ISN

N 1

857-

3223

Un ziar bUn!

Anul XIV, numărul 78 (1287)prEŢ: 6 lEI

Marţi,22 octombrIE 2013

stilnou

Sărbători creştine Meteo

Marţi,22.10.2013 (†) Sf. Ier., întocmai cu apostolii, Averchie; Sf. 7 tineri din Efes

Miercuri,23.10.2013†) Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului; Sf. Ignatie, Patr. Constantinopolului; Sf. Cuv. Petroniu (Post)

Joi, 24.10.2013†) Sf. M. Mc. Areta; Sf. Mc. Sevastiana şi Valentin

MarţiMin. Max.

12 20

22.10.2013

Miercuri

Min. Max.

10 18

23.10.2013

joiMin. Max.

8 15

24.10.2013

rEAlItAtEAP.2

Zece mii de manifestanţi au cerut Unire la Bucureşti „E ca şi cum eram sub o pătură mare toţi fraţii de aici şi de peste Prut, uniţi”

socIEtAtEP.21

Despre animalele din puşcărie

su

plim

ent

http://meteo.md/

apropo magaz in

Încercările vieţii nu au cruţat-o pe Anastasia Lazariuc. Despre unele dintre acestea, cele mai dureroase, ştiu doar membrii familiei sale

Nina Leon-Stoica: „Mă doare faptul că cei mai slabi absolvenţi de la Bac merg la facultăţi pedagogice”

„Când sunt la pământ, îmi amintesc de mama”

pAGInA bunăP.3

„Foştii mei elevi doresc să le învăţ copiii”

EXCLUSiV

Deşi animalele de companie sunt interzise în locurile de detenţie, procurorii spun că „luptă” cu pisicile care au umplut puşcăriile

P 7

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 20132Realitatea

George spune că prin realizarea aces-tui marş s-a dorit transformarea unirii României cu Republica Moldova într-o prioritate naţională.

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu pârcălab 63, etaj 3,

Centrul skytower, cod poştal 2012, Chişinău,

Republica moldova

Telefoanele redacţiei: 23.76.45

Gsm 068.58.37.77 OrangeGsm 079.98.37.77 moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACţIA:

REDACTOR-şEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTOR-şEF ADjuNCT: Ilie Gulca

ilie.gulica@jurnal.md

EDITORIAlIşTI:Constantin Cheianu

Cornel Ciurea

REpORTERI:Irina Nechit

irina.nechit@jurnal.md

Svetlana panţasvetlana.panta@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Vadim Vasiliuvadim.vasiliu@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Carolina Chirilescucarolina.chirilescu@jurnal.md

EDITOR FOTO: Nadea Roşcovanu

nadejda.roscovanu@jurnal.md

DESIgN: Oleg Tataru

MANAgER pRODuCţIE & AbONAMENTE:

Veaceslav Dreglea

DIRECTOR publICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@jurnal.mdtelefon 23.46.79

DIRECTOR DEpARTAMENT CONTAbIlITATE

Victoria Ursuvictoria.ursu@jurnaltv.md

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi

corectitudinea anunţurilor publicitare.

textele marcate cu p (publicitate),

pp (publicitate politică) și Bp (bani publici)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

„Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din

Republica moldova.

TIRAj TOTAl: 13483 ex.

TIpAR: tipografia: Î.m. „edittiparGrup“ s.R.l.,

str. Feredeului 4.Comanda nr. 1458

Zece mii de manifestanţi au cerut Unire la Bucureşti

EVEniMEnt

Duminică, 20 octom-brie, la Bucureşti s-a desfăşurat „Marşul pentru Basarabia” organizat de Platfor-ma Civică Acţiunea 2012. Marşului care s-a desfăşurat sub lozinca „Unirea face puterea” i s-au alătura în jur de zece mii de români care sprijină ideea re-unirii celor două state româneşti. Jandarme-ria română a estimat că ar fi fost 1800 de participanţi la mani-festaţie. Organizatorii vorbesc că este cel mai mare marş în care s-a scandat „Unire!”, orga-nizat la Bucureşti.

Vadim Vasiliu

Un tricolor de trei sute metri lungime sau 1200 de metri pătraţi, a fluturat deasupra capetelor celor care au luat parte la marş. Trico-lorul imens a fost realizat la Chi-şinău şi a fost adus de cei 100 de manifestanţi veniţi din capitala Republicii Moldova.

„Am fost şi la alte marşuri, numai că aici mi-a plăcut cel mai mult steagul mare de trei sute de metri lungime. E ca şi cum eram sub o pătură mare toţi fraţii de aici şi de peste Prut, uniţi. Când am ajuns în faţa Parlamentului şi ne-am retras în parc, se vedea cum veneau oamenii timp de 15 minute, cel puţin. O coloană infi-nită”, spune Tinca Bratu, studentă din Bucureşti.

„Miza: transformarea unirii în prioritate naţională”

Despre miza acestui marş JUR-NAL a vorbit cu George Simion,

liderul Platformei civice Acţiunea 2012. George spune că prin reali-zarea acestui marş s-a dorit trans-formarea unirii României cu Re-publica Moldova într-o prioritate naţională. „De asta am scandat în faţa parlamentului şi Guvernului.

Menţionăm că în august 2012 membrii Platformei Civice Acţiunea 2012 şi simpatizanţii acesteia au fost atacaţi cu pietre în timp ce organizau un marş unionist în oraşul Bălţi. Un alt marş unionist care s-a desfăşurat la Chişinău în martie 2012 s-a încheiat cu altercaţii dintre unionişti şi contramanifestanţii partidului „Patrioţii Moldovei”. Ultimii, deşi nu erau autorizaţi să desfăşoare o contramanifestaţie, eu reuşit să-i blocheze pe unionişti pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, instigând la violenţă.

Totodată miza este de a arăta fra-ţilor de peste Prut că românii îşi doresc unirea şi o cer în stradă la fel cum de multe ori s-a întâmplat şi la Chişinău”.

Deosebirea, însă, dintre mar-şurile unioniste de la Chişinău şi cele organizate la Bucureşti este că în capitala României nimeni nu se opune acestor manifestaţii. „Aici nimeni nu huiduieşte, lumea care ne întâlneşte ne salută, unii se şi alătură”, zice George. „Oamenii fie ne priveau, fie ne ajungeau să ne acompanieze. La balcoanele blocu-rilor ieşeau oameni cu tricoloruri, strigau cu noi”, ne relatează Tinca Bratu.

„Trecătorii au fost receptivi”

Ana-Maria Pancu de 21 de ani de la Chişinău, spune că a mers la Bucureşti pentru a cere dreptul de a fi împreună cu conaţionalii săi, uniţi, fără graniţe. Tânăra a remar-cat şi ea că manifestaţiei de la Bu-cureşti nu s-a opus nimeni, nu au existat contramanifestanţi. „Mi-a plăcut că trecătorii au fost receptivi, majoritatea salutau acest manifest şi chiar se alăturau. Mulţi au ieşti la balcoane, au arborat tricolorul şi au scandat împreună pentru Unire”.

„Avem susţinerea a 116 deputaţi”

Platforma Civică a desfăşurat în perioada aprilie-august 2013

campania Aducem Basarabia Aca-să. Rezultatul a cinci luni de mun-că este colectarea a 120 de mii de semnături care vor servi pentru depunerea în Parlamentul român a unui proiect de lege care are me-nirea să susţină apropierea celor două maluri ale Prutului. Legea va prevedea facilitarea procedurii de obţinere a vizelor pentru Româ-nia, uşurarea procedurii de obţi-nere a cetăţeniei române, drept de muncă pe piaţa din România, dar şi înfiinţarea pe lângă prim-mi-nistrul român a unui departament care să se ocupe în exclusivitate de problemele legate de Republi-ca Moldova. „Luna aceasta legea îşi urmează parcursul în parla-ment. După ce va trece prin toate comisiile, sperăm că această lege va fi votată în Parlament. Avem şi susţinerea a 116 parlamentari din legislativul de la Bucureşti. Parla-mentarii sunt din toate partidele. Cel puţin în privinţa Basarabiei, clasa politică de la Bucureşti are o poziţie unitară”.

La Bucureşti s-a scandat: „Chi-şinău şi Bucureşti, două inimi ro-mâneşti!”; „Acelaşi sânge, aceeaşi ţară, români am fost cu toţi odini-oară!”; „Unitate naţională!” şi „Uni-re!”.

Potrivit Platformei Civice Acţi-unea 2012, marşuri similare s-au desfăşurat la Paris, Roma, Barce-lona, New York şi Dublin, iniţia-tiva venind de la românii din di-asporă.

tricolorul de 300 de metri lungime sau 120 de metri pătraţi fluturat deasupra capetelor manifestanţilor

Foto

: pA

VE

l m

un

tE

An

u, p

En

tr

u In

Fop

ru

t.r

o

Foto

: pA

VE

l m

un

tE

An

u, p

En

tr

u In

Fop

ru

t.r

o

„Doamna în vârstă a adus mere basarabenilor. e din ismail şi în 1944 s-a refugiat din calea sovieticilor la Bucureşti”, iulia modiga

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 2013 3

„Foştii mei elevi doresc să le învăţ copiii”

Pagina bunăE de părerea că a fi învăţător şi a avea o familie armonioasă e aproape imposibil, „pentru că şcoala te absoarbe. Pen-tru casă nu-ţi rămâne timp. Am noroc că Dumnezeu mi-a dat doi copii buni. Singuri s-au autoeducat. Mă vedeau pe mine citind mereu, citeau şi ei. În felul acesta, au crescut pe lângă mine în această şcoală. Le spuneam că ei sunt oglinda mea şi cred că m-au înţeles.

EDUCaţiE

Învăţătoarea Nina Leon-Stoica este printre cei mai solicitaţi dascăli ai Liceului Teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău şi un exemplu de a preda pentru mulţi învăţători din republică care asistă la lecţiile sale. În cele peste trei decenii de activitate, a instruit zeci de copii, care azi îşi fac studiile, lucrează în ţară şi pes-te hotare. Învăţătoarea vede partea pozitivă în orice lucru făcut de copii, chiar dacă greşesc. „Atunci când copii sunt gălăgioşi, le spun că m-au supărat şi sunt tristă. Îi fac să se gândească la faptele lor”.

26.07.2013, Sighişoara, RomâniaTot felul de lucruri.

Foto

: nad

ea R

oşco

vanu

Victoria Popa

S-a născut într-o familie nu-meroasă, din nouă copii, ea fiind a şaptea. Toţi cei nouă copii ai lui Gheorghe şi Ana Stoica din lo-calitatea Cociulia, Cantemir, au studii superioare în diferite do-menii. Nina Leon-Stoica a ajuns să fie învăţător la clasele primare la sugestia primei sale învăţătoa-re. „După ce am absolvit şcoala, nu ştiam unde să merg la studii. Am venit acasă la ea, Dumnezeu să-i dea sănătate căci trăieşte şi azi. Mi-a spus că o profesie mai bună pentru mine nu este decât cea de învăţător. Eram printre cei mai buni în clasă la învăţă-

tură”, îşi aminteşte protagonista noastră.

Pe urmele dascălilor săi

A făcut studiile la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi pe care a absolvit-o în anul 1982 cu menţiune. A ajuns să lucreze la Li-ceul Teoretic român-francez „Gh. Asachi”, unde a făcut şi primul stagiu. Tot aici a impresionat-o şi învăţătoarea de clasele primare la care a făcut stagiul, Margareta Negură, graţie căreia s-a decis să rămână în învăţământ pentru tot-deauna.

Are peste trei decenii de ac-tivitate didactică. Spune că nu a

fişe de matematică, română pentru elevii claselor primare, pentru că a participat la elaborarea mai multor caiete suplimentare la matematică, limba română unde materialul este structurat şi redat aşa cum văd în-văţătorii de clasele primare de la liceul unde activează. „Am cerce-tat în special subiectul abordarea interdisciplinară a curriculumului. Mi-a plăcut şi la acest subiect am alcătuit cu colega mea Veronica Ene nişte suporturi la arta plastică, interpretate anume interdiscipli-nar. Ne-a reuşit”, relatează cu satis-facţie dascălul.

Generaţiile de ieri şi de azi

Învăţătoarea nu vede diferenţă dintre generaţiile de copii de acum şi cei de altădată.” Totdeauna copiii rămân copii. Acum sunt mai agitaţi un pic căci au mai multe surse de informaţie, dar sunt la fel de capa-bili şi deştepţi. Îmi place să-i laud pe micuţi, să-i stimulez. Le spun şi părinţilor că în orice lucru făcut de copilul lor să vadă latura pozitivă, chiar dacă greşeşte. Atunci când copiii sunt gălăgioşi, le spun că m-au supărat şi sunt tristă. Îi fac să se gândească la faptele lor”, explică dascălul unul din şiretlicurile sale implementate în procesul educativ.

„Cât sunt de fericită!”

Discipolii săi sunt meseriaşi, lu-crători bancari, învăţători. „Anul trecut, mai mult de 50% din elevii mei au mers în Franţa la studii. Avem mulţi copii buni şi asta mă mobilizează în lucru şi mai mult. Îmi pare rău că nu am o listă cu foştii mei elevi”, conchide învăţă-toarea.

Spune că orice zi a sa începe cu gândul „Cât sunt de fericită!”, dar se termină cu oboseală. „Mai ales că săptămâna trecută am avut vreo 15 asistenţi din toată republica la lecţiile de matematică şi română. Un schimb de experienţă”, spune ea. Crede că un învăţător este foar-te bun numai atunci când învaţă zilnic şi iubeşte ceea ce face. „Nu aş putea face altceva în viaţă, decât să învăţ copiii”.

numărat niciodată câţi discipoli a avut, dar ştie că elevii din prima sa promoţie au acum vârsta de 38 de ani. „Am ajuns să învăţ un copil a cărui mamă este elevă din prima mea promoţie. M-a căutat fosta elevă şi mi-a spus că vrea să-i în-văţ şi fiica. Mi-au dat lacrimile…”, mărturiseşte cu mândrie dascălul.

„Am noroc că Dumnezeu mi-a dat doi copii buni”

Este de părerea că a fi învăţător şi a avea o familie cu relaţii armo-nioase este un lucru greu, aproa-pe imposibil, „pentru că şcoala te absoarbe. Pentru casă nu-ţi rămâ-ne timp, deoarece mă dedic com-

racursi

Nina Leon-Stoica: „Mă doare faptul că cei mai slabi absolvenţi de la Bac merg la facultăţi pedagogice”

plet muncii. Am noroc că Dum-nezeu mi-a dat doi copii buni. Singuri s-au au-toeducat. Mă vedeau pe mine mereu citind, ci-

teau şi ei. În felul acesta, au crescut pe lângă mine în această şcoală. Le spuneam că ei sunt oglinda mea şi cred că m-au înţeles.

Dăruirea de sine în profesie, înţelepciunea şi modul de a-i în-văţa pe copii cititul, scrisul şi alte activităţi îi face pe mulţi părinţi să o dorească drept prim dascăl pen-tru copiii lor. Astfel, în ultimul de-ceniu, adună sub aripa sa câte 40 de copii. „Este dificil să lucrezi cu mulţi copii, pentru că nu reuşesc să-i întreb pe fiecare la ore şi micu-ţii se supără”. Astfel, învăţătoarea recurge uneori şi la pauze mai mari ca să-i împace pe discipolii săi.

Numele ei îl poţi vedea pe unele

Foto

: nA

dE

A r

oş

co

VAn

u

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 20134

Și a povestit ce a făcut pe planul libertății, al dreptății, dar când a ajuns să spună ceva despre bunăstarea cetățenilor, a zis așa: dacă vreți bunăstare, aveți grijă cum votați.Politică

DiSPUtĂ

ANIVERSAREA BOIEREASCĂ A PL-ului

MAI PE SCURT, Partidul Liberal și-a marcat sâmbătă aniversarea a 20-a de la fondare la cel mai scump restaurant din Chișinău. Un local unde se fac nunțile cele mai bogate ale capita-lei și cam așa a arătat și reuniunea formațiunii conduse de dl Mihai Ghimpu.

constantin cheianu

MAI PE SCURT

că sunt cârcotaș și că mă leg doar de lucruri neimportan-te, de haine, de mâncare, și nu de esență, hai să vă spun ceva și despre esență. Adică nu doar despre ce au mân-cat, ci și ce au spus liderii PL. Ideea de bază a luărilor de cuvânt, cum bine vă dați seama, a fost că tot ce a fost bine din 2009 încoace s-a datorat Partidului Liberal,

chiar și denumirea AIE era mai bună decât cea de azi. Domnul Anatol Șalaru, cel despre care se spune că a furat milioane din banii pentru drumuri (nu exclud că banchetul a fost plătit tocmai din acești bani) care drumuri, iată acum, la nici câteva luni de la darea în ex-ploatare sunt reparate... Zic, dl Șalaru a ajuns să spună că

numai prezența lor în AIE le-a potolit pofta de a fura celorlalți colegi de Alianță. Fals, domnule Șalaru. Dom-nul Ghimpu a recunoscut în repetate rânduri că el știa foarte bine despre toate hoțiile colegilor săi, dar tăcea, pentru că se gândea la integrarea europeană. Acesta a fost, din păcate, rolul PL-ului în Alianță, al martorului tăcut la niște crime, iar în unele cazuri chiar și al participantului activ. Iar acum PL trebuie să revină la guvernare, cum sugera același Șalaru, ca să facă ce? Nu același lucru, să vedeți că se fură, să tăceți și să furați împreună cu ei!?

Dl Ghimpu a tot repetat în discursul său că Partidul Liberal a avut mereu câteva

obiective – libertatea, drept-atea, adevărul și bunăstarea cetățenilor. Și a povestit ce a făcut pe planul libertății, al dreptății, dar când a ajuns să spună ceva despre bunăstarea cetățenilor, a zis așa: dacă vreți bunăstare, aveți grijă cum votați. Dorin Chirtoacă, la rândul său, i-a compătimit pe săraci și pensionari că sunt furați de oligarhi. De parcă nu am vedea în fiecare săptămână pensionari și săraci protes-tând la ușa primăriei.

MAI PE SCURT, domnilor liberali, nu mai vorbiți despre bunăstarea cetățenilor, după ce patru ani la rând nu v-ați amintit nici o clipă de cetățeni. Și, boieri cum sunteți, nici nu vă stă bine.

Am văzut lume bine îmbrăcată, domnișoare sexy și pe liderul partidului Mihai Ghimpu însuși într-un costum impecabil și la papion. Nu a lipsit nici un ospăț de zile mari. Impresia era a unei adunări boierești și pe alocuri glamuroase. M-aș fi așteptat la o astfel de adunare de la cei din Partidul lui Filat ori al lui Plahotniuc. Nu, vedem că și liberalilor le place să măsoare straie de boieri. De fapt, cred că Ghimpu a mers conștient pe exemplul

foștilor săi colegi de Alianță, care nu se rușinează să-și arate bogăția. Există o largă categorie de moldo-veni care, atunci când le spui de hoțiile celor de la guvernare, ei nu-i acuză, ci îi invidiază. Lor li se pare că guvernanții parcă le-ar spune: „Vedeți, dacă noi trăim bine, înseamnă că și voi o să trăiți bine”. Ceea ce până la urmă se dovedește a fi o minciună, pe care, Ghimpu, iată, nu s-a sfiit să o exploateze.

Bine, dar ca să nu spuneți

rat că acţiunile comuniştilor şi în special înaintarea celor două mo-ţiuni de cenzură unui Guvern care activează abia de patru luni sunt parte a unui show politic ieftin prin care aceştia îşi doresc să devieze cursul oficial proeuropean al Repu-blicii Moldova. „Aş dori să împros-pătez memoria comuniştilor, ce stat am preluat în 2009, o Moldovă comunistă, divizată, izolată şi auto-ritară, cu un deficit bugetar enorm, cu probleme masive economice, cu lipsă de încredere atât la Bruxelles, cât şi la Moscova. În 2013, cu toate dificultăţile, cu insuficienţa de sta-bilitate politică cauzată de proble-mele constituţionale, crize, în pofi-da acestor dificultăţi, progresul este totuşi pe faţă”, a spus Leancă în ca-drul unei emisiuni de la Moldova1. Premierul a reiterat că integrarea europeană răspunde aşteptărilor majorităţii din RM care speră la o viaţă mai bună. „Moţiunile de cen-zură sunt înaintate de cei care duc lipsă de idei, argumente, nu au o vi-ziune pe care pot miza ori construi ceva. În legătură cu cea de-a doua moţiune, regret că PCRM a ales acest subiect. Atât cei din vest –

Bruxelles, Bucureşti, Washington, ne ajută, fiindcă doresc să avem un stat previzibil care să genereze se-curitate şi stabilitate, astfel încât noi să ne concentrăm pe dezvoltarea RM şi să nu ne ocupăm de generare de imigrare, cât şi cei de la Kiev ori Moscova sunt sigur că ne susţin. Şi doar partidul de opoziţie se opune acestui obiectiv, în speranţa de a devia parcursul european al RM”, a mai spus Leancă.

Serviciu în beneficiul cetăţenilor

Moţiunea de cenzură înaintată de PCRM se bazează pe proiec-tul de lege votat în lectură finală săptămâna trecută care prevede instalarea a şase posturi migraţi-onale la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană. Or, pe segmentul transnistrean, la fron-tiera moldo-ucraineană, sunt 460 de km care nu sunt controlaţi. Prin această porţiune cetăţenii străini puteau intra şi ieşi fără a şti auto-rităţile RM. Legea RM prevedea şi până acum ca cetăţenii străini care veneau prin segmentul transnis-

trean să se înregistreze în decurs de 72 de ore la unul din cele 50 de oficii ale Biroului pentru Migraţie şi Azil de pe teritoriul RM. Ca să se înregistreze, cetăţeanul trebuia să fie informat despre aceasta, să găsească un oficiu şi să aibă mo-dalitatea practică s-o facă. Deseori se întâmpla că cetăţenii străini nu erau informaţi despre acest proces şi la plecare la aeroport ori pe calea ferată se alegeau cu amenzi.

Prin instalarea celor şase noi posturi migraţionale, plasate la principalele puncte de trecere de pe un mal pe celălalt al Nistrului, autorităţile şi-au propus să înlătu-re această lacună. Potrivit infor-maţiilor prezentate de Direcţia de combatere a şederii ilegale a stră-inilor din cadrul Biroului Migraţie şi Azil, anual regimul de şedere pe teritoriul RM era încălcat de 1400 – 1600 de persoane. Instalarea posturilor migraţionale pe Nistru este o condiţie a UE pentru libera-lizarea regimului de vize şi o măsu-ră de securizare a frontierei de stat a RM. Măsurile nu-i vizează pe ce-tăţenii care au domiciliul în stânga Nistrului.

DiSPUtĂEXECUtiV

Moţiuni de cenzură, în loc de idei

constructivePCRM e nemulţumit de controlul străinilor care vor veni în RM prin regiunea transnistreană

Astăzi, va avea loc şedinţa Parlamentului în cadrul căreia Legislativul urmează să examineze cea de-a doua moţiune de cenzură înaintată Guvernului de către PCRM. Deputaţii comunişti au înaintat o moţiune de cenzură privind activita-tea Guvernului Leancă, pe tema conflictului transnistrean şi anume instituirea punctelor migraţionale de control pe linia administrativă care separă cele două maluri ale Nistrului. Premierul Iurie Leancă a anunţat anterior că subiectul celei de a doua moţiuni legat de problema transnistreană este unul sensibil şi ar putea genera reacţii negative în societate.

Svetlana COROBCEANU

Ieri, liderul socialiştilor, Igor Dodon, a declarat că socialiştii vor susţine moţiunea de cenzură înaintată de comuniştii. Totodată acesta a lăsat să se înţeleagă că s-a împăcat cu liderul comuniştilor Vladimir Voronin, cu care nu era în relaţii bune după plecarea sa din partid. În cadrul unei conferinţe de presă, Dodon a anunţat că, după şedinţa de joi a Parlamentului, a avut un prim schimb de opinii po-zitive cu liderul comuniştilor şi că

de acum încolo se vor susţine re-ciproc. „Conştientizăm care este rolul istoric pe care îl avem împre-ună”, a spus Dodon. Liderul soci-aliştilor a specificat că principalul obiectiv care leagă cele două par-tide de stânga ţine de integrarea în uniunea euroasiatică şi înlătura-rea, în timpul apropiat, a actualei guvernări.

Leancă: acţiunile comuniştilor, un show ieftin

Premierul Iurie Leancă a decla-

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 2013 5

Iurie Leancă consideră că subiectul transnistrean nu trebuie să servească drept motiv de ruptură între liderii poli-tici de la Chișinău. Politică

De ce moţiunile de cenzură au dreptul la existenţă

Premierul Iurie Leancă deplînge această irespon-sabilitate a comuniștilor, spunînd că Transnistria nu trebuie să servească drept motiv de sciziune în interiorul clasei politice, recunoscînd, totuși, că în cazul primei moțiuni exis-tau anumite temeiuri ca so-cietatea să fie nemulțumită. Igor Dodon se situează din nou de partea comuniștilor și dorește rostogolirea unui guvern al „oligarhilor”. În același timp, sîntem ca ni-ciodată aproape de ratifica-rea Acordului de Asociere la Vilnius, iar Ucraina se pare că îl va și semna.

Luptă acerbă prin intermediul moțiunilor

de cenzură

Comuniștii sînt criticați

pentru iresponsabilitate și intenții sinistre prin urmărirea de a arunca în hău Republica Moldova în ajunul summitului de la Vilnius ce ar rezulta din depunerea repetată a moțiunilor de cenzură. Unii comentatori politici reiau acest refren și înfie-rează opoziția. Cu toate acestea, nu prea este clar ce au în vedere acești critici. Opoziția e minoritară în Parlament și nu este în sta-re să răstoarne Guvernul. În același timp, subiectele pe care le ridică sînt extrem de importante și necesită dezbateri serioase și luări de atitudine tranșante, fapt care corespunde întru totul principiilor jocului demo-cratic. În plus, guvernarea a comis în repetate rînduri gafe serioase și nu poate

După ce a căzut prima moțiune de cenzură legată de Banca de Economii și concesionarea Aeroportului, comuniștii se lansează cu cea de-a doua ce vizează subiectul transnistrean și punctele de control al migrației.

pretinde societății să fie lăsată în pace sub pretextul apropierii summitului de la Vilnius. În aceste condiții, este normal ca drumul spre Vilnius să fie marcat de o serie de moțiuni de cenzură. Important e ca alianța aflată la guvernare să dea dovadă cel puțin în ceasul al doisprezecelea de seriozitate și să mențină majoritatea din Parlament. În mod normal, acest lucru nu este greu de obținut.

Că lucrurile nu sînt atît de grave ne demonstrea-ză exemplul Bulgariei. În această toamnă au căzut deja două moțiuni de cen-

această privință împărtășit atît de guvernare, cît și de opoziție. În același timp, constatăm deseori că tole-rarea continuă a pseudo-consensului în subiectul transnistrean generează o stare nejustificată de autocomplacere și nepăsare față de această chestiune. În particular, n-am înțeles deloc cum a fost votată legea cu privire la instala-rea punctelor migraționale de control. Legea a fost susținută de deputați, iar mecanismul prin care se va face distincția între cetățenii străini cu și fără viză de reședință în Trans-nistria a fost lăsat la che-remul Guvernului. Guvern care deja de doi ani încear-că fără succes să identifice un asemenea mecanism. Mă așteptam să se întîmple invers – la început trebuia identificat mecanismul, și doar ulterior votată legea.

Comuniștii pot fi, desi-gur, acuzați de populism, dar trebuie să recunoaștem că, prin moțiunea de cen-zură înaintată, ei vor pune în discuție un subiect de interes național – tragem sau nu tragem o frontieră pe Nistru și cum tratăm în continuare transnistrenii fără pașaport moldovenesc. Opiniile pot fi diferite, dar prezentarea argumente-lor nu a fost făcută pînă astăzi deoarece Guvernul a preferat să muşamali-zeze această discuție. Din această cauză, nu putem decît saluta moțiunea de cenzură, chiar dacă sperăm că ea nu va trece. Vrem să auzim argumentele am-belor părți și să înțelegem ce urmărește Guvernul pe direcția Transnistriei.

Un Guvern strîns în chingi

Situația Guvernului Leancă nu este de invi-diat. Din cauza obsesi-

ilor politice ale fostului premier și fostului prim-vicepreședinte al Parlamen-tului, reforme nu s-au prea făcut (cu excepția, retehno-logizării pe bani europeni). De multe ori, acest guvern este nevoit să reacționeze de o manieră nedemo-cratică pentru a bloca ofensiva comunistă – cum ar fi, de exemplu, sistarea transmisiunilor on-line ale ședințelor Guvernului sau, eventual, interzicerea depunerii moțiunilor de cenzură. Ne așteptăm, de asemenea, la o tentativă de a introduce formula sistemului uninominal pen-tru maximizarea șanselor electorale, chiar dacă ea nu este agreată de europeni. Cu alte cuvinte, avem un Guvern dezagreabil care arată prost deoarece este moștenitorul unei confrun-tări de cîțiva ani dintre Filat și Plahotniuc (nici măcar alura simpatică a lui Leancă nu salvează aparențele).

Și, totuși, nu avem deocamdată o altă soluție decît să-l răbdăm. Singura explicație, necesară și sufi-cientă, e summitul de la Vil-nius. Semnarea Acordurilor de Asociere reprezintă un proiect regional și el urmea-ză să fie finalizat indiferent de conjuncturile politice interne. Din această cauză, Yanukovici este nevoit să-și calce pe inimă și s-o eli-bereze pe Timoșenko. Din aceeași cauză, noi răbdăm un Guvern care deja a cam pierdut contactul cu oame-nii. Înțelegem că Guvernul profită acum de această situație și încearcă să-și relanseze imaginea prin contracararea moțiunilor de cenzură care, pur și simplu, n-au cum să treacă. Astăzi Guvernul ne spune – vedeți, comuniștii eşuează, prin urmare noi avem dreptate.

Nu aveți dreptate, dar sîntem dispuși să vă mai răbdăm.

Amintim că redacţia săp-tămânalului de investigaţii „Ziarul de Gardă” a difu-zat la 17 octombrie 2013 o declarație prin care infor-mează opinia publică că ar fi fost telefonați de o persoană care s-a prezentat ca Renato Usatîi, care i-a înjurat și i-a amenințat, fiind nemulțumit de un articol apărut pe site-ul ZdG cu câteva ore mai de-vreme, precum și de politica editorială a ziarului „Timpul”. Totodată, persoana care a te-lefonat s-ar fi declarat deran-jată și de faptul că ziarul nu publică declarațiile făcute de el la adresa unor politicieni. Menţionăm că Renato Usatîi

este om de afaceri originar din Republica Moldova, me-diatizat pe larg de presă în ultimul timp.

Intimidarea, ame nin-țarea, ingerința în politica editorială şi alte metode prin care se dorește „disciplinarea jurnaliștilor” sau cenzurarea investigațiilor jurnalistice tre-buie condamnate fără rezerve într-un stat de drept. Conform legislației în vigoare a Repu-blicii Moldova, împiedicarea intenţionată a activităţii mass-media sau a jurnalistului, in-timidarea mass-media sau a jurnalistului pentru critică, precum și cenzura sunt pasibi-le de răspundere penală.

ONG-urile de media cer elucidarea cazului de ameninţare semnalat de redacţia ZdG

cornel ciurea

Organizațiile neguvernamentale de media cer Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale să investigheze minuțios și să elucide-ze cazul de ameninţare semnalat de echipa „Zi-arului de Gardă” (ZdG) şi să întreprindă toate măsurile necesare în vederea protejării vieții și integrității fizice a jurnaliştilor ameninţaţi.

Facem apel și la solidarita-tea jurnaliștilor care trebuie să dea dovadă de unitate în numele apărării dreptului la libera exprimare şi a libertă-ţii presei. Cerem persoane-lor publice să se abțină de la amenințarea jurnaliștilor cu care nu sunt de acord, iar în cazul în care se simt lezați în drepturi să apeleze la Consi-liul de Presă, care este o struc-tură de mediere a conflictelor, sau să facă uz de metodele prevăzute de legislaţie.

Solicităm organelor de drept să ancheteze riguros cazul semnalat de ZdG pen-tru a stabili cine este auto-rul amenințărilor la adresa jurnaliștilor, iar persoana/persoanele vinovate să fie pedepsite conform normelor legale în vigoare.

Centrul pentru Jurnalism Independent Asociația

Presei Independente Centrul de Investigații Jurnalistice

Abonarea 2013 continuăJURNAL de Chişinău ediţia de Marţi

Indice 1 lună 3 luniPM 21692 (pers. fizice) 21,00 lei 63,00 leiPM 23692 (pens., stud.) 18,90 lei 56,70 lei

JURNAL de Chişinău ediţia de VineriPM 21472 (pers. fizice) 23,80 lei 71,40 lei PM 23472 (pens., invalizi) 21,45 lei 64,35 lei

JURNAL de Chişinău ediţia CompletăPM 23724 (pers. fizice) 44,80 lei 134,40 leiPM 21725 (pers. juridice) 67,70 lei 203,10 lei

zură înaintate de opoziția condusă de fostul premier Boiko Borisov împotriva guvernului lui Plamen Oreșarski. Cu toate acestea, Borisov nu se potolește și promite o a treia moțiune pe un alt subiect, consi-derînd că Guvernul a eșuat pe toată linia. Această avalanșă de moțiuni de cenzură nu face, însă, ca Bulgaria să fie privită cu alți ochi și este acceptată de UE ca o manifestare de concurență în politică.

Exemplul Bulgariei servește drept replică și declarațiilor lui Vlad Filat care a anunțat recent intenția liberal-democraților de a schimba legislația pentru a nu per-mite depunerea frecventă a moțiunilor de cenzură. Ast-fel, coaliția prodemocratică continuă să reacționeze nedemocratic la fiecare lovitură a opoziției, ea modifică legislația pentru a bloca căile ei de atac.

Sînt oare temele moțiunilor de cenzură

inacceptabile?

Iurie Leancă consideră că subiectul transnistrean nu trebuie să servească drept motiv de ruptură între liderii politici de la Chișinău. În opinia premie-rului, discuția de azi asupra moțiunii de cenzură ar pu-tea genera reacții negative.

Sîntem de acord că subiectul transnistrean este unul sensibil și că ar trebui să existe un consens în

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 20136

De fapt, acești neonepoței ai lui Sta-lin speră că prin activitățile lor vor da peste cap agenda parlamentară și cea guvernamentală.Observator

Pierdem timp pentru dezbaterea unor moțiuni pasagere înaintate de opoziție în Parlament, pierdem timp din cauza protestelor organizate de către aceștia împreună cu acoliții lor, pierdem o sumedenie de eforturi pentru a explica societății răspunsurile la provocările inventate parcă din senin. Constatăm că opoziția comunistă și alte forțe an-tieuropene nu fac altceva decât să încerce o sabotare a activității Parlamentului și a Guvernului. Opoziția încearcă să impună o agen-dă publică falsă, substitu-ind subiecte cu adevărat importante precum sunt integrarea europeană, reformele instituțiilor de drept, elaborarea și apro-barea politicilor fiscale și a celor bugetare, reforma educației, dezvoltarea infrastructurii.

De fapt, acești neonepoței ai lui Stalin speră că prin activitățile lor vor da peste cap agenda parlamentară și cea guver-namentală, astfel încât să nu se reușească parafarea în cadrul Summit-ului de la Vilnius a Acordurilor de asociere și de liber schimb între RM și UE. Toată „revoluția de canapea” nu este nimic altceva decât o rău intenționată sabotare a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova! Și vreau să atenționez că, odată cu parafarea acordurilor la Vilnius, comuniștii, acoliții lor inconștienți și ires-ponsabili, împreună cu cei care-i dirijează din spate, oricum nu se vor opri. Ur-

mează o perioadă cu mult mai dificilă, când vom tre-ce la etapa de monitorizare a implementării legislației și normelor comunitare. Astfel încât va trebui să ne pregătim pentru un efort concertat de prevenire a acțiunilor de sabotaj din partea oponenților cursu-lui european al Republicii Moldova. Și apropo, noua moțiune de cenzură, îna-intată de comuniști, așa, numai în dorul lelii, după ce au pierdut o nouă bătă-lie, demonstrează tupeul lor ce n-are margini.

Încerc, totuși, să mă adresez, direct către opoziția comunistă: nu vă mai fixați atât de mult pe magia puterii! Mai aveți nițică răbdare să reușim să reparăm măcar o parte din gafele și inepțiile pe care le-ați comis în opt ani și jumate de guvernare. Mai bine veniți în fața forului legislativ și povestiți cum ați construit sistemul ju-decătoresc corupt, ca să ne fie mai lesne a-l reforma. Sau să ne explicați cum să scăpăm de prietenul dumneavoastră Șelin, acel pe care îl aduceați în brațe în Parlament, tot el vinovatul de faptul că de trei ani locuitorii a trei raioane – Șoldănești, Re-zina și Râbnița, nu au un drum de acces decent spre Chișinău? Tot acel Șelin care și-a bătut joc cu aju-torul vostru de Conacul și Parcul din Ivancea pe care în loc să-l restaureze l-a distrus și lăsat în paragină. În realitate, protejați para-gina, domnilor opozanți, și acesta-i adevărul gol-goluț!

Sigur nu putem afirma

În schimbul unei ședințe parlamentare pro-ductive în ziua de 17 octombrie, am asistat cu stupoare tot mai mare la un fel de nu știu ce, care, afară de elementară pierdere de timp, al-tfel nu poate fi! Întregul for legislativ și întregul executiv au pierdut o zi din activitatea lor.

Moţiuni de paragină

Ministerul Afacerilor Externe din România oferă burse doc-torale şi post-doctorale pentru cercetătorii din Republica Moldova în cadrul programului “Eugen Io-nescu”, aceste burse fiind gestionate de Agenţia Universitară a Francofo-niei (AUF). Programul se adresea-ză doctoranzilor şi cercetătorilor din statele membre ale Organiza-ţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF). Durata unei burse este de la 3 la 6 luni, începând cu data de

1 februarie 2014, în funcţie de am-ploarea proiectului de cercetare. Data limită de depunere a dosare-lor este 15 noiembrie 2013. Crea-rea programului de burse „Eugen Ionescu” a fost decisă de Guvernul României în anul 2006, cu ocazia Sommet-ului Francofoniei organi-zat la Bucureşti. Tot la Bucureşti se află Antena regională a francofoniei pentru Europa Centrală şi de Est, România fiind desemnată „stat-far” în regiune de către secretarul gene-

ral al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

La Ambasada României din Chişinău a avut loc vineri, 18 oc-tombrie 2013, o reuniune la care au participat Marius Gabriel Lazurca, ambasadorul României, Roman Kwiatkowski, resposabiliul din Chişinău a Antenei Agenţiei Uni-versitare a Francofoniei, precum şi reprezentanţi ai universităţilor din Republica Moldova. Reuniunea a avut ca scop prezentarea progra-

mului de burse „Eugen Ionescu” oferit de România, precum şi mo-dalităţile de popularizare a acestei oferte printre cei interesaţi.

Documentele referitoare la:- Prezentarea programului de

burse;- Lista universităţilor gazdă par-

ticipante la program;- Regulamentul de acordare a

burselor doctorale;- Regulamentul de acordare a

burselor postdoctorale;- Formularul de solicitare a bur-

sei doctorale şi postdoctorale;- Formularul Protocol de cerce-

tare;Precum şi alte informaţii se gă-

sesc la adresa: http://www.auf.org/bureau-europe-centrale-et-orien-tale/bourses-regionales/bourses-de-recherche-doctorale-et-de-post-doctorat/.

Biroul de presă al Ambasadei României în Republica Moldova

România oferă bursele “Eugen Ionescu” pentru studii doctorale şi post-doctorale

FranCoFoniEi

că activitatea Guvernului ar fi una ideală, că nu au mai rămas probleme de rezolvat – ar fi o sfidare

a bunului-simț. Trezește îngijorări fluctuația prețurilor, sunt dureroase pentru toți problemele cu

care se ciocnesc agricul-torii, e foarte important să facem ordine în sistemul de calculare a prețurilor la produsele petroliere. Dar politizarea excesivă a acestor subiecte, lipsa unei dezbateri axate pe căutarea de soluții și nu a țapilor ispășitori nu va soluționa problemele, ci le va face și mai dureroase. Chiar și răsunătoarele cazuri ale Băncii de Economii și Aeroportului Internațional Chișinău, față de care am avut și avem opinie sepa-rată, nu vor fi soluționate prin dezbateri politice. În speță Legislativul nu poate substitui nici procuratura, nici judecata și evident nu poate emite verdicte.

Subliniez că opinia noastră nu este orientată împotriva Coaliției Pro-europene, ci dimpotrivă, mai multă transparență în

actul guvernării doar îi va spori autoritatea.

În Consecință, res-pingem categoric ideea întoarcerii în paragina embargoului estic, respin-gem hazardatele tentative de criză guvernamentală și eventuale alegeri parla-mentare anticipate cu noi cheltuieli de zeci de milioane și, prin urmare, fracțiunea reformatoare pe care o reprezint respinge moțiunile destabilizatoare ale comuniștilor, insis-tând asupra continuării neabătute a parcursului european al Republicii Moldova.

În calitate de post scriptum, aș mai adă-uga următoarele: este a nu știu câta oară de când dezbatem în plenul Parlamentului tot felul de moțiuni simple, de cenzură, cereri de demisie a unui sau altui demnitar în condițiile când pentru toată lumea este clar că nu se vor aduna suficiente voturi pentru succesul unor astfel de inițiative destructive. În nenumă-rate rânduri am asistat la ședințe parlamentare blocate cu megafoane, cu pumni și limbaj indecent, și cu nesfârșite pauze provocate de-a surda. Este o sumedenie de timp iro-sit, timp în care trenează reformele proeuropene. Misiunea Coaliției Proeu-ropene este de a anihila efectele tacticii aplicate de comuniști concentrându-se pe agenda proprie. Mai pe scurt – să nu ne lăsăm provocați de show-uri ieftine, dar, în realitate, destul de costisitoare, fă-cute până la urmă tot din bugetul statului, adică pe cheltuiala bietului contri-buabil!

Ion Hadârcă

P

În nenumărate rânduri am asistat la şedințe parlamentare blocate cu megafoane, cu pumni şi limbaj indecent, şi cu nesfârşite pauze provocate de-a surda. Este o sumedenie de timp irosit, timp în care trenează reformele proeuropene. Misiunea Coaliției Proeuropene este de a anihila efectele tacticii aplicate de comunişti concentrându-se pe agenda proprie.

7Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

magaz in

apropo

exclusiv

Lena NEGRU

În vara acestui an, Anastasia Lazariuc a aniversat 60 de ani. În toate interviurile acordate, frumoasa artistă a recunoscut că a avut o tinereţe „deloc uşoară”. La 26 de ani era mama singură, după ce a divorțat de un soț alcoolic, care o bătea peste faţă, încercând să o mutileze pentru ca ea să nu mai poată urca pe scenă. La scurt timp după divorț o altă tragedie avea să-i tulbure liniştea: fratele ei a fost ucis. Ulterior, a mai primit o „palmă” de la viaţă – i-a decedat şi cel de-al doilea părinte, mama.

„Palmele” vieții au făcut-o mai puternică

Când îşi aduce aminte de acea peri-oadă, îşi stăpâneşte cu greu lacrimile. Totuşi, găseşte în ea puterea de a ne vorbi cum a re-uşit să meargă înainte.

„Din păcate, viaţa nu alege. Ea ne pune pe toți în fața unor exame-ne deloc ușoare, pe care fiecare dintre noi trebuie să le susţinem în singu-rătate, oricât ar încerca să ne ajute cei din jur. Am trecut prin momen-te în care mi se părea că totul s-a terminat, că nu am cum să trec de acele încercări ale sorţii. To-tuşi, e foarte important ca în astfel de momente să ai alături măcar un prieten ori o prietenă, să nu fii singur, pentru că știu foarte multe cazuri cu final tragic. Dumne-zeu a fost bun cu mine, căci a avut cine să mă susţină. Am trecut prin

momente neplăcute sau chiar dureroase, despre care puţini ştiu. Dar nu regret nimic din ceea ce mi s-a întâmplat – astfel am devenit mai puter-nică”, ni se confesează Anastasia Lazariuc.

„Mama, cel mai apropiat exemplu”

Când simte că e cu moralul la pământ, artista îşi aminteşte de mama sa, care a avut

o soartă deloc uşoară: „Cunosc foarte bine viaţa mamei. Ea a trecut prin greutăţi cumplite: şi-a pierdut soţul şi a fost nevoită să-şi creas-că de una sigură copiii. A trecut prin război şi foamete, dar nu s-a lăsat bătută. Apoi şi-a înmormântat fiul, cred că nu există durere mai mare pentru o mamă. Ea a fost exemplul care m-a determinat să lupt în clipele de grea cum-pănă. Când mi-i greu, îmi spun că dacă mama

Artista a revenit pentru câteva zile la Chişinău, iar APROPO a profitat de ocazie pentru a realiza un articol de suflet cu cea mai îndrăgită interpretă din R. Moldova, stabilită de 21 de ani cu traiul în Bucureşti. Anastasia Lazariuc ne-a dezvăluit că „viața a pus-o la încercări grele, iar în momentele de cumpănă gândul îi fuge la mama sa”. Îndrăgita vedetă ne-a vorbit şi despre spectacolul care va avea loc mâine, la Palatul Naţional „N.Sulac”.

a avut puterea să treacă peste toate obstacole-le vieţii, atunci eu nu chiar am dreptul să mă vaiet. Prin comparaţie, problemele mele sunt minore”.

Nu-i plac cifrele

Pentru Anastasia Lazariuc, timpul parcă stă pe loc. Aceasta este cunoscută nu doar pentru piesele pe care le interpretează, ci şi pentru frumuseţea ei. Deşi trecută de prima tinereţe, artista arată extrem de bine pentru o femeie de vârsta ei. Cântăreaţa ne-a spus care e secretul ei: o alimentaţie sănătoa-să în combinaţie cu detoxifierea periodică a organismului.

Întrebată cum se

simte la cei 60 de ani împliniți, distinsa inter-pretă ne-a spus că „nu măsoară vârsta după ani şi că niciodată nu i-a plăcut matematica”.

„Sunt o visătoare, o romantică incurabilă căreia nu-i plac cifrele. Anii vin, trec, important e să rămânem tineri în suflet”, susține vedeta.

La spectacol va schimba șase ținute

Mâine, la Palatul Naţional „N.Sulac”,

Anastasia Lazariuc va susţine un spectacol grandios cu genericul „Seară albastră”. În ca-drul acestuia vor cânta şi prietenii interpretei: Iurie Sadovnic, Olga Ciolacu, Vitalie Dani, Ştefan Petrache, Cristi Aldea-Teodorovici, Igor Sârbu şi Igor Stribiţchi (Akord) etc. Artiștii vor fi acompaniați de band-ul lui Viorel Burlacu.

„Vreau ca spectaco-lul să fie unul de neuitat, un eveniment de suflet. Sper să-mi reușească. Şi cum este imposibil ca într-un concert să cânt doar eu, i-am invitat pe câţiva interpreți din ge-neraţia mai tânără, care vor cânta melodii din repertoriul meu. Va fi un spectacol live, iar pe cei care vor fi prezenți în sală îi așteaptă multe

surprize”, ne-a spus interpreta.

Anastasia Lazariuc ne-a mărturisit că de fiecare dată când iese în faţa publicului de acasă, este copleșită de emoţii. Deşi credea că odată cu vârsta acesta vor dispărea, se pare că ele au devenit şi mai intense: „Acum am înţeles că fără emoții nu se poate. Iar dacă nu le ai, înseamnă că te-ai transformat în robot”.

Pe durata spectaco-lului, vedeta va schimba

şase rochii: unele au fost aduse din Româ-nia, iar celelalte au fost create de designerul moldovean Daniel Ra-coviţă.

„Ion Aldea-Teodorovici, cel mai potrivit compozitor pentru mine”

În timpul discuţiei, Anastasia Lazariuc şi-a amintit şi de perioa-da în care se lansa în muzică, acum 36 de ani. Melodia cu care s-a făcut remarcată a fost „Seară albastră”, com-pusă de regretatul Ion Aldea-Teodorovici.

„Într-o bună zi m-am trezit cu dorința de a face muzică. Des-tinul a făcut să devin cântăreață, chiar dacă mediul în care am cres-cut nu era propice dez-voltării acestei pasiuni. Ion Aldea-Teodorovici mi-a scris trei melodii: „Seară albastră”, „Ca pri-ma oară” şi „Fuga, fuga”, toate devenind şlagăre. Colaborarea noastră a fost una specială şi cred că pentru mine el a fost cel mai potrivit compo-zitor. Ion şi Doina mai aveau atâtea se spus, de făcut... Păcat că au plecat atât de repede de lângă noi. În acea perioadă, Ion Aldea-Te-

odorovici tocmai lucra la câteva melodii pe care mi le promisese. Dar se vede că n-a fost să fie”, ne povesteşte cu regret Anastasia Laza-riuc.

În urmă cu 24 de ani, interpreta a efectu-at pentru prima dată un turneu de mare succes în România. Atunci, timp de o lună, a cântat live, susţinând câte trei spectacole pe zi. Iar trei ani mai târziu se stabilea cu traiul la fraţii noştri de peste Prut.

„Niciodată nu am visat și nici nu mi-am dorit să părăsesc R.Moldova. Dar aşa erau vremurile, în acei ani multă lume a fost nevo-ită să plece din țară. Fac destul de des naveta Chișinău-București şi trebuie să recunosc: mă simt acasă pe ambele maluri ale Prutului”, spune Anastasia Laza-riuc.

La finalul discu-ţiei, distinsa doamnă ne-a dezvăluit şi care este cea mai arzătoare dorinţă a sa: „Îmi place să călătoresc. Viaţa, prin meseria pe care o am, mi-a oferit această oportunitate. Îmi doresc să călătoresc prin lume ca simplu turist, să admir peisajele care-mi plac fără să mă grăbesc la spectacol”.

Încercările vieţii nu au cruţat-o pe Anastasia Lazariuc. Despre unele dintre acestea, cele mai dureroase, ştiu doar membrii familiei sale

„Când sunt la pământ, îmi amintesc de mama”

Anastasia Lazariuc colaborează cu bunul său prieten, Vitalie Dani

8magaz in

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

exclusiv

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru

Adresa redacţiei: str. Vlaicu pârcălab 63, birou 306, Centrul skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica moldova

Telefoanele redacţiei: 85.70.28, 85.70.29

Gsm 060.00.21.08 Orangefax: 23.42.30

e-mail: apropo@apropomagazin.mdinternet: www.apropomagazin.md

REDACţIA:

REDACTOR-şEF: Lena Negru

lena.negru@apropomagazin.md

REDACTOR STIlIzATOR: Nina Tofan

nina.tofan@apropomagazin.md

REpORTER:Veronica Vladei

veronica.vladei@apropomagazin.md

DESIgN: Oleg Tataru

MANAgER pRODuCţIE & AbONAMENTE: Veaceslav Dreglea

DIRECTOR publICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@jurnal.mdtelefon 23.46.79

DIRECTOR DEpARTAMENT CONTAbIlITATEVictoria Ursu

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. textele marcate cu p (publicitate) şi pp (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica moldova.

TIpAR: tipografia: Î.m. „edittiparGrup“ s.R.l., str. Feredeului 4.

Nad

ia I

ncu

leţ,

Fata

lun

ii

sep

tem

bri

e

Cum se descrie o relaţie dintre doi îndrăgostiţi, care au făcut marele pas şi s-au căsătorit:- În primii cinci ani, soţia tace şi ascultă de soţ;- În următorii cinci ani, soţul tace şi îşi ascultă soţia;- În ceilalţi cinci ani nu mai tace niciunul, dar ascultă vecinii...

„apropo” de bancul săptămânii

apropo magaz in

Lena NEGRU

În România, pe Nicu Mâţă l-a primit căldu-ros nu doar publicul spectator, ci şi artiștii de muzică populară. Inter-pretul ne-a mărturisit că a simțit de nenumărate ori că oamenii au fost receptivi la mesajul cân-tecelor sale. Se întâmpla la cele mai populare festivaluri: „Strugurele de Aur”, „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, „Maria Tănase” şi lista ar putea continua.

Nicu s-a născut în satul Năvârneţ, r. Făleşti, în familia inginerului Ion Mâţă şi a învăţătoarei Vera Mâţă.

„Părinţii au fost cei care m-au învățat să fiu respectuos, să onorez cântecul, munca – viața în ansamblu. Îi datorez mult şi surorii mele mai mari, Ira, care a contri-buit şi ea la creșterea şi formarea mea ca om şi artist. Recunosc, sunt foarte ataşat de familia mea. Acum, cel mai important, răsfățat şi iubit membru al aces-teia este nepoţica Sofia, care degrabă va împlini trei anişori. Se spune că moştenim trăsături şi ca-lităţi de la ambii părinţi, într-o măsură mai mare sau mică. Așa s-a întâm-plat şi în cazul meu: de la mama am luat glasul şi auzul muzical, iar de la tata am dobândit pasiunea pentru muzica

populară, el fiind cel care urmărea toate emisiunile de folclor. În familia mea au mai existat „cântăreți”. De exemplu, bunica, Dumnezeu să o ierte, a cântat în corul bisericii. Avea un glas catifelat şi un timbru cald”, ne povestește cântăreţul de muzică populară.

Festivalul „Nicolae Sulac”, pista sa de lansare

Nicu Mâţă şi-a făcut debutul pe o scenă profesionistă în 2005, la prima ediţie a Festivalului „Nicolae Sulac”, unde a cântat trei melodii: „Cât a fost vara de lungă”, „Câte păsări codrul are” şi „Într-o iarnă lungă, grea”, toate fiind din repertoriul regretatului bard al nea-mului românesc. Acest eveniment, de la care s-a ales cu un premiu special, a fost extrem de important pentru tânărul interpret şi asta deoarece festivalul a constituit un punct de pornire şi un imbold pentru cariera sa. Un an mai târziu, Nicu a fost admis la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, iar peste patru ani, la cea de-a treia edi-ţie a Festivalului „Nicolae Sulac”, lua chiar Marele Premiu.

„Pregătindu-mă pen-tru acest concurs, m-am îndrăgostit iremediabil de muzica lui Nicolae Sulac. Atunci am simțit pentru

prima oară ce înseamnă emoția cu adevărat, am simțit cum se unește ce-rul cu scena. În primele mele interviuri spuneam că dragostea față de cântecul popular i-o datorez vocii lui Nicolae Sulac, primul interpret ale cărui melodii le-am ascultat. Apoi au urmat cele ale altor interpreţi: Nicolae Glib, Mihai Cio-banu, Zinaida Julea etc. Mai târziu am descoperit și m-am îndrăgostit de muzica Minei Pâslaru și a Sofiei Vicoveanca, dar și a altor mari interpreţi de folclor românesc. Stând mai mult în România, unde am făcut şi un mas-terat, nu am reușit încă să mă angajez la un ansam-blu sau o orchestră. Sunt, deci, liber profesionist şi mă bucur de orice cola-borare pe care o am”, mai spune Nicu Mâţă.

Despre colaborarea cu Nicolae Botgros

Din 2009, pe când avea 21 de ani, tânărul

constituit duetul pe care l-am avut cu Sofia Vico-veanca la emisiunea „O dată-n viaţă”, ce a avut loc recent”, a precizat interpretul.

Scopul lui Nicu Mâţă este să-şi bucure publicul cu prestațiile sale şi ca melodiile lui să ajungă la inimile spec-tatorilor: „Îmi doresc să ajung un bun interpret de muzică populară, să am stilul, publicul și repertoriul meu. La mo-ment muncesc la primul meu album, la care am început să lucrez acum doi ani. Sper să-l pot înregistra cu orchestra „Lăutarii” a maestrului Botgros”.

Basarabeanul im-presionează publicul nu doar cu vocea sa deosebită, ci şi cu portul popular. Costumele sale naţionale au fost procurate de la târgurile mănăstirilor ce au loc în Bucovina.

Întrebat în ce ţară şi-ar dori să se stabileas-că cu traiul, Nicu ne-a răspuns simplu: „În toată România Mare! O parte din suflet să fie la Chi-şinău, una la Bucureşti, alte două părţi la Făleşti şi Timişoara. Dar cea mai mare parte a sufletului meu aş vrea să rămână acasă, la Năvârneţ”.

Cum stă mai mult la Bucureşti, talentatul interpret planifică să se stabilească cu traiul acolo definitiv.

Tânărul interpret de muzică populară, Nicu Mâţă, a câștigat admirația publicului din România

La cei 24 de ani ai săi, Nicu Mâţă se bucură de celebritate în România, ajungând să colaboreze cu nume mari ale muzicii populare. Cum tânărul este mai cunoscut peste hotare decât acasă, în acest număr am decis să vă spunem povestea lui. Fire receptivă, Nicu a acceptat provocarea noastră şi ne-a povestit cum a început colaborarea cu maestrul Nicolae Botgros, dar şi cum a ajuns să câștige simpatia publicului de peste Prut.

interpret a început să colaboreze cu maestrul Nicolae Botgros şi „Lău-tarii” săi. „Magicianul vio-rii” i-a purtat noroc şi i-a oferit oportunitatea de a cânta în cadrul celor mai mari spectacole ale sale: „40 de ani ai orchestrei Lăutarii” şi „Ceas aniver-sar”, cel din urmă fiind dedicat împlinirii a 60 de ani a maestrului Botgros.

„Corneliu, fiul marelui muzician, m-a ajutat să-mi aleg corect repertoriul, a realizat orchestraţiile cântecelor cu care încânt publicul şi mi-a deslușit tainele melosului moldovenesc. Sub bagheta lui dirijorală am înregistrat primele

Colaborarea cu Nicolae Botgros i-a purtat noroc!

mele cântece. Maestrul Nicolae Botgros îţi dă de fiecare dată o energie pozitivă, vioara lui este liantul între orchestră, pe de o parte, și sufletul și glasul solistului, pe de cealaltă parte”, ne mai povesteşte cântăreţul.

În cadrul spectaco-lelor la care a participat în România, talentul lui Nicu Mâţă a atras atenţia artiştilor de muzică po-pulară, care ulterior l-au invitat în concretele lor, dându-i şi cele mai bune sfaturi.

Despre colaborările cu artiştii din România

În 2012, basarabea-nul nostru a luat Marele Premiu la Festivalul „Ponoare, Ponoare”, iar în urma acestuia s-a ales şi cu două oferte de colaborare venite din partea a doi dintre cei mai îndrăgiți şi apreciați interpreți de muzică po-pulară. Niculina Stoican şi Petrică Mâţu Stoian i-au propus să înregis-treze câte o melodie ce va fi inclusă pe albumele lor. Tot în acel an, un alt dar nesperat a venit din partea legendei cânte-cului românesc, Sofia Vicoveanca. Aceasta l-a invitat, împreună cu alte colege de breaslă, să-i fie alături în cadrul emisi-unii „Cântec şi poveste”, de la TVR3.

„Dar, cu siguranţă, cel mai frumos cadou l-a

9Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

magaz in

apropo

Veronica VLADEI

Lucia Palii a tins dintotdeauna spre perfecţiune, voia să le demonstreze părinţilor că poate ajunge depar-te prin forţele proprii. La şcoală a fost emi-nentă, iar facultatea de economie a absolvit-o doar cu note mari.

După absolvirea universităţii a lucrat într-o întreprindere de import-export, iar abnegaţia ei nu trebuia dovedită: timp de şapte ani a muncit fără să-şi ia concediu.

Ocupaţie de suflet

Pentru Lucia Palii, anul 2000 venea cu schimbări majore, căci a rămas însărcinată pentru a doua oară şi şi-a descoperit un dar de care nici nu bănuia.

„În acea perioa-dă am început să-mi scot la iveală talentele neştiute de mine. Am scris o carte, am înce-put să pictez. Aveam şi nişte manuale de astrologie pe care am pornit să le citesc mai mult din curiozitate. Asimilam foarte repede informaţia şi am înţeles că fiecare om are un talent în viaţă, ceva ce-i este aproape de suflet, trebuie doar să-l afle. Eu, de exemplu, stăteam cu vreo trei cărţi deschise şi ştiam ce anume vreau să aflu din fiecare. Cam aşa a apărut astrologia în viaţa mea”, îşi aminteş-te ea.

În acea perioa-dă puteai învăţa să citeşti în stele doar la cursuri gratuite, cum erau cele organizate la Chişinău de Sergiu Sumcă, iar la absolvire

nu primeai diplomă. Aşa că a trebuit să caute singură răspun-suri la întrebările care o interesau.

„În R.Moldova o şcoală de acest gen s-a deschis abia prin 2008 sau 2009, când eram iniţiată în tainele cititu-lui în stele. Cunoştin-ţele din chimie, micro-biologie, matematică şi tot ce era legat de calculatoare deprinse din facultate m-au aju-tat foarte mult, deoa-rece în astrologie totul este aplicabil, mai ales fizica, care este indis-pensabilă”, a explicat Lucia Palii.

Astrologia dă răspunsuri

Nu a descurajat-o faptul că astrologia nu este foarte dezvoltată în Republica Moldova – a călătorit şi în alte ţări pentru a se convinge că acest domeniu are o însemnătate foarte mare atât pentru ştiin-ţă, cât şi pentru fiecare om în parte.

„Generaţia mea s-a născut în perioada sovietică, atunci tot ce era legat de spirituali-tate era interzis. Aşa că aveam o sumedenie de întrebări, inclusiv lega-te de religie. Şi foarte multe răspunsuri le-am găsit anume în cărţile de astrologie, chiar dacă foarte multă lume consideră că religia şi astrologia sunt incom-patibile. Vreau să vă asigur că nu este aşa. Am fost astă primăvară în Italia şi să ştiţi că în unele biserici am văzut picturi sau sculpturi în care erau prezente ele-mente din astrologie. Iar în Veneţia există un orologiu care are un fel

Descoperă povestea Luciei Palii, astrologul vedetelor şi a oamenilor politici din R.MoldovaLucia Palii a început să practice astrologia ca un hobby şi s-a perfecţionat într-atât încât opinia ei e cerută de vedete, dar şi oameni care pur şi simplu vor să afle ce le rezervă viitorul. Cunoscutul astrolog a vorbit pentru APROPO despre iniţierea ei în tainele astrologiei şi ce ne rezervă anul 2014.

de mecanism ce cal-culează astrologic data Paştelui. Mulţi dintre noi probabil n-am ştiut că data acestei sărbă-tori depinde de poziţia lunii şi de echinocţiul de primăvară”, spune astrologul.

La început făcea harta astrologică a familiei şi a prieteni-lor, apoi au început să o sune tot mai multe persoane care auzeau că previziunile ei se îndeplinesc.

„O consultaţie as-trologică durează cam

o oră şi jumătate, timp în care eu alcătuiesc şi tălmăcesc harta natală a persoanei. Aceasta ne spune cine suntem, de ce ne-am născut și care este menirea noastră pe pământ. Astrogra-ma natală evidenţi-ază greşelile comise în trecut și găsirea soluțiilor pentru ieșirea din impas. Atunci când ceea ce le spuneam oamenilor ajungea să se adeverească, aceş-tia reveneau pentru o nouă consultaţie, dar le povesteau şi altora des-pre mine. Astfel mi-am făcut primii clienţi fideli. Iar interviurile oferite în presă şi la tv mi i-au adus pe următorii. Aro-po, unii dintre aceştia sunt oameni politici sau reprezentanţi ai show-bizului autohton”, ne-a spus Lucia Palii.

Astrologia în viaţa sa

Doamna astrolog afirmă că ştie ce-i recomandă astrele pentru următorii câţiva ani şi spune că întot-deauna ţine cont de acestea.

„Tot ce facem noi inconştient e dictat de poziţia stelelor. Când m-am căsătorit aveam 20 de ani, pe atunci încă eram departe de tot ce înseamnă astro-logie. Mai târziu, când am început să des-copăr tainele acestui

domeniu, am înţeles că eu şi soţul meu suntem compatibili din punct de vedere astrologic”, mărturiseşte ea.

Soţul său este mai sceptic când vine vor-ba de predicţii astrale, dar chiar dacă nu prea crede în ele, îi mai cere câteodată sfatul soţiei.

„Până la urmă recu-noaşte că tot ce i-am zis s-a adeverit. Când are unele schimbări sau cunoaşte persoa-ne noi de care depind unele lucruri, întot-deauna îmi cere să văd ce spune „astrologia mea” despre o persoa-nă sau alta”, zâmbeşte Lucia Palii.

Are şi două fete, care „fură meserie” de la mama lor, dar ori-cum, atunci când le in-teresează ceva, „mama ştie mai bine”.

oameni de succesCitește în steledestinul omenesc

„Fiica mea mai mică, Irina, are 13 ani, trece prin perioada dragostei adolescenti-ne. Atunci când îi spun despre un băiat că nu i se potriveşte, ea zice: „Mamă, cred că astro-logia ta dă greş de data asta”, spune frumoasa mămică.

Există mai multe vieţi

Lucia Palii mărturi-seşte că astrologia i-a dezvăluit noi secrete şi dimensiuni ale univer-sului.

„Unul dintre lucru-rile curioase pe care le-am descoperit este existenţa mai multor vieţi. În religia creştină acest fapt este negat, poate pentru că în caz contrar oamenii nu şi-ar fi preţuit viaţa actua-lă”, afirmă astrologul.

Lucia Palii ne-a explicat că de poziţia planetelor depinde nu doar ursita, ci eventu-alitatea de a trăi mai multe vieţi.

„Putem şti încă de la naştere care sunt calităţile pe care bebeluşul le-a primit din viaţa anterioară şi care-s cele pe care trebuie să le deprindă în cea curentă. Despre asta ne vorbeşte ora, data şi anul naşterii persoanei în cauză. Sunt multe gospodine care în această viaţă nu se mai satură să stea cu familia, iar de obicei asta înseamnă că în viaţă trecută acest segment era neglijat. Memoria sufletului ţine minte viaţa precedentă şi acest lucru creează

o stare de neîmplinire persoanelor respecti-ve. De asta multe din femeile cărora le-am explicat acest lucru s-au linişit după asta şi au decis să mai nască un copil”, povesteşte Lucia Palii.

Previziuni şi sfaturi de la astrolog

Vestitul astrolog şi-a făcut deja temele pentru anul care vine şi, dacă e să credem stelelor, ne aşteaptă un an greu.

„Pentru 2014 se anunţă o perioadă nefavorabilă pentru cei care vor să iniţieze o afacere. Anul va fi mai puţin norocos pentru Moldova, ameliorarea va începe abia în 2015. Realimentarea econo-miei se va produce din investițiile străine şi de la rudele noastre de peste hotare. Probabil, planetele, prin poziţia lor, încă nu vor sa ne susțină, ne pun iar la încercare şi aşteaptă până când vom învăţa să fim gospodari la noi acasă”, spune expertul astrolog.

Şi pentru cupluri Lucia Palii are un sfat. „Recomand cuplurilor să nu divorţeze. Căci dacă o persoană şi-a ales deja un partener înseamnă că trebuie să primească o lecţie de la el, pentru că noi venim în viaţa actuală nu pentru a primi plă-cere, dar pentru a ne perfecţiona sufletul şi pentru a merge în viaţă următoare spre o etapă superioară”, a conchis Lucia Palii.

Fiicele Luciei Palii „fură meserie” de la mama lor

10magaz in

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

monden

Un medic din Rusia spune de ce Alla Pugaciova nu poate fi mama biologică a gemenilor Garry şi Liza

Natalia TUTUNARU

Pugaciova nu prea are secrete. Mai bine zis, are, ca tot omul, dar le face publice mai mult de dragul PR-ului decât din cauza acceselor de sinceritate.

Într-un interviu

acordat acum un an si-te-ului showbiz.delfi.ua, „primadona” recunoştea care e marele ei regret: „Păcatul meu nu are ier-tare. Am fost însăcinată, iar pentru că trebuia să merg în India, Jenya Boldin, cu care eram căsătorită atunci, insista

Viaţa personală a Allei Pugaciova a fost dintotdeauna un subiect interesant pentru presă: s-a căsătorit cu tinerei la vârsta la care avea deja nepoţi; a divorţat de Kirkorov, dar au rămas prieteni; a fost înşelată de Galkin, dar l-a iertat; povesteşte despre viaţa ei sexuală. Dar cireaşa de pe tort este, fără îndoială, faptul că la 64 de ani a devenit mamă de gemeni.

Săptămâna trecută, regele muzicii pop din Rusia, Filipp Kirkorov, a

susţinut un concert la Chişinău, iar seara a fost martorul cutremurului de 4,9 grade pe scara Richter, care s-a resimţit şi în R.Moldova.

Cutremurul, care a avut loc la o distanţă de 380 de km de capita-la R.Moldova, l-a prins pe Filipp Kirkorov la Chişinău, unde artistul susţinuse un concert la Palatul Naţional „N.Sulac”. „Iar noi tocmai am fost martorii unui cutremur! Neplăcută senzaţie!”, a scris Kirkorov pe contul său de pe o reţea de socializare.

Într-un interviu pen-

tru RTR Moldova, regele mu-zicii pop din Rusia a declarat că de fiecare dată revine cu drag la Chişinău, oraşul în care a început cariera lui muzicală şi unde are mulţi prieteni. „Din păcate, nu mă mai pot plimba pe străzi ca odinioară, când încă nu eram celebru. Dar din ce am reuşit să văd, e un oraş european, curat, luminos, cu o energeti-că bună”, consideră el.

Filipp Kirkorov şi-a amin-tit şi de Anastasia Lazariuc, căreia i-a transmis salutări şi despre care spune că „i-a ofe-rit şansa să cânte în concertul ei pe când era doar un simplu student”. „Nu în zadar Moldova se află atât de aproape de Bul-garia (ţara de origine a inter-pretului – n.n.). Această palmă de pământ mi-a dat puteri şi încredere în forţele proprii”, a adăugat artistul din Rusia.

N.T.

La Chişinău, Kirkorov s-a speriat de cutremur

I-au prins cu minciuna?luat „o burtă cu-mpru-mut” pentru a deveni din nou mamă? Pu-gaciova declară că ge-menii Garry şi Lizaveta sunt copiii ei biologici, iar pentru asta acum 11 ani a apelat la serviciile unei bănci de congelare a materialului genetic.

Al cui e, totuşi, materialul biologic?

E bine ştiut faptul că interpreta a vrut să devină din nou mamă încă atunci când era căsătorită cu Filipp Kirkorov, ba chiar a făcut fertilizare in vitro la Centrul Ştiinţifico-Practic de Ginecologie „V.I.Kulakov”, pe atunci unica instituţie medicală care presta acest gen de servicii. Deci tot acolo

ar fi trebuit să fie supus criogeniei şi materialul biologic al vedetei. Dar iată ce a declarat direc-torul Centrului, Ghe-nady Suhih: „În Rusia nu există nicio femeie trecută de 45 de ani care ar fi reuşit să aibă copii biologici creaţi în eprubetă. Teoretic, o femeie de 53 de ani (cât avea Pugaciova acum 11 ani) poate avea oocite apte de reproducere, chiar dacă potenţiala mamă e la menopauză. Practic însă asemenea cazuri sunt extrem de rare, aşa a vrut natura”, a declarat medicul.

Încă o dovadă a faptului că primadona nu prea are cum să fie mama biologică a gemenilor o constituie informaţia oferită de

reprezentanţi instituţiei medicale. „Prin 2000 conservarea ovulelor aproape că nu putea fi efectuată, deoarece acestea, spre deose-bire de spermatozoizi, „supravieţuiau” rareori procedurii de criocon-servare. Abia cu câţiva ani în urmă a fost imple-mentată o nouă metodă de îngheţare rapidă a materialului biologic”, a adăugat acesta.

Ţinând cont de cele spuse de Ghenady Suhih, mulţi se întreabă dacă nu cumva bănuie-lile apărute în presă cum că materialul biologic ar aparţine fiicei primado-nei, Kristina Orbakaite, ar fi corecte, mai ales că aceasta face parte din familie şi e mama a trei copii sănătoşi.

să întrerup sarcina. Aşa că am avortat când termenul de sarcină era mare. A fost groaznic. Mai târziu am înţeles că el nu avea nevoie de acel copil, dar era târziu să mai pot schimba ceva. Am suferit şi încă mai sufăr. L-am supărat pe Dumnezeu şi el nu a vrut să-mi mai dea copii. M-am resemnat”.

Se vede însă că în realitate nu s-a împăcat niciodată cu gândul că nu va mai avea alţi copii în afară de Kristina Or-bakaite. Căci altfel cum s-ar explica faptul că a

Interpreta din Rusia, Jasmin şi omul de afaceri Ilan Shor au sărbătorit nunta de bumbac. Cei doi au ales să petreacă această zi deosebită alături de prietenii lor, într-un tramvai pe apă.

Poze de la eveniment a postat pe reţeaua sa de socializare prietenul cuplului, Alexandr Buinov. Printre cei care au nimerit în obiecti-vul aparatului foto au fost Valentin Yudashkin şi soţia sa, Marina, dar şi alţi prieteni apropiaţi ai soţilor Shor, scrie starhit.ru.

Pe tot parcursul călătoriei câteva harpiste angajate i-au distrat pe membrii găştii de prieteni, iar aceştia, se pare, au savurat din plin călătoria,

au admirat focurile de arti-ficii şi au admirat de pe apă priveliştile Moscovei noctur-ne. Unicul inconvenient l-a constituit răcoarea serii de toamnă, dar interpreta şi de-signerul vestimentar Yudaskin au găsit soluţia ideală – s-au îmbodolit în pături.

Vă reamintim că omul de afaceri moldovean Ilan Shor s-a căsătorit cu interpreta Jasmin în 2011, la Chişinău. La nuntă mireasa era însăr-cinată, iar în februarie 2012 soţii au devenit părinţi de fetiţă. Ilan Shor se împacă de minune cu Mihail, fiul artistei din prima căsnicie cu milio-narul Viaceslav Semenduev.

N.T.

Jasmin şi Ilan Shor au sărbătorit nunta de bumbac

11Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

magaz in

apropo

Povestea omului care face naiuri de 39 de ani

Pe Ion Oprea l-am descoperit în piaţa de suvenire din Chişinău. Este un bătrânel carismatic, de 65 de ani, care vinde instrumente de suflat, confecţionate de el: naiuri, fluiere, cavale, tilinci ş.a. Povestea omului îndrăgostit de muzică şi a naiurilor sale o aflaţi din articolul de mai jos.

Veronica VLADEI

Ion Oprea e originar din raionul Cahul, satul Baurci, localitate încon-jurată de pădure, lucru care i-a convenit de minune atunci când s-a apucat de confecţionat naiuri. A absolvit şcoala de arte plastice din Chi-şinău şi se considera un pictor „destul de iscusit”, însă de când a început să facă naiuri a cam uitat de pictură. Din 1975 cu naiul a început să-şi câştige bucăţica de pâine. Pe atunci el cânta la nunţi, iar o dată, procurându-şi un nai, n-a fost prea mulţumit de sunetele acestuia. Şi-a propus atunci să-şi facă singur instrumen-tele care să sune mai bine, iar în scurt timp avea să descopere că acest lucru i-a reuşit de minune.

Secretul naiului

Ca să devină unul dintre cei mai buni meşteri, a început să se specializeze, să cerce-teze tehnologia naiului asemeni unui savant, studia diametrele şi modul de construcţie a acestui instrument.

„Băieţii de prin raio-nul nostru, care cântau pe la nunţi, veneau la mine să cumpere naiuri. Asta mă motiva să-mi perfecţionez tehnica, iar sunetul instrumen-telor mele să fie ideal şi perfect acordat”, ne povesteşte meşterul.

Meşterul are un se-cret propriu de confecţi-onare a naiurilor, care-i duce faima-n lume.

„Deşi bambusul e considerat lemnul potrivit pentru nai, eu folosesc socul. Am descoperit că sună mai bine. Plus că acesta e unicul lemn care rezistă la plastifiere, metodă

de osificare a lemnu-lui care-i dă o textură asemănătoare cu cea a plasticului. Ţin lemnul în rolă şi-i adaug aburi de acid Acesta reprezintă, de fapt, secretul reuşi-tei mele. Cu naiul din bambus nu poţi cânta iarna afară, căci plesneş-te, iar cu naiul din soc plastifiat cânţi la orice temperaturi”, dezvăluie instrumentistul.

Doi ucenici

Ion Oprea lucrea-ză la mai multe naiuri odată, deoarece proce-sul de lucru e minuţios şi complicat. Dar munca nu-l sperie, căci are doi ajutori de nădejde.

„Feciorul meu, Costică, este ucenicul şi ajutorul meu de bază. A ajuns chiar să mă în-treacă la unele capitole, ţevile lui sună parcă mai armonios. Are vederea bună, a mea deja a obo-sit după atâţia ani, iar cu indicaţiile mele obţine performanţe remarcabi-le. Mai am şi un nepoţel care e în clasa a 8-a şi tare-i mai place să vină să stea alături de noi în atelier, ba chiar uneori mai şi ciopleşte. Cred că vom avea o dinastie de meşteri. Le spun întot-deauna să înveţe bine această meserie, pentru că într-o zi, când eu n-o s-o mai pot practica, ci-neva trebuie să ne ducă numele mai departe”, spune Ion Oprea.

Chiar dacă preţul de piaţă al unui nai e de minimum 450-500 de euro, moş Ion are pro-priul plan de afaceri.

„Eu sunt şmecher, vând mai ieftin. Le dau cam cu 200-300 de euro, în dependenţă de dimensiunile instru-mentului. Ofer calitate înaltă şi preţ avantajos, astfel vânzarea merge mai bine decât la ceilalţi

Naiurile lui moş Ionactualitate

meşteri”, spune mândru bărbatul.

Acum la piaţa de suvenire se simte ca acasă, nici ploaia, nici arşiţa nu-l sperie: ase-meni unui ostaş, e zilnic „la post”.

„Vin aproape în fiecare zi aici, deja lumea ştie unde e locul meu şi unde poate să mă găsească. Pot să zic fără exagerare că locul acesta mă hrăneşte, deşi mai sunt şi perioa-de în care nu reuşesc să vând nimic, doar stau în aşteptarea clienţilor. Asta poate dura şi câ-teva săptămâni. Uneori, mai ales vara, nici bani de pâine n-avem. Cea mai bună perioadă pentru noi este atunci când se începe un nou an de învăţământ, atunci se formează grupurile şi cercurile de naişti”, declară meşterul.

Nebun după muzică

Acum nu mai cântă pe la nunţi, deoarece sănătatea nu-i permite, dar cândva îl cunoştea întreg raionul.

„Cântam ca nimeni

altul! Stăteam până la orele patru dimineaţă în casa de cultură şi exersam. I-am studiat pe toţi naiştii până am ajuns la propriul stil. Când cântam la nunţi, ofeream adevărate con-certe alături de viorişti şi ţambalişti talentaţi. Eram cea mai puterni-

că formaţie din Cahul! Vioristul Toma Acriş, auzindu-mă odată cum cânt la nai, mi-a spus: „Măi Ioane, aflasem eu că eşti priceput şi chiar nebun după acest in-strument, dar acum, că te-am văzut, pot şi eu să confirm asta”. Acum doi ani am participat cu naiurile mele la concursul de confecţionare a instru-mentelor muzicale ale meşterilor din Moldova. Naiurile mele au fost apreciate cu premiile II şi III, iar fluierele – cu locurile I şi II”, spune mândru nea’ Ion.

„Anica mea”

În 2000 a rămas singur – nevasta lui iubită a trecut în lumea drepţilor. Atunci şi-a lăsat casa din Baurci şi a venit cu traiul la fiul său în Chişinău.

„Pe cea care mi-a fost soţie am îndrăgit-o încă din clasa a cincea. Era atât de frumoasă

încât mulţi băieţi îşi pierdeau capul după ea. Când o priveam, uitam şi de învăţătu-ră! O chema Anica şi stătea cu două bănci în spatele meu, tot tim-pul întorceam capul în urmă. Apoi au mutat-o în faţa mea, iar între băncile noastre era o

găurică şi toată lecţia ne transmiteam bileţele de dragoste”, îşi amin-teşte bărbatul.

Anii au trecut, iar povestea din şcoală s-a transformat într-o căsnicie fericită.

„Când am făcut nuntă cu Anica mea, eram încă foarte tineri. Eu aveam 18 ani, iar ea 17. Eram, vorba ceia, „cu buricul verde”. Aşa s-a întâmplat că mama

ei a decedat şi ea a rămas singură pe lume. Simţeam că trebuie s-o apăr de toate răutăţile şi am luat-o de nevas-tă. Au urmat apoi ani frumoşi şi patru copii deştepţi: trei fete şi un băiat. Soţiei mele îi plă-cea muzica, dar uneori, când se sătura să mă audă cântând toată ziua, mă mai dojenea un pic. N-am vrut s-o supăr, de aceea mi-am construit atelierul meu – o cămăruţă la vreo 20 de metri de casă”, îşi aminteşte moş Ion nostalgic.

Dacă ar fi să alea-gă un cântec cu care i se aseamănă viaţa, ar fi unul din repertoriul regretatei Mariei Dră-gan, pe care e mândru că a avut norocul să o cunoască.

„Odată, la un concert care avea loc la Filarmonică, Maria Drăgan m-a sărutat pe obraz. Eram flăcău fru-mos pe-atunci. Acum am rămas doar frumos şi la fel de îndrăgostit de muzică”, ne-a spus la final meşterul, zâm-bind.

Foto

: nA

dE

A r

oş

co

VA

nu

Foto

: nA

dE

A r

oş

co

VA

nu

Cândva moş Ion cânta şi pe la nunţi, recitalurile sale la nai fiind înalt apreciate

Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

magaz in

apropo

12

Coafura wet & dry

În zilele ploioase, cu greu vei reuşi să îţi păstrezi părul complet uscat sau să împiedici firele rebele şi scurte să scape de sub con-trol, de aceea poţi să-ţi netezeşti părul şi să-ţi faci o cărare laterală, după care să aplici un ser de netezire a păru-lui pentru a te asigura că firele rebele nu vor scăpa de sub control din cauza umezelii.

„Poţi prinde cu un elastic tot părul într-o coadă la baza gâtu-

lui, netezind atent podoabă capilară. La final, tot ce trebuie să faci este să tapezi coada de cal şi să pulverizezi deasupra cu fixativ”, ne spune Andrei Cocieru.

Coafură chignon răsucită

„Elemente neaştep-tate, precum şuviţele răsucite şi nodurile pot transforma chiar şi cel mai simplu coc într-o coafură spectaculoasă. Începe prin realizarea unei cărări laterale, ghidând peria astfel

încât să obţii trei secţi-uni de păr. Prinde cele două secţiuni din faţă şi răsuceşte secţiunea de la spate pentru a realiza un coc chignon la baza gâtului. Răsuceşte apoi fiecare dintre şuviţele din faţă, încadrând astfel linia părului şi fixează-le apoi în jurul cocului, răsucind împrejurul acestuia”, spune specialistul în frumuseţe.

Şi nu uita, poţi avea o coafură ele-gantă chiar dacă afară plouă.

V.V.

Coafuri pentru zilele ploioase

„Sunt o femeie sofisticată, atrăgătoare şi misterioasă” este mesajul pe care îl transmite o rochie din catifea, care subliniază linia corpului, dar care dezvăluie exact atât cât trebuie.

Ce să alegi: Învaţă să combini texturile pentru a obţine un mix perfect echilibrat, de preţios cu confortabil. Catifeaua purtată împreună cu elemente de tricot sau caşmir creează un look elegant-atemporal, perfect asortat cu orice mare capitală a modei.

Catifeaua este un mate-rial dificil de purtat, dar toto-dată este şi un must have în garderoba oricărei fashionis-te. În toamna asta, designerii au îmbinat comoditatea hainelor călduroase cu elemente de high fashion, iar catifeaua s-a dovedit a fi materialul ideal pentru acest demers. Feminitatea este cel mai bine exprimată cu ajutorul unei rochii

realizate din cel mai misteri-os material.

Cum să porţi: În funcţie de silueta pe care o ai, rochia de catifea îţi poate sublinia punctele tari şi te poate ajuta să-ţi ascunzi micile defecte. O rochie drapată, cu de-colteu în V şi cu o lungime medie este ideală pentru a ascunde o talie mai proemi-nentă şi este foarte avanta-joasă pentru o siluetă cu bust amplu. Accentul este pus pe picioare, tocmai de aceea sunt recomandate tocurile cât mai înalte, cu bareta pe gleznă sau decupaj peep-toe.

Dacă eşti mândra pose-soare a unei siluete-clepsidră, o rochie cu centură în talie şi croială lejeră în zona coapse-lor te va ajuta să arăţi im-

pecabil şi să te simţi foarte confortabil. Accesoriile trebuie să fie în aceeaşi notă de mister impusă de catifea, tocmai de aceea inserţiile de dantelă sau satin sunt ideale pentru a completa o ţinută elegantă, de toamnă.

beauty

Rochia din catifea, o piesă cu mesaj

SFatuL StiLiStuLui

frumuseŢe

Cearcăne, linii fine sau pungi inestetice şi ochi obosiţi? Toate acestea pot deveni istorie dacă înveţi cum să foloseşti corect crema de ochi. Noi îţi oferim câteva sfaturi extrem de utile despre efectele benefice ale acestui produs şi îţi spunem care sunt elementele esenţiale de care trebuie să ţii cont atunci când te hotărăşti să-l achiziţionezi.

Atunci când foloseşti deja o cremă pentru faţă, ar putea să ţi se pară inutil să înves-

teşti, în plus, şi într-o cremă pentru ochi, însă noi te asigu-răm că zona delicată din jurul ochilor merită extra îngrijire pentru ca tu să arăţi minunat cât ai clipi!

De ce ai avea nevoie de o astfel de cremă? Ei bine, în zona ochilor, pielea este mult mai subţire şi mai delicată decât pe restul feţei şi, în con-secinţă, necesită un ritual de îngrijire mult mai atent pentru a preveni sau trata probleme precum: ridurile fine, cearcă-nele sau pungile formate sub ochi. Mai mult, deoarece exis-tă foarte puţine glande care să secrete sebuum în această

zonă, ai nevoie de o cremă hidratantă.

Prevenirea şi tratarea pun-gilor de sub ochi: pungile sunt rezultatul retenţiei de lichid în ţesuturi, ce creează inflamaţii ale acestora din jurul ochilor. Cauzele pot fi diverse: alergii, sinuzită etc. Totodată, acestea pot fi şi rezultatul nopţilor pierdute, al somnului insu-ficient, dietelor draconice, consumului de alcool sau, pur şi simplu, înaintării în vârstă. Pentru a trata sau reduce efectul acestor pungi ineste-tice, îţi recomandăm să cauţi cremele ce conţin cafeină sau castravete. Desigur, util este

să aplici pe ochi şi felii de cas-travete proaspăt scoase din frigider; îţi garantăm că ochii tăi îţi vor mulţumi, iar senzaţia de prospeţime şi revigorare ţi se va citi pe chip întreaga zi!

Prevenirea şi tratarea cearcănelor: variaţiile de culoare ale pielii din jurul ochilor pot fi rezultatul unor factori diverşi, printre care se numără moştenirea genetică, stresul, fumatul, expunerea intensă la soare etc. Cremele cu extract de lemn-dulce, acid kojic, vitamina C ori K, pot fi o adevărată binecuvântare în lupta cu neplăcutele pete de culoare din jurul ochilor.

Aşadar, la următoarea vizită la raionul de cosmetice, nu uita să citeşti cu atenţie ingredien-tele cremelor de ochi, pentru a şti dacă sunt ceea ce cauţi!

Prevenirea şi tratarea ridu-rilor fine: mixul de piele sub-ţire din jurul ochilor şi con-tracţiile musculare constante, determinate de clipit sau chiar zâmbit, conduce la apariţia prematură a ridurilor fine în zona respectivă. Pentru a le netezi sau a evita formarea acestora, este recomandat să utilizăm creme pentru ochi cu ingrediente care favorizează producţia de colagen, precum retinolul.

Cremele cu extract de lemn-dulce pot fi o adevărată binecuvântare în lupta cu neplăcutele pete de

culoare din jurul ochilor

Tot ce trebuie să ştii despre crema pentru ochi

Dacă te trezeşti cu ploaia bătând la geam ar fi bine să ţii cont de câteva sfaturi. Respectându-le, îţi vei menţine coafura pe tot parcursul zilei, în ciuda umidităţii de afară. Iată câteva stiluri de coafuri ce sunt perfecte pentru zilele ploioase:

Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

magaz in

apropo

13sĂnĂtate

Folosită de mii de ani ca aliment graţie căruia organismul traversează cu bine perioadele reci, castana a fost recomandată cu succes de Hipocrate în reţetele sale străvechi, dar a apărut şi pe lista celor peste 600 de plante şi fructe cu puteri vindecătoare a grecului Dioscoride.

Preparatele din seminţe de castan sălbatic consti-tuie remedii eficiente de prevenire şi de combatere a multor afecţiuni ca varicele, flebitele, trombozele, ulce-rele varicoase la picioare, crampele dureroase, insufi-cienţa venoasă şi limfatică, dar şi hemoroizii. De ase-menea, cresc tonusul capi-larelor fragile şi contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor şi a luxaţiilor. Castana este bogată şi în vi-taminele B1 şi B2 şi conţine vitamina C în aceeaşi canti-tate ca şi citricele, adică 50 mg la 100 g de miez, dar şi mult amidon, suportat bine mai ales de cei suferinzi de stomac.

Se folosesc în tratamentul varicelor

În tratamentul trombo-zei şi al varicelor se foloseş-te tinctură preparată din 250 g de castane cu coajă într-un litru de alcool de 40%, care se lasă la macerat timp de 14 zile. Se strecoară apoi într-o sticlă închisă la culoa-

re. Intern se consumă 10-15 picături pe zi. Extern se apli-că în afecţiuni hemoroidale, varice şi flebite şi sub formă de frecţii contra artrozelor la nivelul încheieturilor de la mâini şi de la picioare. Excelent pentru tratarea va-ricelor şi a hemoroizilor este şi unguentul. Se va alege o cană cu frunze verzi de cas-tan ce se va macera în 100 ml de alcool timp de 24 de ore. Se vor adăuga apoi 200 g de unt topit şi margarină şi se va încălzi timp de două ore pe baie de apă. După răcire se va reîncălzi şi se va pune în cutii de plastic sau sticlă. Se va unge cu această compoziţie locul bolnav.

Indicate în probleme cardiovasculare

Fructele mai sunt re-comandate în cazul pro-blemelor cardiovasculare sau renale, al afecţiunilor venoase sau arteriale, a varicelor şi hemoroizilor, dar şi în caz de depresie. Potasiul pe care-l conţin ajută inima, venele şi arte-rele, iar fierul contribuie la refacerea sângelui. Astfel, o farfurie cu piure de casta-ne dulci, îndulcit cu miere, înainte de micul dejun şi de cină, timp de câteva săptă-mâni, este un remediu bun pentru tratarea hemoroizilor şi a varicelor. Extractul din muguri de castan comestibil este drenor venos şi limfatic, în principal la nivelul mem-brelor inferioare, fiind folosit pentru tulburări trofice

cutanate, edeme, proble-me circulatorii venoase, de menopauză, celulită, colită şi rectocolită ulceroasă. Se iau câte 25-50 de picături, în puţină apă, de trei ori pe zi. În cazul degerăturilor sau durerilor reumatice ce se agravează la frig, este indi-cat un decoct realizat din trei-patru castane comesti-bile mărunţite la o cană cu apă. Se fierb cinci minute, se acoperă timp de 15-20 de minute şi se aplică timp de 15 minute pe locurile afec-tate sau se fac băi locale.

Sâmburii alină hernia de disc şi sciatica

Rezultate bune au fost obţinute de sâmburii de castan sălbatic în trata-mentele pentru hernie de disc, spondiloză, sciatică şi sechele după fracturi. Aceş-tia sunt indicaţi şi pentru plăgi infectate şi sindroame febrile.

Ca şi castanele dulci, cele sălbatice sunt eficien-te în tulburările circulatorii periferice (varice, ulcere varicoase), cresc rezistenţa pereţilor vasculari şi scad permeabilitatea vasculară. Se pot folosi şi în tratarea bolii Parkinson, a accidente-lor cerebrale şi a afecţiunilor prostatei.

Pentru fragilitatea capi-lară se recomandă extractul din muguri de castan sălba-tic, ce este vasoprotector şi decongestionant, fiind bun şi pentru hemoroizi sânge-

rânzi, degerături şi insufici-enţă respiratorie. Se iau câte 2-5 ml în puţină apă, de trei ori pe zi.

Pentru toate aceste afecţiuni se poate folosi şi infuzia, preparată din două linguriţe cu frunze şi fruc-te uscate la o cană cu apă clocotită. Se lasă 15 minute şi se bea de trei ori pe zi. Se poate întrebuinţa şi sub formă de băi şi cataplasme. Tot pentru uz extern, este eficient şi unguentul, obţi-nut astfel: se fierb castanele după ce au fost curăţate de coajă, se pasează până se obţine o pastă şi apoi se adaugă orice grăsime în proporţie egală cu ameste-cul obţinut.

Au un consum caloric ridicat datorită carbohidraţilor pe care îi conţin, iar studiile arată că persoanele care mă-nâncă patru-cinci castane pe zi aduc numeroase beneficii sănătăţii: un nivel de coleste-rol „rău” mai mic, combaterea anemiei, tratarea neplăcerilor digestive şi revigorarea siste-mului nervos.

Întăresc sistemul imunitar

Vitaminele şi mine-

ralele pe care le conţin întăresc sistemul imunitar. În acest sens, pot fi con-sumate atât coapte, cât şi sub formă de piure. Pentru acesta e nevoie de 500 de grame de castane, 300 de mililitri de lapte degresat, o lingură cu vanilie şi trei lin-guri cu ulei de măsline. Se fierb castanele, iar miezul lor se trece prin maşina de măcinat, iar pasta obţinu-tă se adaugă la celelalte ingrediente şi se amestecă până se omogenizează compoziţia. Separat, se poate prepara un sirop din 40 de grame de zahăr, 75 de mililitri de apă şi două linguriţe cu rom. Se fierb ingredientele la foc mic până se îngroaşă siropul, iar după ce se răceşte se adaugă în pasta de castane şi, după plac, se pune sau nu scorţişoară. Cura trebu-ie urmată patru săptămâni, timp în care se consumă zilnic câte şase linguri cu piure, pentru fortificarea sistemului imunitar. În plus, castanele comestibile combat oboseala muscula-ră, de aceea sunt recoman-date persoanelor care fac mult efort fizic.

„Am impresia că fetiţa mea de 7 ani are dinţii strâmbi şi ar avea nevoie de aparat dentar. De la ce vârstă pot fi duşi copiii la medicul ortodont?”

Mirela P., Edineţ

Dr. Anca Pătru răspunde:

„Vârsta optimă pentru prima consultaţie la ortodont este de 7-8 ani, când arcadele dentare încep să crească şi apar din-ţii permanenţi alături de cei temporari.

Până la 13-14 ani este o pe-rioadă optimă pentru a începe un tratament ortodontic cu

aparat fix, deoarece încă nu s-a încheiat procesul de creştere osoasă şi arcadele dentare sunt mai maleabile la forţele produ-se de aparat.

La această vârstă, trata-mentul este mai uşor şi de durată mai scurtă.

La copii, în perioada denti-

ţiei mixte se folosesc mai ales aparatele mobile, care sunt mai ieftine şi destul de uşor de purtat.

În marea majoritate, aces-tea rezolvă problemele de dinţi înghesuiţi sau care nu au ieşit la locul lor normal”.

Scad riscul de infarct, tratează varicele şi luptă împotriva bolilor reumatice

„Copilul meu are nevoie de aparat dentar?”SFatuL MeDicuLui

Beneficiile uimitoare pe care le aduc castanele!

14magaz in

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

lumeaJUMĂTATEA TA

Cele mai amuzante insulte din istorie

Am casă, masă, n-am nevastă

La cei 36 de ani ai mei, nu am fost căsă-torit. Am 60 kg, 158 cm şi locuiesc în raionul Teleneşti. Aş vrea să întemeiez o familie cu o femeie de 32-37 de ani, care poate avea şi un copil. De dorit ca femeia să fie subţirică şi să do-rească să treacă cu traiul la mine. (1442)

În căutarea unei femei

Bărbat de 42 de ani îşi caută ursita. Detalii la numărul de telefon, lăsat la adresa redacţiei. (1443)

Bărbat de 49 de ani

Locuiesc singur şi independent, nefumă-tor, angajat în muncă, nu fac abuz de alcool, gospodar. Vreau să fac cunoştinţă cu o femeie liberă, fără obligaţii, până la vârsta de 46 de ani, gospodină. Poate avea şi

un copil şi ar putea trece cu traiul la mine. (1444)

Bărbat de 52 de ani

Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar dori să înte-meieze o familie. Bărba-tul are studii superioare, fără vicii, asigurat ma-terial, fără obligaţii. Rog seriozitate. (1445)

Bărbat de la ţară îşi caută jumătatea

Am 35 de ani. Caut o femeie cu vârsta între 28-33 de ani, gospodină, de dorit fără copii. (1446)

Femeie de la sudul Moldovei

Am 45 de ani, lo-cuiesc singură, 170 cm. Vreau să întâlnesc un bărbat până la vârsta de 50 de ani, cu care aş forma o relaţie frumoasă şi de lungă durată. Mai multe detalii la numărul de telefon lăsat la adresa redacţiei. (1447)

Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni de la un telefon fix la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei. Nu a fost niciodată mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

O replică dată de fostul premier britanic Winston Churchill unui parlamentar socialist ocupă prima poziţie într-un top al celor mai amuzante insulte din istorie.

Winston Churchill a fost acuzat la un mo-ment dat că era beat în public. Acuzaţia a venit din partea parlamen-tarului laburist Bessie Braddock, o politiciană cu simpatii socialiste. Fostul premier britanic, celebru pentru ironiile sale, a reacţionat ime-diat, răspunzând în felul următor: „Draga mea, eşti urâtă. Mâine, eu voi fi treaz, însă tu vei fi tot urâtă”.

Replica dată de fostul premier britanic ocupă prima poziţie într-un top al celor mai amuzante insulte din istorie, informează Daily Mail, citat de me-diafax.ro. În primele 10 poziţii ale topului se regăsesc şi alte nume

celebre, precum Ba-rack Obama, Groucho Marx, Noel Gallagher şi Elizabeth Taylor.

Pe locul al doilea se află o replică rostită de Barack Obama, după ce Sarah Palin a încer-cat să facă o glumă spunând că singura di-ferenţă dintre un pitbull şi o mamă al cărei fiu joacă fotbal european este rujul de buze. În replică, preşedintele american a spus: „Poţi să pui ruj de buze pe un porc. Dar el rămâne un porc”.

Locul al treilea este ocupat de o replică rostită de pianistul Li-berace, ca răspuns la o cronică negativă făcută de un critic muzical: „Vă mulţumesc pentru

Credincioşii catolici din Franţa au aflat, săptămâna aceasta, că un vers din cea mai po-pulară rugăciune, „Tatăl Nostru”, va fi schimbat începând cu 22 noiembrie.

Potrivit site-ului leprogres.fr, citat de libertatea.ro, este vorba despre versul „Şi nu ne supune pe noi ispitei” care, după o decizie de ultimă oră a Vatica-nului, va fi înlocuit cu „Şi nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită”.

Vaticanul şi-a dat acordul în această vară pentru publicarea noii versiuni a traducerii complete în limba fran-

Decizie istorică de la Vatican!

Winston Churchill se află pe primul loccronica dumneavoastră foarte amuzantă. După ce am citit-o, am râs tot drumul către bancă”.

Locul al patrulea: Noel Gallagher, vorbind despre Robbie Williams: „Te referi la acel dansa-tor gras din Take That?”.

Locul al cincilea: Winston Churchill, după ce a fost deranjat în timp ce era la toaletă de către lordul purtător al sigiliului regal: „Spune-i că nu pot să mă ocup de două rahaturi în acelaşi timp”.

Locul al şaselea: Frank Sinatra, vorbind despre Robert Redford: „Ei bine, cel puţin şi-a găsit iubirea adevăra-tă – ce păcat că nu se poate căsători cu el însuşi!”.

Locul al şaptelea: Elizabeth Taylor, despre bărbaţii alături de care a jucat în filme: „Unii din-tre cei mai buni actori alături de care am jucat au fost câini şi cai”.

Locul al optulea: Groucho Marx: „Moşte-

neşte frumuseţea de la tatăl ei. El este chirurg plastician”.

Locul al nouălea: Bette Midler, despre prinţesa Anne, care nu este o femeie foarte frumoasă: „Iubeşte na-tura, în ciuda a tot ceea ce natura i-a făcut”.

Locul al zecelea: Liam Gallagher, vor-bind despre Victoria Beckham: „Ea nu poate nici măcar să mestece gumă şi să meargă în linie dreaptă în acelaşi timp, darămite să scrie o carte”.

Topul celor mai amuzante insulte din istorie a fost realizat pe baza unui sondaj la care au participat peste 2.000 de cetăţeni britanici. Sondajul a fost realizat pentru a marca lansarea pe Blu-ray a filmului „Behind The Candelabra”, o pelicu-lă inspirată din viaţa şi cariera pianistului Liberace.

Antonia Kozakova, o femeie din Slovacia, în vârstă de 39 de ani, deţine recordul mondial pentru cea mai mare colecţie de şerveţele.

De mai bine de 16 ani, aceasta a colecţionat din ţări din întreaga lume 62.757 de bucăţi de şerveţele, modele unice.

Cel mai mic şervetel are doar 4 centimetri, iar cel mai mare măsoară 1,2 metri. De asemenea, cea mai valo-roasă piesă datează din 1940, iar întrea-ga colecţie valorează nu mai puţin de 480.000 de dolari.

„Colecţia mea este unică. Nu există dubluri”, se laudă Antonia, care a decla-rat că nu se va opri până nu va ajunge la 100.000 de bucăţi.

Un vers din rugăciunea „Tatăl nostru” va fi modificat

Record mondial! Are cea mai mare colecţie de şerveţele

ceză a Bibliei liturgice, ultima versiune datând din anul 1993.

Această modificare va fi aplicată în Franţa începând cu 22 noiem-brie.

15Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

magaz in

apropo

horoSCoP SĂPtĂMânaL Lacrimile săracilor nici soarele nu le usucă (2)

CU lidia bobână

La noiacasă

Se interesa de slugile stăpânului și iată că nu s-a împlinit nici anul și a ajuns să îngrijească de casa unui turc chiar din cartierul unde locuia. Nu primea bani mulţi, dar condițiile de viață erau altele.

În casa asta a slujit trei ani și poate că ar fi rămas și mai departe la ei, dar iată că stăpâna, din senin, porni s-o bănuiască că ar fi în dra-goste cu soțul ei, lucru neadevărat, de altfel. Dar unde este bănuială, nu mai este viață, așa că Dorina s-a dus în altă parte. Îngrijea în familia nouă de doi copii și o soție bolnavă.

Dorina ajunge amanta patronului

Turcul venea serile obosit de la birou și nu era în stare nici să comunice cu cei de-ai casei. Dorina gătea ce deprinsese din bucatele turcești, dar mai mult ce învățase de la maică-sa de acasă. Intrase în familia ceea o străină și ajunsese până la urmă un membru al ei, atât de mult țineau toți la ea. Pentru că era harnică, înțelegătoare și cumin-te. Între timp, moare nevasta turcului. Cum s-a întâmplat n-a mai aflat mama Dorinei, dar fiica ei ajunsese țiitoarea „busurmanului”, cum îi zicea bătrâna.

I-a născut și o fetiță, pe care Mehmet i-a adus-o în Moldova când împlinise copila cinci ani. Avea de gând bărbatul să se însoare cu o tânără colegă de serviciu și aceea i-a pus condiția să se dezbare de copii. Pe cei legitimi, de la prima nevastă, i-a dus la părinții ei. A pro-mis să-i ajute cu bani. Pe Akasma a adus-o în Moldova. I-a lăsat bătrânei două mii de dolari și din ziua aceea nici fata și nici bătrâna nu l-au mai văzut pe Mehmet.

Rămasă orfană, Akasma e crescută de bunică-sa

Cât au ținut banii, au mai trăit cum au

Safta moare în braţele nepoatei

Vă spuneam că tatăl Akasmei din momentul plecării din țară n-a mai căutat-o niciodată. În câteva rânduri a mai trimis ceva bani și o scrisoare cu fel de fel de explicații și păreri de rău. A lăsat o adresă, în caz de mare nevoie, cum să-l găsească, dar se descurcau singure fetița și bunica ei. Atât că anii treceau, iar bătrâna devenise mai neputin-cioasă. Cu câteva luni înainte să moară, nu s-a mai ridicat din pat. A căutat de ea nepoata și medicul din sat, căci rude apropiate nu aveau în localitate, iar cele care mai rămăseseră se înstrăinaseră demult de Safta.

A murit bătrâna într-o primăvară devre-me. Și-a găsit odihna în cimitirul satului alături de bărbatul ei. Akasma împlinise 17 ani și era pe cale să termine școala. Vă spuneam c-o strigau Asia, iar dacă se supărau îi spuneau turcoaica. Era la vârsta ceea o fată drăguță de tot, isteață și descurcăreață. După moartea bunicii ei, avea grijă de gospodărie ca un bărbat. Trăia din indemnizația de la stat și cu ce mai creștea în grădină. Se descurca mai binișor pe timp de vară, mai greu îi venea iernile, care, de la un timp, îi păreau tot mai geroase.

Fraţii Akasmei o găsesc şi o cheamă la ei în Turcia

Într-o zi, răsfoind prin documentele buni-cii, iată că dă de adresa tatei și fata ia și-i scrie un răvaș în Turcia, în care-i povestește despre ea, că a rămas singură, că trăiește greu și că, dacă ar putea el s-o aju-te cu ceva până iese ea din nevoi, i-ar mulțumi până la moarte. A trimis Akasma scrisoarea și s-a pus pe așteptat. Dacă au trecut două luni și n-a primit nimic, fata s-a lă-

sat păgubașă. Era timpul să se gândească că intră în altă iarnă fără lemne și cărbuni. Căci de ale gurii a mai făcut niște rezerve, în rest poate n-o s-o lase lumea să se prăpădească.

Avea de gând să facă o facultate și să vină în satul ei învățătoare. Dacă va avea un salariu, nu mai moare ea de sărăcie. Colectivul pedagogic o susținea și chiar direc-toarea i-a promis că-i ține un loc. Ceea ce-și punea în gând Akasma erau lucruri ușor de atins. În toamnă, era deja studentă. Se muta-se la cămin, avea bursă, iar după lecții lucra la cantina Universității. Acolo au și găsit-o frații ei veniți tocmai din Tur-cia să-și cunoască mai bine sora și s-o ducă la ei acasă.

„Voi veni neapărat, doar să mă pun pe picioare”

Între timp, murise Mehmet și copiii ajun-seseră moștenitorii lui. În testament a fost po-menită și Akasma cu o sumă nu prea însemna-tă de bani – doar zece mii de dolari îi revenise-ră de la tatăl ei. Pentru fată suma era imensă, generoasă, neașteptată. A și depus banii pe un cont în bancă să-i poată ridica oricând va avea nevoie. A refuzat în anul acela să plece cu frații ei în Turcia. Voi veni nea-părat, le-a spus ea, doar să mă pun pe picioare și să fiu stăpână pe soarta mea.

Au trecut anii… Akasma e profesoară de limbi străine în satul ei, e măritată și crește doi copii. Bărbatul ei, șofer de meserie, lucrează în Rusia la construcții. De foame nu suferă fami-lia Akasmei, dar nici în mare belșug nu trăieşte, așa cât să le ajungă de la o lună la alta. În Tur-cia n-a mai ajuns pentru că se cereau bani de drum, cheltuieli supli-mentare pe care nu era în stare să le acopere.

mai trăit bătrâna și nepoata, dar când s-au sfârșit din nou a prins sărăcia putere în casa lor. Akasma, tranda-firul alb al Dorinei și turcului, creștea ca oricare alt copil la vârsta ei, atât că era smeadă la față și avea doar ochii albaștri ai maică-si. Îi spuneau în sat Asia, era un nume pe înțelesul tuturor. Când a dat-o bătrâna la școală, fata se des-curca destul de bine în limba mamei. Era un copil isteț și destul de drăguț pentru vârsta ei. Un ajutor de neîn-locuit pentru bunica ce se tot împuțina la trup și la puteri.

Când împlinise doisprezece ani, Akas-ma își pusese deja pe spate toată gospodăria lor, e adevărat că nu aveau prea multă ave-re și nici vite la casă, dar de lucru oricând se găsea câte ceva. Fata și cumpărături făcea, grădina o lucra cu încetul, la școală era silitoare încât mereu era dată drept exem-plu. Un lucru de nimic le lipsea – banii care le-ar fi asigurat un trai decent. Umbla Akasma în hainele purtate de alții, se încălța tot așa din ce-i revenea de la vecini. Uneori avea grijă școala să intre fata la 1 septembrie în clasă cu ceva nou – cadouri venite de la sponsori și fundații de caritate. Era pentru ea atunci o adevărată sărbătoare!

poveȘti adevĂrateberbecÎn această săptămână sunteţi preocupat de starea dvs de sănătate. pentru a-i asigura or-ganismului o funcţionare optimă, puteţi începe prin a nu forţa lucrurile la serviciu. Fiţi cu ochii-n patru la un nativ din zodia scorpion. Este vorba de cineva care vrea să fie în compania ta şi care va pune câteva întrebări la întâmplare, fără să-şi demaşte adevăratele intenţii.

taurV-aţi gândit să vă căutaţi un loc nou de muncă, dar nu v-aţi gândit încă la detalii. de ce nu vă faceţi o listă chiar săptămâna aceasta? Astfel, veţi şti mai bine ce trebuie să căutaţi. cu toate acestea, nu prea este momentul să aplicaţi la un loc nou de munca. Va trebui să aşteptaţi cel puţin câteva luni.

GeMeniAi deja tendinţa să asculţi ce spun ceilalţi, dar se pare ca nu ai capacitatea să auzi sau să înregistrezi ceva. şi nici nu prea-ţi place să primeşti sfaturi! Asta se poate datora şi faptului că te laşi pe tânjală încă o dată când vine vorba de viaţa ta amoroasă.

racViaţa dvs este destul de armonioasă pentru moment. Există tensiuni şi extaz în jur, dar nu fac decât să vă completeze viaţa. Astfel, sun-teţi mai satisfăcut şi veţi vedea lumea din jur într-un mod pozitiv. Vă place să fiţi în preajma prietenilor, a familiei sau a celor la care ţineţi.

LeuÎn această săptămâna stelele te influenţează pozitiv. Îţi place să fii în compania altor persoa-ne şi să socializezi. datorită acestei influenţe, ai legături puternice cu partenerul/partenera. simţi nevoia să sprijini şi să ai grijă de cineva.

FecioarăViaţa ta amoroasă are nevoie de un nou impuls. poţi să te implici şi tu în asta. un pic de dulcegărie, un pic de romantism şi câteva cuvinte mieroase vor face minuni într-o relaţie care abia se mai ţine pe picioare. nu trebuie să intri în rutină.

baLanţăAveţi grijă în trafic săptămâna aceasta. nu schimbaţi rutele obişnuite şi nu faceţi modifi-cări în stilul de viaţă obişnuit. simţiţi că aţi făcut o treabă de minune la locul de muncă, însă nu prea observă nimeni acest lucru. nu vă lăsaţi influenţat de acest lucru, fiindcă cei din jur vă vor tachina. doar nu vă doriţi acest lucru, nu?

ScorPiondacă există subiecte importante de discu-tat sau negocieri, vă sfătuim să aşteptaţi o perioadă. conform stelelor, vă va fi greu să duceţi acele negocieri în punctul în care doriţi. Indiferent de cât sunteţi de elocvent, va veţi lupta cu morile de vânt.

SăGetătorde ce nu faceţi ceva diferit sâmbăta viitoare, faţă de ce faceţi în mod normal? suiţi-vă pe bicicletă sau în maşină şi mergeţi la o plimbare lungă cu partenera, dacă o aveţi, sau cu un prieten foarte bun. toată lumea va fi satisfăcută.

caPricornpe plan profesional totul merge ca pe roate. prin urmare, săptămâna acesta ai destul timp liber să petreci clipe minunate în compania prietenilor şi a familiei. Ieşi din casă, asta te va împiedica să te agiţi şi să lucrezi în momente în care nu te vei putea concentra.

VărSătorVei duce ceva la bun sfârşit săptămâna aceas-ta. nu uita să te bucuri din plin de această realizare înainte să te apuci de un nou proiect. Fii mândru/ă şi bucură-te de complimentele pe care le primeşti în cercul de prieteni şi cunoştinţe.

Peştipeştii vor avea o săptămâna excelentă, vor fi bine dispuşi şi îi vor contamina şi pe cei din jur cu entuziasmul lor. E grozav, pentru că un prie-ten bun va avea nevoie de ajutorul lor pentru a înfrunta nişte necazuri.

Akasma, trandafirul alb al Dorinei și turcului Mehmet

Decizie istorică de la Vatican!

16magaz in

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

programe tvJurnal TV

Jurnal TV

Jurnal TV

ProtV

ProtV

ProtV

tVr1

tVr1

tVr1

tVr2

tVr2

tVr2

Pervîi Canal

Pervîi Canal

Pervîi Canal

Moldova 1

Moldova 1

Moldova 1

tV7-ntV

tV7-ntV

tV7-ntV

PrograME tV // Marţi, 22 ocTombrie

PrograME tV // MiErCUri, 23 ocTombrie

PrograME tV // Joi, 24 ocTombrie

06.00 Jurnalul orei 0606.30 Deşteptarea!06.55 Earth TV07.00 Jurnalul orei 0707.05 Deşteptarea!07.55 Earth TV08.00 Jurnalul orei 0808.05 Deşteptarea!08.55 Earth TV09.00 Т/с Доктор Хаус09.45 Documentar Săpând prin Marea

Britanie10.30 Teleshopping10.45 Ora de ras11.45 Pastila de ris11.55 Earth TV12.00 Ediţie specială12.55 Earth TV13.00 Jurnal extern13.30 Т/с Американская семейка13.55 Earth TV14.00 Т/с Говорящая с призраками14.45 Acasă Devreme15.55 Leacuri pentru neamuri15.58 Earth TV16.00 Т/с Сплетница16.45 Teleshopping16.55 Earth TV17.00 Jurnalul orei 1718.55 Meteo18.58 Earth TV19.00 Jurnalul orei 1919.30 Mai pe scurt19.40 Jurnal Sportiv19.50 Т/с Мыслить как преступник20.30 Х/ф Средь бела дня22.25 Leacuri pentru neamuri22.30 Jurnalul serii22.55 Mai pe scurt22.58 Earth TV23.00 Т/с Клан Сопрано23.55 Earth TV00.00 Т/с Части тела00.45 Х/ф Голодный кролик атакует02.30 Х/ф Средь бела дня04.30 Documentar05.00 Ediţie specială

06.00 Jurnalul orei 0606.30 Deşteptarea!06.55 Earth TV07.00 Jurnalul orei 0707.05 Deşteptarea!07.55 Earth TV08.00 Jurnalul orei 0808.05 Deşteptarea!08.55 Earth TV09.00 Т/с Доктор Хаус09.45 Documentar Săpând prin Marea

Britanie10.30 Teleshopping10.45 Paparazzi11.30 Pastila de ris11.55 Earth TV12.00 Ediţie specială12.55 Earth TV13.00 Jurnal extern13.30 Т/с Американская семейка13.55 Earth TV14.00 Т/с Говорящая с призраками14.45 Acasă Devreme15.58 Earth TV16.00 Т/с Сплетница16.45 Teleshopping16.55 Earth TV17.00 Jurnalul orei 1718.55 Meteo18.58 Earth TV19.00 Jurnalul orei 1919.30 Mai pe scurt19.40 Jurnal Sportiv19.50 Т/с Мыслить как преступник20.30 Х/ф Prada и чувства22.30 Jurnalul serii22.55 Mai pe scurt22.58 Earth TV23.00 Т/с Клан Сопрано23.55 Earth TV00.00 Т/с Части тела00.45 Х/ф Как малые дети03.00 Х/ф Prada и чувства05.00 Ediţie specială05.55 Earth TV

06.00 Jurnalul orei 0606.30 Deşteptarea!06.55 Earth TV07.00 Jurnalul orei 0707.05 Deşteptarea!07.55 Earth TV08.00 Jurnalul orei 0808.05 Deşteptarea!08.55 Earth TV09.00 Т/с Доктор Хаус09.45 Documentar Săpând prin Marea

Britanie10.30 Teleshopping10.45 Asfalt de Moldova Revenire

Acasă11.30 Pastila de ris11.55 Earth TV12.00 Ediţie specială12.55 Earth TV13.00 Jurnal extern13.30 Т/с Американская семейка13.55 Earth TV14.00 Т/с Говорящая с призраками14.45 Acasă Devreme15.55 Leacuri pentru neamuri15.58 Earth TV16.00 Т/с Сплетница16.45 Teleshopping16.55 Earth TV17.00 Jurnalul orei 1718.55 Meteo18.58 Earth TV19.00 Jurnalul orei 1919.30 Mai pe scurt19.40 Jurnal Sportiv19.50 Т/с Мыслить как преступник20.30 Cabinetul din Umbră cu Val

Butnaru22.25 Leacuri pentru neamuri22.30 Jurnalul serii22.55 Mai pe scurt22.58 Earth TV23.00 Т/с Клан Сопрано23.55 Earth TV00.00 Т/с Части тела00.45 Х/ф Королева02.30 Cabinetul din Umbră cu Val

Butnaru04.00 Documentar

07.00 Poate nu ştiai07.15 Teleshopping07.30 Tehnologiile viitorului. Docu-

mentar, ep. 1208.00 Invazia crabilor09.00 România frumoasă10.00 Serial: Carabinieri, ep. 3711.10 Teatru12.20 Muzica DP 212.30 Coreea: spirit şi culoare

Documentar, ep. 4713.00 Concertele Festivalului

George Enescu14.00 Teleshopping14.20 5 minute de istorie14.30 Cultura minorităţilor15.00 Memorialul Durerii16.00 Serial: Carabinieri, ep. 3817.00 România frumoasă18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport19.00 Câinii campioni, Franţa-

Germania, 200820.10 Film: Dragoste veşnică21.50 Muzica DP 222.00 Ora de ştiri23.00 Serial: Dr. House sez. VI,

ep. 923.50 Serial: Trei regate, ep. 5800.45 Concertele Festivalului

George Enescu01.35 Câinii campioni, Franţa-

Germania, 200802.30 România frumoasă03.20 Serial: Trei regate, ep. 5804.10 Poate nu ştiai04.20 Memorialul Durerii05.20 Mesager06.00 Ora de ştiri

07.00 Poate nu ştiai07.15 Teleshopping07.30 Tehnologiile viitorului. Docu-

mentar, ep. 1308.00 Câinii campioni, Franţa-

Germania, 200809.00 România frumoasă10.00 Serial: Carabinieri, ep. 3811.10 Film: Dragoste veşnică12.50 Muzica DP 213.00 Concertele Festivalului

George Enescu14.00 Teleshopping14.20 5 minute de istorie14.30 Cultura minorităţilor Identităţi15.00 D’ale lu’ Mitică16.00 Serial: Carabinieri, ep. 3917.00 România frumoasă18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport19.00 Socotra, paradis sub

ameninţare20.10 8 într-o barcă21.30 Drumul succesului22.00 Ora de ştiri23.00 Serial: Dr. House, sez. VI,

ep. 1023.50 Serial: Trei regate, ep. 5900.45 Concertele Festivalului

George Enescu01.40 Socotra, paradis sub

ameninţare02.35 România frumoasă03.25 Serial: Trei regate, ep. 5904.15 Muzica DP 204.25 D’ale lu’ Mitică05.20 Mesager06.00 Ora de ştiri

07.00 Poate nu ştiai07.15 Teleshopping07.30 Privire în viitor08.00 Socotra, paradis sub

ameninţare09.00 România frumoasă10.00 Serial: Carabinieri, ep. 3911.10 8 într-o barcă12.30 Coreea: spirit şi culoare.

Documentar, ep. 4813.00 Concertele Festivalului

George Enescu14.00 Teleshopping14.20 5 minute de istorie14.30 Cultura minorităţilor Maghiara

de pe doi15.00 Ferma16.00 Serial: Carabinieri, ep. 4017.00 România frumoasă18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport19.00 Saint Pierre şi Miquelon,

arhipelagul îndepărtat20.10 Film: Cealaltă jumătate21.45 Poate nu ştiai22.00 Ora de ştiri23.00 Serial: Dr. House, sez. VI,

ep. 1123.50 Zon@ IT00.25 Serial: Trei regate, ep. 6001.20 Concertele Festivalului

George Enescu02.10 Saint Pierre şi Miquelon,

arhipelagul îndepărtat03.05 România frumoasă03.55 Serial: Trei regate, ep. 6004.45 Poate nu ştiai04.55 Zon@ IT05.20 Mesager06.00 Ora de ştiri

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ŞTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei.7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME

DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice.11.30 Baştina. Magazin agricol.12.15 La noi în sat.13.10, 18.00 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment.14.05 Chişinăul de ieri şi de azi. 14.20, 3.10 Serial. SECRETARUL

(Columbia, 2011). 15.05 Documentar. Descoperă

Europa ta.15.35 Documentar. În croazieră cu

aerostatul.16.30 Gagauz ogea.19.00, 4.00 MESAGER.19.40 Povestea.19.55 Moldova în direct.21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Dialog social.22.40 Festivalul Ethno Jazz.

Formaţia Trigon.0.05 Documentar. Rebelii fotbalului.1.00 World stories - lumea în

reportaje.4.30 Dumitru Matcovschi. Amarele

confesiuni.5.30 Vector European.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI.

6.15, 1.00 Gagauz ogea.6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME

DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Natura în obiectiv.11.00 Moldova în direct.12.00 Cultura azi.12.45 Tezaur.13.10, 18.00 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment.14.05, 3.10 Serial. SECRETARUL

(Columbia, 2011). 14.50 Fii t`năr!15.35 Documentar. Euromaxx.16.00 Magazinul copiilor.16.30 Rusñêèé ìèð.19.00, 4.00 MESAGER.19.40 Povestea.19.55, 4.30 Moldova în direct.21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Avangaraj.23.20 Documentar. Drumeţii.0.00 Fotbal non stop.0.35 Magazinele FIFA.5.30 Accente economice.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI.

6.15, 1.00 Rusñêèé ìèð.6.45 Medalion muzical.7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME

DISPĂRUTĂ (Canada). 10.25 Vector European.10.55 Moldova în direct.11.55 O seară în familie.13.10, 18.00 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment.14.05 Documentar. Drumeţii.14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL

(Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs.16.00 Părinţi şi copii.16.30 Ñâiòàíîê.19.00, 4.00 MESAGER.19.40 Povestea.19.55, 4.30 Moldova în direct.20.50 Super-loto 5 din 35.21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Reporterul de gardă.22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona

Spătaru.23.10 Europa în concert. Trupa

Morcheeba (Marea Britanie).0.10 Documentar. Domnitza Lanitou

Kavounidou.5.30 Art-club (rus).

07.00 Ştirile10.05 Teleshopping10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit11.00 Film: Vinul iubirii13.00 Ştirile13.45 Teleshopping14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit,

ep. 460015.00 Film: Drumul spre victorie17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin17.30 La Maruţă19.00 Ştirile20.45 Masterchef - Proba

celebrităţii, prima ediţie22.30 Ştirile23.00 Promotor23.30 Serial: The Walking Dead:

Invazia zombi, ep. 800.30 Ştirile cu Anişoara Loghin01.00 O seară perfectă02.00 Fabricat în Moldova03.45 Serial: The Walking Dead:

Invazia zombi04.30 Ştirile05.00 La Maruţă06.15 Ştirile

07.00 Ştirile10.05 Teleshopping10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit11.00 Film: Drumul spre victorie13.00 Ştirile13.45 Teleshopping14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit,

ep. 460115.00 Film: Sfarsitul lumii17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin17.30 La Maruţă19.00 Ştirile20.45 Serviciul Român de Comedie,

ep. 421.45 Tanti Florica, ep. 422.30 Ştirile23.05 Serial: The Walking Dead:

Invazia zombi, ep. 9, sez. 200.00 Ştirile cu Anişoara Loghin00.30 O seară perfectă01.30 Fabricat în Moldova03.30 Serial: The Walking Dead:

Invazia zombi04.30 Ştirile05.00 La Maruţă06.15 Ştirile

07.00 Ştirile

10.05 Teleshopping

10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit

11.00 Film: Sfărşitul lumii

13.00 Ştirile

13.45 Teleshopping

14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit,

ep. 4602

15.00 Film: Prieteni din dragoste

17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin

17.30 La Maruţă

19.00 Ştirile

20.45 Las Fierbinţi, ep. 6, 7

22.30 Ştirile

23.00 Serviciul Român de Comedie

00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin

00.30 O seară perfectă

01.30 Fabricat în Moldova

03.30 Tanti Florica

04.30 Ştirile

05.00 La Maruţă

06.15 Ştirile

05.00 Доброе утро07.00 Prima Ora09.00 Primele stiri (rom)09.15 Teleshopping09.40 Жить здорово!10.55 Модный приговор12.00 Primele stiri (rom)12.10 Новости12.25 Контрольная закупка12.50 Время обедать!13.20 Доброго здоровьица!14.00 Другие новости14.30 Т/с Домработница15.00 Primele stiri (rom)15.10 Новости15.30 Самый лучший муж16.20 В наше время17.10 Наедине со всеми18.00 Primele stiri (rus)18.10 Новости18.55 Давай поженимся!19.55 Пусть говорят21.00 Primele stiri (rom)21.40 Время22.15 Т/с Станица00.15 Primele stiri (rus)00.30 Соломон Волков. Диалоги с

Евгением Евтушенко01.30 Х/ф На завтрашней улице03.05 Prima Ora

05.00 Доброе утро07.00 Prima Ora09.00 Primele stiri (rom)09.15 Teleshopping09.40 Жить здорово!10.55 Модный приговор12.00 Primele stiri (rom)12.10 Новости12.25 Контрольная закупка12.50 Время обедать!13.20 Доброго здоровьица!14.00 Другие новости14.30 Т/с Домработница15.00 Primele stiri (rom)15.10 Новости15.30 Самый лучший муж16.20 В наше время17.10 Наедине со всеми18.00 Primele stiri (rus)18.10 Новости18.55 Давай поженимся!19.55 Пусть говорят21.00 Primele stiri (rom)21.40 Время22.15 Т/с Станица00.15 Primele stiri (rus)00.30 Соломон Волков. Диалоги с

Евгением Евтушенко01.25 Х/ф Корпорация Святые

моторы03.15 Prima Ora

05.00 Доброе утро07.00 Prima Ora09.00 Primele stiri (rom)09.15 Teleshopping09.40 Жить здорово!10.55 Модный приговор12.00 Primele stiri (rom)12.10 Новости12.25 Контрольная закупка12.50 Время обедать!13.20 Доброго здоровьица!14.00 Другие новости14.30 Т/с Домработница15.00 Primele stiri (rom)15.10 Новости15.30 Самый лучший муж16.20 В наше время17.10 Наедине со всеми18.00 Primele stiri (rus)18.10 Новости18.55 Давай поженимся!19.55 Пусть говорят21.00 Primele stiri (rom)21.40 Время22.15 Т/с Станица00.15 Primele stiri (rus)00.30 Соломон Волков. Диалоги с

Евгением Евтушенко01.25 Х/ф Желтый карлик03.10 Prima Ora

05.00 Politica06.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие06.30 Сotidian (rom)07.00 НТВ утром08.30 Сегодня в Молдове09.00 Сегодня09.20 Квартирный вопрос10.10 До суда11.05 Суд присяжных12.00 Сегодня12.30 Суд присяжных.

Окончательный вердикт13.35 Дело врачей14.30 Чудо техники15.00 Сегодня15.25 Прокурорская проверка16.25 Говорим и показываем17.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие17.30 Сotidian (rom)18.00 Сегодня18.30 Т/с Дельта20.30 Сегодня в Молдове21.00 Politica22.30 Сotidian (rom)23.00 Сегодня.23.25 Т/с Глухарь. Возвращение01.05 Сotidian (rom)01.35 Прокурорская проверка02.30 Суд присяжных03.20 Суд присяжных.

Окончательный вердикт04.10 Обзор. Чрезвычайное

происшествие04.30 Сotidian (rom)

05.00 Politica06.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие06.30 Сotidian (rom)07.00 НТВ утром08.30 Сегодня в Молдове09.00 Сегодня09.20 Очная ставка10.10 До суда11.05 Суд присяжных12.00 Сегодня12.25 Суд присяжных.

Окончательный вердикт13.35 Дело врачей14.30 Главная дорога15.00 Сегодня15.25 Прокурорская проверка16.25 Говорим и показываем17.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие17.30 Сotidian (rom)18.00 Сегодня18.30 Т/с Пасечник20.30 Сегодня в Молдове21.00 Politica22.30 Сotidian (rom)23.00 Сегодня. Итоги23.25 Т/с Глухарь. Возвращение01.15 Сotidian (rom)01.45 Прокурорская проверка02.40 Суд присяжных03.30 Суд присяжных.

Окончательный вердикт04.20 Обзор. Чрезвычайное

происшествие04.30 Сotidian (rom)

05.00 Politica06.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие06.30 Сotidian (rom)07.00 НТВ утром08.30 Сегодня в Молдове09.00 Сегодня09.20 Дачный ответ10.10 До суда11.05 Суд присяжных12.00 Сегодня12.25 Суд присяжных.

Окончательный вердикт13.30 Дело врачей14.20 Спасатели14.50 Обзор. Чрезвычайное

происшествие15.00 Сегодня15.25 Прокурорская проверка16.25 Говорим и показываем17.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие17.30 Сotidian (rom)18.00 Сегодня18.30 Т/с Пасечник20.30 Сегодня в Молдове21.00 Politica22.30 Сotidian (rom)23.00 Сегодня. Итоги23.25 Т/с Карпов01.05 Сotidian (rom)01.35 Прокурорская проверка02.30 Суд присяжных03.20 Суд присяжных.

Окончательный вердикт04.10 Обзор. Чрезвычайное

происшествие04.30 Сotidian (rom)

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo

09.00 Preţuieşte viaţa!12.00 Călător pe viaţă12.30 Tribuna partidelor parla-

mentare13.00 EURO polis14.00 Telejurnal Sport Meteo14.55 Clubul celor care muncesc în

România15.00 Teleshopping15.30 Maghiara de pe unu16.50 Beneficiar România17.25 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 2118.05 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 2218.45 Clubul celor care muncesc în

România18.50 Interes general19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.55 Clubul celor care muncesc în

România21.00 Studio UCL21.40 Fotbal. Liga Campionilor

2013-201423.50 Studio UCL00.30 Rezumatele UCL02.00 Interes general03.10 Sport03.25 Telejurnal Meteo04.15 Serial: Legendele palatului:

Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 23

04.50 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 24

05.30 Teleshopping

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo

09.00 De la A la infinit12.00 Călător pe viaţă12.30 Vreau să fiu sănătos!13.00 Opre Roma - Ora romilor14.00 Telejurnal Sport Meteo14.55 Clubul celor care muncesc în

România15.00 Teleshopping15.30 Convieţuiri16.50 Europa mea17.25 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 2318.05 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 2418.45 Clubul celor care muncesc în

România18.50 La vârf19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.55 Clubul celor care muncesc în

România21.00 Film: Calamity Jane şi Sam

Bass22.30 Biziday23.20 Oameni care au schimbat

Lumea23.30 Film: Kobi şi Leila01.15 Garantat 100%02.05 La vârf02.55 Parteneri de week-end03.20 Oameni care au schimbat Lumea03.25 Telejurnal Meteo04.15 Serial: Legendele palatului: Luna

îmbrăţişează Soarele, ep. 2504.50 Serial: Legendele palatului:

Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 26

05.30 Teleshopping

06.00 Telejurnal matinal Meteo09.10 Film: Părinţi teribili10.50 Pe scurt despre orice11.00 Tezaur folcloric12.00 Călător pe viaţă12.30 Tribuna partidelor parla-

mentare13.00 De joi până joi14.00 Telejurnal Sport Meteo14.55 Clubul celor care muncesc în

România15.00 Teleshopping15.30 Akzente16.50 Lozul cel mare17.45 Dispăruţi fără urmă18.15 Maşini, teste şi verdicte18.45 Clubul celor care muncesc în

România18.50 Ora de business19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.55 Clubul celor care muncesc în

România21.00 O dată-n viaţă. Partea I22.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a23.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a00.00 Legenda vişinie00.35 Dosar România01.30 Europa mea01.55 Ora de business02.45 In grădina Danei03.10 Sport03.25 Telejurnal Meteo04.15 Serial: Legendele palatului:

Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 27

04.50 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 28

05.30 Teleshopping

17Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

magaz in

apropo

programe tvJurnal TV

Jurnal TV

Jurnal TV

ProtV

ProtV

ProtV

tVr1

tVr1

tVr1

tVr2

tVr2

tVr2

Pervîi Canal

Pervîi Canal

Pervîi Canal

Moldova 1

Moldova 1

Moldova 1

tV7-ntV

tV7-ntV

tV7-ntV

PrograME tV // VinEri, 25 ocTombrie

PrograME tV // SâMbĂtĂ, 26 ocTombrie

PrograME tV // DUMiniCĂ, 27 ocTombrie

06.00 Jurnalul orei 0606.30 Deşteptarea!06.55 Earth TV07.00 Jurnalul orei 0707.05 Deşteptarea!07.55 Earth TV08.00 Jurnalul orei 0808.05 Deşteptarea!08.55 Earth TV09.00 Т/с Доктор Хаус09.45 Documentar Ce a fost înainte de

Big Bang?10.30 Teleshopping10.45 Patrula Jurnal TV11.45 Pastila de ris11.55 Earth TV12.00 Ediţie specială12.55 Earth TV13.00 Jurnal extern13.30 Т/с Американская семейка13.55 Earth TV14.00 Т/с Говорящая с призраками14.45 Acasă Devreme15.58 Earth TV16.00 Т/с Сплетница16.45 Teleshopping16.55 Earth TV17.00 Jurnalul orei 1717.15 Прямой Разговор18.55 Meteo18.58 Earth TV19.00 Jurnalul orei 1919.40 Jurnal Sportiv19.50 Т/с Менталист20.30 Х/ф Начало22.55 Earth TV23.00 Х/ф Нечто01.00 Прямой Разговор02.30 Х/ф Маска Зорро05.00 Ediţie specială05.55 Earth TV

06.00 Jurnalul orei 0606.30 Desene animate Cartea

Junglei 207.55 Earth TV08.00 Deşteptarea de week-end08.55 Earth TV09.00 Deşteptarea de week-end09.55 Earth TV10.00 Teleshopping10.15 Desene animate Kung Fu

Panda11.50 Mai pe scurt11.55 Earth TV12.00 Х/ф Волшебная страна13.55 Earth TV14.00 Top Gear14.55 Earth TV15.00 Т/с Чак15.45 Teleshopping15.55 Earth TV16.00 Х/ф Улыбка Моны Лизы17.55 Earth TV18.00 Patrula Jurnal TV18.55 Earth TV19.00 Jurnalul orei 1919.30 Х/ф Охотник за головами21.30 Păpuşefii21.45 Х/ф Эволюция Борна00.00 Х/ф Патология01.30 Х/ф Охотник за головами03.30 Х/ф Эволюция Борна05.55 Earth TV

06.00 Jurnalul orei 0606.30 Desene animate Peter Pan:

Întoarcerea în ţara de Nicăieri07.55 Earth TV08.00 Deşteptarea de week-end08.55 Earth TV09.00 Deşteptarea de week-end09.55 Earth TV10.00 Teleshopping10.15 Asfalt de Moldova - Reve-

nirea acasă10.55 Earth TV11.00 Documentar Minunile siste-

mului solar11.55 Earth TV12.00 Х/ф Последняя фантазия13.55 Earth TV14.00 Top Gear14.55 Earth TV15.00 Т/с Чак15.45 Teleshopping15.55 Earth TV16.00 Concert Scorpions & Berliner

Philharmoniker Moment Of Glory Live (2008)

17.55 Earth TV18.00 Paparazzi18.55 Earth TV19.00 Jurnalul orei 1919.30 Х/ф Бобер21.15 Ora de ras22.15 Х/ф Джанго освобожденный01.00 Top Gear01.00 Х/ф Наркоз02.30 Х/ф Бобер04.15 Х/ф Последняя фантазия05.55 Earth TV

07.00 Poate nu ştiai07.15 Teleshopping07.30 Privire în viitor08.00 Saint Pierre şi Miquelon,

arhipelagul îndepărtat09.00 România frumoasă10.00 Serial: Carabinieri, ep. 4011.10 Film: Cealaltă jumătate12.45 Poate nu ştiai13.00 Concertele Enescu14.00 Teleshopping14.20 5 minute de istorie14.30 Cultura minorităţilor Maghiara

de pe doi15.00 Rezistenţa prin cultură16.00 Serial: Carabinieri, ep. 4117.00 România frumoasă18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport19.00 India, clinica pentru tigri20.10 Intâlnire cu Herta M? ller22.00 Ora de ştiri23.00 Serial: Dr. House, sez. VI,

ep. 1223.50 Motomagia00.25 Serial: Trei regate, ep. 6101.20 Concertele Enescu02.10 India, clinica pentru tigri03.05 România frumoasă03.55 Serial: Trei regate, ep. 6104.45 Poate nu ştiai04.55 Motomagia05.20 Mesager06.00 Ora de ştiri

06.00 Exclusiv în România06.45 Zestrea românilor07.20 Dosar România08.20 Film: Armăsarul sălbatic10.00 Beneficiar România10.35 37°C Partea I11.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă11.30 37°C Partea a II-a12.10 Talk - show13.00 Ora regelui14.00 Telejurnal Sport Meteo14.30 Parteneri de week-end15.00 De la A la infinit18.00 Exclusiv în România18.50 Teleenciclopedia19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.00 Fotbal Liga 2 la TVR23.10 Film: Autostrada 6001.10 Profesioniştii...02.05 37°C Partea I02.50 ANDOnevralgicul de sâmbătă02.55 37°C Partea a II-a03.30 Telejurnal Meteo03.20 Viaţa satului. Partea I04.35 Viaţa satului. Partea a II-a05.30 Teleshopping

07.00 Poate nu ştiai07.15 Teleshopping07.30 Cap compas08.00 Popasuri folclorice09.00 Ferma10.10 În curtea bunicilor12.00 Serial: Pistruiatul, ep. 312.45 Poate nu ştiai13.00 Pescar hoinar13.30 Natură şi sănătate14.10 Film: Mere roşii - România,

197615.45 Poate nu ştiai16.00 Rezistenţa prin cultură17.00 D’ale lu’ Mitică18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport18.30 Sport Plus. Magazin sportiv19.00 Academicienii20.10 Film: Secvenţe - România,

198222.00 Serial: Lumini şi umbre, ep. 423.10 8 într-o barcă00.35 Handbal feminin. Preliminari-

ile C. E.: Norvegia - România02.10 Film: Cum de s-a înecat

Mona?03.40 Pescar hoinar04.10 Muzica DP 204.20 Rezistenţa prin cultură05.20 Mesager06.00 Pescarii din Mauritania

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ŞTIRI.

6.15, 1.00 Ñâiòàíîê.6.45 Medalion muzical.7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ

(Canada). 10.30 Un sfert de vorbă cu Ilona

Spătaru.10.50 Legendele muzicii.11.00, 4.30 Moldova în direct.12.00 Destine de colecţie.12.30 Poftiţi la masă.13.10, 18.00 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment.14.10, 3.10 Serial. SECRETARUL

(Columbia, 2011). 14.55 Documentar. Drumeţii.15.25 Ring Star. Concurs muzical.16.30 Stil nou.17.15 Festivalul Doinei. Transmisi-

une în direct.20.00 MESAGER.20.40 Profil de savant. Alexandru

Teleuţă, directorul Grădinii Botanice.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Fii tânăr!23.05 Serial. SIMULATORII (Ar-

gentina). 0.05 Documentar. 0.30 Natura în obiectiv.5.35 Reporterul de gardă.

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI.6.15 Paul Goma revene acasă.6.50 Documentar. Parcul Yuan-

mingyuan.8.25 Documentar. Drumeţii.9.00 Desene animate. Andersen

povestitorul.10.00 Ştiinţă şi inovare.10.30 Părinţi şi copii.11.00 Casa mea.11.30 Stil nou.12.05 Documentar. Fenomenul ano-

timpurilor. Antonio Vivaldi.13.00 Ştiri pozitive.13.25 Patru surori. Spectacol al

Teatrului Vasile Alecsandri din Bălţi.

15.05 Documentar. Domnitza Lanitou Kavounidou.

16.00 Documentar. Euroboxx.16.30, 3.25 Portrete în timp. Aureliu

Busuioc.17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).17.15 Art-club (rus).17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs.19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.19.50 O seară în familie.21.25 Dor. Stela Mitriuc, interpretă

de muzică uşoară.22.20 Film. CRIMINI (Italia).0.10 Fii t`năr!1.00 Avangaraj.2.00 R.Leoncavallo Paiaţe. Operă

în 3 acte.4.30 Prietenii muzicii. Aurelian

Dănilă.5.30 Moldovenii de pretutindeni.

6.05, 21.00, 0.10 - ŞTIRI.6.15 Documentar. Fenomenul anot-

impurilor. Antonio Vivaldi.7.15 Cuvintele Credinţei.8.00 Portrete în timp.8.30 Legendele muzicii.8.40 Dialog social.9.00 Domnului să ne rugăm!

Liturghie la sărbătoarea Cuvioasa Parascheva. Trans-misiune în direct.

10.00 Ring Star. Concurs muzical.11.05 Poftiţi la masă.11.35 La datorie.12.00 Documentar. Descoperă

Europa ta.12.30 Natura în obiectiv.13.00 Documentar. Sarea incaşilor.14.00 Baştina. Magazin agricol.14.45 Tezaur.15.00 Prin muzică în Europa. Spec-

tacol muzical.16.30 World stories - lumea în

reportaje.17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).17.15 Cultura azi.18.00 Evantai folcloric.18.40 Loteria Milioane pentru

Moldova.19.00 MESAGER.19.35 Povestea.19.50 Festivalul Internaţional de

cântec şi poezie Dumitru Matcovschi.

21.20 Săptămâna sportivă.22.20 Film. MĂREŢUL HAR(Marea Britanie).0.20 Serial. SIMULATORII.1.00 Erudit-cafe. Concurs.1.55 Patru surori. Spectacol.3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Ştirile

10.05 Teleshopping

10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit

11.00 Film: Prieteni din dragoste

13.00 Ştirile

13.45 Teleshopping

14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit,

ep. 4603

15.00 Film: Halloween-ul căţeilor

17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin

17.30 La Maruţă

19.00 Ştirile

20.45 Dansez pentru tine

01.00 Ştirile cu Anişoara Loghin

01.30 O seară perfectă

02.30 Fabricat în Moldova

03.30 În Profunzime

05.00 La Maruţă

06.15 Ştirile

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI.6.15 Paul Goma revene acasă.6.50 Documentar. Parcul Yuan-

mingyuan.8.25 Documentar. Drumeţii.9.00 Desene animate. Andersen

povestitorul.10.00 Ştiinţă şi inovare.10.30 Părinţi şi copii.11.00 Casa mea.11.30 Stil nou.12.05 Documentar. Fenomenul ano-

timpurilor. Antonio Vivaldi.13.00 Ştiri pozitive.13.25 Patru surori. Spectacol al

Teatrului Vasile Alecsandri din Bălţi.

15.05 Documentar. Domnitza Lanitou Kavounidou.

16.00 Documentar. Euroboxx.16.30, 3.25 Portrete în timp. Aureliu

Busuioc.17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).17.15 Art-club (rus).17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs.19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.19.50 O seară în familie.21.25 Dor. Stela Mitriuc, interpretă

de muzică uşoară.22.20 Film. CRIMINI (Italia).0.10 Fii t`năr!1.00 Avangaraj.2.00 R.Leoncavallo Paiaţe. Operă

în 3 acte.4.30 Prietenii muzicii. Aurelian

Dănilă.5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Ştirile

10.00 Teleshopping

10.15 După 20 de ani

11.00 Film: Toate pânzele sus II:

Misterele mărilor

13.00 Ştirile

13.05 Teleshopping

13.20 Apropo Tv

14.00 Serial: Merlin, ep. 7, an 4

15.00 Vocea României

18.00 România, te iubesc!

19.00 Ştirile

20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

20.45 Film: RED - Greu de

pensionat

22.45 Film: Un cuplu mortal

00.45 O seară perfectă

01.45 Fabricat în Moldova

03.45 Film: Un cuplu mortal

05.30 România, te iubesc!

06.15 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

05.00 Доброе утро07.00 Prima Ora09.00 Primele stiri (rom)09.15 Teleshopping09.40 Жить здорово!10.55 Модный приговор12.00 Primele stiri (rom)12.10 Новости12.25 Контрольная закупка12.50 Время обедать!13.20 Доброго здоровьица!14.00 Другие новости14.30 Т/с Домработница15.00 Primele stiri (rom)15.10 Новости15.30 Самый лучший муж16.20 В наше время17.05 Человек и закон18.00 Primele stiri (rus)18.10 Новости18.55 Давай поженимся!19.55 Поле чудес21.00 Primele stiri (rom)21.10 Время21.40 Moldova are Talent23.25 Вышка01.45 Вечерний Ургант02.30 Х/ф Любовь04.30 Пока все дома

05.30 Х/ф Розыгрыш06.00 Новости06.10 Х/ф Розыгрыш07.15 Х/ф Десять негритят08.20 Играй, гармонь любимая!09.00 Умницы и умники09.45 Слово пастыря10.00 Новости10.15 Teleshopping10.30 Смак11.05 К юбилею актрисы. Тамара

Семина. Соблазны и поклонники

12.00 Новости12.20 Идеальный ремонт13.10 Ледниковый период16.00 Т/с Вепрь18.00 Новости18.15 Куб19.15 Угадай мелодию19.45 Минута славы. Дорога на

Олимп!21.00 Primele stiri (rom)21.25 Время21.50 Сегодня вечером23.35 Успеть до полуночи00.10 Что? Где? Когда?01.20 Х/ф Мой самый страшный

кошмар01.55 Х/ф Проклятый путь03.45 Х/ф Бешеные деньги05.10 Контрольная закупка

06.00 Новости06.10 Х/ф Добро пожаловать,

или Посторонним вход воспрещен

07.25 Х/ф Десять негритят08.35 Служу Отчизне!09.05 Здоровье10.00 Новости10.15 Teleshopping10.30 Непутевые заметки10.45 Пока все дома11.30 Фазенда12.00 Новости12.20 Истина где-то рядом12.50 Самый лучший муж13.45 Свадебный переполох14.50 Х/ф Ах, водевиль,

водевиль...16.00 Идеальный побег16.55 Все хиты Юмор FM на

Первом19.00 Replica20.00 100 de moldoveni au zis21.00 Sinteza saptamanii (rom)21.40 Воскресное Время22.45 Ледниковый период01.40 Клуб Веселых и Находчивых03.35 Sinteza saptamanii (rom)04.05 Поле чудес

05.00 Politica06.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие06.30 Сotidian (rom)07.00 НТВ утром08.30 Сегодня в Молдове09.00 Сегодня09.20 Ты не поверишь!10.10 До суда11.05 Суд присяжных12.00 Сегодня12.25 Суд присяжных.

Окончательный вердикт13.30 Дело врачей14.20 Медицинские тайны14.50 Обзор. Чрезвычайное

происшествие15.00 Сегодня15.25 Прокурорская проверка16.30 Говорим и показываем17.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие17.30 Сotidian (rom)18.00 Сегодня18.30 Т/с Пасечник20.30 Сегодня в Молдове21.00 Следствие вели...22.00 Reporter in misiune22.30 Сotidian (rom)23.00 Сегодня23.30 Грузия: история одного

разочарования00.25 Т/с Карпов01.40 Сotidian (rom)02.40 Суд присяжных04.20 Обзор. Чрезвычайное

происшествие04.40 Сotidian (rom)

05.05 Т/с Бездна06.30 Смотр07.00 Сегодня07.30 Сегодня в Молдове08.00 Reporter in misiune08.30 Сotidian (rom)09.00 Сегодня09.20 Главная дорога10.00 Кулинарный поединок11.00 Квартирный вопрос12.00 Сегодня12.25 Т/с Охота на гения16.40 Я худею17.40 ДНК18.30 Обзор. Чрезвычайное

происшествие19.00 Центральное телевидение19.20 Следствие вели...20.40 Очная ставка21.50 Остров23.15 Х/ф Сильная00.50 Как на духу. Алексей Панин

- Прохор Шаляпин01.40 Авиаторы02.05 Т/с Охота на гения

05.30 Т/с Бездна07.00 Сегодня07.20 Их нравы Таиланд. Босния

и Герцеговина. Словакия08.00 Спасатели08.30 Готовим с Алексеем

Зиминым09.00 Сегодня09.20 Первая передача09.50 Чудо техники10.25 Поедем, поедим!11.00 Дачный ответ12.00 Сегодня12.25 Т/с Расплата16.35 Бывает же такое!16.55 Следствие вели...17.40 Враги народа18.30 ЧП. Обзор19.00 Сегодня19.50 Новые русские сенсации20.45 Ты не поверишь!21.30 Луч света22.10 Егор 36022.40 Х/ф Опасная связь00.25 Школа злословия. Людмила

Ермакова01.05 Т/с Расплата

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo

09.00 O dată-n viaţă. Partea I10.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a11.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a12.00 Europa mea12.30 Tribuna partidelor parla-

mentare13.00 Legenda vişinie13.30 M. A. I. aproape de tine14.00 Telejurnal Sport Meteo14.55 Clubul celor care muncesc în

România15.00 Teleshopping15.30 Oameni ca noi16.00 Parlamentul României16.50 Finanţe şi afaceri Un talk-

show care17.25 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 2518.05 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 2618.45 Clubul celor care muncesc în

România18.50 Calea europeană19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.55 Clubul celor care muncesc în

România21.10 Film: Minunata Angelica23.10 Film: Singur în cartierul

boxerilor01.00 Tezaur folcloric01.55 Calea europeană02.45 Finanţe şi afaceri03.10 Sport03.25 Telejurnal Meteo04.15 Serial: Legendele palatului: Luna

îmbrăţişează Soarele, ep. 2904.50 Serial: Legendele palatului:

Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 30

06.00 Exclusiv în România06.45 Zestrea românilor07.20 Dosar România08.20 Film: Armăsarul sălbatic10.00 Beneficiar România10.35 37°C Partea I11.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă11.30 37°C Partea a II-a12.10 Talk - show13.00 Ora regelui14.00 Telejurnal Sport Meteo14.30 Parteneri de week-end15.00 De la A la infinit18.00 Exclusiv în România18.50 Teleenciclopedia19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.00 Fotbal Liga 2 la TVR23.10 Film: Autostrada 6001.10 Profesioniştii...02.05 37°C Partea I02.50 ANDOnevralgicul de sâmbătă02.55 37°C Partea a II-a03.30 Telejurnal Meteo03.20 Viaţa satului. Partea I04.35 Viaţa satului. Partea a II-a05.30 Teleshopping

06.00 Teleenciclopedia06.55 Zestrea românilor07.30 Universul credinţei. Prima

parte08.20 Simbolica08.30 Universul credinţei. Partea

a II-a09.30 Pro patria10.00 Universul credinţei12.15 Tezaur folcloric13.00 Ultima ediţie14.00 Telejurnal Sport Meteo14.30 Magazin Mondial FIFA 201415.00 Tezaur folcloric16.00 Duminica în familie19.00 Lozul cel mare19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.45 Preţuieşte viaţa!23.45 Garantat 100%00.45 Duminica în familie03.20 Parteneri de week-end03.45 Universul credinţei. Prima

parte04.30 Simbolica04.35 Universul credinţei. Partea

a II-a05.30 Teleshopping

18magaz in

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223)mArTI, 22 ocTombrIe 2013,

moNDeN

Valentina Ursu, 17 ani„Iubesc să arăt bine”

Ce ai de câştigatdacă eşti

„Fata dinultima

pagină”?Premii şi şansa

de a te face remarcată

Te-am convins? Trimite pozele tale, cât mai sexy, însoţite de o scurtă descriere şi un număr de telefon pe fata@apropomagazin.md sau str. Vlaicu Pârcălab 63, bir.306, Chişinău, redacţia „apropo”.La sfârşitul fiecărei luni, „apropo” va desemna „Fata lunii”, care va beneficia de o schimbare de look la un salon de lux în capitală.

Fata din APROPO Mai multe poze pe

www.apropomagazin.md

www.andreicocieru.mdtel. (+373)68-002-449

Olga Ciolacu şi-a sărbătorit ziua de naştere în Europa

De această dată este vorba des-pre Concursul Național de Folclor „Pe deal la Teleormănel”, ediția a 44-a, care s-a desfășurat în perioada 8-10 octombrie 2014 în Alexandria (Teleorman, România). Și de această dată, Stela Botez a fost unica basa-rabeancă înscrisă în concurs şi s-a învrednicit cu premiul III.

„Mă bucur că am posibilitatea să particip la concursurile din România, unde îmi reprezint cu mândrie țara și zona folclorică din care vin. Cu siguranță, nu mă opresc aici, pentru că mai sunt încă multe concursuri în diferite zone, astfel voi vedea și voi cânta în toată România”, a declarat Stela Botez pentru APROPO.

Tânăra a avut onoarea să cân-te alături de orchestra condusă de renumitul dirijor român Adrian Grigoraș, care a rămas surprins de vocea Stelei şi de talentul ei de a cânta la cobză.

V.V.

Recent, Olga Ciolacu a aniversat 64 de ani. Cu acest prilej, soţul său, impresarul Valentin Bătrânac, i-a oferit în dar o călătorie prin Europa. Cuplul Ciolacu-Bătrânac au vizitat Polonia, Belgia, Olanda, Germania, Austria etc.

„M-am gândit mult ce cadou să-i fac soției şi am ajuns la concluzia că un voaiaj autumnal prin Europa ar fi cel mai potrivit. Timp de două săptămâni am cutreie-rat Bătrânul Continent. Am vizitat Vatra Dornei şi Satu Mare din Româ-nia, Cracovia (Polonia), Praga (Cehia), Bruges (Belgia), Maastricht (Olanda), Landau (Ger-mania), Viena şi multe

alte oraşe frumoase din Europa. Să ştiţi că a fost o călătorie de vis pentru Olga. Am ales să mer-gem cu mașina. Şi dacă tot eram prin zonă, am vizitat-o şi pe fiica noas-tră, care stă la Bruxelles, împreună cu iubitul său.

Am filmat mult şi am fă-cut poze”, ne-a declarat Valentin Bătrânac.

L.N.

Vezi o galerie impresionantă din

vacanţa cuplului Ciolacu-Bătrânac pe

www.apropomagazin.md

De la concursul precedent din Alba Iulia, unde Stela Botez a reprezentat Republica Moldova, a trecut exact o lună. Tânăra interpretă însă nu s-a lăsat pe tânjală, ci s-a pregătit intens pentru o altă competiţie muzicală.

Pe zi ce trece, popularitatea interpreţilor din trupa Akord creşte. O fi de vină ochii lor frumoşi sau piesele de calitate pe care le lansează Igor Sârbu şi Igor Stribiţchii? Cert e că noi ne bucurăm pentru ei, iar lor le face plăcere să se simtă în centrul atenţiei.

Veronica VLADEI

Recent, trupa Akord a revenit acasă de la un concert care a avut loc în Rusia. Chiar dacă drumul a fost obositor, în avion Igoraşii au avut parte de un gest emoţi-onat din partea stewar-desei, care i-au făcut pe cei doi să uite de toate greutăţile de peste zi. „Iată-ne reveniţi acasă. Am uitat să uit de Mol-dova. Până şi însoţitoa-rea de bord mi-a cerut un autograf pentru fiica ei, care iubeşte tare Akord, în special ultima noastră piesă. Când munca noastră e apre-ciată, ce mai contează că în ambele direcţii

am mâncat doar câte-un croissant? Acum ne aşteaptă multă muncă, idei, evenimente şi, în curând, ceva nou”, a scris Igor Sârbu pe con-tul său de Facebook.

Menţionăm că trupa Akord a reprezentat R.Moldova la Festivalul „Belaya Trosti”, interpre-tând piesa „Numai tu”, în limba română, alături de Maxim, un băieţel cu deficienţe de vedere. La

concert au mai parti-cipat artişti celebri din Rusia, printre care Dima Bilan, Lev Leshenko, Zara, Niusha, A-Studio, Zemliane, dar şi celebrul sârb Goran Bregovich.

Piesa pe care au interpretat-o Igor Sîrbu și Igor Stribițchi a fost aleasă chiar de organi-zatoarea concertului, interpreta nevăzătoare din Rusia, Diana Gurts-kaia.

O stewardesă i-a dat gata pe băieţii din Akord!

Stela Botez cucereşte România!

18magaz in

apropo

ANUL IV, NR. 38 (223)MARTI, 22 OCTOMBRIE 2013,

MONDEN

Valentina Ursu, 17 ani„Iubesc să arăt bine”

Ce ai de câştigatdacă eşti

„Fata dinultima

pagină”?Premii şi şansa

de a te face remarcată

Te-am convins? Trimite pozele tale, cât mai sexy, însoţite de o scurtă descriere şi un număr de telefon pe fata@apropomagazin.md sau str. Vlaicu Pârcălab 63, bir.306, Chişinău, redacţia „apropo”.La sfârşitul fi ecărei luni, „apropo” va desemna „Fata lunii”, care va benefi cia de o schimbare de look la un salon de lux în capitală.

Fata din APROPO Mai multe poze pe

www.apropomagazin.md

www.andreicocieru.mdtel. (+373)68-002-449

Olga Ciolacu şi-a sărbătorit ziua de naştere în Europa

De această dată este vorba des-pre Concursul Național de Folclor „Pe deal la Teleormănel”, ediția a 44-a, care s-a desfășurat în perioada 8-10 octombrie 2014 în Alexandria (Teleorman, România). Și de această dată, Stela Botez a fost unica basa-rabeancă înscrisă în concurs şi s-a învrednicit cu premiul III.

„Mă bucur că am posibilitatea să particip la concursurile din România, unde îmi reprezint cu mândrie țara și zona folclorică din care vin. Cu siguranță, nu mă opresc aici, pentru că mai sunt încă multe concursuri în diferite zone, astfel voi vedea și voi cânta în toată România”, a declarat Stela Botez pentru APROPO.

Tânăra a avut onoarea să cân-te alături de orchestra condusă de renumitul dirijor român Adrian Grigoraș, care a rămas surprins de vocea Stelei şi de talentul ei de a cânta la cobză.

V.V.

Recent, Olga Ciolacu a aniversat 64 de ani. Cu acest prilej, soţul său, impresarul Valentin Bătrânac, i-a oferit în dar o călătorie prin Europa. Cuplul Ciolacu-Bătrânac au vizitat Polonia, Belgia, Olanda, Germania, Austria etc.

„M-am gândit mult ce cadou să-i fac soției şi am ajuns la concluzia că un voaiaj autumnal prin Europa ar fi cel mai potrivit. Timp de două săptămâni am cutreie-rat Bătrânul Continent. Am vizitat Vatra Dornei şi Satu Mare din Româ-nia, Cracovia (Polonia), Praga (Cehia), Bruges (Belgia), Maastricht (Olanda), Landau (Ger-mania), Viena şi multe

alte oraşe frumoase din Europa. Să ştiţi că a fost o călătorie de vis pentru Olga. Am ales să mer-gem cu mașina. Şi dacă tot eram prin zonă, am vizitat-o şi pe fi ica noas-tră, care stă la Bruxelles, împreună cu iubitul său.

Am fi lmat mult şi am fă-cut poze”, ne-a declarat Valentin Bătrânac.

L.N.

Vezi o galerie impresionantă din

vacanţa cuplului Ciolacu-Bătrânac pe

www.apropomagazin.md

De la concursul precedent din Alba Iulia, unde Stela Botez a reprezentat Republica Moldova, a trecut exact o lună. Tânăra interpretă însă nu s-a lăsat pe tânjală, ci s-a pregătit intens pentru o altă competiţie muzicală.

Pe zi ce trece, popularitatea interpreţilor din trupa Akord creşte. O fi de vină ochii lor frumoşi sau piesele de calitate pe care le lansează Igor Sârbu şi Igor Stribiţchii? Cert e că noi ne bucurăm pentru ei, iar lor le face plăcere să se simtă în centrul atenţiei.

Veronica VLADEI

Recent, trupa Akord a revenit acasă de la un concert care a avut loc în Rusia. Chiar dacă drumul a fost obositor, în avion Igoraşii au avut parte de un gest emoţi-onat din partea stewar-desei, care i-au făcut pe cei doi să uite de toate greutăţile de peste zi.„Iată-ne reveniţi acasă. Am uitat să uit de Mol-dova. Până şi însoţitoa-rea de bord mi-a cerut un autograf pentru fi ica ei, care iubeşte tare Akord, în special ultima noastră piesă. Când munca noastră e apre-ciată, ce mai contează că în ambele direcţii

am mâncat doar câte-un croissant? Acum ne aşteaptă multă muncă, idei, evenimente şi, în curând, ceva nou”, a scris Igor Sârbu pe con-tul său de Facebook.

Menţionăm că trupa Akord a reprezentat R.Moldova la Festivalul „Belaya Trosti”, interpre-tând piesa „Numai tu”, în limba română, alături de Maxim, un băieţel cu defi cienţe de vedere. La

concert au mai parti-cipat artişti celebri din Rusia, printre care Dima Bilan, Lev Leshenko, Zara, Niusha, A-Studio, Zemliane, dar şi celebrul sârb Goran Bregovich.

Piesa pe care au interpretat-o Igor Sîrbu și Igor Stribițchi a fost aleasă chiar de organi-zatoarea concertului, interpreta nevăzătoare din Rusia, Diana Gurts-kaia.

O stewardesă i-a dat gata pe băieţii din Akord!

ba Iulia, epublicaânăra njală, tă

Stela Botez cucereşte România!

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 2013 19

Când doi frați gemeni iubesc la mo-dul absolut, paroxistic aceeași feme-ie, finalul nu poate fi unul fericit. Cultură

Carte la pachet

Alice MUNRO, Prea multă

fericirecu eMilian

GalaiCU-PăUn

Prea multă fericire, Li-tera, 2011, este ultimul vo-lum de povestiri semnat de Alice Munro, scriitoarea ca-nadiană (n. 1931) distinsă în 2009 cu Premiul Man Boo-ker International, iar recent şi cu Premiul Nobel pentru Literatură. Numele ei figura printre favoriţi, dar abia ci-tindu-i prozele am realizat în ce măsură a avut dreptate Academia Suedeză, distin-gând-o pe „maestra absolută a nuvelei contemporane”.

Comparată cu Cehov, pentru profunzimea sonda-jelor psihologice şi limpezi-mea stilului ce lasă într-un plan secund intriga propriu-zisă, spre a surprinde lumea interioară a personajelor (de regulă, din medii modeste), Alice Munro povesteşte cu aceeaşi cadenţă cumpătată istorii teribile (un tată ca-re-şi omoară cei trei copii minori, doar ca să-i scuteas-că de „suferinţa de a şti că mama lor i-a părăsit”; două fetiţe de 12 ani care o îneacă pe o a treia, cam de aceeaşi vârstă, fără nici un motiv; un adolescent fugind de aca-să spre a vagabonda restul vieţii; un spărgător de case făcând schimb de mărturii ale unor crime cu o femeie în vârstă bolnavă de cancer, şi pe care o cruţă în ulti-mul moment; drama Sofiei Kovalevski, matematician de geniu & romancieră, al cărei succes afectează relaţiile de cuplu ş.a.m.d.), participând oarecum la soarta acestora.

Nici urmă de moralism în cele 10 nuvele ale cărţii, chit că acţiunile eroilor sunt de foarte multe ori „dincolo de bine şi de rău” – nu mă voi referi la cele mai teribi-le, Dimensiuni şi Joacă de copii, în care chiar că se lasă cu moarte de om, pentru a exemplifica prin Chipul. „Ce bucată de carne toca-tă! Sper că nu te gândeşti să aduci arătarea aia acasă”, exclamă un tată autoritar la venirea pe lume a fiului său, având un semn din naşte-re purpuriu pe jumătate de faţă. Astfel „stigmatizat”, puştiul se refugiază în iu-birea maternă, iar un mic incident din copilărie – fe-tiţa cu care se juca îşi „co-lorează” la un moment dat faţa-n roşu, cu o pensulă, zădărându-l: „Acum arăt ca tine. (…) Acum arăt ca tine”, după care este ocărâtă: „Fia-ră mică şi rea!” – are o ne-aşteptată prelungire – ceva mai târziu, fetiţa îşi crestea-ză obrazul cu briciul ca să arate la fel. Iar ca ironia sor-ţii să meargă până la capăt, peste ani mama băiatului „îi trântise în faţă” că ar fi tre-buit să se însoare cu «fata aceea care se tăiase pe faţă», pentru că ”nici unul dintre noi nu s-ar fi putut mândri că s-a sacrificat luându-l pe celălalt”.

Scurt pe doi, „o capodo-peră a ficţiunii contempora-ne” (Sunday Times).

Pentru Radio Europa Liberă

Teatrul „Masca” din București a adus la Chișinău două producții total diferi-te ca stil și atmosferă, „Fior d’Amour în Bucuresci” și „Intrusa” după J.L. Bor-ges, ambele însă le vorbesc spectatorilor într-un limbaj accesibil, veridic, dramatic despre dragoste.

„Fior d’Amour...” în fața Primăriei

Spectacolul „Fior d’Amour în Bucuresci” este unul stradal, acesta a adunat sute de privitori în fața Primăriei Municipiu-lui Chișinău, de hramul capitalei. Jocul actorilor bucureșteni pe o scenă im-provizată a conferit o notă

elegantă, enigmatică, ușor sofisticată sărbătorii din ini-ma Chișinăului. Personajele au ilustrat starea, etapele, capcanele îndrăgostirii, fără să uite de situațiile comice

Teatrul „Masca” a adus la Chişinău două spectacole despre dragoste

Nume reprezentativ pen-tru pictura națională con-temporană, Elena Bontea va primi astăzi felicitări și elogii meritate în cadrul expoziției sale aniversare, care va fi in-augurată la ora 15.00, în in-cinta Muzeului Național de Artă al Moldovei. „Lucrările sale emană o continuă pros-peţime, emoţia pulsează lu-minos în formele plastice. Iar operele din ultimii ani vădesc nu doar un nivel elevat de măiestrie, ci şi un spirit me-reu în căutare”, relevă criticul de artă Ludmila Toma.

Născută la 10 noiembrie 1933 în satul Drăgăneşti, județul Bălţi, Elena Bontea și-a făcut studiile la Colegiul de Arte plastice „Alexandru Plămădeală” din Chişinău, apoi la Institutul de Istorie şi Teorie a Artei din Sankt-Pe-tersburg.

Începând cu anul 1960, Elena Bontea participă la

diverse expoziţii în Japonia, România, Germania, Polonia, Mongolia, Lituania, Belarus și desigur, acasă, în R. Moldova. Expoziţii persona-le ale artistei au fost deschise la Chişinău (1985, 1986, 1996, 2005), Bamaco (Re-publica Mali, 1988), Neusiedler (Austria, 1995).

Pictorița Elena Bontea este laureată a Premiului Naţional al Republicii Mol-dova şi a Premiului pentru Excelenţă al

Uniunii Artiștilor Plastici. Lucrările Elenei Bontea

se păstrează la Muzeul Na-ţional de Artă al Moldovei, Muzeul Prado din Madrid, Spania, Muzeul de Artă din Bacău, România, Muzeul de Artă din Alma-Ata, Ka-zahstan, Muzeul de Artă din Komsomolsk-pe-Amur, Rusia, Muzeul de Artă din Odesa, Ucraina, precum şi în colecţii private din Republica Moldova, România, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Estonia Rusia, Su-edia, Marea Britanie, Turcia, Israel, SUA etc.

„Creaţia Elenei Bontea convinge prin stilul său îm-plinit din chiar anii în care se vorbea foarte intens des-pre existenţa, la Chişinău, a unei „şcoli moldoveneşti de pictură”, fiind alături de Ada Zevin, Valentina Rusu-Ciobanu, Ludmila Ţoncev,

în care nimeresc inevitabil cuplurile ce învață alfabetul iubirii.

„Intrusa”, jucată în sala plină a Teatrului Rus

”A. Cehov”

În alt registru, mult mai tensionat, radical, aș spune chiar periculos decurge po-vestea de dragoste din spec-

tacolul „Intrusa”, prezentat de Teatrul „Masca” la Tea-trul Rus „Anton Cehov” din Chișinău (15 octombrie). Spectacolul a fost realizat de regizorul Mihai Mălaimare după nuvela omonimă a lui J.L. Borges. Când doi frați gemeni iubesc la modul ab-solut, paroxistic aceeași fe-meie, finalul nu poate fi unul fericit.

„Apărută între cei doi frați ca o nălucă, Juliana este pe punctul de a deregla un mecanism care părea ina-tacabil. O vând la un bor-del şi sfârşesc prin a se târî scheunând la picioarele ei. Se bat pentru ea bărbăteşte, fără menajamente, pe viaţă şi pe moarte. Juliana trebu-ie să moară şi este omorâtă pentru că, fără să vrea, fără să ştie, fără să poată altfel, nu a fost decât o intrusă. E un spectacol cu puţine cuvinte, bazat pe gesturi, mișcare, pantomimă. Muzi-

ca argentiniană perfect alea-să de Gabriel Bassarabescu, dansul trasat remarcabil de Ioan Tugearu, simplitatea decorului propus de Sanda Mitache, dar mai ales ex-presivitatea şi jocul actorilor suplinesc vorbele care ar fi putut profana sentimente-le şi trăirile dezlanţuite”, se arată în caietul-program al spectacolului.

Limbajul corporal al pasiunii

Mihai Mălaimare mărturisește că în mo-mentele când citea nuvela „Intrusa” de Borges, a avut certitudinea unei întâlniri providențiale cu un autor. Textul pare sculptat în gra-nit, nu există fraze și cuvinte în plus, subiectul are valențe filozofice și reflectă comple-xitatea pasiunii, a dorinței.

Din distribuție fac parte Alina Crăiță (Juliana), Ana-

maria Pîslaru (Fernanda), Cosmin Crețu (Christian), Valentin Mihalache (Eduar-do), Sorin Dinculescu (Or-bul/ Chelnerul), Vlad Bârsan (Christian copil) și Eduard Nistor (Eduardo copil).

Amintim că Teatrul „Masca”, înfiinţat la 24 mai 1990, este singurul teatru de gest, pantomimă şi ex-presie corporală din Româ-nia. Având o trupă tânără de actori profesionişti, Tea-trul „Masca” este condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, doctor în teoria teatrului, absolvent al Uni-versităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, elev al lui Jacques Lecoq, laureat a numeroase festiva-luri internaționale.

Chișinăul i-a îndrăgit pe artiștii de la „Masca”, sperăm că și aceștia, la rândul lor, vor dori să revină în fața pu-blicului basarabean.

Irina Nechit

scenă din „intrusa” de J. l. Borges în regia lui mihai mălaimare, teatrul „masca”, București

La mulţi ani, Elena Bontea!Inessa Ţâpin, Sergiu Galben, Dumităr Peicev, Sergiu Cu-ciuc ş.a. O generaţie foarte compactă, inventivă, teme-rară în preferinţa sa pentru „autoritatea” absolută a cro-

maticii”, menționează criticul de artă Vlad Bulat.

Expoziţia Elenei Bontea va fi deschisă până la 17 no-iembrie 2013.

I.N.

elena Bontea. natură statică pe covor vechi

VErniSaJ

SCEna

18magaz in

apropo

ANUL IV, NR. 38 (223)MARTI, 22 OCTOMBRIE 2013,

MONDEN

Valentina Ursu, 17 ani„Iubesc să arăt bine”

Ce ai de câştigatdacă eşti

„Fata dinultima

pagină”?Premii şi şansa

de a te face remarcată

Te-am convins? Trimite pozele tale, cât mai sexy, însoţite de o scurtă descriere şi un număr de telefon pe fata@apropomagazin.md sau str. Vlaicu Pârcălab 63, bir.306, Chişinău, redacţia „apropo”.La sfârşitul fi ecărei luni, „apropo” va desemna „Fata lunii”, care va benefi cia de o schimbare de look la un salon de lux în capitală.

Fata din APROPO Mai multe poze pe

www.apropomagazin.md

www.andreicocieru.mdtel. (+373)68-002-449

Olga Ciolacu şi-a sărbătorit ziua de naştere în Europa

De această dată este vorba des-pre Concursul Național de Folclor „Pe deal la Teleormănel”, ediția a 44-a, care s-a desfășurat în perioada 8-10 octombrie 2014 în Alexandria (Teleorman, România). Și de această dată, Stela Botez a fost unica basa-rabeancă înscrisă în concurs şi s-a învrednicit cu premiul III.

„Mă bucur că am posibilitatea să particip la concursurile din România, unde îmi reprezint cu mândrie țara și zona folclorică din care vin. Cu siguranță, nu mă opresc aici, pentru că mai sunt încă multe concursuri în diferite zone, astfel voi vedea și voi cânta în toată România”, a declarat Stela Botez pentru APROPO.

Tânăra a avut onoarea să cân-te alături de orchestra condusă de renumitul dirijor român Adrian Grigoraș, care a rămas surprins de vocea Stelei şi de talentul ei de a cânta la cobză.

V.V.

Recent, Olga Ciolacu a aniversat 64 de ani. Cu acest prilej, soţul său, impresarul Valentin Bătrânac, i-a oferit în dar o călătorie prin Europa. Cuplul Ciolacu-Bătrânac au vizitat Polonia, Belgia, Olanda, Germania, Austria etc.

„M-am gândit mult ce cadou să-i fac soției şi am ajuns la concluzia că un voaiaj autumnal prin Europa ar fi cel mai potrivit. Timp de două săptămâni am cutreie-rat Bătrânul Continent. Am vizitat Vatra Dornei şi Satu Mare din Româ-nia, Cracovia (Polonia), Praga (Cehia), Bruges (Belgia), Maastricht (Olanda), Landau (Ger-mania), Viena şi multe

alte oraşe frumoase din Europa. Să ştiţi că a fost o călătorie de vis pentru Olga. Am ales să mer-gem cu mașina. Şi dacă tot eram prin zonă, am vizitat-o şi pe fi ica noas-tră, care stă la Bruxelles, împreună cu iubitul său.

Am fi lmat mult şi am fă-cut poze”, ne-a declarat Valentin Bătrânac.

L.N.

Vezi o galerie impresionantă din

vacanţa cuplului Ciolacu-Bătrânac pe

www.apropomagazin.md

De la concursul precedent din Alba Iulia, unde Stela Botez a reprezentat Republica Moldova, a trecut exact o lună. Tânăra interpretă însă nu s-a lăsat pe tânjală, ci s-a pregătit intens pentru o altă competiţie muzicală.

Pe zi ce trece, popularitatea interpreţilor din trupa Akord creşte. O fi de vină ochii lor frumoşi sau piesele de calitate pe care le lansează Igor Sârbu şi Igor Stribiţchii? Cert e că noi ne bucurăm pentru ei, iar lor le face plăcere să se simtă în centrul atenţiei.

Veronica VLADEI

Recent, trupa Akord a revenit acasă de la un concert care a avut loc în Rusia. Chiar dacă drumul a fost obositor, în avion Igoraşii au avut parte de un gest emoţi-onat din partea stewar-desei, care i-au făcut pe cei doi să uite de toate greutăţile de peste zi.„Iată-ne reveniţi acasă. Am uitat să uit de Mol-dova. Până şi însoţitoa-rea de bord mi-a cerut un autograf pentru fi ica ei, care iubeşte tare Akord, în special ultima noastră piesă. Când munca noastră e apre-ciată, ce mai contează că în ambele direcţii

am mâncat doar câte-un croissant? Acum ne aşteaptă multă muncă, idei, evenimente şi, în curând, ceva nou”, a scris Igor Sârbu pe con-tul său de Facebook.

Menţionăm că trupa Akord a reprezentat R.Moldova la Festivalul „Belaya Trosti”, interpre-tând piesa „Numai tu”, în limba română, alături de Maxim, un băieţel cu defi cienţe de vedere. La

concert au mai parti-cipat artişti celebri din Rusia, printre care Dima Bilan, Lev Leshenko, Zara, Niusha, A-Studio, Zemliane, dar şi celebrul sârb Goran Bregovich.

Piesa pe care au interpretat-o Igor Sîrbu și Igor Stribițchi a fost aleasă chiar de organi-zatoarea concertului, interpreta nevăzătoare din Rusia, Diana Gurts-kaia.

O stewardesă i-a dat gata pe băieţii din Akord!

ba Iulia, epublicaânăra njală, tă

Stela Botez cucereşte România!

JURNAL DE CHIȘINĂUANUL XIV, NUMĂRUL 78 (1287)

MARŢI,22 OCTOMBRIE 2013 19

Când doi frați gemeni iubesc la mo-dul absolut, paroxistic aceeași feme-ie, finalul nu poate fi unul fericit. Cultură

Carte la pachet

Alice MUNRO, Prea multă

fericire

C

A

CU EMILIANGALAICU-PĂUN

Prea multă fericire, Li-tera, 2011, este ultimul vo-lum de povestiri semnat de Alice Munro, scriitoarea ca-nadiană (n. 1931) distinsă în 2009 cu Premiul Man Boo-ker International, iar recent şi cu Premiul Nobel pentru Literatură. Numele ei figura printre favoriţi, dar abia ci-tindu-i prozele am realizat în ce măsură a avut dreptate Academia Suedeză, distin-gând-o pe „maestra absolută a nuvelei contemporane”.

Comparată cu Cehov, pentru profunzimea sonda-jelor psihologice şi limpezi-mea stilului ce lasă într-un plan secund intriga propriu-zisă, spre a surprinde lumea interioară a personajelor (de regulă, din medii modeste), Alice Munro povesteşte cu aceeaşi cadenţă cumpătată istorii teribile (un tată ca-re-şi omoară cei trei copii minori, doar ca să-i scuteas-că de „suferinţa de a şti că mama lor i-a părăsit”; două fetiţe de 12 ani care o îneacă pe o a treia, cam de aceeaşi vârstă, fără nici un motiv; un adolescent fugind de aca-să spre a vagabonda restul vieţii; un spărgător de case făcând schimb de mărturii ale unor crime cu o femeie în vârstă bolnavă de cancer, şi pe care o cruţă în ulti-mul moment; drama Sofiei Kovalevski, matematician de geniu & romancieră, al cărei succes afectează relaţiile de cuplu ş.a.m.d.), participând oarecum la soarta acestora.

Nici urmă de moralism în cele 10 nuvele ale cărţii, chit că acţiunile eroilor sunt de foarte multe ori „dincolo de bine şi de rău” – nu mă voi referi la cele mai teribi-le, Dimensiuni şi Joacă de copii, în care chiar că se lasă cu moarte de om, pentru a exemplifica prin Chipul. „Ce bucată de carne toca-tă! Sper că nu te gândeşti să aduci arătarea aia acasă”, exclamă un tată autoritar la venirea pe lume a fiului său, având un semn din naşte-re purpuriu pe jumătate de faţă. Astfel „stigmatizat”, puştiul se refugiază în iu-birea maternă, iar un mic incident din copilărie – fe-tiţa cu care se juca îşi „co-lorează” la un moment dat faţa-n roşu, cu o pensulă, zădărându-l: „Acum arăt ca tine. (…) Acum arăt ca tine”, după care este ocărâtă: „Fia-ră mică şi rea!” – are o ne-aşteptată prelungire – ceva mai târziu, fetiţa îşi crestea-ză obrazul cu briciul ca să arate la fel. Iar ca ironia sor-ţii să meargă până la capăt, peste ani mama băiatului „îi trântise în faţă” că ar fi tre-buit să se însoare cu «fata aceea care se tăiase pe faţă», pentru că ”nici unul dintre noi nu s-ar fi putut mândri că s-a sacrificat luându-l pe celălalt”.

Scurt pe doi, „o capodo-peră a ficţiunii contempora-ne” (Sunday Times).

Pentru Radio Europa Liberă

Teatrul „Masca” din București a adus la Chișinău două producții total diferi-te ca stil și atmosferă, „Fior d’Amour în Bucuresci” și „Intrusa” după J.L. Bor-ges, ambele însă le vorbesc spectatorilor într-un limbaj accesibil, veridic, dramatic despre dragoste.

„Fior d’Amour...” în fața Primăriei

Spectacolul „Fior d’Amour în Bucuresci” este unul stradal, acesta a adunat sute de privitori în fața Primăriei Municipiu-lui Chișinău, de hramul capitalei. Jocul actorilor bucureșteni pe o scenă im-provizată a conferit o notă

elegantă, enigmatică, ușor sofisticată sărbătorii din ini-ma Chișinăului. Personajele au ilustrat starea, etapele, capcanele îndrăgostirii, fără să uite de situațiile comice

Teatrul „Masca” a adus la Chişinău două spectacole despre dragoste

Nume reprezentativ pen-tru pictura națională con-temporană, Elena Bontea va primi astăzi felicitări și elogii meritate în cadrul expoziției sale aniversare, care va fi in-augurată la ora 15.00, în in-cinta Muzeului Național de Artă al Moldovei. „Lucrările sale emană o continuă pros-peţime, emoţia pulsează lu-minos în formele plastice. Iar operele din ultimii ani vădesc nu doar un nivel elevat de măiestrie, ci şi un spirit me-reu în căutare”, relevă criticul de artă Ludmila Toma.

Născută la 10 noiembrie 1933 în satul Drăgăneşti, județul Bălţi, Elena Bontea și-a făcut studiile la Colegiul de Arte plastice „Alexandru Plămădeală” din Chişinău, apoi la Institutul de Istorie şi Teorie a Artei din Sankt-Pe-tersburg.

Începând cu anul 1960, Elena Bontea participă la

diverse expoziţii în Japonia, România, Germania, Polonia, Mongolia, Lituania, Belarus și desigur, acasă, în R. Moldova. Expoziţii persona-le ale artistei au fost deschise la Chişinău (1985, 1986, 1996, 2005), Bamaco (Re-publica Mali, 1988), Neusiedler (Austria, 1995).

Pictorița Elena Bontea este laureată a Premiului Naţional al Republicii Mol-dova şi a Premiului pentru Excelenţă al

Uniunii Artiștilor Plastici. Lucrările Elenei Bontea

se păstrează la Muzeul Na-ţional de Artă al Moldovei, Muzeul Prado din Madrid, Spania, Muzeul de Artă din Bacău, România, Muzeul de Artă din Alma-Ata, Ka-zahstan, Muzeul de Artă din Komsomolsk-pe-Amur, Rusia, Muzeul de Artă din Odesa, Ucraina, precum şi în colecţii private din Republica Moldova, România, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Estonia Rusia, Su-edia, Marea Britanie, Turcia, Israel, SUA etc.

„Creaţia Elenei Bontea convinge prin stilul său îm-plinit din chiar anii în care se vorbea foarte intens des-pre existenţa, la Chişinău, a unei „şcoli moldoveneşti de pictură”, fiind alături de Ada Zevin, Valentina Rusu-Ciobanu, Ludmila Ţoncev,

în care nimeresc inevitabil cuplurile ce învață alfabetul iubirii.

„Intrusa”, jucată în sala plină a Teatrului Rus

”A. Cehov”

În alt registru, mult mai tensionat, radical, aș spune chiar periculos decurge po-vestea de dragoste din spec-

tacolul „Intrusa”, prezentat de Teatrul „Masca” la Tea-trul Rus „Anton Cehov” din Chișinău (15 octombrie). Spectacolul a fost realizat de regizorul Mihai Mălaimare după nuvela omonimă a lui J.L. Borges. Când doi frați gemeni iubesc la modul ab-solut, paroxistic aceeași fe-meie, finalul nu poate fi unul fericit.

„Apărută între cei doi frați ca o nălucă, Juliana este pe punctul de a deregla un mecanism care părea ina-tacabil. O vând la un bor-del şi sfârşesc prin a se târî scheunând la picioarele ei. Se bat pentru ea bărbăteşte, fără menajamente, pe viaţă şi pe moarte. Juliana trebu-ie să moară şi este omorâtă pentru că, fără să vrea, fără să ştie, fără să poată altfel, nu a fost decât o intrusă. E un spectacol cu puţine cuvinte, bazat pe gesturi, mișcare, pantomimă. Muzi-

ca argentiniană perfect alea-să de Gabriel Bassarabescu, dansul trasat remarcabil de Ioan Tugearu, simplitatea decorului propus de Sanda Mitache, dar mai ales ex-presivitatea şi jocul actorilor suplinesc vorbele care ar fi putut profana sentimente-le şi trăirile dezlanţuite”, se arată în caietul-program al spectacolului.

Limbajul corporal al pasiunii

Mihai Mălaimare mărturisește că în mo-mentele când citea nuvela „Intrusa” de Borges, a avut certitudinea unei întâlniri providențiale cu un autor. Textul pare sculptat în gra-nit, nu există fraze și cuvinte în plus, subiectul are valențe filozofice și reflectă comple-xitatea pasiunii, a dorinței.

Din distribuție fac parte Alina Crăiță (Juliana), Ana-

maria Pîslaru (Fernanda), Cosmin Crețu (Christian), Valentin Mihalache (Eduar-do), Sorin Dinculescu (Or-bul/ Chelnerul), Vlad Bârsan (Christian copil) și Eduard Nistor (Eduardo copil).

Amintim că Teatrul „Masca”, înfiinţat la 24 mai 1990, este singurul teatru de gest, pantomimă şi ex-presie corporală din Româ-nia. Având o trupă tânără de actori profesionişti, Tea-trul „Masca” este condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, doctor în teoria teatrului, absolvent al Uni-versităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, elev al lui Jacques Lecoq, laureat a numeroase festiva-luri internaționale.

Chișinăul i-a îndrăgit pe artiștii de la „Masca”, sperăm că și aceștia, la rândul lor, vor dori să revină în fața pu-blicului basarabean.

Irina Nechit

Scenă din „Intrusa” de J. L. Borges în regia lui Mihai Mălaimare, Teatrul „Masca”, București

La mulţi ani, Elena Bontea!Inessa Ţâpin, Sergiu Galben, Dumităr Peicev, Sergiu Cu-ciuc ş.a. O generaţie foarte compactă, inventivă, teme-rară în preferinţa sa pentru „autoritatea” absolută a cro-

maticii”, menționează criticul de artă Vlad Bulat.

Expoziţia Elenei Bontea va fi deschisă până la 17 no-iembrie 2013.

I.N.

Elena Bontea. Natură statică pe covor vechi

VERNISAJ

SCENA

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 201320

„Când vă duceți acasă în seara aceasta, nu mai dați drumul la televizor”, a spus Tudor Gheorghe, îndem-nându-i pe oameni să își încheie ziua cu amintirile legate de poezia de pe scenă. De altfel, Tudor Ghe-orghe a mărturisit că pe cei doi autori, Mircea Micu și Grigore Vieru, i-a ales tocmai pentru că ei sunt reprezentanții „poeziei pure”. Cultură

- Spectacolul dumneavoas-tră se numește „Pelerini din țara nimănui”. De ce? Eu mă gândeam la acel ‚’nobody’s land’’ dintre două țări... Ai două posibilități. Ori

să te gândești la acea fâșie dintre tabere ori dacă vrei să iei starea metaforică și starea poetică... țara nimă-nui este țara metaforelor înalte, a poeziei pure din care mai coboară din când în când către lumea noas-tră nenorocită niște ființe poetice. În seara aceasta (joi—n.r.), la Sala Palatului, vor coborî Mircea Micu și Grigore Vieru.

- Cum vi-i amintiți pe Gri-gore Vieru și pe Mircea Micu? Este foarte greu să spun în

câteva cuvinte pentru că ... pe Grigore Vieru l-am cunoscut înainte de ‚89, într-o seară la Marin Sorescu acasă... Eu cântam o poezie a lui Grigo-re Vieru... „În limba ta”... „În limba ta ți-e dor de mama”. A fost un spectacol de poezie la Sala Radio. Ei, pe vremea aia, cenzura funcționa ideologic, funcționa rău de tot și trebu-

ia să dai toate amănuntele, cine e poetul, de cine e scrisă poezia, că nu puteai așa ori-cum. Despre Grigore Vieru am întrebat... Nu știam cine e ... și el, când a venit în țară, a aflat... El mă auzise cântând

odată de la Moscova, unde își făcea studiile, la o emisiu-ne. La radio mă mai difuzau ăștia, astăzi nu mă mai difu-zează... și știa despre mine destul de multe — și a fost o întâlnire firească de parcă ne-am fi știut dintotdeauna.

La Mircea Micu e mai greu să spun pentru că el face parte dintre prietenii mei care nu au o anume dată... nu

PoEziE

Interviu cu Tudor Gheorghe

anUnț

Ministerul Afacerilor Externe din România, în cadrul ajutoru-lui pentru dezvoltare acordat Re-publicii Moldova, a alocat suma de 150.000 euro pentru proiectul “Consolidarea şi dezvoltarea capacităţii Biroului de Migraţie şi Azil (BMA) – Consolidarea cadru-

lui legal şi instituţional pentru o mai bună gestionare a sitemului de migraţie şi azil (SIR).

Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor Biroului pentru Migraţie şi Azil din Republica Moldova şi, în consecinţă, întărirea

sistemului de management al migraţiei din republică. Pe durata proiectului, personalul BMA va fi pregătit în domeniul tematicilor privind migraţia ilegală, migraţia legală şi integrarea. Angajaţilor BMA le vor fi prezentate şi bunele practici din România în această

privinţă. În plus, va fi dezvoltată o nouă metodologie pentru de-pistarea a migranţilor ilegali din teritoriu. Odată ce metodologia va primi sprijinul guvernului, aceasta va fi dezvoltată şi se vor desfăşura instruiri în această privinţă. Unul dintre efectele vizibile imediate ale

150.000 euro din România pentru managementul migraţiei în Republica Moldova

pot să localizez în timp cum și când... ca și cu Sorescu... mă întreabă lumea „Și cum v-ați...?” Nu știu.

- Și v-a afectat prietenia cu ei modul în care le lucrați versurile? Nu, nu... deloc. De aia

i-am ales din punct de ve-dere emoțional ca prieteni... I-am ales pentru că poezia lor e de o simplitate extra-ordinară. Și spectacolul ăsta l-am dorit și în primul rând adresat acestei generații mult mai bine informate decât noi, dar care, nemai-citind poezie, devin seci. Și atunci, în speranța că îi pot apropia de poezie, am fă-cut acest spectacol. Puteam să vin cu un spectacol mai dificil poetic... să se sperie superesteții să zică „ohoho”

... dar nu asta mi-am dorit și nu asta îmi doresc.

- Ați spus la un moment dat că acesta este un spectacol despre dra-goste și deloc despre revoltă... ați simțit nevo-ia să faceți un spectacol acum numai despre asta? Toate spectacolele mele

Concertul lui Tudor Gheorghe „Pelerini din țara nimănui”, care a avut loc în Capitală joi seară, a umplut până la refuz Sala Palatului, cu spectatori care au cântat alături de artist și s-au amuzat de poveștile sale. Spectacolul „Pelerini din țara nimănui” aduce în fața publicului ver-suri ale poeților Grigore Vieru și Mircea Micu, puse pe muzică într-un context elegant, ce include acompaniament clasic, sub bagheta lui Marius Hristescu. Tudor Gheorghe a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că timp de 40 de ani nu și-a înșelat niciodată publicul fidel și de aceea admiratorii revin la concertele sale ca la un produs „garantat sută la sută”.

„Spectatorii vin la mine ca la o firmă garantat sută la sută”

proiectului va fi renovarea ofici-ului teritorial Bălţi al BMA.

Proiectul finanţat de România a fost lansat oficial pe 1 octombrie 2013, se va desfăşura pe o perioadă de 12 luni şi va fi implementat de Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor Migrațio-nale.

Biroul de presă al Ambasadei României în Repu-

blica Moldova

au avut un dram de supăra-re pe societate, indiferent că eram în zona cântecului po-pular, indiferent că spectaco-lul avea câte o mică răutate așa, câte o supărare pe lumea care mă înconjoară. În spec-tacolul acesta nu mai există așa ceva.

- De ce? Nu mai există... pentru că

am ajuns la concluzia că nu mai are niciun rost să îi mai bag în seamă. Publicul e atât de sătul de ce vede încât am zis măcar două ore în timpul spectacolului meu să nu mai știe de coabitări, de certuri între palate, de vânzări pe șest, de toate prostiile astea. În seara asta ne dedicăm nu-mai poeziei.

- Cum funcționați într-un turneu, prezentați spec-tacolul într-un turneu... Cum variază dintr-o localitate în alta? - Nu variază.

- Este același... Vezi când... păstrând

proporțiile ... dacă te duci și vezi spectacolul lui Celi-ne Dion să zicem... în Las Vegas e același spectacol la Stockholm, Beijing și unde mai e ... e același spectacol.... Sigur, poți să mă întrebi de public. Și publicul e la fel. Spectacolele mele, eu am această convingere și o spun mereu, că mai văd tineri din

ăștia care zic „mă, un public de tot rahatul, n-a înțeles”... nu nu nu, artistul e de vină, nu publicul. Bine... și publicul meu, eu fiind un artist mic așa, un artist de nișă, publicul meu e ăla pe care l-am desco-perit acum 40 de ani... publi-cul care vine, care mă respec-tă, respectul este reciproc. 40 de ani nu i-am păcălit nicio-dată. Ei vin la mine ca la o fir-mă garantat sută la sută. Știu că aici nu e de glumă. Sunt spectacole făcute cu umor, făcute cu detașare, făcute cu umor rafinat, nu de-ăsta...

- V-ați întâlnit cu specta-tori după 40 de ani? Cu spectatori care vă sunt fideli și i-ați revăzut? Asta e normal, asta e fi-

resc. Dar eram de pildă prin Toronto sau pe la Montreal și au venit la mine doi tineri doctori cu un copil de vreo șapte anișori de mână și spu-nea (el ): „Am venit cu copi-lul pentru că părinții mei s-au cunoscut la un concert de-al dumneavoastră în ‚69 la Teatrul Bulandra. S-au căsătorit și cât am fost mic m-au dus la toate concerte-le dumneavoastră. Am ple-cat din țară, m-am căsăto-rit la rândul meu, am văzut spectacolele dumneavoastră când eram student alături de viitoarea mea soție, ne-am căsătorit și acum venim cu copilul... exemplu de specta-tori care mă urmăresc.

- Vorbiți despre originea dumneavoastră olte-nească cu foarte multă mândrie în spectacolele dumneavoastră. Mai sunt valabile lucrurile care se spun despre olteni, că sunt răzbătători... Nu știu dacă e adevărat,

dar cert este că atunci când erau în guvernul României mai mulți olteni, țara mergea mai bine.

- Cel mai frumos banc cu olteni puteți să mi-l spuneți? Da, dar nu ne avanta-

jează... sigur, e făcut tot de noi, de olteni, dar e foar-te bun ... Îi avantajează pe ardeleni. Într-un vagon de tren, un ardelean și un ol-tean și olteanul cânta „M-a făcut mama oltean, măăi...” Și ardeleanul zice... „Iart-o”.

- Dacă ar fi să dedicați acest spectacol cuiva cui l-ați dedica? Poeziei române.

- Mai e loc de poezie? Dacă vrei, da. Poezie a

existat și va exista cât e Pă-mântul și cât e lumea. Dar trebuie făcut un minim efort de a ajunge la ea.

Turneul „Pelerini din țara nimănui” cuprinde 30 de localități și se încheie la în-ceputul lunii decembrie.

AGERPRES

Eu cântam o poezie a lui Grigore Vieru... „În limba ta”... „În limba ta ți-e dor de mama”. A fost un spectacol de poezie la Sala Radio. Ei, pe vremea aia, cenzura funcționa ideologic, funcționa rău de tot şi trebuia să dai toate amănuntele, cine e poetul, de cine e scrisă poezia, că nu puteai aşa oricum. Despre Grigore Vieru am întrebat... Nu ştiam cine e ... şi el, când a venit în țară, a aflat...

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 2013 21

„Poate fi admisă o pisică la un depozit ali-mentar pentru ca aceasta să prindă şoareci. Deţinuţii nu au dreptul să ţină animale în celule, deoarece sunt focare de infecţii”, a menţionat Bolboceanu. Societate

DUPĂ gratii

Şi animalele pot fi condamnateSpre deosebire de Mu-sea din R. Moldova, pisica traficantă de droguri care nu a fost cercetată penal pentru infracţiunea comisă, un câine pe nume Pep din Pennsylvania, SUA, în 1924 a fost condamnat la închisoare pe viaţă în penitenciarul East-ern State pentru că a omorât felina guverna-torului statului american. Pentru că animalul nu a prezentat „remuşcări”, a fost trimis la închisoare, fără drept de apel. Ulte-rior s-a aflat că Pep era complet nevinovat. Cea mai mare greşeală a lui a fost să roadă pernele canapelei de pe veranda casei guvernatorului. După gratii, labradorul nu a fost tratat ca deţinut, ci ca animal pentru reabili-tarea puşcăriaşilor.

Ingeniozitatea deţinuţilor se pare că nu are limite. Cei care nu-şi imaginează viaţa fără droguri recurg la cele mai inventive metode pentru a ca-mufla substanţele narcotice. Mai nou, au racolat în afacerea ilegală de trafic de droguri o felină.

Despre animalele din puşcărie

Iana Zmeu

Se numeşte „Musea” şi a fost prinsă în flagrant în timp ce încerca să introducă dro-guri pe teritoriul Penitenci-arului Pruncul. Semnalmen-tele infractoarei: blană surie, mustăţi lungi, foarte sprin-tenă şi extrem de bună la prins şoareci. Este vorba de o pisică ce de mai mulţi ani se plimbă nestingherit prin curtea penitenciarului. Con-stituţia sa mică i-a permis să se strecoare printr-o gaură a zidul imens al puşcăriei. La întoarcere însă, gardienii au observat un comportament suspect al felinei, iar când au privit-o mai atent au obser-vat la gâtul acesteia o zgardă ciudată care le-a dat de bănu-it. Imediat a pornit „operaţi-unea” de reţinere. În scurt timp a fost alertată poliţia şi asta pentru că „Musea” avea asupra sa două pungi cu ma-rijuana camuflate în zgarda de la gât.

Pisica de la puşcărie, vedetă internaţională

peste noapte!

Ştirea despre pisica tra-ficantă de droguri a făcut înconjurul lumii, astfel încât pisica poreclită „Musea” a devenit peste noapte vedetă internaţională. JURNAL a încercat să afle cât de lega-lă este aflarea felinei după gratii. Chiar dacă pisica a săvârşit o infracţiune, pen-tru care un om ar risca ani grei de puşcărie, uite că, potrivit ofiţerului de presă al Departamentului Insti-tuţiilor Penitenciare, Olga Bolboceanu, animalelor de companie nu le este locul în penitenciar. „Poate fi admisă o pisică la un depozit ali-mentar pentru ca aceasta să prindă şoareci. Deţinuţii nu au dreptul să ţină animale în celule, deoarece sunt focare de infecţii”, a menţionat Bol-boceanu.

Papagalii lui Nichifor

În pofida constrângeri-lor legale, de-a lungul anilor au fost curmate mai multe tentative ale deţinuţilor de a avea în preajmă animăluţe care să le aline singurătatea. Printre iubitorii de animale se numără şi controversatul om de afaceri Adrian Nichi-for, care în prezent e în de-tenţie aşteptându-şi verdic-tul pentru comiterea unui omor. „La el în celulă am găsit o șinșilă şi doi papagali, dar au stat foarte puţin timp, cel mult o săptămână. Ime-diat ce am aflat, procurorii au intervenit. Animalele sunt interzise în puşcării, cu excepţia porcilor, oilor etc. din gospodăriile auxiliare”, ne-a comunicat procurorul Vitalie Bordea. Potrivit aces-tuia, deţinutul nu are drep-tul să ţină în celulă nici un hamster. Dincolo de faptul că privează patrupedul de li-bertate, deţinutul se expune riscului de a se infecta de la animal de vreo boală conta-gioasă. „În nici o ţară nu se permit animalele de compa-nie pe teritoriul închisorii, nemaivorbind de celulă”, a menţionat procurorul. Aşa o fi, dar nu chiar.

Animalele îi învaţă să fie mai „oameni”

În România, de exemplu, unde în ultimul timp s-a tot trâmbiţat despre problema maidanezilor, a fost găsită o soluţie. Câinii fără stăpân sunt trimişi la puşcărie. Po-trivit şefilor penitenciarelor de peste Prut, un patruped îl poate determina pe deţinut să renunţe la preocupările contraindicate din închisoa-re şi să-l facă să se simtă util societăţii. Tehnica „câinilor-terapeuţi” a fost preluată de români de la englezi. În Marea Britanie, pentru ca un condamnat să devină mai „omenos”, i se oferă posibili-

Deşi animalele de companie sunt interzise în locurile de detenţie, procurorii spun că „luptă” cu pisicile care au umplut puşcăriile

Avem deosebita plăcere de a Vă invită la evenimentele organizate în cadrul SALO-NULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE ŞTIINŢIFICĂ ŞI DIDACTICĂ, ediţia a II-a, dedicată aniversării a 85-a de la fondarea Bibliotecii Ştiinţifice pe lângă Comitetul Ştiinţific Moldovenesc şi a 50-a de la sta-bilirea ei ca Bibliotecă Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Evenimentul se va desfășura în perioa-da 28 octombrie – 1 noiembrie, în sediul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lu-pan”, str. Academiei 5A, Chișinău.

Din program:10. 00 - 18. 00: Zilnic. Prezentări de car-

te, lansări, prezentări de colecţii(edituri din România, Rusia, Republica

Moldova)30 octombrie10.00 - 14. 00: Conferinţa ştiinţifică in-

ternatională: Biblioteca ştiinţifică – pi-lon spre edificarea societăţii cunoaşterii

31 octombrie14.00 - 17.00: Free Author Workshop

in Publishing: Get Read. Publish with Springer

1 noiembrie14.00-16.00: Conferinţă ştiinţifică ju-

biliară: Biblioteca ştiinţifică – 85 ani de istorie în comunitatea ştiinţifică

PARTENER GENERALDepartamentul Politici pentru relația

cu Românii de Pretudindeni al Ministeru-lui Afacerilor Externe al României

PARTENERIAcademia de Științe a MoldoveiInstitutul de Studii EnciclopediceBiblioteca Academiei Române

aViz

tatea să îngrijească de păsări şi animale sălbatice rănite.

Dar să revenim la reali-tăţile din R. Moldova, unde procurorii luptă nu doar cu infracţiunile de după gratii, dar şi cu… pisicile din puş-cării. „În Penitenciarul nr. 13 sunt foarte multe. Luptăm. Să vedeţi cum stau dolofane lângă depozitele de mânca-re”, a remarcat Bordea.

Povestea unui hamster deţinut

Despre una din feline-le din Penitenciarul nr. 13 din Chişinău, dar şi despre „soarta tragică” a unui ham-ster ne-a scris acum doi ani un condamnat. În primul răvaş acesta ne-a vorbit des-pre un deţinut care, pentru a se răzbuna pe judecăto-rul ce i-a dat verdictul de condamnare, „a luat ostatic un hamster, i-a pus numele „Muruianu turbat” şi cum auzea numele magistratului la televizor sau la radio se în-furia şi bătea cu bestialitate animalul. După cum vedeţi, în RM nu numai drepturile omului se încalcă, dar şi ale animalelor”, ne-a scris con-damnatul Dumitru, alertat de situaţia în care s-a pome-nit hamsterul. Al doilea ră-vaş a fost de-a dreptul emo-ţionant. „Ştiţi deja ce soartă tristă avea hamsterul deţi-nut în Penitenciarul 13. Tra-gedia cea mare s-a întâmplat

acum două zile, când con-damnatul Ştefan A. a aflat că urmează să fie transferat în altă puşcărie. El s-a înfuriat şi a aruncat micuţul animal în labele motanului Goghi. Ce s-a întâmplat mai depar-te nu vă pot scrie, aşa ima-gini le poţi vedea doar în fil-mele de groază”, şi-a încheiat răvaşul Dmitri.

Atunci am mers la pe-nitenciarul în care potrivit

condamnatului s-ar fi în-tâmplat „hamsteruciderea”. Gardienii au confirmat că era un asemenea motan, însă printre mulţimea de pisici de pe teritoriul puşcă-riei nu au putut să ne arate

cu degetul spre acel Goghi. Cât despre hamster, ni s-a spus că deţinutul Ştefan, înainte de a fi transferat în altă puşcărie, l-ar fi dat în primire unui coleg de-al său de celulă.

Complicii lui „Musea”

Potrivit psihologilor care lucrează zilnic cu persoa-nele delincvente, animalele de companie ar fi un instru-ment în procesul anevoios de resocializare a deţinuţi-lor. Patrupezii însă, cel pu-ţin oficial, sunt interzişi. Cu toate acestea gardienii de la Penitenciarul Pruncul nu au alungat-o pe Musea, chiar dacă încă nu s-a stabilit dacă felina „dealer” este la prima „abatere”. Probabil, li s-a fă-cut milă căci în scurt timp aceasta urmează să fete. „Pisica se află acum în pe-nitenciar. Sper că nu va mai comite astfel de încălcări de regim”, mai în glumă, mai în serios ne-a spus Oleg Hama-covschi, şef adjunct al Servi-ciului pază şi escortare de la Penitenciarul Pruncul. Ei, şi dacă felina a scăpat basma curată, pe mâna poliţiştilor a încăput un minor de 16 ani din Străşeni care este suspectat că ar fi legat zgar-da cu surprize ameţitoare la gâtul pisicii. Oamenii legii

încă nu au stabilit deţinuţii cărora i-au fost destinate pacheţelele cu droguri, însă nu exclud că vor recurge la o reconstituire şi felina îi va direcţiona spre „complicii” săi. Poliţia investighează cazul.

pisicile din penitenciarul nr. 13 din Chişinău se simt libere după gratii

pisica „musea”, felina moldoveancă, ştirea despre care a făcut înconjurul lumii

Şase condamnaţi din Bucureşti şi satu mare, România, au învăţat să dezvolte comportamente pozitive, lucrând cu maidanezii

Foto

: sV

Et

lA

nA

pA

nŢA

Foto

: pE

nIt

En

cIA

r.G

oV.

md

Foto

: po

rtA

lsm

.ro

Foto

: dA

Ily

mA

Il.c

o.u

k

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 201322

Vă atenţionăm că redacţia JURNALULUI de Chişinău nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor apărute la rubrica PUBLICITATE. Cititorii care apelează la serviciile acestor „vraci” îşi asumă întreaga responsabilitate.Divertis

DiFiciL

SUDokU

intEgraMĂ

SiMPLu FPC “Donici-Trans” SRL , c/f 1003600018977, aduce la cunoştinţă SRL “VIPPLAST GRUP”, c/f 1010600017350, cu sediul în Chişinău, str. Calea Iesilor 45/1, ap. 74, necesitatea restituirii până la 24/10/2013 a datoriei în sumă de 7988,70 lei conform actului primire-predare din 26/04/2013. În caz contrar, ne vom adresa în instanţa de judecată.

FPC “Donici-Trans” SRL, c/f 1003600018977, aduce la cunoştinţă SRL “Aurelia BRNO”, c/f 1003600019653, cu sediul Chişinău, bd.Traian 21/3, ap.109, necesitatea resti-tuirii până la 24/10/2013 a datoriei în sumă de 19664,48 lei conform actului primire-predare din 26/04/2013. În caz contrar, ne vom adresa în instanţa de judecată.

anUnţ

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

22.10 „Nunta de aur” de Vladimir Beşlea-gă, ora 18.00.

24.10 „Pomul Vieții” de Dumitru Matco-vschi, ora 18.00.

Teatrul „Eugene Ionesco”

25.10 „Chirița în provincie” de V. Alec-sandri, ora 18.30.

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”

23.10 „Surioara Alionuşka şi frăţiorul Iva-nuşka” de S. Jelezkin (după o poveste popu-lară rusă), ora 11.00.

24.10 „Motanul încălţat” de Ch. Perrault, ora 11.00.

Teatrul Municipal de Păpuşi „GUGUŢĂ”

26.10 „Motanul Leopold” de A.Hait, ora 11.00.

Sala cu Orgă

23.10 Concert de muzică sacră a compo-zitorului Vladimir CIOLAC, ora 18.00.

Centrul Cultural audeamus22-23.10 „Love Building”, ora 18.00,

20.00.Love Building, regie Iulia Rugină, scena-

riu Ana Agopian, Oana Răscuceanu. Premiera de Gală va avea loc pe data de 17 octombrie, ora 19 00. La Spectacolul de Gală vor parti-cipa actorii Dorian Boguţă, Dragoş Bucur şi Alexandru Papadopol.

Biletele pot fi procurate în casele cinema-tografului Gaudeamus de la 16.00 – 20.00 în zile de lucru.

Judecătoria Cimişlia solicită prezentarea cet. Ciobanu Violeta, a.n. 1976, şi Ciobanu Veaceslav, a.n. 1971, am-bii locuitori ai s. Gura-Galbenei, str. M.Eminescu 76, r-l Cimişlia, pentru data de 28 octombrie 2013, ora 15:30, la Judecătoria Cimişlia (str. C.Stamati, 1), în calitate de pârâţi privind cauza civilă intentată de Şendrea Svetlana cu privire la încasarea sumei.

Judecător - L.Curca

CitaţiE PUbLiCĂ

Cu acest mesaj Platforma E-Sa-natate.MD înce-pe o campanie de promovare a legii antitutun. Acest document are mi-siunea să convingă autoritățile că lipsa unor legi stricte în acest domeniu ge-nerează mai multe cheltuieli pentru sănătate, decât poate obține bugetul de stat din accizele pentru tutun.

Un mediu curat fără fum de țigară trebuie să devină priori-tatea fiecărui funcționar cu drept de decizie. Un stat care sea-mănă cu o scrumieră uriașă și miroase a tutun nu este imaginea pe care ne-o dorim.

Astfel, pe parcursul următoarelor săptămâni veți putea urmări pe platforma noastră de sănătate știri locale și internaționale des-pre experiența țărilor care au promovat și adoptat legi asemănă-toare, reportaje, opinii și interviuri cu oficiali, politicieni, amba-sadori în Republica Moldova, artiști și oamenilor simpli despre necesitatea adoptării unui asemenea document.

Campania vine să susțină dezbaterile publice lansate, în aceste zile, pe marginea proiectului, chiar dacă documentul în-tâmpină rezistență enormă din partea reprezentanților indus-triei tutunului.

măicuţa Felicia, clarvăzătoarea cu credinţă în dumnezeu, se află acum în chişinău şi face rugăciuni împre-ună cu 40 de măicuţe. dacă aveţi nemulţumiri în legătură cu soarta sau căsnicia dvs., nu vă mai înţelegeţi cu copiii, vă simţiţi bolnavi sau nefericiţi, nu reuşiţi să vă căsătoriţi sau nu vă găsiţi rostul în viaţă, apelaţi cu încredere la măicuţa Felicia.

Mulţumiri:maria: „mii de mulţumiri măicuţei Felicia pentru că mi-a reîntors soţul acasă după o perioadă lungă de despărţire”.nicolae: ,,mulţumesc măicuţei Felicia pentru că i-a dezlegat cununia fiului

meu şi l-a vindecat de alcoolism”.Anita: ,,mii şi mii de mulţumiri măicu-ţei Felicia pentru că mi-a adus iubire şi înţelegere în familie. V-o recomand cu încredere”.

Sunaţi cu încredere: 0040728799350

PUbLiCitatEaFiș

SĂnĂtatE

Nicolae Buţanu bate şi la uşa Domniilor Voastre În 2011, în Secţia hematolo-

gie a Spitalului Oncologic „N.N. Blohin” din Moscova i-a fost diagnosticat limfomul Hodgkin (cancer al sistemului limfatic). Şanse reale de a învinge boala îi dau medicii din Turcia care i-au studiat maladia. Aceştia îi oferă posibilitatea de a face chimioterapie după cele mai noi scheme (ESHAP şi BEAM) plus

un transplant de celule stem.Originar din Gura Galbenei,

Cimişlia, având o bună educa-ţie, tânărul consideră că cea mai importantă lege pe care trebuie s-o respecţi este omenia, de care se ghidează mereu. Asta face de fapt Nicolae Buţanu, un tânăr deştept, curajos şi puter-nic. Are planuri şi vise ca orice băiat la vârsta de 27 de ani. Ma-

ladia de care suferă îi spulberă toate aspiraţiile.

Echipa redacţională a JUR-NALULUI de Chişinău vă îndeamnă să participaţi la un act de caritate pentru Nicolae Buţanu. Toţi oamenii de bună credinţă care vor să-l susţină pe Nicolae pot transfera aju-toare la Victoriabank, Chişi-nău, Moldova, prin SWIFT:

VICBMD2X 457 (valabil pentru toate conturile locale) pe con-turile deschise: 22336178514 (MDL), 22335178515 (USD), 22334178516 (EURO) şi SWIFT: VICBMD2X (co-mun) pentru transferurile internaţionale în euro: IBAN: MD34VI000000022334178516; şi în dolari: IBAN: MD11VI000000022335178515.

CaMPaniE JUrnaL

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 2013 23

Morcovii şi merele sau gutuile sunt dispensabile, nu au mare importanţă decât că vor crea un colorit frumos şi vor aduce un plus de dulceaţă, favorizând fermentarea mai rapidă, în schimb hreanul şi ardeiul iute sunt esen-ţiale. Practic, hreanul şi ardeiul iute vor menţine mură-turile tari, nepermiţându-le să se terciuiască. Casa ta

Du în casă plantele

Plantele care nu rezistă la temperaturi scăzute pot fi duse în casă sau în seră în octombrie. Odată cu mijlo-cul toamnei, temperaturile de afară sunt din ce în ce mai mici. Plantele care sunt adu-se în casă ar trebui aclimati-zate treptat.

Fă un compost nou

Foloseşte frunzele de toamnă şi resturile vegetale adunate pentru a pregăti un compost nou. Vei avea nevo-ie de acesta mai târziu.

Plantează copaci noi

La mijlocul toamnei se pot planta noi copaci şi arbuşti. Este bine să sapi o groapă de trei ori mai mare decât rădă-cina plantei alese pentru plan-tare. Copacul se aşează apoi în groapa săpată şi se acoperă rădăcina în aşa fel încât aceas-ta să fie uşor mai sus decât ni-velul solului. Pentru plantare, foloseşte pe fundul gropii, dar şi în straturile depuse, pământ de calitate, cu fertilizatori. Ai

grijă ca atunci când pui înapoi pământul să nu rămână bule de aer.

Plantează usturoi

Dacă nu ai plantat încă usturoi, o poţi face până la sfârşitul lui noiembrie. Toamna este perioada idea-lă să plantezi usturoi. În pă-mântul rece de afară, căţeii de usturoi germinează şi îşi fixează rădăcinile. După pri-mul îngheţ, este bine să pui un strat de mulci. Usturoiul se dezvoltă bine într-un sol umed, cu multă materie or-ganică.

Alte plante de pus în grădină în octombrie

În octombrie mai poţi planta coacăze, bulbi de flori pentru primăvară şi ierburi aromatice. Oregano, pătrun-jel, busuioc, cimbru sunt câteva plante pe care le poţi pune în grădină în această perioadă.

Este bine să plantezi bul-bii cât mai devreme, pentru ca pământul să nu fie încă îngheţat. În acest fel, plantele prind rădăcini înainte de pri-

Lucrări de toamnă în grădină în octombrierECoManDĂri

Ingrediente Murături asortate:

legume potrivite pentru murat, în cantitatea şi pro-porţiile dorite: castraveţi, gogonele, conopidă, lubeniţe mici, varză, sfeclă roşie etc.• hrean proaspăt, rădăcină• beţe de mărar uscat• bucheţele de cimbru

uscat• ţelină• ceapă• usturoi• 3-4 mere şi/sau gutui

(opţional)• morcovi (opţional)• ardei iute• frunze de ţelină, cu tul-

pină cu tot• frunze de vişin• frunze de dafin• piper boabe• sare neiodată – obli-

gatoriu sare neoidată, dacă folosiţi din cea obişnuită pentru ali-mentaţie, murăturile se vor terciui!!!

• se mai pot pune: boabe de muştar, boabe de ie-nibahar, alte arome

Preparare:

Aţi observat deja că nu am scris cantităţile la niciu-nul din ingredientele de mai sus, aşa cum nu am scris nici cât timp durează până obţi-neţi murăturile astea şi nici câte porţii veţi obţine. Asta pentru că la fel cum se pre-găteşte un butoi de murături se pregăteşte şi un borcan cât de mic, pentru că nu atât cantităţile în grame şi kilograme sunt importante la această reţetă, cât res-pectarea unor proporţii. Pe de altă parte, timpul în care murăturile vor fi gata poate să difere în funcţie de tem-peratura locului în care de-pozitaţi recipientele.

Oricare legumă de la primul punct al listei de in-grediente poate fi înlocuită. La fel cum se fac murături cu 4-5 feluri de legume, se fac şi dintr-un singur fel (de exemplu, numai gogonele sau numai castraveţi). În ce mă priveşte, nu am folosit varza şi nici sfecla roşie, pe care dacă le adăugaţi într-o

UtiL

Murături asortateCe e minunat la reţeta de murături în saramură e că e extrem de adaptabilă, se pot face mură-turile asortate sau se poate folosi un singur fel de legumă, după preferinţele fiecăruia, şi, nu în ultimul rând, aceste murături sunt produ-se 100% naturale, fără conservanţi, fără oţet, care îşi dobândesc gustul specific în urma unui proces natural.

mică proporţie (1-2 sfecle sau verze roşii mici la un bu-toiaş) veţi obţine o culoare rozalie a tuturor murături-lor, ceea ce eu nu vreau, le prefer naturale. Preferata mea este lubeniţa, coaja e crocantă, iar miezul moale e îmbibat ca un burete cu zeamă aromată, parca e cea mai pregnantă la gust dintre toate legumele murate.

Morcovii şi merele sau gutuile sunt dispensabile, nu au mare importanţă decât că vor crea un colorit frumos şi vor aduce un plus de dul-ceaţă, favorizând fermen-tarea mai rapidă, în schimb hreanul şi ardeiul iute sunt esenţiale. Practic, hreanul şi ardeiul iute vor menţine murăturile tari, nepermiţân-du-le să se terciuiască.

E bine să vă pregătiţi re-cipientele din timp, eventual probaţi câte legume vor in-tra în recipientele pregătite, lăsând un spaţiu cam de un lat de mână la gura buto-iaşului sau de 4-5 cm la un borcan mai mic.

Ca principiu, într-un vas de 10 litri volum, după ce aţi aranjat legumele aşa încât să intre cât mai multe, vor mai încăpea aproximativ 5 litri de apă. La fiecare litru de apă se va socoti 1 lingură cu vârf de sare neiodată.

Şi acum, să trecem la pre-parare, începând cu prezen-

apă e nevoie în vas, umplând vasul cu apă şi apoi scur-gându-l bine, colectând apa într-o oală. Eu merg prin aproximare, la butoiul meu de 30 de litri experienţa îmi spune că aş avea nevoie de 15 litri de apă, apoi eu pre-gătesc saramura din 16 litri, ca să am o rezervă. Aşadar, câţi litri de apă, atâtea lin-guri cu vârf de sare neiodată, totul într-o oală care merge pe foc. Adaug piperul boabe (3 linguri am pus eu, cam 1 lingură la 10 litri de vo-lum) şi frunze de dafin după gust. Dau apa în clocot, apoi opresc focul şi amestec cu grijă ca toată sarea să fie di-zolvată. Las saramura să se răcească până când e abia călduţă. Torn saramura pes-te legume şi deasupra aran-jez beţe de mărar dispuse în aşa fel încât să nu permită legumelor să se ridice la su-prafaţă (să stea acoperite cu saramura). Mai aşez şi o gre-utate deasupra, pun capacul şi depozitez butoiaşul într-un loc răcoros.

Orientativ: la 30 de litri am folosit 2 ţeline potrivite, 3 mere tăiate sferturi, 2 bu-chete de mărar (din cel uscat, cum se găseşte la piaţă), cam 250 de grame de ardei iute, 2 cepe mari, 2 căciulii de ustu-roi, 4 ramuri de vişin.

Poftă bună!

JURNAL DE CHIȘINĂUANUL XIV, NUMĂRUL 77 (1286)

VINERI,18 OCTOMBRIE 2013 19

Stă parcă scris în gena noastră neseriozitatea (ce exemplu mai bun ca Mutu să existe?) ori lenea (vezi sprinturile cu spatele făcute de Motanul Încălţat Stancu). Trufia şi semeţia iar stau în rândul întâi între caracte-risticile fotbalistului român. Cine are o maşină mai mare ca a lui? Despre gâlceava amintită de Cantemir în Descriptio Moldaviae, ce să mai vorbim? Dacă nu prin asta trăieşte fotbalul româ-nesc, atunci prin ce? Nici meteahna beţiei şi aplecarea către hedonism nu a pier-dut-o fotbalistul român. Şi argumente găsim cu duiu-mul în tabloide - Tamaş, fost jucător de naţională, are mai multe chefuri la activ şi echi-pe schimbate decât meciuri jucate în ultima perioadă.

Chiar şi despre cel mai bun meci al naţionalei din aceste preliminarii, cel cu Ungaria, de acasă, a scris Cantemir: "Ţăranii trec ra-reori de la vorbe la arme, însă astupă gura semeaţă a potrivnicului cu cioma-gul, cu bâta şi cu pumnii". E adevărat însă că doar gura a fost de potrivnica Ungarie în această grupă.

Ne supărăm când vine cineva şi ne spune că aici, la Porţile Orientului, totul e luat cu uşurinţă, dar uităm meciul de la Bucureşti cu Turcia, imediat după izbân-da "istorică" împotriva "duş-manilor" maghiari. Sau chiar ultima partidă, cu Estonia,

când am stat (pentru a câta oară?) într-un om – Marica, şi un portar – Tătăruşanu.

Cu toate aceste vitregii ale sorţii, altă caracteristică a noastră, taciturnul Piţurcă iese pe locul doi şi se duce la baraj dintr-o grupă în care avea de la început locul trei asigurat, după Turcia. Să nu-l mai convoci pe Mutu pentru că are gura mare, să-i arăţi uşa lui Tamaş, pierdut în aburii alcoolului, să perseverezi cu Stancu – mână moartă, să-l ignori pe Sânmărtean în cea mai bună formă a lui, pentru că nu vrei să se spună că-ţi face cineva echipa, să-l reiventezi pe Goian, ce este? Încăpăţâ-nare catârească ori studiu?

Piţurcă, din turnul înalt în care s-a cocoţat, stă şi studiază. Ca şi Cantemiro-glu, care a reuşit să scoată ce e mai frumos din mu-zica otomană, el vrea ca maneaua românească să se audă la filarmonica din Rio. Deocamdată, cu o arie de selecţie restrânsă drastic în comparaţie cu marile puteri ale fotbalului, Piţurcă a reu-şit performanţa de a califica naţionala la un baraj, în care suntem văzuţi drept carne de tun. Dacă va reuşi însă să-i ducă pe lăutarii jucători români în Brazilia, atunci nu se va mai vorbi despre Piţi ca fiind doar cel mai eficace an-trenor al naţionalei, ci drept cel mai talentat.

Adrian Ţone (mediafax.ro)

SportGolgheterul campionatului, după 11 etape, este Henrique Luvannor (Sheriff Tiraspol) cu zece goluri, urmat de Viorel Frunză (Veris Chişinău) şi Miloş Krkotic (Dacia Chişinău) – opt goluri.

Derbiul Moldovei

CARTE

„FUNIA ÎMPLETITĂ ÎN TREI” de Petru BogatuUn thriller incitant, o lectură fascinantă

de la prima până la ultima pagină

38lei carte + ziar

O fostă republică sovietică de la poarta estică a UE, sfâșiată de ciocnirea a două proiecte geostrategice ale Europei. O societate hărţuită de tentaţiile revanșarde

ale fostei metropole. O parabolă politică de factură poliţistă, cu o intrigă irezistibilă și extrem de complexă despre luptele necruţătoare ce se dau pe frontul invizibil al noului război rece.

Cartea poate fi găsită la redacţia JURNAL de Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab 63, et. 3. Tel. 022 23 76 45

Cu 38 de lei, cartea și ziarul pot fi cumpărate doar în faţa Casei Presei, strada Pușkin 22.

DIVIZIA NAȚIONALĂ

Returul Divizi-ei Naţionale la fotbal ia startul în acest sfârşit de săptămână. Pentru ziua de sâmbătă au fost programate patru meciuri, iar celelalte două meciuri vor fi jucate duminică. Dintre aceste partide poate fi remarcat meciul care va avea loc pe stadionul „Zimbru” din capitală, supra-numit şi „Derbiul Moldovei”

Diego Gherman

După o pauză de două săptămâni, intervenită din motivul meciurilor naţi-onalei în preliminariile Campionatului Mondial, echipele îşi vor continua lupta în Divizia Naţiona-lă. Reveniţi de la selecţio-nate, jucătorii au început antrenamentele şi pregăti-rile alături de echipele lor, pentru meciurile din eta-pa a 12-a din campionat. Sâmbătă, amatorii fotbalu-lui autohton vor putea ur-mări patru partide care au diverse mize din punct de vedere al situaţiei din cla-sament.

FC Costuleni va juca

În acest weekend, începe returul Diviziei Naţionale la fotbal

COMENTARIU

Piţurcăoglu

Multe nu s-au schimbat din vremurile lui Dimi-trie Cantemir. În Descriptio Moldaviae, parcă ar fi făcut o radiografie exactă a stării de fapt de la echipa naţională a României, a intuit perfect năravurile fotbaliştilor. Piţurcă reuşeşte să-l copieze şi să transforme o manea într-o muzică elevată.

După ce s-au stabilit echipele calificate direct şi cele care vor juca barajul pentru Mondialul din Brazilia de anul viitor, putem face un top al celor mai importanţi fotbalişti care au rămas pe dinafară, fiindcă naţionale-le lor nu au prins bilet la turneul fi-nal decât cel mult în tribune.

Cel mai scump jucător al lumii, Gareth Bale, deschide lista întocmită de argentienii de la Ovacion. Ţara Galilor a terminat pe 5 într-o grupă din care s-a calificat direct Belgia, iar Croaţia a prins barajul.

Polonia lui Robert Le-wandowski a terminat pe 4 în grupa din care s-a califi-cat Anglia, iar Ucraina joa-că barajul. Lewa a marcat 7 goluri, dar nu a reuşit să fie prezent la turneul final.

Doi jucători cu mare ex-perienţă internaţională care

nu se vor putea retrage cu o ultimă prezenţă la un tur-neu final sunt Robbie Keane (6 goluri pentru Irlanda de Nord, locul 5 în grupa Ru-siei calificate şi a Portugaliei care merge la baraj) şi Petr Cech, portarul Cehiei, care a terminat pe 3, în spatele Italiei şi Danemarcei – care nu va merge însă la Mondi-al pentru că e cea mai slabă echipă de pe locul 2.

Arda Turan rămâne aca-să chiar din grupa Români-ei, după ce Olanda a învins Turcia în ultimul meci şi a trimis naţionala noastră la baraj. Otomanii au terminat pe locul 4, şi în spatele Un-gariei.

Marek Hamsik, vedeta lui Napoli, va vedea turneul la televizor după ce Slovacia a terminat pe 3, în spatele Bosniei şi Greciei.

Alexander Kolarov (Serbia a terminat pe 3 în grupa A, în spatele Belgiei şi Croaţiei), danezul Eriksen, austriacul Alaba (în spatele Germaniei şi Suediei), muntenegreanul Jo-vetici (locul 3 în grupa Angliei şi Ucrainei) nu vor merge nici ei în Brazilia.

RIO

10 staruri care ratează Mondialul brazilian

contra echipei Rapid Ghi-dighici, Veris Chişinău o va găzdui pe Olimpia Bălţi, iar Dinamo-Auto Tiraspol va întâlni, la Ternovca, Acade-mia Chişinău. În timp ce FC Costuleni şi FC Veris vor juca pentru a-şi întări pozi-ţiile din prima parte a cla-samentului, FC Academia, Olimpia şi Dinamo-Auto luptă pentru a scăpa de re-trogradare.

Un meci care, de aseme-nea, va avea loc sâmbătă şi merită o atenţie deosebită este cel ce va avea loc pe Sta-dionul Zimbru din Chişinău, cu începere de la ora 17:00,

unde Zimbru va juca derbiul republicii contra campioa-nei, Sheriff Tiraspol.

Avantajul galben-verzilor

În cele 62 de partide di-recte disputate anterior, galben-verzii au obţinut 12 victorii şi au fost învinşi de 34 de ori. De 16 ori aceste echipe au terminat la ega-litate, cum au făcut-o şi în meciul din prima etapă a actualei ediţii de campionat, care s-a încheiat cu scorul de 2–2. De menţionat faptul că Zimbru a dominat în acea

partidă şi, într-un moment, conducea cu scorul de 2-0.

Un avantaj pentru Zim-bru poate fi faptul că Sheriff are în cap şi meciul de săp-tămâna viitoare din cadrul grupelor Ligii Europa contra englezilor de la Tottenham.

Duminică vor fi jucate cele-lalte două meciuri din această etapă. La Orhei, Speranţa Cri-hana-Veche va întâlni Milsami Orhei, care, în ultima vreme, se află într-o situaţie grea. Iar la Tiraspol, FC Tiraspol va întâlni Dacia Chişinău. Acest meci prezintă un interes spo-rit, deoarece aceste echipe, pe moment, se află în topul clasa-mentului, având practic acelaşi număr de puncte.

După 11 etape, liderul campionatului este actuala campioană, Sheriff Tiras-pol, care a acumulat 28 de puncte, fiind urmată de FC Dacia şi FC Veris cu câte 22 de puncte fiecare.

Clasament: 1. Sheriff – 28 p.; 2. Dacia – 22 p; 3. Veris – 22 p.; 4. Tiraspol – 21 p.; 5. Zimbru – 19 p.; 6. Costuleni – 19; p.; 7. Milsami – 15 p.; 8. Rapid – 14 p.; 9. Dinamo-Auto – 8 p.; 10. Speranţa – 8 p.; 11. Olimpia – 5 p.; 12. Academia – 4 p.

Golgheterul campiona-tului, după 11 etape, este Henrique Luvannor (Sheriff Tiraspol) cu zece goluri, ur-mat de Viorel Frunză (Veris Chişinău) şi Miloş Krkotic (Dacia Chişinău) – opt goluri.

În afara acestor nume im-portante, ar putea rata tur-neul, în funcţie de rezultate-le de la baraj, şi alte staruri

ca portughezul Ronaldo, francezul Ribery, urugua-yanul Forlan sau suedezul Ibrahimovici.

Gareth Bale

mul ger. Lalelele, de exemplu, se pot planta în grădină până cel târziu la sfârşitul lui no-iembrie.

Tot în octombrie se plan-tează plante veşnic verzi. Acestea se dezvoltă cel mai bine în locurile ferite de vân-turi puternice.

Colectează seminţele

În octombrie pot fi strân-se seminţele pentru viitoa-rele culturi. Alege seminţele de la cele mai bune plante, indiferent că sunt flori, fruc-te, legume etc. Factorii care trebuie luaţi în consideraţie în colectarea seminţelor de

la plante sunt aroma, pro-ductivitatea, rezistenţa la boli, vigurozitatea. Strânge seminţele care s-au uscat pe plantă, cum este cazul la flori sau broccoli.

La plantele ale căror se-minţe se scutură de pe cala-dii, pune în jurul acestora din urmă punguţe. Când semin-ţele se vor scutura, acestea vor fi colectate în săculeţi.

Recoltează legumele

În octombrie este un mo-ment bun să te bucuri de recolta ta de toamnă. Acum poţi culege din grădină roşi-ile coapte, conopida, prazul,

sfecla roşie, morcovii, varza, dovleceii etc.

Curăţă adăpătoarele păsărilor

La mijlocul toamnei, adă-

pătoarele şi sursele de apă sunt pline de resturi vegetale. Dacă ai locuri special ame-najate pentru păsări, curăţă adăpătoarele, precum şi reci-pientele pentru hrană.

sursa gradinacasa.ro

tarea ingredientelor folosite, un adevărat corn al abun-denţei revărsat în bucătăria mea:

Am folosit un butoiaş de 30 de litri pentru murături-le mele, pe care l-am spălat bine şi l-am opărit înainte de folosire.

Legumele se spală foar-te bine şi se scurg de apă. Ceapa se decojeşte şi se taie peştişori, usturoiul se curăţă şi se desparte în căţei. Hrea-nul, rădăcina se curăţă de coajă şi se taie pe lungime în bastonaşe cu secţiunea de jumătate de centimetru (aproximativ). Ţelina se cu-răţă de coajă şi se taie în felii groase de 1 cm.

Pe fundul butoiului se aşază 2-3 tije de ţelină cu tot cu frunze, apoi un strat de legume, 2-3 rămurele de cimbru, 2 beţe de mărar, 2-3 căţei de usturoi, câteva felii de ceapă, 2 felii de ţelină, 2-3 ardei iuţi întregi şi 3-4 beţe de hrean.

Se alternează la fel, aran-jând legumele aşa încât să intre cât mai multe, până când se umple butoiul, fo-losind la fiecare strat de legume atât arome (se vor alterna frunze de vişin, de ţelină, beţe de mărar şi cim-bru, usturoi şi ceapă), cât şi ardei iute şi hrean, necesare pentru a menţine murăturile tari. Puteţi măsura de câtă

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi,22 octombrIe 201324

Răudatornicul

Nu-ţi mai întoarce-o datorie,Chiar de-l inviţi la rendez-vous,Deşi ai da ceva – să ştieDacă-ai uitat de ea sau nu…

GheorGhe bâlici

MonDEn

Durii de la Hollywood au luat masa la un român

O zi însorită de octom-brie în Manhattan, unde se află restaurantul de lux al românului Nelu Bălan, pre-feratul starurilor. Îmbrăcaţi în geci de piele la fel şi foar-te bine dispuşi, ca doi buni prieteni, intră la Nello’s, în jurul orei 13.00, Stallone şi Schwarzenegger. Obişnuiţi cu oaspeţi celebri, clienţii nu se miră de faptul că lân-gă ei vor mânca durii de la Hollywood.

Potrivit click.ro, Sly şi Ar-nie glumesc cu toată lumea după ce se aşază la masă. Comandă, din câte se pare, paste cu trufe de 275 $ por-ţia, şi salată cu brânză Fonti-na, cu pere, de 40 $, pe care le savurează în mai puţin de o oră. Apoi se ridică şi fac o poză la ieşirea din local.

În vârstă de 56 de ani,

Zigzag

Nelu Bălan a dat lovitura cu restaurantul său din Ameri-ca. Născut la Botoşani, el a ajuns în SUA în urmă cu 30 de ani. Clienţii restauran-tului său, Nello’s, deschis în 1992, sunt starurile de la Hollywood şi cei mai bogaţi oameni din lume.

Românul Nelu Bălan de-ţine cel mai scump restau-rant din Manhattan şi oferă mâncăruri exotice din bucă-tăria italiană. Iată şi câteva preţuri la băuturi: 40 $ be-rea, 22 $ un Martini, 17 $ un pahar cu vin şi 12 $ un pahar cu apă plată.

Botoşăneanul Nelu Bălan rămâne un magnet pentru celebrităţi. Ac-torii Sylvester Stallone (67 de ani) şi Arnold Schwarzenegger (66 de ani) au luat masa luni în restauran-tul său din New York.

Foto

Gr

AFI

I: G

ulI

VE

r/s

pl

As

nE

ws

CinEMa

La 55% din francezi nu le place de Alain Delon Alain Delon este un mon-

stru sacru al cinematografiei pentru francezi. Totuși, la 55% dintre ei nu le place de el, aceștia considerându-l „megaloman”, „provocator” și „reacționar”, potrivit unui sondaj publicat duminică în Le Parisien/Aujourd’hui en France.

Actorul rămâne „vedetă” pentru 82% din francezi, „monstru sacru” pentru 70%, „seducător” pentru 62%, „carismatic” pentru 59%, în timp ce peste jumătate — 55% — au o părere proastă despre el. În ochii a 68% din-

tre cei chestionați este „me-galoman”, 59% îl consideră „provocator”, 69%, „excesiv”, și 55%, „reacționar”. Pentru 86% din francezi este „de dreapta” și chiar de „extremă dreaptă”.

Prin prisma unei rivalități legendare, trei sferturi din francezi — 74% — îl preferă pe vechiul său rival, Jean-Pa-ul Belmondo.

Actorul a anunțat vi-neri că renunță la titlul de președinte de onoare pe viață al Comitetului Miss France, ca urmare a critici-lor formulate de conduce-

rea concursului în privința afirmațiilor sale despre Frontul Național (FN). Într-un interviu acordat cotidi-anului elvețian „Le Matin”, Alain Delon a spus că FN începe să aibă „un loc foarte important. Aprob acest lu-cru și îl înțeleg foarte bine”, a adăugat actorul.

Sondajul a fost realizat pe un grup de 1.090 de per-soane, reprezentativ pentru populația franceză de peste 18 ani, intervievate pe inter-net pe 17 și 18 octombrie.

AGERPRES

tEatrE

Regizorul îi spune unei actriţe:- Dacă o să mă asculţi în toate,

vom avea un Oscar!- Şi dacă o să fie fată, ce nume

îi vom da?

- Maestre, ce părere aveţi, o ucid bine pe Desdemona în actul final?

- Da, tinere, însă mult mai bine îl ucizi pe Shakespeare!...

big banC