16
O POVESTE APROAPE BIBLICă CU MOLDOVENI. Şi-au propus să ajungă în Israel, traversând ilegal hotarul, au fost luaţi ostatici în pustiul Sinai de către ghizii lor beduini, l-au ucis pe unul dintre aceştia, deoarece a încercat să violeze o moldoveancă, s-au predat autorităţilor şi au ajuns după gratii în Egipt. Este istoria tristă a 16 cetăţeni moldoveni, relatată în weekend de către agenţiile de presă internaţionale. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău (MAEIE) susţine că nu a primit niciun răspuns oficial din partea părţii egiptene deşi a fă- cut de ieri o interpelare. Acesta a dat asigurări că, în cazul în care se va adeveri că cei 16 sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, MAEIE va delega în Egipt un jurist ca să apere interesele conaţionalilor noştri. ŞOCANT // Un bărbat de 31 de ani şi amanta lui de 19 ani au fost găsiţi împuşcaţi într-un câmp de lângă Ialoveni ANTIMAFIE // Martorii care au făcut depoziţii împotriva lui Plahotniuc s-au ales cu dosare penale BANI // În preajma alegerilor, statul a scos la privatizare aeronava prezidenţială YAK-40, cea dăruită încă în 2003 de Putin lui Voronin Mocanu, între admiraţie şi dispreţ Operaţiunea „Privatizarea” MARŢI, 14 septembrie 2010 ISNN 1857-0771 PRET: 3,00 LEI www.jurnal.md 15,88 12,39 ANUL X, NUMĂRUL 66 (980) >P2 >P4 >P4 >P9 NICOLAE NEGRU A CUI, TOTUşI, ESTE PUBLIKA TV? >P7 >P3 CAMPANIE JURNAL DE CHIŞINĂU VREM TVR1! >P6 Preşedinţia cu faţă umană ANIVERSARE // Gafele şi realizările preşedintelui interimar Amanţi până la moarte Plahotniuc îşi respectă promisiunile Ostatici la beduini FLAGRANT // În căutarea pământului făgăduinţei, 16 moldoveni au ajuns după gratii în Egipt

Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Jurnal de Chisinau

Citation preview

Page 1: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

O pOveste aprOape biblică cu mOldOveni. Şi-au propus să ajungă în Israel, traversând ilegal hotarul, au fost luaţi ostatici în pustiul Sinai de către ghizii lor beduini, l-au ucis pe unul dintre aceştia, deoarece a încercat să violeze o moldoveancă, s-au predat autorităţilor şi au ajuns după gratii în Egipt. Este istoria tristă a 16 cetăţeni moldoveni, relatată în weekend de către agenţiile de presă internaţionale. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău (MAEIE) susţine că nu a primit niciun răspuns oficial din partea părţii egiptene deşi a fă-cut de ieri o interpelare. Acesta a dat asigurări că, în cazul în care se va adeveri că cei 16 sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, MAEIE va delega în Egipt un jurist ca să apere interesele conaţionalilor noştri.

ŞOcant // Un bărbat de 31 de ani şi amanta lui de 19 ani au fost găsiţi împuşcaţi într-un câmp de lângă Ialoveni

antimaFie // Martorii care au făcutdepoziţii împotriva lui Plahotniucs-au ales cu dosare penale

bani // În preajma alegerilor, statul a scos la privatizare aeronava prezidenţială YAK-40, cea dăruită încă în 2003 de Putin lui Voronin

Mocanu, întreadmiraţieşi dispreţ

Operaţiunea „Privatizarea”

MARŢI, 14 septembrie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

15,88 ▲ 12,39 ▲

ANUL X, NUMĂRUL 66 (980)

>P2

>P4

>P4

>P9

NICOLAENEGRU

A CUI, tOtUşI, EstE PUbLIkA tV?>P7

>P3

CAMPANIE JURNAL dE ChIŞINĂU

VREM tVR1!

>P3

>P6

Preşedinţiacu faţă umană

aniversare // Gafele şi realizărilepreşedintelui interimar

Amanţipână la moarte

Plahotniucîşi respectăpromisiunile

Ostatici la beduiniFlaGrant // În căutarea pământului făgăduinţei,

16 moldoveni au ajuns după gratii în egipt

Page 2: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

www.jurnal.md Marţi, 14 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de Jurnal trust media

preŞedinte: Val Butnaru

Apare din 1999

adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: [email protected]

internet: www.jurnal.md

redacţia:

directOr: Aureliu Cornescu

[email protected]

redactOr-ŞeF: Rodica Mahu

[email protected]

redactOr-ŞeF adJunct: Mariana Raţă

[email protected]

editOrialiŞti:Nicolae NegruPetru Bogatu

repOrteri:Vitalie Hadei

[email protected]

Irina [email protected]

Svetlana [email protected]

Marina Liţ[email protected]

Victoria [email protected]

Svetlana Panţ[email protected]

redactOr stilizatOr: Ilie [email protected]

editOr FOtO: Elena [email protected]

desiGn: Alex Marchitan

[email protected]

Corneliu [email protected]

manaGer prOducţie & abOnamente: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a Jurnal trust media

preşedinte Jurnal trust mediaVal Butnaru

[email protected]

directOrAdrian Gîţu

[email protected]

directOri departamente:

directOr departament tehnicArtur Hasnaş

[email protected]

directOr publicitateVirginia Prodan

[email protected]

directOr departament cOntabilitateVictoria Ursu

[email protected]

directOr departament Juridic Gheorghe Stratan

[email protected]

directOr departament it Sergiu Bivol

[email protected]

directOr departament Web ion calmîş

[email protected]

Jurnal trust media editează ziarele “Jurnal de chişinău”, “apropo”şi “economist”,

Jurnal trust media este proprietarul televiziunii Jurnal tv şi

a postului de radio Jurnal Fm.

Publicitatea Jurnal trust media este administrată de agenţia de publicitate

”reFOrma advertisinG”.

ŞeF departament publicitate print:Alina Vdovicenco

[email protected] 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Ziar finanţat de Guvernul României – departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

tiraJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

tipar: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 702

Colectivul Editurii Şti-inţa este profund îndu-rerat de trecerea la cele veşnice a

Valentinei Ciobanu,

mama colegului nostru Mircea Ciobanu, expri-mând familiei îndoliate sincere condoleanţe pentru pierderea celei mai scumpe fiinţe.

Dumnezeu s-oodihnească în pace.

Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comuni-caţiilor (MTIC) a dat indicaţii să se întreprindă mai multe măsuri menite să perfecţio-neze procedura şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru obţinerea permiselor de conducere.

Potrivit MTIC, scopul principal al reformelor efectuate constă în combaterea şi excluderea actelor de corupţie din cadrul acestui sistem, precum şi sporirea gradului de pregătire a şoferilor în vederea mi-nimalizării numărului de acciden-te rutiere.

„Începând cu 1 septembrie curent au fost create 11 comisii re-publicane de examinare a solicitan-ţilor de permise de conducere, care deservesc 36 de oficii de obţinere a permiselor, existente în RM. Mem-brii comisiei, specialişti din cadrul Direcţiei Înregistrare a Transpor-tului şi Calificare a Conducătorilor Auto din diverse raioane, stabilesc data desfăşurării examenului şi participă la procesul de susţinere a acestuia. Până în prezent, respon-sabil pentru procesul în cauză în raioane era doar şeful Direcţiei Înre-gistrare a Transportului şi Calificare a Conducătorilor Auto din raionul respectiv. Din momentul iniţierii acestor reformări, circa o treime din

candidaţii pentru obţinerea permi-sului de conducere nu s-au prezentat la examen, majoritatea din ei solici-tând termene suplimentare pentru pregătire”, se arată într-un comuni-cat de presă al instituţiei.

Totodată se efectuează lucrări de modernizare şi retehnologizare a centrelor de examinare a condu-cătorilor auto, amplasate pe întreg teritoriul ţării. În iunie 2010, în Moldova, din totalul de 36 de oficii, doar 12 săli erau echipate cu tehni-ca de calcul necesară. În trei luni de zile, numărul acestora s-a ridicat până la 20, iar până la finele anului toate sălile de examinare vor fi utilate. În acest scop, sunt alocate 300 mii de euro.

Ministerul mai preconizează deschiderea în Chişinău a unui cen-tru modern de examinare a şoferilor, care va asigura vizualizarea prin sistem video a desfăşurării exame-nului pe un ecran mare instalat în sala de aşteptare. De asemenea, va demara campania „Dreptul de a con-duce. Dreptul de a cunoaşte”, prin care cetăţenii vor fi informaţi despre procedura de organizare şi desfăşu-rare a examenului pentru obţinerea permisului de conducere, drepturile şi obligaţiile lor în acest proces.

Pe site-ul www.registru.md va fi amplasată o pagină, care va oferi informaţie detaliată a activităţii de eliberare a permiselor de conduce-re. (jurnal.md)

A fost reformat sistemul de obţinere a permisului de conducere

Plahotniuc îşi respectă promisiunileantimaFie // martorii care au făcut depoziţii împotriva lui plahotniuc

s-au ales cu dosare penale

Controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, acuzat în repetate rânduri de preluarea abuzivă a unor afaceri profita-bile cu concursul CCCEC şi al unor judecători, continuă să intimideze martorii.

Omul de afaceri Dorel Țurcanu, fost avocat al Victoriabank, s-a ales cu un dosar penal, la cererea lui Vlad Plahotniuc. Astfel, martorii care au făcut depoziţii împotriva lui Plahotniuc alături de Sergiu Mocanu s-au ales cu dosare pena-le. De altfel, Plahotniuc în cadrul unei conferinţe de presă a declarat că tuturor detractorilor săi le vor fi intentate dosare penale.

Într-o conferinţă de presă, în care a apărut alături de Sergiu Mocanu şi de alte persoane, care susţineau că sunt victime ale lui Vlad Plohotniuc, Dorel Ţurcanu îl acuza pe Plahotniuc de faptul că ar fi fost implicat în reţinerea sa din anul 2005. Ţurcanu a reamintit de înscenarea flagrantului cu concur-sul CCCEC, după care fusese acuzat de luare de mită, şi despre modul în care a fost băgat după gratii. Potri-vit lui Dorel Ţurcanu, episodul s-ar fi întâmplat în perioada în care a apărut scandalul legat de preluarea „Victoriabank”. Acum avocatul este atacat în judecată de Plahotniuc.

„Guvernarea protejează mafia, adică pe Plahotniuc, iar procurorul general execută dosare la coman-dă”, a comentat Sergiu Mocanu faptul că după izbucnirea scan-

dalului legat de Plahotniuc, patru dintre martorii acuzațiilor s-au ales cu dosare penale (Viorel Țopa, Victor Țopa, Răzvan Paveliu şi Do-rel Țurcanu). Potrivit lui Mocanu, Plahotniuc îşi continuă răfuiala cu martorii, iar aceştia şi societatea urmăresc neputincioşi cum se exe-cută aceste ordine.

„Pe fundalul neimplicării Alianței de la guvernare în scanda-lul Plahotniuc – Mocanu, numele guvernanților este legat tot mai mult de cel al lui Plahotniuc. AIE se grăbeşte la alegeri pentru a fugi de răspundere. Până nu iau atitudine şi nu fac lumină în cazul mafiei, AIE nu trebuie lăsată să meargă la

alegeri. Dacă până la alegeri Filat nu face ceea ce trebuie să facă un premier, dacă AIE rămâne într-o parte, înseamnă că sunt vânduți lui Plahotniuc, sunt complicii lui!”, este declarația făcută zilele trecute de fostul ministru al Securității de Stat, Anatol Plugaru.

Familia nagacevschi, avocatul lui plahotniuc

„Vlad Plahotniuc cere dezmin-ţirea declaraţiilor mincinoase lan-sate în cadrul conferinţei de presă din 18 august recent şi încasarea prejudiciului material în valoare

de 45 mii de lei, plus cheltuielile de judecată”, a declarat Fadei Nagacev-schi, avocatul omului de afaceri.

Procesul de judecată Vlad Pla-hotniuc contra Dorel Ţurcanu, pro-gramat pentru ziua de ieri, a fost amânat pentru 15 octombrie, din cauza neprezentării părţii acuzate.

Pe de altă parte, Dorel Ţurcanu a declarat pentru JURNAL că nu a ştiut de dosarul intentat de Vlad Plahotniuc. „Nu am primit citaţia, nici acţiunea, din acest motiv nu am ştiut că trebuie să mă prezint la proces”, a comentat fostul avocat absenţa de la proces.

Amintim că omul de afaceri Vlad Plahotniuc l-a acţionat în judecată pe 4 august 2010 şi pe Sergiu Mocanu. Plahotniuc cere o despăgubire de 2 milioane de lei pentru declaraţiile neadevărate şi denigratoare la adresa sa. De men-ţionat că avocat în acest caz este Vitalie Nagacevschi, tatăl lui Fadei Nagacevschi.

Pe 17 august, Plahotniuc i-a chemat în judecată şi pe Viorel şi Victor Ţopa, pentru declaraţiile lansate, care i-au subminat cinstea, onoarea şi reputaţia profesională. Ca în cazul lui Dorel Ţurcanu, acum acesta cere de la Victor şi Viorel Țopa despăgubiri morale în valoare de 45 de mii de lei de fiecare.

La începutul lunii septem-brie, s-a pomenit cu dosar penal şi ex-directorul postului TV „2 Plus”, Răzvan Paveliu. Acesta susţine că este un dosar fabricat peste noapte.

Marina LIŢA

Omul de aFaceri dOrel ţurcanu, fost avocat al Victoriabank,s-a ales cu un dosar penal, la cererea lui Vlad Plahotniuc(Foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chişinău)

Page 3: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

Jurnal de Chişinãu Marţi, 14 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europeneal Republicii Moldova anunţă concurs pentru ocupareafuncţiilor publice diplomatice vacante:

1) Secretar I al Departamentului Afaceri Consulare;2) Consilier al Departamentului Integrare Europeană – două funcţii vacante;3) Secretar I al Departamentului Integrare Europeană;4) Consilier al Departamentului Drept Internaţional – trei funcţii vacante;5) Secretar I al Departamentului Cooperare Multilaterală – trei funcţii vacante;6) Secretar I al Departamentului Cooperare Bilaterală – două funcţii vacante.

Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe panoul informaţional la sediul Ministerului (str. 31 Au-gust 1989, nr. 80, MD – 2012, mun. Chişinău ), precum şi pe pagina web a MAE IE: www.mfa.gov.md .Contacte: telefon: 578 333; e-mail: [email protected] .

Operaţiunea „Privatizarea” bani // În preajma alegerilor, statul a scos la privatizare aeronava prezidenţială YaK-40, cea dăruită încă în 2003 de putin lui voronin

Respectând tradiţia fostelor guvernări, în ajunul alegeri-lor anticipate statul scoate la privatizare mai multe între-prinderi în care deţine pache-te de acţiuni. Dintre cele mai importante obiecte scoase la vânzare sunt Fabrica de biju-terii „Giuvaier”, Î.S. „Vibropri-bor” şi Î.S. „Energoreparaţii”. Doar de pe urma privatizării acestor trei întreprinderi gu-vernul speră să câştige 344 de milioane de lei.

Opoziţia critică această decizie a autorităţilor, calificând-o drept incompetentă. Iar experţii econo-mici salută noul val de privatizare. În acelaşi timp, analiştii cred că, prin scoaterea la vânzare a mai multor întreprinderi în preajma alegerilor, guvernanţii le dau un subiect în plus pentru speculaţii comuniştilor. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, susţine însă că as-pectele politice contează mai puţin în acest caz. Guvernul este obligat prin Legea bugetului de stat pentru acest an să vândă mai multe active care generează pierderi.

se vindeavionul prezidenţial

În total, în această toamnă Guvernul îşi propune să vândă acţiunile sale în 80 de compa-nii, sperând să câştige pe ele 1,1 miliarde de lei. Printre cele mai cunoscute întreprinderi supuse privatizării sunt Fabrica de biju-

terii „Giuvaier”, Î.S. „Vibropribor” şi Î.S. „Energoreparaţii”. Cel mai scump obiectiv scos la vânzare de către stat este un bloc nefinisat al Institutului de Microbiologie şi Virusologie, situat în sectorul Bo-tanica. Pentru această construc-ţie cu terenul aferent de peste 9 ha, Guvernul cere 200 de milioa-ne de lei. Cu 30 de milioane de lei mai puţin se vinde Î.S. „Vibro-pribor”, în proprietatea căreia se află clădiri cu suprafaţa totală de 56207,3 m2 . Î.S. „Energoreparaţii” a fost evaluată la preţul de 84 de milioane de lei, iar „Giuvaier”-ul se vinde cu 70 de milioane. În lista întreprinderilor scoase la privatizare se mai regăsesc patru cinematografe (vânzarea cărora este condiţionată de păstrarea profilului de activitate – n.r.), ae-ronava prezidenţială YAK-40 (cea dăruită încă în 2003 de Putin lui Voronin, preţul de start pentru privatizare – 5,2 mil. de lei), patru grădiniţe şi două şcoli nefinisa-te, câteva farmacii şi fabrici de fermentare a tutunului.

vindemca să nu pierdem

Potrivit ministrului Econo-miei, Valeriu Lazăr, multe dintre întreprinderile scoase la privati-zare aduc doar pierderi statului. „Aceste întreprinderi nu fac de-cât să mănânce activele statului. Sunt multe întreprinderi care au zece manageri şi 40 de paznici. Ele acumulează datorii şi o dată în trei luni vin cu iniţiative la Ministerul Economiei (ME) să le

permitem să mai vândă nişte ac-tive ca să aibă de unde achita sa-lariile. Dacă nu le scoatem acum la vânzare, riscăm să ne pome-nim într-o zi că nu mai avem ce privatiza pentru că activele întreprinderii au fost vândute pe rând”, explică oficialul.

Controlul efectuat de Curtea de Conturi anul trecut la Î.S. „Vibro-pribor” confirmă în mare parte de-claraţiile lui Lazăr. Astfel, potrivit raportului de audit, numai în 2008 „Vibropribor” a vândut la licitaţie patru imobile pe care le avea în gestiune. Culmea e că unul dintre acestea (clădirea blocului unitar situat în centrul capitalei – n.r.) s-a vândut la sfârşitul lui 2008 cu 212 de mii lei în cadrul unei licitaţii „cu reducere”, preţul iniţial al edificiu-lui fiind de 977 de mii de lei (!).

privatizarede 350 de milioane

Nici situaţia de la „Giuvaier” nu e mai bună. În opinia minis-trului Economiei, dacă fabrica nu va fi vândută acum, în jumăta-te de an aceasta va falimenta. Totuşi acesta nu este singurul motiv pentru care Guvernul a decis să deetatizeze mai multe întreprinderi de stat. Potrivit lui Lazăr, chiar şi prevederile Legii bugetului de stat pentru anul curent îi somează să facă acest lucru. „În Legea bugetului de stat pe acest an, la capitolul venituri din privatizări stă cifra de 350 de

milioane de lei. Suntem obligaţi să realizăm această sarcină buge-tară”, afirmă oficialul, dând asi-gurări că preţul bunurilor scoase la privatizare a fost estimat nu de stat, ci de întreprinderi licenţia-te. Ba mai mult, chiar dacă evalu-area bunurilor a fost greşită, prin faptul că se va asigura o compe-tiţie liberă, statul speră să obţină cel mai bun preţ.

comuniştiicritică iniţiativa

Ex-ministrul Economiei şi Co-merţului, Igor Dodon, actualmente deputat PCRM, nu împărtăşeşte optimismul lui Lazăr. Dodon crede că, prin privatizarea celor peste 50 de întreprinderi de stat, Guvernul fie încearcă să facă rost de bani pentru a acoperi deficitul bugetar pe care îl are, fie cineva din actuala guvernare îşi doreşte să cumpere anumite proprietăţi ale statului. „Acest nou val de deetatizare nu este argumentat economic. Nu are niciun rost să scoţi la privatizare aceste bunuri în actualele condi-ţii, când niciun investitor serios nu va îndrăzni să investească în R. Moldova în actuala situaţie de instabilitate politică. În plus, ne aflăm într-o perioadă în care preţul la imobile este în scădere”, afir-mă deputatul comunist, sigur de faptul că, dacă aceste întreprinderi ar fi scoase la privatizare la anul, statul ar reuşi să ia un preţ mult mai bun pe ele.

momentul nepotrivit

Nici experţii economici nu cred că guvernanţii au ales mo-mentul potrivit pentru noul val de privatizări. Preşedintele in-stitutului IDEA, Mihai Bologan, crede că aceste privatizări vor fi folosite în campania electorală de către comunişti în calitate de subiect de speculaţie. „Acum, PCRM va avea un argument în plus pentru a convinge popula-ţia că actuala guvernare nu se descurcă şi, pentru a face rost de bani, vinde fabrici şi uzine”, afir-mă expertul. Potrivit lui Bologan, nici criza economică nu avanta-jează aceste privatizări.

„Nu se ştie dacă întreprinde-rile scoase la vânzare vor putea fi privatizate. Investitorii nu prea au acum resurse pentru noi in-vestiţii”, susţine expertul. Totuşi Bologan consideră că deetatizarea proprietăţilor de stat este un lu-cru bun. „Statul n-ar trebui să se implice în sectorul real al econo-miei. Iar întreprinderile pe care încearcă să le vândă acum nu sunt profitabile şi nu merită să fie păstrate”, mai spune aceeaşi sursă. Bologan ne atenţionează că diferenţa dintre privatizările făcute de fosta guvernare şi cea de acum este că pe timpul comu-niştilor erau scoase la vânzare întreprinderi profitabile precum Banca de Economii sau magazi-nul UNIC.

Mariana RAŢĂ

Privatizare în stil moldovenesc

Pe parcursul celor 19 de ani de independenţă, R. Moldova a trecut prin mai multe valuri de privatizări, multe dintre care scandaloase. Unul dintre cele mai recente cazuri este cel al privati-zării Complexului hotelier „Codru”, în urma că-reia bugetul de stat a fost prejudiciat cu 161 de milioane de lei (potrivit unui raport al Curţii de Conturi – n.r.). A provocat mare scandal şi pri-vatizarea, la sfârşitul lui 2006, a hotelului „Na-ţional” cu 2 milioane de dolari. Deşi programul de investiţii stabilit la semnarea contractului de vânzare-cumpărare prevedea ca noul proprie-tar al hotelului să investească în „Naţional” 33 de milioane de dolari timp de doi ani, până în prezent în edificiu s-au investit doar puţin peste patru milioane de lei. Trebuie menţionate în context şi scandaloasele privatizări urmate de renaţionalizări de la Î.S. „Farmaco”, hotelul „Dacia” şi clădirea IPTEH. În ultimele două cazuri, agenţii economici au acţionat la CEDO Guvernul moldovean pentru renaţionalizarea imobilelor şi au obţinut câştig de cauză.dintre cele mai impOrtante Obiecte scoase la vânzare sunt Fabrica de bijuterii „Giuvaier”, Î.S. „Vibropribor” şi Î.S. „Energoreparaţii”

(Foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chişinău)

Page 4: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

www.jurnal.md Marţi, 14 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 4 | La marginea Europei

anunţ licitaţie publicăOficiul de Executare Centru a dE MJ RM anunţă licitaţia publi-

că pentru data de 29.09.2010 orele 10.00 în incinta Oficiului de Exe-cutare Centru bd. Ştefan cel Mare,73 bir.347 a imobilului nr.75 din str. izvoarelor,or. codru m. chişinău cu suprafaţa totală 211,3 m.p.,materiale de construcţie-piatră albă calcar,acoperire cu foi de ardezie,încălzirea autonomă, apă rece–centralizat, conectate la gaz–centralizat,canalizare-centralizat la preţul de start – 1 217 400 lei.

Pentru familiarizarea prealabilă cu imobilul expus şi depunerea ce-rerii şi acontului de 2% din suma de start este necesar să vă prezentaţi la Oficiul de Executare Centru pe adresa indicată mai sus sau să sunaţi pe numerele de telefon: 27-24-28, 068888069. Primirea cererilor şi acontului se finalizează cu o zi înainte de licitaţie.

compania auction house oferă servicii de logistică a bunu-rilor sechestrate: transport, hamali, depozit, comercializare de bunuri. tel. de contact 286631, www.ah.md

Cadavrul carbonizat al unui bărbat de aproximativ 30 de ani a fost găsit ieri în pădurea de lângă Aeroportul Chişinău.

Cauza şi timpul decesului urmează să fie stabilite de anche-tatori şi medicii legişti care s-au prezentat la faţa locului. Poliţia a fost chemată de două angajate de

la agenţia Spaţii Verzi care au şi depistat cadavrul ce zăcea printre copaci, la câţiva metri de şosea.

Ofiţerul de presă la Comisa-riatul general de Poliţie, Adrian Jovmir, susţine că expertiza medico-legală va arăta motivul exact al decesului. Identitatea cadavrului ars încă nu a fost sta-bilită. (C.B.)

Mistuit de flăcări

Amanţi până la moarteŞOcant // un bărbat de 31 de anişi amanta lui de 19 ani au fost găsiţiîmpuşcaţi într-un câmp de lângă ialoveni

„Da, ei au fost amanţi”, a declarat soţia lui Valeriu Croitoru, care pe data de 10 septembrie a fost găsit ucis într-un câmp de lângă Ialo-veni, alături de cadavrul unei tinere de 19 ani. Ambii au fost împuşcaţi mortal dintr-o armă de vânătoare.

Poliţia care a descoperit corpurile neînsuflețite nu oferă alte detalii, pe când locuitorii din satul Temeleuţi, raionul Călăraşi, de unde sunt origina-re persoanele ucise, au dat frâu liber bârfelor. „Este un omor la comanda soţiei înşelate”, „Tâ-năra de 19 ani avea un prieten gelos care i-a urmărit pe amanţi şi i-a împuşcat”, „Au fost jefu-iţi şi omorâţi de nişte bandiţi, asemenea cazuri fiind înregis-trate deja la Ialoveni”, „Valeriu Croitoru a fost împuşcat pentru că avea nişte datorii de zeci de mii de euro” – acestea sunt doar câteva versiuni ale consătenilor victimelor, pe care procuratura municipală Chişinău, unde este anchetat cazul, urmează să le verifice.

urmele infracţiunii

Un automobil roşu, abandonat cu uşile deschise, a atras atenţia echipajului de poliţie care, în dimineaţa zilei de 10 septembrie, patrula zona şoselei Chişinău-Ialoveni. Poliţiştii au descoperit cadavrul unui bărbat, împuşcat în spate şi în partea dreaptă a toracelui, precum şi corpul neîn-sufleţit al unei femei în care s-a tras, dintr-o armă de vânătoare, în regiunea pieptului. Tânăra era dezgolită, pantalonii şi sutienul acesteia fiind găsiţi la câţiva metri distanţă. Urme de glonte au fost găsite şi în portierele automo-bilului, iar unul din mânere era smuls din interior. De asemenea fereastra din partea şoferului era stricată. Din maşină lipsesc casetofonul şi telefonul mobil al bărbatului. Autopsia a stabilit că tânăra întreţinuse relaţii sexuale, însă nu se ştie deocamdată cu cine şi dacă a fost un act intim benevol sau a fost violată.

Bărbatul s-a dovedit a fi Va-leriu Croitoru, soţia căruia, Nina Croitoru, încă la 6 septembrie a depus o cerere la poliţie în care a semnalat dispariţia soţului. Pentru că trupurile celor doi erau muşcate de câine, se presupu-ne că omorul a avut loc cu vreo câteva zile înainte de a fi găsite de poliţişti.

dădaca soţului

Mama tinerei găsită împuş-cată în piept susţine că fiica ei Mariana era dădaca celor doi copii ai soţilor Croitoru, însă, din cauza că nu se prea împăca cu soţia lui Valeriu, de zece luni nu mai lucra acolo. „Nu e adevărat! Ea nu a fost dădacă pentru copiii mei. Din mi-lă, am luat-o să stea la noi. A stat doi ani pe capul meu. Un an cât am trăit la Temeleuţi şi apoi încă un an la Chişinău, când ne-am mutat cu traiul în apartamentul părinţi-lor mei. Mariana îmi povestea cu lacrimi în ochi că nu se împacă cu rudele din sat, că ele îşi bat joc de ea. Eu am jelit-o, dar ea s-a folosit de bunătatea mea şi a făcut tot po-sibilul ca să pornească împotriva mea soţul şi copiii”, ne-a povestit Nina Croitoru.

Văduva spune că nu va uita niciodată acea zi când a venit acasă şi l-a găsit pe soţul său beat dormind alături de Mariana, care sta în pielea goală în braţele lui. „Eu l-am iertat. Iar pe Mariana am rugat-o să nu mai păşească pragul casei mele”. Nina spune că fata nu a lăsat-o în pace, o suna sistematic şi îi spunea că Valeriu trebuie să fie cu ea. „Chiar şi duminică ea l-a sunat pe soţ şi i-a spus că vrea să se întâlnească cu copiii mei. Ma-riana făcea tot posibilul ca soţul meu să mă lepede, să ia copiii şi să trăiască cu ea.”

Nina spune că nu ştie ce va face pe viitor, ea a rămas singură să crească doi copii de doar patru şi doi ani şi jumătate. Valeriu era unicul băiat în familie, având încă trei surori. Vecinii îl caracterizea-ză ca un „băiat tare de treabă, care era mereu vesel şi iubea foarte mult copiii”.

Părinţii Marianei sunt şi ei distruşi că trebuie să-şi înmor-mânteze fiica de doar 19 ani. „Ea a făcut atâta bine oamenilor”, ne-a spus îndurerată Alexandra Jum-bei, mama Marianei.

Valeriu şi Mariana vor fi în-mormântaţi în satul de baştină.

Svetlana PAnŢA

S-a împlinit un an de când speakerul Mihai Ghimpu exer-cită şi funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldo-va. Colegii din Alianţa pentru Integrare Europeană au păreri împărţite în ceea ce priveşte prestaţia lui Mihai Ghimpu în această funcţie. Totuşi unii recunosc că Mihai Ghimpu este primul care a umanizat noţiunea de preşedinte al Re-publicii Moldova.

Ion Hadârcă, deputat PL, e de părere că Mihai Ghimpu, având pregătire suficientă, s-a descurcat destul de bine în această funcţie. Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PD, susţine însă contra-riul. Potrivit lui, în calitatea sa de preşedinte interimar, Ghimpu s-ar fi gândit mai mult la interesele partidului în fruntea căruia se află şi deseori ar fi luat o decizie fără a se consulta cu ceilalţi membri ai AIE. Astfel, ar fi creat tensiuni care ar fi dus la un dezechilibru între membrii Alianţei.

Liderul comunist Vladimir Voronin l-a acuzat pe Ghimpu că şi-ar fi prelungit forţat interimatul şi, din această cauză, noi, poporul, „o ducem rău”. La rândul său, minis-trul Justiţiei, Alexandru Tănase, a declarat presei că, în condiţiile în care s-a aflat Mihai Ghimpu, ţinând cont de presiunile exercitate asupra activităţii parlamentare şi anume boicotul PCRM care a durat mai bine de jumătate de an, Ghimpu a făcut faţă situaţiei.

Între atitudineaostilă a rusieişi vechile structuri corporatist-mafiote

„Atunci când vorbim de suc-cesele şi insuccesele preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, acestea trebuie analizate în contextul ac-tivităţii Alianţei pentru Integrare Europeană, aceste succese sunt şi ale AIE şi invers”, a declarat preşe-dintele Asociaţiei pentru politică externă, Vasile Nedelciuc.

Potrivit analistului politic, Mihai Ghimpu a moştenit de la vechiul regim o situaţie com-plicată în plan intern şi extern. „Rusia are o atitudine ostilă faţă de Republica Moldova, iniţial statul fiind izolat în plan inter-

Preşedinţia cu faţă umanăaniversare // Gafele şi realizările preşedintelui interimar

naţional. Preşedintele este în situaţia când trebuie să medieze activitatea Parlamentului care are o majoritate cu doctrine şi opţiuni politice diferite şi doar o poziţie de beton – cea a comu-niştilor. Aceştia din urmă au rădăcini în structurile puterii şi susţinători fervenţi în mass-me-dia şi justiţie.

Preşedintele trebuie să cola-boreze şi cu Guvernul, un guvern competent, dar care a moştenit o situaţie catastrofală şi care este sa-botat continuu de vechile structuri corporatist-mafiote cu încrengături în instituţiile statului, justiţie şi mediul de afaceri. Preşedintele mai trebuie să conlucreze cu sistemul justiţiar, care nu este reformat până la capăt, are legături evidente cu clanurile politice şi economice. El trebuie să conlucreze şi cu mass-media, încă în formare, parţial tributară vechii puteri şi ostilă regândirii rolului şi locului Repu-blicii Moldova în context european şi internaţional. Nu este uşor să fii preşedinte în aceste condiţii”, a punctat Nedelciuc.

„Cred că preşedintele interimar Mihai Ghimpu, chiar dacă nu are vile de lux la Condriţa şi Holercani şi nu face atât de multe guleaiuri la Cricova şi Mileştii Mici, a încercat, cel puţin, în pauzele dintre confruntările zilnice din Parlament să clarifice ce se întâmplă cu acest stat şi a reuşit câte ceva”, a mai spus analistul.

mai multă moralitate

Acesta mai e de părerea că Mihai Ghimpu a umanizat pentru prima oară noţiunea de Preşedinte. „Există mai multă moralitate şi mai puţină ticăloşenie, au încetat amestecurile consilierilor preşedin-telui în activitatea ministerelor şi organelor de drept. A demonstrat că un preşedinte al Republicii Moldo-va nu trebuie neapărat să fie foarte şmecher şi descurcăreţ. Acesta trebuie să-şi iubească ţara, să pună preţ mai întâi pe cinste şi să aibă re-laţii normale cu colegii”, a declarat Nedelciuc.

Printre neajunsurile în activi-tatea desfăşurată de preşedintele interimar, au fost enumerate gafele din relaţiile cu Federaţia Rusă şi că până în prezent nu au fost duse la bun sfârşit dosarele din 5-7 aprilie. „Recomand preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, în calitatea sa de şef al Consiliului Superior de Securitate, să solicite să examineze cazurile cele mai cunoscute de contrabandă şi privatizare frauduloasă. Să solicite de la organele fiscale datele despre impo-zitele achitate de aşa-zişii milionari, să vadă ce au importat şi exportat aceştia în ultimii ani şi să verse puţi-nă lumină peste aceste cazuri”, a mai spus analistul politic.

Mihai Ghimpu va exercita atribu-ţiile preşedintelui interimar până în momentul în care viitorul Parlament va alege un nou şef de stat.

Svetlana CoRobCeAnu

mihai Ghimpu este primul care a umanizat noţiunea de preşedinte al Republicii Moldova (Foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chişinău)

Page 5: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

Jurnal de Chişinãu Marţi, 14 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Reportaj | 5traian băsescuvrea diferenţierearromilorde români

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut că a fost o gre-şeală schimbarea denumirii de "ţigan" cu cea de "rom", transmite Agerpres. "Poli-tic, în România, s-a făcut o mare greşeală - o realizez şi eu acum - când s-a schimbat numele acestei minorităţi din ţigan în rom. (...) În mo-mentul de faţă, la mulţi din-tre cetăţenii europeni este o confuzie, dacă romi înseam-nă românii, toţi 22 de mili-oane, sau e vorba de o etnie", a declarat Traian Băsescu, la postul public de radio.

Preşedintele a spus că Ro-mânia are nevoie de sprijinul politicienilor europeni pentru a rezolva problema ţiganilor no-mazi, care în acest moment nu pot fi stabilizaţi şi integraţi.

"Politicienii, ca să ia de-cizii de susţinere financiară a unui proces de integrare a romilor nomazi, au nevoie să nu fie contestaţi de propria lor populaţie. Or, una este când politicienii francezi, germani, britanici, olandezi spun: „tre-buie să integrăm o jumătate de milion de ţigani nomazi” şi alta când contribuabilul olandez se gândeşte că: „aoleu, trebu-ie să integrăm 22 de milioane de români”. Romi, români ... e neclar. Deci, eu cred că avem nevoie şi de această clarificare", a explicat el.

Traian Băsescu a adăugat că nu poate fi de acord cu acţiunea Guvernului francez în legătu-ră cu decizia de expulzare a romilor, în condiţiile în care România este membră UE. El a apreciat că responsabilitatea aparţine nu doar României, ci şi statului pe teritoriul căruia se află romii nomazi.

"România a intrat în UE cu bunele şi relele ei. Suntem 22 de milioane, deci o piaţă care a plăcut tuturor. Am cumpărat din UE de la lapte până la cele mai scumpe maşini. Suntem o piaţă bună, dar România nu a intrat numai ca piaţă, a intrat şi cu cetăţenii ei, iar minorita-tea ţiganilor este o minoritate despre care toţi occidentalii ne spuneau: „integraţi-o”. Ne certau. Acum libera circulaţie a adus ţiganii nomazi şi la ei. Or, este clar că trebuie să facem un efort comun al Guvernului ro-mân, (...) dar responsabilitatea este cel puţin aceeaşi şi pentru statul pe teritoriul căruia ţiga-nii nomazi se stabilesc tempo-rar. Şi acolo trebuie să găsească condiţii şi nu tratament discri-minator", a spus şeful statului.

Este de remarcat că Franţa a expulzat, peste o mie de ţigani şi anunţă că nu intenţionează să se oprească aici. O rezoluţie adop-tată de Parlamentul European îndeamnă Franţa şi alte state ale Uniunii Europene să "suspende imediat" expulzările romilor, care au generat controverse în ultimele săptămâni. (Agerpres)

mădălina (Fetiţa blOndă), fiind întrebată dacă este prietenă cu Sergiu, un băieţel de origine romă, nu a spus nimic, doar a strâmbat din nas.Copiilor moldoveni, spun educatoarele, le este cam greu să se adapteze în grădiniţa „Romaniţa” (Foto: Svetlana Panţa // Jurnal de Chişinău)

La grădinița „Romaniţa” din satul Vulcăneşti, raionul Nisporeni, care şi-a deschis uşile în decembrie 2009, aproximativ 95 % din copii sunt romi, acelaşi raport este şi dintre locuitorii romi şi cei moldoveni din localitatea respectivă. „Am fost nevoite să învățăm limba lor pentru a putea comunica cu micuții.

Practic toți copiii romi, când au fost aduşi la grădiniță, nu ştiau un cuvânt în limba română”, spun educatoarele care vin zilnic din satele vecine. Chiar dacă le-au fost create toate condițiile pentru studii preşcolare, iar suma lunară pentru frecventarea grădiniței este una simbolică, părinții romi preferă să-şi țină copiii lângă ei, acasă. „Degrabă voi pleca la Moscova la zarabotki şi îmi voi lua copilul cu mine”, mi-a zis Marusea, mama unui băiat de patru ani. Copiii romi abia reuşesc să înveţe câteva cu-vinte în română că părinţii îi iau cu ei încotro se duc. „Aşa e la țigani, ei îşi poartă copiii după ei oriunde s-ar duce. Mulți dintre ei îi folo-sesc la cerşit, pentru a trezi mila trecătorilor”, spune Maia Movilean, educatoare.

unicul copil moldovean

„Prinţesa, tu ai fost cu ciocăni-ţa?”, a întrebat-o educatoarea pe o fetiţă de patru anişori care tocmai a dansat ţigăneşte în faţa lui Leonid Bujor, venit în vizită la grădiniţa din Vulcăneşti. Educatoarea a ex-plicat că romii spun la cerşit a um-bla cu ciocăniţa, iar Prinţesa este

numele unei fetiţe ai cărei părinţi sunt romi. Prinţesa e prietenă cu Mădălina, unicul copil din grădini-ţă care provine dintr-o familie de moldoveni.

„A fost foarte greu să-i con-vingem pe părinţii Mădălinei să o aducă la grădiniţă. Ei spuneau că le este frică să-şi dea copilul la o grădiniţă ţigănească, însă după ce au venit şi au văzut că romii sunt de fapt la fel ca şi alţi copii, poate puţin mai îndrăzneţi, au căzut de acord”, ne spune Maia Movilean.

preferă libertatea

Indiferent de vârstă, romii iubesc cel mai mult libertatea, la această concluzie au ajuns profeso-rii de la gimnaziul din Vulcăneşti. Nici cel mai sever învăţător nu-l poate face pe un copil rom să stea liniştit în bancă până la sfârşitul orelor.

„La şcoală nu prea vin. Chiar dacă orele încep de dimineață, ei îşi permit să se prezinte pe la amiază şi vin cu un singur caiet sub braț.” Profesoara se plânge că, în timp ce ea explică tema, toţi copiii stau pe pervazuri şi privesc atent ce se în-tâmplă afară. E suficient să vadă pe cineva cunoscut care trece pe lângă şcoală, că profesorul se pomeneşte fără elevi în clasă.

„Probabil ar trebui să-i ţinem cât mai departe de fereastră”, a constatat profesoara.

soarta unei ţigance

Ana Ibrian este mamă a şase copii şi spune că şi-ar dori ca toţi să facă studii şi să aibă parte de o altă soartă decât a ei. „M-am căsătorit

la 12 ani. Aşa au vrut părinţii. El (soţul, adică – n.a.) e mai mare ca mine, avea 40 de ani atunci. Aşa se căsătoresc fetele aici. El a venit şi a pus mâna pe mine. Eu eram miti-tică, nu ştiam ce să spun şi cum să mă port. După ce ne-am căsătorit, el a început să beie şi să beie, să mă bată şi să mă bată”. Deşi nu am mai fost în satul Vulcăneşti, am recu-noscut-o pe Ana. Pentru prima dată am văzut-o în una din subteranele din Chişinău. „De când m-a luat la poliţie cu tot cu copchil, nu am mai fost la Chişinău. Ei mi-au spus că nu am voie să stau cu copchil miti-tel, să-l chinui. Du-te şi lucrează!, mi-au spus. Da' unde să mă duc, dacă toţi cred că ţiganca fură?”, se plânge pe viaţă Ana.

ce-şi doreşte mama unui copil rom

Astăzi, femeia se descurcă cum poate, lucrează pe la casele romilor mai înstăriți din sat şi se plânge că nu are ajutor de nicăieri. „Soci-alul îmi dă câte 1600 de lei pentru copchii, dar nu-mi ajunge pentru toţi. Şi folos că am bărbat, dacă el nu face nimic? Fraţi n-am. Suntem şapte fete la mama şi ev (eu) îs cea mai mare, am treizeci de ani. Una trăieşte departe, două-s vădane, soţii nu trăiesc cu dânsele. Una e invalidă, celelalte s-au dus peste hotare. A trebuit să-mi dau doi copchii la detdom (casă de copii – n.a.), că n-am cu şi îi creşte.” Ana este mândră că măcar copiii care au rămas lângă ea vor şti carte. „Pe una am dat-o la sadik (grădiniţa de copii – n.a.), ceilalţi se duc la şcoală, numai unul încă mai stă acasă, că n-am cu şi-l îmbrăca”, se jeluie Ana.

Toate familiile din satul Vul-căneşti sunt foarte numeroase, cu cel puţin trei copii. Casele în care locuiesc se aseamănă mai mult cu nişte castele, însă foarte rar îi poţi găsi acasă.

„Majoritatea pleacă la Moscova. Care lucrează pe şantiere de con-strucţie, care cerşesc. O trăsătură specifică pentru familiile de romi e că ei ţin la ai lor şi se ajută. Când unii se întorc, ceilalţi se duc în lo-cul lor şi, din cauza că ei îşi iau toţi copiii, şcoala şi grădiniţa noastră rămân aproape pustii”, zice Zinaida Griboi, directoarea grădiniţei „Ro-maniţa” din localitatea Vulcăneşti.

Visul Anei este să ridice o căsuţă, cât de mititică, dar a ei, unde să stea cu toţi copiii. „Poate îi găsesc şi pe cei de la detdom. Vom trăi cu toţii împreună – Anghelina, cea mai mititică, Ruslan, cel mai mare, Octavian, Dora, pe care am lepădat-o la Chişinău, şi... stai că m-am încurcat. Îl am pe Octavian, Anghelina, Ruslan, Jadi, Aliona şi Esenia”, Ana şi-a numărat pe degete copiii.

În Republica Moldova, oficial, sunt peste 150 mii de romi, pe când reprezentanţii acestei minorităţi spun că numărul lor este mult mai mare, trecând de 250 de mii. Satul Vulcăneşti este unic în felul său nu doar pentru că numără 1500 de locuitori romi tradiţionali, această localitate se deosebeşte de altele prin faptul că aici copiilor romi le este asigurat accesul la studii pre-şcolare şi şcolare.

„Vreau ca copchiii mei să înveţe bine, să nu mai umble cu ciocăniţa”, este ultima şi cea mai mare dorinţă a Anei.

Svetlana PAnŢA

Mai bine la grădiniţă decât cu „ciocăniţa”lumi paralele // chiar dacă le-au fost create toate condiţiile pentru studii

preșcolare, părinţii romi preferă să-și ţină copiii acasă

Page 6: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

www.jurnal.md Marţi, 14 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

Gazeta de perete a casei de nebuni

banii vorbesc $ banii se întâlnesc € banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

Pe 8 septembrie, la adunarea generală a personalului unităţilor şi subdiviziunilor MGB al PRM a evolu-at profesorul Universităţii de Stat din Transnistria „T.G.Şevcenko”, docto-rul în ştiinţe istorice N.B.Babilunga, cu o conferinţă pe tema: „Năzuinţele acaparatoare ale României faţă de Moldova, Transnistria şi Ucraina în trecut şi în prezent”.

Pe parcursul conferinţei care a durat mai mult de o oră şi jumătate, istoricul nistrean a schiţat o caracte-rizare amănunţită şi deplină năzu-inţelor expansioniste ale României, ale cărui rădăcini pleacă departe în adâncul secolelor, bazându-se pe viziunile neîntemeiate ale pseu-dointelectualilor români privind o unicitate oarecare a naţiunii româ-ne, ducând la ideea continuatorilor Imperiului Roman.

Analizând amănunţit şi exhaustiv patru perioade istori-ce – începutul, mijlocul, sfârşitul secolului XIX şi zilele noastre, profesorul N.B.Babilunga ajunge la o concluzie imbatabilă: Româ-nia, în toate timpurile, începând cu sfârşitul secolului XIX, a tins, prin diverse metode, să-şi realizeze ideea fixă despre „România Mare” – să-şi adauge teritoriile vecine a Basarabiei, Transnistriei şi Ucrai-nei. Aducând dovezi factologice a realizării în trecut şi prezent a acestei ideologii, N.B.Babilunga subliniază: România a încercat întotdeauna să folosească schim-barea situaţiei în raportul geostra-tegic de forţe ale „marilor jucători” în folosul său (adică nu manifesta altruism şi nu folosea schimbarea de situaţie în folosul altora – I. B.), fără să se sinchisească de trădare deschisă la nivel de stat, aşa încât nici Imperiul Rus, nici Germa-nia şi aliaţii ei nu se puteau baza pe un sprijin sigur al conducerii Regatului Român (exemplul lui Ion Antonescu, care a refuzat să trădeze Germania, este o excepţie nefericită, probabil – n.red).

În zilele noastre, în spatele declaraţiilor liniştitoare ale condu-cerii române actuale, se întrezăresc

cu claritate pretenţiile lor teritoria-le, care îi determină să nu semneze până acum tratatul de bază cu Chi-şinăul (cum poate „centrul” să cadă de acord să colaboreze cu „provin-cia” pe care o consideră a sa?), iar în Ucraina să efectueze o corupere deschisă prin oferirea generală a paşapoartelor româneşti? În toate aceste perioade, Bucureştiul oficial, recurgând la standarde duble iar uneori şi triple, merge în mod evident, planificat spre scopul său principal – acapararea teritoriilor Moldovei actuale, ale Transnistriei, Bucovinei şi raioanelor de sud-vest ale Ucrainei. Şi în aceste năzuinţe, a menţionat Babilunga, România, cu susţinerea financiară şi militară a actualilor aliaţi de peste ocean şi a Uniunii Europene, poate obţine rezultatele dorite, dacă noi, Trans-nistria, Ucraina şi Rusia, nu vom contracara aceşti paşi în mod sigur şi hotărât.

La sfârşitul conferinţei, N.B. Babilunga a răspuns la un şir de întrebări, care au interesat auditoriul adunat.

Oaspeţii prezenţi la lecţie – preşedintele Uniunii moldo-venilor din Transnistria, V.A. Tulgara, şi fostul vicepreşedinte al PMR, A.A.Caraman, au subli-niat actualitatea temei aborda-te de profesorul Babilunga, au mulţumit conducerii MGB PMR pentru ocazia discutării proble-mei şi şi-au exprimat încrederea că în ministerul securităţii de stat al PMR îşi fac astăzi serviciul profesionişti capabili să ia mă-surile necesare de contracarare a pericolelor actuale, cu care se confruntă Republica Moldove-nească Transnistreană.

Ministrul securităţii PMR, generalul-leitenant V.Iu. Antiufeev, a menţionat importanţa chestiunilor abordate la conferinţă şi, adresându-se către lector şi oaspeţii invitaţi, s-a pronunţat pentru continuarea discutării acestei probleme de la alte tribune, mai înalte.

Serviciul de presă al MGb PMR

Românul la prag! Cekiştiitransnistreni au abordat temaexpansiunii româneşti spre RăsăritÎn faţa personalului unităţilor şi subdiviziunilor ministerului securităţii republicii moldoveneşti nistrene, cu o conferinţă despre premisele istorice şi tendinţele contemporane ale năzuin-ţelor expansioniste ale României faţă de Moldova, Transnistria şi Ucraina, a evoluat profesorul PGU „T.G.Şevcenko” N.B.Babilunga.

Comuniştii au revenit în şedinţele parlamentului,după o jumătate de an de boicot.

„Ne ducem să batem ultimul cui în sicriul Alianţei de guvernare, să închidem acest Parlament şi să ale-gem altul”, a spus sigur pe el liderul comunist Vladimir Voronin.

„Îmi pare rău, dar cuiul lui Voro-nin este deja slab cu totul, moale, nu mai poate băga şi bate undeva ceva. Pardon!”, a fost replica preşedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu.

Vicepreşedintele Partidului Li-beral Democrat din Moldova, Mihai

Godea, a avut acelaşi mesaj: „Nu ştiu dacă domnul Voronin mai poate bate cuie. Nici acum şi nici după alegerile parlamentare. Îl văd cum se mişcă şi ar trebui să meargă să se întremeze”, a menţionat Godea.

La rândul său, liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, a declarat că este sătul de liderul comunist. „Voronin cu cuiele lui... Voronin nu mai poate cu cuiele lui”. (jurnal.md)

Politică interzisă minorilor:„Cuiul lui Voronin e slab şi moale...”

La conferinţa de presă de miercurea trecută, ţinută de Sergiu Mocanu, liderul

Acţiunii Populare, cel care şi-a pus scopul să lupte împotri-va mafiei din RM, nu s-au mai făcut dezvăluiri, nu s-au mai prezentat alte cazuri concrete sau date noi, în schimb jurnaliş-tii au avut posibilitatea să audă o serie de speculaţii de ordin politic, comentarii şi interpre-tări, acuzaţii, deşănţate uneori, la adresa liderilor AIE. Intenţia vizibilă a fost să se lovească într-un mod cât mai dureros în guvernarea actuală, fără niciun discernământ, supunând-o unui „linşaj” public pentru simplul motiv că aceasta nu acţionează aşa cum i se pare lui Mocanu că ar trebui să acţioneze.

În fierbinţeala retoricii, Mocanu a ajuns să afirme că, într-un singur an, AIE a produs mai multă disperare decât regi-mul comunist în opt ani. Dacă ne amintim că pe timpul regi-mului comunist, Mocanu a stat la închisoare, iar fiii săi s-au refugiat, timp de un an, în sediul Ambasadei Române, l-am putea suspecta de demagogie curată. L-am crede dacă s-ar întoarce benevol în celulă. Combinând lupta antimafie cu campania electorală împotriva AIE şi, implicit, în favoarea sa, liderul Acţiunii Populare se apucă să vorbească în numele altora, fără să-i întrebe dacă îi poate repre-zenta. Se vede că dl Mocanu a pierdut simţul măsurii, că e dispus să lupte împotriva mafiei şi a corupţiei chiar cu riscul distrugerii AIE şi readucerii la putere a comuniştilor care au „moşit” regimul mafiot.

Fiindcă dl Mocanu vede doar „complicitate” sau „impotenţă” în poziţia lui

Ghimpu, Filat, Lupu şi Ure-chean, l-am putea şi noi sus-pecta pe el că nu face în mod intenţionat deosebire între AIE şi PCRM, că „scrânteala” lui aparentă este doar o stratage-mă în folosul comuniştilor. Cu totul penibil a răsunat lecţia de morală pe care i-a ţinut-o lui Mihai Ghimpu un alt participant la conferinţa de presă, Răzvan Paveliu, cel care a participat nemijlocit la eliminarea ilegală a TVR 1 din spaţiul informaţional al RM. Faptul că s-a pocăit, în sfârşit, nu se ştie cât de sincer, nu-i dă dreptul dlui Paveliu să-i judece ca un procuror moral pe liderii AIE pentru promisiunile electorale neîndeplinite. Căci, se ştie, zece deştepţi nu pot să scoată piatra aruncată în râu de un nebun.

Liderii AIE nu reacţionează în mod adecvat, am scris şi noi despre aceasta, dar nu mergem până într-acolo încât să credem

Mocanu, întreadmiraţie şi dispreţ

că punctul nostru de vedere e singurul valabil în acest caz, că e adevărul în ultima instanţă, că nu există circumstanţe pe care nu le luăm în calcul. Cu mafia trebuie să luptăm, dar numai cu forţa probelor, nu a inter-pretărilor, nu a supoziţiilor şi a deducţiilor bazate pe informaţii incomplete. Chiar faptul că Ma-rian Lupu s-a declarat prieten cu controversatul Vladimir Plahotniuc, pe care avem teme-iul să-l suspectăm de acţiuni mafiote sub protecţia lui Voro-nin, de monopolizare a audiovi-zualului cu acoperire naţională şi a publicităţii mass-media, om de afaceri pe care Lupu însuşi l-a învinuit acum un an că ar fi autorul unor scheme monopo-liste, frauduloase în industria cărnii şi a produselor de carne, nu justifică afirmaţiile fără drept de apel că liderul PD ar fi „omul lui Plahotniuc”, decât numai dacă deţinem probe concrete în acest sens.

S-ar putea ca dl Lupu să se fi înşelat, să fi comis, cu această declaraţie com-

promiţătoare pentru un politici-an, o simplă eroare tactică, s-ar putea să fie la mijloc şi altce-va, interpretările noastre însă nu pot să treacă de linia unde începe prezumţia nevinovăţiei. Mai este de investigat în aceas-tă direcţie, ca să fim siguri de acuzaţiile pe care le formulăm. (De altfel, complimentele pe care Plahotniuc le-a împărţit cu generozitate, în ultima vreme, la adresa liderilor politici denotă că simpatia sa faţă de dl Lupu s-a mai diminuat, în schimb simpatia pentru liderii comunişti pare să nu cunoască limite.)

Şi, cu atât mai mult, nu putem merge până într-acolo în-cât să nu ne pese dacă Alianţa se menţine la putere sau revin comuniştii, care vor şti cum să-i astupe gura bravului luptător antimafie. Faptul că dl Mocanu a început această luptă este un pas înainte, dar nerăbdarea, dorinţa de a birui mafia dintr-o singură lovitură este fie o naivi-tate, fie o făţărnicie, o stratage-mă în scopuri nedeclarate. Dacă el şi-a permis să întârzie atâta, de parcă abia acum a aflat

despre mafie, deşi în calitatea sa de consilier prezidenţial ar fi trebuit să fie mai bine informat, de ce să nu creadă că şi alţii au nevoie de timp pentru a lua o decizie?

Impresia e că, epuizându-şi materialul factologic de care a dispus, Mocanu nu mai insistă pe direcţia investigării şi acu-mulării de informaţii noi despre mafioţi şi fenomenul mafiei din RM, ci foloseşte dividendele de publicitate acumulate în grabă pentru a se lansa în lupta politi-că. Dl Mocanu este nerăbdător, probabil, să ajungă din nou în parlament sau în alte funcţii înalte. Dar graba strică treaba. Prin acest gest el aruncă o um-bră de îndoială asupra inten-ţiilor sale şi năruie ceea ce a construit până acum. De acum înainte, el poate fi suspec-tat de lipsă de sinceritate, de intenţii de a reintra în politică prin geam, după ce a fost dat afară pe uşă. Şi, fiindcă regulile luptei politice nu sunt mai puţin dure decât lupta antimafie, el se poate aştepta la surprize nu tocmai plăcute din partea celor pe care îi atacă. Vorba popu-lară spune că, dacă te bagi în tărâţe, te mănâncă porcii. Cu cât mai credibil ar fi fost Moca-nu dacă s-ar fi manifestat ca un luptător dezinteresat, motivat de intenţii nobile, altruiste, nu de obiective politice! Se vede însă că pe el îl tentează mai mult calea de „glorie” a gene-ralului Alexei sau a liderului PPCD, Iurie Roşca, şi nu are de gând să devină un Catani al Republicii Moldova, ceea ce e mult mai dificil şi mai puţin avantajos din mai multe puncte de vedere.

Cu această mişcare a lui Mocanu, lupta antimafie declanşată de el începe

să se transforme într-o simplă „ciomăgeală” politică. Faptul că el trage după sine o serie de politicieni mărginaşi, rataţi, care, pentru ocazia de a se afla un minut în lumina reflectoare-lor, lovesc cu plăcere în oricine, dar mai cu seamă în Alianţă, ne întăreşte în opinia că suntem martorii unui „blitzkrieg” anti-mafie care riscă să degenereze repede într-un fâs politic.

Dacă lupta antimafie meri-tă toată admiraţia şi sprijinul, pornirea lui Mocanu de a nu lăsa din construcţia AIE piatră de piatră, de a trata guverna-rea actuală ca pe „o apă şi un pământ” merită tot dispreţul nostru.

Page 7: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

Jurnal de Chişinãu Marţi, 14 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

A cui, totuşi, este Publika TV?

Ca orice televiziune care se respectă, Publika TV este, desigur, o afacere. Dar a cui este aceasta în definitiv? Întrebarea este retorică doar în aparenţă.

a investit când îi sufla vântul în buzunare

La prima vedere, lucrurile sunt clare. Fondatorul oficial al Televiziunii Publika TV este Sorin Ovidiu Vântu. Că e o investiţie românească a trustului Reali-tatea-Caţavencu ne-o atestă actele. Acest fapt îl confirmă şi mogulul de la Bucureşti. La urma urmei, nici Publika TV nu ascun-de că anume SOV este patronul ei oficial.

Dar cum stau lucrurile în realitate? Ce spun faptele? Puse cap la cap, acestea ne obligă să fim sceptici. Să nu-l credem pe cuvânt pe SOV. Să punem la îndo-

ială pretenţia sa că anume el ar fi adevăratul stăpân al televiziunii de ştiri de la Moldexpo.

Bănuiam din capul locului că ceva nu-i curat cu investiţia lui SOV în Basarabia. El a venit la Chi-şinău în a doua jumătate a anului trecut, când devenise limpede că afacerile sale nu mai merg strună. Imperiul său mediatic se pră-buşea. În 2009, şi-au suspendat activitatea ori au dat faliment mai multe publicaţii print care aparţi-neau trustului Realitatea Caţaven-cu. Printre ele se numărau şi ziare de tradiţie precum „Cotidianul” sau „Ziua”.

Se vedea de la o poştă că lui Vântu îi suflă vântul prin buzunare. Era greu de crezut că în aceste

împrejurări el se va încumeta să investească într-o nouă televi-ziune. Că se va duce pe aripi de vânt în Basarabia pentru a băga 5 milioane de dolari într-o aface-re nesigură care nu are cum să-i aducă un profit imediat.

din vara lui 2009, vântu nu maifinanţează nimic

Odată cu arestarea lui SOV acum câteva zile, lucrurile au înce-put să se lămurească, iar suspi-ciunile noastre de odinioară să se confirme. Surse din cadrul trus-tului Realitatea TV spun, potrivit cotidianului „Evenimentul Zilei”, că SOV l-a finanţat doar până în lunile mai-iunie 2009. După asta însă se pare că s-a retras.

„În momentul în care a început să mai renunţe la finanţare, scrie „Evenimentul Zilei” în numărul de ieri, au apărut şi problemele – sa-larii neplătite şi întârzieri majore. Angajaţii s-au trezit că întârzie la plata creditelor şi trebuie să se roage de proprietari să plătească mai târziu chiria şi întreţinerea. În căutarea unui job mai sigur, mai

mulţi au sărit în barca mogulului Dan Voiculescu”.

SOV ducea o acută lipsă de lichidităţi şi, ca să poată achita măcar salariile, se vedea silit să împrumute pe unde apucă. Potrivit tabloidului "Cancan", jurnalistul Bogdan Chirieac, de exemplu, a creditat trustul Realitatea-Caţa-vencu cu o sumă între 500.000 şi un milion de euro.

realitatea-iposomorâtă

Aşadar, televiziunea patro-nată de SOV a avut serioase probleme financiare cel puţin din vara lui 2009. De atunci pe Vântu îl bătea vântul. Realitatea de la Realitatea TV era pe cât de posomorâtă, pe atât de chinui-toare. Putea el să se aventureze în aceste condiţii într-o afacere risipitoare în Republica Moldova? Să arunce bani-n vânt? Să fim se-rioşi. Se pare că investiţia sa din anul trecut este un mare bluf.

Mă bate gândul că SOV din capul locului n-a fost decât o in-terfaţă între opinia publică din Ba-sarabia şi oamenii de afaceri care

au vrut să-şi tragă o televiziune la Chişinău fără însă a ieşi la rampă. Reputaţia îndoielnică şi criza de prestigiu îi împiedica, probabil, să iasă la vedere. De mogulul de la Bucureşti a fost nevoie pentru a se conferi o imagine şi o credibilitate românească noului canal TV.

Astfel stând lucrurile, cui anume a servit implicarea înşelă-toare a lui Vântu pe piaţa audio-vizualului din Basarabia? Dinco-tro oare bate vântul? E la mintea oricui că dinspre Est. Pentru că redistribuirea masivă de propri-etăţi pe piaţa audiovizualului de la noi a început odată cu elimi-narea din Republica Moldova a canalului TVR1. Astfel, informaţia dinspre Vest a fost limitată. De Vântu a fost nevoie pentru a sus-trage atenţia de la acest fapt.

Cui concret, deci, foloseşte asta? În căutarea răspunsului la această întrebare, haideţi să vedem cine dintre magnaţii de la Chişinău se simte la televiziunea lui SOV ca acasă. Sau, mai exact vorbind, cine dintre ei intră direct în emisiunile de la Publika TV chiar de-acasă. Aţi văzut? V-aţi amintit? O.K. Concluziile le trageţi singuri.

Eşecul referendumului din Republica Moldova reprezintă o victorie a comuniştilor din opoziţie, care au chemat la bo-icotarea sa, ilustrând totodată creşterea influenţei Rusiei în Moldova.

Progresul Rusiei în consoli-darea influenţei sale în Moldova a fost făcut posibil de viteza cu care Moscova a fost capabilă să readucă Ucraina ''înapoi în turmă'', notează ziarul ucrainean de limbă engleză „Kyiv Post”, care prezintă o analiză publicată de Stratfor.

Importanţa referendumului din Moldova depăşeşte graniţele politicii interne din mica ţară, ilus-trând importanţa ţării drept câmp de bătălie între Occident şi Rusia. Eşecul referendumului indică creş-terea influenţei Moscovei în ţară, având o legătură directă cu conso-lidarea Rusiei în Ucraina vecină. Asigurarea flancului său sud-vestic în Europa a fost transformată într-o prioritate de către Rusia încă de la revoluţia portocalie, prooccidenta-lă, care a traversat Ucraina în 2004.

Dintre toate fostele republici sovietice, Ucraina este cea mai stra-tegică pentru Rusia. Sectoarele sale agricole şi industriale sunt prac-tic integrate în nucleul economic propriu al Rusiei, iar 80 la sută din livrările de energie dinspre Rusia către Europa tranzitează Ucraina. Intenţiile revoluţiei portocalii şi ale mişcării prooccidentale de aderare la blocuri vestice precum NATO reprezentau o ameninţare directă la supravieţuirea Rusiei. Preluarea puterii de către forţele provestice la Kiev a constituit un punct de cotitură pentru Rusia, care a făcut Moscova să-şi concentreze toate eforturile pe eliminarea influenţei occidentale la periferia sa şi resta-bilirea propriei influenţe. Cu numai cinci ani mai târziu, Rusia a reuşit atât să reîntoarcă Ucraina către

stratFOr // asigurarea flancului său sud-vestic în europa a fost transformată într-o prioritate de către rusia

Rusia îşi consolidează influenţa în Ucraina şi R. Moldova

Moscova, cât şi să-şi consolideze prezenţa în ţară relativ rapid.

Sub coaliţia portocalie, Ucrai-na avea un guvern disfuncţional, continuu blocat între interesele şi ambiţiile concurente ale preşedin-telui de atunci, Viktor Iuşcenko, şi ale premierului de atunci, Iulia Timoşenko. Sub actualul preşe-dinte prorus, Viktor Ianukovici, blocajul a fost eliminat. Ianukovici l-a numit premier pe loialistul şi prorusul Mikola Azarov, creând în parlament o majoritate pentru Partidul Regiunilor, prin anumite manevre constituţionale abile. Cu un aliat fără mari ambiţii politice proprii ca premier şi un parlament fără opoziţii, Ianukovici a reuşit să consolideze o mare parte a apara-tului politic al Ucrainei, de la şefi regionali la miniştri. Nivelul de control politic atins de Ianukovici s-a transpus în consolidări şi în alte domenii, mai ales în armată şi serviciile de securitate, Rusia fiind primul beneficiar al acestor schimbări.

rusia şi ucrainaau formatun parteneriat strategic

La câteva luni de la inaugu-rarea în funcţie, Ianukovici a semnat un acord de referinţă, prin care a fost extins cu încă 25 de ani contractul de concesionare a bazelor navale ruseşti din Cri-meea, în schimbul unor preţuri mai mici pentru gazele din Rusia. Acest lucru a reprezentat o deviere importantă de la abordarea lui Iuş-cenko, care nu doar că nu susţinea extinderea contractului pentru ba-za navală din Sevastopol, dar cerea chiar desfiinţarea ei. Pentru popu-laţia din Crimeea, care are legături istorice şi culturale cu Rusia şi vede baza navală drept simbol al prote-jării regiunii de către Moscova, faţă

de Kiev, abordarea lui Ianukovici este mai favorabilă şi mai realistă decât cea a lui Iuşcenko.

În ce priveşte serviciile de securitate, Ianukovici a demis pe mulţi dintre prooccidentalii numiţi de Iuşcenko şi a realizat, aşa cum arată surse Stratfor de la Kiev, o reconciliere completă între servi-ciul de securitate ucrainean (SBU) şi serviciul de securitate federal rus (FSB). La o întâlnire din mai dintre şeful SBU, Valeri Koroşkovski, şi cel al FSB, Aleksander Bortnikov, s-a ajuns la un acord care va permite agenţilor FSB să activeze la Sevasto-pol pentru protejarea flotei Mării Negre faţă de operaţiunile vestice. În termenii acordului, secţia de contraspionaj a SBU a transformat SUA în principala sa ţintă (alături de MI-6 britanic), mai degrabă decât Rusia. În esenţă, Ucraina şi-a restructurat aparatul său militar şi de securitate în aşa fel încât este similar cu ceea ce era în era sovietică.

Dat fiind că Rusia a consolidat relativ rapid Ucraina, ea a fost capa-bilă să treacă la următorul stat din flancul său de sud-vest: R. Moldova. În timp ce Ucraina este vitală pen-tru supravieţuirea Rusiei, Moldo-va reprezintă ultima porţiune de teritoriu pe care Rusia are nevoie să-l controleze, pentru a se asigura dinspre sud-vest. Rusia controlează deja de facto Transnistria, însă ea nu conferă protecţie faţă de imixti-unea unor puteri sud-est europene, aşa cum o face Moldova.

presiunea rusieiasupra elementelor occidentalede la chişinău

Ameninţările dinspre sud-estul Europei erau din punct de vedere istoric întruchipate de duşmani precum Imperiul Otoman, azi principala ameninţare venind

dinspre România, care are legături culturale şi istorice puternice cu Moldova. Deşi România nu poate desigur rivaliza cu puterea militară şi economică a Rusiei, calitatea ei de membru al unor blocuri occi-dentale precum UE şi NATO – mai ales alianţa sa cu SUA – reprezintă o ameninţare reală pentru Rusia, prin coridorul moldovean, conside-ră publicaţia. România a susţinut activ partidele proeuropene ale Republicii Moldova şi intenţia de aderare la NATO, preşedintele inte-rimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, solicitând Rusiei să-şi retragă tru-pele din Transnistria şi aprobând un decret controversat, prin care data de 28 iunie era declarată „Ziua Ocupaţiei Sovietice”, lucru anulat ulterior.

Rusia a făcut propriile presiuni asupra elementelor occidentale de la Chişinău, interzicând exporturi-le de vin din Moldova şi sprijinind comuniştii din opoziţie. Totoda-tă, Rusia şi Ucraina au format un parteneriat strategic pentru a găsi o soluţie la problema Transnistriei iar Ucraina şi-a folosit propriile sale legături etnice în Moldova pentru a susţine propunerile Rusiei.

Acest lucru indică faptul că Ucraina revine înapoi în tabăra Rusiei şi că Moscova foloseşte Kievul pentru a ajuta la obţinerea obiectivelor de politică externă ale Kremlinului. Eşecul referendumu-lui din R. Moldova este un semnal clar că abordarea Rusiei funcţi-onează. Moldova nu s-a deplasat nicidecum în mod definitiv înapoi către Rusia în urma referendu-mului, însă Rusia a dovedit că are destulă influenţă pentru a bloca proeuropenii şi susţinătorii lor. Iar dacă Ucraina este un exemplu grăitor, Rusia ar putea deţine astfel planul pentru atragerea altei foste republici sovietice strategice din flancul sud-vestic de la Vest înapoi către Moscova. (Agerpres)

vladimir putin, premierul Rusiei

Page 8: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

www.jurnal.md Marţi, 14 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 8 | ObservatorDictatură ortodoxă

Dacă această ştire mi-ar fi fost prezentată la televizor fără imaginile cu barba deasă şi mitra din smaraldele căreia ţâşnea orbitor o lumină – amân-două ale Preafericitului Patriarh Kiril al Rusiei –, aş fi crezut că a reînviat, de acolo de unde este el, Episcopul Pavel Lebedev sau, mai ştiu eu, vreun comisar moscovit care îşi completa în glas darea de seamă către conducerea de partid, cu grija-i caracteristică de câte biserici au fost închise şi câte mai funcţionează în Basarabia.

Sătenii din Răciula, din Baraboi şi din Mihăileni (şi mulţi-mulţi alţii!), oameni pentru care “Biserica nu se ia cu topoarele!”, dar şi preoţii basarabeni deportaţi sau asasinaţi de bolşevici sau de copiii acestora (precum părintele Ghe-orghe Armaşu, omorât de nişte bestii, în ’92, în propria-i casă) se revoltă, de acolo de unde au fost plecaţi, împotriva verdic-tului pecetluit de Biserica de la Răsărit.

Rusia, din păcate, nu s-a recules du-pă experienţele bolşevice.

S-ar zice aci că spusele Patriarhului Kiril emană unitate ortodoxă, vorba ceea a politrucilor sovietici: avem aceeaşi credinţă, ne rugăm aceluiaşi Dumne-zeu, există între noi o strânsă legătură sufletească etc. De ce nu s-a spus nimic despre Serbia, Grecia, Bulgaria, Georgia, Armenia şi oriunde există suflare creş-tin-ortodoxă, că sunt “parte integrantă a Sfintei Rusii” şi viceversa? Că ruşii sunt câte puţin din greci, sârbi şi bulgari, români, copţi şi sirieni?

patriarhul Kiril al rusiei: “moldova este parteintegrantă a sfintei rusii”

Vechea teorie a strălucitului bărbat de stat Camillo Cavour, cea cu biserica liberă într-un stat liber, este departe de a fi împlinită în Rusia. În Rusia, este tot mai accentuată autocraţia în biseri-că. Biserica Rusă a devenit, de-a lungul secolelor, un spaţiu al experimentu-lui politic. Faptul că acum, în prag de alegeri anticipate, Patriarhia Rusă îşi mulează discursul pe viziunile Kremli-nului în materie de politică externă nu este o noutate. Se ştie că ţarul Rusiei era cu desăvârşire stăpân peste toate. Când a fost răpus marele patriarh Nicon, unul dintre capetele de acuzare era purtarea prea puţin reverenţioasă faţă de ţar. Un sinod din 1667 îi obliga pe preoţii ruşi să nu ţină duminica şi în zilele de sărbătoa-re judecăţi, afară de chestiunile care îl priveau pe ţar. Ţarul Rusiei avea lângă el “Sfântul Sinod dirigent” care avea să con-ducă nu numai administraţia bisericeas-că, ci avea să hotărască şi în chestiuni dogmatice. Există deci o legătură specia-lă între ţar şi Biserica Rusă, legătură care persistă şi astăzi.

Domnul Medvedev, zis şi domnul Putin, respectă tradiţia cu sfinţenie, fie vorba de ţar sau chiar de Stalin, care ordona odinioară Patriarhiei Ruse să adopte “metode de muncă bolşevice”.

Ei privesc visători la grădinile şi marmura Bizanţului, unde practica orto-doxiei ţinea loc de naţionalitate şi unde, prin propaganda religioasă şi conversiu-nea la creştinism, diplomaţia imperială obţinea succese răsunătoare. Ei uită însă cele trei principii ale diplomaţiei bizantine: prudenţa, justeţea vederilor şi delicateţea.

În plus, ar trebui să ne pară cel puţin ciudat acest “Tardus amor” (iubire târzie) al lui V. Pasat – aidoma fericitului Au-gustin după creştinarea sa. Târziu, prea târziu s-a ascuns în spatele lui Dumne-zeu! Dar dacă Dumnezeu nu se mai vrea cunoscut de acesta?

Teodor Mihai PAPuC

Acţiunile de „modernizare” (dacă pot fi calificate astfel), desfăşurate în imediata apropiere a Ialovenilor, pe şoseaua Chişinău–Hânceşti, au stârnit discuţii aprinse. Voi invoca un subiect care este în ultimul timp în topul discuţiilor majorităţii con-ducătorilor auto, călătorilor pe tra-seul menţionat, locuitorilor acestei zone sau, în general, a cetăţenilor cu un simţ civic dezvoltat ce nu pot trece cu vederea proiectele contro-versate ce pot costa până la urmă chiar viaţa noastră sau a apropiaţi-lor noştri.

Astfel, ar fi o crimă lipsa de iniţiativă sau nepreîntâmpinarea impactelor fatale, ce pot avea loc ca urmare a confuziilor produse la intersecţia străzii Alexandru cel Bun din oraşul Ialoveni cu drumul naţional R-3 (Chişinău-Hân-ceşti-Cimişlia-Basarabeasca).

Deja putem vorbi la timpul trecut despre taximetristul care a fost victima unor astfel de confuzii, neprevăzute de autorităţile admi-nistraţiei publice, responsabile de gestionarea sectorului de drum nominalizat, ca rezultat al instalării plăcilor de divizare a traseului, într-un format discutabil din punct de vedere al normelor sau standardelor privind asigurarea securităţii circulaţiei rutiere.

Desigur, pot fi diverse opinii referitor la oportunitatea lucrărilor de separare a benzi-lor de drum, dar dacă cel puţin un om poate fi victima incompetenţei specialiştilor care au promovat un astfel de proiect, dacă cel puţin câteva argumente ne duc la gândul pe cât de eficient sunt utilizaţi banii publici, „înmormân-taţi” într-un astfel de proiect, deja avem dubii referitor la raţiunea acţiunilor întreprinse.

Mai mult decât atât, putem aduce argu-mente concrete în baza analizei accidentului rutier produs recent, menţionând că un factor nu mai puţin important în timpul construcţiei, reparaţiei şi întreţinerii drumurilor, care deter-mină eventualele accidente, este organizarea proastă cu ajutorul mijloacelor tehnice de diri-jare şi organizare a circulaţiei rutiere, creând, prin urmare, multiple situaţii de conflict, care la rândul lor atrag după sine comiterea unor accidente de circulaţie cu consecinţe grave.

În acest context, reiterez că pe sectorul nominalizat de drum, conform prevederilor sti-pulate în Regulamentul circulaţiei rutiere, este obligatorie amplasarea prealabilă a indicatoru-lui 1.23 "Lucrări pe drum" în locurile de efectu-are a oricărei lucrări pe carosabil, acostament, bandă de separare a drumului sau trotuar.

Indicatorul 1.23, în afara localităţilor, precum şi în localităţi, pe sectoarele de drum pe care limita maximă admisibilă a vitezei de deplasare depăşeşte 50 km/h, trebuie să se repe-te, al doilea indicator fiind plasat la o distanţă nu mai mică de 50 m de la începutul locului cu pericol. În condiţii de stânjenire, precum şi în localităţi, este admisă plasarea celui de al doilea indicator în imediata apropiere de locul în care se efectuează lucrările, totodată ca început de sector de drum în lucru trebuie considerat pri-mul, în sensul de mers, dispozitiv de direcţiona-re sau de îngrădire a locului. În timpul lucră-rilor de scurtă durată, indicatorul 1.23 poate fi instalat pe un suport mobil, fără de panoul 6.1.1. „Distanţa până la locul intrării în vigoare a indi-catorului” la o distanţă de 10-15 m de locul sau sectorul de drum pe care se efectuează lucrări.

ţara necesită drumurimoderne şi sigure

În cazul în care în apropierea sectoru-lui de drum pe care se efectuează lucrări de drum sunt instalate şi alte indicatoare, apoi indicatorul 1.23 trebuie să fie plasat primul în sensul de mers, cu excepţia cazurilor în care, în afara localităţilor, este plasat indicatorul 5.59 "Schemă provizorie de ocolire".

Totodată, a fost necesară instalarea indicatoarelor 4.2.1-4.2.3 "Direcţii obligatorii de ocolire a obstacolului", respectiv: 4.2.1 – pe dreapta; 4.2.2 – pe stânga; 4.2.3 – pe dreapta sau pe stânga, trebuie aplicate pentru a arăta că obstacolele aflate pe carosabil, indiferent de natura lor, se ocolesc numai pe direcţia (direcţiile) indicată de săgeata de pe indicator.

În acelaşi timp, se impunea instala-rea indicatorului 3.27 "Limitare de viteză", pentru a interzice circulaţia vehiculelor cu o viteză mai mare decât cea menţionată pe indicator, în cazul în care este necesar de a impune un alt regim de viteză decât cel admis pe sectorul precedent. În cazul dat s-a impus restricţia de viteză, pe sectorul

de drum cu pericol sporit (lucrări de drum), zona de acţiune a indicatorului se determină de lungimea acestui sector. Dacă restricţia de viteză impusă pe sectorul respectiv de drum este cu o cădere mai mare decât 20 km/h, în raport cu viteza admisibilă pe sectorul ce îl precede, reducerea trebuie impusă treptat, cu o limitare a vitezei nu mai mare de 20 km/h, plasând repetat indicatorul 3.27 de semnificaţia corespunzătoare, cu un spaţiu dintre acestea de la 100 până la 150 m.

Bazându-mă pe faptul că la această in-tersecţie este amplasată staţia vehiculelor de rută, consider oportun instalarea indicatoru-lui 5.50.1-5.50.2 „Trecere pentru pietoni” lăţi-mea trecerii fiind semnalizată prin marcaj. Un sistem eficace la asemenea intersecţii în vederea reducerii punctelor de conflict este dirijarea circulaţiei şi se obţine prin sem-nalizarea semaforică. Aceasta ar contribui la prevenirea accidentelor de circulaţie, la asigurarea deplasării fluente a vehiculelor şi pietonilor pe direcţiile determinate.

Evident, ca urmare a acestor impacte rutiere, au de suferit în mare măsură cetăţe-nii or. Ialoveni şi acest fapt ar fi necesar să-l soluţioneze autorităţile administraţiei pu-blice centrale cu atribuţii în acest domeniu, desigur reacţia promptă ar trebui să vină şi din partea administraţiei publice locale.

Personal, fiind de prin părţile locului şi cunoscând domeniul dat de activitate, mă consider obligat să intervin pentru a contribui la soluţionarea cât mai urgentă a problemelor existente la acest capitol pentru salvarea vieţilor omeneşti şi prevenirea unor consecinţe fatale. Nu trebuie să aşteptăm timpul cu polei, ceaţă, care va agrava inevi-tabil circumstanţele de conflict în zona ora-şului Ialoveni pentru a ne autosesiza privind iminentul pericol creat din vina funcţionari-lor publici care au luat deciziile respective.

În acest context, vreau să amintim estimările Băncii Mondiale, conform cărora se consideră că accidentele rutiere constituie unul din factorii determinanţi ai deceselor în Republica Moldova. Ţara necesită drumuri moderne şi sigure, dar securitatea circula-ţiei rutiere este departe de a fi asigurată cu acţiuni de genul celor atestate actualmente la intrarea în oraşul Ialoveni.

Sergiu ARMAşu,doctor în drept

Intrarea în oraşul Ialoveni –prin pericol şi confuzii

circulaţia rutieră // accidentele rutiere constituieunul din factorii determinanţi ai deceselor în r. moldova

accidentele rutiere constituie unul din factorii determinanţi ai deceselor în R. Moldova

Page 9: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

Jurnal de Chişinãu Marţi, 14 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Privirea | 9

Centrul de Investigaţi Jurna-listice (CIJ) a devenit un loc unde parvin necontenit plân-geri ale cetăţenilor înşelaţi, atunci când încearcă să bene-ficieze de ajutorul unor firme care propun servicii legate de munca în străinătate. „Oame-nii sunt revoltaţi că acestea activează fără a fi trase la răspundere pentru activităţi ilegale”, ne-a declarat Cornelia Cozonac, directoarea CIJ. În orice moment, victima mi-graţiei ilegale poate deveni şi victima traficului de oameni.

Clubul jurnaliştilor de investi-gaţie a luat în dezbatere fenomenul migraţiei ilegale şi a traficului de persoane în condiţiile în care ani de zile întâmpină impedimente mari în realizarea anchetelor de eluci-dare a unor cazuri de acest fel. La

discuţie au participat reprezentanţi din cadrul Organizaţiei Internaţi-onale pentru Migraţie (OIM), Pro-curaturii Generale şi MAI. „Foarte multe firme de turism ajută cetăţe-nii RM să ajungă prin intermediul vizelor turistice peste hotare, unde se pomenesc în plasa traficanţilor. Cercul acestora s-a lărgit şi în reţea au intrat şi cele din categoria „Work and Travel”. Am vrea şi noi să aflăm în ce măsură aceste firme se află în vizorul procuraturii”, s-a întrebat retoric Cornelia Cozonac.

„uşa europei pentru moldoveni continuă să fie închisă”

Autorităţile susţin că le este dificil să aducă în faţa instanţei anumite agenţii de turism, care au alte intenţii decât deplasarea turiştilor la odihnă peste hotare. În baza actelor false, sub pre-

textul că pleacă în vacanţă, prin România, mai ales, ei pătrund în alte ţări europene. De cele mai deseori ori, traficanţii falsifică actele moldoveneşti, chiar şi paşapoarte româneşti, pentru o justificare fictivă la obţinerea vi-zelor pentru spaţiul Schengen. Ei obţin contracte de muncă false, minţind autorităţile că „clienţii” lor pleacă la muncă legală şi bine asigurată. Oamenii nu apelează la jurişti şi semnează asemenea acte. Achită benevol în contabili-tăţile firmelor respective sume de aproximativ şapte mii de lei sau patru mii de euro.

„Asemenea cazuri sunt cel mai greu de depistat, pentru că necesită cooperare internaţională. Crimina-lii recurg chiar şi la angajarea avo-caţilor, pentru a ieşi din anumite încurcături. Nu putem lăsa fluxul migranţilor ilegali doar în sarcina autorităţilor din spaţiul Schengen sau ale României. Liberalizarea

regimului de vize ar fi o soluţie importantă în eradicarea migraţiei ilegale”, a spus Eduard Bulat, şeful Secţiei prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane din ca-drul Procuraturii Generale.

„liderul” comunităţii „rezolvă” problemele

„Este nedrept să criticăm doar birocraţia autorităţilor RM, să dis-cutăm şi despre „epopeile” rudelor noastre prin care trec atunci când îşi obţin permise de şedere în Italia sau în alte ţări. Presa să spună ade-vărul şi despre cum se comportă autorităţile altor state cu cetăţenii noştri. Ei trebuie trataţi ca victi-me ale migraţiei ilegale, aşa cum prevăd tratatele internaţionale”, observă Eduard Bulat.

Din 167 de victime ale traficu-lui de oameni, în anii 2006-2009, doar în cazul a 63 de astfel de

persoane traficanţii au fost pedep-siţi. „În timpul procesului penal, traficanţii intrau în tocmeală cu victimele, cărora le plăteau până la şapte mii de euro ori le propuneau plecarea din nou peste hotare, în schimbul retragerii depoziţiilor. Noi reuşim să scoatem din reţele persoanele mai puţin importante, iar capii acestora rămân neatinşi”, a menţionat Jana Costache, direc-torul Centrului pentru prevenirea traficului de femei.

Mai rău este că nu este că mi-graţia ilegală nu este percepută ca un pericol printre moldoveni. „Dar ce rău a făcut cutare sau cutare, că a recrutat ilegal oameni? Că a luat prea mult? Dacă lua mai puţin era mai bine”, susţin, de obicei, victimele traficanţilor de migranţi, dornici să-şi scoată familiile din să-răcie. Aceştia au ajuns eroi printre cetăţenii moldoveni.

Angelina oLARu

traficanţii ajung eroi printre cetăţenii moldoveni

Ostatici la beduiniFlaGrant // În căutarea pământului făgăduinţei,

16 moldoveni au ajuns după gratii în egipt

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişi-nău (MAEIE) susţine că nu a primit niciun răspuns oficial din partea părţii egiptene deşi a făcut de ieri o interpelare. Acesta a dat asigurări că, în cazul în care se va adeveri că cei 16 sunt cetăţeni ai Republi-cii Moldova, va delega în Egipt un jurist ca să apere interesele conaţi-onalilor noştri.

câte o mie de dolari de la fiecaremoldovean

Duminică, presa străină relata că 16 cetăţeni moldoveni – 12 bărbaţi şi patru femei, au fost reţinuţi fiind bănuiţi de omorul unui beduin. Autorităţile egiptene susţin că beduinul Masood Salim, de 33 de ani, era călăuza imigranţi-lor ilegali din Republica Moldova. Potrivit oficialilor, acesta făcea parte dintr-o grupare a beduinilor, nomazi ai pustiului, specializată în trecerea ilegală a imigranţilor din Egipt în Israel. Duminică, Masood Salim a încercat să-i treacă ilegal pe cetăţenii moldoveni graniţa dintre Israel şi Egipt. La rândul lor, moldovenii urmau să achite câte o mie de dolari de persoană. Însă lui Salim i s-a părut mică suma de o mie de dolari şi a cerut mai mult. Când imigranţii au refuzat, acesta i-a luat ostatici.

Potrivit datelor oferite de an-chetatori, Salim a vrut să o violeze pe una din femeile reţinute. În

încercarea de a o apăra, bărbaţii l-au omorât pe beduin şi au fugit de la locul crimei. Moldovenii au decis să ajungă singuri în Israel, dar s-au rătăcit în pustiul Sinai. Atunci când au fost observaţi de forţele de ordi-ne, moldovenii s-au predat benevol, pentru că se temeau de răzbunarea familiei decedatului.

Cele 16 persoane au fost arestate şi sunt reţinute în Peni-tenciarul Central Al-Arish, din nordul peninsulei egiptene Sinai. Pe moment, nu se ştie dacă le-a fost înaintată învinuirea şi ce pedeapsă riscă aceştia. Autorităţile egiptene anunţă că au fost reţinute alte nouă persoane, bănuite de organizarea migraţiei ilegale.

Publicaţia inquirer.net scrie că printre persoanele reţinute sunt şi cetăţeni ai Federaţiei Ruse, dar nu se cunoaşte numărul acestora. Pe de altă parte, Deutsche Press Agen-tur informează că, iniţial, se credea că persoanele reţinute sunt din Federaţia Rusă, dar apoi s-a confir-mat că sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Identificarea persoanelor a fost dificilă din cauza că acestea nu aveau asupra lor niciun act de identitate.

maeie va delegaun jurist să apereinteresele moldovenilor

Iurie Vition, şeful serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a spus că, din momentul depistării

O poveste aproape biblică cu moldoveni. Şi-au propus să ajun-gă în Israel, traversând ilegal hotarul, au fost luaţi ostatici în pustiul Sinai de către ghizii lor beduini, l-au ucis pe unul dintre aceştia, deoarece a încercat să violeze o moldoveancă, s-au predat autorităţilor şi au ajuns după gratii în Egipt. Este istoria tristă a 16 cetăţeni moldoveni, relatată în weekend de agenţiile de presă internaţionale.

ştirii pe fluxul agenţiilor internaţi-onale de presă, a fost creată o celulă de criză. „Până în prezent, nu am avut confirmarea că persoanele reţinute sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Lucrul este îngreunat de faptul că R. Moldova nu are o misi-une consulară în Egipt”, a declarat pentru JURNAL Vition. Acesta a mai menţionat că incidentul a avut loc în noaptea care marchea-ză sfârşitul postului, ramadan, la musulmani, astfel fiind imposibil de luat legătura cu persoane oficiale egiptene.

„MAEIE aşteaptă acum un răs-puns oficial la interpelarea făcută mai devreme ambasadei noastre în Turcia, care activează prin cumul şi în Egipt. De asemenea, vom apela şi la Ambasada română în Egipt, pentru a ne ajuta”, a spus şeful cen-trului de presă.

Vition afirmă că, în cazul în ca-re se va confirma informaţia despre implicarea moldovenilor reţinuţi în Egipt în omorul beduinului-călău-ză, Ministerul de Externe va delega un jurist pentru a acorda asistenţă juridică moldovenilor aflaţi în arest.

Traversarea graniţei cu ajuto-rul beduinilor este o practică des folosită în Egipt. Autorităţile de la Cairo încearcă să lupte cu aceste in-fracţiuni, astfel, uneori, imigranţii ilegali ajung să fie răpuşi de gloan-ţele poliţiştilor de frontieră. De exemplu, pe 10 septembrie curent, aceştia au împuşcat un cetăţean din Sudan, care a încercat să treacă în Israel. De la începutul acestui an, este al 31-lea imigrant care a decedat încercând să intre ilegal în Israel prin Egipt.

Marina LIŢA

cele 16 persOane au fost arestate şi sunt reţinute în Penitenciarul Central Al-Arish, din nordul peninsulei egiptene Sinai

Page 10: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

www.jurnal.md Marţi, 14 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 10 | Cultură

O carte ce a crescut odată cu Republica Moldova, din 1990 – data primului articol – încoace, ajunsă iată la cea de-a treia ediţie, revăzută şi adăugită, este Impa-sul reîntregirii, de acad. Al. Zub, bine-cunoscutul istoric ieşean, dar

şi fost deţinut politic al regimului comunist. Altfel zis, circa 300 de pagini de istorie „pe viu”, redactate de unul dintre marii intelectuali ai vremurilor noastre, „ce poartă amprenta momentului istoric, (…) atinse de acel subiectivism inerent

cu Emilian Galaicu-PăunCarte la pachet

oricărui demers istoriografic”, sunt repuse în circulaţie de editura ieşeană „Timpul” în 2009.

Volumul constituie o mărturie grăitoare că problema relaţiilor moldo-române l-a preocupat mereu pe distinsul savant: „La limită, problema Basarabiei suscită azi trei atitudini semnificative. Una, ofici-ală, a stabilităţii aparent suverane, care s-a născut pe seama destră-mării imperiului sovietic şi tinde a-şi face loc în concertul european ca o ţară neutră. Alta, nutrită de nostalgici ai vechiului sistem, larg reprezentaţi în structurile actua-

le de putere, ar dori să contribuie la refacerea imperiului (…). Între ele, fără a putea emite un proiect categoric, se situează cei care nu văd o ieşire din impas decât pe sea-ma reintegrării în statul român”. Rânduri scrise acum câţiva ani; între timp, puterea şi opoziţia au făcut rocadă, fără a depăşi impasul reîntregirii.

Însăşi structura cărţii mi se pare circulară, adevărat – pe spirală, să sperăm, dialectică. De la Symbolica restitutio (texte re-dactate în 1990–1992), la capitolul final, O problemă deschisă (texte din

2002–2009), fără a uita de războiul din Transnistria (cap. 2. La o nouă răspântie), nici de perioada tulbure ce a urmat (cap. 3. Neguri basarabene, dar şi cap. 4. Istorie şi mistificare poli-tică), Al. Zub construieşte o imagine complexă, pe cât se poate de com-pletă, a Basarabiei, animat de ideea că „nici un istoric de seamă nu s-a putut sustrage tentaţiei de a studia mai profund o asemenea temă”; or, în ultimă instanţă, Impasul reîn-tregirii nu doar „studiază”, ci face istoria. Istoria naţională.

Pentru Radio europa Liberă

Alexandru ZUb, Impasul reîntregirii

Tinerii au alesFestivalul Filmului Românesc

eveniment // cele mai bune filme româneşti la chişinău

Programul a mai inclus lun-gmetrajele „Cea mai fericită fată din lume” (2008, regia: Radu Jude), „Francesca” (2009, regia: Bobby Păunescu), „Katalin Varga” (2009, regia: Peter Strickland), „Cealaltă Irina” (2008, regia: Andrei Gruzs-niczki), „Eu, când vreau să fluier, fluier” (2010, regia: Florin Şerban) şi scurtmetrajele „Lampa cu căciulă” (2006, regia: Radu Jude), „Nunta lui Oli” (2009, scenariul şi regia: Tudor Jurgiu), „Ştefan” (2007, regia: Stanca Radu), „Renovare” şi „Derby” (2009, 2010, regia: Paul Negoescu).

La Chişinău au fost proiectate cele mai noi, mai curajoase, mai reprezentative producţii cinemato-grafice româneşti, în care conven-ţia realistă are un impact puternic asupra spectatorului, confruntat cu orori, cu secvenţe violente ale coti-dianului, cu tare sociale şi destine frânte, cu situaţii tensionate, la limita dintre tragic şi derizoriu, din perioada postcomunistă.

realismulşochează şi amuză

Unul din cele mai premiate filme din istoria recentă a cine-matografiei româneşti (circa 40 de premii la festivaluri din România şi internaţionale), scurtmetrajul „Lampa cu căciulă”, în regia lui Radu Jude, a primit aplauze en-tuziaste şi la Chişinău. Felul cum personajele principale ale filmului, un tată şi băieţelul lui, insistă să meargă la oraş într-o zi ploioasă, prin băltoace şi noroi, cărând un televizor vechi pentru a-l repara, dârzenia cu care înfruntă glodul,

întunericul, mizeria, bucuria de a reuşi să găsească lămpile necesare pentru buna funcţionare a televi-zorului – unică fereastră spre lumea largă, avansată, civilizată, poate mai umană – înduioşează pe orice privitor, în melanjul de umilinţă şi demnitate fiind ascunsă taina acestui filmuleţ simplu la prima vedere, dar care a ajuns deja pe toate continentele.

Florin lăzărescu:„mă intereseazărelaţia tată-fiu”

Autorul scenariului scurtme-trajului „Lampa cu căciulă”, cunos-cutul scriitor Florin Lăzărescu (n. 1974), a fost prezent la Festivalul din Chişinău şi a susţinut o conversaţie animată cu publicul după proiecţie, mărturisind că în multe dintre pro-zele şi scenariile sale îl interesează relaţia tată-fiu şi că nu s-a aşteptat ca un episod real din viaţa lui, vizu-alizat pe ecran de regizorul Radu Jude, să aibă un succes atât de răsu-nător. Editorialist la „Suplimentul de Cultură”, Florin Lăzărescu a scris în cel mai recent articol al său, in-titulat „Peste Prut”: „Duminica tre-cută, m-am urcat într-un autobuz şi-am plecat, pentru prima dată, spre Chişinău. Şi-am avut cumva senzaţia că – deşi o să fac, la o adică, doar trei-patru paşi de casă, deşi am mai trecut alte zeci de graniţe – acum mă îndrept către celălalt capăt al lumii. Însă, imediat ce-am păşit dincolo, mi-a dispărut. Plus că a început să-mi fie cumva jenă de prejudecăţile pe care le-am auzit (şi, pe unele, le aveam şi eu) despre

Festivalul Filmului Românesc, desfăşurat între 6 şi 12 septem-brie la cinematograful „Gaudeamus”, renovat de curând, a atras un public numeros, cu preponderenţă tânăr, printre spectatori aflându-se mulţi actori, regizori basarabeni de teatru şi cine-ma, profesori la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, scriitori, tineri poeţi (în special cei grupaţi în jurul revistei „La Plic”), critici de film, studenţi, liceeni şi desigur, jurnalişti. Or-ganizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Centrul Cultural „Gaudeamus” şi cu sprijinul Ambasadei României la Chişinău, evenimentul a fost inaugurat cu filmul „Amintiri din epoca de aur, I şi II” (2009, scenariul: Cristian Mungiu, regia: Ioana Uricaru, Hanno Hofer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu, Cristian Mungiu).

moldovenii de peste Prut.„La sate e sărăcie lucie”. Chiar

şi apreciate ochiometric, din mer-sul autobuzului, satele „lor” nu mi-au părut deloc mai „lucii” decât alte sute pe care le-am văzut la noi, nu doar în Moldova, ci şi prin Oltenia ori prin Dobrogea. „Să nu mergi cu maşina personală la Chişinău că ţi-o fură cât întorci spatele”. Am stat şi m-am plimbat patru zile prin oraş şi n-am simţit vreun pericol mai mare decât în Bucureşti, în Cluj ori în Craiova de a ţi se fura maşina. „Să nu mergi noaptea prin oraş că iei bătaie”. Am mers şi pe la două noaptea şi n-am luat. „Să nu ieşi cu laptopul la tine, că-i pericu-los”. În parcul Ştefan cel Mare, am văzut cea mai mare aglomeraţie de oameni cu laptop stând pe bancă.

Am participat acolo la Festiva-lul Filmului Românesc din Chi-şinău, organizat de ICR, unde am prezentat filmul lui Radu Jude (şi, prin scenariu, cumva şi al meu), „Lampa cu căciulă”. Am dat vreo ze-ce interviuri, am fost la o emisiune live, iar presa – cel puţin pe zona culturală – mi s-a părut chiar ceva mai profy decât cea de la noi. După proiecţie, într-o sală plină, am discutat cu oameni mai vorbăreţi şi mai interesaţi de film decât am avut parte oriunde în ţară.

În fine, dincolo de-o graniţă ab-surdă, Moldova de peste Prut mi s-a părut România. Mi s-a părut „acasă”.

Foarte tânărul regizor Paul Negoescu (26 de ani) este autorul scurtmetrajelor „Renovare” şi „Derby”, prezentate în festival. În prima peliculă, regizorul încear-că să surprindă febra renovărilor care i-a cuprins pe mulţi dintre români îndată după ce au scăpat de ceauşism, arătând că locuinţe-le pot fi reparate, interiorul poate fi modernizat şi mobilierul poate fi modificat, dar oamenii rămân aceiaşi, ei se schimbă mult mai greu. Tema filmului e doar atinsă de realizatorii acestuia, doar schiţată, abordarea ei – uşor fri-volă, de suprafaţă. Mai reuşit ni s-a părut scurtmetrajul „Derby” al lui Paul Negoescu, în care o situaţie comică e prezentată clar, concis. Deşi hilară, este pe deplin justificată neliniştea unui tată care se teme că fiica lui, minoră, ar putea face sex în camera veci-nă cu prietenul ei, de asemenea minor.

de la „cea maifericită fată din lume” la „derby”

Istoria unei adolescente care a câştigat la loterie un automobil de lux, fiind presată de părinţi să-l vândă contra unei sume de bani ce ar putea salva familia de la fali-ment, e relatată foarte viu, credibil

în lungmetrajul „Cea mai fericită fată din lume” al regizorului Radu Jude, limbajul realist, condimentat cu faze dure sau pline de haz, având un efect hipnotic asupra publicului.

„eu, când vreausă fluier, fluier”va lupta pentru Oscar

Unul dintre invitaţii Festivalu-lui Filmului Românesc din Chi-şinău, regizorul Florin Şerban (n. 1975), a declarat la discuţia de după proiecţia filmului său „Eu, când vreau să fluier, fluier”: „Un deţinut a înnebunit şi a răpit o fată – aşa ar titra ziarele. Dar eu am vrut să merg în spatele acestei poveşti şi să aflu de ce, cum s-a ajuns acolo. Am stat două luni în penitenciar, iar scenariul a prins formă de la ei, de la deţinuţi”.

Lungmetrajul „Eu, când vreau să fluier, fluier” (scenariul a fost scris de Florin Şerban şi Cătălin Mi-tulescu după piesa de teatru omoni-mă a Andreei Vălean) a fost propus recent de România pentru premiile Oscar ale Academiei Americane, la categoria „Cel mai bun film într-o limbă străină”.

„Mă bucur că filmul meu este propus spre nominalizare la Oscar, dar nu vreau să fac un spectacol din asta”, spune regizorul Florin Şerban, pentru care „Oscarul este unul din cele mai importante festi-valuri, el premiază entertainment, valoare, originalitate, are multă atracţie şi aplecare pentru public şi este un festival comercial, fără doar şi poate”.

Cu un buget de circa 900.000 de euro, din care 250.000 – finanţare de la Centrul Naţional al Cinema-tografiei, „Eu, când vreau să fluier, fluier”, cu actorii Ada Condeescu şi George Piştereanu în rolurile prin-cipale, este primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin, la care a primit două dis-tincţii: marele premiu al juriului, Ursul de Argint, şi „Alfred Bauer”. Filmul a plecat cu două trofee şi de la Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo.

Irina neChIT

secvenţă din Filmul „Eu, când vreau să fluier, fluier”,în regia lui Florin Şerban

Page 11: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

Jurnal de Chişinãu Marţi, 14 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Sport | 11

Patronul a găsit însă explica-ţia eşecului în sfera politicului! „Arbitrul Russo ne-a anulat sâm-bătă trei goluri. Milan mi-a dat dureri de cap, însă nu a jucat rău. Am avut ghinion şi am întâlnit iarăşi arbitri de stânga”, s-a plâns premierul de dreapta la o acţiune de partid.

Antrenorul Allegri trebuie să fi înţeles că nu-şi poate asuma riscul de a rupe echipa în două, în condiţiile în care Pato, Ibrahimo-vici şi Ronaldinho (lucru valabil şi pentru Robinho) nu ajută deloc mijlocul. Şi că fără Nesta, suplinit de Papasthatopoulos – vinovatul pentru ambele goluri –, defensiva este în criză de sciatică. Penaltiul trimis în bară de Ibrahimovici cu lehamitea debutului ratat a confir-mat că reconstrucţia pune din nou la încercare răbdarea fanilor.

9 milioane de euro este sala-riul net anual al lui Ibrahimovici, peste fondul total brut al salariilor plătite de Cesena, 8,3 milioane

suferinţă cu chivu

Chivu a terminat în minutul 55 meciul câştigat de Inter (2-1) cu Udinese. Fundaşul stânga român a acuzat o accidentare la genunchiul stâng, dar nu e ceva grav, fiind convocat pentru meciul de astăzi cu Twente, în prima etapă a Ligii. Îngrijorător e jocul lui Chivu, văzut de „Gazzetta dello Sport” drept cel mai slab interist (nota 5), alături de Milito: „A testat veni-nul lui Sanchez. Nu l-a ajutat nici mijlocul, dar parcă şi-a pierdut îndrăzneala, atuul său forte”.

as roma a luato mână de goluri

AS Roma s-a scufundat în Sardinia. După remiza albă cu Cesena, adversara lui CFR în Ligă, a încasat cinci goluri la Cagliari, record negativ în ultimii 11 ani! Reuşita lui De Rossi n-a salvat

onoarea trupei lui Ranieri, rămasă în zece oameni din minutul 19. Nicolas Burdisso a provocat la 1-1 un penalti, după un atac de arte marţiale pe genunchiul lui Daniele Conti. Iar ieşirea lui Totti, care i-a cedat locul lui Guillermo, fratele mai mic lui Burdisso, a dat semnalul naufragiului (1-5).

rooney voia să joace!

ANGLIA. Decizia lui Fergu-son de a nu-l folosi sâmbătă la Manchester United, în meciul cu Everton (3-3), pentru a-l proteja în faţa foştilor săi fani după scanda-lul sexual, l-a enervat pe Rooney! „Wayne s-a simţit şocat şi dezamă-git. Ferguson l-a sunat şi i-a spus să meargă acasă şi să se concentre-ze pe meciul din Ligă. Deşi a avut o săptămână groaznică, ţinea să joace. Iubeşte fotbalul”, a mărtu-risit un apropiat al atacantului englez. Rooney a mai primit însă o veste proastă. Trebuie să achite 1,2 milioane de euro, cotă din dreptu-rile de imagine, după ce guvernul britanic a decis să le impoziteze cu 50% în loc de 21%!

ballackşi-a fracturat tibia!

GERMANIA. Michael Ballack (34 de ani) a plecat în vară de la Chelsea, dar n-a lăsat şi ghinionul la Londra. Abia întors la Leverku-sen, mijlocaşul cu 13 pe spate s-a accidentat iar grav! După ce acum patru luni, Kevin-Prince Boateng l-a lovit la glezna dreaptă, în finala Cupei Angliei, făcându-l să rateze Mondialul, căpitanul Germaniei a păţit-o sâmbătă. Faultat de Sergio Pinto în minutul 31 al jocului de la Hanovra (2-2), Ballack şi-a fractu-rat capul tibiei la gamba stângă şi stă şase săptămâni. Va lipsi la „du-bla” cu Turcia şi Kazahstan din 8 şi 12 octombrie. „Îmi pare rău, mai ales că abia revenise”, i-a transmis selecţionerul Joachim Low.

Milan s-a prăbuşit la Cesena (0-2) cu tot cu vedetele aduse de Silvio Berlusconi. Euforia startului cu Lecce s-a stins brutal şi rossonerii au aflat că nu e de ajuns să-i bagi în fugă pe Ibra-himovici şi pe Robinho ca să baţi o nou-promovată. „Milan, ai intrat deja în grevă?”, a titrat ironic „Gazzetta dello Sport”, aluzie la protestul din 26 septembrie.

berlusconi:„Ne-au furat arbitrii de stânga!”

Managerul general al Rapid Ghidighici, Petru Efros (foto), a anunţat că şi-a dat demisia după ce echipa sa a terminat la egalitate, scor 0-0, meciul cu FC Academia UTM. Efros a menţio-nat că nu-şi poate realiza proiectul din cauza preşedintelui clubului Victor Ostap.

Fostul candidat la funcţia de preşedinte al Fe-deraţiei Moldoveneşti de Fotbal care chipurile putea lua orice decizie la echipă a spus că nu mai poate continua colaborarea cu Ostap. „Pot să vă spun un lucru. Celebrul Gigi Becali este mic în comparaţie cu Victor Ostap. Din acest motiv, am ales să-mi prezint demisia”, a spus antrenorul.

De menţionat că, după opt etape, FC Rapid ocupă locul opt în clasament, cu zece puncte acumulate. Cu Efros la cârma echipei, FC Rapid a repurtat trei victo-rii, un rezultat de egalitate şi patru înfrângeri.

În celelalte meciuri ale etapei, s-au înregistrat următoarele rezultate. FC Zimbru–FC Dacia 1-1, FC Costuleni–Sf. Gheorghe 0-3, FC Găgăuzia–FC Tiraspol 1-3, FC Nistru–FC Milsami 0-1. (V.H.)

Un Gigi becali pentru fotbalul moldovenesc

O nouă încercare de a trecede grupele Europa LeagueFOtbal // Fc sheriff vrea să profite de problemele az alkmaar

FC Sheriff începe joi o nouă aventură în grupele Europa League. Tiraspolenii au un moral bun înaintea meciu-lui de debut din deplasare cu olandezii de la AZ Alkmaar.

Elevii lui Andrei Sosniţki s-au impus cu 2-0 în faţa celor de la Dina-mo Bender, prin golurile marcate de Jimmy Franca şi Miloş Adamovici.

sosniţki, nemulţumit de jocul echipei

Chiar dacă FC Sheriff a obţinut cele trei puncte şi a urcat pe locul cinci, cu 15 puncte acumulate după şapte meciuri, antrenorul este îngrijorat pentru meciul cu AZ Alk-maar. „Este important că am câşti-gat meciul şi cele trei puncte puse în joc. Au fost două reprize diferite. În prima jumătate a meciului, ele-vii mei au fost disciplinaţi pe teren şi au îndeplinit cu exactitate tactica impusă. Ne-am creat suficiente ocazii de a marca, dar am fructifi-cat doar două. În repriza secundă, atunci când am făcut unele schim-bări, ceva s-a rupt. Au apărut foarte multe greşeli, în speţă în ceea ce priveşte calitatea centrărilor şi pa-selor. Asta nu mi-a plăcut”, a spus Sosniţki care a lăsat să se înţeleagă că va avea mult de lucru pentru a motiva fotbaliştii săi pentru meciul din deplasare cu olandezii de la AZ Alkmaar

s-au întăritcu un atacant

Şefii FC Sheriff nu au stat cu mâinile în sân în pauza competi-ţională, datorată preliminariilor Euro 2012. Aceştia s-au întărit cu un atacant de 22 de ani din Letonia. Este vorba de Edgars Gauracs, care a venit de la FC Venspils, după ce a avut o experienţă mai puţin reuşită la Rapid Bucureşti. Letonul, fost căpitan al echipei naţionale Under 21, a intrat în teren în minutul 62 al

partidei cu Dinamo Bender, dar nu s-a remarcat deloc. Ca în cazul altor jucători veniţi la FC Sheriff, acesta are nevoie să se acomodeze. Gau-racs a mai jucat în grupele Europa League cu FC Venspils şi chiar a reuşit să marcheze în meciul său de debut contra germanilor de la Her-ta Berlin. Are un CV impresionant. A marcat zece goluri în 12 meciuri pentru echipa Under 21 a Letoniei.

az alkmaar,codaşă în Olanda

Adversarul tiraspolenilor din primul meci din Europa League are probleme în Eredivisie din Olan-da. După primele cinci etape, AZ Alkmaar ocupă locul 15 din 18, cu doar trei puncte la activ. În ultima etapă, olandezii au pierdut cu 2-1 meciul de pe teren propriu în faţa celor de la Roda JC Kerkrade. În cele cinci meciuri jucate, AZ nu a câşti-gat nicio partidă. Olandezii sunt cu moralul la pământ, iar în cazul în care nu câştigă nici cu FC Sheriff, antrenorul Gertjan Verbeek, care

are contract până în 2013, ar putea fi demis.

Şevcenko are şanse minime să joacela tiraspol

Atacantul celor de la Dinamo Kiev, Andrei Şevcenko, s-a acciden-tat într-un meci amical al naţio-nalei Ucrainei şi va lipsi mai mult de două săptămâni. Acesta va lipsi cu siguranţă în meciul cu Bate din Belarus şi ar putea rata şi partida cu FC Sheriff, programată pe 30 septembrie la Tiraspol. Colegul lui Şevcenko de la naţionala Ucrainei şi de la Dinamo Kiev, Artiom Milev-ski, a declarat pentru site-ul oficial al clubului că Andrei s-a accidentat la genunchi. „Andrei are probleme la genunchi, mai ales că acum ceva timp medicii au extras lichid de acolo”, a spus Milevski.

Meciul dintre AZ Alkmaar şi FC Sheriff va avea loc pe 16 septembrie, începând cu ora 20.00.

Vitalie hADeI

sheriFFantasticii vor un parcurs cât mai lung în Europa League

Page 12: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

www.jurnal.md Marţi, 14 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 12 | Poveşti adevărate

cu Lidia BOBÂNĂLa noi acasă

Trofim, profesorul boschetarNu ştiu dacă e un noroc sau un mare blestem faptul că se apropie întotdeauna de mine oameni care nu-şi pot striga durerea în gura mare. Aşa l-am cunoscut şi pe Trofim. Era bos-chetar şi îl vedeam în fiecare dimineaţă de la fereastra bucă-tăriei mele cu o geantă în spate şi cu un băţ lung. Căuta ceva de-ale gurii prin coşurile de gunoi de la colţul casei mele.

Berbec Se pare că nu aveţi chef de vorbă cu nimeni şi vă lipseşte inspiraţia. Ar fi bi-ne să evitaţi întâlnirile de afaceri, precum şi călătoriile lungi. Puteţi avea succes în

activităţile casnice. Vă sfătuim să nu faceţi niciun fel de speculaţii pentru că există riscul să intraţi în conflict cu autorităţile.

Taur Aveţi multe probleme de rezolvat, dar nu prea vă simţiţi în formă. Ar fi bine să nu vă asumaţi riscuri pentru că este puţin pro-babil să aveţi succes. Aveţi răbdare şi nu vă

lăsaţi dominat de nervi! Vă sfătuim să evitaţi discuţiile în contradictoriu cu persoana iubită.

Gemeni Dimineaţa, aflaţi de la o rudă îndepărtată o veste care vă indispune şi vă dă programul peste cap. Este posibil

să plecaţi într-o călătorie lungă, neprevăzută. Dacă circulaţi cu maşina, aveţi mare grijă să nu încălcaţi re-gulile de circulaţie pentru că s-ar putea să vă coste o amendă.

Rac Intenţionaţi să începeţi mai mul-te treburi deodată. Nu uitaţi că graba strică treaba! Vă sfătuim să nu speraţi la câştiguri uşoare pentru că nu prea

aveţi şanse. Acordaţi mai multă atenţie probleme-lor familiei!

Leu Se pare că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Dimineaţa, un prieten vă cere o mână de ajutor în afaceri şi veţi avea de câştigat dacă nu îl refuzaţi.

Vă recomandăm să evitaţi orice fel de speculaţii. După o zi destul de agitată, petreceţi o seară romantică îm-preună cu persoana iubită.

Fecioară Vă sfătuim să fiţi mai atent la cheltuieli, ca să nu aveţi discuţii cu parte-nerul de viaţă. Cel mai bine ar fi să mergeţi împreună la cumpărături. Aveţi tendinţa

de a critica pe toată lumea şi riscaţi să deterioraţi relaţii importante. Fiţi mai flexibil!

Balanţă Dimineaţa, s-ar putea să fiţi ner-vos din cauza unor probleme financiare. Dacă nu reuşiţi să vă păstraţi calmul, ris-caţi să nu vă terminaţi treaba la serviciu şi

să vă certaţi cu colegii. Vă recomandăm să amânaţi deciziile importante şi să nu semnaţi documente ofi-ciale.

Scorpion Dacă intenţionaţi să faceţi o investiţie, vă sfătuim să nu vă grăbiţi. Nu este o zi bună pentru afaceri. De aseme-nea, este indicat să nu vă asumaţi riscuri.

Starea de nervozitate vă poate afecta relaţiile partene-riale. Ar fi bine să ţineţi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstă din familie.

Săgetător Se pare că dimineaţa sunteţi indispus şi aveţi tendinţa de a exagera. Vă sfătuim să nu fiţi încăpăţânat şi să evitaţi discuţiile în contradictoriu. Nu vă faceţi

griji din cauza banilor! În curând, veţi primi o sumă consistentă de la o rudă mai în vârstă.

Capricorn Dimineaţa, nu reuşiţi să vă respectaţi programul din cauza unor probleme personale. Un prieten vă propune o afacere care v-ar putea

aduce venituri frumoase. Pentru orice decizie im-portantă, consultaţi-vă cu partenerul de viaţă!

Vărsător Nu este momentul să cereţi o mărire de salariu pentru că azi nu aveţi şanse să vă faceţi înţeles cum trebuie. Vă sfătuim să vă limitaţi la

activităţi de rutină care nu vă solicită prea mult. După-amiază, reuşiţi să vă liniştiţi alături de par-tenerul de viaţă.

Peşti Dimineaţa, s-ar putea să primiţi o veste bună de la o rudă din altă loca-litate. Vă recomandăm să vă temperaţi nervozitatea şi să evitaţi discuţiile în

contradictoriu cu partenerul de viaţă. N-ar fi rău să vă stabiliţi programul împreună. Puteţi să vă ascultaţi intuiţia.

Horoscop 14 septembrie 2010

nil desperandum // după atâţia ani de înstrăinare... au încercat şi cred că vor reuşi

Uneori, când nu erau ai mei acasă (se supără foc când mă leg cu tot felul de oameni cu handicap), îi mai dădeam lui Trofim câte ceva din frigider. Şi, tot urmărindu-l, mi-a atras atenţia un lucru: dacă găsea vreo carte veche, vreun ziar mai curat, le punea la o parte şi, molfăind o bucată de pâine, le răs-foia ca un om obişnuit cu lectura.

cum a devenitvagabond

Într-o zi, cum veneam de la piaţă, m-am aşezat alături de el pe piatra de lângă lăzile de gunoi şi l-am întrebat curioasă, că aşa mi-e firea, să iscodesc pe fiecare: „Chiar nu ai casă, nu ai pe nimeni care să te ajute?”. „Am copii, am casă, dar nu am nevoie de nimic pe lumea asta. Am o bucăţică de pâine, o mănânc, n-o am, nu-i mare pagubă, m-am obişnuit. Crezi – s-a uitat spre mine – că eşti mai fericită?”„Chiar n-ai lucrat nicio-dată, ai vreo specialitate, cum de te-ai lăsat de toate?”, îl tot luam cu întrebările.

Aşa am aflat că a fost învăţător de fizică, are doi copii, studenţi în ultimii ani de facultate, nevastă, soră medicală. Lucrul la şcoală, nevoile de tot felul în familie l-au terminat. Într-o zi, înfuriat după o ceartă zdravănă cu nevastă-sa, a venit la şcoală şi i-a tras o palmă unui elev din clasa a VII-a, în plină clasă, fără vreun motiv serios. A fost rugat să plece din şcoală. Nu şi-a mai căutat de lucru în altă parte.

După o vreme, cei de-acasă l-au luat la rost că nu avea serviciu, nu aducea un ban în casă, nici în gos-podărie, nu facea nimic, stătea în

continuu la televizor sau cu ţigara la balcon. Şi atunci n-a mai răbdat şi, într-o zi, după o mare ceartă, a ieşit din casă şi dus a fost.

se obişnuisecu traiul de hoinar

L-au căutat copiii săi săptă-mâni întregi pe străzile oraşului. L-au găsit într-o casă părăsită cu alţi boschetari. Furase de pe o funie nişte haine şi, tocmai când îl găsi-seră copiii, le potrivea după măsura lui. „Hai, tată, acasă”, l-a îndemnat fiul cel mai mare, Ionel. Hai, că mama plânge şi bunica te caută, are nevoie de tine.” „La bunică-ta, am să mă duc. Acasă, spune-i ma-mă-tii, că nu mă mai întorc. Asta e viaţa mea de azi înainte. Dacă n-am reuşit până aproape de cincizeci de ani să fac ceva, are rost să mă mai zbat?”

În ziua când l-am cunoscut, Trofim era boschetar de şapte ani. Dormea pe unde nimerea: vara – în poieniţele mai dosite, iarna – în case părăsite, beciuri sau construc-ţii nefinisate. N-a încercat nicio-dată să intre în gospodăria lui. Ştia că nevastă-sa se descurcă fără el, era o femeie harnică şi chibzuită. Băieţii au fost întotdeauna de ajutor mamei, iar el se obişnuise cu traiul de hoinar şi om al nimănui.

tulburarea lui trofim

Dar să vedeţi cum vine întâm-plarea. Într-o zi, venind dinspre Ghidighici, a găsit într-o poieniţă, sprijinit de un copac, un călugăr mort. Pesemne i se făcuse rău omului, s-a oprit din drum şi acolo l-a găsit cea cu coasa. Ce-a făcut

Trofim al nostru? L-a dezbrăcat pe călugăr, că avea haine bune pe el, stofă groasă, încălţări bune, şi l-a îmbrăcat în zdrenţele sale. La intrarea în oraş, a anunţat poliţiştii că a văzut un om mort. Şi le-a spus să se ducă să-l vadă cine-i, că lui i-a fost frică să pună mâna pe el. Ori haina cea de călugăr, ori moartea străinului în mijlocul drumului, nu ştiu care a fost motivul, dar Trofim s-a speriat rău.

Într-o seară, când veneam de la serviciu, l-am găsit în preajma casei mele, mă aştepta. „Spui că îi ajuţi pe oameni? Fă ceva şi pen-tru mine. Unde să mă duc cât mai departe de oraşul acesta, să nu mă ştie nimeni? Vreau s-o iau de la început! Fac orice!”

Tocmai în ziua aceea, era într-o marţi (marţea şi miercurea aveam zi de audienţă la radio), venise la mine o femeie din Chişinău. Avea, la nordul republicii, o casă moşteni-tă de la bunică-sa. Nu se îndura să o vândă şi ar fi vrut mult să-i găsesc un suflet care ar dori să locuiască în satul acela şi să îngrijească de gos-podărie. La nevoie, i-ar da un ban.

„A ţinut mult bunica la mine şi nu pot lăsa de izbelişte gospodăria sa. În casă au rămas toate lucrurile. E nevoie de cineva doar să se mute acolo. Noi ne ducem în sat doar la Blajini”, mi-a spus femeia.

În aceeaşi zi, a venit şi Trofim cu problema lui. Ai mei n-au aflat niciodată că îi dădusem bani să se

tundă, să-şi cumpere haine, să pară om serios şi îngrijit la întâlnirea cu stăpâna casei.

necunoscutuldin Glodeni

Au trecut doi-trei ani de atunci şi uite că, în vara acestui an, am fost invitată la o întâlnire cu citi-torii mei de prin părţile Glodenilor. Uitasem de Trofim şi de nevasta cea cu casa, alte necazuri dăduseră pes-te mine. Când să-mi iau rămas bun de la gazdele noastre, s-a apropiat de mine un bărbat chipeş, frumos îmbrăcat, şi m-a chemat la el în vizită. „Locuim aici, nu departe, la câţiva kilometri de Glodeni. Hai, dnă Lidia, că trebuie să vorbim ceva.” Parcă îl cunoşteam, parcă nu, şi l-am întrebat: „Ne cunoaştem de undeva?” „Sunt Trofim, bosche-tarul.”

Eram atât de curioasă ce a făcut Trofim în tot acest timp. Şi am aflat.

Se mutase în casa femeii din sat, în câteva luni, a reparat gardul, şopronul, casa. Dar ce să faci pe timp de iarnă? Înnebuneşti şezând degeaba. S-a dus la directorul şcolii din localitate şi i-a spus: „Sunt învăţător de fizică, n-am lucrat vreo nouă ani, am avut probleme. Dacă nu aveţi ore, pot organiza un cerc sau să mă ocup cu elevii mai slabi, pot să-i pregătesc pentru olimpiadă pe cei mai buni. Am fost învăţător bun, sper să fi rămas la fel”.

Uite aşa a devenit om respectat în sătucul acela. I-a scris şi nevestei o scrisoare. A anunţat-o că la Chi-şinău nu se mai întoarce, iar dacă vrea să divorţeze, să-şi aranjeze viaţa, îl găseşte oricând în raionul Glodeni. S-a interesat ce mai fac băieţii, le-a lăsat telefonul de la şcoală. Şi, într-o bună zi, ieşind de la ore, a găsit-o pe Larisa cu o valiză în faţa şcolii. „Dacă mă primeşti, i-a spus ea, rămân aici cu tine.”

După atâţia ani de înstrăinare, le-a fost greu să o ia de la început. Dar au încercat şi cred că vor reuşi.

Page 13: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

Jurnal de Chişinãu Marţi, 14 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Il paradiso | 13

Jurnalul iubirii Îmi caut perecheaAm 45 de ani, zodia scorpion, 85 de kg,

divorţată. Lucrez referentă. Mă interesează anunţurile cu numărul 464 şi 465 din rubrica „Jumătatea ta”. (499)

Îşi doreşte copiiBărbat 37/178, divorţat, doreşte să-şi

unească destinul cu o femeie cu vârsta între 33 şi 40 de ani, fără copii sau cu un copil mic, care şi-ar dori copii în căsnicie. (500)

caut prietenulşi partenerul de viaţă

Sunt o femeie de 49 de ani, 1,72 m, consti-tuţie normală, ochi deschişi, introvertită. (501)

Îmi caut perecheaSunt un tânăr de 25 de ani, vesel şi cumin-

te. Aş vrea să cunosc o domnişoară potrivită vârstei mele. Adresa mea este la redacţia JURNALULUI. (502)

domiciliat în chişinăuAm 53 de ani, studii superioare, locuiesc

în Chişinău. Îmi place muzica, lectura, practic sportul. Aş vrea să cunosc un bărbat cu studii su-perioare, fără vicii, domiciliat în Chişinău. (503)

caut o domnişoarăpentru căsătorie

Am 35 de ani, 1,75 m, 65 kg, studii superi-oare, asigurat material, locuiesc la sat. Caut o domnişoară cu vârsta între 27 şi 30 de ani pentru căsătorie. (504)

doamnă din chişinăuDoamnă de 42 de ani din Chişinău. Solici-

tă cunoştinţă cu un bărbat serios, care să aibă vârsta până la 55 de ani. De dorit din Chişinău sau suburbie, asigurat. (505)

Femeie de 60 de anidin chişinău

Văduvă din Chişinău, 60 de ani, 1,65 m, 77 kg, studii superioare. Solicit cunoştinţă cu un bărbat cu vârsta între 58 şi 68 de ani, cu studii superioare şi singur ca mine. (506)

am nevoie de bărbat la casă Femeie de 40 de ani, brunetă, modestă. Aş

vrea să fac cunoştinţă cu un bărbat simplu, deştept şi bun gospodar, cu vârsta până la 45 de ani, de statură mijlocie, care ar dori să treacă cu traiul la mine. (507)

un bun gospodarSunt un bărbat de 40 de ani din raionul Soro-

ca. Am gospodărie, dar nu am o bună gospodină în ea. Aş vrea să cunosc o femeie cu vârsta între 25 şi 35 de ani, pentru a forma o familie. (508)

dornic de a forma o familieAm 46 de ani, studii superioare, cult şi

cumsecade. Aş dori să fac cunoştinţă cu o femeie cu vârsta între 35 şi 38 de ani, de dorit fără copii, pentru a forma o familie. (509)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţi-ile de mArţi şi vineri ale JUrnALULUi şi în tabloidul APrOPO poţi găsi sufle-tul care să-ţi aline singurătatea. Tre-buie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratui-te) pentru a afla detalii despre el sau ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne da-tele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Îmi imaginez cât de greu le este persoanelor care şi-au exprimat durerile şi gân-durile ce le frământă. Din fericire pentru mine, nu sunt în situaţia lor, dar le spun că îmi pare rău pentru ce li s-a întâmplat şi le spun fruntea sus. În viaţă sunt o mulţime de încercări, dacă nu au găsit iubitul sau iubi-ta, trebuie să continue să-şi caute sufletele pereche!

Am o relaţie fericită, o relaţie care mi-a schimbat viaţa, mi-a arătat drumul spre fericire, dru-mul mult râvnit spre iubire, drum pe care l-am aşteptat 19 ani!

Relaţia noastră, a mea şi a minunatei mele iubite, nu pot să nu-i spun aşa, e adorabilă, a început pe Internet. Da! Deşi, la început, eram sceptic în privin-

ţa acestei relaţii, nu credeam că o relaţie la distanţă o să dureze atât de mult şi, mai ales, că o să aducă atâta fericire. Mi-am zis hai să încercăm. Bineînţeles că la această decizie a contribuit şi naturaleţea ei, copilăria din ochii ei, zâmbetul minunat ce şi-l afişează de fiecare dată când comunicam web. Era acea persoană pe care mi-am dorit-o dintotdeauna! Deşi între noi era o distanţă de peste 1000 de km, în maxim două săptămâni, am început să o iubesc enorm chiar dacă nu o văzusem niciodată.

Ţin minte că distanţa înce-puse să se facă simţită, mi-era dor de ea, îmi doream să o ţin în braţe, să o sărut, să o simt mereu lângă mine! O iubeam şi era imposibil să mai dau înapoi, era imposibil să renunţ la relaţia cu ea, norocul meu a fost că sentimentele au fost

reciproce. Prima noastră întâl-nire a fost după patru luni de comunicare pe messenger. Pot spune că îmi amintesc şi acum orice detaliu al primei noastre întâlniri. Era cea mai frumoasă fată de pe pământ şi, de atunci, a devenit, cu fiecare zi, mai frumoasă pentru mine!

Şi de atunci suntem îm-preună, ne iubim mai mult ca oricând, suntem mai fericiţi ca oricând şi, deşi distanţa încă există între noi, avem puterea şi răbdarea de a aştepta minuna-tul moment când vom fi pentru totdeauna unul lângă celălalt! Acum trei zile, am împlinit doi ani şi patru luni împreună şi pot spune că sunt mândru de ea, sunt mândru că mă iubeşte atât de mult şi are grijă de mine să fiu fericit în fiecare clipă.

Îi iubesc ochii, zâmbetul, o iubesc când se alintă, o iubesc

când mă sărută şi mă strânge în braţe, o iubesc cu toată fiinţa mea şi pot spune că mi-am găsit sufletul pereche! Am stabilit chiar şi nunta. Da! Ne place să ne facem relaţia cât mai speci-ală, să fie deosebită de celalalte. Avem tablouri, albume foto, jur-nale în care ne-am scris fiecare zi din relaţia noastră, amintiri din vacanţe, ne-am scris despre orice! Le urez tuturor să aibă o relaţie ca a noastră! Mă bucur că am putut avea şansa de a vorbi despre relaţia mea în ziarul „Jurnal de Chişinău”, unor oa-meni care cred că înţeleg foarte bine ce înseamnă să iubeşti şi care ştiu că tot ce e mai frumos pe lumea asta şi mai presus de orice este iubirea! Mă închin în faţa celor care mi-au citit poves-tea! Voie bună!

un cititor fidel al JuRnALuLuI

O relaţie care mi-a schimbat viaţa

Ce ar fi fost dacă...?

Presupun că majoritatea dintre voi aţi trăit aşa ceva. E ceva magic, dar atunci când persoana pe care o iubeşti nu îţi împărtăşeşte dragos-tea e atât de distrugător. Ceva asemănător mi s-a întâmplat şi mie.

O dragoste la prima vede-re. Eram atât de fericită încât nu aveam cuvinte să descriu sentimentul care mă cuprinse-se. Atunci când l-am cunoscut am simţit ceva, am ştiut că este băiatul pentru care mi-aş da şi viaţa. Am simţit pentru prima oară sentimentul numit dragoste. Era aşa frumos, dar, în acelaşi timp, îmi era aşa de frică, deoarece nu ştiam cum să procedez.

Culmea norocului sau cul-mea ghinionului e că acest băiat era cel mai bun prieten al văru-lui meu. Fiind prieten cu acesta, mi-a fost simplu să mă apropii de el, foarte uşor să aflu ceea ce mă interesa. Dar, din propria mea prostie, am stricat totul. Îmi era ruşine să-i mărturisesc ceea ce simt, îmi era frică de ce-ea ce simţeam, niciodată nu mai simţisem ceva asemănător. Şi totuşi trăiam cu iluzia că, într-o zi, vom fi împreună, îmi voi face curaj să-i mărturisesc tot ceea ce simt şi atunci vom fi fericiţi. Trăiam cu speranţa că, într-o zi, o să mă iubească şi el. Şi aşa au trecut ani. Într-o zi, mi-am făcut curaj.

Frica de a spune ce simţi pentru cineva

Eram hotărâtă să-i mărtu-risesc totul, să-i spun pentru prima oară cât îl iubesc, dar tocmai în acel moment, înainte de a spune ce aveam de zis, am primit îngrozitoarea veste că se va muta la tatăl său în altă ţară. Îmi doream să mor, nu mai aveam poftă de mâncare, nu pu-team dormi, nu-mi mai doream

să trăiesc. Tot ceea ce iubeam mai mult se îndepărta de mine, iar eu nu aveam putere să opresc acest dezastru. Îl iubeam atât de mult şi, în acelaşi timp, îl uram, îl uram pentru că ştiam că, fără el, viaţa mea nu va avea sens. Îl visam mereu, iar dimineaţa mă trezeam plângând. În acele momente, îmi părea rău că l-am cunoscut, dar totuşi mă sim-ţeam datoare faţă de el pentru că, datorită lui, am înţeles ce înseamnă să iubeşti. Peste trei luni, aud că el se întoarce înapoi. M-am interesat şi este adevărat. Pe moment, am simţit un fior rece, mă gândeam că va veni, îi voi mărturisi tot şi, în sfârşit, voi fi fericită.

Dar, la întoarcerea lui, nu am putut să-i spun ce simt pen-

tru el. Teama că mă va respinge era prea mare încât nu îndrăz-neam să vorbesc cu el. Pentru el, eram doar verişoara prie-tenului său şi poate aşa mă va considera întotdeauna, însă el pentru mine era totul. Ulterior, s-a îndrăgostit, dar nu de mine, pentru el, eram ca o soră. Nu-l pot privi în ochi, iar acum, după aproximativ doi ani, tot cu fata aceea este şi se iubesc şi urmea-ză să se căsătorească, iar eu îl iubesc şi asta nu ştiu dacă se va putea schimba vreodată.

După atâţia ani, am decis să las totul în urmă, chiar dacă mă doare inima. Îmi va fi greu, dar va trebui să-l uit. Privirea lui nu cred că o voi putea uita. Când mă priveau acei doi ochi căprui, mă pierdeam toată.

Aceste lucruri nu le voi putea uita. Este ceva mai presus de voinţa mea şi nu voi uita cum m-am îndrăgostit de un băiat pe care nici măcar nu-l cunoş-team la vremea aceea. Acum încerc să mă încurajez, spu-nându-mi că totul va fi bine. Nu mai rezist, îmi şterg ochii înlăcrimaţi şi înfrunt realita-tea crudă. Să nu îndrăznesc să plâng, să nu îndrăznesc să vărs vreo lacrimă. Acum voi încerca să-mi iau inima înapoi şi să-l las pe el în urmă. Ştiu că aşa este cel mai bine şi trăiesc cu speranţa că, într-o zi, voi iubi din nou. Poate fericirea este mai aproape. Dar întotdeauna voi trăi cu îndoială în suflet şi cu ucigătoarea întrebare: „Ce ar fi fost dacă?”.

draGOste Fără răspuns // „Îl iubeam atât de mult şi, în acelaşi timp, îl uram, îl uram pentru că ştiam că,

fără el, viaţa mea nu va avea sens”

Page 14: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

www.jurnal.md Marţi, 14 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 14 | Lumea

ORICE LEU ARE VALOARE PEnTRU FAMILIA CăTAnă JURNAL de Chişinău a fost în vizită la Ion şi Valentina Cătană din Sărata Galbenă, Hânceşti. Deşi s-au născut cu handicapuri fizice (Ion are gradul I de invaliditate, iar Valentina, gradul II), au format o familie şi au dat viaţă unui copil prin intermediul rubricii „Jumătatea ta” din JURNAL. Indemnizaţia lunară a familiei Cătană nu ajunge nici până la 1000 de lei, de aceea Ion, capul familiei, lucrează şi la construcţii uneori ca să aibă pâine pe masă şi, iarna, lemne de foc. I-am întrebat de ce au nevoie cel mai mult. Ambii ne-au spus că de fapt se descurcă, doar că cel mai greu le vine să se deplaseze, pentru că Ion are tetrapareză spastică, paralizie cerebrală, iar Valentina suferă de hemopareză pe stânga. „Merg la serviciu pe jos şi am dureri mari în picioare. Soţiei mele îi vine foarte greu să se deplaseze. Am nevoie de un mijloc de trans-port ca să ajung mai uşor şi la lotul din câmp, care este departe de casă, şi la serviciu”, îşi povesteşte necazul Ion. JURNAL de Chişinău face apel către toţi cei care doresc să susţină familia Cătană în procurarea unui scuter cu patru roţi, pentru ca soţii Cătană să se poată deplasa mai uşor. Doritorii pot să doneze bani în contul d-nului Ion Cătană, cod fiscal 0982407202354, cont bancar în lei – 2233918572, cont bancar în euro – 2233918572 la BC „Victoriabank” SA, filiala nr.18, Hânceşti, contul băncii VICBMD2X491. Dacă doriţi să luaţi direct legătura cu soţii Cătană, puteţi să-i apelaţi la numere-le de telefon: 0 269 50581, 069669279.

Record de afluenţăla cea mai mare paradădansantă din Europa

Peste 300.000 de persoane s-au înghesuit duminică în centrul Lyonului pentru a asista la tradiţionala defilare a Bienalei de dans, cea mai mare paradă dansantă din Europa, record al festivalului pentru aceste vremuri dure.

Compania „La Belle Zanka”, singura trupă profesionistă invitată la defilare, a dat tonul paradei cu per-sonaje căţărate pe picioroange, femei planturoase, împodobite cu coarne de berbec, şi cu o impozantă creatu-ră-floare care domina mulţimea.

Timp de aproape trei ore, 4.500 de participanţi amatori, împărţiţi în 16 companii, au defilat com-punându-şi programul „în jurul temelor libertăţii, visului şi opti-mismului” pentru cea de-a VIII-a ediţie a acestei manifestaţii, creată în 1996 după celebrul Carnaval din Rio. (Agerpres)

Regizoarea americană So-fia Coppola (39 de ani) (foto) a obţinut sâmbătă premiul Leul de Aur la ediţia 67 a fes-tivalului Mostra de la Veneţia pentru filmul „Somewhere”, în care evocă criza existenţi-ală a unui actor hollywoodi-an şi recuperarea acestuia de fetiţa sa de 11 ani.

Preşedintele juriului, cineas-tul american Quentin Tarantino, ex-companion al Sofiei Coppola, cu care a rămas în continuare în relaţii amicale, a lăudat „calităţile artistice” ale filmului ce i-a „în-cântat” pe membrii juriului „de la prima scenă”.

Un premiu special Leul de Aur i-a revenit producătorului şi regizorului american Monte Hellman (78 de ani), personalitate a cinematografiei independente a anilor '70-'80, „pentru întreaga carieră”. Hellman, care a prezen-tat la Veneţia „Road to Nowhere”

(primul său lungmetraj realizat în urmă cu 30 de ani), l-a descoperit pe Tarantino şi i-a produs primul film, „Reservoir Dog”.

Leul de Argint pentru cea mai bună regie a recompensat produc-ţia „La Balada triste de trompeta” a spaniolului Alex de la Iglesia (45 de ani), o frescă burlescă pe fondul regimului franchist.

În fine, un premiu special al juriului a fost atribuit filmului „Essential killing” al polonezului Jerzy Skolimovski. Actorul princi-pal – americanul Vincent Gallo – a primit premiul pentru cea mai bu-nă interpretare masculină în rolul unui evadat afgan, care ajunge în Europa: prezent 83 de minute pe ecran, acesta nu pronunţă niciun cuvânt.

Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină a încunu-nat-o pe tânăra actriţă franceză Ariane Abed, interpreta Marinei din „Attenberg”, al doilea film al regizoarei elene Athina Rachel Tsangari. (Agerpres)

sofia Coppola şi-a adjudecatLeul de Aur pentru „somewhere”

Monica Anghel a născut un băieţel

Lady Gaga (foto) împarte cu trupa norvegiană „A-ha” – marea câştigătoare a galei din 1986 – locul al doilea în clasamentul artiştilor care au câştigat cele mai multe trofee MTV Video Music la o singură ediţie. Muzicianul britanic Peter Gabriel deţine recordul – nouă premii MTV Video Music – graţie videoclipului său revo-luţionar din 1987 pentru piesa „Sledgehammer”.

Cele mai multe dintre statue-tele primite de Lady Gaga i-au fost decernate pentru videoclipul piesei „Bad Romance” – categoriile „cel mai bun videoclip al anului”, „cel mai bun clip al unei artiste”, „cel mai bun clip pop”, „cel mai bun videoclip dance”, „cea mai bună coregrafie”, „cea mai bună regie” şi „cel mai bun montaj”. Lady Gaga a mai câştigat un trofeu pentru cea mai bună colaborare, cu Beyonce Knowles, pentru „Telephone”.

Cântăreaţa newyorkeză, 24 de ani, celebră pentru costumele sale de scenă originale, a avut cele mai multe nominalizări (13) şi a purtat trei costume diferite cu ocazia celor trei discursuri de acceptare a trofe-elor primite.

pOp // cântăreaţa newyorkeză, 24 de ani, celebră pentru costumele sale de scenă, a avut cele mai multe nominalizări (13)

Lady Gaga, marea câştigătoarela gala MTV Video Music Awards

Eminem a primit două premii MTV Video Music pentru piesa „Not Afraid”, la categoriile „cel mai bun clip al unui artist” şi „cel mai bun clip hip-hop”.

Taylor Swift, care primise o sin-gură nominalizare, a plecat acasă cu mâna goală, gala din 2010 fiind dominată categoric de Lady Gaga.

Justin Bieber, idolul adolescen-ţilor nord-americani, a fost desem-nat cel mai bun artist debutant, pentru piesa „Baby”, pe care o

interpretează în duet cu rapperul Ludacris.

Printre ceilalţi câştigători ai galei de duminică se numără trupa rock „30 Seconds to Mars”, al cărei solist este actorul Jared Leto, premiată la categoria „cel mai bun videoclip rock” („Kings and Que-ens”), în timp ce „Muse”, „The Black Keys”, „Jay-Z” şi Alicia Keys şi „Flo-rence & The Machine” au câştigat câte un MTV Video Music Award la diverse categorii tehnice.

Cântăreaţa Monica Anghel a năs-cut vineri dimineaţa un băieţel de 3,300 kg, care se va numi Aviv Alexandru, a declarat partenerul de viaţă al artistei la Europa FM.

„Sunt în al nouălea cer. Sunt cel mai fericit tătic din lume. Monica e bine, băieţelul e bine, a avut 3,300 kg şi 51 cm şi a primit nota 10 din partea medicilor. E sănătos tun”, a spus tatăl copilului.

Actriţă şi cântăreaţă, Monica Anghel este cunoscută pentru piesele

„Spune-mi” sau „Dau viaţa mea pen-tru o iubire”, are 39 de ani şi formează un cuplu cu un ofiţer din cadrul Serviciului de Pază şi Protecţie.

Artista a debutat la 14 ani, când a câştigat cu piesele „Eşti învin-gătorul” de Marcel Dragomir şi „O rază pentru dragostea mea” de Laurenţiu Profeta premiul I la Fes-tivalul de muzică uşoară „Bucureşti 1986”. De asemenea, interpreta a reprezentat România, în duet cu Marcel Pavel, la concursul Eurovisi-on. (Agerpres)

Page 15: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

Jurnal de Chişinãu Marţi, 14 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Divertis | 15mEtEO Marţi Miercuri Joi

Chişinău 13°C...26°C 12°C...27°C 15°C...27°C

Bălţi 12°C...25°C 11°C...26°C 14°C...26°C

Cahul 14°C...27°C 13°C...28°C 16°C...28°C

Lupta cu mafia

Cu mafia luptând, strivind urgia,Am cucerit întâi democraţia,Dar, pentru-a o păzi – s-o aibă toţi,Ne-ar trebui vreo câţiva mafioţi...

Dreptul electoral

Avem democraţie-n stat,De-aceea ştiu, când merg la vot,Că dreptu-mi este garantatŞi pot s-aleg vreun mafiot...

Gheorghe BÂLICI

epigrame

BIG BANC – Bulă, de ce ai lipsit ieri de la şcoală?– Săru'mâna, doamnă învăţătoare, a trebuit să duc taurul la vacă.– Da'ce tac'tu nu putea?– Ba da, da’ nu aşa bine ca tauru'.

– Cât costă ouăle?– 50 de bani bucata.– Şi astea sparte?– 10 bani bucata.– Sparge-mi şi mie 100 de ouă!

Execuţie publică. Călăul ridică toporul. Osânditul ridică capul şi întreabă:– Ce zi e astăzi?– Luni.– În puii mei, ce început de săptă-mână.

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

Dau în chirie două camere la Iaşi. Tel.: 0 236 61 470.

Engleza calitativ. Tel.: 56 25 56.

Cumpăr dicţionar rus-român de termeni juridici. Tel.: 079675749

Afis,

TeaTre

teatrul naţional„mihai eminescu”

17.09 „Cântec de leagăn pentru bu-nici” de D. Matcovschi, Sala Mare, ora 18.00 18.09 „Cântec de leagăn pentru bu-nici” de D. Matcovschi, Sala Mare, ora 18.00

teatrul naţionalde Operă şi balet

14.09 „Giselle” de A. Adam. Balet în două acte, ora 18.00 15.09 „Madame Butterfly” de G. Puc-cini. Operă în trei acte,ora 18.0016.09 „Lacul Lebedelor” de P. Ceaikovski. Balet în patru acte, ora 18.0017.09 Omagierea Mariei Bieşu. Con-cert de gală, ora 17.00, Palatul Na-ţional

teatrul republicande păpuşi „licurici”

18.09 „Floarea purpurie” de S. Aksa-kov, ora 11.00, rus.19.09 „Fata Babei şi Fata Moşneagu-lui” de I. Creangă, ora 11.00, rom.25.09 „Puişorul de aur” de V. Orlov, ora 11.00, rus.26.09 Premieră! „Luceafărul” de M. Eminescu, ora 11.00, rom.28.09 Premieră! „Luceafărul” de M. Eminescu, ora 11.00, rom.

teatrul municipalde păpuşi „Guguţă”

14.09 „Luceafărul” după Mihai Emi-

nescu, ora 11.00 18.09 „Unde-i Hipopotamul” de V. Livşiţ, ora 11.00 19.09 „Cinel-Cinel” de V. Alecsandri, ora 11.0025.09 „Căpriţa-Ştrengăriţa” de M. Suponin, ora 11.0026.09 „Regina fulgilor de nea” de H. Ch. Andersen, ora 11.00

SĂLI DE CONCERT

Filarmonicanaţională„serghei lunchevici”

Festivalul Internaţional„Serghei Rahmaninov”,„Vocaliza de toamnă”,deschiderea stagiunii

24.09 Concert simfonic Sala Mare, ora 18.00 Gintaras Janusevicius – pian, Lituania, Mihai Agafiţa – dirijor, R. Moldova, Orchestra Simfonică a Filarmonicii26.09 Recital de pian Mariana Izman (Olanda), Sala Mare, ora 18.00.27.09 Recital de pian Gintaras Ja-nusevicius (Lituania), Sala Mare, ora 18.00.

sala cu Orgă

14.09 Gala pianiştilor în cadrul pro-gramului european „Pianul, reflec-tare a culturii europene”, ora 18.0021.09 Inaugurarea stagiunii 2010–2011. O seară Beethoven, ora 19.00 25.09 Concert de cameră. Ken AI-SO (vioară), Annete ISSERLIS (vi-olă), Howard MOODY (pian, orgă), ora 12.38

mUZee

muzeulnaţional de artăal moldovei

7-26.09 Expoziţia personală a artis-tului plastic Dmitri Peicev, în care vor fi prezentate circa 70 de ope-re de pictură realizate în perioada 1975–2010

CINEMA

cinematografulpatria centru

14,15 septembrie 2010

Sala nr. 1„Karate Kid”12.20 / 15.20 / 18.20 / 21.20

Sala nr. 2-3D„Resident Evil 4: Viaţa de apoi” 3D11.40 / 13.40 / 15.40 / 17.40 / 19.40 / 21.40

Sala nr. 3„Centurion”14.40 / 16.40 / 18.40 / 20.40

Sala nr. 4„Shrek pentru totdeauna”13.00 / 15.00„Eroi de sacrificiu”17.00 / 19.00 / 21.00

Sala nr. 6„Oameni mari şi fără minte”19.20 / 22.00

Autorobot: 26-56-56Rezervare: 26-56-66, 068-26-51-51

Vând maşină VW Jetta, anul 2001, motor 1,8T, stare bună. 6500 euro.Tel.: 079 66 31 45.

anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

Page 16: Jurnal de Chisinau, 14 septembrie

www.jurnal.md Marţi, 14 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 16 | Zigzag

Actorul Robert Pattinson (foto) era să fie strivit de un elefant în timpul filmărilor la noua pro-ducţie „Water for Elephants”, de Francis Lawrence, scăpând ca prin urechile acului, informea-ză contactmusic.com.

Starul, care joacă în acest film alături de Reese Witherspo-on şi Christoph Waltz, era să fie strivit de un elefant, pe nume Rosie, în timp ce încerca să-i facă baie. Mai precis, chipeşul actor a alunecat de pe spatele elefantu-lui în momentul în care acesta şi-a ridicat picioarele din faţă şi s-a rostogolit pe o parte în noroi. „Putea să fie un dezastru da-că se rostogolea peste el, dar a avut noroc, aterizând cu faţa în noroi. Era murdar, dar teafăr”, a spus o sursă de pe platouri. Robert Pattinson a devenit cele-bru cu rolul vampirului Edward Cullen din franciza cinematogra-

Celine Dion îşi lansează un nou parfum

Celine Dion, însărcinată în şase luni, urmând să nască doi băieţi, se simte foarte inspirată în această perioadă, declarând că s-a gândit la un nou parfum.

Artista îşi lansează luna aceasta cel de-al optulea parfum, „Pure Brilliance”, însă pare că nu s-a plictisit deloc de această preo-cupare, relatează „FemaleFirst”.

În urmă cu o lună, se vehicula că artista a ajuns de urgenţă la spital din cauza unor complicaţii cu sarcina. Recent, un purtător de cuvânt a negat însă aceste infor-maţii, spunând că Celine, în vârstă de 42 de ani, se simte foarte bine, neexistând niciun fel de probleme cu sarcina.

Vedeta a rămas însărcintă în urma fertilizarii în vitro, aceasta fiind cea de-a şasea încercare, de această dată apelând şi la acupunc-tură pentru a-şi mări şansele de reuşită.

Are interdicţie într-un complex de cazinouri din Las Vegas

Noile telescoape spaţiale vor pu-tea detecta un număr mult mai mare de corpuri cereşti care ne ameninţă planeta. Americanul a afirmat într-un interviu că, ast-fel, numărul asteroizilor cunos-cuţi va creşte în mod dramatic, de la 70.000 la un milion.

Asociaţia Exploratorilor Spa-ţiului colaborează intens cu ONU pentru a putea găsi cele mai bune modalităţi de apărare împotriva obiectelor care se apropie prea mult de Terra.

„În acest moment, nici SUA,

nici alte ţări din întreaga lume nu au resposabilitatea de a dezvolta o tehnologie cu care să se poată devia un asteroid, în cazul în care acesta ne va ameninţa”, a mai declarat Schweickart.

Fostul astronaut al misiunii „Apollo” menţionează că din mo-mentul descoperirii unei asemenea ameninţări, oamenii vor avea nevoie de o perioadă de 10–18 ani pentru a lucra la o strategie de apărare.

Se ia în calcul chiar impactul unei nave spaţiale cu un eventual asteroid, pentru a-i schimba viteza, astfel încât acesta să nu ne lovească.

Canada este gata să îşi asume rolul de lider în aceste eforturi. În martie 2011, statul nord-american va lansa un telescop spaţial (NEOSSAT), în valoare de 15 milioane de dolari, destinat special supravegherii aces-tor pericole.

Cea mai mare atenţie îi este acordată acum lui Apophis, un asteroid care ar putea lovi Pământul în 2029 sau, conform unor cercetări recente, în 2036.

Astonauţii afirmă că, în urmă-torii 100 de ani, aproximativ 300 de asteroizi prezintă pericolul de a lovi Pământul.

Cea mai îngustă casă din lume

Sunt unele adevăruri care par destul de surprinzătoare la prima vedere. Câteva din acestea dau de gândit atât sociologilor, cât şi oamenilor simpli, relatează ziare.com

Ştiaţi că 8 la sută dintre taţi nu le citesc poveşti copiilor lor, iar dacă o fac, acest lucru se întâmplă extrem de rar. Motivul cel mai frecvent: „Este suficient ca un singur părinte să citească, iar acasă această îndeletnicire revine soţiei”, informează dw-world.de.

În Germania, femeile câştigă cu 23 la sută mai puţin decât bărbaţii. Câştigul mediu al sexului slab este de 15,087 euro pe oră, în timp ce băr-baţii câştigă 19,50 euro pe oră.

S-a dovedit statistic că vacan-ţele în doi dăunează. Una din cinci persoane se desparte de partener după ce au petrecut concediul împreună. În timpul vacanţei în doi, ies la iveală toate nemulţumi-rile şi frustrările umane, de aceea 20 la sută dintre femei şi 24 la sută dintre bărbaţi ajung să se despartă de partener.

Circa 55 la sută din cauzele care duc la insomnii se ascund în gânduri. Odată căzuţi în caruse-lul acestora, nu mai există ieşire. Astfel, gândurile se transformă în duşmanul numărul 1 al somnului.

Aproximativ 82,5 la sută dintre germani plătesc cumpărăturile cu bani lichizi. Doar 11,9 procente pre-feră ca mod de plată cardul de debit

Omletă de 1000 de dolarişi pizza cu praf de aurPrintre cele mai scumpe feluri de mâncare din lume se găsesc o omletă care costă 1.000 de dolari şi o pizza al cărui preţ depăşeşte 4.000 de dolari. Preţul îndrăzneţ se datorează ingredientelor din care sunt preparate.

Omleta, spre exemplu, are în compoziţie şase ouă, homar şi caviar, iar pizza conţine praf de aur, caviar, homar, somon marinat în coniac şi mozzarella.

În restaurantul Parker Meridi-en din New York sunt câteva per-soane care îşi permit să mănânce la micul dejun o omletă de 1.000 de dolari, potrivit dailynews.rs.

În plus, pe lângă omletă şi pizza, în topul celor mai scumpe mâncăruri din lume se află şi un fel special de curry care se găseşte doar la Bombai Brasserie din Lon-dra şi mai multe alimente, precum trufele albe din nordul Italiei sau cartofii „The bonnotte”.

Adevăruri surprinzătoare

şi numai 1,5 la sută pe cel de credit.Doar în 2008, în Germania

au fost cheltuiţi 974 milioane de euro pe parfumurile de damă. Ca o

comparaţie, în 2004 au fost comerci-alizate parfumuri în valoare de 873 milioane de euro.

Femeile fără partener cheltu-

Artistul austriac Erwin Wurm, cunoscut pentru operele sale excentrice, a inaugurat recent la Viena o expoziţie, în cadrul căreia piesa centrală este o casă. Potrivit experţilor, aceasta în-truneşte toate calităţile pentru a primi titlul de cea mai îngustă casă din lume, relatează hot-news.com

Mobila, piesele de bucătărie şi de toaletă, toate sunt adaptate spaţiului voit insuficient. Chiar dacă are tot ce este necesar într-o casă, imobilul nu este potrivit

pentru o persoană care suferă de claustrofobie, conform „Izismile”.

Cât despre capacitatea acesteia, nici nu poate fi vorba, din moment ce două persoane cu greu pot trece dintr-un sens în altul, una pe lângă alta.

Creaţia lui Wurm, artistul preferat al celor de la Red Hot Chili Peppers, care au lansat şi o melodie inspirată de operele sale, „Can't Stop”, este o replică viabilă la apar-tamentele minuscule din New York sau Tokyo, unde oamenii renunţă la orice fel de confort de dragul de a avea o locuinţă centrală.

Eforturi pentru viitor

Starleta americană Paris Hilton (foto) are interdicţie într-un complex de cazinouri din Las Vegas după ce a fost pusă oficial sub acuzaţie, luni, pentru posesie de droguri, informea-ză accesshollywood.com.

Un reprezentant al lanţului de cazinouri „Wynn” a declarat că Hilton are interdicţie de acces în mai multe spaţii de divertisment din Las Vegas ca urmare a arestării sale pentru posesie de droguri.

Paris Hilton, moştenitoarea imperiu-lui hotelier „Hilton”, a fost pusă oficial sub acuzaţie, luni, pentru posesie de droguri, după ce a fost arestată, la sfârşitul săp-tămânii trecute, în Las Vegas, de poliţia americană, care a descoperit un pliculeţ cu cocaină în poşeta starletei.

De asemenea, reprezentantul lan-ţului de cazinouri a precizat că Cy Waits, iubitul lui Paris Hilton, a fost revocat din funcţia de partener al „Tryst Nightclub” din cadrul „Wynn” şi al „XS The Night-club” din Encore.

În noaptea de 27 spre 28 august, po-liţia din Las Vegas a arestat-o pe starleta

americană şi pe însoţitorul acesteia, aflaţi într-un automobil 4x4 parcat în faţa cazi-noului „Wynn” din Las Vegas.

Poliţiştii prezenţi la faţa locului au crezut iniţial că pasagerii din automobil au închis geamurile pentru a fuma mari-juana. În urma percheziţiei, au descoperit o cantitate neprecizată de cocaină în poşeta starletei.

Paris Hilton, în vârstă de 29 de ani, a fost reţinută de poliţie pentru puţin timp şi a beneficiat de un regim de eliberare condiţionată.

Era să fie strivit de un elefant

fică „Amurg/ Twilight”, inspirată din romanele autoarei americane Stephenie Meyer. Primele două lungmetraje din această franciză de succes – „Amurg”, de Catherine Hardwicke, şi „Saga Amurg: Lună Nouă”, în regia lui Chris Weitz – au obţinut împreună încasări de 1,1 miliarde de dolari. Al treilea film din serie, „Saga Amurg: Eclipsa”, a avut premiera în această vară.

iesc anual pentru îmbrăcăminte 688 de euro, iar bărbaţii holtei în jur de 436 de euro.

Pe parcursul vieţii, un german aparţinând clasei medii cheltuieşte în jur de 34.000 de euro pentru cado-uri de Crăciun.

Pentru o ceaşcă de cafea se con-sumă 140 litri de apă, de-a lungul proceselor pe care boabele de cafea le parcurg, de la cules până în con-sumul final.

În fiecare zi, în lume se tri-mit 200 de miliarde de e-mail-uri. Circa 90 la sută din acestea sunt spam-uri, de obicei reclame care ne inundă căsuţa electronică fără voia noastră.

Cel mai vizitat oraş european este Londra, urmat de Paris. Pe locul trei se situează oraşul german Hamburg.