MARŢI, 3 august 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

15,99 ▲ 12,42 ▲

ANUL X, NUMĂRUL 56 (970)

bilete de avion tel.: 806-806

mytravel® Cum să te aperide schizofreniaRusiei? >P7

Rău de caniculă

ARŞIŢĂ // La mijloc de săptămână, temperaturile vor atinge

40 de grade Celsius

„Musca” Plahotniucde pe faţa AIE

CAzuLPLAhotnIuC:

>P6

CuLIseLe unuI RĂzboI medIAtICPuteReA // Politicianul sergiu mocanu l-a acuzat pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc

că este persoana care trage sforile în politica moldovenească

n Cine este Sergiu Mocanu? n De ce Mocanu iese acum cuaceste acuzaţii? n Cui îi convin dezvăluirile pe care le face SergiuMocanu? n De ce tace presa? n De ce tac cei vizaţi de Mocanu?

n Cât adevăr este în articolul semnat de Mocanu? n Cine este Vlad Plahotniuc? n De ce Plahotniuc a ieşit din umbră?

n Ce relaţie există între Plahotniuc şi Lupu? >P3,6

>P4

PETRU BOGATU

www.jurnal.md Marţi, 3 august 2010  Jurnal de Chişinãu 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JuRnAL tRust medIA

PReŞedInte: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

RedACŢIA:

dIReCtoR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

RedACtoR-Şef: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

RedACtoR-Şef AdJunCt: Mariana Raţă

mariana.rata@jurnal.md

edItoRIALIŞtI:Nicolae NegruPetru Bogatu

RePoRteRI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Svetlana Panţasvetlana.panta@jurnal.md

RedACtoR stILIzAtoR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

edItoR foto: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

desIgn: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

mAnAgeR PRoduCŢIe & AbonAmente: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JuRnAL tRust medIA

Preşedinte JuRnAL tRust medIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

dIReCtoRAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

dIReCtoRI dePARtAmente:

dIReCtoR dePARtAment tehnICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

dIReCtoR PubLICItAteVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

dIReCtoR dePARtAment ContAbILItAteVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

dIReCtoR dePARtAment JuRIdIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

dIReCtoR dePARtAment It Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

dIReCtoR dePARtAment Web Vitalie harea

vitalie.harea@jurnaltv.md

JuRnAL tRust medIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “economist”,

JuRnAL tRust medIA este proprietarul televiziunii JuRnAL tV şi

a postului de radio JuRnAL fm.

Publicitatea JuRnAL tRust medIA este administrată de agenţia de publicitate

”RefoRmA AdVeRtIsIng”.

Şef dePARtAment PubLICItAte PRInt:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Ziar finanţat de Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

tIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

tIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 702

Jurnal TV urcă în topul preferinţelor telespectatorilor!Al doilea weekend consecutiv, postul nostru de televiziune a înregistrat o audienţă-record. Un rol important în acest sens îl joacă cele două campanii lansate de Jurnal Trust Media – „Jurnal TVrea preşedinte” şi „Jurnal TV îţi face curte” –, care au priză la telespectatori.

Jurnal TV a devenit unul din

cele mai îndrăgite posturi TV din republică. Acest fapt este demon-strat de rezultatele prezentate de Compania de audienţă „AGB Moldova”. Sondajul arată că pe 31 iulie, postul nostru de televiziune a înregistrat o cotă de 1,8 la sută (vezi tabelul), pe 30 iulie – 1,28 la sută, iar pe 1 august – 1,49 la sută, fiind pri-mul în topul televiziunilor de nişă.

În mare parte, creşterea audienţei se datorează celor două campanii, lansate de Jurnal Trust Media, care ne permit să fim mai aproape de oameni şi de problemele acestora.

Campania „Jurnal TVrea Pre-şedinte” a fost lansată pe 28 iulie şi are drept scop de a pune în prim-plan cetăţeanul de rând. Toţi cei care vin la cortul Jurnal TV din faţa Poştei Moldovei au posibilitatea să spună ce aşteaptă de la viitorul conducător al RM. Totodată, ei îşi pot face o poză de preşedinte.

În cadrul campaniei „Jurnal TV îţi face curte”, locuitorii din mu-nicipiul Chişinău vorbesc despre problemele cu care se confruntă în curtea blocurilor, iar reporterii pos-tului nostru de televiziune le ajută să identifice factorii de decizie de care depinde soluţionarea acestora. suRsA: AGB Moldova

Războiul vinuluiembARgo // Rusia a respins planul de acţiuni propus de autorităţile

moldoveneşti cu privire la calitatea vinului exportat

Şeful Serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişenko, a decla-rat că nu are încredere în capacitatea autorităţilor din R. Moldova de a institui un control riguros asupra calităţii vinului exportat. Pe 30 iulie curent, partea moldovenească a înaintat Serviciului sanitar rus un plan de acţiuni care avea menirea să deblocheze exportul vinului în Rusia. „Documentul respectiv nu conţine idei constructive”, a declarat şeful Rospotreb-nadzor-ului. De asemenea, Onişcenko a chemat factorii de răspundere din Belarus şi Kazahstan să ia măsuri pen-tru ca vinul din R. Moldova să nu ajungă pe teritoriul rus.

Producătorii vinicoli autohtoni consideră că blocarea exportului de vin moldovenesc de Serviciul sanitar rus are o conotaţie politică evidentă. „Cred că şi unui copil îi este clar că interzicerea exportului vinului moldovenesc de către Rusia este o consecinţă a decretului emis de preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, cu privire la declararea zilei de 28 iunie drept Zi a ocupaţiei sovietice. Vinul moldovenesc pe piaţa rusă este tratat altfel decât vinurile produse în alte ţări. Reglă-rile de ordin politic dintre Rusia şi R. Moldova afectează grav ramura vinicolă”, consideră Feodosie Borş, preşedintele Patronatului Viei şi Vi-nului şi directorul Fabricii „Doina Vin”. Acesta este de părere că planul înaintat de autorităţile moldove-neşti Rospotrebnadzor-ului nu va avea niciun rezultat.

Imagine compromisă

Expertul de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, atrage atenţia asupra faptului că vinul moldove-nesc este expus unor expertize de laborator doar pe teritoriul ţării. „Nu trebuie să uităm că o bună parte din vinurile moldoveneşti

este exportată în vrac. Cum este îmbuteliat şi cum este comerciali-zat în ţara importatoare este o altă problemă care trebuie luată în cal-cul”. Viorel Chivriga a menţionat că în asemenea situaţii are de suferit imaginea producătorilor de vin din ţară care şi aşa a avut de suferit în urma embargoului impus de Rusia în 2006.

Reamintim că, pe 7 iulie cu-rent, zeci de camioane încărcate cu vinuri moldoveneşti au fost blocate la vama Solnţevo de lângă Mosco-va. Tot atunci Ghenadi Onişcenko a declarat pentru postul de radio „Eho Moskvî” că vinul moldove-nesc, oprit în vamă, poate fi utilizat doar pentru vopsirea gardurilor.

Analize dubioase

Preşedintele Asociaţiei de oenologi din R. Moldova, Ghe-orghe Arpentin, a declarat că rezultatele de laborator enunţate de Serviciul sanitar rus nu s-au confirmat în laboratoarele din ţară. „O delegaţie de specialişti în frunte cu ministrul Agricul-turii, Cosarciuc, a plecat în Rusia pentru a solicita de la Rospotreb-nadzor rezultatele expertizei conform căreia vinul nu ar avea

o calitate corespunzătoare, însă partea rusă i-a tratat cu refuz. Mai mult, analizele de laborator a calităţii vinului care a fost oprit la vama rusă şi întors în ţară au arătat că concentraţia de molecu-le a substanţilor toxice invocate de partea rusă s-a dovedit a fi cu mult mai mică decât pragul ad-misibil stabilit de acelaşi Rospo-trbnadzor”, a subliniat Arpentin.

Timp de două săptămâni de la blocarea exportului vinului de că-tre ruşi, autorităţile din R. Moldova au elaborat un plan de acţiuni de depăşire a crizei.

„Unul din punctele principale ale planului prevede monitorizarea moleculelor de substanţe toxice depistate de Rospotrebnadzor în vinurile moldoveneşti. Vor fi luate sub un control strict toate loturile de vinuri care urmează să fie exportate în Rusia”, a menţio-nat Arpentin. Deşi pentru ţările europene exportatoare de vin Rusia cere ca vinul să fie verificat după 12 criterii, pentru vinul moldovenesc numărul de criterii este de circa 50.

un plan neinteresant

Şeful Serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenko, s-a arătat

însă profund nemulţumit de conţinutul planului de acţiuni înaintat de partea moldoveneas-că. De asemenea, şeful Servi-ciului sanitar rus a declarat că Federaţia Rusă nu a impus o interdicţie definitivă asupra im-portului de vin din R. Moldova.

Solicitat de JURNAL de Chi-şinău, ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, a refuzat să dea comentarii pe marginea de-claraţiilor făcute de şeful Servi-ciului sanitar rus. „Nu aş vrea ca declaraţiile mele să fie interpre-tate greşit de partea rusă, ceea ce ar duce la agravarea situaţiei şi aşa tensionată. Să aşteptăm câteva zile să se calmeze puţin spiritele”, a spus Cosarciuc.

Până la primul embargo rus, impus în 2006, Republica Moldo-va livra Rusiei 80% din vinurile sale, pe când astăzi doar 40 de procente din exportul de vinuri al Moldovei îi revin Rusiei. Ex-perţii oenologi din ţară susţin că chiar dacă dependenţa de piaţa rusă nu mai este atât de semni-ficativă, un nou embargo rus va constitui o lovitură grea pentru economia moldovenească.

Svetlana PANŢA

Jurnal de Chişinãu Marţi, 3 august 2010 www.jurnal.md Focus | 3

Cazul Plahotniuc:culisele unui război mediatic

PuteReA // Politicianul sergiu mocanu l-a acuzat pe omul de afaceri Vlad Plahotniuccă este persoana care trage sforile în politica moldovenească

R. Moldova a intrat în peri-oada turbulenţelor politice. Săptămâna trecută, politicia-nul Sergiu Mocanu a publicat pe blogul său un articol care pretinde să explice de ce nu se produc schimbările mult aşteptate odată cu venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană.

Potrivit lui Mocanu, schimbări-le n-au cum să aibă loc din cauza că în spatele actualei guvernări se află structuri mafiote. „Plahotniuc este numele regimului instalat la putere după ultimele alegeri parlamenta-re, iar esenţa acestui regim este po-litico-mafiotă”, se arată în articolul publicat de Mocanu. Politicianul îl învinuieşte direct pe liderul Parti-dului Democrat, Marian Lupu, că ar avea legături cu omul de afaceri Vlad Plahotniuc, care şi-a plasat oamenii săi în posturi-cheie în mai multe instituţii de stat. Business-manul i-a cerut lui Mocanu să-şi re-tragă acuzaţiile, altfel îl va acţiona în judecată.

Articolul lui Mocanu a provocat discuţii aprinse în societate, dar şi multe întrebări la care vom încerca să dăm răspuns în cele ce urmează.

Cine este sergiu mocanu?

Considerat unul dintre cei mai controversaţi politicieni de la Chi-şinău, Sergiu Mocanu a activat în calitate de profesor şcolar, director de şcoală, şef al Direcţiei raionale Cultură, vicepreşedinte al Comi-tetului executiv raional, redactor al săptămânalului „Ţara”. Sergiu Mocanu a fost membru al Frontu-lui Popular Creştin Democrat, pe listele căruia a devenit deputat al Parlamentului R. Moldova în două legislaturi. În februarie 2004, Moca-nu a fost numit consilier cu misiuni speciale al preşedintelui Vladimir Voronin. Peste trei ani, a aban-donat această funcţie din proprie iniţiativă. În urma evenimentelor din 7 aprilie, Sergiu Mocanu a fost arestat, fiind acuzat de tentativă de lovitură de stat. După schimbarea guvernării, Procuratura Generală a clasat dosarul din lipsă de probe. Actualmente, Mocanu este liderul „Acţiunii Populare”, formaţiune politică neînregistrată încă de Mi-nisterul Justiţiei.

Întrebat despre modul în care îşi câştigă existenţa, Mocanu a declarat că are o mică afacere în România împreună cu fiul său. Oficial, din 2006, este preşedintele Aeroclubului Chişinău.

de ce mocanuiese acumcu aceste acuzaţii?

Politicianul susţine că a decis să facă acum aceste declaraţii pen-tru că deţine informaţii sigure că

Vlad Plahotniuc se pregăteşte să in-tre în politică. Potrivit lui Mocanu, este foarte posibil ca în campania electorală din toamnă, Plahotniuc să se regăsească pe listele Partidu-lui Democrat.

Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal, crede însă că în spatele acestor declaraţii ale lui Sergiu Mocanu se află liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat. „Membrii AIE vor să găseas-că fiecare pe altcineva drept ţap ispăşitor pentru eşecuri, de aceea şi Filat lansează această campanie orchestrată contra lui Lupu, via Plahotniuc”, afirmă Pavlicenco, ca-re crede că la viitoarele alegeri Mo-canu va candida pe listele PLDM.

Mocanu respinge acuzaţiile, precizând că nu va candida la vii-toarele alegeri. Totuşi el nu neagă că în spatele lui s-ar afla cineva.

Cui îi convin dezvă-luirile pe care le face sergiu mocanu?

Dincolo de ipoteza lansată de Vitalia Pavlicenco că aceste dezvă-luiri îi convin lui Vlad Filat, analiş-tii politici Nicolae Negru şi Anatol Ţăranu sunt de părerea că aceste declaraţii îl dezavantajează nu doar pe Marian Lupu, ci şi întreaga Ali-anţă pentru Integrare Europeană. Or, Mocanu afirmă în articolul său că „Plahotniuc este arhitectul AIE”. Urmând această logică, singurii ca-re au de câştigat de pe urma acestor acuzaţii sunt comuniştii.

Mocanu susţine însă că Voro-nin nu are de câştigat nimic din aceste dezvăluiri, deoarece mai mulţi oameni de încredere de-ai lui Voronin sunt curtaţi de Plahotniuc.

de ce tace presa?

Deşi acuzaţiile aduse de Moca-nu în articolul său sunt fără dubii tentante pentru presă, subiectul a

fost abordat doar de câteva mijloace de informare: Jurnal TV, Jurnal.md, Jurnal de Chişinău, Unimedia şi Vocea Basarabiei. Nu este clar de ce au tăcut celelalte ziare, posturi tv şi agenţii de ştiri?

de ce tac ceivizaţi de mocanu?

Este cel puţin straniu şi faptul că niciuna dintre componentele AIE nu a comentat acuzaţiile lui Mocanu. Nu au dezminţit acuzaţi-ile politicianului nici funcţionarii publici la care Mocanu a făcut alu-zie că ar fi oameni de încredere ai lui Plahotniuc. Singurul care a re-acţionat la acest articol a fost omul de afaceri Vlad Plahotniuc, care i-a cerut lui Mocanu să-şi retragă acuzaţiile şi să-şi ceară public scuze sau, în caz contrar, va fi acţionat în judecată.

Cât adevăr esteîn articolul semnatde mocanu?

Deşi întrebările pe care le invocă Mocanu drept argument în susţinerea ideii că R. Moldova este guvernată de Plahotniuc provoa-că bănuieli, nu putem afirma cu certitudine că Mocanu are dreptate în ceea ce spune atâta timp cât politicianul nu a adus nicio probă în susţinerea acuzaţiilor pe care le face. Sergiu Mocanu a anunţat că va susţine mâine o conferinţă de presă în care va prezenta mai multe probe despre legătura care există între Vlad Plahotniuc şi mai mulţi funcţionari de stat. Suntem în aşteptarea acestora.

Cine esteVlad Plahotniuc?

Despre omul de afaceri Vlad Plahotniuc nu se cunosc prea

multe lucruri. Se ştie că deţine afaceri în domeniul petrolier, financiar-bancar, hotelier, mass-media şi imobiliar. Despre el se spune că este director general al ÎCS „Petrom-Moldova” SA. De nu-mele lui Plahotniuc sunt legate şi întreprinderile de marca „Nobil”, din care fac parte hotelul de lux „Nobil” din centrul Chişinăului, „Nobil-Club”, magazinul „Nobil” , compania aeriană privată „Nobil Air”, cu care fostul preşedinte comunist Voronin prefera să că-lătorească. De asemenea, Plahot-niuc este preşedintele Consiliului de Administrare al Victoriabank. Se zvoneşte că el ar fi patronul posturilor de televiziune „Prime” şi „2 Plus”, dar şi al hotelului „Co-dru”, în care şi-a deschis recent oficiu.

Revista „Vip Magazin” l-a clasat pe Vlad Plahotniuc pe locul 10, în „Topul celor mai influenţi oameni de afaceri ai anului 2009, cu titula-tura „mitul marilor afaceri”. Presa din Republica Moldova l-a numit „unul din cardinalii din umbră” ai familiei Voronin. Potrivit agenţiei de presă ruse Rosbalt, Vlad Plahot-niuc se află pe locul doi în topul celor mai bogaţi moldoveni.

de ce Plahotniuc a ieşit din umbră?

Până în primăvara acestui an, Vlad Plahotniuc era mai mult un mit decât o persoană concretă. Despre el se vorbea de mai mult timp în presă, dar nimeni nu ştia cum arată. El evita ieşirile publice. Nu acorda interviuri şi nu participa la petrecerile bomondului din R. Moldova. În mai curent, Plahotniuc a acordat primul său interviu postului de televiziune Prime (despre care se spune că i-ar aparţine – n.r.). Iar peste câteva zile un alt interviu cu Plahotniuc a apărut şi în zia-rul „Timpul de dimineaţă”.

Recent, Plahotniuc a înfiinţat Asociaţia Oamenilor de Afaceri din R. Moldova. Vinerea trecută, ziarul „Timpul de dimineaţă” a publicat pe o pagină un text despre activitatea filantropică a lui Plahotniuc, text însoţit şi de o fotografie a acestuia.

Analiştii politici susţin că ie-şirea din umbră a lui Plahotniuc nu este întâmplătoare. Chiar dacă businessmanul a declarat public că nu intenţionează să se lanseze în politică, analiştii consideră că Vlad Plahotniuc ţinteşte funcţia de prim-ministru. De aceeaşi părere este şi Sergiu Mocanu.

Ce relaţie există între Plahotniuc şi Lupu?

Deocamdată, nu există nicio probă care ar demonstra că între omul de afaceri Vlad Plahotniuc şi politicianul Marian Lupu exis-tă vreo legătură. Totuşi cei doi recunosc că se cunosc. Plahot-niuc afirmă că a făcut cunoştinţă cu Marian Lupu încă pe când acesta deţinea funcţia de minis-tru al Economiei. Lupu, la rândul său, afirmă că l-a cunoscut pe Plahotniuc recent. „Ne-am cunoscut acum 2-3 săptămâni, graţie mass-media. Nu exista conferinţă de presă să nu fiu în-trebat despre el. M-aţi adus la o curiozitate extremă, astfel încât am hotărât să fac cunoştinţă cu el. Ne-am întâlnit la o cunoş-tinţă comună acasă, la iniţia-tiva mea. Am discutat subiecte diverse, economie, dar şi lucruri generale”, a declarat Lupu cu câ-teva luni în urmă pentru un post de televiziune. De altfel, liderul PD a evitat să răspundă atunci la întrebările jurnalistului dacă va candida sau nu Vlad Plahotniuc pe listele partidului pe care îl conduce.

În timp ce Plahotniuc are doar cuvinte de laudă la adresa lui Lupu („Vreau să vă spun ceva: ca cetăţean îl consider pe Mari-an Lupu un om politic de mare pespectivă pentru ţara asta”, a declarat businessmanul în inter-viul acordat Prime-ului), Marian Lupu are o părere proastă despre Vlad Plahotniuc. Acum un an, în cadrul unei dezbateri electorale la Pro TV, Marian Lupu a decla-rat următoarele: „Se cunoaşte foarte bine şi întreaga societate ştie că în jurul familiei dom-neşti (Voronin - n. red.) există un număr limitat de persoane care fac parte dintr-o castă distinsă. E lume cunoscută – Ignatenco şi Plahotniuc – care a iniţiat sche-me frauduloase privind importul de carne şi importul de peşte, prin care se aduce un prejudiciu social foarte important de 30% la preţurile plătite de consuma-tori”. Ulterior, Lupu nu a mai revenit la aceste acuzaţii.

Mariana RAŢă

AnALIŞtII consideră că Vlad Plahotniuc ţinteşte funcţia de prim-ministru

www.jurnal.md Marţi, 3 august 2010  Jurnal de Chişinãu 4 | Focus

Rău de caniculăARŞIŢĂ // La mijloc de săptămână, temperaturile vor atinge 40 de grade Celsius

Canicula care a început în we-ekend se va menţine până la mijlocul lunii august. Potrivit Serviciului Meteorologic de Stat, la mijloc de săptămână, temperatura aerului va depăşi limita de 38 de grade Celsius. Până şi pe timp de noapte, mercurul nu va coborî mai jos de indicatorul 30. În aceste condiţii, medicii recomandă un set de reguli care trebuie să fie urmate pe vreme cani-culară. Atenţionăm că, doar în ultimele zile, la urgenţă s-au adresat peste 300 de persoane, toţi din cauza insolaţiei.

fiţi atenţi ce beţi!

Cei mai afectaţi de temperatu-rile ridicate sunt copiii, pensionarii şi oamenii care suferă de bolile car-diace. Medicii recomandă acestor categorii de persoane să nu iasă din casă decât dacă au o strictă nece-sitate. Dar şi cei care se consideră perfect sănătoşi trebuie să evite ex-punerea îndelungată la soare între orele 11 şi 18, să consume cât mai mult lichid, cel puţin doi litri pe zi şi să reducă pe măsura posibilităţi-lor orice efort fizic.

„Temperaturile înalte acce-lerează procesul de transpiraţie care are rol de regulator termic, împiedicând astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul pierde săruri minerale şi vitamine, ceea ce duce la înrăutăţirea desfă-şurării proceselor fiziologice cum ar fi lucrul inimii, tonusul vaselor şi al muşchilor. La fel, se agravează maladiile cronice. Pentru evita-rea unor asemenea neplăceri, se recomandă consumarea a cât mai mult lichid nu prea rece, deoare-ce acesta se elimină înainte de a hidrata organismul. Se recomandă de asemenea ceaiurile călduţe, uşor îndulcite, cele mai indicate fiind infuziile”, susţine Irina Popov, medic de familie.

excludem grăsimile

Chiar dacă medicii interzic categoric consumul de băuturi alco-olice, deoarece acestea accelerează deshidratarea organismului, vânză-torii spun că în funcţie de ridicarea mercurului se măresc şi vânzările la băutura preferată pe timp călduros, berea. De asemenea, se bucură de popularitate în rândul cumpărăto-rilor băuturile carbogazoase, cvasul şi, bineînţeles, îngheţata. Toate acestea nu sunt deloc utile pentru organism. Celor care, din anumite motive de sănătate, nu pot consuma mult lichid, medicii le recomandă să mănânce cât mai multe legume şi fructe crude. Ele asigură organismul cu lichid ce se menţine pe termen lung, astfel va dispărea senzaţia de sete continuă. „Pe timp canicular, alimentaţia trebuie să fie cât mai variată, bazându-se în special pe produse cu o valoare calorică mică. Mâncarea grasă, uleioasă, prăjită ar fi bine să fie exclusă din regimul alimentar. De asemenea, trebuie de redus la minim consumul de

Cum ne protejăm de caniculă1. Ascundeţi-vă de soare în locurile umbrite şi răcoroase2. Atunci când ştiţi că vă expuneţi mai mult la soare, consumaţi mai

multe alimente bogate în vitamina C, proteine şi lichid3. Faceţi duşuri frecvente cu apă la temperatura moderată.4. Nu lăsaţi copiii să aştepte în interiorul vehiculelor parcate la soare. 5. Evitaţi călătoriile lungi în transporturile fără climatizare .6. Renunţaţi să faceţi cumpărături, sport şi oricare altă activitate care

presupune efort fizic în timpul orelor fierbinţi. 7. Nu uitaţi de ochelarii de soare care protejează ochii de razele puter-

nice ale soarelui.8. Îmbrăcămintea trebuie să fie din ţesuturi naturale, iar pe cap trebuie

să aveţi o pălărie sau un chipiu.9. Este interzis consumul de alcool, deoarece duce la deshidratarea

organismului.10. Trebuie să aveţi tot timpul la îndemână o sticlă cu apă rece.

dulciuri”, a atenţionat Valentina Calmâc, medic nutriţionist.

Cum tratăm arsurile solare

Deosebit de atente trebuie să fie persoanele care au ten deschis al pielii. Temperaturile ridicate sunt însoţite şi de un nivel înalt al radia-ţiei ultraviolete, de 7-8 unităţi.

„Cancer cutanat, iată la ce risc se predispun amatorii de băi de soare. Expunerile necontrolate la soare în miezul zilei, fără ca pielea să fie acoperită cu cremă de protec-ţie împotriva razelor ultraviolete, duc la ridarea, deshidratarea pielii, pierderea elasticităţii şi chiar îm-bătrânirea acesteia”, a atenţionat Sergiu Morari, medic dermatolog.

Dacă totuşi s-a întamplat să se producă arsuri solare, atunci acestea pot fi tratate prin tampona-rea pielii cu o cârpă moale, înmu-iată în lapte, sau prin aplicarea pe suprafaţa pielii afectate a feliilor de morcov, castraveţi ori cartofi. De asemenea, pielea poate fi unsă cu suc de aloe vera. Atenţie, uleiurile şi chefirul, care sunt utilizate de mul-ţi pentru tratarea arsurilor solare, nu sunt recomandate de medici. „Aplicarea acestora poate provoca agravarea arsurilor şi, prin urmare, zona afectată a pielii se poate pig-menta sau cicatriza”, menţionează Sergiu Morari, medic dermatolog.

Insolaţiile pot fi fatale

Dureri de cap, ameţeli, bătăi cardiace accelerate, greţuri, sete accentuată, stare de leşin – pri-mele simptome ale insolaţiei. „Primul lucru care trebuie făcut este încetarea oricărui fel de activitate fizică. Trebuie să aveţi tot timpul cu voi o sticlă de apă pentru ca, în asemenea momente, să vă spălaţi pe faţă. Aşezaţi-vă într-un loc răcoros şi consumaţi cât mai multă apă sau suc natural. Dacă simptomele se agravează sau se prelungesc, adresaţi-vă urgent medicului, deoarece insolaţia poa-te duce şi la decesul persoanei”, a afirmat Alexandru Melnic, medic de urgenţă.

Pentru a evita insolaţiile, se recomandă să puneţi pe cap pălărie sau chipiu, să vă îmbrăcaţi în haine de culoare deschisă, care să fie comode, confecţionate din pânză subţire şi naturală, de preferinţă din in sau bumbac. Nu se recoman-dă hainele strâmte, din materiale sintetice şi nici încălţămintea incomodă şi închisă pe picior.

medicamentele, periculoaseîn timpul caniculei

Persoanele care încearcă să lupte cu durerile de cap provoca-

te de temperaturile ridicate cu ajutorul substanţelor medicamen-toase ar trebui să fie foarte atente la doza administrată. „Consu-mul excesiv de medicamente poate agrava şi mai mult starea

de sănătate. Sunt pastile la care trebuie să fim atenţi pe timpul verii. În acelaşi timp, medicii ar trebui să le reducă doza de medi-camente persoanelor care suferă de boli cardiace sau hipertensiu-ne. Diureticile pot deveni riscante pentru că ele sporesc eliminarea apei şi sărurilor din organism. De asemenea, este periculoasă pe timp canicular şi administrarea anumitor categorii de hormoni, deoarece aceştia pot accentua bă-tăile inimii. Datoria noastră e să-i atenţionăm pe toţi cei care vin în farmacie să consulte medicul care îi ţine sub observaţie, deoarece acesta ar putea să le modifice tratamentul”, a atenţionat Liuba Crâmpeanu, farmacistă.

Deoarece temperaturile ri-dicate se vor menţine o perioadă îndelungată, la solicitarea Guver-nului, Ministerul Sănătăţii urmea-ză să informeze activ populaţia despre posibilele pericole, măsurile necesare de precauţie pe timp cani-cular, să asigure crearea punctelor de distribuire a apei potabile şi de acordare a primului ajutor popula-ţiei, inclusiv în cadrul farmaciilor.

Svetlana PANŢA

Jurnal de Chişinãu Marţi, 3 august 2010 www.jurnal.md Reporter special | 5

Universitatea de Studii Europene din Moldova USEMusem – universitatea viitorului nostru

Calitatea studiilor. Concepţii moderne de pregătire a specialiştilor calificaţi. Săli spaţioase, laboratoare echipate, bibliotecă ,

acces la noile tehnologii informaţionale, parteneriate cu universităţi europene.

FACULTĂŢI.n Facultatea de Dreptn Facultatea de Jurnalism şi Comunicare publicăn Facultatea de Limbi Modernen Facultatea de Economie şi Informatică

USEM este şansa ta maximă de a fi amplasatîn câmpul muncii în republică şi peste hotare.

ALEGE USEM - Succesul zilei de maine şi o carieră Europeană este asigurată.

Studiile se efectuează în daza de contract, studenţii care au susţinut examenele de

promovare cu note înalte sunt scutiţi de plata taxei

Contacte: mun. Chişinău, str. Gh. Iablocikin 2/1tel: 509-122, 509-127, mob:068626262,

www. usem.md

Cei doi poliţişti, aflaţi „în misiune specială”, sunt cercetaţi penalDoi poliţişti care au pre-tins că se află în misiu-ne specială şi au luat la pumni câţiva trecători în plină zi riscă să fie eliberaţi din funcţii sau cercetaţi penal, transmi-te DECA-press.

Incidentul a avut loc, duminică, în sectorul Bo-tanica al capitalei în faţa unei vulcanizări. Câţiva trecători susţin că au fost agresaţi pe neprins de veste de doi poliţişti care s-au prezentat ca ofiţeri „Antidrog” şi că sunt într-o misiune specială.

Potrivit poliţiştilor din „misiune”, anume în acel loc urma să fie transmise unei persoane câteva kilograme de stupefiante. Mai mult decât atât, cetăţenii agresaţi susţin că, de fapt, poliţiştii păreau a fi drogaţi. În opinia purtăto-rului de cuvânt al Ministeru-lui Afacerilor Interne (MAI), Chiril Moţpan, poliţiştii au încălcat ordinea publică, iar dacă se va adeveri că au fost sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, riscă să fie eliberaţi din funcţii şi să fie cercetaţi penal.

Moţpan a declarat că „este o încălcare de tip disciplinar. Urmează să se stabilească cu exactitate cauza incidentului. Cert este că aceşti poliţişti nu se aflau în misiune specială, aşa cum au afirmat. Unul dintre ei a depus cererea de eliberare, dar cazul urmează să fie in-vestigat şi se va decide asupra măsurii de pedeapsă”.

Celor doi poliţişti le-au fost prelevate probe de sânge şi, în termen de 3-5 zile, me-dicii legişti se vor pronunţa dacă erau în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor.

(DECA-press)

Poliţiştii sfidează presaLIbeRtAteA CuVÂntuLuI // un reporter al postului de televiziuzne Jurnal tV a

fost agresat fizic şi deposedat de camera de filmat de un angajat al CCCeC în timp ce îşi exercita meseria, iar un alt ziarist este anchetat în baza unor acuzaţii false

Victor Ciobanu, reporte-rul postului de televiziune Jurnal TV, se afla în clădirea Curţii de Apel Chişinău pen-tru a realiza un material. În timp ce filma, a fost agresat de un angajat al Centrului pentru Combaterea Crime-lor Economice şi a Corupţiei (CCCEC). Centrul susţine că a pornit o anchetă internă şi că, dacă va fi găsit vinovat, CCCEC va achita toate pa-gubele materiale. În ace-laşi timp, un alt reporter al postului, Vitalie Zghibarţa a avut parte de un comporta-ment abuziv din partea an-gajaţilor Comisariatului de poliţie din Taraclia după ce a încercat să solicite opinia unui ales local.

Agresat în exerciţiul funcţiunii

Potrivit ziaristului Victor Ciobanu, un gardian al CCCEC l-a agresat verbal şi fizic în timp ce filma un material video. „Fil-mam nişte cadre de ambianţă la Curtea de Apel Chişinău când am fost stopat de un colaborator al CCCEC, pe nume Dumitru. Aces-ta m-a ofensat şi mi-a luat ca-mera de filmat, de unde a extras cardul de memorie”, povesteşte reporterul. Concomitent, am fost deposedat de camera de filmat de model CANON Legria FS200, ulterior constatând că a fost de-teriorată”, ne spune reporterul. Jurnalistul menţionează că nici măcar nu avea camera îndrepta-tă în direcţia agresorului.

Acesta a mai afirmat că o persoană necunoscută a chemat forţele de ordine care i-au dus pe ambii la Comisariatul de Poliţie Botanica. „Acolo, am făcut mai multe declaraţii, ultima fiind înregistrată la ora 14.30, prin care am cerut să-mi fie reîntors cardul de memorie. L-am primit după trei ore, după ce a fost for-

matat şi nu am putut recupera”, suţine Ciobanu.

Angela Starinschi, şefa serviciului de presă al CCCEC, a declarat pentru Jurnal TV că Centrul îşi asumă responsabili-tatea pentru acest incident. „A fost pornită o anchetă internă şi, dacă a fost cauzat un prejudiciu material, suntem dispuşi să îl recuperăm în totalitate”, a spus Starinschi.

Contactat telefonic, Sergiu Paiu, comisarul de Botanica, a declarat că nu ştie nimic despre acest caz şi a pus receptorul.

Victor Ciobanu susţine că a depus ieri trei plângeri pe adresa procurorului general, Valeriu Zubco, a Comisariatului de poliţie Botanica şi a Procura-turii sectorului Botanica. „Cer ca agresorul să fie tras la răspunde-re, de asemenea să fie anchetaţi şi poliţiştii care au „ajutat” anga-jatul CCCEC să şteargă informa-ţia, deoarece vreau să precizez că am filmat scena agresiunii”, spune reporterul. Jurnalistul a menţionat că va depune astăzi

alte două plângeri la Ministe-rul de Interne şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

explicaţie forţată, pe capota maşinii

Vitalie Zghibarţa, reporterul aceluiaşi post de televiziune, acuză colaboratorii Comisariatu-lui de Poliţie al raionului Tara-clia de comportament abuziv. Acesta susţine că, pe 23 mai cu-rent, a fost la adunarea generală, organizată în satul Tvardiţa, Taraclia, unde a fost dur critica-tă activitatea lui Ivan Jeleapin, primarul localităţii. „La sfârşitul adunării, din motivul absenţei primarului care şi-a deconectat telefonul mobil, reporterul a mers la domiciliul acestuia pen-tru a-i solicita o replică vizavi de învinuirile sătenilor prezenţi la adunare în vederea redării obiec-tive şi echidistante a informaţi-ilor. La domiciliul său, primarul nu a fost de găsit şi reporterul

a vorbit cu soţia acestuia care a explicat că primarul este plecat de acasă”, spune Zghibarţa.

La începutul lunii iunie 2010, lângă sediul Jurnal TV, reporte-rul Vitalie Zghibarţa a fost oprit de colaboratorul al CP Taraclia, Nicolae Marinov, care s-a legiti-mat şi care a cerut explicaţii de la reporter privitor la cele întâm-plate în ziua organizării adunării generale din Tvardiţa. „Poliţistul însă nu m-a informat în ce temei solicită declaraţiile, nici despre calitatea procedurală (martor, bănuit, învinuit)”, susţine Zghi-barţa. „Fiind luat prin surprinde-re, clar intimidat de prezenţa şi comportamentul colaboratorului CP Taraclia, am depus o explica-ţie forţată pe capota maşinii de serviciu privitor la cele întreba-te”, continuă jurnalistul.

Anchetatoarea Natalia Pâslari a declarat pentru JURNAL că re-porterul este anchetat în calitate de bănuit de violarea domiciliu-lui primarului satului Tvardiţa. Victor Panţâru, avocatul bănui-tului, susţine că nu există toate componentele infracţiunii ca clientului său să-i fie prezentate aceste acuzaţii. „Vitalie Zghibar-ţa nu a forţat uşa, nici nu a sărit gardul. Odată ce a intrat, nu i s-a cerut să părăsească locuinţa, a avut o conversaţie paşnică cu soţia primarului”, a declarat pen-tru JURNAL Panţâru.

Potrivit avocatului, în acest caz, autorităţile comuniste care se află la conducerea satului Tvardiţa aplică aceleaşi metode comuniste de răfuială cu opo-nenţii. „Clientul meu este folosit pentru ca să i se intenteze un dosar penal altui lider local, care este concurentul primarului co-munist”, spune Panţâru. Acesta a menţionat de asemenea, că an-gajaţii Comisariatului de Poliţia din Taraclia au avut un compor-tament abuziv.

Contactat telefonic, viceco-misarul raionului Taraclia Ghe-orghe Marinoc nu a fost de găsit.

Marina LIŢA

VICtoR CIobAnu, reporterul postului de televiziune Jurnal TV,a fost agresat de un angajat al Centrului pentru CombatereaCrimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC)

www.jurnal.md Marţi, 3 august 2010  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

Scrisori din casa de nebuni

Poporul merităîntrebări mai complicate

banii vorbesc $ banii se întâlnesc € banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

Ieri am discutat despre referendum. Întrebarea la care va trebui să răspun-dem este: „Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către popor?”. Răspunsul este da sau nu.

- Eu nu sînt de acord, eu protestez! Este o întrebare prea simplă, este pentru elevi de clasa 1, ca să nu eşueze referendumul! - spuse Cole-sovnazadov.

- Şi răspunsul e la fel de simplu, au dreptate să protesteze comuniştii şi să ceară schimbarea textului. Trebuia găsită o întrebare mai complicată, mai intere-santă, să nu poată răspunde oricine, să-şi mai frământe capul. De exemplu: sunteţi pentru modificarea Consitu-ţiei? DA sau NU. Dacă da, de ce da, dacă nu, de ce nu?! – se uni Cozonac.

- Alegătorul trebuie

făcut să gândească, să pună capul în mişcare, să încerce să ghicească despre ce fel de schimbare e vorba. Să citească un ziar, să navigheze pe internet, să se informeze de la colegi, vecini sau rude, la urma urmei. Sau să sune la 1188, serviciu de informaţie gratuită! În felul cum este formulată întrebarea, alegă-torul îşi atrofiază creierul! – strigă Caltânăr, fluturân-du-şi cravata roşie pătată cu tomate verzi.

- Alianţa nu stimează poporul nostru, dacă îi pune întrebări aşa de simple - se uni Sobcor.

- Dar poporul nostru nu este pregătit să răspundă la întrebări complicate, se poate scrânti la minte. Aşa că mai bine mai simple, decât mai complicate – spuse timid sanitara Vera.

- La cine vă gândiţi când spuneţi că poporul nostru nu este pregătit? – întrebă liceeana Ala. – Fiţi sigură că

eu sunt pregătită să răspund la orice întrebare.

- Crezi că eu nu sunt pregătită să răspund corect? – întrebă agresiv sanitara Vera?

- Eu nu pe Dvs. v-am avut în vedere.

- Ba pe mine!- Nu cred că ştiţi mai

bine decât mine la cine m-am referit.

- Mă crezi proastă!? – se indignă sincer sanitara Vera.

Doctorul Stuh, care intră fulger în salon, a pus punct polemicii, poruncindu-ne să suspendăm dezbaterile asu-pra întrebării şi să ne concen-trăm asupra răspunsului.

Acum stau şi mă gân-desc, dar dacă nu nimeresc răspunsul corect la referen-dum? Dacă răspunsul meu va fi greşit, ce o să fie cu mine? Rămân nebun ori devin oli-gofren?

Al vostru aiqiuer, occipitalist,

Ion BuRAgA

Lumi paraLeLe

Barack Obama urma să anunţe retragerea trupelor din IrakTrupele combatante americane vor părăsi Irakul la sfârşitul lunii august, conform previziunilor, urma să declare, luni, preşedintele SUA, Barack Obama.

„Când eram candidat la preşedinţie, am promis să pun capăt conflictului din Irak în mod responsabil. Imediat după preluarea funcţiei, am anunţat o nouă strategie pentru Irak şi un transfer total al atribuţiilor către autorităţile irakiene”, urma să anunţe Obama.

„Şi am fost foarte clar că până la sfârşitul lunii august 2010, misiunea uni-tăţilor combatante ameri-cane din Irak se va încheia. Este exact ce vom face, cum am promis şi conform pre-viziunilor”, urma să declare preşedintele american.

(mediafax.ro)

Kosovo cere Greciei să-irecunoască independenţaKosovo a cerut sâmbătă Atenei să-i recunoască independenţa după avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a apreciat că declaraţia de independenţă a fostei provincii sârbe nu încalcă dreptul internaţional, relatează AFP.

„A venit timpul ca Gre-cia să recunoască Republica Kosovo”, a declarat preşe-dintele Kosovo, Fatmir Sej-diu, conform unui comuni-cat dat publicităţii la finalul unei întâlniri cu adjunctul ministrului grec de exter-ne, Dimitris Droutsas.

O recunoaştere a Ko-sovo de către Grecia „ar fi foarte importantă pentru pace şi o stabilitate durabilă a regiunii”, a adăugat preşe-dintele Kosovo.

„Apreciem că după avi-zul CIJ toate dilemele care puteau ridica întrebări unui stat în privinţa legitimităţii independenţei ţării noastre

nu mai există”, a mai preci-zat Fatmir Sejdiu.

69 de ţări, printre care SUA şi ţările Uniunii Europene (UE), cu excepţia României, Slovaciei, Spa-niei, Greciei şi Ciprului, au recunoscut până în prezent independenţa Kosovo.

Serbia, care refuză în continuare să recunoască independenţa provinciei pe care o consideră încă o parte a teritoriului său, a depus la ONU, în preambulul Adună-rii generale din septembrie, un proiect de rezoluţie prin care cere noi discuţii în acest dosar, notează AFP.

(agerpres.ro)

„Musca” Plahotniucde pe faţa AIE

Într-o fabulă de La Fon-taine (preluată de Krîlov), un „amator de grădini”, un sihastru, se împrieteni cu un urs, ambilor lipsindu-le ceea ce se numeşte azi socializare şi comunicare. Într-o zi, văzând o muscă aşezându-se pe faţa priete-nului dormind, ursul, vrând să-i facă acestuia un ser-viciu, încercă să o alunge şi, fiindcă musca nu se lăsa alungată, ridică un bolovan şi o lovi cu putere...

Această fabulă îţi vine în gând văzând cum luptă cu mafia ex-consilierul prezidenţial Sergiu Mocanu. Vrând să salveze societatea moldovenească de influen-ţa mafiei, întruchipată, din punctul lui de vedere, de Vladimir Plahotniuc, el lo-veşte cu bolovanul în capul Alianţei pentru Integrare Europeană, a cărei susţină-tor se declară. „Deosebirea dintre regimul lui Voronin şi actualul regim al Alianţei pentru Integrare Europea-nă este că, atunci, mafia era sub control politic, iar acum, politica este sub control mafiot”, afirmă Mo-canu. „Mafiotul Plahotniuc este arhitectul AIE”.

dovezile pentru mai târziu

Aceste cuvinte extrem de grave ar fi putut să pro-ducă un şoc, să pună pe jar societatea moldovenească, dacă dl Mocanu s-ar fi gândit să-şi argumenteze declaraţi-ile. El însă lasă argumentele pe mai târziu, limitându-se doar la un şir de întrebări incomode, unele dintre care au mai fost puse liderilor AIE.

Nu e pentru prima dată când despre omul de afaceri Vladimir Plahotniuc se spun lucruri deloc măgulitoare. El a preferat să acţioneze „în culise”, să se ascundă de ochii lumii, abia nu demult apărând pentru prima dată la un post de televiziune, pe ca-re, de altfel, a pus mâna cu concursul guvernării comu-niste. Abia acum, opinia pu-blică află despre companiile care îi aparţin şi îşi aminteşte despre istoria acaparării acestora. Se poate deduce, post-factum, că zvonuri-le despre el se adeveresc că, fără îndoială, Vladimir Plahotniuc s-a bucurat de atitudine specială din partea lui Vladimir Voronin, că a fost o persoană foarte influentă în perioada regimului comu-nist. Deşi nu sunt suficient de clare mecanimele acestei influenţe mediate, se poate presupune, de Oleg Voro-nin, este evident că relaţiile lui Plahotniuc cu puterea se aflau dincolo de limitele normale pentru o societate civilizată, democratică.

Plahotniuc a reuşit să devină principalul acţionar al Victoriabank printr-o operaţi-une secretă, care nu putea să se desfăşoare decât sub „patronajul” preşedintelui Voronin şi cu autorizaţia Băncii Naţionale. Preşedin-tele de atunci al primei bănci private, Victor Ţurcan, care s-a opus tranzacţiei, a fost ameninţat, iar, în octombrie 2005, arestat, pentru că ar fi estorcat suma de 15 mii de dolari pentru a favoriza... acordarea unui credit de 500.000 de dolari unui agent economic, principalul martor fiind Adrian Nichifor, un controversat om de afaceri, arestat nu de mult pentru că ar fi împuşcat un cetăţean într-un bar din Nisporeni. Mai târziu, Curtea Europea-nă a Drepturilor Omului va constata că bancherul a fost ţinut în arest ilegal.

Tranzacţia s-a făcut prin intermediul unor companii obscure de peste hotare, adevăratul proprietar al

acestora aflându-se mai târziu, ca şi în cazul preluării (de la Analitic Media Grup) dreptului de difuzare în RM a programelor postului public rus ORT şi a frecven-ţei postului TVR 1. Astfel, Valdimir Plahotniuc deveni deţinătorul celor două din trei frecvenţe cu acoperire naţională, aparţinând statului Republica Moldova. În am-bele cazuri, Ministerul Teh-nologiilor Informaţionale s-a implicat direct în favoarea lui Plahotniuc, acesta având şi concursul membrilor CCA, controlaţi de autorităţile co-muniste. Retragerea licenţei TVR 1 nu ar fi fost posibilă fără trădarea unui membru al CCA, propus de Partidul Democrat. Ulterior, membrul respectiv va deveni prezen-tator al postului „Prime”, deţinut de Plahotniuc.

Conform unor infor-maţii din ultima vreme, tot Valdimir Plahotniuc este cel care a fost beneficiarul controversatei privatizări a hotelului „Codru”, la fine-le anului 2008, înainte de alegerile parlamentare, şi tot el este proprietarul între-prinderii „Franzeluţa”, care a fost favorizată de guvernul comunist.

Hotelul „Codru” se nu-mără printre fondatorii Aso-ciaţiei Oamenilor de Afaceri, înfiinţate recent de Vladimir Plahotniuc. S-ar putea pre-supune că toate cele circa zece companii care au de-venit membre ale AOA sunt proprietate ale lui Plahotniuc şi că el planifică să devină o persoană publică.

Întrebări fără răspuns

Deşi s-a aflat câţiva ani în anturajul lui Voronin, dl Mocanu nu a avut, probabil, ştiinţă despre relaţiile şefului său cu Plahotniuc, ieşind la rampă cu mare întârziere, la începutul unei campanii electorale. El afirmă fără nicio dovadă că Plahotniuc este cel care l-a determinat pe Lupu să plece din PCRM şi că ceilalţi membri ai Alianţei sunt, prin Lupu, ostaticii lui Plahotniuc. Un asemenea mesaj îl face să fie suspectat de partizanat împotriva lui Lupu, dar are de suferit şi imaginea Alianţei în întregi-me, ca o creaţie „mafiotă”. Explicaţia că s-a văzut nevoit să vorbească doar din cauza că Plahotniuc intenţionează să devină deputat pe lista PD, apoi şi prim-ministru este neconvingătoare. Poţi deveni prim-ministru fără să devii deputat. Dacă Plahotniuc es-te mafiotul care trage sforile în AIE, trebuia să ştim despre aceasta de la bun început. Şi Mocanu a comis o crimă, dacă a tăinuit informaţia până acum.

Din punctul de vedere al

lui Mocanu, dependenţa AIE de Plahotniuc se observă în modul de acţiune sau inacţi-une a Procuraturii Generale. „De ce Procuratura Generală nu investighează cum a fost privatizat hotelul „Codru”? Cum s-au schimbat proprie-tarii la „Victoria Bank”? Cine este adevăratul proprietar al întreprinderii „Franzeluţa” şi al magazinului „Gemenii” etc.?

De ce Gurbulea şi Zubic nu fac obiectul unor cerce-tări penale? De ce mai multe zeci de poliţişti şi procurori implicaţi în evenimentele din 7 aprilie şi într-un număr enorm de scandaluri de co-rupţie activează în continuare în organele de drept? De ce schemele de import fraudu-los al mărfurilor de larg con-sum în Republica Moldova au rămas intacte?”, se întreabă Mocanu.

Sunt întrebări pertinente, importante, care îi preocupă pe simpatizanţii partidelor AIE, la care, întrebaţi fiind, liderii AIE ne îndeamnă să avem răbdare, deoarece re-gimul pe care l-a instalat Vo-ronin nu e simplu de demolat, acesta menţinându-se prin cadrele rămase în structurile de stat şi pătrunse, fără îndo-ială, în corpul legiutor al AIE, adăugăm noi. O suspiciune în acest sens a ridicat torpilarea de către unii deputaţi AIE a proiectului de lege privind desfiinţarea judecătoriilor economice.

Pericolul generalizărilor pripite

Însă faptul că moşte-nitorii regimului comunist sunt neputincioşi în faţa consecinţelor acestui regim nu îi face în mod automat complici ai lui Plahotniuc. Cu atât mai mult, faptul că Lupu a fost lăudat de Plahotniuc nu înseamnă în mod automat că liderul PD este marioneta acestuia. Se cer dovezi clare. Extra-polările şi generalizările de acest fel, fără documente doveditoare, nu fac decât să provoace suspiciune, paranoia, să discrediteze democraţia. În felul acesta, ceea ce Voronin (şi Plahot-niuc) au construit timp de opt ani acum este trans-format în capăt de acuzare pentru AIE doar din simplul motiv că Alianţa întârzie să acţioneze. Trebuie să fie luate în calcul şi alte cauze de întârziere care nu sunt de neglijat, cum ar fi imperfec-ţiunea legislaţiei, caracterul eterogen al AIE etc.

Fără îndoială, „musca” Plahotniuc există şi, luându-şi zborul de pe faţa lui Voronin, zboară să se aşeze pe faţa AIE. Ea trebuie alungată, dar nu lovind cu bolovanul, cum face Sergiu Mocanu.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 3 august 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

Ruşii se sufocă de o arşiţă insuportabilă şi mor mistuiţi de flăcări. Ţara arde, dar luptă nu atât cu focul din casa ei, cât cu duşmanul extern. Kremlinul s-a aventurat acum să se bată pe două fronturi. A dezlănţuit un război al vinului împotriva Republicii Moldova şi altul „informaţional” împotriva Bela-rusului.

Cazuri clinice în viaţa politică

La mijloc nu-i altceva decât o specie de abordare demen-tă a politicii. Dar aceasta nu-i singura tulburare psihiatrică a Moscovei. Drept schizofrenică, bunăoară, a calificat recent ministrul american al Apărării, Robert Gates, atitudinea ei faţă de Iran, o ţară percepută de ruşi o ameninţare pentru securitatea lor şi simultan un partener comercial. Exemplele pot continua.

În comportamentul Kremli-nului sar în ochi o sumedenie de cazuri clinice. Deşi, presat de nevoile modernizării, solicită investiţii şi tehnologii occiden-tale, Medvedev trimite, totuşi, cu nemiluita spioni în SUA să fure secretele ştiinţifice ale americanilor. Pe de o parte, e îngrijorat teribil de ambiţiile Chinei din Asia care includ pro-vinciile siberiene slab populate, iar pe de alta caută să se alieze cu Beijingul contra Statelor Unite şi Japoniei.

Sau să luăm mult trâmbi-ţata deschidere spre Occident, anunţată de preşedintele Ru-siei. Medvedev declară mo-dernizarea drept o prioritate a politicii naţionale. Concomitent însă, promulgă o lege care, de fapt, redă succesoarei KGB-lui, numită FSB, atribuţiile de poliţie politică.

Contactul defectuos al moscovei cu realitatea

Dedublarea personalităţii sale politice în urmă căreia Moscova pierde contactul cu realitatea nu este întâmplătoa-re. Slăbiciunile economiei ruse forţează Kremlinul să renunţe la retorica belicoasă la adresa Occidentului, să pună accentul pe relaţii pragmatice cu fostele republici sovietice. În acelaşi timp, reflexele imperiale ale lui Putin rămân intacte. Nu e de mirare că recidivează.

La mijlocul deceniului trecut, Moscova i-a ameninţat pe cehi că vor îngheţa iarna în apartamentele lor neîncălzite dacă vor încerca să intre în NATO. Mai mulţi ani la rând, Kremlinul s-a angajat într-o calomnioasă campanie de de-nigrare a naţiunii estoniene. A dus un război al laptelui contra Letoniei şi altul contra Belaru-sului. A declanşat câte două conflicte ale vinului cu Georgia şi Republica Moldova.

Privită din acest unghi, actuala agresiune propagandis-tică a Rusiei împotriva Repu-blicii Moldova nu poate fi pusă

pe seama lui Mihai Ghimpu şi a decretului său din luna iunie. Ruşii au fost scoşi din ţâţâni chiar de victoria democraţilor în alegerile anticipate de la 29 iulie 2009, fapt care a dus la forma-rea Alianţei pentru Integrare Europeană.

Tocmai de aceea, în scurt timp, au refuzat să mai ofere creditul promis de un sfert de miliard de dolari, iar summitul CSI de la Chişinău s-a consti-tuit într-o farsă care n-a durat nici 30 de minute. Oficialii ruşi, cu această ocazie, au refuzat pentru prima dată în istorie să ia parte la tradiţionalul ban-chet cu vinuri alese din beciu-rile de la Cricova sau Mileşti. Clar, nu?

De fapt, războiul vinului a început încă anul trecut. Acum însă a luat proporţii. Mai întâi, ruşii ne-au întors spatele mâni-oşi, ca mai apoi, să ne lovească necruţător cu „dubinka” (basto-nul) „Rospotrebnadzor”-ului.

david contra lui goliat

Astfel, medicul sanitar principal al Federaţiei Ruse, Ghenadi Onişcenko, care a interzis comercializarea vinu-rilor din Moldova, ar face bine să caute nereguli nu în sticlele de Cabernet, ci mai curând în capul său. Ori poate chiar în cel al lui Putin care îl obligă să boi-coteze importurile de alcool din Republica Moldova. În treacăt fie spus, până şi unii experţi ruşi taxează conduita celui dintâi drept „isterică”. Şi nici nu-i de mirare. Ca tot omul care se ve-de silit să execute nişte ordine schizofrenice, pesemne, îşi iese şi el din balamale.

Dar care e soluţia? Cum să te aperi de furia Kremlinului? Poţi să rezişti în faţa unei mari şi brutale puteri? Desigur. Cu o condiţie. Să accepţi, precum micul David, că lupta cu uriaşul Goliat este inevitabilă şi să-l surclasezi, chiar dacă ai doar o praştie în mână, prin inteli-genţă. Aşa cum au procedat cândva ţările baltice, Chişinăul trebuie să-şi redirecţioneze exporturile spre UE. Unde mai pui că instituţiile europene par receptive şi sunt dispuse să dubleze cota producţiei vinicole moldoveneşti pe piaţa comunitară.

Ca rezultat, ulterior vor fi reluate şi exporturile noastre în Rusia. Când vom dovedi că suntem competitivi în Occident, alde Onişcenko şi Lujkov, toţi cei care ne pun astăzi beţe în roate, ne vor ruga să vindem măcar ceva şi pe piaţa lor ori-entală.

Între timp, mass-media scrie în aceste zile că incen-diile din Rusia, provocate de arşiţa de afară, îi înnebuneşte pe oameni. Unii cetăţeni îşi dau foc la case ca să beneficieze de subvenţiile statului. Curată schizofrenie. Psihozele de acest tip, spun psihiatrii, se tratează mai uşor într-un mediu sănătos. Educaţia şi comunicarea cu persoane lucide îl ajută enorm pe pacient să revină la norma-litate.

Cum să te aperi de schizofrenia Rusiei?

Angajaţii şi conducerea grupului de companii Le Bridge Corporation Limited s-au solidari-zat cu locuitorii satelor inundate, participând la colectarea de fonduri destinate lichidării consecinţelor inundaţiilor din acest an.

La decizia angajaţilor, fiecare dintre aceştia a transferat în contul sinistraţilor bani în valoarea unei zile de muncă, iar conducerea com-

Comunicat de presă2 august 2010

Le Bridge Corporation Limited a transferat 265.288 de lei pentru ajutorarea sinistraţilor

paniei a decis să dubleze suma care va fi acumulată de către angajaţi.

Astfel, pe contul special al Ministerului Finanţelor au fost transferaţi 265.288 de lei, jumătate din care constituie aportul angaja-

ţilor, iar cealaltă jumătate – aportul companiei.

„Lucrurile mari se fac prin efortul comun al oamenilor mă-rinimoşi. Din acest motiv sunt mândru de fiecare dintre colegii mei, care a dat dovadă de genero-zitate şi solidaritate cu cei aflaţi în dificultate”, a declarat Franck Arif, proprietarul grupului de companii.

Guvernările vin şi pleacă, dar pro-blemele femeii de afaceri Eugenia Duca rămân. Deşi a crezut sincer că, odată cu schimbarea condu-cerii statului, vânătoarea porni-tă de unii împotriva afacerilor sale se va termina, Eugenia Duca constată astăzi că lucrurile au rămas pe vechi. Hotărârea CEDO de acum un an prin care Guvernul RM era obligat să o restabilească în drepturile de proprietate ce i-au fost lezate nu a fost executată până acum. Mai mult, săptămâna trecută, fratele femeii de afaceri, Victor Savin, a fost bătut măr în plină stradă de cel care a depose-dat-o pe Duca de avere. Poliţiştii chemaţi la faţa locului l-au lăsat pe bătăuş să plece, recomandân-du-i victimei să-şi caute dreptate la cei pe care i-a votat.

Despre decizia CEDO în cazul „Eugenia şi Doina Duca împotriva R. Moldova” presa din R. Moldova şi-a amintit ultima dată la începutul acestui an, când a pornit scandalul cu preşedin-tele Curţii Supreme de Justiţiei (CSJ), Ion Muruianu. În opinia separată, expusă de judecătorul Giovanni Bonello de la CE-DO, care a făcut parte din completul de judecată ce a examinat „cauza Duca”, se făceau următoarele observaţii: „Cariera judecătorului Ion Muruianu a explodat de la un mic judecător de sector până la funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie într-un timp mai scurt decât ar fi necesar pentru a spune „partidul întotdeauna are dreptate!”.

Aceste observaţii sunt cu atât mai grave cu cât Bonello atrăgea atenţia opiniei publice internaţionale asupra subordonării politice a sistemului jude-cătoresc din R. Moldova. Muruianu s-a conformat în această primăvară deciziei CEDO. Plenul CSJ şi-a revăzut decizia contestată la Curtea de la Strasbourg, dându-i dreptate Eugeniei Duca.

o întrebare retorică

Chiar dacă CSJ a dispus repunerea în drepturile de proprietate a Eugeniei şi Doinei Duca, această hotărâre nu este executată până în prezent. „Nimeni nu îmi poate explica de ce nu se execută hotărârea judecătorească. Cazul meu şi cazul lui Vlad Filat sunt aproape simila-re. Este vorba despre aceleaşi încălcări ale drepturilor de proprietate. Dar, deşi verdictul în cazul lui Filat a fost pronun-ţat mai târziu decât în cazul meu, hotă-rârea judecătorească în cazul lui a fost executată de mult. În aceste condiţii, mă

Cine este Eugenia Duca?Eugenia Duca este considerată prima femeie de afaceri din Basarabia postbelică.

Este fondatoarea Asociaţiei de ştiinţă şi creaţie Oferta. Ea a adus pentru prima dată calculatoarele şi xerox-ul în RSSM. Este fondatorul primei publicaţii economice româ-neşti Oferte & Business (1990) şi a Centrului de Comerţ Internaţional al Investitorilor şi Exportatorilor Chris (1996). Este preşedinte fondator al Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Moldova (1998). Eugenia Duca n-a fost niciodată membră de partid, dar s-a implicat plenar în Mişcarea de Eliberare Naţională încă din anul 1987.

A sponsorizat mai multe acţiuni culturale, dar şi primele cursuri de limba română pentru populaţia rusofonă. A finanţat integral tipărirea clandestină la Riga şi Vilnius a primelor trei numere ale ziarului cu grafie latină Glasul şi a publicaţiei Deşteptarea, ulterior Ţara (1989); a editat primele materiale didactico-ilustrative cu grafie latină pentru şcolile şi grădiniţele Moldovei (1990); a sponsorizat deplasarea în Europa a primelor delegaţii ale Parlamentului moldovean din 1990; a contribuit cu o sumă solidă la fondarea Armatei Naţionale a R. Moldova (1991); a sponsorizat emisiunea de la Radio Chişinău – Focul din vatră, dedicată diasporei româneşti (1999-2000).

Din decembrie 1997 şi până în prezent este antrenată într-un proces judiciar, în care îşi apără proprietatea privată.

Cazul Duca rămâne nerezolvatfLAgRAnt // hotărârea Cedo de acum un an prin care

guvernul R. moldova era obligat să o restabilească pe duca în drepturile de proprietate ce i-au fost lezate

nu a fost executată până în prezent

întreb oare trebuie să devin prim-mi-nistru ca să se execute şi în cazul meu hotărârea judecătoarească?”, se întreabă retoric femeia de afaceri. Responsabil de executarea hotărârilor judecăto-reşti, viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, nu are un răspuns la această întrebare. Oficialul a promis că va porni o anchetă de serviciu pentru a clarifica situaţia, dar, în opinia lui, pentru ca ho-tărârile judecătoreşti să se execute aşa cum prevede legea este nevoie în primul rând de voinţă politică.

„Alte măşti aceeaşi scenă?”

„Tocmai această voinţă nu există”, crede Duca. „Eu ca şi toată lumea de bună credinţă am votat schimbarea în esenţă, instituirea statului de drept, dar asta nu se întâmplă. Ştiu că asemenea schimbări nu se fac imediat, dar nu văd niciun indiciu că spre asta se merge. Fărădelegile care au loc în continuare, inclusiv, în cazul meu, chiar şi după câştigarea procesului la CEDO şi la Ma-rea Cameră CEDO, deja pe timpul noii guvernări, constituie o oglindă a inefi-cienţei politicilor promovate de Alianţă. S-au schimbat doar vârfurile puterii, în rest „alte măşti, aceeaşi scenă”, spune

cu regret Eugenia Duca. Din cauza pre-siunilor la care a fost supusă, Eugenia Duca a fost nevoită acum şapte ani să plece din R. Moldova. Evenimentele de săptămâna trecută, când fratele său, Victor Savin, a fost bătut, au convins-o că nici acum nu poate reveni.

Poliţia face politică?

Menţionăm că Savin a fost bătut măr în plină stradă, în faţa oficiului pe care îl închiriază într-un bloc de pe bd. Grigore Vieru. Agresorul este un fost angajat al Eugeniei Duca, cu care femeia se judecă de mai bine de 12 ani. Chemaţi la locul incidentului, poliţiştii au eziat să îl reţină pe bătăuş. Pretextul invocat de forţele de ordine a fost că acesta s-a baricadat în interiorul clădirii. În ace-eaşi zi, când avocatul lui Savin s-a dus să depună plângere la sectorul de poliţie, un bărbat în civil, despre care juristul crede că ar fi poliţist, i-a recomandat să-şi caute dreptatea la cei pe care i-a votat. Adrian Batrânac, şeful Secţiei Ordine Publică din cadrul Comisariatului de po-liţie din sectorul Râşcani, promite că va încerca să clarifice situaţia. Dacă se va adeveri că persoana în civil este poliţist, acesta riscă o mustrare aspră.

Mariana RAŢă

www.jurnal.md Marţi, 3 august 2010  Jurnal de Chişinãu 8 | La marginea Europei

locuri de muncă

Regional Office for Cross Border Cooperation Iaşi is currently looking for candidates to fill the following job positions for Joint Technical Secretariat (JTS) of the Joint Operational Programme

Romania – Ukraine – Republic of Moldova 2007 – 2013:

n 3 Implementing/Monitoring Officers n 1 IT and MIS – ETC Expert

Candidates are requested to send to Regional Office for Cross Border Cooperation Iaşi an application folder containing the following documents: - letter of intention and CV in European format (in English language), - photocopies of the relevant university diplomas and professional experience,- identity document (copy)- legal certificate showing not having a criminal record.* Where these official documents are in other language than Romanian/Moldovan, an authorized English translation is requested. The deadline for submission of the application folder is on August 20, 2010 at 16:00 hours (Romanian time).

The selection will take place on August 24, 2010 at 09.00 hours (Romanian time), at the headquarters of Regional Office for Cross Border Cooperation Iasi.

The selection will have the following sections: written test according to the bibliogra-phy, English language test, computer operating skills test, interview.The bibliography and additional information can be found at the headquarters of the Regional Office for Cross Border Cooperation Iaşi or on the web sites www.brctiasi.ro, www.ro-ua-md.net

For further information, please contact Mr. Nicolae Iorga, HR responsible, phone: 0040 232 270646

Email: nicolae.iorga@brctiasi.roAddress: 110, Pacurari Street, Iasi - Romania

Legea privind accesul la informaţii, ignorată de autorităţi Legea privind accesul la informaţii şi cea privind transparenţa în procesul decizional continuă să fie ignorate, mai ales la nivel municipal, raional, local. Acestea sunt concluziile Raportului de monitorizare „Accesul la informaţie şi transparenţa în procesul decizional: atitudini, per-cepţii, tendinţe”, elaborat de Centrul „Acces-info”.

Multe autorităţi şi instituţii publice ignoră cererile de acces la informaţie, nu fac publice proiectele de decizii şi nu implică cetăţenii în procesul de luare a deciziilor. O bună parte dintre re-prezentanţii instituţiilor publice şi ai societăţii civile nu cunosc prevederile actelor nominalizate.

În cadrul monitorizării au fost expediate la adresa a 943 de instituţii publice de toate nivelu-rile cereri în care acestea urmau să comunice date din rapoartele anuale privind executarea Legii privind transparenţa în procesul decizional. Rezultatele răspun-surilor la cereri constituie, în ansamblu, 34,5 la sută. E un procent mai ridicat decât anul trecut, când acest indice a fost de numai 22,6 la sută, susţin autorii raportului.

Aceştia au remarcat evoluţia în ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor / instituţiilor publice de nivel central faţă de cererile de acces la informaţie – din 40 de in-stituţii din această categorie doar cinci instituţii nu au răspuns cererilor: Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Educaţiei, Ministerul Mediului şi Ministe-rul Transporturilor şi Infrastruc-turii Drumurilor.

Rămâne a fi extrem de nesa-tisfăcător numărul răspunsurilor la cereri din partea autorităţilor instituţiilor de nivel municipal, raional şi local, care constituie doar 32,1% (291 de instituţii din 903). Mai puţin transparente s-au dovedit a fi primăriile din ra-ioanele Briceni, Ocniţa, Căuşeni, Sângerei, Orhei, Basarabeasca, Ştefan-Vodă şi Cahul.

În aceeaşi perioadă, repre-zentanţii centrului „Acces-info” au chestionat 183 de reprezen-tanţi ai administraţiei publice locale şi 263 de reprezentanţi ai societăţii civile din patru centre raionale şi zece localităţi rurale. Scopul chestionării a fost de a studia percepţiile intervievaţilor privind diverse aspecte ale infor-mării, consultării şi participării publicului. Rezultatele confirmă faptul că ambele procese sunt puţin cunoscute publicului. Astfel, 59,5% de reprezentanţi ai APL şi 46,8 % de reprezentanţi ai societăţii civile au indicat că au auzit „puţin” şi „foarte puţin” despre Legea privind accesul la informaţii. (jurnal.md)

Membrii grupului Ilaşcu, decoraţi cu Ordinul Republicii

Totodată, Mihai Ghimpu l-a deco-rat cu Ordinul Republicii şi pe Ştefan Urâtu, fostul său consilier prezidenţial pe probleme politice, care a renunţat la funcţia de consilier prezidenţial în favoarea funcţiei de deputat.

În decret este menţionat că dis-tincţiile au fost conferite în semn de profundă gratitudine pentru con-tribuţia remarcabilă la Mişcarea de Eliberare Naţională, pentru „eroismul şi spiritul de sacrificiu manifestate în lupta pentru independenţa şi integri-tatea teritorială a Republicii Moldova şi pentru curajul şi dârzenia de care au dat dovadă în apărarea demnităţii umane şi naţionale în timpul detenţiei

ilegale în temniţele regimului necon-stituţional, instalat în raioanele de est ale ţării”.

Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Pe-trov-Popa s-au aflat, în perioada 1990-1992, printre membrii organizaţiei din Tiraspol a Frontului Popular din Mol-dova, condusă de Ilie Ilaşcu. Aceştia se opuneau separării Transnistriei de Republica Moldova, considerându-se români. Cei patru militanţi unionişti au fost acuzaţi de terorism şi instigare la răsturnarea puterii autoproclamate de la Tiraspol de către regimul separa-tist prorus din Trasnistria.

Cu puţin înainte de finalul con-

Ilie Ilaşcu (foto), Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Popa au fost decoraţi de către preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu Ordinul Republicii.

flictului, la 2 iunie 1992, cei patru au fost arestaţi şi judecaţi pentru acte de terorism de un tribunal transnis-trean. Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte, Alexandru Leşco – la 12 ani de închisoare, iar Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa – la 15 ani de închisoare. În urma presiunilor internaţionale, Ilie Ilaşcu a fost graţiat şi eliberat, după nouă ani de detenţie. Trei ani mai târziu, în 2004, a fost pus în libertate şi Alexandru Leşco, la expirarea terme-nului de detenţie. În acelaşi an, după ce fusese sesizată de Ilie Ilaşcu, CEDO a condamnat Republica Moldova şi Rusia în cazul Ilaşcu şi a cerut punerea în libertate a ultimilor doi membri ai grupului, aflaţi în detenţie în Trans-nistria. Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc au fost eliberaţi în iunie 2007. (jurnal.md)

Vitregiile anuluisCRIsoAReA de mARŢI // Interesele cărui stat apără Valeriu Pasat?

În urma calamităţilor natu-rale, au suferit peste 12 mii de oameni, s-au prăbuşit peste 700 de case, au fost inundate mii de hectare de terenuri agricole, s-au compromis calitatea şi cantitatea la aşa culturi ca grâul, rapiţa şi mazărea. Toate acestea au pro-vocat pagube enorme economiei şi aşa fragile a RM, înrăutăţind considerabil condiţiile de muncă ale actualei guvernări. Din aceste nenorociri populaţia trebuie să înveţe o lecţie dură: „Natura nu iartă, ea se răzbună!”.

Pasat manifestăaroganţă

Însă asta nu e unica năpastă pe capul acestui popor. Vine o inun-daţie cu mult mai periculoasă, o inundaţie poluantă a minţilor ome-neşti, care va avea consecinţe mult mai grave şi de durată, fapt deloc de neglijat. Cei care au luat cunoştinţă de articolul „Moldova: în viitor, din veşnicie”, semnat de ex-directorul SIS, Valeriu Pasat, articol publicat în JURNAL de Chişinău din 16 iulie 2010, cred că vor cădea de acord cu această afirmaţie.

Când vezi ce îl deranjează pe autor, e într-adevăr revoltător. Ca să vezi, acesta e foarte supărat pe con-ducerea republicii pentru organi-zarea mitingului consacrat come-morării victimelor deportărilor în masă operate în Basarabia în 1941. Cum de a îndrăznit prim-ministrul Filat să declare că „se împlinesc 69 de ani de la acea dramatică zi, când a început nimicirea poporului nos-tru”? Cum a îndrăznit dna Corina Fusu să ceară Rusiei să recunoască genocidul la care a fost supus popo-rul moldovenesc de către regimul sovietic?

Al doilea subiect este cerinţa de a interzice simbolurile comuniste, precum şi termenii respectivi din denumirea unor partide. Subiectul al treilea este semnarea de către preşedintele interimar al republi-cii, Mihai Ghimpu, a decretului cu

privire la proclamarea zilei de 28 iunie ca „Zi a ocupaţiei sovietice şi a victimelor regimului totalitar comunist”.

Concluzii şicomparaţii deocheate

Atitudinea autorului faţă de aces-te probleme-cheie, într-adevăr, i-au indignat pe cei cu gândirea logică şi denotă cu lux de amănunte interesele cărui stat apără cu zel persoana în cauză. Mai mult, trage concluzii şi comparaţii deocheate cum ar fi: „Şi ruşii ne pot reproşa participarea unor originari din Basarabia la lovitura de stat din 1917”. În primul rând, M. Frunze nu este originar din Basa-rabia, dle istoric; în al doilea rând, dintre ceilalţi trei – Lazo, Kotovski şi Iakir – niciunul nu e moldovean! Şi în al treilea rând, oare poate fi compa-rată participarea a patru persoane la puciul amintit cu amestecul masiv al unui stat în viaţa Moldovei?

În materialul publicat sunt şi alte comparaţii alogice, spre exemplu, or-todoxia este comparată cu geometria? Cum poate fi comparată o ramură fundamentală a unei ştiinţe exacte cu caracter universal cu o doctrină filozofică idealistă, postulatele căreia nu pot fi demonstrate practic?

Autorul continuă vehement politica sovietică de negare a trecu-tului istoric al poporului nostru. Nu întâmplător în Chişinău până în 1991 nu era nicio stradă cu denumire din istoria şi cultura neamului nostru . Unui popor lipsit de trecut i se poate mult mai uşor inocula că până la ve-nirea ruşilor pe aceste meleaguri, noi n-am avut nimic, nici cultură, nici personalităţi, ei ne-au făcut oameni! E de mirare faptul cum un specialist în istorie poate pleda pentru uitarea trecutului, neagă adevărul istoric. Asupra acestei probleme cred că îşi vor expune opiniile specialiştii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei al cărei membru corespondent este. Eu, nefiind specialist în domeniu, cred că, fără cunoaşterea obiectivă a trecu-tului, nu te poţi mişca corect în viitor.

Conform horoscopului chinezesc, 2010 este anul Tigrului Alb metalic, care se preconizează a fi foarte dur şi bogat în eveni-mente dintre cele mai diverse în întreaga lume. Analizând pri-ma jumătate a acestui an, se pare că horoscopul are dreptate. În orice caz, evenimentele de ultimă oră par să confirme cele menţionate.

Comportamentnecreştinesc

Autorul apără Biserica Ortodoxă Rusă. Ţin să-i amintesc domniei sale că în Moldova există două mitropolii creştine. În afară de asta, sunt multe etnii de altă sorginte religioasă, ceea ce nu-i dă niciun drept moral să vor-bească în numele întregii populaţii. De ce Biserica rusă, atât de lăudată de autor, pe parcursul întregii istorii, a susţinut politica expan-sionistă a Imperiului Rus? De ce a susţinut politica URSS de invadare a Ungariei, Cehoslovaciei, Afganis-tanului? De ce a susţinut războiului de dezintegrare a Georgiei? De ce a susţinut distrugerea poporului ce-cen, războiul de cucerire imperială din Transnistria?

În Moldova, ortodoxia este în mod obiectiv unica sursă de valori pentru morala obştească, afirmă autorul. Oare aşa să fie? Dacă Mol-dova nu are alte valori, atunci poate o prefacem într-o mănăstire imensă

de călugări şi călugăriţe, lichidăm toate facultăţile, studiem ortodoxia şi pregătim numai preoţi.

Autorul susţine că este un om credincios? Mă îndoiesc de sinceri-tatea acestei declaraţii. Un om cu adevărat credincios nu-l implică pe Dumnezeu în poluarea mentalităţii poporului în scopuri meschine, pentru promovarea şi obţinerea di-videndelor politice în interesul unui stat străin, ostil de secole poporului nostru. Acest comportament nu-i deloc creştinesc!

În încheiere, ţin să menţionez că ideologizarea mentalităţii este mult mai amplă şi de lungă durată decât cea a inundaţiilor. Dacă o s-o neglijăm, o să suportăm consecin-ţe tragice. Intenţia dlui Pasat de a transforma R.Moldova în centrul ortodoxiei pentru Europa seamănă leit cu cea a lui Ostap Bender de a proclama oraşul Vasiuki drept centrul internaţional de şah!

I. TuLBuRE, dr. în biologie

Jurnal de Chişinãu Marţi, 3 august 2010 www.jurnal.md Privirea | 9

„R. Moldova are restanţe marila capitolul decomunizare” CondAmnAReA ComunIsmuLuI // Interviu cu Igor Caşu, vicepreşedintele Comisiei

pentru studierea şi aprecierea regimului comunist

– Dle Caşu, condamnarea comu-nismului în România s-a făcut în baza Raportului Final al Co-misiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, coordonat de prof. Vladimir Tismăneanu. Iată că în Republica Moldova s-a discutat timp de jumătate de an despre Raportul Comisiei pentru stu-dierea şi aprecierea regimului comunist din RM şi... spiritele s-au liniştit. Unde se află în pre-zent studiul comisiei şi de ce nu este făcut public?

Este adevărat, în România, comu-nismul a fost condamnat în baza ra-portului Comisiei Tismăneanu, creată în mai 2006. Comisia din România a lucrat şase luni, aşa încât la 16 decem-brie 2006 – cu doar două săptămâni înainte de accederea României în UE –preşedintele Băsescu a prezentat în faţa parlamentului un rezumat al raportului Comisiei în care comunis-mul a fost condamnat ca un regim criminal şi ilegitim. Comisii similare au fost constituite anterior în Estonia, Letonia şi Lituania. Acestea au servit drept model pentru comisia de la Chi-şinău. În R. Moldova, Comisia pentru studierea comunismului a fost creată la iniţiativa preşedintelui interimar Mihai Ghimpu la 14 ianuarie 2010.

Ideea nu era nouă. Câţiva inte-lectuali sau oameni politici din afara PL – partid care pretinde pe nedrept a fi pioner în acest sens – au cerut formarea unei comisii în baza căreia să fie condamnat regimul comunist din fosta RSS Moldovenească. Când ne-am întâlnit cu preşedintele inte-rimar (mijlocul lunii ianuarie), am propus să se specifice clar că iniţia-tiva creării comisiei vine din partea societăţii civile, şi nu a unui partid politic. Domnului Mihai Ghimpu nu i-a plăcut această propunere. Din contra, s-a arătat chiar îngrijorat de o asemenea perspectivă. Probleme-le care au apărut ulterior în ceea ce priveşte percepţia publică a Comisiei pentru studierea comunismului se trag anume de aici. În acelaşi timp, trebuie să menţionăm meritul preşe-dintelui interimar de a întinde mâna istoricilor şi de a iniţia deschiderea pe larg a arhivelor.

– Se spune că publicarea raportu-lui ar fi întârziată de existenţa unor probleme legate de finan-ţare, de faptul că nu toţi mem-brii Comisiei şi-au finalizat compartimentul, de redactare, pe cât de adevărate sunt aces-tea?

Vreau să vă spun un lucru care, pentru unii, poate părea scandalos, dar este vorba de ceva evident pentru cei care cunosc cât de cât situaţia istoriografiei din RM. Unii dintre istoricii moldoveni s-au deconectat de la evoluţiile istoriografiei din spaţiul postsovietic şi occidental, alţii după ce s-au afirmat la sfârşitul anilor 1980–începutul anilor 1990 au devenit prizonierii unui limbaj extrem de arhaic şi nu s-au mai putut adapta unui stil academic, echilibrat, fără adjective suplimentare şi extrava-gante care nu îşi au locul în discursul istoric. În mare, întârzierea apariţiei

raportului Comisiei este legată de această dificultate.

O altă explicaţie este aceea că se vrea impunerea unui stil pentru toate contribuţiile ceea ce mi se pare o întreprindere imposibilă şi chiar incorectă. Din moment ce fiecare capitol va fi semnat de cei care l-au elaborat, nu văd nicio problemă ca Raportul final al Comisiei să repre-zinte o colecţie de studii şi nu un text care să dea impresia că a fost scris de un autor. Finanţarea este o problemă secundară în acest sens. După cum ştiţi, niciunul dintre membrii Comisi-ei nu a fost remunerat. În plus, pentru redactarea versiunii finale a textului Raportului, sunt necesare anumite resurse pentru angajarea unor redac-tori profesionişti.

– Cum calificaţi mecanismele po-litice care stau în spatele acestui raport, s-au exercitat presiuni asupra membrilor Comisiei?

Nu au existat presiuni asupra membrilor Comisiei, în afară de anumite intimidări care au venit din partea PCRM, un partid vădit şi expli-cabil deranjat de demersul nostru.

„Este inexplicabil de ce preşedin-

tele Comisiei refuză să participe la discuţiile publice”

– Ce şanse de reuşită, în opinia Dvs., are raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist din RM în comparaţie cu Raportul Tismă-neanu?

Acum succesul Comisiei de la Chişinău nu are o legătură cu Raportul final care se aşteaptă, ci cu demersul individual al membrilor Comisiei. Mai exact, publicul larg din RM va beneficia în următorii câţiva ani de cărţi şi culegeri de documente. Între timp, este important să parti-cipăm la emisiuni TV şi Radio ca să facem cunoscut publicului ceea ce s-a întâmplat în perioada sovietică. Din acest punct de vedere, este inexplica-bil de ce preşedintele Comisiei refuză sistematic să participe la discuţiile publice. Unii au spus în legătură cu

aceasta că numele Comisiei numite şi „Comisia Ghimpu” este una meritată tocmai din considerentul că domnul Gheorghe Cojocaru a boicotat practic toate invitaţiile televiziunilor şi pos-turilor de radio de la Chişinău.

– Ce direcţii de investigare va des-chide acest raport?

Comisia a deschis posibilitatea studierii unor tematici puţin sau deloc cunoscute prin accesul larg la arhivele sovietice din Chişinău. Este vorba în special de accesul la fonduri-le depozitelor speciale ale SIS (fostul KGB), ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi unele fonduri ale AOSPRM (arhiva fostului CC al PCM), dar şi ale Arhivei Naţionale şi Procuraturii. Astfel, noi, istoricii, vom elabora în anii următori volume care vor acoperi asemenea subiecte precum manifestări antisovietice şi anticomuniste în RSSM de la moartea lui Stalin până în timpul Perestroikăi, viaţa cotidiană sub comunism, starea de spirit a populaţiei în diferite mo-mente cruciale ale regimului, relaţia dintre victime şi călăi, strategiile de control social şi formele de pedeap-să şi de identificare a „duşmanilor poporului” aplicate de poliţia politică în perioada sovietică, privilegiile no-menclaturii, discriminarea moldove-nilor în zonele urbane etc.

– Cât de mare este şansa ca pro-punerile Comisiei să-şi găsească finalitatea în plan legislativ?

Adoptarea unor acte legislative bazate pe recomandările Comisiei ar putea să intensifice procesul de decomunizare a Republicii Moldova. Dar lipsa acestora nu cred că este o tragedie. Noi, istoricii, chiar dacă avem viziuni diferite asupra trecu-tului, uneori fiind vorba de nuanţe şi acest lucru este firesc într-o societate democratică, cu concursul specialişti-lor, cu sprijinul jurnaliştilor, evident, putem şi suntem în măsura să contri-buim la informarea cetăţenilor cu pri-vire la crimele comunismului sovietic şi astfel putem spera că vom apropia şi mai mult ziua când societatea noas-tră va deveni mai puţin susceptibilă

de a opta pentru o ideologie totalitară antieuropeană.

„Logica anchetatorilor sovietici era acea a torţionarilor din timpul inchiziţiei medievale”

– Ce gânduri aveaţi atunci când lucraţi în arhivele SIS, MAI, cât de consistente în material fac-tologic sunt dosarele din acea perioadă?

Prima arhivă care ne-a oferit posibilitatea de a consulta dosare ale persoanelor represate – mai exact e vorba despre cei asupra cărora a fost aplicată teroarea fizică şi psihologică – a fost cea a Ministerului Afacerilor Interne, după care, după demersuri repetate ale conducerii Comisiei, dar şi a implicării personale a domnului Mihai Ghimpu – am obţinut acces şi la arhiva depozitului special al SIS. În ceea ce priveşte fondurile arhivei fostului Partid Comunist al Moldovei, accesul la perioada 1974–1991 ne-a fost facilitată de o decizie a unei comisii speciale conduse de domnul Victor Bodiu, ministru de Stat în guvernul Filat.

Îmi amintesc că atunci când grupului nostru, care lucra la MAI, i s-a oferit acces la verdictele troikăi speciale care a trimis la moarte mii de oameni din RASSM, toţi eram şocaţi pentru că, deşi erau lucruri cunoscute de noi, acolo era vorba de persoane concrete, urmaşii cărora locuiesc pe teritoriul actual al Republicii Moldo-va. Chiar ne întrebam câţi oare dintre urmaşii celor care au fost executaţi în timpul Marii Terori din 1937–1938 mai au nostalgii faţă de perioada sovie-tică şi votează cu PCRM, partid care pretinde a fi moştenitor al ideilor şi tradiţiilor PCM (conform articolului 1 din statut, adoptat în 2008)? Mai târziu, consultând dosare de după 1953 ale unor oameni nevinovaţi, dar consideraţi „duşmani ai poporului” de un regim care formal condamnase „cultul personalităţii”, am rămas ui-mit de logica persoanelor care activau în cadrul KGB.

Citind unele interogatorii, îţi dai seama că logica anchetatorilor era acea a torţionarilor din timpul inchiziţiei medievale, inculpatul fiind impus să recunoască fapte pe care nu le-a făcut niciodată. În acest sens, am înţeles mai bine de ce comunismul în general, nu numai versiunea sa cea mai violentă, stalinismul, a fost un regim criminal şi ilegitim. Aceste persecuţii despre care am vorbit mai sus au fost făcute în afara cadrului juridic stipulat de legile sovietice şi în contradicţie cu obligaţiile asumate de URSS în plan internaţional după cel de-al Doilea Război Mondial.

– Hannah Arendt a scris: „Memo-ria, iar nu aşteptarea, este cea care dă unitate şi plenitudine experienţei umane”. Ce îi îm-piedică pe cetăţenii RM să con-ştientizeze acest fapt?

Trăim în continuare într-o soci-etate membrii cărora au fost speriaţi, descurajaţi prin toate mijloacele a spune ceea ce gândesc cu adevărat. Comunismul a distrus în primul rând elitele noastre şi nu mă refer aici

doar la cei alfabetizaţi. Este vorba de elite în sensul cel mai larg al cuvân-tului – intelectuali, scriitori, poeţi, învăţători, preoţi, avocaţi, oameni de afaceri, mai ales, ţărani gospo-dari. Prima ocupaţie sovietică (1940) şi apoi cea de-a doua (1944) a distrus societatea noastră tradiţională, care, cu certitudine, nu era nici pe departe perfectă, dar care prin reforme putea evolua, aşa cum a fost cazul altor state din Europa după cea de-a doua confla-graţie mondială.

Prin distrugerea elitelor noastre, s-a creat o ruptură între generaţii, consecinţele căreia le resimţim şi astăzi. O parte importantă din proble-mele noastre identitare se trag anume din comunismul de tip sovietic sub care am trăit. Regimul sovietic a perpetuat şi consolidat anumite tră-sături negative ale strămoşilor noştri care s-au creat în timpul stăpânirilor imperiale anterioare, otomană şi ţaristă. Imperiul sovietic s-a dovedit a fi până la urmă unul conservator, nu revoluţionar. De aici şi o anumită pasivitate, o atitudine de expectativă că cineva trebuie să ne salveze, să ne ajute, ba Rusia, ba fraţii de peste Prut, ba europenii în general.

Prin cunoaşterea trecutului putem înţelege originea acestor comportamente şi mentalităţi şi după aceasta să vedem cum reuşim să ne debarasăm de aceste defecte.

„RM are restanţe mari la capitolul decomunizare”

– Cum apreciaţi şansele decomu-nizării Republicii Moldova la două decenii de la destrămarea imperiului sovietic?

Statele baltice sunt un exemplu de gestionare reuşită a trecutului so-vietic şi de aceea au reuşit în procesul de decomunizare. Nu întâmplător acest succes a fost recunoscut de europeni prin integrarea acestor state în UE în 2004. Republica Moldova are restanţe mari la acest capitol, dar direcţia actuală este una corectă şi, dacă va fi continuată consecvent de următoarele guverne, vom ocupa şi noi, într-un viitor nu prea îndepărtat, locul care ne revine în familia statelor europene.

– Cum ar putea influenţa viitoa-rele alegeri soarta şi miza Ra-portului comisiei pentru stu-dierea şi aprecierea regimului comunist?

Partidele care s-au arătat deranja-te de studierea aprofundată a regimu-lui sovietic şi mai ales de deschiderea arhivelor anterior inaccesibile vor avea de pierdut pentru că au subapre-ciat gradul de maturitate a electoratu-lui lor. În acelaşi timp, cei care au mi-zat pe condamnarea comunismului ca unica sau principala dimensiune a programului lor politic şi preelectoral vor constata că electoratul lor nu s-a extins simţitor. Dimpotrivă, acesta riscă să se disipeze şi să emigreze spre alte partide apropiate după mesaj, dar mai pragmatice.

– Vă mulţumim.

Interviu realizat de Svetlana CoRoBCEANu

www.jurnal.md Marţi, 3 august 2010  Jurnal de Chişinãu

cu Emilian Galaicu-PăunCarte la pachet

10 | Cultură

Emmanuel CARRERE, Un roman rus

Nu încape nicio îndoială – ur-maşii spirituali ai lui Dostoievski au umplut lumea; printre aceştia, francezul Emmanuel Carrere face figură aparte, atât prin tematica scrierilor sale, mereu pe muchie

de cuţit (literalmente!), cât şi prin turnura abisală pe care o iau perso-najele, scăpate parcă de sub control. Un roman rus, Ed. Trei, 2008, dă măsura acestui suflu epic devas-tator, la care contribuie negreşit

şi ceva origini georgiano-ruseşti ale autorului – după mamă, Helene Carrere d’Encausse, născută Zura-bişvili –, în căutarea cărora narato-rul-protagonist se lansează într-o cursă ucigătoare, în spaţiu (locali-tatea Kotelnici, de lânga Viatka) şi în timp (odată cu stabilirea familiei Zurabişvili în Franţa, în 1921, şi până la dispariţia bunicului, în 1944): „Mă gândesc la bunicul meu dispărut (…), la mama care e atât de speriată că voi scrie despre el, la mine care sunt la fel de speriat că o voi face, dar care, totuşi, ştiu că e

necesar să o fac, că şi pentru ea, şi pentru mine aceasta este o proble-mă de viaţă sau de moarte”.

Trei sute de pagini bătute în care sângele, vodca, lacrimile şi sperma constituie cele patru ele-mente ale universului lui Carrere, istoria familiei împletindu-se cu drama ultimului prizonier din cel de-al Doilea Război Mondial. Iar povestea de dragoste a protagonis-tului se suprapune peste cea a unui cuplu „romantic” rus, ce sfârşeşte într-o baie de sânge. Pas cu pas, simţi cum se pune de-un dezastru,

iar când acesta loveşte-n plin, nu scapă nimeni teafăr – doar în tra-gediile shakespeariene au în final atâtea ruine omeneşti: „Mi-am spus: am venit să sap mormântul unui om a cărui moarte dubioasă îmi apasă viaţa şi m-am găsit în fa-ţa unui alt mormânt, al unei femei şi al unui copil care nu însemnau nimic pentru mine, dar după care şi eu port doliu. Poate că asta şi este povestea”.

O poveste fără happy end.

Pentru Radio Europa Liberă

Livia Ştirbu-Socolov, cel mai tânăr participant la Festivalul „Yehudi Menuhin” din Elveţia Deşi are 12 ani, Livia Ştirbu-Socolov s-a afirmat deja în viaţa muzicală a R. Moldova şi continuă să uimească publicul prin per-fomanţele sale internaţionale. Laureată a numeroase festivaluri şi concursuri, a fost invitată să participe la încă o competiţie artistică de mare prestigiu – Festivalul de muzică clasică „Yehudi Menuhin”, care se desfăşoară între 16 iulie şi 5 septembrie la Gstaad, Elveţia.

Livia va fi cel mai tânăr par-ticipant la acest festival, va evolua alături de nume de primă mărime ale muzicii clasice moderne: Giuli-ano Carmignola, Maxim Vengerov (violonist de talie mondială, profesor la Royal Academy din Londra), Valery Gergiev, director artistic la Teatrul „Mariinsky” din Sankt Petersburg, şi conducătorul Or-chestrei Simfonice din Londra, Arcady Volodos, Mihail Pletnev (dirijor

la „Orchestra della Svizzera Italiana” din Lugano, Italia).

Pe 7 august, Livia va susţine un concert la Zu-rich pentru Fundaţia „Terre des Hommes”. Încă un concert al Liviei este programat pentru 14 august, în cadrul lui pianista va cânta împreună cu celebra violonistă Patricia Kopatchinskaja,

Ambasadoare a Bunăvoinţei din partea Funda-ţiei elveţiene pentru protecţia copiilor „Terre des hommes”. Amintim că Patricia Kopatchinskaja este originară din Chişinău, a emigrat cu familia la Viena acum 20 de ani.

Livia Ştirbu şi Patricia Kopatchinskaja vor in-trepreta piesa pentru pian şi vioară „Hora spicatto”, compusă de Liviu Ştirbu special pentru acest eveni-ment. „Este o lucrare complexă, cu motive folclorice şi clasice, şi cere multă virtuozitate de la instrumen-tişti. E o dedicaţie pentru Patricia Kopatchinskaja şi o expresie a dragostei mele pentru vioară, pentru că şi în liceu, şi la Academia de Muzică am făcut vioara”, a declarat pentru JURNAL compozitorul Liviu Ştirbu, mărturisind că, împreună cu soţia sa, muziciana Angela Socolov, o vor însoţi neapărat pe fiica Livia în Elveţia.

Republica Moldova participă pentru prima dată la Festivalul „Yehudi Menuhin”, considerat unul din cele mai importante festivaluri de muzică clasică din lume. Tânăra pianistă va interpreta piese de Cho-pin, Grieg, Ceaikovsky, Rachmaninov, Gershwin etc. Succes, Livia!

Irina NEChIT

Limba română, în stânga Prutului, a avut noroc de oameni precum Valentin Mândâcanu, care au lup-tat pentru păstrarea ei, au păzit-o de atacurile străi-nilor ce se doreau stăpâni pe pământul Basarabiei. La cei 80 de ani pe care i-a împlinit săptămâna tre-cută, renumitul lingvist a fost felicitat de prieteni, colegi filologi, scriitori, jurnalişti, bibliotecari, savanţi, dar şi de oficiali din conducerea de vârf a republicii.

Astfel, chiar de ziua sa, 27 iulie, preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul privind con-ferirea „Ordinului Republicii” lui Valentin Mândâcanu, pen-tru merite deosebite în afir-marea adevărului ştiinţific şi a valorilor spirituale naţionale şi pentru activitate literară şi publicistică prodigioasă.

Vizitat acasă de prieteni, confraţi de breaslă, care i-au adus flori şi cărţi cu ocazia ani-versării, Valentin Mândâcanu le-a spus, vădit emoţionat: „Fraţilor, nu mă mai lăudaţi aşa de tare. Noi, toţi basara-benii, nu numai cei care s-au ocupat de cultivarea limbii, dar toţi, cei care prin rezisten-ţa lor au contribuit la faptul că ne-am păstrat totuşi limba, cu hopuri-hopurele, cu greşeli, îndreptându-ne unii pe alţii, toţi suntem învingători” .

o figură carismatică în evoluţiile politice basarabene

Indiscutabil, volume-le „Exprimarea corectă” şi „Cuvântul potrivit la locul po-trivit” de Valentin Mândâcanu au fost şi rămân repere ale cul-turii române în R. Moldova. Fiecare dintre aceste lucrări

Valentin Mândâcanu, ostaş al limbii române

AnIVeRsARe // Volumele „exprimarea corectă” şi „Cuvântul potrivit la locul potrivit” de Valentin mândâcanu

au fost şi rămân repere ale culturii române în R. moldova

constituie un ghid pentru cei care vor să vorbească o limbă română curată, fără rusisme, barbarisme, calchieri sau de greşeli elementare.

Valentin Mândâcanu, din-colo de valoarea sa de lingvist şi om de cultură, poate fi con-siderat o figură carismatică în evoluţiile politice din spaţiul pruto-nistrean, căci anume el a scris eseul „Veşmântul fiin-ţei noastre”, care a avut un rol cardinal în declanşarea miş-cării de eliberare naţională. Acest articol cu efect exploziv a apărut în 1988, în numărul 4 al revistei „Nistru”, condusă de Dumitru Matcovschi.

Nonconformistul Paul Goma, mereu sceptic faţă de pretenţiile de verticalitate ale literaţilor dintr-o Basara-bie care se mai află încă sub ameninţarea Armatei 14 ruse, pune în evidenţă, în cartea sa „Basarabia”, importanţa istorică a eseului „Veşmântul fiinţei noastre”: „Basarabenii, români de la Chişinău, au pornit o adevărată revoluţie socială, naţională, spirituală. A pornit aşa cum nu a pornit cea de la Bucureşti–Timişoa-ra–Cluj–Sibiu – de la un text

semnat de V. Mândâcanu, pu-blicat în revista „Nistru”, nr. 4 din 1988. Despre ce vorbea acel text cu adevărat revoluţi-onar? Despre limba română, despre alfabetul latin…”

Amintim că V. Mândâca-nu este originar din comuna Mihăileni, judeţul Bălţi, Ro-mânia. A făcut studii liceale la Bălţi şi Craiova, apoi la Insti-tutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău. A activat în funcţia de profesor la Şcoala Pedagogică din Călăraşi, a fost trăducător la ATEM. A fost unul dintre fondatorii mişcă-rii democratice din Basarabia. În 1991, Valentin Mândâcanu a semnat Declaraţia de In-dependenţă, fiind deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova.

starea limbii române depinde şi de atitudinea faţă de opera lui Valentin mândâcanu

Octogenarul Valentin Mândâcanu a fost sărbătorit şi la Uniunea Scriitorilor, pe

30 iulie curent, doar că în lipsa domniei sale, lingvistul deplasându-se greu în aceste zile de caniculă. L-au elogiat Mihai Cimpoi, Anatol Cioca-nu, Valeriu Matei, Vlad Zbâr-ciog, Vasile Bahnaru, Victor Dumbrăveanu, iar discipolul său Vlad Pohilă a subliniat: „Starea limbii române în Republica Moldova va depin-de de faptul dacă populaţia basarabeană va înţelege im-portanţa operei lui Valentin Mândâcanu”.

Revenirea la grafia latină, la o normalitate în mediul lingvistic, extinderea funcţi-ilor sociale ale limbii materne ni se par astăzi mult mai rea-lizabile decât acum douăzeci de ani, tot datorită celor mai consecvenţi „ostaşi ai limbii române” (expresia îi aparţi-ne lui Valentin Mândâcanu). „Îi doresc limbii române să trăiască ani mulţi înainte!”, a declarat Valentin Mândâcanu cu prilejul aniversării sale. Aceleaşi cuvinte i le adresăm şi noi omagiatului: „Să ne tră-iţi mulţi ani înainte, domnule Valentin Mândâcanu!”.

Irina NEChIT

Jurnal de Chişinãu Marţi, 3 august 2010 www.jurnal.md Top | 11

Cele mai tari 10 invenţii ale Antichităţii

desCoPeRIRI // Istoria omenirii reprezintă un lung şir de inovaţii tehnologice

Sapiens. Homo sapiens. Sa încercăm să privim, pentru câteva clipe, isto-ria omenirii nu doar ca pe o sumă de războaie sau ca pe o succesiune de domnii, cum apare în compendiile istorice, ci ca pe un lung şir de ino-vaţii tehnologice sau de altă natură. Propunerea vine din partea portalu-lui descopera.ro

grădinile

Până la rafinamentul Grădinii celor cinci simţuri de la castelul din Yvoire, la splendi-dele labirinturi ale Versailles-ului sau la geo-metria severă a spaţiilor verzi de la Wildegg, Anglia, drumul a fost lung şi pavat cu mili-oane de flori şi legume. Grădinile fac parte din cadrul de viaţă al omului din momentul în care acesta s-a sedentarizat. La origine, ele (ierburi aromatice, legume rădăcinoase) îi îngăduiau să-şi satisfacă necesităţile alimen-tare.

Ulterior, omul a început să constate că pot fi produse diverse varietăţi pornind de la o singură plantă. Urmele celor mai timpu-rii grădini au fost găsite în Mesopotamia şi Egipt, zone în mare parte aride, pe care spiritul mereu activ al locuitorilor le-a făcut fertile prin canale şi irigaţii. Grădinile s-au dezvoltat din nevoia de a oferi un spaţiu, special îngrădit, în care atenţia „grădinaru-lui” să se poată îndrepta asupra unor plante mai sensibile. Din ce în ce mai sofisticate, respectivele grădini au început să constituie un perimetru esenţial în preajma palatelor, devenind un spaţiu dedicat prin excelenţă delectării.

băuturile fermentate

„Nu există activitate în viaţa omului care să-i răpească mai multă energie, ca şi când natura nu ne-ar fi oferit cea mai sănătoasă băutură, apa”, afirma Pliniu. Ei bine, apa nu a satisfăcut nevoia de lichide (şi de extaz) a omului. Iar asta nu de ieri, de azi, ci tocmai din Paleolitic, când a început producerea licorilor fermentate. Cu excepţia locuitorilor din zonele polare, unde sursele de zahăr sunt inexistente, oamenii au demonstrat o abili-tate remarcabilă în a găsi căi de fermentare a diverselor produse sălbatice sau cultivate – mierea, strugurii şi alte fructe, cerealele (orzul, grâul, porumbul, meiul şi sorgul).

Odată ce sucul a fost extras din fructe, microorganismele (de tip Saccharomyces ce-revisiae) încep să se multiplice natural, hră-nindu-se cu monozaharidele din suc. „Vinul” astfel rezultat a început, încă din Neolitic, să fie depozitat şi păstrat în vase de lut. Ca să nu se oţetească, fapt ce i-ar fi obligat pe amatori să consume toată producţia deodată, oamenii au început să introducă în lichidul aromat şi ameţitor răşini şi ierburi cu proprietăţi antimicrobiene.

sticla

Să-l ascultăm pe Pliniu cel Bătrân: „Se spune că, mai de mult, vasul unor negustori de sodă naturală (nitrum) a acostat lângă râul Belus. Aceştia au coborât pe mal şi au hotărât să-şi pregătească de mâncare. De vreme ce n-au găsit nicio piatră pe care să-şi sprijine cazanele, le-au aşezat pe bulgării de sodă din încărcătura de pe vas. Când aceştia s-au în-călzit şi s-au amestecat cu nisipul de pe plajă,

au început să apară şuvoaie de lichid ciudat; se spune că aceasta este originea sticlei”.

Că s-a întâmplat aşa sau că sticla este un accident al procesului de producere a faianţei nu putem şti cu siguranţă. Mai sigur pare faptul că fabricarea acestui material translu-cid s-a rafinat în decursul a mii de ani, sufla-rea sticlei fiind atestată de-abia în secolul I î.Hr., pe coastele Siriei de azi.

maşinile de asediu, catapultele şi arbaletele

Chiar dacă ne-am propus să contem-plăm o istorie în care singurul război să fie cel de ţesut, nu putem trece cu vederea toate acele inovaţii ivite din nevoia de a câştiga în competiţia sângeroasă a Războiului. Afară de stâlpi sau de berbeci, instrumente de asediu oarecum precare, anticii au inventat dispozitive mult mai complexe de biruire a fortificaţiilor: babilonienii construiau mari bastioane de pământ la baza zidurilor inami-ce pentru a-şi înlesni accesul pe metereze, în vreme ce romanii foloseau încercuirea cu un zid ofensiv. Printre uneltele producătoare de ravagii la distanţă, cea mai nimicitoare se pare că a fost catapulta, a cărei primă men-ţiune istorică datează din anul 400 î.Hr., când a fost întrebuinţată de Dyonisos, tiranul din Siracuza. Folosind principiul arcului, aceasta trăgea nu doar cu săgeţi, ci şi cu pietre sau alte proiectile. Mai târzie, catapulta porta-bilă, adică arbaleta, pare să fi fost născocită în secolele VI–VII d.Hr., de către japonezi, la care purta numele de oyumi.

textilele şi ţesutul

Un pas aparent umil, dar revoluţionar în dezvoltarea umanităţii a fost inventarea proce-deului mecanizat de producere a pânzelor ori a hainelor din fir tors. Războiul de ţesut a permis transformarea fibrelor şi firelor într-o nouă cla-să de materiale rezistente şi flexibile ce puteau fi prefăcute în haine – acoperăminte corporale capabile să comunice informaţii simbolice, sociale şi estetice. De la inventarea sa, războiul de ţesut a cunoscut numeroase variante, din ce în ce mai perfecţionate. Niciuna din ele n-ar fi putut însă exista dacă, anterior, oamenii nu ar fi inventat răsucirea fibrei în fir de tors. Filarea în fire din ce în ce mai lungi a fost considerabil uşurată de apariţia fusului. Rotiţele acestuia, prezente în majoritatea siturilor arheologice, erau utilizate pentru amplificarea răsucirii. Fibrele timpurii folosite la răsucire erau obţi-nute din plante, în special din bumbac. Lâna a început să fie utilizată de-abia în anul 3500 î.Hr., în Mesopotamia.

speciale, pudrele din caolin, cu amestec de malachit verde, de galenă neagră sau de ocru roşu, alcătuiau trusa celor care voiau să se impună în public sau îi însoţeau pe oficianţi în cadrul ceremoniilor religioase. Parfu-murile, ale căror rudimente pot fi găsite, de asemenea, în edificiile funerare egiptene, au început să fie produse potrivit unor reţete complexe de-abia spre secolul IV î.Hr. Ele erau create prin înmuierea diferitelor ingre-diente în ulei sau în altă grăsime (enfleurage) ori prin încălzirea lor la un loc (măcerare).

Îmbrăcămintea, încălţămintea şi perucile

Apărute iniţial ca mijloace de protecţie a trupului împotriva condiţiilor nefavorabile de mediu, primele haine potrivite pe corp datează de acum 25.000 de ani. Făcute din blană şi piele, cusute cu unelte de os, înlocu-ite treptat de mai comodele variante textile, din bumbac, lână sau din mătase (în China), hainele şi-au impus vocaţia distinctivă, func-ţia de emiţător de frumuseţe şi seducţie.

Mocasinii, cizmele, sandalele şi apoi pantofii, concepuţi să apere piciorul de aspri-mea solului sau de temperaturile exagerate, au ajuns, încă din Antichitate, să se asorte-ze cu purtătorul lor şi cu rangul acestuia, alungând gamba şi sporind expresivitatea mersului. Poate cele mai ciudate accesorii de înfrumuseţare a corpului au fost perucile şi extensiile de păr, ale căror cele mai vechi dovezi de folosire provin din Hierakonpolis, Egipt. Purtate peste părul ras sau tuns scurt, împiedicau apariţia bolilor capilare şi prote-jau, laolaltă cu acoperămintele de tip pălărie, scalpul de razele Soarelui.

Rezervele de apă şi instalaţiile de canalizare

În societăţile antice, responsabile pentru transportarea apei erau femeile care foloseau fie vase, fie desagi de piele (obiceiul mai per-sistă încă în comunităţile arhaice, închise, din zilele noastre). Însă transportul cantităţi-lor mari, destinate unor grupuri numeroase, a trebuit să-şi găsească încă de timpuriu o altă cale de înfăptuire. De aceea, au fost ima-ginate şi apoi puse în practică lungi conducte prin care apa circula graţie scurgerii gravita-ţionale. Canalele săpate în pământ au stat la baza viitoarelor sisteme de irigare din Asia de Sud-Vest, China şi America Centrală. Jghea-burile săpate în piatră, folosite pentru debite de apă mai mici, au început să fie folosite încă din mileniul II î.Hr. Conductele din lut, cele din bambus, apoi uluitoarele apeducte şi rezervoare acvatice romane au făcut ca apa să devină un element accesibil tuturor.

sportul cu balonul rotund

Dominique Noguez, un reputat filozof şi eseist francez, şi-a intitulat ultima carte, apăruta chiar la sfârşitul lunii mai a.c., „Adevărata istorie a fotbalului şi alte revela-ţii”. Primul text începe aşa: „S-au scris multe lucruri inexacte despre originea fotbalului. A fost apropiat de sphaira şi de uranie ale grecilor, de trigonalis pila sau de harpastum-ul romanilor. A fost întrezărit la asirieni şi la egipteni. Soldaţii chinezi din timpul dinas-tiei Chang izbeau o sferă de piele umplută cu păr? Asta era fotbal. Shintoiştii din vechea Japonie se străduiau să vâre în templu, ritu-al, un balon din piele de peşte? Tot fotbal era acesta. Vikingii celebrau macabru victoria dând cu piciorul în capetele tăiate ale vrăj-maşilor? Fotbal, desigur”.

Chiar dacă sportul este una din cele mai vechi îndeletniciri umane, care a devenit aproape religie în Grecia Antică, fotbalul sau jocul cu balonul rotund are, aşa cum suge-rează Noguez, o dată de naştere mult mai apropiată de zilele noastre. Prima descriere a unui sport asemănător îi aparţine călugă-rului spaniol Diego Duran (sec. al XVI-lea): „Bărbatul care a aruncat mingea prin inelul de piatră a fost înconjurat de toţi oamenii. L-au onorat, i-au cântat cântece de laudă şi i s-au alăturat la dans”. Descrierea se referă la vechiul joc tlachtli al aztecilor.

Cosmeticele şi parfumurile

Folosite de mai bine de 7.000 de ani, aceste ajutoare de nădejde ale femeilor de azi înfrumuseţau şi protejau, fără discrimi-nare de sex, trupurile tuturor oamenilor. Ba chiar erau incluse, dacă e să luăm aminte la descoperirile arheologice din Egipt, printre bunurile cu care erau înmormântaţi oamenii de vază. Ţinute în compartimente şi sertare

CĂ stICLA este un accident al procesului de producere a faianţei nu putem şti cu siguranţă

www.jurnal.md Marţi, 3 august 2010  Jurnal de Chişinãu

Medicina naturistă

12 | Il paradiso

Jurnalul iubirii

În floarea vârstei

Am 52 de ani. Locuiesc în Chişinău. Vreau să fac cunoştinţă cu o femeie de 45-50 de ani. Să fie modestă şi bună la suflet. (464)

Absolut independent

Sunt un bărbat absolut independent. Am cu ce trăi, dar nu am cu cine. De aceea vreau să cunosc o femeie de 40-52 de ani, ca să-mi fie soţie până la sfârşitul vieţii. (465)

bărbat adevărat

Deşi am 52 de ani, arăt mult mai bine, pen-tru ca practic sportul. Am studii superioare, material asigurat, fără vicii. Vreau să cunosc o femeie de 43-46 de ani, fără obligaţii, care ar dori să formeze o relaţie de durată. (466)

bărbat singuratic

Am 56 de ani, văduv, lucrez şi locuiesc la ţară. Nu consum băuturi alcoolice, nu fumez şi nu sunt vicios. Aş dori să fac cunoştinţă cu o femeie cu vârsta între 56 şi 58 de ani, bună la suflet, drăguţă, pentru a forma un cuplu şi a prelungi frumosul ce ne-a fost curmat. (467)

doamnă din orhei

Am 63 de ani şi locuiesc singură la ţară. Aş vrea să cunosc un bărbat de vârsta mea cu care să-mi împart restul vieţii. Să fie din oraş şi cu transport, puternic şi sănătos aşa cum mă simt eu. (468)

bărbatul enigmă

O, vino...! „Inima ta bate ritmul sfânt al unei ode...” (M. Eminescu). Dar de departe nu o pot auzi. De aceea, te caut, ne căutăm... Profesor, 67 de ani, 1,66 m, văduv, fără copii. Studii superioare, situaţie materială bună, locuiesc la sat. Caut jumătatea care ar binevoi să treacă cu traiul la mine, să aibă un suflet bun, vârstă rezonabilă. (469)

Iubitor de viaţă

Sunt un bărbat puternic şi în floarea vâr-stei din Chişinău. Iubesc muzica, lectura şi natura. Aş vrea să cunosc o femeie chiar şi cu un copil cu vârsta între 25 şi 35 de ani, căreia să-i placă muzica. (470)

În căutarea jumătăţii

Bărbat de 39 de ani, 1,70 m, brunet, ochi că-prui, studii superioare, din centrul Moldovei. Doreşte să cunoască o domnişoară cu vârsta între 28 şi 40 de ani, cinstită, onestă, gospodi-nă, dornică de a întemeia o familie bazată pe dragoste şi stimă reciprocă şi a trece cu traiul la ţară, la 35 km de Chişinău. Detest minciuna, făţărnicia, cinismul şi lăcomia. (471)

un bărbat interesant

Sunt un bărbat din Chişinău cu vârsta de 61 de ani, 172 cm. Am studii superioare dispun de apartament, nu fumez, nu consum băuturi alcoolice, am simţul umorului dez-voltat, iubesc sportul şi muzica, lectura. Duc o viaţă interesantă, corespunzătoare timpu-lui. Aş vrea să cunosc o doamnă cu vârsta între 54 şi 56 de ani. (472)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în edi-ţiile de mArţi şi vineri ale JUrnALU-LUi şi în tabloidul APrOPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre el sau ea sau... dacă nu ai cu-rajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Dragostea e ceva frumos.Dragostea e lumina ochilor.Dragostea e zâmbetul nostru.Dragostea e totul.Dragostea e viaţă.Dragostea e un sentiment profund.

Cu câteva luni în urmă, v-am trimis o poveste de dra-

goste cu titlul ,,Dragostea ne face să radiem de fericire”. Da, e adevărat, numai dacă ştii că e dragoste sinceră. Acea poveste s-a sfârşit acum două luni. La în-ceput, am regretat, dar vacanţa mi-a adus cea mai mare surpriză din viaţa mea. Aflându-mă în vacanţă la bunici, m-am îndră-gostit a doua oară, de parcă mi

Dragostea soseşte când o aştepţi mai puţin

Amintiri…Amintiri…RegRete // Aş fi vrut să-i spun că încă aş mai dori

să fim împreună, însă pentru el relaţia noastră e un capitol încheiat

Îmi dau seama cu fiecare zi care se scurge că viaţa trece aiurea pe lângă mine. Timpul zboară, totul e trecător, nimic nu rămâne, în afară de nişte amintiri frumoase sau urâte. Chiar azi mi-am amintit clipele de iubire, mi-am amintit tot ce a fost. De un timp, mă gândesc la unul dintre oamenii care au ţinut la mine, nu ştiu de ce fac asta, se întâmplă pur şi simplu.

Poate totul a fost prea frumos, până într-o zi, poate a fost singurul om pe care l-am iubit cu adevărat, poate că ne asemănăm prea mult şi ne în-ţelegeam bine, poate a fost sin-gurul om care nu m-a minţit. Trebuie să recunosc faptul că nu am realizat în acel moment cât de mult îl iubesc şi că îmi va fi greu să îmi continuu dru-mul fără el. Îmi dădeam seama că nu va fi uşor, dar credeam că timpul mă va ajuta să uit, aşa cum am uitat multe pe parcur-sul vieţii mele.

M-am înşelat, pe el nu am reuşit să-l uit nici după ani de zile, n-am reuşit să o fac chiar dacă am încercat de nenumăra-te ori să trăiesc cu iluzia că nu s-a întâmplat nimic, că vor mai exista şi alte clipe de fericire, alte clipe de înţelegere, alte clipe de bucurie; din păcate, n-au mai existat astfel de clipe.

M-am străduit să uit, nu am reuşit. Sunt şi acum zile în care aş vrea să-l întâlnesc, măcar din întâmplare. Clipele acelea dăinuie în mine şi au trecut atât de repede cum nu mă aşteptam să treacă. Uneori, cu puterea minţii, parcă îl revăd, parcă se întoarce din nou la mine. Însă realitatea este alta: el nu s-a mai întors. Ştiam că nu va mai veni, nu doream decât să fie încă o clipă lângă mine. Aş fi vrut să-i spun că, după atâţia ani, încă aş mai dori să fim împreună. Ştiu răspunsul lui, este unul singur: e un capitol încheiat pe care nu mai vrea să-l redeschidă.

Într-adevăr, ce a fost a fost şi

s-ar fi întâmplat pentru prima dată.

Povestea noastră s-a înce-put prin intermediul vărului meu, Dionis. Ne-am întâlnit pentru prima dată în valea iazului, de Paştele Blajinilor. Şi iată că am revenit în vacanţă aici. Ne-am plimbat împreună câteva seri. Dar prima dată când am simţit că suntem îndrăgos-tiţi unul de altul a fost când ne întorceam de la pădure, atunci inimile noastre s-au unit. Totul s-a întâmplat pe la ora 00.15.

În acea seară, m-a petrecut acasă, atunci a fost primul sen-timent, atunci au fost cuvintele: ,,Ţin foarte mult la tine”. Atunci a fost primul sărut. După un timp, au urmat şi cuvintele ma-gice: ,,Te iubesc, te vreau mereu în preajma mea”. Dar şi primele cuvinte dulci: pisoiaş, iepuraş, îngeraş, puiuţu, scumpa mea, iubita mea etc...

Dragostea e frumoasă, plină de surprize. Suntem împreună

de o lună şi 14 zile. Nu regret deloc că l-am întâlnit, fiind-că alături de el sunt cea mai fericită fată din lumea întreagă. Atunci când îl văd, inima îmi radiază de fericire şi îmi trec fiori prin tot corpul. Îl iubesc foarte mult şi sunt sigură că şi el mă iubeşte, la fel de mult precum îl iubesc eu.

De aceea, prin intermediul JURNALULUI, vreau să-i trans-mit următorul mesaj:

,,Dragule, ai apărut în viaţa mea,

Ca o nouă stea.Tu mi-ai redat dragostea

adevărată.Tu eşti totul în viaţa mea:Durere, iubire, fericire,

puritate...Dragostea adevărată. Te

iubesc mult...”

Cu dragoste, îngeraşul tău, Lery, pentru Mayka!...

Leria din Dăncăuţi, Soroca

amintirile trebuie lăsate în ur-mă, nu are sens să întorci capul înapoi, spre trecut. Nu cred însă că voi reuşi vreodată să nu mă mai întorc cu gândul la el, la ce am avut împreună. Am fost fe-ricită câteva luni, o fericire-par-ţială, din păcate, însă o fericire pe care nimeni altcineva n-a reuşit să mi-o ofere. A înţeles la un moment dat, pentru că am vrut ca el să înteleagă, că încă îl mai aştept, că vreau să ne fie din nou bine, că nu aş mai vrea să ne despartă nimic.

Nu avea de ce să mai conti-nue, ţin minte şi acum ce mi-a spus: ,,Nu vreau să mai sufăr încă o dată!” Şi eu am suferit,

poate mai mult decât el, nu cred că m-a iubit aşa cum l-am iubit eu. Nu pot să cred că i-a fost dor de mine aşa cum mi-a fost mie dor de el, nu pot să mai cred nici măcar faptul că am avut aceleaşi sentimente unul faţă de celălalt.

Viaţa a mers înainte, fiecare pe drumul lui, aşa cum am putut, mai uşor sau mai greu. Mi-am spus de nenumărate ori că au trecut ani şi că a uitat cu desăvârşire că am existat vreodată în viaţa lui. Dragostea mea, iubirea mea, totul a avut un sens la un moment dat. Nu mai pot iubi, nu mai pot fi bună, nu mai pot gândi cum gândeam

atunci, nu mai pot spera că totul va fi bine, nu mai am puterea asta, nu mai pot crede că îmi va oferi ceva bun, nu mai pot sta închisă între patru pereţi, nu mai pot să mă amăgesc cu o dra-goste care, de fapt, nu există.

M-am săturat de toată por-căria asta de viaţă, de lupta asta zadarnică, de vise, de iluzii, de speranţe care se năruie, nu mai am nevoie de amintiri care îmi fac rău, pur şi simplu, aş vrea să pot şterge totul cu buretele.

Unde este fericirea, unde este iubirea, unde este sensul vieţii?

Daniela din Chişinău

Jurnal de Chişinãu Marţi, 3 august 2010 www.jurnal.md Poveşti adevărate | 13

cu Lidia BOBÂNĂLa noi acasă

Tatăl e alături, dar dacă nu-l cunoşti...

Ionuţ de mic era altfel decât cei de seama lui. Ziulica întreagă îşi găsea de lucru pe lângă maică-sa. Îi era atât de dragă încât, dacă ar fi spus cineva vreun cuvânt urât despre femeia care i-a dat viaţă, sigur, l-ar fi bătut. Era cea mai frumoasă, cea mai deşteaptă şi cea mai cuminte. Când o vedea zâmbind, ar fi făcut totul pentru ea!

Berbec Aveţi soluţii originale pentru ori-ce problemă şi sunteţi apreciat de colegi şi de partenerul de viaţă. Profitaţi de acest context favorabil! Aveţi un randa-

ment deosebit şi puteţi finaliza tot ce aţi început.

Taur Intervin mereu lucruri neprevăzu-te, aşa că vă sfătuim să nu vă faceţi un program foarte strict. S-ar putea să aveţi de făcut câteva drumuri scurte în interes

personal, spre nemulţumirea partenerului de viaţă. Pentru a evita un conflict în familie, vă sfătuim să apelaţi la calm şi să fiţi înţelegător.

Gemeni Aveţi tendinţa să vă enervaţi foarte uşor şi să reacţionaţi impulsiv fa-ţă de cei din jur. Atenţie: riscaţi să jigniţi persoane apropiate! Vă sfătuim să nu

vă ocupaţi de afaceri şi să nu semnaţi documente oficiale. Familia vă apreciază pentru hotărârea pe care o luaţi în privinţa unei călătorii.

Rac Dimineaţa, s-ar putea să fiţi nervos din cauza unei discuţii în contradictoriu cu un partener de afaceri. Nu vă faceţi griji! Du-pă-amiază, situaţia revine la normal. Ar fi

bine să ţineţi cont de sfaturile unei femei mai în vârstă.

Leu Din cauza oboselii şi a nerăbdării, deveniţi irascibil şi nu reuşiţi să vă con-trolaţi. Riscaţi să aveţi discuţii aprinse cu cei din jur. Ca să nu vă îndepărtaţi

prietenii, vă recomandăm să vă stăpâniţi agresivita-tea. Spre seară, ar fi bine să vă ocupaţi puţin şi de problemele familiale.

Fecioară Sunteţi iritat şi nu este exclus să aveţi o reacţie dură faţă de partenerul de viaţă. Vă sfătuim să vă schimbaţi atitudi-nea dacă nu doriţi să ajungeţi la o ceartă

în toată regula. Este indicat să evitaţi întâlnirile cu prie-tenii şi călătoriile. Pe plan financiar, luaţi o decizie care vă va aduce în curând beneficii considerabile.

Balanţă Sunteţi excesiv de critic. Vă re-comandăm să vă temperaţi, pentru că riscaţi să vă îndepartaţi prietenii. După-amiază, s-ar putea să primiţi veşti de la

o rudă din altă localitate. Spre seară, vă regăsiţi cal-mul şi echilibrul.

Scorpion Nu reuşiţi să vă respectaţi programul din cauza unor evenimente neaşteptate. S-ar putea să aveţi musa-firi sau să fiţi invitat la rude. Cu această

ocazie, este posibil să aflaţi informaţii de care aveaţi nevoie pentru a demara o afacere.

Săgetător Nimic nu vă este pe plac, ni-meni nu vă intră în voie. Această atitudine riscă să vă creeze probleme la serviciu şi în relaţiile cu persoana iubită. S-ar putea

să vă enervaţi din cauza unui eşec în afaceri. Vă sfă-tuim să vă păstraţi calmul. O ceartă cu partenerul de viaţă ar putea deteriora relaţiile sentimentale.

Capricorn Dimineaţa, o serie de eveni-mente neaşteptate vă impiedica să vă respectaţi programul. Nu este un mo-ment bun pentru afaceri, întrucât s-ar

putea să suferiţi un eşec care o să vă descurajeze. Vă recomandăm să vă păstraţi optimismul şi să ac-ceptaţi sfaturile unei rude mai în vârstă.

Vărsător Faptul că aţi investit o sumă serioasă într-o afacere nerentabilă vă afectează starea de spirit şi relaţiile cu cei din jur. Traversaţi o perioadă mai di-

ficilă şi aveţi impresia că nu vă reuşeşte nimic şi că toată lumea vă este împotrivă.

Peşti Ambiţia de a vă îmbunătăţi situ-aţia financiară vă poate face să negli-jaţi planul sentimental. Nu este exclus să aveţi discuţii cu partenerul de viaţă.

Spre seară, sunt şanse să fiţi invitat la o petrecere. Nu căutaţi pretexte pentru a vă eschiva!

Horoscop 3 august 2010

hAzARd // Instinctul sexual şi alcoolul naşte nesăbuinţă

Avea însă o supărare mare, mama lui refuza să-i spună cine este tatăl-său. E în viaţă sau nu? Ma-mă-sa îl liniştea întotdeauna cu un sărut pe creştet şi îl întreba oarecum vinovată: „Oare nu ţi-i bine cu mine, spune-mi ce îţi lipseşte şi mama o să-ţi dea!”. Cum avea să-i spună că ar fi vrut un tată, să se ducă cu el la pescuit, să fie purtat în spate, cum o face tatăl lui Valeriu, vecinul lor. Însă imediat ce pornea vorba asta, apărea ceva ostil în relaţia lor.

Incomod pentru tată-său

Ionuţ a încercat să o întrebe şi pe bunică-sa ce s-a întâmplat că nu are tată? Bătrâna, pesemne în înţele-gere cu fiică-sa, evita asemenea dis-cuţii. O dată nu i-a sugerat nepotului cine ar fi putut să-i fie tată. Creştea copilul, cu fiecare an devenea mai sigur, mai frumos şi, pe la 16 ani, s-a apropiat de mama lui cu rugămin-tea să-l lase să plece la studii la un colegiu din Chişinău. Sofica nu i-ar fi dat drumul în ruptul capului, îi părea prea tânăr. Însă tot mama ei a sfătuit-o: „Dă-i voie să facă ce îi pla-ce, lasă-l să înveţe meserie că viaţa-i scurtă şi băiatul, mâine-poimâine, se însoară şi trebuie să aibă o slujbă”.

Nu v-am spus că Sofica avea atunci 33 de ani şi că lucra asistentă medicală la ambulatoriul din sat. L-a născut pe Ionuţ în anul doi de studii. A terminat Colegiul de Medicină din Chişinău. A ajutat-o maică-sa să crească copilul, aceasta nu i-a scos niciodată ochii că i-a adus în poale un prunc nedorit. L-au crescut amândouă. Băiatul acesta a avut atâta iubire cum rar se întâmplă şi în familiile complete. Un lucru nu ştia Ionuţ, dar l-a aflat mai târziu: tatăl lui s-a descotorosit de maică-sa şi de el cu o sumă de bani, ca să le închidă gura mamei şi bunicii sale. Era om mare tatăl lui Ionuţ, însă era

căsătorit şi mai avea doi fii. Ionuţ nu ştia că se duce la învăţătură chiar în instituţia unde lucra tată-său.

taică-său nu l-a văzut niciodată

Vă spuneam că băiatul avea 16 ani şi taică-său nu l-a văzut nicioda-tă. Aşa le-a fost înţelegerea celor care l-au adus pe lume. Sofica nu mai pu-tea nervi. Ar fi dorit ca Ionuţ să plece la învăţătură oriunde, numai nu la acel colegiu. Acolo putea să se întâm-ple orice. Spre exemplu, să fie învi-nuită de cel care printr-o nesăbuinţă a ajuns să-i dea viaţă băiatului ei că şi-a trimis special fiul în instituţia ceea ca să-l pună în lumină rea.

Orice putea să-şi închipuie cel care i-a închis gura cu o sumă importantă de bani. De altfel, tânăra femeie i-a depus fiului nişte bani la o bancă, aşa ca să se adune ceva până va atinge majoratul. Aşa a sfătuit-o bătrâna ei mamă, care a trecut prin nevoi şi mai grele decât să crească un copil din flori.

Ionuţ a susţinut cu succes exa-menele de admitere, că era băiat sili-tor la învăţătură. Fiind comunicativ şi generos, era drag tuturor. Nu tre-cuse nici jumătate de an şi devenise cunoscut în întregul colegiu, pentru

că se implica în toate activităţile. Ce-ea ce nu ştia el şi nu bănuia nimeni era că îl vedea pe taică-său mai în fiecare zi. Se ciocneau pe culoarele instituţiei; uneori, stăteau de vorbă şi în afara orelor.

suspiciunea olimpiadei

Cei doi chiar se simpatizau. Şi nimeni nu observa asemănarea dintre ei. Avea băiatul ochi verzi, era smead şi cu un nas coroiat. Poate că ar fi absolvit colegiul şi s-ar fi despărţit de taică-său fără a şti de rudenia dintre ei, dacă întâmplarea nu le-ar fi scos-o în cale pe soţia ta-tălui lui. Aceasta lucra la Ministerul Sănătăţii, îşi omora zilele acolo, şi a venit întâmplător într-o inspecţie la colegiu. Nu ştiu cum s-a întâmplat că l-a văzut pe soţul ei alături de Ionuţ.

A prins imediat asemănarea din-

tre ei, ceea ce nu a observat nimeni din colegiu. Era o femeie bănuitoare şi geloasă peste seamă. Chiar şi acolo unde nu era nimic, vedea adulter. „Seamănă şi cu Mihăiţă al nostru!”, s-a gândit ea. „Oare cu cine l-o fi fă-cut? În ce relaţii este acum cu mama lui?” Pe loc în capul femeii au pornit întrebări, presupuneri de tot soiul. Îi părea că se deschide în faţa ei o prăpastie care o să-i înghită familia şi pe ea în primul rând.

Nu trebuie să vă spun ce înseamnă o femeie bănuitoare. Chiar în seara acelei zile a scos din bărbatu-său numele studentului şi nu i-a fost greu să afle mai târziu unde s-a născut băiatul şi cine-i sunt părinţii. Soţul ei nici cu spatele nu bănuia ce se coace în capul nevestei. Şi chiar dacă ar fi aflat, mare lucru... Olimpiada trecea peste oameni ca tancul, dacă avea vreun interes. Fără a cunoaşte realitatea, a început să îl suspecte pe soţul ei, avea de gând să se răzbune chiar şi pe femeia cu care s-a culcat. Nu avea nicio îndoială că relaţia lor de iubire mai continuă. Altfel de ce l-ar fi adus pe băiat la colegiul unde muncea de 30 de ani?

„Cred că cei din colegiu râd de mine ca de o proastă!” Acest lucru o durea poate mai mult ca orice...

Întâlnirea dintre sofica şi olimpiada

Bărbatul a simţit duşmănia nevestei, dar nu se ştia vinovat cu ni-mic... Ar fi vrut să o întrebe ce viespe a înţepat-o, dar o cunoştea şi nu-i tre-buia gălăgie în casă. Dacă o să vrea, o să-i spună... Ce-a făcut între timp Olimpiada? A aflat adresa mamei lui Ionuţ, i-a scris o scrisoare, chipurile în numele administraţiei colegiului şi a invitat-o la Chişinău pentru o discuţie. Chiar în ziua când bărbatu-său avea ore toată ziua. Sofica era şi aşa neliniştită, ştiindu-şi fiul alături de tatăl lui. Şi nu în zadar... Olimpia-da nici n-a lăsat-o să deschidă gura: „Spune-mi, dragă, cum e să te iubeşti cu bărbatul meu? E al lui băiatul, nu?!”. Cei prezenţi – v-aţi dat seama că i-a adunat pe toţi eroii acestei istorii – se uitau cruciţi unul la altul. Mai ales soţul ei. „Care fiu?” „Ai înnebunit?!”

Cunoştinţa dintre tată şi fiu

Profesorul n-a recunoscut în Sofica studenta de altădată, trecuse-ră atâţia ani şi femeia era schimbată la trup şi la faţă. Ionuţ nu pricepea nimic. Atâta simţea: străina ceea îi jignise mama şi tot atunci a sărit să o apere. Aşa s-au văzut şi s-au cunos-cut prima dată tata şi fiul.

Ce a fost mai departe? Neînţe-legeri şi vorbe de ocară, durere şi neîncredere, o tentativă de divorţ, eşuată de altfel. Sofica l-a transferat pe Ionuţ la alt colegiu din Chişinău. Iar tatăl băiatului lucrează acum la o catedră a Universităţii de medicină. Şi-a recunoscut fiul, care-i poartă numele. L-au acceptat drept frate şi ceilalţi doi fii ai profesorului, numai Olimpiada, nevasta lui cea bănuitoa-re, nu are ochi să îl vadă în casa ei.

www.jurnal.md Marţi, 3 august 2010  Jurnal de Chişinãu 14 | Lumea

Nu sunt suficiente problemele cu recepţia smartphone-ului iPho-ne 4 pentru ca brandul Apple să fie afectat. Compania a avut proble-me, însă şi-a revenit pe poziţia de top al celor mai valoroase bran-duri din lume. Într-un clasament dominat de branduri din domeniul înaltei tehnologii – 30% din top 50, la un pas de rivalul numărul unu, Microsoft, cu o valoare a brandului de 56,6 miliarde de dolari urmat pe locul cinci de Google, cu un brand de 39,7 miliarde de dolari, creaţia lui Steve Jobs (foto) se află între mărcile care au rezistat în ciuda regreselor afacerilor.

Unele branduri au fost puter-nic lovite de criză, dar şi de propri-ile greşeli. De exemplu Toyota, pe locul 11 în top, cu o valoare a bran-dului de 24,1 miliarde de dolari, a rechemat, anul trecut, în service 10 milioane de vehicule. Scorul de percepţie a calităţii atribuit Toyo-ta a scăzut cu 20%, potrivit unui studiu ALG.

„Toyota a promovat calitatea întotdeauna şi apoi (după reche-mările în service – n.r.) au arătat exact opusul”, a spus Jeffrey Par-khurst, director general al agen-ţiei de media Mindshare, care a colaborat cu Forbes la alcătuirea topului. Parkhurst este de părere că valoarea brandului Toyota nu ar fi avut de suferit atât de mult dacă ar fi promovat „caii putere”

şi că-şi va reveni în următorii doi ani. În ciuda rechemărilor în service, vânzările Toyota au crescut cu 17% în prima jumătate a anului.

Problemele companiilor nu au întotdeauna repercusiuni asupra brandurilor. Mărcile ţigărilor au avut probleme mulţi ani pe fondul restricţiilor privind publicitatea la produsele din tutun. Mai puţin Marlboro. Brandul se plasează pe locul 8, cu o valoare de 29,1 miliarde de dolari. Cota de piaţă a Marlboro în SUA este de 42,8%, mai mare decât a următoarelor 12 branduri împreună.

La capitolul bănci de inves-tiţii, brandul Goldman Sachs rămâne cel mai valoros. A fost cea mai importantă bancă pe segmen-tul de fuziuni şi achiziţii (M&A) în opt din ultimii zece ani. Gold-man Sachs a recâştigat poziţia de lider mondial pe piaţa de fuziuni şi achiziţii în prima jumătate a acestui an, dovadă a rezistenţei gigantului de pe Wall Street în condiţiile în care se confruntă cu acuzaţii de fraudă. Goldman Sachs a consiliat tranzacţii în valoare de 224 miliarde de dolari în prima jumătate a anului, cifră care repre-zintă 20% din activitatea globală din acest domeniu. Valoarea bran-dului Goldman Sachs este de 9,4 miliarde de dolari şi se plasează pe locul 45 în top.

Cele mai valoroase branduri din lumeChiar dacă producţia a scăzut în majoritatea ţărilor lumii, brandurile din topul Forbes au avut, în 2009, cifre de vânzări similare celor din anul trecut. Companiile au avut probleme, nu şi mărcile. Apple este cel mai valoros brand din lume, eva-luat la 57,4 miliarde de dolari, urmat în top de Microsoft – 56,6 miliarde de dolari, Coca Cola – 55,4 miliarde de dolari şi IBM – 43 miliarde de dolari.

topul celor mai valoroase branduri

1. Apple – 57,4 miliarde de dolari (industria hardware – SUA)2. Microsoft – 56,6 miliarde de dolari (industria software – SUA)3. Coca–Cola – 55,4 miliarde de dolari (băuturi răcoritoare – SUA)4. IBM – 43 miliarde de dolari (software şi servicii IT – SUA)5. Google – 39,7 miliarde de dolari (servicii internet – SUA)6. McDonald’s – 35,9 miliarde de dolari (restaurante – SUA)7. General Electric – 33.7 miliarde de dolari (domeniul energetic – SUA)8. Marlboro – 29,1 miliarde de dolari (industria tutunului – SUA)9. Intel – 28,6 miliarde de dolari (industria hardware – SUA)10. Nokia – 27,4 miliarde de dolari (industria de telecomunicaţii – Finlan-da)11. Toyota – 24,1 miliarde de dolari (industria auto – Japonia)12. Cisco – 23,9 miliarde de dolari (industria Hardware – SUA)13. Vodafone – 23,5 miliarde de dolari (industria de telecomunicaţii – Marea Britanie)14. Hewlett-Packard – 23,4 miliarde de dolari (industria hardware – SUA)15. AT&T – 22 miliarde de dolari (industria telecom – SUA)16. BMW – 19,9 miliarde de dolari (industria auto – Germania)17. Oracle – 19,8 miliarde de dolari (industria software – SUA)18. Louis Vuitton – 19 miliarde de dolari (industria luxului – Franţa)19. Mercedes – 18,8 miliarde de dolari (industria auto – Germania)20. Disney – 18,5 miliarde de dolari (industria entertainmentului – SUA)

Naţionala de fotbal a Coreii de Nord, umilită în publicPrin cele trei înfrângeri, din tot atâtea meciuri jucate la Campionatul Mondial din Africa de Sud, fotbaliştii naţi-onalei Coreii de Nord au trădat idealurile poporului, motiv pentru care au fost admones-taţi în public.

Prin cele trei înfrângeri, din tot atâtea meciuri jucate la Campiona-tul Mondial din Africa de Sud, fot-baliştii naţionalei Coreii de Nord au trădat idealurile poporului, motiv pentru care au fost admonestaţi în public. Antrenorul a suportat atât criticile venite din partea politici-enilor, cât şi pe cele ale jucătorilor, acesta urmând să fie reeducat şi trimis să muncească în construcţii.

Şedinţa de umilire în public ar fi avut loc la începutul lunii iulie, relatează Radio Free Asia şi mai multe publicaţii sud-coreene.

Primul meci al Coreii de Nord, cel cu Brazilia, nu a fost televizat în ţara comunistă, de teama ca telespec-tatorii să nu asiste la o înfrângere usturătoare. Jocul bun prestat de asiatici, în ciuda înfrângerii cu 1-2, i-a

determinat însă pe factorii de decizie din Coreea de Nord să transmită în direct următoarele două meciuri din grupe. Au urmat o înfrângere cu 7 - 0 în faţa Portugaliei şi încă una cu 3 - 0 în faţa Coastei de Fildeş.

Şase ore de criticiLotul naţionalei de fotbal a fost

pus pe o scenă a Casei de Cultură a Poporului, în faţa a 400 de membri ai guvernului, studenţi şi jurna-lişti. Timp de şase ore, fotbaliştii au fost tirul criticilor venite din partea crainicului TV care a trebuit

să comenteze în direct meciurile naţionalei şi a ministrului Sportu-rilor, Pak Myong-chol. Fotbaliştii au fost acuzaţi că au „trădat idealurile poporului” şi încrederea lui Kim Jong-un, fiul preşedintelui şi cel ca-re s-a ocupat îndeaproape de echipa naţională. Fotbaliştii au fost puşi apoi să critice la rândul lor presta-ţia antrenorului Kim Jong-un (foto), care şi-a pierdut, cu această ocazie, slujba şi va fi reeducat să munceas-că în construcţii. Jurnaliştii sud-coreeni afirmă că antrenorul risca pedepse mai grave, însă a scăpat ieftin. O sursă din serviciile secrete sud-coreene a declarat pentru pu-blicaţia „Chosun Ilbo” că, în trecut, sportivii şi antrenorii care nu s-au ridicat la aşteptările regimului nord-coreean au fost trimişi la în-chisoare. Nemulţumirea legată de naţionala de fotbal este însă foarte mare pentru Kim Jong-un, fiul pre-şedintelui Kim Jong-il. Sursa citată a declarat că un eventual succes al naţionalei de fotbal aflate în grija acestuia ar fi creat contextul per-fect pentru ca Kim Jong-un să preia puterea de la tatăl său, bătrânul Kim Jong-il. (MEDIAFAX)

Lista UNESCO fără Orheiul VechimoŞtenIRe // situl „orheiul Vechi”: şansă ratată de a fi

inclus în lista Patrimoniului mondial al umanităţii

Cincisprezece noi situri au fost adăugate de Organiza-ţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură în lista Patrimoniului Mon-dial al Umanităţii. UNESCO a luat aceste decizii după ce a revizuit lista existentă în cadrul celei de-a 34-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial care se desfăşoară în Brazilia. Situl „Orheiul Vechi” din R. Moldova nu a fost inclus în lista celor de „valoare universală excepţi-onală”.

situl orheiul Vechi, dosar incomplet

În timpul guvernării comu-niste, complexul „Orheiul Vechi” urma să fie inclus în Patrimoniul Mondial al Umanităţii al Organi-zaţiei Naţiunilor Unite pentru Edu-caţie, Ştiinţă şi Cultură. Fostului guvern i-a fost dat un termen de trei luni pentru a pregăti com-plexul pentru evaluare de către o comisie din partea UNESCO, însă, din lipsa unei strategii şi neres-pectarea normelor internaţionale de protejare a patrimoniului, situl „Orheiul Vechi” nu a fost inclus în lista celor de „valoare universală excepţională”.

Înscrierea pe această listă are o miză economică importantă, în special pentru ţările în curs de dezvoltare, în condiţiile în care obiectivele incluse atrag, de obicei, o creştere a fluxului de turişti şi fonduri pentru întreţinerea acestor situri. Însă, această recunoaştere presupune şi constrângeri în mate-rie de urbanism, care, dacă nu sunt respectate, duc la scoaterea sitului din listă.

biserica „Învierii” de la mănăstirea suceviţape lista unesCo

Printre cele 15 noi situri, inclu-se în ultimele zile pe lista UNESCO, figurează canalele din Amsterdam, Olanda, construite la sfârşitul seco-lului al XVI-lea–începutul secolului al XVII-lea, monumente istorice din Dengfeng, China, situri arhe-ologice din Sarazm, Tadjikistan, cetatea episcopală Albi din Franţa, bazarul din Tabriz, Iran, localităţi istorice din Hahoe şi Yangdong din Coreea. De asemenea, Biserica „În-vierii” de la mănăstirea Suceviţa din România a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial.

Siturile proaspăt incluse ridică la 904 numărul siturilor deja clasa-te din raţiuni de mediu sau cultura-le. Siturile de pe lista UNESCO sunt considerate unice, având o im-portanţă majoră pentru planetă şi civilizaţia umană. În 1993, în lista Patrimoniului Mondial al Umani-tăţii au fost incluse şapte biserici din nordul Moldovei de peste Prut.

Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, cu picturi inspirate din arta bizantină, cele şapte biserici din nord-estul României sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO.

Biserica „Învierii” completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime deco-rate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Biserica este situată în interiorul mănăstirii Su-ceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.

Din România, în lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (1993), Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999). (jurnaltv.md)

sItuL „oRheIuL VeChI” nu a fost inclus în lista celor de„valoare universală excepţională”

Jurnal de Chişinãu Marţi, 3 august 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

Citatii,

mETEo Marţi Miercuri Joi

Chişinău 22°C...37°C 23°C...36°C 19°C...30°C

Bălţi 21°C...36°C 22°C...35°C 18°C...29°C

Cahul 23°C...38°C 24°C...37°C 20°C...31°C

Unui concediat pe timp de criză

De ce l-au dat din slujbă-afarăPe Ics, de foame ca să moară?Era el unicul cinstitŞi le dădea de bănuit...

Epitaful unui pamfletar

În statul nostru democrat,Mafia când am criticat,Ea m-a trimis, cu-al meu renume,S-o critic de pe ceea lume...

Gheorghe BÂLICI

epigrame

BIG BANC O babă, tremurând de moarte din toate încheieturile, o întreabă pe vânzătoarea de la Sex-Shop: - Aveţi Vibrator Turbo XXL, Super Strong, cu baterii alcaline? - Da! - Şi cum se opreşte?

Singurul martor la accident este un copil. Un poliţist vine şi îl întreabă: - Măi copile, de ce a căzut omul ăla de pe schelă? - Păi, l-a bătut Dumnezeu. - De ce l-a bătut Dumnezeu? - Că a înjurat.. - Şi cum a înjurat? - Futu-ţi Dumnezeii mă-tii de copil, nu mai scutura schela!!!

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

Vând maşina VW Jetta, anul 2001, motor 1,8T, stare bună. 6500 euro.Tel.: 079 66 31 45

Cumpărăm deşeuri carton, hârtie, orice cantitate.Plata imediat – asigurăm transport. Tel. 0040752107098. România.

DE VÂNZARE teren pentru construcţie – de la 10 până la 70 de ari – în satul Ro-mâneşti, r. Străşeni, aflat sub pădure, cu acces la drum, apeduct, electricitate – 10 m; canalizare, gaz, telefon, magazin – 35-40 m.Tel.: 0237.60.276; 0695 21535.

ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ŞI ARTE PLASTICE Anunţă concurs pentru Admiterea 2010 la toate fACuLtĂŢILe

fACuLtAteA „ARte dRAmAtICe ŞI mAnAgement ARtIstIC”PRoPune uRmĂtoAReLe sPeCIALItĂŢI:

1. Actorie (teatru dramatic, teatru cu păpuşi) – secţia zi 2. Regie – secţia zi 3. Regie, imagine film şi televiziune – secţia zi 4. scenografie – secţia zi 5. Culturologie – secţia zi şi cu frecvenţă redusă 6. Coregrafie – secţia zi7. dans – secţia zi

Depunerea actelor: etapa I – 16 – 31 iulie probele de aptitudini – 28 – 31 iulie

etapa II, de completare – depunerea actelor 3 – 7 augustprobele de aptitudini – 7 – 8 august

Telefoane de contact: 23.82.10, 23.81.36, 92.52.15. Adresa: Chişinău, str. Mateevici 111

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

ORICE LEU ARE VALOAREPENTRU FAMILIA CăTANă JURNAL de Chişinău a fost în vizită la Ion şi Valentina Cătană din Sărata Galbenă, Hânceşti. Deşi s-au născut cu handicapuri fizice (Ion are gradul I de invaliditate, iar Va-lentina, gradul II) au format o familie şi au dat viaţă unui copil prin intermediul rubricii „Jumătatea ta” din JURNAL. Indemnizaţia lunară a familiei Cătană nu ajunge nici până la 1000 de lei, de aceea Ion, capul familiei, lucrează şi la construcţii uneori ca să aibă pâine pe masã şi iarna lemne de foc. I-am întrebat de ce au nevoie cel mai mult. Ambii ne-au spus că de fapt se descurcă, doar că cel mai greu le vine să se deplase-ze, pentru că Ion are tetrapareză spastică, paralizie cerebrală, iar Valentina suferă de hemopareză pe stânga. „Merg la serviciu pe jos şi am dureri mari în picioare. Soţiei mele îi vine foarte greu să se deplaseze. Am nevoie de un mijloc de transport ca să ajung mai uşor şi la lotul din câmp, care este departe de casă, şi la serviciu”, îşi po-vesteşte necazul Ion. JURNAL de Chişinău face apel către toţi cei care doresc să susţină familia Cătană în procurarea unui scuter cu patru roţi, pentru ca soţii Cătană să se poată depla-sa mai uşor. Doritorii pot să doneze bani în cele două conturi deschise la BC „Vic-toriabank” SA, filiala nr.18, Hânceşti: cont bancar în lei – 2233918572, cont bancar în euro – 2233918572. Contul este deschis pe numele lui Ion Cătană.

Festivalul-Concurs Internaţional de Muzică“nova Latinitas”-2010 (II ediţie)

Repertoriul concurenţilor - doar în limbile romanice

Secţiuni (pentru ediţia-2010):Interpretare, Muzică Uşoară (orice categorie: danse, baladă, pop, pop-rock etc.).Vârsta concurenţilor (categorii separate):6 – 35 ani.Înscrierea – până la 1 august.Preselecţia – în baza dosarelor.Etapele – Semifinala, Finala şi Gala – se vor desfăşura între 29 şi 31 august, la Chişinău.Trofeul festivalului – „Lupoaica de Aur” („Lupa Capitolina”).Sunt prevăzute şi trofee de argint, de bronz, pe lângă mai multe premii spe-ciale, cadouri, diplome de participare (regulamentul – în pagina electronică www.novalatinitas.com). Tel.: 92 78 00.

Judecătoria Centru, municipiul Chişi-nău, solicită prezenţa dlui Alexandru Antonov, în calitate de reclamat, în şe-dinţa de judecată, str. Bulgară 43, bir. 45, pentru 16 august 2010, ora 16.00, intentată la acţiunea Tamarei Levinţa versus Alexandru Antonov cu privire la restituirea împrumutului.

L. Brânza,judecătorul

Judecătoriei Centru

Judecătoria raionului Orhei solicită pre-zenţa dlui Rotari Dorin, în calitate de re-clamat, în cauza civilă, demarată la ac-ţiunea ÎCS „Red Union Fenosa”, privind încasarea datoriei. Şedinţa de judecată va avea loc pe 17.08.2010, ora 11.00, în incinta judecătoriei Orhei, et. 1, str. V. Mahu 135. În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa reclamatului.

V. Selevestru,judecătorul Judecătoriei orhei

Judecătoria Nisporeni solicită prezenta-rea dlui Graur Pavel Mihai, domiciliat în s. Marinici, r. Nisporeni, pentru 20 august 2010, ora 14.00, la şedinţa judiciară (or. Nisporeni, str. Ioan vodă 5, biroul 8), în calitate de reclamat, în cauza civilă nr. 2-388/10 privind încasarea datoriei, in-tentată de ÎCS „Red Union Fenosa” S.A.

gh. Şişcanu,preşedintele Judecătoriei

raionului Nisporeni

CITAŢIEJudecătoria Nisporeni solicită prezentarea dnei Stâncaru Stela Andrei, domiciliată în or. Nisporeni, str. Suveranităţii nr. 11, ap. nr. 8, pentru 20 august 2010, ora 13.30, în şedinţa judiciară (or. Nisporeni, str. I. Vodă nr. 5, biroul 8), în calitate de reclamată, în cauza civilă nr. 2-383/10 privind încasarea datoriei, intentată de ÎCS „Red Union Fenosa” S.A. gh. Şişcanu, preşedintele Judecătoriei raionului Nisporeni

www.jurnal.md Marţi, 3 august 2010  Jurnal de Chişinãu 16 | Zigzag

Casa lui Halle Berry,vandalizată Locuinţa din Los Angeles a lui Halle Berry a fost vandalizată cu graffiti, actriţa americană descoperind vineri un portret al liderului spiritual Mahat-ma Gandhi pe poarta princi-pală a reşedinţei sale, infor-mează contactmusic.com.

Poliţia cercetează incidentul, dar nu a identificat niciun suspect până în prezent, potrivit site-ului de ştiri mondene tmz.com.

Între timp, portretul lui Ma-hatma Gandhi a fost înlăturat de pe poartă. Halle Berry, în vârstă de 43 de ani, a câştigat premiul Oscar în 2003 pentru prestaţia ei din filmul „Puterea dragostei”, devenind astfel prima actriţă afro-americană din istorie care a câştigat această distincţie. Actriţa a apărut în 2007 în filmul „Pier-deri dureroase/ Things We Lost in the Fire”, iar în 2009 a încheiat filmările pentru lungmetrajul „Frankie şi Alice” despre o femeie care suferă de personalitate mul-tiplă.

O pasiune ciudată Dean Gould, 45 de ani, Marea Britanie, are un hobby mai puţin obişnuit. El a reuşit, la sfârşitul săptămânii trecute, să stabilească trei recorduri mon-diale la aruncarea suporturilor pentru pahare, notează „The Telegraph”.

Gould a aruncat şi a prins 35 de suporturi pentru pahare cu doar două degete şi cu ochii legaţi. El a depăşit recordul mondial de 16 suporturi. De asemenea, el a stabilit un nou record de viteză după ce a realizat 800 de arun-cări în numai 41,06 secunde. Cea de-a treia realizare supremă a britanicului a presupus prinderea a 108 suporturi de pahare pe care le-a aruncat cu ajutorul cotului.

Dean Gould este deţinătorul a încă 13 titluri mondiale acordate de Guin-ness Book of World Records, printre acestea numărându-se şi lipirea a 235 de timbre în doar cinci minute.

Actriţa l-a cunoscut pe Louis Dowler, în vârstă de 34 de ani, în urmă cu câteva luni, prin intermediul unor prieteni comuni şi au devenit insepa-rabili. Louis Dowler a apărut în mai multe campanii pentru brandul Bur-berry, alături de celebra Kate Moss.

„Louis a petrecut mult timp ală-turi de Kate şi au fost recent împreu-nă la New York, unde acesta avea de filmat un spot publicitar. Au avut mai multe întâlniri şi se înţeleg bine. Sunt disperaţi să îşi ţină relaţia ascunsă şi, până acum, nu au ieşit în evidenţă”, a declarat o sursă apropiată celor doi. „Louis are simţul umorului şi este un tip adorabil”, a mai spus sursa.

Kate Winslet a dus o viaţă discretă de la despărţirea ei de Mendes, în luna martie. La scurt timp după anunţul oficial, actriţa a plecat alături de copiii săi, Joe şi Mia, în Mexic. Winslet şi Mendes s-au cunoscut prin interme-diul bunei lor prietene comune, actriţa Emma Thompson, în 2001, la puţin timp după divorţul lui Kate de Jim Threapleton.

Kate Winslet şi Sam Mendes s-au căsătorit în 2003 şi au locuit în cea mai mare parte a timpului la New York şi în Marea Britanie.

În urmă cu doi ani, a fost închis singurul magazin din sat, dar consili-erii au decis de curând să transforme o cabină telefonică într-un astfel de local, de unde cei 250 de săteni să poată cumpăra pâine, lapte, ziare şi multe alte lucruri de care au nevoie. Nimic nu-i împiedică pe oameni să plece acasă cu obiecte pe care nu le-au plătit, însă în cele două săptămâni de când a fost deschis magazinul nu a fost înregistrat niciun furt. Localnicii trebuie doar să facă o comandă prin telefon, iar lucru-rile sunt livrate la cabina telefonică de către Lewis Cooke.

„Consilierii au luat legătura cu mine şi mi-au spus că au o cabină telefonică pe care ar vrea să o transforme în maga-zin. Am fost de acord să livrez obiectele în fiecare dimineaţă, înainte de ora 7.00. Înăuntru este o listă cu toate lucrurile care se află acolo, iar oamenii mă pot suna pentru a-mi spune dacă mai vor şi altceva. Clienţii au posibilitatea de a plă-ti cu un card de credit sau pot lăsa acolo un cec pentru mine”, a declarat Cooke.

Până în prezent, dintre cei 250 de locuitori ai satului Draughton, 70 şi-au făcut deja cumpărăturile în noul maga-zin.

Satul cu cei mai cinstiţi locuitori

Atenţie – miroase a divorţ!

Kate Winslet îşi revine după divorţ

S-a inventat maşina zburătoareMagazinul din satul Draughton, regiunea britanică North Yorkshire, nu este niciodată încuiat sau supravegheat de oameni, însă nimeni nu are curajul să fure de acolo, notează „Daily Mail”. Nici hoţii opor-tunişti, aflaţi în trecere prin localitate, nu ar putea lua nimic, deoa-rece ei nu văd decât o cabină telefonică de culoare roşie.

O jurnalistă din Statele Unite a analizat câteva zeci de cer-cetări efectuate în ultimele decenii cu scopul de a identifi-ca factorii care prezic iminenţa unui divorţ.

Terrafugia Transition a devenit oficial prima maşină zburătoare din lume după ce a primit undă verde din partea Administraţiei Federale de Aviaţie din Statele Unite. Aparatul a fost construit de compania Terrafugia, în colaborare cu un grup de ingi-neri de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), notează zigonet.com.

Motivele descoperite de An-neli Rufus variază de la sexul copi-ilor la rasa partenerilor, nivelul de testosteron şi starea de sănătate, relatează „The Telegraph”.

Semnele care prevestesc divorţul sunt următoarele:

1. Dacă femeia s-a căsătorit

înainte de a împlini 18 ani, ea se confruntă cu un risc de 48 la sută de a divorţa în primii zece ani de căsnicie.

2. În cazul în care soţia îşi doreşte copii, iar şoţul nici nu vrea să audă despre asta, probabilitatea lor de a se despărţi este de două

Actriţa Kate Winslet a început o relaţie cu top modelul Louis Dowler, încercând să treacă peste despărţirea de regizorul Sam Mendes, in-formează thesun.co.uk.

Mendes şi Winslet au anunţat în luna martie că s-au despărţit. În urmă cu câteva săptămâni, pe newser.com a apărut o informaţie conform căreia cei doi vor petrece împreună această vară, încercând „să reaprindă scânteia” dintre ei într-una din reşedinţele lor din Marea Britanie.

Penelope Cruz va fi mămică Actriţa spaniolă Penelope Cruz este însărcinată. To-tuşi, nici Cruz, nici soţul ei, Javier Bardem, nu au emis deocamdată un comunicat prin care să confirme sau să dezmintă informaţia.

Revista spaniolă „Que” pre-ia informaţia apărută în supli-mentul „La otra Cronica” a „El Mundo” şi adaugă că nici Cruz, nici soţul ei, Javier Bardem, nu au emis deocamdată un comu-nicat prin care să confirme sau să dezmintă informaţia.

„Que” scrie că, imediat după ce impresarul actriţei Penelope Cruz a anunţat presa că frumoasa spaniolă s-a căsătorit cu conaţionalul ei, Javier Bardem, în Bahamas, revista americană „Life & Style” a anunţat că actriţa este însărcinată şi preciza că cei doi actori au decis să-şi pună

pirostriile pentru ca totul să fie în regulă atunci când se va naşte copilul.

Ştirea a fost însă infirma-tă de impresarul actriţei care a spus că Penelope filma al pa-trulea episod al peliculei „Pi-raţii din Caraibe” şi că, fiind vorba de un film de acţiune, nici nu se pune problema ca actriţa să fi acceptat să joace, dacă ar fi fost însărcinată.

În plus – a menţionat impresarul –, actriţa avea o clauză în contractul pentru acest film care îi interzicea să rămână însărcinată pe durata filmărilor.

După numeroase teste, Administraţia Fede-rală de Aviaţie a permis încadrarea Terrafugia Transition în categoria aeronavelor sportive, devenind astfel cel mai mic avion pentru uz pri-vat. La nivelul solului, dispozitivul poate atinge o viteză maximă de 105 km/h şi are un consum de 8 litri la suta de kilometri. Dar, odată ce şi-a întins aripile, Transition are nevoie de 760 metri de pistă pentru a decola, iar în aer se poate deplasa maxi-mum 740 de kilometri, cu o viteză de până la 185 km/h. Primele modele vor fi disponibile începând din 2011, iar preţul unui exemplar a fost calculat de compania producătoare la 194.000 de dolari. Dacă intenţionaţi să vă cumpăraţi o asemenea maşină zburătoare, trebuie să ştiţi că aveţi nevoie de 20 de ore de zbor înainte de a o pilota.

ori mai mare decât în situaţia cuplurilor care ajung la un acord în privinţa acestui subiect.

3. Dacă cei doi parteneri au doi băieţi, ei au un risc de 36,9 la sută de a divorţa, însă dacă sunt părin-ţii a două fete probabilitatea creşte la 43,1 la sută.

4. Bărbaţii cu un nivel mare de testosteron se confruntă cu un risc de 43 la sută de a se despărţi de soţie.

5. În cazul în care unul dintre copii este diagnosticat cu ADHD, probabilitatea de a divorţa înainte ca micuţul să împlinească opt ani este de 22,7 la sută.

6. Dacă unul dintre parteneri a locuit cu altcineva înainte de a se căsători, riscul de separare este de două ori mai mare.

7. Persoanele care nu au fost surprinse zâmbind în fotografiile din primii lor ani de viaţă au o probabilitate mult mai mare de a divorţa.

8. Dacă unul dintre copii a încetat din viaţă după cea de-a douăzecea săptămână de sarcină,

în timpul travaliului sau la scurt timp după naştere, riscul de divorţ este cu 40 la sută mai mare decât în cazul cuplurilor care nu au pier-dut un copil.

9. În situaţia în care femeia este diagnosticată cu scleroză multiplă sau cancer, probabilitatea ca mariajul să se sfârşească este de şase ori mai mare decât dacă băr-batul ar suferi de aceste maladii.

10. Dansatorii şi coregrafii se confruntă cu un risc de 43,05 la sută de a divorţa, comparativ cu numai 19,5 la sută în cazul mate-maticienilor.

11. Dacă femeia este înrolată în armată, probabilitatea unei se-parări este cu 250 la sută mai mare decât atunci când bărbatul se află în această situaţie.

12. În cazul femeilor afro-ame-ricane, riscul ca prima căsnicie să se termine, în primii zece ani, printr-un divorţ este de 47 la sută, pentru cele hispanice probabi-litatea este de 34 la sută, pentru cele caucaziene – de 32 la sută, iar pentru asiatice – de 20 la sută.