MARŢI, 13 iulie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

€ 16,07 �$ 12,83 �

ANUL X, NUMĂRUL 50 (964)

bilete de avion tel.: 806-806

mytravel® Spania a devenit a 8-aregină a lumiiSPORT

>P12

>P2

Salvatorii

Admiterea la studii universitare de licenţă în România

Prutul se retrage

SITUAŢII LIMITĂ // Deşi nu au tot echipamentul necesar, salvatorii au reuşit să scoată de sub apă aproape tot ce i-au rugat sinistraţii

Curtea rușiniiDECIZIE POLITIZATĂ // Curtea Constituţională a declarat neconstituţional decretul Ghimpu

Curtea Constituţională (CC) a declarat neconstituţional decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu privind declararea zilei de 28 iunie zi a ocupaţiei sovietice. Judecătorii CC au acceptat sesizarea a 18 deputaţi comunişti, care menţionau că, prin acest act, Mihai Ghimpu a încălcat 13 articole din Constituţia Republicii Moldova. Pe de altă parte, în 1996, a fost creat un precedent, preşedintele Snegur a emis un decret de instituire a şase zile de comemorare. Atunci Curtea a sesizat o carenţă în cadrul legislaţiei RM, care nu stipulează cine este în drept să declare zile de odihnă sau de comemorare. >P3

ADMITEREA – 2010 // Condiţii de admitere pe locuri de studii subvenţionate de la buget cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare / fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

>P4-5

>P9

GUVERNANŢII PROMIT // Repartizarea ajutoarelor, materialelor deconstrucţie sau a surselor fi nanciare pentru populaţiasinistrată va avea loc sub controlul strict al autorităţilor

www.jurnal.md MARŢI, 13 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă

mariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Svetlana Panţasvetlana.panta@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea

vitalie.harea@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Ziar finanţat de Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 702

Jurnal Trust Media a lansat campania „Ajută Moldova!”Campania lansată pe 7 iulie de Jurnal Trust Media „Ajută Moldo-va!” continuă. Sute de sinistraţi din regiunile inundate de apele râului Prut au nevoie de ajutorul tău. Astăzi, sub stăpânirea ape-lor se afl ă câteva sute de case din patru sate din R. Moldova situ-ate pe malul râului. Bătrâni, familii tinere cu copii mici, nimeni nu a fost iertat de stihia apelor. Tu ești cel care le poate arunca un cerc salvator victimelor apelor. Fă o donaţie în orice fi lială a băncii Mobiasbancă-Groupe Societe Generale și demonstrează astfel că noi știm să învingem greutăţile împreună.

Demni de a fi daţi drept exem-plu sunt agenţii economici care au început deja să întreprindă acţiuni pentru a ajuta persoanele rămase fără adăpost pe urma inundaţiilor. Clinica Sancos, Centrul Diagnostic German, restaurantul Miadora au donat câte 10 mii de lei, iar com-pania Gelibert urmează să aducă

un camion cu apă potabilă pentru sinistraţii din satul Cotul Morii, inundat complet.

Echipa Jurnal Trust Media, la rândul său, a donat o zi din salariu pentru ajutorarea sinistraţilor. Pe această cale se încearcă sensibiliza-rea mai multor agenţi economici să ia parte la campania „Ajută Moldo-

va” și să intre și ei pe lista celor care sunt alături de sinistraţi.

Ajută Moldova să iasă de sub stăpânirea apelor. Fă o donaţie la BC „Mobiasbancă-Groupe Soci-ete Generale” S.A., codul băncii

MOBBMD22 pe numele clientu-lui ICS JURNAL DE CHIȘINĂU PLUS S.R.L., cont curent în MDL 2224710SV37992757100.

Bogdan Ciobanu

Prutul se retrage

Deși situaţia rămâne a fi criti-că la Prut, nivelul apei râului a început să scadă pe alocuri. Militarii împreună cu locu-itorii satelor din zonă stau cu ochii pe porţiunile de dig avariate, încearcă să astupe locurile unde există infi ltra-ţii. Autorităţile lucrează cot la cot cu localnicii pentru consolidarea digurilor de la Măcărești, raionul Ungheni, satele Gheltosu, Gotești, Leca, Stoianovca, Ţiganca din raio-nul Cantemir, satele Văleni, Vadul lui Isac, Cucoara, Zăr-nești, Câșliţa Prut, Slobozia Mare din raionul Cahul.

Potrivit angajaţilor Secţiei Situaţii Excepţionale Hâncești, în zonă au fost inundate aproximativ 450 de case, dintre care 216 la Nemţeni, celelalte – la Cotul Morii. “Nu toate casele din Cotul Morii au fost inundate. Pe moment continuă evacuarea cu tehnică speci-ală a bunurilor de aici. Reprezentanţii Ministerului Apărării și locuitorii din s. Sărăteni au înălţat un nou dig pentru a nu permite apei să inunde și această localitate”, ne informează Viorel Cibotaru, angajat al Secţiei Situaţii Excepţionale.

În raionul Cantemir, potrivit șe-fului Secţiei raionale Situaţii Excepţi-onale, Veaceslav Popescu, situaţia este stabilă. Digul nu a cedat. Situaţia în co-muna Ţiganca, din care fac parte satele Stoianovca și Ghioltosu, pe moment e sub control. “Mai este o rezervă de 10 – 15 cm, până apa va ajunge la nivelul digului. Prognozele sunt încurajatoare, apa se va retrage treptat. Pentru orice eventualitate continuăm să consoli-dăm și să supraînălţăm digul cu saci”, ne spune Popescu. O parte din oamenii și bunurile din aceste localităţi sunt evacuate.

Sărăciţi de furia apelor

Pe acolo unde a trecut apa, la Nemţeni și Cotul Morii, Hâncești, sinistraţii continuă se se adune pe malul acesteia. Bătrânii mai cer aju-torul salvatorilor. “I-am rugat să ne scoată încă două mese, niște scaune. Mașina de spălat am scos-o din apă, casa s-a ruinat și n-am reușit să scot nimic. Ce mai aveam prin curte, aceea am luat”, se bucură Domnica

GUVERNANŢII PROMIT // Repartizarea ajutoarelor, materialelor de construcţie sau a surselor fi nanciare pentru

populaţia sinistrată va avea loc sub controlul strict al autorităţilor

Năstas, rugându-și vecinele s-o ajute să-și întindă niște covorașe, niște pă-retare să se usuce la soare. “Am găsit un pui și mi-am zis să-l iau”, spune Ana Ponomarenco, o altă sinistrată, în timp ce scoate pasărea ca printr-o minune de sub capacul unei cratiţe, după ce aceasta a stat mai multe zile în mijlocul apelor. Lucrurile sunt încărcate într-o căruţă și duse la rudele din sat. Ceva mai încolo, un grup de femei și copii ridică o barieră din saci, de-a lungul șoselei, în calea apei. “Locuim în casele din preajmă. Suntem doar noi, restul sunt plecaţi la muncă peste hotare. Ceilalţi la care nu au ajuns apele nu prea vor să ne vină în ajutor. Cât ne mai ajută carabinierii și atât”, se plâng ele.

Ajutor din România

Pe locuitorii din Cotul Morii îi despart de sat câţiva km de apă. După câteva zile de inundaţii, la intersecţia care duce spre acest sat se îngrămădesc mai mulţi bătrâni. “Nu am luat nimic. Am ieșit doar în galoși”, ne spune Floa-rea Pătrăcuţ, locuitoare din acest sat, ţinând în mâini o sacoșă cu ceva me-rinde luate de la cantina școlii. Ne-au promis să ne dea și nouă transport ca să ne aducem lucrurile, în cazul în care casa nu s-a ruinat”, spune ea. În faţa sinistraţilor din Cotul Morii se înalţă un dig din câţiva saci așezaţi unul pes-te altul. În pericol sunt primele zeci de case din Obileni. “În 1955, a ajuns apa până la poarta casei noastre și acum

iar”, ne spune nea Vasile cocoţat pe saci în timp ce, mai încolo, carabinierii se spetesc să stăvilească apa. “Am adunat lucrurile și așteptăm”, zice el pe o notă resemnată.

Pe lângă sinistraţi trec autocami-oanele venite cu ajutoare din România. Coloana este întâmpinată la Nemţeni de premierul Vlad Filat. Guvernul României a transmis opt autocamioane pentru a fi utilizate inclusiv la evacua-rea oamenilor și a bunurilor, zece bărci cu motoare, 8 motopompe, 30 mii de saci și 10 tone de apă potabilă îmbute-liată, a trimis ofi ţeri și subofi ţeri care urmau să conducă mașinile. Premierul a ţinut să mulţumească Guvernului României pentru ajutorul acordat.

Necazul oamenilor a fost îmblân-zit de promisiunile autorităţilor. Atât președintele interimar Mihai Ghimpu, cât și premierul Vlad Filat, au promis sinistraţilor că, până la venirea sezonu-lui rece al anului, le vor fi construite locuinţe noi ori li se vor procura case în aceeași zonă. Totodată în aceste zile, instituţii de stat, private, agenţi econo-mici din toată Moldova s-au mobilizat pentru a le acorda o mână de ajutor celor care au avut de suferit în urma inundaţiilor. Mihai Ghimpu a ţinut să precizeze că repartizarea ajutoare-lor, materialelor de construcţie sau a surselor fi nanciare pentru populaţia si-nistrată va avea loc sub controlul strict al autorităţilor, pentru a evita lacunele depistate la repartizarea ajutoarelor după inundaţiile din 2008, când o parte din sinistraţi nu a benefi ciat de susţi-nere din partea autorităţilor centrale.

Svetlana COROBCEANU

Foto: Elena Grozavu // JURNAL de Chişinău

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 13 IULIE 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

Mihai Ghimpu nu a formulat ceva nou, există și alte documente juridice, cum ar fi decizia Parla-mentului RM din 23 iunie 1990, în care se menţionează că: „Odată cu instaurarea în Basarabia și Buco-vina de Nord a regimului sovietic stalinist în aceste ţinuturi au fost comise crime împotriva umanităţii: omoruri în masă, deportări, foamete organizată”. Totodată Declaraţia de independenţă din 27 august 1991 vine să condamne pactul Ribbentrop-Mo-lotov și consecinţele acestuia.

Mihai Ghimpu a făcut un bilanţ al acestor documente, a dat aprecieri politice, nu juridice, unui eveniment istoric. Decretul său era un docu-ment politic binevenit și așteptat în societate. Vineri, Adunarea Parla-mentară a OSCE a subliniat că susţi-ne cererea președintelui interimar al Moldovei de evacuare a trupelor și a armamentului rusesc din Transnis-tria. Prin decizia sa, CC arată însă că susţine indirect poziţia Federaţiei Ruse, cea de menţinere a trupelor pe teritoriul nostru. CC s-a implicat în-tr-un act politic și știinţifi c, de altfel și Academia de Știinţe a Moldovei a confi rmat între timp că 28 iunie 1940 este zi a ocupaţiei sovietice.”

„Decizia CC este infl uenţată politic”

Vlad Lupan, analist politic: „Nu văd cum un decret emis de preșe-dinte poate fi anticonstituţional, din moment ce el e cel care emite decre-te. Președintele este comandantul suprem al forţelor armate, respectiv, el poate să se pronunţe pe subiecte ce ţin de securitatea statului. Preșe-dintele este și exponentul politicii externe. El e persoana cea mai potrivită de a transmite un astfel de mesaj în plan extern. Decizia Curţii Contituţionale nu mi se pare a fi o decizie juridică, ci una politică.

Argumentele aduse de CC, care nu enumeră articolele din Constitu-ţie ce ar fi fost încălcate, ci vine să spună că decretul lui Mihai Ghimpu

ar oferi „o apreciere juridică unui act istoric”, este totalmente în afara competenţelor CC. Acest fapt demonstrează infl uenţa factorului politic asupra CC, așa cum s-a mai întâmplat și până în 2009. Personal consider că decretul în cauză, prin care ziua de 28 iunie 1940 este decla-rată Zi a ocupaţiei sovietice, a avut un efect pozitiv asupra unei mari părţi din societate. Acest decret este binevenit și prin faptul că a readus pe agendele politice internaţionale problema prezenţei trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova.”

„Nu văd niciun articol din Constituţie care ar fi în contradicţie cu Decretul lui Ghimpu”

Victor Popa, expert în drept constituţional: „Trebuie să vedem mai întâi hotărârea Curţii Constituţionale care va intra în vigoare după publicarea acesteia în Monitorul Ofi cial. Pe mo-ment, nu sunt clare motivele pentru care decretul semnat de președintele interimar Mihai Ghimpu este declarat anticonstituţional. Este cert că come-morarea zilei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupaţiei sovietice în acest an deja a avut loc, faptul fi ind consumat.

Pe 28 iunie 2011 însă această zi nu va mai putea fi comemorată ofi cial reieșind din decizia CC. Este deranjant că liderii care fac parte din AIE și susţin că 28 iunie 1940 nu este zi a ocupaţiei, nu ies cu o declara-ţie în care să spună tranșant că în această zi s-ar fi produs eliberarea. Să facă puţină claritate, să știm ce gân-desc, altfel conchidem că Ghimpu este prost, iar ei sunt deștepţi.

Personal nu văd niciun articol din Constituţie care ar fi în contra-dicţie cu Decretul semnat de Mihai Ghimpu. Că și-ar fi încălcat atribuţii-le de președinte al Parlamentului sau de președinte interimar este o altă problemă. Aceasta însă nu ţine de competenţa CC.”

Svetlana COROBCEANU

Curtea ruşiniiDECIZIE POLITIZATĂ // Curtea Constituţională a declarat neconstituţional decretul Ghimpu

Curtea Constituţională (CC) a declarat neconstituţional decretul președintelui inte-rimar Mihai Ghimpu privind declararea zilei de 28 iunie zi a ocupaţiei sovietice. Judecă-torii CC au acceptat sesizarea a 18 deputaţi comuniști, care menţionau că, prin acest act, Mihai Ghimpu a încălcat 13 ar-ticole din Constituţia Republi-cii Moldova. Pe de altă parte, în 1996, a fost creat un prece-dent, președintele Snegur a emis un decret de instituire a șase zile de comemorare. Atunci Curtea a sesizat o ca-renţă în cadrul legislaţiei RM, care nu stipulează cine este în drept să declare zile de odihnă sau de comemorare.

Reprezentatul PCRM la CC, Sergiu Sârbu, susţine că nu ţine de obligaţia președintelui, ci a Parlamentului să adopte acest decret. „Ghimpu a încălcat grav legislaţia, dând indica-ţii autorităţilor locale. Șeful statului nu poate să emită decrete, prin care să dea aprecieri istorice. Prin acest decret Mihai Ghimpu a scindat so-cietatea, care poate fi dezbinată, și a periclitat procesul de rezolvare a con-fl ictului transnistrean”, și-a încheiat pledoaria reprezentantul PCRM.

„Legea nu stipuleazăcine poate declara zilede sărbătoare sau de comemorare”

Mariana Secăreanu, reprezen-tantul Președinţiei la Curtea Consti-tuţională, a declarat că sesizarea este nefondată și neîntemeiată. „ Dreptul cetăţenilor nu a fost încălcat, ci s-a încercat de a face o echitate dintre victimele fascismului și ale comunis-mului”, a opinat Secăreanu.

„Un punct forte îl constituie de-cizia Academiei de Știinţe a Moldovei, care a spune că pe 28 iunie a fost ocu-paţie, nu eliberare”, a menţionat Mihai Ghimpu în faţa Curţii Constituţionale.

Potrivit președintelui interimar, Legislaţia Republicii Moldova nu stipulează cine poate stabili zilele de comemorare, de sărbătoare sau de odihnă. „În același timp, Legea pri-vind securitatea statului prevede ca Federaţia Rusă să-și retragă armata a 14 de pe teritoriul RM”, a adăugat șeful statului.

“Mihai Ghimpu a dat

aprecieri politice, nu juridice”Le-am luat unor experţi în domeniu câteva reacţii la decizia Curţii Constituţionale (CC). Alexandru Arseni, doctor în drept constituţional: “Am luat cunoștinţă de cererea depusă de PCRM la Curtea Constituţională, am analizat încă o dată textul Con-stituţiei și nu am depistat nicio încălcare pe care ar fi comis-o președintele interimar Mihai Ghimpu prin emiterea decretului.

„A fost creat un precedent”

Pe de altă parte, Oleg Efrim, reprezentantul Guvernului la Curtea Constituţională, a solicitat CC să nu fi e examinată sesizarea. „În anul 1996, a fost creat un precedent. Atunci, președintele ţării a emis un decret de instituire a șase zile de co-memorare. Atunci Curtea a sesizat o carenţă în cadrul legislaţiei Republicii Moldova, care nu stipulează cine este în drept să declare zile de odihnă sau de comemorare. Această sesizare nu ar trebui să fi e examinată. „Dacă este declarat nul acest decret, ar trebui să fi e declarată neconstituţională și Declaraţia de independenţă”, a menţi-onat Efrim.

După două ore de deliberări, jude-cătorii Curţii Constituţionale au ieșit în faţa reprezentanţilor și au spus că decretul este declarat neconstituţi-onal. „Argumentul principal este că președintele interimar a încercat să dea un aspect juridic evenimentelor istorice și politice”, a spus președinte-le Curţii, Dumitru Pulbere. Hotărârea este defi nitivă și nu poate fi atacată în nicio instanţă. „Aceasta va intra în vigoare după ce va fi publicată în Monitorul Ofi cial”, și-a încheiat alocuţiunea Dumitru Pulbere, după care a anunţat ședinţa închisă și s-au retras. „Trădători!”, se aude o voce din sală, care i-a însoţit pe judecătorii ce se grăbeau să plece.

Reprezentantul PCRM, Sergiu Sârbu, s-a arătat satisfăcut de decizia luată de CC. „Sunt satisfăcut de deci-zie. Este una logică și previzibilă”, a declarat pentru presă Sergiu Sârbu.

Mai rezervat a fost reprezentan-tul Guvernului, Oleg Efrim. „Deasu-pra oricărei opinii este decizia CC, care trebuie respectată”, a conchis Efrim.

Mihai Ghimpu, președintele interimar, nu și-a expus părerea, deoarece a plecat în timpul deliberări-lor în satul Răzeni, la dezvelirea unui monument în memoria victimelor comunismului.

“Decretul abia acumîşi începe viaţa”

Și opiniile liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană sunt împărţite. Dumitru Diacov, președin-tele de onoare al Partidului Democrat, se arată surprins. „Decizia este la fel de neașteptată ca și însuși decretul”, a declarat pentru JURNAL Diacov. „Nu am murit de bucurie atunci când a apărut decretul, nu sunt extaziat nici de decizia Curţii”, a declarat Diacov.

Serafi m Urechean, liderul Ali-anţei „Moldova Noastră”, susţine că, în această situaţie, Mihai Ghimpu poate veni cu propunerea de a vota acest decret în cadrul Parlamentului. Solicitat să spună dacă va vota actul, liderul AMN a declarat că, după ce va fi discutat în Parlament, va fi luată o decizie.

Mihai Godea, prim-vicepreședin-te al Partidului Liberal Democrat, a declarat pentru JURNAL că nu poate să comenteze decizia luată. „Îmi vine greu să dau o notă hotărârii CC. Deci-ziile Curţii se execută, nu se discută. Deși... Deși...”, a încheiat Godea.

Boris Vieru, membru al Birou-lui permanent central al Partidului Liberal, crede că decretul abia acum își începe viaţa. „Dacă era declarat constituţional, subiectul se stingea. În aceste condiţii, decretul va deveni unul din subiectele campaniei elec-torale din toamnă”, a conchis Boris Vieru, menţionând că este opinia sa, nu a partidului din care face parte.

Marina LIŢA

www.jurnal.md MARŢI, 13 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 4 | Educaţie

Admiterea la studii universitare de licenţă în România

ADMITEREA – 2010 // Condiţii de admitere pe locuri de studii subvenţionate de la buget cu bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare / fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

Depunerea dosarelor de înscriere la studii în România va începe pe 21 iulie și va dura până la 31 iulie curent, potrivit proiectului „Metodologia de școlarizare a cetăţenilor de ori-gine etnică română pentru anul școlar/universitar 2010-2011”. Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat din Republica Moldova se pot înscrie la Ambasada României din Chișinău, respectiv la sediile misiunilor diplomatice ale României de la Bălţi și Cahul. Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat din România și absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat din Republica Moldova, cu studii parţiale de liceu în România – minim 2 ani de studii, se înscriu direct la universităţile din România, care organizează concurs de admitere, pe locurile repartizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), în aceleași condiţii ca și cetăţenii români. Pentru anul de învăţământ 2010-2011, bursele de studiu se îm-part în 2 categorii: cu bursă și fără plata taxelor de școlarizare și fără plata taxelor de școlarizare și fără bursă. Cei care nu au obţinut media necesară ocupării unui loc de studii ca bursieri ai statului român, precum și tinerii cu diplomă de bacalaureat obţinută în Republica Moldova care doresc să studieze în învă-ţământul universitar din România se pot adresa instituţiilor de învăţământ superior acreditate pentru a susţine examenele necesare ocupării unor locuri cu taxa în lei.

Pentru absolvenţii de liceu din România, concursul de admitere se face de către facultăţi în aceeași sesiune de examene cu cetăţenii ro-mâni, în conformitate cu metodo-logia proprie de admitere elaborată

de fi ecare instituţie de învăţământ superior, pentru cetăţenii de origi-ne etnică din Republica Moldova.

Dosarele se depun conform calendarului de înscriere al fi ecărei instituţii de învăţământ superior

de stat direct de către candidaţi la universităţile la care urmează să susţină examenul.

Candidaţii declaraţi admiși la studii universitare de licenţă ca bursieri ai statului român, pe

locuri subvenţionate de la buget au obligaţia ca în termen de 3 zile lucrătoare de la afi șarea rezultate-lor să confi rme locul de studii, prin depunerea dosarului cu acte de studii în original la instituţia de în-

văţământ. În caz contrar, candida-ţii admiși pierd locul de studii prin neprezentare în termenul menţio-nat, iar locurile rămase disponibile nu pot fi realocate.

Candidaţii declaraţi admiși,

Fii şi tu student la Institutul Confucius!CURSURI GRATUITE

Apropo, cursurile sunt gratuite. Fondat cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze în R. Moldova, în parteneriat cu ULIM și „Nor-mal Northwest University” Lanzhou din China. Institutul Confucius este o premieră pentru ţara noastră. Acesta este dotat cu două laboratoare lingofonice modern echipate, un birou perfor-mant, materiale didactice, toate sponsorizate de Hanban Confucius Institute Headquarters și „Normal Northwest University”. Cadrele didactice sunt profesori chinezi, cu o bogată experienţă de predare. Printre aceștia se numără Xiang Jilin (Reuben), doctor în management, Ma Linjuan,

coordonator de proiecte, de cercetare în domeniul limbilor, Zhao Huangai care a deschis și a dezvol-tat Insitutul Confucius din Kârgâzstan, etc.

Se pot înscrie toţi doritorii

„În prezent sunt formate 4 grupuri a câte 13-20 persoane, care studiază limba și cultura chine-ză cu profesori din China. La Institutul Confucius pot să se înscrie toţi doritorii, nu este neapărat să fi i student la ULIM. Cursurile se fac gratuite și vor fi ţinute ziua, iar pentru cei care activează în câmpul muncii, vor fi la orele serale. Pentru cei

mai buni cursanţi, Institutul Confucius oferă 10 burse pentru fi ecare treaptă din cadrul studiilor. Plus la toate, aceștia vor mai benefi cia și de stagii peste hotare. În curând ne vom extinde fi indcă se simte cererea pe piaţă”, ne-a declarat Valentin Balan, profesor universitar la ULIM.

Graţie Ambasadei Chinei, Institutul Confu-cius tinde să devină parte componentă a Cate-drei de Limbi Orientale, unde studenţii vor avea posibilitatea să studieze nu doar chineza, ci și coreeana, japoneza, turca, evreiasca, araba, etc.

Nu rata să te înscrii și tu la Institutul Confu-cius.

Vrei să studiezi limba chineză și să cunoști cultura, și tradiţiile Chinei? Atunci grăbește-te să te înscrii la Institutul Confucius din cadrul Universităţii Libe-re Internaţionale din Moldova (ULIM).

CONTACTE: ULIM, str. Vlaicu Pârcalab 52, Chişinău, MD 2012,

R. Moldova.Site: www.ulim.md

Comisia de admitere: 20-59-78

Perioada de admitere:

16-31 iulie

Foto: Elena GROZAVU // JURNAL de Chişinău

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 13 IULIE 2010 www.jurnal.md Educaţie | 5

ULIM – PRIMUL pas spre SUCCESULIM reprezintă astăzi brandul unui centru-model educaţional știinţific și cultural, de anvergură europeană, cu biblioteci ultramo-derne, aule de studii dotate cu computere și aparataj superperformant, mediatecă,

Wi-Fi gratuit în toate sălile și spaţiile uni-versităţii, un centru sportiv impresionant, campus universitar, hotel universitar de ex-cepţie, parteneriate strategice cu cele mai prestigioase universităţi din lume etc.

În conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, procesul de studii la ULIM este realizat pe 3 cicluri: ciclul I – Licenţă; ciclul II – Masterat şi ciclul III – Doctorat.

Numele şi faima ULIM-ului au depăşit hotarele ţării, colaborările internaţionale permit astăzi ca prele-gerile să fi e ţinute de profesori din Germania, Austria, Bulgaria, Turcia, Spania, Polonia, Coreea de Sud, China etc.

Studenţii ULIM benefi ciază de stagii peste hotare, cursuri gratuite de limba engleză, spaniolă, germană, coreeană, chineză, arabă, turcă, bulgară, poloneză, georgiană, portugheză şi multe altele.

SPAŢIUL LIBERTĂŢII ÎN EDUCAŢIECONTACTE:

Str. Vlaicu Pârcălab 52, Chișinău,

MD-2012, Republica Moldova

www.ulim.md

Comisia de admitere: 20-59-78.

FACULTĂŢI: Drept Ştiinţe Economice Limbi Străine şi Ştiinţe ale Co-

municării

Relaţii Internaţionale şi Istorie Informatică şi Inginerie Psihologie şi Asistenţă Socială Biomedicină şi ecologie

dar care se adresează instituţiei de învăţământ în vederea retra-gerii de la studii, se pot reînscrie cu condiţia promovării unui nou examen de admitere, organizat de către instituţiile de învăţământ conform metodologiei proprii de admitere, în aceleași condiţii ca și pentru cetăţenii români.

Dosarele candidaţilor decla-raţi admiși și care au confi rmat locul de studii prin depunerea actelor de studii în original la universităţi se transmit de către fi ecare instituţie de învăţământ superior la MECTS în termen de 5 zile lucrătoare de la afi șarea rezultatelor, în vederea emiterii ordinului de înmatriculare / apro-bării de înmatriculare. Dosarele candidaţilor admiși, transmise MECTS după acest termen nu vor constitui obiectul emiterii unui alt ordin de înmatriculare.

Pentru absolvenţii de liceu din Republica Moldova admiterea, selecţia la studii universitare de licenţă a absolvenţilor de liceu din Republica Moldova se efectuează de Comisia mixtă MAE – MECTS – DRP prin concurs, pe bază de dosar, după următoarele criterii:

2.1 Performanţele școlare deo-sebite: participarea la concursuri internaţionale;

2.2 Media de absolvire (MA); 2.3 Opţiunile candidaţilor; 2.4 Numărul locurilor repar-

tizate de MECTS pe universităţi/facultăţi.

În conformitate cu prevederi-le H.G. nr. 689/1994, admiterea pe locurile subvenţionate de stat, în regim cu bursă și fără plata taxe-lor de școlarizare, respectiv fără plata taxelor de școlarizare, dar fă-ră bursă se realizează, în ordinea descrescătoare a mediei generale (MG), pe instituţii de învăţământ superior și pe locurile alocate fi e-cărui domeniu fundamental.

- Absolvenţii de liceu, cu diplomă de bacalaureat în Româ-nia, care au obţinut în unul dintre

ultimii 4 ani de studii distincţii la olimpiadele școlare internaţi-onale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admi-terii, în domeniul corespunzător concursurilor internaţionale la care au obţinut distincţii și la repartizare cu prioritate, conform opţiunilor exprimate.

- În cazul unor medii egale, departajarea se face ţinându-se cont de media examenului de bacalaureat a candidaţilor / media anilor de studii, după caz;

- Un candidat declarat admis poate benefi cia de fi nanţare de la buget pentru un singur domeniu pe durata studiilor, un al doilea domeniu de studiu putând fi urmat doar în regim cu taxă în lei, în cuantumul prevăzut pentru cetăţenii români.

Condiţii de admitere pe locuri de studii cu platataxelor de şcolarizare în lei, în cuantum egal cu cel pentru cetăţenii români

Tinerii de origine etnică română cu domiciliul stabil în Republica Moldova, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat din Ro-mânia care nu au obţinut media necesară ocupării unui loc de stu-dii ca bursieri ai statului român, precum și tinerii cu diplomă de bacalaureat obţinută în Republica Moldova care doresc să studieze în învăţământul universitar din Ro-mânia se pot adresa instituţiilor de învăţământ superior acredi-tate pentru a susţine examenele necesare ocupării unor locuri cu taxa în lei, în funcţie de opţiuni și metodologia proprie de admitere a fi ecărei instituţii de învăţământ.

Dosarele pentru locuri cu taxă în lei vor fi depuse la instituțiile de învățământ superior de stat acreditate conform autonomi-

ei universitare care, pe proprie răspundere, vor verifi ca dosare-le candidaților și eligibilitatea acestora și, în urma admiterii, vor transmite la MECTS listele candidaților admiși în termen de 5 zile lucrătoare de la afi șarea rezultatelor a.c.

Dosarele se depun conform calendarului de înscriere al fi ecă-rei instituţii de învăţământ supe-rior de stat, conform metodologiei proprii de admitere direct de către candidaţi la universităţile la care urmează să susţină examenul.

Dosarele candidaţilor decla-raţi admiși și care au confi rmat locul de studii prin depunerea actelor de studii în original la universităţi se transmit de către fi ecare instituţie de învăţământ superior la MECTS în termen de 5 zile lucrătoare de la afi șarea rezultatelor, în vederea emiterii ordinului de înmatriculare / apro-bării de înmatriculare. Dosarele candidaţilor admiși, transmise MECTS după acest termen nu vor constitui obiectul emiterii unui alt ordin de înmatriculare.

Candidaţii declaraţi admiși la studii universitare de licenţă – ab-solvenţi cu diplomă de bacalaure-at din Republica Moldova – se vor prezenta la instituţiile de învăţă-mânt la o dată ulterioară comuni-cării de către MECTS a ordinului de înmatriculare la instituţiile abilitate, MAE, în vederea disemi-nării misiunilor diplomatice ale României din Republica Moldova.

Pentru specializările din do-meniile de studii universitare de licenţă de educaţie fi zică și sport, teologie, artistic, limbi moderne aplicate, arhitectură și urbanism, înmatricularea este condiţionată de susţinerea unor probe de apti-tudini, locurile fi ind distribuite numai celor declaraţi promovaţi la aceste probe și în ordinea des-crescătoare a mediei generale.

Victoria POPA

DOCUMENTELE DOSARULUI DE ÎNSCRIEREÎnvăţământ preuniversitar

Învăţământ preuniversitar

NOTĂ: 1. Prezentarea de date false atrage după sine anularea concursului pentru candidaţii respectivi. 2. Dosarele de înscriere incomplete nu se vor lua în considerare. 3. Pentru Concursul Naţional de Rezidenţiat, Ministerul Sănătăţii poate solicita documente specifi ce suplimen-tare. 4. Dosarele de înscriere pentru studii de masterat, rezidenţiat sau doctorat se depun direct la unităţile organi-zatoare de studii de masterat, rezidenţiat sau doctorat, care pot solicita şi alte documente specifi ce suplimentar celor prevăzute la Art.5 (B) Tabelul nr. 2. 5. În cererea de înscriere pentru ciclul I – studii de licenţă, candidaţii vor opta pentru un (1) domeniu fundamen-tal de studii de licenţă şi maximum trei (3) instituţii de învăţământ superior, cu precizarea specializării la care doresc să studieze, în ordinea preferinţelor.

www.jurnal.md MARŢI, 13 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 6 | Politică

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

Adunarea

Parlamentară

a OSCE

susţine

cererea lui

Mihai Ghimpu

În rezoluţia adoptată în cadrul sesiunii parlamen-tare de la Oslo, Adunarea Parlamentară a OSCE soli-cită evacuarea trupelor și armamentului rusesc din Transnistria și îndeamnă Rusia să reia negocierile în reglementarea problemei transnistrene, în formatul “5+2”.

AP OSCE consideră că scopul principal în procesul de soluţio-nare a confl ictului transnistrean constă în identifi carea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană în com-ponenţa Republicii Moldova, în limitele hotarelor sale, recunos-cute de comunitatea internaţio-nală.

În rezoluţie se subliniază fap-tul că intensifi carea dialogului dintre instituţiile și organizaţiile publice de pe ambele maluri ale râului Nistru, precum și consoli-darea contactelor directe ar ajuta la creșterea încrederii și siguran-ţei, și face un apel către Fede-raţia Rusă de a relua și fi naliza procesul de retragere a trupelor și a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova în conformi-tate cu principiile relevante ale dreptului internaţional, precum și cu angajamentele asumate în cadrul OSCE.

Adunarea Parlamentară a OSCE reiterează disponibilitatea Grupului pentru Moldova al AP OSCE în vederea susţinerii păcii, stabilităţii și statului de drept în ţară, inclusiv prin oferirea supor-tului în dialogul politic, în pro-cesul de reglementare a confl ic-tului transnistrean și îndeamnă toţi participanţii la acest proces să întreprindă consultări cu scopul transformării mecanis-mului curent de pacifi care într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional (OSCE).

Menţionăm că o delegaţie a Parlamentului Republicii Moldo-va a participat, în perioada 6-10 iulie 2010, la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, care s-a desfășurat la Oslo, Rega-tul Norvegiei.

Parlamentul Norvegiei (Stortinget) a fost gazda sesiunii a XIX-a a AP OSCE, care a avut ca temă “Statul de drept: Combate-rea criminalităţii transnaţionale și corupţiei”, subiect dezbătut atât în cadrul lucrărilor sesiunii plenare, cât și în cadrul comisii-lor de specialitate.

La sesiunea anuală a OSCE au participat peste 300 de deputaţi din forurile legislative ale celor 56 de state membre ale OSCE.

(www.azi.md)

Consecinţele revenirii la semiprezidenţialism

REFERENDUM // Soluţia alegerii directe a preşedintelui este riscantă pe termen lung. Pe termen scurt, însă,

pare a fi cea mai bună opţiune, în special pentru Alianţă

La 7 iulie, Parlamentul Re-publicii Moldova a stabilit data de 5 septembrie pentru desfășurarea referendumului constituţional pentru modifi -carea procedurii de alegere a președintelui ţării. Potrivit deciziei Parlamentu-lui, în cadrul referendumu-lui va fi formulată o singură întrebare: “Sunteţi pentru modifi carea Constituţiei care să permită alegerea președin-telui Republicii Moldova de către întreg poporul?”

Urmările schimbării

În primul rând, întrebarea este dacă sistemele semiprezidenţiale sunt bune pentru democraţie și dezvoltare economică. Politologii dezbat această problemă de vreo câteva decenii, fără a fi ajuns la o concluzie concretă. Este clar însă că semiprezidenţialismul este pro-blematic din cauza riscului apariţi-ei unor confl icte dintre Parlament și președinte.

Ambele instituţii sunt alese direct de popor și pot pretinde susţinerea acestuia. Din punct de vedere istoric, această problemă a apărut și în Republica Moldova, când dnii Snegur și Lucinschi aveau stări de tensiune în raport cu legislatorii. În special în situaţia în care niciun partid nu pare că va obţine o majoritate în Parlament, președintele Moldovei va fi nevoit să coordoneze o coaliţie cu care s-ar putea să aibă confl icte. România este un exemplu bun în acest caz.

Până la urmă însă, un articol recent de Jose Antonio Cheibub și Svitlana Chernych (2009, Are Semi-Presidential Constitutions Bad for Democratic Performance) indică faptul că sistemele semipreziden-ţiale nu sunt prin defi niţie proaste. În condiţiile Republicii Moldova, însă, există un număr de riscuri și probleme care sunt eclipsate în acest moment de dorinţa de depăși-re a crizei politice cu orice preţ.

Probleme posibile Trebuie să menţionăm de la în-

ceput că, pe termen scurt, reintro-ducerea sistemului semipreziden-ţial în Moldova pare a fi o soluţie rezonabilă pentru depășirea crizei politice. PCRM-ul și Alianţa sunt încă într-un confl ict intens și un consens este improbabil. În plus, această soluţie are și susţinerea cetăţenilor. Soluţia PCRM-ului – de a ajunge eventual la votarea preșe-dintelui printr-o majoritate simplă – ar elimina, practic, necesitatea unei instituţii prezidenţiale fi indcă

ar concentra puterea în mâna unei majorităţi și ar transforma siste-mul într-unul efectiv parlamentar.

Așadar, pe termen scurt, Ali-anţa a găsit o soluţie acceptabilă. Pe termen lung, însă, există un nu-măr de riscuri. Înainte de a le men-ţiona, să presupunem că partidele Alianţei nu au, în acest moment, altă opţiune decât cooperarea în Parlamentul următor. Relaţia fi e-cărui partid al coaliţiei cu PCRM-ul este mai proastă decât relaţia cu celelalte partide. Este probabilă, deci, recrearea, într-o formulă sau alta, a Alianţei.

În primul rând, unul dintre motivele principale pentru care Alianţa susţine reformarea siste-mului electoral este acela că are doi prezidenţiabili puternici: Marian Lupu și Vlad Filat. Mihai Ghimpu ar putea fi al treilea candidat com-petitiv. În același timp, PCRM-ul pare a fi într-o criză de cadre destul de acută după ce Vladimir Voronin a eclipsat apariţia cel puţin a unui lider comunist de talie naţională. În sondajele de opinie, dnii Lupu, Filat și, mai puţin, Mihai Ghimpu, ocupă, de obicei, primele locuri, alături de dl Voronin.

Riscuri inevitabile

Riscul care poate apărea aici, însă, depinde de candidaţii posibili și de cooperarea partidelor Alianţei la alegeri. Revenirea la sistemul semiprezidenţial se bazează pe opinia că dl Voronin nu mai poate candida. PCRM-ul spune că va în-treba Curtea Constituţională dacă este posibil acest lucru, în timp ce membrii Alianţei și analiștii spun că fostul președinte nu mai are

acest drept. Dacă dl Voronin candi-dează, ar putea câștiga, în care caz am putea avea un sistem în care un președinte extrem de jucător, dacă ar fi să parafrazăm o noţiune folosită la București, va lupta cu un Parlament fragmentat, fără o majo-ritate. Criza politică va continua.

În al doilea rând, a apărut deja întrebarea dacă Alianţa va avea un singur candidat, întrebare care nu este atât de naivă precum pare. Cel mai probabil, vor exista două tururi de scrutin, fi indcă este puţin probabil că cineva va câștiga din primul tur. În acest context, ideea unui singur candidat s-ar putea să fi e o greșeală fi indcă ar permite comuniștilor să intre în turul doi fără nicio problemă.

Candidatul unic ar crea, arti-fi cial, doar doi candidaţi viabili. Unul dintre ei ar fi un comunist. În același timp, opţiunea unor candi-daţi multipli ar putea avea același efect. Imaginaţi-vă că în noiembrie 2010 candidează Marian Lupu, Vlad Filat și Mihai Ghimpu, din partea Alianţei, și un candidat comunist. PCRM-ul ar lua, în mod sigur, des-tule voturi pentru a accede în turul doi după ce cei trei candidaţi ai Alianţei ar lua fi ecare câte mai pu-ţin. Care este, atunci, soluţia? Este greu de spus. Știm că Marian Lupu va candida. Știm că va candida un comunist care va avea șanse mari să intre în turul doi.

Doza de realism

Scopul Alianţei ar fi preveni-rea intrării PCRM-ului în turul doi. Acest lucru ar putea fi posibil numai dacă Alianţa propune doi candidaţi: Marian Lupu pe stânga

și Vlad Filat pe dreapta (dl Filat este cel mai popular lider al Alianţei și are priză la electoratul de centru-dreapta). Dl Lupu și dl Filat ar sem-na un „pact de neagresiune” și și-ar îndrepta focul spre comuniști.

Dacă dl Lupu reușește să atragă destui susţinători comuniști de partea sa și dacă dl Filat are susţi-nerea eșichierului de centru-dreap-ta și dreapta, comuniștii ar putea pierde din turul I. Probabilitatea unei astfel de strategii este, însă, mică. De obicei, un partid cu un candidat puternic la prezidenţiale are șansa să câștige mai multe vo-turi decât un partid fără un candi-dat. În acest caz, Partidul Liberal și Alianţa Moldova Noastră ar trebui să accepte să nu ofere un candidat în condiţiile în care scad în sondaje, iar un candidat prezidenţial le-ar spori popularitatea.

În al treilea rând, un preșe-dinte al Alianţei ar putea, în mod ironic, dezbina coaliţia. Dacă va câștiga Marian Lupu, acesta va avea o infl uenţă mai mare într-o posibilă Alianţă. În plus, dl Lupu s-ar putea să insiste asupra unor puteri mai mari pentru instituţia prezidenţi-ală, în special dacă are susţinerea poporului pentru acest lucru. Dacă va câștiga Vlad Filat sau un alt candidat, dl Lupu s-ar putea simţi trădat de foștii colegi de Alianţă și ar putea fi mai tentat să li se alăture comuniștilor într-o coaliţie.

După cum se vede, soluţia alegerii directe a președintelui este riscantă pe termen lung. Pe ter-men scurt, însă, pare a fi cea mai bună opţiune, în special pentru Alianţă. Coaliţia de guvernământ încearcă să-și consolideze puterea și speră că va avea și majoritatea în Parlament, și Președinția, în care caz va putea implementa refor-mele pe care le dorește. Această speranţă nu este imposibilă, dar ar trebui consolidată cu o doză de realism. Deși alegerea directă a președintelui va permite ieșirea din criza politică imediată, se vor crea premisele pentru alte crize în următorii ani.

Din acest motiv, Alianţa va trebui să continue implementarea unor reforme instituţionale majore pentru evitarea acestor capcane. Mai important, ar fi o greșeală co-losală a Alianţei dacă aceasta nu își va coordona acţiunile în timpul ale-gerilor parlamentare și, în special, în timpul alegerilor prezidenţiale. Dacă se dizolvă coaliţia, PCRM-ul va lupta cu un set de trei sau patru partide care sunt individual mai slabe decât comuniștii.

Așadar, după alegerile prezi-denţiale și cele parlamentare, greul abia va începe.

Cristian CANŢÎR

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 13 IULIE 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Pet ru BOGATU

Bogat și sărac

În editorialul de vinerea trecută, arătam că nu există motive să ne temem de Rusia. Spunând asta, mă refeream nu numai la neputinţa militară sau politică a Kremlinului, ci și la instrumentele sau resursele defectuoase pe care le manevrează acesta pentru a se impune în „străinătatea imediată”.

Băutura naţională a ruşilor este a cehilor Spectrul coloanei a cincea a Moscovei planează ca sa-

bia lui Damocles asupra fostelor republici sovietice. Toate ţările desprinse de fosta URSS se tem să nu le aducă rușii, prin oamenii lor de la faţa locului, vreo belea pe cap. Și aceștia nu se dezmint. De multe ori bagă destule strâmbe pentru a le otrăvi viaţa celor care nu acceptă condiţia de supuși umili ai fostei metropole.

Totuși nu-i dracul chiar atât de negru după cum pare. Eșecul lamentabil al spionilor ruși din SUA nu a făcut altceva decât să mă întărească în această opinie. Mulţi, dar nătângi, aceștia se pare că în timp de zece ani, cât au fost urmăriţi de serviciul de contraspionaj al FBI, n-au mai reușit să obţi-nă vreo informaţie secretă mai de Doamne ajută. De aceea, justiţia americană nu i-a mai acuzat de spionaj, ci doar de activitate clandestină în favoarea unui guvern străin.

Sincer vorbind, eu unul nu îmi făceam nici până acum iluzii în ceea ce privește calitatea muncii prestate de ruși. Aceștia se pare că nu au născocit nimic valoros în istoria lor. Se folosesc de computere și tehnologii americane, beau Coca-Cola preparată peste Ocean și se delectează cu filme holywoodiene. Până și votca, pe care o conside-ră o băutură naţională, a fost inventată nu de ei, ci de un farmacist ceh.

A degradat şi KGB-ulO singură întreprindere sovietică părea să fie de o

eficacitate exemplară. Și aceasta se numea KGB. Jude-când însă după palmaresul jalnic al agenţilor ruși, reţinuţi și ulterior expulzaţi din Statele Unite, nici serviciile ruse de informaţii nu mai sunt ceea ce au fost cândva. Lucrează de mântuială și macină vânt.

M-a întărit în această opinie și tentativa catastrofală de a intra în politica moldovenească prin ușa din dos a bise-ricii, întreprinsă de fostul ministru al Securităţii moldove-nești, Valeriu Pasat, pe care toată lumea îl suspectează că ar fi o creatură al FSB-lui și trimisul Kremlinului la Chișinău. Tocmai de aceea întreaga societate aștepta ca sub ochii ei să se deruleze o operaţiune politică sofisticată care l-ar fi propulsat pe favoritul Moscovei în vârful piramidei politice. Muntele însă a născut un șoarece.

Pasat s-a mișcat din capul locului atât de stângaci, încât și-a ridicat în cap întreaga clasă politică. Și, în plus, a compromis Mitropolia Chișinăului și întregii Moldove care a avut imprudenţa să se înregimenteze cu tămâie, candele și sutane în tabăra sa.

A forţat agresiv și abuziv cu referendumul privind pre-darea obligatorie a religiei în școală. A căutat să confiște întreaga influenţă a Bisericii pentru a o converti în propriul capital politic împotriva celorlalţi. Ca rezultat, a călcat pe bătătură pe toată lumea. Și puterea democratică, și opoziţia comunistă care îl urăște din rărunchi, întrucât îi este frică de răzbunarea celui pe care au vrut să-l facă să putrezească în pușcărie.

Un plan stupidAstfel, proiectul Pasat a dat chix încă înainte de a fi

lansat. El a avut la bază de fapt o utopie pe cât de rudimen-tară, pe atât de odioasă, care miroase a derapaj teocratic și atentat la statul laic. O alchimie speculativă și contra-făcută. Un plan mai stupid este greu să-ţi imaginezi. A propune a treia cale unei ţări care are de ales între trecutul sovietic și perspectiva europeană e ca și cum ai încerca să vinzi bikini în Antarctida. Sau carne de vită hindușilor care se vor vedea constrânși astfel să aleagă între senzaţia de foame și cultul ancestral al vacii sacre.

Nu e de mirare că Pasat este încolţit din toate părţile. Și din stânga, și din dreapta. De Pasat s-au dezis până și posibilii săi condrumeţi, întrucât nu au vrut ca dezapro-barea generală a acţiunilor sale să-i afecteze și pe ei. A rămas prins în plasă doar Mitropolitul Vladimir care, impli-când direct și ostentativ Biserica într-o campanie politică, s-a discreditat definitiv și în mod normal ar trebui să se retragă pentru a spăla astfel obrazul instituţiei ecleziastice pe care o reprezintă.

Moara stricată de făcut Pasat, după toate probabilită-ţile, s-a stricat definitiv. Serviciul de inteligenţă al Rusiei nu dovedește nici inteligenţă, nici dexteritate și nici măcar instinct al autoconservării care l-ar împiedica să se facă de râs. Produsul său exportat fraudulos în Republica Moldova este atât de prost și urât mirositor încât nu poate fi desfă-cut nici măcar pe gratis. E bun de dus doar la gunoiște.

S-a stricat moara stricată

de făcut Pasat?

Academia confi rmă poziţia lui Ghimpu28 iunie 1940 // Adevărul istoric trebuie asumat

fără ură şi părtinire

„Eu nu am fost de acord cu constituirea comisi-ei respective, mai ales că adevărul este unul. La 28 iunie 1940 am fost ocupaţi de sovietici, a fost un act de cotropire, și nu de eliberare”, a specifi cat Eșanu.

Eșanu a mai spus că dacă președintele interimar Mihai Ghimpu avea să se consulte cu AȘM, înainte de a emite decretul, atunci nu era așa o zarvă. „Președintele interi-mar a spus un adevăr prin acel decret, dar dacă se men-

ţiona că și-a expus părerea și AȘM, poate că era altfel”, a conchis Eșanu. Din comi-sia de experţi mai fac parte: membru corespondent Demir Dragnev, dr. Ion Jarcuţchi, dr. hab. Anatol Petrencu, dr. Anatol Ţăranu, dr. Gheorghe Nicolaev, dr. Gheorghe Cojo-caru, dr. Mihai Tașcă.

Avizul forului academic se încheie cu următoarele concluzii: „Documentele de arhivă, cercetările istoricilor din Republica Moldova și alte ţări atestă de o manieră indu-

Academia de Știinţe a Moldovei (AȘM) confi rmă că 28 iunie 1940 este ziua ocupaţiei sovietice, după ce o comisie, în frunte cu istoricul Andrei Eșanu a prezentat documente în acest sens. „Nu era necesar de demonstrat o dată în plus că la acea dată a înce-put ocupaţia sovietică”, a spus pentru Jurnal.md, Andrei Eșanu.

bitabilă că actul din 28 iunie 1940 este o consecinţă directă a tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939 privind partajul „sferelor de infl uen-ţă” între cele două regimuri totalitare ale secolului XX.

Anexarea Basarabiei și a nordului Bucovinei a fost concepută și reali-zată de comandamentul politic și militar sovietic ca o operaţiune militară de ocupare a acestor teritorii, iar regimul terorii în masă instaurat în urma acestui act a fost unul al ocupan-tului, și nu al „eliberatoru-lui” sovietic.

Prin urmare, data de 28 iunie 1940 consemnează o pagină neagră în istoria noastră. Această zi este începutul ocupaţiei sovie-

tice, începutul unor drame și tragedii fără precedent în trecutul nostru istoric. În numele unei pretinse „elibe-rări” sociale, regimul tota-litar comunist instalat prin forţa baionetelor sovietice a comis crime abominabile care trebuie făcute publice și condamnate, iar victimele regimului stalinist trebuie să fi e onorate. Acesta este adevărul istoric care trebuie asumat fără ură și părtinire, ca bază pentru o reconciliere civică profundă și durabilă. Cunoașterea și asumarea adevărului istoric trebuie să consolideze societatea noas-tră, să contribuie la buna informare a cetăţenilor și la calmarea spiritelor, la întă-rirea încrederii în argumen-tele știinţei academice.”

28 iunie 1940. Trupă română, dezarmată de armata sovietică

www.jurnal.md MARŢI, 13 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 8 | Cultură

International Organization for Migration (IOM), Mission to Moldova

Request for expression of interest

JOB TITLE: Local Diaspora Mapping Con-

sultant

OBJECTIVE OF CONSULTANCY: In tight collaboration with and under the

supervision of an international expert team-

leader, carrying out a comprehensive socio-

economic profiling of the Moldovan diaspora

(“Diaspora Mapping”) in five major countries

of destination of Moldovan migrants, throu-

gh a systematic research, using a wide array

of available methodological instruments and

methods of data collection. The incumbent

will assist the international team-leader in

the execution of the research activities, but

is expected to be able to execute the same

in independent work under the supervision

and with the methodological instructions of

the international team-leader. Key activities

will include:

a. Focus Group discussions with represen-

tatives of various socio-economic migrant

groups;

b. In-depth Interviews with Moldovan Go-

vernment officials and multipliers who have

access to a broad base of community mem-

bers;

c. Design, dissemination, collection and

analysis of Questionnaires within Moldovan

communities abroad;

d. Participate in the overall analytical and stu-

dy development work with written and other

inputs as required by the international team-

leader;

Overall, the resulting mapping study should

permit to concretely define the target group,

identify viable project partners for diaspora

programming activities and adjust and even-

tually help with enhancing the communicati-

on modalities employed for outreach to Mol-

dovan citizens abroad.

START / END OF ASSIGNMENT: End of JULY 2010 / JANUARY 2011 (to be

determined jointly with IOM and the internati-

onal team-leader)

QUALIFICATIONS REQUIRED:

Education:

- Advanced degree in sociology or demogra-

phy or related areas relevant for the assign-

ment;

- Complementary studies in economics and/

or statistics will be an advantage;

- Other formal education relevant for the as-

signment;

Experience:

- At least 5 years of proven experience preferably

in social research areas;

- Proven experience in developing analytical

works in migration-related fields would be an

asset;

- Proven experience in using statistical pro-

grammes (SPSS, STATA) and ability to work

with large data-sets would be an asset

- Previous experience in conducting interna-

tional research;

- Experience in working with international or-

ganizations and UN agencies in particular;

Competencies, skills and other require-

ments:

- Strong analytical, writing and communica-

tion skills;

- Good knowledge of the migration & deve-

lopment concept and diaspora as well as re-

mittances themes;

- Familiarity with IOM’s mandate;

- Excellent oral and written English;

- Availability for the envisaged period and hi-

gh mobility and flexibility

Interested candidates should submit their

CV, a cover letter and a list of previous pu-

blications relevant to the assignment either

in hard copy or electronically.

Documents in hard copy need to be submit-

ted in a sealed envelope and addressed to:

International Organization for Migration

36/1, Ciuflea street, MD-2001, Chisinau

Attention: Silas Rapold

Documents sent electronically need to be

addressed to the following e-mail addresses:

iomchisinau_mp@iom.int, copy iomchisinau@

iom.int

Documents need to be clearly marked with

the note “DiaMap Local Consultancy”

Only shortlisted candidates will receive the full terms of reference for the consul-tancy following receipt of their CV, cover letter and list of relevant previous publi-cations.

Contact persons for clarifications:

Silas Rapold – tel. 232940, ext. 126, sra-

pold@iom.int

Deadline: 18 July 2010, 18.00 (local time)

JOB OPPORTUNITY ANNOUNCEMENT

The U.S. Embassy in Chisinau, Moldova is

seeking an individual for the position of EXBS Program Coordinator.

For the full text of the ad please visit http://moldova.usembassy.gov/vacancies.html

REQUEST OF EXPRESSIONS OF INTEREST

The Center for Health Policies and Studies (PAS Center) is currently implementing the

“Scaling-up DR-TB management in Moldova” Project, financed by the Global Fund to Fight

AIDS, Tuberculosis and Malaria (GFATM) and intends to apply part of the proceeds for

Technical Assistance.

The PAS Center now invites eligible consultants to indicate their interest in providing such

services. Interested consultants must provide information indicating that they are qualified

to perform the services (brochures, description of similar assignments, experience in similar

conditions, availability of appropriate skills among staff, etc.). Consultants may associate to

enhance their qualifications.

A consultant will be selected in accordance with the procedures set out in the World Bank’s Gui-

delines: Selection and Employment of Consultants by World Bank Borrowers (current edition).

Interested consultants may obtain Terms of Reference (ToR) at the web-site www.pas.md

Expressions of interest must be delivered to the address below by 19th July, 2010.

To obtain first-hand information about the ToR for Program assistant position you may need

please contact the persons listed below:

Dr.Valeriu Crudu – Program Coordinator;

E-mail: valeriu.crudu@pas.md

Mr. Cezar Captaciuc - Procurement Specialist.

E-mail: cezar.captaciuc@pas.md , office@pas.md

The Center for Health Policies and Studies

99/1, V. Alecsandri street, MD-2012, Chisinau, Moldova,

phone: (+373 22) 22 63 43,

fax: (+373 22) 22 63 87

LOCURI DE MUNCĂ

Tineri basarabeni la

Concursul Internaţional

Hariclea Darclee

Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée împlinește vara aceasta 15 ani de existenţă. Ediţia din 2010 va avea loc la Brăila, în perioada 27 iulie–18 august, la ea va participa un număr-record de concurenţi: 185 din 27 de ţări, de pe 5 continente. Cei mai mulţi (81) participanţi sunt din România, iar din Republica Moldova au fost selectaţi pentru concurs 28 de tineri talentaţi.

De asemenea, în competiţie vor intra 76 de tinere voci din ţări de mare tradiţie în muzica de operă și arta cântului, ca Italia, Spania, Germa-nia, Austria, Franţa, Statele Unite, Rusia, precum și din Brazi-lia, Canada, Coreea de Sud, Australia, China, Polonia, Ucraina, Georgia, Armenia, Finlanda, Grecia, Islanda, Israel, Leto-nia, Norvegia, Serbia, Turcia și Ungaria. Tinerii interpreţi – soprane, mezzosoprane, te-nori, baritoni, bași, se vor întrece în acest concurs consacrat memoriei legendarei Hariclea Darclée, soprana pentru vocea căreia au fost compuse nu mai puţin de 13 opere, printre care „Tosca” și „Ma-non Lescaut” de Puccini, „La Wally” de Catalani sau „Iris” de Mascagni.

„În mod indiscutabil prima soprană a lumii timp de trei decenii, Darclée e un simbol al cul-turii noastre, pe care, cu mândrie, l-am readus în conștiinţa publică, declară iniţiatoarea concursului, celebra cântăreaţă Mariana Nicolesco. Prezenţa la manifestările din acest an a atâtor talente venite din toate orizonturile e dovada triumfului la scară mondială a marii aventuri pe care am iniţiat-o acum un deceniu și jumătate, spre a cinsti memoria legendarei predecesoare”.

C.D.

Biblioteca de limbă româ-nă a regretatului emi-nescolog rus Iuri Kojev-nikov a fost transmisă prin testament, cu titlu de donaţie, Guvernului Republicii Moldova care, la rândul său, a acordat-o Bibliotecii Naţionale din Chișinău. Astfel, a fost in-augurat fondul Iuri Kojev-nikov, certifi cat prin eli-berarea unui Testimoniu special. Biblioteca română a cunoscutului savant rus include 1300 de exemplare de cărţi și reviste în limba română, editate în special în România și în Republica Moldova.

Iuri Kojevnikov, fi ul scri-itorului rus Aleksei Kojevni-kov, a fost cel mai important traducător în limba rusă al lui Eminescu și cercetător al operei eminesciene. Datorită lui Eminescu, a îndrăgit limba română și a tradus din mari scriitori români precum I. L. Caragiale, George Bacovia, Lu-cian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. De asemenea, a făcut traduceri în limba rusă, din Grigore Vieru, Liviu Dami-an, Pavel Boţu.

Începând din anii șaizeci, Iuri Kojevnikov s-a pronun-ţat pentru o literatură clasică unică – română – pe ambele maluri ale Prutului și nu a re-cunoscut separarea (cu conota-

LEGENDARA soprană Hariclea Darclee

Datorită lui Eminescu, Iuri Kojevnikov a îndrăgit limba română

DONAŢIE // Biblioteca de limbă română a lui Iuri Kojevnikov, transmisă Bibliotecii Naţionale

SAVANTUL IURI KOJEVNIKOV, traducător al lui Eminescu în limba rusă

ţie ideologică) a limbii române de așa-zisa „moldovenească”.

Donaţia de carte este o iniţiativă a Ninei Kojevnikova, soţia ilustrului eminescolog, care iniţial i-a propus bibliote-ca, în dar, scriitorului basara-bean Andrei Ţurcanu, discipol al lui Iuri Kojevnikov (savantul i-a predat și i-a fost conducător

al tezei de doctor în știinţe la Institutul de Literatură Uni-versală „A. M. Gorki” al Acade-miei de Știinţe din Moscova). Însă Andrei Ţurcanu a lansat ideea creării fondului de carte „Iuri Kojevnikov” la Biblioteca Naţională din Chișinău, idee materializată în iulie curent, când a avut loc ceremonia de

inaugurare. La festivitate au participat premierul Vlad Filat, ministrul Culturii Boris Focșa, ambasadorul Rusiei Valeri Kuz-min, ambasadorul României Marius Lazurca, academicianul Mihai Cimpoi și alţi distinși oameni de cultură și de litere din Chișinău. Cu acest prilej, a avut loc și o ședinţă a Atene-ului „Moldova”, cu genericul „Iuri Kojevnikov în destinele culturii și literaturii din Repu-blica Moldova”.

Biblioteca de limbă româ-nă a lui Iuri Kojevnikov se va păstra în cadrul serviciului „Carte veche și rară” al Biblio-tecii Naţionale. Potrivit șefului acestui serviciu, dna Tatiana Plăcintă, fondul „Iuri Kojevni-kov” conţine multe ediţii rare, deosebit de valoroase.

De exemplu, acest fond include cărţi care până acum nu au existat în colecţiile Bibliotecii Naţionale: „Mihai Eminescu. Poezii tipărite în timpul vieţii”, o ediţie din 1939-1944, București; „Croni-cile României. Letopiseţele Moldovei și Valahiei”, editate de Mihail Kogălniceanu în 3 volume la București, între anii 1872 și 1874; „Scrieri” de Ion Ghica, 1914, București ș.a. În prezent, cărţile și revistele donate trec printr-un proces de inventariere, titlurile sunt trecute în baza de date și în curând vor fi accesibile publi-cului larg.

Irina NECHIT

PRECIZAREDintr-o greșeală regretabilă, sub logourile AED, USAID, cu denumirea programului Consolidarea Capacităţii de Monitoring a Socie-

tăţii Civile în Moldova – Iniţiativa ONG-urilor și Mass-Media Împotriva Corupţiei, a apărut un anunţ privitor la un program expirat.

Ţinem să precizăm că Academia pentru Dezvoltare Educaţională implementează acum un alt program cu denumirea Programul

Consolidarea Societăţii Civile în Moldova. Redacţia

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 13 IULIE 2010 www.jurnal.md Reportaj | 9

УЛИМ – ПЕРВЫЙ шаг к твоему УСПЕХУУЛИМ сегодня представляет собой брэнд об-разцового образовательно-исследовательского и культурного центра европейского уровня, с ультрасовременной библиотекой, учебными ау-диториями, оборудованными компьютерами и оргтехникой последнего поколения, медиатекой,

бесплатным Wi-Fi во всех аудиториях и помеще-ниях университета, впечатляющим спортивным комплексом, университетским кампусом, элитным университетским отелем. УЛИМ наладил долгосрочное партнерство с самы-ми известными университетами мира.

В соответствии с Болонским процессом, обучение в УЛИМе организовано на трех циклах:Первый цикл – лиценциат, второй цикл – мастерат и третий цикл – докторат.

Студенты УЛИМа располагают возможностью прохождения практики за рубежом.

Им также доступны бесплатные курсы английского, испанского, немецкого, корейского, китайского, арабского, турецкого, болгарского, польского, грузинского, португальского и многих других языков.

ПРОСТРАНСТВО СВОБОДЫ В ОБРАЗОВАНИИ

КОНТАКТЫ: ул. Влайку Пыркэлаб, 52

Кишинэу‚ MD-2012‚ Республика Молдоваwww.ulim.md

Приемная комисия: 20-59-78

ФАКУЛЬТЕТЫ: Права Экономических знаний Иностранных языков и Наук

о коммуникации Международных отношений

и Истории Информатики и Инженерии Психологии и Социальной

работы Биомедицины и экологииe

SalvatoriiSITUAŢII LIMITĂ // Deşi nu au tot echipamentul necesar, salvatorii au reuşit

să scoată de sub apă aproape tot ce i-au rugat sinistraţii„Nu pot să vă spun câte per-soane am salvat”, ne mărtu-risește locotenentul Sergiu Frunză, care, alături de echipa de pompieri, timp de patru zile, fără o clipă de răgaz, îi ajută pe sinistraţii din satul Nemţeni, raionul Hâncești, să-și scoată bunurile materi-ale din casele inundate. Noi, trei reporteri de la JURNAL de Chișinău, ne afl ăm în zonă în după-amiaza zilei de 9 iulie. Observăm modul în care sunt ajutate persoanele din satele calamitate.

Zeci de poliţiști, angajaţi MAI, pompieri și simpli soldaţi, au for-mat o echipă pentru salvarea oame-nilor care, pe neprins de veste, au rămas fără casă și fără masă, stihia apei lipsindu-i de tot ce au agonisit o viaţă întreagă.

În slujba sinistraţilor

În timp ce sinistrații descar-că din bărcile gonfl abile puţinul pe care l-au putut lua cu ei din casele inundate, salvatorii își scot cizmele pentru a-și scurge ciora-pii plini de apă. Ei deja au pierdut numărul persoanelor ajutate, însă bătăturile însângerate provocate de încălţămintea de cauciuc vorbesc de la sine. „Nu avem timp nici să mâncăm. De dimineaţă și până înnoptează, ducem oamenii pe la casele lor inundate”, raportează locotenentul Frunză. Covoare, plite de gaz, haine, televizoare, plăpumi, unelte agricole, lucruri de tot felul sunt atât de multe, iar barca e mică și neîncăpătoare. Pentru salvatori a fost o adevărată problemă să-i calmeze pe unii soţi care, ajunși în locuinţa lor, unde „apa e până sub sâni”, nu puteau decide ce anume să ia cu ei la mal. „De obicei bărba-tul vroia una, dar soţia – altceva și se începea cearta dintre ei”, poves-tește Sergiu Frunză.

Certuri și scandaluri sunt și pe uscat. Oamenii nu-și dau rândul la

cele câteva bărci ale salvatorilor. Aici își fac apariţia poliţiștii care le explică sinistraţilor că fi ecare va avea posibilitate să se ducă pe la casa inundată. În plus, ei îi opresc pe cei mai disperaţi care intră îm-brăcaţi în apă și se pornesc singuri spre locuinţele lor. Astfel că, deși nu au tot echipamentul necesar,

salvatorii au reușit să scoată de sub apă aproape tot ce i-au rugat sinistraţii.

Soldatul bucătarÎn cadrul acestei armate de sal-

vatori există o persoană care aude zilnic cele mai multe mulțumiri

– la dejun, la masă și în timpul cinei. E vorba de sergentul inferior Nicolae Mincev care pe parcursul tuturor zilelor a pregătit mâncare pentru toţi sinistraţii. „Până acum, am gătit doar pentru băieţii din bri-gada a doua din Chișinău, din care fac parte și eu. Este pentru prima dată când fac mâncare pentru atâ-

ţia oameni”, menţionează Nicolae. Tânărul are 23 de ani, s-a născut în Cantemir, iar studiile și le-a făcut la o școală profesională din Cahul, unde din multitudinea de meserii a ales-o pe cea de bucătar.

„Sunt foarte obosit. Ieri, m-am culcat la ora 12 de noapte, pentru ca astăzi să mă trezesc la patru dimi-neaţa și să mă apuc de făcut mânca-re”. Nicolae spune că cel mai mult îi place să prepare felul întâi. Luând în consideraţie cu câtă poftă mânca ministrul Apărării, Vitalie Mari-nuţă, alături de sinistraţi zeama servită de Nicolae, putem constata că sergentul inferior Mincev este un bucătar bun.

„Păcat că la bucătărie nu prea ai perspectivă de avansare în grad. Dar oricum viitorul mi-l văd în ca-drul armatei naţionale”, spune plin de sine, cu o voce foarte istovită, Nicolae.

„De ce?”, l-am întrebat pe tână-rul care în prezent e angajat în ser-viciul militar pe bază de contract.

„Pentru ca în orice moment să pot sări în ajutor oamenilor care au nevoie de mine”, ne explică sergen-tul inferior.

„Mulţumesc!”, îi spune o bătrâ-nică de 67 de ani care ia farfuria cu zeamă întinsă de Nicolae.

Svetlana PANŢA

Foto: Elena Grozavu // JURNAL de Chişinău

www.jurnal.md MARŢI, 13 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 10 | Il paradiso

O fi re liniştită şi serioasă

Am 45 de ani, 1,60 m, 50 kg. Sunt o fi re liniștită și serioasă. Aș vrea să cunosc un băr-bat serios, cu vârsta până la 50 de ani. Să fi e din apropierea Călărașiului sau a Chișinăului. (450)

Bun la sufl et şi optimist

Sunt născut în 1981. Sunt bun la sufl et și optimist. Am o infi rmitate din copilărie, dar știu să înving orice obstacol în calea mea. Aș vrea să cunosc o domnișoară care ar dori să formeze o familie. (451)

Domn de 60 de ani

Aș vrea să fac cunoștinţă cu o femeie po-trivită vârstei mele pentru a forma o familie. (452)

Doamnă serioasă

Am 53 de ani, 1,65 m, 53 kg. Caut un bărbat inteligent, să nu fumeze și să nu consume bă-uturi alcoolice, cu simţul umorului dezvoltat, să iubească muzica. (453)

Meşter la toate

Sunt un bărbat de 55 de ani, de la ţară. Am gospodărie și sunt meșter la toate, nu fumez și nu consum băuturi alcoolice. Aș vrea să cunosc o gospodină care ar dori să treacă cu traiul la mine. (454)

Doamnă de 61 de ani

Aș vrea să fac cunoștinţă cu un bărbat, vârsta 60–65 de ani, studii superioare, care ar dori să comunice cu o femeie de același statut social, vârsta de 61 de ani, pentru a construi o relaţie de durată. (455)

Doamnă inteligentă

Am 56 de ani, studii superioare. Aș vrea să cunosc un bărbat inteligent cu vârsta până la 62 de ani. Să fi e din Chișinău sau din suburbii-le capitalei. (456)

Pentru familie

Am 32 de ani și nu am fost niciodată căsătorit. Aș vrea să întemeiez o familie cu o femeie cu vârsta până la 35 de ani, fără copii. Sună-mă și nu vei regreta. (457)

Bărbat adevărat

Deși am 52 de ani, arăt mult mai bine, pentru că practic sportul. Am studii superi-oare, material asigurat, fără vicii. Aș vrea să cunosc o femeie cu vârsta între 43 și 46 de ani, fără obligaţii, care ar dori să formeze o relaţie de durată. (458)

Pentru o relaţie serioasă

Am 50 de ani și sunt singur. Aș vrea să cunosc o femeie din Chișinău cu vârsta între 42 și 48 de ani. (459)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pen-tru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.Jurnalul iubiriiJurnalul iubirii

Iubiri condamnate

Căutări împliniteMărturisesc că nu-mi puneam

mari speranţe în posibilitatea de a găsi pe cineva, considerând că, în aceas-tă lume virtuală, fi ecare este cine își închipuie că vrea să fi e. Unde fl irtul este deviza și concretizarea la modul serios nu are șanse. Mă bucur că m-am înșelat. Mărturisesc că sunt fericit, îndrăgostit și plin de speranţă. Ne-am cunoscut în modul clasic, prin mesaj de prietenie. Ne-am întâlnit la o cafea, și... asta a fost. Vreau să le sugerez celor care fac cunoștinţă pe Internet să nu se lase copleșiţi de căutările neîmplinite. Există pentru fi ecare sufl etul-pereche, doar să ţină ochii deschiși. Însă – aten-ţie! – strategia fl irt la nesfârșit este una greșită. Mulţumesc Domnului din toată inima. Baftă multă!

Anatol din Chișinău

Iubiţi-vă!Ne-am cunoscut prin intermediul

Internetului. La început, nu a fost decât un schimb de păreri, apoi, încet-încet, ne-am deschis sufl etele și uite așa s-a născut o poveste de dragoste incredi-bilă. De ce incredibilă? Pentru că doi oameni de vârsta noastră, cu experi-enţe amare, nu mai credeau în nimeni și nimic, dar, după cum se spune în popor, când se închide o ușă se deschide o poartă. Cum a fost prima noastră în-tâlnire? Fierbinte! Să reușești să atingi, să guști, să mângâi imaginea pe care ai văzut-o atâta timp pe monitor e chiar un miracol. Prezentul? O explorare în fi ecare zi, descoperi mereu lucruri pe care doar le doreai și ţi le imaginai la persoana pe care ai fi dorit-o lângă tine. Ce aș putea recomanda tuturor? Fiţi voi înșivă, dezbrăcaţi-vă de falsitate și iubiţi-vă mult pentru că viaţa e prea scurtă ca să ne permitem să o risipim în nimicuri inutile!

Toate persoanele care stau pe reţelele de socializare își petrec timpul liber sau urmăresc să-și facă anumite relaţii extraconjugale. Mă refer la mulţi care sunt căsătoriţi și mint că sunt liberi sau, pur și simplu, persoane care își plâng de milă că vor ceva serios, dar care de fapt, într-un fi nal, nu-și doresc nimic. Și totuși când pierdusem orice speranţă și nu mai credeam că o persoană de 43 de ani mai are vreo șansă de a-și petrece o viaţă serioasă în cuplu, tocmai atunci m-am trezit cu el pe adresa mea de mes. I-am dat

accept, zicându-mi hai să văd ce îi mai poate capul și acestuia.

M-am înșelat, era sufl etul meu pereche, după două luni, am ac-ceptat să ne vedem și de atunci am rămas împreună. Avem deja doi ani de când suntem împreună. Vrem să ne căsătorim și vă spun să nu renunţaţi la gândul de a trăi o viaţă fericită alături de cineva drag. Noi avem o viaţă sănătoasă de familie. Vă doresc tuturor să vă găsiţi sufl e-tul pereche.

Nadejda din Chișinău

Ne-am întâlnit întâmplător, deși nu cred în întâmplare, deoarece, în pri-mul rând, avem același nume – Cezar și Cezarina; în al doilea rând, întâmpla-rea a făcut să fi m aceeași zodie – capri-corn; în al treilea rând – ea divorţată, eu divorţat.

Ea are un copil. Am avut mari emoţii, dar a fost fantastic că ne-am hotărât să vină și

ea, și fetiţa în Spania ca să ne cunoaștem mai bine și cred că totul va fi superb! Ne înţele-gem bine și acum așteptăm să ne mutăm împreună.

Cred că fi ecare dintre noi are nevoie să dăruiască fericire și să fi e fericit. Le transmit celorlalţi care își caută iubirea să nu își piardă speranţa și să aibă încredere în forţele pro-prii, deoarece undeva, cu siguranţă, își vor găsi jumătatea așa cum zic spaniolii jumăta-tea de portocală sau jumătatea vieţii lor.

Messenger, o cale de a-ţi găsi sufl etul pereche

M-am înscris pe un site de socializare pentru a alunga tristeţea. Intuiţia îmi spunea că trebuie să îmi găsesc un sufl et-pereche printre atâţia vizitatori. Însă, după șase luni de comunicare, întâlniri pentru a cunoaște anumite persoane, bineînţeles după un timp de comunicare și în urma unei invitaţii din partea lui, am descoperit o mare dezamăgire.

PREJUDECĂŢI // Există cupluri care ştiu că iubirea lor nu va funcţiona niciodată, dar se încăpăţânează să-şi testeze incompatibilitatea

Cred cu tărie că există de la bun început iubiri condamnate pieirii sau bine-cuvântate. Există oameni care știu din prima clipă în care se întâlnesc că vor petrece eternitatea împreună. Există cupluri care știu că iubirea lor nu va func-ţiona niciodată, dar se încăpăţânează să-și testeze incompatibilitatea. Și există cei care se înșală amarnic crezând că și-au întâlnit sufl etul pereche, descoperind mai târziu crudul adevăr, după o investiţie sentimentală sortită eșecului.

N-am să vă povestesc des-pre această ultimă categorie fi indcă rănile îmi sunt încă proaspete și nu suportă răs-colirea amintirilor. Așadar, am să mă rezum la cei care își încearcă prostește norocul într-o iubire condamnată.

I-am tot întâlnit, zilele trecute, pe străzi, în magazi-ne sau în cafenele. Cercetau cu privirea toată lumea, sperând ca, în prag de Sfântul Valentin, vor găsi pe cineva, oricine, care să le aline dorul.

Motivele acestui gest sunt nesfârșite. Cel mai important motiv din acestea este singurătatea. E ca un demon meschin care ne în-depărtează de calea fericirii. Singurătatea ne abate de la drumul cel drept la capătul căruia, poate, ne așteaptă sufl etul pereche. Ne duce pe cărări bătătorite de toţi cei care au greșit înaintea noastră și ne îndepărtează de fericirea adevărată. Din singurătate, închidem ochii în faţa incompatibilităţii, din singurătate ne plafonăm în relaţii în care nu iubim, cel mult ne împrietenim, din

Jumătatea de portocală

singurătate ne căsătorim uneori cu bărbaţi care nu ne-au fost sortiţi.

Îmi amintesc destul de bine că, în urmă cu câţiva ani, când mă număram printre cei care căutau cu disperare o iubire, fi e ea și mai micuţă, o prietenă mi-a spus că nu voi întâlni pe nimeni câtă vreme sunt dis-perată să îl găsesc. Pe atunci, ideea m-a speriat, însă mai târziu m-a liniștit gândul

că e mai bine să fi i ocolită decât să greșești iremediabil. Astăzi, în schimb, privind în jur la cuplurile fără iubire, știu că prietena mea se înșela amarnic. Iubirile condam-nate vin, precum ispitele, tocmai atunci când ești prea slab ca să le mai poţi refuza. Și atunci, din singurătate și teamă, și nerăbdare ne putem rata fericirea.

Anonim

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 13 IULIE 2010 www.jurnal.md Vedete | 11

www.apropomagazin.md - pentru cele mai noi şi exlusive ştiri

Citeşte în numărul de joi al tabloidului „apropo”

cine de la 7 ani e cu arma de vânătoare în mână

Andreea Bălan a surprins pe toată lumea, la Romani-an Music Awards 2010, când a apărut într-o rochie pe sub care nu purta lenjerie intimă. Ţinuta transparen-tă a vedetei nu permitea asocierea unor chiloţei care ar fi putut dăuna design-ului minimalist.

De altfel, ea și-a argu-mentat opţiunea vestimen-tară pentru acest eveniment: „Ţinuta realizată din fâșii de material transparent a făcut imposibilă purtarea chiloţei-lor”.

În schimb, Andreea a apelat la un sutien pentru de-colteul său generos, care avea nevoie de un plus de fermitate.

Ediţia din acest an a premiilor Romanian Music Awards 2010 s-a desfășurat la Craiova, pe 10 iulie.

Arsenie şi-a făcut de cap

Cunoscut ca un tip cuminte și preocupat de imaginea sa, Arsenie a oferit un aspect total inestetic paparazzilor „Can-can”, weekendul trecut la mare. Fostul component al celebrei trupe „O-zone” a petrecut până dimineaţă și a părăsit clubul într-o stare deplorabilă.

Ciufulit, cu hainele răvășite și cu burta plină la vedere, artis-tul moldovean înainta pe alee sprijinindu-se de partenera sa, o brunetă, alta decât Agnes, mulatra cu care a avut o relaţie secretă în România. Se vede că tânărul s-a cinstit bine, uitând să mai pună paharul jos. Și, înghiţitură după înghiţitură, Arsenie și-a depășit puţin limita, pierzându-și pe alocuri echilibrul. Însoţitoarea lui însă i-a oferit tot sprijinul. Conști-enţi că această imagine nu-i face cinste, prietenii lui au încercat să îl apere de obiectivele paparazzi-lor, dar nu au făcut decât să-l aţâţe și pe el. Nesigur pe mișcările sale, cântăreţul a început să se răţoias-

că la fotoreporteri, făcându-se și mai tare de râs.

A înşelat-o pe mulatra Agnes?

„Cancan” a descoperit, în urmă cu un an, relaţia secretă pe care Arsenie o are cu Agnes, ani-matoarea mulatră din show-urile pe care Mihaela Rădulescu le făcea la Antena 1. Se pare că povestea lor de amor a continuat până în ziua de azi, însă cântăreţul nu s-a sfi it să iasă și cu alte fete. Drept dova-dă, acesta și-a petrecut weeken-dul cu o brunetă, și nu cu Agnes. (cancan.ro)

Andreea Bălan, fără chiloţi la

Romanian Music Awards 2010Andreea Bălan nu se numără printre vedetele exhibiţioniste din showbizul din România. Totuși, la RMA 2010, vedeta s-a dezbrăcat de inhibiţii... și de lenjerie intimă.

Show-ul Shakirei de la cere-monia de încheiere a Cupei

Mondiale a fost eclipsat, duminică, de prezenţa fos-

Shakira, eclipsată

de Nelson Mandela la Cupa Mondială

Mihai Trăistariu nu are bani să-și construiască o casă

MONDEN // Mihai Trăistariu, despre care se credea că s-a îmbogăţit în urma participării la Eurovision,

nu are bani să-şi ridice o casăDupă cum vă aduceţi aminte, melodia „Tornero” a devenit, la scurt timp după competiţia pentru care a fost creată, un hit de talie internaţională, considerându-se la acea vre-me că Trăistariu ar fi câștigat nici mai mult, nici mai puţin de două milioane de euro din vânzări de cd-uri, drepturi de difuzare și concerte.

Se pare că nu a fost chiar așa sau, dacă a fost, Mihai a reușit într-un timp record să spargă foarte mulţi bani. Trăistariu a declarat într-un interviu că nu are bani pentru a-și ridica o casă la Năvodari, acolo unde și-a cumpărat în urmă cu ceva vreme un teren.

„Am cumpărat terenul cu 80.000 de euro, dar valoarea lui a crescut la 300.000 de euro. Aș putea să-l vând, dar nu vreau. Vreau să-mi construiesc casă, dar încă nu pot, nu am sufi cienţi bani. Îmi trebuie un milion de euro ca să-mi fac casa așa cum vreau eu. Oricum, momentan nu am nici utilităţi”, a declarat Mihai Trăis-tariu.

Pentru a strânge sufi ciente fonduri, Trăistariu a decis să încea-

pă să cânte muzică populară. „Am observat că lumea preferă genul acesta de muzică. De fi ecare dată

când sunt chemat la o nuntă sau la un botez, mi se cere să cânt muzică populară”, a mai declarat acesta.

tului președinte sud-african Nelson Mandela, care a fost extrem de zâmbăreţ pe tere-nul stadionului Soccer City din Johannesburg și a salutat publicul.

Liderul luptei antiapartheid a făcut un tur al terenului într-o mașinută, împreună cu soţia sa Graca Machel. Cu un zâmbet larg, el a salutat publicul în delir, care l-a aplaudat îndelung.

Prezenţa sa a încununat un spectacol de sunete și lumini, în care s-a adus un omagiu fotbalului și diverselor stiluri muzicale din Africa de Sud. Show-ul a electri-zat stadionul și pe cei 85.000 de spectatori, înaintea fi nalei Cupei Mondiale.

Cântăreaţa columbiană Shakira a deschis spectacolul, cu imnul CM, „Waka Waka”, însoţită de sud-afri-canii de la Freshlyground și de sute de dansatori îmbrăcaţi ca suporterii celor 32 de naţionale participante la competiţia din Africa de Sud.

www.jurnal.md MARŢI, 13 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 12 | Sport

Dacă înainte de turneul fi nal Bastian Schweinsteiger nu avea nicio ofertă pentru a părăsi Bayern München, acum cluburi precum Manchester United și Real Madrid se bat pentru semnătura mijloca-șului. Mesut Ozil joacă la Werder Bremen din 2008, dar este greu de crezut că va rămâne la clubul german, având în vedere că Barce-

lona, Chelsea și Arsenal s-au arătat interesate de serviciile sale. Sami Khedira, cel care i-a adus Germa-niei medalia de bronz la Mondial, marcând golul de 3-2 în partida cu Uruguay, ar putea ajunge la Chelsea sau Real Madrid. Thomas Müller, atacantul de numai 20 de ani al lui Bayern München, este dorit de Chelsea și Manchester United.

Schweinsteiger, Khedira şi Ozil, ofertaţi de marile cluburi din Europa!

Germania a obţinut locul 3 la Cupa Mondială din Africa de Sud după ce a învins, sâmbătă, Uruguay în fi nala mică, scor 3-2. Deși nu și-au atins obiectivul, câștigarea turneului fi nal, valoa-rea jucătorilor lui Joachim Löw a crescut remarcabil.

Müller, cinci goluri din cinci şuturi!

Înainte de CM, preţul jucători-lor germani era cu cel puţin câteva milioane de euro mai mic. Succesul pe care „Mannschaft”-ul l-a avut la acest turneu fi nal a făcut ca și valoarea jucătorilor să crească. Ozil a fost cotat de transfermarkt.de la 15 milioane de euro înainte de mondial, iar sâmbătă valoarea sa era, conform aceluiași site, 20 milioane de euro. Thomas Müller valorează 10 milioa-ne de euro conform transfermarkt.

de, însă Chelsea a oferit 18 milioa-ne de euro pentru atacant, ofertă refuzată de Bayern München, care consideră că poate încasa mai mult pentru atacant. În Africa de Sud, Müller a tras de cinci ori pe spaţiul porţii, toate șuturile fi ind transfor-mate în gol!

Klose, felicitat de Ronaldo

Miroslav Klose a ratat șansa să devină golgheterul all-time al mon-dialului. Atacantul a răcit înainte

de fi nala mică și nu a fost folosit de Joachim Löw. Lui Klose îi mai lip-sea un gol pentru a atinge recordul brazilianului Ronaldo: 15 reușite la turneele fi nale. Ronaldo l-a felicitat pe Klose prin intermediul site-ului de socializare Twitter: „Felicitări lui Klose! Este minunat să reușești 14 goluri la mondiale. Păcat că nu a jucat în fi nala mică”.

„Eu am contract cu Bayern până în 2012, dar nu sunt însurat cu clubul. Dacă voi avea o ofertă de nerefuzat, voi pleca”, Bastian Schweinsteiger

Spania a devenit a 8-a regină a lumiiPERFORMANŢĂ // Până duminică seara, doar Germania lui Beckenbauer şi Franţa lui Zidane

reuşiseră să câştige consecutiv un European şi un Mondial

La prima fi nală, „furiile roșii” au reușit al patrulea 1-0 consecutiv la turneul fi nal. Chiar înaintea penaltiurilor, Iniesta a condam-nat Olanda la primul eșec după 25 de meciuri. Până duminică seara, doar Germania lui Beckenbauer și Franţa lui Zidane reușiseră să câștige consecutiv un European și un Mondial. De duminică, pe listă s-a trecut și Spania lui Puyol și David Villa.

Spania s-a încoronat la Johannes-burg, a opta regină a lumii, și păstrea-ză, cel puţin până în 2014, Cupa Jules Rimet în Europa, obligând Olanda să stea încă o „tură”. O fi nală încinsă, dramatică, nespectaculoasă și hotărâ-tă în buza loviturilor de departajare.

Villa: „Sunt fericit că aparţin acestei generaţii magnifi ce”

Atacantul David Villa a declarat că este bucuros că s-a născut în 1981 și poate aparţine acestei „generaţii magnifi ce” care a câștigat titlul mon-dial. „Sunt încântat, fericit, mândru că m-am născut în 1981 și că aparţin acestei generaţii magnifi ce. Trebuie să savurăm victoria, toată ţara trebu-ie să o savureze. Cred că toate gene-raţiile care au muncit la fel ca noi și care nu au reușit, cei care au suferit, acum plâng. Pentru mine și pentru mulţi spanioli, aceasta este cea mai fericită zi din viaţă. Putem fi mândri că nu ne-am schimbat stilul de joc, contrar altor echipe când au jucat cu noi. Meciurile au fost complicate, în-chise, dar Spania și-a păstrat fi lozofi a și, datorită acestui lucru, merităm să fi m campioni mondiali”, a spus Villa.

Premierul Spaniei îl laudă pe Iniesta

Premierul spaniol Jose Luis Rodri-guez Zapatero a plâns de emoţie atunci când a fost dat fl uierul fi nal. „Au trecut atâtea generaţii de când eram mici și așteptam un astfel de moment, și în sfârșit a venit. Mi-au dat lacrimile la fi -nalul meciului. Sunt fericit și emoţionat. A fost un meci epic. Am suferit cum rar mi s-a întâmplat. Eram convins că vom învinge. Însă este adevărat că olandezii au încercat să ne strice jocul, evoluând cu agresivitate. Merităm victoria, am luptat până la capăt”, a spus Zapatero, declarându-se încrezător că victoria din fi nala CM va crește „încrederea de sine și unitatea ţării”.

Zapatero a vorbit și despre eroul meciului, Andres Iniesta, autorul go-lului victoriei: „Iniesta a fost spectacu-los”. El s-a adresat apoi tatălui fotbalis-tului, spunându-i: „Puteţi fi mândru de un astfel de fi u. El este un model pentru toată lumea, un mare om și trebuie să fi m mândri de el, pentru că a făcut fericită întreaga Spanie”.

Kuyt: „Arbitruli-a ajutat mai mult pe spanioli”

Atacantul echipei naţionale a Olandei, Dirk Kuyt, a declarat că arbitrul i-a ajutat mai mult pe iberici. „Suntem dezamăgiţi. Cu toţii suntem dezamăgiţi, deoarece am fost așa aproape de Cupa Mondială. Nu trebu-ie să ne găsim scuze pentru această înfrângere, deoarece fi ecare este responsabil pentru performanţele sale. Dar arbitrul i-a ajutat mai mult pe spanioli și asta ne-a costat Cupa Mondială”, a spus Kuyt.

Van Marwijk: „Spaniaa fost mai bună, a avut ceva în plus”

Selecţionerul echipei naţiona-le a Olandei, Bert van Marwijk, a recunoscut că ibericii au fost mai

buni. „Sunt trist. Prima repriză a fost echilibrată și am încercat să ne facem jocul nostru. Robben a avut două ocazii mari, dar Spania a avut ceva în plus. Apoi a venit cartonașul roșu primit de Heitinga. Nu vreau să vorbesc despre arbitru, dar trebuie să remarc că nu ne-a dat un corner în fi nalul meciului și nu a acordat un cartonaș roșu pentru un jucător spa-niol. Spania a comis multe faulturi dure, dar a fost echipa mai bună și a câștigat” , a spus Van Marwijk.

Van Mawijk consideră că ambele formaţii au făcut multe greșeli: „Nu este stilul nostru să comitem atât de multe greșeli, dar a fost o fi nală. Și spaniolii au greșit mult. Cred că arbitrul a scăpat meciul din mână și de aceea a acordat 14 cartonașe galbene. Știam că cine va marca prima va câștiga. Din păcate, nu am fost norocoși”. Selecţionerul olandez a afi rmat că nimeni nu credea că echipa sa va ajunge atât de departe la această Cupă Mondială. „Nimeni nu credea că vom ajunge în fi nală. Noi am ajuns. Am fost foarte aproape de loviturile de departajare. Foarte aproape”, a precizat Van Marwijk.

Del Bosque: „Am meritat victoria”

Selecţionerul Vicente del Bosque a spus că echipa sa a meritat victoria

de fapt un război cu un alt iberic. La egalitate cu Villa în clasamentul golgheterilor, dar și cu Muller și Forlan, cu 5 goluri, „decarul” Olandei a încercat să fi e numărul 1 la acest mondial.

Poate și de aceea a fost mai egoist în prima parte a jocului, din piciorul său plecând doar 16 pase, dintre care doar 7 au ajuns la des-tinaţie. A și încercat poarta o dată, din lovitură liberă, dar Casillas nu era de bătut astfel. Când a ieșit de la cabine, a fost aproape de a deveni erou naţional. I-a dat pasa perfectă colegului Robben, dar acesta a tratat superfi cial ocazia unu contra unu cu Casillas. Iar când Spania a forţat, a scos un gol ca și făcut: l-a depose-dat pe Iniesta ca ultim apărător în faţa lui Stekelenburg. Fără a reuși să mai marcheze, Sneijder a ratat titlul mondial, singurul care îi mai lipsea anul acesta după ce câștigase campionatul, cupa și Liga Campio-nilor cu Inter.

Muller e Gheata de Aur!

Pentru că Sneijder și David Villa n-au reușit să se desprindă în clasamentul golgheterilor, Thomas Muller a câștigat Gheata de Aur a mondialului. Chiar dacă a reușit același număr de goluri, cinci, cu cei doi fi naliști de aseară și cu Forlan, neamţul s-a impus datorită noului regulament FIFA care preve-de că golgheterul va fi ales în caz de departajare în funcţie de numărul paselor de gol. Muller a avut trei assisturi, ceilalţi doar una!

27 de ani de aşteptarePentru Spania, fi nala de dumi-

nică a fost ocazia perfectă de a mai bifa o victorie în faţa Olandei. Ultima dată acest lucru s-a întâmplat în 1983, când ibericii au învins „Portocala mecanică” în preliminariile CE 1984, cu 1-0.

Spania și Olanda nu s-au întâlnit de prea multe ori până acum de-a lungul timpului. Au fost doar nouă meciuri între cele două echipe, iar balanţa nu s-a înclinat în nicio parte.

Fiecare a învins de patru ori, iar o partidă s-a încheiat la egalitate. Totuși ibericii au trăit un adevărat complex olandez de 27 de ani. Din 1983, din preliminariile CE 1984, ei n-au mai câștigat în faţa olandezilor. A fost 1-0 atunci, scor înregistrat și în fi nala de duminică de la Johannes-burg.

din fi nala Cupei Mondiale, deoarece a avut ocazii clare. „A fost foarte greu, dar avem jucători minunaţi. Am meritat victoria, am avut ocazii foarte clare. Este o zi fericită, mul-ţumesc tuturor. Am muncit fără probleme, fără discuţii și ne-am gândit doar la victorie” , a declarat Del Bosque.

Sneijder a ratat singurul titlu care îi mai lipsea în acest an. Cu toate că pentru Sneijder „rivalul” din tabăra Spaniei, ca poziţie în teren, era Xavi, mijlocașul de la Inter avea

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 13 IULIE 2010 www.jurnal.md Sport | 13

Thomas Muller,

cel mai bun tânăr

jucător al CM!

Thomas Muller a fost desemnat, dumini-că, cel mai bun tânăr jucător al turneului fi nal al Cupei Mondiale din Africa de Sud, a anunţat FIFA.

Muller, în vârstă de 20 de ani, care a mai câștigat și titlul de golgheter al Cupei Mondiale, cu cinci reușite și trei pase decisive, a cucerit medalia de bronz în Africa de Sud, după ce Germania a învins Uruguayul în fi nala mică, cu scorul de 3-2.

Cel mai bun tânăr jucător al turneului fi nal din 2006 a

fost un alt german, atacantul Lukas Podolski. Pen-tru titlul de cel mai bun tânăr jucător din Africa de Sud au mai fost nominalizaţi ghanezul Andre Ayew și mexicanul Giovanni Dos Santos.

Forlan, desemnat

cel mai bun

jucător al CM!

Fotbalistul Uruguayului Diego Forlan a fost desemnat cel mai bun jucător al Cupei Mon-diale, a anunţat FIFA, duminică seara, după fi nala câștigată de Spania în faţa Olandei, informează AFP. Forlan care a marcat cinci goluri la Cupa Mondială a încheiat turneul pe locul patru cu naţionala Uruguayului.

Pentru titlul de cel mai bun jucător, Forlan, cu 23,4 la sută din voturile exprimate de persoanele acredita-te la CM, i-a depășit pe olandezul Wesley Sne-ijder (21,8%) și spaniolul David Villa (16,9%). Pe lângă cei trei au mai fost nominalizaţi: Asamoah Gyan (Ghana), Andres Iniesta (Spania), Xavi (Spa-nia), Lionel Messi (Argentina), Mesut Özil (Germa-nia), Bastian Schweinsteiger (Germania) și Arjen Robben (Olanda). Cel mai bun portar al turneului a fost spaniolul Iker Casillas.

În 2006, titlul a fost câștigat de francezul Zi-nedine Zidane, ales în ciuda faptului că l-a lovit cu capul în piept pe fundașul italian Marco Materazzi.

Hagi: „Fotbalul ofensiv

a cucerit lumea!”

Fotbalistul care a condus naţionala Ro-mâniei la cea mai mare performanţă din istoria tricolorilor la Cupa Mondială din ‘94, Gică Hagi, a vorbit despre victoria Spaniei în faţa Olandei în fi nala Cupei Mondiale din Africa de Sud.

„Spania a reușit ceva incredibil, să câștige și Campiona-tul European și Cupa Mondială în numai doi ani. Sunt un exemplu de urmat, de refl ectat, de gândit. Casillas a arătat că trebuie să ai portar ca să fi i o echipă mare. Xavi (foto) ar

trebui să câștige Balonul de Aur, sunt fericit pentru că am ţinut cu Spania. Fotbalul care îmi place mie a cucerit lumea, e momentul fotbalului ofensiv”, a spus Gică Hagi.

Echipele moldoveneşti au prins curaj

SPERANŢE // Moldovenii vor un parcurs cât mai lung în cupele europene!

„Dacă noi vom fi eliminaţi, nu va însemna nicio tragedie. În schimb, pentru Dinamo ar fi un dezastru să iasă din competiţie. Va fi o presiune foarte mare pentru ei.”

Nicolae Bunea, antrenor Olimpia Bălţi

„Am trecut de Lenkoran, iar cu Dinamo ne pregătim pentru meciurile cu Liverpool din turul trei preliminar al Europa League. Vom avea un moral bun după o nouă surpriză!”

Gheorghi Ovseanikov, atacant Olimpia

„Dinamo trece printr-o perioadă gen perestroika. Putem profi ta de aceste momente nesigure pe care le traversează.”

Vladimir Vitiuc, preşedinte Olimpia

Miercuri: FC Sheriff – Dinamo Tirana, ora 20.00Joi: Kalman (Suedia) – FC Dacia, ora 19.00Joi: Olimpia Bălţi – Dinamo București, ora 19.00Joi: Elfsborg (Suedia) – Iskra – Stal, ora 19.00

FC Dacia și FC Olimpia nu au câștigat niciun meci din primul tur preliminar al Europa League, dar s-au califi cat în turul doi preli-minar al competiţiei, unde li se va alătura și deţină-toarea medaliei de argint a Diviziei Naţionale Iskra-Stal Râbniţa.

Dacii au început foarte bine meciul cu Zeta din Muntenegru și se părea că îi vor administra o înfrângere categorică. Montaţi foarte bine de fostul selecţioner, Igor Dobrovolski, jucătorii au vrut să demonstreze că sunt în stare să oprească hegemonia celor de la FC Sheriff . Schema tactică a lui Dobrovolski a fost dată peste cap de eliminarea lui Victor Bulat (min. 28), care a avut un comportament de Divi-zia C. Acesta a lovit cu piciorul un adversar chiar sub ochii arbitrului.

Astfel, după eliminarea lui Bulat, dacii au fost nevoiţi să apere rezultatul obţinut în tur (1-1) și le era sufi cient și rezultatul de egalitate 0-0 pentru a merge mai departe. Orbu&Co au reușit să facă acest lucru. Mai mult, dacii puteau câștiga meciul. Micuţul atacant Ghenadie Orbu a trimis mingea spre poartă din 25 de metri, dar s-a oprit în încheietura barelor. Tot efortul dacilor se putea nă-rui pe fi nal, dar portarul Eugen Matiughin, cel mai bun jucător al meciului, a reușit să-și salve-ze echipa.

Fostul selecţioner îşi laudă elevii

Când a fost dat fl uierul fi nal, dacii și-au dat frâu emo-ţiilor și s-au bucurat ca și cum au jucat cu trofeul pe masă. Chiar și pragmaticul Igor Dobrovolski a sărit de bucurie și, pe rând, a îmbrăţișat fot-baliștii săi. „Schema pe care am ales-o pentru jocul cu Zeta s-a schimbat din minutul 28, pentru că a fost imposibil de implementat în zece jucători. Cred că toţi aţi fost martorii echilibrului, concentraţiei și dăruirii de sine demonstrate de echipă. Le sunt recunoscă-tor jucătorilor. Nu este o trage-die că am suferit. În astfel de meciuri contează doar rezulta-tul și noi l-am obţinut”, a spus după meci Dobrik.

Dobrik: „Ştim totuldespre adversaruldin turul doi”

Igor Dobrovolski nu este deranjat că echipa sa nu a câști-gat niciun meci din primul tur preliminar al Europa League. „Și ce e rău că nu am obţinut nicio victorie? Sunt remizele

noastre victorioase. Aici re-zultatul contează”. Antrenorul a menţionat că pentru el nu contează adversarul din turul doi preliminar. „Putea fi și echipa Streymor din insulele Feroe. Dacă ne-a picat să jucăm cu Kalmar din Suedia nu e o problemă. Știm totul despre această echipă. O persoană din anturajul clubului nostru i-a urmărit pe suedezi”, a spus pe un ton foarte optimist Dobro-volski.

Olimpia a reuşit săelimine „Chelsea”din Azerbaidjan

FC Olimpia a reușit doar scorul de 0-0 în meciul de la Chișinău cu azerii de la Khazar Lenkoran, iar pentru meciul tur majoritatea suporterilor le cântau deja prohodul. Bălţenii au demonstrat că nu au ajuns întâmplător pe podiumul Di-viziei Naţionale. Ei au reușit să marcheze în deplasare cu Kha-zar și, cu rezultatul de 1-1, s-au califi cat în turul doi, unde vor da piept cu Dinamo București.

Bunea: „Am reuşit o mică senzaţie”

„Înainte de meci, mulţi s-au grăbit să spună că cei de la Khazar sunt favoriţi, că nu avem șanse de califi care, că au mulţi bani. Pot spune că am reușit o mică senzaţie. Și nu putea fi altfel pentru că elevii mei au dat totul pe teren și au demonstrat că sunt mai buni ca azerii”, a spus antrenorul Olimpiei, Nicolae Bunea.

Selecţionerul Gabi Balint îi atenţionează pe dinamovişti

Selecţionerul Gabi Balint i-a atenţionat pe dinamoviști că trebuie să trateze meciul foarte serios. „Dinamo porneș-te cu prima șansă în meciul cu Olimpia, dar trebuie să fi e foarte atenţi. Dacă vor trata

cu superfi cialitate meciul, Olimpia poate să-i surprin-dă. Moldovenii vor fi foarte motivaţi, pentru că joacă în premieră în cupele europene”, a spus Balint.

Cheltuială le promite surprizecelor de la Dinamo

Fundașul Olimpiei Bălţi Alexandru Cheltuială le trans-mite celor de la Dinamo să fi e pregătiţi foarte bine pentru dubla din turul doi preliminar din Europa League. „Cei de la Dinamo se gândesc că ne vor învinge, dar noi suntem pre-gătiţi să facem două meciuri remarcabile. Vrem să facem istorie, și acasă, și în Ștefan cel Mare. Echipa noastră este puternică din punct de vedere psihic. Restul, o să vedeţi în cele două meciuri”, a spus fotbalistul pentru „Gazeta Sporturilor”.

Oţelarii de la Iskra-Stal sunt gata de duelul cu Elfsborg

Echipa lui Vlad Goian și-a primit medaliile de argint pentru sezonul 2009/2010 al Diviziei Naţionale și este gata să primească replica suedezi-lor de la Elfsborg. Vlad Goian a

urmărit mai multe meciuri ale suedezilor și pregătește meciul de joi din deplasare. Atât jucă-torii, cât și cei din conducerea clubului spun că echipa din Su-edia este foarte puternică și că va fi greu de obţinut califi carea, dar nu imposibil. Oţelarii au disputat câteva partide amicale și au obţinut rezultate bune. Chiar și așa, echipa nu a făcut achiziţii de marcă, iar Goian se va baza pe nucleul de jucători care au reușit să termine pe locul doi campionatul intern.

Sheriff antasticii vor să forţeze ca-lifi carea în grupele Champions League

Cu o evoluţie foarte bună în grupele Europa League în sezonul 2009/2010, FC Sheriff vrea să facă uitat acel succes și ţintește grupele Champi-ons League. Tiraspolenii își fac debutul în preliminariile Ligii Campionilor împotriva albanezilor de la Dinamo Tira-na. FC Sheriff a pierdut câţiva jucători importanţi anul acesta și, teoretic, este mai slabă ca anul trecut. Totuși conducerea clubului mizează pe actualul lot de jucători, care are sufi ci-entă experienţă în meciurile internaţionale.

Vitalie HADEI

DACII au sărbătorit califi carea în turul doi preliminar al Ligii Europa ca şi cum au intrat în posesia unui trofeu important

www.jurnal.md MARŢI, 13 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 14 | Povești adevărate

cu Lidia BOBÂNĂ

La noi acasă

Norocul, rătăcitorulÎn ziua aceea, baba Grăchina a adunat păstăile din grădină și le-a pus pe prispă la uscat. Apoi a închis ușa casei, poarta și s-a dus în sat. Tră-ia la marginea localităţii, după grădina ei începea pădurea. A plecat în sat la soră-sa. S-a întors acasă noaptea târziu, puţin aghesmuită, că tocmai în ziua aceea cumnatu-său făcuse niște ţuică din prune. A adormit buștean. Dar iată că, după miezul nopţii, a auzit un scâncet.

Berbec Puteţi începe o activitate nouă,

mai ales pe plan social. Sunteţi entuziast

și vă puteţi baza pe sprijinul prietenilor

și al persoanei iubite. Dacă aveţi de luat

decizii importante, ţineţi cont de sfaturile unei per-

soane mai în vârstă!

Taur Se pare că aveţi probleme senti-

mentale și sunteţi nevoit să luaţi o hotă-

râre tranșantă. Puteţi să vă ascultaţi intu-

iţia. Apar rezultatele eforturilor din ultima perioadă:

câștiguri financiare și afirmarea în societate. Sunt

șanse să vă cumpăraţi un obiect de valoare pe care

vi-l doriţi de multă vreme. Vă sfătuim să nu încercaţi

nicio speculaţie.

Gemeni Zi bună pe plan sentimental și

social. În schimb, vă recomandăm să fiţi

prudent la serviciu și în afaceri. Nu este exclus să

aveţi mici probleme cu banii, dar nu este cazul să

vă îngrijoraţi.

Rac Se anunţă o zi cu mari satisfacţii

în societate și pe plan financiar. După-

amiază, s-ar putea să plecaţi într-o că-

lătorie neprevăzută, în interes de familie.

Verificaţi cu atenţie actele și bagajele înainte de a

porni la drum!

Leu Traversaţi o perioadă favorabi-

lă din toate punctele de vedere. Este

posibil să obţineţi un câștig material

important, dar nu fără efort. Cu parte-

nerul de viaţă vă înţelegeţi perfect. S-ar putea să

mergeţi într-o vizită la prieteni. Vă sfătuim să fiţi

cumpătat.

Fecioară Sunteţi plin de energie și aveţi

idei inspirate. Puteţi avea satisfacţii pe

plan social și intelectual. Afacerile se

pare că merg din plin, iar relaţiile cu par-

tenerii sunt bune. Vă recomandăm să fiţi mai atent

cu persoanele vârstnice din familie.

Balanţă S-ar putea să intervină eveni-

mente neprevăzute și, de aceea, este in-

dicat să nu vă planificaţi nimic important.

Vă reîntâlniţi cu prieteni vechi, care vă

invită să le faceţi o vizită. Vă sfătuim să amânaţi întâl-

nirile de afaceri și călătoriile lungi în interes personal.

Scorpion Aveţi succes în toate activi-

tăţile casnice și vă bucuraţi de sprijinul

întregii familii. Cei din jur vă apreciază

pentru schimbările pe care le promovaţi

în afaceri și în societate. Nu începeţi mai multe tre-

buri deodată și nu refuzaţi ajutorul prietenilor!

Săgetător Începeţi ziua hotărât să ter-

minaţi o lucrare în casă. Un bărbat mai

în vârstă din familie vă ajută cu bani, dar

încearcă să-și impună punctul de vede-

re. Dacă nu vă străduiţi să evitaţi o ceartă, riscaţi să

rupeţi relaţiile. După-amiază, primiţi o veste bună de

la o rudă apropiată.

Capricorn Puteţi avea un succes deose-

bit la întâlnirile de afaceri. Sunt bine as-

pectate și relaţiile cu familia și prietenii.

Dimineaţa, întâlniţi o persoană cu care

nu v-aţi văzut de mult timp. După-amiază, vă ocupaţi

de probleme familiale care nu suferă amânare. Vă re-

comandăm să ţineţi cont și de dorinţele celor mici.

Vărsător S-ar putea să aveţi o mică

neînţelegere cu partenerul de viaţă. Vă

sfătuim să rezolvaţi această dispută cu

blândeţe. Spre seară, o vizită la prieteni

vă poate readuce armonia în cuplu și buna dispoziţie.

Aveţi grijă să nu daţi ocazia unor scene de gelozie!

Pești S-ar putea să fiţi puţin confuz din

cauza problemelor sentimentale. Nu vă

încăpătânaţi să vă rezolvaţi singur toa-

te problemele! Vă sfătuim să acceptaţi

ajutorul celor apropiaţi. Sfaturile unei femei mai în

vârstă vă ajută să evitaţi o ceartă în familie.

Horoscop 13 iulie 2010

„Vreo pisică în călduri”, s-a gândit ea. Nu-i venea să se ridice din culcușul cald, să alunge motanul, însă scâncetul cela nu înceta și gata! S-a ridicat supărată din pat și a ieșit afară. Miorlăitul venea din fasolea de pe prispă. Când a căutat mai bine, a văzut un ghemotoc de rufe. Era un copil. Un prunc lăsat de nu se știe cine pe maldărul de păstăi. L-a luat în casă, a aprins lumina și a desfăcut ghemul de rufe. Era o fetiţă, să fi avut câteva ore de când s-a născut. Scâncea de foame mititica, era nespălată după naștere. Bine că îi era legat buricul ca lumea. Ce să facă bătrâna? Ţinea o căpriţă și i-a prins bine. Cu chiu, cu vai, a hrănit copila, a schimbat-o, și, până în ziuă, n-a mai închis un ochi. Avea 60 de ani, a fost măritată, dar copii Domnul nu i-a dat. „Ce-ar fi să o cresc eu? E un semn că n-ar trebui să fi u singură. Va fi mila mea copilul acesta și poate îmi fac și o pomană că ridic un om.”

Copilul i-a schimbat viaţa babei

A doua zi dimineaţă, a înfășat copilul în niște basmale și fuga la sovietul sătesc. „Tovarășe președinte, am găsit pe prispa mea un copil și aș vrea să mi-l lăsaţi să-l cresc. Știi că-s singură, n-am pe nimeni și sufl etul acesta îmi va îndulci viaţa...” Toţi au rămas prostiţi de așa noutate. Tot atunci au chemat sectoristul, acesta a anchetat cazul, iar bătrâna Grăchina cu tot cu copil a fost pusă la evidenţă la spitalul din sat. A fost greu de tot să îi facă actele copilei și să obţină dreptul de a o crește. Trăia singură, era bătrână și nici paharul nu-l ducea la ureche. Femeile din localitate, mai ales cele cu prunci, au făcut cale bătută la casa babei. I-au adus pelinci, hăinuţe, biberoane și i-au dat sfaturi ce să-i facă pruncului dacă îl dor ure-chile, burtica...

Ce înseamnă un copil la casa

omului! I-a schimbat defi nitiv viaţa babei. I-a pus numele Margareta. Fata creștea ca din apă. Când se ducea la spital, lumea o oprea pe drum să vadă fata. Uite că a împlinit copilul anul, a venit și timpul să o dea la școală, probleme peste probleme pe capul bătrânei.

Întâi de toate, Grăchina nu înti-nerea. A apucat-o nu știu cum o tea-mă că ar putea să moară și fata... S-a dus la medicul-șef din sat să îl roage să o examineze, să vadă cât mai are de trăit. Și între timp să le pună pe toate la calea lor. Și pe soră-sa a chemat-o la ea, i-a arătat ce are de moarte și a rugat-o, dacă se întâmplă ceva cu ea, să aibă grijă de Margareta. „Jură-te pe sufl etul copiilor tăi, Ioană!” Margare-ta nici nu bănuia ce griji are mama ei. Ca toţi copiii, era pusă mereu pe șotii, unele chiar o necăjeau pe Grăchina. Într-o zi, copila a tăiat o bucată de perdea din casa mare, să-i facă o ro-chie păpușei. Atunci a bătut-o prima dată mama. Iar noaptea târziu, după ce adormise copila, bătrâna s-a pus pe plâns de nu se putea ogoi. „Proastă-s, Doamne, pentru o bucată de petică, am ridicat mâna la fată...”

Căsătoria MargareteiAnii treceau. Când era copila

prin clasa a șaptea, în jurul gardului

GHINION // „Acum am un copil din fl ori şi o nevastă care nu mi-i dragă...”

Fundaţia de Promovare Socială ”Copilul” în colaborare cu Aso-ciaţia de Promovare Socială Italia – Moldova (onlus) anunţă concurs de selectare a unei familii de a colabora în cadrul Proiectului ”Casa lui Artur”

SE OFERĂ: casă de locuit de tip familie pe perioada proiectului.

CERINŢE:– Să fi e o familie consolidată;– Disponibilă de a se transfera cu traiul în mediul rural;– Spirit de colaborare, dinamică, responsabilă.

ABILITĂŢI:De interacţiune şi comunicare;Sensibilitate faţă de copii și animale;Organizarea propriei gospodării.

Pentru informaţii suplimentare: tel. 73 86 18, e-mail: fundatia.copilul@yahoo.it

Grăchinei au și început a se plimba fl ăcăii. Altă năpastă pe capul mamei, cum să o ferească pe Margareta de ispitele iubirii. Se temea să nu fi e prea aspră și să fugă fata de la ea. Nu avea Margareta 18 ani împliniţi când un fl ăcău din satul vecin a furat-o într-o seară de la club și i-a dus-o maică-si pe cuptor. Îi era dragă fata și nu se îndura să mai aștepte, să nu i-o sufl e cineva.

Nu era gata de nuntă baba Gră-china și n-ar fi vrut să se despartă atât de repede de Margareta. Visa să o mărite în satul lor, dar cu soarta nu te pui. S-a dus la înţelegere cu viitorii cuscri și au hotărât să facă nunta în toamnă. Tocmai când Margareta trebuia să împlinească 18 ani. Dar n-a fost să fi e. S-a trezit într-o zi bătrâna cu fata acasă. A fugit de la mirele ei pentru că pe cât îi era de dragă fl ăcăului, pe atât de nesuferită le era

socrilor ei. Îi căutau nod în papură la tot pasul.

Margareta a născut un băiat

Peste două luni, fata și-a dat seama că a rămas gravidă. Mamă-sa o ruga să

se întâlnească cu tatăl copilului. „Cum ai să te descurci de una singură? Nu lucrezi, nu ai terminat școala, eu sunt bătrână...” Dar Margareta s-a încăpăţânat, nu vroia să știe de bărbatul care, în timpul cât a trăit în gospodăria părinţilor lui, o dată nu i-a luat apărarea. Peste alte două luni, Grigore, tatăl copilului și fostul mire al Margaretei, a jucat nuntă mare cu o fată din satul lui.

Iar în primăvară Margareta a născut un băiat și l-a numit Ștefan, ca pe răposatul soţ al Grăchinei. Când s-a făcut mai măricel, fata a lăsat copilul cu bătrâna, iar ea s-a dus la lucru. S-a angajat bibliotecară la școală. Umbla la serviciu și totodată la lecţii. Direc-torul școlii a convins-o să-și continue studiile. „Ești tânără și trebuie să ai o specialitate.” Tot el a mai îndemnat-o să facă pedagogie la secţia frecvenţă redusă și i-a promis chiar să o ajute.

Când a afl at Grigore că Margareta i-a născut un băiat, a venit să îl vadă. Plângea ca o muiere pe prispa babei Grăchina. „Dacă mi-ai fi spus măcar mata, nu m-aș mai fi însurat cu fata ceea. Am făcut-o din răzbunare că Margareta a fugit de la mine și râdea satul. Acum, am un copil din fl ori și o nevastă care nu mi-i dragă...”

P.S. Astăzi, Margareta e în-văţătoare într-un sat din raionul Ungheni. E măritată și mai are doi copii.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 13 IULIE 2010 www.jurnal.md Divertis | 15METEO Marţi Miercuri Joi

ChișinăuChișinău 18°C...26°C 18°C...28°C 19°C...26°C

BălţiBălţi 17°C...25°C 17°C...27°C 18°C...25°C

CahulCahul 19°C...27°C 19°C...29°C 20°C...27°C

Ca între vecini

Ne mai certăm și noi, firește,

Apoi, sătui de vorbăraie,

Ne înţelegem omenește...

Adică trecem la bătaie.

Preferinţă

Râsul, critica te-ndreaptă,

Zice-o vorbă înţeleaptă,

Dar îl vrei pe altul, rău,

Îndreptat în locul tău...

Gheorghe BÂLICIGheorghe BÂLICI

EPIGRAME

BIG BANC- La b...-b... m... de bușcă îmbu-

zită! înjură irakianul în cea mai pură

limbă română de care era el în stare.

Kuweitianul îl aude și îl întreabă într-o

românească la fel de pur stâlcită:

- Bei bork de gâine, de unde știi la

tine ruminejte, bei?

- Ieu făcut jgoal la Rumania, bei

gegule goglit!

- Zeu? Ji unde fecut la tine jgoal?

- In Biucresh.

- Ei! Ji ce jgoal fecut tu, bei?

- Bolitehnica. Da’ di ge?

- Pei ji eu fecut jgoal la Romania.

- Daaa? Ce jgoal?

- Eu fecut Medigin la Tirgu Murej.

Irakianul între timp își reparase mitra-

liera și începe să tragă mai îndârjit în

kuweitian.

- Ia bei glonz, la b... m... de ungur!

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

Vând apartament, suprafaţa de 33 me-

tri pătraţi, str. Voluntarilor 10. Tel.: 079

79 30 60 ; serv.: 27 30 84.

Vând mașina VW Jetta, anul 2001, motor

1,8T, stare bună. 6500 euro.

Tel.: 079 66 31 45

DE VÂNZARE teren pentru construc-

ţie – de la 10 până la 70 de ari – în

satul Românești, r. Strășeni, aflat sub

pădure, cu acces la drum, apeduct,

electricitate – 10 m; canalizare, gaz,

telefon, magazin – 35-40 m. Tel.:

0237.60.276; 0695 21535.

Vând un lot de 25 de ari cu acces la

apeduct, electricitate, gaz etc.

Tel.: 0 268 70 282

Curăţirea intestinală – primul pas

spre sănătate. Produs detoxifiant,

100% natural. Înlătură constipaţiile,

toxinele, colesterolul, balonările,

hemoragiile, paraziţii, crește imu-

nitatea, previne cancerul de colon.

Cel mai eficient absorbant în curele

de detoxifiere. Tel.: 067 18 41 33

Sistemul de tratament „Catudzo

Niși” ridică imunitatea, tratează

cancerul. Șase reguli de sănătate

le puteţi studia și învăţa pe adresa

Miron Costin 15/3, tel.: 067 18 41

33 (Vita Longa).

Asociaţia Veteranilor Războiului din Mol-

dova 1992 organizează, pentru veteranii

de război și familiile lor, un pelerinaj la

Sfânta Mănăstire Putna (România) în pe-

rioada 30 iunie–5 iulie 2010. Programul

pelerinajului include vizitarea sfintelor

mănăstiri (ctitorii ștefaniene) din cuprin-

sul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuţilor,

participarea la prăznuirea a 506 ani de la

trecerea la cele veșnice a Binecredincio-

sului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

(hramul Mănăstirii Putna) pe data de 2

iulie, vizitarea locurilor istorice, a Cetăţii

de Scaun, a muzeelor, rezervaţiilor natu-

rale din zonă. Relaţii la tel.: 068832777;

078214085; 069639412; 069115110.

ACADEMIA DE MUZICĂ,

TEATRU ŞI ARTE PLASTICE

Anunţă concurs pentru Admiterea 2010 la toate FACULTĂŢILE

FACULTATEA „ARTE DRAMATICE ŞI MANAGEMENT ARTISTIC”PROPUNE URMĂTOARELE SPECIALITĂŢI:

1. Actorie (teatru dramatic, teatru cu păpuşi) – secţia zi 2. Regie – secţia zi 3. Regie, imagine fi lm şi televiziune – secţia zi 4. Scenografi e – secţia zi 5. Culturologie – secţia zi şi cu frecvenţă redusă 6. Coregrafi e – secţia zi7. Dans – secţia zi

Depunerea actelor: etapa I – 16 – 31 iulie probele de aptitudini – 28 – 31 iulie

etapa II, de completare – depunerea actelor 3 – 7 augustprobele de aptitudini – 7 – 8 august

Telefoane de contact: 23.82.10, 23.81.36, 92.52.15. Adresa: Chişinău, str. Mateevici 111

A mulţumi este un gest fi resc şi extrem de necesar, fi e că e vorba de o relaţie per-sonală, una de afaceri şi, în mod absolut ex-cepţional, dacă mulţumeşti pentru oferirea unei noi şanse de a trăi. Mă numesc Victor Mogorean şi am suportat recent o interven-ţie chirurgicală pe cord, după care a urmat o perioadă de reabilitare, însoţită de conşti-entizarea celor întâmplate şi de importanţa aportului personalului înalt califi cat, total de-dicat pacienţilor, extrem de atent şi receptiv.

Dragă redacţie, vă mulţumesc pentru posibilitatea de a mulţumi public dlui Aure-liu Bătrânac, cardiochirurg la Spitalul Clinic Republican. Dacă cineva ştie să fi e recunos-cător, e părintele care şi-a văzut fi ul salvat prin intermediul unei intervenţii chirurgicale absolut necesare şi inevitabile. La doar pa-tru luni după operaţie, am încredinţat soarta fi ului meu în aceleaşi mâini de nădejde, dlui Bătrânac, care a efectuat cu succes o inter-venţie chirurgicală extrem de complicată. Fiul era diagnosticat cu viciu cardiac conge-nital decompensat şi insufi cienţă cardiacă de gradul III, care necesită protezarea aortei ascendente, a valvei aortei, a valvei metra-

le şi tricuspidale. Am solicitat ajutor în mai multe instituţii medicale de peste hotare, dar am primit doar răspunsuri evazive şi nimeni nu ne putea asigura un succes sigur.

Aureliu Bătrânac, împreună cu echipa de medici (Gheorghe Manolache, şeful Secţiei Cardiochirurgie vicii dobândite, Vitalie Mos-calu, cardiochirurg, Sergiu Manolache, anes-teziolog, Nelea Ghicavâi şi Vladislav Morozan, cardiologi curanţi, asistaţi de personalul gri-juliu în persoana dnei Iulia Buga, Ala Bojunov, Maria Oprea, Galina Butu), a realizat o minune, şi-a asumat responsabilitatea şi a reuşit.

Două operaţii, şi ambele reuşite, pentru o singură familie, precum multe alte sute sau poate mii de vieţi salvate, aşa arată munca de zi cu zi a medicilor care ne-au redat spe-ranţa de viaţă. Îmi exprim înalta consideraţie şi respectul profund pentru munca lor, şi, în special, dlui Aureliu Bătrânac, un om adevă-rat şi un profesionist excepţional în cardiolo-gia modernă.

Victor și Vitalie Mogorean,

doi din miile de pacienţi

recunoscători

Scrisoare de mulţumire

Judecătoria Anenii Noi solicită prezentarea

dlui Iordăchescu Vladimir Sava, domiciliat

în s. Bulboaca, str. Dacia 1, apartamentul

59, r. Anenii Noi, pentru 30 iulie 2010, ora

09.30, în ședinţa de judecată (Judecătoria

Anenii Noi, str. Mărţișor 15, bir. 6, în calitate

de reclamat), în cauza civilă, demarată la ce-

rerea ÎCS RED UNION FENOSA SA, privind

încasarea datoriei. În caz de neprezentare,

dosarul va fi examinat în lipsa reclamatului.

Maria Chiperi, judecătoare

Judecătoria Anenii Noi solicită prezentarea

dlui Mihailov Constantin Constantin, domici-

liat în s. Socoleni, str. Socoleni 129, aparta-

mentul 16, r. Anenii Noi, pentru 30 iulie 2010,

ora 09.15, în ședinţa de judecată (Judecătoria

Anenii Noi, str. Mărţișor 15, bir. 6), în calitate

de reclamat, în cauza civilă, demarată la ce-

rerea ÎCS RED UNION FENOSA SA, privind

încasarea datoriei. În caz de neprezentare,

dosarul va fi examinat în lipsa reclamatului.

Maria Chiperi, judecătoare

Judecătoria Anenii Noi solicită prezentarea

dlui Canţâr Leonid Semion, domiciliat în s.

Floreni, str. Chișinăului 5, apartamentul 15,

r. Anenii Noi, pentru 30 iulie 2010, ora 09.00,

în ședinţa de judecată (Judecătoria Anenii

Noi, str. Mărţișor 15, bir. 6), în calitate de

reclamat, în cauza civilă, demarată la cere-

rea ÎCS RED UNION FENOSA SA, privind

încasarea datoriei. În caz de neprezentare,

dosarul va fi examinat în lipsa reclamatului.

Maria Chiperi, judecătoare

Judecătoria Anenii Noi solicită prezentarea

obligatorie a dnei Creciun Liubovi pentru

04.08.2010, ora 11.00, în ședinţa de judecată

(Judecătoria Anenii Noi, str. Mărţișor 15, bir.

8), în calitate de reclamată, în cauza civilă,

demarată la cererea ÎCS RED UNION FENO-

SA SA, privind încasarea datoriei. În caz de

neprezentare, dosarul va fi examinat în lipsa

reclamatei. Dorel Musteaţă, judecător

Judecătoria Anenii Noi solicită prezenta-

rea obligatorie a dlui Gândea Andrei, pentru

04.08.2010, ora 10.30, în ședinţa de judecată

(Judecătoria Anenii Noi, Mărţișor 15, bir. 8), în

calitate de reclamat, în cauza civilă, demarată

la cererea ÎCS RED UNION FENOSA SA, pri-

vind încasarea datoriei. În caz de neprezentare,

dosarul va fi examinat în lipsa reclamatului.

Dorel Musteaţă, judecător

CITAŢII

CITAŢIE

Judecătoria Strășeni solicită prezentarea dlui Croitoru Vasile Dumitru pentru 28 septembrie

2010, ora 16.00, în ședinţa judiciară (Judecătoria Strășeni, str. Ștefan cel Mare 98), în ca-

litate de reclamat, în cauza civilă cu privire la încasarea datoriei în valoare de 2.841,72 de

lei, intentată la acţiunea ÎCS RED UNION FENOSA SA. În caz de neprezentare, cererea va fi

examinată în lipsa reclamatului.

N. Chiseliova, judecătoare

www.jurnal.md MARŢI, 13 IULIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 16 | Viaţa în direct