ca şi în

Franţa, iar ap

esionişti şi pe

t un bulb de

t zestre un bul

o moară sau o

de câteva ori g

azii de a ofer

i, vizite, anive

tă este un sim

o porţi cuiva

ă flori:

- Fami

flori

stânj

măta

buch

de nu

marg

- Tiner

trand

lungi

oferă

numă

împli

ă

Lohanu

ceramica vec

cu lalele.

ul lalelelor cu

na) creşte a

stan, Iran. Tu

meliorând-o.

crise peste 800

nentul europe

i al XV-lea. O

inopolului sub

ile smulse ap

lalele.

cazul orhidee

poi Olanda, „b

e amatori. În

soi. O fată se

lb de lalea, că

fabrică de be

greutatea lui în

ri flori ni se iv

ersări, zile ono

mbol al omen

. Şi iată, acum

iliei cu un nou

gingaşe, de c

enel; bucheţe

ase albă sau b

heţelul, legat c

u-mă-uita, lăc

garete ori liliac

relor fete li se

dafir sau marg

i, colorate alb

ă cu ocazia

ărul tijelor flo

iniţi.

ul nr. 16, m

che şi de pe

u tulpină îna

astăzi în sta

urcii au intr

În textele

0 soiuri de lale

an au fost ad

O dată pornit

b turci, lalele

pei, harnicii o

elor, tulipoma

boala” cuprin

Olanda, nimi

e putea căsăto

ăci pentru un b

ere. Un bulb d

n aur.

vesc cu multe

omastice, 1 şi

niei, consider

m, câteva sfat

u născut i se o

crini, garoafe

elul va fi lega

bleu. Dacă no

cu o panglică

crămioare, ga

c alb.

e oferă buchete

garete; se vor

b, roz sau galb

aniversării

orifere va fi e

martie 201

e vestitele co

altă şi cupă

are sălbatică

odus-o în cu

vechi, păstra

ele.

duse de turci

te în Bizanţ,

e au găsit o

olandezi au p

ania a cuprin

zând deopotri

ic nu e mai s

ori aducând s

bulb de soi se

de lalea se cum

e prilejuri: bot

i 8 martie. O

raţiei, dragost

turi pentru ce

oferă un buche

e, narcise, lilia

at cu o pangli

ul născut este

albă sau roz,

aroafe albe sau

e de garoafe, l

r alege flori c

ben. Dacă flor

zilei de na

gal cu cel al

11

ovoare

mare

prin

ultură,

ate în

pe la

după

nouă

plantat

ns mai

ivă pe

scump

soţului

putea

mpăra

tezuri,

floare

tei pe

ei care

eţel cu

ac ori

ică de

e fată,

, va fi

u roz,

lalele,

cu tije

rile se

aştere,

anilor

oarec

simb

iubiri

stami

lungă

primă

clopo

nume

lapte

floril

zăpez

D

p. 71

- La a

flori

- La să

buch

centr

- Pentr

galbe

Desigur, n

care, fie ea chi

ol al omenie

ii.

acă din

înainta

timpuri

inele florilor,

ă şi grea, la p

ăvară, ademe

oţelul, numit

ele-i vine de

, anthos – car

lor) şi nivalis

zilor permane

D

aniversarea un

galbene; prefe

ărbătorirea nun

et de trandaf

ru.

ru nunta de

en-aurii este c

nimeni nu se

iar şi de câmp

i, recunoştinţ

Ghiocel

Prof.

Membru a Facult Universitat

ntre arbuştii

şii îndrăzneţi,

iu întreg no

el dând semn

picioarele lui

enitoare prin

Galanthus n

la cuvintele

re înseamnă f

– care înseam

ente (aluzie la

nui bărbat se

ferabil, garoafe

nţii de argint

firi roşii, cu 2

aur, buchet

el mai indicat

va supăra dac

p, modestă, pe

ţei, al respect

lul

dr. Constan

al Academiei Ratea de Biolo

tea „Al. I. Cu

pădurilor, a

, mâţişorii lui

ianul de pol

nalul învierii n

se iţeşte cea

gingăşia ei e

nivalis în lim

greceşti gala

floare (aluzie

mnă înzăpezit,

faptul că plan

e aduc, în ge

e.

este recomand

2-3 boboci a

tul de crizan

t.

că primeşte o

entru că floare

tului, admiraţ

ntin Toma

Române ogie uza” Iaşi

alunul este p

vărsând prim

len ce-l avea

naturii după o

dintâi florici

este ghiocelu

mbajul botani

a – care înse

la culoarea a

care creşte în

nta îşi face ap

eneral,

dat un

albi în

nteme

floare

ea este

ţiei şi

printre

măvara

au în

iarnă

ică de

ul sau

ştilor;

eamnă

albă a

n zona

pariţia

chiar

de î

arătâ

unde

mici

înălţi

iasă

plapu

primă

imnu

pe pă

de v

surâs

reci,

şi lum

întins

şi oa

gura,

grijă

aceea

timpu

uneo

posib

trecu

zamb

scurt

albe

moar

puţin

foart

trebu

mugu

zăpez

ascuţ

moar

o trud

sub e

vezi

r înainte de top

îndrăzneţ, reu

ându-şi frunze

şi numele de

plante ierboa

ime deasupra

la lumină m

umă de un a

ăverii. Cum s

ul triumfal al n

ământ. Când

ânzătoarele d

s de mulţumir

când babele-ş

mină, flori, câ

sul ogoarelor.

amenii mari, î

, întrebându-l

Poeţii l-au

: ghiocel, plă

a ne întrebăm

uriu? Nu-i e f

ri chiar zăpad

bil, pentru că

ută. Ca şi ceap

bila sau lalea

tă, oval-sferică

şi cărnoase.

rte din pădure

nă umezeală r

e timpurii, pe

uitoare ca să to

urul se lungeş

zii, fiind înve

ţit, ce apără b

rte ce-i stau în

dă pentru plăp

După ce

ea iese floricic

acolo, singu

Lohanu

pirea zăpezii)

uşind să stră

ele verzi şi ap

e cavalerul ză

ase perene,

solului). Ch

mai devreme,

alb imaculat,

se arată, e sem

nunţii; orches

îl vezi pentru

din oraş, nu s

re. S-a dus frig

şi scutură cojo

ântec de păsăr

E atâta bucur

îl iau şi, pe d

dacă vor trăi p

u cântat, dedi

ăpândă floare,

m: cum poate

frică de moar

da? Cum de în

ghiocelul s-a

pa sau vioreau

aua, ghiocelul

ă, numită bulb

Nu-i trebuie

e l-au acoper

rezultată din

entru ca rădăc

opească rezerv

şte repede, ie

elit de o frun

bobocul, dar c

n cale, şi stratu

pânda făptură.

a răzbit la lu

ca albă, ce atâ

uratică în m

ul nr. 16, m

). Pe cât de mi

ăbată chiar

poi floarea de

ăpezilor ce i

de dimensiun

hiar dacă une

zăpada reven

ghiocelul est

mn că începe

tra e formată

u prima oară,

se poate să n

gul, chiar dac

oacele. Ghioce

ri, dar şi binec

rie la vederea

după ceafă, c

peste an.

cându-i stihur

de ce ieşi d

să se încumet

rte? Cine-i dă

nfloreşte atât

a îngrijit de h

ua, ca şi crinul

l are în pămâ

b, plină cu mâ

e decât ceva

rit cu un stra

topirea zăpe

cinile să se în

va de mâncare

ese deasupra s

nză în formă

ca săgeată str

ul de zăpadă.

.

umină, gluga s

ârnă ca un clo

mijlocul frunz

martie 201

ic şi gingaş, p

crusta de ză

asupra aceste

s-a mai dat a

ni mici (10-3

eori se grăbe

nind peste el

te totuşi vest

simfonia vieţ

din tot ce e s

chiar strâns b

nu-ţi stârneas

că mai urmeaz

elul anunţă ae

cuvântata mun

lui, încât cop

caută să-l apu

ri pline de înţe

e sub nămeţi

te să răsară a

ă forţa să străp

de repede? T

hrană încă din

l sai brânduşa

ânt (sol) o tu

âncare în frun

căldură. Fru

at apărător. A

ezii, sau din

ntindă, să sug

e din bulb. În

solului sau ch

ă de glugă cu

răpunge şi fru

Orice s-ar spu

se dă la parte

opoţel. Trebui

zelor moarte

11

pe atât

ăpadă,

eia; de

acestei

30 cm

şte să

ca o

titorul

ţii, cu

suflare

buchet

că un

ză zile

er cald

ncă pe

piii, ca

uce cu

eles şi

.....De

atât de

pungă

Totul e

n vara

a, ca şi

ulpină

nzele-i

unzele

Ajunge

ploile

gă apa

capăt,

hiar al

u vârf

unzele

une, e

e şi de

e să o

şi a

creng

o rup

un m

la via

tot; la

să-şi

frunz

mult

soare

cinev

ginga

lăcrăm

două

pată

colo,

de so

p. 72

gilor uscate, s

pi. Aşa plecată

mare rost: să r

aţă. Chiar cân

as-o să dea o

adune rezerv

zuliţe bazale v

5 mm, zăm

elui. Iar dacă t

va drag, măca

aş, mai frum

mioara.

Floarea, p

rânduri de fo

verde de form

măresc farm

omnul iernii,

pre a-i înţeleg

ă cum stă, se

răspândească

nd o rupi, nu-i

altă floare în p

va anului viito

verzi, ca nişt

mislite pentru

tot o rupi, o c

ar priveşte-o c

mos, chiar dac

peste tot albă

oi, cele dinăun

ma literei V;

mecul şi ghide

în căutare d

ge farmecul d

roagă parcă s

neauzitul înde

smulge şi bul

primăvara viit

or, prin ajuto

te panglici su

u a face foto

cumperi gata r

cu atenţie. E

că nu miroas

ă pe dinafară

ntru fiind încon

alte câteva d

ează spre floa

de polen şi d

eplin. Nu-ţi v

să n-o rupi, că

emn la dezmo

lbul; nu o om

toare; lasă-i p

orul celor dou

ubţiri şi late d

osinteză la lu

ruptă sau ţi-o

tot ce poate f

se ca zambil

ă, ca şi crinu

ndeiate la vâr

dunguliţe verz

are albinele am

e nectar. Pe

B

vine s-

ăci are

orţire,

orî de

putinţa

uă-trei

de cel

umina

oferă

fi mai

a sau

ul, are

rf cu o

zi, ici-

meţite

lângă

gingă

meşt

sensi

– aca

frunz

Bulb

şi se

arbor

până

munţ

înşea

însă o

Gala

suede

grupă

sau

răspâ

3 spe

pete

G.pli

cărpi

floril

pe do

plant

vânz

chiar

ce tr

primă

primă

licori

tratam

curar

medi

reum

otanic

ăşie, îmbină ş

eră în toate

ibilitate se exp

ademicianul pr

Viaţa gh

zele îşi îndep

ul trebuie din

eminţele mici

rilor. Planta do

Ghiocelul

sus, în zona

ţii noştri, înfl

ală, înflorind î

o fac puţini in

Ghiocelul

anthus nivalis

ez Linné; el

ă a monocoti

cu rizomi. G

ândite în estu

ecii, două dint

verzi pe floa

icatus, întâlni

iniţă; cea de-

le sale mari şi

os; această sp

tele fiind ades

ătorii mânaţi

r dacă în anul

rebuie cu ma

ăvară.

Ghioceii

ăverii, ci şi su

inul în bulb

mentul paraliz

ra, o otravă p

icina popular

matismului.

ă

Lohanu

i măiestrie. E

e, cum cu

prima cunoscu

rofesor Ion Si

hiocelului e s

plinesc cu h

n nou umplut c

i, ce se coc

oarme somn

l creşte prin p

subalpină, ati

orind în lunil

în luna decem

ndivizi.

l cel mai răsp

, botezat aşa

aparţine fami

ledonatelor, a

Genul Galant

ul bazinului m

tre ele, ghioce

are, în loc de

indu-se numa

-a doa specie

i parfumate, d

pecie invadeaz

sea smulse făr

doar de dori

viitor nu vor

ai multă grijă

nu sunt, îns

ursa unor preţ

şi nivalina în

ziei infantile ş

puternică ce p

ră ghiocelul

ul nr. 16, m

o operă de ar

aleasă simţi

utul savant şi p

imionescu.

scurtă. După

hărnicie funcţ

cu mâncare pe

în ovar. Pe

lung până la o

păduri şi fâneţ

ingând altitud

le februarie ş

mbrie; este o im

pândit la noi e

a de frumos d

iliei Amarylli

alături de atât

thus cuprind

mediteranean. L

elul grecesc –

e una, şi ghio

ai în pădurile

e este uşor d

după frunzele

ză pieţele noa

ră milă, cu bu

inţa de a câşt

ma găsi tot at

ă protejate ac

să, numai gi

ţioase substan

n flori, subst

şi cu acţiune n

provoacă para

se folosea l

martie 201

rtă a naturii, a

ire şi neîntr

povestitor al n

ce a dat flo

ţia de fotosi

entru anul viit

urmă vine u

o nouă primăv

ţe umede, de

dinea de 1600

i martie; rare

mprudenţă, pe

este, cum spun

de marele bo

idaceae, din m

tea plante cu

de vreo 15 s

La noi în ţară

G.graecus, cu

ocelul dobrog

de stejar pu

de recunoscut

cu margini în

astre în ultimi

ulbi cu tot, de

tiga, cu orice

tâtea plante. I

ceste vestitoa

ingaşii vestito

ţe numite alca

tanţă cu acţiu

neutralizantă p

alizia muşchil

la spălături c

11

atât de

recută

naturii

oarea,

nteză.

tor, ca

umbra

vară.

la şes

0 m în

eori se

e care

neam,

otanist

marea

bulbi

specii,

ă cresc

u două

gean –

ufos şi

după

ndoite

ii ani,

e către

e preţ,

ată de

are de

ori ai

aloizi:

une în

pentru

lor. În

contra

murin

casa

lume

(tatăl

a pre

aştep

desfă

pentr

natur

dar ş

topire

fiinţe

D R

I

reformcurricconteidentpornigener

ierarhprovodiscustructcaraccealaales cfundaaceas

S

p. 73

Legenda

ndu-i soţia, s-

părintească.

a largă şi de

l) s-a pornit în

făcut şi el în f

Iată, deci

ptăm cu nerăb

ăta, pentru a n

ru a-l oferi c

rii din zona n

şi îndrăzneal

e, spre a lăsa

ele care s-au o

Demersul e între her provocări

Repere pent

I. Premabor

istematizarcercetare, educaţionaculturilor

mei educaţioculei naţionalemporană. Atificarea a douim în acest sturică, alta, care

Prima cahizare a priorocator în eduursiv şi decizioturile comun

cterizate îndeoaltă parte, confcu o nouă şi amenta reformsta le compo

S

spune că g

-a recăsătorit ş

Copiii, 4 fete

e supărare s-

n căutarea lor,

floare.

i, pe scurt, p

bdare după ac

ne bucura, pe

celor dragi, s

oastră temper

lă, deoarece

loc căldurii, c

odihnit sub pla

educaționalrmeneuticaile multicul

Prof. Lucia

tru o sociol

mise şi dimensrdare rea tematic-ca celor de

ale, coroborateşi a informa

onale, respecle pe noi perAspectul aceuă grupe marudiu: una, care exprimă o ca

ategorie de crităţilor acestuucaţia româneonal, raportul

nităţilor sociaosebi prin divefruntată astăziglobală paradma în educaţortă astăzi p

ghiocelul a a

şi mama vitre

e şi 4 băieţi,

-au prefăcut î

dar nu i-a gă

povestea ghio

ceastă lungă

entru a ne fac

semnificând t

rată, eleganţă,

înfruntă zăp

care să trezea

apuma cu omă

l în actualita alterității lturalismul

n Dragoş C

ogie a educ

siuni pentru

curriculară aactivitate, câe cu fenomenaţiei, sunt asctiv sunt prspective interesta conducri de cauze dere apartine de auzalitate spe

cauze, generui discurs, deoească, fundam angajat în mle contemporersitate, şi unii cu reaşezare

digmă educaţiţie, în multipe calea com

avut 8 copii

gă i-a alungat

s-au împrăşt

în flori. Ghio

sit şi de supăr

ocelului, pe

iarnă, pentru

e să fim mai

trezirea la vi

, puritate, gin

ada, invitând

ască din somn

ăt.

tate, şi

lui

urelea – Sib

caţiei

o astfel de

a domeniiloât şi a domenologia globastăzi fundameremisele reaşrculturale în lce, inevitabile la care trebuo cauzalitate cifică.

rează o ordinopotrivă nova

mentând currimod definitoriu

rane, pe deoitatea şcolară, a valorilor, daonală, ce se vple forme pe

municării mes

Pe

i dar,

t de la

tiat în

ocelul

rare s-

care-l

u a ne

buni,

iaţă a

ngăşie,

d-o la

n toate

biu

r de eniilor lizării entele şezării lumea l, la uie să strict

ne, o ator şi icular, u între oparte,

pe de ar mai vrea a e care sajului

paideeconstruceducdar insocieintensociaşi mindivimplisocieperspcontedivercetăţcaracceea care trebua asieducInterdemoîncâtconte1996

sunt educmultiparadaceeapreţucreştmai

Editu

educa

edagog

eic 1 (lingviomică, culturturile psiho-saţie prin comntensificarea

etăţii informaţnse într-un răal, mobilitatea

modul în carviduale, comuicaţiile și, îndetăţii în rapopectivă a eemporane, dinrsitatea cultureanului dezircterizat prin d

ce au ele comtrebuie sa se

uind să devansigura o remodabilului prin culturalitatea ocratice şi vizt ei să facă cextele mutiplic6).

Fig. nr. 1 (Cele

O a douaspecifice, adiaţie, educabiliculturalismuldigma educaţa care face ca uite, trăite, fărere şi aport cbun în educa

1 Liviu Plugar

ura Psihomedia, 2 Ştefan Popen

aţional, Editura

dimensiunea

logică a deschiderii

și acceptării diversității

gie

Lohanu

stică, etnică,rală). Mozaicusociale ale ace

municare, nu einterdependenţionale în careăstimp scurt, a internaţionale acestea in

unitare şi socdeosebi, raporort cu educaeducației intncolo de dificrală, îi revinerabil social 2diversitate, prmun și diferitremodeleze în

seze conservatdelare calitati

ea însăşi, pconstituie „o

zează pregătircea mai bunăcării sistemelo

e patru dimensiun

a categorie deică aparţin de l şi educator lui. În acest ţională actualdiferențele cu

ră însă a fi sucalitativ, deopaţia intercultu

ru, Mariela PavSibiu, 2007, p

nciu, Pedagogia Polirom, Iaşi,

Interculturalitate

și

multiculturalism

dimensiunea

psiho‐socială

‐dimensiune

a paradigmei intercultur

ale

ul nr. 16, m

, religioasă, ul culturilor aesteia, obiecteste nicidecumntelor dintre şe existăm, scde ordin poă crescută a fo

nfluențează cciale, evidenţrtările atitudin

aţia şi schimerculturale,

cultătile aceste rolul, deloc 2 . Pentru carin “coexistent” este o realin actualitate etorismul şi ineivă şi eficient

pe linia educaopţiune ideolrea viitorilor ă alegere şi or de valori”

ni ale intercultura

e cauze o repraportul carepe calea intsens, schim

ă este una dulturale să fie urse de conflipotrivă, prin urală. Astfel a

valache, Educaţp. 30-31. ia alternativă. I2001, p. 187 –

dimensiunea

cultural‐educațional

ă

martie 201

socială, poactuale, formivate permanem o realitate şcoală şi exigchimbările aleolitic, economforţei de muncotidian existţiază în primnale ale mem

mbarea. Din ainstituției şc

teia de adaptafacil, de form

a statutul elenţa identităţilitate obiectivăeste şcoala, acerţia, tocmai ptă a socialuluaţiei intercultlogică în sociecetăţeni în asă se oriente(Constantin C

alității)

prezintă aceleae se angajeazăerculturalităţi

mbarea propude viziune și

înţelese, accect ci, dincontfolosirea a ceaceste cauze,

ţia intercultural

Imaginarul 188.

11

olitică, mele şi

ent în nouă, enţele erte și mic şi că, dar enţele

m plan mbrilor

acestă colare are la

mare a evilor, lor cu ă, Cea ceasta pentru ui şi a turale. etăţile

aşa fel eze în Cucoş,

a care ă între i şi a

usă în fond,

eptate, tră, de e este strict

lă,


specifice poartă în natura lor responsabilitatea educativă pentru viitor şi puterea de regenerare, de reafirmare, de reaşezare a aptitudinii de a valoriza. Există în realitatea catedrelor din diferitele şcoli, contexte multiple care determină, chiar provoacă şi impun o abordare interculturală în sfera educaţiei, a inter-relaţionării dintre educabil-educaţie-educator. Esenţialmente însă, toate pornesc de la aceeaşi sursă: înmulţirea situaţiilor educaţionale noi în care grupele de elevi, clasele, şcolile şi liceele sunt caracterizate prin diversitate 1 . În Romania, de exemplu, în școală există elevi aparținând unor etnii diferite (rromanes, germani, turci etc.), de religii diferite, dar expresie a unei istorii comune și, mai nou, odată cu migrația forței de muncă și a globalizării, chiar elevi purtatori ai unor cu totul alte forme psiho-culturale (chineză, arabă, africană). Într-un asemenea univers cultural-educațional și psiho-social divers, se impune restructurarea pe fond (și nu doar mimarea) atitudinilor față de alteritate prin limbajul pedagogic utilizat, strategiile didactice integrate în vederea atingerii unui optim în educația interculturală pe fondul valoric al noilor generații. În această direcție, lent dat consistent, urmează să se realizeze progresul pe care îl inregistrează înțelegerea identității personale și a celei de grup ca “una construită printr-o logică a deschiderii și nu a închiderii” 2 sau, dupa Micheline Rey, trecerea de la logica “mono” la logica de tip “inter” 3 . Prin dimensiunile interculturalității se înțelege raportarea la problemele pe care educația prin comunicarea sa adecvată le implică în cercetarea psihopedagogică în vederea implementării și aplicării acesteia în școală. Distingem astfel cel puțin patru dimensiuni ale interculturalității, astfel:

- dimensiunea psiho-socială; - dimensiunea cultural-educațională; - dimensiunea logică a deschiderii și a

acceptării; - dimensiunea paradigmei intercultural

Aceste patru dimensiuni comportă în înțelegerea și aplicarea lor, o așa numită hermeneutică a alterității, construind în demersul curricular, atât teoria, dar și practica de abordare a interculturalității și multiculturalismului din perspectiva mediatorului psiho-social și cultural-educațional (profesorul) în raporturile angajate din perspectivă didactică pe linia educator – educabil – educare. Interculturalismul pentru a fi eficient aplicat în educație se fundamentează pe trei strategii:

a). – strategia autointerpretativă – comportă recunoașterea și acceptarea caracterului dinamic și multiplu al

1 Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi

interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 60 2 Idem, op. cit., p. 86. 3 Micheline Rey, De la logica ,,mono” la logica de tip ,,inter”.

Piste pentru o educaţie interculturală şi solidară, p. 153 în Pierre Dasen; Christiane Perregaux; Micheline Rey, Educaţia interculturală, Editura Polirom, Iaşi, 1999, p. 200; Constantin Cucoş, op.cit., p. 130.

apartenențelor psiho-sociale și cultural-educaționale, concomitent cu efortul și disponibilitatea de înțelegere a celulilalt, pornind educațional de la conștientizareatrăirilor și experiențelor proprii;

b). – strategia heterointerpretativă – explică datele unei culturii, alta decît cea proprie, cu ajutorul fenomenologiei deschiderii și a acceptării transculturale pornind de la dialog și ascultare, prin logica manifestă pe diferitele canale de comunicare ale disciplinelor socio-umane;

c). – strategia relativizării critice – care presupune în mod simultan identificarea și caracterizarea elementelor susceptibile de a îngreuna procesul înțelegerii altor culturi și a altor comportamente umane4.

I. Comunicarea interculturală – mediată și modelată prin educație.

Ideea esențială de la care se pornim în acest studiu, este aceea a admiterii, a întelegerii și a acceptării faptului că desfășurarea procesului de învățământ în clase/școli eterogene și pluriculturale este o realitate obiectivă, în curs de consolidare și expansiune5 într-un numar din ce în ce mai mare de sisteme școlare, chiar și în unele care nu au cunoscut, până de curând, acest aspect al conviețuirii interculturale. O abordare pedagogică eficientă este aceea care face din diferențele culturale un avantaj, o potențială sursă de îmbogațire pentru fiecare participant, și câtuși de puțin, un handicap care trebuie ascuns și care generează anxietate, izolare, înstrăinare și chiar complexe.

3. Valori interculturale promovate de școală

3. Valori tradiționale promovate de școală

1.deschiderea spre noi dimensiuni ale cunoașterii

1. afirmarea unei ierarhii fundamentată pe achiziții cognitiv-informaționale

2.pluralism și acceptabilitate a diferențelor și diversităților

2. ierarhizarea valorică a claselor și elevilor pornind de la criteriul mediilor obținute

3.înțelegerea și valorizarea potențialului educațional și cultural în contexte și cadre noi

3. neînțelegerea reală a diferențelor și izolarea elevilor problemă

Fig. nr. 2 Tabloul celor trei valori (Valori interculturale vs. valori tradiționale)

4 Cezar Bârzea, Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1995, p. 74; Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 54-55; Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educaţia interculturală, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007, p. 108.

5 Constantin Cuco�, op. cit., p., 106; Liviu Plugaru; Mariela Pavalache, op. cit., p. 108 – 109.

Pedagogie

care a legîntre acestşi a a– eddeschastăzsociatransp(eleveducaşcolademesă ddezircultupe no

Inter

- o multi

- idmanicultivși alte

- reapedagsocioreform

românBatârteren,Stănc1996,

p. 75

Inter-relaţvizează restab

găturilor între educaţie şi

tui demers psiasigura cadrulducator şi edhis în mod reazi, necesar prală deservită punerea în re

v), educarea şiator, (cadru

arităţi şi studersului exercitdeservească erabil social, dural-educaționoi fundamente

rculturalismu

nouă abordaiculturalismul

dentificarea rifestare a divarea atitudinieritate;

alizarea unui gogică la înce

o-culturale impmă și migraţie

1 George Sabă

nească, Editura, Sociologie. Pr, Editura Psihom

ciulescu, Teorii , p. 32.

ţionarea cultubilirea şi reconsocietate şi cudezirabilitate iho-social şi cl general adecducaţie, fundaal şi nu doar mrivind finalită

de şcoală. alitatea zilnici educaţia (pr

didactic adiul pentru îtat global de eficient și cdin perspectivale prin reașe

e1.

ul în educație

are a orizontlui, a toleranțe

reală, deschiversităţii şi i de respect şi

răspuns specercarea de solupuse de amploe;

ău, Societatea ca Economică, Brobleme teoretimedia, Sibiu, 20sociologice ale

urală în educnstruirea în multură, între c

socială. Obicultural educacvat unei întâlamentându-semimat, cum adăţile educaţion

Procesul încă a triadei forocesul şi sistabilitat) vizâîntreaga viaţăprofesorul –

calitativ, formva finalitățiloezarea paradi

e presupune:

tului valoriloei și diferențel

iderea unor diferenţelor

i de acceptare

cific și concruţionare a unooarea fenomen

cunoaşterii. O p

Bucureşti, 2001,ce şi analize al003, p. 155 – 1e educaţiei, Edit

caţie este promod activ şi imcultură şi popuiectivul esenţaţional este delniri, între edu

e astfel un ddeseori se întânale prin comn sine cons

ormată din edutemul) şi medându-se finală dar şi eficmediator care

marea cetăţeaor psiho-sociaigmei educați

or din perspelor;

noi direcțiprin învățar

e faţă de diver

ret din perspeor consecinţe pnelor de schim

perspectivă p. 35; Dumitru

le investigaţiilor157; Emil tura Polirom, Ia

ocesul mediat ulaţie, ţial al e crea ucabil dialog âmplă manda stituie ucabil diator-litatea cienţa e vine anului ale și ionale

ectiva

ii de rea și rsitate

ectivă psiho-

mbare,

u r de

aşi,

- previntraș

liberaperspvăzutastfelinteleeduccentrca pAstăznoastaceştimplişi stdeţinatitudcompcontebirocdemecoplemişcaviitoracestîn iedevineducactuape cpsihosunt româdiscipimputrans

al CoPoliro

socioSocio

Editu

al CoPoliro

venirea şi atenșcolare, interș

II. 1. Interepers

Democratalizarea actupectivă paidet ca finalitate l încât educaţiectual-cognitivabilui în centrare a demersuroces are unzi educaţia retre pentru copti tineri, pentrică, pentru a-iatusurilor soc

nute şi utilizatdine înţeleaptplexe şi inemporană 4 . cratizare, persurile educaeşitoare şi anuare şi transforr cetăţean, intuia, cu ajutoruerarhia socialăne astfel, elații intercultualitate. Exceptare intercultu

o-sociologie dabia la înc

ânească în aceplină ca atare

une. Totuși cîpuse în activit

2 Jacques Del

omisiei Internaţiom, Iaşi, 2000,

3 Dumitru Batlogică, Editura

ologie, Editura P4 Liviu Plugar

ura Psihomedia, 5 Jacques Del

omisiei Internaţiom, Iaşi, 2000,

Lohanu

nuare a conflișcolare;

elaţionarea cuspectiva mult

tizarea cultuului educaţioeică fiind act

educaţională ia, să devină av şi ca temetrul acţiunii eului educaţion

neori rezultateeprezintă transpii şi tineri, deru competiţia i forma pe aceciale funcţie te3. Se impuntă faţă de schnterdependent

De-a lunguprin inerţieaţionale, îşi aume aceea de armare, respec

nstrumentele dul cărora să-şă și în cea alementul funurale, conceptând demersuuralitatea le pde la Iași și Cluceput, iar apest domeniu, se în curriculaîteva direcții tatea didactică

ors, Comoara lionale pentru Ep. 10. tîr, Educaţia, AnUniversităţii L

Psihomedia, Sibru, Mariela PavSibiu, 2007, p

ors, Comoara lionale pentru Ep. 69.

ul nr. 16, m

ictelor intragru

ulturală prin ticulturalism

urii a atrasonal, paradigtualmente cenodată cu nou

accesibilă pubi al muncii2ducaţionale p

nal pe educabie neclare ori spunerea în reemersul urmăpe care socie

eştia în vederede competen

ne totodată cahimbările şi mte ce caraul timpului

e, tradiţionaasumă astăzi a trasa perspe

ctiv de a furnide orientare şi afle menireaa valorilor 5 .damental al pt nu tocma

urile de clarifipresupune făuj, cercetărileplicațiile făcsunt astăzi maa autohtonă în

principale deă sunt:

lăuntrică. RapoEducaţie în seco

naliză şi posibiLucian Blaga, Sibiu, 2007, p. 17valache, Educaţp. 86. lăuntrică. RapoEducaţie în seco

martie 201

upale, intergru

educaţia dinului:

s după singma esenţialăntrată pe edu

ua comandă soblicului larg, c. Situarea act

printr-o permail şi nu pe edu

chiar îndoieealitate a afecărind a-i pregăetatea cunoaştea ocupării locnţele achiziţio

a educaţia să amutaţiile profacterizează l

caracterizată alist-conservao responsab

ctivele unei luiza educabilulşi muncă, neca, rostul şi locu Interculturalconstrucției

ai bine definicare ale sensăcute de școae pe acestaă diute de cerc

ai mult sporadncă lipsind, de acțiune ce

ortul către UNEolul XXI, Editur

ilităţi de investigibiu, p. 44-46; I

74 – 175. ţia intercultural

ortul către UNEolul XXI, Editur

11

upale,

n

ne şi ă din ucabil ocială, ca bun tivă a anentă ucație elnice. cţiunii ătii pe terii o curilor onate, aibă o funde, lumea

prin atoare, bilitate umi în lui, ca cesare ul său lismul

unei nit în surilor ala de irecție etarea

dice, o deși se

pot fi

ESCO ra

gaţie Idem,

lă,

ESCO ra

disemeducaexisteprogr

specimultiinterda caconti

introdintercpozitînvățpregădiscip

provoîn ech

deschcelălavalorprin presuegaliza difpedag

Editurde PeLazărcurricEditur

p. 76

- demersuminarea eduaționale existe în termeni ramelor școlar

- demersifice axate piculturalismuldisciplinaritatdrelor didactinue a acestora

- demerducerea în pculturală, asptive, ca rezultțământ, la carătire-abilitare plină;

- demersuocări educațiohipă semestria

Educaţia hise, de accepalt”, recunoaşrificarea pozit

aplicarea upune, promozarea şanselorferenţelor cultgogice. Şcoala

1 Lăcrămioara

ra Didactică şi reti, Educaţia î

r Vlăsceanu, Şcculumul învăţămra Polirom, Iaşi

ul de tip infuucației intetente astăzi în

reali o modre în acest sen

sul modular pe tematica clui, aceste moe, aspect caretice sub forma ;

rsul de tipplanul de învpect care ar tat o încărcarre s-ar adăugaale profesori

ul interdisciplonale sub formal, sau anual s

interculturalăptare şi înţeleşterea şi respetivă a relaţiilopolarităţii s

ovarea unor pr în educaţie şturale pentru a este principa

a Crenguţa Oprepedagogică, Bu

în schimbare, Eoala la răscrucmântului preuni, 2002, p. 78 –

uzional, obiecerculturale n trunchiul codificare a plans;

prin introducomplexă a inodule având implică o abi

ma perfecțion

p disciplinar vățământ a d

avea dincolore suplimentaa în mod inevilor care să p

linar prin aboma sinteyelor șsau chiar pe ci

ă promovează egere fireascăectarea diferenor de egalitate superior-inferipolitici şcolarşi a unor strata le transfor

alul spaţiu al î

ea, Strategiile ducureşti, 2006, p

Editura Spiru Hace. Schimbare şiversitar. Studiu80.

ctivat didacticprin discipomun, însă făanurilor cadru

cerea unor mnterculturalităun grad ridicilitare suplime

nării și a for

care urmdisciplinei eduo de fațeteleară a planurilvitabil costurpredea o asem

ordarea acesteștiințifice, reaicluri de învăț

atitudini toleă a raportuluinţelor cultural

între oameniior. Deasemre care să petegii de valorirma în noi reînvăţării plura

didactice interap. 106 – 107; Aaret, Iaşi, 1996,i continuitate înu de impact, vo

Pe

c prin plinele ără să u și a

module ății și cat de entară rmării

ărește ucație e sale lor de ile de

menea

ei noi alizate țare1.

erante, i ,,eu-e prin şi nu

menea, ermită ificare esurse alităţii

active, Andrei p. 25; n ol I,

cultucultudeprisuperjudecse limspeciconsounei şcolaspațicomuprofemodeatenţacţiuperspînchibazatîntr-ocultuform

- achconteprejudifer

- stracapitdeop

- clarpornimoştpot isocia

- atitechip

- de formşcolasocia

eficreacur

Poliro

demer

edagog

urale prin preţura fiecărui actinderea preţuirioare şi infercate și acceptamiteze în moifice în cadrulolidarea aborviziuni holist

ar, ci şi în leiul extraşcolunităţi, mass-mesorului, care ele şi prograţie spiritului duni fiind așezapectivă este aise te tip tradtă pe toleranțo lume a plururale. În acest

marea de comp

hiziţionarea dexte reale udecăţi, etnocite etnii, rase,

ategii de predtalul psiho-socotrivă al educ

rificarea proprind de la actenirii sale culinteracţiona cal-culturală);

tudini intergrupelor de lucru

a lua o decizmula strategii dară a elevilorale.

Impunereciente de rea

aliza începânrriculum int 2 Emil Stănciu

om, Iaşi, 1996, 3 Emil Păun; D

rsuri aplicative

gie

Lohanu

ţuirea diversitor social partirii valorilor rioare, ci exiaate ca atare. od exclusiv ll unei disciplirdării sale inttice; nu poate egătură și intlar (familie,media). Se reîşi depăşeşte

me, acesta trde iniţiativă şată astăzi pe

acela de a facdițional și etnoă și acceptarealității valorilsens prin eduetențe specific

e cunoştinţe (teorii şi c

centrism etc.,spaţii cultura

dare-învățare-cial și cultura

cabilului;

riei identităţi ceste temeiurilturale şi să în

cu cele ale un

upale şi interși trasarea tem

zie, de a rezode predare şi ar din diferite

ea în planualizare a edu

nd cu nivelultercultural. I ulescu, Teorii sp. 70. Dan Potolea, Pee, Editura Poliro

ul nr. 16, m

ităţii, a notei ticipant2, ea tpluriculturalestă valori speInterculturali

la transmitereine particulareterdisciplinarefi concepută

terdependență, grupuri emarcă şi o se astăzi funcrebuind să acşi creativităţiielev3. Rolul

ilita tranziția ocentric la o e, rezultat al ilor și a identicația intercultce și derivate

social-umane concepţii de, caracteristicale, grupuri şi

evaluare diferal-educațional

culturale și rei (să aibe o nţeleagă cum nor grupuri d

retnice pozitivmelor de realiz

olva conflicteactivităţi care

etnii, cultur

ul educativ ucaţiei intercl ,,zero”, aceIată câteva

sociologice ale e

edagogie. Fundom, Bucureşti, 2

martie 201

distincte adutrebuind să fore. Nu există ecifice care tritatea nu trebu

ea unor conţine, ci să urmăre ca fundamedoar pentru mă psiho-sociaasociale, inst

schimbare a rţia de a comcorde o mai i, centrarea înl școlii din acde la comunsocietate des

interculturalistăților psiho-sturală se vor uprecum:

și folosirea espre stereotci ale eleviloclase sociale)

renţiată, funcl al educatoru

elaționarea vaînţelegere clexperimentel

de altă proven

ve prin constzat;

e intergrupale vor facilita r

ri, grupuri şi

a unor straculturale se pela al creării

direcţii pe

educaţiei, Editu

damentări teore2002, p. 78 – 8

11

use de rmeze valori rebuie uie să nuturi rească ent al

mediul ală cu tituţii,

rolului munica

mare ntregii ceastă

nitățile schisă, smului socio-urmări

lor în tipuri,

or din

ţie de ului și

alorică lară a le sale nienţă

truirea

, de a reuşita

clase

ategii poate unui care

ura

etice şi 1.

acecultdividenspe

4. -recununui comustudisuccunui

Prineduc

• Ded

• Mîcimt

• Fap

• Mc

• Mnc

axiolo2002,

p. 77

esta se poate turale în to

versităţii și ntităţi; 3. - re

ecifice grupu

- folosirea noaşterea su

grup; 6. - unităţii locaiul continuu eselor şi a grup1.

ncipiile intcaţie:

Dialogul întreducabilul, înderuleze pe baMedierea cultîn mod activcunoştinţe, dâinteriorizare şmedii de exptestarea scrisăFormarea eduatitudinile caproprii; Medierea psicategoriile de Medierea cultuneutră, ci rezucare răspunde

1 Liviu Anton

ogice şi transdis, p. 102.

axa:1. - pătot mediul îîntărirea, r

ecunoaştereaurilor etnice;

diferitelor ucceselor şivalorificarea

ale; 7.- ant al comunitperformanţe

terelaţionări

re educator, nţeles ca eleazele principiuturală prin eduv exprimareând dovadă şi valorificareprmare psihoă, activitatea pucabilului să are să-i faci

iho-socială pelevi; urală prin eduultatul conștieunor obiectiv

nesei, O introdusciplinare ale e

trunderea divînconjurătorrespectiv afa sărbătorilor

experienţe i a contribua în curricutrenarea tututăţii locale; elor din pers

iirii multi

văzut ca forev, familie, aului de egalitaucaţie şi cuno

ea propriei cde competen

ea acestora po-sociale, cheractică şi, mac

fie completiliteze afirm

prin educaţie

ucaţie şi şcolarent și asumatve clare;

cere în pedagog

educaţiei, Editu

versităţii etni; 2. - preţ

firmarea pror şi a festivit

în învăţareuţiilor membulum a resururor copiilo8. - interprespectiva valo

iculturale

rmator culturalţi factori, ate; oaştere să faciulturi a prop

nţele deţinutepe diferitele cestionarea vechete; tată de valorarea persona

e să vizeze

rizare nefiind , al unor aleg

gie. Dimensiunura Polirom, Ia�

ice şi ţuirea opriei tăţilor

; 5.- brilor rselor or în etarea orilor

prin

ral şi să se

iliteze priilor e prin căi şi

erbală,

rile şi alităţii

toate

deloc geri şi

nile �i,

• Mo

Rapofunda

- mufiind transcompîntr-ointră impu

- intgrupuîn ac

- trconvintercglobaaparț

- edcomutrei rvalorprovo

Bibl

Psihom

Editur

Editur

pentruPerreg

Bucur

Editur

investi

Iaşi, 1

Comis2000.

sociol

Didact

2 CaUnive

intercMarie2007,

Medierea cuoferind doar cortul multiculamentează pe

ulticulturalitatdiversă, mu

națională. parativă, coexo societate în

în contact/adune.

terculturalitaturilor psiho-soelași spatiu,

ransculturalitavergente, oareculturalitatea alismul acținține de holistic

ducatia intercunicare și medramure care poriza și eficienocări cu care a

liografie sele

• LucrăLiviu Plugaru, M

media, Sibiu, 200Ştefan Popenciu

ra Polirom, Iaşi, 2Constantin Cuco

ra Polirom, Iaşi, 2Micheline Rey,

u o educaţie intergaux; Micheline R

Cezar Bârzea, Areşti, 1995.

George Sabău, Sra Economică, Bu

Dumitru Batâr, igaţiilor de teren

Emil Stănciules996. Jacques Delors,

siei Internaţionale Dumitru Batîr, E

logică, Editura UnLăcrămioara Cr

tică �i pedagogicAndrei de Peret

armen Bulzanersitaria Craiov

3 Constantin Cculturale, Edituela Pavalache, E, p. 93 – 94.

Lohanu

ulturală să scâteva chei penlturalitate - urmatorii term

tea care refleultilinguală,

Conceptul xistenta diferin timp și spațdeseori în co

tea accentueaociale cultura

atea, este oecum utopice

odată cu nilor psiho-soca culturii și v

culturală podiere prin modoartă cu ele șintiza actul eaceasta și imp

ectivă ordon

ări editate Mariela Pavalach07. u, Pedagogia alte2001. oş, Educaţia. Dim2000. De la logica ,,mo

rculturală şi solidRey, Educaţia intArta şi ştiinţa edu

Societatea cunoaşucureşti, 2001. Sociologie. Prob, Editura Psihomecu, Teorii sociolo

Comoara lăuntre pentru Educaţie

Educa�ia, Analizniversită�ii Lucirengu�a Oprea, Scă, Bucure�ti, 20i, Educaţia în sch

, Sociologia

va, 2000, p 40.

Cucoş, Educaţiaura Polirom, IaşEducaţia interc

ul nr. 16, m

stimuleze imntru interpretainterculturalitmeni:

ectă starea namultientnică,

accentueazitelor culturi țiu. Purtătorii

onflict, întâmp

ază dimensiuale, entice, rel

o sumă idee, ale multi

mondializaociale și culvalorilor

ate fi, și edularea educai totodată în educației din

plicit școala se

nată aleatori

e, Educaţia interc

ernativă. Imagina

mensiuni cultural

ono” la logica dedară, p. 153 în Pieterculturală, Editcaţiei, Editura Di

şterii. O perspect

leme teoretice şi edia, Sibiu, 2003ogice ale educaţie

rică. Raportul căte în secolul XXI,

ză și posibilități dian Blaga, Sibiu, 2Strategiile didacti006. himbare, Editura

educatiei con

a. Dimensiuni ci, 2000, p. 98-9

culturală, Editur

martie 201

maginaţia creaare.2 tate - educaț

aturala a sociplurireligioa

ză dimenscare se man

i diferitelor cplător sau câ

unea interactigioase care t

eală a acțiuculturalismulu

area valoriloltural-educațio

este, vehicoluațională între aele aptitudinea

perspectiva ne confruntă3.

iu

culturală, Editura

arul educaţional,

le şi interculturale

e tip ,,inter”. Pisteerre Dasen; Christura Polirom, Iaşiidactică şi Pedago

tivă românească,

analize ale . ei, Editura Poliro

tre UNESCO al Editura Polirom,

de investigație 2003. ice interactive, Ed

Spiru Haret, Ia�

ntemporane, E

culturale şi 99; Liviu Plugarra Psihomedia,

11

atoare

ție se

ietății, asă și siunea nifestă culturi ând se

tiva a trăiesc

unilor ui cu or și onale,

ul de aceste a de a noilor

a

e,

e stiane , 1999. ogică,

,

om,

Iaşi,

ditura

i,

Editura

ru, Sibiu,

1996.

curricPoliro

demer

transd

Univer

conflic

pedag

Editur

pentarespe

Rabajurul aibă Din centrAşad

care

Penta.Am pentaechilînălţimijlo) , OM ELE 2.1. C=ρ.

laturaînvelrazel

Ф2 ,

1.4e)

P

p. 78

Lazăr Vlăsceanuulumul învățămâm, Iaşi, 2002. Emil Păun; Dan

rsuri aplicative, ELiviu Antonesei

disciplinare ale edCarmen Bulzan,

rsitaria Craiova, 2Adrian Neculau

ctului, Editura PoŞtefan Bârsănes

gogie, Editura PolAdrian Ibiş, Ado

ra Pansofia, Bucu

Constr a Pi

entru începconvex reaceasta proapoi unind

agonul stelat rectiv pentagon

atăm cele 5 tribazelor respe

un punct com∆VOA ≡ ∆V

rul cercului dar piramida V

Φ=ABVA

agramică deoales această

agonală regulaterale.Elemeime (h) , Vocul lui BC , VM- apotema b

MENTELE P

Calculul apot

Conform a pentagonululit (Vezi FIGe cercurilor c

, deci OAOV

) =>

P

u, Şcoala la răscrntului preunivers

n Potolea, PedagoEditura Polirom, Bi, O introducere îducației, Editura , Sociologia educ2000, p 40.

u; Ana Stoica-Conolirom, Iaşi, 1998scu, Politica cultuirom, Iaşi, 2003. olescentul devianureşti, 2004.

rucţia geomiramidei d Prof. Ioa

put este neceegulat înscrisocedăm la did punctele deregulat sau PEnul convex reg

iunghiuri isoscectiv AB , BC

mun V. DucemVOB ≡ …∆Vcircumscris

VABCDE este

, deci o Pir

arece poate fdenumire pe

lată ale căreentele piramid

VM- apotema VA- muchie labazei (ab) , OA

§2. PIRMIDEI P

temei piramid

Relaţiilor în ui convex iniţi. 1.5) este Фcircumscrise c

2`⇔Φ=

AD=DV`

ruce. Schimbare şsitar. Studiu de im

ogie. FundamentăBucureşti, 2002. în pedagogie. DimPolirom, Iaşi, 200

catiei contempora

nstantin, Psihosoc.

urii în România c

nt în confruntare ş

metrică de Aur

an Spânu - H

esar să constrs într-un ceivizarea cercue diviziune diENTAGRAMgulat învelit A

cele“colţuri alC, CD, DE şim VO ┴ (ABCVOE rezultă pentagonului e o piramidă

ramidă de A

fi construită dentru a o dei feţe lateral

dei sunt cele opiramidei (

aterală (m) , AA =ρ – raza ba

RELATPENTAGRAM

dei în funcţie

pentagramă 1ial şi latura pe

Ф2 , rezultă căcelor două pe

=̀⇔ OAOV

=>ACV

şi continuitate în mpact, vol I, Editu

ări teoretice şi

mensiunile axiolo02, p. 102.

ane, Editura

ciologia rezolvăr

ontemporană. Stu

şi dialog cu profe

Huşi

ruim un pentrc C(O,r). P

ului în 5 părţi n 2 în 2 se o

MA(vezi Fig.1ABCDE.

le pentagrame EA astfel în

C) unde O (Acă punctul O

regulat ABregulată dreap

Aur, sau Pira

dintr-o pentageosebi de pirale sunt triungbişnuite adică

(ap) ,unde MAB- muchia baazei TII INMICE

de raza baze

1.4 c) raportulentagonului coă şi raportul entagoane va

2.ΦA (a).Da

V`D–romb

Mat

ura

ogice şi

rii

udiu de

esorii,

tagon Pentru egale

obţine 1.5) şi

ei “ în cât să

ABC) . O este BCDE.

ptă în

amidă

gramă amida ghiuri ă VO-

M este azei (l

NTRE

ei OA

l dintr onvex dintre fi tot

ar Cf.

=>

2`=

AV

adică

OA=

Φρ

ba

AO=

OV2=ρ2(Ф= Ф2

=ρ2.4

ρФ2 –

=ρ.

OM2

ρ2(Фam ţCD=

CD

tematic

`` =⇔= MVMVV

Dar lui M

ă apotema pira

2.2 Calcu=ρ.

Observăm

(2

22 Φ−Φρ

OM=(

2Φ

=ρ

2.3 Calcu=ρ.

In ∆OVM=VM2 – OM2

4+Ф2+1)/4. T + Ф +Ф2 şi Ф

4Ф2/4 OV2

Observaţi

– ρ adică ( Fi2.4 Calcu

In ∆OMD OM2 = ρ2+1)[1- (Ф – ţinut seama c

= 2.MD OB

(Φ+Φ=

2ρD

că

Lohanu

2`⇔

+=

OVAOV

Fig. 1.5

MV` din Fig.1.

amidei ap =ρ

ulul apotemei

m Fig. 1.5 c

)2

12 +

(2ρф2- ρФ2 –

ulul înălţimii p

M Vezi Fig2 OV2 =ρ2(inând seama Ф+1=Ф2 => O2 = ρ2Ф2 O

ie. Pentru a cog. 1.5) ρФ =

ulul muchiei b

D Vezi Fig 1.52 – ρ2Ф2/4 = 1)]/4 = ρ2(Ф2+

că Ф2=Ф+1 şiB ţinând sea

)+1(4)

ul nr. 16, m

2`

2+Φ=⇔

ρρMV

5

.5 îi corespun

( )2

12 +Φρ(b

i bazei în fun

că OM= OV

– ρ): 2 OM

piramidei în fu

g 2.1 avem (Ф2 +1)2/ 4 –de 1.2 rel.3 a

OV2=ρ2(2Ф2+ФV =ρф(3).

onstrui ρФ ţinOV – OA =A

bazei în funcţi

5 Cf. Th. Pitaρ2(4- Ф2)/4 =+1)(1 – 1/Ф)/i Ф= 1- 1/Ф

ama că CD=

martie 201

(` Φ=⇔ρρ MV

de MV din Fi

b)

nctie de raza

V`- MV`

M = ρ(Ф2 – 1)

uncţie de raza

cf. Th. Pit– ρ2Ф2/4 Oavem Ф4 = Ф3

Ф+Ф2+1)/4

nem seama că A`V. ie de raza baze

agora MD2 = O= ρ2(2+Ф)(2-Ф/4 = ρ2(Ф2+1)/. Tinând seam= 2.MD ob

11

)2

12+Φ

ig. 2.1

bazei

OM=

: 2

bazei

tagora OV2 = 3 + Ф2 OV2

ρФ =

ei AO

OD2 - Ф)/4 = /4Ф2 , ma că bţinem


Fig. 2.1

2.5 Calculul muchiei laterale în functie de raza bazei OA = ρ.

Avem prin constructie Fig.1.5 Φ=ABVA`

şi ţinând

seama de 2.5 rel. 4 obţinem VÀ = AB.Ф VÀ =

12 +Φρ .

2.6 Măsura unghiului diedru format de o faţă laterală cu planul bazei.

In ∆VOM Fig. 1.6 avem tg M =OV/OM tgM =

22

2

=ΦΦ

=ΦΦ

ρρ

ρρ

=>

m(pM) = arctg 2 2.7 Măsura unghiului format de o muchie laterală cu planul bazei.

In ∆VOA Fig. 1.6 avem tg A = OV/OA tgA =ρФ/ρ = Ф => m(pA)= arctg Ф.

2.8 Măsura unghiului diedru format de două feţe laterale . Fie AP ┴VB şi CP ┴ VB (Fig.1.6) , cele două

perpendicuare cad în acelaşi punct deoarece ∆VAB ≡ ∆ VBC şi AP =PC ,=> m[ p (VAB),(VBC)] = m(APC).In ∆APC – isoscel , ducem PN ┴ AC , unde N∈AC şi vom calcula m(pAPN) . In ∆VAB , avem VB . AP = AB . VM şi ţinând seama de rezultatele obţinute la 2.1 , 2.4 şi 2.5 avem AP .

( )2

1.1122

2 +ΦΦ

+Φ=+Φ

ρρρ AP =

( )Φ+Φ

212ρ

. In ∆APN m( p N)= 900 , AN = AC/2

AN=VB/2 AN =2

12 +Φρ => tgAPN = AN/NP

tgAPN = Φ=+Φ

Φ+Φ

1

.2.2

12

2

ρ

ρ => m(pAPN)

= arctg Ф =>m(pAPC) = 2.arctg Ф. 2.9 Măsura unghiului adiacent suplimentar unghiului

diedru format de două feţe laterale. Fie PX o dreptă în prelungirea dreptei AP => măsura

unghiului căutat va fi egală cu măsura unghiului CPX care este unghi exterior ∆APC. Fie m(pCPX) =x , deci x + 2.arctg Ф = π tg(x + 2.arctg Ф)=tg π (tg x +tg2arctg Ф)/ (1- tgx.

tg2arctgФ) 0

12.1

12

2

2=

Φ−

Φ−

Φ−

Φ+

arctgtgtgarctgtgx

arctgtgtgarctgtgx

tgx(1-

tg2arctgФ) +2tgarctgФ = 0 tgx(1- Ф2) +2Ф =0 tgx=

221

21

222 =

ΦΦ

=−Φ

Φ=

Φ−

Φ−=> x=arctg 2 m( p

CPX) = arctg 2(a) 2arctg Ф + arctg 2 = π (b). La acelaşi rezultat se ajungea dacă observam că AM =

MV` = MV (Fig.1.5 şi 1.6) , deci ∆VAM este isoscel => pMVA ≡ pMAV = arctg Ф şi ţinând seama că m(pVMA)= arctg 2 .

2.10 Relaţii între elementele piramidei pentagramice. Rel.2.1- 2.5 şi 2.7 pot fi transcrise şi astfel : a) Muchia laterală = Ф;

Muchia bazei b) Inălţimea piramidei = Ф;

Raza bazei c) Inălţimea piramidei = 2;

Apotema bazei d) Raza bazei = 2/Ф; Apotema bazei Din relaţiile 2.6 , 2.8 , 2.9 deducem următoarea Propoziţie : Unghiul diedru format de ofaţă laterală cu planul bazei

este congruent cu suplementul unghiului diedru format de două feţe laerale, sau ;

Unghiul diedru format de două feţe laterale este conngruent cu suplementul unghiului diedru format de o faţă laterală cu planul bazei.

§ 3. SECTIUNEA AXIALA IN PIRAMIDA PENTAGRAMICA

In Piramida pentagramica VABCDE (Fig. 1.6) fixăm

planul (VAO) care va intersecta cercul circumscris planului bazei în punctul A` diametral opus lui A şi fie M` simericul punctului M faţă punctul O (Fig.3.1) In aceste condiţii ∆VAA` poate fi considerat ca o secţiune axială într-un con de rază OA iar VA`va fi o generatoare a acestuia şi ∆VMM` o secţiune într-un con de rază OM , iar VM` va fi o generatoare a acestuia.

3.1 Definiţie . Triunghiul isoscel în care înălţimea corespunzătoare bazei este congruentă cu baza triunghiului, sau raportul dintre lungimea bazei şi a înălţimii corespunzătoare are valoarea 1,îl vom numi triunghi isoscel“tau“,iar ∆ determinate de înălţime le vom numi dreptunghice “tau”.

Matematică


FIG. 3.1 Exemplu: ∆VMM` în care VO = MM`(Fig. 3.1)

deoarece VO = 2.OM conf.rel 2.10 c) , OM fiind apotema piramidei pentagramice.

Măsura unghiurilor comgruente în triunghiul isocel “tau” este arctg 2, iar pentru a determina măsura celui de al treilea unghi în ∆VMM` ţinem seama de suma măsurilor unghiurlor unui triunghi avem:

m(V) = π – 2tgarctg 2 tgV = tg(π – 2arctg 2) tgV

= - tg2arctg2 2322

Φ==

Φ=

PAVP

OMAO

=> m(V) =

arctg34

(a).

Tinând seama de definiţia tangentei întru-un triunghi dreptunghic şi considerând MR ┴ VM` unde R∈VM`( Fig. 3.1)rezultă că în triunghiul dreptunghic VOM` avem

34

=VRMR

=> MR =4u şi VR = 3u => cf. Pitagora VM

=VM`= 5u => RM` = VM`- RV= 5u – 3u = 2u ,deci avem următoarea

Propoziţie. In triunghiul isoscel “tau” piciorul înălţimii corespunzătoare uneia din laturile congruente determină determină pe aceasta două segmente a căror lungimi

sunt în raportul 23

`=

RMVR

.

Observaţie. Triunghiul dreptunghic VRM` m( p R)= este cunoscut în literature matematică drept ”triunghiul egiptean perfect” deoarece se zice vechii egipteni pentru a construi un unghi drept divizau o sfoară în 12 părţi egale şi apoi formau un triunghi cu laturile de 3 , 4 ,5 unităţi care era dreptunghic.Aceste numere mai sunt cunoscute şi sub numele de “tripletă Pitagorică”.

Remarcă. Din M`R= 2u => u = 5

`2

` VMRM= . Definiţie.

Triunghiul isoscel în care valoarea raportului dintre

lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare ei este 23

îl

vom numi triunghi isoscel “egiptean” .

Acest triunghi se obţine din două triunghiuri

dreptunghice “egiptene” adiacente cu cateta de 4u comună. 3.2 Definiţie. Triunghiul isoscel în care valoarea

raportului dintre lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare ei este 2/Ф îl vom numi triunghi isoscel “armonic” (media armonică dintr 1 şi Ф este 2/Ф ).

Exemplu 1. Triunghiul VAA`. Conform rel. 2.10 b)

Φ=⇔

Φ=⇔

Φ=⇔Φ=

2`2`2.2 VO

AAAAVO

OAVO

OAVO

. Observaţie. Tinând seama de Rel. 2.7 şi 2.9 b) rezultă

că în triunghiul isoscel armonic măsura unghiurilor congruente este arctg Ф, iar măsura unghiului de la vârf este arctg 2.

Exemplu 2. Triunghiul VAM şi respectiv ∆VA`M`.In ∆VAM avem m(pA)=arctg Ф Conf.rel 2.7 şi m(pM)=arctg 2 Conf rel.2.6 şi ţinând seama de Rel.2.9 b) rezultă că măsura unghiului V este arctg Ф, deci ∆VAM este triunghi isoscel “ armonic” cu baza VM. Analog se arată că ∆VA`M` este triunghi isoscel “armonic” cu baza VM`.

Propoziţie. Piciorul înălţimii corespunzătoare uneia din laturile congruente ale unui triunghi isoscel “armonic” determină pe aceasta două segmente a căror lungimi se află în

raportul Φ2

.

Matematică


Demonstraţie. In triunghiul isoscel “armonic” VAM cu baza VM , avem VO ┴ AA` unde O∈AA` , dar Conf. Rel. 2.10

d) avemΦ

=2

OMAO

ceea ce justifică propoziţia.

In ∆VAA` care este triunghi isocel “armonic”fie AP ┴

VA` unde P∈VA` => cf. propoziţiei că Φ

=2

PAVP

.

3.3 In ∆MM`R (Fig.3.1) avem m(pR) = 900 , M`R = 2u , RM = 4u (cf. 3.1) => M`M2 = M`R2 + RM2 M`M2 =

4u2 + 16u2 M`M = u52 => VO = u52 => OM =

5 u . Camera regelui. Diensiunile triunghiurilor ∆VMR ( 3u , 4u , 5u ) ,

∆MRM` ( 2u , 4u , u52 ) şi ∆VOM ( 5 u , u52 , 5u ) pot fi “ansamblate” într-un paralelipiped dreptunghic ABCDA`B`C`D`(Fig. 3.2) astfel:∆BC`D` ,∆ABD

Paralelipipedul dreptunghic cu aceste dimensiuni este

tocmai forma unei încăperi din Piramida lui Keops numiă şi Camera Regelui.

3.4 Triunghiul isoscel arithmetic. In ∆VAA` ducem MV``║ MV ( Fig.3.1)unde M ∈

AA` şi V`` ∈ VO => Cf.Th.Thales OV`` =2

2Φρ.

⇔Φ

=

Φ

⇔=ρρ

ρ``2`` OV

OAOV

OAOM

In ∆AOV`` avem m( p A) =

ρ

ρ2``

2Φ

= arctgAO

OVarctg arctg

21

2

2 +Φ=

Φ arctg ,iar triunghiul îl vom numi

triunghi dreptunghic “arithmetic” deoarece 2

1+Φ este media

aritmetică a numerelor Ф şi 1. Definiţie. Triunghiul isoscel în care raportul dintre

dintr lungimea bazei şi înălţimea corespunzătoare este 22⎟⎠⎞

⎜⎝⎛Φ

îl vom nuni triunghi isoscel “arithmetic” . Exemplu. ∆AA`V`` (Fig. 3.1) în care

2

2224

2

2```

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛Φ

=Φ

=Φ

=ρρ

OVAA

.

3.5 Triunghiul Keops. Măsura unghiului diedru format de o faţă laterală a

Marii Piramide din Gizeh cunosuţă şi sub numele de Piramida

lui Keops este calculată ca fiind arctg Φ .Acest calcul se bazează pe spusele lui Herodot care a afirmat că egiptenii au construit Piramida astfel încât aria unei feţe laterale să fie egală cu aria pătratului ce are ca latură înălţimea Piramidei.

Intr-adevăr dacă luăm L=2 – latura bazei şi x – apotema piramidei => cf. Th. Pitagora => că înălţimea

Piramidei este h= 12 −x şi egalând cele două arii obţinem

x2 –1 = x x2 –x -1 = 0 => x =2

51+ =Ф (am luat valoarea

pozitivă) => h = Φ Notăm raza OA = ρ = 1 ,care va reprezenta apotema

bazei Piramidei lui Keops , deci unghiul plan corespunzător unghiului diedru va fi pOAK unde punctul K∈ VO (FIG.3.3) .Ne propumem să găsim locul lui K astfel încât KA să fie apotema Piramidei Keops.Vom găsi 3 posibilităţi de a determina punctul K.

1) Construim cercurile (FIG.3.3) C1(A , OV) C1(A`,OV) şi fie {K} = OV∩ C1(A , OV) In ∆KAO avem AO = 1 şi AK = OV = ρФ = 1.Ф = Ф , deci cf. T. Pitagora KO2 =

AK2 – AO2 KO2 = Ф2 – 1 KO2 = Ф KO = Φ =>

tgA = Φ=Φ

=1AO

KO => m(pA ) = arctg Φ .

Dar C1(A , OV) ∩ OA = {S`-1 , S2 } şi C1(A` , OV)∩ OA = {S-1, S`2 } şi atunci avem OS-1 =OS`-1 = OV- OA = Ф- 1=

Φ1

şi OS`2 = OS2 =OA+OV=Ф+1 =Ф2 .

S`1}

=> O

cercu∆OIM

4

2Φ

AMIM

deci p

{S-2 ,

1- 1Φ

Duce

,1Φ

A

p. 82

2) Constr

unde OS1 = O

OM1 = 2Φ

şi

ul C3 (O, OMM0 avem cf.

4412 Φ=−

Φ

=MM

212

0

0

punctele A ,I 3) Constr

,S1} şi C4(AÒA = {S`

211Φ

=Φ

Şi

em TS-1┴ OA

211⇒

Φ= −− TSAS

ruim cercul (FOS`1 =Ф, apoi

M0 mijlocul

M1) şi fie IM0 ┴Th.Pitagora

0 =⇔ IM

⇒Φ=

, K sunt colinruim cercuril,OS-1)∩ `-2 , S`1 } , un

i OS1 = OS`1

A , unde Tє

21

1⎜⎜⎝

⎛

Φ−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛Φ

=−S

FIG.3.3)C2 (Oi determinăm

[OA] => OM

┴ OA unde IєM0I2 = OI2-

2Φ

= .In ∆A

( )OAIm p

niare . e (FIG.3.3)C

nde OS-2 = OS

= OA + OS-

C4 , deci în

21

2

21

⇔⎟⎟⎠

⎞

⎝

⎛

Φ−TS

O, OV)∩OA M1 mijlocul

M0 = 21

.Cons

є C3 (O, OM-M0O2 M

AIM0 avem t

) = arctg

4(A , OS-1)∩

S`-2 = OA – O

1 = =Φ

+11

n ∆ATS-1 avem

44

22 1

Φ

Φ=

Φ

−Φ=

Lit

={S1, [OS1]

struim

1) . In M0I2 =

tgA =

Φ ,

∩OA=

OS-1 =

Φ= .

m AT

341Φ

=

TS

= arc

teratur

S-1 = ΦΦ

1

ctg Φ => p

De

„A

C

ră

Lohanu

şi deci tgA=

punctele A , T

Epig

D

Ghicit

Din ConstanLăsând baltă

A „luat-oŞi-a ajuns la

Ghicit

PersonajÎnsă este bLa un trupAre mintea

Ghicit

Misterul ese un ministru -

Cu toate că nici sunt banii

Unor ep

Mă copleşeştLa invectivÎn loc să fol

Vă duelaţi, hi

Să trăiţ

Mesajul nu-Şi-n mare pUrarea nu-i

Ci pentru prop

ul nr. 16, m

= =

Φ

ΦΦ

21

1

T , I şi K sunt

grame

umitru Râpa

toare 1

nţa, un pirat, ă briza mării,

o” pe uscat a cârma Ţării.

toare 2

jul e pitic bun de gură, p aşa de mic a pe măsură.

toare 3

ste îngropat - Barbă-Albasne-a indicat : dumneavoastr igramişti

te-ncet amarule cu găleata, losiţi săgeata idos, cu parul ţi bine !

-i întâmplător arte e perfid; pentru popor priul său parti

martie 201

Φ => m(<

coliniare.

anu – Huşi

stră,

ră ”.

l

.

id

11

<OAI)

p. 83

Sco

Sc

SPr

NA‐Sc

Nu v

LaSc

S

Î

Ne

PȘ

oateţi guve

coateți GuveE plictisit, nSe mișcă grerivește temăt

N‐are direcție‐mpovărat o coateți GuveE plictisit , n

vreau prea‐mNe‐amenințLucrăm cu ga ajutoare…scoateți Guve

Stabilitatea

Stabilitatea-E haos, circ, Ce mișcă-n juȘi sufletul tâ

În vârf ajungi Valoarea nu m

StabilitateaE haos, circ,

e spun că ei nuSe vrea un fel

Privim uimiți, i așteptăm, toț

ernul la ma

Aurel Cehan rnul la manenu are vlagă; eu, este obeztor…spre tar e, n‐are senslume‐ntreagernul la manenu are vlagă.

mult să deranță o tornadă;rijă la trapezstăm la coadernul la mane

a-i instabil

-i instabilă… e întâmplare;

ur inspiră milăânjește, doare.

dacă ai pilă…mai e valoare;a-i instabilă, e întâmplare. u sunt de vinăl de consolaretriști, în vitrinți, o schimbar

anej

n - Huşi

ej…

z, rgă

s… gă; ej,

njez… ; z, dă. ej!

ă

ă

… ;

ă… e; nă re.

Lit

teratur

Ded

P

DT

A

AmTT

AmAm

S

ră

Lohanu

Stabilitatea-

dicaţie la a

(a revistei

Prof. dr. ing. Vir

De când pătruToate ne pareSau flori de c

Ajunsă la numMărturisim:

De zelul tău Desprins din

După chipu- Semeni cu-n

Iar prin sfatPari a fi un

Redactorii d La ori ce nuFiindcă ei sSă fie cât m

Din partea c Care-ţi dore Mereu s-ap

Subscrie ai

Eu si nucu

L

Sub umbra nm plâns şi-am rTu, nucule gătTu, nucule ali

m vrut să râd, dm vrut să plâng

Mi-ai alinatTu , nucule,

Îţi multumescEu îţi doresAm să te ud

Să crească rod

ul nr. 16, m

-i instabilă…

15 -ea apa

i Lohanul)

rgil I. Grecu - V

unzi în casa noe că-s giuvaierultivat în glas

măr rotund suntem atraşitot mai fecun

n numere de aş

-ţi care-l ai n flăcău româturi ce ne dai

n om bătrân.

din greu muncumăr, afectiv, se străduiesc mai atractiv.

cititorilor, esc un drum fpari sfătuitor! ci... ul

iliana Albu -

nucului bătrân,râs ca doi nebteşte-mi umbrntă-mi frunteadar sunt prea tg, dar nucu-i tt trecutul tot, bătrân de tot.

c, de şoapta tac încrederea, d la rădăcini

dul tău, din pli

martie 201

riţie

alea Călugăreas

oastră, re stră.

nd şi.

ân,

cesc

facil,

Huşi

, buni. ra; a. trist, trist;

a.

n.

11

scă

p. 84

Prof. Nic

Din fumSpre nor

Spre trăsnO-nt

E ghemulCa vântuE barca-

Ce-11 su

Sub ceruNemărA zămŞi oarb

Din razŞi rânjIn bez

De-a valm

Nu ştŞI

Inim

ca

Granit

olae Olariu –

mul gros, de trii de-ncleştarenet şi scânteietreagă nălucir

l fară capăt puul în turbare p-n largul măriufletu-i de pia

ul fară marginrginirea sacră mislit durere, cba frământare

ze de lumină cjet de ocară şi

zna clocotindăma-n rost de tră

tii de ce ? Ea pŞi-n urmă lasăIar zările, ce în

ma ei de-a mea

Cuvâ

Io

Cuvântul – uun cavalerm-a pălm

a o mămică tan

Din sfera l

neînvins

– Răducăneni

tină, răscolitore, spre groazn, spre vânturi

re în haos necl

urtat din veac prin coifuri şi ii în leagănul dtră e piatra ca

ni, cu stele, soîn veşnicul ei

credinţe şi-nche a globului de

curg planşete «o neagră peră fierb râset, păăsnet sau saca

pleac-acum deă totul pârjolitn abis desparta, vor fi necon ântul

oana Frentesc

un bun sfetnic,r de onoare

muit uneori ndră şi iubitoa

lui energică

i, jud. Iaşi

r şi rece nic huruit,

se petrece lintit.

în veacuri răstoace, de valuri

are tace.

ri şi lună i clocot hinare e ropot.

şi vaiet rsiflare; ăpădie, dări amare.

eparte t, te ntenit

cu – Huşi

,

are.

S

Din

Poteca Poteca

Lumin Lumin

Credin Credin

Drago Drago

Eu su Pentr Tot c E că O dra

Lohanu

s-a coborât înca să isă sim

Sub mantia înţam spovedit

şi (ca o sfântăam si

Cuvântul e

Dragoste

a mea eşti tu, a lumii e suflet

na mea eşti tuna lumii e ceru

nţa mea eşti tunţa lumii e Du

ostea mea eştiostea lumii e r

unt a ta, ru că tu eşti alce ne leagă suntem un tot

agoste, în lum

ul nr. 16, m

în mintea meaiubesc,

mt viaţa. ţelepciunii salt păcatul meu ă împărtăşanieimţit – Dumnezeu.

tul.

u, ul.

u, umnezeu.

i tu, răbdarea.

l meu,

t – mina credinţei.

martie 201

le,

e)

11

p. 85

P

C-a p

M

C

Păc

Înv. Corn G

Zice babei:Eu mă sui pe

La amiazăRaţă pe v

Să găsesc caMămăliga Ai grijă, fNu uita să

Ca atunci dDar e post!-rMoşul- îşi urCu gândul nu

Pantaloni-şCe mă fac e

Iaca-i vremeCum să merg

Jumătate dIaca, lângă

P â n ' l a brâu Moşul su

păţit şi el la feGata moşu!

Merg în sat ca Numai dacă

Mi-e ruşineApar semnePăcală nu Moşul gol Tot omoar

Dacă el mDumnezeu Să-1 blestemCa e vineri

Zice moşu-nCe să fac? Zău

"Poesis r

Moldove

Petru

Moldoven Şi-n petrec

La un colLa un col

SufletulGlob cu

cate

neliu Lazăr Gura Bohotin, j

-Tai o raţă, e deal la coasăă vin acasă

varză călită aldă pe plită; între perne;

faină cerne ă pui şi sare de fată mare. răcneşte baba rmează treaba,umai la coasă şi uită-acasă. eu frăţioare? ea de mâncare g aşa prin sat, dezbrăcat? ă el, Păcală în pielea goal

uflă uşurel el Facem piaţa

a să-ţi aduc raţă-mi dai cămaşe de nănaşa... e de-nserare mai apare. după tufari

ră la ţânţari. m-o păcăli l-o pedepsi!

m nu are rost i şi e post... ntr-un târziu: u nu mai ştiu…

redivivus"

enii

u Zadnipru -

nii când se strceri se avântălţ de masă plâlţ de masă cân

precum le-ar doua emisfer

jud. Iaşi

ă

,

lă

ţa şa

…

"

Chişinău

râng ,

âng, ntă.

fi e :

Li

iteratu

(Reluat din „

S

B

ură

Lohanu

Una-i noap Bucurie si d

Două lumi îPermanentVin pe rânCând neca

MoldovenŞi-n petr

La un colLa un co

Şi-n pah Băutura l Jumătate-

Jumătate

Literatura şi a

"Poesis r

Să vorbim r

Bogdan-Petr

Cugetarea Are portul

Nu lăsaţi dar Cei ce limba

Când românuDin ţărână câ

El îţi toarnăUn blestem

Când de dragEl vorbeşteÎncât dorul

ul nr. 16, m

te, alta-i zi, durere.

într-un întreg t îşi schimbă lnd şi-asemeni azul, când noro

nii când se strreceri se avânlţ de masă plâlţ de masă cân

harul veşnic plor cea sacră, -i cer senin, e-i bolta neagr

arta”, Chişinău

redivivus"

româneşte

iceicu Haşde

românească l românesc: s-o ciontească

a ni-o pocesc.

ul se-ndârjeşteând mi-l scoţi,ă româneşte de şapte coţi,

goste s-aprinde lin şi blând, l te cuprinde

martie 201

ocul. trec

ocul.

râng ntă, âng, ntă.

lin

ră.

u, nr. 1/ 2011).

"

u

ă

e ,

e

11

p. 86

N

(Reluat din „L

Neîn

Cât a

Dulcea-i vor

Niciodată De pre buze

Nu se-ndoa După gându

La mânieLa suspin

După chiar aGraiul nos

La iubire,La chiot şRomânia-Cu fagur ş

Sucind limbaStricând graiuDupă moda

Sau cu mod

Ne-am strâns mŞi simţul ne-Cu haina, de

Copiii şi-

RomânimeaGraiul nu ş

Să vorbim daOrice neam

Literatura şi a

Trecutu

Ox

De ce mereu Mă chinui şi

De ce mă domAtât de viu în

De ce mi te aCând te îngroŞtergându-ţi Dar tu, din n

Ţi-am dat atâncetat mă tach Cu forţe noi, ai să continui

Unde-s curajSperanţa de-

Dar mi-ai sp

rbă ascultând. altă limbă, e româneşti,

aie, nu se schimul ce gândeşti , la iubire,

n şi chiuit, a noastră fire stru e croit.

, la mânie, i la suspin,

-i România şi cu pelin.

a românească,ul strămoşescfranţuzească, dul latinesc,

minţile cu frac-am îmbrăcat e unde dracul -a înţărcat.

a cât trăieşte şi-l va lăsa; ar româneşte.

m în limba sa!

arta”, Chişinău

ul

xana Berzan – mă urmăreşti

i mă umileşti, mini şi trăieştn mintea mea?

arunci in ochi op în amintiri,urma din privou, neobosit r

âţia ani şi totuinezi distrugătoareoare?

jul şi puterea, -a mă regăsi?

pulberat credin

mbă i.

, ,

cul

u, nr. 4 / 2011)

– Chişinău

i,

ti ?

, viri? revii...

şi

e,

nţa…

Lite

)

eratură

D

ă

Lohanu

Şi cât mă ve

Destin mesc

Am sufletul De ignorant Realitate, ai Am visul do

Iar haosul Şi mintea

Cu un surâEvoc doar

Mi-au smulŞi sămânţă

Au spulber Şi au făcut-

Bat la poarta Dar rămâne Cine are timCui îi pasă s

Regăs

Deschide ochSă vezi minu

Cunoaşte putŞi sfarmă-ţi l

Trezeşte eulEliberându-

ul nr. 16, m

ei mai chinui?

chin ucis cuvânt, învins: borât! mi-a cucerit şi privirea,

âs dezamăgit r amintirea.

ls din minte: ă şi speranţă rat-o în furtună-o din cuvinte

a vieţii cu pute mută şi ursuzmp să mă audăsă m-asculte?

seşte-te Oxana Berza hii minţii bineunile din tine, terea credinţelanţul fricii.

l ce-a dormit -te de teamă,

martie 201

ă! ...

tere ză... ă?

an – Chişinău

e

ei

11

u

C

p. 87

Mă pierMă zbat

Râvnesc lDar şi-mMă pier

Pe povârSă nu caPrivesc m

De mă zdroPe povâr

Sunt cFurtunile

Plutesc ca-nŞi totuşi nu

Sunt c

Mi-am răsăŞi casă miMi-am înşiM-am prin

Mi-am răsă

Să mă-ntreBiped cu

Cu ochi care-Putern

Să mă-ntre

De nimeni Mă po

Pot să distPe topoga

De nimeni

Sărutu-ţi Tu, primaÎn sufletuMi-aţi îndDe aceeaŞi scormo

Nici florileNici apa

Adună-ţi forţÎncepe-o lupt

Păşeşte siguSă-ţi fie inim

Atunci o să a Căci te va aju

Petale d( cvin

Prof. C

rd de-atâtea ca într-o lupla biruinţă,sfă

mi clădesc cerd de-atâtea

***rniş de gânduad în genunemereu spre c

obesc de stei,rniş de gându

***coaja de nucăm-aruncă de ntr-o derivă u mi-e teamă

coaja de nucă***

ădit stejarul s-am zidit dinirat speranţe ns să joc şi-nădit stejarul s

***ebaţi ce-am fcap pe umer

-au privit cernic ca şi zeuebaţi ce-am f

***nu mă tem, m

ot dezlănţui mtrug frumosulanul vieţii mnu mă tem, m

O(Mamei

mâna, Mamăa mi-ai dat vul meu templudrumat pasul a eu astăzi conesc cuvintee câmpiei nudin izvoare

ţe şi în răsărit tă nouă...

ur şi – curate ma şi gândul; ajungi departeuta: Cuvântul

de gând narii) orneliu Văle ori în visele ptă cu nemiloărmând mereutate din spiriori în visele *** uri alunec fă,mă ţin de-o

cer şi sufletu-, mă-ntreb: cinuri alunec fă*** ă pe ape-nvo mal să mă pe-o mare toă, nu tremur ă pe ape-nvo*** să mă compan bulgări rupca-n şnurul

n hora fantassă mă compa*** fost la capături şi-ntrânsul rul, cu trup cl sau rătăcitafost la capătu*** mă tem de mmereu ca şi fl şi să mă-m

mă prăvălesc dmă tem de mdă şi soţiei) ă, şi ţie, Doamviaţă, a doua u sunteţi fem spre împlini

cu drag vă-ne să pot să m-mi sunt parcce murmură-

e .

eanu - Iaşi

himere, oşii zmei, u din stei, it şi idei. himere.

ără-oprire, rădăcină,

-i tulpină, ne-i de vină?ără-oprire.

lburate, tot spargă,

ot mai largăca o vargă.lburate.

ar cu timpulţi din stele,cu mărgele,

sticilor iele. ar cu timpul.

ul de drum: măruntaie,

ce se-ncovoaia oaie? ul de drum.

mine însumi,furtuna,

mbăt cu ura, de-a dura. mine însumi.

mna mea, dragostea,

mei divine, iri depline, nveşnicesc mulţumesc, că de-ajuns, -n ascuns,

Lite

?

e,

eratură

Nici stelN-ajung De aceeaAlături cSărutu-ţi

Tu, prima

R

Mă uit, iŞi părul

PlăcerilŞi-ai vrea

Dar inŞi zâmb

Chiar maRămâi

Te L

AL

Sau B

Auzi-

ă

Lohanu

lele din cer să spună totu

a-n existeţa-mca pe sfinte, i măna, Mamă

a mi-ai dat v

Rămăi tot c

iubito, cum atău se ningee din viaţă l ca dintr-o d

nima iubirii-şbetul tău dulcntia cernită dtot ca o foar

Revărsar

O revărsare Ca un fluv

chem să viia marea cu ţ

Acolo voi fi La sufletul cmă voi mistu

Bătută de vân

-mi, iubito,glaVino să-mi

ul nr. 16, m

să fac minunul din gându

mi de-a pururiar eu mereuă, şi ţie, Doamviaţă, a doua

ca o floare

anii fruntea-ţie ca pomii-n le vezi cum dată uitării să

şi varsă-a ei ce e-acelaşi dde-ar fi să tere din luna l

re de dor

de dor e în viu diluvian, i din adâncurţărm de crist paznic de fa

ce cată-alinareui în vatra dnturi şi soaar

asul meu de stai pe aripă

martie 201

ni cu ele, urile mele, ea vă pun

u să spun: mna mea, dragostea.

e...

i încreţesc luna mai, asfinţesc ă să le dai.

văpaie de copil, e-ncovoaie, lui april.

mine

ri senine tal,

ar e, de jar re.

cocor, ,

11

p. 88

P

În ceIubitoŞi

Ce p

CoroNeÎn

Ne

Teo

N

Pluti-vom sprMăcar pen

Iubito,-ţ

easu-acesta sfo,-ţi dărui gâ visul zămislpoartă-a ta fă

ola mea de devinovatul sun spaţiul pur e pierde, in i

Scrisoare

odora Fălcian

Am primit ieDe la barz

Şi mă-ntreabăŞi dacă iarn

-Veniţi voi pCă-n ţară-i

Ne-am săturatŞi primăv

Emoţii

De trei zile Totu-i gri Cântă cuc

Rândunica cÎn pod

Florile dinŞi-au închPloaia rep

Le-a stropit ş

e ultimul zbontru-o clipă.

i dărui... fânt al primăândul meu înlit în taina se

făptură de neş

dor îmi eşti aflet vrea tăce păşim şi cu

iubire cu pute

e…

nu - Creţeşti,

eri o scrisoare ză,negreşit, ă dacă-i soarena s-a sfârşit.

păsări înapoi, cald şi bine

t de vânt şi plovara vine! de vară plânge cerul şi-ntunecat

cul în zăvoi cuib îşi face,

d la noi.

n grădiniţă his petalele pede şi rece şi-s ude toate

or

ăverii, n vers erii şters.

acum, ere,

um ere.

jud. Vaslui

,

oi

L

Literatu

A voD

Prive

Ş

Ce-Nu v

D

-CStr

-Este a-Da Mă

Să se facă drep

ură

Lohanu

Tare-s s

De sub nori, rSoarele abUndeva

CurcubeulVine vara

Din lum

orbit împăratul cDin ţara furnici

-De aici şAşa ceva nu

Toate furneau cum marele

-Sunteţi pentruPrea slabe şi b

Şi staţi un pic căŢipă bufnoDe zori şi p

In loc să cărProvizii pentrVoi leneviţi,Să vină la m

el responsabil dvă fie cu suparaar furnicile toat

Eu sunt acelŞi cer să fi

Spunea cu gUn trubad

Căci toata varIar ele

De aceea toCum îndrăzneştrigă împăratul n

Să vina furadevărat! el v-aărite Impărate! Şi după voi d

-Cine să fiptate,să se facă dŞi-a stat împă

Din ţara Şi s-a gânditŞi în sfârşit sPentru aceast

ul nr. 16, m

supărate!

rotund şi palid

abia s-arată la asfinţit l l-am zărit,

a, în sfârşit!

mea lor…

cel mare al furnilor către furnicşi pân-aici. se mai poate.

nicile mirate e împărat, le-au u regat o ruşinebune de nimic. ă nu am terminaosul împărat. până-nseară raţi în cămară ru iarna ce vine ,vai ce ruşine! mine imediat de ce s-a întâmpare, Mărite Impte n-au nici-o vl care a greşit

fiu pedepsit, glas de fraier dur greier. ra le-am cântat, au jucat

oate au slăbit. ti să mă umileştnervos peste pornicile toate! a cântat şi voi aţ

,strigau furnicidacă aţi greşit: ie pedepsit? dreptate, strigauăratul furnicilor furnicilor t,şi s-a gândit s-a pronunţat: ta v-am iertat.

martie 201

d

nicilor ci:

certat e

at,

plat. părate, ină

ti? oate

ţi jucat? ile toate.

u furnicile toate

11

e.

fost revăzPrincsa, aeditoscriseca peși săacesttemeică a tradiț

„D

p. 89

Ș

– „D de

uminicadintre repreze

Grigore Vierzută şi adăugceps Edit din autorul, mărturului moldoveese mult, dar e un pariu, pe ă-l câștige. Ntei monografiinică. Sunt descrie o carte dționalist, iar d

D

Dar vara care vNu v-a mai s

Unu

O

Păr uscat cuAfumat de

În descrieSe despică

Tu te-mpiedicȘi-ți prinzi co

Pieptănat să Ca s-ajungi l

PrintsDe ce-or fi um

Cu picioaPe gresii co

Toți Au aceeaFrisoane

Îndoaie g

La margineaArtistul f

S-a spânzurAtârnat

Mereu îDuminica Grigore Theodor Danie

a Mare a luilucrările d

entând o reușitru. Cea de-a gită, a fost tIași, în anul

urisește, lucraean Anatol Vidl Codreanu care, din câte

Nu a fost atâii a necesitatemne a fi luatdespre un scride alții drept

vine, care mai icăpa de mine.

Oana Velicu

urge pe scală, dorul pipei,

erea rituală firul clipei.

ci lângă poartăama în lacunefii de soartă, a perfecțiune. screen mblând de atâarele goale ontrafăcute? ochii și culoare, ele minții genunchii.

a pământului, fără operă rat cu o frază ă de cer.

înnoitoareMare a lVieru”,

r Codrean

ela Stanciu -

i Grigore Viedomnului Thtă monografie

doua ediție tipărită și pu2010. După c

area a fost reidrașcu. Despra acceptat sc

e observăm, a t de ușor, det mult efort te în seamă aiitor care este pașoptist și s

ntră -n păcat

– Huşi

ă e,

.

ția ani

e lui

nu

Huşi

eru” este încăheodor Codre critică a celu

a cărții, în fublicată sub cum însuși doealizată la sure Grigore Viecrierea acesteireușit să-l on

eoarece elaboși o docume

afirmaţiile critcotat de unii

sămănătorist,

Lit

ă una reanu, ui ce a formă egida

omnia gestia eru se i cărți

noreze orarea entare ticului

drept într-o

vremdeoarnu fi asumGrigo

Grigoianuaîntru spre mașinpe paunui pestetoatăBasamajuavut căci asuprdemn Poatenici caracprofucuvinîn ledescoVieruumanCa dbucucomeaproași înbielokalmPoezMărttraduIliei vierepătru

pierd„Dummari capitmai suficMoldsubcaCimpCimpa liemin

teratur

me când la morece în criticaîn pas cu mo

mat acest risc ore Vieru a sc

„

ore Vieru nu arie 2009, câncinstirea naștChișinău, la na s-a izbit înartea unde stăpreinfarct. As

e Prut al căruiă ființa sa Limarabia, Grigoreuscule. Deși s

de scris, creda biruit moarra ei, reducânnă de întreaga

e că mulți dintpe departe u

cterizată de simunde. Spre a nte ale criticiiegatură cu properiri se apu cu pătrundn”. dovadă a valourat de prestigentată în limbape de debutu

n turcmenă, gorusă, kazahă,

mâkă, apoi în zia viereană turii grăitoareucători și criti

Foniakov cean: „un solarunsă de frumu

Dar are șideri ireparabilminica Mare

capitole, la rtol, „Periplu c

exact se doientă faimă

dovenească”. apitolul „Gripoi” dezvăluiepoi: „cum temiricii lui Grnesciene disti

ră

Lohanu

dă este încă pa actuală existda înseamnă adeoarece a ju

cris dincolo de

„În vremea pu Pe mine, frat Pe mine m-au Că-mi ești du („Scrimai este print

nd, în urma paterii lui Mihaio oră târzie.

ntr-un parapeătea poetul. Dustfel a plecat di ideal a fost mba Românăe Vieru a scris-a stins prea d, aidoma critirtea. „poetul

nd moartea la a noastră milă”

tre noi nu au șun poet „minomplitate, ea mjustifica ace

i literare care rofunzimile e

propie lirica erea sa adânc

orii scrierilor giul de mare bile de pe divul său, a fost trgruzină, ciuva

estonă, uzbekbulgară, pol

nu a rămas e sunt exprimici (p. 9). Mi

care observa r cu accente ssețea vieții, e i o tentă de ame, pentru că va lui Grigorerândul lor împcritic”, este urovedește că

spre a nu Receptarea crigore Vieru e aspecte poe

ma iubirii și a frigore Vieruingându-se în

ul nr. 16, m

postmodernismă o prejudecata nu fi valorosucat o carte me mode.

utreda și goalăte, cum să-ți spu mințit la școușman, nu frasoare din Bastre noi. A dec

articipării la ui Eminescu, la. Șoferul a a

et publicitar, lupă două ziledintre noi unupatria-mamă. De aceea, cs întotdeauna devreme pen

icului, că poetdobândește o o ființă bicis” (p. 290).

știut, dar Grigor”. Chiar da

mustește de seeastă afirmație„distingea la

existenței”; „pură a moldcă a legilor

vierene stă fpoet: opera sverse meridiaradus mai ale

așă, letonă, ukă, kirghiză, aloneză, mace

niciodată fămările unor i s-a părut ed

ambivalențasaturniene”; „luminoasă, so

mărăciune, penviața nu este

e Vieru” este părțite în subrmărită „consaGrigore Viefi marginaliz

ritică a poezieîn oglinda

etice surprinsefemeii deja deu, criticul onsă de roma

martie 201

mul, e un risctă conform căs. Dl Codreanmare, motivâ

ă pun, oală ate bun”. arabia”) cedat pe data

un spectacol rea Cahul, se întadormit la volovitura fiind , a decedat în

ul dintre oameă și care a iubca poet româLimba Româ

ntru câte ar mtul rămâne uno uluitoare visnică și nenor

gore Vieru nu acă poezia samnificații mue, reproduc cVieru o liricăDe scara îna

doveanului Grlumii și dest

faptul că acessa a fost traduane. Încă din s în limba ruscraineană, armazeră, avară, tdoneană, franără vreun ră

renumiți scrdificatoare rema universului „poezia lui Volară. ntru că sunt înveșnică”. Lucproiectată în

bcapitole. În pacrarea unionaeru „își dobâzat în fosta ei vierene vizcriticii lui M

e definitoriu devine o permaobservă afin

antici printr-o11

. Asta ăreia a nu și-a ând că

de 15 ealizat torcea lan și exact

n urma enii de bit din ân din ână cu mai fi

n erou, ictorie rocită,

a fost a pare ult mai câteva ă pusă altelor rigore tinului

sta s-a usă și 1958,

să, dar menă, tătară, nceză. ăsunet. riitori, marca

liric ieru e

n viaţă crarea șapte

primul ală” – ândise

RSS zată în Mihai de M. anenţă nităţile o rară

capacunei felul

basarputemcercede luSpiriadevaVieruromâun sp„a involumEditu

Vieruaceasreflec

p. 90

citate de a-și delicateți folcelei din «Câ

În următrabene ”, „Rm găsi o seretat opera vieruat aminte: Iondon Vanghelaratele înţelesu”), Andrei Țânească din Ţpațiu larg operntrat masiv înmului antologura Univers.”

Daniela Fănuș B

u”, referindu-sta „constă încție filosofic

struni și surdlclorice ascun

ântec cu acul»”

toarele subcaeacții critice rie de nume reană şi au emn Druță, Vasilli, Ion Vatamsuri ale cuvintȚurcanu, Tudoară, asemeni rei vierene. Cn conștiința cgic «Rădăcina

Stanciu şi Theăileșteanu, a

-se la originaln cadrul mai că asupra m

diniza vijelia nse în metafo”.

apitole : „Aîn Țară”, „Dale unor pe

mis, la rândul le Vasilache, Vmanu („mărtutelor mamă șior Palladi și criticii din B

Conform lui Thcriticii literara de foc» di

eodor Codreanuautor al monlitatea liricii larg al poezie

marilor teme

pasională, semfore revelatoa

Alte repere cDouă monogrrsonalități calor, opinii vreVladimir Beșl

urisea că a îni grai de la Grmulţi alții. Casarabia, a ach. Codreanu, re abia cu apin 1988, apăr

u nografiei „Grpoetului afirmei de meditaț

ale poeziei

L

mn al are de

critice rafii ” are au ednice leagă, nvățat rigore

Critica cordat Vieru pariția rut la

rigore ma că ie, de i, ale

destine priv

literacanon

fost uBacourmăpoețirepet„A reVieruasemputermotivVierumărtuInterStăne

„Lupcredemi-e așa csa feromâerou.„săraunui devinfulgemai prezeviața o ma

împoromâluptăBacoînnăb

cupripărinprimupoetutocmTh. Cromâpetreplai

Literat

nului uman –vită moartea”.

Cele „Zear” sunt adusnicizarea ca p

Acest maun discipol al ovia, după cumă: poetul moldi ai repetiției tițiilor obsedaebours”, care u ca pe un „B

mănători ca frnic. Sunt comv constant înu își iubea fouriseşte poetuesante sunt, escu și a lui V

Poate peptătorul”. Grigea un om cura

rușine să occum ne-am ruermă, forța cuânesc, suplicii. După cum aac și simplu î

public, cunone un orator ferător ca Sf. I

adânc, este entată o citareși necazurile

anieră zdrobitoGrigore V

otriva rusificăânesc. Poetul ă, Vieru nu s-ovia, ci de bușită:

„

„Paideuminde: „Salvantească”, „Femului subcapitoului: „Marele

mai în acest miCodreanu susânismul lui Grecut primii animioritic”, dep

tură

Lohanu

în chiar nucle. ece argumense de Th. Copoet a celui ce are om de liter

lui Mihai Emm spune autodovean a fostdupă autoru

ante”). Importani-l prezintă îacovia de semfizic, dar ev

mparate copilăn poeziile vieoarte mult maul „a murit îde asemenea

Vasile Voiculeentru aceea gore Vieru najos: „Nu suntcolesc adevăruuga lui Dumneuvântului, iubile la care a afirmă prof. Tîn exprimare,aște brusc o fascinant, pe lie. Și aici el

eminescian”e a lui Grigoprovocate de

or de onestă. Vieru s-a dovării doritoare

a fost un poa arătat în nico energie

„Ei se urcară pe gNumelor noastreSă ne anunțe că-Viitorul cel mareEi printre mormiCu medalia-n dinAleargă-n cuști fCa javra cu osulEi prin lacrimă gTrag și-n două oEi, înnodați neruHuideo, potaie!”

ma”, al treileaarea prin meia”, „Ființaol, observ rolu

secret al periracol al consesține, nu fără rigore Vieru pi armonioși înparte de „con

ul nr. 16, m

eul acestei me

te pentru inodreanu ca oa fost Grigore

ratură româneminescu și un uorul, comparânt unul dintre l „Scânteilor ant este cel dîntr-o ecuaţie

mn întors”. Bavoluţia liriciiăriile celor doerene. Se dovama, iar atuncîn ochii mei

a comparaţiileescu. subcapitolul

nu se credea t un om curajoul. Trebuie săezeu”. Dar acțbirea nețărmu

fost supus i-Th. Codreanu, atunci când transformare,care nu l-ai feste vădit neb”. În acelaș

ore Vieru în c panslavismul

vedit a fi un de a sfărâm

oet al reîntreci un caz „apexplozivă nă

ghebul e strâmbate n poartă e bate! intele noastre nți, cu folosul fericiți . graniți o taie! ușinării ! ” a capitol al mcopilărie”,

a vegetală”. Oul major al coprsonalității luiervării, al stagargumente t

provine din fan mediul lingvnstructorii lui

martie 201

editaţii: în felu

ntrarea în cao pledoarie pe Vieru.

ească, basaraburmaș al lui Gndu-l cu acescei mai impogalbene” („P

de-al doilea caliterară pe Gr

acovia și Vierui lor contras

oi, „mama” fiivedește că Grci când ea a m

întregul unie cu lirica N

doi este deun luptător, os, ci pur și să spunem adețiunile și atitu

urită de tot ce-au dat aureo

u, „acest om fse găsește în

, o transfigurfi bănuit, tunăbacovian. Filoși subcapitol care el își prel moldovenesc

stâlp ce s-a rma spiritul naegirii. Prin acatic”, asemenăscută din d

monografiei c„Mama”,

Oprindu-mă apilăriei în formi Grigore Viegnării în copilemeinice, ide

aptul că acestaistic româneschomo soviet

11

ul cum

anonul pentru

ean, a George

ta din ortanți Poetul apitol, rigore u sunt stează ind un rigore murit, vers”.

Nichita

enumit nu se implu evărul udinea e este ola de firav”, n fața

rare și ător și onul e

este ezenta c într-

ridicat ational ceastă

nea lui durere

critice, „Casa asupra marea

eru stă lărie”. eea că a „și-a c și în ticus”.

De aîntârzcâtă vaspresale, româpierdeste chinuchin,spre d

argumelema fi to po„amedupăVieruierbipove

și puincluGrigLimbcrescadevrest dormvieretradiînainPatri„Uraoricepăduafori

autorscriitverbcriticultimîl pradicăcuvinBacogolic

şi iCaramonVieruliterasitueromâ

p. 91

asemenea, seziat din Grigvreme e viu ce de viață, Gri

să citească până? În urma adut somnul, c

a Infernului.uie, trudește la această crucdimineață” (“

Pornind menta că un

ment primordtocmai excepoetică a aestecul de să cum o nuu constata cii, un suflet estesc copilăr

Din cap.ublicistică, Guse de poet gore Vieru a ebii Româncută în univvărat misterio

sunt un anm și , din cean se formiţionale, „prntea poeziei”ia”, „Cine ca strâmbă gue doctor este ure seculară ismul-epitaf

Referitorrul cărţii, „dtori români”iajului”. Toccul Th. Cod

mă comparațirețuia pe Baă folosind fnte – obserovia, și treizciunea unei m

Ştiu că Tstorie litera

agiale, Bacovografii critiu”, că Theoar care, deşi ează şi prin aâneşti actuale

e mai datoregore Vieru , acopilul din omigore Vieru a

pe timp de noacestei activitonfirmat de c. Grigore Via metafore așcificare în noSe duc artiştiide la o „reg

n poet este mial, criticul o

pția de la regumestecului. entimente”,

umește autoră „există un al apei, car

ria omului” ( „AforismelGrigore Vieși în volum

explorat și ae, găsindu-versul lingvoasă a ființei nimal obișnucând în cân

mează pe tiproverbul gă”: „Cine-și cârmuiește cura”, „Nu or

o plantă”, „Eori să omori: „Sunt iarbăr la „inflațiade care nu se, Grigore Vicmai cu acesdreanu, făcâie între Bacoacovia pentrfoarte puținerva Vieru –zeci de miimediocrități”Th. Codreanuară despre via. Conchidice, „Duminodor Codreastabilit în „

această lucrae.

ează în acelargumentând c

mul matur”. Difost nevoit ,î

apte. Ce altcetăți, după cumcriticul th. Cieru nu are teptând zorileaptea basarab

i”, p. 299) gulă” a lui Gmarcat în genobservă că Gulă, întrucât Nu este vci și de „rerul studiulusuflet al foc

re în misteri(subcap. „Ame” aflăm că,

eru este creamul „Taina ceastă bogăţ-şi existenţvistic român

mele este Luit: mănânc,nd, urlu la lparul proveăsindu-se ch

schimbă limclipa va porice plantă esEste aproapei o populațieă, mai simplua verbală”, e pot descotoeru a evitat f

stui aspect îșând în „Finaovia și Vieru.ru că vorbeae cuvinte: „– poate tâși de cuvinte”. u are studii

marii scrid, în urma pnica Mareaanu este cri„margine” deare în „centru

ași timp copcă „poezia luiin cauza condîn timpul copeva decât lite

m însuși afirmaodreanu: „Nosomn noapte

e. Propriu-zis,beană îl călău

G. Bachelard,neral de un sGrigore Vieru

el optează pvorba numaeveria materii. Chiar Grcului, un sufiosul lor freamestecul”). , pe lângă pator de aforcare mă apţie de exprimţa indestrunesc: “Parte

Limba Român vroiesc femlună”. Afori

erbului și zihiar cu unmba își sch

orunci veșniste un doctoe totuna să uce”. Şi nu potu nu pot fi.”cum o num

orosi foarte foarte bine „ii încheie lucal de poetic. Acesta din a „fundamenDin trei sutșni un genie nu pot ac

majore de citori: Eminarcurgerii ac

a a lui Griticul şi istoe ţară, la Huul” criticii lit

Li

pilului e vie

dițiilor ilăriei ratură a, și-a oaptea ea, se acest uzește

, care ingur

u pare pentru ai de ială”, rigore flet al amăt,

oezie isme,

pară”. mare a uctibil ea cu nă. În meia, ismul icalei

pas himbă ciei”,

or, nu cizi o t uita

mește mulți ispita

crarea că” o urmă ntal”, te de iu ca coperi

critică nescu, cestei rigore oricul

uşi, se terare

opp

studeauten

Sfilolofăcutalbaşde cuapă.

Ccândsuite literaîndreprofede făinconatâte

De lCod

1CostimartiCalisJunim

Tsigurritmase de

I

teratu

Theodor CRe

on Istrati, Unp. 1 (Însemnportret literar enţiei) câteva nticitatea adevS-a întâmplat ogie din Iaşi, ut cunoştinţă cuştri şi cu obrauviinţă şi liniş[…] Când mi-am a

d m-am edificade foarte inte

atură, deşi trăeptăţit să socoesii de dascăl,ăgăduinţe în luntestabil, o prea altele, semn

la stânga la drdreanu, Vicu M1. Constantin, Theodor ie 1982, p. 6strat Costin şimea (1981). Tema romanură. Marele zidată. Simetriileerulează sub

ră

Lohanu

Codreanu. Beferinţe cri

Pro

nul dintre cei nări). Scriitor

al lui Th.C., aforisme, su

vărurilor scriserecent să mă

unde, printr-uu un tânăr bălazul ca de copitit, cuminte ca

adus aminte deat că acest tâneresante articoăieşte izolat înot că un aseme slujirii prin c

umea satului nrezenţă activă nalată şi elogi

eapta: ConstanMerlan, Ion Ciotin Călin, JCodreanu), A. Cronică litei Marele zid,

ului e juvenilăd e, în esenţă,e, coincidenţepresiunea de

ul nr. 16, m

Biobibliogritice (select

of. Lina Cod

mulţi,SC, nr. rul I. Istrati

care-i încredurprinzându-l e. găsesc pe săl

un concurs de lan şi scund, cil, dar mai cu a un ghiocel în

de acest „ultimnăr e însuşi auole publicate îtr-un sătuc […enea intelectucultură a satulnostru contempşi fecundă, de

iată cu dragă

ntin Donose, Tomaga, CostinJurnal de lATN-B, anul

erară pentru rode Th.C., am

ă, însă execuţi o poveste de

ele şi opoziţiileterminărilor

martie 201

(Ianuarie 20

rafie criticătiv)

dreanu - Huş

8421, 11 mai a creionat p

dinţase (în perprin adâncim

lile Facultăţii împrejurări, a

cu ochi buni, seamă, sfios,

ntr-un pahar c

m mohican” […utorul unei întrîn reviste de

…], m-am crezal, dăruit noblui, sensibil şi

mporan, constitemnă de a fi, cinimă.

Theodor n Clit. lectură. (Cal 19, nr. 1 (omanele Arşiţ

mbele apărute l

a e surprinzăe dragoste: cule abundă. Faexterioare, lo

11

010) .

ă

şi

1970, primul rioada

mea şi

de am

plin cu

…]; regi

zut bilei i plin tuie, ca

listrat (149), ţa, de la Ed.

tor de ursivă, aptele ogice,


dar, mai ales, a impulsurilor interioare, iraţionale. Personajele sunt angrenate într-un mecanism care e mai puternic decât voinţa lor. [...]

Firav sub raportul invenţiei epice, romanul lui Theodor Codreanu reţine atenţia prin „sofistica” sa, prin ţinuta intelectuală. Autorul e deprins cu meditaţia, are exerciţiul dialecticii, şi, în ansamblu, un simţ lingvistic just. El greşeşte însă, cu inocenţă, atunci când acordă unora dintre personaje o elevaţie care depăşeşte statutul lor social şi profesional.

În Marele zid, care e o apariţie onorabilă, eseistul se evidenţiază, adeseori, mai bine decât romancierul.

2. Al. Dobrescu, Eminescologie, CVL, anul XC, nr. 5 (1173), mai 1984, p. 7 (Cronica literară). Comentarii critice asupra studiului Eminescu – Dialectica stilului (Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1984). Intransigentul critic apreciază în termeni favorabili „efortul hermeneutic” al lui Th.C. de a propune o exegeză care răstoarnă tiparul consacrat în care încăpea Eminescu, „sortită să işte controverse”.(Fotocopertă).

Eminescu – Dialectica stilului este expresia unui remarcabil efort hermeneutic […].

[…] Privirea lui Theodor Codreanu e proaspătă, liberă de clişee, scoţând la lumină şi valorificând pasaje, dacă nu ignorate, în orice caz tratate cu grăbire. Repet, destule observaţii de amănunt dintre cele cuprinse în Eminescu – Dialectica stilului nu sunt noi şi autorul nu face un secret din paternitatea lor. Nouă este însă viziunea integratoare în funcţie de care sunt selectate şi organizate. Originalitatea tentativei lui Theodor Codreanu nu subzistă atât la nivelul fragmentului, cât la acela al întregului. Eminescu al său este o construcţie pe cât de complexă, pe atât de bine gândită, de coerentă, de armonioasă. Consideraţii pe care am fi dispuşi a le crede prisositoare, simple paranteze ori popasuri pentru împrospătarea forţelor în anevoiosul drum al exegezei, îşi vădesc ulterior un rost precis. Meritul principal al autorului e că-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-o tradiţie culturală, aceea a romantismului, ca să-l aşeze convingător la originile alteia, cu care ne simţim solidari. Este o mutaţie radicală, cu urmări încă greu de prevăzut pentru modul în care ne-am deprins a gândi evoluţia literaturii noastre moderne.

3. Artur Silvestri, Cultură şi stil, LUC, anul XXXI, nr. 36 (1373), 3 septembrie 1988, p. 3 (Orientări şi modalităţi literare actuale). Cronică literară la rubrica „Viitor dicţionar literar” pentru studiul lui Th.C., Eminescu – Dialectica stilului (Ed. Eminescu, Bucureşti, 1984). Artur Silvestri salută ideea criticului de a comunica un Eminescu modern, desprins de viziunea consacrată a criticii literare.

Analiza însăşi denotă această îndrăzneală, fără inutile inhibiţii şi un mod propriu de a gândi; cercetătorul este informat însă totodată instituit şi cunoscând psihanaliză, semiologie, etnologie şi arătându-se adept al unei expuneri în termeni de stilistică ştie să utilizeze de oriunde ceea ce i se pare convenabil. (…) aici e o conjugare de metode, cu disocieri cu tot, şi comentariul arată nu abilitate de tehnician, ci o adevărată cultură înţeleasă. (…) Când se invocă, într-o astfel de cercetare, logica lui Şt. Lupaşcu, stilistica lui Matyla Ghyca şi etnologia lui Eliade, înţelegem că metoda ţinteşte a releva o dimensiune eminesciană deopotrivă românească şi universală, căci, critic de doctrină, Theodor Codreanu sugerează prin Eminescu – Dialectica stilului (contribuţie de tot merituoasă) ceea ce va putea da, în viitor gândirii literare româneşti.

4. Mihai Cimpoi, Poemul fiinţei, MS-C,nr. 90 (18152), 15 iunie 1993, p. 3. Cronică literară pentru exegeza lui Th.C. – Modelul ontologic eminescian (1992).

E un volum scris cu inteligenţă, cu foc polemic, cu pasiune exegetică ce presupune, evident, erudiţie interdisciplinară (fizica modernă nu este deloc neglijată în concertul demonstraţiei) şi – ceea ce este deosebit de important în contextul actual al analfabetismului valoric – cu dragoste faţă de poet şi faţă de cultură, în genere concepută ca şansă existenţială supremă. […] Cum procedează Eminescu, poetul şi filosoful, în cunoaşterea Fiinţei? Fireşte, nu-şi cruţă înaintaşii (spune Theodor Codreanu) şi, asemenea lui Heidegger în faţa lui Hegel, deplasează centrul de greutate de la sfârşit (conştiinţa, în genere) la început (conştiinţa individuală, aceea a „inimii”, căreia Kant nu-i acordă nici un credit în cunoaşterea obiectivă). Cu sentimentul ferm că adevărul este în inimă,creierul nefiind decât lacheul ei, Eminescu păşeşte în felul său pe spiralatul drum al cunoaşterii (al cercării, cum zice el). Spre deosebire de Hegel, care absolutizează întregul, el crede în valoarea deosebită a Părţii, contrar lui Kant care credea că la noumen, adică la esenţa supremă cognoscibilă prin raţiune, conştiinţa umană nu poate ajunge, el crede că numai conştiinţa individuală o poate face.

Este partea cea mai frumoasă şi cea mai originală a demonstraţiei critice a lui Theodor Codreanu, care înlătură hotărât clişeele vechii mentalităţi sociologiste, sursieriste, sincroniste etc. Eminescu este el însuşi în toate şi prin arheitate el ne propune un model ontologic modern.

5. Viorel Dinescu, Theodor Codreanu, „Provocarea valorilor”, ACT-G, anul III, nr. 71, 27 februarie - 5 martie 1997, p. 7 şi nr. 72, 6 -12 martie 1997, p. 7 (Note de lectură). Reflecţii critice despre cartea în discuţie, volum care cuprinde o selecţie de eseuri despre scriitorii consideraţi importanţi, la un moment dat. (Imagine de copertă).

Renunţând la o descriere statică a fenomenului literar prezentat, Th. Codreanu preferă o analiză dinamică mult mai productivă, poate, tocmai pentru că renunţă la multe prejudecăţile de breaslă impuse cândva de mentori care nu mai sunt (nr. 71/1997).

Galeria personalităţilor a căror operă o analizează Theodor Codreanu se constituie într-un Pantheon autentic de o înaltă grandoare. Autorul s-a oprit numai la scriitori şi opere pe deplin recunoscute, absolut convingătoare, graţie unei subtile argumentaţii. Prelegerile despre modernism sunt „la zi”… (nr. 72/1997).

6. Gr. Novac, Theodor Codreanu, „Provocarea valorilor”, BRL, anul II, nr. 5 (8), 1-15 martie 1997(Apariţii editoriale). Recenzie a cărţii Provocarea valorilor (Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1997), volum care cuprinde eseuri despre mari scriitori al literaturii române.

Au dreptate şi cei care (G. Munteanu, de pildă) afirmă că instrumentele lui de lucru au proprietate, adică funcţionalitate.

Th. Codreanu provoacă valori precum: Eminescu, Maiorescu, Creangă, Caragiale; apoi: Bacovia, Rebreanu, Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu, pentru a se opri la C. Noica, M. Preda şi Cezar Ivănescu. […]

O observaţie: în cartea sa, Th. C. îşi pune atâtea întrebări (şi nu toate retorice), încât nu are la îndemână imediat şi forţa de a da răspunsuri complete, ci sugerează sau frânge soluţia. Dacă o face conştient ori nu, câştigul e acelaşi pentru cititorul avizat.

Literatură


7. Sergiu Arjoca, Un „de ce” dureros, LIT, anul VIII, nr. 1-2 (327-328), 2-16 ianuarie 1998, p. 4 (Lecturi critice). Sub genericul Eminescologie, autorul articolului prezintă în lectură critică studiile lui Th.C., Pavel Ţugui şi Ovidiu Vuia, numite şi în Bibliografia anexată. Cronică literară despre studiul lui Th.C., Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997). (Fotocopertă).

S-a vorbit deja despre Huşi ca nod cultural prin prezenţa d-lui Th. Codreanu aici şi mai ales prin „pelerinajul” pe care-l provoacă; o discuţie cu dânsul, ori în jurul dânsului, este un adevărat banchet intelectual. Th. Codreanu se arată constant o personalitate rectilinie, străbătând vremurile şi vremile cu seninătatea intelectualului stăpân pe instrumente şi cu mintea limpede; din Ibrăileanu creşte, pe plaiurile moldave, acest tip al intelectualului român ferm şi inflexibil… […] Autorul încearcă (şi reuşeşte, pozitivist vorbind) să identifice o linie antieminesciană în cultura română, o „galaxie Grama”, o înlănţuire în timp a detractorilor lui Eminescu.

8. Simion Bogdănescu, Prozator şi poet de idei, BRL, anul III, nr. 1, ianuarie 1998, p. 8. Cronică literară a romanului lui Th.C., Varvarienii (Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1998). Reluat în CVL, anul CXXXII, serie nouă, nr. 8 (44), august 1999, p. 12 (Critică).

Prin romanul de faţă, domnul Theodor Codreanu, ca într-o oglindă retrovizoare, ni se înfăţişează în haina de gală a unui iscusit şi interesant romancier. E un roman intelectual, cu valenţe estetice multiple, gen Thomas Mann, un roman în roman, prezentându-ne când paralel, când intersectant, drama destrămării fiinţei[...].

Oriceromancier autentic instituie o nouă viziune asupra Timpului (vezi Marcel Proust, Thomas Mann ş.a.) şi prozatorul Theodor Codreanu imprimă aici imaginea timpului – oglindă, a timpului reflectat, de la cel individual, al conştiinţei, la cel social, al luptei pentru existenţă, şi la cel cosmic, prin inversarea „săgeţii timpului”: «Viitorul se scurge atunci spre trecut, violentând lumea pozitivului care continuă totuşi să trăiască iluzia că înaintează spre viitor». De aici, Mare Duh devine prin reflexie, Emar-Hud. […] Rezultă că şi tehnica sa narativă este modernă, aş numi-o a refracţiei, la care se adaugă anamorfismul picturii nordice, care subţiază, alungeşte uimitor realitatea. Coperta cu detalii după „Le portment croix” de Bosch este cu totul sugestivă şi binevenită.

9. Teodor Pracsiu, Eminescu, CLP-V: nr. 14, mai 1998, p. 2; nr. 15, iunie 1998, p. 2. Comentarii critice asupra cărţii lui Th.C. – Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997).

În excelenta sa carte dedicată Luceafărului, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Theodor Codreanu „inventariază” cu sagacitate, pertinenţă şi un infatigabil simţ polemic aproape întreaga listă a contestatarilor lui Eminescu, asigurându-ne, post festum, asupra unui detaliu deloc benign: numărul detractorilor a crescut între timp şi va fi cu siguranţă nevoie de o ediţie revăzută şi adăugită a cărţii sale pentru ca evenimentele notabile în materie de tipărituri şi poziţii anti-Eminescu să fie aduse la zi. […]

[…] Eminescu nu este o piatră de încercare la îndemâna oricui. A fi eminescolog echivalează cu a deţine un blazon de nobleţe rară, semnul inconfundabil al celor aleşi. A cerceta opera eminesciană cu devoţiunea lui Perpessicius, Alexandru Oprea, Petru Creţia, Dimitrie Vatamaniuc semnifică un privilegiu rar, conferit de destin o dată în viaţă, dar şi expresia unei tutele tiranice. Nimeni nu s-a putut sustrage până astăzi „modelului ontologic eminescian” – spre a cita faimoasa formulare critică datorată eminescologului Theodor Codreanu.

10. Constantin Cubleşan, Disputele continuă, ST-CL,

anul XLIX, nr. 6 (601), iunie1998, pp. 3-7. Cronică literară pentru volumul lui Th.C. – Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997). (Fotocopertă).

[…] cercetarea condiţiilor în care poetul, mai ales publicistul Mihai Eminescu a ieşit din viaţa publică în 1883, a devenit azi de o imperioasă necesitate. S-a redeschis aşadar dosarul privind boala şi moartea acestuia, două cărţi apărute în ultimii ani fiind în acest sens revelatoare: A doua viaţă a lui Eminescu, de N. Georgescu (1994) şi Misterul morţii lui Eminescu, de Ovidiu Vuia (1996), în jurul cărora s-au purtat discuţii controversate, căci autorii lor avansează, cu argumente de toată atenţia, ideea unui asasinat moral, în primul rând, asupra marelui scriitor (gazetar). Iată că o nouă carte datorată unui alt reputat eminescolog, Theodor Codreanu – Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgovişte, 1997) – vine acum să adaoge acestor depoziţii, o autentică… pledoarie la bară în favoarea cauzei lui Eminescu, încercând o interpretare criticăa datelor pe care cei doi autori, şi nu numai ei, le pun în discuţie, văzând totul într-un halou politic amplu, încadrând activitatea primului redactor de la „Timpul” în dinamica bătăliilor din epocă pentru unitatea şi susţinerea nevoii de unitate a românilor într-un stat puternic naţional (p. 3). 10. Ion Filipciuc, O pagină eminesciană întreagă, PLR-C, nr. 6, iunie 1998. Comentarii critice privind împrejurările în care a izbucnit boala în ultimii ani din viaţa lui Eminescu, prin referire la vol. Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997), de Th.C. Reluat, cu titlul Înspre alt Eminescu, în BL-S, anul VIII, nr. 9 (91), septembrie 1998, pp. 10-11.

Bine scrisă (dar cu prea multe greşeli tipografice, vai!), incitantă, cu frecvente accente polemice, cartea lui Th. Codreanu ar trebui să dea de gândit şi istoricilor literari, dacă nu şi politicienilor, şi publicului larg pentru că propune un alt Eminescu decât cel cunoscut din clişeele festiv-didactice. E vorba despre un Eminescu… sacrificat pe altarul intereselor politice şi despre un Eminescu… ameninţător până şi pentru Curtea Împărătească de la Viena(BL-S, nr. 9/1997, p. 11).

11. Mihai Cimpoi, Un critic al întreg spaţiului românesc, CLP-V, Vaslui, nr. 17, august 1998, p. 1 Medalion literar – Th.C., istoric şi critic literar „al întreg spaţiului românesc”.

Theodor Codreanu esteo prezenţă vie, dinamizatoare în contextul culturii române de azi; foarte deschis la noile idei, receptându-le şi asimilându-le în orizontul de aşteptare cu demnitate şi cu un nealterat sentiment al identităţii culturale româneşti.

[…] Spiritul polemic se aprinde cu o forţă nimicitoare când e vorba de apărarea adevărului şi punerea poetului în lumina adevărată a documentului şi interpretării etice şi valorice juste.

12. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu şi „Galaxia Grama”, LA-C, nr. 3 (2787), 21 ianuarie 1999, p. 4 (Anul Eminescu). Zoe Dumitrescu-Buşulenga, renumit estetician şi critic literar, se arată impresionată de cartea lui Th.C., Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997).

13. Pe temeiul acestui adevăr care îmbracă la Eminescu un caracter ontologic, fiinţial, construieşte Th. Codreanu a doua parte a impecabilei sale demonstraţii despre sacrificarea arheului naţional, organizată în zilele noastre de o nouă „galaxie Grama”, care lucrează acum, nu ocult, ci făţiş la demontarea atât a poetului, cât şi a gânditorului preocupat de

Literatură

ştiinţInforşi capcele cât denigsuver

CezaCron(1998obieccare a for„prizeste aPredael însadresCezacu si„dramtrave

17 feexcepactua(Ed.

Pdiabovieţiisacrifromâprin O caTheostilulMode1992)

p. 94

ţe şi filozofiermaţia plurivapacitatea de amai potrivite de grave, p

gratorilor, ci şrane (pp. 8-9)

14. Marcel ar Ivănescu”, nică literară 8). Calităţile ectivitatea (echsusţin „revizurmulărilor, pza” – invidiabataşat de num

da (a scris câtesuşi nemulţumsa celor trei s

ar Ivănescu raiguranţă, cevma fiinţei ro

ersat destinele15. Ştefan Mebruarie 200pţională, careale” studiul luSerafimus, BrPentru demolicelor atacui poetului, fieificare a luânismului. O ceea ce susţin

arte care va idor Codreanlui (Ed. Carelul ontologi

2).

e cât mai calentă a autora teoretiza, îţinu numai pe

pe atât de şi pentru a rep.

Crihană, ThAS-B, anul VpentruTh.C,

eseului sunt nhidistanţa faţăuirea” valorilputerea de cobilă – la subiemele lui Eminee o carte desp

mit de criticilescriitori, Theoaportându-l înva care îi unomâneşti supue…”

Munteanu, Ca00. Cronicarue răspunde uui Th.C., Duraşov, 1999, emascarea,com

uri antieminese cele postuui Eminescucarte care v

ne, cât şi prinimpune şi mau, cel cunosc

rtea Româneaic eminescia

cu seamă a rului cărţii, soi pun la îndem

entru a respinsuperficiale

epune adevăru

heodor CodreV, nr. 3 (47),

Eseu desprnumeroase. Reă de mai multlor), exactitateonvingere a ct etc. Pentruescu, al lui Lapre fiecare), dae nemeritate foodor Codreann permanenţăneşte pe toţi usă «terorii i

azul Eminescuul apreciazăunei necesită

ubla sacrificarediţia a II-a). mbaterea şciene, fie cele

ume, a apăruu, un fel a îmbogăţi e reacţiile pe c

ai mult numecut din Eminască, Bucure

an (Ed. Port

ziaristului polida sa culturmână instrumenge argumenteşi pătimaşe

ul în drepturil

anu, „Eseu dmartie 1999,

re CezarIvăneţinem […] câte puncte de vea diagnostice

verbului pol că Cezar Ivăabiş şi al lui M

dar şi pentru cformulate de uu îl comentea la aceştia. Elaolaltă şi aistoriei» care

u, DŞT-B, nr. drept „o ăţi eminescolre a lui Emi

şi condame produse în tut lucrarea Dde evanghel

eminescologiacare le va prole eminescolo

nescu – Dialeeşti, 1984) şto-Franco, G

Lit

olitic. ră, ca entele ele pe e ale le sale

despre , p. 6. nescu, âteva: vedere elor şi lemic, ănescu Marin ă este

unii la ază pe Există, anume e le-a

2951, carte

logice inescu

narea timpul Dubla lie a

a, atât ovoca. ogului ectica şi din Galaţi,

1

anul Comlui E1999cuno

Evolumunui 1883preocprovoau osalva

1(113-sumacare

DarticoPatapmeticironiflamustrâmdemocare Eminenigm

1B, nrecepacuzaopini

[în celui Ealţi eZoe D

teratur

16. Adrian VCXXXIII, n

mentarii criticeEminescu, 1999), evidenţiiaşterea sorţii PEste meritul mul Dubla sascenariu pe b

3, „moartea cicupaţi să-l ocate de boalmis un lucru

at decât împre17. Ioanid D-114), iulie-auarului revistei se detaşează uDintre numerolul lui Thpievici şi cariculos cercetăiei sale pe zura postmodmbă din nas laontează acuza

se încăpăţânescu, dincolomatici de toată18. Ştefan M

nr. 3130, 5 sptarea ideilor aţiile ne-criticiile exprimate […] În realitae mai sigur peEminescu (Edeminescologi, Dumitrescu-B

ră

Lohanu

Voica, Douănr. 2 (50), fee pentru eseul 9) şi al lui Ionindu-se conPoetului din ului Theodor

acrificare a baza căruia sivilă” a poetusalveze din lă şi restriştilesenţial – şi

eună cu ziaristD., „Porto–Fra

ugust 2000, p„Porto–Franc

un articol al luroasele texte,

h. Codreanu,icatura postmător al marelzgomotosul fr

dernismului făa rostirea numaţiile cu arguânează să c

o de ifosele şi ă ziua.

Munteanu, Miseptembrie 20din vol. Dub

ce ale lui N. Mde criticul Th

ate, tonul lui Te baza argumd. Civitas, Ch

precum D. VBuşulenga ş.a

ul nr. 16, m

ă cărţi despreebruarie 2000 lui Th.C. (Dn Filipciuc (În

ntribuţiile emultimii şase anr Codreanu d

lui Eminescu-a produs, înc

ului. Unii din grelele înce

le materiale ti anume că „tul”. anco” 50, BLp. 40. Scurte co”, la apariţiui Th.C. o impresie intitulat E

modernismulului poet, îl f

frondist dâmbfără frontieremelui lui Eminumentele cărtucreadă că Eteribilismele u

Misterul bolii lu000. Comentabla sacrificareManolescu sauh.C. în „CroniTheodor Codr

mentelor din Dhişinău, 1999)Vatamaniuc,

a. Mai mult, T

martie 201

e Eminescu,0, p. 12 (CrDubla sacrificnspre alt Eminminescologiloni ai vieţii. de a surprinu (…) amănucepând cu 28contemporanercări existetot mai numer„poetul nu pu

-S, anul X, ncomentarii a

ia numărului

aparte o prEminescu, Hi. Autorul, unfixează în săboviţean, caree şi fără alnescu. […] Thurarului ce eEminescu răunor dilemati

ui Eminescu,arii critice pre a lui Eminesu Z. Ornea faica”( iulie/200reanu devine dDubla sacrific), la care adeGeorge MuntTheodor Cod

11

CVL, ritică). care a nescu,

or la

de în untele

8 iunie nii săi, enţiale roase, utea fi

nr. 7-8 asupra 50, în

oduce H. R. n fin şi ăgeata e sub ltceva, h.C. îi este şi ămâne ci sau

DŞT-rivind scu şi

faţă de 00). din ce care a eră şi teanu,

dreanu

nu prmorţisacrif (FragRefer

suprapoticinoceexisteîşi farămâîncepsupradepinMerlsuflet

Huşilexpliadicăzona revuieditopentr

doar cercutehnola uflexibcare

C

p. 95

retinde nicăieii lui Eminesifice adevărul

gment din Therinţe critice, v

Revi „Hai

u asumareaporneşte launei revist

avegheată cu cnirea pentru penţa din preenţei urmăriteace amici şi-

âne doar pe pe să devinăavieţuieşte cânde. Acesta pan, doctor înt, pe care l-a n

Aşadar, dinlor o publicaicată de fondaă denumirea u

Huşilor. Deistică, Vicu Mrial, adresează

ru un profil la

Pentru prim

o singură pul se lărgeşte îoredactor în pltima apariţiebilă, într-un aparticipă cu

C

eri că a explicscu. Oricum,de dragul opo

eodor Codreanvol. în curs de

ista revistela casa cu P

a tuturor risca drum când, îe care devinetoată atenţia,

primii paşi, deeajma oricărue cu emoţia şi -şi consolideaactul de ideă independentât o viaţă de pare a fi gândn arheologie, numit strămoşn noiembrie 20aţie nouă, a ator ca provenunui deal situşi nu schiţea

Merlan promiă cititorilor o fel de genero

mele trei numersoană (sic!începând cu anpersoana lui Ge. În ce pranimat du-te-v

articole la e

cat în totalita nu este cerortunităţilor p

nu. Biobibliogapariţie).

ei noastre ui ne are…

Prof. Lina Co

curilor şi cu în mod beneve un copil de

încât rostireaezinvoltura înui pericol subucuria părin

ază prietenii, entitate (ca fotă şi, de celom. Mai mu

dul întrupat alcând a decis şeşte „Lohanu007, s-a ivit pcărei denumi

nind din vechiuat între Dud

ază vreun proite o apariţie generoasă invs: „revistă cul

mere, colectiv), fondatorul nul II, nr. 4 di

Gabriel Folesciveşte colabovino, în funcţelaborarea nu

ate misterul borcetătorul capolitice.

grafie critică,

…” dreanu - Huş

toată dragostvol, se pune tee suflet. Un tia primelor cu

ntr-un joc inedunt momente

ntelui. Apoi, rnumele pări

fondator), deole mai multeult sau mai l profesorului

să mai adopul”. pe harta spirituire „Lohanul”iul toponim Lda şi Pâhneştogram de con

trimestrială vitaţie la colabltural-ştiinţific

vul de redacţiatoatefăcător

in iulie 2008, cu, spirit fideloratorii, listaţie de aportul umărului cure

L

olii şi re să

cap.

şi

tea se emelia imp e

uvinte, dit, ori e ale evista intelui oarece e ori, puţin, Vicu

pte un

uală a ” este

Lattan, ti, din nduită şi, în

borare că”.

ie are r, dar cu un

l până a este

celor ent al

reviscopiodistinpentrconsise copagindoar form

inforcreaţdiverfrumnormiconoment

lumecare speciuniveînvăţReviîncâtcele respoacesta artsurseîn derevis

sau aAşa D. TMerlAgheFrenţPluga(mem

Merlinforcele

iteratu

tei. E de menos prin informncte. Chiar nru osârdia ristente pentru

ompara cele 24ni ale ultimelpe suport cel

mat electronic l Formulele

rmaţie, reportţie artistică, rtisment. Tem

moase, educaţimal la mai toatografie bogattală cu vizualu

Stabiliţi în e, colaboratori

aparţin diferiială pentru unersitare, istorţători, educatosta „Lohanul”t colaborările care citesc re

onsabilitatea it punct de vedicolelor primi

elor bibliograferizoriu munctei înseşi.

Am reţinut

altul prin apasunt: TheodorTudosie (oeoan (arheoloeorghiesei (reţescu şi Ioan aru şi Adria

morialistică), I De departe,

an şi nu crermaţii ştiinţifidespre situl a

ură

Lohanu

nţionat aici, asmarea vizualănumărul de presponsabiluluca „Lohanul”

4 de pagini allor apariţii! Plulozic, după la adresa: www

de abordaretaj, recenzie memorialistic

matica articolelie, filozofie, te revistele cută, pe paginul. urbe sau aşez

ii revistei sunitelor categori

n anume domerici, poeţi, ecoare, psiholog” are intrarea vin şi de la pevista în formdeilor vehicul

dere, aş găsi neite de către rfice acolo undca altor autor

, între autori, ariţii editorialr Codreanu (c

onologie), Cogie), Aurel

ebus), Petru Marcu (poez

an Butnaru Ion N. Oprea (

, cele mai muled că e vreuce de natură

arheologic Roul nr. 16, m

spectul copertă, până acumpagini al reviui de a at” să respire pele primului nuPrimele zece care publicaţw.lohanul.lx.r

e publicistică literară, comcă, dezbaterelor include şti

sănătate, mou acest profil. nă se armon

zaţi în alte lont, în cea mai ii profesional

eniu de cercetaconomişti, argi, medici, tradeschisă tutuersoane de fo

mat electroniclate şi a opiniecesară o mai redactori precde este cazul. Ari de bună cr

nume afirmae, aşadar un critică şi istorostin Clit (is

Cordaş (eBrumă, Eugezie), Constant(monografie)(publicistică)

lte articole suun număr în

arheologică, tăria – Pe Ru

martie 201

ei de revistă, m în două vaistei este revtrage sponsoe spaţii mai laumăr cu 130-1

numere au aţia poate fi citro.

sunt diversifmunicare ştiine, analiză, oiinţă, literaturăoralitate etc.,Alternându-se

nizează infor

ocuri din ţară mare parte h

le ori au o paare şi creaţie: rheologi, profaducători, elevuror celor interoarte departe, c şi care îşi aiilor formulateriguroasă sel

um şi o indicAsta spre a nuedinţă şi pres

ate într-un domatu pentru re

rie literară), Astoriografie), economie), Venia Faraon, tin Partene, Ş, Valeriu Nş.a.

unt semnate decare să nu din care notă

unc (Ciorteşti,11

color, ariante velator orizări argi. A 136 de apărut tită în

ficate: nţifică, opinii, ă, arte , fapt e cu o rmaţia

şi din huşeni, asiune cadre

fesori, vi ş.a. resaţi, dintre asumă e. Din ectare care a u duce stigiul

meniu evistă. Avram

Vicu Virgil Ioana Ştefan

Neştian

e Vicu existe ăm pe Iaşi),

menhBazggeolodescopseudBasar

număFrenţCornVăleaprezeNicobiblioDonoînsemmem„revi

localCostiAghe(VetrMateGafiţ

articoAtraggraficMultprin lucrâGrigo(psihVioribiosiG. MMunt

de crgândumora(Ştefzonal

p. 96

hirii preistoricga, cuptorul ogice la Sitooperiri arheoldocarst în Prabia etc.

În domeniuăr, având întreţescu, Carme

neliu Lazăr, anu, Neculaientările de carlae Ionescu, oteconomia (ose, Carmen mnările de c

morialistică (Vistă a revistelo

Vaste pagină şi medalioanin Clit (moeorghiesei (rişoaia), Adriei (Răducănenţa (Alexandru

Rubrica deole extrem gerea colaborăcă satirică estee doamne sunproblemele

ând într-un dooraş (doctor în

holog), Lilianaica Miron, Tstem primim

Marin, Cristinateanu, Săndiţa

Mai nou, p

redinţă prin înul românulu

alizatoare suntfan Plugaru, Tle ori pagini

ci din zona Hmedieval d

aia, vulcanii logice la situPodişul Mol

ul literar, poeze semnatari peen Angheluş,

Ioan Marcui Olariu. Inrte (Elena Ola

Lina Codre(Theodor CodAny Lazăr, Acălătorie (Bo

Valeriu Neştior”, rubrică a sni sunt acoperne istorice, reonumente despitalul din ian Butnaru ni). Lucian PIoan Cuza).

e ştiinţe econode riguroaseării huşeanulue, iată, un alt mnt semnatare ade educaţie

omeniu al edun psihologie), a Istrate, MioTatiana Boţu.de la doctorii a Câmpean, oa Avram..

Vicu Merlanpaginile de spncercările demui către credt mici îndrept

Teodora Fălciaeseistice (V

Huşilor, valulde la Rădu

noroioşi de ul Armăşeni –ldovei, peşte

zia are un loce Petru Brum Valentin Fu

u, Adrian Tan acelaşi doariu, Valeriu Neanu), istoriodreanu, V. NAngelica Marogdan Constian). Poate fsubsemnatei. rite cu informzultat al cercee practică r

Huşi), N(Pâhneşti –

Petrescu, (Re

omice este pe semnate dui Cristian Mamare câştig. ale unor mateşi psihopeda

ucaţiei şi învăMik Mihaela

oara Blesneag Informaţii Vasile Popovri de la Ange

n şi Costin Clpiritualitate co

mnitarilor biserdinţa în Dutare ale buneianu, doar) pre

Vasile Cociu).

l de apărare căneni, fenope Valea Să

– Muncel, caerile rupestre

rezervat în fiă, E. Faraon, urtună, D. Talaşman, Cormeniu se înNeştian, Ion Oografia litera

Neştian, Consrcu, L. Codretantin Donosfi semnalată

maţii de istorioetărilor susţinureligioasă), V

Nicolae BordEpureni), Magina Maria),

ermanentizatăde Aurel Coarcu prin lucr

eriale care suragogie, dumnăţământului: D

a Evelina, Ioang, Vasile Panddespre sănătavici, Melania Relica Cozma,

lit onfirmă apropriceşti de a înt

umnezeu, iar i cuviinţe. Pre

ezentări ale tra Este timp p

Lit

de la omene ăratei, arst şi e din

fiecare Ioana

Toma, rneliu nscriu Oprea, ară şi stantin eanu), se) şi şi o

grafie ute de Virgil

deianu arietta

Irina

ă prin ordaş. rări de

rprind nealor Doina n Iosif delea, ate şi Radu, Laura

pierea toarce

cele ea rar adiţiei pentru

încurmediar fipildăîncă.

parcucolabprezeBuza(1939encicTomaşi a pCostioeonbogaanonamplboliloînconechil

care sociosărbătrei ade mintenlectugreuttotod

teratur

rajarea învăţătiul rural pentr) tradiţiile loă, căci sunt pa

TheodFaptul că

ursul celor trboratori din enţa unor artatu („Problem9-1940)”, „Rclopedie a Roma („Preocupărprof. dr. Avrain Clit, nume

nologie, istoriată prin connimizate adeselu spaţiu esteor şi întreţinenjurător. Răzbibru în toate ş

Între cele tocmai şi-a în

o-economic şătorită la al 1ani de la aparmare, ce puterndentul ei, Vicură a Bibliottăţilor şi a eşdată drumul pe

ră

Lohanu

torilor şi a prru a scoate la ocului, aşa cuarticularităţi e

dor Codreanurevista noas

rei ani se argelita intele

ticole semnatma Basarabiei Români iluştrimâniei […]”)rile botanice aam D. Tudose de renume e şi critică l

nţinut, utilă ea (învăţături, e acordat recrea sănătăţii o

bate din conţinşi la armonie cdouă sărbător

nchis uşile, lăşi nu numa5-lea număr, iţia din noiemri poate aveacu Merlan. Dtecii „Mihai ecurilor, a înentru anii ce u

ul nr. 16, m

rofesorilor, chlumină aspec

um au procedetnografice zo

u şi Vicu Merlstră a câştigagumentează pectualităţii rote de prof. uîn context inti: Dimitrie C, prof. univ. dale lui Mihai sie, prof. dr. T

în domeniileliterară. Reviprin abundeavertismente,

comandărilor omului, animanutul lor un pecu Tot -ul. ri majore de sând în afară ai, revista „

făptuire nu tmbrie 2007. Aa „copilul de

Dumnealui a pRalea”, o

ncercărilor şi rurmează.

martie 201

hiar a preoţilocte (oricât de dat interbeliconale nevalori

lan at în prestanprin atragereaomâneşti, pr

univ. dr. Ghetern şi internaCantemir”, „Mdr. acad. ConsRacoviţă”) pr

Theodor Codre istorie, botista, afirmamenţa informa, pilde), din ca

pentru prevealelor şi a meermanent înde

la sfârşitul arăni adânci în

„Lohanul” a tocmai uşoarăAstfel s-a văz

suflet” asumprezentat în saanaliză sumareuşitelor, sch

11

or din firave

cii, de ificate

nţă pe a unor recum eorghe aţional Marea stantin recum reanu, tanică,

m, este aţiilor, are un enirea

ediului emn la

anului n plan

fost ă, şi a zut cât mat de ala de ară a hiţând

pentrgenerde la Vasilîncheobstaconvîn ari

Ox

Mottnasc

eminci o tviziumotiv

eminmanidăruivolup

trăiremarmparteiubirePoetu

O

p. 97

Tot ce s-a

ru continuarrozitate, momŞcoala „Miha

liu), luările deierea unei acolele, publicingerea că revia spirituală a

ximoronul

to:,,Nu există din cotrariile

ximoronuEminescuechilibru,

nescian nu estetreaptă de matunii poetice emve pereche: Er

Iubirea se înnesciene, remaifestărilor: tumirea deplină şiptatea.

Erosul emine: ,,Setea ursitmura de daltă”e, justeţea natuea ocrotitor seul crede în ,,or

O

împlinit în rea proiecte

mentele artisticail Sadoveanu

de cuvânt şi sperioade r

caţia îşi urmvista „LohanuHuşilor.

trăirii erot

Prof. Lum

plăcere fără dlor!” (Phaidon

ul face parte diu. Poetul este m are obsesia fu

e însă un joc gturitate a metaminescene, oxiros-Thanatos

ncadrează prinarcându-se prinmultul, nesaţuli necondiţiona

nescian înseamoare ce-o au d

”.(Nu mă înţeleurală a iubirii, enzuală. De fara de iubire”,

această direcelor. Diplomce oferite de uu” din Huşi (înschimbul de irevuistice. Dează cursul,

ul” este o nece

tice emines

miniţa Săndu

durere, deoaren)

in mitologia limereu in căut

fuziunii contragratuit sau un aforei însăşi. Eimoronul erotşi Dor-Timp.

ntre zonele elen acuitatea şi l, ardoarea, chată, frământare

mnă cunoaşterdupăolaltă/Lumegi). Poetul prmoralitatea im

apt, unica religunica în stare

cţie pare motmele oferiteun „cuib de vndrumător, învimpresii au m

Dincolo de încât se adân

esară faptă cul

ciene

ulache - Huşi

ece contrarile s

irică a lui Miharea unui

ariilor. Oximorsimplu ornam

Element de fonic presupune d

evate ale trăiriintensitatea

hinul, deznădeea, revolta, da

re, nu doar simmina de-ntuneropune, pe de mpulsului erogie este a iubirsă dilate timp

L

tivaţia e cu visuri” v. Ion

marcat toate

nceşte lturală

se

hai

ronul ment,

nd al două

ii

ejdea, ar şi

mplă eric şi o tic, rii. pul şi

să-l spartelăuntfericieminsensuunivenema

Actucosmtensiu

moarabsolregăsferici

promdeoarbucutrebusimb,,Era frum,,sing(Klei

aceeaafirmşi duun orcăutăpoatedeterse prdepăr

iteratu

subordoneze me, iubirea se retric este fragilirii se opune d

nesciană nu esturi. Şi totuşi, fersul….. Puterarginit” spre ti

ul erotic este comice. Iubirea se

unea dialectic

Iubirea aprorte devin o unilutul, deopotrisire a Paradisuirii.” (Sarmis)

Iubirea devimisiunea împli

rece fericirea uriei o umbreştuit să piară… Polică eros-moun vis mister

mos/ De-au trebgura împlinireist).

Clipa fericita tensiunea as

ma în acest senrere, e un cuvrizont, unul alării; al lui ce ee fi; al ştiutulurminat şi al pieoduce o confrrtărilor” simb

ură

Lohanu

memoriei, să dealizează în cli: dincolo de indevenirii inexote limpede, sefragila clipă drea erosului eimpii primord

onceput ca une consumă în

că a contrariilo

opie prin contritate. Dragosteivă fericită şi ului: ,,Chiar de).

ne iniţierea înnirii, dar şi trădurează puţinte de melancoPrea, prea era

oarte e guvernarios/Şi blând dbuit să piară” e posibilă a un

ă e acel timp cpiraţiei spre in

ns: ,,Dorul e şivânt al deschidl intimitaţii cueste şi ce nu esui şi al neştiutuerderii în cevaruntare din intolizează comb

ul nr. 16, m

dea un sens exipă, dar deplinncidenţa clipeorabile. Dar feenină, euforicăde împlinire coste şi cosmog

diali.

n eveniment cuşi dincolo de

or.

rast gândul neea este o clipănefericită, dare murim ajung

n misterul thanăirea dureroasn, iar conştiinţolie: ,,Căci vis

frumos” (Gemată de princip

din cale-afară/ (S-a dus amor

nei pasiuni sup

concentrat al infinit e dureroi căutare şi nederii şi totodatu depărtările, aste, al lui ce pului, al atracţia nedeterminaterior cu limitebustia morţii.

martie 201

xistenţei. Pe den Echilibrul ei, atemporalulericirea ă, ci grea de ontaminează enetică ,,dor

u rezonanţe efemer, prin

efiinţei. Eros şă de întalnire cr unicul drum gem limanul

natic. Erosul esă a limitei, a efemerităţii ul mângâios/Amenii). Ecuaţiiul melancolicŞi prea era de

rul). Moartea preme a iubirii

ieşirii din sineoasă. C. Noicaegăsire, şi plăctă al închideriial aflării şi al oate fi şi ce nuiei de ceva at”. În Stelele-e. Stelele ce ,,Denis de

11

e altă

l

şi cu de

e

A ia c: e tot e i”

e. De a cere, i într-

u

-n cer ,ard

Rougpentrcuvânproduvoluppoatede la dragoprocldurerdor”.vrea Carac

amaridealintra durervolupdurerFarmpentreternVianu

euthafi porlumeşi tu cădeaoximmetrusufertensiuPoetusine,

p. 98

gemont considru senzualitatentului, că oricuce la Eminesptăţi erotice, îne fi citită şi ca icoana iubitei

ostei deschidelamă un absolurea, interpretat ,,Contopirea să unească abcostea)

Oximoronulra conştientizaitate al iubirii în tiparele ide

ros exprimă ,,nptăţii, posesiunrea că această

mecul iubirii esru că ele îl resna caducitate au).

În Gemenii, anasic. Îndrăgrnit spre armo nici sfânt, nicşi eu / Cu-amoa să ţie un om

moronică a trăiru antic) în carrinţă. Sinteză unii dramaticeul laudă ,,aprodin încercăril

deră că ,,aprope. Ea adânceştce pasiune se nscu şi invers: mn Mai am un so idilă. Erosu

i moarte de lae un câmp de tut al iubirii, dtă astfel de T.contrastelor v

bsolutul cerulu

l este tensionaare a improbab

se risipeşte, dealului. Aspiranăzuinţa de a nea infinită şiă năzuinţă nu pste durerea peimt până la ad

a amorului, fir

starea paradisostiţii vinovaţ

onie şi în lumeci Dumnezeu/or atât de fără

m la celălalt”. Crii rămâne ,,su

re poetul descoa antinomiilo

e, trăirea contropierea morţii le şi încordăril

pierea morţii ete dorinţa, în anaşte din negamoartea este csingur dor, poul cu nostalgiia Ipoteşti. Forţtrăiri dureroas

de unde şi asocVianu: ,,durer

vine din faptului cu absolutul

at negativ în Sbilităţii idealudeoarece lumeaţie a ieşirii direaliza scopul

i totală, dar ampoate fi îndestntru personaje

dâncimea în carea ei veşnic n

siacă e contamţi sunt respinşea nefiinţei: ,,P/ Prea ne pierdă de margini şiCea mai desăvuferinţa dulceoperă o parador,poezia atingrariilor fiind oca o întoarcerle absurde ale

este un simboladevăratul senaţie”. Fenomenconexată cu oezie filozofic thanatice porţa pustiitoare ase. Eminescu cierea fireascărea s-a contopl că Eminescul patimei”. (D

-a dus amorulului. Nimbul dea nu mai poatin sine, farmel ultim al

mestecată cu tulată niciodatele lui Eminesare se dezvalunesaţioasă”. (T

minată de şi de Eden undPrea nu aveamdusem astfel di de nalt/ Nu s

vârşită expresi” din Odă (în oxală plăcere

ge ultima treapo trăire tragicăre a omului că

e dorului”.

L

l ns al nul se

ă ce rnea a

ă cu pit în u,

D,

l prin e te cul

tă. scu, uia T.

de ar m în de tot se ie

în ptă a ă. ătre

(T.Vregăsîn cadăruiiubirundeîntru îndurconc

de ad

intitupoem« , (cintrointitupresevrem

Perso

PrilejsimpiniţiaBîrla

Au pde aunui a prone-amstravnoasunii Româchem

Voluînfiindar ş

H

iteratu

ianu). Oda adseşte aici ,,comre instinctul mi frenetic existea implică abs şi voluptatea oprirea unui p

ra. ,,Farmeculeptelor parale

dâncime, al un

Bârla

arnicul scdăruit, reMoldove

ulează :. BÂRLm de dragoste cum îl numeşteductiv), - ce s

ulate Mari perei bîrlădene 1

murilor ( 2007

onalităţi mold

jul acestei noiozionul «140

ativa Primărieiad în ziua de 9

participat la accest oraş. Şi som este legaofesat, fie şi dm amintit de

vechi timpuri, ptre... ». Căci din cei plecaţâniei, prilej d

marea către ce

umul este închnţarea şi anivşi a Academie

H

ură

Lohanu

duce negarea emplexul lui Emmorţii se îmbintenţei. Extaticsolutul, trăireaextincţiei. Mo

preaplin suflel dureros” ca oele şi opuse cre

nei profunzimi

ad - “ Acest

al Mold

Constan

criitor şi publiecent, un nou ei şi, în specialLAD – Istorieînchinat aces

e în acel Cuve alătură celorsonalităţi ale1870-2003, ( 27),

dave (2008).

i lucrări îl conde ani de prei şi a Societăţ9 octombrie 2

cest evenimentpune autorul vtă de memoria

doar o perioade Bîrladul nospoate de la ce « Respectul şţi de aici, să fde a nu se despei de acasă «

hinat, în princversarea SEMei Bîrlădene .

ul nr. 16, m

efemerului prinmpedocle”, conă inexorabil că şi dureroasăa intensivă, auoartea este inv

eţesc pe care fioximoron eroteează sentime

i tipice creaţie

t oraş de su

ovei…”

ntin Ostap -

icist ION.N.volum închinl, oraşului Bîre ,cultură, amstui « oraş de vînt de interorlalte asemene culturii româ2004 ), Bîrlad

nstituie participesă bîrlădeanăţii de ştiinţe is2010.

t personalităţvolumului: « a locurilor dedă, majoritatestru ( s .n. )dinetatea de pămşi dorul de Bîrfondeze şi o reprinde de ceea

ipal, « Celor MĂNĂTORUL

martie 201

n mistuire. Seomplex al focucu dorinţa de ă precum ardeutodevorantă, vocată voluptu

fiinţa nu-l poattic, jocul entul unei coer

ei eminesciene

ud

- Iaşi

.OPREA ne-anat Ţării de Jorlad. Se

mintiri ) Este usud al Moldo

rpretare nea « poeme âne într-o istodul în presa

parea la ă « , organizatstorice, filiala

i legate suflet...Cum memore unde provinea celor prezenn cele mai

mînt şi pînă în zrlad ,i-a făcutevistă în Capa ce se chiam

două momentLUI ( 1870-18

11

e ului a se

erea, de uos, te

renţe

e.

a os a

un alt ovei

« , orie a

t, din

teşte ria ne ori nţi

zilele t pe pitala ă

te – 876),


Ioan Oprea ne invită, în finalul acestei introduceri, să parcurgem « ..şi tabletele din cartea de faţă, chiar dacă nu-s istorie pură « Iar aceste « tablete « aduc un plus de atractivitate paginilor de istorie pură evocate de autor. Multe dintre aceste « tablete « sînt inchinate Iaşului, pentru a aminti doar cele intitulte Iaşii vechilor zidiri pînă la 1821, Sărbători ale Iaşului sau După N.A.Bogdan...şi altul.

Primul capitol se intitulează 140 de ani de presă bîrlădeană şi începe prin prezentarea programului simpozionului din 9 octombrie 2010, la care autorul a participat cu lucrarea « Presa în vîltoarea totalitarismului « Capitolul II vorbeşte despre ACADEMIA BÎRLĂDEANU –ANIVERSARE 1815-2015 . Următorul capitol se ocupă de CĂRŢI ŞI REVISTE. Capitolul IV se intitulează Răsfoind în arhive, iar Capitolul V- Istorice- povestiri. Capitolul VI- IN MEMORIAM - este închinat celor trecuţi în lumea umbrelor, între care şi ieşeanul Ion Costache Enache. În sfîrşit, ultimul capitol se intitulează DESPRE I.N.O. ŞI CĂRTILE LUI.

Este greu să vorbeşti despre o asemenea carte în care autorul a inclus multe din gîndurile sale închinate locurilor şi oamenilor « din Ţara de Jos « şi nu numai .

Ni se vorbeşte despre cele două volume ISTORIA BÎRLADULUI (1998). Interesante sînt informaţiile referitoare la Tipărituri evreeşti din Bîrlad . Cu multă dragoste se fac referiri la satele din zonă şi la oamenii acelor locuri, pentru a aminti doar de sărbătorirea împlinirii a 550 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Bălăbăneşti. Nu puteau lipsi referiri la satul natal Priponeşti. Deosebit de călduros se vorbeşte despre Alexandru Mănăstireanu, cel care, la peste 90 de ani, este autorul însemnărilor Călător ...prin vîltoarea vremii.

Se fac referiri la prezenţa lui Mihai Eminescu în Ţara de Jos, revizorul care a vizitat şcoala din Tansa –Vaslui (1875).

Se revine apoi la oraşul Bîrlad, rămas în memoria afectivă a celor plecaţi de aici şi care îl evocă în scrieri nostalgice de genul volumului STRÎMBA a fostului coleg şi prieten Sergiu Brandea (« Eu iubesc Bîrladul, sunt ceea ce s-ar numi « patriot local « , mă laud cu originea mea bîrlădeană peste tot unde este cineva dispus să mă asculte... »

.Nu este uitat nici oraşul unde « ...În perioada 1962-1968 fusesem la Huşi, un fel de şef al cancelariilor unităţilor administrative din oraşul şi judeţul Huşi....cetăţean cu buletin de identitate pentru oraşul Huşi... » Era prilejul de a vorbi despre Huşul în « Lumea cărţilor « . Oraşul moldav este evocat şi în alte capitole , precum Interesantul nostru trecut sau Teodor T.Burada despre biserica Sfinţii Apostoli din Huşi.

Autorul vorbeşte şi despre cărţile altor conderi, cunoscători ai istoriei acestor locuri. Un exemplu este referirea la volumul lui Ion Muscalu, - TAINA STEJARULU, cartea care « Ascunde « în ea istoria mănăstirii şi bisericii de la Bujoreni- Zorleni « .

Nu este uitat nici oraşul Vaslui, unde autorul a activat un timp, înainte de venirea în Iaşi (Cartea lui D.V .Marin naşte amintiri ).

Oraşului Tecuci îi sint închinate relatările intitulate Documente istorice tecucene. Autorul nu uită să noteze, vorbind de satul natal: « ...Avid după informaţii cu privire la satul natal – am spus în altă parte , sunt tecucean prin structura actuală administrativ – teritorială, Priponeşt-Tecuci- Galaţi... » Deasemenea a inclus în volum informaţii despre comuna Cîrja din fostul judeţ Tutova (Comuna Cîrja şi familia Cîrja...). Despre poetul Theodor Şerbănescu, născut la Tecuci în 1839, se vorbeşte cu respect şi dragoste în relatarea Cine doreşte...? (« ...Cine doreşte să descopere toate poeziile lui T.Şerbănescu şi să le înmănunchieze într-un volum ? »)

Revenind la Bîrlad, este reluată istoria tragică a destinului marelui filantrop Stroe Beloescu (1838- 1912), mişeleşte ucis de bandiţi în noaptea spre 21 octombrie 1912.

Ni se vorbeşte despre Bîrladul cu biserica în afara oraşului, despre Blestem patriarhal asupra Bîrladului. Să nu uitam cuvintele de început :

Literatură

« ...CînainŞtefaFerdRacosimboInterpcare funcţBîrlăcarte

Este ultimsimpînţeleJos «răsunvorbalumereciteîndrăcăruiMEM

Deci cu gîÎnceaobişn

IonPIM,

(Noedit

extinşi cusurpral unluminînţelecătre întâmadăug

T

p. 100

Cînd zicem Bîntaşii, la cei dian cel Mare, ddinand sau Mihoviţeşti... Multolul oraşului Bpretativ rămî au însemnat ţionării şi păstădeană, punctaea de faţa... »

dificil să vorbmă carte a sa, a

lu cititor, cuneg dificultatea« pagini închinnet în inima saa - să spunema umbrelor, Iesc cu strîngerăgit pe cel careia Ion Oprea MORII.

volumul BÎRîndul la versularca să mă chnuită, ci de o p

n N.Oprea, BĂ Iaşi, 2010 .

De la fote de toriale ale

heodor CVieru, Priediţie a m

nsă de criticul uprinde 7 caprins în ipostaznei mame pe cnă, de morepciunea dobâ

contemporanmplat şi după gând faţă de e

T

îrlad, gânduriin «Capitala

dar şi a Sturzehai, la Codrente nume, mai mBîrlad şi ne reîne nu numai fistorie şi cultutrării spirituluate prin mate

beşti – ca prietadică « în monoscător al lua de a includenate oameniloa generoasă. Cm - despre eloIon Costache re de inimă, de a scris CROi-a edita – po

ÎRLAD Istoriel eminescian: eme... ». Căciparticipare afe

ĂRLAD - Isto

fereastra blector

e huşenilo Prof. Lin

Codreanu, Dinceps Edit, Ia

monografiei crhuşean. Cart

pitole consistea de om zgud

care o nemureralist care ândită ori de luni. Criticul amoartea poetu

ediţia din 200

le ne duc la Ţării de Jos «

eştilor, a lui Cni, la Epureni,mari sau mai meferim cu mînfaptul de isto

ură la Bîrlad ui care înseamerialele pe car

ten al autorulud critic ». Vorcrărilor lui Io

e, pe lîngă refeor şi localităţiCititorii vor înţogiul adus ieEnache , pag

deoarece şi eONICA DE LAostum – manu

e, cultură, am« Cînd amintii nu este vorbafectivă la o ope

orie, cultură,

bibliofilulasupra

or, în anu na Codreanu

Duminica Maaşi, 2010, 346ritice este revătea se deschidente în care Gduit de furtunileşte în versu-i,adună-n picuptător adeseaa fost receptului, survenit4 alte trei sub

cei care au fo« la vremea luCuza sau Car, Pălădeşti ormici, au rămadrie la ele... re, ci şi momeîn cazul creămnă Academire le cuprinde

ui - despre acrbesc, deci, caoan N.Oprea . eririle la « Ţailor ce au avţelege că este şeanului trecu

gini pe care leeu l-am preţuitA BUCIUM şuscrisul intitul

mintiri trebuieirile-n trecu / a de o lecturareră de suflet..

amintiri, Ed

lui (II) apariţi

ul 2010)

u - Huşi

are a lui Gr6 de pagini. Aăzută şi substde cu un ArguGrigore Vierule istoriei, de , de poet dătătături sentena lovit mişeleiv la ceea că în ianuarie

bcapitole în Pe

Lit

ost ui rol I, ri as

entele ării , ia e

eastă a Şi îi

ara de vut

ut în e t şi şi lat

e citit

re ..

ditura

iilor

rigore A doua tanţial ument u este fecior tor de ţioase şte de

ce s-a 2009, eriplu

criticintraexege„biogDe afaptuîn msurprpână PaidAforiCarterămâVierupoet şi aupoez

Lumeste Argurespeacestde ptotodrăsto

volumînscrCostaalţii, bibliocapitonoadescofost expristilul

eratur

c. Demne de rea în „canoetice. Theodografie interioaaceea asistămul biografic şi monografie. Srinse într-o „

la confruntdeuma, Elemismelor se adea atrage prinâne un punct u, cu atât maica daruri de tografele de pii ori vorbe de

mea cărţilor, Eeditat de Bib

umentul semnect proverbialtui volum: scope cărţi, întrudată „înscrisurarnă tot ce se

În prima parm au în vederise pe cărţileache Olăreanu

precum şi dotecă. Alte 1tolul Înscrisurare” a bibliotoperi simultanmartor, respeimarea caldă lui propriu. E

ă

Lohan

reţinut rămâonul literar”, or Codreanu eară” promova

m la o relevarelementul ar

Sensibilitatea „creştere” dialtarea cu moa

mentele şi Ddaugă ca un

n vocaţia de pesenţial de

i mult cu cât dragoste de fr

pe cărţile oferie duh.

Ed. PIM, Iaşiblioteca Muninat de Constal pentru instioaterea la veducât „conţin ri care întregeştia” despre a

rte, Mărturii ere reproducere oferite în mu, Theodor Code pe cele p27 de autogrri memorabiletecii, un aden importanţa ectul şi dragoîn cuvinte armlesne de recu

nul nr. 16,

ân cele Zece urmat de Ul

este practicanat de criticul re a permanertistic vierean,şi profunzi

lectică, de laartea, pe paDuminica M

capitol nou prozator a crit

cercetare a varii creaţii a

frate şi simţireite de Grigore

i, 2010, 192 dicipală „Mihaantin Donose,ituţia „carte”

dere a autogradocumente r

esc imaginea autorul cărţii o

peste timp, rea autografelmod direct bodreanu, Valeprimite prin rafe constituiee, toate preluevărat jurnal evenimentulu

ostea autorulumonioase, „launoscut adres

martie 20

argumente pltimele consemntul conceptulGeorge Muntntei împletiri, element domimea poetică a mirajul coparcursul capitMare. Comen

în această eticului, dar exoperei lui Gr

au rămas risipe românească.e Vieru sunt a

de pagini. Voai Ralea” din , bibliotecar c, lămureşte s

afelor şi dedicrevelatoare”, autorului sau

ori al donaţiei.

alcătuitorii alor (697 la nubibliotecii de riu Neştian şi diverse donae materialul puate din „Cart

în care se ui cultural la cui pentru insta vedere”, spearea frăţească

011

pentru mnări lui de teanu. i între minant

sunt ilăriei

tolelor ntarea ediţie.

xegeza rigore

pite de . Până adesea

lumul Huşi.

cu un sensul aţiilor fiind,

u chiar .

acestui umăr) către mulţi

aţii de pentru tea de poate

care a tituţie, ecifice ă a lui

Grigode anepigrlepădCondIvăneMoldmorţi

Exemincluîncheexemliterasă neRaleadecem

CostC.B.RînfiinCercurespecarte Militbiolo

p. 101

ore Vieru: Frani şi tot de aramei lui Ştefdăm şi noi deiele de altăescu: Doina dova, sfânta ilor, a-loi secr

mplele ar puuzând repere eie cartea, ce

mplare, deşi sară româneasce gândim deja a”, menţionâmbrie 1942.

in Clit, MihR.N. (Intervennţare, Editura ului Militar dectiv, colonel)

omagială, ce tare 01776 Hogică şi chimic

atelui Puiu Datâta vreme mfan Cazimir: So pată./ Da

tă dată?, ori (dorul de Mceea-n violetret!

utea continuabiobibliograf

, din păcate, singură poate că întâmplate î

la un momenând că instit

hai Gheorghnţii la dezastPIM, Iaşi, 20

din Huşi, aut) au editat, dumarchează 60

Huşi, cu specă”.

Donose pe carmi-i drag! , oSe mai întâmpar unde-s to

gravitatea vMoldova) ! m

t, i-aţi sfinţit

a, desigur. Ufice ale auto

a apărut în atesta oricân

în urbea Huşint aniversar altuţia a fost

hiu, Bataliotre) din Huşi010, 120 de ptorii (cu rangupă cum din 0 de ani de la ecialitatea „P

e-l cunosc deori ironia subplă din condeotuşi, dragii versului lui

m-a prins dort trupul şi v

Un Supplemerilor de autonumăr bicisn

nd fapte de iilor. Nu e prel Bibliotecii „M

inaugurată l

onul 202 Api. 60 de ani pagini. La iniţgul de profestitlu se obserînfiinţarea Un

Protecţie nuc

Li

2000 bţire a ei,/ Să

mei,/ Cezar

rul de vorba,

entum ografe nic de istorie matur Mihai la 11

părare de la ţiativa sor şi, rvă, o nităţii

cleară,

CostMoldDescal Hude Csub colongreutfaptegenerGheoProbpersostindaniveîmbova inMilit

PaginatestaistorisfinţiDuhuloculbroşu

iteratu

tin Clit, Schitdaviae meridiochiderea cu binuşilor, pune s

Chimie din Husemnul cinst

nel, locotenentate conţinutuele militare aleralii Dumitru orghiu, Ştefaabil, multe dionalităţilor hudardul „Cinsteersar precumogăţită cu o icontra, volens-notare din Huşi.

ni documentaarea documenicului N. Iorgairea bisericii ului Sfânt”(1 lui. Anexele (urii. Prof. Co

ră

Lohan

tul Mera din onalis XXX, 2necuvântarea sub semnul cruşi. Cadre miltei, onoarei nt colonel, loului articolele unităţii. Men

Roman, Floran Iancu, Dintre aceste nu

uşene. Se alătue şi onoare”, m şi profesoonografie adeolens, în bibli

are despre istontară din 180a, apoi din 18schitului din

iulie 2007) (pp. 19-21), cstin Clit se/ n

nul nr. 16,

judeţul Vaslu009, 21 de papreasfinţituluredinţei faptelitare cu gradşi profesionaocotenent, mor care omanţionăm doar crin Surdu, Va

Dumitru Prunume ar putea ură acestora alexprimându-şori, preoţi, ecvată, marcheografia evenim

oria schitului 04, după ded831, atestarea

Drăgeşti, cu în comunitaonfirmă comene învrednice

martie 20

ui, Extras dinagini. ui Corneliu, eple Unităţii M

de diferite, obalismului (ge

maior, căpitanagiază institucâţiva dintre a

asile Ignat, Crnache, Ion R

intra în dicţiolţi slujitori unişi gândurile lapsihologi. Cează evenimenmenţială a U

Mera, începâducţiile din spcatagrafică, phramul „Pogoatea ortodoxientariile istorieşte, a treia o

011

n Acta

piscop Militare bţinute eneral, ) dau

uţia şi autori, ristian Rizea. onarul iţi sub a ceas

Cartea, ntul şi

Unităţii

ând cu pusele ână la orârea istă a ice ale ară în

acelaultim

Lucipasiuargumconştdintrefamil

Asta împreprofeîmpleLucrabiogrfamilaprop

Tal luial loDornUniv

moto2010cunocalificintrodcerceproceacestcă sconţinînlesnştiinţi

p. 102

aşi an 2010, cmul, desigur.

a Odochian,une, o viaţă, ment al faptutiinţa neamulue cei dragi alial.

se şi doreşteună cu nepesoară la Coleetit în elaborarea este strurafice, consislial, mai apopiate/ urmaşilo

Toate converg i Adrian Odoc

otului republicnei, lector laversitatea „Al.

Paul Danioarelor cu ard, 240 de pagaştere a unucaţi în domducere, autoetare, obiectiesului de supt domeniu, au

structura cărţnutului în 7nesc cititoruluifice căutate.

cu un fapt de

, Viorica O (fără ed.), ului că Adriaui său, chiar au trecut 10

te, conform poata profesoegiul Agricol „rarea cărţii mucturată pe stent alternati, Gânduri…,or, colegilor, p

către intenţiachean, profesocan de hochea Facultatea I. Cuza” din I

el Şuşnea, dere internă înini. Studiul dlui cod, întrucâ

meniul motoaorul iniţiază vul central

praalimentare utorul acestor ţii este foarte7 capitole teui interesat acSe pare că e

cultură a zon

Odochian NecIaşi, 2010, 9

an Odochian dacă de la

ani, este ace

Mărturisirii orului, Viori„Dimitrie Canmultă dragostdouă aspectete cu fotogr, Amintiri… prietenilor, fo

a de a realiza uor de educaţieei pe iarbă la

de EducaţieIaşi.

Supraalimenn patru timpi,ui Paul Danieât se adreseaarelor. De a

cititorul asual lucrării fi acustică”. N note se limite riguroasă

ematic disipaccesul la cunoeste abordată

nei vasluiene.

culau, Un o94 de pagininu a dispăruplecarea defi

eastă carte de

soţiei Lucia,ca (azi, Nec

ntemir” din Hute şi recunoş

e. Mai întâi, rafii din albaparţinând ruştilor studenţi

un portret come fizică şi anta liceul din e fizică şi

ntarea acusti Editura PIM

el Şuşnea impază unor specaltfel, în sucupra direcţieind „generaliefiind speciaează în a conşi că dispu

ate în subcaoştinţele tehn tehnica „bulg

Nu e

om, o i. Un ut din initivă e tiraj

, care culau, uşi), a ştinţă.

Note bumul udelor i.

mplex trenor Vatra sport,

ică a , Iaşi,

plică o cialişti ccinta

ei de zarea list în nstata nerea

apitole nice şi gărelui

de zfenommotoantreînţeleştiinţi

noteldidacAnexdau doctonou orien

Dumtocmpasărciupeîn vaau sînsuş

F

zăpadă” caremenelor de

oarelor cu aenează în avaegerea în sucific.

Consemnare explicative

ctic precum şxe sunt alte elgreutate stud

orat) aduce înnume de ce

ntat către un no

F

E

ebruarie. dimineaţă Răducănen

minică şi unii cmai noi iar alţ

re ruptă de laercile-magazinara lui 2010 şsăpat groapa şindu-şi schel

F

Lohan

e, începând undă de p

rdere internăalanşă numeroccesiune mod

rea unei bibli din subsolui ilustrarea grlemente de dediului. Apariţian arealul tehnrcetător – ingou domeniu d

Fiii satulu

Elena Olariu

Douăzeci allocuitorii

ni păşesc grăbicumpără, geruţii mai vând ca gura copiilorn zahăr, ulei ci oamenii,dup

a sub picioala din fier, a

nul nr. 16,

de la primupe traseele ă, până la oase conexiudulară a mec

ografii aferenul paginii, carafică existentemonstraţie şa acestei cărţnico-ştiinţific şg. dr. Paul D

de cercetare şi

ui

u – Răducăn

le lunii, anusatului Baziţi spre târg să

ul pătrunzânducâte ceva: our, de pe urmachiar şi făină. pă revoluţie, uare prin distinstalaţiilor cu

martie 20

ul capitol, Sde distribuţieultimul, Conni ale gândiricanismului teh

nte fiecărui caaracterul instrtă pe parcurs i argumentareţi (în fapt, tezşi cultural zonDaniel Şuşnei aplicaţie.

neni, Jud. Ia

ul 2011. Dzga din coă-şi facă piaţau-le prin haineuă, lapte, brâna cărora să ia Seceta a fost

uşori în credintrugerea solau ţevi din alu

011

Studiul e ale ncluzii, i spre hnico-

apitol, ructiv- ori în e care ză de nal un ea – ,

aşi

Dis-de-omuna a: este ele nu nză, o

de la lungă

nţă şi-ariilor, uminiu

care uscăc

ţăranplătepentrfăcutGrecsă prdărâm

suspiîn câîmpletelefofim oamesa vase înîntine

satul Pârâupentralţii, să valtcinS-au străbuadesede prmode

scaunfireştumplbuni;furnipreoţuneleBiserBiseraşişdgrăbia ruacasăparohbisercuviibucat

p. 103

menţineau ciune şi, vai, a

Cum nimn român, când ască dările laru cele câteva t aripi şi zburia, Franţa, Amrivegheze casemându-se…

Căci, odain”, fiii satuluând mai dau eticesc limba,on la „Alo, Eu„loiali” ţării

eni…Dau sfatuadă cum mai antoarcă acasăerească bătrân

Este DumBazga se pe

u, după 40 anru sat: unii sunplini de sine,

vină cine-o vneva!…Că rom

dus vremuună şi femeiea rămâneau creţuit de popernă care fuge

Biserica nele - pentrute. Şi-au luat lut biserica d; nici măcar cărime!... Sauţii invitaţi. Măe făcând excerica Romano-Cricii, Sfântul

derea, biserica iţi, merg să seugăciunilor daă, să facă cinhii se întorc icii, când se îinţă şi poate grtă de vreme d

culturile agaşteaptă să vin

meni nu are inîi prinde, nic

a stat sau să orătănii din b

rând s-au stabmerica chiar, aele unele, pre

ată plecaţi înui nu s-au mai

câte un telef, nemaiştiind uropa!” de la

în care ne-uri „părinteşti

arată pământuă, să înceapănul sat…

minică şi la Btrece un evenni de preoţie,nt trişti – se în, sunt dornici vrea sau trimmânul modernurile când stia româncă ecu buza umflaporul român: e de propriile-i

este plină: du bătrâni rând

băţul, unii câdin inima satula hramul Bi

u dacă era, eră uitam la ma

es de modă şiCatolică: la „Altar este peste plină: se

e roage. Alt star, cu siguranţnste satului: P

aici, în iniîntâlnesc, se rraţie cărora De cataclisme…

gricole în vină „banii europ

nteres să-i deai nu ştie ce sămai cumpere bătătură. Plodbilit care încoaici, satul – îmea mari şi goa

n lumea „fări întors… Eurfon la „neamromâneşte saRadio Iaşi priam crescut şi” celor de acaul străbun şi ceă o viaţă nou

Biserica „Tutniment aparte, predă ştafetnvăţaseră cu b

de schimbaremite de „susn este schimbtejarii de alt

era dorită şi ată cei care râv

femeia. Comi responsabilit

de o parte şduite, sunt ocârja, după putiului cum nu sericii nu vedrau din alte saasa de oameni, mă gândeam„Sf. Ap. Petru plin de preoţe ţin trei slujbetil de închinarţă, mândrii căPreoţi care-şiima Răducănroagă şi petre

Dumnezeu ne …

iaţă pe vrempeni”.

a la vreme biă facă cu aceşt

un sac de bdurile au crescotro: Spania,

mbătrânit, rămâale, altele, ap

ră de întristaropenizaţi, dinmuri” şi atunau mai dau câin care ne învşi ne-a formasă dar nu se e-ar trebui făcuă şi, mai ale

turor Sfinţilor: părintele Pe

ta: sărbătoare lândeţea părin

e; ca şi în pos” numai să bător ca şi vrtădată apăraurespectată devneau la bunu

mparativ cu fetăţi…

şi alta a naocupate: de bănţa financiarămai fusese ddeai atâta amate, venite odani, femei şi băm la creştinii şi Pavel” – hrţi – fii ai sae pe zi şi oamre, alt mod de ă li s-au întori duc viaţa la

neniului la hec: decent, cutot apără de o

me de

ietului tia: să boabe

cut, au Italia, ânând

proape

are şi n când nci îşi âte un vaţă să mat ca

întorc cut: să es, să

r” din etrişor

mare ntelui, olitică:

vină emea.

u glia e toţi; ul atât femeia

osului, ătrâni, ă şi au de ani

mar de ată cu ărbaţi, de la

ramul atului;

menii – trăire

rs Fiii a alte ramul

u bună o bună

lumeunul,învăţau ajfilozoslujeblestdinăuvremdupăgoi dmilossă-şi Dum

unii, dinaijoaceca nuscenapentrîn alt

să apeste lloc să

Satul Bazea, a devenit , dar nici unţătura hristică:juns în Ameriofie, sunt inşte Bisericaemat!...Uşori untru, se afirm

me în vreme laă care începe cde sentimentestenie, nici unaducă în sat

mnezeu…

Sfânta Liplină de sine

inte regizat, ae pe altă scenău cumva specariu în care acru că se grăbetă parte a satu

O mamă, prindă o lumânla locul bine şă roage pe altu

Lohan

zga nu mai Răducăneni.

nul nu şi-a în: buni, inteligeica, în Franţa

novatori dar na Ortodoxăîn credinţă, p

mă cu bunurilea Sfânta casă clevetirea; sune, goi de trăinul, dar nici ut fiul – PRE

turghia s-a îne şi aroganţă,artiştii urmândă, dar să-şi du

ctatorii să se pctorul principaeşte regizorul. ului…

stabilită de vnare pe care sştiut şi mâna, ul, mai tânăr s

nul nr. 16,

are nici numCât despre

ntors privireaenţi, dornici s

a, în toată lumnici unul PR, de parc

poate laşi sau me lor materiala Domnului –

nt pe dinăuntrire creştină, s

unul nu a reuşiOT, ca jertfă

ncheiat cu un , pentru alţii; d, conform roucă rolurile pplictisească. Sal nu este lăsat

Mai are de p

vreo cincizecis-o pună în feş

numai piele să o ajute, apo

martie 20

me: vechi de „fiii satului”

a şi gândurilesă se afirme, amea: predau şREOT. Nimencă satul amai degrabă gle şi se afişeaz– Biserica din

ru ca şi pe dinslabi în crediit – nu s-a încă de mulţumi

gust amar – pparcă un sce

olurilor primiână la capăt pau, să adoarmt să-şi termineprezentat o sc

i de ani în satşnic. Acesta nşi os, îi tremu

ostrofează:

011

când ”, nici e spre aceştia ştiinţe, ni nu

ar fi goi pe ză din n sat, nafară: nţă şi

cercat, ire lui

pentru enariu ite, să pentru

mă. Un e rolul cenetă

t, vrea nu mai ură: în

bătrân

tare:

speleCredochiutimpuavemele si

o teamcare din ubanudornisunt face fruntfrateljuru-cei amajospre mai sau…

Preacînţeleînchisimp„Fac

Iisus foamînţeleIubir

cheam p. 104

- Ce boala?

Greu de imnă blestemă…

Alta, pentr

- Îmi vislujba

Nu mă pot

- SlujbaAtunci, alt

- Apăi, noune înconjo

Aşai! Păce de tină dacăinţă şi Rugăciul minţii dacăul liber ni-l oc

m, sau doar unimfonia lăuntr

Mă opresmă lăuntrică meste împopoţ

urmă, care, prl, abundenţa ice de a se afimereu în umpe om, nu cae, nu înţelele mai mic ce i; scund sau v

a căror credinritatea; ei nu plume, să obsestrecoară cătr

…nu asta inter

Mă oprescurata Născătoege iconograinăm – care slă, fără ghiul

ceţi ce vă va sp

De ne-amcare tăcut ca

mea şi setea epciune, crede vom învinge

Pământul mă: „Lăsaţi c

? Da’oar ocna-

maginat! În Sf

ru că nu-l vede

ine să mă sui pa… abţine şi interv

a se trăieşte nu ă bătrână, tanti

uă nici în Sfânară…

catul ne înconă nu noi înşineiune? Cine să ă nu suntem cupă bârfa zilnnii, şi urechilerică a inimii: I

c cu privitul –mă cuprinde vţonată femeiarin haină vreazilnică…Poat

işa, poate din mbră, mereu paracterul; banepciunea; păm

se lasă păgubvoit plecat pennţă stă în funcprivesc pe nimerve de sunt pre o icoană –resează.

sc cu privitul oare de Dumnfia răsăriteanse mai închinluri, îndemnu-pune El!...”

m uita la Cartea şi pământulşi, discret,

inţa, speranţăe!...

nu-i a nostrucopiii să vină

-n tine, nu stai ţ

fânta Biserică,

a pe părintele p

e scaun, să văd

vin:

se vede… Catinca, apreci

nta Biserică nu

njoară; cine îne cu ajutorul ne lumineze stabili în trăinică, conturile

e, astupate, nuIubirea?!..

– sunt scundă,văzând masa da-mamă a zilea să-şi exprimte flămânde, cauza aglome

pe ultima lininul şi starea mmântul – chiabaş văzând atântru a nu mi secţie, stau în fmeni. Arareoripriviţi; apoi c

– nu se închin

asupra Măicunezeu – Fecioană, sărutândună, am vedea-i matern: „A

ea Sfântă din l ne dă atâta îndeamnă: nă, raţiune, răb

u! Cu mâna întla Mine!” C

ţapănă acolo!

în plină Liturg

protopop zice c

d ce-i în faţă!...S

iază:

ne tace gura. P

nsă ar trebui lui Dumnezeufaţa şi să vede

irea lăuntrică,e altora – că nu lasă să curgă

, şi-mi plec frude materie primlor noastre –

me starea matepoate avide,

eraţiei…, cei se de plutire;

materială te scar şi paraginâta ură şi dispe observa lacrfaţă: sunt privi, aruncă o oc

coada ochiuluină: nu ştiu, n

uţei noastre sara Maria: dac

u-i mâna câna prin mâna-iAscultaţi-L!”.

Mânuţa Prunroadă, ostoin

numai prin sbdare, rugăciu

tinsă, PrunculCând spune ac

Li

ghie, o

cu glas

Să văd

Păcatul

să ne u prin em cu , dacă noi nu ă prin

untea: mă cu parcă

erială, poate

scunzi haina cot în

nă, nu preţ în imile:

viţi de headă i li se

nu vor

sfinte: că am nd ne i fină, Sau :

ncului ndu-ne tudiu,

une şi

l Iisus ceasta,

îndeaNimide rulunguDe C

în juralbe

simpnouăsunt rămaSfinţprimievende tacest

cu vovă vrorbitminţicunocorabCostiDomMunţcapit

CnevodiscipSigadpr. Iclopo

iteratu

amnă la învăic fără Credinugăciune şi drul pelerinaj ai

Clemenţă şi Ru

Acestea nrul Scaunuluisau înnegrite…

Mă opreslu: un bătrânăzeci de ani, p

preoţi parohias bun de la ţiei Sale prin i cheia vechiuimente şi sufeot neamul cteia, a uitat de

Celălalt, oce de tenor, reu!...”; privee, nu mai plâii şi vorbeştescut mari feţbia din satulică căruia i-

mnul a părintelţii Sucevei. Dtălă! Era om fi

Cum necazuriit să plece lplina bisericiidim pleacă dinIlie Popovici.otniţă la cimit

ură

Lohan

ăţătură. Nimicnţă şi Iubire! agostea noastci pe pământ, ugăciune. De R

ne vor forma Ceresc unde

…

sc din gândir, uşor dus de

priveşte la persi care, din dif

părintele Peuşa din faţă

ului locaş de cferinţe, primulcare, contopine sine, de fami

sprijinit de faspune din pri

eşte bătrânul lânge. Nu mae tăcând…Înţe bisericeşti Bazga: păria urmat fratlui Valucă a vDupă ce-a tremin…I-a luat lo

ile s-au ţinutla Deleni: aici adventiste. Cn parohie, călu. Tânăr şi ptirul satului, d

nul nr. 16,

c fără învăţăPământul, să

tră. Omul, să-ş are nevoie deRăbdare şi Ra

caracterul; ac, într-o zi, ni

re privind la e spate, ce posonajele din fferite localităetrişor, să fiedar şi la păriult. Unul modl care s-a conndu-se cu Bilie, de bucurii

amilie şi cler, ivire: „Dacă vla cei doi şi ci poate plâng

n lungul pelecare au cârm

intele Ciocârtele Valucă. venit preotul Gminat casa paocul părintele

t scai de bieci avea să în

Cum noul preougărindu-se, v

plin de energdin celălalt cap

martie 20

ătură şi discidăinuie are nşi ducă scurtue Credinţă şi Iaţiune!

cestea ne vor se vor citi tăb

un foşnet apoartă în spate faţa Sfântului ăţi au venit săe martori ai intele nou, cadest, greu de anfruntat cu necBiserica şi neile pământeşti

cu tonusul rivoi nu mă vrecu ochii afundge. Vede cu oerinaj pământmuit cu dem

rlan, apoi fiuDupă plecar

Goreţchi tocmarohială, a plePetrişor.

etul părinte, anveţe multe ot din sat, părvine la cârma gie, ridică o păt al satului.

011

iplină! nevoie ul sau Iubire.

aduna bliţele

parent peste

Altar: ă-şi ia ieşirii

are va ani, de cazuri evoile i.

idicat, eţi, eu daţi în ochiul tesc a

mnitate ul său rea la

mai din ecat la

a fost de la

rintele navei nouă

Apoi,

alţi şcuprişi dedin nemuBiserprin rruginşi exteclez

vechiatât dIrimicataccunoştiut Dum

„aleştare reconBazgşi colocaşdin ssepteîşi săDomsă fie

toate trăias„plannu puapostsatisfmanimaterîmpanu s-de ododihn

crediAtotponestputea

p. 105

apte ani de minşi de evenima în cap – ch Occident.

uncită părinterica din Dancrevenirea la P

nite de pe acopterior şi ridica

zială.

Nenea Irii de ani, are cde simbolisticia a cunoscutclisme sufleteşscut cum, nim

îndeaproapemnezeu. Cu sig

Dar, realii” Domnuluis-a mai înt

ndiţionat pictuga şi ridicat şi ntribuţia beneş nu a primit asat pentru aceembrie, la Naşărbătorea hra

mnului, cel de-e de fapt prim

Nu i s-a colţurile sate

scă pe viu evnul de acasă nutea fi resfinţitrofând biserifăcuţi că şi-auipulat, s-au rărial şi bănesc

ace sufletul; Dau putut ara pdihnă cum şi na trupului şi l

Oamenii inţă, mai ales puternicul; trtă, lume care a schima munţ

muncă şi întoarmentele revoluhiar şi în SfânUimit de se

ele, dezamăgicu. Locul esteParohie; începeperişul biseriarea acelui pră

imia - dascăchipul aidomae din Biserict foamete, suşti. Nimeni în

meni, afară de e plânsul l

guranţă!

lizările pămâni; cum nu întotristat „părinura interioară„Prăznicarul”

evolă a creştaviz de resfinţest evenimentşterea Maicii mul, s-a înce

-al doilea hrammul…

bucurat sufleelor megieşe şenimentul, au

nu se potriveaită din varii mca şi clerul; au îndeplinit săcit în credinţc a fost doar

Dumnezeu a dapământurile dioasele bătrânliniştea sufletu

au nevoie deca fiii satulu

rebuie să crefără rugăciunţii din loc…

rcere la credinuţiei de la 198nta Biserică, etea acestorat, pleacă la ocupat de păe demersuri decii, refacerea ăznicar cerut d

ălul, pentru ca unui sfânt dă. Ca şi părin

uferinţă, cutrensă, afară de dascălul biser

lăuntric al

nteşti se fac otdeauna primnţelul” că „aă şi exterioar” cu ajutorul ptinilor din alteţire. Mult se p: urma ca întDomnului, câercat resfinţirm - 8 septem

etul; plină de oşi fii ai satuluu căzut în deza deloc cu cel motive! Au pleau plecat acassarcina…Oamă: munca benapă de spălatat ploaie multin toamnă. Av

nului dascăl Irului…

e Dumnezeu!ui să-L slujeaseadă într-o lune, post, credi

nţă a sătenilor89, sunt în stapentru nişte f

a după agonIaşi, azi parărinţelului Pete schimbarea picturii din inde înalta cond

că el este bădin picturile mtele Petrişor, n

emure, inundapărintele, nu ricii din Bazgpărintelui.

prin trimişimisse „carte veabia terminatră a Bisericiparohienilor de localităţi, Spregătiseră oatr-o sfântă zi ând Biserica vrea actualei c

mbrie al fiecăr

oameni adunaui veniţi „acasznădejde văzâ

din târg”: Biecat acasă oamsă şi ceilalţi,

menii însă, uşnevolă şi sacrit ochii unora; tă, atât de mulvea şi acesta nrimia are nevo

Să se întoarscă îndeaproaume bună, linţă şi iubire

Tr

r care, are să-foanţe

niseală roh la trişor; tablei

nterior ducere

trânul murale nenea aţii şi i le-a

ga, n-a Poate

ii sau erde”, tă de ii din

din sat fântul

amenii de 8 veche

case a rui an,

aţi din să” să ând că serica menii, poate şor de ificiul să le

ltă, că nevoie oie de

rcă la ape pe liberă, nu va

Motopoateavut-

proposensumai ateritocontaacestfaţă naţiodestinşanseaspiraproa

identdeoserând.ar dozestrfolclo

pestecautăse înabanodată

Grosoriginmică

găseaoport

D

radiţii

– prilej

Înv. Vasil

o: „Folclorule învăţa drag-o poporul no

upă evendeschis linimagin

orţii. A înceuri: din exteriales în sens inoriul patriei nact cu civilizatora plecând d

de restul Eonală pentru naţie. Cu câtele de realizaraţiile de realiape de îndepli

Din acestitatea naţionebire de alte n. Totuşi, parteori-o unii dinei naţionale sor românesc.

În cercul e ani: de Crăciă cât mai mulntâmplă mai donarea plaiuă cu trecerea t

ul românilor ne latină: Italiă spre Grecia,

Covârşitoască un rost tunitate călcâ

D

Lohan

Folc

j de mând

liu Ion, înv. M

l constituie o gostea de ţarăostru în clipele

nimentele petlarg graniţele

nabil sau greueput o migraiorul spre intnvers. Mare pnoastre au siaţiile în care dintr-o ţară înEuropei, au

a se integrt această integare profesionaizare pentru cinire.

st punct de vnală în modnaţii care şi-o e din identitatentre ei. Ceea se referă în p

de prieteni riun, de Paşti, te informaţii frecvent, m

ului natal, fetimpului.

emigranţi s-aia, Franţa, SpaGermania etc

oarea majoritaîn ţările adop

ând alături dnul nr. 16,

clorul

drie româ

Mandrea Lum

şcoală de pată, atitudinea e cele mai gre

trecute în 19ceea ce a fav

u de prevăzut aţiune de poteriorul graniţparte a românimţit o liberts-au aciuat. M

nchisă, mult mcăutat sa-şi

ra mai uşor grare se faceală şi socială care ei au şi p

vedere romând vădit şi n

păstrează maea naţională n

ce rămâne cprimul rând

restrâns, se evmomente în cdespre ţara pă

mai intens în enomen ce sc

au orientat toania, Portugal. sau ţări din a

ate a româniptive, alţii în

de legile şi o martie 20

ânească

miniţa - Huşi

triotism din camorală pe c

ele din viaţă”

Emilia Co

989, Româniavorizat un fenla adevăratel

opulaţie în amţelor Românie

nilor care au ptate fără limMarea majori

mai puţin dezvpiardă identîn societăţil

mai rapid cudevin mai m

plecat din ţar

nii îşi pierd necondiţionat ai multe genernu dispare oricca fond genela ceea ce ţin

vocă obiceiurcare îşi fac vizărăsită. Acest

primii ani cade în inten

otuşi spre ţărilia şi în măsuralte continente

ilor au reuşit să au ratat acobiceiurile lo

011

i

are se care a

omişel

a şi-a nomen e sale mbele ei dar părăsit

mite în itate a voltată titatea le de u atât

mari şi ră mai

rapid spre

raţii la cât si-etic al ne de

rile de zite şi lucru

de la nsitate

ile de ră mai e.

să-şi ceastă

ocului.

AceşDin asimţiale fo

impofolclovalabţări îşîntr-utransmîmpufolcloobice

creatdidacgrup care particinternmunc

sufletfolclo

copiitalentsensitrebu

vocalconcu

p. 106

ştia au aruncatacest motiv, caindu-se într-unoştilor elevi de

În contexortant este cuor, care este bil document şi găseşte locuun avut care nmis din gener

uternicit prin lorului româneiuri de iarnă.

Începând e de Curricuctice cu afinit

vocal-instrumam reuşit să

ciparea la naţionale. Acecă la care au m

Munca întele şi inimilor, a mândriei

În selectilor, întinderetaţi, alegândibilizeze şi să uie doar „învă

Nivelul ml-instrumentalursuri internaţ

- 19 –Mold

t o pată neagrăadrele didactin fel responsae odinioară.

xtul educaţiei ultivarea la m

cel mai vechde identitate ul bine definitnu se pierde nraţie în generaegi naturale anesc o cons

cu anul 2000ulum la deciztăţi folcloricemental „Mugă obţinem rez

concursuri easta a presupmarşat cu mult

n echipă ne-e copiilor a di că sunt româ

tarea cânteceea vocii şi gd adevărate

răspundă nevăţate” ci şi „tr

maxim atins l îl considerămţionale:

– 23 Decembdova, „Colinda

ă asupra ţării dce au fost pus

abile pentru eş

actuale, am cmicii şcolari hi, cel mai aal unui popo

t şi folclorul ciciodată, folclaţie, printr-un

ale pământuluistituie frumo

0 şi beneficiinzia şcolii, o e au purces laguraşii”, ultezultate frumozonale, na

pus ore, săptămt entuziasm co

-a dat prilejudragostei pen

âni.

elor au avut gradul de dez

bijuterii mvoilor lor afecrăite”, cântate

până în prezm a fi fost p

rie 2006, Chdin străbuni”.

de unde provese în situaţii jeşecurile de ada

considerat că o dragoste p

autentic şi cer. În folclorul

copiilor, constlorul copiilor n testament nei. Parte integraasele şi var

nd de posibilparte din ca

a întemeiereaerior „Datinaoase culminânaţionale şi mâni şi chiar aopiii dar şi păr

ul să inoculăntru frumos, p

în vedere vzvoltare a co

muzicale carective. Cântecee cu „suflet”.

zent cu acest articiparea la

hişinău – Rep.

Tra

eneau. enante aptare

foarte pentru el mai l unei ituind a fost

escris, antă a riatele

lităţile adrele a unui a” cu nd cu chiar

ani de rinţii.

ăm în pentru

vârsta opiilor e să-i ele nu

grup două

publica

mesala claropotartist„Mugmoldmam

Basaaflă vicisipămâdecenromâşi-i daflă aau deBasa

pentrtăvălprivinartistrăspâ

în acplastipătruEi trpopu

au o sentimpoposculpalcătumodunostr

se reeste obiceţesătuşezătorganpregă

adiţii

- 25 –intern

În ambeagerii folcloruasa a IV-a au te de aplauzetice din alte guraşii” din R

dovenilor, arzâmă.

Activităţiarabia, am con

în diaspora, itudini ale istântul strămoşenii împotriva âneşti. Ei luptdefinesc spre dacolo fiindcă ecis în mod coarabia au ajuns

Pentru caru păstrarea ugului globalind îndrumaretice şi documândi.

Menirea ncest sens. În ică şi de ab

undă în tainelerebuie să cunoulare româneşt

Cunoaşteimportanţă d

mente, a faptorului nostru. ptura în lemuiesc un inestul cel mai eru.

Trezirea ealizează la colocul unde s

eiuri şi tradiurile şi portutoarea poartănizatorilor, caătiri prealabi

Lohan

– 30 mai 20naţional de folcle concursuri

ului românescreuşit să ridic

e. La Odessaţări participa

România iar laând mai puter

ile de păstrnstatat că nu s

ci acasă, chtoriei, româniesc în străină

tendinţei detă din răsputerdeosebire de cei au ales de

onştient să-şi ps fără contribu

a elevii actuvalorilor naţizării, învăţătoea elevilor s

mentare pentru

noastră, a dascadrul orelor

bilităţi practice comorilor înoască muzicati.

rea obiceiurildeosebită, dattelor care ogl

Baladele, câmn şi piatră, timabil patrimelocvent forţa

interesului eleote maxime şe pot îmbinaiţii populare,ul popular. Că amprenta a fiind rezultle, iar atât

nul nr. 16,

008, Odessa –lor „Steluţele mi am simţit , prin tinerele

ce spectatorii î, mulţi conduante au dorita Chişinău au rnic decât al r

rare a spiritse află în perichiar dacă, datii de acolo autate. Aceste c

e anihilare a ri pentru tot ccei din alte păepărtarea, de vpărăsească locuţia şi fără voi

ali, maturii dţiei din care orilor le revinspre fondul u a-l aprofun

scălilor, este ade educaţie

ce pentru a-i nţelepciunii ş

a populară, da

lor şi tradiţiiltorită conţinuindesc trecutu

ântecele, doinţesăturile p

moniu spirituala creatoare şi

evilor faţă deşi prin şezătora într-un mod, baladele, c

Ca orice acţiuşi nota d

atul unei protimp cât da

martie 20

– Ucraina, Comării”.

mândria de e vlăstare, copîn picioare stâucători de fort să facă pozsimţit patriot

omânilor din

tului naţionacol fiindcă ei torită cunosc

u emigrat cu tcomunităţi lupvalorilor naţi

ceea ce e romrţi ale lumii cvoie-de-nevoicul natal, iar cia lor în străin

de mâine să fac parte în

n un rol determstrăbun de

nda, a-l iubi

aceea de a îndmuzicală, eduface pe ele

şi creaţiei popansurile, costu

lor populare utului de idei ul bogat şi va

nele, arta cerapopulare şi pl, care oglindei geniul pop

e valorile trecrile folcloriced plăcut şi efcântecele, doune pedagogi

de originalitaogramări şi alascălii care i

011

oncurs

a fi piii de ârnind rmaţii ze cu tismul patria

l din nu se

cutelor tot cu ptă de ionale

mânesc care se ie, dar cei din nătate.

lupte n faţa minant valori şi a-l

druma ucaţie evi să pulare. umele

locale şi de

alorile amică, portul eşte în orului

utului . Aici ficient oinele, ică şi ate a l unei iubesc

folclofăcân

de timobţinantredescoînclin

dragoare uromâsă scvor pstrămmele

că a

sens,

cărei

educa

o me

e pen

L

p. 107

orul, obiceiurind să fie transm

În calitatemp, câte patru

ne unele perenând tot coleoperind de fienaţii artistice.

În spateleoste de folcloun ţel nobil: ânesc. Am conrie şi să citeapurta cu ei câ

moşească, indaguri, ori dacă

Semni

în cultur

umea mo

aspecte.

care a pi

pierdut de fap

cel al trăirii

reprezentant

ativă. „Să apl

etafizică şi o m

ntru şcoală, c

L

ile locului, acmise mai depa

e de învăţătoru ani pentru frformanţe, pctivul de elevecare dată, co

e acestor rezuor. Se merită, acela de a pănvingerea că aască buchiile îântecul şi jocdiferent dacăă vor rămâne

ificaţii ale s

ra tradiţion

Prof. Cri

odernă în care

Vasile Băncil

erdut sentime

pt modelul tră

sărbătorii. Di

este Vasile B

icăm la şcoală

morală, ci şi o

ci şcoala pent

cestea nu vor arte din gener

r, având la disfiecare generaornind de l

vi în activităţipii tot mai re

ultate e multăştiind că mesăstra şi perpeaceşti elevi, aînvăţate împrecul popular, că soarta îi să trudească p

sărbătorii

nal românea

istian Lazăr -

e trăim este ev

lă vorbeşte de

ntul trăirii cu

ăirii timpului

in prisma soci

ăncilă, sărbăt

ă. Sărbătoarea

o pedagogie. S

tru viaţă. Dar

dispărea nicioaţie în generaţ

spoziţie ca peraţie de elevi, sa acţiuni si tot mai comp

eceptivi, cu vi

ă muncă ambisajul acestei metua spiritul naşa cum nu voeună, nu vor ucolindele şi uva duce pe

pe vatra străbu

ască

- Huşi

valuată sub di

espre omul m

sens a vieţii p

maxim încărc

iologiei creşti

toarea are o fu

a nu implică n

S-a spus că nu

r maximul vi

T

odată, ţie.

rioadă se pot imple, plexe, izibile

iţie şi munci nostru or uita uita şi rătura

e alte ună.

iverse

modern

pentru

cat cu

ine, al

uncţie

numai

u viaţa

ieţii e

sărbă

adev

ducă

indiv

şcoal

O

„Om

puter

de se

încep

său

Dum

sacru

spaţiu

satulu

sfatu

şi ca

O

conc

repre

nu p

profa

o mo

atitud

fuzio

impo

vis…

trebu

răspâ

are l

Profa

Bucu

R.S.R4httpEliad

Tradiţii

ătoarea, deci ş

ăr, unde se po

la sărbătoar

vidual şi al r

lă?”1

Omul modern

mul modern e

rea persoanei

emeni, ci şi f

put istoria mo

raţiunea, pe

mnezeu”2. Ro

u. Manifestări

u sacru, vatra

ui sau locul

ului şi bătătura

un loc de pur

Omul religios

epte fundame

ezintă orice ac

poate fi atins

an, orice elem

odificare apa

dinea şi comp

onează, timpu

ortanţă. „− T

…”4 Obiectul

uie să se fe

ândeşte şi se

oc o desacral

anul are la r

1Vasile Bănc

ureşti, 1996, p2 idem, pag. 3Romuls Vu

R., Bucureşti, p://www.scribe;

Lohan

şcoala trebuie

ot crea cele m

re, la acest

realităţii gene

n a rupt legătu

un revoluţio

sale. Acest or

faţă de realita

odernă prin înc

care strămo

mulus Vulcăn

ile sărbătoreş

a satului e „c

unde se afl

a horei satului

rificare în cont

s face distinc

entale ale exi

ctivitate banal

fără a se în

ment al lumii p

arentă. Prezen

portamentului

ul concret, m

Toţi visăm, s

sacralizat est

erească de at

alterează prin

lizare pentru

ândul său ne

cilă, Duhul să

ag. 90;

87;

lcănescu, Mito1957, pag 16bd.com/doc/3

nul nr. 16,

e să fie pentru

mai mari bucur

triumf deopo

erale reflectat

ura cu satul ş

onar, e un re

rgoliu şi l-a a

atea cosmică

cercarea de a

şii o vedeau

nescu conside

ti au loc în

concepută inte

flau: stâlpul

i”3. Acest spa

tact cu divinit

cţia între dou

stenţei: sacru

lă, cotidiană. S

ntina. În cadr

poate fi poseda

nţa sacrului e

omului. Când

măsurabil, nu

spuse. Aşa î

te venerat da

tingerea prof

n pierderea co

că sacrul cun

evoie de sacr

ărbătorii, Editu

ologie romănă; 38817763/La‐T

martie 20

u sărbătoare.

rii spirituale, c

otrivă al sufl

te în om, dec

i s-a retras la

evoltat orgoli

arătat nu numa

şi metafizică

confisca în fo

u în univers

eră satul un

centrul satulu

ensiv drept c

cerului, butu

aţiu sacru este

tatea.

uă lumi, între

u şi profan. P

Sacrul este ce

rul opoziţiei s

at de sacru făr

este detectab

d cele două p

u mai are n

începe. Ca în

ar şi temut. S

fanului. Sacr

oncentraţiei. A

noscut va fi în

ru pentru a e

ura Anastasia

ă, Ed. Academ

Tiganci‐Mirce

011

Şi, în

cari să

letului

cât în

a oraş.

os de

ai faţă

. El a

folosul

şi la

spaţiu

ui. Ca

centrul

urugile

văzut

două

Profan

eva ce

sacru-

ră nici

ilă în

lanuri

nici o

ntr-un

Sacrul

rul se

Astfel

ntinat.

exista.

,

miei

a‐

Ritur

faţă d

„

rituri

şi de

pămâ

Pe v

apăra

trăsn

sacru

Aces

lucru

Viziu

const

Caill

Sacri

exem

seam

înzec

divin

dintre

deoar

R.S.R p. 108

rile pozitive: c

de sacru pentr

„Vatra casei r

ile domestice

ceremoniile f

Pe vatra case

ânt. Pe vatră s

vatră de Anul

area moşiei,

ete.”1

Strămoşii n

ul de profan.

sta trebuie să

u. Tabuul nu p

R. Caillois

unea sacrifici

trânge zeul, of

ois merge în

ificiul este

mplificare pute

mă de oprelişt

cit. Putem vor

nitatea. Omul e

e sărbători. A

rece ştie că 1Romulus Vu

R., Buc., 1957

comunică sacr

ru ca acesta să

reprezintă alta

legate de cicl

festive corespu

ei năşteau uşor

se jurau sau s

l Nou se inv

gospodăriei,

noştri au insta

Tabuul este

fie suficient

permite alterna

leagă sărbă

iului este un

ferindu-i un d

n continuare p

dar iar d

em aminti de

ti pentru că ş

rbi în anumiţi

este supus un

Acele renunţ

ă în timpul ulcănescu, Mi

7, pag.18;

rul; cele negat

ă existe.

arul pe care fe

lul vieţii (naşt

unzătoare.

r femeile care

se blestemau

vocau strămoş

, casei de

aurat tabuuril

e cea mai pu

de puternic

ative.

ătoarea de te

na funcţional

dar şi transform

pe teoria a d

arul este s

Postul Mare.

ştie că după

termeni chiar

or serii de opr

ţări nu i se

l sărbătorii itologie român

tive menţin di

emeile oficiau

tere, nuntă, m

e nu puteau na

gospodarii înt

şii şi moşii p

potop, cutre

le pentru a s

uternică interd

pentru a stop

eoria sacrific

lă. Suplicantu

mă zeul în deb

da pentru a p

sacrificiul. P

Creştinul înd

va fi recomp

r de un contra

relişti în perio

par de nesup

interdicţiile

nă, Ed. Acade

T

stanţa

u întâi

oarte)

aşte pe

tre ei.

pentru

mure,

separa

dicţie.

pa un

ciului.

ul îşi

bitor.

primi.

Pentru

dură o

pensat

act cu

oadele

portat

sunt

emiei

suspe

acum

indiv

natur

accep

sărbă

acel

altă l

care

sărbă

zile.

pentr

ale u

anum

dintr

de le

muta

în ca

religi

adev

uman

chiar

ţăran

Dum

aceas

calen

a lui

seria

deleg

intim

cazul

mode

„tend

de C

1996

pag.

Tradiţii

endate. Sărbă

m regulile coti

vidul se poate

ră culinară d

ptabil şi oric

ătoare. Impor

ceva care în

lume în care g

individul îşi

ătorii omul se

Sărbătoarea e

În cazul ţăra

ru unii orăşen

unei realităţi

me program m

e duşmanii cr

gi imuabile, d

area unei sărbă

are a fost refor

iei, prin urma

ăr. Căci, înc

nă, ci operă d

r mai real dec

nilor că noi,

mnezeu, nu d

sta prin felu

ndarul după ce

Dumnezeu m

apariţiilor fe

gaţii ale divini

mă a divinităţi

l sărbătorilor

ern tinde să se

dinţa de a ame

Crăciun, de a 2Vasile Bănc

6, pag. 28; 3 idem, pag. 4 Vasile Băn

40;

Lohan

ătoarea este în

idiene nu se m

e da la excese

dar si de na

e se poate tr

rtant este că în

cotidian nu s

grijile cotidien

i aminteşte p

e descarcă de

este prin urmar

anului român,

ni, o convenţie

mai adânci”2

mistic, regula

reaţiei. Lumea

de aceea ţăran

ători. Acest sa

rma calendaru

are atacarea

că o dată, pe

divină. E cev

cât fenomenal

conducându

după cum vre

ul astrelor, c

er. Căci, pentr

mai primordial

estive şi perio

ităţii, devenin

ii înseşi.”4 Ti

r deoarece p

erbeze la fel P

esteca sărbăto

a serba de do

cilă, Duhul să

29;

ncilă, Duhul să

nul nr. 16,

n opoziţie cu

mai respectă. Î

e de tot felul

tură sexuală.

rece cu vede

n timpul sărb

e face. Omul

ne dispar. Exis

pe care îl a

tensiunea acu

re şi un factor

, sărbătorile r

e şi o igienă,

2 . Sărbătorile

at şi etern”3 .

a omului relig

nul român cons

acrilegiu a av

ului. Poporul „

acestuia e at

entru el calen

va autonom ş

litatea fizică.

u-ne în timp

em noi, şi D

cerului, trebu

ru popor, calen

ă decât astrele

odice ale difer

nd astfel o che

impul are si u

poate nivela

Paştele şi Crăc

orile şi obiceiu

ouă ori aceea ărbătorii, Ed. A

ărbătorii. Ed.

martie 20

u perioada lin

În timpul sărb

l. Excesele su

Acum totul

rea pentru ca

bătorii se face

se regăseşte

stă ceva deose

aşteaptă. În t

umulată în cel

r de defulare.

religioase „nu

ci apariţii de

e au loc „dup

Timpul este

gios este guve

sideră un sacr

ut loc în mom

„asimila calen

acarea ideii l

ndarul nu e

şi extern omu

Nu se poate

după cum

Dumnezeu ar

uie să modi

ndarul e o em

e de pe cer, el

ritelor întrupă

estiune de volu

un rol distruc

sărbătorile.

ciunul. Se man

urile, de a face

aşi sărbătoare

Anastasia, Bu

Anastasia, Bu

011

niştită,

bătorii

unt de

l este

a este

ceva,

într-o

ebit de

timpul

lelalte

u-s ca

e fond

pă un

e unul

ernată

rilegiu

mentul

ndarul

lui de

operă

ului, e

spune

arată

rătând

ificăm

anaţie

l fiind

ări ori

uptate

ctiv în

Omul

nifestă

e pom

e, una

uc.,

uc.,

ortod

sărbă

ziua

istori

sărbă

sufer

carac

româ

judec

eroar

E ad

formu

al Ce

schim

care

Punc

Sărbă

rema

până

ziua d

1997

p. 109

doxă şi una c

ători, existau

de azi sărbăto

iei actuale nu

ătorile, spre d

ră de impo

cterizează prin

Satul româ

ânească. „Ţăra

cata lui simplă

re, nu a accep

devărat: ţăran

ulele şi fantez

ezarului− fiind

Sărbătorile

mbarea anulu

se desfăşoar

ctul central e

ătoarea Crăci

arcă prin frum

la o anumită

de Crăciun.

1 idem, pag. 2idem, pag. 83Vasile Bănc

, Introducere

catolică”1 . St

anumite ritua

oarea dispare

u sunt în sta

deosebire de a

tenţă festivă

n capacitate fe

ânesc conse

anul a fost în

ă, sănătoasă, ş

tat să devină

nul manifestă

ziile nu-l adem

dcă ştie că nu

de iarnă sun

i. Există foa

ră în perioad

este reprezen

iunului este

museţea muzic

ă vârstă merg

81;

81;

cilă, Filosofia

de Ileana Băn

trămoşii noşt

aluri care prec

chiar înainte

are să creeze

alte epoci isto

ă, pe când

estivă.”2

ervă încă

ntotdeauna au

şi echilibrat. N

o masă de ma

ă şi neîncred

menesc. El dă

are încotro.”3

nt sărbătorile

rte multe ob

da 24 decem

ntat de Crăci

dominată de

cii lor. Copiii

g la colindat p

vârstelor, Ed

ncilă, pag. 9;

ri se pregăte

ceda fiecare d

să vină. „Oa

e sau să valo

orice. Omul d

omul vech

tradiţia cul

utonom, suver

Nu s-a lăsat ind

anevră a regim

dere faţă de

ă Cezarului c

3

e care marc

biceiuri tradiţi

mbrie− 7 ian

iun şi Anul

e colinde ca

i, flăcăii şi bă

prin sat seara

d. Anastasia, B

au de

dar în

amenii

orifice

de azi

hi se

lturală

ran în

dus în

mului.

nou,

e este

chează

ionale

nuarie.

Nou.

are se

ărbaţii

a şi în

Buc.,

În un

rar. Î

sau c

ţării t

măre

Anul

întotd

colin

sărbă

(colin

gazd

darur

pentr

form

fete s

case

depla

Mitu

dram

excep

timpu

de ai

ce se

Toate

comp

româR.S.R

nele zone mer

În mod tradiţi

cu pluguşorul

tradiţiile au fo

eţ spectacol,

lui Nou. Se co

deauna întreb

ndă la uşă sau

ătoarea, apoi c

nda cea mare)

ei, alte 2-3 c

rile pe masă

ru fiecare dar

mule tradiţional

sau acolo und

să întâmpin

asează cu cânt

Scenariul s

urile vor acţio

matic facerea

pţia. Totul es

ul începuturil

ici. În această

e face de obic

e prescripţiil

portament leg

4Istoria litera

ână în perioadR., Buc., 1964

Lohan

g la colindat ş

ional li se cer

să fie organiz

ost mai bine c

ce dădea deo

olinda în tot s

bată dacă prim

u la fereastră,

ceata intră în

) şi pe urmă,

colinde. În ca

ă. După term

în parte şi la s

le. În anumite

de este loc mai

ne ceata col

tece şi strigătu

străvechi al să

ona ca formu

lumii. Licen

ste permis la

lor. Lumea de

ă perioadă de

cei, orice exub

e sunt şi p

gendar. Orice

aturii române

da feudală(1404, pag. 19;

nul nr. 16,

şi fetele, dar a

re flăcăilor car

zaţi în cete. În

conservate, iar

osebită solem

satul. Gazda c

meşte colindă

, prin care de

casă, cântă co

din iniţiativa

asă colindători

minarea colin

sfârşit se mulţ

e regiuni se da

i mult şi vin f

lindătorilor. P

uri.”4

ărbătorii cuprin

ule magice, s

nţele creatoar

sfârşitul anu

e dincolo se c

trecere se fac

berantă este s

ot fi încălca

exces şi orice

e, vol. I, Folclo00-1780), Ed.

martie 20

acest lucru est

re merg la co

n anumite zon

r „colindatul e

mnitate sărbăt

casei colindat

ă. Se cântă în

e obicei se ve

olinda gospod

cetei sau la ce

ii sunt aştept

datului, se u

ţumeşte gazde

ansează la cas

fetele din mai

Pe uliţă cea

nde şi o cerem

e poate repre

re sunt regul

ului pentru că

confundă cu l

ce contrariul a

semnul unei v

ate, se adopt

e dereglare ne

orul.Literatur Academiei

011

te mai

olindat

ne ale

era un

torilor

te este

ntâi o

esteşte

darului

ererea

aţi cu

urează

elor în

ele cu

multe

ata se

monie.

ezenta

la, nu

ă este

lumea

a ceea

vigori.

tă un

e duce

ra

cu g

banal

cu m

Înain

în S

gospo

spăla

Gosp

moşn

plăcin

mielu

respe

Acea

este

timpu

fuge

poate

înţele

simţu

miste

unde

s-a d

sărbă

festiv

Paşti

profa

V

aceas

frum

Creşt

sărbă

la sp

serve

vol. I

Rom

1996

p. 110

gândul la hao

litate. Cotidian

Sărbătoarea Î

mult dor şi bu

nte de Sfintele

Săptămâna Pa

odăriei, aratu

area albituril

podinele pregă

negi, cozona

nte simple, p

ul Paştilor.” 1

ectă cu sfinţe

asta se află în

limitat spiritu

ul nu îi este o

de realitate pe

e împăca cu i

ege adevărata

urilor şi în ido

erele supreme

rezidă marile

dovedit astfel

ătoare a Paşt

ve profane. Î

lor nu există r

anul.

Vasile Băncilă

sta este apoge

oase sărbăto

tinismul are u

ătorile păgâne

pectacole de

ească de orice

1Sim. Fl. Ma

I, Introducere

âne, pag. X; 2 Vasile Băn

, pag. 104;

os. Sărbătoare

nul semnifică

Învierii Domn

ucurie de soc

e Paşti, ţăranii

atimilor. Ace

ul grădinii, a

or, încondei

ătesc alimente

aci rotunzi,

plăcinte în ta

1 După cum

enie ritualuril

legătură direc

ual, el are la

oponent. Omu

entru că fuge

deea sfârşitul

a sa menire p

olatria vieţii a

e, de culmile

e centrale me

l deficientă s

ilor este prec

ntre aceste o

ruptură ci se r

ă ne dă o defin

eul moravurilo

ori au avut

un rol importa

erau mai mu

falagogii, că

e pretext, chia

arian, Sărbător

de Iordan Da

ncilă, Duhul să

ea are rolul

ă banalul, repe

nului este aşte

cietatea tradiţi

execută o ser

estea sunt: „

apoi de cele

ierea ouălor,

e rituale num

cozonaci lu

avă, colaci ro

putem obser

le antepremer

ctă cu cosmos

îndemână un

ul modern rep

de el însuşi. O

ui, a morţii. A

pe pământ. „

a dus la îndep

directoare al

etafizice. Reac

sau chiar per

cedată de o

obiceiuri prof

realizează o fu

niţie a sărbăto

or. Băncilă con

loc în soci

ant în înnobil

ulte excese, me

ăci natura um

ar şi de cele a

rile la români

atcu, Ed. Fund

ărbătorii, Ed.

şi de a scăp

etitivitatea.

eptată este aşte

ională române

rie de munci r

„curăţirea spa

ale gospodin

coacerea p

mite babe, moş

ungăreţi, înv

otunzi, prescu

rva ţăranul r

rgătoare sărbă

sul. Omul arha

n spaţiu infin

prezintă opus

Omul modern

Acesta nu îşi

Refugiul în l

părtarea trepta

le existentei,

cţia de compe

riculoasă.” 2 S

serie de obi

fane şi sărbăt

uziune a sacru

orii, considerâ

nsideră că cel

ietatea patria

area sărbători

ergând uneori

mană caută

auguste, pentr

i-Studiu etnog

daţiei Cultural

Anastasia, Bu

pa de

eptată

ească.

rituale

aţiului

nelor:

păştii.

şi sau

vârtite,

uri şi

român

ătorii.

aic nu

nit iar

ul. El

nu se

poate

lumea

ată de

acolo

ensare

Sfânta

iceiuri

toarea

ului cu

ând că

le mai

arhală.

ii. „În

i până

să se

ru a-şi

grafic

le

uc.,

plasa

spect

de ca

adân

Bibli

1. RoBucu2. Roimag3. Va4. V.5.ISTR.S.R6. SimFund7. RoR.S.RII. Pa

1

S

strucde noMai bagajorizocătre"suisfascinapoi finalicristaCâtevcomp

undăintern

1996

L

a toate instin

tacole n-aveau

azurile de exce

că bucurie şi o

iografie::

oger Caillois, urești, Nemiraoger Caillois, ginație, Bucurasile Băncilă, Băncilă, Filo

TORIA LITERAR., Bucureşti, m. Fl. Marian

daţiei Culturalomulus VulcănR., Buc. 1987agini web: 1. www.scri

Eliade.

Supraalimearde

ucrarea "Stimpi" a fofi conside

tură arborescotaţii adecvat mult, fiecare jul informaţi

ontul temei st structura in

s-generis" cănant al modeprin spaţiul v

izeazăîn spaţalizarea concva "impresii"pact discul îns

Primul caă de pe trasenă". Se porne

3Vasile Bănc

6, pag. 57;

L

Lohan

ctele! Dar tr

u sensul pe ca

ese, omul asia

o armonie îna

traducere Dana 2006. traducere Vioești,Univers 1Duhul sărbăt

osofia vârsteloRATURII ROM

1964; n, Sărbătorile e Române, Bunescu, Mitolog;

ibd.com/doc/3

entarea acere internă

Prof. dr. in

Supraalimentaost conceputărat o lucrare entă a subcapşi un sistem asemenea mo

ional al modtudiate cu no

nformaţională ălătorie inginelării matematvirtual oferit ţiul concret cluziilor reie ale acestei c

soţitor al cărţii

apitol se intiteele de distribeşte cu identif

cilă, Duhul să

nul nr. 16,

ebuie adăuga

are l-ar avea a

atic şi antic tră

altă”3.

n Petrescu, Om

orel Grecu, Es1975. torii, Ed. Anasor, Ed. Anasta

MÂNE, Vol. I.,

la români-Stuuc.; gie română, E

38817763/La-

ustică a moă în patru t

ng. Paul Dani

area acustică lă modular, fieştiinţifică in

pitolelor compde referinţe b

odul îşi propundulului preceoi informaţii,

a modululuinerească trectice a realităţde memoria al standulu

eşite în urmcălătorii au foi.

tulează "Studibuţie ale moficarea unui c

ărbătorii, Ed. A

martie 20

at că atunci a

astăzi şi că, în

ăia, în sărbăto

mul şi sacrul,

euri despre

stasia, Buc., 1asia, Buc. 1997, Ed. Academi

udiu etnografic

Ed. Academie

-Tiganci-Mirc

otoarelor cimpi

el Şuşnea

la motorul în care capitol pdividuală, avponente, un sbibliografice ane ca plecând

edent să lărgfacilitând tre

i următor. Acce prin univţii fenomenolocomputerului

ui de probe ma experimenfost imortaliza

iul fenomenelotoarelor cu ariteriu de apr

Anastasia, Bu

011

aceste

n afară

oare, o

996; 7; iei

c, Ed.

i

ea-

u

patru putând ând o sistem ataşat.

d de la gească ecerea ceastă versul ogice, i şi se

prin ntelor. ate pe

lor de ardere eciere

uc.,

http://www.scribd.com/doc/38817763/La-Tiganci-Mircea-Eliade�








al perfecţiunii umplerii: randamentul volumetric, după care se

stabilesc factorii principali de influenţă (pp

a

0

).

( ) ( )( )ηε

ε μ ε δ λva r

akpp

k pp

=−

+ − − −⎡

⎣⎢

⎤

⎦⎥

11

1 10

0 0

Sporirea densităţii încărcăturii proaspete se poate realiza prin modificarea separată sau simultană a presiunii iniţiale şi respectiv a temperaturii iniţiale.

În continuare se studiază fenomenele ondulatorii din conductele unui m.a.i., reprezentându-se grafic, secvenţial, formarea şi propagarea undelor de presiune. Se poate observa căîn urma deplasării pistonului către P.M.E. (fig.1.7), o undă de depresiune se formeazăşi se propagă către capătul conductei, unde se reflectă ca o undă de suprapresiune care se propagăînapoi către cilindru. Pentru o anumită turaţie există o anumită lungime de conductă care permite ca unda returnată de suprapresiune să ajungăîn cilindru exact în momentul închiderii supapei de admisie, realizându-se aşa numita "supraalimentare fără suflantă" sau supraalimentare acustică.

Faţă de corelarea adecvată a celor două cerinţe, există două posibile abateri (fig.1.8):

-presiunea din poarta supapei echilibrează presiunea din cilindru înainte ca supapa să se închidă, caz în care are loc o refulare a încărcăturii proaspete, înrăutăţind umplerea ;

-închiderea supapei s-a realizat prea repede, încărcătura ar mai fi putut continua să pătrundă;

Capitolul al doilea este intitulat "Modelarea matematică a fenomenelor de undă de pe traseele de distribuţie ale motoarelor cu ardere internă". Literatura de specialitate nu dispune încă de o metodă unitară pentru calculul schimbului de încărcătură cu considerarea oscilaţiilor de presiune şi viteză, tocmai datorită complexităţii acestui proces.

Procedee de

calcul

Ecuații de bază Model‐Proprietăți

Procedee

adimensionale

(metoda

"umplere‐

evacuare")

Ecuația energiei.

Ecuația de

continuitate. (pentru

volumul considerat)

Calcul cvasistaționar

Procedee

unidimensional

e

(teoria

acustică)

Ecuația lui Euler.

Ecuația de

continuitate .

(curgere liniară,

unidimensională,

nestaționară)

Gradienți mici de

presiune

Viteze de curgere mici.

Luarea în considerare

a fenomenelor de

formare şi propagare

a undelor în sistemul

de distribuție.

Procedee

interdimension

ale

(PROMO)

Ecuația energiei.

Ecuația de

continuitate

Ecuația impulsului.

(curgere liniară,

unidimensionară,

Descriere temporară şi

unidimensional‐locală

a proceselor de

curgere în zonele de

discontinuitate.

Mecanică


nestaționară).

Procedee

multidimension

ale

Ecuația energiei.

Ecuația de

continuitate.

Ecuația impulsului.

Elemente discrete de

volum.

Tratare bi‐ şi

tridimensională a

curgerii în sistemul de

distribuție.

Fiecare din metodele utilizate se bazează pe un număr mai mare sau mai mic de ipoteze simplificatoare, de aici rezultând domeniul ei de aplicabilitate şi concordanţa mai mare sau mai mică cu rezultatele experimentale. Aceste metode se pot grupa în patru categorii:

-procedee adimensionale;

-procedee unidimensionale;

-procedee interdimensionale;

-procedee multidimensionale.

În cel de-al treilea capitol sunt prezentate "Alte modalităţi de abordare a modelării fenomenelor de curgere a gazelor prin tubulatura sistemului de distribuţie":

-metodă grafo-analitică pentru calculul umplerii în prezenţa fenomenelor dinamice;

-procedeu de calcul al fenomenelor de undă din conducte, în condiţiile curgerii unidimensionale, cu frecare şi schimb de căldură, folosind funcţii trigonometrice;

-procedeu de calcul cu diferenţe finite pentru curgerea nestaţionară în conducte.

Toate aceste metode au fost grupate împreună deoarece reprezintă contribuţiile cercetătorilor români la dezvoltarea modelelor curgerii nestaţionare din conductele m.a.i. Capitolul patru intitulat "Aplicaţii practice ale unor modele matematice prezentate" oferă comparativ rezultatele obţinute cu modele matematice bazate pe metoda caracteristicilor şi pe metoda diferenţelor cu rezultatele obţinute în urma măsurătorilor. Totodată se urmăreşte optimizarea colectoarelor de admisie şi evacuare în vederea îmbunătăţirii schimbului de gaze:

-grupajul "I" (fig. 4.30) → se păstrează dispunerea clasică a conductelor, dar ramificaţiile acestora au fost plasate la distanţe suficient de mari pentru ca undele reflectate de supapele de evacuare închise ale cilindrilor învecinaţi să ajungă la cilindrul respectiv după încheierea procesului de schimb de

gaze. La turaţii reduse însă, undele reflectate intră din nou în perioada activă, perturbând-o;

-grupajul "II" (fig.4.30) → "intermediar" → conductele de evacuare pornesc ca şi până acum de la fiecare cilindru în parte dar se opresc direct în amortizorul de zgomot, evitându-se astfel ramificaţiile → se produce cea mai bună condiţie de reflexie: undele reflectate ajung acum la cilindru ca unde de depresiune;

-grupajul "III" (fig. 4.31) → "optim" → păstrează dispunerea conductelor de evacuare dar s-au introdus conducte simple pe admisie, care pornesc dintr-un recipient comun oprindu-se la fiecare

cilindru.

În capitolul cinci intitulat "Instalaţia experimentală pentru studiul supraalimentării acustice" se prezintă mai întâi justificarea procedeului ales:ideea care a polarizat din nou atenţia asupra abordării acustice a fenomenului ondulatoriu din conducte, a fost posibilitatea generării suplimentare a unor unde secundare de presiune cu scopul măririi randamentului volumetric. Montarea unor dispozitive de rezonanţă pe conductele de admisie pot determina o variaţie a randamentului volumetric cu +/-15%.

Se prezintă bazele teoretice ale fenomenelor ondulatorii cu ajutorul cărora se analizează funcţionarea rezonatorilor acustici (cunoscuţi şi sub denumirea de rezonatori Helmholtz (fig.5.7) după binecunoscuta "aproximaţie a lui Helmholtz" care constăîn presupunerea că toată mişcarea gazului are loc în deschizătura tubulară, iar forţa de revenire provine în întregime din variaţiile de presiune ce au loc în interiorul incintei). Se defineşte impedanţa acustică"Z" a unui mediu fluid ce acţionează pe sau printr-o suprafaţă de arie "S" prin raportul complex dintre presiunea acustică la suprafaţăşi


debitul volumic al fluidului prin acea suprafaţă.→Z pU

= Fiind

o mărime complexă, impedanţa acustică poate fi scrisă: →Z=R + iX

-partea reală este rezistenţa acustică (asociată cu energia acustică disipată);

-partea imaginară este reactanţa acustică (asociată cu masa şi elasticitatea sistemului). În vederea rezolvării problemelor sistemelor acustice este utilă realizarea unor analogii electrice şi mecanice, definindu-se inertanţa acustică (masa de gaz deplasat), capacitanţa acustică (masa de gaz comprimat) şi rezistenţa acustică (energia sonoră disipată).

Se calculează impedanţa rezonatorului Helmholtz

Z R i MC

= + −⎛⎝⎜

⎞⎠⎟

ωω1

şi frecvenţa de rezonanţă

ωω0

0

1 0MC

− = de unde :ω 01

= =MC

c Sl V'

S-a observat că, în general, frecvenţa primei armonici este mult mai mare decât fundamentala, ceea ce face din rezonatorul Helmholtz şi un dispozitiv acustic de măsurare capabil să distingăîntre răspunsul fundamental şi armonic.

În cadrul teoriei generale a ramificaţiilor se evidenţiază condiţiile de continuitate a presiunii şi debitului în joncţiune, definindu-se apoi coeficientul puterii sonore transmise şi coeficientul puterii sonore reflectate.Raportul dintre puterea transmisă prin ramificaţie şi puterea incidentă este dat de coeficientul "αb", unde "αb = 1 - αr - αt".Trebuie menţionat că puterea transmisă prin joncţiune şi în lungul conductei principale este zero numai când "αt=0", care solicităîn schimb ca atât "Rb" cât şi "Xb" să fie zero. Aşadar un dispozitiv rezonant pentru care toate aceste condiţii sunt îndeplinite, va reflecta 100% energia incidentăînapoi prin conductă către sursă. Trebuie de asemenea menţionat că, dacă "Rb=0", puterea acustică nu se disipeazăîn ramificaţie.

Rezonatorul Helmoltz montat ca o ramificaţie → aplicând condiţiile menţionate mai sus, vom obţine expresia

coeficientului puterii sonore transmise:

α

ωω

t

b

c

S lS

cV

=+

−⎛⎝⎜

⎞⎠⎟

1

1

4

2

22 2

'

Acest

coeficient devine zero când:

ω ω= =0 cSl V

b

'

care reprezintă frecvenţa de rezonanţă a rezonatorului Helmholtz.

La această frecvenţă, în deschizătura tubulară debitul de gaz are valoare maximă, iar toată energia care este transmisăîn cavitatea rezonatorului de către unda incidentă este

returnatăîn conducta principală, propagându-se înapoi către sursă.

Supraalimentarea unui m.a.i. folosind unde de presiune presupune ca la anumite momente dispozitivul să genereaze unde secundare de presiune în colector cu scopul de a îmbunătăţi umplerea în cilindru.

În această figură cercul punctat este proporţional cu puterea dispozitivului de generare a undelor secundare, cercul plin reprezentând regimul pentru care rezonatorul disipează la zero puterea netă, ceea ce constituie cel mai interesant aspect al figurii (5.36). Pentru valori ale lui "u2" în interiorul cercului sistemul nu lucrează cu dispozitivul de generare. Un asemenea tip de dispozitiv poate fi numit "rezonator pasiv" în contrast cu "rezonatorul activ" prevăzut cu pârghie de comandă acţionată din exterior.

Puterea dispozitivului de generare a undelor secundare de presiune are expresia:

[ ]

P2 = − +ℜ⎛

⎝⎜⎜

⎞

⎠⎟⎟Z u

Z Z

Z1 1

2 2 1

1221

Drept urmare, pentru ca dispozitivul de generare să fie eficient, aşa cum este ilustrat în figura (5.38), "P 2" trebuie să aibă o valoare superioară comparativ cu ℜ[Z1][u1]2 (puterea de excitaţie în situaţia "pasivă").

Mecanică


Concluzionăm că pentru a genera unde semnificative de presiune cu ajutorul dispozitivelor "active", puterea acestora trebuie să aibă o valoare suficient de mare astfel încât să producă o excitaţie superioară celei existente la locaţia "1". �n sistemul real aceasta este o cerinţă severă deoarece combinaţia cilindru-supapă determină o excitaţie importantăîn colector.

Aşadar un "rezonator pasiv" deşi poate fi implementat relativ uşor în practică, prezintă dezavantajul unei eficienţe limitată la un mic interval de valori situat în jurul frecvenţei proprii de rezonanţă (fig. 5.18), în timp ce un "rezonator activ" deşi poate genera unde secundare de presiune la orice turaţie, prezintă dezavantajul unei soluţionări tehnice dificil de implementat datorită cerinţelor ce trebuie satisfăcute.

De aceea propunem o variantă hibrid de rezonator, capabilă săîmbine avantajele celor două tipuri de rezonatori prezentaţi şi care totodată poate elimina dezavantajele acestora. Vom numi în continuare acest nou tip de dispozitiv de generare a undelor secundare de presiune, "rezonator semi-activ", deoarece păstrează principiul de funcţionare al rezonatorului pasiv (cavitate rezonantă), dar preia de la rezonatorul activ adaptabilitatea pentru orice regim important de turaţie (geometrie variabilă).

Rezonatorul semi-activ este compus dintr-o cavitate cilindrică, în interiorul căreia acţionează un piston cu scopul de

a determina, prin deplasarea sa pe verticală, variaţia volumului incintei.

Volumul rezonatorului se obţine impunând condiţia ca frecvenţa de rezonanţă a acestuia să fie egală cu frecvenţa de excitaţie a coloanei de încărcătură proaspătă din conducta de admisie. Vom obţine astfel valoarea volumului de rezonanţă pentru fiecare turaţie în parte.

( )

2

2

6271

⎟⎟⎟⎟

⎠

⎞

⎜⎜⎜⎜

⎝

⎛αΔ

π+

π=

c

n

b,l

bV

a

Din punct de vedere practic prezintă interes valorile cotei "h1" care precizează poziţia cilindrului superior în cilindrul inferior, în funcţie de turaţia motorului.

( )

21

22

22

2

1

6271

r

hr

c

n

b,l

b

h

a

π

π−

⎟⎟⎟⎟

⎠

⎞

⎜⎜⎜⎜

⎝

⎛αΔ

π+

π

=

Se observă că din considerente ergonomice construcţia pistonului rezonatorului a fost modificată adecvat. Rezonatorul este format dintr-un cilindru superior care culiseazăîn cilindrul inferior în vederea obţinerii volumului de rezonanţă.

Comparaţia între cota "h1" măsuratăşi calculată se observă în graficul alaturat.

Cu aceste informaţii se poate trece la reconfigurarea

rezonatorului în vederea unei implementări mai uşoare pe motor şi de asemenea în vederea automatizării acestuia. Se observă că cilindrii sunt dispuşi în lungul conductei, iar elementul mobil este cilindrul superior. Cilindrul inferior este fixat prin intermediul unui manşon pe conductă. La celălalt capăt s-a practicat o etanşare mobilă cu labirinţi .

Mecanică

(cu aurmă

semi-

micşotemp

denum

Peltie

acust

de ugabarcondufigurtridimsupra

conduîn timtimpu

începundă

p. 115

Colectoru

ajutorul unui ătoarea alură.

Direcţii de -activi:

-dacă vomora temperaeraturii încărc

-un asemmit "supraali

-răcirea ier.

Direcţii

tice: -pentru a

umplere forţritului printr-uctelor astfel a următoare

mensional cuaalimentare te

Co-montând

uctă principalmpul unei părul celeilalte pă

-cu alte putul procesul

de presiune c-autorul lu

ul de admisie amotor pas-cu

îmbunătăţire

m răci suplimatura "T0" căturii proaspe

menea procedeimentare termincintei o vo

de îmbunătă

facilita impleţată, se exp-o nouă geom

încât lungimse prezintă stuprinzănd urmo-acustică

ncluzii: d un rezonatorlă, atunci toatrţi a ciclului ărţi a ciclului;cuvinte und

lui de admisiecare se va propucrării propun

0 1 2 3 4 5 6 7

astfel reconfigu-pas comand

a performan

mentar incinta şi vom deete. u de umplere

mo-acustică".om provoca p

ăţire a supra

ementarea pe plorează posimetrie bazată

mea acestora standul de pro

un motor cautomatizată:

r Helmholtz cată energia absacustic va fi

da de presiune se va reflectpaga înapoi căne o variantă

7 8 91011 1

gurat şi automdat electronic

nţelor rezonat

rezonatoruluietermina cre

e forţată ar pu. pe baza efe

alimentării te

motor a acestibilitatea redă pe o îmbinsă fie variabiobe modelat cu tubulatura

a o ramificaţieorbită de rezo returnatăînap

ne iniţializatăta în rezonatorătre cilindru; hibrid de rezo

00

50

100

150

200

250

M

matizat c) are

torilor

, vom şterea

utea fi

ectului

ermo-

tui tip ducerii nare a ilă. În grafic a de

e pe o onator poi în

ă la r ca o

onator

numirezonimpo

acţiodensiacust

autorcare

supraiar al

echivavân

locom

petrolemnmatePropfi valcalciuani...

Emarede anconcCarpfenommilioce în

Confcompnou PRIMPROAVUrezer(comresur

P

ecanic

it "semi-activnanţei coloanortante de lucr

-răcind pneazăşi asuprităţii încărctică;

-explorânrul propune unse pretează la

-dimensiuaalimentare cule sistemului a

-ceea ce valente din pud o greutate su

-domenii motivei diesel

rin descope“COMBUSde fapt, cea

oliere, nu gazun), reprezintă criile prime a norţiile comparlorificat până u va fi combu

Evoluţia matere parte, a luat ni în urmă. Uromitent cu ridati, Caucaz, Hmen a avut looane de ani, tim

ce mai mult d

form cursuriloponenţă calciucombustibil “

MA DATA PEPULSARE A

UT LOC PÂNrvă de materie

mbustie, descoprsă de materie

Com

P

că

Lohan

v", care, prin nei de încărcru ale motoruluprin efect Pera celui de-a

căturii proas

nd noi configun ansamblu deaceeaşi soluţi

unile de u rezonatori salternativ 980x

semnifică faunct de vedeubstanţial mic

de aplicabl-electrice.

Combustib Carbura

Octav

erirea noilor STIBILULUI a mai mare enul metan, ori ccea mai mare noului combusrative sunt spla epuizare c

ustibilul viitoru

riei prime a nofiinţă odata cu

rmată de alte odicarea MuntilHimalaya, Atlaoc în cursul Tmp în care înfde cea de astă

or chimiei anou 3-4 %, ident“UTILIZAT IE TERRA, DR

A AUTOTURINĂ IN PREZ

e prima. Nici perită până îne prima .

mbustibilul pr

nul nr. 16,

automatizare,cătură proaspăui, îmbunătăţi

eltier cavitateal doilea factspete→supraa

uraţii ale tubue conducte cuie de automatigabarit ale

semi-activi sux700x600[mmaptul că cele ere dimensioncşorată. bilitate:motoru

bilul viitorua de calciu

v Porfire - Co

utilizări a VIITORULUnergie a Terre

combustibilii ssursă de energstibil, care est

pectaculoase, pam 100-150 aului pentru 38

oului combustu planeta Terr

operaţii de forlor Pirinei, Apas, Cordilieri,

Terţiarului, cu făţişarea Terrzi.

rganice, scoartificată în munIN ACEST AREPT COMBISMELOR, CEZENT“ deţine o altă sursă d

n prezent , nu

ropriu-zis

martie 20

, permite extiătă la regimind umplerea.a rezonatorultor de influenalimentare t

ulaturii de admu lungime variizare.

sistemuluiunt:1050x700

m]. două soluţii

nal, cea de a

ul naval, mo

ului

ozmeşti, jud.

UI “, se descopei. Nu produssolizi (cărbunegie pe Terra, cte net superiorpetrolului putâani , însă carbu8 de miliarde

tibil, în cea mara, acum 5 mirmare ulterioarpenini, Alpi, Anzi etc. Aceaproximativ 6

rei s-a apropia

rţa terestră arenţii Terrei. Ac

AN 2010 , PENBUSTIE DE E NU A MAI e cea mai marde energie deţine o astfe

011

indere murile lui se nţă al ermo-

misie, iabilă,

i de 0x400,

i sunt doua

otorul

Iaşi

peră sele e ori ci r. ând ura de de

ai liarde re

est 65 at din

e în cest NTRU

re

l de

Coputân

Invesutiliz

La rede m

Combcarbu

Carbucărbucupto3C; C

EscompExemron ş

Pentrmoto

Costuprime

CsuplinproducombcărbuU235.

Nu exprodu

Acesmici termotip.

Din ppropoşi proîntrucşi Em

Coatrag

p. 116

ombustia de tipnd fi în propor

stiţiile sunt fozarea propriu-

educerea preţumaterie primă p

bustia propriuurei de calciu

una de calciu une de lemn saoarele electricCaC2+CO; H =

P

ste în acest moparaţie cu celemplu (o buteliei se poate parc

ru aceasta distorină cost 350

ul mai poate fe de la suprafa

Combustibilul nirea unor comuse petroliere,bustibililor fosunele şi chiar l

xistă sferă de ucţie sau de bu

st nou combus centrale, pânocentrale şi d

prezentul utoporţii în specialoduse petroliecât 5% sunt c

miratele Arabe

Ava

onversia nouluge după sine u

p nou, se poatrţie de 95 %.

oarte mici, înt-zisă, are cost

ului de cost, coprecum şi extr

u–zisă se obţ(numită curen

se obţine din au cocs, la teme, între electro= +112 kcal/m

Preţ de cost

oment de cel pelalte produse e, un rezervorcurge 500 - 60

tanţă ar fi neceron.

fi redus, întrucfaţă şi cantitate

Utilizare

de tip nou arembustibili imp, până la elminsili, poluanţi , lemnul, dar şi

activitate ecounuri să nu po

stibil poate fi nă la mari consdrept combust

pic, în circa 10l în ţările cu p

ere, aproximatcele cu rezervee Unite.

antaje

ui carburant cuurmătoarele a

te produce în

trucât extrageredus.

oncură şi imenragerea simplă

ine din reacţint carbit) şi H2

oxid de calcamperaturi de 2ozii uriaşi de c

mol.

puţin 10 ori mpetroliere şi a

r) de 5 l gaz ac00 km .

esari 50 - 60 l

cât intervine eea imensurabi

e o largă utilizportanţi, gen gnarea în totaliprecum păcur

i a acelora per

nomică sau oroată fi utilizat

utilizat pentrsumatori, cet-utie a autovehic

0 - 20 ani, amppotenţial reduiv 95% din ţăre mari, exemp

u cei utilizaţi îavantaje astfel

n toate ţările

erea , prelucra

nsitatea cantită de la suprafa

ia chimică a 2O.

ar (var nestin2300 C în cărbune: CaO

ai mic în a gazului metacetilenic, cost

l benzină –

xtracţia materlă a acestuia.

zare. De la gaz metan şi itate a ra, ţiţeiul,

riculoase ca ur

rice gen de .

ru alimentareauri orăşeneşticolelor de ori

ploarea va luaus de gaze narile planetei,

plu : Kuweit, I

în prezent, va l:

lumii

area şi

ativă faţă.

s) şi

O +

an. 50

riei

raniul

a a , ice

a turale

Irak

- non

- renu

- se v

- se v

- indu

- creş

- renu

- epoexist

îmbu

- renude de

- reduoxige

- renuutiliz

-renupăcur

Muntmagn

Calcirăspâpămâ

„MoPrinţDumfalse ele adiscip

n import gaz m

unţarea la con

va exporta cur

vor creea locu

ustria şi agricu

şterea econom

unţarea la împ

ocalul avantaj entă la nivelu

Avanta

Consumul deunătăţirea med

unţarea la coneşeuri radioact

ucerea defişăren;

unţarea la cultzate pentru pro

unţarea totală ră, ţiţei, cărbu

ti întregi sunt neziu (dolomi

iu şi magneziândite, ele intrântului în pro

Paracel

onarhia tuturoţ al Filosofiei nezeu pentru şi elaborate, le lui Aristotepolii lor.”

Lohan

metan Rusia (c

nstrucţia noulu

rent electric, p

uri de munca;

ultura se vor d

mică de 20-30%

prumuturi F.M

îl reprezintă ml întregii plan

aje în privinţa

e carburant nodiului ambient

nstrucţia a noi tive greu depo

rilor masive a

turile de rapiţăoducţii agricol

a consumuluiuni şi lemn.

compuşi din ta (CaCO3,M

iu se numără prând în compooporţie de 3,4%

lsus – me

Ioan

or Artelor mi-aşi al Medicina spulbera fandin cuvintele p

el, Galen sau A

nul nr. 16,

cu costuri eno

ui gazoduct;

produse petrol

dezvolta mult

%;

M.I.;

marea masă deete.

a mediului în

ou, favorizeazt astfel:

reactoare nucozitabile;

pădurilor pro

ă, suprafetele le, altele aron

i de carburanţ

carbonatul duMgCO3)).

printre elemenoziţia învelişu% respectiv de

edic şi alch

na Plăviţu -

a fost conferităii. În acest sconteziile izvorâprezumţioase

Avicenna sau

martie 20

rme);

iere şi agricol

mai bine;

e materie prim

conjurător

ză în mod ben

cleare, aducăto

oducătoare de

respective vondate sivicultu

ţi poluanţi ca

ublu de calciu

ntele cele mai ului exterior ale 1,9%.

himist

Bucureşti

ă mie, Paraceop am fost aleâte din lucrărie şi înşelătoareale vreunuia d

011

le;

mă

efic,

oare

or fi urii;

şi

l

elsus, es de ile e, fie dintre

dur larămâalchim Philipcel capresuîn loc

acel nUnivintereînvăţabatelumilîndrucompeste nautorîncepîntreţocultOlanprizorămamedil însoConsdezvăAzothpornide şaBlavaautendeoseomenfost icâţiv

A

p. 117

cesta era mca şi numenonconfor

a adresa mediâne în istoria umişti şi oamen

ppus Aureoluare avea să-şi us de Celsus”,calitatea Mari

nivel pentru aversităţii din Besat de chirurgţăcel de către uele Tritemius dlor fizică, astrumat spre Sigipletat cunoştinnevoit să părărităţile din caupe astfel viaţa ţinându-se dinte.Periplul săuda, Danemarc

onier de tătari as ca favorit, dicină şi chimieoţi pe fiul său stantinopole. Aăluit secretul sh-ul alchimiştiit spre India.Samanii siberienatsky confirmntică. Istoria uebite, al căror niri. Cu toţii auiniţiaţi. Fiind ua ani într-unu

A

manifestul lui ele său complermistă şi care ncilor dogmati

umanităţii ununi de ştiinţă ai

s Theophrastualeaga singur un faimos mea Einsiedeln,

a le elimina. LBasel, unde stugie. Tot în aceun mare alchimdin Spanheimrală şi spirituaismund Fuger,nţele de minerăsească oraşul uza studiilor sade nomad, că

n predicţii astru l-a condus prca, Suedia şi Rşi dus în faţa H

datorită cunoşte. Mai mult, hîntr-o misiune

Ajuns aici, a însuprem al solvilor europeni.

Se mai spune dni.În cartea sa

mă faptul că Paumanităţii cuno

destin este său vizitat citadunul dintre acl din ASHRA

Paracelsus, laet. Personalitanu ezita să folci din vremea

ul din cei mai si Renaşterii.

us Bombastus r numele Paracedic roman) s-din cantonul Z

a 16 ani devinudiază medicinea perioadă esmist şi ocultis

m. De la acesta ală. În continu, alături de carralogie şi chimBasel, datorit

ale asupra necălătorind prin mrologice şi dinrin Germania,

Rusia. În RusiaHanului lor, latinţelor sale ul

hanul i-a încrede diplomatică ntâlnit un alchventului univeAstfel iniţiat,

de asemenea ca Doctrina Secaracelsus a prioaşte un număă impulsionezedela Marii Cuneştia, Paracels

AM-urile citade

a fel de bombaate total losească un lima sa, Paracelsustrăluciţi med

von Hohenhecelsus (adică „-a născut în 14Zürich, Elveţi

Fiu al unuicunoscut mel a învăţatla tatăl săuprimele node medicinadolescenţdescoperit lucrările unalchimist celebru, IsHollandus,l-au incitatpractice o medicină superioară contemporlui, ajungâcauzele ultale bolilor acţionând l

ne student al na şi este îndeste primit ca st al acelei vrea învăţat Kab

uare, abatele l-re Paracelsus

mie. La 23 de ată unui confliccromanţiei. Elmulte ţări şi

n practici Franţa, Ungaa a fost luat a curtea căruiluitoare de dinţat sarcina la

himist arab carersal, alkaest, , se spune că acă a fost iniţiatcretă, Helena mit o iniţiere ăr de fiinţe e evoluţia întrnoaşteri unde sus a petrecut elei

astic

mbaj us ici,

eim, „mai 493, ia. i

medic, t de

u oţiuni nă. În ţă a

nui

aac , care t să

celei rane ând la time şi la

eosebi

emi, bala -a şi-a ani ct cu îşi

aria,

a a

de a-

re i-a

ar fi t şi

regii au

transafirm

La înDunăîn armUlterundela adîşi atoraş. profeel, leprin ao aşasă strprin pDincputreParacle revrevelînsă stipare

În peNürerăspucâtoreste tteoriiavut,alchicătrealchiseptefarmaalchisecollea.

Med Paracadeptcunodobâexpermesede la atins acel da comîntotduneoviolepubli„clasmedicontelui),

Alch

himalayene umă Elena Roer

ntoarcerea în Eării şi a mers îmată. Acolo arior ajunge să studiase ca stresa confraţilorage rapid dizSpre exemplu

esoral al unive va dezvălui ca descoperi o

a insultă, au plrige după ei: „putrefacţie, atolo de aparen

efacţiei este o celsus nu intenveleze anumitlare implica o se pare că nimele gândirii ob

eregrinările saenberg, unde auns acestei acurva cazuri de etipărită lucrareile sale medic, majoritatea lumie, au fost p Ducele Ernstmia. Aici moa

embrie 1541, Pacologia şi mia lului al XVI-

dic…

celsus era un t al aşterii

ândite prin rienţă, al

eriei „furate” cei care au măiestria în

domeniu, şi mbătut deauna, ri chiar

ent (arzând în ic cărţile sicilor” icinii emporane cunoaşterea

himie

Lohan

unde a obţinut rich).

Europa, Paraceîn Italia, unde a început seriaocupe o catedtudent, dar dator care practiczgraţia acestoru, i-a invitat persităţii la o prcel mai mare sfarfurie cu exlecat imediat, „Dacă nu veţi tunci nu sunte

nţa hilară şi şocetapă importanţiona să-şi bate secrete alchmare iniţiere,

meni nu a trecubişnuite…

le ulterioare Pa fost acuzat duzaţii prin vinelefantiazis coea „Marea carale. Datorită nucrărilor sale,

publicate postut de Bavaria, mare (sau este oParacelsus – c

nul nr. 16,

Marea Cunoa

elsus a călătora lucrat ca m

a vindecărilor dră la Universtorită comporcau medicina „ra şi este din npe toţi membrirelegere în cadsecret al medicxcremente. Me

ceea ce l-a făasculta misterţi demni de nucantă a situaţi

antă a procesuată joc de cole

himice. Cum în, ei au fost tesut testul şi nu

Paracelsus a ajde medici drepndecarea, în nuonsiderate incurte a chirurgienumeroşilor d, fie ele de meum. Este invitmare iubitor aomorât la numcel care a revo

martie 20

aştere (după cu

rit de-a lunguledic de campasale miraculoitatea din Bas

rtării sale sfidă„convenţional

nou alungat diii colectivuluidrul căreia, spcinii. A începuedicii, indignacut pe Paracelrele fermentaţumele de mediei, etapa

ului alchimic, iegii săi, ci chinsă această taţi de Paracea reuşit să ias

juns în 1530 lpt impostor. Elumai câteva ziurabile. În 153ei”, conţinând duşmani pe caredicină sau de at la Salzburgl Artei regale

mai 48 de ani, îoluţionat medi

011

um

l anie ase.

sel ătoare lă”, n

punea ut

aţi de lsus ţiei dic.”

iar ar să

elsus, să din

a l a ile, a 36 îi

re i-a

g de – în icina,

scola

„Un la peţigancorpuau viau cu

ParaclucruDumea deşi-a dneconaveausubstasemmerca obţeficiesifiliscazurnaturcare ceea utilizîncinmemresperană infec

… şi

Credastroviaţauitămdeter

Paracplanerespeprezecele meste afi vinInimajurul sa, el

Mai maccesMacrumande Smfundaceea Unic

p. 118

astică, erudiţia

adept al medidagogi pedan

ni şi vrăjitoareurilor celeste indecat boli inurăţat pe lepro

celsus credea urile şi că ea es

mnezeu”. Atuncevine capacitatdobândit reputnvenţionale, eu niciun efect.tanţe naturale,

meni, lui i se daurului în arsenţinut laudanument analgezic. sul, administrâri de ciumă. Eră, ci că toxicisunt administrce priveşte tra

zat de medicinns pe răni pent

mbru, se lăsa săectiv era ampuse vindecă sin

cta, şi apoi lăsa

Alchimist

inţa sa în maglogiei. El con, materia şi, d

m că astrele încrminant în des

celsus concepuete, care confeectivei planeteenta acea planmai semnificaaceea că suflendecate separaa, spiritul – esl căreia el estel deţine toate s

mult, Paracelssibilă deoarecerocosmos, îşi gne. Acesta estemarald de cătramental pentruce este jos estului (Dumnez

a lipsită de o b

icinii trebuie snţi cu haine lune, care invocă în roua dimin

ncurabile, au roşi şi chiar au

că magia natuste de fapt „puci când aceastte de a vindectaţia de vindeceficiente atunc. Multe din re, de exemplu, atorează introdnalul medicin

mul, care a rămParacelsus a tând mercur în

El susţinea că nitatea acestorarate (un princiatamentul plăg

na vremii sale,tru a le cauteriă ajungă în fazutat. Paracelsungură dacă estată să se usuce

gia naturală l-asidera că stele

de asemeni, peclină, dar nu d

stinul nostru es

use talismane ereau celor care, armonizând netă în astrograative credinţe tul şi corpul s

at: „Omul nu este omul. Iar se construit. Dasecretele ascu

sus considera e toate obiectegăsesc un eche principiul core Hermes Triu alchimie: „Cte şi sus, pentr

zeu).”

bază experime

să deprindă cungi, ci de la dspiritele şi ca

neţii; despre aredat vederea u înviat morţi.

urală este prezuterea care vinta se manifestăca. Aplicând acător prin metci când cele comediile sale cplante sau miducerea opium

nii. Dizolvând mas timp de setratat prima o

n doze foarte mnu există subsa este stabilită ipiu de bază agilor, a renunţ, care consta îniza, sau, dacă za de cangrenăus a pornit de lte curăţată şi fe.

a condus spre ele şi planetelee noi oamenii (determină, iar ste liberul arb

magice asocire le purtau enaspectele neg

ama purtătoruenunţate de m

sunt o unitate, este totuna cuspiritul este pracă omul este unse ale Natur

că întreaga cuele din univer

hivalent în micorespondenţelismegistus, texCeea ce este sru a se împlin

entală.

unoaşterea nudervişi, de la vaptează razeleceştia se spunnevăzătorilor”

zentă în toate ne de la ă printr-un me

această credinţtode onvenţionale nconţineau inerale. De mului şi a opiumul în al

ecole cel mai ară cu succes

mici, şi a vindstanţe toxice înde cantitatea

al homeopatieiţat la tratamenn a turna ulei rana era la ună şi apoi memla principiul cferită de a se

practica e influenţează(însă nu trebufactorul

bitru al fiecăru

iate fiecărei nergia astrală gative pe care ului. Una dintrmarele alchimişi ca atare nu

u corpul său fizrecum o stea îperfect în inim

rii.”

unoaştere ne ers, văzut ca crocosmosul flor enunţat în xt considerat sus este şi jos,ni miracolul

A

u de vraci, e ne că r, i-

edic, ţă, el

nu

lcool

ecat n în i). În ntul

n mbrul că o

ă uie să

uia).

a le

re ist u pot zic. în ma

este

fiinţei Tabla

iar

Paracdeoarmod limitdescrcorpusute d

Tot îspunasem

prudesăptăcal, asale,

Lucrprinccorpusunt origin

„Am faceeacreat.

„Dacsoare

„Avemorice

„N-arcine s

„Nimsale.”

„Cineintelig

„În n

Alchimi

celsus îşi definrece el cunoştnatural în lucează la puterilrie săbii care pul invizibil, mde kilometri d

n domeniul me că Paracelsu

mănătoare omu

ent şi cu grijă, cămâni la o călduacest produs va ca şi acela născ

ările sale indicipiilor magneurilor subtile (doar câteva mnal medic şi a

fost născuţi în aa, urmăreşte înt.”

că ţi-a fost hărăele: dăruieşte tu

m Înţelepciuneavatămă corpul,

r trebui să conssuntem de fapt.

mic nu este atât d”

e altul este duşmgent ca Ea, deş

oi se află Lumi

e

Lohan

neşte astfel optea şi utiliza vruri. Credinţale vindecătoarpot tăia o nico

metode magicedistanţă.

magic al alchimus ar fi reuşit sului pe care a n

cu sânge uman,ură constantă, edeveni un copicut din femeie,

că o cunoaşteretismului uman(astral, eteric)

motive pentru calchimist al se

această lume ptotdeauna scopu

ăzit un talent, muturor din splen

a Divină în corpl, ruinează în ac

siderăm pe nim”

de ascuns încât

manul Naturii, şi Natura este ce

na Naturii, şi a

nul nr. 16,

pera ca pe o mvirtuţile magica sa în magie şre ale planteloovală în două, e de a conversa

miei se înscriesă creeze o fiinumit-o „hom

descrealimag„DeomutimpalamsperEl ajputreîncepcarerecuaceaapărasemdar tsubsaceezi ac

şi îl conservămegală cu cea a al adevărat şi viînsă mult mai m

re avansată a n, deci cu alte

) ale fiinţei umcare a fost dencolului al XV

entru a deveni ul pentru care D

manifestă-l liberndoare ta.”

pul nostru fiziccelaşi timp Cas

eni prost, câtă

t să nu poată fi

dacă nu cel carea mai bună şc

această Lumină

martie 20

magie naturalăe prezentate înşi miraculos nuor şi mineralel

vrăji care faca cu cineva af

şi legenda cainţă miniatural

munculus”. Iatăcrie el reţeta aizări de natură

gică în cartea sespre natura ului”: „Închidep de 40 de zile înmbic lichidul rmatic al bărbatjunge să intre înefacţie, până câpe să, se mişte,

e este uşor de unoscut. După astă perioadă elrea într-o formămănătoare unui transparent, ca

stanţă. Dacă dupea hrănim în fiecest tânăr produm timp de 40 deabdomenului unu, cu toate memmic.”

ştiinţei şi e cuvinte ale

mane. Şi acestenumit „cel ma

VI-lea”.

îngeri, nu diavoDumnezeu te-a

r şi cu bucurie, c

muritor.De acea Celui Etern.”

vreme noi nu şt

revelat prin fru

re se consideră oală pentru noi

este Dumnezeu

011

, n u se lor: el

flat la

are lă ă cum

acestei ă sa

eţi ntr-un

tului. în ând lucru

l va ă om,

a fără upă ecare us, e nui

mbrele

ea ai

oli. De

ca

eea, ”

tim

uctele

mai i?”

u.”

„Dumprotej

„Cel

„Artaatuncaşa va

„Cel văzân

„PracDumnDumn

„OmuLui su

„Ceeasuntemîncep

„Un bsfatul

Astrotradiţcontecuvenneştiiziareprevidacă versiu

Aşa cNoi spus şconstsimpenormafirminvesverid

IniţiaGauqmarecerce

p. 119

mnezeu, Tatăl nja şi a o menţin

mai eficient me

a medicinii îşi aci şi doctorul dina fi şi doctorul

care îl vede pe ndu-le, acela es

ctică umilinţa mnezeu. Cel care nezeu.”

ul trăieşte în timunt eterne, iar a

a ce am dori săm în viaţă, de ee Împărăţia lui

bun conducătorl lui Dumnezeu.

O a

ologia este o şţiile spiritualeemporaneitatenite, oscilând inţifică) şi pople, revistele, piziuni astrologsunt extrem dune din presă)

că merită să nspunem că da,şi alţii această tructiv. Cum alitatea ei.Pur şm de multe ca

maţiile astrologstigaţie serioasdică!

atorul acestei oquelin. El estee amploare în aetare. Cel mai

ostru, ne-a dat ne.”

edicament este i

are rădăcinile înn tine este nesindin tău interior

Dumnezeu în lute cu adevărat

mai întâi faţă dedispreţuieşte o

mp, iar Dumnezale oamenilor s

ă avem după moexemplu – sfinţei Dumnezeu.”

r ar trebui să ur”

O confirmaastrologia a

D

ştiinţă profund ale planetei. D

e ei nu i s-au mîntre respinge

pularizare excposturile de tegice, pentru căde generale şi ).

e întrebăm: es, dar cum dovîntrebare, într

au procedat?Aşi simplu au v

azuri de persoagiei în cazul losă şi ştiinţifică

orientări inedi primul care aastrologie, uticunoscut stud

viaţa şi arta vin

iubirea.”

n inimă. Dacă incer. Dacă inimr.”

ucrările Sale şibogat.”

e oameni şi abiaoamenii nu îl res

zeu – în Eternitaunt trecătoare.

oarte, trebuie săenia, iluminarea

rmeze în toate a

are ştiinţificare dreptat

Daniel Petresc

d iniţiatică, preDin păcate, în

mai acordat locere (bazată pe cesivă şi desueleviziune şi raă sunt căutate uneori ridicol

ste ceva adevăedim? Din ferr-un mod extr

Au pornit de laverificat statistane şi au văzuor. Iar concluză sunt clare: a

ite este francea realizat studiilizând metodediu al lui Mich

ndecării pentru

inima ta e nesinma ta e sinceră,

i crede în El

a apoi faţă de spectă nici pe

ate.De aceea le”

ă dobândim câta. Aici pe pămâ

acţiunile sale nu

că: te!

cu - Bucureşt

ezentă în toaten cul şi respectuacuzaţia de a

etă. Mai toate adio includ şi dorite, chiale (în aceasta

ărat în astrologricire, şi-au mrem de inspiraa o idee genialtic.Au analiza

ut cum se potriziile trase dupastrologia este

ezul Michel ii statistice dee riguroase dehel Gauquelin

As

u a o

nceră, tot

egile

t ânt

umai

ti

e

ul fi

ar

gie? mai at şi lă în at ivesc

pă o

o e n este

cel recarteromâcosmplane

Dov

ConfCeruacestpersodomerezul

• M• M• Ju• Lu• Sa• Sa

Este persoonorusunt case

strolog

eferitor la relaa „L’influenc

ână la Editura mice asupra coetele ne mode

vezi de necon

form studiilor ului la naştereatuia. El a adunoane, cea mai enii. Într-o proltate:

Marte apare la mMarte şi Jupiterupiter la actoriuna la scriitoriaturn la preoţi aturn şi Marte

exact ceea ce oane şi tot ce eurile, statutul influenţate de(cuspida) este

gie

Lohan

aţia dintre profe des astres” Divya Cluj în

omportamentulează persona

ntestat

lui Gauquelina unei persoannat date despremare parte dinoporţie covârş

marea majoritr în general la , i şi oameni de la medici (cu

afirmă şi astreste legat de asocial, titluril

e Casa a X-a. Pe Mijlocul Cer

nul nr. 16,

fesie şi planetpublicată în 1

n 1995, cu titluului uman. Maalitatea”).

n, planeta aflane are strânse e mai mult de ntre ele persoşitoare, a obţin

tate a sportivilmilitari,

ştiinţă, u Jupiter în sec

rologia! Imagiaceasta: profese, responsabilPunctul de încrului şi el de

martie 20

te prezentat în1955 (tradusă ul „Influenţe

aniera în care

tă pe Mijlocullegături cu pro25.000 de nalităţi din divnut aceste

lor,

cundar).

inea publică a sia, cariera, lăţile, reputaţiceput al acestesemnează rolu

011

n şi în

l ofesia

verse

unei

ia ei ul


jucat de nativ pe scena vieţii. Orice planetă situată în apropierea acestui punct va modula deci cu energia ei specifică rolul jucat de cineva în viaţă şi implicit profesia şi cariera acestuia.

Dar în ceea ce priveşte relaţiile, cum stăm?

Trebuie s-o recunoaştem. Marea majoritate trologiea oamenilor sunt preocupaţi de relaţii, mai ales de relaţiile amoroase. Mulţi ne consultăm astrograma pentru a vedea „cum o să ne meargă cu dragostea”. Sigur, şi afacerile, banii, călătoriile, sănătatea ne preocupă, dar parcă tot dragostea e pe primul loc! Aşa că haideţi să vedem: merită să punem bază pe predicţiile astrologice?

Didier Castille, un demn urmaş al lui Michel Gauquelin a realizat studii demogafice de mare amploare privind comptabilitatea dintre zodii şi a publicat rezultatele în mai multe articole, de exemplu „Mariages aux Soleils”(în traducere, Căsătoriile şi Soarele). El a mai studiat şi alte aspecte, de exemplu relaţia dintre data naştereii şi data decesului, dar deocamdată ne ocupăm de compatibilitatea în relaţii.

Dacă observăm cu atenţie, vom constata că în funcţie de rezonanţă "atragem" în jurul nostru în principal persoane din zodii care, conform astrologiei, sunt compatibile cu zodia în care ne-am născut noi înşine. De exemplu este mai probabil ca o persoană din zodia Peşti să fie încojurată mai mult de nativi din zodiile Peşti, Taur, Capricorn, Rac decât de persoane din alte zodii. Evident, pentru a stabili comptabilitatea cu o anumită persoană trebuie ţinut cont de ansamblul temei natale nu numai de poziţia Soarelui, lucru ce face ca pentru o persoană anume la tabloul de mai sus să se adauge şi alte zodii.

Ce afirmă astrologia tradiţională

Astrologia tradiţională afirmă că fiecare dintre noi suntem compatibili cu: • persoanele născute în aceeaşi zodie cu noi (Soare în conjuncţie), • persoanele născute în zodii aflate la ± 60º (Soare în sextil), de exemplu: Berbec cu Gemeni, Berbec cu Vãrsãtor, Taur cu Rac, Taur cu Peşti, Gemeni cu Leu, Rac cu Fecioarã, Leu cu Balanţã, Fecioarã cu Scorpion, Balanţã cu Sãgetãtor, Scorpion cu Capricorn, Sãgetãtor cu Vãrsãtor, Capricorn cu Peşti etc. • persoanele născute în zodii aflate la ± 120º (Soare în trigon): Berbec cu Leu, Berbec cu Sãgetãtor, Taur cu Fecioarã, Taur cu Capricorn, Gemeni cu Balanţã, Gemeni cu Vãrsãtor, Rac cu Scorpion, Rac cu Peşti etc.

Şi tot conform astrologiei, suntem puţin sau deloc compatibili cu:

• persoane născute în zodii aflate la 90º (Soare în cuadratură): Berbec cu Rac, Berbec cu Capricorn, Taur cu Leu, Taur cu Vãrsãtor, Gemeni cu Fecioarã, Gemeni cu Peşti, Rac cu Balanţã, Leu cu Scorpion, Fecioarã cu Sãgetãtor, Balanţã cu Capricorn, Scorpion cu Vãrsãtor, Sãgetãtor cu Peşti. În aceste cazuri se poate spune că nu pot fi stabilite relaţii de lungă durată. • persoane născute în zodii aflate la 180º (Soare în opoziţie): Berbec cu Balanţã, Taur cu Scorpion, Gemeni cu Sãgetãtor, Rac cu Capricorn, Leu cu Vãrsãtor, Fecioarã cu Peşti. Conform interpretării tradiţionale a opoziţiei astfel de relaţii pot fi calificate mai degrabă drept contradictorii şi depind foarte mult de capacitatea de transformare interioară a fiecăruia. Sunt caracterizate toate fie de o atracţie, fie de o respingere foarte puternică.

Când se căsătoresc, oamenii respectă fără să ştie legile astrologice

Studiul statistic realizat de Didier Castille confirmă faptul că ne comportăm respectând reguli universal valabile care ne influenţează chiar dacă noi nu suntem conştienţi de ele. A deveni însă conştienţi de legile şi ritmurile universale şi a observa cum acestea îşi pun amprenta asupra noastră şi a lumii în care trăim, ne ajută să înţelegem că nimic nu este întâmplător.

Munca lui Didier Castille a fost impresionantă: 6.498.320 de cupluri căsătorite (aproape 13 milioane de persoane) şi 21 de ani de colectare de date din documentele oficiale înregistrate la starea civilă din Franţa, care au dus la confirmarea statistică a descrierilor din textele tradiţionale. Dacă nu s-ar manifesta anumite afinităţi sau respingeri, distribuţia datelor ar trebui să fie relativ uniformă. Lucrurile nu stau deloc aşa. Iată câteva dintre concluziile studiului lui Didier Castile:

• Numărul de căsătorii realizate între persoane născute în aceeaşi zi (nu neapărat şi în acelaşi an) este semnificativ: 1 la 1000 de căsătorii (de aproximativ 15 ori mai mare decât în cazul unei distribuţii uniforme). • Numărul de căsătorii între persoane care îşi serbează ziua de naştere într-un interval de 40 de zile este, de asemenea, mult mai mare decât ar implica o distribuţie uniformă. Acest lucru înseamnă nu numai că sunt mai frecvente căsătoriile între persoane aparţinând aceleaşi zodii (acestea ocupă primul loc ca frecvenţă), dar sunt foarte frecvente căsătoriile cu persoane din zodiile vecine. Didier Castille explică acest fenomen prin faptul că o zodie nu este un loc fix în care Soarele se mişcă, ci trebuie luată în calcul mai degrabă longitudinea Soarelui. Afinitatea certă între persoanele născute în zile apropiate pune în evidenţă principiul rezonanţei. După cum se spune în popor, cine se aseamană se adună! • Urmează apoi ca şi frecvenţă a căsătoriilor între persoane din zodii diferite, perechea Ea Rac – El Taur, urmată de alte 40 de astfel de tipuri de cupluri situate la 60º sau 120º. Afinităţile prezentate de textele astrologice tradiţionale se confirmă!

Astrologie

• Ea Pede acsunt • TaurupentrPeştipe ulconfi“casno zod• semnBerbşi Cacu fe TesteDidiecăsătdoi. Ddiferidatelaltfelconclde re

cu fusingucelulnecesexactîn uteorganTeoriexplicaracpentrdenumasemde dicâmpaspec

U

p. 121

Cel mai rar seşti-El Gemencest gen se încsituaţii de cua Cel mai frecvului (semn binru loialitate) u, Leu, Fecioartimul loc de Sirmă acest “topnice” cum sundie a comunică Din rezultate

ne: femeia Berec şi Taur, băr

apricorn, fememei Taur şi V

ele statistice rer Castille ne ptoriilor are locDacă nu ar fi aite zodii ar fi sor ar fi uniforl, adică aşa culuzie, afirmaţilaţii.

Celulele

nul din ccrearea dîntreg or

uncţii şi caractură celulă... Nuele organismusară? Cum de t la momentuler, pentru a danism? ia câmpurilor ică modul în ccteristice fiecăru supravieţuirmite câmpuri

menea, orice noferiţi indivizi

puri morfice, şct care a fost d

U

sunt realizate cni şi Ea Berbecadrează în deadratură sau opvent se căsătone cunoscut pe

urmate în ordinră, Vărsător, BScorpion. Descp”, pe primele

nt Taurul şi Raării şi relaţione se pot extragrbec are afinitrbatul Berbec

eia Taur cu bărVărsător, ş.a.m

realizate asuprpermit să afirm

c ţinând cont daşa, numărul dsensibil egal (rmă). Probabilum se constatăiile astrologiei

e stem, mir şi rasaya

cele mai fascindintr-o singurărganism, compteristici total du este acesta uului să se specştiu celulele o

l la care trebuia naştere organ

morfogeneticcare în cadrul fărui organ şi cre sunt consermorfogenetic

ouă învăţăturădin cadrul speşi sunt transmidovedit de She

căsătorii întreec-El Fecioarăscrierile tradiţpoziţie.

oresc persoaneentru conservne de GemeniBalanţă, Capricrierile astroloe locuri avem acul dar şi surpnării, dar şi a ige şi afinităţileăţi maritale m cu femei Berrbaţi Taur şi R

m.d.

ra datelor strâmăm cu certitde semnul zodde căsătorii în(sau mai bine litatea ca lucruă în realitate, ei se confirmă

racolul reînana

Alex Iones

nante fenomenă celulă (oul fpus din sute ddiferite. Şi aceun mister? Cucializeze exactorganismului ie, în timpul dnelor şi ţesutu

ce elaborată defiecărei speciihiar învăţăminrvate, în câmpce sau câmpură pentru supraveciei se înregiise de la o geneldrake prin m

Ea Leu-El Taă. Celelalte cazţionale întrucâ

ele din zodia atorism, dar ş, Rac, Berbecicorn, Săgetătoogice ale zodizodii mai pinzător, Gemnconstanţei. e fiecăruia din

mai mult cu bărbec, Peşti, GeRac, bărbatul T

ânse şi analizattudine că realidiacal al celor ntre persoane dzis, distribuţiaurile să se petreste infimă. Înşi când este v

ntineririi

scu - Bucureş

ne în natură efertilizat) a un

de tipuri de celeasta doar dintum de ştiu toatt în direcţia să se diferenţi

dezvoltării fătuurilor noului

e Rupert Sheldi formele ntele primare

puri energeticeri morfice. De vieţuire dobânistrează în aceneraţie la alta

multiple

aur, zuri ât

i , or şi iilor

menii,

ntre rbaţii emeni Taur

te de izarea

din a reacă

n vorba

şti

ste nui lule tr-o te

ieze ului

drake

e

ndită este –

experRupecoresspecicare respespeciformavea mai mtoatesistemsistemsarcincâmpTotumulteouluiceluldintrAcescaracpiardprin apot dsunt scoatEmbrstem viitordar sdomecerceanii 1este mcopilstrucExpeinfardistansă se cardistudiajunsprin uanumdifer

rimente ştiinţiert Sheldrake,spunde un câmie se poate spusunt stabile înectivă există pii de plante sa

mă generală, vaaceeaşi comp

mare decât la învăţăturile lm material cu mului, asocierna sa electricăpul său morfogşi cum se poae alte tipuri dei fertilizat, în ce, iar acestea -o singură cel

ste celule poarcteristici impodă calităţile şi aceste diviziu

da naştere oricun fel de pălăte orice este nrionul are o prembrionare, c

rului organismunt într-un nueniu au crescuetătorii canadi1960. Celulelemult mai lentălului, şi la repaturale grave –

erimental s-a act de miocardnţă – dar acesdividă şi să d

iac, pentru a sierea în laboras la concluzia utilizarea lor î

mitor condiţii ditelor tipuri de

Lohan

ifice riguroase, fiecărei form

mp morfogeneune că are un n timp, şi se păpe pământ. Adau animale saua fi compusă dponenţă, iar cageneraţiile anor în acest sencâmpul său g

rea sa cu câmpă, tot astfel asogenetic depind

ate ca dintr-o ce celule? Prin care celula resla rândul lor f

lulă-ou se formrtă numele de ortante: se pot fără să se tran

uni, şi în acelaşcărui tip de celărie magică a mecesar pentru roporţie mare care vor da na

m. Aceste celuumăr mult maiut pe baza descieni Ernest A. e stem intervină la adult decâararea ţesuturi

– cum ar fi sprarătat că în mod, celulele stemstea vor migradea naştere la ce reface zona

ator a calităţilocă medicina aîn diferite terade creştere, cee celule specif

nul nr. 16,

e. Conform teme a unui sisteetic caracteristanumit set de ăstrează atât ti

dică fiecare geu chiar umană,din aceleaşi ţeapacitatea de snterioare deoarns. Aşa cum agravitaţional dpul electromagocierea unui sde de forma sacelulă să se fordiviziunea bin

spectivă dă nafiecare la alte mează o mică celule stem şidivide neîntre

nsforme în alteşi timp sunt tolule din organmagicianului, formarea orgde astfel de c

aştere tuturor ţule există şi îni mic. Cercetăcoperirilor reaMcCulloch şi

n în reînnoireaât la organismilor când aparre exemplu infomentul în carm locale şi chia întâi spre zoncelule specificdistrusă prin

or acestor celuar putea să se apii. S-a obserelulele stem dafic în funcţie d

martie 20

oriei lui em viu îi tic. Iar fiecarecâmpuri mor

imp cât specianeraţie a unei, va avea aceesuturi care vo

supravieţuire vrece au „moşt

asocierea unui depinde de magnetic depindsistem biologia. rmeze atât de nară succesivă

aştere la două două celule, emasă de celuli au două erupt fără să îşe tipuri de celuotipotente – adnism. Celulele

din care se poanismului adu

celule, celuleleţesuturilor

n organismul aările în acest alizate de i James E. Tila ţesuturilor c

mul în creştere r diferite afectfarctul de miore se produce iar cele aflate na afectată, înce muşchiuluiinfarct. Astfel

ule miraculoastransforme rarvat că prin crau naştere de aceste cond

011

e fice a i eaşi or va fi tenit”

asa e de c cu

ă a

etc., le.

şi ule dică stem

oate ult. e

adult,

ll în care al

tări ocard. un la cep i l, prin se, s-a

adical earea

diţii.

sănătcronide inmuscbolileBucuse pounui respefenomcare iora ahema În 19Founse deapliccreştebiolopreocregenmultefuncţ1.creneceszona regenzona probaafectsigurrespeCercerealiz

p. 122

S-a observat toase din celulice sau degene

nsulină, osteoaculară, atacul ce hematologicuria descoperirot obţine celulebolnav pornin

ectiv, ceea ce nmene de reacţi-ar fi necesar

actuală se pracatopoietice, pe

998, la workshndation s-a adoesemna o ştiinţă principiile inerea şi dezvol

ogici) necesarecupări au dat nnerativă. Pente cazuri restauţionalitate reduşterea în laborsar, pornind dafectată de fa

nerarea să fie aafectată. S-au

a eficacitatea at, cum ar fi s

ranţă este neceectiv, pornind etările referitozează atât pe p

că prin obţinelele stem, pot erative cum arartrita, hepatitacerebral, boalace congenitalerii calităţilor ae care pot refand chiar de la nu va mai expie imună faţă r şi s-ar realizactică auto-tranentru diferite a

hop-ul susţinutoptat conceptuţă interdisciplngineriei şi alltarea de ţesutue diferitelor opnaştere unei ntru crearea de urării unui ţesuusă, ingineria rator a fragme

de la celulele sactori care să saccelerată, 3. u realizat multfiecărei metod

spre exemplu îesară creştereade la celulele

oare la aceste pământ cât şi p

erea de diferitfi ajutaţi boln

r fi diabetul zaa, ciroza, arsua Alzheimer,

e, leucemiile, iacestor celule ace anumite ţecelulele stem

pune persoanade orice alt tip

a de la o altă fsplantul de ceafecţiuni hema

t de National ul de inginerielinară şi multide ştiinţelor vieuri şi organe (peraţii de tran

noi ramuri medţesut nou, necut sau organ ltisulară a găs

entului de ţesustem ale pacienstimuleze celuinjectarea de tiple experimede. Pentru zonîn cazul arsuria în laborator stem ale paciaspecte s-au rpe diverse sta

e tipuri de celnavi cu diferiteaharat depend

urile, distrofia scleroza multimunodeficienconstă în fapt

esuturi afectatale bolnavulu

a respectivă la p de transplanfiinţă umană. Lelule stem atologice.

Science e tisulară, prindisciplinară caeţii pentru (substituenţi

nsplant. Acestedicale: medicicesar în cele mezat sau cu

sit trei modalitut sau organ ntului, 2. infu

ulele stem şi acelule stem înente pentru a sne mari de ţesuilor întinse, cua ţesutului ientului. realizat şi se aţii orbitale. S-

Medici

lule e boli

dent

iplă, nţele. tul că te ale ui

nt La

n care are

e ina mai

tăţi:

uzia în astfel n se ut u

-a

reuşidin spmicroAnulpentrCapedomemurinAmpdiferpremdomeEuroprimprivinşi modescofarmacreştÎn tramediprincparteacţiude simmediînseaconcrexcelrespeseveifuncţ Chiarlaboracţioacestresur Diferconstînsănpasivpartiţîntrearemeterap

ină nat

it creşterea unpaţiu. Se doreogravitaţia le l acesta, în lunru medicină şiecchi, Martin Eeniul ingineriene.

ploarea care a itele aplicaţii

miului Nobel 2eniu cât şi prinpean de Celulele subiecte dnd utilizarea odul în care ajoperirii de noiaceutice nu pue eforturile deadiţia milenarăicina regeneracipale şi poartăe a medicinei cune de reîntinemplă regeneraicinale care inamnă şi calea dretiza în longelentă, forţă opectabilitate şi si” – cea care cţiilor organism

r dacă până larator care să dnează remediitea stimuleazărsa fiecărui org

renţa dintre mtă în contribuţnătoşire şi caravă a pacientuluţionat al celei aga bunăstare

edii particularepiile care utiliz

turală

Lohan

or fragmente eşte cunoaştereare asupra ţes

na octombrie, i fiziologie gruEvans şi Oliveei genetice apl

luat-o în ultimale celulelor s007 anumitorn organizarea le Stem şi Me

discutate la acecelulelor stem

jută tehnologiai medicamenteuteau să ignore sporire a proă a medicinei

ativă era şi esteă numele de racare se ocupă erire, aspect caare, cuprinde î

nduc specific ade a atinge o vevitate, memo

ptimă a organistrălucire. Liteconduce la hrămului.

a ora actuală ndemonstreze laile rasayana, să şi menţin funganism de reîn

medicina tradiţiţia volitivă a pacterul holisticui pe parcursude-a doua. Teşi reîntinerire

e pentru diferizează celulele

nul nr. 16,

de cartilaj umea şi a influen

suturilor organs-a acordat prupului de cercer Smithies pelicate celulelo

mii ani preocupstem se observr cercetări realcelui de-al dodicină Regeneest congres s-a

m în dezvoltarea cu celule stee. Bineînţeles re aşa o oportuoducţiei. tradiţionale ine una din celeasayana – maide reîntinerire

are depăşeşte în special teraaceastă acţiunevitaliate excel

orie, inteligenţsmului şi orgaeral rasayana ănire, restabili

nu au fost realia nivel celularse poate înaintncţionalitatea nnoire celular

ională şi medipacientului la c al primeia fa

ul însănătoşiriierapiile rasayae a organismuite organe şi sstem au în ve

martie 20

man în laboratonţelor pe care nismului umanremiul Nobel cetători Marioentru munca loor stem embrio

parea pentru vă atât în acorlizate în acest oilea Congres erativă. Printrau numărat şi ea medicamenem la procesulfirmele

unitate de a-şi

ndiene, ayurvee opt ramuri i este cunoscue. Rasayana –cu mult acţiun

apii cu plante e. Rasayana lentă, care se pţă, tinereţe, voanelor de simţînseamnă “ca

ire şi echilibra

izate testări înr şi molecular ta ipoteza că celulelor stem

ră.

icina alopată propria aţă de atitudini şi caracterul ana au în vede

ului, deşi existăisteme, pe cân

edere strict zon

011

oarele

n.

o or în onare

rdarea

re cele

ntelor l

i

eda,

ută ca – ca nea

poate oce ţ,

alea area

n cum

m –

nea

ere ă şi nd na

afectTermaromacestconsestimuîn staayurvorganmemsângepreveimbuorganla infechil RasaymedisănătPlantzilnicutilizcordisomnHarit(AcoGuggGuduanaca(AspRasaydobânoameholistva admult timp. Bibli1. ThNobe2. Ad"ChaIntern16. 3. Wu

p. 123

ată. menul rasa are mă, sevă şi emotea. În proceseervare, transfoulează imunitaare optimă. Covedei, terapiilenismului: stop

moriei, forţei, tielui, limfei, ţeenind astfel afunătăţirea procnismului şi orgfecţii, învigoraibrului optim

yana descrie picinale, pentrutate fizice şi mtele rasayana scă şi prezintă ozate plante în rifolia), Kashmnifera), Pipallitaki (Terminalrus calamus),

gul (Cominphouchi (Tinosporardium), Punaaragus racemoyana poate, prndească o expenilor de ştiinţtică pe care to

duce un nou sumai profundă

.

iografie: he Nobel Prizeelprize.org. Redewumi O, Afaracterization onational Stem

u DC, Boyd A

mai multe înţoţie, dar nu esele terapeuticeormare şi revitatea şi ajută laonform scrierie rasayana con

parea îmbătrâninereţii, dulce

esuturilor musfecţiunile degeceselor metaboganelor de simarea organismîntre anabolis

prepararea de u promovarea mentale, şi pensunt extrem deo eficacitate fremediile rasa

mari (Gmelina i (Piper longumlia chebula), BShankapushp

ora mukul), Ara cordifolia),arnava (Boerrhosus). rin cercetărileplicaţie ştiinţifţă către ştiinţeoate tradiţiile muflu cercetărilă a ceea ce nat

e in Physiologetrieved on 8 Oflatoonian B, Aof human emb

m Cell Initiativ

AS, Wood KJ

ţelesuri, cum aste limitată la ne rasa se referătalizare. Rasa

a menţinerea cilor clasice în nferă multe avnirii, creştereaeţei vocii, vigocular, adipos enerative şi bolice, stare opmţ, creşterea r

mului prin mensm şi catabolis

remedii pe batinereţii, a vigntru o stare dee compliante c

foarte mare. Dayana menţion

arborea), Varm), Usturoiul Brahmi (Bacoppi (ConvolvuluAmalaki (Emb, Ballataka (Sehevia diffusa)

e făcute pe celufică foarte conele tradiţionalemedicale străvlor ştiinţifice, tura încearcă s

gy or MedicineOctober 2007Ahrlund-Richbryonic stem c

ve". Nat. Biote

(2007). "Emb

ar fi: gust, esenici una dintreă mai ales la hrăneşte corp

corpului şi a mdomeniul vantaje a inteligenţei, orii, hrănirea şi reproducăto

bolile, ptimă a ezistenţei natu

nţinerea sm.

ază de plate gorii stării de e fericire conticu administrar

Dintre cele mainăm: Bala (Sidrahi (Withania(Alyum sativpa monieri), Vus pluricaulis)

blica officinaliemicarpus , Shatavari

ulele stem, săncretă. Deschie şi către viziuvechi o promoşi o înţelegeresă ne zică de m

e 2007. .

hter L, et al (20cell lines by thechnol. 25 (7):

bryonic stem c

Medici

enţă, e

pul, minţii

or,

urale

inuă. rea i da a vum), Vacha ), is),

ă iderea unea ovau, e mult

007). he : 803-

cell

transthera4. Jia"Plurmarr5. Ba(2006adult6. Gapubli7. Lindisea8. Goin ne361 (9. WCell 10. h

îm

forti

sănătmai cce prnecescu sede a pcare este cacestpurifvibrasubtidacă prealputem

C

ină nat

plantation: poapy and regeneang Y, Jahagirripotency of mow". Nature 4arrilleaux B, P6). "Review: et stem cells". Tardner RL (20ic perception"ndvall O (200

ase". Pharmacoldman S, Wineurological dis(1473): 1463-

Wade N (2006-0Hopes New Y

http://abcnews

Cum să mpotriva efe

Vindecarficarea sistem

ea mai bde efecteadoptare

toase. Este imconştienţi de nriveşte alimentsar să fim ateneamă cele prodpurifica din pule consumăm,cunoscută îndt caz alimenteficatoare, cu matorie se va armile perturbatoanoi am consu

labil. Pentru am de asemene

C

turală

Lohan

otential applicerative medicirdar BN, Rein

mesenchymal s418 (6893): 41Phinney DG, Pex vivo engineTissue Eng. 12002). "Stem ce". Journal of A03). "Stem celol Res 47 (4):ndrem M (200sease". Philos 75. 08-14). Some

York Times. Rs.go.com/Heal

ne protejămectelor noc (chemtr

Profrea naturală,

mului imunitaună strategie

ele nocive ale ea unei alimen

mportant să urmnatura şi calitatele pe care lenţi să citim întduse industriaunct de veder, mai ales acel

deajuns, este acle vor fi infuz

multă iubire şi moniza, fiind are, care ar puuma acele alima îmbunătăţi stea să folosim a

nul nr. 16,

ability in cell ine". Front. B

nhardt RL, et astem cells der1-9. Prockop DJ, Oeering of livin2 (11): 3007-1ells: potency, pAnatomy 200 (ls for cell ther: 279-87. 06). "Cell replTrans R Soc L

Scientists SeeRetrieved on 2lth/wireStory?

m, fiecare dcive ale dârrails-uri)

f. George Bia, purificarea ar. de a ne protejdârelor morţi

ntaţii naturale, mărim să deveatea a ceea ce e procurăm dintotdeauna ce c

al.O modalitatee subtil energlea a căror proceea de a le b

zate cu o energdominanta loeliminate astf

utea fi transfermente fără a letarea energeticanumite apara

martie 20

replacement iosci. 12: 452al (2002). rived from adu

O'Connor KC ng tissues with19. plasticity and (3): 277-82. rapy in Parkin

lacement theraLond B Biol S

e Shift in Stem006-12-28.

?id=3307505

dintre noi, relor morţi

anu – Bucureorganismulu

a organismul i începe prin echilibrate şi

enim din ce înmâncăm. În c

n comerţ, esteconţin acesteae foarte eficieetic alimentelovenienţă nu ninecuvânta. Îngie subtilă r energetică fel anumite vibate în trupul n

e binecuvânta că a unor alimate care au

011

5-35.

ult

h

nson's

apy Sci

m

ii

eşti ui şi

faţă

n ce ceea e a, mai entă le pe ne n

braţii nostru în

mente


proprietatea de a anula efectele undelor electrice sau magnetice nocive.

Desigur, este esenţial să urmărim totodată să ne fortificăm sistemul imunitar, prin intermediul unor mijloace naturale. Însă, înainte de a începe un astfel de demers armonizator este important să realizăm o acţiune prealabilă de purificare a trupului şi să urmărim să ne dezintoxicăm periodic, într-un mod cât mai eficient organismul.

Există numeroase plante medicinale care ne pot ajuta în această direcţie. Întrucât prin aceste dâre ale morţii (chemtrails-uri) sunt răspândite în atmosferă microorganisme patogene (bacterii, virusuri etc.) şi substanţe toxice este necesar să ne protejăm de efectele nocive ale acestora cu ajutorul plantelor de leac şi al remediilor naturale ce stimulează în mod natural imunitatea şi care totodată ajută la eliminarea din organism a substanţelor toxice, nocive, ce au fost acumulate.

Plante şi alimente cu proprietăţi depurative şi detoxifiante Dintre plantele autohtone româneşti care prezintă proprietăţi depurative, detoxifiante şi neutralizatoare ale anumitor substanţe toxice, acţionând astfel eficient în direcţia purificării organismului, enumerăm următoarele:

Anghinare (Cynara scolymus) – frunze, Boz (Sambucus ebulus) – frunze, Brusture (Arctium lappa) – rădăcină, Căpşun (Fragaria moschata) – frunze, Captalan (Petasites hybridus) – frunze, Cătină (Hippophae rhamnoides) – fructe, Cicoare (Cichorium intybus) – partea aeriană, Coada calului (Equisetum arvense) – partea aeriană, Coada-şoricelului (Achillea millefolium) – flori, Creson (Lepidium sativum) – partea aeriană, Fumariţă (Fumaria officinalis) – partea aeriană, Genţiană (Gentiana lutea) – rădăcină, Iarba-şarpelui (Echium vulgare) – partea aeriană, Lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum) – frunze, Linariţă (Linaria officinalis) – partea aeriană, Lipicioasă (Galium aparine) – partea aeriană, Măceş (Rosa canina) – fructe, Măslin (Olea europaea) – frunze, Muşeţel (Matricaria chamomilla) – partea aeriană, Nuc (Juglans regia) – frunze, Osul-iepurelui (Ononis spinosa) – rădăcină şi partea aeriană, Păpădie (Taraxacum officinale) – frunze, Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană, Rocoină (Stellaria media) – partea aeriană, Salvie (Salvia officinalis) – partea aeriană, Schinduf (Trigonella foenum-graecum) – seminţe, Soc (Sambucus nigra) – flori, Sovârv (Origanum vulgare) – partea aeriană, Trei fraţi-pătaţi (Viola tricolor) – partea aeriană, Trifoi roşu (Trifolium pratense) – flori, Urzică mare (Urtica dioica) – frunze, Viţă-de-vie (Vitis vinifera) –

frunze, Volbură (Convolvulus arvensis) – partea aeriană, Zămoşiţă (Hibiscus trionum) – partea aeriană.

Această listă poate fi completată cu unele plante tradiţionale indiene, care sunt folosite de mii de ani în cadrul sistemului AYURVEDA pentru purificarea organismului: Ashwagandha (Withania somnifera) – frunze, Bhringaraj (Eclipta alba) – partea aeriană, Cardamom (Elettaria cardamomum) – seminţe, Guggul (Commiphora mukul) – răşină, Katurohini (Picrorrhiza kurroa) – rădăcină, Neem (Azadirachta indica) – frunze, Manjistha (Rubia cordifolia) – rădăcină, Sigru (Moringa oleifera) – rădăcină.

Planta Aloe (Aloe vera) – frunzele proaspete, inclusiv gelul conţinut în ele, precum şi Ceaiul verde (Camellia sinensis) – frunze, sunt de asemenea foarte bune depurative. Frunzele de Aloe pot fi consumate proaspete, eventual combinate cu puţină miere naturală, iar frunzele de Ceai verde pot fi utilizate atât sub formă de macerat, cât şi mestecate ca atare.

Pentru a putea beneficia de un efect purificator cât mai eficient este bine să urmărim să folosim în alimentaţia noastră următoarele legume cu efect depurativ: Ovăzul (Avena sativa), Andivele (Cichorium intybus), Ridichea neagră (Raphanus sativus var. niger), Fasolea verde (Phaseolus vulgaris), Morcovul (Daucus carota), Sfecla roşie (Beta vulgaris var. conditiva), Ţelina (Apium graveolens), Sparanghelul (Asparagus officinalis), Ceapa (Allium cepa), Usturoiul (Allium sativum), Castravetele (Cucumis sativus), Salata (Lactuca sativa), Gulia (Brassica oleracea subsp. caulotrapa var. gongylodes), Pătrunjelul (Petroselinum sativum). Cele mai indicate fructe cu efecte depurative sunt: Pepenele verde

Medicină naturală


(Citrullus lanatus), Piersicile (Persica vulgaris), Lămâile (Citrus limon), Portocalele (Citrus sinensis), Grapefruitul (Citrus paradisii) şi Ananasul (Ananas sativus).

Fortificarea sistemului imunitar După realizarea unei perioade de purificare a trupului cu ajutorul plantelor medicinale cu proprietăţi depurative este necesar să urmărim să folosim plante care fortifică sistemul imunitar. Dintre plantele autohtone româneşti care fortifică sistemul imunitar enumerăm următoarele: Afin (Vaccinium myrtillus) – fructe şi frunze, Angelică (Angelica archangelica) – rădăcină, Armurariu (Silybum marianum) – fructe, Bătrâniş (Erigeron canadensis) – partea aeriană, Brusture (Arctium lappa) – rădăcină, Busuioc (Ocimum basilicum) – frunze, Călţunaşi (Tropaeolum majus) – frunze şi flori, Cefalofora (Cephalophora aromatica) – partea aeriană, Cerenţel (Geum urbanum) – rădăcină, Cimbrişor (Thymus serpyllum) – partea aeriană înflorită, Cimbru de grădină (Satureja hortensis) – partea aeriană, Cimbru de munte (Satureja montana) – partea aeriană, Creţuşcă (Filipendula ulmaria) – partea aeriană, Echinacea (Echinacea purpurea) – flori, Gălbenele (Calendula officinalis) – partea aeriană, Iarbă-mare (Inula helenium) – rădăcină, Lichen de piatră (Cetraria islandica) – tal, Măslin (Olea europaea) – frunze, Mentă (Mentha piperita) – partea aeriană, Nalbă mare (Althaea officinalis) – rădăcină, Obligeană (Acorus calamus) – rădăcină, Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană, Plop negru (Populus nigra) – muguri, Răchitan (Lithrum salicaria) – partea aeriană, Sânziene galbene (Galium verum) – partea aeriană înflorită, Soc (Sambucus nigra) – flori, Sovârv (Origanum vulgare) – partea aeriană, Splinuţă (Solidago virgaurea) – vârfuri înflorite, Tuia (Thuja occidentalis) – frunze.

Putem adăuga la această listă şi unele plante care sunt folosite în mod tradiţional în cadrul sistemului milenar AYURVEDA şi care, fiind studiate în prezent, s-a dovedit că au certe proprietăţi imunostimulente: Amalaki (Phyllanthus emblica) – fructe, Ashwagandha (Withania somnifera) – rădăcină, Atmagupta (Mucuna pruriens) – seminţe şi rădăcină, Bala (Sida cordifolia) – rădăcină, Ghimbir (Zingiber officinalis) – rădăcină, Ginseng (Panax ginseng) – rădăcină, Guggul (Commiphora mukul) – răşină, Haritaki (Terminalia chebula) – fructe, Manjistha (Rubia

cordifolia) – rădăcină, Momordica (Momordica charantia) – fructe, Neem (Azadirachta indica) – frunze, Pippali (Piper longum) – seminţe, Tejapata (Cinnamomum tamala) – scoarţă, Tulsi (Ocimum sanctum) – frunze, Turmeric (Curcuma longa) – rădăcină.

Un puternic efect de fortifiere a sistemului imunitar au şi

următoarele ciuperci alimentare şi terapeutice: Ciuperca de larvă chinezească (Cordyceps sinensis), Ciuperca tremurătoare aurie (Tremella mesenterica), Reishi (Ganoderma lucidum), Maitake (Grifola frondosa), Sang-hwang (Phellinus linteus), Shiitake (Lentinula edodes). De asemenea, băutura naturală preparată cu ajutorul ciupercii Kombucha şi al unor plante medicinale dintre cele enumerate anterior (atât cele cu proprietăţi depurative, cât şi cele cu proprietăţi imunostimulente) poate fi utilizată cu succes pentru efectele ei tonice şi protectoare.

Toate acestea (atât plantele, cât şi ciupercile cu efecte terapeutice) este bine să fie folosite sub formă de pulbere uscată, ce va fi administrată sublingual, de preferinţă câte un gram de pulbere de patru ori pe zi. Este preferabil ca aceste plante să fie folosite în combinaţii de minim zece plante. La modul general, cea mai bună modalitate practică de asociere a plantelor este cea în care, în amestecul respectiv să se regăsească atât plante cu proprietăţi depurative, cât şi plante cu proprietăţi imunostimulente, într-o proporţie pe cât posibil egală.

Medicină naturală


Un efect fortifiant foarte bun asupra sistemului imunitar au şi produsele apicole cum ar fi polenul, propolisul şi lăptişorul de matcă.

În ceea ce priveşte alimentaţia naturală cu rol echilibrant şi protector, consumul zilnic de fructe şi legume proaspete, cultivate în condiţii ecologice, precum şi consumul altor categorii de alimente naturale ce au un bogat conţinut în vitamine şi minerale, are un efect profund benefic asupra sistemului imunitar.

Metode naturale de dezintoxicare Pentru a realiza o acţiune cât mai eficientă de purificare naturală a organismului este necesar să avem mai mereu la dispoziţie cărbune vegetal activ. În cazurile de ingestie accidentală a unor substanţe nocive sau în situaţiile de intoxicaţie alimentară ori chimică, este bine să ştim că putem fi ajutaţi de cărbunele vegetal activ, care are proprietatea de a absorbi elementele periculoase, nocive, din organism şi de a le elimina apoi pe cale intestinală, în mod natural. Cărbunele vegetal poate fi folosit şi în unele situaţii de urgenţă, în caz de ingerare accidentală a unor substanţe toxice, imediat după efectuarea unei spălături stomacale. În unele zone există tipuri rare de pământ, vechi de milioane de ani. Acestea sunt compuse din anumite tipuri de argilă, cu un conţinut mare de minerale, deosebit de folositoare pentru menţinerea echilibrului trupului uman. Unele tipuri de argilă conţin fosile de diatomee (alge unicelulare microscopice, de apă dulce sau sărată, al căror înveliş exterior s-a transformat în siliciu sau în cuarţ). Acest element permite absorbirea metalelor grele (mercur, plumb) şi a altor elemente, cum ar fi aluminiul sau fluorul în exces. Prafurile de argilă de acest tip sau altele similare lor sunt utile celor care suferă de ulcer gastric sau de leziuni ale tractului digestiv. Argila, sub formă de pulbere uscată, poate fi dizolvată în puţină apă, obţinându-se astfel o pastă ce poate fi aplicată pe piele, în strat subţire, întocmai ca o cremă. Aplicarea periodică pe piele a unei paste de argilă albă, de exemplu, poate produce efecte benefice multiple, mai ales datorită absorbţiei toxinelor şi a impurităţilor, precum şi datorită neutralizării acizilor ori a deşeurilor chimice ce se pot acumula în unele ţesuturi.

Usturoiul Usturoiul este un aliment cu numeroase proprietăţi curative. El este un excelent vermifug, este bogat în vitamina C şi datorită ingredientului său activ, alicina, este un excelent potenţator al activităţii sistemului imunitar, fiind tocmai de aceea foarte indicat să-l utilizăm mai mereu.

Uleiurile din răşină de conifere Atât uleiul de pin, cât şi cel de brad asigură bunăstarea alveolelor pulmonare şi ambele permit descongestionarea plămânilor. Aceste uleiuri contribuie în mod eficient la dizolvarea anumitor depuneri toxice care pot să apară la nivelul sistemului respirator datorită fumului de ţigară inspirat fie voluntar (în cazul fumătorilor), fie involuntar (în cazul celor care sunt în nefericita ipostază de „fumători pasivi”) sau datorită inhalării unor substanţe nocive, poluante, care pot să existe în aerul pe care noi îl respirăm zilnic.

Pasta din frunze de coriandru Coriandrul proaspăt poate dizolva într-un interval scurt de timp unele depuneri dăunătoare de metale ce pot să se producă în organismul nostru. Următoarea reţetă simplă pe care o prezentăm în continuare are un puternic efect de purificare a ţesuturilor. Se prepară sub forma unei paste proaspete, din frunze de coriandru şi este excelentă ca aliment ce poate fi consumat eventual cu pâine prăjită, cu cartofi la cuptor sau cu paste integrale. Folosirea a cel puţin două linguriţe pe zi din această pastă, timp de trei săptămâni, este suficientă pentru eliminarea din sânge a unor metale toxice cum ar fi mercurul, plumbul şi aluminiul. Este util să realizăm o astfel de cură timp de aproximativ 3 săptămâni şi apoi vom face o pauză. Putem repeta această cură cel puţin de trei ori pe an. Pentru prepararea pastei se folosesc 4 căţei de usturoi, care se zdrobesc mărunt, 1/3 ceaşcă de nucă de Brazilia (care conţine seleniu), 1/3 ceaşcă de seminţe de floarea-soarelui, care conţin cisteină, 2 ceşti de frunze proaspete de coriandru, fără tulpini. Se mai pot adăuga frunze de pătrunjel proaspăt, pentru conţinutul lor de vitamina C. Dat fiind faptul că această pastă se conservă bine prin refrigerare, este preferabil să ne procurăm din timp frunzele de coriandru proaspăt, atunci când el apare, şi să facem o cantitate suficientă de pastă pentru tot anul. În continuare, mai adăugăm 2/3 ceaşcă de ulei de in (inul este indicat în caz de tuse, astm, rujeolă, constipaţie, gastrite, pecingine, abcese; are proprietăţi emoliente, laxative şi antiinflamatorii), 4 linguri de suc de lămâie proaspăt (conţine vitamina C) şi eventual două linguriţe de miso, produs specific japonez, obţinut în principal din soia. Pentru prepararea acestei paste punem frunzele de coriandru împreună cu cele de pătrunjel în mixer, adăugăm uleiul de in şi le mixăm până când obţinem o pastă omogenă. Adăugăm apoi usturoiul pisat, nuca de Brazilia mărunţită fin, seminţele de floarea-soarelui zdrobite, sucul de lămâie şi miso-ul. Amestecăm din nou totul foarte bine, până se omogenizează. Pasta obţinută se păstrează la frigider.

Medicină naturală


Băile calde cu efect purificator Apa şi căldura au efecte de purificare şi de relaxare care diminuează stresul şi curăţă totodată pielea. Pentru a potenţa efectul purificator putem să adăugăm în apa din cada de baie sare de mare, alte săruri minerale (de exemplu sulfatul de magneziu, care tonifică muşchii), uleiuri esenţiale cu acţiune purificatoare şi tonifiantă (ulei de bergamotă, ulei de mentă, ulei de roiniţă, ulei de camfor etc.), pulbere de frunze de arin sau frunze de arin proaspăt culese (care au un puternic efect antiinflamator), frunze de mesteacăn (cu efecte purificatoare şi febrifuge), ace de pin (ce sunt utile pentru îmbunătăţirea stării sistemului respirator) sau pulberi din plante aromate (salvie, mentă, roiniţă, busuioc, isop, lavandă, iarba Sfântului Ion, mătăciune etc.).

Purificarea aerului ambiant Este indicat să folosim, atât acasă, cât şi în locul în care lucrăm un aparat de purificare a aerului. Generatoarele de ioni negativi sunt ideale, mai ales dacă locuim în oraş. Dat fiind faptul că suntem înconjuraţi de televizoare, monitoare de calculator şi alte aparate electrice, suntem neîncetat bombardaţi cu ioni pozitivi, care contribuie la creşterea nivelului de tensiune şi de iritare nervoasă. Este foarte bine, prin urmare, să putem beneficia de surse generatoare de ioni negativi, pentru a ne reface echilibrul energetic. Desigur, dacă locuim aproape de o cădere de apă sau în înaltul munţilor, suntem nişte privilegiaţi. Anumite locuinţe au un sistem central de purificare a aerului, cu filtre bune, care pot elimina mare parte din praful nociv şi alte particule dăunătoare. Dacă nu dispunem de un astfel de sistem, putem alege să cultivăm în propria locuinţă unele plante ornamentale, care pot contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului.

Necesitatea purificării apei de băut Ar fi foarte înţelept să urmărim să nu mai consumăm apă de la

robinet, fără să ştim ce conţine aceasta. Unii ar replica imediat că apa din oraşul lor este curată, datorită clorului sau fluorului cu care este tratată! Ce nu ştiu cei mai mulţi este că în realitate clorul nu ucide numai bacteriile „rele“ din trupul uman, ci şi pe cele „bune“. Cine a socotit, oare, cât clor a înghiţit pe termen lung, zi după zi, an după an? Ar fi bine, în orice caz, să lăsăm apa din pahar să se „aşeze“ înainte să o bem. Pe cât posibil, se recomandă să folosim o sticlă de apă pe care să o lăsăm la aer, protejată cu un filtru uşor. Apa distilată poate fi o modalitate excelentă de eliminare din trup a mineralelor, a metalelor grele

şi a altor toxine. Cu toate acestea, trebuie să fim atenţi să nu ne perturbăm echilibrul mineral. Pulberea de argilă sau de pământ fosil poate fi şi ea utilă în această direcţie. Există numeroase tipuri de aparate pentru purificarea apei. Putem folosi şi un astfel de aparat. Însă, dincolo de toate acestea, din punct de vedere practic este foarte important să urmărim să fim conştienţi de calitatea apei pe care o

consumăm zi de zi.

Grădinile cu legume Citind până aici acest articol, ne putem pune întrebarea cum să procedăm în cazul grădinilor în care cultivăm legume sau flori? Cum să semănăm şi să cultivăm legume sub cerul liber, în astfel de condiţii ostile?

O posibilă soluţie practică este aceea de a urmări să acoperim grădina de legume cu o folie transparentă, la 1,5 m de sol şi să udăm pământul cu apă pe care o extragem dintr-o fântână de exemplu, pentru a ne feri de situaţia în care apa de ploaie ar putea să fie contaminată. O altă soluţie practică ar fi să cultivăm legumele într-o seră. Şi de asemenea, este indicat să le udăm printr-un sistem autonom de irigaţii, care să fie alimentat cu apă purificată printr-un sistem ecologic, natural.

Medicină naturală

Însă, noastrespoacestsă nepericmale

În funsolicisolicidestitproblsă faccercetransmpreze(chemflagraabsolconşteficie

Unel• Penîmprăurmăimunpulbeexemactiv

• Dârintenîmbopsihişi chioamepotentalentionosde pesigurîncerdevenunive

p. 128

în afara aplictră, foarte imponsabile să încte substanţe uce mobilizăm, ccole, pentru a cfice.

ncţie de răspuitări colectiveitând ca aceia tuiţi din funcţleme rămânâncă ceva. Mai metări, ne putemmitem şi altorent, cerul este mtrails-uri). Dant al acţiunii lut deloc normtienţi de aceasent şi cu înţele

le idei ce suntntru a ne protejăştiate în modărim să avem onitar prin mijloerea de echina

mplu, cu ajutor, al argilei şi a

rele morţii (chnţionaţi în diveolnăvi, de a necul şi voinţa; imice asupra menilor; acela dnţialul lor divitul şi aptitudinsfera; acela dee Pământ, şi toră şi eficientă crcărilor de mannim cât mai coersul care ne î

cării acestor soportant este săceteze să ne mcigătoare. Estecât mai mulţi ocere la unison

unsul care ni s, vom putea scare nu-şi facie! Putem fi si

nd aşezaţi commult decât atâ

m informa şi dra ceea ce am adeseori acop

Dârele paraleleturbinelor de

mal, iar noi va sta şi, de asemepciune mai d

t demne de reeja împotriva ed intenţionat îno alimentaţie coace naturale (aceea), să ne prul plantelor dal usturoiului)

hemtrails-uri) erse scopuri me slăbi sistemuacela de a reamediului înco

de a-i împiedicin şi să-şi dezvnile; acela de e a controla cliot ceea ce poacale de a ne pnipulare de aconştienţi, atât înconjoară şi a

oluţii particulaă cerem cu fermmai pulverizezee imperios necoameni conşti

n stoparea aces

e va da în urmă ne continuămc datoria în moiguri că nu vo

mod în fotoliu,ât, putem face e asemenea puaflat despre a

perit de acestee din văzduh s pulverizare. Atrebui să urm

menea, să acţiodeparte.

eţinut efectelor nocivn atmosferă, ecorectă, să ne (de exemplu f

purificăm orgadepurative, al c).

sunt folosite dmalefice: acelaul imunitar, dealiza diverse exnjurător şi ma

ca pe oameni svolte capacităa controla corimatul, viaţa vte fi folosit caroteja împotri

cest gen este sde noi înşine

apoi să acţionă

are pentru grădmitate foruriloe în cap toate cesar să urmărienţi de acestestor acţiuni

ma unei astfel m demersurileod corect să fi

om rezolva ace aşteptând ca noi înşine utem să

acest subiect. Îe dâre ale morţsunt rezultatulAceasta nu es

mărim să devenonăm în mod

ve ale substaneste important

întărim sistemfolosind mai aanismul (de cărbunelui veg

de către cei răa de a ne e a ne manipulxperienţe biolai ales asupra să-şi atingă ăţile, înzestrăriridoarele aerievegetală şi ania hrană. Cea miva tuturor să urmărim să , cât şi de ăm în mod înţ

De

dina or

rim e

de e,

fie este alţii

În ţii l te nim

nţelor să

mul ales

getal

ău

la logice

ile, ene şi imală

mai

ţelept.

întâmdupăplaneselecDarwaproa

Iată îteoriiprestaparispecifoart

Vi

Astfeconddatorperfosemnurmaevidetot m

Un ecătredin Pîntâmfi trebo valUniv

La acMoroDougCambfost: un scconştBrad

C

ezbate

– act

u toţii am materialismPământ în

mplătoare a eleă răcirea scoarţetei noastre. Acţii naturale, –win – au apăruape în aproape

însă că odată ci devin din ce tigioşi, ajungâiţiei vieţii pe Piilor, nu s-aute precis deter

iaţa a evoluat

el, referitor la dus la apariţia rită unor instruormante – o senificative, ce ia unor mutaţii ent către finali

mai evoluate.

xemplu în ace savantul fran

Paris. El a calcmplătoare de abuit să fie la oloare uriaşă, cversului (estim

celeaşi concluowitz, fizicianglas D. Axe, dbridge-U.K. U„Chiar de la

cop de atins şitiinţei umane.

dley si Charles

C

ri

Lohan

Apariţ

creator sa

Mugure

învăţat la şcomului dialecti

ntr-un mod accementelor ce eţei terestre, ce

Am învăţat că u– conform Teout specii tot mae la specia um

cu noile rezultîn ce mai puţ

ându-se gradatPământ, cât şi u produs din înrminat.

t ca şi cum ar

modul în carevieţii pe Pămâumente de calerie de informndică faptul cspontane, ci t

itatea foarte c

est sens îl reprncez Lecomte culat că timpua conduce la foo valoare estime depăşeşte de

mată la aproxim

uzii au ajuns un de la Univerdoctor în bioloUna din concluînceput, viaţai ca şi cum ace” În anul 1994

s B. Thaxton a

nul nr. 16,

ţia vieţii

au întâmp

el Atudorei -

ală, mai ales îic comunist, ccidental, prin cexistau în „supe s-a produs duulterior, prin m

oriei evoluţionai avansate, aj

mană aşa cum e

tate ştiinţificeţin validate det la concluzia dezvoltarea u

ntâmplare, ci

r fi existat un

e au acţionat lânt, există la olcul electronic

maţii ştiinţifice că viaţa nu a aptotul a fost oriomplexă a org

rezintă cercetădu Nouy, de l

ul necesar reacormarea unei bmată la… 102e altfel cu mulmativ 20 milia

ulterior şi profesitatea Yale (S

ogie la Univeruziile studiilo

a a evoluat ca est scop ar fi f4 oamenii de şau publicat un

martie 20

lare ?

Bucureşti

în timpul ă viaţa a apărucombinarea pa primordialupă formarea mutaţii geneti

niste a lui Charjungând-se dinexistă ea astăz

care apar, ace către savanţiică aceşti paşi

ulterioară a au avut un se

scop de atins

egităţile ce auora actuală – c foarte

deosebit de părut haotic, îientat în mod ganismelor vii

ările efectuatela Institutul Pacţiilor chimicebacterii simpl43 miliarde dlt însăşi vârstaarde de ani)!

fesorul HaroldSUA), precumrsitatea din r dr. du Nouyşi cum ar fi exfost apariţia ştiinţă Walter studiu în care

011

ut pe

ă” de

ice şi rles n zi.

este i ai

ens

s

u

în

i şi

e de asteur e le ar e ani, a

d m şi

y a xistat

L. e au

arătatformprobaani, şdin 1proba

Cerceastronsale lUnivWickenzimde foEsch2000valoaindicreferifoarteşi simmătuBoein

E

Într-usavanfaptuselecobserconclcumuclar:

p. 129

t că dacă tot că de aminoaciabilitate de 10şansa formării065, valoare cabilitate infim

etări în aceastnom Sir Fred la dezvoltarea

versului) şi de kramasinghe. Cmă simplă să sormare spontanerichia Coli), de enzime cu

area de o şansăcă o imposibiliitor la acest ree plastică şi se

mplu este la feure un teren plng 747.”

Există o ordin

un domeniu dentul Michael Bul că multe dinţia naturală survaţii cu cerceluzia sa a fostulative de inve

Totul a fost

carbonul de peizi şi ar fi reac012 reacţii pe i unei proteinecare în matem

mă, asimilată c

tă direcţie au fHoyle (cunos

a modelelor cocătre un colegCei doi savanse formeze dinn-întâmplătoabacterie ce es

u funcţii diferiă din 1040.00itate matematiezultat următoemnificativă: el de improbablin de fiare vec

ne și o înțelep

e studiu conexBehe a arătat cntre funcţiile vunt deosebit detările sale în dt fără echivoc:estigaţie se co

proiectat! R

e Pământ ar fi cţionat chimicsecundă, timpe funcţionale a

matică este conu imposibilita

fost realizate şscut mai ales posmologice deg al său, dr. Chţi au calculat pn întâmplare, aare a unei bactste formată dinite şi corelate.00, valoare carică. Dr. Wickr

oarea analogie„Şansa ca viabilă ca şi aceechi şi să const

pciune super

x, cel al evolucă elementele vitale complexde clare. Reunidomeniul mic „Rezultatul anstituie ca unRezultatul este

fost disponibc cu cea mai mp de un miliardar fi fost de o nsiderată o atea.

şi de către celepentru contribe explicare a handra probabilitateaapoi probabiliterii comune (n aproximativ S-a ajuns la

re de asemeneramasinghe a

e plină de umoaţa să fi apăruea ca un taifuntruiască un av

rioară, divină

uţiei biologice,care contrazic

xe au evoluat pind aceste crobiologic, acestor efortur strigăt puterne atât de impo

il sub mare d de şansă

ebrul uţiile

a ca o itatea gen

v

ea făcut

or, dar ut pur n să vion

ă!

, c prin

ri nic şi ortant

şi de dintrviaţaobseraceeadeosediverîn ce confiau afOrdintot cetrans

p

fost îcunodescrenergreducde ceelectrnuclecâmpEinsteste drezonformrezon(este E=menergrezonsavanfizice(vezide pifrecvemiţăaflă ÎnţelconştNoi îrezoncelorrezon

R

Dezba

lipsit de ambre cele mai maa este proiectarvaţia că Păma că radiaţia eebit de semnifrse domenii almai pronunţa

irmându-se asfirmat cu privine şi o Înţelepeea ce există spare în Unive

Câteva

procesulu

ezonanţa Termenul domeniul

în mod gradataşterii datoritărisă în termengie. Toate fenoctibile la realitele cinci forţe romagnetismueară tare şi forpuri energetictein, materia, descris în termnant şi, tocma

mele de existennanţă. Însăşi mcelebră în ace

mc²), ce rezonegetice fundamnante formatontului Rupert e şi chiar bioloi de ex. efectuiramidă). Acesvenţe de rezonător la un sisteacordate pe a

legerea princtiente înşine, ca fiinţnanţă şi experr cinci simţurinanţă. Putem p

R

ateri

Lohan

iguitate, încâtari realizări diată inteligent emântul se învâreste emisă în ficative, precule ştiinţei modată convergenţstfel ceea ce toire la caracterupciune superisă fie animat dersalitate.

aspecte leui de rezo

noa

Mugur

şi ştiinţa de rezonanţă fizicii, dar în

t extrapolat în ă faptului că, i de ritm, periomenele au latăţi energeticefizice fundam

ul, interacţiunrţa de coeziunce. Aşa cum aspaţiul şi timp

meni energetici de aceea put

nţă reprezintămateria este oest sens ecuaţi

ează într-un domentale se con

are (morfogenSheldrake) şi ogice tuturor s

ul energiilor deste influenţe s

nanţă ce se tranem rezonant receeaşi lungim

ipiului rezon

ţe umane, sunimentăm lume, care se realizpercepe un an

nul nr. 16,

t ar trebui catin istoria ştiineste la fel de imrteşte în jurul cuante.” Prin

um şi prin mulderne, asistăm ţă a Ştiinţei cuoate liniile spiul creat al lumioară, divină, de un Sens fun

egate de ionanţă asuastre

rel Atudorei

este mai des îultimele decatot mai multeîntreaga realitiodicitate, freca bază sau, altfe. Astfel, lume

mentale (gravitea nucleară sl

ne), care dezvoarată teoria relpul formează uci, ce implică utem afirma că forme partic

o formă de eneia lui Einsteinomeniu specifinstituie ca verinetice, conformele induc anusistemelor exie formă, cum se induc precisnsmit de la uneceptor atunci

me de undă.

nanţei: cheia c

ntem asemeneaea prin intermzează pe baza

numit stimul ex

martie 20

talogat drept unţei. Observaţimportantă ca l Soarelui sau aceste conclulte altele din astăzi la o din

u Spiritualitaterituale tradiţio

mii, provenit dce face ca abs

ndamental, ce

nfluenţa upra vieţi

- Bucureşti

întâlnit în ade acest conce domenii ale tate poate fi cvenţă şi mai afel spus, sunt ea este structutaţia, labă, interacţiuoltă anumite lativităţii a luiun continuumun caracter de fapt toate ulare de

ergie condensan ce arată că fic. Aceste câmitabile sistemem terminolog

umite caracteriistente subordar fi cazul efes pe baza anumn sistem rezoni când acestea

cunoaşterii

a sisteme de mediul percepţi

fenomenelor xterior doar at

011

una ia că şi ca

uzii

n ce ea, onale dintr-o solut

ii

cept a

ales

urată

unea

i m ce

ată

mpuri e iei istici

donate ectului mitor

nant a se

iei de tunci


când simţurile noastre sunt pe aceeaşi lungime de undă cu acel stimul, în gama spectrului cromatic, sonor, tactil etc. Odată percepute prin simţuri, aceste informaţii sunt analizate la nivelul creierului prin anumite frecvenţe cerebrale specifice. De asemenea, s-a reuşit punerea clară în evidenţă, din punct de vedere ştiinţific, a faptului că atât gândurile pe care le emitem, cât şi cele care „ne vin” sunt în realitate energii vibraţionale rezonante, aflate pe diferite lungimi de undă. Mintea noastră operează prin fenomene de rezonanţă şi ea poate fi descrisă şi analizată prin anumite stări de rezonanţă particulare, înscrise în domenii măsurabile, în funcţie de activitatea desfăşurată. Putem spune – pe baza faptului că existăm ca sisteme rezonante – că suntem analogic vorbind ca nişte sui-generis aparate de radio care preluăm în mod continuu energie şi informaţii de la „posturile” emiţătoare din Universul apropiat, dar şi din cel îndepărtat. Un fapt mai puţin cunoscut este acela că există o frecvenţă de rezonanţă principală a fiinţei noastre, care depinde exact de modul nostru de a gândi. Există multiple experienţe care arată că modul nostru de a gândi ne influenţează starea de sănătate şi chiar produce efecte obiective şi în afara noastră, în cazul fiecăruia dintre noi.

Explicaţia faptului că mintea poate acţiona asupra oricărei forme materiale este aceea că în timp ce substratul materiei este energia, substratul energiei însăşi este compatibil cu conştiinţa şi procesele mentale, aşa cum arată ultimele descoperiri ale mecanicii cuantice.

Aşadar, fie că ştim sau nu ştim, fie că vrem sau nu vrem, prin orientarea propriilor gândurilor noi producem fenomene de rezonanţă în viaţa noastră şi astfel ajungem să ne modelăm viaţa, sănătatea, şi chiar să atragem anumite evenimente, în funcţie de gândurile pe care le manifestăm preponderent. De altfel au devenit din ce în ce mai cunoscute concluziile care indică faptul, de exemplu, că devenim ceea ce mâncăm, devenim ceea ce gândim în mod preponderent, devenim ceea ce iubim…

Toate acestea se explică prin această dezvoltare gradată a unui mod predominant de a acţiona sau, altfel spus, de a rezona, ceea ce atrage efecte precise, corespondente cu modul particular în care rezonăm prin tot ceea ce facem. Ceea ce stă la baza acestor procese este fenomenul de acord pe care îl realizăm prin orientarea gândurilor noastre. Atunci când gândim într-un anumit mod ne plasăm pe o frecvenţă specifică de vibraţie

mentală şi, – păstrând analogia cu aparatele de radio – suntem acordaţi pe un anumit „post”. Pe baza acestui fenomen de acord se produce un transfer de energie şi informaţie de la sistemul („postul”) universal emiţător, în propria noastră fiinţă, văzută ca un sistem receptor. Pentru că transferul rezonant conţine şi informaţie, putem spune că rezonanţa constituie totodată şi un fundamental instrument de cunoaştere a oricărei realităţi asupra căreia ne acordăm mental pe frecvenţa ei specifică de existenţă.

Este aşadar esenţial să înţelegem că aceste procese se produc în funcţie de orientarea minţii şi a atenţiei noastre; gândurile reprezintă cauze formatoare ce acţionează prin rezonanţă, modelând procese energetice care, la rândul lor se răsfrâng asupra materiei. Este fundamental să conştientizăm că putem alege stările noastre de rezonanţă (de existenţă) şi ca urmare, devine astfel evident de ce este necesar să cultivăm cu perseverenţă obişnuinţele pozitive, benefice. Realizăm în acest fel că fericirea şi nefericirea sunt de fapt stări ale minţii, sunt atitudini interioare şi că ele nu depind neapărat de condiţiile lumii exterioare, ci constituie exact cauza generatoare a ei, aşa cum afirmă foarte plastic şi aforismul: „Înţeleptul e fericit şi-n infern, pe când ignorantul suferă şi-n paradis.” Experimente practice care evidenţiază acţiunea tainică a principiului rezonanţei O aplicaţie a ştiinţei experimentale ce evidenţiază din ce în ce mai mult procesele de rezonanţă angrenate conştient sunt dispozitivele tip Brain Machine. Astfel, prin intermediul unui reper vizual sau auditiv se obiectivează starea mentală a subiectului ce experimentează, ajutându-l să-şi acordeze frecvenţa cerebrală pe o stare particulară ce îl poate în acest mod ajuta substanţial, de exemplu în procesele de vindecare. Prin orientarea constantă a atenţiei şi a gândurilor noastre într-o anumită direcţie, se realizează procese de rezonanţă care conduc la o amplificare (trezire) a respectivei energii specifice din fiinţa noastră, care se acumulează în diferitele structuri vibratorii interioare. Este fundamental să înţelegem că deşi oamenii sunt identici din punct de vedere potenţial (ca părţi ce oglindesc în mod holografic Totalitatea), ceea ce totuşi îi diferenţiază în toate calităţile şi manifestările lor este reprezentat de gradul de trezire a multiplelor rezonanţe lăuntrice. Prin conştientizarea şi aplicarea fenomenelor de rezonanţă putem alege să accedem la o stare de armonie şi împlinire ca fiinţe umane, realizând într-un mod conştient acordarea fiinţei noastre cu câmpurile fundamentale formatoare ale Universului. Acesta este de fapt, în esenţă, secretul tuturor ştiinţelor spirituale, care au existat în istoria adesea prea puţin cunoscută a omenirii, ştiinţe ce realizau acest acord rezonant între om şi Univers într-o diversitate de forme. Un alt aspect foarte important: când fenomenele de rezonanţă se produc la mai multe sisteme simultan, atunci ele intră în rezonanţă şi între ele, unele cu altele, şi ca urmare, atunci când se atinge o aşa-numită „masă (frecvenţă) critică”, fenomenele de rezonanţă care până atunci aveau o dezvoltare liniară, se extind brusc, într-un mod exponenţial, cuprinzând rapid toate sistemele rezonante. În acest sens este semnificativ să menţionăm experimentul care a rămas cunoscut ca: „Experimentul celor 100 de maimuţe”. El s-a realizat pe o insulă şi a constat în procesul de inducere prin învăţare a unui

Dezbateri

anumcompşi desconstanumbruscpe accompîn mo

Analde oapsihoaceasrapidplaneasemantreşi un de 15realizformbeneffost sparcuRezu30 desemnacestexperCe e Aceaangrecare fpentrbineîaceascât marmoastfelrapid

p. 131

mit comportamplet sălbatice. stul de lent, mtatat însă la un

mit număr-pragc un salt canticea insulă, incportament, să od spontan.

og, la scara înameni îşi vor ro-mentală cu ssta va genera îd al nivelului etă. Pentru a il

menea punere îenate special în

alt experimen5 practicanţi azat la unison, ă de meditaţiefică la nivelulsesizate să moursul celor 30 ultatele constate zile numărulnificativ, iar dut număr a reverimentului. de făcut?

astă modalitateenată la unisonfiecare dintre ru binele unui înţeles, în modstă cale avem

mai mari şi meonizatoare, ce l creat, un efe

ditate, benefic

ment membriloAcest proces

maimuţele fiindn moment dat g, ce a fost geitativ ce a făculusiv cele careîl asimileze to

ntregii omeniriridica destul dsferele beneficîn mod cert unde conştiinţă,lustra puterea în rezonanţă a n acest sens, ent, ce a avut loai unei disciplitimp de 30 dee, cu scopul del întregului Neonitorizeze rat

zile cât a duratate au fost iml de accidenteupă ce perioadenit la vechile

e de a rezona mn, este o cale noi are în mogrup chiar fo

d implicit pentcu toţii accesentalizăm la uvor genera, prct transformatşi transforma ***

or unei populase desfăşura î

d învăţate unacă atunci cânneric denumitut ca ulterior te nu fuseseră otuşi cu cea m

i, dacă o masăde mult frecvece de forţă dinn efect de salt, ce va cuprinduriaşă ce poamai multor c

este semnificaoc la New Yorine spirituale te zile, câte o oe a crea o ambew York. Autoa faptelor antiat respectivul

mpresionante: , furturi, agresda experimentvalori, de din

mental benefiextrem de rap

od real posibilarte mare de otru binele său

s dacă ne orgaunison unele irin rezonanţa tor de o mare tor pentru într

aţii de maimuţîntr-un mod lia câte una. S-ad s-a atins un t „100”, s-a prtoate maimuţedeloc învăţate

mai mare uşurin

ă suficient de nţa de rezonan

n Univers, atunt rezonant foade chiar şi într

ate rezulta dintonştiinţe uma

ativ să menţionrk, în care un tradiţionale aură pe zi, o anubianţă cât maiorităţile oraşuisociale pe experiment. de-a lungul cesiuni etc. a scătală s-a închei

naintea

ic, conştient pidă şi directă litatea să acţiooameni şi personal. La

anizam în gruidei pozitive şcâmpului menforţă, eficienţreaga societate

D

ţe iniar a

rodus ele de e acel nţă,

mare nţă nci

arte reaga tr-o

ane năm grup

u umită

ului au

elor ăzut iat,

prin oneze

upuri şi ntal ţă şi e.

De

Gândfiziceurmaînmaenergceea respo

CercconcfolosCuvâdo, ceste mmate

HadoMasaconcfizicăcare magncuratrezon

Din 1înghemicroau foapei)diferFotogclar îcalitadiverchiar

Astfescriseapă denerg

Formartei

ezbate

escoperirea ex

durile şi sentime - aceasta esta cercetărilor sagazinează toagie (hado) dince tradiţiile sp

onsabili de rai

cetările dr. Maeptului de "ha

sit chiar şi în cântul "hado" eare înseamnă modelul vibrariei, fiind con

o este energia aru Emoto. Celuzia că gânduă. Inspirat fiina reuşit, cu ajunetică, să imprtive, dr. Masarnanţei magnet

1994, a începueţată. Aceste foscop plasat în

ost prezentate ), care pune înitelor tipuri degrafiile din artîn ce mod struatea ei, precumrşi factori exter rugăciuni.

el, generând de, sau prin mudistilată, aceasgia primită.

mele de hado pşi a muzicii,

eri

Lohan

xtraordinarăînregistreaz

mentele influete concluzia jasale recente. Eate informaţiiln mediul înconpirituale susţiniul sau de infe

asaru Emoto lado", un cuvânconversaţiile ueste alcătuit di

respectiv undaţional intrinsensiderat drept c

asociată conşercetând aceasurile şi sentim

nd de rezultateutorul unui diregneze apa cru Emoto a cotice.

ut să studieze fotografii erauntr-o cameră lîn cartea sa M

n evidenţă efece energie hadoticol sunt prel

uctura cristalinm şi modificărerni: poluare, c

diferite energiiuzică la care asta şi-a modifi

pozitiv, de exeau generat cri

nul nr. 16,

ă a lui Masaruză gândurile

enţează direct aponezului MaEl a observat ce transmise ei

njurător. Ştiinţn de milenii: srnul în care tr

-au condus la nt care este dinuzuale de cătrein două ideogrdă şi mişcare. Pec existent la ncea mai mică

ştiinţei umane,stă energie, el

mentele modeleele unui om despozitiv ce utiu anumite inf

ontinuat cercet

şi să fotografiu realizate cu ala -50°C. Rezu

Messages fromctul conştiinţeo) asupra apeiluate din aceasnă a apei îngherile acesteia dcuvinte, muzi

i hado prin cuva fost expusă oicat structura î

emplu forţa suistale geometr

martie 20

u Emoto: apa

structura mateasaru Emoto, îcă apa i sub formă deţa confirmă assuntem răim.

definirea n ce în ce maie japonezi. rame kanji, haPrin urmare, hnivelul atomicunitate de ene

, după definiţia ajuns la

ează realitateae ştiinţă ameriiliza rezonanţ

formaţii benefitările în dome

fieze cristale dajutorul unui ultatele uluito

m Water (Mesaei umane (al i. stă carte şi araeţate reflectă atorită expunecă, fotografii

vinte rostite so aceeaşi probîn funcţie de

ublim creatoarrice, hexagona

011

a ne

eriei în

e stfel

i des

a şi hado c al ergie.

ia dr.

a ican ţa fice, eniul

de apă

oare ajele

ată

erii la şi

au ă de

re a ale,

armoeşant Cele fiinţeheavydizar Astfechimdemo

Înţelepentrstareaei devumancorpu

În lucdemovehicinfluealcătuacopeesenţimpo

Dr. Ecristacondstructapa toapa scrista

Un almelostructplasaboxe acelereacţdiferişi-a ocuvindistildiver

Aceepersoomenapă cincreemoţ

Concvibraextrainstru

p. 132

onioase şi încâtioanele de ap

expuse unui he malefice recuy-metal) au înrmonioase.

el, chiar dacă tmică, structura onstrat clar în

egem din acearu noi. Ea estea interioară. Avine uimitor dnă este în direcul nostru cât ş

crarea sa doctonstrează că bculată de cuvinenţează structuieşte în proceeră în acelaşi ţială a vieţii peortanţă vitală p

Emoto a descoaline ale apei piţii. Spre exemtura ei cristalioxică şi polua

stagnantă din palizat în forme

lt domeniu deterapia, de aceturii cristalelo

at timp de câteşi apoi a foto

ei ape. După cionat la diferititele genuri deorientat cercetntele afecteazălată. Ei au aplirse cuvinte scr

eaşi procedurăoane decedatenirii. Fotografce fuseseră expedibilele răspuţiile şi gânduri

cluzia generalăaţiile şi energiaaordinare ale dument şi o dov

ântătoare. Inteă au cristaliza

hado negativ (unoscute, de e

ngheţat în form

toate tipurile dlor molecularaceste fotogra

asta că apa aree precum o ogAtunci când nede clar, precumctă corelaţie ci cea din jurul

torul Emoto prbioenergia umante, ideile-fortura molecularent de 70% coprocentaj plane planetă, calipentru toate su

operit multe diprovenind dinmplu, apa de mină frumoase mată din zonele puţurile de ape distorsionate

e studiu al doceea el a urmăr

or pe care apa eva ore apă disografiat cristale a înregistrattele condiţii de muzică sau stările spre a veă formarea criicat pe eşantiorise pe ele, lăs

ă a fost aplicat, care au avut

fiile obţinute dpuse acestor in

unsuri ale apeiile înscrise în

ă a fost de neca mediului în

dr. Masaru Emvadă incontest

resant este că at.

(cuvinte urâteex., Hitler, polme amorfe, ciu

de apă au aceeră diferă consiafii.

e un mesaj foalindă, care ne e reflectăm chm un cristal. Şcu calitatea apl nostru.

rezintă argumană, energia grţă şi muzica, tră a apei, aceeorpul unui omneta noastră. Aitatea şi integrursele de viaţă

iferenţe fascinn diverse sursemunte şi de izvmodele geomeindustriale suă sau lacurile e, aleatoare şi

ctorului Emotorit efectele mule formează pstilată într-o eele obţinute pt modurile în cde mediu, la posunete, echipaedea modul înistalelor de apoanele de apă sându-le aşa ti

tă folosindu-seo anumită inf

după îngheţarenfluenţe au dei, ca entitate vcâmpul morfi

contestat: apa care se află. D

moto reprezintătabilă care ne

nu toate

, poze ale unoluare, muzică udate şi

eaşi formulă iderabil, fapt

arte important reflectă întoc

hipul în ea, meŞtim că viaţa ei, atât cea din

mente concrete gândurilor, ceatoate acestea eaşi apă care

m matur şi careApa este sursaritatea ei sunt ă.

nante în structue aflate în anumvor a dezvăluietrice. În schim

uprapopulate sde acumularedizarmonioas

o l-a constituituzicii asupra prin îngheţare.eprubetă între rin îngheţareacare apa a oluare şi la a doctorului En care gândurilă netratată, bucăţi de hârt

imp de o noap

e numele unorfluenţă în istorea eşantioanelemonstrat ie şi inteligenic al umanităţi

preia cu uşuriDescoperirile ă un valoros poate transfor

De

or

cmai esajul

n

care a

e a de o

urile mite it în mb,

sau e a se.

t

. El a două

a

moto le şi

tie cu pte.

r ria lor de

tă, la ii.

inţă

rma

perceacumtranssă le aplic

la nivindudevepriva

celorşi tehcentrajutaprivirsă îşicâtev

GPS

Cipula pamai fformlocaţvizuaîn div

Inter

Browaplicdumnsecur2035varadate, servipublicătreredirguvereţele

A

ezbate

epţia asupra nm dovada şi ex

forma în bineîntreţinem în ăm aceste gân

C

Războiul împvel mondial, stria de supr

eni un război ate”.

vând în vce sunt acintercepta

r mai avansatehnologic, le esralizată în bazate de companre la fiecare ci dea libertateava dintre modu

-ul

urile de poziţioşapoarte SUAfrecvente inclu

mele de investigţiei precise a ualizare publicăverse alte mod

rnetul

wserele de Inteaţii, cookie-urneavoastră. S-ritate] are coo

5. Principal eletrecută; şi achse presupune

icii pentru clieice. Site-uri co site-uri guverecţionarea trarnul vrea să leele sociale nu

A

ri

Lohan

oastră şi asuprxplicaţia faptue viaţa planete

mentalul nostnduri.

Cum sunt

potriva terorcare a impul

raveghere gloîmpotriva “li

vedere toate nocum implemenarea fără mande din lume, şi dste urmărită poe de date, dintii private, aduetăţean obişnua la schimb peurile în care m

onare globală –A la telefoane mud: urmărirea gare privată. Autilizatorilor dă, în plus faţă duri.

ernet vă înregiri, detaliate cu-a descoperit ckie-uri pe site

emotoare de chiziţiile onlinee pentru utilizaenţi. Adresele ontroversate prnamentale, cuficului pentrue cenzureze. Soferă confide

nul nr. 16,

ra lumii în carlui că apa poai, prin gândurtru şi prin mod

tem urmă

Claudia M

rii reprezintă sionat investibală – care aibertăţii şi pr

oile tehnologiintate, vacarmudat pare discudin punct de vopulaţia, identtr-un colţ înal

ună un munte duit, care pare pentru securitat

matricea de dat

– GPS – apar mobile şi la mangajaţilor, p

Apple a anunţde iPhone prin

de spionajul a

istrează fiecaru privire la actcă ANS-ul [Ae-ul său care năutare ştiu pe

e sunt centralizarea în scopurIP sunt colect

pot fi marcate um se poate fa

u a bloca toate S-a recunoscutenţialitate, avâ

martie 20

re trăim. Avemate vindeca şi prile pe care aledurile în care

ăriţi…

Miron - Bucure

un efort demiţii masive în

acum pare a rotecţiei vieţii

i de monitorizul produs de

utabilă. Ţărilorvedere economtificată şi tul. Guvernelede informaţii până acum diste. Aici sunt dte este format

cum peste totmaşini.Utilizărprecum şi toateţat recent coleGPS, pentru

asupra utilizat

re mişcare, cretivităţile gentia nat. de

nu expiră pânăunde aţi navi

zate în baze dri de publicitattate şi chiar făla nivel intern

face şi site-urile pe c

t acum faptulând în vedere c

011

m poate

egem

eşti

marat

i

zare

r mic,

e, cu spus

doar tă:

t, de rile e ctarea

torilor

eând

ă în gat

de te şi ăcute n de

care că că


tehnologiile avansate sunt folosite pentru monitorizarea în timp real a utilizatorilor din reţelele sociale. Legea privind securitatea cibernetică încearcă să legalizeze colectarea şi exploatarea informaţiilor personale. iPhone-ul Apple, de asemenea, înregistrează şi stochează datele de navigare. Toate acestea în ciuda opoziţiei copleşitoare a cetăţenilor faţă de supravegherea cibernetică.

RFID

Uitaţi de cardurile de credit, care sunt urmărite cu meticulozitate, sau de cardurile de membru pentru lucruri nesemnificative precum închirierea DVD-urilor cu filme, care necesită SSN-ul [social security number] dumneavoastră. Orice persoană are Costco, CVS, carduri pentru lanţurile de magazine, şi multe altele. “Cartelele de proximitate” RFID duc tehnica de urmărire la un nou nivel de utilizare, gama variind de la carduri de loialitate, student ID, acces fizic şi acces la reţeaua de computer. Ultimele inovaţii includ o pulbere de RFID, dezvoltată de Hitachi, ale cărei utilizări sunt nelimitate.

Camerele de urmărire a traficului

Recunoaşterea plăcuţelor de înmatriculare auto a fost folosită pentru a acorda autorizaţia de a acţiona poliţiei rutiere din Statele Unite, dar s-a dovedit că în Anglia tehnologia are dublă utilizare, cum ar fi marcarea activiştilor, în temeiul legii privind terorismul. Poate cea mai comună utilizare va fi de a colecta bani şi a acoperi deficitele bugetare prin amenzile date pentru greşelile din trafic, dar utilizarea poate promova şi tactici precum monitorizarea pietonilor.

Camerele video ale computerelor şi microfoanele

Faptul că laptopurile – achiziţionate pe buzunarul contribuabililor – le-au spionatcopiii din şcolile publice (la domiciliu) este scandalos. Cu ani în urmă, Google a început oficial să utilizeze “amprentarea audio” a computerului în scopuri de publicitate. Ei au acceptat să colaboreze cu ANS, cea mai dezvoltată reţea de supraveghere din lume. Companiile private de comunicaţii au fost déjà expuse publicului, pentru comunicaţiile transmise către ANS.

Acum, toate cuvintele dvs. – scrise şi vorbite – fac legătura cu matricea de securitate la nivel mondial.

Supravegherea public prin microfoane

Această tehnologie a parcurs un drum lung de la posibilitatea detectării sunetelor de focuri de armă în zone publice, până la realizările din prezent, de ascultare a şoaptelor cu potenţial periculos rostite în public. Această tehnologie a fost lansată în Europa pentru a “monitoriza conversaţii” şi a detecta “agresiunea verbală” în locuri publice. Sound Intelligence este un producător de tehnologie pentru analiza discursului şi site-ul

său promovează modul în care aceasta poate fi uşor integrată în alte sisteme.

Biometria

Cel mai popular sistem de autentificare biometrică folosit în ultimii ani a fost Recunoaşterea Iris. Principalele aplicaţii suntcontrolul de intrare, ATM-urile şi programele Guvernului.

Recent, companiile naţionale şi guvernele au utilizat datele biometrice de autentificare, inclusive analiza amprentelor digitale, recunoaşterea irisului, recunoaşterea vocii, sau chiar combinaţii ale acestora, pentru a le implementa în dezvoltarea cărţilor naţionale de identificare.

ADN-ul

De la toate persoanele sub vârsta de 38 de ani s-a prelevat sânge, în copilărie. În Anglia, ADN-ul prelevat la testele de rutină este trimis la bazele de date secrete. Mai multe rapoarte au arătat că există baze de date secrete ale Pentagonului, în care păstrează ADN-ul “teroriştilor”, iată cum şi ADN-ul cetăţenilor americani este centralizat în baze de date. ADN-ul digital este folosit acum şi pentru combaterea hackerilor.

Microcipurile

Parteneriatul Health Vault Microsoft şi VeriMedest e încheiat în scopul de a crea microcipuri RFID implantabile. Microcipurile pentru urmărirea animalelor noastre de companie devin ceva comun şi sunt promovate cu intenţia de a ne face să acceptam implantarea lor şi la copiii noştri în viitor… FDA a aprobat déjà această tehnologie pentru oameni şi o va introduce pe piaţă ca un miracol medical, din nou, pentru siguranţa …noastră!

Recunoaşterea facială

Anonimatul în public nu mai există! S-a recunoscut folosirea tehnologiei de recunoaştere facial în cadrul evenimentelor de campanie a lui Obama, la evenimente sportive, iar mai recent la protestele G8/G20 în Canada. Această tehnologie recoltează, de asemenea, date din imaginile postate pe Facebook şi cu siguranţă va fi conectată la camerele video de urmărire a traficului. Toate acestea duc la tehnologia de anticipare a comportamentului. Nu este suficient că suntem identificaţi şi că ni se cartografiază locaţia; demersurile de supraveghere din partea statului urmăresc să ştie încotro ne îndreptăm şi prin intermediul profilului psihologic. Tehnologia a fost comercializată déjà pentru diverse utilizări, cum ar fi blocarea hackerilor. Se estimează că, prin intermediul acestei tehnologii, calculatoarele ştiu cu o precizie de 93% unde vom fi, înainte de a face noi prima mişcare. Şi despre nanotehnologie se crede că va juca un rol important, oamenii de ştiinţă folosind nanoparticule pentru a influenţa direct comportamentul şi luarea deciziilor.

Dezbateri

Mulţinformbază vederde a c

E

Ierarh5-8 osăi, pinten

Zilelprintnesigmâineste avoi asă ia

Este şi cutmergde înmultînţelesociadesigcrediocupdebitsoliciasiguculturaţionacestnecespatogîn un

Persodecencă copentrAu lo

p. 134

i dintre noi semaţii, pentru ade date? Se pre respectareacontrola toată

Enciclică a

hia Bisericii Goctombrie 201poporului lui nţionat, pentru

e pe care le trtr-o criză ecoguranţă şi teane. Ţara noasadministrată

aşteptaţi de lapoziţie asupr

adevărat că cetremurător. Cge mână în mncercarea deztor tradiţii caese pentru vi

al se operează gur cu un argitorii noştri. D

paţie şi că exetorilor noştriitărilor lor prurări sau vizeurală a patrienal se întreabăte măsuri drasare. De ce nugenii ale socien mod brutal?

oanele de pe nii, aceleaşi. C

onduc ţara la ru că acţioneoc răsturnări

e întreabă: Ce a ne ţine sub u

pare că cei ce na dreptului la vă viaţa noastră

a SfântulGre

„CĂTRE

Greciei care s-0 simte nevoiDumnezeu, d

u a vorbi pe li

răim sunt greonomică cumpamă. Nu ştim stră se pare că de creditorii

a Biserica ce vra eveniment

eea ce se întâmriza duhovni

mână cu răstuzrădăcinării şare până acumaţa din spaţiuo răsturnare

gument evidenDeclarăm de cutăm porun

i. Întrebarea carivesc doar chează şi fizionoei noastre. În ă: de ce nu amastice, care asu am schimbaetăţii şi ale eco

scena politicăCum au sococatastrofă, ia

ează de pe pozi radicale pen

ar face cinevaurmărire şi a nne făuresc viitviaţă privată, c.

ui Sinod aeciei

Traducere M

E POPOR”

-a întrunit în şia să se adresdar şi fiecăruimba adevăru

ele şi critice. plită care crece ne aşteaptă nu mai estei noştri. Ştimvă păstoreştetelor la care s

mplă în patria cească, social

urnarea întregşi distrugerii m erau considul nostru. Dine a datelor şi ant: măsurile aceea că sun

ncile conducăare se naşte eshestiunile ecoomia duhovnfaţa acestei si

m luat mai destăzi sunt carat la timpul loronomiei pe car

ă din ţara nootit atunci cosar azi ei se simziţia celor car

ntru care altă

a cu toate acesne centraliza îtorul nu au înci doar dorinţa

al Biseric

Mihail Ilie

şedinţă ordinarseze creştiniloui om bine ului şi a drag

Trecem ca ţaeează multorată în ziua de e liberă, ci în că mulţi din

e să vorbeascăsuntem marto

noastră este ilă şi economigii firi. Este vtemeiurilor

derate de la sn punct de veda drepturiloracestea le cer

ntem o ţară suătorilor-ste dacă onomice şi dicească şi tuaţii orice om

evreme toate racterizate drr toate aceste re azi le realiz

astră sunt, destul politic, ştmt în siguranre dau porunădată se revol

De

ste într-o

a lor

cii

ră pe or

gostei.

ară a

fapt tre ă şi ori.

inedit ică vorba

ine dere r, r ub

e

m

rept

zăm

e tiind nţă, nci? lta

întreîmpo

Crizadiferprodune-ammarespre pnevose valucrudobâcare icebeduhoînsă nfapt privenu a care adevrelaţdeţinsubm

Şi peirespfacileînşelRevesociacontr

Esenîncarinstinprezeintercu un

ezbate

eaga Grecie, iotriviri.

a noastră econenţei dintre prucţiei pe care m învăţat să tre decât ceea cepartea cheltui

oită să se împra reechilibra. u şi debitorii ândă, se ajungchinuie şi do

erg-ului. Esteovniceşti. Dispnu doar o dimduhovnicesc.

eşte atât conduputut să aibănu a putut sa

vărului, care aţiile clientelarnerea puterii.minat interesel

e de altă partponsabil. Ne-ae şi traiului blăciunii. Nu nendicarea arbitale, cu o desăvribuit în mare

nţa crizei duhrcerarea omunctul lui egoient condamnarval de timp în interval nec

eri

Lohan

iar azi ele se i

nomică, în cuvroducţie şi conîl atingem şi n

răim. Când cee se produce, aielilor. Ţara nrumute cu spAtunci cândcer returnarge la criză şi

omină ţara noe urmarea şi rproporţia dint

mensiune econo. Este indiciulucerea ţării, câă o atitudine au nu a vrut a promovat mre, numai şi n. O conduceree reale ale ţăr

e, un popor, am lăsat prad

bun, ne-am dee-am pus probtrară a dreptur

vârşită nepăsarmăsură la situ

hovniceşti esteului în prezenist. Un prezent la plictis şi mîntre două dacunoscut într

nul nr. 16,

impun aproa

vinte foarte simnsum. Între ritnivelul ridicatea ce se consuatunci balanţa

noastră, pentrperanţa că bad însă nu se în

ea împrumutla faliment. C

oastră nu esterodul unei alttre producţie şomică, ci în pl crizei duhovnât şi poporul. Oresponsabilăsă vorbească

modele eronanumai pentrue care în practiii şi ale popor

adică noi, cardă bunăstăriiedat câştigulublema adevărurilor de către bre faţă de coezuaţia de astăzi

e absenţa senntul rectiliniunt fără viitor, fmonotonie. Viate, a naşterii re ele.

martie 20

ape fără

mple, se datortmul lent al t de viaţă cu cumă este multa economică înru a face faţă

alanţa perturbntâmplă acestturilor plus Criza econome însă decât vte crize, a celşi consum prezrimul rând estniceşti, care O conducere ă faţă de popoă pe limba ate, care a culu că a avut caică se vădeşte rului.

re ne-am puri, îmbogăţiriiui uşor şi ului lucrurilorbresle şi grupuziunea socialăi.

nsului vieţii şiu, adică în fără perspectiviaţa a devenitşi a îngropăr

011

rează

care t mai nclină ă, este bată t

mică vârful lei zintă te un

care or,

ltivat a scop

că a

rtat i

r. uri ă, au

i

vă. Un t un rii,

http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2010/12/sinod-grecia.jpg�


Într-o asemenea perspectivă, deşertăciunea se ia la întrecere cu iraţionalul şi lupta o câştigă totdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor şi îi întrebi: „de ce iei droguri, fiule?” şi îţi răspund: „spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau? Nu sper nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când înfig injecţia şi călătoresc (în alte lumi)”; sau atunci când atragi atenţia unui tânăr că luând droguri va muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: „nu înţelegeţi că eu iau droguri, ca să trăiesc”, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci de sens al vieţii noi am urmărit bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu există altă perspectivă de viaţă în afară de consum, când puterea economică şi demonstrarea ei ostentativă devine singurul mod al recunoaşterii sociale, atunci diferenţierea de restul lumii este singurul drum de viaţă, pentru că altfel, dacă nu eşti imoral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa am ajuns la diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în poporul nostru. Întrebarea – dilema lui Dostoievski „libertate sau fericire?” o trăim în tot tragicul ei. Am ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre, am pierdut Libertatea ţării noastre. Astăzi omul în mod justificat tremură mai degrabă „oare nu cumva i se vor micşora veniturile?”, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de înjosirea persoanei umane. Aceasta deci este esenţa adevăratei crize şi sursa crizei economice pe care atât de nemilos o exploatează actualii „negustori de popoare”.

În Sinodul Ierarhiei, noi, părinţii voştri duhovniceşti, ne-am făcut autocritica, am dorit să ne confruntăm cu responsabilităţile noastre şi să cercetăm care este partea noastră de vină în prezenta criză. Ştim că uneori v-am mâhnit, v-am smintit chiar. Nu am reacţionat direct şi la momentul potrivit faţă de atitudini care v-au rănit. Negustorii distrugerii relaţiei dintre popor şi Biserica sa care îl păstoreşte au exploatat îndeajuns şi în mod pragmatic scandalurile fabricate şi au încercat să destrame încrederea dumneavoastră în Biserică.

Dorim să vă spunem că Biserica are antidotul consumului ca mod de viaţă şi acesta este asceza. Şi dacă consumul este sfârşitul, pentru că este o viaţă fără sens, asceza este drumul, pentru că conduce la o viaţă cu sens. Asceza nu este privarea de plăcere, ci îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul sportivului care îl conduce la competiţie şi la medalie, iar această medalie este viaţa care biruieşte moartea, viaţa care se îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este drumul libertăţii, împotriva sclaviei inutilului care astăzi ne înjoseşte.

Ne nelinişteşte situaţia Educaţiei noastre, pentru că sistemul educaţional actual se raportează la elev nu ca la o persoană, ci ca la un calculator electronic şi singurul lucru pe care îl face este să îl „încarce” cu materie, neinteresându-se de întreaga sa personalitate şi de aceea copiii noştri cu îndreptăţire se împotrivesc. De aceea suntem neliniştiţi în privinţa proiectului

Noului Liceu care se pregăteşte. Manualele şcolare se scriu, într-adevăr, cu răspunderea guvernului, dar conţinutul lor îl vizează şi pe ultimul cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserica sa să îi facă cunoscut cu putere şi glasul său smerit.

Înţelegem că toate parohiile noastre trebuie să devină spaţii ospitaliere pentru tinerii noştri, aşa cum sunt deja destule dintre ele, în care mulţi tineri găsesc refugiu în căutarea lor după sens şi speranţă.

Ştim că cereţi de la noi, păstorii voştri, o Biserică eroică, cu vigoare, care să aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul contemporan, nu o Biserică secularizată, ci una sfinţită şi sfinţitoare, o Biserică liberă şi care să păstorească cu putere. O Biserică care nu se teme să ia poziţie faţă de sistemul viclean al acestei lumi, indiferent dacă împotrivirea conduce la prigoană şi martiriu.

Biserica este singurul organism care poate să stea nemijlocit alături de om şi să îl sprijine. Biserică însă suntem cu toţii şi aceasta este puterea noastră şi puterea ei. La unitatea dintre păstori şi popor ţintesc negustorii de popoare şi încearcă să o submineze. Ei ştiu că dacă vor „pierde” păstorul, cu uşurinţă se vor risipi oile şi le vor supune. Istoria ne învaţă că acolo unde Dumnezeu a fost luptat, scopul final era omul şi înjosirea lui. Întruparea lui Dumnezeu este cea mai mare recunoaştere a persoanei umane. Biserica nu se opune guvernării, ci acelora care exploatând guvernarea şi ascunzându-se în spatele puterii lucrează să vă priveze de speranţă. Aduceţi-vă aminte că pentru mulţi specialişti în economie, prezenta criză este fabricată, este o criză care urmăreşte controlul mondial de către puteri care nu sunt iubitoare de oameni.

Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala situaţie, pentru că nu a încetat să fie şi trup al lumii, parte a istoriei. Nu poate să îngăduie nici nu fel de nedreptate, dar este datoare să arate disponibilitate pentru mărturisire şi martiriu. Ştim că oamenii de lângă noi suferă de foame, se află în sărăcie, se sufocă economic, deznădejdea de multe ori stăpâneşte inima lor. Cunoaştem acest lucru, pentru că prima lor oprire în căutarea speranţei este Biserica din zona lor, parohia lor. Scopul şi lupta noastră este ca fiecare parohie să devină centrul de unde activitatea pastorală a bisericii locale să îmbrăţişeze întreaga societate locală respectivă.

Decizia noastră este să creăm un observator al problemelor sociale cu scopul de a urmări îndeaproape şi de a preîntâmpina metodic problemele pe care le creează prezenta criză. Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de asistenţă socială a fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai existe nici măcar un om care să nu aibă o farfurie de mâncare. Cunoaşteţi şi dumneavoastră că în această privinţă Biserica realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest lucru, pentru că mulţi dintre dumneavoastră sprijiniţi voluntar acest

Dezbateri

efort staţi confr

Popoîndurputema datadungreşeacest

http:/

http:/lao-ti

M

m

u

Vă

un fa

mu

u

subs

s

răsp

e

ech

tox

guver

Î

spit

cap

acum

p. 136

al parohiei voaproape fiecruntăm împr

orul nostru a trrat şi a biruit, m să ajutăm t duh de fricăaţi în jurul ma

elile noastre, ct ceas greu.

//www.zoiforo

//www.inews.is-ieras-synod

Mărturii z

morţii (ch

urma unor

ascuns bo

oferim un arti

apt extrem de î

ulte avioane c

urma lor dâre

stanţe chimice

sistemul de pr

pândite pe asc

epidemiile, suf

mărturie cutr

hipamentul teh

xice şi mărturi

aeriene, care

rnamental sec

u

În ultimii ani,

talelor sunt m

pacităţii lor, de

m câţiva ani ni

oastre şi îl susare de paroh

reună cu aces

recut şi altă dapentru că atunpe unul şi ună, ci de puterearii noastre famcăutând sensul

Ierarhia Bis

os.gr/

gr/152/olo-to-dou-tis-ekklisi

zguduitoa

emtrails)

r avioane

oli, suferi

Ing. G

icol prin care

îngrijorător şi

care zboară ch

e ale morţii [c

e, care nu au n

ropulsie al avi

cuns anumite

ferinţa şi moar

remurătoare a

hnic folosit pe

ia unui funcţio

a avut acces l

cret prin care s

unor substanţe

, clinicile med

mereu înţesate,

e oameni sufer

ici nu exista. D

sţineţi economhia voastră, ca

te momente g

ată prin sărăcinci avea perspnul pe mulţi. De şi de dragosmilii, Biserical vieţii în drag

ericii Greciei

-keimeno-tou-as-tis-ellados.

are privin

care apa

e (spre a r

inţă şi mo

George Preda

dorim să vă p

i, totodată, inc

hiar şi la mică

hemtrails, dâr

nicio legătură

ioanelor]. În a

substanţe care

rtea. Acest art

a unui mecanic

ntru dispersar

onar superior

la documentel

se realizează a

e în atmosferă

dicale şi sălile

de multe ori u

rind de boli al

De ani de zile

mic. Vă chemăa să ne grele.

e şi foame, dapective. Noi toDumnezeu nuste. Cu acest da, scoţând la ivgoste, vom ieş

i

-fylladiou-pro.htm.

nd dârele

ar pe cer î

răspândi

oarte)

a – Bucureşti

unem la curen

contestabil. To

altitudine lasă

re alcătuite din

cu carburantu

acest mod, sun

e provoacă bo

ticol cuprinde

c care a văzut

rea unor subst

al unei compa

le unui proiect

această disper

ă.

de urgenţă ale

umplute la du

l căror nume p

e există bănuia

Dez

ăm să

ar a oţi u ne-duh, veală i din

os-to-

în

pe

i

nt cu

ot mai

ă în

n

ul sau

nt

lile,

o

tanţe

anii

t

rsare a

e

ublul

până

ala că

stare

nou

cauz

La

a

brăz

de

dâre

lui u

se l

Nu e

dâre

care n

bronh

fieca

exist

recru

pulm

neaşt

mala

zbater

ea proastă a să

apărute, greu

ză dârele anorm

zbor le lasă în

îngrijească d

a început, doar

astfel de dâre.

zdând cerul în

e cercuri. Privi

e, ni se pare no

urme care se în

lărgesc continu

formeze un a

ste oare legiti

nu sunt cumv

ne lovesc de c

hiolite care af

are an. În urmă

a în dicţionar!

udescenţa astm

monare, dureri

teptate cum ap

adii ale ochilor

i

Lohan

ănătăţii oamen

u de explicat d

male pe care d

n urma lor. Au

de un astfel de

r extrem de pu

. Astăzi, au de

cruciş, în par

im pe furiş cer

ormal ca un av

ntind de la un

uu, amestecân

adevărat nor, c

m, în acest ca

va una dintre c

câţiva ani înco

fectează din ce

ă cu două dece

! Alte problem

mului, leziuni

în gât ciudate

par, gripe care

r, ale pielii şi o

nul nr. 16,

nilor, simptom

de lumea medi

din ce în ce m

utorităţile, îns

detaliu … car

uţine avioane

evenit extrem

ralel şi chiar în

rul şi atunci c

vion care trec

capăt la altul

ndu-se cu alte

care acoperă c

az, să ne întreb

cauzele proble

oace? Dăm ca

e în ce mai mu

enii, acest cuv

me care au apă

ale căilor resp

e, angine care

e nu sunt cu ad

organelor inte

martie 20

mele noi, mala

icală, ar avea d

ai multe avioa

să, nu par să se

re pare banal!

lăsau în urma

de numeroase

n formă de „S

ând zărim ace

e să lase în sp

al orizontului

dâre, ajungân

erul ore în şir

băm dacă aces

emelor de sănă

exemplu valu

ulţi nou-născu

vânt nici măca

ărut sunt:

piratorii, leziu

dispar la fel d

devărat gripe,

erne... Lista es

011

adiile

drept

ane în

e

a lor

e,

“ sau

este

patele

i. Ele

nd să

r.

ste

ătate

ul de

uţii, în

ar nu

uni

de pe

ste

http://www.zoiforos.gr/�

http://www.inews.gr/152/olo-to-keimeno-tou-fylladiou-pros-to-lao-tis-ieras-synodou-tis-ekklisias-tis-ellados.htm�



























lungă, şi fiecare dintre aceste afecţiuni poate degenera şi duce la

moarte.

Analizele efectelor chemtrail-urilor, adevărate dâre ale morţii,

sunt dintre cele mai neliniştitoare. Soluţia oficială care ni se

oferă: vaccinuri noi şi antibiotice super-tehnologizate, în

condiţiile în care s-a demonstrat că supraconsumul de vaccinuri

şi de antibiotice de tot felul nu a făcut decât să reducă

iremediabil capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la

atacuri subite.

Explicaţia cu care, iniţial, responsabilii civili şi militari ai

forţelor aeriene i-au liniştit pe observatori, a fost aceea că ar fi

vorba doar de dâre de condensare. La întrebarea de ce aceste

urme nu existau cu mai mulţi ani în urmă răspunsul a fost că

atunci avioanele nu zburau atât de sus încât să permită formarea

acestor dâre. În anumite cazuri, aceste dâre, au spus ei, pot

rezulta ca urmare a aruncării restului de carburant, în vederea

unei posibile aterizări forţate. Cu toate acestea, înmulţirea

acestor dâre (nu toate avioanele care zboară riscă să se

prăbuşească, din câte se ştie...) şi aspectul lor face să fie ridicol

şi inadmisibil acest gen de justificare... În urma amplitudinii pe

care fenomenul a luat-o şi în lipsa unor explicaţii plauzibile,

soluţia pe care autorităţile au găsit-o a fost să îl transforme în

„legendă urbană”, împiedicând orice studiu ştiinţific serios.

Folosindu-se de tragicele atentate din 11 septembrie 2001, au

îngropat definitiv chestiunea. Ca urmare a aşa-zisei ameninţări

internaţionale a terorismului, a fost impusă, sau cel puţin se

urmăreşte să fie impusă, obligativitatea sprijinului şi încrederii

absolute faţă de guverne. Chestiunea dârelor morţii [chemtrails]

a ajuns, deci, să facă parte rapid dintre subiectele pe care mass-

media le evită cu orice preţ... Dezbaterea a continuat însă pe

internet.

Autorităţile militare şi guvernamentale iau în derâdere aceste

afirmaţii ca fiind conspiraţioniste sau le denunţă drept zvonuri

lipsite de fundament. S-a mers chiar până la a vorbi de

propagandă teroristă antiguvernamentală, pentru a închide, o

dată pentru totdeauna, gura celor băgăreţi.

Ar trebui, cu toate acestea, să se realizeze o anchetă serioasă şi

independentă şi să se dispună realizarea unor analize la

laboratoare controlate de servicii neguvernamentale, dacă mai

există aşa ceva... Deşi sunt destul de mulţi cei care au observat

acest fenomen alarmant, numărul celor care au întreprins o

campanie activă pentru informarea populaţiei este foarte mic.

Agenţiile guvernamentale contează pe apatia oamenilor şi, de

fapt, ele au ajutat din plin la crearea acestei stări de conştiinţă,

începând din anii 1950, prin fluorizare, aspartam şi drogurile

vândute pe stradă. Este binecunoscut faptul că guvernele

anumitor ţări experimentează tehnologii noi asupra populaţiei

lor de zeci de ani. Există rapoarte care au fost făcute publice

care o dovedesc. Pentru a opri acest genocid tăcut trebuie trezit

spiritul oamenilor şi mass-media cu privire la acest flagel

invizibil care ne copleşeşte de câţiva ani! Dacă un procentaj atât

de mic de oameni este preocupat de acest fenomen, conducătorii

acestor agenţii au motiv să creadă, analizând situaţia, că se

găsesc deasupra oricărei bănuieli şi că nu există nimic de care să

se teamă.

Dâre de condensare sau dâre ale morţii? Dârele de condensare [contrails] De la apariţia avioanelor cu reacţie, ne-am obişnuit să vedem pe cer dâre albe în urma lor, atunci când trec pe deasupra noastră, la mare altitudine. Aceste dâre albe – în engleză contrails, [dâre de condensare] – depind în special de doi factori: umiditatea ambiantă şi temperatura, foarte scăzută la acea altitudine. Ele pot să fie alcătuite din fine picături de apă condensate sau din cristale de gheaţă şi de zăpadă. Aceste dâre pot să apară la altitudine joasă, aproape de nivelul solului, doar în zone cu un climat extrem de rece (Antarctica, Arctica) şi constituie un serios handicap pentru circulaţia aeriană. La altitudine, aceste condiţii se manifestă regulat începând de la 9000 de metri. Dârele pot rămâne vizibile mai multe minute înainte de a fi dispersate de vânt, gradat, până

Dezbateri

când formales pavionchimvaporConfNaţiopot fode um Ca innorii condvedemdupă conclvorbaTimp[contpresude aptrail scondcristade umîn urmdepintipul introd Formşi forprocediferi Dâre De laobseraltitu[contalbe o ceaUneoun gopentrdimpAceşcum pFoart5000culoa În unportotiviterapidplase[contun gorezer

p. 138

dispar complate decât din mprin comparaţn o generează,

mici. Dârele deri de apă, se d

form meteorolonală Oceanicorma decât la miditate relativ

ncident separase pot forma iţiile de vaporm pe cer dâre aspectul lor –

luziona că nu a de altceva! pul prevăzut ptrails] este relaupune că dâra pă, cel puţin cosau dâră de coensare [contraalelor de gheaţmiditatea relatma trecerii unnde în principaşi de mărimeaduse.

marea şi disiparmarea de noriese fizice sepaite şi variabile

ale morţii [ch

a mijlocul anilrvată înmulţire

udine mai joastrails], uneori sau colorate ş

aţă în care pot ori, ele formeaol în respectivru a se terminapotrivă, dâra taşti nori nu suntpretind autorite adesea, îi pu metri, dar şi m

arelor de zbor

nii dintre aceştocalie. Alţii sue cu negru. Acd (în funcţie dee în evantai. Sptrails], dârele mol sau o întrerurvorul din care

et. Aceste dârmolecule de aţie cu poluarea, datorită arde condensare [

disipă după o slogului Thomacă şi Atmosfer

temperaturi dvă de 70% şi l

at şi distinct îndacă temperatrizare sunt favde condensar

– care se transsunt alcătuite

pentru disipareativ scurt, dourespectivă estonform definiondensare). Niails] depinde mţă şi de cantitativă nu este evnui avion, atunal de temperata particulelor

area dârelor noi trebuie să fiearate care rezue în cele două

hemtrails]

lor 1990 încoaea unor dâre d

să decât cea a chiar aproapei se estompeafi detectate di

ază nori longitva dâră. Apoi na la câţiva kiloaie cerul de la t întotdeauna ităţile militareutem sesiza lamai sus de 90ale avioanelo

ti nori putem dunt pătaţi de mceste mici dâree viteza vântupre deosebire morţii [chemtupere în traseue au fost pulve

re de condensaapă, sunt aproaa pe care o sinrii carburanţilcontrails], fiinscurtă perioadas Schlattes derică a Statelor de - 60°C şi mla altitudini fo

n ansamblul actura, umiditat

vorabile dezvore [contrails] –sformă în „nore din vapori de

ea dârelor de cuă minute sau te alcătuită în iţiei sale clasicivelul de disipmult de mărimatea de raze sovidentă. Un nonci când se protura, de umidi(nucleelor) de

ormale de cone recunoscute ultă ca urmarecazuri.

ace, în SUA a de un tip nou. dârelor de con

e de nivelul soază foarte lent,iverse particutudinali care snorii par a se fometri mai deun capăt la alsituaţi la mare

e sau cele ale ca înălţimi cupr000 de metri, cor comerciale.

discerne curcumase mai închie se expansion

ului) şi produc de dârele de c

trails] sunt adeu, ca şi cum aerizate.

are, nefiind ape inofensivengură turbină dlor şi ai altor and compuse didă de timp. e la AdministrUnite, ele nu

mai mult, la nivoarte mari.

cestor evenimeea relativă şi

oltării lor. Dac– considerate ari“ , putem e apă şi deci e

condensare mai puţin. Acspecial din va

ce (condensatipare a dârelor mea particuleloolare. Dependor care se formoduce aceastaitatea relativă,e aerosol care

ndensare [contrca fiind două

e a unor condiţ

început să fieEle apar la

ndensare olului, pot să f, lăsând să tren

ule sau filamense taie brusc, lforma din nouparte. Sau, ltul al orizontue altitudine, ducontrolului aerrinse între 100care este altitu

ubeie sau o cuise în interior,nează destul dpene fine sau

condensare esea scindate,

ar fi fost schim

De

e, mai de agenţi in

raţia se

veluri

ente,

că aşa

ste

ceasta apori ion de

or denţa mează , , de sunt

rails] ă ţii

e

fie neze nte. lăsând u

ului. upă rian. 00 şi udinea

uloare , sau de u

cu mbat

Fapt cârcopasiojurnaprovoaparţsănătmorţi

G

mo

pro

intrân

de

aju

înţe

m

1)

rapo

pul

2) A

M

3) As

micro

4) G

me

Î

ezbate

important: ceotaşi profesiononaţi de aviaţialişti integri... oacă iritaţii ocţin tuturor clastate publică, sii [chemtrails]

Gravele a

dârel

n conformit

observat că

indiferent de

d direct sau in

oduse chimice

nd în alcătuire

emiterea în a

utorul unor tip

lege de la sine

mici sunt cei m

Sângerări ale

oarte ale unor

simptome pot

lverizaţi prin i

Astm şi alergii

utiliz

Mulţi prezintă d

spergiloză bro

oscopice la ni

Gripă, bronşită

edicii au const

eri

Lohan

ei care au obsenişti sau ufoloe, medici, oamşi oameni căr

culare sau broselor societăţi-a creat o reţe], care este ex

afecţiuni c

le morţii

Prof

tate cu numero

ă afecţiunile p

grupa de vârs

ndirect, de un

e, cum ar fi fib

ea dârelor mo

tmosferă a un

puri de arme e

e că persoanel

mai vulnerabili

obse

nasului şi ale

r adăposturi pe

t fi atribuite d

intermediul dâ

: numărul din

zează inhalatoa

diverse iritaţii

tox

onho-pulmon

ivelul plămâni

şi pneumonie

tatat că pacien

nul nr. 16,

ervat aceste feogi de salon. Emeni de ştiinţărora aceste împonhice, alergii i. Plecând de

ea de observatxtrem de activă

ce sunt pr

(chemtra

f. George Bia

oase dovezi in

prezentate în li

stă a populaţie

amestec de să

brele de polim

rţii – chemtra

nor unde radio

electromagnet

le în vârstă sau

i. Iată simptom

rvate:

plămânilor. A

entru persoane

direct aerosolil

ârelor morţii –

n ce în ce mai m

are este nelini

datorită tutur

xici;

ară alergică (A

ilor la copiii m

e (acestea au p

nţii lor au nev

martie 20

enomene nu suEi sunt mai degă, poliţişti, prăştieri le şi oboseală. Ela criterii de ori ai dârelor ă pe internet.

rovocate d

ails-uri)

anu - Bucureş

ncontestabile,

ista ce urmeaz

ei, sunt cauzat

ăruri de bariu,

mer (toate aces

ails-uri) şi, toto

perturbatoare

tice şi scalare.

u bolnave şi c

mele care au fo

Apar în mai m

e în vârstă. Ac

lor atmosferic

– chemtrails-u

mare de tineri

iştitor.

ror acestor age

ABPA) (ciupe

mici);

proporţii ende

voie de mai mu

011

unt grabă

Ei

de

şti

s-a

ză,

te, în

alte

stea

odată,

e cu

Se

copiii

fost

multe

ceste

ci

uri);

i care

enţi

erci

mice,

ulte

5)

bloc

adulţ

de

con

6) Fe

7) D

ro

sch

8) Sim

9) Tu

10)

11) O

12)

fo

exte

p. 139

săptămâni pe

) Simptome re

care pulmonar

ţi, moartea inf

espre moartea

nform buletin

ebra sau transp

Decesele dator

oşu de pe reco

himbări notab

(inclusiv

mptome asem

ulburări gastro

) Infecţii ale v

Oboseală extre

) Pierdere bru

ormă de zgom

ern), ameţeală

entru a-şi reven

antibiot

espiratorii supe

ră (PDS) la no

fantilă bruscă

a bruscă a unor

nelor de ştiri, p

polu

piraţiile noctu

rate fungusulu

oltele agricole

ile ale pH-ulu

v şcoli) şi din s

mănătoare artri

ointestinale;

ezicii urinare

copiii mici, c

emă sau cronic

uscă a auzului;

mote şi vâjâitur

ă (stare resimţi

ni şi se plâng

ticelor);

erioare, inclus

ou-născuţi, cop

(SIDS) şi înm

r atleţi (aceste

particulelor pr

uării);

rne;

ui negru, muce

(numeroşi fer

ui solului şi al

sistemele de v

itei şi dureri m

(inclusiv enur

ci şi la adulţi);

că;

; acufene (sen

ri în urechi, fă

ită de persoan

de ineficienţa

siv sindromul

pii mici şi chi

mulţirea rapoar

ea sunt atribui

rezente în aer

egaiului negru

rmieri raportân

apei), din clă

ventilaţie;

musculare;

rezis, nu numa

;

zaţii auditive

ără vreun stim

ne din ce în ce

De

a

de

iar la

rtelor

ite,

sau

u sau

nd

diri

ai la

sub

mul

mai

num

13) V

14) P

15

16)

17)

Add

A

Pute

comp

alte e

cont

(Fi

d

hidr

S

sub

ra

adre

Lis

p

1

Pr

(C2

de

can

ezbate

meroase, imedi

Vedere înceţoş

Piele uscată şi

5) La femei: sâ

Confuzie şi în

se

) Probleme im

dison, fibromi

Analize biolog

m obţine noi î

ponenţa dârelo

elemente menţ

îl vom expun

tinuare, le put

engleză: h

iltrele HEPA

dintr-un mediu

ofugă, tratată

Sunt utilizate p

micronice, afl

adioactivi etc

puritate a ae

esă: http://www

sta de produse

poate fi găsită

es

1 – Dibrometa

rotection Agen

2H4Br2) este u

e propulsie pe

ncerigen cu un

eri

Lohan

at înainte sau

rapidă de te

şată, ticuri ner

exte

i buze crăpate

fungice, îmbă

ângerare mens

ngreunarea pr

entimentele pa

munitare (lupu

algie, borelioz

gice şi chimice

dăună

înşine eşantio

or morţii (che

ţionate, procu

ne la aerul amb

tem extrage pr

adresa urm

http://www.car

sunt filtre de f

u filtrant din h

fungicid şi ba

pentru filtrare

flate în suspen

., pentru medi

erului. Puteţi g

w.filtre-aer.ro

e, agenţi chimi

ă pe diferite sit

ste: http://www

an: interzis în

ncy, Agenţia d

un aditiv de ca

care îl utilize

n uşor miros d

nul nr. 16,

după o furtun

emperatură);

rvoase în urm

erior;

e, erupţii cutan

ătrânirea pielii

struală durero

roceselor ment

ar a fi înceţoşa

us, tiroidă, boa

za Lyme, artri

e ale efectelor

ătoare

oane ale substa

emtrails-uri), c

urându-ne un f

biant timp de

rin tehnici car

mătoare, în

rnicom.com/p

foarte mare ef

hârtie de micro

actericid, ce nu

a particulelor

sie în aer, cea

ii care necesită

găsi filtre HEP

o/produse.php?

ici, bacterii, m

te-uri, dintre c

w.carnicom.co

1984 de EPA

de Protecţie a

arburant (JP-8

ază avioanele

de cloroform.

martie 20

nă sau o modif

ma expunerii la

nate, răni şi in

i;

asă şi prelung

tale; gândurile

ate;

ala Crohn şi bo

ită şi reumatis

r lor extrem

anţelor care in

cum ar fi bariu

filtru HEPA p

câteva zile. În

re sunt explica

precip1.htm

ficienţă, realiz

ofibră de sticl

u conţine celu

extrem de fin

aţă, viruşi, aero

ă o foarte înal

PA la această

?cod_categori

minerale sau al

care principalu

om

A (Environmen

Mediului), ED

8 este un carbu

e) şi un insecti

Se susţine că

011

ficare

a aerul

nfecţii

gită;

e sau

oala

sme).

de

ntră în

ul sau

e care

n

ate la

zate

ă,

uloză.

ne,

osoli

ltă

ie=4)

ltele

ul

nt

DB

urant

icid

este

http://www.carnicom.com/precip1.htm�




http://www.filtre-aer.ro/produse.php?cod_categorie=4�





http://www.carnicom.com/�

http://www.carnicom.com/�


asemănător iodurii de argint care, în trecut, a fost folosită pentru

„însămânţarea“ norilor şi modificarea climei. Odată absorbit în

trup, dibrometanul poate provoca depresie sau afectarea gravă a

sistemului nervos central şi de asemenea edem pulmonar, care

este o acumulare de lichid în plămâni.

Simptomele edemului pulmonar includ anxietatea, dificultăţile

respiratorii şi tusea. Produsul este extrem de iritant pentru

mucoase şi pentru căile respiratorii. La adresa de mai jos sunt

descrise detaliat problemele provocate de această substanţă

chimică: http://www.globenet.org/spip.php?page=recherche.

2 – Pseudomonas aeruginosa: aceste bacterii comune au

capacitatea de a cauza maladii la oameni. Ele se pot adapta şi

prolifera în diferite medii naturale, inclusiv cel al oamenilor. Le

găsim chiar şi în pământ (aceasta sugerând contaminarea solului

cu substanţe provenite din dârele morţii (chemtrails-uri)). Este

surprinzător că, în zilele noastre, ele sunt fabricate, în diferite

scopuri, de către companii cum ar fi PathoGenesis. Tulpini ale

acestei bacterii au fost descoperite în apa potabilă şi în spitale.

Odată inhalată de o persoană deja vulnerabilă (care suferă de

fibroză chistică, spre exemplu), se formează ciorchini de

vâscozitate numiţi bio-filme, care obstrucţionează măsurile

naturale de apărare ale sistemului imunitar.

Bacteria poate transfera orizontal, altfel spus între specii,

informaţia genetică la gazdă, prin intermediul transducţiei şi al

conjugării. Conjugarea implică introducerea de către bacterii a

unui plasmid într-o celulă-gazdă, care îl primeşte şi îi fabrică,

de fapt, o parte din propriul său ADN. Transducţia este

asemănătoare, dar, în locul introducerii unui plasmid de către

bacterii în interiorul gazdei, în acest caz este vorba de

introducerea unor bacteriofagi (viruşi) care conţin o parte din

ADN-ul bacteriilor originale şi pe care îl implantează în ADN-

ul gazdei.

Odată ce infecţiile sunt instalate în trup, Pseudomonas

aeruginosa produce un număr de proteine toxice care nu numai

că provoacă daune ţesuturilor, dar de asemenea interferează şi

cu mecanismele sistemelor de apărare imunitară.

3 – Pseudomonas fluorescens: o altă tulpină de Pseudomonas

regăsită cel mai adesea în sol şi pe plante. La plante, ele produc

antibiotice care le protejează de infecţii fungice şi bacteriene.

4 – Enterobacteriacee: includ E. coli şi salmonele care sunt

marii vinovaţi pentru intoxicaţiile alimentare. Cel mai

semnificativ din familia enterobacteriaceelor este tipul

klebsiella, care este responsabil de anumite infecţii pulmonare.

În Quebec au fost raportate de mai mulţi ani, ici şi colo, apariţii

bruşte de infecţii cu E. coli şi salmonele, fără să se poată preciza

cauza acestora, sau sursa, în afara unei lipse de igienă sau a unei

filtrări neadecvate a apei potabile. Şi astfel dosarul a fost clasat

şi aruncat la coş. Cauză naturală, zice-se!

http://www.necker.fr/anapath/elem/patho_respiratoire/nodules_

multiples.html

5 – Serratia marcescens: un microb patogen periculos care este

considerat drept o cauză posibilă a unor maladii mortale cum ar

fi pneumonia, meningita şi endocardita bacteriană. Există

rapoarte făcute publice care semnalează că una dintre cele mai

periculoase experienţe a fost pulverizarea de Serratia

marcescens deasupra oraşului San Francisco. În zona golfului,

au fost pulverizate chiar 5.000 particule/minut. Pe măsură ce se

dezvoltă, aceşti microbi sunt uşor de reperat, datorită unei

substanţe de culoare roşiatică pe care o produc. Deşi militarii nu

au făcut niciodată multe studii după aceste experimente,

statisticile rezultate în urma unora din aceste studii au arătat că

aproape fiecare locuitor al oraşului a fost infectat cu acest

organism experimental. Retrospectiv, acum că o parte din aceste

informaţii sunt desecretizate, s-a demonstrat că, în perioadele

care au urmat pulverizărilor, au fost raportate de 5-10 ori mai

multe infecţii decât în mod normal. Serviciile secrete canadiene

au publicat aceste informaţii privitoare la experienţele biologice

din San Francisco din 1950 pe site-ul lor. Pe scurt, putem spune

că armata a infectat în mod criminal cu Serratia marcescens

populaţia oraşului San Francisco pentru a măsura, chipurile,

eficacitatea unui atac bio-terorist. Ca urmare a acestei

experienţe, s-a declanşat o epidemie de pneumonie şi a murit o

persoană.

Acest patogen bacteriologic este foarte rezistent la antibioticele

utilizate în mod obişnuit. Pentru ca un antibiotic să poată

distruge o bacterie sau să-i împiedice creşterea, trebuie ca el să

poată penetra membrana acesteia, pentru a atinge bacilul. Acest

proces este foarte dificil de realizat, datorită rezistenţei

deosebite a microbului.

Dezbateri

http://www.globenet.org/spip.php?page=recherche�

http://www.necker.fr/anapath/elem/patho_respiratoire/nodules_multiples.html�

http://www.necker.fr/anapath/elem/patho_respiratoire/nodules_multiples.html�

6

prod

şi v

7

pe

desp

mic

regiu

perio

sa a

cu

co

R

ident

dem

9

pro

d

10

lap

Apa

aces

este

r

biol

cu ac

pur

apoi

p. 141

6 – Streptomic

duce majoritat

veterinară. Ele

para

imunosupre

– Enzime rest

entru a tăia şi

pică ADN-ul,

segmentelo

8 – Eritrocite

croscop eşanti

unea Santa Fe,

oadă care se în

au descoperit,

ulese. Cele ma

ntinuă să afirm

efuzul Servici

tifica anumite

onstrează clar

vedea

pagina ht

9 – Alţi bacili,

ovoace malad

dificultăţi resp

0 – BCTP uleio

ptele smântâni

arent, el poate

stuia. Este un

e dăunător pen

Dar pentru u

recomandată o

ogice teroriste

cest agent anti

r şi simplu o b

a fost dispersa

fost afectaţi

archive.com

cine : streptom

tea antibiotice

e sunt utilizate

azitari în cazu

esoarelor. http

trictive: folosi

a recombina A

creând o desc

or dorite, înai

e: globule roşi

ioane culese în

, în New Mex

ntinde pe trei a

cu consternar

ai bune analize

me că particul

chiar er

iului american

materiale fibr

r că ei sunt la

fotografiile ac

ttp://www.carn

, bacterii şi m

dii cardiace, en

piratorii şi mal

os: aerosol lic

it, considerat

distruge bacil

antibiotic cu u

ntru plante şi

utilizarea inter

o soluţie natur

e, este sigur că

ibiotic şi deco

bacterie benign

at BCTP-ul pe

i de bacteria în

m/ctrl@listserv

micetele sunt fo

elor utilizate în

e, de asemene

ul ierbicidelor

://micron.ac.u

ite în laborato

ADN-ul. O as

chizătură care

ntea recombin

i umane. Au f

n exterior cu u

xico. În mai mu

ani, Clifford C

re, globule roş

e, provenind d

lele biologice

ritrocite.

n de Protecţie

roase şi biolog

curent cu ce s

cestor celule,

nicom.com/bi

mucegaiuri tox

ncefalită, men

ladii gastroint

chid care seam

ca un deconta

lul cărbunelui

utilizări variat

că are proprie

rnă în cazul oa

rală... De team

ă armata a vru

ontaminant. As

nă în aer, într-

entru a se ved

n cauză. http:/

v.aol.com/msg

folosite pentru

n medicina um

ea, ca agenţi an

şi al

uk.index.htm

oare de cerceta

semenea enzim

permite inser

nării finale.

fost studiate la

un filtru HEPA

ulte reprize, ş

Carnicom şi ec

şii în eşantioan

din surse difer

descoperite su

a Mediului de

gice din eşant

se petrece. Pen

vizitaţi

io10.htm

xice capabile s

ingită, precum

testinale acute

mănă la aspect

aminant biolog

i, antraxul şi s

te. Se afirmă c

etăţi de insecti

amenilor este

ma unor atacur

ut să facă înce

stfel, s-a pulv

-o regiune dat

dea câţi oamen

//www.mail-

g27875.html

De

u a

mană

nti-

are

mă

rarea

a

A în

i pe o

chipa

nele

ite,

unt

e a

tioane

ntru a

să

m şi

e.

t cu

gic.

sporii

că nu

icid.

ri

ercări

erizat

ă, şi

ni ar fi

mam

şi

med

lu

me

Med

sub

1

ref

dint

intră

artic

Fo

Cor

oraşu

sem

I

ezbater

11 – Bariu: să

mifere. Ele sun

i se depun în m

dicală nu ofer

ung ale bariulu

enţinute secret

diului), care a a

bproduse ale a

pretext

12 – Aluminiu

flector, condu

tre particulele

în componen

colul următor

sale secun

INTEL vr

cere

deea de a-i tr

ciudată?

cercetătorii c

ondată în anul

rporation, com

ul Santa Clara

mare pro

miconductoare.

I

ri

Lohan

ărurile solubile

nt absorbite ra

muşchi, în plă

ă nicio inform

ui în organism

te chiar de cătr

ascuns agenţii

agenţilor biolo

tul confidenţia

sub diferite fo

uctor şi absorb

e regăsite în m

nţa dârelor mor

informaţii ma

ndare şi toxice

ea să lanse

ebrale până

Ing. G

ransforma pe

Acesta este ob

corporaţiei INT

1968 sub num

mpania globali

a, California (S

oducător, la ni

. INTEL prodnul nr. 16,

e de bariu sun

apid de sistem

ămâni şi în oas

maţie asupra ef

mul uman. Pro

re EPA (Agen

ilor de mediu

ogici sunt noc

alităţii inform

forme: este uti

bant de umidita

mari proporţii î

rţii (chemtrail

ai aprofundate

e la oameni şi

eze pe piaţă

ă în anul 20

George Preda

consumatori î

biectivul pe c

TEL, pentru u

mele de Integr

istă INTEL ar

SUA) şi este a

ivel mondial,

duce de aseme martie 20

nt toxice pentr

mul gastrointes

se. Comunitat

fectelor pe ter

ogramele au fo

nţia de Protecţ

calificate că a

ive şi ilegale,

maţiilor.

lizat din plin c

ate. Făcând pa

în substanţele

ls-uri), vă ofer

e pe tema efec

la animale.

ă implantu

020

a - Bucureşti

în roboţi vi se

are l-au stabil

următoarea de

rated Electron

re sediul centr

actualmente ce

de cipuri

enea plăci de b011

ru

stinal

tea

rmen

ost

ţie a

aceste

sub

ca

arte

care

rim în

ctelor

ri

e pare

lit

ecadă!

nics

ral în

el mai

bază,

http://www.carnicom.com/bio10.htm�




http://micron.ac.uk.index.htm/�



http://www.mail-archive.com/[email protected]/msg27875.html�







interfeţe de reţea, circuite, memorii flash, cipuri grafice,

procesoare incorporate şi alte dispozitive pentru reţele de

comunicaţii şi calculatoare.

Laboratorul de cercetare din Pittsburg al corporaţiei INTEL

lucrează la dezvoltarea unor implanturi craniene care pot

controla diferite dispozitive, direct prin intermediul undelor

cerebrale sau, altfel spus, prin intermediul gândurilor şi al

intenţiilor utilizatorului. Altfel spus, atunci când vom cumpăra

unele produse INTEL, ne vom face şi o operaţie de implant

cranian. Pentru a putea folosi acele produse, ni se vor introduce

în creier anumite circuite electronice.

„Telecomenzi” cerebrale pentru leneşi

Motivaţia acestor inovaţii este hilară: cercetătorii par să creadă

că oamenii vor obosi la un moment dat să folosească aparatura

electronică la modul clasic, apăsând pe butoane sau folosind o

telecomandă. Ei sunt foarte încrezători că clienţii lor se vor

adapta rapid, dorindu-şi foarte mult să nu mai aibă nevoie de

tastatură, mouse, sau telecomandă. Cercetătorii INTEL merg pe

ideea că majoritatea persoanelor se vor sătura de dispozitivele

cu nenumărate butoane cum ar fi Iphone-urile, Android Smart

Phone-urile şi chiar de excentrica „masă” Microsoft (Microsoft

surface table).

Până în anul 2020 se estimează că se va reuşi introducerea pe

scară largă a acestor cipuri care vor fi implantate în creierul

clienţilor corporaţiei Intel. Dezvoltarea acestor dispozitive

necesită însă multe investigaţii asupra modului în care

funcţionează creierul. Transformarea undelor cerebrale în

semnale de comandă pentru circuitele electronice implantate nu

este totuşi ceva banal. Echipa INTEL foloseşte scanări MRI

(rezonanţă magnetică în imagini) ale creierului pentru a găsi

pattern-urile cerebrale asociate anumitor gânduri. Mulţi alţi

cercetători au început să tatoneze acest domeniu. Recent,

compania Toyota a făcut o demonstraţie cu un nou produs, un

scaun pe rotile controlat cu ajutorul undelor cerebrale, estimând

procentul de reuşită al comenzilor prin intermediul gândurilor la

95%. Oamenii de ştiinţă ai Universităţii Utah din SUA au creat

un transmiţător cerebral wireless (fără fir) care le permite

maimuţelor să controleze braţe de robot.

Ce se ascunde în spatele implanturilor cerebrale

Realizarea unei interfeţe computerizate a creierului presupune

mult mai mult decât roboţi care să ne înconjoare din toate

părţile. Dacă oamenii de ştiinţă pot transforma undele cerebrale

în acţiuni specifice, atunci ne putem aştepta în viitor, la crearea

unor adevărate lumi virtuale, cu un spectru larg de activităţi,

toate generate de undele noastre cerebrale. Altfel spus, un fel de

Matrix…

Articolele de popularizare a acestor idei uită însă să menţioneze

faptul că acele cipuri implantate în creier vor include cu

siguranţă şi antene pentru transmisia datelor şi comenzilor, ceea

ce implică un pericol major pentru sănătate, datorită iradierilor.

Problema este însă mult mai serioasă decât atât: dacă modul în

care putem comanda noi unele dispozitive exterioare cu ajutorul

creierului este încă în studiu, fenomenul invers, de controlare a

creierului cu ajutorul unor dispozitive externe, este deja bine

pus la punct. Odată ce acceptăm implantarea unor dispozitive

electronice de emisie-recepţie în creierul nostru, evident că ele

pot funcţiona bidirecţional într-un mod care nu depinde

nicidecum de voinţa noastră.

Altfel spus, cei care vor face greşeala să accepte aceste

implanturi vor primi în fiinţa lor un sui-generis cal troian prin

intermediul căruia vor putea fi controlate cu uşurinţă mult mai

mare de sistemele de tip HAARP, iar acest control nu se referă

doar la gânduri, ci implică şi inducerea unor stări şi chiar

imboldul de a realiza anumite acţiuni. În plus, aceste cipuri vor

Dezbateri

pe

supr

c

dez

vor f

red

Arm

C

lib

Ala

Min

în

o

do

si

ce

nim

si

Î

p. 143

ermite localiza

ravegherea lor

corelează toat

ideratul statul

fi permanent s

duşi la statutul

glomele electrom

u

A

n apropiere

Capul Midia d

un sistem

bertatea.ro) as

ska. Datorită

nisterul Apărăr

n privinţa aces

oferită în presă

omeniul arme

istem de anten

elebrul HAARP

mic din ceea c

istemul intelig

area şi identif

r. Este înspăim

te aceste inform

lui planetar de

supravegheaţi

l de sclavi ai g

balist al Noii magnetice pun

umane şi a pla

Antenele d

M

a poligonului

din judeţul Co

m de antene (p

semănător cu s

acestei asemă

despre o arm

rii Naţionale n

stei instalaţii. O

ă de către gene

lor geofizice:

ne de lângă pl

P. E ceva abs

ce se ştie. Ar p

gent de monito

ficarea persoan

mântător să ve

maţii, conduc

e tip fascist, în

, monitorizaţi

guvernului un

Ordini Mondiîn pericol exi

anetei Pământ

din Dobro

Melania Radu

militar de rac

nstanţa a fost

poză preluată

sistemul HAA

ănări se presup

mă geofizică.

nu a dat nicio

O opinie de sp

eralul Emil St

„Este greu de

laja Corbu. Ar

olut nou, care

putea face par

orizare a Măr

nelor, precum

edem în ce mo

când toate cătr

n care toţi oam

i şi controlaţi,

nic mondial de

iale. istenţa civilizat.

ogea

u - Bucureşti

chete antiaerie

instalat anul t

de pe site-ul

ARP din Gako

pune că este v

declaraţie ofi

pecialitate a fo

trăinu, doctor

e spus ce e ace

rată altfel dec

e nu seamănă

rte din SCOMA

rii Negre, pus

De

m şi

od se

re

menii

fiind

e tip

aţiei

ene

trecut

ona,

vorba

cială

ost

în

est

cât

cu

MAR,

în

f

Con

de la

aug

an

2010

sub a

şi,

Inves

arăta

de

află

ce

amp

În

S

Ord

m

Păd

acc

c

mo

E

inve

O

N

prop

co

Ad

su

rec

ileg

ve

ezbate

funcţiune rece

ntextul politic

a Marea Neag

gust 2010 a înc

ntenele de tip H

0 diplomatul r

acuzaţia de sp

ca răspuns, la

stigaţiile neof

at că este vorb

antene, dispus

ă câteva conta

ntrul de coma

plasat pe un te

2009 Minister

Sulina şi aprop

donanţa de urg

mai primit 30

durilor. Pe ace

ces, reţele elec

construcţii etc

odelul bazei m

Există mai mul

estiţii: că ar fac

bservare, Sup

eagră), că ar f

porţii, că ar fa

onstruieşte în

În aprilie 20

dministraţiei şi

upraveghere c

cunoaşterea şi

gale de trafic l

erticalonline.r

eri

Lohan

ent, dar şi ace

ante

în care au apă

gră a fost de as

ceput să circu

HAARP insta

român Gabriel

ionaj. Ulterior

a 18 august 20

expulzat din

ficiale realizat

ba despre un si

se pe două rân

ainere militare

andă al instala

eren militar cu

Cor

rul Apărării a

pierea comune

genţă 31 din 7

ha transferaţi

este terenuri a

ctrice şi de alim

. Pare a fi vor

militare de la M

mai re

lte presupuner

ce parte din S

praveghere şi C

fi o acoperire p

ace parte din sc

Europa de Es

modernă de t

Ce este S

009 a fost inau

i Internelor SC

care permite de

identificarea n

la Marea Neag

ro). Sistemul a

nul nr. 16,

ela ar trebui să

ene”.

ărut informaţii

semenea intere

ule pe internet

alate în Dobrog

l Grecu a fost

r acesta a fost

010 un diplom

n România.

e la faţa locul

istem format d

nduri. În aprop

e în care se pre

aţiei. Ansambl

u accesul inter

rbu.

achiziţionat 6

ei Corbu. Iar a

7 aprilie 2010

de la Ministe

au început lucr

mentare cu ap

rba de un orăş

Mihail Kogaln

edusă.

ri în privinţa s

COMAR (Sis

Control al Tra

pentru o aface

cutul antirach

t sau că ar fi o

tipul HAARP

SCOMAR

ugurat de cătr

COMAR, un s

etectarea timp

navelor ce de

gră (poză prel

a fost realizat

martie 20

ă aibă altfel d

ile despre ante

esant. După ce

informaţia de

gea, la 16 aug

arestat la Mo

t expulzat din

mat rus a fost ş

ui, în Dobrog

din aproximat

pierea acestor

esupune că se

lul de antene e

rzis de lângă p

600 ha de teren

anul trecut, pr

(OUG 31/201

erul Mediului

rări la drumur

pă, fundaţii pe

el realizat dup

niceanu, la o sc

scopului acest

stemul Compl

aficului la Mar

ere imobiliară

hetă pe care SU

o armă geofizi

.

re Ministerul

sistem operativ

purie, urmărire

sfăşoară activ

luată de pe sit

în colaborare

011

de

enele

e la 6

espre

gust

scova

Rusia

şi el

ea, au

tiv 40

ra se

află

este

plaja

n în

in

10) a

şi

ri de

entru

pă

cară

tor

ex de

rea

de

UA îl

ică

v de

ea,

vităţi

te-ul

cu


parteneri din Uniunea Europeană în perspectiva aderării

României la Spaţiul Schengen.

SCOMAR se află în dotarea Poliţiei de Frontieră şi are scopul

de a contribui la siguranţa graniţei maritime a României. Acesta

supraveghează non-stop apele teritoriale ale României până la

100 de mile marine (sau 185 de kilometri) şi 30 de kilometri de

uscat. Imaginile de ansamblu furnizate de acest sistem pot fi

folosite şi de alte autorităţi: Ministerul Apărării Naţionale,

Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii.

Sistemul este alcătuit dintr-un centru de comandă şi control

aflat la Poliţia de Frontieră Constanţa, unităţi de intervenţie

navale sau terestre, căi de comunicaţii şi şase staţii de senzori.

O staţie de senzori este un turn de metal de 60 m, cu o antenă de

42 m, asemănător releelor comerciale (telefonie, TV, radio etc.);

pe acesta se montează camere speciale de filmare, ce pot

funcţiona convenţional (video), în infraroşu sau termoviziune.

Aceşti stâlpi vor fi amplasaţi la Farul de la Sulina, Sfântu

Gheorghe, Gura Portiţei, Midia, Agigea şi Mangalia (poză

preluată de pe site-ul romanialibera.ro).

Scutul antirachetă din Europa

Pentru a proteja Europa de unele aşa-zise ameninţări care se

presupune că ar veni dinspre Iran sau Coreea de Nord, SUA

intenţionează amplasarea unui sistem antirachetă în Europa. La

începutul lunii februarie, preşedintele Traian Băsescu a anunţat

că România a acceptat invitaţia preşedintelui american Barack

Obama de a participa la dezvoltarea sistemului antirachetă şi că,

în baza acestui acord, pe teritoriul nostru vor fi amplasate

componente ale scutului. La summitul NATO de la Lisabona

care a avut loc în perioada 19-20 noiembrie 2010 s-a stabilit că

la cheltuielile necesare realizării scutului vor participa toţi cei

28 de membri NATO. Aceasta înseamnă că instalaţiile de

apărare antiaeriană care urmează să fie plasate în Europa de Est

vor costa statele membre aproximativ 200 de milioane de euro

în următorii 10 ani. Instalarea scutului în Europa se va realiza

în patru etape. Prima etapă este programată pentru 2011 şi

presupune desfăşurarea actualelor sisteme antirachetă pentru a

proteja împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de

acţiune. Se vor folosi nave cu sisteme antirachetă Aegis, care

pot, simultan, să atace ţinte terestre, submarine şi nave de

suprafaţă, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de

aviaţie sau cu rachete. Acest sistem va fi amplasat în estul Mării

Mediterane şi va fi completat cu unităţi radar mobile coordonate

din baza militară de la Ramstein, Germania.

Etapa a doua presupune instalarea unor interceptori tereştri

avansaţi de tip SM-3 (Standard Missile-3 Block IB) în sudul

Europei. România a acceptat oferta de a găzdui în 2015 un set

de 24 de rachete interceptoare SM-3.

Etapa a treia se va desfăşura până în 2018 şi presupune

amplasarea, în nordul Europei, a unei a doua baze terestre cu

interceptori SM-3. Bazele existente deja vor fi dotate cu

interceptori SM-3 Block IIA, aflaţi deocamdată în faza de

construcţie. Tot în această etapă vor fi incluse şi avioane fără

pilot. Etapa a patra va dura până la sfârşitul lui 2020 şi va

presupune încă o îmbunătăţire a interceptorului SM-3, denumită

Block IIB. În această fază ar trebui să fie amplasate rachete cu

raza mai lungă de acţiune, pentru a oferi protecţie în faţa

ameninţării cu rachete balistice intercontinentale, care vor fi

Dezbateri


monitorizate de sisteme radar de avertizare timpurie, cum este

cel din Fylingdales (North Yorkshire), Marea Britanie.

Unul dintre cele mai performante sisteme antirachetă este

THAAD (Terminal High Altitude Area Defense). Acesta este

singurul interceptor care poate distruge rachete balistice cu raza

medie şi scurtă de acţiune atât în interiorul, cât şi în exteriorul

atmosferei terestre. (Armata Statelor Unite a realizat recent un

test în care un interceptor antirachetă a reuşit să doboare

deasupra Oceanului Pacific o rachetă balistică.) .

HAARP – „arma finală”

Programul HAARP (High-frequency Active Auroral Research Program, în traducere Programul Activ Auroral de Cercetare folosind Frecvenţe Foarte-Înalte) reprezintă

cea mai perfecţionată şi eficientă tehnologie contemporană în domeniul războiului. Este un program

demarat în 1992 la Institutul de Geofizică al Universităţii Alaska din Fairbanks de către Departamentul Apărării al

Statelor Unite. Acest program ştiinţific are un buget anual recunoscut oficial de 30 de milioane de dolari, deşi se

pare că în realitate finanţarea este mult mai mare. HAARP este conectat la unul din cele mai mari computere din

lume, iar sistemul propriu-zis se află într-o bază militară de lângă Gakona, Alaska. Acesta constă dintr-un sistem

de antene speciale, de mare putere, care constituie o teribilă armă (geofizică, strategică şi cosmică) de energie dirijată. Tehnologia utilizată în cadrul HAARP foloseşte

un tip de antene care trimit semnale în loc să le primească. Acestea trimit fascicule de unde radio extrem de puternice

care încălzesc unele zone ale ionosferei pentru a le împinge în sus. Undele electromagnetice sunt apoi

reflectate către Pământ, penetrând totul. Ceea ce se spune public este că acest proiect are ca scop modificarea

ionosferei în vederea îmbunătăţirii comunicaţiilor, dar unele documente ale armatei americane arată că de fapt

HAARP are scopul de a descoperi metode de „exploatare a ionosferei în folosul Departamentului de Apărare”.

Sistemul HAARP este considerat de unii specialişti o reeditare a proiectului „Star Wars” într-o formă mult mai

economică, dar, în acelaşi timp, mult mai periculoasă. Datorită faptului că toate instalaţiile se află dispuse la sol efectele sunt infinit mai mari, atât în mediul terestru cât şi

în spaţiul cosmic. Antenele HAARP sunt capabile de acţiuni inspăimântătoare precum dezintegrarea obiectelor,

inducerea combustiei instantanee, schimbarea tiparelor cerebrale, inducerea unui comportament anume,

provocarea diferitelor boli biologice. Aceste antene pot distruge orice obiect staţionar sau în mişcare în orice loc

de pe Pământ şi pot creea găuri în ionosferă, având ca efect mărirea puterii de penetrare a razelor cosmice

nocive. Acest sistem are o multitudine de întrebuinţări malefice, putând fi folosit deopotrivă la sol, în aer şi în

apă. El poate servi ca armă cu energie dirijată, sistem de comunicaţie pentru submarine, mijloc de comunicaţie

intersatelit şi în/din spaţiul cosmic, sistem de producere a razelor X foarte puternice (aşa-numitele „raze ale morţii” descrise de Tesla), mijloc pentru producerea de fulgere

artificiale în orice punct de pe glob, sistem de detectare şi de distrugere a navelor extraterestre în spaţiu, instrument

pentru producerea de schimbări climatice şi dezastre

Dezbateri


„naturale”, mijloc de influenţare şi manipulare a conştiinţei umane individuale sau la nivel de masă.

SUA mai deţin două astfel de sisteme în Puerto Rico lângă Observatorul Arecibo şi în Alaska. Proiectul similar

european numit EISCAT (European Incoherent Scatter Scientific Association) este amplasat în Norvegia şi

Suedia. La acesta participă Norvegia, Suedia, Finlanda, Japonia, China, Anglia şi Germania. Fosta Uniune Sovietică a dezvoltat propria baza de cercetare a

ionosferei la Vasilsurk, în nordul Rusiei. Alte asemenea sisteme sunt situate în Jamaica, în Peru, lângă Moscova –

la Nijni Novgorod, lângă Harkov în Ucraina şi în Duşanbe, Tadzhikistan.

Oamenii de ştiinţă trag semnalul de alarmă

Numeroşi savanţi şi experţi în armament, cât şi deputaţi ai Parlamentului European se arată deosebit de preocupaţi de dezvoltarea acestui proiect. Unul dintre aceştia, expertul

în energie Gratan Healy, consilier al OSCE şi Magda Hallvoet, deputat, şeful grupului parlamentar al Verzilor din Parlamentul European, au dezvăluit că acest proiect este „arma finală” ce poate duce la sfârşitul civilizaţiei umane, a lumii însăşi. Cei doi au prezentat un raport în

care afirmă că acest tip de armament considerat în stadiul actual neletal („non lethal weaponery”) are consecinţe dezastruoase asupra mediului înconjurător şi, mai mult

decât atât, pune în pericol libertatea individuală şi democraţia. „Este evident că avem de-a face cu o armă strategică, dar nu este destul de clar dacă acesta are un

scop defensiv sau ofensiv şi împotriva cărui inamic potenţial va fi folosită – afirmau aceştia.” Aceste aşa-zise

baze de cercetări sunt extrem de periculoase prin amploarea efectelor pe care acţiunile lor le pot avea

asupra întregii planete şi a umanităţii. După părerea unor oameni de ştiinţă efectele folosirii abuzive ale acestor

niveluri de intensitate în scutul nostru natural – ionosfera – nu sunt cunoscute şi pot fi catastrofale. Dr. Rauscher

explică faptul că ionosfera este predispusă la reacţii catalitice: dacă se modifică o mică parte, se poate produce

o schimbare majoră în întregul ei.

Tehnologia dezvoltată în secret de armată şi de guvernele secrete este mult mai avansată decât ne imaginăm. Există

posibilitatea de a crea fenomene de rezonanţă identice „rezonanţei Schumann” şi de asemenea capacitatea de a

anihila „rezonanţa Schumann” a Pământului. Experimentele făcute la scară planetară tulbură reţeaua geomagnetică a Pământului, „taie felii” din ionosferă,

supraîncălzesc Pământul şi straturile care îl înconjoară, produc „precipitaţii” de electroni în magnetosferă, pot

produce schimbări dăunătoare în câmpul electric al Pământului.

Dezbateri

F

Mendeîn

pa

C

În ulpunctorensecetzonelrealizmodisatel

care facestcărorluminînsea În iunStudigăsit pămâmeteîn pă

E

p. 147

Folosirea meimoral

nţinerea civile o multitudinntr-un echilibarcursul milio

minute

Vrem

Cel ce va co

ltimii ani difect de vedere cnţiale, vânturtă, uragane aule respective.zat recent unificări ale conit.

xplicaţiile mprezenţi în motiv încăl

face ca nimente dezastre. Iatr studii sunt mnă în acest domamnă ea.

nie 1988, dr. Jii Spaţiale dino metodă pen

ântului prin luo de pe glob. ătrate de 5 grad

E

ediului ca sistlă cât şi lipsit

lizaţiei actuane de factoribru armoniosoanelor de ane printr-o acţ

mea – o ar

ontrola vrem

A

eritele părţi aclimatic la mori puternice, cu afectat maj.Un grup de s

n "Atlas compnturului unor

meteorologilorzonele calami

lzirea globală ni să nu poată tă în continuar

mai puţin medimeniu atât de

James Hansenn New York a ntru a calcula tuarea în considMetoda implide latitudine p

tem de armamtă de discern

le pe planeta aflaţi în intes. Acest echini, poate fi dţiune irespon

rmă redu

mea, va con

Alex Ionescu

ale globului auodificări drascăderi masivejor viaţa locuspecialişti engplet al lumii"r continente,

r sau ale diferitate au însă ma planetei! O fi considerat rre ce spun uniiatizate, încercceţos al vrem

n de la Institutinformat Senatemperatura mderare a mii deica o divizare pe 5 grade lon

ment este atânământ.

a Pământ deperdependenţăilibru, creat p

distrus în câtensabilă.

tabilă.

ntrola lume

u – Bucureşt

u fost expusestice.Ploi e de zăpadă,

uitorilor din glezi care au

" vorbesc chiavizibile din

riţilor reportermereu drept lei

explicaţie neuresponsabil peii specialiştii –când să facă p

mii, cu tot ceea

tul Goddard deatul American

medie la suprae date de la staa suprafeţei T

ngitudine, calc

ât

pinde ă şi pe eva

ea

ti

e din

ar de

ri it-utră, entru – ale uţină

a ce

e n că a afaţa aţiile

Terrei culând

pentrfieca140 d± 0,2scurtcupricompobserdar n Şi atusistemacea dr. Homistemptempau artemprealizarătamăsutempîncălcare ntelevadevse peclime Prodclima Ideeaînţelemai agenerpărţi cei cafrecvOammani HAAacronde la frequActivReseProjeProiecerceAurocu freînalteeste “păstra aduNick“ÎngeRosadome

ru fiecare pătrare an. S-a desde ani, creşter2˚C. Temperatte de timp s-auinse între 0,15parative în aprrvat creşterea

nu cu valori ca

unci de ce o cmele biologicevreme autorit

Hansen ca desp să precizeze

peraturii. S-au peraturii atmosrătat că pe ansperaturii între azate de sateliţi

at doar foarte murătorile indicăperaturi asemăzirea globală ni se repetă de

viziunii şi radioăratele cauze

etreacă tot maiei în 1988 - pe

ducerea de inatice

a modificării lepţii vechilor ales cum să reral al planeteiduce la modifare, prin interm

venţă în atmosmenii de ştiinţă

ipulare a clime

ARP. Acest nim provine High-

uency ve Aurol arch

ect – ectul de etare a orei activată ecvenţe e. HAARP “un secret rat la fel de binus bomba atomk Begich şi Jeaerii nu se joacalie Bertell, preniul Sănătăţii

Lohan

rat temperaturacoperit astfel

rea globală a tetura medie nu u putut observ5˚ şi 0,5˚C. Priropierea zoneltemperaturii g

are să generez

reştere de doae, a fost consităţile au vorbitpre un indicatocare este valofăcut şi în con

sferice cu ajutamblu, nu exianii 1956 şi 20i, baloanele mmici diferenţe ă aceleaşi modănătoare. Şi atua planetei? Cee câţiva ani proului? Are el ale catastrofeli des? Ce ştiaue baza unor stu

nundaţii masi

la voinţă a vrecivilizaţii cun

ealizeze aceasti. Ei cunoşteauficarea întregumediul produc

sferă au creat aă au dezvoltat ei: HAARP şi

ne ca şi cel al mică”, după cuanne Manningcă cu HAARP”reşedinta Institi Publice (IIC

nul nr. 16,

a medie pentrcă pe ansambemperaturii a a crescut con

va fluctuaţii – in realizarea dlor locuite şi îglobale doar îe o psihoză co

ar 0,6˚C, care iderată totuşi ît în mass medor al unui viito

oarea creşterii ntinuare măsutorul baloaneloistă nici o mod000.Compara

meteo şi la supîntre diferitel

dificări atmosunci de ce se ve rost are acesrin intermediurolul de a detulor climatice cu cei care antiudii care dove

ive cu ajutoru

emii este vechnoşteau aceastta fără a pertuu faptul că o mului.Nu la fel cerii unor vibradevărate armîn prezent doui GWEN.

Proiectului Mum afirmau îng atunci când a”. Acest proietutului InternaPH), va fi pre

martie 20

ru fiecare lunăblu, pe parcurs

fost de doar ntinuu: pe peri

scăderi sau crde măsurători în afara lor, s-în zonele locuolectivă.

nu poate afecîngrijorătoare?dia despre studor dezastru, înglobale a

urători ale or meteo şi acdificare a rea măsurătorrafaţa terestrăle sisteme.Toasferice şi vorbeşte despst refren obsedul presei, urna atenţia decare au începuicipau o încălzedeau contrari

ul unor arme

he. De mii de aă artă spiritua

urba echilibrulmodificare a uprocedează asraţii de joasă

me climatice. uă modalităţi

Manhattan, carn revista Nexuau scris articoect, afirmă dr. aţional de Inteezentat publicu

011

ă, din sul a 0,6˚C oade reşteri

a ite,

ta ? La diile nsă au

cestea

rilor ă, au ate

pre dant

e la ut să zire a iul?

e

ani ală şi l unei stăzi

de

re ne-us dr. lul

eres în ului


ca fiind un scut spaţial faţă de diferite arme sau, pentru cei mai creduli, ca fiind un aparat care repară stratul de ozon. În realitate, tehnologia HAARP constă dintr-un ansamblu de turnuri care iradiază atmosfera cu cantităţi enorme de unde radio de frecvenţă joasă (EFJ).Turnurile HAARP arată ca nişte antene normale, dar sunt specializate în emisia de unde radio.Acest tip de turnuri sunt localizate în mai multe părţi ale globului.America a construit cea mai mare arie de turnuri HAARP în Gakona, Alaska, pe o suprafaţă de 40 de acri.Turnurile HAARP de pe teritoriul SUA sunt acţionate de Directoratul vehiculelor spaţiale ale Laboratorului de cercetare al forţelor aeriene americane (Air Force Research Laboratory’s Space Vehicles Directorate). HAARP are capacitatea de a plasa cantităţi enorme de unde de joasă frecvenţă (EFJ) în atmosfera terestră, deasupra unor zone strategice şi de a menţine constantă energia, în cazul în care ar exista variaţii, într-o manieră mai precisă şi mult mai bine controlată decât un detonator nuclear. Dr. Nicholas Benich, om de ştiinţă implicat activ în campania anti-HAARP, arată că această tehnologie produce un fascicul foarte puternic de unde radio care încălzeşte şi astfel ridică zone întregi din ionosferă (stratul încărcat electric care se află deasupra atmosferei); apoi undele electromagnetice se întorc spre pământ şi pătrund peste tot, atât în structurile vii cât şi în cele neanimate. Astfel, pe lângă alterarea climei şi crearea de furtuni, HAARP modifică modul în care mintea umană operează şi chiar scade rezistenţa biologică la boli. HAARP diferă de alte sisteme de încălzire a ionosferei, care aruncă difuz în atmosferă unde de joasă frecvenţă, prin focalizarea semnalului de la majoritatea, dacă nu de la toate turnurile de pe cei 40 de acri, într-un singur fascicul. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că armata poate crea, datorită acestui instrument, o gaură uriaşă în atmosfera superioară, distrugând astfel protecţia planetei faţă de radiaţiile solare. Dr. Bertell spune despre HAARP că este "un reşou uriaş care poate determina ruperi majore ale ionosferei, creând nu numai găuri, dar şi incizii lungi în stratul protector de deasupra Pământului". Tehnica HAARP este în întregime funcţională din 1993. Cam câtă energie de frecvenţă joasă aruncă HAARP în atmosferă? În Alaska, aceste turnuri sunt construite să radieze 1,7 gigawat în ionosferă. HAARP poate afecta astfel şi câmpul electro-magnetic al pământului. Din punct de vedere militar, HAARP este o armă de distrugere în masă, după cum afirmă Michel Chossudovsky, profesor de Ştiinţe Economice la Universitatea Ottawa. El reprezintă un instrument de cucerire, capabil să destabilizeze selectiv agricultura şi sistemele ecologice pe regiuni întinse. GWEN. Acest acronim provine de la Ground Wave Emergency Network (Reţeaua de urgenţă a undelor terestre). Acestea sunt turnuri enorme care au fiecare câte 100 de cabluri de cupru înfipte în formă de evantai sub baza turnului. Departamentul de apărare a construit aceste turnuri sub motivul că vor fi utile în comunicaţii în timpul sau după o catastrofă nucleară. Această poveste cu comunicaţiile nu va sta în picioare în momentul în care vom înţelege că suflul nuclear distruge orice echipament de telecomunicaţie, făcând imposibilă transmisia radio pentru mai multe ore. Tehnologia EFJ poate crea cutremure şi erupţii

vulcanice.Turnurile GWEN sunt localizate în California chiar de-a lungul faliei tectonice şi în zonele vulcanice din nord-vestul Pacificului. Vedem deci cum ceea ce nu poate realiza HAARP prin intermediul atmosferei, GWEN realizează prin intermediul solului. GWEN conlucrează deci din plin cu HAARP. Marea Inundaţie din Midwest (1993) a fost creată utilizând arme climatice Reginald E. Newell de la M.I.T - Massachusets Institute of Technology scria în “Geophysical Research Letters Journal” că în atmosfera joasă plutesc uriaşe râuri de apă. Aceste “râuri” nu sunt apă condensată, ci vapori care curg efectiv. Cu alte cuvinte, omul nu le poate vedea şi nici nu realizează când le traversează cu avionul.Dar aceste râuri de vapori sunt enorme.Ele au dimensiunea a 600-700 de km lăţime şi până la 7500 de km lungime. Aceste "râuri" sunt situate la 3 km deasupra pământului, şi au un debit de aproximativ 165 milioane de litri de apă pe secundă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că există 5 râuri atmosferice în emisfera nordică şi 5 în emisfera sudică. Acum, ştiind că există aceste "râuri" în atmosferă, cum e cel mai uşor de creat o inundaţie? Cel mai simplu ar fi să se pună un dig în calea unui astfel de râu şi apa respectivă să fie redirecţionată spre pământ. S-a observat că energia de frecvenţă joasă (EFJ) creează un dig electronic în atmosferă. Aceste diguri electronice pot bloca râurile de vapori, determinând căderea unor cantităţi uriaşe de apă pe pământ. Un astfel de dig atmosferic artificial a fost creat în 1993 prin acţiunea combinată a turnurilor HAARP din Alaska şi GWEN din Midwest. Oamenii de ştiinţă au lăsat deschisă emisia EFJ timp de 40 de zile şi 40 de nopţi. Rezultatul?A plouat pe tot acest interval. Turnurile GWEN sunt plasate exact pe linia nord-sud, la nord de râurile Missouri şi Mississippi. Bineînţeles că aceste două râuri au fost incriminate pentru producerea inundaţiilor. Pe lângă morţi, răniţi şi distrugerea de locuinţe, această furtună a produs pierderi agricole în valoare de 12-15 miliarde USD. Care a fost starea vremii în Europa în vara aceasta? În centrul şi vestul Europei erau inundaţii masive, iar în România pârjol. Frontul de instabilitate atmosferică din Europa, despre care ştim că în general înaintează zilnic de la vest către est, se înţepenise parcă undeva deasupra Austriei. Timp de o lună a stat acolo ca şi cum ceva îl ţinea pe loc. Acel ceva a fost exact un astfel de dig atmosferic de netrecut, care a făcut ca apele să rămână în centrul şi vestul Europei, iar seceta la răsărit. Cu ce scop se creează astfel de calamităţi? Nu mult după inundaţia din Midwest, din 1993, au apărut tot felul de ştiri despre lipsa de discernământ sau de inspiraţie a celor care şi-au construit sau reconstruit case, în zone predispuse la inundaţii. Aceste ştiri sfătuiau oamenii să nu mai construiască case în astfel de zone. Un plan ingenios pentru a muta populaţia în zonele dorite. HAARP, după cum afirmă Michel Chossudovsky, face parte din arsenalul de arme al Noii Ordini Mondiale, din cadrul Iniţiativei de Apărare Strategică. Prin comandă militară, economii

Dezbateri Dezbateri

naţioIar acminim În 19adoptmodiConvHosti(ENMabţincare afoarteşi treConfnici gcare aproblclimeaşternconti Dr. RLondlucreAcesde vainund MarcdiferiradioIntellindictehniinstandator Bibli

p. 149

nale întregi pocestea pot fi făme şi fără imp

977, Adunareatat o rezoluţieificare a condivention on theile Use of EnvMOD), a impună de la utilizaar putea duce e întinse care i de ani mai tâ

ferinţa despre grupurile de acau participat llema războiuluei (ENMOD). nut o tăcere suinuat să tragă

Rosalie Bertelldon Times că “ează la sistemeste metode incapori din atmodaţii ţintite”.

c Filterman, foite tipuri de ar

o. În conformitligence Newsl

când faptul că icile necesare ntanee. Până lrită condiţiilor

iografie:

1. Site-ul Inst

2. Mich

3. Vin

5

6. Nichola

7. Rosa

ot fi destabilizăcute fără ca vplicarea person

a Generală a Oe privind utiliziţiilor de medi

e Prohibition ovironmental Mus semnatariloarea oricărei te

la efecte sevesă afecteze ecârziu, în noiemmodificarea ccţiune în ceeala această conui climatic sauLa modul ofi

uspectă. Totusemnale de al

l scria în 2000“oamenii de şe de modificarclud creşterea osfera terestră

ost ofiţer în arrme neconventate cu un rapletter, el se refatât SUA cât pentru dezlănla urmă şi Napr climatice.

titutului Goddard

//ww

el Chossudovsky

ncent R. Gray - R

4. The Times, L

5. Intelligence Ne

as Begich and Jea

box, Earthpu

alie Bertell - Bac

no

zate prin manivictimele să ştnalului militar

Organizaţiei Nzarea ostilă a tiu. Convenţia of Military andModification Tor, printre careehnici de modere, pe termenconomia şi socmbrie 2000, laclimei. Nici dea ce priveşte mferinţă, nu au u a tehnicilor icial, peste aceuşi numeroşi olarmă.

0 într-un articotiinţă din servre a vremii, cafurtunilor şi dpentru a prod

rmata francezănţionale care uort din 1999 pferea direct laşi Rusia aveau

nţuirea unor mpoleon a fost î

d de Studii Spaţial

ww.giss.nasa.gov

y - New weapon c

change

Regional temperat

London, 23 noiem

ewsletter, 16 dece

ane Manning - Th

ulse press, Alaska

ckground of the H

oiembrie, 1996.

ipulare climattie, cu costuri r.

Naţiunilor Unittehnicilor de care a rezulta

d Any Other Technique e şi USA, să sificare a vrem

n lung sau pe acietatea. Douăa Haga, a avutelegaţiile ofici

mediul înconjuridicat deloc de modificareest subiect s-aoameni de ştiin

ol publicat de viciul armatei a potenţială ardeturnarea râuduce secete sau

ă, amintea desutilizau frecvenpublicat în a războiul climu deja din 198

modificări climînvins în 1812

le din New York:

could trigger clim

ture change, 2003

mbrie, 2000

embrie, 1999.

he military’s pand

a, 1995.

HAARP Program,

De

tică.

te a

at –

e mii, arii ăzeci t loc iale, urător

e a a nţă au

SUA rmă. rilor u

spre nţe

matic, 80

matice 2, tot

: http:

mate

3

dora’s

, 5

TitanRomsă încstate

DupăCodealimeprincatareproduextermiliaforţel

Nu a ţară dbază substsubstAcestoxicdezvnu s-substsă exîngrijrespooameINITcare Sigurindepmomrecomrespe

P

ezbater

Pâinconfo

e pachetelefabricată cpe pachete

n. Se pare că emânia. De la 31

ceapă implemsemnatare (95

ă cum s-a mai ex Alimentariuenta populaţiilcipiul că Terra se va trece lause modificaterminare, care varde, o masă mle oculte.

trecut o lună din lume care de iniţium, un

tanţelor chimitanţei active dsta este un func pentru organoltă toxicitate-au făcut publitanţe asupra o

xiste în orice rjorător. Dar înonsabil de efeceni în urma co

TIUM. Este foase bazează coranţa Alimentpendent şi de a

mentul la care amandarea. Acectiv:

P

ri

Lohan

nea Titanorm Code

De de pâine Tit

conform Codeele de făină Tiexperimentul C1 decembrie 2

mentarea Code5% din popula

spus în alte aus este un pacle ţărilor semna nu mai poatea hrana artificie genetic etc. va reduce pop

mult mai uşor

şi iată că aparva folosi în ag

n ingredient aice impuse de din produsuluingicid din clasnismul uman, ee, neurotoxicitice date concrrganismului uaport de cercen felul acesta nctele grave ca

onsumării alimarte dubios fa

oncluziile Autotară (EFSA), Nalţi cercetătoraceştia au trasest lucru este

nul nr. 16,

este fabrx Alimen

Dr. Ioan Melan scrie deja cx Alimentariuitan, sau pe paCodex Alimen009, Guvernux-ului, alăturiaţia planetei).

articole care abchet de norme natare. Acestae hrăni pe toatială, din produAceasta este p

pulaţia globulude hrănit şi de

re ştirea că Rogricultură un ctiv din noua Codex Alime

i INITIUM esta Pyrimidylameste carcinogetate, şi toxicitarete cu privire uman, aşa cumetare şi evaluanimeni nu poa

are ar putea să mentelor care aaptul că raportuorităţii EuropeNU fusese anari – aşa cum o s concluziile şmenţionat chi

martie 20

ricată ntarius

linte - Suceacă pâinea esteus. De asemenachetele de măntarius începeul Boc a fost oi de alte 165 d

bundă în presădupă care se

a porneşte de ltă lumea naturuse chimice, practic o măsuui la circa doue controlat de

omânia este prcompus chimiclasă a

entarius. Numte ametoctradimine. Produsuen, reproductivate acută. Faptla efectele ac

m ar fi fost norare, este foarteate fi făcut apară mai târ

au fost injectaul de evaluareene pentru alizat în mod cer normele –i au dat iar în raportul

011

ava e nea şi ălai cu

obligat de

ă, vor la ral, ca

ură de uă

rima ic pe

ele in.

ul este v şi tul că

cestei rmal e

rziu la ate cu e pe

– la

http://www.giss.nasa.gov/�

http://www.giss.nasa.gov/�


„Deoarece raportul de evaluare nu a fost încă analizat şi de alţi cercetători, concluziile la care s-a ajuns în urma rezultatelor obţinute trebuie să fie considerate provizorii şi vor putea fi reconsiderate o dată cu finalizarea rapoartelor suplimentare, conform Directivei 91/414/EEC”. Deci, din datele oficiale existente la ora actuală nu reiese decât că există această substanţă şi că ea va fi testată în România. În rest, trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei de la EFSA că substanţa este inofensivă pentru organismul uman. Dar nu există dovezi clare pentru aceasta.

Modalitatea extrem de facilă şi totodată criminală prin care s-au făcut aceste recomandări, pentru introducerea acestei substanţe în circuitul alimentar fără existenţa unor studii şi evaluări riguroase prealabile, este la fel de „ştiinţifică” precum vaccinarea oamenilor cu un vaccin netestat. Un vaccin îl mai poţi refuza… încă. Dar cum te fereşti de astfel de experimente criminale, în condiţiile în care legea cu privire la utilizarea acestei substanţe nu impune avertizarea consumatorilor.

Produsele vor fi furnizate de compania germană BASF şi vor fi folosite pentru culturile de cartofi, roşii, castraveţi, ceapă şi viţă de vie. Pentru publicul larg se spune că „beneficiile pe care le-ar aduce această substanţă sunt legate în primul rând de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micşorează şi durata în care se obţine recolta”. Compania susţine că „produsul fungicid va ajuta viticultorii să treacă mai repede la o producţie de înaltă calitate”. Dacă înalta calitate înseamnă otrăvirea populaţiei, atunci afirmaţia este adevărată… După ce acest produs va fi experimentat în România, urmează să fie omologată utilizarea lui şi în Olanda, Germania, Franţa, SUA, Canada şi Marea Britanie.

Neoficial, conform cercetătorilor care combat Codex Alimentarius, folosirea produselor cu INITIUM sporeşte cu până la 65% rata riscului de cancer de colon, substanţa respectivă intrând rapid în combinaţii chimice şi devenind

reziduală în organism. De pildă, 1 mg de INITIUM intrat în organism se elimină în aproape un an. Dacă acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, aşa cum iniţium ajută la creşterea rapidă a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la mărirea tumorilor maligne.

Purtătorul de cuvânt al companiei a afirmat că în afară de produsul INITIUM pentru struguri, care va fi disponibil în România începând din 2010, sub numele de Enervin, s-a acordat de asemenea autorizaţie pentru Zampro, un produs INITIUM pe bază de fungicid pentru culturile de cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă. Adică exact legumele de bază în alimentaţie… Compania pretinde că „ambele produse au fost testate pe larg în teren şi au demonstrat selectivitate ridicată şi eficacitate împotriva unor dăunători”. Sperăm că nu se referă la ceva „dăunători umani” despre care Noua Ordine Mondială consideră că suprapopulează planeta!

Roland Ringel, şeful Proiectului de Dezvoltare al Global INITIUM, a declarat cu un cinism incredibil: „Din cauza profilului foarte favorabil de mediu al INITIUM, produsele au fost autorizate într-un timp record de patru ani şi de fapt, produsele INITIUM au nu numai un grad ridicat de compatibilitate cu mediul, dar ele sunt, de asemenea, foarte uşor de utilizat – se dizolvă rapid şi în apă, economisindu-se astfel timp”.

Michael Hess, şef al Crop Protection pentru Europa Centrală, a declarat şi el, cu un cinism specific tuturor managerilor de la marile companii transnaţionale de produse chimice: „fermierii români doresc să concureze cu succes pe piaţa europeană. Din acest motiv, există un mare interes în domeniul tehnologiilor inovatoare. Produsele noastre foarte eficiente şi ecologice de protecţie a culturilor vor permite viticultorilor şi fermierilor să

Dezbateri

produrezid

Producompfungiafirmdevinpentr„prototrăvfim, oaşteaJos şiţări e

sincemaniSalet(Spanunor clerula acudeja lmâniplanela Du

La Faîn 19dealuprăbu

RA

p. 151

ucă randamenduuri minime,

usele INITIUMpuşi, cum ar fiicid anti-îmbo

mă propagandină „o forţă proru viţa de vie îtecţie” poate fviţi precum măoare, propulsa

aptă ca produsi în Marea Bri

europene vor u

Reve

evela

ped

fărăde

ispăşirea pe

pariţiile cunoscutatitudini

eră la contestarifestări ale Fectte (Franţa, 18nia, 1961) sausuflete curate

ului şi apoi întrumularea imenlimita răbdăriia şi urgia cereetar, în cazul îumnezeu.

atima, în Portu917, celor pestul Cova de Iriauşea pe Pămân

RA

nte ridicate şi cîn conformita

M vor complei recent lansat

olnăvire pentrustic despre Ca

opulsoare în mîn România”. fi vorba, dacă ărul din povesaţi mai rapid sele INITIUM itanie în primaurma.

elaţiile Fe

Prof. G

aţiile Fecioarei

deapsă care îi a

elegile lor şi ce

edepsei şi evita

Fecioarei Mart în lumea întri adesea contrarea atee vehemcioarei Maria,46), Fatima (P

u Akita (Japone şi a cerut să sregii omeniri mnsă de păcate i dumnezeieştească, prin decîn care oamen

ugalia, Fecioate 70.000 de oa, o viziune înnt, anticipând

culturi sănătoaate cu regleme

eta portofoliultul Cabrio Topu struguri. Duabrio Top că e

materie de protDespre ce „prstrugurii vor f

stea Alba ca Zspre lumea de

să fie înregista jumătate a a

ecioarei M

George Bianu i Maria cu priv

aşteaptă pe păm

e ne-a sfătuit ea

area cataclismu

ria constituie reagă, el stârnare, de la convmentă. Există , precum ar fi Portugalia, 19nia, 1973), în cse transmită remesaje de aveşi de fărădele

ti şi este pe caclanşarea unuii nu se îndrea

ara a înfăţişat îoameni strânşi nfricoşătoare î

previziunile a

ase cu nivelurentările UE”.

l alături de altip, un multi-upă Enervin, seeste de aşteptatecţie a planteropulsie” şi fi pur şi simpl

Zăpada, nu ştimdincolo? Se trate în ţările d

anului 2010, şi

Maria

u – Bucureşti

vire la cumplit

mânteni pentru

a să facem pen

ului planetar

astăzi un fenonind stări şi vertirea religioanumite cele de la La

917), Garabandcare ea s-a arăeprezentanţiloertizare cu privegi, care a atinale să provoaci cataclism aptă şi nu se în

în mod miracula cererea ei p

în care Soareleactuale ale uno

Spiri

ri de

i

e at să elor

lu m. Să

de i alte

ta

u

ntru

omen

oasă

dal ătat or vire

ns e

ntorc

ulos, pe e se or

oameprovo

La 3v

de lacu p

Dumime

cuchiîn

vânieşe

incech

Demode fia

itualita

eni de ştiinţă cocat de o „min

1 august 1941izionari căror

1917a Fatima mesprivire la ce-i

le dezvăluiamnezeu: „Stăpensă mare de fuprinşi de aceinuite, având

nchis la culoarnturate prin aceau din ele însnou, în toate pcendiile foartehilibru, scoţân

în

onii se distingare nemaivăzu

ate

Lohan

cu privire la pnge“ de foc em

1, maica Luciaa episcopul F la Fatima) asajul în care i aşteaptă daca ce trebuie săpâna noastrăfoc, care păre

est foc, se puteaparenţa unure şi care aveacest incendiu, sele, iscând nopărţile, precume puternice, pnd urlete şi genspăimântătoa

geau prin formute şi înspăim

nul nr. 16,

ericolul unui dmanată de Soa

a (ce era unul Fecioara Mariaa consemnat Fecioara îi acă nu se îndr

să facă pentruă, Fecioara Maea că se află seau vedea demi jar translucia forme umanridicate chiar

ori de fum. Elm zboară şi ca

părând lipsite emete de durerare şi terifiant

mele lor oribilântătoare, neg

martie 20

dezastru planeare.

dintre cei treia li s-a arătat pentru

avertiza pe oareaptă şi, totou a fi iertaţi dearia, ne-a arăsub pământ, unmonii şi sufleteid, negru sau me. Sufletele err de flăcările le cădeau apoad scânteile înde greutate şire şi de disperte.

le şi dezgustătgre şi transluc

011

etar,

i copii în

ameni odată, ătat o nde, ele mai rau care i din n i de rare

toare cide.

AceaMamtotodde friMariîn catoatede saINIMsă văRăzbmâniXI-lecă nonecunDumnpentrperseîmpieabsolreparprimeîndepdacă provovor fipopoimacconsase va

De asFecioFatimcloacspre po păroamepervenimendar fvreauAcumam încitit,

Dupăsecol

p. 152

astă viziune nume din Cer, cardată că ne va dică şi de groazia, care ne-a spre merg suflet

e acestea, Dumalvare ce implMA SA ABSOLă spun, multe sboiul se va sfârieze pe Dumneea va începe unoaptea este ilunoscută, să ştnezeu vi-l dă, ru crimele ei lecutarea Biseredica acest rălute şi imacularatoriu constâelor sâmbete pplineşte cererenu, Rusia îşi

ocând războafi martirizaţi, Sare vor fi nimulată a lui Duacra Rusia sp

a acorda o vre

semenea, prinoara a transmima sau cel de lca necurăţiei..pierea sa, ori răsească nicioenii să nu afleertită. Am apăni nu m-a ascfoarte puţine u să-ţi spun atm o să-ţi vorbencredinţat Lucdar nimeni nu

ă Gabriel Rosclului XX), Fec

u a durat decâre ne-a prevenduce cu ea în ză. Apoi, am r

spus cu bunătatele sărmanilo

mnezeu a stabiică dăruirea l

LUTĂ ŞI IMACsuflete vor fi mrşi. Dar dacă ezeu, în timpun alt război, ş

uminată de o liţi că acesta eanunţând pri

lumea, prin răricii şi a Sfântăzboi, cer ca Rate a lui Dumând din particpentru a i se iea, atunci Rusva răspândi gie şi aducând Sfântul Părint

micite. În cele dumnezeu va trire ocrotire, ac

eme de pace.»

n intermediul sis în 1962 un mla La Salette:„.. Biserica se aîşi va regăsi

odată. [...] Sate acest mesaj..ărut în Portugcultat; am apă

inimi împietrtâtea lucruri cesc despre celciei, la Fatimau a suflat o vo

chini (unul dincioara Maria i

ât o clipă, graţnit înainte, proCer. Altfel, crridicat ochii spate şi tristeţe: or păcătoşi. Pilit în această lor totală şi neCULATĂ. Dacmântuite şi vomoamenii nu vol pontificatuluşi mai cumplitlumină misterieste marele semin aceasta că Eăzboi, prin foatului Părinte.

Rusia să fie conezeu şi să fieiparea la împierta păcatele.sia se va recongreşelile în întpersecuţii Bis

te va suferi mudin urmă, Inimiumfa. Sfântulceasta se va c”

stigmatizatei Tmesaj consona„căci oameniiafă la o răscrucalea, pe caretan va face tot. Vreau să-ţi s

galia, unde amărut la Lourdesrite s-au înmucare îmi mâhnl de-al treilea a. Pot să-ţi sporbă despre el

ntre cei mai rei-a spus Terez

ţie bunei noasomiţându-ne red că am fi mspre Fecioara

«Aţi văzut infPentru a-i scăp

lume o modaecondiţionată că se va face cm trăi în paceor înceta să-Lui Papei Pius t. Când veţi veioasă şi mn pe care El va pedepsi

amete şi prin Pentru a

onsacrată Inime realizat un aărtăşaniile . Dacă mi se nverti şi va fi ptreaga lume, sericii. Cei buult, iar unele ma absolută şl Părinte Îi vaconverti, iar lu

Tereza Muscoant cu cel de li şi clerul au muce: ori va mee nu ar fi trebutul pentru ca spun că lumea

m lăsat mesaje,s, la La Salettuiat. Ţie însă nesc Inima. [..secret pe careun că el a fost

l.”

eputaţi mariolei cu anticipaţ

Sp

stre

murit

fernul pa de litate către

ce o e. L al

edea

mii act

pace;

uni

i a umii i

o, la mărit erge uit să

a este , dar te,

.] e i l-t deja

ogi ai ţie că,

deşi vIoan omenpreteFecio

„OmMariPopuînvălvapovor trcopiiinvidvedeaAgnedata miracomense înduman

Va fi nu a o manu îi vor fiSingupentrrugăDiav

piritual

va invita pe toPaul al II-lea

nirii despre „cextul că este „îoara Maria să

menirea”, i-a ea, „se îndreap

ulaţia este din lui întreaga lri. Valurile înransforma toti vor pieri în adia pe cei morţa decât sângees din Japoniade 13 octombculoase, consenirii:„Cum ţi-adreaptă, Tatănităţi.

o pedeapsă mmai fost nicio

are parte din ova scuti nici p

fi atât de îngrourele arme caru rugăciune şciunile în fiec

volul se va infi

itate

Lohan

oată lumea la rnu va catadic

cel de-al treileînspăimântătofacă public co

explicat Terezptă vertiginos ce în ce mai

lume. Valurilenspumate se votul într-o lavă acest foc, şi ceţi. Pentru că î

e, morţi şi ruina i s-au dezvălbrie 1973, la Aecinţele teribilam spus deja,l Ceresc va da

mai grea decâodată: un foc vomenire, atât ppe preoţi, nicioziţi, încât îi vare vor mai exşi semnul lăsa

care zi! iltra chiar şi în

nul nr. 16,

rugăciune şi lcsi nicidecum a secret de la

or”, deşi i se ceonţinutul aces

zei într-o viziuspre un mare rătăcită... Fo

e oceanelor voor ridica, vor de foc, milioa

ei rari care voîn orice parte ne, în lumea înuit de către Fe

Akita, în cadrule ale fărădele dacă oamenia o pedeapsă

t Potopul, o pva coborî din pe cei buni, câi pe credincioşvor invidia pe ista atunci vor

at de Fiul meu

în Biserică, pr

martie 20

a penitenţă, Psă vorbească Fatima” sub eruse de către

stui mesaj al ei

une Fecioara e dezastru... ocul şi fumul vor deveni foc şacoperi Europ

ane de adulţi şor scăpa îi vor

vor privi, nu vntreagă.” Maiecioara Maria

ul unei apariţii egilor ii nu se căiescteribilă întreg

pedeapsă aşa cceruri şi va u

ât şi pe cei răişi. Supravieţucei morţi. r fi mătăniile

u. Faceţi-vă

roducând disco

011

apa

e i.

vor şi pa şi şi r vor icii

a, la

c şi nu gii

cum cide i, şi itorii

ordie,


astfel că vom vedea cardinali ridicându-se împotriva cardinalilor şi episcopi ridicându-se împotriva altor episcopi. Preoţii care mă vor sluji plini de iubire vor fi dispreţuiţi şi atacaţi de ceilalţi; bisericile şi altarele vor fi jefuite şi Biserica va fi plină de cei care acceptă compromisurile, iar diavolul va împinge pe mulţi preoţi şi multe suflete consacrate lui Dumnezeu să nu Îl mai slujească pe Domnul. Diavolul se va înverşuna mai ales împotriva acestor suflete consacrate [prin jurământ monastic] lui Dumnezeu. Perspectiva pierderii atâtor suflete este cauza tristeţii mele. Dacă păcatele vor creşte în număr şi în gravitate, nu va mai fi iertare pentru ei.”

Însuşi Papa Ioan Paul al II-lea a dat în Germania, în noiembrie 1980, în cadrul unui interviu ce a fost publicat în revista Stimme des Glaubins, un răspuns mai mult decât semnificativ, care trădează în ultimă instanţă lipsa lui de respect faţă de Fecioara Maria, la întrebarea dacă nu era mai bine să dezvăluie public în 1960, aşa cum i s-a cerut de către Fecioara Maria, cel de-al treilea secret de la Fatima: „Dată fiind importanţa conţinutului său, predecesorii mei au luat în mod diplomatic decizia de a amâna publicarea secretului pentru a nu încuraja forţele comuniste să facă anumite mişcări. Pe de altă parte, ceea ce urmează să vă spun ar trebui să fie de ajuns pentru toţi creştinii: dacă există un mesaj în care este scris că oceanele vor inunda suprafeţe întregi de uscat şi că, la un moment dat, milioane de oameni vor muri, este de la sine înţeles că nu este de dorit să se publice un astfel de text.”

În sfârşit, Părintele Malachi Martin, care a fost o vreme un apropiat al Vaticanului şi unul dintre puţinii care au avut acces la textul celui de-al treilea secret de la Fatima, sub jurământul confidenţialităţii, a dezvăluit totuşi, unele lucruri despre acest secret întreţinut de voinţa politică a papalităţii. Iată ce spune el: „În 1917, trei copii au afirmat că au văzut-o pe Fecioara Maria, aceasta transmiţându-le anumite mesaje specifice pentru creştini şi pentru Papă, mesaje mai mult decât îngrozitoare despre pedeapsa dumnezeiască pentru omenire. Ele preveneau oamenii cu privire la o mare nenorocire care se va abate asupra lor în cazul în care vor continua să păcătuiască. Au fost trei revelaţii divine, însă ultima a rămas secretă, nefiind încă dezvăluită oamenilor, dar fiind consemnată pe o coală de hârtie. [Când mă aflam în preajma lui Ioan al XXIII-lea] această coală de hârtie era păstrată într-o cutie aşezată pe şemineul apartamentului privat în care locuia Papa la Roma. Fatima a devenit un loc foarte important deoarece Fecioara Maria a prevestit anumite evenimente care vor afecta bunăstarea Sfântului Scaun şi a Bisericii Catolice. Ioan Paul al II-lea a

manifestat la început o mare devoţiune faţă de Fatima şi faţă de Fecioara Maria în ipostaza sa de Maica Domnului de la Fatima. Astfel, el a propovăduit mesajul ei, care era «pocăiţi-vă pentru păcatele voastre şi întoarceţi-vă la Dumnezeu!» Însă în cele din urmă, el nu şi-a menţinut atitudinea şi s-a îndepărtat […] sub pretextul că mesajul secretului este foarte apocaliptic. [Fecioara Maria] prevesteşte [în cadrul celui de al treilea secret] că vor fi războaie, boli, că naţiuni întregi vor dispărea, că vor fi trei zile de beznă, că se vor declanşa epidemii care vor şterge într-o singură noapte ţări întregi de pe hartă şi că mari suprafeţe de uscat vor fi înghiţite de ape sau devastate de tornade şi de furtuni.”

Cu altă ocazie, Părintele a declarat următoarele: „Secretul de la Fatima este legat de dezlănţuirea forţelor naturii ca un răspuns al acesteia la distrugerile şi fărădelegile la care s-a dedat rasa umană. Însă ceea ce v-am spus nu este esenţa celui de-al treilea secret de la Fatima. Adevărata esenţă depăşeşte orice imaginaţie. Se face, într-adevăr, referire la cele 3 zile de beznă. Întreaga planetă va fi cuprinsă de tenebre. Foc va cădea din cer şi va transforma oceanele în vapori. Ultimul Papă va cădea sub stăpânirea lui Satan. Pământul va fi zguduit. Mii de oraşe şi de oameni vor fi luaţi de ape, de tornade şi de furtuni. Vor fi epidemii care vor decima într-o singură noapte populaţiile unor ţări întregi. Vor fi, de asemenea, trei zile de beznă (întunericul şi tulburarea vor cuprinde, totodată, şi minţile multora), zile în care va fi foarte periculos să te afli afară. Iar toate acestea nu se vor petrece peste o sută de ani, nici peste cincizeci, nici peste treizeci.Întreaga planetă va fi afectată, toate religiile, toate rasele, toate regiunile, fără excepţie.”

Tot Părintele Malachi Martin este cel care ne-a mai dat în 2007 o informaţie capitală: „Marele factor declanşator va fi în cer, pe bolta cerească. Fiţi atenţi la bolta cerească... Semnul Fecioarei va apărea pe cer, şi aceasta se va petrece în curând, în următorii zece-douăzeci de ani. Va fi un şoc pentru toată lumea. Semnul Fecioarei va arăta că Dumnezeu există, ajutându-i pe cei care au o credinţă ezitantă, oscilantă. Însă nu îi va converti pe aceia care nu cred în nimic. Prin urmare, atunci când veţi vedea într-o zi de primăvară un semn pe cer (ca o auroră boreală), atunci va începe totul...”

Cu toate aceste previziuni sumbre, noi sperăm că pedeapsa divină cumplită şi totodată pe deplin meritată de întreaga omenire poate fi abătută, în al doisprezecelea ceas, prin întoarcerea cât mai grabnică a oamenilor la Dumnezeu.

Spiritualitate

asistapurtaFiuluinima

O astEmmnăscuLa vâşi apo1802ani.Îns-ar fIoan

Annalevitapăzitkilomau focâtevi-a fointrastrupu

ViziuIisus filmu

Vă ofsfintePatimjudec

N

p. 154

P

umeroşi dăruire tmeditaţii

at la momentuat ani în şir pe ui lui Dumneza lor ardea ca

tfel de fiinţă bmerich, călugărut în Flamske,ârsta de 9 ani oi cu Iisus şi F. Stigmatele an fiecare zi defi aflat alături Paul al II-lea.

a Catherine Ema în mod frecvor, care îi era

metri distanţă. ost: „Lăsaţi-măva săptămâni dost deschis mose în putrefacţul ei nu avea n

unile ei au fosCristos, care

ul Patimile lui

ferim în contie în care ne sumile Domnulucat şi condamn

N

Patimile l

Prof.

mistici creştintotală şi iubireile lor patimil

ul Învierii Saletrupul lor stigeu în timpul ro flacără ce p

binecuvântată riţă a Ordinulu, în Westfalia,a avut primeleFecioara Mariau apărut pe tre vineri ea retrde el.A fost s

.

merich avea cvent, era transvizibil aproapA murit în ană să mor împrde la moartea ormântul, s-a dţie, avea un ch

niciun fel de m

t adunate în ca fost sursa d

i Cristos realiz

nuare fragmenunt dezvăluite ui Iisus Cristosnat Iisus.

lui Cristo

Paul Matei -

ni pentru caree de Dumnezele Domnului Ie în glorie. Mugmatele, rănilerăstignirii salepurifică totul iu

a fost Anna Cui Sfântului A, în data de 9 se viziuni, cu înia. Şi-a începurupul său la vârăia patimile luanctificată în

apacitatea de portată de cătpe în permanenul 1824. Ultimreună cu Iisus sa, când din odescoperit că thip senin de om

miros specific

artea Patimilee inspiraţie a czat de către M

nte din viziunaspecte mai p

s: modul nedre

s

- Bucureşti

e viaţa a însemu au retrăit înisus Cristos şiulţi dintre ei ae care i s-au fă, în timp în ceubirea cristică

Catherine Augustin. Ea sseptembrie 17ngerul său păz

ut noviciatul înârsta de 39 de ui Iisus, ca şi anul 2004 de

a citi gânduriltre îngerul săuenţă, la mii de mele sale cuvipe cruce.” La

ordinul autorittrupul său nu m care doarmcadaveric.

e Domnului nocelebrului

Mel Gibson.

nile acestei fempuţin cunoscutept în care a fo

Spir

mnat i au

au ăcut e ă.

-a 774. zitor n anul

cum Papa

le, u

inte a tăţilor

me,

ostru

mei te din

fost

Mijlobun Imedcare pesteoraşucare dupăduşmdovaînfumpopotoateîl duşasigucalomar fi fIisus,foart

Cu tolui Cdintr

ritualit

oacele folositsfârşit planu

diat ce Iisus a fde-ndată au î

e tot […] Mesaului pentru a curmau să ia pă toţi cei desprmani ai acestui

dă posibilă şimuraţi […] peorului, abia aşe hanurile să gşmănesc pe Dura că vor fi pmnii ridicole, făcut o anche, cu excepţia, fte multe ori le-

oate acestea, dCaiafa, însoţiţi re acei negusto

ate

Lohan

e de inamiciirile împotrivfost prins, au f

început pregătagerii au fost convoca memparte la procere care ştiau cia, dorind ca ei să îi aducă îne care Iisus deşteptau să se rgăsească acele

Domnul nostru,prezenţi la prodespre care s

etă, nimic nu afireşte, a acel-a respins El î

duşmanii lui Ide scribii şi f

ori pe care Do

nul nr. 16,

i lui Iisus penva acestuia

fost înştiinţaţtirile. Curândtrimişi în difebrii Consiliul

es. […] Înalţii că sunt cei maei să adune mnaintea consil

eseori i-a dezaprăzbune. Ei s-ae persoane de, cumpărându

oces. Însă, cu eigur s-ar fi do

ar fi putut să i lor acuzaţii prînsuşi în sinag

Iisus s-au grăbfariseii din Ieromnul nostru

martie 20

ntru a-şi duce

ţi Ana şi Caiafd confuzia stăperitele părţi alui, scribii şi toprelaţi au trim

ai înverşunaţi martorii şi oricliului. Saduchaprobat în faţaau repezit prinespre care ştiau-i pentru a seexcepţia câtorovedit false dase reproşeze

rosteşti pe cargogă.

bit spre tribunrusalim şi de mi-a gonit din

011

la

fa, pânea le oţi cei mis

ce eii

a n au că e rva acă s-lui

re de

nalul mulţi


Templu, precum şi de învăţaţii înfumuraţi pe care i-a redus la tăcere în faţa poporului, şi chiar de către unii dintre cei ce nu i-au putut ierta umilirea faptului de a fi fost dovediţi în disputa din Templu pe care au avut-o pe când El avea vârsta de doisprezece ani. Acolo se mai afla şi o masă destul de mare de oameni compusă din acei păcătoşi care nu s-au căit şi pe care a refuzat să-i tămăduiască, din cei care au căzut din nou în păcat şi cărora bolile le-au revenit, din tineri de lume pe care nu i-a primit drept discipoli, din avarii pe care i-a înfuriat pentru că a făcut astfel încât banii pe care aceştia sperau să îi obţină să ajungă să fie daţi drept pomană. Alţii erau cei cărora le-a vindecat prietenii şi care astfel au fost dezamăgiţi, pentru că se aşteptau să le moştenească averile, desfrânaţi cărora le-a convertit victimele şi alte personaje josnice ce şi-au câştigat averile pe seama patimilor celor aflaţi la putere.

Toţi aceşti soli ai lui Satan erau furioşi împotriva a tot ceea ce este sfânt, şi în consecinţă plini de o ură de nedescris împotriva Sfântului Sfinţilor. Pe ei îi stârnea duşmanii Domnului nostru şi îi aduna în jurul palatului lui Caiafa, să aducă mărturie mincinoasă şi să încerce să arunce oprobiul asupra Mielului cel fără de pată, care a luat asupra Sa păcatele omenirii, primind această greutate pentru a-l împăca pe om cu Dumnezeu. […] Mulţi dintre cei cu intenţii bune însă cu caracterul slab şi şovăitor au căzut pradă ispitei şi şi-au pierdut credinţa. Într-adevăr, numărul celor care au continuat să creadă a fost foarte mic. Lucrurile erau atunci cam la fel cum sunt şi astăzi.Oamenii doreau să-l slujească pe Dumnezeu atâta timp cât alţii nu se opuneau, dar se ruşinau de cruce dacă aceasta era batjocorită de ceilalţi. Unii însă au fost atinşi de liniştea pe care Domnul nostru o arăta în plină suferinţă, şi aceştia s-au îndepărtat tăcuţi şi trişti.

Atmosfera subtilă a acelei nopţi Mii de spirite malefice se adunau din toate părţile ispitind oamenii mai întâi cu un păcat, apoi cu altul. Părea ca şi cum s-ar fi descris porţile iadului, iar Satan se străduia cu disperare şi îşi aduna energiile pentru a spori greutatea nedreptăţilor pe care Mielul cel fără de pată le-a luat asupra sa. Îngerii oscilau între bucurie şi durere. Ei doreau din toată inima să cadă în faţa tronului lui Dumnezeu şi să obţină permisiunea de a-l ajuta pe Iisus, însă în acelaşi timp erau plini de uimire, neputând decât să slăvească minunea justiţiei şi îndurării divine ce a existat în Ceruri din toate timpurile şi care acum urma să se împlinească, deoarece îngerii cred, la fel ca noi, în Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Creatorul Cerurilor şi Pământului, şi în Iisus Hristos, unicul său Fiu.

Iisus în faţa lui Ana Ana era încântat că Domnul nostru este adus în faţa sa şi îi aştepta sosirea cu nerăbdare. Expresia feţei sale era dintre cele mai respingătoare, căci în fiecare trăsătură a chipului său se putea vedea atât bucuria infernală pe care o resimţea cât şi întreaga viclenie şi duplicitate a inimii sale. El conducea un fel de tribunal instituit cu scopul de a-i cerceta pe cei acuzaţi că propovăduiesc învăţături false şi care, dacă erau condamnaţi, urmau să fie duşi în faţa Marelui Preot.

[…] Iisus a stat în faţa lui Ana.Arăta obosit şi lipsit de puteri.Veşmintele îi erau acoperite de noroi, mânile îi erau legate, capul plecat şi nu scotea niciun cuvânt.

Ana: Este posibil ca tu să fii Iisus din Nazaret? Unde îţi sunt discipolii, unde sunt numeroşii tăi adepţi? Unde îţi este împărăţia? […]Autorităţile, presupun, au descoperit că era timpul să pună capăt comportamentului tău lipsit de respect faţă de Dumnezeu şi faţă de preoţii săi, precum şi a nerespectării sabatului. […] Eşti tăcut! Vorbeşte, instigator la revoltă ce eşti! Nu ai consumat tu Mielul Pascal într-un mod nelegiuit, la un mod nepotrivit? Nu doreşti tu să aduci învăţături noi? Cine ţi-a dat dreptul de a propovădui?Unde ai studiat?Vorbeşte, care sunt credinţele religiei tale?

Atunci, Iisus şi-a ridicat capul şi, privind spre Ana, a spus: «Eu am vorbit pe faţă lumii; întotdeauna am învăţat în sinagogă şi în templu, unde se adună toţi evreii şi nu am spus nimic în ascuns. Pentru ce mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei care M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, ei ştiu ce am spus.»

Spiritualitate


Ana se înfurie şi mai tare când văzu dispoziţia liniştită a lui Iisus şi, întorcându-se spre martori, le ceru să-şi formuleze acuzaţiile. Toţi au început să vorbească în acelaşi timp: «S-a autoproclamat rege; spune că tatăl său este Dumnezeu, că fariseii sunt o generaţie adulteră. Instigă poporul la revoltă; tămăduieşte bolnavii în ziua de sabat cu ajutorul diavolului. […] Lasă să i se spună Fiul lui Dumnezeu; spune că este trimisul lui Dumnezeu; profeţeşte distrugerea Ierusalimului. Nu ţine post; mănâncă în compania păcătoşilor, a păgânilor şi a cârciumarilor şi se însoţeşte cu femei de moravuri uşoare. […] Seduce oamenii prin cuvinte cu dublu înţeles .» Ana dădu poruncă să i se aducă un pergament[…]. Pe acesta el scrise cu litere mari o serie de cuvinte şi fiecare cuvânt exprima câte o acuzaţie dintre cele ce I-au fost aduse Domnului nostru. Îl înfăşură şi îl aşeză apoi într-un tub pe care I-l dărui spunând plin de dispreţ: «Iată sceptrul împărăţiei tale; conţine titlurile şi privilegiile pe care le meriţi, precum şi dreptul pe care îl ai la tron. Du-le în faţa marelui preot, pentru ca el să-ţi recunoască demnitatea regală şi să te trateze aşa cum trebuie. Leagă mâinile acestui rege şi du-l în faţa Marelui Preot.»

Iisus înaintea lui Caiafa Chipul lui Caiafa era de o solemnitate dusă până la extrem, însă gravitatea era însoţită de semne evidente de furie prost disimulată şi de intenţii sinistre.

Abia că ajunsese în camera în care se adunase consiliul iar Caiafa strigă: «Ai sosit, în sfârşit, duşman al lui Dumnezeu ce eşti, blasfemiatorule!» Caiafa folosi un limbaj abject, iar arcaşii îl loviră din nou pe Domnul nostru. […] Caiafa […] începu încă şi mai furios decât fusese Ana şi îi adresă o mie de întrebări una după alta, însă Iisus rămase înaintea lui tăcut şi cu privirea aplecată în pământ. Arcaşii au încercat să-l facă să vorbească prin lovituri repetate, iar un copil plin de răutate îi atinse buzele cu degetul mare, provocându-l în batjocură să-l muşte. Apoi au fost chemaţi martorii. Cei dintâi au fost cei de condiţie inferioară, ale căror acuzaţii erau la fel de incoerente şi lipsite de consistenţă ca şi cele rostite în tribunalul lui Ana, iar cu aceştia nu s-a putut face nimic. De aceea, Caiafa se întoarse către martorii principali, fariseii şi saducheii ce se adunaseră din toate colţurile ţării. […] expresia feţelor şi comportamentul le trădau invidia şi furia virulentă ce le cuprinsese inimile. Ei repetau aceleaşi acuzaţii la care el răspunsese de atâtea ori: «Că a tămăduit bolnavii, că a scos diavolii din oameni cu ajutorul diavolilor, că a profanat sabatul, că i-a stârnit pe oameni la revoltă, că i-a numit pe farisei năpârci şi adulteri, că a prezis distrugerea Ierusalimului, că s-a însoţit cu crâşmari şi păcătoşi, că a

adunat oamenii şi s-a proclamat rege, profet şi Fiu al lui Dumnezeu.»

În acest fel i-a distorsionat şi interpretat cuvintele pe care le-a rostit, sfaturile pe care le-a oferit şi pildele prin intermediul cărora şi-a făcut înţelese poveţele, dându-le aspectul unor fărădelegi. Martorii nu se puteau pune de acord în declaraţiile lor […] contrazicându-se unii pe alţii. S-a constatat că era practic imposibil să se dovedească măcar un cap de acuzare, iar martorii se părea că ies în faţă mai degrabă cu scopul de a-l insulta pe Iisus decât de a demonstra adevărul spuselor lor. […] Caiafa şi câţiva din membrii consiliului său au început să îi adreseze întrebări lui Iisus şi să îşi bată joc de răspunsurile Sale. Toate acestea erau însoţite de lovituri aplicate de slugile celor de faţă, iar Domnul nostru nu ar fi putut să reziste unui astfel de tratament dacă nu ar fi fost ajutat de sus. Mânia lui Caiafa era de nedescris, deoarece tratamentul brutal de care avusese parte Iisus, răbdarea Sa divină, precum şi neconcordanţele dintre spusele martorilor începeau să lase o impresie puternică asupra asistenţei. Se auziră câteva şoapte de dezaprobare, iar inimile unora erau atât de înduioşate încât nu îşi puteau cenzura vocea conştiinţei. Soldaţii au părăsit încăperea sub pretextul unei indispoziţii, însă de fapt erau copleşiţi de ce simţeau. […] Caiafa îşi înălţă mâinile şi exclamă plin de mânie: «Îţi cer în numele Dumnezeului cel Viu să ne spui dacă eşti Hristosul, Mesia, fiul lui Dumnezeu cel Viu»?

Urmă o mică pauză solemnă. Apoi, Iisus, cu o voce majestuoasă şi supraomenească, răspunse: «Tu ai spus-o. Cu toate aceste, îţi spun că-l vei vedea pe Fiul Omului stând de-a dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii din Ceruri». Pe când Iisus rostea aceste cuvinte, mi se părea că văd că-l înconjoară o lumină strălucitoare.Cerurile se deschiseră deasupra capului său. L-am văzut pe Tatăl etern, însă cuvintele scrise de om cu pana nu pot descrie vederea intuitivă care mi s-a acordat. De asemenea, am văzut îngerii şi rugăciunile celor drepţi înălţându-se la tronul lui Dumnezeu. În aceeaşi clipă am văzut abisul iadului deschis la picioarele lui Caiafa asemenea unui meteor aprins. Acesta era plin cu diavoli înspăimântători. Doar un văl subţire părea că îl desparte pe Caiafa de flăcările întunecate. Puteam vedea furia demoniacă ce îi copleşea inima şi mi se părea că întreaga casă arată asemenea iadului. În clipa în care Domnul nostru pronunţa cuvintele solemne: «Eu sunt Hristosul, Fiul Dumnezeului cel Viu» iadul se cutremură dintr-o extremitate în alta, iar apoi izbucni şi îi umplu pe toţi cei ce se aflau în locuinţa lui Caiafa cu o ură sporită împotriva Domnului nostru. […] Disperarea şi

Spiritualitate


furia pe care le produseră în iad aceste cuvinte mi-au fost arătate sub aparenţa a mii de figuri înspăimântătoare. […] Apoi, Caiafa se ridică şi, îmboldit de Satan, îşi apucă poalele mantiei, o găuri cu cuţitul şi o sfâşie de la un capăt la altul exclamând în acelaşi timp cu voce tare: «A hulit, ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum că aţi auzit blasfemia: care este părerea voastră?» Toţi cei prezenţi se ridicară şi exclamară cu o răutate uluitoare: «Este vinovat; să plătească imediat cu moartea!» Pe tot parcursul acestei scene îngrozitoare, diavolii erau într-o stare extrem de agitată. Aceştia păreau că deţin controlul deplin nu numai asupra duşmanilor lui Iisus, ci şi a adepţilor şi a ucenicilor lui laşi. Mi se părea că puterile întunericului şi-au proclamat victoria împotriva luminii, iar puţinii spectatori cărora încă le mai licărea puţină lumină în inimă erau atât de consternaţi încât, acoperindu-şi capetele, au plecat de îndată.

Apoi, Marele Preot s-a adresat arcaşilor, spunând: «Las pe mâinile voastre pe acest rege. Oferiţi hulitorului privilegiile pe care le merită.»După aceste cuvinte se retrase împreună cu membrii consiliului.

Iisus în închisoarea subterană Când Domnul nostru a pătruns în închisoare, El s-a rugat cu ardoare ca Tatăl Său Ceresc să primească tot ceea ce a suferit şi era pe cale să sufere ca un sacrificiu expiator, nu numai pentru călăii Săi, ci totodată pentru toţi cei care în epocile viitoare vor avea parte de chinuri de felul celor pe care era pe cale să le îndure.

Duşmanii Domnului nostru nu i-au permis acestuia nicio clipă de răgaz, nici măcar în această închisoare jalnică, ci l-au legat de un stâlp ce se afla în mijlocul încăperii, însă neîngăduindu-i să se sprijine de acesta, cu toate că era vlăguit de pe urma modului în care a fost tratat, de greutatea lanţurilor şi a numeroaselor căzături, încât abia că se mai putea ţine pe picioarele sale umflate şi pline de răni. Nu s-au oprit o clipă să nu-l jignească, iar când primii au obosit, alţii le-au luat locul.

Procesul de dimineaţă Caiafa, Ana, bătrânii şi scribii s-au adunat dimineaţa în sala mare a tribunalului, pentru a conduce un proces legal, din moment ce întâlnirile din timpul nopţii nu erau conforme legilor şi nu puteau fi considerate decât din perspectiva unor audienţe preliminare. […] Membrii consiliului au început în grabă şedinţa. Aceştia au doreau să îl condamne pe Iisus la moarte imediat, însă Nicodim, Iosif şi alţii s-au opus […] evidenţiind

totodată că niciun criminal nu poate fi condamnat pentru crime ce nu au fost dovedite şi că în cazul de faţă martorii s-au contrazis unii pe alţii. […] Marele Preot merse până acolo încât să excludă din consiliu acei membri care îi erau favorabili lui Iisus chiar şi în cel mai mic grad […] Caiafa ceru apoi soldaţilor să îl aducă imediat pe Iisus şi să pregătească tot ce trebuie pentru a-l duce în faţa lui Pilat imediat ce el va fi pronunţat sentinţa. […] Când trecu prin mijlocul mulţimii deja adunate în faţa casei, Iisus părea asemenea unei victime duse la sacrificiu. Chipul îi era desfigurat de la loviturile primite, iar veşmintele îi erau murdare şi rupte. Însă priveliştea suferinţelor Sale, departe de a trezi un sentiment de compasiune în inimile de piatră ale evreilor, pur şi simplu îi dezgustă şi le spori mânia. Într-adevăr, mila era un sentiment pe care sufletul lor crud nu îl cunoştea. […] Preoţii evrei erau puţin nemulţumiţi pentru faptul că erau obligaţi să se folosească de guvernatorul roman pentru confirmarea deciziei lor, însă acest fapt era necesar, din moment ce ei nu aveau voie să condamne persoanele decât în chestiuni referitoare la religie şi la Templu, şi nu puteau da o sentinţă de condamnare la moarte. Ei doreau să dovedească faptul că Iisus era un duşman al împăratului, acuzaţie ce ţinea de jurisdicţia lui Pilat.

Iisus înaintea lui Pilat Când Pilat a văzut intrând procesiunea aceea agitată şi şi-a dat seama cât de ruşinos şi-au tratat cruzii Farisei prizonierul, s-a ridicat şi li s-a adresat acestora pe un ton dispreţuitor […]: «Pentru ce aţi venit aşa de devreme? De ce l-aţi maltratat în modul acesta ruşinos pe acest prizonier? Nu vă puteţi abţine să nu-i executaţi pe răufăcătorii voştri înainte de a fi judecaţi?» […] «Ce acuzaţii aduceţi împotriva acestui om?»,

«Dacă nu era un răufăcător nu l-am fi adus înaintea ta» au declarat preoţii ursuzi. «Luaţi-l şi judecaţi-l după legea

Spiritualitate


voastră» le-a zis Pilat. «Ştii bine că nu este potrivit pentru noi să condamnăm pe cineva la moarte» au spus aceştia. Duşmanii lui Iisus erau plini de furie, vroiau ca procesul să se termine iar victima să fie executată cât mai repede, pentru a se putea pregăti de sacrificarea Mielului Pascal, aceşti nenorociţi nedându-şi seama că cel pe care-l târâseră în faţa unui judecător idolatru (în a cărui casă nu intrau de frica de a nu se murdări) era însuşi Mielul de Paşte pe când celălalt era numai umbra lui. […] Scopul lor principal era de a-l face pe Pilat să creadă că Iisus era liderul unei conspiraţii împotriva împăratului, pentru a-l condamna la moarte ca rebel. Ei erau neputincioşi în asemenea cazuri, fiindu-le permis să judece numai cazuri de ofense religioase. Pilat nu a fost impresionat de primele acuzaţiile proferate de preoţi şi de martorii mincinoşi pe care aceştia i-au adus în faţa sa. Ultima dintre acuzaţii – aceea că Iisus dorea să fie numit împărat a avut un oarecare efect asupra lui Pilat. [...] Pilat nu era doar superstiţios, ci şi extrem de slab la minte şi susceptibil. [...] Ştia perfect că profeţii evrei prevestiseră cu mult timp în urmă venirea în mijlocul lor a Unsului lui Dumnezeu, a Salvatorului, a Mântuitorului şi că mulţi dintre oameni credeau cu tărie în asta. [...] El auzise adesea despre tradiţiile care îl priveau pe Mesia şi împăratul evreilor [...], evrei care aşteptau un împărat puternic şi viguros. [...] Ideea evreilor de a-l acuza pe amărâtul pe care i-l aduseseră în faţă, că s-ar fi pus pe sine însuşi ca împărat al evreilor, îi părea desigur, absurdă; dar cum duşmanii lui Iisus îi aduseseră aceste acuzaţii ca probe ale trădării împotriva împăratului, el s-a gândit să-L interogheze personal în legătură cu acele acuzaţii. «Eşti tu împăratul iudeilor?» a întrebat Pilat privindu-l pe Domnul nostru şi incapabil să-şi stăpânească surprinderea faţă de expresia divină a chipului Său. […] Iisus a răspuns: «Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta. Dacă ar fi împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor; dar acum împărăţia Mea nu este de aici. Da. Eu sunt Împărat. Eu pentru asta m-am născut şi am revenit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este în adevăr ascultă glasul meu.» Răspunsurile lui Iisus, deşi depăşeau mult capacitatea de înţelegere a lui Irod, i-au arătat că nu reprezenta un pericol pentru Imperiul roman. Aşa că el li s-a adresat din nou Marilor preoţi pe terasă: «Nu îi găsesc nicio vină». Şi aflând de la preoţi că Iisus este din Galilea i-a trimis pentru judecată la regele Irod al Galileei, ce se afla în acele zile în Ierusalim.

Irod fusese anunţat de către Pilat, înainte ca preoţii şi Isus să-i fie înfăţişaţi, că în urma audierii nu îi găsise nicio vină lui Iisus.

El a considerat potrivit să nu dea nici el o altă sentinţă. Irod nu şi-a pierdut din vedere scopurile politice. El era hotărât să nu îl condamne pe Domnul nostru, atât pentru că în prezenţa lui trăise o senzaţie ascunsă şi nedefinită de groază, cât şi din cauza remuşcării pe care o mai simţea la gândul că ordonase moartea lui Ioan Botezătorul, ca să nu mai vorbim de faptul că îi detesta pe Marii Preoţi, care nu îi permiseseră să ia parte la sacrificii din cauza legăturii sale adulterine cu Irodiada.

Iisus înaintea lui Irod Dar principalul motiv al hotărârii de a nu-l condamna pe Iisus era acela că îşi dorea să se revanşeze faţă de Pilat pentru curtoazia sa şi se gândea că cea mai potrivită răsplată ar fi aceea de a-i respecta decizia şi de a fi de acord cu opinia lui. Dar cu Iisus a vorbit în cel mai dispreţuitor mod şi întorcându-se către gărzile şi servitorii care îl înconjurau, şi care erau cam în număr de trei sute, a spus: «Luaţi-l pe acest nechibzuit de aici şi daţi-i ce i se cuvine. Este mai degrabă nebun decât vinovat de vreo crimă.»

Când Marii Preoţi şi ceilalţi duşmani ai lui Iisus au înţeles că Irod era hotărât să nu cedeze dorinţelor lor, au trimis emisari în acea parte a cetăţii numită Acre, care era locuită în principal de farisei, pentru a le spune că trebuie să se adune în jurul palatului lui Pilat pentru a forma o mulţime şi i-a mituit pentru a crea agitaţie şi a cere condamnarea Domnului nostru. Mai mult, ei au trimis agenţi secreţi pentru a-i speria pe oameni şi a-i ameninţa cu răzbunarea divină dacă nu cer cu insistenţă execuţia lui Iisus, pe care l-au numit un blasfemiator sacrileg. Acestor agenţi li s-a poruncit de asemenea să-i sperie pe oameni sugerându-le că dacă Iisus nu va fi omorât, el va trece de partea romanilor, îi va asista în exterminarea neamului iudaic, pentru că la aceasta s-ar fi referit El atunci când vorbise despre împărăţia ce va veni.

Ei au încercat să răspândească şi în alte zone ale cetăţii zvonul că Irod l-ar fi condamnat, dar că este, de asemenea, nevoie ca oamenii să îşi experime dorinţa, susţinătorii lui fiind oameni de temut. Căci dacă ar fi fost eliberat El s-ar fi alăturat romanilor, ar fi creat agitaţie în ziua festivalului şi s-ar fi răzbunat în cel mai crud mod.Unii dintre ei au răspândit zvonuri contradictorii şi alarmante pentru a stârni oamenii şi a provoca o revoltă. În acest timp alţii împărţeau bani soldaţilor, cumpărându-i pentru a-l maltrata pe Iisus şi a-i provoca moartea, pe care erau nerăbdători să o vadă petrecându-se cât mai repede cu putinţă, de teamă că Pilat l-ar putea achita. În timp ce fariseii se ocupau cu asta, Binecuvântatul nostru Mântuitor era supus la cele mai mari atrocităţi de către soldaţii

Spiritualitate


brutali cărora Irod li-l predase şi care îl batjocoreau ca pe un nebun.

Iisus înfăţişat din nou lui Pilat Preoţii, sperând că vor reuşi să-l convingă pe Pilat de vinovăţia lui Iisus, l-au dus din nou în faţa lui, pe un drum ocolit, pentru ca emisarii să aibă timp să agite populaţia. Pilat nu a cedat presiunilor şi şi-a menţinut hotărârea de a nu-l condamna la moarte pe Iisus.

Cel mai slab şi mai nehotărât dintre judecători, Pilat, repetase de trei ori mişeleştile cuvinte: «Nu îl găsesc vinovat de nicio crimă: îl voi pedepsi deci şi îl voi elibera» la care evreii continuaseră să răspundă: «Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!» Dar el era hotărât să respecte decizia de a nu-l condamna pe Domnul nostru la moarte şi a ordonat să fie biciuit potrivit obiceiului roman.

După ce Iisus a fost biciuit şi supus la tot felul de atrocităţi de către călăii săi El a fost încoronat în batjocură cu o coroană de spini şi a fost dus din nou la Pilat, de unde preoţii şi o mare parte a mulţimii încă nu plecaseră. Ura Marilor Preoţi şi a susţinătorilor acestora a crescut, la vederea lui Iisus şi au strigat: «Omoară-l; Răstigneşte-l». «Nu sunteţi mulţumiţi?» a spus Pilat. «Pedeapsa pe care a primit-o este, fără îndoială suficientă pentru a-L vindeca de dorinţa de a se mai declara împărat.» Dar ei strigau şi mai tare, iar

mulţimea s-a alăturat strigătului: «Răstigneşte-l, Răstigneşte-l!» Atunci Pilat a pus să sune din trompetă pentru a cere linişte şi a spus «Voi luaţi-l şi răstigniţi-l, căci eu nu-i găsesc vreo vină». «Noi avem o lege, iar după legea aceasta el trebuie să moară», au replicat preoţii «pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu». Aceste cuvinte au trezit temerile lui Pilat [...] Pilat era de-a dreptul copleşit de nelinişte şi nesiguranţă. [...] A aruncat o privire formei sfârtecate şi însângerate dinaintea lui şi a exclamat pentru sine: «Este posibil ca acesta să fie fiul lui Dumnezeu?» Apoi s-a întors către Iisus şi l-a conjurat să-i spună dacă el era Dumnezeu, dacă era împăratul promis evreilor, unde era împărăţia sa şi cărei clase de zei aparţinea. Eu pot reda doar sensul cuvintelor lui Iisus, dar acestea erau solemne şi grave. El i-a spus că «împărăţia sa nu era din lumea aceasta» şi în plus a vorbit cu hotărâre despre numeroasele crime ascunse care pângăreau conştiinţa lui Pilat. L-a avertizat în legătură cu soarta îngrozitoare care îl aşteaptă dacă nu se pocăieşte; iar în cele din urmă a spus că El însuşi, Fiul Omului, va veni în ziua finală, să-l judece aşa cum se cuvine. Cuvintele lui Iisus l-au speriat şi l-au înfuriat pe Pilat; el s-a întors la balcon şi a repetat că îl va elibera pe Iisus, dar ei au strigat: «Dacă dai drumul omului acestuia nu eşti prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine împărat este împotriva Cezarului». Alţii au spus că îl vor pârî Împăratului pentru a le fi stricat festivalul; că trebuie să se hotărască pe dată, pentru că ei erau obligaţi să fie la Templu până la orele zece ale serii. Strigătul «Răstigneşte-L! Răstigneşte-L» răsuna de peste tot; reverbera până şi de pe acoperişurile plate ale caselor de lângă forum, unde erau adunaţi mulţi oameni.Pilat a văzut că toate eforturile sale erau zadarnice şi că nu putea influenţa gloata furioasă. Strigătele şi injuriile acesteia erau asurzitoare, iar el a început să se teamă de o revoltă. Astfel că a luat apă şi s-a spălat pe mâini în faţa mulţimii, spunând: «Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră».Un strigăt înfricoşător şi unanim a venit din partea mulţimii compacte, strânse din toate regiunile Palestinei: «Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri». În ciuda convingerii sale asupra nevinovăţiei lui Iisus, josnicul şi mizerabilul judecător nu s-a jenat să spună că la rândul său considera decizia Marilor Preoţi ca una corectă şi că în consecinţă va pronunţa condamnarea prin aceste cuvinte: «Îl condamn pe Iisus din Nazaret, Împăratul evreilor, la răstignire». Pilat a scris apoi sentinţa, iar cei ce stăteau în spatele lui au copiat-o de trei ori. Cuvintele pe care le scrisese difereau de cele pe care le pronunţase; vedeam clar că mintea sa era îngrozitor de agitată – un înger al mâniei a apărut pentru a-i conduce mâna. Esenţa sentinţei scrise era aceasta: «De teama

Spiritualitate

unei Preoţvehemderanlegileneîntcum cevreiÎn finCristtrium

ÎnvieAm vpurtasclipeatins unitepiciodivinacop

În acse dinprecuşi cumavea care balaucare înainmai îMântispitimult cuvinstrividemoexactmi-a

Atuncridicâar fi fîngerfulgedreaps-au

p. 160

revolte, am foţi, ale Sanhedmenţă moartenjarea ordiniie. L-am încredtemeiate. Am fcă aş încurajailor prin refuznal vă prezentăos, aşa cum i-

mf al vieţii şi a

erea Domnuluvăzut sufletul Mau veşminte deea precum soatrupul Sfânt i

e şi au devenit arele, iar trupitatea Lui, s-aerit. Întreaga

ceeaşi clipă amn adâncul pămum un şarpe şm ar fi vrut săun cap de omera agăţat un

urului, iar cu monstrul a di

nte de Înviere şînainte încercâtuitorului. Aceise pe părinţii mai înfricoşă

ntele profeticei capul Şarpelonstreze victort în momentul dispărut şi im

ci am văzut trându-se şi l-afost un materir în haine de rer, a intrat în mptă şi s-a aşezaruncat la pă

ost nevoit să mdrinului şi ale pea lui Iisus dini publice şi dedinţat lor pe Iifăcut asta de ta revoltele şi aul dreptului loăm momentul-a fost revelat asupra morţii ş

ui nostru Mântuitoruluie războinici. Earele în miezuintrând în el, iuna. Atunci l-

pul Mântuitora ridicat şi şi-apeşteră era lu

m văzut un momântului de sui şi-a ridicat că-l atace pe Iis

m. Dar Iisus ţinn drapel mare toiagul i-a sfă

ispărut. Am avşi am văzut unând să se ascuesta se asemănnoştri în Grator. Cred că a

e care spuneaului» şi că totulria Domnului l în care L-ammaginea morm

rupul plin de gm văzut trecâial moale. Pămrăzboinic a comormânt, a ridzat pe ea. La vmânt şi au răm

mă supun dorinpoporului, ca

n Nazaret, pe c a le fi blasfem

Iisus, deşi acuzteama unei plâaş provoca neor la justiţie».l Învierii DomAnnei Catherşi a binelui asu

i stând între doEl era străluciul zilei. A trecuiar într-o clip-am văzut miş

rului, fiind reua dat jos giulguminoasă şi st

onstru înspăimub Mormânt. Acapul lui de basus. Şi dacă-mnea în mână uşi şi-a pus picărâmat coada vut aceeaşi vizn monstru idenundă în momena foarte mult

adina Edenuluaceastă viziunu: «Prin sămâl era făcut astfnostru asupra văzut strivind

mântului.

glorie al Mântnd prin stâncământul s-a cut

oborât din rai dicat piatra, avederea acestemas acolo ca

nţelor Marilorare au cerut cucare îl acuza dmiat şi încălcazaţiile păreauângeri la Împă

emulţumirea

mnului Iisus rine Emmerichupra răului.

doi îngeri careitor, luminos şut prin stâncăă cele două auşcând mâinile unit cu sufletulgiul cu care ertrălucitoare.

mântător ridicâAcesta avea coalaur, mândru

mi amintesc biun toiag alb deciorul pe capude trei ori, du

ziune de multentic cu cel pomentul concepţit cu şarpele cai, doar că era

ne se referea laânţa femeii voitfel încât să a morţii, pentrd capul şarpel

tuitorului ă precum aceatremurat şi uncu viteza unui

a pus-o în parei imagini soldşi cum ar fi fo

Spir

r u de at u a fi ărat

h, ca

e şi ă, a u fost şi

l şi cu ra

ându-oada u, ca ine e ul upă e ori menit ei are îi

a cu a i

ru că lui,

asta n i

rtea daţii ost

morţÎn clicutreCalvaera acare pprin ca msoarestrălupalmcu uşspre SalvaCândluminpe ce

M

exemcele mFreudSe cucerce

supraDin psuprade veconcrsa, sudenuprin mîn scrde M1968 În alaleatoconcr

C

ritualita

i. ipa în care îngemurat L-am varia. Trupul l

aceea a unei fipentru o clipăaer mişcânduai apoi să străelui se reflectauceau puterni

me erau aşa deşurinţă şi razedegete. Suflet

atorului nostrud am ajuns la nă strălucind perul de deasup

Mo într

otto: A priv de scoper posibilă m nouă lume

reaţia artisinterpretarun act delidivine, ca

mplifica momemai multe ori d), odată cu reunoaşte faptuletărilor sale a Pe de altă

arealism un prperspectiva suarealismului, seghe, devine oretă, dând naşuprarealismul

umind astfel cumijlocirea cărris, ori în alte

Micheli, Avang8, pp.165-164)lte situaţii creaoriu sau în actretizeze în op

C

ate

Lohan

gerul a intrat văzut pe Iisus lui era frumosfiinţe cereşti. Eă a fost de un

u-se înainte şi ălucească în mau pe ea. Rănic şi se vedeaue mari încât une de lumină potele patriarhilu.El i-a luat mo anumită disputernic acolo

pra Ierusalimu

odelul îngerure revelaţie

Lect

vi, pentru un pictri în obiectul din

multiplicarea lui, de…LIVIU SUH

stică, bazândurea individualăirant, poate mstare de revel

ente creative aca refulări ins

evoluţiile carel că Freud dedsupra psiholoparte, creaţia

rodus al dicteuuprarealistă a lstarea de visaro zonă de întâlştere unei stăridevine mijlo

urentul suprarruia ne propunchipuri, funcţ

garda artistică ). aţia artistică stivităţile ludicera de artă . În

nul nr. 16,

în mormânt şarătându-se m

s şi luminos, iaEra îmbrăcat calb strălucitoînapoi cu fiec

mii de culori cile lui mari şi

u de la distanţn deget putea orneau din elelor s-au înclinmâna, a ridicastanţă de Mormo şi am văzut ului.

ului păzitor şi metaforă

. univ. Paul B

tor, înseamnă a cen faţa sa o altă stdeschizând astfe

HAR

u-se în primulă, a fost consi

mistic, ca impulaţie. În unele ale artiştilor plstinctuale (dup

e au loc în intedica mare partegiei visului. artistică este

ului automat alui Andre Brere ca perioadălnire dintre vii de suprareali

oc de eliberarerealist: automanem să exprimţionarea reală a secolului X

se poate descce, unde ajungn general pute

martie 20

i pământul s-amamei sale pear frumuseţea cu o mantie la

or în timp ce zbcare adiere decând razele deschise ţă. Rănile din să treacă prin

e răspândinduat în faţa Mam

at-o şi a dispărmânt am văzuun punct lumi

Blînda - Orad

erceta şi a tare care să facăl câmpul spre o

l rând pe iderată de mulls al inspiraţiecazuri se pot

lastici ,văzute pă concepţiileeriorul individe din opera sa

considerată înal inconştientueton, iniţiatoruă de timp, ca ss şi realitatea itate. În conce

e totală a spiritatism psihic pu

măm, fie verbaa gândirii (M

XX, Meridiane

coperi în actul ge să se em defini crea

011

a e

Lui argă, bura

e vânt,

n ele u-se mei rut.

ut o inos

dea

lte ori ei

de e lui dului. a

n ului. ul stare

epţia tului, ur,

al, fie Mario e,

aţia


ca un parcurs al unor etape care se conturează în câteva momente: Pregătirea operei. Este momentul declanşării procesului creator ce debuteză mai mult pe baze iraţionale, ca o întoarcere la eu-l originar, unde are loc germinarea ideii creatoare. Această întoarcere în sine a artistului, în inconştient, duce la declanşarea germenului lăuntric; Inspiraţia este un alt moment care constituie impulsul ce declanşează creaţia artistică. În acest caz inspiraţia produce saltul şi efortul creator din planul inconştient în planul conştient. Tudor Vianu descrie această etapă de inspiratie ca moment exploziv ce trasează liniile viitoarei opere. Momentul inspiraţiei este unul al organizării şi clarificării interioare, ca moment al spontaneităţii şi al trasării principalelor jaloane ale operei de artă; Urmează momentul invenţiei sau al elaborării, văzută ca etapa definitorie a creaţiei artistice, bazându-se pe dezvoltarea germenului operei pe care-l găseşte inspiraţia; Execuţia opereidefineşte şi dezvoltă structura coerentă care ţine de originalitate. În aceste momente se produce o copiere a imaginii interioare care a fost gata formată iniţial. În acest caz lupta cu materia şi materialul este definitorie, făcând posibilă apariţia operei de artă. De la etapele creaţiei artistice la metaforă: Revenim la pictorul Liviu Suhar care spunea că: A privi, pentru un pictor, înseamnă a cerceta şi a descoperi în obiectul din faţa sa o altă stare care să facă posibilă multiplicarea lui, deschizând astfel câmpul spre o nouă lume…Putem spune că a privi înseamnă a gândi, a medita, a transforma în metaforă, a face sinteze, a crea. De aici plecând, se mai poate spune că realitatea banală şi săracă în semnificaţii a omului obişnuit, ajunge la pictor o oază şi un zăcământ în care el descoperă lumea. A privi spre îngerul păzitor. Apelând la imaginea îngerului se realizează de fapt recuperarea şi restaurarea imaginii omului , ca o revenire permanentă la arhetipul începuturilor. Descoperirea imaginii îngerului ca perfecţiune, se realizează prin fuga de societatea imperfectă, dar şi ca necesitate a găsirii unei noi soluţii de salvare, prin aflarea unor noi tărâmuri neexploatate. Căutarea adevăratelor valori ale omului se face trecând dincolo de materia palpabilă, ca evadare într-o lume abandonată cândva, ca o regăsire a Edenului pierdut. Tentativa de evadare şi căutare a spiritualităţii originare , este oferită prin dezvăluirea imaginii îngerului, necontaminată de civilizaţia prezentului. Urcarea treptelor spre înger. Imginea îngerului va fi cea a Paradisului ideal asemenea celui de dinaintea căderii omului. Pentru ca lumea cotidiană, ce refuză lumina acceptând egoismul singurătăţii şi izolării, apropierea de sacru de imaginea angelizată poate deveni incomodă şi chiar utopică şi indescifrabilă. Îngerul păzitor ca ideal uman ni se alătură şi ne protejează. Nici un rău nu te va lovi, nici o nenorocire nu se va apropia de locuinţa ta, pentru că El va porunci îngerilor săi să te păzească pe toate căile tale. Ei te vor purta pe mâini ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de piatră (Ps 91,10). Trecând dincolo de materie, de la cele văzute la cele nevăzute, artistul în dialog cu acesta se va implica într-o luptă prin efortul de a o transforma şi a o birui, respectând-o în acelaşi timp. Artistul în lupta cu materia reuşeşte să-i depăşească limitele

trecând dincolo de acesta, transformând-o în idee plastică. Plină de iluzii, semne şi simboluri, transformarea în noua scriitură va putea fi descifrată şi tradusă doar de cei pregătiţi spiritual, asemenea unui miracol, pe care nu oricine poate să-l perceapă. Miza principală va fi imaginaţia, imaginalul şi imprevizibilul. Imaginaţia şi lumea îngerilor.

Grigore Palama, un mare mistic al lumii bizantine, vorbeşte despre imaginaţia divină care este eliberată de amprenta corporalităţii orientată spre instaurarea unor noi trepte ale realului. Andrei Pleşu subliniază faptul că imaginalul înseamnă cunoscut prin imagine, faţă de imaginar care reprezintă închipuit. Imaginarul este o lume care subzistă şi se exprimă ca imagine. El nu apare dacât atunci când cineva îl poate percepe.Lumea imaginală, după Andrei Plşu, are un fel de corp dar nu e corporală, are un coeficient de rarefiere, dar nu e pur spirituală, are ceva din ce este deasupra ei şi ceva din ce e sub ea. Metafora şi nevoia de abstractizare. Metafora devine instrumentul creator de imagini, ea născându-se din nevoia de abstracţie. Metafora pornită din nevoia de abstracţie este considerată rădăcina primară a gândirii metaforice. În concepţia lui Lucian Blaga, geneza metaforei reprezintă o manifestare a umanului în amploarea sa, mai precis ca fenomen al spiritualităţii umane. Felul omului de a se exprima metaforic şi de a exprima realităţile din jurul lui există de când lumea. Metafora, ca fenomen definitoriu al vieţii umane, însoţeşte permanent omul. Omul spiritualizat se simte foarte legat de metaforă, tocmai şi datorită condiţiei sale de a trăi într-o lume concretă ce nu o poate exprima. Apelul la metaforă apare şi ca o necesitate de a revela orizontul misterului.În viziunea lui Lucian Blaga, concretul unui lucru se exprimă prin imaginea altuia.Deci, a metaforiza înseamnă a vedea două lucruri în unul. Metafora îngerului păzitor: Îngerul păzitor apare ca loc al conflictului şi prag între lumea profană şi cea divină, ca fereastră spre o deschidere infinită. Îngerul apare ca spaţiu al cărui profunzime nu o putem atinge decât cu propria noastră profunzime sau cu imaginarul nostru.

Spiritualitate

ElempăzitnecesîntoaîngerarhetÎn EvridicâdesăvPr. CdorinÎngersprituMetace apmuzirăsfrâUndeînger Motipăzitposibîngerunei ale ştvorbadesfăşi perare acpoateîn luclemn Metaa oamcealacă oasacrifîntr-oproteogliniar nogloriaglorioglinînaripMetade peradieImagînlăupoatesupraMetadeschîngerdin lufereal-am asoci

p. 162

mentul cel mai or estematafositate a noastr

arcere la starearului păzitor ntip al reveriei zvul Mediu rugându-se spre lvârşirii şi a pe

Cludiu Dumea,nţa de angelizarii sunt o lărguale. afora aripei înpare ca o rugăcica sferelor. Aâng asupra noele sonore ale rilor ca o rezon

ivul scării lui or văzut ca o

bilă până la trarul păzitor se iplante agăţătotiinţei sacre, va de o ascensiăşoară de-a lunriferic. Şi în ccelaşi traseu oe fi asemănat şcrările de artă

n pe exterior.

afora îngerulumenilor se aflăaltă, unde una amenii tind sprificială mişcaro oglindă. Omectorilor săi cenda este conseoi toţi care, cua Domnului, sos prin Duhu

ndă este văzut,pării visătoareafora ochilor e aripi, văzuţi eze lumina divginea ochiului untrul lucruriloe fi văzută şi caomeneşti. afora îngeruluhide o fereastrrul păzitor poaumea divină. Castră, ne poate

descifrat încăiative care îi lă

reprezentativora zborului şă de a simţi via de înălţare şine oferă un exczborului, al ri

găciunea era columină, spre foerfecţiunii. , în cartea saÎnare, de aspiraţire prodigioas

ngeruluieste vciune, ca un m

Aceste vibraţii oastră, devenin

corului angelnanţă.

Iacov readucscară. Parcursansformarea loidentifică cu soare spre lumivorbeşte desprune mai puţinngul axei vertazul plantei ag

ocolit, ţinta fiişi cu motivul populară, fun

ui păzitor ca ă în vecinătateeste atrasă spre o asceză urre coborâtoar

mul care se străereşti devine ocinţa celei mau faţa descopesuntem schimbul Domnului (2, în ascensiunee, ca loc al tranîngerului păzmetaforic, ca

vină sunt ochiieste simbolul

or şi dincolo dca simbol al cl

ui păzitor ca ră spre cer ca ate deveni o stCa mediator înduce la ideeaă. Imaginea luărgesc aria de

v care descrie pşi a aripei, văibraţiile aripili de zbor a omcepţional exemdicării şi al înoncepută ca o

forma cea mai

ngeri şi diavoţie la puritateasă a orizontur

văzută şi ca omurmur contin

de lumină şi dnd metafore alic se fac auzit

ce printre noi psul treptelor scor în metaforescara, artistul uină. Rene Guere urcarea scărn directă, deoaticale, ci urmegăţătoare urcuind aceeaşi. Ufuniei de lemn

nia care înconj

oglindă. Lume spaţială, undre cealaltă. Anrcătoare, iar îre, cele două luăduişte să trăioglinda lor. Laai înalte expererită, privim cbaţi în acelaşi2 Cor 3,18). Îne metaforică, nscedenţei reazitor ca cerulstelele de pe

i care pătrund l cunoaşterii, ade ele. Metaforlarviziunii şi p

ferestră. Prino dilatare a lutare de visare ntre cer şi păm

a existenţei a ai devine încăr semnificaţii ş

prezenţa îngerăzută ca o lor angelice şi

mului. Tema mplu al aripeinălţării spre luo aripă de vultu

înaltă a

li, vorbind dea cerescă, spunrilor noastre

o harfă a cerunuu, formând ade sunet se le îngerului păte prin vocea

prezenţa îngercării angelice e vizuale. Astfurcând-o asem

enon, în Simborii în spirală, f

arece nu se ează traseul ocuşul spre lumi

Urcuşul în spiran care apare cjoară biserica

mea îngerilor şde una accede ndrei Pleşu spîngerii spre o umi aflându-sască după mo

a Sfântul Paul rienţe religioasca într-o oglini chip al lui tongerul păzitorca un ocean aalului. l. Ochii îngericer care fac sătaina lucrurilo

a pătrunderii ra ochilor îngpercepţiei

n înger putem umii realului. Acare-şi trage s

mânt, îngerul altceva pe carercată de valorişi prin care no

SpirSpir

rului

ca o

, ca mină. ure

spre ne că:

ului, astfel

ăzitor.

rului este fel menea oluri fiind

colit ină ală

cioplit de

şi cea spre

pune

se ca odelul

se: ndă ot mai r ca al

ilor ă or.

erilor

Astfel seva

e nu i oi

descoandroMetaface unelelui. Acare Brân

ConcÎngersalvepăzitde mrecupTrecescaradincoîn adproieUrcaspiritundeincom Bib Ailinc Assun Bulga Brion Brion

ritualitritualita

operim altcevaogină a omuluafora îngerulreferire de fape imagini încoAstfel îngerul peste adevărat

ncuşi).

cluzii: rul păzitor ca eze valoarea imtor şi a urca s

materie o lume perare a imagierea dincolo da prin înger, ofolo de cunoaştdevărata imagiecţiei imaginiiarea treptelor stuale ale artist apropierea demodă, utopică

bliografie sele

căi Cornel, Opera

nto Rosario, Univ

acov Serghei, Sca

n Marcel, Arta ab

n Marcel, Arta fan

ate ate

Lohan

a. Silueta îngeui de dinainteaui în aureolăpt la starea luionjurat de o mpăzitor îşi arata realitate şi

arhetip al omumaginii actualscara spre el,ideală, ca rev

inii sacre; de materie, a cferă posibilitaterea imediatăine a tipului di interioare a aspre înger va ptului, ca o întoe sacru şi a imă, iraţională şi

ectivă:

a fereastră, Editur

versul ca spectaco

ara lui Iacov, Edi

stracta, Editura M

ntastica, Editura M

nul nr. 16,

erului poate fia facerii. ă. Radiaţia sa ci interioară, aş

mandrolă de lumată interiorul vesenţă a lucru

ului şi model le a lumii. A p, înseamnă a dvenire la adevă

călătoriei pe vatea de exploraă şi care este de reprezentare

artistului; pune în discuţoarcere la ordi

maginii angelizindescifrabilă

ra Dacia, Cluj-Na

ol, Editura Merid

itura Rosmarin, 2

Meridiane, Bucur

Meridiane, Bucur

martie 20

i aluzie la star

care-l înconjoaşa cum apare îmină în exterivăzut ca exterurilor (Consta

ideal vine să privi spre îngdescoperi dincărata realitate

erticală, urcânare a limitelorde fapt o tradue ce corespund

ţie valorile inea primordiazate poate devă.

apoca, 1991;

diane, Bucuresti,

001;

resti, 1972;

resti, 1970;

011

ea

ară în iorul rior, antin

gerul colo şi

nd r ucere de

ală, veni

1983;


Horia Bernea, Avantajele spirituale ale unui artist din est, în albumul Horia Bernea, Editura Noi Media Print, 1997; Dumea Claudiu, Îngeri şi diavoli, Editura Sapientia, Iaşi, 2003; Culianu Ioan-Petru, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Polirom, 2002, traducere de Gabriela şi Andrei Oişteanu; Eliade Mircea, Sacrul şi profanul, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995; Pleşu Andrei, Despre îngeri, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007; Prut, Constantin,Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002; Tataru-Cazaban, Bogdan, Îngerii neamurilor sau dimensiunea teologico-politică a angeologiei, în Revista Adevărul literar şi artistic, nr. 787/27, septembrie 2005.

OMAGIU

ORIZONTAL: 1) Exprimată confuz − Luat în

calcul. 2) Bună de şotii − Bloc ridicat pe masiv. 3)

Limită maximă − Urlă de necaz. 4) Se manifestă cu

reţinere − Treaptă pe scara vieţii. 5) Rău de gură. 6)

Compoziţie din gălbenuşuri de ouă − Bătut odinioară

de romani. 7) Semne de abstinenţă la un credincios!

− Adăpost pentru vase. 8) Marea Galbenă! − Culmea

iubirii − Intră în ligă! 9) Prezentată concis. De felul

lor, sunt nişte nepricopsite. 10) Semne de vanitate −

Efecte bune pentru vânt (sg.).

VERTICAL: 1) Dat lipsa la apel − Esenţă

concentrată. 2) Le duce mintea − Bune de rasă. 3) Se

mani-festă cu ostilitate − Într-o buturugă, un corp de

buburuză! 4) Prevăd viitorul. 5) Miez de sarailie! −

Respectă rânduiala − Oraş în Franţa. 6) Notaţie ce

precede rezultatul final − Prelungirea turului. 7)

Plătite la scadenţă. 8) Terorist croat − Crap bun de

saramură. 9) În fond, e un apogeu − Aflată în

mişcare. 10) Vlăstar în creştere − Aflată într-o

accentuată stare dramatică.

Dicţionar: DORAT.

DEZLEGARE: Evazivă; Numărat / Dănănaie; Stâncă / Atât ; Gemător / Timidă ; An / Cicălos ; T / Lecitină ; Nora ; Dinar / E ; In; Cramă / Asia ; Adorare ; Ig / Scurtă ; Sărace / Aere ; Canadiană.

Ec. Virgil Aghiorghiesei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 EVA MARA

2 ANA ANCA

3 EMA

4

5

6 TINA NORA DINA

7

8 SIA DORA

9 SARA

10 DIANA

Rebus

p. 165 Lohannul nr. 16, martie 20011

Documents

Lohanul Nr. 16