Economie Rurala-Grile Corecte

7/27/2019 Economie Rurala-Grile Corecte

1/25

CAP. 1 AGRICULTURA, RAMUR A PRODUCIEI MATERIALE

1. Importanta agriculturii deriva din:a. ramura de producie capabia !a acumue"e e#er$ie cu a%u&oru mu#ciib. produ!ee a$roaime#&are au o de!'acere !i$ura pe piaa mo#diaac. ramura secundara a produciei agricoled. pondere ridicata a bunurilor si serviciilor consumate

2. Identificai particularitile agriculturii:a. Pa#&ee !i a#imaee par&icipa ca obiec&e !i mi%oace de mu#cab. Ac&i(i&a&ea de producie e!&e direc& !au i#direc& i#'ue#a&a de co#diiie pedo)

cima&icec. Activitatea de producie este numai indirect influenata de condiiile pedo-climaticed. Aprovizioneaz cu materii prime comertul

3. Care din urmtoarele funcii prezentate sunt specifice agriculturii:

a. Apro(i"io#ea"* cu ma&erii prime i#du!&riie preucr*&oare+ Piaa dede!'acere+ ur!* impor&a#&* de creare a acumu*rior $e#erae+ -ur#i"oare de 'or* demu#c*+ ur!* de (au&*.+ ecoo$ica+ 'ur#i"oare de produ!e a$ro)aime#&are pe#&ruco#!umu i#&er# a popuaiei

b. roducia principala genereaz si cantiti de produse secundarec. Consumatoare de produse agro-alimentared. !olose"te programarea liniara pentru producie

#.$entionati% prin intermediul cror metode se poate aprecia cat mai real raportului dintreindustrie si agricultura in perioada contemporana :

a. -oar'ecee pre&uriorb. !&abiirea ca#&i&a&ii de produ!e a$ricoe #ece!ara a !e (i#de pe#&ru a !e pu&ea

cump*ra u# produ! i#du!&riac. Pro$ramare i#iar*d. $atematice

&. Identificati principalele motive care au stat la baza trecerii de la agricultura clasica la ceadurabila:

a. c*derea (e#i&urior+ c*derea co#!umurior i#&ermediare+ c*derea cai&*ii

produ!eor+ Acce#&uarea di!pari&*ior i#&er#e.b. 'cderea consumurilor intermediare( productivitate ridicatac. 'cderea calitii produselor( cresterea ofertei de produse( scaderea calitatii

produselord. Accentuarea disparitilor interne( cresterea e)porturilor de produse agro-

alimentare


2/25

*. Agricultura durabil+ reprezint+:a. Ramura care poa&e 'u#c&io#a pro'i&abi di# pu#c& de (edere eco#omic dar

compa&ibi cu co#!&ra#$erie de #a&ura ecoo$icb. ,amura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar fara s+tina cont de efectele asupra mediului

c. Agricultur+ rudimentar+d. Activitate agricol+ din care nu se obtine profit

. Conceptul de %%dezvoltare durabil+a fost adoptat la:a. Co#'eri#&a Mo#dia de a Rio de /a#eiro, 0# 12

b. Conferinta $ondial+ de la /ucuresti% 0n 12c. Conferinta $ondial+ de laiena% 0n 12d. Conferinta $ondial+ de laeneva% 0n 12

4. Intre cre"terea economic+ "i calitatea mediului e)ist+ o relatie:a. biu#i(oc

b. unilateral+c. nu e)ista o relatie direct+d. unilateral+ "i biunivoc+

. 5ezvoltarea durabil+ propune mai multe reguli:a. de !u!&e#abii&a&e

b. istoricec. matematice

d. teoretice

16. ,egulile de sustenabilitate se bazeaz+ pe uramatoarele caracteristici:a. me#i#erea u#ui #i(e mi#ima a capi&auui #a&ura

b. meninerea unui nivel minimal al capitalului fi)c. meninerea unui nivel minimal al capitalului variabild. meninerea unui nivel minimal al capitalului fictiv

11. Identificai funciunile unei resurse naturale:

a. eco#omice+ bioo$ice+ recrea&i(eb. economice( biologice( istoricec. biologice( istorice( sociologiced. economice( biologice( psi7ologice

12. In opinia speciali"tilor industrializarea agriculturii reprezint+:a. i#'ue#&a i#du!&riei a!upra &ra#!'ormarior 'u#dame#&ae pe care e)a cu#o!cu&

a$ricu&ura de)a u#$u de"(o&arii !ae


3/25

b. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscutagricultura 0n perioada feudal+

c. influenta agriculturii asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscutindustria de-a lungul dezvoltarii sale

d. un aspect lipsit de important+

13. Influenta industriei asupra agriculturii consta 0n urmatoarele:

a. 'ur#i"ea" eeme#&ee ma&eriae 0# (ederea acumuarii de capi&a 0# !ec&orua$rico

b. creea" u# cima& i#!&i&u&io#a !i !ocio)eco#omic mai 'a(orabi i#o(aiiorco#'orm diaec&icii modeuui

c. nu se poate precizad. furnizeaz+ elementele lipsite de importanta 0n vederea acumularii de capital in sectoru

agricol

1#. 'istemul de productie agricol+ poate fi considerat:a3 u# a#!ambu de ac&i(i&a&i produc&i(e 0# dome#iu cu&urii pa#&eor 4i cre!&erii

a#imaeorb8 un ansamblu de activitati neproductive 0n domeniul culturii plantelor si cresterii

animalelorc8 un ansamblu de activitati comerciale pentru agriculturad8 un ansamblu de procese de creare a substantei anorganice

1&%% !oarfecele preturilor 9 se poate calcula :a3 rapor& 0#&re i#dicee pre&urior produ!eor a$ricoe !i i#dicee pre&urior

produ!eor i#du!&riae pe#&ru a$ricu&ura, u5#d 0# co#!iderare aceea4i perioad

de re'eri#&ab8 raport 0ntre indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor produselor

industriale pentru agricultura% lund in considerare perioade diferite de referint+c8 raport 0ntre preturile produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale

pentru agricultura% luand in considerare aceeasi perioada dereferint+d8 raport 0ntre indicele preturilor produselor agricole si preturile produselor industriale

pentru agricultura% lund in considerare aceeasi perioada de referinta


4/25

CAP. 2 E6OLUII I MUTAII 78 AGRICULTURA ROM98IEI

1. $entionati anii in care au fost realizate reforme agrare 0n ara noastr :a. 1:;


5/25

b. $artie 1##c. $artie 1#d. 5ecembrie 14

*.'copul declarat al reformei din 1#& a fost:a. Crearea de #oi $o!pod*rii pe#&ru mu#ci&orii a$ricoi '*r* p*m5#& !i m*rirea

!upra'eeor arabie a $o!pod*riior *r*#e4&i

b. Cre"terea suprafeelor de gru "i porumbc. ,educerea suprafeelor arabile al gospodriilor rne"ti.d. ,educerea productivitatii din industrie

. 'ituaia dificila a agriculturii din 14 a fost reflectata printr-o serie de fenomene:a. do&area i#!u'icie#&* cu &rac&oare 4i ma4i#i a$ricoe+ ca#&i&*ie mici de 0#$r*4*mi#&e

a >ec&ar 'oo!i&e+ de&eriorarea bioo$ic* 0# producia a#imaier*+ 0mb*&r5#irea 4i'emi#i"area popuaiei ocupa&e 0# a$ricu&ur*

b. ca#&i&*ie mici de 0#$r*4*mi#&e a&er#a&e cu ca#&i&a&i !em#i'ica&i(e 'oo!i&e a>ec&ar) po!ibi !i a!&a.

c. deteriorarea biologic 0n producia animalier( pondere mica a populatiei ocupate inagricultura( slaba pregtire profesional a managerilor

d. 0mbtrnirea "i feminizarea populaiei ocupate 0n agricultur( dotare te7nicacorespunzatoare pentru agricultura

.rincipalele elemente care au frnat dezvoltarea agriculturii 0n perioada comunist au fost:a. de!'*4urarea ac&i(i&*ii 0#&r)u# cadru e@ce!i( de ce#&rai"a&+ crearea u#ui

de"ec>iibru i#&re producia (e$e&a* 4i cea a#imaier*b. e@&ra$erea pu!produ!uui di# a$ricu&ur* pri# !cumpirea preurior a i#pu&uri.

c. crearea unui ec7ilibru intre producia vegetal "i cea animalierd. desf"urarea activitii 0ntr-un cadru capitalist

4. >egea fondului funciar ?14@118 prezinta mai multe funcii:a. co#!&i&uirea proprie&*ii+ re!&i&uirea proprie&*ii 'u#ciare+ di"o(area coopera&i(eor

a$ricoeb. di"o(area coopera&i(eor a$ricoe.c. crearea de noi ferme de mari dimensiunid. restituirea proprietii funciare( dizolvarea proprietatii private

. 5eficienele in perioada de tranziie la economia de pia s-au manifestat prin:a. parcearea e@ce!i(* a proprie&*ii 'u#ciare 4i parcearea ei e@ce!i(*+ !&a&u&u

e&ero$e# a #oior proprie&ari.b. apariia u#or e@poa&aii i#!&abie di# pu#c& de (edere eco#omico)or$a#i"a&oric+

di!&ru$erea !ec&oruui "oo&e>#ic+ impo!ibii&a&ea #oior proprie&ari de a)4i procurai#pu&urie #ece!are da&ori&* cre4&erii e@ce!i(e a pre&urior ace!&ora

c. apariia unor noi forme de e)ploataii stabile din punct de vedere te7nico-economic.d. 'ustinerea productiei vegetale si animale


6/25

16. 5ireciile de aciune pentru dezvoltarea agriculturii sunt:a. !&imuarea cre*rii de e@poa&aii a$ricoe (iabie+ di(er!i'icarea cooper*rii 0# amo#&

4i a(a de a$ricu&ur*b. acordarea de credi&e pe dura&* u#$* 4i cu dob5#d* redu!*+ 0#&*rirea proprie&*ii

pri(a&e 0# a$ricu&ur*

c. importul de te7nologie.d. e)portul de te7nologie

11. $odernizarea agriculturii a reprezentat :a. preocupare impor&a#&a pe#&ru &oa&e $u(er#ee i#&erbeice

b. utopie pentru economia nationalac. un aspect lipsit de importanta pentru sectorul agricold. preocupare dupa anul 14

12. Care din urmatoarele aspecte contrubuie la dezvoltarea agriculturii :a. i#&arirea proprie&a&ii pri(a&e+ !&imuarea de e@poa&a&ii a$ricoe (iabie+

di(er!i'icarea cooperarii &u&uror 'ormeor !i &ipurior de e@poa&a&ii pri(a&e cu!ocie&a&ie comerciae !i&ua&e i# amo#&e !i a(a de a$ricu&ura+ a!i$urarea u#orcredi&e de u#$a dura&a cu doba#da redu!a pe#&ru i#(e!&i&ii

b. orie#&a&rea cerce&arior !&ii#&i'ice a$ricoe 'u#dame#&ae !i i# !pecia apica&i(eca&re re"o(area probemeor !&ri#$e#&e di# a$ricu&ura

c. intarirea proprietatii publice( stimularea de e)ploatatii agricole viabiled. asigurarea unor credite de scurta durata cu dobanda redusa pentru investitii

13. ,eforma agrara din anul 114 a reprezentat:a. cea mai ampa re'orma di# i#&rea$a Europa, ce a produ! mu&a&ii !em#i'ica&i(e i#

!&ruc&ura proprie&a&ii a$rareb. reforma lipsita de importantac. Cea mai ampla reforma din intreaga =uropa% ce a produs mutatii fara semnificatie in

structura proprietatii agrared. reforma ce a vizat mai mult industria decat agricultura

1#. In etapa actuala agricultura reprezinta:

a. ramura de ba"a a eco#omiei #a&io#aeb. factor cu rol 7otarator pentru cresterea nivelului de traic. sectorul care asigura satisfacerea cerintelor de consum ale populatieid. factorul care contrubuie la progresul general al societatii

1&. =conomistul irgil $adgearu s-a ocupat de mecanismul de functionare al:a. !i!&emuui a$rar rom5#e!c

b. sistemului bancar romnescc. sistemului agrar comunitar


7/25

d. sistemului agrar mondial

1*. ,+scoala +ranilor din 16 a constituit:a. ba"a !c>imbarior a$rare e!e#&iae

b. baza sc7imbarilor din industriec. ruptura intre agricultura si industried. motorul economiei romanesti

1. Identificai tras+turile agriculturii din tara noastra corespunzatoare anului 13&:a. a$ricu&ura (i"ibi 0mbu#&i& 'a de a#u 1Bb. !&are de 0#apoiere 'a& de reai"rie di# a&e ric. te7nica ma"inista se aplica 0n sectorul agricold. productivitate ridicat+

1. Identificai anul 0n care au fost introduse 0n tara noastr+ restricii comerciale "i monetare pepia+:a. 1B2

b. 16c. 266d. 14

14. Identificai efectele pozitive ale protecionismului agricol:a. a cre!cu& (aoarea &e>#icii impor&a&eb. !)a e@&i#! !upra'aa de $r5u cu&u(a&c. au !pori& !ub(e#iie 4i 'acii&ae acorda&e a e@por&u de produ!e a$ricoed. au !pori& (e#i&urie obi#u&e di# a$ricu&ur


8/25

CAP. B ORGA8IAREA ECO8OMICO)OCIALA A AGRICULTURIIROMA8ETI I8 PERIOADA DE TRA8ITIE LA ECO8OMIA DE PIATA

1. Care este componenta de baza a sistemului agroalimentara. Producia a$rico*

b. roducia vegetalac. roducia inustrialad. 'erviciile 0n agricultur

2. Identificati etapele evoluiei modernizrii structurilor economico-sociale 0n agricultura rilordezvoltate

a. Co#!&i&uirea Comu#i&*ii Eco#omice Europe#e+ Demararea proce!uui demoder#i"are !i de"(o&are+ Acce#&uarea m*!urior de a%u!&are !&ruc&ura*

b. 5emararea procesului de modernizare si dezvoltare( 5iminuarea msurilor de aBustarestructural

c. 5iminuarea msurilor de coeziune si aBustare structural( Adoptarea monedei unice

europene ?=


9/25

e. 5e fiecare fermier 0n parte.

. Care este caracteristica de baza a economiei de pia din punct de vedere al proprietiia. proprie&a&ea pri(a&* 4i proprie&a&ea pubica Fde !&a&3

b. proprietatea comunac. proprietatea individual si proprietatea centralizatad. nu e)ista proprietate in economia de piata

4. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice e)istente pepiata

a. Pre&ub. 5obandac. 'alariuld. ferta

. Care este rolul statului 0n economia de piaa. Arbi&rub. Modera&orc. Intervinie numai la nivel microeconomicd. Intervine numai cand este stabilitate economica

16. Care sunt avantaBele proprietii private 0n economia de piaa. &imuea"* i#iia&i(a+ Ge#erea"* o co#cure#* rea*b. Dimi#uea"* ri!cu eco#omic+ A!i$ura au&o#omie a$e#ior eco#omicic. Creste incertitudinea operatiilor economiced. cresc riscurile activitatii de productie

11. Care sunt dezavantaBele proprietii de stata. 'a(ori"ea"* apariia eeme#&eor de birocra&i!m+ creea"* !i&uaii de mo#opob. imi&ea"* i#iia&i(a+ $e#erea"* eeme#&e de corupiec. stimuleaza libera initiativad. stimuleaza concurenta

12. Care sunt modalitile de punere 0n valoare a capitalului funciar 0n ,omniaa. 7# re$ie proprie Fmodu direc&3

b. 7# are#da Fmodu i#direc&3c. nzared. 5onatie

13. Eipurile de e)ploataii e)istente 0n ,omnia la ora actuala. Go!pod*rii *r*#e4&i+ A!ociaii 'amiiaeb. ocie&*i a$ricoe+ ocie&*i comerciae a$ricoe+ Re$ii au&o#ome a$ricoec. 'ocieti comerciale neagricoled. 'ocieti de turism


10/25

1#. Identificati dezavantaBele specifice arendarii:a. -ermieru are#da&or are o !i&ua&ie precarab. Apar di'icu&a&i i# e(auarea !i rambur!area a !'ar!i&u perioadei de are#da a

ameiora&iior adu!e de 'ermier e@poa&a&ieic. !ermierul furnizeaza capitalul funciar

d. !ermierul arendator are numai beneficii

1&. Identificati avantaBele specifice modului indirect de punere in valoare a capitalului funciar:a. -ermieru #u 'ur#i"ea"a capi&a 'u#ciar+ 'ermieru #u e!&e e$a& de ocb. Proprie&aru &ere#uui are o !erie de a(a#&a%ec. roprietarul terenului nu primeste un venit fi)d. !ermierul primeste la finalul contractului o parte din capitalul funciar

1*. entru realizarea sectorului particular in economiue s-a recurs la ma multe cai:a. &ra#!'ormarea eco#omiior b#e4&i e@i!&e#&e 0# pre"e#& a popuaie 0# capi&ab. 0mproprie&rirea popuaieic. transformarea capitalului auto7ton 0n capital straind. meninerea 0n mare proporie a proprietatii publice

1. Identificati inconvenientele modului de punere 0n valoare a p+mntului:a. 0#&re capi&au 'u#ciar 4i capi&au de e@poa&are !e poa&e ma#i'e!&a o a#umi&

co#cure#b. di'icu&ai de &ra#!'er 0#&re $e#eraiic. cre4&erea cererii de pm5#& poa&e co#duce a cre4&erea preuui, de%a ridica&

d. o bu# par&e di# capi&a e!&e imobii"a& 0# pm5#&, ip!i#d e@poa&a#&u de capi&au#ece!ar pe#&ru ac&i(i&a&ea produc&i(

1


11/25

CAP. < CAPITALUL 78 AGRICULTURA ROM98IEI

1. Capitalul numit si te7nic sau real desemneaza ansamblul bunurilor produse prin activitateaeconomica si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servici aducatoare de venit( va rugam saapreciati in ce optica este definit:

a. ptica Buridicab. ptica contabila

c. Op&ica eco#omicad. ptica doctrinala

2. /unurile care formeaza capitalul te7nic% dup modul 0n care se consum "i se 0nlocuiesc% segrupeaza in:

a. Capi&a 'i@ !i capi&a circua#&b. Capital financiarc. Capital funciar d. Capital bancar

3. Feptelul mort este format din:a. Ansamblul utilaBelor agricole utilizate pentru mecanizarea diferitelor procese de munca in

cresterea animalelor.b. Eotalitatea animalelor e)istente intr-o e)ploatatie agricola la un moment dat.c. To&ai&a&ea u&ia%eor a$ricoe de &rac&iu#e, de ucra& !ou, de i#&re&i#erea cu&urior

de reco&a& !au pe#&ru meca#i"area proce!eor de mu#ca i# cre!&erea a#imaeor.d. Eotalitatea tractoarelor utilizate pentru cresterea productivitatii pamantuluui.

#. Capitalul de e)ploatare este format din:

a. ep&eu mor& !i !ep&eu (iub. Capitalul funciar si capitalul financiarc. Capitalul fi) si capitalul circulantd. Capitalul variabil si capitalul constant

&. Feptelul viu este format din:a. To&ai&a&ea a#imaeor e@i!&e#&e i#&r)o e@poa&a&ie a$ricoa a u# mome#& da&b. A#imaee de &raciu#e, Fcai, boi de mu#ca, &auri reproduca&ori, (aci de ap&e,

berbeci, !croa'e e&c.3

c. Animalele de reproductie si rentad. Animalele aflate in crestere si destinate vanzarii ?taurasi la ingrasat% vitei% miei% porci laingrasat etc.8

*. Gn funcie de destinaia economic a investiiilor% distingem:a. I#(e!&iii produc&i(e !i #eproduc&i(e

b. Investitii de refacere si investiti de modernizarec. Investitii cu consum specific mare de forta de muncad. Investitii cu consum specific mare de miBloace materiale

1


12/25

. problema capitala a dezvoltarii investitiilor o constituie orientarea Budicioasa a acestora.In privinta orientarii investiiilor:

a. &rebuie a(u&e i# (edere reai"area cu priori&a&e a obiec&i(eor produc&i(e+b. e!&e #ece!ara reai"area de obiec&i(e care !a permi&a i#&roducerea !i apicarea ar$a

i# produc&ie a &e>#oo$iior moder#e de &ip i#du!&ria+c. e!&e de a!eme#ea #ece!ar !a !e aiba i# (edere i# perma#e#&a !porirea mi%oaceor

'i@e care !a a!i$ure o reducere co#&i#ua a #ece!aruui de 'or&a de mu#ca !i o dimi#uare apo#derii ace!&eia di# &o&au popua&iei ac&i(e ocupa&e pe eco#omie+

d. &rebuie pu! acce#&u pe cre!&erea ca&i&a&i(a !i imbu#a&a&irea cai&a&i(a a obiec&i(eorcu o e'icie#&a eco#omica ridica&a !i imedia&a+

4. 5up sursa de finanare se pot 0ntlni:a. I#(e!&iii 'i#a#a&e de a bu$e&u !&a&uuib. I#(e!&iii 'i#a#a&e di# 'o#durie propriic. I#(e!&iii a!i$ura&e pri# a&ra$erea de capi&ad. Investitii straine directe

. roiectele de investitii pot fi evaluatedupa urmatoarele criterii de apreciere:a. Cri&eriu re#&abii&*ii 'i#a#ciareb. Cri&eriu re#&abii&*ii eco#omicec. ?e#e'iciu ac&uai"a&d. Coe'icie#&u de e'icaci&a&e

16.in calcularea amortismentului bunurilor durabile care au o durata lunga de servciu%economistii recomanda ca metoda de calculare a amortismentului:

a. Me&oda #ormeor pro$re!i(eb. Me&oda #ormeor re$re!i(ec. Me&oda #ormeor (ariabied. Me&oda #ormeor propor&io#ae i# &imp

11. !ormarea de capital necesar in agricultura pentru diverse utilitati se bazeaza pe urmatoarelecategorii de resurse:

a. reur!e proprii, bu$e&are !i a&ra!eb. resurse bugetare% provenite de la bugetul agricol al


13/25

12. In cazul e)ploatatiilor agricole de dimensiuni reduse ?gospodariile taranesti de subzistenta%cele de semi-subzistenta si asociatiile de familie simple8 capitalul banesc necesar pentrurelansarea productiei sau ac7izitionarea de noi miBloace se asigura din:

a. au&o'i#a#&are pri# pree(area u#ei par&i di# (e#i&u a$ricob. o parte din profitc. amortismentd. incasarile din vanzarea unor miBloace fi)e sau valorificarea materialelor rezultate din

miBloacele fi)e scoase din functiune.

13. Atragerea capitalului propriu Hzis% auto7ton sau strin% de ctre e)ploataii agricole este depreferat pentru ca:

a. re!&i&uirea capi&auui #u e!&e obi$a&orie+b. par&iciparea capi&auui !&rai# !i au&o>&o# are oc pri# emi&erea !i cumpararea de

aciu#i+c. proprie&arii capi&auui prime!c di(ide#de iar daca ace!&e di(ide#de #u !u#&

!&imua&orii ei po& (i#de ac&iu#ie i# orice mome#&+d. nu este obligatorie constituirea de garantii materiale sub forma de gaB sau ipoteca.

1


14/25

CAP. = MU8CA 78 AGRICULTUR

1. rocesul de diminuare treptata a forei de munca din agricultura% determinat de accentuareacre"terii economice% pe lng aspectele benefice legate de cre"terea productivitii% a generat sio criza profunda. recizai care sunt probleme generale ale muncii in agricultura:

a. E@odu rura, care a du! a depopuarea !a&eor rom5#e4&i !i me&odee !i procedeeede e(auare a mu#cii di# a$ricu&ura

b. radul de te7nologizare e)istent% corelat cu diversificarea muncii 0n agricultur% care nucunoa"te specializarea modelului industrial(c. >ipsa fondurilor alocate in agricultur si a unui plan naional strategi de redresare a

acesteia(d. >ipsa personalului calificat

2. Cercetrile de natur sociologic au evideniat faptul c munca 0n agricultur H ca factor deproducie H prezint unele trsturi. recizai care sunt acestea:

a. Te>#ice, eco#omice 4i !ociaeb. $unca 0n agricultur este puin sigur pentru salariai% dificil de controlat "i diversificat

c. $unc este dificil% variabil 0n timp "i subordonat 0n mod obiectiv necesitilor fiinelovii(

d. $unca in agricultur este adesea numai o munc de tip familial.

3. recizati care sunt trasaturile te7nice ale muncii in agricultura:a. Mu#ca i# a$ricu&ura e!&e di'icia !i di(er!i'ica&a+

b. $unca este tip familial( dificil de controlat(c. $unca este dificil de apreciat din punct de vedere calitativ si mai putin sigura pentru

salariati

d. Mu#ca i# a$ricu&ura e!&e (ariabia i# &imp !i mai ae! !ubordo#a&a #ece!i&a&ior'ii#&eor (ii

#. /ilanul demografic global ca rezultat al mi"crilor naturale ale populaiei poate ficaracterizat cu aButorul urmtoarelor instrumente de msur:

a. 8a&ai&a&e, mor&ai&a&e 4i !poru #a&urab. Datalitate% mortalitate infantil si grad de ocuparec. $i"carea natural% determinat de fenomenele demografice "i de mi"crile migratorii de

la o ar la altad. rofilele piramidale de varsta.

&. opulaia activ disponibil se compune din persoane care declar la recensmnt c e)ercito activitate profesional sau sunt 0n cutarea unui loc de munc. olumul populaiei active esteinfluenat de o serie 0ntreag de factori structurali. recizai care sunt ace"tia:

a. Dura&a de 4coari"are, (5r!&a de pe#!io#are 4i $radu de 'oo!ire a 'orei de mu#c*'emi#i#e

b. radul de folosire a forei de munc masculinec. articiparea la activitatea economic a tinerilor% vrstnicilor "i femeilor.

1


15/25

d. rsta de pensionare "i gradul de folosire a forei de munc masculine

*. FomaBul este un fenomen comple)% statisticile curente permind numai o apreciereimperfect% msurarea lui fiind fcut 0n diferite moduri% de la o ar la alta. Conform /irouluiInternaional al $uncii% un "omer este:

a. per!oa#* pe!&e 1= a#i, '*r* u# oc de mu#c*, care !e a'* 0# c*u&area u#ui ocde mu#c* 4i !u#& di!po#ibie !* 0#ceap* ucru 0# urm*&oaree 1= "ie+

b. o per!oa#* a'a&* 0# c*u&area u#ui oc de mu#c* reai"5#d 0# u&imee

c. o per!oa#* care are o cai'icare a&e!&a&*, dar #u are u# oc de mu#c* care !a$e#ere"e (e#i&uri

d. o per!oa#* pe!&e 1= a#i, care dore4&e !* mu#cea!c*, dar #u are cai'icarea#ece!ar*.

. e cte nivele are loc formarea agriculturilor 0n ,omnia:a.

Documents

Economie Rurala-Grile Corecte