of 15/15
1 Întreţinerea predictivă Mentenanţa se defineşte ca ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice, care sunt asociate şi efectuate utilajelor, echipamentelor, în scopul îndeplinirii de către acestea a funcţiilor specifice. Conform STAS 8174/2-77mentenanţa este predictivă şi corectivă. Cea preventivă este efectuată la intervale de timp prestabilite, sau corespunzător unor criterii predeterminate în scopul reducerii probabilităţii de defectare sau degradare a performanţelor unui dispozitiv. Cea de tip corectiv are ca scop restabilirea dispozitivului şi aducerea lui în stare de a- şi îndeplini funcţia specifică. Atât un tip , cât şi celălalt sunt efectuate pe baza mentenanţei predictive prin care, pe baza aptitudinii de mentenabilitate, se stabilesc criterii şi metode practice de realzare. Se mai foloseşte noţiunea de servire tehnică, prin care se înţelege totalitatea măsurilor organizatorice şi tehnice necesare pentru păstrarea fiabilităţii şi asigurarea disponibilităţii dispozitivelor aflate în exploatare sau păstrare (control preventiv, reparaţii curente, controlul fucţionării şi al defectabilităţii, prevenirea şi înlăturarea defectelor). Potrivit accepţinii japoneze, întreţinerea poate fi grupată (vezi fig.1) în: - întreţinerea datorată apariţiei unor defecţiuni; - întreţinerea preventivă; - întreţinerea predictivă; - întreţinerea productivă; - întreţinerea total productivă. Întreţinerea preventivă, potrivit concepţiei americane este constituită din activităţi efectuate asupra utilajelor înainte de producerea unor defecţiuni, acestea fiind: - Selectarea şi instalarea utilajelor în locurile de exploatare în aşa fel încât să se asigure funcţionarea acceptabilă a acestora; - Inspectarea periodică şi monitorizarea funcţionării utilajelor pentru a fi posibilă evaluarea starii tehnice a a cestora şi luarea, pe baza aceasta, a unor decizii pentru evitarea apariţiei defecţiunilor; - Lubrifierea, vopsirea şi curaţarea utilajelor conform prescripţiilor producătoruli; - Reglarea şi efectuarea unor mici remedieri apărute întâmplâtor; - Efectuarea de lucrări periodice de revizii şi reparaţii generale, chiar dacă nu s -au produs defecţiuni. O latură a întreţinerii preventive este întreţinerea predictivă care se bazează pe controlarea activă sau la intervale de timp date a unor moduri de manifestare a funcţionării utilajelor în procesul de exploatare sau a unor parametri de lucru. Posibilitatea introducerii întreţinerii predictive. Aplicarea unor metode moderne de întreţinere şi reparare a utilajelor a devenit o necesitate obiectivă, în condiţiile unor schimbări majore petrecute în ultimii ani pe plan mondial şi naţional. Eliminarea treptată a resticţiilor vamale face ca pe piaţă să pătrundă din ce în ce mai multe produse din import. Fabricate cu tehnologii moderne, acestea devin din ce în ce mai competitive faţă de produsele autohtone. Construirea unor linii de fabricaţie rămâne doar un deziderat, presupunând resurse financiare greu accesibile.

Intretinerea predictiva

  • View
    572

  • Download
    5

Embed Size (px)

Text of Intretinerea predictiva

ntreinerea predictivMentenana se definete ca ansamblul tuturor aciunilor tehnice i organizatorice, care sunt asociate i efectuate utilajelor, echipamentelor, n scopul ndeplinirii de ctre acestea a funciilor specifice. Conform STAS 8174/2-77mentenana este predictiv i corectiv. Cea preventiv este efectuat la intervale de timp prestabilite, sau corespunztor unor criterii predeterminate n scopul reducerii probabilitii de defectare sau degradare a performanelor unui dispozitiv. Cea de tip corectiv are ca scop restabilirea dispozitivului i aducerea lui n stare de ai ndeplini funcia specific. Att un tip , ct i cellalt sunt efectuate pe baza mentenanei predictive prin care, pe baza aptitudinii de mentenabilitate, se stabilesc criterii i metode practice de realzare. Se mai folosete noiunea de servire tehnic, prin care se nelege totalitatea msurilor organizatorice i tehnice necesare pentru pstrarea fiabilitii i asigurarea disponibilitii dispozitivelor aflate n exploatare sau pstrare (control preventiv, reparaii curente, controlul fucionrii i al defectabilitii, prevenirea i nlturarea defectelor). Potrivit accepinii japoneze, ntreinerea poate fi grupat (vezi fig.1) n: - ntreinerea datorat apariiei unor defeciuni; - ntreinerea preventiv; - ntreinerea predictiv; - ntreinerea productiv; - ntreinerea total productiv. ntreinerea preventiv, potrivit concepiei americane este constituit din activiti efectuate asupra utilajelor nainte de producerea unor defeciuni, acestea fiind: - Selectarea i instalarea utilajelor n locurile de exploatare n aa fel nct s se asigure funcionarea acceptabil a acestora; - Inspectarea periodic i monitorizarea funcionrii utilajelor pentru a fi posibil evaluarea starii tehnice a a cestora i luarea, pe baza aceasta, a unor decizii pentru evitarea apariiei defeciunilor; - Lubrifierea, vopsirea i curaarea utilajelor conform prescripiilor productoruli; - Reglarea i efectuarea unor mici remedieri aprute ntmpltor; - Efectuarea de lucrri periodice de revizii i reparaii generale, chiar dac nu s-au produs defeciuni. O latur a ntreinerii preventive este ntreinerea predictiv care se bazeaz pe controlarea activ sau la intervale de timp date a unor moduri de manifestare a funcionrii utilajelor n procesul de exploatare sau a unor parametri de lucru. Posibilitatea introducerii ntreinerii predictive. Aplicarea unor metode moderne de ntreinere i reparare a utilajelor a devenit o necesitate obiectiv, n condiiile unor schimbri majore petrecute n ultimii ani pe plan mondial i naional. Eliminarea treptat a resticiilor vamale face ca pe pia s ptrund din ce n ce mai multe produse din import. Fabricate cu tehnologii moderne, acestea devin din ce n ce mai competitive fa de produsele autohtone. Construirea unor linii de fabricaie rmne doar un deziderat, presupunnd resurse financiare greu accesibile.

1

2

ntreinerea predictiv se bazeaz pe controlarea activ sau la intervale de timp date a unor moduri de manifestare a funcionrii utilajelor n procesul de exploatare sau a unor parametri de lucru. Aceasta include: - Msurarea vibraiilor; - Msurarea temperaturii; - Controlul presiunilor i sarcinilor de lucru; - Msurarea uzrii i dereglrii subansamblelor componente; - Gradul de corodare i erodare; - Analize chimice (ulei); - Ultrasunete. Mentenana predictiv, cu semnificaia mentenanei realizate prin intermediul urmririi parametrilor de uzur ai elementelor sau subansamblurilor cheie ale mijloacelor fixe, folosind instrumente specifice (analizatoare de uzur, de vibraii, de ulei) urmrind ca interveniile de mentenan s fie realizate nainte de apariia defectului. Toate msurile se efectueaz cu scopul de a determina momentul optim de declanare a activitilor de ntreinere i evitarea cderilor accidentale care implic lucrri neplanificate. n acest mod se asigur creterea duratei de via a utilajelor, reducerea costurilor de ntreinere i realizarea produciei n condiiile de calitate prestabilite. Cel mai industrial echipament nu cade dintr-o dat i gata se oprete munca. Adevrul este c echipamentul se defecteaz treptat, dup o perioad de sptmni sau luni. Mai mult, ne dau numeroase avertizri sau semnale pe parcurs. Aceste semnale, spre exemplu, mici schimbri ale temperaturii, vibraiile sau sunetele pot fi detectate cu ajutorul ntreinerii predictive. Ca rezultat, ntreinerea predictiv ne d timp s planificm, s programm i s facem reparaii nainte ca echipamentul / utilajul s cedeze.(vezi fig. 2) :Timpul n care un specialist al ntreinerii predictive poate detecta un echipament cu probleme, i timpul pn cnd un operator observ, este imens. Un studiu a artat c, niciun alt tip de ntreinere nu i d mai mult timp pentru planificare i programare dect ntreinerea predictiv. De aceea ntreinerea predictiv ar trebui sa fie numrul unu n planificarea ntreinerii. ntreinerea predictiv compar tendina parametrilor fizici msurai, mpotriva cunoaterii limitelor inginereti cu scopul de a detecta, analiza i corecta problemele nainte ca ele s se produc. Studiile au artat c o planificare bine fcut, adic un job tipic, i ia jumtate din timpul unei munci neplanificate. Munca planificat este mai eficient i mai puin costisitoare dect o munc neplanificat. ntreinerea predictiv poate fi aplicat oricrui echipament cu probleme, dac, mai nti parametrii fizici ca:vibraii, temperatur, presiune, curent sau rezisten pot fi msurai. Limitele ingineriei pentru msurarea parametrilor fizici, trebuie s fie stabilite pentru ca problema s fie detectat nainte ca pagube excesive s se ntmple.

Corectnd problema de la rdcini este cheia pentru cele mai predictive eforturi.

3

4

5

Ciclul ntreinerii predictive: Odat ce o nou pies a unui echipament cu probleme, a fost adugat n program, se introduce ciclul ntreinerii predictive (vezi fig.3). Parametrii stabilii sunt msurai periodic (sptmnal, la dou sptmni, lunar). Dac msurtoarea depete limita inginereasc, atunci msurtoarea trebuie planificat suplimentar. Analiza poate lua mai multe forme. Spre exemplu, vibraia poate fi luat rotind echipamentul. Un analist bine pregtit poate verifica semntura pentru problemele comune, cum ar fi abaterea i instabilitatea, precum i probleme nu foarte comune cum ar fi rezonana. Odat ce sursa problemei este determinat, cea mai bun activitate de reparaie poate fi aleas. O cercetare de munc este de obicei scris pentru a putea porni procesul de reparaie. Corectarea rdcinii problemei permite echipamentului s reintre n programul periodic de monitorizare. Spectrul PDM (predictive maintenance). A existat o concepie greit, despre faptul c eecurile echipamentului nu pot fi prezise. Oricum, cu ajutorul tehnologiei predictive, un numr mare de echipamente cu probleme pot fi prezise. Msurarea vibraiilor la rotirea echipamentului, este probabil cel mai cunoscut din aplicaiile curente ale ntreinerii predictive, dar i alte categorii din industria echipamentelor beneficiaz de o ntreinere predictiv. Tabelul nr. 1 SPECTRUL NTREINERII PREDICTIVE Categoria Tipul Modul de Cauza echipamentelor echipamentelor cdere cderii Rotating Pompe, Lubrifiere For machinery motoare, insuficient excesiv compresoare Motoare, Echipament cabluri, Defectul de Cldur, electric transformatoare izolaie umezeal Schimbtoare de cldur Schimbtoarele, compresoarese

Nr. Crt.

1

2

3

Murdrie

Sediment

4

Rezervoare i echipamente de transfer

Rezervoare, reactoare

Coroziune

Atacul chimic

Modul de detectare Analiza vibraiilor i lubrifiantului Timp. Teste de rezisten. Scanarea analizei Calculele transferului de cldur Verificarea grosimii de coroziune. Rspundere acustic

6

7

Ieirea din funciune a utilajului. Cercettorii pentru o mai bun siguran a echipamentelor, recunosc c ntr-o grupare de utilaje exist o comportare a probabilitii de defectare. Aceast comportare apare atunci cnd utilajele sunt folosite n mod constant. Forma probabilitii de defectare arat ca o curb de tip Cad de baie. Echipamentul care supravieuiete de la nceputul vieii sale, va continua s mearg ntlnind cteva cderi pe parcurs. Oricum , n timp cderile ncep s sporeasc pn cnd ultimul grup cedeaz. Beneficiile ntreinerii predictive: - costurile ntreinerii scad pn la 50%; - cderile neateptate se reduc pn la 55%; - reparaiile i reviziile generale se reduc pn la 60%; - inventarul pieselor de schimb se reduc pn la 30%. Studiile au artat c, cu ajutorul unui program de ntreinere PdM potrivit, se pot nlocui pn la 30% din sarcinile ntreinerii predictive. Beneficiile ascunse ale ntreinerii predictive: - mai puin stres; - mai mult linite; - o munc mai uoar; - mai mult timp liber. Baza unui program PdM de succes este o list simpl, detaliat i corect a echipamentului, deoarece lista de echipament este esenial pentru paii ce urmeaz. O list bun este esenial pentru: - Identificarea modului n care echipamentul se poate defecta; - Alegerea tehnologiei de ntreinere predictiv potrivit; - Construirea unei baze dedate pentru fiecare tehnologie de ntreinere predictiv. Ce face o list bun ? - Numrul echipamentului; - Descrierea echipamentului; - Tipul echipamentului. Alegerea potrivit a tehnologiei de ntreinere predictiv. Multe firme, printre care i Rolem ncep un program de ntreinere predictiv, alegnd una dintre cele mai comune tehnologii i anume analiza vibraiilor. Dup ce au acumulat ceva experien, ncep s aplice tehnologia pe cel mai critic echipament al lor, cu cele mai mari probleme de funcionare. Aproape toate utilajele dau foarte devreme semnale de avertizare, cum ar fi: schimbri de temperatur, vibraii, sunete nainte s se defecteze. Aceste semnale de alarm pot fi detectate cu tehnologii de monitorizare precise. Problema este c una sau dou tehnologii singure nu pot detecta majoritatea semnalelor de alarm din planul tu. Ca rezultat, o singur tehnologie a programuului de ntreinere predictiv va pierde mai multe greeli dect prinde. Deci cheia unui program de ntreinere de succes este s fii sigur c este extrem de sensibil la modurile de cdere ale utilajului.. De aceea trebuie aplicate mai multe

8

tehnologii, pentru a se putea detecta majoritatea modurilor de cdere din plan. Modurile de cdere ale utilajului i spun ce tehnologie s aplici, nu i invers. Sunt strnse informaiile corecte? ntreinerea predictiv este un proces condus de date n funcie de msurtori. Este vorba despre colectarea i analizarea datelor pentru a determina ce procedee corective trebuie fcute. Cheia este s te asiguri c echipa ntreinerii predictive analizeaz datele corecte. Din pcate, multe companii pierd mult timp uitndu-se la datele care nu trebuie, pentru c strngerea datelor s-a fcut greit nc de la nceput. Aa c informaia nu poate face ce trebuie s fac: sa identifice utilajul cu probleme. De aceea setarea bazei de date a tehnologiei ntreinerii predictive este un aa pas important. Fcute corect, aceste baze de date te las s te ncrezi n alarmele implementate pentru a detecta problemele ntlnite. Dup aceea , putem urmri rapoartele de excepie: vezi care utilaj este n alarm i analizezi doar acel utilaj. Exemplu: O baz de date corect. Un analist de vibraii poate colecta i analiza informaii pe 400-500 de piese ale utilajului pe lun. Fr aceast baz de date, productivitatea scade de la 50% la 200-225 piese ale utilajului pe lun. Avnd baza de date corect, aceasta are un impact direct asupra productivitii i are succes asupra programului. Crui utilaj i trebuie aplicat ntreinerea predictiv? Dac exist o ordine stabilit a criticitii utilajelor conform unei liste, se poate determina strategia de ntreinere. Ordinea criticitii trebuie stabilit prin nelegerea colectivului, cei care stabilesc cele mai critice utilaje i anume: Producia; ntreinerea; Logistica; Serviciul cu clienii. Factori de criticitate: sigurana, ambian, nreinere, producie, calitate. ntr-un proces, exist mail multe moduri n care poi msura rezultatele i impactul programului de ntreinere predictiv. Dac tii mai puine lucruri sau nimic despre el, nseamn c trebuie s msori pn nelegi. Msurtorile sunt un mod bun de a face schimbrile pozitive. Pentru a demonstra succesul programului , ai nevoie de informaii care se bazeaz pe masurtori. Programul de ntreinere predictiv: 1. Intern . Programul de ntreinere predictiv este condus n ntregine de cei din firm: date, interpretri, analize i recomandri. 2. Prin contract. Organizarea serviciilor de ntreinere predictiv este fcut de alte firme din exterior. 3. Hibrid. O parte din msurtori sunt fcute de cei din interiorul firmei, i o parte sunt fcute de alte firme.

9

Alegerea furnizorului de servicii de ntreinere predictiv: 1. Abilitatea de a integra mai multe tehnologii. Cei mai muli furnizori de servicii se concentreaz doar pe una sau dou tehnologii de ntreinere predictiv. Dar programul de ntreinere predictiv cere mai multe tehnologii pentru a detecta utilajului toate posibilele moduri de cdere. 2. Analitii calificai n fiecare tehnologie. Analitii calificai sunt foarte importani deoarece pot identifica cauzele problemelor utilajului. Aceti ofer cele mai bune i corecte recomandri. Informaii necesare pentru implementare ntreinerii predictive: Ce echipamente trebuie urmrite; Resurse necesare (investiii, oameni); Costurile necesare; colarizari; Standarde scrise pentru certificarea i calificarea personalului; Standarde scrise pentru procedeul de verificare; Planul de lucru i procesul de management al activitii; Indicatorii urmrii (ex. timpul dintre raparaii); Grafic Gant cu timpii de implemenatre. Sigurana n funcionare (predictiv): - ntreinere bazat pe diagnoza strii tehnice a utilajului; - Msurtori periodice de capabilitate a utilajelor (vezi anex). ntreinerea predictiv se face pe baz de msurtori. Avantaje: - ntreinerea se face doar n caz de necesitate. - Stocuri mai mici de piese de schimb. - Opririle sunt de durat mai mic dect la preventive i mai rare. - Crete durata de utilizare a pieselor de schimb. - Necesit personal de ntreinere mai mic. - Costuri mici. - Prin msurtori se garanteaz precizia funcionrii mainii. Dezavantaje: - Necesit aparatur fosrte scump (ex. analiza spectral de vibraii). - Necesit personal cu nalt calificare, pentru msurtori i implementare rezultatelor.

10

Linia de lcuit ESTA este format din automatul de lcuire propriu zis i gara ESTA.Descrierea instalaiei.

11

Modul de lucru: 1. Se ncarc (alimenteaz) ramele cu piese pentru lcuit (izolate) n transportorul din gar. 2. Se face operaia de transfer. Suporii cu piese pentru piese vor fi transferai n mod automat din gar n ESTA, iar cei din ESTA vor trece n gar. 3. Dup ncheierea transferului, se vor efectua la linia automat de lcuit ESTA, verificrile finale nainte le lcuire, se ncarc programul pentru lcuit conform tipului de arj care trebuie lcuit, dup care ncepe lcuirea pieselor. 4. Paralel cu lcuirea pieselor n ESTA, se trece la descrcarea pieselor lcuite lcuite din transportului aflat n gar n vagoanele goale. 5. Cnd se ncheie procesul de lcuire al pieselor aflate n ESTA, transportul pieselor lcuite n mod automat. Piesele pentru lcuit s-au ncrcat n prealabil pe transportorul aflat n gar. 6. Se starteaz din nou operaia de transfer. Pisele lcuite vor trece din ESTA n gar, iar cele penrtu lcuit vor fi transferate n ESTA. 7. Se reia ciclul de la punctul 3 pan la punctul 6. Mod de lcuire imagine din interiorul camerei Omega. Suporii ce conin piese pentru lcuit ajung n zona omega unde se desfoar aplicarea propriu zis a lacului. Piesele sunt racordate la masa mainii (la pamnt) printr-un circuit electric piesa ram suport main. Lacul care intr n mijlocul turbodiscului, este ncrcat prin intermediul unui cmp electric de nalt tensiune, cu o sarcin electric pozitiv. Ca urmare a forei centrifuge produs de rotaia turbodiscului, precum i cea de atracie n cmp electrostatic, se realizeaz lcuirea pieselor. Pentru a obine un fil de lac de 1 mm grosime se aplic 8 straturi de lac succesive cu o gelifiere intermediar de 25 minute, astfel ca durata unei arje de lac este de 3 h.

12

13

14

Costuri de producie pentru reperul I Tafel C 219 Ram: 2 piese Suport de lcuit: 4 rame Lan transportor: 36 supori arja: 288 piese (2*4*36) Caz defavorabil : - maina s-ar defecta n timpul prelucrrii unei arje de piese penrtu piesa I Tafel C 219; - piesele nu se mai pot repara; - trebuie trimise la o firm pentru decaparea lacului (piesele revin in flux dup operaia de presare); - 25% din piesele decapate devin rebuturi (nu se mai coloreaz conform cerinelor de calitate); - Cost pies rebut: 50 EURO/pies. Calcul costuri de pierdere : Cost pies rebut= 50 EURO/buc Cost pies decapat= 10Euro/buc Costuri pierderi= Costuri rebut + Costuri cu decaparea pieselor=3.600+2.880=6.480 EURO Costuri rebut =(36*2)piese *50 EURO/buc =3.600 EURO Costuri cu decaparea pieselor = 288piese*10 EURO/buc=2.880 EURO Costuri pierderi totale= 6.480 EURO + Costuri cu staionare=6.480 EURO +540 EURO =7.000 EURO Costuri cu staionare= 180 min*3 EURO/buc =540 EURO Durata n care se dau jos piesele rebut de pe main: 3h (180 min) Costuri aparatur i colarizare = 12.500+1.600=14.100 EURO (la nivel de ntreprindere) Costuri pentru linia de lcuit =(14.100*3)/22 zile lucrtoare = 1.922 EURO Suma cu care este pltit cel care face msuratoare = 3,5 EURO/h*12h= 42EURO/h Suma cu care este pltit cel care interpreteaz datele = 15 EURO/h*2h= 30EURO/h Cu ajutorul ntreinerii predictive, msor vibraiile rulmenilor la ventilatoarele care deservesc utilajul, astfel c pot s anticipez defeciunea, mi planific ntreinerea preventiv i nu mai am pierderi de 7.000 EURO

15