Intoxicatii Cu Reziduuri Toxice Medicamentoase

  • View
    78

  • Download
    15

Embed Size (px)

Text of Intoxicatii Cu Reziduuri Toxice Medicamentoase

INTOXICATII CU REZIDUURI TOXICE MEDICAMENTOASE

INTOXICATII CU REZIDUURI TOXICE MEDICAMENTOASE Medicamente de uz veterinar = substante administrate (aplicate) animalelor producatoare de hrana, fie in scop terapeutic, profilactic sau de diagnoza, fie pentru modificarea functiilor fiziologice

Principalele grupe de medicamente de uz veterinar aprobate spre utilizare:Medicamentele antimicrobiene (chimioterapice+antibiotice) - cea mai cunoscuta si larg utilizata clasa de medicamente naturale sintetice (sintetizate dupa modele naturale sau cu structuri diferite)Ex.: bambermicina (amestec de antibiotice din Streptomyces bambergiensis promotor de crestere), lasalocid, monensin, salinomicina (ionofore - crestere masa musculara), virginiamicina, bacitracina (peptide promotor de crestere la pasari)

lasalocidsalinomicinamonensin

3. Antihelmintice (vermifuge) impotriva parazitilor interni (intestinali), majoritatea fiind derivati de benzoimidazol (Albendazol, Fenbendazol, Mebendazol etc.)

4. Antiparazitare derivati organofosforici (Diclorvos, Malation, Paration etc.) folositi impotriva parazitilor externi (musculite, viermisori, capuse), in special la vite si oi.

5. Hormoni i substane cu structur/aciune nrudit, naturali sau sintetici

2. Antifungice - majoritatea se folosesc in tratamente topice (de suprafata) pentru tratarea micozelor cutanate. Ex: Nistatinul poate fi folosit si pentru tratarea infectiilor gastro-intestinale

Mod de administrare

Cai de administrare: oral (prin hrana sau apa), injectabil (subcutanat, intramuscular), sub forma de implanturi

alegerea caii de administrare = f(efectul dorit, de calea de absorbtie a medicamentului, timpul necesar pentru eliminarea medicamentului/metabolitilor

Scopul administrarii si modul de actiune al medicamentelor

Scopuri: - terapeutic (200-1000 g medicament/t nutret) pentru tratarea bolilor infectioase- profilactic (100-400 g/t) prevenirea bolilor cauzate de bacterii sau protozoare- subterapeutic (doze < 200 g medicament/t nutret), pe perioade de cel putin 2 saptamani, in scopul accelerarii cresterii in greutate (efect eutrofic) si al cresterii eficientei consumului de hrana

Mod de actiune actiune bacteriostatica sau bactericida Prevenirea bolilor prin administrarea profilactica de medicamente antimicrobiene - foarte eficienta pot distruge microorganismele responsabile de infectii si diminueaza producerea de toxine microbiene* metoda utila (in special) in cazul animalelor care traiesc in medii contaminate sau in conditii sanitare necorespunzatoareAntibioticele (ex. penicilina) - inhiba cresterea unui numar mare de bacterii gram-pozitive dezvoltarea bacteriilor benefice din flora intestinala sintetizeaza numeroase vitamine si aminoacizi importanti in metabolismMedicamentele antimicrobiene (administrate constant, pe baze stiintifice) - subtiaza peretele intestinal creste adaptabilitatea si devine mai eficient pentru absorbtia nutrientilor => cresterea in greutate a animaluluiAntimicrobienele - diminueaza nr. microorganismelor din flora intestinala (care concureaza cu organismul animal pentru nutrientii din hrana) creste gradul de absorbtie nutrienti din tractul gastro-intestinal => economisire a hranei Unele medicamente de uz veterinar modifica procesele metabolice; ex: tetraciclinele afecteaza excretia apei si a azotului Surse de reziduuri medicamentoase in alimente si consecinte

Utilizarea corecta a medicamentelor de uz veterinar = cf. cerintelor din licentele autorizate de catre agentiile de reglementare lipsa sau cel mult prezenta in cantitati foarte mici si acceptabile a reziduurilor medicamentoase in carnea animalelor In majoritatea tarilor au fost stabilite limite de toleranta pentru doza zilnica admisa (acceptable daily intake, ADI) si limitele maxime de reziduuri (maximal rezidue limits, MRL) pentru medicamente si/sau metaboliti Totusi, reziduuri medicamentoase in alimentele de origine animala conc. = f(gradul de absorbtie al medicamentelor, de doza administrata si de timpul de asteptare)

Factori care conduc la generarea de reziduuri medicamentoase peste limitele admise: supradozarea medicamentelor ignorarea varstei, a sexului si a rasei animalelor ignorarea sau gresirea diagnosticului nerespectarea timpului de asteptare

Cel mai frecvent - ignorat sau scurtat timpul de asteptare = intervalul dintre incetarea administrarii medicamentului si momentul cand concentratia reziduurilor a scazut sub MRL dupa acest interval, animalele pot fi sacrificate, iar produsele lactate si ouale pot fi consumate in siguranta = 14-30 zile (de obicei)timpul de asteptare trebuie stabilit pentru fiecare formulatie a medicamentului, pentru fiecare specie animala, pentru fiecare cale de administrare, folosind cea mai mare doza recomandata pe durata cea mai lunga de timp fermierii si veterinarii aleg (de multe ori) formulatia cu cel mai mic timp de asteptare animalul sacrificat cat mai repedereziduurile medicamentoase din animalele vii - concentratia scade in timp reziduurile din oua si lapte nu se diminueaza => trebuie aruncate pana cind limitele de reziduuri in pasarile si vitele producatoare scad pana la valori permise => pierderi economice => nerespectarea timpul de asteptaremedicamentele administrate pestilor- timpii de asteptare trebuie determinati la mai multe temperaturi (vitezele preoceselor metabolice, inclusiv eliminarea reziduurilor depind de temperatura corpului si implicit a apei in care traiesc)in cazul medicamentelor ilegale - timpii de asteptare nu sunt clar stabiliti sau sunt necunoscuti => pericolul de contaminare a alimentelor cu reziduuriEfectele negative:* indica posibila provenienta a alimentului de la un animal bolnav/afectat de infectie* pot cauza reactii adverse: toxicitate ototoxicitate, nefrotoxicitate, toxicitate hepatica, hematotoxicitate - icter, reactii alergice si idiosincrazice la consumatorii sensibili * reziduurile din lapte pot interfera cu culturile bacteriene care declanseaza procesele fermentative in procesul de procesare a laptelui* utilizarea abuziva a antibioticelor favorizeaza aparitia de tulpini mutante, rezistente la antibiotice dificultati mari in terapeutica animala si umana cat si in tehnologia alimentara si in ceea ce priveste salubritatea produselor alimentare* probleme de moralitate si legalitateIn prezent: utilizarea antibioticelor ca biostimulatoare este mult ingradita singurele medicamente acceptate pentru utilizare continua in furajarea pasarilor sunt coccidiostaticele (pentru prevenirea coccidiozei).* Exemple: Monensin, Salinomicin, Narasin, Lasalocid etc.=> determinarea reziduurilor de coccidiostatice este o analiza uzuala in controlul alimentelor pot fi obtinute si din plante sau prin sinteza chimica (de exemplu chinina, cloramfenicolul)

structuri diverse: in practica medicala sunt utilizate -lactame (benzilpenicilina, ampicilina, amoxicilina, oxacilina, cloxacilina etc.), tetracicline (tetraciclina, clortetraciclina, oxitetraciclina, doxiciclina etc.), aminoglicozide (streptomicina, neomicina, gentamicina, canamicina s.a.m.d.), macrolide (eritromicina, siramicina etc.) Antibiotice = substante produse de anumite microorganisme (majoritatea mucegaiuri), netoxice pentru organismele producatoare, dar capabile, in concentratii mici, sa distruga sau sa inhibe cresterea unor microbi.

Chimiterapice/antibiotice

OxacilinaAmpicilina

S. griseus

TetraciclineR1R2R3DenumireClCH3HClortetraciclinHCH3OHOxitetraciclinHCH3OHTetraciclinHCH3OHDoxiciclin Chimioterapicele de sinteza (f.numeroase) - cele mai utilizate: sulfonamidele (in special in tratamentul porcinelor pentru prevenirea bolilor respiratorii), chinolonele, fluorochinolonele etc.

Difuzarea, metabolizarea si eliminarea antibioticelorDifuzarea antibioticelor in organismul animal - rapida la nivelul tesuturilor si organelor cu buna vascularizatieEliminarea (prin bila, lapte, urina, fecale) greu in sange si tesuturi antibioticele sunt legate de proteine ingreunarea filtrarii la nivelul rinichilor. eliminarea antibioticelor prin lapte (in special tetraciclina si cloramfenicolul) - foarte importanta modifica gustul, aroma si flora de fermentatieMetabolizarea are loc in special in ficat si rinichi prin sulfatare si conjugare glucuronicaLegislatie: Regulamentul Consiliului Comunitatii Economice Europene 2337/1990

Hormonii i substane cu aciune nrudit

Mijloace endocrine, hormonale, de fortare a cresterii in greutate a animalelor (in special cresterea masei musculare) acoperirea cererii mari de produse alimentare de origine animala, in special a celor cu continut proteic ridicat, Hormonii introdusi in zootehnie ca aditivi de crestere - obtinuti pe care biologica sau prin sinteza chimica restrictii de folosire in multe tari

Disputa:

SUA foloseste tratamentele hormonale avand ca argument lipsa dovezilor care sa ateste pericolul acestei practici pentru sanatatea oamenilor Tarile din Comunitatea Economica Europeana sunt impotriva folosirii hormonilor, opunandu-se importului de carne de vita din SUA Administrarea hormonilor: pentru cresterea masei musculare si pentru cresterea productiei de lapte => sporuri de 16-26 % pentru greutatea corporala si 25-40 % pentru productia de lapte Hormonii = substante secretate de celule organizate in glande cu secretie interna care pot regla, pe cale sanguina, limfatica sau prin lichidul cefalo-rahidian, activitatea altui grup de celule sau organe. Activitatea lor este coordonata de sistemul hipotalamo-hipofizar

Hormonii naturali cu implicatii in crestere sunt hormonii: hipofizari, tiroidieni, sexuali (estrogeni, androgeni) cortico-suprarenali.

Efectele lor favorabile dezvoltarii si cresterii organismului sunt: favorizarea sintezei proteice, stimularea lipolizei, cresterea si