Click here to load reader

Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs

  • View
    290

  • Download
    12

Embed Size (px)

Text of Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs

http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 1/171
  CUPRINS
1.1. Sistemul nervos ...................................................................................................................... 8 
1.1.1.1. Creierul ..................................................................................................................... 8 
1.1.1.2.2. Nervii spinali ................................................................................................................ 10
CURS 2. FIZIOLOGIA MDUVEI SPINRII ................................................................... 17  
2.1. FUNCIA DE CENTRU NERVOS ...................................................................................... 17 
2.1.1. ARCUL i ACTUL REFLEX .......................................................................................... 17 
2.1.1.1. Reflexe osteotendinoase (ROT): .................................................................. 20 
2.1.1.2. Reflexe osteoperiostale (nu sunt miotatice): ......................................... 21 
2.1.1.3. Reflexele medulare ............................................................................................ 21 
2.1.1.5. Reflexele articulare ........................................................................................... 24 
2.1.1.7. Reflexul idiomuscular ...................................................................................... 24 
2.1.1.9. Reflexe aparute in leziunile lobilor frontali ............................................ 26 
2.1.2. Controlul centrilor nervoi superiori................................................................... 27 
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 2/171
2.1.3.5. Reflexele statokinetice: reacii de aezare, reacii de srire, reacii de accelerare ........................................................................................................................ 33 
CURS 3. Etapele normale de dezvoltare neuro-motorie a copilului ............... 34  
3.1. Perioada embrionar i fetal ........................................................................................ 35 
3.2. Perioada sugarului .............................................................................................................. 36 
3.3. Secvenele normale de dezvoltare neuro-motorie ................................................ 37 
3.3.1. Stadiul I (0 – 3 luni) – Stadiul micrilor neorganizate/ Stadiul primului model de flexie (Vojta) ........................................................................................................... 37 
3.3.2. Stadiul II (4 – 6 luni) – Stadiul micrilor necoordonate (Denhoff)/ Stadiul I de extensie (dup Vojta)...................................................................................... 38 
3.3.3. Stadiul III (7 – 10 luni) – Stadiul de debut al coordonrii (Denhoff)/ Stadiul al II-lea de flexie (Vojta 6 – 9 luni) ..................................................................... 39  
3.3.4. Stadiul IV (10 – 24 luni) – Stadiul coordonrii pariale (Denhoff)/ Stadiul al II-lea de extensie (Vojta: 8 luni) ..................................................................... 40 
3.3.5. Stadiul V. Stadiul controlului total al corpului (Denhoff) ............................ 41 
3.4.Tabloul de dezvoltare dup micare (dup Rose Vincent ¹) ............................... 42 
3.5. Repere ale dezvoltrii motorii i verbale în copilria timpurie  ....................... 44 
3.6. Patologia în pediatrie ......................................................................................................... 44 
CURS 4. SINDROMUL LANG DOWN (TRISOMIA 21/ MONGOLISMUL) ............. 48  
4.1. Semne caracteristice ........................................................................................................... 48 
4.4.3. Motricitate grosier - copii mai mari ................................................................... 51 
4.4.4. Activiti i jocuri pentru stimularea senzorial............................................. 52 
4.4.5. Motricitatea fin ............................................................................................................ 53 
5.1. Definiie .................................................................................................................................... 54 
5.2. Etiologie ................................................................................................................................... 55 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 3/171
5.4. Evoluie .................................................................................................................................... 58 
5.7.2. Efectul exerciiilor ........................................................................................................ 63 
5.9. Sistematizarea indicaiilor pentru persoanele cu DMD ....................................... 66 
CURS 6. SPINA BIFIDA I HIDROCEFALIA .................................................................. 67 
6.1. Spina bifida. Definiie. ........................................................................................................ 67 
6.3. Simptomatologie .................................................................................................................. 69 
6.3.2. Hidrocefalia ..................................................................................................................... 70 
6.6.3. Evaluarea la copilul mai mare ................................................................................. 75 
6.7. Kinetoterapia ......................................................................................................................... 75 
8.1. Definiie .................................................................................................................................... 81 
8.2. Etiologie ................................................................................................................................... 81 
8.3. Topografie ............................................................................................................................... 82  
8.4. Simptomatologie .................................................................................................................. 82 
8.7. Kinetoterapie ......................................................................................................................... 88 
8.7.1. Obiective ........................................................................................................................... 88 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 4/171
8.7.2. Adoptarea unor poziii corecte ............................................................................... 88 
8.7.3. Mijloace i tehnici ......................................................................................................... 90 
CURS 9. PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL ....................................................................... 91  
9.1. Plexul brahial ......................................................................................................................... 91 
9.4. Paralizia Erb (C5 – C6) ......................................................................................................... 93 
9.5. Paralizia Klumpke - mâna în ghear complet ....................................................... 94 
9.6. Evaluare ................................................................................................................................... 95 
9.7. Tratament ............................................................................................................................. 101 
9.8. Kinetoterapia ...................................................................................................................... 103 
10.1. Acondroplazia .................................................................................................................. 107 
10.1.1. Definiie ....................................................................................................................... 107 
10.3.1. Anatomie i biomecanic ..................................................................................... 119 
10.3.2. Definitie ....................................................................................................................... 119 
10.4.1. Definiie ....................................................................................................................... 120 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 5/171
10.4.2. Etiologie ...................................................................................................................... 122 
10.5. Luxaia congenital de rotul .................................................................................... 132 
10.5.1. Definiie ....................................................................................................................... 132 
10.5.2. Etiologie ...................................................................................................................... 132 
10.5.3. Siptomatologie ......................................................................................................... 133 
10.5.4. Tratament .................................................................................................................. 133 
10.5.5. Kinetoterapia ............................................................................................................ 134 
10.6.1. Definiie ....................................................................................................................... 135 
10.6.2. Etiologie ...................................................................................................................... 135 
10.6.3. Simptome ................................................................................................................... 136 
11.1.1. Definiie ....................................................................................................................... 142 
11.1.2. Etiologie ...................................................................................................................... 142 
11.2.1. Definiie ....................................................................................................................... 146 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 6/171
11.2.3. Simptomatologie ..................................................................................................... 147 
11.2.5. Complicaii ................................................................................................................. 148 
11.2.6. Prognosticul .............................................................................................................. 148 
11.2.7. Tratament .................................................................................................................. 148 
11.3.1. Definiie ....................................................................................................................... 150 
11.3.2. Etiologie ...................................................................................................................... 150 
11.4.1. Definiie ....................................................................................................................... 154 
11.4.4. Diagnostic ................................................................................................................... 155 
11.4.5. Evoluie ....................................................................................................................... 155 
11.4.6. Tratament .................................................................................................................. 155 
11.5.1. Definiie ....................................................................................................................... 156 
11.5.3. Tratament .................................................................................................................. 157 
11.7. Principii metodice .......................................................................................................... 158 
12.1. Reumatismul articular acut ....................................................................................... 160 
12.1.1. Definiie ....................................................................................................................... 160 
12.1.2. Simptomatologie ..................................................................................................... 160 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 7/171
12.1.3. Evoluie ....................................................................................................................... 160 
12.1.4. Tratament .................................................................................................................. 161 
13.1. Leziuni ale capului i gâtului ..................................................................................... 166 
13.2. Leziuni cervico-scapulo-humerale .......................................................................... 166 
13.4. Tulburri de postur a coloanei vertebrale i toracelui ................................ 167 
13.5. Torace în caren, înfundat  .......................................................................................... 167 
13.6. Obiective generale în kinetoterapia posttraumatic: ..................................... 168 
Bibliografie ......................................................................................................................... 169 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 8/171
CURS 1. NOIUNI GENERALE PRIVIND STRUCTURILE NERVOASE  
1.1. Sistemul nervos Sistemul nervos reprezint totalitatea centrilor nervoi i a nervilor care
asigur comanda i coordonarea viscerelor i a aparatului locomotor, primirea mesajelor senzoriale i funciile psihice i intelectuale. Sistemul nervos se afl la locul su în embrionul uman începand cu a cincea sptmân de gestaie.  
Elemenetele de baz ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni, în numr de mai multe milioane, care împânzesc tot organismul uman asemntor unor conductori dintr-un aparat electric complicat. Rolul lor este de a primi informaii dintr-un anumit punct al organismului i de a transfera aceste informaii altor celule nervoase care s declaneze o anumit reacie, de exemplu contracia anumitor grupuri musculare. Celulele nervoase sunt sensibile la
stimulii exteriori: leziuni mecanice, infecii, presiune etc. 
Sistemul nervos are dou pri importante, cu efecte reciproce:
1.  sistemul nervos central, format din creier i mduva spinrii, 
2.  sistemul nervos periferic.
f ig.1. Componena sistemului   nervos centr al
1.1.1. Sistemu l ner vos centr al Creierul i mduva spinrii formeaz "procesorul central" al sistemului
nervos. Sistemul nervos central primete din organele de sim i din receptori impulsurile sosite prin nervii senzitivi, le filtrez i le analizeaz, apoi prin nervii motori transmite concluzii, obligând muchii  i glandele s reacioneze corespunztor la impulsurile primite.
1.1.1.1. Cr eier u l are trei prti principale:
-  trunchiul cerebral, aflat în prelungirea mduvei spinrii, pe care se afl cele doua emisfere cerebrale,
-  creierul mare (cerebrum),  locul gândirii contiente, iar sub cele dou emisfere, în spate, se gsete a treia parte,
-  creierul mic (cerebellum) 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 9/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
Dei muli nervi senzitivi se termin la nivelul creierului i muli nervi motori pornesc de aici, totui majoritatea celulelor din creier sunt interneuroni, cu rol în infiltrarea, analizarea i depoziterea informaiilor. Un rol important al creierului este pstrarea informaiilor sosite de la organele de sim. Creierul poate readuce mai târziu aceste informaii pentru a le folosi în luarea deciziilor.
1.1.1.2. Mduva spinrii  Are o lungime de aproximativ 40 cm., de form cilindric, este format din
esut nervos i ocup interiorul coloanei vertebrale, de la partea inferioar a creierului pân la partea inferioar a spatelui. Ca organ independent are de îndeplinit dou sarcini de baz. 
În primul rând realizeaz în dublu sens legtura dintre creier si sistemul nervos periferic cu ajutorul acelor celule nervoase senzitive i motorii ale cror fibre prsesc anumite zone ale creierului sub form de mnunchiuri lungi, care
parcurg un drum mai lung sau mai scurt în mduva spinrii, iar la captul lor cel mai îndeprtat de creier intr în legtur cu celulele sau fibrele senzitive i motorii ale sistemului nervos periferic. Prin golul dintre dou celule impulsurile trec cu ajutorul unor substane chimice, denumite mediatori chimici. În al doilea rând, rolul mduvei spinrii este susinerea unor reflexe simple prin acele celule nervoase care parcurg un drum scurt în sus sau în jos în mduv, i d e asemenea interneuronii care realizeaz o legatur apropiat între celulele nervoase, senzitive i motorii. 
1.1.1.2.1. Structura intern a mduvei spinrii  Efectuând o sec iune transversal prin mduva spinrii, se observ  c  ea
este format  din substan  a cenu ie la interior  i substan  a alb la exterior .
 Substana cenuie este situat spre interior, are forma literei H, i prezint dou coarne anterioare sau ventrale, voluminoase,
formate din neuroni motori somatici, dou coarne posterioare sau dorsale, mai ascuite, care ajung aproape de suprafaa mduvei i
sunt formate din neuroni senzitivi somatici, dou coame laterale formate din neuroni vegetativi, în jumtatea anterioar neuroni visceromotori, iar în cea posterioar neuroni viscerosenzitivi. Bara transversal a H-ului
din seciunea transversal formeaz comisura cenuie i este strbtut de canalul ependimar. 
 Substana alb este situat la exterior i este format din fibre nervoase mielinice. Coarnele substanei cenuii delimiteaz în substana alb trei perechi de cordoane: anterioare, posterioare i laterale. În interiorul cordoanelor se delimiteaz fascicule nervoase car e sunt:
ascendente senzitive (spinotalamic anterior, spinotalamic lateral, spino- bulbare - Golgi i Burdach, spinocerebelos direct (Flechsig),
spinocerebelos încruciat (Gowers): descendene motorii (piramidal direct, piramidal încruciat, rubrospinal, tectospinal, olivospinal, vestibulospinal, reticulospinal). În substana alb medular exist i fibre de asociaie care fac legtura între diferite segmente ale mduvei. 
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 10/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
1.1.1.2.2. Nervii spinali Exist  31 de perechi de nervi spinali micti, dispusi simetric de o parte i 
de alta a mduvei spinrii: 8 perechi cervicali, 12 perechi toracali (dorsali), 5 perechi lombari, 5 perechi sacrali i  o pereche coccigieni. Cu excepia  nervilor toracali (T2-T12) care se distribuie metameric, intercostal, ceilali  nervi spinali
formeaz plexuri: cervical (Cj-C4), brahial (Cj-T.,), sacral (L5-S5), coccigian (S4-S5). Un nerv spinal este alctuit  din trei pri: rdcin, trunchi i ramuri. Rdcina posterioar (dorsal) este senzitiv i este format din dendritele
i  axonii neuronilor din ganglionul spinal aflat pe traiectul ei. Dendritele sunt conectate cu receptorii tegumentari (ai sensibilitii exteroceptive), cu receptorii din muchi, tendoane i  articulatii (ai sensibilitii  proprioceptive) i  cu receptorii sensibilitii  visceroceptive. Axonii fac sinaps  cu neuronii senzitivi din substana cenuie medular. Rdcina  anterioar (ventral) este motorie i  este format  din axonii neuronilor somatomotori medulari. Fibrele eferente
somatomotorii transmit impulsuri musculaturii scheletice, iar fibrelevisceromotorii transmit impulsuri musculaturii striate i netede. Trunchiul nervului spinal este mixt. Ramurile sunt în numr de cinci: dorsal  - care îi  distribuie fibrele în tegumentul i  musculatura regiunii
dorsale, ventral  - care îi rspândete fibrele în tegumentul i muchii regiunilor
anterioare ale gâtului, trunchiului, membrelor superioare i inferioare, meningeal  - care con ine fibre vasomotoare pentru meninge, comunicant   alb    i   cenu  i e   - care con ine fibre vegetative
preganglionare care merg la ganglionii simpatici din lan urile laterovertebrale
(paravertebrale).
1.1.1.2.3. Func iile mduvei spinrii  Mduva spinrii îndeplinete dou func ii:
- func ia de centru reflex - func ia de conducere.
a) Func ia de centru reflex
Actul fiziologic de baz a sistemului nervos este actul reflex. Actul reflex este reac ia de rspuns a unui efector (ex., muchi, gland) la ac iunea unui excitant din mediul extern sau intern, asupra unui receptor.
Suportul anatomic al acestui reflex este arcul reflex. Arcul reflex medular are urmtoarele componente:
  receptorul  (exteroceptor, proprioceptor, visceroceptor), care poate fi o formaiune specializat , corpuscul sau o dendrit  a unui neuron senzitiv;
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 11/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
  calea aferent  este reprezentat   de prelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
  centrul reflex este reprezentat de neuronii motori medulari i neuronii de asocia ie, care genereaz impulsuri;
  calea eferent  este reprezentat  de axonii neuronilor motori medulari;   efectorul  este muchiul scheletic, în cazul reflexelor somatice i  muchiiviscerali sau glande, în cazul reflexelor vegetative.
Deosebim acte reflexe medulare somatice i  acte reflexe medulare vegetative.
1. Reflexele medulare somatice pot fi: monosinapatice, la care arcul lor reflex este constituit numai din doi neuroni (ex. reflexul rotulian, ahilean); polisinaptice, al cror arc reflex include un numr variabil de neuroni intercalari,
intreneuronul senzitiv i cel motor. Se mai numesc reflexe de flexie, de rspuns laac iunea unui stimul nociv (o în eptur, o t ietur).
2. Reflexele medulare vegetative  se închid în coarnele laterale ale substan ei medulare. Receptorii sunt interoceptori, iar efectorii sunt muchi  viscerali sau glande. Exemple de reflexe medulare vegetative sunt: pupilodilatator (T1-T4), cardioaccelerator (T1-T12), vasomotor (T1-T12), mictiune (L1-L3), defecatie (L2-L4), sexuale (L4-L5).
b) Func ia de conducere 
Se realizeaz prin propagarea impulsurilor nervoase pe traseul fasciculelor ascendente i descendente.
 A. Cile ascendente deservesc sensibilit  ile exteroceptiv  , proprioceptiv  
 i  interoceptiv . Cile  sensibilitii  exteroceptive sunt reprezentate prin calea sensibilitii  tactile profunde care se realizeaz  prin intermediul fasciculului spinotalamic anterior i  calea sensibilitii  termice i  dureroase, care se realizeaz prin intermediul fasciculului spinotalamic lateral.
Cile sensibilitii exteroceptive (tactil, termic i dureroas) cuprind trei
neuroni. Primul neuron este situat în ganglionul spinal i  primete stimuli
(excitan i) adui  prin prelungirile sale dendritice de la nivelul receptorilor tegumentari (corpusculii lui Meissner, discurile lui Merkel, corpusculii lui Krause i  terminatiile lui Ruffini). Axonul acestui neuron ptrunde pe calea rdcinii poasterioare a nervului spinal în mduv. Unele fibre, fie direct, fie prin intermediul unui neuron de asocia ie, ajung la neuronul motor din cornul
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 12/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
anterior care, prin axonul sau calea rdcinii anterioare a nervului spinal, transmite ordinul la muchi (arcul reflex).
 Alte fibre ptrund în cornul posterior al mduvei i fac sinapsa cu cel de al doilea neuron. Axonul acestuia trece în cordonul anterior i  lateral de partea opus, unde ia parte la formarea fasciculului spino-talamic. Aceste fibre strbat
mduva, bulbul, puntea i  pedunculii cerebrali ajungând în talamus, unde facsinaps  cu cel de al treilea neuron. Cile  sensibilitii  proprioceptive sunt reprezentate prin calea sensibilitii  proprioceptive contiente, care se realizeaz prin fasciculul Golgi i Burdach, i calea sensibilitii incontiente, care se realizeaz  prin fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig) i  încrucisat (Gowers).
Cile  sensibilitii  proprioceptive sau profunde conduc stimulii proveni i de la nivelul muchilor, tendoanelor, articula iilor i oaselor. i aceste ci cuprind trei neuroni. Primul neuron este situat tot în ganglionul spinal. Axonul su ia
calea rdcinii posterioare a nervului spinal i  ajunge în cordonul posterior almduvei. Aici, unii axoni foarte lungi formeaz dou fascicule ascendente numite Golgi i  Burdach, care împreun  alctuiesc cile  spino-bulbare. Ele strbat mduva i  se opresc în bulb, unde fac sinaps  cu cel de al doilea neuron, în nucleii Golgi i Burdach.
 Axonii acestor neuroni, dup ce se încrucieaz la nivelul bulbului, strbat trunchiul cerebral i  se termin  în talamus, unde fac sinaps  cu neuronul al treilea, al crui axon se proiecteaz pe scoara cerebral în acelai loc ca i calea exteroceptiv. Este calea sensibilitii  proprioceptive contiente. Al i axoni ai neuronilor din ganglionii spinali sunt mai scur i i  ajung numai pân  în cornul
posterior, unde se gsete al doilea neuron. Axonul acestuia trece fie în cordonul lateral de aceeai parte, formând calea spinocerebeloas direct  (Flechsig), fie în cordonul lateral de partea opus, formand calea spinocerebeloas  încruciat   (Gowers). Ambele ci strbat trunchiul cerebral i  se termin  în scoar a cerebeloas (scoar a creierului mic), formând calea sensibilitii proprioceptive incontiente.
Cile ascendente sunt:   Fasciculul lui Goll;   Fasciculul lui Burdach;   Fasciculul spino-cerebelos ventral;   Fasciculul spino-cerebelos dorsal;   Fasciculul spino-talamic.
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 13/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
B. Cile descendente (ale motilit  ii) Cile descendente conduc impulsurile nervoase de la celulele motoare din
diferite etaje ale encefalului spre organele efectoare. Pentru a ajunge la organul efector, impulsul nervos, pornit din neuronul motor encefalic, ajunge la neuronul radicular din mduv.
Cile descendente sunt:   Fasciculul piramidal direct (Turck);   Fasciculul piramidal încruciat;   Fasciculul tecto-spinal;   Fasciculul vestibulo-spinal;   Fasciculul olivo-spinal.
Cile descendente pot fi împr ite, dup func ii, în dou grupe: - cile micrilor voluntare; - cile micrilor automate i semivoluntare.
Cile micrilor  voluntare sunt cile  legate de celulele piramidale alescoar ei cerebrale.  Acestea sunt fasciculul piramidal direct (Turck) i  fasciculul piramidal
încruciat. Cile  micrilor  automate i  semivoluntare îi  au originea în celulele
diferitelor forma iuni subcorticale.  Acestea sunt
fasciculul tecto- spinal, fasciculul vestibulo-spinal,
fasciculul olivo- spinal.
Prin cile  descendente impulsurile nervoase se transmit în sens invers, de la etajele superioare ale centrilor motori din
coarnele anterioare i  laterale ale mduvei, din care cauz sunt denumite ci motorii. În substana  alb  a fig.2 Calea corticulospinal 
Peduncul cerebral
stâng 
La muchii scheletici
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 14/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
mduvei, cile descendente sunt localizate în cordoanele anterioare sau ventrale i  în partea intern a cordoanelor laterale. Ele se pot grupa în ci piramidale i  ci extrapiramidale.
1. Cile  piramidale  - se numesc aa pentru c  trec prin piramidele
bulbare i sunt cile motilitii voluntare i îi  au originea în girusul precentraldin lobul frontal al fiecrei emisfere cerebrale i  sunt reprezentate prin axonii neuronilor din aceast  regiune. Axonii coboar  prin toate etajele inferioare ale encefalului pân în mduva spinrii. Exist  o cale piramidal direct , care ajuns  în mduv  strbate cordonul anterior, i  o cale piramidal  încruciat , care ajuns în bulb trece de partea opus emisferei cerebrale din care a luat natere, formând decusa ia piramidal  (încruciarea) i  apoi ptrunde în cordoanele laterale ale mduvei  spinrii. Fibrele ambelor ci piramidale (direct   i  încruciat ) ptrund în coarnele anterioare ale mduvei  spinrii, unde fac
sinaps cu cel de al doilea neuron (neuron motor), iar axonul acestuia urmeaz traiectul rdcinii anterioare a nervului spinal i  ajunge în organul efector - muchiul. (vezi fig.2)
2. Cile  extrapiramidale  - sunt numite astfel pentru c  trec înafara piramidelor bulbare i conduc micrile automate involuntare. Ele îi au originea în diferi i nuclei ai trunchiului cerebral. În substana alb medular ele formeaz  urmtoarele fascicule:
  rubrospinale, cu originea în nucleii roii din mezencefal;   vestibulospinale, din nucleii vestibulari bulbari;   tectospinale, din coliculii cvadrigemeni din mezencefal;   olivospinale, din nucleii olivari bulbari;   reticulospinale, din substana reticulat  a trunchiului cerebral.
Nucleii de origine ai acestor fascicule sunt subordona i cortexului. Controlul cortexului asupra nucleilor de origine ai cilor extrapiramidale
se realizeaz  prin intermediul corpilor stria i (ganglionii bazali). Motilitatea automat are rol în men inerea motilit  ii tonusului muscular i a echilibrului, în activitatea reflex  medular, în coordonarea micrilor  i în realizarea unor activit  i umane complexe (mersul, scrisul, condusul mainii, înotul etc).
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 15/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
1.1.2. Sistemu l ner vos per if er ic Cuprinde nervi care asigur legtura dintre segmentele cerebrale i
mduva spinrii, pe de o parte, i segmentele organismului, pe de alt parte. Sistemul nervos periferic  cuprinde acele componente ale sistemului
nervos, care se afl înafara creierului i a mduvei spinrii  (cele dou formând
sistemul nervos central: SNC): nervii cranieni, nervii spinali i ganglionii spinalicu prelungirile lor. Sistemul nervos periferic nu este protejat de oase sau de o barier, cum este bariera hematoencefalic  pentru creier (un fel de "filtru" al sângelui).
Sistemul nervos periferic este format din sistemul nervos somatic i sistemul nervos vegetativ.
1.1.2.1. Sistemu l ner vos somat ic Preia informaiile despre stimulii exteriori de la nivelul receptorilor situai
în tegument sau musculatur i le transmit sistemului nervos central, datorit lor
suntem capabili s sim im durerea, presiunea i varia iile de temperatur. Nervii motori ai sistemului nervos somatic conduc impulsurile de la nivelul sistemului nervos central ctre  musculatur, unde determin  micarea voluntar  i  contribuie la adaptarea postural i mentinerea echilibrului.
Sistemul nervos somatic adun informaiile de la organele de sim i le transmite la sistemul nervos central, iar apoi transmite impulsurilor primite de la sistemul nervos central la muchii scheletici, producând astfel micrile comandate. Sistemul nervos somatic are dou componente importante: sistemul
senzorial i cel motor . Informaiile venite din mediul exterior sunt culese de
organele de sim . Durerea, impulsurile tactile, temperatura pielii suntrecepionate prin celulele receptoare. Din aceti receptori impulsurile rezultate în urma excita iei ajung la fibrele nervoase senzitive în sistemul nervos central.
1.1.2.2. Sistemu l ner vos veget at i v Conduce impulsurile nervoase de la sau ctre organele interne, controlând
procese ca respiraia, frecvena cardiac i digestia. Sistemul nervos vegetativ coordoneaz funcionarea organelor interioare
i a glandelor, cum ar fi: inima, stomacul, rinichii i pancreasul.
Mnunchiurile de fibre motorii i  senzitive ce împânzesc un organ sau un teritoriu bine det erminat alctuiesc nervii. Diferitele organe i diferitele zone sunt "deservite" de nervi diferii. Din sistemul nervos pornesc în total 43 de perechi de nervi: 12 perechi de nervi cranieni din creier i 31 de perechi de nervi din prtile laterale ale mduvei spinrii. Nervii cranieni inerveaz în primul rând organele de sim i muhii capului, unul dintre ei fiind foarte important, nervul vag. Nervii spinali pornesc din segmentele mduvei spinrii i conin atât fibre
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 16/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
senzitive cât i motorii. Acestea inerveaz tot organismul de la gât în jos. Fiecare nerv spinal cu originea din mduva spinrii are dou rdcini, printr-una trec fibrele motorii, prin cealalt fibrele senzitive. 
f ig.3. Modul de funcionare al sistemului nervos 
Sistemul nervos central (SNC)
Legend = structur  = funcie 
Sistem nervos periferic (SNP)
Nervi cranieni i nervi spinali  Ci de comunicare între SNC i restul corpului
Componenta senzitiv (aferent)
Conduc impulsurile de la receptori la SNC
Componenta motorie (eferent)
Fibre nervoase motorii Conduc impulsurile de la SNC la efectori (muchi i glande)
Sistemul nervos simpatic Mobilizeaz sistemele
organismului în timpul activitii („lupt sau fugi”)
Sistem nervos parasimpatic Conserv energia  Susine funciile de întreinere în timpul somnului
Sistem nervos
autonom (SNA)
Fibre motorii viscerale (involuntar)
Conduc impulsuri de la SNC la muchii cardiaci, muchii netezi i glande 
Sistem nervos
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 17/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
CURS 2. FIZIOLOGIA MDUVEI SPINRII  
2.1. FUNCIA DE CENTRU NERVOS 
2.1.1. ARCUL i ACTUL REFLEX   Forma cea mai simpl de micare este micarea reflex. Unitatea
functional a mduvei spinrii o formeaz  arcul reflex medular. Acesta reprezint   aparatul elementar pentru întreg sistemul nervos. Arcul reflex medular este format din neuroni i prelungirile acestora. Arcul reflex medular este elementul func ional al mduvei spinrii.
Func ia de centru nervos este îndeplinita de aparatul elementar prin care se efectueaz  reflexe somatice (ale vie ii de rela ie) i reflexe vegetative (ale
vie ii vegetative).Reflexele somatice se produc pe calea arcului reflex, reprezentat de nervul rahidian. Excita ia primit   de termina iile din piele ale nervilor rahidieni, se propag  sub form  de influx nervos prin neuronul centripet din ganglionul spinal, i prin rdcina dorsal ptrunde în substan a cenu ie a mduvei.
Acest proces se numete act reflex medular. Actul reflex (reflexul) este reac ia de rspuns a organismului la ac iunea unui excitant sau stimul cu participarea sistemului nervos. Actul reflex medular este deci procesul fiziologic care se petrece pe traiectul arcului reflex medular i reprezint   rspunsul organismului la excitant, cu participarea mduvei spinrii.
Arcul reflex este drumul parcurs de actul reflex i este format din:   - Receptori - ramuri senzitive, organ de sim , culege informa ii, le transform  în influx nervos - Nervul senzitiv  (calea senzitiv)- duce informa ia la centrul nervos - Centrul nervos - se iau hot râri - Nervul motor  (calea motoare) duce comenzi - Efector : organul care execut  comanada, muchii
Mduva spinrii, prin centrii medulari, are i rolul de a coordona micrile reflexe. O micare reflex, în expresia ei cea mai simpl, se compune din trei faze
succesive: 1. excitarea nervului senzitiv 2. excitarea centrului reflex intermediar 3. excitarea nervului motor i micarea reflex care o însoete 
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 18/171
 
f ig.4 Arcul r eflex
 Am vzut c mduva spinrii este împr it   în segmente corespunztoare celor 31 de perechi de nervi rahidieni. Astfel, arcurile reflexe ale unor acte reflexe corespund unor anumite segmente ale mduvei. Dac excita ia este îns  mai intens, ea iradiaz  i poate cuprinde i segmentele învecinate; când este
foarte puternic se rspândete în toat  mduva.Experien ele au dus la stabilirea unor legi ale reflexelor. Acestea sunt:   Legea unilateralit  ii - flexia homolateral reflex    Legea simetriei/ iradierii longitudinale – reacia “în oglind” a membrelor
superioare, la rspunsul celor posterioare prin extensie   Legea iradierii controlaterale – extensie heterolateral i flexie
homolateral    Legea generalizrii – contracia tuturor muchilor 
Manifestarea acestor legi este în funcie de intensitatea excitantului  
Reflexele medulare sunt dirijate de mduva  spinarii prin centri medulari. Dup func ii ei se grupeaza în: - centrii somatomotori; - centrii vegetativi.
Centrii somatomotori  in sub dependena lor activitatea muchilor scheletici. Ei sunt dispui în coloanele ventrale i se grupeaz în:
STIMUL 
RSPUNS 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 19/171
- Centrii contrac iei muchilor scheletici; - Centrii tonusului muscular.
Centrii contrac iei muchilor scheletici sunt numerosi. Cei mai importan i sunt: - Centrii motori ai musculaturii membrelor. Sunt localizati în special în cele dou 
umflturi ale mduvei.- Centrii motori ai musculaturii trunchiului. Sunt dispui în regiunea toracic  a mduvei. - Centrul motor al diafragmei (centrul frenic). Conduce contracia muchiului diafragmatic; el se gsete în regiunea cervical a mduvei.
Centrii tonusului muscular sunt centrii care in sub dependen a lor tonusul muscular, adic starea de uoar  contrac ie permanent  în care se gsesc muchii. Aceti centrii se gsesc rspândi i în tot lungul mduvei.
Centrii vegetativi  in sub dependen a lor activitatea musculaturii din
organele interne. Ei pot fi grupa i în centrii simpatici i centrii parasimpatici.Centrii simpatici se gsesc localiza i în coloanele laterale ale mduvei din regiunea cervical pân în regiunea sacrat .
Centrii parasimpatici sunt localiza i în mduva sacrat , în regiunea medial  a bazei coloanei vertebrale.
În funcie de arcul reflex, exist reflexe:1  1. Somato-somatice (aferente i eferente somatice) 2. Somato-viscerale (aferente somatice, eferente vegetative) 3. Viscero-somatice (aferente vegetative, eferente somatice) 4. Viscero-viscerale (aferente i eferente vegetative)
 Arc reflex:  fus neuromuscular, receptori Golgi -;> fibre groase
 proprioceptive, colaterale -;> neuroni somatomotori -;> axoni -;> sinapsa
neuromuscular  -;> contrac  ie.
Pragul de stimulare al fusurilor neuromusculare este coborât -> o întindere mai mic  de 0.25 mm declan eaz  reflexul. Percutarea tendonului muchiului determin  întinderea fibrelor musculare -> reflex osteotendinos (ROT). Orice lezare duce la modificarea pân  la abolire a reflexului ce poate indica localizarea procesului patologic.
Influen e: - spinale - supraspinale:
• Piramidale:  efect inhibitor pe motoneuronul spinal (periferic), deci ROT sunt exagerate, vii, în afec iunile sistemului piramidal. ROT pot fi inhibate voluntar, pe aceasta cale.
1  Curs de neurologie. Reflexe, virtualitera.freeweb7.com/site/download.php?fname=./...pdf, ianuarie 2012 
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 20/171
• Cerebeloase:  efect facilitator pe motoneuronul periferic i arc reflex tonigen; leziunile determin hipotonie muscular, iar ROT devin pendulare.
Tehn ica de exam inar e: • temperatura camerei de aprox.20 grade • bolnav linitit iar segmentul examinat relaxat
• zona percutat trebuie s aib integritate anatomic a  esuturilor• examinare simetric i sistematic  • manevre de facilitare ce urmresc distragerea aten iei bolnavului i înlturarea unor influen e exercitate de la nivele superioare
• manevra Jendrassik (folosit în cazul în care rspunsul reflex la membrele inferioare este slab)-> în momentul pecuiei tendonului rotulian, bolnavul îi încleteaz mâinile la nivelul pieptului i trage cu putere
• strangerea pumnului• tuse • încletarea dinilor  fig .5 Manevr a Jendr assik  
În funcie de substratul morfo-funcional se deosebesc: 
2.1.1.1. Reflexe osteotendi noase (ROT) :  A) Bicipital (C5-C6): percutarea tendonului distal al bicepsului determin flexia antebra ului, precum i o uoara supina ie. B) Tricipital  (C6-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determin 
extensia antebra ului.C) Deltoid (C5-C6): percu ia lateral a tendonului deltoidului (pe fa a lateral a bra ului) determin abduc ia bra ului. D) Patelar  (rotulian, L2-L4): percutarea tendonului cvadricepsului determin  extensia gambei pe coaps  E) Achilean  (L5-S2): percu ia tendonului achilean determin  flexia plantar  a piciorului prin contrac ia tricepsului sural F) Medioplantar  (L5-S2): percutarea regiunii medioplantare determin  flexia plantar a piciorului.
G) Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal): pacientul  ine gura uorîntredeschis; percu ia mentonului (eventual indirect , prin aplicarea prealabil  a unui deget la acest nivel) determin o micare rapid de ridicare a mandibulei.
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 21/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
2.1.1.2. Reflexe osteoperi ost ale (nu sun t mi otat ice): Sunt declanate prin stimulare direct   a proprioceptorilor periostali i
osoi.   A) Stiloradial  (C5-C6): percu ia apofizei stiloide radiale provoac  contrac ia muchilor biceps, lung supinator, brahial anterior, cu flexia antebra ului pe bra  
B) Cubitopronator  (C6-D1): percu ia apofizei stiloide ulnare determin contracia muchilor rotund i ptrat pronator, cu prona ia antebra ului. C) Scapular (C7-D1): percu ia marginii spinale a omoplatului provoac  contracia pectoralului mare, sub- i supraspinosului, cu adduc ia bra ului, adesea înso it  de rota ie intern.
Modificri ale ROT i ale reflexelor osteoperiostale a) în intensitate:
• diminuare/abolire:
- leziuni ale arcului reflex -> afec iuni ale nervilor periferici, leziuni radiculare,leziuni ale cordoanelor posterioare, leziuni ale centrilor refleci - leziuni supraacute ale sistemului piramidal (faza flasc), datorit   inhibi iei supraliminale pe care o sufer  motoneuronii spinali sub influen a stimulilor inteni declana i pe calea piramidal. • exagerare:  leziuni piramidale constituite; este permanent ; se datoreaz  eliberarii motoneuronilor spinali de sub influen a inhibitorie a neuronilor corticali.
b) în caracter: • reflexe inversate  -> efectul aparine muchiului sau grupului muscular
antagonist - apare dac  calea efectorie a reflexului este lezat   la nivel medular, aferen a senzitiv  este intact   iar stimulul senzitiv se orienteaz spre neuronii motori invecina i (neuronii din nucleul antagonist) • reflexe controlaterale -> efectul muscular determinat de muchiul cu tendonul percutat + contrac ia unui grup muscular al membrului de partea opus  • reflexe pendulare -> oscila ii cu caracter de balansare care cresc în amplitudine - apar în afectarea forma iunilor superioare cu rol facilitator (leziuni cerebeloase).
2.1.1.3. Reflexele medul ar e Reflexul nociceptiv de flexie.  Dac se aplic o pictur de acid sau o
îneptur pe piciorul unei broate decapitate, întreg membrul inferior se flecteaz. Acest reflex de aprare apare i la pacieni cu seciune de mduv, la care orice activitate voluntar în membrele inferioare este imposibil. Acest reflex utilizeaz arcuri multisinaptice, având ca ramuri aferente fibre din
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 22/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
subgrupurile alfa i beta, nervi senzitivi care pleac din terminaiile libere subcutanate. Acest reflex se pare c moduleaz în mare parte i pirea, dei Sherington a artat c alternana ritmic a pirii trebuie s fie un automatism medular, capabil s se produc, într-o oarecare msur, i fr coordonarea adecvat i în absena receptorilor cutanai i profunzi. 
Reflexul de întindere. Denumit i reflex miotatic, este cel datorit cruiase poate menine postura ortostatic. Este reflexul prin care se menine tonusul musculaturii. Poziia vertical se menine (împotriva gravitaiei) printr-o contracie  regulat i susinut a muchiului întins, contracie reglat printr-un bombardament intens i asincron al neuronilor motori de ctre impulsuri aferente. Meninerea normal a tonusului muscular este rezultatul impulsurilor excitatoare i inhibitoare ce se transmit neuronilor motori. Fusurile musculare, datorit gradului lor de întindere sau scurtare, în funcie de poziia segmentului respectiv fa de ortostatism, transmit continuu neuronilor motori impulsuri
excitatorii.Reflexul tendinos sau reflexul de secus este cunoscut din clinic, fiind o manifestare parial a reflexului de întindere. Lovirea tendonului produce întinderea tendonului i rspunsul imediat al muchiului (contracie).  
Reflexul de briceag, denumit i reflex miotatic invers, se produce prin intermediul fibrelor IB plecate din corpusculii Golgi, fiind un arc bisinaptic, cu un neuron intermediar. Fibrele IB au efect inhibitor asupra neuronilor motori sinergici cu muchiul din care provine descrcarea; concomitent, ei trimit butoni facilitatori la neuronii motori ai muchilor antagoniti i au rolul de a produce un efect reflex de inhibiie autogen, ferind astfel muchiul de supraîncordare.
Aciunea aceasta este foarte bine dovedit pe animalul decerebrat: dac se încearc forarea rigiditii unui membru, se va întâmpina o rezisten care va ceda la un moment dat, constatându-se chiar contracia muchilor antagoniti muchilor hipertonici. Are loc o flexie brusc, aa cum scap lama unui briceag, atunci când se închide. Reflexul se întâlnete i în patologia uman, în leziunile grave ale substanei reticulare. 
Reflexul Phillipson  este datorat aciunii facilitatoare a fibrelor IB din muchiul întins, asupra extensorului contralateral. Este vorba de efectul inervaiei încruciate Sherrington. În cazurile clinice, odat cu contracia
antagonitilor din cadrul reflexului briceag, se poate observa i creterea rigiditii în extensorii contralaterali. 
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 23/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
2.1.1.4. Reflexe cut anat e i mucoase Se produc prin stimularea receptorilor din tegumente i mucoase.
 Arc reflex polisinaptic -> numr mare de neuroni intermediari la diverse nivele encefalice -> ci aferente segmentare, fascicule ascendente, instan e senzitive cerebrale, ci descendente, neuron motor periferic, cale eferent   motorie
Exemple:  A) Abdominal ( semn Rosenbach)-> excitarea tegumentelor abdominale duce la contrac ia musculaturii subiacente i la deplasarea ombilicului
a) Epigastric  (D5-D7): stimularea marginii inferioare a sternului -> trac iunea musculaturii superioare a abdomenului
b) Cutanat abdominal superior   (D6-D7): stimulare latero-medial, sub rebordul costal, paralalel cu el -> contrac ia pr ii superioare a dreptului abdominal -> ombilic în sus i în afar 
c) Cutanat abdominal mijlociu  (D8-D9): stimulare latero-medial, pe
orizontala care trece prin ombilic -> ombilic în afar d) Cutanat abdominal inferior  (D10-D12): stimulare latero-medial, paralel cu arcada crural -> ombilic în jos i înafar  B) Cremasterian  (L1-L2): stimularea fe ei interne a coapsei determin  ascensionarea testiculului sau retrac ia labiei mari vaginale i uoar contracie a fibrelor inferioare ale muchilor abdominali - modificarea reflexelor cutanate abdominale i cremasterian: • abolire -> leziunile arcurilor reflexe segmentare i leziuni piramidale • exagerare -> nevroze anxioase, intoxica ii cu stricnin, hipertiroidism C) Cutanat plantar  (L5-S2): stimularea marginii externe a plantei, pân  la
nivelul halucelui, determin flexia plantar a degetelor prin contracia muchilor plantari. - abolire -> leziuni tronculare, radiculare, medulare - “indiferentism plantar” -> valoros dac este unilateral D) Anal intern i extern  (S5): stimularea zonei de mucoas  a orificiului anal determin contrac ia sfincterului anal extern sau intern E) Cornean  (trigemino-facial): stimularea marginii laterale a corneei declaneaz clipitul bilateral (contrac ia orbicularului ocular) i retrac ia capului F) Conjunctival  (trigemino-facial): stimularea conjunctivei globului ocular
declaneaz clipitul. G) Vlul palatin i faringian: atingerea palatului determin  o contracie a muchilor faringieni, înso it   uneori de micri de degluti ie; se poate declana reflexul de vom.
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 24/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
2.1.1.5. Reflexele ar t icul ar e  A) Mayer: apsarea pe prima falang  (flectarea ei) a degetului IV determin  adductia i opozi ia policelui prin contrac ia muchilor omonimi B) Leri: flexia energic a mâinii pe antebra  determin flexia antebra ului pe bra   - diminuare sau abolire -> leziuni segmentare ale arcului reflex sau leziuni
piramidale
2.1.1.6. Reflexele de postu r   Prin apropierea capetelor de inserie ale unui muchi se ob ine contrac ia
sa. Aceste reflexe sunt:
 A) Locale: 1. al gambierului anterior : flexia dorsal ferm, pasiv, persistent , a
piciorului, cu eliberare brusc este urmat în mod normal de revenire imediat .
Revenirea prelungit   caracterizeaz  sindromul extrapiramidal cu hipertonie (afec iuni paleostriate)
 2. al halucelui: flexia dorsal  ferm, pasiv, persistent   a halucelui cu eliberare brusc este urmat de revenire imediat  dup eliberare
- la parkinsonieni -> pozi ia se men ine i se observ  tendonul flexorului dorsal propriu al halucelui
3. al semitendinosului: flexia brusc a gambei + revenire rapid  4. al bicepsului: flexia rapid a antebra ului + revenire rapid 
B) GeneraleSe remarc  în ortostatism, cu ochii închii. Se imprim  micri înainte - înapoi, lateral.
-  împingere spre înapoi -> contrac ia trenului anterior (gambierul anterior) -  împingere spre înainte -> contrac ia trenului posterior cu accentuarea
tensiunii tonice a tendonului lui Achile
2.1.1.7. Reflexul id iomuscul ar Stimularea mecanic a muchiului determin contrac ie. Dispare precoce în
bolile musculare (distrofii musculare progresive) i este exagerat în miotonii.
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 25/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
2.1.1.8. Reflexe medular e patologi ce a.  Reflexul Babinski: extensia degetului mare al piciorului (halucelui) i
abducia degetelor, ca rspuns la o excitaie cutanat plantar. Acest reflex este patognomonic pentru lezarea cilor piramidale. 
b.  Echivalen ele Babinski: apari ia semnului Babinski dup  excitarea altor
zone cutanate. -  semnul Oppenheim: apsarea cu deplasare cranio-caudal a feei  anterioare a tibiei - semnul Gordon: apsarea musculaturii gambiere  - semnul Schaeffer: ciupirea tendonului achilean - semnul Chaddock : stimularea marginii laterale a piciorului, submaleolar - semnul Poussepp: excitarea ½ externe a plantei produce rsfirarea în evantai a degetelor II-V
- semnul Gonda -> flexia pasiv ferm i persistent  a degetului IV dela picior apasând pe prima falang  - semnul Chiliman -> flexia pasiv ferm i persistent  a degetului V de la picior
c.  Reflexul Hoffmann: se produce la percuia feei palmare a ultimei falange a mediusului, rspunsul constând într-o flexie brusc, ca o secus, a celorlalte degete, adducia i flexia degetului mare. 
d.  Clonusul este rezultatul dispariiei sincronismului descrcrii neuronului motor. Se pune de obicei în eviden la nivelul tricepsului sural i const dintr-o serie de contracii – secuse – ce se produc la întinderea brusc a
tendonului achilian, respectiv flexia dorsal a piciorului. În cazurile mai grave, este suficient percuia tendonului ca reflexul miotatic s apar sub aceast form exagerat. 
e.  Reflexul de flexie plantar a degetelor: micare discret , clonic, de flexie plantar a primei falange de la degetele II-V de la picior, în urma:
a.  percu iei bazei degetelor II-V cu ciocanul sau degetele examinatorului (semnul Rossolimo).
b.  percu iei regiunii cuboidiene (semnul Mendel-Bechterew) (reflex cuboidian inversat);
c.  percuiei clcâiului (semn Weingrow)  f.  Reflexul de flexie a policelui: 1. semnul Hoffman: la ciupirea falangei distale deget III.
 2. semnul Rosner : percu ia cu degetele a ultimelor falange a degetelor II-V. 3. semnul Troemmer -> percu ia bazei degetelor II-V j. Reflexul orbicular al buzelor Tolouse: se percuteaz interlinia labial  în
por iunea mijlocie i se ob ine contrac ia orbicularului buzelor cu strângerea buzelor i proiecia lor înainte
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 26/171
k. Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici):  stimularea zonei mijlocii a feei anterioare a gâtului mâinii la baza policelui produce contrac ia musculaturii mentoniere homo- sau bilaterale
l. Reflexe de automatism medular -> leziuni medulare grave ce determin  interesare piramidal bilateral 
1. Reflexul de tripla flexie: îneparea plantei determin  flexia dorsal  apiciorului pe gamb, flexia gambei pe coaps i a coapsei pe bazin. Aceste micri nu pot fi f cute voluntar. Are valoare în stabilirea limitei inferioare a leziunilor medulare, aceasta fiind precizat  de teritoriul radicular pân  la care stimularea cu acul declaneaza reflexul.
 2. Reflexe de extensie încruci at : în timpul producerii reflexului de tripl  flexie, se observ contralateral micrile contrarii: extensia coapsei i gambei, cu flexia plantar  a piciorului i flexia halucelui. Apare la provocarea reflexului de tripl flexie, în aceleai condi ii patologice.
3. Reflexul de masa: ciupirea tarsului sau în eparea plantei determin reflex detripl  flexie homolateral, reflex de extensie încruciat , mic iune, defeca ie, transpira ie
4. Reflexul homolateral de extensie (ipsilateral -> extensia coapsei, extensia gambei i coapsei, flexia plantar a degetelor i a piciorului la excitarea regiunii fesiere, perineului sau a triunghiului Scarpa
5. Reflexul de mers Sherrington -> stimularea tegumentului de pe fata intern a coapsei în decubit dorsal duce la micri succesive de flexie i extensie asemntoare mersului
6. Clonusul rotulian: apari ia unor contrac ii i decontrac ii succesive i rapide
ale cvadricepsului, cu deplasarea sus-jos a patelei, provocate de apasarea energic  a marginii superioare a patelei în sens distal (în jos), cu men inerea pozi iei acesteia. Este o manifestare a exagerrii reflexelor miotatice ca urmare a leziunilor piramidale. Prezen a clonusului rotulian denot  o leziune deasupra L2.
7. Clonusul plantar : flexia (pasiv) dorsal  energic  a piciorului, care determin  elongarea tendonului achilean, declaneaz  un reflex miotatic de contrac ie i relaxare a tricepsului sural, în secuse succesive.
2.1.1.9. Reflexe apar ut e in l eziuni le lobil or fr onta li(reflexe frontale; reflexe de eliberare): sunt prezente în mod fiziologic la nou nscut i sugar, dar dispar în urma dezvolt rii ariei 6 i a func iei sale inhibitorii.
1. Reflexul de apucare al mâinii (grasping reflex): la stimularea proprioceptiv  a degetelor mâinii (micarea lor) pacientului, acesta apuc  ferm mâna sau ciocanul cu care s-a f cut stimularea, desprinzându-se cu dificultate.
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 27/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
 2. Reflexul de apucare for   at  -> stimularea tactil a tegumentului intre police i indice determin apucarea ferm a stimulului
3. Reflexul de apucare al piciorului -> stimularea proprioceptiv a degetelor de la picior duce la flexie plantar 
4. Reflexul de urmrire al mainii  (groping reflex, reflex de magnetizare):
tendin a bolnavului de a întinde mâna sau întregul membru superior dup  unobiect care trece prin câmpul vizual. 6. Reflexul de apucare orala: excitarea tactil  a buzelor sau a tegumentelor
peribucale determin  deschiderea gurii în încercarea de a apuca obiectul excitator.
7. Reflexul de urmrire al capului, gurii, buzelor  i limbii: orientarea capului, buzelor, limbii spre obiectele care apar în câmpul vizual.
8. Reflexul de urmrire al piciorului
2.1.2. Controlul centrilor nervoi superiori   Seciunea medular traumatic sau experimental, face s dispar
activitatea reflex periferic. Dac bolnavul este îns bine îngrijit, aceste reflexe revin dup 2 – 3 sptmâni. Mai întîi se restabilete reflexul Babinski, apoi apar reflexele anale i genitale, apoi reflexul de flexie. Reflexul de întindere nu revine decât arareori i atunci nu rezist de obicei la întinderea pasiv, deci nu poate asigura funciile posturale. 
Dup câteva luni, reflexele tind s devin exagerate i apar reacii generalizate, numindu-se “reflexe de mas”. Astfel, dac se zgârie faa plantar,
se produce flexia forat a membrelor (reflex nociceptiv de flexie exagerat), transpiraie profund, contracia vezicii urinare i a rectului, uneori cu evacuarea acestora. Alteori, reflexele de mas se dezvolt spontan, chiar în somn. 
Reflexele automate, vegetative sunt suprimate. La început, din primele luni, pielea este uscat i cald, datorit separrii elementelor autonome de impulsurile descendente vasoconstrictoare. Apoi, în fazele mai târzii, pielea este ud în permanen. Aceste tulburri de adaptare duc la formarea de escare greu de îngrijit i care se vindec greu. 
2.1.3. Reflexele tr unchi ul ui cerebr al Funciile formaiunilor reticulate au fost deduse, în mare parte, din
studierea lor pe animale decerebrate. Sistemul reticular acioneaz mai ales prin intermediul fibrelor gama. Pe aceeai cale i prin intermediul sistemului reticular, îi manifest aciunea i formaiunile cerebeloase i parial, cele cerebrale.
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 28/171
  Funcia postural, cu rol deosebit în motilitatea animalelor evoluate, este localizat în trunchiul cereberal, cerebel i  gangluinii bazali. Rspunsurile motorii datorate unui grup de reflexe normale de postur, coordonate la niveluri subcorticale, poart denumirea – dup Schaltenbrand – mobilitate principal, iar aceste reflexe, eliberate de controlul superior – reflexe primitive.
Meninerea posturii rezult din intricarea complex a unor reflexe, al crorsediu central, dar nu ultim, se afl în nucleii bazali. Orientarea capului, poziia lui, meninerea pe membre, sunt rezultatul activitii reflexe a unui mare numr de muchi. Aceste reflexe, reflexele posturale, au fost studiate i descrise deRudolf Magnus, în urma unor experiene pentru care a obinut premiul Nobel. 1 
Mecanismele de postur sunt rezultatul informaiilor primite de la urmtorii receptori,luai în considerare de ctre Magnus: 
a.  labirintul, asupra poziieie capului în spaiu,  b.  proprioceptorii musculaturii cefei, asupra poziiei capului în raport cu
trunchiulc.  proprioceptorii din muchii trunchiului i ai membrelor, asupra poziiei trunchiului i membrelor în spaiu. Un rol deosebit în aceast funcie o au proprioceptorii articulari, care informeaz asupra poziiei diferitelor segmente, a gradului de flexie al articulaiilor 
d.  exteroceptorii cutanai înregistreaz presiunea exercitat pe anumite suprafee ale corpului, i deci poziia corpului în raport cu suprafaa de sprijin
e.  receptorii vizuali. Aceste reflexe sunt de tip evoluat, necesitând aciuni musculare complexe,
gradate, coordonate, de mare finee. Pe animalul întreg, reflectivitatea postural este controlat  i de celelalte etaje ale sistemului nervos: cerebelul, nucleii cenuii de la baza encefalului i în special cortexul.  
Dup natura receptorilor senzitivi, Magnus a sistematizat reflexele posturale în:
 A.Reacii statice locale – provocate de stimuli gravitaionali  B. Reacii statice segmentare  – care îi au originea în efectele unei micrio asupra extremitii opuse 
C. Reacii statice generale  – care determin poziia capului în spaiu, prin stimuli pornii din labirintul membranos i receptorii musculaturii gâtului.  
1  Magnus R., Animal posture, Croonian Lecture, Proc. Roy.Soc.Med, 1952, 98B, 339, citat de Voiculescu V, Steriade
M, în: Istoria cunoaterii creierului, Editura tiinific, Bucureti, 1963 
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 29/171
2.1.3.1. Reacia static local: Reacia static local, reprezint un mecanism de meninere a
ortostatismului, ca rpuns miotatic de întindere la fortele gravitaionale.   Modul de producere a acestui reflex a fost descris de Magnus la un cîine
decerebrat. La acest animal, atingerea pernielor labei unui membru va produce
declanarea unei rigiditi accentuate. Extremitatea urmeaz degetulexaminatorului ca un magnet, fapt cunoscut astzi sub numele de reacie pozitiv de sprijin sau reacie de magnet. Reacia este caracteristic i animalelor normale, dar numai în poziie de sprijin, i ea dispare dup secionarea sau anestezierea nervilor cutanai.
Reflexul este provocat ini ial de un stimul exteroceptor. Stimulul care determin  apari ia acestui reflex este stimulul cutanat din regiunea plantar, care produce un reflex de desfacere a degetelor piciorului. De aici, prin întinderea muchilor interoso i pleac un stimul proprioceptiv care declaneaz 
reac ia static de întindere.La bolnavul spastic, aceast  reac ie este fundamental, formând baza expresiei rigidit  ii în extensie a membrului de sprijin i este caracteristic  modului în care aceti bolnavi se ridic i se aeaz pe scaun, sau cum coboar o scar.
Bobath descrie i o recaie negativ de sprijin, pe care o folosete i ca metod terapeutic. Dac unui bolnav spastic (cu leziune cerebral), cu o mare rigiditate, i se face flexia dorsal puternic a degetelor de la picior i se menine astfel câteva secunde, împotriva rezistenei, se observ flexia genunchiului i a oldului. Este ca i cum membrele inferiare “ar obosi” i bolnavul trebuie s se
aeze.1 
2.1.3.2. Reacii statice segmentare:  B.1. Reflexele de extensie încruciat, reprezentând creterea reac iei
de sus inere de o parte, atunci când membrul heterolateral este obligat s  se flecteze, ca rspuns la un stimul nervos.
La bolnavul spastic, intervenia acestui reflex este vizibil numai atunci când un membru inferior este indemn (hemiplegic) sau când spasticitatea este
redus. Când membrul indemn se flecteaz, membrul inferior spastic intr încontractur în extensie, atât datorit reflexului de extensie, cât i a reaciei statice locale. La hemiplegic aceast  reacie este manifestat atât prin faptul c  flexia membrului inferior bolnav poate fi educat   în momentul sprijinului pe membrul inferior sntos, cât i prin faptul c  sprijinul se face în extensia
1  Bobath K., Clin. Dev Med, 1971, 23,7
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 30/171
puternic  a membrului inferior bolnav, dezechilibrând mersul i obligând pacientul s se încline de partea lezat .
B2. Reflexul de deplasare (Schunkelreaktion).  Magnus descrie acest reflex astfel : « Poate fi pus în eviden la nivelul membrelor anterioare sau posterioare ale animalului normal, chiar dup extirparea cerebelului sau a
cortexului anterior. Presupunem c animalul st în picioare i se sprijin pe unadintre labe, cealalt fiind ridicat datorit reaciei negative de sprijin. Tonusul extensorilor acestui membru este evaluat constant prin uoare flexii pasive ale articulaiei cotului. Mâna examinatorului împinge uor toracele animalului spre dreapta : se simte atunci o cretere a tonusului extensorilor cotului i, în sfârit, membrul se întinde complet i împiedic partea anterioar s cad de acea parte.»
La bolnavul spastic, reac ia poate avea loc, dar când ea se produce, se realizeaz  cu o for  de extensie atât de puternic  încât nu are func ie
protectoare. B.3. Aciunea întinderii unui membru asupra tonusului membrului
opus.  Dac unui animal în picioare i se provoac reflexul de deplasare, membrul
contralateral va avea tendina s se flecteze. Aceasta aste o reacie independent de reflexele labirintice i cervicale. 
2.1.3.3  . Reacii statice generale:
 Au la baz stimuli plecai din musculatura cefei i din labirint. (numite deMagnus “reflexe de atitudine”) Se împart în dou grupe:  C1. Reflexe tonice ale cefei/ Reflexe tonice cervicale (RTC), din care fac
parte : - RTC asimetrice/ rotatorii: Rotaia  capului într-o parte face s  creasc reflexele miotatice de întindere în membrele de aceeai parte i relaxeaz  musculatura în membrele de partea opus rota iei; - RTC simetrice ale gâtului: (reflexele tonice cervicale - RTC) sunt produse de
flexia i extensia capului. La animalele decerebrate, extensia capului provoacextensia membrelor superioare i relaxarea în flexie a celor posterioare/inferioare. Flexia capului produce flexia membrelor superioare i extensia rigid a celor inferioare. - RTC de flexie: flexia anterioar a capului produce flexia membrelor anterioare i extensia membrelor posterioare. (poziia pisicii care se uit sub o canapea).  
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 31/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
  Prezena reflexelor tonice cerebrale la copil este patognomonic pentru leziunile cerebrale. RTC au fost descrise la ft i la nou-nscut. Nu au fost întâlnite la copilul normal.
Trebuie insistat asupra acestor reflexe posturale, pentru c ele sunt un semn foarte preios în diagnosticul paraliziei spastice cerebrale, fiind cu atât mai
vii i persistând cu atât mai mult cu cât cazul este mai grav. Robnescu, citându-lpe Walsh1  spune c reacia este mai pronunat dac copilul spastic întoarce singur capul i mai marcat dac micarea se face împotriva rezistenei. Dup Bobath, reacia este mai puternic în decubit dorsal sau în poziie ezând, cu capul în hiperextensie.
Conseinele persistenei acestor reflexe la copilul cu paralizie spastic cerebral sunt deosebit de importante. Poziia membrelor determinat de poziia capului, îl împiedic s-i menin echilibrul ; copilul mic este împiedicat s se rostogoleasc. În cazuri grave, copilul nu poate folosi membrul superior de
partea feei, pentru a se alimenta (acesta fiind aflat în extensie puternic).  În cazurile persistenei RTCA2, exist riscul dezvoltrii unei scolioze. RTCS3  influeneaz profund postura de patrupedie. Copiii spastici cu aceste reflexe nu se pot sprijini pe membrele superioare, decât dac se face pasiv extensia capului.
În momentul în care capul este lsat liber, el cade în fa i membrele superioare se flecteaz, pierzându-i posibilitile de sprijin. În acelai mod, extensia puternic a capului realiz  flexia membrelor inferioare, dac exist o spasticitate a acestora în extensie.
RTC reprezint o cauz important în imposibilitatea copiilor cu PSC4 de a depi stadii primare de evoluie, dar totodat, dac sunt bine cunoscute, ele 
reprezint un sprijin (patologic de altfel) pentru un tratament kinetic eficient. Unii copii mai mari, cu intelect bun – cazul atetozicilor mai ales – reuesc
s învee s foloseasc aceste posturi ale capului pentru realizarea unor micri mai libere, mai puin spastice. 
C2. Reflexele tonice labirintice (RTL)  nu pot fi deosebite, la copilul spastic, la RTC. Modificrile de tonus pe care le produc afecteaz grav micrile copilului bolnav.
Reac iile asociate sunt manifest rile timice aprute în muchii
membrelor. La hemiplegic, micarea voluntar a membrului sntos se însoete de creterea spasticit  ii membrului bolnav, cu atât mai tare cu cât efortul este
1 Walsh F.M.R., On the contribution of clinical study to the physiology of the cerebral cortex, Ed.Livingstone, Edinburg,
1946 2 Reflexe tonice cervicale asimetrice 3  Reflexe tonice cervicale simetrice
4  Paralizie spastic cerebral 
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 32/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
mai mare. Ele pot fi produse i de al i stimuli: strângerea maxilarelor, deschiderea mare a gurii, crisparea musculaturii, etc.
Combinarea acestor reflexe i reac ii provoac  la bolnavul spastic micri i posturi neateptate, care-i impiedic activitatea normal.
2.1.3.4. Reac  iile de postur (reflexele de redresare) Întervin când reflexele statice sunt depite. Au punct de plecare în
tegument, structuri articulare, labirint i printr-un joc continuu de contrac ii musculare, se opun for elor dezechilibrante (presiuni, trac iuni), men inând astfel aliniamentul ortostatic.
Aceste reac ii produc micri brute ale membrelor, care pot fi utilizate în reeducarea func ional. Redresarea se realizeaz  prin mecanisme complexe vizuale, proprioceptive i cutanate:
a. reflexele de redresare labirintic  se produc prin deplasarea fluidului endolimfatic i a otoli ilor în timpul diferitelor pozi ii ale corpului în spa iu.
Semnalul informa ional gravita ional determin  contrac ia reflex  a musculaturii, redresând pozi ia capului i linia din prelungirea normal  a direc iei capului, ori reflexele proprioceptive cu punct de plecare în proprioceptorii gâtului.
b. Reflexe de redresare corp-cap   apar prin excita ii exteroceptoare asimetrice, care pleac de la nivelul suprafe ei de contact cu baza de sus inere.
Sunt reflexe ale primatelor: câini, pisici i sunt datorate exteroceptorilor de
pe suprafaa corpului stimulai în mod asimetric.  c. Reflexul de redr esar e al cefei:   permite la animal ridicarea capului în
poziie normal. Acest reflex este însoit de reflexul de prehensiune. Membrele de deasupra, de partea opus celei pe care st culcat animalul, se flexteaz, în timp ce cele de dedesupt se extind. Întoarcerea animalului pe cealalt parte inverseaz reflexele. 
d. Reflexe de redr esar e corp-corp   se datoreaz tot exteroreceptorilor i determin redresarea corpului, chiar în cazul imobilizrii capului. Dac corpul i umerii animalului sunt meninui în poziie lateral, membrele posterioare au o
poziie orizontal, reacie care nu mai are loc dac se aplic o  greutate pesupraf aa superioar a corpului.  e. Reflexul de redresare optic:  Animalul se poate orienta foarte bine în
spaiu i numai cu ajutorul vederii. În general, aceste reflexese se produc numai la anumalul întreg, dovedind c centrul lor reflex este cortexul.  
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 33/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
2.1.3.5. Reflexele statokinetice: reacii de aezare, reacii de srire, reacii de accelerare  Aceste reacii depind de scoar i cerebel, pentru producerea lor fiind
necesar integritatea acestor zone.  Sunt mai rapide decât precedentele.
Const în adapt ri ale tonusului muscular, secundare informa iilor primitede la diveri receptori, în principal de la cei vestibulari. Au ca scop meninerea pozi iei corpului i segmentelor, în timpul deplasrii liniare sau unghiulare, active sau pasive. Asigur stabilitatea organismului în micare, adoptând tonusul muscular i poziia membrelor.
Reflexele statokinetice sunt vestibulare (se eproduc i la animalele legate la ochi) i se deosebesc în reacii lineare i unghiulare:   1. Reflexele de acceler a   i e  i deceler a   i e   l in iar  apar în timpul deplasrii într- un vehicul care accelereaz  sau frâneaz  brusc; aceast reacie este în acelai
timp i o reacie vestibular de aezare: o pisic legat la ochi, care este bruscaruncat în aer cu capul în jos, îi va extinde membrele anterioare, deprteaz degetele i pisica va cdea în picioare.  2. Reflexele de accelera   i e  i deceler a   ie unghiular   se eviden iaz prin apari ia pozi iei arunctorului cu discul. În acest caz, dac aruncarea se face cu rotaie, apar reacii corespunztoare în muchii cefei, ai membrelor i trunchiului, în vederea aceluiai scop, i anume meninerea echilibrului. Ele se însoesc i de reacii în musculatura ochilor, traduse prin nistagmus1. Din aceast categorie face parte i reflexul de pregtire pentru sritur.  3. Reac   ia l i f tului  const  în flexia membrelor inferioare la coborâre;
4. Reac ia de ateri zar e  const  în adoptarea pozi iei pregtitoare unei srituri.
1 Fenomen spontan sau provocat, congenital sau dobandit, caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor,
de mica amplitudine, de cele mai multe ori orizontale, dar uneori verticale sau circulare. Un nistagmus poate fi de natura
fiziologica sau patologica.
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 34/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
CURS 3. Etapele normal e de dezvoltar e neur o-motor ie a copilul ui
În mod convenional stabilim c viaa individului începe în momentul fertilizrii ovulului matern de ctre unul dintre milioanele de spermatozoizi ce
provin de la tat.Fiecare celul provenit de la prini poart câte 23 de cromozomi care vor sta la baza dezvoltrii umane. 
Prin dezvoltare, în general, se înelege un proces complex de trecere de la inferior la superior, de la simplu la complex, printr-o succesiune de etape, de stadii, fiecare etap reprezentând o unitate funcional închegat, cu un specific calitativ propriu. Trecerea de la o etap la alta implic atât acumulri cantitative cât i salturi calitative, acestea aflându-se într-o condiionare reciproc.
Cunoaterea dezvoltrii copilului normal ajut la:- identificarea acelora dintre ei care se abat de la evoluia normal prin stabilirea vârstei biologice, comparativ cu vârsta cronologic (constituie uneori singurul element de diagnostic la un copil, în primul an de via, când semnele clinice ale unei eventuale leziuni cerebrale sunt de obicei slab exprimate)
- planificarea conduitei de recuperare - urmrirea progreselor fcute
Stadiile dezvoltrii normale reprezint baza de la care se pornete în evaluare i recuperare 
Urmrirea în tratament a secvenelor normale de dezvoltare neuro-  motorie constituie unui dintre principiile de baz ale reeducrii neuro-  motor i i   Fiecare stadiu de dezvoltare se deruleaz într-o anumit ordine: 
- controlul corpului se dezvolt progresiv, dela cap la M.I. si   M.S. (cranio – proximo – distal)
- micrile grosiere apar înaintea celor fine   Anumite etape de dezvoltare, ca statul în picioare sau mersul, sunt atinse de copii cam la aceeai vârst 
Prin compararea copiilor de aceeai vârst se va determina gradul de dezvoltare atins
Pentru a depista de timpuriu eventualele probleme trebuiesc avute în vedere urmtoarele aspecte: 
•  Înregist rarea sistematic a datei i vârstei copilului  •  Urmrirea a ceea ce reuete s realizeze la vârsta respectiv   •  Notarea, de fiecare dat a abilitilor dobândite 
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 35/171
•  Determinarea cauzelor eventualelor dificulti, întârzieri aprute în dezvoltare
•  Evaluarea vârstei biologice trebuie efectuat pentru fiecare secven a micrii¹ (recuperarea trebuie s treac prin toate stadiile, având ca obiectiv prioritar fazele inferioare
3.1. Perioada embrionar i fetal  Din momentul concepiei pân la cel al naterii, ovulul însmânat trece
prin patru perioade majore
•  Prima perioad,  de 7 zile, din momentul fertilizrii pân în momentul implantrii, se petrece în uter. Ovulul fertilizat îi sporete diviziunea celular dup un ablon logaritmic, micarea de cretere desfurându-se dup un model spiralat, odat cu micarea de rotaie a ovulului i cu
micrile de deplasare ale axei sale de rotaie.   •  În a doua perioad de 21 de zile,  din momentul implantrii pân în
momentul formrii sistemului general, se formeaz cele trei mari sisteme:    –   cel intern (funcia digestiv i respiratorie),  –   cel periferic – care se va dezvolta în sistemul nervos  –   sistemul central, care se va dezvolta în funciile circulatorie i
excretorie Nu numai c fiecare sistem este format în spiral, ci de asemenea, în
decursul acestei perioade, cele trei sisteme majore sunt alctuite ca un tot, în
straturi, în spiral, conectându-se între ele la capete. •  A treia perioad de 63 de zile 
- este perioada formrii organelor, glandelor i a altor structuri importante. Toate acestea cresc i se formeaz în configuraii spiralate, fie datorit forei centrifuge, fie datorit celei centripete. Cea dintîi formeaz structuri preponderent cave i capabile de micri (intestinul gros, intestinul subire, stomacul, vezica urinar, vezica biliar) iar a doua formeaz structuri mai compacte (plmânii, inima, splina, ficatul, rinichii). Deoarece apar ca urmare a micrilor în spiral a energiei, ele sunt alctuite din
câteva straturi.•  A patra perioad, de 189 de zile  - este perioada de dezvoltare general pîn în momentul naterii. În
decursul acestei perioade, sistemele, organele, glandele i toate celelalte componente i funcii continu s creasc i devin complete la sfâritul celor 280 de zile ale etapei embrionare.
8/16/2019 Kinetoterapia În Pediatrie - Note de Curs
http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-pediatrie-note-de-curs 36/171
  PEDIATRIE NOTE DE CUR 2012
Embrionul alterneaz între micarea activ i lent. El se deplaseaz în spiral printr-o combinaie de torsionri i schimbri ale axei de rotaie. Pe tot parcursul acestor micri în spiral, embrionul realizeaz echilibrul între cap i corp, stânga – dreapta, fa – spate, interior – exterior. Tendinele antagoniste dar complementare sunt bine echilibrate, pregtindu-se ca un tot pentru natere. 
De exemplu:- regiunea capului se compacteaz în vreme ce regiunea corpului se extinde
- partea ventral a corpului devine mai moale, în vreme ce patrea dorsal se întrete 
- muchii i esuturile acumuleaz mai multe proteine, pe când oasele acumuleaz mai multe minerale. 
3.2. Perioada sugarului