I. ECONOMIE MONDIALX

1. La baza aparitiei qi dezvoltirii economiei mondiale s t i (stau): a) forma capitalist; a proprietaiii private;

$1 d ezvoltarea organizgrii statale; c) marile descoperiri geografice; d) aparitia manufacturilor.

2. Germenii pietei mondiale au apiirut in secolul: a) XIII; b) xrv; c) xv; 6 XVT. V

3. Economia inchis5 a trebuit s5 cedeze locul economiei deschise, orientati citre piafi, in momentul:

a) forrniirii pietei interne; b) centralizgrii puterii politice; c) aparitiei Companiilor Indiilor Orientale; @ cregrii marilor manufacturi.

4. Adeviratul salt a1 vietii economice la nivel international s-a produs in A

perioada: a) manufacturier;; @ marii industrii maginiste; c) aparitiei societ5filor transnationale; d) trecerii la societatea inforrnaiionalii.

5. Explozia schimbului de activititi la nivel international s-a produs datoritg: a diviziunii muncii; d diviziunii internaiionale a muncii; c) aparitiei societHtilor transnationale; d) trecerii la societatea informational&.

6. in centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializirii prin comert exterior, se afl5:

6) echilibrarea balantei comerciale; b) echilibrarea balantei de plgti externe; c) echilibrarea produsului intern brut; d) echilibrarea venitului national.

7. fn centrul politicii economice a statelor nationale, Pn stadiul mondializgrii prin investitii strgine, se aflli:

a) echilibrarea balantei comerciale; @ echilibrarea balanlei de pliiti externe; c) echilibrarea produsului intern brut; d) echilibrarea venitului national.

8. Economia mondialg se caracterizeazg prin: a) unitate; b) diversitate; c) omogenitate; @ unitate in diversitate.

9. Echilibrul economiei mondiale are un caracter: a) monovalent; @ relativ; c) general; d) absolut.

10. Echilibrul economiei mondiale are un caracter: a) monovalent; @ de tendintii; c) general; d) absolut.

11. Echilibrul economiei mondiale are un caracter: a) monovalent; @ dinamic; c) general; d) absolut.

12. Echilibrul economiei mondiale are un caracter a) monovalent; @ de autoperfeciionare; c) general; d) absolut.

13. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se nurngrii:

a) diviziunea mondialg a muncii; @ economiile nafionale; c) relatiile economice ii~ternationale;

14. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numiirii:

a) diviziunea mondialii a muncii; @ societ;?tile transnationale; c) relafiile economice internationale; d) piata mondialii.

15. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se num5rii:

a) diviziunea mondialZi a muncii; @ organizatiile economice interstatale; c) relatiile economice internationale; d) piap mondialB

16. Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se numiirfi:

a) economiile nationale; b) societiifile transnationale; @ diviziunea mondial5 a muncii; d) organizatiile economice interstatale.

17. Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se numgrg:

a) economiile nationale; b) societiiIile transnationale; $ relatiile economice internationale; d) organizatiile economice interstatale.

.e) ale 18. Printre elementele derivate (de conexiun sistemului economiei mondiale se nurniirg:

a) economiile nationale; b) societ2iile transnationale; 0 piata mondialii; d) organizatiile economice interstatale.

ice;

19. Din punct de vedere macroeconomic, economia unei t I r i poate fi structuratii pe:

a) organizatii econom b) piete; c) fluxuri financiare;

@ rarnuri de activitate. 20. Din punct de vedere macroeconomic, economia unei fliri poate fi structuratfi pe:

a) organizatii economice; b) piete; c) fluxuri financiare; @ sectoare de activitate.

2 1 . 0 societate transnational5 este o firm5 care: @ $-a extins activitatea economico-financiarg dincolo de grani!ele f5rii de

origine; b) activeazg numai in perimetrul nafional a1 tgrii de origine; c) activeazii numai in afara perimetrului nafional a1 f5rii de origine, d) ~ i - a orientat activitatea numai spre sectorul financiar-bancar.

22. Premisg a integrHrii economice interstatale: a) un nivel de dezvoltare diferenfiat a1 $5irilor candidate;

@ voinia politic5 liber exprimati3 a tilrilor candidate; c) o orientare politic5 asemiiniltoare a f5rilor candidate; d) afinit5fi culturale intre f5rile candidate.

23. Din punct de vedere istoric, diviziunea mondialii a muncii a apgrut ca urmare a :

a) organizgrii productiei in manufacturi; @ trecerii la marea industrie mecanizatil; c) regionalizgrii economiei mondiale; d) globaliziirii economiei mondiale.

24. Piata mondialg reprezintg: a) ansamblul legiihrilor dintre economiile nationale; b) ansamblul relafiilor dintre organizafiile economice interstatale; c) ansamblul relafiilor existente intre statele lumii;

@b ansamblul tranzactiilor care au Ioc intre agenfii economici de pe intreg globul.

25. Printre scopurile OCDE se numfirg: a) intensificarea procesului de globalizare a economiei mondiale; b) intensificarea procesului de integrare economic5 a fkilor membre; @ menrinerea stabilititii financiare a fivilor membre; d) menfinerea ordinii economice mondiale actuale.

26. Printre trisiiturile comune ale tirilor membre OCDE nu se numiir5 faptul cEi:

a) toate aceste state sunt @ri industriale; b) nivelul de trai in aceste yiri este cel mai ridicat din lume; c) structura exporturilor se caracterizeazii prin ponderi ridicate ale produselor

manufacturate; @ structura economiilor nationale se caracterizeazg prin ponderea superioar2

a sectorului primar.

27. Printre trisiiturile comune ale fiirilor membre -0CDE nu se numiiri faptul cl:

a) toate aceste state sunt f2ri industriale; b) nivelul de trai in aceste tiiri este cel mai ridicat din lume; @ structura exporturilor se caracterizeaz8 prin ponderi ridicate ale materiilor

prime; d) structura economiilor nationale se caracterizeazi prin ponderea superioari

a sectorului secundar yi, mai ales, a celui tertiar.

28. Modelul economic japonez se caracterizeazii prin: @I rolul jucat de stat; b) rolul jucat de sindicate; c) locul ocupat de schimburile economice internationale; d) faptul c2 nu a cunoscut feudalismul.

29. Refacerea ~i relansarea economiei japoneze, dupi cel de-al II-lea rgzboi mondial, s-a realizat pe baza:

@ unei strinse cooperiri intre stat qi firme; b) dezvoltgrii industriei militare; c) incurajiirii investitiilor striiine; d) planificgrii centr

30. Tgrile membre G8 SI @ SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada, Rusia; b) SUA, Australia, Gerrnania, Franp, Marea Britanie, Canada, Rusia,

Japonia; c) SUA, Gerrnania, Italia, Australia, Franfa, Canada, Rusia, China; d) SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Suedia, Rusia.

31. Scopul principal a1 constituirii G7 (8) a fost: a) imp5qirea sferelor de influent2 h t re marile puteri; b) extinderea capitalismului la scar5 mondial5; ) coordonarea politicilor macroeconomice ale tikilor membre; "u

d) finantarea tgrilor In dezvoltare.

32. Din anul2002, G7 s-a transformat Pn G8, prin includerea in acest grup a: a) Chinei; @ Rusiei; c) Tndiei; d) Braziliei.

33. Grupul celor 20 (G20) este un forum de dezbatere care promoveazii deschis ~i constructiv discutiile intre:

a) f5irile dezvoltate; b) iiirile in dezvoltare; c) fgrile emergente;

@ @rile emergente-cheie.

34. Printre instrumentele utilizate de politica comercialli nu se numgri: a) mijloacele tarifare; b) mijloacele netarifare; c) mijloacele de promovare ~i stimulare; 9 mijloacele de control.

35. Tarifului vamal de import este considerat a fi: @ principalul instrument de protectie a economiei nafionale; b) principalul instrument de stimulare a schimburilor comerciale

internafionale; c) principalul instrument de promovare a exporturilor; d) principalul instrument de promovare a importurilor.

36. Taxa varnalii reprezintg:

4 un impozit indirect perceput asupra m8rfurilor exportate; un impozit indirect perceput asupra m B f i l o r importate; c) un impozit direct perceput asupra m5rhrilor importate; d) un impozit direct perceput asupra mirfurilor exportate.

37. Taxa varnalg efectivri indic5: a) gradul de protecfie pe care il aplicZi statul asupra valorii de folosin~i a

produsului finit importat; @ gradul de protectie pe care El aplici adgugate

incorporate in produsul finit importat; c) gradul de proteciie pe care il aplica statul valorii adZiugate

incorporate tn produsul finit exportat;

si statul asupra

asupra

d) gradul de proteetie pe care il aplic2 statul asupra valorii de folosinl2 a produsului finit exportat.

38. Din politica varnali nu fac parte: a) suprataxele temporare de import; b) taxele de compensafie; @ taxele de scont; d) taxele antidumping.

39. Politica netmifar5 are ca scop principal: a) incuraj area exporturil or; b) descurajarea exporturilor; c) incurajarea importurilor; @ descurajarea importurilor.

40. Printre mijloacele utilizate de politica netarifarg nu se numgri: a) prohibi[iile la import; @ taxele vamale; c) restrictiile cantitative; d) restrictiile calitative.

41. Printre mijloacele de promovare a exporturilor nu se nurnrirg: a) incheierea de tratate comerciale bilaterale gi multilaterale; b) sprijinirea prin fonduri de la buget a participarii firmelor la expozitii vi

t2rguri internationale; c) informarea firmelor asupra posibilit5;ilor de export existente in diferite

tiri; restituirile de taxe vamale la irnportul de miirfuri utilizate in productia de

&. export.

42. Mijloc fiscal de stimulare a exporturilor: a) subvenriile directe; b) subventiile indirecte; 4) restituirile de taxe vamale la importul de milrhri ut~llzate in productia de

export; d) devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele striiine.

43. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor: a) restituirile de taxe vamale la importul de m5rfiu-i ut~lizare in prouu~tia de

export; b) reducerile sau scutirile de impozite pe profit la productia m5rfurilor

exportate;

@ subventiile directe; d) devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele striine.

44. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor: a) restituirile de taxe vamale la importul de m5rfuri utilizate in productia de

export; b) reducerile sau scutirile de impozite pe profi ~ductia m5rhrilor

exportate; @ subventiile indirecte; d) devalorizarea monedei nationale in rapo utele stri iine.

iine.

45. Mijloc valutar de stimulare a exporturilor; a) restituirile de taxe vamale la importul de mgrirfuri utilizate in prc 9e

export; b) reducerile sau scutirile de impozite pe profit la productia m2rhrilor

exportate; c) subveniiile directe;

@ devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele stri

46. Efect a1 politicii comerciale favorabile liberului schimb: @ obligii produciitorii interni sg-gi modernizeze ~i s2-gi eficientizeze

permanent producfia; b) creeazii un mediu economic intern favorabil consolidi%rii ramurilor

industriale noi; c) protejeazg locurile de munc5; d) micgoreazii cotele de piat8 intern5 delinute de firmele str-,, ,,.

47. Efect al politicii comerciale protectioniste: a) obligH producHtorii interni sii-gi modernizeze gi sii-gi eficientizeze

permanent producfia; @ creaz2 un mediu econornic intern favorabil consolidHrii ramurilor

industriale noi; c) consolideaz5 puterea de monopol sau oligopol a le pe piata

intern%; d) micgoreaz5 cotele de piat5 intern5 detinute de firmele strriine.

48. Efect a1 politicii comerciale strategice: a) oblig2 produciitorii interni s5-gi modernizeze gi s5-gi eficientizeze

permanent productia; b) creazi un mediu economic intern favorabil consolid5rii ramurilor

industriale noi; c) protejeaz5 locurile de muncg;

@ rnic~oreazii cotele de piat5 intern5 detinute de firmele shdine. 49. Investitiile internationale de portofoliu presupun:

a) achizitii de valori imobiliare strgine; b) achizitii de firrne strgine; @ achizitii de valori mobiliare striine; d) achizitii de terenuri striiine.

50. Investitiile striiine directe nu pot imbriica forma: a) achizitiilor de active striiine; b) achizitiilor de valori imobiliare striine; c) achizifiilor de firme striine; @ participa!iilor minoritare la o firm5 striiinfi, care nu dau drept c 11.

51. Investi@le internationale de portofoliu se deosebesc de investitiile strline directe prin:

a) modul de utilizare a forfei de muncil; @) modul de exercitare a controlului; c) modul de selectare a structurilor organizatorice; d) modul de selectare a pielelor.

52. 0 societate transnational5 se manifest2 -concomitent in trei spatii economice:

E) national, str5in (respectiv rara gazdii), internagonal; '6) national, universal, international; c) bilateral, universal, multilateral; d) universal, bilateral, local.

53. Creqterea intern5 a unei societiiti transnationale este posibil5 $i prin: a) absorbtie; b) fuziune;

@J imprumuturi bancare; d) participare.

54. Cre~terea interni a unei societiiti transnationale este posibilii $i prin: a) absorbtie; b) fuziune;

@ emisiunea de acliuni; d) partio;-ovo blpul u.

ea exter. ~i societ: 11e este p 55. Creqterc nii a unc iifi transnationa ~osibilii prin: (5) fuziune; 4

25

b) imprumuturi bancare; . c) emisiunea de acfiuni; d) imprumuturi la FMI.

56. Cre~terea externl a unei societG$i transnafionale este posibill prin: @ absorbtie; b) imprumuturi bancare; c) emisiunea de actiuni; d) imprumuturi la FMI.

57. Cregterea extern5 a unei societgti transnaponale este posibill p participare; imprumuturi bancare;

c) emisiunea de actiuni; d) Tmprumuturi la FMI.

?ante sai

58. Concentrarea international5 a societl$ilor transnationale pe orizontal5 se realizeazil prin:

@ cregterea numirului de filiale in strriin aceeagi rarnurri de activitate ca gi societatea-mam5;

b) achizitionarea sau construirea de firrne in alte i ate in an in aval de activitatea societii$ii mam2;

c) uniunea unor firme din diferite 18ri care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologic5;

d) uniunea unor fime din tara de origine care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologic5.

59. Concentrarea internationall a societfi~ilor transnationale pe vertical5 se realizeazl prin:

a) cre~terea num5rului de filiale in striiin ramurii de activi tate ca gi societatea-mam5i;

@) achizitionarea sau construirea de Rrme in alte @ri, situate in amonte sau in aval de activitatea societgii mam5;

c) uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologicii;

d) uniunea unor firme din tara de origine care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologicri.

60. Conglomerarea internationall a societiitilor transnationale reprezintl: a) cregterea num5irului de filiale In str5iinHtate in aceeagi ramur5 de activitate

ca gi societatea-mamil;

b) achizifionarea sau construirea de firme ?n alte situate in amonte sau in aval de activitatea societiilii mam8;

@ uniunea unor firme din diferite {ari care nu sunt legate Cntre ele pe linie tehnologicii;

d) uniunea unor firrne din tara de origine care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologicB

61. Tipul etnocentric de organizare gi conducere a societ3tilor transnationale se defineyte prin: 6) caracter centralizat, societatea-marnii reprezinta centrul decizional; 16) larg5 independenti3 acordatil filialelor; c) descentralizare extins5 la maximum; d) caracter multilateral.

62, Tipul policentric de organizare qi conducere a societHtilor transnationale se definegte prin:

a) caracter centralizat, societatea-maml reprezintg centrul decizional; @ larg5 independent5 acordat.5 filialelor; c) descentralizare extinsti la maximum; d) caracter multilateral.

63. Tipul geocentric de organizare gi conducere a societi4filor transnationale se defineyte prin:

a) caracter centralizat, societatea-mama reprezintg centrul decizional; b) larg5 independent2 acordat5 filialelor;

@ descentralizare extins5 la maximum; d) caracter multilateral.

64. Aparitia yi expansiunea societit$ilor transnationale a dus la: a) diminuarea concurenfei pe piata mondial5; b) elirninarea concurentei pe piata mondial8;

@ adhcirea concureniei pe piata mondials; d) extrapolarea concurentei pe piafa mondialg.

65. Aparitia gi expansiunea societi%tilor transnationale a dus la noi forme de concurenfg pe piata mondial3 cum ar fi:

) concurenfa dintre filialele firrnelor striiine gi marile firme autohtone; b) concurenta dintre filialele firmelor strgine qi organizatiile guvernamentale; c) concurenta dintre filialele firmelor striiine 8i organismele economice

internationale; d) concurenta dintre filialele firrnelor str5iine ~i organizafiile non-

guvernarnentale.

66. Aparitia ~i expansiunea societiifilor transnationale a dus la noi forme de concurenfli pe piata mondiali, cum ar fi:

a) concurenta dintre filialele finnelor str5ine gi organizatiile guvernamentale; b) concurenta dintre filialele firmelor str5ine gi organismele economice

internationale; @ concurenta dintre filialele diferitelor societ51i transnationale; d) concurenta dintre filialele firmelor str5ine gi organizatiile non-

guvernamental e.

67. Structura transnationall introvertit2 presupune o: a activitate orientat5 spre dezvoltarea relatiilor pe plan regional; b activitate orientat2 prioritar spre interior; d c) activitate orientat5 spre utilizarea forfei de munc5 din strgingtate; d) activitate orientat5 spre cercetare-dezvoltare.

68. Structura extravertitii pune accentul pe: a) sprijinul din partea statului; b) relatiile de cooperare cu firme locale de profil; @ activitatea extern5; d) o conjunctur5 politic5 favorabilri.

69. Tiirile "i dezvoltare sunt deficitare in: a) fort2 de muncii; b produse agricole; c tehnologie avansat5; d d) resurse naturale.

70. China, $ara cea mai puternicii din rlndul $51 caracterizeazii printr-un:

a) regim politic democrat gi o econornie de comandii; @ regim politic cornunist qi o econornie de piaf5; c) regim politic democrat gi o econornie de pis@; d) regim politic comunist ~i o econornie de comand5.

dezvoltare se

71. in dezvoltarea economic5 a Chinei s-a pus un accent deosebit pe: a) zonele de liber schimb; b) uniunile vamale; c uniunile economi d) zonele economice sp~c;litlc. d

72. UNCTAD este organ specializat a1: a) FMI;

28

--

b BERD; h ONU; d) BIRD.

73. Sistemul Generalizat de Preferinte Tarifare (SGP) are un caracter: @ unilateral a1 preferintelor;

b) bilateral a1 preferintelor; c) discriminatoriu a1 preferintelor; d) reciproc a1 preferintelor.

74. Sistemul Generalizat de Preferinte Tarifare (SGP) are un caracter: a) bilateral a1 preferintelor; b) discriminatoriu a1 preferinfelor; c) reciproc a1 preferintelor;

nereciproc a1 preferintelor.

75. Sistemul Generalizat de Prefesinte Tarifare (SGP) are un ca a) bilateral a1 preferintelor; b) discriminatoriu a1 preferintelor; .@ nediscriminatoriu a1 preferintelor; ;I) reciproc a1 preferintelor.

76. Asistenfa financiarg externii pentru dezvoltare a apgrut ca o exgresie a preocupgrii cornunitiitii internationale pentru:

@ lichidarea urm2irilor subdezvolt2irii; b) intensificarea procesului de globalizare; c) adgncirea procesului de regionalizare; d) lichidarea unniirilor procesului de integrare.

ciitre tg 77. Printre fluxurile financiare, furnizate litii de favoare rile i n dezvoltare, se numgrii:

a) creditele la export; b) obligatiunile;

investitiile directe gi de portofoliu; ajutorul public pentru dezvoltare.

78. Printre fluxurile financiare, furnizate in condifii de favoare c3tre @rile in dezvoltare, se numgrg:

@ donatiile private; b) creditele la export; c) obligatiunile; d) investitiile directe gi de portofoliu.

79. Printre fluxurile financiare, furnizate In conditii de piafii, din sectorul public, ciitre fiirile in dezvoltare, se numiiri:

a) ajutorul public pentru dezvoltare bilateral; b) ajutorul public pentru dezvoltare multilateral; c) donatiile private; @ creditele la export.

80. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piafii, din sectorul privat, ciitre @rile in dezvoltare, se numiirs:

a) ajutorul public pentru dezvoltare bilateral; b) ajutorul public per~tru dezvoltare multilateral; c) donatiile private; @ investitiile directe gi de portofoliu.

81. Printre fluxurile financiare, furnizate in condifii de piaf5, din sectorul privat, citre tiirile in dezvoltare, se numiiri:

a) ajutorul public pentru dezvoltare bilateral; b) ajutorul public pentru dezvoltare multilateral; c) donatiile private;

@ imprumuturile bancare.

82. "Clubul de la Paris" se compune din reprezentanti ai- a) biincilor private; @ guvernelor iiirilor creditoare; c) Bgncii Mondiale; d) Bgncii Europene pentru Reconstrucfie gi Dezvoltare.

83. "Clubul de la Londra" reprezintl: @ comitetul bincilor private; b) comitetul reprezentantilor guvelnelor fsrilor credi toare: c) cornitetul reprezentantilor Biincii Mondiale; d) comitetul reprezentantilor Bgncii Europene pentru Reconstrucfie gi

Dezvoltare.

84. Sistemul buy back reprezintii o modalitate de lichidare a datoriei externe a unei fiiri in dezvoltare care constii in faptul cii:

) fara datoare poate sii cumpere propria datorie la prep1 de piafii; b) tara datoare poate sii riiscumpere datoria cu active ale firrnelor autohtone; c) fiirile creditoare anuleazii datoria; d) datoria tiirii in cauzii este preluatg de FMI.

15. Printre metodele de reducere gi lichidare a datoriei externe a unei tgri in iezvoltare se num5rZi g i metoda: @ datorie contra actiuni;

b) datorie contra materii prime; c) datorie contra produse de bazii; d) datorie contra produse manufacturate.

86. Printre metodele de reducere gi lichidare a datoriei externe a unei tZiri in dezvoltare se numgrii qi metoda:

a) datorie contra materii prime; b) datorie contra produse de bazii; c) datorie contra produse manufacturate; @ datorie contra datorie.

87. Tranzitia de la socialism la capitalism a avut la bazg: a) teoria marxist5; b) teoria economiei de ofertii; c) intervenfionalismul statal in econornie; @ nicio teorie.

88. Unul din obiectivele fundamentale ale perioadei de tranzitie a fost: r3 refacerea structurilor economiei de piatii; b) refacerea C.A.E.R.; c) constituirea C.E.F.T.A.; d) refacerea structurilor de ap5rare.

89. i n practica internationali utiliarea programelor de stabilizare macroeconomic5 a fost introdusii dc:

a) O.N.U.; b) B.E.R.D.; @ F.M.I.; d) B.I.R.D.

90. Contrar agteptgrilor, metoda de privatizare MtiBO (Management and Employee Buy-Outs), utilizatii in tiirile in tranzifie, a cunoscut o aplicare:

a) pe scar5 larg5; @ pe scar5 restriins5; c) intermitentii; d) continuii.

91. Reforma bancar6 din f6rile in tranzitie a vizat: @ trecerea de la o alocare centralizatii a resurselor bancare, la o relatie

contractual5 intre b6nci gi clienfii acestora; b) trecerea de la o relatie contractual5 intre b5nci gi clienfii acestora, la

alocarea centralizat5 a resurselor bancare; c) trecerea de la o alocare descentralizat2 a resurselor bancare, la o relafie de

subordonare intre bgnci gi clienlii acestora; d) trecerea de la o alocare descentralizat5 a resurselor bancare, la o relatie

contractual6 intre bgnci gi clientii acestora.

92. fn cadrul reformei sistemului bancar din $$rile in tranzitie, bHncilor centrale li s-au atribuit ca functii principale:

a) emisiunea monetaril gi controlul politicii comerciale; b) functiile de creditare;

emisiunea monetarii gi controlul politicii monetare gi valutare; d) funcfiile investifionale.

93. i n cadrul reformei sistemului bancar din tilrile in tranzifie, biincilor comerciale li s-au atribuit ca functii principale:

a) emisiunea monetarii gi controlul politicii comerciale; @ functiile de creditare; c) emisiunea monetarii gi controlul politicii monetare g i valutare; d) functiile de supraveghere a riscului bancar.

94. Sistemul de prefuri libere constituie: @ conditie fundamental2 a economiei de piati; b) condiiie fundamental5 a economiei de comand5; c) conditie fundamental2 a economiei regionale; d) condifie fundamental5i a economiei globale.

95. Prin liberalizarea comesfului exterior, in fiirile in tranzitie, s-a urmfirit: a) accesiunea la O.M.C.; @ introducerea competitiei externe gi reducerea interventiei statului i"n acest

domeniu; c) accesiunea la G.A.T.T.; d) eliminarea competitiei externe ~i reducerea intervenfiei statului in acest

domeniu.

96. Prin liberalizarea comertului exterior, in t6rile in tranzitie, s-a urmgrit: a) accesiunea la O.M.C.; @ stabilirea unei leg2turi directe intre preprile interne gi preprile relative

internationale;

c) accesiunea la G.A.T.T.; d) eliminarea competifiei externe ~i reducerea intervenfiei statului in acest

domeniu.

I societ nivel mondial, procesul de globalizare marcheazli: hegemonia capi talului transnational, in genera ;liti lor transnafionale in mod special;

b) hegemonia capitalului national, in general gi a societiifilor transnafionale in mod special;

c) hegemonia capitalului transnational, in general ~i a societ8tilor nafionale in mod special;

d) hegemonia capitalului nafional, in general 8i a societ&$lor nationale in mod special.

98. Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei mondiale nu se numgrg cauzele de naturg:

a) tehnologicg; b) politici; @ ecologicii; d) economicli.

99. Procesele de globalizare yi regionalizare a economiei mondiale sunt procese:

a) conflictuale; b) contrare; @ complementare; d) disjuncte.

100. Regionalismul trebuie privit ca fiind: @ tranzitie la globalism; b) alternativii la globalism; c) un proces contrar globalismului; d) un proces colateral globalisn