Ing. MOCANU CORNELIU REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT · prin intermediul organismelor vii, sub impactul factorilor naturali, a resurselor materiale, financiare, şi a muncii, în bunuri

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ Specializarea: Management şi marketing în agricultură

Ing. MOCANU CORNELIU

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN

POTENŢIAL, REZULTATE, PERSPECTIVE

SUMMARY OF PhD THESIS ROMANIAN AGRICULTURE IN EUROPEAN CONTEXT

POTENTIAL, RESULTS, PERSPECTIVES

Conducător ştiinţific Prof. univ. dr. Emilian MERCE

CLUJ-NAPOCA 2010

Corneliu Mocanu Rezumatul tezei de doctorat

2

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

Către,____________________________________________

Vă rugăm să primiţi un exemplar din rezumatul tezei de doctorat intitulată „AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN - POTENŢIAL, REZULTATE, PERSPECTIVE” elaborată de domnul inginer CORNELIU MOCANU, în vederea obţinerii titlului de doctor în domeniul „Agronomie”.

Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc la data de 19.03.2010 orele 900, în anfiteatrul A4 al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Componenţa comisiei de doctorat este următoarea:

Preşedinte: Prof. univ. dr. Ioan ROTAR - Universitatea de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Emilian MERCE - Universitatea de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca Referenţi oficiali: Prof. univ. dr. Ioan LAZĂR - Universitatea Babeş-Bolyai,

Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Ioan PLĂIAŞ - Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Conf. univ. dr. Felix ARION - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca

Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi pe adresa ŞCOLII DOCTORALE a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Str. Calea Mănaştur, nr. 3-5, cod 400372, Cluj-Napoca.

Teza de doctorat este depusă la Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, unde poate fi consultată.


3

C U P R I N S INTRODUCERE...................................................................................... 7 PARTEA I-a: STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU........................ 9 Cap. 1. ORIZONTURI DE TIMP AL EVOLUŢIEI AGRICULTURII

ROMÂNEŞTI.......................................................................................... 9

1.1. Agricultura româniei între anii 1945 şi 1989.................................... 9 1.2. Sectorul cooperatist........................................................................ 9 1.3. Sectorul de stat .............................................................................. 9 1.4. Sectorul privat ................................................................................ 9 1.5. Agricultura româniei în perioada preaderării la UE.......................... 10 1.6. Adaptări structurale în economia agroalimentară la rigorile Uniunii

Europene - oportunităţi şi factori critici............................................ 10

1.7. Politicile agricole româneşti în perioada preaderării la UE.............. 10 1.8. Evaluarea politicilor agricole Româneşti.......................................... 11 PARTEA a II-a: MATERIAL ŞI METODĂ…………………….………………...….. 12 Cap. 2. AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL UE................................. 12 2.1. Agricultura în contextul dezvoltării durabile..................................... 12 2.2. Agricultura şi securitatea alimentară............................................... 13 2.3. Perspectivele dezvoltării agricole şi rurale a României în procesul

de implementare a politicii agricole comune................................... 16

2.4. Orientările agriculturii...................................................................... 17 Cap. 3. METODE UTILIZATE PENTRU CERCETARE...................................... 18 3.1. Modalităţi de culegere a informaţiilor.............................................. 18 3.1.1. Documentarea privind partea aplicativă a lucrării................. 18 3.1.2. Culegerea datelor statistice.................................................. 20 3.2. Metode de prelucrare a informaţiilor............................................... 21 3.2.1. Organizarea şi prezentarea informaţiei................................. 21 PARTEA a III-a: REZULTATE ŞI DISCUŢII........................................................ 23 Cap. 4. STRUCTURILE AGRARE ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA

PERFORMANŢELOR ECONOMICE...................................................... 23

4.1. Agricultura României, de unde şi încotro?...................................... 23 4.2. Agricultura României în termeni reali.............................................. 25 4.3. Metode de apreciere a gradului de comasare a fondului funciar.... 26 4.4. Corelaţia dintre dimensiunea agricolă şi dimensiunea economică

în unele ţări europene..................................................................... 28

4.5. Similitudini şi diferenţieri zonale ale structurilor agrare din România..........................................................................................

29


4

Cap. 5. ANALIZA INPUTURILOR DIN AGRICULTURĂ.................................... 31 5.1. Fondul funciar................................................................................. 31 5.2. Suprafeţe cultivate cu principalele culturi........................................ 36 5.3. Forţa de muncă............................................................................... 36 5.3.1. Populaţia pe activităţi ale economiei naţionale...................... 36 5.3.2. Număr total mediu de salariaţi............................................... 40 5.4. Parcul de tractoare.......................................................................... 40 5.5. Cantitatea de îngrăşăminte............................................................. 41 5.6. Efectivele de animale...................................................................... 43 Cap. 6. ANALIZA OUTPUTURILOR DIN AGRICULTURĂ................................ 46 6.1. Producţia medie la principalele culturi............................................. 46 6.2. Balanţa comercială.......................................................................... 48 CONTRIBUŢII PROPRII......................................................................... 53 CONCLUZII............................................................................................. 53 RECOMANDĂRI..................................................................................... 55 BIBLIOGRAFIE...................................................................................... 56 ABSTRACT............................................................................................ 59


5

T A B L E O F C O N T E N T INTRODUCTION................................................................................... 7 PART I: CURRENT STATE OF SPECIFIC RESEARCH...................................... 9 Chapter 1. THE TIME LEVEL OF THE ROMANIAN AGRICULTURE

EVOLUTION......................................................................................... 9

1.1. Romania's agriculture between 1945 and 1989............................. 9 1.2. Cooperative sector......................................................................... 9 1.3. State Sector................................................................................... 9 1.4. Private Sector................................................................................ 9 1.5. Romanian agriculture in the EU pre-accession period................... 10 1.6. Structural adjustments in agriculture economics from the rigors

of the EU - opportunities and critical factors.................................. 10

1.7. Romanian agricultural policies in the EU pre-accession period..... 10 1.8. Romanian agricultural policy assessment...................................... 11 PART II: MATERIAL AND METHOD..................................................................... 12 Chapter 2. ROMANIAN AGRICULTURE IN THE EU CONTEXT........................... 12 2.1. Agriculture in the context of sustainable development.................. 12 2.2. Agriculture and Food Security....................................................... 13 2.3. Prospects agricultural and rural development Romania in

implementing the Common Agricultural Policy............................... 16

2.4. Guidelines agriculture.................................................................... 17 Chapter 3. METHODS USED FOR RESEARCH.................................................... 18 3.1. Ways to collect information............................................................ 18 3.1.1. Theoretical documentation................................................. 18 3.1.2. Collection of statistical data................................................ 20 3.2. Information processing methods................................................... 21 3.2.1. Processing and interpretation of information from documentation. 21 PART III: RESULTS AND DISCUSSIONS…………………………………………... 23 Chapter 4. AGRICULTURAL STRUCTURE AND ITS INFLUENCE ON

ECONOMIC PERFORMANCE…………………………………….……… 23

4.1. Romanian agriculture, where and where?..................................... 23 4.2. Romanian agriculture in real terms................................................ 25 4.3. Virtues and shortcomings of different methods for assessing the

degree of aggregation of the land.................................................. 26

4.4. Correlation between farm size and economic scale in some European countries........................................................................

28

4.5. Similarities and differences of regional agrarian structures in Romania......... 29


6

Chapter 5. INPUTS ANALYSIS OF AGRICULTURE............................................. 31 5.1. Land Fund..................................................................................... 31 5.2. Areas planted with major crops..................................................... 36 5.3. Employment.................................................................................. 36 5.3.1. Population on the national economy................................... 36 5.3.2. The average number of employees.................................... 40 5.4. Park tractor.................................................................................... 40 5.5. The amount of fertilizer.................................................................. 41 5.6. Livestock....................................................................................... 43 Chapter 6. OUTPUTS ANALYSIS OF AGRICULTURE......................................... 46 6.1. Average production for the main crops......................................... 46 6.2. Trade balance............................................................................... 48 PERSONAL CONTRIBUTIONS............................................................ 53 CONCLUSIONS.................................................................................... 53 RECOMMENDATIONS......................................................................... 55 BIBLIOGRAPHY................................................................................... 56 ABSTRACT........................................................................................... 59


7

INTRODUCERE

În ansamblul economiei, agricultura reprezintă una din ramurile de mare impor-tanţă, având un rol pe care nici o altă activitate economică nu-l poate substitui întrucât cererea de alimente este esenţială şi are caracter permanent pentru existenţa umană.

Agricultura s-a afirmat ca un domeniu de activitate de mare complexitate, determinată de structura complexă a activităţilor din această ramură şi a proceselor de muncă, de legităţile biologice de dezvoltare a plantelor şi animalelor, de varietatea sistemelor de cultură, de structurile tehnologice şi de condiţiile naturale etc. Această activitate complexă determină o serie de particularităţi tehnice, economice şi sociale, care imprimă legităţilor economice generale o manifestare specifică în agricultură. Astfel, producţia agricolă apare ca o rezultantă a unor procese complexe de transfor-mare a multitudinii de substanţe şi forme de energie (solară, chimică, biochimică etc.), prin intermediul organismelor vii, sub impactul factorilor naturali, a resurselor materiale, financiare, şi a muncii, în bunuri materiale specifice. De altfel, transformarea energiei radiante solare în energie potenţială este apanajul exclusiv al organismelor vii, a plantelor verzi. Agricultura este singura ramură care, prin procesul de fotosinteză, transforma radiaţiile solare în energie chimică, sub formă de substanţe organice sintetizate: proteine, lipide, glucide etc.

Prin comparaţie cu celelalte ramuri ale economiei, agriculturii îi sunt specifice şi unele particularităţi care-i potenţează rolul în cadrul economiei:

− este singura ramură de producţie capabilă săacumuleze energie cu ajutorul muncii, în timp ce toate celelalte ramuri consumă energie;

− agricultura a constituit ramura primară a producţiei materiale din care s-au desprins celelalte ramuri. Însăşi desprinderea şi existenţa de sine stătătoare a tuturor celorlalte ramuri este condiţionată de existenţa agriculturii ca furnizoare de mijloace de subzistenţă vitale pentru acea parte a societăţii ocupată în celelalte ramuri ale producţiei materiale sau în ramurile neproductive;

− acţiunea favorabilă a factorilor biologici face ca la orice nivel de capitalizare, ponderea bunurilor şi serviciilor consumate în agricultură să fie mai redusă decât în alte ramuri ale economiei naţionale, de aceea, la acelaşi produs intern brut, în agricultură se obţine o valoare adăugată brută mai mare;

− produsele agroalimentare au o desfacere sigură pe piaţa mondială, asigurând pe această cale eficienţă exporturilor de produse agricole.

Importanţa deosebită a agriculturii în economia contemporană este recunos-cută de toate ţările lumii, indiferent de nivelul de dezvoltare economică.


8

Teza de doctorat este structurată în trei părţi: prima parte prezintă într-un capitol Stadiul actual al cunoasterii în domeniul propus spre cercetare, partea a II-a prezintă în 2 capitole materialul respectiv metodele utilizate în derularea cercetărilor aferente întocmirii tezei de doctorat, iar în partea a III-a prezintă rezultatele şi discu-ţiile proprii obţinute pe perioada doctoraturii (3 capitole).

Teza cuprinde 290 pagini, 157 tabele şi 122 figuri. În aceasta teză sunt citate un număr de 63 de titluri bibliografice. Pe parcursul perioadei de doctoratură, rezul-tatele cercetărilor au fost publicate şi prezentate la simpozioane stiinţifice naţionale.

Pentru înţelegerea şi sprijinul acordat pe parcursul perioadei de doctoran-tură şi în faza de finalizare a tezei de doctorat, aduc alese mulţumiri conducătorului de doctorat - profesor universitar doctor Emilian MERCE, membrilor comisiei, pentru amabilitatea şi efortul de a analiza şi întocmi referatele de apreciere, tuturor celor care, în diverse modalităţi, mi-au oferit ajutorul, observaţiile şi sugestiile pentru întoc-mirea prezentei lucrări.


9

PARTEA I-A

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

C a p i t o l u l 1

ORIZONTURI DE TIMP AL EVOLUŢIEI AGRICULTURII ROMÂNEŞTI

1.1. AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎNTRE ANII 1945 ŞI 1989 În primii ani de după 1945, agricultura românească a fost marcată de o

nouă reformă agrară. Prin Legea adoptată la 22 martie 1945 au fost expropriaţi marii proprietari (cei care deţineau peste 50 ha), criminalii de război, cei care deţineau mai mult de 10 ha şi nu le cultivaseră în ultimii 7 ani consecutivi, colaboraţioniştii etc. În urma politicii agricole adoptate în perioada 1948-1989 au rezultat trei forme organi-zaţionale de producţie agricolă: unităţi cooperatiste, ferme de stat şi gospodării individuale.

1.2. SECTORUL COOPERATIST Acest sector a inclus Gospodăriile Agricole Colective (GAC) şi întovărăşirile

agricole de producţie, ambele tipuri fiind transformate ulterior în Cooperative Agricole de Producţie (CAP-uri).

1.3. SECTORUL DE STAT Sectorul de stat cuprindea 281 de ferme până în anul 1945, cu o suprafaţă

agricolă de 243 mii ha. Acestea erau organizate pe amplasamentul fostelor ferme ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, la care s-au adăugat ulterior, în urma aplicării reformei agrare din 1945, o parte a proprietăţilor moşiereşti.

1.4. SECTORUL PRIVAT Acest sector era reprezentat de gospodăriile personale ale membrilor CAP

(curţile caselor sau alte terenuri de mici dimensiuni situate în imediata vecinătate a casei), precum şi de gospodăriile din regiunea montană unde procesul de colectiv-izare nu s-a putut realiza ca urmare a condiţiilor geografice nefavorabile.


10

1.5. AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA PREADERĂRII LA UNIUNEA EUROPEANĂ

În Raportul Periodic pe anul 2004, Comisia Europeană a subliniat faptul că,

sectorul agricol din România rămâne important din punct de vedere al suprafeţei agricole utilizate, contribuţiei la PIB şi, în special, procentului de populaţie ocupată. [64] Două din cele mai importante, dificile şi de durată reforme, retrocedarea terenurilor şi privatizarea fermelor de stat.

1.6. ADAPTĂRI STRUCTURALE ÎN ECONOMIA AGROALIMENTARĂ LA

RIGORILE UNIUNII EUROPENE - OPORTUNITĂŢI ŞI FACTORI CRITICI

Tranziţia la economia de piaţă pare să fi fost mai lungă decât se aştepta

iniţial în ţările central şi est-europene. Numeroase studii de caz şi cercetări referitoare la principalii determinanţi şi la trendurile ajustărilor structurale în economia agroali-mentară a acestor ţări au relevat acest fapt. S-a admis aproape în mod unanim, că guvernele, deci decidenţii politici, vor avea de jucat un rol semnificativ în transfor-marea eficientă a economiilor naţionale. Din punct de vedere teoretic, putem opina că sensul şi viteza tranziţiei de la o agricultură de tip colectivist la una de tip individual pot fi explicate ţinând cont atât de momentul de referinţă cât şi de susţinerea şi stimularea startului spre agricultura individuală. La rândul său, startul a fost deter-minat de: a) comasarea în utilizarea pământului, ceea ce din păcate nu s-a întâmplat în general în România din cauza unor motive pur psihologice (teama ţăranilor de a se asocia după experienţa colectivizării); b) arendarea sau vânzarea terenului agricol; în aceeaşi măsură piaţa funciară românească este în curs de formare datorită unui simţ dezvoltat al proprietăţii în rândul ţăranilor care îşi doreau pământul cu orice preţ; c) raportul dintre avantajele şi dezavantajele agriculturii individuale, agricultura indivi-duală, chiar dacă reprezintă baza agriculturii europene, are în continuare şi o serie de dezavantaje.

1.7. POLITICILE AGRICOLE ROMÂNEŞTI ÎN PERIOADA PREADERĂRII LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Din punctul de vedere al comerţului cu produse agricole, în structura comer-

ţului mondial s-au produs modificări importante începând cu anii `60 şi până la mij-locul anilor `90, când ponderea comerţului cu produse agricole a scăzut de la 37% la 12%, în totalul comerţului mondial de mărfuri, în principal datorită următoarelor cauze: evoluţia cererii mondiale; degradarea termenilor de schimb; creşterea puternică a comerţului cu bunuri industriale prelucrate şi cu servicii. Agricultura românească este


11

preponderent de subzistenţă, caracterul său comercial fiind destul de redus. Cauzele acestei stări ţin, în bună parte, de refugiul pe care ea îl constituie pentru forţa de muncă disponibilizată din alte sectoare sau pentru persoanele care nu-şi găsesc locuri de muncă în alte domenii. Acestea reprezintă, de asemenea, una dintre cauzele pentru care competitivitatea agriculturii româneşti este extrem de scăzută.

1.8. APRECIEREA POLITICILOR AGRICOLE ROMÂNEŞTI Activităţile şi performanţele producătorilor agricoli români sunt limitate de un

complex de factori, dintre care se pot aminti: mediu concurenţial subdezvoltat şi puternic dezechilibrat în favoarea comercianţilor, distribuitorilor şi furnizorilor de inputuri pentru agricultură şi în defavoarea producătorilor agricoli; mediul economic în care se desfăşoară agricultura este foarte puţin predictibil şi foarte instabil datorită lipsei unui set clar şi riguros de obiective şi măsuri în acest domeniu; pregătire profe-sională insuficientă în domeniul economico-financiar (cunoştinţe economice generale, de management, marketing etc.) a majorităţii managerilor unităţilor agricole, dar şi de studii de specialitate; surplus semnficativ al resurselor de muncă în sectorul agricol, în condiţiile în care se menţin puternice restricţii şi blocaje la părăsirea activităţilor agri-cole. Poziţiile pe piaţă sunt determinate de nivelul competitivităţii, asigurat la rândul său prin mediul economic în care acţionează participanţii economici precum şi de performanţele economice ale acestora. Din punct de vedere al determinanţilor funda-mentali ai competitivităţii, producătorii agricoli români sunt net dezavantajaţi faţă de cei din ţările UE. Mai concret, se înregistrează carenţe semnificative în ceea ce pri-veşte starea factorilor de producţie fundamentali (mai puţin cel funciar, atât cantitativ cât şi calitativ), potenţialul economic şi comportamentul agenţilor economici, mediul concurenţial, legăturile cu industriile furnizoare de materii prime, cu cele prestatoare de servicii pentru agricultură şi cu cele beneficiare ale produselor agricole.

În asemenea condiţii, o prioritate maximă ar trebui să se acorde focalizării politicii economice, în speţă a politicii agricole, pe crearea şi consolidarea determinan-ţilor fundamentali ai competitivităţii, măcar în sectoarele sau domeniile de producţie în care am avea avantaje clare faţă de producătorii europeni sau mondiali. Se poate opina că România va deveni, mai mult decât este în prezent, o piaţă de desfacere pentru agricultura UE, în detrimentul numeroşilor producători autohtoni condamnaţi la stagnare, regres economic sau la practicarea deja a clasicei agriculturi autarhice de subzistenţă [17, p. 25-28].


12

PARTEA a II-a

MATERIAL ŞI METODĂ

C a p i t o l u l 2

AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL UNIUNII EUROPENE

2.1. AGRICULTURA ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE Dezvoltarea societăţii omeneşti, creşterea populaţiei, progresul ştiinţelor şi

al tehnologiilor au dus la acumularea de noi şi variate cunoştinţe şi pe baza lor diversificarea producţiei bunurilor materiale. Această civilizaţie a determinat, însă, apariţia şi creşterea puternică a numeroase noxe care acţionează negativ asupra echilibrului ecologic al naturii, degradând factorii esenţiali ai vieţii, apa, aerul şi solul.

Dezvoltarea economică durabilă, sustenabilă sau viabilă, este acea formă de dezvoltare economică în cadrul căreia se urmăreşte ca satisfacerea cerinţelor prezente, de consum, să nu compromită sau să prejudicieze pe cele ale generaţiilor viitoare.Termenul de dezvoltare durabilă a impus crearea de noi concepte printre care şi acela de agricultură durabilă. Agricultura durabilă a fost definită ca o dezvoltare ce răspunde nevoilor prezente unui umanism solidar, dar care lasă generaţiilor viitoare posibilitatea de supravieţuire şi de prosperare. Agricultura durabilă poate fi definită ca „o agricultură economic viabilă, ecologic sănătoasă, socialmente justă şi trainică, adaptabilă” [26, p. 12]. Acest tip de agricultură are în vedere satisfacerea necesităţilor umane fără să distrugă resursele naturale, înţelegând prin aceste atribute următoarele:

− Economic viabilă, adică să alimenteze pieţele cu necesarul de produse şi să permită producătorilor să trăiască din munca lor, să beneficieze de valoarea adăugată, să asigure durabilitatea exploataţiilor acestora în viitor;

− Ecologic sănătoasă, agricultorii prin sistemele de producţie practicate trebuie să aibă în vedere păstrarea nealterată a mediului şi a patrimoniului pentru generaţiile următoare, şi în acelaşi timp să producă alimente sănătoase fără a polua apa şi a eroda solul;

Socialmente justă şi trainică, presupun menţinerea locurilor de muncă şi chiar crearea de noi locuri de muncă, atragerea de noi generaţii cărora să li se transmită exploataţia şi buna gestionare a acesteia. Realizarea acestui lucru are la bază, însă crearea unor asemenea condiţii fermierilor ca în exercitarea meseriei de agricultor să dispună de timpul necesar pentru a participa şi la viaţa socială.


13

Agricultura ecologică are ca obiectiv major ameliorarea calităţii produselor prin recurgerea la practici de cultură naturale: varietăţi rezistente, rotaţia optimă a culturilor, lupta biologică împotriva bolilor şi dăunătorilor, combaterea mecanică sau termică a buruienilor etc. Deşi foarte restrictivă din punct de vedere tehnic agricultura biologică câştigă tot mai mulţi adepţi prin impactul asupra mediului, prin posibilitatea menţinerii exploataţiilor diversificate în sistemul tradiţional, prin necesarul sporit de forţă de muncă şi prin imaginea favorabilă pe care o are în rândul consumatorilor. Creşterea spectaculoasă a agriculturii ecologice explică accentul care se pune pe acest tip de agricultură, tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Evoluţia suprafeţelor exploatate ecologic în ţările UE

Evolution of ecological areas operated in the EU Suprafeţele de teren exploatate ecologic (ha)

Land areas operated organic (ha) Dinamica Dynamics

2007 Ţara

Country 1995 2000 2001 2003 ha % Iy Ry

Austria 235865 267000 285500 326703 371791 11,48 1,2555 25,55 Belgia 3385 20265 22410 23966 32613 2,38 3,1040 210,40 Danemarca 40884 165258 173497 161381 865203 32,11 4,603 360,03 Finlanda 44695 147423 147943 159987 148624 6,59 1,8235 82,35 Franţa 118393 370000 420000 550990 555922 1,89 2,1669 116,69 Germania 309487 546023 632165 734027 864669 5,10 1,6715 67,15 Grecia 2401 24800 25000 244457 279662 7,02 10,7925 979,25 Irlanda 12634 32355 32000 28514 41048 0,96 1,8025 80,25 Italia 204494 1040377 1230000 1052002 1149081 7,93 2,3705 137,05 Luxemburg 571 1030 1000 977 n.a. 0,7 1,3081 30,81 Olanda 12909 27820 32000 41866 46971 2,49 1,9075 90,75 Portugalia 10719 50000 70000 120926 233235 6,34 4,6647 366,47 Spania 24079 380920 485079 725254 986147 3,93 6,3996 539,96 Suedia 83490 171682 193611 225785 308032 9,87 1,9208 92,08 Anglia 48448 527323 679631 692620 658797 4,08 3,6875 268,75 Total UE-15 1252454 3772276 4429836 5092455 6541795 5,08 2,2854 128,54

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database, 2009, date prelucrate

2.2. AGRICULTURA ŞI SECURITATEA ALIMENTARĂ Agricultura a constituit un element caracteristic al civilizaţiei şi este ramura

care asigură hrana populaţiei şi importante cantităţi de materii prime pentru industriile alimentare şi unele industrii nealimentare, este totodată un factor important al stabilităţii sociale şi al menţinerii echilibrului ecologic. Această ramură are un rol pe care nici o altă activitate economică nu-l poate substitui, fie şi numai pentru că


14

cererea de alimente este esenţială şi are un caracter permanent pentru existenţa umană.Odată cu înrăutăţirea situaţiei alimentare în lume şi ivirea dificultăţilor în apro-vizionarea economiilor cu materii prime agricole, a apărut conceptul de securitate alimentară, înţeles ca posibilitatea pentru toţi de a dispune în permanenţă de o cantitate de alimente suficientă pentru a duce o viaţă activă şi sănătoasă.

Funcţia agriculturii de furnizor de alimente pentru populaţie stă la baza eforturilor de realizare şi în România a dezideratului privind asigurarea unui consum alimentar apropiat de cel din ţările UE. Pentru România evoluţia consumului anual de produse alimentare pe locuitor, pentru o perioadă îndelungată 1938-2006, a avut o tendinţă favorabilă, fără să atingă în nici un an normele europene, tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Consumul anual de alimente, kg pe locuitor, România

Annual food consumption, kg per capita, Romania Anii / Years Produsul

Product UM 1938 1950 1960 1980 1989 1996 2002 2006 Cereale Cereals kg 230 130 202,3 172,7 167,3 213,1 225,0 207,9

Cartofi Potatoes kg 40 50,3 83,5 70,6 71,7 73,4 91,1 97,4

Legume total Total vegetables

kg 44 65,6 91 121,4 135,4 141,8 147,7 181,7

Fructe total Total fruits kg 40 20,7 30,3 45,8 53,2 50,5 45,4 83,2

Carne total Total meat kg 21,1 16,7 26,7 62 50,2 50,2 54,3 69,9

Lapte total Total milk L 109 107,6 123 162,9 135,9 192,7 215 246,6

Ouă Eggs buc 73 59 109 232 229 199 238 277

Zahăr Sugar kg 5,3 6,9 11 28,2 24,7 24,8 23,5 29,0

Sursa: Anuarul Statistic al României, ediţiile 1990-2007 În România, consumul mediu de produse pe locuitor, în anul 2007, a fost cu mult mai mic decât consumul mediu pe locuitor din Uniunea Europeană. Aceste diferenţe sunt vizibile din punct de vedere cantitativ mai ales la unele produse de bază cum sunt carnea şi laptele. Produsele cerealiere, intră în consumul românilor cu 78% mai mult decât consumul mediu al populaţie din ţările Uniunii, ceea ce imprimă nota de struc-tură calitativă deficitară a consumului alimentar. În necesarul zilnic de calorii al românilor cerealele asigură un aport substanţial.


15

Consumul redus de carne şi produse din carne, de 69,9 kg/locuitor reprezintă sub 60% din media UE şi numai 65% faţă de consumul Greciei, ţara „săracă” din cadrul Uniunii. Un procent ceva mai mare (circa 76% din media UE) se asigură la lactate, dar insuficient mai ales pentru copii şi bătrâni. Diminuarea consumului, după anul 1989, pentru legume şi fructe a avut loc ca urmare a scăderii considerabile a ofertei interne de legume şi fructe, cauzată de deteriorarea şi chiar desfiinţarea unor suprafeţe din aceste culturi, scăderea producţiilor medii, a producţiilor totale, dezafectarea unor unităţi de prelucrare, creşterea preţurilor şi diminuarea veniturilor consumatorilor. Deşi consumul pe locuitor este influenţat şi de alţi factori decât venitul, spre exemplu, preţurile şi preferinţele consumatorilor, relaţia venit - cheltuieli este suficient de precisă pentru a fi prezentată statistic şi pentru a se formula „elasticitatea la venit”. Un fenomen specific economiilor de piaţă dezvoltate este acela că elasticităţile la venit sunt subunitare pentru majoritatea alimentelor, şi sunt negative pentru unele produse alimentare de bază (pâinea sau cartofii) denumite adesea ”bunuri inferioare”. Altfel spus, creşterea veniturilor înseamnă că cererea de produse neagricole va creşte mai rapid decât cererea pentru produsele agricole. Aceasta explică tendinţa de reducere a ponderii cheltuielilor cu alimentele în totalul cheltuielilor de consum. Consumul de produse agroalimentare, având caracterul de necesitate primară, are întotdeauna prioritate în alocaţiile bugetare, aşa încât cheltuielile cu alimentele constituie prima cheltuială dintr-un buget de familie, celelalte cheltuieli fiind independente de ponderea celor alimentare. Ţările Uniunii Europene au asigurat un nivel ridicat al consumului alimentar al populaţiei, de asemenea evoluţia preţurilor agricole a avut un efect stabilizator asupra evoluţiei costului vieţii. În aceste ţări, preţurile produselor agricole au crescut într-un ritm mai mic decât veniturile populaţiei, ceea ce a permis reducerea ponderii cheltuielilor de consum alimentar în totalul bugetelor de familie, tabelul 2.3.

Tabelul 2.3. Ponderea cheltuielilor cu alimente, băuturi şi tutun, în bugetul de familie, 1997 şi 2005 (%)

Share expenses with food, beverages and tobacco, the family budget, in 1997 and 2005 (%) Ţara / Country 1997 2005 Ţara / Country 1997 2005

Austria 16,3 15,8 Marea Britanie 19,9 12,3 Belgia 16,3 15,7 Luxemburg 18,2 11,0 Danemarca 19,7 15,2 Olanda 14,1 12,6 Finlanda 19,9 15,1 Portugalia 27 17,8 Franţa 17,3 15,7 Spania 18,6 20,3 Germania 13,9 12,9 Suedia 18,4 12,4 Grecia 21,3 18,9 UE-15;UE-27 17,1 19,4 Italia 18,1 20,4 Irlanda 30,5 17,9 România 51,4 50,0 Sursa: Eurostat, the Statistical Office of the European Communities are based on data from the 2005

Household Budget Survey1 (HBS).data extragerii, date of extraction: 10 noi 2009, 16:12


16

Cheltuielile de uz casnic pentru locuinţe şi mobilier au variat de la 19% din totalul cheltuielilor gospodăreşti în 2005, în România şi 20% în Malta la 38% în Bulgaria şi 37% în Luxemburg. Acţiuni pentru produse alimentare, băuturi şi tutun au variat de la 11% în Luxemburg şi 12% în Marea Britanie şi Suedia la 50% în România şi 37% în Lituania. Între ţări apar diferenţe sensibile, existând o strânsă corelaţie între nivelul general de dezvoltare economică al ţării, resursele agricole şi valorificarea superioară a acestora şi asigurarea securităţii alimentare. Cu toate că asigurarea securităţii alimentare şi reducerea decalajelor dintre statele membre a constituit, de la începuturile formării Comunităţii, un obiectiv prioritar al politicii economice şi sociale, diferenţele dintre ţări se menţin încă ridicate, valorile maxime ale acestora le înregistrează săracii Uniunii Europene; Grecia (21,3 %) şi Portugalia (27%).

2.3. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII AGRICOLE ŞI RURALE A

ROMÂNIEI ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A POLITICII AGRICOLE COMUNE

Exigenţele noii reforme PAC faţă de utilizarea resurselor financiare pro-

venite de la bugetul comunitar, schimbarea mecanismelor de susţinere a producţiei agricole cu mecanisme de sprijin a producătorilor pentru a se apropia de piaţă, ca şi măsurile de liberalizare a pieţei agricole în consens cu acordurile OMC şi deciziile luate de UE, impun accelerarea integrării agricole pe baza unor măsuri care să asigure obţinerea de avantaje după aderare. Agricultura românească va trebui să se dezvolte pe aceleaşi coordonate cu agricultura europeană. Alegerea celor mai potrivite căi, instrumente şi mecanisme, acceptate şi de comunitate, depinde de deciziile de politică agricolă şi de gradul de pregătire necesară implementării adecvate şi corecte.

Introducerea în 2006 a unor mecanisme noi de politică agricolă, mai apro-piate de PAC, a avut ca scop pregătirea trecerii fără şocuri puternice la noul sistem, care a fost implementat şi în România după aderare. Chiar dacă agricultura României se află în alte faze de dezvoltare economică şi ajustare structurală, politicile agricole au aceleaşi scopuri şi conţinut, ca şi în restul statelor membre. De aceea, este necesară pregătirea agricultorilor pentru o nouă eră şi pentru dezvoltarea unui nou model agricol, bazat pe finanţare prin proiecte eligibile. Măsurile de organizare a pieţelor agricole, în consens cu exigenţele comunitare şi cu luarea în considerare a unor particularităţi naţionale, au fost o preocupare importantă. Implementarea acestor măsuri s-a realizat prin crearea cadrului instituţional, pe baza principiilor şi regulilor comunitare şi a armonizării legislaţiei privind Organizările Comune pe Piaţă.

Aportul specialiştilor agricoli din teritoriu şi al agricultorilor la procesul de pregătire legislativă şi instituţională în vederea aderării este încă insuficient, cu impact negativ asupra implementării acestor măsuri. Procesul de formare şi consolidare a cunoştinţelor de politică agricolă, de elaborare a proiectelor de investiţii, de manage-


17

ment al pieţelor agricole şi finanţare comunitară, este rămas în urmă. Implementarea cu succes a măsurilor de politică agricolă şi rurală depinde de implicarea nume-roaselor organisme şi organizaţii naţionale (Agenţia de plăţi şi Intervenţie, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, institutele de cercetare agricolă, organizaţiile profesionale şi interprofesionale, şcoli şi alte orga-nisme de formare etc.

2.4. ORIENTĂRILE AGRICULTURII

Agricultura, mai mult decât orice ramură a economiei, cere o gândire şi o abordare sistematică pe un orizont larg de timp, integrată în mod organic în ansam-blul economiei naţionale şi în primul rând cu industria naţională prin subramurile din amonte şi aval. În această direcţie au fost elaborate de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Comunităţii Europene, un Program Naţio-nal de Dezvoltare Rurală pentru 2007-2013 în care se precizează direcţiile şi priorităţile dezvoltării rurale în strânsă legătură cu priorităţile comunitare. Din păcate sprijinul acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) încă nu este utilizat în mod corespunzător, o serie de obiective prevăzute îşi aşteaptă realizări, finanţarea destinată în acest sens nefolosită, în mare parte şi din cauza lipsurilor de programe viabile.

De aceea, se impune, şi elaborarea unei Strategii generale a ţării pe termen mediu şi lung (20-25 de ani) pe etape concrete, cu privire la dezvoltarea agriculturii în cadrul conceptului de dezvoltare rurală durabilă şi echitabilă, precum şi a sistemati-zării satului românesc în contextul dezvoltării generale a economiei naţionale.


18

C a p i t o l u l 3

METODE UTILIZATE PENTRU CERCETARE

3.1. MODALITĂŢI DE CULEGERE A INFORMAŢIILOR 3.1.1. Documentarea privind partea aplicativă a lucrării În procesul de abordare a lucrării, activitatea de documentare practică deţine

un rol hotărâtor subliniat de faptul că nivelul, ritmul, calitatea şi temeinicia acestei cercetări vor desemna substanţa lucrării, asigurând cunoaşterea cadrului de funcţio-nare a fenomenului studiat, a evoluţiei acestuia şi a factorilor care determină această evoluţie.

Observarea faptelor, acţiunilor şi activităţii manageriale se constituie ca o componentă esenţială în activitatea de documentare practică. Insuficient pregătită sau defectuos orientată şi concepută, ea poate atrage insuccesul întregului proces de elaborare a lucrării.

Documentarea privind partea aplicativă oferă, de asemenea, posibilitatea formulării de soluţii şi măsuri de perfecţionare a activităţii în cadrul căreia se manifestă fenomenele investigate. În acest sens, autorul lucrării, trebuie să acorde o atenţie deosebită analizei conţinutului şi sensului rezultatelor.

Această activitate ridică, de cele mai multe ori, probleme unei largi categorii, contactul cu fenomenele reale solicitând un bagaj de cunoştinţe teoretice care fac posibilă înţelegerea şi studierea fenomenului în cadrul său de desfăşurare.

Documentarea practică în sfera managementului presupune contactarea directă a specialiştilor din acest domeniu, consultarea lor şi solicitarea sprijinului acestora. Documentarea în management oferă un câmp larg de acţiune, răspunzând cerinţelor cunoaşterii concrete a modului organizare şi conducere a activităţii din unităţile economice şi instituţiile financiar-bancare.

Pe parcursul acestei etape s-a urmărit studierea directă a modalităţilor de culegere, prelucrare, utilizare, stocare şi transformare a informaţiilor manageriale.

În acest proces un loc aparte îl deţine problematica metodologică cu care se operează şi transpunerea în practica investigaţională a următoarelor cerinţe:

• metoda de cercetare trebuie să fie integrală şi să înglobeze totalitatea realizărilor firmei investigate, la zi;

• în cercetarea practicii manageriale se va ţine seama de conexiunea generală direcţională si funcţională a fenomenelor şi proceselor specifice managementului firmei respective;


19

• o atenţie deosebită s-a acordat abordării deterministe a conţinutului managementului firmei cu principalele sale componente.

Metodele de documentare practică la care se poate apela în procesul elaborare a lucrării în management pot fi următoarele:

• observaţia directă: participativă; neparticipativă (exterioară) • experimentul: de teren; • metoda chestionarului; • metoda anchetelor; • analiza documentară; • consultarea surselor oficiale; • procedee particulare de recoltare a datelor: scalare; codificare. Pentru a simplifica într-o oarecare măsură activitatea esenţială dar anevoioasă

a documentării practice pe care trebuie să o realizeze autorul lucrării, vom contura în acest paragraf o schemă cadru care să reflecte etapele directe ale documentării practice în unităţile economice:

• informarea asupra specificului activităţii unităţii respective; • documentarea generală; • documentarea specializată. 1. Informarea asupra specificului activităţii necesită identificarea şi

studierea surselor de documentare aflate la nivelul unităţii. Acestea pot fi următoarele: − actele normative care reglementează cadrul de funcţionare al unităţii,

domeniul şi fenomenul cercetat. − ansamblul documentelor pe care le deţine unitatea şi care conţin

informaţii cu privire la desfăşurarea internă a activităţii. − alte date documentare care pun în lumină activitatea unităţii respective. 2. Documentarea generală are ca obiect cunoaşterea ansamblului

activităţilor unităţii la care se desfăşoară activitate, a modului de organizare şi desfăşurare a acestora. Ea presupune un contact direct cu cadrul funcţional de desfăşurare propriu fenomenului cercetat, asigurând cunoaşterea structurii organizatorice, a interdependenţelor dintre sectoarele de activitate, urmărind stabilirea unui cadru de documentare eficient. Documentarea generală vizează, în esenţă, aspectele manageriale, organizatorice, tehnice şi de prelucrare ale sistemului informaţional. La rândul său, documentarea privind sistemul informaţional al unităţii economice cercetate va constitui fundamentul pe care se va întemeia analiza complexă a fenomenului managerial, oferind posibilitatea obţinerii unui evantai de informaţii cu caracter tehnico-operativ, contabil şi statistic.

Această etapă a documentării practice urmăreşte modul de întocmire şi circuitul documentelor, tehnice de prelucrare şi înregistrare a informaţiilor, grupele de conturi folosite şi raportarea acestora în bilanţul contabil.


20

3. Documentarea specializată presupune cercetarea directă a temei care face obiectul lucrării, urmărind aspectele specifice fenomenului studiat.

Cele două etape ale documentării empirice, documentarea generală şi cea specializată se află într-o strânsă interdependenţă, completându-se reciproc pentru a oferi autorului cercetării posibilitatea înţelegerii şi prezentării cadrului general şi al celui specific de manifestare a fenomenului studiat, punând în valoare perceperea exactă a raportului între esenţial şi colateral.

3.1.2. Culegerea datelor statistice Pentru satisfacerea nevoii de informaţii, este necesară organizarea unor

cercetări statsitice, prin intermediul cărora să se culeagă şi prelucreze date din care să rezulte produse informaţionale necesare fundamentării deciziilor la nivel de conducere strategică.

Culegerea datelor statistice se poate realiza prin: ∼ Observări totale, care presupun înregistrarea caracteristicilor colectivităţii

statistice, exemplificative fiind rapoartele statistice şi/sau recensămintele; ∼ Observările parţiale, care presupun înregistrarea unui număr redus de

unităţi de caracterizare a colectivităţii, după criterii bine definite; ∼ Observări curente, care constau în înregistrarea permanentă a carac-

teristicilor fenomenelor care fac obiectul analizelor; ∼ Observări periodice, care presupun înregistrările datelor la intervale de

timp stabilite anterior; ∼ Observări directe, care presupun participarea directă a persoanelor care

efectuează cercetarea statistică în cadrul procesului de culegere a datelor; ∼ Observări indirecte, care presupun efectuarea de cercetări statistice în

baza unor consemnări anterioare ale fenomenului, efectuate de terţi (ex. Studierea documentelor unei firme).

Principalele metode de culegere a datelor sunt: ∼ Recensământul - presupune culegerea datelor de la toate unităţile com-

ponente ale colectivităţii - are ca dezavantaj costurile ridicate, context în care se reali-zează doar cu caracter periodic;

∼ Rapoartele statistice - reprezintă observări totale cu caracter permanent, prin intermediul cărora se culeg în special date referitoare la stadiul fenomenelor şi proceselor economice;

∼ Ancheta statistică - presupune realizarea unor cercetări pe bază de chestionar;

∼ Monografia - vizează efectuarea de cercetări amănunţite cu privire la activitatea unei singure entităţi.


21

3.2. METODE DE PRELUCRARE A INFORMAŢIILOR 3.2.1. Organizarea şi prezentarea informaţiei

Informaţia deţinută asupra unui fenomen, prezintă de obicei, ample variaţii

în timp şi spaţiu. Rigoarea ştiinţifică impune organizarea acestei informaţii, ca o condiţie a alegerii celor mai adecvate metode de prelucrare a bazei de date. În acest scop, cel mai adesea se foloseşte sistemul tabelelor şi respectiv a seriilor de date. Seriile de date pot fi cronologice sau teritoriale după cum variaţia se produce în timp sau în spaţiu. Din punct de vedere metodologic, indiferent că este vorba de cercetarea variaţiei în timp sau în spaţiu, problemele ce se cer rezolvate ca şi instrumentele de lucru sunt aceleaşi.

Seriile cronologice, constituie o formă ordonată de prezentare a datelor în care se reflectă diversele laturi cantitative ale activităţii de producţie. Ele au înfăţişarea de două şiruri paralele, din care, pe primul şir figurează caracteristica (însuşirea) timp cu rol de variabilă independentă, iar pe al doilea şir figurează caracteristica (indicatorul) cercetată. Expresia numerică a fenomenului studiat poate fi o mărime absolută, relativă sau medie.

Un aspect esenţial privind alegerea metodelor de prelucrare a informaţiei ştiinţifice este legat de modul de prezentare şi gradul de prelucrare a acestei informaţii. Din acest punct de vedere, informaţiile pot îmbrăca următoarele forme principale: După natura indicatorilor care intră în construcţia seriilor cronologice, acestea pot fi:

- serii cronologice construite cu indicatori absoluţi de nivel:

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

k

k

k

k

yt

sau yT

(1)

- serii cronologice construite din diferenţe absolute cu bază fixă:

jkk/jyk/j

y

kk/jy

k yyΔ ;Δ

t sau

Δ

T−=⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ (2)

- serii cronologice construite din diferenţe absolute cu baza în lanţ:

1kk1k/k

y1k/ky

k1k/k

y

k yyΔ ;Δ

tsau

Δ

T−

−−− −=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ (3)


22

- serii cronologice formate din indici cu bază fixă:

j

xk/jyk/j

y

kk/jy

k

yy

I ;I

tsau

I

T=⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ (4)

- serii cronologice formate din indici cu baza în lanţ:

1k

k1k/ky1k/k

y

k1k/k

y

k

yy

I ;I

tsau

I

T

−

−−− =⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ (5)

- serii cronologice formate din ritmuri cu bază fixă:

100100I100100yy

100y

yy100

yΔ

R ;R

tsau

R

Tk/jy

j

k

j

jk

j

k/jyk/j

yk/jy

kk/jy

k==−=

−==⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ (6)

- serii cronologice formate din ritmuri cu bază în lanţ:

100100I100100yy100

yyy

100yΔ

100y

1)-y(k-y(k)R ;R

tsau

R

T

1k/ky

1k

k

1k

1kk

1k

1k/ky

1k

1k/ky1k/k

y

k1k/k

y

k

−=−=−

=

===⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

−

−−

−

−

−

−

−−−

(7)

În funcţie de natura indicatorilor care stau la baza seriilor cronologice,

acestea pot furniza informaţii despre nivelul unui indicator, despre sensul evoluţiei sale şi proporţia în care evoluează de la o perioadă la alta, de la un moment la altul. Totodată, în funcţie de modul de prezentare a informaţiilor se aleg şi metodele specifice de prelucrare.


23

PARTEA a III-a

REZULTATE ŞI DISCUŢII

C a p i t o l u l 4

STRUCTURILE AGRARE ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA PERFORMANŢELOR ECONOMICE

4.1. AGRICULTURA ROMÂNIEI, DE UNDE ŞI ÎNCOTRO ?

Situaţia mai mult decât modestă a performanţelor din agricultura României are rădăcini istorice foarte îndepărtate, decalajele conservându-se de la o perioadă istorică la alta. Agricultura ţării noastre este o agricultură de subzistenţă; produc-tivitate foarte scăzută, competitivitate scăzută, venituri foarte mici. Între cauzele cele mai importante ale acestei stări sunt; fărâmiţarea excesivă a terenurilor, seceta, dotarea tehnică precară, lipsa creditului agricol, concurenţa sufocantă a producătorilor străini, care beneficiază de subvenţii masive. Marile probleme ale agriculturii autohtone, structura socială primitivă, cu o pondere copleşitoare a populaţiei agricole sărace au fost probleme de mare actualitate şi între cele două războaie mondiale.

Statisticile confirmă faptul că randamentele medii în agricultura românească au cunoscut un salt semnificativ abia după 1970, perioadă în care s-a reuşit şi o consolidare a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Datele privind evoluţia producţiei de cereale în România, de-a lungul câtorva decenii reprezintă un suport obligatoriu de luat în calcul pentru orice strategie care vizează consolidarea producţiei agricole în România (tabelul 4.1.; fig. 4.1.).

În acest context, analiza evoluţiei agriculturii după cel de al doilea război mondial dezvăluie aspecte paradoxale asupra cărora merită să ne aplecăm cu mai multă atenţie. Este neîndoielnic, în acest sens, faptul că de-a lungul istoriei, factorul economic a exercitat aceeaşi presiune obiectivă asupra lărgirii cadrului organizatoric în vederea derulării cu mai mare eficienţă a proceselor de producţie şi în fostele ţări socialiste. Acţiunea sa a fost, însă, în bună măsură, mascată de metodele administrative abuzive, prin care s-a ajuns, în general, la o supradimensionare.


24

Tabelul 4.1 Producţia medie la principalele culturi cerealiere (kg/ha)

Average production for the main cereal crops (kg/ha) Grâu

Wheat Porumb Maize

Orz Barley

Ovăz Oats

Vechiul Regat (1901-1915) Old Kingdom 1168,0 1118,7 972,0 868,7

Vechiul Regat (1921-1937) Old Kingdom 948,8 1029,4 852,9 813,5

Transilvania (1921-1937) Transylvania 1142,9 1236,5 1029,4 1051,2

Basarabia (1921-1937) Bessarabia 743,5 988,8 724,7 691,2

Bucovina (1921-1937) Bucovina 1022,9 1114,1 1056,5 882,4

România (1950-1960) Romania 1007,5 1142,0 1066 798,5

România (1961-1989) Romania 2255,5 2707,2 2610,1 1124,6

România (1990 -2007) Romania 2561,4 3105,5 2554,4 1544,6

Sursa: Anuarul statistic al României, 1939/1940; FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 30 November 2009

0102030405060708090

100

Vechiul Regat(1921-1937)

Transilvania (1921-1937)

Basarabia (1921-1937)

Bucovina (1921-1937)

România (1950-1997)

Zona si perioada Area and period

Prod

uctia

veg

et c

rop

prod

uction

kg/h

a

Cereale Cereals Plante alimentare Food plants Plante tehnice Technical Plants Fâneţe cultivate Meadow planted

Fig. 4.1. Structura producţiei vegetale pe grupe de culturi Fig. 4.1. Structure of crop production on crop groups


25

4.2. AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN TERMENI REALI

Perspectiva integrării europene a României era fundamental condiţionată de performanţă şi competitivitate. Prin această prismă s-a apreciat că potenţialul econo-mic al ţării s-a înjumătăţit în raport cu perioada dinainte de 1989 şi că evoluţia econo-miei în anii tranziţiei a îndepărtat România de standardele Europei de Vest, de exi-genţele integrării europene.

De ce această evoluţie stranie în raport cu alte ţări care au traversat, de asemenea, experienţa comunistă? Răspunsurile la această întrebare, formulată adesea în anii tranziţiei, au avut mai degrabă încărcătură şi coloratură politică. O elită extrem de redusă a adus în actualitate o serie de sloganuri care nu se armonizează deloc cu starea de ansamblu a ţării în perioada interbelică, precum: România grânar al Europei”; “Leul tare interbelic”; “România interbelică bujorul Balcanilor”. Adevărul este, însă, că România are un statut istoric aparte în estul Europei şi de aici particularităţile, respectiv capcanele în care au căzut toate guvernele de după 1989. Pentru a depăşi etapa acestor căutări sterile trebuie ştiut că în România sistemul capitalist a fost practic inexistent. România a fost propulsată prin jocurile istoriei din feudalism în comunism. Pledează pentru acest adevăr, printre altele, câteva date statistice despre starea social-economică a României interbelice. O primă oglindă a stării de înapoiere din agricultură o reprezintă fărâmiţarea terenului agricol (tabelul 4.2.).

Tabelul 4.2. Terenurile agricole după întinderea exploatării în 1930

Extent of exploitation of agricultural land by 1930 Exploatări / Exploitation Suprafaţa totală / Total area Categoria de exploatări

Operating class - ha - nr. % ha % 0 - 1 610000 18,6 320000 1,6 1 - 3 1100000 33,6 2200000 11,1 3 - 5 750000 22,8 3015000 15,3

Total 0 - 5 2460000 74,9 5535000 28,0 5 - 10 560000 17,1 3955000 20,0 10 - 20 180000 5,5 2360000 12,0 20 - 50 55000 1,7 1535000 7,8

Total 5 - 50 795000 24,3 7850000 39,8 50 - 100 12800 0,4 895000 4,5 100 - 500 9500 0,3 2095000 10,6 Peste 500 2700 0,1 3375000 17,1

Total peste 50 25000 0,8 6365000 32,2 Total general 3280000 100,0 19850000 100,0

Sursa: Anuarul statistic al României, 1939/1940


26

Agricultura era nu numai fărâmiţată dar şi foarte slab dotată, cu o structură aproape exclusiv cerealieră. Pătrunderea progresului tehnic în agricultură este un fenomen istoric, el este strâns legat de procesul de industrializare. De-a lungul secolelor, a cunoscut o diferenţiere geopolitică destul de pronunţată, diferenţiere consacrată de realitatea ultimelor decenii. Este elocvent a consemna, în acest sens, că dotarea tehnică a gospodăriilor ţărăneşti precum şi prezenţa animalelor de muncă în perioada interbelică era mai mult decât modestă. Statistica Ministerului Agriculturii şi a Domeniilor regale din anul 1935 ilustrează că 36,9% din gospodăriile ţărăneşti nu aveau nici o vită de muncă (tabelul 4.3.). Este elocventă în acest sens, structura gospodăriilor agricole după numărul de animale deţinute.

Tabelul 4.3. Structura exploataţiilor după numărul de vite deţinute

Structure holding the number of cattle owned Număr de animale / Number of animals % din total gospodării / % of all households

0 36,9 1 10,9 2 40,6

3-5 10,2 > 5 1,4

Total 100,0 Sursa: Anuarul Statistic al României, 1939/1940

4.3. METODE DE APRECIERE A GRADULUI DE COMASARE A

FONDULUI FUNCIAR Tendinţele vizibile de extindere a formelor organizatorice de exploatare a

pământului sunt motivate de înlesnirea pe această cale a pătrunderii maşinismului în agricultură, de promovare a tehnologiilor moderne de producţie şi de asimilare a diferitelor categorii de servisuri. Consecinţa firească a unor asemenea modernizări o reprezintă creşterea performanţelor tehnice şi economice şi pe cale de consecinţă a competitivităţii în economia concurenţială. Structurile agrare reprezintă o realitate concretă care se cere a fi comensurată, evaluată cantitativ, pentru a putea stabili strategii realiste de perspectivă privind optimizarea cadrului organizatoric, respectiv de optimizare a dimensiunii exploataţiei agricole. Sursele de informare supuse cercetării sunt cele preluate de pe site-ul EUROSTAT, privind structurile agrare ale ţărilor din Uniunea Europeană. (tabelul 4.4.).

1. Suprafaţa medie, atât pe clase de mărime cât şi pe total poate fi determinată, folosind datele centralizate, privind numărul de ferme şi suprafeţele deţinute pe clase de mărime agricolă prin simpla raportare a suprafeţelor la numărul


27

de ferme. Situaţia comparativă pentru cele 4 ţări, luate cu titlu de exemplu, se prezintă ca în tabelul 4.5.

Tabelul 4.4. Statistica numărului de ferme şi a suprafeţelor deţinute pe grupe de mărime (2007)

Statistics number of farms and areas owned by group size (2007) Număr de ferme / Number of farms Suprafaţa / Surface Clasa de

mărime agricolă

Size class of agricultural

(ha)

Franţa Cehia Danemarca România Franţa Cehia Danemarca România

0-2 63870 12550 510 2485570 62180 10200 410 1807510 2-5 61180 6380 750 965590 202180 19260 2780 3021900 5-10 48460 4500 8780 300000 344440 31290 63260 2017540 10-20 52180 4030 8430 70130 747580 56390 121420 924230 20-30 36860 2130 4840 9550 909030 51500 118860 230100 30-50 62360 2330 5630 6560 2466130 89460 218330 251160 50-100 106650 2310 7090 4740 7682140 161150 509530 328250

peste 100 90410 4260 8180 9660 15063250 3098830 1628010 5172370 Total 521970 38490 44210 3851800 27476930 3518080 2662600 13753060

Sursa: Eurostat; Date of extraction: Sat, 14 Feb 09 09:28:31, date prelucrate

Tabelul 4.5. Dimensiunea medie pe clase de mărime agricolă şi pe total (2007)

Average class size and total farm size (2007) Ţara / Country Clasa de mărime agricolă

Size class of agricultural (ha) Franţa Cehia Danemarca România 0-2 0,97 0,81 0,80 0,73 2-5 3,30 3,02 3,71 3,13 5-10 7,11 6,95 7,21 6,73 10-20 14,33 13,99 14,40 13,18 20-30 24,66 24,18 24,56 24,09 30-50 39,55 38,39 38,78 38,29 50-100 72,03 69,76 71,87 69,25

peste 100 166,61 727,42 199,02 535,44 Total 52,64 91,40 60,23 3,57

Sursa: Emilian MERCE -Virtuţi şi neajunsuri ale diferitelor metode de apreciere a gradului de comasare a fondului funciar, 2008


28

4.4. CORELAŢIA DINTRE DIMENSIUNEA AGRICOLĂ ŞI DIMENSIUNEA ECONOMICĂ ÎN UNELE ŢĂRI EUROPENE

Se evidenţiază legătura dintre cadrul organizatoric de exploatare a pământului

şi performanţa economică. Această corelaţie pozitivă se confirmă în agricultura tuturor ţărilor dezvoltate din vestul Europei. Cercetările confirmă, însă, şi faptul că extinderea spaţială este o premisă necesară dar nu suficientă. Pentru realizarea unor performanţe competitive este necesar să se asigure şi o capitalizare corespunzătoare a agriculturi. Este elocvent, în acest sens, cazul României unde extinderea cadrului organizatoric de exploatare a pământului se corelează negativ cu performanţa economică.

Tabelul 4.6 Structura agriculturii pe clase de mărime economică (UDE) în ţări europene (2007) Structure of agriculture in economic size class (EDU) in European countries (2007)

Suprafaţa / Surface Nr. de ferme / Nr. farms Clasele de mărime economică Economic size classes Ungaria România Dane-

marca Grecia Ungaria România Dane-marca Grecia

sub 1 / under 1 174380 4254930 2310 80710 430180 2987150 260 148310 De la 1 la 2/From 1 to 2 123040 2480220 7620 168260 50630 628570 1240 142560 De la 2 la 4/From 2 to 4 191590 1204530 23810 393890 34290 169180 3180 178290 De la 4 la 8/From 4 to 8 265880 624620 66480 706790 22720 43130 7140 170750 De la 8 la 16/From 8 to 16 356900 551430 127350 1009090 13280 12870 7420 123330 De la 16 la 40/From 16 to 40 596510 981710 304700 1193230 9370 6340 8700 75090 De la 40 la 100/From 40 to 100 603270 1329180 447510 429330 3480 2890 6330 14000 De la 100 la 250/From 100 to 250 448300 1290270 772860 82940 1040 1250 6160 1610 peste 250/over 250 1468710 1036140 909940 12000 960 410 3780 180

Sursa: Date of extraction: Wed, 4 Mar 09 12:38:19

Este unanim acceptat faptul că structurile agrare moderne asigură folosirea pe scară largă a maşinismului în agricultură şi promovarea tehnologiilor moderne în cultivarea pământului. Această ipoteză reclamă confirmare temeinică din punct de vedere ştiinţific atât pentru teoreticieni cât şi pentru întreprinzătorii din agricultură. Este vorba, în ultimă instanţă de evaluarea cantitativă a relaţiei de cauzalitate dintre dimensiunea agricolă şi valoarea marjei brute standard realizate pe unitatea de suprafaţă. Asemenea informaţii cantitative pot reprezenta puncte de sprijin pentru nuanţarea strategiilor de dezvoltare în perspectivă a agriculturii din cadrul diferitelor ţări europene. Sursele de informare sunt cele referitoarea la structurile agrare din diferitele ţări europene, exprimată prin clasele de mărime economică.

Poate fi remarcat faptul că între dimensiunea agricolă şi performanţa economică există o corelaţie directă destul de intensă în ţările din vestul europei cu o agricultură foarte puternic capitalizată şi în ţările mediteraneene cu pronunţat profil horticol. In mod deosebit poate fi remarcată situaţia Italiei şi Greciei care realizează cele mai mari performanţe la hectar. Explicaţia este legată în această ţară şi de


29

profilul preponderent horticol şi deci intensiv al agriculturii acestor ţări. În ţările central şi est europene, în general slab capitalizate, se constată o corelaţie pozitiva slabă sau chiar negativă între dimensiunea exploataţiei şi performanţa economică la hectar. Este tipic, în acest sens, cazul Ungariei şi al României, cu precizarea că Ungaria realizează performanţe economice superioare faţă de România. Faptul este confirmat şi de trendul specific al performanţei economice în raport cu clasele de mărime în România (fig. 4.2.).

y = -40,643x + 542,33R2 = 0,6964

0

100

200

300

400

500

600

1,4 3,9 7,1 14,5 42,8 154,8 459,9 1032,2 2527,2

Clasa de marime agricola (ha)

Perfo

rman

ta e

cono

mic

a (e

uro/

ha)

Fig. 4.2. - Evoluţia marjei brute la hectar în raport cu clasele de mărime în cazul României Fig. 4.2. - Development of gross margin per hectare compared with size class for Romania

4.5. SIMILITUDINI ŞI DIFERENŢIERI ZONALE ALE STRUCTURILOR

AGRARE DIN ROMÂNIA

Modernizarea structurilor agrare reprezintă o preocupare majoră pentru toate ţările europene. Materializarea acestei strategii prezintă, însă, diferenţieri majore de la o ţară la alta în funcţie de dezvoltarea lor economică generală. Fenomenul stratificării economice, foarte vizibil în rândul ţărilor europene, poate prezenta anumite nuanţe şi în cadrul regiunilor de dezvoltare ale diferitelor ţări. Evaluarea corectă a unor asemenea realităţi reprezintă o premisă favorabilă pentru stabilirea unor strategii realiste de modernizare a structurilor agrare în raport cu specificul şi gradul de dezvoltare economică a diferitelor zone geografice.

Situaţia se prezintă asemănător în cadrul tuturor regiunilor de dezvoltare. Uşoare tendinţe de consolidare a exploataţiilor de mărimea mijlocie se pot constata în regiunile de vest ale ţării. Gradul de concentrare a suprafeţelor în exploataţii de dimensiuni mari, pe regiuni de dezvoltare gravitează cu mici oscilaţii în jurul coeficientului de concentrate calculat pe ansamblul întregii ţări.


30

Situaţia comparativă a dimensiunii medii a exploataţiilor agricole pe regiuni de dezvoltare, respectiv a gradului de concentrare a suprafeţelor exploatate în exploataţii de dimensiuni mari se prezintă ca în tabelul 4.7.

Tabelul 4.7. Specificare

Specification

Nord-est North-east

Sud-vest South-West

Sud South

Bucureşti Bucharest

Nord-vest North-West

Sud-est South-east

Centru Centre

Vest West

Dimensiunea medie Average size

- ha - 2,59 2,81 2,96 3,01 3,68 4,36 4,42 5,91

G.C. 26,52 23,70 49,46 71,10 28,95 54,87 43,79 50,72

-8

2

12

22

32

42

52

62

72

%

Nord-es

t

Sud-ve

st Sud

Bucure

sti

Nord-ve

st

Sud-es

t

Centru

Vest

haDimensiunea medie – ha - G.C. Fig. 4.3. Dimensiunea medie şi gradul de concentrare a suprafeţelor în exploataţii de

dimensiuni mari la nivelul regiunilor de dezvoltare a ţării Fig. 4.3. Average size and degree of concentration of holding large areas in regions of

the country's development


31

C a p i t o l u l 5

ANALIZA INPUTURILOR DIN AGRICULTURĂ

5.1. FONDUL FUNCIAR

Fondul funciar este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul (public, privat, cooperatist, obştesc etc.) din care fac parte. Suprafaţa fondului funciar agricol în România prezintă o evoluţie oscilatorie cu un trend mediu descendent, coeficientul de determinare fiind R2=0,42 (tab. 5.1.; fig.5.1.).

Evoluţia tendinţelor manifestate în evoluţia suprafeţei fondului funciar agricol în România poate fi întregită prin calculul unor indicatori specifici precum: diferenţa medie absolută, indicele mediu, ritmul mediu, creşterea medie şi nivelul mediu. Valoarea celor cinci indicatori pentru principalele caracteristici ale agriculturii României se prezintă astfel: 1. Diferenţa se face de fiecare dată faţă de starea precedentă a indicatorului, se

obţine diferenţa absolută cu baza în lanţ, având forma: )1()(1/ −−=Δ − kykykk

T

Diferenţa medie absolută cu baza în lanţ a suprafeţei fondului funciar agricol: ha 29250ha 14769028- ha 14798278)1()(1/ ==−−=Δ − kykykk

T

2. Când baza de comparaţie se schimbă, fiind mereu cea precedentă, se obţin indicii cu baza în lanţ:

Indicele mediu cu baza în lanţ al suprafeţei fondului funciar agricol:

001980,1ha 14769028ha 14798278

)1()(/ ==−

=ky

kyI jky

ha

3. Ritmul cu baza în lanţ se obţine prin raportarea diferenţelor absolute cu baza în lanţ la nivelul realizat al indicatorului în perioada bază de comparaţie, potrivit relaţiei:


32

Tabelul 5.1 Dinamica suprafeţei agricole în România

Dynamics of the agriculture area in Romania Total / Overall

Suprafaţa Surface

Diferenţe absolute Absolute difference

Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (ha) Growth Anul

Year Hectare Hectaries

Cu baza în lanţ With chain base



la 1% creştere 1% increase

1990 14769028 ~ ~ ~ ~ 1991 14798278 29250 1,0020 0,1980 147690,28 1992 14790125 -8153 0,9994 -0,0551 -147982,8 1993 14793062 2937 1,0002 0,0199 147901,25 1994 14797546 4484 1,0003 0,0303 147930,62 1995 14797163 -383 1,0000 -0,0026 -147975,5 1996 14788730 -8433 0,9994 -0,0570 -147971,6 1997 14793989 5259 1,0004 0,0356 147887,3 1998 14801663 7674 1,0005 0,0519 147939,89 1999 14730711 -70952 0,9952 -0,4794 -148016,6 2000 14856845 126134 1,0086 0,8563 147307,11 2001 14852341 -4504 0,9997 -0,0303 -148568,5 2002 14836585 -15756 0,9989 -0,1061 -148523,4 2003 14717426 -119159 0,9920 -0,8031 -148365,9 2004 14711552 -5874 0,9996 -0,0399 -147174,3 2005 14741214 29662 1,0020 0,2016 147115,52 2006 14730956 -10258 0,9993 -0,0696 -147412,1 2007 14709299 -21657 0,9985 -0,1470 -147309,6

-59729 Nivel mediu Level average 14778695 -3513,5 0,9980 -0,20 -17357,74

Sursa:www.insse.ro/tempo-online serii de timp, prelucrări personale, Date of extraction, 22 Septembrie 2009, 12:01

y = -3681,25x + 14813667,04

R2 = 0,18y = -49,84x3 + 531,43x2 + 2121,71x + 14777244,15

R2 = 0,42

14600000

14650000

14700000

14750000

14800000

14850000

14900000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

AnulYear

Supr

afat

aSu

rface

ha

Fig. 5.1. Evoluţia suprafeţei fondului funciar agricol în România

Fig. 5.1. Evolution of the agriculture area in Romania


33

100100100)1(

)1()(100)1(

11/

1/ −⋅=⋅−

−−=⋅

−

Δ= −

−− k

y

kkykk

y Iky

kykyky

R

Ritmul mediu cu baza în lanţ al suprafeţei fondului funciar agricol:

0,19801001001,001980100100 =−⋅=−⋅= IRy % 4. Creşterea medie a suprafeţei fondului funciar agricol se obţine prin raportarea

diferenţelor absolute în lanţ la indicele mediu cu baza în lanţ:

147690,280,198029250

112

1/1/

==−

Δ=

−

Δ=Δ

∑=

−

nn

n

k

kkyn

yy

ha

5. Nivelul mediu al suprafeţei fondului funciar agricol:

1477869518

14709299.......14852341......147690281...1...11

y...y...yyy nj21 =

++++=

+++++

+++++= ha

6. Nivelul mediu al suprafeţei fondului funciar agricol formată din diferenţe absolute:

-3513,517

21657-...126134....292501n

Δ...ΔΔΔ

1n/ny

3/2y

2/1y

y =+++

=−

++=

− ha

7. Nivelul mediu al dinamicii suprafeţei fondului funciar agricol formată din indici:

1,0020yy

I 1n

1

ny == −

8. Calculul ritmului mediu al suprafeţei fondului funciar agricol:

-0,201001009980,0100100IR yy =−⋅=−⋅= %

9. Nivelul mediu al creşterii suprafeţei fondului funciar :

-17357,740,20-

3513,5-==

Δ

y

y

R ha

Analiza indicatorilor calculaţi, confirmă faptul că mărimea suprafeţei fondului funciar agricol în România a scăzut anual, în medie, cu 3513,5 hectare. Ritmul mediu, arată că anual, suprafaţa fondului funciar agricol în România a scăzut cu 0,20% în intervalul 1990-2007.

Evoluţia suprafeţei fondului funciar agricol în Uniunea Europeană prezintă o evoluţie oscilatorie cu un trend descendent, coeficientul de determinare fiind R2=0,30.


34

Tabelul 5.2 Dinamica suprafeţei agricole în Uniunea Europeană / Dynamics of the agriculture area in EU

Uniunea Europeană / European Union Suprafaţa Surface


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms


Year Hectare Hectares





1990 194868000 ~ ~ ~ ~ 1991 191488000 -3380000 0,9827 -1,73 -1948680 1992 198375000 6887000 1,0360 3,60 -1914880 1993 204153000 5778000 1,0291 2,91 -1983750 1994 203590000 -563000 0,9972 -0,28 -2041530 1995 201869000 -1721000 0,9915 -0,85 -2035900 1996 202019000 150000 1,0007 0,07 -2018690 1997 201633000 -386000 0,9981 -0,19 2020190 1998 200975000 -658000 0,9967 -0,33 -2016330 1999 200384000 -591000 0,9971 -0,29 -2009750 2000 198880000 -1504000 0,9925 -0,75 -2003840 2001 196732000 -2148000 0,9892 -1,08 -1988800 2002 195002000 -1730000 0,9912 -0,88 -1967320 2003 193471000 -1531000 0,9921 -0,79 -1950020 2004 192438000 -1033000 0,9947 -0,53 -1934710 2005 192153300 -284700 0,9985 -0,15 -1924380 2006 191327200 -826100 0,9957 -0,43 -1921533 2007 190212300 -1114900 0,9942 -0,58 -1913272


Sursa: http://faostat.fao.org/site/377/DesktopDefault.aspx?PageID=377#ancor, prelucrări personale, date of extraction: 10 noi 2009, 16:12

y = -480630,55x + 201764312,42R2 = 0,30

y = 15969,75x3 - 580393,21x2 + 5452490,36x + 187459543,63R2 = 0,88

180000000

185000000

190000000

195000000

200000000

205000000

210000000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007Anul

Year

Supr

afat

aSu

rface

ha

Fig. 5.2. Evoluţia suprafeţei agricole în Uniunea Europeană Fig. 5.2. Evolution of the agriculture area in European Union


35

Tabelul 5.3 Dinamica suprafeţei arabile în România / Dynamics of the arable area in Romania

Total / Overall Suprafaţa Surface


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms







1990 9450395 ~ ~ ~ ~ 1991 9423503 -26892 1,00 -0,2846 -94503,95 1992 9356941 -66562 0,99 -0,7063 -94235,03 1993 9341496 -15445 1,00 -0,1651 -93569,41 1994 9338026 -3470 1,00 -0,0371 -93414,96 1995 9337092 -934 1,00 -0,0100 -93380,26 1996 9338951 1859 1,00 0,0199 93370,92 1997 9341349 2398 1,00 0,0257 93389,51 1998 9350775 9426 1,00 0,1009 93413,49 1999 9358130 7355 1,00 0,0787 93507,75 2000 9381109 22979 1,00 0,2456 93581,3 2001 9401471 20362 1,00 0,2171 93811,09 2002 9398581 -2890 1,00 -0,0307 -94014,71 2003 9414341 15760 1,00 0,1677 93985,81 2004 9421892 7551 1,00 0,0802 94143,41 2005 9420205 -1687 1,00 -0,0179 -94218,92 2006 9434542 14337 1,00 0,1522 94202,05 2007 9423255 -11287 1,00 -0,1196 -94345,42



y = 3062.42x + 9356021.11

R2 = 0.17y = -201.37x3 + 6842.44x2 - 62705.24x + 9506242.16

R2 = 0.96

92600009280000930000093200009340000936000093800009400000942000094400009460000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Anul Year

Supr

afat

aSu

rface

ha

Fig. 5.3. Evoluţia suprafeţei arabile în România

Fig. 5.3. Evolution of the arable area in Romania


36

În ceea ce priveşte suprafaţa fondului funciar agricol în UE, indicatorii calculaţi evidenţiază faptul că suprafaţa fondului funciar agricol a scăzut anual cu 273864,71 ha iar ritmul anual de scădere al fondului funciar a fost de 1,20% (tab. 5.2.; fig.5.2.).

Trendul determinant, confirmă, şi în cazul acestui indicator, o scădere vizibilă până în anul 1995, după care începe un proces de creştere. Coeficientul de determinaţie confirmă, în acest caz, reprezentativitatea trendului calculat (R2=0,96). Indicatorii statistici cercetaţi relevă trendul ascendent în ceea ce priveşte suprafaţa fondului funciar arabil în România, cu o diminuare medie anuală de 1596,5 ha pe intervalul 1990-2007 evidenţiată de o funcţie polinomială de gradul trei (tab. 5.3.; fig.5.3.).

5.2. SUPRAFEŢE CULTIVATE CU PRINCIPALELE CULTURI

Suprafaţa cultivată cu principalele culturi reprezintă suprafaţa însămânţată sau plantată în ogor propriu, în anul agricol de referinţă sau în anii precedenţi (culturi bienale, trienale sau perene), cu o cultură principală care ocupă terenul pe cea mai mare perioadă de timp a anului. Aceasta se urmăreşte în raza administrativă (în folo-sinţă) şi cuprinde suprafaţa însămânţată în toamna anului precedent (mai puţin supra-faţa culturilor compromise în toamnă şi iarnă) la care se adaugă suprafaţa însămânţată în primăvara anului respectiv, precum şi suprafaţa ocupată cu culturi perene vechi. Pentru legume se ia în considerare suprafaţa cultivată în ogor propriu din câmp şi solarii. Suprafeţele cultivate cu cartofi în România prezintă un uşor progres, confirmat şi de trendul liniar (R2=0,6258) dar cu o scădere medie anuală identificată cu ajutorul indicatorilor statistici de 1266,1 ha (tab. 5.4.; fig.5.4.).

5.3. FORŢA DE MUNCĂ

5.3.1. Populaţia pe activităţi ale economiei naţionale

Populaţia ocupată civilă cuprinde toate persoanele care, în anul de

referinţă, au desfăşurat o activitate economico-socială aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora (personalul MAp, MAI, SRI, militari în termen), a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor.

Populaţia ocupată civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de munca sau în mod independent (pe cont propriu), în scopul obţinerii unor venituri sub forma de salarii, plată în natură, etc.


37

Tabelul 5.4 Dinamica suprafeţei cultivată cu cartofi în România

Dynamics of surface planted with potatoes in Romania Total / Overall

Suprafaţa Surface


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms







1990 289614 ~ ~ ~ ~ 1991 234882 -54732 0,81 -18,8983 -2896,14 1992 218695 -16187 0,93 -6,8915 -2348,82 1993 249003 30308 1,14 13,8586 2186,95 1994 248617 -386 1,00 -0,1550 -2490,03 1995 244314 -4303 0,98 -1,7308 -2486,17 1996 256962 12648 1,05 5,1769 2443,14 1997 255020 -1942 0,99 -0,7558 -2569,62 1998 261344 6324 1,02 2,4798 2550,2 1999 273738 12394 1,05 4,7424 2613,44 2000 282682 8944 1,03 3,2674 2737,38 2001 276661 -6021 0,98 -2,1300 -2826,82 2002 283236 6575 1,02 2,3766 2766,61 2003 282047 -1189 1,00 -0,4198 -2832,36 2004 265725 -16322 0,94 -5,7870 -2820,47 2005 284906 19181 1,07 7,2184 2657,25 2006 278055 -6851 0,98 -2,4047 -2849,06 2007 268091 -9964 0,96 -3,5835 -2780,55

-21523 Nivel mediu Level average 264088,4 -1266,1 0,96 -3,79 -334,27


y = 2160,6x + 243563

R2 = 0,3481y = -92,826x3 + 2638,9x2 - 18366x + 280177

R2 = 0,6258

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007AnulYear

Supr

afat

aSu

rface

Fig. 5.4. Evoluţia suprafeţei cultivată cu cartofi în România

Fig. 5.4. Evolution of surface planted with potatoes in Romania


38

Trendul evidenţiază o evoluţie oscilatorie. Oscilaţiile sunt atât de frecvente încât nici ecuaţia polinomială de gradul trei nu reuşeşte să redea fidel aceste fluctuaţii, coeficientul de determinaţie fiind doar de 0,37. De menţionat este faptul că suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe în România a înregistrat pe intervalul analizat o scădere medie anuală de 33813,9 ha (fig.5.5.).

y = -37455,31x + 6260423,03

R2 = 0,21y = 127,68x3 - 10589,02x2 + 123006,95x + 5769299,67

R2 = 0,37

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007AnulYear

Supr

afat

aSu

rface

Fig. 5.5. Evoluţia suprafeţei cultivată cu cereale pentru boabe în România

Fig. 5.5. Evolution of surface planted with cereals in Romania

Valoarea acestui indicator se determină pe baza următoarei relaţii de calcul:

Poc = S + P + Lcp + Lfn unde, (40) Poc = populaţia ocupată civilă: S = salariaţi: persoane care îşi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă

într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma de proprietate în schimbul unei remuneraţii sub forma de salariu în bani sau în natură;

p = patroni: persoane care îşi exercită ocupaţia în unitatea proprie, pentru a cărei activitate are angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi;

Lcp = lucrători pe cont propriu: persoane care îşi exercită activitatea fie în unitatea proprie cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregătirii sale profesionale, făra a angaja nici un salariat, putând fi ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi;

Lfn = lucrători familiali neremuneraţi: persoane care îşi desfăşoară activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă pentru care nu primeşte remuneraţie sub forma de salariu sau plată în natură.

Evoluţia populaţiei populaţiei din agricultură în România prezintă un trend descendent (R2=0,84). Indicatorii statistici calculaţi evidenţiază un trend descendent al evoluţiei numărului populaţiei din agricultură, vânătoare şi silvicultură în România, înregistrându-se o scădere medie anuală de 57,6 mii persoane, funcţia de caracterizare a trendului evolutiv fiind cea polinomială de gradul trei (tab. 5.5.; fig.5.5.).


39

Tabelul 5.5 Dinamica populaţiei pe activităţi ale economiei naţionale (agricultură, vânătoare şi silvicultură) în România

Population dynamic of the national economy (agriculture, hunting and forestry) in Romania Total / Overall

Populaţia Population


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (mii persoane)

Growth (thousands people) Anul

Year Mii persoane Thousands

people Cu baza în lanţ With chain base




1992 3442,2 ~ ~ ~ ~ 1993 3614,7 172,5 1,05 5,0113 34,422 1994 3646,8 32,1 1,01 0,8880 36,147 1995 3265 -381,8 0,90 -10,4695 -36,468 1996 3320,3 55,3 1,02 1,6937 32,65 1997 3384,1 63,8 1,02 1,9215 33,203 1998 3348,8 -35,3 0,99 -1,0431 -33,841 1999 3466,1 117,3 1,04 3,5027 33,488 2000 3569,6 103,5 1,03 2,9861 34,661 2001 3498 -71,6 0,98 -2,0058 -35,696 2002 3011 -487 0,86 -13,9222 -34,98 2003 2883,6 -127,4 0,96 -4,2312 -30,11 2004 2634,3 -249,3 0,91 -8,6454 -28,836 2005 2673,7 39,4 1,01 1,4957 26,343 2006 2514,3 -159,4 0,94 -5,9618 -26,737 2007 2462,4 -51,9 0,98 -2,0642 -25,143

-979,8 Nivel mediu Level average 3170,931 -57,6 0,85 -15,42 -3,74

Sursa:www.insse.ro/tempo-online serii de timp, prelucrări personale, Date of extraction, 22 Septembrie 2009, 12:01; Notă: pentru anii 1990 şi 1991 nu există date disponibile

y = -73.167x + 3792.9

R2 = 0.7181y = -0.1366x3 - 4.0871x2 + 31.125x + 3446.5

R2 = 0.8479

0500

1000150020002500300035004000

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007AnulYear

Popu

latia

Popu

lati

on

Fig. 5.6. Evoluţia populaţiei pe activităţi ale economiei naţionale (agricultură, vânătoare şi silvicultură) în

România Fig. 5.6. Population evolution of the national economy (agriculture, hunting and forestry) in Romania


40

5.3.2. Număr total mediu de salariaţi

Salariatul este persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub forma de salariu, plătit în bani sau natură, sub forma de comision etc.

Numărul mediu al salariaţilor reprezintă numărul de salariaţi angajaţi cu contracte individuale de muncă, plătiţi de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referinţă.

Numărul mediu al salariaţilor se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împarţirea sumei efectivelor zilnice de salariaţi din perioada de referinţă, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare, la numărul total al zilelor calendaristice. Salariaţii angajaţi cu program parţial sunt incluşi proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.

În efectivul zilnic de salariaţi sunt cuprinse persoanele cu contract de muncă pe perioada determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, mana-gerul sau administratorul). În efectivul zilnic al salariaţilor luat în calculul numărului mediu de salariaţi nu se cuprind: salariaţii aflaţi în concediul fără plată, grevă, detaşaţi la lucru în străinătate, şi cei care beneficiază de prevederile Legii nr.78/1995, modi-ficată prin Legea nr.22/1996, privind protecţia personalului şi a patrimoniului din sectorul producţiei de apărare.

n1,i ;Zc

EiNr.mediu == ∑ (41)

Ei = efectivele zilnice de salariaţi din perioada de referinţă, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare

Zc = numărul total al zilelor calendaristice

5.4. PARCUL DE TRACTOARE

Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole reprezintă numărul

tractoarelor şi principalelor maşini agricole din agricultură la sfârşitul anului. Parcul de tractoare agricole fizice în România prezintă o evoluţie ascendentă descrisă destul de fidel de trendul parabolic de gradul trei. Indicatorii statistici calculaţi relevă tendinţa de creştere a parcului de tractoare, cu o medie de 2761 tractoare, funcţia pe care am apreciat-o ca reprezentaivă pentru trendul identificat fiind cea polinomială de gradul trei (tab. 5.43.; fig.5.43.).


41

Tabelul 5.6 Dinamica parcului de tractoare agricole fizice în România

Dynamics of farm tractors physical park in Romania Total / Overall

Tractoare Tractors


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (Număr) Growth Number

Anul Year

Număr Number


Cu baza în lanţ

With chain base



1990 127065 ~ ~ ~ ~ 1991 132761 5696 1,04 4,4827 1270,65 1992 146790 14029 1,11 10,5671 1327,61 1993 158126 11336 1,08 7,7226 1467,9 1994 161223 3097 1,02 1,9586 1581,26 1995 163370 2147 1,01 1,3317 1612,23 1996 165281 1911 1,01 1,1697 1633,7 1997 163016 -2265 0,99 -1,3704 -1652,81 1998 164756 1740 1,01 1,0674 1630,16 1999 163883 -873 0,99 -0,5299 -1647,56 2000 160053 -3830 0,98 -2,3370 -1638,83 2001 164221 4168 1,03 2,6041 1600,53 2002 169240 5019 1,03 3,0562 1642,21 2003 169177 -63 1,00 -0,0372 -1692,4 2004 171811 2634 1,02 1,5569 1691,77 2005 173043 1232 1,01 0,7171 1718,11 2006 174563 1520 1,01 0,8784 1730,43 2007 174003 -560 1,00 -0,3208 -1745,63

46938 Nivel mediu Level average 161243,4 2761,1 1,17 17,02 162,21


5.5. CANTITATEA DE ÎNGRĂŞĂMINTE Îngrăşămintele chimice - produse industriale care după conţinutul lor pot fi:

azotoase, fosfatice, potasice, de asemenea, pot fi şi în amestec, ca îngrăşăminte complexe;ele se exprimă în substanţă activă. Îngrăşămintele naturale - cuprind gunoiul de grajd de la toate speciile de animale şi de la păsări (în stare proaspătă sau fermentată) precum şi dejecţiile în stare lichidă; acestea se exprima în greutate brută. Cantitatea de îngrăşăminte naturale administate în România prezintă o evoluţie oscilatorie cu trend parabolic de gradul trei descendent. Indicatorii statisitici calculaţi relevă tendinţa de scădere a cantităţii de îngrăşăminte naturale, cu o medie


42

anuală de 664290,8 kg/ha, funcţia de caracterizare a trendului fiind cea polinomială de gradul trei ( fig.5.7.).

y = -235303.67x + 19055401.19R2 = 0.31

y = -9794.45x3 + 300033.57x2 - 2811510.76x + 24286525.27R2 = 0.59

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

AnulYear

Can

titat

eaQ

uant

ity

Fig. 5.7. Evoluţia cantităţii de îngrăşăminte naturale administrate în România

Fig. 5.7. Evolution of the amount of manure managed in Romania În tabelul 5.8. se prezintă situaţia aplicării fertilizanţilor chimici pe solurile

agricole în etapa 1999-2007, din care se remarcă o creştere a suprafeţei fertilizate de la 3.640.900 ha la 6.422.910 ha. Cantităţile totale de NPK au crescut de la 35,4 kg la 49 kg pe terenurile arabile, înregistrând o uşoară scădere în anul 2006 (38,5 kg s.a./ha arabil), pentru ca în anul 2007 să se producă un uşor reviriment, ajungându-se la 41,1 kg. Oricum, aceste cantităţi sunt mult mai reduse decât necesarul culturilor, astfel că acestea consumă din rezerva solului.

Tabelul nr. 5.8. Utilizarea îngrăşămintelor chimice în agricultură în perioada 1999 - 2007

Anul Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanţă activă)

N+P2O5+K2O (kg.ha)

Suprafaţa fertilizată (ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 1999 225.000 93.000 13.000 331.000 35,4 22,5 3.640.900 2000 239.300 88.300 14.600 342.200 36,5 23,0 3.724.578 2001 268.000 87.000 14.000 369.000 39,3 24,8 - 2002 239.000 73.000 14.000 326.000 34,7 22,0 - 2003 252.000 95.000 15.000 362.000 38,5 25,6 - 2004 270.000 94.000 16.000 380.000 40,3 25,8 - 2005 299.135 138.137 24.060 461.392 49,0 31,3 5.737.529 2006 252.201 93.946 16.837 363.000 38,5 24,7 5.388.348 2007 265.487 103.324 18.405 387.000 41,1 26,3 6.422.910

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) şi Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.).


43

Cantitatea de îngrăşăminte naturale a scăzut cu 19% în perioada 1999 - 2007, iar suprafaţa pe care s-a aplicat cu 21%. Cantitatea medie la ha a crescut cu 2%, dar valorile respective indică faptul că în anul 2006 numai 6,1% din terenurile cultivabile sunt fertilizate cu îngrăşăminte naturale, ceea ce, coroborat şi cu datele fertilizării minerale, indică faptul că este necesară o echilibrare a balanţei nutritive a acestor terenuri pentru a se realiza recolte sigure şi stabile.

5.6. EFECTIVELE DE ANIMALE

Efectivele de animale reprezintă totalitatea animalelor domestice crescute

pentru producţie, reproducţie şi tracţiune. Bovine - reprezintă totalitatea taurinelor şi bubalinelor, masculi şi femele, pe diferite grupe de vârstă şi destinaţie economică;

Porcine - reprezintă totalitatea porcinelor din exploataţia agricolă (inclusiv porcine aflate în maternităţi, crescătorii şi îngrăşătorii), indiferent de sex, categorii de greutate şi destinaţie economică; Ovine - reprezintă toate animalele din specia ovine, indiferent de sex, vârstă, destinaţie economică şi locul unde se află; Caprine - reprezintă toate caprinele indiferent de sex, vârstă, destinaţie economică şi locul unde se află; Cabaline - reprezintă cabalinele de muncă, armăsarii reproducători, tineret până la 3 ani, alte cabaline. Nu sunt incluşi caii de curse şi caii de călărie, folosiţi pentru divertisment; Păsări - reprezintă toate categoriile de păsări existente în exploa-taţia agricolă (găini, curci, raţe, gâşte, alte păsări: prepeliţe, bibilici etc.).

Trendul confirmă, în cazul efectivelor de bovine în România, o evoluţie descendentă. Diminuarea medie anuală identificată cu ajutorul indicatorilor statistici este de 150106 capete, trendul descresător fiind aproximat cu ajutorul uni funcţii polinomiale de gradul trei (tab. 5.9.; fig.5.9.).

Numărul efectivelor de păsări în România prezintă o evoluţia oscilatorie cu un trend descendent. În ciuda acestei evoluţii oscilatorii a efectivelor de păsări, indicatorii statistici relevă însă un trend descendent, respectiv cu o scădere medie anuală de 2314291 capete, funcţia de caracterizare a evoluţiei fiind cea polinomială de gradul trei (tab. 5.10.; fig.5.10.).


44

Tabelul 5.9 Dinamica efectivelor de bovine în România / Herd dynamics in Romania

Total / Overall Efectivul Effective


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (Număr) Growth (Number) Anul

Year Număr Number





1990 5380780 ~ ~ ~ ~ 1991 4355300 -1025480 0,81 -19,0582 -53807,8 1992 3683100 -672200 0,85 -15,4341 -43553 1993 3596782 -86318 0,98 -2,3436 -36831 1994 3480803 -115979 0,97 -3,2245 -35967,82 1995 3496255 15452 1,00 0,4439 34808,03 1996 3434869 -61386 0,98 -1,7558 -34962,55 1997 3235390 -199479 0,94 -5,8075 -34348,69 1998 3142668 -92722 0,97 -2,8659 -32353,9 1999 3051149 -91519 0,97 -2,9121 -31426,68 2000 2870415 -180734 0,94 -5,9235 -30511,49 2001 2799817 -70598 0,98 -2,4595 -28704,15 2002 2877803 77986 1,03 2,7854 27998,17 2003 2897082 19279 1,01 0,6699 28778,03 2004 2808061 -89021 0,97 -3,0728 -28970,82 2005 2861671 53610 1,02 1,9091 28080,61 2006 2933596 71925 1,03 2,5134 28616,71 2007 2828983 -104613 0,96 -3,5660 -29335,96



y = -101140.32x + 4279417.75R2 = 0.67

y = -1195.47x3 + 46362.98x2 - 600683.38x + 5534915.05R2 = 0.92

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007AnulYear

Efec

tivul

Her

d

Fig. 5.9. Evoluţia efectivelor de bovine în România

Fig. 5.9. Herd evolution in Romania


45

Tabelul 5.10 Dinamica efectivelor de păsări în România / Dynamics of poultry flocks in Romania

Total / Overall Efectivul Effective


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (Număr) Growth (Number) Anul

Year Număr Number





1990 121378539 ~ ~ ~ ~ 1991 106031600 -15346939 0,87 -12,6439 -1213785 1992 87725400 -18306200 0,83 -17,2649 -1060316 1993 76531783 -11193617 0,87 -12,7598 -877254 1994 70156634 -6375149 0,92 -8,3301 -765317,8 1995 80524106 10367472 1,15 14,7776 701566,34 1996 78478360 -2045746 0,97 -2,5405 -805241,1 1997 66620255 -11858105 0,85 -15,1100 -784783,6 1998 69479554 2859299 1,04 4,2919 666202,55 1999 69143019 -336535 1,00 -0,4844 -694795,5 2000 70075647 932628 1,01 1,3488 691430,19 2001 71413325 1337678 1,02 1,9089 700756,47 2002 77378887 5965562 1,08 8,3536 714133,25 2003 76616335 -762552 0,99 -0,9855 -773788,9 2004 87014405 10398070 1,14 13,5716 766163,35 2005 86552203 -462202 0,99 -0,5312 -870144,1 2006 84990600 -1561603 0,98 -1,8042 -865502 2007 82035594 -2955006 0,97 -3,4769 -849906



y = -901509.33x + 89794685.65R2 = 0.12

y = -48668.86x3 + 1830326.46x2 - 20152345.97x + 137286945.29R2 = 0.90

0

20000000

40000000

60000000

80000000

100000000

120000000

140000000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

AnulYear

Efec

tivul

Her

d

Fig. 5.10. Evoluţia efectivelor de păsări în România

Fig. 5.10. Evolution of poultry flocks in Romania


46

C a p i t o l u l 6

ANALIZA OUTPUTURILOR DIN AGRICULTURĂ

6.1. PRODUCŢIA MEDIE LA PRINCIPALELE CULTURI

Producţia medie reprezintă cantitatea de produse brute (pe fiecare cultură) obţinută pe unitatea de suprafaţă cultivată. Producţia medie la cereale în România prezintă o evoluţie oscilatorie cu trend liniar uşor descendent coeficientul de deter-minare fiind însă foarte mic (R2=0,0002). Totodată, indicatorii statistici calculaţi relevă o diminuare a producţiei medii la cereale cu 120,8 kg/ha, funcţia folosită pentru relevarea trendului fiind cea polinomială de gradul trei (tab. 6.1.; fig.6.1.).

Tabelul 6.1 Dinamica producţiei medie la cereale în România / Dynamics of average cereal production in Romania

Total / Overall Producţie medie

Average production


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (kg/ha) Growth Anul

Year kg/ha Cu baza în lanţ

With chain base Cu baza în lanţ With chain base



1998 2610 ~ ~ ~ 1999 3172 562 1,2153 21,53 26,10 2000 1853 -1319 0,5842 -41,58 -31,72 2001 2998 1145 1,6179 61,79 18,53 2002 2378 -620 0,7932 -20,68 -29,98 2003 2339 -39 0,9836 -1,64 -23,78 2004 3895 1556 1,6652 66,52 23,39 2005 3298 -597 0,8467 -15,33 -38,95 2006 3081 -217 0,9342 -6,58 -32,98 2007 1523 -1558 0,4943 -50,57 -30,81

-1087 Nivel mediu Level average 2714,7 -120,8 0,7639 -23,61 -5,12

Sursa:www.insse.ro/tempo-online serii de timp, prelucrări personale, Date of extraction, 22 Septembrie 2009, 12:01; Notă: pentru anii 1990-1997 nu există date disponibile


47

Tabelul 6.2 Dinamica producţiei medie la porumb boabe în România Dynamics of average grain maize production in Romania

Total / Overall Producţie medie

Average production


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (kg/ha) Growth

Anul Year

kg/ha Cu baza în lanţ With chain base

Cu baza în lanţ

With chain base

Cu baza în lanţ With chain

base


1998 2756 ~ ~ ~ 1999 3627 871 1,3160 31,60 27,56 2000 1603 -2024 0,4420 -55,80 -36,27 2001 3066 1463 1,9127 91,27 16,03 2002 2902 -164 0,9465 -5,35 -30,66 2003 2993 91 1,0314 3,14 29,02 2004 4441 1448 1,4838 48,38 29,93 2005 3952 -489 0,8899 -11,01 -44,41 2006 3565 -387 0,9021 -9,79 -39,52 2007 1526 -2039 0,4281 -57,19 -35,65

-1230 Nivel mediu Level average 3043,1 -136,7 0,7441 -25,59 -5,34 Sursa: www.insse.ro/tempo-online serii de timp, prelucrări personale, Date of extraction, 22 Septembrie 2009,

12:01; Notă: pentru anii 1990-1997 nu există date disponibile

y = 27.012x + 2894.5R2 = 0.0076

y = -34.329x3 + 522.56x2 - 2102.9x + 4874.9R2 = 0.5989

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007AnulYear

Prod

med

ie k

gAv

erag

e pr

oduc

tion

Fig. 6.1. Evoluţia producţiei medie la porumb boabe în România Fig. 6.1. Evolution of average grain maize production in Romania


48

Producţia medie la porumb boabe în România prezintă o evoluţie oscilatorie cu un trend liniar ascendent coeficientul de determinare fiind foarte mic (R2=0,0076). În ciuda aceste evoluţii oscilatorii a producţiei medii la porumb boabe, indicatorii statistici relevă un trend descendent, respectiv o scădere medie anuală cu 136,7 kg/ha, după o funcţie polinomială de gradul trei (tab. 6.2.; fig.6.1.).

6.2. BALANŢA COMERCIALĂ Exporturile de bunuri cuprind toate bunurile care, cu titlu oneros sau gratuit,

ies de pe teritoriul economic al ţării cu destinaţia restul lumii. În exporturile de bunuri sunt cuprinse: a. mărfuri naţionale (sau naţionalizate) care părăsesc definitiv teritoriul ţării; b. mărfuri naţionale (sau naţionalizate) care părăsesc teritoriul ţării pentru a fi

prelucrate şi apoi reimportate; c. mărfurile străine reexportate după ce au suferit prelucrările pentru care au fost

importate; d. exportul de energie electrică şi gaz natural; e. bunuri trimise prin colete poştale; f. obiecte de artă, colecţii, antichităţi; g. vapoare şi aeronave; h. minereurile de argint, concentratele, lingourile, piesele neemise şi argintul lucrat

sau semilucrat; i. furnizarea de combustibili şi alimente către navele şi aeronavele străine, pe teritoriul

naţional; j. filmele cinematografice şi de televiziune exportate; k. exporturile de bunuri în leasing financiar; l. mărfurile utilizate ca suporţi pentru informaţii şi software, inclusiv dischete şi CD-

ROM-uri cu software pentru uz general (nu la comandă); m. schimburile cu titlu de program de ajutor civil şi militar, despăgubirile de război şi

echipamentele militare; n. mărfurile livrate în condiţii de împrumut sau închiriate, care nu sunt returnate în

limitele de timp stabilite sau sunt achiziţionate definitiv. Exporturile de bunuri nu cuprind următoarele:

a. bunurile care ies de pe teritoriul ţării şi intră în antrepozitele vamale ale ţării; b. ieşirile de bunuri în tranzit; c. exporturile temporare, adică bunurile trimise în străinătate pentru diverse lucrări, după

care se repatriază; d. piesele de monedă de argint şi de metal, biletele de bancă şi titlurile în circulaţie; e. efectele şi obiectele personale ale călătorilor; f. mărfurile destinate instituţiilor naţionale (ambasade sau forţe armate) staţionate în

străinătate;


49

g. animale ieşite temporar în vederea participării la curse, concursuri sau pentru a fi prezentate la circuri, grădini zoologice;

h. peştele vândut în străinătate sau vaselor străine de către vasele româneşti; i. mărfurile cumpărate şi vândute în străinătate fără tranzitare prin ţară; j. maşinile, utilajele, instalaţiile şi materialele trimise peste graniţă şi care sunt folosite

de specialişti la lucrările de construcţii-montaj, forări, prospecţiuni, explorări şi care apoi sunt repatriate;

k. vânzările de mărfuri, servicii şi utilităţi cu plata în valută către societăţile mixte cu firme străine, cu sediul în România;

l. valoarea lucrărilor de reparaţii nave, avioane, material rulant de cale ferată şi a automobilelor;

m. dobânzile încasate la exporturile pe credit; n. aportul valutar din lucrările de construcţii-montaj realizat în străinătate; o. software de calculator furnizat la comandă; p. exporturile de bunuri în leasing operaţional; r. valoarea asistenţei tehnice şi a prestărilor de servicii pentru mărfurile din import,

acordate de specialiştii din ţara noastră în contul furnizorului extern. Exporturile de bunuri se evaluează la valoarea FOB (Liber la Bord) care

corespunde preţului de piaţă externă a bunurilor la frontierele ţării exportatoare. Exporturile de bunuri cedate gratuit sunt evaluate pe baza valorii FOB (Liber la Bord) a bunurilor lor similare.

Importurile de bunuri cuprind toate bunurile care, cu titlu oneros sau gratuit, intră pe teritoriul economic al ţării provenind din restul lumii.

Importurile de bunuri cuprind: a. mărfurile străine introduse definitiv în ţara pentru consumul intern; b. mărfurile străine intrate în ţară pentru a fi prelucrate şi apoi reexportate; c. mărfurile reimportate în ţară după ce au suferit prelucrările pentru care au fost

exportate; d. aurul nemonetar, aurul semilucrat a cărui valoare de aur reprezintă cel puţin 80%

din valoarea totală, inclusiv pilitură şi praf, sub formă primară, atât monede cât şi bare şi aliaje;

e. importul de energie electrică şi gaze naturale; f. bunurile primite prin colete poştale; g. intrările de obiecte de artă, colecţii, antichităţi; h. vapoare şi aeronave; i. minereurile de argint, concentratele, lingourile, piesele neemise şi argintul lucrat sau

semilucrat; j. schimburile cu titlu de program de ajutor civil şi militar, despăgubirile de război şi

echipamentele militare;


50

k. mărfurile primite în condiţii de împrumut sau închiriate, care nu sunt returnate în limitele de timp stabilite sau sunt achiziţionate definitiv;

l. filmele cinematografice şi de televiziune importate, locaţia de film, inclusiv plata licenţelor aferente;

m. importurile de bunuri în leasing financiar; n. mărfurile utilizate ca suporţi pentru informaţii şi software, inclusiv dischete şi CD-

ROM-uri cu software pentru uz general (nu la comandă); Importurile nu cuprind următoarele: a. bunurile naţionale (sau naţionalizate) intrate în antrepozitele vamale şi care reintră

pe teritoriul aceleiaşi ţări; b. intrările de bunuri în tranzit; c. importurile temporare; d. aurul monetar; e. efectele şi obiectele personale ale călătorilor; f. aprovizionarea navelor şi aeronavelor româneşti cu alimente şi combustibil, în

afara teritoriului naţional; g. piesele de monedă de argint şi de metal, biletele de bancă şi titlurile în circulaţie; h. animalele intrate temporar în vederea participării la curse, concursuri sau pentru a

fi prezentate la circuri, grădini zoologice; i. peştele adus de vasele străine în porturile româneşti; j. maşinile, utilajele, instalaţiile şi materialele primite peste graniţă şi care sunt

folosite de specialişti la lucrările de construcţii-montaj, forări, prospecţiuni, explorări şi care apoi sunt returnate în ţara de care aparţin;

k. cumpărările de mărfuri, servicii şi utilităţi cu plata în valută de la societăţile mixte cu firme străine, cu sediul în România;

l. valoarea lucrărilor de reparaţii nave, aeronave, material rulant de cale ferată şi a automobilelor;

m. dobânzile plătite la importurile pe credit; n. software de calculator furnizat la comandă; o. importurile de bunuri în leasing operaţional. Soldul balanţei comerciale FOB/FOB se calculează pe baza valorii expor-tului FOB şi a importului FOB, ca diferenţă între acestea. Preţul FOB (Free on Board - Liber la Bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea mărfii, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele suportate pentru ca marfa să fie încărcată la bord.

Trendul liniar ne prezintă evoluţia descrescătoare a balanţei comerciale pentru produse alimentare, băuturi şi tutun (R2=0,78). Indicatorii statistici calculaţi evidenţiază o scădere medie anuală cu 39071,5 mii euro pe intervalul analizat, trendul descendent fiind caracterizat de o funcţie polinomială de gradul trei (tab. 6.3.; fig.6.2.).


51

Tabelul 6.3 Dinamica balanţei comerciale în România (Produse alimentare, băuturi şi tutun)

Dynamics of trade balance in Romania (Food, beverages and tobacco) Total / Overall

Valoarea balanţei

Value balance


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (mii euro) Growth

(thousands euros)

Anul Year Mii euro

Thousands euros



base


base


1991 -261726 ~ ~ ~ ~ 1992 -303329 -41603 1,16 15,8956 -2617,26 1993 -301374 1955 0,99 -0,6445 -3033,29 1994 -272906 28468 0,91 -9,4461 -3013,74 1995 -392886 -119980 1,44 43,9639 -2729,06 1996 -396119 -3233 1,01 0,8229 -3928,86 1997 -283450 112669 0,72 -28,4432 -3961,19 1998 -383007 -99557 1,35 35,1233 -2834,5 1999 -332181 50826 0,87 -13,2703 -3830,07 2000 -440416 -108235 1,33 32,5831 -3321,81 2001 -515661 -75245 1,17 17,0850 -4404,16 2002 -457016 58645 0,89 -11,3728 -5156,61 2003 -511916 -54900 1,12 12,0127 -4570,16 2004 -614589 -102673 1,20 20,0566 -5119,16 2005 -725564 -110975 1,18 18,0568 -6145,89 2006 -927050 -201486 1,28 27,7696 -7255,64 2007 -925941 1109 1,00 -0,1196 -9270,5

-664215 Nivel mediu Level average -473243 -39071,5 1,88 88,09 -443,53


y = -37044.03x - 139846.74

R2 = 0.78y = -355.65x3 + 5919.98x2 - 41886.57x - 228125.99

R2 = 0.95

-1200000

-1000000

-800000

-600000

-400000

-200000

01991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

AnulYear

Valo

area

bal

ante

iVa

lue

bala

nce

Fig. 6.2. Evoluţia balanţei comerciale (Produse alimentare, băuturi şi tutun)

Fig. 6.2. Evolution of trade balance(Food, beverages and tobacco)


52

Tabelul 6.4 Dinamica balanţei comerciale în România (Lapte şi produse lactate; ouă; miere naturală)

Dynamics of trade balance in Romania (Milk and milk products, eggs, natural honey) Total / Overall

Valoarea balanţei

Value balance


Indici Indices

Ritmuri (%) Rhythms

Creştere (mii euro) Growth

(thousands euros)

Anul Year Mii euro

Thousands euros





1991 -14367 ~ ~ ~ ~ 1992 -19277 -4910 1,34 34,1755 -143,67 1993 -15822 3455 0,82 -17,9229 -192,77 1994 -12802 3020 0,81 -19,0873 -158,22 1995 -9923 2879 0,78 -22,4887 -128,02 1996 -10234 -311 1,03 3,1341 -99,23 1997 -1046 9188 0,10 -89,7792 -102,34 1998 -29266 -28220 27,98 2697,8967 -10,46 1999 -13672 15594 0,47 -53,2837 -292,66 2000 -12028 1644 0,88 -12,0246 -136,72 2001 -13521 -1493 1,12 12,4127 -120,28 2002 -9209 4312 0,68 -31,8911 -135,21 2003 2408 11617 -0,26 -126,1483 -92,09 2004 81 -2327 0,03 -96,6362 24,08 2005 -12821 -12902 -158,28 -15928,3951 0,81 2006 -19910 -7089 1,55 55,2921 -128,21 2007 -119539 -99629 6,00 500,3968 -199,1

-105172 Nivel mediu Level average -18291,059 -6186,6 2,88 188,45 -32,83


y = -1761.52x - 2437.40

R2 = 0.11y = -144.54x3 + 3287.02x2 - 19590.09x + 11911.04

R2 = 0.60

-140000

-120000

-100000

-80000

-60000

-40000

-20000

0

20000

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

AnulYear

Valo

area

bal

ante

iVa

lue

bala

nce

Fig. 6.3. Evoluţia balanţei comerciale (Lapte şi produse lactate; ouă; miere naturală)

Fig. 6.3. Evolution of trade balance(Milk and milk products, eggs, natural honey)


53

Balanţa comercială pentru lapte şi produse lactate prezintă o evoluţie osci-latorie cu trend descendent (R2=0,82). Indicatorii statistici calculaţi relevă un trend descendent în ceea ce priveşte balanţa comercială pentru lactate, media anuală de diminuare a acesteia fiind de 6186,6 mii euro, funcţia care aproximează cel mai bine evoluţia balanţei fiind cea polinomială de gradul trei (tab. 6.4.; fig.6.3.).

CONTRIBUŢII PROPRII

Pentru derularea cercetării şi pentru fundamentarea ştiinţifică a rezultatelor obţinute, s-au parcurs o serie de etape specifice, individuale, cu caracter de noutate, care pot fi concretizate în: 1. o introspecţie asupra viziunii agriculturii Uniunii Europene; 2. analiza şanselor României de implicare activă în Politica Agricolă Comună; 3. analiza comparativă pe o perioadă de 10 ani a inputurilor din agricultura României; 4. analiza comparativă pe o perioadă de 10 ani a outputurilor din agricultura României; 5. analiza comparativă pe o perioadă de 10 ani a inputurilor din agricultura Uniunii

Europene; 6. analiza comparativă pe o perioadă de 10 ani a outputurilor din agricultura Uniunii

Europene; 7. evaluarea diferenţelor absolute cu baza în lanţ a inputurilor din agricultura României; 8. evaluarea indicilor cu baza în lanţ a inputurilor din agricultura României; 9. evaluarea ritmului de creştere; 10. evaluarea creşterii la 1% creştere; 11. evaluarea critică a metodelor de apreciere a situaţiei agriculturii României.

CONCLUZII

România are o poziţie privilegiată din punctul de vedere al resurselor agricole. Terenul arabil reprezintă 39,5% din suprafaţa totală a teritoriului şi numai alte cinci state din lume au o poziţie mai confortabilă decât cea a ţării noastre din această privinţă. Sectorul agricol autohton este privit, în mod frecvent, drept un principal beneficiar al aderării României la Uniunea Europeană. Oportunităţile reies din fondurile europene importante, care pot fi atrase în cadrul Politicii Agricole Comune, aproximativ 7,5 miliarde euro, în perioada 2007-2013.

Dincolo de fondurile europene, oportunităţile la nivel local pot apărea şi din aplicarea unui cadru de reglementare mai stabil şi mai predictibil, ca urmare a implementării Politicii Agricole Comune, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte stabilizarea preţurilor. Valorificarea deplină a avantajelor integrării României în UE ar


54

putea deschide noi oportunităţi pentru fermierii români. Aceasta în condiţiile în care potenţialul agricol al ţării noastre ar permite asigurarea hranei pentru 80 milioane de persoane, iar UE are 500 de milioane de locuitori.

Ţara noastră are potenţialul de a deveni a treia putere agricolă a Europei, după Franţa şi Germania, în condiţiile unei absorbţii bune a fondurilor europene până în 2013, a unor investiţii străine directe şi a unui anumit sprijin guvernamental.

Peste 81% din exploataţiile agricole individuale folosesc mai mult de jumătate din producţia obţinută pentru autoconsum. Micile ferme nu sunt capabile încă să vândă producţia vegetală şi animală în reţelele moderne de comerţ retail.

1. România realizează doar 10% din potenţialul său agricol şi importă aproape trei sferturi din necesarul intern de alimente. Din mare producător agricol sau “marele grânar”, ţara noastră a ajuns să aibă o agricultură de subzistenţă, care nu poate asigura hrana propriilor cetăţeni. De la o agricultura de suport s-a ajuns la o agricultură de subzistenţă.

2. Zonele rurale din România acoperă 87% din teritoriul ţării, cuprinzând 45% din populaţie, adică 9,7 milioane de locuitori. Având o suprafaţă agricolă de 14.741,2 mii de hectare (sau 61,8% din suprafaţa totală a ţării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est.

3. Agricultura României putea fi principalul motor de scoatere al României din perioada de criza financiară dacă agricultura era bine pusă la punct, pământul era cultivat şi aveam o strategie de valorificare a producţiei agricole şi zootehnice; România se afla acum printre fruntaşele Europei, cu un PIB bine alimentat.

4. România se putea salva din criză dacă avea o producţie agricolă mare pe care să o exporte.

5. Aproape jumătate din suprafaţa totală şi din efectivul total de animale se află în exploataţii de subzistenţă, care acoperă 45% din suprafaţa agricolă a României, reprezentând 91% din numărul total de ferme. Majoritatea exploataţiilor au sub 5 hectare de teren, având în medie 1,63 hectare. Majoritatea acestor exploataţii de subzistenţă nu sunt nici măcar considerate ferme. Condiţia preliminară pentru a fi înregistrat în Registrul Fermelor şi pentru a beneficia de subvenţii europene este aceea de a lucra cel puţin un hectar de teren, compus din parcele care nu sunt mai mici de 0,3 hectare.

6. Produsele româneşti nu beneficiază nici de o piaţă de desfacere bine reglementată şi nici de o promovare adecvată pentru a reuşi în competiţia directă cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene.


55

RECOMANDĂRI

1. În timp România poate contribui şi la modificarea sau adaptarea Politicii

Agricole Comune, dacă va şti să-şi folosească în mod abil statutul său de stat membru UE. Însă înainte de convingerea celorlalţi parteneri europeni de utilitatea comună a obiectivelor sale şi de complementaritatea acestora cu ele, trebuie în primul rând să avem un plan intern pe termen lung şi cum putem să ne valorificăm locul pe piaţa comună;

2. La momentul actual Planul Naţional de Dezvoltarea Rurală poate constitui o oportunitate în dezvoltarea agriculturii. Aceste poate fi eficient doar dacă încurajează asocierea, organizarea pieţelor şi concentrarea ofertei de produse agricole. Pentru aceasta este nevoie de o strategie multianuală care să conţină măsuri de interes general pentru agricultură: stimularea comasării funciare şi a descurajării necultivării terenurilor agricole, problema sistemului de irigaţii, care nu încurajează la momentul actual folosirea apei într-un mod eficient, la costurile cu carburanţii folosiţi în agricultură, la politicile fiscale care să descurajeze producţia la negru. Pentru ca această strategie multianuală să aibă continuitate trebuie să conţină şi o strategie bugetară multianuală.

3. Principalele sectoare în care trebuie investit sunt infrastructura de irigaţii, tehnologia modernă şi zootehnia. Mai ales ca pentru perioada 2020-2025 se preconizează o criza mondială a alimentelor, iar ţările cu potenţial agricol vor deveni atunci ceea ce sunt acum ţările petroliere, adică furnizoarele materiei de bază şi transformarea în nişte state bogate;

4. Este necesară investiţia masivă în elementele care să ne elibereze de meteodependenţă, această însemnând în primul rând punerea la punct a unui sistem de irigaţii eficient şi apoi în investiţii în industria echipamentelor agricole (care a fost distrusă deja prin neproducerea de tractoare);

5. Dat fiind că România beneficiază de 4,5 milioane hectare de păşuni, dezvoltarea fermelor ar trebui să vină de la sine (şi nu va mai trebui să importe carne).

Un exemplu foarte concludent îl constituie Polonia şi Ungaria. După integrare polonezii au regândit întreaga politică agricolă. Au renegociat condiţiile privind agricultura pentru ca şi Polonia, ca şi România nu au ştiut de la început să negocieze profitabil. Din acest motiv, Polonia este singura ţară europeană care înregistrează creştere economică în această perioadă de criza mondială şi toate astea se datorează agriculturii căreia i s-a dat o mai importanţă după aderarea la Uniunea Europeană.

O altă ţară care a ajuns să aibă o agricultură mai avansată decât a României este Ungaria. Deşi au mai puţin teren agricol, au ştiut să creeze modalităţi care să constituie ulterior avantaje prin investiţia în sisteme de irigaţii şi tehnologie modernă. În plus, au stimulat fermierii să investească pentru dezvoltare pe termen lung.


56

BIBLIOGRAFIE

1. ALBU, C., CEE: Politica agricolă comună, Institutul de Economie Agrară, Buletin nr. 12-13

Bucureşti, 1998; 2. ALECU I., M. BERCA, Dezbaterea Naţională - Probleme actuale ale agriculturii în contextul inte-

grării europene şi al globalizării - Bucureşti, 14 mai 2003. Agricultura României nr. 26/ 2003; 3. ALEXANDRI CECILIA, Securitate şi echilibru alimentar în România, Editura GEEA, Bucureşti,

2001; 4. BAL A., Perspectivele integrării depline a ţărilor est-europene în Uniunea Europeană, CIDE,

Bucureşti, 1996; 5. BÂRSAN MARIA, Integrarea economică europeană, vol. Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995; 6. BÂRZAN OANA, EUGENIA ŢIGAN, Structuri agrare în UE şi particularităţi în România. Lucrări

ştiinţifice, seria I, vol. I, Editura Agroprint, Timişoara, 1999; 7. BLUMANN C., Politique agricole commune, Economica, Paris, 1993; 8. BOLD I., CRĂCIUN A., Structuri agrare în lume, Editura Mirton, Timişoara, 1996; 9. BOUSSARD JEAN-MARC, Economie de l'agriculture, Editura Economica (collection-economie

agricole & agro-alimentaire), Paris, cap. VI. p. 87-106, 1987; 10. BULGARU M., Dreptul de a mânca, Editura Economică, Bucureşti, 1996; 11. CHIŞ MARGARETA, Asocierea şi cooperarea, căi de sporire a exploataţiilor agricole. Simpozionul

Horticultura clujeană XX, Cluj-Napoca, 1997; 12. CHIŞ MARGARETA, ELENA MERCE, Agricultura spre economia de piaţă, Editura Aletheia, Bistriţa,

1999; 13. DUMITRU D., IONESCU L., POPESCU M., TEODORIU F., Agricultura României, Editura Expert, Bucu-

reşti, 1997; 14. FRĂŢILĂ GH. (coord.), Cooperarea şi asocierea în agricultură, ASE, Bucureşti, 1994; 15. FRUJA I., Agricultura României în contextul est - european, Lucrări ştiinţifice, seria I, Vol. I,

Editura Agroprint, Timişoara, 1999; 16. GAVRILESCU D., Agricultura României, Editura Expert, Bucureşti, 1997; 17. GAVRILESCU D., H. GORDON. E. TEŞLIUC, Analiza efectelor politicilor agricole în perioada

1990-1999, în Condiţionalităţi ale politicilor agricole şi alimentare, Academia Română, Grupul de Reflecţie Evaluarea Stării Economiei Naţionale ESEN 2, Bucureşti, p. 25-28, 2002;

18. GAVRILESCU D., I. DAVIDOVICI, CRISTINA CIONGA, GH. HURDUZEU, Ce politică agricolă trebuie să promoveze România?, în Condiţionalităţi ale politicilor agricole şi alimentare, Academia Română, Grupul de Reflecţie Evaluarea Stării Economiei Naţionale ESEN 2, Bucureşti, p. 76, p. 77, 2002;

19. GRĂDINARIU M. şi colab., Agricultura României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1995; 20. IGNAT I., Uniunea economică şi monetară Europeană, Editura Symposion, Iaşi, 1994; 21. IONIŢĂ G., JACQUELINE LEONTE, DANIELA GIURCĂ, Privatizarea în agricultură, în Condiţionalităţi

ale politicilor agricole şi alimentare, Academia Română, Grupul de Reflecţie Evaluarea Stării Economiei Naţionale ESEN 2, Bucureşti, p. 95, p. 96, p. 96-97, 2002;

22. LĂPUŞAN AL., Structuri agrare, Editura Banea Press, Bucureşti 2002; 23. LEONTE JACQUELINE, Cooperarea agricolă în condiţiile economiei de piaţă, teză de doctorat,

Academia de Studii Economice, Bucureşti, p. 43, p. 86, p. 169, 2000;


57

24. LOPEZ R., T. THOMAS, The underlying factors of Poverty in Rural Romania: Access to Pro-ductive Assets and Asset Productivity, University of Maryland at College Park, Maryland, p. 37, 1999.

25. MATHIJS E., J. SWINNEN, The Economics of Agricultural Decollectivization in East Central Europe and the Former Soviet Union, The University of Chicago, p. 63, 1998;

26. MERCE C., Agricultura Europei - stări, tendinţe, perspective, Editura AcadmicPres, Cluj-Napoca, 2006;

27. MERCE C.C., Caracteristici definitorii ale agriculturii româneşti, Editura Aletheia, Bistriţa, 2002;

28. MERCE E., Agricultura româniei în termeni reali, Lucrări ştiinţifice, Bucureşti, 2005; 29. MERCE E., Virtuţi şi neajunsuri ale diferitelor metode de apreciere a gradului de comasare a

fondului funciar, Lucrări ştiinţifice, Bucureşti, 2005; 30. MERCE E., Corelaţia dintre dimensiunea agricolă şi dimensiunea economică în unele ţări

europene, Lucrări ştiinţifice, Bucureşti, 2005; 31. Merce E., Statistica, Note de curs, Xerografiat, Institutul Agronomic, 1975; 32. Merce E., C.C. MERCE, Statistică economică - caiet de probleme, Editura AcademicPres,

Cluj-Napoca, 2007; 33. MERCE E., C.C. MERCE, Statistică, Paradigme consacrate şi paradigme întregitoare, Cluj-

Napoca, 2009; 34. MERCE E., F. H. ARION, C.C. MERCE, Management general şi agricol, Editura AcademicPres,

Cluj-Napoca, 2002; 35. MERCE E., I. IVAN, Agricultura României şi perspectiva integrării europene, Lucrări ştiinţifice,

seria I, vol. II, Timişoara, 2005; 36. MERCE E., I. IVAN, Agricultura României, de unde şi încotro?, Agricultura Transilvană, nr. 10,

pg. 21, 2004; 37. MERCE E., I. OPRIŞ, RODICA FRĂŢILĂ, Calculul simplificat al momentelor centrate de ordin

superior, Studia, 2/1979, Universitatea Babeş-Bolyai, 1986; 38. MERCE ELENA, MERCE E., Semnificaţii social-economice ale leului „tare” interbelic, Buletin

ştiinţific, Horticultura XX, Cluj-Napoca, p. 391-394, 2005; 39. MOCANU C., AL. TODEA, Prospects for agricultural income in UE, Bulletin of University of

Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Volume 65, Cluj-Napoca, pg. 242, 2008; 40. MOCANU C., Prospects for agricultural and rural development romania in the implementation

of the common agricultural policy, Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Volume 66, Cluj-Napoca, pg. 316, 2009;

41. MOCANU C., Real convergence of agriculture in the Romanian with EU agricultural policy of Romania, Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Volume 66, Cluj-Napoca, pg. 523, 2009;

42. MUREŞAN MARIA, Tarlarizare, asociaţii, stâne cooperatiste în zonele de munte, întovărăşiri, grupe de întrajutorare, ferme - model etc. Evoluţii economice. 1945-1990, Editura Economică, Bucureşti, p. 105, p. 123, 1995;

43. NECHITA V., Integrarea europeană, Deşteptarea, Bacău, 1996; 44. NEGRIŢOIU M., I. DAVIDOVICI, Coordonate ale politicii agricole pe termen mediu şi lung, Oeco-

nomica nr. 4, Institutul Român pentru Libera Întreprindere, Bucureşti, p. 38, 1996; 45. OTIMAN P. I., Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării

la UE, Editura Agroprint, Timişoara, 1999;


58

46. OTIMAN, P.I., Agricultura României la cumpăna dintre secolul XIX - un secol al deznădejdii - şi un secol - şi secolul XXI - un secol al speranţei. Editura Agroprint, Timişoara, 2002;

47. POPESCU GH., Dezvoltarea economică în profil teritorial a României 1900-1985, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2000;

48. POPESCU GH., Modele de comerţ internaţional, Editura Corvin, Deva, 2001; 49. POSTOLACHE T. (coordonator), Economia României. Secolul XX, Ed. Academiei Române,

Bucureşti, p. 184, 1991. 50. RĂDOI D. (coordonator), Evaluarea Stării Economiei Naţionale ESEN 2, Implicaţiile adoptării

Acquis-ului comunitar privind politicile comerciale în domeniul produselor agroalimentare, Academia Română, Grupul de Reflecţie Bucureşti, p. 68, 2002;

51. SÎRBULESCU CLAUDIA, Securitatea alimentară - o prioritate absolută, Lucrări ştiinţifice, seria I, vol. I, Editura Agroprint, Timişoara, 1999;

52. STANCIU GH., România, Charta Europeană a spaţiului rural, Editura Ceres, Bucureşti, 1996; 53. TRACY N., Evoluţia politicii agricole comunitare şi implicaţii ale viitoarei lărgiri a Uniunii

Europene, Probleme economice 33, CIDE, Bucureşti, 1995; 54. VINCZE MARIA, Politica agricolă - componentă a politicii economice, Tribuna economică nr.

13/1998; 55. VINCZE MARIA, Politici agricole în lume, teorii şi realităţi, Presa Universitară Clujeană, 1999; 56. ZAHIU LETIŢIA, Agricultura mondială şi mecanismele pieţei, Editura Arta Grafică, Bucureşti,

1992; 57. ZAHIU LETIŢIA şi colab., Politici şi pieţe agricole - reformă şi integrare europeană, Editura

Ceres, Bucureşti, 2005; 58. ZAHIU LETIŢIA, VERONICA TONCEA, AL. LĂPUŞAN, F. TODEROIU, M. DUMITRU, Structurile agrare

şi viitorul politicilor agricole, Editura Economică, Bucureşti, 2003; 59. x x x, The Future of Rural Areas in the CEE New Member States, Network of Independent

Agricultural Experts in the CEE Candidate Countries, coordonată de Institute of Agricultural Development in Central and Eastern Europe, Halle, Germany, sub egida CE, Directorate General for Agriculture, ianuarie 2004;

60. x x x, Agricultura României, Săptămânal editat de Fundaţia Naţională Satul Românesc, 1995-2003;

61. x x x, Anuarul Statistic al României 1960-2007; 62. x x x, Comisia Europeană, Raportul Periodic asupra progreselor înregistrate de România în

vederea aderării la UE 2003, Bruxelles, octombrie, p. 66, p. 75, octombrie, 2004, p. 73, 2003; 63. x x x, Commission des Communautes Europeenne - Rapoartele anuale asupra agriculturii; 64. x x x, Eurobarometrul, nr. 60, sept 2003, coordonat de Direcţia Generală pentru presă şi

comunicare a Comisiei Europene, 2003; 65. x x x, Legea 166/2002 privind exploataţiile agricole, 2002; 66. x x x, Recensământul general agricol 2002, Date generale, Institutul Naţional de Statistică,

Bucureşti, 2004; 67. http://faostat.fao.org/default.aspx; 68. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/; 69. https://statistici.insse.ro/shop/; 70. https://www.insse.ro; 71. https://www.madr.ro.


59

ABSTRACT

The doctoral thesis „Romania agriculture in european context – potential, results, perspectives” addresses one of Romania’s complex issues, the importance of socially, economically and politically, in the Romanian agriculture development strategy. The overall economy, agriculture is a major branch, with a role that no other economic activity it can not substitute whereas demand for food is essential for human existence is permanent. Agricultural potential that Romania boasts not only important insofar as the policy is put in the amount of support and organization of production and markets in which this production is worth.

The doctoral thesis is structured in a way that includes abstract and introduction, summary written in Romanian and in English, three parts:

PART I: CURRENT STAGE OF SPECIFIC RESEARCH - Chapter 1 is composed of „The time level of the Romanian agriculture evolution” and 8 subanalyzed the situation of Romanian agriculture after the transition to a market economy and fundamental changes are captured in terms of ownership and organizational forms of farming. There were analyzed structural adjustments to the rigors of the European Union and Romanian agricultural policies.

PART II: MATERIAL AND METHOD. In the second chapter is analyzed and presented „Romania’s agriculture in the EU context” and delimit the theoretical level, concepts of agriculture, sustainable agriculture and food security. Also presented in a chapter of agricultural and rural development perspectives in the implementation of agricultural policy and agriculture guidelines. Chapter 3 „Methods used for research” refers to methods used in carrying out related research preparation of doctoral thesis, namely how to gather information but also methods of processing the information obtained. Moreover, special importance is given to the presentation of statistical data to highlight their relevance, so necessary to prepare statistical tables, statistical series or graphics. In particular with reference to the economy, economic analysis of development characteristics, related series, aimed at knowing the tendency of a particular phenomenon on more than one time, as solid foundation of projections or forecasts, facilitating early adoption of possible remedies.

PART III: RESULTS AND DISCUSSIONS. From Chapter 4, are analyzed and presented to „Agricultural structure and its influence on economic performance”. Much of the chapter radiographies Romanian agriculture, that different methods of assessing the degree of aggregation of the land, the correlation between farm size and economic size compared to some EU countries and regional differences in agrarian structures in Romania.


60

In Chapter 5, „Inputs analysis of agriculture” is presented and analyzed Romanian agriculture inputs compared to the European Union namely land fund, areas planted, labor, fleet of tractors and livestock. The area of arable land occupies 64.04% of total agricultural area and the rest is divided among pastures (22.64%), meadow (10.35%), live (1.52%) and orchards (1.45%). According to the National Institute of Statistics - 2007, agricultural area increased in 2006 to 300 ha (0.002%) compared to 1999, arable land with 76.500 hectares (0.81%), pastures with 11.600 ha (0.34%), grassland with 12,900 ha (0.85%), and areas occupied by vineyards and nurseries wine decreased by 57.400 ha (20.42%), also fruit orchards and nurseries with 43.300 ha (16.87%). As a result of demographic growth index over the past 65 years, arable land per capita decreased from 0.707 ha in 1930 to 0.44 ha in 2006, while the resources within this use are exhausted. In the final withdrawal in 2007 stands aside to 14,940.59 ha in the 41 counties and Bucharest. The largest areas were withdrawn in counties Ilfov (3176.33), Timis (2531.65 ha), Giurgiu (1838.06 ha), River (1588 meters). To these are added to remove set-aside of 263.73 hectares in 25 counties. As regards the areas planted with wheat, Romania within the first five members of the European Union after France, Germany, Italy and Poland. Regarding the area planted with maize grain in 2008, Romania also ranked first in the European Union followed by France, Hungary, Italy and other member states. In 2008, Romania has the largest area cultivated with sunflower among Member States, followed by Bulgaria, Spain, France, Hungary and other Member States.

A requirement of good agricultural practices to protect the environment and reduce the phenomenon of water pollution requires each farmer to apply the recommendations for use of agrochemical substances, a clear understanding of their conditions of application. When applying chemical fertilizers on agricultural soils in the period 1999-2007, is leading a fertilized area increased from 3.640.900 ha to 6.422.910 ha. The total quantities of NPK increased from 35,4 kilograms to 49 kilograms per arable land, slightly decrease in 2006 (to 38,5 kilograms/ha arable land), because in 2007 to produce a slight reversal, leading to the 41,1 kilograms. However, these amounts are much lower than the crop needs, so that consumption of reserve land. The amount of manure decreased by 19% between 1999 to 2007, and the surface on which applied to 21%.

Chapter 6 „Outputs analysis of agriculture” is studied outputs and followed developments in Romania compared to the European Union for average production and trade balance. In 2005, imports were higher by 22.6%, exceeding two billion euros, 1.34 billion deficit was more than double that of 2004. In 2007, it was when the negative balance of trade reached 2.15 billion euros. The negative balance of trade was influenced both by adverse weather in recent years and the increase in imports of foodstuffs in the Member States after accession, as a result of free access to the single


61

market by eliminating customs duties and other barriers. Last year, imports of agricul-tural products represented 6.7% of total imports, thus amounting to 3.76 billion euros, while exports were only 4.7% of the total, ie 1.57 billion of Euro. So, Romania has come to import over 70% of food products, but so far authorities have only to find it. It is not admissible as Romania, which is actually greater capacity compared with other countries and on agriculture and animal husbandry, to be importing 70% of foodstuffs. Before 1989, Romania exported three million tons of grain annually and produces 80% of the population need food.

OWN CONTRIBUTIONS To conduct research and scientific validity of results obtained, they have

gone through a series of specific steps, individual character of novelty, which may be embodied in: 1. insight on the vision of EU agriculture; 2. Romania’s chances of active involvement in the analysis of the Common Agriculturall

Policy; 3. Comparative analysis of over 10 years of inputs in Romanian agriculture; 4. Comparative analysis of over 10 years of outputs in Romanian agriculture; 5. Comparative analysis of over 10 years of European Union inputs in agriculture; 6. Comparative analysis of over 10 years of farming outputs of the European Union; 7. evaluation of the absolute differences in the chain of inputs in Romanian agriculture; 8. evaluation indices based chain of agricultural inputs Romania; 9. assessment of growth rate; 10. assessment growth to 1% increase; 11. critical evaluation of methods for assessing the situation of Romanian agriculture;

CONCLUSIONS From the perspective of the issues presented above, can highlight the following

conclusions and personal recommendations, assessed as necessary to ensure the agriculture in terms of rationality, both economic and social:

Romania has a privileged position in terms of agricultural resources. Arable land represents 39,5% of the total territory and only five other countries in the world a more comfortable position than that of our country in this regard. Domestic agricultural sector is seen frequently as a main beneficiary of Romania's EU accession. Opportunities arising from major European funds, which may be drawn into the Common Agricultural Policy, about 7.5 billion euros in 2007-2013. Apart from European funds, local opportu-nities may arise in applying a regulatory framework more stable and predictable, following the implementation of the Common Agricultural Policy, with positive effects in terms of price stabilization. Harnessing the benefits of full integration of Romania into the EU could open new opportunities for Romanian farmers. It provided that the agricultural potential of our country would provide food for 80 million people and the EU has 500 million inhabitants. Our country has the potential to become the third European


62

agricultural power as France and Germany, in a better absorption of EU funds until 2013, foreign direct investment and a certain government support.

Over 81% of individual farms use more than half of output produced for own. Small farms are not yet able to sell the crop and animal production in modern networks of retail trade.

1. Romania is only 10% of its agricultural potential, and imports almost three quarters of domestic food needs. Largest producer of agricultural or “great granary”, our country came to have a subsistence agriculture, which can provide feed their citizens. From a support agriculture reached subsistence agriculture.

2. Rural areas in Romania covers 87% of the country, comprising 45% of the population, ie 9.7 million inhabitants. As an agricultural area of 14,741.2 thousand hectares (or 61.8% of total territory), Romania has substantial agricultural resources in Central and Eastern Europe.

3. Romanian agriculture to be the main driver of removal of Romania from the financial crisis period when agriculture was well set, the land was cultivated and had a strategy for recovery of agricultural and livestock production, Romania is now among in top of the countrys in Europe, with a GDP well power.

4. Romania can save her self from the crisis if he had a great agricultural production to an export.

5. Almost half of the total area of the total animal and are subsistence farms, covering 45% of the agricultural area of Romania, representing 91% of all farms. Most farms are less than 5 hectares, with an average 1.63 hectares. Most of these holdings are not even considered subsistence farms. The prerequisite for registration in the register of farms and to benefit from European subsidies is to work at least one hectare of land consisting of parcels not less than 0.3 hectares.

6. Romanian products do not have any outlet for a well regulated nor appro-priate for a promotion to succeed in competition with other European Union countries.

PROPOSALS While Romania may contribute to change or adapt the Common Agricultural

Policy, if you know how to use the can and its status of EU membership. But before convincing other European partners for joint utility of its objectives and complementarity’s with them, be first to have a long-term internally and how we value we can place the common market;

1. Currently the National Rural Development Plan can be an opportunity to develop agriculture. These can be effective only if the association encourages the organization of markets and concentration of supply of agricultural products. This requires an annual strategy containing measures of interest for Agriculture: stimulating and discouraging land consolidation necultivation agricultural land, irrigation problem, which currently does not encourage water use in an effective manner, the costs fuel


63

used in agriculture, fiscal policies to discourage production in the black. For this annual strategy must have continuity and contains a multiannual budget strategy.

2. The main sectors to be invested are irrigation infrastructure, modern technology and animal husbandry. Especially since for the period 2020-2025 is projected world food crisis, and countries with agricultural potential will then become what is now oil countries, that furnisation of material and transformation in some rich countries;

3. Massive investment is needed to free us from the elements weather dependence, meaning primarily the development of an efficient irrigation system and then the investment in agricultural equipment industry (which was already destroyed by non-producing tractors);

4. Given that Romania benefits 4.5 million hectares of pastures, farm deve-lopment should come from themselves (and we will must not import meat);

A very convincing example is the Poland and Hungary. After integration Poles have rethought the entire agricultural policy. The renegotiated terms on agricul-ture for like Poland, and Romania did not know at the outset to negotiate profitable. Therefore, Poland is the only European country which recorded growth during the current global crisis and all this is because agriculture was given a more important after EU accession.

Another country that came to have a more advanced than Romania's agri-culture is Hungary. Although, they managed less agricultural land to create ways to provide further benefits through investment in irrigation systems and modern techno-logy. In addition, farmers were encouraged to invest for long-term development.

Documents

Ing. MOCANU CORNELIU REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT · prin intermediul organismelor vii, sub impactul factorilor naturali, a resurselor materiale, financiare, şi a muncii, în bunuri