Proiect economie mondiala

  • View
    73

  • Download
    5

Embed Size (px)

Text of Proiect economie mondiala

CUPRINS Cap 1 : Societatea transnationala21.1Societatea transnationala :determinari ,caracteristici2Cap 2 :Investitii externe de capital3Trsturi ale IDE4Modaliti de implantare5Avantaje6Cap 3:Piata societatii transnationale6Cap 4 : Structuri transnationale8Cap5 : Strategii de crestere8Cresterea interna8Creterea extern9Cap 6:Expansiunea societatilor transnationale10Modalitati de expansiune10Consecintele activitatii extrateritoriale a societatilor transnationale11Implicatiile societatilor transnationale in economia mondiala12Cap 7 : Studiu de caz : McDonald's Corporation147.1 Istoricul McDonalds147.2Tipuri de restaurante157.3 Franciza157.4.Piata companiei197.5Piata romaneasca217.6Politica de produs227.7. Politica de distribuie257.8 Politica de pre267.9.Politica de promovare27Stiri29ANEXE32Bibliografie37

Cap 1 : Societatea transnationala1.1Societatea transnationala :determinari ,caracteristici

Conform aprecierilor unor economisti si viitorologi de prestigiu, societatiletransnationale sunt in prezent, poate cele mai importante "personaje" pe scena economica mondiala.Marile firme au cele mai mari posibilitati ca prin diverse strategii sa isiextinda si intareasca pozitia pe piata nationala si internationala. Explicatia consta in resursele financiare si materiale mari pe care acestea le au la dispozitie, creditul si imaginea favorabila de care se bucura, posibilitatile de cercetare, inovare si utilizare a tehnologiilor de varf, retelele de comercializare diversificate, o vasta si eficace activitate de marketing, un management modern, care le permite sa detina avantaje competitive in comparatie cu alte firme.Terminologia utilizata pentru a defini societatile transnationale este foartevariata, intreprinderi pluri- sau multinationale, societati sau companii internationale, corporatii sau societati transnationale.Unii specialisti atrag atentia asupra unor deosebiri esentiale care exista intreconceptul de societate transnationala si cel de societate multinationala. Ei spun ca societatile multinationale sunt formate si controlate de capitalul mai multor tari, iar in cazul societatii transnationale, se porneste de la o societate nationala care se extinde in plan international prin intermediul filialelor (sau a altor tipuri de intreprinderi cu care este legata sub diferite forme). Ca urmare, in practica exista foarte putine societati multinationale (ex. Royal Dutch-Shell, Dunlop-Pirelli).De asemenea sunt pareri care sustin ca termenul de multinationala este intrebuintat atunci cand productia in strainatate a atins un procentaj important din productia totala si este admis de o maniera arbitrara, ca acest procentaj ar trebui sa fie de cca 25-30%.In fine sunt si pareri care sustin ca, nu este "transnationala" orice societate care are un anumit nivel de activitate internationala. Societatea care este prezenta in strainatate doar prin comert, cesiune de procedee tehnice etc., nu este o "transnationala", chiar daca aceasta actiune acopera numeroase tari si reprezinta o fractiune importanta a activitatii sale totale, pentru ca ea nu intereseaza productia.In situatia in care o societate dispune de o retea de filiale de vanzare, dar nu are decat un numar limitat (una sau doua) de implantari in productie, politica globala a firmei nu este condusa intr-un cadru real international, ci se realizeaza in tara de origine.In practica, o linie de departajare dintre societatile multinationale, societatile internationale si cele transnationale este greu de stabilit. De obicei, o societate internationala dinamica devine o "transnationala" in plin avant. Momentul in care o societate internationala trece la stadiul de transnationala sau devine o multinationala, se incearca a fi stabilit cu ajutorul unor criterii cantitative, cum ar fi, numarul de filiale in strainatate, procentul de proprietate, profiturile, activul, productia, vanzarile in strainatate etc. Nu exista un punct de vedere comun acceptat asupra pragului peste care se poate vorbi de o societate transnationala, nu exista o definire unanim impartasita a societatii multinationale, specialistii mentionand diferitele elemente de ordin cantitativ, care ar conditiona aceasta calitate.Se apreciaza ca, dificultatile si controversele existente in legatura cudefinirea societatii transnationale, deriva din mai multe caracteristici ale acestora si anume:-- din structura lor: numarul de tari in care opereaza, nationalitateaactionarilor, compozitia multinationala a managementului de la varful conducerii;-- din performanta lor: volumul absolut al veniturilor, activelor, angajatilorcare provin din/sau implicati in operatiunile la scara internationala ale firmeirespective etc;-- din comportamentul conducerii de varf al firmei etc.In general, cu termenul de "transnationala" este denumita o societate insituatia in care investeste o parte din resursele sale peste granita, sub diferite forme (filiale sub control 100%, societati mixte la care, uneori, poate participa chiar guvernul din tara gazda).Societatile transnationale reprezinta, de fapt, extinderea unei firme in afara granitelor propriei tari. Ea alcatuieste un ansamblu vast la scara mondo-economica format dintr-o societate principala, numita societate mama si un numar de filial implantate in diverse tari. Sunt, deci, entitati economice, formate din unitati legate intre ele prin relatii de proprietate sau de alta natura si care opereaza in mai multe tari. O trasatura care distinge cel mai bine o societate transnationala de o societate nationala este faptul ca in cazul societatilor transnationale, o parte importanta din resursele utilizate (materiale, umane) sunt externe, adica societatea transnationala ofera imaginea perfectei comuniuni de actiune dintre societatea-mama si filialele din strainatate. Aceasta actiune este conceputa, organizata si condusa la scara mondo-economica. Tripla ipostaza a unei societati transnationale poate fi explicate prin:-- conceperea si extinderea operatiunilor firmei - productie, cercetare etc, innumeroase alte tari decat tara de origine;-- conducerea firmei pe baza unei politici globale care sa ia in considerareconditiile si perspectivele mondiale ale activitatii si nu pe cele ale unei singure tari-- o organizare internationala a firmei care sa faca operativa aceastapolitica1. ;(1 Dictionar REI, Bucuresti, 1993, pag. 506)Scopurile urmarite de societatea transnationala sunt, de fapt identice cu celeale tuturor firmelor private si anume: profitul si expansiunea.Cap 2 :Investitii externe de capital Fluxurile internaionale de capital mbrac dou forme principale: investiiile de portofoliu i investiiile directe. Investiiile internaionale de portofoliu nseamn achiziionarea de pe o pia financiar a unor valori mobiliare strine (aciuni, obligaiuni). Ele permit participarea la luarea deciziilor, dar nu i dreptul de control. Investiiile directe (IDE) constau n achiziionarea pachetului de aciuni de control, n cumprarea unor ntreprinderi sau n construirea lor pe loc gol, n strintate. Majorarea capitalului unei filiale externe sau un mprumut acordat acesteia de ctre firma-mam reprezint, de asemenea, forme de investiii directe externe. n ultim instan, exercitarea controlului este aceea care deosebete cele dou categorii de investiii externe. O investiie de portofoliu se poate transforma ntr-o investiie direct, n condiiile n care o participare minoritar se transform ntr-una majoritar.

Ce permite unui agent economic s fac o investiie direct ntr-o ar strin?

n principiu, o firm local, dintr-o ar dezvoltat, este avantajat n lupta de concuren cu o firm strin. Ea primete lupta pe teren propriu. Firma local poate beneficia de sprijinul propriului guvern, de relaiile tradiionale cu furnizorii autohtoni sau cu investitorii instituionali din propria ar. Aa stnd lucrurile, o firm strin pentru a se putea menine ntr-un mediu economic nou trebuie s posede alte avantaje, care s se dovedeasc valabile. Numai aa ea va avea ansa s obin un profit mai mare, nu numai fa de cel din ara de origine, ci i n comparaie cu concurenii din ara gazd; n acest mod, investiia sa extern se va justifica. Pentru a ajunge ntr-o astfel de ipostaz, firma strin va trebui s acumuleze, n prealabil, caliti specifice n propria ar, pe planul dimensiunii capitalului, al tehnologiei, al componentelor de gestiune, al obinerii economiilor de scar, care, toate la loc, vor crea un avantaj competitiv. Aa apare posibilitatea i necesitatea investiiilor directe externe. Dar valorificarea avantajului competitiv nu va fi posibil fr exercitarea deplin a controlului. Un control partajat mpiedic investitorul strin s-i pun n valoare calitile specifice, de exemplu, cele legate de capacitatea managerial. Totodat, controlul asigur pstrarea avansului tehnologic, mpiedicnd difuzarea know-how-ului. Drepturile de proprietate intelectuale sunt ocrotite. Trsturi ale IDE n prezent, investiiile directe externe se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: - Ele depesc net ca importan investiiile externe de portofoliu; - Statele Unite joac un rol preponderent, att ca ar de origine, ct i ca ar gazd, a investiiilor directe externe, n comparaie cu celelalte ri dezvoltate cu economie de pia; - Dup cel de-al doilea rzboi mondial, IDE se orienteaz cu preponderen ctre rile dezvoltate. Axa Nord-Nord a devenit mult mai atractiv dect cea Nord-Sud.

Distribuirea regional a IDE (% din total) Intrri Ieiri

1995 1998 1999200019951998 1999 2000

ri dezvoltate 63,4 71,5 77,1 78,1 85,3 91,6 94,0 91,0

ri n dezvoltare 32,3 25,8 20,6 18,9 14,5 8,1 5,8 8,7

- S-a modificat structura pe ramuri a IDE. Sectorul manufacturier a depit ca importan pe cel primar (cu excepia petrolului). Producia de nalt tehnologie i serviciile atrag cea mai mare parte a IDE. - Ale loc o distribuie pe zone de influen a IDE din rile dezvoltate ctre rile n dezvoltare. Cele mai importante fluxuri sunt: SUA America latin, UE Africa, Japonia Asia. O evaluare exact a dimensiunilor IDE