of 62 /62
Cuprins: Pesticidele. Ce sunt pesticidele? Clasificarea pesticidelor 1.Insecticidele a) Insecticide organoclorurate b) Insecticide organofosforice c) Carbanatii 2.Fungicidele 3.Erbicidele 4.Rodenticidele Surse si mecanisme de poluare cu pesticide Influenta pesticidelor asupra organismului uman A. Riscul medical legat de folosirea pesticidelor B. Toxicitatea pesticidelor in organismul uman C. Mecanismele si simptomele intoxicatiei cu pesticide D. Actiunea substantelor de uz fitosanitar asupra organismului uman si masuri de prim ajutor 2

Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Cuprins:

Pesticidele. Ce sunt pesticidele?

Clasificarea pesticidelor1. Insecticidele

a) Insecticide organoclorurateb) Insecticide organofosforicec) Carbanatii

2. Fungicidele3. Erbicidele4. Rodenticidele

Surse si mecanisme de poluare cu pesticide

Influenta pesticidelor asupra organismului umanA. Riscul medical legat de folosirea pesticidelorB. Toxicitatea pesticidelor in organismul umanC. Mecanismele si simptomele intoxicatiei cu pesticideD. Actiunea substantelor de uz fitosanitar asupra

organismului uman si masuri de prim ajutorE. Metode si mijloace de prevenire a intoxicatiilor cu

pesticide

Efecte ecologice ale utilizarii pesticidelor

Aspecte actuale ale folosirii pesticidelor. Perspective .

Norme de protecţia muncii în laboratorul de chimie

2

Page 2: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Influenta pesticidelor asupra organismelor

CAP.1. Pesticidele.Ce sunt pesticidele?

In ultimele decenii,substantele antidaunatoare si fertilizatoare constituie una dintre categoriile cele mai redutabile de poluanti,creand pretutindeni complexe situatii de afectare a mediului cu implicatii ecologice care determina efecte asupra omului.

Pesticidele care polueaza factorii de mediu sunt substante rezultate atat direct din industria de profil,scapand din procese de fabricatie,deversari de reziduuri si depozitari incorecte,neetanse,cat si din operatiunule de tratari chimice in agricultura si sivicultura.

In toate tarile cu agricultura avansata, sunt folosite un numar mare de substante pesticide, cu diferite formule chimice si intr-un numar enorm de combinatii comerciale. Astfel numai in anul 1970 se cconsidera ca pe glob se foloseau aproximativ 900 substante active din care, prin conditionare si combinare cu diferite alte substante, au rezultat peste 100000 de produse comerciale.

Cresterea acestui fenomen are loc si din punct de vedere cantitativ, printr-o ridicare vertiginoasa a tonajelor. Un exemplu semnificativ il reprezinta cresterea numarului de pesticide in S.U.A. , care in 1960 au utilizat 893 de substante insumand 5 mii de tone pesticide in valoare de 307,3 milioane dolari ; in 1968, apreciind cantitatea folosita numai prin sumele consumate,

3

Page 3: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

acestea au crescut valoric la 1066,8 milioane dolari, pentru ca in 1975 sa ajunga la o valoare de 3,5 miliarde dolari.

In tara noastra se foloseau, in 1971 , 47 produse comerciale din 44 substante active, majoritatea importate, acestea insumand cantitativ 16,8 mii tone substante pesticide active.

Compozitie chimica Pesticidele sunt substante cu actiune biologica deosebit de ridicata,

utilizate pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor si prezinta o structura chimica variata. Aceste substante de uz fitosanitar reprezinta substante chimice sau combinatii de substante chimice, care se impart in functie de actiunea lor asupra agentilor fitopatogeni in: bactericide, fungicide, erbicide, insecticide, raticide, acaricide.

Tot in categoria pesticidelor intra: produsele care se folosesc pentru tratarea pre si postrecolta a fructelor si legumelor, in scopul deteriorarii acestora pe timpul transportului sau al depozitarii; produsele cu efect atractant (capcanele feromonale, fago si chromoactive) si repelent; biopreparatele pe baza de microorganisme, virusuri si cele pe baza de insecte entomofage, precum si alte asemenea produse care au ca scop cresterea vigorii si rezistentei, reglarea dezvoltarii si fructificarii plantelor.

Aceste substante fitofarmaceutice sunt preparate pe baza de sulf, mercur si compusii acestora, fosfor organic, arsen, floururi, carbonat de calciu, dinitroortocrezol, hidrocarburi clorurate, tiocarbamati, dinitrofenol, nitroderivati, compusi organo-stanici, tiofanati, substante foarte toxice pentru om. Acestea au diferite denumiri comerciale si se prezinta sub forma lichida, emulsie, paste, granule, pulberi, concentrate emulsionabile.

Pesticidele sunt substante responsabile de numeroase si grave dezechilibre ecologice, dar care au contribuit la salvarea a milioane de vieti omenesti, prin eradicarea insectelor, responsabile de epidemii si de distrugerea productiei agricole. Pesticidele au oprit expansiunea malariei, tifosului , etc. si au salvat populatii intregi de la foamete.

S-a calculat ca un singur lucrator din industria de producere a erbicidelor inlocuieste 100 de persoane care ar plivi manual culturile. Un fermier american producea in 1940 cantitatile de hrana si de fibre necesare pentru 10 persoane, iar in 1980, acelasi fernier, producea cele necesare pentru 42 de persoane.

Sunt substante care , prin compozitie, doza sau conditiile in care sunt administrate, sunt capabile sa distruga daunatorii culturilor : insectele,

4

Page 4: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

ierburile, rozatoarele, ciupercile, sporii, etc. In cea mai mare parte sunt compusi organici de sinteza la ora actuala sunt utilizati in agricultura cca. 2000 de compusi, comercializati sub forma a 60000 de preparate.

Termenul de insecticid compus din cuvintele latine insecta si coere ( a ucide), arata proprietatea specifica a unor substante de a distruge insectele, atunci cand se atinge doza letala, patrunsa in organism prin impregnare in cuticula sau prin respiratie. Referitor la stadiile de dezvoltare a insectei, substantele toxice secifice respective pot fi larvicide sau ovicide.

Folosirea pesticidelorCombaterea organismelor daunatoare din culturile agricole cu ajutorul

pesticidelor sau a produselor microbiologice se realizeaza cu ajutorul diferitelor metode de tratare: tratarea semintelor, aplicarea de granule, stropiri, prafuiri, gazare, tratarea solului, fumigare.

Aplicarea pesticidelor cuprinde mai multe operatii. Prima operatie este pregatirea substantei pentru folosire, prin preparea solutiilor, emusiilor, a unor amestecuri cu materiale inerte. Aceasta operatie prezinta un risc mare, deoarece se manipuleaza pesticide concentrate. Urmeaza aplicarea acestor substante de uz fitosanitar pe foliajul culturilor agricole, operatie care se efectueaza la sol sau cu ajutorul aviatiei utilitare. De asemenea, cu aceste produse fitofarmaceutice se trateaza si rasadnitele, solariile si serele. La sol, lucrarile sunt mecanizate, folosindu-se tractoare si echipamente tehnice specifice.

Tratarea semintelor se realizeaza in general in spatii inchise, in silozuri, din care cauza se realizeaza concentratii mari de substante fitosanitare in atmosfera de lucru. O alta operatie care implica frecvent un pericol de intoxicatie este reprezentata de curatarea aparatelor si masinilor utilizate pentru tratamente fitosanitare. Uneori se produc astfel de intoxicatii si la recoltatul produselor tratate cu pesticide sau chiar la ambalare si transport.

CAP.2. Clasificarea pesticidelor

Clasificarea pesticidelor se poate face dupa multiple criterii din care mentionam : structura chimica, actiunea toxicologica sau fiziopatologica, comportarea analitica, modul de conditionare, persistenta in mediu, etc.

5

Page 5: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Grupele principale de pesticide sun cele de tipul insecticidelor, fungicidelor, erbicidelor si rodenticideor.

1. Insecticidele Insecticidele sunt substante toxice care distrug insectele

daunatoare (insectele din culturi,din produse insilozate,etc). Din punct de vedere chimic ele sunt: compusi organofosforici, compusi organoclorurati si carbanati. Toxicul patrunde prin stigmele insectei sau pe cale cutanata.

a). Insecticidele organoclorurate.Sunt substante cu o reactivitate scazuta datorita legaturilor covalente

(C-Cl). In cazul substitutiei unor functii pe nuclee aromatice, substantele sunt solubile in grasimi. Aceste caracteristici pot explica fenomenul de acumulare in lipidele biologice si modul de actiune asupra sistemului nervos. Solubilitatea in grasimi si rotirea libera a radicalilor fenol permit o orientare spatiala distorsionata avand drept urmare perturbari in organizarea lipoproteinelor la suprafata axonului. Datorita acestui proces, se creeaza modificari de polaritati electrice si de concentratii ale electroloitilor, care modifica transmiterea influxului nervos.

O caracteristica principala a substantelor organoclorurate este persistenta lor in mediu. Aceasta proprietate a dus la efectele cunoscute de acontina actiunea de distrugere asupra daunatorilor in special si asupra mediului biologic in general. Dupa gradul lor de persistenta sau remanenta, pesticidele organoclorurate se impart in :

-pesticide cu capacitate reziduala redusa, la care activitatea biologica dispare in 2-4 saptamani(Deazinon-Pharation) ;

-pesticide cu capacitate reziduala medie, care persista 2-7 saptamani (Aldrin) ;

-pesticide cu capacitate reziduala inalta sau persistenta (D.D.T. , H.C.H.)

Cele mai uzuale sunt : diclor-difenil-triclor-etan (DDT, Neocod, Detox , etc.). Este o otrava liposolubila(se dezvolta in patura grasa a insectei) si actioneaza asupra sistemuliu nervos, producand paralizia si moartea.

Doza toxica pentru om variaza intre 250-50mg /kg corp, iar limita de toleranta a toxicului pe alimente este de 7 p.p.m.

D.D.T.-ul este o substanta foarte toxica, de aceea nu se foloseste ca atare ci diluata cu talc sau dizolvata in diversi solventi, sub forma de aerosoli. S-a evaluat ca in 1943(cand a fost sintetizat si utilizat) D.D.T.-ul a salvat tot atatea vieti umane cat a ucis cel de-al doilea razboi mondial (cca. 30 milioane). La ora actuala D.D.T.-ul se utilizeaza numai in tarile unde este

6

Page 6: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

necesara lupta impotriva malariei. Desi a fost mult folosit, s-a constatat ca se degradeaza extrem de lent, in mediu si in organismele vii, acumulandu-se in tesuturile grase.

Hexaclorciclohexanul ( H.C.H. ,gamexan, 666, lindatox, etc.). In 1912 Var der Linden izoleaza din hexaclorciclohexan mai multi izomeri, dintre care izomerul y, numit si linden, este cel mai toxic si fara miros separator. Actioneaza asupra insectei prin contact si ingestie si este foarte activa supra sistemului nervos, cu efect de paralizie si moarte. Se elimina usor din organismul uman. Doza letala pentru om este de 200 mg/kg corp, iar limita admis ape alimente de 2,5 p.p.m. Este putin solubil in apa,stabil, de aceea ramane timp de decenii in soluri fara sa se descompuna.

Insecticidul Persistenta dupa 14 ani,%

H.C.H. 10D.T.T. 39Aldrina 40

Aldrina are miros placut de pin si este un toxic al sistemului nervos. In amestec cu D.D.T.-ul are actiune sinergica daca se afla in proportii mai mari decat D.D.T.-ul si are actiune antagonista, cand proportia de aldrina este mai mica decat a D.D.T.-ului.

Se deduce ca este necesar a fi cunoscuta biografia terenului pe care se aplica un pesticid, pentru ca actiunea lui poate fi amplificata sau diminuata in functie de pesticidele anterioare aplicate.

b). Insecticidele organofosforice Au ca mecanism de actiune inhibarea specifica a colinesterazei,

fapt care modifica transmiterea influxului nervos.Acetilcolinesteraza (ACE) si colinesteraza (CE) sunt biocatalizatorii

reactiei de hidroliza a acetilcolinei, in colina si acid acetic. Aceste esterazepot reactiona cu eterii fosforici, care sunt scindati in produsi de hidroliza, iar un rest de fosfat ramane fixat la grupul esterazic al enzimei, formand aici o combinatie stabila. Pesticidele organofosforice inlocuiesc substratul natural,iar enzima fosforilata nu mai actioneaza asupra

7

Page 7: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

acetilcolinei,care nefiind hidrolizata se acumuleaza,dand simptome caracteristice.

Reactia de inhibitie a CE se produce cu viteza mare si aceasta caracterizeaza actiunea insecticida de soc atat pentru esterii fosforici,cat si pentru cei carbamci. Reactiile de hidroliza se produc rapid, substantele se descompun in produsi netoxici si nu se acumuleaza in mediu, datorita usoarei lor biodegradabilitati.

Compusii organofosforici, cu actiune toxica , au fost sintetizati pentru prima data in anul 1944, activitate pentru care Allemand Schrader a primit premiul Nobel. De fapt, acesti compusi sunt asemanatori gazelor de lupta, obtinute, de altfel, in laboratoarele de cercetari pentru armele chimice. O’Brien (1976) facea remarca, pe buna dreptate, ca prin sinteza acestor compusi «  sabia a fost transformata in plug »

Sunt compusi cu o anumita selectivitate in toxicitatea lor asupra insectelor, spre deosebire de compusii organoclorurati al caror spectru de actiune este mult mai vast. In plus, cei mai multi sunt biodegradabili in sol si apa.

Metil-parationul (dimetil paranitro tiofosfatul). Este un toxic puternic, are miros de usturoi ; pentru om doza letala este de 15 mg/kg corp. Actiunea lui toxicospecifica, printre altele, se explica prin transformarea chimica ce o sufera in unele organisme vii. Astfel, metil-parationul are fie o tranzactie tion-tiolica (sulful isi schimba locul cu oxigenul), in urma careia se obtine tiol-paraoxon, fie o oxidare (catalizata enzimatic) cand se transforma in paraoxon. Ambele substante rezultate i urma ‘sintezei letale’, pe care o produce organismul insusi, sunt mult mai toxice decat parationul insusi.

c) Carbanatii Sunt esteri ai acidului N-metilcarbanic. Ei reprezinta, la ora actuala,

principala categorie de insecticide utilizate in lume. Sunt scumpe, datorita complexitatii de sinteza, dar compenseaza printr-o actiune toxica eficienta si specifica, motiv pentru care sunt produse in cantitati mai mici decat celelalte.

2. FungicideleSunt substante organice sau anorganice care au proprietatea de a

distruge sporii si de a impiedica dezvoltarea ciupercilor de pe seminte si culturi. Mana cartofilor, viei, rugina cerealelor erau altadata adevarate calamitati microscopice.

Fungicidele omoara germenii miceliului, foarte sensibili in momentul germinatiei sporilor. In acest scop sarurile de cupru,sulful,etc. sunt concurate azi de compusi organomercurici.

8

Page 8: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Practic, un amestec de insecticid si fungicid este pulverizat pe seminte,in scop de a proteja tanara planta de atacuri.

Aceasta procedura da bune rezultate, dar a fost si cauza unor accidente de masa ca, de exemplu, in Irak (1956) au murit 459 consumatori ai fainei obtinuta din astfel de graunte.

3. Erbicidele Sunt utilizate pe scara larga, indeosebi in ultimii 15 ani, si au astazi cea

mai mare productie dintre pesticide.Sunt concepute de toxicologi sa distruga vegetatia, care impiedica

dezvoltarea culturilor utile, cu toxicitate extrem de mica pentru om si biodegradabile. Ele patrund in plante prin contact, difuzeaza in interiorul tesuturilor, in care induc tulburari fiziologice letale plantelor: inhiba procesul de fotosinteza (sunt incapabile sa fixeze CO2), urmat de defoliere (caderea premature a frunzelor).

Efectul multora dintre ele a fost verificat in Vietnam de catre armata americana (Orians si Pfeiffer 1970, Westing 1984).

In acest scop sunt sintetizati compusii din clasele: acizilor fenoxiacetici, triazinelor si piridinelor clorurate.

In present, pichloranul este cel mai utilizat sic el mai persistent dintre toate erbicidele cunoscute. Anumite specii vegetale ii sunt foarte sensibie, astfel incat numai 60g la hectar le elimina in intregime. A fost aplicat in Vietnam in cantitate de 1,7kg/ha, ceea ce a produs o astfel de contaminare a solului incat nu a mai crescut nici un fel de vegetatie si exista riscul sa nu mai creasca niciodata, iar solul a ramas expus la o puternica eroziune.

4. RodenticideleSunt substante utilizate pentru distrugerea rozatoarelor

(soareco,sobolani,etc.). Actiunea toxica a rodenticidelor trebuie conceputa astfeel incat :

-sa produca moartea animalului fara sa prezinte fenomene alarmante,altfel intreaga colonie paraseste galeriile,

-sa nu produca obisnuinte la doze mici sau sa creeze generatii mai rezistente fata de toxic.

Rodenticidele actioneaza prin ingestie, pe cale pulmonara, prin fumigatii,gazare si prin contact direct.

Trioxidul de arsen,carbonatul si clorura de bariu, fosfura de zinc sunt cateva exemple de rodenticide anorganice.

9

Page 9: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Dicumarina (dicumarolul) actioneaza prin reducerea timpului de coagulare a sangelui, animalul murind prin hemoragie interna si externa ; se produce, de fapt, o ruptura in echilibrul natural sanguin.

Wafrina este inodora, insipida, insolubila in apa,alcool si acetona. Prezinta avantajul ca nu este toxica fata de om dar foarte toxica pentru rozatoare. Are aceeasi actiune ca si cumarina. Doza letala este de 1mg/kg corp iar pentru om de 4g/kg corp.

CAP.3. Surse si mecanisme de poluare cu pesticide

Punerea in evidenta in mod aproape constant a reziduurilor de pesticide in lacuri,in cursuri de ape, in sol, in vegetatie, in organisme, in locuri mai apropiate sau mai departate de sursele de poluare, a aratat extinderea acestui fenomen, in toate elementele mediului. Cauzele poluarii generale se datoreaza, in primul rand, raspandirii mari a surselor si, in al doilea rand, mecanismelor prin care aceste substante difuzeaza in mediu. Sursele de poluare sunt reprezentate, in majoritatea cazurilor, de industrii (in cursul proceselor tehnologice, in cursul depozitarii, cu ocazia transportului acestor substante,etc.), de tratarea cu pesticide a suprafetelor acvatice si terestre, ca si de aplicarea lor direct pe vegetale, seminte,etc.

10

Page 10: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Mecanismul cel mai frecvent de poluare a mediului este reprezentat de vehicularea substantelor in mediu hidric, in acest fel ele putand patrunde in oricare din elementele mediului : aer,apa, sol, flora terestra si acvatica, ca si in fauna pana in organismul uman, realizand astfel in natura un circuit complet.

Poluarea aerului rezulta din tratarea suprafetelor de terenuri agricole, depozitarea produselor volatile, de unde curentii de aer pot difuza substantele la inaltimi si distante mari, iar de aici, prin preciitatii, pot reveni la nivelul solului si la suprafata apelor.

Acest mod de vehiculare ar putea explica, in parte, poluarea cu pesticide a unor continente indepartate : Africa,Antarctica, etc. , unde cantitatile de pesticide gasite in atmosfera sunt de obicei foarte mici, de ordinul nanogramelor la metrul cub de aer,m crescand insa in apropierea fabricilor producatoare si a substantelor tratate din avion.

Posibilitatile substantelor pesticide de a ajunge pe sol si de a patrunde in interiorul lui sunt multiple. O data cu depunerea pesticidelor pe sol si pe plante, acestea pot fi vehiculate pe verticala in functie si de caracteristicile substantelor (solubilitatea). Deoarece multe dintre substantele organoclorurate au o hidrosolubilitate scazuta, ele sunt puternic adsorbite pe particulele de sol si, ca urmare, nu pot polua, decat exceptional sursele profunde de apa.

11

Page 11: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

O importanta deosebita pe care o prezinta patrunderea pesticidelor in sol este aceea a stocajului, a acumularii crescande. Westley arata, astfel, ca reziduurile pesticidelor in sol ajung spre un nivel limita dupa un numar de aplicatii periodice de substante. In general, exista insa pierderi anuale pe care Decker le estimeaza la 80% in cazul Aldrinului in primul an, 85% dupa 2 ani, iar restul se pierde lent in timp de 5 ani.

Strans legata de poluarea solului si a apei si de posibilitatile de acumulare a acestor substante este si poluarea produselor agroalimentare (cereale, legume), realizata prin tratamentul aplicat direct sau prin acumularea pesticidelor in apa si sol.

Prezenta pesticidelor organoclorurate in plante radacinoase prezinta o importanta deosebita pentru consumul uman. Legat de aceasta, Robinson si McGill, studiind pesticidele preluate de om prin alimente, au constatat ca se gasesc in concentratie medie de 0,0026 mg/kg corp/zi.

Poluarea surselor de apa . In ultimul deceniu, o poluare continua a apelor intregului glob cu pesticide a cuprins nu numai apele interioare, ci si apele pelagice, ceea ce a explicat prezenta acestor substante in gheturile continentului antarctic.

Mecanismele care concura la difuzarea poluarii cu pesticide in marile intinderi de apa sunt reprezentate dee existenta curentilor marini, care omogenizeaza repartitia pesticidelor in hidrosfera, ca si a hidrocarburilor (petrol), in stratul superficial acvatic, care exercita o actiune de solubilizare, facilitand omogenizarea acestor subsante in apa.

Concentrarea pesticidelor in biocenozele acvatice. Prezenta in mod constant a pesticidelor reziduale in ape a dus treptat la acumularea substantelor pesticide in elementele biologice. Astfel se constata efecte acute sau subacute asupra faunei si florei acvatice, cu aspecte patologice in reproducerea si rezistenta lor.

De asemenea, se observa, intr-un studiu o concentratie a pesticidelor in pestede 10 ori mai crescuta decat in apa si de 50 ori mai mare decat in plantele acvatice. La fel, in alte studii, s-a constatat ca unele nevertebrate din apa pot acumula doze importante de pesticide, avand un coeficient de concentrare egal sau superior aceluia al pestilor. Astfel, o stridie poate realiza o concentrare a DDT de peste 70 000 ori intr-o apa care contine aceasta substanta in concentratie de 0,1 ppm.

12

Page 12: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

In acelasi sens, robinson gaseste substante pesticide de 1/10³ ppm in fitoplanctonul acvatic marin, 0,02in zooplancton si 1 ppm in varful lantului alimentar, la pasari piscivore, iar Bishoff si Hunt (1970) constata ca, la un continut al apei de 0,014 ppm T.D.E., planctonul contine 5 ppm, pestele pisica 1700 ppm, iar pasarile piscivore 2500 ppm.

CAP.4. Influenta pesticidelor asupra organismului uman

13

Page 13: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

A.Riscul medical legat de folosirea pesticidelor

Crearea unor substante cu efecte de mare specificitate in distrugerea daunatorilor este o actiune de viitor si destul de dificil de realizat. In situatia actuala, datorita producerii continue pe scara larga a acestor substante si a folosirii lor nelimitate, in special a celor cu persistenta crescuta in mediu, apar probleme de risc pe plan profesional, pentru muncitorii din fabricile de profil sau pentru cei care aplica tratamente agricole, ca si pentru populatie.

Caile de patrundere a pesticidelor in organismul uman sunt : calea digestiva, respiratorie si cutanata. Patrunderea acestor substante poate fi accelerata sau intarziata, in functie de o serie de conditii ca : durata expunerii, modul de raspandire, climatul, efortul, conditiile de igiena, alimentatia, etc.

Omul, facand parte din ciclul substantelor alimentare existente in mediu, va acumula aceste substante in organism (tesutul gras). Patrunderea incepe pe cale transplacentara la fat si prin laptele matern.

La adult, s-a constatat ca concentratia temporara depinde de aportul alimentar, iar indivizii vegetarieni au o impregnare cu pesticide a tesutului lor adipos mult mai scazuta decat cei alimentati cu produse animale.

Impregnarea cu pesticide organoclorurate la populatia de la noi a fost de peste 10 ppm. Consecintele impregnarii organismului uman cu pesticide sunt imbolnaviri cu caracter acut, subacut sau cronic, in functie de natura substantelor, de doza, de conditiile de utilizare si de starea organismului.

In cazul pesticidelor organofosforice, se produc intoxicatii cu caracter acut, iar pesticidele organoclorurate produc imbolnaviri cronice.

14

Page 14: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Intoxicatiile acute, in cel mai mare numar, au loc cu pesticide organofosforice de tip Paration, iar grupa de varsta afectata printr-o mare mortalitate este cea a copiilor sub 10 ani (51% din cazuri)

La noi in tara, in anul 1970, au existat circa 1000 cazuri mortale din care 500 prin intoxicatii voluntare. Substantele care au produs mai frecvent accidente acute au fost : Parationul, organomercuricele, Aldrinul, DNOC,etc.

Riscul intoxicatiilor avute rezulta frecvent din nesupravegherea desfasurarii corecte a proceselor tehnologice in productia de pesticide, de utilizarea nerationala in scopuri gospodaresti,etc.

Din literarura, se insumeaza pentru o perioada de peste un deceniu(1955-1968), 27000 de cazuri de deces in 68 tari. Numarul cazurilor de intoxicatii acute nemortale a fost insa mult mai mare, avandu-se in vedere ca, dupa estimarea unor experti, se produc in medie 100 cazuri de intoxicatii la 1 caz mortal.

Cat priveste intoxicatiile cronice, acestea sunt greu de evaluat, avandu-se in vedere ca prezenta pesticidelor in organismul omului a devenit aproape generala la populatia contemporana, la o parte din aceasta putand sa existe concentratii mai mari, in functie de imprejurarile de expunere profesionala sau accidentala.

15

Page 15: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

B. Toxicitatea pesticidelor

In aprecierea toxicitatii pesticidelor se foloseste doza letala – DL 50 –ce reprezinta doza la care mor 50 % din animalele de experienta.

In functie de aceasta, substantele de uz fitosanitar se clasifica din punct de vedere al toxicitatii in patru grupe:

- extrem de toxice: toate produsele care contin o substanta activa cu un DL 50 pana la 50 mg./ Kg. corp.

- puternic toxice: toate produsele care contin o substanta activa cu un DL 50 cuprins intre 50 mg. / Kg. si 200 mg. / Kg. corp;

- moderat toxice: toate produsele care contin o substanta activa cu un DL 50 cuprins intre 200 mg./ Kg si 1000 mg. /Kg. corp;

- cu toxicitate redusa: toate produsele care contin o substanta activa cu un DL 50 mai mare de 1000mg./Kg corp;

Tinand cont de toxicitatea cronica a pesticidelor, ca rezultat al insumarii in timp a efectelor unor doze mici repetate, prin reglementari specifice au fost stabilite Limitele Maxime Admisibile (LMA) de reziduuri in produsele agroalimentare. Limitele Maxime Admise, exprimate in ppm sau mg substanta activa/Kg. produs alimentar, reprezinta concentratiile lipsite de nocivitate si prin aceasta o masura de profilaxie. Pentru incadrarea in aceste limite se impune respectarea cu rigurozitate a dozelor la hectar precum si a timpilor de pauza.

C. Mecanismele si simptomele intoxicatiei cu pesticide

a) Intoxicatiile cu substante din grupul pesticidelor organofosforice . Se produc prin actiunea fibrelor nervoase postganglionare si se manifesta prin fenomenele inoxicatiei muscarinice, concretizate prin mioza, tulburari de

16

Page 16: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

acomodare, sialoree, colici abdominale, varsaturi, diaree, laringospasm, sau prin excitarea fibrelor nervoase preganglionare, care produce fenomene musculare de tip nicotinic, traduse prin fibrilatiimusculare locale, mioclonii, contractii tonico-colonice, tetanice ale muschilor scheletici sau paralizia muschilor respiratori. La acestea se adauga actiunea directa asupra S.N.C.

b )Intoxicatia cu substante din grupa derivatilor dinitrofenolici . Consta in stimularea metabolismului celular datorita procesului de fosforilare oxidativa. Ca semne caracteristice, notam cresterea imediata a consumului de oxigen, a temperaturii corpului si a ritmului cardiac; cresterea metabolismului se face mai mult pe seama cresterii arderilor de lipide si mai putin de glucide.

Fenolii izolati au o actiune directa asupra scoartei si a centrilor subcorticali si adesea produc leziuni renale.

c) Intoxicatiile cu substante din grupa derivatilor mercuriali . Constau din actiunea inhibanta a ionului mercuric asupra enzimelor SH, mercurul legandu-se de proteinele plasmatice si in special de albumine.

Actiunea compusilor mercurici organici este bifazica, intai moleculele actionand in totalitate asupra S.N.C., iar dupa o perioada de timp organismul desface radicalul organic, ionul mercur actionand izolat. Manifestarile cele mai importante sunt cele nervoase, la care se adauga leziuni ale tubului digestiv, ale ficatului, rinichiului,etc.

d) Intoxicatiile cu substante din grupul carbamicelor (Baygon,Sevin) se datoreaza actiunii de inhibitie a colinesterazei, mecanismul inhibitiei fiind considerat analog cu cel al inhibitiei prin compusi organofosforci.

e) Intoxicatiile cu substante din grupa organocloruratelor prezinta rareori manifestari acute cu aspect de gravitate, avand mai ales un caracter limitat si accidental. Aportul indelungat insa de pesticide organoclorurate in doze mici in organism reprezinta un risc permanent de aparitie a unor fenomene cronice ireversibile.

Faptul ca expunerea la actiunea pesticidelor organoclorurate are un caracter continuu si cuprinde intrega populatie, indiferent de varsta, sex, ocupatie, stare fiziologica,etc. situeaza aceste pesticide persistente prin cele mai importante noxe chimice din mediu.

Calea principala de patrundere in organism este, in general, cea orala, prin alimente, reprezentand 80-90% din aportul total, urmand in ordine: produsele cosmetice 5-7%, diverse 2-3%, aerul circa 0,02% si apa tot 0,02%.

Desi, dupa cum se vede, apa contribuie cu cantitati minime la aportul total de pesticide organoclorurate in organism, ea are totusi un loc deosebit in mecanismul de patrundere si stocare, fiind unicul vehicul care asigura

17

Page 17: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

circulatia acestor substante si concebtrarea lor in alimente, patrunderea si absorbtia in tubul digestiv si transportul in organism.

Efectele cronice se manifesta asupra multor organe din corpul uman: ficat, sistem nervos, etc.

-actiunea hepatoxica. Ficatul fiind organul care indeplineste cel mai important rol in metabolizarea substantelor pesticide, el este mai frecvent lezat. Datele din literatura asupra dozei nocive sunt foarte diferite( 5 pana la 200 ppm pentru DTT; 25 ppm pentru Aldrin; doza de 1000 ppm Aldrin produce necroza tesutului hepatic, etc)

Majoritatea autorilor arata insa ca doza minima care produce modificari hepatice la animale de experiment este de 0,2 mg/kg corp, aceasta doza producand hepatomegalie si hepatita.

- actiunea neurotoxica . In general , aceste substante actioneaza specific asupra capacitatii functionale a celulei nervoase. Experimental s-a demonstrat ca la sobolani, doza de 20 mg DDT/kg corp actioneazapra trunchiului cerebral producand focare de excitatie, care determina modificari ale encefalogramei, animalele mai tinere avand o sensibilitate mai crescuta.

- actiunea cancerigena este astazi mult controversata in literatura. Daca pentru unele substante de tipul erbicidelor tiazolice(derivati tiouretici) aceasta actiune este demonstrata, pentru DDT, Heptaclor,Dieldrin,Aldrin, datele sunt uneori contradictorii. Astfel, intr-un experiment in care s-a administrat Aldrin si Dieldrin s-au obtinut tumori la 17% din animale fata de 4% la martori, iar la animalele care au supravietuit 2 ani,Dieldrinul a provocat tumori in 100% din cazuri, dar in majoritatea cazurilor tumorile au fost benigne.

Sunt unele substante ca Lindanul,clorbenzenul,cloretanul care nu produc nici un fel de tumori si de aceea unii autori considera ca actiunea cancerigena a acestor substante este relativ mica.

Multe cercetari epidemiologice pledeaza insa in favoarea actiunii cancerigene a substantelor pesticide, deoarece in tresutul gras al decedatilor de cancer s-au gasit frecvent cantitati de 2 ori mai mari de substanta decat la cei decedati de alte maladii.

Referitor la actiunea mutagena s-au demonstrat astfel de efecte datorita oxidului de etilen si ditiocarbamatilor. De asemenea, s-au remarcat efecte teratogene prin alterari ale metabolismului acizilor nucleici datorite pesticidelor organoclorurate.

- actiunea asupra glandelor endocrine . Aceasta are loc in primul rand asupra glandelor suprarenale,DDT depunandu-se , dupa cum se stie, selectiv

18

Page 18: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

in aceste glande si determinand o atrofie a cortexului. In acelasi sens, s-a demonstrat actiunea Lindanului asupra excretiei de 17-cetosteroizi.

- actiunea embriotoxica . O serie de cercetari epidemiologice pe un numar mare de cazuri au demonstrat ca la mamele care au un grad mai mare de impregnare cu pesticide clorurate, urmata de o concentratie crescuta in lapte, se intalnesc mult mai frecvent tulburari de dezvoltare a nou-nascutului.

- actiunea asupra reactivitatii organismului . S-a demonstrat ca reactivitatea imunologica generala a organismului este afectata de Lindan, DDT, Clorofos, Clordan,etc. In acelasi cadru al reacivitatii, se remarca modificari care survin si in metabolismul vitaminelor. Astfel , unii autori arata ca DDT si HCH modifica absorbtia carotenului si a vitaminei A sau altereaza metabolismul acidului ascirbic. Dar influenta pesticidelor asupra reactivitatii organismului prezinta si alte forme particulare greu de explicat cum ar fi cresterea sensibilitatii aparatului cardiovascular, manifestata prin efecte spastice asupra coronarelor,etc. Pentru aceasta, ar pleda, cercetarile epidemiologice prin care s-a constatat ca la bolnavii cu hipertensiune arteriala exista o impregnare de 2 ori mai mare cu pesticide organoclorurate decat la cei fara aceasta afectiune.

D. Actiunea substantelor de uz fitosanitar asupra organismului uman si masuri de prim ajutor

Patrunderea pesticidelor in organismul omului poate avea loc prin ingerare, in urma contactului cu epiderma (chiar intacta, in cazul substantelor lichide: dinitroortocrezol, sulfura de carbon, pastele mercurice), prin ochi si prin inspirarea vaporilor (sulfura de carbon, arseniatii, arsenitii, bioxid de sulf). Aceste modalitati de patrunderea a substantelor de uz fitosanitar in organismul uman se intalnesc mai ales in situatia insecticidelor organo-fosforice si se produc intoxicatii care se manifesta prin doua feluri

19

Page 19: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

de simptome: muscarinice (cauzate de actiunea asupra muschilor netezei si asupra glandelor), care apar primele si nicotinice (ca urmare a actiunii asupra ganglionilor vegetativi si asupra muschilor striati).

Simptomele muscarinice, caracterizate prin hiperexcitabilitate si paralizie, nu cedeaza la administrarea de atropina, dar pot fi combatute cu 2- PAM (iodura N- metil- piridin- 2- aldoximei ).

Simptomele nicotinice se manifesta prin greata, varsaturi, dureri in maini si in picioare, transpiratie, salivare si lacrimare, diareee si urinare fecventa, mioza, edem pulmonar.

Se observa si o actiune asupra sistemului nervos central, exteriorizata prin crampe cronice, pierderea sensibilitatii la lumina, ataxie, tremuraturi, tulburari ale cunostintei, coma; ca anditot se administreaza atropina.

Intoxicatiile acute se desfasoara rapid si daca nu se intervine la timp, acestea pot provoca moartea. In caz de intoxicare se va solicita imediat ajutorul medicului, iar pana atunci persoana intoxicata trebuie ferita de orice efort. Primul ajutor consta in administrarea de strofantina si noradrenalina, respiratie artificiala, spalaturi stomacale (carbunele activ este foarte bun) si in primul rand injectii cu atropina (2 mg/h), mai ales intramuscular si subcutanat.

Substantele utilizate ca erbicide sunt de asemenea toxice pentru om, aceasta toxicitate fiind in relatie directa cu doza letala – DL 50.

Erbicidele care traverseaza pielea (cazul fenolilor substituiti) sau se absorb prin inhalare, provoaca manisfestari patologice la nivelul sistemului respirator (cazul paraquatului, substanta activa a erbicidului Gramoxone), si sunt printre cele mai periculoase. In cazul substantelor citate, situatia este cu atat mai grava, cu cat este vorba de substante foarte toxice (DL< 50mg/Kg).

Trebuie subliniat faptul ca aceasta doza letala–DL 50 reflecta numai pericolul de intoxicatie acuta al unei substante. Pericolul intoxicarii cronice poate fi apreciat numai daca se cunoaste si remanenta produsului dat, in animale, plante si sol.

Protectia omului fata de erbicide prezinta doua aspecte :- protectia consumatorilor fata de reziduurile de erbicide din

alimente (aspectul principal, deoarece priveste intreaga masa a populatiei si este mai greu controlabila);

- protectia angajatilor care efectueaza aceste tratamente;Intoxicatiile cu bipiridii (Gramoxone, Reglone – erbicide) sunt foarte

periculoase, datorita toxicitatii lor, foarte ridicate (mai ales Gramoxone). Pericolul cel mai grav il prezinta inhalarea, in care caz se produc edeme

20

Page 20: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

pulmonare, al caror sfarsit a fost intotdeauna fatal pana in prezent. Pentru evitarea inhalarii, se impun cateva masuri: evitarea stropirii cu picaturi fine (sub 5 m); evitarea stropirii pe vreme cu vant, folosirea mastilor de tifon.

Toxicitatea dermica in cazul acestui erbicid, este mult mai redusa (produsul nu traverseaza, de obicei pielea). Contactul cu produsele concentrate provoaca pe piele sau pe ochi o durere suparatoare, care se vindeca relativ repede. Pentru evitarea lor se recomanda manevrarea produsului concentrat numai cu ochelari si manusi de protectie. Pielea ce vine in contact cu jetul de erbicid se va spala insistent cu apa si sapun.

Ingestia erbicidelor bipiridilice este periculoasa, desi resorbtia intestinala este slaba. Daca survine totusi o ingerarare accidentala, masurile cele mai sigure sunt: administrarea de carbune activ sau bentonita, care fixeaza erbicidul, nepermitand trecerea lui in sange, accidentatul fiind supus unui tratament medical de urgenta, constand in spalaturi gastrice, administrarea de arginina, odihna. Se va efectua periodic (5-10 zile) radioscopie pulmonara si la primele semne de edem se va administra medicamentatia necesara.

Intoxicatiile cu fenolii substituiti (substante utilizate ca erbicide) sunt foarte periculoase din punct de vedere al toxicitatiii acute si cronice, al ingestiei si al inhalarii. Deosebit de periculoasa este capacitatea lor de a patrunde prin piele. Produsul se descompune foarte greu in organismul omului, de unde pericolul intoxicarii cumulative (dispare din sangele omului intoxicat abia dupa 38 zile). Temperatura omului intoxicat creste pana la 40°C, de aceea temperatura ridicata a mediului ambiant face ca intoxicatia sa evolueze foarte nefavorabil.

Simptomele intoxicatiei sunt: oboseala, sete puternica, transpiratie, innrosirea fetei, tahicardie, dispnee, stare de neliniste, cresterea temperaturii corpului, greata, vomismente, colici intestinali, diaree, colaps, edem, lividitate, cianoza, oligurie, hematurie. Starea de neliniste se transforma in spasme, apoi in delir. Survine coma, apoi moartea. In cazurile clasice, pielea, conjuctivitele si parul se pot colora in galben.

Masurile profilactice care pot impedica aparitia intoxicatiei (protejarea pielii, cailor respiratorii) sunt:

- mainile trebuie bine spalate dupa lucru, iar in timpul lucrului, nu se va bea, manca sau fuma sub nici un motiv. Se efectueaza periodic analize sanguine si la nevoie se schimba locul de munca.

in cazul ingerarii produsului DNOC se fac lavaje gastrice cu bicarbonat de sodiu 5%, in care s-a suspendat carbune medicinal. Se vor administra

21

Page 21: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

15- 30 g sulfat de sodium in 500 ml apa (in nici un caz nu se va administra ulei de ricin), apoi terapie simptomatica, combaterea febrei (bai, dusuri, impachetari), combaterea pierderilor de electroliti (infuzie de clorura de sodium si glucoza.).

- Se administreaza vitamina B (complex), glucoza, aminoacizi, stimulente cardiace, circulatorii.

Toxicitatea erbicidelor fenoxiacetice are influente negative asupra sanatatii salariatilor care manipuleaza aceste erbicide. Angajatii care au efectuat tratamente in camp cu aceste erbicide au manifestat simptome cum ar fi: oboseala rapida, scaderea poftei de mancare, voma, febra usoara (37-39oC), cresterea frecventei acidentelor cardiovasculare. Desi erbicidele din aceasta grupa prezinta o toxicitate acuta scazuta, totusi provoaca in organismul uman efecte care se resimt in timp. Datele experimentale au demonstrat intr-adevar o interferenta puternica in functia tiroidiana, in special in convertirea carotenoizilor in vitamina A si fixarea iodului.

Simptomele intoxicatiilor cu alte substante fitofarmaceutice si masurile de prim ajutor ce se impun sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Substantele chimice

Simptome Tratamentul

Substante pe baza de sulf (acid sulfuric, bioxid de sulf)

Dureri de cap, dureri de stomac, stranut, vomitaturi, tuse, usturime in gat, slabirea pulsului

Scoaterea bolnavului din mediul toxic, inhalatii cu oxigen, administrarea de hidrat de magneziu pentru neutralizarea efectului acidului;

Produse cuprice (sulfat de cupru)

Salivatie abundenta cu gust de cupru, varsaturi

Bolnavul se lasa in stare de repaus, se

22

Page 22: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

de culoare verde albastruie, tuse, dureri de cap, temperature ridicata, respiratie slabita

administreaza purgative (sulfat de sodiu sau sulfat de magneziu, carbune animal 10 g / l apa, cafea naturala cu zahar mult, albus de ou);

Produse mercurice (sublimate corosiv, Criptodin)

Salivatie abundenta, greturi, varsaturi amestecate cu sange, dureri de stomac, sange in urina sau chiar blocarea mictiunii. Bolnavul poate muri in 2- 3 zile .

Se vor face de urgenta bolnavului spalaturi gastrice cu oxid de magneziu sau carbune animal (10 g/l), administreaza lapte in cantitati mari, albus de ou, apa calda albuminata;

Formalina Iritatia pielii si mucoaselor, lacrimare, greata, varsaturi, stranut, insomnie, senzatie de strangere a corpului

Se va scoate bolnavul din mediul toxic, la aer curat;

Tratament prin inhalatii cu oxigen, albus de ou batut cu lapte cald, in cantitati mari, pentru a provoca voma;

E. Metode si mijloace de prevenire a intoxicatiilor cu pesticide

E.1. Masuri generale de securitate a muncii

Operatiile de aplicare a pesticidelor creaza conditii pentru patrunderea lor in organism pe toate caile posibile.

Mainile vin in contact cu aceste substante de uz fitosanitar si in operatiile de manipulare a acestora, are loc depunerea substantelor toxice pe maini si pe haine. De asemenea, pastrarea alimentelor in locuri unde se folosesc aceste substante de uz fitosanitar, consumarea si manipularea

23

Page 23: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

acestor alimente cu maini nespalate sau consumarea fructelor tratate, fumatul la locul de utilizare a pesticidelor pot cauza ingerarea acestora.

Temperatura ridicata a aerului, radiatiile solare, efortul fizic sporesc patrunderea pesticidelor in organism, prin piele si respiratie; transpiratia intensa din cauza caldurii si/sau a efortului favorizeaza trecerea acestora prin piele, iar efortul intensifica respiratia si mareste inhalarea toxicului si deci, patrunderea lui in organism.

In vederea prevenirii intoxicatiilor cu substantele de uz fitosanitar se impune respectarea unui complex de masuri dupa cum urmeaza:

a) pentru atentionarea celor care vin in contact cu produsele de uz fitosanitar, in vederea evitarii pericolului de intoxicare, toate ambalajele utilizate in activitati cu produse de uz fitosanitar vor purta o eticheta inscriptionata in una din culorile:

- ROSU, pentru grupa I;- VERDE, pentru grupa II;- ALBASTRU, pentru grupa III;- NEGRU, pentru grupa IV;

b) tratamentele cu aeronavele se efectueaza numai cu produse de uz fitosanitar din grupele de toxicitate III si IV;

c) agentii economici care efectueaza activitati cu produse de uz fitosanitar sunt obligati sa tina evidenta intrarilor si livrarilor produselor de uz fitosanitar. De asemenea, acesti agenti economici vor avea si o evidenta stricta a tratamentelor efectuate cu pesticide;

d) agentii economici care efectueaza tratamente cu produse de uz fitosanitar sunt obligati sa foloseasca la aceste tratamente numai personal care este supus controlului medical periodic, instruit, dotat cu echipament individual de protectie;

e) agentii economici care desfasoara activitati cu produse de uz fitosanitar vor avea in dotare truse de prim ajutor cu materiale si medicamente conform instructiunilor Ministerului Sanatatii;

f) este interzisa incadrarea in munca pentru activitati cu produse de uz fitosanitar a tinerilor sub 18 ani, a femeilor gravide, a celor care alapteaza, persoanelor cu rani deschise, a celor care se prezinta sub influenta alcoolului, precum si a persoanelor suferinde de unele boli stabilite de Ministerul Sanatatii;

g) personalul care foloseste masti de protectie trebuie instruit asupra modului de folosire a lor si a posibilitatiilor de control al bunei functionari a dispozitivelor.

24

Page 24: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

E.2. Masuri de securitate a muncii in transportul pesticidelor

Pe durata transportului pesticidelor se vor respecta urmatoarele:a) transportul se va realiza cu mijloace echipate corespunzator

care vor asigura integritatea ambalajelor;b) la transportul produselor din grupele I si a II-a de toxicitate se

va asigura un insotitor din partea beneficiarului care are obligatia sa respecte si sa aplice toate masurile de prevenire a intoxicatiilor cu aceste produse pe durata transportului pana la predare. In caz de deteriorare a ambalajelor si imprastierea produselor de uz fitosanitar se vor lua masuri de decontaminare;

c) la transportul fluvial, in cazul in care nu exista posibiliti de cazare la bordul navei, delegatul asista la incarcarea navei pana la sigilarea magaziilor acesteia, urmand a se prezenta la portul de destinatie in vederea preluarii produselor;

d) transportul va fi insotit de un ordin de transport emis de agentul economic si care va cuprinde ruta, cantitatea, mijlocul de transport si numele delegatului;

e) este interzis transportul produselor de uz fitosanitar impreuna cu alte persoane, alimente, furaje, apa potabila sau folosirea la transportul produselor de uz fitosanitar a mijloacelor destinate special transportului de persoane sau alimente;

f) transportul produselor inflamabile si a celor cu punct de inflamabilitate scazut pe timp calduros se va face in vase acoperite cu saci sau foi de cort umezite.

E.3. Masuri de securitate a muncii la depozitarea produselor de uz fitosanitar

Se vor respecta urmatoarele masuri:a) depozitarea si pastrarea produselor de uz fitosanitar se face in

magazii sau incaperi destinate si amenajate special;magaziile vor avea pavimentul impermeabilizat si vor fi dotate cu

cantare, instalatii de apab) potabila, de indepartare a reziduurilor lichide si de epurare a

acestora, precum si de instalatii de ventilatie mecanica si pichet pentru

25

Page 25: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

stingerea incendiilor. Nu se va intra cu foc deschis in locurile unde sunt lichide inflamambile;

c) produsele de uz fitosanitar care se pot autoaprinde se pastreaza pe palete in strat de doi, trei saci.;

d) incaperile de distibuire vor avea asigurata ventilatia naturala necesara;

e) pastrarea materialelor de protectie si a trusei de prim-ajutor, precum si operatiile de inregistrare a intrarilor si livrarilor de produse de uz fitosanitar, se vor face in spatii separate de locul de pastrare a produselor de uz fitosanitar;

f) eliberarea produselor de uz fitosanitar din incaperile de distributie se va face numai pe baza aprobarii date de conducatorul agentului economic;

g) cantitatile de produse de uz fitosanitar nefolosite vor fi inapoiate la depozit imediat dupa terminarea lucrarii;

h) magazinerul va sta in depozit numai in timpul primirii sau eliberarii produselor de uz fitosanitar; el are obligatia de a lua masuri de decontaminare sau, dupa caz, de distrugere a ambalajelor dupa eliberarea produselor de uz fitosanitar;

i) magazinerul si salariatii care il ajuta vor purta echipamentul de protectie pe toata perioada de primire si eliberare de produselor de uz fitosanitar, iar in cazul fumigatiilor, vor purta si masca de gaze;

j) magazinerul va pastra registrul special de evidenta a produselor de uz fitosanitar intrate si livrate pe sortimente si cantitate;

k) magazinerul va fi numit, in conditiile legii, prin decizie, de conducatorul unitatii si va fi instruit asupra toxicitatii produselor pe care le manipuleaza;

l) este interzisa incalzirea cu sobe a magaziilor de produse de uz fitosanitar;

m) in magazia in care se depoziteaza produsele de uz fitosanitar nu se vor depozita sub nici un motiv alimente, furaje, obiecte casnice, imbracaminte sau alte materiale;

n) intre magazia cu produse de uz fitosanitar si cladirile social-administrative, locuinte, surse de apa potabila sau ape curgatoare, trebuie sa fie o distanta de cel putin 50 m;

o) in magazii, produsele se depoziteaza pe sortimente. Fiecare sortiment se va marca cu o tablita vizibila cu denumirea produsului, scrisa cu alb pe fondul culorii grupei de toxicitate.

26

Page 26: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

E.4. Masuri ce se au in vedere la utilizarea produselor de uz fitosanitar

Efectuarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar se va executa numai pe baza buletinelor de avertizare emise de statiile de prognoza si avertizare ale Inspectoratului Judetean de Protectie a Plantelor si Carantina Fitosanitara si a unitatilor silvice, ce vor fi trimise beneficiarilor de terenuri agricole.

In timpul utilizarii acestor produse se vor respecta urmatoarele masuri:a) folosirea de aparate si utilaje certificate din punct de vedere al

calitatii de securitate a muncii (CS’97, CS’98…) care dupa terminarea lucrarii se vor decontamina si se vor pastra corespunzator, in locuri special desemnate;

b) efectuarea fara aparatura a tratamentelor cu produse de uz fitosanitar este interzisa cu exceptia momelilor otravite, care pot fi aplicate manual, cu respectarea masurilor de protectie a operatorilor;

c) semnalizarea prin indicatoare speciale a zonelor tratate, cu inscrierea perioadei de interdictie a circulatiei persoanelor si a pasunatului;

d) tratamentele avio cu produse de uz fitosanitar se vor efectua numai in cursul diminetii sau dupa amiaza, cand temperatura nu depaseste 20oC;

e) tratamentul prin stropiri sau prafuiri este indicat sa se faca pe timp linistit. In caz de vant, operatiunile vor fi conduse astfel incat praful sau solutia sa fie indreptate in directia vantului, omul avand vantul in spate;

f) cand lucreaza mai multi muncitori pe acelasi lot, ei trebuie sa fie asezati in diagonala, astfel ca substanta pulverizata sa nu patrunda in zona vecinului;

g) prepararea solutiilor de produse de uz fitosanitar se va face in locuri alese special, situate la ce putin 200 m de locuinte, surse de apa potabila, furaje, imprejmuite cu sant de o cazma adancime, pentru a nu se raspandi solutia si daca este posibil chiar imprejmuite cu gard pentru a nu patrunde in acest loc animalele. Locul de preparare va fi pazit;

h) butoaiele, galetile, masurile de dozare etc., pentru prepararea solutiilor, nu vor fi folosite sub nici un motiv in alte scopuri (uz casnic sau pentru adapatul animalelor);

27

Page 27: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

i) sunt interzise odihna, fumatul, servirea mesei, consumarea bauturilor, apei potabile sau depozitarea imbracamintei personale si a alimentelor, de catre personalul folosit la prepararea solutiilor sau la stropiri, pe locul unde se prepara solutia;

j) locul de pregatire a solutiilor va fi marcat cu o placarda pe care se va scrie: LOC PENTRU PREGATIREA SOLUTIILOR TOXICE.

Dupa terminarea lucrarii, se va curati prin razuire cu sapa, iar ceea ce a rezultat din acesta operatie se va ingropa in mod obligatoriu cat mai departe de sursele de apa potabila;

k) substantele ramase nefolosite, la sfarsitul zilei de munca vor fi predate obligatoriu la magaziile speciale. In cazul cand magaziile speciale sunt situate la distante mai mari de locul de munca, se vor organiza magazii ocazionale, in care produsele vor fi pastrate sub cheie si pazite;

l) personalul folosit la prepararea solutiilor de stropit va fi instruit, pentru respectare a regulilor de protectie a muncii si va cunoste precis dozele si concentratiile produselor folosite.

E.5. Masuri ce trebuie respectate la efectuarea tratamentelor de uz fitosanitar din aeronave:

a) aeronavele vor fi prevazute cu dispozitive speciale de lestare; b) incarcarea aeronavelor cu produse de uz fitosanitar lichide se va

efectua numai mecanizat, incarcarea manuala fiind interzisa;c) instruirea personalului navigant si terestru cu privire la

toxicitatea produselor de uz fitosanitar si riscurile pentru populatie, precum si cu privire la respectarea normelor de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor;

d) deconaminarea aeronavei de catre personalul de deservire, imediat dupa terminarea operatiunilor de prafuire sau stropire;

e) tratarea pe cale aeriana cu pesticide din grupele I si a II-a de toxicitate este interzisa;

f) salariatii semnalizatori folositi la lucrarile de stropit sau prafuit cu avioanele vor purta obligatoru\iu echipamentul individual de protectie.

La efectuarea tratamentului cu produse de uz fitosanitar al semintelor pentru semanat se vor avea in vedere umatoarele:

28

Page 28: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

a) efectuarea tratamentului se va face numai cu masini si aparate sau dispozitive speciale, in incaperi anume rezervate, in care trebuie sa fie asigurata o ventilatie corespunzatoare, tratamentele pot fi efectuate si pe platforme deschise, daca sunt situate la o distanta de cel putin 200 m de locuinte, sectoare zootehnice, surse de apa potabila;

b) tratare asemintelor cu produse de uz fitosanitar din grupele I si II de toxicitate de catre persoane fizice sau juridice neautorizate este interzisa;

c) descarcarea semintelor tratate, din masini, aparate sau dispozitive se va face in saci de material compact, pe care se va marca: ATENTIE – SEMINTE OTRAVITE!;

d) semintele se vor pastra in saci, in magazii speciale, sub cheie; este interzisa pastratrea in aceeasi magazie a alimentelor si furajelor;

e) eliberarea semintelor tratate se va face numai pe baza dispozitiei scrise a conducatorului agentului economic. Semintele neutilizate in ziua respectiva, vor fi readuse la magazie;

f) la terminarea operatiunii de tratatre, masinile, aparatele si dispozitivele folosite vor fi decontaminate;

g) transportul semintelor se va face in saci din material compact; este interzis transportul acestor seminte impreuna cu alimente si furaje;

h) se va avea grija ca semintele tratate sa nu cada pe sol, de unde pot fi adunate de copii sau pasari.Sunt interzise tratatrea si comercializare precum si utilizarea de samanta tratata cu produsele din grupele I si II de toxicitate de catre persoane fizice sau juridice neautorizate. Este interzisa utilizarea in scop alimentar sau furajer a semintelor tratate cu produse de uz fitosanitar.

E.6. La dezinsectia prin fumiganti (gazare) a hambarelor si depozitelor se vor avea in vedere urmatoarele:

a) dezinsectia va fi facuta numai de catre echipe de specialisti sau grupe de salariati instruiti in acest scop;

b) inainte de a incepe operatiile de fumigare, se va interzice accesul persoanelor straine in zona respectiva , iar in jurul cladirii in care se fac aceste operatii se vor instala tablite cu mentiunea: ATENTIE GAZE TOXICE;

29

Page 29: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

c) persoanele care executa operatiile de fumigare vor purta obligatoriu echipamentul individual de protectie, iar tratamentele vor fi efectuate numai cand temperatura interioara a cladirii este sub 35oC;

d) conducatorul echipei va elibera, dupa terminarea operatiilor, o dovada scrisa din care sa rezulte data la care imobilul respectiv poate fi folosit;

e) tratarea cu fumiganti a solului se va executa exclusiv cu mijloace atestate din punct de vedere al securitatii muncii (CS’97, CS;98…).

CAP.5. Efectele ecologice ale utilizarii pesticidelor

Expansiunea utilizarii pesticidelor s-a dovedit deosebit de utila. Stagnarea aparenta a productiei dupa anul 1980 se explica prin spectaculoasa crestere a eficacitatii noilor produse sintetizate, in ultimii 15 ani. De altfel, in ultimii ani s-a schimbat raportul dintre insecticide si erbicide in favoarea erbicidelor. Scaderea productiei de DDT si de alti compusi organo-clorurati, urmata chiar de interdictia utilizarii lor, in cea mai mare parte a tarilor industrializate, este compensata prin cresterea productiei de esteri fosforici, carbonati,etc.

Dispersia pesticidelor se face in functie de tipul de agrosistem, s-a demonstrat ca 50% din cantitate, in momentul aplicarii, chiar si in cazul celor putin volatile, trece direct in atmosfera. Aceasta cantitate, care nu atinge culturile, este antrenata de vant si se va depune pe alte soluri si oceane, in locuri, uneori indepartate de zonele tratate (~4 000 km)

30

Page 30: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Poluarea mediului cu pesticide produce numeroase perturbati ecologice. Astfel, lipsa de specificitate face ca toxicitatea sa se manifeste si asupra : populatiei gazda, populatiei ce servea drept hrana, pradatorilor,etc., cu repercursiunile lor.

Materiale plasticeAu o compozitie complexa, in care produsul de baza este compusul

macromolecular(obtinut prin polimerizare sau prin policondensare), iar alaturi de el se mai afla plastifianti, pigmenti, materiale de umpluturasi, eventual, aditivi ca : stabilizanti, lubrifianti, substante ignifuge, fungicide, etc.

Problema toxicitatii fiecarui component al materialelor plastice trebuie bine satbilita, mai ales, pentru materialele utilizate la : confectionarea imbracamintei si incaltamintei, jucarii pentru copii, proteze dentare, vase, obiecte, ambalaje destinate pentru a prepara, cantari, acoperi sau conserva produse alimentare si farmaceutice, etc.

Substantele macromoleculare sunt insolubile in apa, inerte, din punct de vedere chimic, fata de organismele vii, in schimb monomerii reziduali sunt reactivi si toxici.

Plastifiantii sunt, in general, substante organice cu volatilitate foarte scazuta, pentru a conserva plasticitatea materialului plastic, si poate ajunge pana la 60% din masa lui

Tricrezil fosfatul, (CH3C6H4O)3PO4 un bun plastifiant si ignifug, dar toxic, a fost mult timp utilizat.

In 1949, in Germania, s-a produs un accident de masa, deoarece a fost utilizata ca ambalaj, pentru produse alimentare, policlorura de vinil, ce continea ca plastifiant tricrezil fosfatul.

Astazi se utilizeaza unii plastifianti mai putin toxici ca, de exemplu : ftalatii de alcooli superiori, parafinele clorurate,etc.

Pigmentii sunt compusi colorati, pe baza de As, Pb,Cr,Cu. Sunt, in general toxici, de exemplu: arseniul de cupru, ceruza (PbCO3), titanatul de plumb, miniul de plumb, rosu de crom, etc. S-a constatat din studii toxicologice de lunga durata ca unii pigmenti ar parea inofensivi, dupa proprietatile initiale, dar au actiune cancerigena in timp.

Materialele de umplutura si de armare pot fi : talcul, mica, calcarul, bumbacul, hartia, fibre diverse, etc. ; acestea nu sunt toxice.

Stabilizantii trebuie sa conserve proprietatile materialelor plastice la actiunea luminii, caldurii si oxidarii. De exemplu, policlorura de vinil, sub influenta caldurii si a luminii, pierde acidul clorhidric si se transforma intr-un compus nesaturat, care reactioneaza cu oxigenul din aer, pierzandu-si din calitati.

31

Page 31: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Stabilizantii in acest caz, pot fi compusi ai metalelor, care actioneaza pentru mentinerea HCL in compozitia polimerului.

Lubrifiantii sunt utilizati pentru a usura scoaterea din forme a produselor. In acest scop se folosesc sarurile de Pb, Zn, Ca ale acizilor grasi si unele ceruri. Pentru ambalajele alimentare si farmaceutice sunt utilizati : stearatul de calciu si cerurile.

Catalizatorii accelereaza reactia de polimerizare sau de policondensare.Trebuie evitati catalizatorii, oxizi sau saruri ale metalelor toxice : Pb, Hg, Mn, Zn, etc.

Substantele ignifuge maresc rezistenta la inflamabilitate a materialelor plastice. Se folosesc in acest scop fosfatii organici.

Substantele fungicide sunt mai rar utilizate in compozitia materialelor plastice, sunt substante toxice( sarurile de Hg); sunt folosite pentru a impiedica degradarea lor de catre spori si ciuperci.

Cercetarile din ultima vreme, urmaresc inlocuirea compusilor toxici, pe baza de Pb, Hg, Cd, As, cu compusi netoxici, pe baza de Ca, cat si a compusilor cu miros neplacut(dilaurat) cu compusi cu miros agreabil(dioctil ftalat-DOP, dibutil ftalat-DBP). Asa se poate explica si atacul moliilor asupra materialelor plastice actuale.

Materialele plastice care elibereaza compusi toxici, provoaca intoleranta asupra pielii. Cele ce intra in contact direct cu organismele vii sau cu alimentele trebuie controlate, prin analize chimico-toxicologice, daca indeplinesc anumite norme sanitare.

Din nefericire, multe sunt cazurile cand toxicitatea unor astfel de compusi este pusa in evidenta de abia dupa producerea unui accident in masa. De exemplu, in 1974, au fost introduse in carantina 495 ferme din SUA(statul Michigan), dupa care au fost sacrificate si ingropate 15 490 bovine, 2 700 porcine, 1 200 ovine si 1 500 000 pasari. In urma cercetarilor de laborator s-a gasit cauza imbolnavirii animalelor, si in mod indirect si a oamenilor, care au consumat produsele lor. A fost vorba de o substanta chimica-polibromura de bifenil(PBB)- care nici nu era anuntata printre poluanti.

PBB este utilizata in compozitia unor mase plastice (15%) pentru a le imbunatati stabilitatea termica. Ea se producea in aceeasi intrprindere care obtinea si un supliment de hrana pentru animale, pe baza de MgO. Dintr-o greseala au fost incarcati doi saci cu PBB alaturi de cei cu hrana, ceea ce a facut ca substanta toxica sa intre in hrana animalelor.

32

Page 32: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Luandu-se in studiu, mai atent, cu aceasta ocazie, PBB-ului i s-au stabilit si c.m.a.-urile pentru : carne si unt 0,3 ppm, oua si hrana animalelor de 0,05ppm, mentionandu-se ca animalele intoxicate contineau 2 480 ppm in grasimea corporala. S-a mai estimat ca pestii expusi in apele poluate cu acest poluant, tipm de doua saptamani, acumuleaza de 10000 de ori mai mult agent toxic decat in apele naturale nepoluate.

Punerea in evidenta a toxicitatii acestui poluant nu a eliminat insa pericolul potential ce il reprezinta pentru alte eventuale accidente in masa. Materialele plastice ce au in compozitie PBB, pentru cresterea stabilitatii termice, au o larga utilizare, in produse a caror viata este de 5-10 ani, dupa care ingroase depozitele de deseuri, intrand astfel in ciclul ecologic. De aceea, trebuie gasita o solutie rationala, nepoluanta si bine controlata, de distrugere de fapt, nu numai a acestor deseuri ci a tuturor deseurilor, ce contin materiale plastice.

Detergenti Au fost sintetizati si utilizati inca din 1950, pentru proprietatile lor

tensioactive. Ei contin substanta de baza, tensioactiva(anionica, cationica sau neionica) si aditivi (parfumuri, agenti de albire,enzime, etc) , a caror toxicitate nu este neglijabila pentru vietuitoarele acvatice.

Cei mai utilizati sunt detergentii anionici deoarece sunt cei mai putin toxici. Acestia sunt compusi de tipul alchil benzen sulfonatilor : tetrapropilen benzen sulfonat de sodiu (TBS), nebiodegradabili si alchil sulfonatul liniar, bodegradabil 99%.

Detergentii neionici (monolauratul de polietilen glicol), sunt in medie de doua ori mai toxici decat cei anionici

Cei cationici (clorura de benzilmetildietanol amoniu) sun cei mai toxici dintre detergenti, pentru organismele marine.

Ei distrug microflora algala si bacteriana a apelor, ceea ce conduce, pe de o parte, la diminuarea hranei vegetale si animale pentru fauna acvatica, iar pe de alta parte inhiba activarea bacteriilor aerobe din cadrul procesului natural de autopurificare cat si pe cel din statiile de epurare.

Medicamente Efectele binefacatoare ale medicamentelor le stau in balanta efectele lor

toxice, de aceea administrarea lor este limitata si supravegheata. Desi toxicologii detin o serie de date asupra actiunii toxice a medicamentelor, totusi ar mai trebui adancite studiile privind efectele acestora intr-o administrare indelungata.

33

Page 33: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Pana nu demult, benzpirenul si alte hidrocarburi policiclice aromatice erau considerati agentii poluanti cei mai cancerigeni. In urma unor cercetari mai recente a rezultat ca nitrozaminele sunt, pana in prezent, cei mai cancerigeni compusi.

Odata cu perfectionarea metodelor de detectare si de dozare a nitrozaminelor s-a constatat ca ele sunt prezente in alimente medicamente si in organisme vii. Astfel s-a determinat ca intr-o portie de salam sau sunca conservata cu nitriti exista tot atatea nitrozamine cat se afla in 10 tablete de piramidon, iar din fumul unei singure tigari se ingereaza de la 10 la 100 de ori mai multe nitrozamine decat printr-un pranz intreg cu salam.

In administrarea antibioticelor de tipul eritromicinei si a cloramfenicolului are loc, de fapt, si o inhibare a sintezei proteinelor. Astfel la foetusi cloramfenicolul are actiune toxica asupra organelor formatoare de sange, conducand, de multe ori, la decese inainte de nastere. Tetraciclina produce la copiii mici o dezvoltare defectuoasa a oaselor si dintilor, iar la adulti afectiuni ale ficatului.

CAP.6 . Aspecte actuale ale folosirii pesticidelor. Perspective

Cresterea cantitativa a folosirii substantelor pesticide persistente si perspectiva schimbarii echilibrului biologic, cu posibilitatea de afectare majora a omului, ridica probleme deosebit de greu de rezolvat intrucat pe plan mondial acestea reprezinta peste jumatate din totalul insecticidelor folosite.

Pentru combaterea efectelor negative ale pesticidelor persistente, in perspectiva este necesara inlocuirea acestor substante su altele, mai putin sau deloc persistente.

34

Page 34: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

In majoritatea tarilor, apar tendinte nete de limitare a pesticidelor persistente, cu precadere a DDT si HCH. Acest fapt se reflecta in consumul mondial de DDT care este in prezent de 200000t solutie activa anual, mai scazuta cu peste 50% fata de cantitatea care se folosea in urma cu 8-9 ani.

Rezolvarea problemei apare insa foarte diferita de la tara la tara, in functie de gradul de dezvoltare si de posibilitatile tehnico-economice.

In multe tari s-a realizat interzicerea folosirii DDT , iar in altele s-a hotarat restrangerea importanta a zonelor tratate. Un exemplu evident de reducere il prezinta SUA, care in interval de aproape un deceniu (1959-1968) a redus folosirea pesticidelor organoclorurate de la 80,7 mii tone substanta active la 32,3 mii tone.

In tarile in curs de dezvoltare (India, Mexic, etc), insa situatia se prezinta altfel, adica DDT se foloseste in cantitati mari, chiar in crestere de la an la an.

Problema stringenta a inlocuirii acestor produse primordiale folosite in agricultura va trena poate mai mult de un deceniu, deoarece argumentele stiintifice prezente nu sunt suficiente de unitare si, evident, aceasta situatie are implicatii economice si comerciale.

Actiunea de inlocuire a acestor produse se afla inca la primele inceputuri. Tendintele de inlocuire in unele tari cu produse organofosforice si carbamice nu au convins, deoarece se pare ca in special fungicidele carbamice au o actiune cronica cancerigena.

Cat priveste modul de folosire a pesticidelor organoclorurate, ca dealtfel al tuturor substantelor chimice, riscurile nocive se pot reduce mult prin ameliorarea procedeelor utilizate in practica, de la avizarea productiei anumitor substante si de la conditiile de fabricatie si transport, pana la modul de raspandire a lor pe suprafetele agricole, de depozitare si manipulare.

Din cele prezentate, rezulta ca substantele chimice folosite in practica agrozootehnica si in profilaxia bolilor epidemice, considerate la inceput numai ca mijloace salvatoare pentru oameni, pot constitui mari pericole pentru sanatate, fiind necesare masuri judicioase de selectie si utilizare pentru a beneficia cat mai mult de pe urma actiunilor lor pozitive si a diminua pana la excludere pe cele negative.

Pentru viitor, se impune studiul aprofundat si multilateral al substantelor noi si al caror noi procedee introduse in ecosisteme de stiinta si tehnica, pentru a descoperi la timp, inainte de extinderea folosirii in practica, nu numai efectele directe, evidente, ci si pe cele indirecte, ascunse, secundare, acestea avand o mare insemnatate pentru ecologia umana.

35

Page 35: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

CAP.7. Norme de protecţia muncii în laboratorul de chimie

Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor

respecta următoarele reguli generale de tehnica securităţii muncii:

Intrarea în laboratorul de chimie se face abia după terminarea

pauzei.

Este interzis alergatul în laborator.

Persoanele cu părul lung şi-l vor strânge la spate în timpul

efectuării experimentelor chimice.

Nu se consumă băutură sau mâncare în laboratorul de chimie.

Având rol de protecţie a pielii şi îmbrăcămintei, purtarea

halatului este obligatorie pentru orice persoană care lucrează în

laborator. Halatul trebuie să fie alb, curat, confecţionat din pânză de

bumbac.

La efectuarea unor experienţe explozive este necesară

purtarea ochelarilor de protecţie.

Se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale

elevilor.

Pentru evitarea unor reacţii secundare vesela şi aparatura de

laborator se utilizează doar în stare perfectă de curăţenie. Acestea se

vor spăla cu amestecuri alcaline şi apă distilată, fără a se utiliza

36

Page 36: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

nisipul, deoarece la vasele de sticlă apar fisuri şi la încălzire sticla se

va sparge uşor.

Lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe

indicate în instrucţiuni, cu vase şi aparatură adecvate lucrărilor, după

verificarea prealabilă a aparaturii respective.

Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără

etichetă.

Se interzice categoric gustarea şi chiar contactul cu pielea a

substanţelor chimice.

Mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la

distanţă şi apropierea vaporilor care se degajă prin mişcarea mâinii

deasupra acestuia.

Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule

curate.

Soluţiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta

direct din flacon ci mai întâi se toarnă cantitatea necesară ăntr-un

pahar curat, din care apoi se face pipetarea. Se va avea în vedere ca

la transvazarea lichidelor să se ţină borcanul cu eticheta spre palmă

pentru a evita deteriorarea acesteia.

Substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra

unei chiuvete.

În cazul în care se lucrează cu substanţe inflamabile, este

necesară stingerea surselor de căldură din laborator. Orice început

de incendiu provocat de substanţe volatile inflamabile se opreşte

imediat, după caz, cu nisip, o pătură sau cu extinctorul.

37

Page 37: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării.

Nu este permisă folosirea aceleaiaşi ustensile pentru mai mulţi

reactivi decât după spălare şi uscare.

Reactivii nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei, ci pe sticle

de ceas sau în fiole de cântărire, iar cei urât mirositori sau toxici

numai în flacoane închise.

Acizii concentraţi (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarnă cu mare

atenţie, ştergându-se picăturile prelinse cu azbest şi apoi cu cârpă

sau hârtie.

Rămăşiţele de substanţe periculoase (metale alcaline, fosfor,

acizi concentraţi, baze etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece pot

provoca explozii puternice şi acţiuni corozive şi, de aceea, vor fi

introduse în vase speciale şi neutralizate. De asemenea, lichidele

nemiscibile cu apa şi inflamabile (benzina, benzenul etc.) nu se vor

arunca la canal, deoarece în spaţiul subteran al canalizării se vor

evapora, formând amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda la

aruncarea în canal a chibriturilor sau ţigărilor aprinse.

Se interzice îndreptarea eprubetei cu orificiul către colegi în

cazul încălzirii la flacără.

Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivaţi, cloraţi, percloraţi,

peroxizi, acic percloric etc.) trebuie făcută cu foarte mare atenţie.

Nu este permisă lovirea substanţelor care explodează sau

încălzirea lor la o temperatură apropiată de cea de descompunere.

Fărâmiţarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sărurilor acidului

cromic, a substanţelor ce dau pulbere toxică, precum şi turnarea

soluţiilor de amoniac concentrat, trebuie să se execute sub nişă.

Acidul sulfuric concentrat se toarnă întotdeauna peste apă şi nu

38

Page 38: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

invers, încet şi sub agitare, în vase rezistente la căldură, reacţia fiind

puternic exotermă.

Aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita

pătrunderea flacărei în interior. În caz de pătrundere, se va închide

robinetul, lăsând becul să se răcească complet, după care se va

aprinde din nou, micşorând curentul de aer. În cazul robinetelor

defecte, unde există scăpări de gaz, verificările nu se fac cu chibrituri,

ci prin pensulare cu soluţie de săpun.

Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz sau fitilelor

spirtierelor cu bucăţele de hârtie plimbate de la o masă la alta.

Este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz, lămpile de spirt

sau alte aparate de încălzire, la plecarea din laborator, chiar şi pentru

scurt timp. În cazul în care se descoperă pierderi de gaze

combustibile sau de vapori de benzină se va aerisi încăperea, prin

deschiderea ferestrelor, până la dispariţia completă a mirosului de

gaz; se vor stinge, totodată, becurile de gaz de la ventilul principal şi

celelalte surse de încălzire.

Folosirea sticlăriei de laborator se va face cu respectarea

următoarelor măsuri de prevenire a accidentelor:

prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau

recipientelor în stative se va efectua cu ajutorul

clemelor prevăzute cu apărători de plută sau

cauciuc;

paharele, baloanele şi celelalte lichide de laborator

ce conţin lichide fierbinţi nu se pun direct pe masă,

ci pe o placă de azbest asu alte materiale

termoizolante;

39

Page 39: Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

încălzirea vaselor cu pereţi subţiri nu se face direct

în flacără, ci pe o sită de azbest, sub agitare

continuă.

După terminarea lucrărilor de laborator, mesele de lucru se vor

elibera complet, aşezându-se la locul lor întreaga aparatură,

ustensilele şi reactivii necesari lucrării de laborator.

La plecarea din laboratorul de chimie se va avea în vedere

verificarea instalaţiilor electrice, de gaz şi de apă.

40