MARŢI, 27 iulie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

€ 15,96 �$ 12,34 �

ANUL X, NUMĂRUL 54 (968)

bilete de avion tel.: 806-806

mytravel®

>P3

NICOLAE NEGRU

Livada de... televiziuni a lui Constantin Tănase >P6

JURNAL TV este tot mai

îndrăgit de telespectatori!

Datele sondajului de audienţă tv, realizat de compania de cercetare A.G.B. Neilson Research Moldova, arată că postul nostru are un rating mai mare decât televiziunile care există de ani buni pe piaţa mediatică din Republica Moldova.

Potrivit com-paniei de cercetare A.G.B. Neilson Research Moldova, pe data de 25 iulie, JURNAL TV a înre-gistrat o medie de audienţă de 1,96 procente (SHR%).

Astfel, postul nostru de televi-ziune a fost în pre-ferinţele celor de acasă. Buletinele de știri și emisiu-nile noastre s-au bucurat de audi-enţă maximă și pe data de 23 iulie, când JURNAL TV a obţinut un rating de 1,93 la sută din cota de piaţă, în timp ce PRO TV s-a ales cu 1,78%, iar Publika TV a acumulat 0,81 procente (SHR%).

JURNAL TV s-a lansat pe data de 5 martie 2010, fi ind prima televiziune de știri din Republica Moldova.

Botez fatalTRAGEDIE // Un bebeluş de o lună şi jumătate a murit în timpul botezului

ÎN COMUNA MIHĂILENI, RAIONUL RÂŞCANI, s-a produs joi o tragedie – un copil de doar o lună şi jumătate a murit chiar în timpul botezului. Preotul Valentin, care a scufundat băieţelul în cristelniţă, se declară a fi nevinovat, invocând motivul că micu-ţul suferea de unele maladii pe motiv că s-a născut prematur, de doar opt luni. Părinţii copilului răposat acuză feţele bisericeşi că îi ţin apărarea preotului din sat şi, mai mult ca atât, stârnesc vorbe despre familia lor. Părinţii cer ca slujitorul bisericii să fi e tras la răspundere penală pentru neglijenţa sa. Laurenţiu a fost întâiul lor născut. (fotografi e simbol) >P4

Vor munci în concediu

VACANŢA DEMNITARILOR // Unde, când şi cum îşi organizează timpul de odihnă suspuşii?

www.jurnal.md MARŢI, 27 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă

mariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Svetlana Panţasvetlana.panta@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea

vitalie.harea@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Ziar finanţat de Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 702

RECTIFICARE

JURNAL a desemnat câştigătorii concursului

pentru poştaşiJURNAL de Chișinău a

anunţat un concurs cu premii pentru poștași în campania de abonare pentru a doua jumăta-te a anului. În numărul trecut al ziarului, am publicat numele persoanelor premiate. Reve-nim în acest număr cu unele precizări. În urma prezentării cu întârziere de către „Poșta Moldovei” a rezultatelor con-cursului din unele raioane, cla-samentul fi nal al câștigătorilor a suferit unele modifi cări.

Astfel, după numărul abo-namentelor perfectate, pe pri-mul loc s-a plasat Larisa Ropot din Bădragii Noi, Edineţ. Ea va intra în posesia unui frigi-der. Taisia Șumuleanscaia din Săiţi, Căușeni, și Aneta Rusu din Risipeni, Fălești, vor fi premiate, fi ecare, cu un televi-zor. Pentru ridicarea premiilor, relaţii la telefonul 069651015 (Veaceslav Dreglea).

Copil de doi ani, lăsat singur în casă

ŞOCANT // Părinţii care și-au abandonat copilul singur în casăriscă să fi e decăzuţi din drepturile părinteşti

Un copil de doar doi ani de zile, din comuna Alcedar, raionul Șoldănești, a fost lăsat de către părinți singur în casa încuiată. Copilul a fost găsit de către vecini care au și anunţat asistenţa socială și poliţia. Acum părinții care și-au abandonat copilul singur în casă riscă să fi e decăzuţi din drepturile părintești, a spus pentru JURNAL de Chiși-nău primarul comunei, Victor Șveţ. O cerere în acest sens a fost depusă la Secţia raională Asistenţă socială și protecţie a familiei de către Tamara Plă-mădeală, avocat parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului.

Potrivit primarului, părinţii lui Ion Busuioc, Nadejda Busuioc și Nicolae Ivancenco, nu și-au lăsat copilul pentru prima dată singur în casă, ceea ce au confi rmat și vecinii cuplului, care nu sunt căsătoriţi, dar locuiesc în concubinaj. Unii vecini deseori îi dădeau de mâncare copilului pe geamurile casei atunci când se afl a singur.

Ţipetele copilului au fost auzite de vecini, care au și anunţat auto-rităţile despre aceasta. Casa a fost deschisă după ce vicecomisarul raionului Șoldănești a dat acordul pentru a sparge lacătul.

Copilul a fost luat de către serviciul medical de urgenţă al raionului, a comunicat primarul Alcedarului. Potrivit autorității locale, mama băiatului a plecat la soţul ei care lucrează cioban în raionul Soroca, iar băiețelul de doar doi ani se pare că a rămas în grija bunicii sale, care face abuz de alcool și are purtări imorale și care, la rândul ei, și-a lăsat fără suprave-ghere nepoţelul.

Aceeaşi soartăVictor Șveţ a mai spus că

aceeași soartă a avut și tatăl co-pilului, Nicolae, și fraţii acestuia. Mama lor a adus pe lume cinci copii, unul dintre care a decedat, iar de ceilalţi patru a fost decăzu-tă din drepturile de părinte din cauza neîngrijirii copiilor. Numai Nicolae s-a întors la casa părin-tească de la orfelinat după ce a împlinit majoratul.

Asistentul social din cadrul

primăriei Alcedar, Larisa Gorilă, a declarat că a vizitat acum șase luni această familie și a atenţionat părinţii în legătură cu condiţiile insalubre în care locuia copilul, dar că nu au fost întreprinse măsuri de ameliorare a situaţiei.

Legat cu lanţ de marginea patului sau de cuşca câinelui

Primarul comunei a spus pentru JURNAL că copilul s-a afl at o săptămână la spital în grija medicilor, iar ieri, pe la ora 15.00, Nadejda Bucuioc și-a luat copilul de la spital fără a anunţa medicii. „Asistenta socială din localitate a pregătit tot dosarul pentru priva-rea de drepturile părintești și ieri, 26 iulie, a fost prezentat la asis-tenţa socială raională”, a precizat Victor Șveţ.

Avocatul parlamentar Tamara Plămădeală a comunicat că nu este pentru prima oară când acest copil este lăsat fără supravegherea părinţilor. „Au fost și cazuri când a fost legat cu un lanţ de marginea patului sau de cușca câinelui”, susține avocatul.

Tamara Plămădeală le-a re-comandat autorităţilor raionale să iniţieze procedura de decădere din drepturi a părinţilor copilului, întrucât aceștia s-au dovedit a fi absolut iresponsabili și neglijenţi, neasigurând, în primul rând, copi-lului un trai decent și un mediu de viaţă sănătos, fapt care contravine art.18 din Convenţia Internaţională cu privire la Drepturile Copilului.

Victoria POPA

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 27 IULIE 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

Vor munci în concediuVACANŢA DEMNITARILOR // Unde, când şi cum îşi organizează timpul de odihnă suspuşii?

Așteptată cu nerăbdare de toată lu-mea, vara aceasta le-a adus mai puţi-ne bucurii demnitarilor. Inundaţiile, referendumul și alegerile anticipate i-au determinat pe mai mulţi politici-eni să renunţe la concediul pe care l-au așteptat timp de un an. Citiţi mai jos cine dintre ofi cialii moldoveni nu va avea vacanţă vara aceasta și ce desti-naţii turistice au ales demnitarii care vor pleca totuși la odihnă.

Filat renunţă la vacanţă

Deși o mică vacanţă i-ar prinde bine, pre-mierul Vlad Filat a decis să nu-și ia concediu în această vară. „Situaţia din republică este difi cilă și nu îmi pot permite să mă odihnesc în aceste condiţii”, a declarat primul-ministru. Purtătorul său de cuvânt, Igor Volniţchi, ne-a comunicat că Vlad Filat va rămâne la serviciu pentru că urmea-ză a fi pregătite cele mai importante acte în baza cărora se va guverna inclusiv în anul viitor.

Ghimpu este indecis

Președintele interimar Mihai Ghimpu încă nu a decis dacă va merge sau nu în vacanţă. Potri-vit purtătorului său de cuvânt, Valeriu Rusu, șeful interimar al statului se mai gândește. „Situaţia din republică nu este tocmai potrivită pentru concediu, președintele nu a luat încă o decizie defi nitivă”, ne-a spus el.

Chirtoacă se mai gândeşte

De trei ani, de fapt de când e primar al mu-nicipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă nu și-a luat niciodată vacanţă. „Nu am avut niciodată timp de odihnă. A trebuit să mă concentrez asupra problemelor capitalei. Nici acum nu îmi prea arde a vacanţă, dar nu exclud categoric varianta de a merge pentru câteva zile în concediu”, ne-a mărturisit edilul capitalei, fără a oferi însă detalii despre locul în care planifi că să meargă și fără a ne spune dacă va fi însoţit de cineva.

Tănase a ales Croaţia

Iniţial, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, și-a planifi cat să-și petreacă vacanţa în Turcia, pe malul Mării Mediterane, dar a renunţat la idee din cauza căldurii sufocante ce se așteaptă în această perioadă în Turcia. „Cel mai probabil vom pleca în Croaţia. Vom merge cu mașină pentru că ne costă prea scump să zburăm cu avionul”, ne-a spus ofi cialul care își planifi că să-și petreacă vacanţa alături de soţie și cei doi copii. Tănase afi rmă că a ales ca destinaţie Croaţia pentru că are acolo o veche cunoștinţă care îl va ajuta să închirieze o vilă pe litoral. Deși evită să spună ce buget își planifi că pentru concediu, potrivit agenţiilor de turism, un bilet pentru o vacanţă de o săptămână în Croaţia costă în această perioadă de la 450 de euro de persoană. Ministrul Justiţiei pleacă în concediu peste două săptămâni.

Negrei, cu torbiţa în Ucraina

Vicepremierul responsabil cu probleme sociale, Ion Negrei, are chiar de astăzi concediu.

Admitere la studii liceale

Liceul asigură elevilor condiţii de studiere şi cercetare în săli de clasă amenajate şi în laboratoarele moderne ale USM, în săli de informatică înzestrate cu calculatoare.

Elevii binefi ciază de cămin.

Corpul didactic este un colectiv de profesori de înal-tă califi care şi cu experienţă bogată.

Elevii liceului au obţinut rezultate remarcabile la di-

verse concursuri şi olimpiade internaţionale (27 medalii) şi anual peste 40 de diplome la cele naţionale şi municipale.

Absolvenţii Liceului Republican cu Profi l Real îşi continuă studiile în condiţii privilegiate la USM, precum şi în alte universităţi din Republica Moldova şi de peste hotare (Franţa, România, Rusia, China, Anglia, Germania, SUA).

Elevii cu performanţe şcolare deosebite benefi -ciază de bursă.

VA INVITĂM LA STUDII în Liceul Republican cu Profi l Real pe adresa:or. Chişinău, strada A.Mateevici, 60. Tel.: 24-55-99; 24-20-50

Liceul Republican cu Profi l Real, afi liat Universităţii de Stat din Moldova, invită absolvenţii gimnaziilor din republică să-şi continue studiile

în una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ liceal din republică

Ofi cialul își propune în această vacanţă să meargă într-o călătorie în Ucraina. „Plecăm cu mașina două familii. Ne propunem să vizităm mai multe locuri din sudul republicii, iar apoi să trecem în Ucraina. Desigur ne vom opri pentru câteva zile și pe malul mării, dar nu am rezervat din timp locuri la hotel”, ne-a spus Negrei. Demnitarul ne-a mărturisit că are planifi cat un buget modest pentru această vacanţă. „Ne-am propus să chel-tuim vreo 5000 de lei. Cu produsele în torbiţă și cu mașina personală sper să ne putem încadra în această sumă”, spune vicepremierul.

Ministrul de Interne nu are concediu

Inundaţiile îl vor lăsa fără concediu pe ministrul de Interne Victor Catan. Contactat de JURNAL, purtătorul său de cuvânt, Chiril Moţ-pan, ne-a declarat că ministrul nu are cum pleca în concediu în actualele condiţii, poate după ce se mai retrag apele.

Focşa îşi petrece concediul cu studenţii

Și ministrul Culturii Boris Focșa a fost nevoit să renunţe în acest an la concediu. Fiind profesor la Academia de Arte, ofi cialul este ocupat în aces-te zile – își selectează studenţi pentru un nou curs de arta actorului.

Oleinic va avea vacanţă la iarnă

Ministrul Tehnologiilor Informaţionale, Ale-xanru Oleinic, își amână concediul pentru sărbăto-rile de iarnă. „Vara asta, nu am vacanţă. S-au adunat mai multe probleme pe care trebuie să le rezolv, de aceea am renunţat la concediul de vară. Poate în a doua jumătate a lunii septembrie voi găsi timp de odihnă, dar e puţin probabil. Mai degrabă voi pleca în vacanţă la iarnă”, ne-a comunicat demnitarul. Olei-nic susţine că, de obicei, merge cu familia la munte. „Noi suntem adepţii odihnei active. Nu ne prea place să stăm tolăniţi la soare, mai ales că soare avem destul și acasă”, ni se destăinuie ofi cialul.

Ţurcan nu a decis unde va merge

Vladimir Ţurcan, președintele partidului “Moldova Unită”, a declarat că preconizează să meargă în concediu până la fi nele acestei veri, dar încă nu s-a decis unde anume. “Ne vom duce cu toată familia: eu, soţia și cei patru copii. Cert e că nu vom alege o vacanţă la munte, ci vom merge la mare. De obicei, dăm preferinţă staţiunilor balneare din Turcia, de pe litoralul Mării Egee. Condiţiile de pe litoralul Mării Negre din statele vecine lasă mult de dorit”, a spus el.

Diacov pleacă la Karlovy Vary

Dumitru Diacov, președintele de onoare al

PD, ne spune că s-a odihnit deja câteva zile la staţiunea balneoclimaterică Slănic Moldova din România. “M-am simţit excelent și acum preco-nizez să mergem împreună cu nepoţii la staţiu-nea balneară, mult pomenită în presa noastră, Karlovy Vary din Cehia. Voi avea un concediu mai scurt ca de obicei, de doar două săptămâni ţinând cont că ne așteaptă evenimente politice importante în toamna anului curent.” Pen-tru o vacanţă de câteva zile la Slănic Moldova, moldovenii trebuie să scoată din buzunar peste 200 de euro. La Karlovy Vary, o săptămână de odihnă depășește suma de 600 de euro pentru o persoană.

Președintele de onoare al PD ne-a mai infor-mat că Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, nu va pleca în concediu în acest an. El va continua pregătirile pentru referendumul constituţional care va avea loc pe 5 septembrie.

Osipov a fost la munte

Victor Osipov, prim-vicepreședinte al AMN, vicepremier pentru probleme de reintegrare a ţării, ne-a informat că a revenit zilele acestea din vacanţă în care a fost cu toată familia. “Ne-am odihnit timp de cinci zile la munte, la Sovata, în România. Am decis că acolo e mai bine pentru copii, fi ind mai răcoare. Am ales o pensiune particulară. Bugetul pe care l-am rezervat pentru această vacanţă a fost în jur de 500 de euro. Nu am ţinut neapărat să ne cazăm în hoteluri de patru, cinci stele, care sunt mult mai costisitoare, sau la o staţiune balneoclimaterică cu oferta unor tratamente. Ne-am bucurat de locurile pitorești, natura fantastică, lacuri și plimbările la munte”, a spus el.

Bălan se va odihni… muncind

Vasile Bălan, liderul fracţiunii AMN: a decla-rat că își va petrece vacanţa în acest an muncind: “Ne vom pregăti pentru referendumul din 5 sep-tembrie. Deplasările noastre vor avea loc în toate raioanele din republică. De regulă, îmi place să-mi iau concediu în luna septembrie, mergem în Co-drii Orheiului, ne deplasăm în Bucovina, Româ-nia, mergem câteva zile la Mănăstirea Putna de cel puţin două ori pe an. Bugetul rezervat acestor vacanţe nu depășește suma de 200-300 de dolari. Nu este exclus că voi pleca în vacanţă, împreună cu familia, în preajma sărbătorilor de Crăciun”, a mai spus Bălan.

Untilă – un răgaz de două-trei zile

Veaceslav Untilă, deputat, președinte al Miș-cării „Acţiunea Europeană”, spune că, de regulă, își petrece vacanţa de vară împreună cu familia, la munte, în România. „De fi ecare dată, încercăm să alegem locuri cât mai pitorești, astfel încât să descoperim ceva nou pentru noi. Evident, bugetul contează mai puţin, în sensul că este destul de modest. Anul acesta însă vacanţa va fi scurtă de tot, deoarece preconizatele evenimente din toam-nă nu ne lasă prea mult timp pentru odihnă. Dacă voi reuși să-mi ofer un răgaz de vreo două-trei zile, mă voi mulţumi și cu atâta, iar dacă nu, voi merge în vacanţă… la iarnă. Sper că până atunci se vor mai limpezi apele pe scena politică moldoveneas-că”, a spus deputatul.

Sondaj realizat de

Svetlana Corobceanu și Mariana Raţă

Topul absenţilor din Parlament

1326 este numărul total al absenţelor aleșilor poporului de la ședinţele în plen ale Legislativului.

Potrivit statisticilor ofi ciale ale Legislativului, întâietatea o deţin deputaţii Partidului Comunişti-lor – 1102 de absenţe. Cel mai mult a absentat de la şedinţe Vladimir Voronin (47 de absenţe), urmat de Igor Dodon (37 de absenţe). Mark Tkaciuk are la ac-tiv 35 de absenţe, iar Zinainda Greceanâi şi Grigore Petrenco au câte 28 de lipse. Cel mai bolnav dintre deputaţii comunişti pare a fi Vladimir Eremciuc. Acesta are 55 de absenţe pe motiv de sănătate.

Din Partidul Liberal Democrat cel mai mult a lipsit deputatul Veaceslav Ioniţă şi Valeriu Streleţ – patru absenţe, Valeriu Ghileţchi – trei, iar liderul fracţiunii Mihai Godea are doar o lipsă. De la Par-tidul Democrat, lider la absenţe este Igor Corman

– patru la număr, Valeriu Guma – trei, iar liderul democraţilor Marian Lupu a lipsit doar o dată de la şedinţele Parlamentului.

Partidul Liberal cel mai mult a lipsit deputatul Oleg Bodrug – 11 absenţe, urmat de Ion Hadârcă – zece, dar toate motivate şi Ana Guţu cu şase lipse, la fel motivate.

Deputaţii din Alianţa „Moldova Noastră” sunt cei mai exemplari, cu excepţia lui Veaceslav Platon, cu 22 de absenţe, toate nemotivate. Din rândul deputaţilor neafi liaţi cel mai mult a lipsit Iurie Colesnic având trei lipse motivate şi trei nemotivate, precum şi Vladimir Ţurcan – şase absenţe nemotivate. (DECA-press)

UNA DIN DESTINAŢIILE TURISTICE preferate ale demnitarilor sunt Munţii Carpaţi

www.jurnal.md MARŢI, 27 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 4 | La marginea Europei

Anunţ public privind selectarea Recipientului/ţilor Principal/i pentru runda a 10 de granturi a Fondului Global

de combatere a SIDA, TB și malariei

Consiliul Naţional de Coordonare a Programelor Naţionale de Profilaxie și

Control a infecţiei HIV/SIDA/ITS și de control și profilaxie al tuberculozei (CNC

TB/SIDA) anunţă concurs pentru selectarea Recipientului/ţilor Principal/i pen-

tru implementarea activităţilor preconizate în aplicaţia pentru ţară către Fon-

dul Global, runda a 10-a de granturi. Republica Moldova aplică pentru com-

ponentul de control și prevenire a HIV/SIDA în rîndul grupurilor vulnerabile.

Cerinţele faţă de candidaţi:

1) Capacităţi manageriale și instituţionale evidente

2) Capacităţi de gestionare financiară

3) Capacităţi de procurare și distribuire

4) Sistem elaborat de monitorizare și evaluare

5) Experienţă de lucru în implementarea granturilor ale organizaţiilor interna-

ţionale, (experienţa de lucru cu granturile Fondului Global și ale Băncii Mon-

diale va constitui un avantaj)

6) Experienţă de activitate în domeniul sănătăţii publice.

Pentru a fi eligibili concursului, candidaţii trebuie să prezinte:

1. CV-ul organizaţiei, care trebuie să conţină informaţie privind:

Copia statutului legal al organizaţiei și copia certificatului de înregistrare

(organizaţia înregistrată în Republica Moldova)

Misiunea, scopurile organizaţiei

Descrierea succintă a proiectelor implementate (nu mai mult de o jumătate

de pagină pentru fiecare proiect, inclusiv bugetul)

Argumente bazate pe evidenţă (copii ale celor mai esenţiale documente),

care demonstrează capacităţile numite mai sus

Resursele umane, tehnice și logistice ale organizaţiei

Orice alt document, care demonstrează performanţa și experienţa organi-

zaţiei în administrarea granturilor și/sau proiectelor.

2. CV-urile angajaţilor cheie, în special: al managerului, specialiștilor în procu-

rări, finanţe, monitorizare și evaluare.

Documentele urmează a fi prezentate în limba de stat la adresa: MD 2009, Republica Moldova, mun. Chișinău, str.Cozmescu 3, secretariatul Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA (blocul 2, et.2).Data limită de prezentare a dosarului – 28 iulie 2010.

În limba greacă „botez” în-seamnă afundare. Botezul nu poate fi conceput altfel decât ca un gest de întreită afundare în numele Sfi n-tei Treimi – Tatălui, Fiului şi Sfân-tului Duh. Preotul a afundat copilul de trei ori în cristelniţă, fi indcă aşa îi cere rânduiala. Doar în cazuri de urgenţă, de mare necesitate, biserica ortodoxă acceptă botezul prin turnare. Alte două aspecte ţin de vârsta la care ar trebui să fi e botezat copilul. Sfânta scriptură vorbeşte mai mult despre botezul celor maturi şi, indirect, despre botezul copiilor.

Încă din vechime, biserica admite şi recomandă uneori botezul copiilor, dar în niciun caz nu obligă. Este o percepţie greşită a oamenilor. Ei nu văd în botez ceva mistic, ci o fac pentru că e o tradiţie, pentru ca copilul să doarmă mai bine, să nu fi e deocheat etc. E o percepţie bolnăvi-cioasă, chiar aş putea să o numesc superstiţioasă. Părinţii pruncilor abia născuţi vor cât mai repede să-şi boteze copilul, deoarece cred că acesta nu poate fi scos din casă nebotezat. Dacă copilul este sănătos, botezul poate fi amânat pînă la un an, la doi, nu văd nicio problemă în asta. Din păcate, acest lucru nici unii preoţi nu-l înţeleg şi-i îndeamnă pe părinţi să-şi boteze cât mai repede copilul, uneori chiar din motive economice, ca nu cumva să-l scape la altă biseri-că şi să-i ia cineva bacşişul.

Botez fatalTRAGEDIE // Un bebeluş de o lună şi jumătate a murit în timpul botezului

În comuna Mihăileni, raio-nul Râșcani, s-a produs joi o tragedie – un copil de doar o lună și jumătate a murit chiar în timpul botezului. Preotul Valentin, care a scufundat băieţelul în cristelniţă, se de-clară a fi nevinovat, invocând motivul că micuţul suferea de unele maladii pe motiv că s-a născut prematur, de doar opt luni. Părinţii copilului răposat acuză feţele bisericeși că îi ţin apărarea preotului din sat și, mai mult ca atât, stârnesc vorbe despre familia lor. Părinţii cer ca slujitorul bisericii să fi e tras la răspun-dere penală pentru neglijenţa sa. Laurenţiu a fost întâiul lor născut.

Familia Gaidău este cunoscută de locuitorii satului Mihăileni, raionul Râșcani, ca o familie de gospodari unde tatăl Nicolae împreună cu fi ul său Dumitru se ocupă de creșterea oilor. Ceva timp înainte, Dumitru s-a căsă-torit cu o fată cumsecade din sat, au cumpărat o căsuță, au făcut un copil, se pregăteu în toi de botez și de cumătria băiatului lor, pe care planifi cau să-l boteze cu numele Laurenţiu.

„Nu am reușit să pășim bine pragul bisericii, că femeia care sta la intrare a început să strige la noi de ce am întârziat. Botezul era preconizat pentru ora patru seara, dar noi am venit cu 15 minute mai târziu. Ea ne-a spus să plătim cât mai repede pentru botez și, când a văzut că avem și cameră de luat ve-deri, a spus că trebuie să dăm bani și pentru asta. Dacă plătim 50 de lei, putem fi lma, dacă nu, atunci nu avem voie.”

Atunci Dumitru nici nu-și putea imagina că aceste secvenţe video de la botezul copilului său vor fi difuzate la toate posturile de televiziune și vor servi drept probe în ancheta pornită pe numele preotului Valentin Ţarălungă, în care el este învinuit de omor din imprudenţă.

Plata pentru botezPărinţii îl acuză pe preot că

el nu a săvârșit ritualul botezului conform regulilor, ceea ce a dus la decesul copilului.

„Pe video se vede clar că pă-rintele Valentin l-a apucat de gât pe băieţel și, fără să-i astupe faţa și guriţa cu mâna ca acesta să nu înghită apă, l-a scufundat de trei ori în cristelniţă. Când l-a dat na-șului, copilul era vânăt și începuse să facă spumă la gură. Dima l-a dus repede la spital, dar nu a reușit. Laurenţiu era deja mort”, povesteș-te Elena Gaidău, bunica copilului decedat. Femeia s-a arătat foarte indignată și de faptul că preotul Valentin s-a grăbit să întoarcă banii pentru botez, cei 1100 lei, chiar în momentul când părinţii își duceau copilul la spital, însă nu s-a grăbit să-și ceară iertare.

„Timp de două zile nu puteam

da de el. A apărut în ziua înmor-mântării și, demonstrativ, așa ca să audă toţi, și-a cerut iertare de la toată lumea prezentă”, a povestit bunica.

Nu şi-a cerut iertare

Dumitru spune că de la el per-sonal nimeni nu și-a cerut iertare. Mai mult ca atât, el este supărat că preotul, prin comportamentul și declaraţiile sale, stârnește vorbe rele prin sat și nu numai.

„Toată lumea din sat vorbește că mama acestui copil l-a născut prematur. Fiind însărcinată în luna a opta, s-a dus la discotecă, unde cineva a lovit-o în burtă și ea a născut. A fost o naștere forţată. Se știe că copiii de opt luni nu trăiesc mult. În majoritatea cazurilor ei supraviețuiesc până la un an. Eu am fost sunat de vreo 30 de preoţi și toţi sunt de partea părintelui Victor. Nu am văzut nicio imagine. Ceea ce s-a arătat la televizor nu era clar, faţa copilului era acoperită cu ceață, probabil intenţionat, ca să nu se vadă cum se înfăptuiește bote-zul”, și-a dat cu părerea protopopul de Râșcani, Sveatoslav Ungurean, care mai e și unul din membrii co-misiei bisericești care urmează să studieze cazul respectiv împreună cu anchetatorii de la procuratura Râșcani.

Şi preoţii bârfesc

Teologul Mihai Constandache a declarat pentru JURNAL de Chi-șinău că felul cum a fost înfăptuit acest botez nu este tocmai corect. „În timpul botezului, faţa copila-șului se astupă astfel încât să nu pătrundă apă în gură, nas și urechi. Din păcate, acest lucru nu s-a făcut în cazul dat.

Medicul de familie Andrei

Toma infi rmă cuvintele protopo-pului Sveatoslav despre vitalitatea copiilor născuţi prematur.

„Este o prostie. Până și copiii născuţi la 20 de săptămâni trăiesc și sunt sănătoși”. Deși a renun-ţat să ofere date despre starea de sănătate a bebelușului decedat, medicul a menţionat că nu exista nicio contraindicație pentru botez. În același timp, expertiza medi-co-legală a constatat că băiatul de o lună și jumătate nu a murit din cauza unei boli, așa cum consideră unii preoţi care sunt „de partea” părintelui Valentin, ci ca urmare a unei asfi xii. „La autopsie medicii au găsit în stomac și în plămâni apă”, a spus Elena Gaidău.

Două judecăţi Părinţii îndureraţi spun că vor

merge până la capăt și vor lupta ca părintele Valentin să fi e tras la răspundere. Dacă acesta va fi găsit vinovat, riscă o dublă pedeapsă, privaţiune de libertate până la trei ani și suspendarea din funcţia de preot pentru totdeauna.

„Sunt două judecăţi paralele, cea a statului și cea bisericească. Mitropolitul suspendă activitatea preotului pentru un timp până la pronunţarea sentinţei comisiei bisericești, care decide dacă va fi oprită activitatea preoțească a per-soanei învinuite pentru un termen anumit sau pentru totdeauna”, a menţionat ieromonahul Petru Pru-teanu. Mitropolia Moldovei este și ea în așteptarea sentinţei comisiei bisericești și renunţă să se pronun-ţe până atunci pe marginea acestui caz. „Esenţial e ca oamenii să nu piardă încrederea în biserică în ur-ma acestui caz”, a atenţionat maica Epistemia, șefa serviciului de presă al Mitropoliei Moldovei.

Svetlana PANŢA

Ieromonahul Petru Pruteanu, doctor în teologie, lector superior, Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova:

Un alt aspect ţine de boteza-rea copiilor foarte mici, care sunt foarte fragezi. Este foarte greu să respecţi rânduiala bisericească de a afunda complet şi să nu pricinu-ieşti anumite traume. Şi eu sunt nevoit să fac un compromis religi-os, când scufund copilul în apă, îi acopăr faţa cu mâna, şi apoi îl spăl cu apă pe faţă. Pe când rânduiala veche prevede scufundarea com-pletă. Majoritatea preoţilor din R. Moldova acceptă acest compromis pentru a nu dăuna copilaşilor. Unii ajung până şi la aceea că îl pun pe copilaş pe şezute şi îi toarnă apă pe cap, ceea ce este absolut greşit. De aceea cel mai potrivit e ca pruncul să aibă o vârstă mai mare, ca el să fi e scufundat potrivit rânduielii bi-sericeşti şi fără să existe asemenea incidente.

ÎN COMUNA MIHĂILENI, RAIONUL RÂŞCANI, s-a produs joi o tragedie – un copil de doar o lună şi jumătate a murit chiar în timpul botezului (foto-grafi e simbol)

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 27 IULIE 2010 www.jurnal.md Reporter special | 5

Satul înconjurat de apeINUNDAŢII // Satul Zagarancea din raionul Ungheni a devenit o insulă, înconjurată de ape,

unde persistă mirosul de baltă şi îşi fac de cap ţânţarii

Locuitorii satului Zagarancea își încep ziua cu o “inspecţie” pe vârful dealului. “E mai puţin ca ieri, a ajuns la Valea la cartofi ”, spune un bărbat ve-cinului său. “N-ai ce-i face, dacă toată valea e acoperită cu apă, nici un fi r de buruian nu ai de unde să aduci pentru animale, iar roada toată e la pământ”, spune Grigore, locuitor al satului.

“Prutul a stricat pâinea oamenilor”

“Până acum câteva zile, parcă trăiam pe o insulă, înconjurată de ape. Acum Prutul s-a retras cu 1,20 metri și au apărut mai multe insuli-ţe”, a declarat pentru JURNAL Mihai Burlacu, primarul satului. Acesta a menţionat că localitatea era situată în apropierea râului. “În 1973 – 1974, a venit o apă mare și a inundat tot satul. Autorităţile locale de atunci au repartizat oamenilor loturi de pământ în deal și sătenii și-au făcut case acolo, iar locurile unde s-au afl at până atunci casele sătenilor le-au fost repartizate ca terenuri agricole”, spune primarul.

Nina, o zagaranceancă, își are lotul sub deal. “Când venea Prutul, mai inunda socile (loturile – m.l.) oamenilor, dar la mine nu ajungea niciodată, căci sunt sub deal. Anul acesta a fost fratele meu la mine la soci și mi-a spus că apa îi ajungea până la brâu. Nu mă duc să mă uit, că nu am nimic, nici măcar un cartof pentru borș”, oftează femeia.

“A stricat pâinea oamenilor, iată ce s-a întâmplat”, spune Alexei, un locuitor al satului. “De când au venit apele nu am putut să mă duc la lotul meu să văd ce e acolo, e mai lângă Prut”, spune bărbatul. “Mă duc acum să aduc niște buruian pentru porci, dar e greu să găsești”, continuă sătea-nul, după care se întoarce și se duce mai departe.

Mihai Burlacu spune că apa a inundat în comuna Zagarancea 120 de ha de terenuri agricole, 260 de ha de pășuni și 50 de ha dintr-o gospo-dărie agricolă. “Când au fost inun-

Pentru locuitorii satului Zagarancea, Prutul a devenit anul acesta un adevărat coșmar. După ce au muncit terenurile agricole, în speranţa că iarna vor avea ce mânca, aceștia și-au văzut munca de o vară acoperită cu ape. La trei săptămâni de la inundaţii, apa încă mai persistă, iar acum seara este imposibil să stai afară din cauza mirosului de baltă. Și parcă acestea nu ar fi de ajuns, ţânţarii s-au înmulţit. Nu poţi sta afară pentru a te răcori după căldura zilei nici cinci minute.

daţiile din 2008, oamenii au primit câte 100 de lei pentru un ar, anul acesta însă nu avem niciun rezultat încă. Am făcut lista persoanelor care au avut de suferit și am prezentat-o Direcţiei agricole raionale. Acolo mi-au spus că nu știu ce să facă, dar că vor păstra lista, până vor primi de la Chișinău vreo indicaţie”, spune primarul.

“Trei vagoane de ţânţari şi miros de baltă”

Oamenii însă așteaptă un ajutor din partea autorităţilor centrale. “Au depus o muncă enormă, iar acum nu știu ce să fac, se apropie toamna, iar din roada lor nu a rămas nimic. Din partea Guvernului nu am primit niciun răspuns”, susţine Burlacu. Contactaţi telefonic, ofi cialii din cadrul Direcţiei Agricole raionale nu au fost de găsit.

În același timp, primarul spune că localitatea nu are construit niciun dig de protecţie. “După inundaţiile din 2008, am încercat să-i conving pe oameni să ne dea o parte din terenuri. Am primit însă refuz, mo-

tivând că dacă nu i-au inundat anul trecut, poate va trece. Sper că după anul acesta să se gândească și să fi e de acord”, comunica Burlacu.

Și fi indcă un necaz nu vine de unul singur, apele au adus cu ele mul-ţi ţânţari, făcând viaţa sătenilor și mai grea. “Au adus vreo trei vagoane și le-au descărcat la noi în sat și nu le-au mai luat înapoi”, glumește Nina. “Dacă vrei să stai afară, este imposi-bil, ești înconjurat de ţânţari din toa-te părţile și ești nevoit să fugi în casă. Acolo însă e cald, trebuie să deschizi geamul, dar cum să faci asta, când in-sectele acestea îţi intră în casă?! Iaca așa trăim noi!”, spune femeia.

Primarul susţine că insectele au apărut de vreo trei zile. “Am să mă adre-sez la Direcţia ecologică raională, la Cen-trul naţional de Medicină Preventivă, să ne ajute, dar încă nu am reușit să facem nimic”, recunoaște Mihai Burlacu.

Capac la toate, când se lasă seara, satul este învăluit de un miros de baltă. “Apa a început să crească cu trei săptămâni în urmă și de atunci a acoperit toată valea. Seara, de la apa stătută se ridică spre sat un miros ca-re îi face pe oameni să se ascundă în casă și să închidă geamurile și ușile”, spune primarul localităţii.

Marina LIŢA

www.jurnal.md MARŢI, 27 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 6 | Politică

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRU

Alb și negru

LUMI PARALELE

Documente secrete

despre războiul din

Afganistan, publicate

de presa internaţională

Statele Unite au condamnat cu fermitate, du-minică, publicarea unor documente confi den-ţiale despre presupuse legături între serviciile secrete pakistaneze și insurgenţii afgani, într-un comunicat dat publicităţii de Casa Albă.

Potrivit cotidianului “New York Times”, care a publicat duminică, alături de alte două publicaţii, documente

difuzate de Wikileaks, acestea “ar sugera că Pakista-nul, în mod ofi cial un aliat al Statelor Unite, permite membrilor serviciului său de informaţii să antreneze, în mod direct, talibani”.

Caracterizând întâlnirile drept “ședinţe de strategie secretă”, cotidianul american afi rmă că aceștia “orga-nizau reţele de grupuri insurgente care luptă împotriva militarilor americani în Afganistan și chiar organizează comploturi vizând asasinarea unor lideri afgani”.

„New York Times” afi rmă că publicaţia britanică “The Guardian” și săptămânalul german “Der Spiegel” au primit, de asemenea, în urmă cu câteva săptămâni, documentele obţinute de Wikileaks, care publică frec-vent informaţii confi denţiale.

Sursa acestor scurgeri de informaţii nu a fost identifi cată

Cele trei publicaţii au acceptat să publice dumini-că aceste informaţii, sintetizate din 92.000 de docu-mente “utilizate de ofi ţeri din cadrul Pentagonului și de trupe de pe teren”, deoarece urmau să fi e difuzate pe Internet.

“Majoritatea rapoartelor sunt rapoarte de rutină, chiar banale, dar multe dintre ele au un caracter per-cutant asupra acestui război care durează de aproxi-mativ nouă ani”, relevă „New York Times”.

„The Guardian” afi rmă că documentele, care relevă numărul în creștere de civili uciși de forţele de coaliţie și de talibani, “dau o imagine devastatoare războiului (considerat) o stare de eșec în Afganistan”.

WikiLeaks susţine că are obiectivul prezentării acţiunilor“contrare principiilor etice”

Site-ul WikiLeaks.org, care duminică a postat zeci de mii de documente militare clasifi cate despre confl ictul afgan, afi rmă că obiectivul este prezentarea unor “acţiuni contrare principiilor etice”, informează „New York Times”.

“Credem că transparenţa activităţilor guvernamen-tale conduce la reducerea corupţiei, la o mai bună guver-nare și la democraţii mai puternice. Toate guvernele pot benefi cia de pe urma supravegherii mai atente, precum și popoarele”, a comunicat WikiLeaks.org.

Fondatorul site-ului, Julian Assange, a declarat că documentele publicate vor evidenţia violenţe mult mai intense comise în Afganistan decât cele prezenta-te până acum. “Nu vom prezenta doar incidente foarte grave, ci o gamă largă de evenimente, de la moartea unor copii la operaţiuni majore soldate cu sute de morţi”, explică Assange.

Criticii susţin că publicarea unor astfel de docu-mente ar putea pune în pericol operaţiunile militare din Afganistan, încălcând și drepturile la viaţă privată ale unor persoane.

Steven Aftergood, un expert de la Federaţia Oa-menilor de Știinţă americani, a acuzat WikiLeaks de “vandalism informaţional”.

Livada de... televiziuni a lui Constantin Tănase

Colegul nostru Constan-tin Tănase ne propune, în ziarul „Timpul”, să medităm împreună „despre televiziune, dar nu despre o televiziune concretă, ci despre televiziu-ne ca fenomen”, pornind de la îngrijorarea și deziluziile pe care le trăiește el după apa-riţia în RM a două televiziuni de știri, Jurnal TV și Publika.

„Dispariţia umanului”

Tănase observă în politica editorială a televiziunilor în cauză (pe care, scrie el, le-a așteptat „cu mult interes, dar și cu multă îngrijorare”) „niște tendinţe îngrijorătoare, cum ar fi dispariţia umanului din știri și reportaje și înlocuirea acestuia cu un surogat, cu un uman contrafăcut, simulat și cu senzaţionalul, de fapt cu un senzaţional, de asemenea, surogat și simulat, inventat, fiindcă – de unde să iei sen-zaţional în fiecare seară într-o ţară ca R. Moldova unde senzaţionalul se produce la distanţă de secole?”

Ce poate fi mai grav, mai dramatic, decât lipsa umanului în știrile despre oameni? Tona-litatea și conţinutul articolului lui Tănase ne amintește de melancoliile doamnei Ranev-skaia Liubov Andreevna, din „Livada de vișini”, de Cehov. Se referă Tănase la acel uman imperceptibil a cărui pierdere omul o resimte periodic, cu fiecare pas important pe calea care pentru unii se numește „progres”? Să fie vorba cumva despre începutul capitalis-mului mediatic în RM, după decenii de feudalism comod? Să înţelegem că, după ce ne-am obișnuit decenii la rând cu știri doldora de uman, iată că au venit de peste Prut două te-leviziuni care spală umanul din știrile moldovenești, după cum apele Prutului spală nisipul din digurile de protecţie construite de puterea sovietică?

Din punctul de vedere al lui Constantin Tănase, în știrile și reportajele de la Jurnal TV și Publika „durerile sinistraţilor din lunca Prutului nu mai sunt dureri umane, ci material publicitar, insistenţa cu care se repetă aceleași imagini aproape fiziologice și apocaliptice transformă aceste dureri în material promoţional. Cu cât e mai groaznic și mai șocant, cu atât e mai bine, pentru că televiziunile de acest gen au un singur Dumnezeu căruia i se închină, numele lui fiind AUDIENŢA, iar audienţa are și ea la rândul ei un (singur)

nume – BANUL.”Sună impresionant, pa-

tetic chiar, doar că nu se dau detalii, iar diavolul, se știe, se ascunde în detalii. Până la urmă, nu este clar prin ce „umanul” din știrile Jurnal TV este în scădere faţă de „umanul”, să zicem, din știrile PRO TV sau ale altor televi-ziuni. Putem rosti „surogat”, „uman contrafăcut”, „simu-lat”, putem vorbi și despre făţărnicie, dar unde lipsesc acestea? Poate numai la zia-rul „Timpul” găsim sincerita-tea întruchipată?

Începutul capitalismului mediatic

Pe de altă parte, ne-am putea justifica și chiar lăuda cu faptul că am transmis eveni-mentul inundaţiilor în direct, că am atenţionat în mod operativ autorităţile, le-am determi-nat să acţioneze și, în felul acesta, poate că am salvat și niște vieţi, umane și animale. E mult, e puţin? Datorită nouă, o spunem lăsând modestia la o parte, unii moldoveni au sărit în ajutorul sinistraţilor. Repe-tarea unor imagini era la fel de firească în acest caz, cum e firească repetarea oricărui alt material în care se face recurs la sentimentul de compasiune și caritate.

(În istoria „televiziunilor de acest gen”, care transmit evenimentele în timp real, este notoriu rolul pe care l-au jucat relatările CNN în salvarea unui prunc de 18 luni, Jessica McClure, care căzuse, la 14 octombrie 1987, într-o fântână adâncă și foarte îngustă, din Midland, Texas, SUA. Venind imediat la faţa locului, CNN și-a făcut un nume transmiţând știri în direct, care au avut un impact enorm asupra publi-cului american, mobilizând autorităţile americane. Unii vor spune că jurnaliștii de la CNN au fost mânaţi de goana după senzaţional, că și-au promovat postul. Și vor avea, și nu vor avea dreptate.)

Linia dintre uman şi audienţă

Jurnalismul evoluează și, în mod firesc, se adaptează și „umanul” jurnalistic, care, din punctul nostru de vedere, e sinonim cu etica. Iar pro-blemele etice își au începutul nu de azi și nici măcar de ieri. Balzac, la timpul respectiv, le-a dedicat jurnaliștilor un roman întreg („Iluzii pierdu-

te”), înfăţișându-i pe ziariștii parizieni drept niște „lei și pantere”, care, în goană după bani, de dragul carierei, își sugrumau fără milă victimele. („Dacă nu citiţi ziare, sunteţi neinformat. Dacă citiţi ziare, sunteţi dezinformat”, ironiza Mark Twain pe aceeași temă. „Dacă vă pasă de digestie, sfatul meu bun e să nu vorbiţi la masă despre bolșevism și medicină. Și – Doamne fereș-te! – nu citiţi până la masă zi-are sovietice”, le recomanda pacienţilor săi eroul lui Mihail Bulgakov, medicul Preobra-jenski.) În funcţia de „câini de pază” (sau „câini turbaţi”, dacă vreţi ) ai societăţii, jur-naliștii de azi, ca și cei de ieri („lei și pantere”), sunt umani în măsura în care respectă normele deontologice. Nici mai mult, nici mai puţin. Re-stul e „filozofeală”. Umanul nu se plantează ca popușoiul doar pe un sol anumit.

Ce norme deontologice au fost încălcate de jurnaliștii de la Jurnal TV în perioada in-undaţiilor (care mai durează), Tănase nu spune. El recu-noaște că nu e vorba despre „scandaluri inventate de dra-gul unor modeste puncte de audienţă, lauda de sine fără merite reale, o scară inversată a valorilor, vorbe goale, forme fără fond”, pe care Andreea Marin, citată de el, le observă în programele multor televizi-uni bucureștene.

Între uman și audienţă există cu siguranţă o linie de separare. Dar aceasta nu este de multe ori atât de evidentă. Din punctul nostru de vedere, ziarul „Timpul” nu a fost prea „uman” în reflectarea „cazului Muruianu”, iar Jurnal TV a exa-gerat un pic în cazul cu picni-cul funcţionarilor de la Curtea Constituţională. Doar sunt și funcţionarii oameni, nu-i așa? Pe de altă parte, „exagerările” de acest fel au și o latură be-nefică. Funcţionarii noștri mai trăiesc cu reflexele sovietice, când nu puteau fi criticaţi decât cu permisiune de la „raikom”, când își permiteau să folosească bunul public după bunul lor plac. Jurnaliștii sunt obligaţi să „latre”, pentru a-i obișnui cu o nouă realitate, cu una democratică.

Banalul ca senzaţional?

Sigur, apariţia unor televiziuni de știri introduce un disconfort într-o socie-tate unde știrile se dădeau cu linguriţa. Modul lor de operare diferă de cel al televiziunilor „obișnuite”. În goană permanentă după știri, jurnaliștii „scotocesc” prin toate „ungherele” societăţii și scot la iveală unele lucruri sau deprinderi nu tocmai plăcute. Un prunc înecat la botez, o fetiţă gravidă la 12 ani, o bătrână înșelată și alungată din propria casă... – sunt doar câteva dintre știrile

„banale” din ultimele zile, pe care Jurnal TV le prezintă ca „surogat senzaţional”. O fi fiind așa cum spune Tănase, dar acest „banal” te strânge în spate, nu-i așa?

Nu doar „televiziunile de acest gen” se închină audi-enţei și nu doar existenţa lor depinde de bani. Tocmai tele-viziunile care transmit știri din oră în oră fac bani mai puţini, având priză doar la o anumită categorie de telespectatori. Cei care vor bani mai mul-ţi, trebuie să aleagă alt gen de televiziune. În afară de aceasta, două televiziuni de știri sunt prea multe pentru un teritoriu atât de mic, și numă-rul „oamenilor de televiziune” prea redus, ca să poată ocu-pa toate locurile vacante. Aici îi dăm dreptate lui Tănase. Probabil, în scurt timp, una dintre televiziuni va trebui să se reprofileze. Competiţia o va câștiga cea care va începe prima să se orienteze către un public mai larg.

Problema Realităţii TV

Problema Realităţii TV, de care nu „se sătura” la început, apoi l-a dezamăgit pe Tănase, nu ţine de „gen” și nu este „pur românească”. Nu lipsa umanului o caracterizează, ci poate excesul, faptul că și-a propus, la un moment dat, să-l demită, cu orice preţ, pe Traian Băsescu. Urmând obsesiv acest scop, s-a trans-format, volens-nolens, într-un instrument de propagandă, dezgustător și nerușinat, dar nu mai dezgustător decât, de exemplu, Moldova 1 de altădată sau NIT de ieri și de azi. Nu genul televiziunii în cazul dat contează. Și nici geografia.

E adevărat, Publika TV folosește în mod mecanic niște procedee preluate de la Realitatea TV, deși îi lipsește motivaţia care există în cazul lui Sorin Ovidiu Vântu. S-a mai scris, de exemplu, despre modul „inuman”, în care a fost speculat leșinul lui Dorin Chirtoacă. Repetitivitatea fără noimă a unor imagini defavorabile, îngroșarea unor defecte reale (cum ar fi, de exemplu, populismul) ale unor lideri ai Alianţei dau impresia unei campanii de demonizare fără sens a acestora. Acest automatism procedural al editorilor postului dat, raportat la situaţia actuală din RM, se poate solda cu consecinţe deloc democratice, pe care le va plăti societatea noastră în întregime. Modelul Jurnal TV, o spunem cu toată certitudi-nea, nu este și nu poate fi al Realităţii TV, și lucrul acesta îl observă telespectatorii noștri, dacă e să credem mesaje-lor pe care le primim de la ei. Dacă Tănase nu observă asemenea „nuanţe”, atunci „meditaţia în comun” nu mai are nici un rost.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 27 IULIE 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Pet ru BOGATU

Bogat și sărac

După cum bine spune Con-stantin Tănase în editorialul său de luni, personalităţile fac istoria. Nu relaţiile de producţie, după cum afirma Marx, ci oamenii mișcă lumea. Nu masa amorfă, ci ideile și acţiunile indivizilor con-stituie cauza a tot ce există și se întâmplă.

Nasul Cleopatrei şi mintea politicienilormoldoveni

„Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, faţa lumii era să fie alta”, spunea Blaise Pascal. El vroia să zică astfel că dacă regina Egiptului ar fi fost mai puţin atrăgătoare, și puterea ei de a întoarce cursul istoriei ar fi fost mai mică.

La fel lucrurile stau și în tim-purile noastre. Dacă Republica Moldova nu ar fi încăput pe mâi-nile unui Sangheli, unui Moţpan sau unui Voronin, alta era să fie astăzi faţa ei. Dacă liderii de la Chișinău ar fi fost mai inteligenţi, mai instruiţi, mai rezonabili, mai temerari, mai puţin încorsetaţi de tot felul de clișee formate sub regimul sovietic, poate că astăzi eram în Uniunea Europeană alături de România și Ţările Baltice.

Se știe deja că imnul „De-șteaptă-te, române” agrarienii nostalgici l-au votat din ignoranţă. Credeau că a fost scris la Chișinău de Ion Hadârcă. Unul din vicepre-mierii de la mijlocul deceniului tre-cut mărturisea că memorandumul negociat cu FMI era un document strict secret pe atunci. Guvernul îl ascundea cu strășnicie de legisla-torii majorităţii parlamentare care, dacă l-ar fi citit, nu l-ar fi votat nici în ruptul capului, pentru că încura-ja capitalismul.

Guvernarea brigadierilor

Și comuniștii după 2001 au comis o sumedenie de gafe mo-numentale uneori nu din rea-cre-dinţă, ci din prostie. Centralizarea excesivă a gestiunii economice, bunăoară, a condus la inhibarea iniţiativei private, a investiţiilor străine și, în ultimă instanţă, la monopoluri sufocante și stagna-re, fapt ce a provocat prăbușirea PCRM-lui. Voronin conducea ţara în era informaţională ca un rudi-mentar și belicos președinte de colhoz care se scoală cu noap-

tea în cap ca să asiste la mulsul vacilor, iar după asta să verifice riguros câţi cartofi a aruncat în borș bucătarul de la brigada de tractoare.

Starea jalnică a clasei condu-cătoare de la noi nu este întâm-plătoare. După dispariţia URSS, la Chișinău a venit la putere eșalonul al treilea al nomenclaturii sovie-tice. Din cel dintâi făcea partea ierarhia superioară de partid și so-vietică: secretarii și șefii de secţii de la CC, miniștrii și conducătorii celor mai importante instituţii cen-trale. Cea de-a doua era constitui-tă de instructorii de la CC, con-ducătorii de partid regionali și cei ai komsomolului. Aceștia au fost spulberaţi de pe soclul puterii mai cu seamă după eșuarea puciului din august 2001. Unii dintre ei, ce-i drept, ulterior au revenit și s-au cramponat iar de putere.

Oricum, golul a fost umplut în mare parte sau din nomencla-turișii nematurizaţi încă, sau de elemente ratate și prost instruite care, în condiţii normale, nu ar fi avut șanse să urce sus: președinţii de kolhoz, brigadierii etc. Această birocraţie agrară, incompetentă, îndoctrinată și servilă, pomenindu-se peste noapte la timona statului, a atras după sine în vârful pirami-dei toată pleava din alte domenii de activitate.

Astfel, au ajuns ageamiii, neis-prăviţii și nechemaţii să conducă. Alături de ei, au apărut veleitari, șmecheri și romantici nebuloși, vorba lui Andrei Pleșu, dispuși să-și asume interesul sau dezordinea momentului. De aici ni se trag toa-te ponoasele. Și în viaţa politică, și în economie, și în justiţie.

Incultura generează înapoiere

Un ultim, dar concludent exemplu care atestă că Repu-blica Moldova suferă mai mult ca orice nu de pe urma lipsei de mijloace financiare, ci din cauza nepriceperii și prostiei demnitarilor de tot felul, este hotărârea Curţii Constituţionale care anulează decretul preșe-dintelui interimar Mihai Ghimpu cu privire la ziua de 28 iunie. Nici timpul, nici spaţiul nu ne îngă-duie să stăruim asupra acestui document doldora de formule agramate și argumente supte din deget. Vom arăta doar că jude-cătorii CC cataloghează regimul politic din deceniul trecut ca fiind republică prezidenţială, deși la

Se caută o elită nesovietizată

Instituţia interimatului

Președintele interimar își exercită mandatul în virtutea art. 91 “Interimatul funcţiei” din Consti-tuţie, potrivit căruia: “Dacă funcţia de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Președintele este demis ori dacă se afl ă în imposi-bilitatea temporară de a-și exercita atribuţiile, interimatul se asigu-ră, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru“. Astfel, interimatul poate interveni în următoarele situaţii:

a) vacanţa funcţiei (situaţie re-glementată de art. 90 din Constitu-ţie: “Vacanţa funcţiei de Președinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate defi nitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces“);

b) demitere (art. 89 alin.(1): “În cazul săvârșirii unor fapte prin care în-calcă prevederile Constituţiei, Președin-tele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleși”);

șic) imposibilitate temporară de

exercitare a atribuţiilor. Autoritatea care constată

circumstanţele ce justifi că interi-matul este Curtea Constituţională a Republicii Moldova [art. 135 alin.(1) lit.f)]. Astfel, interimatul funcţiei de Președinte al Republi-cii Moldova este o excepţie de la regula generală stabilită în art. 78 din Constituţie, în temeiul căreia Președintele este ales de către Parlament. Fiind o excepţie reglementată de norma constitu-ţională [art. 91 coroborat cu art. 90 alin.(1)], aceasta este de strictă interpretare (exceptio est strictae interpretationis).

Instituţia mandatulPreşedintelui

Mandatul Președintelui este reglementat în art. 80 alin.(1) din Constituţia Moldovei potrivit căruia: “Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului“. Astfel, mandatul Președintelui curge de la data de-punerii jurământului. Însă, până la această etapă, trebuie consuma-tă procedura alegerii Președintelui în Parlament, așa cum aceasta este dezvoltată în art. 78 alin.(1) – (4) “Alegerea Președintelui” din Legea fundamentală. Cu alte cuvinte, art. 80 alin.(1), care reglementează mandatul Președintelui, trebuie privit ca o prelungire a art. 78 alin.(1) – (4) din Constituţie.

Observăm că mandatul Pre-ședintelui se exercită ca urmare a voinţei Parlamentului [art. 78 alin.(1) - (4) coroborat cu art. 80 din Constituţie], pe când interimatul se asigură ope legis, având la bază art. 91 coroborat cu art. 90 alin.(1) din Constituţie, situaţie în care

Parlamentul nu joacă niciun rol. Mergând pe această logică, este imposibilă echivalarea mandatu-lui Președintelui cu interimatul funcţiei, care reprezintă o excep-ţie de la regula generală privind alegerea Președintelui.

Cu alte cuvinte, intenţia legiuitorului constituant este de a se considera că exercită un mandat doar persoana care a fost aleasă în funcţia de Pre-ședinte al Republicii Moldova de către Parlament pe o durată de 4 ani. Prin excepţie, nefi ind întrunite condiţiile speciale de la instituţia mandatului, Președintele Parlamentului sau Prim-ministrul nu exercită un mandat de președinte, ci asigură interimatul funcţiei, chiar dacă în conţinutul acestuia se găsesc atribuţiile pe care le are Pre-ședintele Republicii Moldova. O altă interpretare ar fi contrară literei și spiritului Constituţiei, mai ales că norma constitutio-nală, fi ind de ordine publică, este de strictă interpretare și strictă aplicare.

În cazul în care s-ar admite, totuși, că interimatul este aseme-nea unui mandat, atunci acesta ar trebui să dureze 4 ani, astfel cum statuează art. 80 alin.(1) din Con-stituţie. Or, o asemenea interpre-tare nu poate fi admisă în condiţi-ile în care art. 90 alin.(4) statuează că “În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Președinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte”, fapt ce ar duce la concluzia că interimatul se asigură pentru o perioadă restrânsă de timp, până la alegerea unui nou președinte, termen ce nu poate depăși 2 luni de zile.

În plus, potrivit art. 79 alin.(1) coroborat cu art. 135 alin.(1) lit. e) din Constituţie, rezultatul alegeri-lor pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională, urmând ca Președintele a cărui alegere a fost validată să depună jurămân-tul în faţa Parlamentului și a Curţii Constituţionale. Obervăm că această procedură este aplicabi-lă Președintelui care a fost ales de către Parlament, și nu persoanei care asigură interimatul. Or, dacă am admite că Președintele interi-mar exercită un mandat, atunci articolul 79 ar trebui aplicat și în cazul acestuia.

În concluzie, interdicţia cuprinsă în art. 80 alin.(4) potri-vit căreia nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive are în vedere sensul strict al noţiunii de mandat, astfel cum acesta este reglementat în art. 80 alin.(1) prin raportare la art. 78 din Constitu-ţie, fără a se aplica persoanei care asigură interimatul funcţiei de Președinte al Republicii Moldova.

Alexandru IAVORSCHI

Mandatul Preşedintelui

versus Interimatul funcţieiDiscuţiile legate de statutul pe care îl are președintele inte-rimar în peisajul constituţional iau amploare. Poate fi consi-derată perioada asigurării interimatului de Președinte al Re-publicii Moldova un mandat? Unii juriști afi rmă că, întrucât Președintele interimar îndeplinește toate atribuţiile unui șef de stat, acesta exercită un adevărat mandat de Președinte, generând efectele juridice specifi ce acestuia.

noi n-a existat niciodată o atare formă de guvernământ. Curată aiureală care se dispensează de orice comentarii.

Letonia, Estonia sau Lituania au izbutit să traverseze cu succes tranziţia de la socialism la capi-talism, de la dictatura sovietică la democraţia liberală, deoarece în fruntea acestor state s-au aflat elitele luminate ale societăţii. La Chișinău, dimpotrivă, a tronat incultura, neștiinţa și prejudecata. Slăbiciunea mintală, psihologică și morală a ștabilor de la Chișinău a fost speculată cu dibăcie de Mos-cova pentru a ne impune, de fapt, de-a lungul ultimelor două decenii, cu mici intermitenţe, o administra-ţie colonială mascată.

De altfel, în Ucraina revolu-ţia oranj a dat chix tot din cauza proastei calităţi a multora dintre liderii ei. Cu idei liberale, dar fără o cultură politică occidentală, aceș-tia s-au războit reciproc, au călcat prin gropi și, în cele din urmă, și-au tăiat craca de sub picioare.

În Georgia, din contră, în ciuda unor erori comise de Mihail Saa-kașvili, democraţia a triumfat, iar partida filorușilor a fost anihilată datorită faptului că ţara este gu-vernată de la un timp încoace de o generaţie tânără de politicieni, școlită în universităţile europene și americane.

E nevoie de o nouă generaţie de politicieni

Ca să scape de necazuri, Re-publica Moldova are și ea nevoie de o nouă clasă politică, instruită în Occident, care nu ar purta nici măcar în subconștient povara șa-bloanelor sovietice. Liderii de care avem nevoie trebuie să posede engleza, să fie docţi în materie de economie, justiţie și politologie occidentală. Să cunoască în pro-funzime uzanţele politice europe-ne și americane.

În fine, dar nu și în ultimul rând, să-și respecte neamul și îna-intașii, să aibă sentimente naţio-nale românești. Pentru că, oricum ai da, în politica de stat, pragma-tismul, ca să aibă sorţi de izbândă, urmează să fie combinat cu patrio-tismul efectiv, nu cel contrafăcut și băgat pe gât moldovenilor mai întâi de ţarism, iar mai apoi de propaganda sovietică.

În sânul AIE există elemen-te care ar putea sta la baza unei elite sănătoase și nesovietizate. În viitoarele alegeri trebuie votaţi oameni politici care, indiferent de vârsta lor, au dovedit că sunt niște personalităţi reactive, raţionale și neîndoctrinate de sechelele trecutului comunist. Numai astfel de lideri ar putea identifica soluţii capabile să aducă ambarcaţiunea noastră naţională pe linia de plutire.

www.jurnal.md MARŢI, 27 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 8 | Cutia cu scrisori

Venim cu propunerea de a fi înveșnicit numele lui Vasile Asauleac, remarcabil om de artă care a dus faima Orheiului în Europa. Autorităţile locale, cetăţenii orașului nostru trebuie să manifeste grijă faţă de memoria acestui om de cultură. Noi, artiști amatori din 1958, ne adresăm cu rugămintea de a-i da Centrului raional de Cultură numele lui Vasile Asauleac, conducătorul Ansamblului de muzică și dans popular „Codru”. În niciun caz nu subestimăm valoarea lui Andrei Suru-ceanu, al cărui nume îl poartă astăzi Centrul raional de Cultură, dar mai omenește ar fi da-

că acesta ar purta numele lui Vasile Asauleac, care și-a adus o contribuţie mult mai impor-tantă la dezvoltarea culturii în Orhei.

Anume Vasile Asauleac a stat în fruntea Ansamblului „Codru” din prima lui zi de existenţă, timp de aproape 40 de ani, reușind să-l facă cunoscut în lume. Ansamblul „Co-dru” a obţinut încă din 1963 titlul de Colectiv Popular și a efectuat în permanenţă turnee prin republicile fostei URSS, precum și prin ţări europene: România, Germania, Italia, Franţa, Olanda, Polonia, Bulgaria, Elveţia. Pentru orheieni, numele lui Vasile Asauleac

este indisolubil legat de Ansamblul de muzi-că și dans popular „Codru”. Vasile Asauleac a decedat în 1982, noi însă trebuie să punem în lumină acest nume, pentru ca generaţia de azi să știe cine a creat Ansamblul „Codru” și a avut grijă de acest colectiv, formând artiști, muzicieni, dansatori, soliști, îmbogăţindu-i repertoriul și prezentând arta noastră folclo-rică în diferite ţări.

Subliniem că, datorită lui Vasile Asau-leac, Ansamblul „Codru” a obţinut nume-roase premii și menţiuni la festivaluri și concursuri internaţionale.

Ne adresăm Ministerului Culturii, actua-lului guvern condus de Vlad Filat să ne susţină în demersul nostru de a-i da Centrului raional de Cultură Orhei numele lui Vasile Asauleac.

Din partea unui grup de membri

ai Ansamblului de muzică și dans popular

„Codru” din Orhei, artiștii amatori

Vasile Jangan, Nicolae Onofraș,

Tudor Margine, Maria Rusu,

Svetlana Ivașevscaia, Dumitru Pascal,

Grigore Vârlan, Ștefan Pavalachi,

Mihail Veveriţă, Fedea Boldișor, Iurie Roman,

Ion Stratulat, Valentina Licu ș.a.

Orheienii aşteaptă înveşnicirea memoriei lui Vasile Asauleac

RECUNOŞTINŢĂ // Numele omului care a fondat Ansamblul „Codru” merită să rămână în amintirea noastră

ToşnotikiDIN CARNETUL SIBERIAN // Nimănui, pe tot întinsul Rusiei, nu-i tună prin cap să înalţe un

monument Măriei Sale Cartoful, care a salvat de la moarte prin înfometare zeci (sute?) de milioane,în condiţiile inumanei penurii alimentare, provocată de „geniala” conducere comunisto-nazistă

Puteai să ai stea în frunte, dacă nu fi gurai în lista șefului magazi-nului ca muncitor (sau întreţinut), nu căpătai „legiuitele” 500 sau, respectiv, 200 de grame. Aceasta era „norma” vitală (?).

De-aici și „întinerirea” ca-drelor. Care bătrân (copil) putea să supravieţuiască cu cele 200 de grame? Deci și localnicii, și noii-sosiţi fi gurau ca muncitori. Nu doar fi gurau, ci munceau efectiv în bri-găzile, fermele, atelierele „Voshod”-ului (sovhoz în r-nul Olhovka, reg. Kurgan). Le plângeai de milă lui moș Dumitru Ciorbă, mătușii Olimpiada (consoarta sa), trecuţi bine de 60, din Onișcani, lui moș Iancu (Ţibirica), atâţia alţii, ce din răsputeri munceau să împlinească norma. Altfel...

Zi de zi mâncam una şi aceeaşi

Noi, deportaţii, mai primeam de „acasă” ba un pachet cu făină, ba mai știu eu ce, completând astfel raţia șubredă. Localnicii rezolvau problema supravieţuirii cu ajutorul cartofi lor. Despre „saga” lor – mai la vale.

În iarna lui 1950-1951, mă recalifi casem din nou (la Armizon-Tiumen din profesor – în lemnar, fabricant de sănii – drovni. Acum – din lemnar – în strungar, pe metal).

Ca atare – membru al micului colectiv de strungari-lăcătușieri ai atelierelor de reparaţii a tehnicii agricole a sovhozului. Iarna, când termometrul atingea chiar -50 gra-de C, găseam dimineaţa strungu-rile „cu barbă”. Nici gând să le por-nești, până nu făceam focul într-o plită mare, pe care-l întreţineam până în seară. La prânz, muncito-rii din Sosnovka vecină (la vreo 7 km) veneau și aruncau pe cărbunii încinși cartofi – viitorii „toșno-tiki”. Nu-mi imaginez ca vreun dicţionar, fi e chiar de regionalisme

rusești, să ateste termenul. Dar în „Voshod” el via, subînţelegând car-tofi i copţi. De ce „toșnotiki”? Ușor de înţeles: de la verbul „toșnit’ ” - a ţi se întoarce (maţele)/ a-ţi fi greaţă de ceva.

Clar motivul apariţiei „neolo-gismului”: zi de zi să mănânci una și aceeași.

O nucşoară de cedru pe oră...

La pomenitul deja Armizon am

cunoscut în toamna – iarna 1949-1950 o simpatică, mult chinuită familie – Valentina și Gheorghe Kaminski. Originari din Bălţi, deportaţi în iunie 1941, deci la data când i-am cunoscut aveau un solid stagiu siberian. Doamna Valentina, mai comunicativă, îmi povestea scene de groază din primii ani de gulag siberian. Despărţită de soţ, cu doi copii, era nevoită să o lase pe micuţa Galina, de 4 anișori, „gospodină”, dându-i de grijă când pleca la muncă: „Galina, ţine-l de vorbă pe Stanislav (frate mai mare, distrofi c în ultimul stadiu), nu-l lăsa să moară. Dă-i la fi ecare oră câte o nucșoară de cedru, să aibă ce mesteca. S-au salvat toţi trei. S-a salvat și soţul.

Ea – fostă profesoară de biologie la „Ion Creangă” din Bălţi, soţul – fost avocat. Spre marele lor noroc – la data întâlnirii noastre ambii funcţionau în aceleași calităţi. Nu tuturor le-a surâs soarta. Tot Valen-tina mi-a povestit un caz. O tânără colegă, profesoară de franceză la același liceu, se smintise: avea ideea fi xă că toţi s-au vorbit să o otrăvească. Refuza orice hrană, fi e de la deportaţi, fi e de la localnici. Au găsit-o îngheţată sub un gard în satul Pudino, reg. Tomsk. Mă invita Valentina duminicile la un borș moldovenesc. Mai sfătu-iam. Eram singurii basarabeni la Armizon. Observam: la masă ea nu

Precum știm – acei ce l-am apucat – sistemul de aprovizionare pe cartele în urss fusese abolit în decembrie 1947. Pe hârtie. În rea-litate, normarea aprovizionării (cu pâine) în reg. Kurgan (numai în ea oare? – c.b.), era în vigoare nu doar în 1949 (data când zeci de mii de deportaţi basarabeni erau „oaspeţii” mult așteptaţi în kolhozuri, sovhozuri, leshozuri etc., ca braţe de muncă, dar nu și „mâncăi”), ci și în următorii ani: 1950, 1951, 1952.

se prea atingea de pâine. Intrigat, o întrebam: cum? De ce? Mă lămu-rea: șapte ani n-am mâncat pâine. Nici nu am prea văzut-o. Continua: în primăvara lui 1942, am legat tei de curmei și am cumpărat cartofi de sămânţă. De cum au crescut ca nuca, am început să-i scot și să gătesc. Hămesită, nu aveam saţ. Mă făcusem cât o bute. Treptat-treptat, mi-am revenit.

„Când ies la răspuns, ameţesc”

În aceeași iarnă 1949-1950, locuiam într-o izbă a combinatului industrial raional, la care eram angajat, împreună cu familia Ale-xandr Langoff er, nemţi deportaţi de pe Volga. Alexandr era căsătorit – ofi cial? neofi cial? – cu o localnică, Nadia. Nu era o frumuseţe ca fi zic, dar avea un sufl et bun. Dimineţile, eram primii care ne ridicam. Ea aprindea focul, curăţeam cartofi i, îi puneam la foc și, pe la ora 7, micul dejun era gata.

Nu zic de ceilalţi, dar subsem-natul mai că aș fi curăţat ceaunașul de n-ar fi fost grija să las ceva și pentru prânz. Cu noi mai era și Albina, o fetiţă necăjită, rubedenie de-a Nadiei, ce-și continua învă-ţătura la școala medie din centrul raional. Prin clasa a cincea – a șa-sea. În serile lungi de iarnă scriam (scrisori în primul rând – Mamei,

soţiei, copilei la Kurgan), citeam. O dojeneam pe Albina: „Fetiţo, mai împrumută cărţi la bibliotecă, citește, cultivă-te, acum ţi-e tim-pul”. La care sfaturi îmi reproșa cu nedisimulat reproș: „Sunt bucuroa-să să fac cât de cât faţă situaţiei. Mă credeţi? Când ies la răspuns, ame-ţesc, mi-e frică să nu cad în faţa clasei. Tot timpul: cartofi , cartofi ...” Adevăr: duminicile se ducea acasă și aducea un fund de sac de cartofi – hrana pentru o săptămână.

În 1949 – 1952, eram trei munci-tori în familie. Mama (trecută bine de 60), soţia, subsemnatul, plus micuţa Lenora. Deci, 1,7 kg zilnic. Cu adausul din pachetele fratelui rămas (prin ce minune? Fost com-batant pe frontul de Est, prizonier de război la Astrahan). Îl ferise Dumnezeu de încă o năpastă. O fi pus un cuvânt de bine Sf. Marele Mucenic Gheorghe, socotind că și-a primit cu prisosinţă „tainul”?

Nici ruşii nu o duceau mai bine

Oricum, ne ajungea, ba ne mai și rămânea pâine. Când se organi-zau doi „chirpici”, telefonam la Sos-novka, la Mihail Igumnov (familie numeroasă, șase sufl ete, un singur muncitor, invalid, cizmar). Ne împrietenisem cu această familie, prima gazdă a noastră. Îl trimiteau pe Ghenadie, elev prin clasa treia.

Stând să se încălzească, înainte de plecare, copilul începea să ciu-pească dintr-o pâine. Observând, Mama îi tăia o felie mai acătării, să ducă întregi buhăncile (pâinile – n.r.) acasă.

Cu toate acestea, nici noi, deportaţii, nu ne puteam lipsi de cartofi. O supă, un borș, fripţi etc. Ne duceam – însoţiţi de nadzira-tel, desigur, cum se putea altfel? – prin satele învecinate după cumpărătură. Într-un rând, la Bolșoi Berkut, după ce am bătut palma, mi-a turnat găleţile în sac, îi întind gospodarului banii – 100 de ruble. Mă apostrofează supărat: „Mie să-mi dai ruble, nu obligaţii”. În zadar căutam să-l convingem că bancnota e tot ru-ble. Doar ducându-ne la magazin, unde vânzătorul ne-o schimbă, se convinse. Pentru colhoznicul marii Uniuni erau cunoscute doar bancnotele de 1, 2, 3, 10 ruble. Mai departe – terra incognita. Și asta deja la șapte ani de la sfârșitul războiului.

Toșnotiki, Toșnotiki...

Constantin Bobeică,

fost deportat politic,

veteran de război

(în cadrul Armatei Române)

P.S. Există nenumărate monu-mente, memoriale, tancuri etc. înălţate în cinstea biruinţei în al Doilea Război Mondial, clocit și provocat prin diabolicul pact Rib-bentrop-Molotov. Dar nimănui, pe tot întinsul Rusiei, nu-i tună prin cap să înalţe un monument Măriei Sale Cartoful, care a salvat de la moarte prin înfometare zeci (sute?) de milioane, în condiţiile inumanei penurii alimentare, provocată tot de „geniala” condu-cere comunisto-nazistă.

Francezii, burghezi muce-găiţi, au edifi cat un monument nevinovatului patruped, câine-lui, în semn de recunoștinţă că le-a servit drept cobai pentru experienţele marelui PASTEUR, în cercetările pentru depistarea și combaterea rabiei – ciumă incurabilă până la descoperirea serului antirabic de către genialul LOUIS PASTEUR.

C.B.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 27 IULIE 2010 www.jurnal.md Cultură | 9

cu Emilian Galaicu-Păun

Carte la pachet

Adrian CHIVU, Caiet de desen

Magistrală intuiţie, chit că ieși-tă din gura unui adolescent autist, pe care ceilalţi îl percep mai mult ca pe o mobilă: „Când le descoperi sensul, cuvintele devin de neînţe-les”. Fraza este smulsă din romanul de debut al lui Adrian Chivu, Caiet de desen, Curtea Veche, 2008, și

face corp comun cu restul, întreaga naraţiune fi ind construită pe fl u-xul de conștiinţă aparent naiv, dar întru totul coerent, al unui băiat căruia i se spune pe faţă: „N-ar fi trebuit să te naști” sau chiar: „Nu o să mor din cauza unui retardat”. (Între paranteze fi e spus, exact asta

se va întâmpla peste nici o sută de pagini.) Una peste alta, mâna sigură a tânărului scriitor trans-formă cele mai banale fragmente de realitate în imagini de mare fru-museţe, de-ar fi să citez doar una: „Apoi toţi ceilalţi s-au desprins ca niște omuleţi de hârtie, decupaţi și legaţi între ei prin nevoia de a ţine pe cineva de mână”.

Dincolo de o banală poveste de familie, în care părinţii se despart preţ de o suta de pagini, iar ura ţine de combustie pentru bunica ce „nu iubește pe nimeni” și care „vrea să apuce sfârșitul lumii”, fascinea-ză însăși maniera de a controla

îndeaproape un discurs extrem de fragmentat, în care planurile se suprapun doar pentru a se indivi-dualiza mai abitir. O singură scenă, cu „focuri încrucișate”, dar câtă tensiune: „Oamenii urăsc pentru că este cel mai ușor mod de a trăi. Poate așa erau și părinţii mei.

– Nu vreau să cred că am venit să ne împăcăm.

– Când îţi iei restul de lucruri?Era o atmosferă acră. Mama

se sprijinea de frigider. (…) Tata își mângâia mustaţa. (…) Bunica a apărut cum apar gândurile urâte în mijlocul unor momente de pace.

– Nu ţi-a ajuns cât rău ai făcut?”

De la un punct încolo, cartea ia o turnură aproape mistică: „În fi e-care an, un singur om învie mereu și sensul rămâne la fel de opac, ca un geam fumuriu prin care nu poţi să privești, dar dindărătul căruia ești privit și analizat. Tata a sunat și i-a spus mamei că îi pare rău. Bunica nici nu a vrut să audă de așa ceva (…) după bunica, părerile de rău cu carnea de miel nu se îm-pacă sub nici un chip. Nici măcar sub chipul Mântuitorului”. Ar fi nedrept să vă spun cu ce sfârșește totul…

Pentru Radio Europa Liberă

Valentin Malaneţchi, elev în clasa a VIII-a la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chiși-nău (prof. Tatiana Sviri-dov), s-a plasat pe locul I, categoria B (12-16 ani) la Concursul-Festival Inter-naţional de Interpretare Pianistică și Compoziţie „Carl Filtsch” de la Sibiu. Premiul i-a fost acordat pentru modul original în care a interpretat la pian piesele prevăzute de re-gulamentul Concursului, care anul acesta a ajuns la ediţia a XV-a, și este recunoscut drept cea mai importantă competiţie de pian din România.

Evenimentul a adunat la Sibiu – capitala culturală din 2007 a Europei – aproape 60 de pianiști cu vârste cuprinse între 8 și 31 de ani, sosiţi din 11 ţări. În cadrul competiţiei au fost reprezentate școlile de pian din Franţa, Bulga-ria, Italia, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, România, Belarus, Ungaria, Ucraina, Austria și Rusia. Juriul, alcătuit din Peter Szaunig (Germania), Valentin Gheorghiu (România), Walter Kraff t (Germania), Tatiana Levitina (Rusia), Iulia Nenova (Bulgaria), Csiky Boldizsar (România) și Smaranda Ilea (România), i-a desemnat pe cei mai buni pianiști și, toto-dată, tineri compozitori.

Născut la 25 iulie 1929 în orașul Bolgrad, judeţul Cetatea Albă, își face studiile la Institutul Teatral de Stat „A.Ostrovski” din Leningrad (a.1948-1952).

Actorul Petru Baracci a interpretat aproape 100 de roluri dintre cele mai diver-

se ca gen și încărcătură ar-tistică în teatru și cinemato-grafie. Cele mai remarcabile au fost: Ovidiu, Ștefan cel Mare, Despot Vodă, jucate pe scena Teatrului muzi-cal-dramatic „A.Pușkin”. De asemenea, actorul a fost mult apreciat pentru rolul

Necrolog Petru Baracci

La 22 iulie curent, în urma unei insufi cienţe cardice, s-a stins din viaţă personalitatea no-torie a artei teatrale și cinematografi ce naţio-nale, actorul, pedagogul de teatru, regizorul Petru Baracci, Artist al Poporului, Cavaler al Ordinului Republicii.

Petru Baracci s-a născut la 25 iulie 1929, în or. Bolgrad, jud.Cetatea Albă. A absovit Institutul de Artă Teatrală A. N. Ostrovski, Lenin-grad, RSFS Rusă (1948 – 1952). Revenit în patrie, se implică activ în viaţa cultu-rală a ţării, jucând pe scena Teatrului Academic Muzical Dramatic A. Pușkin, Chișinău, RSSM. Din 1962, se anga-

jează în calitate de profesor la Institutul de Arte Gavriil Muzicescu; În 1987 devine secretar al Uniunii Teatrale; 1995 – vicepreședinte, iar în perioada anilor 1997 – 2005, președinte al Uniunii Teatrale din Moldova;

Petru Baracci rămâne a fi una dintre cele mai importante personalităţi ale teatrului moldovenesc, dar și unul din cei mai talentaţi actori ai scenei au-tohtone, creând personaje valoroase din dramaturgia naţională și universală. Astfel, au rămas înscrise în analele memoriei culturale asemenea roluri ca Ovi-diu din „Ovidiu” de V. Alecsandri, Petru cel Mare din „Dimitrie Cantemir” de I. Gheorghiţă, Pavel Rusu din „Păsările tinereţii noastre” de I. Druţă, Radu Lăstun din „Dunărea zbuciumată” de E. Bucov, Lilian din „Do-uă vieţi și a treia” de F. Vidrașcu, Păvălache din „Roata vremii” de A. Lupan, Primarul din „Revizorul” de N. Gogol, Mackie Pumnal din „Opera de trei parale” de B. Brecht, Leonardo din „Nunta însângerată” de F. G. Lorca și multe altele.

În paralel cu activitatea teatrală, Petru Baracci a debutat în anul 1955 ca actor de fi lm la studioul cine-matografi c din Odesa în fi lmul Melodii moldovenești. Din 1963, colaborează la studioul cinematografi c “Moldova-Film”, debutând în fi lmul lui Emil Lotea-nu “Așteptaţi-ne în zori”. Unul dintre rolurile sale remarcabile este cel al tatălui din fi lmul lui Vasile Pascaru “Trecea o lebădă pe ape” (1982). Activitatea sa artistică numără peste 100 de roluri jucate în teatru și fi lm.

Clipe de regret și tristeţe la pierderea unui Mare Artist, Petru Baracci, omul care a trăit prin artă, care a dat colorit artei scenice, prin talent și măiestrie.

Fie-i ţărâna ușoară și Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Mihai Ghimpu, președinte al Parlamentului și președinte

interimar al Republicii Moldova, Vlad Filat, prim-ministrul

Republicii Moldova, Ion Negrei, viceprim-ministru, Boris

Focșa, ministrul Culturii, Corina Fusu, președintele Co-

misiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare,

tineret, sport și mass-media, Dorin Chirtoacă, primar ge-

neral al mun. Chișinău, Sandu Grecu, președintele Uni-

unii Teatrale, Eugen Sobor, președintele Uniunii Cine-

aștilor, Ion Ungureanu, Valeriu Gagiu, Titus Jucov aduc

un pios omagiu celui care a fost maestrul Petru Baracci,

coleg și prieten, artist desăvârșit, om de aleasă omenie,

și transmit sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Uniunea Teatrală din Moldova anunţă cu regret încetarea din viaţă a marelui actor și regizor Petru BARACCI, Artist al Poporului, cavaler al Ordinului Re-publicii, Laureat al Premiului Naţional, ex-președinte al Uniunii Teatrale din Moldova (a.1997-2005).

Tata din filmul lui V.Pascaru „Trecea o lebădă pe ape” (1982).

Timp de două decenii Petru Baracci a activat în cali-tate de profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, fi ind mentor pentru sute de studenţi vred-nici de a îmbrăţișa meseria de actor.

În unul din ultimele sale interviuri, maestrul remarca cu tristeţe și nostalgie că-i este dor de scenă și că l-ar juca pe Mihai Viteazul, Decebal...

Dorul de scenă l-a vegheat mereu.

Dornic de a plăsmui cele mai inedite chipuri pe scena teatrului și în cinematografi e, Petru Baracci a fost un actor și un regizor care a preţuit cu adevărat frumosul.

Astăzi, actorul Petru Ba-racci nu mai e printre noi.

Cu tristeţe pentru pierde-rea suferită, în această grea încercare, suntem alături de familia îndoliată.

Dumnezeu să te odih-nească în pace, maestre!

Ne-a părăsit Petru Baracci

Valentin Malaneţchi a luat Premiul I la Concursul „Carl Filtsch” de la Sibiu

Ultimele acorduri ale evenimentului au răsunat în Sala „Thalia” a Filarmonicii din Sibiu, unde s-a desfășurat Concertul de gală al laure-aţilor. În cadrul recitalului susţinut de premianţi tânărul pianist Valentin Malaneţchi din R. Moldova a interpretat piese de Frederich Chopin și Serghei Rahmaninov.

Concursul Internaţional de Interpretare Pianistică și Compoziţie „Carl Filtsch” este un omagiu adus tânărului

compozitor transilvănean, elevul preferat al lui Chopin. Evenimentul a fost organizat de Filarmonica de Stat Sibiu în colaborare cu Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Mu-nicipiului Sibiu, Consulatul General al Germaniei la Sibiu, Haus Des Deutschen Ostens-München etc.

Concursul „Carl Filtsch” a împlinit 15 ani de la inaugura-re, dar, spre deosebire de copi-lul-minune ce i-a dat nume și care s-a stins din viaţă tocmai

la această vârstă fragedă, de la o ediţie la alta, festivalul sibian devine din ce în ce mai viguros, avea să menţioneze primarul municipiului Sibiu, Klaus-Werner Iohannis, cu ocazia evenimentului.

Tânărul pianist Valentin Malaneţchi a mai obţinut anul acesta încă un Premiu I, la Concursul Internaţional de Interpretare „George Georges-cu” din Tulcea.

Cornelia Donţu

www.jurnal.md MARŢI, 27 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 10 | Top

Cele mai bizare recorduri ale Antichităţii

INDISCRET // Despre aceste subiecte nu se sfi au să scrie nici chiar cei mai mari învăţaţi ai acelor vremuri

Performanţele extreme și curiozităţile au fascinat umanitatea încă din zorii ei. Evident, Antichitatea nu face nici ea excepţie de la această regulă, iar cea mai bună dovadă în acest sens o reprezintă cele șapte minuni ale lumii. Pe lângă piramide, Colosul din Rhodos sau Farul din Alexandria, lumea antică se mai dădea în vânt și după statistici, recorduri și informaţii mai puţin obiș-nuite, iar cei care le aduceau în atenţia publicului nu erau nici ei puţini. De la cel mai mare schelet uman la cele mai desfrânate femei, de la cel mai potent bărbat la cel mai rău vecin, și de la cele mai ciudate armuri la cei mai mari beţivi din Antichitate – subiecte de care nu se sfi au să scrie nici chiar cei mai mari învăţaţi ai acelor vremuri... Toate consemnate cu meticulozitate în „Cartea recordurilor lumii antice”, semnată de Allan și Cecilia Klynne.

Cei mai înalţi oameni

Potrivit învăţatului latin Aulus Gellius (125–180 d.Hr.), limita până la care un om se poate înălţa este cea de șapte picioare (2,07 metri). Cu toate acestea, Pliniu cel Bătrân (23–79 d.Hr.), în „Istorie Naturală”, pome-nește cazul unui arab, Gabarra, care a fost adus în faţa împăratului Claudiu ca o cu-riozitate extremă. Sclavul măsura nu mai puţin de 2,89 metri. Același Pliniu susţine că nu Gabarra era recordmanul absolut, ci un cuplu roman, Pusio și Secundilla, ambii cu o înălţime de 3,02 metri. Istoricul menţionează chiar și locul în care au fost îngropaţi cei doi – grădinile vilei lui Salustius.

Cei mai scunzi oameni

Tot Pliniu cel Bătrân amintește și de cel mai scund om despre care ar fi existat menţiuni scrise în Antichitate. Este vorba de piticul Conopis, sclavul preferat al Iuliei, nepoata împăratului Octavian Augustus. Po-trivit ilustrului istoric roman Conopis, acesta nu ar fi depășit 70 de centimetri. El însă este contrazis de Suetonius, un alt autor celebru al Antichităţii, care afi rma că Lycius, un ca-valerist roman din vremea aceluiași Augus-tus, avea o înălţime de 60 de centimetri.

Cel mai puternic om

Gladiatorul Athanatos (Nemuritorul) pu-tea candida cu succes, după Pliniu cel Bătrân, la titlul de cel mai puternic om din lume. Istoricul susţine că luptătorul apărea echipat cu o platoșă de plumb de 163 de kilograme, și asta în condiţiile în care greutatea maximă pe care un legionar roman trebuia să o care era de doar 35–40 de kilograme. Și totuși un centurion din garda personală a împăratu-lui Augustus, Vinnius Valens, se spune că era atât de puternic încât putea ridica de la pământ o căruţă plină cu amfore de vin și că putea opri un car de curse afl at în plină vi-teză. De altfel, isprăvile sale herculeene i-au fost notate în detaliu pe piatra funerară din Roma, chiar la dorinţa acestuia.

Cei mai longevivi oameni

Mare amator de curiozităţi, Pliniu cel Bă-

trân nu uita să menţioneze și recordurile ab-solute legate de vârsta pe care o poate atinge un om. El susţine că la Roma exista un anu-me Marcus Aponius, un bărbat cu venerabila vârstă de 140 de ani. Totuși un recensământ din anii 70 d.Hr. arăta că în peninsula italică trăiau patru bărbaţi cu această vârstă și tot atâţia de câte 137 de ani. Un caz cert, deși mai puţin spectaculos decât Marcus Aponius, este cel al oratorului Gorgias din Sicilia, omul care a atins vârsta de 108 ani, o performanţă incredibilă pentru acele vremuri.

Cei mai virili bărbaţi

Dacă Aristotel susţinea convins că un bărbat poate procrea doar până la vârsta de 70 de ani, în timp ce o femeie poate da naștere doar până la 50 de ani, Pliniu cel Bătrân îl contrazice, menţionând cazul cenzorului Cato, fericitul tată al unui băiat pe care l-a conceput la vârsta de 80 de ani. Și cu toate acestea, regele Masinissa al Libiei (240–148 î.Hr) deţine un record de invidiat de toţi băr-baţii din lumea romană. Acolo unde virili-tatea era aproape un cult, el a devenit tată la incredibila vârstă de 88 de ani.

Cea mai lungă partidă de sex

Îi aparţine Messalinei, soţia împăratului Claudius. Potrivit lui Dio Cassius (155–229 d.Hr.), aceasta ar fi provocat-o la un duel nonconformist pe cea mai cunoscută pros-tituată din Roma, câștigătoare urmând a fi desemnată cea mai rezistentă din punct de vedere sexual. Prostituata a abandonat după 24 de ore, Messalina rezistând cu o oră mai mult. În tot acest timp, împărăteasa a fost satisfăcută de nu mai puţin de 25 de bărbaţi. Tot Messalina deţine și recordul pentru cea mai desfrânată femeie a Antichităţii. Nicio altă pretendentă la acest trist titlu nu a reușit mai multe infamii decât ea, ne asigură ace-lași Dio Cassius.

Cel mai rezistent bărbat din punct de vedere sexual

O variantă masculină a desfrânatei Mes-salina o reprezintă împăratul Commodus. Acesta era deosebit de apreciat și lăudat pe străzile Romei pentru faptul că nu era seară în care să nu se retragă în dormitorul său în-soţit de 300 de concubine alese pe sprânceană dintre prostituate și femei libere, laolaltă. Ca

și cum nu era de ajuns, împăratul cumpărase și 300 de sclavi homosexuali.

Cei mai mari beţivi ai Antichităţii

Locuitorii Bizanţului își creaseră o faimă atât de mare de băutori inveteraţi, încât în toată lumea antică umbla vorba că aceștia locuiesc mai mult în bodegi decât în propri-ile case, acestea din urmă fi ind închiriate călătorilor și negustorilor. Istoricul Aelian (175–235 d.Hr.) susţine că, în timpul unui ase-diu, generalul Leonides a fost nevoit să ordo-ne crearea unor bodegi mobile pe metereze, astfel încât soldaţii săi să nu mai dezerteze pentru a-și umple burţile cu vin în oraș.

Cea mai lungă perioadă de virginitate

Iulius Cezar menţiona în „De Bello Gal-lico” că triburile germanice aveau un obicei cel puţin ciudat pentru un roman obișnuit cu moravurile Cetăţii Eterne. Astfel, era consi-derată o mare rușine pentru un bărbat să cu-noască femeia înaintea vârstei de 20 de ani. De altfel, cei care reușeau să își păstreseze castitatea cât mai mult se bucurau de mare stimă în rândul conaţionalilor lor. Se credea că această practică îi făcea pe bărbaţi mai puternici, mai înalţi și mai buni luptători.

Cei mai răi vecini ai lumii antice

Tot Iulius Cezar susţine că germanicii, prin natura lor războinică, erau cei mai răi vecini pe care cineva îi putea avea. Idealul unui asemenea barbar era să trăiască singur într-o pădure, conform scrierilor dictatoru-lui roman. Aceasta însemna că reușise să își izgonească toţi vecinii din jur.

Cel mai de succes gladiator

Istoricul Herodianus din Siria (170–240 d.Hr.) susţine că doar împăratul Commodus putea deţine un astfel de record. Obsedat de ideea de a se confunda cu Hercule și renumit pentru faptul că nu pregeta să coboare în arenă alături de gladiatori, Commodus a ieșit învingător de 735 de ori din tot atâtea înfrun-tări. În medie, un gladiator își găsea sfârșitul după aproximativ 10 confruntări. Cu toate

acestea, pe piatra funerară a unui gladiator pe nume Flamma se indică faptul că război-nicul a participat la 33 de lupte, a învins în 21 dintre acestea, a pierdut 8 și a fost graţiat de 4 ori.

Cel mai înalt turn de asalt

În timpul asediului asupra cetăţii Rho-dos din anii 306–307 î.Hr., regele Demetrios I al Macedoniei (337–283 d.Hr.) a dat ordin soldaţilor și inginerilor săi să ridice cel mai mare turn de asalt construit vreodată. Uriașa mașinărie de război avea, în momentul fi na-lizării, o înălţime de 40–43 de metri, potrivit istoricului Diodor din Sicilia (80–21 î.Hr.). Același istoric susţine că platforma ultimului din cele nouă nivele avea o suprafaţă de 82 de metri pătraţi, fi ecare nivel fi ind dotat cu ca-tapulte capabile să arunce bolovani de peste 80 de kilograme. Faptele sunt confi rmate și de scriitorul, inginerul și arhitectul roman Vitruviu (80–15 î.Hr.), cel care afi rma că tur-nul nu a ajuns niciodată să își îndeplinească scopul. Și asta pentru că, din cauza greutăţii sale enorme, s-ar fi scufundat în dejecţiile aruncate de locuitorii cetăţii Rhodos în calea sa. Într-un fi nal, a fost abandonat, iar din lemnul său a fost ridicată o ofrandă în cinstea zeului Helios.

Cea mai ciudată armură

Istoricul grec Pausanias (sec. II d.Hr) era convins că sarmaţii din nordul Dunării aveau cele mai ciudate armuri create vreodată. Dacă îi dăm crezare învăţatului elen, sarmaţii își confecţionau armurile din copite de cai. Acestea erau spălate, despicate și modelate, astfel încât să semene cu solzii unui șarpe. Apoi erau legate cu tendoane de vite sau cai. Armurile aveau un aspect frumos și erau la fel de efi ciente ca cele grecești, din bronz sau fi er, putând opri o sabie, o suliţă sau o săgeată.

Cea mai neconvenţională armă

Pe când asediau cetatea grecească Ambrakia, în 189 î.Hr., romanii s-au văzut puși în faţa primului gaz de luptă, o armă cel puţin neconvenţională pentru acele timpuri. Incapabili să se apropie de ziduri prin inter-mediul mașinăriilor lor de război, romanii au săpat tuneluri prin care să iasă în spatele zidurilor inamice. Planul lor a fost însă deju-cat, iar grecii au plasat în tunelul roman un cazan ciuruit plin cu cărbuni aprinși și pene. Fumul gros și înecăcios a fost sufi cient ca să îi determine pe romani să renunţe la planul lor. Mărturia aparţine istoricului grec Polibiu (203–120 î.Hr).

Cea mai stupidă înfrângere

În timpul invaziei celţilor în Grecia, 279 î.Hr., istoria a fost decisă de o întâmplare cel puţin neobișnuită. Istoricul Pausanias (sec. II d.Hr), la unison cu Diodorus Siculus (80–21 î.Hr.), afi rmă că într-o noapte fatidică, în apropiere de Delfi , celţii au fost cuprinși de nebunia lui Pan (de aici și termenul de panică), crezând că sunt atacaţi de eleni. Nici vorbă de așa ceva, dar celţii s-au retras în gra-bă lăsând în urmă 10.000 de morţi. Se pare că în retragerea lor pripită, atacatorii și-au ucis inclusiv tovarășii mai lenţi de picior, totul pentru a grăbi marșul supravieţuitorilor.

MESSALINA deţine recordul pentru cea mai desfrânată femeie a Antichităţii

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 27 IULIE 2010 www.jurnal.md Viaţa, pur și simplu | 11

După o rundă de negocieri cu conducerea procuraturii, bărbatul s-a lăsat convins și a renunţat la planul său. Potrivit poliţiștilor, așa-numitul explozibil s-a dovedit a fi un mulaj. Procurorii au promis că vor cerceta dosarul în care este implicat bărbatul.

Este de menţionat că în oc-tombrie, anul trecut, Procuratura Generală a mai fost ţinta unei alerte cu bombă. Atunci un bărbat a

ameninţat că detonează o grenadă dacă procurorii nu vor reexamina dosarul în care este implicat fi ul său, condamnat pentru omor.

Săptămâna trecută, și amba-sada Federaţiei Ruse la Chișinău a fost ţinta unui alarme false cu bombă. Autorul acesteia a fost un bărbat din Nisporeni. Potri-vit poliţiștilor, acesta se afl ă în evidenţa spitalului de psihiatrie. (DECA-press)

De sănătatea lui Tudor s-au interesat și ofi cialităţi ale statului. Premierul Republicii Moldova a luat legătura cu fostul sportiv și i-a transmis că s-a înţeles cu ministrul Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, pentru a fi transferat în România la Insti-tutul Clinic Fundeni. Premierul a menţionat că Tudor va avea la dispoziţie o mașină dotată cu tot necesarul pentru a fi transportat în maximă siguranţă în Româ-nia. Un grup compus dintr-un medic chirurg și un reanimatolog îl va însoţi pe Tudor. De asemenea mașina specială va fi es-cortată de o mașină a poliţiei rutiere. Premierul Vlad Filat i-a promis lui Tudor că va fi asigurat cu tot ce este nevoie. „Vreau să te rog să nu îţi mai faci griji. Mai departe noi vom asigura tot necesarul. Este de datoria noastră să facem acest lucru”, a spus premierul. În același timp, Vlad Filat i-a mulţumit lui Tudor pentru tot ce a făcut pentru Republica Moldova, precizând că el este un exemplu demn de urmat. La rândul său, fostul campion i-a mulţumit premierului

pentru atitudine și disponibili-tatea manifestată.

Tudor a fost campion olimpic la Barcelona în 1992 când a obţinut medalia de aur, o performanţă unică în sportul moldovenesc. Tudor, actua-lul președinte al federaţiei de haltere, are nevoie de ajutorul oamenilor de bună credinţă. El necesită o intervenţie chirur-gicală foarte costisitoare, în jur de 100 mii euro. Ministerul Tineretului și Sportului a făcut

apel către oamenii de afaceri, organizaţiile nonguvernamentale și alte persoane să doneze bani pentru intervenţia chirurgicală.

Tudor Casapu este cvadruplu campion al Uniunii Sovietice la haltere în 1987-1990, campion mondial la Budapesta în 1990, medaliat cu bronz la Campionatele Europene și Mondiale. A obţinut medalia de aur la JO de la Barcelona în 1992, stabilind astfel o performanţă unică în sportul moldovenesc. În 1992, a fost decorat cu Ordinul Republicii. În prezent, este președinte al Federaţi-ei Moldovenești de Haltere. (sport.jurnal.md)

Un cuplu este

acuzat de procurori

că ar fi înşelat

40 de persoane

Procuratura sectorului Ciocana din Chiși-nău a expediat în instanţă cauza penală de învinuire a unui cuplu de comiterea unei escrocherii în proporţii deosebit de mari.

Procurorii îi învinuiesc pe soţi că în perioada noiembrie 2007 – iulie 2009, sub pretextul organi-zării angajării și plecării persoanelor la muncă bine plătită în Norvegia, în baza contractelor de muncă, prin înșelăciune și abuz de încredere, au dobândit de la 40 de părţi vătămate suma de circa 66,4 mii de euro. Rolul soţului consta în însoţirea femeii la întâlniri, susţinerea declaraţiilor acesteia că poate să-i angajeze la muncă și convingerea clienţilor că vor pleca împreună și îi va însoţi în timpul deplasă-rii spre Norvegia. Ambii învinuiţi au fost condam-naţi și anterior. Femeia – pentru escrocherie, iar bărbatul – pentru tâlhărie.

Joi, 22 iulie, judecătorul de instrucţie a admis demersul procurorului și a prelungit mandatul de arestare a femeii cu încă 90 de zile. Soţul acesteia este cercetat în stare de libertate. Cei doi riscă de la opt la 15 ani de închisoare. (DECA-press)

Migranţii

moldoveni

doresc să lucreze

în Italia cu actele

în regulă

Moldovenii se numără printre mi-granţii care doresc să-și legifereze activităţile în Italia. Potrivit sta-tisticilor ofi ciale, circa 26 de mii de moldoveni au depus cereri pentru procedura de legalizare a ocupării unui loc de muncă. La acest capitol, moldovenii îi urmează pe ucraineni (37.211) și marocani (36.138).

Datele ofi ciale arată că în Italia ar munci circa 132 mii de moldoveni, însă, neofi cial, pe teritoriul italian ar fi peste 300 mii de moldoveni. Autorităţile itali-ene au recepţionat de la migranţi circa 296 mii de cereri pentru procedura de legalizare a ocupării unui loc de muncă. (DECA-press)

Pensionar

italian a

ameninţat

cu moartea o

moldoveancă

Un pensionar italian de 71 de ani a fost arestat de poliţie în capi-tala Italiei pentru că urmărea constant și ameninţa, inclusiv cu moartea, o moldoveancă.

Agresiunile bărbatului au determinat-o pe aceasta să recur-gă la depunerea unei plângeri la poliţie. Cetăţeanul italian nu a vrut să renunţe la relaţia sentimentală terminată recent pe care o avusese cu îngrijitoarea sa de 47 de ani din Moldova și a început să se comporte agresiv cu aceasta. O instanţă de la Roma a emis un mandat de arest la domiciliu pe numele amorezului pensionar. (DECA-press)

11 cetăţeni moldoveni au fost traumatizați și spitalizați de urgență, în urma unui accident rutier care a avut loc ieri, în apropierea satului Kalinovka, regiunea Kiev (Ucraina).

Moldovenii se afl au într-un microbuz care se deplasa spre Kiev și care, într-un moment dat, s-a izbit violent de un autocamion. Cei 11 moldoveni răniți în urma loviturii au fost transportaţi de urgenţă la spitalul central din raionul Maka-rovsk, cu diferite traume. Potrivit Interfax, microbuzul „Mercedes Sprinter”, care transporta cetăţeni moldoveni, s-a tamponat cu un au-tocamion „Scania”. Serviciul situaţii excepţionale ucrainean a precizat că în urma accidentului au suferit 11 oameni, care s-au ales cu diferite leziuni corporale. Totodată, se preci-zează că nicio persoană nu a decedat. Poliţia ucraineană investighează cazul. (jurnal.md)

Alerta cu bombă de la Procuratura

Generală a fost una falsăDupă alarma falsă cu bombă de săptămâna trecută de la amba-sada Federaţiei Ruse din Chișinău, luni, și angajaţii Procuratu-rii Generale au fost evacuaţi, tot din cauza unei alarme false cu bombă. În cazul de luni, este vorba de un bărbat din Ialoveni care, afl ându-se în faţa Procuraturii, a ameninţat că se va arun-ca în aer dacă conducerea instituţiei nu-l va primi în audienţă. Bărbatul, care este invalid, susţine că este supărat pe oamenii legii că încă acum cinci ani i-ar fi deschis un dosar penal, iar el spune că nu este vinovat.

Numărul de decese ale copiilor din Moldova

este mai mare decât în ţările europeneCopiii din zonele rurale și din familiile sărace au șanse mai mari de a deceda înainte de a împlini vârsta de cinci ani, potri-vit studiului „Analiza echităţii în sănătatea mamei și copilu-lui”, lansat la Chișinău de UNICEF și Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Autorii studiului notează că, deși la nivel naţional tendinţele sunt pozitive, există inegalităţi semnifi ca-tive la nivel regional, care îi defavorizează pe copiii săraci și pe cei din zonele rurale.

Astfel, un copil din zona rurală are de 1,5 ori mai mari șanse de a mu-ri înainte de vârsta de cinci ani decât unul din zona urbană, iar un copil dintr-o familie săracă este de două ori mai supus riscului de a deceda până a atinge vârsta de cinci ani decât un copil dintr-o familie înstărită.

Potrivit studiului, copiii din regiunea de sud au cea mai înaltă rată de mortalitate din toate regiu-nile din Moldova, rata mortalităţii acestor copii fi ind comparabilă cu ratele din Egipt și Maroc. Copiii din

Chișinău au cele mai mari șanse de supravieţuire în primii cinci ani de viaţă.

Autorii studiului menţionează că subnutriţia este încă des întâlnită în rândul săracilor. Familiile cu venituri mai mici cheltuiesc de 4,5 ori mai puţin pe produse alimentare, compa-rativ cu familiile care o duc mai bine. Copiii săraci au șanse de 1,7 ori mai mari să fi e anemici înainte de vârsta de cinci ani decât cei din familiile mai bogate.

Numărul de decese ale copiilor din Moldova este mai mare decât în ţările europene. Un număr mare de decese la domiciliu (20% din numărul total de decese infantile) este provocat de cauze care ar fi putut fi prevenite dacă părinţii ar fi avut mai multe cunoștinţe despre îngrijirea copiilor și ar fi solicitat la timp asistenţa unui medic. (DECA-press)

A venit în Italia

să-şi bată

fosta nevastă

Un moldovean, în vârstă de 29 de ani, a fost arestat de poliţia italiană din Savigliano pen-tru că și-a luat la pumni fosta soţie, provocându-i leziuni grave.

Bărbatul a sosit în Italia de câteva luni, pentru a-și vedea fi ul de opt ani, care la momentul actual este sub tutela mamei. Moldovea-nul nu avea nici un loc de muncă, dar nici un adăpost stabil. Fosta soţie, în vârstă de 27 de ani, lucra de mai mulţi ani în calitate de îngriji-toare în localitatea Cuneo. Femeia susţine că bărbatul și în trecut a ameninţat-o și a agresat-o fi zic din cauza nemulţumirilor referitoare la divorţ și la situaţia economică. De teamă, moldoveanca a încercat să evite implicarea organelor de drept, dar medicii, descoperind cauza lezi-unilor grave, au informat carabini-erii. (DECA-press)

Mână de la mână pentru Tudor Casapu

Fostul campion olimpic în 1992, Tudor Casapu (foto), trece prin clipe dramatice! Cel mai bun halterofi l din istoria acestui sport în Moldova suferă de insufi cienţă hepati-că acută și are nevoie urgentă de 100 de mii de euro pentru un transplant de fi cat.

11 moldoveni, accidentaţi lângă Kiev

www.jurnal.md MARŢI, 27 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 12 | Vedete

www.apropomagazin.md - pentru cele mai noi şi exlusive ştiri

Citeşte în numărul de joi al tabloidului „apropo” cine este

basarabeanca care s-a măritat cu preşedintele Parlamentului cipriot!

Ashton Kutcher, pus la cură

de slăbire de Demi Moore

Demi Moore și Ashton Kutcher urmează o dietă stricta de de-toxifi ere, care nu presupune altceva decât apă, lămaie, sirop de arţar și piper, în total 600 de calorii pe zi.

Un basarabean a servitmasa lui Obama și Medvedev!

ma și ne-au prevenit că în curând vor intra cei doi președinţi. Ne-au dat indicaţii cum să ne comportăm, au verifi cat dacă nu avem arme sau alte obiecte care ar pune în pericol viaţa și securitatea celor doi pre-ședinţi. Mai apoi, a apărut Obama în faţa localului, iar noi am rămas surprinși – nu ne venea a crede. Președinţii au intrat foarte lejer în cafenea și s-au salutat cu noi, au dat mâna cu fi ecare din personalul localului”, ne-a declarat, în exclu-sivitate, Iulian Bobeică, adăugând că atunci când Dmitri Medvedev i-a întins mâna el i-a vorbit în rusă: „Dobro pojalovat' v Ameriku, gos-podin prezident!”. Iulian mai spune că președintele Rusiei l-a privit mirat și i-a răspuns cu „spasibo”, fi -ind convins că tânărul „american” a învăţat pe de rost trei cuvinte în rusă. „Nu și-a imaginat că pot fi din altă ţară”, afi rmă Iulian.

A vorbit în rusăcu Medvedev

După ce cei doi președinţi au comandat mâncarea - Obama a ales un cheeseburger clasic, iar Medvedev a adăugat ardei iute, ciuperci și ceapă, ei împărţind împreună și o porţie de cartofi prăjiţi – au luat loc la masă, iar angajaţii restaurantului au putut comunica cu ei fără impedimente. „Am vorbit cu președintele Med-vedev în limba rusă și, din nou, am remarcat cât de uimit este. Într-un fi nal a fost curios și m-a întrebat: „Otkuda tî?”. I-am spus

de unde vin, iar el iată ce mi-a re-plicat: „Horoșo, horoșo, vsio ravno naș. Kak tebia zovut? Kak siuda dobralsea?”. M-a lăudat și a spus că „zdes ne vsio horoșo, a u nas eșcio huje, u vas takje”. A vorbit cu mine foarte cald, se interesa ca un tată, practic”, spune Iulian Bobei-că, precizând că la început a avut emoţii, dar, după câteva schim-buri de replici, a înţeles că cei doi președinţi sunt oameni simpli. „Sau oameni mari care își permit să fi e prietenoși cu cei mici”, adau-gă tânărul din Drochia, care nu a scăpat momentul să se fotografi e-ze cu cei doi lideri politici.

Iulian revine acasăDupă întâlnirea la nivel înalt,

Iulian Bobeică și-a sunat prietenii și părinţii la Drochia. Emilia și Alexandru Bobeică s-au bucurat pentru fi ul lor și spun că „Ame-rica este o ţară unde poate să se întâmple orice”. Acum îl așteaptă cu nerăbdare pe Iulian să revină din Statele Unite pentru a-și relua, din toamnă, cursurile la facultate și sunt încrezători că, indiferent unde se va stabili, fi ul lor va reuși în viaţă.

Presa de peste Ocean scria că Obama are o slăbiciune pentru fast-food-ul cu pricina. În luna mai a anului trecut, președintele SUA a luat prânzul cu vicepreședintele Joe Biden în același loc. De atunci, a devenit aproape imposibil să prinzi un loc la Ray's Hell Burger.

Alina GUŢU

Iulian Bobeică, un tânăr din Drochia, lucrează la restau-rantul preferat al președin-telui Statelor Unite, Barack Obama. În timpul celei mai recente vizite președinte-lui rus Dmitri Medvedev în America, cei doi șefi de stat au luat prânzul la restaurantul specializat în hamburgeri și fripturi din sudul Washingto-nului, „Ray's Hell Burger”. Ziarul „apropo magazin” a reușit să ia legătura cu singu-rul moldovean care lucrează în localul respectiv!

Lucrează şi la ziarul „The Washington Post”

Iulian Bobeică are 23 de ani și de 5 ani muncește în SUA. După pri-mul an de facultate a plecat printr-un program de schimb intercultu-ral care dă posibilitatea studenţilor din alte ţări să muncească legal pe perioada vacanţei universitare și nu s-a mai întors. A avut probleme cu agenţia prin care a ajuns acolo și nu a putut să semneze un contract cu angajatorii, astfel că a fost nevoit să-și caute singur un loc de muncă și să rămână pentru a-și recupera banii. A avut mai multe joburi în diverse regiuni ale SUA, iar acum lucrează la restaurantul preferat al lui Barack Obama din Arlington, Virginia, și totodată este distribui-tor la „The Washington Post”.

Știa că președintele american a făcut o adevărată pasiune pentru localul în care muncește, dar până pe 24 iunie 2010 nu a avut ocazia să-l întâlnească. „Acest restaurant este un loc îndrăgit de președintele Obama, el mai fusese de câteva ori, dar, din păcate, în acele momen-te eu nu eram acolo, tocmai îmi terminasem tura. Iniţial, mi-a părut rău că ratasem ocazia de a sta alături de președintele Obama, dar până la urmă am avut fericirea să mă întâlnesc concomitent cu doi președinţi”, precizează Iulian.

Despre ziua în care Obama și Medvedev au intrat să mănânce hamburgeri Iulian spune că nu o va uita niciodată. „Fără să ne aștep-tăm, au întrat bodyguarzii lui Oba-

Noul fi lm al regizorului Christopher Nolan, cu Leonar-do DiCaprio, "Inception", s-a plasat pe primul loc în boxo-ffi ce-ul nord-american încă de la debut, reușind încasări de 60,4 milioane de dolari, con-form estimărilor, informează Associated Press.

Thriller-ul studiourilor Warner Bros despre o echipă ce se poate strecura în visu-rile oamenilor i-a adus lui Leonardo DiCaprio cel mai bun debut de până în prezent, depășind încasările de 41,1 mi-lioane de dolari reușite cu un alt thriller, "Shutter Island".

În filmul "Inception"

DiCaprio joacă rolul liderului unei echipe de oameni care pătrund în visurile altora, furându-le ideile și care, de această dată, sunt chemaţi să facă opusul, adică să pătrundă în visul unui moștenitor al unui imperiu financiar și să-i introducă o anumită idee în subconștient.

Noul fi lm cu Leonardo DiCaprio, pe primul loc în boxoffi ce

Primele efecte se văd însă în cazul mai tânărului soţ al lui Demi Moore, la numai 9 ore de la înce-perea curei de detoxifi ere, Ashton Kutcher scriind pe Twitter: "Vreau o friptură, o bere și fl oricele. Hmm, va fi greu", relatează FemaleFirst. Dieta, cunoscută și sub numele Maple Syrup, este urmată și de Beyonce Knowles, pentru efectele ei rapide. Dacă Ashton Kutcher, în

vârstă de 32 de ani, se resimte deja, soţia lui, Demi Moore, în vârstă de 47 de ani, nu pare să aibă probleme.

Ea susţine că nu kilogramele în plus sunt motivul acestei cure, ci sănătatea. Fanii celor doi actori le-au răspuns acestora pe Twitter spu-nând că dieta și efectele ei sunt de-a dreptul groaznice, afi rmaţie la care Demi a ţinut să răspundă: "Tocmai de aceea o urmăm împreună".

IULIAN BOBEICĂ (în dreapta) alături de DMITRI MEDVEDEV

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 27 IULIE 2010 www.jurnal.md Il paradiso | 13

Jurnalul iubiriiJurnalul iubirii

Pentru o relaţie serioasă

Am 50 de ani și sunt singur. Vreau să cunosc o femeie din Chișinău de 42-48 de ani. (459)

Pentru căsătorie

Locuiesc la ţară. Am 31 de ani și vreau să fac cunoștinţă cu o doamnă de la ţară de 28-35 de ani. Să fie drăguţă, înţeleaptă și serioasă, dornică de a forma o familie. (460)

Tânăr din provincie

Am 36 de ani. Vreau să cunosc o dom-nișoară sinceră, serioasă și bună la suflet. (461)

Băiat de la Teleneşti

Locuiesc la ţară și am gospodărie. Nu am fost niciodată căsătorit. Vreau să cunosc o domnișoară din centrul Moldo-vei de 28-33 de ani, cuminte și bună la suf let, precum sunt și eu. Cine dorește să formeze o familie să mă contacteze. (462)

Un bărbat interesant

Sunt un bărbat din Chișinău cu vârsta de 61 de ani, 172 cm. Am studii superi-oare, dispun de apartament, nu fumez, nu consum băuturi alcoolice, am simţul umorului dezvoltat, iubesc sportul și muzica, lectura. Duc o viaţă interesan-tă, corespunzătoare timpului. Aș vrea să cunosc o doamnă cu vârsta cuprinsă între 54 și 56 de ani. (463)

În fl oarea vârstei

Am 52 de ani. Locuiesc în Chișinău. Vreau să fac cunoștinţă cu o femeie de 45-50 de ani. Să fie modestă și bună la suflet. (464)

Absolut independent

Sunt un bărbat absolut independent. Am cu ce trăi, dar nu am cu cine. De aceea vreau să cunosc o femeie de 40-52 de ani, ca să-mi fie soţie până la sfârșitul vieţii. (465)

Bărbat adevărat

Deși am 52 de ani, arăt mult mai bine, pentru ca practic sportul. Am studii supe-rioare, material asigurat, fără vicii. Vreau să cunosc o femeie de 43-46 de ani, fără obligaţii, care ar dori să formeze o relaţie de durată. (466)

Bărbat singuratic

Am 56 de ani, văduv, lucrez și locuiesc la ţară. Nu beau, nu fumez și nu sunt vi-cios. Aș dori să fac cunoștinţă cu o femeie de 56-58 de ani, bună la suflet, drăguţă, pentru a forma un cuplu și a prelungi fru-mosul ce ne-a fost curmat. (467)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pe-reche.

Jumătatea mea

Povestea meade dragoste...

Așa îmi voi începe poveste de dragoste, poveste care nu s-a încheiat și care rezis-tă și azi, și va continua me-reu, până când moartea ne va despărţi și nici atunci.

Știu că sună a comenta-riu de adolescent îndrăgos-tit, care este prins în marea agitaţie a vieţii, dar nu e așa! Poate că ceea ce scrie în cărţi e adevărat și cred, când aud că există jumătatea fiecăruia, că există persoane care sunt făcute una pentru cealaltă, nu trebuie decât să o găsești, să-i dai șansa să vorbiţi, căci dragostea

adevărată e totdeauna un moment, iar acest moment poate fi exact doar o singu-ră privire! Deprimant, sunt persoane pe acest pământ care într-o viaţă nu găsesc acel moment sau nu îi acor-dă atenţia cuvenită!

Dragostea te fură, e hoaţă, te înșală, dar tot dragostea este aceea care te ajută să urci pe cele mai înalte culmi sufletești, este singura ce te poate ţine în viaţă în lumea asta crudă și... neagră. Dra-gostea este un ciudat joc: sau câștigaţi amândoi sau pier-deţi amândoi!

Nicoleta din Chișinău

Era vară, eternul ano-timp al dragostei, eram dezămăgită, tristă și lipsită de orice fărâmă de încredere, tocmai se sfârșise povestea de dragoste cu băiatul cu care credeam că voi rămâne toată viaţa, băiatul care pu-tuse să mă facă să fiu ferici-tă doar pentru 5 zile, toată amintirea lui îmi măcina su-fletul! Aveam depresie, plân-geam întruna, nu mai aveam încredere în nimeni, aveam în suflet o mare durere, cam astea au fost sentimentele după acea despărţire de el!

Doream să trec peste, să nu mă mai gândesc, să nu-i mai acord nicio clipă din timpul meu. Ce îmi rămăse-se erau doar amicii cu care pierdeam vremea doar ca să nu stau singură. Și iată că în-tr-o zi călduroasă de august, ca din senin, ca o fărâmă de soare venită printr-o fereas-tră spartă într-o cameră întunecată, a apărut el, per-soana care avea să-mi redea încrederea în mine, persoa-na care avea să mă iubească necondiţionat, persoana care va reuși să mă facă să râd!

Avem multe amintiri su-perbe, nu aș vrea să le spun acum pentru că nu aș vrea să mă pierd în prea multe de-talii. Sunt amintiri fericite, dar și triste, care și-au pus amprenta pe sufletul meu. Am luptat mult pentru a fi cu el, pentru a avea o jumătate a mea, pentru a avea o poveste de dragoste ca-n filme.

Și cuvintele ,,te iubesc, tu ești jumătatea mea, tu mă completezi, nu pot trăi fără tine, tu ești dragostea vieţii mele”, ar rezuma amintirile care ne-au apropiat! Suntem o singură persoană, ne-am dat seama că putem simţi sentimentele noastre chiar

Cum încep poveștile de dragoste? Cu expresia standard: “A fost o dată ca niciodată…”, dar eu nu voi începe astfel, ci pur și simplu am să vă descriu ca și cum m-aș confesa părintelui meu.

dacă suntem la mare dis-tanţă și asta pentru un an! Suntem împreună de un an și șase luni și ne iubim din ce în ce mai mult, povestea de dragoste a noastră crește, se maturizează, sunt împlinită și sunt iubită!

Toată suferinţa s-a trans-format într-o mare dragoste, nu regret niciun moment!

Iulian, ești dragostea mea!

Poate că v-am plictisit cu povestea mea de dragos-te, dar am ţinut foarte mult să o aștern aici pentru a vă da încrederea că dragostea mai există, căutaţi-o și o veţi găsi!

Iubiţi, fără dragoste trăiţi degeaba!

Au trecut aproape 7 luni de când dragostea mea a fost luată de lângă mine, fiindcă Iulian e plecat la lucru peste hotare.

Acum suntem la mare distanţă unul de celălalt, dar povestea noastră s-a maturi-zat atât de mult, încât simt că-mi cresc aripi. Mă simt ca o persoană care și-a găsit locul în Rai.

Mi-e tare dor, dar trebuie să fiu tare, pentru el, pentru a-i putea da putere și curaj să nu se înece în marea cea plină de ispite.

Simt că nimic în viaţă nu

e întâmplător și că dragostea noastră ne va uni mai mult..

Îl vreau pentru toată viaţa, fiindcă e singurul care mă înţelege și mă susţine, indiferent de oră, de vreme, anotimp, de dispoziţie.

Îl simt lângă mine cu toate că e departe. Îl văd râ-zând, cu toate că asta e doar în vis... îl iubesc și asta e o realitate!!!

E singurul lucru de care sunt sigură!

Iulian, îmi redai liberta-tea, speranţa, credinţa și do-rinţa de a începe o nouă zi... și asta numai lângă tine!!!

O cititoare a JURNALULUI

www.jurnal.md MARŢI, 27 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 14 | Povești adevărate

cu Lidia BOBÂNĂ

La noi acasă

Când nu știi ce să mai faci de bine...

De fi ecare dată mă uimesc femeile care, pentru a avea un băr-bat la casă, ajung să-și neglijeze copiii din altă căsătorie și să se umilească într-un hal fără de hal. O tânără femeie, pe nume Valentina, a venit la mine la redacţie cu rugămintea s-o ajut să-și găsească fi ica de paisprezece ani care a fugit de acasă.

Berbec Dimineaţa, sunteţi cam visător și

este posibil să neglijaţi probleme impor-

tante. Vă sfătuim să nu începeţi activităţi

noi, pentru că există riscul să luaţi deci-

zii neinspirate. Gândiţi-vă de două ori înainte de a

acţiona și nu refuzaţi sprijinul unei persoane mai în

vârstă din familie!

Taur Cei din jur vă apreciază creativi-

tatea. Ar fi bine să o folosiţi pentru a vă

rezolva problemele de serviciu și de afa-

ceri. Vă recomandăm să ţineţi seama de

sfaturile unei rude, mai ales în chestiuni financiare.

După-amiază, primiţi vizita unor prieteni de familie.

Gemeni Nu prea sunteţi comunicativ și

ar f bine să amânaţi întâlnirile de afaceri.

Vă sfătuim să evitaţi riscurile, pentru că

s-ar putea să nu mizaţi corect. Aveţi ne-

voie de relaxare. Dacă vi se oferă ocazia să mergeţi

într-o vizită, nu staţi mult pe gânduri!

Rac Aveţi succes în activităţi casnice,

dar și în societate. Partenerul de viaţă și

colegii vă apreciază ideile. Aveţi o deo-

sebită capacitate de comunicare și re-

zolvaţi cu ușurinţă toate problemele. Puteţi să faceţi

planuri de viitor, dar evitaţi orice speculaţie!

Leu Capacitatea creativă deosebită vă

îndeamnă să începeţi o activitate nouă.

Puteţi avea succes pe plan intelectual și

sentimental. Parcurgeţi o perioadă favo-

rabilă exprimării artistice. Vă sfătuim să nu neglijaţi

odihna.

Fecioară Dimineaţa, sunteţi mai sensi-

bil decât de obicei și s-ar putea să aveţi

probleme în relaţiile cu anturajul. Vă re-

comandăm să fiţi prudent în tot ce fa-

ceţi. Ar fi bine să nu promiteţi nimic, dacă nu sunteţi

sigur că puteţi să vă ţineţi de cuvânt. Spre seară, ar

fi bine să vă dedicaţi unui hobby creativ.

Balanţă Pot interveni schimbări impor-

tante, care vă oferă o mulţime de satis-

facţii. Activitatea intelectuală intensă și

creativitatea ieșită din comun vă ajută să

aveţi succes pe plan social. După-amiază, sunteţi

nevoit să luaţi o hotărâre serioasă în ceea ce priveș-

te relaţiile sentimentale.

Scorpion Dimineaţa, sunteţi plin de op-

timism și aveţi o imaginaţie debordantă.

Inclinaţiile artistice vă ajută să vă afirmaţi în

societate. Nu este exclus să faceţi cunoș-

tinţă cu o persoană importantă, dispusă să vă sprijine.

Săgetător Se pare că nu aveţi niciun

moment de răgaz. Sunteţi foarte ocupat,

dar graţie imaginaţiei și ingeniozităţii de

care daţi dovadă, reușiţi să realizaţi tot

ce v-aţi propus. Seara, s-ar putea să fiţi foarte obo-

sit, dar vă bucuraţi să vedeţi că partenerul de viaţă

vă este alături.

Capricorn Aveţi noroc și sunt șanse

să depășiţi cu ușurinţă orice dificultate.

Este o zi foarte bună pentru examene,

lucrări artistice și proiecte. Relaţiile

sentimentale sunt foarte bune. Vă recomandăm să

acordaţi mai multă atenţie celor mici.

Vărsător Sunteţi hotărât să porniţi o

afacere, dar nu vă ajung banii. Dacă vă

puneţi la lucru imaginaţia și creativatea,

aveţi șanse să obţineţi suma necesară.

După-amiază, s-ar putea să suferiţi o dezamăgire

pe plan sentimental. Vă sfătuim să evitaţi călătoriile

lungi.

Pești Puteţi să vă faceţi planuri de

viitor și să vă afirmaţi pe plan social.

Daţi dovadă de sensibilitate și vă sim-

ţiţi foarte bine în compania prietenilor

și a persoanei iubite. Nu luaţi decizii importante

în grabă!

Horoscop 27 iulie 2010

MAMA AVENTURIERĂ // Cei trei foşti soţi au venit să-i ceară socoteală fostei lor soţii. Că adică, vezi bine, n-ai grijă de fete, sunt fl ămânde şi îmbrăcate cu te miri ce,

iar noi îţi plătim pensie alimentară!

Poliţia a căutat-o pe la rude, prieteni, dar nici urmă de ea. Am iscodit-o să afl u de ce ar fi făcut fata trebușoara asta, având și casă, și masă.

A făcut câte un copilcu fi ecare soţ

Și afl u că fetiţa e din prima ei căsătorie, că are un caracter greoi, suspicios și că pe orice bărbat care o curtează pe mama ei, astăzi divorţată de acum de al treilea soţ, îl privește ca pe un dușman. Din fi ecare căsătorie Valentina are câte un copil. E tânără, interesantă la cei 40 de ani ai săi, și mereu e cu gândul să-și găsească fericirea. Există astfel de femei care sunt veșnic nemulţumite de ce au și caută să întâlnească fi e iubirea cea mare, fi e o bunăstare pe care încă n-o au. Și e destul ca cel cu care trăiesc să le supere cu ceva și gata, iubirea ia sfârșit pe loc. Valentina și-a pus scopul chiar de la bun început că n-o să trăiască decât bogat și frumos, altfel ce rost mai are viaţa? Din această cauză 1-a și părăsit pe primul soţ.

Cu al doilea a făcut cunoștinţă la un sanatoriu, veniseră pe căi diferite la Sergheievka. El era șef de întreprindere, cu mașină la scară, bănuiesc că și ceva bănișori avea, dar, vedeţi dumneavoastră, era cam bătrân, și ea, femeie tânără și frumoasă, voia să petreacă. El nici nu dansa, petrecerile îl plictiseau, dorea liniște și pace în familie. Valentina i-a născut și lui o fetiţă. Dar a divorţat totuși și de acesta. Cum îmi spunea, îi ajungea pensia alimentară ce-o primea de la el ca

să-și întreţină familia. Mai târziu 1-a întâlnit pe Igor. Tânăr, frumos, bogat, unul la părinţi și o iubea. La început. Apoi a afl at că numai la jumătate de an de la căsătorie, el avea de acum relaţii cu o altă femeie, mult mai tânără ca ea. Dar pentru că era gravidă cu al treilea copil, a răbdat și înjosirea aceasta până a născut, ca să primească și de la acesta pensie alimentară. Vezi bine, trebuia să fi e întreţinuţi copiii și ea avea un salariu de asis-tentă medicală, care abia-abia de-i ajungea pentru cheltuieli mărunte. Au divorţat.

Îşi găseşte un iubitcu 14 ani mai tânăr

Dar era tânără și dorea să aibă un bărbat la casă. Și s-a gândit că, chiar de nu se mărită, oricum îi trebuie un sufl et să se mângâie. Fetele creșteau, se întâlneau cu taţii lor și probabil că au mai afl at câte ceva de la ei, pentru că, de la un timp, relaţiile dintre mamă și fi ice s-au înrăutăţit brusc. Apoi

iată că Valentina nu știu unde face cunoștinţă cu un bărbat, cu vreo 14 ani mai tânăr ca ea, și începe să-1 invite acasă. Se vede că, în sfârșit, se îndrăgostise, dar cu acea dragoste care te înrobește și te îngenunchează astfel încât nu mai ţii cont de onoare, de familie, de vorba oamenilor. Îl iubea și, ca să-1 păstreze, era gata să facă tot posibi-lul și imposibilul. În primul rând, toţi banii ce-i veneau drept pensie alimentară îi cheltuia cu acest tânăr, îl îmbrăca păpușă, îl distra pe la restaurante și discoteci, nu cumva să se plictisească băiatul și s-o părăsească pentru una de vârsta lui. Când au simţit copilele ei că mama le neglijează și că și-ar fi dorit ca ele să nu mai existe, a început tragedia cea mare.

Fetele s-au plâns taţilor lor. Comedie, nu alta, dar într-o zi toţi trei s-au sfătuit și au venit să-i ceară socoteală fostei lor soţii. Că adică, vezi bine, n-ai grijă de fete, sunt fl ămânde și îmbrăcate cu te miri ce, iar noi îţi plătim pensie alimentară! Să știi, Valentina, te dăm în judeca-tă și te lipsim de drepturile părin-tești. Iar bunica lor le va fi tutore până la majorat. Că și ei, taţii, aveau familiile lor, copii din altă căsăto-rie și nu puteau să le despartă pe surori. Fetele, chiar dacă erau de la taţi diferiţi, ţineau una la alta. Erau surori de la o mamă și au crescut împreună, cum să le desparţi?

S-a speriat Valentina, pentru prima dată și-a dat seama că poate pierde totul: pe fete, pe acel tânăr, care putea să-i fi e copil și el, respec-tul celor din jur. Nu-1 mai aducea acasă, dar se întâlneau pe aiurea. Tânărul, fi rește, n-o iubea pe Valen-tina, avea nevoie de susţinere ma-

terială pentru a termina facultatea. Că de acasă mai nimic ajutor – mai-că-sa era văduvă și pensionară deja. Dar îi plăcea și lui să fi e îmbrăcat și sătul. Și-apoi, nu era nici primul, nici ultimul întreţinut de femei.

Fiica a probozit-o pe maică-sa şi a mâncat o bătaie soră cu moartea

Și dacă se ivise o asemenea po-sibilitate, de ce să n-o folosească pe Valentina? Că alţii, sărmanii, des-carcă vagoane, lucrează din greu în afara orelor de studii, iar lui îi vin toate de-a gata pentru o vorbă fru-moasă și o mângâiere. E drept că se cam săturase de femeie. În gelozia ei, Valentina îl pândea adeseori pe la colţuri de stradă, când ieșea de la lecţii, ca să vadă dacă nu e cu vreo fată, și unde se duce, și ce planuri are pentru ziua aceea. Un chin pentru amândoi.

Când i-a fugit fata de acasă, o săptămână nu-1 văzuse pe tânăr. Uite a dispărut fl ăcăul, de parcă nu era nimic între ei. Și era nervoa-să Valentina, pufăia și plesnea în dreapta și în stânga. Viorica, fi ica ei cea mai mare, la cei 14 ani ai săi, i-a zis cu năduf: e bine, mamă, că te-a lepădat, poate te astâmperi și-ţi cauţi de treburile casei și de noi! A bătut-o, a bătut-o atât dr rău cu melesteul de nu cred să fi rămas loc neatins pe trupul ei. Și fata a fugit de acasă. Tatăl ei, îngrijorat la culme (de altfel, el mi-a și povestit mai târziu toate amănuntele des-pre fosta lui soţie), zic, tatăl fetei s-a sfătuit cu actuala lui nevastă și au hotărât să le ia pe toate cele trei surori la dânsul. Rămâne de văzut ce va decide judecata.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 27 IULIE 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

Citatii,

METEO Marţi Miercuri Joi

ChișinăuChișinău 18°C...26°C 18°C...28°C 19°C...26°C

BălţiBălţi 17°C...25°C 17°C...27°C 18°C...25°C

CahulCahul 19°C...27°C 19°C...29°C 20°C...27°C

Unei anumite fete

În timpul greu al crizei iau aminte

Că fata asta ruptă e din soare

Și cum e ca și soarele, fierbinte,

Pe mulţi bărbaţi i-a ars la buzunare.

Dialog între prieteni

- Cât Domnul nostru mă va ţine,

Voi face totul pentru tine!

- Din partea-ţi doar atât aș vrea:

Să nu-mi promiţi nu ai putea?...

Gheorghe BÂLICIGheorghe BÂLICI

EPIGRAME

BIG BANC

Cum se joacă copiii din ziua de azi

de-a “v-aţi ascunselea”?

- Se pun toţi pe invisible și unul îi caută

pe restul în listă.

Doi tineri stăteau pe o bancă în parc.

După o oră de liniște, băiatul se decide

să rupă tăcerea:

- Nu vrei să mergem la mine în aparta-

ment?

- Nu aveam de gând, însă m-ai convins!!!

Merge unul cu nevasta să ia cina la

restaurant. Farfuria de supă se varsă pe

rochia ei cea nouă. Supărată și aștep-

tând să fie consolată de soţul romantic

zice:

- Uite cum arăt, ca o scroafă!

El răspunde:

- Și te-ai mai și murdărit pe deasupra!

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

Vând mașina VW Jetta, anul 2001, motor

1,8T, stare bună. 6500 euro.

Tel.: 079 66 31 45

Executăm teze. Timp redus.

Preţ avantajos! Tel.: 43.57.64

Cumpărăm deșeuri carton, hârtie, orice cantitate.Plata imediat – asigurăm transport.

Tel. 0040752107098. România.

LICITAŢIE

ÎMC „Floreni-Service” anunţă licitaţia în vederea vânzării utilajului cazangeriei, preţul iniţial –

77.000 de lei. Licitaţia va avea loc la 10.08.2010, ora 16.00, raionul Anenii Noi, satul Floreni,

str. Chișinăului 7. Cererile pot fi depuse până la 16.07.2010, ora 16.00, la aceeași adresă.

Relaţii la tel.: 0 265 61 202; 069 37 79 07; 067 17 79 07.

DE VÂNZARE teren pentru construc-

ţie – de la 10 până la 70 de ari – în

satul Românești, r. Strășeni, aflat sub

pădure, cu acces la drum, apeduct,

electricitate – 10 m; canalizare, gaz,

telefon, magazin – 35-40 m.

Tel.: 0237.60.276; 0695 21535.

De vânzare cărţi, dicţionare, enciclo-

pedii în română și rusă. Tel.: 767960

DAU în chirie două camere într-un apartament de la Iași.

Tel.: 0 236 61 470

Festivalul Naţional de Epigramă şi Fabulă

„Donici, cuib de-nţelepciune”Ediţia a VI-a - Chişinău, octombrie 2010

În cadrul Festivalului se va organiza un concurs cu două secţiuni:

Secţiunea „Epigramă” cu următoarele teme:1. Dragoste la ultima vedere2. Tună şi-i adună...3. Temă liberăSe vor trimite câte 2 (două) epigrame inedite pentru fi ecare temă, cu un moto, până la data de 20 septembrie 2010 pe adresa: Uniunea Scri-itorilor din Moldova, str. 31 August 1989 nr. 98, MD-2004, Chişinău, Republica Moldova, pentru concursul de Epigrame.

Secţiunea „Fabulă”Se vor trimite câte trei fabule pe teme libere până la aceeaşi dată la adresa menţionată.

Informaţii suplimentare se pot obţine la tel: 201742; 079640884; e-mail: ZinoviaS@rambler.ru. (Gheorghe Bâlici, director al festivalului).

Acad. Mihai Cimpoi, Președinte al Uniunii, Scriitorilor din Moldova Judecătoria Orhei îl citează în confor-

mitate cu art.108 al CPC RM, pe Begli-

ţa Serghei, în calitate de pârât, în cauza

civilă la acţiunea lui ÎCS RED UNION

FENOSA SA privind încasarea datoriei.

Ședinţa de judecată va avea loc pe data

de 17.08.2010, ora 11.30, în incinta Ju-

decătoriei Orhei, str. V.Mahu, 135, et. 1.

În caz de neprezentare, cauza se va

examina în lipsa Dvs.

Viorelia Varaniţă, Judecător

Judecătoria Cantemir solicită pre-

zentarea cet. Eșanu Ion Ion, domici-

liat în s. Haragâș, r-nul Cantemir, la

ședinţa de judecată care va avea loc

pe data de 29.09.2010, ora 11.00,

bir. 7, în calitate de pârât în cauza

civilă înaintată la cererea ÎCS RED

UNION FENOSA SA, privind încasa-

rea datoriei.

Tudor Berdilă, Judecător

Judecătoria Cantemir solicită pre-

zentarea cet. Hușanu Dmitri Ion, do-

miciliat s. Haragâș, r-nul Cantemir, la

ședinţa de judecată care va avea loc

pe data de 29.09.2010, ora 11.30,

bir. 7, în calitate de pârât în cauza

civilă înaintată la cererea ÎCS RED

UNION FENOSA SA, privind încasa-

rea datoriei.

Tudor Berdilă, Judecător

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

În aceste clipe de grea încercare și

durere nemăsurată, pricinuită de

despărţirea pentru totdeauna de

scumpa mamă, soţie, soră, dulce

bunicuţă – LUDMILA TARAN, suntem

cu tot sufletul alături de colegii noștri

medici Daniel TARAN, Rodica OUȘ,

mama, soţul, fiica, rudele îndurerate și

ne exprimăm regretul pentru trecerea

prematură în nefiinţă.

O profesoară cu un suflet nobil, un

chip blând și căldură sufletească

nemărginită, care a instruit mii de

copii, iar dragostea pentru nepoţele a

fost una aleasă.

Va rămâne veșnic în amintirea celor

care au cunoscut-o și-i va veghea pe

cei mai scumpi din împărăţia Cerului.

Dumnezeu să o odihnească în pace

cu drepţii!

Colegii de la Spitalul Clinic Republican

Festivalul-Concurs Internaţional de Muzică

“Nova Latinitas”-2010 (II ediţie) Repertoriul concurenţilor - doar în limbile romanice

Secţiuni (pentru ediţia-2010):Interpretare, Muzică Ușoară (orice categorie: danse, baladă, pop, pop-rock etc.).Vârsta concurenţilor (categorii separate): 6 – 35 ani.Înscrierea – până la 1 august.Preselecţia – în baza dosarelor.Etapele – Semifi nala, Finala și Gala – se vor desfășura între 29 și 31 august, la Chișinău.Trofeul festivalului – „Lupoaica de Aur” („Lupa Capitolina”).Sunt prevăzute și trofee de argint, de bronz, pe lângă mai multe premii spe-ciale, cadouri, diplome de participare (regulamentul – în pagina electronică www.novalatinitas.com). Tel.: 92 78 00.

www.jurnal.md MARŢI, 27 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 16 | Zigzag

A aşteptat

destul

OZN-urile!

Robbie Williams își vinde proprietatea din Anglia, afl ată într-o zonă renumită pentru prezenţa cercurilor din lanuri despre care se spune că ar fi mesaje lăsate de extratereștri, potrivit dailymail.co.uk.

Vedeta a achiziţionat, anul trecut, Compton Bassett House, din comitatul Wiltshire, cu suma de 8,1 milioane de lire sterline, preţul de vânzare al domeniului fi ind în pre-zent redus cu 600.000 de lire sterline.

Achiziţia ar fi fost motivată de faptul că în zona respectivă erau raportate faimoasele cercuri din lanuri, fi ind binecunoscută fascina-ţia artistului pentru formele de viaţă extraterestre și încercările sale de a detecta OZN-uri.

Cu toate acestea, cântăreţul a scos la vânzare domeniul, dotat cu un hambar pentru un avion, la un preţ de 7,5 milioane de lire sterline, plănuind să locuiască permanent la reședinţa pe care o are împreună cu logodnica sa, modelul și actriţa Ayda Field, la Los Angeles.

Calul care

face scufundări

Pășind pe urmele tatălui său, Ful-ger, un cal în vârstă de 13 ani, a de-venit o atracţie turistică la parcul de distracţii din New York, datorită abilităţii sale de a face scufundări.

În ultimii 10 ani, Fulger se aruncă într-un bazin cu apă de două ori pe zi, de la înălţimea de 3 metri, informează The Telegraph.

Cabalinii acvatici de la parcul de distracţii Magic Forest au devenit o tra-diţie începând cu tatăl lui Fulger, Rex, care făcea scufundări pentru public în anii ‘70 și ‘80.

“Caii sunt învăţaţi să facă scufun-dări. Nu au călareţi, nu îi împinge ni-meni de la spate și nu e o păcăleală. Au învăţat să facă singuri asta și le place. Îi recompensăm cu câte o găleată de ovăz dacă fac cele două scufundări zilnice”, a declarat pentru jurnaliști directorul parcului de distracţii.

Starul american a descoperit la un moment dat că motanul său învăţase să deschidă frigiderul și să se înfrupte din acele ciuperci: “Aveam o pungă cu ciuperci în frigider. Pisica mea obiș-nuia să se furișeze în frigider pentru a ajunge la ele. Văzând că pisica le mânca cu multă poftă, mi-am spus că ar trebui să fac același lucru, împreună cu ea”.

“Îmi amintesc că eram întins pe pat, iar Lewis era pe biroul de lângă pat și ne uitam unul la celălalt ore întregi. Nu ne mișcam deloc, doar ne uitam unul la celălalt. În acele momente nu aveam niciun dubiu că el este fratele meu. La un moment dat l-am auzit spunându-mi: «Bună!»”, a relatat actorul american.

Nicolas Cage, în vârstă de 46 de ani, a ţinut totuși să precizeze că aces-te lucruri s-au întâmplat în trecut și că în prezent este adeptul unui stil de viaţă sănătos.

În cei 20 de ani de carieră, Nico-las Cage a realizat peste 40 de fi lme, printre care se numără “Părăsind Las Vegas” (1995), care i-a adus un premiu Oscar pentru interpretare, și “Sufl et sălbatic” (1990), în regia lui David

Spălatul unei mașini la această spălătorie include lustruirea manuală a mașinii în interior și exterior de cinci ori, relatează Metro.co.uk, citat de ziare.com.

Sahota folosește chiar și un microscop informatizat pentru a găsi pe caroserie zgârieturi care nu se pot vedea cu ochiul liber. Britanicul a început afacerea în ur-mă cu cinci ani, după ce a spălat mașina vecinului său cu un burete și o găleată. De atunci acesta a curăţat sute de mașini de lux și se poate lăuda cu o listă destul de mare de clienţi celebri.

“Când eram tânăr spălam mașini-le vecinilor și a tatălui meu de câte ori

puteam. Nu m-au plătit niciodată, dar îmi plăcea atât de mult încât o făceam gratuit. De atunci, lucrurile au evoluat și acum spăl unele dintre cele mai rapide și scum-pe mașini din lume”, a declarat Sahota pentru jurnaliști.

Britanicul, care locuiește cu părinţii săi, a transformat garajul într-un ate-lier hi-tech, construind chiar și o zonă asemănătoare standurilor de la Formula 1, pentru a putea spăla pe sub mașini.

Sahota spune că cel mai frumos moment al său a fost când a curăţat cea mai scumpă mașină din lume, un McLaren F1 GTR, care costă în jur de 3 milioane de lire sterline.

Cea mai scumpă spălătorie auto din lume

Legi ciudate în America

S-a drogat cu ciuperci

Un măgar curajos Britanicul Gurcharn Sahota conduce o afacere ce pare futuristă: cea mai scumpă spălătorie auto din lume. Acesta lucrează până la 250 de ore la o mașină, folosind peste 100 de lichide speciale și ceară. Tocmai din acest motiv, costurile de curăţare ajung la 7.200 de lire sterline pentru fiecare mașină.

Fiecare stat din America are alte mici reglementări, unele greu de înţeles, altele pur și simplu absurde.

Rușii afl aţi pe o plajă din sudul ţării au fost extrem de uimiţi să vadă un măgar zburând cu parașuta pe deasupra lor. Incidentul s-a petrecut la sfârșitul săptămânii trecute, pe o plajă din apropierea satului Cossack, cu deschidere la Marea Azov, rela-tează “The Telegraph”.

1.Legi despre farfuriiÎn Oregon sau Minneapolis

este interzisă folosirea proso-pului pentru șters vasele. Este permisă doar uscarea vaselor la aer. În Florida dai de necaz dacă spargi mai mult de trei vase pe

Actorul american Nicolas Cage a declarat într-un interviu recent acordat realizatorului de televiziune David Letterman că s-a drogat cu ciuperci halucinogene împreună cu motanul său Lewis, despre care a ajuns la un moment dat să creadă că este fratele lui, informează contactmusic.com.

Lynch, recompensat cu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes. Nicolas Cage a terminat de curând fi l-mările pentru “Ucenicul vrăjitor/ The Sorcerer’s Apprentice”.

Pink, dusă

de urgenţă la spitalPink a fost dusă de urgenţă la spital în noaptea de joi spre vineri, după un accident suferit în timpul unui show susţinut în Nuremberg, în Germania.

Artista de 30 de ani, fai-moasă pentru acrobaţiile de pe scenă, a căzut din hamu-rile ce o susţineau, relatea-ză Daily Mail. A fost luată imediat de pe scenă, chiar în toiul concertului, fi ind dusă de urgenţă la spital.

Încă din Ambulanţă, Pink a ţinut să-și linișteas-că fanii terifi aţi, scriind pe Twitter: “Îmi pare atât de rău să termin show-ul în acest fel. Mă simt jenată și inco-mod de această notă nereuși-tă din timpul spectacolului. Sunt în Ambulanţă acum,

dar sunt bine și voi încerca să repar greșeala imediat ce mă fac bine”.

Mai târziu, Pink a expli-cat cum s-a întâmplat totul, susţinând că hamurile nu i-au fost asigurate, așa că a căzut. “Sper că măcar a dat bine momentul!”, a exclamat ea, referindu-se la căzătură.

După ce a fost supusă analizelor, ea a transmis din nou fanilor, tot prin Twitter, că nu are nimic rupt, “nici fl uid în plămâni”, doar că durerile sunt puternice și va avea nevoie de spitalizare.

Un purtător de cuvânt al poliţiei din regiunea Krasnodar a declarat că măgarul a ajuns să zboare cu parașuta ca rezultat al unei campanii publicitare iniţia-te de câţiva antreprenori ruși, cu scopul de a atrage cât mai mulţi turiști pe plajele lor private. Însă ei au reușit să atragă și atenţia poliţiei, care a demarat o anchetă pentru a soluţiona acest caz.

„Măgarul era foarte speriat și scotea sunete dispe-rate, făcându-i pe copii să izbucnească în lacrimi. Nu a fost o idee deloc bună a oamenilor de afaceri care au decis să lanseze această campanie. Nu-mi vine să cred nimeni nu s-a gândit să sune la poliţie”, a precizat Lari-sa Tuchkova, purtătorul de cuvânt al poliţiei regionale.

În schimb, oamenii au hotârât să scoată camerele de fotografi at și au bombardat ziarele locale cu fotogra-fi i de la acest incident.

dacă ești în Los Angeles, unde este interzis prin lege că lenjeria intimă de damă să stea pe sârmă la uscat în public.

4. Legi în baieÎn Brooklyn, New Work,

măgarii nu au voie să doarmă în căzile de baie. În Arkansas aligatorii, iar în Carolina de Sud, caii. În Los Angeles este interzis să le faci baie copiilor deodată. În Ohio nu ai voie să faci baie după ora 22:00. Ce să mai spunem despre Virginia, Canton și Ohio unde căzile de baie nu au voie să fie amplasate în casă.

5. Legi legate de somnNu ai voie să dormi în sau pe

un frigider în Pittsburgh, Penn-sylvania. Iar în North Dakota nu ai voie să dormi încălţat. În Mas-sachusetts nu ai voie să sforăi cu ferestrele deschise.

6. Legi cu garduriScranton, Pennsylvania,

interzice scândurile de gard

ascuţite la vârf. Iar în Rhode Island nu ai voie să pui garduri între proprietăţi mai înalte de 1,80 m, doar ca să îţi enervezi vecinul.

7. Legi pentru duminicăNu te ocupa în vreun fel de

îngrijirea casei duminică: în Pas-saic, New Jersey, este interzisă vopsirea casei. În Schenectady, New York, este interzisă astu-parea găurilor lăsate de cuie cu chit, iar în Santa Fe, New Mexico, este interzisă tunderea gazonului.

8. Legi de irigaţieEste atât o risipă de apă, dar

și împotriva legii să uzi gazonul când plouă în Savannah Beach, Georgia. În Maryland nu ai voie să lași buruienile să crească în grădina din spatele casei.

9. Lege pentru mama-soa-cră

În Iowa, un bărbat are voie să își dea soacra afară din casa lui fără o explicaţie.

zi sau dacă ciobești marginile a mai mult de 4 farfurioare sau căni. Iar în Kansas nu ai voie să pui mai mult de opt farfurii una peste alta.

2. Legi cu covoareAtenţie la grămada de oa-

meni care se afl ă pe străzile din San Francisco între miezul nop-ţii și ora 8:00, singurul interval orar în care ai voie să baţi covo-rul afară în acest oraș. Pittsbur-gh, Pennsylvania, interzice în schimb să bagi ce ai măturat din casă sub covor. În California ești obligat prin lege să fi erbi cârpa de praf după fi ecare folosire.

3. Legea rufelor întinse pe sârmă

Sârmele de rufe sunt foarte utile și economice când vine vorba de uscat rufe. Mai puţin